Nr. 9/2005 - Politia de Frontiera

Revistã editatã de
Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã
• NR. 9/2005 • 36 PAGINI
IJPF SATU-MARE -
în centrul Europei
pag.
10
Frontiera - nr. 9/2005
1

• PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT •
Protocol semnat cu SUA
În data de 26 septembrie a.c., la
sediul Ministerului Administraåiei
æi Internelor, a avut loc ceremonia
oficialã de semnare a Protocolului
Adiåional la Scrisoarea de Înåelegere
între Guvernul României æi Guvernul
Statelor Unite ale Americii privind
controlul drogurilor æi aplicãrii legii,
semnatã la data 3 iulie 2001
(anul fiscal 2005).
Documentul a fost semnat în
numele Guvernului României
de cãtre chestorul-æef Florin
Sandu, secretar de stat în
MAI, iar în numele Guvernului
Statelor Unite ale Americii de
cãtre Mark Taplin, însãrcinat
cu afaceri al Ambasadei SUA la
Bucureæti.
Principalele obiective avute în
vedere, potrivit noului document
juridic, vizeazã continuarea acordãrii
de asistenåã Guvernului Românieiprin
activitatea consilierului juridic
rezident american-în procesul de
reformã a sistemului de justiåie penalã
æi pentru combaterea corupåiei în
rândul funcåionarilor guvernamentali
æi în acelaæi timp Inspectoratului
General al Poliåiei Române, pentru
dezvoltarea structurilor de investigare
a criminalitãåii cibernetice, precum
æi a capacitãåilor de executare a
operaåiunilor anti-drog.
Conferinåã de presã
Joi, 29 septembrie, a avut loc la
sediul IGPF o conferinåã de presã ce
a avut ca subiect principal aplicarea
de la 1 octombrie a noilor condiåii
de ieæire din åarã pentru cetãåenii
români, prevãzute de OMI nr. 820 din
28 septembrie 2005 (textul ordinului
se aflã la pag. 21).
La eveniment, coordonat de
inspectorul general al Poliåiei de
Frontierã - chestor de poliåie Nelu
Pop - au participat reprezentantul
Autoritãåii Naåionale Pentru Turism
Ovidiu Iuliu Marian, reprezentantul
Autoritãåii Rutiere Române Traian
Popa, din partea Asociaåiei Cãrãuæilor
Particulari Cristian Bãciucu,
reprezentantul Asociaåiei Naåionale a
Prin semnarea „Protocolului
Adiåional” se materializeazã suportul
financiar pentru continuarea
mãsurilor specifice de contracarare
a fenomenelor infracåionale de
profil, din fondurile alocate de cãtre
Departamentul de Stat al S.U.A.,
cuantumul total ridicându-se la
aproximativ 1.750.000 de dolari.
Acest nou moment relevã o
semnificaåie deosebitã pentru
România æi, implicit, pentru
Ministerul Administraåiei æi
Internelor, datoritã rolului æi
angajamentelor asumate de cãtre
åara noastrã în eforturile conjugate
depuse pentru realizarea unui spaåiu
de libertate, securitate æi justiåie în
Europa æi nu numai, componentã
integrantã a calitãåii de membru cu
drepturi depline, pe care åara noastrã
o deåine în cadrul NATO.
Agenåiilor de Turism
Marian Bigfaldi,
alåi reprezentanåi ai
asociaåiilor implicate
în transportul
internaåional de
persoane, specialiæti
din cadrul IGPF, precum æi numeroæi
reprezentanåi ai mass-media.
Cu acest prilej a fost anunåatã
apariåia unui ghid, realizat de Poliåia
de Frontierã Românã cu sprijinul
Editurii MAI, al cãrui scop este
informarea cetãåenilor români ce
intenåioneazã sã cãlãtoreascã în
afara graniåelor åãrii, dupã data
de 1 octombrie 2005. Ghidul va fi
distribuit, în prima fazã, în toate
punctele de trecere a frontierei,
urmând ca, ulterior, cetãåenii români
sã poatã intra în posesia acestuia prin
intermediul organizaåiilor de turism æi
transport din România.
Iniåiativa face parte dintr-un
proiect mai larg, care se va finaliza
prin semnarea unui protocol de
colaborare cu organizaåiile de turism
æi transport din åara noastrã, ai
cãror reprezentanåi au fost prezenåi
la manifestarea organizatã de IGPF.
(Iulian PUICÃ)
n Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920
n Serie nouã - nr. 645
REDACÅIA
(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro,
Intranet: frontiera@igpf.net)
Redactor-æef
Inspector principal Marius IONESCU
(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)
Secretar de redacåie
inspector Gabriel CRÃCIUN
(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)
Redactori:
inspector Alexandru BARBU
subinspector Ætefan ANDREESCU
Fotoreporter
agent-æef adjunct Iulian PUICÃ
Abonamente, difuzare
Elena URSACHI
Coperta I (poliåiæti de frontierã
din cadrul SPF Halmeu executând
misiuni cu motocicleta de teren
ATV) æi IV (sediul IJPF Satu-Mare
vãzut din elicopter)
- Gabriel CRÃCIUN
ADRESA: Str. Rãzoare nr. 2,
sector 6, Bucureæti, cod 050507;
TEL./FAX: 021-316.84.32;
021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;
Cont virament-abonamente IGPF
Bucureæti, deschis sub nr.
RO81TREZ7005009XXX000252,
la Direcåia de Trezorerie a
Municipiului Bucureæti.
Cod fiscal: 4193222
Responsabil de numãr
Inspector Gabriel CRÃCIUN
Layout: Alexandru BARBU
Tipar
S.C. AMMA PRINT SRL-Bucureæti
Tel./fax: 021 - 344 10 74
e-mail: office@ammaprint.ro
Ediåia s-a încheiat la
4 octombrie 2005
Preå: 3 lei
Reproducerea materialelor din
cuprins este permisã numai cu
menåionarea sursei
(Copyright cf. Legii nr. 8/1996).
Materialele primite spre publicare
nu se înapoiazã.
Responsabilitatea juridicã
pentru conåinutul articolului æi
informaåiile cuprinse aparåine,
potrivit art. 225 din Codul penal,
autorului.
I.S.S.N.: 1220-711X
Imprimat în România
2 Frontiera - nr. 9/2005

• DIN SUMAR •
v Interviu cu directorul
Direcåiei PF Timiæoara,
comisarul-æef Mircea Chirilã
v
pag. 4
Colaborare trilateralã
pag. 6
v Comisarul european Franco
Frattini la PFR
pag. 9
v Sistem de supraveghere pilot
la Stamora Moraviåa
pag. 16
v Criminalisticã .......... pag. 18-20
v OMAI nr. 820/2005 ........ pag. 21
v Ætiri ...................... pag. 22-23
v Consideraåii privind managementul
foråelor Poliåiei de
Frontierã ........................ pag. 24
v Cooperare internaåionalã prin
intermediul PNF ......... pag. 26
v Jurãmânt de credinåã ... pag. 29
v „E” sau nu „E” ............. pag. 30
v Concurs FRONTIERA ... pag. 32
v Divertisment .......... pag. 35
DÃRUIEÆTE-TE TUTUROR ÆI
NU TE VINDE NIMÃNUI!
de Mariana CENEA - IJPF Mehedinåi
Cinste, corectitudine, onestitate, conætiinåã, sunt cuvinte lipsite de valoare
dacã nu ar fi asociate muncii, activitãåii umane. Cãrui om am putea sã-i atribuim
aceste calitãåi dacã nu ar avea cultul muncii æi al roadelor ei?
Sã fim serioæi (ca sã nu spun cinstiåi)! La capitolul teorie stãm excelent. Nu
cred cã existã vreun poliåist de frontierã care sã nu ætie calitãåile care i se cer
pentru a-æi desfãæura activitatea cu succes. Nu cred cã mai existã cineva care
sã nu cunoascã politica instituåiei vizavi de relaåiile cu societatea civilã, care
sã nu cunoascã eforturile factorilor de conducere pentru ca instituåia Poliåiei
de Frontierã Române sã devinã una credibilã, în primul rând în faåa propriei
societãåi.
Dar, pentru atingerea unor asemenea scopuri demne, trebuie folosite mijloace
pe mãsurã de cãtre toåi angajaåii instituåiei, de la mic la mare. Din pãcate,
practica ne-a demonstrat cã la unii colegi (actualmente foæti colegi) dorinåa acutã
de înavuåire peste noapte acåioneazã ca un drog. Îmbãtaåi de licoarea valutei,
uitã cã au o uniformã ce le impune prestanåã, demnitate, uitã cã rolul lor este
sã vegheze ca cetãåeanul sã respecte legile în vigoare. Ba mai mult! Confundã
cuæca câinelui cu puæculiåa copilului, pantofii, æosetele æi coæurile de gunoi cu
propriile buzunare.
Drogul sã aibã oare la bazã o asociere de culoare, aæa încât cinstea sã fie
direct proporåionalã cu tentaåia? (albastrul din euro – actuala uniformã, verdele
dolarului – fosta uniformã). E crunt sã te învâråi în jurul cozii æi sã nu gãseæti nici
o explicaåie æi, automat, nici un antidot. E greu sã crezi cã existã atâta decãdere
în rândurile noastre încât nu mai putem învãåa unii din greæelile celorlalåi.
O..., dar aici greæesc eu! Se pare cã ceva s-a învãåat: noile utilitãåi pentru
pantofi, ciorapi, coæurile de gunoi æi cuætile câinilor.
Sã fie oare atât de ameåiåi încât sã uite cã ulciorul nu merge de multe ori la
apã? Sau cã numai nebunul stãruie în greæealã? (Ce repede se-nvaåã rãul!)
Dar de ce iau æi mai ales de la cine iau unii colegi de-ai noætri?
La întrebarea „de ce?” sunt sigurã cã existã rãspunsuri nelimitate. Dau numai
câteva exemple ce-mi vin acuma-n minte: „retribuåie micã, nevoi multe”, „ia
vecinul, de ce sã nu iau æi eu”, „dacã îmi dã fãrã sã-i cer, doar nu sunt prost
sã-l refuz”. Ba unii chiar invocã Biblia, unde vameæii au fost totdeauna socotiåi
pãcãtoæi tocmai pentru cã primeau bani, deæi, dintre preoåi æi vameæi, Isus a dat o
æansã vameæilor pentru cã ei au fost cei care l-au crezut (uitã aici cã sunt iertaåi
doar cei ce-æi recunosc greæelile æi luptã sã le îndrepte). De altfel æi mortului i se
pun în buzunare bani pentru a plãti vama dintre cele douã lumi. Datul la vamã
pãrea sã facã parte din natura lucrurilor. Dar taxele erau atunci stabilite. Sã fi
rãmas unii cu istoria în sânge æi sã considere cã Cezarul trebuie sã primeascã
ce este al lui æi în prezent (adicã banul)?
Sã fim încã o datã serioæi! Ætim cu toåii cã cel care ia acum, ia tocmai pentru
a închide ochii la încãlcarea unei reguli în vigoare sau pentru a-i facilita celui
care se aflã la limita legalitãåii, trecerea în legalitate.
Abia analizând de la cine iau ne dãm seama de cât de lipsiåi de suflet sunt
aceæti indivizi ce se spalã cu uæurinåã de regulile instituåiei, compromiåându-æi
colegii pentru care cinstea, onestitatea, corectitudinea înseamnã mult.
De la cine iau? Desigur de la fratele lor – românul nevoit sã îndure dorul
de proprii lui copii, de proprii lui fraåi æi pãrinåi pentru a face un ban. De la cei
care rabdã æi îndurã în strãinãtate foamea, umilinåa, cu scopul de a strâge bani
pentru a-æi åine copiii la facultate, pentru a-æi renova sau construi o locuinåã,
pentru a-æi ajuta pãrinåii bãtrâni æi bolnavi. Cât de inumani pot fi atunci când
pun mâna pe banii uzi de sudoarea fraåilor lor, când iau de la gura copiilor
acestora sã ducã la gura propriilor copii, dupã ce în cont le-a intrat salariul
pentru munca prestatã!
Aceasta este de fapt adevãrata explicaåie æi cauzã a corupåiei unora dintre
colegi: lipsa de umanitate æi, desigur, lãcomia. Sã nu uitãm cã noi, poliåiætii de
frontierã, avem contact direct cu victimele sãrãciei ce cad pradã traficanåilor de
migranåi sau de persoane. Nu poate un poliåist de frontierã care întinde mâna în
felul acesta sã fie drept în vreo altã situaåie dacã el nu este, mai presus de orice,
uman. Cel care s-a vândut o datã vândut rãmâne, cãci inteligenåa fãrã caracter
nu valoreazã nimic! Cel care pretinde, de fapt nu înåelege propria lui muncã.
Dar... cinstea nu este o vocaåie. Cinstea este o opåiune. Fiecare îæi alege calea
æi poate sã apeleze sau nu la propria conætiinåã. Cel ce încã o mai are, are o
æansã sã se vindece cãci poate înåelege cã ideal este sã te dãruieæti tuturor dar
sã nu te vinzi nimãnui. Poate înåelege cã eæti puternic numai atunci când eæti
mai tare decât propriile-åi slãbiciuni.
Cel care a ucis-o însã, a murit o datã cu ea...
Frontiera - nr. 9/2005
3

Dialog
Pasiunea - componentã
esenåialã a performanåei
fiecãruia dintre noi
Interviu cu directorul Direcåiei PF
Timiæoara, comisarul-æef Mircea Chirilã
- Domnule director, la æase luni
de la preluarea funcåiei de director al
D.P.F. Timiæoara, care sunt progresele
æi elementele de noutate, ce consideraåi
cã trebuie a fi menåionate cu privire la
structura condusã de dumneavoastrã?
- Progresele înregistrate în aceastã
perioadã sunt un rezultat al aplicãrii
punctuale a Programului managerial
pe care, în calitate de director, m-am
angajat sã-l concretizez æi care au fost
evaluate æi apreciate inclusiv de cãtre
experåii U.E., pe timpul activitãåilor
desfãæurate în cadrul instituåiei
noastre.
Structurile operative ale D.P.F.
Timiæoara au trecut pragul abordãrii
secvenåiale æi, în prezent, aplicã o
abordare de tip sistemic, incluzând
anticiparea, pertinenåa informaåiei,
determinãrile æi conexiunile fenomenelor
infracåionale transfrontaliere.
Acåiunile întreprinse s-au derulat
pe baza analizelor de risc periodice,
furnizate de compartimentul de
profil, efectul concretizându-se în
destructurarea unui numãr însemnat de
reåele de trafic de migranåi, contrabandã
æi chiar trafic ilegal de droguri. În acest
fel am reuæit implementarea metodei
de lucru în echipã, multidisciplinarã,
din care e nelipsit, în prim plan,
procurorul.
O altã prioritate materializatã a fost
aceea a promovãrii, responsabilizãrii
æi profesionalizãrii lucrãtorilor tineri,
având ca efect imediat eficientizarea
structurilor de combatere a traficului
de persoane, a migraåiei ilegale sau a
substanåelor interzise, bazatã pe un
stil de muncã poliåienesc, cu accent
pe obåinerea de date æi informaåii cu
valoare operativã, cu acåiuni dinamice,
cu finalitate certã, cuantificabilã
atât cantitativ, cât mai ales calitativ
(amintim în acest context destructurarea
æi anihilarea a patru reåele de grupuri
infracåionale organizate ce acåionau
în zona de competenåã, prinderea în
flagrant a trei traficanåi æi capturarea
cantitãåii de peste 13 kg heroinã).
Am reaæezat colaborarea, scoåând-o
din planul formal, realizând, la modul
real, o cooperare- colaborare cu toate
instituåiile cu atribuåii în domeniu,
4 Frontiera - nr. 9/2005
în special cu structurile teritoriale
de informaåii æi protecåie internã,
de combatere a crimei organizate æi
antidrog, poliåie naåionalã, S.R.I.,
A.R.R., precum æi cu cele vamale, prin
recâætigarea încrederii æi realizarea
conlucrãrii on-line.
Am regândit æi materializat rolul
æi locul analizei de risc, în scopul
direcåionãrii eforturilor de acåiune,
pe zone de risc, pentru securizarea
frontierei de stat, obiectiv principal al
conducerii Poliåiei de Frontierã Române,
la toate nivelele de reprezentare.
Instantanee
personale
- Numele æi prenumele: CHIRILÃ
MIRCEA
- Locul naæterii: municipiul Timiæoara
- Zodia: Leu
- Studii: - militare: - profil informaåii;
- civile: - licenåiat în ætiinåe juridice;
- licenåiat în sociologie;
- doctorand an final – drept penal;
Activitate profesionalã: - bogatã
experienåã informativ-operativã în
structurile S.R.I. æi M.A.I. pe linia
combaterii terorismului æi crimei
organizate;
- 18 ani manager în structuri
operative ale sistemului naåional
de siguranåã æi ordine publicã, de la
funcåia de æef serviciu pânã la funcåia
de director;
- Apreciazã: Ingeniozitatea, inteligenåa
æi frumuseåea sufletului;
- Detestã: Minciuna, formalismul,
intriga, cameleonismul, rãutatea,
spiritul demolator;
- Punct forte: Capacitatea de a
construi;
- «Cãlcâiul lui Achile»: Suferinåa
umanã;
- Pasiuni: Poezia æi istoria; «Sunt
bonav de Eminescu, de Avram Iancu,
de neamul românesc»;
- Dacã ar putea alege încã o datã
profesia : Ofiåer, la fel ca fiul sãu
Mircea, student în anul II la Academia
de Poliåie «Alexandru Ioan Cuza»;
- Profesia, în altã definiåie: « Om al
legii, în slujba comunitãåii »;
- Considerã vârfuri ale implicãrii
umane: « Sã fii medic sau primar, în
satul tãu » - Experienåã în domeniul
combaterii crimei organizate æi
terorismului.
De altfel, aceastã structurã, gânditã
æi conceputã ca parte integrantã
a Proiectului managerial, prevede
eliminarea paralelismelor, desfãæurarea
activitãåilor în comun a specialiætilor din
compartimentele operative, asigurarea
æi aplicarea managementului riscului
în segmentul operativ, având la bazã
modelul de analizã risc integrat CIRAM,
adoptat de åãrile membre ale Uniunii
Europene.
Am înregistrat progrese importante
în planul cooperãrii internaåionale,
întâlnirea trilateralã românoungaro-sârbo-muntenegreanã,
recent
desfãæuratã la Timiæoara, la nivel de
æefi ai poliåiilor de frontierã din cele trei
åãri, sub directa autoritate a ministrului
administraåiei æi internelor, domnul
Vasile Blaga, fiind un exemplu concret,
în urma cãreia s-au stabilit principalele
coordonate referitoare la înfiinåarea
unui Centru de Contact, din care sã
facã parte reprezentanåi ai autoritãåilor
participante din cele trei state.
Acåionãm pentru dezvoltarea
respectului faåã de profesia de
poliåist de frontierã, ca profesie de
vârf, de elitã chiar, demontând, pas
cu pas, mentalitatea conform cãreia
„neomogenitatea” structurii determinã
„sincope” în activitatea curentã.
Structuri actuale, pe care le apreciez
ca eficiente, multidisciplinare, ce
acåioneazã în echipã æi se completeazã
reciproc, determinã dispariåia
concepåiei æi atitudinii de „competiåie
neloialã” dintre diferite structuri
sau microstructuri din interiorul
instituåiei.
Am reuæit cantonarea eforturilor
în zona performanåei æi a competiåiei
în promovarea interesului comun
- lupta împotriva infracåionalitãåii æi
criminalitãåii transfrontaliere.
Am iniåiat æi finalizat un sistem de
supraveghere video, on-line, dispus în
P.T.F. Moraviåa, inaugurat în prezenåa
autoritãåilor de frontierã române,
maghiare æi sârbo-muntenegrene,
reprezentate la nivelul æefilor acestora
æi a ministrului administraåiei æi
internelor.
Nu în ultimul rând, apreciez ca
un progres iniåierea æi derularea
Programului D.P.F. Timiæoara -

„Poliåia de Frontierã împreunã cu tine
- securizare, integrare, transparenåã”,
program destinat facilitãrii comunicãrii
cu societatea civilã, sens în care au
fost realizate pliante de informare a
cetãåenilor ce cãlãtoresc prin punctele
de trecere a frontierei de pe raza
de competenåã a instituåiei (pliante
ce conåin date referitoare la rolul
Poliåiei de Frontierã Române, numere
de telefon utile pentru relaåiile cu
publicul, precum æi un chestionar de
opinie, referitor la percepåia activitãåii
poliåistului de frontierã-realizate în
mai multe limbi de circulaåie), s-au
amenajat incinte destinate accesului
membrilor comunitãåii sau mass-media
la modul de derulare a activitãåilor din
P.T.F.-uri, s-a reuæit realizarea unei
reviste periodice, „Frontiera de Vest”,
trilingvã.
- Care sunt obiectivele æi proiectele
pe care le aveåi în vedere în perioada
urmãtoare?
- Progresele menåionate anterior
nu constituie un final - acestea trebuie
valorizate strict cât este necesar.
Automulåumirea poate constitui un
factor de erodare extrem de riscant iar
noi ne asumãm, ca risc, numai lupta
împotriva criminalitãåii.
Apreciez necesarã îmbunãtãåirea,
sub aspect calitativ în mod deosebit,
a activitãåii de culegere, prelucrare æi
valorificare a informaåiilor, atât din zona
de competenåã, cât æi din alte zone de
risc, identificate în timp, prin utilizarea
eficientã a întregului potenåial uman,
cât æi printr-o mai eficientã colaborare
cu structurile de informaåii teritoriale,
atât cele de pe plan intern, cât æi cele
din plan internaåional.
Intenåionãm sã implementãm, în
mod deosebit la nivelul microstructurilor
subordonate, un management
pragmatic, cu eficienåã în planul real al
gestionãrii æi utilizãrii resurselor umane
æi materiale existente, promovarea
valorii æi competenåei, atât în funcåiile
de execuåie cât æi în cele de conducere,
susåinutã de rezultate, performanåe æi
abilitãåi profesionale, fãrã alterãri sau
deteriorãri de altã naturã.
Ne preocupã problema prevenirii
cazurilor de corupåie. Apreciez
necesitatea intensificãrii activitãåii
preventive, de control, asupra modului
de îndeplinire a atribuåiilor funcåionale,
în mod deosebit în punctele de
trecere, dar nu numai, identificarea
æi eliminarea factorilor generatori de
corupåie în rândul personalului propriu
regãsindu-se permanent pe agenda de
lucru a conducerii instituåiei.
Promovãm munca în echipã,
eliberarea de complexele formale,
inutile, printr-un mai mare angajament
personal, aplicarea unui stil de muncã
participativ-autoritar, la toate nivelele.
Analiza æi optimizarea climatului
organizaåional, radiografierea situaåiei
existente în D.P.F. Timiæoara,
cunoaæterea opiniilor, temerilor,
aæteptãrilor, a gradului de satisfacåie
a poliåiætilor plasaåi pe diferite trepte
ierarhice, sunt în atenåia noastrã în
perioada urmãtoare. Realizarea lor
urmeazã a fi materializatã printr-o mai
bunã definire a sarcinilor æi obiectivelor
la nivelul întregii organizaåii, cât æi
pentru fiecare angajat în parte.
Acåionãm pentru îmbunãtãåirea
relaåiilor interumane, a comunicãrii æi
colaborãrii pe linie profesionalã, pentru
realizarea unui climat nonconflictual.
Nu în ultimul rând, ne propunem
sã promovãm câteva proiecte ce
vizeazã construcåia de locuinåe pentru
personalul propriu, chiar a unui hotel
M.A.I. în municipiul Timiæoara, prin
încheierea unor parteneriate publicprivat,
a unor case de odihnã æi chiar a
unei biserici ecumenice.
- Se spune despre I.J.P.F. Caraæ-
Severin cã ar fi inspectoratul cel mai
dificil de condus, având în vedere istoria
ultimilor ani în materie de management
æi condiåiile mai dificile de viaåã æi
muncã. Cum apreciaåi acest lucru ?
- Inspectoratul nominalizat este,
prin aæezarea geograficã, dispus în calea
unor importante culoare ale migraåiei
ilegale, iar prin marea dezvoltare
fluvialã (Clisura Dunãrii - cunoscutã ca
un adevãrat „rai al contrabandiætilor”),
în mod deosebit dupã 1989, a devenit
„teatrul” unor acåiuni de contrabandã,
dar æi ale unora privind traficul de
persoane sau droguri, capturile realizate
în timp fiind sporadice.
Dificultatea managementului
acestui inspectorat a fost generatã
atât de existenåa unei mentalitãåi în
spiritul contrabandei, ca mod de viaåã,
devenitã în timp convingere licitã a
existenåei æi nu ilicitã cum de altfel era,
cât æi de neinspirata situare a sediului
instituåiei, eterogenitatea zonei æi slaba
organizare a structurilor de aplicare a
legii. Acestea sunt câteva din cauzele
care au contribuit, în timp, la aceastã
apreciere.
Suntem convinæi cã existã soluåii
pentru modificarea acestei percepåii,
sens în care am iniåiat demersurile
oficiale pentru mutarea sediului
inspectoratului de la Oraviåa la Reæiåa,
fiind identificatã locaåia acestuia, sens
în care s-a solicitat æi obåinut acordul
din partea autoritãåilor judeåene æi
din partea conducerii inspectoratului
general, urmând ca acestea sã fie
continuate la nivel central.
De asemenea, s-au fãcut paæi
importanåi pe calea recâætigãrii
sprijinului populaåiei din zona de
frontierã, cu accent pe cea din zona aæazisã
„sensibilã”, respectiv zona Clisurii
Dunãrii, rezultatele obåinute în plan
operativ, în ultima perioadã, fiind æi ca
urmare a disponibilitãåii la cooperare
arãtate de populaåia din zonã.
Apreciem cã abordarea cu coerenåã,
luciditate æi exigenåã a tuturor
problemelor existente, precum æi
refacerea echipei de la conducerea
inspectoratului, prin promovarea pe
bazã de profesionalism æi dãruire
personalã, vor schimba „imaginea”
acestui inspectorat, rezultatele
înregistrate urmând a confirma
aæteptãrile noastre.
- Care sunt aæteptãrile dumneavoastrã
din partea subordonaåilor æi ce
le transmiteåi cu aceastã ocazie ?
- Cred æi acåionez pentru ca la baza
întregii noastre activitãåi sã stea exclusiv
legea, ca întregul personal din subordine
sã conætientizeze cã suntem organe de
aplicare a acesteia, iar aplicarea ei va
începe chiar de la mine, sens în care
reafirm cã voi fi „avocatul” celor care
sunt corecåi, harnici æi îæi vãd de treabã
æi voi fi cel mai exigent „procuror”
faåã de aceia care nu se integreazã
în eforturile noastre, ce comit abateri
sau dovedesc „rezistenåã” la mãsurile
întreprinse pentru îmbunãtãåirea
întregii activitãåi.
Dupã æase luni de activitate
la conducerea DPF Timiæoara pot
aprecia faptul cã aæa-zisa cheie a
succesului rãmâne COOPERAREA,
atât cea internã, cu toate structurile
cu atribuåii în aplicarea legii, cât æi
cea internaåionalã, cu autoritãåile
statelor vecine, activitate care trebuie
sã se materializeze în practicã, zi de
zi, de cãtre întregul personal, conform
competenåelor æi nivelului de lucru.
Aæteptãrile mele faåã de fiecare
din cei care, în întregul lor, dau
dimensiunea instituåiei în fruntea
cãreia mã aflu în prezent? Continuarea
pregãtirii profesionale, creæterea
motivaåiei subordonaåilor, ca element al
managementului, cultivarea spiritului
competitiv în toate structurile, crearea
unui climat optim de muncã, schimbarea
mentalitãåii de tip „muncitor la
fabricã” æi, nu în ultimul rând, aætept
æi voi acåiona în acest sens, ca fiecare
dintre poliåiætii de frontierã din cadrul
structurilor componente ale D.P.F.
Timiæoara sã conætientizeze cã se aflã
în slujba exclusivã a cetãåeanului æi
a legii.
Nu consider Poliåia de Frontierã un
organism „bolnav” sau „corupt”.
Justific aceasta prin majoritatea
covâræitoare a celor care, în mod demn
æi corect, îæi fac datoria, prin hotãrârea
fermã de a demasca æi elimina din
sistem pe cei ce cred cã „se poate trãi”
prin necinste, neimplicare, la umbra
unor presupuæi protectori.
Vreau sã realizãm un climat de
muncã deschis, sã venim la serviciu cu
bucurie, iar pasiunea doresc sã o regãsim
ca o componentã esenåialã, fireascã, în
performanåa fiecãruia dintre noi.
Frontiera - nr. 9/2005
A consemnat
Marius IONESCU
5

Relaåii Internaåionale
COLABORARE POLIÅIENEASCÃ DE FRONTIERÃ
ROMÂNO-MAGHIARO-SÂRBÃ
La invitaåia inspectorului general al
Poliåiei de Frontierã Române, chestorul
de poliåie Nelu Pop, în perioada 4-5
septembrie a.c. a avut loc, la Timiæoara,
vizita comandantului naåional al
grãnicerilor Republicii Ungare, general
maior Jozsef Bendek æi cea a adjunctului
æefului Resortului Ordine Publicã din
cadrul Ministerului Afacerilor Interne
din Uniunea Serbia-Muntenegru,
colonelul Milorad Zec.
Întâlnirea de lucru trilateralã
a avut loc la Punctul de Trecere
a Frontierei Stamora Moraviåa, în
prezenåa ministrului administraåiei
æi internelor Vasile Blaga æi a
debutat cu prezentarea sistemului
pilot de supraveghere video,
realizat æi sponsorizat de Alcatel, în
valoare de aproximativ 60.000 euro,
ce mãreæte gradul de securitate al
incintei punctului, supravegherea
traficului æi asigurã transparenåa
operaåiunilor de control. „Vrem sã
avem un sistem pentru Schengen
2, vrem ca România sã fie un
centru de excelenåã în securizarea
frontierelor. Sistemul nostru a
fost foarte apreciat la un congres,
la Berlin. Suntem convinæi cã
el va avea un rol important în
combaterea corupåiei” - a declarat
ministrul Vasile Blaga. Întrebat de
ziariæti de ce a fost aleasã Stamora
Moraviåa când alte puncte sunt mult
mai solicitate, ministrul administraåiei
æi internelor a rãspuns cã alegerea a fost
a sponsorului, însã în scurt timp se vor
monta camere de supraveghere æi în alte
locuri/ptf-uri.
În cadrul întâlnirii trilaterale
de frontierã, ce a avut ca obiective
discutarea aspectelor privind cooperarea
interinstituåionalã privind problematica
specificã securizãrii frontierelor
comune, lansarea proiectului de
parteneriat cu societatea civilã
„Poliåia de Frontierã împreunã cu tine
– securizare, integrare, transparenåã”,
care prevede înfiinåarea unor puncte
de consiliere în cadrul punctelor de
trecere a frontierei, prin care se primesc
sugestiile æi reclamaåiile cetãåenilor, s-
a lansat propunerea de înfiinåare a
unui Punct de Contact pentru schimb
de informaåii între cele trei instituåii
de frontierã – Poliåia de Frontierã
Românã, Comandamentul Naåional al
Grãnicerilor din Ungaria æi Poliåia de
Frontierã din Serbia-Muntenegru æi
s-au discutat aspecte privind stabilirea
unui cadru organizatoric æi funcåional
între structurile prezente la reuniune
pentru realizarea unui schimb de
specialiæti pe perioada unor misiuni
temporare - spre exemplu schimb de
experienåã în domeniul combaterii
infracåionalitãåii transfrontaliere,
instruirii în comun etc.
În ce priveæte cooperarea bilateralã
româno-sârbã s-a discutat
posibilitatea efectuãrii de controale
mixte la frontiera fluvialã prin
utilizarea ambarcaåiunilor
din dotarea PFR, finalizarea
procedurilor privind deschiderea
Biroului de contact Poråile de
Fier I æi oportunitatea efectuãrii
supravegherii frontierei alternativ,
pe sectoare de frontierã.
Referitor la colaborarea
româno-ungarã, reprezentanåii
PFR au propus efectuarea
controlului de frontierã la PTF
Cenad dupã modelul Sãcuieni
– Letavertes æi constituirea unor
grupe operative mixte care sã
acåioneze în cazuri æi misiuni
temporare.
Activitatea a demonstrat
buna colaborare existentã între
autoritãåile poliåieneæti de
frontierã române, maghiare æi
sârbe, precum æi dorinåa acestora
de a colabora cât mai bine pentru
atingerea scopului comun – åinerea
sub control a fenomenului infracåional
transfrontalier æi, implicit, asigurãrii
pentru cetãåeni a unui climat de liniæte
æi siguranåã în zona de frontierã.
Marius IONESCU
CONTACTE INTERNAÅIONALE • În perioada 5-6 octombrie a.c. a
fost organizatã la Oradea o conferinåã
• În perioada 19-21 septembrie
a.c., inspectorul general al PFR a
participat la sesiunea Grupului de
Lucru al Æefilor Poliåiilor de Frontierã,
desfãæurat la Brdo – Kranj, Slovenia.
Temele supuse discuåiei au fost:
„Rolul autoritãåilor de frontierã
în descoperirea æi contracararea
surselor de ameninåãri teroriste” æi
„Rolul cooperãrii internaåionale în
domeniul schimbului transfrontalier
de informaåii”. La aceastã activitate
au participat reprezentanåi ai
autoritãåilor de frontierã din 16 åãri:
Austria, Azerbaidjan, Bulgaria, China,
Croaåia, Cehia, Finlanda, Georgia,
Germania, Polonia, Portugalia,
România, Federaåia Rusã, Slovenia,
Slovacia æi Ungaria.
6 Frontiera - nr. 9/2005
• La începutul lunii
septembrie, inspectorul
general al PFR, chestor de
poliåie Nelu Pop, a efectuat
o vizitã de lucru la Poliåia
Federalã Germanã pentru
a se documenta æi purta
negocieri cu experåii germani
în domeniile: cooperãrii
în punctele de contact;
competenåelor Poliåiei Federale
pe calea feratã - inclusiv
un scurt istoric al acestora,
precum æi sistemului de
securizare al Aeroportului
Internaåional Frankfurt pe
Main prin proiectul pilot de
automatizare a controlului
trecerii frontierei.
internaåionalã în vederea dezvoltãrii unei
reåele între România, Uniunea Europeanã
æi åãrile vecine, pentru a se identifica
noi modalitãåi de cooperare în vederea
combaterii criminalitãåii.
Acest eveniment inedit pentru PFR a
avut drept scop intensificarea cooperãrii
prin intermediul Punctului de Contact
de Frontierã de la Oradea, ca structurã
strategicã relevantã.
Pe parcursul acestei conferinåe au fost
dezbãtute în mod special urmãtoarele
aspecte: n rolul Ofiåerilor de Legãturã în
istoricul æi dezvoltarea punctelor de contact
æi centrelor de cooperare; n propunerea de
decizie a Consiliului Uniunii Europene
din data de 18 iulie a.c., cu privire la
îmbunãtãåirea cooperãrii poliåieneæti între
statele membre ale Uniunii Europene, în
special la frontierele interne.

… ÎN DRUM SPRE EUROPA ... MAI APROAPE
DE CEI PE CARE ÎI SERVIM
Pornind de la ideea potrivit cãreia
în contextul integrãrii României
în structurile Uniunii Europene æi
pentru definitivarea procesului de
reformã structuralã æi funcåionalã
pe care îl traverseazã instituåiile
româneæti în aceastã etapã,
cei mai importanåi factori
ai progresului îi constituie
schimbarea mentalitãåii
lucrãtorilor, precum æi a
practicilor æi metodelor de
lucru.
Conætienåi fiind de
responsabilitatea activitãåii
noastre, atât pentru securizarea
frontierelor exterioare ale UE,
cât æi pentru promovarea
unei imagini corespunzãtoare
a instituåiilor româneæti în
strãinãtate, având în vedere
cã poliåistul de frontierã este
primul reprezentant al unei
structuri statale cu care se
întâlneæte orice cetãåean din
altã åarã ce doreæte sã cãlãtoreascã în
România, se impune implementarea
unor concepte, metode æi practici
de lucru moderne în îndeplinirea
misiunilor poliåiætilor de frontierã.
Dacã la aceste principii se
adaugã constatãrile conducerii
Inspectoratului General al Poliåiei
de Frontierã potrivit cãrora distanåa
între Poliåia de Frontierã æi cetãåeni
este încã destul de mare, inspectorul
general al PFR, chestorul de poliåie
Nelu Pop intenåioneazã sã iniåieze
implementarea conceptului „poliåiei de
proximitate” în activitatea structurilor
instituåiei pe care o conduce, adaptat
competenåelor specifice.
În acest sens, bazându-se pe
rezultatele înregistrate de Poliåia
Românã, în luna septembrie a.c.,
inspectorul general al PFR a avut
o primã reuniune de informare cu
liderul elveåian de proiect, Peter
Schorer. La aceastã întâlnire au luat
parte reprezentanåii unor structuri
din IGPF ce ar putea fi implicaåi în
implementarea modelului.
Oaspetele elveåian a apreciat
în mod deosebit aceastã iniåiativã
æi a afirmat cã prin programul
finanåat de Guvernul Elveåian
poate realiza împreunã cu partea
românã acest obiectiv.
În cadrul reuniunii s-a stabilit
cã proiectul ce va fi stabilit va
avea ca scop - îmbunãtãåirea
imaginii Poliåiei de Frontierã în
comunitate iar ca obiectiv general,
optimizarea raportului dintre
Poliåia de Frontierã æi cetãåean.
Concret, obiectivele constau în:
Modificarea atitudinii poliåistului
de frontierã în managementul
relaåiei cu cetãåenii; Optimizarea
comunicãrii între poliåistul
de frontierã æi cetãåean;
Îmbunãtãåirea pregãtirii poliåiætilor
de frontierã.
Modelul va fi implementat iniåial
într-un centru pilot, urmând ca
experienåa profesionalã æi practicile
pozitive sã fie generalizate la nivel
naåional.
UN PAS SIGUR SPRE REUÆITÃ ÎN
LUPTA ÎMPOTRIVA CRIMINALITÃÅII
TRANSFRONTALIERE
În municipiul Iaæi va fi înfiinåat
un centru de coordonare interinstituåionalã
care va reuni specialiæti
din Poliåia de Frontierã, Poliåia
Naåionalã æi Vamã.
Într-o societate în care
infracåionalitatea nu are graniåe
dar are resurse puternice, rãspunsul
agenåiilor de aplicare a legii trebuie
sã fie pe mãsurã. În cadrul politicilor
mondiale æi în contextul construcåiei
unui spaåiu european de libertate
æi justiåie, cooperarea poliåieneascã,
atât naåionalã cât æi internaåionalã,
reprezintã singura soluåie viabilã
pentru identificarea celor mai bune
soluåii de luptã împotriva fenomenului
criminal.
Cu sprijinul experåilor francezi,
acordat în cadrul Convenåiei de
Înfrãåire Instituåionalã „Compatibilitate
instituåionalã, proceduralã
æi instruire cu agenåii similare din
Uniunea Europeanã”,
finanåatã prin programul
PHARE 2003, va fi
înfiinåat la Iaæi, în luna
octombrie 2005, un centru
de cooperare operativã la
care vor lucra ofiåeri din
cadrul Poliåiei de Frontierã,
Poliåiei Naåionale æi Vãmii.
Având în vedere situaåia operativã
înregistratã la frontierele României
æi perspectiva aderãrii la Uniunea
Europeanã, când åara noastrã va
asigura 25% din viitoarea frontierã
externã a UE, amplasarea acestui
centru de coordonare operativã la
Iaæi reprezintã o mãsurã clarã pentru
securizarea viitoarei frontiere externe
a UE.
Principalul obiectiv al acestuia îl
constituie eficientizarea schimbului
de informaåii operative în combaterea
criminalitãåii transfrontaliere, precum
æi dezvoltarea unor acåiuni comune
în cazuri concrete, desfãæurate cu
respectarea competenåelor legale ale
celor trei instituåii.
Centrul va funcåiona într-un spaåiu
pus la dispoziåie de Direcåia Poliåiei de
Frontierã Iaæi, logistica æi personalul
fiind asigurate de cele trei agenåii de
aplicare a legii.
Rezultatele practice obåinute ca
urmare a funcåionãrii acestui centru
vor fi evaluate de experåii francezi.
Frontiera - nr. 9/2005
Paginã realizatã de
Andreea CÂMPEANU
7

Colaborare
SIGURANÅÃ PENTRU O EUROPÃ UNITÃ
A treia reuniune a Consiliului
Director al Agenåiei Europene
pentru Managementul Cooperãrii
Operaåionale la Frontierele Externe ale
statelor membre ale Uniunii Europene
(FRONTEX) a avut loc la sediul
provizoriu al Agenåiei din Varæovia,
în data de 23 septembrie a.c. Aceasta
a reunit æefii poliåiilor de frontierã æi
ai agenåiilor de protecåie a graniåelor
din toate statele membre ale UE,
precum æi doi reprezentanåi ai Comisiei
Europene.
Æi de aceastã datã au fost invitaåi
æefii acestor agenåii din România æi
Republica Bulgaria, în calitate de
observatori.
Åara noastrã a fost reprezentatã
de comisarul - æef de poliåie Florentin
Robescu, directorul Direcåiei de
Combatere a Criminalitãåii Transfrontaliere
din IGPF.
Scopul acestei întâlniri a fost acela de a
discuta æi analiza proiectul de buget, planul
de activitãåi al agenåiei pentru anul 2006
precum æi politica de resurse umane.
Cine este FRONTEX?
Principalul scop al înfiinåãrii la
nivel european a acestei întâlniri
este:
„Coordonarea cooperãrii operative
pe bazã de informaåii la nivelul UE în
vederea întãririi securitãåii frontierelor
externe”.
n Agenåia promoveazã activ
cooperarea cu alte structuri de aplicare
a legii responsabile cu securitatea
internã la nivelul UE.
n Activitãåile FRONTEX se bazeazã
pe informaåii.
n FRONTEX sprijinã sistemele
naåionale de management al frontierelor
din statele membre æi contribuie la
libertatea æi securitatea cetãåenilor.
n Eficienåa FRONTEX se bazeazã
pe profesionalismul æi motivaåia
personalului.
n FRONTEX este un actor cheie în
implementarea politicilor comune ale
UE pentru managementul
integrat al frontierei.
n FRONTEX foloseæte
în activitatea
sa acåiuni comune æi
proiecte pilot, analize de
risc, organizeazã sesiuni de pregãtire
specificã.
Comisarul european de justiåie
æi drepturi civile, Franco Frattini a
evidenåiat importanåa acestei agenåii
numind-o „piatra de temelie a Uniunii
Europene în lupta împotriva migraåiei
ilegale, securizarea frontierelor externe
æi lupta împotriva criminalitãåii
organizate internaåionale.”
Ministrul de afaceri interne din
Luxemburg a subliniat importanåa
agenåiei în cooperarea internaåionalã
spunând cã aceastã instituåie a fost
creatã „nu pentru a închide Europa, ci
pentru a æti cine o viziteazã”.
Andreea CÂMPEANU
SEMINAR PE PROBLEME DE
COOPERARE TRANSFRONTALIERÃ
La invitaåia Centrului pentru
Controlul Democratic al Foråelor
Armate (DCAF) din Geneva, o delegaåie
a Poliåiei de Frontierã Române condusã
de adjunctul inspectorului general
al PFR, chestor de poliåie Neculai
Burnichi a participat, în perioada 22
– 24 septembrie a.c., în localitatea
Kopaonik – Serbia, la seminarul cu
tema „Leadership, Management æi
Organizare Internã în Domeniul
Securizãrii Frontierei”.
La întâlnire au fost prezenåi
æefi ai poliåiilor de frontierã
æi ai structurilor similare de
management al frontierelor
din Germania, Finlanda,
Croaåia, Bosnia-Herzegovina,
Uniunea Serbia-Muntenegru,
Albania æi Macedonia, precum
æi reprezentanåii fundaåiei
organizatoare (DCAF) - Andrus
Oovel æi Jurgen Reinmann.
Scopul seminarului a constat
în schimbul reciproc de experienåe
acumulate în domeniul cooperãrii
transfrontaliere regionale, de la
modalitãåile acåionale concrete, de
tipul patrulelor æi misiunilor operative
comune (atât la frontiera verde, cât æi
în punctele de control al trecerii), la
înfiinåarea æi funcåionarea instituåiei
ofiåerului de legãturã, a consilierului
pe probleme de documente, respectiv
8 Frontiera - nr. 9/2005
la activitatea Punctelor æi Centrelor
Naåionale de Contact æ.a.
În contextul discuåiilor asupra
cooperãrii regionale, chestorul de
poliåie Neculai Burnichi a intervenit
pentru a sublinia necesitatea realizãrii
acestei cooperãri, nu doar în formula
Locaåia care a gazduit
lucrãrile simpozionului
bilateralã, la frontierele comune, ci æi
a cooperãrii inter-agenåii, a antrenãrii
tuturor instituåiilor implicate în
combaterea criminalitãåii organizate æi
a variatelor forme de infracåionalitate
transfrontalierã, apreciind faptul
cã Poliåia de Frontierã Românã a
înregistrat succese în acest domeniu,
beneficiind æi de asistenåa instituåiilor
similare din statele UE.
Un alt subiect de interes abordat
în cadrul acestei reuniuni a fost
Modelul de analizã de risc – prezentat
de delegatul Gãrzii de Frontierã
Finlandeze, Jukka Savoleinen – care
a generat discuåii asupra oportunitãåii
æi fezabilitãåii înfiinåãrii unui Centru
Regional de Analizã de Risc ce ar putea
contribui în mare mãsurã la întãrirea
securitãåii naåionale æi regionale în
spaåiul balcanic.
Participanåii au convenit asupra
necesitãåii creãrii precondiåiilor ce
vor permite concretizarea acestor
iniåiative, pornind de la
stadiul iniåial de evaluare,
la identificarea soluåiilor de
armonizare legislativã care
sã contureze cadrul formal de
organizare a acåiunilor comune
pe principii de compatibilitate
æi interoperabilitate.
Pentru delegaåia PFR,
participarea la acest seminar a
reprezentat o sursã preåioasã de
informaåii privind demersurile
æi formele de cooperare
transfrontalierã întreprinse
de vecinii imediaåi æi de vecinii
acestora, în contextul intenåiei
comune de a face parte dintr-o
Europã unitã, în spaåiul cãreia
asigurarea securizãrii frontierelor, atât
interne, cât æi externe, se organizeazã
pe principiile managementului integrat
æi efortului comun de contracarare a
ameninåãrilor de orice tip.
Anemona PEREÆ

Vicepreæedintele CE Franco Frattini la PTF Galaåi
Vizita comisarului european pentru
libertate, securitate æi justiåie Franco
Frattini, care a avut loc vineri 30
septembrie a.c., la Punctul de Trecere a
Frontierei Galaåi – Rutier a reprezentat
primul contact al acestuia cu poliåiætii
de frontierã români. Comisarul
european, care este în acelaæi timp æi
vicepreæedintele Comisiei Europene,
a fost însoåit de cãtre ministrul
administraåiei æi internelor
Vasile Blaga.
Aparatura de
supraveghere, cea
folositã la controlul
documentelor, mijloacele
de intervenåie
terestre æi navale au
reprezentat doar o
parte din tehnica pe
care o au în dotare
poliåiætii de frontierã æi care a fost
prezentatã reprezentanåilor UE.
Aceastã prezentare a fost urmatã
de un scurt exerciåiu al luptãtorilor
Detaæamentului de Intervenåie al
IJPF Galaåi, desfãæurat cu ocazia
reåinerii a trei cetãåeni moldoveni
care trecuserã frontiera în mod
ilegal æi cu armament asupra lor,
caz ipotetic desigur.
Prezentarea Poliåiei de
Frontierã a fost fãcutã de cãtre
inspectorul general al PFR,
chestorul de poliåie Nelu Pop,
iar chestorul de poliåie Corneliu
Alexandru a prezentat sistemele
de comunicare folosite în PFR.
Aprecierile fãcute de cãtre comisarul
european la adresa MAI, în general,
æi a Poliåiei de Frontierã, în special,
reprezintã o recunoaætere a eforturilor
fãcute de poliåiætii de frontierã pentru
asigurarea unui climat european la
frontiera româno-moldoveneascã.
Bogdan CARP,
IJPF Galaåi
ÎNCEPEREA ANULUI ÆCOLAR POLIÅIENESC ÎN GERMANIA
Anul æcolar 2005-2006 are un început
promiåãtor din punctul de vedere al
relaåiilor de colaborare æi cooperare
internaåionalã.
Astfel, în baza Acordului de
Parteneriat încheiat între Æcoala
de Pregãtire a Agenåilor Poliåiei de
Frontierã „Avram Iancu” - Oradea æi
Centrul de Formare æi Perfecåionare
al Poliåiei Federale a Prezidiului
Centru-Mitte-Eschwege, Republica
Germanã, o delegaåie a æcolii din
România, formatã din: comisarulæef
Ovidiu Stanciu-directorul æcolii;
comisarul-æef Liviu Cora-æeful echipei
de proiect în relaåia de parteneriat cu
Germania; comisarul Ioan Micheææeful
compartimentului Management
Resurse Umane; subinspectorul
Marian Cojocaru–ofiåer principal în
cadrul Compartimentului Juridic æi
Relaåii Internaåionale; comisarul-æef
Doru Petrache - director adjunct al
Æcolii de Perfecåionare a cadrelor PFR
Oræova, a efectuat o vizitã de lucru
la æcoala din Germania. Principalele
obiective ale vizitei au fost stabilirea
Planului de activitãåi pentru anul 2006 æi
participarea la festivitãåile de depunere
a jurãmântului de cãtre elevii æcolii din
Germania.
Vizita a debutat cu o analizã a
modului de desfãæurare a activitãåilor
derulate pânã în prezent, constatânduse
cã rezultatele înregistrate sunt dintre
cele mai bune, iar continuarea acestui
parteneriat este apreciatã pozitiv de
toate eæaloanele superioare, atât din
Germania, cât æi din România. Dupã
aceastã analizã s-a trecut la discutarea
æi analizarea activitãåilor propuse de cele
douã pãråi a se desfãæura în anul 2006,
în final rezultând Planul de Activitãåi
pe 2006. În data de 23 septembrie
a.c. delegaåia românã a participat la
festivitãåile de depunere a jurãmântului
de cãtre elevii Centrului din Germania,
organizate în centrul oraæului Eschwege,
prilej cu care a fost remarcat interesul
deosebit al cetãåenilor germani faåã
de activitãåile desfãæurate de Poliåia
Federalã din Germania.
La acest eveniment au participat
reprezentanåi ai Ministerului Federal
de Interne din Germania, ai autoritãåilor
locale, diferite personalitãåi politice
æi locale, pãrinåi, cetãåeni ai oraæului
Eschwege, printre care amintim: d-
l Wieland Mozdzynski–preæedintele
Prezidiului Centru; d-l Dieter Spacek–
directorul Centrului de Formare æi
Perfecåionare al Prezidiului Centru-
Eschwege; d-l Jurgen Zick–primarul
oraæului Eschwege.
Depunerea jurãmântului a fost
coordonatã de cãtre directorul adjunct
al Centrului din Eschwege, d-l Markus
Bierschenk. În programul acestor
festivitãåi au fost incluse æi momente
muzicale, un rol deosebit de important
având în acest sens Orchestra Poliåiei
Federale din Hannover, condusã de d-l
Matthias Hofert.
Manifestarea s-a încheiat printro
masã festivã organizatã la sediul
Centrului din Eschwege, la care
au participat atât reprezentanåi ai
Ministerului Federal de Interne,
personalitãåi locale, cât æi pãrinåi ai
elevilor.
În contextul schimbãrilor
intervenite în Ministerul Federal
de Interne din Germania, privind
denumirea poliåiei naåionale æi uniforma
acesteia, un punct de atracåie l-a
constituit uniforma de reprezentare a
Ministerului Administraåiei æi Internelor
din România, purtatã de cãtre membrii
delegaåiei române.
Marian COJOCARU
Frontiera - nr. 9/2005
9

Reportaj
În centrul Europei
- IJPF SATU-MARE -
Cetatea æi oraæul Satu Mare,
situate la încruciæarea unor vechi
drumuri de negoå au avut, de-a
lungul Evului Mediu, un important
rol economic, politic æi militar. Deæi,
Zona de responsabilitate a IJPF
Satu Mare are o dezvoltare de front
de 191,8 km, având frontierã comunã
cu Republica Ungaria (98,3 km) æi
Ucraina (93,5 km).
84% ofiåeri, 85% agenåi, 67% personal
civil æi 98% p.f.a.c.; SPF Boghiæ, cu o
dezvoltare de 30,6 km, fiind încadrat
cu 87,50% ofiåeri, 54% agenåi, 50%
personal civil æi 100% p.f.a.c.; SPF
Satu Mare are o dezvoltare de front
de 31,7 km æi este încadrat cu 67%
ofiåeri, 80% agenåi, 50% personal civil
æi 83% pfac.
La frontiera cu Ucraina paza
frontierei este asiguratã pe 5,2 km de
SPF Satu Mare, iar restul de alte trei
sectoare: SPF Halmeu, cu o dezvoltare
de front de 28,5 km, încadrat cu 90%
ofiåeri, 69% agenåi, 50% personal civil
æi 94% p.f.a.c.; SPF Tarna Mare are
o dezvoltare de front 35,2 km æi este
încadrat cu 20% ofiåeri, 49 % agenåi,
33% personal civil æi 100% p.f.a.c.;
SPF Negreæti Oaæ are o dezvoltare
de front de 24,6 km, fiind încadrat
cu 83% ofiåeri, 100% agenåi, 67%
personal civil æi 100% p.f.a.c.
La frontiera UE
ridicat la rangul de oraæ abia în anul
1230, cetatea de pãmânt cu numele
Castrum Zot Mar a fost menåionatã ca
fiind unul din domeniile stãpânite de
voievodul Menumorut încã din secolul
al X-lea. În secolul al XVIII-lea, dupã
repetate distrugeri æi refaceri, Cetatea
Sãtmarului dispare, dar din acest secol
începe urbanizarea tot mai accentuatã
a oraæului. Se regularizeazã albia
Someæului, se asaneazã mlaætini, se
fac îndiguiri, se dezvoltã economia.
Astãzi, municipiul Satu Mare, cu o
populaåie de peste 117 mii de locuitori,
constituie polul economic, social æi
cultural al judeåului a cãrui reæedinåã
este. Judeåul Satu Mare este situat în
nord - vestul României æi în centrul
Europei, având o suprafaåã de 4418
km². Are douã frontiere comune, cu
Ungaria æi Ucraina, æi este traversat
de râurile Someæ, cu o lungime de 60
km, pe teritoriul judeåului, Tur 66 km
æi Crasna 57 km.
Din populaåia judeåului de 373 mii
locuitori, cât numãra la 1 ianuarie
2004 æi care reprezintã 1,7% din
populaåia åãrii, 58,8% sunt români,
35,2% maghiari, 1,0% germani, 3,7%
rromi æi 0,3% alte naåionalitãåi.
10 Frontiera - nr. 9/2005
Judeåul, prin poziåia sa geograficã,
reprezintã o poartã principalã de acces
în åãrile UE pentru cetãåenii români
æi strãini (în principal cetãåeni care
provin din åãrile afro-asiatice æi din
fosta CSI) care tranziteazã România
sau care staåioneazã un anumit timp
pe teritoriul
åãrii noastre.
Situarea zonei
de competenåã a
IJPF Satu Mare
la frontiera de
N-V a României
d e t e r m i n ã
g r u p u r i l e
i n f r a c å i o n a l e
sã acåioneze în
aceastã zonã,
astfel încât
judeåul tinde sã
devinã tot mai
mult o „åintã”
pentru cei care
comit acte incluse în categoria
infracåionalitãåii transfrontaliere.
La frontiera cu Republica Ungaria
îæi desfãæoarã activitatea trei sectoare,
astfel: SPF Carei, care are o dezvoltare
de front de 36 km æi este încadrat cu
La sediul IJPF Satu Mare am
stat de vorbã cu comisarul-æef de
poliåie Ion Pop, æeful inspectoratului,
începând cu 1 iunie a.c. A plecat de la
Poliåie, unde lucrase înainte, deoarece
„a simåit nevoia sã schimbe profilul”,
dupã cum ne-a mãrtursit. Încã de
la început, s-a ocupat de partea
administrativã a inspectoratului æi
de combaterea corupåiei în rândul
personalului Poliåiei de Frontierã,
acåionându-se prin
controale inopinate
asupra lucrãtorilor,
cei în neregulã fiind
pedepsiåi conform
legii. Odatã ajuns la
Poliåia de Frontierã
s-a confruntat
cu o situaåie
n e m a i î n t â l n i t ã
întrucât pe la
jumãtatea lunii
august au fost
schimbaåi cinci æefi
de sectoare din cei
æase. Chiar dacã au
fost gãsite cu greu
alte cadre care sã participe la concurs
problema a fost, totuæi, rezolvatã.
Pe linie administrativã s-
a organizat o licitaåie pentru
autovehiculele vechi, urmând ca cele
care nu se vând sã fie casate.

În ceea ce priveæte dotarea,
adjunctul pentru logisticã, comisarul
Vasile Pintea, ne-a spus cã, în
principiu, ar mai fi nevoie de încã douã
autospeciale cu aparaturã de vedere
pe timp de noapte, pentru a putea
acoperii întreaga zonã. În momentul
de faåã IJPF Satu Mare are în dotare
douã autospeciale, dar datoritã
numãrului mare de ore de funcåionare
æi a temperaturilor foarte ridicate din
timpul verii æi foarte scãzute iarna,
camerele termice s-au defectat iar
asigurarea service-ului are loc în
Marea Britanie, întreaga procedurã
durând foarte mult. Datoritã acestui
fapt a fost detaæatã o camerã termicã
de la IJPF Botoæani, care a venit
direct de la reparat. Aceasta, dupã
nici 360 de ore de funcåionare, în
condiåiile în care o misiune dureazã
între 4-8 ore vara æi 6-12 ore iarna,
s-a defectat din nou.
O altã problemã ar fi cã în puncte
nu existã decât o singurã sondã cu
CO 2 , dar æi aceasta este decalibratã.
Întreg service-ul aparaturii defecte
necesitã reparaåii în strãinãtate æi nu
se acceptã nici un alt fel de intervenåie
în România, chiar dacã este fãcutã
de cãtre firme autorizate æi pe bani
mai puåini. De asemenea, ar mai fi
ceva probleme cu fondurile alocate
întreåinerii æi reparaåiilor clãdirilor.
Acestea, pur æi simplu, nu existã iar
cadrele sunt nevoite sã facã aceste
lucrãri din bani proprii.
În ceea ce priveæte ultimele
achiziåii, de motociclete pe patru
roåi, acestea se dovedesc foarte
performante. Singurul inconvenient
este autonomia, ele au un consum
foarte ridicat, între 14 æi 16 litri la
suta de kilometri, uneori capacitatea
micã a rezervorului nepermiåând
efectuarea de misiuni în limita
sectoarelor. De asemenea, nu existã,
în afara cãætilor de protecåie, un
echipament adecvat. Cu toate acestea
îæi dovedesc utilitatea în efectuarea
misiunilor în locurile inaccesibile altor
tipuri de autovehicule.
Dupã terminarea discuåiilor
am hotãrât, de comun acord cu
æeful inspectoratului, sã vedem la
faåa locului zona de frontierã din
responsabilitate.
Primul popas: Carei
Însoåiåi de purtãtorul de cuvânt,
comisarul-æef Sorin Floruå, am plecat
cãtre Sectorul P.F. Carei, distanåa de
35 de kilometri parcurgând-o destul de
dificil din cauza ploii mãrunte care nu
mai contenea. Aici am fost întâmpinaåi
de æeful de sector, subcomisarul Vasile
Chiæluca, numit pe aceastã funcåie
începând cu data de 1 septembrie
a.c., care ne-a prezentat situaåia din
cadrul acestui sector, care are
în subordine douã puncte
de trecere a frontierei: PTF
Urziceni æi PTF Feroviar
Carei. Terenul nisipos
este puternic împãdurit,
în special lângã linia de
frontierã, pe o adâncime
medie de 10 km. Serviciul
se desfãæoarã în ture de 12
h cu 24 h , 12 h cu 48 h, iar
ora de schimbare a turei se
modificã permanent pentru
a se evita æablonismul.
De la începutul anului
s-au înregistrat 44 de
evenimente, reåinânduse
43 de cetãåeni români, 21
strãini iar alte æase persoane
au fost reåinute în cooperare cu
grãnicerii din Republica Ungarã. A
existat æi un caz în care un cetãåean
român a fost reåinut de cãtre
grãnicerii unguri æi înapoiat, dupã
ce autoritãåile de frontierã române
le-au anunåat pe cele vecine despre
trecerea ilegalã a acestuia. În total
au fost întocmite 46 lucrãri penale æi
constatate 1040 contravenåii.
Infracåiunile predominante sunt
trecerile ilegale, în cursul anului
fiind reåinute opt grupuri cu un total
de 43 de persoane. Problemele cele
mai mari le ridicã emigranåii, care,
deæi sunt descoperiåi æi duæi la ONR-
Bucureæti „se întorc de multe ori
înaintea poliåistului de frontierã care
i-a condus” æi încearcã sã treacã, din
nou, fraudulos frontiera.
Ultimul caz a avut loc în 7
septembrie a.c., când doi cetãåeni din
Bangladesh æi unul din Venezuela au
fost vãzuåi în zona de responsabilitate
de cãtre douã persoane de sprijin ce au
anunåat imediat Poliåia de Frontierã.
S-a pornit de urgenåã în cãutarea
lor, dar aceætia au reuæit sã treacã
în Ungaria, unde au fost depistaåi de
cãtre grãnicerii maghiari æi predaåi
autoritãåilor române. Cetãåeanul
venezuelean fusese prins de æase
ori de poliåiætii de frontierã români,
întocmindu-i-se lucrare penalã pentru
sãvâræirea infracåiunii de trafic de
migranåi æi trecere frauduloasã a
frontierei de stat.
Ne-am urcat în Nissan æi am pornit
prin raionul de responsabilitate. Pe
drum am întâlnit o patrulã formatã
din p.f.a.c. Florin Sãlãjan æi Cristian
Lodeanu, care executau post control
pe comunicaåie. Ne-am îndreptat,
apoi, cãtre comuna Horea, unde, în
urmã cu câteva zile fusese deschis
un punct de mic trafic, pentru 24
de ore, cu ocazia zilelor satului. În
aceastã zonã mijlocul de transport de
bazã este cãruåa. Cu toate acestea, la
câteva ceasuri, dacã vremea permite,
mai poåi vedea æi câte o maæinã a
vreunui localnic. Singura îndeletnicire
a oamenilor de aici este agricultura.
În Sanislãu, urmãtoarea localitate
din cadrul aceluiaæi sector, am întâlnit
o altã patrulã formatã din agenåii
Cãlin Tiran æi Stelian Leica, care
executau post control pe comunicaåie,
în acelaæi timp având în supraveghere
æi Gara Sanislãu. Aceætia, deæi stãteau
în ploaie de mai bine de æase ore, nu
se confruntaserã cu nici un caz de
încãlcare a legii.
Dupã ce am vãzut o parte din
zona de responsabilitate am fãcut
o vizitã la PTF Urziceni, un punct
micuå æi cochet. În cursul acestui an
au fost 314 cetãåeni strãini cãrora nu
li s-a permis intrarea æi unul cãruia
nu i s-a permis ieæirea, 11455 români
care nu au fost lãsaåi sã iasã din
Frontiera - nr. 9/2005
11

Reportaj
åarã æi 22 care au încercat sã intre
fraudulos. Au fost descoperite 31 de
infracåiuni, printre care fals æi uz de
fals, la regimul armelor æi muniåiilor
æi au fost depistate douã maæini furate
æi un urmãrit general. Cooperarea cu
grãnicerii unguri este deosebit de
bunã, aceætia solicitându-ne sã se
fotografieze cu æeful de
sector.
Urmãtoarea oprire a
fost la PTF Carei Feroviar.
Aici, datoritã traficului
redus, l-am întâlnit doar pe
agentul principal Marius
Pop, care ne-a informat
cã existã un trafic zilnic
de æase trenuri, cu 30 de
persoane în medie, uneori
singurii cãlãtori fiind doar
personalul care deserveæte
trenul. Vizita noastrã s-a
oprit odatã cu lãsarea
serii æi ne-am înapoiat în
municipiu, întrucât a doua
zi aveam sã vizitãm SPF
Satu Mare.
Sector cu dublã
frontierã
Sectorul are frontierã
cu Republica Ungaria
æi cu Ucraina, atât pe
uscat, cât æi pe apã,
râul Tur despãråind
România de Ucraina
pânã în zona semnului
de frontierã Triplex
Confinium. Acesta
marcheazã frontiera
între România, Ungaria
æi Ucraina. Raionul de
responsabilitate este
cuprins între râurile
Someæ æi Tur, forma de
relief a terenului fiind æesul, care
este strãbãtut de canale de irigaåii pe
toatã suprafaåa zonei de competenåã.
Existã aici, în special, culturi de
cereale, plante textile, leguminoase
æi zarzavaturi, precum æi pãduri de
foioase. Terenul este mediu accidentat,
fiind accesibil mijloacelor de transport,
în afara drumurilor amenajate, doar
12 Frontiera - nr. 9/2005
în perioada anotimpului cald æi fãrã
ploi.
Sectorul are în zona de
responsabilitate douã comune la
frontierã, Dorolå æi Lazuri æi alte trei
în adâncime. Primãria din comuna
Dorolå întreåine semnele de frontierã,
demonstrând buna cooperare a
poliåiei de frontierã
cu administraåia
publicã din zonã. De
asemenea, o bunã
cooperare existã æi cu
poliåia, executânduse
acåiuni în comun
cu aceætia.
În zona de
responsabilitate a
acestei structuri
au fost implicate
în evenimente la
frontiera verde 22
de cetãåeni români
æi 15 strãini, ultimul
caz fiind înregistrat
în noaptea de 15/16
septembrie a.c., când
un cetãåean român a trecut ilegal
frontiera din Ungaria în România æi
a fost reåinut de poliåiætii de frontierã
aflaåi în dispozitiv.
Dupã ce am discutat cu æeful de
sector, comisarul Aurel Poliac, care
tocmai promovase
examenul
pentru comanda
sectorului, am
vizitat PTF
Petea. Pe drum
ne-am întâlnit
cu agenåii Horaåiu
Lazin æi
Robert Bancaæ,
din cadrul
subunitãåii de
i n t e r v e n å i e ,
care, deæi eram
însoåiåi de æeful de sector s-au lãsat
greu fotografiaåi, drept pentru care
nici nu o sã le publicãm fotografia.
Cel mai nordic
punct de trecere
a frontierei cu
Ungaria
Punctul Petea a fost deschis
ca punct internaåional de trafic
cu persoane æi mãrfuri în anul
1980, înainte fiind doar un
punct de mic trafic. Existã
însã date care atestã cã aici a
funcåionat un punct de trecere
a frontierei încã din 1937. Pânã
în anul 1989 prin punct treceau
anual aproximativ 250.000
de persoane, iar în prezent
tranziteazã aproximativ douã
milioane. În anul 1996 punctul s-a
modernizat, iar traficul se desfãæoarã
în prezent pe æase benzi pentru
persoane æi una pentru autocamioane.
Dotãrile necesare pentru controlul
trecerii frontierei sunt la standarde
internaåionale, tehnica din dotare
fiind achiziåionatã, în bunã parte,
din fonduri Phare. Cu toate acestea
ar mai fi necesare câteva calculatoare
æi câte un câine de droguri pe fiecare
turã.
Aici am fost întâmpinaåi de cãtre
æeful punctului, subcomisarul Adiel
Babici, numit cu data de 1 septembrie
a.c. pe aceastã funcåie. De la domnia
sa am putut afla cã media traficului
de cãlãtori pe o zi este de 2800, iar a
mijloacelor de transport de 750. La
sfâræitul sãptãmânii se constatã o
creætere a traficului întrucât multe
persoane din åara vecinã vin sã-æi
facã cumpãrãturile în România,
preåurile fiind mult mai mici la noi.
Pe turã sunt opt lucrãtori, câte doi pe
fiecare sens, un ofiåer de serviciu, doi
la control-acces æi un æef de grupã.
În ceea ce priveæte situaåia
operativã, în acesta an au fost
înregistrate la nivelul punctului 364 de
infracåiuni æi 4677 de contravenåii.
Pe raza punctului îæi desfãæoarã
activitatea o serie de instituåii cu
care Poliåia de Frontierã colaboreazã
foarte bine: Vama, Comisionari
Vamali, Administraåia Naåionalã
a Drumurilor æi chiar asigurãrile
medicale.

Pentru a ni se face o prezentare
a zonei de responsabilitate am fost
preluaåi de cãtre æeful de turã,
subinspectorul Cristian Åicle. Prima
destinaåie a fost în zona de frontierã din
comuna Berca, la Triplex Confinium
„Tur”, care marcheazã frontiera dintre
România, Ungaria æi Ucraina. Aici,
de o parte æi de alta a râului Tur,
terenul este acoperit cu vegetaåie, ceea
ce a îngreunat ajungerea noastrã la
semnul de frontierã. De cum am luat
contact cu zona am fost întâmpinaåi
de roiurile de åânåari, care datoritã
ploilor abundente din acesta an s-au
înmulåit ca niciodatã, dupã cum neau
mãrturisit agentul Ætefan Ætefan
æi p.f.a.c. Cristian Fiå.
În drumul cãtre Satu Mare am
trecut prin localitatea Micula, unde i-
am întâlnit la datorie pe agenåii Mircea
Rus æi Marius Zaha, care efectuau un
post-control pe comunicaåie.
Un gard de sârmã
care desparte
teritorii...
dar nu æi oameni
Ziua urmãtoare am avut-o
rezervatã pentru SPF Halmeu. La
sediu am fost primiåi de adjunctul
æefului de sector, comisarul-æef Nicolae
Costinaæ, æeful de
sector, comisarulæef
Munich Francisc
nefiind încã numit
pe funcåie æi îæi
desfãæura activitatea
la vechiul sãu
loc de muncã,
la inspectoratul
judeåean al poliåiei
de frontierã.
Sectorul Poliåiei
de Frontierã Halmeu
este situat în partea
de N-V a României, în
Câmpia Someæului,
la frontiera cu
Ucraina fiind mãrginit
de râul Tur æi de Dealul
Viilor. Întreaga zonã este
de æes, cu numeroase mlaætini æi bãlåi
desecate, precum æi douã vãi.
Pe jos sau cu auto, în civil sau
uniformã, în localitãåi sau în locurile
speciale de deplasare, folosind intens
sprijinul populaåiei æi informaåiile
obåinute, poliåiætii de frontierã îæi
desfãæoarã misiunile în funcåie de
specificul zonei æi situaåia operativã.
Se lucreazã pe patru ture. Majoritatea
poliåiætilor de frontierã
sunt din Satu Mare
æi fac zilnic naveta
cu autoturismele
personale.
Situaåia infracåionalã
a sectorului
este predominatã de
cazurile de contrabandã,
în ultima perioadã înregistrându-se
nu mai
puåin de 20 de astfel
cazuri.
Sectorul are în
subordine æi un PTF
rutier, la Halmeu, care
îæi are sediul în aceeaæi
clãdire cu sectorul.
Acesta s-a deschis
traficului internaåional
de persoane æi mãrfuri
din 16 iulie 2004,
pânã atunci nefiind
destinat decât
m ã r f u r i l o r
æi trecerilor
simplificate.
Prin acest
punct se face
transportul de
mãrfuri dintre
R o m â n i a
æi åãri din
E u r o p a ,
drumul E-81
ce trece pe
aici fãcând
legãtura cu
l o c a l i t a t e a
Diakovo, din
Ucraina.
Controlul în punct se face împreunã
cu Vama, pe sens existând o singurã
tonetã. Zilnic tranziteazã aproape
1000 de persoane, cu 600 mijloace
de transport, traficul din ultima lunã
fiind ceva mai scãzut faåã de cele
precedente.
În ceea ce priveæte cooperarea,
aceasta se desfãæoarã foarte bine
cu grãnicerii ucrainieni, æefii de
punct întâlnindu-se sãptãmânal.
Æi cu celelalte organe care îæi
desfãæoarã activitatea în punct sau
cu administraåia publicã localã
cooperarea se realizeazã la fel de
bine. Un astfel de exemplu este cel
al Primãriei din localitate, care a
angajat o firmã sã facã curãåenie
în incinta punctului, costurile fiind
suportate de cãtre autoturismele care
tranziteazã punctul.
Prin PTF se transportã produse
petroliere, material lemnos, plãci de
azbociment, gaz lichefiat sau chiar
îngrãæãminte.
În ceea ce priveæte celãlalt punct
din subordine, PTF Halmeu Feroviar,
acesta este deschis numai traficului
internaåional de mãrfuri. Trenurile
Frontiera - nr. 9/2005
13

Reportaj
destinate transportului de marfã nu
au program fix, însã înainte de sosire
sunt anunåate poliåiætilor de frontierã,
care desemneazã echipa de control
care se deplaseazã în garã. Datoritã
ecartamentului diferit dintre liniile
din România æi Ucraina, marfa este
mutatã dintr-un tren în altul.
Însoåiåi de cãtre gazda noastrã am
plecat sã vedem zona de frontierã,
unde dealurile acoperite de plantaåii
de vii te invitau sã guæti din boabele
de toate soiurile. Din pãcate multe
din hectarele de vie nu erau tocmai
îngrijite, multe dintre ele fiind lãsate
de izbeliæte.
În vârful unui deal, printre vii,
am vãzut frontiera cu gardul de
sârmã al ucrainienilor. Gardul încã
mai persistã din vremurile trecute
pe aproape toatã lungimea frontierei,
doar în jurul punctului fiind tãiat.
Ne-am întâlnit æi cu agenåii
Filip Viorel æi Cãtãlin Vasile, ce îæi
desfãæurau misiunea de patrulare cu
o motocicletã pe patru roåi.
Aproape de asfinåit, când am
terminat de vizitat o bunã parte din
acest capãt de åarã, ne-am întors în
oraæul reæedinåã.
Satu Mare-vãzut
din elicopter
A doua zi, înainte de a
ne întoarce la Bucureæti,
urma sã facem, din elicopter,
câteva fotografii Punctului
de Frontierã Petea, oraæului
Satu Mare æi împrejurimilor
acestuia. Frontiera vãzutã
din cer este ceva unic, iar
imaginile nu pot reda decât
puåin din senzaåia pe care o
ai survolând zona pe care noi,
poliåiætii de frontierã, o avem
în responsabilitate.
Dupã scurta survolare a frontierei
de cãtre prefectul judeåului, Radu
Bud, am decolat æi noi de la PTF
Petea, cu elicopterulul IAR 316 B,
împreunã cu echipajul format din
cãpitanul comandor Neculai Chiriåã æi
maistrul militar principal Ion Ivãnuæ,
condus de cãtre generalul de flotilã
aerianã Ilie Constantin. Chiar dacã
era primul nostru zbor am reuæit sã
facem faåã emoåiilor care ne încercau
æi sã realizãm fotografiile propuse.
Am vãzut astfel, din elicopter, cum
Someæul împarte în douã municipiul
Satu Mare, iar dupã un survol, asupra
oraæului am aterizat pe aeroportul
din localitate pentru alimentarea
cu cherosen. A urmat un nou zbor
deasupra aeroportului æi oraæului,
de unde ne-am întors la Punctul de
Frontierã Petea.
Cu împlinirea unei noi experienåe
ne-am întors spre Bucureæti, nu
înainte de a ne lua rãmas bun de
la oamenii æi locurile sãtmãrene, cu
dorinåa de a reveni cât mai curând pe
aceste meleaguri.
Au consemnat
Gabriel CRÃCIUN
Ætefan ANDREESCU
14 Frontiera - nr. 9/2005

RESTRUCTURAREA IGPF
1 OCTOMBRIE 2005
Organigramã
În conformitate cu Dispoziåia
inspectorului general al PFR
nr. 27.907 din 27.09.2005
privind aplicarea mãsurilor
organizatorice necesare în vederea
reducerii cu 30% a numãrului
de posturi de conducere æi de
execuåie din aparatul propriu
al IGPF æi înfiinåarea unor
structuri subordonate nemijlocit,
în conformitate cu prevederile
Hotãrârii Guvernului nr.
306 din 14.04.2005 pentru
aprobarea „Strategiei actualizate
privind reforma instituåionalã
a Ministerului Administraåiei
æi Internelor în perioada 2005-
2006”; Ordinului Ministrului
Administraåiei æi Internelor nr.
I/0550 din 23.05.2005 privind
reducerea cu 30% a numãrului
de posturi din aparatul central
æi orientarea acestora cãtre
execuåie prin descentralizarea
unor activitãåi æi competenåe în
scopul eficientizãrii activitãåii de
conducere/coordonare la nivelul
inspectoratului general au fost
reorganizate unele structuri
din compunere, fiind trecute în
subordinea nemijlocitã.
Astfel, începând cu data de 1
octombrie 2005, aparatul central
al IGPF se reorganizeazã prin
reducerea numãrului de posturi
de la 410 la 280 posturi (de la 39
de posturi de conducere la 27) æi va
avea urmãtoarea structurã:
Inspector general
Serviciul Organizare,
Planificare Misiuni æi
Resurse
Analizã, Statisticã æi
Evaluare
Serviciul Control:
- Control;
- Anchete Interne.
Adjunct al
inspectorului general
Adjunct al
inspectorului general
Adjunct al
inspectorului general
Financiar
Serviciul Cabinet æi
Relaåii Publice
Serviciul Juridic
Direcåia
de Combatere a
Migraåiei Ilegale
Serviciul de
Combatere a Migraåiei
Ilegale
Serviciul de
Combatere a
Traficului de Persoane
Serviciul Criminalistic
Coordonare PPF
Aeroportuare æi
Marinã
Direcåia de Combatere
a Infracåionalitãåii
Transfrontaliere
Serviciul de Combatere
a Infractionalitatii
Transfrontaliere
Serviciul de Combatere
a Traficului de
Substanåe Interzise
Serviciul Cercetãri
Penale
Biroul Analizã de Risc
Serviciul Tehnic
Serviciul Administrarea
Patrimoniului Imobiliar
Intendenåã
Marketing æi Achiziåii
Direcåia Management
Resurse Umane
Serviciul Resurse
Umane
Serviciul Formare æi
Pregãtire Continuã
Asistenåã psiho-socialã
Direcåia Integrare
Europeanã, Colaborare
Internaåionalã æi
Programe
Serviciul Integrare
Europeanã æi Programe
Serviciul Relaåii
Internaåionale,
Acorduri æi Protocol
Biroul Traduceri æi
Translaåie
I.G.P.F.
Activitatea de coordonare operativã a structurilor
teritoriale se va realiza de cãtre departamentele din cadrul
direcåiilor de combatere a migraåiei ilegale æi de combatere a
infracåionalitãåii transfrontaliere, pe domenii de activitate.
De asemenea, începând cu data de 01.10.2005, se
înfiinåeazã urmãtoarele structuri, subordonate nemijlocit
IGPF, cu un numãr total de 130 de posturi rezultate din
reducerea numãrului de posturi din Inspectoratul General:
Personalul structurilor nou înfiinåate subordonate
nemijlocit poate fi cooptat în activitãåi de control, cercetare
a unor evenimente/situaåii etc. De asemenea, desfãæoarã
activitãåi de coordonare/verificare la structurile teritoriale,
pe domeniul propriu de activitate.
În scopul asigurãrii salarizãrii æi sporurilor adecvate
activitãåilor desfãæurate æi misiunilor personalului
structurilor nou înfiinåate subordonate nemijlocit,
Serviciul Financiar, Serviciul Resurse Umane æi
Serviciul Juridic vor întreprinde demersurile necesare
pentru modificarea/completarea prevederilor legale
referitoare la salarizarea æi sporurile acordate poliåiætilor
din Ministerul Administraåiei æi Internelor.
Centrul de Comunicaåii æi
Tehnologia Informaåiei
Serviciul Tehnologia
Informaåiei
Serviciul Comunicaåii æi
Administrare Reåele
Serviciul Management
Sisteme Tehnologia
Informaåiei æi
Comunicaåii
Cifru æi Comunicaåii
Secretizate
Secretariat æi Documente
Clasificate
Serviciul de Implementare
a Sistemului Integrat de
Securizare a Frontierei
Serviciul Dispecerat
Serviciul Asigurare
Tehnicã de Marinã
Serviciul Evidenåã
Operativã
Serviciul Acåiuni
Speciale æi Intervenåie
Revista Frontiera
Biroul Inspecåia Muncii,
Protecåia Mediului æi
Supraveghere Tehnicã
Biroul Personal
Frontiera - nr. 9/2005
15

Proiect
SISTEM DE SUPRAVEGHERE VIDEO
PROIECT PILOT
P.T.F. STAMORA MORAVITA
Sistemul de supraveghere video
se doreæte a fi un sistem care sã
asigure transparenåa în realizarea
procedurilor de control la frontierã æi
pentru a îmbunãtãåi supravegherea
zonelor adiacente punctului cu risc
ridicat la treceri frauduloase.
Sistemul specializat de televiziune
cu circuit închis (TVCI) realizeazã
preluarea imaginilor video dintr-un
numãr de locaåii considerate vitale,
pentru desfãæurarea în condiåii de
siguranåã æi civilizate a activitãåilor
specifice din PTF Moraviåa.
Funcåiile realizate de sistem sunt
urmãtoarele:
a) Supraveghere video a controlului
de frontierã pe sensul de intrare,
respectiv ieæire, atât pentru trafic mic
æi mediu, cât æi pentru traficul greu;
b) Supraveghere video a zonei
adiacente PTF în zonele cu risc în
treceri frauduloase, funcåie realizatã
prin douã camere în infraroæu având o
razã de acåiune de peste 250 m;
c) Recunoaæterea æi identificarea
permite dezvoltãri ulterioare, mai
concret suplimentarea cu camere
în funcåie de necesitãåi, precum
æi integrarea acestuia în sistemul
integrat de comunicaåii voce-date
æi imagini realizându-se astfel
monitorizarea on-line a activitãåilor
din PTF de la sediile eæaloanelor
superioare (IJPF, DPF, IGPF).
Ca æi mod de lucru, sistemul de
supraveghere video æi recunoaætere
a numerelor de înmatriculare au
în componenåa lor echipamente
informatice conectate într-o structurã
LAN.
Reåeaua LAN este constituitã în
cadrul dispeceratului din componenåa
PTF. De asemenea, sistemul este
prevãzut cu UPS care poate åine
(zoom, focalizare, azimut). Interfaåa
operatorului cu acest sistem, în
vederea îndeplinirii funcåiilor
amintite, se realizeazã cu ajutorul
unei tastaturi dedicate prin care se
dau comenzi specifice.
De asemenea, în cazul apariåiei
unor alarme declanæate la detecåia
miæcãrii în zonele adiacente PTF,
precum æi a altor alarme care se pot
stabili pentru camera dom, DVR-ul va
acåiona o sonerie.
Vizualizarea imaginilor se face pe
douã monitoare CRT de 21 inch. Cu
ajutorul comenzilor date din tastatura
DVR-ului se pot diviza imaginile pe
monitoare în rapoarte de 1:1 , 1:2; 1:
9; 1:16. În acest fel se pot vizualiza
simultan toate imaginile video
recepåionate.
Cel de-al doilea echipament cu care
va lucra operatorul în dispecerat este
PC-ul prevãzut cu douã monitoare
TFT de 19 inch pe care opereazã
douã software-uri, unul pentru
monitorizarea DVR-ului æi unul
pentru supravegherea traficului
auto.
Cu ajutorul software-ului
specializat pentru monitorizarea
DVR-ului se vor putea urmãri pe unul
din monitoarele PC-ului operatorului
din dispecerat întreaga funcåionare
a acestuia, respectiv monitorizarea
video prin afiæarea în mod similar a
imaginilor ca æi pe monitoarele CRT de
21 inch, precum æi arhivarea acestora
pe un DVD-RW. De asemenea, acest
software va permite introducerea
diverselor restricåii de acces pentru
vizualizarea æi arhivarea imaginilor.
cu declanæarea unei alarme acustice,
în cazul identificãrii vehiculelor date
în consemn;
d) Realizarea unui istoric de
evenimente;
e) Înregistrarea æi arhivarea
imaginilor æi alarmelor;
f) Posibilitatea realizãrii situaåiilor
de interes operativ.
La dezvoltarea soluåiei tehnice s-
au luat în considerare caracteristicile
specifice ale Punctului de Trecere a
Frontierei Stamora Moraviåa precum
clima, aæezarea geograficã, sursele de
alimentare, locaåiile optime pentru
realizarea funcåiunilor stabilite.
Totodatã, soluåia tehnicã adoptatã
16 Frontiera - nr. 9/2005
în funcåiune minimum 30 minute
toate componentele sistemului
TVCI (camere video, DVR - digital
videorecorder - monitoare æi PC-ul
operatorului din dispecerat), atât pe
timp de iarnã, cât æi de varã.
Operatorul aflat în dispecerat
va lucra în principal cu douã
echipamente, respectiv DVR-ul
pentru sistemul TVCI æi un PC
prevãzut cu douã monitoare pentru
sistemele de monitorizare video æi de
supraveghere a traficului auto.
DVR-ul gestioneazã recepåia,
vizualizarea æi arhivarea imaginilor
video, istoricul de evenimente,
precum æi controlul camerelor dom

Software-ul specia-lizat pentru
supra-vegherea traficului are ca
funcåie principalã recunoaæterea
numerelor autovehiculelor. Funcåiile
aferente supravegherii traficului sunt
realizate cu ajutorul unui software
dedicat care prelucreazã imaginile
primite de la camerele aferente.
Aceste funcåii sunt:
• recunoaæte numere-le de
înmatriculare ale vehiculelor care trec
poråiunea de drum supravegheatã;
• identificã prezenåa unor vehicule
date în urmãrire prin compa-rarea
numãrului de înmatriculare gãsit în
,,Lista Neagrã” æi, simultan, poate
genera o alarmã;
• realizarea unui scurt istoric de
evenimente;
• înregistrarea æi arhivarea de
imagini æi alarme .
În mod normal cele douã
software-uri lucreazã simultan,
iar operatorul nu trebuie decât sã
urmãreascã imaginile afiæate pe cele
douã monitoare TFT de 19 inch æi sã
acåioneze conform regulamentelor
în vigoare în momentul declanæãrii
unor alarme. De la tastatura acestui
PC, operatorul va trebui sã efectueze
arhivarea pe DVD a imaginilor
video.
Drepturile æi controlul în ceea
ce priveæte restricåiile impuse
sistemului se stabilesc în raport cu
drepturile æefului de turã , respectiv
cu drepturile æefului de punct .
Ca o concluzie generalã, se poate
afirma cã sistemul pilot conceput
æi realizat la PTF Moraviåa este o
soluåie viabilã, de actualitate care
înlocuieæte cu succes activitatea
umanã, personalul înlocuit putând fi
redirecåionat în activitãåi complexe
specifice poliåiei de frontierã,
realizeazã într-un timp extrem de
redus analiza situaåiei la un moment
dat creând condiåiile necesare pentru
luarea æi punerea în aplicare a
deciziei în timp optim.
Ing. Dan BÃDÃLUÅÃ
„Ne pãstrãm emblema doar dacã
ne implicãm mai mult”
„Æedinåele lungi æi dese sunt cheia
marilor succese” - spune o ironie din
popor. Curiozitatea multor oameni
faåã de felul cum decurge o æedinåã
de lucru, faåã de problemele care se
discutã, faptul cã scopul lor este cu
totul altul decât acela de a „ne strânge
pentru a ne aduna”, m-au determinat
sã atac acest subiect æi sã transform
un proces-verbal încheiat cu ocazia
unei æedinåe oarecare de lucru, într-un
articol. De altfel, æi aceasta este o formã
de comunicare deschisã... Adicã, de a
face sã se înåeleagã cã a trecut vremea
în care se legau merele în pom cu aåã,
doar pentru a arãta cã sunt roade. Este
o necesitate (dar æi o calitate) ca fiecare
sã spunã problemelor pe nume æi sã
vinã cu propuneri de rezolvare.
Înainte de æedinåã ... De câteva
zile ploaia nu înceteazã. Judeåe întregi
se aflã sub ape æi fiecare se transpune
mental, fãrã sã vrea, în locul celor
rãmaæi fãrã adãpost în pragul iernii.
Æi tot de câteva zile se aæteptã
mãsurile luate de eæalon în urma
controlului efectuat cu ceva timp
în urmã la DPF Oradea æi DPF
Timiæoara.
Prin urmare...nori negri æi multã
ploaie æi la propriu æi la figurat.
La prima orã, în ultima zi din
sãptãmânã, strânæi la æedinåa de
lucru, æefii de birouri æi compartimente
fac eforturi sã destindã atmosfera.
Rezultatul: glume slabe, râsuri
foråate.
Începutul ... Situaåia este salvatã de
intrarea în salã a æefului de inspectorat
æi a adjuncåilor. Cum era de aæteptat,
se anunåã bilanåul controlului pe cele
douã direcåii: 15 cadre de la sectoarele æi
compartimentele operative înlocuite. La
IJPF Mehedinåi (singurul inspectorat
unde nu au fost destituiri din funcåii),
nouã cadre au fost avertizate dânduli-se
un termen de trei luni pentru
a convinge cã meritã sã-æi pãstreze
funcåiile.
Toiul ... Æeful IJPF Mehedinåi -
comisarul-æef Ion Mirescu - comunicã
faptul cã la inspectoratul nostru nu
au fost constatate probleme de moralã
ci doar de organizare æi implicare în
activitatea informativ - operativã. De
altfel, acesta este æi rezultatul la care
a ajuns în urma controlului pe care
l-a efectuat personal la formaåiunile
operative, fapt pentru care urmeazã
a fi stabilite mãsuri concrete pentru
planificarea, organizarea æi optimizarea
activitãåii operative a inspectoratului.
Dacã va constata cã nu se fac eforturi
concrete se va recurge chiar æi la
schimbãri.
Este atacatã din plin problema
disciplinarã æi se insistã asupra
conætientizãrii aportului pe care-l
are fiecare dintre noi la consolidarea
imaginii instituåiei. Extinderea
controalelor asupra tuturor domeniilor
de activitate este o prioritate pentru a
preveni actele de indisciplinã, mergând
pe principiul cã „dacã repetãm greæelile
înseamnã cã noi nu suntem buni”.
Câteva aspecte m-au determinat sã
cred cã, în sfâræit, suntem pe drumul
cel bun în ceea ce priveæte capitolul
la care rãmãsesem de mult repetenåi:
comunicarea deschisã. Faptul cã
preæedintelui CNP pe inspectorat i s-a
atras atenåia cã trebuie „sã fie umbra
tuturor”, felul în care un raport ce
conåinea constatãri psihologice la douã
sectoare subordonate a fost abordat æi
analizat cu multã atenåie, verificat æi
trasate sarcini cu multã diplomaåie,
respectul echitabil manifestat faåã de
absolut toate activitãåile æi îndemnul
la înåelegere faåã de munca ætiinåificã,
a „astupat” gura multor „colegi”
obiænuiåi sã reacåioneze, fãrã argumente
plauzibile, atunci când constatãrile ce
pot afecta psihicul æi randamentul
subordonaåilor, prezentate „la rece” æi
obiectiv, nu le „gâdilã” plãcut urechile.
Tonul, accentul cuvintelor,
exprimate de o voce calmã dar hotãrâtã,
au transformat îndemnul la analizã, la
acceptarea problemelor æi confruntarea
cu ele pentru a gãsi soluåii optime, întro
adevãratã strategie de perspectivã,
valabilã pentru toåi cei prezenåi.
Dupã prelucrarea ultimelor dispoziåii
primite de la eæaloanele superioare æi
dupã îndemnul la umanitate faåã de
sinistraåi, încheierea, s-a fãcut cum nu
se putea mai bine: „suntem percepuåi
ca un inspectorat cu o emblemã bunã.
Acest lucru ar trebui sã ne facã sã
muncim æi sã fim optimiæti”.
Aceasta a fost æedinåa de 30 minute
cu æefii de birouri æi compartimente
din cadrul IJPF Mehedinåi. Au rãmas
sã continue discuåiile pentru a „pune
åara la cale”, numai cei din operativ.
Se spune cã... fiecare înåelege doar
ce este el în stare sã facã dar, poate sã
facã mult dacã înåelege cã merit fãrã
reuæitã existã, dar nu æi reuæitã fãrã un
oarecare merit. Iar cheia meritului este
cu adevãrat implicarea.
Frontiera - nr. 9/2005
Mariana CENEA
- IJPF Mehedinåi
17

Documentar
Permisul de conducere
Vizualizare în luminã albã a aversului æi reversului
Imprimarea
fotografiei s-a
realizat cu o
imprimantã laser
Microtext din
interiorul pictogramei,
reprezentatã de un
autovehicul
Semnãturã
integratã
Desen de fond
Microtext în jurul
fotografiei realizat prin
repetarea cuvântului
„ROMANIA”
Vizualizare în luminã UV a aversului æi reversului
#
18 Frontiera - nr. 9/2005

Viza românã - 2004
1 2 3 4 5 6
1. desen de tip
guilloche;
2. hologramã;
3. element heliogravat;
4. desen tip guilloche, în
tipar intaglio;
5. spaåiu rezervat
completãrii datelor de cãtre
organul emitent;
6. numãrul de vizã
format din 8 (opt) cifre;
7. spaåiu pentru
fotografia integratã;
8. spaåiu rezervat
datelor din banda de citire
opticã;
9. desen de tip
guilloche;
10. imagine multiplex.
7 8 9 10
- desen de tip guilloche în jurul
hologramei element heliogravat;
- desen tip guilloche în zona centralã
a vizei;
- în jurul elementului heliogravat,
cu imagine latentã („ROU”) æi în jurul
desenului tip guilloche, realizat în tipar
intaglio care cuprinde cuvântul vizã;
- fibre æi planæete;
- stema României;
- 6 (æase) linii de microtext;
- grupul de litere „ROU”;
- cifrele numãrului de vizã;
- microtext realizat prin repetarea cuvântului „VIZA”; - reacåia în raze UV a numãrului vizei;
Frontiera - nr. 9/2005
19

Documentar
- tipãrire intaglio în
relief cu microtext la
bazã;
- desene tip guilloche realizate
intaglio æi microtexte;
- tipãrire intaglio,
cu imagine latentã
- iniåialele „ROU” æi
microtext la bazã;
LOCUL DESTINAT FOTOGRAFIEI
TITULARULUI DE VIZÃ
- fibre vizibile în luminã;
- fotografia este imprimatã
peste un desen de fond, format din
linii sinusoidale æi întrerupte la mijlocul
spaåiului special destinat
- forme de vizualizare a hologramei, sub diferite
unghiuri.
- fondul este format prin
repetarea iniåialelor „ROU” æi
o tipãrire iris;
Pagini realizate
cu sprijinul Serviciului
Criminalistic al IGPF
#
20
Frontiera - nr. 9/2005

O R D I N U L
MINISTRULUI ADMINISTRAÅIEI
ÆI INTERNELOR
nr. 820 din 27.09.2005 cu modificãrile
aduse de OMAI nr. 900/2005
pentru stabilirea documentelor æi a cuantumului
sumei minime în valutã pe care cetãåenii români trebuie
sã le deåinã la ieæirea din åarã, când cãlãtoresc în statele
membre ale Uniunii Europene sau în alte state pentru
care nu este necesarã viza de intrare.
Art.1. – (1) Cetãåenii români care
cãlãtoresc în statele membre ale Uniunii
Europene sau în alte state pentru care nu
este necesarã viza de intrare, trebuie sã
prezinte la controlul de frontierã efectuat
la ieæirea din åarã dovada deåinerii unei
sume minime în valutã.
(2) Cetãåenii români care cãlãtoresc
în statele aparåinând spaåiului Schengen,
pentru care nu este necesarã viza de
intrare, trebuie sã prezinte la controlul
de frontierã efectuat la ieæirea din åarã
æi documente care justificã scopul æi
condiåiile æederii planificate.
(3) Suma minimã în valutã pentru
fiecare persoanã, se constituie dintr-o
sumã fixã, de 150 euro sau echivalent,
care sã acopere cheltuielile de transport
pânã în åara de destinaåie æi întoarcere în
România, æi dintr-o sumã corespunzãtoare
numãrului de zile de æedere declaratã.
(4) Cuantumul sumei minime în valutã
corespunzãtoare numãrului de zile de
æedere este urmãtorul:
a) 20 euro sau echivalent, pentru
fiecare zi de æedere declaratã, dar nu
mai puåin de 5 zile, în cazul cãlãtoriei
în fostele state socialiste pentru care nu
este necesarã viza de intrare, cu excepåia
celor care au devenit membre ale Uniunii
Europene; sau
b) 30 euro sau echivalent pentru
fiecare zi de æedere declaratã, dar nu
mai puåin de 5 zile, în cazul cãlãtoriei în
statele din Uniunea Europeanã æi în alte
state pentru care nu este necesarã viza
de intrare.
(5) Dovada sumei prevãzutã la alin.
(3) æi (4) se face prin una din urmãtoarele
forme:
a) suma în valutã efectivã, sub forma
bancnotelor æi monedelor în circulaåie;
b) cecuri de cãlãtorie;
c) carduri cu utilizare internaåionalã,
însoåite de extras de cont eliberat cu cel
mult 24 de ore înaintea prezentãrii la
ieæirea din åarã;
d) alte garanåii financiare, cum sunt:
scrisoare de garanåie sau angajament de
sponsorizare, semnate de persoana care
gãzduieæte cetãåeanul român pe teritoriul
statului de destinaåie æi autentificate
conform legii statului respectiv; garanåia
legalã din partea unei bãnci sau ordine de
platã valabile, dupã caz.
(6) Sunt exceptate de la prezentarea
sumei de 150 de euro prevãzutã la alin.
(3), persoanele care la ieæirea din åarã fac
dovada achitãrii integrale a cheltuielilor
de transport pânã în åara de destinaåie æi
întoarcere în România.
(7) Sunt exceptate de la prezentarea
sumei prevãzutã la alin. (4), persoanele
care la ieæirea din åarã prezintã voucherul
prevãzut la art.2 lit.c) pct. (iii) sau un alt
document care atestã plata în avans a
serviciilor structurilor de primire turistice
din åara de destinaåie.
Art. 2. – (1) Dovada scopului æi a
condiåiilor æederii planificate se face,
dupã caz, cu oricare dintre documentele
urmãtoare:
a) pentru cãlãtorii în scop
profesional:
i. certificat constatator eliberat de
Oficiul Naåional al Registrului Comeråului,
care sã ateste calitatea de comerciant; în
cazul în care persoana care urmeazã sã se
deplaseze în strãinãtate are o altã calitate
în cadrul societãåii decât cea care poate
fi atestatã prin certificat, se prezintã
æi o împuternicire de reprezentare
din partea societãåii respective sau a
comerciantului;
ii. invitaåie din partea unei firme sau
autoritãåi la întruniri ori la manifestãri în
scop de afaceri, de serviciu sau legate de
activitatea profesionalã desfãæuratã;
iii. alte documente care atestã
existenåa relaåiilor de afaceri sau a
relaåiilor având legãturã cu activitatea
profesionalã desfãæuratã;
iv. bilete de intrare la târguri æi
congrese;
b) pentru cãlãtorii în scop de studii sau
alte forme de pregãtire:
i. confirmarea de înscriere la o
instituåie de învãåãmânt în scopul
participãrii la pregãtiri æi perfecåionãri
teoretice æi practice;
ii. carnetul de student æi certificatul de
studii de la instituåiile de învãåãmânt.
c) pentru cãlãtorii în scop turistic sau
particular:
i. documente justificative de la
structurile de primire turistice;
ii. confirmarea rezervãrii de servicii
turistice de la structurile de primire
turistice din åara de destinaåie, inclusiv
confirmãri care privesc rezervãri efectuate
prin intermediul internetului;
iii. voucher, eliberat de o agenåie de
turism licenåiatã potrivit legii;
iv. invitaåie din partea unei persoane
Frontiera - nr. 9/2005
Legis
din strãinãtate care gãzduieæte cetãåeanul
român;
d) pentru cãlãtorii în alte scopuri:
i. înscrieri programe sau documente
care sã ateste faptul cã persoana urmeazã
a se deplasa pentru a se înscrie sau a
participa la un concurs de admitere la o
instituåie de învâåãmânt din strãinãtate;
ii. confirmãri de participare, bilete
de intrare sau chitanåe, etc., pentru
manifestãri politice, ætiinåifice ori
religioase, pe cât posibil cu indicarea unor
detalii, cum ar fi numele instituåiei care
invitã sau durata æederii;
iii. documente care sã ateste faptul
cã persoana se deplaseazã în strãinãtate
pentru a participa la simpozioane,
conferinåe, manifestãri cultural sportive
sau pentru a urma tratament medical
ori îmbolnãvirea sau decesul unei rude
stabilite în strãinãtate.
(2) Invitaåiile prevãzute la alin. (1)
trebuie sã fie însoåite de traducerea în
limba românã.
Art. 3. – Sunt exceptate de la obligaåia
prezentãrii dovezii deåinerii sumelor
prevãzute la art.1 alin.(4) persoanele
care deåin documentele prevãzute la art.2
alin.(1) lit.b), lit.c) pct.(iv) æi lit.d) pct.(iii),
din care sã rezulte asigurarea financiarã
a cãlãtoriei.
Art. 4. - (1) Se excepteazã de la
îndeplinirea condiåiilor prevãzute la art. 1
æi 2 urmãtoarele categorii de persoane: a)
minorul sub 14 ani, înscris în paæaportul
pãrinåilor; b) minorul care se deplaseazã
la rude sau la pãrintele/pãrinåii care
lucreazã ori care sunt stabiliåi în statul
de destinaåie. În aceste situaåii se vor
prezenta documente doveditoare;
c) cetãåenii români care se deplaseazã în
strãinãtate ca urmare a unui angajament
de muncã, pe baza unui permis de
muncã valabil pentru åara de destinaåie,
indiferent de durata deplasãrii;
d) cetãåenii români care cãlãtoresc în
statele vecine în regim de mic trafic.
(2) Sunt exceptaåi de la îndeplinirea
condiåiilor prevãzute la art. 1 æi 2 cetãåenii
români care prezintã la ieæirea din åarã
urmãtoarele documente:
a) permis de æedere valabil, eliberat
de autoritãåile competente ale unui stat
membru al Uniunii Europene;
b) document oficial care atestã
existenåa dreptului de æedere, precum
æi, dupã caz, de tranzit pe teritoriul altor
state decât cele membre ale Uniunii
Europene, dacã urmeazã sã cãlãtoreascã
direct pe teritoriul acelor state.
Art. 5. - (1) Prezentul ordin se publicã
în Monitorul Oficial al României, Partea 1,
æi intrã în vigoare la data de 1 octombrie
2005.
(2) Pe data intrãrii în vigoare a
prezentului ordin se abrogã Ordinul
ministrului de interne nr. 177/2001 pentru
stabilirea cuantumului sumei minime în
valutã liber convertibilã pe care cetãåenii
români trebuie sã o deåinã la ieæirea din
åarã, când cãlãtoresc în scopuri particulare
în statele membre ale Uniunii Europene
sau în alte state, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea 1, nr. 759 din
28 noiembrie 2001.
21

Ætiri
TRENUL ,,PRIETENIA” CAPITONAT DIN NOU CU TUTUN
Poliåiætii de frontierã ieæeni au
confiscat, în mai multe rânduri,
însemnate cantitãåi de åigãri fãrã
documente de provenienåã, care au fost
descoperite asupra mai multor cetãåeni
români æi moldoveni care încercau sã le
comercializeze la ,,negru“ în pieåele unor
judeåe de la frontiera de est, în vederea
obåinerii unor profituri rapide fãrã prea
mare efort.
Åigãrile, având timbre moldoveneæti,
erau introduse în åarã treptat de cãtre
cetãåeni moldoveni, fãrã a depãæi limita
plafonului vamal admis. Ulterior, dupã
ce se aduna o anumitã cantitate, ce
era depozitatã în locuri ,,sigure“, urma
veriga cea mai dificilã a afacerii, adicã
distribuirea mãrfii unor persoane
de încredere, care sã achite rapid
contravaloarea.
În majoritatea cazurilor, în
urma valorificãrii unor informaåii,
,,clienåii“au fost depistaåi de cãtre
poliåiætii de frontierã în timp ce
transportau sau aæteptau sã preia
åigãrile.
Astfel, la începutul lunii
septembrie, poliåiætii de frontierã
din cadrul Detaæamentului de
Intervenåie, condus de cãtre agentul
- æef principal Gavril Stoica, au
oprit pentru control, în apropierea
localitãåii Cotu-Morii - judeåul Iaæi,
un autoturism condus de cãtre
cetãåeanul moldovean Ioan. B., în
care se afla æi ieæeanul Florin M. În
urma verificãrilor au descoperit 2.580
pachete de åigãri moldoveneæti, pentru
care nu au putut fi prezentate documente
de provenienåã.
Cercetãrile au scos la luminã faptul
cã åigãrile gãsite în maæinã reprezentau
22 Frontiera - nr. 9/2005
doar o parte dintr-o ,,rezervã“ mai
importantã depozitatã la domiciliul
cetãåeanului român.
Florin M. a declarat poliåiætilor de
frontierã cã fusese contactat de mai mulåi
cetãåeni din R. Moldova care îl rugaserã
sã adune în locuinåa sa mai multe pachete
de åigãri, pe care ei înæiæi le introduceau
treptat în România, fãrã a depãæi
plafonul vamal, urmând a fi preluate
în vederea comercializãrii. Totodatã,
el a mãrturisit cã
nu ætia cã gestul
sãu contravine
prevederilor legale
în vigoare, predând
astfel poliåiætilor
de frontierã
cantitatea de
3.655 pachete de åigãri pe care le avea
depozitate la domiciliu.
Întreaga cantitate de åigãri – 6.235
pachete, în valoare de 110 milioane lei
vechi a fost indisponibilizatã în vederea
confiscãrii, iar Autoritatea de Control
Urmãrit general în Bulgaria reåinut
de poliåiætii de frontierã doljeni
În data de 23 septembrie a.c., în jurul
orei 18.00, poliåiætii de frontierã doljeni
au depistat, în zona de responsabilitate,
un cetãåean bulgar care venise legal
în România, în speranåa de a gãsi un
„refugiu”. Cu aceastã ocazie lucrãtorii
noætrii au stabilit, în urma cercetãrilor
efectuate, cã bãrbatul era urmãrit general
în åara de origine, pentru luare de ostatici,
fiind dat æi în urmãrire internaåionalã,
pentru falsificare de cecuri.
Totul a început în momentul în care
poliåiætii de frontierã din cadrul PTF
Bechet, jud. Dolj, au descoperit asupra
cetãåeanului bulgar Ivanov P., în vârstã
de 28 ani, ce se prezentase pentru a ieæi
din åarã, douã documente eliberate pe
numele altei persoane, de autoritãåile
competente din SUA – un travel document
æi un permis de rezidenåã permanent
– precum æi 19 carduri bancare.
În cadrul cercetãrilor, tânãrul a
declarat cã, atât actele americane, cât
æi cardurile aparåineau tatãlui sãu, de
care se despãråise de curând, pãrintele
rãmânând în România pentru „rezolvarea
unor probleme personale”.
Acåionând operativ, poliåiætii de
frontierã au reuæit, în scurt timp,
depistarea cetãåeanului bulgar Ivan A., în
vârstã de 56 ani (tatãl persoanei prezente
în punctul de trecere) care intrase legal
Fiscal din cadrul Direcåiei Generale
a Finanåelor Publice Iaæi i-a aplicat o
amendã de 500 milioane lei vechi.
Poliåiætii de frontierã æi lucrãtorii
vamali din P.T.F. Nicolina au confiscat
însemnate cantitãåi de åigãri care au
fost descoperite ascunse în vagoanele
trenului ,,Prietenia”, care circulã pe
relaåia Chiæinãu - Bucureæti, în locaæe
special amenajate (în pereåii laterali,
în poduri, sub banchete, în coæurile
de ventilaåie, sub
pardosealã etc.)
Astfel, în data
de 3 septembrie
a.c., comisarul
Viorel Nechita,
s u b c o m i s a r u l
Daniel Butnaru æi
alåi lucrãtori din
cadrul turei de
serviciu din PTF
Nicolina, împreunã
cu inspectorii
vamali din grupa
de serviciu, au
descoperit, pe timpul controlului
de frontierã, efectuat în trenul
accelerat 401 la intrarea în åarã,
6.970 pachete åigãri de diferite
mãrci, ascunse în podurile mai
multor vagoane din componenåa
trenului.
Åigãrile, în valoare de 24.500
RON, au fost indisponibilizate de
cãtre organul vamal în vederea
confiscãrii, iar cercetãrile se desfãæoarã
în continuare pentru stabilirea tuturor
persoanelor implicate în acest caz.
Aurica GIUVARA
în åara noastrã, în urmã cu câteva zile, în
baza propriului document de cãlãtorie.
Conform declaraåiilor iniåiale,
bãrbatul a cãlãtorit anterior în SUA,
unde æi-a schimbat numele, recunoscând
cã documentele æi cardurile gãsite asupra
fiului sãu îi aparåineau, actele fiind
eliberate pe noul sãu nume.
Demarând acåiuni specifice de
verificare a celui în cauzã poliåiætii de
frontierã, în cooperare cu reprezentanåii
Inspectoratului General al Poliåiei
Române æi cei ai Biroului Naåional
Interpol din cadrul Centrului de Cooperare
Poliåieneascã, au stabilit cã acesta era dat
în urmãrire generalã, în åara de origine,
pentru sãvâræirea infracåiunii de „luare
de ostatici”. Mai mult decât atât, în urma
aprofundãrii cercetãrilor, s-a constatat
cã, pe numele american al bãrbatului,
Interpol Viena eliberase un mandat de
arestare pentru „cecuri false”.
Ca urmare a celor constatate, poliåiætii
de frontierã au luat mãsura reåinerii
celui în cauzã, la finalizarea cercetãrilor
acesta urmând a fi predat autoritãåilor
competente, în vederea luãrii mãsurilor
legale ce se impun.
Dãnuå RUDÃREANU

AFACERI CU CANABIS LA TG. FRUMOS
Ætiri
În urma unor analize de risc efectuate
la nivelul IJPF Iaæi s-a constatat cã,
pentru traficanåii æi consumatorii de
droguri prezintã mai mult interes
canabisul, faåã de celelalte droguri de
mare risc, deoarece se vinde mai ieftin
æi se poate procura mai uæor.
În baza unor informaåii obåinute
de cãtre lucrãtorii noætri din cadrul
compartimentului Combaterea
Traficului de Substanåe Interzise,
coordonat de cãtre comisarul-æef Dãnuå
Drãgan, privind existenåa unei reåele
de traficanåi de droguri ce æi-au stabilit
raza de acåiune, atât în municipiul
Iaæi, cât æi în alte localitãåi limitrofe,
împreunã cu specialiæti din cadrul I.P.J.
Iaæi (S.C.C.O.A) s-au desfãæurat acåiuni
pentru depistarea persoanelor implicate
în aceste reåele.
Astfel, în ziua de 18 august a.c.,
în urma organizãrii unui flagrant în
localitatea Tg. Frumos, jud. Iaæi au fost
reåinuåi doi bãrbaåi care încercau sã
comercializeze 690 grame canabis.
Fiind demarate cercetãrile, în acest
sens, s-a constatat cã Gheorghiåã M.
æi Cãtãlin Marius V. se ocupau cu
distribuirea drogurilor ce proveneau
dintr-o plantaåie de cânepã indianã
din apropierea localitãåii Tg. Frumos.
La percheziåia organizatã la domiciliul
acestora au mai fost descoperite
æi confiscate încã 40,82 grame de
canabis.
Cele douã persoane implicate au
fost reåinute în baza mandatului
emis de cãtre un procuror din cadrul
DIICOT - Biroul Teritorial Iaæi æi li s-
a emis mandat de arestare preventivã
pentru 30 de zile, sub aspectul sãvâræirii
infracåiunilor de trafic de droguri de risc
æi consum ilicit de droguri de risc.
În prezent se desfãæoarã cercetãri în
vederea depistãrii tuturor persoanelor
implicate, pentru dezmembrarea
reåelei.
ÆI SPRE BRAÆOV
Cu ocazia controlului efectuat la
trecerea frontierei, în noaptea de 7 spre
8 septembrie, poliåiætii de frontierã din
P.T.F. Sculeni, au descoperit într-un
autocar înmatriculat în R. Moldova, ce
se deplasa pe ruta Chiæinãu–Braæov, 49
grame de canabis.
Subcomisarul Leonardo Melinte æi
agentul Mihai Muticã au descoperit,
pe douã locuri din mijlocul de transport
æi sub acestea, aproximativ 3 grame de
masã vegetalã uscatã, mãrunåitã, având
culoarea verde, iar
alte 2 grame au
fost descoperite în
bagajele personale
ale æoferului.
Pe timpul cercetãrilor au mai fost
descoperite încã 44 grame din aceeaæi
substanåã cu ajutorul câinelui antidrog
ETOL.
Æoferul, Sergiu D., cetãåean din
R. Moldova, a recunoscut ulterior ca
drogurile îi aparåin æi cã este consumator
de droguri .
La testul efectuat cu trusa
NARCOTEST, ce se gãseæte în dotarea
punctului, substanåa, în greutate
de 49 grame, a reacåionat pozitiv la
canabis.
„Iarba” a fost reåinutã de cãtre
autoritatea vamalã, cazul fiind preluat
de cãtre Centrul Zonal de Combatere
a Crimei Organizate æi Antidrog Iaæi,
iar cetãåeanul moldovean s-a ales cu
dosar penal sub aspectul sãvâræirii
infracåiunilor de introducere de droguri
de risc în România æi, respectiv, de
deåinere de droguri de risc.
Grupaj realizat de
Aurica GIUVARA - IJPF Iaæi
ALFA ROMEO FURAT DIN ITALIA,
DESCOPERIT ÎN PTF BECHET
În data de 23 august a.c., orele 16,45,
s-a desfãæurat o acåiune specificã pe
linia prevenirii æi combaterii traficului
internaåional cu autoturisme furate
în cadrul SPF Bechet, coordonatã de
cãtre subcomisarul Constantin Cristea.
Astfel, s-a prezentat la controlul de
frontierã, pe sensul de intrare în åarã,
autoturismul marca Alfa Romeo, cu
numãrul de înmatriculare VL-29-ELC,
condus de cetãåeanul român Ion M.
La controlul efectuat de cãtre
agentul-æef adjunct Alin Caråon æi
agentul æef adjunct Lucian Bãlan au
existat suspiciuni cu privire la persoana
respectivã datoritã neconcordanåei
între aspectul fizic exterior, neîngrijit,
al conducãtorului auto æi autoturismul
folosit, precum æi preåul mic al
autoturismului declarat iniåial de cãtre
conducãtorul mijlocului de transport,
considerat „chilipir”. S-a trecut la
verificarea autoturismului prin
intermediul Punctului de Contact
Oradea, care a comunicat faptul
cã autoturismul cu aceastã serie de
caroserie figureazã furat din Italia
la data de 22 martie 1999.
Trei sãptãmâni mai tâziu, mai
exact pe 13 septembrie a.c., în cadrul
aceluiaæi sector, a avut loc o altã acåiune
specificã pe linia prevenirii æi combaterii
traficului internaåional cu autoturisme,
sub coordonarea subcomisarului
Constantin Cristea. Pe sensul de intrare
în åarã, s-a prezentat la controlul de
frontierã, efectuat de cãtre agentul
æef adjunct Ionel Codrea, agentul æef
adjunct Marius Glãvan æi lucrãtorul
vamal Bogdan Constantin, un cetãåean
român, Costel A., la volanul unui
autoturism, tot marca Alfa Romeo, cu
numãrul de înmatriculare B-71-BOG.
Suspiciunile au apãrut imediat, datoritã
faptului cã sistemul de navigaåie era
defect (nu avea cod), lipsea încuietoarea
de la portbagaj æi de la uæa æoferului.
În urma verificãrilor prin Punctul de
Contact Oradea a rezultat faptul cã
autoturismul era furat din Italia din
10 noiembrie 1999.
Cetãåenii în cauzã au fost reåinuåi,
urmând a li se aplica sancåiunile
corespunzãtoare.
Costicã CÂRJAN
Constantin CRISTEA
Frontiera - nr. 9/2005
23

Documentar
Consideraåii privind managementul foråelor
Poliåiei de Frontierã Române
- Foråele Poliåiei de Frontierã Române -
• Neculai BURNICHI
Efectivele Poliåiei de Frontierã
Române sunt constituite din urmãtoarele
categorii de personal:
1. Ofiåeri de poliåie - care îndeplinesc
misiuni operative æi neoperative, cu
competenåe în domeniul cercetãrii
penale;
2. Agenåi de poliåie - care îndeplinesc
misiuni operative æi neoperative,
cu competenåe în domeniul
constatãrii actelor infracåionale æi
contravenåionale;
3. Poliåiæti de frontierã
angajaåi pe bazã de contract - care
îndeplinesc misiuni operative æi
neoperative. Aceastã categorie
de personal nu va mai exista
la 01.01.2007, ca urmare a
transformãrii tuturor funcåiilor de
pfac în agent de poliåie;
4. Personal contractual
- angajaåi care îndeplinesc
misiuni neoperative în domeniul
administrativ æi logistic.
În vederea realizãrii modelului
integrat european al securitãåii
frontierei, ca instrument important
al securitãåii interne æi în special
al prevenirii migraåiei ilegale, este
necesarã implementarea unui set
de mãsuri complementare în cele patru
nivele identificate:
1. activitãåile din åãri teråe, în special
în åãrile de origine æi de tranzit, inclusiv
culegerea de informaåii de cãtre ofiåerii
de legãturã precum æi rolul important al
consulatelor în ceea ce priveæte emiterea
vizelor;
2. cooperarea internaåionalã în ceea
ce priveæte frontiera;
3. mãsuri la frontiera externã;
managementul frontierei (controlul æi
supravegherea frontierei);
4. activitãåile viitoare în interiorul
teritoriului statelor Schengen æi între
statele Schengen.
Poliåia de Frontierã Românã, cu
foråele proprii, de cooperare, de sprijin
– constituite din personalul instituåiilor
publice æi private, persoane fizice,
cu domiciliu sau care-æi desfãæoarã
activitatea în zona de competenåã a PFR,
cu acordul acestora – æi mijloacele avute
la dispoziåie, executã supravegherea æi
controlul trecerii frontierei de stat în
zona de competenåã, în concordanåã
cu prevederile Catalogului Schengen
„Controlul frontierelor externe,
extrãdarea æi readmisia”, astfel:
Supravegherea frontierei
– se realizeazã respectând principiile
organizãrii æi executãrii acåiunilor
Poliåiei de Frontierã Române printr-un
concept unitar, în care componentele
24 Frontiera - nr. 9/2005
tactice necesare adoptã permanent noi
dispozitive – diferenåiat pe categorii de
frontiere – care prin supleåe, flexibilitate
æi capacitate de reacåie rapidã sunt
capabile sã conducã la descoperirea æi
reåinerea persoanelor care încalcã legea
în zona de responsabilitate.
Structura acåiunilor Poliåiei de
Frontierã Române cuprinde dispozitivul
operativ, sistemul mijloacelor de
supraveghere æi control, sistemul
informaåional æi de comunicaåii.
Dispozitivul operativ pentru securizarea
frontierei æi dispunerea elementelor
Poliåiei de Frontierã Române în întreaga
zonã de competenåã se realizeazã, în
principiu, pe trei aliniamente:
Aliniamentul 1 - de regulã este
situat în apropierea frontierei, la o
distanåã de cel mult 50-100 metri. De
pe acest aliniament pot fi observate
pregãtirile efectuate din timp de
persoanele care intenåioneazã sã
intre fraudulos în interiorul åãrii æi
se declanæeazã alarmarea timpurie
a foråelor. Acest aliniament permite
reåinerea persoanelor sau a vehiculelor
care au depãæit aliniamentele 2 æi 3 æi
încearcã sã iasã fraudulos din România.
Pe acest aliniament sunt instalate,
în general, sisteme de sesizare æi
avertizare, bazate pe senzori seismici
(sisteme fixe) sau termici instalaåi în
puncte fixe sau mobile.
Aliniamentul 2 - de regulã este
situat de-a lungul primei comunicaåii
paralele cu frontiera sau, dupã caz, la
o distanåã de cel puåin 5-10 km faåã de
linia de frontierã. Acest aliniament este
considerat ca fiind cel mai important, aici
fiind dispuse æi concentrate majoritatea
foråelor æi mijloacelor de supraveghere.
Pe acest aliniament sunt instalate, în
general, sisteme de supraveghere cu
termoviziune fixe æi mobile, elemente
ale Poliåiei de Frontierã dotate cu
aparaturã de vedere pe timp de zi æi
de noapte.
Aliniamentul 3 - de regulã acest
aliniament este dispus la o distanåã
de 10-30 km. Principala misiune a
personalului dispus pe acest aliniament
o reprezintã descoperirea actelor
pregãtitoare pentru trecerea ilegalã
peste frontierã la ieæirea din România
æi reåinerea persoanelor care au intrat
ilegal sau au trecut în foråã peste
aliniamentele 1 æi 2. Pe acest
aliniament sunt instalate,
în general, sistemele de
verificare a documentelor din
puncte mobile de control.
La frontiera fluvialã æi pe
râul Prut, viitoare frontierã
externã a României, primul
element de supraveghere
este reprezentat de echipajele
navelor æi ambarcaåiilor
Poliåiei de Frontierã
Române.
În scopul descoperirii
åintelor aflate în miæcare pe
apã sau în aer, în apele de
frontierã, marea teritorialã æi
zona contiguã, navele Poliåiei
de Frontierã Române executã
supravegeherea frontierei æi
în spectrul electromagnetic.
Acåiunile pe apã sunt organizate æi se
desfãæoarã permanent în cooperare cu
elementele Poliåiei de Frontierã care
executã supravegherea frontierei de
pe uscat.
Pentru descoperirea indiciilor
de pregãtire a actelor infracåionale
în zona de competenåã, Poliåia de
Frontierã Românã executã misiuni
de supraveghere din aer a frontierei
de stat. În adâncimea zonelor de
responsabilitate, pe cãile de comunicaåii,
sectoarele PFR æi Grupurile de nave,
inclusiv PPF-urile aeroportuare
„Henry Coandã” æi „Aurel Vlaicu”, vor
organiza posturi de control mobile apte
sã verifice documentele persoanelor, sã
transmitã æi sã primeascã informaåii ca
într-un punct de trecere a frontierei.
Navele æi ambarcaåiile PFR vor avea
dotarea corespunzãtoare efectuãrii
verificãrii documentelor de cãlãtorie
ale persoanelor æi bunurilor.
Pentru asigurarea eficienåei
foråelor PFR mijloacele ce vor fi puse
la dispoziåie vor fi adaptate densitãåii
populaåiei, numãrului de angajaåi,
echipamentului æi riscului migraåiei.
În vederea realizãrii unei
supravegheri optime a frontierei,
Poliåia de Frontierã Românã va asigura
o densitate maximã de 4,5 poliåiæti de
frontierã/1 km frontierã.
Pentru îndeplinirea misiunilor
stabilite prin lege, la nivelul sectoarelor

Ætiri
PFR activitãåile sunt desfãæurate în
ture de serviciu.
Planificarea misiunilor æi realizãrile
obåinute la sectoarele Poliåiei de
Frontierã sunt materializate în Planul
zilnic de acåiune, Dispoziåia de misiune,
Nota-raport de terminare a misiunii æi
Planuri cadru de acåiune.
Supravegherea frontierei în
teren muntos
Pentru organizarea æi executarea
supravegherii frontierei în teren
muntos æi împãdurit, viitoare frontierã
externã a României trebuie sã se åinã
seama de urmãtoarele particularitãåi:
1. cãile de acces spre frontierã
sau de-a lungul acesteia sunt puåine,
axate în principal pe vãi sau în zone cu
staåiuni turistice, exploatãri forestiere,
zone de vânãtoare sau de creætere a
animalelor;
2. localitãåile sunt rare, iar
deplasarea în afara drumurilor sau a
potecilor este anevoioasã;
3. condiåiile de teren greu,
acoperirile æi condiåiile atmosferice
des schimbãtoare îngreuneazã
executarea serviciului de supraveghere
a frontierei;
4. acåiunile de urmãrire a
infractorilor de frontierã æi menåinerea
legãturilor între poliåiætii de frontierã
impun o pregãtire æi dotare specialã
precum æi o asigurare materialã dupã
norme specifice;
5. terenul accidentat, surpãrile,
avalanæele æi locurile primejdioase
impun luarea de mãsuri pentru
prevenirea accidentelor pe
timpul executãrii misiunilor de
supraveghere;
6. pe timp de iarnã, zãpezile
mari æi apele de frontierã determinã
schimbarea direcåiilor probabile de
deplasare a infractorilor.
Organizarea æi executarea
supravegherii frontierei în teren
muntos impun:
1. cunoaæterea de cãtre poliåiætii de
frontierã a condiåiilor de teren în careæi
desfãæoarã activitatea;
2. folosirea elementelor poliåiei de
frontierã pentru închiderea cãilor de
comunicaåii în adâncime, a trecãtorilor,
intrãrilor în defilee, a vadurilor æi
confluenåelor;
3. dispunerea de posturi de
observare pe înãlåimi;
4. cercetarea permanentã a
trecãtorilor, drumurilor, potecilor,
peæterilor æi altor locuri favorabile de
ascundere a infractorilor;
5. stabilirea mãsurilor necesare
pentru prevenirea rãtãcirilor,
accidentelor, de asigurare æi menåinere
a legãturilor;
6. pe timp de iarnã, dispunerea
elementelor poliåiei de frontierã pe
direcåia localitãåilor æi reducerea
duratei serviciului în staåionare.
- Va urma -
Pistol uitat în torpedo
În cursul zilei de 6 septembrie a.c.,
echipa comunã de control, formatã
din poliåiæti de frontierã æi lucrãtori
vamali de la Punctul de Trecere a
Frontierei Oancea, a descoperit în
urma unui
control într-un
autoturism un
pistol.
Maråi, în
jurul prânzului, s-a prezentat pentru
a intra în åarã un cetãåean german
de 62 de ani, care nu a declarat la
controlul de frontierã pistolul care
În noaptea de 17 septembrie a.c.,
un echipaj din cadrul Sectorului
Poliåiei de Frontierã Tulcea format
din ag. Cãtãlin Deacu æi ag. Cãtãlin
Negoiåã, aflat
în exercitarea
atribuåiilor
de serviciu, a
oprit pentru
control un
a u t o t u r i s m
marca Dacia
cu numãr
de Tulcea pe
comunicaåia
Mahmudia -
Murighiol.
În urma
verificãrilor a
fost identificat
numitul Gheorghe C., de 33 ani, din
localitatea Tulcea, iar la controlul
efectuat asupra autovehiculului au
fost descoperiåi doi porci mistreåi
împuæcaåi, unul în greutate de 90
de kg æi unul în greutate de 60 de
kg pentru care cel în cauzã nu aveau
documente legale de provenienåã.
Asupra sa a fost gãsitã æi o armã de
vânãtoare, calibru 12 mm împreunã
îi aparåinea. Verificând autoturismul
cu care cãlãtorea Iwan R.B., Agentul
æef adjunct Viorel Feraru împreunã
cu lucrãtorii vamali au descoperit,
ascuns într-un material textil, în
torpedo, un pistol avînd calibrul
de 9 mm æi nouã cartuæe, dintre
care cinci erau introduse în
butoiaæul pistolului, iar patru
erau într-o cutie din plastic.
Cetãåeanul german nu a
putut prezenta un permis valabil
pentru arma pe care o deåinea æi
a declarat cã îæi achiziåionase
pistolul pentru autoapãrare.
În consecinåã au fost
demarate cercetãrile de cãtre un
procuror din cadrul Direcåiei de
investigare a infracåionalitãåii
de crimã organizatã æi terorism,
Biroul teritorial Galaåi, care i-a
întocmit actele premergãtoare
sãvâræirii infracåiunilor de
nerespectare a regimului armelor
æi muniåiilor, art 279 C.P. æi
pentru tentativa la infracåiunea de
contrabandã calificatã.
cu 15 cartuæe de
diferite calibre.
Având în vedere
cã cel în cauzã nu
avea autorizaåie
de vânãtoare pe
timp de noapte i s-
au întocmit actele
premergãtoare
pentru sãvâræirea
i n f r a c å i u n i i
de braconaj la
vânãtoare fãrã
permis æi fãrã
autorizaåie legalã de vânãtoare
pe timp de noapte æi transportul
vânatului dobândit ilegal, fapte
prevãzute æi pedepsite de legea
103/1996 republicatã. Vânatul a fost
predat la Direcåia Sanitar Veterinarã
pentru expertizare.
Frontiera - nr. 9/2005
Bogdan CARP
Povestea a doi godaci
Cezar PROJOVSCHI
25

Documentar
Cooperarea poliåieneascã internaåionalã prin
intermediul Punctului Naåional Focal (PNF)
Urmare din numãrul trecut
Cooperarea cu åãrile membre din spaåiul
Schengen prin intermediul Biroului
SIRENE
• Vasile MOÅOC
Structura Punctului Naåional Focal
va permite funcåionarea viitorului Birou
SIRENE (Informaåii suplimentare cerute
de celelalte åãri membre Schengen) æi
Biroul N-SIS (Compartimentul Naåional
al Sistemului Informatic).
În prezent sunt derulate activitãåi
pentru crearea unui sistem informatic
naåional care sã fie compatibil cu sistemul
informatic Schengen.
Pentru a concretiza activitatea
Punctului Naåional Focal æi în scopul
reducerii situaåiilor ce ar putea împieta
buna desfãæurare a activitãåilor
de obåinere a datelor æi
informaåiilor solicitate, pot fi
menåionate ca exemplu unele
aspecte întâlnite în practicã,
respectiv:
- cererile de asistenåã
care fac obiectul activitãåilor
reglementate de O.U.G. nr.
27/2002 privind reglementarea
activitãåilor de soluåionare a
petiåiilor æi O.M.A.I. nr. 190/
2004 revin spre soluåionare
Biroului Naåional Interpol;
- cererile de asistenåã
privind UI, extrãdãrile æi
autoturismele furate pot
fi soluåionate doar prin
intermediul Biroului Naåional
Interpol;
- nu se pot obåine prin
schimbul de informaåii, date
referitoare la numele sau
poreclele proxenåilor, deoarece
persoana care practicã
prostituåia va fi audiatã æi
poate furniza date despre aceætia doar în
cazul în care a comis o faptã penalã;
- în cazul persoanelor date în UL æi UG
nu pot fi solicitate date prin intermediul
Punctului Naåional Focal, deoarece aceastã
activitate are caracter naåional æi nu are
efect juridic pe teritoriul altor state æi nu
pot fi luate mãsuri procedurale, respectiv,
obåinerea de adrese, audieri, activitãåi de
filaj sau interceptãri telefonice;
- în cazul solicitãrilor privind
identificarea unei persoane trebuie
menåionat locul naæterii sau domiciliul,
precum æi transmiterea prin poæta
electronicã a fotografiei celui în cauzã;
26 Frontiera - nr. 9/2005
- se impune ca cererile de asistenåã
solicitate sã nu fie clasificate cu caracter
(secret de serviciu, secret, strict secret),
deoarece ofiåerii de legãturã MAI æi ofiåerii
de legãturã strãini care le primesc pentru
a fi exploatate în åãrile membre UE sunt
obligaåi sã le schimbe caracterul în
nesecret pentru faptul cã, doar serviciile
secrete folosesc conform legislaåiei interne
acest caracter æi în aceastã situaåie
se solicitã ca informaåiile care sunt
transmise între poliåii, pentru a putea
fi exploatate, sã aibã caracter nesecret æi
specificaåia uz intern;
- identificarea de conturi, transferuri
bancare, contracte încheiate între firme,
alte documente interne ale firmei nu se
pot obåine prin intermediul Punctului
Naåional Focal;
-livrãrile supravegheate nu pot fi
solicitate prin Punctul Naåional Focal
decât cu acordul procurorului, în condiåiile
Legi nr.143/2000, privind combaterea
traficului æi consumului ilicit de droguri;
- datoritã restricåiilor impuse de legea
elenã nr.2472/1997, privind protecåia
datelor personale, autoritãåile elene
sunt riguroase cu privire la comunicarea
oficialã a datelor personale ale cetãåenilor,
aceasta fãcându-se numai la solicitãri în
care se menåioneazã cã existã deschisã
o investigaåie oficialã asupra persoanei
fizice sau juridice respective, cu indicarea
exactã a motivului pentru care s-a deschis
aceastã investigaåie (de exemplu, suspect
de trafic de fiinåe umane, suspect de
spãlare de bani etc.).
- în prezent procesul de cooperare æi
schimb de informaåii între autoritãåile
britanice æi cele române se deruleazã
cu greutate datoritã mai multor factori
precum legislaåia britanicã în domeniul
protecåiei datelor, imigrãrii æi drepturilor
omului, existenåa a 51 foråe de poliåie
independente la nivel regional æi o slabã
coordonare la nivel naåional în acest
domeniu, existenåa altor prioritãåi precum
terorismul, traficul de droguri, uzul
armelor de foc, violenåa domesticã etc.
- ataæatul de afaceri interne al
M.A.I. în Italia a fãcut cunoscut faptul
cã, în urma contactelor realizate cu
autoritãåile italiene, s-au creat premisele
unei colaborãri în domeniul combaterii
criminalitãåii economico - financiare,
privind strict domeniul de activitate al
M.A.I., putând fi solicitate informaåii
despre urmãtoarele aspecte: date despre
societãåi comerciale (obiectul de activitate,
sedii æi puncte de lucru, coduri fiscale,
administratori, acåionari); dacã au existat
relaåii comerciale cu firme româneæti;
autenticitatea unor facturi
fiscale sau vamale.
Menåionãm cã ataæatul
de afaceri interne a
subliniat în mod expres de a
nu se solicitata autoritãåilor
italiene nici un fel de
document sau fotocopie
dupã vreun act întrucât
nu se elibereazã, aceastã
activitate urmând a fi
îndeplinitã doar prin comisie
rogatorie internaåionalã,
conform prevederilor legale
în vigoare.
Datele referitoare la
elementele menåionate se
pot obåine într-un timp
scurt, însã doar informativ.
- urmare a unor cereri
de asistenåã solicitate de
diferite structuri M.A.I. din
teritoriu, potrivit legislaåiei
italiene (situaåie întâlnitã æi
în cazul legislaåiei germane), menåionãm
faptul cã în cazul solicitãrilor privind
obåinerea de copii dupã documente
vamale, contracte de vânzare-cumpãrare,
documente de platã, facturi etc. nu existã
posibilitatea obåinerii unor astfel de
informaåii, deoarece Ministerul de Interne
din Italia nu are competenåã pe domeniul
economic, de aceasta ocupându-se Garda
Financiarã æi Autoritatea Vamalã, care
aparåin de Ministerul Finanåelor, cu
care MAI nu are încheiate protocoale
de colaborare sau schimb de informaåii.
De asemenea, în cazul solicitãrilor
privind identificarea unor persoane dupã
numerele de telefon mobil se poate face

doar cu aprobarea judecãtorului, la
propunerea procurorului, pentru aceasta
fiind necesarã existenåa unei lucrãri sub
supravegherea procurorului.
- din punct de vedere al legislaåiei
germane, identitatea persoanei, cetãåean
strãin, nu prezintã interes cã a sãvâræit
o infracåiune pe teritoriul Germaniei
dacã este reåinutã, arestatã preventiv,
sau condamnatã æi executã pedeapsa în
penitenciar, indiferent de identitatea pe
care a declarat-o, atâta timp cât probele
care dovedesc comiterea faptei conduc
la persoana în cauzã. De asemenea, din
punct de vedere al legislaåiei referitoare
la protecåia datelor, Ministerul Federal
al Justiåiei, cât æi celelalte instanåe
subordonate, nu informeazã despre fapta
comisã, doar mãsura luatã împotriva
persoanei. De regulã, dupã ispãæirea
pedepsei aceste persoane sunt expulzate
de pe teritoriul federal, iar identificarea æi
corelarea cu identitatea falsã atribuitã de
cãtre persoana în cauzã se poate face doar
la momentul returnãrii acesteia, atunci
când dosarul care însoåeæte persoana în
cauzã se prezintã autoritãåilor române
la PTF-uri.
- potrivit legislaåiei franceze, în cazul
persoanelor repatriate pe baza Acordului
de Readmisie, acestea sunt însoåite de un
dosar în care se aflã documentele care au
constituit baza mãsurii de repatriere. În
situaåia în care se solicitã de la autoritãåi
acte premergãtoare pentru a fi folosite ca
probe, acestea se pot obåine numai prin
Comisie rogatorie internaåionalã. Partea
francezã invocã douã circulare interne din
1999 æi februarie 2002 care prevãd cã se
interzice comunicarea de procese verbale
de audiere, procese verbale de constatare
æi de ridicare a documentelor false.
- în cazul în care se solicitã verificarea
în evidenåe a anumitor persoane suspecte,
datele furnizate de cãtre partea francezã,
æi care provin din fiæierele poliåiei nu
pot fi utilizate în procesul penal ce se
deruleazã în åara noastrã.
- Va urma -
Curaj ... trecãtor
Poliåiætii de frontierã de la Sectorul
Poliåiei de Frontierã Huæi au depistat
doi cetãåeni din Republica Moldova
care au trecut ilegal frontiera de
stat.
În dupã-amiaza zilei de 14
septembrie Sectorul Poliåiei de
Frontierã Huæi a executat o acåiune
în comun cu Postul de Poliåie din
Stãnileæti. În jurul orei 22, în
apropierea localitãåii Sãratu din
comuna Stãnileæti, agenåii din
compunerea echipajului comun
format dintr-un poliåist de frontierã
æi poliåist, au întâlnit doi bãrbaåi,
cu îmbrãcãmintea æi încãlåãmintea
ude, fãrã documente asupra lor æi
care pãreau a fi într-o uæoarã stare
bahicã.
Întrucât aceætia au declarat cã sunt
cetãåeni ai Republicii Moldova æi nuæi
puteau justifica prezenaåa în zonã
au fost conduæi la sediul S.P.F. Huæi
pentru continuarea cercetãrilor. Aici
Opriåi din drumul ilegal
spre Grecia
La data de 1septembrie a.c., în
jurul orelor 21.00, cu ocazia executãrii
misiunilor de supraveghere æi control
a zonei de competenåã, poliåiætii de
frontierã din cadrul SPF Bãneasa,
au observat pe raza localitãåii de
frontiera Ioan Corvin, 4 persoane
de origine africanã, care nu îæi
justificau prezenåa în zonã. În urma
verificãrilor a rezultat cã aceætia
sunt cetãåeni nigerieni æi liberieni,
cu vârste cuprinse între 19 æi 22
În data de 19 septembrie a.c., ora
19.30, agenåii Dãnuå Rotunjeanu
æi Nicolae Zamfir din cadrul
Detaæamentului de Intervenåie al
IJPF Olt, aflaåi în misiune, au oprit
pentru control pe P.V., din localitatea
Dãbuleni, judeåul Dolj, aflat la
volanul unui autoturism marca Opel
Calibra.
Poliåiætii de frontierã au trecut
la legitimarea celui în cauzã æi la
efectuarea unui control asupra
autoturismului gãsindu-se un numãr
de 880 pachete de åigãri de import,
netimbrate, de diferite mãrci, în
valoare de 1.615 RON, fãrã a avea
documente de provenienåã.
Ætiri
au mai declarat
cã, aflaåi la un
grãtar cu câåiva
prieteni pe malul
moldovenesc al
Prutului, dupã ce au consumat æi ceva
alcool, au vrut sã le arate acestora cã
sunt în stare sã treacã râul înot.
Ajunæi pe malul românesc în direcåia
localitãåii Pogãneæti, dupã baia rece
Prutul li s-a pãrut mai lat, astfel cã au
plecat în cãutarea unui loc favorabil
întoarcerii în R. Moldova. Când au
ajuns în dreptul localitãåii Sãratu æi
se gândeau deja cã ar fi fost mai bine
sã se întoarcã acasã trecând Prutul pe
podul de la Albiåa au fost surprinæi de
echipajul mai sus amintit.
Poliåiætii de frontierã le vor
îndeplini celor doi dorinåa de a trece
Prutul pe podul de la Albiåa, nu
înainte de a le întocmi dosar penal
pentru sãvâræirea infracåiunii de
intrare în România prin trecerea
ilegalã a frontierei de stat æi nu
înainte ca autoritãåile competente sã
dispunã mãsurile legale.
Mihai AMURÃRIÅEI
ani, solicitanåi
ai statutului
de refugiat în
åara noastrã æi
au recunoscut
faptul cã
sperau sã ajungã ilegal în Bulgaria,
cu intenåia de a-æi continua drumul,
în acelaæi mod fraudulos, pânã în
Grecia. Cele patru persoane sunt
cercetate de cãtre poliåiætii de
frontierã sub aspectul sãvâræirii
infracåiunii de tentativã de trecere
ilegalã a frontierei de stat, urmând
a fi prezentate parchetului teritorial
în vederea luãrii mãsurilor legale ce
se impun.
Ætefan ANDREESCU
Åigãri cu iz de contrabandã
Întrebat asupra provenienåei
acestora, P.V. a declarat poliåiætilor
de frontierã faptul cã, în ziua
respectivã s-a deplasat la Craiova sã
achiziåioneze piese auto æi negãsind
ceea ce cãuta, a trecut prin piaåa
centralã, unde, a observat, oferinduse
spre vânzare, åigãri netimbrate la
un preå mic, drept pentru care le-a
cumpãrat pentru consum propriu.
Cetãåeanul în cauzã a fost
sancåionat contravenåional iar
åigãrile au fost confiscate. Cercetãrile
vor continua pentru stabilirea
provenienåei întregii cantitãåi de
åigãri descoperitã.
Mãdãlin CROITORU
Frontiera - nr. 9/2005
27

Pregãtire
Æcoala de Perfecåionare a Cadrelor Poliåiei de Frontierã Oræova
UN NOU ÎNCEPUT
Începând din acest an, Æcoala de
Perfecåionare a Cadrelor Poliåiei de
Frontierã Oræova æcolarizeazã elevi
pentru a deveni agenåi ai Poliåiei de
Frontierã.
Trecerea æcolii de la perfecåionarea
prin cursuri de carierã la formarea
agenåilor a necesitat o
serie de transformãri
majore într-un timp
relativ scurt, atât în
plan didactic, cât æi în cel
logistic. Au fost redefinite
obiectivele cadru,
au fost reproiectate
programele analitice,
au fost revizuite
toate documentele de
conducere a activitãåii
æcolii: Regulamentul de
Organizare æi de Ordine
Interioarã, Planul de învãåãmânt,
programul de învãåãmânt, programul
orar, planurile de activitãåi etc.
Au fost redistribuite spaåiile
interioare pentru a asigura condiåii
optime de cazare æi învãåãmânt
pentru cei 151 de elevi, s-au organizat
licitaåii pentru asigurarea cu alimente
de cea mai bunã calitate, s-a refãcut
programul de lucru a personalului
auxiliar, pentru ca elevilor sã li
se ofere un maximum de confort
posibil.
Æi, cum toate au un început æi
un sfâræit… pânã la urmã a început
æcoala.
Festivitatea de începere a anului
de învãåãmânt 2005 – 2006 a avut loc
la Casa de Culturã din Municipiul
Oræova, în prezenåa elevilor æi
a întregului personal didactic æi
nedidactic.
Inspectoratul General al Poliåiei
28 Frontiera - nr. 9/2005
de Frontierã a fost reprezentat de
comisarul-æef Ion Tîrsînoagã, æeful
Serviciului Management Resurse
Umane. Au mai onorat invitaåia de
a participa la festivitate, primarul
Municipiului Oræova, Constantin
Negulescu æi æefii inspectoratelor
judeåene de
poliåie de frontierã
æi poliåie
M e h e d i n å i ,
comisarul-æef
Ion Mirescu,
r e s p e c t i v
comisarul-æef
C o n s t a n t i n
Radoslav.
C u v â n t u l
de deschidere
a fost rostit de
directorul æcolii,
comisarul-æef
Ion Paæolea, care a subliniat locul æi
rolul acestei æcoli, programele pe care le
deruleazã, instituåiile cu care coopereazã,
a scos în evidenåã folosirea unor metode
noi de învãåãmânt, promovarea
parteneriatului profesor - elev.
Directorul æcolii s-a adresat apoi
cu precãdere elevilor. Le-a reamintit
marea responsabilitate pe care æi-o
vor asuma odatã cu absolvirea æcolii
ca organe de ordine publicã în zona
de frontierã.
Mesajul conducerii IGPF a
evidenåiat ce se aæteaptã de la aceæti
tineri æi de la cei ce îi pregãtesc.
Comisarul-æef Vârban Gheorghe,
æeful Catedrei de pregãtire juridicã
æi elevul Radu Liå, în alocuåiunile
lor, au subliniat rolul profesorului æi
al elevului în interactivitatea relaåiei
profesor - elev.
Din mesajul æefilor celor douã
structuri operative ale Ministerului
Administraåiei æi Inter-nelor, cu
atribuåii în menåinerea ordinii
publice în judeå, elevii au înåeles cât
de important este sã se pregãteascã
temeinic pentru a deveni un bun
agent operativ.
Alocuåiunea de încheiere
a fost rezervatã primarului
Municipiului Oræova, care
s-a arãtat foarte încântat
cã oraæul al cãrui edil
- æef este a fost onorat sã
gãzduiascã o æcoalã cu o
misiune atât de nobilã : sã
formeze agenåi ai Poliåiei
de Frontierã.
Acesta a fost începutul,
auspiciile bune, rãmâne
ca æcoala sã dovedeascã
capacitatea ei formativã.
Un ultim cuvânt se cuvine
adresat tinerilor noætri
colegi: „Bine aåi venit
în æcoalã, bun venit în Poliåia de
Frontierã, spor la învãåãturã æi succes
în viaåã !”
Dorin LÃCRARU

Jurãmânt de credinåã
Miercuri, 28 septembrie
a.c. a avut loc la Academia
de Poliåie „Alexandru Ioan
Cuza” unul dintre cele mai
importante evenimente din
viaåa de student. În prezenåa
ministrului administraåiei æi
internelor, Vasile Blaga, a
adjunctului inspectorului
general al PFR, chestor de
poliåie Neculai Burnichi æi
a altor oficialitãåi, 346 de
studenåi ai anului I au depus
jurãmântul de credinåã, din
care 125 specializarea Poliåie
de Frontierã, 150 Poliåie,
25 arma Jandarmerie, 20
specializarea Penitenciare,
26 Facultatea de Pompieri.
Alãturi de aceætia au mai
participat æi 75 de studente,
dintre care 25 la Poliåie de
Frontierã æi 50 la Poliåie.
Rectorul Academiei de
Poliåie, chestor principal
prof. univ. dr. Costicã Voicu
le-a urat studenåilor boboci
succes în activitatea de
învãåãmânt. Dupã oficierea
serviciului religios de cãtre
Prea Sfinåitul Episcop
Vicar Patriarhal Vicenåiu
Ploieæteanu, ministrul
administraåiei æi internelor
æi-a exprimat încrederea cã
studenåii Academiei vor fi
stâlpii de bazã ai societãåii
moderne cu obligaåia de a
asigura legalitatea, ordinea æi
siguranåa publicã în societate
æi de a fi mereu în serviciul
cetãåeanului æi al comunitãåii:
„(...) Cei care astãzi au jurat
credinåã României vor fi
peste câåiva ani ofiåeri, vor fi
poliåiæti, jandarmi, poliåiæti
de frontierã sau profesioniæti
în cadrul structurilor pentru
situaåii de urgenåã; vor fi
adevãraåi stâlpi ai societãåii
moderne de tip european
– elita sistemului naåional de
ordine æi siguranåã publicã.
În aceastã calitate, dragi
studenåi, veåi avea obligaåia
de a asigura legalitatea,
ordinea æi siguranåa publicã
în societate, de a fi în
serviciul cetãåeanului æi al
comunitãåii, atât în condiåii
de normalitate, cât æi în
împrejurãri tragice, cum sunt
inundaåiile care au încercat
greu åara noastrã în
acest an. Îndeplinirea
– la nivelul standardelor
Uniunii Europene - a
atribuåiilor care vã revin
în cariera aleasã, cere nu
numai profesionalism,
corectitudine æi iniåiativã,
ci æi spirit de sacrificiu,
cere capacitatea de a
îndeplini misiunile chiar
cu preåul sacrificiului
suprem. Viaåa æi cariera
de poliåist nu sunt o alee
presãratã de flori, ci un
drum aspru, marcat de
provocãri æi primejdii,
pe care aåi ales sã
Frontiera - nr. 9/2005
Eveniment
le înfruntaåi în serviciul
concetãåenilor, al legii æi al
åãrii, iar solemnitatea de
astãzi marcheazã intrarea
dumneavoastrã deplinã
pe acest drum (...) Vã
solicit sã vã asumaåi, încã
din primul an de studii,
rãspunderea de a învãåa æi
a vã pregãti, cu conætiinåa
cã beneficiarii acestei
pregãtiri nu sunteåi numai
dumneavoastrã, ci cetãåenii
æi instituåia din care faceåi
parte. Sunteåi studenåi ai
Ministerului Administraåiei
æi Internelor æi, în aceastã
calitate, cerinåele sunt
mari, pentru cã pregãtirea
dumneavoastrã reprezintã o
investiåie pe termen lung, în
ordinea æi siguranåa publicã
a României, ca stat membru
al Uniunii Europene. Din
acest punct de vedere,
performanåele pe care le veåi
realiza trebuie sã se ridice
la nivelul performanåelor
din Academiile de Poliåie
europene cu tradiåie, astfel
încât, ulterior, sã puteåi
conferi un caracter profund
european instituåiilor în care
vã veåi desfãæura activitatea.
Dragi studenåi, aåi
îmbrãcat, în urmã cu
câteva sãptãmâni, uniforma
Ministerului Administraåiei
æi Internelor. Aveåi înalta
datorie sã o purtaåi
cu demnitate în toate
împrejurãrile æi sã o onoraåi
printr-o conduitã ireproæabilã
pe parcursul întregii cariere.
Faceåi tot ceea ce depinde de
dumneavoastrã ca aceastã
uniformã sã fie privitã cu
respect de cãtre cetãåeni,
astfel încât încrederea lor
în instituåiile statului sã
creascã. Transformaåi æansa
tinereåii în fapte exemplare,
astfel încât, în timp, aceste
fapte sã devinã tradiåie (...).
Dupã trecerea în pas de
defilare a studenåilor prin
faåa tribunii oficiale a urmat
o demostraåie de autoapãrare
prezentatã de cãtre studenåi
ai academiei, iar la final,
Grupul Special pentru
Protecåie æi Intervenåie
ACVILA al MAI a prezentat
un exerciåiu demonstrativ
de salvare din mâinile
teroriætilor a unor ostateci.
Acum, la început de drum,
îi felicitãm pe cei mai tineri
colegi æi le urãm în numele
tuturor poliåiætilor de
frontierã succes în viitoarea
carierã!
Gabriel CRÃCIUN
29

Sãnãtate
„E” sau nu „E”
De parcã nu ar fi fost de ajuns
noianul de boli care se revarsã asupra
bietului organism, boli cu care ne
luptãm zi de zi, cu toate mijloacele, de la
ceaiuri æi priæniåe, pânã la tratamentele
costisitoare cu medicamente de ultimã
generaåie æi operaåii sofisticate cu laser,
în ultima vreme se contureazã, din ce
în ce mai mult, un duæman perfid, pe
care noi l-am adus în casã æi l-am poftit
la masã.
Din ce în ce mai multe simptome,
mai multe boli sunt descoperite sau
definite ca având legãturã cu acestã
patologie.
Este vorba despre alimentaåia
actualã, creatã industrial, pentru omul
modern, grãbit, care nu mai are
timp pentru gãtitul tradiåional,
nici nu mai are surse de legume
din grãdina proprie, ori de carne
din gospodãria tradiåionalã.
Globalizarea, industrializarea
æi distrugerea micilor producãtori
au dus la apariåia foråãrii vitezei
de creætere a vegetalelor æi a
animalelor de consum, pentru
a face faåã cererii, din ce în ce
mai mari, a marilor oraæe æi a
marilor furnizori de alimente
semi æi gata preparate.
De fapt, toate acestea, îæi au
originile în falsitatea comercialã,
menitã strict pentru profit æi fãrã
interes despre impactul asupra
organismului uman. Produsele
vegetale æi animale trebuie sã
aibã aspect comercial, sã fie mai mari,
mai frumoase, mai colorate, sã creascã
mai repede decât a prevãzut natura,
sã fie mai rezistente la transport æi
manipulat, pentru cã altfel profitul
suferã. Din aceste motive, zeci de ani de
zile, institutele de cercetare au fãcut tot
felul de studii pentru a putea interveni
æi a modifica, inclusiv codul genetic, în
aæa fel încât sã poatã influenåa creæterea
celulei dupã dorinåa clientului.
Din fericire, dupã o perioadã destul
de lungã, care a însemnat afectarea a
cîteva generaåii de oameni, au apãrut
æi cercetãrile care au demonstrat
toxicitatea unora/multora dintre aditivii
alimentari folosiåi, din ce în ce mai mult,
în industria alimentarã mondialã.
Din acest motiv, nutriåioniætii în
colaborare cu toate ramurile medicinei,
cu institutele de cercetare din domeniul
sãnãtãåii publice, al alimentaåiei,
al producåiei de produse de origine
vegetalã æi animalã, au dezvoltat rapid
cercetãrile, care în acest moment, au ca
scop, identificarea æi folosirea doar a
acelor aditivi alimentari, folositori în
industria alimentarã, dar æi inofensivi
asupra organismelor vii, din punct de
vedere al toxicitãåii æi potenåialului
mutagen/inclusiv carcinogen.
30 Frontiera - nr. 9/2005
Aditivii alimentari reprezintã cea
mai nouã provocare în materie de
nutriåie.
Aceætia, cunoscuåi sub numele de „Euri”
sunt consideraåi pe plan mondial
a treia cauzã a mortalitãåii, dupã
consumul de droguri æi medicamente,
dupã accidentele de circulaåie, iar
consumul lor duce la distrugerea
sistemului imunitar æi apariåia
variatelor forme de tumori benigne æi
maligne.
În cele câteva episoade ne propunem
sã vã prezentãm ce sunt aditivii
alimentari, care sunt aditivii alimentari
folosiåi, produsele în care aceætia se
gãsesc, precum æi efectele nocive pe care
a c e æ t i a
le produc
etc.
Literatura de
specialitate defineæte aditivii
alimentari ca substanåe care se folosesc
la prepararea unor produse alimentare
în scopul ameliorãrii calitãåii acestora
sau pentru a permite aplicarea unor
tehnologii moderne de prelucrare, cât
æi pentru a prelungi durata de pãstrare
a acestora, sau pentru a le îmbunãtãåi
gustul, culoarea, mirosul, consistenåa
etc.
Din nefericire, consumatorii nu
sunt suficient de bine informaåi cu
privire la efectele pe care aceæti aditivi
le genereazã în timp.
Aditivul alimentar reprezintã orice
substanåã care nu este consumatã ca
aliment în sine, care are sau nu valoare
nutritivã æi care se adaugã intenåionat,
cu scop tehnologic în timpul producerii,
procesãrii, preparãrii, tratãrii,
ameliorãrii, transportului æi stocãrii
unui aliment devenind un component
sau afectând într-un fel caracteristicile
alimentelor la care se utilizeazã.
Aditivii alimentari aparåin
urmãtoarelor categorii: n conservanåi
– substanåe care prelungesc perioada de
pãstrare a alimentelor prin protejarea
lor împotriva alterãrii produse de microorganisme
n antioxidanåi – substanåe
care prelungesc perioada de pãstrare
a alimentelor prin protejare împotriva
oxidãrii (de exemplu: râncezirea,
schimbarea culorii) n acidifianåi
– substanåe care cresc aciditatea
alimentelor, imprimându-le un gust
acru n substanåe-tampon – folosesc
la reglarea æi la menåinerea PH-ului
specific alimentului n antispumanåi – se
folosesc pentru reducerea æi prevenirea
spumei n emulsificatori – substanåe
care fac posibilã formarea æi menåinerea
unui amestec omogen între douã sau
mai multe faze nemiscibile n agenåi
de gelificare – substanåe care permit
æi care ajutã la formarea gelurilor
n stabilizatori – substanåe care fac
posibilã menåinerea proprietãåilor fizicochimice
ale alimentelor, menåinând
omogenizarea dispersiilor, culoarea etc.
n substanåe de îngroæare – substanåe
care au capacitatea de a
mãri vâscozitatea produselor
alimentare n îndulcitori –
substanåe (altele decât zahãrul)
care se utilizeazã pentru a
da gust dulce alimentelor
n coloranåi naturali æi coloranti
de sintezã n agenåi de afânare
– substanåe care contribuie la
creæterea volumului alimentelor
fãrã a modifica valoarea
energeticã n antiaglomeranåi
n potenåiatori de aromã – menåin
æi amplificã aroma
specificã alimentului
n substanåe – suport
– faciliteazã transportul
æi utilizarea
aditivilor fãrã a
modifica proprietãåile pe care
se bazeazã utilizarea lor n enzime
– folosite în industria alimentarã
n aromatizanåi – se împart în trei
categorii n substanåe aromate naturale
– se obåin din materii prime de origine
vegetalã sau animalã n substanåe identic
naturale – sunt identice din punct
de vedere al compoziåiei cu aromele
naturale, componentele fiind obåinute
prin sintezã n substanåe artificiale – se
obåin prin sintezã, având structura æi
compoziåia diferite de cele naturale;
E-urile sunt prezente în mai toate
produsele alimentare: preparate din
carne, brânzeturi, lactate, conserve din
carne, conserve de legume, dulceåuri,
dulciuri, bãuturi rãcoritoare etc.
În numãrul viitor vã vom prezenta
un minidicåionar de E-uri, constând
în: prezentarea acestora (tipul æi
denumirea), alimentele în care se
regãsesc, cât æi prezenåa sau nu a
efectelor nocive ale acestora.
- Va urma -
Colectiv de medici umani æi
veterinari din cadrul Serviciului
Sãnãtate Publicã æi Sanitar-
Veterinarã a
Direcåiei Medicale a MAI

FILIERÃ TRANSNAÅIONALÃ DESTRUCTURATÃ ÎN URMA
UNEI COOPERÃRI EXEMPLARE
«Decapitarea» filierei – principala
consecinåã a «Trilateralei» de la
Moraviåa, la care au participat
æefii celor trei poliåii de frontierã
æi ministrul administraåiei æi
internelor Vasile Blaga.
Specialiætii structurii de combatere
a migraåiei ilegale æi traficului de
persoane din cadrul D.P.F. Timiæoara
au obåinut date æi informaåii referitoare
la existenåa unei vaste filiere
transnaåionale, specializate în derularea
operaåiunilor de migraåie ilegalã pe
relaåiile: Republica Moldova-România-
Ungaria-Austria-Italia ; Republica
Moldova-România-Uniunea Serbia æi
Muntenegru - Croaåia - Italia.
Utilizandu-se mijloacele æi metodele
specifice, informativ-operative, în colaborare
cu S.I.I.P.I. æi S.R.I. Timiæ, cu
CURS DE INIÅIERE ÎN CARIERÃ
În ziua de 22 septembrie a.c., la sediul
Centrului de Formare æi Perfecåionare
Constanåa a avut loc deschiderea
oficialã a Cursului de iniåiere în carierã
a celor 160 de agenåi de poliåie proveniåi
din sursã externã, festivitate deschisã
de directorul acestei instituåii,
comisarul-æef Daniel Olah, invitaåi
fiind directorul DPF Constanåa,
comisar-æef Ene Tudorel æi æeful
IJPF Constanåa, comisar Octavian
Tobã.
În alocuåiunea de deschidere,
directorul Centrului a adresat
cursanåilor un mesaj centrat pe
motivaåia învãåãrii æi asumarea
responsabilitãåilor: ,,- Ca viitori
poliåiæti de frontierã veåi purta
rãspunderea gestionãrii unei
frontiere care asigurã ordinea æi
siguranåa atât pentru populaåia
României cât æi pentru cele 685
milioane de cetãåeni ai comunitãåii
europene.”
Din anul 2003 æi pânã în prezent, Centrul
de Formare æi Perfecåionare Constanåa a
pregãtit 694 de agenåi de poliåie de frontierã
proveniåi din sursã internã (politiæti de
frontierã angajaåi pe bazã de contract) care
poliåiile din Ungaria æi Uniunea Serbia
æi Muntenegru, atât direct cât æi prin
intermediul S.E.C.I., æi sub directa
supraveghere a D.I.C.O.T. - Serviciul
teritorial Timiæoara, au fost identificaåi æi
monitorizaåi principalii membrii ai filierei,
respectiv cinci cetãåeni din Republica
Moldova æi un cetãåean român.
Cele æase persoane s-au constituit
într-un grup infracåional organizat,
structurat pe nivele, cu atribuåii,
reponsabilitãåi diferenåiate æi precis
delimitate, sub aspectul racolãrii,
transportului, cãlãuzirii æi gãzduirii
migranåilor.
Din probele administrate, rezultã
faptul cã numiåii Victor E. æi Timur L,
cetãåeni din Republica Moldova, aveau
rolul de a racola migranåii din Republica
Moldova, direct sau prin intermediari,
(Victor E. fiind un fost procuror æi
luptãtor în Afganistan) dupã care aceætia
erau transportaåi în Timiæoara, unde
erau preluaåi de cãtre Dumitru B. æi Oleg
D., cetãåeni din Republica Moldova æi de
Valentin P., cetãåean român, ce aveau
rolul de a-i transporta, caza æi cãlãuzi
peste frontierã.
Numitul Ghenadi R., cetãåean din
Republica Moldova, asupra cãruia a fost
gãsitã suma de 14 500 euro, avea rolul
de trezorier al reåelei, fiind în legãturã
directã cu coordonatorul acesteia, din
Republica Moldova, fost colonel din
poliåia acestui stat. Acesta avea în
responsabilitate achitarea costurilor
în prezent îæi desfãæoarã activitatea la IJPF
Constanåa, Tulcea, Brãila, Ialomiåa, Baza de
Reparaåii Brãila æi Centrul de Instrucåie æi
Dresaj Câini Ciorani.
În cadrul Centrului de Formare æi
Perfecåionare Constanåa funcåioneazã
12 sãli de curs, amenajate în sprijinul
desfãæurãrii activitãåilor didactice,
un laborator de tacticã a poliåiei de
frontierã, un laborator de informaticã
æi comunicaåii, precum æi un poligon
legate de cazare, transport æi cãlãuzire
a migranåilor, acåiune ce era coordonatã
direct de æeful reåelei, fost ofiåer, aflat în
Republica Moldova.
Cele 25 de persoane urmau sã
plãteascã între 2500 æi 3000 de euro
fiecare, pentru transport, cazare æi
cãlãuzire, parte din sumã fiind achitatã
la plecarea din åara de origine, iar
diferenåa la ajungerea la destinaåie, de
aceastã datã suma urmând a fi plãtitã
de membrii familiilor migranåilor,
coordonatorului reåelei.
În cauzã s-a colaborat permanent
cu autoritãåile maghiare care, pe baza
informaåiilor furnizate de partea românã,
au reuæit reåinerea a încã opt persoane,
precum æi cu autoritãåile similare din
Republica Moldova æi Uniunea Serbia
æi Muntenegru, în vederea identificãrii
tuturor membrilor filierei reåelei æi
anihilarea acestora.
În data de 14 septembrie a.c.
organizatorii reåelei au fost prezentaåi
Tribunalului Timiæ, cu propunere de
arestare preventivã, pentru sãvâræirea
infracåiunilor de iniåiere, aderare sau
sprijinire a unui grup infracåional
organizat æi trafic de migranåi, instanåa
dispunând emiterea mandatelor de
arestare preventivã, iar cei 25 de
migranåi au fost puæi sub urmãrire
pentru sãvâræirea infracåiunii de
tenativã de trecere ilegalã a frontierei
de stat, în grup.
Viorel ALEXE
æcoalã reprezentând fâæia de protecåie a
frontierei de stat, la scarã redusã. Centrul
mai dispune æi de o salã documentarã,
dotatã cu materiale didactice: note de
curs planæe, instrucåiuni etc. æi legislaåia
necesarã actualizatã la zi.
Atât conducerea centrului, cât æi
personalul cu atribuåii didactice, din
cele trei compartimente de învãåãmânt,
pe lângã pregãtirea de specialitate au æi
calificare în domeniul psihopedagogic
iar nouã ofiåeri formatori æi-au
perfecåionat pregãtirea cu specialiæti
din Uniunea Europeanã.
Centrul dispune de cantinã
proprie pentru pregãtirea hranei æi
douã sãli pentru servit masa cu o
capacitate de 200 de locuri. Pentru
cazarea cursanåilor, existã douã
dormitoare cu 60 de locuri, fãrã alte
condiåii (lipsã apã caldã, salã duæ).
Pentru atingerea obiectivelor
stabilite, conducerea Centrului a
iniåiat æi deruleazã relaåii strânse
de cooperare æi parteneriat extern
cu instituåii locale de învãåãmânt
- Universitatea „Spiru Haret” æi
Casa Corpului Didactic Constanåa,
precum æi relaåii de colaborare cu Biroul
Judeåean pentru Strãini.
Frontiera - nr. 9/2005
Costel STANCIU
31

Ætii æi câætigi!
REGULAMENT
I) Precizãri generale
A) Concursul este aprobat
æi se desfãæoarã în conformitate
cu Ordinul inspectorului
general al PFR nr. 5840 din
06.08.2001 privind înfiinåarea
Consiliului Editorial al revistei
„Frontiera”.
B) Scopul concursului este
de a atrage interesul cititorilor
prin oferirea posibilitãåilor de
autoevaluare a cunoætinåelor
de culturã profesionalã ale
personalului PFR precum æi
de câætigare a unor premii.
II) Condiåii de
participare
A) Rãspunsurile vor fi
expediate în plic închis
redacåiei „Frontiera”, pe
adresa Inspectoratului
General al Poliåiei de
Frontierã, str. Rãzoare nr.
2, sector 6, Bucureæti, prin
poæta specialã sau civilã.
B) Pe plic se va menåiona
obligatoriu „Pentru concursul
„Frontiera” din nr. 9/2005”.
C) Numele întreg al
expeditorului va fi menåionat
pe verso, la rubrica expeditor,
æi va fi consemnat obligatoriu
în interior, pe talonul de
concurs decupat din revistã.
D) Vor fi luate în considerare
plicurile expediate pânã la data
de 15 noiembrie 2005, conform
ætampilei aplicate de poætã,
în cazul celei „civile”, iar cele
primite la redacåie pânã pe
data de 22 noiembrie inclusiv,
în cazul celei „speciale”.
E) Nu se admit rãspunsuri
colective, pe un singur talon,
dar într-un plic pot fi expediate
mai multe taloane aparåinând
aceleiaæi persoane sau mai
multor concurenåi întrucât
acestea vor fi introduse în
urnã.
F) Nerespectarea integralã
a condiåiilor de la pct. II lit. B,
D, æi E atrage descalificarea.
Concurs Frontiera nr. 9/2005
III) Incompatibilitãåi:
A) Nu pot participa la
concurs membrii comisiei de
evaluare, persoanele implicate
în organizarea æi desfãæurarea
concursului æi rudele de gradul
I-III (inclusiv afinii acestora).
B) Personalul Serviciului
Cabinet æi Relaåii Publice
din cadrul I.G.P.F. nu poate
participa la concurs.
IV)
Evaluarea
rãspunsurilor
A) Aprecierea rãspunsurilor
se efectueazã de cãtre o comisie
desemnatã la nivelul IGPF,
care acordã un punctaj pentru
fiecare rãspuns complet,
conform grilei de rãspunsuri.
B) Dintre participanåii
care acumuleazã cel mai mare
punctaj, vor fi desemnaåi,
în ordine descrescãtoare,
ocupanåii locurilor I, II, III.
C) În cazul în care doi
sau mai mulåi participanåi
realizeazã un punctaj egal,
desemnarea câætigãtorului
locului respectiv se va face
prin tragere la soråi. Locurile
inferioare, în acest caz, vor fi
atribuite tot prin tragere la
soråi a rãspunsurilor cu acelaæi
punctaj rãmase în concurs.
V) Acordarea premiilor:
A) Câætigãtorii vor fi
premiaåi dupã cum
urmeazã:
Locul I - 12 milioane lei
Locul II - 8 milioane lei
Locul III - 6 milioane lei
Trei menåiuni
– 3 milioane lei.
Fond total de premiere =
35 milioane lei
B) Numele câætigãtorilor æi
grilele cu rãspunsurile corecte
vor fi publicate în revista
„Frontiera”.
32 Frontiera - nr. 9/2005
#
Talon de concurs
F R O N T I E R A -
nr.9/2005
Nume: ....................................................................
Prenume: ...............................................................
Adresa: ..................................................................
Gradul:................................... Vârsta: ..................
Loc de muncã: .......................................................
Tel. acasã: .................... serv.: ..............................
Mobil......................................................................
R ã s p u n s u r i
1 . 2 . 3 . 4 .
5 . 6 . 7 . 8 .
ÎNTREBÃRI
1. În cursul urmãririi
penale, comisia rogatorie se
poate adresa:
a) oricãrui organ de urmãrire
penalã;
b) numai unui organ de
urmãrire penalã egal în grad;
c) numai unui organ de
urmãrire penalã ierarhic
inferior.
2. În faza de urmãrire
penalã, declinarea de competenåã
se dispune prin:
a) ordonanåã;
b) rezoluåie;
c) referat de declinare a
competenåei.
3. Strãinilor li se refuzã
intrarea pe teritoriul
statului român dacã:
a) au fost condamnaåi
prin hotãrâre judecãtoreascã
rãmasã definitivã æi au
executat o pedeapsã privativã
de libertate;
b) sunt semnalaåi de
organizaåii internaåionale la
care România este parte, precum
æi de instituåii specializate în
combaterea terorismului cã
finanåeazã, pregãtesc, sprijinã
în orice mod sau comit acte de
terorism;
c) nu sunt incluæi în categoria
strãinilor împotriva cãrora s-a
instituit mãsura interzicerii
intrãrii în România sau care au
fost declaraåi indezirabili.
4. Strãinului nu i se
permite ieæirea din åarã în
urmãtoarele situaåii:
a) este învinuit sau inculpat
într-o cauzã penalã;
b) a introdus sau a încercat
sã introducã ilegal în România
alåi strãini;
c) a fost condamnat prin
hotãrâre judecãtoreascã
rãmasã definitivã æi are de
executat o pedeapsã privativã
de libertate.
5. Cursurile de carierã
pentru obåinerea/acordarea
gradelor profesionale/
militare se pot organiza:
a) tot timpul anului, în
funcåie de nevoi;
b) numai în perioada
semestrelor anului æcolar;
c) numai în perioada vacanåei
dintre cele douã semestre ale
anului æcolar.
6. Comisia pentru
examenele de la cursurile de
carierã se compune din:
a) preæedinte, doi vicepreæedinåi,
3-5 membri, secretar,
subcomisii pentru probele de
examen, care au în componenåã
preæedinte æi, dupã caz, membri
stabiliåi în funcåie de numãrul
de candidaåi/absolvenåi;
b) preæedinte, vicepreæedinte,
3-5 membri, secretar,
subcomisii pentru probele de
examen, care au în componenåã
preæedinte æi, dupã caz, membri
stabiliåi în funcåie de numãrul
de candidaåi/absolvenåi;
c) preæedinte, vicepreæedinåi,
5-7 membri, secretar,
subcomisii pentru probele de
examen, care au în componenåã
preæedinte æi membrii.
7. Cetãåenii români
care cãlãtoresc, în scopuri
particulare, în statele
membre ale Uniunii
Europene sau în alte state,
pentru care nu este necesarã
viza de intrare, trebuie sã
prezinte la ieæirea din åarã:
a) asigurarea medicalã,
biletul de cãlãtorie dus-întors sau
cartea verde a autoturismului æi
o sumã minimã în valutã liber
convertibilã la vedere sau cãråi
de credit pentru conturi în
valutã, pentru fiecare persoanã,
într-un cuantum corespunzãtor
sumelor de referinåã determinate
de autoritãåile naåionale ale
statelor de destinaåie sau de
tranzit, proporåional cu durata
æederii, dar nu mai puåin de 5
zile;
b) bilet de cãlãtorie dusîntors
sau cartea verde a
autoturismului în funcåie de
tipul mijlocului de transport
folosit;
c) asigurarea medicalã,
biletul de cãlãtorie dus-întors sau
cartea verde a autoturismului æi
o sumã de bani care sã asigure
întreåinerea pe perioada
sejurului ce va fi stabilitã
de autoritãåile naåionale ale
statelor de destinaåie sau de
tranzit, proporåional cu durata
æederii, dar nu mai puåin de 5
zile.
8. Transportul rutier
public este:
a) transportul rutier efectuat
pe bazã de contract, contra platã,
de persoane fizice care deåin în
proprietate sau cu orice alt titlu
vehicule rutiere;
b) transportul rutier efectuat
pe bazã de contract, contra
platã, de cãtre operatorii de
transport rutier care deåin în
proprietate sau cu orice alt titlu
vehicule rutiere;
c) transportul rutier
efectuat pe bazã de contract,
contra platã, de persoane
juridice care deåin în proprietate
sau cu orice alt titlu vehicule
rutiere;
Baza legalã: Codul de
Procedurã Penalã; O.U.G.
194/2002; O.M.A.I. nr.3431/
2002; Legea 177/2002; O.U.G.
109/2005
NOTÃ: fiecare întrebare are un
singur rãspuns corect

Mens sana in corpore sano
În perioada 20-22 septembrie, s-a
desfãæurat în localitatea Sozopol, din
Bulgaria Campionatul Internaåional
de Înot, care a reunit sportivi din
compunerea Poliåiilor de Frontierã
Românã æi Bulgarã.
Activitatea se înscrie în programul
sportiv prevãzut de protocolul încheiat
între asociaåiile sportive ale celor douã
instituåii poliåieneæti de frontierã, vecine
æi prietene ASAPFR æi Clubul Sportiv
„Grãnicerul 1871”.
Lotul PFR a fost format din
inspectorul principal Horaåiu Bãdiåã
(IGPF), agent principal Gabriel Palotaæ
(IJPF Arad) æi agent Sorin Covaliov
(IJPF Tulcea).
Competiåia a fost câætigatã detaæat
de sportivii poliåiæti de frontierã români,
prin aportul covâræitor al inspectorului
principal Horaåiu Bãdiåã cel care a fost
de altfel „vedeta” campionatului. Acesta
æi-a impus supremaåia la toate probele,
câætigând pe rând probele de 50 m crowl,
50 m bras, 50 m fluture æi chiar æi proba
specialã care a constat în parcurgerea
a 1000 m în Marea Neagrã. La ætafeta
de 3x50 m liber echipa a obåinut locul
secund, echipa Bulgariei marcând astfel
„golul de onoare”.
Conducerea Inspectoratului General
al Poliåiei de Frontierã a åinut sã
mulåumeascã sportivilor participanåi
la aceastã competiåie, pentru modul
excelent în care au reprezentat
instituåia la acest eveniment sportiv
internaåional.
Din surse sigure am aflat cã va urma
un nou meci de fotbal România – Bulgaria
protagoniæti fiind echipele poliåiilor de
frontierã din cele douã åãri.
În perioada 1-5 septembrie a.c.,
Ansamblul Folcloric Muntenia al Casei
de Culturã a Poliåiei de Frontierã -
Giurgiu, a fost invitat sã reprezinte
România la ediåia a XI-a a Festivalului
Internaåional de Folclor din oraæul
Istanbul – Turcia.
De ce i-a surclasat colegul nostru
Horaåiu Nicuæor Bãdiåã pe omologii
bulgari? Rãspunsul îl aflaåi parcurgând
rândurile de mai jos.
Inspector principal Bãdiåã
Horaåiu – Nicuæor (ofiåer în cadrul
compartimentului Educaåie Fizicã æi
Sport din IGPF)
Date personale
Data naæterii: - 8 August 1976;
Înãlåime: - 1,94 m;
Anvergurã: - 2,05 m;
Greutate: - 100 kg.
Studii:
- 2004: Facultatea Militarã de Educaåie
Fizicã æi Sport (în cadrul ANEFS);
Fiecare evoluåie în scena amenajatã
în unul din cele mai mari parcuri a fost
rãsplãtitã de numerosul public asistent
cu aplauze astfel cã programul de 40
de minute alocat fiecãrei åãri a fost
prelungit de fiecare datã.
Trebuie menåionat faptul cã searã
de searã, în mulåimea de
spectatori se aflau primarul
æi prefectul Istanbulului,
precum æi alte oficialitãåi.
La reuæita acestui
eveniment cultural,
un aport deosebit l-au
avut dirijorul formaåiei
instrumentale agent æef
adjunct Marcel Miricã,
precum æi coregraful
Valeriu Chiran, care au
ales cu mare grijã cele mai
reprezentative cântece
æi dansuri din zonele
- 2002: Masterat în Educaåie Fizicã
æi Sport;
- 1997: Maestru al Sportului la
Nataåie;
- 1999: Maestru al Sportului la Polo
pe apã.
Rezultate:
1993: - Locul IX la Campionatul
European de Juniori Polo, Olanda;
- Triplu campion Naåional la Nataåie
50, 100, 200 m liber;
- 1994-1995: - Campion Naåional
Juniori æi declarat cel mai bun jucãtor
din campionatul naåional de polo;
- Triplu campion Naåional la Nataåie
50, 100,200 m liber;
- Dublu campion 50 - 100 m liber la
Cupa Mondialã, Caen, Franåa;
- 1995: - Locul 1, Campionatul
Naåional de Polo Seniori;
- Locul 1, Turneul Internaåional
Rijeka - polo seniori;
- Vicecampion Mondial la Ætafeta
4x100 m liber Brazilia;
- 1996: - Selecåionat în Lotul Olimpic
de Polo;
- Campion Naåional polo, seniori
(Dinamo);
- Locul X, Olimpiadã Atlanta, nataåie
4 x 100 m;
- Campion balcanic seniori -
Belgrad;
- 1997: - Campion naåional nataåie
50 m liber;
- 1998: - Vicecampion naåional
nataåie 50 m liber;
- 1999: - Campion naåional polo -
Dinamo;
- Vicecampion naåional nataåie 50
– 100 m liber;
- 1999-2002: - Vicecampion polo
seniori;
- 2004: - Actualmente component al
echipei de polo Dinamo Bucureæti.
Frontiera - nr. 9/2005
Pasiuni
Iulian PUICÃ
Succes al artiætilor poliåiæti de frontierã giurgiuveni
folclorice Vlaæca, Teleorman, Moldova,
Oltenia, etc.
Nu trebuie uitat nici succesul obåinut
de cunoscuta interpretã de muzicã
populara Doina Cernea, care a inclus
în programul sãu æi o binecunoscutã
melodie interpretatã în limba turcã.
La închiderea festivalului, primarul
æi prefectul Istanbulului au înmânat
placheta istoricã a oraæului æi au oferit
daruri artiætilor români, lansând
propunerea ca la urmãtoarea ediåie « Sã
vã consideraåi de pe acum invitaåi ».
Nu trebuie uitat sprijinul acordat
de Corpul Naåional al Poliåiætilor, al
Corpului Teritorial din IJPF Giurgiu,
cât æi a conducerii Direcåiei æi
Inspectoratului Judeåean al Poliåiei de
Frontierã Giurgiu, cãrora, în numele
artiætilor, le mulåumim sincer.
Ilie CLEMENT
33

Reîntâlniri
Încã o victorie a spiritului
În perioada 21-24 septembrie a.c.
Centrul Cultural al MAI a gãzduit cea
de-a IX-a ediåie a Salonului de carte
juridicã, civicã æi poliåistã, manifestare
organizatã de Direcåia Informare æi
Relaåii Publice prin Editura MAI.
Alãturi de editura ministerului
nostru au participat la eveniment
13 case editoriale româneæti, douã
strãine, douã instituåii de învãåãmânt
– Institutul Naåional de Administraåie
æi Academia de Poliåie „Alexandru Ioan
Cuza” – precum æi Grupul de presã al
MAI æi publicaåiile departamentale.
Programul evenimentelor culturale
care s-au succedat în cele patru zile a
debutat cu o festivitate de deschidere
deosebit de interesantã, cuprinzând
un spectacol artistic æi acordarea
unor premii pentru
cele mai valoroase cãråi
profesionale publicate
de Editura MAI în anul
2004 æi acordarea unor
Diplome de onoare,
menåiuni speciale,
plachete æi trofee unor
personalitãåi care s-au
distins în domenii ale
culturii profesionale
æi promovãrii valorilor
moral-civice.
Au avut loc 14
lansãri de carte, vernisarea unei expoziåii
de caricaturã intitulatã „Iubitorii de carte
în vizitã la MAI”, autori Mihai Pânzaru
- PIM æi Aurelian Iulius Æuåã – ÆAI iar,
la finalul salonului, s-au acordat trei
trofee pentru numãrul, varietatea æi
consistenåa acåiunilor organizate.
Acestea au
revenit Editurilor
Detectiv, Curtea
Veche æi Societãåii
Scriitorilor Militari.
De menåionat,
premiul obåinut
de colegul nostru
c o m i s a r u l - æ e f
Constantin
Paveliuc,
æeful Serviciului Criminalistic
al IGPF, pentru lucrarea
„Ghidul poliåistului de
frontierã pentru combaterea falsului
în documente æi vize”.
De asemenea, diplomã de onoare a
primit colonelul (r) Petru Neå, fostul
director adjunct al DPF Constanåa, unul
dintre colaboratorii redacåiei, pentru
lucrarea „Documente de cãlãtorie pentru
refugiaåi æi apatrizi”.
A fost premiat æi volumul I al lucrãrii
„Tactica Poliåiei de Frontierã”,
realizat de un colectiv de profesori
din Academia de Poliåie „Alexandru
Ioan Cuza”, Facultatea de Drept,
Catedra Poliåie de Frontierã,
împreunã cu specialiæti din cadrul
IGPF.
La propunerea Academiei de
Poliåie „Alexandru Ioan Cuza”,
profesorul univ. Dr. Florian Coman,
æeful Catedrei Poliåie de Frontierã,
a primit o diplomã de onoare pentru
activitatea sa didacticã.
Premiile æi diplomele, semnate
de ministrul administraåiei æi
internelor Vasile Blaga, înmânate
cadrelor didactice æi specialiætilor
din toate structurile MAI au fost
stabilite de cãtre o comisie de
jurizare formatã din personalitãåi
marcante ale vieåii ætiinåifice æi culturale
româneæti – prof. univ. dr. Tudorel Butoi,
Ion Cristoiu, prof. univ. dr. Sabina
Ispas, membru de onoare al Academiei
Române, avocat Constantin Zãrnescu,
precum æi preæedintele CNP æi SNPPC
Constantin Vieriu.
Marius IONESCU
În perioada 29-30 iulie a.c. în municipiul Iaæi, la Centrul
de formare æi perfecåionare a poliåiætilor de frontierã s-a
desfãæurat întâlnirea de 10 ani de la absolvire a promoåiei
de ofiåeri 1995 ai Facultãåii de Grãniceri Iaæi din cadrul
Academiei de Poliåie „Alexandru Ioan Cuza” Bucureæti.
La activitate au participat absolvenåii acestei promoåii,
profesori æi comandanåi care au contribuit la formarea æi
pregãtirea profesionalã a promoåiei, reîntâlnirea constituind
un moment deosebit pentru depãnarea unor amintiri din
timpul perioadei de studenåie æi, totodatã, un bun prilej pentru
prezentarea realizãrilor din cei 10 ani de la absolvire.
La revedere în 2015!
34 Frontiera - nr. 9/2005

De ce?
- De ce „prescurtare” este un
cuvânt aæa lung?
- De ce soldaåii Kamikaze
U
purtau cascã?
- De ce se sterilizeazã acele cu
care se fac injecåiile
condamnaåilor la moarte?
- Care este sinonimul
cuvãntului „sinonim” ?
- De ce nu existã mâncare de
pisici cu gust de æoarece?
- De ce balerinele merg mereu
pe vârfuri? Nu ar fi mai simplu sã
angajeze balerine mai înalte?
- Vreau sã îmi cumpãr un
bumerang nou. Cum pot sã scap
de cel vechi?
- De ce localurile deschise non
stop au încuietori?
- Adam avea buric?
- Dacã Superman este aæa de
deætept, de ce îæi ia chiloåii
M
peste pantaloni?
- Când o maæinã merge, aerul
din interiorul pneului se învârte?
- De ce nu câætigã
ghicitoarele la 6 din 49?
- Cum se va numi epoca care va
succede epoca contemporanã?
- Dacã despre o femeie se spune
atunci când nu este moartã cã este
vie, de ce nu face struguri?
- Cum se traduce „Ziua Pãcii” în
englezã fãrã sã sune vulgar
în româneæte? (peace day)
- Dacã de la înot se slãbeæte,
unde greæesc balenele?
- Dacã uleiul de porumb se
face din porumb, uleiul de floarea
soarelui din floarea soarelui, atunci
cum este cu uleiul de corp?
O- Dacã lipiciul superglue lipeæte
într-adevãr orice, de ce nu æi
interiorul tubului?
- De ce nu sunã ocupat când
greæim numãrul?
- De ce morcovii sunt mai
portocalii decât portocalele?
- De ce sucul de lãmâie este
în mare parte din ingrediente
sintetice, pe când în soluåia de
spãlat vase este zeamã
de lãmâie adevaratã?
- De ce Tarzan nu are barbã?
- Oamenii cãsãtoriåi trãiesc mai
mult, sau doar li se pare?
- Un æofer care lucreazã pe
maæini de dezãpezire, cum ajunge
dimineaåa la serviciu?
- Cum ar arãta scaunele, dacã
Ram avea genunchii la spate?
- De ce femeile nu merg
niciodatã singure la WC?
- Un termos pastreazã vara
bãutura rece, iarna caldã. De unde
ætie termosul cãnd e varã
æi când e iarnã?
- Dacã azi sunt zero grade,
æi mâine e de douã ori mai frig,
atunci câte grade vor fi mâine?
- Cu ce vitezã se deplaseazã
întunericul?
La revedere!
Planetã
Ojã!
Ulcior
Planetã
Piron
3.14
Arbust
Vârstã
Ovine
Monedã
Panã
Planetã
Atu
ADN æi ...
Vergea la
vioarã
S i s t e m u l S o l a r
Planetã
Banu
Ovidiu
Sapã!
Planetã
Untdelemn
Eden
Ori în final!
Apelativ
Titlu
nobiliar
Planetã
Dãdacã
(pl.)
... Tac
Eva în
final!
Bold
Lupã în
mijloc!
Divertisment
G a l e r i a c u z â m b e t e
/
Gazetãrie
Pop Dinu
Deasupra
Tir!
Hainã
Aåe
Perioadã
Acest
Notã
Muzicalã
Ren!
Inundare
Mai în
final!
Planetã
12 luni
Instrument
muzical
Incinte
V-a întrebat
plat_inio@yahoo.com
Planetã
Alexandru
BARBU
Frontiera - nr. 9/2005
35

36 Frontiera - nr. 9/2005