Nr. 9/2005 - Politia de Frontiera

politiadefrontiera.ro

Nr. 9/2005 - Politia de Frontiera

Revistã editatã de

Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã

• NR. 9/2005 • 36 PAGINI

IJPF SATU-MARE -

în centrul Europei

pag.

10

Frontiera - nr. 9/2005

1


• PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT •

Protocol semnat cu SUA

În data de 26 septembrie a.c., la

sediul Ministerului Administraåiei

æi Internelor, a avut loc ceremonia

oficialã de semnare a Protocolului

Adiåional la Scrisoarea de Înåelegere

între Guvernul României æi Guvernul

Statelor Unite ale Americii privind

controlul drogurilor æi aplicãrii legii,

semnatã la data 3 iulie 2001

(anul fiscal 2005).

Documentul a fost semnat în

numele Guvernului României

de cãtre chestorul-æef Florin

Sandu, secretar de stat în

MAI, iar în numele Guvernului

Statelor Unite ale Americii de

cãtre Mark Taplin, însãrcinat

cu afaceri al Ambasadei SUA la

Bucureæti.

Principalele obiective avute în

vedere, potrivit noului document

juridic, vizeazã continuarea acordãrii

de asistenåã Guvernului Românieiprin

activitatea consilierului juridic

rezident american-în procesul de

reformã a sistemului de justiåie penalã

æi pentru combaterea corupåiei în

rândul funcåionarilor guvernamentali

æi în acelaæi timp Inspectoratului

General al Poliåiei Române, pentru

dezvoltarea structurilor de investigare

a criminalitãåii cibernetice, precum

æi a capacitãåilor de executare a

operaåiunilor anti-drog.

Conferinåã de presã

Joi, 29 septembrie, a avut loc la

sediul IGPF o conferinåã de presã ce

a avut ca subiect principal aplicarea

de la 1 octombrie a noilor condiåii

de ieæire din åarã pentru cetãåenii

români, prevãzute de OMI nr. 820 din

28 septembrie 2005 (textul ordinului

se aflã la pag. 21).

La eveniment, coordonat de

inspectorul general al Poliåiei de

Frontierã - chestor de poliåie Nelu

Pop - au participat reprezentantul

Autoritãåii Naåionale Pentru Turism

Ovidiu Iuliu Marian, reprezentantul

Autoritãåii Rutiere Române Traian

Popa, din partea Asociaåiei Cãrãuæilor

Particulari Cristian Bãciucu,

reprezentantul Asociaåiei Naåionale a

Prin semnarea „Protocolului

Adiåional” se materializeazã suportul

financiar pentru continuarea

mãsurilor specifice de contracarare

a fenomenelor infracåionale de

profil, din fondurile alocate de cãtre

Departamentul de Stat al S.U.A.,

cuantumul total ridicându-se la

aproximativ 1.750.000 de dolari.

Acest nou moment relevã o

semnificaåie deosebitã pentru

România æi, implicit, pentru

Ministerul Administraåiei æi

Internelor, datoritã rolului æi

angajamentelor asumate de cãtre

åara noastrã în eforturile conjugate

depuse pentru realizarea unui spaåiu

de libertate, securitate æi justiåie în

Europa æi nu numai, componentã

integrantã a calitãåii de membru cu

drepturi depline, pe care åara noastrã

o deåine în cadrul NATO.

Agenåiilor de Turism

Marian Bigfaldi,

alåi reprezentanåi ai

asociaåiilor implicate

în transportul

internaåional de

persoane, specialiæti

din cadrul IGPF, precum æi numeroæi

reprezentanåi ai mass-media.

Cu acest prilej a fost anunåatã

apariåia unui ghid, realizat de Poliåia

de Frontierã Românã cu sprijinul

Editurii MAI, al cãrui scop este

informarea cetãåenilor români ce

intenåioneazã sã cãlãtoreascã în

afara graniåelor åãrii, dupã data

de 1 octombrie 2005. Ghidul va fi

distribuit, în prima fazã, în toate

punctele de trecere a frontierei,

urmând ca, ulterior, cetãåenii români

sã poatã intra în posesia acestuia prin

intermediul organizaåiilor de turism æi

transport din România.

Iniåiativa face parte dintr-un

proiect mai larg, care se va finaliza

prin semnarea unui protocol de

colaborare cu organizaåiile de turism

æi transport din åara noastrã, ai

cãror reprezentanåi au fost prezenåi

la manifestarea organizatã de IGPF.

(Iulian PUICÃ)

n Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920

n Serie nouã - nr. 645

REDACÅIA

(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro,

Intranet: frontiera@igpf.net)

Redactor-æef

Inspector principal Marius IONESCU

(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)

Secretar de redacåie

inspector Gabriel CRÃCIUN

(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)

Redactori:

inspector Alexandru BARBU

subinspector Ætefan ANDREESCU

Fotoreporter

agent-æef adjunct Iulian PUICÃ

Abonamente, difuzare

Elena URSACHI

Coperta I (poliåiæti de frontierã

din cadrul SPF Halmeu executând

misiuni cu motocicleta de teren

ATV) æi IV (sediul IJPF Satu-Mare

vãzut din elicopter)

- Gabriel CRÃCIUN

ADRESA: Str. Rãzoare nr. 2,

sector 6, Bucureæti, cod 050507;

TEL./FAX: 021-316.84.32;

021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;

Cont virament-abonamente IGPF

Bucureæti, deschis sub nr.

RO81TREZ7005009XXX000252,

la Direcåia de Trezorerie a

Municipiului Bucureæti.

Cod fiscal: 4193222

Responsabil de numãr

Inspector Gabriel CRÃCIUN

Layout: Alexandru BARBU

Tipar

S.C. AMMA PRINT SRL-Bucureæti

Tel./fax: 021 - 344 10 74

e-mail: office@ammaprint.ro

Ediåia s-a încheiat la

4 octombrie 2005

Preå: 3 lei

Reproducerea materialelor din

cuprins este permisã numai cu

menåionarea sursei

(Copyright cf. Legii nr. 8/1996).

Materialele primite spre publicare

nu se înapoiazã.

Responsabilitatea juridicã

pentru conåinutul articolului æi

informaåiile cuprinse aparåine,

potrivit art. 225 din Codul penal,

autorului.

I.S.S.N.: 1220-711X

Imprimat în România

2 Frontiera - nr. 9/2005


• DIN SUMAR •

v Interviu cu directorul

Direcåiei PF Timiæoara,

comisarul-æef Mircea Chirilã

v

pag. 4

Colaborare trilateralã

pag. 6

v Comisarul european Franco

Frattini la PFR

pag. 9

v Sistem de supraveghere pilot

la Stamora Moraviåa

pag. 16

v Criminalisticã .......... pag. 18-20

v OMAI nr. 820/2005 ........ pag. 21

v Ætiri ...................... pag. 22-23

v Consideraåii privind managementul

foråelor Poliåiei de

Frontierã ........................ pag. 24

v Cooperare internaåionalã prin

intermediul PNF ......... pag. 26

v Jurãmânt de credinåã ... pag. 29

v „E” sau nu „E” ............. pag. 30

v Concurs FRONTIERA ... pag. 32

v Divertisment .......... pag. 35

DÃRUIEÆTE-TE TUTUROR ÆI

NU TE VINDE NIMÃNUI!

de Mariana CENEA - IJPF Mehedinåi

Cinste, corectitudine, onestitate, conætiinåã, sunt cuvinte lipsite de valoare

dacã nu ar fi asociate muncii, activitãåii umane. Cãrui om am putea sã-i atribuim

aceste calitãåi dacã nu ar avea cultul muncii æi al roadelor ei?

Sã fim serioæi (ca sã nu spun cinstiåi)! La capitolul teorie stãm excelent. Nu

cred cã existã vreun poliåist de frontierã care sã nu ætie calitãåile care i se cer

pentru a-æi desfãæura activitatea cu succes. Nu cred cã mai existã cineva care

sã nu cunoascã politica instituåiei vizavi de relaåiile cu societatea civilã, care

sã nu cunoascã eforturile factorilor de conducere pentru ca instituåia Poliåiei

de Frontierã Române sã devinã una credibilã, în primul rând în faåa propriei

societãåi.

Dar, pentru atingerea unor asemenea scopuri demne, trebuie folosite mijloace

pe mãsurã de cãtre toåi angajaåii instituåiei, de la mic la mare. Din pãcate,

practica ne-a demonstrat cã la unii colegi (actualmente foæti colegi) dorinåa acutã

de înavuåire peste noapte acåioneazã ca un drog. Îmbãtaåi de licoarea valutei,

uitã cã au o uniformã ce le impune prestanåã, demnitate, uitã cã rolul lor este

sã vegheze ca cetãåeanul sã respecte legile în vigoare. Ba mai mult! Confundã

cuæca câinelui cu puæculiåa copilului, pantofii, æosetele æi coæurile de gunoi cu

propriile buzunare.

Drogul sã aibã oare la bazã o asociere de culoare, aæa încât cinstea sã fie

direct proporåionalã cu tentaåia? (albastrul din euro – actuala uniformã, verdele

dolarului – fosta uniformã). E crunt sã te învâråi în jurul cozii æi sã nu gãseæti nici

o explicaåie æi, automat, nici un antidot. E greu sã crezi cã existã atâta dedere

în rândurile noastre încât nu mai putem învãåa unii din greæelile celorlalåi.

O..., dar aici greæesc eu! Se pare cã ceva s-a învãåat: noile utilitãåi pentru

pantofi, ciorapi, coæurile de gunoi æi cuætile câinilor.

Sã fie oare atât de ameåiåi încât sã uite cã ulciorul nu merge de multe ori la

apã? Sau cã numai nebunul stãruie în greæealã? (Ce repede se-nvaåã rãul!)

Dar de ce iau æi mai ales de la cine iau unii colegi de-ai noætri?

La întrebarea „de ce?” sunt sigurã cã existã rãspunsuri nelimitate. Dau numai

câteva exemple ce-mi vin acuma-n minte: „retribuåie micã, nevoi multe”, „ia

vecinul, de ce sã nu iau æi eu”, „dacã îmi dã fãrã sã-i cer, doar nu sunt prost

sã-l refuz”. Ba unii chiar invocã Biblia, unde vameæii au fost totdeauna socotiåi

pãcãtoæi tocmai pentru cã primeau bani, deæi, dintre preoåi æi vameæi, Isus a dat o

æansã vameæilor pentru cã ei au fost cei care l-au crezut (uitã aici cã sunt iertaåi

doar cei ce-æi recunosc greæelile æi luptã sã le îndrepte). De altfel æi mortului i se

pun în buzunare bani pentru a plãti vama dintre cele douã lumi. Datul la vamã

pãrea sã facã parte din natura lucrurilor. Dar taxele erau atunci stabilite. Sã fi

rãmas unii cu istoria în sânge æi sã considere cã Cezarul trebuie sã primeascã

ce este al lui æi în prezent (adicã banul)?

Sã fim încã o datã serioæi! Ætim cu toåii cã cel care ia acum, ia tocmai pentru

a închide ochii la încãlcarea unei reguli în vigoare sau pentru a-i facilita celui

care se aflã la limita legalitãåii, trecerea în legalitate.

Abia analizând de la cine iau ne dãm seama de cât de lipsiåi de suflet sunt

aceæti indivizi ce se spalã cu uæurinåã de regulile instituåiei, compromiåându-æi

colegii pentru care cinstea, onestitatea, corectitudinea înseamnã mult.

De la cine iau? Desigur de la fratele lor – românul nevoit sã îndure dorul

de proprii lui copii, de proprii lui fraåi æi pãrinåi pentru a face un ban. De la cei

care rabdã æi îndurã în strãinãtate foamea, umilinåa, cu scopul de a strâge bani

pentru a-æi åine copiii la facultate, pentru a-æi renova sau construi o locuinåã,

pentru a-æi ajuta pãrinåii bãtrâni æi bolnavi. Cât de inumani pot fi atunci când

pun mâna pe banii uzi de sudoarea fraåilor lor, când iau de la gura copiilor

acestora sã ducã la gura propriilor copii, dupã ce în cont le-a intrat salariul

pentru munca prestatã!

Aceasta este de fapt adevãrata explicaåie æi cauzã a corupåiei unora dintre

colegi: lipsa de umanitate æi, desigur, lãcomia. Sã nu uitãm cã noi, poliåiætii de

frontierã, avem contact direct cu victimele sãrãciei ce cad pradã traficanåilor de

migranåi sau de persoane. Nu poate un poliåist de frontierã care întinde mâna în

felul acesta sã fie drept în vreo altã situaåie dacã el nu este, mai presus de orice,

uman. Cel care s-a vândut o datã vândut rãmâne, cãci inteligenåa fãrã caracter

nu valoreazã nimic! Cel care pretinde, de fapt nu înåelege propria lui muncã.

Dar... cinstea nu este o vocaåie. Cinstea este o opåiune. Fiecare îæi alege calea

æi poate sã apeleze sau nu la propria conætiinåã. Cel ce încã o mai are, are o

æansã sã se vindece cãci poate înåelege cã ideal este sã te dãruieæti tuturor dar

sã nu te vinzi nimãnui. Poate înåelege cã eæti puternic numai atunci când eæti

mai tare decât propriile-åi slãbiciuni.

Cel care a ucis-o însã, a murit o datã cu ea...

Frontiera - nr. 9/2005

3


Dialog

Pasiunea - componentã

esenåialã a performanåei

fiecãruia dintre noi

Interviu cu directorul Direcåiei PF

Timiæoara, comisarul-æef Mircea Chirilã

- Domnule director, la æase luni

de la preluarea funcåiei de director al

D.P.F. Timiæoara, care sunt progresele

æi elementele de noutate, ce consideraåi

cã trebuie a fi menåionate cu privire la

structura condusã de dumneavoastrã?

- Progresele înregistrate în aceastã

perioadã sunt un rezultat al aplicãrii

punctuale a Programului managerial

pe care, în calitate de director, m-am

angajat sã-l concretizez æi care au fost

evaluate æi apreciate inclusiv de cãtre

experåii U.E., pe timpul activitãåilor

desfãæurate în cadrul instituåiei

noastre.

Structurile operative ale D.P.F.

Timiæoara au trecut pragul abordãrii

secvenåiale æi, în prezent, aplicã o

abordare de tip sistemic, incluzând

anticiparea, pertinenåa informaåiei,

determinãrile æi conexiunile fenomenelor

infracåionale transfrontaliere.

Acåiunile întreprinse s-au derulat

pe baza analizelor de risc periodice,

furnizate de compartimentul de

profil, efectul concretizându-se în

destructurarea unui numãr însemnat de

reåele de trafic de migranåi, contrabandã

æi chiar trafic ilegal de droguri. În acest

fel am reuæit implementarea metodei

de lucru în echipã, multidisciplinarã,

din care e nelipsit, în prim plan,

procurorul.

O altã prioritate materializatã a fost

aceea a promovãrii, responsabilizãrii

æi profesionalizãrii lucrãtorilor tineri,

având ca efect imediat eficientizarea

structurilor de combatere a traficului

de persoane, a migraåiei ilegale sau a

substanåelor interzise, bazatã pe un

stil de muncã poliåienesc, cu accent

pe obåinerea de date æi informaåii cu

valoare operativã, cu acåiuni dinamice,

cu finalitate certã, cuantificabilã

atât cantitativ, cât mai ales calitativ

(amintim în acest context destructurarea

æi anihilarea a patru reåele de grupuri

infracåionale organizate ce acåionau

în zona de competenåã, prinderea în

flagrant a trei traficanåi æi capturarea

cantitãåii de peste 13 kg heroinã).

Am reaæezat colaborarea, scoåând-o

din planul formal, realizând, la modul

real, o cooperare- colaborare cu toate

instituåiile cu atribuåii în domeniu,

4 Frontiera - nr. 9/2005

în special cu structurile teritoriale

de informaåii æi protecåie internã,

de combatere a crimei organizate æi

antidrog, poliåie naåionalã, S.R.I.,

A.R.R., precum æi cu cele vamale, prin

recâætigarea încrederii æi realizarea

conlucrãrii on-line.

Am regândit æi materializat rolul

æi locul analizei de risc, în scopul

direcåionãrii eforturilor de acåiune,

pe zone de risc, pentru securizarea

frontierei de stat, obiectiv principal al

conducerii Poliåiei de Frontierã Române,

la toate nivelele de reprezentare.

Instantanee

personale

- Numele æi prenumele: CHIRILÃ

MIRCEA

- Locul naæterii: municipiul Timiæoara

- Zodia: Leu

- Studii: - militare: - profil informaåii;

- civile: - licenåiat în ætiinåe juridice;

- licenåiat în sociologie;

- doctorand an final – drept penal;

Activitate profesionalã: - bogatã

experienåã informativ-operativã în

structurile S.R.I. æi M.A.I. pe linia

combaterii terorismului æi crimei

organizate;

- 18 ani manager în structuri

operative ale sistemului naåional

de siguranåã æi ordine publicã, de la

funcåia de æef serviciu pânã la funcåia

de director;

- Apreciazã: Ingeniozitatea, inteligenåa

æi frumuseåea sufletului;

- Detestã: Minciuna, formalismul,

intriga, cameleonismul, rãutatea,

spiritul demolator;

- Punct forte: Capacitatea de a

construi;

- «Cãlcâiul lui Achile»: Suferinåa

umanã;

- Pasiuni: Poezia æi istoria; «Sunt

bonav de Eminescu, de Avram Iancu,

de neamul românesc»;

- Dacã ar putea alege încã o datã

profesia : Ofiåer, la fel ca fiul sãu

Mircea, student în anul II la Academia

de Poliåie «Alexandru Ioan Cuza»;

- Profesia, în altã definiåie: « Om al

legii, în slujba comunitãåii »;

- Considerã vârfuri ale implicãrii

umane: « Sã fii medic sau primar, în

satul tãu » - Experienåã în domeniul

combaterii crimei organizate æi

terorismului.

De altfel, aceastã structurã, gânditã

æi conceputã ca parte integrantã

a Proiectului managerial, prevede

eliminarea paralelismelor, desfãæurarea

activitãåilor în comun a specialiætilor din

compartimentele operative, asigurarea

æi aplicarea managementului riscului

în segmentul operativ, având la bazã

modelul de analizã risc integrat CIRAM,

adoptat de åãrile membre ale Uniunii

Europene.

Am înregistrat progrese importante

în planul cooperãrii internaåionale,

întâlnirea trilateralã românoungaro-sârbo-muntenegreanã,

recent

desfãæuratã la Timiæoara, la nivel de

æefi ai poliåiilor de frontierã din cele trei

åãri, sub directa autoritate a ministrului

administraåiei æi internelor, domnul

Vasile Blaga, fiind un exemplu concret,

în urma cãreia s-au stabilit principalele

coordonate referitoare la înfiinåarea

unui Centru de Contact, din care sã

facã parte reprezentanåi ai autoritãåilor

participante din cele trei state.

Acåionãm pentru dezvoltarea

respectului faåã de profesia de

poliåist de frontierã, ca profesie de

vârf, de elitã chiar, demontând, pas

cu pas, mentalitatea conform cãreia

„neomogenitatea” structurii determinã

„sincope” în activitatea curentã.

Structuri actuale, pe care le apreciez

ca eficiente, multidisciplinare, ce

acåioneazã în echipã æi se completeazã

reciproc, determinã dispariåia

concepåiei æi atitudinii de „competiåie

neloialã” dintre diferite structuri

sau microstructuri din interiorul

instituåiei.

Am reuæit cantonarea eforturilor

în zona performanåei æi a competiåiei

în promovarea interesului comun

- lupta împotriva infracåionalitãåii æi

criminalitãåii transfrontaliere.

Am iniåiat æi finalizat un sistem de

supraveghere video, on-line, dispus în

P.T.F. Moraviåa, inaugurat în prezenåa

autoritãåilor de frontierã române,

maghiare æi sârbo-muntenegrene,

reprezentate la nivelul æefilor acestora

æi a ministrului administraåiei æi

internelor.

Nu în ultimul rând, apreciez ca

un progres iniåierea æi derularea

Programului D.P.F. Timiæoara -


„Poliåia de Frontierã împreunã cu tine

- securizare, integrare, transparenåã”,

program destinat facilitãrii comunicãrii

cu societatea civilã, sens în care au

fost realizate pliante de informare a

cetãåenilor ce cãlãtoresc prin punctele

de trecere a frontierei de pe raza

de competenåã a instituåiei (pliante

ce conåin date referitoare la rolul

Poliåiei de Frontierã Române, numere

de telefon utile pentru relaåiile cu

publicul, precum æi un chestionar de

opinie, referitor la percepåia activitãåii

poliåistului de frontierã-realizate în

mai multe limbi de circulaåie), s-au

amenajat incinte destinate accesului

membrilor comunitãåii sau mass-media

la modul de derulare a activitãåilor din

P.T.F.-uri, s-a reuæit realizarea unei

reviste periodice, „Frontiera de Vest”,

trilingvã.

- Care sunt obiectivele æi proiectele

pe care le aveåi în vedere în perioada

urmãtoare?

- Progresele menåionate anterior

nu constituie un final - acestea trebuie

valorizate strict cât este necesar.

Automulåumirea poate constitui un

factor de erodare extrem de riscant iar

noi ne asumãm, ca risc, numai lupta

împotriva criminalitãåii.

Apreciez necesarã îmbunãtãåirea,

sub aspect calitativ în mod deosebit,

a activitãåii de culegere, prelucrare æi

valorificare a informaåiilor, atât din zona

de competenåã, cât æi din alte zone de

risc, identificate în timp, prin utilizarea

eficientã a întregului potenåial uman,

cât æi printr-o mai eficientã colaborare

cu structurile de informaåii teritoriale,

atât cele de pe plan intern, cât æi cele

din plan internaåional.

Intenåionãm sã implementãm, în

mod deosebit la nivelul microstructurilor

subordonate, un management

pragmatic, cu eficienåã în planul real al

gestionãrii æi utilizãrii resurselor umane

æi materiale existente, promovarea

valorii æi competenåei, atât în funcåiile

de execuåie cât æi în cele de conducere,

susåinutã de rezultate, performanåe æi

abilitãåi profesionale, fãrã alterãri sau

deteriorãri de altã naturã.

Ne preocupã problema prevenirii

cazurilor de corupåie. Apreciez

necesitatea intensificãrii activitãåii

preventive, de control, asupra modului

de îndeplinire a atribuåiilor funcåionale,

în mod deosebit în punctele de

trecere, dar nu numai, identificarea

æi eliminarea factorilor generatori de

corupåie în rândul personalului propriu

regãsindu-se permanent pe agenda de

lucru a conducerii instituåiei.

Promovãm munca în echipã,

eliberarea de complexele formale,

inutile, printr-un mai mare angajament

personal, aplicarea unui stil de muncã

participativ-autoritar, la toate nivelele.

Analiza æi optimizarea climatului

organizaåional, radiografierea situaåiei

existente în D.P.F. Timiæoara,

cunoaæterea opiniilor, temerilor,

aæteptãrilor, a gradului de satisfacåie

a poliåiætilor plasaåi pe diferite trepte

ierarhice, sunt în atenåia noastrã în

perioada urmãtoare. Realizarea lor

urmeazã a fi materializatã printr-o mai

bunã definire a sarcinilor æi obiectivelor

la nivelul întregii organizaåii, cât æi

pentru fiecare angajat în parte.

Acåionãm pentru îmbunãtãåirea

relaåiilor interumane, a comunicãrii æi

colaborãrii pe linie profesionalã, pentru

realizarea unui climat nonconflictual.

Nu în ultimul rând, ne propunem

sã promovãm câteva proiecte ce

vizeazã construcåia de locuinåe pentru

personalul propriu, chiar a unui hotel

M.A.I. în municipiul Timiæoara, prin

încheierea unor parteneriate publicprivat,

a unor case de odihnã æi chiar a

unei biserici ecumenice.

- Se spune despre I.J.P.F. Caraæ-

Severin cã ar fi inspectoratul cel mai

dificil de condus, având în vedere istoria

ultimilor ani în materie de management

æi condiåiile mai dificile de viaåã æi

muncã. Cum apreciaåi acest lucru ?

- Inspectoratul nominalizat este,

prin aæezarea geograficã, dispus în calea

unor importante culoare ale migraåiei

ilegale, iar prin marea dezvoltare

fluvialã (Clisura Dunãrii - cunoscutã ca

un adevãrat „rai al contrabandiætilor”),

în mod deosebit dupã 1989, a devenit

„teatrul” unor acåiuni de contrabandã,

dar æi ale unora privind traficul de

persoane sau droguri, capturile realizate

în timp fiind sporadice.

Dificultatea managementului

acestui inspectorat a fost generatã

atât de existenåa unei mentalitãåi în

spiritul contrabandei, ca mod de viaåã,

devenitã în timp convingere licitã a

existenåei æi nu ilicitã cum de altfel era,

cât æi de neinspirata situare a sediului

instituåiei, eterogenitatea zonei æi slaba

organizare a structurilor de aplicare a

legii. Acestea sunt câteva din cauzele

care au contribuit, în timp, la aceastã

apreciere.

Suntem convinæi cã existã soluåii

pentru modificarea acestei percepåii,

sens în care am iniåiat demersurile

oficiale pentru mutarea sediului

inspectoratului de la Oraviåa la Reæiåa,

fiind identificatã locaåia acestuia, sens

în care s-a solicitat æi obåinut acordul

din partea autoritãåilor judeåene æi

din partea conducerii inspectoratului

general, urmând ca acestea sã fie

continuate la nivel central.

De asemenea, s-au fãcut paæi

importanåi pe calea recâætigãrii

sprijinului populaåiei din zona de

frontierã, cu accent pe cea din zona aæazisã

„sensibilã”, respectiv zona Clisurii

Dunãrii, rezultatele obåinute în plan

operativ, în ultima perioadã, fiind æi ca

urmare a disponibilitãåii la cooperare

arãtate de populaåia din zonã.

Apreciem cã abordarea cu coerenåã,

luciditate æi exigenåã a tuturor

problemelor existente, precum æi

refacerea echipei de la conducerea

inspectoratului, prin promovarea pe

bazã de profesionalism æi dãruire

personalã, vor schimba „imaginea”

acestui inspectorat, rezultatele

înregistrate urmând a confirma

aæteptãrile noastre.

- Care sunt aæteptãrile dumneavoastrã

din partea subordonaåilor æi ce

le transmiteåi cu aceastã ocazie ?

- Cred æi acåionez pentru ca la baza

întregii noastre activitãåi sã stea exclusiv

legea, ca întregul personal din subordine

sã conætientizeze cã suntem organe de

aplicare a acesteia, iar aplicarea ei va

începe chiar de la mine, sens în care

reafirm cã voi fi „avocatul” celor care

sunt corecåi, harnici æi îæi vãd de treabã

æi voi fi cel mai exigent „procuror”

faåã de aceia care nu se integreazã

în eforturile noastre, ce comit abateri

sau dovedesc „rezistenåã” la mãsurile

întreprinse pentru îmbunãtãåirea

întregii activitãåi.

Dupã æase luni de activitate

la conducerea DPF Timiæoara pot

aprecia faptul cã aæa-zisa cheie a

succesului rãmâne COOPERAREA,

atât cea internã, cu toate structurile

cu atribuåii în aplicarea legii, cât æi

cea internaåionalã, cu autoritãåile

statelor vecine, activitate care trebuie

sã se materializeze în practicã, zi de

zi, de cãtre întregul personal, conform

competenåelor æi nivelului de lucru.

Aæteptãrile mele faåã de fiecare

din cei care, în întregul lor, dau

dimensiunea instituåiei în fruntea

cãreia mã aflu în prezent? Continuarea

pregãtirii profesionale, creæterea

motivaåiei subordonaåilor, ca element al

managementului, cultivarea spiritului

competitiv în toate structurile, crearea

unui climat optim de muncã, schimbarea

mentalitãåii de tip „muncitor la

fabricã” æi, nu în ultimul rând, aætept

æi voi acåiona în acest sens, ca fiecare

dintre poliåiætii de frontierã din cadrul

structurilor componente ale D.P.F.

Timiæoara sã conætientizeze cã se aflã

în slujba exclusivã a cetãåeanului æi

a legii.

Nu consider Poliåia de Frontierã un

organism „bolnav” sau „corupt”.

Justific aceasta prin majoritatea

covâræitoare a celor care, în mod demn

æi corect, îæi fac datoria, prin hotãrârea

fermã de a demasca æi elimina din

sistem pe cei ce cred cã „se poate trãi”

prin necinste, neimplicare, la umbra

unor presupuæi protectori.

Vreau sã realizãm un climat de

muncã deschis, sã venim la serviciu cu

bucurie, iar pasiunea doresc sã o regãsim

ca o componentã esenåialã, fireascã, în

performanåa fiecãruia dintre noi.

Frontiera - nr. 9/2005

A consemnat

Marius IONESCU

5


Relaåii Internaåionale

COLABORARE POLIÅIENEASCÃ DE FRONTIERÃ

ROMÂNO-MAGHIARO-SÂRBÃ

La invitaåia inspectorului general al

Poliåiei de Frontierã Române, chestorul

de poliåie Nelu Pop, în perioada 4-5

septembrie a.c. a avut loc, la Timiæoara,

vizita comandantului naåional al

grãnicerilor Republicii Ungare, general

maior Jozsef Bendek æi cea a adjunctului

æefului Resortului Ordine Publicã din

cadrul Ministerului Afacerilor Interne

din Uniunea Serbia-Muntenegru,

colonelul Milorad Zec.

Întâlnirea de lucru trilateralã

a avut loc la Punctul de Trecere

a Frontierei Stamora Moraviåa, în

prezenåa ministrului administraåiei

æi internelor Vasile Blaga æi a

debutat cu prezentarea sistemului

pilot de supraveghere video,

realizat æi sponsorizat de Alcatel, în

valoare de aproximativ 60.000 euro,

ce mãreæte gradul de securitate al

incintei punctului, supravegherea

traficului æi asigurã transparenåa

operaåiunilor de control. „Vrem sã

avem un sistem pentru Schengen

2, vrem ca România sã fie un

centru de excelenåã în securizarea

frontierelor. Sistemul nostru a

fost foarte apreciat la un congres,

la Berlin. Suntem convinæi cã

el va avea un rol important în

combaterea corupåiei” - a declarat

ministrul Vasile Blaga. Întrebat de

ziariæti de ce a fost aleasã Stamora

Moraviåa când alte puncte sunt mult

mai solicitate, ministrul administraåiei

æi internelor a rãspuns cã alegerea a fost

a sponsorului, însã în scurt timp se vor

monta camere de supraveghere æi în alte

locuri/ptf-uri.

În cadrul întâlnirii trilaterale

de frontierã, ce a avut ca obiective

discutarea aspectelor privind cooperarea

interinstituåionalã privind problematica

specificã securizãrii frontierelor

comune, lansarea proiectului de

parteneriat cu societatea civilã

„Poliåia de Frontierã împreunã cu tine

– securizare, integrare, transparenåã”,

care prevede înfiinåarea unor puncte

de consiliere în cadrul punctelor de

trecere a frontierei, prin care se primesc

sugestiile æi reclamaåiile cetãåenilor, s-

a lansat propunerea de înfiinåare a

unui Punct de Contact pentru schimb

de informaåii între cele trei instituåii

de frontierã – Poliåia de Frontierã

Românã, Comandamentul Naåional al

Grãnicerilor din Ungaria æi Poliåia de

Frontierã din Serbia-Muntenegru æi

s-au discutat aspecte privind stabilirea

unui cadru organizatoric æi funcåional

între structurile prezente la reuniune

pentru realizarea unui schimb de

specialiæti pe perioada unor misiuni

temporare - spre exemplu schimb de

experienåã în domeniul combaterii

infracåionalitãåii transfrontaliere,

instruirii în comun etc.

În ce priveæte cooperarea bilateralã

româno-sârbã s-a discutat

posibilitatea efectuãrii de controale

mixte la frontiera fluvialã prin

utilizarea ambarcaåiunilor

din dotarea PFR, finalizarea

procedurilor privind deschiderea

Biroului de contact Poråile de

Fier I æi oportunitatea efectuãrii

supravegherii frontierei alternativ,

pe sectoare de frontierã.

Referitor la colaborarea

româno-ungarã, reprezentanåii

PFR au propus efectuarea

controlului de frontierã la PTF

Cenad dupã modelul Sãcuieni

– Letavertes æi constituirea unor

grupe operative mixte care sã

acåioneze în cazuri æi misiuni

temporare.

Activitatea a demonstrat

buna colaborare existentã între

autoritãåile poliåieneæti de

frontierã române, maghiare æi

sârbe, precum æi dorinåa acestora

de a colabora cât mai bine pentru

atingerea scopului comun – åinerea

sub control a fenomenului infracåional

transfrontalier æi, implicit, asigurãrii

pentru cetãåeni a unui climat de liniæte

æi siguranåã în zona de frontierã.

Marius IONESCU

CONTACTE INTERNAÅIONALE • În perioada 5-6 octombrie a.c. a

fost organizatã la Oradea o conferinåã

• În perioada 19-21 septembrie

a.c., inspectorul general al PFR a

participat la sesiunea Grupului de

Lucru al Æefilor Poliåiilor de Frontierã,

desfãæurat la Brdo – Kranj, Slovenia.

Temele supuse discuåiei au fost:

„Rolul autoritãåilor de frontierã

în descoperirea æi contracararea

surselor de ameninåãri teroriste” æi

„Rolul cooperãrii internaåionale în

domeniul schimbului transfrontalier

de informaåii”. La aceastã activitate

au participat reprezentanåi ai

autoritãåilor de frontierã din 16 åãri:

Austria, Azerbaidjan, Bulgaria, China,

Croaåia, Cehia, Finlanda, Georgia,

Germania, Polonia, Portugalia,

România, Federaåia Rusã, Slovenia,

Slovacia æi Ungaria.

6 Frontiera - nr. 9/2005

• La începutul lunii

septembrie, inspectorul

general al PFR, chestor de

poliåie Nelu Pop, a efectuat

o vizitã de lucru la Poliåia

Federalã Germanã pentru

a se documenta æi purta

negocieri cu experåii germani

în domeniile: cooperãrii

în punctele de contact;

competenåelor Poliåiei Federale

pe calea feratã - inclusiv

un scurt istoric al acestora,

precum æi sistemului de

securizare al Aeroportului

Internaåional Frankfurt pe

Main prin proiectul pilot de

automatizare a controlului

trecerii frontierei.

internaåionalã în vederea dezvoltãrii unei

reåele între România, Uniunea Europeanã

æi åãrile vecine, pentru a se identifica

noi modalitãåi de cooperare în vederea

combaterii criminalitãåii.

Acest eveniment inedit pentru PFR a

avut drept scop intensificarea cooperãrii

prin intermediul Punctului de Contact

de Frontierã de la Oradea, ca structurã

strategicã relevantã.

Pe parcursul acestei conferinåe au fost

dezbãtute în mod special urmãtoarele

aspecte: n rolul Ofiåerilor de Legãturã în

istoricul æi dezvoltarea punctelor de contact

æi centrelor de cooperare; n propunerea de

decizie a Consiliului Uniunii Europene

din data de 18 iulie a.c., cu privire la

îmbunãtãåirea cooperãrii poliåieneæti între

statele membre ale Uniunii Europene, în

special la frontierele interne.


… ÎN DRUM SPRE EUROPA ... MAI APROAPE

DE CEI PE CARE ÎI SERVIM

Pornind de la ideea potrivit cãreia

în contextul integrãrii României

în structurile Uniunii Europene æi

pentru definitivarea procesului de

reformã structuralã æi funcåionalã

pe care îl traverseazã instituåiile

româneæti în aceastã etapã,

cei mai importanåi factori

ai progresului îi constituie

schimbarea mentalitãåii

lucrãtorilor, precum æi a

practicilor æi metodelor de

lucru.

Conætienåi fiind de

responsabilitatea activitãåii

noastre, atât pentru securizarea

frontierelor exterioare ale UE,

cât æi pentru promovarea

unei imagini corespunzãtoare

a instituåiilor româneæti în

strãinãtate, având în vedere

cã poliåistul de frontierã este

primul reprezentant al unei

structuri statale cu care se

întâlneæte orice cetãåean din

altã åarã ce doreæte sã cãlãtoreascã în

România, se impune implementarea

unor concepte, metode æi practici

de lucru moderne în îndeplinirea

misiunilor poliåiætilor de frontierã.

Dacã la aceste principii se

adaugã constatãrile conducerii

Inspectoratului General al Poliåiei

de Frontierã potrivit cãrora distanåa

între Poliåia de Frontierã æi cetãåeni

este încã destul de mare, inspectorul

general al PFR, chestorul de poliåie

Nelu Pop intenåioneazã sã iniåieze

implementarea conceptului „poliåiei de

proximitate” în activitatea structurilor

instituåiei pe care o conduce, adaptat

competenåelor specifice.

În acest sens, bazându-se pe

rezultatele înregistrate de Poliåia

Românã, în luna septembrie a.c.,

inspectorul general al PFR a avut

o primã reuniune de informare cu

liderul elveåian de proiect, Peter

Schorer. La aceastã întâlnire au luat

parte reprezentanåii unor structuri

din IGPF ce ar putea fi implicaåi în

implementarea modelului.

Oaspetele elveåian a apreciat

în mod deosebit aceastã iniåiativã

æi a afirmat cã prin programul

finanåat de Guvernul Elveåian

poate realiza împreunã cu partea

românã acest obiectiv.

În cadrul reuniunii s-a stabilit

cã proiectul ce va fi stabilit va

avea ca scop - îmbunãtãåirea

imaginii Poliåiei de Frontierã în

comunitate iar ca obiectiv general,

optimizarea raportului dintre

Poliåia de Frontierã æi cetãåean.

Concret, obiectivele constau în:

Modificarea atitudinii poliåistului

de frontierã în managementul

relaåiei cu cetãåenii; Optimizarea

comunicãrii între poliåistul

de frontierã æi cetãåean;

Îmbunãtãåirea pregãtirii poliåiætilor

de frontierã.

Modelul va fi implementat iniåial

într-un centru pilot, urmând ca

experienåa profesionalã æi practicile

pozitive sã fie generalizate la nivel

naåional.

UN PAS SIGUR SPRE REUÆITÃ ÎN

LUPTA ÎMPOTRIVA CRIMINALITÃÅII

TRANSFRONTALIERE

În municipiul Iaæi va fi înfiinåat

un centru de coordonare interinstituåionalã

care va reuni specialiæti

din Poliåia de Frontierã, Poliåia

Naåionalã æi Vamã.

Într-o societate în care

infracåionalitatea nu are graniåe

dar are resurse puternice, rãspunsul

agenåiilor de aplicare a legii trebuie

sã fie pe mãsurã. În cadrul politicilor

mondiale æi în contextul construcåiei

unui spaåiu european de libertate

æi justiåie, cooperarea poliåieneascã,

atât naåionalã cât æi internaåionalã,

reprezintã singura soluåie viabilã

pentru identificarea celor mai bune

soluåii de luptã împotriva fenomenului

criminal.

Cu sprijinul experåilor francezi,

acordat în cadrul Convenåiei de

Înfrãåire Instituåionalã „Compatibilitate

instituåionalã, proceduralã

æi instruire cu agenåii similare din

Uniunea Europeanã”,

finanåatã prin programul

PHARE 2003, va fi

înfiinåat la Iaæi, în luna

octombrie 2005, un centru

de cooperare operativã la

care vor lucra ofiåeri din

cadrul Poliåiei de Frontierã,

Poliåiei Naåionale æi Vãmii.

Având în vedere situaåia operativã

înregistratã la frontierele României

æi perspectiva aderãrii la Uniunea

Europeanã, când åara noastrã va

asigura 25% din viitoarea frontierã

externã a UE, amplasarea acestui

centru de coordonare operativã la

Iaæi reprezintã o mãsurã clarã pentru

securizarea viitoarei frontiere externe

a UE.

Principalul obiectiv al acestuia îl

constituie eficientizarea schimbului

de informaåii operative în combaterea

criminalitãåii transfrontaliere, precum

æi dezvoltarea unor acåiuni comune

în cazuri concrete, desfãæurate cu

respectarea competenåelor legale ale

celor trei instituåii.

Centrul va funcåiona într-un spaåiu

pus la dispoziåie de Direcåia Poliåiei de

Frontierã Iaæi, logistica æi personalul

fiind asigurate de cele trei agenåii de

aplicare a legii.

Rezultatele practice obåinute ca

urmare a funcåionãrii acestui centru

vor fi evaluate de experåii francezi.

Frontiera - nr. 9/2005

Paginã realizatã de

Andreea CÂMPEANU

7


Colaborare

SIGURANÅÃ PENTRU O EUROPÃ UNITÃ

A treia reuniune a Consiliului

Director al Agenåiei Europene

pentru Managementul Cooperãrii

Operaåionale la Frontierele Externe ale

statelor membre ale Uniunii Europene

(FRONTEX) a avut loc la sediul

provizoriu al Agenåiei din Varæovia,

în data de 23 septembrie a.c. Aceasta

a reunit æefii poliåiilor de frontierã æi

ai agenåiilor de protecåie a graniåelor

din toate statele membre ale UE,

precum æi doi reprezentanåi ai Comisiei

Europene.

Æi de aceastã datã au fost invitaåi

æefii acestor agenåii din România æi

Republica Bulgaria, în calitate de

observatori.

Åara noastrã a fost reprezentatã

de comisarul - æef de poliåie Florentin

Robescu, directorul Direcåiei de

Combatere a Criminalitãåii Transfrontaliere

din IGPF.

Scopul acestei întâlniri a fost acela de a

discuta æi analiza proiectul de buget, planul

de activitãåi al agenåiei pentru anul 2006

precum æi politica de resurse umane.

Cine este FRONTEX?

Principalul scop al înfiinåãrii la

nivel european a acestei întâlniri

este:

„Coordonarea cooperãrii operative

pe bazã de informaåii la nivelul UE în

vederea întãririi securitãåii frontierelor

externe”.

n Agenåia promoveazã activ

cooperarea cu alte structuri de aplicare

a legii responsabile cu securitatea

internã la nivelul UE.

n Activitãåile FRONTEX se bazeazã

pe informaåii.

n FRONTEX sprijinã sistemele

naåionale de management al frontierelor

din statele membre æi contribuie la

libertatea æi securitatea cetãåenilor.

n Eficienåa FRONTEX se bazeazã

pe profesionalismul æi motivaåia

personalului.

n FRONTEX este un actor cheie în

implementarea politicilor comune ale

UE pentru managementul

integrat al frontierei.

n FRONTEX foloseæte

în activitatea

sa acåiuni comune æi

proiecte pilot, analize de

risc, organizeazã sesiuni de pregãtire

specificã.

Comisarul european de justiåie

æi drepturi civile, Franco Frattini a

evidenåiat importanåa acestei agenåii

numind-o „piatra de temelie a Uniunii

Europene în lupta împotriva migraåiei

ilegale, securizarea frontierelor externe

æi lupta împotriva criminalitãåii

organizate internaåionale.”

Ministrul de afaceri interne din

Luxemburg a subliniat importanåa

agenåiei în cooperarea internaåionalã

spunând cã aceastã instituåie a fost

creatã „nu pentru a închide Europa, ci

pentru a æti cine o viziteazã”.

Andreea CÂMPEANU

SEMINAR PE PROBLEME DE

COOPERARE TRANSFRONTALIERÃ

La invitaåia Centrului pentru

Controlul Democratic al Foråelor

Armate (DCAF) din Geneva, o delegaåie

a Poliåiei de Frontierã Române condusã

de adjunctul inspectorului general

al PFR, chestor de poliåie Neculai

Burnichi a participat, în perioada 22

– 24 septembrie a.c., în localitatea

Kopaonik – Serbia, la seminarul cu

tema „Leadership, Management æi

Organizare Internã în Domeniul

Securizãrii Frontierei”.

La întâlnire au fost prezenåi

æefi ai poliåiilor de frontierã

æi ai structurilor similare de

management al frontierelor

din Germania, Finlanda,

Croaåia, Bosnia-Herzegovina,

Uniunea Serbia-Muntenegru,

Albania æi Macedonia, precum

æi reprezentanåii fundaåiei

organizatoare (DCAF) - Andrus

Oovel æi Jurgen Reinmann.

Scopul seminarului a constat

în schimbul reciproc de experienåe

acumulate în domeniul cooperãrii

transfrontaliere regionale, de la

modalitãåile acåionale concrete, de

tipul patrulelor æi misiunilor operative

comune (atât la frontiera verde, cât æi

în punctele de control al trecerii), la

înfiinåarea æi funcåionarea instituåiei

ofiåerului de legãturã, a consilierului

pe probleme de documente, respectiv

8 Frontiera - nr. 9/2005

la activitatea Punctelor æi Centrelor

Naåionale de Contact æ.a.

În contextul discuåiilor asupra

cooperãrii regionale, chestorul de

poliåie Neculai Burnichi a intervenit

pentru a sublinia necesitatea realizãrii

acestei cooperãri, nu doar în formula

Locaåia care a gazduit

lucrãrile simpozionului

bilateralã, la frontierele comune, ci æi

a cooperãrii inter-agenåii, a antrenãrii

tuturor instituåiilor implicate în

combaterea criminalitãåii organizate æi

a variatelor forme de infracåionalitate

transfrontalierã, apreciind faptul

cã Poliåia de Frontierã Românã a

înregistrat succese în acest domeniu,

beneficiind æi de asistenåa instituåiilor

similare din statele UE.

Un alt subiect de interes abordat

în cadrul acestei reuniuni a fost

Modelul de analizã de risc – prezentat

de delegatul Gãrzii de Frontierã

Finlandeze, Jukka Savoleinen – care

a generat discuåii asupra oportunitãåii

æi fezabilitãåii înfiinåãrii unui Centru

Regional de Analizã de Risc ce ar putea

contribui în mare mãsurã la întãrirea

securitãåii naåionale æi regionale în

spaåiul balcanic.

Participanåii au convenit asupra

necesitãåii creãrii precondiåiilor ce

vor permite concretizarea acestor

iniåiative, pornind de la

stadiul iniåial de evaluare,

la identificarea soluåiilor de

armonizare legislativã care

sã contureze cadrul formal de

organizare a acåiunilor comune

pe principii de compatibilitate

æi interoperabilitate.

Pentru delegaåia PFR,

participarea la acest seminar a

reprezentat o sursã preåioasã de

informaåii privind demersurile

æi formele de cooperare

transfrontalierã întreprinse

de vecinii imediaåi æi de vecinii

acestora, în contextul intenåiei

comune de a face parte dintr-o

Europã unitã, în spaåiul cãreia

asigurarea securizãrii frontierelor, atât

interne, cât æi externe, se organizeazã

pe principiile managementului integrat

æi efortului comun de contracarare a

ameninåãrilor de orice tip.

Anemona PEREÆ


Vicepreæedintele CE Franco Frattini la PTF Galaåi

Vizita comisarului european pentru

libertate, securitate æi justiåie Franco

Frattini, care a avut loc vineri 30

septembrie a.c., la Punctul de Trecere a

Frontierei Galaåi – Rutier a reprezentat

primul contact al acestuia cu poliåiætii

de frontierã români. Comisarul

european, care este în acelaæi timp æi

vicepreæedintele Comisiei Europene,

a fost însoåit de cãtre ministrul

administraåiei æi internelor

Vasile Blaga.

Aparatura de

supraveghere, cea

folositã la controlul

documentelor, mijloacele

de intervenåie

terestre æi navale au

reprezentat doar o

parte din tehnica pe

care o au în dotare

poliåiætii de frontierã æi care a fost

prezentatã reprezentanåilor UE.

Aceastã prezentare a fost urmatã

de un scurt exerciåiu al luptãtorilor

Detaæamentului de Intervenåie al

IJPF Galaåi, desfãæurat cu ocazia

reåinerii a trei cetãåeni moldoveni

care trecuserã frontiera în mod

ilegal æi cu armament asupra lor,

caz ipotetic desigur.

Prezentarea Poliåiei de

Frontierã a fost fãcutã de cãtre

inspectorul general al PFR,

chestorul de poliåie Nelu Pop,

iar chestorul de poliåie Corneliu

Alexandru a prezentat sistemele

de comunicare folosite în PFR.

Aprecierile fãcute de cãtre comisarul

european la adresa MAI, în general,

æi a Poliåiei de Frontierã, în special,

reprezintã o recunoaætere a eforturilor

fãcute de poliåiætii de frontierã pentru

asigurarea unui climat european la

frontiera româno-moldoveneascã.

Bogdan CARP,

IJPF Galaåi

ÎNCEPEREA ANULUI ÆCOLAR POLIÅIENESC ÎN GERMANIA

Anul æcolar 2005-2006 are un început

promiåãtor din punctul de vedere al

relaåiilor de colaborare æi cooperare

internaåionalã.

Astfel, în baza Acordului de

Parteneriat încheiat între Æcoala

de Pregãtire a Agenåilor Poliåiei de

Frontierã „Avram Iancu” - Oradea æi

Centrul de Formare æi Perfecåionare

al Poliåiei Federale a Prezidiului

Centru-Mitte-Eschwege, Republica

Germanã, o delegaåie a æcolii din

România, formatã din: comisarulæef

Ovidiu Stanciu-directorul æcolii;

comisarul-æef Liviu Cora-æeful echipei

de proiect în relaåia de parteneriat cu

Germania; comisarul Ioan Micheææeful

compartimentului Management

Resurse Umane; subinspectorul

Marian Cojocaru–ofiåer principal în

cadrul Compartimentului Juridic æi

Relaåii Internaåionale; comisarul-æef

Doru Petrache - director adjunct al

Æcolii de Perfecåionare a cadrelor PFR

Oræova, a efectuat o vizitã de lucru

la æcoala din Germania. Principalele

obiective ale vizitei au fost stabilirea

Planului de activitãåi pentru anul 2006 æi

participarea la festivitãåile de depunere

a jurãmântului de cãtre elevii æcolii din

Germania.

Vizita a debutat cu o analizã a

modului de desfãæurare a activitãåilor

derulate pânã în prezent, constatânduse

cã rezultatele înregistrate sunt dintre

cele mai bune, iar continuarea acestui

parteneriat este apreciatã pozitiv de

toate eæaloanele superioare, atât din

Germania, cât æi din România. Dupã

aceastã analizã s-a trecut la discutarea

æi analizarea activitãåilor propuse de cele

douã pãråi a se desfãæura în anul 2006,

în final rezultând Planul de Activitãåi

pe 2006. În data de 23 septembrie

a.c. delegaåia românã a participat la

festivitãåile de depunere a jurãmântului

de cãtre elevii Centrului din Germania,

organizate în centrul oraæului Eschwege,

prilej cu care a fost remarcat interesul

deosebit al cetãåenilor germani faåã

de activitãåile desfãæurate de Poliåia

Federalã din Germania.

La acest eveniment au participat

reprezentanåi ai Ministerului Federal

de Interne din Germania, ai autoritãåilor

locale, diferite personalitãåi politice

æi locale, pãrinåi, cetãåeni ai oraæului

Eschwege, printre care amintim: d-

l Wieland Mozdzynski–preæedintele

Prezidiului Centru; d-l Dieter Spacek–

directorul Centrului de Formare æi

Perfecåionare al Prezidiului Centru-

Eschwege; d-l Jurgen Zick–primarul

oraæului Eschwege.

Depunerea jurãmântului a fost

coordonatã de cãtre directorul adjunct

al Centrului din Eschwege, d-l Markus

Bierschenk. În programul acestor

festivitãåi au fost incluse æi momente

muzicale, un rol deosebit de important

având în acest sens Orchestra Poliåiei

Federale din Hannover, condusã de d-l

Matthias Hofert.

Manifestarea s-a încheiat printro

masã festivã organizatã la sediul

Centrului din Eschwege, la care

au participat atât reprezentanåi ai

Ministerului Federal de Interne,

personalitãåi locale, cât æi pãrinåi ai

elevilor.

În contextul schimbãrilor

intervenite în Ministerul Federal

de Interne din Germania, privind

denumirea poliåiei naåionale æi uniforma

acesteia, un punct de atracåie l-a

constituit uniforma de reprezentare a

Ministerului Administraåiei æi Internelor

din România, purtatã de cãtre membrii

delegaåiei române.

Marian COJOCARU

Frontiera - nr. 9/2005

9


Reportaj

În centrul Europei

- IJPF SATU-MARE -

Cetatea æi oraæul Satu Mare,

situate la încruciæarea unor vechi

drumuri de negoå au avut, de-a

lungul Evului Mediu, un important

rol economic, politic æi militar. Deæi,

Zona de responsabilitate a IJPF

Satu Mare are o dezvoltare de front

de 191,8 km, având frontierã comunã

cu Republica Ungaria (98,3 km) æi

Ucraina (93,5 km).

84% ofiåeri, 85% agenåi, 67% personal

civil æi 98% p.f.a.c.; SPF Boghiæ, cu o

dezvoltare de 30,6 km, fiind încadrat

cu 87,50% ofiåeri, 54% agenåi, 50%

personal civil æi 100% p.f.a.c.; SPF

Satu Mare are o dezvoltare de front

de 31,7 km æi este încadrat cu 67%

ofiåeri, 80% agenåi, 50% personal civil

æi 83% pfac.

La frontiera cu Ucraina paza

frontierei este asiguratã pe 5,2 km de

SPF Satu Mare, iar restul de alte trei

sectoare: SPF Halmeu, cu o dezvoltare

de front de 28,5 km, încadrat cu 90%

ofiåeri, 69% agenåi, 50% personal civil

æi 94% p.f.a.c.; SPF Tarna Mare are

o dezvoltare de front 35,2 km æi este

încadrat cu 20% ofiåeri, 49 % agenåi,

33% personal civil æi 100% p.f.a.c.;

SPF Negreæti Oaæ are o dezvoltare

de front de 24,6 km, fiind încadrat

cu 83% ofiåeri, 100% agenåi, 67%

personal civil æi 100% p.f.a.c.

La frontiera UE

ridicat la rangul de oraæ abia în anul

1230, cetatea de pãmânt cu numele

Castrum Zot Mar a fost menåionatã ca

fiind unul din domeniile stãpânite de

voievodul Menumorut încã din secolul

al X-lea. În secolul al XVIII-lea, dupã

repetate distrugeri æi refaceri, Cetatea

Sãtmarului dispare, dar din acest secol

începe urbanizarea tot mai accentuatã

a oraæului. Se regularizeazã albia

Someæului, se asaneazã mlaætini, se

fac îndiguiri, se dezvoltã economia.

Astãzi, municipiul Satu Mare, cu o

populaåie de peste 117 mii de locuitori,

constituie polul economic, social æi

cultural al judeåului a cãrui reæedinåã

este. Judeåul Satu Mare este situat în

nord - vestul României æi în centrul

Europei, având o suprafaåã de 4418

km². Are douã frontiere comune, cu

Ungaria æi Ucraina, æi este traversat

de râurile Someæ, cu o lungime de 60

km, pe teritoriul judeåului, Tur 66 km

æi Crasna 57 km.

Din populaåia judeåului de 373 mii

locuitori, cât numãra la 1 ianuarie

2004 æi care reprezintã 1,7% din

populaåia åãrii, 58,8% sunt români,

35,2% maghiari, 1,0% germani, 3,7%

rromi æi 0,3% alte naåionalitãåi.

10 Frontiera - nr. 9/2005

Judeåul, prin poziåia sa geograficã,

reprezintã o poartã principalã de acces

în åãrile UE pentru cetãåenii români

æi strãini (în principal cetãåeni care

provin din åãrile afro-asiatice æi din

fosta CSI) care tranziteazã România

sau care staåioneazã un anumit timp

pe teritoriul

åãrii noastre.

Situarea zonei

de competenåã a

IJPF Satu Mare

la frontiera de

N-V a României

d e t e r m i n ã

g r u p u r i l e

i n f r a c å i o n a l e

sã acåioneze în

aceastã zonã,

astfel încât

judeåul tinde

devinã tot mai

mult o „åintã”

pentru cei care

comit acte incluse în categoria

infracåionalitãåii transfrontaliere.

La frontiera cu Republica Ungaria

îæi desfãæoarã activitatea trei sectoare,

astfel: SPF Carei, care are o dezvoltare

de front de 36 km æi este încadrat cu

La sediul IJPF Satu Mare am

stat de vorbã cu comisarul-æef de

poliåie Ion Pop, æeful inspectoratului,

începând cu 1 iunie a.c. A plecat de la

Poliåie, unde lucrase înainte, deoarece

„a simåit nevoia sã schimbe profilul”,

dupã cum ne-a mãrtursit. Încã de

la început, s-a ocupat de partea

administrativã a inspectoratului æi

de combaterea corupåiei în rândul

personalului Poliåiei de Frontierã,

acåionându-se prin

controale inopinate

asupra lucrãtorilor,

cei în neregulã fiind

pedepsiåi conform

legii. Odatã ajuns la

Poliåia de Frontierã

s-a confruntat

cu o situaåie

n e m a i î n t â l n i t ã

întrucât pe la

jumãtatea lunii

august au fost

schimbaåi cinci æefi

de sectoare din cei

æase. Chiar dacã au

fost gãsite cu greu

alte cadre care sã participe la concurs

problema a fost, totuæi, rezolvatã.

Pe linie administrativã s-

a organizat o licitaåie pentru

autovehiculele vechi, urmând ca cele

care nu se vând sã fie casate.


În ceea ce priveæte dotarea,

adjunctul pentru logisticã, comisarul

Vasile Pintea, ne-a spus cã, în

principiu, ar mai fi nevoie de încã douã

autospeciale cu aparaturã de vedere

pe timp de noapte, pentru a putea

acoperii întreaga zonã. În momentul

de faåã IJPF Satu Mare are în dotare

douã autospeciale, dar datoritã

numãrului mare de ore de funcåionare

æi a temperaturilor foarte ridicate din

timpul verii æi foarte scãzute iarna,

camerele termice s-au defectat iar

asigurarea service-ului are loc în

Marea Britanie, întreaga procedurã

durând foarte mult. Datoritã acestui

fapt a fost detaæatã o camerã termicã

de la IJPF Botoæani, care a venit

direct de la reparat. Aceasta, dupã

nici 360 de ore de funcåionare, în

condiåiile în care o misiune dureazã

între 4-8 ore vara æi 6-12 ore iarna,

s-a defectat din nou.

O altã problemã ar fi cã în puncte

nu existã decât o singurã sondã cu

CO 2 , dar æi aceasta este decalibratã.

Întreg service-ul aparaturii defecte

necesitã reparaåii în strãinãtate æi nu

se acceptã nici un alt fel de intervenåie

în România, chiar dacã este fãcutã

de cãtre firme autorizate æi pe bani

mai puåini. De asemenea, ar mai fi

ceva probleme cu fondurile alocate

întreåinerii æi reparaåiilor clãdirilor.

Acestea, pur æi simplu, nu existã iar

cadrele sunt nevoite sã facã aceste

lucrãri din bani proprii.

În ceea ce priveæte ultimele

achiziåii, de motociclete pe patru

roåi, acestea se dovedesc foarte

performante. Singurul inconvenient

este autonomia, ele au un consum

foarte ridicat, între 14 æi 16 litri la

suta de kilometri, uneori capacitatea

micã a rezervorului nepermiåând

efectuarea de misiuni în limita

sectoarelor. De asemenea, nu existã,

în afara cãætilor de protecåie, un

echipament adecvat. Cu toate acestea

îæi dovedesc utilitatea în efectuarea

misiunilor în locurile inaccesibile altor

tipuri de autovehicule.

Dupã terminarea discuåiilor

am hotãrât, de comun acord cu

æeful inspectoratului, sã vedem la

faåa locului zona de frontierã din

responsabilitate.

Primul popas: Carei

Însoåiåi de purtãtorul de cuvânt,

comisarul-æef Sorin Floruå, am plecat

cãtre Sectorul P.F. Carei, distanåa de

35 de kilometri parcurgând-o destul de

dificil din cauza ploii mãrunte care nu

mai contenea. Aici am fost întâmpinaåi

de æeful de sector, subcomisarul Vasile

Chiæluca, numit pe aceastã funcåie

începând cu data de 1 septembrie

a.c., care ne-a prezentat situaåia din

cadrul acestui sector, care are

în subordine douã puncte

de trecere a frontierei: PTF

Urziceni æi PTF Feroviar

Carei. Terenul nisipos

este puternic împãdurit,

în special lângã linia de

frontierã, pe o adâncime

medie de 10 km. Serviciul

se desfãæoarã în ture de 12

h cu 24 h , 12 h cu 48 h, iar

ora de schimbare a turei se

modificã permanent pentru

a se evita æablonismul.

De la începutul anului

s-au înregistrat 44 de

evenimente, reåinânduse

43 de cetãåeni români, 21

strãini iar alte æase persoane

au fost reåinute în cooperare cu

grãnicerii din Republica Ungarã. A

existat æi un caz în care un cetãåean

român a fost reåinut de cãtre

grãnicerii unguri æi înapoiat, dupã

ce autoritãåile de frontierã române

le-au anunåat pe cele vecine despre

trecerea ilegalã a acestuia. În total

au fost întocmite 46 lucrãri penale æi

constatate 1040 contravenåii.

Infracåiunile predominante sunt

trecerile ilegale, în cursul anului

fiind reåinute opt grupuri cu un total

de 43 de persoane. Problemele cele

mai mari le ridicã emigranåii, care,

deæi sunt descoperiåi æi duæi la ONR-

Bucureæti „se întorc de multe ori

înaintea poliåistului de frontierã care

i-a condus” æi încearcã sã treacã, din

nou, fraudulos frontiera.

Ultimul caz a avut loc în 7

septembrie a.c., când doi cetãåeni din

Bangladesh æi unul din Venezuela au

fost vãzuåi în zona de responsabilitate

de cãtre douã persoane de sprijin ce au

anunåat imediat Poliåia de Frontierã.

S-a pornit de urgenåã în cãutarea

lor, dar aceætia au reuæit sã treacã

în Ungaria, unde au fost depistaåi de

cãtre grãnicerii maghiari æi predaåi

autoritãåilor române. Cetãåeanul

venezuelean fusese prins de æase

ori de poliåiætii de frontierã români,

întocmindu-i-se lucrare penalã pentru

sãvâræirea infracåiunii de trafic de

migranåi æi trecere frauduloasã a

frontierei de stat.

Ne-am urcat în Nissan æi am pornit

prin raionul de responsabilitate. Pe

drum am întâlnit o patrulã formatã

din p.f.a.c. Florin Sãlãjan æi Cristian

Lodeanu, care executau post control

pe comunicaåie. Ne-am îndreptat,

apoi, cãtre comuna Horea, unde, în

urmã cu câteva zile fusese deschis

un punct de mic trafic, pentru 24

de ore, cu ocazia zilelor satului. În

aceastã zonã mijlocul de transport de

bazã este cãruåa. Cu toate acestea, la

câteva ceasuri, dacã vremea permite,

mai poåi vedea æi câte o maæinã a

vreunui localnic. Singura îndeletnicire

a oamenilor de aici este agricultura.

În Sanislãu, urmãtoarea localitate

din cadrul aceluiaæi sector, am întâlnit

o altã patrulã formatã din agenåii

Cãlin Tiran æi Stelian Leica, care

executau post control pe comunicaåie,

în acelaæi timp având în supraveghere

æi Gara Sanislãu. Aceætia, deæi stãteau

în ploaie de mai bine de æase ore, nu

se confruntaserã cu nici un caz de

încãlcare a legii.

Dupã ce am vãzut o parte din

zona de responsabilitate am fãcut

o vizitã la PTF Urziceni, un punct

micuå æi cochet. În cursul acestui an

au fost 314 cetãåeni strãini cãrora nu

li s-a permis intrarea æi unul cãruia

nu i s-a permis ieæirea, 11455 români

care nu au fost lãsaåi sã iasã din

Frontiera - nr. 9/2005

11


Reportaj

åarã æi 22 care au încercat sã intre

fraudulos. Au fost descoperite 31 de

infracåiuni, printre care fals æi uz de

fals, la regimul armelor æi muniåiilor

æi au fost depistate douã maæini furate

æi un urmãrit general. Cooperarea cu

grãnicerii unguri este deosebit de

bunã, aceætia solicitându-ne sã se

fotografieze cu æeful de

sector.

Urmãtoarea oprire a

fost la PTF Carei Feroviar.

Aici, datoritã traficului

redus, l-am întâlnit doar pe

agentul principal Marius

Pop, care ne-a informat

cã existã un trafic zilnic

de æase trenuri, cu 30 de

persoane în medie, uneori

singurii cãlãtori fiind doar

personalul care deserveæte

trenul. Vizita noastrã s-a

oprit odatã cu lãsarea

serii æi ne-am înapoiat în

municipiu, întrucât a doua

zi aveam sã vizitãm SPF

Satu Mare.

Sector cu dublã

frontierã

Sectorul are frontierã

cu Republica Ungaria

æi cu Ucraina, atât pe

uscat, cât æi pe apã,

râul Tur despãråind

România de Ucraina

pânã în zona semnului

de frontierã Triplex

Confinium. Acesta

marcheazã frontiera

între România, Ungaria

æi Ucraina. Raionul de

responsabilitate este

cuprins între râurile

Someæ æi Tur, forma de

relief a terenului fiind æesul, care

este strãbãtut de canale de irigaåii pe

toatã suprafaåa zonei de competenåã.

Existã aici, în special, culturi de

cereale, plante textile, leguminoase

æi zarzavaturi, precum æi pãduri de

foioase. Terenul este mediu accidentat,

fiind accesibil mijloacelor de transport,

în afara drumurilor amenajate, doar

12 Frontiera - nr. 9/2005

în perioada anotimpului cald æi fãrã

ploi.

Sectorul are în zona de

responsabilitate douã comune la

frontierã, Dorolå æi Lazuri æi alte trei

în adâncime. Primãria din comuna

Dorolå întreåine semnele de frontierã,

demonstrând buna cooperare a

poliåiei de frontierã

cu administraåia

publicã din zonã. De

asemenea, o bunã

cooperare existã æi cu

poliåia, executânduse

acåiuni în comun

cu aceætia.

În zona de

responsabilitate a

acestei structuri

au fost implicate

în evenimente la

frontiera verde 22

de cetãåeni români

æi 15 strãini, ultimul

caz fiind înregistrat

în noaptea de 15/16

septembrie a.c., când

un cetãåean român a trecut ilegal

frontiera din Ungaria în România æi

a fost reåinut de poliåiætii de frontierã

aflaåi în dispozitiv.

Dupã ce am discutat cu æeful de

sector, comisarul Aurel Poliac, care

tocmai promovase

examenul

pentru comanda

sectorului, am

vizitat PTF

Petea. Pe drum

ne-am întâlnit

cu agenåii Horaåiu

Lazin æi

Robert Bancaæ,

din cadrul

subunitãåii de

i n t e r v e n å i e ,

care, deæi eram

însoåiåi de æeful de sector s-au lãsat

greu fotografiaåi, drept pentru care

nici nu o sã le publicãm fotografia.

Cel mai nordic

punct de trecere

a frontierei cu

Ungaria

Punctul Petea a fost deschis

ca punct internaåional de trafic

cu persoane æi mãrfuri în anul

1980, înainte fiind doar un

punct de mic trafic. Existã

însã date care atestã cã aici a

funcåionat un punct de trecere

a frontierei încã din 1937. Pânã

în anul 1989 prin punct treceau

anual aproximativ 250.000

de persoane, iar în prezent

tranziteazã aproximativ douã

milioane. În anul 1996 punctul s-a

modernizat, iar traficul se desfãæoarã

în prezent pe æase benzi pentru

persoane æi una pentru autocamioane.

Dotãrile necesare pentru controlul

trecerii frontierei sunt la standarde

internaåionale, tehnica din dotare

fiind achiziåionatã, în bunã parte,

din fonduri Phare. Cu toate acestea

ar mai fi necesare câteva calculatoare

æi câte un câine de droguri pe fiecare

turã.

Aici am fost întâmpinaåi de cãtre

æeful punctului, subcomisarul Adiel

Babici, numit cu data de 1 septembrie

a.c. pe aceastã funcåie. De la domnia

sa am putut afla cã media traficului

de cãlãtori pe o zi este de 2800, iar a

mijloacelor de transport de 750. La

sfâræitul sãptãmânii se constatã o

creætere a traficului întrucât multe

persoane din åara vecinã vin sã-æi

facã cumpãrãturile în România,

preåurile fiind mult mai mici la noi.

Pe turã sunt opt lucrãtori, câte doi pe

fiecare sens, un ofiåer de serviciu, doi

la control-acces æi un æef de grupã.

În ceea ce priveæte situaåia

operativã, în acesta an au fost

înregistrate la nivelul punctului 364 de

infracåiuni æi 4677 de contravenåii.

Pe raza punctului îæi desfãæoarã

activitatea o serie de instituåii cu

care Poliåia de Frontierã colaboreazã

foarte bine: Vama, Comisionari

Vamali, Administraåia Naåionalã

a Drumurilor æi chiar asigurãrile

medicale.


Pentru a ni se face o prezentare

a zonei de responsabilitate am fost

preluaåi de cãtre æeful de turã,

subinspectorul Cristian Åicle. Prima

destinaåie a fost în zona de frontierã din

comuna Berca, la Triplex Confinium

„Tur”, care marcheazã frontiera dintre

România, Ungaria æi Ucraina. Aici,

de o parte æi de alta a râului Tur,

terenul este acoperit cu vegetaåie, ceea

ce a îngreunat ajungerea noastrã la

semnul de frontierã. De cum am luat

contact cu zona am fost întâmpinaåi

de roiurile de åânåari, care datoritã

ploilor abundente din acesta an s-au

înmulåit ca niciodatã, dupã cum neau

mãrturisit agentul Ætefan Ætefan

æi p.f.a.c. Cristian Fiå.

În drumul cãtre Satu Mare am

trecut prin localitatea Micula, unde i-

am întâlnit la datorie pe agenåii Mircea

Rus æi Marius Zaha, care efectuau un

post-control pe comunicaåie.

Un gard de sârmã

care desparte

teritorii...

dar nu æi oameni

Ziua urmãtoare am avut-o

rezervatã pentru SPF Halmeu. La

sediu am fost primiåi de adjunctul

æefului de sector, comisarul-æef Nicolae

Costinaæ, æeful de

sector, comisarulæef

Munich Francisc

nefiind încã numit

pe funcåie æi îæi

desfãæura activitatea

la vechiul sãu

loc de muncã,

la inspectoratul

judeåean al poliåiei

de frontierã.

Sectorul Poliåiei

de Frontierã Halmeu

este situat în partea

de N-V a României, în

Câmpia Someæului,

la frontiera cu

Ucraina fiind mãrginit

de râul Tur æi de Dealul

Viilor. Întreaga zonã este

de æes, cu numeroase mlaætini æi bãlåi

desecate, precum æi douã vãi.

Pe jos sau cu auto, în civil sau

uniformã, în localitãåi sau în locurile

speciale de deplasare, folosind intens

sprijinul populaåiei æi informaåiile

obåinute, poliåiætii de frontierã îæi

desfãæoarã misiunile în funcåie de

specificul zonei æi situaåia operativã.

Se lucreazã pe patru ture. Majoritatea

poliåiætilor de frontierã

sunt din Satu Mare

æi fac zilnic naveta

cu autoturismele

personale.

Situaåia infracåionalã

a sectorului

este predominatã de

cazurile de contrabandã,

în ultima perioadã înregistrându-se

nu mai

puåin de 20 de astfel

cazuri.

Sectorul are în

subordine æi un PTF

rutier, la Halmeu, care

îæi are sediul în aceeaæi

clãdire cu sectorul.

Acesta s-a deschis

traficului internaåional

de persoane æi mãrfuri

din 16 iulie 2004,

pânã atunci nefiind

destinat decât

m ã r f u r i l o r

æi trecerilor

simplificate.

Prin acest

punct se face

transportul de

mãrfuri dintre

R o m â n i a

æi åãri din

E u r o p a ,

drumul E-81

ce trece pe

aici fãcând

legãtura cu

l o c a l i t a t e a

Diakovo, din

Ucraina.

Controlul în punct se face împreunã

cu Vama, pe sens existând o singurã

tonetã. Zilnic tranziteazã aproape

1000 de persoane, cu 600 mijloace

de transport, traficul din ultima lunã

fiind ceva mai scãzut faåã de cele

precedente.

În ceea ce priveæte cooperarea,

aceasta se desfãæoarã foarte bine

cu grãnicerii ucrainieni, æefii de

punct întâlnindu-se sãptãmânal.

Æi cu celelalte organe care îæi

desfãæoarã activitatea în punct sau

cu administraåia publicã localã

cooperarea se realizeazã la fel de

bine. Un astfel de exemplu este cel

al Primãriei din localitate, care a

angajat o firmã sã facã curãåenie

în incinta punctului, costurile fiind

suportate de cãtre autoturismele care

tranziteazã punctul.

Prin PTF se transportã produse

petroliere, material lemnos, plãci de

azbociment, gaz lichefiat sau chiar

îngrãæãminte.

În ceea ce priveæte celãlalt punct

din subordine, PTF Halmeu Feroviar,

acesta este deschis numai traficului

internaåional de mãrfuri. Trenurile

Frontiera - nr. 9/2005

13


Reportaj

destinate transportului de marfã nu

au program fix, însã înainte de sosire

sunt anunåate poliåiætilor de frontierã,

care desemneazã echipa de control

care se deplaseazã în garã. Datoritã

ecartamentului diferit dintre liniile

din România æi Ucraina, marfa este

mutatã dintr-un tren în altul.

Însoåiåi de cãtre gazda noastrã am

plecat sã vedem zona de frontierã,

unde dealurile acoperite de plantaåii

de vii te invitau sã guæti din boabele

de toate soiurile. Din pãcate multe

din hectarele de vie nu erau tocmai

îngrijite, multe dintre ele fiind lãsate

de izbeliæte.

În vârful unui deal, printre vii,

am vãzut frontiera cu gardul de

sârmã al ucrainienilor. Gardul încã

mai persistã din vremurile trecute

pe aproape toatã lungimea frontierei,

doar în jurul punctului fiind tãiat.

Ne-am întâlnit æi cu agenåii

Filip Viorel æi Cãtãlin Vasile, ce îæi

desfãæurau misiunea de patrulare cu

o motocicletã pe patru roåi.

Aproape de asfinåit, când am

terminat de vizitat o bunã parte din

acest capãt de åarã, ne-am întors în

oraæul reæedinåã.

Satu Mare-vãzut

din elicopter

A doua zi, înainte de a

ne întoarce la Bucureæti,

urma sã facem, din elicopter,

câteva fotografii Punctului

de Frontierã Petea, oraæului

Satu Mare æi împrejurimilor

acestuia. Frontiera vãzutã

din cer este ceva unic, iar

imaginile nu pot reda decât

puåin din senzaåia pe care o

ai survolând zona pe care noi,

poliåiætii de frontierã, o avem

în responsabilitate.

Dupã scurta survolare a frontierei

de cãtre prefectul judeåului, Radu

Bud, am decolat æi noi de la PTF

Petea, cu elicopterulul IAR 316 B,

împreunã cu echipajul format din

cãpitanul comandor Neculai Chiriåã æi

maistrul militar principal Ion Ivãnuæ,

condus de cãtre generalul de flotilã

aerianã Ilie Constantin. Chiar dacã

era primul nostru zbor am reuæit sã

facem faåã emoåiilor care ne încercau

æi sã realizãm fotografiile propuse.

Am vãzut astfel, din elicopter, cum

Someæul împarte în douã municipiul

Satu Mare, iar dupã un survol, asupra

oraæului am aterizat pe aeroportul

din localitate pentru alimentarea

cu cherosen. A urmat un nou zbor

deasupra aeroportului æi oraæului,

de unde ne-am întors la Punctul de

Frontierã Petea.

Cu împlinirea unei noi experienåe

ne-am întors spre Bucureæti, nu

înainte de a ne lua rãmas bun de

la oamenii æi locurile sãtmãrene, cu

dorinåa de a reveni cât mai curând pe

aceste meleaguri.

Au consemnat

Gabriel CRÃCIUN

Ætefan ANDREESCU

14 Frontiera - nr. 9/2005


RESTRUCTURAREA IGPF

1 OCTOMBRIE 2005

Organigramã

În conformitate cu Dispoziåia

inspectorului general al PFR

nr. 27.907 din 27.09.2005

privind aplicarea mãsurilor

organizatorice necesare în vederea

reducerii cu 30% a numãrului

de posturi de conducere æi de

execuåie din aparatul propriu

al IGPF æi înfiinåarea unor

structuri subordonate nemijlocit,

în conformitate cu prevederile

Hotãrârii Guvernului nr.

306 din 14.04.2005 pentru

aprobarea „Strategiei actualizate

privind reforma instituåionalã

a Ministerului Administraåiei

æi Internelor în perioada 2005-

2006”; Ordinului Ministrului

Administraåiei æi Internelor nr.

I/0550 din 23.05.2005 privind

reducerea cu 30% a numãrului

de posturi din aparatul central

æi orientarea acestora cãtre

execuåie prin descentralizarea

unor activitãåi æi competenåe în

scopul eficientizãrii activitãåii de

conducere/coordonare la nivelul

inspectoratului general au fost

reorganizate unele structuri

din compunere, fiind trecute în

subordinea nemijlocitã.

Astfel, începând cu data de 1

octombrie 2005, aparatul central

al IGPF se reorganizeazã prin

reducerea numãrului de posturi

de la 410 la 280 posturi (de la 39

de posturi de conducere la 27) æi va

avea urmãtoarea structurã:

Inspector general

Serviciul Organizare,

Planificare Misiuni æi

Resurse

Analizã, Statisticã æi

Evaluare

Serviciul Control:

- Control;

- Anchete Interne.

Adjunct al

inspectorului general

Adjunct al

inspectorului general

Adjunct al

inspectorului general

Financiar

Serviciul Cabinet æi

Relaåii Publice

Serviciul Juridic

Direcåia

de Combatere a

Migraåiei Ilegale

Serviciul de

Combatere a Migraåiei

Ilegale

Serviciul de

Combatere a

Traficului de Persoane

Serviciul Criminalistic

Coordonare PPF

Aeroportuare æi

Marinã

Direcåia de Combatere

a Infracåionalitãåii

Transfrontaliere

Serviciul de Combatere

a Infractionalitatii

Transfrontaliere

Serviciul de Combatere

a Traficului de

Substanåe Interzise

Serviciul Cercetãri

Penale

Biroul Analizã de Risc

Serviciul Tehnic

Serviciul Administrarea

Patrimoniului Imobiliar

Intendenåã

Marketing æi Achiziåii

Direcåia Management

Resurse Umane

Serviciul Resurse

Umane

Serviciul Formare æi

Pregãtire Continuã

Asistenåã psiho-socialã

Direcåia Integrare

Europeanã, Colaborare

Internaåionalã æi

Programe

Serviciul Integrare

Europeanã æi Programe

Serviciul Relaåii

Internaåionale,

Acorduri æi Protocol

Biroul Traduceri æi

Translaåie

I.G.P.F.

Activitatea de coordonare operativã a structurilor

teritoriale se va realiza de cãtre departamentele din cadrul

direcåiilor de combatere a migraåiei ilegale æi de combatere a

infracåionalitãåii transfrontaliere, pe domenii de activitate.

De asemenea, începând cu data de 01.10.2005, se

înfiinåeazã urmãtoarele structuri, subordonate nemijlocit

IGPF, cu un numãr total de 130 de posturi rezultate din

reducerea numãrului de posturi din Inspectoratul General:

Personalul structurilor nou înfiinåate subordonate

nemijlocit poate fi cooptat în activitãåi de control, cercetare

a unor evenimente/situaåii etc. De asemenea, desfãæoarã

activitãåi de coordonare/verificare la structurile teritoriale,

pe domeniul propriu de activitate.

În scopul asigurãrii salarizãrii æi sporurilor adecvate

activitãåilor desfãæurate æi misiunilor personalului

structurilor nou înfiinåate subordonate nemijlocit,

Serviciul Financiar, Serviciul Resurse Umane æi

Serviciul Juridic vor întreprinde demersurile necesare

pentru modificarea/completarea prevederilor legale

referitoare la salarizarea æi sporurile acordate poliåiætilor

din Ministerul Administraåiei æi Internelor.

Centrul de Comunicaåii æi

Tehnologia Informaåiei

Serviciul Tehnologia

Informaåiei

Serviciul Comunicaåii æi

Administrare Reåele

Serviciul Management

Sisteme Tehnologia

Informaåiei æi

Comunicaåii

Cifru æi Comunicaåii

Secretizate

Secretariat æi Documente

Clasificate

Serviciul de Implementare

a Sistemului Integrat de

Securizare a Frontierei

Serviciul Dispecerat

Serviciul Asigurare

Tehnicã de Marinã

Serviciul Evidenåã

Operativã

Serviciul Acåiuni

Speciale æi Intervenåie

Revista Frontiera

Biroul Inspecåia Muncii,

Protecåia Mediului æi

Supraveghere Tehnicã

Biroul Personal

Frontiera - nr. 9/2005

15


Proiect

SISTEM DE SUPRAVEGHERE VIDEO

PROIECT PILOT

P.T.F. STAMORA MORAVITA

Sistemul de supraveghere video

se doreæte a fi un sistem care sã

asigure transparenåa în realizarea

procedurilor de control la frontierã æi

pentru a îmbunãtãåi supravegherea

zonelor adiacente punctului cu risc

ridicat la treceri frauduloase.

Sistemul specializat de televiziune

cu circuit închis (TVCI) realizeazã

preluarea imaginilor video dintr-un

numãr de locaåii considerate vitale,

pentru desfãæurarea în condiåii de

siguranåã æi civilizate a activitãåilor

specifice din PTF Moraviåa.

Funcåiile realizate de sistem sunt

urmãtoarele:

a) Supraveghere video a controlului

de frontierã pe sensul de intrare,

respectiv ieæire, atât pentru trafic mic

æi mediu, cât æi pentru traficul greu;

b) Supraveghere video a zonei

adiacente PTF în zonele cu risc în

treceri frauduloase, funcåie realizatã

prin douã camere în infraroæu având o

razã de acåiune de peste 250 m;

c) Recunoaæterea æi identificarea

permite dezvoltãri ulterioare, mai

concret suplimentarea cu camere

în funcåie de necesitãåi, precum

æi integrarea acestuia în sistemul

integrat de comunicaåii voce-date

æi imagini realizându-se astfel

monitorizarea on-line a activitãåilor

din PTF de la sediile eæaloanelor

superioare (IJPF, DPF, IGPF).

Ca æi mod de lucru, sistemul de

supraveghere video æi recunoaætere

a numerelor de înmatriculare au

în componenåa lor echipamente

informatice conectate într-o structurã

LAN.

Reåeaua LAN este constituitã în

cadrul dispeceratului din componenåa

PTF. De asemenea, sistemul este

prevãzut cu UPS care poate åine

(zoom, focalizare, azimut). Interfaåa

operatorului cu acest sistem, în

vederea îndeplinirii funcåiilor

amintite, se realizeazã cu ajutorul

unei tastaturi dedicate prin care se

dau comenzi specifice.

De asemenea, în cazul apariåiei

unor alarme declanæate la detecåia

miæcãrii în zonele adiacente PTF,

precum æi a altor alarme care se pot

stabili pentru camera dom, DVR-ul va

acåiona o sonerie.

Vizualizarea imaginilor se face pe

douã monitoare CRT de 21 inch. Cu

ajutorul comenzilor date din tastatura

DVR-ului se pot diviza imaginile pe

monitoare în rapoarte de 1:1 , 1:2; 1:

9; 1:16. În acest fel se pot vizualiza

simultan toate imaginile video

recepåionate.

Cel de-al doilea echipament cu care

va lucra operatorul în dispecerat este

PC-ul prevãzut cu douã monitoare

TFT de 19 inch pe care opereazã

douã software-uri, unul pentru

monitorizarea DVR-ului æi unul

pentru supravegherea traficului

auto.

Cu ajutorul software-ului

specializat pentru monitorizarea

DVR-ului se vor putea urmãri pe unul

din monitoarele PC-ului operatorului

din dispecerat întreaga funcåionare

a acestuia, respectiv monitorizarea

video prin afiæarea în mod similar a

imaginilor ca æi pe monitoarele CRT de

21 inch, precum æi arhivarea acestora

pe un DVD-RW. De asemenea, acest

software va permite introducerea

diverselor restricåii de acces pentru

vizualizarea æi arhivarea imaginilor.

cu declanæarea unei alarme acustice,

în cazul identificãrii vehiculelor date

în consemn;

d) Realizarea unui istoric de

evenimente;

e) Înregistrarea æi arhivarea

imaginilor æi alarmelor;

f) Posibilitatea realizãrii situaåiilor

de interes operativ.

La dezvoltarea soluåiei tehnice s-

au luat în considerare caracteristicile

specifice ale Punctului de Trecere a

Frontierei Stamora Moraviåa precum

clima, aæezarea geograficã, sursele de

alimentare, locaåiile optime pentru

realizarea funcåiunilor stabilite.

Totodatã, soluåia tehnicã adoptatã

16 Frontiera - nr. 9/2005

în funcåiune minimum 30 minute

toate componentele sistemului

TVCI (camere video, DVR - digital

videorecorder - monitoare æi PC-ul

operatorului din dispecerat), atât pe

timp de iarnã, cât æi de varã.

Operatorul aflat în dispecerat

va lucra în principal cu douã

echipamente, respectiv DVR-ul

pentru sistemul TVCI æi un PC

prevãzut cu douã monitoare pentru

sistemele de monitorizare video æi de

supraveghere a traficului auto.

DVR-ul gestioneazã recepåia,

vizualizarea æi arhivarea imaginilor

video, istoricul de evenimente,

precum æi controlul camerelor dom


Software-ul specia-lizat pentru

supra-vegherea traficului are ca

funcåie principalã recunoaæterea

numerelor autovehiculelor. Funcåiile

aferente supravegherii traficului sunt

realizate cu ajutorul unui software

dedicat care prelucreazã imaginile

primite de la camerele aferente.

Aceste funcåii sunt:

• recunoaæte numere-le de

înmatriculare ale vehiculelor care trec

poråiunea de drum supravegheatã;

• identificã prezenåa unor vehicule

date în urmãrire prin compa-rarea

numãrului de înmatriculare gãsit în

,,Lista Neagrã” æi, simultan, poate

genera o alarmã;

• realizarea unui scurt istoric de

evenimente;

• înregistrarea æi arhivarea de

imagini æi alarme .

În mod normal cele douã

software-uri lucreazã simultan,

iar operatorul nu trebuie decât sã

urmãreascã imaginile afiæate pe cele

douã monitoare TFT de 19 inch æi sã

acåioneze conform regulamentelor

în vigoare în momentul declanæãrii

unor alarme. De la tastatura acestui

PC, operatorul va trebui sã efectueze

arhivarea pe DVD a imaginilor

video.

Drepturile æi controlul în ceea

ce priveæte restricåiile impuse

sistemului se stabilesc în raport cu

drepturile æefului de turã , respectiv

cu drepturile æefului de punct .

Ca o concluzie generalã, se poate

afirma cã sistemul pilot conceput

æi realizat la PTF Moraviåa este o

soluåie viabilã, de actualitate care

înlocuieæte cu succes activitatea

umanã, personalul înlocuit putând fi

redirecåionat în activitãåi complexe

specifice poliåiei de frontierã,

realizeazã într-un timp extrem de

redus analiza situaåiei la un moment

dat creând condiåiile necesare pentru

luarea æi punerea în aplicare a

deciziei în timp optim.

Ing. Dan BÃDÃLUÅÃ

„Ne pãstrãm emblema doar dacã

ne implicãm mai mult”

„Æedinåele lungi æi dese sunt cheia

marilor succese” - spune o ironie din

popor. Curiozitatea multor oameni

faåã de felul cum decurge o æedinåã

de lucru, faåã de problemele care se

discutã, faptul cã scopul lor este cu

totul altul decât acela de a „ne strânge

pentru a ne aduna”, m-au determinat

sã atac acest subiect æi sã transform

un proces-verbal încheiat cu ocazia

unei æedinåe oarecare de lucru, într-un

articol. De altfel, æi aceasta este o formã

de comunicare deschisã... Adicã, de a

face sã se înåeleagã cã a trecut vremea

în care se legau merele în pom cu aåã,

doar pentru a arãta cã sunt roade. Este

o necesitate (dar æi o calitate) ca fiecare

sã spunã problemelor pe nume æi sã

vinã cu propuneri de rezolvare.

Înainte de æedinåã ... De câteva

zile ploaia nu înceteazã. Judeåe întregi

se aflã sub ape æi fiecare se transpune

mental, fãrã sã vrea, în locul celor

rãmaæi fãrã adãpost în pragul iernii.

Æi tot de câteva zile se aæteptã

mãsurile luate de eæalon în urma

controlului efectuat cu ceva timp

în urmã la DPF Oradea æi DPF

Timiæoara.

Prin urmare...nori negri æi multã

ploaie æi la propriu æi la figurat.

La prima orã, în ultima zi din

sãptãmânã, strânæi la æedinåa de

lucru, æefii de birouri æi compartimente

fac eforturi sã destindã atmosfera.

Rezultatul: glume slabe, râsuri

foråate.

Începutul ... Situaåia este salvatã de

intrarea în salã a æefului de inspectorat

æi a adjuncåilor. Cum era de aæteptat,

se anunåã bilanåul controlului pe cele

douã direcåii: 15 cadre de la sectoarele æi

compartimentele operative înlocuite. La

IJPF Mehedinåi (singurul inspectorat

unde nu au fost destituiri din funcåii),

nouã cadre au fost avertizate dânduli-se

un termen de trei luni pentru

a convinge cã meritã sã-æi pãstreze

funcåiile.

Toiul ... Æeful IJPF Mehedinåi -

comisarul-æef Ion Mirescu - comunicã

faptul cã la inspectoratul nostru nu

au fost constatate probleme de moralã

ci doar de organizare æi implicare în

activitatea informativ - operativã. De

altfel, acesta este æi rezultatul la care

a ajuns în urma controlului pe care

l-a efectuat personal la formaåiunile

operative, fapt pentru care urmeazã

a fi stabilite mãsuri concrete pentru

planificarea, organizarea æi optimizarea

activitãåii operative a inspectoratului.

Dacã va constata cã nu se fac eforturi

concrete se va recurge chiar æi la

schimbãri.

Este atacatã din plin problema

disciplinarã æi se insistã asupra

conætientizãrii aportului pe care-l

are fiecare dintre noi la consolidarea

imaginii instituåiei. Extinderea

controalelor asupra tuturor domeniilor

de activitate este o prioritate pentru a

preveni actele de indisciplinã, mergând

pe principiul cã „dacã repetãm greæelile

înseamnã cã noi nu suntem buni”.

Câteva aspecte m-au determinat sã

cred cã, în sfâræit, suntem pe drumul

cel bun în ceea ce priveæte capitolul

la care rãmãsesem de mult repetenåi:

comunicarea deschisã. Faptul cã

preæedintelui CNP pe inspectorat i s-a

atras atenåia cã trebuie „sã fie umbra

tuturor”, felul în care un raport ce

conåinea constatãri psihologice la douã

sectoare subordonate a fost abordat æi

analizat cu multã atenåie, verificat æi

trasate sarcini cu multã diplomaåie,

respectul echitabil manifestat faåã de

absolut toate activitãåile æi îndemnul

la înåelegere faåã de munca ætiinåificã,

a „astupat” gura multor „colegi”

obiænuiåi sã reacåioneze, fãrã argumente

plauzibile, atunci când constatãrile ce

pot afecta psihicul æi randamentul

subordonaåilor, prezentate „la rece” æi

obiectiv, nu le „gâdilã” plãcut urechile.

Tonul, accentul cuvintelor,

exprimate de o voce calmã dar hotãrâtã,

au transformat îndemnul la analizã, la

acceptarea problemelor æi confruntarea

cu ele pentru a gãsi soluåii optime, întro

adevãratã strategie de perspectivã,

valabilã pentru toåi cei prezenåi.

Dupã prelucrarea ultimelor dispoziåii

primite de la eæaloanele superioare æi

dupã îndemnul la umanitate faåã de

sinistraåi, încheierea, s-a fãcut cum nu

se putea mai bine: „suntem percepuåi

ca un inspectorat cu o emblemã bunã.

Acest lucru ar trebui sã ne facã sã

muncim æi sã fim optimiæti”.

Aceasta a fost æedinåa de 30 minute

cu æefii de birouri æi compartimente

din cadrul IJPF Mehedinåi. Au rãmas

sã continue discuåiile pentru a „pune

åara la cale”, numai cei din operativ.

Se spune cã... fiecare înåelege doar

ce este el în stare sã facã dar, poate sã

facã mult dacã înåelege cã merit fãrã

reuæitã existã, dar nu æi reuæitã fãrã un

oarecare merit. Iar cheia meritului este

cu adevãrat implicarea.

Frontiera - nr. 9/2005

Mariana CENEA

- IJPF Mehedinåi

17


Documentar

Permisul de conducere

Vizualizare în luminã albã a aversului æi reversului

Imprimarea

fotografiei s-a

realizat cu o

imprimantã laser

Microtext din

interiorul pictogramei,

reprezentatã de un

autovehicul

Semnãturã

integratã

Desen de fond

Microtext în jurul

fotografiei realizat prin

repetarea cuvântului

„ROMANIA”

Vizualizare în luminã UV a aversului æi reversului

#

18 Frontiera - nr. 9/2005


Viza românã - 2004

1 2 3 4 5 6

1. desen de tip

guilloche;

2. hologramã;

3. element heliogravat;

4. desen tip guilloche, în

tipar intaglio;

5. spaåiu rezervat

completãrii datelor de cãtre

organul emitent;

6. numãrul de vizã

format din 8 (opt) cifre;

7. spaåiu pentru

fotografia integratã;

8. spaåiu rezervat

datelor din banda de citire

opticã;

9. desen de tip

guilloche;

10. imagine multiplex.

7 8 9 10

- desen de tip guilloche în jurul

hologramei element heliogravat;

- desen tip guilloche în zona centralã

a vizei;

- în jurul elementului heliogravat,

cu imagine latentã („ROU”) æi în jurul

desenului tip guilloche, realizat în tipar

intaglio care cuprinde cuvântul vizã;

- fibre æi planæete;

- stema României;

- 6 (æase) linii de microtext;

- grupul de litere „ROU”;

- cifrele numãrului de vizã;

- microtext realizat prin repetarea cuvântului „VIZA”; - reacåia în raze UV a numãrului vizei;

Frontiera - nr. 9/2005

19


Documentar

- tipãrire intaglio în

relief cu microtext la

bazã;

- desene tip guilloche realizate

intaglio æi microtexte;

- tipãrire intaglio,

cu imagine latentã

- iniåialele „ROU” æi

microtext la bazã;

LOCUL DESTINAT FOTOGRAFIEI

TITULARULUI DE VIZÃ

- fibre vizibile în luminã;

- fotografia este imprimatã

peste un desen de fond, format din

linii sinusoidale æi întrerupte la mijlocul

spaåiului special destinat

- forme de vizualizare a hologramei, sub diferite

unghiuri.

- fondul este format prin

repetarea iniåialelor „ROU” æi

o tipãrire iris;

Pagini realizate

cu sprijinul Serviciului

Criminalistic al IGPF

#

20

Frontiera - nr. 9/2005


O R D I N U L

MINISTRULUI ADMINISTRAÅIEI

ÆI INTERNELOR

nr. 820 din 27.09.2005 cu modificãrile

aduse de OMAI nr. 900/2005

pentru stabilirea documentelor æi a cuantumului

sumei minime în valutã pe care cetãåenii români trebuie

sã le deåinã la ieæirea din åarã, când cãlãtoresc în statele

membre ale Uniunii Europene sau în alte state pentru

care nu este necesarã viza de intrare.

Art.1. – (1) Cetãåenii români care

cãlãtoresc în statele membre ale Uniunii

Europene sau în alte state pentru care nu

este necesarã viza de intrare, trebuie sã

prezinte la controlul de frontierã efectuat

la ieæirea din åarã dovada deåinerii unei

sume minime în valutã.

(2) Cetãåenii români care cãlãtoresc

în statele aparåinând spaåiului Schengen,

pentru care nu este necesarã viza de

intrare, trebuie sã prezinte la controlul

de frontierã efectuat la ieæirea din åarã

æi documente care justificã scopul æi

condiåiile æederii planificate.

(3) Suma minimã în valutã pentru

fiecare persoanã, se constituie dintr-o

sumã fixã, de 150 euro sau echivalent,

care sã acopere cheltuielile de transport

pânã în åara de destinaåie æi întoarcere în

România, æi dintr-o sumã corespunzãtoare

numãrului de zile de æedere declaratã.

(4) Cuantumul sumei minime în valutã

corespunzãtoare numãrului de zile de

æedere este urmãtorul:

a) 20 euro sau echivalent, pentru

fiecare zi de æedere declaratã, dar nu

mai puåin de 5 zile, în cazul cãlãtoriei

în fostele state socialiste pentru care nu

este necesarã viza de intrare, cu excepåia

celor care au devenit membre ale Uniunii

Europene; sau

b) 30 euro sau echivalent pentru

fiecare zi de æedere declaratã, dar nu

mai puåin de 5 zile, în cazul cãlãtoriei în

statele din Uniunea Europeanã æi în alte

state pentru care nu este necesarã viza

de intrare.

(5) Dovada sumei prevãzutã la alin.

(3) æi (4) se face prin una din urmãtoarele

forme:

a) suma în valutã efectivã, sub forma

bancnotelor æi monedelor în circulaåie;

b) cecuri de cãlãtorie;

c) carduri cu utilizare internaåionalã,

însoåite de extras de cont eliberat cu cel

mult 24 de ore înaintea prezentãrii la

ieæirea din åarã;

d) alte garanåii financiare, cum sunt:

scrisoare de garanåie sau angajament de

sponsorizare, semnate de persoana care

gãzduieæte cetãåeanul român pe teritoriul

statului de destinaåie æi autentificate

conform legii statului respectiv; garanåia

legalã din partea unei bãnci sau ordine de

platã valabile, dupã caz.

(6) Sunt exceptate de la prezentarea

sumei de 150 de euro prevãzutã la alin.

(3), persoanele care la ieæirea din åarã fac

dovada achitãrii integrale a cheltuielilor

de transport pânã în åara de destinaåie æi

întoarcere în România.

(7) Sunt exceptate de la prezentarea

sumei prevãzutã la alin. (4), persoanele

care la ieæirea din åarã prezintã voucherul

prevãzut la art.2 lit.c) pct. (iii) sau un alt

document care atestã plata în avans a

serviciilor structurilor de primire turistice

din åara de destinaåie.

Art. 2. – (1) Dovada scopului æi a

condiåiilor æederii planificate se face,

dupã caz, cu oricare dintre documentele

urmãtoare:

a) pentru cãlãtorii în scop

profesional:

i. certificat constatator eliberat de

Oficiul Naåional al Registrului Comeråului,

care sã ateste calitatea de comerciant; în

cazul în care persoana care urmeazã sã se

deplaseze în strãinãtate are o altã calitate

în cadrul societãåii decât cea care poate

fi atestatã prin certificat, se prezintã

æi o împuternicire de reprezentare

din partea societãåii respective sau a

comerciantului;

ii. invitaåie din partea unei firme sau

autoritãåi la întruniri ori la manifestãri în

scop de afaceri, de serviciu sau legate de

activitatea profesionalã desfãæuratã;

iii. alte documente care atestã

existenåa relaåiilor de afaceri sau a

relaåiilor având legãturã cu activitatea

profesionalã desfãæuratã;

iv. bilete de intrare la târguri æi

congrese;

b) pentru cãlãtorii în scop de studii sau

alte forme de pregãtire:

i. confirmarea de înscriere la o

instituåie de învãåãmânt în scopul

participãrii la pregãtiri æi perfecåionãri

teoretice æi practice;

ii. carnetul de student æi certificatul de

studii de la instituåiile de învãåãmânt.

c) pentru cãlãtorii în scop turistic sau

particular:

i. documente justificative de la

structurile de primire turistice;

ii. confirmarea rezervãrii de servicii

turistice de la structurile de primire

turistice din åara de destinaåie, inclusiv

confirmãri care privesc rezervãri efectuate

prin intermediul internetului;

iii. voucher, eliberat de o agenåie de

turism licenåiatã potrivit legii;

iv. invitaåie din partea unei persoane

Frontiera - nr. 9/2005

Legis

din strãinãtate care gãzduieæte cetãåeanul

român;

d) pentru cãlãtorii în alte scopuri:

i. înscrieri programe sau documente

care sã ateste faptul cã persoana urmeazã

a se deplasa pentru a se înscrie sau a

participa la un concurs de admitere la o

instituåie de învâåãmânt din strãinãtate;

ii. confirmãri de participare, bilete

de intrare sau chitanåe, etc., pentru

manifestãri politice, ætiinåifice ori

religioase, pe cât posibil cu indicarea unor

detalii, cum ar fi numele instituåiei care

invitã sau durata æederii;

iii. documente care sã ateste faptul

cã persoana se deplaseazã în strãinãtate

pentru a participa la simpozioane,

conferinåe, manifestãri cultural sportive

sau pentru a urma tratament medical

ori îmbolnãvirea sau decesul unei rude

stabilite în strãinãtate.

(2) Invitaåiile prevãzute la alin. (1)

trebuie sã fie însoåite de traducerea în

limba românã.

Art. 3. – Sunt exceptate de la obligaåia

prezentãrii dovezii deåinerii sumelor

prevãzute la art.1 alin.(4) persoanele

care deåin documentele prevãzute la art.2

alin.(1) lit.b), lit.c) pct.(iv) æi lit.d) pct.(iii),

din care sã rezulte asigurarea financiarã

a cãlãtoriei.

Art. 4. - (1) Se excepteazã de la

îndeplinirea condiåiilor prevãzute la art. 1

æi 2 urmãtoarele categorii de persoane: a)

minorul sub 14 ani, înscris în paæaportul

pãrinåilor; b) minorul care se deplaseazã

la rude sau la pãrintele/pãrinåii care

lucreazã ori care sunt stabiliåi în statul

de destinaåie. În aceste situaåii se vor

prezenta documente doveditoare;

c) cetãåenii români care se deplaseazã în

strãinãtate ca urmare a unui angajament

de muncã, pe baza unui permis de

muncã valabil pentru åara de destinaåie,

indiferent de durata deplasãrii;

d) cetãåenii români care cãlãtoresc în

statele vecine în regim de mic trafic.

(2) Sunt exceptaåi de la îndeplinirea

condiåiilor prevãzute la art. 1 æi 2 cetãåenii

români care prezintã la ieæirea din åarã

urmãtoarele documente:

a) permis de æedere valabil, eliberat

de autoritãåile competente ale unui stat

membru al Uniunii Europene;

b) document oficial care atestã

existenåa dreptului de æedere, precum

æi, dupã caz, de tranzit pe teritoriul altor

state decât cele membre ale Uniunii

Europene, dacã urmeazã sã cãlãtoreascã

direct pe teritoriul acelor state.

Art. 5. - (1) Prezentul ordin se publicã

în Monitorul Oficial al României, Partea 1,

æi intrã în vigoare la data de 1 octombrie

2005.

(2) Pe data intrãrii în vigoare a

prezentului ordin se abrogã Ordinul

ministrului de interne nr. 177/2001 pentru

stabilirea cuantumului sumei minime în

valutã liber convertibilã pe care cetãåenii

români trebuie sã o deåinã la ieæirea din

åarã, când cãlãtoresc în scopuri particulare

în statele membre ale Uniunii Europene

sau în alte state, publicat în Monitorul

Oficial al României, Partea 1, nr. 759 din

28 noiembrie 2001.

21


Ætiri

TRENUL ,,PRIETENIA” CAPITONAT DIN NOU CU TUTUN

Poliåiætii de frontierã ieæeni au

confiscat, în mai multe rânduri,

însemnate cantitãåi de åigãri fãrã

documente de provenienåã, care au fost

descoperite asupra mai multor cetãåeni

români æi moldoveni care încercau sã le

comercializeze la ,,negru“ în pieåele unor

judeåe de la frontiera de est, în vederea

obåinerii unor profituri rapide fãrã prea

mare efort.

Åigãrile, având timbre moldoveneæti,

erau introduse în åarã treptat de cãtre

cetãåeni moldoveni, fãrã a depãæi limita

plafonului vamal admis. Ulterior, dupã

ce se aduna o anumitã cantitate, ce

era depozitatã în locuri ,,sigure“, urma

veriga cea mai dificilã a afacerii, adicã

distribuirea mãrfii unor persoane

de încredere, care sã achite rapid

contravaloarea.

În majoritatea cazurilor, în

urma valorificãrii unor informaåii,

,,clienåii“au fost depistaåi de cãtre

poliåiætii de frontierã în timp ce

transportau sau aæteptau sã preia

åigãrile.

Astfel, la începutul lunii

septembrie, poliåiætii de frontierã

din cadrul Detaæamentului de

Intervenåie, condus de cãtre agentul

- æef principal Gavril Stoica, au

oprit pentru control, în apropierea

localitãåii Cotu-Morii - judeåul Iaæi,

un autoturism condus de cãtre

cetãåeanul moldovean Ioan. B., în

care se afla æi ieæeanul Florin M. În

urma verificãrilor au descoperit 2.580

pachete de åigãri moldoveneæti, pentru

care nu au putut fi prezentate documente

de provenienåã.

Cercetãrile au scos la luminã faptul

cã åigãrile gãsite în maæinã reprezentau

22 Frontiera - nr. 9/2005

doar o parte dintr-o ,,rezervã“ mai

importantã depozitatã la domiciliul

cetãåeanului român.

Florin M. a declarat poliåiætilor de

frontierã cã fusese contactat de mai mulåi

cetãåeni din R. Moldova care îl rugaserã

sã adune în locuinåa sa mai multe pachete

de åigãri, pe care ei înæiæi le introduceau

treptat în România, fãrã a depãæi

plafonul vamal, urmând a fi preluate

în vederea comercializãrii. Totodatã,

el a mãrturisit cã

nu ætia cã gestul

sãu contravine

prevederilor legale

în vigoare, predând

astfel poliåiætilor

de frontierã

cantitatea de

3.655 pachete de åigãri pe care le avea

depozitate la domiciliu.

Întreaga cantitate de åigãri – 6.235

pachete, în valoare de 110 milioane lei

vechi a fost indisponibilizatã în vederea

confiscãrii, iar Autoritatea de Control

Urmãrit general în Bulgaria reåinut

de poliåiætii de frontierã doljeni

În data de 23 septembrie a.c., în jurul

orei 18.00, poliåiætii de frontierã doljeni

au depistat, în zona de responsabilitate,

un cetãåean bulgar care venise legal

în România, în speranåa de a gãsi un

„refugiu”. Cu aceastã ocazie lucrãtorii

noætrii au stabilit, în urma cercetãrilor

efectuate, cã bãrbatul era urmãrit general

în åara de origine, pentru luare de ostatici,

fiind dat æi în urmãrire internaåionalã,

pentru falsificare de cecuri.

Totul a început în momentul în care

poliåiætii de frontierã din cadrul PTF

Bechet, jud. Dolj, au descoperit asupra

cetãåeanului bulgar Ivanov P., în vârstã

de 28 ani, ce se prezentase pentru a ieæi

din åarã, douã documente eliberate pe

numele altei persoane, de autoritãåile

competente din SUA – un travel document

æi un permis de rezidenåã permanent

– precum æi 19 carduri bancare.

În cadrul cercetãrilor, tânãrul a

declarat cã, atât actele americane, cât

æi cardurile aparåineau tatãlui sãu, de

care se despãråise de curând, pãrintele

rãmânând în România pentru „rezolvarea

unor probleme personale”.

Acåionând operativ, poliåiætii de

frontierã au reuæit, în scurt timp,

depistarea cetãåeanului bulgar Ivan A., în

vârstã de 56 ani (tatãl persoanei prezente

în punctul de trecere) care intrase legal

Fiscal din cadrul Direcåiei Generale

a Finanåelor Publice Iaæi i-a aplicat o

amendã de 500 milioane lei vechi.

Poliåiætii de frontierã æi lucrãtorii

vamali din P.T.F. Nicolina au confiscat

însemnate cantitãåi de åigãri care au

fost descoperite ascunse în vagoanele

trenului ,,Prietenia”, care circulã pe

relaåia Chiæinãu - Bucureæti, în locaæe

special amenajate (în pereåii laterali,

în poduri, sub banchete, în coæurile

de ventilaåie, sub

pardosealã etc.)

Astfel, în data

de 3 septembrie

a.c., comisarul

Viorel Nechita,

s u b c o m i s a r u l

Daniel Butnaru æi

alåi lucrãtori din

cadrul turei de

serviciu din PTF

Nicolina, împreunã

cu inspectorii

vamali din grupa

de serviciu, au

descoperit, pe timpul controlului

de frontierã, efectuat în trenul

accelerat 401 la intrarea în åarã,

6.970 pachete åigãri de diferite

mãrci, ascunse în podurile mai

multor vagoane din componenåa

trenului.

Åigãrile, în valoare de 24.500

RON, au fost indisponibilizate de

cãtre organul vamal în vederea

confiscãrii, iar cercetãrile se desfãæoarã

în continuare pentru stabilirea tuturor

persoanelor implicate în acest caz.

Aurica GIUVARA

în åara noastrã, în urmã cu câteva zile, în

baza propriului document de cãlãtorie.

Conform declaraåiilor iniåiale,

bãrbatul a cãlãtorit anterior în SUA,

unde æi-a schimbat numele, recunoscând

cã documentele æi cardurile gãsite asupra

fiului sãu îi aparåineau, actele fiind

eliberate pe noul sãu nume.

Demarând acåiuni specifice de

verificare a celui în cauzã poliåiætii de

frontierã, în cooperare cu reprezentanåii

Inspectoratului General al Poliåiei

Române æi cei ai Biroului Naåional

Interpol din cadrul Centrului de Cooperare

Poliåieneascã, au stabilit cã acesta era dat

în urmãrire generalã, în åara de origine,

pentru sãvâræirea infracåiunii de „luare

de ostatici”. Mai mult decât atât, în urma

aprofundãrii cercetãrilor, s-a constatat

cã, pe numele american al bãrbatului,

Interpol Viena eliberase un mandat de

arestare pentru „cecuri false”.

Ca urmare a celor constatate, poliåiætii

de frontierã au luat mãsura reåinerii

celui în cauzã, la finalizarea cercetãrilor

acesta urmând a fi predat autoritãåilor

competente, în vederea luãrii mãsurilor

legale ce se impun.

Dãnuå RUDÃREANU


AFACERI CU CANABIS LA TG. FRUMOS

Ætiri

În urma unor analize de risc efectuate

la nivelul IJPF Iaæi s-a constatat cã,

pentru traficanåii æi consumatorii de

droguri prezintã mai mult interes

canabisul, faåã de celelalte droguri de

mare risc, deoarece se vinde mai ieftin

æi se poate procura mai uæor.

În baza unor informaåii obåinute

de cãtre lucrãtorii noætri din cadrul

compartimentului Combaterea

Traficului de Substanåe Interzise,

coordonat de cãtre comisarul-æef Dãnuå

Drãgan, privind existenåa unei reåele

de traficanåi de droguri ce æi-au stabilit

raza de acåiune, atât în municipiul

Iaæi, cât æi în alte localitãåi limitrofe,

împreunã cu specialiæti din cadrul I.P.J.

Iaæi (S.C.C.O.A) s-au desfãæurat acåiuni

pentru depistarea persoanelor implicate

în aceste reåele.

Astfel, în ziua de 18 august a.c.,

în urma organizãrii unui flagrant în

localitatea Tg. Frumos, jud. Iaæi au fost

reåinuåi doi bãrbaåi care încercau sã

comercializeze 690 grame canabis.

Fiind demarate cercetãrile, în acest

sens, s-a constatat cã Gheorghiåã M.

æi Cãtãlin Marius V. se ocupau cu

distribuirea drogurilor ce proveneau

dintr-o plantaåie de cânepã indianã

din apropierea localitãåii Tg. Frumos.

La percheziåia organizatã la domiciliul

acestora au mai fost descoperite

æi confiscate încã 40,82 grame de

canabis.

Cele douã persoane implicate au

fost reåinute în baza mandatului

emis de cãtre un procuror din cadrul

DIICOT - Biroul Teritorial Iaæi æi li s-

a emis mandat de arestare preventivã

pentru 30 de zile, sub aspectul sãvâræirii

infracåiunilor de trafic de droguri de risc

æi consum ilicit de droguri de risc.

În prezent se desfãæoarã cercetãri în

vederea depistãrii tuturor persoanelor

implicate, pentru dezmembrarea

reåelei.

ÆI SPRE BRAÆOV

Cu ocazia controlului efectuat la

trecerea frontierei, în noaptea de 7 spre

8 septembrie, poliåiætii de frontierã din

P.T.F. Sculeni, au descoperit într-un

autocar înmatriculat în R. Moldova, ce

se deplasa pe ruta Chiæinãu–Braæov, 49

grame de canabis.

Subcomisarul Leonardo Melinte æi

agentul Mihai Muticã au descoperit,

pe douã locuri din mijlocul de transport

æi sub acestea, aproximativ 3 grame de

masã vegetalã uscatã, mãrunåitã, având

culoarea verde, iar

alte 2 grame au

fost descoperite în

bagajele personale

ale æoferului.

Pe timpul cercetãrilor au mai fost

descoperite încã 44 grame din aceeaæi

substanåã cu ajutorul câinelui antidrog

ETOL.

Æoferul, Sergiu D., cetãåean din

R. Moldova, a recunoscut ulterior ca

drogurile îi aparåin æi cã este consumator

de droguri .

La testul efectuat cu trusa

NARCOTEST, ce se gãseæte în dotarea

punctului, substanåa, în greutate

de 49 grame, a reacåionat pozitiv la

canabis.

„Iarba” a fost reåinutã de cãtre

autoritatea vamalã, cazul fiind preluat

de cãtre Centrul Zonal de Combatere

a Crimei Organizate æi Antidrog Iaæi,

iar cetãåeanul moldovean s-a ales cu

dosar penal sub aspectul sãvâræirii

infracåiunilor de introducere de droguri

de risc în România æi, respectiv, de

deåinere de droguri de risc.

Grupaj realizat de

Aurica GIUVARA - IJPF Iaæi

ALFA ROMEO FURAT DIN ITALIA,

DESCOPERIT ÎN PTF BECHET

În data de 23 august a.c., orele 16,45,

s-a desfãæurat o acåiune specificã pe

linia prevenirii æi combaterii traficului

internaåional cu autoturisme furate

în cadrul SPF Bechet, coordonatã de

cãtre subcomisarul Constantin Cristea.

Astfel, s-a prezentat la controlul de

frontierã, pe sensul de intrare în åarã,

autoturismul marca Alfa Romeo, cu

numãrul de înmatriculare VL-29-ELC,

condus de cetãåeanul român Ion M.

La controlul efectuat de cãtre

agentul-æef adjunct Alin Caråon æi

agentul æef adjunct Lucian Bãlan au

existat suspiciuni cu privire la persoana

respectivã datoritã neconcordanåei

între aspectul fizic exterior, neîngrijit,

al conducãtorului auto æi autoturismul

folosit, precum æi preåul mic al

autoturismului declarat iniåial de cãtre

conducãtorul mijlocului de transport,

considerat „chilipir”. S-a trecut la

verificarea autoturismului prin

intermediul Punctului de Contact

Oradea, care a comunicat faptul

cã autoturismul cu aceastã serie de

caroserie figureazã furat din Italia

la data de 22 martie 1999.

Trei sãptãmâni mai tâziu, mai

exact pe 13 septembrie a.c., în cadrul

aceluiaæi sector, a avut loc o altã acåiune

specificã pe linia prevenirii æi combaterii

traficului internaåional cu autoturisme,

sub coordonarea subcomisarului

Constantin Cristea. Pe sensul de intrare

în åarã, s-a prezentat la controlul de

frontierã, efectuat de cãtre agentul

æef adjunct Ionel Codrea, agentul æef

adjunct Marius Glãvan æi lucrãtorul

vamal Bogdan Constantin, un cetãåean

român, Costel A., la volanul unui

autoturism, tot marca Alfa Romeo, cu

numãrul de înmatriculare B-71-BOG.

Suspiciunile au apãrut imediat, datoritã

faptului cã sistemul de navigaåie era

defect (nu avea cod), lipsea încuietoarea

de la portbagaj æi de la uæa æoferului.

În urma verificãrilor prin Punctul de

Contact Oradea a rezultat faptul cã

autoturismul era furat din Italia din

10 noiembrie 1999.

Cetãåenii în cauzã au fost reåinuåi,

urmând a li se aplica sancåiunile

corespunzãtoare.

Costicã CÂRJAN

Constantin CRISTEA

Frontiera - nr. 9/2005

23


Documentar

Consideraåii privind managementul foråelor

Poliåiei de Frontierã Române

- Foråele Poliåiei de Frontierã Române -

• Neculai BURNICHI

Efectivele Poliåiei de Frontierã

Române sunt constituite din urmãtoarele

categorii de personal:

1. Ofiåeri de poliåie - care îndeplinesc

misiuni operative æi neoperative, cu

competenåe în domeniul cercetãrii

penale;

2. Agenåi de poliåie - care îndeplinesc

misiuni operative æi neoperative,

cu competenåe în domeniul

constatãrii actelor infracåionale æi

contravenåionale;

3. Poliåiæti de frontierã

angajaåi pe bazã de contract - care

îndeplinesc misiuni operative æi

neoperative. Aceastã categorie

de personal nu va mai exista

la 01.01.2007, ca urmare a

transformãrii tuturor funcåiilor de

pfac în agent de poliåie;

4. Personal contractual

- angajaåi care îndeplinesc

misiuni neoperative în domeniul

administrativ æi logistic.

În vederea realizãrii modelului

integrat european al securitãåii

frontierei, ca instrument important

al securitãåii interne æi în special

al prevenirii migraåiei ilegale, este

necesarã implementarea unui set

de mãsuri complementare în cele patru

nivele identificate:

1. activitãåile din åãri teråe, în special

în åãrile de origine æi de tranzit, inclusiv

culegerea de informaåii de cãtre ofiåerii

de legãturã precum æi rolul important al

consulatelor în ceea ce priveæte emiterea

vizelor;

2. cooperarea internaåionalã în ceea

ce priveæte frontiera;

3. mãsuri la frontiera externã;

managementul frontierei (controlul æi

supravegherea frontierei);

4. activitãåile viitoare în interiorul

teritoriului statelor Schengen æi între

statele Schengen.

Poliåia de Frontierã Românã, cu

foråele proprii, de cooperare, de sprijin

– constituite din personalul instituåiilor

publice æi private, persoane fizice,

cu domiciliu sau care-æi desfãæoarã

activitatea în zona de competenåã a PFR,

cu acordul acestora – æi mijloacele avute

la dispoziåie, executã supravegherea æi

controlul trecerii frontierei de stat în

zona de competenåã, în concordanåã

cu prevederile Catalogului Schengen

„Controlul frontierelor externe,

extrãdarea æi readmisia”, astfel:

Supravegherea frontierei

– se realizeazã respectând principiile

organizãrii æi executãrii acåiunilor

Poliåiei de Frontierã Române printr-un

concept unitar, în care componentele

24 Frontiera - nr. 9/2005

tactice necesare adoptã permanent noi

dispozitive – diferenåiat pe categorii de

frontiere – care prin supleåe, flexibilitate

æi capacitate de reacåie rapidã sunt

capabile sã conducã la descoperirea æi

reåinerea persoanelor care încalcã legea

în zona de responsabilitate.

Structura acåiunilor Poliåiei de

Frontierã Române cuprinde dispozitivul

operativ, sistemul mijloacelor de

supraveghere æi control, sistemul

informaåional æi de comunicaåii.

Dispozitivul operativ pentru securizarea

frontierei æi dispunerea elementelor

Poliåiei de Frontierã Române în întreaga

zonã de competenåã se realizeazã, în

principiu, pe trei aliniamente:

Aliniamentul 1 - de regulã este

situat în apropierea frontierei, la o

distanåã de cel mult 50-100 metri. De

pe acest aliniament pot fi observate

pregãtirile efectuate din timp de

persoanele care intenåioneazã sã

intre fraudulos în interiorul åãrii æi

se declanæeazã alarmarea timpurie

a foråelor. Acest aliniament permite

reåinerea persoanelor sau a vehiculelor

care au depãæit aliniamentele 2 æi 3 æi

încearcã sã iasã fraudulos din România.

Pe acest aliniament sunt instalate,

în general, sisteme de sesizare æi

avertizare, bazate pe senzori seismici

(sisteme fixe) sau termici instalaåi în

puncte fixe sau mobile.

Aliniamentul 2 - de regulã este

situat de-a lungul primei comunicaåii

paralele cu frontiera sau, dupã caz, la

o distanåã de cel puåin 5-10 km faåã de

linia de frontierã. Acest aliniament este

considerat ca fiind cel mai important, aici

fiind dispuse æi concentrate majoritatea

foråelor æi mijloacelor de supraveghere.

Pe acest aliniament sunt instalate, în

general, sisteme de supraveghere cu

termoviziune fixe æi mobile, elemente

ale Poliåiei de Frontierã dotate cu

aparaturã de vedere pe timp de zi æi

de noapte.

Aliniamentul 3 - de regulã acest

aliniament este dispus la o distanåã

de 10-30 km. Principala misiune a

personalului dispus pe acest aliniament

o reprezintã descoperirea actelor

pregãtitoare pentru trecerea ilegalã

peste frontierã la ieæirea din România

æi reåinerea persoanelor care au intrat

ilegal sau au trecut în foråã peste

aliniamentele 1 æi 2. Pe acest

aliniament sunt instalate,

în general, sistemele de

verificare a documentelor din

puncte mobile de control.

La frontiera fluvialã æi pe

râul Prut, viitoare frontierã

externã a României, primul

element de supraveghere

este reprezentat de echipajele

navelor æi ambarcaåiilor

Poliåiei de Frontierã

Române.

În scopul descoperirii

åintelor aflate în miæcare pe

apã sau în aer, în apele de

frontierã, marea teritorialã æi

zona contiguã, navele Poliåiei

de Frontierã Române executã

supravegeherea frontierei æi

în spectrul electromagnetic.

Acåiunile pe apã sunt organizate æi se

desfãæoarã permanent în cooperare cu

elementele Poliåiei de Frontierã care

executã supravegherea frontierei de

pe uscat.

Pentru descoperirea indiciilor

de pregãtire a actelor infracåionale

în zona de competenåã, Poliåia de

Frontierã Românã executã misiuni

de supraveghere din aer a frontierei

de stat. În adâncimea zonelor de

responsabilitate, pe cãile de comunicaåii,

sectoarele PFR æi Grupurile de nave,

inclusiv PPF-urile aeroportuare

„Henry Coandã” æi „Aurel Vlaicu”, vor

organiza posturi de control mobile apte

sã verifice documentele persoanelor, sã

transmitã æi sã primeascã informaåii ca

într-un punct de trecere a frontierei.

Navele æi ambarcaåiile PFR vor avea

dotarea corespunzãtoare efectuãrii

verificãrii documentelor de cãlãtorie

ale persoanelor æi bunurilor.

Pentru asigurarea eficienåei

foråelor PFR mijloacele ce vor fi puse

la dispoziåie vor fi adaptate densitãåii

populaåiei, numãrului de angajaåi,

echipamentului æi riscului migraåiei.

În vederea realizãrii unei

supravegheri optime a frontierei,

Poliåia de Frontierã Românã va asigura

o densitate maximã de 4,5 poliåiæti de

frontierã/1 km frontierã.

Pentru îndeplinirea misiunilor

stabilite prin lege, la nivelul sectoarelor


Ætiri

PFR activitãåile sunt desfãæurate în

ture de serviciu.

Planificarea misiunilor æi realizãrile

obåinute la sectoarele Poliåiei de

Frontierã sunt materializate în Planul

zilnic de acåiune, Dispoziåia de misiune,

Nota-raport de terminare a misiunii æi

Planuri cadru de acåiune.

Supravegherea frontierei în

teren muntos

Pentru organizarea æi executarea

supravegherii frontierei în teren

muntos æi împãdurit, viitoare frontierã

externã a României trebuie sã se åinã

seama de urmãtoarele particularitãåi:

1. cãile de acces spre frontierã

sau de-a lungul acesteia sunt puåine,

axate în principal pe vãi sau în zone cu

staåiuni turistice, exploatãri forestiere,

zone de vânãtoare sau de creætere a

animalelor;

2. localitãåile sunt rare, iar

deplasarea în afara drumurilor sau a

potecilor este anevoioasã;

3. condiåiile de teren greu,

acoperirile æi condiåiile atmosferice

des schimbãtoare îngreuneazã

executarea serviciului de supraveghere

a frontierei;

4. acåiunile de urmãrire a

infractorilor de frontierã æi menåinerea

legãturilor între poliåiætii de frontierã

impun o pregãtire æi dotare specialã

precum æi o asigurare materialã dupã

norme specifice;

5. terenul accidentat, surpãrile,

avalanæele æi locurile primejdioase

impun luarea de mãsuri pentru

prevenirea accidentelor pe

timpul executãrii misiunilor de

supraveghere;

6. pe timp de iarnã, zãpezile

mari æi apele de frontierã determinã

schimbarea direcåiilor probabile de

deplasare a infractorilor.

Organizarea æi executarea

supravegherii frontierei în teren

muntos impun:

1. cunoaæterea de cãtre poliåiætii de

frontierã a condiåiilor de teren în careæi

desfãæoarã activitatea;

2. folosirea elementelor poliåiei de

frontierã pentru închiderea cãilor de

comunicaåii în adâncime, a trecãtorilor,

intrãrilor în defilee, a vadurilor æi

confluenåelor;

3. dispunerea de posturi de

observare pe înãlåimi;

4. cercetarea permanentã a

trecãtorilor, drumurilor, potecilor,

peæterilor æi altor locuri favorabile de

ascundere a infractorilor;

5. stabilirea mãsurilor necesare

pentru prevenirea rãtãcirilor,

accidentelor, de asigurare æi menåinere

a legãturilor;

6. pe timp de iarnã, dispunerea

elementelor poliåiei de frontierã pe

direcåia localitãåilor æi reducerea

duratei serviciului în staåionare.

- Va urma -

Pistol uitat în torpedo

În cursul zilei de 6 septembrie a.c.,

echipa comunã de control, formatã

din poliåiæti de frontierã æi lucrãtori

vamali de la Punctul de Trecere a

Frontierei Oancea, a descoperit în

urma unui

control într-un

autoturism un

pistol.

Maråi, în

jurul prânzului, s-a prezentat pentru

a intra în åarã un cetãåean german

de 62 de ani, care nu a declarat la

controlul de frontierã pistolul care

În noaptea de 17 septembrie a.c.,

un echipaj din cadrul Sectorului

Poliåiei de Frontierã Tulcea format

din ag. Cãtãlin Deacu æi ag. Cãtãlin

Negoiåã, aflat

în exercitarea

atribuåiilor

de serviciu, a

oprit pentru

control un

a u t o t u r i s m

marca Dacia

cu numãr

de Tulcea pe

comunicaåia

Mahmudia -

Murighiol.

În urma

verificãrilor a

fost identificat

numitul Gheorghe C., de 33 ani, din

localitatea Tulcea, iar la controlul

efectuat asupra autovehiculului au

fost descoperiåi doi porci mistreåi

împuæcaåi, unul în greutate de 90

de kg æi unul în greutate de 60 de

kg pentru care cel în cauzã nu aveau

documente legale de provenienåã.

Asupra sa a fost gãsitã æi o armã de

vânãtoare, calibru 12 mm împreunã

îi aparåinea. Verificând autoturismul

cu care cãlãtorea Iwan R.B., Agentul

æef adjunct Viorel Feraru împreunã

cu lucrãtorii vamali au descoperit,

ascuns într-un material textil, în

torpedo, un pistol avînd calibrul

de 9 mm æi nouã cartuæe, dintre

care cinci erau introduse în

butoiaæul pistolului, iar patru

erau într-o cutie din plastic.

Cetãåeanul german nu a

putut prezenta un permis valabil

pentru arma pe care o deåinea æi

a declarat cã îæi achiziåionase

pistolul pentru autoapãrare.

În consecinåã au fost

demarate cercetãrile de cãtre un

procuror din cadrul Direcåiei de

investigare a infracåionalitãåii

de crimã organizatã æi terorism,

Biroul teritorial Galaåi, care i-a

întocmit actele premergãtoare

sãvâræirii infracåiunilor de

nerespectare a regimului armelor

æi muniåiilor, art 279 C.P. æi

pentru tentativa la infracåiunea de

contrabandã calificatã.

cu 15 cartuæe de

diferite calibre.

Având în vedere

cã cel în cauzã nu

avea autorizaåie

de vânãtoare pe

timp de noapte i s-

au întocmit actele

premergãtoare

pentru sãvâræirea

i n f r a c å i u n i i

de braconaj la

vânãtoare fãrã

permis æi fãrã

autorizaåie legalã de vânãtoare

pe timp de noapte æi transportul

vânatului dobândit ilegal, fapte

prevãzute æi pedepsite de legea

103/1996 republicatã. Vânatul a fost

predat la Direcåia Sanitar Veterinarã

pentru expertizare.

Frontiera - nr. 9/2005

Bogdan CARP

Povestea a doi godaci

Cezar PROJOVSCHI

25


Documentar

Cooperarea poliåieneascã internaåionalã prin

intermediul Punctului Naåional Focal (PNF)

Urmare din numãrul trecut

Cooperarea cu åãrile membre din spaåiul

Schengen prin intermediul Biroului

SIRENE

• Vasile MOÅOC

Structura Punctului Naåional Focal

va permite funcåionarea viitorului Birou

SIRENE (Informaåii suplimentare cerute

de celelalte åãri membre Schengen) æi

Biroul N-SIS (Compartimentul Naåional

al Sistemului Informatic).

În prezent sunt derulate activitãåi

pentru crearea unui sistem informatic

naåional care sã fie compatibil cu sistemul

informatic Schengen.

Pentru a concretiza activitatea

Punctului Naåional Focal æi în scopul

reducerii situaåiilor ce ar putea împieta

buna desfãæurare a activitãåilor

de obåinere a datelor æi

informaåiilor solicitate, pot fi

menåionate ca exemplu unele

aspecte întâlnite în practicã,

respectiv:

- cererile de asistenåã

care fac obiectul activitãåilor

reglementate de O.U.G. nr.

27/2002 privind reglementarea

activitãåilor de soluåionare a

petiåiilor æi O.M.A.I. nr. 190/

2004 revin spre soluåionare

Biroului Naåional Interpol;

- cererile de asistenåã

privind UI, extrãdãrile æi

autoturismele furate pot

fi soluåionate doar prin

intermediul Biroului Naåional

Interpol;

- nu se pot obåine prin

schimbul de informaåii, date

referitoare la numele sau

poreclele proxenåilor, deoarece

persoana care practicã

prostituåia va fi audiatã æi

poate furniza date despre aceætia doar în

cazul în care a comis o faptã penalã;

- în cazul persoanelor date în UL æi UG

nu pot fi solicitate date prin intermediul

Punctului Naåional Focal, deoarece aceastã

activitate are caracter naåional æi nu are

efect juridic pe teritoriul altor state æi nu

pot fi luate mãsuri procedurale, respectiv,

obåinerea de adrese, audieri, activitãåi de

filaj sau interceptãri telefonice;

- în cazul solicitãrilor privind

identificarea unei persoane trebuie

menåionat locul naæterii sau domiciliul,

precum æi transmiterea prin poæta

electronicã a fotografiei celui în cauzã;

26 Frontiera - nr. 9/2005

- se impune ca cererile de asistenåã

solicitate sã nu fie clasificate cu caracter

(secret de serviciu, secret, strict secret),

deoarece ofiåerii de legãturã MAI æi ofiåerii

de legãturã strãini care le primesc pentru

a fi exploatate în åãrile membre UE sunt

obligaåi sã le schimbe caracterul în

nesecret pentru faptul cã, doar serviciile

secrete folosesc conform legislaåiei interne

acest caracter æi în aceastã situaåie

se solicitã ca informaåiile care sunt

transmise între poliåii, pentru a putea

fi exploatate, sã aibã caracter nesecret æi

specificaåia uz intern;

- identificarea de conturi, transferuri

bancare, contracte încheiate între firme,

alte documente interne ale firmei nu se

pot obåine prin intermediul Punctului

Naåional Focal;

-livrãrile supravegheate nu pot fi

solicitate prin Punctul Naåional Focal

decât cu acordul procurorului, în condiåiile

Legi nr.143/2000, privind combaterea

traficului æi consumului ilicit de droguri;

- datoritã restricåiilor impuse de legea

elenã nr.2472/1997, privind protecåia

datelor personale, autoritãåile elene

sunt riguroase cu privire la comunicarea

oficialã a datelor personale ale cetãåenilor,

aceasta fãcându-se numai la solicitãri în

care se menåioneazã cã existã deschisã

o investigaåie oficialã asupra persoanei

fizice sau juridice respective, cu indicarea

exactã a motivului pentru care s-a deschis

aceastã investigaåie (de exemplu, suspect

de trafic de fiinåe umane, suspect de

spãlare de bani etc.).

- în prezent procesul de cooperare æi

schimb de informaåii între autoritãåile

britanice æi cele române se deruleazã

cu greutate datoritã mai multor factori

precum legislaåia britanicã în domeniul

protecåiei datelor, imigrãrii æi drepturilor

omului, existenåa a 51 foråe de poliåie

independente la nivel regional æi o slabã

coordonare la nivel naåional în acest

domeniu, existenåa altor prioritãåi precum

terorismul, traficul de droguri, uzul

armelor de foc, violenåa domesticã etc.

- ataæatul de afaceri interne al

M.A.I. în Italia a fãcut cunoscut faptul

cã, în urma contactelor realizate cu

autoritãåile italiene, s-au creat premisele

unei colaborãri în domeniul combaterii

criminalitãåii economico - financiare,

privind strict domeniul de activitate al

M.A.I., putând fi solicitate informaåii

despre urmãtoarele aspecte: date despre

societãåi comerciale (obiectul de activitate,

sedii æi puncte de lucru, coduri fiscale,

administratori, acåionari); dacã au existat

relaåii comerciale cu firme româneæti;

autenticitatea unor facturi

fiscale sau vamale.

Menåionãm cã ataæatul

de afaceri interne a

subliniat în mod expres de a

nu se solicitata autoritãåilor

italiene nici un fel de

document sau fotocopie

dupã vreun act întrucât

nu se elibereazã, aceastã

activitate urmând a fi

îndeplinitã doar prin comisie

rogatorie internaåionalã,

conform prevederilor legale

în vigoare.

Datele referitoare la

elementele menåionate se

pot obåine într-un timp

scurt, însã doar informativ.

- urmare a unor cereri

de asistenåã solicitate de

diferite structuri M.A.I. din

teritoriu, potrivit legislaåiei

italiene (situaåie întâlnitã æi

în cazul legislaåiei germane), menåionãm

faptul cã în cazul solicitãrilor privind

obåinerea de copii dupã documente

vamale, contracte de vânzare-cumpãrare,

documente de platã, facturi etc. nu existã

posibilitatea obåinerii unor astfel de

informaåii, deoarece Ministerul de Interne

din Italia nu are competenåã pe domeniul

economic, de aceasta ocupându-se Garda

Financiarã æi Autoritatea Vamalã, care

aparåin de Ministerul Finanåelor, cu

care MAI nu are încheiate protocoale

de colaborare sau schimb de informaåii.

De asemenea, în cazul solicitãrilor

privind identificarea unor persoane dupã

numerele de telefon mobil se poate face


doar cu aprobarea judecãtorului, la

propunerea procurorului, pentru aceasta

fiind necesarã existenåa unei lucrãri sub

supravegherea procurorului.

- din punct de vedere al legislaåiei

germane, identitatea persoanei, cetãåean

strãin, nu prezintã interes cã a sãvâræit

o infracåiune pe teritoriul Germaniei

dacã este reåinutã, arestatã preventiv,

sau condamnatã æi executã pedeapsa în

penitenciar, indiferent de identitatea pe

care a declarat-o, atâta timp cât probele

care dovedesc comiterea faptei conduc

la persoana în cauzã. De asemenea, din

punct de vedere al legislaåiei referitoare

la protecåia datelor, Ministerul Federal

al Justiåiei, cât æi celelalte instanåe

subordonate, nu informeazã despre fapta

comisã, doar mãsura luatã împotriva

persoanei. De regulã, dupã ispãæirea

pedepsei aceste persoane sunt expulzate

de pe teritoriul federal, iar identificarea æi

corelarea cu identitatea falsã atribuitã de

cãtre persoana în cauzã se poate face doar

la momentul returnãrii acesteia, atunci

când dosarul care însoåeæte persoana în

cauzã se prezintã autoritãåilor române

la PTF-uri.

- potrivit legislaåiei franceze, în cazul

persoanelor repatriate pe baza Acordului

de Readmisie, acestea sunt însoåite de un

dosar în care se aflã documentele care au

constituit baza mãsurii de repatriere. În

situaåia în care se solicitã de la autoritãåi

acte premergãtoare pentru a fi folosite ca

probe, acestea se pot obåine numai prin

Comisie rogatorie internaåionalã. Partea

francezã invocã douã circulare interne din

1999 æi februarie 2002 care prevãd cã se

interzice comunicarea de procese verbale

de audiere, procese verbale de constatare

æi de ridicare a documentelor false.

- în cazul în care se solicitã verificarea

în evidenåe a anumitor persoane suspecte,

datele furnizate de cãtre partea francezã,

æi care provin din fiæierele poliåiei nu

pot fi utilizate în procesul penal ce se

deruleazã în åara noastrã.

- Va urma -

Curaj ... trecãtor

Poliåiætii de frontierã de la Sectorul

Poliåiei de Frontierã Huæi au depistat

doi cetãåeni din Republica Moldova

care au trecut ilegal frontiera de

stat.

În dupã-amiaza zilei de 14

septembrie Sectorul Poliåiei de

Frontierã Huæi a executat o acåiune

în comun cu Postul de Poliåie din

Stãnileæti. În jurul orei 22, în

apropierea localitãåii Sãratu din

comuna Stãnileæti, agenåii din

compunerea echipajului comun

format dintr-un poliåist de frontierã

æi poliåist, au întâlnit doi bãrbaåi,

cu îmbrãcãmintea æi încãlåãmintea

ude, fãrã documente asupra lor æi

care pãreau a fi într-o uæoarã stare

bahicã.

Întrucât aceætia au declarat cã sunt

cetãåeni ai Republicii Moldova æi nuæi

puteau justifica prezenaåa în zonã

au fost conduæi la sediul S.P.F. Huæi

pentru continuarea cercetãrilor. Aici

Opriåi din drumul ilegal

spre Grecia

La data de 1septembrie a.c., în

jurul orelor 21.00, cu ocazia executãrii

misiunilor de supraveghere æi control

a zonei de competenåã, poliåiætii de

frontierã din cadrul SPF Bãneasa,

au observat pe raza localitãåii de

frontiera Ioan Corvin, 4 persoane

de origine africanã, care nu îæi

justificau prezenåa în zonã. În urma

verificãrilor a rezultat cã aceætia

sunt cetãåeni nigerieni æi liberieni,

cu vârste cuprinse între 19 æi 22

În data de 19 septembrie a.c., ora

19.30, agenåii Dãnuå Rotunjeanu

æi Nicolae Zamfir din cadrul

Detaæamentului de Intervenåie al

IJPF Olt, aflaåi în misiune, au oprit

pentru control pe P.V., din localitatea

Dãbuleni, judeåul Dolj, aflat la

volanul unui autoturism marca Opel

Calibra.

Poliåiætii de frontierã au trecut

la legitimarea celui în cauzã æi la

efectuarea unui control asupra

autoturismului gãsindu-se un numãr

de 880 pachete de åigãri de import,

netimbrate, de diferite mãrci, în

valoare de 1.615 RON, fãrã a avea

documente de provenienåã.

Ætiri

au mai declarat

cã, aflaåi la un

grãtar cu câåiva

prieteni pe malul

moldovenesc al

Prutului, dupã ce au consumat æi ceva

alcool, au vrut sã le arate acestora cã

sunt în stare sã treacã râul înot.

Ajunæi pe malul românesc în direcåia

localitãåii Pogãneæti, dupã baia rece

Prutul li s-a pãrut mai lat, astfel cã au

plecat în cãutarea unui loc favorabil

întoarcerii în R. Moldova. Când au

ajuns în dreptul localitãåii Sãratu æi

se gândeau deja cã ar fi fost mai bine

sã se întoarcã acasã trecând Prutul pe

podul de la Albiåa au fost surprinæi de

echipajul mai sus amintit.

Poliåiætii de frontierã le vor

îndeplini celor doi dorinåa de a trece

Prutul pe podul de la Albiåa, nu

înainte de a le întocmi dosar penal

pentru sãvâræirea infracåiunii de

intrare în România prin trecerea

ilegalã a frontierei de stat æi nu

înainte ca autoritãåile competente sã

dispunã mãsurile legale.

Mihai AMURÃRIÅEI

ani, solicitanåi

ai statutului

de refugiat în

åara noastrã æi

au recunoscut

faptul cã

sperau sã ajungã ilegal în Bulgaria,

cu intenåia de a-æi continua drumul,

în acelaæi mod fraudulos, pânã în

Grecia. Cele patru persoane sunt

cercetate de cãtre poliåiætii de

frontierã sub aspectul sãvâræirii

infracåiunii de tentativã de trecere

ilegalã a frontierei de stat, urmând

a fi prezentate parchetului teritorial

în vederea luãrii mãsurilor legale ce

se impun.

Ætefan ANDREESCU

Åigãri cu iz de contrabandã

Întrebat asupra provenienåei

acestora, P.V. a declarat poliåiætilor

de frontierã faptul cã, în ziua

respectivã s-a deplasat la Craiova sã

achiziåioneze piese auto æi negãsind

ceea ce cãuta, a trecut prin piaåa

centralã, unde, a observat, oferinduse

spre vânzare, åigãri netimbrate la

un preå mic, drept pentru care le-a

cumpãrat pentru consum propriu.

Cetãåeanul în cauzã a fost

sancåionat contravenåional iar

åigãrile au fost confiscate. Cercetãrile

vor continua pentru stabilirea

provenienåei întregii cantitãåi de

åigãri descoperitã.

Mãdãlin CROITORU

Frontiera - nr. 9/2005

27


Pregãtire

Æcoala de Perfecåionare a Cadrelor Poliåiei de Frontierã Oræova

UN NOU ÎNCEPUT

Începând din acest an, Æcoala de

Perfecåionare a Cadrelor Poliåiei de

Frontierã Oræova æcolarizeazã elevi

pentru a deveni agenåi ai Poliåiei de

Frontierã.

Trecerea æcolii de la perfecåionarea

prin cursuri de carierã la formarea

agenåilor a necesitat o

serie de transformãri

majore într-un timp

relativ scurt, atât în

plan didactic, cât æi în cel

logistic. Au fost redefinite

obiectivele cadru,

au fost reproiectate

programele analitice,

au fost revizuite

toate documentele de

conducere a activitãåii

æcolii: Regulamentul de

Organizare æi de Ordine

Interioarã, Planul de învãåãmânt,

programul de învãåãmânt, programul

orar, planurile de activitãåi etc.

Au fost redistribuite spaåiile

interioare pentru a asigura condiåii

optime de cazare æi învãåãmânt

pentru cei 151 de elevi, s-au organizat

licitaåii pentru asigurarea cu alimente

de cea mai bunã calitate, s-a refãcut

programul de lucru a personalului

auxiliar, pentru ca elevilor sã li

se ofere un maximum de confort

posibil.

Æi, cum toate au un început æi

un sfâræit… pânã la urmã a început

æcoala.

Festivitatea de începere a anului

de învãåãmânt 2005 – 2006 a avut loc

la Casa de Culturã din Municipiul

Oræova, în prezenåa elevilor æi

a întregului personal didactic æi

nedidactic.

Inspectoratul General al Poliåiei

28 Frontiera - nr. 9/2005

de Frontierã a fost reprezentat de

comisarul-æef Ion Tîrsînoagã, æeful

Serviciului Management Resurse

Umane. Au mai onorat invitaåia de

a participa la festivitate, primarul

Municipiului Oræova, Constantin

Negulescu æi æefii inspectoratelor

judeåene de

poliåie de frontierã

æi poliåie

M e h e d i n å i ,

comisarul-æef

Ion Mirescu,

r e s p e c t i v

comisarul-æef

C o n s t a n t i n

Radoslav.

C u v â n t u l

de deschidere

a fost rostit de

directorul æcolii,

comisarul-æef

Ion Paæolea, care a subliniat locul æi

rolul acestei æcoli, programele pe care le

deruleazã, instituåiile cu care coopereazã,

a scos în evidenåã folosirea unor metode

noi de învãåãmânt, promovarea

parteneriatului profesor - elev.

Directorul æcolii s-a adresat apoi

cu precãdere elevilor. Le-a reamintit

marea responsabilitate pe care æi-o

vor asuma odatã cu absolvirea æcolii

ca organe de ordine publicã în zona

de frontierã.

Mesajul conducerii IGPF a

evidenåiat ce se aæteaptã de la aceæti

tineri æi de la cei ce îi pregãtesc.

Comisarul-æef Vârban Gheorghe,

æeful Catedrei de pregãtire juridicã

æi elevul Radu Liå, în alocuåiunile

lor, au subliniat rolul profesorului æi

al elevului în interactivitatea relaåiei

profesor - elev.

Din mesajul æefilor celor douã

structuri operative ale Ministerului

Administraåiei æi Inter-nelor, cu

atribuåii în menåinerea ordinii

publice în judeå, elevii au înåeles cât

de important este sã se pregãteascã

temeinic pentru a deveni un bun

agent operativ.

Alocuåiunea de încheiere

a fost rezervatã primarului

Municipiului Oræova, care

s-a arãtat foarte încântat

cã oraæul al cãrui edil

- æef este a fost onorat sã

gãzduiascã o æcoalã cu o

misiune atât de nobilã : sã

formeze agenåi ai Poliåiei

de Frontierã.

Acesta a fost începutul,

auspiciile bune, rãmâne

ca æcoala sã dovedeascã

capacitatea ei formativã.

Un ultim cuvânt se cuvine

adresat tinerilor noætri

colegi: „Bine aåi venit

în æcoalã, bun venit în Poliåia de

Frontierã, spor la învãåãturã æi succes

în viaåã !”

Dorin LÃCRARU


Jurãmânt de credinåã

Miercuri, 28 septembrie

a.c. a avut loc la Academia

de Poliåie „Alexandru Ioan

Cuza” unul dintre cele mai

importante evenimente din

viaåa de student. În prezenåa

ministrului administraåiei æi

internelor, Vasile Blaga, a

adjunctului inspectorului

general al PFR, chestor de

poliåie Neculai Burnichi æi

a altor oficialitãåi, 346 de

studenåi ai anului I au depus

jurãmântul de credinåã, din

care 125 specializarea Poliåie

de Frontierã, 150 Poliåie,

25 arma Jandarmerie, 20

specializarea Penitenciare,

26 Facultatea de Pompieri.

Alãturi de aceætia au mai

participat æi 75 de studente,

dintre care 25 la Poliåie de

Frontierã æi 50 la Poliåie.

Rectorul Academiei de

Poliåie, chestor principal

prof. univ. dr. Costicã Voicu

le-a urat studenåilor boboci

succes în activitatea de

învãåãmânt. Dupã oficierea

serviciului religios de cãtre

Prea Sfinåitul Episcop

Vicar Patriarhal Vicenåiu

Ploieæteanu, ministrul

administraåiei æi internelor

æi-a exprimat încrederea cã

studenåii Academiei vor fi

stâlpii de bazã ai societãåii

moderne cu obligaåia de a

asigura legalitatea, ordinea æi

siguranåa publicã în societate

æi de a fi mereu în serviciul

cetãåeanului æi al comunitãåii:

„(...) Cei care astãzi au jurat

credinåã României vor fi

peste câåiva ani ofiåeri, vor fi

poliåiæti, jandarmi, poliåiæti

de frontierã sau profesioniæti

în cadrul structurilor pentru

situaåii de urgenåã; vor fi

adevãraåi stâlpi ai societãåii

moderne de tip european

– elita sistemului naåional de

ordine æi siguranåã publicã.

În aceastã calitate, dragi

studenåi, veåi avea obligaåia

de a asigura legalitatea,

ordinea æi siguranåa publicã

în societate, de a fi în

serviciul cetãåeanului æi al

comunitãåii, atât în condiåii

de normalitate, cât æi în

împrejurãri tragice, cum sunt

inundaåiile care au încercat

greu åara noastrã în

acest an. Îndeplinirea

– la nivelul standardelor

Uniunii Europene - a

atribuåiilor care vã revin

în cariera aleasã, cere nu

numai profesionalism,

corectitudine æi iniåiativã,

ci æi spirit de sacrificiu,

cere capacitatea de a

îndeplini misiunile chiar

cu preåul sacrificiului

suprem. Viaåa æi cariera

de poliåist nu sunt o alee

presãratã de flori, ci un

drum aspru, marcat de

provocãri æi primejdii,

pe care aåi ales sã

Frontiera - nr. 9/2005

Eveniment

le înfruntaåi în serviciul

concetãåenilor, al legii æi al

åãrii, iar solemnitatea de

astãzi marcheazã intrarea

dumneavoastrã deplinã

pe acest drum (...) Vã

solicit sã vã asumaåi, încã

din primul an de studii,

rãspunderea de a învãåa æi

a vã pregãti, cu conætiinåa

cã beneficiarii acestei

pregãtiri nu sunteåi numai

dumneavoastrã, ci cetãåenii

æi instituåia din care faceåi

parte. Sunteåi studenåi ai

Ministerului Administraåiei

æi Internelor æi, în aceastã

calitate, cerinåele sunt

mari, pentru cã pregãtirea

dumneavoastrã reprezintã o

investiåie pe termen lung, în

ordinea æi siguranåa publicã

a României, ca stat membru

al Uniunii Europene. Din

acest punct de vedere,

performanåele pe care le veåi

realiza trebuie sã se ridice

la nivelul performanåelor

din Academiile de Poliåie

europene cu tradiåie, astfel

încât, ulterior, sã puteåi

conferi un caracter profund

european instituåiilor în care

vã veåi desfãæura activitatea.

Dragi studenåi, aåi

îmbrãcat, în urmã cu

câteva sãptãmâni, uniforma

Ministerului Administraåiei

æi Internelor. Aveåi înalta

datorie sã o purtaåi

cu demnitate în toate

împrejurãrile æi sã o onoraåi

printr-o conduitã ireproæabilã

pe parcursul întregii cariere.

Faceåi tot ceea ce depinde de

dumneavoastrã ca aceastã

uniformã sã fie privitã cu

respect de cãtre cetãåeni,

astfel încât încrederea lor

în instituåiile statului sã

creascã. Transformaåi æansa

tinereåii în fapte exemplare,

astfel încât, în timp, aceste

fapte sã devinã tradiåie (...).

Dupã trecerea în pas de

defilare a studenåilor prin

faåa tribunii oficiale a urmat

o demostraåie de autoapãrare

prezentatã de cãtre studenåi

ai academiei, iar la final,

Grupul Special pentru

Protecåie æi Intervenåie

ACVILA al MAI a prezentat

un exerciåiu demonstrativ

de salvare din mâinile

teroriætilor a unor ostateci.

Acum, la început de drum,

îi felicitãm pe cei mai tineri

colegi æi le urãm în numele

tuturor poliåiætilor de

frontierã succes în viitoarea

carierã!

Gabriel CRÃCIUN

29


Sãnãtate

„E” sau nu „E”

De parcã nu ar fi fost de ajuns

noianul de boli care se revarsã asupra

bietului organism, boli cu care ne

luptãm zi de zi, cu toate mijloacele, de la

ceaiuri æi priæniåe, pânã la tratamentele

costisitoare cu medicamente de ultimã

generaåie æi operaåii sofisticate cu laser,

în ultima vreme se contureazã, din ce

în ce mai mult, un duæman perfid, pe

care noi l-am adus în casã æi l-am poftit

la masã.

Din ce în ce mai multe simptome,

mai multe boli sunt descoperite sau

definite ca având legãturã cu acestã

patologie.

Este vorba despre alimentaåia

actualã, creatã industrial, pentru omul

modern, grãbit, care nu mai are

timp pentru gãtitul tradiåional,

nici nu mai are surse de legume

din grãdina proprie, ori de carne

din gospodãria tradiåionalã.

Globalizarea, industrializarea

æi distrugerea micilor producãtori

au dus la apariåia foråãrii vitezei

de creætere a vegetalelor æi a

animalelor de consum, pentru

a face faåã cererii, din ce în ce

mai mari, a marilor oraæe æi a

marilor furnizori de alimente

semi æi gata preparate.

De fapt, toate acestea, îæi au

originile în falsitatea comercialã,

menitã strict pentru profit æi fãrã

interes despre impactul asupra

organismului uman. Produsele

vegetale æi animale trebuie sã

aibã aspect comercial, sã fie mai mari,

mai frumoase, mai colorate, sã creascã

mai repede decât a prevãzut natura,

sã fie mai rezistente la transport æi

manipulat, pentru cã altfel profitul

suferã. Din aceste motive, zeci de ani de

zile, institutele de cercetare au fãcut tot

felul de studii pentru a putea interveni

æi a modifica, inclusiv codul genetic, în

aæa fel încât sã poatã influenåa creæterea

celulei dupã dorinåa clientului.

Din fericire, dupã o perioadã destul

de lungã, care a însemnat afectarea a

cîteva generaåii de oameni, au apãrut

æi cercetãrile care au demonstrat

toxicitatea unora/multora dintre aditivii

alimentari folosiåi, din ce în ce mai mult,

în industria alimentarã mondialã.

Din acest motiv, nutriåioniætii în

colaborare cu toate ramurile medicinei,

cu institutele de cercetare din domeniul

sãnãtãåii publice, al alimentaåiei,

al producåiei de produse de origine

vegetalã æi animalã, au dezvoltat rapid

cercetãrile, care în acest moment, au ca

scop, identificarea æi folosirea doar a

acelor aditivi alimentari, folositori în

industria alimentarã, dar æi inofensivi

asupra organismelor vii, din punct de

vedere al toxicitãåii æi potenåialului

mutagen/inclusiv carcinogen.

30 Frontiera - nr. 9/2005

Aditivii alimentari reprezintã cea

mai nouã provocare în materie de

nutriåie.

Aceætia, cunoscuåi sub numele de „Euri”

sunt consideraåi pe plan mondial

a treia cauzã a mortalitãåii, dupã

consumul de droguri æi medicamente,

dupã accidentele de circulaåie, iar

consumul lor duce la distrugerea

sistemului imunitar æi apariåia

variatelor forme de tumori benigne æi

maligne.

În cele câteva episoade ne propunem

sã vã prezentãm ce sunt aditivii

alimentari, care sunt aditivii alimentari

folosiåi, produsele în care aceætia se

gãsesc, precum æi efectele nocive pe care

a c e æ t i a

le produc

etc.

Literatura de

specialitate defineæte aditivii

alimentari ca substanåe care se folosesc

la prepararea unor produse alimentare

în scopul ameliorãrii calitãåii acestora

sau pentru a permite aplicarea unor

tehnologii moderne de prelucrare, cât

æi pentru a prelungi durata de pãstrare

a acestora, sau pentru a le îmbunãtãåi

gustul, culoarea, mirosul, consistenåa

etc.

Din nefericire, consumatorii nu

sunt suficient de bine informaåi cu

privire la efectele pe care aceæti aditivi

le genereazã în timp.

Aditivul alimentar reprezintã orice

substanåã care nu este consumatã ca

aliment în sine, care are sau nu valoare

nutritivã æi care se adaugã intenåionat,

cu scop tehnologic în timpul producerii,

procesãrii, preparãrii, tratãrii,

ameliorãrii, transportului æi stocãrii

unui aliment devenind un component

sau afectând într-un fel caracteristicile

alimentelor la care se utilizeazã.

Aditivii alimentari aparåin

urmãtoarelor categorii: n conservanåi

– substanåe care prelungesc perioada de

pãstrare a alimentelor prin protejarea

lor împotriva alterãrii produse de microorganisme

n antioxidanåi – substanåe

care prelungesc perioada de pãstrare

a alimentelor prin protejare împotriva

oxidãrii (de exemplu: râncezirea,

schimbarea culorii) n acidifianåi

– substanåe care cresc aciditatea

alimentelor, imprimându-le un gust

acru n substanåe-tampon – folosesc

la reglarea æi la menåinerea PH-ului

specific alimentului n antispumanåi – se

folosesc pentru reducerea æi prevenirea

spumei n emulsificatori – substanåe

care fac posibilã formarea æi menåinerea

unui amestec omogen între douã sau

mai multe faze nemiscibile n agenåi

de gelificare – substanåe care permit

æi care ajutã la formarea gelurilor

n stabilizatori – substanåe care fac

posibilã menåinerea proprietãåilor fizicochimice

ale alimentelor, menåinând

omogenizarea dispersiilor, culoarea etc.

n substanåe de îngroæare – substanåe

care au capacitatea de a

mãri vâscozitatea produselor

alimentare n îndulcitori –

substanåe (altele decât zahãrul)

care se utilizeazã pentru a

da gust dulce alimentelor

n coloranåi naturali æi coloranti

de sintezã n agenåi de afânare

– substanåe care contribuie la

creæterea volumului alimentelor

fãrã a modifica valoarea

energeticã n antiaglomeranåi

n potenåiatori de aromã – menåin

æi amplificã aroma

specificã alimentului

n substanåe – suport

– faciliteazã transportul

æi utilizarea

aditivilor fãrã a

modifica proprietãåile pe care

se bazeazã utilizarea lor n enzime

– folosite în industria alimentarã

n aromatizanåi – se împart în trei

categorii n substanåe aromate naturale

– se obåin din materii prime de origine

vegetalã sau animalã n substanåe identic

naturale – sunt identice din punct

de vedere al compoziåiei cu aromele

naturale, componentele fiind obåinute

prin sintezã n substanåe artificiale – se

obåin prin sintezã, având structura æi

compoziåia diferite de cele naturale;

E-urile sunt prezente în mai toate

produsele alimentare: preparate din

carne, brânzeturi, lactate, conserve din

carne, conserve de legume, dulceåuri,

dulciuri, bãuturi rãcoritoare etc.

În numãrul viitor vã vom prezenta

un minidicåionar de E-uri, constând

în: prezentarea acestora (tipul æi

denumirea), alimentele în care se

regãsesc, cât æi prezenåa sau nu a

efectelor nocive ale acestora.

- Va urma -

Colectiv de medici umani æi

veterinari din cadrul Serviciului

Sãnãtate Publicã æi Sanitar-

Veterinarã a

Direcåiei Medicale a MAI


FILIERÃ TRANSNAÅIONALÃ DESTRUCTURATÃ ÎN URMA

UNEI COOPERÃRI EXEMPLARE

«Decapitarea» filierei – principala

consecinåã a «Trilateralei» de la

Moraviåa, la care au participat

æefii celor trei poliåii de frontierã

æi ministrul administraåiei æi

internelor Vasile Blaga.

Specialiætii structurii de combatere

a migraåiei ilegale æi traficului de

persoane din cadrul D.P.F. Timiæoara

au obåinut date æi informaåii referitoare

la existenåa unei vaste filiere

transnaåionale, specializate în derularea

operaåiunilor de migraåie ilegalã pe

relaåiile: Republica Moldova-România-

Ungaria-Austria-Italia ; Republica

Moldova-România-Uniunea Serbia æi

Muntenegru - Croaåia - Italia.

Utilizandu-se mijloacele æi metodele

specifice, informativ-operative, în colaborare

cu S.I.I.P.I. æi S.R.I. Timiæ, cu

CURS DE INIÅIERE ÎN CARIERÃ

În ziua de 22 septembrie a.c., la sediul

Centrului de Formare æi Perfecåionare

Constanåa a avut loc deschiderea

oficialã a Cursului de iniåiere în carierã

a celor 160 de agenåi de poliåie proveniåi

din sursã externã, festivitate deschisã

de directorul acestei instituåii,

comisarul-æef Daniel Olah, invitaåi

fiind directorul DPF Constanåa,

comisar-æef Ene Tudorel æi æeful

IJPF Constanåa, comisar Octavian

Tobã.

În alocuåiunea de deschidere,

directorul Centrului a adresat

cursanåilor un mesaj centrat pe

motivaåia învãåãrii æi asumarea

responsabilitãåilor: ,,- Ca viitori

poliåiæti de frontierã veåi purta

rãspunderea gestionãrii unei

frontiere care asigurã ordinea æi

siguranåa atât pentru populaåia

României cât æi pentru cele 685

milioane de cetãåeni ai comunitãåii

europene.”

Din anul 2003 æi pânã în prezent, Centrul

de Formare æi Perfecåionare Constanåa a

pregãtit 694 de agenåi de poliåie de frontierã

proveniåi din sursã internã (politiæti de

frontierã angajaåi pe bazã de contract) care

poliåiile din Ungaria æi Uniunea Serbia

æi Muntenegru, atât direct cât æi prin

intermediul S.E.C.I., æi sub directa

supraveghere a D.I.C.O.T. - Serviciul

teritorial Timiæoara, au fost identificaåi æi

monitorizaåi principalii membrii ai filierei,

respectiv cinci cetãåeni din Republica

Moldova æi un cetãåean român.

Cele æase persoane s-au constituit

într-un grup infracåional organizat,

structurat pe nivele, cu atribuåii,

reponsabilitãåi diferenåiate æi precis

delimitate, sub aspectul racolãrii,

transportului, cãlãuzirii æi gãzduirii

migranåilor.

Din probele administrate, rezultã

faptul cã numiåii Victor E. æi Timur L,

cetãåeni din Republica Moldova, aveau

rolul de a racola migranåii din Republica

Moldova, direct sau prin intermediari,

(Victor E. fiind un fost procuror æi

luptãtor în Afganistan) dupã care aceætia

erau transportaåi în Timiæoara, unde

erau preluaåi de cãtre Dumitru B. æi Oleg

D., cetãåeni din Republica Moldova æi de

Valentin P., cetãåean român, ce aveau

rolul de a-i transporta, caza æi cãlãuzi

peste frontierã.

Numitul Ghenadi R., cetãåean din

Republica Moldova, asupra cãruia a fost

gãsitã suma de 14 500 euro, avea rolul

de trezorier al reåelei, fiind în legãturã

directã cu coordonatorul acesteia, din

Republica Moldova, fost colonel din

poliåia acestui stat. Acesta avea în

responsabilitate achitarea costurilor

în prezent îæi desfãæoarã activitatea la IJPF

Constanåa, Tulcea, Brãila, Ialomiåa, Baza de

Reparaåii Brãila æi Centrul de Instrucåie æi

Dresaj Câini Ciorani.

În cadrul Centrului de Formare æi

Perfecåionare Constanåa funcåioneazã

12 sãli de curs, amenajate în sprijinul

desfãæurãrii activitãåilor didactice,

un laborator de tacticã a poliåiei de

frontierã, un laborator de informaticã

æi comunicaåii, precum æi un poligon

legate de cazare, transport æi cãlãuzire

a migranåilor, acåiune ce era coordonatã

direct de æeful reåelei, fost ofiåer, aflat în

Republica Moldova.

Cele 25 de persoane urmau sã

plãteascã între 2500 æi 3000 de euro

fiecare, pentru transport, cazare æi

cãlãuzire, parte din sumã fiind achitatã

la plecarea din åara de origine, iar

diferenåa la ajungerea la destinaåie, de

aceastã datã suma urmând a fi plãtitã

de membrii familiilor migranåilor,

coordonatorului reåelei.

În cauzã s-a colaborat permanent

cu autoritãåile maghiare care, pe baza

informaåiilor furnizate de partea românã,

au reuæit reåinerea a încã opt persoane,

precum æi cu autoritãåile similare din

Republica Moldova æi Uniunea Serbia

æi Muntenegru, în vederea identificãrii

tuturor membrilor filierei reåelei æi

anihilarea acestora.

În data de 14 septembrie a.c.

organizatorii reåelei au fost prezentaåi

Tribunalului Timiæ, cu propunere de

arestare preventivã, pentru sãvâræirea

infracåiunilor de iniåiere, aderare sau

sprijinire a unui grup infracåional

organizat æi trafic de migranåi, instanåa

dispunând emiterea mandatelor de

arestare preventivã, iar cei 25 de

migranåi au fost puæi sub urmãrire

pentru sãvâræirea infracåiunii de

tenativã de trecere ilegalã a frontierei

de stat, în grup.

Viorel ALEXE

æcoalã reprezentând fâæia de protecåie a

frontierei de stat, la scarã redusã. Centrul

mai dispune æi de o salã documentarã,

dotatã cu materiale didactice: note de

curs planæe, instrucåiuni etc. æi legislaåia

necesarã actualizatã la zi.

Atât conducerea centrului, cât æi

personalul cu atribuåii didactice, din

cele trei compartimente de învãåãmânt,

pe lângã pregãtirea de specialitate au æi

calificare în domeniul psihopedagogic

iar nouã ofiåeri formatori æi-au

perfecåionat pregãtirea cu specialiæti

din Uniunea Europeanã.

Centrul dispune de cantinã

proprie pentru pregãtirea hranei æi

douã sãli pentru servit masa cu o

capacitate de 200 de locuri. Pentru

cazarea cursanåilor, existã douã

dormitoare cu 60 de locuri, fãrã alte

condiåii (lipsã apã caldã, salã duæ).

Pentru atingerea obiectivelor

stabilite, conducerea Centrului a

iniåiat æi deruleazã relaåii strânse

de cooperare æi parteneriat extern

cu instituåii locale de învãåãmânt

- Universitatea „Spiru Haret” æi

Casa Corpului Didactic Constanåa,

precum æi relaåii de colaborare cu Biroul

Judeåean pentru Strãini.

Frontiera - nr. 9/2005

Costel STANCIU

31


Ætii æi câætigi!

REGULAMENT

I) Precizãri generale

A) Concursul este aprobat

æi se desfãæoarã în conformitate

cu Ordinul inspectorului

general al PFR nr. 5840 din

06.08.2001 privind înfiinåarea

Consiliului Editorial al revistei

Frontiera”.

B) Scopul concursului este

de a atrage interesul cititorilor

prin oferirea posibilitãåilor de

autoevaluare a cunoætinåelor

de culturã profesionalã ale

personalului PFR precum æi

de câætigare a unor premii.

II) Condiåii de

participare

A) Rãspunsurile vor fi

expediate în plic închis

redacåiei „Frontiera”, pe

adresa Inspectoratului

General al Poliåiei de

Frontierã, str. Rãzoare nr.

2, sector 6, Bucureæti, prin

poæta specialã sau civilã.

B) Pe plic se va menåiona

obligatoriu „Pentru concursul

Frontiera” din nr. 9/2005”.

C) Numele întreg al

expeditorului va fi menåionat

pe verso, la rubrica expeditor,

æi va fi consemnat obligatoriu

în interior, pe talonul de

concurs decupat din revistã.

D) Vor fi luate în considerare

plicurile expediate pânã la data

de 15 noiembrie 2005, conform

ætampilei aplicate de poætã,

în cazul celei „civile”, iar cele

primite la redacåie pânã pe

data de 22 noiembrie inclusiv,

în cazul celei „speciale”.

E) Nu se admit rãspunsuri

colective, pe un singur talon,

dar într-un plic pot fi expediate

mai multe taloane aparåinând

aceleiaæi persoane sau mai

multor concurenåi întrucât

acestea vor fi introduse în

urnã.

F) Nerespectarea integralã

a condiåiilor de la pct. II lit. B,

D, æi E atrage descalificarea.

Concurs Frontiera nr. 9/2005

III) Incompatibilitãåi:

A) Nu pot participa la

concurs membrii comisiei de

evaluare, persoanele implicate

în organizarea æi desfãæurarea

concursului æi rudele de gradul

I-III (inclusiv afinii acestora).

B) Personalul Serviciului

Cabinet æi Relaåii Publice

din cadrul I.G.P.F. nu poate

participa la concurs.

IV)

Evaluarea

rãspunsurilor

A) Aprecierea rãspunsurilor

se efectueazã de cãtre o comisie

desemnatã la nivelul IGPF,

care acordã un punctaj pentru

fiecare rãspuns complet,

conform grilei de rãspunsuri.

B) Dintre participanåii

care acumuleazã cel mai mare

punctaj, vor fi desemnaåi,

în ordine descrescãtoare,

ocupanåii locurilor I, II, III.

C) În cazul în care doi

sau mai mulåi participanåi

realizeazã un punctaj egal,

desemnarea câætigãtorului

locului respectiv se va face

prin tragere la soråi. Locurile

inferioare, în acest caz, vor fi

atribuite tot prin tragere la

soråi a rãspunsurilor cu acelaæi

punctaj rãmase în concurs.

V) Acordarea premiilor:

A) Câætigãtorii vor fi

premiaåi dupã cum

urmeazã:

Locul I - 12 milioane lei

Locul II - 8 milioane lei

Locul III - 6 milioane lei

Trei menåiuni

– 3 milioane lei.

Fond total de premiere =

35 milioane lei

B) Numele câætigãtorilor æi

grilele cu rãspunsurile corecte

vor fi publicate în revista

Frontiera”.

32 Frontiera - nr. 9/2005

#

Talon de concurs

F R O N T I E R A -

nr.9/2005

Nume: ....................................................................

Prenume: ...............................................................

Adresa: ..................................................................

Gradul:................................... Vârsta: ..................

Loc de muncã: .......................................................

Tel. acasã: .................... serv.: ..............................

Mobil......................................................................

R ã s p u n s u r i

1 . 2 . 3 . 4 .

5 . 6 . 7 . 8 .

ÎNTREBÃRI

1. În cursul urmãririi

penale, comisia rogatorie se

poate adresa:

a) oricãrui organ de urmãrire

penalã;

b) numai unui organ de

urmãrire penalã egal în grad;

c) numai unui organ de

urmãrire penalã ierarhic

inferior.

2. În faza de urmãrire

penalã, declinarea de competenåã

se dispune prin:

a) ordonanåã;

b) rezoluåie;

c) referat de declinare a

competenåei.

3. Strãinilor li se refuzã

intrarea pe teritoriul

statului român dacã:

a) au fost condamnaåi

prin hotãrâre judecãtoreascã

rãmasã definitivã æi au

executat o pedeapsã privativã

de libertate;

b) sunt semnalaåi de

organizaåii internaåionale la

care România este parte, precum

æi de instituåii specializate în

combaterea terorismului cã

finanåeazã, pregãtesc, sprijinã

în orice mod sau comit acte de

terorism;

c) nu sunt incluæi în categoria

strãinilor împotriva cãrora s-a

instituit mãsura interzicerii

intrãrii în România sau care au

fost declaraåi indezirabili.

4. Strãinului nu i se

permite ieæirea din åarã în

urmãtoarele situaåii:

a) este învinuit sau inculpat

într-o cauzã penalã;

b) a introdus sau a încercat

sã introducã ilegal în România

alåi strãini;

c) a fost condamnat prin

hotãrâre judecãtoreascã

rãmasã definitivã æi are de

executat o pedeapsã privativã

de libertate.

5. Cursurile de carierã

pentru obåinerea/acordarea

gradelor profesionale/

militare se pot organiza:

a) tot timpul anului, în

funcåie de nevoi;

b) numai în perioada

semestrelor anului æcolar;

c) numai în perioada vacanåei

dintre cele douã semestre ale

anului æcolar.

6. Comisia pentru

examenele de la cursurile de

carierã se compune din:

a) preæedinte, doi vicepreæedinåi,

3-5 membri, secretar,

subcomisii pentru probele de

examen, care au în componenåã

preæedinte æi, dupã caz, membri

stabiliåi în funcåie de numãrul

de candidaåi/absolvenåi;

b) preæedinte, vicepreæedinte,

3-5 membri, secretar,

subcomisii pentru probele de

examen, care au în componenåã

preæedinte æi, dupã caz, membri

stabiliåi în funcåie de numãrul

de candidaåi/absolvenåi;

c) preæedinte, vicepreæedinåi,

5-7 membri, secretar,

subcomisii pentru probele de

examen, care au în componenåã

preæedinte æi membrii.

7. Cetãåenii români

care cãlãtoresc, în scopuri

particulare, în statele

membre ale Uniunii

Europene sau în alte state,

pentru care nu este necesarã

viza de intrare, trebuie sã

prezinte la ieæirea din åarã:

a) asigurarea medicalã,

biletul de cãlãtorie dus-întors sau

cartea verde a autoturismului æi

o sumã minimã în valutã liber

convertibilã la vedere sau cãråi

de credit pentru conturi în

valutã, pentru fiecare persoanã,

într-un cuantum corespunzãtor

sumelor de referinåã determinate

de autoritãåile naåionale ale

statelor de destinaåie sau de

tranzit, proporåional cu durata

æederii, dar nu mai puåin de 5

zile;

b) bilet de cãlãtorie dusîntors

sau cartea verde a

autoturismului în funcåie de

tipul mijlocului de transport

folosit;

c) asigurarea medicalã,

biletul de cãlãtorie dus-întors sau

cartea verde a autoturismului æi

o sumã de bani care sã asigure

întreåinerea pe perioada

sejurului ce va fi stabilitã

de autoritãåile naåionale ale

statelor de destinaåie sau de

tranzit, proporåional cu durata

æederii, dar nu mai puåin de 5

zile.

8. Transportul rutier

public este:

a) transportul rutier efectuat

pe bazã de contract, contra platã,

de persoane fizice care deåin în

proprietate sau cu orice alt titlu

vehicule rutiere;

b) transportul rutier efectuat

pe bazã de contract, contra

platã, de cãtre operatorii de

transport rutier care deåin în

proprietate sau cu orice alt titlu

vehicule rutiere;

c) transportul rutier

efectuat pe bazã de contract,

contra platã, de persoane

juridice care deåin în proprietate

sau cu orice alt titlu vehicule

rutiere;

Baza legalã: Codul de

Procedurã Penalã; O.U.G.

194/2002; O.M.A.I. nr.3431/

2002; Legea 177/2002; O.U.G.

109/2005

NOTÃ: fiecare întrebare are un

singur rãspuns corect


Mens sana in corpore sano

În perioada 20-22 septembrie, s-a

desfãæurat în localitatea Sozopol, din

Bulgaria Campionatul Internaåional

de Înot, care a reunit sportivi din

compunerea Poliåiilor de Frontierã

Românã æi Bulgarã.

Activitatea se înscrie în programul

sportiv prevãzut de protocolul încheiat

între asociaåiile sportive ale celor douã

instituåii poliåieneæti de frontierã, vecine

æi prietene ASAPFR æi Clubul Sportiv

„Grãnicerul 1871”.

Lotul PFR a fost format din

inspectorul principal Horaåiu Bãdiåã

(IGPF), agent principal Gabriel Palotaæ

(IJPF Arad) æi agent Sorin Covaliov

(IJPF Tulcea).

Competiåia a fost câætigatã detaæat

de sportivii poliåiæti de frontierã români,

prin aportul covâræitor al inspectorului

principal Horaåiu Bãdiåã cel care a fost

de altfel „vedeta” campionatului. Acesta

æi-a impus supremaåia la toate probele,

câætigând pe rând probele de 50 m crowl,

50 m bras, 50 m fluture æi chiar æi proba

specialã care a constat în parcurgerea

a 1000 m în Marea Neagrã. La ætafeta

de 3x50 m liber echipa a obåinut locul

secund, echipa Bulgariei marcând astfel

„golul de onoare”.

Conducerea Inspectoratului General

al Poliåiei de Frontierã a åinut sã

mulåumeascã sportivilor participanåi

la aceastã competiåie, pentru modul

excelent în care au reprezentat

instituåia la acest eveniment sportiv

internaåional.

Din surse sigure am aflat cã va urma

un nou meci de fotbal România – Bulgaria

protagoniæti fiind echipele poliåiilor de

frontierã din cele douã åãri.

În perioada 1-5 septembrie a.c.,

Ansamblul Folcloric Muntenia al Casei

de Culturã a Poliåiei de Frontierã -

Giurgiu, a fost invitat sã reprezinte

România la ediåia a XI-a a Festivalului

Internaåional de Folclor din oraæul

Istanbul – Turcia.

De ce i-a surclasat colegul nostru

Horaåiu Nicuæor Bãdiåã pe omologii

bulgari? Rãspunsul îl aflaåi parcurgând

rândurile de mai jos.

Inspector principal Bãdiåã

Horaåiu – Nicuæor (ofiåer în cadrul

compartimentului Educaåie Fizicã æi

Sport din IGPF)

Date personale

Data naæterii: - 8 August 1976;

Înãlåime: - 1,94 m;

Anvergurã: - 2,05 m;

Greutate: - 100 kg.

Studii:

- 2004: Facultatea Militarã de Educaåie

Fizicã æi Sport (în cadrul ANEFS);

Fiecare evoluåie în scena amenajatã

în unul din cele mai mari parcuri a fost

rãsplãtitã de numerosul public asistent

cu aplauze astfel cã programul de 40

de minute alocat fiecãrei åãri a fost

prelungit de fiecare datã.

Trebuie menåionat faptul cã searã

de searã, în mulåimea de

spectatori se aflau primarul

æi prefectul Istanbulului,

precum æi alte oficialitãåi.

La reuæita acestui

eveniment cultural,

un aport deosebit l-au

avut dirijorul formaåiei

instrumentale agent æef

adjunct Marcel Miricã,

precum æi coregraful

Valeriu Chiran, care au

ales cu mare grijã cele mai

reprezentative cântece

æi dansuri din zonele

- 2002: Masterat în Educaåie Fizicã

æi Sport;

- 1997: Maestru al Sportului la

Nataåie;

- 1999: Maestru al Sportului la Polo

pe apã.

Rezultate:

1993: - Locul IX la Campionatul

European de Juniori Polo, Olanda;

- Triplu campion Naåional la Nataåie

50, 100, 200 m liber;

- 1994-1995: - Campion Naåional

Juniori æi declarat cel mai bun jucãtor

din campionatul naåional de polo;

- Triplu campion Naåional la Nataåie

50, 100,200 m liber;

- Dublu campion 50 - 100 m liber la

Cupa Mondialã, Caen, Franåa;

- 1995: - Locul 1, Campionatul

Naåional de Polo Seniori;

- Locul 1, Turneul Internaåional

Rijeka - polo seniori;

- Vicecampion Mondial la Ætafeta

4x100 m liber Brazilia;

- 1996: - Selecåionat în Lotul Olimpic

de Polo;

- Campion Naåional polo, seniori

(Dinamo);

- Locul X, Olimpiadã Atlanta, nataåie

4 x 100 m;

- Campion balcanic seniori -

Belgrad;

- 1997: - Campion naåional nataåie

50 m liber;

- 1998: - Vicecampion naåional

nataåie 50 m liber;

- 1999: - Campion naåional polo -

Dinamo;

- Vicecampion naåional nataåie 50

– 100 m liber;

- 1999-2002: - Vicecampion polo

seniori;

- 2004: - Actualmente component al

echipei de polo Dinamo Bucureæti.

Frontiera - nr. 9/2005

Pasiuni

Iulian PUICÃ

Succes al artiætilor poliåiæti de frontierã giurgiuveni

folclorice Vlaæca, Teleorman, Moldova,

Oltenia, etc.

Nu trebuie uitat nici succesul obåinut

de cunoscuta interpretã de muzicã

populara Doina Cernea, care a inclus

în programul sãu æi o binecunoscutã

melodie interpretatã în limba turcã.

La închiderea festivalului, primarul

æi prefectul Istanbulului au înmânat

placheta istoricã a oraæului æi au oferit

daruri artiætilor români, lansând

propunerea ca la urmãtoarea ediåie « Sã

vã consideraåi de pe acum invitaåi ».

Nu trebuie uitat sprijinul acordat

de Corpul Naåional al Poliåiætilor, al

Corpului Teritorial din IJPF Giurgiu,

cât æi a conducerii Direcåiei æi

Inspectoratului Judeåean al Poliåiei de

Frontierã Giurgiu, cãrora, în numele

artiætilor, le mulåumim sincer.

Ilie CLEMENT

33


Reîntâlniri

Încã o victorie a spiritului

În perioada 21-24 septembrie a.c.

Centrul Cultural al MAI a gãzduit cea

de-a IX-a ediåie a Salonului de carte

juridicã, civicã æi poliåistã, manifestare

organizatã de Direcåia Informare æi

Relaåii Publice prin Editura MAI.

Alãturi de editura ministerului

nostru au participat la eveniment

13 case editoriale româneæti, douã

strãine, douã instituåii de învãåãmânt

– Institutul Naåional de Administraåie

æi Academia de Poliåie „Alexandru Ioan

Cuza” – precum æi Grupul de presã al

MAI æi publicaåiile departamentale.

Programul evenimentelor culturale

care s-au succedat în cele patru zile a

debutat cu o festivitate de deschidere

deosebit de interesantã, cuprinzând

un spectacol artistic æi acordarea

unor premii pentru

cele mai valoroase cãråi

profesionale publicate

de Editura MAI în anul

2004 æi acordarea unor

Diplome de onoare,

menåiuni speciale,

plachete æi trofee unor

personalitãåi care s-au

distins în domenii ale

culturii profesionale

æi promovãrii valorilor

moral-civice.

Au avut loc 14

lansãri de carte, vernisarea unei expoziåii

de caricaturã intitulatã „Iubitorii de carte

în vizitã la MAI”, autori Mihai Pânzaru

- PIM æi Aurelian Iulius Æuåã – ÆAI iar,

la finalul salonului, s-au acordat trei

trofee pentru numãrul, varietatea æi

consistenåa acåiunilor organizate.

Acestea au

revenit Editurilor

Detectiv, Curtea

Veche æi Societãåii

Scriitorilor Militari.

De menåionat,

premiul obåinut

de colegul nostru

c o m i s a r u l - æ e f

Constantin

Paveliuc,

æeful Serviciului Criminalistic

al IGPF, pentru lucrarea

„Ghidul poliåistului de

frontierã pentru combaterea falsului

în documente æi vize”.

De asemenea, diplomã de onoare a

primit colonelul (r) Petru Neå, fostul

director adjunct al DPF Constanåa, unul

dintre colaboratorii redacåiei, pentru

lucrarea „Documente de cãlãtorie pentru

refugiaåi æi apatrizi”.

A fost premiat æi volumul I al lucrãrii

„Tactica Poliåiei de Frontierã”,

realizat de un colectiv de profesori

din Academia de Poliåie „Alexandru

Ioan Cuza”, Facultatea de Drept,

Catedra Poliåie de Frontierã,

împreunã cu specialiæti din cadrul

IGPF.

La propunerea Academiei de

Poliåie „Alexandru Ioan Cuza”,

profesorul univ. Dr. Florian Coman,

æeful Catedrei Poliåie de Frontierã,

a primit o diplomã de onoare pentru

activitatea sa didacticã.

Premiile æi diplomele, semnate

de ministrul administraåiei æi

internelor Vasile Blaga, înmânate

cadrelor didactice æi specialiætilor

din toate structurile MAI au fost

stabilite de cãtre o comisie de

jurizare formatã din personalitãåi

marcante ale vieåii ætiinåifice æi culturale

româneæti – prof. univ. dr. Tudorel Butoi,

Ion Cristoiu, prof. univ. dr. Sabina

Ispas, membru de onoare al Academiei

Române, avocat Constantin Zãrnescu,

precum æi preæedintele CNP æi SNPPC

Constantin Vieriu.

Marius IONESCU

În perioada 29-30 iulie a.c. în municipiul Iaæi, la Centrul

de formare æi perfecåionare a poliåiætilor de frontierã s-a

desfãæurat întâlnirea de 10 ani de la absolvire a promoåiei

de ofiåeri 1995 ai Facultãåii de Grãniceri Iaæi din cadrul

Academiei de Poliåie „Alexandru Ioan Cuza” Bucureæti.

La activitate au participat absolvenåii acestei promoåii,

profesori æi comandanåi care au contribuit la formarea æi

pregãtirea profesionalã a promoåiei, reîntâlnirea constituind

un moment deosebit pentru depãnarea unor amintiri din

timpul perioadei de studenåie æi, totodatã, un bun prilej pentru

prezentarea realizãrilor din cei 10 ani de la absolvire.

La revedere în 2015!

34 Frontiera - nr. 9/2005


De ce?

- De ce „prescurtare” este un

cuvânt aæa lung?

- De ce soldaåii Kamikaze

U

purtau cascã?

- De ce se sterilizeazã acele cu

care se fac injecåiile

condamnaåilor la moarte?

- Care este sinonimul

cuvãntului „sinonim” ?

- De ce nu existã mâncare de

pisici cu gust de æoarece?

- De ce balerinele merg mereu

pe vârfuri? Nu ar fi mai simplu sã

angajeze balerine mai înalte?

- Vreau sã îmi cumpãr un

bumerang nou. Cum pot sã scap

de cel vechi?

- De ce localurile deschise non

stop au încuietori?

- Adam avea buric?

- Dacã Superman este aæa de

deætept, de ce îæi ia chiloåii

M

peste pantaloni?

- Când o maæinã merge, aerul

din interiorul pneului se învârte?

- De ce nu câætigã

ghicitoarele la 6 din 49?

- Cum se va numi epoca care va

succede epoca contemporanã?

- Dacã despre o femeie se spune

atunci când nu este moartã cã este

vie, de ce nu face struguri?

- Cum se traduce „Ziua Pãcii” în

englezã fãrã sã sune vulgar

în româneæte? (peace day)

- Dacã de la înot se slãbeæte,

unde greæesc balenele?

- Dacã uleiul de porumb se

face din porumb, uleiul de floarea

soarelui din floarea soarelui, atunci

cum este cu uleiul de corp?

O- Dacã lipiciul superglue lipeæte

într-adevãr orice, de ce nu æi

interiorul tubului?

- De ce nu sunã ocupat când

greæim numãrul?

- De ce morcovii sunt mai

portocalii decât portocalele?

- De ce sucul de lãmâie este

în mare parte din ingrediente

sintetice, pe când în soluåia de

spãlat vase este zeamã

de lãmâie adevaratã?

- De ce Tarzan nu are barbã?

- Oamenii cãsãtoriåi trãiesc mai

mult, sau doar li se pare?

- Un æofer care lucreazã pe

maæini de dezãpezire, cum ajunge

dimineaåa la serviciu?

- Cum ar arãta scaunele, dacã

Ram avea genunchii la spate?

- De ce femeile nu merg

niciodatã singure la WC?

- Un termos pastreazã vara

bãutura rece, iarna caldã. De unde

ætie termosul cãnd e varã

æi când e iarnã?

- Dacã azi sunt zero grade,

æi mâine e de douã ori mai frig,

atunci câte grade vor fi mâine?

- Cu ce vitezã se deplaseazã

întunericul?

La revedere!

Planetã

Ojã!

Ulcior

Planetã

Piron

3.14

Arbust

Vârstã

Ovine

Monedã

Panã

Planetã

Atu

ADN æi ...

Vergea la

vioarã

S i s t e m u l S o l a r

Planetã

Banu

Ovidiu

Sapã!

Planetã

Untdelemn

Eden

Ori în final!

Apelativ

Titlu

nobiliar

Planetã

Dãdacã

(pl.)

... Tac

Eva în

final!

Bold

Lupã în

mijloc!

Divertisment

G a l e r i a c u z â m b e t e

/

Gazetãrie

Pop Dinu

Deasupra

Tir!

Hainã

Aåe

Perioadã

Acest

Notã

Muzicalã

Ren!

Inundare

Mai în

final!

Planetã

12 luni

Instrument

muzical

Incinte

V-a întrebat

plat_inio@yahoo.com

Planetã

Alexandru

BARBU

Frontiera - nr. 9/2005

35


36 Frontiera - nr. 9/2005

More magazines by this user
Similar magazines