Nr. 3/2006 - Politia de Frontiera

Revistã editatã de
Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã
• NR. 3/2006 • 36 PAGINI
„SALVE PARVA, NEPOS ROMULLI!”
SLAVÃ VOUÃ, NEPOÅI AI ROMEI!
pag. 3
www.politiadefrontiera.ro
Revista conåine supliment legislativ
Oraæul dintre vii
Hristos a Înviat!
pag. 12
pag. 27

• PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT •
• Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920
• Serie nouã - nr. 651
Campanie de
responsabilizare
anticorupåie
Asociaåia pentru Implementarea
Democraåiei (AID România) în parteneriat
cu: Ambasada Britanicã la Bucureæti,
Ministerul Administraåiei æi Internelor –
Direcåia Generalã Anticorupåie, Uniunea
Europeanã prin Proiectul PHARE pentru
dezvoltarea de mãsuri anticorupåie în
cadrul MAI, Organizaåia Internaåionalã
pentru Tineret EURO

E D I T O R I A L
„SALVE PARVA, NEPOS ROMULLI!”- SLAVÃ VOUÃ, NEPOÅI AI ROMEI!
În anul 2000, profesor doctor Vasile
Cristea, unul din cei mai buni specialiæti în
botanicã la Universitatea Babeæ-Bolyai Cluj
– admirator æi iubitor de naturã, cu atribuåii
de conducere la Grãdina Botanicã din Cluj
Napoca – protector al unor rezervaåii de
florã alpinã din Munåii Apuseni – Scãriåe,
la limita comunei Ocoliæ, cea de bujor din
zona de câmpie a Mureæului – æi altele
care, o datã cu rezultatele din catedra
universitarã, i-au adus aprecieri deosebite
în materie ætiinåificã, l-a cunoscut în
drumeåiile sale profesionale pe Marcu
Sâncrãianu, un bãtrân de 83 ani, din Zau
de Câmpie – judeåul Mureæ.
Multe din vorbele bãtrânului „dac de
Mureæ” i-au plãcut domnului profesor, aæa
cã, într-una din zile, se hotãrãæte sã rãmânã
la el acasã, în frumoasa vale a Mureæului.
Mare-i fu mirarea, dar æi admiraåia când
intrã în casa simplã a lui badea Sâncrãianu,
casã compusã din douã camere. Tinda æi
„casa mare” – camera mare pe care orice
ardelean o åine de sãrbãtoare. Acolo se
gãsea æi lada mare de zestre pentru fatã,
unde întreaga familie îæi åinea hainele de
sãrbãtoare åesute în rãzboi – (tearã) cu
atâta rãbdare – de cãtre femeia cea mai
în vârstã de la care învãåau apoi, fetele,
la rândul lor.
„Casa mare” (camera mare) din casa lui
badea Sâncrãianu avea pe pereåi icoane
vechi pictate pe sticlã cu scene biblice,
dintre care nu puteau lipsi „Crucificarea
Domnului Iisus de pe Golgota”, „Fecioara
Maria” æi altele. Printre ele, se putea
observa, într-o ramã veche, doi tineri
frumoæi îmbrãcaåi în straie de Mureæ – nu
erau alåii decât soåii Sâncrãianu când s-
au luat „laolaltã” – cã aæa le plãcea sã-æi
spunã cei din bãtrâna Transilvanie, când
se cãsãtoreau. Apoi, printre icoane, se
mai putea observa blide din ceramicã
tradiåionalã, pictate cu motive florale,
etnografice sau chiar religioase.
Sigur cã tavanul camerei era marcat
pe lungime de grinda de susåinere pe
care oamenii de acolo o numesc „meæter
grinda” datoritã dimensiunilor mari æi
poziåiei pe care o are în structura de
rezistenåã. Dar aceasta mai avea æi un
alt rol secular – acolo bãtrânii noætri
æi-au åinut Biblia, cãråile de istorie, dar
æi contractele de vânzare-cumpãrare a
pãmânturilor æi pãdurilor pe care le-au
scos cu mândrie æi demnitate la lumina
zilei, dupã decembrie ’89. Pe unul din
pereåii camerei, badea Sâncrãianu i-a arãtat
profesorului mai multe stalaje – etajere pe
care erau aæezate, într-o ordine aproape
desãvâræitã, aproximativ 7000 volume de
carte. Câte animale o fi vândut bãtrânul,
la câte o fi renunåat el, într-o viaåã de om,
pentru a-æi cumpãra atâtea cãråi? Oricum,
în privirea lui se putea citi o dragoste mare
pentru ele.
Profesorul Cristea îi puse o întrebare
din priviri, iar ochii bãtrânului s-au umezit
„Îmi sunt la fel de dragi ca æi florile de
bujor din rezervaåia noastrã”. La cele
vãzute æi auzite, profesorului Cristea i-a
venit în minte o idee, æi astfel a început
un dialog între cei doi:
Profesor doctor Vasile Cristea: „-Auzi,
bade Sâncrãianu? Ce ai zice dacã te-aæ
invita la Roma, la Congresul Internaåional
numit ?”
Badea Sâncrãianu: „-Apãi, dacã m-ai
duce la Roma, eu aæ putea trece la cele
veænice, liniætit.”
Prof.dr. Vasile Cristea: „-De ce vrei sã
mergi la Roma, bade Sâncrãianu?”
Badea Sâncrãianu: „-Pentru cã
æi pentru cã, prin venirea
Sfântului Apostol Petru la Roma, a început
încreætinarea noastrã”.
Urmã o pauzã lungã pentru profesor,
care rãmase înmãrmurit de cele auzite,
însã i-au plãcut atât de mult încât s-a
apropiat de „BADEA CÂRÅAN” de Mureæ
æi l-a sãrutat pe frunte æoptindu-i: „SALVE
PARVA NEPOS ROMULLI” – „Slavã vouã
nepoåi ai Romei” – este æi va rãmâne în
mintea æi trãirea oricãruia dintre noi æi cei
ce ne vor urma acum æi o veænicie.
Atunci, în mintea profesorului încolåi o
nouã întrebare: „-Auzi, bade Sâncrãianu,
spune-mi care este cartea cea mai dragã
dumitale din bibliotecã?”
Badea Sâncrãianu: „-Apãi, sigur,
abecedarul. Cã-l avem de la 1800. Dupã
el o-nvãåat æi moæul æi tata”.
„Drumul pânã la Roma nu a fost uæor,
dar cu badea Sâncrãianu nu te plictiseai”,
povesteæte domnul profesor doctor Vasile
Cristea. Trecând prin capitalele åãrilor
vecine, Budapesta æi Viena, æi vãzând
bãtrânul dac bisericile cu „dantelãria”
de excepåie pe turlele lor, i se deschise
din nou glasul: „Auzi, dom’ profesor? Sã
ætii dumneata æi sã spui æi la alåii cã aici,
în aceste ziduri, este æi sudoarea muncii
åãranilor din Ardeal”.
Ajunæi la Roma, la o orã târzie, badea
Sâncrãianu l-a rugat, din nou, pe profesorul
Cristea, un lucru care sub nici o formã nu-i
putea fi refuzat – „Domnu’ profesor, dacã
nu mi duce amu la columna noastrã, eu
sigur n-oi putea dormi toatã noaptea!”
În mai puåin de câteva zeci de minute,
în faåa vestitei columne închinatã marelui
împãrat Traian, a apãrut un bãtrân cu barba
albã, îmbrãcat în vestitele straie populare
de sãrbãtoare. Ochii åãranului român,
ajuns la monumentul sufletului sãu, s-au
umezit de lacrimi – stãtea ca un stâlp
de piatrã æi mângâia cu privirea scenele
de luptã sculptate cu atâta mãiestrie – îi
cãuta pe daci æi sigur cã-i gãsi în cele din
urmã. În câteva minute, vizitatorii din
zonã l-au înconjurat pe bãtrân, privindu-l
cu admiraåie dar æi cu semne de întrebare
pentru hainele ce le purta iar în ochii lor
se nãscu o întrebare: „O fi coborât un dac
de pe columnã?”
A doua zi bãtrânul veni, din nou, cu
o rugãminte la cãlãuza sa: „-Domnule
profesor, pe mine sã mã duci la
mormântul Sfântului Petru”. În Catedralã,
badea Sâncrãianu a stat 60 de minute,
minunându-se de grandoarea interioarelor
– pe urmã a ajuns la mormântul Sfântului
Petru, pe care l-a atins, uæor, cu bastonul
sãu din lemn de stejar sculptat la Zau de
Câmpie. Îi mulåãmi frumos ghidului sãu
æi apoi îi spuse „-Domnule profesor, le-oi
spune la ai mei cã acest baston acum e
sfânt æi când m-oi duce la cele veænice sã-l
punã cu mine în copâræeu (coæciug) – æi,
din nou, profesorul îl sãrutã pe frunte.
Aflându-se acolo, în sanctuarul
mondial al omenirii, profesorul Vasile
Cristea îi puse din nou o întrebare dacului
din Zau de Câmpie:
„- Bade Sâncrãianu, ce înseamnã
pentru dumneata Sfânta Treime?”
„- Apãi, pentru mine, Sfânta Treime
înseamnã cã „EU SUNT ÅÃRAN, ROMÂN
ÆI GRECO-CATOLIC”. Toate trei sunt
egale, nici una nu este mai sus. Åãranul
cu barbã albã poate semãna cu imaginea
pe care noi, oamenii, o avem asupra
Creatorului, românul poate fi æi este fiul
åãranului, deci al Creatorului, iar în al
treilea rând faptul cã sunt greco-catolic
de religie sunt legat prin Sfântul Petru de
Spiritul Sfânt.”
Profesorul Cristea îngãimã câteva
cuvinte în æoaptã æi-æi spuse, fãcându-æi
cruce: „Mulåumesc lui Dumnezeu cã l-
am cunoscut pe acest bãtrân”.
Æi la congres badea Sâncrãianu a fost
admirat pentru vorbele înåelepte scoase
din gurã, dar æi pentru straiele sale pe care
profesorii æi docenåii din salã nu au mai
avut unde sã le audã æi sã le vadã.
Cei doi prieteni s-au întors acasã æi,
dupã cum e viaåa cu tumultul sãu, a urmat
între ei o pauzã de comunicare.
Într-una din zile, profesorul clujean
gãsi o ilustratã în cutia poætalã, care
reprezenta Castelul Grofului din Zau de
Câmpie, pe care scria: „nu vã uitaåi cã a
fost a grofului, pentru cã tot ceea ce este
frumos trebuie sã ne placã” - semnat badea
Marcu Sâncrãianu.
Luni de zile m-am gândit la istoria
noastrã milenarã, presãratã cu mii æi mii
de astfel de bãtrâni, plini de dragoste de
neam æi åarã care nu æi-au pãtat demnitatea
pentru nimic în lume, astfel am îndrãznit sã
consemnez aceste rânduri, dupã o discuåie
de câteva ore cu domnul profesor doctor
Vasile Cristea din Cluj-Napoca, cãruia îi
mulåumesc æi îi transmit cã l-am trecut în
Cartea de Onoare a Poliåiei de Frontierã
Române æi a sufletului meu.
Nelu POP,
inspector general
Frontiera - nr. 3/2006 3

Dialog
Învãåãmântul - prioritate
naåionalã æi investiåie pe
termen lung
Interviu cu directorul Æcolii de Pregãtire a
Agenåilor Poliåiei de Frontierã „Avram Iancu” Oradea,
comisarul-æef Ovidiu Stanciu
- Domnule director, care sunt
aspectele de care trebuie sã åinã
seama un dascãl în momentul în care
pregãteæte un viitor poliåist de frontierã,
astfel încât acesta sã poatã rezolva, în
munca operativã, orice problemã?
- Rãspunsul la întrebarea
dumneavoastrã impune o primã
distincåie, æi anume aceea între cursul
de formare æi cursurile de carierã,
cunoscute mai mult sub denumirea de
cursuri de perfecåionare æi specializare.
Pentru cã întrebarea se referã la formarea
agenåilor poliåiei de frontierã, aæ începe
prin a arãta cã instituåia noastrã de
învãåãmânt nu formeazã, æi nici nu poate
forma, agenåi de poliåie de frontierã în
mãsurã sã rezolve orice problemã din
munca operativã. Scopul nostru este
acela de a forma agenåi de poliåie de
frontierã capabili sã-æi îndeplineascã, la
nivelul standardelor europene, atribuåiile
funcåionale stabilite pentru nivelul de
bazã al carierei lor profesionale. Pentru
rezolvarea aspectelor care presupun
o anumitã specializare, spre exemplu
munca în cadrul structurilor cu atribuåii
de cercetare penalã, criminalisticã,
prevenirea æi combaterea traficului
cu autoturisme furate, a traficului de
droguri etc., intervine sistemul cursurilor
de specializare.
Abordând fondul întrebãrii, aæ începe
prin a arãta cã formarea unor agenåi de
poliåie de frontierã competitivi este un
proces extrem de complex, în care
interacåioneazã dinamic subsistemul
resurselor umane (cunoscutul binom
profesor – elev), subsistemul resurselor
materiale (infrastructura æcolarã) æi
subsistemul managementului instituåional
æi educaåional. Complexitatea procesului
ar impune un rãspuns complex æi foarte
tehnic. De aceea, pentru a fi mai bine
înåeles, consider potrivit un rãspuns
sintetic. Ca urmare, apreciez cã factorii
de succes în formarea unor agenåi de
4 Frontiera - nr. 3/2006
poliåie de frontierã care sã rãspundã
profesionist provocãrilor actuale æi în
perspectiva urmãtorilor 30 de ani din
domeniul de competenåã al Poliåiei de
Frontierã Române sunt urmãtorii: selecåie
riguroasã æi utilizând criterii adecvate,
cadre didactice foarte bine pregãtite
æi motivate, infrastructurã æcolarã
modernã æi un management instituåional
æi educaåional modern æi eficient. Sunt
sigur cã în derularea interviului voi avea
ocazia sã detaliez.
- Consideraåi cã agenåii care se
formeazã în æcoala pe care o conduceåi
vor fi în mãsurã în viitor sã facã faåã
cerinåelor impuse de noile modificãri
operative determinate de aderarea
åãrii noastre la Uniunea Europeanã
æi munca de poliåie, având în vedere
cã prin intrarea României în spaåiul
Schengen este posibil ca mulåi colegi sã
se transfere în structurile Poliåiei?
- Întrebarea abordeazã douã aspecte
diferite, aæa cã voi rãspunde pe rând.
Managementul modern trebuie, printre
multe altele, sã fie prospectiv æi proactiv.
Fiind pentru noi evident cã, într-un viitor
apropiat, România va adera la Uniunea
Europeanã æi, la un moment ulterior,
va fi parte a spaåiului Schengen, au
fost luate din timp mãsurile necesare
pentru ca aceste procese sã nu ne
gãseascã nepregãtiåi. Astfel, am fost
prima instituåie de învãåãmânt din
Ministerul Administraåiei æi Internelor
care am introdus în aria curicularã
disciplina „Drept european pentru
poliåia de frontierã”, am reconsiderat
rolul æi locul în procesul de învãåãmânt
pentru disciplinele „Tactica poliåiei de
frontierã”, „Limbi strãine” æi „Informaticã
æi comunicaåii”, am asimilat imediat în
conåinutul învãåãmântului Manualul
poliåistului de frontierã, în scopul însuæirii
graduale a acquis-ului Schengen. Un
rol deosebit în procesul de apropiere
a instituåiei noastre de învãåãmânt
de nivelul instituåiilor similare din
Uniunea Europeanã l-a avut stabilirea,
de asemenea, în premierã, începând
cu anul 2002, de relaåii parteneriale
cu Centrul de Formare æi Perfecåionare
al Presidiumului Mitte al Poliåiei
Federale Germane din Eschwege æi
Æcoala Medie de Ordine Publicã din
Miskolc – Republica Ungarã. Printr-un
parteneriat extrem de activ æi intensiv,
care a abordat sistematic întreaga
arie a managementului educaåional æi
instituåional æi în care a fost implicat
întreg personalul æcolii, s-a realizat un
transfer reciproc de expertizã, cu efecte
evidente asupra calitãåii produsului nostru
finit, agentul poliåist de frontierã pregãtit
la nivel european. Sunt foarte mândru
de faptul cã aceste relaåii parteneriale
au permis, pe lângã aspectele arãtate,
ca întreg personalul didactic, precum æi
o mare parte din cel nedidactic, inclusiv
un numãr important de elevi, sã participe
la cursuri, work – shop-uri, seminarii æi
vizite de documentare desfãæurate în cel
puåin una din instituåiile partenere. În
luna iunie a acestui an, câte18 elevi vor
desfãæura o parte din stagiul de practicã
împreunã cu colegii lor germani, la
frontiera externã germano-cehã æi la
viitoarea frontierã externã a Uniunii
Europene cu Republica Moldova. Iatã
numai o parte dintre motivele care ne
fac sã privim cu încredere viitorul æi îmi
permit sã rãspund afirmativ la prima
parte a întrebãrii dumneavoastrã.
Înainte de a rãspunde la partea a
doua a întrebãrii, vã rog sã-mi permiteåi
sã abordez câteva aspecte de ordin
general. Este evident cã intrarea în spaåiul
Schengen va produce aplicarea unor
standarde diferenåiate de supraveghere æi
control la frontierele interne ale României
faåã de frontierele externe, cu efecte
directe æi asupra numãrului de personal
necesar la frontierele interne. Aceste

efecte nu vor fi însã, în opinia mea, atât
de dramatice cum se lasã sã se înåeleagã
din unele abordãri. Spun acest lucru
având în vedere faptul cã, potrivit acquisului
Schengen, fiecare stat membru, pe
de o parte, nu renunåã la componenta
de supraveghere a frontierelor interne
iar, pe de altã parte, trebuie sã fie în
mãsurã ca, pentru motive de ordine
publicã sau de siguranåã naåionalã, sã
poatã introduce, temporar, controlul la
frontierele interne. Putem, de asemenea,
lua în calcul efectele unei eventuale
extinderi a competenåelor materiale
æi teritoriale ale poliåiei de frontierã,
precum æi intensificarea pericolelor
la adresa ordinii æi siguranåei publice
(recrudescenåa fenomenului terorist)
æi a sãnãtãåii publice (gripa aviarã).
Sunt absolut sigur cã dimensionarea
personalului poliåiei de frontierã la
frontiera internã a României va fi cea
corectã æi cã nu vom repeta experienåa
Germaniei, care la aplicarea Acordului
Schengen, rarefiind excesiv personalul de
la frontierele interne, a constatat cã, pe
parcursul unui an, au intrat în Germania,
trecând fraudulos aceastã frontierã peste
o jumãtate de milion de imigranåi. Iatã
de ce îmi permit sã sfãtuiesc poliåiætii
de frontierã, sã se pregãteascã intens
pentru o muncã îndelungatã, motivantã
æi eficientã în cadrul Poliåiei de Frontierã
Române, bineînåeles fãrã a neglija
provocãrile viitorului.
Referitor la capacitatea de mobilitate
profesionalã a absolventului nostru, mai
direct spus la posibilitatea de a se integra
la nevoie în structurile poliåiei, apreciez
cã acest lucru se poate realiza fãrã
dificultãåi majore de adaptare. Spun acest
lucru deoarece, în prezent, aproximativ
70 la sutã din aria curicularã a æcolii
noastre este identicã cu aria curicularã
a celor douã æcoli de pregãtire a agenåilor
de poliåie. De altfel, avem absolvenåi ai
æcolii noastre care sunt extrem de bine
apreciaåi ca agenåi æi chiar ofiåeri în
structurile Poliåiei Naåionale.
- În misiunile pe care reporterii
revistei le-au efectuat, au aflat de la
colegii din operativ cã absolvenåii
Æcolii „Avram Iancu” – Oradea sunt
foarte bine apreciaåi. Care consideraåi
cã sunt motivele æi cum s-a ajuns la
acest lucru?
- Evaluãm æi noi atent æi constant
semnalele pe care beneficiarii noætri,
structurile operative, ni le oferã cu
privire la modul în care absolvenåii
noætri corespund exigenåelor actuale æi
de perspectivã, obåinând astfel un feedback
extrem de important pentru munca
noastrã. Rezultatul acestor evaluãri ne
onoreazã æi motiveazã deopotrivã.
Este evident cã nu s-a ajuns la
aceste rezultate peste noapte, fiind
nevoie de timp æi eforturi deosebite
din partea tuturor. Am încercat sã
devenim o organizaåie care, evaluând
Instantanee
personale
Comisar-æef
Ovidiu Stanciu
Data æi locul naæterii: 23.03.1961
în com. Buciumi, jud. Sãlaj.
Starea civilã: cãsãtorit, doi copii.
Studii:
- primare æi gimnaziale în com.
Agrij, jud. Sãlaj -1968-1976;
- Liceul militar „Mihai Viteazul”
Alba Iulia -1976-1980;
- Æcoala militarã de ofiåeri activi
de transmisiuni Sibiu -1980-1983;
- Facultatea de drept,
Universitatea din Bucureæti -1986-
1991.
Cursuri de perfecåionare:
- Curs postuniversitar
„Dezvoltarea Resurselor Umane”,
Universitatea din Wolverhampton,
Marea Britanie, 2004.
- Curs de management pentru
æefii structurilor Poliåiei de Frontierã
Române, Spania, 2001;
- Stagiu de practicã „Aplicarea
standardelor Schengen la frontiere”
Eschwege, Germania -2000;
- Curs de pefecåionare „Aplicarea
standardelor Schengen la frontiere”
Eschwege, Germania -2000;
- Curs de pefecåionare „Poliåia
de frontierã într-un stat democratic”
Eschwege, Germania -2000;
- Curs postuniversitar ætiinåe
penale, Universitatea „Babeæ
Boliyai” Cluj Napoca, Facultatea
de drept -1995.
Carierã profesionalã:
- 2001-prezent – Director al
Æcolii de Pregãtire a Agenåilor
Poliåiei de Frontierã „Avram Iancu”
Oradea.
- 1992-2001- Profesor æi æef
Catedrã ætiinåe juridice, Æcoala
de subofiåeri de grãniceri „Avram
Iancu” Oradea;
- 1992 – Asistent universitar,
Catedra de drept public, Institutul
Militar de Infanterie, Grãniceri æi
Chimie, secåia Grãniceri, Sibiu;
- 1987-1992 – Comandant
pluton æi comandant companie
studenåi, Institutul Militar de
Transmisiuni „Decebal”, Sibiu;
- 1984-1987 – Comandant
pluton elevi, Æcoala militarã de
maiætri æi subofiåeri”Gheorghe
Lazãr”, Sibiu;
- 1983-1984 – Comandant
pluton radio-releu, Regimentul de
transmisiuni Someæeni, jud. Cluj.
Limbi strãine: englezã, francezã.
Pasiuni: lectura,muntele.
Apreciazã: respectul pentru lucrul
bine fãcut, punctualitate, onestitate.
Detestã: lipsa de implicare,
superficialitatea în viaåã æi în fapte.
Pentru elevii æcolii - sã priveascã
cu încredere cãtre viitorul propriu
æi cel al PFR æi sã munceascã
perseverent pentru a-æi clãdi o carierã
de succes în PFR.
critic prezentul æi prospectând atent
provocãrile viitorului, învaåã æi evolueazã
permanent. Nu am aæteptat niciodatã ca
de undeva, de sus, sã ni se spunã ce sã
facem sau cum sã facem. În baza acestei
noi filosofii organizaåionale, am luat un
complex de mãsuri pe care spaåiul
disponibil nu-mi permite sã le dezvolt
æi detaliez. Am sã prezint doar câteva,
precizând faptul cã majoritatea au fost
noutãåi la nivelul instituåiilor similare
din ministerul nostru. Astfel, suntem
prima æcoalã care a identificat nevoile
de instruire æi prin aceasta a proiectat
conåinutul învãåãmântului, pornind de
la standardul ocupaåional æi elementele
de competenåã ale nivelului de bazã al
carierei profesionale a agentului poliåiei
de frontierã. Prin aceasta am depãæit
etapa „ar fi bine sã ætie” trecând la etapa
„trebuie sã ætie” în elaborarea planurilor
de învãåãmânt æi a programelor æcolare,
fapt ce a permis formarea de agenåi
cu temeinice cunoætinåe æi deprinderi
de specialitate æi juridice, capabili sã
comunice eficient în patru limbi strãine,
fãrã complexe în faåa unui computer.
Am amintit anterior rolul benefic al
valorificãrii experienåei unor instituåii
similare de învãåãmânt din statele Uniunii
Europene, prin stabilirea æi derularea
unor programe de înfrãåire instituåionalã.
Asigurãm un pronunåat caracter practicaplicativ
procesului de învãåãmânt, prin
valorificarea potenåialului rezultat din
locaåia æcolii la o frontierã extrem de
activã, precum æi prin aæezarea pe baze
noi a stagiului de practicã desfãæurat
la toate frontierele. Utilizãm pe scarã
largã metodele activ-participative æi
intensive de învãåãmânt æi acåionãm, în
limita posibilitãåilor, pentru dezvoltarea
æi modernizarea bazei materiale a
învãåãmântului. Nu în ultimul rând,
am încercat implementarea unui stil
managerial de tip nou, care sã faciliteze
implicarea personalului în luarea deciziei
(Team Leader Management), urmãrind
atingerea unor obiective clare, posibile
æi motivante, pe termen scurt, mediu æi
lung.
- Care este pãrerea dumneavoastrã
despre nivelul activitãåii didactice din
celelalte æcoli de formare iniåialã æi
continuã a agenåilor prin comparaåie
cu æcoala Oradea? Cum apreciaåi
randamentul pe care îl vor da agenåii
proveniåi din acestea când vor ajunge
în structurile operative?
- Printre condiåiile pe care România
le are de îndeplinit pentru aderarea la
Uniunea Europeanã se regãsesc cel
puåin douã care au conexiune directã
cu instituåiile de învãåãmânt ale poliåiei
de frontierã. Este vorba de completarea
deficitului de personal æi demilitarizarea
completã a instituåiei, ambele având ca
termen limitã sfâræitul anului curent.
Pentru îndeplinirea acestor mãsuri a
fost nevoie de o creætere fãrã precedent
Frontiera - nr. 3/2006
5

Dialog
a capacitãåii de æcolarizare, atât pe
filiera directã, cât æi pe filiera indirectã a
cursurilor de iniåiere în carierã, cu cele
douã variante ale sale, transformarea
pfac în agenåi æi agenåi proveniåi din
sursã externã. Deoarece Æcoala de la
Oradea este singura acreditatã, toåi aceæti
cursanåi sunt înmatriculaåi la noi, iar
pregãtirea se face în baza planurilor de
învãåãmânt elaborate de æcoala noastrã.
Deæi, în principiu, nu este rolul meu
sã evaluez aspectele la care vã referiåi
în întrebarea dumneavoastrã, având în
vedere rolul pe care instituåia noastrã îl
are în acest proces dificil æi complex, îmi
permit sã fac câteva aprecieri. Aæa cum
am mai arãtat, o instituåie de învãåãmânt
modernã æi eficientã nu se creeazã peste
noapte. Aæ dori sã evidenåiez faptul cã
este mai uæor de reabilitat infrastructura
æcolarã æi infinit mai greu de asigurat
personal didactic performant. Este la fel
de evident cã absolvenåii unei instituåii de
învãåãmânt pregãtiåi timp de doi ani sau
un an æi jumãtate vor fi mai bine pregãtiåi
decât cei care parcurg un ciclu de
pregãtire de æase luni
sau un an. Pornind de
la aceste considerente,
putem afirma cã în
corpul profesional al
agenåilor poliåiei de
frontierã existã în acest
moment trei categorii,
cu nivele diferite de
pregãtire profesionalã
la absolvire. Este un
aspect de etapã, pe
care trebuie sã-l avem
în atenåie æi care poate
æi trebuie gestionat
corespunzãtor printr-o
strategie de dezvoltare
a resurselor umane
adecvatã. Este vorba
de instituirea æi
implementarea unui
sistem de cursuri de
carierã care sã asigure
în viitorul apropiat un
nivel uniform de pregãtire profesionalã a
agenåilor. Mãsurile luate de conducerea
Inspectoratului General al Poliåiei de
Frontierã, de subordonare directã a
instituåiilor de învãåãmânt æi de includere
a acestora într-un program de reabilitare
a infrastructurii, sunt extrem de benefice
æi necesare, creând premisele necesare
unui astfel de demers. Am acordat æi vom
acorda un sprijin total æi necondiåionat
celorlalte instituåii de învãåãmânt æi
constatãm o schimbare radicalã a
motivaåiei personalului acestora æi a
calitãåii actului didactic. Sunt optimist.
- Dacã ar depinde de dumneavoastrã,
ce schimbãri aåi face în legãturã cu
formarea agenåilor în Poliåia de Frontierã
Românã?
- Consider cã forma condiåionalã a
întrebãrii dumneavoastrã nu este în acest
moment cea mai potrivitã, deoarece chiar
depinde æi de noi tot ceea ce se transformã
în sistemul de formare æi perfecåionare a
agenåilor poliåiei de frontierã. Iniåiativele
æi propunerile instituåiei noastre sunt
primite cu foarte multã deschidere la
nivelele manageriale superioare. De
altfel, toate schimbãrile în bine care s-
au produs în æcoala noastrã nu ar fi fost
posibile fãrã sprijinul æi încrederea de
care am beneficiat permanent.
Ca orice sistem, æi sistemul de formare
a agenåilor poliåiei de frontierã poate æi
trebuie sã fie perfecåionat. Consider ca
fiind necesar, dupã acoperirea deficitului
de personal, ca sã se revinã la durata de
pregãtire de doi ani, care permite o
pregãtire temeinicã, sub toate aspectele.
Avem o fundamentare temeinic
argumentatã în acest sens, disponibilã
oricând. În al doilea rând, consider
necesarã dimensionarea capacitãåii
de formare profesionalã a Poliåiei de
Frontierã, astfel încât sã se poatã asigura
personalul necesar prin filierã directã,
bineînåeles cu excepåia personalului
din specialitãåi, care nu se formeazã în
instituåiile proprii sau ale Ministerului
Apãrãrii Naåionale. Acesta este modelul
aplicat în statele Uniunii Europene. În al
treilea rând æi legat de aspectul abordat
anterior, avându-se în vedere cã foarte
probabil va fi necesarã crearea unui
sistem al instituåiilor de formare iniåialã
æi pregãtire continuã a agenåilor poliåiei
de frontierã, ceea ce va ridica problema
elaborãrii planurilor cadru de învãåãmânt
æi a programelor æcolare într-o concepåie
unitarã, asigurarea de resurse pedagogice
(manuale, cursuri, culegeri de speåe, filme
didactice etc.), coordonarea cercetãrii
ætiinåifice æi implementarea rezultatelor
acesteia, se va impune crearea unei
structuri care sã îndeplineascã aceste
sarcini. Acest aspect ar putea fi gestionat
cel mai bine prin crearea unui Serviciu
de documentare æi resurse pedagogice
la nivelul uneia dintre instituåiile proprii
de învãåãmânt, care astfel îæi asumã rolul
de Æcoalã Naåionalã. Acesta este modelul
adoptat în state ale Uniunii Europene æi a
mai existat æi în România. În al patrulea
rând, æi promit sã mã opresc aici, am un
mare „of” legat de sistemul de admitere
în æcoalã. Conform actualei metodologii
de admitere, în afarã de evaluarea stãrii
de sãnãtate, a aptitudinilor sportive æi a
normalitãåii psihologice, care nu necesitã
schimbãri majore, ne mulåumim sã
evaluãm în cadrul probei de cunoætinåe
gradul de însuæire a gramaticii limbii
române æi nivelul de cunoaætere a
unei limbi strãine. Nu sunt evaluate
aspecte esenåiale cum sunt cele privind
motivaåia alegerii profesiei, capacitatea
de verbalizare, imaginaåia, creativitatea
æi spontaneitatea, adaptabilitatea,
capacitatea de a munci în echipã
etc. Cunoaætem în detaliu sistemul
de admitere din Germania, care este
mult mai performant, am înaintat un
documentar complet la minister, cu
propuneri concrete pe termen lung,
mediu æi scurt, însã fãrã un rezultat
concret, cel puåin deocamdatã.
- Cu siguranåã, vã confruntaåi
cu o serie de probleme în munca
zilnicã. Care sunt cele mai dificile
aspecte care vã nemulåumesc æi cum
puteåi fi sprijinit de IGPF pentru a le
rezolva?
- Existenåa problemelor æi
rezolvarea acestora este raåiunea de
a fi a managerului. Am arãtat înainte,
æi nu a fost un gest de complezenåã,
faptul cã ne-am bucurat de foarte
multã încredere æi libertate de
acåiune din partea conducerii IGPF.
Am obåinut astfel rezultate pozitive
evidente. Marea noastrã problemã,
singurul domeniu în care nu suntem
la nivelul instituåiilor similare din
statele Uniunii Europene, este legatã
de starea infrastructurii imobiliare æi
nivelul dotãrii cu mijloace tehnice.
Din fericire, lucrurile încep sã se
schimbe, sperãm radical, odatã cu
demararea, începând din acest an, a
programului de reabilitare. La sfâræitul
anului 2007 vom putea sã primim
cu fruntea sus orice reprezentant din
instituåiile æi statele partenere æi sub
acest aspect. Rog conducerea IGPF sã
analizeze cu atenåie propunerile noastre
de optimizare organizaåionalã æi o asigur
de caracterul echilibrat al tuturor acestora.
Învãåãmântul poliåienesc de frontierã, ca
prioritate naåionalã æi investiåie pe termen
lung, constituie un factor esenåial pentru
îndeplinirea calitativã a sarcinilor de
mare responsabilitate ce revin acum æi
în perspectivã Inspectoratului General al
Poliåiei de Frontierã Române.
A consemnat
Marius IONESCU
6 Frontiera - nr. 3/2006

EVALUARE LA NIVEL MINISTERIAL
În perioada 23-25 februarie a.c., o
delegaåie a Poliåiei de Frontierã Române,
condusã de chestorul de poliåie Vasile
Moåoc, a participat la Sarajevo, în Bosnia æi
Heråegovina, la “Cea de-a treia conferinåã
anualã de evaluare la nivel ministerial”,
organizatã de cãtre Centrul de la Geneva
pentru Controlul Democratic al Foråelor
Armate (DCAF) æi Ministerul Securitãåii
din Bosnia æi Heråegovina.
La lucrãri au participat reprezentanåi
ai ministerelor de interne æi poliåiilor de
frontierã din urmãtoarele state: Albania,
Bosnia æi Heråegovina, Macedonia,
Uniunea Serbia-Muntenegru, Croaåia,
Polonia, Ungaria æi România. De asemenea,
au mai participat reprezentanåi ai Centrului
pentru Controlul Democratic al Foråelor
Armate, Delegaåiei Comisiei Europene în
Bosnia æi Heråegovina æi reprezentanåi ai
FRONTEX .
Seminarul a debutat cu o serie de
expuneri ale reprezentanåilor Bosniei æi
Heråegovinei, urmate de un discurs al
ambasadorului Michael B. Humphreys,
æeful delegaåiei Comisiei Europene în
Bosnia æi Heråegovina, care au subliniat
Douã autoutilitare abandonate, 92.341
pachete de åigãri din Ucraina æi doi
cetãåeni ucraineni amendaåi cu 100.000
lei noi. Acestea au fost coordonatele unei
nopåi æi zile care au dat de furcã poliåiætilor
de frontierã sãtmãreni.
În noaptea de 16 spre 17 martie a.c.,
la Sectorul PF Halmeu a fost declanæatã
o amplã acåiune pentru combaterea
fenomenului de contrabandã cu åigãri. Pe
comunicaåia Halmeu – Halmeu Vii, poliåiætii
de frontierã au semnalizat pentru oprire la
control douã autoutilitare înmatriculate
în Ucraina. La vederea colegilor noætri,
urmãtoarele: importanåa integrãrii R.
Bosnia æi Heråegovina în NATO æi
potenåiala integrare în Uniunea Europeanã,
nevoia de cooperare regionalã, necesitatea
realizãrii unei armonizãri legislative a
åãrilor din zona Balcanilor de vest în
structura adoptatã de Uniunea Europeanã,
adoptarea unei strategii privind securizarea
frontierelor, necesitatea cooperãrii cu
experåi din statele membre UE, importanåa
dezvoltãrii poliåieneæti a åãrilor din Europa
de Est, prin intermediul unui cadru legislativ
privind vizele, imigranåii æi persoanele care
solicitã azil.
În partea a doua a seminarului au
continuat prezentãrile reprezentanåilor
autoritãåilor mai sus menåionate, cu accent
pe importanåa structurii Poliåiei de Frontierã æi
pe implementarea managementului integrat
al frontierelor statelor vizate, în scopul
de a diminua sentimentul de insecuritate
al cetãåeanului. Un alt aspect central a
fost legat de importanåa demilitarizãrii
structurilor Poliåiilor de Frontierã din zona
Balcanilor de Vest, Ungaria asumându-æi pe
aceastã cale rolul de potenåial coordonator
al respectivului proces.
ÅIGÃRI ÎN VALOARE DE
92.000 EURO
æoferii celor douã maæini au abandonat
autoutilitarele, au lãsat cheile în contact æi
au fugit spre linia de frontierã. Totul pentru
cã maæinile erau ticsite cu åigãri provenite
din Ucraina. Marfa era minuåios aæezatã în
autovehicule, în aæa fel încât doar æoferul
mai avea loc în maæinã. Baxurile
cu åigãri aæezate pe scaunul din
dreapta faåã erau acoperite cu
o pânzã neagrã, în aæa fel încât
încãrcãtura sã nu fie vizibilã, iar
geamurile din lateral erau fumurii
tocmai pentru a nu fi observatã
marfa.
La inventariere, poliåiætii de
frontierã au constatat cã, în total,
este vorba despre 92.341 pachete
de åigãri cu timbru ucrainean.
Toatã comuna a fost "rãscolitã"
de poliåiætii de frontierã sãtmãreni
care, în cursul zilei, au reuæit sã
dea de urma æoferilor fugari, doi
tineri din Ucraina, care au adus
åigãrile în România pentru a le
comercializa.
Valoarea bunurilor în vamã depãæeæte
suma de 92.000 euro. Åigãrile au fost
confiscate de Garda Financiarã, care i-a æi
amendat pe cei doi ucraineni cu suma de
100.000 lei noi.
Oana TOTOREAN,
purtãtor de cuvânt al IJPF Satu Mare
În acest context, chestorul de poliåie
Vasile Moåoc a prezentat progresele
Poliåiei de Frontierã Române realizate în
anul 2005, în scopul de a intensifica astfel
cooperarea la nivelul instituåiilor similare
din zona Balcanilor de vest.
Ca urmare a participãrii delegaåiei
Poliåiei de Frontierã Române la aceastã
conferinåã de evaluare s-au pus bazele unui
parteneriat viabil între åara noastrã æi Centrul
de la Geneva pentru Controlul Democratic
al Foråelor Armate, România urmând a fi
inclusã pe viitor în programele desfãæurate
de aceastã agenåie internaåionalã în
domeniile educaåiei, formãrii continue æi
profesionalizãrii personalului. Tot în urma
discuåiilor bilaterale purtate între chestorul
de poliåie Vasile Moåoc æi generalul maior
Samu Istvan, directorul general în cadrul
Comandamentului Naåional al Grãnicerilor
din Republica Ungarã, s-a ajuns la un acord
privind viitoarea implementare a unui
program privind cooperarea operativã între
cele douã state, program care urmeazã a
se desfãæura în luna martie a.c.
Frontiera - nr. 3/2006
Valentin NICULESCU
AUTOTURISM
CU PROBLEME
Peste 9.000 de pachete de åigãri,
în valoare de aproximativ 20 000 lei
noi, au fost descoperite de poliåiætii de
frontierã cãrãæeni, într-un autoturism
abandonat în afara localitãåii, în noaptea
de 13/14 martie a.c.
Æoferul autoturismul se îndrepta
dinspre Reæiåa, cu vitezã, spre localitatea
Oraviåa, iar la vederea poliåiætilor de
frontierã a virat brusc æi s-a întors din
drum, încercând sã disparã. Echipajul
poliåiei de frontierã a pornit în
urmãrirea lui æi, dupã aproximativ 30
de minute, poliåiætii de frontierã au
gãsit autoturismul urmãrit, abandonat
pe marginea drumului. În acesta se
observa un numãr impresionant de
cartuæe de åigãri.
Cu sprijinul lucrãtorilor din cadrul
IPJ Caraæ Severin, poliåiætii de frontierã
au stabilit identitatea proprietarului,
însã au avut æi surpriza sã afle faptul cã
autoturismul fusese declarat furat nu cu
mult timp în urmã.
A doua zi, la deschiderea
autoturismului s-au gãsit 9.900
pachete de åigãri, mãrci strãine,
diferite, valoarea acestora ridicânduse
la peste 20.000 lei noi.
Viorel ALEXE
purtãtor de cuvânt al DPF Timiæoara
7

Analizã
Cooperare privind traficul de fiinåe umane
În perioada 28 februarie - 2 martie
a.c., la Gura Humorului, judeåul
Suceava, Poliåia de Frontierã Românã, în
colaborare æi cu sprijinul logistic al Biroului
Departamentului de Justiåie din cadrul
Ambasadei Statelor Unite ale Americii la
Bucureæti, a organizat un seminar regional
cu tema ”Cooperarea transfrontalierã în
combaterea traficului de fiinåe umane”,
la care au participat reprezentanåi ai
instituåiilor cu competenåe în combaterea
æi prevenirea traficului de fiinåe umane
din România, Republica Moldova æi
Ucraina. Astfel, pe lângã delegaåia Poliåiei
de Frontierã, condusã de chestorul Vasile
Moåoc, adjunct al inspectorului general
al PFR, au mai fost prezenåi directorul
Direcåiei de combatere a migraåiei ilegale,
comisar-æef Gheorghe Tiron, ofiåeri din
cadrul Serviciului de combatere a traficului
de persoane æi din structurile teritoriale
corespondente din cadrul DPF Iaæi, DPF
Rãdãuåi, IJPF Satu-Mare. Au fost invitaåi æi
ofiåeri cu funcåii de conducere din DGCCO
(sediul central) æi brigãzile teritoriale
de combatere a crimei organizate,
ofiåeri din cadrul Poliåiei Transporturi,
reprezentanåi ai Ministerului de Justiåie,
judecãtori, procurori DIICOT, Organizaåia
Internaåionalã pentru Migraåie, Programul
Naåiunilor Unite pentru Dezvoltare,
organizaåii non-guvernamentale, procurori,
poliåiæti de frontierã æi poliåiæti din Moldova
æi Ucraina.
De asemenea, în cadrul seminarului
au mai fost prezenåi ataæaåii de interne
români ai Ambasadelor României la Kiev
æi Chiæinãu, consulul general æi consulul
României la Cernãuåi, ofiåerii de legãturã
ucrainean æi moldovean de la Centrul
SECI, reprezentanåi ai Ambasadelor SUA
la Bucureæti, Kiev æi Chiæinãu æi ofiåeri
FBI din cadrul Centrului SECI.
Pe parcursul reuniunii au fost
abordate subiecte de interes, precum:
prezentarea cadrului legislativ æi
instituåional în domeniul prevenirii
æi combaterii traficului de fiinåe
umane, modalitãåile de identificare æi
referire a victimelor de cãtre Poliåia de
Frontierã æi DGCCO cãtre centrele de
adãpost, precum æi tehnici de audiere
a victimelor, activitãåile Oficiului de
protecåie a martorilor æi modalitãåile
prin care o persoanã poate deveni
martor protejat.
Fiecare delegaåie a prezentat
cazuri soluåionate pe linia combaterii
traficului de persoane, care se
refereau la investigarea, mãsurile
luate în colaborare cu parchetul æi
celelalte structuri responsabile pentru
documentarea activitãåii infracåionale a
reåelei, arestarea membrilor, confiscãri,
condamnarea, asistenåa acordatã
victimelor.
Au fost dezbãtute aspecte referitoare
la reåeaua celor 100 de judecãtori
specializaåi în judecarea cauzelor de
trafic cu persoane la nivel naåional,
fiind identificate disfuncåionalitãåi pe
relaåia de cooperare poliåie - parchet,
pe de o parte, æi judecãtori, fapt ce conduce
la soluåii de achitare a inculpaåilor æi
punerea în pericol a victimelor.
De asemenea, organizaåia nonguvernamentalã
„Generaåie Tânãrã”
din Timiæoara a adus critici procurorilor
care investigheazã cazuri de trafic de
Sesizaåi faptele de corupåie ale pesonalului MAI
la 0800.806.806 - linie telefonicã gratuitã a Direcåiei
Generale Anticorupåie
Corupåia - aceastã caracatiåã cãreia
trebuie sã-i tãiem treptat toate tentaculele
– ne priveæte pe toåi. Æi nu putem scãpa de
ea fãrã implicarea cetãåenilor, a fiecãruia
dintre noi.
Este aæadar bine de ætiut cã orice
faptã de corupåie ce priveæte personalul
M.A.I., poate fi sesizatã la telverde
0800.806.806.
În privinåa protecåiei personalului
din cadrul autoritãåilor publice, care
semnaleazã încãlcãri ale legii, Parlamentul
a aprobat Legea nr. 571 din 14.12.2004.
privind protecåia personalului din
autoritãåile publice, instituåiile publice æi
din alte instituåii care semnaleazã încãlcãri
ale legii. Aceasta reglementeazã unele
mãsuri de protecåie a persoanelor ce au
persoane, pentru cã existã sincope în
audierea victimelor, chiar cu acuze cã unii
procurori ar tergiversa anumite cazuri de
trafic de persoane în înåelegere cu avocaåii
traficanåilor.
Discuåii contradictorii s-au mai purtat,
referitor la audierea repetatã a victimelor
æi confruntarea cu traficanåii, ceea ce
presupune un nou æoc pentru victimã,
care uneori duce la o eventualã schimbare
a declaraåiei victimei.
Chestorul Vasile Moåoc a menåionat
cã este importantã operaåionalizarea
Centrului Trilateral de la Galaåi æi a fãcut
apel la cele douã delegaåii sã-æi trimitã
ofiåeri de legãturã la acest centru pentru
realizarea unui schimb de date æi informaåii
mai eficient.
Pe parcursul acestei întâlniri, Poliåia
de Frontierã a primit aprecieri din partea
organizaåiilor internaåionale æi nonguvernamentale
pentru sprijinul acordat în
referirea victimelor traficului cãtre centrele
de asistenåã.
Gazdele au organizat, pe parcursul
seminarului, æi o vizitã la mãnãstirile
Voroneå æi Moldoviåa, invitaåii fiind
încântaåi de originalitatea æi frumuseåea
locurilor bucovinene.
Ionuå SMARANDACHE
reclamat ori au sesizat încãlcãri ale legii
în cadrul autoritãåilor publice, de cãtre
persoane cu funcåii de conducere sau de
execuåie din cadrul administraåiei publice
centrale æi locale.
Nu trebuie aæadar sã bãgãm capul
în nisip ca struåul, atunci când vedem o
încãlcare a legii. Dimpotrivã, trebuie sã o
facem publicã, pentru cã æi legea este de
partea noastrã.
Æi încã ceva: dacã nu vom conætientiza
faptul cã fiecare dintre noi poate æi trebuie
sã contribuie la distrugerea tentaculelor
acestei caracatiåe numitã corupåie, atunci
toatã strãdania instituåiilor abilitate cu
eradicarea corupåiei poate deveni sterilã.
Sã nu uitãm cã doar împreunã vom
reuæi!
8 Frontiera - nr. 3/2006

Ætiri
Filierã de traficanåi de moarte albã destrãmatã
Ofiåeri din cadrul Direcåiei de Combatere
a Infracåionalitãåii Transfrontaliere din
IGPF, sub coordonarea æi cu participarea
procurorilor Parchetului de pe lângã Înalta
Curte de Casaåie æi Justiåie – DIICOT, au
reuæit, în colaborare cu ofiåeri ai Serviciului
Român de Informaåii, destructurarea unei
filiere româno-turce de traficanåi de droguri
(dupã o monitorizare de aproximativ douã
luni), care introduceau æi comercializau în
România importante cantitãåi de heroinã.
În urma unor flagrante organizate în mai
multe locaåii, în decursul a trei zile, au fost
identificaåi zece membri ai reåelei, dintre
care patru au fost, deja, arestaåi.
Acåiunea s-a desfãæurat astfel: în 22
martie a.c., în urma unor informaåii intrate în
posesia ofiåerilor Direcåiei de Combatere a
Infracåionalitãåii Transfrontaliere (DCIT) din
cadrul IGPF, unul din membrii grupului de
traficanåi urma sã primeascã 2,5 kilograme
de heroinã, ce trebuia sã fie introdusã
în România, cu un autocar de transport
de persoane, prin Punctul de Trecere a
Frontierei Giurgiu - Rutier. Aici s-a deplasat
o echipã a DCIT – Serviciul de Combatere a
Traficului cu Substanåe Interzise, împreunã
cu procurori din cadrul Parchetului de pe
lângã Înalta Curte de Casaåie æi Justiåie -
DIICOT pentru efectuarea flagrantului.
În ziua urmãtoare, în jurul orei 4
dimineaåa - la intrarea în åarã, s-a prezentat
autocarul ce facea obiectul informaåiei.
Acesta aparåinea unei firme româneæti de
transport internaåional de persoane æi era
condus de doi cetãåeni turci æi un cetãåean
român. Imediat, au fost demarate verificãri
amãnunåite ale vehiculului, pasagerilor æi
bagajelor acestora. În cala autocarului,
poliåiætii de frontierã, cu sprijinul autoritãåilor
vamale, au gãsit un sac de rafie în care se
afla un motor electric, iar în interiorul
acestuia, în locul rotorului æi al statorului,
poliåiætii de frontierã ai DCIT au descoperit
5 pachete ce conåineau 2,535 kilograme de
heroinã. Întrucât coletul nu aparåinea nici
unuia dintre cei aflaåi în autocar, ci se afla
pe lista pachetelor ce urmau sã fie ridicate
de la sediul firmei de transport, s-a decis
efectuarea unei livrãri supravegheate cãtre
destinatarul iniåial.
Pentru ridicarea coletului, la sediul
societãåii de transport s-au prezentat
cetãåeanul turc Halil Deveci æi prietena
acestuia, care au fost reåinuåi, în urma unui
flagrant organizat de poliåiætii de frontierã
ai DCIT – IGPF, asupra acestora gãsinduse
motorul în care erau disimulate cele 2,5
kilograme de heroinã.
Ofiåerii DCIT – IGPF au
continuat verificãrile asupra
autocarului respectiv, în interiorul
acestuia descoperindu-se locuri
special amenajate æi extrem de greu
accesibile sau detectabile, folosite,
de regulã, pentru ascunderea “mãrfii”
transportate.
În cadrul acåiunilor desfãæurate de
ofiåerii care s-au ocupat de acest caz,
a mai fost depistat æi, ulterior, reåinut,
cetãåeanul turc Orak Tevfic, membru
al reåelei æi prieten al lui Halil Deveci,
care efectua diverse operaåiuni cu heroinã
procuratã de acesta din urmã.
În baza unor informaåii potrivit
cãrora cetãåeanul turc Halil Deveci a
mai introdus, prin aceastã metodã, alte
cantitãåi de heroinã care, ulterior, au
ajuns la Cernavodã, o echipã de ofiåeri
din cadrul DCIT – IGPF s-a deplasat în
localitatea respectivã, unde l-au contactat
pe Alexandru D., un alt apropiat al grupãrii,
în locuinåa cãruia au fost gãsite alte æase
motoare electrice æi electromotoare care
prezentau aceleaæi caracteristici ca æi cel
descoperit la Giurgiu, fiind goale în interior
æi pregãtite pentru transportul drogurilor.
Având în vedere datele obåinute în
urma activitãåilor informativ-operative
realizate, ofiåerii DCIT – IGPF s-au deplasat
la Bucureæti, unde au fost identificaåi
Laurenåiu Dragomir, zis “Nicu”, æi Vasilica
Dragomir, zisã “Carmen”, binecunoscuåi
dealeri de heorinã din zona Ferentari.
Poliåiætii de frontierã ai Serviciului
de Combatere a Traficului cu Substanåe
Interzise din cadrul IGPF au supravegheat
îndeaproape deplasarea inculpaåilor
sus-numiåi, pânã la Cernavodã æi înapoi,
deplasare efectuatã de cãtre inculpaåi cu un
autotursim marca BMW seria 7. Ofiåerii IGPF
au organizat un alt flagrant, în urma cãruia
au fost reåinuåi cei doi dealeri bucureæteni,
împreunã cu alåi patru acoliåi ai acestora,
chiar în momentul în care membrii filierei
de traficanåi de droguri se pregãteau sãæi
însuæeascã una dintre maæinile de lux
aparåinând învinuitului Deveci Halil (pentru
a-æi acoperi “pierderea” suferitã în urma
“demontãrii” transportului de stupefiante).
Autoritãåile au trecut la executarea
autorizaåiei de percheziåie obåinutã pentru
domiciliul soåilor Dragomir. Învinuiåii
deåin o vilã ce se întinde pe perimetrul a
trei numere cadastrale, are 20 de camere,
este dotatã cu aparatura electronicã æi
electrocasnicã de ultimã generaåie, inclusiv
sistem de supraveghere audio-video, salã de
cinema etc. Iar toate acestea, în condiåiile în
care cei doi nu au ocupaåie, iar unica sursã
de venit declaratã este un mic magazin aflat
la aceeaæi adresã, însã în care nu a fost gãsitã
nici un fel de marfã. Limuzina aparåinând
familiei Dragomir, BMW seria 765, din anul
2005 a fost indisponibilizatã.
În 26 martie a.c., la ora 6 dimineaåa,
a mai fost efectuatã o percheziåie în
locuinåa lui Halil Deveci – apartament
închiriat într-o zonã centralã din Capitalã
– unde s-au mai gãsit aproximativ 1,020
kilograme de heroinã, 4 grame de cocainã
æi 3 kilograme de cofeinã (folositã pentru
diluarea heroinei), suma de 4.600 de euro,
douã motoare electrice folosite ca mijloc de
disimulare pentru droguri, douã matriåe æi o
presã destinate confecåionãrii calupurilor de
heroinã, un cântar de precizie, precum æi
alte ustensile folosite de acesta în realizarea
scopului infracåional: benzi adezive, unelte,
chei mecanice etc.
În dosarul instrumentat de procurorii
Direcåiei de Investigare a Infracåiunilor
de Crimã Organizatã æi Terorism, din
cadrul Parchetului de pe lângã Înalta
Curte de Casaåie æi Justiåie, sunt cercetate
zece persoane, dintre care patru au fost
deja reåinute (Halil Deveci, Orak Tevfic,
Laurenåiu æi Vasilica Dragomir). În total,
au fost descoperite 3,550 kilograme de
heroinã, trei kilograme de cofeinã, nouã
motoare electrice folosite la transportul
drogurilor æi douã autoturisme de lux
marca BMW, precum æi sume în lei æi
valutã – aproximativ 11.000 euro, gãsite
asupra celor în cauzã.
Frontiera - nr. 1/2006
Diana PROTOPOPESCU
9

Ætiri
LA DRUM CU… MAÆINI NEÎNMATRICULATE!
În data de 24 februarie a.c., elementul PF
format din subcomisarii Liviu Gheorghiåã,
Constantin Cristea æi agentul æef adjunct
Jane Tecsila - toåi din cadrul Sectorului PF
Bechet, precum æi elevul Bogdan Fuior,
au oprit pentru control în localitatea
Dãbuleni, judeåul Dolj, autoturismul
marca VW cu numãrul de înmatriculare
DAHSK501, condus de cãtre cetãåeanul
român P.M.,
de 50 de ani
(foto 1).
F i i n d u - l e
p r e z e n t a t e
documentele
autovehiculului
æi efectuând un
sumar control
exterior al
1
autoturismului,
poliåiætilor de
frontierã doljeni
le-au pãrut suspecte câteva elemente, care
indicau faptul cã actele autovehiculului
sunt false iar mijlocul de transport
este radiat din circulaåie în Germania
2
3
(foto 2: Constantin Cristea æi Ionel Æchiopu).
De asemenea, calitatea hârtiei talonului
de înmatriculare era diferitã de cea a
materialului special NEOBOND din
care sunt confecåionate aceste documente
emise de autoritãåile germane (foto 3); la
documentul de asigurare internaåionalã
auto tip carte verde, rubricile 5 æi 6 nu erau
completate, iar la rubrica 7 era menåionat
numãrul de înmatriculare al mijlocului de
transport, în locul datelor de identitate ale
proprietarului autoturismului; la plãcuåele
10 Frontiera - nr. 3/2006
cu numãrul de înmatriculare, placheta care
indica data de expirare a verificãrii tehnice
era de culoare verde æi indica „decembrie
2006”, iar placheta care indica data de
expirare a verificãrii noxelor era roæie æi
indica „decembrie 2005”
(foto 4 æi 5).
Autoturismul a fost
verificat prin Punctul de
Contact Oradea, care în
mod operativ a comunicat
cã acest mijloc de transport
fusese radiat din circulaåie
încã din anul 2005.
5
La câteva zile,
subcomisarul Constantin
Cristea, agentul æef adjunct
Jane Tecsila, împreunã cu agenåii
Sorin Chiriåoiu æi Cristinel Amza au
oprit pentru control în localitatea Murta
autoturismul marca Peugeot cu numãrul
de înmatriculare LAUYO791, condus de
cãtre B.G., de 20 ani, din comuna Sadova,
judetul Dolj (foto 6).
6
Æi de aceastã datã, poliåiætii de frontierã
au fost foarte atenåi atât la documentele
de înmatriculare
ale autoturismului, 7
cât æi la cele douã
plãcuåe cu numãrul
de înmatriculare,
stabilind, în
urma verificãrilor
efectuate, faptul
cã: documentul
de asigurare
internaåionalã
auto tip „carte
verde” prezenta
elemente de
fals (foto 7),
întrucât nu era
m e n å i o n a t ã
seria poliåei
8
de asigurare; talonul de
înmatriculare al autoturismului
era fals, nefiind confecåionat din
materialul special NEOBOND, iar
dimensiunea acestuia era diferitã cu
2 mm de cea a celui autentic (foto
8); la plãcuåele de înmatriculare,
plachetele care indicã data de
expirare a verificãrii tehnice æi
4
a verificãrii noxelor sunt de
dimensiuni diferite, iar stema
landului care figureazã pe
cele douã plãcuåe cu numãrul
de înmatriculare
aparåin Munchenului,
în vreme ce 9
acest autoturism,
dupã numãrul
de înmatriculare,
ar aparåine altui
land (foto 9).
Autoturismul
a fost verificat
prin Punctul
de contact Oradea, care a comunicat
cã acesta a fost radiat din circulaåie în
Germania în cursul anului 2004.
Conducãtorilor celor douã autoturisme
li s-au întocmit acte premergãtoare
de cercetare penalã pentru sãvâræirea
infracåiunilor de punere în circulaåie a
unui mijloc de transport neînmatriculat
æi cu numãr fals de înmatriculare.
De asemenea, în conformitate cu
prevederile art. 286 alin. 2 litera a æi art.
375 al. 1 din Regulamentul de aplicare
a Codului vamal al
României, Serviciul
de Supraveghere
Vamalã Craiova a
dispus reåinerea celor
douã autoturisme
(în valoare totalã de
aproximativ 30.000
RON), în vederea
reglementãrii situaåiei
vamale a acestora.
Constantin CRISTEA,
Ionel ÆCHIOPU

Braconieri „vânaåi” de poliåiætii de frontierã
Timpul ceåos, zãpada mare æi frigul
pãtrunzãtor sunt, de multe ori, aliaåii
celor certaåi cu legea. Aæa au gândit
pesemne doi amatori de vânat, care æi-au
încercat norocul la cerb, în speranåa cã
n-or sã fie chiar ei depistaåi de poliåiætii de
frontierã aflaåi în misiune. Cum socoteala
de acasã nu este egalã cu cea din târg,
ei au fost surprinæi asupra faptului, iar
pofta de vânat s-a transformat în poftã
de libertate.
În urma unei acåiuni comune
desfãæurate de poliåiætii de frontierã din
cadrul SPF Salonta - IJPF Bihor æi SPF
Vãræand - IJPF Arad, a fost depistat, pe
malul stâng al râului Criæul Negru, un
cetãåean care avea asupra sa o raniåã
plinã æi un trofeu de cerb lopãtar. Întrucât
acesta se deplasa pe digul de protecåie
spre localitatea Iermata Neagrã, judeåul
Arad, s-a trecut la urmãrirea acestuia,
ocazie cu care a fost reåinutã o altã
persoanã, identificatã ca fiind Carol K.,
de 53 de ani, domiciliat în localitatea
Ant, jud. Bihor, care a trecut Râul Criæ,
cu o plutã æi a preluat trofeul de la prima
persoanã observatã.
În urma cercetãrilor efectuate,
precum æi a datelor transmise poliåiætilor
de frontierã din cadrul S.P.F. Vãræand,
aceætia au declanæat o acåiune specificã,
ocazie cu care a fost identificatã æi
reåinutã æi cea de-a doua persoanã
implicatã, Csongor V., de 28 de ani,
domiciliat în localitatea Ant, jud.
Bihor. Acesta transporta într-un bagaj
aproximativ 10- 15 kg de carne, despre
care a declarat cã “este carne de oaie pe
care a achiziåionat-o de la o fermã aflatã
în apropiere”.
La domiciliul celui din urmã a fost
descoperitã cantitatea de aprox. 25-30
kg de carne, având acelaæi aspect cu
aceea aflatã în bagaj æi care avea fire de
pãr de culoare maro, specific cerbului
lopãtar. A fost sesizat Ocolul Silvic
Chiæineu - Criæ, care a trimis o echipã
de lucrãtori, moment în care persoana în
cauzã a recunoscut cã întreaga cantitate
de carne gãsitã la el acasã provine de la
un cerb lopãtar, pe care l-a gãsit prins
într-o capcanã lângã frontierã.
De asemenea, acesta a mai precizat
cã pulpa din faåã a dat-o unui cioban
de la o stânã din apropierea locului
unde a gãsit cerbul, care l-a æi ajutat
la uciderea æi tranæarea animalului,
efectivele Poliåiei Chiæineu-Criæ
urmând sã-l identifice æi sã-l audieze
pe respectivul în vederea stabilirii
implicãrii acestuia în cele descrise
mai sus.
Carnea, pielea æi trofeul cerbului
au fost sigilate æi ridicate în vederea
expertizãrii de cãtre lucrãtori ai
Serviciului Arme, Explozibili,
Substanåe Toxice din cadrul I.P.J. Arad,
care i-au sancåionat contravenåional
pe cei doi reåinuåi pentru sãvâræirea
faptei prevãzute de art. 24 lit. k, din
Legea nr. 103/1996, cu suma de 1.000
RON, ambii fiind predaåi de poliåiætii de
frontierã lucrãtorilor SAEST din cadrul IPJ
Arad în vederea continuãrii cercetãrilor
sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de
braconaj.
Mircea CHIOREAN
Mii de CD-uri æi DVD-uri
piratate confiscate
În ziua de 12 martie a.c, acåionând
în baza unor informaåii, ofiåeri æi agenåi
din cadrul DPF Iaæi, IJPF Iaæi æi IJP
Iaæi, au identificat, într-un târg din
municipiul Iaæi, opt persoane aflate în
plinã activitate comercialã cu CD-uri æi
DVD-uri piratate.
Totul a început cu investigarea,
timp de câteva zile, de cãtre poliåiætii
de frontierã ieæeni, a modului în care
ajung sã fie vândute în târgurile din Iaæi,
CD-uri æi DVD-uri piratate cu jocuri,
ultimele hit-uri ale maneliætilor
autohtoni dar æi filme care ruleazã
de câteva sãptãmâni în Occident
sau chiar producåii recent premiate
cu Oscar.
Poliåiætii de frontierã au
aflat cã, la înåelegere cu aceæti
«comercianåi de piratate», pe bazã
de recomandare, oricine îæi poate
procura, dupã preferinåã, CD-uri
æi DVD-uri la preåuri mult mai
mici decât cele practicate de magazinele
specializate. De asemenea, poliåiætii de
frontierã au intrat
în posesia regulilor
acestui tip de comerå æi
au încercat sã identifice
protagoniætii.
Având informaåiile necesare, poliåiætii
de frontierã au aæteptat momentul oportun
æi au chemat la colaborare æi poliåiætii.
Astfel, la un moment de vârf al comeråului
cu produsele vizate, comercianåii au fost
înconjuraåi de oamenii legii, care au
descoperit 4.699 de CD-uri æi DVD-uri,
susceptibile a fi contrafãcute.
În urma verificãrilor efectuate în
comun, autoritãåile au stabilit cã valoarea
celor 4.699 de CD-uri æi DVD-uri este de
1,7 miliarde de lei vechi, dacã acestea ar
fi fost vândute la preåul pieåei.
Tinerii comercianåi, cu vârste cuprinse
între 17 æi 32 de ani, domiciliaåi pe raza
judeåului Iaæi, au declarat cã întreaga marfã
este «producåie proprie» æi cã au «investit
bani æi timp» în piratarea respectivelor
bunuri, tocmai pentru a obåine profituri
substanåiale, într-o perioadã cât mai
scurtã.
CD-urile æi DVD-urile au fost ridicate
æi trimise spre expertizare, iar celor opt
ieæeni li s-au întocmit dosare penale
pentru sãvâræirea de infracåiuni la regimul
dreptului de autor æi drepturilor conexe,
prevãzute de Legea nr. 8/1996, completatã
æi modificatã de OUG nr. 123/2005.
Frontiera - nr. 3/2006
Vasilica TÃTARU
11

Reportaj
Oraæul dintre vii
Luni, 13 martie, România era în plinã
iarnã. Ziarele æi televiziunile prezentau
imagini cu drumuri blocate de nãmeåi
având chiar æi doi metri înãlåime. Viscolul
extrem de puternic æi ninsorile fãceau,
pe multe drumuri, imposibilã intervenåia
„drumarilor”. În Mehedinåi inundaåiile
aduceau în actualitate imagini æocante,
cu puhoaie de ape care se revãrsau
luând drumuri æi spintecând pãmântul.
Ne readuceau în minte potopul din
urmã cu un an. Vorbeam între noi æi
ne gândeam: iar avem parte de vreme
proastã æi peripeåii în misiune. Oare
vom reuæi sã ne îndeplinim ce ne-am
propus? De cum am trecut de Râmnicu
Sãrat, mergând spre Huæi, am început sã
simåim foråa iernii. Dupã multe opriri în
zone de câmpie, unde vizibilitatea era
sub un metru (foto 1) æi aveai senzaåia
cã vei fi ridicat cu maæina pentru a fi
aruncat undeva departe de un monstru
care parcã aduna de peste tot aerul în
pieptu-i uriaæ, revãrsându-l cu putere
asupra ta, am realizat, pentru a nu ætim
câta oarã, cã natura nu poate fi supusã.
Ca un fãcut, la aproximativ 50 km
de Huæi, vântul s-a oprit, credeam noi,
pentru a-æi mai trage un pic sufletul. L-
am pãcãlit æi ne-a aæteptat sã ajungem
în "Oraæul dintre vii". Aici nu ni se mai
putea întâmpla nimic.
Inspectorat încadrat 99,99%
Prima oprire în cadrul inspectoratului
a fost în biroul æefului, comisarul-æef
Niåã Calancea, care ne-a întâmpinat
cu zâmbetul pe buze æi cu dorinåa
manifestã de a realiza un reportaj cât
mai cuprinzãtor despre structura pe care
o manageriazã. La rându-ne am zâmbit
æi ne-am bucurat sã vedem un æef care
doreæte sã prezentãm cât mai detaliat
structura æi oamenii pe care-i conduce.
Mai ales cã, de acum, încadrarea se
apropie de 100% æi aveam ce discuta,
pentru cã acest lucru are pãråi bune dar
æi mai puåin bune.
Am aflat despre realizãrile æi
problemele cu care se confruntã colegii
noætri vasluieni, activitãåile derulate
la nivelul inspectoratului, în special
rezultatele în domeniul operativ æi
încadrarea cu personal. Astfel, de la
începutul anului æi pânã la data de
12 martie a.c., au fost identificate æi
anihilate trei reåele de trafic cu persoane,
conduse de patru cetãåeni români care
au racolat tinere din
judeå pentru a le trafica
în spaåiul Schengen.
Au fost constatate zece
infracåiuni de trecere
ilegalã a frontierei de
stat, în principal prin
folosirea de paæapoarte
care anterior au fost
declarate nule, dar au
fost descoperite æi trei
paæapoarte falsificate
(douã slovace æi unul
2
bulgãresc).
În domeniul
contrafacerilor æi
dreptului de autor
au fost descoperite
æi indisponibilizate
bunuri în valoare
totalã de 23 miliarde
lei vechi, atât în PTF
cât æi la frontiera
verde, iar în domeniul
autoturismelor de lux
furate s-au descoperit
douã maæini, în
valoare de 2,181
miliarde lei vechi. Au
mai fost identificate,
1
indisponibilizate æi
predate structurilor
vamale alte æapte
autoturisme care nu respectau regimul
vamal. Statistic, în perioada analizatã
au fost întocmite la nivelul IJPF Vaslui
32 dosare penale, cu 43 persoane
cercetate, 66 infracåiuni æi 886 fapte
contravenåionale constatate, aplicânduse
amenzi în valoare de aproximativ 955
milioane lei vechi.
Întrucât la inspectorat se desfãæura
un control am convenit cu inspectorul
æef sã continuãm discuåia a doua zi
dimineaåa æi, cum peste douã zile
urma sã aibã loc la Bucureæti susåinerea
examenului pentru ocuparea funcåiei de
prim-adjunct, am stabilit ca în ultima zi
a misiunii sã punctãm câteva concluzii
ale reportajului nostru æi sã cunoaætem
„mâna dreaptã” a æefului de inspectorat,
cel care va conduce, practic, activitatea
operativã a structurii.
SPF Huæi
Însoåiåi de purtãtorul de cuvânt al IJPF
Vaslui, comisarul Mihai Amurãriåei, luni
seara, în prima zi a misiunii noastre, am
asistat la schimbarea turei de serviciu la
sediul SPF Huæi (foto 2) æi am discutat
cu colegii care intrau în turã. Toåi sunt
motivaåi în ce priveæte munca pe care
o desfãæoarã æi, la capitolul dorinåe, un
loc fruntaæ îl reprezintã alocarea unei
cantitãåi mai mari de combustibil pentru
autoturismele din dotare. Este foarte
important, mai ales cã æi experåii UE care
au vizitat frontiera de est au observat cã
avem numeroase mijloace de mobilitate,
dar acestea au puåini kilometri rulaåi,
sub 40% din normal. Cei 23 de sergenåi
care-æi desfãæoarã activitatea la Huæi, prin
vocea celor prezenåi la discuåii, sperã ca
anul acesta, dupã bacalaureat, sã devinã
agenåi. Alte aspecte pe care forurile
superioare trebuie sã le rezolve sunt
3
12 Frontiera - nr. 3/2006

eprezentate de asigurãrile de sãnãtate –
oamenii plãtesc asigurarea medicalã dar
nu beneficiazã mereu de medicamente
gratuite, aæa cum este normal æi problema
percheziåiilor corporale efectuate asupra
lucrãtorilor, care s-au fãcut de-a lungul
timpului, ca mãsurã anticorupåie. În
urmã cu ceva timp, relateazã colegii
noætri, au fost obligaåi sã se dezbrace în
cabina de lucru, riscând sã fie vãzuåi de
cetãåeni. Problema, susåin oamenii, nu
este controlul ci modul în care acesta
s-a fãcut! Întrebaåi dacã în ultima vreme
s-a mai procedat în acest mod, oamenii
au rãspuns negativ, dar se tem cã situaåia
s-ar putea repeta.
SPF Huæi are sediul în municipiul cu
acelaæi nume, în curtea inspectoratului
care, la rându-i, se aflã imediat cum
intri în oraæ, pe partea stângã, venind
dinspre Bârlad. Drumul este clasificat ca
european însã este foarte îngust iar colegii
noætri au o micã problemã de confort
- nu au unde sã-æi parcheze maæinile
întrucât pe „european” este interzis, iar
parcarea IJPF-ului, cu trecerea timpului
æi încadrarea 100%, a devenit prea micã
pentru parcul de maæini existent. Ochii
tuturor se îndreaptã acum spre o livadã
de meri, aflatã în faåa sediului sectorului,
peste care, se pare, se va aæterne în
curând asfaltul. Punctul de comandã
este situat la aproximativ 20 km de linia
de frontierã, iar responsabilitatea este de
64,6 km., de la nord la sud, între SPF
Rãducãneni, din cadrul IJPF Iaæi æi SPF
Berezeni, pe o suprafaåã de 1.136 km 2 ,
ce cuprinde municipiile Huæi, Vaslui æi
19 comune. De la æeful Sectorului PF
Huæi, inspectorul principal Aurel Bejan
(foto 3), æi inspectorul principal Liviu
Gheåeu, adjunctul acestuia æi preæedintele
consiliului teritorial al CNP – IJPF Vaslui,
am aflat cã structura este încadratã 100%
æi îæi desfãæoarã activitatea în actuala
formulã din 01.05.2003, ca rezultat al
fuziunii dintre SPF Râæeæti, SPF Stãnileæti
æi SPF Lunca Banului. De asemenea, în
componenåã funcåioneazã æi cel mai
mare punct de pe frontiera de est, Albiåa.
În dotare existã, ca mobilitate, 5 Nissanuri,
3 Opel-uri, 2 VW Transporter, 2 VW
dotate cu termoviziune, 4 ATV-uri æi 2
ambarcaåii rapide. Cu sprijinul CNP s-
au achiziåionat trei computere, câte unul
pentru fiecare sector.
Situaåia operativã din cadrul sectorului
æi factorii de risc se caracterizeazã prin
trecere frauduloasã a frontierei/migraåia
ilegalã - în 2006 în special prin punct, cu
documente false ori falsificate - trafic cu
maæini furate, cu armament æi muniåie,
cu droguri, cu åigãri æi alcool, încercarea
de introducere în åarã de mãrfuri interzise
sau care depãæesc plafonul vamal admis
dar æi fapte infracåionale de naturã
silvicã, piscicolã ori furturi.
Poliåiætii de frontierã pot veni
îmbrãcaåi în haine civile la unitate, unde
au dulapuri æi îæi pot åine uniforma. Dupã
ce-æi schimbã åinuta se face pregãtirea
turei, iar efectivele se schimbã pe rând,
prima datã vin æi primesc misiunea
lucrãtorii care lucreazã în punct, la
Albiåa, care se deplaseazã 20 km. Apoi
pornesc cei de la frontiera verde. Se
folosesc mijloacele din dotare æi ...
autobuzele, la carburant cotele fiind,
cum am mai spus, insuficiente. În ce
priveæte mijloacele de supraveghere
existã probleme cu MATIZ-urile
(termoviziunea portabilã) în sensul cã
acumulatorii, fabricaåi în Bulgaria, nu se
mai produc. Au funcåionat æase luni, iar
în zona Vaslui-ului de un an ei lipsesc cu
desãvâræire, astfel cã aceste mijloace nu
se mai folosesc. Altã realitate prezentã la
Huæi: pânã la data reportajului nu dorea
sã se înscrie nici o societate pentru a
asigura service-ul Mercedes-urilor æi
Nissan-urilor. Motivul: documente multe
de fãcut, bani care vin târziu etc.
Peste tot unde îi întâlneæti pe
poliåiætii de frontierã, în post control
pe comunicaåie, în patrulare sau pândã
la Prut, pe ploaie, aræiåã, vânt, ger sau
ninsoare, frecându-æi mâinile, iarna, la
-20 grade celsius æi suflând puternic
aer cald în palme, ridicând cu greutate
bocancul plin cu noroi poate a 5.000-
a oarã în ultimele 12 ore, toamna æi
primãvara, ori încercând sã-l desprindã,
vara, din asfaltul încins care parcã te
topeæte, fãrã sã lase pentru a nu ætiu
câta oarã tocul, încearcã sã treacã peste
bucuriile lui, peste misiunile îndeplinite
exemplar, îåi spune cã este mulåumit æi
motivat. Cu greu se deschide æi acceptã
invitaåia de a-æi spune pãsurile. Pentru cã
nu vrea sã crezi cã se plânge. De aceea
îi æi invitãm pe ceilalåi colegi, care pot
sã facã ceva pentru a rezolva problemele
oamenilor din teritoriu, sã nu aprecieze
rândurile reportajelor noastre drept
plângeri, reclamaåii sau alte asemenea
lucruri. Sã înåeleagã cã nu dorim altceva
decât ca ele sã se rezolve æi, aæa cum noi
ne facem datoria faåã de aceæti oameni,
aceeaæi atitudine sã existe din partea
tuturor.
PTF Albiåa - punct european
În punctul de la viitoarea frontierã
rãsãriteanã a UE l-am întâlnit pe
inspectorul principal Vali Bodoga,
înlocuitor din 1 februarie a.c. la
comandã. Ofiåerul urma ca peste douã
zile sã susåinã examenul pentru numirea
în funcåia de æef de punct, lucru care s-a
æi întâmplat. Tura la Albiåa este formatã
din minim 15 oameni, din care æase cu
ætampilã, câte doi pe sens la autoturisme
æi unul la camioane. Unul sau doi poliåiæti
de frontierã sunt rezerve, pentru situaåia
aglomerãrii traficului.
Colegul nostru ne-a povestit cu
mândrie cum o delegaåie de poliåiæti de
frontierã francezi i-a mãrturisit, dupã
vizitarea punctului, cã, dacã acum
câåiva ani eram cu mult în urma colegilor
francezi, acum Poliåia de Frontierã
Românã este cu 1-2 ani înainte.
INSTANTANEE PERSONALE
Frontiera - nr. 3/2006
Comisar-æef de poliåie
Niåã Calancea
Data æi locul naæterii: 27
septembrie 1954 – com. Tansa, jud.
Iaæi;
Starea civilã: cãsãtorit, doi copii,
un bãiat æi o fatã, cea din urmã
poliåistã de frontierã în Aeroportul
Bacãu;
Studii: Æcoala de Ofiåeri Activi
„Nicolae Bãlcescu” Sibiu, Arma
Grãniceri – 1979;
Academia de Poliåie „Alexandru
Ioan Cuza” Bucureæti – Facultatea de
Drept – 1998;
Curs intensiv de limba rusã
– 1988;
Curs de management – 1999;
Curs post-universitar de siguranåã
rutierã – 2000;
A participat la seminarii
privind schimbul de informaåii,
management.
Experienåã profesionalã:
Începând cu 1.02.2006 – æeful
IJPF Vaslui
15.02.2002 – 01.02.2006 – primadjunct
al æefului IJPF Vaslui
01.06.2001 – 15.02.2002 – æef
compartiment coordonare misiuni æi
operaåii – IJPF Vaslui
01.06.2000 – 01.06.2001 – æef
birou combaterea infracåionalitãåii
transfrontaliere - IJPF Vaslui;
01.06.1999-01.06.2001 – æef
compartiment CIT – IJPF Vaslui;
1986 – 1999 – æeful cercetãrii
Batalionului 189 Grãniceri Huæi;
1981 – 1986 – ofiåer în statul
major al Batalionului 189 Grãniceri
Huæi;
1979 – 1981- Comandant de
pichet Româneæti, Batalionul 104
Grãniceri Botoæani;
Limbi strãine cunoscute: rusa;
Pasiuni: lectura, pescuitul,
muzica, excursiile;
Apreciazã: cinstea, corectitudinea,
loialitatea, curajul, bunul simå, lucrul
în echipã;
Detestã: minciuna, neasumarea
rãspunderii, aroganåa.
13

Reportaj
Despre atitudinea faåã de muncã
a personalului care-æi desfãæoarã
activitatea în punct, æeful structurii spune
cã s-a schimbat ceva în mentalitate, în
bine, în sensul cã nu se mai anunåã
aæa des æeful de grupã, apoi æeful de
punct, cu privire la orice problemã.
Acum lucrãtorii încearcã sã rezolve
singuri problemele apãrute, îæi asumã
responsabilitatea. Poate æi experienåa îæi
spune cuvântul. Chiar dacã mai existã
persoane care acceptã mai greu ideea de
nou, inspectorul principal Bodoga este
adeptul principiului „cine nu se schimbã
va fi schimbat”. La capitolul „ce-æi
doreæte”, dupã un moment de gândire,
ne-a rãspuns: „mai multã încredere în
lucrãtor æi sã-i dãm senzaåia cã este
protejat”.
Ca æi factori de risc specifici,
ofiåerul ne-a menåionat migraåia ilegalã
cu documente false sau falsificate æi
presiunea cetãåenilor din R. Moldova de
a introduce marfã chinezeascã, adusã
pe calea aerului la Chiæinãu. În urma
descoperirii a trei transporturi ilegale
de marfã, în valoare de 131 miliarde
lei vechi, în 2005, se profileazã o nouã
rutã Asia-Dubai-România-R. Moldova.
În afara documentelor false æi falsificate,
în 2006 au fost descoperite æi douã
14 Frontiera - nr. 3/2006
4
autoturisme furate, un Mercedes fabricat
în 1999 æi un BMW din 2005.
În ce priveæte interiorul clãdirii
punctului, este de remarcat amenajarea
sãlii de pregãtire, a dispeceratului æi a
sãlii de tranzit.
Traficul prin Albiåa, în ultima
perioadã, este în scãdere (foto 5) iar
colegii de aici au åinut sã relateze
despre noul soft pe care autoritãåile
din R. Moldova îl folosesc æi care, se
pare, este mult superior celui al nostru.
El verificã documentul, îåi spune ce tip
este æi câte modele sunt în uz, dacã este
fals ori falsificat, informaåii variate despre
posesor etc. Rãmâne de vãzut dacã aæa
stau lucrurile sau este o legendã. Oricum,
poate fi un impuls pentru a ne îmbunãtãåi
noi soft-ul.
În ce priveæte personalul, din cei
patru æefi de grupã, în Albiåa trei sunt din
promoåia 2005 a Academiei de Poliåie
iar unul este fostul æef de punct. Ca o
constatare, în jud. Vaslui,
Albiåa este singurul loc
din frontierã de unde nu
au migrat rapid ofiåerii din
promoåie (foto 4: agent
æef adjunct Sorin Bucur
verificând un sogiorno
suspect a fi fals total).
La limita imposibilului
Am plecat din Albiåa,
însoåiåi de æeful SPF
Huæi, pentru a vedea la
lucru æi a discuta cu alåi
colegi, care-æi desfãæurau 6
misiunea de supraveghere
cu termoviziunea. Greu,
la limita imposibilului sã-åi execuåi
misiunea, 12 ore sau chiar mai mult
pânã la schimbarea pe locul de
serviciu, pe o vreme am spune polarã
– un vânt care, deæi afarã erau -5 grade
C, te fãcea sã simåi frigul indiferent câte
haine îmbrãcai. Cât despre vizibilitate,
în anumite zone æi momente, nu vedeai
la doi metri. Pe o astfel de vreme, care
dupã 24 de ore de nebunie dãdea semne
de îmbunare, am ajuns, aproape de
miezul nopåii, la elementul format din
agenåii Valentin Rotaru æi Ion Cozma
(foto 6), care supravegheau zona dintre
comunicaåie (DN) æi râul
Prut, cu termoviziunea
aflatã pe autoturismul
VW Transporter.
Împreunã cu ei, în
stagiu de pregãtire, se
afla æi elevul Marius
Pãduraru, de la Æcoala
„Avram Iancu” Oradea,
din Huæi de loc, care,
întrebat de noi cum i se
pare munca de poliåist
de frontierã a rãspuns
„-Destul de grea. Vreau
sã rãmân la Poliåia de
5 Frontierã însã nu m-
am hotãrât unde. Am
avut oarecum ghinion pentru cã am
prins iarna æi am fãcut practicã numai
la frontiera verde, dar acum îmi pot da
bine seama ce înseamnã sã fi poliåist de
frontierã. Stagiul urmãtor am înåeles cã
va fi în punct. Nu bãnuiam cã asta este
adevãrata muncã de poliåist de frontierã
æi cã este aæa de greu”.
Transparenåã totalã pentru
revista instituåiei
A doua zi, dimineaåa, înainte sã
discutãm cu æeful inspectoratului,
comisarul-æef Niåã Calancea æi sã
pornim spre SPF Berezeni, am schimbat
câteva cuvinte, în biroul purtãtorului
de cuvânt, cu subcomisarul Iosif
Andrei, compartimentul Administrarea
Patrimoniului Imobiliar, care întocmea
ultimele documente pentru predarea
a opt imobile disponibilizate în urma
restructurãrii PFR. Astfel, clãdirile fostelor
pichete/ulterior sectoare Ghermãneæti,
Râæeæti, Pogãneæti, Stãnileæti, Bumbãta,
locuinåe de serviciu, Vetriæoaia æi
Rânzeæti urmau sã fie predate în
acea zi Consiliului Judeåean Vaslui.
Trei dintre aceste localuri, conform
declaraåiilor reprezentanåilor CJ Vaslui,
Dorel Dãniciuc æi Vasile Vieriu, se vor
amenaja æi transforma în Centre de
plasament. Deæi clãdirile nu au 30 de
ani vechime a fost greu sã se gãseascã
cineva interesat de ele (patru sunt cu etaj,
construcåii 1978).
Dupã æedinåa de dimineaåã, în jurul
orei 08,30, comisarul-æef Niåã Calancea,
fost prim-adjunct mulåi ani înainte a fi
numit în actuala funcåie, deci un poliåist
de frontierã cu experienåã, a fost amabil
æi am continuat discuåia pornitã în ziua
precedentã, continuând cu o trecere
în revistã a activitãåilor desfãæurate la
nivelul inspectoratului, punctele forte
æi slabe, invitându-ne ca, în continuare,
sã discutãm cu cine dorim, pentru
documentare, dânsul acordându-ne
întreg sprijinul. În opinia sa personalul
æi-a fãcut æi îæi face în continuare datoria
cu profesionalism. Echipele manageriale,
personalul æi cooperarea constituie
principalele puncte forte. La inspectorat
s-au fãcut angajãri din viaåa civilã, în
urma examenului de la începutul lui

martie – æapte locuri de ofiåer æi 71 de
agent, iar poliåiætii de frontierã încadraåi
la 15 septembrie 2005 sunt încã în stagiu
(n.r. - la data reportajului). Neînåelegeri
la planificare au apãrut la Berezeni,
unde au fost încadrate foarte multe
femei, iar bãrbaåii au acuzat tratarea
cu pãrtinire a acestora în repartizarea
posturilor. Situaåia a fost rapid rezolvatã
prin emiterea unei dispoziåii vizând
obligativitatea rotirii cadrelor la toate
posturile.
7
În imagine, în centru, comisarul-æef Niåã Calancea
alãturi de adjunctul pentru logisticã, comisarul
Neculai Velicu. În lateral, reprezentanåii Consiliului
Judeåean Vaslui, Dorel Dãniciuc æi Vasile Vieriu.
Zona oferã locuri de muncã prin
Întreprinderea Mecanicã Huæi (pentru
bãrbaåi), douã fabrici de încãlåãminte,
fabrici mai mici de confecåii,
administraåia publicã, învãåãmântul
æi Poliåia de Frontierã. La Poliåia de
Frontierã vasluianã întâlneæti acum,
ca agenåi, juriæti, economiæti, ingineri
sau învãåãtori. Majoritatea persoanelor
din zonã au cel puåin o persoanã
plecatã în Italia sau Spania la muncã.
Sigur, migraåia pentru muncã cinstitã
stârneæte æi simåurile de înavuåire ale
unor persoane pentru care moralitatea
este o trãsãturã pierdutã æi demult uitatã
æi care racoleazã în vederea traficãrii
tinere naive, dornice de îmbogãåire
rapidã prin etalarea fizicului. În 2005
au fost, astfel, anihilate 11 reåele de
acest gen, în 2006 douã, iar alte 11 sunt
în lucru. De altfel, din punct de vedere
informativ, inspectorul æef apreciazã cã
zona este sub control, având în vedere
cooperarea foarte bunã cu poliåia æi cu
celelalte structuri de cooperare.
Provocarea momentului:
motivarea ofiåerilor la sectoare
Ca puncte slabe, comisarul-æef
Calancea a menåionat unele mentalitãåi
legate de trecut æi omogenizarea
structurilor. Noi am adãuga æi sistemul
de motivare al oamenilor de la sectoare,
în special la capitolul ofiåeri, care,
majoritatea, fac tot posibilul pentru a
nu ajunge la sectoare dispuse la distanåã
de oraæ (Berezeni, Fãlciu în special),
æi care nu oferã nimic din punct de
vedere social, ca petrecere a timpului
liber, locuri de muncã pentru soå/soåie,
grãdiniåe æi æcoli bune pentru copii.
Ofiåerii ajunæi aici, din promoåie, cu
prima ocazie migreazã spre oraæe. Când
pui în balanåã o funcåie de la inspectorat
æi una de la sector, cu o excepåie, sporul
de frontierã, totul este în favoarea celei de
la eæalon: coeficientul funcåiei,
timpul alocat muncii (la sector
faci naveta æi „pierzi” minim
douã ore pe drum iar dacã eæti
æef nu poåi lucra în ture æi, de
regulã, lucrezi cam toatã ziua
æi nu poåi pleca pentru cã „dacã
sunã telefonul”), banii pe care
îi dai pe transport, chiria de
care nu beneficiezi, noroiul iar
lista poate continua. Aici este
provocarea majorã pentru IGPF
æi MAI! Oricum, pentru cei care
au lucrat ani de zile la vechile
pichete, prezentul pare un lux
însã pentru actuala generaåie
altele sunt pretenåiile. Realitatea
este cã tânãrul de acum doreæte
asfalt, adicã oraæ, cu loc de
petrecere a timpului liber etc.
Noi am spune cã depinde
de mentalitatea fiecãruia æi
chemarea pe care o ai pentru
meserie. Pentru cã ea trebuie
fãcutã æi la bine æi la greu.
Suflu nou la frontierã dincolo
de Prut
În ultima perioadã relaåiile de
colaborare cu grãnicerii moldoveni
s-au îmbunãtãåit, se poate comunica
direct cu cele douã direcåii de grãniceri,
Vest – Ungheni (æeful direcåiei fiind
locotenent-colonelul Mihail Bulat) æi
Sud – Cahul. De asemenea, existã o
cooperare bunã cu æeful Punctului de
Trecere Leuæeni, aflat pe partea cealaltã
a Prutului, corespondentul Albiåei,
cãpitanul Artur Mândru. Autoritãåile
de frontierã ale R. Moldova încep sã
primeascã în dotare tehnicã performantã,
în viitor preconizându-se ambarcaåii æi
autospeciale cu termoviziune. Se simte
un suflu nou la frontierã dincolo de Prut.
Colegii moldoveni sunt mai receptivi æi
se colaboreazã foarte bine cu ei.
Proximitate fãcutã înainte de
inventarea termenului
Pe vremuri, grãnicerii aveau o
bunã colaborare, o relaåie excelentã cu
populaåia din zona de frontierã. Erau
chiar concursuri organizate, „prietenii
grãnicerilor”, se acordau localnicilor
insigne æi diplome, care nu de puåine ori îi
reåineau pe cei care intenåionau sã treacã
fraudulos frontiera æi îi chemau imediat pe
grãnicerii de la pichete. A trecut peste noi
de atunci o Revoluåie, o tranziåie, vremuri
grele æi tulburi în care Omul, funcåie de
locul, poziåia æi puterea pe care le avea
la un moment dat, a influenåat aceste
„socializãri”. Un exemplu este conceptul
numit „toleranåã 0”.
La Berezeni aceste relaåii s-au
menåinut, chiar dacã au fost æi momente
grele, iar legãtura poliåiætilor de frontierã
cu populaåia din zonã poate fi apreciatã
ca bunã. Astfel cã æeful Sectorului PF
Berezeni, comisarul Ionel Lascu, este
unul dintre cei mai vechi æi, totodatã,
nou poliåist de frontierã de proximitate.
Pentru cã acest nou concept asta
presupune: apropierea de cetãåean.
În drumul spre sector am discutat
cu agenåii Corneliu Gãluæcã æi Viorel
Hanganu, care executau post control
pe comunicaåia DN 24A la „Ferma Isac
Gheorghe”. Din locul unde executau
misiunea puteau observa zona dintre
comunicaåie æi râul Prut, distanåa pe
câmp pânã la frontierã, în linie dreaptã,
fiind de 3 km. Agenåii ne-au povestit cã,
de-a lungul timpului, direcåia a fost mult
uzitatã de migranåi.
„Lebedele” din Berezeni
De cum am pãæit în incinta curåii
sectorului am avut o surprizã, care ne-a
dus cu gândul la colegii de la M.Ap.N.,
care-æi spun „Scorpionii Roæii” etc.
Poliåiætii de frontierã de la Berezeni pot
sã-æi spunã „Lebedele din Berezeni”,
datoritã mascotei Johny (foto 8), o lebãdã
gãsitã pe Prut, cu o pungã de puroi la una
dintre aripi. A fost tratatã, vindecatã æi
s-a ales cu un naæ: agentul Sorin Chicu,
tehnician veterinar. Lebãdoiul este
spãlat sãptãmânal æi tot la sãptãmânã îæi
ia zborul. Revine în aceeaæi zi, pentru
cã s-a obiænuit cu poliåiætii de frontierã,
cu atenåia de care are parte. Iniåial, cum
s-a vindecat, a fost dus la mulåi kilometri
distanåã, dupã Fãlciu, æi lãsat în libertate
dar a revenit la „bazã” înaintea poliåiætilor
de frontierã care l-au eliberat. De atunci
a rãmas în curtea sectorului. La primul
zbor în afara curåii a æi fost luat în cãtarea
puætilor localnicilor, însã a scãpat datoritã
intervenåiei rapide a salvatorilor, venind
imediat spre Nissan-ul inscripåionat care
încerca sã-l recupereze teafãr. De atunci,
nici unui sãtean nu-i mai trece prin
minte sã-i facã de petrecanie mascotei.
8
Frontiera - nr. 3/2006
15

Reportaj
Labãda are însã o problemã, atunci când
se întoarce din zborurile ei: pista prea
micã de aterizare din curtea sectorului.
Mai o depãæeæte æi se ciocneæte de gard.
Glumind, ne gândeam cum ar putea
pasãrea sã-i sprijine pe colegii noætri în
misiunea de supraveghere a frontierei.
Poate ataæându-i o camerã de luat vederi
cu transmisie ... în direct æi itinerarii de
supraveghere a râului Prut.
Revenind la Sector este de remarcat
de cum intri în clãdire (foto 9) sala de
pregãtire a turei, sala de foråã aflatã la
subsol, modern utilatã, sala de duæ cu
apã caldã. De altfel, sectorul este modern
æi oferã condiåii dintre cele mai bune.
La Berezeni, un sector care are
responsabilitate pe 59 km din frontiera
pe Prut, cooperarea este foarte bunã, în
special cu Ocolul silvic. Dar æi cea cu
Poliåia æi administraåia publicã localã
nu este mai prejos. Comisarul Lascu
este æef de sector din mai 2001, anterior
fiind comandant al Companiilor
Vetriæoaia æi Râæeæti. Ofiåerul nu
uitã însã prima funcåie, cea de
comandant al Pichetului Berezeni,
din 1987 pânã în 1993.
În ce priveæte factorii de risc
æi situaåia operativã, deæi în zonã,
de-a lungul timpului, au fost prinse
poate cele mai multe æi numeroase
grupuri de migranåi, în 2006 s-au
constatat 74 contravenåii æi nici o
trecere ilegalã. Asta nu înseamnã
cã poliåiætii de frontierã de aici nuæi
îndeplinesc misiunea. Singura
problemã este cã munca preventivã
nu poate fi cuantificatã decât
prin registrul de misiuni sau, mai
nou, fiæe. Poate æi prin temele de
prevenire pe care ofiåerii de aici
le susåin în æcoli, despre traficul de
persoane sau consumul de droguri.
Experienåa de 18 ani a colegului nostru
îl îndreptãåeæte, dupã cum afirmã
ofiåerul, sã aprecieze frontiera de est
ca fiind securizatã. Iar a aplica legea
nu înseamnã a obåine rezultate cu orice
preå, adicã sã-l amendezi pe pescarul
10
16 Frontiera - nr. 3/2006
care prinde un kg de peæte pentru a-æi
hrãni familia. Dacã faci asta el va fi
tentat, poate, sã se apuce de furat sau
de comiterea altor fapte ilegale, mult mai
grave, pentru a supravieåui.
Ca dotare sectorul se mândreæte cu
Nissan-uri, Opel-uri, un VW Transporter,
un Mercedes Vito, o termoviziune,
patru ATV-uri æi douã ambarcaåii.
Media distanåei între comunicaåia care
strãbate zona de frontierã
de la nord la sud æi râul
Prut este de 4 km iar pentru
colegii noætri de aici este
dificilã mobilitatea în cei
26 km de comunicaåii de
la nord la sud, pe fondul
„austeritãåii” carburantului.
(foto 10: agent Claudiu
Ilaæcu æi sergentul Costicã
Rânzescu – SPF Berezeni
executã misiunea la „Pod
– staåia de pompare æi
staåia ITA Bozia; în acest
loc era un bec care era un
bun reper pentru migranåi).
Æi aici existã problema
(ne)decontãrii transportului,
9 cu sprijinul prefectului
judeåului obåinându-se
însã o reducere de la 70 la
50.000 lei/bilet cursa Berezeni-Huæi.
SPF Fãlciu
În cea de-a treia zi a misiunii ne-am
deplasat la SPF Fãlciu, unde am gãsit
o beznã totalã. Am aflat cã æase stâlpi
de curent cãzuserã, douã cabluri se
rupseserã, iar lucrãtorii de la electrica
lucrau la remedierea reåelei electrice.
Sectorul are o dezvoltare de 52 km
pe râul Prut æi 35 km pe comunicaåii iar
în limita dreaptã se învecineazã cu SPF
Oancea, IJPF Galaåi.
Din 15.08.2002 æef de sector este
subcomisarul Marinicã Zavastin. Ofiåerul
a îndeplinit anterior urmãtoarele funcåii:
æef Sector Rânzeæti (2001-2002), ofiåer
sprijin misiuni Fãlciu (2000-2001),
comandantul Detaæamentului de grãniceri
Fãlciu (1998-2000), comandantul
Pichetului grãniceresc Æiviåa (1996-
1998), comandantul Pichetului Rânzeæti
(1989-1996). Subcomisarul Zavastin,
cãruia i-a murit socrul cu puåine zile în
urmã æi era în doliu, ne-a povestit cã, de
regulã, puåini ofiåeri au dorit, de-a lungul
timpului, sã lucreze la Fãlciu æi Rânzeæti,
aceste subunitãåi fiind un fel de „batalion
disciplinar”, regula fiind ca ofiåerii care
fãceau probleme sã fie mutaåi la aceste
structuri. El însã s-a cãsãtorit pe acele
meleaguri æi, împreunã cu soåia æi copiii,
locuiesc de mulåi ani în zonã. Fãlciu,
povesteæte ofiåerul, nu oferã mai nimic
d.p.d.v. cultural, social, de recreere.
Plus cã sunt controale de la MAI, IGPF,
DPF, IJPF iar cinci ofiåeri trebuie sã
rãspundã pentru foarte multe linii de
muncã, comparativ cu inspectoratul,
spre exemplu.
Acum, la acest sector, îæi desfãæoarã
activitatea æi 14 poliåiste de frontierã, 3
ofiåer æi 11 agent. Nu se fac diferenåe,
în ce priveæte activitãåile desfãæurate,
între femei æi bãrbaåi, ne-a asigurat
subcomisarul Zavastin, iar despre douã
tinere a avut cuvinte de laudã, deæi sunt
la început de drum.
La capitolul condiåii grele a misiunii,
localitatea Cîrja, dispusã la 18 km de
sector, este o zonã de risc (sunt 700 m
pânã la frontierã), iar pe æosea, accesul
se face pânã în localitate, dupã care
misiunea de patrulare la Prut se face 4
km pe jos, pânã în limitã. Când plouã,
nu se poate ajunge cu Nissan-ul pânã
în Cârja. Zona prezintã interes æi pentru
braconieri, fiind bogatã la capitolul fond
cinegetic - enot, æacal, mistreå, cãprioare,
iepuri - æi piscicol. Existã douã ferme
piscicole care se dezvoltã æi probabil,
vor aduce æi asfaltul.
Dotarea sectorului este la fel de bunã
dar cota de combustibil se impune a fi
dublatã. În medie se folosesc patru
autoturisme pe turã. Din 2001, din
æase ofiåeri din promoåiile Academiei
doar unul a rãmas sã lucreze la
aceastã structurã. Sediul sectorului
este prevãzut sã se mute în Murgeni,
oraæ doar cu numele, unde periferia
îåi dã fiori. Clãdirea de la Murgeni este
cea a fostei companii grãnicereæti. În
1991 a fost revendicatã æi, ulterior, în
2001 a fost cumpãratã de Poliåia de
Frontierã. Preåul plãtit pentru cei 1600
mp aferenåi este de 720 milioane lei.
Construcåia de pe teren urmeazã sã
fie demolatã, urmând a se înãlåa una
nouã. A fost prevãzut pentru 2006 dar
este imposibil sã se întâmple acest
lucru, aæa cã se aæteaptã finalizarea
în 2007. Murgeniul are avantajul
cã este la æosea æi este dispus în
centrul zonei de responsabilitate.
Este mai bine acolo pentru colegii care
fac naveta la Bârlad, dar majoritatea
lucrãtorilor locuiesc în Huæi, iar distanåa
de la sector la domiciliu se mãreæte cu
vreo 15 km, ajungând la 70. În aæteptarea
achiziåionãrii æi construirii noului sector,

11
la Fãlciu nu s-a fãcut mai nimic în
domeniul amenajãrilor/investiåiilor.
Sectorul are în subordine æi un punct
de trecere a frontierei, astfel cã am mers
sã asistãm la un control de frontierã la
trenul care, de patru ori pe sãptãmânã,
face legãtura între Chiæinãu æi Huæi.
Pentru prevenirea gripei aviare
la intrarea în åarã se face dezinfecåia
locomotivei æi a singurului vagon care
tranziteazã frontiera (foto 11), iar în garã,
la coborârea din vagon, se instaleazã
12
un covor impregnat cu substanåa
dezinfectantã. Asistentul veterinar Ion
Lupu, de la Circa sanitar-veterinarã Murgeni,
DSVSA Vaslui ne-a relatat cã în România este
interzisã trecerea peste frontierã de carne de
pasãre, ouã, pene, puf.
În vagon se aflau aproximativ 20
de persoane, majoritatea femei, care
veneau încãrcate cu bagaje – fasole,
borcane, åigãri maxim 10 pachete æi
alte produse. Dintre acestea trei aveau
åigãri peste plafonul maxim admis, astfel
cã le-a fost interzis accesul în România,
neavând dreptul de a plãti taxe vamale
pentru aceste åigãri. Din discuåia cu
lucrãtorii vamali Mihai Plãcintã æi
Toader Mitrofan (foto 12, stânga, alãturi
de comisarul Zavastin æi agentul Viorel
Lupu) am aflat cã micul trafic cu åigãri
este la modã, având în vedere preåul de 1
leu moldovenesc/pachet, adicã 3.000 lei
vechi româneæti. În bazarele din Bârlad
æi Huæi, pachetul se vinde cu 12.000 lei,
deci profit de 400%. Tentant
este sã se aducã mai multe
pachete, pentru cã altfel nu
renteazã drumul.
Cu trenul acesta mai
cãlãtoresc elevi æi studenåi din
R. Moldova care studiazã în
România, la Bârlad æi Vaslui.
Asigurãri plãtim,
medicamente gratuite
mai puåin
Cum mulåi dintre colegi
au reclamat sistemul medical,
lipsa medicamentelor gratuite
în special, am încercat sã aflãm mai
multe detalii de la cabinetul medical al
inspectoratului. De la agentul æef adjunct
Iulian Herea, asistent medical, am aflat
cã existã 2.206 asiguraåi CASAOPSNAJ
la cabinetul PFR din IJPF Vaslui, din
care 890 poliåiæti de frontierã, poliåiæti æi
jandarmi în activitate. Aproximativ 150 de
colegi nu sunt asiguraåi la CASAOPSNAJ,
preferând sistemul civil. Din 2001,
fiecare an a avut sincope, s-au schimbat
listele de medicamente,
formularele de reåete etc.
În 2006, deæi au crescut
fondurile alocate a crescut
æi numãrul asiguraåilor æi
preåul medicamentelor,
fondurile alocate fiind
de: 28 milioane pentru
ianuarie (s-au terminat în
16 zile, în condiåiile în care
s-au prezentat la medic
25% din bolnavii cronici);
40 milioane februarie
(s-au terminat în nouã
zile, 40% din bolnavii
cronici); 65 milioane
martie (s-au terminat pe
data de 11). Numai pentru
ca medicamentele sã fie
suficiente, este nevoie,
în opinia asistentului
medical, de aproximativ
300 milioane lei.
Contracte ale farmaciilor cu
CASAOPSNAJ gãsim în Huæi (o singurã
farmacie), la Vaslui sau Bârlad.
Carne vitã - 0,400 kg.;
Boræ de casã - 0,750 l.;
Morcov - 0,100 Kg.;
Ceapã - 0,100 kg.;
Patrunjel (rãdãcinã) - 0,100 kg.;
Roæii - 1 buc.;
Ardei gras - 1 buc.;
Pãtrunjel verde - 1 leg.;
Leuætean - 1 legãturã;
Cimbru - 1 buc.;
Bulion - 0,040 kg.;
Tãieåei
Sare dupã gust
Misiune îndeplinitã æi datoritã
purtãtorului de cuvânt
Nu încheiem acest reportaj fãrã a
mulåumi, prin intermediul celor câteva
rânduri care urmeazã, purtãtorului de
cuvânt al inspectoratului, comisarul Mihai
Amurãriåei, care ne-a însoåit pe întrega
duratã a reportajului. Ofiåerul este æi un
colaborator constant al
revistei. Deæi statul de
organizare nu prevede
funcåia de purtãtor
de cuvânt, ofiåerul
rãspunde, în afara
asigurãrii secretariatului
inspectoratului, de imaginea
æi comunicarea
în exterior a Poliåiei
de Frontierã din Huæi. În afara analizelor
media locale, a transmiterii cãtre presã
a rezultatelor colegilor din operativ
æi a multor altor activitãåi specifice, a
contactat societãåile de cablu din Huæi,
Vaslui, Bârlad, direct sau prin e-mail,
transmiåându-le materiale de promovare
a imaginii æi comunicare cu cetãåenii a
inspectoratului. Toate acestea au rãspuns
pozitiv acestui demers, acordând gratuit
spaåiu pentru informaåii utile cetãåenilor. Æi
nu numai cã a transmis aceste informaåii, la
design-ul cãrora a lucrat æi o lunã, dar le-a
æi urmãrit apariåia. Nu degeaba întrucât,
odatã, a observat cã informaåiile despre
Poliåia de Frontierã apãreau dupã reclama
fãcutã unei vrãjitoare. A intervenit rapid
æi reclama a fost mutatã alãturi de unele
similare, cum ar fi cea a pompierilor.
Deæi credem cã ar fi fost interesant sã-i
descoperim pe toåi cei care încalcã legea
cu ajutorul unui glob de cristal. În prezent
comisarul Amurãriåei lucreazã la un site,
dupã modelul colegilor de la Galaåi, pe
care îl apreciazã. Noi îi dorim mult succes
æi aæteptãm lansarea acestuia.
Poate în 2007 cu ocazia viitorului
reportaj despre poliåiætii de frontierã din
zona Huæi - Oraæul dintre vii, la frontiera
rãsãriteanã a Uniunii Europene.
Frontiera - nr. 3/2006
Au consemnat
Marius IONESCU
Iulian PUICÃ
REÅETA HUÆANÃ
CIORBÃ DE VITÃ - 4 PORÅII
Mod de preparare: Se fierbe carnea
aproximativ 2 ore, apoi se adaugã
morcovul, ceapa, pãtrunjelul, pãtrunjelul
verde, roæia, ardeiul gras, leuæteanul
(ultimele patru pot fi înlocuite cu zarzavat
conservat), dupã care se mai lasã la fiert
20 de minute. La final se adaugã boræul,
tãieåeii æi cimbrul æi se mai lasã la fiert
15 minute. Se serveæte, dupã gust, cu
smântânã æi ardei iute.
POFTÃ BUNÃ!
Mulåumim pentru reåetã æi degustare
agentului Rãzvan Tonigaru - IJPF Vaslui
17

Documentar
SPECIMEN DE PAÆAPORT ELECTRONIC
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ
ALBÃ A COPERTEI
EXTERIOARE
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ
ALBÃ A PRIMEI COPERTE
INTERIOARE
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ
ALBÃ A CELEI DE-A DOUA
COPERTE INTERIOARE
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ CU
RAZE ULTRAVIOLETE A PRIMEI
COPERTE INTERIOARE
ZONÃ MÃRITÃ
DE PE PRIMA
COPERTÃ
INTERIOARÃ,
CU TIPAR
INTAGLIO,
ELEMENT
HELIOGRAVAT
ÆI ÆTANÅÃRI ÎN
FORMA UNUI
TIMBRU SEC
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A FILEI
INFORMATIZATE – POLICARBONAT
MULTISTRATIFICAT, CU
CIP ELECTRONIC INCLUS
IMAGINEA
MÃRITÃ A
FOTOGRAFIEI
TITULARULUI
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ
CU RAZE ULTRAVIOLETE A
CELEI DE-A DOUA COPERTE
INTERIOARE
FOTOGRAFIA
INTEGRATÃ
ELEMENT OPTIC VARIABIL
PE FILA INFORMATIZATÃ
18 Frontiera - nr. 3/2006
VIZUALIZARE
MÃRITÃ ÎN
LUMINÃ ALBÃ,
A UNEI ZONE
DE PE FILA
INFORMATIZATÃ,
CU EVIDENÅIEREA
DESENULUI DE
FOND
#

SIMPLU APARÅINÂND FEDERAÅIEI RUSE
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ CU RAZE
ULTRAVIOLETE A FILEI INFORMATIZATE
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ CU RAZE
ULTRAVIOLETE A PAG. NR.3
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ
ALBÃ DIN LATERAL(SIDE) A
FILEI NR.3 CU DESENUL DE
FOND, TIP GUILLOCHE(1),
TIPÃRIRE INTAGLIO(2),
ÆTANÅARE TIP TIMBRU
SEC(3) ÆI UN NOU TIP DE
ELEMENT OPTIC VARIABIL(4)
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ PRIN
TRANSPARENÅÃ A PAG. NR.3 – FILIGRAN
VIZUALIZARE
ÎN LUMINÃ
ALBÃ A UNEI
PAG. DIN
PAÆAPORT
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ
A PAG. NR.3
VIZUALIZARE
ÎN LUMINÃ
CU RAZE
ULTRAVIOELETE
A PAG. NR.37
VIZUALIZARE
ÎN LUMINÃ
ALBÃ PRIN
TRANSPARENÅÃ
A FILEI DIN
DOCUMENT
– FILIGRAN
VIZUALIZARE
ÎN LUMINÃ
CU RAZE
ULTRAVIOLETE A
UNEI PAG. DIN
PAÆAPORT
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ
ALBÃ A PAG. NR. 37
VIZUALIZÃRI ÎN
LUMINÃ ALBÃ
ÆI CU RAZE
ULTRAVIOLETE
A BROÆÃRII
VIZUALIZARE
ÎN LUMINÃ
ALBÃ PRIN
TRANSPARENÅÃ
A UNEI FILE
– FILIGRAN
ÆI FIRUL DE
SIGURANÅÃ, TIP
FEREASTRÃ
Pagini realizate
cu sprijinul Serviciului
Criminalistic al IGPF
Frontiera - nr. 3/2006 19

Ætiri
Æase maæini furate, fiecare cu povestea ei
Combaterea infracåionalitãåii transfrontaliere,
obiectiv esenåial privind securizarea
frontierei de stat, manifestatã sub toate
formele de acåiune, s-a materializat la
nivelul IJPF Iaæi æi în combaterea traficului
cu maæini furate, fapt remarcat prin
indisponibilizarea, de la începutul anului,
a 23 de maæini, dintre care 14 s-au dovedit
a fi furate din spaåiul Schengen.
Poliåiætii de frontierã din cadrul
Biroului Combaterea Infracåionalitãåii
Transfrontaliere au demonstrat, în urma
evenimentelor descoperite în acest sens,
cã traficul cu maæini furate este organizat
æi desfãæurat în reåele infracåionale având
în majoritatea cazurilor nucleul de acåiune
pe teritoriul unor state din vestul Europei,
cu ramificaåii æi pe teritoriile României æi
R. Moldova.
Pentru a pierde urma limuzinelor
furate, traficanåii de maæini acåioneazã
asupra elementelor de identificare
de pe componentele mecanice ale
autovehiculelor precum æi asupra
documentelor de identitate ale acestora
prin falsificare paråialã sau totalã.
Munca informativ-operativã, care
constituie pentru scms. Flavius Onofrei
(foto centru), æeful Biroului Combaterea
Infracåionalitãåii Transfrontaliere, insp.
Rãzvan Ilica (foto dreapta) æi ag.sef.adj.
Gabriel Munteanu (foto stânga), lucrãtori
din cadrul aceluiaæi birou æi poliåiætii
de frontierã care au desfãæurat acåiuni
în PTF Sculeni sub coordonarea scms.
Leonardo Melinte, punctul iniåial pentru
toate cazurile descoperite ce compun
paleta ariei infracåionale privind traficul
cu maæini furate.
Pentru aceæti oameni timpul nu
are unitate de mãsurã nici restricåii
privind zona de competenåã, deoarece
unele evenimente au fost soluåionate în
colaborare cu alte instituåii chiar la câteva
sute de kilometri distanåã.
În prima sãptãmânã a lunii noiembrie,
aceiaæi lucrãtori, desfãæurând acåiuni
operative împreunã cu poliåiæti din cadrul
Brigãzii de Combatere a Crimei Organizate
Iaæi au descoperit, într-un atelier de
reparaåii auto din Iaæi, un autoturism
marca HYUNDAI COUPE, înmatriculat în
Italia, unde se efectuau modificãri asupra
seriei caroseriei, pentru a-i æterge urmele
ce dovedeau a fi furat.
Pentru a merge treaba ,,ca la carte”,
Constantin S., de 65 de ani, din Iaæi, s-
a preocupat din timp ca maæina ,,sã fie
în regulã” adicã ,,a înzestrat-o” cu un
certificat de înmatriculare
italian, furat în alb, care ulterior
a fost completat cu datele
autoturismului æi i-a aplicat
plãcuåe de înmatriculare ce
aparåineau unui alt autoturism
furat din Italia, cã doar nu era
mare lucru - doar aveau aceeaæi
,,origine”.
La sfâræitul aceleiaæi luni au
fost depistate în municipiul Iaæi,
în trafic, douã tinere ieæence
ce conduceau autoturisme de
lux, un BMW 318i respectiv un
MERCEDES CLK, înmatriculate
în Iaæi, care, în urma verificãrilor
efectuate de cãtre colegii
menåionaåi anterior, a rezultat cã maæinile
erau furate tot din Italia. Tranzacåia a fost
pusã la cale de Boris I., de 37 de ani æi
Costel B., de aceeaæi vârstã ambii din
Bucureæti, contra sumei de 12.600 euro,
respectiv 10.500 euro.
Bucuria tinerelor nu a durat prea
mult deoarece poliåiætii de frontierã au
desluæit iåele ariei infracåionale æi au
luat mãsuri pentru depistarea tuturor
persoanelor care încearcã sã obåinã
profituri ilegale prin încãlcarea legii.
La începutul lunii decembrie,
împreunã cu poliåiæti de frontierã
din cadrul DPF Constanåa, a fost
identificat æi indisponibilizat un
autoturism marca Audi A6, condus
de cãtre Cristian Gabriel P., de 29
ani, din Constanåa, care în urma
verificãrilor s-a constatat cã este furat
din Polonia din anul 2001.
Maæina, în valoare de 15.000 de
euro, fabricatã în anul 2000, ce avea
plãcuåe de înmatriculare italiene furate
de la un alt autoturism iar certificatul de
înmatriculare tot furat ,,în alb”, ulterior
fiind completat cu datele autoturismului,
urma sã fie vândutã în R. Moldova, iar în
urma tranzacåiei în buzunarul tânãrului
constãnåean urmau sã intre 3.000 euro.
Dupã o sãptãmânã, aceeaæi colegi cu
viziune în acåiunile informativ - operative
nu au scãpat din vedere autoturismul
marca BMW 530 din 2000, înmatriculat
în Suceava, care strãbãtea strãzile Iaæiului
fãrã a lãsa cele mai vagi suspiciuni cã ar
fi furat.
Investigaåiile fãcute au scos la ivealã cã
autoturismul a fost furat în anul 2001 din
Italia, iar pentru înmatriculãrile repetate
care au avut loc în mai multe judeåe din
åarã, s-au folosit documente de identitate
falsificate.
Alexandru C., sucevean, spune cã nu
are cunoætinåã de situaåia realã a maæinii
æi cã aceasta a fost cumpãratã de la o
persoanã din Ploieæti contra sumei de
12.000 euro.
Pentru cã poliåiætii de frontierã ieæeni
ætiu cã rezultatele se obåin numai dacã
munca este în echipã æi informaåiile
sunt valorificate la adevãrata valoare, au
reuæit, în urma unor acåiuni desfãæurate în
municipiile Iaæi æi Braæov, sã descopere
un autoturism marca NISSAN, fabricat
în anul 2000, care era furat din Ungaria
din decembrie acelaæi an æi trebuia sã ia
drumul spre statul vecin.
Dupã ce braæovenii, Aurelian P., Ioan
Dan T. æi Emilian R., cu vârste cuprinse
între 24 æi 32 de ani, au completat un
certificat de înmatriculare, care era furat
în alb din Italia, cu datele autoturismului æi
încântau ochiul cumpãrãtorului cu plãcuåe
de înmatriculare tot italiene, aæteptau cu
nerãbdare sã aparã un bãrbat din åara
vecinã interesat de ,,afacerea profitabilã”
cu suma de 2.700 euro, chiar dacã
valoarea realã a autoturismului era de
12.500 euro.
Aurica GIUVARA
20 Frontiera - nr. 3/2006

Salvate de oamenii legii
La sfâræitul lunii februarie a acestui an,
poliåiætii de frontierã ieæeni, împreunã cu
lucrãtori din cadrul IPJ Iaæi æi ai Brigãzii
de Combatere a Criminalitãåii Organizate
au reuæit, sub directa coordonare a
procurorului de supraveghere din
Parchetul de pe lângã Tribunalul Iaæi sã
destrame un grup infracåional ce acåiona
pe raza judeåului Iaæi.
Totul a pornit în prima parte a
lunii, când poliåiætii de frontierã din
cadrul IJPF Iaæi au intrat în posesia unor
informaåii conform cãrora douã minore
dintr-o localitate ieæeanã au fost rãpite,
sechestrate æi violate de cãtre un grup de
bãrbaåi, care era cunoscut în zonã prin
sãvâræirea unor fapte de naturã penalã
sau contravenåionalã.
Acåiunea desfãæuratã într-o locaåie din
Miroslava, judeåul Iaæi, de cãtre poliåiætii
de frontierã ieæenii în cooperare cu BCCO
æi IPJ Iaæi, sub îndrumarea procurorului
din Parchetul de pe lângã Tribunalul
Iaæi, a vizat acåiuni complexe, constând
în supravegheri, descinderi, percheziåii
etc., ce au fost susåinute de echipaje ale
detaæamentelor de intervenåie din IJPF
æi IPJ Iaæi.
Astfel, au fost depistaåi, în aceastã
localitate trei bãrbaåi care au racolat mai
multe tinere ieæence pe care le obligau
sã se prostitueze. Unul dintre ei, cel mai
în vârstã, Eugen B., era capul grupãrii ce
acåiona pe raza judeåului Iaæi de mai mult
timp æi era considerat un vechi ,,client” al
autoritãåilor, având întocmite mai multe
dosare penale pentru infracåiuni sãvâræite
cu violenåã.
Cercetãrile efectuate au stabilit cã
cei trei membri ai reåelei, Eugen B.,
Constantin B. æi Florin M., cu vârste
cuprinse între 17 æi 39 de ani, au pãtruns
cu foråa într-un imobil din aceeaæi
localitate ieæeanã, unde se aflau douã
minore, pe care le-au transportat foråat
la domiciliul capului reåelei, unde au fost
sechestrate, iar prin acte de violenåã æi
ameninåãri cu moartea au fost obligate
sã întreåinã relaåii sexuale.
În urma percheziåiilor efectuate în
ziua de 24 februarie a.c. la domiciliul
celor implicaåi în actul infracåional au
fost gãsite alte patru tinere, dintre care
una avea puåin peste 13 ani. Acestea nuæi
justificau prezenåa în locaåia respectivã
æi trãiau în condiåii inumane. Cercetãrile
vor continua pentru a se stabili condiåiile
æi împrejurãrile în care acestea au ajuns
acolo.
De asemenea, a mai fost reåinut
Dragoæ B., de 21 de ani æi descoperite
diverse bunuri ce constau într-un aparat
DVD, un monitor pentru calculator,
telefoane mobile, 16 cuåite de diferite
mãrimi, o secure æi înscrisuri, toate fiind
ridicate în vederea stabilirii provenienåei
acestora.
Pe mâna proxeneåilor ajung tinerele
care de obicei provin din familii
dezorganizate sau cu stare materialã
precarã. Acestea intrã în infernul
reåelei, fie preluate de la alåi proxeneåi
sau racolate de prostituate, fie chiar
cu acordul tacit al pãrinåilor, care nu
conætientizeazã pericolul la care sunt
expuse fetele. Visul lor de a câætiga bani
este spulberat în faåa actelor de violenåã
la care sunt supuse.
Celor în cauzã li s-au întocmit dosar
penal sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor
de lovire sau acte de violenåã, lipsire de
libertate, viol æi asociere în vederea
comiterii de infracåiuni æi au fost
prezentaåi instanåei cu propunere de
arestare preventivã pentru 29 de zile în
cazul lui Eugen B. æi Dragoæ B., precum
æi de 19 zile pentru Constantin B.
Autoturisme furate reåinute la Brãila
Aurica GIUVARA
De la începutul anului æi pânã în
prezent, poliåiætii de frontierã brãileni
au ridicat în vederea indisponibilizãrii
17 autovehicule. Numai în primele trei
sãptãmâni ale lunii martie, acåionând în
baza unor informaåii, pe linia combaterii
traficului cu autoturisme furate, au fost
ridicate în vederea indisponibilizãrii
nouã autovehicule. În cinci dintre cazuri
a fost luatã mãsura indisponibilizãrii
pentru depãæirea termenului de admisie
temporarã în åarã, respectiv 90 de zile a
autoturismelor de diferite mãrci, cum ar
fi: Mercedes Benz, Ford Mondeo, Renault
Nevada, Citroen æi Volvo. Acestea vor fi
predate colegilor din cadrul Biroului
Vamal Brãila.
Celelalte patru autoturisme fac
obiectul unor dosare de cercetare
penalã. În douã cazuri au fost depistate
autoturisme mãrcile Ford æi Hyundai, care
aveau aplicate numere de înmatriculare
false, iar în prezent cercetãrile continuã
pentru a se stabili æi dacã cele douã
autovehicule sunt furate, în timp ce un
autoturism marca Jeep Cherokee a fost
furat din Italia în 2004. În acest caz, în
urma unei cooperãri cu lucrãtorii Poliåiei
Rutiere, autovehiculul a fost oprit în
trafic, iar în prezent poliåiætii de frontierã
brãileni continuã cercetãrile sub aspectul
sãvâræirii infracåiunii de furt calificat. De
asemenea, a fost înregistrat æi un caz
de înæelãciune în dauna unei societãåi
de leasing din Ungaria. Proprietarul de
drept, a înstrãinat autoturismul marca
Suzuki, dupã care acesta a fost revândut
de mai multe ori.
Dan George CRASSAS
Frontiera - nr. 3/2006
21

Analizã
Æedinåa Consiliului consultativ
În perioada 12-14 martie a.c., la sediul
DPF Timiæoara, s-au desfãæurat lucrãrile
æedinåei Consiliului Consultativ Superior
al IGPF pe trimestrul IV/2005. La activitate
au participat membrii consiliului æi invitaåii
permanenåi. Deschiderea æedinåei a fost
onoratã de prezenåa prefectului judeåului
Timiæ, Ovidiu Drãgãnescu, a decanului
Facultãåii de Drept din Universitatea de Vest
Timiæoara, prof.dr. Radu Motica primul æef
de poliåie post-decembristã din Timiæoara
precum æi de maestrul caricaturist Ætefan
Popa Popas, a cãrui mânã inegalabilã a adus
o notã aparte evenimentului, surprinzând
participanåii într-o imagine
pentru mai târziu, care
sã-i facã sã zâmbeascã,
peste ani, când nostalgia
timpului îi va trimite cu
gândul în urmã pe cei ce
acum cu pricepere, multã
muncã æi mai ales cu suflet,
ælefuiesc drumul cãtre viitor
al acestei instituåii, în care
rãmâne ceva din toåi cei
care se numesc poliåiæti de
frontierã. Prezenåa maestrului Popas (foto) a
fost, practic, o surprizã fãcutã de conducerea
IGPF membrilor Consiliului Consultativ æi
invitaåiilor, cu sprijinul IPA.
Este important de subliniat faptul cã,
prefectul Ovidiu Drãgãnescu a adus aprecieri
activitãåii Poliåei de Frontierã timiæene,
evidenåiind modestia æi rigurozitatea
specificã acestei direcåii, cu sediul în oraæul
22 Frontiera - nr. 3/2006
de pe Bega - frumos în orice anotimp, în
primul rând prin oamenii lui - realitate
cunoscutã, de altfel, de toatã lumea.
În cadrul lucrãrilor æedinåei au fost puse
în discuåie tematici de actualitate æi maxim
interes în activitatea Politiei de Frontierã,
ce au vizat: analiza cooperãrii interinstituåionale
în domeniul Managementului
Integrat al Frontierei de Stat, stadiul
procesului de reorganizare instituåionalã
æi descentralizare a deciziei la nivelul
PFR, prezentarea concepåiei proiectului
pilot al PFR privind securizarea frontierei
de stat a României - realizat de cãtre DPF
Timiæoara, stadiul implementãrii
mãsurilor stabilite în vederea
realizãrii securizãrii frontierei de stat
a României - fiind subliniatã obligaåia
cunoaæterii celor patru filtre æi a celor
nouã subsisteme ale Sistemului
Integrat de Securizare a Frontierei
(SISF) de cãtre toåi poliåiætii de
frontierã - Analiza activitãåii Centrelor
æi Punctelor de Contact în anul 2005,
Noua concepåie privind pregãtirea
cadrelor Poliåiei de Frontierã (nou
încadraåi, poliåiæti cu vechime micã æi
mare), Analiza ultimelor douã promoåii de
ofiåeri absolvenåi ai Academiei de Poliåie
„Alexandru Ioan Cuza”, Evaluarea activitãåii
de învãåãmânt în procesul de transformare a
pfac în agenåi ai Poliåiei de Frontierã, stadiul
armonizãrii legislaåiei interne, specifice
Poliåiei de Frontierã, cu acquis-ul comunitar
al Uniunii Europene în domeniul justiåiei æi
Termoviziunea îæi face datoria
În noaptea de 24/25martie a.c., în
jurul orelor 22.00, un echipaj al Poliåiei
de Frontierã de la S.P.F. Oraviåa, aflat
în serviciu în zona de competenåã, cu
aparatura specialã de termoviziune, a
observat un grup de persoane ce, la
adãpostul întunericului æi a acoperirilor
din zonã, încerca sã se strecoare spre
frontiera cu åara vecinã Uniunea Serbia æi
Muntenegru.
Imediat a fost anunåatã echipa
de intervenåie de la S.P.F. Oraviåa,
concomitent cu continuarea monitorizãrii
grupului de persoane, în jurul orelor 23.30,
pe baza informaåiilor furnizate prin radio
de echipajul mobil de pe autospeciala cu
aparatura de termoviziune, aceasta reuæind
sã reåinã æase persoane, la mai puåin de
1.000 metri de frontierã.
Ajunæi la sediul S.P.F.Oraviåa, poliåiætii
de frontierã au stabilit identitatea celor
reåinuåi, respectiv Marius S., de 33 ani,
Ciprian A., de 19 ani, Marcel C., de 20
ani, Mihaela P.,de 25 ani, Bogdan S., de 29
ani, toåi din Vatra Dornei æi Claudiu T., de
25 ani, din Cluj. Toåi æase fuseserã returnaåi
din diferite state din Uniunea Europeanã, în
cursul anului 2005, având interdicåie de a
mai intra în aceste state, motiv pentru care,
în cursul lunii martie 2006 s-au hotarat sã
iasã ilegal din România.
afacerilor interne.
Dezbaterile au subliniat faptul cã,
pentru eficientizarea activitãåii specifice,
reorganizarea instituåionalã trebuie sã
aibã în vedere transmiterea unor atribuåii
la nivelul inspectoratelor judeåene,
fiind necesarã, totodatã, manifestarea
deschiderii cãtre celelalte structuri, cât æi în
interiorul instituåiei, dezvoltatã cooperarea
interinstituåionalã æi, nu în ultimul rând,
sprijinirea tinerilor absolvenåi pentru
formare æi pregãtire, ierarhizare æi valorizare
corectã.
Referitor la situaåia æi evoluåia factorului
uman în cadrul instituåiei, un rol important
în cadrul discuåiilor l-au avut concluziile
prezentate de æeful Compartimentului
Asistenåã Psiho-Socialã din IGPF, inspectorul
principal Iulia Botezatu.
Reconfigurarea instituåionalã se
constituie într-o preocupare a echipei
manageriale æi a celei tehnice specializate
pentru identificarea celei mai bune soluåii,
care sã preia elementele de eficienåã ale
interesantului proiect pilot propus de DPF
Timiæoara æi ale celorlalte structuri.
Rolul esenåial al conætientizãrii, la
toate nivelurile, a importanåei comunicãrii
în cadrul instituåiei, æi nu numai, a fost
receptat de participanåi la dimensiunea
realã a semnificaåiei acesteia, în condiåiile
în care, PFR deåine primul loc în cadrul MAI
pe aceastã linie.
Problemele discutate æi soluåiile propuse,
se vor concretiza în perioada urmãtoare,
prin efortul tuturor lucrãtorilor instituåiei,
care nu trebuie sã uite nici o clipã cerinåa
formulatã de inspectorul general al PFR de
a se construi viaåa acestei instituåii bazatã
pe armonie, atitudine pozitivã æi respectarea
muncii fiecãruia.
Adela CEAN
În data de 23 martie a.c., cinci dintre
aceætia, toåi din Vatra Dornei, au plecat de
la domiciliu pânã la Timiæoara, unde s-au
întâlnit cu Claudiu C. æi æi-au continuat
deplasarea cu un microbuz pânã la Reæiåa,
iar apoi pânã în apropierea frontierei, la
aproximativ 10 kilometri de aceasta,
în localitatea Ticvani din judeåul Caraæ
Severin. De aici, unde au ajuns dupãamiaza,
ocolind localitãåile, s-au deplasat
peste dealurile din zonã, orientându-se,
dupã lãsarea întunericului dupã luminile
unei localitãåi de pe teritoriul åãrii vecine,
Uniunea Serbia æi Muntenegru, spre
frontierã, siguri de ei cã vor reuæi sã-æi
atingã scopul propus.
Ce nu au luat în calcul cei æase tineri
a fost faptul cã poliåiætii de frontierã
amplasaserã în zonã aparaturã specialã
de supraveghere pe timp de noapte, de
termoviziune, astfel aceætia surprinzându-i
pe când se deplasau spre åara vecinã.
Dupã reåinere, poliåiætii de frontierã
le-au întocmit actele premergãtoare
începerii urmãririi penale pentru sãvâræirea
infracåiunii de tentativã la trecerea ilegalã
a frontierei de stat, în grup, iar în cazul
lui Marcel C., care a organizat æi cãlãuzit
întregul grup, æi pentru comiterea
infracåiunii de trafic de migranåi.
Viorel ALEXE

SPAIMA ÆOSELELOR DIN TELEORMAN
Tractoare neînmatriculate,
æoferi fãrã permis de conducere
Poliåiætii de frontierã din Teleorman au
depistat la începutul lunii martie, în trafic
pe drumurile publice, trei teleormãneni
care s-au gândit sã-æi facã târguielile
în Piatra, însã conduceau tractoare
neînmatriculate. În urma cercetãrilor a
rezultat ca doi dintre aceætia nici mãcar
nu posedau permis de conducere.
Astfel, Tonel V., de 38 ani, din
com. Bragadiru, a fost oprit de cãtre un
echipaj al poliåiei de frontierã din cadrul
SPF Zimnicea, format din agenåii Mihai
Nedelcu æi Petre Andrei, în timp ce
conducea tractorul personal. Deoarece
acesta nu avea asupra lui nici permisul
de conducere æi nici certificatul de
înmatriculare al tractorului, oamenii
legii au efectuat unele verificãri în urma
cãrora au constatat cã autovehiculul nu
este înmatriculat, pentru a putea circula
pe drumurile publice, iar conducãtorul
acestuia nu posedã permis de conducere.
Urmare a acestui fapt, cel în cauzã
s-a ales cu piaåa nefãcutã æi, mai grav,
cu dosar penal, fiind cercetat pentru
conducere pe drumurile publice a unui
autovehicul neînmatriculat, precum æi
pentru conducere pe drumurile publice
a unui autovehicul de cãtre o persoanã
fãrã permis de conducere.
Tot în zona de competenåã a
Sectorului PF Zimnicea a fost depistat de
cãtre agentul æef adjunct Ion Lepãdatu,
însoåit de agenåii Leonard Ovedenie æi
Cornel Grigore, numitul Stan L., de 51
ani, din Cervenia, care se afla la volanul
unui tractor neînmatriculat. În urma
verificãrilor efectuate, s-a constatat
cã nici acesta nu poseda permis de
conducere. La fel ca æi în primul caz,
acesta s-a ales cu dosar penal.
Agentul æef adjunct Valentin Pîrvu
æi agentul Alexandru Bãlãceanu, din
cadrul Detaæamentului de intervenåie al
IJPF Teleorman, l-au depistat în trafic pe
numitul Ionel D., de 41 ani, din com.
Viiæoara, care conducea un tractor
neînmatriculat pe raza comunei Piatra,
jud. Teleorman. Probabil tot cãtre târg se
îndrepta. În prezent æi acesta este cercetat
pentru conducere pe drumurile publice a
unui autovehicul neînmatriculat.
La volanul Daciei, fãrã drept
Florin S., de 26 ani, din Plosca,
a fost oprit de cãtre un echipaj al
Poliåiei de Frontierã Turnu Mãgurele,
format din agentul-æef adjunct Mugurel
Manea, agentul-æef adjunct Niculae
Alexe æi agentul Viorel Lungu, în timp
ce conducea autoturismul proprietate
personalã, Dacia 1300. La controlul
documentelor, oamenii legii au
constatat cã acesta nu poseda permis
de conducere auto, fapt pentru care i-
au întocmit dosar penal æi este cercetat
sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de
conducere pe drumurile publice a unui
autovehicul de cãtre o persoanã fãrã
permis de conducere.
Opel Vectra cu numere false
de înmatriculare
În cadrul unor acåiuni pentru
prevenirea æi combaterea traficului cu
autoturisme de lux furate, poliåiætii de
frontierã din Teleorman au depistat un
autoturism Opel Vectra înmatriculat
în Italia, care circula pe drumurile
publice din România cu numere false
de înmatriculare.
Agentul-æef Florinel Cristea æi
agentul Florin Bãlãæoiu, din cadrul
Detaæamentului de intervenåie al IJPF
Teleorman, aflaåi în misiune pe raza
localitãåii Turmu Mãgurele, a oprit pentru
control un autoturism marca Opel Vectra,
înmatriculat în Italia, condus de Florin
M., de 24 ani, din Roæiori de Vede.
La verificarea documentelor æi a
autoturismului, poliåiætii de frontierã
au constatat neconcordanåe între seria
înscrisã pe æasiu æi cea din certificatul
de înmatriculare, fapt care i-a determinat
sã-l conducã pe cel în cauzã la sediul
Poliåiei de Frontierã pentru cercetãri.
În urma verificãrilor efectuate prin
Punctul de Contact Oradea, a rezultat
cã plãcuåele cu numerele æi certificatul
de înmatriculare ale autoturismului
aparåineau de fapt unei alte maæini marca
Opel Vectra, iar autoturismul în cauzã
fusese radiat din circulaåie pe teritoriul
Italiei din luna octombrie 2005. Acesta
a fost introdus în România cu douã
zile înainte de a fi radiat din circulaåie,
beneficiind de admiterea temporarã
cu exonerarea totalã a plãåilor vamale,
conform prevederilor H.G. 1.114/2001.
Conducãtorului autoturismului i s-
au întocmit acte premergãtoare æi este
cercetat pentru sãvâræirea infracåiunilor
de conducere pe drumurile publice din
România a unui autoturism neînmatriculat
æi cu numãr fals de înmatriculare.
Autoturismul a fost imobilizat la
sediul IJPF Teleorman, urmând ca în
conformitate cu prevederile H.G. 1.114/
2001, pentru nerespectarea condiåiilor de
admitere temporarã, acesta sã fie preluat
de cãtre organele vamale.
Frontiera - nr. 3/2006
Autocamion
neînmatriculat
Un echipaj aparåinând Sectorului
PF Turnu Mãgurele, format din agentul
principal George Soare, agenåii Florea
Vericiu æi Marius Lupu, a oprit la
ieæirea din municipiul de la Dunãre
un autocamion marca „Roman”.
Conducãtorul acestuia, Nicu C., de 51
ani, din com. Cringu, a explicat poliåiætilor
de frontierã cã autocamionul aparåine
unei societãåi importante din
Turnu Mãgurele, însã nu a
putut prezenta documentele
maæinii. În urma verificãrilor
efectuate, a rezultat faptul cã
autocamionul fusese radiat din
circulaåie în luna martie 2003.
Celui în cauzã i s-au întocmit
acte premergãtoare æi este
cercetat sub aspectul sãvâræirii
infracåiunii de conducere
pe drumurile publice a unui
autovehicul neînmatriculat.
Mihãiåã SAFTA
23

Studiu de caz
ÎMPREUNÃ, ÎMPOTRIVA
TRAFICULUI DE FIINÅE UMANE
Acåiunea desfãæuratã de poliåiætii de
frontierã mehedinåeni, timiæoreni æi cei din
cadrul Poliåiei din Austria (BKA), pentru
destrãmarea unei reåele de trafic de persoane
ce avea rãdãcini în judeåul Mehedinåi, a fost
desfãæuratã în conformitate cu prevederile
Catalogului Schengen referitoare la cele
patru nivele de acåiune: activitãåi informative
în åãrile de origine, cooperare internaåionalã
în ceea ce priveæte frontiera, controlul æi
supravegherea frontierei, activitãåi specifice
în interiorul statelor Schengen.
Acåionând în perioada octombrie
2005 - februarie 2006, organele de ordine
menåionate mai sus, au documentat
activitatea infracåionalã a celor cinci membri
ai reåelei condusã din România de Gheorghe
F., de 53 ani, din judeåul Mehedinåi, iar în
Austria coordonatã de Jana R., de 21 ani
din acelaæi judeå care, împreunã cu Cristina
S., de 40 ani, Milicã C., de 37 ani æi Crina
F. - cetãåean austriac, au racolat, gãzduit,
transportat æi
traficat, în perioada
2004 - 2006, peste
30 de tinere din
mai multe judeåe
din România, din
care opt minore.
Gheorghe F.,
cunoscut ca fãcând
parte din sfera
crimei organizate
atât în åarã, cât
æi în strãinãtate,
împreunã cu concubina sa - Cristina S.,
ambii proprietari ai unui bar dintr-o comunã
mehedinåeanã, au iniåiat æi organizat,
începând cu anul 2004, o reåea de trafic
de persoane ce acåiona pe relaåia România
- Ungaria - Austria.
Fetele - racolate din mai multe judeåe ale
åãrii cu ajutorul referinåelor unor “prieteni”
ai lui Gheorghe F., erau mai întâi angajate
ca animatoare la barul din comuna
mehedinåeanã unde se ocupa de ele Cristina
S., iar dupã o perioadã de acomodare æi
“selecåie” erau transportate în Austria de
Milicã C. Acesta fãcea mai întâi un popas în
Ungaria, unde procura fetelor, contra unei
sume de bani cuprinsã între 500 æi 1.500 de
euro, paæapoarte ungureæti, schimbându-le
astfel identitatea. Ajunse în Austria, fetele
erau preluate de Jana R. æi Crina F., care
se ocupau de clientela fetelor, de åinuta
acestora, obligându-le sã se prostitueze.
În data de 25 februarie a.c., în baza
unui plan comun de acåiune, s-a descins
concomitent în locaåiile din România
æi Austria. Datoritã implicãrii directe
æi coordonãrii excelente a directorului
DPF Timiæoara – cms.-æef Mircea Chirilã
æi æefului IJPF Mehedinåi – cms.-æef Ion
Mirescu, precum æi a profesionalismului
inspectorului Iosif Nicoarã æi comisarului
Miæu Drãghici – specialiæti în combaterea
traficului de persoane din cadrul direcåiei
æi inspectoratului, aceastã filierã extinsã æi
complexã a fost destrãmatã, iar persoanele
implicate, aflate pe teritoriul åãrii, au fost
reåinute. Cristina S., împreunã cu alte
douã persoane care o însoåeau pentru a-i
asigura protecåia, a fost reåinutã de poliåiætii
de frontierã din cadrul DPF Timiæoara,
în localitatea Petroæani, unde tocmai
pãcãlise, prin semnarea unui contract
de custodie, pãrinåii a douã minore ce
urmau a fi scoase din åarã. La reuæita
acåiunii, æi-au adus contribuåia cadre ale
Serviciului de Acåiuni
Speciale æi Intervenåie
din cadrul IGPF, SIPI æi
IJJ Mehedinåi.
Cu ocazia
descinderii la
domiciliul suspecåilor
din România, au fost
gãsite æi ridicate ca probe,
mai multe documente
æi înscrisuri ce atestã
activitatea infracåionalã
a grupului, albume cu
fotografii în costume de
dansatoare ale fetelor
traficate, precum æi un
pistol marca “Browning”,
cal. 5,6 mm, în stare
de funcåionare æi un
încãrcãtor cu 6 cartuæe,
aduse din strãinãtate de
Cristina S. æi lãsate în
pãstrare la pãrinåii lui
Milicã C.
Persoanele implicate au fost prezentate
procurorului Constantin Æopalcã, din cadrul
Biroului Teritorial DIICOT - Mehedinåi, care
au pus în miæcare acåiunea penalã. Instanåa
competentã a emis mandate de arestare
preventivã 29 de zile lui Gheorghe F. æi
Milicã C. pentru sãvâræirea infracåiunilor de
iniåiere, aderare sau sprijinire a unui grup
infracåional organizat, trafic de persoane
æi trafic de minori, urmând ca dupã externarea
din spital a Cristinei S., sã fie æi
ea prezentatã instanåei pentru comiterea
aceleiaæi infracåiuni.
Tot din profesionalismul lucrãtorilor
IJPF Mehedinåi a fãcut parte æi colaborarea
în acest caz cu ofiåerul psiholog al unitãåii,
fiind astfel posibilã interpretarea psihologicã
a cazului.
Speåa prezentatã demonstreazã încã
o datã faptul cã liderul formal al grupului
infracåional transfrontalier face parte din
categoria infractorilor intelectuali. Desigur,
nu este vorba de studii, ci de o intelectualitate
delictualã, aproape înnãscutã. Liderul
formal este caracterizat prin perspicacitate,
perfidie, ipocrizie, viclenie æi, mai ales, lipsa
sentimentelor - calitãåi care-l ajutã sã-æi simtã
de la distanåã potenåialele victime (de regulã
fete tinere, unele minore, naive, cu un nivel
educaåional scãzut, care frecventeazã locuri
rãu-famate, doresc mai mult decât îæi pot
permite, cu multiple carenåe psiho-afective,
care-æi încep viaåa sexualã de la 13 - 14 ani),
faåã de care manifestã o dublã personalitate.
Mai întâi este bun, altruist, pare cinstit,
bine-intenåionat, reuæind astfel sã câætige
încrederea totalã a victimei. O convinge sãl
însoåeascã peste tot, lãsându-i impresia cã-i
este protector necondiåionat (un tatã, un frate
mai mare sau iubitul mult visat, omul care o
va scoate din toate necazurile, omul care-i
va oferi tot ceea ce-æi doreæte). Tot dubla sa
personalitate îl face sã se modeleze dupã
necesitãåile victimelor, dupã problematica
situaåiei.
Cu logica, conætiinåa æi prudenåa
anihilate, victimele intrã în jocul traficantului,
acceptând falsurile (schimbarea identitãåii),
înstrãinarea documentelor personale æi chiar,
la rândul lor, împrumutându-i metodele,
reuæesc la solicitarea traficantului, sã atragã
în joc alte fete cu dorinåe asemãnãtoare,
24 Frontiera - nr. 3/2006

devenind, astfel, un fel de complice.
Victimele încep cu adevãrat sã
conætientizeze situaåia în care se aflã, abia
în momentul în care intenåioneazã sã se
retragã sau sã nu se mai supunã. Din acest
moment devine evident celãlalt tip de
personalitate al traficantului, cel negativ,
care utilizeazã agresiunea fizicã, presiunea
psihicã (æantajul, ameninåarea, sechestrarea,
înfometarea), iar în aceste condiåii structura
psihicã a victimelor suferã transformãri
majore. Predominã anxietatea, labilitatea
emoåionalã, iar indiferenåa faåã de propria
lor persoanã, faåã de ceea ce se va întâmpla
cu ele se instaleazã ca un mecanism de
apãrare împotriva stresului major resimåit.
Traficantul are însã o slãbiciune: nu
se mai poate opri æi acest lucru îl face ca
pânã la urmã sã fie prins. Dacã în faza pre -
infracåionalã el analizeazã cu meticulozitate
raportul acåiune - riscuri (acåioneazã dupã
un plan bine pus la punct, stabileæte ierarhia
în grupul infracåional, atribuåiile concrete ce
revin fiecãrui membru, precum æi plata ce
revine fiecãruia în urma muncii prestate),
în faza infracåionalã propriu - zisã, orbit
de câætigurile mari, pierde efectiv controlul
planului, nu mai are rãbdarea sã aætepte
ocaziile prielnice, ci le provoacã el, în care
apoi opereazã. În cele din urmã, pierde
chiar controlul victimelor (fiind prea multe)
æi este suficient ca una sã evadeze, sã ia
legãtura cu organele de ordine æi, astfel, în
reåea sã aparã o rupturã. Tot o slãbiciune
o constituie faptul cã, datoritã câætigurilor
mari, devine arogant, încrezut, începe sã
se laude, începe sã poarte haine elegante,
atrãgând în felul acesta atenåia.
Liderul formal - în persoana lui Gheorghe
F., de 53 ani - cu mai multe identitãåi,
cu douã CNP - uri (pentru ca
autoritãåile sã-i poatã pierde urma
trecutului), cu viaåã personalã
dezorganizatã (cãsãtorit de mai
multe ori, special pentru a putea
împrumuta numele soåiilor), cu
antecedente penale (condamnat
de 5 ori pentru furt, furt calificat,
înæelãciune, atât în åarã, cât æi în
strãinãtate - ceea ce demonstreazã
perfecåionarea sa treptatã în
domeniu, multe din modurile
lui de acåiune fiind împrumutate
din infracåionalitatea austriacã),
în faza pre-infracåionalã æi-a
stabilit cu minuåiozitate un plan:
a transformat toatã acåiunea într-o
afacere de familie, asigurându-se
astfel cã nu poate fi trãdat, iar
toatã acåiunea s-a desfãæurat la
vedere, în mod special, pentru a
nu stârni suspiciunea sãtenilor.
Tot o mãsurã suplimentarã o
constituie æi faptul cã traficantul a
“jonglat” bine, pentru atingerea scopurilor,
cu nevoile dar æi cu sentimentele femeilor
din viaåa lui (ceea ce dovedeæte rãceala lui
afectivã, statutul de soå fãcând parte tot
din afacere). Cu alte cuvinte, principalele
complice nu erau altele decât soåia (cu
care de fapt trãia, pentru cã în realitate era
cãsãtorit cu o altã femeie - posibil plãtitã sã
accepte actul cãsãtoriei pentru a-i facilita
schimbarea identitãåii) æi amanta (Jana R. -
prima fatã racolatã de el æi soåie, care apoi
le-a devenit partenerã de afacere), ambele
ætiind una de cealaltã æi acceptându-æi tacit
poziåiile impuse de lider. Mai mult, pentru
a evita eventuale scene, dar æi pentru faptul
cã le simåea dependente de el æi, astfel,
le stãpânea, liderul a dispus sã lucreze la
distanåã una de cealaltã: soåia în åarã (unde
trebuia sã se ocupe de bar, de cei doi fii,
dar æi de fetele care erau racolate din åarã),
iar amanta în Austria, unde trebuia sã åinã
în frâu toate fetele trimise, sã “le dea de
lucru”, sã aibã grijã sã adune tot ce rezulta
în urma “produsului” æi sã trimitã æefului
periodic profitul. Amanta, împreunã cu o
altã prietenã - cetãåean austriac, erau practic
beneficiarele directe ale “produsului”
fetelor. Liderul formal i-a lãsat mânã liberã,
nu avea o evidenåã exactã a sumelor æi, de
altfel, nici nu-l interesa întrucât, în paralel
cu reåeaua de trafic de persoane, mai
conducea o reåea de furturi calificate ale
cãror victime nu erau altele decât clienåii
fetelor - pretendenåii partidelor de sex.
Munca fetelor racolate, la barul familiei
- locul unde practic se anihila puåina logicã
æi conætiinåã a victimelor - a constituit, de
asemenea, un element de siguranåã æi inedit
faåã de reåelele anterioare din zonã (unde,
de obicei, erau folosite ca locaåii pentru
fetele transportate diferite apartamente).
În acest caz, barul familiei a protejat foarte
bine activitatea infracåionalã: câteva luni
fetele erau angajate (eliminând astfel orice
suspiciune cu privire la adevãratele intenåii
ale infractorilor), timp în care liderul le
urmãrea comportamentul, le analiza
psihologia de viaåã, urmãrea eventuale
reacåii ale familiilor acestora sau dacã
cineva se interesa de soarta lor. Dacã da,
erau alungate. Dacã nu, intra în rol soåia
liderului, care începea sã le stârneascã
interesul pentru strãinãtate. Li se ofereau
obiecte de îmbrãcãminte, bijuterii, åigãri
bune æi cafea la discreåie, soåia “patronului”
le devenea ca o adevãratã “mamã”, dornicã
sã le ofere ce-i mai bun, cu condiåia ca nu
cumva sã se îndrãgosteascã de vreun bãrbat
din sat - client fidel al barului.
Din când în când, soåia æi amanta se
întâlneau (lipsa sentimentelor æi accentul
pus pe prioritatea nr.1 - partea materialã -
caracteristicã psihologicã comunã a liderului
æi a complicelor principale). Acest lucru se
întâmpla cu ocazia unor transporturi mai
speciale: minore ce trebuiau instruite æi
conduse cu grijã la destinaåie. Popasul,
pentru toate transporturile, se fãcea în
Ungaria (åarã de tranzit între locul de
racolare -România æi cel de desfãæurare
cursivã æi fluentã a gamei de infracåiuni
specifice (asociate) traficului de persoane
- Austria), unde intra în acåiune un alt
element de siguranåã: documentele false
- schimbarea identitãåii victimelor (spre
deosebire de reåelele anterioare din zonã
unde falsurile se efectuau, de regulã, în
åarã).
Transportatorul (æoferul) - element
important în afacere întrucât se ocupa æi de
falsurile din Ungaria, era æi el membru al
familiei - nepotul liderului (Milicã C.) care,
pe lângã banii ce-i reveneau, se bucura æi el
de plãcerile trupeæti oferite de tinere, în nici
un caz de preferatele patronului care, oricum
erau în dizgraåia amantei æi soåiei acestuia
æi sufereau cel mai mult (alte “subalterne”,
pentru a nu-l supãra pe lider).
Reåeaua, ca urmare a experienåei
infracåionale, a creativitãåii, a vicleniei
dusã la extremã atât a liderului formal, cât
æi a celor douã complice de bazã, aduce
încã un element nou, foarte important
pentru activitatea de prevenire æi anume
apariåia victimelor colaterale în persoana
pãrinåilor minorelor - înæelaåi la rândul
lor prin încheierea unui contract care era
completat ulterior semnãturilor, de cãtre
infractori, în favoarea lor. În cazul de faåã,
soåia liderului formal s-a deplasat la pãrinåii
minorelor pe care i-a convins sã semneze
un contract prin care ea æi soåul - infractorii,
se obligau sã asigure fetelor cazare, masã æi
toate condiåiile pentru a-æi continua studiile
în schimbul muncii prestate la barul familiei,
dupã programul æcolar. Încântaåi de ofertã,
pãrinåii æi-au dat semnãtura, dupã care
infractorii au completat în contract încã
o frazã prin care pãrinåii ar fi de acord ca
fetele minore sã poatã cãlãtori în strãinãtate.
Uæurinåa cu care au acceptat ca fiicele lor
sã locuiascã la persoane necunoscute,
departe de casã, de fraåi, de ei, întãresc
caracteristicile psihologice ale familiilor
de provenienåã ale victimelor traficului
de persoane: familii care nu reuæesc sã
depãæeascã niciodatã dificultãåile materiale,
de regulã dezorganizate, cu multiple carenåe
psihoafective, familii în care a lipsit (nu s-
a implicat) modelul parental ce exprimã
autoritatea (tatãl). Totodatã, familii care
nu pãstreazã legãtura cu instituåiile de
învãåãmânt în care studiazã copiii lor,
care nu comunicã, nu cautã eventualele
cauze ale randamentului æcolar scãzut, nu
cunosc mediile frecventate de copiii lor æi
nici persoanele din anturajul lor. Cu alte
cuvinte, familii în care membrii duc o viaåã
paralelã.
Modul de acåiune, apariåia unor
elemente noi în lanåul infracåional indicã
o specializare a infractorilor în acest
domeniu. Tocmai de aceea, se impune
o analizã psihologicã a fiecãrui caz în
parte, astfel încât nici un element nou
sã nu rãmânã neobservat anchetatorilor.
Analiza psihologicã a acestor reåele are o
semnificaåie deosebitã, în special în faza
post-infracåionalã - fazã în care infractorii
au tendinåa de a se sustrage rãspunderii
faptelor, de a-æi gãsi alibiuri, de a-æi folosi
în continuare calitãåile: minciuna, perfidia,
ceræind milã, compãtimire, caracteristici
care-i ajutã sã se transforme în faåa
anchetatorilor, din infractorii aroganåi æi
duri, în veritabile victime ale societãåii, ale
poliåiætilor. Totodatã victimele au tendinåa
de a ascunde multe detalii, pãstrând încã
în suflet ameninåãrile exploatatorilor.
Finalizarea cazului depinde foarte mult
de arta, mãiestria poliåiætilor implicaåi în
strângerea dovezilor æi ancheta ulterioarã
reåinerii infractorilor.
Cunoaæterea din punct de vedere
psihologic a fiecãrui caz are o valoare
deosebitã pentru activitatea de prevenire.
Prezentarea cazurilor în instituåii de
învãåãmânt æi chiar pãrinåilor, cu ocazia
unor æedinåe organizate de æcoalã, ar putea
contribui la trezirea conætiinåei sociale.
Valeriu PERA,
Mariana CENEA
Frontiera - nr. 3/2006
25

Istorie
Materiale realizate de prof. univ. dr.
Radu Ætefan Vergatti
Luna Martie
PILULE ISTORICE
• În martie 105 vestitul arhitect
Apolodor din Damasc a terminat
construirea peste Dunãre a unui pod în
dreptul localitãåii Drobeta. Acesta a servit
împãratului Traian (98-117) pentru ca, în
timpul Campaniei din anii 105-106, sã
treacã rapid în Dacia s-o supunã æi s-o
transforme în provincie romanã;
• La 11-12 martie 1938 Germania a
cotropit Austria æi a declarat-o unitã cu
Germania (Anschluss). A fost o încãlcare
grosolanã a Tratatului de pace de la
sfâræitul Primului Rãzboi Mondial.
• 15 martie 1939 - Germania a cotropit
Cehoslovacia, atât cât mai rãmãsese liber
din teritoriul ei. Astfel, s-a încãlcat, din nou,
Tratatul de pace de la sfâræitul Primului
Rãzboi Mondial. Marile puteri nu au vrut
sã vadã cât de apropiatã era declanæarea
Celui de-al Doilea Rãzboi Mondial.
• La 9 martie 1945, ca urmare a
eroismului armatei române aliate cu cele
sovietice æi a hotãrârilor Conferinåei de
la Yalta (4-11 februarie 1945), întreaga
administraåie asupra Transilvaniei de
nord-vest, ocupatã temporar de Ungaria
Hortystã, a trecut din nou sub autoritatea
Bucureætilor;
• 23 martie 1945 - în România a fost
înfãptuitã a zecea reformã agrarã din
epoca modernã; ea a fost urmarea unui
plan al Partidului Naåional Åãrãnist æi
al Partidului Naåional Liberal preluat de
Partidul Comunist, care l-a prezentat ca
fiind al lui;
Luna Aprilie
• Aprilie 1400, Alexandru
cel Bun (1400, aprilie 23
– 1432, ianuarie 1) a ocupat
tronul Moldovei.
• 14 aprilie 1457, Ætefan
cel Mare s-a suit pe tronul
Moldovei (1547-1504)
• 26 aprilie 1462, începutul
Campaniei sultanului Mehmet
al II-lea el Fatih, cuceritorul
Constantinopolului, împotriva
lui Vlad Åepeæ; se urmãrea
înlocuirea Domnului Åãrii
Româneæti cu fratele sãu, Radu
cel Frumos.
• 15 aprilie 1762,
împãrãteasa Maria Tereza a
semnat decretul prin care s-au format
Miliåia Naåionalã Grãnicereascã; ca
urmare, au apãrut Regimentul românesc
grãniceresc II Nãsãud æi Regimentul
românesc grãniceresc I Orlat-Fãgãraæ.
• 5 aprilie 1821 - Tudor Vladimirescu
a emis Proclamaåia prin care a
declarat mobilizarea generalã în Åara
Româneascã.
• 8/20 aprilie 1829 a apãrut la
Bucureæti primul periodic din Åara
Româneascã, „Curierul românesc”, editat
de Ion Heliade-Rãdulescu.
• Aprilie 1830, aprobarea proiectului
de lege privind formarea Armatei Naåionale;
proiectul a fost aprobat simultan la Iaæi æi
la Bucureæti, adicã în Moldova æi în Åara
Româneascã.
• 21 aprilie 1877 artileria otomanã
bombardeazã Brãila.
• 26 aprilie 1877 -
artileria otomanã bombardeazã
Calafatul, Bechetul,
Olteniåa æi Cãlãraæiul, iar
românii rãspund bombardând,
în aceeaæi zi, Vidinul.
• 29 aprilie 1877 se
declarã stare de rãzboi
între România æi Sublima
Poartã.
• 8 aprilie 1885 a avut
loc premiera piesei „D’ale
carnavalului” în Bucureæti,
la Teatrul Naåional.
SFÂRÆITUL LUI ADOLF HITLER
30 aprilie 1945, Berlin, în bunker-ul
special construit pentru Adolf Hitler æi
apropiaåii sãi s-a ajuns
la un act oarecum
previzibil. Cei mai de
seamã conducãtori
naziæti, al celui deal
treilea Reich, s-au
sinucis ori au încercat
sã se salveze prin fugã.
Ce i-a determinat sã
procedeze astfel?
Toåi au fost conætienåi
cã au pierdut lupta
cu Naåiunile Unite. În
pofida propagandei
care-i declarã obtuzi,
trebuie arãtat cã erau destul de realiæti æi
perfect conætienåi. Încã din februarie 1945
ministrul Reich-ului, Joseph Goebbels,
a scris în „Das Reich” cã Germania
va pierde rãzboiul, ceea ce va duce la
ridicarea cortinei de fier între Europa de
Vest æi cea de Est.
Mai mult, toåi fruntaæii naziæti au înåeles
cã vor fi judecaåi, condamnaåi æi pedepsiåi
pentru faptele lor. Au vrut sã evite aceastã
situaåie æi sã salveze ce se mai putea din
miæcarea politicã nazistã. Se ætia cã în ea
erau integraåi numeroæi tineri fanatizaåi.
Pentru Hitler æi grupul lui, aceæti tineri
26 Frontiera - nr. 3/2006
reprezentau viitorul. Pentru ei era necesar
un ultim act de onoare. Foarte probabil
führer-ul a
fost conætient
de rezultatul
dezastruos
al rãzboiului,
cu mult
înainte de
1944-1945.
Fac aceastã
a f i r m a å i e
deoarece a
åinut secretã
n a æ t e r e a
fiului pe
care l-a avut
cu Eva Braun. A avut grijã sã-l åinã deoparte
de ochii apropiaåilor sãi æi ai aliaåilor æi sã
încredinåeze creæterea lui mamei Evei
Braun. Astfel l-a salvat.
Când s-a ajuns la bãtãlia pentru Berlin
(aprilie 1945), cea mai mare din cel de-
Al Doilea Rãzboi Mondial, Hitler a decis
sã se sinucidã. El trebuia sã fie urmat,
în acest act demenåial, de soåia sa, Eva
Braun. Calea aleasã a fost pentru Hitler
pistolul, iar pentru Eva Braun, otrava.
Imediat dupã moarte, unii dintre fidelii
sãi, printre care Martin Bormann, ofiåerii
S.S. Hünsche, Linge (cameristul lui Hitler)
æi alåii, urmau sã le ardã cadavrele. Astfel
se evita orice pângãrire a trupurilor, iar
Hitler rãmânea un simbol pentru naziæti.
Incinerarea cadavrelor lui Hitler æi al Evei
Braun a fãcut dificilã æi identificarea lor,
ele fiind recunoscute, se pare, numai dupã
amprentele dentare.
Dupã ce æi-au otrãvit copiii, alt act
nebunesc, soåii Goebbels – Joseph æi
Magda – s-au sinucis.
Heinrich Himmler æi Martin Bormann
au fugit, încercând sã se salveze. Dupã
circa douã sãptãmâni, Himmler s-a predat
armatei S.U.A., urmând sã fie unul dintre
primii inculpaåi în procesul de la Nürnberg.
Bormann a dispãrut în condiåii insuficient
clarificate, discutabile æi mult comentate.
Sinuciderea lui Hitler a fost ascunsã
poporului german. Transferarea puterii
cãtre amiralul Dönitz nu a fost explicatã
imediat. În focul luptei, uneori, nici nu
a fost sesizatã, iar combatanåii continuau
lupta ascultând la megafoane cuvântãri ale
führer-ului…
Pieirea lui Hitler în acest mod poate
fi consideratã, mai ales, un act disperat,
de laæitate, al unui om care nu mai avea
curajul æi capacitatea sã rãspundã pentru
faptele sale care au adus atâta nenorocire
Germaniei æi omenirii întregi.

Sãrbãtoarea Paætelui la români
Sãrbãtoarea Paætelui, sãrbãtoare cu datã
mobilã, fixatã prin raportare la fazele lunii
dupã solstiåiul de primãvarã æi aparåinând
aæa numitului “ciclu calendaristic” este
consideratã centrul vieåii spirituale în
comunitãåile creætine româneæti. Instituirea
acestei “sãrbãtori a Domnului” s-a fãcut
prin recomandare divinã, iar perioadele
anului bisericesc se stabilesc prin raportare
la data Paætelui. Fiecare secåiune include
mai multe sãrbãtori cu datã fixã sau mobilã,
care actualizeazã evenimente æi activitatea
personalitãåilor care au avut un rol deosebit
în istoria mântuirii. Învierea, Înãlåarea
æi Rusaliile aparåin perioadei pascale a
Penticostarului æi actualizeazã misiunea
lui Hristos ca Împãrat æi întemeietor
al bisericii. Ca toate marile sãrbãtori,
cele cuprinse în perioada pascalã sunt
pregãtite de o succesiune de momente
în care practicantul trebuie sã respecte
recomandãrile care îl fac demn sã intre în
spaåiul æi timpul sãrbãtorii, pregãtit spiritual
æi fizic. Printre cele mai importante acåiuni
pregãtitoare sunt cele care au ca scop
purificarea omului æi a tuturor obiectelor
cu care el intrã în contact, a locului în care
trãieæte æi asupra cãruia acåioneazã în timp
ce îæi desfãæoarã activitãåile. “Când omul
ia lumea în mâinile sale æi o întregeæte
creator raportând-o la Dumnezeu, atunci
elibereazã fãptura ziditã din limitele ei æi-i
dã posibilitatea de a exista cu adevãrat”
(Ioannis Zizioulas, Creaåia ca Euharistie, p.
89). Cunoscute æi respectate sunt ritualurile
specifice lunii martie, care este totdeauna
cuprinsã în Postul Mare. Sub protecåia celor
40 de sfinåi militari martiri, comemoraåi pe
data de 9 martie, cãrora li se alãturã Sfinåii
Teodor Tiron æi Stratilat sau Sf. Gheorghe,
sunt puse multe dintre acåiunile oamenilor
care le respectã zilele æi cred în puterea
lor protectoare. Astfel, ei au autoritate
asupra climei, a micilor vieåuitoare,
insecte, æerpi, gângãnii de orice fel care în
aceastã perioadã se trezesc din amoråeala
provocatã de frigul iernii, asupra vegetalului
care se revigoreazã æi se pregãteæte pentru
viitoarele roade. Oamenii au grijã de pomi
æi se citesc semnele vremii pentru toamnã,
pentru cã sfinåii cinstiåi atunci îi asigurã
omului un spaåiu æi un timp purificate,
în care foråele distructive nu pot avea
autoritate. Cel mai important gest ritual este
aprinderea focurilor. Perioadei de purificare
îi sunt rezervate æaæe sãptãmâni din Postul
Mare, cãrora li se adaugã cea de a æaptea,
Sãptãmâna Patimilor - când, în urma unui
moment de trecere marcat prin lãsata
secului cei ce acceptã tradiåia urmeazã sã
renunåe la consumul produselor de origine
animalã; hrana vegetalã aminteæte omului
de acea perioadã dinainte de “cãdere”,
când Creatorul i-a spus: “Iatã, vã dau
toatã iarba ce face sãmânåã de pe toatã
faåa pãmântului æi tot pomul ce are rod cu
sãmânåã în el” (Facerea, 1, 29). Conduita
moralã pe care trebuie sã o îmbunãtãåeascã
fiecare în aceast timp are valoarea unei
“metamorfoze sacramentale”, o înnoire a
omului în Hristos.
Paætele actualizeazã Cina cea de tainã,
patimile æi învierea lui Iisus.
Prefigurat de sãrbãtoarea iudaicã cu
acelaæi nume care se celebreazã primãvara,
pe 14 Nissan, a conservat æi resemantizat
ritualul sacrificiului sângeros al mielului
pascal. Numele sãrbãtorii în limba românã
este pãstrat din cuvântul latin bizantin
Pasche, care provine din termenul pe care
evreii l-au preluat de la egipteni - pesach,
pasach - unde însemna “a trece”. Paætele
semnificã trecerea prin moarte spre viaåã,
biruinåa vieåii æi eliberarea din robia
pãcatului.
În intervalul cuprins între sâmbãta
moråilor dinaintea Postului Mare æi Joia
Mare în sarcina femeilor stau obligaåii
de comemorare sãptãmânalã a moråilor.
Rugãciunile fãcute acum pentru odihna
sufletelor celor rãposaåi sunt împlinite
cu stricteåe pentru cã acum se crede în
popor cã cei drepåi au îngãduinåã sã vinã
la casele lor unde pot sta pânã la Înãlåare
sau Rusalii.
Mãreåia sãrbãtorii æi importanåa acesteia
sunt evidenåiate æi de cina comunã care
se pregãtea începând cu Joia Mare -
sacrificiul mielului, vopsitul ouãlelor în
culoarea roæie, simbol al vieåii dobândite
prin sacrificiu, Vinerea Mare - pregãtitul
aluatului pentru pascã æi culminând cu
sãrbãtoarea luminii din noaptea Învierii,
cãreia îi urma masa de Paæti, simbolizând
comuniunea cu Dumnezeu. Pentru marea
sãrbãtoare românii obiænuiau sã îmbrace
haine noi în amintirea actului sacramental
al botezului din timpurile de la începutul
creætinismului, când catehumenii se
botezau de Paæte.
Dintre toate prezenåele semnificative
asociate sãrbãtorii pascale, lumina este
purtãtoarea celor mai grave simboluri æi
semnificaåii. De la început cei care credeau
în Hristos s-au numit “fii ai luminii”, iar
botezul se numea “luminare”. Iisus este
numit “lumina lumii”. Lumina este un
element fundamental pentru înåelegerea
culturii române, ea însoåeæte toate
momentele importante din viaåa omului -
naæterea, cãsãtoria, moartea - æi marcheazã
cele mai importante sãrbãtori ale ciclului
calendaristic. Ca reprezentare a prezenåei
sau autoritãåii divine apare în trei structuri
tradiåionale: focul (rugul din vegetale),
lumânarea æi candela.
Candela este, la rândul ei, purtãtoare
æi dispersatoare de luminã. Uleiul este
substanåa folositã pentru mirungere.
Candela este prezentã în locaæuri de cult,
acasã, la colåul cu icoane sau protejeazã
rãscrucile drumurilor, este aprinsã în
cimitire, alãturi de cruci æi strãjuieæte
toate spaåiile sacre ale Sf. Mormânt
unde, conform tradiåiei, se aprinde în
ziua Învierii, în mod miraculos, în timpul
ritualului Luminii Sfinte.
Lumânarea, care conform legendelor
populare este alcãtuitã din trupul de
cearã, reprezentând-o pe Maica Domnului,
în timp ce lumina propriu-zisã este Iisus,
este cãlãuza celor ce primesc botezul,
se cãsãtoresc sau primesc Sf. Maslu. Sub
numele de “toiag” lumineazã calea celui
rãposat în drumul spre cealaltã lume.
Toate comemorãrile moråilor sunt însoåite
de lumina care se dã de pomanã, sub forma
lumânãrii æi aceeaæi reprezentare a luminii
este prezentã în cele trei zile importante ale
ciclului pascal: Joia Mare, Vinerea Mare
æi noaptea Învierii. În noaptea aceasta,
cu precãdere, valoarea luminii îmbracã
semnificaåii speciale datoritã tulburãtoarei
ceremonii cunoscute sub numele de
“ritualul luminii sfinte” de la Ierusalim,
care, dupã tradiåie, coboarã miraculos
în Biserica Sf. Mormânt. Paætele este
sãrbãtoarea creætinã în a cãrei celebrare
lumina este prezentã ca alegorie, simbol
æi chiar expresie directã a prezenåei divine
în lume.
“Paætile æi cu deosebire Învierea e cea
mai mare dintre toate sãrbãtorile de peste
an./.../ În ziua Învierii... fiecare gospodar
sau gospodinã, fiecare ins, mic sau mare,
tânãr sau bãtrân, care ia parte la Înviere,
trebuie sã aducã cu sine æi o luminã
(lumânare n.n.) pe care o aprinde æi o åine
aprinsã în tot timpul sãvâræirii sfintei Învieri
de cãtre preot. Dupã Înviere, mai fiecare
se întoarce cu lumina aceasta, numitã în
cele mai multe pãråi lumina Învierii, aprinsã
acasã. Iarã dupã ce ajung acasã æi pãæesc
peste pragul tinzii, încep a se închina, apoi
intrând în casã sting lumânarea în grindã,
afumând-o pe aceasta în semnul crucii. Tot
aæa fac ei æi în anii urmãtori la fiecare Paæti
câte o cruce æi dupã numãrul acestor cruci
obicinuiesc apoi a socoti numãrul anilor de
când e casa sau câåi ani au trãit într-însa”
(Sim. Fl. Marian, Sãrbãtorile la români, II,
Bucureæti, 1994, p.169).
Prof. univ. dr. Sabina ISPAS
Frontiera - nr. 3/2006
27

Documentar
SISTEMUL INTEGRAT PENTRU SECURITATEA
FRONTIEREI – o prioritate a integrãrii europene – III
• Dumitru Popescu
p Combaterea corupåiei în rândul
personalului instituåiilor naåionale cu
atribuåii de supraveghere æi control ale
frontierei de stat:
• Proiectarea æi desfãæurarea, la nivelul
instituåiilor de învãåãmânt/locul de muncã,
de programe de educaåie civicã æi conduitã
moralã, educaåie fizicã æi sport;
• Ridicarea nivelului recompenselor
acordate personalului în cazul unor
realizãri profesionale deosebite;
• Stabilirea æi aplicarea mãsurilor
preventive;
• Intensificarea verificãrilor specifice;
• Sancåionarea fermã a persoanelor
care au sãvâræit acte de corupåie;
• Cooperarea internaåionalã pe linia
prevenirii æi combaterii actelor de corupåie
cu efecte transfrontaliere.
p Utilizarea cadrului de cooperare
asigurat de Sistemul naåional de prevenire æi
combatere a terorismului, pentru obåinerea
complementaritãåii æi/sau congruenåei
între mãsurile adoptate pe linia securizãrii
frontierei, cu cele în materie de prevenire
æi combatere a terorismului, prin:
• Desfãæurarea, într-o viziune unitarã,
a tuturor categoriilor de misiuni ce revin
instituåiilor abilitate, în scopul identificãrii
æi evaluãrii constante a riscurilor æi
ameninåãrilor de naturã teroristã æi a celor
asociate;
• Protejarea teritoriului naåional,
prin prevenirea accesului æi blocarea
la frontierã a fluxurilor de susåinere cu
resurse umane, mijloace de acåiune æi/sau
resurse financiare æi logistice, aparåinând
unor entitãåi teroriste sau care ar putea fi
folosite de cãtre acestea.
p Prevenirea poluãrii æi protecåia
mediului înconjurãtor:
• Organizarea æi desfãæurarea
activitãåilor proprii instituåiilor cu atribuåii
la frontierã cu respectarea normelor legale
în domeniu;
• Prevenirea æi combaterea oricãror
tentative de poluare a mediului de cãtre
teråi;
• Conjugarea eforturilor pentru
înlãturarea urmãrilor catastrofelor naturale
æi ecologice.
În raport cu evoluåia infracåionalitãåii
transfrontaliere organizate, precum
æi situaåia concretã la un moment dat
se identificã noi proceduri în vederea
armonizãrii æi sincronizãrii acåiunilor
instituåiilor cu atribuåii la frontierã.
În cadrul sistemic relaåional cooperarea
internã æi internaåionalã joacã un rol
deosebit de însemnat.
Cooperarea internã vizeazã, dupã
opinia noastrã, în principal, urmãtoarele
aspecte: • activitãåi informativ-operative
28 Frontiera - nr. 3/2006
pentru prevenirea æi descoperirea
preocupãrilor æi faptelor infracåionale cu
caracter transnaåional æi grad ridicat de
pericol social (traficul de persoane, migraåia,
traficul cu armament, muniåii, explozivi,
materiale radioactive, autoturisme de
lux æi alte infracåiuni care se comit cu
eludarea regimului juridic al frontierei
de stat), care se manifestã ca fenomene
sau prezintã complexitate deosebitã æi
necesitã mãsuri de investigare specialã æi
ale cãror consecinåe pot prejudicia ordinea
statului de drept, interesele economice
ale åãrii, proprietatea publicã ori privatã,
drepturile æi libertãåile cetãåenilor
• activitãåi informative privind modul de
respectare a regimului juridic în domeniul
producerii, utilizãrii æi comercializãrii
materialelor strategice supuse controlului
destinaåiei finale, în scopul prevenirii
accesului sau folosirii acestora de cãtre
åãrile supuse embargoului internaåional,
de cãtre exponenåii crimei organizate
transnaåionale, ori de cãtre grupãrile æi
organizaåiile de orientare teroristã sau
persoane neautorizate • regimul frontierei
de stat, care constituie ameninåãri ce
vizeazã personalul, misiunile æi patrimoniul
privat æi al statului, comise de grupuri æi
filiere criminale interne æi internaåionale
cu ramificaåii pe teritoriul României
• coordonarea æi controlul activitãåilor
referitoare la protecåia informaåiilor
clasificate secret de stat æi de serviciu
(conform standardelor naåionale æi celor
specifice NATO) din zona de competenåã
• asigurarea schimbului de date æi
informaåii privind persoane suspecte sau
care au comis infracåiuni la regimul juridic
al frontierei de stat • sprijinirea reciprocã
în derularea unor acåiuni comune specifice
æi acoperirea nevoilor de informaåii în
obiectivele, problemele, locurile æi mediile
de interes pentru fiecare instituåie abilitatã
• schimbul operativ de date æi informaåii,
atât cu ofiåerii de legãturã acreditaåi pe lângã
ambasadele unor state la Bucureæti, cât æi
direct cu reprezentanåii instituåiilor similare
din åãrile Uniunii Europene, candidate
æi vecine • respectarea drepturilor
omului, garantarea proprietãåii private æi
libera circulaåie a mãrfurilor • aplicarea
uniformã æi nediscriminatorie, pe întregul
teritoriu al României, a legislaåiei vamale
æi a prevederilor acordurilor vamale,
convenåiilor, tratatelor internaåionale la care
România este parte semnatarã • orientarea
activitãåii spre satisfacerea necesitãåilor
beneficiarilor serviciilor vamale •
permiterea introducerii/scoaterii în/din åarã
a mãrfurilor, mijloacelor de transport æi a
oricãror altor bunuri, în condiåiile legale
æi numai prin punctele de control pentru
trecerea frontierei (la trecerea frontierei,
toate acestea sunt supuse vãmuirii, de
cãtre autoritatea vamalã, în condiåiile legii);
• facilitarea comeråului, prin stabilizarea æi
standardizarea procedurilor, simplificarea
controalelor vamale æi susåinerea lor prin
mijloace informatice bazate pe tehnologii
de acces prin internet • întãrirea controlului
vamal la frontierã, în corelaåie cu fluidizarea
traficului de mãrfuri, combaterea fraudei
vamale æi comerciale æi a aspectelor
crimei organizate transnaåionale care se
interfereazã cu exercitarea atribuåiunilor
autoritãåii vamale • fluidizarea traficului
de mãrfuri æi creæterea volumului de
operaåiuni vamale în procedurã simplificatã
adresatã operatorilor economici corecåi
• dezvoltarea sistemului de analizã a
datelor æi informaåiilor æi de management
al riscurilor • crearea facilitãåilor pentru
primirea de informaåii relevante care
urmeazã a fi folosite în activitatea de
investigaåie æi supraveghere vamalã
• întãrirea controlului operativ al
operaåiunilor vamale de tranzit pentru
prevenirea fenomenului de sustragere de
la vãmuire • prevenirea æi combaterea
activitãåilor de migraåie clandestinã,
contrabandã, trafic de armament, produse
rezultate din infracåiuni, droguri, precursori,
substanåe radioactive, bacteriologice sau
alte substanåe supuse controlului destinaåiei
finale, materii æi materiale strategice,
precum æi a contrafacerilor de monedã
sau a documentelor de identitate/cãlãtorie
realizate în scopul favorizãrii, susåinerii
logistice sau financiare a grupãrilor teroriste
sau a operaåiunilor ilicite • sporirea
gradului de asumare a responsabilitãåii
decizionale la introducerea în åarã a
mãrfurilor prohibite sau restricåionate la
import (arme, muniåii, materii explozive
sau radioactive, produsele æi substanåele
stupefiante æi psihotrope, precursorii æi
substanåele chimice esenåiale, produsele
æi substanåele toxice, produsele strategice
æi cele cu dublã utilizare, civilã æi militarã,
cele care pot dãuna mediului, florei
æi faunei æi altele cu regim special), în
scopul prevenirii æi depistãrii fraudelor în
acest domeniu • controlul operaåiunilor
cu materiale nucleare æi radioactive æi
prevenirea proliferãrii acestor produse æi a
accesului grupãrilor teroriste la asemenea
materiale • identificarea persoanelor fizice
æi juridice care se sustrag controlului de
frontierã • prevenirea exporturilor ilegale
de bunuri din Patrimoniul Cultural Naåional
• protejarea drepturilor de proprietate
intelectualã æi depistarea la import a
mãrfurilor contrafãcute æi pirat • protecåia
mediului, florei æi faunei • prevenirea æi
combaterea traficului internaåional de
materiale strategice, autoturisme de lux
furate, organe æi fiinåe umane, precum æi
a adopåiilor ilegale • combaterea spãlãrii
banilor proveniåi acåiuni ilegale.

Apariåii editoriale
Lucrarea „Moartea Albã”, a autorilor Mircea
Chiorean æi Vasile Domuå, realizatã la Editura
GrafNET din Oradea, este o apariåie binevenitã
pentru toåi cei interesaåi de fenomenul consumului
de droguri, dar æi al traficului cu „moarte albã“.
Apariåia editorialã este structuratã pe opt capitole,
care cuprind informaåii despre definirea, clasificarea
æi istoricul drogurilor, o prezentare a principalelor
categorii de droguri, precum æi efectele consumului
acestor substanåe. Lucrarea mai cuprinde æi un capitol
dedicat zonelor æi filierelor de trafic de substanåe
interzise. În ultimul capitol autorii prezintã, dincolo
de statistici, pericolul social pe care-l constituie
consumul de droguri.
Este o carte utilã atât pentru pregãtirea elevilor æi
studenåilor de la instituåiile de învãåãmânt ale MAI,
dar poate fi recomandatã în general tinerilor, care cad
cel mai uæor în ghearele „Moråii Albe”.
Iulian PUICÃ
La Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei
a apãrut romanul „Viscoliri”, semnat Gheorghe
Vãduva, ultimul dintr-o suitã impresionantã de æapte
dedicate filosofiei omului responsabil.
„Viscoliri”, dedicat de autor soåiei, „cea mai
frumoasã realitate din viaåa mea“, dupã cum mãrturiseæte
acesta, pune în faåa cititorului o poveste nãscutã din
suferinåa vieåii, cu o acåiune bine elaboratã, pãstrând
fãrã întrerupere tensiunea epicã.
Personajele, excelent creionate, reprezintã tipuri
umane reprezentative, putând fi uæor identificabile de
cititorii din mediul militar æi nu numai.
Trãirile eroului sunt intense, metafora viscolului
fiind emblematicã pentru viaåa æi frãmântãrile
acestuia. Viziunea originalã asupra unor evenimente
importante din istoria recentã a României, judecãåile
de valoare asupra acestora, completeazã în mod
fericit conåinutul cãråii.
Regãsim în „Viscoliri” toate elementele unui
roman ce, o datã deschis, nu poate fi lãsat din mânã
pânã la ultima paginã.
Marius IONESCU
Cartea, „Semn de armã - Harta României“, apãrutã
la Editura Universitãåii Naåionale de Apãrare „Carol I”,
cuprinde 17 interviuri cu æi despre grãniceri,
realizate de publiciætii Dan Gâju æi Vasile Moldovan
(acesta are æi calitatea de repondent al colegului).
Cei 17 generali æi ofiåeri, care au trãit mândria de
a fi grãnicer în zone diferite, încearcã sã scoatã la
luminã viaåa de toate zilele a grãnicerilor, severitatea
traiului în zona de frontierã. Cartea oferã informaåii
interesante despre trãirile grãnicerilor la evenimentele
din 1950-1956, pe fondul conflictului dintre Stalin æi
Tito – când, spre exemplu, maiorul Nicolae Curelea,
împreunã cu alåi 20 ofiåeri æi 30 soldaåi, au deplantat
100.000 mine, au demontat peste 600 km de gard,
2.000 tone de sârmã ghimpatã æi 12.000 mc lemn
de construcåii folosite la securizarea frontierei cu
fosta Iugoslavie (au fost rãniåi grav în acea perioadã
æapte militari), datoritã accidentelor; de asemenea,
în timpul invadãrii Cehoslovaciei din vara lui 1968,
când Armata României era la munci agricole iar pe
kilometrul de frontierã erau 1-2 grãniceri, cu o dotare
jalnicã; Revoluåia din 1989 æi ameninåarea invadãrii
României de coloanele trupelor sovietice æi întâlnirile
de pe podurile peste râul Prut; transmiterea tradiåiilor
militare prin membrii familiei de grãniceri.
Marius IONESCU
Lucrarea apãrutã la Editura Tipo MC Oradea, sub
semnãtura lui Eugen Moæ este un veritabil instrument
de lucru care vine în sprijinul cadrelor didactice, a
elevilor æi cursanåilor din instituåiile de învãåãmânt ale
IGPF precum æi a specialiætilor din compartimentele de
perfecåionare a pregãtirii personalului.
Structuratã întru-un mod fericit, cartea reuæeæte
sã transmitã cu eficienåã valorile fundamentale
care trebuie sã stea la baza muncii poliåistului de
frontierã precum æi metode de apropiere a acestuia
de comunitate.
Iulian PUICÃ
Salon de carte æi presã
În perioada 8-12 martie a fost organizat,
la Muzeul Naåional de Istorie a României,
„Salonul de carte æi presã – Bucureæti”. La
standul de prezentare a Editurii MAI au fost
lansate, în prezenåa Prefectului Capitalei,
Mioara Mantale, trei campanii ale MAI
dintre care amintim: „Æi ei îæi doresc partea
lor la carte”- colectã de carte pentru copii
din centrele de plasament
aflate în grija MAI æi a
structurilor departamentale,
realizatã cu sprijinul
personalul MAI, al unor
edituri æi persoane fizice,
campanie ce se desfãæoarã
pe tot parcursul anului, cu
prilejul participãrii editurii la
târguri æi saloane de carte;
„Integritatea nu este de
vânzare”-campanie privind
combaterea corupåiei în
rândul personalului MAI
derulatã de cãtre Direcåia
Generalã Anticorupåie, precum æi
„Campania privind cunoaæterea condiåiilor
legale de cãlãtorie în strãinãtate”
prevãzute în Legea 248/2005.
La salon au fost lansate cãråile; „Baudelaire,
Verlaine, Rimbaud, Mallarme - modele pentru
scriitorii români contemporani” (coordonatori
de carte fiind Simona Grazia-Dima æi Aurelian
Titu Dumitrescu); „Viaåa la zi”, vol. 2, autor
Aurelian Titu Dumitrescu (în colaborare
cu „Editura Semne”) în care sunt incluse
preponderent publicisticã culturalã din MAI;
„Ion Sideri, sportiv, poliåist, artist” autor
Tiberiu Stama în care este prezentatã viaåa
unui fost ofiåer de poliåie, campion olimpic la
caiac-canoe æi sculptor de renume mondial.
Tot cu aceastã ocazie, în cadrul târgului
au fost prezentate æi revistele „Frontiera”,
„Pentru Patrie” æi „Poliåia Românã”.
Felicitãri Editura MAI!
Gabriel CRÃCIUN
Frontiera - nr. 3/2006
29

Azi æi mâine
PORTRETUL UNUI POLIÅIST DE FRONTIERÃ
Când vorbeæte despre meseria pe care æi-a
ales-o chipul i se lumineazã brusc. Povesteæte
calm, detaæat, despre o meserie care
era, pânã nu mai demult, rezervatã
doar bãrbaåilor. Absolventã a
Facultãåii de Litere din cadrul
Universitãåii Oradea, promoåia 2003,
specialitatea francezã - românã, a
ales meseria de poliåist de frontierã
din dragoste. La început, nu ætia
multe despre aceasta, dar a vrut sã
fie ca ei, apãrãtorii fruntariilor.
A dat examen la Æcoala de
Pregãtire a Agenåilor Poliåiei de
Frontierã “’Avram Iancu” din
Oradea æi a reuæit sã fie declaratã
admisã, deæi concurenåa, la fete,
era acerbã. A devenit agent în
anul 2005 (luna decembrie), fiind
repartizatã la Sectorul Poliåiei de Frontierã
Salonta din cadrul Inspectoratului Judeåean
al Poliåiei de Frontierã Bihor.
Integrare prin sport la
Sânnicolau-Mare
Cu prilejul zilei de 1 Martie, Sectorul PF
Sânnicolau-Mare a organizat, cu sprijinul
IJPF Timiæ æi al Primãriei oraæului, „Cupa
Mãråiæorului“ la fotbal în salã.
La aceastã activitate au participat
echipele DPF Timiæoara, IJPF Timiæ,
Æcoala de Formare Agenåi PF din
Timiæoara, echipele Sectoarelor PF din
cadrul IJPF Timiæ, Primãria Jimbolia,
Primãria Sânnicolau-Mare æi selecåionata
reprezentanåilor de grãniceri Kiszombor æi
Nagylak, din Republica Ungarã. Jocurile
Agentul de poliåie Anca Cornelia
reprezintã un exponent al tinerei generaåii
care se integreazã în ritm
alert în marea familie æi
în efortul poliåiætilor
de frontierã români de
a realiza securizarea
frontierelor României.
Este o tânãrã ambiåioasã,
care se dedicã cu pasiune
meseriei sale.
Cel mai bine o
caracterizeazã cuvintele
æefilor sãi ierarhici:
“Încã de la venirea sa în
cadrul SPF Salonta, pe
timpul activitãåii de tutelã
profesionalã, a dovedit
interes pentru pregãtirea
de specialitate, cât æi preocupare pentru
formarea unor abilitãåi necesare activitãåii de
supraveghere æi control al trecerii frontierei de
s-au desfãæurat pe parcursul
întregii zile, într-o deplinã
atmosferã de „fair-play”.
Eforturile depuse de jucãtori
au fost rãsplãtite printr-o masã
festivã, oraganizatã la Cantina
‘’Sinagro’’ din Sânnicolau-Mare, unde au
fost decernate premiile mult aæteptate.
Æeful SPF Sânnicolau-Mare,
comisarul-æef Ion Vasile, a înmânat
æefului reprezentanåei de grãniceri
Kiszombor (æeful delegaåiei grãnicerilor
stat”, a declarat æeful Sectorului PF Salonta,
comisar-æef de poliåie Mihai Vârlan.
“Ca urmare a calitãåilor moral profesionale
æi cu sprijinul colegilor din tura de serviciu,
în perioada de la începutul anului 2006 æi
pânã în prezent, a reuæit descoperirea unei
infracåiuni de fals material în înscrisuri oficiale
æi a aplicat zece contravenåii. Asemenea ei æi
celelalte colege, agenåi de poliåie Alina Fâæie,
Camelia Moå æi Loredana Peslari (toate din
cadrul SPF Salonta), dovedesc preocupare
sporitã pentru pregãtirea æi obåinerea unor
rezultate operative în demersul de asigurare
a stãrii de normalitate la frontierã”, a
caracterizat-o æeful de turã, subinspectorul
de poliåie Gabriel Secarã.
Sunt cuvinte frumoase, laudative, despre
o tânãrã poliåistã de frontierã care se aflã la
începutul unei cariere. Una pe care o dorim
cât mai lungã æi cât mai rodnicã, plinã de
succese.
Mircea CHIOREAN
maghiari), locotenentul-colonel Janos
Csurka, o cupã a prieteniei, ca semn
al bunei colaborãri care existã între
instituåiile celor douã state.
Ionel OLARIU
CAMPIONII CONFIRMÃ!
În data de 18 martie a.c., între orele
9.30 - 15.00, la Sala de sport a L.P.S. Satu
Mare s-a desfãæurat Turneul internaåional de
fotbal în salã dotat cu „Cupa Primãverii”,
30 Frontiera - nr. 3/2006
ediåia a II-a, organizat de IJPF Satu Mare,
prilejuit de aniversarea a 42 de ani de
la înfiinåarea unitãåii poliåiei de frontierã
sãtmãrene, la care au participat echipele
Brigãzii de grãniceri
Nyirbator – Ungaria;
Detaæamentului de
grãniceri Mukacevo
– Ucraina; Direcåia PF
Oradea; IJPF Maramureæ;
IJPF Satu Mare.
În urma desfãæurãrii
competiåiei, clasamentul
a fost urmãtorul: Locul
I – IJPF Satu Mare,
Locul II - Brigada de
grãniceri Nyirbator,
Locul III - Direcåia PF
Oradea, Locul IV - IJPF
Maramureæ, Locul V -
Detaæamentul de grãniceri Mukacevo.
De asemenea, s-au acordat urmãtoarele
distincåii individuale: Cel mai bun portar
- Racz Iætvan - Brigada de grãniceri
Nyirbator, Cel mai tehnic jucãtor - ag.
æef adj. Gabriel Dani - IJPF Satu Mare,
golgheter - Katona Pal - Brigada de
grãniceri Nyirbator, Cel mai tânãr jucãtor
- Piæta Ivan – Detaæamentul de grãniceri
Mukacevo, Cel mai „experimentat” jucãtor
- cms.-æef Ivan Boiciuc – IJPF Maramureæ.
Pe timpul desfãæurãrii turneului au
fost înregistrate urmãtoarele rezultate ale
învingãtorilor: Satu Mare - Nyirbator = 7
– 1, Satu Mare - Oradea = 5 – 0, Satu Mare
- Mukacevo = 17 – 1, Satu Mare – Maramureæ
= 10 – 5.
Tuturor câætigãtorilor (atât pe echipe
cât æi individual) li s-au acordat diplome,
cupe æi plachete. Turneul a fost onorat de
participarea reprezentanåilor administraåiei
publice locale æi a conducerii forurilor de
educaåie æi sportive judeåene.
Ætefan ANDREESCU

„Lansator de funcåii“ la
IJPF Caraæ - Severin?
Ar trebui sã descriu atmosfera de
examen din cadrul IJPF Mehedinåi însã,
în urma mãsurii luate de conducerea
DPF Timiæoara cu scopul de a se elimina
orice suspiciune cu privire la modul de
desfãæurare a concursului organizat la
inspectoratele din subordine, pentru
ocuparea unor funcåii de agenåi æi ofiåeri
din sursã externã, s-a recurs la rotirea
personalului implicat în corectarea
lucrãrilor æi supravegherea candidaåilor.
Aæa se face cã, în ziua de 4 martie a.c.,
la ora 8.00, îmbarcaåi într-un autocar æi
un microbuz, cei din Mehedinåi au luat
drumul Caraæului.
Am ajuns în jurul orei 12.00. Imaginea
Oraviåei mi s-a pãrut de-a dreptul
deprimantã: blocuri cojite, pe pereåii
cãrora atârnau burlane negre, iar terasele
erau doldora de bucãåi de lemne. Lipsa
apei potabile mi-a atras imediat atenåia.
Este posibil ca tocmai aceste neajunsuri
ale zonei sã constituie principalele cauze
pentru care IJPF Caraæ-Severin are mereu
un deficit de personal. De altfel, acest
inspectorat este considerat un lansator de
funcåii, în sensul cã mulåi oameni participã
pe funcåiile vacante doar pentru a pune
mâna pe una, ca apoi sã se transfere
aproape de casã.
Din informaåiile oferite de aici, pe 129
locuri de agenåi au rãmas în cursã 381 de
candidaåi, iar pe cele 12 locuri de ofiåeri
- 88 de candidaåi. Puåini, comparabil cu
IJPF Mehedinåi unde, în urma probelor
eliminatorii, au rãmas în cursã aproximativ
1.200 de candidaåi pe 111 funcåii de
agenåi æi 34 de candidaåi pe cele douã
locuri de ofiåer.
Dupã instruirea efectuatã cu lux de
amãnunte de conducerea inspectoratului,
ne-am deplasat la locaåia unde urma sã
se desfãæoare examenul - o æcoalã din
apropierea inspectoratului. La poråi, foarte
mulåi oameni aæteptau plini de emoåii.
Împreunã cu agentul Constantin Fetica,
am fost repartizaåi la sala 8 C din Æcoala
Mare. Cei 13 candidaåi ne aæteptau deja la
intrarea în sala de clasã. Dupã identificarea
acestora æi prelucrarea metodologiei, am
avut la dispoziåie 30 de minute pentru
a mai destinde puåin atmosfera încinsã
de emoåiile examenului. Un candidat
negativist îæi exprima deschis gândurile
depresive vizavi de viaåa grea. L-am
numit „D-l Depresie”. I-am întrebat de
ce s-au orientat cãtre poliåia de frontierã.
În rãspunsuri, au predominat banii æi
siguranåa zilei de mâine. În salã, o singurã
fatã - finuåã, slãbuåã, firavã, a picat pe
rândul de la mijloc, în prima
bancã. Singura ei motivaåie -
sincerã a fost cã... a candidat
pentru a fi împreunã cu
prietenul - arãtând cu capul
spre un tânãr la fel de fin, aflat
pe rândul de la geam.
Au sosit foile de rãspuns,
apoi subiectele - ora 15.24.
Timp de douã ore, nimeni
nu a mai vorbit. Fiecare æia
vãzut de test æi foaia de
rãspuns. În sfâræit, timpul
a expirat, au fost ridicate
ultimele lucrãri. Din momentul
începerii corecturilor, conform
metodologiei, cu grilã æi
martori, emoåiile parcã au crescut brusc.
Mãrturisesc cã, inclusiv eu æi colegul meu
- d-l Fetica, am împãrtãæit, cot la cot cu ei
emoåiile.
Din cei 13 candidaåi ce au susåinut
examenul la sala 8 C, 5 au obåinut note
sub 7. Puåin „morcoviåi” s-au consolat
cu gândul cã...”vor îngroæa rândurile
emigranåilor”. La ceilalåi parcã se mai zãrea
o oarecare speranåã. La „D-l Depresie”,
nota 7,90 a fost ca un neuroleptic. Parcã
æi-a revenit brusc, iar în priviri începuse sã
-æi facã loc un pic de euforie.
Cea mai mare notã din salã - 8,65, a
fost luatã de candidatul Daniel Toc, urmat
În anul 2004, AS „Club Dacia 2003“ Satu Mare a
legitimat un practicant, aparent amator, de culturism în
persoana agentului de poliåie Dragoæ Csaba. Perseverenåa
æi ambiåia acestuia au fãcut ca rezultatele sã confirme în
mare mãsurã aæteptãrile pe care clubul le avea în el.
Astfel, în anul 2004 s-a clasat pe locul VI la CN de
culturism, categoria 80 de Kg, în anul 2005 a trecut
la o categorie de greutate superioarã, calificându–se la
Turneul final al campionatului naåional, fãrã a intra în
finala de opt, iar în acest an s-a clasat, la Turneul zonal
al campionatului naåional de culturism de la Jibou, din 16
– 17 martie a.c., pe locul II, obåinând o calificare meritatã
la Turneul final pe ramurã. Îi dorim succes!
de Cosmin Tripa - 8,20. M-au impresionat
cei doi tineri - prieteni æi iubiåi - Olivia
Tilcã æi Daniel Tudose, ambii în vârstã
de 20 ani, care, pânã sã le vinã rândul
la corectat, s-au åinut strâns de mânã,
apropierea conferindu-le mai multã
siguranåã. Dupã ce au obåinut notele - 7,60
æi, respectiv 7,75, i-am simåit dintr-o datã
relaxaåi, iar în priviri parcã li se citea mai
multã iubire. Cei doi „porumbei” au fost de
fapt æi martorii noætri la predarea lucrãrilor
comisiei centrale. În drum spre secretariat,
am aflat mai multe despre frumoasa lor
poveste: se cunosc de la 14 ani, au fãcut
împreunã liceul, împreunã sunt studenåi în
anul I la Facultatea de Ætiinåe Economice æi,
din câte am auzit ulterior, cã ultima medie
de admitere la IJPF Caraæ - Severin a fost
7,15, se pare cã împreunã vor fi oameni de
nãdejde pe frontiera cãrãæanã.
Am plecat cãtre autocar cu sentimentul
cã am fãcut o treabã bunã æi corectã. Am
ajuns în Dr. Tr. Severin în jurul orei
1.30 noaptea. La sediul IJPF Mehedinåi,
încã nu se finalizaserã activitãåile
dedicate concursului. A doua zi am aflat
rãspunsurile: Cele 111 locuri de agenåi au
fost ocupate cu medii mari, ultima notã
fiind 8,05. Din cei 111 viitori agenåi, 51
sunt femei, iar 60 sunt bãrbaåi. Probabil cã
detaliile cu privire la motivaåie æi aspiraåii
le voi afla cu ocazia unei aplicaåii. Pânã
atunci, urez tuturor viitorilor noætri colegi
puterea de a se adapta cât mai repede æi
cât mai bine la noile locuri de muncã, sã
fie sãnãtoæi æi dornici de muncã æi abia
apoi... la mai mare (în grad, desigur), aæa
cum bine ætiu cã îæi doresc cu toåii!
Frontiera - nr. 3/2006
Mariana CENEA - IJPF Mehedinåi
UN VIITOR CAMPION?
31

Sãnãtate
GRIPA UMANÃ ÆI
GRIPA AVIARÃ
medic dr. Constantin – Marian RADU,
Direcåia Medicalã a MAI
Situaåia epidemiologicã din åara noastrã,
determinatã de apariåia, în sezonul rece 2005-
2006, de focare de gripã aviarã æi eforturile
(umane æi materiale, medicale æi operative,
de cooperare æi ajutorare) fãcute de cãtre
efectivele MAI au fost æi sunt esenåiale în
limitarea æi combaterea acestui flagel.
Gripa aviarã este o boalã viralã contagioasã
a pãsãrilor determinatã de tulpini de tip A
ale virusului gripal. Boala îæi are originea la
pãsãrile migratoare din Asia, de unde ea s-a
rãspândit în toatã lumea. De fapt, boala nu
este o descoperire nouã, ea fiind semnalatã,
prima datã, în Italia cu mai mult de 100 de ani
în urmã æi apare din când în când, în anumite
condiåii favorizante, în toatã lumea.
Virusul aviar a fost clasificat în mai multe
tipuri. Cel mai mare impact asupra pãsãrilor îl
au tipurile H5 æi H7. Pentru gripa aviarã au fost
identificate cel puåin 144 tulpini.
Creæterea numãrului de îmbolnãviri
sunt mai frecvente în sezoanele umede
æi reci, fãrã ca afecåiunea sã aibã
caracter sezonier.
Aceastã boalã fiind determinatã
de diferitele subtipuri, cu exprimare
clinicã diferitã (de la o boalã uæoarã
la o boalã foarte contagioasã æi rapid
fatalã), duce la efectivele de pãsãri la
mortalitãåi severe (gripa aviarã înalt
patogenã poate determina mortalitate
de 5%, dar mai frecvent spre100% în
aglomeraåiile de pãsãri).
Teoretic, toate pãsãrile sunt
sensibile la virusul gripei aviare.
Contaminarea se realizeazã (în
principal) pe cale respiratorie æi (în mai
micã mãsurã) pe cale digestivã (virusul
se distruge în mediu acid).
Modul de apariåie a unor asemenea
epidemii sau focare în populaåiile de pãsãri
de curte este reprezentatã de contactul direct
sau indirect dintre acestea æi pãsãrile de apã
sãlbatice migratoare bolnave, care formeazã
de fapt rezervorul natural al virusurilor gripale
aviare æi care rãspândesc boala, respectiv
virusul, prin intermediul excrementelor æi
secreåiilor.
Propagarea virusului aviar este favorizatã de
lipsa de igienã în fermele de pãsãri, transportul
æi vânzarea de pãsãri vii contaminate æi de
produse ale acestora, deplasarea oamenilor æi a
vehiculelor între fermele de pãsãri æi vânzarea
de pãsãri sãlbatice în pieåe. Este posibil ca
porcul æi, probabil, alte specii sã contracteze
virusul gripal, fãrã sã facã boala cu manifestãri
specifice, dar sã o poatã retransmite.
Din acest motiv, folosirea carantinei æi
luarea mãsurilor indicate de factorii de decizie
conform ghidurilor æi indicaåiilor Organizaåiei
Mondiale a Sãnãtãåii, pentru localitãåile,
fermele sau grupurile de gospodãrii afectate
æi pentru pãsãrile potenåial expuse sunt mãsuri
standard de prevenire a rãspândirii virusului
gripal.
Virusurile gripale aviare fiind foarte
contagioase (un gram de excremente de
32 Frontiera - nr. 3/2006
pasãre infectatã poate decima un milion
de exemplare), pot fi transmise extrem de
rapid de la o locaåie la alta prin intermediul
prafului æi atunci se pot contamina alte
pãsãri, personalul æi/sau mijloace mecanice
(echipamentul utilizat, vehicule, hrana, cuæti
sau îmbrãcãminte).
În absenåa mãsurilor draconice indicate de
autoritãåile sanitare veterinare æi umane, rapid
aplicate, epidemiile pot dura chiar æi ani (o
epidemie de gripã aviarã H5N1, care a început
în Mexic în 1992, a debutat cu patogenitate
joasã, a evoluat ulterior la forma înalt fatalã æi
nu a putut fi controlatã pânã în 1995).
Tulpinile înalt patogene ale virusului gripal
aviar H5N1 pot trece de la pãsãrile bolnave
sau decedate la oameni æi au determinat boala
(gripa aviarã la om) cu evoluåie frecvent fatalã.
În prezent nu sunt dovezi cã transmisia de la
om la om s-a întâmplat.
Cu toate acestea O.M.S. considerã fiecare
caz de transmisie a unui virus de gripã aviarã
la oameni ca o cauzã pentru intensificarea
vigilenåei, supravegherii æi acåiunii extrem de
atente în focarele de gripã aviarã. În funcåie
de vulnerabilitatea la gripã aviarã putem
clasifica pãsãrile în 3 categorii: pãsãri care
pot transmite virusul (în general toate pãsãrile
de apã, în România cele mai frecvente fiind
raåele, gâætele, pescãruæii, lebedele, califarii
albi, chirighiåele), pãsãrile domestice care
pot contracta virusul: gãini, curci, bibilici,
porumbei æi pãsãri sãlbatice care pot contracta
virusul (cele mai întâlnite, dar pentru care nu
existã confirmarea: guguætiuci, rândunele,
fazani, pãuni, struåi, ciori, mierle, berze,
grauri, prepeliåe).
Cele mai multe cazuri de infecåie cu H5N1
la om au apãrut ca urmare a contactului
extrem de strâns cu pãsãrile infectate. Pânã
în acest moment, în Europa, au fost descrise
focare de gripã aviarã în România, Ucraina,
Rusia, Bulgaria, Grecia, Croaåia, Slovenia,
Bosnia-Heråegovina, Austria, Italia, Franåa æi
Germania. De curând au fost semnalate æi
în India cazuri de gripã aviarã la om, dar æi
în Nigeria æi, posibil, în Niger. Informaåiile
publicate privind simptomatologia la oamenii
afectaåi de gripa aviarã înalt patogenã tip
A/H5N1 este limitatã la studiile cazurilor de
dupã anul 1997 (focarele din Hong-Kong,
Thailanda, Vietnam, Turcia).
Pânã la aceastã datã au murit 92 de
persoane din 170 de pacienåi înregistraåi cu
gripã aviarã umanã.
Afecåiunea se poate sã aparã dupã contactul
cu secreåii sau / æi dejecte ale pãsãrilor bolnave
æi are o perioadã de incubaåie de 1-7 zile.
Pentru gripa A / H5N1 timpul dintre
expunere æi debutul bolii este de 2-4 zile.
Simptomele determinate de aceastã
afecåiune sunt: temperatura peste 38 grade
Celsius, astenie pânã la epuizare, disfagie
(dificultate la înghiåirea alimentelor), tuse
chinuitoare, dispnee (greutate în respiraåie),
mialgii, diaree apoasã, encefalitã. Majoritatea
cazurilor au dezvoltat cazuri uæoare. Pacientul
cu evoluåie gravã a gripei aviare prezintã
tulburãri grave de respiraåie, deoarece
alveolele pulmonare se umplu cu lichid ce a
pãrãsit vasele sanguine, lichid care determinã
imposibilitatea schimburilor gazoase æi
deces.
Mortalitatea determinatã de virusul aviar
la om este de minim 50%.
Medicamente antivirale pot fi folosite atât
pentru tratamentul (dacã se administreazã
în primele 48 de ore de la debutul
simptomatologiei) cât æi pentru prevenirea
acestei boli (efectele nu sunt însã „infailibile”).
Aceste medicamente au fost clinic eficiente
când au fost folosite pentru infecåia gripalã
A necomplicatã, dar nu se poate garanta
eficienåa maximã în gripa aviarã.
Combinarea virusului H5N1 aviar
(de la pãsãri) cu un virus de gripã uman
(obiænuit), poate determina apariåia unui
virus extrem de agresiv, care poate
genera o pandemie cu decese estimate de
la peste 140 milioane de persoane, pânã
la înjumãtãåirea populaåiei globului.
Pierderile estimate de derularea
unei pandemii de gripã aviarã la om
ar fi incalculabile pentru economia
mondialã (se afirmã cã financiar
acestea ar ajunge spre 5.000 miliarde
de dolari). În acest moment, pierderile
principale se referã la mortalitatea
masivã la pãsãrile bolnave (decimarea
efectivelor), eutanasierea de necesitate
a tuturor pãsãrilor domestice din ariile
cu focare de gripã aviarã, diminuarea
pânã la interzicerea turismului în aceste
zone, interzicere a vânãtorii la pãsãri în unele
areale æi scãderea drasticã a consumului
de carne de pasãre). Trebuie inventariate æi
efectele asupra colectivitãåilor æi economiei
a carantinãrii oamenilor (izolarea lor în
localitãåile cu boalã declaratã)
În vederea prevenirii apariåiei la om a
gripei aviare, anumite categorii de persoane,
care sunt mai expuse acestui risc, trebuie
supuse unor reguli stricte æi severe de protecåie
pe durata programului de lucru sau pe durata
unor deplasãri. În aceste categorii vor fi incluse
urmãtoarele persoane cu risc de îmbolnãvire:
• toate persoanele care sunt presupuse a fi în
contact cu pãsãrile sau fermele suspectate sau
cunoscute a fi afectate de gripa aviarã (H5N1),
în special personalul implicat în sacrificarea
de pãsãri æi persoane care trãiesc æi lucreazã
în ferme de pãsãri unde virusul H5N1 a fost
raportat sau este suspectat ori în locurile unde
au loc sacrificãrile • personalul medical
de îngrijire implicat în asistenåa zilnicã a
cazurilor umane de gripã H5N1 cunoscute sau
confirmate • când existã cantitãåi suficiente
de vaccin, personalul medical de îngrijire din
unitãåile de asistenåã de urgenåã din zonele
unde s-a confirmat apariåia gripei H5N1 la
pãsãri • lucrãtor care lucreazã în comeråul cu

animale vii, care lucreazã în comeråul cu pãsãri
ca animale de companie • bucãtar care vine
în contact cu pãsãri vii sau recent sacrificate
• lucrãtor în instituåii sanitare.
Recomandãri generale de comportament
pentru populaåie:
• Anunåaåi imediat medicului veterinar orice caz
de îmbolnãvire sau deces la pãsãri • Spãlaåi-vã
pe mâini cu atenåie æi frecvent. Folosiåi apa æi
sãpunul • Când nu existã sãpun la dispoziåie æi
mâinile nu sunt vizibil murdare se poate folosi
alcool pentru ætergerea mâinilor • În cazul în
care credeåi cã aåi fost expus gripei aviare,
urmãriåi-vã starea de sãnãtate timp de 10 zile
• Dacã prezentaåi febrã, tuse sau dificultate în
respiraåie sau dacã vã îmbolnãviåi în perioada
de 10 zile, consultaåi un medic • Înainte de
a începe consultaåia spuneåi medicului ce
simptome aveåi; dacã aåi venit în contact direct
cu pãsãri; unde aåi cãlãtorit • Nu cãlãtoriåi în
timp ce sunteåi bolnavi æi limitaåi-vã contactul
cu alte persoane cât de mult posibil pentru a
preveni rãspândirea oricãrei boli infecåioase
• Persoanele care cãlãtoresc trebuie sã evite
contactul cu pãsãrile æi sã evite mai ales zonele
în care pãsãrile infectate cu virusul H5N1 pot
fi prezente, precum pãsãrile din curåi æi din
ferme æi pãsãrile din pieåe.
Recomandãri la prepararea hranei:
• Separaåi carnea crudã de cea prelucratã
termic sau de alimentele care sunt gata
de consumat • Nu folosiåi acelaæi cuåit
sau instrument de tãiat pentru a pregãti
carnea crudã æi alimentele care sunt gata
de consumat • Spãlaåi-vã pe mâini între
operaåiile de manipulare a alimentelor crude
æi cele prelucrate termic • Nu puneåi carnea
prelucratã termic pe aceeaæi farfurie sau
suprafaåã pe care a fost aæezatã înainte de
a fi prelucratã • Toate alimentele provenite
de la pãsãri, inclusiv ouã sau sânge, trebuie
prelucrate termic cu atenåie. Gãlbenuæurile
de ouã nu trebuie sã fie lichide sau sã se
prelingã. Temperatura pentru prelucrarea
cãrnii de pasãre trebuie sã fie mai mare de 70
grade Celsius, pentru ca virusul sã fie distrus
• Înainte de a manipula æi prelucra
termic ouãle, spãlaåi-le cu apã cu sãpun,
iar dupã aceea spãlaåi-vã pe mâini
• Dupã manipularea pãsãrilor sau ouãlor crude,
spãlaåi-vã pe mâini æi spãlaåi toate suprafeåele
æi instrumentele atent cu apã æi sãpun.
În zona de est æi centralã a Europei cele
mai expuse pericolului gripei aviare sunt
åãrile de la Marea Neagrã æi din zona Deltei
Dunãrii, aflate pe traseul pãsãrilor migratoare
(Ucraina, România, Bulgaria æi Turcia). Din
nordul continentului asiatic, pãsãrile migreazã
atât spre nordul Africii cât æi spre sud-estul
continentului asiatic.
În acest an, åara noastrã se confruntã
cu gripa (influenåa) aviarã dupã o pauzã de
peste 60 ani, din anul 1942, când a existat o
epidemie cunoscutã sub denumirea de „boala
de Filaret”.
Ca în fiecare an Direcåia Medicalã a
MAI coordoneazã æi realizeazã pe toatã
durata sezonului rece mai multe activitãåi,
în colaborare cu diferite foruri medicale
profesionale æi ætiinåifice umane (Ministerul
Sãnãtãåii, Institutul Cantacuzino - Centrul
Naåional de Gripã, Institutul de Sãnãtate
Publicã Bucureæti) sau veterinare (Ministerul
Agriculturii, Pãdurilor æi Dezvoltãrii Rurale,
Autoritatea Sanitarã Veterinarã, Institutul de
Diagnostic æi Sãnãtate Animalã, Societatea
Ornitologicã Românã).
• centralizarea æi analizarea datelor
de morbiditate æi de mortalitate prin boli
infecåioase acute respiratorii, inclusiv a
gripei, raportate de reåeaua medicalã a MAI
• elaborarea de prognoze în vederea
identificãrii precoce a riscului apariåiei unei
epidemii æi instituirii mãsurilor adecvate de
control a acesteia pe baza informãrilor primite
de la factorii de decizie profesionali (Ministerul
Sãnãtãåii, Centrul Naåional de Referinåã pentru
Protecåie la grupa populaåionalã (%)
Tulpina
Copil Adult Persoane în vârstã
A/H3N2 57 83 65
A/H1N1 75 92 90
B 30 75 61
Gripã) • întocmirea de note-raport pe baza
prognozelor, pentru informarea zilnicã
æi/sau periodicã a conducerii ministerului
æi a reåelei medicale proprii despre situaåia
epidemiologicã naåionalã æi cea a asistaåilor
din MAI.
Activitatea de supraveghere a virozelor
respiratorii æi a gripei se organizeazã æi
se deruleazã în sezonul rece, respectiv
octombrie (sãptãmâna 41), pânã în luna mai
(sãptãmâna 20) a anului urmãtor æi constã
în centralizarea, analizarea æi raportarea
sãptãmânalã a cazurilor noi de îmbolnãvire æi
eventual deces prin asemenea afecåiuni cãtre
Ministerul Sãnãtãåii, Centrul Naåional de
Gripã din Institutul Cantacuzino æi Direcåia
Medicalã. De asemenea, se monitorizeazã
reacåiile adverse apãrute dupã vaccinarea
antigripalã, care se raporteazã sãptãmânal.
Datele transmise sãptãmânal sunt
prelucrate statistic de cãtre Centrul Naåional de
Referinåã pentru Gripã (C.N.R.G.) din Institutul
Cantacuzino, iar rezultatele urmeazã a fi
comunicate la: direcåiile de sãnãtate publicã
care au organizat santinela, O.M.S. (Flunet,
EUROGROG), alte centre de referinåã din
unele åãri europene cu care sunt în relaåii de
colaborare. C.N.R.G. transmite de asemenea
sãptãmânal la Direcåia Medicalã a M.A.I,
datele rezultate în urma centralizãrii.
Astfel, Direcåia Medicalã a MAI acåioneazã
pentru reducerea cazurilor de îmbolnãvire prin
infecåii acute specifice sezonului rece (în special
gripa) æi a cazurilor grave æi cu complicaåii
(pneumonii, bronhopneumonii) prin: •
creæterea accesibilitãåii la cabinetele medicale
proprii (printr-o dispunere care sã asigure o
apropiere faåã de asistat) • augmentarea
adresabilitãåii la serviciile de medicinã primarã
æi de specialitate (toåi pacienåii au medicul
de familie în apropierea locului de muncã)
• perseverenåa personalului medical (uman
æi veterinar) în transmiterea, periodicã, de
informaåii de specialitate pentru creæterea
educaåiei sanitarã a asistaåilor reåelei
• rigurozitatea efectuãrii controlului medical
periodic al efectivelor MAI, dar æi al triajul
epidemiologic activ efectuat în situaåii
epidemiolgice deosebite, atât înainte de
plecarea în misiuni cât æi la revenirea din
acestea • vaccinarea antigripalã incisivã a
unui numãr cât mai mare de cadre æi mt
(peste 33.600 doze de vaccin antigripal
efectuate în sezonul de iarnã 2005-2006),
mai ales a cadrelor æi mt ce au fost implicaåi
în misiuni în zone de risc de gripã aviarã •
asigurarea de medicamente antivirale (Tamiflu)
pentru personalul MAI ce acåioneazã direct în
focarele de gripã aviarã, cu sprijinul logistic al
Direcåiilor de Sãnãtate Publicã judeåene.
Referitor la protecåia pe care o poate asigura
vaccinul gripal la om, trebuie avut în vedere
æi faptul cã datele statistice de specialitate,
comunicate de Centrul Naåional de Gripã din
Institutul Cantacuzino, aratã cã acest lucru nu
este liniar pentru toate tulpinile de virus æi nici
pentru toate categoriile de vârstã.
Protecåia indusã de vaccinul gripal pentru
sezonul rece 2005-2006
Dacã la datele de mai sus se adaugã æi
faptul cã fiecare persoanã are o „constelaåie
imunitarã” proprie, cã activitatea depusã de
fiecare persoanã este „individualizatã” iar
contactul fiecãrui om cu restul colectivitãåii
este nerepetitiv pentru alte persoane, putem
afirma cã æi rãspunsul la boalã, respectiv la
gripã, este unul de mare unicitate. De aceea,
fiecare manifestare clinicã a unui tip de
boalã nu este una multiplicatã la infinit, ci ea
reprezintã „o boalã personalizatã”, dar care
are totuæi caractere generale clare. De aceea
tratamentele æi recomandãrile medicale sunt
individualizate.
Anual se elaboreazã Dispoziåia Directorului
Direcåiei Medicale a MAI pentru sezonul rece,
care cuprinde planul de mãsuri ce trebuie lute
de unitãåi æi de cãtre reåeaua medicalã a MAI
în aceastã perioadã.
La începutul lunii ianuarie, având în
vedere evoluåia gripei aviare în România,
Direcåia Medicalã a elaborat æi transmis
la unitãåi „Planul de acåiune pentru
prevenirea æi combaterea efectelor datorate
îmbolnãvirilor cu virusul ce determinã gripa
aviarã în contextul sezonului rece, în rândul
personalului MAI”.
Selecåionarea asistaåilor în vederea
vaccinãrii gratuite antigripale are la bazã
apartenenåa la anumite grupe (Grupe de risc
sau care pot transmite gripa, Grupe de risc înalt
de complicaåii datoritã gripei, Grupe care pot
transmite gripa).
Trebuie remarcat cã în misiunile
desfãæurate în focarele de gripã aviarã,
cadrele æi militarii în termen din MAI au
beneficiat de asistenåã medicalã (umanã
æi veterinarã) asiguratã, sub coordonarea
Direcåiei Medicale a MAI, de personalul
centrelor medicale locale, în colaborare cu
personalul medical al Ministerului Sãnãtãåii.
De asemenea, a fost efectuatã imunizarea
activã a acestor efective ale MAI, inclusiv
cele medicale, prin vaccinare antigripalã æi
prin administrarea de medicament antiviral
(Tamiflu). Personalul MAI a fost instruit æi
informat, de cãtre personalul medical din
reåeaua medicalã a MAI, despre problemele
de protecåie împotriva îmbolnãvirilor ce pot
apãrea în cadrul misiunilor ordonate æi au fost
verificate condiåiile de muncã, trai, hrãnire æi
modul de utilizare a materialelor de protecåie
repartizate de factorii de decizie locali.
Direcåia Medicalã, în colaborare Centrul
Naåional de Gripã din cadrul Institutului
„Cantacuzino” a realizat, începând cu
anul 2000, racordarea reåelei medicale
proprii la sistemul naåional tip „santinelã”
de supraveghere a gripei æi a infecåiilor
respiratorii.
*Informaåii ætiinåifice preluate de la
Ministerul Sãnãtãåii æi Centrul Naåional de
Gripã din Institutul Cantacuzino.
Frontiera - nr. 3/2006
Observaåii
Virusuri mai puåin imunogene
decât cele de grupa A
33

Oamenii de lângã noi
„CE FACE UN BÃRBAT PRIN FORÅA
FIZICÃ, O FEMEIE POATE REZOLVA
PRIN INTELIGENÅÔ
Agentul æef adjunct Zaharia Mariana
s-a nãscut la 1 septembrie 1969 în
municipiul Huæi, judeåul Vaslui; este
cãsãtoritã æi are douã fete:
Iuliana Maria, de 11 ani
æi Ruxandra Andreea, de 5 ani.
Lucreazã în Poliåia de Frontierã Huæi din
anul 1993, desfãæurându-æi activitatea,
iniåial, ca salariat civil - contabil la
Serviciul Cazarmare æi apoi la Serviciul
Financiar - Contabilitate. În 1999 a fost
trecutã în corpul agenåilor, iar trei ani
mai târziu încadratã la Serviciul Tehnic.
Începând cu anul 2004 îæi desfãæoarã
activitatea în cadrul Compartimentului
Juridic æi Relaåii Internaåionale
al IJPF Vaslui.
Este pasionatã de lecturã, cãlãtorii în
România unde, dupã pãrerea ei, „sunt
foarte multe locuri superbe care meritã
vãzute, înainte sã te gândeæti sã vizitezi
alte meleaguri”. Din pãcate nu prea are
timp suficient pentru pasiunile ei.
Un alt hobby este æi gastronomia, îi place
sã gãteascã „pentru a-i vedea pe soå æi pe
fete mulåumiåi” dupã cum ne-a mãrturisit.
Acordã o importanåã deosebitã educaåiei
fetelor, cãrora le va recomanda o carierã
potrivitã cu aptitudinile lor, prefigurânduse
de pe acum o orientare spre
limbile strãine.
Din nefericire, oraæul Huæi nu oferã din
punct de vedere cultural prea multe,
„nu ai unde sã vezi un spectacol bun,
o piesã de teatru sau un film”. „Pentru
aceasta mergem la Iaæi, din când în când”
- povesteæte doamna Zaharia.
Despre reprezentantele sexului frumos
din Poliåia de Frontierã spune cã, deæi
din punct de vedere legal au aceleaæi
drepturi æi obligaåii cu bãrbaåii, femeile
sunt mai hotãrâte, mai perseverente, mai
meticuloase, chiar dacã fizic sunt mai
sensibile. De aceea crede cã poliåistele de
frontierã nu ar trebui sã accepte
o protecåie .
„Ce face un bãrbat prin foråa fizicã, o
femeie poate rezolva prin inteligenåã.
Trebuie sã înveåe, sã fie sigure pe ele æi
sã-æi câætige respectul”.
Cel mai important pentru Mariana Zaharia:
familia sã-i fie sãnãtoasã æi sã-æi vadã
fetele mari.
34 Frontiera - nr. 3/2006
BUNICII MEI
Nemângâiaåi æi triæti, uitaåi de timp æi vremuri, sleiåi de puteri æi
împovãraåi de nevoi, plecat-au dintre noi în tãcere cãlcând cu paæi
uæori, înceåi æi blânzi spre alte zãri - bunicii mei.
Plâng æi mã doare. Mã doare cã s-au
dus æi n-am avut curajul æi puterea sã le
pot spune cât de mult i-am iubit. Aæ fi dorit
din suflet sã le pot mulåumi pentru cã au
existat, iar eu am avut marele privilegiu de
a le fi nepot. I-am adorat æi i-am iubit cuadevãrat
pentru taina dragostei lor, pentru
curãåenia minåii, pentru cã au muncit, au
trãit, au suferit æi au murit simplu - fãrã prea
multe cuvinte.
Bunicul æi bunica. Bunica æi bunicul
meu - universul copilãriei mele.
E primãvarã æi visez. Mi-e dor, mi-e
tare dor de voi. Mi-e dor sã fur dulceaåa
de cireæe amare de prin borcane ascunsen
tainã, de hoåi - nepoåi. Mi-e dor s-alerg
desculå prin iarbã, la ceas târziu de searã
s-adorm în poala-åi ostenitã æi mâna ta în
pãrul meu alene sã mã descânte, bunico!
Mi-e dor sã mã mai ceråi aæa cum
numai tu ætiai certa, bunicule!
Bunicii mei - cer æi pãmânt topiåi la
orizonturi.
Mã uit spre cer æi plâng, iar cerul meu
surâde... E vremea Învierii.
Sub deviza „æi ghioceii au boboci”,
dupã pregãtiri intense, cu schimbãri
spectaculoase între parteneri, joi 23
februarie a.c., la discoteca ,,No Problem”,
în prezenåa a peste 500 de participanåi, a
avut loc a V-a ediåie a „Balului bobocilor”,
organizat de elevii Æcolii de Pregãtire a
Agenåilor Poliåiei de Frontierã „AVRAM
IANCU” Oradea - seria ianuarie 2006.
Invitaåii speciali au fost cunoscuta æi
îndrãgita interpretã de muzicã popularã
Florica Zaha, membrã a juriului,
reprezentanåii elevilor de la Æcoala de
Pregãtire a Agenåilor de Poliåie ,,SEPTIMIU
MUREÆAN’’ din Cluj Napoca æi campionii
naåionali la dans sportiv - elevi ai æcolii
,,Stelele dansului’’ din Oradea.
Diferenåele de stil æi comunicare au
fost repede depãæite, spectacolul neavând
doar scopul de a-i desemna pe cei mai
frumoæi, mai inteligenåi, mai talentaåi æi
mai spontani dintre boboci, ci s-a dorit a
fi æi o modalitate de cunoaætere reciprocã
a elevilor æi a cadrelor didactice din cele
douã instituåii de învãåãmânt ale M.A.I.
Veselia æi voia bunã, muzica æi dansul
s-au împletit armonios cu demonstraåiile
de arte maråiale, cu frumuseåea æi eleganåa
dansului sportiv, totul într-un spectacol
plin de fantezie æi culoare. Într-o atmosferã
incendiarã, în care prezentatorii au fost la
înãlåimea evenimentului, cele 16 perechi
au trebuit sã facã faåã mai multor probe
complexe, cunoætinåe de culturã generalã,
îndemânare, creativitate, aptitudini artistice,
De Paæti vã invitãm cu drag la noi,
la noi la masã sfântã rugându-vã sfios
deloc sã-ntârziaåi; nu vrem s-o supãrãm
pe mama. E loc destul în jurul mesei, æiavem
colaci æi vin æi pascã.
Veniåi mãcar un ceas la noi, sã vã
vedeåi copiii - acum bunici la rândul lor.
E primãvarã. A înflorit cireæul æi caisul æi
viæinul din curtea casei noastre. Adie vântul
pe alei æi plânge via.
Viorel CREÅU, DPF Iaæi
,,BOBOCI... DE GHIOCEI”
dans æi, în final, declaraåii de dragoste.
Totuæi, cea mai dificilã probã a fost aceea
în care juriul, dupã îndelungi æi dificile
deliberãri, a trebuit sã aleagã cei mai buni
dintre cei mai buni. Aceætia au fost:
Miss æi Mister popularitate - Raluca
Burlicã æi Bogdan Bostangicã; Locul II:
Elena Cojocaru æi Horia Bochiæ; Locul
III: Sorana Nemeæ æi Adrian Gale; Miss æi
Mister - februarie 2006: Medana Maier æi
Flaviu Sabãu.
Dupã ce au asistat aproape cinci ore la
o adevãratã demonstraåie de frumuseåe æi
fair-play, elevii æi invitaåii lor au continuat
distracåia încã câteva ore, în cadrul unui
binemeritat program de discotecã.
Eugen MOÆ

Povestea
æoricelului
ZÂMBEÆTE!
Divertisment
:-)
Privind prin gaura din perete, un æoricel
vãzu pe fermier æi pe soåia sa desfãcând
un pachet.
„Oare ce se aflã acolo?” se întrebã
æoricelul. A fost îngrozit sã vadã cã în
pachet era o capcanã pentru æoareci.
Întorcându-se la fermã,
æoricelul dãdu de veste
tuturor despre ceea ce
vãzuse.
„Este o capcanã pentru
æoricei în casã! Este o capcanã
pentru æoricei în casã!”
Gãina a cloncãnit, æi-a ridicat
capul æi a spus: „- Domnule æoarece,
îåi pot spune doar atât: înåeleg cã este o
problemã gravã pentru dumneata, dar nu
are nici o consecinåã asupra mea. Nu pot
fi deranjatã de aceastã informaåie”.
Apoi æoricelul se duse la porc æi îi spuse:
„- Este o capcanã pentru æoricei în casã!”
Porcul a fost impresionat, dar a rãspuns:
„- Regret domnule æoarece, nu pot face
nimic, poate doar sã mã rog pentru tine.
Poåi sã fii sigur cã eæti în rugãciunile mele
viitoare”.
Æoricelul s-a dus apoi la vacã æi i-a zis æi
ei: „- Este o capcanã pentru æoricei în casã!”
Vaca i-a rãspuns: „- Wow, domnule æoricel,
îmi pare rãu pentru tine, dar în ceea ce mã
priveæte pe mine aceastã capcanã nu mã
poate rãni în nici un fel.”
În cele din urmã, æoricelul s-a întors în
casã foarte deznãdãjduit æi s-a decis sã
înfrunte de unul singur capcana. În acea
noapte s-a auzit un sunet care vestea
cã ceva fusese prins în capcanã. Soåia
fermierului se grãbi sã vadã despre ce era
vorba, dar din cauza întunericului nu a
vãzut cã în capcanã era coada unui æarpe
mare æi veninos. Aæa cã acesta o muæcã.
Fermierul se grãbi cu soåia sa la spital,
apoi o aduse acasã cu febrã mare.
Toata lumea ætie cã un bun remediu
împotriva febrei este supa de pui, aæa cã
fermierul se duse æi sacrificã gãina.
Cu toate acestea, starea soåiei sale se
înrãutãåea.
Prietenii æi vecinii veniserã sã stea cu ea, iar
ca sã îi poatã hrãni fermierul tãie æi porcul.
Soåia fermierului nu se însãnãtoæi æi în cele
din urmã a murit. La înmormântare au venit
atât de multe persoane încât fermierul a
sacrificat æi vaca pentru a-i hrãni pe toåi.
Æoricelul privea acum prin gaura din
perete cu multã tristeåe...
Morala: Atunci când auzi cã cineva
are o problemã æi crezi cã nu te priveæte,
adu-åi aminte cã dacã unul dintre noi este
ameninåat, noi toåi suntem în pericol.
Toåi suntem într-o cãlãtorie numitã
viaåã. Trebuie sã ne protejãm unii pe alåii
æi sã facem un efort special pentru a ne
încuraja reciproc.
Dupã Do
Reînflorire
Eva!
Vegetaåie
Diviziunile
anului
Aæi!
Surcicã
Stea în
mijloc!
Deasupra
România
Dupã Mi
Încântãtor
Dânsa
A v e n i t P r i m ã v a r a
Pe cal
Cursuri
Grandioase
Dat!
Zeificate
Dan Titi
13 fobii!
De scris
pe tablã
Întreg
Bãi!
Fãrã
accent
(pl.fem.)
Vlagã (fig.)
Mãsura lui
Cuza
Lei!
Apreciate
Cilindru
Top!
Cadou
Încercat
Bluzã
În stoc!
Zeul
Soarelui
Vehicul
aerian
Instrument
muzical
Fiåe
Alexandru BARBU, responsabil de paginã
Frontiera - nr. 3/2006
35

FRAÅII DE LA BEREZENI
Ionela Alina æi Gabriel Frunzã sunt doi fraåi, ea are 26
de ani, el 21. Pânã mai ieri îi puteai întâlni în Huæi, ea
venind de la facultate, el de la firma la care lucra. Astãzi îi
gãseæti fie la malul Prutului, fie pe æoseaua care æerpuieæte pe
lângã frontierã, fie la sediul Sectorului Poliåiei de Frontierã
Berezeni. Æi asta din simplul motiv cã, începând cu data de
15 septembrie 2005, sunt poliåiæti de frontierã.
Ideea de a urma cariera de poliåist de frontierã a avuto
Ionela, care cunoætea bine ce înseamnã viaåa în frontierã
(prietenul ei este poliåist de frontierã de æase ani), iar la
îndemnurile ei, Gabriel a acceptat æi au venit împreunã la
examenul care le-a schimbat viaåa.
Deæi Ionela Alina Frunzã este absolventã a Facultãåii de
Chimie din cadrul Universitãåii „Al.I.Cuza” din Iaæi, a acceptat
sã vinã la Poliåia de Frontierã pe un post a cãrui cerinåe este
de studii medii. Cazul ei nu este singular, sunt mulåi absolvenåi
de studii superioare care s-au încadrat în ultima perioadã ca
agent în Poliåia de Frontierã, oferind astfel o sursã importantã
de specialiæti în domenii dintre cele mai variate (financiarcontabilitate,
inginerie, drept, învãåãmânt).
Fraåii Frunzã au mers împreunã la cursul de formare
de la Constanåa, iar acum se aflã în perioada de practicã
la sector. Cursurile de acolo le-au considerat utile dar
foarte importantã pentru ei este æi practica de la sector,
ca al treilea element din patrulã.
Æefii æi colegii cu vechime îi ajutã sã facã primii paæi în
aceastã profesie, deloc uæoarã æi, aæa cum ne-a relatat Ionela
„nu fac deosebire între noi, cei veniåi din sursã externã æi cei
care vin din Æcoala de agenåi de la Oradea.”.
„Nu ar trebui sã åinã cont de faptul cã suntem femei atunci
când se face planificarea misiunilor”, spunea cu mult curaj
Ionela, „însã cred cã am fi mai eficiente în post-control sau
în punctul de trecere a frontierei”.
Planificarea într-un anume post åine cont, sigur, de
aptitudini, dar æi de rezistenåa fizicã. În urma unor misiuni
efectuate la temperaturi de aproximativ -21 0 C, cu toate
mãsurile luate de comanda sectorului, au rezultat probleme
medicale la unele colege ale Ionelei, una dintre ele având
nevoie chiar de spitalizare.
Cei doi fraåi au planuri serioase de viitor în Poliåia de
Frontierã, vor sã se înscrie la varã la drept, pentru a-æi
perfecåiona pregãtirea æi a fi cât mai utili instituåiei din care
astãzi fac parte.
Ionela Alina æi Gabriel Frunzã sunt la început, aæa cum
sunt mulåi alåii ca ei. Depinde æi de noi, colegii lor, ce fel de
poliåiæti de frontierã vor deveni.
Iulian PUICÃ

LEGIS
ORDONANÅA nr. 38 din 30 ianuarie 2003
privind salarizarea æi alte drepturi ale poliåiætilor
Publicatã în MONITORUL OFICIAL nr.
65 din 2 februarie 2003. Ordonanåa a fost
modificatã æi completatã de: Legea nr. 353
din 10 iulie 2003; Ordonanåa de urgenåã nr.
123 din 11 decembrie 2003; Ordonanåa nr.
8 din 22 ianuarie 2004; Legea nr. 129 din 21
aprilie 2004; Ordonanåa de urgenåã nr. 118
din 24 noiembrie 2004; Legea nr. 28 din 7
martie 2005; Ordonanåa de urgenåã nr. 57 din
23 iunie 2005; Ordonanåa de urgenåã nr. 120
din 1 septembrie 2005.
CAP. 1
Dispoziåii generale
ART. 1
Dispoziåiile prezentei ordonanåe se aplicã
funcåionarilor publici cu statut special,
denumiåi în continuare poliåiæti, din unitãåile
Ministerului Administraåiei æi Internelor aflate
sub incidenåa Legii nr. 360/2002 privind
Statutul poliåistului.
CAP. 2
Salarizarea poliåiætilor æi drepturile bãneæti
ale elevilor æi studenåilor din instituåiile de
învãåãmânt pentru formarea poliåiætilor
SECTIUNEA 1
Salariul de bazã al poliåiætilor
ART. 2
Poliåiætii au dreptul lunar la un salariu de
bazã, compus din: salariul pentru funcåia
îndeplinitã, salariul pentru gradul profesional
deåinut, gradaåii, sporul pentru misiune
permanentã æi, dupã caz, indemnizaåia de
conducere æi salariul de merit.
ART. 3
(1) Salariile ce se cuvin poliåiætilor sunt
diferenåiate prin coeficienåi de ierarhizare,
în raport cu atribuåiile ce revin fiecãrei
funcåii, complexitatea æi gradul de rãspundere
cerut de îndeplinirea acesteia, solicitãrile la
efort æi cu eæalonul la care îæi desfãæoarã
activitatea.
(2) Principalele funcåii, nivelul studiilor æi
coeficienåii de ierarhizare pentru funcåiile
îndeplinite, pe categorii, pentru poliåiæti sunt
prevãzute în anexa nr. 1 lit. A æi B.
(3) Funcåiile poliåiætilor, pe coeficienåi de
ierarhizare æi grade profesionale, se stabilesc
prin hotãrâre a Guvernului, în raport cu
eæalonul la care îæi desfãæoarã activitatea
poliåiætii.
(4) Salariul corespunzãtor funcåiei îndeplinite
se acordã de la data prevãzutã în ordinul/
dispoziåia de numire. Pentru persoanele nouîncadrate
sau reintegrate în rândul poliåiætilor
salariul pentru funcåia îndeplinitã se acordã de
la data prezentãrii la serviciu.
ART. 4
(1) Poliåiætii, pentru rezultate deosebite
obåinute în activitatea desfãæuratã, pot primi
un salariu de merit lunar, de pânã la 20% din
salariul pentru funcåia îndeplinitã.
(2) Salariul de merit se stabileæte o datã
pe an, de regulã dupã aprobarea bugetului,
în baza criteriilor elaborate prin ordin al
ministrului administraåiei æi internelor, æi se
acordã pentru cel mult 30% din numãrul
total de posturi prevãzute în statele de
organizare.
(3) Salariul de merit se poate acorda dupã
cel puåin un an de la încadrarea poliåistului.
(4) Salariul de merit se retrage în cursul
anului dacã poliåistului i s-a aplicat una
dintre sancåiunile disciplinare prevãzute
la art. 58 lit. a) -c) din Legea nr. 360/2002
privind Statutul poliåistului, cu modificãrile
æi completãrile ulterioare, sau este pus la
dispoziåie în condiåiile prevãzute la art. 65
alin. (2) din aceeaæi lege.
ART. 5
(1) Poliåiætii împuterniciåi sã asigure
îndeplinirea atribuåiilor funcåiilor prevãzute
cu îndemnizaåii de conducere beneficiazã pe
perioada respectivã de salariul pentru funcåia
în care sunt împuterniciåi æi de îndemnizaåia
de conducere corespunzãtoare funcåiei
respective.
(2) Poliåiætii împuterniciåi îæi menåin salariile
pentru funcåia îndeplinitã æi îndemnizaåiile
de conducere avute anterior, dacã acestea
sunt mai mari decât cele acordate în baza
prevederilor alin. (1).
(3) Regulile privind împuternicirea
poliåiætilor pe funcåiile prevãzute la alin.
(1) se stabilesc prin ordin al ministrului
administraåiei æi internelor.
ART. 6
Pentru activitatea desfãæuratã în instituåiile
din sectorul de apãrare naåionalã, ordine
publicã æi siguranåã naåionalã, în calitate de
militar, poliåist, funcåionar public æi personal
contractual, poliåiætilor li se acordã un spor de
fidelitate de pânã la 20% din salariul de bazã,
în condiåiile stabilite prin ordin al ministrului
administraåiei æi internelor*).
*) Conform OMAI 132/2004 modificat de
OMAI 1076/2005 poliåiætii beneficiazã de un
spor de fidelitate calculat la salariul de bazã,
astfel: Pentru o vechime cuprinsã între 5 ani
æi 10 ani, inclusiv un procent de 5%; peste 10
ani æi pânã la 15 ani, inclusiv - 10%; peste 15
ani æi pânã la 20 ani, inclusiv - 15% æi peste
20 ani - 20%.
ART. 7
(1) Poliåiætii beneficiazã de salariul pentru
gradul profesional deåinut, calculat în raport
cu coeficienåii de ierarhizare prevãzuåi în
anexa nr. 1 lit. C.
(2) Salariul pentru gradul profesional deåinut
se acordã de la data obåinerii acestuia. Pentru
persoanele nou-încadrate sau reintegrate în
poliåie salariul pentru gradul profesional se
plãteæte de la data prezentãrii la serviciu.
ART. 8
Poliåiætii care îndeplinesc funcåii pentru
care sunt prevãzute grade profesionale
superioare gradului profesional pe care îl
au beneficiazã de o suma egalã cu 50% din
diferenåa dintre salariul gradului profesional
al funcåiei ocupate æi salariul gradului
profesional deåinut. Sumele care se acordã în
aceste condiåii se includ în salariul gradului
profesional deåinut.
ART. 9
(1) În raport cu timpul servit în calitate de
poliåist æi în funcåie de rezultatele obåinute,
poliåiætii au dreptul la 1-7 gradaåii, care se
acordã din 3 în 3 ani. Gradaåiile obåinute de
poliåiæti pânã la intrarea în vigoare a prezentei
ordonanåe se menåin æi dupã aceastã datã.
(2) Persoanele nou-încadrate sau
reintegrate în rândul poliåiætilor, precum
æi rezerviætii concentraåi beneficiazã de
gradaåii în raport cu vechimea în muncã
legal stabilitã, dupã cum urmeazã: 3-5 ani,
gradaåia I; 5-10 ani, gradaåia a II-a; 10-15 ani,
gradaåia a III-a; 15-20 de ani, gradaåia a IV-a;
20-25 de ani, gradaåia a V-a; peste 25 de ani,
gradaåia a VI-a.
(3) Persoanele reintegrate în rândul
poliåiætilor beneficiazã de numãrul de gradaåii
avut înainte de încetarea raporturilor de
serviciu, dacã acesta este mai mare decât
cel cuvenit, prin aplicarea prevederilor alin.
(2), luându-se în calcul pentru acordarea
gradaåiei urmãtoare æi vechimea scursã de la
acordarea ultimei gradaåii pânã la încetarea
raporturilor de serviciu.
(4) Prevederile alin. (2) se aplicã æi
absolvenåilor instituåiilor de învãåãmânt
pentru formarea poliåiætilor, pentru vechimea
în muncã avutã pânã la data intrãrii în aceste
instituåii.
(5) Fiecare gradaåie reprezintã 6% din
salariul pentru funcåia îndeplinitã, din salariul
pentru gradul profesional deåinut, din salariul
de merit æi din îndemnizaåia de conducere.
ART. 10
(1) Poliåiætii care, potrivit prevederilor
legale, îndeplinesc funcåii de conducere
beneficiazã lunar de o îndemnizaåie de
conducere reprezentând 10-50% din salariul
pentru funcåia îndeplinitã.
(2) Funcåiile pentru care se acordã
îndemnizaåia de conducere, mãrimea
concretã a procentului, precum æi normele de
acordare se stabilesc prin ordin al ministrului
administraåiei æi internelor.
(3) Îndemnizaåia de conducere se acordã
de la data numirii în funcåiile stabilite
conform prevederilor alin. (2) æi înceteazã la
data schimbãrii din funcåiile respective.
ART. 11
Poliåiætii beneficiazã de un spor pentru
misiune permanentã de 25% din salariul
pentru funcåia îndeplinitã, din salariul pentru
gradul profesional deåinut, din salariul de
merit, din îndemnizaåia de conducere æi
gradaåii.
ART. 12
Elevii æi studenåii instituåiilor de învãåãmânt
pentru formarea poliåiætilor beneficiazã de
drepturile bãneæti prevãzute în anexa nr. 2.
Supliment Frontiera - nr. 3/2006
1

ART. 13
Statele de organizare se elaboreazã
de Ministerul Administraåiei æi Internelor,
conform structurilor organizatorice aprobate,
æi cuprind funcåiile æi gradele profesionale
corespunzãtoare acestora, nivelul studiilor æi
coeficienåii de ierarhizare.
SECTIUNEA a 2-a
Îndemnizaåii, sporuri, premii, prime æi alte
drepturi bãneæti ale poliåiætilor
ART. 14
(1) Poliåiætii, pentru titlurile de clasificare
obåinute în specialitate, beneficiazã de
o îndemnizaåie reprezentând 6-10% din
salariul de bazã.
(2) Cuantumul îndemnizaåiei, specialitãåile,
condiåiile de acordare æi de retragere a
titlurilor de clasificare, retrogradarea dintr-o
clasã superioarã în una inferioarã se stabilesc
prin ordin al ministrului administraåiei æi
internelor.
ART. 15
Poliåiætii care lucreazã cu cifru au dreptul
la o îndemnizaåie de 15-20% din salariul de
bazã. Funcåiile cu drept de îndemnizaåie æi
mãrimea concretã a procentului se stabilesc
prin statele de organizare.
ART. 16
(1) Orele prestate peste durata normalã
a timpului de lucru de poliåiætii încadraåi în
funcåii de înalåi funcåionari publici, funcåionari
publici de conducere æi funcåionari publici de
execuåie se vor plãti cu un spor din salariul
de bazã, dupã cum urmeazã: a) 75% din
salariul de bazã pentru primele douã ore de
depãæire a duratei normale de lucru; b) 100%
din salariul de bazã pentru orele urmãtoare.
Cu un spor de 100% se plãtesc æi orele
lucrate în zilele de repaus sãptãmânal sau
în celelalte zile în care, în conformitate cu
reglementãrile în vigoare, nu se lucreazã.
(2) Munca prestatã potrivit alin. (1) poate fi
compensatã cu timp liber corespunzãtor, la
cererea poliåistului, în condiåiile în care orele
nu au fost plãtite.
(3) Munca peste durata normalã a timpului
de lucru poate fi prestatã æi sporurile
prevãzute la alin. (1) se pot plãti numai
dacã efectuarea orelor suplimentare a fost
dispusã în scris de æeful ierarhic, fãrã a se
depãæi 120 de ore anual, iar în cazuri cu totul
deosebite se poate aproba efectuarea orelor
suplimentare æi peste acest plafon, dar nu
mai mult de 360 de ore anual, cu aprobarea
ordonatorului de credite æi cu încadrarea în
fondurile bugetare aprobate.
ART. 17
(1) Poliåiætii trimiæi în interesul serviciului,
în delegare sau detaæare, la aplicaåii, trageri,
instrucåie în tabarã sau în alte misiuni, în
alte localitãåi decât cele în care se aflã
sediul unitãåii din care fac parte, au dreptul
la îndemnizaåia de delegare sau de detaæare,
precum æi la decontarea cheltuielilor de
cazare, potrivit reglementãrilor în vigoare
aplicabile funcåionarilor publici.
(2) Elevii æi studenåii instituåiilor de
învãåãmânt pentru formarea poliåiætilor, care
se deplaseazã în interes de serviciu æi cãrora
nu li se pot asigura masa æi cazarea gratuit
în unitãåile din localitatea unde se executã
misiunea, au dreptul la îndemnizaåia de
delegare æi la decontarea cheltuielilor de
cazare, potrivit alin. (1).
(3) Reglementãrile privind drepturile de
transport ale poliåiætilor, elevilor æi studenåilor
din instituåiile de învãåãmânt pentru formarea
poliåiætilor se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului,
aprobatã în termen de 30 de zile de la intrarea
în vigoare a prezentei ordonanåe.
ART. 18
(1) Poliåiætii mutaåi sau transferaåi, în
interes de serviciu, în unitãåi sau subunitãåi
ale Ministerului Administraåiei æi Internelor,
situate în altã localitate decât cea în care îæi
au domiciliul, individual sau împreunã cu
unitatea ori subunitatea, au dreptul la:
a) îndemnizaåie de mutare egalã cu salariul
de bazã cuvenit pentru funcåiile în care au
fost numiåi la noua unitate sau subunitate;
b) îndemnizaåie pentru fiecare membru de
familie aflat în întreåinere, egalã cu o pãtrime
din salariul de bazã cuvenit în luna schimbãrii
domiciliului membrilor de familie.
(2) Îndemnizaåia de mutare prevãzutã
la alin. (1) lit. a) se acordã poliåiætilor,
prin dispoziåie a organelor competente, la
prezentarea în unitate sau subunitate, iar
îndemnizaåia prevãzutã la alin. (1) lit. b) se
acordã membrilor de familie numai dupã
schimbarea domiciliului în localitatea în
care au fost mutaåi poliåiætii.
(3) Drepturile prevãzute la alin. (1) se
acordã æi persoanelor nou-încadrate sau
reintegrate în rândul poliåiætilor, dacã sunt
încadrate în unitãåi sau subunitãåi situate
în alte localitãåi decât cele în care îæi au
domiciliul. Îndemnizaåia se calculeazã în
raport cu salariul de bazã stabilit pentru
funcåiile în care sunt numite.
(4) La absolvirea instituåiilor de învãåãmânt
elevii æi studenåii cãrora li se acordã grade
profesionale au dreptul, la prezentarea la
unitãåi, la o îndemnizaåie de instalare egalã
cu salariul de bazã stabilit pentru funcåiile
în care au fost numiåi. În localitãåi cu
condiåii grele de cazare sau izolate, stabilite
prin ordin al ministrului administraåiei æi
internelor, îndemnizaåia este la nivelul a
douã salarii de bazã.
(5) Poliåiætii care au beneficiat de
îndemnizaåia de instalare æi care ulterior si-au
prezentat demisia înainte de împlinirea unui
termen de 3 ani de la absolvirea instituåiilor
de învãåãmânt vor restitui îndemnizaåia
primitã, proporåional cu perioada rãmasã
pânã la expirarea termenului de 3 ani.
ART. 19
(1) Poliåiætii care fac parte din personalul
navigant de marinã din unitãåile æi
subunitãåile de nave, îmbarcat, precum
æi scafandrii beneficiazã æi de drepturile
bãneæti specifice, acordate potrivit legii
acestor categorii de personal din Ministerul
Apãrãrii Naåionale.
(2) De drepturile prevãzute la alin. (1)
beneficiazã æi Poliåiætii îmbarcaåi pe nave
sau ambarcaåiuni în vederea îndeplinirii unor
misiuni cu caracter permanent sau temporar,
pe durata misiunii respective.
ART. 20
Pentru activitatea desfãæuratã în unitãåi
situate în localitãåi sau în zone izolate ori
unde încadrarea personalului se face cu
dificultate, Poliåiætii beneficiazã de un spor
de pânã la 20% din salariul de bazã. Criteriile
de stabilire a localitãåilor æi a zonelor izolate,
categoriile de personal æi mãrimea concretã a
sporului se stabilesc prin ordin al ministrului
administraåiei æi internelor.
ART. 21
(1) Poliåiætii care executã, conduc,
coordoneazã sau contribuie la realizarea
misiunilor operative de protecåie a
demnitarilor, a acåiunilor de gardare, protecåie
æi control antiterorist, supraveghere operativã,
a procedurilor speciale æi activitãåilor de pazã,
supraveghere, escortare, reeducare, integrare
æi asistenåã medicalã pentru persoanele
arestate preventiv sau condamnate cu
pedepse privative de libertate ori care au
solicitat sau au dobândit o formã de protecåie
în România, culegere, prelucrare, verificare æi
valorificare a informaåiilor, investigãri, acåiuni
æi intervenåie cu un grad ridicat de risc ori în
condiåii de pericol deosebit beneficiazã de un
spor de pânã la 30% din salariul de bazã.
(1^1) Poliåiætii care desfãæoarã activitãåi
privind prevenirea æi combaterea corupåiei
în rândul personalului Ministerului
Administraåiei æi Internelor beneficiazã de
un spor lunar de 30% din salariul de bazã.
(2) Unitãåile, categoriile de personal æi
cuantumul sporului se stabilesc prin ordin al
ministrului administraåiei æi internelor.
ART. 22
(1) Poliåiætii care lucreazã în condiåii de
pericol determinate de experimentarea,
analiza sau depozitarea muniåiilor, pulberilor,
explozivilor æi substanåelor toxice speciale
sau care executã operaåiuni de depozitare,
dezamorsare, manipulare, examinare ori
neutralizare a acestora beneficiazã de un
spor pentru condiåii periculoase de muncã,
diferenåiat în funcåie de gradul de pericol, de
timpul efectiv lucrat în aceste locuri, calculat
la salariul de bazã, astfel: a) locuri de muncã
sau operaåiuni deosebit de periculoase 37-
50%; b) locuri de muncã sau operaåiuni foarte
periculoase - 16-30%; c) locuri de muncã sau
operaåiuni periculoase - pânã la 16%.
(2) Locurile de muncã sau operaåiunile
periculoase, diferenåiate în funcåie de gradul
de pericol pe care îl reprezintã, procentul
corespunzãtor fiecãrui loc de muncã sau
operaåiune, precum æi normele de acordare
se stabilesc prin ordin al ministrului
administraåiei æi internelor.
ART. 23
Dispoziåiile legale prin care sunt stabilite
sporuri pentru condiåii periculoase sau
vãtãmãtoare, pentru activitãåi care solicitã
o încordare psihicã foarte ridicatã sau
care se desfãæoarã în condiåii deosebite de
muncã, pentru condiåii grele de muncã,
pentru activitatea desfãæuratã în schimb de
noapte, precum æi alte reglementãri se aplicã
æi poliåiætilor care se aflã în situaåii similare,
cu avizul Ministerului Muncii æi Solidaritãåii
Sociale. Normele de aplicare se stabilesc
prin ordin al ministrului administraåiei æi
internelor.
ART. 24
(1) Lunar se constituie un fond de premiere
în limita a 10% din cheltuielile cu salariile
aferente personalului prevãzut la art. 1, cu
încadrarea în fondurile aprobate anual în
buget cu aceasta destinaåie.*)
(2) Din fondul prevãzut la alin. (1) ministrul
administraåiei æi internelor æi conducãtorii
unitãåilor pot acorda poliåiætilor premii
pentru îndeplinirea exemplarã a atribuåiilor
de serviciu. Sumele neconsumate pot fi
utilizate în lunile urmãtoare, în cadrul
aceluiaæi an bugetar.
(3) Metodologia de constituire a fondului æi
criteriile de premiere æi acordare se stabilesc
prin ordin al ministrului administraåiei æi
internelor.
*) Art. 2, alin. (2) din ODONANÅA DE
URGENÅÃ nr. 118 din 24 noiembrie 2004,
publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 1.138
din 2 decembrie 2004 prevede:
“(2) În anul 2005 limita de constituire a
fondului de premiere prevãzutã la art. 24
alin. (1) din Ordonanåa Guvernului nr. 38/
2003, aprobatã cu modificãri æi completãri
prin Legea nr. 353/2003, cu modificãrile
æi completãrile ulterioare, se reduce cu 5
puncte procentuale.
2 Supliment Frontiera - nr. 3/2006

ART. 25
(1) Poliåiætii care, prin acåiuni deosebite, au
determinat aducerea de venituri la bugetul de
stat pot fi recompensaåi cu premii de pânã
la 1% din cuantumul acestor venituri, dar
nu mai mult decât venitul lor brut anual, în
condiåiile stabilite prin ordin al ministrului
administraåiei æi internelor.
(2) Plata premiilor prevãzute la alin. (1)
se face dintr-un fond de stimulente a cãrui
constituire æi utilizare se stabilesc prin
hotãrâre a Guvernului.
ART. 26
(1) Pentru activitatea desfãæuratã poliåiætii
beneficiazã la sfâræitul anului calendaristic
de un premiu anual egal cu salariul de bazã
din ultima lunã a anului pentru care se face
premierea.
(2) Pentru cei care nu au lucrat tot timpul
anului premiul se acordã proporåional cu
perioada în care au lucrat, luându-se în
calcul salariul de bazã din ultima lunã de
activitate.
(3) Premiul anual se poate reduce pânã
la anulare în cazul în care poliåiætii nu
au desfãæurat în cursul anului o activitate
profesionalã corespunzãtoare sau au sãvâræit
abateri grave sancåionate disciplinar.
ART. 27
(1) La încetarea raporturilor de serviciu,
cu drept la pensie, poliåiætii beneficiazã
pentru activitatea depusã, în funcåie de
vechimea efectivã ca militar, poliåist,
funcåionar public æi personal contractual
în cadrul Ministerului Apãrãrii Naåionale,
Ministerului Administraåiei æi Internelor,
Serviciului Român de Informaåii, Serviciului
de Informaåii Externe, Serviciului de Protecåie
æi Pazã, Serviciului de Telecomunicaåii
Speciale, precum æi în structurile militare
ale Ministerului Justiåiei, de un ajutor stabilit
în raport cu salariul de bazã net avut în luna
schimbãrii poziåiei de activitate, astfel:
Vechime: a) pânã la 5 ani - un ajutor egal
cu 3 salarii; b) între 5-10 ani - un ajutor egal
cu 6 salarii; c) între 10-15 ani - un ajutor egal
cu 8 salarii; d) între 15-20 de ani - un ajutor
egal cu 10 salarii; e) între 20-25 de ani - un
ajutor egal cu 12 salarii; f) între 25-30 de ani
- un ajutor egal cu 15 salarii; g) peste 30 de
ani - un ajutor egal cu 20 de salarii.
(2) poliåiætii, la încetarea raporturilor de
serviciu, cu drept la pensie de serviciu
æi care încheie activitatea înainte de
împlinirea vârstei de pensionare prevãzute
de reglementãrile în vigoare, mai beneficiazã
pentru fiecare an întreg rãmas pânã la limita
de vârstã de un ajutor egal cu douã salarii
de bazã nete.
(3) Baza de calcul a salariului de bazã net
o constituie salariul de bazã brut din ultima
lunã de activitate, din care se scade suma
corespunzãtoare impozitului pe salariu,
calculat conform prevederilor în vigoare.
(4) Ajutoarele prevãzute la alin. (1) æi
(2) urmeazã acelaæi regim fiscal ca cel al
ajutoarelor acordate la trecerea în rezervã a
cadrelor militare.
(5) În caz de deces al beneficiarului înainte
de data plãåii ajutorului, acesta se acordã
soåiei sau soåului supravieåuitor ori copiilor,
iar în lipsa acestora, pãrinåilor.
ART. 28
(1) Poliåiætii care nu îndeplinesc condiåiile
de pensie, ale cãror raporturi de serviciu
au încetat fiind clasaåi “Apt limitat” sau ca
urmare a reorganizãrii unor unitãåi ori a
reducerii unor funcåii din statele de organizare
æi pentru care nu sunt posibilitãåi pentru a fi
încadraåi în alte funcåii corespunzãtoare în
aceeaæi unitate sau în alte unitãåi, primesc
un ajutor egal cu 10 salarii de bazã nete din
luna schimbãrii poziåiei de activitate, stabilite
conform art. 27 alin. (3).
(2) În cazul în care poliåiætii prevãzuåi
la alin. (1) sunt apåi de muncã, dar nu
se pot încadra din lipsã de locuri de
muncã corespunzãtoare pregãtirii lor, mai
beneficiazã de plata unui ajutor, începând
cu data de întâi a lunii urmãtoare celei în care
a avut loc încetarea raporturilor de serviciu æi
pânã la încadrarea în muncã, fãrã a se depãæi
durata maximã prevãzutã de lege pentru
acordarea îndemnizaåiei de æomaj, în raport
cu vechimea efectivã ca militar, poliåist,
funcåionar public sau personal contractual în
cadrul ministerelor æi instituåiilor precizate la
art. 27 alin. (1), calculat astfel:
a) 50% din salariul de bazã brut avut în
luna schimbãrii poziåiei de activitate, din care
s-a dedus impozitul prevãzut de lege, pentru
cei care au o vechime efectivã de pânã la 5
ani inclusiv;
b) 55% din salariul de bazã brut avut în
luna schimbãrii poziåiei de activitate, din care
s-a dedus impozitul prevãzut de lege, pentru
cei care au o vechime efectivã de la 5 ani
pânã la 15 ani inclusiv;
c) 60% din salariul de bazã brut avut în
luna schimbãrii poziåiei de activitate, din
care s-a dedus impozitul prevãzut de lege,
pentru cei care au o vechime efectivã de
peste 15 ani.
(3) Ajutoarele prevãzute la alin. (1) æi (2)
urmeazã acelaæi regim fiscal al ajutoarelor
acordate la trecerea în rezervã a cadrelor
militare.
ART. 29
(1) Despãgubirile acordate personalului
militar, personalului navigant de marinã,
elevilor æi studenåilor instituåiilor de
învãåãmânt militar æi militarilor în rezervã
concentraåi, pentru cazurile de invaliditate
sau deces produse în timp de pace, ca
urmare a accidentelor, catastrofelor sau a
altor asemenea evenimente, intervenite în
timpul æi din cauza îndeplinirii serviciului
militar, se acordã æi poliåiætilor aflaåi în
situaåiile respective, ca urmare a îndeplinirii
serviciului poliåienesc.
(2) În caz de deces al poliåistului se acordã
un ajutor suplimentar, în aceleaæi condiåii
stabilite pentru cadrele militare.
(3) Despãgubirile æi ajutorul prevãzute
la alin. (1) æi (2) se calculeazã în raport cu
salariul de bazã brut al poliåiætilor æi urmeazã
acelaæi regim fiscal al despãgubirilor acordate
personalului militar.
ART. 30
(1) Persoanele care au redobândit calitatea
de poliåist dupã 90 de zile calendaristice de la
data încetãrii raporturilor de serviciu, atunci
când le înceteazã din nou raporturile de
serviciu beneficiazã de ajutorul prevãzut la
art. 27, din care se deduce ajutorul acordat la
încetarea anterioarã a raporturilor de serviciu,
exprimat în numãr de salarii de bazã nete.
(2) În cazul redobândirii calitãåii de poliåist
în termen de pânã la 90 de zile calendaristice
de la data încetãrii raporturilor de serviciu,
ajutorul exprimat în numãr de salarii de
bazã nete se restituie, iar la o nouã încetare
a raporturilor de serviciu se ia în considerare
æi timpul servit înaintea primei încetãri a
raporturilor de serviciu.
ART. 31
(1) Drepturile bãneæti prevãzute la art. 27
æi 28 nu se acordã poliåiætilor cãrora le-au
încetat raporturile de serviciu în baza art.
69 alin. (1) lit. d), e), f), g), h), i), k) sau l)
din Legea nr. 360/2002, cu modificãrile æi
completãrile ulterioare.
(2) Drepturile bãneæti prevãzute la art. 27
æi 28 nu se acordã poliåiætilor nici în cazul
în care, în timpul suspendãrii din funcåie,
acestora le-au încetat raporturile de serviciu
în baza art. 69 alin. (1) lit. b) din Legea nr.
360/2002, cu modificãrile æi completãrile
ulterioare.
(3) În situaåiile prevãzute la alin. (2) se
aplicã în mod corespunzãtor dispoziåiile
art. 65 alin. (6) din Legea nr. 360/2002, cu
modificãrile æi completãrile ulterioare.
ART. 32
În caz de deces al poliåiætilor, soåia sau soåul
supravieåuitor ori copiii, iar în lipsa acestora,
pãrinåii beneficiazã de ajutorul prevãzut la
art. 27 alin. (1), fãrã a fi necesarã îndeplinirea
condiåiilor de pensionare a celor decedaåi.
ART. 33
Poliåiætii care posedã titlul ætiinåific de
doctor beneficiazã de un spor de 15% din
salariul de bazã dacã îæi desfãæoarã activitatea
în domeniul pentru care posedã titlul ætiinåific
respectiv.
ART. 34
(1) Poliåiætii care executã, în domenii
specifice activitãåii instituåiei cu care au
raporturi de serviciu, lucrãri de excepåie æi
misiuni speciale, apreciate ca atare de cãtre
conducãtorii acestora, beneficiazã de un spor
de pânã la 50% din salariul de bazã.
(2) Sporul prevãzut la alin. (1) poate fi
acordat pentru cel mult 5% din numãrul total
de posturi prevãzute în statele de organizare
pentru poliåiæti.
(3) Prin ordin al ministrului administraåiei
æi internelor se stabilesc, în mod individual,
perioada pentru care se acordã æi procentul
care se aplicã sporului prevãzut la alin. (1).
SECÅIUNEA a 3-a
Drepturile bãneæti cuvenite poliåiætilor pe
timpul studiilor æi în alte situaåii
ART. 35
(1) Poliåiætii, pe timpul cât sunt studenåi
ai instituåiilor de învãåãmânt sau urmeazã
cursuri ori alte forme de pregãtire, precum
æi cei care frecventeazã cursurile de zi ale
instituåiilor civile de învãåãmânt superior
beneficiazã de salariul de bazã avut la data
începerii cursurilor, cu excepåia îndemnizaåiei
de conducere. Aceste drepturi se menåin æi pe
perioada stagiului la unitãåi.
(2) Pe timpul participãrii la cursurile de
carierã poliåiætii beneficiazã de salariul de
bazã avut la data începerii cursurilor æi, dupã
caz, de sporurile aplicabile personalului din
instituåia de învãåãmânt, potrivit art. 23.
(3) Pentru poliåiætii care, în timp ce urmeazã
cursurile instituåiilor de învãåãmânt superior,
precum æi doctoratul, sunt înaintaåi în grad
profesional sau pentru poliåiætii cãrora li se
acordã grade profesionale superioare, salariul
funcåiei acestora nu poate fi mai mic decât
salariul de funcåie prevãzut pentru gradul
profesional respectiv.
ART. 36
(1) Prevederile legale în vigoare privind
salarizarea în valutã în strãinãtate æi în lei în
åarã se aplicã æi poliåiætilor trimiæi în strãinãtate
în misiune permanentã sau temporarã.
(2) Poliåiætii, pe timpul exercitãrii misiunilor
de menåinere a pãcii, cooperãrii de profil cu
alte state, precum æi pe timpul altor activitãåi
desfãæurate în afara åãrii, beneficiazã de
drepturile bãneæti prevãzute în anexa nr. 3.
ART. 36^1
Poliåiætii puæi la dispoziåie în condiåiile
prevãzute de art. 22 alin. (8) din Legea nr.
360/2002, cu modificãrile æi completãrile
Supliment Frontiera - nr. 3/2006
3

ulterioare, beneficiazã de salariul de bazã
avut æi de celelalte drepturi bãneæti cuvenite
pentru activitatea desfãæuratã, cu excepåia
indemnizaåiei de conducere.
ART. 37
(1) Poliåiætii, pe timpul cât se aflã în
delegare, detaæare, incapacitate temporarã
de muncã, concediu de odihnã, concediu
de maternitate æi alte concedii plãtite care se
acordã în baza dispoziåiilor legale în vigoare,
primesc salariile de bazã æi celelalte drepturi
bãneæti avute. În cazul în care detaæarea se
face pe un post cu un nivel de salarizare
superior, poliåiætii beneficiazã de salariul
funcåiei respective æi de celelalte drepturi
bãneæti legal cuvenite.
(2) La plecarea în concediul de odihnã
poliåistul primeæte o primã de concediu
egalã cu salariul de bazã din luna anterioarã
plecãrii în concediu. Poliåistul are dreptul sã
solicite acordarea salariului de bazã cuvenit
pentru perioada de concediu, cu anticipaåie.
Salariul de bazã æi prima de concediu se
plãtesc cumulat, cu cel puåin 5 zile înaintea
datei plecãrii în concediu. În cazul în care
concediul de odihnã se efectueazã fracåionat,
prima de concediu æi salariul de bazã se
acordã cu anticipaåie, o singurã datã.
(3) Poliåiætilor ale cãror raporturi de serviciu
au încetat sau care au decedat înainte
de a fi efectuat concediul de odihnã li se
compenseazã în bani concediul neefectuat,
în raport cu salariul de bazã avut în luna
în care s-a petrecut schimbarea poziåiei de
activitate, respectiv decesul.
(4) Poliåistul, pe durata concediului pentru
creæterea copilului în vârstã de pânã la 2 ani sau
de pãnâ la 3 ani pentru copilul cu handicap,
beneficiazã de o îndemnizaåie stabilitã
potrivit reglementãrilor în vigoare aplicabile
persoanelor asigurate în sistemul public de
pensii. Perioada concediului pentru creæterea
copilului în vârstã de pânã la 2 ani sau de pânã
la 3 ani pentru copilul cu handicap constituie
vechime în muncã æi în serviciu, care se are în
vedere la stabilirea drepturilor ce se acordã în
raport cu aceasta.
(5) Poliåistul, pe timpul concediului pentru
îngrijirea copilului bolnav în vârstã de pânã
la 7 ani, iar în cazul copilului cu handicap,
pentru afecåiunile intercurente, pânã la
împlinirea vârstei de 18 ani, beneficiazã de o
îndemnizaåie stabilitã potrivit reglementãrilor
în vigoare aplicabile persoanelor asigurate în
sistemul public de pensii.
ART. 38
Poliåiætii care au efectuat concediul de
odihnã în anul în curs, înainte de data
încetãrii raporturilor de serviciu, dacã aceasta
a avut loc în baza art. 58 lit. d) æi art. 69 alin.
(1) lit. d), f), g), h), i), k) sau l) din Legea nr.
360/2002, cu modificãrile æi completãrile
ulterioare, vor restitui o cotã-parte din salariul
de bazã pentru îndemnizaåia de concediu de
odihnã încasatã necuvenit.
ART. 39
(1) La încetarea raporturilor de serviciu în
alte situaåii decât cele prevãzute la art. 28
alin. (2), poliåiætii primesc salariul de bazã
pânã la sfâræitul lunii în care a avut loc
schimbarea poziåiei de activitate.
(2) Dacã termenul legal de predare a
funcåiei depãæeæte luna respectivã, plata
salariului de bazã se va face în continuare
pânã la terminarea predãrii, fãrã a depãæi
acest termen. Termenul legal de predare a
funcåiei începe de la data schimbãrii poziåiei
de activitate æi nu poate depãæi 22 de zile
lucrãtoare.
(3) Poliåiætii cãrora le-au încetat raporturile
de serviciu în baza art. 58 lit. d) æi art. 69 alin.
(1) lit. d), e), f), g), h), i), k) sau l) din Legea
nr. 360/2002, cu modificãrile æi completãrile
ulterioare, primesc salariul de bazã pânã la
data schimbãrii poziåiei de activitate, la care
se adaugã termenul legal pentru predarea
funcåiei.
SECÅIUNEA a 4-a
Drepturile bãneæti cuvenite poliåiætilor pe
timpul concentrãrii
ART. 40
(1) Pe timpul concentrãrii rezerviætii
poliåiæti beneficiazã de salariul pentru funcåia
pe care o îndeplinesc sau cea pentru care
se pregãtesc, dupã caz, de salariul pentru
gradul profesional deåinut, de gradaåiile la
care au dreptul, precum æi de alte drepturi
bãneæti ca æi poliåiætii de la unitãåile unde
sunt concentraåi.
(2) Drepturile bãneæti prevãzute la alin.
(1) sunt achitate de unitãåile la care sunt
concentraåi rezerviætii poliåiæti.
SECTIUNEA a 5-a
Unele drepturi salariale ale poliåiætilor
pensionari
ART. 41
Poliåiætii pensionari angajaåi în unitãåi de
poliåie sau din sectorul de apãrare naåionalã,
ordine publicã æi siguranåã naåionalã ori în
funcåii cu atribuåii în acest domeniu din
cadrul instituåiilor publice beneficiazã de
sporul de vechime pentru vechimea totalã
în muncã, precum æi de celelalte drepturi
prevãzute de lege.
CAP. 3
Dispoziåii finale
ART. 42
(1) Valoarea corespunzãtoare coeficienåilor
de ierarhizare din prezenta Ordonanåã se
stabileæte în raport cu valoarea de referinåã
sectorialã prevãzutã în anexa nr. 1 lit. D.
(2) Valoarea de referinåã sectorialã se
stabileæte anual prin legea bugetului de stat.
ART. 43
Salariile stabilite în raport cu coeficienåii
de ierarhizare, prevãzute în prezenta
Ordonanåã, sunt brute æi se vor indexa în
baza reglementãrilor care privesc salarizarea
personalului din sectorul bugetar.
ART. 44
Salariile poliåiætilor se calculeazã în raport
cu numãrul zilelor lucrãtoare din lunã, iar
plata acestora se face lunar, între 5-15 ale
fiecãrei luni pentru luna precedentã.
ART. 45
(1) Poliåiætii cercetaåi æi judecaåi în stare de
libertate puæi la dispoziåie - beneficiazã de
coeficienåii de ierarhizare minimi ai salariului
pentru funcåia îndeplinitã, corespunzãtori
gradelor profesionale pe care le au, salariul
pentru gradul profesional deåinut, gradaåiile
la care au dreptul, precum æi de sporul pentru
misiune permanentã, pânã la definitivarea
situaåiei.
(2) Pe perioada suspendãrii din funcåie,
ca urmare a arestãrii preventive, poliåistul
nu beneficiazã de nici un drept dintre cele
prevãzute de prezenta Ordonanåã.
(3) În cazul în care s-a dispus scoaterea de
sub urmãrire penalã ori achitarea, precum æi
în cazul încetãrii urmãririi penale ori a
procesului penal poliåistul va fi repus în toate
drepturile anterioare, inclusiv compensarea
celor de care a fost privat pe perioada
punerii la dispoziåie, respectiv a suspendãrii
din funcåie, potrivit competenåelor stabilite
prin ordin al ministrului administraåiei æi
internelor.
ART. 46
(1) În caz de deces drepturile bãneæti
cuvenite poliåiætilor se plãtesc, pentru
întreaga lunã în care a avut loc decesul,
soåului supravieåuitor, copiilor sau pãrinåilor,
iar în lipsa acestora se plãtesc celorlalåi
moætenitori legali.
(2) Abrogat.
ART. 47
Drepturile neachitate poliåiætilor æi
nereclamate în termen de 3 ani de la data
când trebuiau plãtite se prescriu.
ART. 48
Elementele salariului de bazã al poliåiætilor,
pentru care, prin prezenta Ordonanåã, s-a
prevãzut stabilirea unor drepturi în raport cu
salariul de bazã avut, se actualizeazã ori de
câte ori are loc o majorare sau o indexare a
salariilor.
ART. 49
Salarizarea poliåiætilor care îndeplinesc
funcåii în afara Ministerului Administraåiei
æi Internelor se face potrivit prevederilor
anexei nr. 4.
ART. 50
(1) Controlul financiar preventiv al
planificãrii æi utilizãrii fondului de salarii,
precum æi a fondului pentru asistenåã socialã,
alocaåii, pensii, ajutoare æi îndemnizaåii,
cheltuieli de delegare, detaæare, cazare,
mutare æi transport se exercitã de cãtre
organele proprii de control.
(2) Ministerul Muncii æi Solidaritãåii Sociale
æi Ministerul Finanåelor Publice controleazã,
prin organele speciale, modul de aplicare a
dispoziåiilor legale referitoare la salarizare.
ART. 51
1) Poliåiætii care ocupã funcåii de demnitate
publicã beneficiazã de îndemnizaåia lunarã
prevãzutã la art. 19 din Legea nr. 154/1998
privind sistemul de stabilire a salariilor de
bazã în sectorul bugetar æi a îndemnizaåiilor
pentru persoane care ocupã funcåii de
demnitate publicã, cu modificãrile ulterioare,
de salariul pentru gradul profesional deåinut
ca drept al titularului, de gradaåiile calculate
la acesta, precum æi de sporul pentru misiune
permanentã, calculat la gradul profesional æi
gradaåii.
(2) Poliåiætii prevãzuåi la alin. (1) pot opta
pentru drepturile salariale prevãzute de
prezenta Ordonanåã.
ART. 52
Poliåiætii care, potrivit reglementãrilor
specifice, sunt obligaåi sã locuiascã în
locuinåele de intervenåie, de serviciu ori de
protocol sunt scutiåi de plata chiriei.
ART. 53
Prevederile legale, referitoare la contribuåia
pentru bugetul asigurãrilor pentru æomaj æi
contribuåia la bugetul pentru asigurãrile
sociale de stat nu se aplicã poliåiætilor.
ART. 54
În aplicarea prezentei ordonanåe se vor
emite norme metodologice în termen de 30
de zile de la publicarea acesteia în Monitorul
Oficial al României, Partea I, aprobate
prin ordin al ministrului administraåiei æi
internelor.
ART. 55
Alte drepturi specifice poliåiætilor sunt
cuprinse în anexa nr. 5.
ART. 56
Poliåiætii trimiæi în delegare pe o duratã mai
mare de 30 de zile neîntrerupte în aceeaæi
localitate pot primi, în cazuri excepåionale,
cu aprobarea prealabilã a conducãtorului
unitãåii, îndemnizaåia de delegare integralã
pe toatã durata delegãrii.
ART. 57
Acordarea drepturilor bãneæti reglementate
prin prezenta Ordonanåã se face în limita
4 Supliment Frontiera - nr. 3/2006

fondurilor bugetare aprobate anual unitãåilor
prevãzute la art. 1.
ART. 58
Pe timp de mobilizare sau rãzboi se aplicã
prevederile prezentei ordonanåe, precum æi
unele reglementãri specifice stabilite prin
hotãrâre a Guvernului.
ART. 59
Anexele nr. 1-5 fac parte integrantã din
prezenta Ordonanåã.
ART. 60
Prezenta Ordonanåã intrã în vigoare la data
de 1 ianuarie 2004.
B. Coeficienåii de ierarhizare pentru
funcåiile îndeplinite, specifice agenåilor de
poliåie
Anexa 1 a fost modificatã de ORDONANÅA
DE URGENÅÃ nr. 123 din 11 decembrie
2003 publicatã în MONITORUL OFICIAL
Nr./
Coeficientul de ierarhizare
Denumirea funcåiei Categoria
crt.
minim maxim
1. Æef formaåiune*) B 1,90 2,50
2. Funcåii de execuåie Categoria
Coeficientul de ierarhizare
minim maxim
1. Agent - Agent principal B 1,80 2,00
2. Agent debutant B - 1,65”
ANEXA 1
(MODIFICATÃ DE Art. 1 OTA. 19/2006)
A. Coeficienåii de ierarhizare pentru
funcåiile îndeplinite, specifice ofiåerilor de
poliåie
1. Demnitari
2. Înalåi funcåionari publici
*) Conform art. II din ODONANÅA
DE URGENÅÃ nr. 57 din 23 iunie 2005,
publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 556
din 29 iunie 2005 aplicarea prevederilor
prezentei ordonanåe de urgenåã se face
în limita bugetului aprobat Ministerului
Administraåiei æi Internelor.
3. Funcåionari publici de conducere
4. Funcåionari publici de execuåie
*) Prin formaåiune se înåelege: grupã,
echipaj, post de poliåie, patrulã, arest,
schimb, turã, atelier æ.a.
C. Coeficienåii de ierarhizare ai salariului
de grad profesional pentru poliåiæti:
I. Ofiåeri de poliåie: Subinspector - 1,50;
Inspector – 1,55; Inspector principal -1,60;
Nr./
Coeficientul de ierarhizare
Denumirea funcåiei Categoria
crt.
minim maxim
1. Secretar de stat A - 8,00
2. Subsecretar de stat A - 7,20
Nr./
Coeficientul de ierarhizare
Denumirea funcåiei Categoria
crt.
minim maxim
1. Secretar general A - 7,80*)
2. Inspector general A 6,50 6,80
3. Secretar general adjunct A - 6,50
4. Director general A 5,10 6,50
Subcomisar - 1,65; Comisar - 1,70;
Comisar-æef - 1,80; Chestor - 1,85; Chestor
principal - 1,90; Chestor-æef 1,95; Chestor
general - 2,05;
II. Agenåi de politie: Agent - 1,25; Agent
principal - 1,30; Agent-æef adjunct - 1,35;
Agent-æef - 1,40; Agent-æef principal - 1,45;
Nr./
Coeficientul de ierarhizare
Denumirea funcåiei Categoria
crt.
minim maxim
1. Director A 4,00 6,20
2. Director general adjunct A 5,00 5,80
3. Director adjunct A 3,90 5,50
4. Æef serviciu A 3,80 5,00
5. Æef birou A 3,00 4,60
D. Valoarea de referinåã sectorialã
1.187.195 lei*)
Nr./
Coeficientul de ierarhizare
Denumirea funcåiei Categoria
crt.
minim maxim
1. Consilier al ministrului A - 6,00
2. Consilier al secretarului de stat A - 5,00
3. Ofiåer specialist principal A 3,90 4,40
4. Ofiåer specialist A 3,20 4,20
5. Ofiåer principal A 2,80 3,80
6. Ofiåer A 2,20 3,00
7. Ofiåer debutant A - 2,00
nr. 919 din 22 decembrie 2003, care, la art.
3 prevede:
“Majorarea salariilor de bazã prevãzutã
la art. 1, respectiv cu 6% în luna ianuarie
2004 faåã de nivelul din 31 decembrie 2003
æi cu 6% în luna octombrie 2004 faåã de
nivelul din 30 septembrie 2004, se aplicã
în mod corespunzãtor æi celorlalte categorii
de personal din sectorul bugetar, dupã cum
urmeazã:
(...)
e) (...) precum æi a salariilor poliåiætilor
pentru funcåia îndeplinitã æi pentru gradul
profesional deåinut, potrivit Ordonaåei
Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea
æi alte drepturi ale poliåiætilor, aprobatã cu
modificãri prin Legea nr. 353/2003;”
Literele A æi B ale anexei 1 au fost
modificate de ORDONANÅA nr. 8 din 22
ianuarie 2004, publicatã în MONITORUL
OFICIAL nr. 78 din 30 ianuarie 2004.
*) Art. 1 din ORDONANÅA DE URGENÅÃ
nr. 118 din 24 noiembrie 2004, publicatã
în MONITORUL OFICIAL nr. 1.138 din 2
decembrie 2004 prevede:
“ ART. 1
(1) Pentru personalul militar æi funcåionarii
publici cu statut special din Ministerul
Administraåiei æi Internelor valoarea de
referinåã sectorialã se stabileæte la 1.600.600
lei în perioada ianuarie-septembrie 2005.
(2) Începând cu luna octombrie 2005,
valoarea de referinåã sectorialã prevãzutã la
alin. (1) devine 1.728.648 lei.
(3) Valoarea de referinåã sectorialã stabilitã
potrivit prevederilor alin. (1) æi (2) cuprinde
æi creæterile salariale ce se vor acorda
personalului din sectorul bugetar în anul
2005.
(4) Soldele de funcåie æi de grad ale
personalului militar, respectiv salariile
pentru funcåia îndeplinitã æi pentru gradul
profesional deåinut de funcåionarii publici
cu statut special, calculate potrivit alin. (1) æi
(2), vor fi rotunjite din 1.000 lei în 1.000 lei
în favoarea acestora.”
NOTÃ :
1. Poliåiætii care, prin reorganizarea
unitãåilor prevãzute la art. 1 din Ordonanåã,
au fost numiåi în funcåii inferioare beneficiazã
pe o duratã de 6 luni de salariul de bazã al
funcåiei pe care au îndeplinit-o, cu excepåia
îndemnizaåiei de conducere.
2. Pentru personalul din unitãåile aparatului
central al Ministerului Administraåiei æi
Internelor coeficienåii de ierarhizare ai
funcåiilor în care sunt încadraåi se majoreazã
cu 0,25.
3. Pentru medicii poliåiæti coeficienåii de
ierarhizare ai funcåiilor în care sunt încadraåi
se majoreazã cu 0,10. Pentru poliåiætii din
anatomie patologicã æi medicinã legalã, care
lucreazã în morgi, prosecturi æi histopatologie,
coeficienåii de ierarhizare ai salariului de
funcåie se majoreazã cu 100%.
4. Poliåiætii care la data intrãrii în vigoare
Supliment Frontiera - nr. 3/2006
5

a prezentei legi sunt încadraåi pe funcåii
æi nu îndeplinesc condiåiile de studii vor
putea beneficia în continuare, pânã la
data de 25 august 2007, de coeficienåii de
ierarhizare ai funcåiilor echivalate, atât timp
cât sunt menåinuåi în aceste funcåii, dacã îæi
îndeplinesc în mod corespunzãtor atribuåiile
ce le revin.
5. Agenåii de poliåie absolvenåi ai instituåiilor
de învãåãmânt superior, cu diplomã de
licenåã, beneficiazã de un spor de 25%
din salariul de funcåie dacã îæi desfãæoarã
activitatea în domenii corespunzãtoare
studiilor absolvite, stabilite prin ordin al
ministrului administraåiei æi internelor.
6. Sumele necesare acordãrii coeficienåilor
de ierarhizare ai funcåiilor se asigurã prin
diminuarea, în anul 2004, cu 10 puncte
procentuale a sporului pentru condiåii de
pericol deosebit de care beneficiazã ofiåerii
conform art. 21 din Ordonanåã.
7. În situaåia în care prin aplicarea
prevederilor prezentei ordonanåe elementele
salariului de bazã al poliåiætilor sunt diminuate,
se menåin cele avute anterior, pânã la data de
31 decembrie 2004, atât timp cât aceætia sunt
încadraåi în funcåiile respective.
ANEXA 2
INDEMNIZAÅIILE studenåilor æi elevilor
din instituåiile de învãåãmânt pentru
formarea poliåiætilor
Studenåii æi elevii din instituåiile de
învãåãmânt pentru formarea poliåiætilor
beneficiazã de o îndemnizaåie stabilitã
în raport cu urmãtorii coeficienåi de
ierarhizare:
Studenåii æi elevii din instituåiile de
învãåãmânt pentru formarea poliåiætilor,
care sunt numiåi în funcåiile prevãzute mai
jos, primesc, începând cu data de întâi
a lunii urmãtoare numirii în funcåie, pe
lângã îndemnizaåie æi un spor diferenåiat pe
coeficienåi de ierarhizare, astfel: student sau
elev æef de grupã - 0,200; student sau elev
æef de clasã - 0,220; student sau elev monitor
de detaæament (similare) - 0,240; student sau
elev monitor de an (similare) - 0,260; student
sau elev monitor de academie, instituåie de
învãåãmânt superior (æcoalã) - 0,400
ANEXA 3
DREPTURILE bãneæti ale poliåiætilor care
desfãæoarã misiuni în strãinãtate
1. Poliåiætii care desfãæoarã misiuni în
strãinãtate în cadrul foråelor de menåinere a
pãcii sub egida O.N.U., NATO sau a altor
organizaåii internaåionale beneficiazã de
urmãtoarele drepturi bãneæti:
a) salariul de bazã, corespunzãtor funcåiei
îndeplinite, prevãzut în decizia de numire,
sau cel avut anterior, dacã acesta este mai
mare;
b) un spor lunar de 30%, calculat la salariul
de bazã;
c) o primã de campanie neimpozabilã, o
singurã datã pentru toatã perioada misiunii,
egalã cu salariul de bazã. Plata acestei prime se
face la plecarea în zona desfãæurãrii misiunii.
2. Drepturile bãneæti cuvenite personalului
care încadreazã batalioanele mixte constituite
din poliåiæti români æi poliåiæti ai altor åãri se
stabilesc prin hotãrâre a Guvernului.
3. Poliåiætii care se deplaseazã în interesul
unitãåii trimiåãtoare pentru a participa la
cursuri, stagii de practicã æi specializare,
perfecåionare sau care desfãæoarã orice fel
de activitate în strãinãtate, mai puåin cele
menåionate la pct. 1 din prezenta anexã,
beneficiazã pe timpul deplasãrii de salariul
de bazã lunar avut.
ANEXA 4
REGLEMENTÃRI privind salarizarea
poliåiætilor care îndeplinesc funcåii în
afara Ministerului Administraåiei æi
Internelor æi la regiile autonome sau la
societãåile comerciale proprii
1. Poliåiætii detaæaåi în baza reglementãrilor
în vigoare sã îndeplineascã funcåii în afara
Ministerului Administraåiei æi Internelor
beneficiazã de urmãtoarele drepturi salariale:
a) salariul de bazã al funcåiei îndeplinite,
sporul de vechime în muncã, îndemnizaåii,
premii, sporuri æi alte drepturi care se
acordã personalului civil din unitãåile unde
îæi desfãæoarã activitatea, potrivit legislaåiei
care se aplicã în unitãåile respective;
b) salariul pentru gradul profesional
æi gradaåiile calculate la acesta, potrivit
legislaåiei care se aplicã poliåiætilor;
c) în situaåia în care drepturile salariale
prevãzute la lit. a) æi b) sunt mai mici decât
cele ce li s-ar cuveni ca poliåiæti încadraåi în
instituåiile din structura poliåiei pe funcåii
similare celor pe care le îndeplinesc la
Instituåii de învãåãmânt
Coeficientul de ierarhizare
Anul I Anul II Anul III Anul IV
Æcoli de agenåi de poliåie 0,200 0,240 - -
Academia æi instituåii de
învãåãmânt superior
0,240 0,280 0,420 0,500
Æcoli de ofiåeri de rezervã 0,240
instituåiile unde sunt detaæaåi, cei în cauzã
pot opta pentru drepturile salariale cuvenite
celor încadraåi în unitãåile de poliåie. În acest
caz drepturile salariale cuvenite conform
prevederilor lit. a) se acordã de cãtre unitãåile
unde sunt detaæaåi, iar diferenåa pânã la
totalul drepturilor salariale cuvenite în
calitate de poliåiæti se acordã de cãtre unitãåile
de poliåie. Prin totalul drepturilor salariale
se înåelege salariul de bazã corespunzãtor
funcåiei de poliåist, asimilatã, precum æi
celelalte sporuri æi îndemnizaåii cuvenite
în calitate de poliåist, stabilite prin ordin al
ministrului administraåiei æi internelor.
2. Salariul de bazã, inclusiv îndemnizaåiile,
sporurile sau alte drepturi care fac parte din
salariul de bazã, prevãzute de dispoziåiile
legale, salariul pentru gradul profesional,
gradaåiile æi sporul de vechime în muncã
se iau în calcul la stabilirea drepturilor
de pensie, ajutorului acordat la încetarea
raporturilor de serviciu æi a altor drepturi
care se acordã în funcåie de salariul de bazã
prevãzut pentru poliåiæti.
3. Drepturile bãneæti cuvenite pe timpul
incapacitãåii temporare de muncã, al
concediilor de odihnã, învoirilor, precum æi
pe timpul deplasãrilor în interesul serviciului
sau în caz de mutare se acordã potrivit
reglementãrilor care se aplicã în unitãåile
de poliåie æi se achitã din fondurile unitãåilor
unde sunt detaæaåi.
4. Drepturile salariale acordate la încetarea
raporturilor de serviciu pe timpul cursurilor
æi æcolilor urmate în interesul pregãtirii de
specialitate æi în alte situaåii se acordã pentru
poliåiætii prevãzuåi la pct. 1 de cãtre unitãåile
de unde au fost detaæaåi.
5. Poliåiætii prevãzuåi la pct. 1 beneficiazã de
premiile care se acordã poliåiætilor, calculate, în
condiåiile reglementate pentru aceætia, asupra
drepturilor plãtite de cãtre unitãåile de poliåie
æi achitate din fondurile acestora.
6. Poliåiætii detaæaåi la compartimentele
speciale din ministere, din alte organe centrale
æi din serviciile de mobilizare a economiei,
subordonate Oficiului Central de Stat pentru
Probleme Speciale, vor putea beneficia de
un spor de salariu de pânã la 10%, care face
parte din salariul de bazã. Diferenåierea acestui
spor pe categorii de personal se face de cãtre
ministere, respectiv de Oficiul Central de Stat
pentru Probleme Speciale pentru serviciile de
mobilizare, cu avizul Ministerului Muncii æi
Solidaritãåii Sociale.
7. Drepturile bãneæti prevãzute la pct. 1 lit.
a) æi la pct. 6 din prezenta anexã se plãtesc
din fondurile unitãåilor în care poliåiætii îæi
desfãæoarã activitatea, iar cele prevãzute la
pct. 1 lit. b) æi la pct. 2 din prezenta anexã
se plãtesc din fondurile unitãåilor de la care
au fost detaæaåi.
8. Pentru poliåiætii salarizaåi potrivit
prezentei anexe asimilarea funcåiilor
îndeplinite, precum æi coeficienåii de
ierarhizare ai acestora se stabilesc de
Ministerul Muncii æi Solidaritãåii Sociale,
la propunerea Ministerului Administraåiei
æi Internelor.
9. Pentru poliåiætii cãrora le înceteazã
detaæarea æi care sunt puæi la dispoziåie
pentru încadrare, coeficientul de ierarhizare
al salariului pentru funcåia îndeplinitã este
cel corespunzãtor gradului profesional stabilit
conform pct. 8 din prezenta anexã, la minim.
10. Poliåiætii pot fi detaæaåi la regiile
autonome æi societãåile comerciale ce
participã la realizarea sarcinilor în domeniul
apãrãrii, ordinii publice æi siguranåei
naåionale, care le achitã drepturile salariale
prevãzute la pct. 1.
11. În situaåia în care baza de calcul pentru
stabilirea drepturilor prevãzute la pct. 2 este
mai micã decât salariul de bazã al funcåiei
de poliåist asimilate, drepturile respective se
calculeazã în raport de acesta din urmã.
ANEXA 5
ALTE DREPTURI specifice poliåiætilor
1. Poliåiætii care au în primire cai sau câini
de serviciu au dreptul, pe perioada respectivã,
la un spor de 5% din salariul de bazã.
2. În cazuri cu totul excepåionale, când
nevoia justificatã a muncii o cere, poliåiætii
pot cãlãtori cu orice tren, la orice clasã, cu
vagon de dormit æi cu orice alt mijloc de
transport, numai cu aprobarea prealabilã
a comandanåilor (æefilor) de unitãåi, care
rãspund personal de aceasta.
3. Guvernul României este abilitat sã
stabileascã æi alte drepturi specifice poliåiætilor,
prevãzute în prezenta ordonanåã.
4. Perioadele pentru care se acordã
drepturile prevãzute la art. 28 alin. (2) din
ordonanåã constituie vechime în muncã.
ORDONANÅA nr. 8 din 22 ianuarie 2004
publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 78
din 30 ianuarie 2004 prevede:
“În tot cuprinsul ordonanåei, referirile
la gradele profesionale de “chestor-æef”
æi “chestor-æef adjunct” se înlocuiesc cu
“chestor general”, respectiv “chestor-æef”.
6 Supliment Frontiera - nr. 3/2006

HOTÃRÂREA nr. 1.578 din 18 decembrie 2002
privind condiåiile în baza cãrora poliåistul are dreptul la concedii de odihnã, concedii de studii
æi învoiri plãtite, concedii fãrã platã, bilete de odihnã, tratament æi recuperare
PUBLICATÃ ÎN MONITORUL OFICIAL
nr. 28 din 20 ianuarie 2003;
CAP. 1
ART. 1 (1) Poliåiætii au dreptul, în fiecare an
calendaristic, la un concediu de odihnã plãtit, a
cãrui duratã se stabileæte în raport cu vechimea
lor în serviciu, dupã cum urmeazã:
a) 32 de zile calendaristice, pentru cei cu o
vechime în serviciu de pânã la 10 ani;
b) 38 de zile calendaristice, pentru cei cu o
vechime în serviciu de peste 10 ani.
(2) Vechimea în serviciu care se ia în
considerare la determinarea duratei concediului
de odihnã este aceea pe care poliåiætii o
împlinesc în cursul anului calendaristic pentru
care li se acordã concediul æi se stabileæte potrivit
legislaåiei pensiilor, aplicabilã acestei categorii
profesionale.
(3) Durata concediului de odihnã al poliåiætilor
încadraåi în cursul anului se stabileæte proporåional
cu perioada lucratã de la data încadrãrii pânã la
finele anului calendaristic respectiv æi în raport cu
vechimea în serviciu stabilitã potrivit alin. (2).
ART. 2 (1) Concediul de odihnã se efectueazã
pânã la finele anului calendaristic respectiv,
integral sau fracåionat.
(2) Concediul de odihnã poate fi fracåionat
la cererea poliåiætilor, cu condiåia ca una din
fracåiuni sã nu fie mai micã de 21 de zile
calendaristice.
ART. 3 (1) Poliåiætii care au absentat de la
program întregul an calendaristic, fiind în
concedii medicale, concediu de maternitate,
concedii pentru îngrijirea copilului, acordate
în condiåiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul
public de pensii æi alte drepturi de asigurãri
sociale, cu modificãrile ulterioare, ori în concedii
fãrã platã, nu au dreptul la concediu de odihnã
pentru acel an.
(2) În cazul în care perioadele de concedii
prevãzute la alin. (1), însumate, au fost de 12
luni sau mai mari æi s-au întins pe doi ori mai
mulåi ani calendaristici consecutivi, poliåiætii au
dreptul la un singur concediu de odihnã, acordat
în anul reluãrii activitãåii, în mãsura în care nu a
fost efectuat în anul în care a intervenit absenåa
de la serviciu pentru motivele prevãzute la alin.
(1).
ART. 4 (1) Conducerea unitãåii este obligatã
sã ia mãsurile necesare pentru ca poliåiætii sã
efectueze în fiecare an calendaristic concediul
de odihnã la care au dreptul.
(2) Dacã, din motive întemeiate, unii poliåiæti
nu au putut efectua concediul de odihnã la care
aveau dreptul într-un an calendaristic, la cerere,
unitatea este obligatã sã le acorde concediul
pânã la sfâræitul anului calendaristic urmãtor, iar
în situaåii cu totul deosebite, poate fi compensat
în bani, în limita fondurilor bugetare alocate, cu
aprobarea æefului eæalonului imediat superior,
potrivit competenåelor stabilite prin ordin al
ministrului administraåiei æi internelor.
ART. 5 (1) Programarea de principiu a
concediilor de odihnã pentru anul urmãtor se
face pânã la data de 15 decembrie a anului în
curs, cu consultarea poliåiætilor, æi se aprobã de
æeful structurii respective.
(2) Concediile de odihnã se programeazã
eæalonat în tot cursul anului, åinându-se seama
de activitãåile specifice desfãæurate æi de nevoile
personale ale poliåiætilor, fãrã ca numãrul celor
aflaåi în acelaæi timp în concediu de odihnã sã
depãæeascã o treime din efectivul unitãåii.
(3) La programarea concediilor de odihnã,
conducerea unitãåii va åine seama, în mãsura
în care este posibil, æi de specificul activitãåii
soåiei/soåului poliåistului.
ART. 6 (1) Reprogramarea sau amânarea
efectuãrii concediului de odihnã va putea fi
efectuatã când poliåistul se aflã în una dintre
urmãtoarele situaåii:
a) concediu medical pentru incapacitate
temporarã de muncã;
b) urmeazã sã îndeplineascã misiuni în
afara teritoriului naåional, în cadrul foråelor
internaåionale de poliåie;
c) poliåistul-femeie solicitã concediul de
odihnã înainte sau în continuarea concediului
de maternitate ori i s-a acordat concediu plãtit
pentru îngrijirea copilului în vârstã de pânã la
2 ani sau a celui bolnav în vârstã de pânã la
3 ani;
d) are recomandare medicalã pentru a urma un
tratament într-o staåiune balneoclimatericã, caz
în care data începerii concediului de odihnã va fi
cea indicatã în recomandarea medicalã;
e) urmeazã sau este planificat sã urmeze un
curs de perfecåionare sau specializare în åarã ori
în strãinãtate.
(2) Pentru situaåiile prevãzute la alin. (1) lit.
c), d) æi e) reprogramarea este condiåionatã de
cererea prealabilã a poliåistului.
ART. 7 (1) Concediul de odihnã se întrerupe
în urmãtoarele situaåii:
a) a intervenit unul dintre cazurile prevãzute
la art. 6 alin. (1) lit. a), b) sau e);
b) când poliåistul-femeie intrã în concediu de
maternitate;
c) pentru nevoi de serviciu neprevãzute.
(2) Pentru cazurile de întrerupere a concediului
de odihnã prevãzute la alin. (1) poliåiætii au
dreptul sã efectueze restul zilelor de concediu
dupã ce au încetat situaåiile respective sau,
când acest lucru nu este posibil, la data stabilitã
printr-o nouã programare în cadrul aceluiaæi an
calendaristic.
(3) Întreruperea concediului de odihnã se
dispune, în scris, în cazurile prevãzute la art. 6
alin. (1) lit. b) æi e) æi în cazul prevãzut la lit. c) a
alin. (1) al prezentului articol de cãtre æeful care
are competenåe pe linia gestionãrii resurselor
umane.
ART. 8 - În cazul în care concediul de odihnã
este întrerupt, drepturile bãneæti primite pentru
situaåiile prevãzute la art. 3 nu se restituie,
urmând ca diferenåa de concediu în zile sã fie
efectuatã la o datã ulterioarã, în cadrul aceluiaæi
an calendaristic sau, dupã caz, în funcåie de
situaåiile în care concediul de odihnã este
întrerupt, în anul reluãrii activitãåii, în condiåiile
prevãzute la art. 3, iar plãåile sã fie regularizate
în raport de situaåia intervenitã.
ART. 9 - Concediul de odihnã cuvenit
poliåiætilor detaæaåi la alte unitãåi se acordã de
cãtre conducãtorii unitãåilor la care aceætia îæi
desfãæoarã activitatea.
ART. 10 - Poliåiætii încadraåi în posturi cu
fracåiuni de normã, 4 sau 6 ore pe zi, au dreptul
la concediu de odihnã cu durata stabilitã potrivit
art. 1.
ART. 11 - Poliåiætii care îndeplinesc prin cumul,
pe lângã funcåia de bazã, cu o normã întreagã,
o altã funcåie au dreptul la concediu de odihnã
plãtit numai de la unitatea în care au funcåia de
bazã.
ART. 12 - (1) În cazul în care, dupã ce
poliåistul a efectuat concediul de odihnã,
raportul sãu de serviciu cu unitatea a încetat
din motivele prevãzute la art. 69 lit. c), e), f), g),
h) æi j) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul
poliåistului, acesta este obligat sã restituie unitãåii
partea din îndemnizaåia æi prima de concediu
corespunzãtoare perioadei nelucrate din anul
pentru care i s-a acordat acel concediu.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplicã poliåiætilor
pentru care, dupã încetarea raporturilor de
serviciu cu unitatea în temeiul art. 69 lit. h) din
Legea nr. 360/2002, în urma exercitãrii uneia
dintre cãile extraordinare de atac, a intervenit
achitarea, scoaterea de sub urmãrire penalã,
încetarea urmãririi penale sau a procesului
penal.
CAP. 2
Concediul de odihnã suplimentar
ART. 13 (1) În afara concediului de odihnã
prevãzut la art. 1, poliåiætii care îæi desfãæoarã
activitatea în condiåii deosebite - vãtãmãtoare,
grele sau periculoase - ori în locuri de muncã
în care existã astfel de condiåii, stabilite potrivit
legii, au dreptul în fiecare an calendaristic la un
concediu de odihnã suplimentar cu o duratã
cuprinsã între 3 æi 14 zile calendaristice.
(2) Concediile de odihnã suplimentare se
cumuleazã cu concediile de odihnã prevãzute
la art. 1.
ART. 14 (1) Stabilirea categoriilor de poliåiæti, a
activitãåilor æi a locurilor de muncã pentru care se
acordã concediu de odihnã suplimentar, precum
æi a existenåei condiåiilor de muncã vãtãmãtoare,
grele sau periculoase se face potrivit prevederilor
art. 3 alin. (3) din Legea nr. 31/1991 privind
stabilirea duratei timpului de muncã sub 8 ore
pe zi pentru salariaåii care lucreazã în condiåii
deosebite - vãtãmãtoare, grele sau periculoase.
(2) Pe baza criteriilor æi a determinãrilor fãcute
în condiåiile prevãzute la alin. (1) se stabilesc prin
ordin al ministrului administraåiei æi internelor
locurile de muncã cu condiåii deosebite -
vãtãmãtoare, grele sau periculoase - æi durata
concediului de odihnã suplimentar.
ART. 15 Pentru poliåiætii care nu lucreazã un
an întreg în condiåiile prevãzute la art. 14 alin.
(1) ori lucreazã în condiåii ce dau dreptul la un
numãr diferit de zile, durata concediului de
odihnã suplimentar se stabileæte proporåional cu
timpul efectiv lucrat în astfel de condiåii în cursul
anului calendaristic respectiv.
ART. 16 (1) În cazul în care poliåistul, potrivit
programãrii, a efectuat integral concediul de
odihnã suplimentar cuvenit æi, ulterior, în cursul
aceluiaæi an calendaristic, nu mai lucreazã în
condiåiile respective, cotã-parte din îndemnizaåia
primitã, aferentã timpului nelucrat din acel an
calendaristic, nu se restituie unitãåii.
(2) De regulã, concediul de odihnã suplimentar
se acordã în cea de-a doua parte a anului în curs
æi nu poate fi reeæalonat în anul urmãtor.
ART. 16^1 (1) Poliåiætii care participã în
afara graniåelor åãrii, potrivit legii, acordurilor æi
convenåiilor internaåionale la care România este
parte, la acåiuni specifice, pentru combaterea
terorismului internaåional, în sprijinul pãcii sau în
scopuri umanitare, au dreptul la un concediu de
odihnã suplimentar de 2,5 zile pentru fiecare lunã
de prezenåã în zona de acåiune internaåionalã,
care se cumuleazã cu concediul de odihnã
prevãzut la art. 1.
(2) Poliåiætii pot efectua integral sau o parte
din concediul de odihnã suplimentar prevãzut
la alin. (1), gratuit, la centrele de refacere a
capacitãåii de muncã æi întãrire a sãnãtãåii sau
în staåiuni balneoclimaterice din åarã ori din
strãinãtate, pe baza protocoalelor sau acordurilor
bilaterale, cu aprobarea ministrului administraåiei
æi internelor.
(3) Dacã, din motive întemeiate, concediul
de odihnã suplimentar prevãzut la alin. (1) nu
a putut fi efectuat în cursul anului calendaristic
pentru care se cuvine, la revenirea din acåiunea
internaåionalã, acesta va fi acordat în anul
urmãtor, cu toate drepturile aferente.
(4) Cheltuielile necesare efectuãrii concediului
de odihnã suplimentar prevãzut la alin. (1) se
Supliment Frontiera - nr. 3/2006
7

suportã din bugetul Ministerului Administraåiei
æi Internelor.
CAP. 3
Concediul de studii
ART. 17 (1) Poliåiætii beneficiazã de
concedii de studii numai pentru frecventarea
primei instituåii de învãåãmânt superior de la
dobândirea statutului de personal al Ministerului
Administraåiei æi Internelor.
(2) Poliåiætii care urmeazã cursuri ale unor
instituåii de învãåãmânt superior de stat sau
particulare acreditate ori autorizate, de lungã
sau scurtã duratã, cursuri serale, cu frecvenåã
redusã æi la distanåã, în condiåiile alin. (1), au
dreptul la un concediu de studii plãtit de 30 de
zile calendaristice, acordat la cerere, integral sau
fracåionat, în fiecare an universitar.
(3) De aceleaæi drepturi beneficiazã æi poliåiætii
absolvenåi cu diplomã ai colegiilor universitare
de scurtã duratã care îæi continuã studiile în
învãåãmântul superior de lungã duratã, în
instituåii de învãåãmânt superior de stat sau
particulare autorizate ori acreditate.
(4) Concediul prevãzut la alin. (2) se acordã
poliåiætilor pentru frecventarea unei singure
instituåii de învãåãmânt superior, în situaåia în
care urmeazã simultan cursurile mai multor
facultãåi/colegii.
(5) Poliåiætii care în ultimul an de învãåãmânt
superior nu æi-au finalizat studiile prin examen de
licenåã/absolvire æi nu au beneficiat de concediu
de studii îl pot solicita ulterior, o singurã datã.
(6) Poliåiætilor aflaåi în situaåia prevãzutã la alin.
(5), dar care au beneficiat paråial de concediu
de studii în ultimul an de învãåãmânt superior
li se poate aproba efectuarea diferenåei de
concediu de studii pentru susåinerea ulterioarã
a examenului de licenåã/absolvire.
(7) Nu au dreptul la concediu de studii poliåiætii
înmatriculaåi la instituåii de învãåãmânt superior
de stat sau particulare, autorizate ori acreditate,
de lungã sau scurtã duratã, pentru repetarea
anului de studii.
(8) Concediul de studii neefectuat nu se poate
efectua în anul universitar urmãtor, cu excepåia
situaåiei prevãzute la alin. (6).
ART. 18 (1) De prevederile art. 17 alin. (1) æi (2)
beneficiazã æi poliåistul înscris la doctorat.
(2) Nu se considerã concediu de studii
participarea, cu aprobare, a poliåiætilor la cursuri
sau alte forme de pregãtire cu scoatere de la
locul de muncã.
ART. 19 (1) Poliåiætilor li se acordã concediu
de studii dacã obåin aprobarea æefilor de
unitãåi pentru a urma cursurile unor instituåii
de învãåãmânt superior, studii aprofundate æi
doctorat.
(2) Aprobarea pentru frecventarea formelor de
pregãtire prevãzute la alin. (1) se acordã numai
dacã acestea asigurã specializarea/pregãtirea
potrivit nevoilor unitãåii.
CAP. 4
Învoirile plãtite æi concediile fãrã platã
ART. 20 (1) Poliåiætii au dreptul, potrivit legii, la
învoiri plãtite cu durate de 5 zile calendaristice în
cazul urmãtoarelor evenimente familiale:
a) cãsãtoria poliåistului;
b) naæterea sau cãsãtoria unui copil;
c) decesul soåului sau al unei rude de pânã la
gradul al II-lea a poliåistului sau a soåului/soåiei
poliåistului.
(2) De asemenea, poliåiætii pot beneficia
de învoiri plãtite cu durata de cel mult 5 zile
calendaristice, în urmãtoarele situaåii:
a) în caz de accidentare sau îmbolnãvire gravã
a unuia dintre membrii familiei;
b) în situaåia unor dezastre care au afectat
domiciliul poliåistului, al pãrinåilor, socrilor sau
copiilor acestuia;
c) pentru alte situaåii sau evenimente
excepåionale, de naturã sã justifice învoirea
solicitatã.
(3) Învoirile plãtite se aprobã de conducerea
unitãåii, la cererea poliåistului.
ART. 21 (1) Poliåiætii au dreptul la concediu
fãrã platã, a cãrui duratã însumatã poate fi de 30
de zile calendaristice anual, pentru rezolvarea
8 Supliment Frontiera - nr. 3/2006
urmãtoarelor situaåii personale: a) pregãtirea
æi/sau susåinerea examenelor de admitere, de
finalizare a anilor de studii sau de absolvire
a celei de-a doua/treia facultãåi; b) susåinerea
examenelor nepromovate de admitere la doctorat
sau în instituåii de învãåãmânt superior, a celor
de an universitar ori de licenåã (diplomã) pentru
pregãtirea cãrora au beneficiat de concediu
de studii; c) prezentarea la concurs în vederea
ocupãrii unui post în altã unitate.
(2) Concedii fãrã platã cu durata de pânã la
30 de zile calendaristice anual pot fi acordate
æi pentru rezolvarea altor probleme personale
ale poliåiætilor.
(3) În mod excepåional, poliåiætii au dreptul la
concedii fãrã platã, cu durata însumatã între 30
æi 90 de zile calendaristice anual, în urmãtoarele
situaåii:
a) tratament medical efectuat în strãinãtate pe
durata recomandatã de medic, fãrã a depãæi însã
90 de zile, dacã cel în cauzã nu beneficiazã,
potrivit legii, de concediu medical æi de
indemnizaåie pentru incapacitate temporarã de
muncã, precum æi pentru însoåirea soåului sau,
dupã caz, a soåiei ori a unei rude apropiate -
copil, frate, sorã, pãrinte - pe timpul cât aceætia
se aflã la tratament în strãinãtate;
b) pentru alte motive temeinic fundamentate.
(4) Concediile fãrã platã se aprobã de
conducerea unitãåii, la cererea poliåistului,
æi se comunicã compartimentelor financiarcontabilitate
æi resurse umane.
ART. 22 (1) Pe perioada concediilor fãrã platã
poliåiætii îæi pãstreazã calitatea avutã.
(2) Perioadele concediilor fãrã platã acordate
în condiåiile art. 21 nu constituie vechime în
serviciu æi nu se iau în calcul la stabilirea stagiului
minim în gradul profesional.
CAP. 5
Acordarea biletelor de odihnã, tratament æi
recuperare
ART. 23 (1) Acordarea biletelor de odihnã,
tratament æi recuperare pentru poliåiæti se face
în limita disponibilitãåilor bugetare alocate
cu aceastã destinaåie æi a numãrului de locuri
aprobate.
(2) Poliåiætii pot beneficia de bilete de odihnã,
tratament æi recuperare numai pe perioada
concediilor de odihnã, o singurã datã pe an.
(3) De aceste bilete de odihnã, tratament æi
recuperare pot beneficia æi soåul/soåia poliåistului,
copiii acestuia cu vârste cuprinse între 6 æi 18 ani,
care urmeazã cursurile unei unitãåi de învãåãmânt
preuniversitar, acreditatã conform legii, precum
æi copiii cu handicap aflaåi în îngrijirea familiei
poliåistului.
ART. 24 (1) Contractarea biletelor de
odihnã, tratament æi recuperare æi decontarea
contravalorii acestora cu prestatorii de servicii
se fac de cãtre Ministerul de Interne prin Direcåia
de gospodãrie.
(2) Biletele de odihnã, tratament æi recuperare
se repartizeazã pe judeåe prin grija Direcåiei
management resurse umane, conform
estimãrilor realizate în baza solicitãrilor
formulate de potenåialii beneficiari pânã la data
de 15 decembrie a anului respectiv, pentru anul
urmãtor.
ART. 25 (1) Contribuåia care trebuie sã fie
plãtitã de poliåist pentru biletele prevãzute la
art. 23 se stabileæte dupã cum urmeazã:
a) 50% din preåul integral al biletului de
odihnã, când beneficiar al acestuia este poliåistul
æi soåul/soåia acestuia;
b) preåul integral al biletului de odihnã,
tratament æi recuperare, în cazul soåului/soåiei
poliåistului care nu face parte din categoria
persoanelor care, potrivit legii, pot beneficia de
aceste bilete prin sistemul organizat æi administrat
de Ministerul Muncii æi Solidaritãåii Sociale;
c) 50% din contribuåia pãrintelui poliåist, când
beneficiar al biletului de odihnã este copilul
acestuia.
(2) Diferenåa de preå al biletelor de odihnã,
tratament æi recuperare pânã la acoperirea
integralã a contravalorii acestora se suportã din
bugetul de venituri æi cheltuieli al Ministerului
Administraåiei æi Internelor.
ART. 26 - Contribuåia plãtitã de poliåist se poate
restitui acestuia în urmãtoarele cazuri:
a) din motive medicale sau personale - deces
în familie, internare în unitãåi sanitare - atestate
cu documente, când titularul nu mai poate ajunge
în staåiune;
b) din motive personale titularul renunåã la
bilet, anunåând Direcåia management resurse
umane, cu cel puåin 10 zile înainte de data
înscrisã pe bilet pentru prezentarea în staåiune;
c) contribuåia se restituie integral beneficiarului
æi în situaåia în care acesta, deæi s-a prezentat în
staåiune la data înscrisã pe bilet, nu a fost cazat,
prezentând Direcåiei de gospodãrie motivaåia
scrisã a unitãåii prestatoare de servicii balneare.
ART. 27 - (1) Poliåiætii æi familiile acestora
beneficiazã, ca mãsurã de protecåie socialã,
de înlesniri stabilite prin ordin al ministrului
administraåiei æi internelor în folosirea caselor de
odihnã, sanatoriilor, cãminelor de garnizoanã æi
a altor amenajãri recreative æi sportive.
(2) Cheltuielile ce decurg din aplicarea
mãsurilor de la alin. (1) se suportã din bugetul
Ministerului Administraåiei æi Internelor.
ART. 28 - Durata unei serii de odihnã,
tratament æi recuperare este de 10 sau 18 zile,
dupã caz, perioadele pentru care se contracteazã
bilete de odihnã fiind, de regulã, în lunile iuniedecembrie.
ART. 29 - Biletele de odihnã, tratament
æi recuperare se distribuie efectiv poliåiætilor
prin structurile teritoriale ale Ministerului
Administraåiei æi Internelor, conform procedurilor
stabilite prin ordin al ministrului administraåiei
æi internelor.
ART. 30 - La acordarea biletelor de odihnã,
tratament æi recuperare va fi avutã în vedere
îndeplinirea unuia dintre urmãtoarele criterii
esenåiale:
a) periculozitatea, nocivitatea æi dificultãåile
condiåiilor concrete de muncã ale solicitanåilor;
b) rezultate deosebite obåinute în îndeplinirea
sarcinilor de serviciu æi în pregãtirea de
specialitate;
c) evidenåierea prin acte exemplare de
devotament æi curaj;
d) înaltã probitate profesionalã æi moralã.
ART. 31 - În situaåia în care poliåiætii nu pot
utiliza biletele de odihnã, pot renunåa la acestea,
dar, în situaåia în care nu gãsesc alt poliåist care
sã beneficieze de ele ori nu le returneazã
Direcåiei management resurse umane din cadrul
Ministerului Administraåiei æi Internelor, sumele
cheltuite pentru procurarea lor se vor recupera,
conform procedurilor legale, de la aceætia.
ART. 32 (1) Poliåiætii care fac parte din
personalul aeronavigant, poliåiætii scafandri,
paraæutiæti æi cei care executã nemijlocit mãsuri
de protecåie antiteroristã au dreptul sã efectueze
gratuit 15 zile calendaristice din concediul de
odihnã anual cuvenit la centrele de odihnã æi
recuperare a sãnãtãåii din sistemul de apãrare,
ordine publicã æi siguranåã naåionalã sau la alte
centre de sãnãtate.
(2) Contravaloarea biletelor de trimitere la
centrele de odihnã æi recuperare a sãnãtãåii se
va suporta din bugetul instituåiei æi, dupã caz, din
fondul asigurãrilor sociale de sãnãtate, în situaåia
în care aceste centre se aflã în relaåie contractualã
cu casele de asigurãri de sãnãtate, pentru servicii
de recuperare-reabilitare a sãnãtãåii.
CAP. 6
Dispoziåii finale
ART. 33 - Pe durata concediilor sau învoirilor
plãtite, precum æi a concediilor fãrã platã,
funcåiile poliåiætilor nu pot fi încadrate cu alte
persoane, urmând ca sarcinile de serviciu ale
acestora sã fie redistribuite.
ART. 34 - În termen de 30 de zile de la intrarea
în vigoare a prezentului act normativ, prin ordin
al ministrului administraåiei æi internelor se vor
aproba normele pentru punerea în aplicare
a prevederilor prezentei hotãrâri. (Ordinul
ministrului administraåiei æi internelor nr. 438/
21.04.2003)