Nr. 7/2006 - Politia de Frontiera
Nr. 7/2006 - Politia de Frontiera
Nr. 7/2006 - Politia de Frontiera
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Revistã editatã <strong>de</strong><br />
Inspectoratul General al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
• NR. 7/<strong>2006</strong> • 36 PAGINI<br />
Franco Frattini:<br />
Au fost realizate<br />
progrese<br />
importante pe<br />
linia securizãrii<br />
frontierelor externe<br />
pag. 3<br />
Încadrare personal<br />
frontiera <strong>de</strong> est - 100%<br />
û<br />
Dotare mo<strong>de</strong>rnã pentru viitoarea frontierã externã UE<br />
Pregãtire la standar<strong>de</strong> UE 1
2<br />
• PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT •<br />
Viitorul pod <strong>de</strong> la Calafat-Vidin, în actualitate<br />
Luni, 31 iulie a.c., a avut loc, la<br />
Sofia, întâlnirea dintre <strong>de</strong>legaåia românã<br />
condusã <strong>de</strong> cãtre chestorul principal<br />
Alexandru Mircea, secretar <strong>de</strong> stat în<br />
Ministerul Administraåiei æi Internelor æi<br />
<strong>de</strong>legaåia bulgarã condusã <strong>de</strong> Peter Vasilev<br />
Mutafchiev, ministrul transporturilor<br />
Republicii Bulgaria, prilejuitã <strong>de</strong> semnarea<br />
Acordului între Guvernul României æi<br />
Comisie naåionalã <strong>de</strong><br />
autoevaluare Schengen<br />
Guvernul a <strong>de</strong>cis, în æedinåa din 5<br />
iulie a.c., înfiinåarea Comisiei naåionale<br />
<strong>de</strong> autoevaluare Schengen, în ve<strong>de</strong>rea<br />
în<strong>de</strong>plinirii condiåiilor necesare pentru<br />
a<strong>de</strong>rarea României la Acordul Schengen<br />
æi la Convenåia <strong>de</strong> aplicare a acestuia.<br />
Comisia va coordona, promova æi<br />
reprezenta politicile æi acåiunile <strong>de</strong><br />
analizã, <strong>de</strong>zvoltare æi inovare în domeniul<br />
implementãrii acquis-ului Schengen.<br />
Similar, la nivelul statelor membre<br />
ale UE au fost înfiinåate æi funcåioneazã<br />
Comisii Naåionale <strong>de</strong> Autoevaluare a<br />
Implementãrii acquis-ului Schengen<br />
æi <strong>de</strong> urmãrire æi gestionare a modului<br />
în care sunt respectate obligaåiile ce<br />
<strong>de</strong>curg din calitatea <strong>de</strong> stat parte a<br />
Convenåiei Schengen. Decizia a fost<br />
<strong>de</strong>terminatã <strong>de</strong> faptul cã, pânã în anul<br />
2009, România trebuie sã poatã în<strong>de</strong>plini<br />
criteriile Schengen pentru eliminarea<br />
controalelor la frontiera internã a UE, cât<br />
æi responsabilitãåile ce <strong>de</strong>curg ca urmare a<br />
poziåionãrii sale la frontiera externã a UE.<br />
Preæedintele Comisiei naåionale <strong>de</strong><br />
autoevaluare Schengen este ministrul<br />
administraåiei æi internelor.<br />
Guvernul Republicii Bulgaria privind<br />
trecerea frontierei <strong>de</strong> cãtre persoane,<br />
mijloace <strong>de</strong> transport, echipamente æi<br />
materiale, în procesul <strong>de</strong> construire æi<br />
dare în exploatare a noului Pod mixt<br />
(rutier æi feroviar) <strong>de</strong> frontierã între cele<br />
douã åãri, peste fluviul Dunãrea.<br />
Elaborarea æi semnarea acestui<br />
document pune la dispoziåia pãråilor<br />
un nou instrument juridic extrem <strong>de</strong><br />
util æi necesar în procesul <strong>de</strong> realizare<br />
a obiectivului menåionat mai sus.<br />
Construcåia acestui pod, mãrturie<br />
a eforturilor comune ale României<br />
æi Republicii Bulgaria în susåinerea<br />
<strong>de</strong>zvoltãrii æi mo<strong>de</strong>rnizãrii infrastructurilor<br />
<strong>de</strong> transport, cu prioritate în asigurarea<br />
continuitãåii transportului pe coridoarele<br />
pan-europene, dã posibilitatea alinierii<br />
celor douã åãri la sistemul european <strong>de</strong><br />
transport pe ramura sudicã a Coridorului<br />
Paneuropean <strong>de</strong> Transport nr. IV.<br />
Gheorghe ENE<br />
Principalele atribuåii ale Comisiei sunt:<br />
• Coordoneazã elaborarea æi avizeazã<br />
politicile naåionale æi strategiile sectoriale<br />
în domeniile specifice • Urmãreæte<br />
în<strong>de</strong>plinirea cerinåelor æi angajamentelor<br />
asumate pentru a<strong>de</strong>rarea la Acordul<br />
Schengen æi la Convenåia <strong>de</strong> aplicare a<br />
acestuia • Stabileæte domeniile prioritare<br />
pentru elaborarea <strong>de</strong> politici generale<br />
æi sectoriale specifice • Coordoneazã<br />
comunicarea interministerialã privind<br />
elaborarea politicilor în domeniu •<br />
Avizeazã programele æi planurile generale<br />
æi sectoriale pentru asigurarea în<strong>de</strong>plinirii<br />
obligaåiilor României, în calitate <strong>de</strong> viitor<br />
stat membru Schengen • U r m ã r e æ t e<br />
aplicarea unitarã a sistemului <strong>de</strong> norme æi<br />
reglementãri în materie • P r o p u n e<br />
autoritãåilor reprezentate elaborarea<br />
proiectelor <strong>de</strong> acte normative privind<br />
domeniul Schengen.<br />
Comisia permanentã <strong>de</strong> evaluare æi<br />
aplicare a acquis-ului Schengen, care<br />
funcåioneazã la nivel european, stabileæte,<br />
pentru fiecare nou stat Schengen, o listã<br />
<strong>de</strong> criterii care urmeazã sã fie în<strong>de</strong>plinite,<br />
cuantificã æi dispune stadiul care trebuie<br />
realizat în toate domeniile specifice<br />
Convenåiei Schengen.<br />
Biroul <strong>de</strong> presã al MAI<br />
LA MULÅI ANI! - PRESEI MILITARE<br />
Baza <strong>de</strong> pregãtire fizicã a Ministerului Apãrãrii<br />
Naåionale din Ætrandul Tei a gãzduit Ziua Presei<br />
Militare, moment ce marcheazã apariåia primei<br />
publicaåii militare româneæti „Observatorul militar”<br />
- 23 iulie 1859.<br />
Aniversarea a prilejuit întâlnirea<br />
jurnaliætilor militari æi civili, din presa MAI, a<br />
colaboratorilor, corespon<strong>de</strong>nåilor, prietenilor<br />
mass-media militarã, dar æi a reprezentanåilor<br />
conducerii Ministerului Apãrãrii, ai categoriilor<br />
<strong>de</strong> foråe armate æi ai diferitelor instituåii <strong>de</strong><br />
artã æi culturã. (A.B.)<br />
• Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920<br />
• Serie nouã - nr. 655<br />
REDACÅIA<br />
(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro,<br />
Intranet: frontiera@igpf.net)<br />
Redactor-æef<br />
Subcomisar Marius IONESCU<br />
(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)<br />
Secretar <strong>de</strong> redacåie<br />
inspector Gabriel CRÃCIUN<br />
(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)<br />
Editor coordonator:<br />
Diana Maria PROTOPOPESCU<br />
Redactori:<br />
inspector Alexandru BARBU<br />
subinspector Ætefan ANDREESCU<br />
subinspector Iulian PUICÃ<br />
Fotoreporter<br />
agent Mihai BEJENARU<br />
Abonamente, difuzare<br />
Elena URSACHI<br />
Copertele I æi IV: Gabi Crãciun<br />
ADRESA: Str. Rãzoare nr. 2, sector 6,<br />
Bucureæti, cod 050507;<br />
TEL./FAX: 021-316.84.32;<br />
021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;<br />
Cont virament-abonamente IGPF<br />
Bucureæti, <strong>de</strong>schis sub nr.<br />
RO81TREZ7005009XXX000252,<br />
la Direcåia <strong>de</strong> Trezorerie æi Contabilitate<br />
Publicã a Municipiului Bucureæti.<br />
Cod fiscal: 4193222<br />
Responsabil <strong>de</strong> numãr<br />
Inspector Gabriel CRÃCIUN<br />
Layout: Alexandru BARBU<br />
Tipar<br />
S.C. AMMA PRINT SRL-Bucureæti<br />
Tel./fax: 021 - 344 10 74<br />
e-mail: office@ammaprint.ro<br />
Ediåia s-a încheiat la<br />
4 august <strong>2006</strong><br />
Preå: 3 lei (RON)<br />
Reproducerea materialelor din cuprins<br />
este permisã numai cu menåionarea<br />
sursei<br />
(Copyright cf. Legii nr. 8/1996).<br />
Materialele primite spre publicare nu se<br />
înapoiazã.<br />
Responsabilitatea juridicã pentru<br />
conåinutul articolului æi informaåiile<br />
cuprinse aparåine, potrivit art. 225 din<br />
Codul penal, autorului.<br />
I.S.S.N.: 1220-711X<br />
Imprimat în România<br />
û
• DIN SUMAR • E V E N I M E N T<br />
Franco Frattini:<br />
Au fost realizate progrese<br />
importante pe linia securizãrii<br />
frontierelor externe<br />
v Interviu cu directorul<br />
Æcolii <strong>de</strong> Formare Iniåialã æi<br />
Continuã a Personalului Poliåiei<br />
<strong>de</strong> Frontierã Iaæi, comisarul-æef<br />
Zaharia IVAÆCU<br />
pag. 4<br />
v<br />
„Promoåia Europei”<br />
pag. 6<br />
Ministrul administraåiei æi internelor, Vasile Blaga, i-a prezentat, la<br />
data <strong>de</strong> 1 august a.c., comisarului european pentru justiåie, libertate<br />
æi securitate, Franco Frattini, progresele înregistrate <strong>de</strong> România, în<br />
domeniul securizãrii frontierelor, al combaterii crimei organizate æi<br />
a politicii <strong>de</strong> migraåie æi azil.<br />
v 24h/24 cu Poliåia <strong>de</strong> Frontierã<br />
pag. 8<br />
v Bilanå semestrul I - <strong>2006</strong><br />
pag. 10-13<br />
v Despre Asocierea Sindicalã a<br />
Poliåiætilor (I) ............ pag. 16-17<br />
v Criminalisticã ...... pag. 18-20<br />
v Reportaj ............... pag. 22-27<br />
v Istorie ........................ pag. 30<br />
v Concurs .................... pag. 20<br />
v Divertisment .......... pag. 34-35<br />
û<br />
Ministrul Vasile Blaga a precizat faptul cã i-a arãtat comisarului<br />
european toåi „paæii’’ ce trebuie fãcuåi pânã la 1 ianuarie 2007 æi,<br />
mai ales, dupã a<strong>de</strong>rare, în momentul în care „va începe un proces<br />
æi mai dificil, acela <strong>de</strong> a intra cât mai repe<strong>de</strong> în spaåiul Schengen’’.<br />
„Azi am avut onoarea sã fiu din nou alãturi <strong>de</strong> domnul Frattini. (...)<br />
I-am prezentat progresele pe care le-am fãcut <strong>de</strong> la 16 mai, progrese<br />
realizate în domeniul securizãrii frontierelor, combaterii crimei<br />
organizate, condiåiilor <strong>de</strong> migraåie æi azil, completarea în întregime<br />
a structurilor noastre <strong>de</strong> la viitoarele frontiere externe; <strong>de</strong> asemenea,<br />
paæii pe care-i facem astfel încât, la 1 noiembrie, cu douã luni înainte<br />
<strong>de</strong> termen, toate locaåiile Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã sã fie legate la sediul<br />
central, adicã sã aibã acces on - line la baza <strong>de</strong> date æi cã în 82<br />
din aceste locaåii sã putem tipãri colantele aæa cum prevãd normele<br />
europene. (...)<br />
Totodatã, i-am prezentat domnului Frattini paæii pe care-i avem <strong>de</strong><br />
fãcut atât pânã la 1 ianuarie 2007, cât æi dupã aceastã datã, întrucât<br />
pentru noi va începe un proces æi mai dificil, acela <strong>de</strong> a intra cât mai<br />
repe<strong>de</strong> în spaåiul Schengen”, a mai <strong>de</strong>clarat ministrul administratiei<br />
æi internelor.<br />
Vicepreæedintele Comisiei Europene, comisarul european pentru<br />
justiåie, libertate æi securitate, Franco Frattini a apreciat cã „din punct<br />
<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al asigurãrii securitãåii, România se gãseæte pe calea cea<br />
bunã”.<br />
„Într-a<strong>de</strong>vãr, sunt <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> încântat <strong>de</strong> progresele realizate <strong>de</strong><br />
România, atât înainte <strong>de</strong> raportul prezentat la 16 mai, cât æi dupã<br />
aceastã perioadã. Dupã cum a prezentat æi domnul ministru au fost<br />
realizate progrese importante, inclusiv pe linia securizãrii frontierelor<br />
externe, având în ve<strong>de</strong>re cã România urmeazã sã joace un rol crucial în<br />
asigurarea viitoarelor frontiere externe ale Uniunii Europene, prin acest<br />
program <strong>de</strong> management integrat al frontierelor, care, <strong>de</strong> altfel, este un<br />
program cât se poate <strong>de</strong> ambiåios. De asemenea, consi<strong>de</strong>r <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong><br />
important progresele realizate <strong>de</strong> ministerul dumneavoastrã pe linia<br />
recrutãrii <strong>de</strong> personal în cadrul Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã. Sã nu uitãm cã<br />
acest personal trebuie la rândul sãu sã fie pregãtit, <strong>de</strong>sigur în momentul<br />
<strong>de</strong> faåã existând aceste programe <strong>de</strong> pregãtire.”<br />
Un alt domeniu strategic în care România urmeazã sã joace un rol<br />
foarte important îl reprezintã domeniul cooperãrii în cadrul Balcanilor<br />
<strong>de</strong> vest. Sã nu uitãm cã România are în momentul <strong>de</strong> faåã o relaåie<br />
specialã cu foarte multe state din aceastã regiune æi contãm pe ajutorul<br />
sãu în ve<strong>de</strong>rea sprijinirii strategiei Uniunii Europene în domeniul<br />
regimului vizelor”, a conchis comisarul european.<br />
3
Învãåãmânt poliåienesc<br />
mo<strong>de</strong>rn, european la Iaæi<br />
Interviu cu directorul Æcolii <strong>de</strong> Formare Iniåialã æi<br />
Continuã a Personalului Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Iaæi,<br />
comisarul-æef Zaharia IVAÆCU<br />
- Domnule director, pentru un<br />
vizitator care comparã instituåiile<br />
<strong>de</strong> învãåãmânt ale Poliåiei <strong>de</strong><br />
Frontierã Române, æcoala condusã <strong>de</strong><br />
dumneavoastrã pare cea mai mo<strong>de</strong>rnã.<br />
Cum s-a reuæit aceastã performanåã<br />
din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re logistic æi cum vã<br />
<strong>de</strong>scurcaåi cu întreåinerea ei?<br />
- Æcoala <strong>de</strong> Formare Iniåialã æi Continuã<br />
a Personalului Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Iaæi<br />
este o instituåie <strong>de</strong> învãåãmânt mo<strong>de</strong>rnã,<br />
europeanã. Afirmaåia este susåinutã <strong>de</strong><br />
realitatea existentã în æcoalã, pe toate<br />
componentele: un corp profesoral æi <strong>de</strong><br />
specialiæti foarte bine pregãtit æi motivat;<br />
un suport logistic general æi didactic<br />
mo<strong>de</strong>rn æi, nu în ultimul rând, calitatea<br />
æi eficienåa activitãåilor organizate æi<br />
<strong>de</strong>sfãæurate nemijlocit sau în cooperare<br />
cu alåi subiecåi interni æi externi.<br />
Cu privire la suportul logistic suntem<br />
beneficiarii <strong>de</strong>rulãrii unui program PHARE<br />
care a asigurat reabilitarea spaåiilor <strong>de</strong><br />
pregãtire, cazare æi hrãnire ale efectivelor<br />
<strong>de</strong> cursanåi æi ale celor <strong>de</strong> lucru pentru<br />
personalul propriu.<br />
De asemenea, programul a asigurat<br />
dotarea mo<strong>de</strong>rnã a spaåiilor æi mijloacelor<br />
<strong>de</strong> învãåãmânt performante.<br />
Reabilitarea æi dotarea s-au <strong>de</strong>sfãæurat<br />
în anul 2003, Æcoala fiind inauguratã<br />
oficial în luna februarie 2004.<br />
Starea <strong>de</strong> funcåionare a mijloacelor <strong>de</strong><br />
învãåãmânt este asiguratã, în primul rând,<br />
printr-o bunã cunoaætere æi exploatare,<br />
asigurându-se în acelaæi timp verificarea<br />
æi întreåinerea periodicã a acestora.<br />
Întreåinerea spaåiilor interioare æi<br />
exterioare s-a asigurat æi se asigurã<br />
prin implicarea directã a personalului<br />
æcolii æi cu un aport <strong>de</strong>osebit din partea<br />
cursanåilor.<br />
În cei aproape trei ani <strong>de</strong> funcåionare<br />
au participat la diferite activitãåi, pe<br />
perioa<strong>de</strong> mai scurte sau mai lungi, peste<br />
4000 <strong>de</strong> persoane, din care peste 100 din<br />
4<br />
åãri europene, SUA, Turcia æi Georgia. La<br />
peste 2/3 din români æi peste 1/3 dintre<br />
strãini li s-au asigurat cazarea æi servitul<br />
mesei. Æcoala are o capacitate <strong>de</strong> cazare<br />
<strong>de</strong> 192 locuri în camere <strong>de</strong> câte douã<br />
persoane.<br />
În concluzie, responsabilizarea<br />
personalului propriu æi a cursanåilor a<br />
asigurat menåinerea capacitãåilor în stare<br />
<strong>de</strong> funcåionare.<br />
Banii au fost æi rãmân o problemã,<br />
poate mai presantã pentru Æcoala <strong>de</strong> la Iaæi,<br />
exemplificând prin nevoia <strong>de</strong> întreåinere a<br />
mijloacelor <strong>de</strong> învãåãmânt, a spaåiilor <strong>de</strong><br />
cazare æi hrãnire æi, nu în ultimul rând, a<br />
Complexului <strong>de</strong> Poligoane.<br />
Pentru activitãåile <strong>de</strong> pregãtire Æcoala<br />
dispune <strong>de</strong> 11 sãli <strong>de</strong> clasã cu mobilier<br />
mo<strong>de</strong>rn, cinci laboratoare (Pregãtire <strong>de</strong><br />
specialitate, Limbi strãine, Informaticã),<br />
douã sãli multifuncåionale cu capacitate<br />
<strong>de</strong> 50/100 locuri, bibliotecã cu douã<br />
sãli <strong>de</strong> studiu æi internet æi æase sãli <strong>de</strong><br />
lecturã.<br />
Æcoala are capacitate <strong>de</strong> pregãtire a<br />
400 <strong>de</strong> cursanåi pe serie, în prezent fiind<br />
la curs seria I (modulul II) din sursa externã<br />
(187 cursanåi).<br />
Activitãåile <strong>de</strong> pregãtire practicã, în<br />
teren, altele <strong>de</strong>cât cele <strong>de</strong>sfãæurate la<br />
structurile operative, le organizãm æi<br />
executãm în Complexul <strong>de</strong> Poligoane al<br />
Æcolii, situat la aproximativ trei km faåã<br />
<strong>de</strong> sediu.<br />
Existenåa poligonului <strong>de</strong> tragere<br />
autorizat, a sediului unui “Sectoræcoalã”<br />
æi a terenului mediu frãmântat<br />
asigurã activitãåilor æi cursanåilor<br />
realitatea întâlnitã la sectoarele Poliåiei<br />
<strong>de</strong> Frontierã Române.<br />
Revenind la activitãåile <strong>de</strong> pregãtire în<br />
salã, æcoala este beneficiara unei mo<strong>de</strong>rne<br />
baze <strong>de</strong> mijloace <strong>de</strong> învãåãmânt–20 <strong>de</strong><br />
calculatoare în laboratorul <strong>de</strong> informaticã,<br />
15 calculatoare în laboratorul <strong>de</strong> limbi<br />
strãine, 4 notes-book, 4 vi<strong>de</strong>oproiectoare,<br />
9 retroproiectoare, 12 fleap-chart,<br />
televizoare, VCR scanere, copiatoare <strong>de</strong><br />
mare putere (inclusiv color) etc.<br />
- Ce categorii <strong>de</strong> personal sunt<br />
instruite în æcoalã æi pe ce segmente<br />
<strong>de</strong> muncã?<br />
- Æcoala <strong>de</strong> Formare Iniåialã æi Continuã<br />
a Personalului Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Iaæi<br />
asigurã formarea iniåialã æi continuã a<br />
agenåilor <strong>de</strong> poliåie <strong>de</strong> frontierã încadraåi<br />
la structurile PFR. La cursurile <strong>de</strong> formare<br />
iniåialã participã, pe serii, agenåi <strong>de</strong> Poliåie<br />
<strong>de</strong> Frontierã proveniåi din cele douã surse<br />
– externã, respectiv internã.<br />
Formarea continuã vizeazã instruirea<br />
agenåilor poliåiæti <strong>de</strong> frontierã pe<br />
domenii corespunzãtoare liniilor <strong>de</strong><br />
muncã existente la structurile operative:<br />
combaterea migraåiei ilegale, a traficului<br />
<strong>de</strong> persoane, <strong>de</strong> droguri, a celui cu maæini<br />
furate, armament, muniåie, contrabandã,<br />
drept comunitar, drept procesual penal,<br />
prevenirea æi combaterea acåiunilor<br />
teroriste etc.<br />
De asemenea, Æcoala organizeazã<br />
cursuri, cu agenåi, pentru schimbarea<br />
armei fiind în acelaæi timp implicatã pe<br />
diferite nivele æi componente în multiple<br />
activitãåi <strong>de</strong> formare continuã a ofiåerilor <strong>de</strong><br />
PFR, gen simpozioane, ateliere <strong>de</strong> lucru,<br />
activitãåi <strong>de</strong> multiplicare a cunoætinåelor,<br />
sesiuni <strong>de</strong> comunicãri ætiinåifice etc., cu<br />
participare internã æi internaåionalã.<br />
- Având în ve<strong>de</strong>re dispunerea Æcolii,<br />
la viitoarea frontierã rãsãriteanã a<br />
Uniunii Europene precum æi discuåiile<br />
avute în cadrul Frontex cu privire la<br />
pregãtirea continuã a poliåiætilor <strong>de</strong><br />
frontierã, ce ne puteåi spune <strong>de</strong>spre<br />
implicarea instituåiei dumneavoastrã<br />
într-un asemenea proiect?<br />
- Æcoala <strong>de</strong> Formare Iniåialã æi Continuã<br />
a Personalului Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
Iaæi este dislocatã în zona <strong>de</strong> frontierã,<br />
la aproximativ 18 Km <strong>de</strong> frontiera cu<br />
Republica Moldova, frontierã care, pe<br />
û
termen scurt, sperãm sã <strong>de</strong>vinã frontierã<br />
externã a Uniunii Europene, iar pe<br />
termen mediu frontierã externã a spaåiului<br />
Schengen. Agenåia Europeanã pentru<br />
Managementul Cooperãrii Operaåionale<br />
la Frontierele Externe ale Statelor Membre<br />
din Uniunea Europeanã (FRONTEX)<br />
asigurã realizarea politicii Uniunii<br />
Europene în domeniul managementului<br />
integrat al frontierei.<br />
Atribuåiile FRONTEX includ æi o<br />
componentã ce ne vizeazã direct:<br />
asistenåa acordatã statelor membre în<br />
domeniul pregãtirii personalului Poliåiei<br />
<strong>de</strong> Frontierã, inclusiv înfiinåarea unor<br />
standar<strong>de</strong> comune <strong>de</strong> pregãtire.<br />
Poziåia României, <strong>de</strong> åarã candidatã la<br />
a<strong>de</strong>rarea în Uniunea Europeanã, nu a fost<br />
o piedicã în relaåionarea cu FRONTEX.<br />
Astfel, încã <strong>de</strong> la prima întâlnire a<br />
Agenåiei (Polonia 2005) s-a <strong>de</strong>cis invitarea<br />
åãrii noastre <strong>de</strong> a participa la întâlnirile<br />
ulterioare în calitate <strong>de</strong> observator.<br />
Din câte cunosc, la ultima întâlnire<br />
a FRONTEX – Austria <strong>2006</strong> – s-a luat în<br />
discuåie posibilitatea ca, în programele<br />
viitoare, privind pregãtirea poliåiætilor<br />
<strong>de</strong> frontierã europeni, sã fie inclusã æi<br />
România, respectiv una din æcolile Poliåiei<br />
<strong>de</strong> Frontierã.<br />
În acest context, privim cu interes æi<br />
speranåã inclu<strong>de</strong>rea Æcolii <strong>de</strong> la Iaæi în<br />
viitoarele proiecte ale Agenåiei æi IGPFR.<br />
Conætientizãm cã este o mare<br />
provocare, dar suntem pregãtiåi sã<br />
asigurãm o bunã æi realã informare a<br />
reprezentanåilor FRONTEX æi punerea<br />
la dispoziåie a tuturor capacitãåilor<br />
didactice æi logistice pentru <strong>de</strong>sfãæurarea<br />
cu eficienåã a activitãåilor <strong>de</strong> pregãtire<br />
care vor fi planificate.<br />
Æcoala Iaæi are capacitãåile umane æi<br />
material-tehnice pentru a se implica în<br />
<strong>de</strong>rularea unor astfel <strong>de</strong> proiecte.<br />
- De câåiva ani, æcoala organizeazã<br />
cursurile Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Varã. Anul<br />
acesta vor mai avea loc? Intenåionaåi<br />
sã <strong>de</strong>zvoltaåi acest proiect?<br />
- În luna iulie a acestui an s-a <strong>de</strong>sfãæurat<br />
la Æcoala <strong>de</strong> Formare Iniåialã æi Continuã<br />
a Personalului Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Iaæi,<br />
cea <strong>de</strong> a IV-a sesiune a Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong><br />
Varã a Poliåiilor <strong>de</strong> Frontierã Europene<br />
(n.r.-interviul a avut loc chiar la finele<br />
acestei activitãåi).<br />
Cursurile sunt o iniåiativã a IGPFR æi<br />
sunt organizate împreunã cu Fundaåia<br />
– “Hanns Sei<strong>de</strong>l”, fiind cuprinse în<br />
programele <strong>de</strong> relaåii internaåionale<br />
anuale ale Inspectoratului General.<br />
Cre<strong>de</strong>m în <strong>de</strong>zvoltarea acestui proiect æi<br />
nu numai noi. Reprezentanåii celor zece<br />
åãri europene æi ai instituåiilor româneæti,<br />
participanåi la cursuri, au evi<strong>de</strong>nåiat<br />
acelaæi lucru – necesitarea permanentizãrii<br />
<strong>de</strong>zvoltãrii acestor cursuri.<br />
Caracterul ætiinåific æi eficienåa<br />
acestor cursuri au fost confirmate prin<br />
participarea unor profesori universitari<br />
<strong>de</strong> la Universitatea “Alexandru Ioan<br />
û<br />
Cuza” Iaæi, Universitatea Ora<strong>de</strong>a æi<br />
Aca<strong>de</strong>mia <strong>de</strong> Poliåie “Alexandru Ioan<br />
Cuza” Bucureæti.<br />
Comunicãrile ætiinåifice æi cazuistica<br />
prezentatã au constituit æi constituie un<br />
bogat material bibliografic în activitatea<br />
<strong>de</strong> formare iniåialã æi continuã.<br />
- Corpul profesoral este suficient<br />
pentru asigurarea procesului <strong>de</strong><br />
pregãtire? Ce ne puteåi spune <strong>de</strong>spre<br />
motivarea acestuia æi pregãtirea<br />
acestor ofiåeri ca “dascãli”?<br />
- Cei 22 <strong>de</strong> ofiåeri care <strong>de</strong>sfãæoarã<br />
activitãåi didactice au experienåã în<br />
munca operativã æi sunt absolvenåi <strong>de</strong><br />
studii superioare <strong>de</strong> lungã duratã cu<br />
licenåã.<br />
Toåi profesorii sunt absolvenåi ai<br />
cursului postuniversitar <strong>de</strong> psihopedagogie<br />
cu durata <strong>de</strong> un an, la Universitatea<br />
“Alexandru Ioan Cuza” Iaæi.<br />
Anual, cel puåin o datã, organizãm<br />
æi <strong>de</strong>sfãæurãm o activitate <strong>de</strong> pregãtire în<br />
comun cu Departamentul <strong>de</strong> specialitate<br />
al Universitãåii “Alexandru Ioan Cuza” æi<br />
al Inspectoratului Æcolar Ju<strong>de</strong>åean Iaæi.<br />
Lunar, fiecare profesor <strong>de</strong>sfãæoarã<br />
activitãåi <strong>de</strong> documentare la structurile<br />
operative <strong>de</strong> coordonare sau execuåie,<br />
iar anual, aproximativ o treime dintre<br />
profesori participã la activitãåi <strong>de</strong> pregãtire<br />
continuã, altele <strong>de</strong>cât cele organizate<br />
<strong>de</strong> æcoalã, finalizând activitãåile prin<br />
acåiuni <strong>de</strong> multiplicare a cunoætinåelor<br />
achiziåionate.<br />
În instituåie se îmbinã creativ<br />
experienåa cu tinereåea – vârsta medie a<br />
corpului profesoral fiind <strong>de</strong> 35 ani.<br />
În ceea ce priveæte ce-a <strong>de</strong>-a doua<br />
parte a întrebãrii dumneavoastrã pot<br />
rãspun<strong>de</strong> cã Da. Profesorii sunt motivaåi.<br />
Pregãtirea individualã, aptitudinile<br />
æi dragostea pentru aceastã profesie,<br />
climatul <strong>de</strong> muncã æi rezultatele muncii<br />
æi, nu în ultimul rând, condiåiile <strong>de</strong> muncã<br />
sunt elemente ce <strong>de</strong>finesc motivarea<br />
acestora.<br />
- Ce propuneri aveåi pentru<br />
eficientizarea activitãåii în cadrul<br />
æcolii æi pentru îmbunãtãåirea<br />
pregãtirii personalului PFR?<br />
- Aæ dori sã creascã numãrul <strong>de</strong><br />
profesori, participanåi la forme <strong>de</strong> pregãtire<br />
prin masterat æi doctorat æi inclu<strong>de</strong>rea<br />
profesorilor æi cursanåilor în programe<br />
<strong>de</strong> pregãtire/schimb <strong>de</strong> experienåã cu<br />
instituåii similare <strong>de</strong> învãåãmânt din<br />
alte åãri. De asemenea, sã fie finalizatã<br />
dotarea laboratorului <strong>de</strong> criminalisticã<br />
æi, nu în ultimul rând, sã existe o salã<br />
polivalentã în care sã se poatã <strong>de</strong>sfãæura<br />
orele <strong>de</strong> sport sau, atunci când este cazul,<br />
chiar activitãåi cultural-educative.<br />
A consemnat<br />
Gabriel CRÃCIUN<br />
Instantanee<br />
personale<br />
Comisar-æef <strong>de</strong> poliåie<br />
IVAÆCU ZAHARIA<br />
Data æi locul naæterii: 23 martie<br />
1955, în localitatea Voineæti, jud. Iaæi.<br />
Starea civilã: cãsãtorit, un copil.<br />
Studii:<br />
- 2003 - Curs <strong>de</strong> profesionalizare<br />
didacticã, Universitatea “Al. I. Cuza”<br />
Iaæi;<br />
- 1998 - Admis doctorat;<br />
- 1998 - Curs postuniversitar<br />
“Conducerea strategicã”;<br />
- 1988 - Curs Postaca<strong>de</strong>mic cu profil<br />
unic;<br />
- 1987 - Facultatea <strong>de</strong> Arme Întrunite<br />
æi Tancuri;<br />
- 1983 - Curs perfecåionare<br />
Comandanåi Companie;<br />
- 1978 - Æcoala militarã <strong>de</strong> ofiåeri<br />
activi “Nicolae Bãlcescu” – arma<br />
grãniceri;<br />
- 1975 - Liceul teoretic.<br />
Experienåã profesionalã:<br />
- 1.01.2005 æi în prezent Director la<br />
Æcoala <strong>de</strong> Formare Iniåialã æi Continuã a<br />
Personalului Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Iaæi;<br />
- 2003 – 2005 æef birou I<br />
(Combaterea Traficului <strong>de</strong> Persoane) în<br />
cadrul Direcåiei PF Iaæi;<br />
- 2001 – 2003 Ofiåer specialist I<br />
(coordonare transfrontalierã) în cadrul<br />
Direcåiei PF Iaæi;<br />
- 2000 – 2001 Prim adjunct al<br />
æefului IJPF Iaæi;<br />
- 1999 – 2000 Prim adjunct al æefului<br />
Direcåiei Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Iaæi;<br />
- 1998 – 1999 æef <strong>de</strong> stat major la<br />
Brigada Grãniceri Iaæi;<br />
- 1993 – 1998 Locåiitor al<br />
comandantului Brigãzii Grãniceri Iaæi;<br />
- 1992 – 1993 æef Birou Pazã æi<br />
operaåii la Brigada Grãniceri Iaæi;<br />
- 1990 – 1992 æef Birou Operaåii æi<br />
Pregãtire <strong>de</strong> luptã la Brigada Grãniceri<br />
Iaæi;<br />
- 1988 – 1990 Comandant al<br />
Batalionului <strong>de</strong> Grãniceri Giurgiu<br />
Nord;<br />
- 1987 – 1988 æef <strong>de</strong> Stat Major<br />
al Batalionului <strong>de</strong> Grãniceri Giurgiu<br />
Nord;<br />
- 1982 – 1987 Locåiitor al<br />
comandantului Companiei <strong>de</strong> Grãniceri<br />
Ungheni la Batalionul <strong>de</strong> Grãniceri<br />
Iaæi;<br />
- 1981 – 1982 Comandantul<br />
Pichetului <strong>de</strong> Grãniceri Grãdinari din<br />
Batalionul <strong>de</strong> Grãniceri Oraviåa;<br />
- 1978 – 1981 Comandantul<br />
Pichetului <strong>de</strong> Grãniceri Åuåora din<br />
Batalionul <strong>de</strong> Grãniceri Iaæi.<br />
- Vizite <strong>de</strong> lucru în Germania æi<br />
Franåa.<br />
Limbi strãine: - francezã.<br />
Pasiuni: - pescuitul.<br />
5
„Promoåia Europei”<br />
Vineri, 21 iulie a.c.<br />
promoåia <strong>2006</strong><br />
a Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong><br />
Poliåie „Alexandru<br />
Ioan Cuza” a primit<br />
gradul <strong>de</strong> ofiåer æi<br />
a <strong>de</strong>pus Jurãmântul<br />
<strong>de</strong> credinåã faåã <strong>de</strong> åarã în prezenåa<br />
preæedintelui României, Traian Bãsescu,<br />
a ministrului administraåiei æi internelor,<br />
Vasile Blaga, precum æi a altor<br />
oficialitãåi.<br />
Anul acesta 316 bãieåi æi 78 fete au<br />
primit gradul <strong>de</strong> subinspector, respectiv<br />
sublocotenent, fiind repartizaåi în<br />
cadrul diverselor structuri din cadrul<br />
MAI în funcåie <strong>de</strong> propriile opåiuni æi<br />
<strong>de</strong> locurile puse la dispoziåie. Dintre<br />
aceætia, 26 fete æi 30 bãieåi sunt poliåiæti<br />
<strong>de</strong> frontierã, fiind totodatã æi cea dintâi<br />
promoåie în care la specialitatea Poliåie<br />
<strong>de</strong> Frontierã au fost æi fete absolvente.<br />
„Aceastã promoåie se poate<br />
autointitula promoåia Europei. Este<br />
promoåia cu care România va intra<br />
în Uniunea Europeanã la 1 ianuarie<br />
2007. Cu siguranåã este una din cele<br />
mai bine pregãtite promoåii, o promoåie<br />
crescutã æi educatã în spiritul a ceea<br />
ce se va întâmpla în România dupã 1<br />
ianuarie 2007. De aceea, åin sã vã spun<br />
promoåie a Europei, promoåie <strong>de</strong> poliåiæti,<br />
<strong>de</strong> jandarmi, <strong>de</strong> ofiåeri ai MAI care vor<br />
sluji cetãåeanul”, a precizat preæedintele<br />
României, Traian Bãsescu, în discursul<br />
sãu cãtre tinerii absolvenåi.<br />
Aceætia au fost, <strong>de</strong> asemenea, felicitaåi<br />
pentru rezultatele obåinute în timpul<br />
stu<strong>de</strong>nåiei, subliniindu-li-se, totodatã,<br />
faptul cã au o datorie majorã faåã <strong>de</strong><br />
comunitate æi cetãåeni.<br />
În acelaæi context, ministrul<br />
administraåiei æi internelor, Vasile Blaga,<br />
a <strong>de</strong>clarat: „V-aåi ales o meserie grea, dar<br />
frumoasã. O meserie care vã va åine, <strong>de</strong><br />
multe ori, <strong>de</strong>parte <strong>de</strong> familii, dar care<br />
vã va aduce æi satisfacåii, indiferent <strong>de</strong><br />
specializarea pe care aåi ales-o – Poliåie<br />
<strong>de</strong> Frontierã, Jandarmerie, Pompieri sau<br />
Arhivisticã. Veåi începe astãzi o carierã<br />
ale cãrei principale coordonate sunt<br />
slujirea interesului public æi apãrarea<br />
drepturilor cetãåeanului”.<br />
Gabriel CRÃCIUN<br />
6<br />
û
Poliåiæti <strong>de</strong> frontierã – „pompieri” salvatori<br />
~Æase poliåiæti <strong>de</strong> frontierã au stins, în noaptea<br />
<strong>de</strong> 2 spre 3 iulie a.c., un incendiu izbucnit întrun<br />
apartament dintr-un imobil din Carei æi<br />
care a fost la un pas sã arunce în aer alte 19<br />
apartamente ale blocului<br />
~<br />
Colegii noætri,<br />
agenåii Florin<br />
Cojoacã, Cãtãlin<br />
Andronache,<br />
Marius Popescu,<br />
Alin Zgîråã, Cãtãlin<br />
Cune æi Emil<br />
Dincã, din cadrul IJPF Teleorman,<br />
locuiau cu chirie într-un apartament<br />
situat în acelaæi bloc, cu un etaj mai<br />
jos, fiind cursanåi la Centrul <strong>de</strong><br />
Formare æi Perfecåionare din Carei.<br />
În acea noapte, în jurul orei 1.30, un<br />
bãrbat ce locuia în imobil a <strong>de</strong>cis sã-æi<br />
punã capãt zilelor prin autoincendiere.<br />
Sinucigaæul, Ioan P, în vârstã <strong>de</strong> 41 <strong>de</strong><br />
ani æi-a turnat pe el conåinutul a douã<br />
flacoane <strong>de</strong> lac <strong>de</strong> mobilã æi apoi æi-a<br />
dat foc. Toate acestea s-au petrecut sub<br />
privirile soåiei æi fiicei acestuia. Acesta<br />
revenise din Germania <strong>de</strong> trei zile æi în<br />
toatã aceastã perioadã avusese mai multe<br />
discuåii aprinse cu soåia, un echipaj al<br />
Poliåiei intervenind cu numai o zi înainte<br />
pentru aplanarea conflictului.<br />
û<br />
Vãzându-æi pãrintele incendiat, fetiåa<br />
a încercat sã apeleze la vecinii <strong>de</strong> palier,<br />
însã nici unul nu a rãspuns bãtãilor în<br />
uæã. La auzul strigãtelor disperate ale<br />
copilei, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au ieæit în<br />
casa scãrilor æi au urcat la apartamentul<br />
cu pricina, din care ieæea fum.<br />
Prezenåa agentului Florin Cojoacã,<br />
din cadrul IJPF Teleorman, fost<br />
pompier în perioada satisfacerii<br />
stagiului militar, a fost provi<strong>de</strong>nåialã<br />
æi, poate, motivul pentru care un<br />
<strong>de</strong>zastru nu a mai avut loc.<br />
Vãzând cã toatã locuinåa este<br />
cuprinsã <strong>de</strong> un fum <strong>de</strong>ns æi înnecãcios,<br />
agentul Cojoacã a spart un geam astfel<br />
încât sã fie evacuat fumul, dupã care<br />
s-a <strong>de</strong>plasat rapid în dormitor, un<strong>de</strong><br />
avusese loc autoincendierea. Aici, cu<br />
ajutorul unei pãturi, l-a acoperit pe<br />
Ioan P. æi a reuæit sã stingã flãcãrile ce-l<br />
cuprinseserã, însã acesta din nefericire<br />
<strong>de</strong>cedase. În încãpere focul ar<strong>de</strong>a, iar în<br />
apropiere era o instalaåie <strong>de</strong> încãlzire cu<br />
gaz. Ajutat <strong>de</strong> ceilalåi colegi, au reuæit<br />
sã opreascã alimentarea cu gaz æi au<br />
cãrat cu ligheanul apã din apartamentul<br />
închiriat întrucât, lucru æocant, nici un<br />
alt vecin nu a vrut sã-i ajute. Dintr-un<br />
singur apartament al cãrui proprietar a<br />
<strong>de</strong>schis uæa au reuæit sã facã rost <strong>de</strong> o<br />
gãleatã. Ceilalåi vecini s-au baricadat în<br />
apartamentele lor, <strong>de</strong>æi un <strong>de</strong>zastru, care<br />
putea sã-i afecteze extrem <strong>de</strong> serios, era<br />
pe cale sã se producã.<br />
Pompierii militari sosiåi la faåa locului<br />
nu au mai avut ce face <strong>de</strong>cât sã constate<br />
evitarea unui <strong>de</strong>zastru. Æi asta datoritã<br />
intervenåiei profesioniste a unor poliåiæti<br />
<strong>de</strong> frontierã, transformaåi ad-hoc în<br />
pompieri civili.<br />
Intervenåia a avut însã æi un<br />
<strong>de</strong>znodãmânt mai puåin fericit: Florinel<br />
Cojoacã a fost internat la secåia <strong>de</strong> terapie<br />
intensivã a Spitalului Municipal Carei<br />
suferind o contuzie, câteva umflãturi<br />
æi zgârieturi. El se aflã în afara oricãrui<br />
pericol æi a reînceput cursurile.<br />
Potrivit æefului Centrului <strong>de</strong> Formare<br />
æi Perfecåionare Carei, comisarul-æef<br />
Milentie Ciunta, agenåii æi-au susåinut<br />
miercuri 6 iulie examenele <strong>de</strong> absolvire<br />
a cursurilor iar vineri seara au plecat<br />
cãtre casã.<br />
Marius IONESCU<br />
7
24h/24 cu<br />
Acåiuni <strong>de</strong>sfãæurate pe linia<br />
REZERVOR TICSIT CU ÅIGÃRI<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã æi lucrãtorii<br />
vamali arã<strong>de</strong>ni au <strong>de</strong>pistat un cetãåean<br />
maghiar care, pentru a scoate ilegal<br />
din åarã peste 5.000 <strong>de</strong> pachete <strong>de</strong><br />
åigãri, le-a ascuns în rezervorul,<br />
portierele, barele <strong>de</strong> protecåie æi bordul<br />
autoturismului personal.<br />
Astfel, vineri 7 iulie a.c., la P.T.F.<br />
Vãræand, s-a prezentat la ieæirea din åarã<br />
cetãåeanul maghiar Ferenc H., în vârstã<br />
<strong>de</strong> 39 ani, la volanul unui autovehicul<br />
înmatriculat în Ungaria.<br />
La control, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã æi<br />
lucrãtorii vamali au <strong>de</strong>scoperit, ascunse<br />
în diferite locuri, 5.300 pachete <strong>de</strong><br />
åigãri, marca “Marble Light”, pe care cel<br />
în cauzã intenåiona sã le scoatã ilegal<br />
din România. Åigãrile erau ascunse în<br />
rezervorul <strong>de</strong> combustibil, bordul, barele<br />
<strong>de</strong> protecåie din faåã/spate, capitonajul<br />
uæilor, precum æi în po<strong>de</strong>aua turismului,<br />
într-un loc special amenajat.<br />
Ca urmare a faptului cã rezervorul<br />
autoturismului era ticsit cu åigãri,<br />
cetãåeanul maghiar improvizase un<br />
sistem <strong>de</strong> alimentare cu combustibil din<br />
rezervorul ætergãtoarelor <strong>de</strong> parbriz.<br />
Persoana în cauzã a <strong>de</strong>clarat cã<br />
a cumpãrat åigãrile din localitatea<br />
Vãræand, <strong>de</strong> la o persoanã a cãrei date<br />
<strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate nu le cunoaæte æi intenåiona<br />
sã le comercializeze în Ungaria.<br />
Marfa ne<strong>de</strong>claratã, a cãrei valoare<br />
este <strong>de</strong> aproximativ 19.000 lei noi, a fost<br />
reåinutã <strong>de</strong> autoritatea vamalã în ve<strong>de</strong>rea<br />
confiscãrii, conform preve<strong>de</strong>rilor din<br />
Regulamentul <strong>de</strong> aplicare a Codului<br />
vamal al României (H.G. nr. 707/<strong>2006</strong>,<br />
art. 653, lit. a), iar Ferenc H. a fost<br />
sancåionat contravenåional cu suma <strong>de</strong><br />
8.000 lei noi, potrivit reglementãrilor<br />
legale în vigoare.<br />
Florin OPRIÆA<br />
8<br />
AMENZI USTURÃTOARE<br />
• În data <strong>de</strong> 12 iunie a.c., în baza unei<br />
informaåii, la nivelul Sectorului P.F. Sânnicolau-<br />
Mare s-a <strong>de</strong>clanæat o acåiune specificã în urma<br />
cãruia echipajul mobil aflat pe comunicaåia P.T.F.<br />
Cenad - Sânnicolau-Mare format din ag.pr. Florin<br />
Alb æi ag. Dãnuå Suciu au oprit pentru control<br />
autoturismul marca Dacia cu nr. TM 10 NHH,<br />
condus <strong>de</strong> cetãåeanul român Constantin A., în<br />
care se mai afla æi Duåã M. În autoturism s-au<br />
gãsit ascunse 2.800 pachete åigãri, în valoare <strong>de</strong><br />
peste 9.800 RON, pentru care cei doi nu aveau<br />
documente legale justificative.<br />
La solicitarea poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã, la faåa<br />
locului s-au prezentat comisarii Gãrzii Financiare<br />
Timiæ, care i-au sancåionat contravenåional cu<br />
suma <strong>de</strong> 20.000 RON æi au dispus confiscarea<br />
åigãrilor.<br />
• În P.T.F. Cenad, în data <strong>de</strong> 20 iunie a.c., la<br />
controlul amãnunåit executat <strong>de</strong> cãtre agentul æef<br />
adjunct Marcel Duca æi lucrãtorul vamal ce fãcea<br />
parte din echipa <strong>de</strong> control, pe sensul <strong>de</strong> intrare în<br />
åarã, asupra autoturismului condus <strong>de</strong> cetãåeanul<br />
român Nicola D. I. au fost <strong>de</strong>scoperite ascunse<br />
1.100 pachete åigãri netimbrate. Organele vamale<br />
au procedat la reåinerea întregii cantitãåi <strong>de</strong> åigãri<br />
în ve<strong>de</strong>rea confiscãrii æi au aplicat o sancåiune<br />
contravenåionalã în valoare <strong>de</strong> 1.500 RON.<br />
Ionel OLARIU<br />
GESTIONARUL ÆUGUBÃÅ<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã cãlãrãæeni au <strong>de</strong>scoperit în data <strong>de</strong> 27 iulie<br />
a.c., într-o maæinã cu numere <strong>de</strong> înmatriculare bulgãreæti, abandonatã<br />
la coborârea <strong>de</strong> pe bacul Chiciu-Ostrov, åigãri æi bãuturi alcoolice<br />
superioare netimbrate, în valoare <strong>de</strong> 1400 RON.<br />
Posesorul autoturismului a simåit cã este urmãrit, a încuiat maæina, a<br />
abandonat-o æi s-a pierdut în mulåimea ce cobora <strong>de</strong> pe bac.<br />
În urma unei acåiuni organizate <strong>de</strong> lucrãtorii Sectorului Poliåiei <strong>de</strong><br />
Frontierã Cãlãraæi/IJPF Cãlãraæi, în cooperare cu lucrãtori din cadrul<br />
Serviciului Ju<strong>de</strong>åean <strong>de</strong> Combatere a Crimei Organizate æi Antidrog<br />
Cãlãraæi, a fost i<strong>de</strong>ntificat posesorul autoturismului abandonat, în<br />
persoana numitului S. Dumitru, <strong>de</strong> 48 <strong>de</strong> ani, cu domiciliul în mun.<br />
Cãlãraæi.<br />
În urma cercetãrilor efectuate, a rezultat faptul cã acesta este<br />
gestionar la magazinele Dutty-Free din cadrul P.T.F. Ostrov, iar cele<br />
280 pachete åigãri marca “MARBLE” æi cele 13 sticle whisky marca<br />
“J&B”, erau “produsul” unei singure zile <strong>de</strong> muncã.<br />
Autoturismul s-a dovedit a fi proprietatea unui cetãåean bulgar,<br />
care însã se afla, pe bazã <strong>de</strong> procurã, în posesia celui care tocmai l-a<br />
abandonat. Au fost ridicate în copii documentele autoturismului, care<br />
vor face obiectul unor verificãri ulterioare, privind legalitatea posesiei.<br />
Persoana în cauzã a fost sancåionatã contravenåional conform<br />
preve<strong>de</strong>rilor Legii nr.12/1990, privind protejarea populaåiei împotriva<br />
unor activitãåi comerciale, iar bunurile sus-menåionate au fost ridicate<br />
în ve<strong>de</strong>rea confiscãrii, urmând sã fie valorificate prin Direcåia Financiarã<br />
Cãlãraæi, în conformitate cu OUG 128/1998.<br />
Vasile CHIRU<br />
û
Poliåia <strong>de</strong> Frontierã<br />
combaterii traficului ilegal <strong>de</strong> åigãri<br />
TUTUNUL ÆI PETARDELE - LA MARE CÃUTARE<br />
Traficul ilegal cu åigãri reprezintã o<br />
realitate la frontiera <strong>de</strong> est, motiv pentru<br />
care poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au abordat<br />
diverse tactici <strong>de</strong> prevenire æi combatere<br />
a acestui flagel, scopul fiind protejarea<br />
economiei naåionale æi respectarea<br />
legalitãåii în zona <strong>de</strong> competenåã.<br />
În numai douã zile din luna iulie<br />
a.c., colegii <strong>de</strong> la Biroul Combaterea<br />
Infracåionalitãåii Transfrontaliere æi<br />
Formaåiunea <strong>de</strong> Intervenåie din cadrul<br />
Direcåiei Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Iaæi au<br />
reuæit confiscarea a 61.284 pachete <strong>de</strong><br />
åigãri æi a 4.235 obiecte pirotehnice,<br />
<strong>de</strong>stinate comeråului ilicit, dupã o<br />
supraveghere <strong>de</strong> câteva sãptãmâni a<br />
activitãåii infracåionale <strong>de</strong>sfãæuratã <strong>de</strong> un<br />
grup <strong>de</strong> persoane din municipiul Iaæi.<br />
Astfel, în urma documentãrii<br />
informative a poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã<br />
ieæeni privind o reåea <strong>de</strong> traficanåi <strong>de</strong><br />
åigãri cu ramificaåii multinaåionale,<br />
a rezultat cã persoanele implicate<br />
aveau ca preocupãri introducerea în<br />
åarã a unor mari cantitãåi <strong>de</strong> åigãri <strong>de</strong><br />
provenienåã R. Moldova, stocarea lor<br />
pe raza municipiului Iaæi æi distribuirea<br />
acestora cãtre <strong>de</strong>stinatari din åarã æi<br />
strãinãtate.<br />
S-a acåionat operativ æi, în ziua<br />
<strong>de</strong> 16 iulie a.c., a fost oprit în trafic<br />
un autoturism condus <strong>de</strong> un cetãåean<br />
român. Cu ocazia controlului, în<br />
autoturismul vizat poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />
au <strong>de</strong>scoperit 5000 pachete åigãri<br />
marca "Plugarul", fãrã documente<br />
justificative.<br />
În ziua urmãtoare, în baza unei<br />
autorizaåii <strong>de</strong> percheziåie, la domiciliul<br />
unui alt ieæean au fost ridicate în<br />
ve<strong>de</strong>rea confiscãrii 56.284 åigãri<br />
inferioare <strong>de</strong> provenienåã R. Moldova<br />
æi 4.235 obiecte <strong>de</strong> distracåie pe bazã<br />
<strong>de</strong> amestecuri pirotehnice constând în<br />
artificii, petar<strong>de</strong>, pocnitori æi rachete<br />
luminoase.<br />
Cercetãrile în acest caz continuã<br />
pentru stabilirea întregii arii infracåionale<br />
æi a tuturor persoanelor implicate în<br />
ve<strong>de</strong>rea luãrii mãsurilor ce se impun.<br />
Vasilica TÃTARU<br />
SACOÆE PLINE CU ÅIGÃRI<br />
În numai 24 ore, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã doljeni au <strong>de</strong>scoperit<br />
douã persoane care aveau asupra lor peste 1.000 pachete<br />
<strong>de</strong> åigãri netimbrate, fãrã a avea documente justificative <strong>de</strong><br />
provenienåã<br />
370 pachete åigãri netimbrate = douã sacoæe<br />
Primul caz s-a petrecut maråi, 4 iulie a.c., în jurul orelor<br />
11.30, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã din cadrul Detaæamentului <strong>de</strong><br />
Intervenåie al IJPF Dolj au observat pe strada 1 Mai din Mun.<br />
Calafat, douã persoane suspecte care transportau douã sacoæe<br />
voluminoase cãtre staåia C.F.R. a oraæului.<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au oprit æi i<strong>de</strong>ntificat cele douã<br />
persoane, solicitându-le totodatã acestora sã prezinte conåinutul<br />
sacoæelor ce le transportau.<br />
Cu aceastã ocazie au fost <strong>de</strong>scoperite 370 pachete åigãri<br />
netimbrate, marca Ronson, pentru care cei doi nu au putut<br />
prezenta documente justificative <strong>de</strong> provenienåã.<br />
Cu privire la cele <strong>de</strong>scoperite, numitul Ionel M., <strong>de</strong> 32<br />
ani, a <strong>de</strong>clarat cã întreaga cantitate <strong>de</strong> åigãri îi aparåine æi cã<br />
aceasta a fost achiziåionatã <strong>de</strong> la diferite persoane pe care nu<br />
le cunoaæte.<br />
În urma celor constatate, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au procedat<br />
la confiscarea celor 370 pachete <strong>de</strong> åigãri, în valoare <strong>de</strong><br />
û<br />
950 lei RON, iar persoana în cauzã a fost sancåionatã<br />
contravenåional.<br />
640 pachete åigãri netimbrate = trei sacoæe<br />
A doua zi, în jurul orelor 10.00, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã din<br />
cadrul Detaæamentului <strong>de</strong> Intervenåie al IJPF Dolj au <strong>de</strong>sfãæurat<br />
în zona Autogãrii Calafat, o acåiune specificã pentru combaterea<br />
contraban<strong>de</strong>i æi prevenirea comeråului ilicit.<br />
Apariåia poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã a dus la agitaåia unora care<br />
nu se aflau cu gânduri prea curate prin zonã. Unul dintre<br />
aceætia pãrea cã se uitã cu un ochi la poliåiæti iar cu celãlalt<br />
cãuta un traseu care sã-l facã cât mai repe<strong>de</strong> nevãzut. Cãra<br />
dupã el trei sacoæe voluminoase, care au atras æi mai mult<br />
atenåia. Sterie V., <strong>de</strong> 53 ani, avea sã transpire æi mai mult când<br />
poliåiætii <strong>de</strong> frontierã i-au solicitat sã prezinte conåinutul. La<br />
ivealã au ieæit 640 pachete åigãri netimbrate mãrcile Ronson æi<br />
Marble, pentru care nu a putut prezenta documente justificative<br />
<strong>de</strong> provenienåã.<br />
El a <strong>de</strong>clarat cã întreaga cantitate <strong>de</strong> åigãri îi aparåine æi cã a<br />
cumpãrat-o <strong>de</strong> la diferite persoane, pe care nu le cunoaæte.<br />
În urma celor constatate, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au procedat<br />
la confiscarea celor 640 pachete <strong>de</strong> åigãri, în valoare <strong>de</strong><br />
1.610 lei RON, iar persoana în cauzã a fost sancåionatã<br />
contravenåional. (Dãnuå RUDÃREANU)<br />
9
ANALIZA ACTIVITÃÅII POLIÅIEI DE<br />
În domeniul legislativ<br />
Poliåia <strong>de</strong> Frontierã æi-a <strong>de</strong>sfãæurat activitatea pe baza preve<strong>de</strong>rilor actelor<br />
normative în vigoare, precum æi a celor douã strategii - Strategia privind<br />
Managementul Integrat al Frontierei <strong>de</strong> Stat a României æi Strategia <strong>de</strong> securizare<br />
a frontierei <strong>de</strong> stat a României, care au fost actualizate æi armonizate cu acquis-ul<br />
Schengen, scopul fiind în<strong>de</strong>plinirea recomandãrilor Uniunii Europene cu privire<br />
la securizarea frontierelor.<br />
În primul semestru al anului <strong>2006</strong>, IGPF a avut iniåiativa elaborãrii a trei acte<br />
normative, fiind transmise spre consultare alte 79 <strong>de</strong> proiecte <strong>de</strong> acte normative,<br />
menite sã constituie baza mãsurilor <strong>de</strong> perfecåionare a activitãåii specifice.<br />
De asemenea, în domeniul cooperãrii interne æi internaåionale, au fost încheiate<br />
protocoale <strong>de</strong> colaborare pentru prevenirea æi combaterea infracåionalitãåii în diverse<br />
domenii <strong>de</strong> activitate æi a armonizãrii acordurilor <strong>de</strong> frontierã cu statele vecine, astfel:<br />
• Planul <strong>de</strong> mãsuri pentru intensificarea æi eficientizarea acåiunilor <strong>de</strong> combatere<br />
a traficului <strong>de</strong> persoane pentru anul <strong>2006</strong> æi în perspectiva 2007 – 2009 • Norme<br />
Metodologice comune cu Direcåia Generalã <strong>de</strong> Paæapoarte în ve<strong>de</strong>rea aplicãrii<br />
preve<strong>de</strong>rilor Legii nr. 248 / 2005 privind libera circulaåie a cetãåenilor români<br />
în strãinãtate • Planul <strong>de</strong> Cooperare pe anul <strong>2006</strong> pentru <strong>de</strong>zvoltarea continuã<br />
a cooperãrii între România æi Ungaria privind regimul frontierei, securizarea<br />
frontierei æi în domeniul combaterii migraåiei ilegale æi traficului <strong>de</strong> persoane.<br />
10<br />
În domeniul cooperãrii interne<br />
æi internaåionale<br />
Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã a urmãrit<br />
intensificarea colaborãrii interne, prin<br />
i<strong>de</strong>ntificarea <strong>de</strong> noi forme æi meto<strong>de</strong> <strong>de</strong><br />
acåiune pentru realizarea unui control<br />
specific, similar celui european, la<br />
viitoarele frontiere interne æi externe<br />
Schengen æi combaterea eficientã a<br />
infracåionalitãåii transfrontaliere. În acest<br />
sens, au fost semnate mai multe protocoale<br />
<strong>de</strong> colaborare, atât cu instituåiile din cadrul<br />
MAI, cât æi cu alte instituåii ale statului.<br />
O colaborare <strong>de</strong>osebitã s-a realizat<br />
cu structurile Poliåiei Române, fiind<br />
înregistrate rezultate remarcabile în urma<br />
<strong>de</strong>sfãæurãrii unor acåiuni comune.<br />
În domeniul colaborãrii internaåionale,<br />
s-a menåinut o legãturã directã æi fructuoasã<br />
cu reprezentanåi ai instituåiilor similare din<br />
Uniunea Europeanã, inclusiv cu ofiåerii <strong>de</strong><br />
legãturã (ex. Germania, Spania, Anglia,<br />
Franåa, Italia, Austria etc.), åãrile vecine<br />
(Ungaria, Bulgaria, Ucraina, Serbia æi<br />
Muntenegru, R. Moldova) æi alte state<br />
(Turcia etc.), fapt ce a condus la realizarea<br />
În domeniul combaterii corupåiei<br />
în rândul personalului propriu<br />
În semestrul I al anului <strong>2006</strong>, structurile<br />
specializate <strong>de</strong> control din cadrul IGPF<br />
au <strong>de</strong>sfãæurat 3.660 activitãåi <strong>de</strong> sprijin,<br />
îndrumare æi control.<br />
În urma acestor acåiuni, s-au aflat în<br />
atenåia organelor proprii <strong>de</strong> cercetare<br />
98 poliåiæti <strong>de</strong> frontierã care au încãlcat<br />
<strong>de</strong>ontologia profesionalã sau preve<strong>de</strong>rile<br />
dispoziåiilor IGPF.<br />
Totodatã, au fost efectuate douã<br />
controale <strong>de</strong> fond (IJPF Arad æi IJPF Vaslui),<br />
7 controale tematice æi 11 controale<br />
inopinate, fiind vizate 25 puncte <strong>de</strong> trecere<br />
a frontierei.<br />
În urma activitãåilor <strong>de</strong> control, au fost<br />
dispuse urmãtoarele mãsuri: • 3 eliberãri<br />
unui schimb operativ <strong>de</strong> date æi informaåii<br />
æi <strong>de</strong> experienåã bilateral, în scopul alinierii<br />
activitãåilor specifice la standar<strong>de</strong>le<br />
internaåionale æi contracarãrii eficiente a<br />
criminalitãåii organizate transnaåionale.<br />
Un rol important în <strong>de</strong>zvoltarea<br />
cooperãrii internaåionale, precum æi în<br />
schimbul operativ <strong>de</strong> date æi informaåii<br />
îl au Punctele æi Centrele <strong>de</strong> Contact<br />
<strong>de</strong> la nivelul frontierelor României.<br />
Prin funcåionarea acestora, se permite<br />
extin<strong>de</strong>rea schimbului <strong>de</strong> informaåii atât<br />
în plan regional, <strong>de</strong> la frontiera cu Turcia<br />
– prin Punctul <strong>de</strong> Contact româno-bulgar<br />
<strong>de</strong> la Giurgiu – la frontiera cu Ucraina,<br />
Republica Moldova æi Fe<strong>de</strong>raåia Rusã<br />
– prin Punctul <strong>de</strong> Contact <strong>de</strong> la Galaåi,<br />
cât æi cãtre Vestul Europei, prin centrul <strong>de</strong><br />
Contact <strong>de</strong> la Ora<strong>de</strong>a.<br />
Eficienåa acestor centre s-a fãcut<br />
remarcatã, astfel încât, între Poliåia<br />
<strong>de</strong> Frontierã Românã æi autoritãåile cu<br />
competenåã la frontierã din Ucraina æi<br />
Serbia au fost iniåiate discuåii æi se aflã<br />
într-un stadiu avansat <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea unor<br />
noi centre <strong>de</strong> contact la Porubnoe (Siret)<br />
æi Poråile <strong>de</strong> Fier I.<br />
La nivel teritorial, colaborarea bilateralã<br />
din funcåie • 12 cercetãri prealabile • 38<br />
atenåionãri • 2 informãri cãtre DGA •<br />
208 mãsuri organizatorice.<br />
<strong>de</strong> frontierã s-a materializat prin întâlniri<br />
la nivelul aparatului împuternicitului <strong>de</strong><br />
frontierã pentru organizarea cooperãrii<br />
la frontierã æi efectuarea <strong>de</strong> cercetãri în<br />
comun, precum æi prin întâlniri / schimburi<br />
<strong>de</strong> experienåã / vizite <strong>de</strong> lucru / seminarii<br />
cu experåi UE pe probleme <strong>de</strong> interes<br />
operativ (combaterea migraåiei ilegale, a<br />
traficului <strong>de</strong> droguri, falsuri în documente,<br />
etc.)<br />
Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã a<br />
beneficiat <strong>de</strong> sprijinul experåilor Uniunii<br />
Europene, prin cele trei convenåii <strong>de</strong><br />
înfrãåire instituåionalã: • Convenåia<br />
<strong>de</strong> Înfrãåire Instituåionalã între România<br />
- Germania - Spania privind “Creæterea<br />
capacitãåii PFR în lupta împotriva traficului<br />
transfrontalier <strong>de</strong> droguri æi fiinåe umane”<br />
• Convenåia <strong>de</strong> Înfrãåire Instituåionalã<br />
între România - Spania - Franåa privind<br />
“Îmbunãtãåirea personalului PFR pentru<br />
implementarea sistemului <strong>de</strong> supraveghere<br />
æi control la Marea Neagrã” • Convenåia<br />
<strong>de</strong> Înfrãåire Instituåionalã între România -<br />
Franåa - Spania privind “Compatibilitatea<br />
instituåionalã, proceduralã æi instruire cu<br />
agenåii similare ale Uniunii Europene”.<br />
În aceastã perioadã au fost înaintate<br />
la Direcåia Generalã Anticorupåie 20<br />
<strong>de</strong> sesizãri prin care au fost semnalate<br />
posibile acte <strong>de</strong> corupåie sãvâræite <strong>de</strong><br />
poliåiætii <strong>de</strong> frontierã.<br />
Un efect pozitiv al luptei împotriva<br />
corupåiei l-au reprezentat <strong>de</strong>sistãrile<br />
poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã, în urma cãrora<br />
faåã <strong>de</strong> 20 persoane au fost întocmite 19<br />
lucrãri penale pentru sãvâræirea infracåiunii<br />
<strong>de</strong> „dare <strong>de</strong> mitã”<br />
În acest prim semestru, la linia<br />
telefonicã 959, au fost primite 49.374<br />
apeluri, fiind înregistrate 9 reclamaåii cu<br />
privire la personalul Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã.<br />
Deosebit <strong>de</strong> important, atât pentru<br />
informarea cetãåenilor cât æi pentru<br />
prevenirea faptelor <strong>de</strong> corupåie, a fost<br />
site-ul Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã www.politia<br />
<strong>de</strong>frontiera.ro.<br />
û
FRONTIERÃ ÎN SEMESTRUL I - <strong>2006</strong><br />
În domeniul resurselor umane<br />
Pentru a asigura acoperirea integralã<br />
a posturilor pe viitoarea frontierã externã,<br />
unul din principalele obiective pe linia<br />
securizãrii frontierelor, Poliåia <strong>de</strong> Frontierã<br />
Românã a finalizat, în luna iunie a acestui<br />
an, completarea <strong>de</strong>ficitului <strong>de</strong> personal<br />
existent la viitoarea frontierã externã a<br />
Uniunii Europene.<br />
În acest sens, la data <strong>de</strong> 1.06.<strong>2006</strong>,<br />
s-a atins un grad <strong>de</strong> ocupare a funcåiilor<br />
<strong>de</strong> 100% la frontiera externã æi 92%<br />
la nivelul Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã, fiind<br />
în<strong>de</strong>plinit astfel, cu æapte luni înainte <strong>de</strong><br />
termenul stabilit, angajamentul asumat<br />
faåã <strong>de</strong> Uniunea Europeanã. De asemenea,<br />
în baza „Planului <strong>de</strong> acåiune pentru<br />
întãrirea capacitãåii instituåionale a PFR în<br />
domeniul resurselor umane”, s-a continuat<br />
procesul <strong>de</strong> transformare a funcåiilor <strong>de</strong><br />
poliåiæti <strong>de</strong> frontierã angajaåi pe bazã <strong>de</strong><br />
contract (<strong>de</strong>marat în anul 2003).<br />
Astfel, în luna februarie <strong>2006</strong>, au fost<br />
transformate 502 posturi <strong>de</strong> poliåiæti <strong>de</strong><br />
frontierã angajaåi pe bazã <strong>de</strong> contract în<br />
posturi <strong>de</strong> agenåi, urmând ca, în cursul<br />
lunii septembrie, sã fie transformate æi<br />
celelalte 638 posturi, astfel încât, din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al personalului, Poliåia <strong>de</strong><br />
Frontierã Românã sã fie profesionalizatã<br />
complet.<br />
Pregãtirea æi perfecåionarea poliåiætilor<br />
Activitatea din acest domeniu s-a<br />
<strong>de</strong>sfãæurat conform direcåiilor <strong>de</strong> acåiune<br />
ale IGPF. S-a urmãrit armonizarea<br />
conåinutului planurilor <strong>de</strong> învãåãmânt<br />
cu cel al instituåiilor <strong>de</strong> acelaæi profil din<br />
Uniunea Europeanã.<br />
În primul semestru al anului <strong>2006</strong> au<br />
fost pregãtiåi, în instituåiile <strong>de</strong> învãåãmânt<br />
din Poliåia <strong>de</strong> Frontierã æi Ministerul<br />
Administraåiei æi Internelor, 124 <strong>de</strong> ofiåeri,<br />
3.218 agenåi æi 1.098 elevi.<br />
Totodatã, în perioada <strong>de</strong> referinåã au<br />
fost organizate æi <strong>de</strong>sfãæurate 17 cursuri <strong>de</strong><br />
pregãtire æi specializare internaåionale, la<br />
care au participat 195 ofiåeri.<br />
În domeniul dotãrii logistice<br />
A continuat procesul <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>rnizare<br />
a echipamentelor æi infrastructurii fiind<br />
realizate urmãtoarele obiective:<br />
• darea în folosinåã a sistemului fix<br />
<strong>de</strong> comunicaåii integrate voce-date în<br />
ju<strong>de</strong>åele Iaæi, Vaslui, Galaåi, urmând a fi<br />
extins în ju<strong>de</strong>åele Botoæani, Suceava ;<br />
• reabilitarea a 16 clãdiri (inspectorate<br />
ju<strong>de</strong>åene, sectoare PF æi puncte <strong>de</strong> trecere<br />
a frontierei), fiind în curs <strong>de</strong> reabilitare alte<br />
43 <strong>de</strong> clãdiri;<br />
• achiziåionarea <strong>de</strong> echipamente<br />
hardware æi produse software specializate<br />
pentru compartimentele <strong>de</strong> analizã <strong>de</strong> risc<br />
din cadrul Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
• introducerea în dotarea Poliåiei <strong>de</strong><br />
Frontierã Române a trei nave maritime <strong>de</strong><br />
supraveghere, proiect P – 157;<br />
• monitorizarea construcåiei navei<br />
fluviale <strong>de</strong> comandament, lansarea la<br />
apã æi efectuarea lucrãrilor <strong>de</strong> amenajãri<br />
pentru finalizarea acesteia;<br />
• dotarea structurilor PFR cu 125<br />
automobile Dacia Logan;<br />
• mo<strong>de</strong>rnizarea sistemelor <strong>de</strong><br />
mobilitate terestrã, supraveghere æi<br />
control, precum æi asigurarea condiåiilor<br />
optime <strong>de</strong> exploatare æi mentenanåã;<br />
• refacerea centralelor termice,<br />
staåiilor <strong>de</strong> carburant <strong>de</strong> la diverse<br />
subunitãåi ale PFR etc.<br />
û<br />
11
ANALIZA ACTIVITÃÅII POLIÅIEI DE<br />
Combaterea migraåiei ilegale<br />
În perioada 01.01-30.06.<strong>2006</strong> au fost <strong>de</strong>pistate: • 29 filiere<br />
migraåie ilegalã, în care au fost implicate 344 persoane (87 traficanåi<br />
æi 257 migranåi) • 50 cãlãuze / transportatori (46 cetãåeni români<br />
æi 4 cetãåeni strãini) cu sprijinul cãrora diverse persoane - cetãåeni<br />
români sau strãini încercau sã treacã ilegal frontiera <strong>de</strong> stat prin<br />
diferite meto<strong>de</strong> • au fost <strong>de</strong>pistate 291 <strong>de</strong> persoane care au trecut<br />
ilegal frontiera (39 cetãåeni români æi 252 cetãåeni strãini) • au fost<br />
<strong>de</strong>pistate 644 persoane în tentativã <strong>de</strong> trecere ilegalã a frontierei<br />
(270 cetãåeni români æi 374 cetãåeni strãini) • au fost <strong>de</strong>pistate<br />
22 filiere <strong>de</strong> trafic <strong>de</strong> fiinåe umane, în care au fost i<strong>de</strong>ntificaåi 159<br />
traficanåi æi 248 victime.<br />
În <strong>2006</strong> s-au întreprins mãsurile legale (inclusiv dosare penale<br />
întocmite pentru diverse fapte infracåionale) faåã <strong>de</strong> 11.591<br />
români returnaåi - pentru aceætia luându-se mãsura restricåionãrii<br />
dreptului <strong>de</strong> folosinåã al paæaportului pe o perioadã cuprinsã<br />
între 1 æi 5 ani.<br />
Ca urmare a înapoierii cetãåenilor români <strong>de</strong> la frontierele<br />
spaåiului Schengen, Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã a adoptat<br />
urmãtoarele mãsuri mai importante: • monitorizarea, în<br />
punctele <strong>de</strong> trecere a frontierei, a modului <strong>de</strong> respectare a<br />
condiåiilor prevãzute <strong>de</strong> legislaåia în vigoare pentru ieæirea din åarã<br />
a cetãåenilor români care intenåioneazã sã cãlãtoreascã în åãri din<br />
spaåiul Schengen • <strong>de</strong>taæarea unor ofiåeri <strong>de</strong> la frontiera <strong>de</strong> Est la<br />
frontiera <strong>de</strong> Vest, pentru mãrirea capacitãåii <strong>de</strong> acåiune • <strong>de</strong>taæarea<br />
unor ofiåeri pentru a-æi <strong>de</strong>sfãæura activitatea în puncte <strong>de</strong> frontierã<br />
situate la frontiera dintre Franåa æi Spania æi dintre Ungaria æi Austria,<br />
în ve<strong>de</strong>rea monitorizãrii cetãåenilor români care intenåioneazã sã<br />
cãlãtoreascã în åãri din spaåiul Schengen • întreprin<strong>de</strong>rea <strong>de</strong> mãsuri<br />
comune cu reprezentanåii Autoritãåii Rutiere Române în ve<strong>de</strong>rea<br />
combaterii „turismului mascat” <strong>de</strong> persoane.<br />
Combaterea infracåionalitãåii transfrontaliere<br />
12<br />
Pe linia traficului <strong>de</strong> droguri, în prima jumãtate a acestui<br />
an, a fost <strong>de</strong>scoperitã cantitatea <strong>de</strong> 18,262 kg droguri (5,920 kg<br />
heroinã, 5,631 kg canabis, 0,004 kg cocainã, 0,230 kg haæiæ, 2,785<br />
kg opium, 3, 692 kg alte stupefiante) æi 0,010 kg precursori, fiind<br />
întocmite dosare penale la 30 <strong>de</strong> persoane.<br />
Pe linia traficului cu autoturisme furate, în perioada analizatã, au<br />
fost <strong>de</strong>scoperite, în punctele <strong>de</strong> trecere a frontierei, 42 autoturisme<br />
<strong>de</strong> lux furate din strãinãtate.<br />
S-a constatat cã în reåelele <strong>de</strong> trafic cu autoturisme furate sunt<br />
implicaåi cetãåenii italieni, germani, ucraineni, polonezi, moldoveni,<br />
bosniaci æi români.<br />
În ceea ce priveæte combaterea traficului cu armament æi<br />
muniåie, au fost <strong>de</strong>scoperite 9 arme, 349 cartuæe, o grenadã, 2,250<br />
kg explozivi (în special petar<strong>de</strong>), fiind întocmite dosare penale<br />
pentru 15 persoane.<br />
Referitor la combaterea traficului cu bunuri <strong>de</strong> larg consum,<br />
metale preåioase æi obiecte <strong>de</strong> patrimoniu, în cursul semestrului I<br />
au fost <strong>de</strong>scoperite æi reåinute în ve<strong>de</strong>rea confiscãrii 6,690 kg aur,<br />
13,538 kg argint, 561.090 euro æi 307.801 dolari SUA ne<strong>de</strong>claraåi,<br />
precum æi 2.001 euro æi 49.450 dolari SUA falæi.<br />
În domeniul combaterii braconajului piscicol, au fost întocmite<br />
443 lucrãri penale cu privire la faptele sãvâræite <strong>de</strong> 696 persoane.<br />
De asemenea, au fost reåinute 80 ambarcaåiuni æi confiscate 14.768<br />
kg peæte æi 43,8 kg icre (18 kg icre negre).<br />
Pe linia combaterii infracåiunilor la regimul drepturilor <strong>de</strong><br />
proprietate intelectualã, au fost <strong>de</strong>scoperite æi reåinute în ve<strong>de</strong>rea<br />
confiscãrii 7.501 unitãåi optice <strong>de</strong> stocare (CD-uri æi DVD-uri)<br />
piratate, fiind reåinutã æi aparaturã performantã folositã la producerea<br />
acestora, 928.065 bucãåi articole <strong>de</strong> îmbrãcãminte, încãlåãminte æi<br />
lenjerie, 5.711 bucãåi articole electronice, 58.500 bucãåi produse<br />
<strong>de</strong> parfumerie, 2.401.930 pachete åigarete, 73.000 bucãåi brichete,<br />
61.800 bucãåi etichete, 30.000 metri åeavã pexal.<br />
û
FRONTIERÃ ÎN SEMESTRUL I - <strong>2006</strong><br />
CONCLUZII<br />
Pe linie operativã, analiza indicatorilor statistici indicã urmãtoarele aspecte<br />
pozitive:<br />
• o creætere semnificativã a constatãrilor pe linia infracåiunilor <strong>de</strong> migraåie ilegalã,<br />
cãlãuzire, autoturisme <strong>de</strong> lux furate æi mãrfuri contrafãcute, aceasta fiind <strong>de</strong>terminatã <strong>de</strong><br />
mãsurile adoptate;<br />
• numãrul cetãåenilor români cãrora nu li s-a permis ieæirea din åarã a scãzut (<strong>de</strong> aproximativ<br />
7 ori) ca urmare a mãsurilor <strong>de</strong> informare pe plan mediatic vizând informarea cetãåenilor privind<br />
condiåiile legale <strong>de</strong> efectuare a cãlãtoriilor în strãinãtate;<br />
• o scã<strong>de</strong>re a numãrului cetãåenilor români returnaåi (cu aproximativ 9,5 % faåã <strong>de</strong> perioada similarã<br />
a anului 2005), aspect <strong>de</strong>terminat <strong>de</strong> mãsurile întreprinse <strong>de</strong> Poliåia <strong>de</strong> Frontierã pe aceastã linie;<br />
• pon<strong>de</strong>rea extrem <strong>de</strong> redusã a cetãåenilor români returnaåi (0,3 %), <strong>de</strong>monstreazã faptul cã majoritatea<br />
cetãåenilor români care au cãlãtorit în strãinãtate au respectat legislaåia statelor vizitate.<br />
• în<strong>de</strong>plinirea în continuare a mãsurilor prevãzute în Planul <strong>de</strong> Acåiune<br />
Schengen;<br />
• completarea <strong>de</strong>ficitului <strong>de</strong> personal;<br />
• continuarea procesului <strong>de</strong> transformare a posturilor <strong>de</strong> poliåiæti <strong>de</strong> frontierã angajaåi<br />
pe baza <strong>de</strong> contract (pfac) în posturi <strong>de</strong> agenåi <strong>de</strong> poliåie <strong>de</strong> frontierã æi acoperirea <strong>de</strong>ficitului<br />
<strong>de</strong> personal, în baza planului <strong>de</strong> acåiune aprobat <strong>de</strong> conducerea MAI;<br />
• realizarea pregãtirii iniåiale æi continue a poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã;<br />
• continuarea procesului <strong>de</strong> profesionalizare / specializare a poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã pe domenii<br />
<strong>de</strong> infracåionalitate, cu accent pe pregãtirea continuã;<br />
• continuarea procesului <strong>de</strong> armonizare / optimizare a structurii PFR, dupã mo<strong>de</strong>lul instituåiilor similare<br />
UE æi în raport cu specificul æi dinamica evoluåiei situaåiei operative;<br />
• încadrarea æi integrarea UMP în efortul <strong>de</strong> implementare a sistemului integrat <strong>de</strong> securizare a<br />
frontierei;<br />
• realizarea etapizatã a sistemului integrat <strong>de</strong> securizare a frontierei conform clauzelor contractuale.<br />
OBIECTIVE<br />
• eficientizarea managementului la nivelul conducerii structurilor centrale æi<br />
teritoriale ale PFR.<br />
• combaterea migraåiei ilegale æi a infracåionalitãåii transfrontaliere;<br />
• implementarea conceptului poliåiei <strong>de</strong> proximitate;<br />
• <strong>de</strong>zvoltarea în continuare a cooperãrii interne æi internaåionale;<br />
• realizarea unor cursuri privind latura preventivã în toate domeniile <strong>de</strong> activitate;<br />
• inclu<strong>de</strong>rea unor teme <strong>de</strong> pregãtire privind comportamentul în relaåiile cu participanåii la<br />
trafic;<br />
• implicarea într-o mãsurã mai mare a ofiåerilor psihologi în activitãåile manageriale æi specifice<br />
liniilor lor <strong>de</strong> muncã;<br />
• implicarea într-o mai mare mãsurã a æefilor structurilor teritoriale în activitatea <strong>de</strong> prevenire æi<br />
combatere a actelor <strong>de</strong> corupåie în rândul personalului din subordine;<br />
• intensificarea controalelor pe linia activitãåilor <strong>de</strong> sprijin, îndrumare æi control æi în special a activitãåilor<br />
<strong>de</strong> monitorizare a respectãrii preve<strong>de</strong>rilor din dispoziåiile emise <strong>de</strong> inspectorul general;<br />
• intensificarea acåiunilor concrete <strong>de</strong> cooperare cu toate structurile MAI, în special cu cele cu profil informativ,<br />
în ve<strong>de</strong>rea intensificãrii activitãåii <strong>de</strong> culegere æi schimb <strong>de</strong> informaåii.<br />
MÃSURI<br />
û<br />
13
Afaceri <strong>de</strong> familie<br />
Te întâlneæti cu colegii <strong>de</strong> la Serviciul<br />
<strong>de</strong> Acåiuni Speciale æi Intervenåie la o<br />
cafea, la bufet sau uneori la popotã, æi<br />
poate eæti tentat sã le critici aspectul<br />
diferit… Æi poate o datã, într-un moment<br />
în care micul rãzboi <strong>de</strong> fiecare zi din<br />
biroul tãu åi-a permis, te-ai întrebat “Ceor<br />
face bãieåii ãætia?”.<br />
Poåi afla cã au acåionat împreunã<br />
cu colegii <strong>de</strong> la serviciile <strong>de</strong> combatere<br />
a migraåiei ilegale æi a infracåionalitãåii<br />
transfrontaliere la cazurile cele mai dificile<br />
soluåionate în ultima perioadã (seleniul,<br />
drogurile din motoare etc). Ei æi?<br />
Din pãcate, <strong>de</strong>æi lucrãm la distanåã<br />
<strong>de</strong> un birou, poate nu ætim æi <strong>de</strong>ci nu<br />
apreciem munca colegilor <strong>de</strong> lângã noi<br />
aæa cum ar trebui.<br />
E momentul ca “<strong>Frontiera</strong>” sã<br />
intervinã!<br />
Iunie <strong>2006</strong>. Conducerea IGPF primeæte<br />
o sesizare <strong>de</strong> la Direcåia Naåionalã<br />
Anticorupåie, Biroul Teritorial Satu Mare<br />
æi Direcåia Generalã Anticorupåie din<br />
MAI prin care se cere sprijinul pentru<br />
soluåionarea unui caz <strong>de</strong> contrabandã<br />
cu åigãri în care, conform informaåiilor<br />
<strong>de</strong>åinute, sunt implicaåi poliåiæti æi lucrãtori<br />
vamali corupåi.<br />
Se ajunsese la faza în care trebuia sã se<br />
obåinã probe din care sã reiasã implicarea<br />
acestora în activitatea infracåionalã<br />
precum æi faptul cã aceasta se <strong>de</strong>sfãæura<br />
cu regularitate. Deci, trebuia ca cineva sã<br />
meargã la faåa locului æi sã se apropie <strong>de</strong><br />
punctul fierbinte al acåiunii.<br />
S-au realizat conexiunile între æeful<br />
SASI, procurorul DNA, care se ocupa<br />
<strong>de</strong> caz æi æeful IJPF Satu Mare. De acum<br />
acåiunea putea începe…<br />
Æeful SASI: Am primit misiunea æi am<br />
evaluat situaåia: trebuia sã ne <strong>de</strong>sfãæurãm<br />
întreaga activitate într-o zonã <strong>de</strong> munte, cu<br />
populaåie puåinã, æi aveam <strong>de</strong> înfruntat, din<br />
pãcate, un inamic cu o pregãtire similarã<br />
cu a noastrã, care controla zona dupã<br />
bunul plac.<br />
14<br />
Suspectul principal în aceastã afacere<br />
era un “coleg “ <strong>de</strong>-al nostru, ofiåer <strong>de</strong> poliåie<br />
din cadrul I.P.J. Satu Mare – Biroul Zonal<br />
Turå, care trecuse în “cealaltã tabãrã”.<br />
“Capul”, ca sã-l numim aæa, realizase<br />
o reåea foarte bine pusã la punct, în<br />
care racolase æi alåi poliåiæti æi lucrãtori<br />
vamali. Reåeaua infracåionalã se ocupa<br />
<strong>de</strong> contrabanda cu åigãri din Ucraina. A<br />
reuæit sã ungã mecanismul foarte bine,<br />
transporturile se <strong>de</strong>sfãæurau cu regularitate,<br />
iar banii curgeau (primea 10 euro pentru<br />
fiecare bax traficat).<br />
Prima noastrã grijã a fost sã intrãm în<br />
zonã fãrã sã fim <strong>de</strong>tectaåi.<br />
Luptãtor SASI: Eram cinci luptãtori æi cu<br />
æeful æase, ne-am pregãtit echipamentul din<br />
care nu lipseau camerele vi<strong>de</strong>o æi am plecat<br />
câte doi în maæinã… încã nu ætiam un<strong>de</strong>.<br />
Am mers pe trasee diferite æi am<br />
aflat ulterior un<strong>de</strong> va fi punctul final <strong>de</strong><br />
întâlnire.<br />
Sunt proceduri normale în cazuri din<br />
acestea.<br />
Luptãtor SASI: Ne-am apropiat <strong>de</strong> Satu<br />
Mare æi am primit semnalul sã ne stabilim<br />
baza .<br />
Æeful SASI: Am stabilit echipele în patru<br />
locaåii, la diferite distanåe <strong>de</strong> Satu Mare.<br />
Luptãtor SASI: Am fost opriåi <strong>de</strong> o<br />
echipã PF pe drum spre SM . Agentul a<br />
vrut sã-i <strong>de</strong>schid portbagajul. Cu greu am<br />
reuæit sã-l conving cã n-am cheia <strong>de</strong> la<br />
portbagajul Loganului. Ar fi avut o mare<br />
surprizã sã vadã arsenalul <strong>de</strong> acolo. Însã<br />
s-ar fi dus æi conspirarea noastrã.<br />
Æeful SASI: Ajunæi în zonã am informat<br />
procurorul cu privire la faptul cã suntem<br />
aici, <strong>de</strong> fapt am pãstrat permanent legãtura<br />
cu el în toatã aceastã perioadã.<br />
Luptãtor SASI: Când urma sã plecãm la<br />
o acåiune ne strângeam mai multe echipe<br />
un<strong>de</strong>va, într-un punct pe æosea, în mijlocul<br />
câmpului. De acolo am plecat æi în prima zi<br />
sã efectuãm o recunoaætere a zonei.<br />
Æeful SASI: Aveam informaåii <strong>de</strong>spre<br />
punctul în care avea loc trecerea åigãrilor<br />
peste frontierã, însã<br />
trebuia sã mergem<br />
acolo pentru a<br />
evalua corect situaåia.<br />
Cunoæteam bine<br />
riscurile, cea mai<br />
micã greæealã æi<br />
totul se ducea <strong>de</strong><br />
râpã. Un gest sau un<br />
cuvânt æi puteam fi<br />
<strong>de</strong>conspiraåi.<br />
Luptãtor SASI: De<br />
aceea ne-am <strong>de</strong>plasat<br />
cât ne-a permis drumul<br />
într-o Dacie veche<br />
pusã la dispoziåie <strong>de</strong><br />
DNA, n-a fost prea<br />
confortabil însã a fost<br />
sigur.<br />
Æeful SASI:<br />
Maæinile pe care noi le avem în dotare sunt<br />
bune însã, <strong>de</strong> multe ori, sunt ineficiente.<br />
Nu poåi merge în zona <strong>de</strong> frontierã cu<br />
Nissanul, Opelul sau Loganul, sunt maæini<br />
recunoscute <strong>de</strong> toatã lumea ca fiind în<br />
dotarea Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã. Nu poåi trece<br />
neobservat.<br />
A urmat apoi <strong>de</strong>plasarea pe jos, prin<br />
pãdure…<br />
Luptãtor SASI: Frumoasã plimbare!<br />
În mod normal era un drum <strong>de</strong> 3 ore<br />
pe un drum forestier. Însã noi am folosit<br />
bineînåeles o rutã ocolitoare æi am dublat.<br />
Am gãsit punctul dupã vreo 6 ore <strong>de</strong> mers<br />
pe coastã. N-a fost uæor! Însã acesta a fost<br />
«floare la ureche» pe lângã ce avea sã<br />
urmeze..<br />
Æeful SASI: Da! Este a<strong>de</strong>vãrat. Cred<br />
totuæi cã proba cea mai grea pe care<br />
am avut-o <strong>de</strong> trecut în aceastã acåiune<br />
a fost lupta cu natura, cu muntele, cu<br />
întunericul…<br />
Luptãtor SASI: În noaptea ce urmat am<br />
refãcut drumul sau cel puåin aceasta a fost<br />
intenåia. Am vrut sã verificãm dacã putem<br />
ajunge noaptea pe acelaæi traseu pentru cã<br />
asta trebuia sã facem când urma sã vinã<br />
momentul. Æi bine am fãcut!<br />
Æeful SASI: Era o noapte neagrã ca<br />
û
smoala, vizibilitatea era aproape <strong>de</strong><br />
zero, iar aparatele <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re pe timp <strong>de</strong><br />
noapte Matiz erau ineficiente, chiar æi<br />
ele au nevoie <strong>de</strong> puåinã luminã pentru<br />
a funcåiona, însã prin <strong>de</strong>siæul pãdurii nu<br />
pãtrun<strong>de</strong>a nici mãcar lumina stelelor . De<br />
lanterne nu putea fi vorba… Ce bun ar fi<br />
fost un GPS!<br />
Luptãtor SASI: dacã te <strong>de</strong>pãrtai mai<br />
mult <strong>de</strong> 2-3 metri <strong>de</strong> coleg îl pier<strong>de</strong>ai, era<br />
absolut beznã ...<br />
Luptãtor SASI: Dupã câteva ore <strong>de</strong> mers<br />
prin beznã am întâlnit o stânã un<strong>de</strong> am<br />
fost întâmpinati <strong>de</strong> câinii “marca ciobãnesc<br />
românesc”. Æi vã rog sã mã cre<strong>de</strong>åi nu<br />
merge cu “cuåu !, cuåu!» . Negocierile <strong>de</strong><br />
pace au fost dificile însã am scãpat întregi<br />
æi noi æi ei.<br />
Æeful SASI: Ne-am retras, cu lecåia<br />
învãåatã, zorii zilei gãsindu-ne pe drumul<br />
<strong>de</strong> întoarcere. Aveam altele <strong>de</strong> fãcut.<br />
Procurorul ne-a semnalat cã ar trebui sã<br />
urmeze pregãtirea unui transport <strong>de</strong> åigãri.<br />
Aæa cã am sãrit peste somn æi<br />
am organizat o monitorizare a<br />
“capului” chiar în localitatea <strong>de</strong><br />
domiciliu a acestuia. Æi am avut<br />
succes. “Capul” s-a întâlnit cu<br />
unul din complicii sãi pentru a<br />
pune la cale operaåiunea, l-am<br />
filmat mai apoi cum îæi plãtea<br />
“colaboratorii”. Era relaxat, era<br />
stãpân pe situaåie, era clar cã<br />
<strong>de</strong>ja <strong>de</strong>venise o rutinã. Nici nu<br />
bãnuia cã turiætii <strong>de</strong> peste drum,<br />
adicã noi, urmau sã-i întrerupã<br />
æirul acesta al infracåiunilor.<br />
Luptãtor SASI: Era clar cã<br />
vom avea <strong>de</strong> lucru la noapte.<br />
Æeful SASI: Totul era<br />
planificat, <strong>de</strong>ci trebuia sã ne<br />
<strong>de</strong>plasãm pe poziåia în care<br />
urma sã aibã loc transportul.<br />
Însã natura n-a fost <strong>de</strong> acord<br />
cu noi. Dupã câteva ore <strong>de</strong><br />
mers prin întuneric s-a <strong>de</strong>clanæat potopul,<br />
potecile s-au transformat în æuvoaie reci <strong>de</strong><br />
apã, pãmântul era o cocã frãmântatã.<br />
Luptãtor SASI: Trebuia sã traversãm<br />
vreo douã culmi pentru a ajunge în locul<br />
cu pricina, însã vãile erau <strong>de</strong>ja pline cu<br />
apã, am foråat un pârâu . Echipamentul <strong>de</strong><br />
filmat trebuia protejat, altfel efortul nostru<br />
era zadarnic, însã nu puteam pier<strong>de</strong> prea<br />
mult timp.<br />
Luptãtor SASI: Am ajuns la un moment<br />
dat într-o vale plinã <strong>de</strong> arbuæti care formau<br />
un <strong>de</strong>siæ compact . Ce bunã era o macetã !<br />
Însã a trebuit sã folosesc una din tehnicile<br />
mele <strong>de</strong> rugby pentru a trece prin lemnul<br />
câinesc fãcând potecã colegilor .<br />
Luptãtor SASI: Da, ne-a fãcut drum însã<br />
cu preåul unei suprasolicitãri a genunchilor<br />
plus sechelele unei vechi rupturi <strong>de</strong> menisc.<br />
Astea i-au venit <strong>de</strong> hac.<br />
Æef SASI: Am ajuns foarte greu însã am<br />
ajuns. Însã la întâlnire n-am venit <strong>de</strong>cât<br />
noi. Se pare cã din cauza ploii transportul<br />
s-a contramandat. Ne aflam într-o situaåie<br />
<strong>de</strong>stul <strong>de</strong> criticã æi trebuia sã acåionez<br />
rapid, <strong>de</strong>oarece aveam un om care nu se<br />
mai putea <strong>de</strong>plasa.<br />
Nu puteam sã iau legãtura cu luptãtorul<br />
aflat în rezervã, staåiile radio nu puteau<br />
acoperi zona din cauza reliefului acci<strong>de</strong>ntat<br />
û<br />
iar celularul funcåiona, însã mai la vale.<br />
Am folosit foile <strong>de</strong> cort pentru a realiza<br />
un mic adãpost æi am stabilit ca eu sã mã<br />
duc dupã ajutoare în cel mai apropiat sat<br />
iar colegii sã continue <strong>de</strong>plasarea spre vale<br />
în mãsura în care luptãtorul acci<strong>de</strong>ntat<br />
putea sã o facã.<br />
Luptãtor SASI: Ne-am odihnit ceva<br />
vreme, însã hainele u<strong>de</strong> æi frigul pãtrunzãtor<br />
ne-a fãcut sã renunåãm. Am improvizat<br />
din lemn ceva pentru a-l putea transporta<br />
pe colegul nostru æi ne-am continuat<br />
<strong>de</strong>plasarea.<br />
Æef SASI: Am alergat câåiva kilometri<br />
pânã în cel mai apropiat sat, mã gân<strong>de</strong>am<br />
la camaradul acci<strong>de</strong>ntat dar æi la faptul cã<br />
trebuie sã fim în continuare acoperiåi…<br />
Pe drum am reuæit sã iau legãtura cu<br />
omul aflat în rezervã æi acesta a chemat<br />
salvarea. Ajuns în sat, am bãtut la poarta<br />
unui cetãåean care mi-a fost <strong>de</strong> mare<br />
ajutor.<br />
M-am trezit dupã câteva minute cu<br />
poliåia lângã mine. E drept nu arãtam la<br />
acea orã ca un tip cãruia i-ai <strong>de</strong>schi<strong>de</strong><br />
poarta æi l-ai primi în casã.<br />
A trebuit sã-i spun colegului <strong>de</strong> la<br />
poliåia din comunã o poveste cu tabere<br />
<strong>de</strong> antrenament, trupe <strong>de</strong> comando æi alte<br />
bazaconii, pentru care acum trebuie sã-mi<br />
cer scuze, însã la acel moment am fost<br />
nevoit sã le spun.<br />
Sprijiniåi <strong>de</strong> poliåia din comunã, cu<br />
ajutorul primarului care ne-a pus la<br />
dispoziåie doi cai <strong>de</strong> tracåiune am reuæit<br />
aducerea în siguranåã a colegului nostru,<br />
care a primit æi ajutor medical din partea<br />
medicului <strong>de</strong> pe salvare. Doamna doctor a<br />
fost <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> amabilã æi îi mulåumim.<br />
Luptãtor SASI: Trebuie sã le mulåumim<br />
tuturor celor care ne-au ajutat.<br />
Æef SASI: Din fericire aici s-a încheiat<br />
æi seria ghinioanelor.<br />
Luptãtor SASI: Am luat-o <strong>de</strong> la capãt<br />
a doua zi.<br />
Luptãtor SASI: Peste douã zile “Capul”<br />
s-a întâlnit din nou cu partenerii <strong>de</strong> afaceri<br />
æi noi am reuæit sã-l filmãm, era festivalul<br />
berii.<br />
Æef SASI: A fost un moment simpatic<br />
în ziua aceea. Dupã ce am reuæit sãl<br />
filmãm am mers la o terasã aflatã în<br />
imediata apropiere a locului în care<br />
avusese loc întâlnirea ca orice turiæti, la o<br />
rãcoritoare…<br />
Vãzând probabil Loganul cu numãr <strong>de</strong><br />
Bucureæti “capul“ a intrat æi el æi a venit la<br />
noi la masã. Am stat <strong>de</strong> vorbã ceva timp la<br />
o bere æi am pus bazele unei mici afaceri<br />
cu palincã, adicã noi vroiam doi litri iar el<br />
ne oferea <strong>de</strong> la douã tone în sus.<br />
Luptãtor SASI: Transportul åigãrilor<br />
urma sã aibã loc în 2 zile.<br />
Luptãtor SASI: Æi chiar a avut loc, însã<br />
am fost æi noi prezenåi æi am imortalizat<br />
evenimentul din trei unghiuri diferite, cu<br />
3 camere.<br />
Æef SASI: Ne-am ocupat poziåiile æi am<br />
aæteptat. Eu am ales o poziåie mai joasã. Au<br />
apãrut cu tractorul cu remorcã trei indivizi.<br />
Erau la cel mult 15 metri <strong>de</strong> mine aæa cã<br />
nu puteam sã fac nici o miæcare. În scurt<br />
timp au apãrut æi partenerii ucraineni, 11<br />
persoane care cãrau coletele cu åigãri.<br />
Treaba era bine organizatã æi toåi ætiau ce<br />
au <strong>de</strong> fãcut. Dupã ce remorca <strong>de</strong> tractor<br />
era umplutã mergeau<br />
æi o <strong>de</strong>scãrcau într-un<br />
autocamion Iveco aflat<br />
mai la vale æi aæa cam <strong>de</strong><br />
3-4 ori într-o noapte.<br />
Luptãtor SASI: Au<br />
ieæit imagini bune, mai<br />
ales cã la un moment dat<br />
a rãsãrit æi luna.<br />
Æef SASI: Da,<br />
imaginile au fost bune<br />
iar procurorul a fost<br />
mulåumit <strong>de</strong> ele æi<br />
a dispus realizarea<br />
flagrantului.<br />
Pentru realizarea<br />
acestuia însã nu puteam<br />
acåiona singuri - 5<br />
oameni contra 15 nu e<br />
o proporåie prea fericitã.<br />
Aæa cã am apelat la<br />
ajutorul colegilor <strong>de</strong> la<br />
Detaæamentul <strong>de</strong> intervenåie al IJPF Satu<br />
Mare.<br />
Organizarea æi <strong>de</strong>sfãæurarea flagrantului<br />
a fost excelentã, ne-am apropiat din direcåii<br />
diferite, pe ascuns æi am ajuns în momentul<br />
în care acåiunea era spre finalizare însã<br />
partenerii ucraineni “spãlaserã putina”.<br />
Luptãtor SASI: La semnalul æefului<br />
am acåionat împreunã cu colegii <strong>de</strong> la<br />
<strong>de</strong>taæamentul <strong>de</strong> intervenåie, pe unul din<br />
aceætia noi l-am numit “Rambo”, a semãnat<br />
panica printre contrabandiæti atunci când<br />
a tras o rafalã <strong>de</strong> cartuæe <strong>de</strong> manevrã cu<br />
AKM-ul din dotare. Oricum i-am imobilizat<br />
pe toåi rapid. Unul singur a încercat sã<br />
scape fugind prin pãdure. Am gãsit în total<br />
320 <strong>de</strong> baxuri cu 50 cartuæe fiecare, adicã<br />
160 000 pachete <strong>de</strong> åigãri (valoarea <strong>de</strong><br />
vamã fiind <strong>de</strong> 160.000 euro).<br />
Æef SASI: Când ne <strong>de</strong>plasam cu marfa<br />
æi cu cei trei cetãåeni reåinuåi spre sediul<br />
Sectorului PF Târna Mare, la un moment<br />
dat, acolo un<strong>de</strong> începe drumul spre<br />
frontierã, ne-am întîlnit cu “Capul”, vroia<br />
sã se asigure ca totul este OK. Însã <strong>de</strong> data<br />
asta nu era. Când ne-a vãzut s-a schimbat<br />
la faåã. Se pare cã mica noastrã afacere cu<br />
palincã a cãzut. Pãcat cã începuse aæa <strong>de</strong><br />
bine…<br />
Iulian PUICÃ<br />
15
Despre Asocierea Sindicalã a Poliåiætilor (I)<br />
Prin Legea nr. 188/1999 privind statutul<br />
funcåionarilor publici se preve<strong>de</strong> faptul<br />
cã ea reglementeazã regimul general al<br />
raporturilor juridice dintre funcåionarii<br />
publici æi autoritãåile æi instituåiile publice<br />
din administraåia publicã centralã æi localã,<br />
<strong>de</strong>numite în continuare raporturi <strong>de</strong> serviciu.<br />
De asemenea, se preve<strong>de</strong> cã pot beneficia<br />
<strong>de</strong> statute speciale funcåionarii publici care<br />
îæi <strong>de</strong>sfãæoarã activitatea în cadrul Poliåiei<br />
16<br />
Marius IONESCU<br />
Acum trebuie sã-åi cunoæti drepturile! De multe ori<br />
problemele apar æi pentru cã membrii <strong>de</strong> sindicat<br />
nu-æi cunosc drepturile pe care le au. Tocmai <strong>de</strong><br />
aceea este bine sã verifici orice informaåie, pentru cã, <strong>de</strong><br />
multe ori, aceasta poate fi incompletã sau greæitã.<br />
Suprimarea unui drept nu este întot<strong>de</strong>auna<br />
rezultatul relei intenåii; ea poate fi o greæealã<br />
a unui coleg. De aceea, <strong>de</strong> multe ori, o simplã<br />
cerere adresatã conducerii, atunci când un drept îåi este<br />
încãlcat, este suficientã.<br />
Problema ta poate fi rezolvatã, atunci când<br />
un drept individual îåi este încãlcat. Sesizeazã<br />
organizaåia sindicalã!<br />
(inclusiv Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã) æi altor structuri<br />
ale Ministerului Administraåiei æi Internelor.<br />
În cadrul Ministerului Administraåiei æi<br />
Internelor existã trei organizaåii sindicale<br />
sau profesionale ale funcåionarilor publici<br />
cu statut special - poliåiætii -, între care<br />
Corpul Naåional al Poliåiætilor - formã <strong>de</strong><br />
organizare pe criteriu profesional, autonomã<br />
faåã <strong>de</strong> structurile <strong>de</strong> un<strong>de</strong> provin membrii<br />
sãi, apoliticã æi non profit, care promoveazã<br />
Necesitatea unor modificãri<br />
legislative<br />
• Având în ve<strong>de</strong>re preve<strong>de</strong>rile art.11 din Legea nr. 54/2003 – „pe<br />
perioada în care persoana aleasã în organul <strong>de</strong> conducere (al sindicatelor)<br />
este salarizatã <strong>de</strong> organizaåia sindicalã contractul sãu individual <strong>de</strong> muncã<br />
sau, dupã caz, raportul <strong>de</strong> muncã se suspendã, iar aceasta îæi pãstreazã<br />
funcåia æi locul <strong>de</strong> muncã avute anterior, precum æi vechimea în muncã,<br />
respectiv în specialitate sau în funcåia publicã <strong>de</strong>åinutã, în condiåiile legii”<br />
precum æi dispoziåiile art. 45 alin. 1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul<br />
poliåistului potrivit cãrora „poliåistului îi este interzis sã <strong>de</strong>åinã altã funcåie<br />
publicã sau privatã pentru care este retribuit, cu excepåia funcåiilor didactice<br />
din cadrul instituåiilor <strong>de</strong> învãåãmânt, a activitãåilor <strong>de</strong> cercetare ætiinåificã æi<br />
creaåie literar-artisticã”, nerespectarea acestei preve<strong>de</strong>ri constituind abatere<br />
disciplinarã, rezultã cã poliåistul (cât timp are încã aceastã calitate) nu poate<br />
fi retribuit <strong>de</strong> la organizaåia sindicalã. De asemenea, nimãnui nu-i convine<br />
sã fie în conducerea unui sindicat æi sã nu i se ia în calcul vechimea la<br />
calcularea stagiului minim în gradul profesional avut. Vechimea, ca poliåist,<br />
se ia în calcul. Apreciez cã se impune modificarea legilor, inclusiv a<br />
Statutului poliåistului, pentru ca poliåiætii aleæi în conducerea sindicatelor sã<br />
beneficieze <strong>de</strong> suspendarea din activitate, sã poatã fi plãtiåi <strong>de</strong> organizaåiile<br />
sindicale æi, aspect foarte important, sã beneficieze <strong>de</strong> vechime în gradul<br />
avut pe perioada cât fac parte din aceste organe <strong>de</strong> conducere.<br />
• În urma <strong>de</strong>mersurilor fãcute <strong>de</strong> CNP æi SNPPC, conducerea MAI –<br />
ministrul Vasile Blaga – a dat asigurãri cã va fi achitat integral echipamentul<br />
pe anul <strong>2006</strong> în prima <strong>de</strong>cadã a lunii iulie; salariile personalului civil<br />
contractual vor creæte cu 4% începând cu 01.07.<strong>2006</strong>; vor fi alocate<br />
resurse necesare funcåionãrii în condiåii optime a autoturismelor poliåiei.<br />
De asemenea, noul program <strong>de</strong> lucru al poliåiætilor se va stabili æi funcåie<br />
<strong>de</strong> opiniile acestora, exprimate într-un sondaj <strong>de</strong> opinie (adresat numai<br />
poliåiætilor din cadrul IGP, nu æi celorlalte structuri din MAI; sondajul a fost<br />
realizat <strong>de</strong> CNP æi SNPPC la nivelul IPJ-urilor).<br />
interesele æi apãrã drepturile acestora, fiind o<br />
persoanã juridicã <strong>de</strong> drept public.<br />
Spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> CNP, sindicatul este<br />
o persoanã juridicã <strong>de</strong> drept privat ce se<br />
constituie în scopul apãrãrii drepturilor<br />
æi promovãrii intereselor membrilor sãi<br />
prevãzute în legislaåia naåionalã æi care<br />
presupune existenåa unei scene cu doi „actori”:<br />
patronatul (ori structuri asimilate) æi salariaåii<br />
pe care îi reprezintã, fiecare cu interesele<br />
sale, unele asemãnãtoare, altele nu. Aceasta<br />
este realitatea în care necesitatea apãrãrii<br />
drepturilor (în care inclu<strong>de</strong>m æi condiåiile<br />
<strong>de</strong> muncã) æi libertãåilor salariaåilor îæi are<br />
originea - tendinåa angajatorului <strong>de</strong> a folosi<br />
la maximum nu numai resursele materiale<br />
ci æi pe cele umane. Aceastã realitate<br />
exclu<strong>de</strong> originea instituåionalã (patronalã<br />
sau a structurilor asimilate) a normelor <strong>de</strong><br />
protecåie a salariatului împotriva abuzurilor<br />
în favoarea normelor <strong>de</strong> protecåie ce rezultã<br />
în cadrul negocierilor dintre reprezentanåii<br />
patronatului æi ai salariaåilor, cu respectarea<br />
tuturor normelor legale specifice (cine sã-åi<br />
apere drepturile mai bine <strong>de</strong>cât tine!).<br />
La nivelul MAI existã douã organizaåii<br />
sindicale: Sindicatul Naåional al Poliåiætilor æi<br />
Personalului contractual – SNPPC, respectiv<br />
Sindicatul Naåional al Poliåiætilor æi Vameæilor<br />
„PRO LEX”.<br />
SNPPC este afiliat la EUROCOP<br />
(Confe<strong>de</strong>raåia Sindicatelor Poliåiilor Europene),<br />
cu sediul în Luxemburg, ce cuprin<strong>de</strong> 30 <strong>de</strong><br />
sindicate din 22 <strong>de</strong> state europene, cu peste<br />
650.000 membri, sindicate formate exclusiv<br />
din poliåiæti æi la EuroFEDOP. De asemenea,<br />
este afiliat pe plan naåional la Cartel Alfa.<br />
Ca numãr <strong>de</strong> membri, din datele existente,<br />
SNPPC are aproximativ 28.000 membrii din<br />
toate structurile MAI un<strong>de</strong> se aplicã statutul<br />
poliåistului (www.snppc.ro).<br />
Sindicatul Pro Lex este afiliat la<br />
Confe<strong>de</strong>raåia Naåionalã a Sindicatelor<br />
Libere din România - ,,Frãåia” prin Fe<strong>de</strong>raåia<br />
Salariaåilor din Administraåia Publicã Centralã<br />
æi Localã din România. A fost creat în anul<br />
2004, în cadrul Autoritãåii Naåionale a<br />
Vãmilor, iar în anul 2005 a apãrut Sindicatul<br />
Naåional al Poliåiætilor æi Vameæilor ,,Pro<br />
Lex”. Denumirea <strong>de</strong>semneazã opåiunea<br />
fermã a iniåiatorilor organizaåiei sindicale,<br />
pentru respectarea legii, în litera æi spiritul<br />
ei. Iniåiativa constituirii a apãrut la Direcåia<br />
Generalã <strong>de</strong> Combatere a Criminalitãåii<br />
Organizate, iar i<strong>de</strong>ea æi mesajul poliåiætilor<br />
acestei unitãåi au fost preluate, practic fãrã<br />
rezerve, <strong>de</strong> cãtre IPJ Mureæ.<br />
De menåionat cã s-a constatat<br />
reprezentativitatea Sindicatului Naåional<br />
al Poliåiætilor æi Vameæilor ,,Pro Lex’’ la<br />
nivelul Autoritãåii Naåionale a Vãmilor,<br />
Inspectoratului Naåional pentru Evi<strong>de</strong>nåa<br />
Persoanelor æi IPJ Mureæ (www.prolex.ro)<br />
Pentru constituirea unei organizaåii<br />
sindicale, conform art. 2(2) din Legea nr. 54/<br />
2003, este necesar un numãr <strong>de</strong> cel puåin 15<br />
persoane din aceeaæi ramurã sau profesiune,<br />
chiar dacã îæi <strong>de</strong>sfãæoarã activitatea la<br />
angajatori diferiåi.<br />
Statutul sindicatului, spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong><br />
û
statutul Corpului, este conceput æi adoptat <strong>de</strong><br />
mebrii sãi, legea impunând doar o anumitã<br />
structurã nu æi un anumit conåinut. Mijloacele<br />
folosite pentru apãrarea drepturilor sunt<br />
negocierile, procedurile <strong>de</strong> soluåionare a<br />
litigiilor prin mediere, arbitraj sau conciliere,<br />
petiåia, protestul, mitingul, <strong>de</strong>monstraåia<br />
æi greva, potrivit statutelor proprii æi în<br />
condiåiile prevãzute <strong>de</strong> lege cu menåiunea cã<br />
exercitarea dreptului la grevã al poliåistului<br />
a fost restrânsã – toate acestea au în comun<br />
ceva ce lipseæte cu <strong>de</strong>sãvâræire mijloacelor<br />
Corpului – negocierea drepturilor. Pentru<br />
garantarea æi susåinerea acestor mijloace,<br />
legea sindicatelor (Legea nr. 54/2001) a<br />
prevãzut în sarcina angajatorilor obligaåia<br />
<strong>de</strong> a informa reprezentanåii sindicatului<br />
cu privire la toate problemele æi <strong>de</strong>ciziile<br />
privind chestiuni <strong>de</strong> interes profesional,<br />
economic, social, cultural sau sportiv.<br />
Conform dispoziåiilor în materie,<br />
membrilor organizaåiilor sindicale æi<br />
profesionale menåionate le revine obligaåia<br />
plãåii unor cotizaåii lunare, în ve<strong>de</strong>rea<br />
funcåionãrii în bune condiåii a acestor<br />
Funcåii publice <strong>de</strong> conducere<br />
Categoria funcåionarilor publici <strong>de</strong> conducere, conform<br />
Legii nr. 188/1999 cuprin<strong>de</strong> persoanele numite în una<br />
dintre urmãtoarele funcåii publice: director general adjunct,<br />
director æi director adjunct din aparatul ministerelor æi al<br />
celorlalte organe <strong>de</strong> specialitate ale administraåiei publice<br />
centrale; director executiv æi director executiv adjunct ai<br />
serviciilor publice <strong>de</strong>scentralizate ale ministerelor æi ale<br />
altor organe <strong>de</strong> specialitate ale administraåiei publice<br />
centrale, precum æi în cadrul aparatului propriu al<br />
autoritãåilor administraåiei publice locale; æef serviciu æi<br />
æef birou.<br />
entitãåi, care, la solicitarea organizaåiilor<br />
respective, se reåin pe statele <strong>de</strong> platã a<br />
salariilor æi se vireazã în conturile indicate<br />
<strong>de</strong> acestea.<br />
A<strong>de</strong>rarea la una dintre organizaåii este<br />
o opåiune personalã în timp ce achitarea<br />
În perioada 13-15 iulie a.c., la Sinaia a avut<br />
loc prima Conferinåã Naåionalã a Sindicatului<br />
Naåional al Poliåiætilor æi Personalului<br />
Contractual din MAI.<br />
Au prezentat expuneri Heinz Kiefer,<br />
preæedintele EuroCOP (Confe<strong>de</strong>raåia Europeanã<br />
a Sindicatelor din Poliåie), Jan Schonkeren,<br />
preæedintele Sindicatului Poliåiætilor din Belgia,<br />
Peer Withagen, vicepreæedintele Sindicatului<br />
Poliåiætilor din Danemarca, Herman Feiner,<br />
vicepreæedinte æi Bert Van Caelenberg, secretar<br />
general EuroFEDOP (Confe<strong>de</strong>raåia Sindicatelor<br />
Funcåionarilor Publici din UE), Emil Raæev,<br />
preæedintele Sindicatului Poliåiætilor din<br />
Bulgaria, Bogdan Hossu, preæedintele Cartel<br />
Alfa, la care este afiliat SNPPC æi doamna<br />
Norica Nicolai, vicepreæedinte al Comisiei<br />
pentru Apãrare, Ordine Publicã æi Siguranåã<br />
Naåionalã a Senatului.<br />
Au fost invitate conducerile MAI, IGPF, IGP<br />
etc., IGPF rãspunzând invitaåiei prin prezenåa<br />
chestorului Neculai Burnichi.<br />
Între i<strong>de</strong>ile expuse s-au remarcat:<br />
• sindicatul reprezintã barometrul funcåionãrii<br />
û<br />
Incompatibilite vizând funcåiile <strong>de</strong> æef în structurile<br />
MAI/PFR æi æef în organizaåia sindicalã<br />
Având în ve<strong>de</strong>re cã Legea nr.<br />
188/1999 se referã la persoane <strong>de</strong><br />
conducere din corpul funcåionarilor<br />
publici, interzicând ca acestea sã<br />
facã parte din funcåiile <strong>de</strong> conducere<br />
ale sindicatelor, coborând pe scara<br />
ierarhicã pânã la funcåia <strong>de</strong> æef birou,<br />
coroborat cu preve<strong>de</strong>rile art. 4 din<br />
Legea nr.54/2003 privind sindicatele<br />
care preve<strong>de</strong> cã persoanele care<br />
<strong>de</strong>åin funcåii <strong>de</strong> conducere, funcåii<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>mnitate publicã, conform<br />
legii, magistraåii, personalul<br />
militar din aparatul Ministerului<br />
Apãrãrii Naåionale æi Ministerului<br />
Administraåiei æi Internelor,<br />
Ministerului Justiåiei, Serviciului<br />
Român <strong>de</strong> Informaåii, Serviciului <strong>de</strong><br />
Protecåie æi Pazã,<br />
Serviciului <strong>de</strong><br />
Informaåii Externe<br />
æi Serviciului <strong>de</strong><br />
Telecomunicaåii<br />
Speciale, precum<br />
æi din unitãåile<br />
cotizaåiei <strong>de</strong> membru<br />
al organizaåiilor<br />
respective este o<br />
obligaåie <strong>de</strong>curgând<br />
din statut, astfel cã,<br />
la nivelul structurilor<br />
MAI, se fac liste<br />
nominale prin care<br />
persoanele care a<strong>de</strong>rã<br />
la una dintre aceste<br />
asociaåii consimt pe<br />
bazã <strong>de</strong> semnãturã<br />
proprie sã li se reåinã<br />
cotizaåia lunarã.<br />
De menåionat cã un poliåist poate face<br />
parte din CNP æi unul dintre sindicate (nu<br />
existã incompatibilitate), dar nu din douã<br />
sindicate.<br />
Prima Conferinåã Naåionalã a SNPPC<br />
<strong>de</strong>mocraåiei; ele trebuie sã existe în primul rând,<br />
ca sã putem vorbi <strong>de</strong> <strong>de</strong>mocraåie • <strong>de</strong>mocraåia<br />
înseamnã dialog; • nu se poate ca poliåiætii<br />
sã fie excluæi <strong>de</strong> la normele <strong>de</strong> siguranåã æi<br />
sãnãtate, ei trebuie trataåi cel puåin ca ceilalåi<br />
angajaåi din România, sã li se recunoascã æi sã<br />
li se respecte drepturile • EuroCOP va face tot<br />
ce <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> ea pentru ca poliåiætilor din UE<br />
sã li se recunoascã drepturile; primul pas este<br />
<strong>de</strong>militarizarea unor poliåii din UE care au rãmas<br />
în acest tip <strong>de</strong> sistem (Guardia Civil, carabinierii<br />
italieni); • stabilirea unui standard minim<br />
pentru poliåiæti la nivel european; • condiåiile<br />
corecte <strong>de</strong> muncã reprezintã baza pentru o<br />
muncã eficientã; • în <strong>de</strong>cembrie 2005, æeful<br />
sindicatului poliåiei din Slovacia a fost <strong>de</strong>gradat<br />
<strong>de</strong> æeful Poliåiei la dispoziåia ministrului,<br />
urmare unui eveniment sindical organizat<br />
legal. La presiunea internaåionalã a EuroCOP,<br />
în Parlamentul European æi în Consiliu, ministrul<br />
<strong>de</strong> interne slovac æi-a recunoscut greæeala æi<br />
a remediat situaåia; • în România dar æi în<br />
alte state cu <strong>de</strong>mocraåie „proaspãtã” existã<br />
dificultãåi <strong>de</strong> socializare, nu se înåelege nevoia<br />
aflate în subordinea acestora nu pot<br />
constitui organizaåii sindicale rezultã<br />
cã spiritul legilor este în sensul cã<br />
persoanele cu funcåii <strong>de</strong> conducere<br />
(inclusiv din cadrul MAI) pot face<br />
parte din sindicate (<strong>de</strong>æi nu le pot<br />
constitui), dar nu pot avea în acelaæi<br />
timp <strong>de</strong>cât pentru maxim 15 zile<br />
calitatea <strong>de</strong> æef în cadrul structurilor<br />
æi æef în sindicate, timp în care<br />
trebuie sã-æi exprime opåiunea între<br />
cele douã.<br />
De altfel, cum ar putea fi aplicatã<br />
în practicã dispoziåia art. 1 alin.2<br />
din Legea sindicatelor, care preve<strong>de</strong><br />
cã organizaåiile sindicale sunt<br />
in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte faåã <strong>de</strong> autoritãåile<br />
publice, <strong>de</strong> parti<strong>de</strong>le politice æi <strong>de</strong><br />
patronate, atâta timp cât un æef<br />
<strong>de</strong> sindicat (din conducere) este<br />
subordonat în relaåiile <strong>de</strong> serviciu<br />
æefului autoritãåii publice, care îi<br />
întocmeæte, spre exemplu, aprecierea<br />
<strong>de</strong> serviciu sau îi dã dispoziåii!?!<br />
Dreptul <strong>de</strong> asociere sindicalã este<br />
garantat funcåionarilor publici, cu excepåia<br />
celor din categoria înalåilor funcåionari<br />
publici. În situaåia în care funcåionarii<br />
publici <strong>de</strong> conducere sunt aleæi în organele<br />
<strong>de</strong> conducere ale organizaåiilor sindicale,<br />
aceætia au obligaåia ca în termen <strong>de</strong> 15 zile<br />
<strong>de</strong> la alegerea în organele <strong>de</strong> conducere ale<br />
organizaåiilor sindicale sã opteze pentru una<br />
dintre cele douã funcåii. În cazul în care<br />
funcåionarul public <strong>de</strong> conducere opteazã<br />
pentru <strong>de</strong>sfãæurarea activitãåii în funcåia<br />
<strong>de</strong> conducere în organizaåiile sindicale,<br />
raporturile <strong>de</strong> serviciu ale acestuia se<br />
suspendã pe o perioadã egalã cu cea a<br />
mandatului în funcåia <strong>de</strong> conducere din<br />
organizaåia sindicalã.<br />
dialogului social (vezi expresia „ordinul se<br />
executã nu se discutã”); • elementele <strong>de</strong> bazã<br />
pentru sindicate sunt unitatea æi solidaritatea;<br />
• este nevoie <strong>de</strong> formare profesionalã în<br />
domeniul sindical, nu numai ca poliåist; este<br />
necesarã cunoaæterea drepturilor poliåiætilor<br />
pentru cã numai o persoanã în cunoætinåã <strong>de</strong><br />
cauzã poate lupta pentru ele; • Codul Muncii<br />
preve<strong>de</strong> durata programului sãptãmânal <strong>de</strong> 40<br />
ore, putându-se face ore suplimentare cu condiåia<br />
ca media pe trei luni sã nu <strong>de</strong>pãæeascã 48 <strong>de</strong> ore;<br />
• managerii greæesc dacã cred cã sindicatele luptã<br />
numai pentru cei cu funcåii sau gra<strong>de</strong> inferioare,<br />
ele lucreazã la fel <strong>de</strong> mult pentru toatã lumea,<br />
pentru eficientizarea activitãåilor æi rezolvarea<br />
problemelor instituåiei, în general.<br />
În cadrul æedinåei au fost adoptate mai multe<br />
hotãrâri, între care cea privind încredinåarea<br />
administrãrii site-ului SNPPC cãtre o firmã<br />
<strong>de</strong> profil privatã, editarea unui buletin <strong>de</strong><br />
informare <strong>de</strong> minim 4 pagini, gratuit, pentru<br />
membrii <strong>de</strong> sindicat, stabilirea unor drepturi<br />
pentru membrii birourilor teritoriale pentru ca<br />
aceætia sã nu mai cheltuiascã bani din propriul<br />
buzunar pentru în<strong>de</strong>plinirea sarcinilor sindicale,<br />
regulamentele <strong>de</strong> organizare æi funcåionare ale<br />
Biroului Executiv Central æi cele teritoriale ale<br />
SNPPC precum æi înfiinåarea unei fundaåii.<br />
17
Documentar<br />
PAÆAPORT COREEAN - FALS TOTAL<br />
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A FILEI INFORMATIZATE<br />
FILA INFORMATIZATÃ VALABILÃ<br />
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A FOTOGRAFIEI<br />
INTEGRATE<br />
FILA INFORMATIZATÃ CONTRAFÃCUTÃ<br />
VIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A UNEI PORÅIUNI MÃRITE<br />
DE PE FOTOGRAFIA INTEGRATÃ<br />
PORÅIUNE<br />
MÃRITÃ DE PE<br />
FOTOGRAFIA<br />
INTEGRATÃ<br />
VALABILÃ<br />
FOTOGRAFIA<br />
INTEGRATÃ<br />
VALABILÃ<br />
FOTOGRAFIA<br />
INTEGRATÃ<br />
CONTRAFÃCUTÃ<br />
PORÅIUNE<br />
MÃRITÃ DE PE<br />
FOTOGRAFIA<br />
INTEGRATÃ<br />
CONTRAFÃCUTÃ<br />
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A UNEI PORÅIUNI<br />
MÃRITE DE PE FILA INFORMATIZATÃ CARE<br />
EVIDENÅIAZÃ IMAGINEA OPTIC VARIABILÃ (OVI)<br />
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A UNEI PORÅIUNI<br />
MÃRITE DE PE FILA INFORMATIZATÃ<br />
PORÅIUNE<br />
MÃRITÃ DE PE<br />
OVI VALABIL<br />
PORÅIUNE MÃRITÃ<br />
DIN DESENUL DE<br />
FOND VALABIL<br />
PORÅIUNE<br />
MÃRITÃ<br />
DE PE OVI<br />
CONTRAFÃCUT<br />
PORÅIUNE MÃRITÃ<br />
DIN DESENUL<br />
DE FOND<br />
CONTRAFÃCUT<br />
18<br />
û<br />
#
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A UNEI PORÅIUNI<br />
MÃRITE DE PE FILA INFORMATIZATÃ<br />
PORÅIUNE<br />
MÃRITÃ DIN<br />
DESENUL DE<br />
FOND ÆI MODUL<br />
DE TIPÃRIRE A<br />
ÎNSCRISULUI<br />
VALABIL<br />
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A UNEI PORÅIUNI<br />
MÃRITE DE PE COPERTA INTERIOARÃ<br />
PORÅIUNE<br />
MÃRITÃ<br />
VALABILÃ CARE<br />
EVIDENÅIAZÃ<br />
O IMPRIMARE<br />
INTAGLIO ÆI<br />
MICROTEXT<br />
REALIZAT<br />
INTAGLIO<br />
PORÅIUNE<br />
MÃRITÃ DIN<br />
DESENUL<br />
DE FOND ÆI<br />
MODUL DE<br />
TIPÃRIRE A<br />
ÎNSCRISU-<br />
LUI CONTRA-<br />
FÃCUT<br />
PORÅIUNE<br />
MÃRITÃ CONTRA-<br />
FÃCUTÃ CARE<br />
EVIDENÅIAZÃ<br />
O IMPRIMARE<br />
ÎN TIPAR PLAT<br />
ÆI MICROTEXT<br />
REALIZAT<br />
ÎN TIPAR PLAT<br />
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A UNOR PORÅIUNI MÃRITE DE PE COPERTA INTERIOARÃ<br />
DESEN DE<br />
FOND<br />
VALABIL<br />
PICTOGRAMÃ<br />
VALABILÃ<br />
DESEN<br />
DE FOND<br />
CONTRAFÃCUT<br />
PICTOGRAMÃ<br />
CONTRA-<br />
FÃCUTÃ<br />
LINIE DE<br />
MICROTEXT<br />
VALABILÃ<br />
LINIE DE<br />
MICROTEXT<br />
CONTRAFÃCUTÃ<br />
û<br />
19
Documentar<br />
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ ÆI CU RAZE ULTRAVIOLETE A COPERTEI INTERIOARE<br />
COPERTA INTERIOARÃ<br />
VALABILÃ<br />
COPERTA INTERIOARÃ<br />
VALABILÃ<br />
COPERTA INTERIOARÃ<br />
CONTRAFÃCUTÃ<br />
COPERTA INTERIOARÃ<br />
CONTRAFÃCUTÃ<br />
PERFORAÅIE<br />
LASER<br />
VALABILÃ<br />
PERFORAÅIE<br />
CONTRAFÃCUTÃ<br />
REALIZATÃ<br />
MECANIC<br />
DIFERITÃ DE<br />
ORIGINAL<br />
MICROTEXT VALABIL<br />
ÎN NUANÅÃ DE<br />
VERDE FLUORESCENT,<br />
IAR PERFORAÅIA<br />
PAÆAPORTULUI<br />
REACÅIONEAZÃ<br />
LA UV<br />
MICROTEXT CONTRA-<br />
FÃCUT ÎN NUANÅÃ<br />
DE VERDE DIFERIT<br />
FAÅÃ DE ORIGINAL,<br />
IAR PERFORAÅIA<br />
PAÆAPORTULUI NU<br />
REACÅIONEAZÃ LA UV<br />
FOTOGRAFIA<br />
ÎN UMBRÃ A<br />
TITULARULUI<br />
VALABILÃ<br />
FOTOGRAFIA<br />
ÎN UMBRÃ A<br />
TITULARULUI<br />
CONTRAFÃCUTÃ<br />
FOTOGRAFIA<br />
TITULARULUI<br />
VALABILÃ<br />
FOTOGRAFIA<br />
TITULARULUI<br />
CONTRAFÃCUTÃ<br />
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ CU RAZE ULTRAVIOLETE A FILEI INFORMATIZATE<br />
20<br />
VALABILÃ<br />
CONTRAFÃCUTÃ<br />
Pagini realizate<br />
cu sprijinul Serviciului<br />
Criminalistic al IGPF<br />
û<br />
#
Aspecte ale controlului documentelor<br />
autoturismelor înmatriculate în Germania<br />
URMARE DIN<br />
NUMÃRUL TRECUT<br />
Plachetele care indicã verificarea<br />
tehnicã generalã sunt aplicate<br />
<strong>de</strong>asupra plachetelor ætampilate.<br />
Anul în care este necesarã efectuarea<br />
verificãrii este evi<strong>de</strong>nåiat în mijlocul<br />
cercului (douã cifre). Placheta va fi<br />
astfel aplicatã, încât cifra superioarã<br />
sã indice luna în care se va efectua<br />
verificarea. Prin scrierea cifrei „12“<br />
cu un negru mai evi<strong>de</strong>nåiat se poate<br />
citi luna <strong>de</strong> la o distanåã mai mare:<br />
luna este indicatã ca pe un cadran<br />
<strong>de</strong> ceas.<br />
Plachetelor privind verificarea li<br />
se atribuie în fiecare an o culoare<br />
diferitã: 2004 = maro, 2005 = roz,<br />
<strong>2006</strong> = ver<strong>de</strong>, 2007 = portocaliu,<br />
2008 = albastru, 2009 = galben.<br />
Culorile plachetelor se repetã<br />
în urmãtorii ani, <strong>de</strong> fiecare datã în<br />
aceastã ordine.<br />
Numãrul <strong>de</strong> înmatriculare<br />
Numãrul <strong>de</strong> înmatriculare al<br />
unui autoturism înscris în circulaåie<br />
<strong>de</strong>finitiv este compus dintr-un grup<br />
<strong>de</strong> una pânã la 3 litere (care i<strong>de</strong>ntificã<br />
circumscripåia administrativã), urmat<br />
<strong>de</strong> o liniuåã æi apoi <strong>de</strong> un grup <strong>de</strong><br />
una la douã litere æi <strong>de</strong> una la 4 cifre<br />
(Foto 3).<br />
Plachetele ætampilate ori<br />
<strong>de</strong> înmatriculare (Foto 1)<br />
au fost introduse la data <strong>de</strong><br />
01.07.1995 , sunt amplasate<br />
pe plãcuåele din faåã æi spate,<br />
întot<strong>de</strong>auna în partea <strong>de</strong> jos<br />
æi conåin numele serviciului<br />
<strong>de</strong> înmatriculare (aici: oraæul<br />
Düsseldorf), precum æi numele æi stema<br />
multicolorã a landului fe<strong>de</strong>ral (aici:<br />
Nordrhein-Westfalen). Caracteristicile<br />
inscripåionãrii (plasarea, tipul scrisului)<br />
variazã între landuri. Configuraåia <strong>de</strong><br />
principiu este unitarã în întreaga åarã.<br />
Aplicarea plachetei <strong>de</strong> cãtre “Serviciul<br />
<strong>de</strong> înmatriculãri” le conferã acestora<br />
putere oficialã. Invers, însã, dacã se<br />
proce<strong>de</strong>azã la în<strong>de</strong>pãrtarea plachetei<br />
ætampilate, aceasta evi<strong>de</strong>nåiazã radierea<br />
autovehiculului æi implicit anularea<br />
Vechile ætampile sau<br />
plachete <strong>de</strong> înmatriculare<br />
(Foto 2) conåin numele<br />
serviciului <strong>de</strong> înmatriculare<br />
(aici: Lan<strong>de</strong>shauptstadt<br />
München) precum æi<br />
stema ju<strong>de</strong>åului, respectiv<br />
a oraæului (în unele cazuri<br />
cea a landului fe<strong>de</strong>ral). Deoarece nu<br />
Noile<br />
plachete<br />
cu stemã<br />
coloratã<br />
înmatriculãrii. Pentru anumite<br />
autoturisme mici æi remorci,<br />
care sunt scutite <strong>de</strong> obligaåia<br />
<strong>de</strong> a fi înmatriculate, respectiv<br />
asigurate, se folosesc plãcuåe<br />
<strong>de</strong> înmatriculare neætampilate<br />
(neplachetate). De asemenea,<br />
nu poartã plachete plãcuåele<br />
emise în rânduri repetate, aplicate<br />
suplimentar pe autoturisme când<br />
plãcuåele obiænuite sunt mascate (<strong>de</strong><br />
exemplu <strong>de</strong> o încãrcãturã). În rest este<br />
acceptatã conducerea autovehiculelor<br />
a cãror plãcuåe <strong>de</strong> înmatriculare sunt<br />
(încã) neætampilate ori anulate numai pe<br />
cãile cele mai directe înspre ori dinspre<br />
“Serviciul local <strong>de</strong> înmatriculãri”,<br />
în mãsura în care autovehiculul are<br />
acoperire asigurãtoare.<br />
existã obligativitatea <strong>de</strong> schimbare<br />
a plãcuåelor vechi <strong>de</strong> înmatriculare,<br />
acestea vor fi în continuare<br />
valabile, împreunã cu plachetele<br />
<strong>de</strong> înmatriculare folosite æi pânã în<br />
prezent. Aceste plachete se folosesc<br />
æi în prezent, în mãsura în care<br />
nu este posibilã aplicarea noilor<br />
plachete, cu stema coloratã.<br />
Numãrul <strong>de</strong> înmatriculare al<br />
unui autoturism înscris în circulaåie<br />
temporar este compus dintr-un grup<br />
<strong>de</strong> una pânã la 3 litere (i<strong>de</strong>ntificatoare<br />
ale circumscripåiei administrative),<br />
urmate <strong>de</strong> o liniuåã æi apoi dintr-un<br />
grup format din zero urmat <strong>de</strong> una<br />
pânã la 5 cifre (Foto 4) .<br />
- va urma -<br />
Constantin CRISTEA<br />
Cristian GOLEA<br />
û<br />
21
Strãjuitorii celor mai vechi teritorii din<br />
România atestate documentar<br />
Ju<strong>de</strong>åul Constanåa, situat în partea <strong>de</strong><br />
est a åãrii, între Dunãre æi Mare, este cel<br />
<strong>de</strong>-al æaptelea ca mãrime din România,<br />
din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al suprafeåei, cu o<br />
întin<strong>de</strong>re <strong>de</strong> 7.055 kmp, reprezentând<br />
circa 3% din suprafaåa totalã a åãrii, iar cei<br />
747.122 locuitori plaseazã ju<strong>de</strong>åul pe locul<br />
al patrulea, cu o medie <strong>de</strong> 106 locuitori<br />
/ kmp. 73,6% din populaåie locuieæte în<br />
localitãåile urbane.<br />
În ceea ce priveæte structura administrativã<br />
a ju<strong>de</strong>åului, putem aminti cele trei municipii,<br />
Constanåa, Mangalia æi Medgidia, cele nouã<br />
oraæe, 52 comune æi 189 sate.<br />
Oraæul reæedinåã <strong>de</strong> ju<strong>de</strong>å, Constanåa,<br />
este al doilea oraæ ca mãrime, din România,<br />
dupã Bucureæti æi are o populaåie <strong>de</strong> 348.269<br />
locuitori, ceea ce reprezintã 46,65 % din<br />
populaåia totalã a ju<strong>de</strong>åului.<br />
Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re istoric, ju<strong>de</strong>åul<br />
Constanåa aparåine, împreunã cu ju<strong>de</strong>åul<br />
Tulcea, vechii provincii Dobrogea, ce era<br />
situatã pe åãrmul vestic al Pontus Euxinus<br />
(Marea Neagrã). Aæezãrile dobrogene îæi trag<br />
originile încã din timpurile Greciei Antice.<br />
Acestea sunt cele mai vechi aæezãri din<br />
România. Tomisul (Constanåa) a sãrbãtorit,<br />
în 1991, 2500 ani <strong>de</strong> existenåã æi 2250<br />
ani <strong>de</strong> la prima atestare documentarã. De<br />
asemenea, alte oraæe care îæi pun o amprentã<br />
importantã asupra istoriei românilor sunt æi<br />
vechile localitãåi Callatis (astãzi Mangalia),<br />
Histria æi, nu în ultimul rând, Axiopolis<br />
(astãzi Cernavodã).<br />
Dobrogea, pãmânt aflat <strong>de</strong>-a lungul<br />
timpului la intersecåia civilizaåiilor a fãcut<br />
ca oraæul Tomis sã se <strong>de</strong>zvoltate social,<br />
economic æi cultural pe fundalul stabilitãåii<br />
caracteristice începutului perioa<strong>de</strong>i bizantine<br />
æi sã fie un nod <strong>de</strong> comunicaåie important,<br />
care face legãtura între est æi vest. Despre<br />
Oraæul Tomis ne aminteæte, <strong>de</strong> asemenea,<br />
æi marele poet latin Publius Ovidius Naso,<br />
trimis în exil <strong>de</strong> cãtre împãratul roman<br />
Augustus. Reala <strong>de</strong>zvoltarea a oraæului<br />
Constanåa æi a întregului åinut dintre Dunãre<br />
æi Marea Neagrã a început însã dupã 1877,<br />
când România æi-a dobândit in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nåa.<br />
22<br />
Inspectoratul <strong>de</strong> pe litoralul<br />
Mãrii Negre<br />
Dornici <strong>de</strong> a prezenta<br />
unul dintre cele mai<br />
complexe inspectorate din<br />
cadrul Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
Române, cu sectoare <strong>de</strong><br />
tipul I æi II, cu grupuri<br />
<strong>de</strong> nave æi un aeroport,<br />
am ajuns la sediul IJPF<br />
Constanåa, care are clãdirea<br />
în aceeaæi curte cu Direcåia<br />
PF Constanåa æi cu Æcoala <strong>de</strong><br />
Pregãtire a Agenåilor Poliåiei<br />
<strong>de</strong> Frontierã Constanåa.<br />
Aici, dat fiind timpul<br />
scurt pe care îl aveam la<br />
dispoziåie, aria mare <strong>de</strong><br />
acoperire a ju<strong>de</strong>åului æi pregãtirile gaz<strong>de</strong>lor<br />
pentru æedinåa <strong>de</strong> evaluare pe semestrul<br />
I am început sã planificãm în grabã,<br />
împreunã cu comisarul-æef <strong>de</strong> poliåie Ionel<br />
Truæan, adjunctul æefului inspectoratului<br />
æi comisarul Laurenåiu Costache, æeful<br />
Compartimentului Supravegherea Traficului<br />
Maritim æi Combaterea Infracåionalitãåii pe<br />
Mare, pe zile, vizitarea tuturor sectoarelor din<br />
subordine, inclusiv participarea la o misiune<br />
ce presupunea survolarea unei anumite zone<br />
cu elicopterul Unitãåii Speciale <strong>de</strong> Aviaåie din<br />
cadrul MAI, care executa misiuni cu Poliåia<br />
<strong>de</strong> Frontierã Constãnåeanã.<br />
Un sector cu rezonanåã istoricã<br />
Dupã ce am parcurs în grabã cei<br />
aproximativ 60 km care <strong>de</strong>spart Negru Vodã<br />
<strong>de</strong> inspectorat am ajuns la sediul sectorului<br />
din localitate. Sediul SPF Negru Vodã este în<br />
oraæul cu acelaæi nume, situat în partea <strong>de</strong> sud<br />
a ju<strong>de</strong>åului, la doar æase km <strong>de</strong> frontiera cu<br />
Bulgaria, având în partea <strong>de</strong> nord municipiul<br />
Medgidia æi în est municipiul Mangalia, la<br />
32 <strong>de</strong> km.<br />
La sediul acestuia am fost întâmpinaåi <strong>de</strong><br />
adjunctul æefului <strong>de</strong> structurã, comisarul-æef<br />
Petriæor Mirea, æeful sectorului fiind plecat<br />
la o æedinåã. Subunitatea are în componenåã<br />
Punctul <strong>de</strong> Trecere a Frontierei Rutier æi<br />
Feroviar Negru Vodã ce a luat fiinåã la 1<br />
iulie 2000, prin unirea Detaæamentului <strong>de</strong><br />
Grãniceri cu Punctul Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
Negru Vodã.<br />
Serviciul se <strong>de</strong>sfãæoarã în ture <strong>de</strong> 12 cu<br />
24 h, 12 cu 48 h, turele fiind stabilite <strong>de</strong><br />
æeful <strong>de</strong> turã æi pentru punct. Încadrarea este<br />
<strong>de</strong> 99%, iar ca dotare sectorul dispune <strong>de</strong><br />
o autospecialã cu termoviziune, 3 ATV-uri,<br />
un Nissan, un ARO æi o Dacie, precum æi<br />
2 Volkswagen Transporter folosite în post<br />
control pe æosea sau pentru transportul<br />
lucrãtorilor la punct. Deæi dotarea este<br />
oarecum mulåumitoare ar mai fi nevoie <strong>de</strong><br />
încã o autospecialã pentru acoperirea totalã<br />
a zonei <strong>de</strong> frontierã.<br />
Una din impresiile rezultate în urma<br />
discuåiei cu comisarul-æef Petriæor Mirea<br />
a fost aceea cã zona <strong>de</strong> responsabilitate<br />
este una activã, în care au fost înregistrate<br />
în primele æase<br />
luni ale acestui<br />
an nouã treceri<br />
frauduloase ale<br />
frontierei <strong>de</strong><br />
stat, douã cazuri<br />
<strong>de</strong> tentativã <strong>de</strong><br />
trecere ilegalã æi<br />
10 încãlcãri ale<br />
regimului juridic<br />
al frontierei<br />
<strong>de</strong> stat. De<br />
asemenea, au fost<br />
înregistrate trei<br />
lucrãri penale,<br />
<strong>de</strong>scoperite 108<br />
cartuæe <strong>de</strong> 9 mm,<br />
confiscate bunuri<br />
în valoare <strong>de</strong> 2.727.790 RON, <strong>de</strong>scoperite<br />
12 persoane care au comis infracåiuni cu<br />
documente <strong>de</strong> cãlãtorie æi <strong>de</strong> transport æi 16<br />
kg <strong>de</strong> cocainã.<br />
Chiar în momentul în care ajunsesem<br />
la sediul sectorului se reconstituia un caz<br />
în care un cetãåean turc a trecut fraudulos<br />
frontiera <strong>de</strong> la bulgari la noi. Acesta figura<br />
în consemn cu NPI æi a consi<strong>de</strong>rat cã poate<br />
sã treacã frontiera. A fost reåinut <strong>de</strong> cãtre<br />
agentul Cosmin Istrate, pe când se înapoia<br />
din serviciu.<br />
De asemenea, un alt caz a fost cel din 14<br />
aprilie a.c., când un grup <strong>de</strong> patru persoane,<br />
<strong>de</strong> origine somalezã, a trecut fraudulos din R.<br />
Bulgarã încercând sã migreze spre Occi<strong>de</strong>nt.<br />
De serviciu pe autospeciala cu termoviziune<br />
se aflau agentul-æef adjunct Karoly Myhaly æi<br />
agentul Metin Cogeacai. Aceætia i-au <strong>de</strong>pistat<br />
û
pe cei patru æi au anunåat dispeceratul,<br />
continuând urmãrirea prin monitor æi dirijând<br />
echipele <strong>de</strong> intervenåie pânã la capturarea<br />
acestora.<br />
Dupã ce am vizitat sediul sectorului am<br />
plecat cãtre PPF Negru Vodã. Æeful <strong>de</strong> grupã,<br />
agentul-æef Iulian Preda, ne-a prezentat æi un<br />
scurt istoric al punctului. Acesta funcåioneazã<br />
din 1894, când a fost <strong>de</strong>schis ca Punct Vamal.<br />
În 1912 s-a constituit Comisariatul <strong>de</strong> Poliåie<br />
iar un an mai târziu a fost închis datoritã<br />
anexãrii la România a celor trei ju<strong>de</strong>åe din<br />
sudul Dobrogei. S-a re<strong>de</strong>schis în 1940, în<br />
subordinea Ministerului <strong>de</strong> Interne.<br />
În prezent, la nivelul punctului nu<br />
funcåioneazã un ghiæeu unic, iar pe fiecare<br />
sens existã câte douã benzi <strong>de</strong> circulaåie, iar<br />
pe cel <strong>de</strong> intrare mai este o arterã <strong>de</strong>stinatã<br />
mijloacelor <strong>de</strong> marfã. Traficul este scãzut în<br />
cursul sãptãmânii. În schimb, în week-end,<br />
sunt în medie 100 camioane <strong>de</strong> marfã æi 50<br />
<strong>de</strong> autoturisme, cu 200-250 <strong>de</strong> persoane în 24<br />
<strong>de</strong> ore. Unul dintre cazurile mai importante<br />
realizate în ultima perioadã este cel în care<br />
agentul-æef adjunct Octavian Cozma a<br />
<strong>de</strong>scoperit, în ziua <strong>de</strong> 8 mai a.c., sub volanul<br />
æi scaunul unui tir peste 3 kg <strong>de</strong> aur.<br />
Deæi existã æi un punct feroviar, dupã<br />
1989, odatã cu recesiunea economicã a<br />
åãrilor fost comuniste, schimbul comercial<br />
<strong>de</strong> mãrfuri s-a redus pânã la dispariåie, iar în<br />
prezent au rãmas doar trei trenuri <strong>de</strong> marfã<br />
pe sãptãmânã. În ceea ce priveæte garniturile<br />
cu persoane acestea sunt foarte rare æi numai<br />
în sezonul estival.<br />
Ne-am luat rãmas bun pentru a pleca spre<br />
urmãtorul sector, cel al Grupului <strong>de</strong> Nave<br />
Mangalia, nu înainte <strong>de</strong> a surprin<strong>de</strong> pe drum,<br />
în zona <strong>de</strong> competenåã a sectorului Negru<br />
Vodã, pe DN 368 un post <strong>de</strong> control format<br />
din agenåii Vasile Paraæneag, Romeo Gãnescu<br />
æi Alexandra Æerbãnescu.<br />
Grupul <strong>de</strong> Nave Mangalia<br />
La sediul urmãtoarei <strong>de</strong>stinaåii am stat<br />
<strong>de</strong> vorbã cu æeful structurii, subcomisarul<br />
Argentin Oleæ æi cu comandantul navei<br />
maritime <strong>de</strong> patrulare 1103, subcomisarul<br />
Adrian Botescu.<br />
Sediul se aflã într-o clãdire foarte veche<br />
din Portul Mangalia, ce necesitã reparaåii<br />
capitale, dar din ultimele informaåii avute <strong>de</strong><br />
cei <strong>de</strong> acolo se pare cã se va construi un nou<br />
sediu în imediata vecinãtate a acestuia.<br />
Grupul <strong>de</strong> Nave Mangalia are în<br />
subordine componenta navalã, PPF Vama<br />
Veche æi PPF Mangalia Portuar, iar ca<br />
zonã <strong>de</strong> responsabilitate 55 km <strong>de</strong> frontierã<br />
maritimã æi 17 km <strong>de</strong> frontierã <strong>de</strong> uscat cu<br />
R. Bulgaria.<br />
La nivelul PPF Mangalia activitatea se<br />
concretizeazã în asigurarea controlului <strong>de</strong><br />
û<br />
intrare/ieæire în /din åarã a navelor româneæti<br />
sau strãine care tranziteazã portul. De la<br />
începutul anului s-a înregistrat un trafic<br />
<strong>de</strong> 114 mijloace <strong>de</strong> transport, cu 1534<br />
<strong>de</strong> persoane, la nivelul situaåiei operative<br />
înregistrându-se 11 contravenåii.<br />
În ceea ce priveæte Componenta Maritimã,<br />
aceasta se compune din nava P157, recent<br />
adusã din Germania, care executã misiuni în<br />
zona <strong>de</strong> competenåã a IJPF Constanåa pânã<br />
la 70 <strong>de</strong> mile în larg, fiind coordonatã <strong>de</strong><br />
Serviciul Supravegherea Traficului Maritim<br />
din cadrul IJPF. De asemenea, mai dispune<br />
<strong>de</strong> trei ve<strong>de</strong>te maritime, trei æalupe <strong>de</strong><br />
supraveghere portuarã tip RODMAN, trei<br />
æalupe <strong>de</strong> abordaj æi control tip RIB æi un<br />
peridoc. Pe uscat se folosesc trei ATV-uri,<br />
un Nissan, douã Volkswagen Transporter æi<br />
o termoviziune, Grupul <strong>de</strong> Nave Mangalia<br />
dispunând æi <strong>de</strong> trei câini <strong>de</strong> serviciu antrenaåi<br />
pentru <strong>de</strong>pistarea drogurilor.<br />
Misiunea ambarcaåiilor se întocmeæte<br />
<strong>de</strong> adjunctul Grupului. Astfel, pe harta <strong>de</strong><br />
navigaåie se întocmeæte un maræ<br />
preliminar, ceea ce presupune<br />
un itinerariu <strong>de</strong> <strong>de</strong>plasare, care<br />
nu este „bãtut în cuie” <strong>de</strong>oarece<br />
în traficul maritim mereu apare o<br />
ambarcaåiune care trebuie ocolitã,<br />
date referitoare la comunicaåiile<br />
radio sau modalitãåi <strong>de</strong> informare<br />
a IJPF-ului. La bordul navei P157<br />
serviciul se <strong>de</strong>sfãæoarã 48 <strong>de</strong> ore<br />
cu liberele aferente, 4, 5 sau 6<br />
zile, în funcåie <strong>de</strong> necesitãåi. La<br />
bordul acesteia existã întot<strong>de</strong>auna<br />
un ofiåer <strong>de</strong> gardã (agent). Pe<br />
celelalte ambarcaåiuni serviciul se<br />
<strong>de</strong>sfãæoarã 24 <strong>de</strong> ore cu 72.<br />
Chiar în acea zi a reportajului,<br />
se executase o misiune <strong>de</strong> patrulare, cu<br />
P157, pânã la capul Tuzla (8 mile marine),<br />
dar din cauza vremii æi a valurilor foarte<br />
mari misiunea a trebuit abandonatã întrucât<br />
echipajul æi nava erau în pericol. În plus,<br />
era evi<strong>de</strong>nt - dacã o astfel <strong>de</strong> navã nu putea<br />
naviga înseamnã cã alte nave mai mici nu<br />
aveau nici o æansã.<br />
Profitând <strong>de</strong> prezenåa comandantului<br />
navei respective, l-am rugat sã ne facã o<br />
<strong>de</strong>scriere a echipajului æi a activitãåilor pe care<br />
le <strong>de</strong>sfãæoarã aceætia la bordul navei. Astfel,<br />
am putut afla cã din cele 22 <strong>de</strong> persoane<br />
cât numãrã<br />
tot echipajul<br />
sunt încadrate<br />
21. Fiecare<br />
membru are<br />
activitãåile æi<br />
sarcinile foarte<br />
bine stabilite,<br />
iar nava<br />
poate executa<br />
misiuni cu un<br />
minim necesar<br />
<strong>de</strong> 16 oameni<br />
la bord.<br />
Comandantul este cel care coordoneazã,<br />
urmat <strong>de</strong> un ofiåer secund æi un æef <strong>de</strong> echipaj.<br />
De remarcat cã nava are æi un administrator,<br />
care este æi bucãtar.<br />
Æeful GN Mangalia ne-a prezentat situaåia<br />
operativã, astfel cã am putut afla cã <strong>de</strong> la<br />
începutul anului au fost înregistrate 22 <strong>de</strong><br />
infracåiuni (7 trafic <strong>de</strong> persoane, 6 treceri<br />
ilegale ale frontierei, braconaj, trafic <strong>de</strong><br />
substanåe interzise, proxenetism etc.) precum<br />
æi 86 <strong>de</strong> contravenåii. Un caz mai semnificativ<br />
a fost cel în care, graåie informaåiilor obåinute,<br />
s-a <strong>de</strong>scoperit o victimã a traficului <strong>de</strong> fiinåe<br />
umane ce fusese dusã în Spania sub pretextul<br />
gãsirii unui loc <strong>de</strong> muncã æi obligatã acolo<br />
sã întreåinã relaåii sexuale. Un alt caz a fost<br />
<strong>de</strong>scoperirea, în data <strong>de</strong> 9 februarie a.c. a 260<br />
<strong>de</strong> grame bijuterii <strong>de</strong> aur, iar în 22 februarie<br />
a.c. a altor 200 <strong>de</strong> grame în PPF Vama Veche.<br />
În cursul primelor æase luni ale anului, la<br />
nivelul GN Mangalia au fost <strong>de</strong>scoperite nu<br />
mai puåin <strong>de</strong> 5,135 kg droguri.<br />
Însoåiåi <strong>de</strong> æeful GN, am plecat spre PPF<br />
Vama Veche, un<strong>de</strong> æeful <strong>de</strong> turã, comisarul<br />
Manolache Nicolae, supraveghea activitatea<br />
lucrãtorilor. Acolo am aflat cã traficul a crescut<br />
în perioada sezonului cu 150% la mijloacele <strong>de</strong><br />
transport româneæti prezente la ieæirea din åarã,<br />
iar la cele strãine s-a dublat. De la începutul<br />
anului au tranzitat prin punct 25.334 mijloace<br />
<strong>de</strong> transport, cu 137.7590 cãlãtori. Serviciul se<br />
<strong>de</strong>sfãæoarã în ture <strong>de</strong> 12 cu 24 h 12 cu 48 h, iar<br />
numãrul lucrãtorilor este suplimentat datoritã<br />
volumului mare <strong>de</strong> cãlãtori.<br />
Ne-am luat rãmas bun <strong>de</strong> la gaz<strong>de</strong>le<br />
noastre æi, puåin obosiåi datoritã zilei pline,<br />
ne-am întors înapoi în Constanåa, <strong>de</strong> un<strong>de</strong><br />
aveam a doua zi sã plecãm cãtre SPF<br />
Ostrov.<br />
Un sector în care puåini æi-ar<br />
dori sã locuiascã<br />
Lãsând în urmã zona litoralului ne-am<br />
îndreptat spre sectoarele mai în<strong>de</strong>pãrtate,<br />
adicã SPF Bãneasa æi SPF Ostrov, dispuse<br />
în una dintre zonele cele mai sãrace ale<br />
României, cu garduri din piatrã æi drumuri<br />
pline <strong>de</strong> praf. De altfel, strãbãtând zona<br />
prin frontierã, ai senzaåia cã te afli într-o<br />
imensã stepã. Însã, din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re<br />
operativ, zona dintre Vama Veche æi<br />
Ostrov a fost dintot<strong>de</strong>auna activã. În drum<br />
spre <strong>de</strong>stinaåie, în localitatea Ion Corvin, în<br />
zona <strong>de</strong> responsabilitate a SPF Bãneasa, i-<br />
am întâlnit pe agenåii Dãnuå Trandafir, Nelu<br />
Cloæcã, Mihai Sivriu æi Ana-Maria Zisu.<br />
La sediul SPF Bãneasa, cândva batalion<br />
<strong>de</strong> grãniceri, æeful <strong>de</strong> sector, subcomisarul<br />
Corneliu Chelu æi ofiåerul responsabil<br />
SCTFS, subcomisarul Cosmin Gafincu, neau<br />
pus la dispoziåie datele <strong>de</strong> interes mai<br />
23
importante <strong>de</strong>spre acest sector.<br />
SPF Bãneasa, <strong>de</strong>æi unul <strong>de</strong> tip doi (fãrã<br />
puncte <strong>de</strong> trecere a frontierei în subordine)<br />
se aflã pe direcåia principalã <strong>de</strong> supraveghere<br />
a IJPF Constanåa. Are în zona <strong>de</strong> competenåã<br />
æapte comune, cu 20 <strong>de</strong> sate arondate. Aici,<br />
majoritatea populaåiei lucreazã în agriculturã<br />
æi este foarte sãracã, iar acest aspect îæi pune<br />
amprenta æi asupra nivelului educaåiei.<br />
Majoritatea preferã sã aibã „în palmares”, în<br />
cel mai fericit caz, opt clase.<br />
Forma <strong>de</strong> relief care predominã este<br />
Podiæul Oltinei, cu înãlåimi <strong>de</strong> pânã la<br />
170 m, care dominã zona <strong>de</strong> competenåã<br />
æi este strãbãtut <strong>de</strong> Valea Canaraua Feåii,<br />
Valea Åapului æi Valea Dobromirului. O<br />
altã caracteristicã este faptul cã terenul<br />
este acoperit cu multe pãduri, nu are ape<br />
curgãtoare ci doar câteva lacuri. Verile<br />
excesiv <strong>de</strong> cal<strong>de</strong> æi cu vânturi puternice sunt<br />
completate <strong>de</strong> iernile geroase æi cu viscole,<br />
cãile <strong>de</strong> comunicaåii <strong>de</strong>venind impracticabile<br />
<strong>de</strong> foarte multe ori.<br />
Situaåia operativã <strong>de</strong> aici ne-a fost<br />
prezentatã <strong>de</strong> la începutul anului 2005 æi<br />
pânã în prezent. Astfel, în aceastã perioadã,<br />
au fost <strong>de</strong>scoperite æapte treceri ilegale, cu 11<br />
persoane, douã tentative cu nouã persoane,<br />
trei infracåiuni pe linia combaterii traficului<br />
<strong>de</strong> persoane, un caz <strong>de</strong> contrabandã, 25<br />
<strong>de</strong> infracåiuni cu 53 <strong>de</strong> persoane implicate<br />
în braconajul piscicol, 14 încãlcãri ale<br />
acordurilor bilaterale încheiate cu R. Bulgarã,<br />
25 <strong>de</strong> infracåiuni date în competenåa altor<br />
organe æi aplicate 256 <strong>de</strong> contravenåii.<br />
Datoritã noilor reglementãri privind<br />
condiåiile <strong>de</strong> acce<strong>de</strong>re în rândul personalului<br />
PFR unii poliåiæti æi-au luat rãmas bun <strong>de</strong> la<br />
Poliåia <strong>de</strong> Frontierã, neavând terminate<br />
studiile liceale. Amintim aici pe sergentul<br />
Costel Chiriåã, care æi-a încetat raporturile<br />
<strong>de</strong> muncã cu MAI. Nu a reuæit sã-æi termine<br />
studiile din cauza posibilitãåilor financiare æi<br />
a distanåei foarte mari pânã la Constanåa, cum<br />
ne-a relatat æeful sectorului. Cât a lucrat la<br />
Poliåia <strong>de</strong> frontierã s-a remarcat ca un poliåist<br />
care a participat la reåinerea a 11 grupuri <strong>de</strong><br />
migranåi, ultimul caz fiind anul trecut când,<br />
întorcându-se <strong>de</strong> la serviciu, a reåinut singur,<br />
iar apoi cu ajutorul populaåiei din zonã, patru<br />
migranåi din Liberia æi Nigeria, pânã la sosirea<br />
echipelor <strong>de</strong> intervenåie.<br />
Un alt caz este cel <strong>de</strong>scoperit <strong>de</strong> agentul<br />
Mihai Coliæ în ziua <strong>de</strong> 29 mai a.c., când<br />
a <strong>de</strong>scoperit trei persoane ce trecuserã<br />
fraudulos în åara vecinã dupã care s-au întors,<br />
tot fraudulos, în România. Aceætia s-au fãcut<br />
vinovaåi <strong>de</strong> încãlcarea preve<strong>de</strong>rilor OUG<br />
105/2001 æi li s-a întocmit dosar penal.<br />
Tot <strong>de</strong> la æeful sectorului am aflat cã<br />
poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au fost implicaåi æi în<br />
alte activitãåi <strong>de</strong>cât cele <strong>de</strong> supraveghere a<br />
frontierei. Astfel, în luna aprilie, colegii din<br />
cadrul SPF Bãneasa au participat la izolarea<br />
focarelor <strong>de</strong><br />
gripã aviarã,<br />
pentru aceasta<br />
<strong>de</strong>sfãæurând<br />
187 <strong>de</strong> misiuni,<br />
cu 50 %<br />
din efective.<br />
Aceætia au<br />
organizat filtre<br />
la intrãrile în<br />
l o c a l i t ã å i l e<br />
afectate <strong>de</strong><br />
virus, Deleni,<br />
24<br />
Ion Corvin<br />
æi Vlahii. În<br />
perioada respectivã<br />
s-a lucrat în 3 ture, pentru a se putea<br />
face faåã cu întreg personalul unei astfel <strong>de</strong><br />
încercãri. De asemenea, Sfânta Sãrbãtoare<br />
a Paætelui i-a gãsit pe poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />
pe digurile <strong>de</strong> protecåie. Aici au participat<br />
la stoparea efectelor inundaåiilor, ajutând la<br />
evacuarea populaåiei æi a bunurilor. Pentru<br />
toate acestea au mai fost efectuate alte 130<br />
<strong>de</strong> misiuni.<br />
Executarea supravegherii frontierei se<br />
face <strong>de</strong> cãtre personal în ture <strong>de</strong> serviciu. Nu<br />
dispun <strong>de</strong> o autospecialã cu termoviziune,<br />
astfel cã doar atunci când sunt informaåii este<br />
adusã cea <strong>de</strong> la IJPF. Datoritã specificului<br />
zonei, nici nu se preteazã o astfel <strong>de</strong> achiziåie.<br />
Grupurile <strong>de</strong> migranåi trec în special într-o<br />
anumitã perioadã a anului, <strong>de</strong>terminatã <strong>de</strong><br />
vreme sau <strong>de</strong> alåi factori.<br />
Fâæia aratã, un aliat<br />
împotriva migranåilor<br />
La nivelul sectorului se face æi se va<br />
face în continuare controlul fâæiei arate,<br />
<strong>de</strong>oarece acesta este un mod foarte eficient<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>scoperire a infracåiunilor. În fiecare<br />
zi sunt 3-4 agenåi care o verificã, iar trei<br />
primãrii se ocupã <strong>de</strong> întreåinerea ei - Deleni,<br />
Dobromir æi Bãneasa.<br />
Problemele <strong>de</strong> la nivelul sectorului sunt<br />
cele legate <strong>de</strong> tehnica <strong>de</strong> calcul (existã un<br />
singur calculator) æi <strong>de</strong> biroticã. Doar o funcåie<br />
<strong>de</strong> ofiåer neîncadratã face ca încadrarea sã nu<br />
fie <strong>de</strong> 100%. Cu toate acestea, 10 lucrãtori<br />
au fost <strong>de</strong>legaåi la alte structuri, iar 13 sunt<br />
la cursuri. În zona <strong>de</strong> responsabilitate, pânã<br />
nu <strong>de</strong>mult, locuiau majoritatea poliåiætilor<br />
<strong>de</strong> frontierã. Însã, odatã cu noile încadrãri,<br />
a fãcut ca procentajul celor care locuiesc în<br />
zonã sã fie 20%. Din aceastã cauzã locuinåa<br />
æi transportul constituie reale probleme.<br />
Odatã cu încadrarea funcåiilor în zonã au<br />
crescut chiriile, iar unele cadre care nu<br />
posedã locuinåã sunt nevoite sã plãteascã<br />
douã gaz<strong>de</strong>, întrucât familiile lor locuiesc<br />
în alte localitãåi.<br />
În cadrul sectorului existã trei cazãrmi<br />
<strong>de</strong>zafectate, care sunt date în grija lucrãtorilor<br />
ce locuiesc în apropierea lor. Cu toate cã au<br />
existat instituåii care au dorit sã le cumpere,<br />
din cauza birocraåiei nu a fost posibilã<br />
vânzarea lor.<br />
Dintre noii angajaåi, cei mai mulåi sunt cu<br />
studii superioare - 80%, iar dintre aceætia trei<br />
agenåi sunt <strong>de</strong>ja la a doua facultate. Aceætia<br />
au un fond foarte mare <strong>de</strong> cunoætinåe <strong>de</strong><br />
acumulat (cele 2 module), ceea ce face<br />
ca perioada <strong>de</strong> acomodare sã fie <strong>de</strong>stul <strong>de</strong><br />
mare. Mai existã æi problema cu armamentul,<br />
<strong>de</strong>oarece aceætia nu au cunoætinåele necesare<br />
manipulãrii lui. Dintre toåi noii angajaåi doar<br />
un singur agent a satisfãcut stagiul militar.<br />
Asigurãri medicale<br />
plãtite <strong>de</strong>geaba<br />
În urmã cu ceva ani trãgeam un semnal<br />
<strong>de</strong> alarmã legat <strong>de</strong> problemele <strong>de</strong> naturã<br />
medicalã întrucât nu exista medic <strong>de</strong> familie<br />
æi nici nu li se oferea posibilitatea poliåiætilor<br />
<strong>de</strong> frontierã sã se înscrie la un alt medic din<br />
localitatea Bãneasa. Prin urmare, nu prea<br />
aveau alte variante <strong>de</strong> ales <strong>de</strong>cât ori sã<br />
meargã pânã la Constanåa sau sã plãteascã<br />
un medic în localitatea Bãneasa. Æi în prezent<br />
aceste lucruri au rãmas neschimbate. Astfel,<br />
un poliåist <strong>de</strong> frontierã bolnav, care are nevoie<br />
<strong>de</strong> o consultaåie sau o reåetã medicalã,<br />
trebuie sã se <strong>de</strong>plaseze 60 km. Cum însã<br />
atunci când eæti bolnav nu poåi æi nici nu ai<br />
dispoziåia necesarã unei „excursii” <strong>de</strong> peste<br />
120 km preferi sã plãteæti medicul pentru<br />
consultaåie æi sã-åi cumperi medicamentele<br />
cu bani, ca orice neasigurat. Æi <strong>de</strong>sigur cã<br />
fiecare cotizeazã la bugetul asigurãrilor <strong>de</strong> stat,<br />
o visterie care se pare cã este fãrã fund sau mai<br />
bine spus are gãuri prin care se varsã, probabil,<br />
direct în buzunarele unora care ar trebui sã se<br />
ocupe <strong>de</strong> rezolvarea aspectelor semnalate <strong>de</strong><br />
noi ca fiind în neregulã în mai multe rânduri æi<br />
în mai multe zone. Altfel, nu se explicã totalul<br />
<strong>de</strong>zinteres, din partea acestora.<br />
O altã problemã este cea care se referã la<br />
ofiåerii care nu au studii superioare finalizate.<br />
Aceætia trebuie ca pânã în 2007 ori sã le<br />
finalizeze cu diplomã <strong>de</strong> licenåã ori sã îæi<br />
înceteze raporturile <strong>de</strong> serviciu. În aceastã<br />
situaåie se aflã patru dintre colegii noætri<br />
care lucreazã <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> zile aici. Deæi nu<br />
au terminat studiile, aceætia sunt ofiåeri <strong>de</strong><br />
carierã cu liceu militar æi æcoalã <strong>de</strong> ofiåeri.<br />
Sunt a<strong>de</strong>vãraåi profesioniæti în supravegherea<br />
frontierei æi stãpânesc în întregime situaåia<br />
infracåionalã din zonã. Pentru a-æi termina<br />
studiile aceætia fie nu au fost dispuæi fie nu<br />
au avut bani necesari pentru continuarea<br />
studiilor întrucât au familii <strong>de</strong> întreåinut, au<br />
copii la æcoalã – prioritãåi care sunt mult mai<br />
importante pentru ei, dupã cum ne-a <strong>de</strong>clarat<br />
unul dintre aceætia.<br />
Am încheiat vizita pe aceste meleaguri<br />
cu o oarecare tristeåe în suflet, gândindu-ne<br />
la situaåia colegilor care, <strong>de</strong>æi provin din<br />
familii în care solda lor constituie singura<br />
sursã <strong>de</strong> venit a familiei sunt nevoiåi sã-æi ia<br />
„la reve<strong>de</strong>re” <strong>de</strong> la Poliåia <strong>de</strong> Frontierã, cu<br />
gândul la un viitor incert æi foarte sumbru.<br />
Poate cã, totuæi, cineva le va acorda o altã<br />
æansã unor oameni care s-au <strong>de</strong>dicat trup æi<br />
suflet o bunã perioadã <strong>de</strong> timp instituåiei cu<br />
atribuåii la hotarele åãrii.<br />
Cel mai vestic sector<br />
al inspectoratului<br />
În vestul ju<strong>de</strong>åului Constanåa, la<br />
aproximativ 120 km <strong>de</strong> litoralul Mãrii Negre,<br />
având o competenåã <strong>de</strong> aproape 40 Km pe<br />
frontiera cu R.Bulgaria se aflã sediul SPF<br />
Ostrov. Sediul sectorului se situeazã la 9 km<br />
vest <strong>de</strong> comuna Ostrov, pe DN 3, exact în<br />
locul în care Dunãrea intrã în întregime pe<br />
teritoriul åãrii noastre, acolo un<strong>de</strong> se trece cu<br />
bacul spre Cãlãraæi, municipiu situat la doar<br />
û
15 km distanåã. Aici, în podiæul Dobrogei,<br />
cotele înãlåimilor nu <strong>de</strong>pãæesc 200 m iar<br />
vegetaåia bogatã este formatã din arbori æi<br />
arbuæti, terenuri agricole, viile æi livezile fiind<br />
predominante.<br />
Din discuåiile purtate cu æeful <strong>de</strong> sector,<br />
comisarul Vasile Basarab, care ne-a aæteptat<br />
la sediul sectorului æi ne-a invitat în biroul<br />
sãu pentru a ne prezenta activitãåile <strong>de</strong>rulate<br />
la nivelul structurii, am putut afla mai<br />
multe lucruri. Sectorul este unul <strong>de</strong> tip I, în<br />
componenåã regãsinduse<br />
æi PPF Ostrov,<br />
punct cu specific<br />
rutier. Personalul este<br />
încadrat în proporåie <strong>de</strong><br />
100%, iar majoritatea<br />
locuieæte în apropiere<br />
sau în municipiul<br />
Cãlãraæi.<br />
De la începutul<br />
anului 2005 au fost<br />
înregistrate 6 treceri<br />
ilegale, 4 cazuri<br />
<strong>de</strong> furt, 6 cazuri <strong>de</strong><br />
conducere fãrã permis,<br />
2 cazuri <strong>de</strong> trafic <strong>de</strong> persoane, 9 <strong>de</strong> braconaj<br />
piscicol æi câte un caz <strong>de</strong> prostituåie, valutã<br />
falsã, transport fãrã licenåã, fals, uz <strong>de</strong><br />
fals æi contrabandã. De asemenea, au fost<br />
înregistrate 524 <strong>de</strong> contravenåii.<br />
Unul din cele mai importante cazuri a<br />
fost instrumentat <strong>de</strong> cãtre comisarul Vasile<br />
Basarab æi Constantin Ionicã, când în 18<br />
aprilie a.c. au <strong>de</strong>schis un dosar penal privind<br />
traficul <strong>de</strong> persoane din zona <strong>de</strong> competenåã,<br />
dosar care a fost înaintat la DIICOT Constanåa.<br />
De asemenea, în luna octombrie 2005, într-o<br />
acåiune coordonatã <strong>de</strong> inspectorul principal<br />
Ion Bancu æi subinspectorul Cãtãlin Magina,<br />
în cooperare cu poliåia economicã Constanåa,<br />
s-au <strong>de</strong>scoperit 630 grame <strong>de</strong> aur æi tricouri<br />
contrafãcute în valoare <strong>de</strong> 17.360 euro.<br />
Cooperarea la nivelul sectorului cu toate<br />
instituåiile din zonã este foarte bunã. Se<br />
executã misiuni în cooperare cu administraåia<br />
localã, poliåia, inclusiv cu colegii bulgari, cu<br />
care se întâlnesc conform planului sau ori <strong>de</strong><br />
câte ori este nevoie.<br />
Æi în zona Ostrovului, la inundaåii, s-a<br />
acåionat timp <strong>de</strong> 20 <strong>de</strong> zile cu 20 <strong>de</strong> poliåiæti<br />
<strong>de</strong> frontierã pentru înãlåarea unui dig <strong>de</strong><br />
protecåie. Pentru combaterea gripei aviare,<br />
<strong>de</strong> asemenea, s-a acåionat cu 14 poliåiæti.<br />
Majoritatea noilor angajaåi a terminat<br />
facultatea în diferite domenii <strong>de</strong> activitate:<br />
contabilitate, ætiinåe juridice, educaåie fizicã<br />
sau institutul <strong>de</strong> marinã. Aceæti colegi îæi<br />
executã serviciul pânã pe 4 ianuarie, când<br />
vor începe al doilea modul <strong>de</strong> pregãtire la<br />
Constanåa.<br />
În ce priveæte dificultãåile întâmpinate,<br />
sectorul ar avea nevoie <strong>de</strong> mijloace <strong>de</strong><br />
comunicaåie æi <strong>de</strong> transmitere operativã a<br />
datelor.<br />
û<br />
Însoåiåi <strong>de</strong> adjunctul æefului<br />
<strong>de</strong> sector - comisarul Gheorghe<br />
Zelincu, am plecat spre Dunãre,<br />
un<strong>de</strong>, în locul <strong>de</strong> trecere cu<br />
bacul, i-am întâlnit pe agenåii<br />
Adriana Marcu, Daniel Ivan,<br />
Sorin Drãgulin æi Marian Vasilicã,<br />
care executau post control la bac<br />
æi cercetare în zona adiacentã.<br />
Înainte <strong>de</strong> a ne întoarce<br />
cãtre Constanåa am dorit sã<br />
facem o vizitã scurtã în Punctul<br />
Ostrov. Aici ne-a întâmpinat<br />
æeful <strong>de</strong> punct, Ion Bancu care<br />
ne-a æi prezentat câteva date<br />
<strong>de</strong> interes. În cadrul punctului<br />
care funcåioneazã din 1971, îæi <strong>de</strong>sfãæoarã<br />
activitatea un ofiåer æi 24 <strong>de</strong> agenåi, repartizaåi<br />
pe 4 ture <strong>de</strong> serviciu. Traficul este puåin mai<br />
crescut în sezonul estival, când mulåi turiæti,<br />
majoritatea din Bucureæti merg pe litoralul<br />
bulgãresc. Astfel, într-o zi <strong>de</strong> varã sunt cam<br />
30-40 <strong>de</strong> maæini æi 3-4 tiruri.<br />
În punct funcåioneazã câte o bandã<br />
<strong>de</strong> intrare/ieæire, ambele având realizatã<br />
separarea UE æi non UE, precum æi ghiæeul<br />
unic <strong>de</strong> control.<br />
De asemenea, la<br />
sediu se realizeazã<br />
câte douã întâlniri<br />
semestriale la nivelul<br />
împuterniciåilor <strong>de</strong><br />
frontierã æi câte patru<br />
la nivelul <strong>de</strong>legaåilor<br />
împuterniciåilor <strong>de</strong><br />
frontierã, precum<br />
æi soluåionarea<br />
în comun a unor<br />
evenimente <strong>de</strong><br />
frontierã cu organele<br />
<strong>de</strong> graniåã bulgare.<br />
Sectorul din Port<br />
Istoria portului æi a oraæului Constanåa<br />
începe din secolele VII-VI î.e.n., când se<br />
produce colonizarea greacã în bazinul<br />
Pontului Euxin, provocatã <strong>de</strong> mutaåiile socialeconomice<br />
æi <strong>de</strong> sãrãcia din marile oraæe ale<br />
Greciei. În cãutarea unor locuri prielnice<br />
pentru comerå æi agriculturã, navigatorii greci<br />
ajung sã se stabileascã pe coasta Mãrii Negre,<br />
un<strong>de</strong> au gãsit condiåii <strong>de</strong>osebite <strong>de</strong> stabilire a<br />
relaåiilor economice cu geto-dacii autohtoni.<br />
În secolul al VI-lea î.e.n., ionienii din Milet<br />
au întemeiat oraæul Tomis care a <strong>de</strong>venit,<br />
mai târziu, Constanåa. Numele actual al<br />
oraæului Constanåa provine <strong>de</strong> la <strong>de</strong>numirea<br />
datã <strong>de</strong> împãratul Constantin cel Mare unui<br />
sat din apropierea Tomisului. Bizantinii<br />
i-au spus Constantiana, <strong>de</strong> la numele lui<br />
Constantin cel Mare, nume care s-a pãstrat<br />
peste secole. În timpul stãpânirii turceæti,<br />
oraæul, cãruia aceætia i-au spus Kustendge, a<br />
intrat într-o epocã <strong>de</strong> lâncezealã <strong>de</strong> aproape<br />
cinci secole. În epoca feudalã Constanåa era<br />
un port al unei regiuni închise æi izolate, în<br />
continuã <strong>de</strong>cã<strong>de</strong>re.<br />
În anul 1857 compania englezã Danube<br />
and Black Sea Railway Co. Limited, condusã<br />
<strong>de</strong> sir John Trevor Barklay, a obåinut <strong>de</strong> la<br />
guvernul otoman concesiunea construcåiei<br />
æi exploatãrii portului. Aceastã societate<br />
englezã a început în 1858 executarea<br />
primelor amenajãri portuare mo<strong>de</strong>rne,<br />
rezultând un port <strong>de</strong> mici dimensiuni cu<br />
instalaåiile aferente.<br />
Prin legea din 29 martie 1885, guvernul<br />
a votat pentru proiectul extin<strong>de</strong>rii portului,<br />
dar lucrãrile <strong>de</strong> construire ale noului port<br />
Constanåa au început efectiv abia la 16<br />
octombrie 1895, piatra fundamentalã<br />
fiind pusã la 16 septembrie 1896, pentru<br />
ca inaugurarea solemnã sã aibã loc la 27<br />
septembrie 1909.<br />
Deoarece traficul în Portul Constanåa<br />
a început sã capete amploare odatã cu<br />
<strong>de</strong>zvoltarea industriilor, agriculturii etc.,<br />
necesitatea înfiinåãrii unui punct <strong>de</strong> frontierã<br />
în Constanåa a apãrut tot mai evi<strong>de</strong>ntã.<br />
Din discursul ministrului <strong>de</strong> interne Vasile<br />
Lascãr, åinut în æedinåa Senatului din 25<br />
ianuarie 1903, privind reorganizarea Poliåiei,<br />
a reieæit necesitatea înfiinåãrii Poliåiei <strong>de</strong><br />
Frontierã întrucât, la acea vreme, un numãr<br />
mare <strong>de</strong> strãini intrau în åarã, astfel încât s-a<br />
organizat Poliåia <strong>de</strong> Fruntarie.<br />
Conform raportului din 1 noiembrie 1904<br />
asupra aplicãrii Legii <strong>de</strong> Organizare a Poliåiei<br />
Generale a Statului æi asupra Serviciului <strong>de</strong><br />
Poliåie æi Statisticã din Ministerul <strong>de</strong> Interne,<br />
printre cele 30 <strong>de</strong> puncte <strong>de</strong> frontierã (din<br />
73) cu personal special poliåienesc figura æi<br />
Constanåa.<br />
La Grupul <strong>de</strong> Nave Constanåa, poliåiætii<br />
<strong>de</strong> frontierã erau angrenaåi într-o acåiune <strong>de</strong><br />
cãutare pe mare, în dreptul staåiunii Eforie<br />
Sud, a trupului unui copil <strong>de</strong> nouã ani ce<br />
se înecase cu o zi înainte. Astfel cã ne-am<br />
îmbarcat în port alãturi <strong>de</strong> agenåii Marius<br />
Pampu æi Ilie Motocu, pe o ambarcaåiune<br />
tip RIB, iar apoi am fost preluaåi în rada<br />
portului pe nava Rodman, aflatã în misiune<br />
<strong>de</strong> cãutare. Marea foarte agitatã, <strong>de</strong> gradul<br />
4, fãcea ca reuæita misiunii sã fie practic<br />
imposibilã. La bordul ambarcaåiunii, care<br />
reuæea cu greu sã facã faåã valurilor, se aflau<br />
æi ziariætii locali sau corespon<strong>de</strong>nåi ai unor<br />
posturi centrale. În urma celor câteva ore <strong>de</strong><br />
cãutare trupul copilului a fost imposibil <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>scoperit, astfel cã ne-am întors la sediul<br />
Grupului <strong>de</strong> Nave.<br />
Aici, am continuat discuåia cu comisarulæef<br />
Niculae Ochianã, adjunctul æefului <strong>de</strong><br />
sector, <strong>de</strong>spre PPF Constanåa Port, PPF<br />
Agigea æi PPF Midia, aflate în subordine.<br />
Grupul <strong>de</strong> Nave Constanåa are<br />
competenåã <strong>de</strong> la Capul Tusla pânã la Gura<br />
25
Portiåei, iar, în larg,<br />
zona economicã<br />
exclusivã, pânã<br />
la 100 <strong>de</strong> mile<br />
marine.<br />
C o m p o n e n t a<br />
navalã se compune<br />
din 2 nave P157,<br />
5 ambarcaåiuni<br />
Rodman 1120, 4<br />
bãrci rapi<strong>de</strong> RIB,<br />
3 nave proiect<br />
0111C, una proiect<br />
M 845 (ve<strong>de</strong>tã<br />
torpiloare), o<br />
æalupã <strong>de</strong> remorcaj<br />
æi salvare æi un tanc<br />
maritim <strong>de</strong> 1000 tone. Cartierul general se<br />
aflã în Portul Constanåa, acolo un<strong>de</strong> este æi<br />
sediul, dar în funcåie <strong>de</strong> nevoi se pot <strong>de</strong>plasa<br />
æi în alte locuri.<br />
De la începutul anului au fost<br />
înregistrate 43 <strong>de</strong> cazuri <strong>de</strong> infracåiuni, cu<br />
69 <strong>de</strong> persoane implicate, în diferite domenii<br />
(braconaj piscicol, furturi, migraåie ilegalã,<br />
lipsa licenåei <strong>de</strong> transport etc.). Misiunile<br />
<strong>de</strong>sfãæurate <strong>de</strong> ¨poliåiætii apelor¨ a<strong>de</strong>sea au<br />
înregistrat cazuri cu rezonanåã. Un astfel <strong>de</strong><br />
caz a fost æi cel petrecut la începutul lunii<br />
iulie când comandantul navei P157, nr.<br />
1104, inspectorul principal Codin Avram,<br />
aflându-se în timpul misiunii a <strong>de</strong>scoperit<br />
o întreagã reåea <strong>de</strong> plase pentru pescuit<br />
puse ilegal. În aceste plase s-au gãsit diferite<br />
specii, printre care <strong>de</strong>lfini æi chiar rechini<br />
care intraserã în putrefacåie. De asemenea,<br />
în luna iunie echipajul <strong>de</strong> pe VM35, condus<br />
<strong>de</strong> subcomisarul Traian Æerban, a <strong>de</strong>scoperit<br />
un pescador care executa activitãåi ilicite <strong>de</strong><br />
pescuit.<br />
Întrebaåi <strong>de</strong>spre neajunsuri, cei doi au<br />
spus cã ar mai fi nevoie <strong>de</strong> un sistem <strong>de</strong><br />
observare, care se va concretiza prin Sistemul<br />
Scomar æi, <strong>de</strong> asemenea, se impune accesul<br />
la baza <strong>de</strong> date a APC, a agenåilor economici<br />
æi a ANR.<br />
Mijloacele navale, <strong>de</strong>æi suficiente pentru<br />
situaåia actualã, sunt uneori ineficiente,<br />
existând totuæi foarte multe mijloace <strong>de</strong><br />
agrement care le <strong>de</strong>pãæesc din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re tehnic, astfel cã pe viitor s-ar impune<br />
o nouã dotare.<br />
De asemenea, la terminalele <strong>de</strong> pasageri<br />
nu sunt calculatoare. Un laptop cu un cititor<br />
mobil necesar verificãrilor la bordul navelor<br />
ar fi <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> util, åinând seama <strong>de</strong> faptul<br />
cã sunt foarte mulåi pasageri, iar controlul<br />
trebuie sã se efectueze într-un interval scurt<br />
<strong>de</strong> timp æi într-un mod cât mai eficient.<br />
26<br />
PPF Constanåa Port<br />
Urmãtoarea oprire a fost la PPF Constanåa<br />
Port. Aici, subcomisarul Ion Burciu, æeful <strong>de</strong><br />
punct, ne-a prezentat situaåia operativã.<br />
Traficul în 24 <strong>de</strong> ore este <strong>de</strong> aproximativ<br />
2000 <strong>de</strong> persoane æi 25 <strong>de</strong> nave. Iarna,<br />
numãrul <strong>de</strong> persoane se reduce la mai puåin<br />
<strong>de</strong> jumãtate. Se lucreazã în ture <strong>de</strong> 12 cu 24<br />
ore, 12 cu 48, iar personalul este stabilit <strong>de</strong><br />
cãtre æeful <strong>de</strong> turã la sediul GN Constanåa.<br />
Dupã spusele interlocutorului nostru,<br />
metodologia <strong>de</strong> lucru este puåin învechitã<br />
æi ar trebui mo<strong>de</strong>rnizatã. Echipa <strong>de</strong> control<br />
ar trebui împãråitã în douã, una <strong>de</strong> control<br />
amãnunåit æi una <strong>de</strong> control minim, cum se<br />
efectueazã <strong>de</strong> pildã în SUA.<br />
Un caz mai <strong>de</strong>osebit, petrecut recent,<br />
a fost când la una din poråile <strong>de</strong> acces ale<br />
portului a fost<br />
<strong>de</strong>scoperit <strong>de</strong><br />
cãtre agentul æef<br />
Liviu Ciureanu<br />
æi agentul<br />
Florin Damian<br />
un transfug<br />
ce încerca sã<br />
ajungã în oraæ.<br />
Dupã ce a fost<br />
condus la sediul<br />
PPF a <strong>de</strong>clarat cã<br />
a sosit în port cu<br />
o navã a cãrei<br />
<strong>de</strong>numire nu o<br />
ætie, nedorind<br />
sã <strong>de</strong>zvãluie<br />
a<strong>de</strong>vãrul. În urma cercetãrilor s-a <strong>de</strong>scoperit<br />
cã a sosit în port cu o motonavã ce venea<br />
din portul Alexandria-Egipt. A stat ascuns<br />
între sacii <strong>de</strong> orez, într-un loc foarte greu<br />
accesibil, iar la sosirea în port a coborât <strong>de</strong><br />
pe navã încercând sã fugã în oraæ. Egipteanul<br />
a fost prezentat Parchetului, i s-a întocmit<br />
dosar penal pentru trecere frauduloasã a<br />
frontierei <strong>de</strong> stat a României, a fost sancåionat<br />
cu amendã penalã æi returnat în Egipt. Nu<br />
s-a putut dovedi<br />
c o m p l i c i t a t e a<br />
echipajului, cu<br />
toate cã urmele<br />
<strong>de</strong> la faåa locului<br />
arãtau contrariul.<br />
La nivelul<br />
punctului sunt<br />
60 <strong>de</strong> poliåiæti <strong>de</strong><br />
frontierã organizaåi<br />
în 4 ture, din care<br />
2 ofiåeri æi 4 agenåi<br />
care lucreazã 8<br />
ore. Aceætia se<br />
ocupã cu analiza <strong>de</strong> risc æi participã la<br />
controlul fizic al navelor sau containerelor.<br />
În cadrul unei ture, doar 40% dintre poliåiæti<br />
sunt lucrãtori cu experienåã, 30% sunt agenåi<br />
proveniåi din personal angajat pe bazã <strong>de</strong><br />
contract, iar restul provin din sursã externã.<br />
Problemele cu care se confruntã oamenii<br />
din acest punct sunt legate ca mai peste<br />
tot <strong>de</strong> dotare. Existã doar douã autoturisme.<br />
Åinându-se seamã <strong>de</strong> turele <strong>de</strong> serviciu æi<br />
controalele simultan efectuate, ce presupun<br />
un efort <strong>de</strong>osebit, pentru a reuæi sã se facã faåã<br />
åinând cont cã pentru a te <strong>de</strong>plasa pe jos la o<br />
danã portuarã ai nevoie jumãtate <strong>de</strong> orã, se<br />
impune suplimentarea acestora.<br />
Dotarea insuficientã este compensatã <strong>de</strong><br />
eforturile poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã. Cu toate<br />
acestea ar mai fi necesare o trusã cu UV, 16<br />
calculatoare plus tot atâtea cititoare optice<br />
pentru terminalele <strong>de</strong> pasageri, iar pentru<br />
controlul navelor un endoscop,<br />
un mãsurãtor <strong>de</strong> distanåe æi<br />
un <strong>de</strong>tector <strong>de</strong> vapori pentru<br />
<strong>de</strong>scoperirea stupefiantelor.<br />
Având în ve<strong>de</strong>re cã tocmai în<br />
timpul în care discutam cu æeful<br />
<strong>de</strong> sector se ceruse controlul la<br />
o navã, am cerut sã însoåim æi<br />
noi poliåiætii <strong>de</strong> frontierã. Astfel,<br />
împreunã cu æeful <strong>de</strong> punct æi<br />
cu echipa <strong>de</strong> control, formatã<br />
din agenåii æef adjunct Sorin<br />
Enciu, Laurenåiu Bocãnealã æi<br />
agentul Florin Damian am mers<br />
la o navã sub pavilion filipinez.<br />
Dupã ce echipa <strong>de</strong> medici æi-a<br />
dat acordul <strong>de</strong> liberã practicã,<br />
am urcat la bordul acesteia.<br />
Aici am fost trecuåi în registrul<br />
cu persoanele care au avut acces la bord iar<br />
apoi am fost invitaåi în cabina comandantului<br />
pentru efectuarea formalitãåilor. La control,<br />
în afara comandantului navei æi a poliåiætilor<br />
<strong>de</strong> frontierã, mai erau prezenåi agentul<br />
<strong>de</strong> navlosire din port, vama æi cãpitãnia.<br />
Comandantul a prezentat cu aceastã ocazie<br />
documentele necesare pentru fiecare<br />
instituåie în parte: lista <strong>de</strong> echipaj, ultimele 10<br />
porturi în care a acostat, <strong>de</strong>claraåia <strong>de</strong> marfã,<br />
<strong>de</strong>claraåie generalã, cererea <strong>de</strong> permitere a<br />
accesului la uscat, <strong>de</strong>claraåie cã nu are la<br />
bord persoane clan<strong>de</strong>stine, stupefiante,<br />
armament sau alte bunuri contrare legilor.<br />
S-au verificat carnetele <strong>de</strong> marinar. Au fost<br />
aleæi apoi aleatoriu câåiva marinari pentru a li<br />
se face recunoaæterea în cabinã. A urmat apoi<br />
cea mai grea parte, adicã verificarea fizicã<br />
a navei. Pe punte totul a <strong>de</strong>curs mai uæor,<br />
având în ve<strong>de</strong>re cã nava era aproape goalã<br />
iar obloanele <strong>de</strong> la compartimentele <strong>de</strong> marfã<br />
<strong>de</strong>schise. La sala motoarelor însã atmosfera a<br />
fost cu totul alta. Când pãtrunzi pentru prima<br />
datã în interiorul unei astfel <strong>de</strong> nave senzaåia<br />
este total diferitã <strong>de</strong> cea imaginatã. De la<br />
aerul condiåionat din cabinã un<strong>de</strong> am stat<br />
pânã atunci trebuia sã faci faåã temperaturii<br />
<strong>de</strong> peste 40 <strong>de</strong> gra<strong>de</strong><br />
din sala motoarelor. În<br />
plus observai cã scãrile<br />
pe care le ai <strong>de</strong> coborât<br />
nu se mai terminã. Te<br />
întrebai involuntar la câåi<br />
metri sub apã te afli æi ce<br />
se va întâmpla cu tine<br />
în momentul urmãtor.<br />
Verificarea navei este<br />
pentru poliåiætii <strong>de</strong><br />
frontierã o provocare.<br />
Aceasta se face prin toate<br />
colåurile ei, inclusiv prin<br />
sistemele <strong>de</strong> aerisire, conducte æi locurile cel<br />
mai greu accesibile. Praful, cãldura, mirosul<br />
<strong>de</strong> vaselinã, lubrifianåi sau alte substanåe<br />
face ca aerul sã fie insuportabil. Când am<br />
ieæit din acele încãperi cãldura <strong>de</strong> afarã, <strong>de</strong><br />
peste 30 <strong>de</strong> gra<strong>de</strong>, åi se pãrea o temperaturã<br />
extraordinarã.<br />
La coborârea <strong>de</strong> pe vas, ne-am notat din<br />
nou, fiecare, pe caiet astfel încât echipajul<br />
sã fie sigur cã nu a mai rãmas cineva pe vas.<br />
Înainte <strong>de</strong> a pleca spre noua <strong>de</strong>stinaåie am<br />
privit pentru încã o datã la nava ce pãrea mult<br />
mai fioroasã din interior. Pentru unii poate cã<br />
viaåa <strong>de</strong> marinar reprezintã o pasiune, pentru<br />
noi însã un mister: cum poåi reuæi sã fii tot<br />
timpul plecat <strong>de</strong> lângã cei dragi?<br />
Un port ultramo<strong>de</strong>rn<br />
C o n t i n u â n d u - n e<br />
itinerariul, l-am rugat<br />
pe æeful <strong>de</strong> punct sã<br />
ne însoåeascã, tocmai<br />
pentru cã înainte <strong>de</strong> a<br />
lucra la actualul loc <strong>de</strong><br />
muncã fusese æef acolo,<br />
la Agigea. Fãrã sã stea<br />
prea mult pe gânduri,<br />
subcomisarul Ion Burciu a<br />
fost <strong>de</strong> acord æi împreunã<br />
am plecat spre noua<br />
noastrã <strong>de</strong>stinaåie. În<br />
clãdirea în care Poliåia <strong>de</strong><br />
Frontierã are cinci camere<br />
am fost întâmpinaåi <strong>de</strong><br />
æeful PTF Constanåa<br />
Sud-Agigea, inspectorul<br />
principal Cãtãlin Preda,<br />
û
prieten foarte bun cu însoåitorul nostru.<br />
Acesta ne-a prezentat pentru început situaåia<br />
cu personalul punctului. Pe fiecare din cele<br />
patru ture sunt 9-10 lucrãtori. În afarã <strong>de</strong><br />
acestea mai sunt patru lucrãtori care asistã la<br />
controlul containerelor în douã ture æi numai<br />
ziua, întrucât Vama aæa lucreazã.<br />
În cea ce priveæte traficul, acesta este<br />
asemãnãtor cu cel <strong>de</strong> la PPF Constanåa,<br />
diferind doar numãrul <strong>de</strong> persoane, acest<br />
lucru datorându-se faptului cã aici nu<br />
ancoreazã nave <strong>de</strong> pasageri. În cele 2580<br />
ha pe apã æi 1100 ha <strong>de</strong> uscat, în care sunt<br />
25 <strong>de</strong> kilometri <strong>de</strong> dane portuare din zona<br />
<strong>de</strong> competenåa a PPF-ului, se aflã Portul<br />
Constanåa Sud-Agigea æi Golful Bellona, un<br />
golf particular, micuå, în care acosteazã în<br />
majoritate yahturi <strong>de</strong> lux.<br />
În ceea ce priveæte cea mai recentã<br />
<strong>de</strong>scoperire, aceasta s-a petrecut în urmã<br />
cu câteva zile la un container, atunci când,<br />
în urma analizei cargo-manifestului, s-a luat<br />
legãtura cu Vama pentru a se face controlul<br />
fizic. Containerul, care avea ca <strong>de</strong>stinaåie<br />
complexul Europa din Bucureæti, a fost<br />
dus la rampa <strong>de</strong> control fizic, iar în urma<br />
controlului s-au <strong>de</strong>scoperit nu mai puåin <strong>de</strong><br />
un milion <strong>de</strong> metri <strong>de</strong> plasã monofilament <strong>de</strong><br />
cãtre agentul æef adjunct Daniel Zaharia æi<br />
agentul Silviu Raboveanu. Aceasta a fost una<br />
dintre cele mai mari capturi <strong>de</strong> acest gen din<br />
åarã. Lucrãtori ANPA au afirmat cu aceastã<br />
ocazie cã dacã ar fi intrat pe piaåã ar fi durat<br />
ani <strong>de</strong> zile pânã sã se reuæeascã recuperarea<br />
întregii cantitãåi.<br />
Înainte <strong>de</strong> plecare am asistat la<br />
<strong>de</strong>scãrcarea unor containere <strong>de</strong> pe o navã.<br />
Aici securitatea este la standar<strong>de</strong> occi<strong>de</strong>ntale,<br />
în afarã <strong>de</strong> firma <strong>de</strong> pazã existând<br />
supraveghere vi<strong>de</strong>o, prin care se înregistreazã<br />
întreaga activitate din port. Mai mult <strong>de</strong>cât<br />
atât, am fost dotaåi cu veste reflectorizante<br />
æi cãæti <strong>de</strong> protecåie, iar viteza <strong>de</strong> <strong>de</strong>plasare<br />
a maæinii nu trebuia sã <strong>de</strong>pãæeascã 30 <strong>de</strong><br />
km pe orã æi <strong>de</strong>plasarea sã se efectueze cu<br />
avariile în funcåiune. O altã maæinã a firmei<br />
<strong>de</strong> pazã ne-a însoåit permanent. Am profitat<br />
<strong>de</strong> prezenåa echipei <strong>de</strong> control, formatã din<br />
agentul principal Daniel Vasile æi agenåii<br />
Ovidiu Roman æi Cristian Dinicã, pentru<br />
a face câteva fotografii unui port atât <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>zvoltat încât doar din fotografii nu crezi<br />
cã eæti în România.<br />
Înainte <strong>de</strong> a ne întoarce în Constanåa ni<br />
s-a oferit ocazia <strong>de</strong> a vizita æi zona <strong>de</strong> control<br />
fizic al containerelor, un<strong>de</strong> agentul-æef<br />
adjunct Daniel Zaharia æi agentul Raboveanu<br />
Silviu, împreunã cu un lucrãtorul vamal<br />
û<br />
asigurau controlul. Aceætia fãcuserã douã<br />
confiscãri ce constau în termostate electrice æi<br />
câteva obiecte <strong>de</strong> uz personal ce nu fuseserã<br />
<strong>de</strong>clarate.<br />
Litoralul privit din elicopter<br />
Ziua urmãtoare a fost planificatã pentru o<br />
misiune cu elicopterul în zona <strong>de</strong> competenåã<br />
a IJPF Constanåa. Am plecat <strong>de</strong> la sediul<br />
inspectoratului cu un elicopter EC 135 P2.<br />
Echipajul, format din comandorul Marian<br />
Brujban, cãpitanul comandor Ion Creåu æi<br />
comandorul inginer Constantin Prunã nea<br />
oferit posibilitatea <strong>de</strong> a observa litoralul<br />
românesc din aer. Echipajul executa misiuni<br />
<strong>de</strong> cooperare toatã sãptãmâna; luni, maråi,<br />
miercuri æi joi cu Poliåia <strong>de</strong> Frontierã, iar<br />
vinerea æi duminica dupã-amiaza cu Poliåia<br />
Rutierã.<br />
Mai întâi am plecat <strong>de</strong> pe terenul <strong>de</strong><br />
oinã al inspectoratului cãtre Aeroportul<br />
Mihail Kogãlniceanu pentru alimentarea cu<br />
cherosen. Cu aceastã ocazie am vizitat æi<br />
punctul <strong>de</strong> trecere din aeroport.<br />
În anul 1960, pentru sezonul estival s-a<br />
folosit aeroportul Palas-Constanåa, fãrã pistã<br />
betonatã, un<strong>de</strong> aterizau avioane <strong>de</strong> micã<br />
capacitate, circa 50 <strong>de</strong> locuri, al cãror control<br />
era asigurat <strong>de</strong> PCTF Constanåa port.<br />
În 1961 Regimentul <strong>de</strong> Aviaåie Mihail<br />
Kogãlniceanu a dat în folosinåã o poråiune<br />
din zona <strong>de</strong> responsabilitate spre sud pentru<br />
parcarea avioanelor din cursã internaåionalã<br />
cu folosirea pistei betonate pentru aterizarea<br />
æi <strong>de</strong>colarea avioanelor civile. Pe aeroport îæi<br />
<strong>de</strong>sfãæura activitatea æi o grupã formatã din<br />
10 militari grãniceri. În 1970 s-a introdus<br />
sistemul cu filtrele <strong>de</strong> control, <strong>de</strong>oarece<br />
pânã atunci controlul se executa la scara<br />
aeronavei.<br />
În ziua <strong>de</strong> azi, aici serviciul se <strong>de</strong>sfãæoarã<br />
în ture normale <strong>de</strong> 12 cu 24 h, 12 cu 48 h iar<br />
cei 18 agenåi æi 4 ofiåeri sunt planificaåi în ture<br />
<strong>de</strong> serviciu. Traficul este <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> redus, anul<br />
acesta au fost înregistraåi aproape 30.000 <strong>de</strong><br />
cãlãtori æi doar 600 <strong>de</strong> avioane.<br />
Am pornit <strong>de</strong> la aeroport spre limita<br />
stângã a inspectoratului, respectiv Gura<br />
Portiåei. Aici, staåiunea, dacã o putem numi<br />
aæa, pare o oazã micã, la care nu poåi ajunge<br />
cu maæina. Trebuie sã apelezi la o æalupã,<br />
<strong>de</strong>oarece nu existã drum <strong>de</strong> acces. Turiætii<br />
care vin în aceste locuri preferã izolarea,<br />
liniætea æi <strong>de</strong>taæarea <strong>de</strong> cotidian. Preåurile<br />
sunt monopolizate, iar cele la cazare sunt<br />
cuprinse între 60 lei o camerã simplã, 330<br />
garsoniera æi 370 <strong>de</strong> lei apartamentul.<br />
Dupã aceastã scurtã oprire, am <strong>de</strong>colat cu<br />
<strong>de</strong>stinaåia Vama Veche. Pe timpul zborului<br />
cãpitanul comandor Ion Creåu a monitorizat<br />
în permanenåã zona, folosind sistemul <strong>de</strong><br />
supraveghere vi<strong>de</strong>o din dotarea elicopterului.<br />
Pe monitor se poate ve<strong>de</strong>a orice <strong>de</strong>taliu te<br />
intereseazã. Dupã câteva ore <strong>de</strong> zbor am fost<br />
<strong>de</strong>barcaåi la sediul inspectoratului æi ne-am<br />
luat la reve<strong>de</strong>re <strong>de</strong> la membrii echipajului<br />
cu speranåa unei reve<strong>de</strong>ri viitoare cât mai<br />
curând posibilã.<br />
Încheindu-ne misiunea am plecat cu<br />
sentimentul mulåumirii <strong>de</strong>pline cã am avut<br />
æansa sã cunoaætem poliåiæti <strong>de</strong> frontierã<br />
capabili sã facã faåã oricãrei situaåii pe mare,<br />
pe uscat ori în puncte <strong>de</strong> trecere a frontierei<br />
æi, <strong>de</strong> ce nu, în aer.<br />
În finalul acestui reportaj dorim sã<br />
mulåumim tuturor colegilor care ne-au pus<br />
la dispoziåie, cu amabilitate, datele <strong>de</strong> care<br />
aveam nevoie, sprijinindu-ne în documentar.<br />
De asemenea, urãm succes tuturor colegilor<br />
în activitate æi le transmitem La Mulåi Ani<br />
tuturor poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã marinari cu<br />
ocazia Zilei Marinei - 15 august.<br />
Gabriel CRÃCIUN<br />
Ætefan ANDREESCU<br />
27
SISTEMUL INTEGRAT PENTRU SECURITATEA FRONTIEREI<br />
– continuare din numãrul trecut<br />
2. Subsistemele <strong>de</strong> comunicaåii æi<br />
tehnologia informaåiei<br />
Subsistemele <strong>de</strong> comunicaåii æi<br />
tehnologia informaåiei se <strong>de</strong>taæeazã<br />
ca importanåã în cadrul sistemului<br />
integrat pentru securizarea frontierei,<br />
atât datoritã funcåiilor specifice pe<br />
care le în<strong>de</strong>plinesc, cât æi pentru<br />
faptul cã se constituie într-un veritabil<br />
liant ce asigurã coerenåa proceselor æi<br />
coeziunea celorlalte subsisteme, dar æi<br />
în cadrul mai larg articulat al sistemului<br />
integrat pentru securitatea frontierei.<br />
Subsistemele acestea, în esenåã,<br />
asigurã suportul æi traseele <strong>de</strong> migrare<br />
a fluxurilor informaåionale, stocarea,<br />
prelucrarea æi transmiterea datelor<br />
æi informaåiilor necesare planificãrii,<br />
organizãrii æi <strong>de</strong>sfãæurãrii acåiunilor <strong>de</strong><br />
supraveghere æi control. În zilele noastre<br />
este <strong>de</strong> neconceput o activitate, cât <strong>de</strong><br />
aparent neînsemnatã ar fi, fãrã sã se<br />
facã apel la mijloacele <strong>de</strong> comunicaåii æi<br />
informaticã.<br />
În actul managerial, subsistemele <strong>de</strong><br />
comunicaåii æi tehnologia informaåiei<br />
în<strong>de</strong>plinesc o serie <strong>de</strong> cerinåe: • sã<br />
dispunã <strong>de</strong> capacitate a<strong>de</strong>cvatã volumului<br />
<strong>de</strong> date æi informaåii vehiculate • sã re<strong>de</strong>a<br />
fi<strong>de</strong>l situaåii <strong>de</strong> fapt • sã asigure transmisiile<br />
<strong>de</strong> date în timp cât mai scurt, <strong>de</strong> preferat<br />
în timp real • sã integreze subsistemele<br />
(mijloacele, echipamentele) existente, cu<br />
parametri <strong>de</strong> funcåionare a<strong>de</strong>cvaåi • sã<br />
asigure securitatea transmisiilor <strong>de</strong> date æi<br />
informaåii • sã fie adaptabil la noile cerinåe,<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare ulterioarã a volumului<br />
fluxurilor informaåionale.<br />
A. Componenta <strong>de</strong> comunicaåii<br />
Componenta <strong>de</strong> comunicaåii are în<br />
ve<strong>de</strong>re facilitarea transmisiilor <strong>de</strong> date æi<br />
voce, fir æi radio, fixe æi mobile æi trebuie sã<br />
asigure colectarea, vehicularea sigurã, fãrã<br />
distorsiuni æi în <strong>de</strong>plinã siguranåã a mesajelor,<br />
în condiåii <strong>de</strong> maximã eficienåã.<br />
Comunicaåiile reprezintã suportul<br />
tehnic necesar vehiculãrii fluxurilor<br />
informaåionale în concordanåã cu nivelul<br />
<strong>de</strong> angajare în misiuni / acåiuni æi cu nevoile<br />
<strong>de</strong> reacåie la fenomenul infracåional.<br />
Subsistemul <strong>de</strong> comunicaåii voce-date<br />
pentru frontierã va fi capabil sã asigure<br />
colectarea æi vehicularea informaåiilor, în<br />
scopul pregãtirii æi transmiterii <strong>de</strong>ciziilor<br />
privind <strong>de</strong>sfãæurarea æi controlul<br />
în<strong>de</strong>plinirii misiunilor (acåiunilor), în<br />
ve<strong>de</strong>rea realizãrii sarcinilor æi atribuåiilor<br />
specifice în condiåii <strong>de</strong> maximã eficienåã.<br />
Alegerea tehnologiei <strong>de</strong> comunicaåii<br />
digitale mobile în standard TETRA -<br />
atribut al factorilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie superioarã<br />
(CSAT, guvern, instituåiile cu atribuåii<br />
în domeniu etc.), este consi<strong>de</strong>rat cel<br />
mai avantajos pentru sistemul <strong>de</strong><br />
securitate naåionalã. În adoptarea celei<br />
mai avantajoase variante s-au avut în<br />
ve<strong>de</strong>re orientãrile în plan european<br />
æi mondial, sistemele adoptate <strong>de</strong><br />
åãrile vecine, obligaåiile æi rolul jucat<br />
<strong>de</strong> România în cadrul alianåei NATO<br />
æi în cadrul organismelor europene,<br />
perspectivele costurilor ulterioare <strong>de</strong><br />
mentenanåã etc.<br />
Componenta informaticã, reprezentatã<br />
<strong>de</strong> sistemul informatic on-line, urmãreæte<br />
asigurarea gestionãrii volumului <strong>de</strong> date<br />
æi informaåii în condiåii <strong>de</strong> siguranåã<br />
(securitatea transmisiilor) æi <strong>de</strong> redare<br />
fi<strong>de</strong>lã (fãrã distorsionãri) a transmisiilor<br />
respective, pe cât posibil în timp real.<br />
Despre aceastã componentã vom vorbi<br />
în numãrul urmãtor.<br />
- va urma -<br />
Prof. univ. dr. Dumitru POPESCU<br />
Daniel BIC<br />
Realizarea subsistemului <strong>de</strong><br />
comunicaåii voce-date va facilita: •<br />
mo<strong>de</strong>rnizarea reåelelor actuale <strong>de</strong><br />
comunicaåii ale Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
Române • interconectarea Poliåiei <strong>de</strong><br />
Frontierã Române la sistemul integrat<br />
<strong>de</strong> radiocomunicaåii digitate mobile<br />
• interfaåarea sediului Inspectoratului<br />
General al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã la<br />
reåeaua metropolitanã <strong>de</strong> comunicaåii<br />
voce-date a Ministerului Administraåiei<br />
æi Internelor • legãtura structurilor<br />
Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române la ,,Sistemul<br />
naåional unic pentru apeluri <strong>de</strong> urgenåã”<br />
– 112 realizat cu experåi ai Serviciului <strong>de</strong><br />
Telecomunicaåii Speciale • conectarea<br />
la reåeaua metropolitanã <strong>de</strong> comunicaåii<br />
voce-date a MAI: interconectarea IGPF<br />
cu structurile centrale ale Ministerului<br />
Administraåiei æi Internelor existente în<br />
Municipiul Bucureæti; interconectarea<br />
în plan teritorial a structurilor Poliåiei <strong>de</strong><br />
Frontierã cu ale celorlalte componente<br />
(teritoriale) ale MAI æi alte structuri<br />
28<br />
locale cu atribuåii la frontierã •<br />
interfaåarea subsistemului informatic al<br />
Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române cu sistemul<br />
<strong>de</strong> înregistrare a amprentelor (AFIS) al<br />
Poliåiei Naåionale precum æi cu alte<br />
sisteme • realizarea Sistemului integrat<br />
<strong>de</strong> observare, supraveghere æi control<br />
al traficului <strong>de</strong> nave la Marea Neagrã<br />
- SCOMAR, implementarea Sistemului<br />
<strong>de</strong> supraveghere a traficului în <strong>de</strong>ltã æi<br />
pe Dunãre (VTMIS) æi interconectarea<br />
cu sistemul informatic on-line al Poliåiei<br />
<strong>de</strong> Frontierã • interfaåarea æi integrarea<br />
subsistemului <strong>de</strong> supraveghere a<br />
frontierei (a elementelor fixe, portabile<br />
æi mobile - terestre, navale æi aeriene) æi<br />
a celui <strong>de</strong> control la frontierã în sistemul<br />
informatic on-line al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
• stabilirea <strong>de</strong> conexiuni cu alte reåele<br />
<strong>de</strong> telecomunicaåii, <strong>de</strong> interes, existente<br />
la nivel naåional • utilizarea <strong>de</strong> cãtre<br />
alte structuri, din sistemul naåional al<br />
ordinii æi siguranåei publice, a reåelelor<br />
<strong>de</strong> comunicaåii ale Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã •<br />
perfecåionarea subsistemelor informatice<br />
complementare (pentru managementul<br />
activitãåii logistice, <strong>de</strong> management<br />
al resurselor umane, managementul<br />
activitãåii financiar-contabile, juridice<br />
etc.) æi interfaåarea acestora cu subsistemul<br />
informatic on-line • în perspectivã,<br />
accesul æi o bunã comunicare cu<br />
Sistemul Informatic Schengen (S.I.S.), în<br />
versiunea actualizatã, în conformitate cu<br />
principiile <strong>de</strong> folosire a acestuia, precum<br />
æi cu sistemele informatice ale instituåiilor<br />
cu atribuåii la frontierã, naåionale æi ale<br />
åãrilor vecine, pentru în<strong>de</strong>plinirea<br />
acåiunilor, misiunilor æi mãsurilor<br />
specifice • perfecåionarea concepåiei <strong>de</strong><br />
utilizare a echipamentelor <strong>de</strong> comunicaåii<br />
æi informaticã în misiunile æi acåiunile<br />
<strong>de</strong> supraveghere æi control a trecerii<br />
frontierei æi <strong>de</strong>sfãæurarea <strong>de</strong> cursuri <strong>de</strong><br />
pregãtire a poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã pentru<br />
utilizarea raåionalã a noilor echipamente<br />
achiziåionate • implementarea unui<br />
sistem <strong>de</strong> mentenanåã mo<strong>de</strong>rn æi eficient<br />
din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re operaåional æi al<br />
costurilor.<br />
û
Cupa PFR la pescuit <strong>2006</strong><br />
În cadrul manifestãrilor <strong>de</strong>dicate Zilei<br />
Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române <strong>de</strong> anul<br />
acesta, redacåia revistei FRONTIERA a<br />
dorit sã ofere câteva momente <strong>de</strong> relaxare<br />
æi socializare pentru colegi.<br />
Aæa ne-a venit i<strong>de</strong>ea organizãrii unui<br />
concurs <strong>de</strong> pescuit. Cum însã existã æi<br />
colegi care apreciazã simpla ieæire la<br />
„iarbã ver<strong>de</strong>”, am hotãrât sã cãutãm un<br />
loc care sã îmbine hobby-ul pescuitului<br />
cu posibilitatea organizãrii unei mese<br />
câmpeneæti, în aer liber. Iar pentru a<br />
menåine ætacheta organizãrii sus, în cazul<br />
în care unii æefi ne-ar fi verificat pe locul<br />
<strong>de</strong> serviciu, am hotãrât ca locaåia sã aibã<br />
un standard minim: cinci stele pescãreæti.<br />
Sprijin am avut atât <strong>de</strong> la Corpul Naåional<br />
al Poliåiætilor din IGPF cât æi <strong>de</strong> la IPA-<br />
IGPF, cãrora le mulåumim în numele<br />
participanåilor. Iar conducerea IGPF a<br />
susåinut i<strong>de</strong>ea participãrii la concurs æi<br />
a poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã din teritoriu,<br />
indiferent <strong>de</strong> la câte sute <strong>de</strong> kilometri ar<br />
fi venit.<br />
Dacã am reuæit sau nu sã le oferim<br />
colegilor o zi frumoasã (douã în cazul<br />
celor care au venit pe baltã <strong>de</strong> vineri)<br />
doar participanåii la „Cupa<br />
Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã la<br />
pescuit <strong>2006</strong>” pot aprecia.<br />
Oricum, pentru<br />
cei care dupã<br />
æase ore <strong>de</strong><br />
nãdit æi <strong>de</strong><br />
cãutare a momelii<br />
potrivite, pentru a prin<strong>de</strong><br />
„monstrul”, pe o cãldurã<br />
care fãcea posibil prãjitul<br />
unui ou pe maæinã, peætele<br />
a sosit în sfâræit, dar sub<br />
diferite forme – boræ, prãjit,<br />
saramurã.<br />
Poveætile pescãreæti pot fi<br />
aflate <strong>de</strong> la câætigãtori:<br />
Locul I: Adrian Maruæca<br />
æi Andrei Maruæca - BRTM<br />
Bãneasa Bucureæti;<br />
Locul al<br />
II-lea: Romeo<br />
Ar<strong>de</strong>lean æi<br />
Lucian Mare<br />
- IJPF Satu<br />
Mare;<br />
Eveniment<br />
Locul al III-lea: Radu Constantin æi<br />
Marian Dina - IGPF<br />
Cea mai mare capturã din concurs:<br />
Adrian Maruæca - BRTM Bãneasa<br />
Bucureæti;<br />
Cel mai mic peæte prins la undiåã<br />
în concurs: Ar<strong>de</strong>lean Romeo - IJPF Satu<br />
Mare;<br />
Celor mulåumiåi<br />
<strong>de</strong> organizare, în<br />
special colegilor <strong>de</strong><br />
la Satu Mare, Sighet,<br />
Constanåa, Ostrov,<br />
Cãlãraæi æi Giurgiu,<br />
care au participat<br />
la concurs, le<br />
transmitem <strong>de</strong> pe<br />
acum invitaåia<br />
pentru 2007.<br />
C â r c o t a æ i l o r<br />
le spunem doar<br />
atât: organizaåi<br />
voi! Iar noi vom<br />
consemna!<br />
REDACÅIA<br />
û<br />
29
Luna August<br />
PILULE ISTORICE<br />
• 2 august 1945 – Birmania a fost<br />
complet eliberatã <strong>de</strong> sub ocupaåia<br />
japonezã;<br />
• 2 august 1990 – invadarea Kuweitului<br />
<strong>de</strong> cãtre armata irakianã;<br />
• 6 august 1945 – la Hiroshima<br />
(oraæ situat în partea <strong>de</strong> sud a Insulei<br />
Honshu) aviaåia SUA a lansat primul<br />
bombardament atomic care a distrus<br />
aproape complet aæezarea, consi<strong>de</strong>ratã<br />
principalul loc al producåiei <strong>de</strong> armament<br />
nipon. În bombardament au fost uciæi circa<br />
80.000 <strong>de</strong> oameni, alåi aproximativ 60.000<br />
pierind mai târziu, în circa un an; efectele<br />
radiaåiilor au durat mai multe <strong>de</strong>cenii.<br />
• 8 august 1945 – URSS a <strong>de</strong>clarat<br />
rãzboi Japoniei;<br />
• 9/19 august 1601 – lângã Câmpia<br />
Turzii a fost asasinat domnitorul Mihai<br />
Viteazul <strong>de</strong> un grup <strong>de</strong> mercenari valoni<br />
conduæi <strong>de</strong> Jacques Borrie, aflat în trupele<br />
comandate <strong>de</strong> generalul Giorgio Basta,<br />
albanez <strong>de</strong> origine;<br />
• 9 august 1945 – la Nagasaki (port<br />
japonez în Insula Kiushu), aviaåia SUA a<br />
executat al doilea bombardament atomic<br />
asupra Japoniei, distrugând oraæul care era<br />
format, aproape în întregime, din clãdiri<br />
<strong>de</strong> lemn. Bombardamentul a provocat<br />
aproximativ 74.000 <strong>de</strong> victime, mai puåine<br />
ca la Hiroshima, distrugerile fiind ceva mai<br />
reduse datoritã reliefului <strong>de</strong>luros;<br />
• 15 august 1945 – mikado-ul (împãrat)<br />
Hirohito a rostit un discurs radiodifuzat<br />
în care a <strong>de</strong>clarat cã spune ce nu ar fi<br />
vrut sã se audã niciodatã: Japonia avea<br />
sã capituleze; era umarea genocidului<br />
provocat <strong>de</strong> bombardamentele atomice<br />
<strong>de</strong> la Hiroshima æi Nagasaki. Vorbele<br />
împãratului au provocat revolta ofiåerilor<br />
tineri, dornici sã lupte pânã la<br />
sacrificiul suprem, cu greutate,<br />
în final, mikado-ul æi-a impus<br />
punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re;<br />
• 15/25 august 1595<br />
– la Cãlugãreni, oastea Åãrii<br />
Româneæti comandatã <strong>de</strong><br />
domnitorul Mihai Viteazul<br />
a biruit armata otomanã,<br />
comandatã <strong>de</strong> marele vizir<br />
Sinan Paæa; a fost o victorie<br />
strãlucitã care a <strong>de</strong>schis<br />
drumul cãtre in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nåa<br />
æi unirea Åãrilor Române,<br />
act care a afirmat æi a impus<br />
recunoaæterea existenåei<br />
latinitãåii orientale, pânã<br />
atunci numai discutatã <strong>de</strong><br />
umaniæti;<br />
• 23 august 1939 – la Moscova s-a<br />
semnat pactul Ribbentrop-Molotov care<br />
a permis URSS sã-æi modifice graniåele<br />
vestice spre Finlanda, Polonia æi România,<br />
iar Germaniei sã <strong>de</strong>clanæeze Al Doilea<br />
Rãzboi Mondial în Europa;<br />
• 23 august 1944 – la Bucureæti, un<br />
mic grup <strong>de</strong> oameni <strong>de</strong>votaåi regelui Mihai<br />
I l-au arestat pe conducãtorul statului,<br />
mareæalul Ion Antonescu æi pe apropiaåii<br />
lui – miniætrii Mihai Antonescu, Constantin<br />
Pantazi etc.; imediat, fãrã sã încheie un<br />
armistiåiu cu Naåiunile Unite, România<br />
a <strong>de</strong>clarat cã rupe alianåa cu Germania<br />
æi alãturi <strong>de</strong> armatele URSS începe lupta<br />
contra foætilor ei camarazi <strong>de</strong> rãzboi; a<br />
fost o greæealã, cãci, în condiåiile plecãrii<br />
regelui Mihai din Bucureæti, a lipsei<br />
comandantului armatei æi conducãtorului<br />
statului, România a<br />
fost <strong>de</strong>claratã åarã<br />
ocupatã în timp <strong>de</strong><br />
rãzboi æi, ca atare, a<br />
fost supusã regimului<br />
prevãzut <strong>de</strong> dreptul<br />
internaåional, situaåie<br />
care a permis trupelor<br />
ocupante sã ia tot ce<br />
au dorit;<br />
• 23 august<br />
1944 – Paris,<br />
capitala Franåei a<br />
fost eliberatã <strong>de</strong> sub<br />
ocupaåia trupelor<br />
germane; acåiunea<br />
a fost urmarea unei<br />
lupte coroborate a<br />
trupelor rezistenåei franceze æi a celor<br />
ale Naåiunilor Unite (S.U.A., Anglia,<br />
Franåa, Canada, Australia etc.).<br />
BOMBARDAMENTELE ATOMICE<br />
Materiale realizate <strong>de</strong><br />
prof. univ. dr. Radu Ætefan Vergatti<br />
S-ar putea ca în istoria întregii omeniri<br />
cele mai importante evenimente petrecute<br />
în luna august sã fie bombardamentele<br />
atomice. Politicianul David Dietz<br />
din SUA a remarcat îndreptãåit, la<br />
doi ani dupã ce aviaåia americanã<br />
lansase cele douã bombe asupra<br />
oraæelor Hiroshima æi Nagasaki,<br />
cã, <strong>de</strong> atunci, soarta æi meto<strong>de</strong>le<br />
rãzboiului s-au schimbat. Întra<strong>de</strong>vãr,<br />
atunci se experimentase ceea<br />
ce se ætia din anul 1930. Fisiunea<br />
nuclearã putea duce la explozii<br />
æi <strong>de</strong>zagregãri cu puteri æi efecte<br />
nebãnuite. Savantul Albert Einstein<br />
l-a convins greu pe preæedintele<br />
F. D. Roosevelt sã accepte ordonarea<br />
folosirii armei atomice. În zilele când se<br />
purtau discuåiile în acel sens, la Casa Albã<br />
se ætia precis cã æi savanåii din Germania<br />
nazistã încercau sã obåinã arma atomicã.<br />
Bolnav, mai ales suferind, dornic sã punã<br />
cap rãzboiului, preæedintele Roosevelt nu<br />
a åinut seama <strong>de</strong> consecinåele negative ale<br />
folosirii armei atomice. De altfel, nu ar<br />
mai fi putut s-o facã, <strong>de</strong>oarece a murit în<br />
ziua <strong>de</strong> 12 aprilie 1945. Abia la 16 iunie<br />
30<br />
1945, la Los Alamos a fost experimentatã<br />
prima bombã atomicã. Rezultatele au<br />
fost pe mãsura aæteptãrilor. La 6 august<br />
1945 a fost lansatã prima bombã asupra<br />
oraæului Hiroshima, centru <strong>de</strong> producåie<br />
al armamentului japonez. Nimeni nu s-a<br />
aæteptat la un asemenea efect.<br />
Explozia a fost echivalentã cu<br />
<strong>de</strong>tonarea a 20.000 <strong>de</strong> tone<br />
<strong>de</strong> trinitrotoluen. Imediat au<br />
pierit 80.000 <strong>de</strong> oameni, alåi 60.000 au fost<br />
supuæi radiaåiilor æi s-au stins în cel mult<br />
un an, iar întreaga zonã a fost pârjolitã <strong>de</strong><br />
ciuperca atomicã.<br />
La trei zile mai târziu, la 9 august<br />
1945, a fost lovit <strong>de</strong> bomba atomicã<br />
oraæul Nagasaki. Datoritã reliefului <strong>de</strong>luros,<br />
efectele radiaåiilor au fost ceva mai reduse,<br />
dar tot au pierit 74.000 <strong>de</strong> oameni.<br />
Consecinåele morale ale bombardamentelor<br />
atomice au fost cumplite pentru<br />
japonezi. La 14 august 1945 mikado-ul<br />
(împãratul) Hirohito a <strong>de</strong>clarat printrun<br />
discurs propriu, prima datã când îæi<br />
asuma singur responsabilitatea, cã rosteæte<br />
cuvinte care nu ar fi trebuit spuse niciodatã:<br />
Japonia era obligatã sã capituleze.<br />
Imediat tineri ofiåeri, fanatici æi fanatizaåi,<br />
dornici sã continue lupta pânã la ultima<br />
suflare, au intrat în reæedinåa mikado-ului<br />
æi l-au ucis pe mareæalul palatului, dar nu<br />
au avut curajul sã ridice mâna împotriva<br />
persoanei sacre a împãratului Hirohito. Nu<br />
au gãsit înregistrarea cuvântãrii mikadoului,<br />
astfel cã aceasta a fost difuzatã în<br />
ziua <strong>de</strong> 15 august 1945. Datoritã limbajului<br />
elevat, elegant, ermetic folosit <strong>de</strong> mikado,<br />
puåini japonezi au înåeles mesajul.<br />
Aceste douã bombe atomice, singurele<br />
pe care le aveau atunci conducãtorii <strong>de</strong> la<br />
Casa Albã, au pus cap rãzboiului æi au creat<br />
o asemenea stare <strong>de</strong> teamã încât nu s-a mai<br />
ajuns la o nouã conflagraåie mondialã.<br />
û
#<br />
I) Precizãri generale<br />
A) Concursul este aprobat<br />
æi se <strong>de</strong>sfãæoarã în conformitate<br />
cu Ordinul inspectorului<br />
general al PFR nr. 5840 din<br />
06.08.2001 privind înfiinåarea<br />
Consiliului Editorial al revistei<br />
„<strong>Frontiera</strong>”.<br />
B) Scopul concursului este<br />
<strong>de</strong> a atrage interesul cititorilor<br />
prin oferirea posibilitãåilor <strong>de</strong><br />
auto-evaluare a cunoætinåelor<br />
<strong>de</strong> culturã profesionalã ale<br />
personalului PFR precum æi <strong>de</strong><br />
câætigare a unor premii.<br />
II) Condiåii <strong>de</strong> participare<br />
A) Rãspunsurile vor<br />
fi expediate în plic închis<br />
redacåiei „<strong>Frontiera</strong>”, pe adresa<br />
Inspectoratului General al Poliåiei<br />
<strong>de</strong> Frontierã, str. Rãzoare nr. 2,<br />
sector 6, Bucureæti, prin poæta<br />
specialã sau civilã.<br />
B) Pe plic se va menåiona<br />
obligatoriu „Pentru concursul<br />
„<strong>Frontiera</strong>” din nr. 7/<strong>2006</strong>”.<br />
C) Numele întreg al<br />
expeditorului va fi menåionat<br />
pe verso, la rubrica expeditor,<br />
æi va fi consemnat obligatoriu în<br />
interior, pe talonul <strong>de</strong> concurs<br />
<strong>de</strong>cupat din revistã.<br />
D) Vor fi luate în consi<strong>de</strong>rare<br />
plicurile expediate pânã la data<br />
<strong>de</strong> 22 septembrie <strong>2006</strong>, conform<br />
ætampilei aplicate <strong>de</strong> poætã, în<br />
cazul celei „civile”, inclusiv în<br />
cazul celei „speciale”.<br />
E) Nu se admit rãspunsuri<br />
colective, pe un singur talon,<br />
o persoanã poate<br />
participa la concurs cu<br />
maxim 5 taloane.<br />
F) Nerespectarea integralã<br />
a condiåiilor <strong>de</strong> la pct. II lit. D<br />
atrage <strong>de</strong>scalificarea, iar cea <strong>de</strong><br />
la lit. E la limitarea taloanelor.<br />
Ætii æi câætigi!<br />
Concurs <strong>Frontiera</strong> nr. 7/<strong>2006</strong><br />
REGULAMENT<br />
û<br />
III) Incompatibilitãåi:<br />
A) Nu pot participa în comisia<br />
<strong>de</strong> evaluare a rãspunsurilor<br />
persoanele care au expediat<br />
taloane <strong>de</strong> participare la acest<br />
concurs, persoanele implicate<br />
în organizarea æi <strong>de</strong>sfãæurarea<br />
concursului æi ru<strong>de</strong>le <strong>de</strong> gradul<br />
I-III (inclusiv afinii acestora) nu<br />
pot participa la concurs.<br />
B) Personalul Serviciului<br />
Cabinet æi Relaåii Publice din<br />
cadrul I.G.P.F. nu poate participa<br />
la concurs.<br />
IV) Evaluarea rãspunsurilor<br />
A) Aprecierea rãspunsurilor<br />
se efectueazã <strong>de</strong> cãtre o comisie<br />
<strong>de</strong>semnatã la nivelul IGPF, care<br />
acordã un punctaj pentru fiecare<br />
rãspuns complet, conform grilei<br />
<strong>de</strong> rãspunsuri.<br />
B) Dintre participanåii care<br />
acumuleazã cel mai mare<br />
punctaj, vor fi <strong>de</strong>semnaåi, în ordine<br />
<strong>de</strong>screscãtoare, ocupanåii locurilor<br />
I, II, III, iar o persoanã nu poate<br />
câætiga <strong>de</strong>cât un singur premiu.<br />
C) În cazul în care doi sau<br />
mai mulåi participanåi realizeazã<br />
un punctaj egal, <strong>de</strong>semnarea<br />
câætigãtorului locului respectiv<br />
se va face prin tragere la soråi.<br />
Locurile inferioare, în acest caz,<br />
vor fi atribuite tot prin tragere la<br />
soråi a rãspunsurilor cu acelaæi<br />
punctaj rãmase în concurs.<br />
V) Acordarea premiilor:<br />
A) Câætigãtorii vor fi<br />
premiaåi dupã cum<br />
urmeazã:<br />
Locul I - 1.200 RON,<br />
Locul II - 800 RON,<br />
Locul III - 600 RON,<br />
Trei menåiuni<br />
– 300 RON.<br />
Fond total <strong>de</strong> premiere<br />
= 3.500 RON.<br />
B) Numele câætigãtorilor æi<br />
grilele cu rãspunsurile corecte<br />
vor fi publicate în revista<br />
„<strong>Frontiera</strong>”.<br />
Talon <strong>de</strong> concurs<br />
F R O N T I E R A - nr. 7/<strong>2006</strong><br />
Nume æi prenume: .........................................................<br />
Adresa: ..........................................................................<br />
Gradul: ................................................ Vârsta: .............<br />
Loc <strong>de</strong> muncã: ...............................................................<br />
Tel. acasã: ............................. serv.: ..............................<br />
Mobil: ...........................................................................<br />
R ã s p u n s u r i<br />
1 . 2 . 3 . 4 .<br />
5 . 6 . 7 . 8 .<br />
Î N T R E B Ã R I<br />
1. Plângerea este încunoætinåarea<br />
fãcutã <strong>de</strong> o persoanã<br />
fizicã sau <strong>de</strong> o persoanã juridicã,<br />
referitoare la:<br />
a) o persoanã <strong>de</strong>spre care<br />
existã presupunerea cã a sãvâræit<br />
o infracåiune;<br />
b) sãvâræirea unei infracåiuni;<br />
c) o vãtãmare ce i s-a cauzat<br />
prin infracåiune.<br />
2. Competenåa <strong>de</strong> ju<strong>de</strong>catã în<br />
prima instanåã infracåiunilor <strong>de</strong><br />
terorism aparåine:<br />
a) curåii <strong>de</strong> apel,<br />
b) Înaltei Curåi <strong>de</strong> Casaåie æi<br />
Justiåie;<br />
c) Tribunalului Bucureæti.<br />
3. Organele Poliåiei <strong>de</strong><br />
Frontierã permit ieæirea din<br />
România a minorilor însoåiåi,<br />
chiar dacã existã acordul doar al<br />
unuia dintre pãrinåi:<br />
a) în cazul în care însoåitorul<br />
argumenteazã necesitatea cãlãtoriei<br />
în strãinãtate prin faptul cã<br />
minorul urmeazã sã beneficieze<br />
<strong>de</strong> un tratament medical;<br />
b) în cazul în care însoåitorul face<br />
dovada cã minorul se <strong>de</strong>plaseazã<br />
pentru studii sau concursuri<br />
oficiale, prin prezentarea unor<br />
documente corespunzãtoare, din<br />
care sã rezulte perioada æi statul<br />
sau statele în care se vor <strong>de</strong>sfãæura<br />
aceste studii sau concursuri;<br />
c) nu permit ieæirea minorului<br />
însoåit <strong>de</strong> o persoanã fizicã majorã<br />
fãrã consimåãmântul ambilor<br />
pãrinåi.<br />
4. Exercitarea <strong>de</strong> cãtre o<br />
persoanã a dreptului la libera<br />
circulaåie în strãinãtate se<br />
suspendã numai în urmãtoarele<br />
situaåii:<br />
a) persoana a fost returnatã<br />
dintr-un stat în baza unui acord <strong>de</strong><br />
readmisie încheiat între România<br />
æi acel stat;<br />
b) persoana este urmãritã<br />
pentru creanåe exigibile mai mari<br />
<strong>de</strong> 25 milioane lei, datorate unor<br />
persoane fizice, persoane juridice<br />
sau statului, iar executarea<br />
acestora nu este garantatã, iar<br />
plata creanåelor a fost dispusã prin<br />
hotãrâre ju<strong>de</strong>cãtoreascã rãmasã<br />
<strong>de</strong>finitivã æi irevocabilã;<br />
c) persoana este învinuitã sau<br />
inculpatã într-o cauzã penalã æi a<br />
fost dispusã instituirea unei mãsuri<br />
preventive în condiåiile Codului<br />
<strong>de</strong> procedurã penalã.<br />
5. Documentele întocmite<br />
pentru organizarea æi <strong>de</strong>sfãæurarea<br />
cursurilor æi a examenelor din<br />
cadrul cursurilor <strong>de</strong> carierã se<br />
pãstreazã:<br />
a) 3 ani la instituåiile <strong>de</strong><br />
învãåãmânt organizatoare,<br />
dupã care se distrug, conform<br />
instrucåiunilor în vigoare;<br />
b) 2 ani la instituåiile <strong>de</strong><br />
învãåãmânt organizatoare,<br />
dupã care se distrug, conform<br />
instrucåiunilor în vigoare;<br />
c) 5 ani la instituåiile <strong>de</strong><br />
învãåãmânt organizatoare,<br />
dupã care se distrug, conform<br />
instrucåiunilor în vigoare.<br />
6. Ofiåerii <strong>de</strong> poliåie care au<br />
absolvit cursuri postuniversitare<br />
sau au dobândit titlul ætiinåific<br />
<strong>de</strong> doctor sau doctor docent în<br />
specializãrile corespunzãtoare<br />
cerinåelor postului:<br />
a) se excepteazã <strong>de</strong> la condiåia<br />
privind absolvirea cursurilor <strong>de</strong><br />
capacitate profesionalã în ve<strong>de</strong>rea<br />
obåinerii gradului profesional <strong>de</strong><br />
subcomisar <strong>de</strong> poliåie æi comisaræef<br />
<strong>de</strong> poliåie;<br />
b) se excepteazã <strong>de</strong> la condiåia<br />
privind absolvirea cursurilor <strong>de</strong><br />
capacitate profesionalã în ve<strong>de</strong>rea<br />
obåinerii gradului profesional <strong>de</strong><br />
subcomisar <strong>de</strong> poliåie, comisar<br />
- æef <strong>de</strong> poliåie æi chestor <strong>de</strong><br />
poliåie;<br />
c) se excepteazã <strong>de</strong> la condiåia<br />
privind absolvirea cursurilor <strong>de</strong><br />
capacitate profesionalã În ve<strong>de</strong>rea<br />
obåinerii gradului profesional <strong>de</strong><br />
subcomisar <strong>de</strong> poliåie æi comisar<br />
- æef <strong>de</strong> poliåie, dupã analizarea<br />
fiecãrui caz în parte <strong>de</strong> cãtre<br />
Direcåia Management Resurse<br />
Umane a MAI.<br />
7. Dacã strãinul este adus la<br />
frontierã <strong>de</strong> cãtre un transportator<br />
aerian, maritim sau terestru æi nu<br />
i s-a permis intrarea, Poliåia <strong>de</strong><br />
Frontierã trebuie sã dispunã:<br />
a) ca persoana sã fie transportatã<br />
în oricare alt stat mai puåin<br />
România;<br />
b) ca transportatorul respectiv<br />
sã preia imediat strãinul æi sã-i<br />
asigure acestuia întoarcerea în<br />
statul <strong>de</strong> origine;<br />
c) sã asigure costurile <strong>de</strong><br />
cazare, masã.<br />
8. Care instanåã este competentã<br />
<strong>de</strong> a ju<strong>de</strong>ca infracåiunile <strong>de</strong> trafic<br />
<strong>de</strong> persoane prevãzute <strong>de</strong> Legea<br />
678/2001:<br />
a) Ju<strong>de</strong>cãtoria;<br />
b) Curtea <strong>de</strong> Apel;<br />
c) Curtea Supremã <strong>de</strong> Justiåie;<br />
d) Tribunalul.<br />
BIBLIOGRAFIE: Codul <strong>de</strong><br />
Procedurã Penalã; Legea nr.<br />
535/2004 privind prevenirea æi<br />
combaterea terorismului; Legea<br />
nr. 248/2005 privind regimul<br />
liberei circulaåii a cetãåenilor<br />
români în strãinãtate; Ordonanåa<br />
<strong>de</strong> urgenåã a Guvernului 194/2002<br />
privind regimul juridic al strãinilor<br />
în România, OMAI nr. 343/2002;<br />
OMAI nr. 318/2004 æi Legea<br />
678/2001 privind combaterea<br />
traficului <strong>de</strong> persoane.<br />
NOTÃ: fiecare întrebare are un<br />
singur rãspuns corect<br />
31
Oamenii <strong>de</strong> lângã noi<br />
Poliåistul anului la D.P.F. Iaæi<br />
32<br />
Agent Diana - Andreea<br />
COVALCIUC<br />
Se consi<strong>de</strong>rã o persoanã<br />
ambiåioasã, puternicã, sociabilã,<br />
cãreia îi place sã lucreze în colectiv,<br />
mãrturisind cã vrea sã ocupe un loc în<br />
cadrul Biroului combaterea traficului<br />
cu maæini <strong>de</strong> lux.<br />
Nãscutã pe 26 februarie 1986, în<br />
Iaæi, absolventã a Liceului Economic<br />
din aceeaæi localitate, în urma<br />
încadrãrii directe æi a promovãrii<br />
examenului <strong>de</strong> admitere a reuæit sã<br />
ajungã poliåistã <strong>de</strong> frontierã în urmã<br />
cu opt luni, în cadrul SPF Åuåora - IJPF<br />
Iaæi. Datoritã informaåiilor culese din<br />
presã æi internet a <strong>de</strong>cis ca viitorul sã<br />
æi-l <strong>de</strong>dice Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã, fiind<br />
sigurã cã nu va regreta aceastã alegere<br />
æi cã, în cariera aleasã, va da dovadã<br />
<strong>de</strong> profesionalism.<br />
În prezent este æi stu<strong>de</strong>ntã în primul<br />
an al Facultãåii <strong>de</strong> Drept din cadrul<br />
Universitãåii Mihail Kogãlniceanu<br />
Iaæi. Dintre pasiuni, literatura, maæinile,<br />
muzica æi dansul sunt printre cele mai<br />
importante.<br />
Comisar-æef Dumitru SCUTELNICU,<br />
directorul D.P.F. Iaæi<br />
< < D i r e c å i a<br />
Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
Iaæi are mai mulåi<br />
poliåiæti <strong>de</strong> frontierã<br />
care în<strong>de</strong>plinesc<br />
criteriile pentru a fi<br />
evi<strong>de</strong>nåiaåi cu acest<br />
titlu, însã comisarul<br />
Cristian NENU<br />
aparåine unei<br />
categorii speciale <strong>de</strong><br />
poliåiæti <strong>de</strong> frontierã,<br />
pe care doresc sã o<br />
cultiv. Are un soi <strong>de</strong> „agresivitate”, în<br />
sensul bun al cuvântului, când se aflã în<br />
preajma unei activitãåi infracåionale æi un<br />
fler <strong>de</strong> a i<strong>de</strong>ntifica aspectele ilegale iar din<br />
Acordarea titlului <strong>de</strong> “Poliåistul anului”<br />
comisarului <strong>de</strong> poliåie Cristian Nenu s-a<br />
datorat rezultatelor obåinute în perioada<br />
2005-<strong>2006</strong> æi, poate nu întâmplãtor,<br />
confirmãrii unui a<strong>de</strong>vãrat profesionist,<br />
format în cei zece ani <strong>de</strong> când îæi<br />
<strong>de</strong>sfãæoarã activitatea în cadrul Poliåiei<br />
<strong>de</strong> Frontierã.<br />
Absolvent al Facultãåii <strong>de</strong> Tehnologia<br />
Construcåiilor <strong>de</strong> Maæini în 1992 æi a<br />
Facultãåii <strong>de</strong> Drept Iaæi în 2003, æi-a<br />
perfecåionat pregãtirea prin participarea<br />
la cursuri postuniversitare, cursurile<br />
,,Aca<strong>de</strong>miei Internaåionale <strong>de</strong> Aplicare a<br />
Legii” în Budapesta, cât æi a programului<br />
internaåional <strong>de</strong> pregãtire pentru securitatea<br />
frontierelor INTERDICT/RADACAD din<br />
Statele Unite ale Americii.<br />
De-a lungul carierei a în<strong>de</strong>plinit<br />
mai multe funcåii în munca operativã,<br />
iar în prezent este ofiåer specialist la<br />
Biroul Combaterea Infracåionalitãåii<br />
Transfrontaliere în cadrul D.P.F. Iaæi.<br />
Din realizãrile profesionale, cuprinse<br />
în palmaresul ofiåerului, putem aminti<br />
doar câteva dintre cazuri: participarea<br />
la documentarea activitãåii unei reåele<br />
<strong>de</strong> traficanåi cu åigãri <strong>de</strong> provenienåã<br />
R. Moldova, urmatã <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificarea æi<br />
reåinerea a douã automarfare în care s-<br />
au <strong>de</strong>scoperit 100.875 butaæi <strong>de</strong> viåã <strong>de</strong><br />
vie æi 300.075 pachete åigãri; împreunã<br />
cu Formaåiunea <strong>de</strong> Intervenåie a DPF<br />
Iaæi a reåinut æi cercetat doi cetãåeni<br />
români, membrii ai unei reåele <strong>de</strong> crimã<br />
organizatã care încercau sã sustragã bani<br />
dintr-un bancomat, folosindu-se <strong>de</strong> 80<br />
carduri bancare tip clonã; <strong>de</strong> asemenea,<br />
Cristian Nenu a constatat mai multe fapte<br />
penale, pe domeniile <strong>de</strong> infracåionalitate<br />
din responsabilitatea Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
æi a contribuit la confiscarea, în condiåiile<br />
legii, a unor bunuri în valoare <strong>de</strong> peste<br />
20 miliar<strong>de</strong> ROL. Dar unul dintre<br />
cazurile care i-au <strong>de</strong>terminat pe æefi sã-l<br />
acel moment acåioneazã cu o tenacitate<br />
<strong>de</strong>osebitã. Al doilea aspect pentru care l-am<br />
avut în ve<strong>de</strong>re este cã a avut curajul <strong>de</strong> a<br />
merge pânã în instanåã cu o acåiune <strong>de</strong> dare<br />
<strong>de</strong> mitã cu o valoare <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> consistentã:<br />
un autoturism Skoda.<br />
Probabil cã orice poliåist, prin natura<br />
meseriei sale, este supus unor tentaåii.<br />
Cred cã majoritatea refuzã, o micã parte le<br />
acceptã, dar puåini au curajul <strong>de</strong> a merge<br />
mai <strong>de</strong>parte, pânã la capãt, în instrumentarea<br />
infracåiunii <strong>de</strong> dare <strong>de</strong> mitã, iar noi trebuie<br />
sã cultivãm aceste mo<strong>de</strong>le din urmã.<br />
Trebuie aleæi cu grijã cei care reprezintã<br />
a<strong>de</strong>vãrate simboluri pentru structura din<br />
care provin. A-i alege la întâmplare drept<br />
„cei mai buni” înseamnã sã faci un mare<br />
<strong>de</strong>serviciu cultivãrii valorilor specifice <strong>de</strong><br />
corectitudine, curaj, dãruire æi, nu în ultim<br />
rând, loialitate.<br />
nominalizeze drept „poliåistul anului” a<br />
fost acela în care Cristian a refuzat drept<br />
mitã un autoturism, oferit din partea unei<br />
reåele <strong>de</strong> traficanåi cu åigãri, aflatã în atenåia<br />
poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã în urma <strong>de</strong>scoperirii<br />
unui transport ilegal <strong>de</strong> åigãri.<br />
În plan personal, ofiåerul se poate<br />
mândri cu o frumoasã familie în care cresc<br />
doi copii, Ana <strong>de</strong> 13 ani æi Adrian <strong>de</strong> 9 ani.<br />
Nu în ultimul rând, pentru ca toate aceste<br />
realizãri sã fie posibile, a fost nevoie <strong>de</strong><br />
sprijinul acordat <strong>de</strong> soåia Claudia, care<br />
profeseazã în cadrul Ministerului Justiåiei<br />
æi a înåeles cã în lupta cu infracåionalitatea<br />
nu este posibil sã lucrezi doar opt ore pe<br />
zi æi nici sã ai toate week-endurile libere.<br />
Timpul liber, atât cât este, îl <strong>de</strong>dicã familiei<br />
sale æi hobby-urilor, printre care se numãrã<br />
literatura, cãlãtoriile æi pescuitul.<br />
Vasilica TÃTARU<br />
Tot în acest context aæ dori sã transmit<br />
un mesaj tuturor poliåiætilor DPF Iaæi care nu<br />
înåeleg cã trebuie sã åinã ritmul cu atribuåiile<br />
æi obligaåiile pe care le au faåã <strong>de</strong> instituåie.<br />
În ultima perioadã a fost o ofensivã <strong>de</strong><br />
încadrare ce se apropie <strong>de</strong> procentajul<br />
maxim. În viitor vom încerca sã i<strong>de</strong>ntificãm<br />
persoanele cu „steguleåe roæii”. Acest aspect<br />
va constitui un indicator <strong>de</strong> responsabilitate<br />
pentru fiecare æef <strong>de</strong> inspectorat, astfel încât<br />
sã fie în<strong>de</strong>pãrtaåi din structurã cei care nu<br />
corespund standar<strong>de</strong>lor europene. Leam<br />
cerut æefilor <strong>de</strong> sectoare i<strong>de</strong>ntificarea<br />
steguleåelor roæii, galbene æi verzi, vizând<br />
resursele umane. Cele roæii vor pãrãsi<br />
structura, galbenele sunt pe drumul cel<br />
bun, dar se pot transforma în roæii, iar cele<br />
verzi sunt reprezentate <strong>de</strong> cei care îæi pot<br />
<strong>de</strong>sfãæura activitatea la orice frontierã a<br />
Uniunii Europene.>><br />
û
Echipa I.J.P.F. Satu Mare -<br />
Campioanã mondialã la fotbal în Spania<br />
Imnul naåional a rãsunat<br />
în Barcelona!<br />
În perioada 6-10 iulie a.c., la<br />
Barcelona - Spania s-a <strong>de</strong>sfãæurat<br />
Ediåia a VI-a a Campionatului mondial<br />
<strong>de</strong> fotbal al poliåiætilor æi pompierilor,<br />
turneu la care echipa <strong>de</strong> fotbal a IJPF<br />
Satu Mare a participat sub <strong>de</strong>numirea<br />
A.S. „Club Dacia 2003” Satu Mare,<br />
având urmãtoarea componenåã: comisaræef<br />
Dumitru Homiuc – æeful <strong>de</strong>legaåiei<br />
sportive, ag. æef adj. Vasile Tivadar<br />
– antrenor, ag. æef adj. Alin Avãæan<br />
– antrenor secund æi jucãtor, ag. æef adj.<br />
Florin Coman, ag. æef adj. Gabriel Dani,<br />
ag. æef adj. Ionel Popa, ag. Cristian Sasu,<br />
ag. Remus Vida, ag. Adrian Sima, ag.<br />
Robert Nemethi, ag. Radu Chiorean, ag.<br />
Daniel – Valer Oæan, ag. Adrian Enache,<br />
ag. Vasile Csajkoæ, ag. Mãdãlin Jofi, ag.<br />
Mihai Onca, ag. Adrian Pop, ag. Adrian<br />
Popan, ag. George Fãnicã Covaci.<br />
Campionatul a fost organizat pe douã<br />
tipuri <strong>de</strong> competiåie: fotbal în salã (4 + 1)<br />
æi fotbal pe teren sintetic (6 + 1), echipa<br />
sãtmãreanã fiind înscrisã la 6 + 1, alãturi<br />
<strong>de</strong> alte nouã echipe din æase åãri ( Police<br />
Catalunya Central æi Police Local Sevilla<br />
din Spania, Strasbourg Police – Franåa,<br />
IPA Pavia Police – Italia, Policia Judiciaria<br />
Porto – Portugalia, Central Scotland IPA<br />
– Scoåia, IPA Hunedoara, Acvila Giurgiu<br />
æi Dinamo Maramureæ – România).<br />
Parcursul echipei în grupã a fost unul<br />
care a entuziasmat asistenåa, sãtmãrenii<br />
ocupând în final locul I cu opt victorii æi<br />
un rezultat <strong>de</strong> egalitate,<br />
acumulând 25 <strong>de</strong> puncte<br />
æi un golaveraj foarte<br />
bun: 27 – 5 (a doua<br />
clasatã – Catalunya<br />
Central acumulând cu 6<br />
puncte mai puåin).<br />
Etapa semifinalelor a<br />
adus faåã în faåã: Dacia<br />
2003 Satu Mare - Acvila<br />
Giurgiu – scor final 4<br />
– 0;<br />
Police Local Sevilla -<br />
Catalunya Central - scor<br />
final 3 – 2 (dupã lovituri<br />
<strong>de</strong> pe<strong>de</strong>apsã).<br />
În finalã s-au<br />
întâlnit echipele cotate ca fiind cele<br />
mai bune, iar prestaåia acestora a fost<br />
la înãlåime. Dupã o suitã <strong>de</strong> ratãri <strong>de</strong><br />
partea sãtmãrenilor, echipa din Sevilla a<br />
marcat pe contraatac dupã care a închis<br />
jocul în speranåa menåinerii rezultatului,<br />
reuæitã realizatã pânã la pauzã æi pe<br />
fondul acci<strong>de</strong>ntãrii celui mai bun jucãtor<br />
sãtmãrean, Gabriel Dani. Repriza a doua<br />
a adus în prim plan dorinåa <strong>de</strong> victorie,<br />
iar rezultatul mobilizãrii au fost cele trei<br />
goluri marcate <strong>de</strong> Mãdãlin Jofi - 2 goluri<br />
æi Florin Coman – 1 gol, scorul final<br />
3 – 1 pentru Dacia 2003 Satu Mare a<br />
reflectat pe <strong>de</strong>plin diferenåa <strong>de</strong> valoare<br />
din teren.<br />
Clasamentul general a arãtat astfel :<br />
Locul I: A.S. „Club Dacia 2003“<br />
Satu Mare;<br />
Locul al II-lea: Police Local Sevilla;<br />
Locul al III-lea: A.S. „Acvila “<br />
Giurgiu;<br />
Locul al IV-lea: Catalunya Central.<br />
De asemenea, jucãtorul sãtmãrean<br />
Gabriel Dani a fost <strong>de</strong>clarat golgeterul<br />
turneului, cu 11 goluri reuæite.<br />
Dumitru HOMIUC<br />
Campioni <strong>2006</strong> la înot pe M.A.I.<br />
În perioada 6-7 iulie a.c., la Drobeta Turnu Severin s-a<br />
organizat finala Campionatului Naåional <strong>de</strong> Înot al MAI, ediåia<br />
a XVI-a.<br />
Poliåia <strong>de</strong> Frontierã a ocupat primul loc, fiind urmatã <strong>de</strong><br />
Jandarmerie æi IGSU.<br />
De menåionat rezultatele obåinute <strong>de</strong> sportivii noætri: locul I<br />
100 m liber bãrbaåi sub 35 ani – Horaåiu Bãdiåã (IGPF); locul I<br />
100 m bras bãrbaåi sub 35 ani – Marian Satnoianu (IJPF Brãila);<br />
locul II 100 m bras bãrbaåi peste 35 ani - Florin Bãrbulescu<br />
(IGPF); locul II 200 m liber bãrbaåi sub 35 ani – Victor Iulian<br />
Vizireanu (IJPF Brãila).<br />
Carmen PASNICU<br />
û<br />
33
CALCULATOR „DEFECT”<br />
Aceasta este o întâmplare a<strong>de</strong>vãratã<br />
petrecutã la compania Word Perfect Help<br />
Line.<br />
Angajatul companiei care a participat<br />
la discuåia <strong>de</strong> mai jos a fost concediat.<br />
Ulterior, el a dat în ju<strong>de</strong>catã compania<br />
pentru “concediere fãrã motiv”. Ceea<br />
ce urmeazã este un pasaj din<br />
discuåia care a dus la<br />
concediere.<br />
- Word Perfect<br />
Technical Desk, va<br />
pot ajuta cu ceva?<br />
- Da, am o<br />
problemã cu Word<br />
Perfect”.<br />
- Ce problemã?<br />
- Pãi, scriam si<br />
dintr-o datã toate<br />
cuvintele au dispãrut.<br />
- Au dispãrut?<br />
- Da, au dispãrut.<br />
- Hmm. Æi ce afiæeazã ecranul<br />
tãu acum?<br />
- Nimic.<br />
- Nimic?<br />
- E negru æi nu acceptã nimic din ceea<br />
ce scriu.<br />
- Eæti încã în Word Perfect, sau ai ieæit?<br />
- De un<strong>de</strong> vrei sã-mi dau seama?<br />
- Vezi un prompter C: pe ecran?<br />
- Ce-i ãla un prompter C:?<br />
- Nu conteazã. Poåi miæca cursorul pe<br />
ecran?<br />
- Nu e nici un cursor. Åi-am spus cã nu<br />
acceptã nimic din ceea ce tipãresc!<br />
- Monitorul tãu are un indicator <strong>de</strong><br />
funcåionare?<br />
- Ce e ãla un monitor?”<br />
- Este chestia aia cu ecran æi care aratã<br />
ca un televizor. Are o luminiåã care sã-åi<br />
arate dacã e <strong>de</strong>schis sau nu?<br />
- Nu ætiu.<br />
- Atunci uitã-te în spatele monitorului æi<br />
vezi un<strong>de</strong> duce cablul electric. Poåi sã<br />
vezi asta?<br />
- Da, cred cã<br />
da.<br />
- Minunat. Urmeazã<br />
cablul electric, æi spune-mi dacã este<br />
bãgat în prizã.<br />
- Da, este.<br />
- Când te-ai uitat în spatele monitorului,<br />
ai observat cã sunt douã cabluri æi nu<br />
doar unul, bãgate în monitor?<br />
- Nu.<br />
- Ei bine, sunt douã. Mai uitã-te o datã<br />
æi gãseæte æi celãlalt cablu.<br />
- Ok, l-am gãsit.<br />
- Urmãreæte-l æi spune-mi dacã este<br />
bãgat bine în spatele computerului tãu.”<br />
- Nu pot sã fac asta.”<br />
- Dar mãcar poåi ve<strong>de</strong>a dacã este?<br />
- Nu.<br />
- Nici dacã îåi pui genunchiul pe ceva<br />
sau te întinzi pe ceva?<br />
- O, nu e din cauza cã nu am unghiul<br />
bun, ci din cauzã cã e<br />
întuneric.<br />
- Întuneric?!<br />
- Da,<br />
lumina din<br />
birou este stinsã,<br />
singura luminã<br />
care vine este <strong>de</strong><br />
afarã.<br />
- Pãi, aprin<strong>de</strong><br />
lumina în birou.<br />
- Nu pot.<br />
- Nu? De ce?<br />
- Pentru cã e o panã <strong>de</strong> curent.<br />
- Aaa...o panã <strong>de</strong> curent? Aha,<br />
ok. Cred cã am rezolvat<br />
problema. Mai ai cutiile, æi<br />
manualele æi chestiile <strong>de</strong><br />
împachetare cu care a venit<br />
computerul tãu?<br />
- Da, le åin în dulap.<br />
- Bine. Du-te æi adu-le, æi bagã<br />
calculatorul în cutii exact aæa cum<br />
l-ai primit. Æi apoi du-l înapoi <strong>de</strong> la<br />
magazinul <strong>de</strong> la care l-ai luat.<br />
- A<strong>de</strong>vãrat? Este chiar atât <strong>de</strong> grav?<br />
- Da, mã tem cã da.<br />
- Atunci asta e, îl duc înapoi. Si ce sã le<br />
spun?<br />
- Spune-le cã eæti prea prost ca sã ai un<br />
computer.<br />
5 4 3 8 6 7 9 1 2<br />
9 6 1 4 3 2 8 5 7<br />
7 2 8 9 5 1 6 3 4<br />
1 5 7 6 2 8 3 4 9<br />
4 8 6 3 7 9 5 2 1<br />
2 3 9 5 1 4 7 8 6<br />
3 9 2 1 8 6 4 7 5<br />
6 7 5 2 4 3 1 9 8<br />
8 1 4 7 9 5 2 6 3<br />
rezolvare<br />
5 2<br />
8 6 2<br />
2 9 8 6<br />
3 8 2 5<br />
7 6 4 3<br />
5 1 7 9<br />
1 5 4 8<br />
8 7<br />
5<br />
3<br />
4<br />
4<br />
5<br />
5 6 9 7 1<br />
5 9<br />
1 2 6<br />
1 9 5 3<br />
7 3 8<br />
2<br />
5 7<br />
8 9 1 5<br />
2<br />
Regula cifrei unice: presupune completarea careului <strong>de</strong> 81 cãsuåe dupã O SINGURÃ REGULÃ: orice rând, orice<br />
coloanã <strong>de</strong> 9 cãsuåe æi oricare pãtrat <strong>de</strong> 3x3 cãsuåe sã conåinã o singurã datã fiecare cifrã cuprinsã între 1 æi 9.<br />
34<br />
û
Reclamaåia <strong>de</strong> mai jos a<br />
fost primitã la redacåie în<br />
luna iulie, prin e-mail (nu<br />
dãm numele din motive<br />
lesne <strong>de</strong> înåeles), iar la ea<br />
s-a dat un rãspuns oficial...<br />
Bunã ziua,<br />
Sunt convins cã nu voi<br />
primi <strong>de</strong> la dumneavoastrã<br />
niciodatã nici un fel<br />
<strong>de</strong> rãspuns la prezenta<br />
reclamaåie, dar m-am<br />
hotãrât sã încerc totuæi:<br />
RÃUFÃCÃ-<br />
TOR<br />
CRUSTACEU<br />
MARIN<br />
APÃ DE<br />
FRONTIERÃ<br />
SUFRAGIU<br />
SUS, PE<br />
CASÃ<br />
PITORESC<br />
OXID DE<br />
CARBON<br />
APÃ DE<br />
FRONTIERÃ<br />
DIFTONG<br />
NOTA 3<br />
PASI<br />
DROGURI<br />
MAÆINÃ<br />
DIN MAROC!<br />
ELEMENT<br />
DE LEGE<br />
D ` A L E<br />
HRISOV<br />
GET!<br />
ARMÃ<br />
RUSEASCÃ<br />
û<br />
ÆINÃ!<br />
MAURI<br />
JGHEAB<br />
ACAR<br />
SALTÃ<br />
ÎN ÆA<br />
A DA<br />
BINEÅE<br />
ZÂMBEÆTE!<br />
Soåia mea lucreazã<br />
<strong>de</strong> douã luni la Poliåia <strong>de</strong><br />
Frontierã. Se pare cã i<strong>de</strong>ea<br />
a fost proastã pentru noi ca<br />
cuplu. Ju<strong>de</strong>caåi voi:<br />
- lipseæte <strong>de</strong> acasã cel<br />
puåin douã nopåi æi douã<br />
zile pe sãptãmânã;<br />
- fiecare noapte este<br />
în prezenåa a unu-doi sau<br />
trei bãrbaåi (colegi) cu<br />
care umblã pe front, sau<br />
dacã este douã trei ore <strong>de</strong><br />
intervenåie, dorm împreunã.<br />
Încã nu am aflat dacã în<br />
acelaæi pat sau nu.<br />
- pânã acum a<br />
„colecåionat” toate<br />
complimentele gen: ce fund<br />
frumos ai, ce muæchi ai etc.<br />
De, æi colegii ei sunt în fond,<br />
în primul rând bãrbaåi, nu??<br />
- acasã este mereu foarte<br />
obositã, iar când nu<br />
doarme, este sunatã <strong>de</strong> la<br />
serviciu pentru tot felul <strong>de</strong><br />
chestii. În aceastã situaåie în<br />
SALUT<br />
TREABÃ<br />
PE VAS<br />
CADRE<br />
N O A S T R E<br />
FACE MAC<br />
BRÃZDATÃ<br />
ÎN CE FEL<br />
CUIB DE<br />
CUC<br />
O ARMÃ<br />
MÃIESTRIE<br />
CÃIT!<br />
VAS<br />
FORMÃ DE<br />
LUPTÃ<br />
PÃLÃRIE<br />
care suntem acum, eu ce ar<br />
mai trebui sã cred <strong>de</strong>spre ce<br />
face soåia mea atâta vreme<br />
cât este la serviciu? Cei care<br />
au <strong>de</strong>cis sã angajeze femei<br />
în Poliåia <strong>de</strong> Frontierã æi sã le<br />
trimitã noaptea în frontierã<br />
cu bãrbaåii cum au gândit<br />
aceastã situaåie? Precis<br />
cã cei care au <strong>de</strong>cis asta<br />
sunt bãrbaåi, nu? S-a mers<br />
probabil pe i<strong>de</strong>ea armatei<br />
americane: totul în comun,<br />
<strong>de</strong> la transporturi pânã la<br />
duæ, nu? Egalitate totalã<br />
între sexe!!Fain...Probabil<br />
cã soåiile voastre nu<br />
lucreazã nopåile în PF.<br />
Problema mea este însã ce<br />
va fi cu noi æi cum va evolua<br />
situaåia mea æi a soåiei mele.<br />
Pariez cã o sã-mi scrieåi cã<br />
asta nu vã intereseazã æi este<br />
problema mea, nu?? La asta<br />
mã aætept. E tipic pentru noi<br />
românii...<br />
Cu stimã...<br />
CAMERE<br />
RUDÃ!<br />
PRIMA<br />
DOAMNÃ<br />
SOARE<br />
PE NIL<br />
VEGHIUL<br />
DO<br />
MIJLOC DE<br />
LUPTÃ<br />
Integramã: Dumitru MOCANU<br />
GRÃDINILE<br />
LUI BACHUS<br />
A OCUPA<br />
TOT LA<br />
CLUJ<br />
SUB<br />
TARTOR<br />
Reforma instituåiei poliåieneæti<br />
a însemnat, între alte transformãri<br />
semnificative, <strong>de</strong>militarizarea instituåiei<br />
æi acce<strong>de</strong>rea unui numãr semnificativ<br />
<strong>de</strong> femei în instituåiile <strong>de</strong> învãåãmânt<br />
ale MAI æi la concursurile directe prin<br />
încadrarea posturilor <strong>de</strong> poliåist.<br />
Acesta este mo<strong>de</strong>lul european,<br />
adoptat atât la nivelul Poliåiei <strong>de</strong><br />
Frontierã cât æi la Poliåia Naåionalã.<br />
Activitatea poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã<br />
implicã, poate, un regim <strong>de</strong> muncã<br />
mai sever, atât în privinåa dotãrii cât<br />
æi a <strong>de</strong>sfãæurãrii misiunilor, date fiind<br />
condiåiile meteorologice æi mijloacele<br />
logistice. În momentul în care s-a<br />
înscris la concurs pentru ocuparea<br />
unei asemenea funcåii, atât soåia cât æi<br />
dumneavoastrã, trebuia sã vã gândiåi la<br />
toate aceste aspecte sau dificultãåi care<br />
sunt compensate <strong>de</strong> salariul motivant æi<br />
siguranåa locului <strong>de</strong> muncã.<br />
Dacã soåia apreciazã cã nu-æi mai<br />
poate <strong>de</strong>sfãæura activitatea în continuare<br />
în Poliåia <strong>de</strong> Frontierã sau nu mai<br />
doreæte, poate acåiona în consecinåã.<br />
Oricum, având în ve<strong>de</strong>re numãrul<br />
mare <strong>de</strong> femei încadrate în structurile<br />
PFR, la unele structuri acesta fiind chiar<br />
mai mare <strong>de</strong>cât cel al bãrbaåilor, nu<br />
este corect sã se facã discriminãri între<br />
bãrbaåi æi femei cu privire la executarea<br />
misiunilor æi al programului <strong>de</strong> muncã.<br />
Vã asigurãm cã în cadrul PFR existã<br />
numeroase cazuri <strong>de</strong> soå æi soåie care<br />
lucreazã în instituåie æi au o cãsnicie<br />
fericitã, bazatã pe încre<strong>de</strong>re reciprocã.<br />
„Perle” culese din testele <strong>de</strong><br />
încadrare ofiåer - sursã externã<br />
<strong>de</strong> Cristian DONCU-DMRU<br />
„<strong>Frontiera</strong> <strong>de</strong> stat este acea fâæie<br />
(limitã) a unui stat, care <strong>de</strong>limiteazã<br />
æi separã douã åãri....”<br />
„Uzul <strong>de</strong> armã se va evita<br />
numai împotriva persoanelor,<br />
femeilor însãrcinate...”<br />
„Informaåiile clasificate trebuiesc<br />
pãstrate în locuri sigure, pãzite,<br />
atunci când sunt transportate dintrun<br />
loc în altul ele sunt foarte bine<br />
pãzite æi urmãrite pe tot parcursul<br />
pânã la <strong>de</strong>stinaåie...”<br />
„<strong>Frontiera</strong> internã reprezintã<br />
partea spre interior <strong>de</strong> la semnele <strong>de</strong><br />
frontierã, pentru ape se consi<strong>de</strong>rã<br />
axul central pe <strong>de</strong>-o parte æi <strong>de</strong> alta<br />
a malurilor iar pentru Marea Neagrã<br />
frontiera internã se consi<strong>de</strong>rã linia<br />
ce uneæte punctele cele mai<br />
în<strong>de</strong>pãrtate <strong>de</strong> maluri”<br />
„Culoarul <strong>de</strong> frontierã are<br />
rolul <strong>de</strong> protecåia semnelor <strong>de</strong><br />
frontierã...”<br />
„Pe durata stãrii <strong>de</strong> asediu æi a<br />
stãrii <strong>de</strong> urgenåã sunt interzise lipsa<br />
<strong>de</strong> libertate, lipsa informãrii...”<br />
„<strong>Frontiera</strong> internã åine pânã la<br />
cursul inferior al Dunãrii...”<br />
„Se evitã uzul <strong>de</strong> armã<br />
împotriva persoanelor cu probleme<br />
locomotorii etc...”<br />
Responsabili <strong>de</strong> pagini Ætefan ANDREESCU æi Alexandru BARBU<br />
35
Razele lunii au fost, nu o datã,<br />
a<strong>de</strong>vãrat far cãlãuzitor pentru marinari.<br />
Acum, proiecåia lor la malul mãrii<br />
croieæte parcã drumul fiecãrui frontierist<br />
cãtre propriile-i nãzuinåe.<br />
36<br />
û
LEGIS<br />
ORDONANÅA DE URGENÅÃ nr. 104<br />
din 27 iunie 2001- (actualizatã) privind<br />
organizarea æi funcåionarea Poliåiei <strong>de</strong><br />
Frontierã Române<br />
Textul iniåial a fost publicat în<br />
Monitorul Oficial nr. 351 din 29<br />
iunie 2001. Aceasta este forma<br />
actualizatã cu modificãrile æi<br />
completãrile aduse <strong>de</strong>: Legea nr. 81<br />
din 26 februarie 2002 æi Legea nr.<br />
196 din 25 mai 2004.<br />
ART. 1<br />
CAP. 1<br />
Dispoziåii generale<br />
Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã face<br />
parte din Ministerul Administraåiei<br />
æi Internelor æi este instituåia<br />
specializatã a statului care exercitã<br />
atribuåiile ce îi revin cu privire la<br />
supravegherea æi controlul trecerii<br />
frontierei <strong>de</strong> stat, prevenirea æi<br />
combaterea migraåiei ilegale æi<br />
a faptelor specifice criminalitãåii<br />
transfrontaliere sãvâræite în zona<br />
<strong>de</strong> competenåã, respectarea<br />
regimului juridic al frontierei <strong>de</strong><br />
stat, paæapoartelor æi strãinilor,<br />
asigurarea intereselor statului român<br />
pe Dunãrea interioarã æi canalul<br />
Sulina situate în afara zonei <strong>de</strong><br />
frontierã, în zona contiguã æi în zona<br />
economicã exclusivã, respectarea<br />
ordinii æi liniætii publice în zona <strong>de</strong><br />
competenåã, în condiåiile legii.<br />
Art. 1 a fost modificat æi înlocuit<br />
cu art. 2 din LEGEA nr. 81 din<br />
26 februarie 2002 publicatã în<br />
MONITORUL OFICIAL nr. 154 din<br />
4 martie 2002.<br />
ART. 2<br />
În înåelesul prezentei ordonanåe<br />
<strong>de</strong> urgenåã, expresiile <strong>de</strong> mai jos au<br />
urmãtoarele semnificaåii:<br />
a) zonã <strong>de</strong> competenåã - suprafaåa<br />
din teritoriul naåional constituitã<br />
din zona <strong>de</strong> frontierã, suprafaåa<br />
aeroporturilor æi a porturilor situate<br />
în interiorul åãrii, <strong>de</strong>schise traficului<br />
internaåional, Dunãrea interioarã<br />
æi canalul Sulina situate în afara<br />
zonei <strong>de</strong> frontierã, apele maritime<br />
interioare æi marea teritorialã, precum<br />
æi zona contiguã æi zona economicã<br />
exclusivã ale României, în care Poliåia<br />
<strong>de</strong> Frontierã Românã îæi în<strong>de</strong>plineæte<br />
atribuåiile prevãzute <strong>de</strong> lege;<br />
b) poliåist <strong>de</strong> frontierã -<br />
funcåionarul public cu statut special,<br />
înarmat, care poartã, <strong>de</strong> regulã,<br />
uniformã æi exercitã atribuåiile<br />
stabilite prin lege în sarcina Poliåiei<br />
<strong>de</strong> Frontierã Române.<br />
Art. 2 a fost modificat æi<br />
înlocuit cu art. 1 din Legea nr. 81<br />
din 26 februarie 2002 publicatã<br />
în Monitorul Oficial nr. 154 din<br />
4 martie 2002.<br />
ART. 3<br />
(1) Activitatea Poliåiei <strong>de</strong><br />
Frontierã Române constituie serviciu<br />
public æi se <strong>de</strong>sfãæoarã în interesul<br />
persoanei, al comunitãåii æi în<br />
sprijinul instituåiilor statului, exclusiv<br />
pe baza æi în executarea legii.<br />
(2) În toate acåiunile pe care le<br />
<strong>de</strong>sfãæoarã în zona <strong>de</strong> competenåã<br />
personalul Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
Române are obligaåia sã previnã<br />
æi sã combatã stãrile <strong>de</strong> pericol la<br />
adresa României, <strong>de</strong>terminate <strong>de</strong><br />
criminalitatea transfrontalierã æi <strong>de</strong><br />
migraåia ilegalã.<br />
Alin. (2) al art. 3 a fost modificat<br />
<strong>de</strong> Legea nr. 81 din 26 februarie<br />
2002 publicatã în Monitorul Oficial<br />
nr. 154 din 4 martie 2002.<br />
ART. 4<br />
În în<strong>de</strong>plinirea atribuåiilor ce îi<br />
revin Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã<br />
coopereazã cu celelalte instituåii<br />
ale statului care au atribuåii<br />
privind asigurarea ordinii <strong>de</strong> drept<br />
æi colaboreazã în acest sens cu<br />
cetãåenii, în condiåiile legii.<br />
ART. 5<br />
Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã se<br />
organizeazã la nivelul ju<strong>de</strong>åelor care,<br />
potrivit organizãrii administrative<br />
a teritoriului României, au ca<br />
limitã frontiera <strong>de</strong> stat æi litoralul<br />
Mãrii Negre. În ju<strong>de</strong>åele din<br />
interiorul åãrii, în care funcåioneazã<br />
aeroporturi sau porturi <strong>de</strong>schise<br />
traficului internaåional <strong>de</strong> persoane<br />
æi mãrfuri, Poliåia <strong>de</strong> Frontierã<br />
Românã se organizeazã la nivelul<br />
punctelor <strong>de</strong> trecere a frontierei<br />
<strong>de</strong> stat. Pentru Dunãrea interioarã,<br />
<strong>de</strong>schisã navigaåiei internaåionale,<br />
Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã se<br />
organizeazã æi la nivelul ju<strong>de</strong>åelor<br />
Brãila æi Ialomiåa.<br />
CAP. 2<br />
Organizarea Poliåiei <strong>de</strong><br />
Frontierã Române<br />
SECÅIUNEA 1<br />
Structurã Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
Române<br />
ART. 6<br />
Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã are<br />
urmãtoarea structurã organizatoricã:<br />
a) Inspectoratul General al<br />
Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã;<br />
b) direcåii teritoriale ale poliåiei<br />
<strong>de</strong> frontierã;<br />
c) inspectorate ju<strong>de</strong>åene ale<br />
poliåiei <strong>de</strong> frontierã;<br />
d) sectoare ale poliåiei <strong>de</strong> frontierã;<br />
e) grupuri <strong>de</strong> nave ale poliåiei <strong>de</strong><br />
frontierã;<br />
Supliment <strong>Frontiera</strong> - nr. 7/<strong>2006</strong><br />
1
f) puncte ale poliåiei <strong>de</strong><br />
frontierã;<br />
g) instituåii <strong>de</strong> învãåãmânt<br />
pentru pregãtirea æi specializarea<br />
personalului;<br />
h) alte unitãåi.<br />
SECÅIUNEA a 2-a<br />
Inspectoratul General al<br />
Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
ART. 7<br />
Inspectoratul General al Poliåiei<br />
<strong>de</strong> Frontierã este unitatea centralã<br />
a Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române, cu<br />
personalitate juridicã æi competenåã<br />
teritorialã pentru întreaga zona<br />
<strong>de</strong> responsabilitate a poliåiei <strong>de</strong><br />
frontierã, care exercitã conducerea<br />
æi rãspun<strong>de</strong> <strong>de</strong> întreaga activitate<br />
a poliåiei <strong>de</strong> frontierã, <strong>de</strong>sfãæoarã<br />
activitãåi <strong>de</strong> investigare æi cercetare<br />
a infracåiunilor <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> grave<br />
circumscrise crimei organizate,<br />
migraåiei ilegale æi criminalitãåii<br />
transfrontaliere comise în zona <strong>de</strong><br />
competenåã teritorialã a Poliåiei<br />
<strong>de</strong> Frontierã, precum æi orice alte<br />
atribuåii date în competenåa sa prin<br />
lege.<br />
ART. 8<br />
(1) Inspectoratul General al<br />
Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã este condus<br />
<strong>de</strong> un inspector general, numit prin<br />
ordin al ministrului administraåiei æi<br />
internelor.<br />
(2) Inspectorul general este ajutat<br />
<strong>de</strong> adjuncåi, numiåi la propunerea<br />
sa <strong>de</strong> cãtre ministrul administraåiei<br />
æi internelor.<br />
ART. 9<br />
Inspectoratul General al Poliåiei<br />
<strong>de</strong> Frontierã are în structura sa<br />
organizatoricã direcåii, servicii<br />
æi birouri, înfiinåate prin ordin<br />
al ministrului administraåiei æi<br />
internelor.<br />
ART. 10<br />
(1) În cadrul Inspectoratului<br />
General al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
funcåioneazã Consiliul Consultativ<br />
Superior, constituit din inspectorul<br />
general, adjuncåii acestuia, æefii<br />
direcåiilor teritoriale æi din structura<br />
internã a Inspectoratului General<br />
al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã æi æefii<br />
instituåiilor <strong>de</strong> învãåãmânt ale poliåiei<br />
<strong>de</strong> frontierã.<br />
(2) Consiliul Consultativ Superior<br />
se întruneæte o datã pe trimestru sau<br />
ori <strong>de</strong> câte ori este nevoie, sub<br />
preæedinåia inspectorului general,<br />
analizeazã problemele importante<br />
ale activitãåii Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
Române æi adoptã recomandãri, cu<br />
votul majoritãåii membrilor.<br />
(3) Componenåa, atribuåiile æi<br />
funcåionarea Consiliului Consultativ<br />
Superior se stabilesc prin dispoziåie<br />
a inspectorului general.<br />
ART. 11<br />
În aplicarea legii inspectorul<br />
general emite dispoziåii obligatorii<br />
pentru întregul personal din<br />
subordine, la elaborarea cãrora<br />
poate consulta Consiliul Consultativ<br />
Superior al Inspectoratului General<br />
al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã.<br />
SECÅIUNEA a 3-a<br />
Structurile teritoriale ale<br />
Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române<br />
ART. 12<br />
(1) La nivel teritorial Poliåia <strong>de</strong><br />
Frontierã Românã organizeazã<br />
direcåii teritoriale, inspectorate<br />
ju<strong>de</strong>åene, grupuri <strong>de</strong> nave æi sectoare<br />
ale poliåiei <strong>de</strong> frontierã; în punctele<br />
<strong>de</strong> trecere a frontierei <strong>de</strong> stat se<br />
organizeazã æi funcåioneazã puncte<br />
ale poliåiei <strong>de</strong> frontierã.<br />
(2) Pentru frontiera cu fiecare<br />
stat vecin æi la åãrmul Mãrii Negre<br />
se organizeazã æi funcåioneazã câte<br />
o direcåie teritorialã a poliåiei <strong>de</strong><br />
frontierã.<br />
(3) Pe lângã fiecare direcåie<br />
teritorialã a poliåiei <strong>de</strong> frontierã<br />
funcåioneazã câte un consiliu<br />
consultativ, constituit din æeful<br />
direcåiei, adjuncåii acestuia æi<br />
æefii inspectoratelor ju<strong>de</strong>åene.<br />
Componenåa, atribuåiile æi<br />
funcåionarea Consiliului Consultativ<br />
se stabilesc prin dispoziåie a<br />
inspectorului general al poliåiei <strong>de</strong><br />
frontierã.<br />
(4) În ju<strong>de</strong>åele care au ca<br />
limitã frontiera <strong>de</strong> stat sau<br />
Dunãrea interioarã se organizeazã<br />
æi funcåioneazã, ca unitãåi cu<br />
personalitate juridicã, inspectorate<br />
ju<strong>de</strong>åene ale poliåiei <strong>de</strong> frontierã.<br />
(5) La åãrmul Mãrii Negre se<br />
organizeazã pe grupuri <strong>de</strong> nave æi<br />
funcåioneazã componenta maritimã<br />
a Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române, în<br />
cadrul Inspectoratului Ju<strong>de</strong>åean al<br />
Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Constanåa.<br />
(6) În cadrul inspectoratelor<br />
ju<strong>de</strong>åene se organizeazã æi<br />
funcåioneazã, la nivel teritorial,<br />
sectoare ale poliåiei <strong>de</strong> frontierã.<br />
(7) Structurile teritoriale ale<br />
poliåiei <strong>de</strong> frontierã prevãzute la<br />
alin. (2), (4), (5) æi (6) sunt conduse<br />
<strong>de</strong> un æef, ajutat <strong>de</strong> adjuncåi.<br />
(8) Æefii direcåiilor teritoriale<br />
ale poliåiei <strong>de</strong> frontierã sunt numiåi<br />
æi eliberaåi din funcåie <strong>de</strong> cãtre<br />
ministrul administraåiei æi internelor<br />
la propunerea inspectorului<br />
general. Adjuncåii æefilor <strong>de</strong> direcåii<br />
sunt numiåi æi eliberaåi din funcåie<br />
<strong>de</strong> cãtre inspectorul general la<br />
propunerea æefilor <strong>de</strong> direcåii.<br />
(9) Æefii inspectoratelor ju<strong>de</strong>åene,<br />
æefii grupurilor <strong>de</strong> nave, æefii <strong>de</strong><br />
sectoare, precum æi adjuncåii<br />
acestora sunt numiåi æi eliberaåi<br />
din funcåie <strong>de</strong> inspectorul general<br />
la propunerea æefilor direcåiilor<br />
teritoriale ale poliåiei <strong>de</strong> frontierã.<br />
(10) Æefii inspectoratelor ju<strong>de</strong>åene<br />
sunt numiåi în funcåie cu avizul<br />
consultativ al prefectului.<br />
(11) Æefii punctelor poliåiei <strong>de</strong><br />
frontierã sunt numiåi æi eliberaåi din<br />
funcåie <strong>de</strong> cãtre inspectorul general<br />
la propunerea æefilor <strong>de</strong> direcåii sau<br />
a æefului structurii <strong>de</strong> coordonare a<br />
punctelor <strong>de</strong> trecere aeroportuare.<br />
ART. 13<br />
Direcåiile teritoriale ale poliåiei<br />
<strong>de</strong> frontierã æi inspectoratele<br />
ju<strong>de</strong>åene se organizeazã intern, pe<br />
servicii, birouri æi compartimente,<br />
dupã caz, prin ordin al ministrului<br />
administraåiei æi internelor.<br />
ART. 14<br />
(1) Inspectoratele ju<strong>de</strong>åene au<br />
la nivel teritorial ca structuri <strong>de</strong><br />
execuåie sectoare æi grupuri <strong>de</strong><br />
nave, dupã caz, care au competenåã<br />
teritorialã limitatã.<br />
(2) Locul <strong>de</strong> dispunere æi zona<br />
<strong>de</strong> competenåã teritorialã ale<br />
sectorului æi grupului <strong>de</strong> nave, dupã<br />
caz, se stabilesc prin dispoziåie a<br />
inspectorului general.<br />
(3) Sectorul æi grupul <strong>de</strong> nave se<br />
organizeazã pe compartimente, ture<br />
æi echipaje, conform specificului<br />
activitãåilor, potrivit dispoziåiei<br />
inspectorului general.<br />
ART. 15<br />
(1) În localitãåile din interiorul<br />
åãrii, în care funcåioneazã puncte <strong>de</strong><br />
2 Supliment <strong>Frontiera</strong> - nr. 7/<strong>2006</strong>
trecere aeroportuare sau portuare, se<br />
organizeazã æi funcåioneazã puncte<br />
ale poliåiei <strong>de</strong> frontierã.<br />
(2) Zona <strong>de</strong> competenåã teritorialã<br />
a poliåiei <strong>de</strong> frontierã în punctele <strong>de</strong><br />
trecere a frontierei este reprezentatã<br />
<strong>de</strong> suprafaåa aeroportului sau<br />
portului, cu platformele, imobilele<br />
æi instalaåiile aferente.<br />
ART. 16<br />
(1) Pentru prevenirea æi<br />
combaterea migraåiei ilegale æi a<br />
criminalitãåii transfrontaliere, în<br />
structurile Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
Române pot fi înfiinåate æi alte<br />
unitãåi.<br />
(2) Numãrul, competenåa æi<br />
structura organizatoricã a acestor<br />
unitãåi se stabilesc prin ordin<br />
al ministrului administraåiei æi<br />
internelor.<br />
(3) Æefii unitãåilor înfiinåate în<br />
condiåiile alin. (1) æi (2) sunt numiåi<br />
æi eliberaåi din funcåie potrivit<br />
compeåentelor stabilite prin ordin<br />
al ministrului administraåiei æi<br />
internelor.<br />
SECÅIUNEA a 4-a<br />
Regulamente <strong>de</strong> organizare æi<br />
funcåionare<br />
ART. 17<br />
(1) Atribuåiile Inspectoratului<br />
General al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã æi<br />
ale unitãåilor teritoriale subordonate<br />
se stabilesc prin regulamente <strong>de</strong><br />
organizare æi funcåionare.<br />
(2) Regulamentul <strong>de</strong> organizare<br />
æi funcåionare a Inspectoratului<br />
General al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã se<br />
aprobã <strong>de</strong> ministrul administraåiei<br />
æi internelor, iar cele ale unitãåilor<br />
teritoriale, <strong>de</strong> cãtre inspectorul<br />
general.<br />
CAP. 3<br />
Raporturile dintre Poliåia <strong>de</strong><br />
Frontierã Românã æi autoritãåile<br />
administraåiei publice<br />
ART. 18<br />
(1) Inspectoratul General al<br />
Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã coopereazã cu<br />
autoritãåile administraåiei publice<br />
centrale, organele judiciare, celelalte<br />
organe æi instituåii centrale ale<br />
statului, precum æi cu reprezentanåi<br />
ai societãåii civile.<br />
(2) În plan teritorial structurile<br />
subordonate Inspectoratului General<br />
al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã coopereazã<br />
cu autoritãåile administraåiei publice<br />
locale, organele judiciare, celelalte<br />
organe æi instituåii ale statului,<br />
cu serviciile <strong>de</strong>scentralizate ale<br />
ministerelor, precum æi cu<br />
reprezentanåi ai societãåii civile.<br />
(3) În ve<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rii <strong>de</strong><br />
noi puncte <strong>de</strong> trecere a frontierei,<br />
potrivit legii, consiliile ju<strong>de</strong>åene æi<br />
consiliile locale ale municipiilor,<br />
oraæelor sau comunelor solicitante<br />
vor consulta Inspectoratul General<br />
al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã, vor pune la<br />
dispoziåie æi vor asigura spaåiile æi<br />
condiåiile tehnice edilitare necesare<br />
în ve<strong>de</strong>rea funcåionãrii lor.<br />
ART. 19<br />
(1) Æefii unitãåilor teritoriale<br />
ale poliåiei <strong>de</strong> frontierã prezintã<br />
informãri anuale în faåa consiliilor<br />
ju<strong>de</strong>åene, municipale, orãæeneæti sau<br />
comunale, dupã caz, referitoare la<br />
situaåia operativã la frontiera <strong>de</strong> stat<br />
æi la acåiunile întreprinse.<br />
(2) Æefii unitãåilor prevãzute la<br />
alin. (1) pot informa, semestrial sau<br />
ori <strong>de</strong> câte ori este nevoie, prefecåii,<br />
preæedinåii consiliilor ju<strong>de</strong>åene,<br />
primarii localitãåilor din zona <strong>de</strong><br />
frontierã sau ai celor care au în raza<br />
teritorialã aeroporturi sau porturi<br />
<strong>de</strong>schise traficului internaåional <strong>de</strong><br />
persoane æi mãrfuri, <strong>de</strong>spre evoluåia<br />
criminalitãåii transfrontaliere æi<br />
<strong>de</strong>spre alte fenomene antisociale<br />
comise în zona <strong>de</strong> competenåã.<br />
ART. 20<br />
Între autoritãåile administraåiei<br />
publice locale æi unitãåile teritoriale<br />
ale poliåiei <strong>de</strong> frontierã se pot încheia<br />
protocoale anuale <strong>de</strong> cooperare<br />
în ve<strong>de</strong>rea prevenirii æi combaterii<br />
faptelor antisociale.<br />
CAP. 4 Atribuåii.<br />
SECÅIUNEA 1<br />
Atribuåiile Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
Române<br />
ART. 21<br />
În zona <strong>de</strong> competenåã Poliåia <strong>de</strong><br />
Frontierã Românã are urmãtoarele<br />
atribuåii generale:<br />
a) executã supravegherea æi<br />
controlul la trecerea frontierei <strong>de</strong><br />
stat a României, previne æi combate<br />
migraåia ilegalã æi criminalitatea<br />
transfrontalierã în zona <strong>de</strong><br />
competenåã, precum æi orice altã<br />
încãlcare a regimului juridic al<br />
frontierei <strong>de</strong> stat;<br />
b) apãrã viaåa, integritatea<br />
corporalã æi libertatea persoanelor,<br />
proprietatea publicã æi privatã,<br />
celelalte drepturi æi interese legitime<br />
ale cetãåenilor æi comunitãåii;<br />
c) realizeazã controlul<br />
documentelor pentru trecerea<br />
frontierei <strong>de</strong> stat în punctele<br />
<strong>de</strong> trecere <strong>de</strong>schise traficului<br />
internaåional, la intrarea în æi la<br />
ieæirea din zonele libere, în punctele<br />
<strong>de</strong> mic trafic æi treceri simplificate<br />
sau în alte locuri, dupã caz, potrivit<br />
legii;<br />
d) asigurã <strong>de</strong>rularea fluentã,<br />
corectã æi civilizatã a traficului <strong>de</strong><br />
calatori æi mãrfuri prin punctele <strong>de</strong><br />
trecere a frontierei <strong>de</strong> stat, împreunã<br />
cu celelalte autoritãåi care au, potrivit<br />
legii, competenåe <strong>de</strong> control privind<br />
trecerea frontierei <strong>de</strong> stat;<br />
e) asigurã controlul trecerii<br />
peste frontiera <strong>de</strong> stat, în condiåiile<br />
legii, a armelor, muniåiilor, armelor<br />
<strong>de</strong> panoplie æi <strong>de</strong> autoapãrare,<br />
muniåiilor aferente acestora,<br />
substanåelor explozive æi a<br />
dispozitivelor încãrcate cu substanåe<br />
toxice ori radioactive;<br />
f) supravegheazã, prin observare<br />
directã permanentã, spaåiul aerian<br />
adiacent frontierei <strong>de</strong> stat æi Mãrii<br />
teritoriale;<br />
g) asigurã aplicarea preve<strong>de</strong>rilor<br />
tratatelor, acordurilor, convenåiilor æi<br />
protocoalelor cu privire la frontiera<br />
<strong>de</strong> stat æi la controlul trecerii<br />
frontierei, încheiate <strong>de</strong> România<br />
cu statele vecine, cu alte state,<br />
cu organizaåii internaåionale sau<br />
regionale;<br />
h) asigurã supravegherea æi<br />
controlul semnelor <strong>de</strong> frontierã;<br />
i) organizeazã æi realizeazã<br />
cooperarea, în domeniile specifice<br />
<strong>de</strong> activitate, cu organele similare<br />
ale statelor vecine, ale altor state<br />
sau comunitãåi <strong>de</strong> state, conform<br />
înåelegerilor bi- sau multilaterale la<br />
care România este parte;<br />
j) organizeazã acåiuni pentru<br />
<strong>de</strong>scoperirea æi i<strong>de</strong>ntificarea<br />
persoanelor care au încãlcat<br />
sau <strong>de</strong>spre care se <strong>de</strong>åin date cã<br />
intenåioneazã sã încalce normele<br />
regimului juridic al frontierei <strong>de</strong><br />
stat, precum æi alte preve<strong>de</strong>ri legale<br />
stabilite în competenåã; <strong>de</strong>sfãæoarã<br />
activitãåi pentru constatarea faptelor<br />
penale æi efectueazã cercetãri în<br />
legãturã cu acestea, conform legii;<br />
k) culege, stocheazã, prelucreazã,<br />
Supliment <strong>Frontiera</strong> - nr. 7/<strong>2006</strong><br />
3
valorificã æi face schimb <strong>de</strong> date æi<br />
informaåii, în condiåiile stabilite<br />
<strong>de</strong> lege pentru Poliåia Românã, în<br />
scopul exercitãrii atribuåiilor legale,<br />
cu autoritãåile publice interesate, pe<br />
bazã <strong>de</strong> protocol, æi cu organisme<br />
similare din alte state, pe baza<br />
înåelegerilor la care România este<br />
parte;<br />
l) constatã contravenåiile æi aplicã<br />
sancåiunile contravenåionale, potrivit<br />
legii;<br />
m) coordoneazã activitãåile<br />
personalului celorlalte instituåii sau<br />
ale agenåilor economici care, potrivit<br />
legii, îæi <strong>de</strong>sfãæoarã activitatea în<br />
punctul <strong>de</strong> trecere a frontierei <strong>de</strong><br />
stat, în legãturã cu trecerea frontierei<br />
<strong>de</strong> stat, æi urmãreæte respectarea<br />
legii <strong>de</strong> cãtre întregul personal din<br />
punctul <strong>de</strong> trecere;<br />
n) introduce date æi exploateazã<br />
datele introduse în Sistemul<br />
<strong>de</strong> informare naåional privind<br />
circulaåia persoanelor æi bunurilor<br />
prin frontierã (SIF), în scopurile æi în<br />
condiåiile prevãzute <strong>de</strong> lege;<br />
o) asigurã menåinerea ordinii æi<br />
liniætii publice în punctele <strong>de</strong> trecere<br />
a frontierei <strong>de</strong> stat, iar la solicitarea<br />
altor autoritãåi ale statului participã<br />
la astfel <strong>de</strong> acåiuni în localitãåile din<br />
zona <strong>de</strong> frontierã;<br />
p) participã, împreunã cu<br />
alte formaåiuni ale Ministerului<br />
Administraåiei æi Internelor, în<br />
colaborare cu trupe ale Ministerului<br />
Apãrãrii Naåionale, cu unitãåi <strong>de</strong><br />
protecåie civilã æi cu alte autoritãåi<br />
prevãzute <strong>de</strong> lege, la activitãåile <strong>de</strong><br />
salvare æi evacuare a persoanelor<br />
æi bunurilor periclitate <strong>de</strong> incendii,<br />
explozii, avarii, acci<strong>de</strong>nte, calamitãåi<br />
naturale æi catastrofe, precum æi <strong>de</strong><br />
limitare æi înlãturare a urmãrilor<br />
provocate <strong>de</strong> astfel <strong>de</strong> evenimente;<br />
r) participã, împreunã cu<br />
autoritãåile teritoriale pentru protecåia<br />
mediului æi cu organele <strong>de</strong> frontierã<br />
ale statelor vecine, dupã caz, la<br />
luarea mãsurilor necesare pentru<br />
prevenirea riscurilor ecologice æi<br />
a producerii daunelor, precum si,<br />
în caz <strong>de</strong> acci<strong>de</strong>nte care afecteazã<br />
factorii <strong>de</strong> mediu, la eliminarea<br />
efectelor acestora;<br />
s) exercitã orice alte atribuåii<br />
stabilite prin lege.<br />
ART. 22<br />
În zona <strong>de</strong> competenåã pe apã<br />
Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã are æi<br />
urmãtoarele atribuåii specifice:<br />
a) supravegheazã æi asigurã<br />
respectarea drepturilor statului<br />
român în apele din zona <strong>de</strong><br />
competenåã;<br />
b) previne æi combate pirateria,<br />
acåiunile teroriste æi faptele<br />
circumscrise crimei organizate în<br />
apele aflate sub jurisdicåia statului<br />
român;<br />
c) executã, direct sau împreunã<br />
cu autoritatea vamalã, controlul<br />
navelor æi ambarcaåiunilor <strong>de</strong>spre<br />
care se <strong>de</strong>åin date æi informaåii cã<br />
<strong>de</strong>sfãæoarã activitãåi ilegale în zona<br />
<strong>de</strong> competenåã ori sunt surprinse<br />
<strong>de</strong>sfãæurând asemenea activitãåi;<br />
d) executã controlul navelor æi<br />
al ambarcaåiunilor împreunã cu<br />
unitãåile teritoriale pentru protecåia<br />
mediului în caz <strong>de</strong> evacuare a<br />
apelor uzate în emisar sau în<br />
caz <strong>de</strong> producere a unei poluãri<br />
acci<strong>de</strong>ntale;<br />
e) participã la supravegherea,<br />
controlul æi asigurarea protecåiei<br />
æi conservãrii fondului cinegetic æi<br />
piscicol natural, prin prevenirea æi<br />
combaterea vânatului æi pescuitului<br />
ilegal, precum æi a exploatãrii<br />
ilegale a altor resurse biologice æi<br />
nebiologice din apele aflate în zona<br />
<strong>de</strong> competenåã;<br />
f) cautã navele aflate în pericol<br />
în apele din zona <strong>de</strong> competenåã<br />
æi în marea liberã æi participã la<br />
salvarea echipajelor acestora în<br />
caz <strong>de</strong> necesitate, iar la solicitare<br />
<strong>de</strong>sfãæoarã acåiuni <strong>de</strong> salvare a<br />
navelor æi a încãrcãturilor, conform<br />
dreptului maritim internaåional;<br />
g) executã supravegherea<br />
æi participã la controlul pentru<br />
respectarea normelor privind<br />
ordinea æi siguranåa navigaåiei în<br />
apele din zona <strong>de</strong> competenåã æi în<br />
porturi, în colaborare cu organele<br />
zonale ale cãpitãniilor <strong>de</strong> port;<br />
h) interzice, direct sau cu<br />
participarea, la cerere, a unitãåilor<br />
<strong>de</strong> nave ale Ministerului Apãrãrii<br />
Naåionale, accesul navelor strãine<br />
în anumite zone, sectoare sau<br />
raioane ale Mãrii teritoriale æi<br />
cailor navigabile fluviale aflate<br />
sub jurisdicåia statului român, prin<br />
suspendarea temporarã a dreptului<br />
<strong>de</strong> trecere inofensivã, conform<br />
legii;<br />
i) asigurã protecåia æi participã la<br />
apãrarea obiectivelor <strong>de</strong> importanåa<br />
<strong>de</strong>osebitã aflate în apele din zona<br />
<strong>de</strong> competenåã, în colaborare cu<br />
unitãåile <strong>de</strong> nave ale Ministerului<br />
Apãrãrii Naåionale, cu alte foråe, în<br />
conformitate cu planurile aprobate<br />
din timp.<br />
SECÅIUNEA a 2-a<br />
Dispoziåii speciale privind<br />
efectuarea cercetãrii penale<br />
<strong>de</strong> cãtre poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />
ART. 23<br />
(1) Prin dispoziåie a inspectorului<br />
general al poliåiei <strong>de</strong> frontierã sunt<br />
<strong>de</strong>semnaåi poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />
care efectueazã cercetarea penalã,<br />
potrivit legii.<br />
(2) În în<strong>de</strong>plinirea activitãåilor<br />
<strong>de</strong> cercetare penalã poliåistul <strong>de</strong><br />
frontierã are competenåã teritorialã<br />
corespunzãtoare unitãåii poliåiei <strong>de</strong><br />
frontierã din care face parte.<br />
(3) În caz <strong>de</strong> continuare a unei<br />
mãsuri sau activitãåi specifice<br />
poliåistul <strong>de</strong> frontierã poate acåiona<br />
æi în zona <strong>de</strong> competenåã teritorialã a<br />
altor unitãåi ale poliåiei <strong>de</strong> frontierã,<br />
comunicând <strong>de</strong>spre aceasta unitãåi<br />
competente.<br />
(4) În caz <strong>de</strong> <strong>de</strong>taæare sau <strong>de</strong><br />
misiune ordonatã în zona <strong>de</strong><br />
competenåã a unei alte structuri<br />
a Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române,<br />
poliåistul <strong>de</strong> frontierã are competenåã<br />
teritorialã stabilitã pentru acea<br />
unitate.<br />
(5) În în<strong>de</strong>plinirea atribuåiilor<br />
generale poliåistul din Inspectoratul<br />
General al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã are<br />
competenåã teritorialã generalã.<br />
Alin. (2) al art. 23 a fost modificat<br />
<strong>de</strong> LEGEA nr. 81 din 26 februarie<br />
2002 publicatã în MONITORUL<br />
OFICIAL nr. 154 din 4 martie<br />
2002.<br />
ART. 24<br />
(1) În punctele <strong>de</strong> trecere a<br />
frontierei <strong>de</strong> stat, în apele <strong>de</strong><br />
frontierã, pe Dunãrea interioarã,<br />
canalul Sulina æi braåul Tulcea, în<br />
apele maritime interioare, marea<br />
teritorialã, în zona contiguã æi în<br />
zona economicã exclusivã organele<br />
<strong>de</strong> cercetare ale poliåiei <strong>de</strong> frontierã<br />
efectueazã cercetarea penalã pentru<br />
orice infracåiune care nu este datã în<br />
mod obligatoriu în competenåa altor<br />
organe <strong>de</strong> cercetare.<br />
(2) Competenåa poliåistului <strong>de</strong><br />
frontierã prevãzutã la alin. (1) este<br />
asiguratã æi în situaåiile <strong>de</strong> extin<strong>de</strong>re<br />
a cercetãrilor <strong>de</strong> pe apã la cele <strong>de</strong><br />
pe uscat. În aceste situaåii poliåistul<br />
<strong>de</strong> frontierã colaboreazã cu organele<br />
competente, potrivit legii.<br />
(3) Prin excepåia <strong>de</strong> la preve<strong>de</strong>rile<br />
alin. (1), pentru constatarea<br />
infracåiunilor <strong>de</strong> frontierã æi<br />
4 Supliment <strong>Frontiera</strong> - nr. 7/<strong>2006</strong>
a infracåiunilor din domeniul<br />
criminalitãåii transfrontaliere æi<br />
efectuarea cercetãrilor în legãturã<br />
cu acestea poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />
pot <strong>de</strong>pãæi zona <strong>de</strong> competenåã,<br />
acåionând, împreunã cu organele<br />
specializate ale poliåiei, pe întregul<br />
teritoriu al åãrii.<br />
ART. 25<br />
SECÅIUNEA a 3-a<br />
Cooperarea<br />
(1) Cooperarea dintre Poliåia<br />
<strong>de</strong> Frontierã Românã æi celelalte<br />
structuri ale Ministerului<br />
Administraåiei æi Internelor<br />
pentru securizarea frontierei <strong>de</strong><br />
stat æi combaterea criminalitãåii<br />
transfrontaliere se realizeazã pe baza<br />
ordinului ministrului administraåiei<br />
æi internelor.<br />
(2) În cazul unor acåiuni comune,<br />
maritime sau fluviale, ale navelor<br />
Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române cu cele<br />
ale Marinei Militare din Ministerul<br />
Apãrãrii Naåionale, acestea din<br />
urmã vor avea la bord un ofiåer <strong>de</strong><br />
la poliåia <strong>de</strong> frontierã æi vor arbora<br />
pavilionul distinctiv al Poliåiei <strong>de</strong><br />
Frontierã Române. În aceste situaåii<br />
navei Marinei Militare i se conferã<br />
autoritatea æi drepturile Poliåiei <strong>de</strong><br />
Frontierã Române.<br />
(3) Cãpitãniile <strong>de</strong> port vor informa<br />
structurile teritoriale ale Poliåiei <strong>de</strong><br />
Frontierã Române numai în cazul<br />
în care navele nu în<strong>de</strong>plinesc<br />
condiåiile legale <strong>de</strong> ieæire/intrare<br />
din/în porturile în care acestea îæi<br />
<strong>de</strong>sfãæoarã activitatea.<br />
ART. 26<br />
Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã<br />
coopereazã cu instituåii similare<br />
din alte state æi cu organisme<br />
internaåionale <strong>de</strong> poliåie în baza<br />
înåelegerilor la care România este<br />
parte.<br />
CAP. 5<br />
Drepturi æi obligaåii<br />
SECÅIUNEA 1<br />
Drepturile poliåistului <strong>de</strong> frontierã<br />
ART. 27<br />
În exercitarea atribuåiilor ce<br />
îi revin în zona <strong>de</strong> competenåã<br />
poliåistul <strong>de</strong> frontierã este învestit<br />
cu exerciåiul autoritãåii publice æi<br />
are urmãtoarele drepturi:<br />
a) sã legitimeze æi sã stabileascã<br />
i<strong>de</strong>ntitatea persoanelor care încalcã<br />
dispoziåiile legale privind frontierã<br />
<strong>de</strong> stat ori a cãror prezenåã în zona<br />
<strong>de</strong> frontierã este suspectã æi sã ia<br />
mãsurile legale ce se impun;<br />
b) sã conducã la sediul poliåiei<br />
<strong>de</strong> frontierã pe cei care prin<br />
acåiunile lor pericliteazã viaåa<br />
persoanelor, ordinea publicã sau<br />
alte valori ale statului <strong>de</strong> drept,<br />
persoanele suspecte <strong>de</strong> sãvâræirea<br />
unor fapte ilegale la frontierã <strong>de</strong><br />
stat, persoanele a cãror i<strong>de</strong>ntitate<br />
nu a putut fi stabilitã, precum æi<br />
urmãriåii general æi internaåional;<br />
sã verifice situaåia acestora æi sã ia,<br />
dupã caz, masurile legale în cel mult<br />
24 <strong>de</strong> ore, cu respectarea dreptului<br />
la apãrare;<br />
c) sã cerceteze suprafeåele<br />
<strong>de</strong> teren, cãile <strong>de</strong> comunicaåii æi<br />
construcåiile izolate, sã intre, pentru<br />
în<strong>de</strong>plinirea atribuåiilor, în incinta<br />
agenåilor economici æi a instituåiilor<br />
publice, indiferent <strong>de</strong> <strong>de</strong>åinãtor sau<br />
<strong>de</strong> proprietar, la bordul navelor æi<br />
aeronavelor Române sau strãine,<br />
cu respectarea dispoziåiilor legale;<br />
accesul în instituåiile care <strong>de</strong>sfãæoarã<br />
activitãåi în legãturã cu siguranåa<br />
naåionala se face cu aprobarea<br />
æefilor instituåiilor respective;<br />
d) sã invite la sediul poliåiei <strong>de</strong><br />
frontierã persoanele a cãror prezenåã<br />
este necesarã pentru în<strong>de</strong>plinirea<br />
atribuåiilor poliåiei <strong>de</strong> frontierã, prin<br />
aducerea la cunoætinåa acestora,<br />
în scris, a scopului æi motivului<br />
invitaåiei;<br />
e) sã efectueze controlul<br />
persoanelor æi al bagajelor, precum<br />
æi al autovehiculelor, mijloacelor<br />
<strong>de</strong> transport feroviare, navelor sau<br />
aeronavelor, atunci când existã<br />
indicii temeinice cã sãvâræirea unei<br />
infracåiuni la regimul frontierei <strong>de</strong><br />
stat este iminentã æi ca persoana<br />
sau bunurile cãutate se aflã în zona<br />
controlatã;<br />
f) sã foloseascã orice mijloc <strong>de</strong><br />
transport æi <strong>de</strong> telecomunicaåie,<br />
indiferent <strong>de</strong> proprietar sau <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>åinãtor, cu excepåia celor<br />
aparåinând Corpului diplomatic sau<br />
consular, pentru luarea unor masuri<br />
legale ce nu suferã amânare æi care<br />
nu pot fi aduse la în<strong>de</strong>plinire altfel;<br />
cheltuielile ocazionate <strong>de</strong> folosirea<br />
acestor mijloace vor fi achitate<br />
ulterior, la cererea proprietarilor, æi<br />
vor fi suportate din fondurile Poliåiei<br />
<strong>de</strong> Frontierã Române, urmând sã<br />
fie recuperate, potrivit legii, <strong>de</strong><br />
la persoanele care au <strong>de</strong>terminat<br />
intervenåia;<br />
g) sã foloseascã gratuit mijloacele<br />
<strong>de</strong> transport în comun, mijloacele<br />
<strong>de</strong> transport feroviare æi navale,<br />
în timpul serviciului, pentru<br />
executarea unor misiuni care nu<br />
pot fi în<strong>de</strong>plinite altfel; folosirea<br />
mijloacelor <strong>de</strong> transport se face pe<br />
baza legitimaåiei <strong>de</strong> serviciu;<br />
h) sã poarte asupra sã armamentul<br />
æi muniåia necesarã æi sã foloseascã<br />
pentru în<strong>de</strong>plinirea misiunilor<br />
autovehicule, nave, ambarcaåiuni,<br />
elicoptere æi alte mijloace <strong>de</strong><br />
transport cu sau fãrã însemnele<br />
distinctive ale Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
Române; în funcåie <strong>de</strong> situaåie<br />
poliåistul <strong>de</strong> frontierã poate folosi<br />
girofarurile din dotarea mijloacelor<br />
<strong>de</strong> transport;<br />
i) sã utilizeze, în raport cu<br />
natura æi cu gradul <strong>de</strong> împotrivire<br />
a persoanei care a sãvâræit o faptã<br />
ilegalã, foråa fizicã æi mijloacele<br />
specifice din dotare, inclusiv câinii<br />
<strong>de</strong> serviciu; folosirea acestora se va<br />
face cu respectarea strictã a legii;<br />
j) sã foloseascã banca <strong>de</strong> date a<br />
Inspectoratului General al Poliåiei <strong>de</strong><br />
Frontierã;<br />
k) sã interzicã accesul sau sã<br />
înlãture persoanele care au intrat<br />
în perimetrul punctului <strong>de</strong> trecere<br />
a frontierei <strong>de</strong> stat ori se aflã în<br />
apropierea acestuia æi care prin<br />
prezenåã lor sau prin activitãåile<br />
<strong>de</strong>sfãæurate împiedicã, sub orice<br />
formã, <strong>de</strong>rularea normalã a traficului<br />
<strong>de</strong> frontierã;<br />
l) sã efectueze controale æi sã<br />
participe la razii, in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt sau<br />
în colaborare cu organele locale ale<br />
poliåiei, când existã indicii cu privire<br />
la sãvâræirea <strong>de</strong> infracåiuni la regimul<br />
frontierei <strong>de</strong> stat ori ascun<strong>de</strong>rea unor<br />
infractori sau bunuri provenite din<br />
aceste infracåiuni;<br />
m) sã stabileascã, împreunã<br />
cu autoritãåile administraåiei<br />
publice locale, mãsuri <strong>de</strong> limitare<br />
temporarã a circulaåiei persoanelor<br />
æi mijloacelor <strong>de</strong> transport în<br />
apropierea frontierei <strong>de</strong> stat, în<br />
raioanele în care se <strong>de</strong>sfãæoarã sau<br />
urmeazã sã se <strong>de</strong>sfãæoare acåiuni<br />
specifice; aceste limitãri vor fi aduse<br />
la cunoætinåa cetãåenilor prin grija<br />
prefecåilor æi primarilor;<br />
n) sã solicite sprijinul cetãåenilor<br />
pentru urmãrirea, prin<strong>de</strong>rea,<br />
imobilizarea æi conducerea la sediile<br />
poliåiei <strong>de</strong> frontierã a persoanelor<br />
care au sãvâræit fapte ilegale ori a<br />
cãror i<strong>de</strong>ntitate nu a putut fi stabilitã,<br />
Supliment <strong>Frontiera</strong> - nr. 7/<strong>2006</strong><br />
5
pentru luarea mãsurilor ce se impun,<br />
potrivit legii;<br />
o) sã opreascã, sã controleze, sã<br />
reåinã, sã conducã æi sã cerceteze<br />
în porturile României navele,<br />
ambarcaåiunile æi persoanele care au<br />
încãlcat regimul juridic al frontierei<br />
<strong>de</strong> stat æi al Mãrii teritoriale sau<br />
drepturile României în zona contiguã<br />
ori în zona economica exclusivã.<br />
p) sã acåioneze pentru oprirea æi<br />
controlul oricãrei nave suspecte, la<br />
solicitarea organelor abilitate sau<br />
din proprie iniåiativã, în situaåia în<br />
care se <strong>de</strong>åin informaåii referitoare<br />
la implicarea acesteia în activitãåi<br />
ilegale în apele aflate în zona <strong>de</strong><br />
competenåã, informând <strong>de</strong> îndatã<br />
celelalte instituåii cu competenåe<br />
în domeniu; întreaga rãspun<strong>de</strong>re<br />
privind consecinåele ce <strong>de</strong>curg din<br />
oprirea nejustificatã a navei revine<br />
solicitantului;<br />
r) sã foloseascã armamentul <strong>de</strong><br />
la bordul navelor proprii împotriva<br />
navelor æi ambarcaåiunilor care<br />
au încãlcat legislaåia Românã, în<br />
condiåiile prevãzute <strong>de</strong> prezenta<br />
ordonanåã <strong>de</strong> urgenåã;<br />
s) sã exercite orice alte drepturi æi<br />
sã în<strong>de</strong>plineascã orice alte îndatoriri<br />
prevãzute <strong>de</strong> lege.<br />
SECÅIUNEA a 2-a<br />
Obligaåiile poliåistului <strong>de</strong><br />
frontierã<br />
ART. 28<br />
(1) Poliåistul <strong>de</strong> frontierã este<br />
obligat, în domeniul sãu <strong>de</strong> activitate,<br />
sã ia mãsurile necesare <strong>de</strong> înlãturare<br />
a pericolelor care ameninåã ordinea<br />
publicã sau siguranåa persoanelor, în<br />
toate situaåiile în care ia cunoætinåã<br />
direct ori când este sesizat <strong>de</strong>spre<br />
acestea.<br />
(2) Când ia cunoætinåã <strong>de</strong><br />
existenta unei infracåiuni flagrante<br />
poliåistul <strong>de</strong> frontierã este obligat<br />
sã intervinã æi în afara orelor <strong>de</strong><br />
program, a atribuåiilor <strong>de</strong> serviciu<br />
æi a competenåei sale, pentru<br />
încheierea actelor prevãzute în<br />
Codul <strong>de</strong> procedurã penalã.<br />
(3) Când situaåia impune sã<br />
acåioneze în afara competenåei sale<br />
poliåistul <strong>de</strong> frontierã proce<strong>de</strong>azã ca æi<br />
acea autoritate în a cãrei competenåã<br />
intrã soluåionarea cauzei. Despre<br />
acåiunea sa poliåistul <strong>de</strong> frontierã<br />
informeazã <strong>de</strong> îndatã autoritatea<br />
competentã. Dacã autoritatea<br />
competentã nu poate sã intervinã<br />
în timp util, poliåistul <strong>de</strong> frontierã<br />
în<strong>de</strong>plineæte toate actele æi faptele<br />
prevãzute <strong>de</strong> lege în competenåa<br />
acelei autoritãåi. Acåiunea acestuia<br />
înceteazã în momentul în care<br />
intervine autoritatea competentã.<br />
ART. 29<br />
Activitãåile prevãzute la art. 27<br />
lit. c), e), l), o) æi p) nu au caracterul<br />
unei percheziåii prevãzute în Codul<br />
<strong>de</strong> procedurã penalã.<br />
ART. 30<br />
(1) În exercitarea atribuåiilor <strong>de</strong><br />
serviciu poliåistul <strong>de</strong> frontierã este<br />
obligat în prealabil sã îæi <strong>de</strong>cline<br />
calitatea æi sã prezinte insigna <strong>de</strong><br />
poliåist æi legitimaåia <strong>de</strong> serviciu, cu<br />
excepåia situaåiilor în care rezultatul<br />
acåiunii este periclitat.<br />
(2) La intrarea în acåiune sau la<br />
începutul intervenåiei ce nu suferã<br />
amânare poliåistul <strong>de</strong> frontierã este<br />
obligat sã se prezinte, iar dupã<br />
încheierea oricãrei acåiuni sau<br />
intervenåii sã se legitimeze æi sã<br />
<strong>de</strong>clare funcåia æi unitatea <strong>de</strong> poliåie<br />
<strong>de</strong> frontierã din care face parte.<br />
ART. 31<br />
(1) Pentru împiedicarea æi<br />
neutralizarea acåiunilor agresive<br />
ale persoanelor <strong>de</strong>scoperite cã au<br />
sãvâræit infracåiuni sau contravenåii<br />
la regimul frontierei <strong>de</strong> stat ori cã au<br />
tulburat ordinea æi liniætea publicã în<br />
zona <strong>de</strong> competenåã, acåiuni ce nu<br />
au putut fi înlãturate sau anihilate<br />
prin utilizarea altor mijloace legale,<br />
poliåiætii <strong>de</strong> frontierã pot folosi scuturi<br />
<strong>de</strong> protecåie, cãæti cu vizor, bastoane<br />
<strong>de</strong> cauciuc, bastoane cu energie<br />
electrostaticã, cãtuæe, dispozitive<br />
cu substanåe iritant-lacrimogene,<br />
arme cu glonå <strong>de</strong> cauciuc, câini <strong>de</strong><br />
serviciu, precum æi alte mijloace <strong>de</strong><br />
imobilizare care nu pun în pericol<br />
viaåa persoanei æi nu îi produc<br />
acesteia vãtãmãri corporale grave.<br />
(2) Mijloacele prevãzute la<br />
alin. (1) pot fi folosite împotriva<br />
persoanelor care:<br />
a) întreprind acåiuni care pun<br />
în pericol integritatea corporalã,<br />
sãnãtatea æi bunurile altor<br />
persoane;<br />
b) pun în pericol activitãåile ce<br />
se <strong>de</strong>sfãæoarã în punctul <strong>de</strong> trecere<br />
a frontierei <strong>de</strong> stat;<br />
c) ultragiazã persoanele cu funcåii<br />
ce implicã exerciåiul autoritãåii<br />
publice.<br />
(3) Folosirea mijloacelor<br />
prevãzute la alin. (1) împotriva<br />
participanåilor la acåiunile agresive<br />
se va face în mod gradual, dupã<br />
atenåionarea prealabilã asupra<br />
uzului unor asemenea mijloace<br />
æi dupã lãsarea timpului necesar<br />
pentru încetarea acåiunilor æi<br />
pãrãsirea zonei, dupã caz.<br />
(4) Folosirea mijloacelor<br />
prevãzute la alin. (1) nu trebuie<br />
sã <strong>de</strong>pãæeascã nevoile reale pentru<br />
împiedicarea sau neutralizarea<br />
acåiunilor agresive.<br />
SECÅIUNEA a 3-a<br />
Folosirea armamentului<br />
ART. 32<br />
(1) În caz <strong>de</strong> necesitate æi atunci<br />
când folosirea altor mijloace <strong>de</strong><br />
împiedicare sau constrângere nu<br />
este posibilã, poliåistul <strong>de</strong> frontierã<br />
poate folosi foråa armelor albe sau<br />
a armelor <strong>de</strong> foc, în condiåiile æi<br />
în situaåiile prevãzute <strong>de</strong> Legea<br />
privind regimul armelor <strong>de</strong> foc æi al<br />
muniåiilor æi <strong>de</strong> prezenta ordonanåã<br />
<strong>de</strong> urgentã.<br />
(2) Uzul armamentului din<br />
dotare, în condiåiile æi în situaåiile<br />
prevãzute <strong>de</strong> lege, pentru<br />
în<strong>de</strong>plinirea atribuåiilor <strong>de</strong> serviciu<br />
este consi<strong>de</strong>rat legitim.<br />
ART. 33<br />
Pentru oprirea sau reåinerea<br />
navelor ori a ambarcaåiunilor care<br />
au încãlcat legislaåia României în<br />
apele din zona <strong>de</strong> competenåã,<br />
precum æi a celor care încearcã<br />
sã fugã <strong>de</strong> sub escortã, navele æi<br />
ambarcaåiunile Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
Române pot folosi armamentul <strong>de</strong><br />
bord sau individual din dotare, în<br />
urmãtoarele situaåii:<br />
a) pentru somarea <strong>de</strong><br />
oprire æi reåinere a navelor æi<br />
ambarcaåiunilor;<br />
b) direct, fãrã somaåie, împotriva<br />
navelor æi ambarcaåiunilor în<br />
anumite situaåii prevãzute <strong>de</strong> lege.<br />
ART. 34<br />
Executarea focului cu armamentul<br />
<strong>de</strong> bord, cu somaåie, se efectueazã<br />
astfel:<br />
a) dupã ce au fost epuizate<br />
somaåiile legale transmise prin<br />
toate mijloacele <strong>de</strong> comunicare<br />
6 Supliment <strong>Frontiera</strong> - nr. 7/<strong>2006</strong>
adio, optico-vizuale æi acustice, iar<br />
nava sau ambarcaåiunea urmãritã<br />
continuã sã le ignore, comandantul<br />
navei Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române<br />
proce<strong>de</strong>azã la executarea focului <strong>de</strong><br />
avertisment în condiåiile stabilite prin<br />
prezenta ordonanåã <strong>de</strong> urgentã;<br />
b) în cazul în care, dupã<br />
executarea somaåiei legale æi a focului<br />
<strong>de</strong> avertisment, nava în cauzã nu se<br />
supune, se va folosi armamentul<br />
<strong>de</strong> bord dupã ce în prealabil a fost<br />
avertizat echipajul acesteia sã se<br />
<strong>de</strong>plaseze spre partea din faåã a<br />
navei, prin somaåia: “Pãrãsiåi pupa,<br />
vom <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> foc în plin!” Dupã ce<br />
s-a convins ca avertismentul a fost<br />
înåeles nava Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
Române va <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> foc în plin <strong>de</strong><br />
la micã distanåã asupra pãråii din<br />
spate a navei urmãrite, cãutânduse<br />
pe cât posibil lovirea aparatului<br />
propulsor. Întreaga rãspun<strong>de</strong>re<br />
pentru nesupunerea la somaåie æi<br />
pentru consecinåele ce <strong>de</strong>curg din<br />
ignorarea avertismentelor navei<br />
Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române revine<br />
comandantului navei urmãrite sau<br />
înlocuitorului legal al acestuia.<br />
ART. 35<br />
Navele Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
Române pot executa foc cu<br />
armamentul <strong>de</strong> bord, fãrã somaåie,<br />
în urmãtoarele situaåii:<br />
a) împotriva navelor strãine care<br />
atacã nave româneæti;<br />
b) împotriva navelor urmãrite<br />
care riposteazã cu foc <strong>de</strong> armã sau<br />
manevreazã astfel încât securitatea<br />
navei Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române<br />
este pusã în pericol;<br />
c) împotriva submarinelor<br />
sau altor vehicule submersibile<br />
strãine care navigheazã în marea<br />
teritorialã în imersiune sau la cota<br />
periscopicã;<br />
d) împotriva navelor strãine care<br />
atacã alte nave în apele Naåionale<br />
navigabile;<br />
e) împotriva navelor strãine care<br />
<strong>de</strong>sfãæoarã acåiuni ce pun în pericol<br />
securitatea insulelor artificiale, a<br />
conductelor æi cablurilor submarine,<br />
a instalaåiilor portuare, a localitãåilor<br />
æi obiectivelor economice <strong>de</strong> pe<br />
litoral æi a celor situate pe malurile<br />
apelor <strong>de</strong> frontierã;<br />
f) împotriva grupurilor <strong>de</strong> oameni<br />
sau nave înarmate care pãtrund în<br />
apele din zona <strong>de</strong> competenåã a<br />
României æi riposteazã sau încearcã<br />
sã riposteze cu arme <strong>de</strong> foc.<br />
ART. 36<br />
(<br />
1) Navele Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
Române executã focul <strong>de</strong><br />
avertisment æi focul în plin, astfel<br />
încât sã evite încãlcarea prin foc <strong>de</strong><br />
armã a teritoriului statului vecin.<br />
(2) Dupã executarea focului<br />
în plin sau în caz <strong>de</strong> abordaj<br />
comandantul navei Poliåiei <strong>de</strong><br />
Frontierã Române se va conforma<br />
întocmai reglementãrilor<br />
internaåionale privind salvarea vieåii<br />
omeneæti pe mare sau pe fluviu.<br />
ART. 37<br />
În cazul ambarcaåiunilor sau<br />
al altor mijloace plutitoare <strong>de</strong><br />
dimensiuni reduse executarea focului<br />
cu sau fãrã somaåie va fi efectuatã<br />
cu respectarea reglementãrilor<br />
privind regimul armelor <strong>de</strong> foc æi al<br />
muniåiilor æi a dispoziåiilor prezentei<br />
ordonanåe <strong>de</strong> urgenåã.<br />
ART. 38<br />
Fiecare situaåie în care s-a fãcut<br />
uz <strong>de</strong> armã se raporteazã <strong>de</strong> urgenåã<br />
în mod ierarhic. Dacã în urma<br />
uzului <strong>de</strong> armã s-a produs moartea<br />
sau vãtãmarea unei persoane ori<br />
avarierea gravã a unei nave sau<br />
aeronave, fapta se comunicã <strong>de</strong><br />
îndatã procurorului competent.<br />
CAP. 6<br />
Personalul Poliåiei<br />
<strong>de</strong> Frontierã Române<br />
ART. 39<br />
(1) Personalul Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
Române se compune din poliåiæti<br />
<strong>de</strong> frontierã, alåi funcåionari publici,<br />
poliåiæti <strong>de</strong> frontierã angajaåi pe bazã<br />
<strong>de</strong> contract æi personal contractual.<br />
(2) Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã<br />
îæi asigurã personalul necesar dintre<br />
absolvenåii instituåiilor <strong>de</strong> învãåãmânt<br />
ale Ministerului Administraåiei æi<br />
Internelor æi personal selecåionat æi<br />
transferat <strong>de</strong> la alte instituåii.<br />
(3) Poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã le sunt<br />
aplicabile preve<strong>de</strong>rile Legii privind<br />
statutul poliåistului.<br />
(4) Funcåionarilor publici le sunt<br />
aplicabile dispoziåiile Legii nr. 188/<br />
1999 privind Statutul funcåionarilor<br />
publici æi alte reglementãri<br />
specifice.<br />
(4^1) Poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã<br />
angajaåi pe bazã <strong>de</strong> contract li se<br />
aplicã preve<strong>de</strong>rile legale referitoare<br />
la militarii angajaåi pe bazã <strong>de</strong><br />
contract.<br />
(5) Personalul contractual este<br />
supus dispoziåiilor Codului muncii<br />
æi celorlalte norme legale referitoare<br />
la drepturile æi îndatoririle acestuia,<br />
în mãsura în care prin prezenåa<br />
ordonanåã <strong>de</strong> urgenåã nu se dispune<br />
altfel.<br />
Alin. (1) al art. 39 a fost modificat<br />
<strong>de</strong> Legea nr. 196 din 25 mai 2004<br />
publicatã în Monitorul Oficial nr.<br />
486 din 31 mai 2004.<br />
Alin. (4^1) al art. 39 a fost<br />
introdus <strong>de</strong> Legea nr. 196 din 25 mai<br />
2004 publicatã în Monitorul Oficial<br />
nr. 486 din 31 mai 2004.<br />
ART. 39^1<br />
Poliåistul <strong>de</strong> frontierã angajat<br />
pe bazã <strong>de</strong> contract este învestit<br />
cu exerciåiul autoritãåii publice, pe<br />
timpul æi în legãturã cu în<strong>de</strong>plinirea<br />
atribuåiilor æi îndatoririlor <strong>de</strong><br />
serviciu, în limitele competenåelor<br />
stabilite prin lege pentru poliåistul<br />
<strong>de</strong> frontierã.<br />
Art. 39^1 a fost introdus <strong>de</strong> Legea<br />
nr. 196 din 25 mai 2004 publicatã<br />
în Monitorul Oficial nr. 486 din 31<br />
mai 2004.<br />
CAP. 7<br />
Asigurarea logisticã, materialã<br />
æi financiarã<br />
ART. 40<br />
(1) Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã<br />
poate <strong>de</strong>åine în folosinåã imobile,<br />
armament, muniåie, echipamente æi<br />
aparaturã tehnica specificã, necesare<br />
în ve<strong>de</strong>rea în<strong>de</strong>plinirii atribuåiilor<br />
prevãzute <strong>de</strong> lege.<br />
(2) Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã<br />
poate sã închirieze, în condiåiile<br />
legii, imobile sau pãråi din acestea,<br />
disponibile, aflate în administrarea sa<br />
æi în proprietatea publicã a statului,<br />
prin licitaåie publicã, potrivit legii.<br />
(3) Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã<br />
va reåine o cotã <strong>de</strong> 50% din<br />
chiria prevãzutã în contractele <strong>de</strong><br />
închiriere, diferenåa urmând sã fie<br />
vãrsatã la bugetul <strong>de</strong> stat.<br />
(4) Sumele reåinute se constituie<br />
în venituri extrabugetare, cu<br />
titlu permanent, æi vor fi utilizate<br />
pentru întreåinerea, repararea æi<br />
mo<strong>de</strong>rnizarea imobilelor aflate în<br />
administrarea Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
Române. Sumele rãmase necheltuite<br />
la sfâræitul fiecãrui an se reporteazã<br />
Supliment <strong>Frontiera</strong> - nr. 7/<strong>2006</strong><br />
7
în anul urmãtor, având aceeaæi<br />
<strong>de</strong>stinaåie.<br />
(5) Unitãåile Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
Române utilizeazã un parc propriu<br />
<strong>de</strong> nave, ambarcaåiuni, elicoptere,<br />
autovehicule, animale <strong>de</strong> serviciu<br />
æi alte mijloace necesare pentru<br />
în<strong>de</strong>plinirea atribuåiilor prevãzute<br />
<strong>de</strong> lege.<br />
(6) Pe lângã unitãåile Poliåiei <strong>de</strong><br />
Frontierã Române se pot constitui<br />
secåii sau asociaåii sportive, gospodãrii<br />
-anexe, precum æi cabinete medicale<br />
care sã asigure asistenåa medicalã la<br />
locul permanent <strong>de</strong> muncã.<br />
(7) Inspectoratul General al<br />
Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã æi unitãåile<br />
subordonate pot <strong>de</strong>åine în folosinåã<br />
baze <strong>de</strong> tratament æi unitãåi <strong>de</strong> cazare<br />
a personalului æi a membrilor <strong>de</strong><br />
familie ai acestuia pe timpul cât se<br />
aflã în misiune, concedii <strong>de</strong> odihnã<br />
sau tratament medical.<br />
ART. 41<br />
Inspectoratul General al Poliåiei<br />
<strong>de</strong> Frontierã æi unitãåile subordonate<br />
au în folosinåã locuinåe <strong>de</strong> serviciu,<br />
<strong>de</strong> intervenåie æi sociale ce pot fi<br />
repartizate personalului propriu æi<br />
familiilor acestuia.<br />
ART. 42<br />
(1) Dotarea Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
Române se realizeazã <strong>de</strong> Ministerul<br />
Administraåiei æi Internelor în funcåie<br />
<strong>de</strong> fondurile alocate cu aceastã<br />
<strong>de</strong>stinaåie prin legea bugetului <strong>de</strong><br />
stat æi din alte surse, potrivit legii.<br />
(2) Dotarea Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
Române se realizeazã din producåie<br />
internã æi din import.<br />
CAP. 8<br />
Dispoziåii finale æi tranzitorii<br />
ART. 43<br />
(1) Inspectoratul General al<br />
Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã editeazã revista<br />
“Frontierã”, publicaåie ilustratã <strong>de</strong><br />
analizã, culturã, opinie æi informare<br />
privind paza æi controlul trecerii<br />
frontierei <strong>de</strong> stat a României.<br />
(2) Cheltuielile <strong>de</strong> finanåare a<br />
publicaåiei prevãzute la alin. (1) se<br />
realizeazã din venituri extrabugetare<br />
æi din credite acordate <strong>de</strong> la bugetul<br />
<strong>de</strong> stat. O parte din veniturile revistei<br />
se pot obåine din publicitate.<br />
ART. 44<br />
(1) Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã<br />
poate asigurã, cu platã, conform<br />
tarifelor legale, la cererea agenåilor<br />
economici interesaåi, paza<br />
transporturilor pe apã a unor valori<br />
importante, precum æi a transportului<br />
armelor, muniåiilor, materialelor<br />
explozive, stupefiantelor, al<br />
substanåelor toxice sau radioactive<br />
ori al altor materii sau substanåe<br />
periculoase.<br />
(2) Unitãåile care beneficiazã <strong>de</strong><br />
paza asiguratã potrivit preve<strong>de</strong>rilor<br />
alin. (1) încheie contracte <strong>de</strong> prestãri<br />
<strong>de</strong> servicii cu structurile teritoriale<br />
ale Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române,<br />
la nivelul structurii care are organ<br />
financiar propriu.<br />
(3) Veniturile realizate din paza<br />
executatã <strong>de</strong> Poliåia <strong>de</strong> Frontierã<br />
Românã se reåin integral <strong>de</strong> cãtre<br />
aceasta ca venituri extrabugetare, cu<br />
titlu permanent, care vor fi utilizate<br />
pentru acoperirea cheltuielilor<br />
materiale æi <strong>de</strong> capital. Sumele<br />
ramase necheltuite la sfâræitul<br />
fiecãrui an se reporteazã în anul<br />
urmãtor, având aceeaæi <strong>de</strong>stinaåie.<br />
Alin. (1) æi (3) ale art. 44 au<br />
fost modificate <strong>de</strong> Legea nr. 81<br />
din 26 februarie 2002 publicatã<br />
în Monitorul Oficial nr. 154 din 4<br />
martie 2002.<br />
ART. 45<br />
Ziua Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române<br />
se sãrbãtoreæte, în fiecare an, la 24<br />
iulie.<br />
Art. 45 a fost modificat <strong>de</strong><br />
Legea nr. 81 din 26 februarie 2002<br />
publicatã în Monitorul Oficial nr.<br />
154 din 4 martie 2002.<br />
ART. 46<br />
Åinuta, însemnele, forma<br />
æi conåinutul insignei æi ale<br />
documentelor <strong>de</strong> legitimare ale<br />
poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã se stabilesc<br />
prin hotãrâre a Guvernului.<br />
ART. 47<br />
Structura unitãåilor Poliåiei <strong>de</strong><br />
Frontierã Române æi posturile <strong>de</strong><br />
personal pentru fiecare unitate se<br />
stabilesc prin ordin al ministrului<br />
administraåiei æi internelor, în raport<br />
cu efectivele aprobate prin hotãrâre<br />
a Guvernului.<br />
ART. 48<br />
Transformarea posturilor <strong>de</strong><br />
militari în termen æi militari/poliåiæti<br />
<strong>de</strong> frontierã angajaåi pe bazã <strong>de</strong><br />
contract din statele <strong>de</strong> organizare<br />
a structurilor Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
Române în posturi <strong>de</strong> poliåiæti <strong>de</strong><br />
frontierã æi încadrarea acestora<br />
se va realiza pânã la data <strong>de</strong> 1<br />
ianuarie 2007, în limita fondurilor<br />
alocate în acest scop Ministerului<br />
Administraåiei æi Internelor, prin<br />
legile bugetare anuale.<br />
Art. 48 a fost modificat <strong>de</strong> LEGEA<br />
nr. 196 din 25 mai 2004 publicatã<br />
în Monitorul Oficial nr. 486 din 31<br />
mai 2004.<br />
ART. 49<br />
Personalul Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
Române care îæi <strong>de</strong>sfãæoarã<br />
activitatea în legãturã cu paza æi<br />
controlul trecerii frontierei <strong>de</strong> stat<br />
beneficiazã <strong>de</strong> o in<strong>de</strong>mnizaåie <strong>de</strong><br />
frontierã <strong>de</strong> pânã la 20% din salariul<br />
<strong>de</strong> bazã.<br />
ART. 50<br />
Personalul Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
Române, ambarcat pe nave sau<br />
aeronave <strong>de</strong>stinate în<strong>de</strong>plinirii<br />
unor misiuni <strong>de</strong> paza æi control<br />
al trecerii frontierei <strong>de</strong> stat,<br />
precum æi personalul îmbarcat în<br />
scopul în<strong>de</strong>plinirii acestor misiuni<br />
beneficiazã <strong>de</strong> sporurile prevãzute<br />
<strong>de</strong> lege pentru personalul navigant.<br />
ART. 51<br />
La data intrãrii în vigoare a<br />
prezentei ordonanåe <strong>de</strong> urgenåã orice<br />
alte dispoziåii contrare se abrogã.<br />
NOTÃ:<br />
A se ve<strong>de</strong>a æi Ordonanåa <strong>de</strong><br />
urgenåã nr. 64 din 28 iunie 2003<br />
publicatã în Monitorul Oficial nr.<br />
464 din 29 iunie 2003 care preve<strong>de</strong>,<br />
la art. 5, alin. (1):<br />
“(1) Se înfiinåeazã Ministerul<br />
Administraåiei æi Internelor prin<br />
comasarea Ministerului <strong>de</strong> Interne æi<br />
a Ministerului Administraåiei Publice,<br />
precum æi prin preluarea activitãåii<br />
privind parcurile industriale æi<br />
zonele <strong>de</strong>favorizate <strong>de</strong> la Ministerul<br />
Dezvoltãrii æi Prognozei.”<br />
Publice, precum æi prin preluarea<br />
activitãåii privind parcurile industriale<br />
æi zonele.<br />
8 Supliment <strong>Frontiera</strong> - nr. 7/<strong>2006</strong>