Nr. 1/2005 - Politia de Frontiera

Revistã editatã de
Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã
• NR. 1/2005 • 40 PAGINI
Unirea, naåiunea
a fãcut-o !
pag. 14
- interviu cu ministrul administraåiei
æi internelor Vasile Blaga
pag. 4

• DIN SUMAR • DIN SUMAR •DIN SUMAR
Importanåa fondurilor Phare în dezvoltare . . . . . .pag. 6
Colaborare cu Ucraina æi Bulgaria . . . . . . . . . . pag. 7
Æedinåe de evaluare a activitãåilor MAI æi PFR . . . . . . pag. 8
Ætiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 17
Evoluåia regimului juridic al frontierei . . . . . . . . . . . pag. 18
Suportul logistic al sistemului integrat
pentru securitatea frontierei de stat . . . . . . . pag. 20
Ætiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 22
Vizitã francezã la Poliåia de Frontierã æi MAI pag. 23
Clauzele de salvgardare . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 24
Despre noul Cod penal . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 30
Despre sitemul de securitate european . . . . . pag. 32
Masterat pentru poliåiætii de frontierã . . . . . pag. 36
• PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT •
TELVERDE - 0800.800.624
Ministerul Administraåiei æi Internelor a venit în sprijinul
cetãåenilor, prin înfiinåarea unui post telefonic TELVERDE (gratuit
pentru apelant), cu numãrul de apel de mai sus.
Linia TELVERDE este un serviciu avansat de telecomunicaåii,
funcåional la nivel naåional prin care cetãåenii pot susåine activitatea
desfãæuratã de instituåia noastrã în vederea combaterii corupåiei în
cadrul structurilor MAI, prin depunerea de sesizãri privitoare la acest
fenomen, tarifarea apelurilor fiind suportatã de cãtre Ministerul
Administraåiei æi Internelor.
Menåionãm cã linia telefonicã deschisã a M.A.I. având numãrul
de apel 314.10.50. rãmâne, de asemenea, funcåionalã.
Întâlnire a ministrului Vasile Blaga cu
æeful Delegaåiei C.E. la Bucureæti
În ziua de 13 ianuarie a.c., s-a desfãæurat la sediul Ministerului
Administraåiei æi Internelor, o întâlnire a ministrului administraåiei
æi internelor Vasile Blaga, cu o echipã a Delegaåiei Comisiei Europene
la Bucureæti, condusã de æeful Delegaåiei, Jonathan Scheele.
Jonathan Scheele a exprimat întreaga susåinere a statelor membre,
a instituåiilor europene æi a Delegaåiei Comisiei Europene la Bucureæti
pentru acåiunile pe care MAI le va desfaæura în perioada urmãtoare.
Chestiunile abordate pe parcursul întâlnirii au vizat reforma
administraåiei publice, descentralizarea, realizarea æi coordonarea
politicilor publice æi chestiunile legate de justiåie æi afaceri interne,
securizarea frontierelor, contractul cu EADS, relaåiile dintre Poliåie æi
Jandarmerie, migraåie, azil, droguri.
Au fost prezentate æi analizate mãsurile conåinute în Planul de
mãsuri prioritare pentru integrare europeanã în perioada noiembrie
2004-decembrie 2005, cu precizarea cã acest document va fi definitivat
în perioada urmãtoare pe baza elementelor reieæite din Documentul
Comun de Poziåie æi din Programul de Guvernare.
Manifestãri de omagiere a poetului
Mihai Eminescu
În perioada 14-15 ianuarie a.c., Centrul Cultural al Ministerului
Administraåiei æi Internelor, împreunã cu Patriarhia Bisericii Ortodoxe
Române æi Liga Culturalã pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni
a organizat o serie de manifestãri, dedicate împlinirii a 155 de ani de
la naæterea poetului Mihai Eminescu, între care menåionãm Simpozionul
internaåional “Închinare la Luceafãr”, la care au fost prezente
personalitãåi ale vieåii culturale româneæti æi internaåionale, poeåi, actori
æi interpreåi renumiåi. A avut loc prezentarea unor lucrãri de artã
plasticã æi fotograficã, realizate de Petre Achiåenie æi Vasile Blendea,
o slujbã de pomenire a poetului la mormântul sãu de la Cimitirul Belu
precum æi o adunare omagialã la Monumentul din Parcul Ateneului
Român, unde au fost depuse coroane de flori în memoria sa.
Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920
Serie nouã - nr. 637
- interviu cu ministrul administraåiei
æi internelor Vasile Blaga
Revistã editatã de
Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã
• NR. 1/2005 • 40 PAGINI
Unirea, naåiunea
a fãcut-o !
Director general al
CONSILIULUI EDITORIAL
Chestor æef de poliåie dr. Aurel NEAGU
Director executiv
Chestor principal de poliåie Zamfir GEANTÃ
Director executiv adjunct
Chestor principal de poliåie
Dumitru POPESCU
REDACÅIA
(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro,
Intranet: frontiera@igpf.net)
Redactor-æef
Inspector principal de poliåie Marius IONESCU
(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)
Secretar de redacåie
Subinspector de poliåie Gabriel CRÃCIUN
(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)
Redactori:
Subinspector de poliåie Alexandru BARBU
Subinspector de poliåie Valentin MARIN
Subinspector de poliåie Ætefan ANDREESCU
Fotoreporter
Agent-æef adjunct de poliåie Iulian PUICÃ
Abonamente, difuzare
Elena URSACHI
Redacåia „Frontiera“ funcåioneazã în structura
Direcåiei Cabinet
Director:
Comisar de poliåie Ionela ROMAN
Coperta I - Gabriel Crãciun - manifestãri de 24 ianuarie
Coperta IV - Valentin Marin - statuia poetului Mihai Eminescu din
Parcul Ateneului Român
ADRESA: Str. Rãzoare nr. 2, sector 6,
Bucureæti, cod 050507;
TEL./FAX: 021-224.84.32;
021- 413.25.98 - int. 19334, 19335;
Cont virament-abonamente IGPF Bucureæti,
deschis sub nr.
RO81TREZ7005009XXX000252,
la Direcåia de Trezorerie a Municipiului
Bucureæti.
Responsabil de numãr
Subinspector Valentin MARIN
Layout: Valentin MARIN
Tipar
S.C. AMMA PRINT SRL-Bucureæti
Tel./fax: 021 - 344 10 74
e-mail: office@ammaprint.ro
Ediåia s-a încheiat la 27 ianuarie 2004
Preå: 25.000 lei
Reproducerea materialelor din cuprins este
permisã numai cu menåionarea sursei
(Copyright cf. Legii nr. 8/1996).
Materialele primite spre publicare nu se înapoiazã.
Responsabilitatea juridicã pentru conåinutul articolului
æi informaåiile cuprinse aparåine, potrivit art. 206 din
Codul penal, autorului.
I.S.S.N.: 1220-711X
IMPRIMAT ÎN ROMÂNIA
pag. 4
pag. 15

În serviciul cetãåeanului
Întrucât ne apropiem de integrarea în Uniunea Europeanã, chiar dacã am fãcut paæi mari pe linia
îndeplinirii obiectivelor ce ne-au revenit în negocierile privind Capitolul 24 – Justiåie æi Afaceri Interne,
este necesar sã privim cu mai mare profunzime rolul unei structuri de poliåie în relaåia cu cetãåeanul æi
modul cum trebuie sã gândim NOI, poliåiætii de frontierã.
Pentru a „merge” nu pe vorbele cuiva ci pe norme clare - având în vedere cã ne vom integra la 01.01.2007
în Uniunea Europeanã - trebuie sã acåionãm pentru a aplica reglementãrile din acest spaåiu.
Aici iau în calcul æi faptul cã noi, încã înainte de a ne integra în Uniunea Europeanã, trebuie sã gândim
european (adicã la fel cum gândesc åãrile membre UE) æi de aceea mã îndrept cãtre normele UE, respectiv
„Codul European de Eticã al Poliåiei”, adoptat de cãtre Comitetul miniætrilor la data de 19 septembrie, în
cadrul celei de-a 765-a reuniuni a delegaåiilor miniætrilor de resort. În document sunt prevãzute direcåii
clare despre ceea ce trebuie sã fie o poliåie æi ce trebuie sã facã aceasta.
O democraåie adevãratã are la bazã statul de drept, iar pentru protejarea acesteia sistemul de justiåie
penalã are un rol determinant, Poliåia fiind parte esenåialã a acestui sistem.
Poliåia este un organ public, instituit prin lege, ale cãrei operaåiuni sunt îndeplinite în conformitate cu
normele dreptului intern æi ale celor internaåionale acceptate de åara noastrã.
Modul de organizare a Poliåiei de Frontierã este accesibil cetãåenilor, iar personalul Poliåiei este supus
aceleiaæi legislaåii ca æi ceilalåi cetãåeni, eventualele excepåii de la acest principiu fiind justificate de buna
desfãæurare a sarcinilor într-o societate democratã.
În conformitate cu necesitatea ca poliåia sã fie în slujba cetãåenilor æi între aceætia, organizarea Poliåiei
de Frontierã dã posibilitatea tuturor membrilor sãi sã beneficieze de respectul populaåiei, într-o societate
civilã æi sub responsabilitatea autoritãåilor civile.
Poliåia de Frontierã Românã beneficiazã de o independenåã operaåionalã vizavi de alte organe ale statului,
iar îndeplinirea sarcinilor ce ne revin åine numai de competenåa æi responsabilitatea fiecãruia dintre noi
pentru orice act ce se comite, pozitiv ori negativ.
Organizarea Poliåiei de Frontierã respectã întocmai reglementãrile UE prin garantarea integritãåii
personalului sãu æi a comportamentului adecvat al acestuia, în executarea misiunilor æi, în special, respectarea
libertãåilor æi drepturilor fundamentale ale omului.
De asemenea, organizarea Poliåiei de Frontierã ne oferã posibilitatea de a lua mãsuri eficiente pentru
prevenirea æi lupta împotriva corupåiei la toate nivelele.
În acelaæi Cod European de Eticã al Poliåiei sunt menåionate principalele sarcini ale Poliåiei într-o societate
democraticã, condusã de principiul preeminenåei dreptului: de a asigura menåinerea liniætii publice,
respectul legii æi ordinii în cadrul societãåii de a proteja æi respecta libertãåile æi drepturile fundamentale
ale individului care sunt consacrate, îndeosebi, de Convenåia Europeanã a Drepturilor Omului de a
preveni æi combate criminalitatea de a depista criminalitatea de a oferi asistenåã æi servicii populaåiei.
Multe din lucrãrile menåionate mai sus le-am înåeles bine, însã douã lucruri cred cã mai avem mult
pentru a ni le implementa în modul nostru de a gândi æi înfãptui, iar aici un rol esenåial îl au æefii de la
orice nivel, indiferent cã ar fi æefi profesionali, coordonatori sau profesori. CARE SUNT CELE DOUã ?!
În relaåia cu populaåia nu am fãcut îndeajuns nici în direcåia obåinerii de date æi informaåii pentru domeniul
nostru æi cu atât mai puåin nu ne-am dezvoltat capacitatea de a înåelege cã suntem în slujba poporului
român. Cu aceste lucruri nu te dotezi, cum o facem cu toatã tehnica, care ne-a venit æi va mai veni.
Aici e nevoie de educaåie, învãåãturã, autoeducaåie
pentru a fi mereu „dotat” cu asemenea principii. Nu
ne rãmâne decât sã acåionãm „capacitatea”
intelectualã æi profesionalã pe care o avem, æi sã o
direcåionãm cu perseverenåã æi continuitate.
În ceea ce priveæte combaterea corupåiei, la
nivelul Poliåiei de Frontierã au fost întreprinse
numeroase acåiuni în aceastã direcåie, iar aproape
toate au vizat control æi mãsuri; este necesar æi aici
o conætientizare mai mare a personalului Poliåiei de
Frontierã.
Dacã reuæim sã realizãm tot ceea ce ne-am propus,
sã înåelegem mai profund care este locul æi rolul
Poliåiei de Frontierã în democraåia åãrii noastre æi
integrarea europeanã POLIÅIA DE FRONTIERã
ROMÂNã VA AVEA SUCCESE ÆI MAI MARI ÎN
RÂNDUL INSTITUÅIILOR DIN SISTEMUL DE
ORDINE PUBLICã ÆI SECURITATE NAÅIONALã.
dr. Aurel NEAGU,
inspector general al PFR

4 Dialog
„Poliåiætii trebuie sã punã pe primul plan
interesul cetãåeanului“
Interviu cu ministrul administraåiei æi internelor Vasile Blaga
- Domnule ministru, la preluarea funcåiei aåi
declarat, ca obiective prioritare ale dumneavoastrã,
depolitizarea instituåiei æi combaterea accentuatã a
corupåiei. Ce presupune aceasta?
- Influenåele politice sunt foarte puternice încã atât în
Poliåie, cât æi în Administraåie æi pot spune cã, în mare
mãsurã, sunt rãspunzãtoare de foarte multe deficienåe din
activitatea din cele douã arii de acoperire a Ministerului
Administraåiei æi Internelor. În Poliåie, influenåele politice
sunt prezente prin obiceiul deja împãmântenit al mai
marilor zilei de a face presiuni în ceea ce priveæte derularea
unor cercetãri. Rezultatul s-a vãzut: dosare importante, cu
prejudicii semniticative, stau îngropate în sertare datoritã
acestor presiuni. Amestecul politicienilor, indiferent de
rangul lor æi de partidul din care fac parte, în activitatea
Poliåiei, trebuie sã înceteze æi vom adopta mãsuri care sã
asigure suficientã independenåã poliåiætilor pentru a face
faåã oricãrui tip de presiuni sau influenåe. Ne dorim o Poliåie
care sã îæi facã datoria, sã respecte legea æi sã serveascã
interesul public, nu interese personale, de grup sau
politice, cum s-a întâmplat în multe cazuri în trecut. Tocmai
de aceea, funcåiile de conducere din Poliåie, la nivel local æi
judeåean, vor fi ocupate în exclusivitate pe criteriul
competenåei.
În administraåie, politizarea a avut efecte la fel de
dãunãtoare. Calitatea de om politic a prefectului æi faptul
cã prefecåii au fost obiænuiåi sã punã interesele de partid
deasupra celor ale comunitãåii au permis de exemplu
alocarea discreåionarã a fondurilor bugetare, condiåionarea
oricãrui sprijin de apartenenåa la un anumit partid politic,
æantajarea primarilor - având în ultimii ani ca rezultat un
nivel fãrã precedent în România al migraåiei politice.
Prefecåii s-au comportat în ultimii patru ani ca veritabili
prim-secretari de partid ai judeåelor lor, ca „baroni“
atotputernici.
Restrângerea æi chiar anularea rolului politic al
prefectului, începând de anul viitor, va elimina aceste tipuri
de comportament. Prin transformarea prefecåilor în înalåi
funcåionari publici, independenåi de partide, vom fi siguri
cã aceætia vor face administraåie în folosul cetãåeanului,
punând interesele acestuia pe primul loc, æi nu politicã.
Combaterea corupåiei este un subiect æi mai fierbinte.
Sã nu uitãm cã de succesul luptei împotriva corupåiei
depinde mult integrarea României în Uniunea Europeanã.
Poliåia este unul dintre cele mai importante instrumente
în lupta împotriva corupåiei, deci trebuie în primul rând sã
eliminãm corupåia din Poliåie. Evident, nu poåi face
anticorupåie cu corupåi! Vã asigur cã voi tãia în carne vie
când va fi vorba despre corupåie æi nu vom mai vedea cazuri
cum a fost cel al „Secåiei 5“, de exemplu. Cei care îæi doresc
sã facã avere pe cãi necinstite nu au ce cãuta în Poliåie æi
nici în Administraåie. S-au întâmplat în ultimii ani
fenomene grave, fraude de proporåii, activitãåi periculoase,
fãrã ca Poliåia sã miæte un deget, chiar dacã avea
informaåii, ceea ce este inadmisibil.
- Care sunt obiectivele pe care vi le-aåi propus sã
le îndepliniåi pe timpul mandatului dumneavoastrã
æi care ar fi prioritãåile momentului?
- Am vorbit deja despre combaterea corupåiei, care este
cel mai important dintre obiectivele noastre. Aæa cum am
arãtat, în acest domeniu nu vom folosi jumãtãåi de
mãsurã. Alt obiectiv major este modernizarea administraåiei
æi a internelor, recuperarea întârzierii enorme care s-a
înregistrat în ultimul timp. Ne aflãm deja la graniåa Uniunii
Europene æi foarte aproape de momentul în care vom face
parte din Uniunea Europeanã, unde nu avem ce cãuta cu
instituåii depãæite æi nici cu mentalitãåi depãæite. Ordinea,
siguranåa æi reforma vor fi aæadar cuvintele-cheie dupã care
se va ghida activitatea ministerului în urmãtorii ani.
Strategia naåionalã în domeniul administraåiei publice,
cuprinsã în programul de guvernare, vizeazã trei obiective:
reforma serviciilor publice de bazã æi a utilitãåilor publice

nr. 1/2005
5
de interes local; continuarea æi definitivarea
descentralizãrii administrative
æi fiscale æi întãrirea capacitãåii
instituåionale a structurilor din administraåia
publicã. În domeniul ordinii
æi siguranåei publice vom pune
accentul pe prevenirea æi combaterea
criminalitãåii, o politicã mai fermã în
ceea ce priveæte traficul æi consumul de
droguri æi, nu în ultimul rând,
adoptarea mãsurilor în materie de
frontiere æi acordare a vizelor care
decurg din reglementãrile europene.
De altfel, însuæirea reglementãrilor
europene cuprinse în Capitolul 24 -
Justiåie æi Afaceri Interne constituie un
obiectiv fundamental al conducerii
ministerului.
- Cum apreciaåi evoluåia
instituåionalã a Poliåiei de
Frontierã, nivelul de adaptare a
cadrului legislativ românesc
frontalier la cel european?
- Poliåia de Frontierã Românã s-a
modernizat sub unele aspecte, dar mai
sunt încã multe de fãcut. Numãrul
cetãåenilor români care sãvâræesc
infracåiuni în strãinãtate este nepermis
de mare. Cum reuæesc aceætia sã
treacã frontiera? De ce nu li se întrerupe
cãlãtoria? Frontierele nu sunt
suficient de bine gestionate. Vesticii s-
au sãturat pânã peste cap de
emigranåii noætri. Între 12 æi 15
ianuarie, deci în numai trei zile, au fost
arestaåi în Spania aproape 60 de
români certaåi cu legea. Unii furau
bancomate, alåii jefuiau maæini æi
locuinåe, iar trei dintre ei au violat o
tânãrã. În urma preluãrii de cãtre
prefecturã a Serviciului Paæapoarte din
Târgu Mureæ, au fost gãsite 15 paæapoarte
noi completate cu datele unor
persoane æi având aplicate fotografiile
altora. Cine æi în ce scop voia sã
foloseascã aceste documente? Se ætie
apoi cã românul se descurcã în orice
împrejurare. El pune „dreptul“ în
paæaport când ajunge la graniåã æi
trece dincolo nestingherit. Va trebui sã
oprim astfel de fenomene cât mai
grabnic, pentru cã imaginea României
are mult de suferit. Va trebui sã punem
accent în primul rând pe stoparea
migraåiei minorilor æi a traficului de
fiinåe umane. Începând din ianuarie
2007 vom gestiona un tronson de peste
2.000 de kilometri din frontiera
Uniunii Europene, în interiorul cãreia
se vor afla 685 de milioane de oameni,
între care æi cetãåenii României. Aceæti
oameni au nevoie de siguranåã æi de
liniæte. Ca urmare, este necesar sã
definitivãm într-un timp cât mai scurt
sistemul integrat de securizare a
frontierei. Pânã la 25 martie, va trebui
sã prezentãm programul de investiåii
pentru securizarea frontierelor, cu
prioritate pentru prima etapã a acestui
program, adicã perioada acestui an æi
anului viitor.
- Guvernarea anterioarã a
demarat proiecte pentru creæterea
eficienåei activitãåii lucrãtorilor
M.A.I. în sensul asigurãrii unor
condiåii propice de muncã æi de
viaåã. Care va fi politica dumneavoastrã?
- Convingerea mea este cã nu se
poate face poliåie eficientã sau
administraåie eficientã cu angajaåi
prost plãtiåi. Existã multe constrângeri
în aceastã privinåã, dar asigurarea
unor condiåii de viaåã decente pentru
personalul Ministerului Administraåiei
æi Internelor este æi rãmâne o
prioritate. Mãsuri de creæteri salariale
æi acordarea de drepturi sau facilitãåi
vor fi aplicate æi în perioada 2005-2008.
Prima creætere a salariilor lucrãtorilor
din M.A.I. va avea loc practic din luna
ianuarie, ca urmare a efectului
aplicãrii cotei unice de impozitare de
16 la sutã.
- Ce aæteptãri aveåi din partea
personalului M.A.I.? Ce doriåi sã le
transmiteåi în special poliåiætilor
de frontierã?
- Prima æi cea mai importantã
dintre aæteptãrile mele este, pânã la
urmã, una fireascã: sã îæi facã datoria,
sã respecte legea, sã punã pe primul
loc interesul cetãåeanului. Aceste
condiåii sunt esenåiale pentru buna
funcåionare a activitãåii Ministerului
Administraåiei æi Internelor, de la
aceste calitãåi ale personalului putem
începe sã reconstruim imaginea
Poliåiei æi a Administraåiei Publice. Nu
vrem sã mai vedem sau sã citim în
ziare despre poliåiæti corupåi, ofiåeri
care pactizeazã cu infractori notorii,
care frecventeazã aceleaæi locuri ca æi
capii lumii interlope, adesea împreunã
cu aceætia. Nu vrem sã mai vedem
funcåionari publici care trateazã cu
dezinteres problemele cetãåenilor sau
care confundã banul public cu
buzunarul personal. Am încredere în
angajaåii Ministerului Administraåiei
æi Internelor, de la preluarea funcåiei
de ministru am reuæit sã cunosc mulåi
oameni deosebiåi, profesioniæti
adevãraåi în domeniul în care îæi
desfãæoarã activitatea. Sunt convins cã
munca acestora va da rezultate æi în
curând ministerul æi instituåiile din
subordine vor avea rezultate mai bune
æi o imagine mai bunã, iar cetãåenii îæi
vor recâætiga încrederea în noi.
Au consemnat
Marius Ionescu,
Valentin MARIN
Vasile Blaga –
ministrul
administraåiei
æi internelor
Data æi locul naæterii: 26 iulie 1956,
Petrileni, judeåul Bihor
Stare civilã: cãsãtorit, 2 copii
Studii:
- 1981 Universitatea Politehnicã
„Traian Vuia“, Timiæoara.
- 1994-1995 Cursuri de specializare
în domeniul vamal la Viena (Austria)
æi Weiden (Germania);
- 1999 Colegiul Naåional de Apãrare
seria a VIII-a;
Carierã profesionalã:
- 1981 - 1990: Æef formaåie de lucru,
æef atelier, æef secåie schimb, æef secåie
coordonator, director la SC HIPERION
SA, Stei, judeåul Bihor.
- 1990-1991: Deputat din partea
Frontului Salvãrii Naåionale;
- 1991-1993: Prefectul judeåului
Bihor;
- 1993-1996: Directorul Direcåiei
Regionale Vamale Oradea;
- 1996-2000: Senator din partea
Partidului Democrat;
- 21 decembrie 2004-28 decembrie
2004: Consilier prezidenåial, æef al
Departamentului Securitãåii Naåionale;
- 29 decembrie 2004-prezent:
ministrul Administraåiei æi Internelor;
Activitate:
- 1990 decembrie - 1991: preæedinte
al Consiliului Frontului Salvãrii
Naåionale Ætei, vicepreæedinte al
Consiliului Frontului Salvãrii
Naåionale Bihor.
- 1991-1997: preæedinte al Biroului
Permanent Judeåean Bihor al
Frontului Salvãrii Naåionale, ulterior
al Partidului Democrat;
- 1997-2000: secretar general al
Biroului Permanent Naåional al
Partidului Democrat;
- 2000-18 decembrie 2004:
vicepreæedinte al Partidului Democrat,
preæedinte al Biroului Permanent al
Municipiului Bucureæti;
- 2003-18 decembrie 2004: membru
al Consiliului Naåional de Conducere
al Alianåei D.A. PNL-PD;

6 Proiect
Importanåa fondurilor Phare în dezvoltarea instituåionalã
Începând cu anul 2000, Uniunea Europeanã a
sprijinit statele candidate la acea vreme din Europa
Centralã æi de Est (Bulgaria, Republica Cehã,
Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România,
Slovacia, Slovenia) în eforturile acestora de pregãtire
pentru aderare, prin trei instrumente financiare:
PHARE, ISPA æi Sapard.
PHARE a fost creat la începutul anului 1989 pentru
Polonia æi Ungaria, în vederea ajutãrii acestor state în
procesul de tranziåie de la comunism æi economie centralizatã
la sistemul democratic æi economia liberã, concurenåialã
(Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy).
Statele din centrul æi estul Europei care au trecut la un
regim democratic au fost incluse în programe de ajutorare
PHARE. În 1996, 13 asemenea state, cele zece candidate plus
Albania, Bosnia- Heråegovina æi FRI Macedonia primeau
asemenea fonduri. Cele trei state din partea vesticã a
Balcanilor au fost incluse în programul CARDS (Asistenåã
Comunitarã pentru Reconstrucåia, Dezvoltarea æi Stabilitatea
Balcanilor).
În luna decembrie a anului trecut, prin semnarea
Memorandumurilor de Finanåare pentru Programul PHARE
Naåional 2004 æi Programul privind Sprijinul Comunitar în
domeniul Siguranåei Nucleare, Uniunea Europeanã a
alocat României peste 407 milioane euro. Aceastã sumã
reprezintã o parte semnificativã a sprijinului financiar
acordat României în 2004 în vederea continuãrii pregãtirilor
pentru aderare. Contribuåia din partea UE va fi sprijinitã
de alocarea de la bugetul României a sumei de 100 milioane
euro.
Suma alocatã de Uniune este cu 50 % mai mare decât
cea alocatã prin programul similar din 2003 æi reprezintã
cea mai mare alocare financiarã de la începerea procesului
de preaderare. Ea va fi suplimentatã cu alte fonduri prin
Programele de Cooperare Transfrontalierã æi Iniåiativa de
Bunã Vecinãtate.
Începând cu 2004 a fost introdusã o abordare multianualã
în programarea fondurilor PHARE din partea UE pentru
România. Aceasta se concentreazã pe opt sectoare, care au
fost identificate ca prioritare în procesul de pre-aderare:
reforma administraåiei publice, reforma sistemului judiciar,
minoritãåi, agriculturã, protecåia mediului, managementul
frontierelor, finanåe publice, coeziune economicã æi socialã.
Sunt, de asemenea, prevãzute fonduri æi pentru alte
sectoare importante precum: cadastru, audio-vizual,
sãnãtate, energie, statisticã, transport, societate civilã æi
afaceri interne.
De asemenea, bugetul statului român asigurã cofinanåare
de 11,93 mil. euro.
Total fonduri subprogram: 48,73 mil. euro.
Prin utilizarea acestor fonduri se urmãreæte alinierea la
acquis-ul Schengen în domeniul managementului æi
controlului frontierelor în scopul pregãtirii aderãrii la UE
în scopul obåinerii unui management integrat al frontierelor.
Acest program multianual se concentreazã pe
urmãtoarele principale sarcini:
Sarcini ce vor fi urmãrite pentru a fi realizate cu
fonduri PHARE 2004
Dezvoltarea pe mai departe a capacitãåii PFR de aplicare
a acquis-ului Schengen æi Managementului de Frontierã
Dezvoltarea æi implementarea Strategiei de dezvoltare
organizatoricã æi întãrirea capacitãåii comenzii PFR în
domeniul managementului schimbãrii
Mãsuri anticorupåie pentru Poliåia de Frontierã æi Vamã
Îmbunãtãåirea cooperãrii dintre Poliåia de Frontierã æi
Vamã la frontiera ucraineanã
Proiect tehnic æi documente de licitaåie pentru dezvoltarea
sistemului integrat al PFR de supraveghere pentru fluviul
Dunãrea æi Delta Dunãrii
Implementarea celei de a-II-a faze a Sistemului Integrat
de Observare, Supraveghere æi Control al Traficului la
Marea Neagrã al PFR
Creæterea capacitãåii de supraveghere a vehiculelor
speciale de supraveghere ale PFR, faza I
Extensia sistemului de comunicaåii voce date al PFR
Proiectarea æi implementarea sistemului de comunicaåii
mobile al PFR
Repararea æi remobilarea centrelor de instruire ale PFR
Construirea æi Reabilitarea Facilitãåilor Portuare pentru
Navele Maritime æi Fluviale ale PFR
Furnizarea de mobilã æi echipament de birou pentru
Centrele æi Punctele de Contact
Reconfigurarea infrastructurii æi fluxurilor de trafic în
punctele de frontierã
Dotarea centrelor de instruire æi æcolilor PFR cu
echipament specializat de instruire
„Aceastã creætere semnificativã va reprezenta o
provocare fãrã precedent pentru România din punct de
vedere al capacitãåii de absorbåie. Eforturile în acest sens
trebuie sã continue în vederea îmbunãtãåirii competenåei
structurilor administrative æi a capacitãåii acestora de
a-i pastra pe acei angajaåi bine pregãåiti pentru o
perioadã de timp suficientã” - a declarat Jonathan
Scheele, æeful delegaåiei Comisiei Europene în
România dupã semnarea documentului.
PHARE/2004/016-772. 03.A.04 Sector
Managementul frontierei
Este sectorul care priveæte activitãåile desfãæurate la
nivelul Poliåiei de Frontierã Române æi pentru care au fost
prevãzute Fonduri Phare de 36,8 mil. euro.
Prioritãåi PHARE
Optimizarea
Sistemului instituåional
æi a Sistemului
resurselor umane
Continuarea
dezvoltãrii Sistemului
de Securizare a
Frontierelor Române
Principalele sarcini
Continuarea armonizãrii
managementului PFR, a
sistemului resurselor umane æi a
structurilor de cooperare cu cele
mai bune practici ale UE în
concordanåã cu acquis-ul
Schengen.
Dezvoltarea în continuare a
subsistemului de securizare a
frontierelor române în
conformitate cu cele mai bune
practici ale UE privind
managementul frontierelor,
inclusiv acquis-ul Schengen

nr. 1/2005
Parteneriat
7
Dezvoltarea colaborãrii cu Ucraina
În perioada 15 - 16 decembrie 2004 IGPF a fost vizitat
de o delegaåie a Administraåiei Serviciului Frontierei de Stat
a Ucrainei, condusã de preæedintele instituåiei, generalcolonel
Micola Mihailovici Litvin.
Pe parcursul vizitei, delegaåia ucraineanã a fost însoåitã
de E.S. Teofil Bauer, ambasadorul Ucrainei în România, æi
de ministrul consilier în cadrul ambasadei, Viorel Kotyk.
Au fost prezentate mijloacele tehnice din dotarea PFR
æi s-a realizat un exerciåiu demonstrativ cu câinii de serviciu
specializaåi, dupã care au urmat discuåiile oficiale, din care
au reieæit urmãtoarele aspecte: • necesitatea realizãrii unui
schimb de informaåii la nivel local • dezvoltarea unei
cooperãri mai profunde la nivel local, respectiv inspectorat
judeåean / detaæament de grãniceri, sens în care s-a convenit
ca cei doi directori locali sã se punã de acord asupra
cooperãrii locale viitoare, urmând ca æefii instituåiilor
centrale sã aprobe cele convenite • o colaborare sporitã la
Marea Neagrã, sens în care partea ucraineanã a avansat
propunerea de a analiza posibilitatea creãrii unui punct
consultativ comun • dorinåa structurii ucrainene de a
trimite un ofiåer de legãturã pe probleme de frontierã în
cadrul Ambasadei Ucrainei la Bucureæti • importanåa
urmãrii „direcåiei corecte” • realizarea unui schimb de
experienåã în domeniul pregãtirii câinilor de serviciu •
dezvoltarea unui parteneriat între instituåiile de pregãtire
medie a poliåiætilor de frontierã.
În privinåa demarãrii procedurilor tehnice, partea
ucraineanã a declarat cã vor fi transmise propunerile sale
pe cale diplomaticã, aceasta fiind procedura oficialã ce
trebuie urmatã.
Inspectorul general al PFR, chestor-æef dr. Aurel Neagu,
a lansat invitaåia pãråii ucrainene de a trimite experåi care
sã se documenteze asupra transformãrilor realizate la
nivelul structurii din România, urmând ca toate cheltuielile
privind participarea sã fie suportate de partea românã.
La sfâræitul programului alocat discuåiilor a fost semnat,
de cãtre cei doi æefi de delegaåii, Procesul-Verbal.
În programul vizitei delegaåiei ucrainene la Bucureæti
a urmat o întâlnire cu secretarul de stat chestor-æef
Zaharia Toma, æeful Departamentului Ordine æi Siguranåã
Publicã, desfãæuratã la sediul MAI, prilej pentru
abordarea unor subiecte precum securizarea frontierei
române, cooperarea cu autoritãåile de frontierã ucrainene,
disponibilitatea acordãrii sprijinului necesar din partea
autoritãåilor române în procesul de reorganizare a
structurii de frontierã ucrainene. Æeful delegaåiei
ucrainene a åinut sã mulåumeascã pentru programul
realizat de PFR cu ocazia vizitei, menåionând cã priveæte
cu încântare progresele obåinute de instituåia noastrã,
precum æi realizarea întâlnirii Comisiei mixte românoucrainene
de frontierã. Partea ucraineanã æi-a arãtat
interesul pentru realizarea unui schimb de date privind
combaterea terorismului æi crimei organizate prin
înfiinåarea unui punct consultativ la Porubnoe (Ucraina),
cât æi pentru un schimb de experåi în pregãtirea
personalului.
Control æi
supraveghere în
comun la frontiera
româno-bulgarã
În perioada 20–22 decembrie 2004, o delegaåie a Poliåiei
de Frontierã Române, condusã de inspectorul general al
Poliåiei de Frontierã Române, chestor æef dr. Aurel Neagu,
a efectuat o vizitã de lucru la Sofia, Republica Bulgaria,
la invitaåia æefului autoritãåii de frontierã din åara vecinã.
În cadrul acestei activitãåi, a fost semnat Acordul între
Guvernul României æi Guvernul Republicii Bulgaria
privind cooperarea între autoritãåile de frontierã.
Documentul stabileæte ca Pãråile Contractante sã
întreprindã mãsuri concrete pentru a îmbunãtãåi
cooperarea dintre autoritãåile de frontierã române æi
bulgare prin:
stabilirea unor structuri de coordonare a acåiunilor
de combatere a infracåionalitãåii la frontiera comunã;
înfiinåarea de birouri comune de contact la frontiera
comunã;
desfãæurarea controlului comun pe fluviul Dunãrea
æi la frontiera de uscat comunã;
întocmirea în comun de analize æi planuri de
acåiune;
coordonarea acåiunilor pe ambele pãråi ale
frontierei comune;
punerea de comun acord a planurilor de
supraveghere æi control æi executarea de misiuni cu
echipe mixte;
realizarea cooperãrii la Marea Neagrã.
De asemenea, a fost analizatã situaåia operativã de
la frontiera comunã, iar în ultima zi a misiunii,
delegaåia românã a participat la festivitãåile prilejuite
de aniversarea Zilei Serviciului Naåional Poliåie de
Frontierã din Bulgaria.
Paginã realizatã de Vlad CRISTESCU

8
Analizã
Æedinåa de evaluare a activitãåii MAI pe 2004
Maråi, 11 ianuarie a.c., la Centrul Cultural al MAI,
în prezenåa domnilor Traian Bãsescu, preæedintele
României, Cãlin Popescu Tãriceanu, prim-ministru
al Guvernului României æi Vasile Blaga, ministrul
administraåiei æi internelor, s-a desfãæurat æedinåa de evaluare
a activitãåii MAI pe anul 2004.
La acest eveniment au participat prefecåii, membrii
conducerii MAI, directorii generali æi directorii din Aparatul
Central, æefii de inspectorate generale æi comandanåii de Armã,
æefii æi comandanåii celorlalte structuri subordonate, precum
æi cei ai structurilor teritoriale æi judeåene ale ministerului.
Æedinåa a debutat cu prezentarea, de cãtre secretarul de stat,
æeful Departamentului Ordine æi Siguranåã Publicã, chestoræef
Toma Zaharia (n.r. la acea datã), a Raportului de evaluare
a activitãåii MAI pe anul 2004, dupã care a urmat prezentarea
unor alocuåiuni de cãtre inspectorii generali ai Poliåiei æi Poliåiei
de Frontierã precum æi de cãtre directorul general al Corpului
de Control al MAI.
Ultima parte a æedinåei a fost rezervatã mesajelor
preæedintelui, primului ministru æi ministrului administraåiei
æi internelor. Cu acest prilej, preæedintele României Traian
Bãsescu a rostit un discurs, din care redãm:
„…Vreau sã aflaåi ce aæteaptã Preæedintele României de la
dumneavoastrã. Plecând de la premisa cã dumneavoastrã faceåi
parte din sistemul de securitate naåionalã a României,
ministerul dumneavoastrã æi activitatea sa vor sta continuu în
atenåia mea.
În primul rând, aætept mãsuri de descentralizare, deci de
creætere a autonomiei locale. Descentralizarea este singura soluåie
de democratizare realã a vieåii sociale æi economice în România.
… Va trebui ca fiecare comunitate, mai mare sau mai micã, sãæi
poatã decide drumul pe care se angajeazã, sã poatã sã utilizeze
resursele dupã nevoile ei æi nu dupã nevoi dictate de la Bucureæti.
Prioritãåile æi le stabileæte comunitatea æi nu altcineva. Æi orice
instituåie care funcåioneazã pe teritoriul administrativ al unei
comunitãåi are obligaåia sã o susåinã, æi, mai ales, sã o respecte.
Din punct de vedere al Poliåiei æi Jandarmeriei, aæ spune
cã sunt cele douã structuri care au crescut continuu æi acest lucru
nu-l vedem numai la televizor, îl vedem æi-n viaåa de zi cu zi.
Eu le mulåumesc acelora care prin activitatea lor au fãcut ca
aceste douã instituåii sã devinã tot mai eficiente æi, paradoxal,
tot mai apropiate de oameni. Æi apropiate de oameni nu pentru
cã jandarmul sau poliåistul se aflã pe stradã, ci pentru cã vin
în sprijinul nevoilor comunitãåii atunci când acest lucru li se
cere sau atunci când este nevoie de ei. O astfel de politicã va
trebui extinsã æi în alte zone de activitate ale Ministerului
Administraåiei æi Internelor. Numai aæa veåi deveni îndrãgiåi.
Cât timp veåi fi departe de nevoile comunitãåii, veåi fi departe
æi de simpatia acesteia; æi, pânã la urmã, poliåistul trebuie nu
numai respectat, el trebuie æi iubit.
…Ne confruntãm cu un export extraordinar de infractori
peste frontierele åãrii, ceea ce înseamnã cã undeva nu ne facem
treaba. Ori dumneavoastrã ori alte organisme ale statului, dar
în principal acest minister, nu-æi face treaba æi nu este capabil
sã opreascã emigraåia ilegalã a infractorilor. 50% din
infracåiunile comise de imigranåii ilegali în Franåa, sunt comise
de imigranåi români. Probabil n-aåi ætiut, dar e bine sã ætiåi. Æi
acest nivel de infracåionalitate al imigranåilor ilegali din
România este foarte ridicat în toate åãrile. De unde trag o
concluzie elementarã: nu ne protejãm suficient frontiera de
traficul ilegal peste frontierã al celor care deja sunt cunoscuåi
cu antecedente penale în România, sunt în evidenåele
dumneavoastrã, or acest lucru este nepermis. Orice discuåie cu
demnitari strãini, din åãrile europene în mod deosebit, începe
cu imigraåia ilegalã a infractorilor. Cã dacã ar emigra poeåi,
artiæti, pictori, nu s-ar supãra nimeni pe noi. Dar emigraåia e
masivã la infractori. Or acest lucru este un punct extrem de
important în judecarea României, dacã este sau nu este admisã
în Uniunea Europeanã.
Dumneavoastrã aveåi o misiune extrem de importantã. Sper
ca suplimentãrile de efective, care trebuie fãcute la Poliåia de
Frontierã în urmãtorii patru ani, sã primeascã prioritate de
la Guvern pentru anul 2005 æi 2006, în aæa fel încât sã reuæim
sã stãvilim emigraåia infractorilor, pentru cã despre ei vorbim.
Oamenii care nu au nimic de ascuns trec legal, prin frontierã.
Este logic æi existã o singurã explicaåie: toåi cei care trec ilegal
frontiera o trec pentru cã dacã ar încerca sã o treacã legal ar
fi opriåi de autoritãåile române. Avem o emigraåie ilegalã mult
prea ridicatã æi ea este materializatã în general în oameni cu
antecedente, oameni cu probleme. Or, acest fenomen trebuie
stãvilit æi vã cer acest lucru.
Aæ vrea sã venim într-o altã zonã. Am auzit în raport æi
vedem toåi la televizor succesele pe care Poliåia le are, ba în
capturarea clanului Boiericã, ba a Cãmãtarilor, ba a
Duduienilor æi multe alte clanuri. Domnilor poliåiæti, nimeni
nu poate fi convins cã aceste clanuri nu au ajuns sã devinã
clanuri mafiote fãrã protecåia unor poliåiæti. Æi, mai sus, nu ar
fi ajuns sã aibã influenåã fãrã protecåia unor oameni politici.
Nu poate sã se dezvolte un clan de asemenea dimensiuni dacã
Poliåia nu închide ochii. Eu nu suspectez æi nu acuz toåi oamenii
din Poliåie. Dar vreau ca investigaåiile, æi asta vã cer, sã meargã
pânã la capãt. Dacã vã veåi limita sã-i arãtaåi la televizor pe
Duduieni, pe Cãmãtari, fãrã sã vã curãåaåi neghina din sistem,
vor apãrea alåi Duduieni æi alåi Cãmãtari… Am convingerea
cã dacã Poliåia îæi face treaba, începem sã obåinem acea
performanåã æi acel standard de stat civilizat.
… Domnilor poliåiæti, este bine sã-i prindem pe funcåionarii
publici în flagrant, este bine sã-i dãm la televizor; æi ei sunt
corupåi. Dar din åara asta se furã zeci de milioane de dolari pe
lunã. Aceasta este marea corupåie, corupåia care este legatã de
oamenii din zona economicã æi oamenii politici. Multe dintre
aceste dosare sunt în sertarele dumneavoastrã, la multe nu aåi
avut curaj sã mergeåi înainte, pentru cã aåi avut un stop politic.
În calitatea pe care o am, vreau sã vã garantez cã nu va mai
exista intervenåie politicã. Vã cer un singur lucru: faceåi-vã
treaba. Serviåi-vã meseria æi åara. Asta aveåi dumneavoastrã
de fãcut, nu de servit vreun partid sau vreun personaj politic.
... Vreau sã aveåi confortul cã nu vi se cere decât un singur
lucru: sã vã faceåi meseria de poliåiæti, sã
apãraåi interesele unei naåiuni æi nu ale unui
partid, sã apãraåi interesele celor din banii
cãrora sunteåi plãtiåi æi nu ale acelora care,
eventual, v-au pus pe funcåii. Pânã la urmã,
sã apãraåi interesele åãrii. Asta este ceea ce vã
cer.
Domnilor poliåiæti, æi dumneavoastrã æi eu
avem un jurãmânt faåã de Åarã. Vã cer sã vil
respectaåi. Vã cer sã înåelegeåi cã nu sunteåi
în slujba unei puteri politice, a unui preæedinte
ori a unui guvern, sau a nu ætiu cãrui
demnitar local. Sunteåi în slujba naåiunii æi
eu vã cer sã vã respectaåi æi jurãmântul pe care
l-aåi depus, æi regulamentele interne pe care
le aveåi.“
La rândul sãu, premierul Cãlin Popescu

9
Tãriceanu a declarat: „…Am asistat în ultimii ani la o explozie
a fenomenului corupåiei în România, fapt care îngrijoreazã atât
opinia publicã internã, cât æi partenerii noætri externi.
Combaterea criminalitãåii organizate, implementarea
criteriilor de compatibilizare cu cerinåele Uniunii Europene în
ceea ce priveæte securizarea frontierelor, reforma administraåiei
publice - acestea sunt prioritãåile æi ele sunt obiective
obligatorii æi realizabile, pentru cã aveåi sprijinul meu
personal, al întregului Guvern æi al Preæedintelui României.
Munca dumneavoastrã din urmãtorii ani trebuie sã se
concentreze cãtre îndeplinirea unor åinte foarte precise -
decapitarea corupåiei la nivel înalt, eliminarea clanurilor mafiote
care stãpânesc judeåe, oraæe sau ramuri economice.
Toate aceste lucruri se încadreazã direcåiei strategice pe care
merge România - integrarea în Uniunea Europeanã.
Lupta împotriva corupåiei reprezintã poate angajamentul
cu cea mai mare greutate pe care ni l-am asumat în faåa
cetãåenilor, dar æi a partenerilor noætri din Uniunea Europeanã.
…Datoria dumneavoastrã este sã sprijiniåi aplicarea legii,
alãturi de celelalte instituåii abilitate sã ancheteze æi sã
sancåioneze actele de corupåie. Colaborarea pe care o aveåi cu
parchetele, în special cu Parchetul Naåional
Anticorupåie, trebuie reconsideratã, în
conformitate cu aceastã cerinåã fundamentalã.
Vã cer sã vã faceåi datoria, fãrã teamã, cu
onestitate æi responsabilitate, pentru ca «peætii cei
mari», aæa cum au fost denumiåi în presã, sã fie
traæi la rãspundere pentru faptele lor.
Arãtaåi-le cã, în România, legea se aplicã fãrã
nici un fel de deosebire de statut social, avere, sau
apartenenåã politicã. Toåi cei care o nesocotesc trebuie sã
rãspundã pentru acest lucru, indiferent cu cine sunt
prieteni sau câåi bani au în cont.
… Mass-media a relatat, nu doar o singurã datã,
despre ofiåeri cu rang înalt în Poliåie care au ales
sã nu mai fie de partea legii, ci a celor care o
nesocotesc.
La primul semnal de acest gen, se
vor lua mãsurile ce se impun,
faptele vor fi anchetate, iar cel în
cauzã va fi pus la dispoziåie,
pânã când instituåiile abilitate
vor hotãrî dacã el este sau nu
vinovat.
Personal, nu vreau sã mai
vãd clanuri de mafioåi care
blocheazã strãzi. Nu vreau sã
mai vãd poliåiæti negociind cu Mafia, nu vreau sã mai vãd
poliåiæti care stau la masã cu infractori, decât poate atunci când
îi ancheteazã.
Transmiteåi-le subordonaåilor dumneavoastrã sã pãstreze
distanåa faåã de orice individ despre care ætiu cã este un infractor.
Cu excepåia cazurilor de ofiåeri sub acoperire, numele æi numerele
de telefon ale poliåiætilor nu au ce cãuta în agendele infractorilor.
Au fost cazuri în care mafioåi notorii æi-au gãsit protectori
de vazã în cadrul acestei instituåii. Vã asigur cã atât eu, cât æi
domnul ministru Vasile Blaga æi domnul preæedinte Traian
Bãsescu, noi toåi credem în toleranåã zero faåã de corupåie æi
crima organizatã. Pentru simplul motiv cã nu ai ce negocia cu
Mafia æi pentru cã orice ezitare din partea Poliåiei sau a noastrã
pune în pericol aderarea åãrii la Uniunea Europeanã.
… Fiecare poliåist din România trebuie sã se aætepte ca, din
acest moment, integritatea lui sã fie testatã. Vreau sã vã bucuraåi
de respect în comunitãåile pe care le aveåi în grijã. Trebuie sã
îi eliminaåi dintre dumneavoastrã pe aceia care, prin conduita
lor, nu meritã sã fie respectaåi.
Siguranåa fiecãrui cetãåean, a noastrã æi a copiilor noætri
depinde de modul în care vom æti sã rãspundem acestor
probleme care, din nefericire, nu mai reprezintã cazuri izolate
în România.
Datoria dumneavoastrã faåã de comunitãåile pe care
sunteåi chemaåi sã le apãraåi este aceea de a interveni pentru
combaterea acestor fenomene. Scoateåi crima organizatã de pe
stradã. Curãåaåi strãzile. Este mesajul pe care vi-l adresez æi
vreau sã-l întãresc.
… O sarcinã esenåialã ce revine României în contextul
apropiatei aderãri la Uniunea Europeanã se referã la
securizarea frontierelor. Este o preocupare a noastrã, ca viitor
stat membru, dar æi a Uniunii Europene, sã oferim garanåiile
necesare în ceea ce priveæte capacitatea noastrã de a îndeplini
acest rol. Putem face acest efort æi beneficiem de asistenåã din
partea Uniunii Europene. E un sprijin care ne obligã sã ne
ridicãm la nivelul cerinåelor exprimate de partenerii noætri.”
Ministrul administraåiei æi internelor Vasile Blaga a
punctat prioritãåile pe care le are în vedere pe termen scurt æi
mediu, între care menåionãm combaterea corupåiei æi, în
general, respectarea angajamentelor asumate pentru integrare,
în special securizarea frontierelor. În acest sens, domnia sa a
declarat: „… Sunt evidenåiate foarte multe rezultate pozitive pe
care le-am obåinut. Sunt prezentate æi nerealizãri. Este
prezentatã evoluåia ministerului pe parcursul anului 2004 æi,
desigur, o viziune a conducerii ministerului faåa de aceasta.
Vreau sã spun cã, niciodatã în trecut, faåã de Ministerul
Administraåiei æi Internelor, faåã de activitatea sa, a structurilor
sale, nu a fost atâta aæteptare æi atâta exigenåã ca
acum. Aæteptare æi exigenåã din partea cetãåenilor, a
conducerii statului, a colaboratorilor noætri externi. În
puåinele zile de când mã aflu la conducerea acestei instituåii,
m-am documentat vizavi de responsabilitãåile æi sarcinile pe
care le am. În acest sens, aæ vrea sã vã spun încã
de la început cã va trebui sã procedãm la o
revizuire a strategiei sectoriale de reformã a
ministerului, în primul rând sã o adaptãm
programului de guvernare, sã o adaptãm
cerinåelor imediate pe care le are România.
Vom proceda pe termen scurt la consolidarea
echipei de conducere a ministerului, astfel
încât împreunã cu æefii structurilor instituåiei
sã asigurãm fluenåa æi dinamismul în
deciziile de care aceasta are nevoie.
Prioritatea prioritãåilor o constituie
îndeplinirea de cãtre minister, pe ambele
componente, a cerinåelor æi mãsurilor
vizavi de integrarea noastrã în structurile
europene, cu preocupare deosebitã faåã de
clauzele de salvgardare cuprinse în
Capitolul 24 – Justiåie æi Afaceri Interne.
Ætim foarte bine cã avem de luat în acest
domeniu mãsuri ferme pentru securizarea
frontierelor externe ale Uniunii Europene.
Toate statele membre ale Uniunii Europene
sunt, din acest punct de vedere, cu ochii pe noi. Sã nu uitãm
cã, începând din ianuarie 2007, vom gestiona 2.070 km ai
frontierei Uniunii Europene, în interiorul cãrora se vor afla 685
milioane de oameni, printre care æi cetãåenii României, care,
desigur, au nevoie de siguranåã æi liniæte.
Din acest punct de vedere, este necesar sã realizãm
sistemul integrat de securizare a frontierei. Æi, nu mai târziu
de 25 martie anul acesta, va trebui sã prezentãm programul
de investiåii pentru securizarea frontierelor, în primul rând
pentru etapa 2005-2006 - prima etapã a derulãrii acestui
program. Am convocat, de altfel, pentru vineri, o analizã cu
privire la necesitatea încadrãrii celor 4.400 de lucrãtori din
cadrul Poliåiei de Frontierã æi, totodatã, vom discuta, cu aceastã
ocazie, necesitatea completãrii celor 7.000 de funcåii din Poliåie
æi a celor 18.000 de funcåii din Jandarmerie. Va trebui sã vedem
exact legile, cum sã procedãm în aæa fel încât sã nu se poatã
reproæa nimic
O atenåie deosebitã va trebui sã o acordãm fenomenului
corupåiei, corupåiei înalte, cum spunea domnul Preæedinte. Cred
cã nu s-a vorbit niciodatã în aceastã salã atât de mult de corupåie
pânã astãzi æi întotdeauna atunci când se evoca lipsa de
rezultate în acest domeniu se spunea cã nu existã voinåã politicã
pentru a ataca fenomenul. Acum existã voinåã politicã din partea
instituåiei prezidenåiale, æi aåi vãzut-o. Existã voinåã politicã din
partea Primului ministru, æi-a exprimat-o; existã voinåã
politicã æi din partea ministrului administraåiei æi internelor”.
A consemnat Marius IONESCU

10 Bilanå
Analiza activitãåii PFR pe anul 2004
Vineri 24 decembrie 2004, la sediul IGPF,
în prezenåa ministrului administraåiei æi
internelor, Marian Florian Sãniuåã, a
secretarului de stat, æeful Departamentului
Ordine æi Siguranåã Publicã, chestorul-æef
Toma Zaharia (n.r. de la acea datã) a
chestorului-æef Florin Sandu, secretar de stat
pentru integrare æi relaåii internaåionale æi a
altor æefi de structuri din cadrul MAI æi de
cooperare, precum æi a æefilor structurilor
IGPF, a avut loc analiza activitãåilor
desfãæurate la nivelul PFR în anul 2004.
Principala concluzie a acestei activitãåi a
fost aceea cã Poliåia de Frontierã Românã a
depus eforturi susåinute pentru alinierea
activitãåilor specifice la standardele euroatlantice
æi combaterea eficientã a infracåionalitãåii
transnaåionale, înregistrând progrese
semnificative pe aceastã linie.
Aceste progrese au fost apreciate æi de
cãtre experåii Uniunii Europene, sosiåi în
România în perioada 29.03 – 2.04.2004, cu
ocazia misiunii de evaluare a acåiunilor
desfãæurate pe Capitolul 24–JAI.
Putem afirma cã, pânã la finele anului
2004, Poliåia de Frontierã Românã a realizat,
conform termenelor stabilite, toate acåiunile
ce au intrat strict în responsabilitatea sa
directã.
PFR a beneficiat æi de sprijinul experåilor
U.E., prin cele trei convenåii de înfrãåire
instituåionalã care se deruleazã sau urmeazã
a fi încheiate pentru instituåia noastrã.
A. În domeniul legislativ, în anul 2004,
au fost continuate acåiunile pentru adaptarea
prevederilor legislative la nivelul acquis-ului
comunitar, fiind realizate æi transmise spre
aprobare mai multe proiecte de acte
normative.
Au fost efectuate demersurile necesare
pentru armonizarea acordurilor de frontierã
cu statele vecine.
Centrul Comun de Contact Galaåi este
pregãtit pentru a primi grãniceri æi vameæi din
Ucraina æi R. Moldova, partea ucraineanã
exprimându-æi disponibilitatea de a colabora.
Având în vedere poziåia æi acåiunile pãråii
ucrainene, la nivelul braåului Chilia-Canalul
Bâstroe, PFR a întreprins mãsuri ferme
pentru asigurarea respectãrii regimului
juridic al frontierei de stat æi al prevederilor
legislaåiei interne æi internaåionale, acåionând
totodatã pentru prevenirea încãlcãrilor apelor
de frontierã române.
B. În domeniul construcåiei instituåionale,
începând cu data de 1 decembrie
2004 în structura PFR s-au produs anumite
modificãri, menite a corespunde standardelor
Uniunii Europene æi sarcinilor ce îi revin
pentru securizarea frontierelor:
• înfiinåarea, atât la nivel central cât æi
la nivel teritorial a Serviciului/Birourilor de
Combatere a Traficului de Substanåe Interzise
având în componenåã ofiåeri specializaåi în
combaterea traficului de droguri, armament,
muniåii, materiale explozive, arme de
distrugere în masã etc.
• înfiinåarea la nivel central a
Compartimentului de Cooperare cu Poliåiile
Strãine, care va avea urmãtoarele roluri: de
a organiza æi derula activitãåi de cooperare
operativã cu structurile poliåiilor strãine
desemnate în acest scop; realizare a
schimburilor de date æi informaåii între PFR
æi ataæaåii de poliåie æi ofiåerii de legãturã
strãini acreditaåi la Bucureæti, precum æi cu
cei români, acreditaåi pe lângã ambasadele
României din strãinãtate etc.
• înfiinåarea, atât la nivel central cât æi
la nivel teritorial, a Biroului/ Compartimentelor
de Analizã de Risc.
• înfiinåarea, atât la nivel central cât æi la
nivel teritorial, a Compartimentelor de Asistenåã
Psiho-socialã, care vor avea ca atribuåie
principalã consilierea personalului P.F. æi
prevenirea înregistrãrii unor evenimente
negative la nivelul structurilor P.F.
• înfiinåarea la nivel central a Compartimentului
Marketing–Achiziåii, care va avea
rolul de a organiza æi desfãæura toate
procedurile de achiziåii bunuri/servicii la
nivelul PFR.
• au fost operate modificãri æi la nivelul
structurilor de Relaåii Internaåionale, Resurse
Umane æi Control-Investigaåii, astfel încât sã
se asigure o eficienåã maximã a fiecãrei
activitãåi specifice domeniului în cauzã.
C. În domeniul resurselor umane
În anul 2004, au fost transformate 2.100
de funcåii de p.f.a.c, acåiunea urmând a
continua æi în anii urmãtori. Agenåii proveniåi
din p.f.a.c. au urmat cursuri de iniåiere în
instituåiile de învãåãmânt ale PFR, la
finalizare fiind repartizaåi sã îæi desfãæoare
activitatea în funcåie de necesitãåile operative
ale instituåiei.
S-a avut, de asemenea, în vedere, armonizarea
conåinutului planurilor de învãåãmânt
cu cel al instituåiilor de acelaæi profil din
Uniunea Europeanã, cu care PFR are
încheiate convenåii de colaborare. O altã
prioritate a fost pregãtirea personalului PF
împreunã cu reprezentanåi ai altor instituåii
cu care instituåia noastrã colaboreazã,
realizându-se în acest sens cursuri, seminarii
æi convocãri, menite a determina specializarea
lucrãtorilor pe domenii de activitate.
În ansamblu, la nivelul anului 2004,
numãrul poliåiætilor de frontierã pregãtiåi atât
în åarã cât æi în strãinãtate se ridicã la 3.858
persoane. Au fost efectuate demersurile
necesare pentru continuarea reabilitãrii æi
modernizãrii instituåiilor de învãåãmânt
existente la nivelul Poliåiei de Frontierã
Române, fiind aprobate studiile de fezabilitate
de cãtre Consiliul Tehnico-economic din MAI.
Cu toate acestea, deoarece o parte din
fondurile necesare punerii în aplicare a
proiectul proveneau din Programe Phare, iar
acestea au fost „îngheåate” pânã la clarificarea
situaåiei privind Contractul cu EADS, nu s-
a putut demara acåiunea de reabilitare/
modernizare a instituåiilor de învãåãmânt,
preconizându-se a fi iniåiatã în anul 2005.
D.În domeniul logisticii
a. au fost continuate acåiunile menite a
determina finalizarea, testarea æi punerea în
funcåiune a sistemului pilot integrat de
comunicaåii voce-date la nivelul a trei judeåe
de frontierã;
b. s-au derulat procedurile de licitaåie din
fonduri Phare æi a fost semnat contractul
privind “Furnizarea de echipamente de
comunicaåii pentru sistemul de comunicaåii
al PFR”, cu firma Alcatel Network Systems
România;
c. au fost realizate studiile de fezabilitate
necesare pentru proiectarea æi realizarea
sistemului informatic on-line la nivelul
Poliåiei de Frontierã Române, fiind, de
asemenea, demarate lucrãrile de construire
a turnurilor de radio-comunicaåii;
d. s-au desfãæurat întâlniri cu reprezentanåii
IGP pentru proiectarea sistemului de
radiocomunicaåii mobile digitale trunking, la
finalizarea acåiunii de realizare a sistemului
AFIS 2000 æi Image Track, urmând sã se realizeze
interconectarea cu baza de date a PFR;
e. au fost instalate æi date în trafic zece
centrale telefonice digitale la unitãåi
teritoriale din structura DPF Giurgiu;
f. coordonarea operaåiunilor de recepåie,
instalare æi instruire a personalului utilizator
pentru cele zece echipamente de detecåie a
falsurilor în documente (în valoare de 90.370
euro) æi nouã videocomparatoare spectrale (în
valoare de 309.330 euro), livrate de firma
furnizoare MBTelecom Ltd., conform contractului
de achiziåii din fonduri PHARE 2001;
g. evaluarea tehnico–financiarã a ofertelor
înaintate de cãtre firmele participante la
licitaåia de mijloace de mobilitate terestrã,
finanåatã prin programul PHARE 2002
„Îmbunãtãåirea mobilitãåii terestre æi navale
la frontierele cu Ucraina æi R. Moldova, pe
Dunãre æi râul Prut” æi desemnarea ofertelor
câætigãtoare. În baza acestora, în trimestrul
I 2005, vor intra în dotarea PFR: 102
autovehicule de oraæ pentru munca operativã
Opel ASTRA (valoare 1.493.382,00 euro), 66
autovehicule de teren/de intervenåie NISSAN
TERRANO II (valoare 1.600.524,00 euro), 152
motociclete de patrulare pe 4 roåi (valoare
2.045.281,60 euro).
h. evaluarea tehnico–financiarã a ofertelor
înaintate de cãtre firmele participante la
licitaåia de mijloace de mobilitate terestrã,
finanåatã prin programul PHARE 2002
„Întãrirea controlului æi operaåiunilor de
verificare în punctele de trecere a frontierei”,
prin intermediul cãruia vor intra în dotarea
PFR: 16 truse criminalistice (valoare 5.950,40
euro), 21 truse detecåie droguri (valoare 4.935
euro), 36 endoscoape æi 47 seturi de oglinzi
(valoare 316.645 euro), 161 lãmpi cu raze UV
(valoare 29.811,60 euro) æi 31 echipamente de
detecåie falsuri în documente (valoare 575.701
euro);
i. s-au desfãæurat procedurile de achiziåie
pentru cinci autobuze în sistem leasing
financiar;
j. sunt în curs de finalizare demersurile
pentru obåinerea scutirii de drepturi de
import æi ulterior, introducerea în evidenåã æi
exploatare la structurile PFR a æase
autovehicule de teren Lada NIVA donate de
Ministerul de Interne Federal al Germaniei;
k. s-a continuat procesul de reabilitare
sedii/construire de noi sedii, fiind promovate
spre elaborare æi aprobare studiile de
fezabilitate, note de fundamentare æi teme de
proiectare pentru un numãr de 73 investiåii.
Totodatã, pentru obåinerea autorizaåiilor de
construire a turnurilor de antenã a sistemului
pilot, au fost întocmite documentele æi
obåinute avizele pe plan local la toate obiectele
cuprinse în proiect, astfel cã pânã la 31
decembrie sã fie asiguratã infrastructura
necesarã montãrii echipamentelor æi
instalaåiilor.
l. nava maritimã de patrulare æi
supraveghere tip P-157 a intrat în dotarea
PFR;
m. s-au demarat procedurile de achiziåie
a încã trei nave maritime de patrulare æi
supraveghere tip P-157 de la Ministerul
Federal de Interne al Germaniei;
n. au fost desfãæurate 12 proceduri de
licitaåii deschise æi cinci de cerere de ofertã
pentru achiziåionarea de articole de
echipament din compunerea noilor tipuri de
uniforme æi au fost încheiate contracte în
valoare de 50 miliarde lei;
o. au fost realizate procedurile specifice
pentru achiziåionarea dotãrii necesare
Centrului PF Bãneasa – Bucureæti, valoarea

11
ridicându-se la 1 miliard lei.
Un succes al acestui an, îl reprezintã
realizarea æi aprobarea de cãtre Comisia
Europeanã a programului Phare multianual
2004-2006 “Întãrirea Managementului æi
controlului la frontierã“, sumele propuse a se
derula prin acesta fiind de 163.511.700 euro
buget total.
E. În domeniul cooperãrii interne æi
internaåionale s-a urmãrit intensificarea
colaborãrii interne, prin încheierea unor
documente bilaterale cu Agenåia Naåionalã
Antidrog, Oficiul Naåional pentru Refugiaåi,
Autoritatea pentru Strãini, IGPR, Oficiul
Naåional al Registrului Comeråului, Direcåia
Generalã de Paæapoarte, Direcåia Regim
Permise de Conducere æi Înmatriculare a
Vehiculelor, Inspectoratul Naåional pentru
Evidenåa Persoanelor æi Centrul Naåional de
Administrare a Bazelor de Date privind
Evidenåa Persoanelor, ANV. S-au demarat
discuåii privind încheierea unui protocol de
colaborare între IGPF æi Inspecåia Piscicolã
din cadrul M.A.P.D.R.
Pentru prevenirea æi combaterea
infracåionalitãåii transfrontaliere IGPF
colaboreazã, în baza protocoalelor încheiate,
cu: Oficiul Naåional pentru Recrutarea æi
Plasarea Foråei de Muncã în Strãinãtate din
cadrul Ministerului Muncii æi Solidaritãåii
Sociale, Oficiul Român pentru Drepturile de
Autor, Consiliul Naåional pentru Combaterea
Discriminãrii, Uniunea Producãtorilor de
Fonograme.
În domeniul colaborãrii internaåionale, s-
a menåinut o legãturã directã æi fructuoasã
cu reprezentanåi ai instituåiilor similare din
Uniunea Europeanã, inclusiv ofiåerii de
legãturã æi alte state cum ar fi Federaåia
Rusã, Turcia etc., fapt ce a condus la realizarea
unui schimb operativ de date æi informaåii
æi a unui schimb de experienåã bilateral.
În anul 2004, s-a urmãrit æi dezvoltarea
colaborãrii în cadrul punctelor de contact
existente la nivelul teritoriului României
(Biroul de Contact româno-bulgar de la
Giurgiu funcåioneazã, în prezent, 12 ore/zi, la
nivelul Centrului Comun de Contact româno
- francez Oradea s-a extins colaborarea æi la
nivelul Germaniei, Austriei æi Spaniei, iar
partea ucraineanã æi-a exprimat
disponibilitatea de a trimite specialiæti la
Centrul Comun Galaåi), precum æi gestionarea
în comun a fenomenului emigrãrii ilegale a
cetãåenilor români în spaåiul Schengen. În
acest sens: doi poliåiæti de frontierã români
sunt în schimb de experienåã æi perfecåionare
în PTF Nickelsdorf - Austria; un ofiåer PFR
executã misiune operativã în Austria;
lucrãtori din IGPF au participat la întâlniri
de lucru în cadrul Grupului de lucru românobritanic.
Un succes al activitãåii în plan
internaåional îl constituie organizarea, la
Centrul de Instruire æi Perfecåionare a
Personalului PF Iaæi, a «Academiei de Varã
pentru Poliåiile de Frontierã Europene»,
acåiune în premierã la nivelul României, al
cãrui scop a fost intensificarea colaborãrii æi
standardizarea pregãtirii (modului de acåiune)
autoritãåilor de frontierã din statele Est-
Europene.
F. În domeniul combaterii corupåiei
în rândul personalului propriu.
1. au fost efectuate 591 teste de
integritate;
2. au fost realizate 4.695 acåiuni sub
acoperire, prin infiltrarea în mijloacele de
transport ale tur-operatorilor internaåionali,
scopul fiind verificarea respectãrii de cãtre
poliåiætii de frontierã a metodologiilor specifice
de control la frontierã, precum æi dispoziåiilor
IGPF pe linie de corupåie.
În vederea continuãrii cercetãrilor cu
privire la actele de corupåie sãvâræite de cãtre
unii poliåiæti de frontierã, au fost înaintate
Procuraturii 14 dosare.
De asemenea, în perioada de referinåã, au
fost constatate 720 abateri disciplinare, cu 718
poliåiæti de frontierã sancåionaåi (275 ofiåeri
æi 443 agenåi), faåã de 462 înregistrate în 2003,
ce au constat în: • comportare necorespunzãtoare
în serviciu, familie sau societate, care
aduc atingere onoarei æi probitãåii profesionale
a poliåistului (107 abateri) • neglijenåã sau
lipsã de preocupare în îndeplinirea îndatoririlor
de serviciu, a dispoziåiilor emise de IGPF
pentru combaterea corupåiei (601 abateri)
• alte abateri disciplinare (12 abateri).
Faåã de cei care au comis aceste fapte au
fost luate urmãtoarele mãsuri: 391 lucrãtori
sancåionaåi cu mustrare scrisã; 262 lucrãtori
sancåionaåi cu reducerea salariului cu 5-10%,
pentru o perioadã de 1-3 luni; 55 lucrãtori
sancåionati cu amânarea înaintãrii în gradul
profesional urmãtor pe 1-3 ani; 12 au fost
destituiåi din funcåiile publice avute (doi
pentru încãlcarea normelor deontologice,
æase pentru neglijenåã în îndeplinirea
îndatoririlor de serviciu, patru pentru
comportare necorespunzãtoare în serviciu,
familie æi societate), faåã de 23 poliåiæti de
frontierã destituiåi în aceeaæi perioadã a
anului 2003.
Pentru creæterea ataæamentului
poliåiætilor de frontierã faåã de instituåie æi,
implicit, combaterea corupåiei în rândul
personalului propriu, au fost luate urmãtoarele
mãsuri: • pentru profesionalismul de
care au dat dovadã în exercitarea atribuåiilor
de serviciu, 1.260 poliåiæti de frontierã au fost
recompensaåi cu sume bãneæti (faåã de 976
recompensaåi în anul 2003); în anul 2004 s-
a continuat în toate punctele de trecere a
frontierei distribuirea fluturaæilor editaåi în
trei limbi de circulaåie internaåionalã æi
limba statelor vecine, prin care participanåii
la trafic au fost informaåi despre înfiinåarea
liniei telefonice de urgenåã, la care pot sesiza
abaterile sau faptele de corupåie comise de
personalul Poliåiei de Frontierã, precum æi
afiæe de anunåare a instalãrii telefonului de
urgenåã • privind transparenåa în activitatea
desfãæuratã, au fost efectuate un numãr de
45 campanii de conætientizare a opiniei
publice, avându-se în vedere prezentarea
mãsurilor întreprinse de IGPF, pentru
prevenirea æi combaterea corupåiei sau
prezentarea unor fapte de corupåie.
G. Mãsuri pentru combaterea infracåionalitãåii
la frontierã în anul 2004
1. Traficul de persoane æi mijloace auto
În anul 2004, valorile de trafic înregistrate
în punctele de control trecere frontierã au fost
de 26.013.448 treceri persoane (13.616.082
treceri ale cetãåenilor români æi 12.397.366
treceri ale cetãåenilor strãini) æi 7.239.954
treceri ale mijloacelor de transport. În
comparaåie cu anul 2003, valorile de trafic
persoane înregistrate la frontierele României
sunt cu 10,5 % mai mari.
2. Proceduri legale întreprinse pentru
combaterea infracåionalitãåii transfrontaliere,
inclusiv a migraåiei ilegale:
În perioada de referinåã, PFR a întreprins
mãsurile legale faåã de 1.783.664 persoane
(1.705.826 români æi 77.838 strãini), cu
aproximativ 37% mai mult, în comparaåie cu
anul 2003.
De asemenea, au fost constatate 119.546
fapte ilegale (13.183 infracåiuni æi 106.363
contravenåii), cele mai multe înregistrânduse
în domeniile migraåiei ilegale de persoane,
contrabandei cu bunuri de larg consum æi
braconajului piscicol.
Comparativ cu anul 2003, când au fost
constatate 102.398 fapte ilegale (9.048 infracåiuni
æi 93.350 contravenåii), se constatã o
creætere cu 16,7 % a constatãrilor.
Au fost aplicate amenzi contravenåionale
în valoare de aproximativ 48,4 miliarde lei,
în creætere cu 14% faåã de anul 2003, când
au fost aplicate sancåiuni contravenåionale
unui numãr de 93.350 persoane.
În comiterea actelor ilegale la frontiera
României sunt implicaåi atât cetãåeni români
cât æi cetãåeni strãini din: R. Moldova, China,
Ucraina, Egipt, Turcia, Iugoslavia, India etc.
2.1. Proceduri legale întreprinse faåã de
cetãåenii români = 1.705.826 persoane
2.1.1. În punctele de trecere a frontierei
Din totalul românilor care intenåionau sã
iasã din åarã ( 8.670.830 persoane), au ieæit
efectiv din România 6.972.058 persoane,
faåã de 1.698.772 români nefiind permisã
continuarea cãlãtoriei de cãtre poliåiætii de
frontierã, ca urmare a faptului cã nu
îndeplineau condiåiile prevãzute de legislaåia
în vigoare (cu 40% mai mult, comparativ cu
anul 2003, când nu s-a permis ieæirea din åarã
la 1.210.062 cetãåeni români).
Principalele motivaåii pentru care nu s-a
permis ieæirea din åarã a cetãåenilor români
sunt urmãtoarele: 193.719 nu posedau
asigurare medicalã; 79.858 nu posedau bilet
de cãlãtorie dus-întors; 11.867 fãrã carte verde
a autoturismului; 11.957 nereguli în
wouchere; 2.655 lipsã procurã auto; 1.179.426
fãrã mijloace de întreåinere; 519 cu
paæapoarte/vize false ori falsificate; 105
infracåiuni economico-financiare; 218.666

12
Bilanå
alte motive (inclusiv cei suspecåi cã ar sãvâræi
fapte ilegale în spaåiul Schengen).
Din cei 6.972.058 români ieæiåi, un numãr
de 2.172.535 persoane au declarat cã se
deplaseazã în spaåiul Schengen reprezentând
31% din cei ieæiåi.
De la nivelul frontierelor Schengen au
fost înapoiaåi doar 6.209 români (Austria–
3.872, Grecia– 975, Italia- 704, Spania- 296,
Franåa– 130, Germania- 114, Belgia- 59,
Olanda– 26 etc.), cu 1,7 % mai puåin,
comparativ cu anul 2003.
În anul 2004, s-au înapoiat în România
un numãr de 6.644.024 cetãåeni români,
diferenåa dintre cei ieæiåi æi cei intraåi,
respectiv 328.034 persoane, aflându-se, în
prezent, în strãinãtate (4,7 % din totalul celor
ieæiåi din åarã), în mare parte cu drept de
æedere în strãinãtate. Faåã de anul 2003, când
346.686 români au rãmas în strãinãtate, se
constatã o scãdere cu 5,3%.
Pentru monitorizarea modului de
respectare a legislaåiei în domeniu de cãtre
tour-operatori æi prevenirea sãvâræirii
traficului ilegal de persoane sau a “cãmãtãriei
la frontierã” de cãtre transportatori, au fost
desfãæurate 147 acåiuni de infiltrare a
poliåiætilor de frontierã printre cãlãtorii unor
agenåii de transport æi turism, fiind aplicate
5.898 sancåiuni contravenåionale, cu o valoare
a amenzilor de 9,04 miliarde lei – încasate
7,47 miliarde lei, întocmite 103 dosare penale
pentru sãvâræirea infracåiunii de evaziune
fiscalã æi confiscate sumele de 96.746 euro æi
31.400 USD. Totodatã, la propunerea Poliåiei
de Frontierã Române, faåã de 143 operatori
de transport æi trei operatori de turism s-a
ridicat dreptul de a mai efectua transporturi
ocazionale de persoane, pentru 11 firme de
transport s-a propus suspendarea licenåei de
funcåionare, peste 58 de astfel de firme fiind
în atenåia instituåiei noastre, pentru
implicarea în traficul ilegal de persoane.
2.1.2. La frontiera verde
În anul 2004, 307 cetãåeni români au
încercat sã iasã ilegal din åarã prin trecere
frauduloasã peste frontiera verde æi 131
cetãåeni români au încercat sã intre ilegal în
România, pentru a nu suferi consecinåele
legale ca urmare a infracåiunilor comise în
åarã æi strãinãtate. Se constatã o creætere cu
56,9 % a numãrului cetãåenilor români aflaåi
în tentativã/trecere ilegalã peste frontiera
verde (441 persoane), în comparaåie cu anul
2003 când au fost depistaåi 281 români care
au încãlcat regimul juridic al frontierei de stat.
Încãlcãri ale regimului juridic al frontierei
de stat (români): în zonele de competenåã, au
mai fost descoperiåi 3.152 cetãåeni români care
au încercat sã intre fraudulos în åarã, precum
æi 3.364 cetãåeni români care au încãlcat
legislaåia în vigoare.
2.1.3. Cetãåeni români returnaåi
În anul 2004, s-au întreprins mãsurile
legale faåã de 24.786 români returnaåi, cu
13,3% mai mulåi comparativ cu anul 2003, -
faåã de aceætia luându-se mãsura restricåionãrii
dreptului de folosinåã al paæaportului
de la 6 luni la 5 ani.
Din totalul cetãåenilor români returnaåi,
la 2.500 persoane le-au fost întocmite dosare
penale - reprezentând 10% din totalul
returnaåilor- sub aspectul sãvâræirii
infracåiunii de trecere ilegalã a frontierei de
stat (1.132 persoane) sau trecere ilegalã a
frontierei altui stat (1.368 persoane).
Analizând modalitatea ieæirii din åarã,
respectiv intrãrii în spaåiul Schengen a
cetãåenilor români care au ca scop principal
emigrarea ilegalã, se constatã cã aceætia, în
punctele de frontierã române æi strãine,
îndeplinesc condiåiile prevãzute de lege
pentru efectuarea unei cãlãtorii în strãinãtate
(dovada fiind permiterea ieæirii, respectiv
intrãrii în spaåiul Schengen), declarând ca
scop al cãlãtoriei turismul.
În atingerea scopului real – ajungerea în
Occident pentru munca la negru ori
sãvâræirea unor acte ilegale (prostituåie,
ceræetorie etc.), românii interesaåi sunt
“ajutaåi” de diveræi binevoitori æi anume:
• firme de transport sau turism din
România, care din dorinåa de a obåine
profituri mari în termen foarte scurt,
împrumutã pasagerii cu sumele necesare
prezentãrii la frontierã;
• cetãåeni strãini – în special din Austria,
Olanda, Germania, Italia, Spania etc. - care
racoleazã români doritori sã ajungã în spaåiul
Schengen æi, ulterior, încercã sã îi transporte
cu microbuzele personale în strãinãtate, sub
paravanul “turismului între prieteni” sau
transmit invitaåii persoanelor care doresc sã
ajungã în strãinãtate;
• firme de transport strãine (din Ungaria,
Spania etc.) care, în baza unui contract cu
firme româneæti de transport sau turism,
preiau pasagerii din Budapesta sau Belgrad
pentru a-i transporta ilegal mai departe în
state din spaåiul Schengen, la ieæirea din
România, persoanele fiind “învãåate” sã
declare cã se deplaseazã în “interes personal”
în åara vecinã (în bagajele persoanelor
transportate au fost descoperite asigurãri
medicale pentru spaåiul Schengen);
• tour-operatori români æi strãini care,
cunoscând faptul cã nu au documentele în
regulã, scot goale din România mijloacele de
transport (sub diverse motivaåii: ex.: “un alt
autocar al firmei s-a stricat în strãinãtate æi
merg sã preiau pasagerii”) æi, ulterior, preiau
persoanele de pe teritoriul statului vecin.
Acestea din urmã ies legal din România,
motivând cã se deplaseazã în åara vecinã, la
“cumpãrãturi” sau în vizitã la rude, ulterior
fiind preluate de mijloacele de transport ieæite
goale.
2.2. Proceduri legale întreprinse faåã de
cetãåenii strãini = 77.838 persoane
2.2.1. În punctele de trecere a frontierei
Nu s-a permis intrarea în România din
diferite motive legale, unui numãr de 70.490
cetãåeni strãini (30.394 fãrã mijloace de
întreåinere, 18.098 cu probleme vamale,
7.434 cu nereguli în documentele de cãlãtorie,
1.097 au refuzat plata unor taxe legale, 66 cu
paæapoarte/vize false ori falsificate, 358 infractori
descoperiåi în zona de responsabilitate, 44
contrabandã calificatã, 538 falsuri în înscrisuri
oficiale, 26 infractori ascunæi în mijloace
de transport, 12.435 alte motive legale).
Faåã de anul 2003, când nu s-a permis
intrarea în åarã unui numãr de 80.733
strãini, se constatã o scãdere cu 12,7%.
Pe categorii de cetãåenii, cel mai puternic
reprezentate sunt: Serbia- 19.935, R.
Moldova- 18.991, Ucraina- 7.083, Bulgaria-
2.428, Turcia- 1.313, Federaåia Rusã- 553,
Macedonia- 123, Siria- 83, Bosnia
Heråegovina- 77, China- 58, Egipt- 57,
Lituania- 38, Croaåia- 31, Nigeria- 22, Iran-
21, Pakistan- 20, Liban- 12, Tunisia- 11 etc.
Nu s-a permis ieæirea din åarã unui numãr
de 6.799 cetãåeni strãini din diverse motive
legale (154 cu paæapoarte/vize false ori
falsificate, 959 cu nereguli în documentele de
cãlãtorie, 1.735 au încãlcat Regulamentul
Vamal, 373 alte falsuri în înscrisuri oficiale,
17 infractori descoperiåi în zona de responsabilitate,
17 contrabandã calificatã, 12
infracåiune maæini furate, 17 ascunæi în
mijloace de transport, 230 alte infracåiuni,
3.285 alte motive legale, inclusiv cei suspecåi
a sãvâræi fapte ilegale în spaåiul Schengen).
Faåã de anul 2003, când nu s-a permis
ieæirea din åarã unui numãr de 4.803 strãini,
se constatã o creætere cu 41%.
Pe categorii de cetãåenii, cel mai puternic
reprezentate sunt: R. Moldova– 2.296,
Ucraina– 1.037, Bulgaria– 395, Turcia- 379,
Serbia– 185, Federaåia Rusã– 29, China- 26,
Siria– 9, Irak- 4 etc.
2.2.2. La frontiera verde
În anul 2004, au fost depistaåi 622
cetãåeni strãini, din care 391 persoane au
încercat sã intre ilegal în România æi 231
persoane au încercat sã iasã prin trecere
frauduloasã a frontierei.
Comparativ cu anul 2003, când numãrul
strãinilor depistaåi a fost de 885, scãderea este
de 30%.
În zonele de competenåã, au mai fost
descoperiåi 83 cetãåeni strãini care au încãlcat
legislaåia în vigoare, faåã de aceætia fiind
întreprinse mãsurile legale ce se impun
(faptele comise nu au legãturã cu migraåia
ilegalã).
Au fost depistate 73 cãlãuze/
transportatori (62 români æi 11 strãini), faåã
de 109 descoperite în anul 2003.
3.Principalele descoperiri
A. Migraåia ilegalã æi trafic de carne vie
- sunt folosite, în continuare, de cãtre
strãinii proveniåi din åãri cu tendinåã de
migrare (irakieni, afgani, indieni etc.), pentru
a ajunge în Occident, rutele: Afganistan - Iran
- Irak - Turcia - Bulgaria - România sau
Afganistan - Iran - Irak - Turcia - Bulgaria -
Serbia – Croaåia, rãmânând active æi rutele
estice.
- s-a accentuat modalitatea mascatã de
migraåie ilegalã, în sensul cã:
• cetãåenii turci de origine kurdã, dupã
intrarea legalã în România (ocazie cu care
declarã scopul turistic al cãlãtoriei), încearcã,
prin intermediari–cetãåeni români æi
turci–ieæirea ilegalã din åarã, în special, pe la
frontiera cu Serbia;
• cetãåeni turci, dupã intrarea legalã în
România în baza paæapoartelor naåionale,
folosesc paæapoarte emise de autoritãåi ale
statelor UE (Grecia, Olanda, Franåa, Germania
etc.), pe care le falsificã sau paæapoarte UE
false total, încercând sã iasã ilegal din åarã pe
la frontiera de vest. De asemenea, au fost
înregistrate cazuri în care, cetãåeni turci, dupã
intrarea æi ieæirea legalã din åarã prin puncte
de frontierã aeroportuare, în zona de tranzit
a acestora, efectueazã schimb de paæapoarte
æi cãråi de îmbarcare cu cetãåeni bulgari cu
intenåia de a ajunge în åãri UE (Austria).
• cetãåeni moldoveni, dupã intrarea
legalã în România, încearcã, prin intermediari
– cetãåeni români, ieæirea ilegalã din åarã prin
folosirea de paæapoarte româneæti, lituaniene,
slovene, slovace æi bulgãreæti falsificate prin
înlocuirea fotografiei sau permise de æedere
în Italia sau Spania falsificate (obåinute în
åara de origine);
• cetãåeni ucraineni, dupã intrarea legalã
în România, încearcã, prin intermediari –
cetãåeni români, ieæirea ilegalã din åarã prin
folosirea de paæapoarte româneæti falsificate
prin înlocuirea fotografiei sau permise de
æedere în Italia sau Spania falsificate
(obåinute în åara de origine);
• cetãåeni chinezi, dupã intrarea legalã
în România, încearcã prin intermediari –
cetãåeni singaporezi æi malayezieni ieæirea
ilegalã din åarã prin folosirea de paæapoarte
Coreea de Sud falsificate prin înlocuirea
fotografiei sau vize Schengen furate în alb de
la Ambasada Greciei din Bruxelles æi
completate în fals;
• cetãåeni români, care au restricåionat
dreptul de a cãlãtori în strãinãtate ca urmare
a returnãrii sau comiterii de acte ilegale în
åarã, folosesc paæapoarte româneæti falsificate
prin înlocuirea fotografiei ori paæapoarte

13
aparåinând altor persoane (substituire de
persoanã), cu scopul de a ajunge în state din
spaåiul Schengen.
- în perioada analizatã s-a conturat un nou
fenomen la frontiera verde æi anume, grupuri
de cetãåeni moldoveni au fost depistate în
tentativã de ieæire ilegalã la frontiera cu
Ungaria sau Serbia cu intenåia de a ajunge
în åãri din vestul Europei;
- solicitanåii de azil din România sunt
depistaåi, în continuare, în tentativã de
trecere ilegalã a frontierei, la graniåa cu
Serbia æi Ungaria, însã a scãzut simåitor
numãrul acestora, în special datoritã scãderii
numãrului persoanelor care trec ilegal
frontiera de stat æi, ulterior, solicitã statutul
de refugiat în åara noastrã (în prezent,
aceste persoane, intrã legal în România æi,
ulterior, solicitã azil);
- principalele state de unde provin
persoanele care au acåionat ilegal la nivelul
frontierelor române (atât pe intrare cât æi pe
ieæire) sunt urmãtoarele : India, China, Irak,
Pakistan, Turcia, Egipt, Senegal, Somalia, R.
Moldova, Albania, Eritreea, Georgia, Abhazia,
Cecenia, Bangladesh, Maroc etc.
În anul 2004 au fost depistate 34 filiere
de migraåie ilegalã, cu 174 persoane
implicate.
În colaborare cu Parchetul de pe lângã
Înalta Curte de Casaåie æi Justiåie s-a reuæit
anihilarea unei reåele de falsificatori de
documente –æapte cetãåeni români– care avea
ca obiectiv falsificarea æi intermedierea
obåinerii documentelor de cãlãtorie falsificate,
vizelor false sau furate în alb, permiselor de
conducere.
În cooperare cu reprezentanåi ai DGCCOA
a fost depistatã o reåea internaåionalã de trafic
de migranåi.
B. Traficul de carne vie: în anul 2004, au
fost depistate 30 filiere de trafic de carne vie
cu 110 traficanåi (102 români æi opt strãini),
222 femei traficate pentru prostituåie æi 1.867
persoane traficate pentru ceræetorie.
C. Traficul ilegal de droguri: în perioada
de referinåã, a fost descoperitã cantitatea de
1.589,311 kg droguri (15,264 kg heroinã,
14,977 kg cocainã, 1.353,259 kg canabis – în
care este inclusã o culturã în greutate de
1.350,944 kg, 4,004 kg opium, 0,018 kg
marijuana, 0,605 kg haæiæ, 0,022 kg
amfetamine, 200,785 kg alte stupefiante) æi
238,549 kg precursori, fiind întocmite dosare
penale faåã de 43 persoane.
În colaborare cu Parchetul de pe lângã
Înalta Curte de Casaåie æi Justiåie s-a reuæit
anihilarea unei reåele de trafic internaåional
de droguri – 18 cetãåeni români – care a
transportat din Turcia în Spania (tranzit
România) aproximativ 500 kg heroinã.
De asemenea, în baza bunei colaborãri cu
autoritãåile strãine au fost depistate încã douã
reåele de trafic de droguri, astfel:
- în colaborare cu autoritãåile de frontierã
maghiare au fost preluate cercetãrile în cazul
unei reåele de trafic internaåional cu heroinã,
pe ruta Turcia - România - Olanda æi Italia,
pânã în prezent fiind identificaåi patru
cetãåeni români;
- în baza colaborãrii cu autoritãåile
judiciare franceze, printr-o livrare supravegheatã,
s-a reuæit identificarea unei noi
reåele de trafic internaåional de droguri de
mare risc ce acåiona pe ruta America de Sud-
Europa, fiind reåinuåi doi cetãåeni români æi
confiscate 17 kg cocainã.
D. Traficul cu autoturisme furate: în anul
2004, au fost descoperite în punctele de trecere
a frontierei, 95 autoturisme de lux furate din
strãinãtate, fiind întocmite dosare penale faåã
de 72 persoane, comparativ cu anul 2003 când
au fost descoperite 45 autoturisme de lux
furate. În continuare, se menåin în top
cetãåenii italieni, moldoveni, ucraineni,
germani, austrieci, sârbi, bulgari æi români.
E. Traficul ilegal cu armament æi muniåie:
în perioada de referinåã, au fost descoperite
33 arme, 39.924 cartuæe, 25 grenade æi
336,860 kg explozivi, fiind întocmite dosare
penale pentru 45 persoane, în sarcina acestora
reåinându-se infracåiunea de trafic de arme,
muniåii, explozivi, produse toxice.
Cetãåenii implicaåi în aceastã activitate
ilegalã provin din: Federaåia Rusã, R.
Moldova, Italia, Olanda, China æi România
(unul din transporturi, respectiv 35.000
cartuæe, provenind de la o firmã din
Germania).
F. Traficul cu bunuri de larg consum,
metale preåioase æi obiecte de patrimoniu: în
anul 2004 au fost depistate bunuri de
contrabandã în valoare totalã de aproximativ
1.070,4 miliarde lei, din care: mãrfuri ascunse
æi nedeclarate în valoare totalã de aproximativ
483,2 miliarde lei au fost reåinute în vederea
confiscãrii, pentru cele care depãæeau plafonul
vamal admis, în valoare de aproximativ 587,2
miliarde lei nefiind permisã intrarea cu ele
în România.
Mãrfurile constau în cafea, åigãri, produse
alimentare, produse electronice æi electrocasnice,
confecåii etc.
Se menåine la cote ridicate traficul cu
åigãri provenite din magazinele duty-free (la
frontiera cu Serbia), precum æi cel practicat
pe trenurile internaåionale venite din R.
Moldova, în TIR-uri æi trenuri de marfã (la
frontiera cu Ungaria).
În comparaåie, în anul 2003, au fost
depistate bunuri de contrabandã în valoare
de aproximativ 725 miliarde lei.
Totodatã, în perioada de referinåã au fost
depistate: 51,697 kg aur, 212,071 kg argint æi
2,011 kg mercur, valutã falsã – 21.120 USD,
55.227 euro, 700 alte valute, valutã
nedeclaratã – 750.090 USD æi 97.747 euro,
3.689 obiecte de patrimoniu (din care o icoanã
æi 31 cãråi ). S-au întocmit dosare penale faåã
de 1.493 persoane.
G. Urmãriåi general: în anul 2004, au
fost transmise 19.520 informaåii, priminduse
6.355 informaåii. Au fost depistate 778
persoane date în urmãrire generalã, din care
20 cetãåeni strãini æi 758 cetãåeni români,
conform prevederilor legale, aceætia fiind
predaåi autoritãåilor pentru luarea
mãsurilor legale.
H. Braconajul piscicol: în urma acåiunilor
specifice desfãæurate au fost reåinute 103
ambarcaåiuni, 3.393 unelte, 27.088 kg peæte
(din care 531 kg calcan), 174,6 kg icre, 60,6
kg icre negre, în valoare totalã de aproximativ
3,9 miliarde lei, întocmindu-se 1.054 dosare
penale în care au fost implicate un numãr de
1.644 persoane.
I. Crearea unei imagini pozitive a
instituåiei în åarã æi strãinãtate æi câætigarea
încrederii populaåiei faåã de instituåie:
Pe parcursul anului 2004, s-a urmãrit
rezolvarea cu operativitate a tuturor
problemelor solicitate de cãtre cetãåeni æi
prezentarea, prin intermediul mass-media a
activitãåii desfãæurate de cãtre poliåiætii de
frontierã români.
Faåã de anul 2003, se constatã o uæoarã
creætere a numãrului petiåiilor æi reclamaåiilor
depuse de cetãåeni (aproximativ 20%, în
majoritate reprezentând cereri de adeverinåe
privind tranzitarea legalã a frontierei,
solicitarea de ridicare a mãsurii de suspendare
a dreptului la liberã circulaåie, sesizãri
cu privire la sãvâræirea de fapte ilegale în
zonele de competenåã etc.).
În anul 2004, vizibilitatea instituåiei
noastre la nivelul åãrii a fost cu 16% mai mare
comparativ cu anul precedent æi în procent de
85% pozitivã, la nivel internaåional.
În anul 2004, IGPF a urmãrit asigurarea
unui buget echilibrat de venituri æi cheltuieli.
Ponderea categoriilor de cheltuieli pentru
bugetul aprobat a fost de 60% cheltuieli de
personal, 32% cheltuieli materiale æi câte 4%
cheltuieli din cofinanåare æi rambursãri de
credite.
Pentru viitor, în vederea îndeplinirii
sarcinilor ce îi revin pe linia asigurãrii
securitãåii naåionale æi a cetãåenilor, PFR va
întreprinde urmãtoarele mãsuri:
- continuarea procesului de transformare
a posturilor de pfac în posturi de agenåi æi
acoperirea deficitului de personal, în baza
planului de acåiune aprobat de conducerea
MAI;
- continuarea procesului de profesionalizare/specializare
a poliåiætilor de frontierã
pe domenii de infracåionalitate, precum æi cel
al educaåiei în relaåia cu cetãåenii;
- continuarea procesului de armonizare/optimizare
a structurii PFR, dupã
modelul instituåiilor similare UE æi în raport
cu necesitãåile produse de starea infracåionalã
de la nivelul frontierelor române;
- extinderea competenåei materiale a
poliåiætilor de frontierã în domeniul infracåional
æi contravenåional pe întreg
teritoriul României;
- efectuarea demersurilor necesare
pentru realizarea sistemului integrat de
securizare a frontierei (SISF) æi asigurarea
logisticii necesare pentru eficientizarea
activitãåilor de combatere a infracåionalitãåii
transfrontaliere;
- dezvoltarea relaåiilor de colaborare în
plan intern æi internaåional;
- întreprinderea de mãsuri ferme în
toate zonele de competenåã în vederea
depistãrii æi reåinerii persoanelor certate
cu legea æi combaterii eficiente a infracåionalitãåii
transfrontaliere.

14
Istorie
Unirea, naåiunea a fãcut-o!
Actul înfãptuit în urmã cu 146
de ani a reprezentat un
moment de mare însemnãtate
pentru viitorul naåiunii române.
Prin unirea Moldovei æi Åãrii
Româneæti la 24 ianuarie 1859 s-au
pus temeliile noului stat naåional
unitar român, act desãvâræit la 1
decembrie 1918.
Întruparea într-un singur stat a
tuturor provinciilor române vecine a
reprezentat, din cele mai îndepãrtate
timpuri, o doleanåã majorã a românilor.
Aceastã fierbinte dorinåã era fireascã
æi legitimã, ideea de unitate etnicã a
românilor fiind foarte veche æi sesizatã
atât de pãstorii ce practicau
transhumanåa, ajungând cu turmele
lor pânã la Delta Dunãrii, gurile
Nistrului sau mult în sud, pânã spre
åãrmurile „mãrilor calde”, cât æi de
pescarii ce veneau cu produsele lor în
târgurile Braæovului, Bistriåei sau
Ciceului. Peste tot ei grãiau în acelaæi
glas, se închinau aceluiaæi Dumnezeu,
aveau aceleaæi obiceiuri, se bucurau de
instituåii asemãnãtoare, aveau acelaæi
port æi respectau aceleaæi cutume.
O serie de cãrturari ca Grigore
Ureche, Miron Costin, Dimitrie
Cantemir, dar æi alåii, afirmau unitatea
etnicã a locuitorilor åãrilor române
„Moldovenii, muntenii æi transilvãnenii
una sunt æi toåi de la Râm se trag”.
Pe aceeaæi linie se înscriu æi
eforturile unor domnitori ai Principatelor
Române de a le uni într-o singurã
åarã: Ætefan cel Mare æi Sfânt, Petru
Rareæ, Vasile Lupu, Ieremia Movilã,
Matei Basarab dar æi mulåi alåii au
încercat, nu de puåine ori, de a uni întro
singurã åarã cele douã principate. Cel
care însã a reuæit sã realizeze acest mãreå
act, fie el doar æi pentru o clipã în
cursul istoriei, a fost marele voievod al
tuturor românilor Mihai Vodã Viteazul.
Unirea åãrilor române a fost prevãzutã
în programul revoluåionarilor
de la 1848, pentru înfãptuirea acesteia
militând, mai ales, categoriile sociale
aflate în ascensiune pe scara istoriei,
burghezia cu precãdere industrialã cât
æi intelectualitatea progresistã.
Actul din 24 ianuarie 1859 s-a
înfãptuit æi într-un context internaåional
favorabil, în sensul cã dupã
rãzboiul Crimeii (1853-1856), puterile
europene (Franåa, Austria, Rusia,
Prusia, Imperiul Otoman, Anglia,
Regatul Sardiniei), întrunite în
Congresul de Pace de la Paris (25
februarie-30 martie 1856), au decis,
între altele, referitor la Principatele
Române æi câteva mãsuri de importanåã
deosebitã. Astfel, s-a hotãrât
„convocarea de Adunãri Obæteæti
(Divanuri) care sã se pronunåe asupra
organizãrii viitoare a celor douã åãri,
potrivit dorinåelor românilor”. Ca urmare,
s-au organizat alegeri pentru
constituirea celor douã divanuri. Alegerile
din Moldova fiind mãsluite de cãtre
Cãimãcãmie, în care se gãseau æi doi
mari latifundiari (Teodoriåã Balæ æi
Nicolae Vogoride), au
fost repetate în urma
protestelor foråelor
unioniste. Noile
alegeri (18/30 august
1857) dau câætig de
cauzã în Moldova
partidei unioniste. În
Muntenia, în urma
alegerilor (din 7/19
septembrie 1857), au
câætigat de la început
foråele ce se
pronunåau pentru
unire.
Dupã desemnarea
celor douã Divanuri,
Luni, 24 ianuarie 2005, cu ocazia împlinirii a 146 de ani de la Unirea
principatelor Române, la Academia de Poliåie „Alexandru Ioan Cuza” s-a
desfãæurat ceremonialul depunerii de coroane la statuia domnitorului
Alexandru Ioan Cuza, din incinta instituåiei.
La acest eveniment au participat reprezentanåi ai conducerii M.A.I.,
I.G.P.F., I.G.P., C.N.J., Inspectoratului General pentru Situaåii de Urgenåã
æi ai Arhivelor Naåionale.De asemenea a fost prezent la acest eveniment æi
Horea Flãmând, autorul bustului domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Au fost depuse numeroase coroane de flori, iar la încheierea ceremonialului
a urmat defilarea Gãrzii de Onoare, dupã care cei prezenåi æi-au dat mânã
cu mânã, dansând Hora Unirii în jurul statuii marelui domnitor.
Aurora TORJE
acestea s-au adresat marilor puteri cu
o serie de doleanåe între care se
solicita: Unirea Principatelor într-un
singur stat cu numele de România,
Adunare Obæteascã în care sã fie
reprezentate toate interesele åãrii,
respectarea autonomiei Principatelor
în conformitate cu capitulaåiile încheiate
cu Poarta Otomanã în anii 1393,
1460, 1511, 1634, prinå strãin, cu moætenirea
tronului, ales dintr-o dinastie
europeanã, ai cãrui moætenitori sã fie
crescuåi în religia åãrii etc.
Pentru analizarea cerinåelor Divanurilor
Principatelor Dunãrene, marile
puteri europene s-au întrunit, tot la
Paris, într-o nouã Conferinåã, la 7/19
august 1858, hotãrând: Muntenia æi
Moldova se vor numi Principatele
Unite, la Focæani se va constitui o
Comisie Centralã ce va pregãti legile
comune, fiecare principat va avea
domnul sãu, adunarea sa legislativã,
capitalã proprie, oætire proprie
identicã însã pentru ca, la nevoie,
sã poatã forma una singurã,
curte de casaåie comunã etc.
Deæi hotãrârea Conferinåei
de la Paris nu corespundea întru
totul nãzuinåelor românilor,
Unirea, în forma preconizatã
fiind mai mult formalã, s-a trecut
la pregãtirea alegerilor pentru
desemnarea de cãtre Adunarea
Obæteascã (Divan) a noilor
domnitori. Astfel, în Moldova au
candidat pentru tronul åãrii fostul
domnitor Mihail Sturdza, fiul sãu
Grigore Sturdza dar æi colonelul
Alexandru Ioan Cuza: Adunarea
Electivã a Moldovei l-a desemnat, la
data de 5/17 ianuarie 1859, în
unanimitate, pe Alexandru Ioan Cuza.
În Åara Româneascã, pentru scaunul
åãrii, au candidat Gheorghe
Bibescu æi Barbu Ætirbei, ambii foæti
domni în Principatele Române.
Adunarea Electivã a hotãrât însã ca
domn al åãrii sã fie tot Alexandru Ioan
Cuza, propus candidat de Partida

15
Unionistã æi ales în data de 24
ianuarie/2 februarie 1859. Prin dubla
alegere a noului domn se realiza
Unirea de fapt a celor douã principate.
Prin acest act politic al dublei alegeri,
fãrã a se încãlca formal prevederile
Convenåiei de la Paris (1858), naåiunea
românã obåinea o certã victorie în
realizarea statului român modern.
Memorabile au rãmas cuvintele
rostite de cãtre sfetnicul æi apropiatul
colaborator al domnitorului, Mihail
Kogãlniceanu, cu prilejul urcãrii pe
tronul Moldovei a noului domn:
„-Alegându-te pe Tine Doamne am
dorit sã arãtãm lumii cã la vremuri
noi, vrem oameni noi. Æi te rugãm
Mãria Ta sã fii Domn, cetãåean, sã fii
bun æi blând Mãria Ta, mai ales cu
aceia cu care mai toåi au fost aspri æi
rãi...”
Depunând jurãmântul în faåa Adunãrii
Elective, noul domn se angaja
solemn: „-Jur în faåa åãrii mele cã voi
pãzi cu sfinåenie drepturile æi interesele
Patriei, cã voi fi credincios
Constituåiei în textul æi spiritul ei, cã
în toatã domnia mea voi priveghea la
respectarea legilor pentru toåi æi în
toate, uitând toatã prigonirea æi toatã
ura, iubind deopotrivã pe cei ce m-au
iubit æi pe cei ce m-au urât, neavând
înaintea ochilor mei decât binele æi
fericirea naåiei române”.
A urmat o perioadã deosebit de
rodnicã în toate domeniile vieåii
economice, sociale, culturale,
ætiinåifice, diplomatice etc. În domeniul
legislativ, acåiuni în urma cãrora
România s-a înscris pe calea statelor
moderne, progresiste.
Prof. univ. Nicolae CIOBANU,
membru corespondent al
Academiei Oamenilor de Ætiinåã
Pe urmele fãuritorilor Unirii
Principatelor
Iaæi – „oraæul unirilor româneæti” – aæa cum îl numeæte academicianul istoric
Gheorghe Platon, a fost æi în acest an martorul manifestãrilor de
recunoætinåã pe care urmaæii l-au arãtat celor ce au înfãptuit actul istoric
de la 24 ianuarie 1859. Manifestãrilor de bucurie din ianuarie 1859 le rãspund
astãzi cele ale românilor din întreaga åarã. Urmaæii au cinstit întotdeauna memoria
fãuritorilor Unirii Principatelor. În multe oraæe ale åãrii au fost ridicate statui,
au fost botezate pieåe sau strãzi, æcoli, universitãåi purtând numele Unirii sau
ale fãuritorilor ei. Multe sate de pe cuprinsul åãrii poartã numele lui Alexandru
Ioan Cuza, Mihail Kogãlniceanu sau Vasile Alecsandri. Zilelor Unirii æi
personalitãåilor care au fãcut-o le-au fost închinate poezii æi cântece de cinstire.
La Iaæi, ca în toatã åara, este vie legenda domnului Unirii. Momentele imaginate
de popor, dar mai ales cele reale, ale întâlnirii domnului cu Moæ Ion Roatã, a
åãranului scuipat de boier æi sãrutat de domn, a negustorului prins cu ocaua micã,
a soldatului ce-æi trimite solda mamei sale bolnave æi apoi este recompensat de
domn, a învãåãtorului ieæit la muncã, „la æosea”, cu toåi copiii clasei sale, datoritã
cãruia domnul scuteæte învãåãtorii de corvoade dau substanåã legendei lui Cuza
Vodã. Este aceasta încã o dovadã cã memoria colectivã a neamului românesc
pãstreazã imaginea realã a personalitãåilor istorice æi a faptelor lor, dincolo de
interpretãrile politice de moment.
Manifestãri consacrate acestui eveniment important au avut loc æi în structurile
Poliåiei de Frontierã de pe graniåa de est a åãrii, de la Galaåi, din åinutul Covurlui,
unde a fost pârcãlab cel ce avea sã fie numit „domnul Unirii”, æi pânã la Putna,
aceastã altã Mecca a neamului românesc, de unde vegheazã veænic asupra åãrii,
Ætefan cel Mare æi Sfânt.
Momentele importante ale istoriei neamului nostru sunt cinstite, la Iaæi, cum
se cuvine. Fiecare început de an stã, pe aceste meleaguri, sub semnul geniului
eminescian æi cel al Unirii românilor. Vizitele la Muzeul Unirii, pelerinajele la
locurile naæterii naåiunii noastre, la castelul de la Ruginoasa, ori la Soleæti, locul
de veænicã odihnã a doamnei Elena, prima dintre primele doamne ale României
moderne, reculegerea la biserica Trei Ierarhi, unde se aflã mormântul
domnitorului Alexandru Ioan Cuza, desfãæurate în cadru organizat, dar mai ales
neorganizat, în timpul liber, în grupuri de prieteni sau cu familiile, au fost gesturi
prin care poliåiætii de frontierã au adus cinstire înaintaæilor noætri - pãrinåilor
fondatori ai naåiunii române.
În cadrul manifestãrilor omagiale, personalul DPF Iaæi, IJPF Iaæi æi CFP Iaæi
a audiat expunerea susåinutã de comisar-æef dr. Gheorghe Ciobanu, menitã a
reaminti auditoriului evenimentele ce au avut loc la mijlocul secolului al XIX –
lea, importanåa actului mãreå al Unirii, care a fãcut posibilã concentrarea
eforturilor naåiunii române pentru cucerirea Independenåei æi construirea României
moderne, entuziasmul ce a însoåit evenimentul Unirii de la 24 ianuarie 1859 æi
care n-a mai fost întâlnit decât în zilele Unirii celei Mari de la 1 decembrie 1918.
Vorbitorul a amintit despre necesitatea cinstirii înaintaæilor noætri, a
simbolurilor existenåei neamului nostru pe aceste meleaguri fãrã a ne feri sã ne
asumãm acest nobil sentiment care este patriotismul, pe nedrept golit de
semnificaåii, în ultima perioadã. Avizat cunoscãtor al istoriei românilor,
comisarul-æef Ciobanu, doctor în istorie, transformã fiecare ieæire în teren în
compania colegilor în itinerare istorice, aducând afirmaåiilor sale argumente solide.
În activitatea pe care o desfãæoarã - coordonarea dispeceratelor din structurile
subordonate DPF Iaæi – colegul nostru aduce pragmatismul æi rigoarea
cercetãtorului istoric dar æi voinåa asumãrii ferme, a aplicãrii cu eficienåã în
structurile de acest tip din cadrul direcåiei, a responsabilitãåilor ce le revin.
Vasilica TÃTARU
“La Marea Unire”
Vineri, 21 ianuarie a.c., sala de spectacole a Casei de Culturã
din IJPF Giurgiu a fost neîncãpãtoare întrucât asistenåa a
participat la un interesant simpozion intitulat „Importanåa
istoricã a marii Uniri”, susåinut de muzeograful Emil
Pãunescu, din cadrul Muzeului Judeåean Teoharie Antonescu,
din Giurgiu æi Adriana Miron, director al filialei judeåene a
Arhivelor Naåionale.
Manifestarea a continuat cu un reuæit spectacol muzicalcoregrafic
susåinut de ansamblul folcloric „Muntenia” al Casei
de Culturã a Poliåiei de Frontierã Giurgiu, artiætii fiind rãsplãtiåi
cu vii æi îndelungi aplauze din partea participanåilor.
Spectacolul s-a încheiat cu îndrãgita melodie „Noi suntem
români”, interpretatã cu mult suflet de Liliana Bodnariuc æi
cu Hora Unirii.
Ilie CLEMENT - æeful Muzeului Poliåiei de Frontierã
æi Casei de Culturã Giurgiu

16 Pregãtire
Dezvoltarea managerialã – repere europene
~ Schimb de experienåã la Æcoala de Perfecåionare a Cadrelor PF Oræova ~
Dezvoltarea abilitãåilor manageriale
ale personalului de conducere
din PFR este o prioritate
instituåionalã, fapt reflectat atât în
documentele programatice (Strategia
de Securizare a Frontierei pentru
perioada 2004 – 2006), cât æi în
activitãåile concrete desfãæurate în
domeniul perfecåionãrii resurselor
umane. În domeniul dezvoltãrii
resurselor umane, PFR beneficiazã de
asistenåa externã prin fonduri
PHARE, conform Fiæei de
Programare Multianuale PHARE
2004–2006. În prezent se aflã în
derulare proiectul intitulat Continuarea
dezvoltãrii abilitãåilor
manageriale ale personalului de
conducere din PFR, proiect ale
cãrui obiective specifice vizeazã
evaluarea nevoilor de pregãtire
æi dezvoltare managerialã, revizuirea
æi îmbunãtãåirea practicilor
manageriale prin intermediul
unui program de pregãtire
adecvat, întocmit æi susåinut de o
echipã de experåi europeni, eficientizarea
comunicãrii instituåionale
æi elaborarea de propuneri
æi recomandãri pentru susåinerea
dezvoltãrii în perspectivã a personalului
cu funcåii de conducere din
PFR. Acest program se adreseazã
managerilor de nivel primar æi
mediu din PFR, în principal æefilor
de sectoare PF, aceste structuri
reprezentând „celula de bazã” a
activitãåii operative. Proiectul a
debutat în noiembrie 2004 cu o serie
de întâlniri æi activitãåi de evaluare
iniåialã la care au participat: Kaye
Burnett - lider de proiect æi Cliff
Sinclair – expert în cadrul proiectului,
iar din partea IGPF: æeful Serviciului
Formare æi Pregãtire Continuã a
Personalului - subcomisar Dan
Nichita, æeful Serviciului Programe –
comisar Andrei Voicu, coordonatorul
de proiect din partea românã –
comisar Ioan Mustaåã æi subsemnata
– specialist pe probleme de resurse
umane din cadrul Serviciului
Programe.
Prima etapã a proiectului –
identificarea nevoilor de pregãtire
în vederea proiectãrii æi
elaborãrii programului de instruire
æi perfecåionare – a presupus
intervievarea unor æefi de servicii din
IGPF æi æefi de sectoare ale PF –
selecåionaåi pentru a face parte din
grupul åintã æi care vor participa
efectiv la sesiunile formative, precum
æi o activitate de documentare la
Æcoala de Perfecåionare a Cadrelor PF
Oræova, instituåia din cadrul PFR
care a elaborat æi desfãæurat pânã în
prezent cursuri de perfecåionare în
domeniul managementului. Pe
timpul vizitei de lucru, Cliff Sinclair
(însoåit de subsemnata) a urmãrit
realizarea unui schimb de
experienåã eficient precum æi
evaluarea necesarului de dezvoltare
în domeniul managementului.
Din discuåiile purtate cu conducerea
æi personalul didactic al æcolii
a reieæit necesitatea dezvoltãrii
competenåelor socio-umane, a
abilitãåilor de comunicare (interpersonalã
æi organizaåionalã) æi persuasiune,
a asimilãrii, interiorizãrii æi
operaåionalizãrii - prin exersare
practicã - a conceptului de leadership,
a capacitãåii de a motiva oamenii
(motivaåie profesionalã, motivare - a
subordonaåilor - æi motivaåie pentru
schimbare), de a influenåa comportamentele
profesionale ale subordonaåilor
în direcåia realizãrii nu doar
a combaterii, ci, mai ales, a prevenåiei
activitãåii infracåionale, pentru a
crea æi promova imaginea poliåistului
de frontierã modern –
partener æi protector al comunitãåii
æi cetãåenilor. Accentul trebuie
pus pe oameni, pe relaåiile de muncã,
pe circulaåia informaåiei în conexiune
inversã (feedback), pe schimbare
atitudinalã æi comportamentalã în
plan individual æi organizaåional.
O altã concluzie desprinsã vizeazã
metodologiile didactice, apreciate
ca fiind de succes în procesul de
transmitere-asimilare de cunoætinåe,
formare æi consolidare a deprinderilor,
abilitãåilor, atitudinilor. Cadrele
didactice au menåionat faptul cã,
în activitatea pe care o desfãæoarã,
utilizeazã preponderent
metode interactive, studii de caz,
speåe, situaåii tactice, grupuri de
discuåii, pentru a asigura legarea
teoriei de practicã; ei colaboreazã
permanent cu unitãåile operative
la nivelul cãrora au fost desemnate
persoane de contact în mãsurã
sã sprijine procesul didactic
prin furnizarea de informaåii de
ultimã orã privind dinamica situaåiilor
operative cu care se
confruntã, în mod diferenåiat, în
funcåie de zona de frontierã æi de
specificul infracåionalitãåii preponderent
înregistrate.
În acelaæi sens, directorul æcolii,
comisarul-æef Ion Paæolea, a apreciat
cã ofiåerii psihologi din sistem pot
fi, de asemenea, o sursã importantã
de informaåie, aceætia fiind în mãsurã,
prin formaåia æi experienåa lor
profesionalã, sã identifice nevoile de
pregãtire æi dezvoltare în domeniul
eficienåei manageriale, precum æi
alte aspecte ce åin de dinamica æi
optimizarea funcåionãrii organizaåiei.
Cliff Sinclair a apreciat în mod
deosebit progresele pe care æcoala
le-a parcurs faåã de vizita sa
anterioarã, referindu-se la extinderea
æi dezvoltarea obiectului de activitate,
la numãrul æi calitatea personalului
atras, precum æi la perspectivele æi
strategiile de dezvoltare pe care
conducerea æcolii le are în vedere.
Desfãæurându-se în sãptãmâna
Crãciunului, discuåiile oficiale au
alternat cu participarea la
manifestãri tradiåionale de facturã
localã – grupuri de colindãtori care au
uimit musafirul englez prin
prestaåiile lor artistice, inclusiv
poliåiæti de frontierã de la IJPF
Mehedinåi, Moæ Crãciun – chemat (în
persoana unui agent de la SPF
Oræova) sã împartã daruri copiilor
cuminåi æi talentaåi ai cadrelor æcolii,
adunaåi în jurul bradului împodobit,
alãturi de pãrinåi.
În final, oaspetele Cliff SINCLAIR
a declarat: „Vã mulåumesc din suflet
pentru atmosfera de sãrbãtoare pe
care mi-aåi oferit ocazia s-o trãiesc.
Am simåit æi-am înåeles ce-nseamnã cu
adevãrat spiritul românesc, cãldura
æi profunzimea relaåiilor dintre
oamenii de aici, sentimentul autentic
de celebrare creætineascã a
Crãciunului. Sunt lucruri pe care rar
le mai poåi experimenta în zilele
noastre, de aceea vreau sã vã
mulåumesc cã m-aåi fãcut sã mã simt
parte, chiar æi doar pentru o zi, din
aceastã mare familie, a personalului
æcolii de la Oræova.”
Anemona PEREÆ

nr. 1/2005
17
La început de an, la C.F.P.P.M. Giurgiu
Profesorii au fost cursanåi
Pornind de la faptul cã pregãtirea profesionalã a
personalului Poliåiei de Frontierã Române este o prioritate
æi o responsabilitate, la Centrul de Formare æi Perfecåionare
a Personalului de Marinã Giurgiu, activitatea didacticã –
la început de an – a demarat în foråã.
În aæteptarea unei noi
serii a „Cursului de iniåiere
în carierã a agenåilor
Poliåiei de Frontierã
proveniåi din p.f.a.b.c.”,
personalul implicat în
procesul de învãåãmânt
din Centru a participat, în
perioada 5–6 ianuarie a.c.,
la o convocare metodicã pe
linie de învãåãmânt.
Acåiunea a vizat dezvoltarea
abilitãåilor personalului
didactic cu privire la proiectarea pedagogicã,
selectarea æi aplicarea metodelor de instruire, a mijloacelor
de învãåãmânt æi a strategiilor de evaluare. Totodatã, au fost
abordate aspecte ce åin de relaåiile æi interacåiunile
educaåionale, de personalitatea cadrului didactic æi de
managementul æi gestionarea clasei de cursanåi.
Temele prezentate, opiniile exprimate æi demonstraåiile
realizate au reflectat fidel atenåia æi seriozitatea cu care sunt
tratate activitãåile de învãåãmânt de cãtre personalul
În seara zilei de 7 ianuarie a.c., la PTF Nãdlac, o echipã
de poliåiæti de frontierã din cadrul IGPF, alãturi de
inspectori de la Autoritatea Rutierã Românã, Agenåia Arad,
au efectuat un control inopinat în parcãrile din imediata
apropiere a punctului de trecere a frontierei. Cu aceastã
ocazie, echipa de control a gãsit mascate, în spatele unor
automarfare, un autocar æi un microbuz, înmatriculate în
Italia æi aparåinând unor firme de transport italiene în
momentul în care æoferii efectuau instructajul persoanelor
pe care le „împrumutaserã” cu
15.000 euro, pentru a-i prezenta
la controlul de frontierã, dovedind
cã nu le sunt strãine practicile
unor firme româneæti de a scoate
din åarã români care nu îndeplinesc
condiåiile de ieæire, în
sesnul cã nu au banii necesari.
Concret, æoferii microbuzelor
se aflau în legãturã cu o firmã de
transport persoane din Mãicãneæti
judeåul Vrancea, pusã în
imposibilitatea de a mai presta
activitatea datoritã slabei calitãåi
a serviciilor aferente, astfel cã se afla de mai mult timp sub
atenta supraveghere a ofiåerilor Serviciului de Combatere
a Traficului de Persoane. Societatea vrânceanã a apelat,
astfel, la un partener italian, pentru a-i prelua comenzile.
Verificãrile efectuate de poliåiætii de frontierã au scos
la ivealã cã toåi cei 70 de pasageri, cetãåeni români, doreau
sã ajungã în Italia, la Roma, pentru a-æi gãsi un loc de muncã
la negru. Totodatã, s-a constatat æi faptul cã nici unul dintre
pasageri nu avea bilete de cãlãtorie dus-întors sau alte
documente de transport.
didactic din C.F.P.P.M. Giurgiu, din punct de vedere al
abordãrilor structurale, procesuale æi relaåionale ale
procesului de instruire. De asemenea, au fost considerate
utile æi dezbaterile pe tema structurii psihologice a
personalitãåii cadrului didactic æi a componentelor interne
ale acesteia (competenåele psihopedagogice, psihosociale,
ætiinåifice æi manageriale ale cadrului didactic). Pe parcursul
celor douã zile s-au prezentat æi dezbãtut urmãtoarele teme:
• Strategii æi metode active în lucrul cu personalul
cursant; Proiectarea lecåiei; • Metodica organizãrii æi
desfãæurãrii unei æedinåe practice; • Metodologia organizãrii
æi conducerii unui exerciåiu tactic pregãtitor; • Conversaåia
æi exerciåiul–particularitãåi specifice în predarea unei
limbi strãine; • Testul docimologic– instrument de mãsurare
a rezultatelor cursanåilor; • Evaluarea formativã a
cursantului adult; • Consultaåia – formã suplimentarã de
organizare a învãåãmântului; • Personalitãåi dificile æi
managementul specific al conflictului cu fiecare tip; • Starea
de consens æi starea de conflict – factori de risc în cadrul
unei instituåii.
La finalul convocãrii metodice, conducerea Centrului a
administrat participanåilor douã chestionare anonime care
au urmãrit obåinerea unor aprecieri cu privire la climatul
psihosocial æi relaåiile interumane din cadrul instituåiei.
Tãnase UDRIÆTE,
Adrian ANGHEL
Turiæti români, împrumutaåi cu 15.000 euro,
de firma de transport
Extinzându-se cercetãrile, s-a constatat cã transportul
se efectua în baza unei înåelegeri verbale între societãåile
de transport italiene æi o societate cu acelaæi obiect de
activitate din Focæani, care a girat transportul ilegal de
persoane. De asemenea, documentele au relevat faptul cã
æoferii au împrumutat pasagerii cu suma totalã de 15.000
euro, fiecare dintre cei 70 de pasageri primind între 200-
500 euro, sumã necesarã a fi prezentatã la ieæirea din åarã.
Transportatorii italieni nu au putut prezenta echipei de
control nici contractul de transport
în baza cãruia se efectua
cursa, factura fiscalã sau chitanåele
eliberate în schimbul
sumelor de bani sau documente
necesare transportului ocazional
de persoane.
Faåã de cele constatate a fost
informatã Autoritatea Rutierã
Românã æi Ministerul italian al
Transporturilor cu privire la
legalitatea transportului de
persoane æi sesizarea Serviciului
de Investigaåii Fiscale Arad
pentru continuarea cercetãrilor sub aspectul sãvâræirii
infracåiunii de evaziune fiscalã. Împreunã cu autoritãåile
italiene se vor face verificãri legate de implicarea firmelor
italiene æi române în traficul de migranåi.
Pasagerilor din mijlocele de transport le-a fost întreruptã
cãlãtoria æi au fost îndrumaåi cãtre localitãåile de domiciliu.
Octavian MELINTESCU,
Ion MAREÆ

18 Documentar
Evoluåia regimului juridic al frontierei de
stat înainte æi dupã 1990 (II)
Constituirea unei structuri unice pentru
controlul æi supravegherea frontierelor
României, primul obiectiv realizat pe linia
euroconformizãrii legislaåiei
Un act de reformã instituåionalã are loc o datã cu apariåia
OUG nr. 80/1999 pentru modificarea æi completarea Legii nr.
56/1992 privind frontiera de stat a României, aprobatã prin Legea
nr. 98/2000. Prin noul act normativ, se realizeazã o completare
a prevederilor instituåiilor juridice ale frontierei, determinate de
evoluåia societãåii româneæti æi se creeazã instituåia Poliåiei de
Frontierã Române, care preia structurile æi efectivele
Comandamentului Naåional al Grãnicerilor æi ale Direcåiei Poliåiei
de Frontierã, din cadrul Direcåiei Generale a Poliåiei de
Frontierã, Strãini, Probleme de Migrãri æi Paæapoarte (art.3 alin.
1), precum æi Garda de Coastã, în structura Inspectoratului
General al Poliåiei de Frontierã, prin preluarea unitãåilor de
marinã grãnicereascã maritime æi fluviale din cadrul
Comandamentului Naåional al Grãnicerilor æi a posturilor Poliåiei
Transporturi Navale din cadrul Inspectoratului General al
Poliåiei, stabilite prin Ordin al ministrului de interne (alin. 2).
Noul act normativ stabileæte atribuåiile instituåiei nou
formate, drepturile poliåiætilor de frontierã pe timpul
îndeplinirii misiunilor, modul de folosire a armamentului de
la bordul navelor, mijloacele pe care le poate folosi Poliåia de
Frontierã æi însemnele pe care le poartã aceste mijloace, dreptul
de a culege, stoca, prelucra æi face schimb de date æi informaåii
cu autoritãåi æi instituåii române ori cu autoritãåi de frontierã
ale altor state, potrivit legii.
Potrivit prevederilor art. II din Legea nr. 98/2000 privind
aprobarea OUG nr. 80/1999, Legea nr. 56/1992 privind
frontiera de stat a României a fost republicatã.
Se poate considera cã Legea nr. 56/1992 (republicatã)
privind frontiera de stat a României constituie baza reformei
instituåionale cu privire la frontiera de stat æi cu privire la
instituåia Poliåiei de Frontierã Române, act normativ care a
stat la baza elaborãrii actelor normative care au realizat prima
armonizare a legislaåiei interne în materie cu acquis-ul
comunitar: OUG nr. 105/2001 privind frontiera de stat a
României æi OUG nr. 104/2001 privind organizarea æi
funcåionarea Poliåiei de Frontierã Române.
Armonizarea cu acquis-ul Schengen a legislaåiei
frontaliere române
Perspectiva aderãrii României la Uniunea Europeanã a
impus o nouã abordare a problemelor frontierei. Pe de o parte,
adoptarea unei legislaåii care sã priveascã exclusiv frontiera
de stat æi regimul juridic al acesteia, iar pe de altã parte, o
legislaåie care sã se refere la Poliåia de Frontierã Românã,
instituåie specializatã a statului care are ca principalã
atribuåie controlul æi supravegherea frontierei de stat. Noua
legislaåie trebuia sã asigure posibilitatea luãrii mãsurilor
necesare securizãrii frontierei de stat a României în perspectiva
aderãrii la Uniunea Europeanã æi formarea unei instituåii
poliåieneæti moderne la frontierã.
Prin apariåia, la 29 æi 30 iunie 2001, în Monitorul Oficial
al României, a OUG nr. 104 privind organizarea æi funcåionarea
Poliåiei de Frontierã Române æi a OUG nr. 105 privind frontiera
de stat a României, s-au realizat obiectivele principale ale
reformei legislative cu privire la frontierã.
Frontiera de stat a României are o lege modernã, clarã æi
aliniatã acquis-ului Schengen. Poliåia de Frontierã Românã s-
a reorganizat æi s-a transformat într-o instituåie publicã civilã,
poliåistul de frontierã fiind un funcåionar public civil cu statut
special, instituåia fiind asemãnãtoare sub aspectul construcåiei
æi al atribuåiilor cu instituåiile similare din statele membre ale
Uniunii Europene. Elaborarea celor douã acte normative s-a
realizat cu sprijinul experåilor germani, în cadrul unei
Convenåii de înfrãåire instituåionalã între Poliåia de Frontierã
Românã æi Poliåia Federalã de Frontierã Germanã.
Diferenåele între actele normative adoptate succesiv, cu
privire la frontiera de stat a României, în special între Legea
nr. 56/1992 (republicatã) æi OUG nr. 105/2001, sunt semnificative.
Pentru prima datã, în România, sunt definite instituåii
juridice noi, preluate din Convenåia de Aplicare a Acordului
Schengen sau nou create ca urmare a condiåiilor speciale ale
teritoriului românesc, precum æi a vidului legislativ existent
la data adoptãrii actului normativ: frontierã internã, frontierã
externã, zbor intern, stat terå, strãin semnalat ca inadmisibil,
regim de control al Poliåiei de Frontierã, trecere ilegalã a
frontierei de stat, infracåiune de frontierã.
a) frontiera de stat - linia realã sau imaginarã care trece,
în linie dreaptã, de la un semn de frontierã la altul ori, acolo
unde frontiera nu este marcatã în teren cu semne de
frontierã, de la un punct de coordonate la altul, la fluviul
Dunãrea æi celelalte ape curgãtoare frontiera de stat este cea
stabilitã prin acordurile, convenåiile æi înåelegerile dintre
România æi statele vecine, cu luarea în considerare a faptului
cã principiul general acceptat de dreptul internaåional fluvial
este acela cã frontiera trece pe mijlocul æenalului navigabil
principal, iar la apele curgãtoare nenavigabile, pe la mijlocul
pânzei de apã; la Marea Neagrã, frontiera de stat trece pe la
limita exterioarã æi limitele laterale ale mãrii teritoriale a
României;
b) culoar de frontierã – fâæia de teren situatã de o parte æi
de alta a frontierei de stat, stabilitã în baza acordurilor æi
convenåiilor de frontierã încheiate de România cu statele vecine
în scopul evidenåierii æi protejãrii semnelor de frontierã;
c) fâæie de protecåie a frontierei de stat – fâæia de teren
constituitã de-a lungul frontierei de stat în scopul protejãrii
semnelor de frontierã æi asigurãrii controlului accesului în
apropierea liniei de frontierã;
d) frontiere interne - frontierele comune terestre ale
României cu fiecare dintre statele vecine cu care s-au încheiat
acorduri, convenåii sau alte înåelegeri internaåionale privind
eliminarea controlului la frontiera comunã, precum æi
aeroporturile pentru zborurile externe, curse regulate æi
neregulate, porturile maritime æi fluviale pentru liniile
regulate de pasageri æi mãrfuri care au ca punct de plecare sau
ca destinaåie exclusivã alte aeroporturi sau porturi de pe
teritoriile statelor sau comunitãåilor de state cu care România
a încheiat acorduri, convenåii sau alte înåelegeri internaåionale
privind eliminarea controalelor la frontierã, fãrã escale în
aeroporturi sau porturi din afara teritoriului acestora;
e) frontiere externe - frontiera terestrã æi maritimã, precum
æi aeroporturile æi porturile maritime æi fluviale, dacã acestea
nu reprezintã frontiere interne;
f) zbor intern - orice zbor care are ca punct de plecare sau
ca destinaåie teritoriul României, precum æi orice zbor care are
ca punct de plecare sau ca destinaåie exclusivã teritoriile
statelor sau comunitãåilor de state cu care România a
încheiat acorduri, convenåii sau alte înåelegeri internaåionale
privind eliminarea controlului la frontierã, cu escalã pe

nr. 1/2005
teritoriul unui stat terå;
g) stat terå - orice alt stat decât statele cu care România a
încheiat acorduri, convenåii sau alte înåelegeri internaåionale
privind eliminarea controlului la frontierã;
h) strãin semnalat ca inadmisibil - persoana care nu
îndeplineæte condiåiile de intrare în åarã prevãzute de
legislaåia în vigoare privind regimul strãinilor æi persoana care
nu îndeplineæte condiåiile pentru acordarea unei forme de
protecåie, conform dispoziåiilor referitoare la statutul æi
regimul refugiaåilor;
i) punct de trecere a frontierei - orice loc organizat æi autorizat
de Guvernul României pentru trecerea frontierei de stat;
j) punct de mic trafic æi punct destinat trecerilor simplificate
- orice loc organizat æi autorizat de Guvernul României pentru
trecerea frontierei de stat a persoanelor din zona de frontierã,
într-o formã simplificatã, convenitã prin convenåii æi acorduri
încheiate cu statele vecine;
k) control la frontierã - activitatea desfãæuratã de
personalul autoritãåilor competente pentru asigurarea
respectãrii condiåiilor prevãzute de lege pentru trecerea
frontierei de stat a persoanelor, mijloacelor de transport,
mãrfurilor æi a altor bunuri;
l) infracåiune de frontierã - fapta prevãzutã de lege ca
infracåiune, sãvâræitã în scopul trecerii ilegale peste frontiera
de stat a persoanelor, mijloacelor de transport, mãrfurilor sau
altor bunuri;
m) trecere ilegalã a frontierei de stat - trecerea peste
frontiera de stat în alte condiåii decât cele prevãzute de legea
românã;
n) transportator - orice persoanã fizicã sau juridicã care
asigurã, cu titlu profesional, transportul de persoane æi bunuri
pe cale aerianã, navalã sau terestrã;
o) regim de control al poliåiei de frontierã - totalitatea
normelor prevãzute de lege cu privire la verificãrile desfãæurate
de poliåiætii de frontierã asupra persoanelor, activitãåilor sau
imobilelor aflate în zonele de competenåã ale poliåiei de
frontierã, pentru constatarea æi sancåionarea faptelor de
încãlcare a normelor prevãzute de lege.
Conform legislaåiei române (art.27, litera e) din OUG nr.
104/2001 aprobatã prin Legea nr.81/2002, poliåiætii de frontierã
au dreptul sã efectueze controlul persoanelor æi al bagajelor,
precum æi al autovehiculelor, mijloacelor de transport feroviare,
navelor sau aeronavelor, atunci când existã indicii temeinice
cã sãvâræirea unei infracåiuni la regimul frontierei de stat este
iminentã æi cã persoana sau bunurile cãutate se aflã în zona
controlatã.
Conform art. 2, lit. a) din OUG 104/2001 privind organizarea
æi funcåionarea Poliåiei de Frontierã Române, zona de
competenåã este reprezentatã de suprafaåa din teritoriul
naåional constituitã din zona de frontierã, suprafaåa
aeroporturilor æi a porturilor situate în interiorul åãrii,
deschise traficului internaåional, Dunãrea interioarã æi canalul
Sulina situate în afara zonei de frontierã, apele maritime
interioare æi marea teritorialã, precum æi zona contiguã æi zona
economicã exclusivã ale României, în care Poliåia de Frontierã
Românã îæi îndeplineæte atribuåiile prevãzute de lege.
Conform OUG 105/2001 privind frontiera de stat a
României, art. 4 alin. 2, 3 æi 4 zona de frontierã cuprinde
teritoriul aflat pe o adâncime de 30 km faåã de frontiera de
stat æi åãrmul Mãrii Negre, cãtre interior. În judeåele din
interiorul åãrii unde funcåioneazã aeroporturi æi porturi
deschise traficului internaåional, suprafaåa aeroportului sau
a portului cu platformele, imobilele æi instalaåiile aferente
reprezintã zona supusã regimului de control al poliåiei de
frontierã. Fâæiile de teren, situate pe o adâncime de 10 km de
o parte æi de cealaltã a malurilor Dunãrii interioare, deschisã
navigaåiei internaåionale, sunt supuse regimului de control al
poliåiei de frontierã.
Apar, pentru prima datã, principii æi reguli noi: fâæia de
protecåie a frontierei de stat æi semnele de frontierã trec din
administrarea poliåiei de frontierã în administrarea organelor
administraåiei publice locale, se instituie regimul de control al
poliåiei de frontierã în zona punctelor de trecere a frontierei de
stat aeroportuare din interiorul åãrii æi din zonele adiacente
Dunãrii interioare deschisã traficului internaåional, se impune
19
separarea fluxurilor de persoane æi mijloace de transport în
desfãæurarea traficului prin punctele de trecere a frontierei de
stat în funcåie de apartenenåa acestora, se prevede deschiderea
punctelor de trecere pentru controlul comun la trecerea frontierei
de cãtre autoritãåile române æi autoritãåile statelor vecine, pe
teritoriul României sau al statului vecin cu care convine aceastã
formã, pe baza acordurilor încheiate în acest sens.
Chiar dacã o parte dintre prevederile actului normativ
condiåioneazã aplicarea lor de încheierea unor acorduri cu
statele vecine sau alte state, acestea stabilesc æi principiile de
aplicare: personalul autoritãåilor române vor respecta
prevederile legilor proprii cu privire la controlul persoanelor,
mijloacelor de transport, mãrfurilor æi altor bunuri la trecerea
frontierei, precum æi cu privire la schimbul de informaåii.
Sunt pãstrate regulile care sã asigure respectarea regimului
juridic al frontierei de stat, în concordanåã cu angajamentele
României faåã de statele vecine, stabilite prin tratatele,
acordurile æi convenåiile cu privire la frontiera de stat æi regimul
acesteia, au fost preluate æi dezvoltate reglementãrile cu privire
la controlul la trecerea frontierei, urmãrindu-se alinierea la
reglementãrile similare din legislaåia statelor membre ale
Uniunii din acquis-ul Schengen.
Pentru prima oarã în legislaåia românã s-a prevãzut un
sistem de prelucrare a datelor cu privire la persoanele æi
bunurile care trec frontiera, precum æi a mãsurilor de
siguranåã pentru folosirea acestor informaåii. Prin Cap. 4 din
OUG nr. 105/2001 s-a creat „Sistemul de Informare Naåional
privind circulaåia persoanelor æi bunurilor prin frontierã (SIF)“,
care a preluat, în mare parte, prevederi din Cap. IV - Sistemul
de Informare Schengen, din cuprinsul Convenåiei din 19 iunie
1990 de Aplicare a Acordului de la Schengen din 14 iunie 1985
privind eliminarea gradualã a controalelor la frontierele
comune Schengen, 19 iunie 1990. Preluarea în legea românã
a prevederilor actului normativ comunitar are ca scop
armonizarea legii române cu acquis-ul comunitar, precum æi
introducerea în dreptul românesc a principiilor æi regulilor de
lucru cu privire la administrarea regimului juridic al frontierei
de stat. Prin aceastã preluare s-au introdus æi elementele de
protecåie a persoanei împotriva prelucrãrii automate a datelor,
înainte de apariåia Legii nr. 677/2001 pentru protecåia
persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter
personal æi libera circulaåie a acestor date, legea cadru în
materie.
OUG nr. 105/2001 privind frontiera de stat a Romaniei a
fost aprobatã prin Legea nr. 243/2002.
În temeiul art. 81 din ordonanåã, au fost elaborate æi
aprobate, prin H.G. nr. 445/2002, Normele metodologice de
aplicare a OUG. Nr. 105/2001 privind frontiera de stat a
României. Prin acest act normativ de nivel inferior se
realizeazã stabilirea normelor procedurale pentru aplicarea
prevederilor ordonanåei æi se detaliazã acele proceduri care
impun precizia în acåiunile poliåieneæti la frontierã.
Astfel, sunt prevederi privind lucrul în comun al politiætilor
de frontierã cu lucrãtorii vamali, organizarea în comun a unor
acåiuni de control la trecerea frontierei æi de supraveghere a
perimetrului punctului de trecere, stabilirea zonei punctului
de trecere æi a regimului diferitelor perimetre, în special a
zonelor de tranzit, se stabilesc modurile de control la trecerea
frontierei æi se introduc consemnele care se comunicã la
frontierã, similar procedurilor din statele membre ale Uniunii
Europene.
Un document important care vine æi completeazã actele
normative arãtate mai sus este Manualul poliåistului de
frontierã, realizat în cadrul unei convenåii de înfrãåire cu Poliåia
Federalã de Frontierã Germanã. Manualul reprezintã aplicaåia
naåionalã a Manualului Comun Schengen, aducând practica
politiætilor de frontierã români la nivelul colegilor din cadrul
statelor membre ale Uniunii Europene. Manualul respectã,
totodatã, æi prevederile legilor române în materia controlului
la trecerea frontierei, asigurarea regimului de frontierã,
strãinilor, azilului, precum æi aplicarea unor proceduri speciale
pentru personalul diplomatic æi consular, precum æi procedurile
pentru militarii strãini din compunerea statelor membre NATO.
- Va urma -
Dr. Aurel NEAGU

20 Strategii
Suportul logistic al sistemului integrat pentru
securitatea frontierei de stat a României - VI -
Urmare din numãrul trecut
6. Subsistemul mijloacelor de supraveghere æi control
Punctele de trecere a frontierei –
rutiere, feroviare, aeroportuare æi
portuare- reprezintã adevãrate poråi ale
României spre lume, prin intermediul
cãrora se desfãæoarã schimburile
economice ale åãrii noastre cu economia
mondialã, dar æi libera circulaåie a
persoanelor, atât cetãåeni români, cât æi
strãini. Potrivit legislaåiei în vigoare,
trecerea frontierei de stat a României de
cãtre persoane, mijloace de transport,
mãrfuri æi alte bunuri se face prin
punctele de trecere a frontierei de stat
deschise traficului internaåional, precum
æi prin alte locuri, în condiåiile stabilite
de comun acord prin documente
bilaterale încheiate de România cu
statele vecine, cu respectarea legilor ce
reglementeazã regimul vamal.
Dispozitivele operative din
punctele de trecere a
frontierei reprezintã, la
momentul de faåã, cu siguranåã,
o avangardã acåionalã
a structurilor cu atribuåii la
frontierã, aici fiind
desfãæurate acåiuni de
amploare æi obåinute
importante victorii împotriva
flagelului criminalitãåii
transfrontaliere.
În acest context, Poliåia
de Frontierã - instituåia
prim-responsabilã a statului
român în ceea ce priveæte
asigurarea respectãrii legii la
frontierã, are o serie de
sarcini non-transferabile,
reunite sub conceptul de „securizare a
frontierei”, cãrora li se adaugã acåiunile
de cooperare internã æi internaåionalã,
impuse de necesitatea îndeplinirii
misiunilor stabilite de lege, precum æi
pentru integrarea în Uniunea
Europeanã, vizând: coordonarea permanentã
a activitãåilor tuturor instituåiilor
publice æi private care-æi desfãæoarã
activitatea în zona de frontierã;
cooperarea cu celelalte instituåii cu
atribuåii la frontierã, pentru menåinerea
unei stãri de normalitate a activitãåilor
desfãæurate în zona de competenåã;
organizarea æi realizarea unei cooperãri
permanente cu instituåiile similare din
åãrile vecine æi cele ale Uniunii
Europene, pe baza documentelor
bi/multilaterale de cooperare æi a
convenåiilor de înfrãåire instituåionalã;
adaptarea continuã a metodelor æi
procedeelor de îndeplinire a atribuåiilor
de serviciu, la standardele Uniunii
Europene.
Specificul punctelor de trecere a
frontierei determinã abordarea demersurilor
de asigurare a eficacitãåii misiunilor/acåiunilor
sub douã aspecte: în
primul rând sã asigure o solidã apãrare
a cetãåenilor români æi a teritoriului
naåional împotriva tuturor ameninåãrilor
externe, în special a terorismului
internaåional, dar æi a drogurilor, bolilor
strãine æi oricãror alte produse
periculoase; în al doilea rând, sã se
realizeze o eficienåã înaltã a activitãåii,
astfel încât controlul sã constituie un
obstacol minor sau sã nu constituie deloc
un obstacol pentru comeråul æi cãlãtoriile
legale.
Practic, având în vedere cã
principalele responsabilitãåi privind
efectuarea controlului la trecerea
frontierei revin Ministerului
Administraåiei æi Internelor - prin
Inspectoratul General al Poliåiei de
Frontierã- æi Autoritãåii Naåionale de
Control - prin Autoritatea Naåionalã a
Vãmilor, au fost efectuate demersuri
vizând armonizarea acåionalã a celor
douã instituåii, materializate în
elaborarea Memorandumului privind
„Realizarea controlului la trecerea
frontierei de cãtre Poliåia de Frontierã æi
Vamã la un singur filtru de control“.
Abordarea logisticã, în contextul
sistemului integrat pentru securitatea
frontierei, vizeazã asigurarea atât a
condiåiilor de îndeplinire a misiunilor
propriilor structuri, dar æi de integrare
a resurselor æi echipamentelor proprii cu
cele ale celorlalte autoritãåi cu atribuåii
la frontierã, ce desfãæoarã misiuni în
spaåiul punctelor de trecere a frontierei.
Fãrã o logisticã adecvatã a punctelor
de trecere a frontierei, în condiåiile
intensificãrii traficului, a schimburilor
comerciale, culturale æi de altã naturã,
a extinderii fãrã precedent a fenomenului
de globalizare, misiunile de control ar fi
imposibil de îndeplinit la parametrii
impuæi de reglementãrile internaåionale.
Pentru separarea fluxurilor de
pasageri a fost stabilit un calendar de
implementare a mãsurilor cu privire la
cerinåele Convenåiei de Aplicare a
Acordului de la Schengen în domeniu,
respectiv, pentru cetãåenii U.E. sau non
– U.E., pe de o parte æi în funcåie de
destinaåie: în interiorul, respectiv în
exteriorul spaåiului Schengen, pe de altã
parte.
Opinãm cã asigurarea condiåiilor
care sã conducã la creæterea gradului de
securizare æi la o fluenåã corespunzãtoare
a traficului în punctele de trecere a
frontierei reprezintã un åel ce poate fi
atins numai prin acåiuni conjugate æi
perseverente, integrate, coordonate æi
desfãæurate unitar de structurile
specializate ale Inspectoratului General
al Poliåiei de Frontierã, în cooperare cu
structuri similare ale celorlalte instituåii
interesate, bazate pe studii
aprofundate æi amãnunåite
referitoare la echipamentele,
resursele æi infrastructura
existente, particularizate la
condiåiile æi dinamica situaåiei
operative de la nivelul fiecãrui
punct de trecere a frontierei.
Aæa cum menåionam,
subsistemul de supraveghere a
frontierei poate fi definit ca
totalitatea resurselor umane æi
tehnice (mijloace æi echipamente
specifice), a relaåiilor care se
stabilesc între acestea, precum æi
a metodelor æi procedeelor
utilizate pentru supravegherea
frontierei de stat (terestre,
aeriene, fluviale æi maritime), în
scopul prevenirii æi combaterii cu
eficacitate a trecerilor ilegale a frontierei,
prin alte locuri decât cele prevãzute de
lege.
Având în vedere întinderea considerabilã
a zonelor de responsabilitate,
cuprinse între punctele de trecere a
frontierei, pentru asigurarea unei
eficienåe ridicate a misiunilor de
supraveghere, devine imperios necesar
a proiecta, realiza æi implementa, din
timp, un sistem de supraveghere eficace,
în adâncime, adaptat condiåiilor specifice
ale zonei æi situaåiei operative.
Abordarea logisticã evidenåiazã, în
viziunea noastrã, structurarea diferenåiatã
a subsistemului de supraveghere,
în funcåie de variate criterii, cum sunt:
caracteristicile æi performanåele
echipamentelor de supraveghere
utilizate, evidenåiazã urmãtoarele
componente: fixe, portabile, mobile;
tipul frontierei (de uscat, aerianã,
fluvialã, maritimã), imprimã aceeaæi
diseminare æi subsistemului de
supraveghere;
dispunerea în adâncime
delimiteazã o serie de categorii de zone

nr. 1/2005
Proiect
21
în care se executã acåiuni specifice
similare: observare, detecåie, interceptare
æi reåinere, zona reæedinåelor
structurilor Poliåiei de Frontierã.
Fãrã a ne propune prezentarea în
detaliu a tipurilor æi caracteristicilor
tehnice ale mijloacelor æi echipamentelor
componentelor fixe, mobile æi portabile
ale subsistemului de supraveghere,
menåionãm doar cã acestea sunt de o
mare diversitate (obstacole naturale,
artificiale, camere de luat vederi -
pentru timp de zi sau noapte, radare,
senzori – supra /subterani, electromagnetici,
cu infraroæu, optici-, binocluri æi
aparate de vedere pe timp de zi/noapte
etc.), amplificatã exponenåial de tipul
frontierei æi zona de acåiune a acestora.
Având în vedere complexitatea deosebitã
a echipamentelor utilizate, interdependenåele
æi intercondiåionãrile, mai
evidente, cu celelalte subsisteme ale
sistemului integrat pentru securitatea
frontierei, precum æi elementele de
noutate introduse de intrarea în dotare
a elementelor de supraveghere pe
principiul termoviziunii, considerãm
util sã prezentãm, mai pe larg, componenta
mobilã a subsistemului de
supraveghere.
Aceasta este destinatã supravegherii,
pe timp de zi æi de noapte, a zonei de
frontierã situatã între punctele de
control al trecerii frontierei, pentru
detectarea, monitorizarea æi reåinerea
persoanelor/grupurilor sau vehiculelor
care trec ilegal frontiera având, ca particularitate,
capacitatea de a fi reamplasatã,
dupã îndeplinirea misiunii,
dintr-o zonã în alta a frontierei. Aceastã
mobilitate îi conferã, comparativ cu
elementele componentelor fixã æi,
respectiv, portabilã, avantajul acåiunii
rapide æi în secret, cu producerea
elementului surprizã, generat de faptul
cã locaåia sa, mereu alta, nu poate fi
cunoscutã de contravenienåi/infractori.
Componenta mobilã este alcãtuitã
dintr-un ansamblu unitar de
autovehicule echipate adecvat cu
aparaturã de supraveghere æi observare,
atât pe timp de zi, cât æi pe timp de
noapte, mijloace de comunicaåii voce æi
date, echipamente æi programe
informatice specifice specializate,
dispozitive de determinare automatã a
distanåelor æi coordonatelor geografice,
precum æi alte echipamente.
Pentru a fi asiguratã funcåionalitatea
la parametri optimi æi obåinerea
eficienåei scontate, apreciem cã se
impune acåiunea conjugatã a trei categorii
de autovehicule: un autovehiculsenzor,
un autovehiculul de comandã
(numai în situaåii anume stabilite) æi un
autovehiculul de intervenåie, acestora
putându-se adãuga, la nevoie, un
autovehicul de transport al persoanelor
reåinute.
-Va urma-
Conf.univ. dr.
Dumitru POPESCU
Protocol de colaborare
Maråi, 18 ianuarie a.c., la sediul
IGPF a fost încheiat un protocol de
colaborare între instituåia noastrã æi
Comisariatul pentru Societatea Civilã.
Documentul a fost semnat din partea
IGPF de cãtre chestor-æef dr. Aurel
Neagu iar din partea CSC de cãtre
comisarul general, æef al Consiliului de
Conducere, Grigore Ioan Prodan.
Potrivit protocolului Comisariatul
pentru Societatea Civilã va acorda, la
solicitarea personalã a lucrãtorilor
din IGPF consultanåã, asistenåã æi
În ziua de 17 ianuarie a.c.,
preæedintele României Traian Bãsescu
a acordat la Palatul Cotroceni, la
solicitarea preæedintelui CNP, o
întrevedere delegaåiei conducerii
acestei instituåii, formatã din:
preæedinte - comisar Constantin Vieriu;
trezorier general - comisar-æef Liviu-
Cãtãlin Butunoi-Radu æi secretar
general – col.(r) Ion Dobre.
Cu acest prilej, conducerea
Corpului a prezentat succint preæedintelui
problemele cu care se confruntã
poliåiætii, starea de spirit în care
lucreazã aceætia æi condiåiile în care îæi
desfãæoarã activitatea CNP, de la
înfiinåare æi pânã în prezent. Totodatã
s-a exprimat dorinåa poliåiætilor de a li
reprezentare juridicã în instanåã (cu
excepåia cauzelor civile sau penale
rezultate din suspendarea sau
încetarea raporturilor de serviciu sau
de muncã existente între IGPF æi
personalul din subordine, precum æi
din neacordarea unor presupuse
drepturi), pe plan naåional æi internaåional,
atunci când le sunt încãlcate
drepturile æi prin anchete extrajudiciare
iniåiate de C.S.C., rezultatele
anchetei putând veni æi în sprijinul
compartimentelor specializate în
investigaåii æi cercetare ale IGPF,
precum æi în sprijinul structurilor din
teritoriu.
De asemenea este prevãzutã
sprijinirea reciprocã, în cadrul unor
acåiuni comune de aplanare a unor
situaåii sociale conflictuale, dezamorsarea
tensiunilor sociale, acåiuni de
protecåie a cetãåeanului, împreunã cu
alte organe competente în acest
domeniu, urmând a fi stabilite concret
de cãtre conducerea celor douã
instituåii modul de realizare a
acestora.
Conducerea CNP la Palatul Cotroceni
se garanta asigurarea condiåiilor de
muncã æi trai consfiinåite prin lege,
drepturi care, în ultima perioadã, leau
fost încãlcate fãrã scrupule, prin
decizii ale unor persoane investite cu
funcåii de conducere în aparatul central
æi teritorial al Ministerului Administraåiei
æi Internelor.
Preæedintele a asigurat conducerea
Corpului de tot sprijinul sãu pentru
desfãæurarea normalã a activitãåii æi în
asigurarea condiåiilor legale æi
civilizate desfãæurãrii activitãåii
poliåiætilor, afirmãrii personalitãåii
profesionale æi umane a acestora.
Dãnuå DOBREANU

22 Ætiri
Permis de æedere în Grecia fals
Poliåiætii de frontierã din PTF Albiåa au depistat o moldoveancã ce încerca sã ajungã în Grecia
În Punctul de Trecere a Frontierei Albiåa s-a prezentat
în ziua de 24 decembrie 2004, pentru a intra în România,
ca pasagerã a unui autocar ce avea destinaåia Grecia, o
cetãåeanã a R. Moldova care a prezentat la controlul
folosindu-se de un permis de æedere fals
pentru trecerea frontierei un paæaport, însã fãrã vizã.
La solicitarea poliåistului de frontierã, persoana în
cauzã a prezentat un permis de æedere æi un permis de
muncã în Grecia, în baza cãrora autoritãåile elene i-ar fi
permis intrarea în åarã. Atent, poliåistul de frontierã a
observat însã cã permisul de æedere a fost eliberat de
autoritãåile elene în luna septembrie 2003, în baza
paæaportului moldovenesc eliberat în noiembrie 2004 (14
luni mai târziu).
Cum neconcordanåa demonstra cã permisul de æedere
este fals (fapt recunoscut de cetãåeana în cauzã, care a
declarat: „-Nu am putut obåine vizã æi, din dorinåa de a
obåine un loc de muncã în Grecia, am apelat la un cetãåean
din Chiæinãu, cãruia i-am dat douã fotografii æi 200 de
euro pentru a-mi procura permisul de muncã“) acesteia
i-a fost întreruptã cãlãtoria æi i s-a întocmit dosar penal
pentru sãvâræirea infracåiunilor de complicitate la fals
material în înscrisuri oficiale æi uz de fals, Parchetul de
pe lângã Judecãtoria Huæi urmând sã dispunã mãsurile
legale.
Mihai AMURÃRIÅEI
Åigãri confiscate la PTF Fãlciu
O echipã de control (poliåist de frontierã æi lucrãtor vamal) din PTF Feroviar Fãlciu a
descoperit, ascunse în compartimentul de serviciu al însoåitorilor de tren æi nedeclarate,
În ziua de 25 decembrie 2004, membrii echipei de
control din cadrul PTF Fãlciu (poliåist de frontierã æi
lucrãtor vamal), în timp ce executau controlul la trecerea
frontierei a trenului cursã Chiæinãu (R. Moldova) - Fãlciu
(România), au solicitat însoåitorilor trenului deschiderea
compartimentului rezervat acestora.
Starea de nervozitate a celor doi însoåitori, cetãåeni ai
R. Moldova, a creat suspiciuni poliåistului de frontierã æi
lucrãtorului vamal. Acestea au fost confirmate de
descoperirea, în podul compartimentului, a cantitãåii de
2.234 pachete de åigãri „PLUGARUL“
2.234 pachete de åigãri „Plugarul“. Cei doi au declarat cã
intenåionau sã împartã åigãrile pasagerilor, în cantitãåi
permise de legislaåia vamalã la intrarea în România, iar
dupã executarea controlului sã le recupereze æi sã caute
o persoanã dispusã sã le comercializeze în România.
Autoritatea vamalã a dispus confiscarea
åigãrilor, evaluate la peste patruzeci de milioane lei, æi
sancåionarea celor doi moldoveni cu amendã în valoare
de 25 milioane lei (fiecare).
Mihai AMURÃRIÅEI
„Cãpæunari” exploataåi în Spania
În urma unui telefon la 959, 11 români sechestraåi în Spania au fost eliberaåi
, Apropierea Sãrbãtorilor de Iarnã nu a fost beneficã
pentru toåi români. Unii, care au crezut cã se pot îmbogãåi
rapid, pe spatele unor alåi conaåionali, au cãzut în plasa
oamenilor legii.
Povestea a început banal. Un telefon primit pe linia
„959“ la Dispeceratul DPF Oradea, conform cãreia, întro
localitate din Spania, se aflau mai mulåi cetãåeni
români, care erau sechestraåi æi exploataåi fizic de cãtre
alåi români a dus la declanæarea unei operaåiuni
complexe, extrem de rapide, în urma cãreia Guardia Civil
din aceastã åarã a arestat æapte cetãåeni români care se
ocupau cu racolarea æi exploatarea fizicã a unor
conaåionali, în scopul obåinerii de profituri personale
importante.
Ca urmare a acestui fapt, în urma verificãrilor
efectuate prin Punctul de Contact Oradea de cãtre
poliåiætii de frontierã români, poliåiætii spanioli au
demarat verificãrile specifice, ocazie cu care au fost
identificaåi membrii reåelei de traficanåi, inclusiv capul
acesteia, toåi aflaåi, la acea datã, în Spania. În urma
descinderilor efectuate la locaåia precizatã în informarea
fãcutã de omologii români au fost descoperiåi, într-un
garaj, 11 cetãåeni români sechestraåi, în condiåii mizere,
inimaginabile.
Fiind demarate cercetãrile, cei în cauzã au declarat
cã plecaserã din România la promisiunea unor
conaåionali, membrii ai reåelei, de a le gãsi locuri de
muncã bine plãtite în acea åarã, cu condiåia ca în primele
douã luni dupã ajungerea în Spania sã lucreze numai în
folosul racolatorilor.
În speranåa unei vieåi mai bune, bazatã pe un câætig
superior celui din åarã, cei 11 au plecat legal din România
æi, odatã ajunæi la destinaåie, au fost preluaåi de
traficanåi æi „cazaåi“ în locaåia respectivã. Astfel, în fiecare
dimineaåã, aceætia erau duæi la muncã, la cules de mãsline
sau portocale, seara fiind readuæi în garaj, unde erau
încuiaåi pe timpul nopåii. A doua zi, acest ciclu infernal
se relua invariabil.
Pentru activitatea prestatã cei în cauzã nu primeau
decât hrana zilnicã æi adãpost, sumele pe care ar fi trebuit
sã le încaseze (circa 1.000 euro/lunã/persoanã) fiind
însuæite de cei æapte români, membrii ai reåelei de trafic.
În prezent, cercetãrile sunt continuate de autoritãåile
spaniole în colaborare cu poliåiætii de frontierã români în
vederea identificãrii tuturor membrilor reåelei de trafic
de persoane æi stabilirii întregii activitãåi a acestora.
Mircea CHIOREAN

nr. 1/2005
În dupã-amiaza zilei de 10 ianuarie a.c., la sediul
M.A.I. a avut loc ceremonia de semnare a Protocolului de
Colaborare între Ministerul Administraåiei æi Internelor
din România æi Ministerul de Interne, al Securitãåii
Interne æi Libertãåilor Locale al Republicii Franceze,
având drept scop întãrirea mãsurilor specifice pentru
intensificarea luptei împotriva criminalitãåii.
Documentul a fost semnat, din partea românã, de cãtre
Vasile Blaga – ministrul administraåiei æi internelor, iar
din partea francezã de cãtre Dominique De Villepin –
ministrul de interne, al securitãåii interne æi libertãåilor
locale. La ceremonie au participat ambasadorul Republicii
Franceze la Bucureæti, Excelenåa Sa Philippe Etienne,
înalåi oficiali români æi francezi, precum æi reprezentanåi
ai mass-media din cele douã åãri.
Cu aceastã ocazie, ministrul de interne, al securitãåii
interne æi libertãåilor locale din Republica Francezã a
acordat o declaraåie de presã, din care redãm:
„(…) Suntem aproape de intrarea României în Uniunea
Europeanã, chiar dacã în inima noastrã aceasta este un
lucru ca æi fãcut. În lunile care au rãmas pânã la acel
moment, dorim, în primul rând, sã facem sã avanseze
Colaborare
Punctul de Contact Oradea - gazda unor
oaspeåi de seamã
Ziua de 10 ianuarie a.c. a avut o însemnãtate deosebitã
pentru conducerea æi efectivele Direcåiei Poliåiei de Frontierã
Oradea, Punctului de Contact æi PTF Boræ. Cele trei locaåii
au fost gazdele unei vizite la nivel înalt, miniætrii de interne
ai României æi Franåei, însoåiåi de importante oficialitãåi
centrale æi locale, efectuând o documentare asupra activitãåii
desfãæurate în comun de poliåiætii de frontierã români æi cei
francezi.
Înscrisã în calendarul din acest an al contactelor politice
bilaterale ale ministrului administraåiei æi internelor,
Vasile Blaga, cu omologi din statele membre ale Uniunii
Europene, vizita a reprezentat un schimb de opinii de
maximã actualitate asupra conlucrãrii de profil dintre cele
douã ministere.
Distinsul oaspete francez Dominique de Villepin,
ministru de interne, al securitãåii interne æi libertãåilor
locale, a fost însoåit de o numeroasã delegaåie ministerialã,
Protocol româno-francez în
domeniul afacerilor interne
23
incluzând înalåi factori ai Poliåiei æi Jandarmeriei Naåionale,
din domeniul libertãåilor publice, afacerilor juridice,
relaåiilor externe æi comunicãrii, precum æi de ambasadorul
Republicii Franceze la Bucureæti, Excelenåa Sa Philippe
Etienne. De asemenea, un grup de reprezentanåi ai massmedia
franceze, reprezentând cele mai importante publicaåii,
posturi de radio æi tv, a luat permanent parte la desfãæurarea
vizitei de lucru.
La finalul întâlnirilor, înalåii demnitari au apreciat
activitatea desfãæuratã de poliåiætii de frontierã români æi
francezi din Punctul de Contact Oradea, rezultatele
obåinute, precum æi modul de cooperare instituåionalã între
Poliåia de Frontierã Românã æi cea francezã, apreciind
profesionalismul æi utilitatea înfiinåãrii acestui Punct de
Contact.
Mircea CHIOREAN
dosarele importante æi reformele în
domeniul care ne intereseazã cel mai
mult, acela al securitãåii(…).
Controlul migraåiei æi al frontierelor
este o problemã foarte sensibilã în
Europa æi în åara dumneavoastrã. Din
2002, România æi Franåa au definit o cooperare comunã
la Punctul de Contact de la Oradea. Deja, pe acest drum,
au fost fãcuåi paæi importanåi æi mã bucur foarte mult cã
la acest demers îæi aduc contribuåia æi alte åãri europene
– Austria æi Germania. Vom intensifica aceastã cooperare
în cursul anului 2005, prin participarea mai multor
misiuni de specialiæti francezi æi dorim sã rãspundem
tuturor cerinåelor Pãråii Române în domeniul expertizei
controlului migraåiei la frontiere.
Este important pentru România sã asigure controlul
la frontierã, dar este important æi pentru noi sã ajutãm
åara dumneavoastrã sã realizeze acest lucru, pentru cã
ea va deveni frontierã a Uniunii Europene. Vom continua
cooperarea în acest sens(…).
Rãmâne în atenåie, în continuare, æi problema
minorilor, care este una foarte delicatã æi dureroasã; sunt
foarte mulåi tineri în Franåa, în aceastã situaåie, care au
trecut fraudulos frontiera. O acåiune preventivã, în acest
sens, ar fi un control mai riguros la frontierã, care trebuie
fãcut de statul român(…).
O altã etapã a cooperãrii noastre are în vedere
diminuarea bandelor de crimã
organizatã. În primul rând, este
o luptã împotriva traficului cu
fiinåe vii, la care dorim æi noi sã
ne asociem, æi, bineînåeles, este
vorba æi de aspectul prostituåiei.
Este necesarã o luptã comunã
împotriva acestui fenomen(...).”
Ca poliåist de frontierã, nu pot
sã nu remarc faptul cã distinsul
oaspete francez a tras un semnal
de alarmã pentru noi toåi în
sensul cã, o datã cu apropierea de
integrarea în Uniunea Europeanã
a României, trebuie sã depunem
eforturi susåinute în
vederea combaterii migraåiei
ilegale dar æi pentru a ne face
cunoscutã munca, atât în åarã,
cât æi peste hotare.
Valentin MARIN

24 Strategii
În cadrul Conferinåei pentru
Aderarea la Uniunea Europeanã de la
Bruxelles, din 8 decembrie 2004, poziåia
comunã a statelor Uniunii Europene
pentru negocierea cu România a
Capitolului 31 „Altele” a inclus anumite
clauze de salvgardare, a cãror traducere
integralã o redãm prin amabilitatea
colegilor din cadrul Serviciului Integrare
Europeanã æi Cooperare Internaåionalã:
• O clauzã de salvgardare în
domeniul Justiåiei æi Afacerilor Interne,
echivalentã cu articolul 39 din Actul de
Aderare ale celor zece noi state membre.
• În completarea acesteia, Tratatul
de Aderare ar trebui sã conåinã, ca
mãsurã de precauåie, o clauzã specificã
de siguranåã care sã permitã Comisiei
sã recomande Consiliului, în orice
moment înainte de intrarea în vigoare
a Tratatului de Aderare,
amânarea datei prevãzute
pentru aderarea României
cu un an, respectiv ianuarie
2008, dacã existã dovezi
clare ale existenåei riscului
ca România sã fie în mod
evident nepregãtitã sã îndeplineascã
cerinåele necesare
dobândirii calitãåii de stat
membru la 1 ianuarie 2007
într-un numãr important
de domenii.
UE subliniazã cã orice
neajuns observat în îndeplinirea
angajamentelor de
cãtre România, æi în special
în ceea ce priveæte angajamentele
mai jos menåionate,
poate constitui motiv
de activare, în special, a celei de a doua
clauze de salvgardare. UE ia notã de
faptul cã, fãrã a aduce atingere
acordurilor prevãzute în Capitolul 31 -
„Altele”, utilizarea celei de a doua
clauze de salvgardare, privind urmãtoarele
æapte puncte, necesitã o decizie
a Consiliului prin majoritate calificatã,
în baza recomandãrii Comisiei:
• Implementarea fãrã întârziere a
Planului de Acåiune Schengen modificat
în concordanåã cu acquis-ul æi cu
respectarea termenelor.
• Pentru asigurarea unui nivel
ridicat al controlului æi al supravegherii
la viitoarele frontiere externe ale UE, sã
facã rapid eforturi substanåiale pentru
modernizarea echipamentului æi a
infrastructurii la frontiera verde,
albastrã æi la punctele de trecere a
frontierei æi sã se consolideze în
continuare analiza operativã a riscurilor.
Acestea ar trebui reflectate într-un
singur plan multi-anual de investiåii,
care sã fie definitivat nu mai târziu de
martie 2005, aceasta permiåând UE sã
Clauzele de salvgardare
evalueze anual progresele pânã la
aderarea României la spaåiul Schengen.
În plus, România ar trebui sã accelereze
planurile de recrutare a 4438 de agenåi
æi ofiåeri de poliåie de frontierã æi, în
special, sã asigure un nivel de încadrare
a personalului cât mai apropiat de 100%
în ceea ce priveæte frontierele cu
Ucraina, Moldova æi litoralul Mãrii
Negre pânã la aderare. România trebuie,
de asemenea, sã implementeze
toate mãsurile necesare pentru combaterea
eficientã a imigraåiei ilegale, inclusiv
consolidarea cooperãrii cu åãri teråe.
• Sã elaboreze æi implementeze un
Plan de acåiune æi o Strategie integrate
æi actualizate pentru reforma sistemului
judiciar, care sã includã principalele
mãsuri de implementare a Legii privind
organizarea sistemului judiciar, a Legii
privind statutul magistraåilor æi a Legii
privind Consiliul Superior al Magistraturii
care a intrat în vigoare la 30
septembrie 2004, aæa cum s-a comunicat
Conferinåei de Aderare prin intermediul
documentului CONF RO 35/04 Anexele
II 05 æi II 07. Ambele documente
actualizate trebuie transmise Conferinåei
de Aderare nu mai târziu de martie
2005; trebuie asigurate resurse
financiare adecvate pentru implementarea
Planului de acåiune, iar acesta
trebuie implementat fãrã nici o altã
întârziere, conform calendarului stabilit.
România trebuie, de asemenea, sã
demonstreze pânã în luna martie a
anului 2005 cã noul sistem este complet
operaåional în vederea distribuirii
aleatorii a cauzelor.
• Sã accelereze în mod semnificativ
lupta împotriva corupåiei æi în special
împotriva corupåiei la nivel înalt, prin
implementarea riguroasã a legislaåiei
anti-corupåie existente æi prin independenåa
efectivã a Parchetului Naåional
Anticorupåie (PNA) æi prin transmiterea
anualã, începând din noiembrie 2005, a
unui document convingãtor cu activitãåile
PNA în lupta împotriva corupåiei
la nivel înalt. PNA trebuie sã i se aloce,
personal, resurse financiare æi de pregãtire,
precum æi echipamentul necesar
pentru a-æi îndeplini funcåia vitalã.
Sã realizeze un audit independent
asupra rezultatelor æi impactului
generate de actuala Strategie Naåionalã
Anticorupåie; sã reflecte concluziile æi
recomandãrile acestui audit în noua
strategie anticorupåie multianualã care
sã se constituie într-un document
cuprinzãtor; acesta ar trebui sã intre în
vigoare nu mai târziu de martie 2005,
însoåit de un plan de acåiune cu etape
bine definite æi rezultate de obåinut,
precum æi cu prevederi bugetare
adecvate; implementarea Strategiei æi a
Planului de acåiune trebuie urmãrite de
o singurã autoritate existentã,
bine definitã æi independentã;
strategia trebuie sã includã
angajamentul de a revizui
procedura penalã prelungitã
pânã la sfâræitul anului 2005,
astfel încât cazurile de corupåie
sã fie soluåionate într-o
manierã promptã æi transparentã,
pentru a garanta
sancåiuni adecvate care sã
aibã un caracter privativ; în
sfâræit, aceasta ar trebui sã
conåinã mãsuri de reducere în
mod semnificativ, pânã la
sfâræitul anului 2005, numãrul
organismelor care au competenåã
de a preveni æi investiga
faptele de corupåie în scopul
de a evita suprapunerile de responsabilitãåi.
• Sã asigure, pânã în martie 2005,
un cadru legislativ clar privind sarcinile
æi cooperarea dintre Poliåie æi
Jandarmerie, inclusiv în ceea ce priveæte
implementarea legislaåiei, æi sã
elaboreze æi sã implementeze un plan
clar de recrutare, pânã la jumãtatea
anului 2005, pentru ambele instituåii, în
scopul de a face progrese considerabile
pentru ocuparea celor 7000 de posturi
vacante din Poliåie æi a celor 18000 de
posturi vacante din Jandarmerie pânã
la data aderãrii.
• Sã elaboreze æi sã implementeze
o strategie multianualã coerentã
împotriva criminalitãåii cu acåiuni
concrete care sã limiteze statutul
României de åarã de origine, tranzit æi
destinaåie a victimelor traficului æi sã
furnizeze anual, începând cu martie
2005, statistici credibile despre
modalitatea în care este abordat acest
fenomen.
Monitorizarea progreselor în

nr. 1/2005
25
adoptarea æi implementarea acquisului
va continua pe tot cursului
negocierilor æi pânã la aderare, în
special în ceea ce priveæte respectarea
planului pe care România îl are în
materie legislativã æi mãsurile
ulterioare ce au ca scop dezvoltarea
capacitãåii instituåionale æi
administrative a tuturor autoritãåilor
de punere în aplicare a legii æi a
sistemului judiciar. UE solicitã
României sã acorde maximã prioritate
aplicãrii efective a legislaåiei. UE
subliniazã cã va acorda o atenåie
deosebitã monitorizãrii angajamentelor
României asumate în privinåa Planului
de Acåiune Schengen, reformei
sistemului judiciar, protecåiei datelor,
migraåiei, azilului, cooperãrii poliåieneæti,
luptei împotriva terorismului,
corupåiei æi drogurilor. De asemenea, va
fi acordatã o atenåie deosebitã
capacitãåii României de cooperare
efectivã cu alte state în scopul
implementãrii acquis-ului. UE
subliniazã faptul cã este de o deosebitã
importanåã instituirea unui sistem
judiciar independent, credibil æi
eficient. UE accentueazã faptul cã
este necesar ca România sã îæi
îmbunãtãåeascã în general capacitatea
administrativã, în special în ceea ce
priveæte politica de personal, pregãtirea
profesionalã, infrastructura, dotarea æi
cooperarea dintre autoritãåile
relevante.
O apreciere finalã cu privire la
alinierea legislaåiei æi politicilor
româneæti cu acquis-ul comunitar æi
capacitatea de implementare nu poate
fi fãcutã decât mai târziu. O atenåie
specialã trebuie acordatã legãturilor
dintre acest capitol æi alte capitole de
negociere, inclusiv libera circulaåie a
persoanelor, libera circulaåie a
serviciilor (în privinåa protecåiei
datelor), libera circulaåie a capitalurilor
(cu privire la spãlarea banilor),
agricultura (în privinåa controlului
veterinar æi fitosanitar), cooperare
vamalã æi control financiar. În
completarea tuturor informaåiilor pe
care UE le poate solicita României sã
le prezinte pentru negocierile acestui
capitol æi care vor fi furnizate
Conferinåei, UE invitã România sã
furnizeze în mod regulat informaåii
scrise detaliate Consiliului de Asociere
despre progresele înregistrate în
adoptarea æi implementarea acquisului.
În lumina celor de mai sus, UE
poate reveni asupra acestui capitol la
momentul potrivit.
Mai mult, UE reaminteæte cã existã
posibilitatea modificãrii legislaåiei
comunitare între 1 octombrie 2004 æi
momentul închiderii negocierilor.
Azilul æi controlul frontierei în
cooperarea internaåionalã
În perioada 19-22 decembrie 2004, a
avut loc la Drobeta Turnu Severin
seminarul cu tema: „Cooperarea între
România æi Serbia æi Muntenegru privind
azilul æi controlul frontierei”. Activitatea
a fãcut parte din proiectul cu acelaæi nume,
finananåat de Fundaåia pentru o Societate
Deschisã æi implementat de Consiliul
Naåional Român pentru Refugiaåi æi s-a
bucurat de participarea a 15 ofiåeri din
cadrul PFR, doi din cadrul ONR, patru din
cadrul autoritãåilor de frontierã din Serbia
æi Muntenegru, reprezentanåi ai UNHCR
România æi Serbia æi Muntenegru æi ai
CNRR.
Obiectivul general al acestui proiect a
constat în promovarea respectãrii
legislaåiei în domeniul azilului, acquis-ul
european în domeniu æi buna cooperare
între autoritãåile implicate în acest
domeniu din România æi Serbia æi
Muntenegru.
Pe parcursul organizãrii acestei
întîlniri, CNRR a beneficiat de un sprijin
important din partea autoritãåilor române
(IGPF, ONR) dar æi din partea reprezentanåelor
în România æi Serbia æi
Muntenegru ale Înaltului Comisariat al
Naåiunilor Unite pentru Refugiaåi.
Structura lucrãrilor s-a bazat pe
alternanåa prezentãrii temelor care au
constituit agenda seminarului cu
exemplificarile concrete din fiecare åarã.
Numãrul mare de intervenåii a
demonstrat interesul participanåilor
pentru temele discutate æi participarea
activã a acestora, precum æi dorinåa de a
afla cât mai multe informaåii privind
procedura de azil æi sistemul legislativ al
åãrii partenere la seminar.
Printre subiectele care au suscitat cele
mai intense dezbateri se disting
urmãtoarele: • migraåia – un fenomen
social; migraåie controlatã – migraåie
ilegalã • mãsuri sancåionatorii în cazul
încãlcãrii regimului frontierei de stat: în
timp ce reprezentantul IGPF a arãtat cã
au fost luate mãsuri împotriva firmelor de
transport care transportã ilegal persoane
sau în situaåia depistãrii unor clandestini
la bordul unui vas, împotriva celor care
trec ilegal frontiera æi a arãtat care sunt
noile manifestãri ale migraåiei ilegale,
privind cetãåenii români care vor sã
desfãæoare activitãåi mai mult sau mai
puåin legale; reprezentanåii autoritãåilor
de frontierã din Serbia æi Muntenegru au
furnizat informaåia conform cãreia, cu
referire la cota cetãåenilor români în
cadrul celor care sãvâræesc contravenåii
sau infracåiuni la regimul frontierei,
aceastã situaåie poate fi examinatã
comparativ înainte æi dupã momentul
introducerii vizelor. Dintre persoanele
înregistrate în 2001 – 1028 migranåi
ilegali, 379 au fost cetãåeni români. În
cursul anului 2002, din 379 persoane care
au trecut ilegal frontiera, 100 au fost
cetãåeni români. Din momentul
introducerii vizelor, acest numãr a scãzut
æi în 2004 a avut loc un singur caz de
tentativã de trecere frauduloasã a
frontierei æi 17 persoane au fost conduse
la Centrul de la Padinska Skela •
Cooperarea internaåionalã: finalizarea cu
success a unui caz în care unii cetãåeni
moldoveni intrau legal în România, unde
o persoanã de încredere le oferea permise
de æedere false sau falsificate pentru Italia,
îi transporta în Serbia, iar de acolo erau
însoåiåi în Italia • Întâlniri interinstituåionale:
dupã introducerea vizei
pentru cetãåenii Serbiei æi Muntenegru,
întâlnirile lunare între autoritãåile de
frontierã s-au transformat în întâlniri de
schimb de informaåii de ordin operativ,
lunar æi de câte ori a fost nevoie de schimb
operativ de informaåii • Terorismul æi
problematica azilului (influenåa zilei de 11
septembrie). Dupã data de 11 septembrie
2001 s-a înregistrat o modificare în
statistici: a scãzut semnificativ numãrul
solicitãrilor de azil în România. Reducerea
fluxurilor de migraåie ilegalã este
datoratã atât mãsurilor de securizare
a frontierei întreprinse de PFR cât æi
renunåãrii prin act normativ a
acordãrii vizei în PTF-uri
• Aplicarea principiului nereturnãrii
Reprezentantul UNHCR a prezentat
teoretic æi practic principiul
nereturnãrii, element fundamental al
protecåiei internaåionale a
persoanelor care solicitã azil • Principii
æi garanåii pentru persoanele în
nevoie de protecåie internaåionalã:
atât în România cât æi în Serbia æi
Muntenegru se respectã prevederea
legalã cu privire la exceptarea solicitanåilor
de azil de la aplicarea sancåiunilor
penale pentru trecerea ilegalã a frontierei
cât æi pentru æederea ilegalã, este asigurat
un interpret pentru solicitantul de azil æi
i se asigurã posibilitatea de a contacta
UNHCR, organizaåii non-guvernamentale
sau un avocat.
Schimbul de experienåã ocazionat de
dezbaterile din cadrul seminarului a
condus la constatarea cã în ceea ce
priveæte azilul æi controlul frontierelor în
România, prioritãåile sunt determinate de
cerinåele aderãrii la UE, iar în ce priveæte
Serbia æi Muntenegru, preocupãrile legate
de azil æi de controlul frontierelor au în
centru rezolvarea situaåiei persoanelor
deplasate intern, deoarece din punct de
vedere statistic, numãrul solicitanåilor de
azil din alte åãri este scãzut. În prezent în
Serbia æi Muntenegru existã un proiect de
lege privind azilul care urmeazã sã fie
adoptatã anul acesta.
Niculae CÂRCU, preæedintele CNRR

26 Ætiri
Dare de mitã la IJPF Brãila
În data de 25 noiembrie a.c., în jurul orelor 06.00,
poliåiætii de frontierã brãileni au oprit pe comunicaåia
Brãila-Galaåi, la intrarea în oraæul Brãila, un autocamion
aparåinând unei societãåi comerciale din Galaåi care
transporta cinci paleåi de geamuri în valoare de circa 100
milioane lei. La solicitarea poliåiætilor de frontierã de a
prezenta documentele justificative pentru marfa
transportatã, æoferul Dãnuå L., de 36 ani, din Galaåi, a
declarat cã acestea sunt la administratorul societãåii, pe
care l-a contactat telefonic pentru a veni æi a le prezenta
la control.
Sosind la faåa locului, administratorul societãåii,
Marian B., de 30 ani, din Galaåi, a prezentat un aviz de
însoåire a mãrfii în care era trecutã doar o parte din
cantitatea de marfã (respectiv patru paleåi de geamuri din
cele cinci trasportate), oferind poliåiætilor de frontierã
brãileni, pentru a „închide ochii” la aceste nereguli, suma
de 1.830.000 - toåi banii care-i avea asupra lui.
În prezenåa unui martor, printr-o acåiune coordonatã
de subinspectorul Mircea Angelescu, a fost organizat un
flagrant de cãtre comisarul-æef Titi Badiu, inspectorul
principal Constantin Vasilache æi agentul principal Iulian
Aldea. Astfel, administratorul societãåii a fost condus la
Parchetul de pe lângã Tribunalul Brãila pentru audieri.
În cauzã s-a întocmit dosar de cercetare penalã sub
aspectul sãvâræirii infracåiunii de dare de mitã, prevãzutã
æi pedepsitã de art. 255 alin. 1 Cod penal.
Societatea comercialã din Galaåi a fost sancåionatã
contravenåional conform art. 1 lit. e din Legea nr. 12/1990,
republicatã, referitoare la protejarea populaåiei împotriva
actelor ilicite de comerå. Cantitatea de marfã care nu era
prevãzutã în avizul de însoåire a mãrfii a fost ridicatã în
vederea confiscãrii æi predatã spre valorificare, în
condiåiile legii, unei societãåi comerciale din Brãila.
Autovehicule strãine confiscate
Poliåiætii de frontierã de la Sectorul
PF Fãlciu au depistat în trafic, în zona
de frontierã, douã autovehicule
introduse în România fãrã respectarea
legislaåiei vamale. Ambele (evaluate
la 263 æi 190 milioane lei) sunt reåinute
de autoritatea vamalã.
În data de 7 noiembrie 2004, pe o
comunicaåie din zona de frontierã,
poliåiætii de frontierã de la SPF Fãlciu
au oprit pentru un control de rutinã un
autovehicul Renault 19, înmatriculat
în Franåa, condus de un cetãåean
român domiciliat în localitatea
Zorleni, judeåul Vaslui. Deoarece
conducãtorul auto a declarat cã nu are
asupra sa permisul de conducere æi
certificatul de înmatriculare al autovehiculului
a fost condus la sediul
sectorului pentru clarificarea situaåiei.
Cercetãrile efectuate au stabilit cã
proprietarul autoturismului (un cetãåean
român cu reæedinåa în Franåa) l-
a introdus legal în åarã în luna iunie
2002 æi l-a vândut în aceeaæi lunã. Noul
proprietar a declarat cã nu a putut
înmatricula legal autoturismul în
România deoarece vânzãtorul a plecat
în Franåa æi în acelaæi timp pentru cã
autoturismul este fabricat în anul
1987.
În data de 23 noiembrie 2004
poliåiætii de frontierã de la acelaæi
sector au depistat în trafic un microbuz
Ford Transit înmatriculat în Italia
condus de un cetãåean român,
domiciliat în Slãnic, judeåul Prahova.
Extinzând cercetãrile s-a constatat cã
microbuzul a fost legal introdus în
Dan CRASSAS
România în decembrie 2003 chiar de
prahovean, dar nu l-a înmatriculat
deoarece este fabricat în 1994 (æi nu are
Euro 3).
Despre ambele situaåii a fost
informatã Direcåia Regionalã
Vamalã Iaæi care, în ziua de 10
decembrie 2004, a ridicat autovehiculele
în vederea executãrii de
verificãri de cãtre Serviciul de
Supraveghere Vamalã Iaæi deoarece,
conform Regulamentului de
aplicare a Codului Vamal, vehiculele
de folosinåã personalã admise
temporar în România pot fi
vândute, închiriate, împrumutate
sau date în comodat altor persoane
numai dupã achitarea taxelor
vamale æi a altor drepturi de
import. Dacã în termen de 120 de zile
proprietarii nu dovedesc achitarea
taxelor vamale æi a drepturilor de
import, respectiv exonerarea de la
plata acestora din diverse motive,
autovehiculele trec în proprietatea
statului român.
Mihai AMURÃRIÅEI
Peste un miliard de lei „fãcut“ în 12 ore
Poliåiætii de frontierã din Detaæamentul Intervenåie al IJPF
Vaslui aflaåi în serviciu pe DE 581 în ziua de 17 ianuarie a.c.,
ora 20.00, au oprit pentru control o autoutilitarã Fiat Ducato
înmatriculatã în Bucureæti. La controlul mijlocului de
transport poliåiætii de frontierã au descoperit o mare cantitate
de bunuri fãrã documente de provenienåã valabile, destinate
comercializãrii în municipiul Vaslui conform declaraåiilor
proprietarului. Întreaga cantitate de bunuri (încãlåãminte
pentru femei æi bãrbaåi) evaluatã la 702,8 milioane lei a fost
confiscatã iar proprietarul sancåionat contravenåional.
În dimineaåa aceleiaæi zile a fost depistatã de poliåiætii de
frontierã din Sectorul Poliåiei de Frontierã Huæi o cetãåeanã din
R. Moldova care transporta în portbagajul unui autocar
prosoape æi papuci de casã (în valoare de 393 milioane lei,
destinate comercializãrii) fãrã documente de provenienåã
valabile. Æi în acest caz bunurile au fost confiscate iar
comercianta sancåionatã contravenåional.
Mihai AMURÃRIÅEI

nr. 1/2005
Trafic cu motorinã pe Dunãre
Poliåiætii de frontierã brãileni, în baza unor informaåii
obåinute, în data de 20 ianuarie a.c., în jurul orelor 20.00,
în zona localitãåii Gura Cãlmãåui, situatã în sudul judeåului
Brãila, au depistat nava „Bacãu” aparåinând unei societãåi
comerciale din Brãila care efectua transport de minereu pe
ruta Agigea - Galaåi, ce a oprit nejustificat în acea zonã
pentru a efectua o tranzacåie cu motorinã.
Comandantul navei, Laurenåiu O., de 43 ani, din Galaåi
æi æeful mecanic Constantin T., de 54 ani din Brãila, s-au
înåeles telefonic cu numiåii Nicuæor G., de 31 ani, æi Fãnicã
V., de 36 ani, din Berteætii de Jos -Brãila, pentru a efectua
o tranzacåie- membrii echipajului navei sã vândã motorina
delapidatã, iar cei doi localnici sã o cumpere. Astfel, a fost
vândutã cantitatea de o tonã æi 50 de kg de motorinã în
schimbul sumei de 15 milioane lei. Banii, în bancnote de
un milion lei, au fost gãsiåi asupra comandantului navei.
Peæte „fãrã rovignetã“
Personalul IJPF Ialomiåa a executat în prima parte a
lunii ianuarie o serie de acåiuni sistematice pe linia
prevenirii æi combaterii braconajului piscicol în zona de
competenåã pe Dunãrea interioarã. Dupã capturile
substanåiale din zilele de 5-6 ianuarie a.c., în urma
constatãrii celor cinci infracåiuni au fost confiscate 11 plase
monofilament. Chiar dacã mãsurile luate trebuiau sã
constituie un avertisment pentru braconieri, s-au mai
gãsit persoane care persistã în savâræirea unor asemenea
fapte, care afecteazã grav fondul piscicol, punând sub
semnul întrebãrii viitorul pescuitului în aceastã parte a
åãrii.
Astfel, în trei zile, echipaje
ale Poliåiei de Frontierã
ialomiåene au reåinut
cinci autovehicule
pe comunicaåiile
peste Dunãre cu
cantitãåi apreciabile
de peæte procurat ilicit din
judeåul Tulcea, cu scopul de a-l
revinde la localnici sau în Bucureæti.
Maråi, 11 ianuarie a.c., orele 6.00, la intrarea în
localitatea Hâræova, echipa formatã din subinspectorul
Ionuå Voinescu, agentul-æef principal Constantin Voinea,
æi agenåii Laurenåiu Voinea æi Claudiu Marcu, din cadrul
SPF Hâræova au depistat autoturismul marca “Renault”,
la controlul cãruia au descoperit 570 kg peæte din speciile
caras, æalãu, sãbiuåã, fãrã documente legale. Trecând la
identificarea persoanelor cãrora le aparåinea peætele s-a
stabilit cã aceætia sunt Oraæ Sergiu C., de 25 ani æi Teican
Vasile, de 35 ani din Bucureæti.
În urma cercetãrilor efectuate a rezulat cã persoanele
în cauzã au procurat peætele din localitatea Plopu, judeåul
Tulcea æi intenåionau sã-l transporte în Bucureæti, pentru
valorificare.
O zi mai târziu, la aceeaæi orã matinalã, la intrarea
În data de 12 ianuarie a.c., orele 08.00, în cadrul unei
acåiuni de combatere a braconajului piscicol în zona
Iezerului Mostiætea, la linia de despãråire dintre SPF
Olteniåa æi SPF Cãlãraæi, Detaæamentul de Intervenåie al
IJPF Cãlãraæi a depistat pe direcåia canalului Dorobanåu,
în dreptul localitãåii Bosneagu, judeåul Cãlãraæi, doi
bãrbaåi: C.F., de 35 ani æi S.P., de 22 ani, care pescuiau fãrã
autorizaåie, cu unelte din plasã monofilament.
Persoanele în cauzã sunt cercetate în stare de libertate
sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor de “furt de peæte prin
orice mijloace æi metode din amenajãri piscicole” æi
27
Acest caz este rezultatul unui complex de
mãsuri informativ - operative desfãæurat de
poliåiætii de frontierã brãileni, care au înæelat
convingerile „oamenilor certaåi cu legea” deæi, aceætia
considerau cã în aceastã zonã, care se aflã la distanåã mare
de sediul IJPF Brãila, intervenåia Poliåiei de Frontierã este
anevoioasã datoritã distanåei æi a condiåiilor nefavorabile.
Persoanele în cauzã sunt cercetate penal pentru
sãvâræirea infracåiunilor de delapidare æi complicitate la
delapidare, fapte prevãzute æi pedepsite de art. 215 al. 1 æi
art. 26 din Codul Penal. Cantitatea de 1050 l de motorinã
a fost ridicatã în vederea continuãrii cercetãrilor æi lãsatã
în custodie societãåii pãgubite.
Lucrarea penalã a fost înaintatã Secåiei Maritime æi
Fluviale din cadrul Parchetului de pe lângã Judecãtoria
Galaåi.
Dan CRASSAS
în localitatea Hâræova, echipa formatã din subinspectorul
Ionuå Voinescu, agent-æef adjunct Gheorghe Stanciu æi
agenåii Abduraman æi Ionuå Sora, din cadrul SPF
Hâræova au depistat pe Dinu E, de 29 ani æi Dinu A., de
34 ani, din localitatea Cãzãneæti, jud. Ialomiåa care
transportau cu un autoturismul “Opel” cantitatea de 225
kg peæte. În urma cercetãrilor efectuate a rezultat cã
persoanele în cauzã au procurat peætele din localitatea
Jurilovca, jud. Tulcea æi intenåionau sã-l transporte în
Slobozia, pentru valorificare.
Constatându-se cã faptele se încadreazã în prevederile
art. 56, ind.1, pct1, lit. g din Legea 192/2001 cu modificãrile
ulterioare, republicatã, s-a procedat la ridicarea în
vederea confiscãrii a cantitãåii de 998,5 Kg peæte
æi întocmirea dosarelor penale pentru
cele cinci grupuri de persoane.
Din analiza acestor cazuri,
rezultã cã, datoritã
prezenåei active a
Poliåiei de Frontierã pe
Dunãrea interioarã în
aceastã perioadã în care
încã nu s-au vizat autorizaåiile æi
permisele de pescuit pentru anul 2005,
grupurile de infractori æi-au redus activitatea de braconaj
pe apã æi se ocupã cu procurarea ilicitã a peætelui, în
special din judeåul Tulcea, încercând apoi sã-l
comercializeze în marile oraæe, pentru a obåine câætiguri
ilicite.
IJPF Ialomiåa æi-a reorientat dispozitivul spre
comunicaåiile rutiere în punctele obligatorii de trecere
peste Dunãre æi va continua aceastã activitate,
colaborându-se cu celelalte structuri abilitate, pentru a
reduce cât mai mult acest gen de infracåionalitate.
Aæteptãm, în acelaæi timp, un sprijin pe mãsurã de la
cetãåenii localitãåilor riverane Dunãrii æi firmele care au
concesionat exploatarea peætelui, pentru a proteja æi
conserva fondul piscicol de care sã beneficieze æi
generaåiile urmãtoare.
Constantin ASOFRONIE
La pescuit cu kilometrul de plase monofilament
“deåinerea æi folosirea de unelte de pescuit din plasã monofilament“
fapte prevãzute æi pedepsite de art. 56 indice 1 lit. f
æi art. 56 indice 2 lit.b æi e din Legea nr. 192/2001, modificatã
æi completatã prin Legea nr. 298/2004 modificatã æi completatã
de OUG nr.69/2004 privind pescuitul æi acvacultura.
Asupra celor douã persoane au fost gãsite 100 kg de
caras, peste 900 metri plase monofilament, o barcã
pneumaticã din cauciuc æi o anvelopã auto (tractor) uzatã,
bunuri ce au fost ridicate în vederea continuãrii cercetãrilor.
Mihai ÆTEFAN

28 Ætiri
Combaterea traficului cu maæini furate, în
atenåia poliåiætilor de frontierã ieæeni
Pe lângã cele 31 de autoturisme care au fost
indisponibilizate la nivelul IJPF Iaæi în primele 11 luni ale
anului 2004, din care 15 au fost descoperite ca fiind furate,
în luna decembrie, în numai o sãptãmânã, poliåiætii de
frontierã ieæeni au descoperit, la ieæirea din åarã, douã maæini
furate din Franåa, respectiv Italia, iar în municipiul Iaæi a
fost depistat un cetãåean român ce conducea un autoturism
cu certificatul de înmatriculare fals.
• Primul caz s-a petrecut în PTF Sculeni, când, în urma
unui control efectuat de cãtre inspectorul
Daniel Corban æi agentul Ovidiu Tomulescu,
a fost descoperit Ion G., cu dublã cetãåenie,
româno-moldoveanã, ce intenåiona sã scoatã din
åarã un autoturism marca Volskwagen Golf III,
care, în urma verificãrilor efectuate, s-a constatat
cã este declarat furat în Franåa în data de 10
decembrie 2004. Ion G. conducea acest autoturism
æi a prezentat la control un certificat de
înmatriculare pe numele unui cetãåean francez
precum æi un act de vânzare-cumpãrare încheiat
între cei doi.
• În acelaæi punct de trecere a frontierei, douã
zile mai târziu, agentul principal Marius
Zemostiene æi agentul Cristi Tibãnescu au
depistat, cu ocazia controlului efectuat, un
autoturism marca Hyundai Lantra, pentru care
un româno-moldovean, Vsevolod B., care îl
conducea, a prezentat un certificat de
înmatriculare în limba italianã. În urma
verificãrilor întreprinse s-a constatat cã acesta
aparåine unui alt autoturism. Acest fapt a creat
suspiciuni poliåiætilor de frontierã, iar în urma
aprofundãrii verificãrilor s-a constatat cã maæina figura
furatã în Italia în aprilie 2000.
Din afirmaåiile celor doi æoferi reieæea, în primul caz,
cã autoturismul, în valoare de 224 milioane lei,
fabricat în anul 1995, a fost achiziåionat din Franåa în
schimbul sumei de 2000 euro, iar în cel de-al doilea caz,
tranzacåia maæinii, în valoare de 160 milioane lei,
fabricatã în anul 1997, s-a fãcut într-un parc auto din
Italia, specializat în comercializarea autoturismelor de
diferite mãrci, contra sumei de 500 de euro.
Cele douã autoturisme aveau o destinaåie comunã: R.
Moldova.
Persoanele implicate sunt cercetate sub aspectul
sãvâræirii infracåiunii de furt iar autoturismele sunt
reåinute în vederea confiscãrii de cãtre organul vamal
pânã la finalizarea cazurilor.
• În cel de-al treilea caz, consumat în prima sãptãmânã
a lunii, comisarul Flavius Onofrei æi inspectorul
principal Daniel Titei, desfãæurând în municipiul Iaæi
misiuni pe linia combaterii traficului cu autoturisme furate,
au oprit pentru control un autoturism marca BMW,
înmatriculat în R. Moldova, condus de cãtre cetãåeanul
român Cãtãlin B., care a prezentat celor doi poliåiæti de
frontierã un certificat de înmatriculare emis în R. Moldova,
care s-a dovedit a fi fals.
Æoferului i s-a întocmit dosar penal sub aspectul
sãvâræirii infracåiunilor de punere în circulaåie sau
conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul
neînmatriculat, punerea în circulaåie sau conducerea pe
drumurile publice a unui autovehicul cu numere false de
înmatriculare, conducerea pe drumurile publice a unui
autovehicul care nu are drept de circulaåie în Romania æi
uz de fals, iar autoturismul este indisponibilizat pânã la
finalizarea cercetãrilor.
De remarcat este faptul cã agenåii care au descoperit
cele douã autoturisme furate provin din rândul poliåiætilor
de frontierã angajaåi pe bazã de contract care au înåeles
cã satisfacåiile profesionale sunt rezultatul unei temeinice
pregãtiri continue.
Aurica GIUVARA

nr. 1/2005
29
Capturã record de petarde artizanale
Poliåiæti de frontierã din cadrul IJPF Iaæi au confiscat
de la trei ieæeni 183.300 petarde artizanale æi artificii pentru
care aceætia nu aveau documente justificative. Acestea
urmau sã fie comercializate „pe piaåa neagrã ieæeanã”.
Cu ocazia controlului efectuat în zona de responsabilitate,
mai exact în municipiul Iaæi, agentul-æef adjunct Valentin
Vrânceanu æi agenåii Sorin Pãduraru, Bogdan Sasu, Costel
Constantin, Costin Miron æi Cãtãlin Constandache, din
cadrul Detaæamentului de Intervenåie, au descoperit, întrun
autoturism marca Opel Vectra, condus de cãtre Ovidiu
C., de 27 ani, din Iaæi, 144.000 bucãåi petarde, iar dupã douã
zile, acelaæi echipaj a depistat-o, în apropierea unei pieåe
din municipiul Iaæi, pe Sonia I., de 33 ani, tot din Iaæi, care
avea ticsite în douã genåi de rafie 32.160 petarde æi artificii.
La rându-le, poliåiæti de frontierã din cadrul Sectorului
PF Bivolari, desfãæurând misiuni specifice pe cãile de
comunicaåie din zona de responsabilitate (Iaæi-Bivolari), l-
au descoperit în apropierea localitãåii Probota pe Mihail T.,
care transporta pentru a pune în vânzare în zona unei alte
pieåe 7.140 petarde.
În toate situaåiile prezentate deåinãtorii petardelor æi ai
artificiilor nu aveau documente justificative privind
provenienåa mãrfii, în valoare de aproximativ douã miliarde
lei, însã toåi recunoaæteau scopul activitãåilor-obåinerea de
profituri ilicite prin comercializarea acestora în perioada
sãrbãtorilor.
Ca urmare a celor constatate, poliåiætii de frontierã au
luat mãsura sancåionãrii contravenåionale a celor în cauzã
iar bunurile au fost ridicate în vederea confiscãrii.
De pe Criæuri pe Târnave
Aurica GIUVARA
Varianta folcloricã a fost adaptatã de poliåiætii de
frontierã din cadrul Formaåiunii de Intervenåie a DPF
Oradea pentru doi amatori de tranzacåii comerciale ilicite,
care o vor åine minte mult timp de acum încolo. În seara
zilei de 7 ianuarie a.c., în urma unui control de rutinã,
au fost depistaåi la ieæirea din municipiul Oradea, pe
comunicaåia Oradea - Cluj, doi cetãåeni români, Viorel M.,
de 27 ani æi Florin D., de 30 ani, ambii domiciliaåi în
localitatea Târnãveni, judeåul Mureæ, care transportau
într-un autocamion, înmatriculat în Mureæ, 8.400 de
pachete de åigãri, marca L.M.
Întreaga cantitate de åigarete a fost achiziåionatã de
cele douã persoane de la diferiåi cetãåeni români din
municipiul Oradea, care le-au introdus legal în România
(în cantitãåi prevãzute de legislaåia vamalã în vigoare),
în scop de revânzare pentru obåinerea unor profituri ilicite.
Sus-numiåilor li s-au întocmit acte premergãtoare sub
aspectul sãvâræirii infracåiunii de evaziune fiscalã, iar
åigãrile în cauzã au fost confiscate, valoarea în vamã a
acestora fiind de 336 milioane de lei.
Mircea CHIOREAN
Cu barca la vânãtoare
În ziua de 1 decembrie a.c., un echipaj al Poliåiei
de Frontierã din cadrul SPF Chilia, aflat în
exercitarea atribuåiilor de serviciu, a oprit pentru control
trei persoane aflate într-o barcã ce se deplasa pe Canalul
Pardina.
În urma verificãrilor au fost identificaåi numiåii
Sorin D., de 35 ani, Nicuæor M., de 34 æi Ilie C., de 35
ani, din localitatea Chilia Veche, iar la controlul efectuat
asupra ambarcaåiunii au fost descoperite trei cãprioare
æi patru iepuri, vânat pe care cei în cauzã au declarat
cã l-au gãsit împuæcat. Vânatul a fost predat Direcåiei
Sanitar-Veterinare pentru expertizare iar celor trei li
s-au întocmit actele premergãtoare pentru sãvâræirea
infracåiunii de transport de vânat dobândit fãrã
autorizaåie legalã, faptã prevãzutã æi pedepsitã de Legea
103/1996.
Cezar PROJOVSCHI

30 Curier juridic
Consideraåii cu privire la modificãrile aduse
noului Cod penal român - Partea specialã
Întrucât pânã în prezent în diferite legi speciale exista o
diversitate de fapte calificate ca fiind infracåiuni, noul Cod
Penal-Partea Specialã, urmãreæte sã realizeze o unificare a
majoritãåii normelor de incriminare prevãzute în aceste acte
normative.
Partea specialã este structuratã pe 12 titluri, realizânduse
o resistematizare, o reaæezare a ordinii infracåiunilor, ordine
care nu este întâmplãtoare deoarece, aæa cum observãm,
sistemul actual de drept pune în centrul atenåiei sale
persoana, drepturile æi libertãåile acesteia.
De asemenea, introducerea în noua Constituåie a României
a “garantãrii dreptului de proprietate” (art.44), se reflectã în
noul Cod Penal prin apãrarea acestei valori, prin incriminarea
infracåiunilor prevãzute în Titlul II.
Structura Pãråii Speciale este urmãtoarea:
Titlul I - Crime æi delicte contra persoanei
Titlul II - Crime æi delicte contra patrimoniului
Titlul III - Crime æi delicte contra siguranåei naåionale
Titlul IV - Crime æi delicte de terorism
Titlul V - Delicte contra exercitãrii drepturilor politice æi
cetãåeneæti
Titlul VI - Crime æi delicte contra intereselor publice
Titlul VII - Crime æi delicte contra înfãptuirii justiåiei
Titlul VIII - Crime æi delicte de pericol public
Titlul IX - Delicte contra valorilor culturale æi contra
proprietãåii intelectuale
Titlul X - Delicte contra datelor æi sistemelor informatice
Titlul XI - Crime æi delicte contra economiei, industriei, comeråului
æi regimului fiscal
Titlu XII - Crime æi delicte contra capacitãåii de apãrare a
åãrii
Prezentãm în continuare o scurtã analizã a conåinutului
fiecãrui titlu în parte identificând în special elementele de
noutate æi pe cele cu incidenåã asupra activitãåii Poliåiei de
Frontierã.
În cadrul Titlului referitor la Crimele æi delictele contra
persoanei (plasat în codul actual la Titlul II), în primul capitol
sunt prevãzute crimele contra umanitãåii, care aduc atingere
colectivitãåii umane în ansamblu sãu. Alãturi de crimele de
genocid æi tratamentele neomenoase, au fost prevãzute æi alte
crime contra umanitãåii, sãvâræite în cadrul atacurilor
generalizate sau sistematice lansate împotriva populaåiei civile,
astfel cum aceste fapte sunt descrise în Statutul Curåii Penale
Internaåionale.
Titlul I cuprinde un capitol consacrat crimelor æi delictelor
de manipulare geneticã, åinând seama de prevederile
Convenåiei Europene pentru protecåia drepturilor omului
æi a demnitãåii fiinåei umane faåã de aplicaåiile biologiei æi
medicinei æi de Protocolul adiåional la acestea, referitor la
interzicerea clonãrii fiinåelor umane.
Se incrimineazã, astfel, utilizarea ingineriei genetice
pentru a produce arme biologice sau de exterminare în masã
precum æi alterarea genotipului uman, cu ætiinåã, în orice mod
sau crearea unei fiinåe umane genetic identicã unei alte fiinåe
umane, prin clonare.
Delictele contra familiei æi cele contra protecåiei muncii sunt
considerate fapte care aduc atingere persoanei æi atributelor
acesteia, fiind incluse în acelaæi titlu al pãråii speciale. Sunt,
de asemenea, prevãzute, între infracåiunile contra persoanei,
traficul de persoane æi pornografia infantilã.
În titlul II, destinat crimelor æi delictelor contra
patrimoniului, au fost prevãzute noi forme de abuz de
încredere, cum este “abuzul de încredere prin fraudarea
creditorilor constând în fapta de a ascunde sau distruge valori
ori bunuri din patrimoniul propriu ori de a face datorii fictive
în dauna creditorilor”. Totodatã, în acest titlu, au fost incluse
“distrugerea æi însuæirea de valori materiale interesând
umanitatea” æi “distrugerea æi însuæirea de valori culturale ale
popoarelor”, precum æi infracåiunea de spãlare a banilor.
Atenåionãm colegii noætri cã prin art. 263, privind
infracåiunea de “distrugere”, la punctul 5 este incriminatã fapta
de “distrugere sau degradare a bornelor, stâlpilor, balizelor sau
altor semne care marcheazã frontiera de stat ori împiedicarea
luãrii unor mãsuri de conservare a acestor bunuri “ însã detalii
privind aceastã infracåiune æi formele sale le vom prezenta întrun
alt material.
În contextul integrãrii europene æi euro-atlantice a României,
în Titlul III referitor la crimele æi delictele contra siguranåei
naåionale, au fost introduse æi unele infracåiuni noi, cum este,
de exemplu, sãvâræirea de pe teritoriul României de acte ostile
contra unuia dintre statele membre ale Organizaåiei Atlanticului
de Nord sau care fac parte din Uniunea Europeanã ori din
Consiliul Europei (art. 279).
Titlul IV al Pãråii Speciale este consacrat crimelor æi
delictelor privind actele de terorism, unificând reglementãrile
în materia actelor de terorism æi a finanåãrii acestora,
prevãzute în legi speciale, åinând seama de importanåa
existenåei în Codul Penal a normelor penale referitoare la
terorism. Sistemul sancåionator prevãzut pentru crimele æi
delictele care constituie acte de terorism stabileæte cã se aplicã
maximul pedepsei prevãzute de lege, cu posibilitatea ca acest
maxim sã fie majorat, dacã instanåa îl apreciazã ca fiind
neîndestulãtor. Infracåiunea de terorism, nu are corespondent
în Codul Penal actual, dar ea este prevãzutã în mai multe forme
în O.U.G. nr. 141\2001 pentru sancåionarea unor acte de
terorism, æi a unor fapte de încãlcare a ordinii publice, iar
incriminãrile din acest act normativ sunt asemãnãtoare cu cele
din noul Cod Penal.
Titlul V concretizeazã ideea de sistematizare a legislaåiei
penale æi de unificare a dispoziåiilor penale prevãzute în diferite
domenii, prin incriminarea delictelor contra exercitãrii
drepturilor politice æi cetãåeneæti, cuprinzând fapte
precum „împiedicarea exercitãrii drepturilor electorale”,
„violarea secretului votului” sau „coruperea alegãtorilor”.
Faptele incriminate în acest titlu nu au corespondent în
Codul Penal anterior, unele dintre ele fiind incriminate în forme
asemãnãtoare în legi nepenale cu dispoziåii penale. Este vorba,
de exemplu, despre Legea nr. 67\2004 pentru alegerea
autoritãåilor administraåiei publice locale, Legea nr. 54\2003
a sindicatelor etc.
Titlul VI privind crimele æi delictele contra intereselor
publice se referã la faptele de corupåie, abuzurile sãvâræite de
funcåionari æi alte crime æi delicte prin care persoanele
particulare aduc atingere intereselor publice.
Considerãm oportun sã comentãm pe scurt câteva
infracåiuni cuprinse la acest titlu unde se disting cu uæurinåã
modificãri de esenåã. Astfel, în incriminarea faptei de luare de
mitã (art. 308) sunt operate modificãri întâi privind

nr. 1/2005
sancåionarea ridicatã a variantei tipice de la închisoare între
3 æi 12 ani, prevãzutã în Codul Penal vechi, la închisoare strictã
între 3 æi 15 ani. De asemenea sunt enumerate în alin. 3 æi alte
categorii de persoane cãrora li se aplicã prevederile variantei
tipice a infracåiunii.
La acelaæi articol, în noul Cod Penal, se incrimineazã o
variantã infracåionalã agravantã, care nu are corespondent în
Codul Penal anterior, al cãrui conåinut este realizat æi în cazul
în care fapta produce consecinåe deosebit de grave.
Modificãri semnificative întâlnim æi la norma de incriminare
a faptei de dare de mitã (art.309)
Prima dintre acestea se referã la menåionarea expresã a
modurilor æi scopului dãrii de mitã, iar urmãtoarea o constituie
construirea unei variante agravante a infracåiunii constând în
promisiunea, oferirea sau darea, direct ori indirect, de bani ori
de foloase unui funcåionar al unui stat strãin sau al unei
organizaåii publice internaåionale, pentru a îndeplini un act
privitor la îndatoririle sale de serviciu în scopul obåinerii unui
folos necuvenit în cadrul operaåiunilor economice internaåionale.
Noul Cod penal a adus modificãri importante æi normei de
incriminare a faptei de ultraj (art. 323).
Remarcãm faptul cã a fost schimbat conåinutul elementului
material al laturii obiective, în sensul cã dintre cele trei
modalitãåi de comitere a faptei tipice – ameninåarea, insulta
æi calomnia – a rãmas numai ameninåarea iar
insulta æi calomnia au fost excluse.
Dar, cel mai important aspect constã în
incriminarea faptei de trecere
frauduloasã a frontierei de stat, cu
cele cinci variante infracåionale (art.
330) æi a delictului privind traficul de
migraåi (art. 331 cu variantele sale),
o analizã pe larg urmând sã prezentãm
într-un material viitor.
Titlul VII acordã o atenåie deosebitã Crimelor æi
delictelor contra înfãptuirii justiåiei.
Astfel, pe lângã incriminãrile în vigoare
referitoare la „mãrturia mincinoasã”,
„împiedicarea participãrii la
proces” sau „arestarea nelegalã æi
cercetarea abuzivã”, au fost prevãzute
noi infracåiuni, care au rolul
de a garanta înfãptuirea justiåiei
æi drepturile persoanelor
aflate în curs de urmãrire penalã
sau de judecatã. De exemplu, a
fost incriminatã fapta persoanei
care, datoritã funcåiei deåinute,
are cunoætinåã în orice mod de vreo
reåinere sau arestare nelegalã, nu ia
mãsurile legale de îndatã, dar nu mai
târziu de 6 ore, deæi aceasta era o îndatorire inerentã funcåiei
sale.
Un titlu distinct – VIII – este rezervat crimelor æi delictelor
de pericol public, care include crimele æi delictele privind
criminalitatea organizatã, cele privind traficul de droguri sau
nerespectãrii regimului armelor, muniåiilor, materialelor
radioactive æi al materiilor explozive.
Privind traficul ilicit de droguri, noul Cod Penal a
reintrodus în legea penalã generalã infracåiunea de trafic de
droguri, alãturi de alte infracåiuni conexe, dupã ce ea a fost
scoasã dinte incriminãrile din Codul Penal anterior.
Incriminãrile cuprinse acum în noul Cod Penal sunt
prevãzute în Legea nr. 143\2000 privind combaterea traficului
æi consumului ilicit de droguri sau în Legea nr. 300\2002 privind
regimul juridic al precursorilor folosiåi la fabricarea ilicitã a
drogurilor. Odatã cu intrarea în vigoare a noului Cod Penal,
normele care incrimineazã faptele legate de traficul æi consumul
ilicit de droguri urmeazã sã iasã din vigoare.
Un spaåiu amplu este acordat capitolului referitor la
protecåia penalã a mediului înconjurãtor prin dispoziåiile cãruia
este sancåionatã poluarea atmosferei, a apelor, a solului,
poluarea fonicã, precum æi poluarea accidentalã.
Ca æi celelalte legislaåii penale europene moderne æi noul
31
Cod Penal Român cuprinde dispoziåii referitoare la protecåia
valorilor culturale æi proprietãåi intelectuale, prin titlul IX fiind
prevãzute delicte contra patrimoniului cultural arhivistic
naåional æi delicte contra proprietãåii intelectuale, în
special cele care aduc atingere drepturilor de autor. De fapt,
incriminãrile din acest titlu nu au corespondent în Codul Penal
anterior, iar în celelalte norme de drept penal ele se regãsesc
numai paråial de exemplu: Legea nr. 182\2000 privind
protejarea patrimoniului cultural naåional mobil, Legea nr.
16\1996 privind Arhivele Naåionale sau Legea nr. 64\1991
privind brevetele de invenåie æi lista ar putea continua.
Odatã cu modernizarea tehnicã a societãåii, datoritã
apariåiei unor forme de criminalitate specifice, legiuitorul a
incriminat, prin Titlul X, delicte contra datelor æi
sistemelor informatice.
Ca o recunoaætere a importanåei protejãrii prin legea penalã
a valorilor economiei de piaåã, au fost incluse în Partea Specialã
a Codului Penal, Titlul XI, crimele æi delictele contra
economiei, industriei, comeråului æi regimului fiscal. În
acest titlu sunt incriminate formele sub care se prezintã specula
æi camãta, alãturi de fapte precum divulgarea secretului
economic, concurenåa neloialã, nerespectarea dispoziåiilor
privind operaåiunile de import æi export.
La acelaæi titlu, într-un capitol distinct, sunt incriminate
crimele æi delictele contra încrederii publice, constând
în diferite forme ale falsului, al cãror text
incriminator a rãmas acelaæi, un aspect
diferenåial referindu-se totuæi la pedeapsã.
Un alt capitol intitulat crime æi delicte
contra intereselor financiare ale
Comunitãåilor Europene, care încheie
titlul XI, incrimineazã o serie de fapte care
ar afecta folosirea ilegalã, abuzivã a
fondurilor din bugetele Uniunii Europene.
Printre valorile sociale fundamentale ocrotite de
dreptul penal, un loc aparte ocupã capacitatea de
apãrare a åãrii, garanåie importantã pentru
atribuåiile fundamentale ale statului, unitatea,
suveranitatea, independenåa æi indivizibilitatea
acestuia.
Faptele care pun în pericol sau vatãmã,
sub un aspect sau altul, capacitatea de
apãrare a åãrii sunt de mare gravitate.
Incriminându-le, legiuitorul le-a inclus în Titlul XII
într-o categorie distinctã de infracåiuni
sub denumirea „crime æi delicte contra
capacitãåii de apãrare a åãrii”. În acest
titlu nu sunt aspecte diferenåiale relevante
însã menåionãm denumirea incriminãrii
din noul Cod Penal prevãzutã la art.
489, respectiv „Lovirea superiorului”
æi art. 490 „Lovirea inferiorului” în actualul Cod Penal
denumirea fiind „Lovirea sau insulta superiorului” æi „Lovirea
sau insulta inferiorului” iar modificarea este de remarcat pentru
cã insulta nu mai este incriminatã în legea penalã nouã.
Ilie ANDRIUC,
Ionel HOTNOGA,
profesori la Catedra de Pregãtire juridicã din Æcoala de
Pregãtire a Agenåilor PF „AVRAM IANCU” ORADEA
BIBLIOGRAFIE
Noul cod penal, partea generalã, Ed. AllBeck, pag. 3 – 51
Mihai Adrian Hotca - Noul cod penal æi codul penal anterior. Aspecte
diferenåiale æi tranzitorii.; Ed. Editas, pag. 7 - 182
Conf. univ. dr. Valentin Miriæan - Consideraåii cu privire la
Principalele instituåii ale noului Cod penal român (în curs de publicare)
Vintilã Dongoroz – în colectiv de autori - Explicaåii tactice ale codului
penal român, Vol. I Ed. Academiei.
Matei Basarab - Drept penal, partea generalã, Editura „Lumina Lex”,
Bucureæti, 2002, pag. 95 – 126
George Antoniu - Un pas cãtre reforma penalã, Revista de drept
penal, nr. 3iulie - septembrie 2002, pag. 38 - 45

32 Instituåii comunitare
Istoricul construcåiei sistemului de
securitate european
Ideea potrivit cãreia Uniunea
Europeanã va trebui sã se exprime ca
o singurã voce pe scena mondialã
este la fel de veche ca procesul de
integrare europeanã însuæi. Æi totuæi,
de-a lungul anilor, procesele de
integrare au convers mai mult în
direcåia construirii uniunii economice
æi monetare unice, decât spre conceperea
unei politici externe æi de securitate
comune. Mutaåiile geopolitice
care au urmat rãzboiului rece au determinat
membrii Uniunii sã-æi dubleze
eforturile spre integrare completã
a patriilor europene, prin conturarea
politicilor externe æi de securitate
comune – PESC.
Politica externã æi de securitate
comunã (PESC), a cãrei bazã legalã s-
a conturat abia în ultimii ani, se referã
la concepåia generalã, principiile æi
instrumentele prin care se vor realiza
relaåiile exterioare ale Uniunii.
Tardivitatea clarificãrii cadrului
general æi particular al politicii externe
a fost legatã de sensibilitatea subiectului,
ce viza elementele care aparåineau
în totalitate de suveranitatea,
independenåa politicã æi integralitatea
teritorialã a statului naåiune.
Dupã cele douã eæecuri înregistrate
de tentativele curajoase de a institui o
politicã externã comunã - Planul
Pleven, în 1950 æi Planul Fouchet, în
1960 -, s-a ales calea transferului
progresiv de atribuåii spre organismele
comunitare, marjându-se
pe coordonatele politico-economice,
lansate la începutul anilor æaptezeci.
Abia apoi, prin douã reforme principale
- Tratatul Uniunii Europene, prin
capitolul V æi Tratatul de la Amsterdam
- au fost întãrite instrumentele
æi procedurile de decizie ale domeniului,
privite prin prisma capacitãåilor
de prevenire æi de gestionare a crizelor
în spaåiul european æi de implicare în
operaåiunile pentru pace, pe un plan
mai larg.
În 1950, Planul Pleven, primul
eæec, imagina constituirea unei armate
europene, integratã æi plasatã
sub un comandament comun. Planul
a fost negociat de cãtre cele æase state
membre ale Comunitãåii Europene a
Cãrbunelui æi Oåelului, între 1950 æi
1952, æi a fost finalizat prin instituirea
Comunitãåii Europene a Apãrãrii
(CED). Cadrul CED consta într-un proiect
politic, ce viza crearea unei structuri
federale ori confederative, al cãrei
proiect a fost publicat în 1953.
Comunitatea Politicã Europeanã îæi
propunea sã constituie Adunarea
Parlamentarã Bicameralã, un Consiliu
Executiv European, un Consiliu de
Miniætrii æi o Curte de Justiåie,
Competenåele noii Comunitãåi politice
urmau sã fie extinse æi sã absoarbã
Comunitatea Europeanã a Cãrbunelui
æi Oåelului æi Comunitatea Europeanã
a Apãrãrii. Proiectul nu a prins viaåã,
fiind respins de Adunarea Naåionalã a
Franåei, în 1954.
La începutul anilor æaizeci au fost
începute largi dezbateri în jurul celor
douã Planuri Fouchet, care propuneau
instituirea unei cooperãri directe,
o Uniune a Statelor æi a politicilor
externe æi de apãrare comune. A fost
constituit un Comitet, însãrcinat sã
avanseze propuneri concrete, care a
demarat consultãrile pentru crearea
unui Secretariat independent æi a
introducerii sistemului de vot cu
majoritate calificatã în majoritatea
domeniilor. În cursul anului 1962,
negocierile dintre State au eæuat.
În anul 1970, urmare cererilor
formulate de æefii de state æi de guverne,
referitoare la posibilitatea de a
progresa pe plan politic, în cadrul
summit-ului de la Luxemburg, a fost
prezentat æi analizat Raportul
Davignon, redactat de noul Comitet
pentru Politicã Externã. În viziunea
acestui raport, CPE urma sã se implice
într-o serie de consultãri, cu participarea
Statelor membre, asupra problematicii
de politicã externã æi de subordonare
a acåiunilor sale comune cu Organizaåia
pentru Securitate æi Cooperare
în Europa (OSCE).
Începând cu anul 1974, Consiliul
Europei a realizat o coordonare
superioarã asupra CPE, graåie
rolului jucat de æefii de state æi de
guverne în definirea orientãrilor de
politicã generalã privind construcåia
comunitarã europeanã. Din acest
moment, rolul preæedinåiei Consiliului
Europei æi posibilitatea muncii CPE
s-au întãrit considerabil prin
numeroasele luãri de cuvânt oficiale
ale Comunitãåii Europene (CE).
Evenimentele care au urmat în anii
æaptezeci-optzeci - îndeosebi invazia
sovieticã în Afganistan æi revoluåia
islamicã din Iran - au sensibilizat
Statele membre asupra neputinåei
crescânde a Comunitãåii Europene pe
scena internaåionalã. În noile condiåii,
activitatea CPE a fost revitalizatã iar,
în anul 1981, a fost adoptat Raportul
de la Londra, care impunea Statelor
membre obligaåia generalã de a se
consulta æi de a implica Comisia Europeanã
în toate problemele de politicã
externã care priveau ansamblul åãrilor
Comunitãåii Europene.
În anul 1985, Raportul Comitetului
Dooge, lansat mai înainte
de Conferinåa interguvernamentalã
care a finalizat Actul Unic European,
conåinea o serie de propuneri privind
politica externã a Uniunii Europene.
Dispoziåiile inserate în Actul Unic
permitea instituåionalizarea Comitetului
de Politicã Externã, a grupelor
corespondente ale Statelor æi a unui
secretariat plasat direct sub autoritatea
preæedintelui. Obiectivele
activitãåii CPE au fost extinse asupra
tuturor chestiunilor de politicã externã
care prezentau interes general æi
acesta din momentul intrãrii în vigoare
a Actului Unic
O serie de evenimente, ameninåãri
æi trebuinåe, legate de finele Rãzboiului
Rece, unificarea Germaniei, destrãmarea
lagãrului comunist æi crizele din
fosta Iugoslavie, au grãbit procesele
cristalizãrii ideilor legate de politica
externã, de securitate æi de apãrare
comunã (PESC). Conturatã æi definitivatã
prin intrarea în vigoare a
Tratatului Uniunii Europene, în
1993, PESC a înlocuit CPE, devenind
pilonul interguvernamental specializat
în cadrul edificiului european.
Potrivit dispoziåiilor comune ale
Tratatului (art.2), politica externã æi de
securitate comunã, obiectivul
esenåial al Uniunii este „de a afirma
identitatea sa pe scena internaåionalã,
în primul rând prin punerea în practicã
a unei politici externe æi de securitate
comune, incluzând politicile de apãrare
comune, care poate conduce, la un
moment dat, la o apãrare comunã …”.
Detaliind, Tratatul fixeazã cinci
obiective principale (art.11):
a) apãrarea valorilor comune æi
intereselor fundamentale ale Uniunii;
b) întãrirea securitãåii Uniunii;
c) menåinerea pãcii æi întãrirea
securitãåii internaåionale; d) promovarea
cooperãrii internaåionale;
e) întãrirea democraåiei, statului de
drept æi a drepturilor omului.

nr. 1/2005
33
Remarcãm faptul cã Titlul V se
constituie într-un pilon distinct al
Uniunii Europene, întrucât
procedurile de funcåionare, de naturã
interguvernamentalã, se demarcã de
cele prevãzute pentru sectoarele
tradiåionale ale Comunitãåii, cum sunt
cele ale comeråului interior ori
politicilor comerciale. Diferenåa cea
mai vizibilã vizeazã luarea deciziilor,
care presupune realizarea consensului
Statelor membre, în timp ce, pentru
celelalte domenii, se recurge la
procedura votului majoritar. Pe de altã
parte, instrumentele utilizate de PESC
sunt diferite de cele utilizate de
Comunitatea Europeanã, astfel:
a) poziåii comune, care obligã
Statele membre sã ducã politici
naåionale în acord cu poziåiile definite
de Uniune în chestiuni particulare;
b) acåiuni comune, care constau
în operaåiuni ale Statelor membre în
numele PESC.
Observãm, însã, cã Uniunea, ea
însãæi, poate sã se exprime, sã ia
decizii, sã punã concluzii, sã încheie
acorduri internaåionale, sã facã
declaraåii æi sã stabileascã contacte cu
alte state teråe.
O altã diferenåã esenåialã, în raport
cu primul pilon al Uniunii Europene,
constã în rolul redus pe care-l au
Comisia Europeanã, Parlamentul
European æi Curtea de Justiåie
Europeanã în domeniu, ceea ce
contrasteazã radical cu competenåele
pe care le joacã toate trei pe plan
comunitar. Comisia are dreptul de a
avansa propuneri legislative æi de
execuåie a bugetului. Ea exercitã æi o
influenåã în coordonarea politicilor
inter-instituåionale. Parlamentul poate
adresa întrebãri, face recomandãri
Consiliului æi åine largi dezbateri
anuale asupra politicilor PESC.
Mai trebuie åinutã seama de faptul
cã, dacã politica este formulatã în
manierã interguvernamentalã,
numãrul actorilor care participã la
procese este ridicat. Este vorba despre
Consiliul European, Consiliul de
Miniætrii æi al Afacerilor Externe,
Comitetul Politic æi de Securitate,
corespondenåii europeni, grupele de
lucru ale PESC, Comitetul Unic æi
consilierii PESC. La toate acestea se
adaugã influenåele exercitate de
Comisia æi Parlamentul European.
În privinåa conducerii relaåiilor
externe, PESC a introdus o gamã
nouã de mijloace de acåiune, care
însoåesc mijloacele tradiåionale, cum ar
fi politica comercialã æi cooperarea
în domeniul dezvoltãrii.
Tratatul de la Amsterdam a fãcut
noi paæi care au vizat domeniul
operaåional al PESC, dotarea cu
instrumente mai coerente a
acesteia æi luarea unor decizii mai
eficace. Posibilitatea recurgerii la votul
majoritãåii calificate a fost admisã din
raåiuni care privesc dubla asigurare
prin abåinerea constructivã æi
posibilitatea de a reînnoi o decizie a
Consiliului European în cazul unui
veto excepåional al unui Stat membru.
La rândul sãu, Comisia a fost asociatã
sarcinilor de reprezentare æi de
execuåie. Au fost stabilite legãturi
directe cu UEO, fãcând posibil ca UE
sã solicite UEO sã execute misiunile de
la Petersberg, fapt care ar putea fi
urmat de un acord de fuzionare a
capacitãåilor UE æi UEO.
Tratatul de la Amsterdam a
introdus un nou instrument politic
care va ajuta acåiunea æi poziåia
comune: strategia comunã. În
conformitate cu noul concept, Consiliul
European defineæte prin consens
strategii comune în domeniile de
interes comune importante. Strategia
comunã precizeazã obiectivele, durata
æi mijloacele puse la dispoziåie de
Uniune æi Statele membre. În acest
sens, ea defineæte cadrul general al
acåiunilor celor trei piloni ai Uniunii,
asigurând o coerenåã în relaåiile
externe. Ea permite Consiliului sã
asigure aplicarea politicilor prin
mijloacele de acåiune æi a poziåiilor
comune votate prin majoritatea
calificatã.
Consiliul este abilitat, de asemenea,
sã recomande strategii comune
Consiliului European, aæa cum s-a
întâmplat în 1998, în cazurile privind
situaåiile din Rusia, Ukraina æi din
Mediterana.
Regula generalã, în ceea ce
priveæte luarea deciziilor de cãtre
PESC, este unanimitatea. Totuæi,
Statele membre au posibilitatea sã
recurgã la abåinerea constructivã
care semnificã faptul cã, abåinerea
unui Stat membru nu împiedicã
adoptarea unei decizii. Acest mecanism
se aplicã atâta timp cât abåinerile nu
reprezintã mai mult de o treime din
voturile ponderatoare ale Consiliului.
Dacã un Stat membru însoåeæte
abåinerea de o declaraåie formalã, el nu
este åinut sã aplice decizia, dar, în
spiritul de solidaritate mutualã,
acceptã cã decizia angajeazã Uniunea
în ansamblul sãu.
Titlul V, modificat de Tratatul
Uniunii Europene, prevede, de
asemenea, posibilitatea recurgerii
la majoritatea calificatã, în douã
situaåii, æi anume:
a) pentru adoptarea deciziilor de
aplicare a unei strategii comune
stabilitã de cãtre Consiliul European;
b) pentru toate deciziile de aplicare
a unei acåiuni comune, sau unei poziåii
comune, adoptate în prealabil de cãtre
Consiliu.
dr. Niculae NEAGU,
directorul general al Corpului
de Control al Ministrului
Administraåiei æi Internelor
Chestorul-æef de poliåie dr.
Niculae Neagu este un veteran al
poliåiei judiciare din România, cu o
activitate de peste 35 de ani în
instituåia internelor.
A absolvit Facultatea de Drept din
Bucureæti în 1972, cursuri postacademice,
Colegiul Naåional de
Apãrare, iar din 2004 este doctor în
ætiinåe juridice, specialitatea drept.
Este membru fondator al Asociaåiei
Împotriva Criminalitãåii, membru al
Biroului Prefecturii Braæov, membru
fondator ale revistei „Poliåia Braæoveanã“
(1991), vicepreæedinte al
Comitetului pentru Drepturile Omului
æi drept umanitar din MAI (1995-2005)
æi vicepreæedinte al IPA, regiunea MAI
- Aparat Central (2002-2005).
Între funcåiile îndeplinite în MAI
menåionãm: æeful IPJ Braæov (1990-
1995) æi al Grupului de Control al
ministrului administraåiei æi internelor
(1995-1997 æi 2001-2005), primadjunct
al inspectorului general al
Poliåiei Române (1997-2001).
În decursul carierei a elaborat
peste 120 de studii, romane æi alte
lucrãri ætiinåifice, cele mai semnificative
fiind: „O anchetã dificilã“,
roman, 1994, 230 pagini de autor;
„Controlul în MI“, 1997, 480 pagini de
coordonator æi coautor; „Cartea albã a
corupåiei æi crimei organizate“, 2000,
236 pagini de autor; „Managementul
schimbãrii în MI“, 2002, 230 pagini de
autor; „Poliåia Civilã a Naåiunilor
Unite în Operaåiunile de Pace“, 2003,
279 de pagini autor; „Teoria æi Practica
Întrebuniåãrii Poliåiei Civile în
Operaåiunile de Pace ale Naåiunilor
Unite“, 2003, 383 pagini de autor.

34
Poliåistul - între efortul profesional æi odihna activã
Profesia de poliåist este una dintre cele mai solicitante,
atât din punct de vedere fizic cât æi psihic. A fi poliåist în
ziua de astãzi înseamnã sacrificii personale deosebite,
asumarea unor riscuri semnificative, dispoziåie la eforturi
susåinute, o viaåã dominatã de stres æi încordare psihicã.
Munca îi acapareazã poliåistului o bunã parte din timpul
unei zile. Sãptãmânã de sãptãmânã, lunã de lunã sau an
dupã an, poliåistul îæi duce existenåa mai mult printre colegi,
decât printre membrii familiei. Este un inconvenient pe care
poliåiætii l-au acceptat din ziua în care au optat pentru
aceastã meserie.
Preocupat, prin prisma atribuåiilor de serviciu, de binele
concetãåenilor, poliåistul ignorã de cele mai multe ori efectele
negative ale efortului profesional, care-i distruge încetul cu
încetul sãnãtatea. Aglomerat de probleme æi solicitãri,
poliåistul plãteæte scump neglijenåa faåã de propria sãnãtate.
Munca de poliåist creeazã o anumitã uzurã psihicã æi
fizicã, pe care acesta o conætientizeazã doar când este doborât
de boalã. Este însã prea târziu pentru a mai recupera din
capacitatea vitalã æi forma fizicã a organismului.
Efortul profesional al poliåistului presupune o serie de
solicitãri fizice, neurofiziologice æi psihice, iar organismul
acestuia, sistemul nervos, celula sa nervoasã, are o
anumitã capacitate de lucru æi anumite limite
optimal funcåionale. Când poliåistul, deja obosit, face
eforturi prelungite de a menåine ridicat nivelul
randamentului muncii sale, fãrã a se asigura odihna
necesarã, apare o stare de obosealã cronicã, apare
surmenajul. În cazul surmenajului apar pronunåate
tulburãri, atât fiziologice (scãderea apetitului, insomnii,
dureri de cap, somnolenåã etc.), cât æi psihice: apatie,
anxietate, iritabilitate, agresivitate, dificultãåi de concentrare
în desfãæurarea activitãåii, resemnare, tendinåã de izolare,
depresie nervoasã.
Întrucât suprimarea oboselii, ca atare, nu este posibilã,
este în schimb posibilã lupta împotriva ei. Modalitatea
In memoriam
La un an de la trecerea în nefiinåã a generalului de corp
de armatã Nicolae Oprea, fost æef al IGPF în perioada
15.05.1999 – 08.01.2001, la sediul instituåiei a avut loc
inaugurarea Sãlii de festivitãåi care va pãstra peste timp vie
amintirea unui om care s-a remarcat prin promovarea
managementului schimbãrii în instituåia noastrã. La ceremonie
au participat, pe lângã personalul inspectoratului general æi
reprezentanåi ai direcåiilor teritoriale, familia defunctului æi
reprezentanåi din partea Ministerului Apãrãrii Naåionale, ai
Asociaåiei Veteranilor de Rãzboi æi ai Asociaåiei Naåionale a
Cadrelor Militare în Rezervã æi Retragere din Ministerul
Administraåiei æi Internelor.
Un moment emoåionant al ceremonialului a fost dezvelirea,
de cãtre fiul fostului æef al Poliåiei de Frontierã, locotenentul
fundamentalã de luptã împotriva oboselii constã, însã, în
organizarea unei odihni raåionale, care sã permitã refacerea
capacitãåii de muncã a organismului. Destinderea fizicã æi
psihicã, restabilirea capacitãåii de lucru a sistemului nervos,
se asigurã fie prin odihnã pasivã - o stare de inactivitate
realizatã prin somn sau scurte întreruperi ale activitãåii -
fie prin odihnã activã, realizatã prin schimbarea unei
activitãåi cu alta, diferitã de cea precedentã. Forma cea mai
completã de odihnã este somnul, însã cea mai eficace este
cea activã. De aceea medicii o recomandã în mod frecvent.
Odihna activã este un sedativ. Este o activitate mereu
vie, plãcutã, interesantã, tonifiantã æi veænic
automobilizatoare a foråelor vitale interne.
Sunt multe posibilitãåi la care poliåistul poate recurge
pentru realizarea unei odihne active. Spectacolele de muzicã,
teatru, divertisment, plimbãrile æi excursiile, dar mai ales
activitãåile sportive vin în sprijinul tuturor celor care le pasã
de propriul organism.
Vitalitatea se pierde treptat. Pe nesimåite modificãrile
biologice îæi lasã amprenta asupra noastrã. Ele sunt - de cele
mai multe ori - grãbite æi accentuate de efortul profesional,
de modul nostru de viaåã.
Performanåa profesionalã este dependentã de capacitatea
de refacere a organismului, iar dacã nu survine la timp un
echilibru între efortul la locul de muncã æi modul de a
recupera energia consumatã, vom constata cu regret cã nu
obåinem rezultatele dorite æi suntem subjugaåi de eæecuri
æi neîmpliniri.
Trebuie sã fim activi, trebuie sã fim combativi, însã totul
trebuie fãcut cu mãsurã. Excesele, de orice naturã ar fi ele,
sunt extrem de dãunãtoare organismului. Cu cât suntem
mai cumpãtaåi æi echilibraåi, cu atât vom meåine sãnãtatea
æi vigoarea organismului în limite normale. Alternanåa
raåionalã între muncã æi odihna activã reprezintã esenåa unei
vieåi lungi æi a unei tinereåi prelungite.
Conf.univ.dr. Daniel Costel TORJE
Oprea Valentin - astãzi ofiåer al U.M. 01515 Bistriåa a plãcii
comemorative, dupã care a avut loc oficierea unei slujbe
religioase de pomenire.
În memoria celui care a fost ultimul comandant al
grãnicerilor æi primul æef al Poliåiei de Frontierã Române
(înfiinåatã prin unirea CNGr cu Direcåia Poliåie de Frontierã
din cadrul Direcåiei Generale Poliåie de Frontierã, Paæapoarte,
Strãini, Probleme de Migrãri), au adus omagii: inspectorul
general al Poliåiei de Frontierã, chestor-æef dr. Aurel Neagu –
care a menåionat importanåa personalitãåii generalului de corp
de armatã Nicolae Oprea æi cursul mereu ascendent al
instituåiei de la fruntariile åãrii, generalul Mircea Mureæan –
rectorul Universitãåii Naåionale de Apãrare precum æi
generalul-colonel Vasile Petruå – fost comandant al Comandamentului
Trupelor de
Grãniceri.
Voicu Sabin CEAN

nr. 1/2005
35
Ceaåa uneori costã
În data de 14 ianuarie a.c., orele 13.00,
la nivelul IJPF Caraæ - Severin au fost
primite date æi informaåii potrivit cãrora,
la Hotelul Pajura, din localitatea Oraviåa,
s-au cazat mai mulåi cetãåeni strãini care
intenåioneazã sã treacã ilegal frontiera în
Uniunea Serbia æi Muntenegru.
Din primele verificãri, informaåiile
s-au confirmat. În dimineaåa zilei de 14
ianuarie, în jurul orei 05.00 12 cetãåeni din
R.Moldova împreunã cu un cetãåean
român s-au cazat la respectivul hotel, iar la orele 11.00 încã
doi cetãåeni români s-au alãturat
grupului. S-a luat mãsura de
supraveghere a locului respectiv æi
au fost luate mãsuri de asigurare a
supravegherii direcåiilor probabile
de deplasare spre frontierã.
Persoanele nu au pãrãsit incinta
hotelului pânã a doua zi la ora
13.30, când, în grupuri de câte 2-3
persoane, s-au deplasat în faåa
gãrii din Oraviåa, de unde s-au urcat
în patru taximetre æi s-au deplasat
în localitatea Racajdia, la intervale
de 5-10 minute. Din Racajdia 12 persoane din grup æi-au
continuat deplasarea pe jos, tot în grupuri mici, la diverse
intervale de timp, pe marginea æoselei spre localitatea
Nicolinå, iar trei persoane au intrat în barul din localitate.
Dupa ce au parcurs aproximativ 2,5 km pe marginea æoselei,
trecând podul peste râul Vraniul Sec, cele 12 persoane au
pãrãsit æoseaua æi au intrat în vegetaåia de pe malul râului
încercând sã se ascundã, moment în care poliåiætii din cadrul
Detaæamentului de Intervenåie au intervenit æi au reuæit
reåinerea acestora. Concomitent, un alt echipaj a procedat la
reåinerea celorlalte trei persoane din grup care se deplasau pe
jos la ieæire din localitatea Racajdia spre Nicolinå.
Cetãåenii români sunt: Diamandi C., de 39 ani, domiciliat
în loc. Cetate, jud. Dolj, Coman C. M., de 30 ani, din Craiova
æi Boræ Ioan, de 32 ani, din Paæcani, jud. Iaæi.
Din cercetãrile efectuate a rezultat cã persoanele din R.
Moldova au intrat legal în România în data de 11 ianuarie a.c.,
prin PTF Sculeni, în grupuri de 3-5 persoane, cu mijloace de
transport diferite æi s-au deplasat în autogara Iaæi, unde au
fost aæteptate de Diamandi C., care a organizat deplasarea
Prim transport ilegal de åigãri în acest an
Nici nu a început bine anul cã
traficul cu åigãri de contrabandã, prin
punctele de frontierã orãdene a început
sã dea semne cã a fost reluat. Prima
tentativã de transport ilegal de åigãri
spre Occident a avut loc în data de 10
ianuarie a.c., la PTF Vãræand. Cetãåeanul
englez, Shaun L., de 29 ani, æoferul
unui automarfar, înmatriculat în Anglia,
s-a prezentat la controlul de frontierã, pe
sensul de ieæire din åarã, având asupra
sa documentele de însoåire a mãrfii, cum
cã transportã confecåii textile de la o
societate din judeåul Prahova, pentru o
firmã din Marea Britanie.
În urma unei analize de risc efectuate
de echipa de control, s-a trecut la
efectuarea unui control amãnunåit al
automarfarului, avându-se în vedere cã
nu cu mult în urmã a mai fost descoperit
un astfel de transport ilegal de åigãri, cu
aceeaæi destinaåie.
La controlul
amãnunåit al
automarfarului,
printre cadrele
metalice pe care
se aflau confecåii
grupului spre localitatea Paæcani. A doua zi, în jurul prânzului,
Diamandi C. æi Boræ I. au organizat deplasarea grupului cu un
microbuz pânã la Bucureæti, iar de aici cu trenul pânã la Târgu-
Jiu. În Târgu-Jiu Diamandi l-a contactat pe numitul Coman
C. M., care a aranjat cazarea la un imobil din localitatea Târgu-
Jiu. În ziua de 13 ianuarie, în jurul orelor 15.00, Coman C. M.
æi Diamandi C. au închiriat un microbuz æi un autoturism Dacia,
cu care au organizat deplasarea pe itinerariul: Târgu-Jiu -
Drobeta Turnu-Severin - Bãile Herculane - Bozovici - Cãrbunari
- Ciuchici - Nicolinå. Grupul de cetãåeni din R. Moldova, a fost
transportat cu microbuzul, împreunã cu Boræ I., iar Coman C.
M. æi Diamandi C. mergeau cu un autoturism Dacia, ca
antemergãtor. În localitatea Nicolinå, grupul a fost debarcat
continuând deplasarea pe jos înspre frontierã, condus de
Diamandi. Datoritã întunericului æi ceåii dense grupul s-a
rãtãcit, iar Coman C. M. æi
Diamandi C. au hotãrât ca grupul
sã rãmânã pe loc, iar cei doi au
pleacat sã caute drumul. Grupul a
rãmas în locul respectiv pânã în
jurul orelor 04.00, când s-au
hotãrât sã se înapoieze în
localitatea Nicolinå pentru a se
adãposti din cauza frigului. Ajunæi
în Nicolinå, aceætia au vãzut placa
indicatoare spre Oraviåa æi æi-au
continuat deplasarea pe jos, pe
æosea. Pe drum au fost luaåi de un autobuz æi i-au cerut æoferului
sã-i ducã la un hotel pentru a se odihni. Æoferul i-a lãsat în
faåa Hotelului Pajura, în dimineaåa zilei de 14.
Coman æi Diamandi nu au reuæit sã gãseascã drumul spre
frontierã, rãtãcindu-se la rândul lor, asteptând în câmp pânã
s-a fãcut ziuã æi au luat legãtura prin telefonul mobil cu Boræ
I., care le-a spus cã sunt cazaåi la Hotelul Pajura. Cei doi s-au
deplasat pe jos, mai mult pe câmp æi au ajuns la hotel în jurul
orelor 11.00.
Pentru a-i trece frontiera, Coman æi Diamandi au pretins
æi au primit de la moldoveni sume cuprinse între 250 – 350 euro,
urmând ca la ajungerea în Italia sã primeascã restul sumei
pânã la 2.000 euro.
În data de 16 ianuarie au fost prezentaåi Parchetului de pe
lângã Tribunalul Caraæ - Severin care a dispus scoaterea de
sub urmãrire penalã æi aplicarea unei sancåiuni cu caracter
administrativ pentru cetãåenii din R. Moldova æi cercetarea în
stare de libertate a celor trei români pentru sãvâræirea
infracåiunilor de racolare, cãlãuzire æi tentativã de trecere
frauduloasã a frontierei.
Florin CRÃCIUN
aæezate pe
umeraæe, au fost
gãsite 91 cutii
de carton în care
s-au gãsit 40 de
mii pachete
åigãri netimbrate, marca „SOVEREIGN”.
Valoarea åigãrilor se ridicã la peste 1,5
miliarde lei (38.700 euro). Dacã
cetãåeanul englez ar fi putut trece
„neobservat”, profitul ce s-ar fi obåinut
din vânzarea åigãrilor pe piaåa neagrã
din Occident s-ar fi ridicat la aproximativ
7,5 miliarde lei.
Æoferul mijlocului de transport a
declarat cã nu ætie de åigãrile
transportate, el neparticipând la
încãrcarea mijlocului de transport.
Pentru fapta sa acesta s-a ales cu o
sancåiune contravenåionalã de 75
milioane lei, iar întreaga cantitate de
åigãri a fost confiscatã de autoritatea
vamalã.
De asemenea, æoferului i-au fost
întocmite actele de cercetare penalã sub
aspectul sãvâræirii infracåiunii de
prezentare de acte nereale la autoritatea
vamalã iar cercetãrile continuã.
Ion MAREÆ

36
Masterat pentru poliåiætii de frontierã
Nevoia calitãåii æi a performanåei profesionale în Uniunea
Europeanã a determinat pe responsabilii ministerelor
educaåiei din 29 de state sã adopte, în 1999, la Bologna, un
proces de armonizare a sistemelor de învãåãmânt superior în
cele 40 de state central æi sud-est europene participante.
România are statut de membru al Spaåiului European al
Învãåãmântului Superior æi va implementa obiectivele
Procesului Bologna în propriul sistem de învãåãmânt
superior.
Obiectivele primordiale ale „Procesului Bologna” sunt:
asigurarea calitãåii învãåãmântului superior, acreditarea
instituåiilor de învãåãmânt superior, organizarea studiilor
universitare pe trei cicluri (LMD – Licenåã, Masterat,
Doctorat) æi recunoaæterea internaåionalã a diplomelor.
Pentru atingerea acestor obiective æi formarea Spaåiului
European al Învãåãmântului Superior, Comisia Europeanã
æi Asociaåia ECTS (Sistemul European de Credite
Transferabile) oferã instituåiilor interesate granturi æi sprijin
informaåional pe programe instituåionale. Sistemul European
de Credite Transferabile este introdus obligatoriu în toate
universitãåile din åarã.
Referitor la organizarea studiilor universitare pe trei
cicluri, se poate evidenåia cã România a acceptat în consens
aceastã provocare, deoarece prin iniåiativa Ministerului
Educaåiei æi Cercetãrii (MEC) s-a legiferat unul din obiectivele
Bologna la care voi face referire.
În aceastã ordine de idei, legea româneascã reglementeazã
organizarea studiilor universitare pe trei cicluri (LMD),
începând cu anul universitar 2005-2006 pentru studenåii
admiæi în anul I (mai puåin pentru profesiile reglementate în
UE care au normele lor speciale de aplicare a condiåiilor de
studii), astfel:
• studii universitare de licenåã (L)• studii universitare
de masterat (M)• studii universitare de doctorat (D).
Este de menåionat faptul cã fiecare ciclu de studiu este
delimitat de celelalte prin proceduri distincte de admitere æi
de absolvire. Despre acestea vom vorbi în numãrul viitor mai
pe larg.
MASTERAT – „Managementul securizãrii
frontierelor”
Facultatea de Drept din cadrul Academiei de Poliåie
„Alexandru Ioan Cuza” organizeazã æi desfãæoarã studii
universitare de masterat.
Ciclul II, studii universitare de masterat, derulat în cadrul
facultãåii este destinat domeniului ætiinåelor poliåieneæti æi al
ætiinåelor juridice.
Admiterea la masterat se face numai prin concurs.
Numãrul de locuri pentru fiecare domeniu este stabilit de cãtre
MEC cu subvenåie de la buget æi de cãtre Senatul Academiei
pentru locurile cu taxã. Domeniile studiilor universitare de
masterat, numãrul de locuri æi calendarul de desfãæurare a
concursului se afiæeazã la avizierele Academiei æi al facultãåilor
cu cel puåin 15 zile înainte de începerea concursului de
admitere.
Cursanåii înmatriculaåi pe locurile subvenåionate de la
bugetul de stat beneficiazã de gratuitatea studiilor, precum
æi de burse de stat. De locurile în regim cu taxã pot beneficia,
la cerere, candidaåii care se regãsesc peste efectivul de locuri
subvenåionate de la bugetul de stat, în ordinea descrescãtoare
a mediilor, iar media de admitere sã fie minim 5 (cinci).
Cuantumul taxelor este stabilit de Senatul Academiei, la
propunerea Consiliului Facultãåii.
La cursurile de masterat se pot înscrie absolvenåii
instituåiilor de învãåãmânt universitar de lungã duratã cu
diplomã de licenåã. Înscrierea se face la Secretariatul
facultãåii, compartimentul învãåãmânt postuniversitar, cu cel
puåin 15 (cincisprezece) zile înainte de concurs, iar dosarul
de concurs cuprinde:
• cererea de înscriere • copia xerox dupã actul de identitate
(B.I., C.I) • certificatul de naætere în copie legalizatã;
• certificatul de cãsãtorie în copie legalizatã (dacã este
cazul) • diploma de bacalaureat în copie legalizatã • diploma
de licenåã æi foaie matricolã, în copii legalizate • 2 fotografii
color ¾• dosar plic.
Perioadele de înscriere se stabilesc de cãtre Biroul
Consiliului Facultãåii æi se aprobã de cãtre Senatul Academiei,
pentru fiecare an universitar.
Senatul Academiei aprobã modalitãåile de susåinere a
probelor de admitere, calendarul admiterii æi comisiile de
concurs, cu cel puåin æase luni înainte de examenul de
admitere. Decizia Senatului se afiæeazã la avizierul Academiei.
Tematica æi bibliografia probelor de concurs sunt stabilite
de cãtre catedre æi aprobate de cãtre Consiliul Facultãåii.
Colectivul Catedrei Poliåiei de Frontierã a conceput Planul
de învãåãmânt al masteratului în domeniul poliåienesc –
frontalier ce cuprinde discipline, dupã cum urmeazã: Relaåii
internaåionale æi cooperarea transfrontalierã; Securitatea
naåionalã æi managementul crizelor; Strategia securizãrii
frontierei de stat; Geopoliticã æi geostrategie cu referire la
frontiere; Managementul integrat al frontierei de stat;
Criminologia infracåiunilor transfrontaliere; Legislaåie
europeanã referitoare la frontiere; Instituåii naåionale æi
europene implicate în securizarea frontierelor; Investigarea
criminalitãåii transfrontaliere; Politica europeanã de securitate
comunã; Metodica cercetãrii infracåiunilor la regimul juridic
al frontierei de stat; Tehnologie de supraveghere æi control la
frontiera de stat; Cooperarea în domeniul justiåiei æi al
afacerilor interne; Istoria relaåiilor internaåionale frontaliere.
Studiile universitare de masterat se vor derula pe o perioadã
de trei semestre, iar la fiecare disciplinã s-a stabilit un numãr
de credite transferabile.
Celelalte detalii cu privire la desfãæurarea concursului de
admitere, desfãæurarea cursului, finalizarea cursului æi alte
dispoziåii care vor apãrea pe parcurs vor face obiectul
numãrului urmãtor al revistei Frontiera.
Conferenåiar universitar,
dr. Victor AELENEI

nr. 1/2005
Sub egida Editurii
Ministerului Administraåiei
æi Internelor a
apãrut o nouã lucrare de
specialitate - „Ghidul
poliåistului de frontierã
pentru combaterea fraudei
în documente æi vize”, sub
semnãtura comisarului-æef
Constantin Paveliuc.
Ghidul a fost elaborat de
colectivul Serviciului Criminalistic
din cadrul Direcåiei
pentru Combaterea
Infracåionalitãåii Transfrontaliere
a IGPF - coordonator
ætiinåific chestor-æef
dr. Aurel Neagu, consultanåi:
chestor principal
Zamfir Geantã æi comisar
Cristian Fugaciu – cu
sprijinul Direcåiei Generale Afaceri Consulare din cadrul
Ministerului Afacerilor Externe.
Lucrarea, de o deosebitã importanåã, se prefigureazã a
deveni un important instrument pentru poliåiætii de frontierã
în activitatea acestora de combatere a ilegalitãåilor comise cu
ajutorul documentelor false æi falsificate. Dicåionarul
elementelor de siguranåã, primul capitol al lucrãrii, are ca temã
Am primit recent la redacåie o lucrare deosebit de interesantã,
atât pentru noi, redacåia, cât æi pentru purtãtorii de cuvânt, æefii
structurilor teritoriale ale PFR, dar æi pentru ceilalåi lucrãtori:
„Ghidul relaåiilor publice cu mass-media”, editatã de IPJ
Constanåa. Realizatorii acesteia,
chestorul Traian Jipa
(coordonator) æi comisarul-æef
Marian Saragea, au aæezat întro
lucrare de 200 pagini tehnici de
comunicare, unele oficializate la
nivelul inspectoratului judeåean
ca dispoziåii, altele ca reguli sau
simple sfaturi, precum æi legi în
domeniu, decizii ale CNA,
hotãrâri sau recomandãri ale
Consiliului Europei.
Cu speranåa cã lucrarea va
poposi æi în bibliotecile
structurilor teritoriale ale MAI,
îi îndrumãm pe cei interesaåi sã
contacteze IPJ Constanåa,
comisarul-æef Marian Saragea,
la tel.: 0241-614.043. (M.I.)
„Ninge cu îngeri”
37
mãsurile de siguranåã - reprezentate de totalitatea
procedeelor „tehnice, chimico-fizice æi tipografice” folosite la
implementarea în/sau pe materialele utilizate la confecåionarea
documentelor, în vederea securizãrii acestora împotriva
alterãrii sau contrafacerii. Urmãtoarele capitole prezintã:
cercetarea modernã a paæapoartelor – etapele controlului
criminalistic al paæapoartelor; un istoric al mãsurilor de
siguranåã; specimene de cãråi de identitate, permise de
conducere, vize, documente româneæti pentru trecerea frontierei
æi metodele de contrafacere a paæapoartelor, vizelor, cãråilor de
identitate æi permiselor de identitate.
„Ghidul poliåistului de frontierã pentru combaterea fraudei
în documente æi vize” va fi disponibil la nivelul tuturor
structurilor Poliåiei de Frontierã, pentru ca orice poliåist de
frontierã interesat sã-l poatã consulta. (A.B.)
Lucrarea Îndrumar practic juridic în probleme de
tehnicã æi tacticã criminalisticã, apãrutã la Editura
Ministerului Administraåiei æi Internelor, este rodul muncii
autorilor Jenicã Drãgan, Oancea Gheorghe æi Nicolae
Gheorghe, cunoscuåi pentru preocupãrile lor în domeniul
studiilor juridice æi practico-aplicative.
Este structuratã pe cinci capitole, respectiv Aspecte
generale privind procesul penal; Sistemul probelor în activitatea
judiciarã; Activitatea de cercetare a organelor de urmãrire
penalã; Sarcini ce revin poliåiei pentru asigurarea legalitãåii
æi temeiniciei dispunerii sau propunerii mãsurilor preventive,
precum æi garantãrii dreptului la apãrare în procesul penal æi
Mãsuri specifice în activitatea organelor de urmãrire penalã.
Bazatã pe un solid
material ætiinåific coerent æi
racordat la noile aspecte
legislative, cartea se doreæte
a fi un instrument necesar
celor care æi-au propus sã
contribuie la identificarea æi
probarea activitãåii infracåioniste
a celor care încalcã
legea penalã. Problemele de
tehnicã æi tacticã criminalisticã
prezentate în lucrare
contribuie, în acest context, la
stabilirea materialitãåii
faptelor penale reclamate ori
sesizate din oficiu, la probarea
în mod ætiinåific a infracåiunilor
æi la stabilirea realei
vinovãåii a infractorilor.
Autorii invitã specialiætii
la luptã împotriva violenåei æi
criminalitãåii.
Îndrumarul poate fi consultat la bibliotecile structurilor
teritoriale ale MAI.
Joi 23 decembrie 2004, în
sala de lecturã Ætefan cel Mare
a Cercului Militar Naåional a
avut loc lansarea volumului de
poezii „Ninge cu îngeri” apãrut
la Editura Sfântul Sava sub
semnãtura lui Constantin Stroe
(poet, caricaturist, vechi colaborator
al revistei Frontiera).
„Ninge cu îngeri” este
volumul de debut al poetului,
deæi acesta scrie versuri încã de
pe vremea când era elev de
æcoalã generalã, adolescent timid
æi retras, sensibil, iar mediul
cazon, dupã ce a îmbrãåiæat
cariera militarã, nu a reuæit sãi
reprime aceastã pasiune.
Timp de peste douã decenii, din anii optzeci pânã în prezent,
a avut apariåii, ce-i drept meteorice, dar constante în presa
militarã (Viaåa armatei,
Frontiera, Observatorul militar),
cu poeme disparate sau grupaje
de versuri.
Cititorii revistei Frontiera îl
cunosc pe caricaturistul Constantin
Stroe, acesta publicându-æi
lucrãrile timp de aproape un an
la pagina de divertisment a
revistei.
Îi urãm succes poetului
Constantin Stroe æi sperãm cã
acest prim volum va fi urmat æi
de altele, debutul editorial
neputând fi socotit prea târziu, el
venind sã încununeze, de fapt, o
îndelungatã existenåã poeticã.
(Valentin MARIN)

38
C.S. Dacia 2003 - Satu Mare: fãrã egal
O altã premierã fotbalisticã pentru anul 2004 - turneul
de fotbal în salã al Uniunii Sportive a Poliåiei de Frontierã
Române, desfãæurat la Sighet între 18 - 19 decembrie 2004.
Plecat la drum cu un sistem de grupe preliminare care a
reunit la start 20 de echipe, turneul a reunit în faza finalã
9 echipe calificate, cea de a 10-a - echipa IJPF Arad -
neprezentându-se din motive încã incerte. Desfãæurat pe
parcursul a 24 de ore de fotbal efectiv, turneul a reuæit sã
impresioneze prin ambiåia manifestatã de participanåi, ca
în ciuda tuturor problemelor sã fie prezente pentru a-æi juca
æansele. Rezultatele afiæate pe tabela de marcaj au dovedit
cã, la momentul actual, nu existã echipe slabe la nivel
individual ci mai degrabã cluburi sportive care nu ætiu încã
sã punã în valoare performanåele jucãtorilor pe care-i au
sub tutelã.
Surpriza turneului a constituit-o indiscutabil formaåia
din Giurgiu, care, plecatã din postura de outsider, a reuæit
sã obåinã un nesperat loc doi, învingând echipe cu pretenåie
la titlu, cum erau C.S. Tomis - Constanåa æi C.S. Frontiera
Oradea.
Organizarea campionatului a fost una bunã, luând în
considerare ipostaza de deschizãtor de drumuri pe care C.S.
Tisa din Sighet æi-a asumat-o. Cu privire la arbitraj, fãrã a
fi maliåioæi, acesta a fost în limitele decenåei, eventualele
erori neputând fi calificate drept intenåionate. Este însã o
practicã demonstratã æi utilizatã pe larg de majoritatea
echipelor, de a acuza arbitrul pentru a-æi demonstra lipsa
de performanåe æi incapacitatea strategicã dintr-un anumit
moment.
Campionatul disputat la Sighet are meritul de a fi scos
în evidenåã o serie de aspecte care, la momentul acesta, nu
le poate nimeni contesta. Primul ar fi acela cã echipa
sãtmãreanã nu are, la aceastã orã, rival în Poliåia de
Frontierã æi cã la Satu Mare este mai mult decât o simplã
echipã, o æcoalã de fotbal - pãstrând bineînåeles proporåiile
instituåiei - care impresioneazã prin atitudine, disciplinã æi
capacitate de joc. Un alt merit este acela de a fi demonstrat
cã pretenåiile la titlu, cu care unele echipe pleacã la drum,
sunt în contextul actual lipsite de un calcul real æi ar trebui
uæor declinate în schimbul unei concentrãri mai bune asupra
jocului æi a atitudinii de grup a echipelor.
Radu ANTON
„MOÆ CRÃCIUN” – 2004
Ca la multe popoare æi la români bãtrânii s-au bucurat
de multã stimã æi respect, mai ales în vechime. Respectul
faåã de aceætia s-a pãstrat æi dupã moartea lor, într-o
asemenea mãsurã în care unii dintre ei au devenit un fel
de semizei a cãror amintire a rãmas neætearsã în memoria
colectivã. Un astfel de personaj celebru este æi Crãciun,
pãstorul mitic, a cãrui legendã a fuzionat foarte frumos
cu mitul Naæterii Domnului.
Fiecare dintre noi ætie cã Moæ Crãciun locuieæte în
Laponia, aproape de Polul Nord. De aici el îæi ia zborul
în fiecare iarnã în sania trasã de reni, îndreptându-se
cãtre copiii care i-au scris în timpul anului.
În iarnã Moæul „ cu plete dalbe”
dã o fugã pânã la marele depozit de
jucãrii care se aflã într-un loc ascuns
æi plin de taine. Ajutat de spiriduæi
æi zâne bune încarcã sania lui
fermecatã cu cât mai multe daruri, apoi, dã o raitã æi pe
la reni, sã vadã dacã au mâncare de ajuns æi apã æi
porneæte la drum, pentru a ajunge la copiii cuminåi din
toate colåurile lumii.
Purtat în sania lui fermecatã a ajuns, miercuri 22
decembrie 2004, æi la copiii poliåiætilor de frontierã, unde
a împãråit daruri multe în jurul unui brad frumos
împodobit. Aici Moæul a ascultat frumoase colinde aduse
de pe meleagurile Maramureæului de renumitul Ansamblu
„Florile Izei” æi poezii recitate de cei mici.
Prin grija poliåiætilor de frontierã de la Inspectoratul
General al Poliåiei de Frontierã, P.P.F.
„Henri Coandã” Otopeni æi P.P.F.
Bãneasa, bãtrânul Moæ a putut sã
bucure æi inimile copiilor de la Centrul
de Plasament Sfânta Ana, care, drept
recompensã, au prezentat un frumos
program de colinde de iarnã.
Pentru ca bucuria Moæului sã fie
æi mai mare Centrul Cultural al
Ministerului Administraåiei æi
Internelor a prezentat un program
dedicat Sãrbãtorilor de iarnã care a
încântat æi inimile micuåilor spectatori
æi a pãrinåilor lor.
Înainte de a se face nevãzut în
sania lui fermecatã, Moæ Crãciun a
promis copiilor cã, dacã vor fi cuminåi,
îi va cãuta din nou în anul care vine
cu daruri multe æi frumoase.
Voicu-Sabin CEAN

nr. 1/2005
39
G a l e r i a c u z â m b e t e
/
U M O R
Rezultat al „analizei”
nr. 11-12/2004
- varianta epigramisticã -
☺
Cu æalãul în portiere
Æi cu racii la motor
Lipsesc crapi în tetiere
Æi somni în carburator.
☺
Cu o vulpe nu se face ...
Cum s-a zis hainã de blanã.
Toatã truda cu ... cadoul
A fost, iatã de ... pomanã.
☺
De acasã vii sergent
Æi de pui burta pe carte
De aicea pleci agent.
Plus de carte, plus de parte ...
☺
Trei negrii mititei s-au visat
eroi
Pe unul l-a vãzut Palade æi au
mai rãmas doi.
Doi negrii mititei neajutaåi de
Guru
Mirosiåi de ... Ghiocel, a rãmas
doar unul.
Un negru mititel nici el norocos
Cu ceilalåi åinuåi de mânã acasã
s-a întors.
Dorin LÃCRARU
Æcoala de Pregãtire a Agenåilor
PF Oradea - „Avram Iancu”
Notã
muzicalã
Poezie
Ba
Cãsãtorie
Caduc în final!
Poezie
Bis!
... pe deal
Dregãtor
Poezie
Onu Nae
Sau
Fruct de
lemn
Poezie
M i h a i E m i n e s c u
Mãiestrie
Cuvântare
Tudor Vianu
12 luni
Obor
Vorba
regizorului
Dupã Do
Mac în
final!
Agenåia
Centralã de
Informaåii
Pe cer
Poezie
Alexandru BARBU - responsabil de paginã
Poezie
Joc de
cãråi
Pronume
feminin
Deltei
nr. 213!
Durere
0 - 0
Spaimã
Creangã
Instrument
muzical
Tudor
Ion
Poftim
Giurgiu
auto
Floare
albã
Pe pleoapã
... frumoæi
Tei!
Poezie

Æi dacã
Æi dacã ramuri bat în geam
Æi se cutremur plopii,
E ca în minte sã te am
Æi-ncet sã te apropii.
Æi dacã stele bat în lac
Adâncu-i luminându-l,
E ca durerea mea s-o-mpac
Înseninându-mi gândul.
Si dacã norii deæi se duc
De iese-n luciu luna,
E ca aminte sã-mi aduc
De tine-ntodeauna.