27.05.2014 Views

Nr. 7/2006 - Politia de Frontiera

Nr. 7/2006 - Politia de Frontiera

Nr. 7/2006 - Politia de Frontiera

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Revistã editatã <strong>de</strong><br />

Inspectoratul General al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />

• NR. 7/<strong>2006</strong> • 36 PAGINI<br />

Franco Frattini:<br />

Au fost realizate<br />

progrese<br />

importante pe<br />

linia securizãrii<br />

frontierelor externe<br />

pag. 3<br />

Încadrare personal<br />

frontiera <strong>de</strong> est - 100%<br />

û<br />

Dotare mo<strong>de</strong>rnã pentru viitoarea frontierã externã UE<br />

Pregãtire la standar<strong>de</strong> UE 1


2<br />

• PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT •<br />

Viitorul pod <strong>de</strong> la Calafat-Vidin, în actualitate<br />

Luni, 31 iulie a.c., a avut loc, la<br />

Sofia, întâlnirea dintre <strong>de</strong>legaåia românã<br />

condusã <strong>de</strong> cãtre chestorul principal<br />

Alexandru Mircea, secretar <strong>de</strong> stat în<br />

Ministerul Administraåiei æi Internelor æi<br />

<strong>de</strong>legaåia bulgarã condusã <strong>de</strong> Peter Vasilev<br />

Mutafchiev, ministrul transporturilor<br />

Republicii Bulgaria, prilejuitã <strong>de</strong> semnarea<br />

Acordului între Guvernul României æi<br />

Comisie naåionalã <strong>de</strong><br />

autoevaluare Schengen<br />

Guvernul a <strong>de</strong>cis, în æedinåa din 5<br />

iulie a.c., înfiinåarea Comisiei naåionale<br />

<strong>de</strong> autoevaluare Schengen, în ve<strong>de</strong>rea<br />

în<strong>de</strong>plinirii condiåiilor necesare pentru<br />

a<strong>de</strong>rarea României la Acordul Schengen<br />

æi la Convenåia <strong>de</strong> aplicare a acestuia.<br />

Comisia va coordona, promova æi<br />

reprezenta politicile æi acåiunile <strong>de</strong><br />

analizã, <strong>de</strong>zvoltare æi inovare în domeniul<br />

implementãrii acquis-ului Schengen.<br />

Similar, la nivelul statelor membre<br />

ale UE au fost înfiinåate æi funcåioneazã<br />

Comisii Naåionale <strong>de</strong> Autoevaluare a<br />

Implementãrii acquis-ului Schengen<br />

æi <strong>de</strong> urmãrire æi gestionare a modului<br />

în care sunt respectate obligaåiile ce<br />

<strong>de</strong>curg din calitatea <strong>de</strong> stat parte a<br />

Convenåiei Schengen. Decizia a fost<br />

<strong>de</strong>terminatã <strong>de</strong> faptul cã, pânã în anul<br />

2009, România trebuie sã poatã în<strong>de</strong>plini<br />

criteriile Schengen pentru eliminarea<br />

controalelor la frontiera internã a UE, cât<br />

æi responsabilitãåile ce <strong>de</strong>curg ca urmare a<br />

poziåionãrii sale la frontiera externã a UE.<br />

Preæedintele Comisiei naåionale <strong>de</strong><br />

autoevaluare Schengen este ministrul<br />

administraåiei æi internelor.<br />

Guvernul Republicii Bulgaria privind<br />

trecerea frontierei <strong>de</strong> cãtre persoane,<br />

mijloace <strong>de</strong> transport, echipamente æi<br />

materiale, în procesul <strong>de</strong> construire æi<br />

dare în exploatare a noului Pod mixt<br />

(rutier æi feroviar) <strong>de</strong> frontierã între cele<br />

douã åãri, peste fluviul Dunãrea.<br />

Elaborarea æi semnarea acestui<br />

document pune la dispoziåia pãråilor<br />

un nou instrument juridic extrem <strong>de</strong><br />

util æi necesar în procesul <strong>de</strong> realizare<br />

a obiectivului menåionat mai sus.<br />

Construcåia acestui pod, mãrturie<br />

a eforturilor comune ale României<br />

æi Republicii Bulgaria în susåinerea<br />

<strong>de</strong>zvoltãrii æi mo<strong>de</strong>rnizãrii infrastructurilor<br />

<strong>de</strong> transport, cu prioritate în asigurarea<br />

continuitãåii transportului pe coridoarele<br />

pan-europene, dã posibilitatea alinierii<br />

celor douã åãri la sistemul european <strong>de</strong><br />

transport pe ramura sudicã a Coridorului<br />

Paneuropean <strong>de</strong> Transport nr. IV.<br />

Gheorghe ENE<br />

Principalele atribuåii ale Comisiei sunt:<br />

• Coordoneazã elaborarea æi avizeazã<br />

politicile naåionale æi strategiile sectoriale<br />

în domeniile specifice • Urmãreæte<br />

în<strong>de</strong>plinirea cerinåelor æi angajamentelor<br />

asumate pentru a<strong>de</strong>rarea la Acordul<br />

Schengen æi la Convenåia <strong>de</strong> aplicare a<br />

acestuia • Stabileæte domeniile prioritare<br />

pentru elaborarea <strong>de</strong> politici generale<br />

æi sectoriale specifice • Coordoneazã<br />

comunicarea interministerialã privind<br />

elaborarea politicilor în domeniu •<br />

Avizeazã programele æi planurile generale<br />

æi sectoriale pentru asigurarea în<strong>de</strong>plinirii<br />

obligaåiilor României, în calitate <strong>de</strong> viitor<br />

stat membru Schengen • U r m ã r e æ t e<br />

aplicarea unitarã a sistemului <strong>de</strong> norme æi<br />

reglementãri în materie • P r o p u n e<br />

autoritãåilor reprezentate elaborarea<br />

proiectelor <strong>de</strong> acte normative privind<br />

domeniul Schengen.<br />

Comisia permanentã <strong>de</strong> evaluare æi<br />

aplicare a acquis-ului Schengen, care<br />

funcåioneazã la nivel european, stabileæte,<br />

pentru fiecare nou stat Schengen, o listã<br />

<strong>de</strong> criterii care urmeazã sã fie în<strong>de</strong>plinite,<br />

cuantificã æi dispune stadiul care trebuie<br />

realizat în toate domeniile specifice<br />

Convenåiei Schengen.<br />

Biroul <strong>de</strong> presã al MAI<br />

LA MULÅI ANI! - PRESEI MILITARE<br />

Baza <strong>de</strong> pregãtire fizicã a Ministerului Apãrãrii<br />

Naåionale din Ætrandul Tei a gãzduit Ziua Presei<br />

Militare, moment ce marcheazã apariåia primei<br />

publicaåii militare româneæti „Observatorul militar”<br />

- 23 iulie 1859.<br />

Aniversarea a prilejuit întâlnirea<br />

jurnaliætilor militari æi civili, din presa MAI, a<br />

colaboratorilor, corespon<strong>de</strong>nåilor, prietenilor<br />

mass-media militarã, dar æi a reprezentanåilor<br />

conducerii Ministerului Apãrãrii, ai categoriilor<br />

<strong>de</strong> foråe armate æi ai diferitelor instituåii <strong>de</strong><br />

artã æi culturã. (A.B.)<br />

• Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920<br />

• Serie nouã - nr. 655<br />

REDACÅIA<br />

(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro,<br />

Intranet: frontiera@igpf.net)<br />

Redactor-æef<br />

Subcomisar Marius IONESCU<br />

(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)<br />

Secretar <strong>de</strong> redacåie<br />

inspector Gabriel CRÃCIUN<br />

(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)<br />

Editor coordonator:<br />

Diana Maria PROTOPOPESCU<br />

Redactori:<br />

inspector Alexandru BARBU<br />

subinspector Ætefan ANDREESCU<br />

subinspector Iulian PUICÃ<br />

Fotoreporter<br />

agent Mihai BEJENARU<br />

Abonamente, difuzare<br />

Elena URSACHI<br />

Copertele I æi IV: Gabi Crãciun<br />

ADRESA: Str. Rãzoare nr. 2, sector 6,<br />

Bucureæti, cod 050507;<br />

TEL./FAX: 021-316.84.32;<br />

021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;<br />

Cont virament-abonamente IGPF<br />

Bucureæti, <strong>de</strong>schis sub nr.<br />

RO81TREZ7005009XXX000252,<br />

la Direcåia <strong>de</strong> Trezorerie æi Contabilitate<br />

Publicã a Municipiului Bucureæti.<br />

Cod fiscal: 4193222<br />

Responsabil <strong>de</strong> numãr<br />

Inspector Gabriel CRÃCIUN<br />

Layout: Alexandru BARBU<br />

Tipar<br />

S.C. AMMA PRINT SRL-Bucureæti<br />

Tel./fax: 021 - 344 10 74<br />

e-mail: office@ammaprint.ro<br />

Ediåia s-a încheiat la<br />

4 august <strong>2006</strong><br />

Preå: 3 lei (RON)<br />

Reproducerea materialelor din cuprins<br />

este permisã numai cu menåionarea<br />

sursei<br />

(Copyright cf. Legii nr. 8/1996).<br />

Materialele primite spre publicare nu se<br />

înapoiazã.<br />

Responsabilitatea juridicã pentru<br />

conåinutul articolului æi informaåiile<br />

cuprinse aparåine, potrivit art. 225 din<br />

Codul penal, autorului.<br />

I.S.S.N.: 1220-711X<br />

Imprimat în România<br />

û


• DIN SUMAR • E V E N I M E N T<br />

Franco Frattini:<br />

Au fost realizate progrese<br />

importante pe linia securizãrii<br />

frontierelor externe<br />

v Interviu cu directorul<br />

Æcolii <strong>de</strong> Formare Iniåialã æi<br />

Continuã a Personalului Poliåiei<br />

<strong>de</strong> Frontierã Iaæi, comisarul-æef<br />

Zaharia IVAÆCU<br />

pag. 4<br />

v<br />

„Promoåia Europei”<br />

pag. 6<br />

Ministrul administraåiei æi internelor, Vasile Blaga, i-a prezentat, la<br />

data <strong>de</strong> 1 august a.c., comisarului european pentru justiåie, libertate<br />

æi securitate, Franco Frattini, progresele înregistrate <strong>de</strong> România, în<br />

domeniul securizãrii frontierelor, al combaterii crimei organizate æi<br />

a politicii <strong>de</strong> migraåie æi azil.<br />

v 24h/24 cu Poliåia <strong>de</strong> Frontierã<br />

pag. 8<br />

v Bilanå semestrul I - <strong>2006</strong><br />

pag. 10-13<br />

v Despre Asocierea Sindicalã a<br />

Poliåiætilor (I) ............ pag. 16-17<br />

v Criminalisticã ...... pag. 18-20<br />

v Reportaj ............... pag. 22-27<br />

v Istorie ........................ pag. 30<br />

v Concurs .................... pag. 20<br />

v Divertisment .......... pag. 34-35<br />

û<br />

Ministrul Vasile Blaga a precizat faptul cã i-a arãtat comisarului<br />

european toåi „paæii’’ ce trebuie fãcuåi pânã la 1 ianuarie 2007 æi,<br />

mai ales, dupã a<strong>de</strong>rare, în momentul în care „va începe un proces<br />

æi mai dificil, acela <strong>de</strong> a intra cât mai repe<strong>de</strong> în spaåiul Schengen’’.<br />

„Azi am avut onoarea sã fiu din nou alãturi <strong>de</strong> domnul Frattini. (...)<br />

I-am prezentat progresele pe care le-am fãcut <strong>de</strong> la 16 mai, progrese<br />

realizate în domeniul securizãrii frontierelor, combaterii crimei<br />

organizate, condiåiilor <strong>de</strong> migraåie æi azil, completarea în întregime<br />

a structurilor noastre <strong>de</strong> la viitoarele frontiere externe; <strong>de</strong> asemenea,<br />

paæii pe care-i facem astfel încât, la 1 noiembrie, cu douã luni înainte<br />

<strong>de</strong> termen, toate locaåiile Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã sã fie legate la sediul<br />

central, adicã sã aibã acces on - line la baza <strong>de</strong> date æi cã în 82<br />

din aceste locaåii sã putem tipãri colantele aæa cum prevãd normele<br />

europene. (...)<br />

Totodatã, i-am prezentat domnului Frattini paæii pe care-i avem <strong>de</strong><br />

fãcut atât pânã la 1 ianuarie 2007, cât æi dupã aceastã datã, întrucât<br />

pentru noi va începe un proces æi mai dificil, acela <strong>de</strong> a intra cât mai<br />

repe<strong>de</strong> în spaåiul Schengen”, a mai <strong>de</strong>clarat ministrul administratiei<br />

æi internelor.<br />

Vicepreæedintele Comisiei Europene, comisarul european pentru<br />

justiåie, libertate æi securitate, Franco Frattini a apreciat cã „din punct<br />

<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al asigurãrii securitãåii, România se gãseæte pe calea cea<br />

bunã”.<br />

„Într-a<strong>de</strong>vãr, sunt <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> încântat <strong>de</strong> progresele realizate <strong>de</strong><br />

România, atât înainte <strong>de</strong> raportul prezentat la 16 mai, cât æi dupã<br />

aceastã perioadã. Dupã cum a prezentat æi domnul ministru au fost<br />

realizate progrese importante, inclusiv pe linia securizãrii frontierelor<br />

externe, având în ve<strong>de</strong>re cã România urmeazã sã joace un rol crucial în<br />

asigurarea viitoarelor frontiere externe ale Uniunii Europene, prin acest<br />

program <strong>de</strong> management integrat al frontierelor, care, <strong>de</strong> altfel, este un<br />

program cât se poate <strong>de</strong> ambiåios. De asemenea, consi<strong>de</strong>r <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong><br />

important progresele realizate <strong>de</strong> ministerul dumneavoastrã pe linia<br />

recrutãrii <strong>de</strong> personal în cadrul Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã. Sã nu uitãm cã<br />

acest personal trebuie la rândul sãu sã fie pregãtit, <strong>de</strong>sigur în momentul<br />

<strong>de</strong> faåã existând aceste programe <strong>de</strong> pregãtire.”<br />

Un alt domeniu strategic în care România urmeazã sã joace un rol<br />

foarte important îl reprezintã domeniul cooperãrii în cadrul Balcanilor<br />

<strong>de</strong> vest. Sã nu uitãm cã România are în momentul <strong>de</strong> faåã o relaåie<br />

specialã cu foarte multe state din aceastã regiune æi contãm pe ajutorul<br />

sãu în ve<strong>de</strong>rea sprijinirii strategiei Uniunii Europene în domeniul<br />

regimului vizelor”, a conchis comisarul european.<br />

3


Învãåãmânt poliåienesc<br />

mo<strong>de</strong>rn, european la Iaæi<br />

Interviu cu directorul Æcolii <strong>de</strong> Formare Iniåialã æi<br />

Continuã a Personalului Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Iaæi,<br />

comisarul-æef Zaharia IVAÆCU<br />

- Domnule director, pentru un<br />

vizitator care comparã instituåiile<br />

<strong>de</strong> învãåãmânt ale Poliåiei <strong>de</strong><br />

Frontierã Române, æcoala condusã <strong>de</strong><br />

dumneavoastrã pare cea mai mo<strong>de</strong>rnã.<br />

Cum s-a reuæit aceastã performanåã<br />

din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re logistic æi cum vã<br />

<strong>de</strong>scurcaåi cu întreåinerea ei?<br />

- Æcoala <strong>de</strong> Formare Iniåialã æi Continuã<br />

a Personalului Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Iaæi<br />

este o instituåie <strong>de</strong> învãåãmânt mo<strong>de</strong>rnã,<br />

europeanã. Afirmaåia este susåinutã <strong>de</strong><br />

realitatea existentã în æcoalã, pe toate<br />

componentele: un corp profesoral æi <strong>de</strong><br />

specialiæti foarte bine pregãtit æi motivat;<br />

un suport logistic general æi didactic<br />

mo<strong>de</strong>rn æi, nu în ultimul rând, calitatea<br />

æi eficienåa activitãåilor organizate æi<br />

<strong>de</strong>sfãæurate nemijlocit sau în cooperare<br />

cu alåi subiecåi interni æi externi.<br />

Cu privire la suportul logistic suntem<br />

beneficiarii <strong>de</strong>rulãrii unui program PHARE<br />

care a asigurat reabilitarea spaåiilor <strong>de</strong><br />

pregãtire, cazare æi hrãnire ale efectivelor<br />

<strong>de</strong> cursanåi æi ale celor <strong>de</strong> lucru pentru<br />

personalul propriu.<br />

De asemenea, programul a asigurat<br />

dotarea mo<strong>de</strong>rnã a spaåiilor æi mijloacelor<br />

<strong>de</strong> învãåãmânt performante.<br />

Reabilitarea æi dotarea s-au <strong>de</strong>sfãæurat<br />

în anul 2003, Æcoala fiind inauguratã<br />

oficial în luna februarie 2004.<br />

Starea <strong>de</strong> funcåionare a mijloacelor <strong>de</strong><br />

învãåãmânt este asiguratã, în primul rând,<br />

printr-o bunã cunoaætere æi exploatare,<br />

asigurându-se în acelaæi timp verificarea<br />

æi întreåinerea periodicã a acestora.<br />

Întreåinerea spaåiilor interioare æi<br />

exterioare s-a asigurat æi se asigurã<br />

prin implicarea directã a personalului<br />

æcolii æi cu un aport <strong>de</strong>osebit din partea<br />

cursanåilor.<br />

În cei aproape trei ani <strong>de</strong> funcåionare<br />

au participat la diferite activitãåi, pe<br />

perioa<strong>de</strong> mai scurte sau mai lungi, peste<br />

4000 <strong>de</strong> persoane, din care peste 100 din<br />

4<br />

åãri europene, SUA, Turcia æi Georgia. La<br />

peste 2/3 din români æi peste 1/3 dintre<br />

strãini li s-au asigurat cazarea æi servitul<br />

mesei. Æcoala are o capacitate <strong>de</strong> cazare<br />

<strong>de</strong> 192 locuri în camere <strong>de</strong> câte douã<br />

persoane.<br />

În concluzie, responsabilizarea<br />

personalului propriu æi a cursanåilor a<br />

asigurat menåinerea capacitãåilor în stare<br />

<strong>de</strong> funcåionare.<br />

Banii au fost æi rãmân o problemã,<br />

poate mai presantã pentru Æcoala <strong>de</strong> la Iaæi,<br />

exemplificând prin nevoia <strong>de</strong> întreåinere a<br />

mijloacelor <strong>de</strong> învãåãmânt, a spaåiilor <strong>de</strong><br />

cazare æi hrãnire æi, nu în ultimul rând, a<br />

Complexului <strong>de</strong> Poligoane.<br />

Pentru activitãåile <strong>de</strong> pregãtire Æcoala<br />

dispune <strong>de</strong> 11 sãli <strong>de</strong> clasã cu mobilier<br />

mo<strong>de</strong>rn, cinci laboratoare (Pregãtire <strong>de</strong><br />

specialitate, Limbi strãine, Informaticã),<br />

douã sãli multifuncåionale cu capacitate<br />

<strong>de</strong> 50/100 locuri, bibliotecã cu douã<br />

sãli <strong>de</strong> studiu æi internet æi æase sãli <strong>de</strong><br />

lecturã.<br />

Æcoala are capacitate <strong>de</strong> pregãtire a<br />

400 <strong>de</strong> cursanåi pe serie, în prezent fiind<br />

la curs seria I (modulul II) din sursa externã<br />

(187 cursanåi).<br />

Activitãåile <strong>de</strong> pregãtire practicã, în<br />

teren, altele <strong>de</strong>cât cele <strong>de</strong>sfãæurate la<br />

structurile operative, le organizãm æi<br />

executãm în Complexul <strong>de</strong> Poligoane al<br />

Æcolii, situat la aproximativ trei km faåã<br />

<strong>de</strong> sediu.<br />

Existenåa poligonului <strong>de</strong> tragere<br />

autorizat, a sediului unui “Sectoræcoalã”<br />

æi a terenului mediu frãmântat<br />

asigurã activitãåilor æi cursanåilor<br />

realitatea întâlnitã la sectoarele Poliåiei<br />

<strong>de</strong> Frontierã Române.<br />

Revenind la activitãåile <strong>de</strong> pregãtire în<br />

salã, æcoala este beneficiara unei mo<strong>de</strong>rne<br />

baze <strong>de</strong> mijloace <strong>de</strong> învãåãmânt–20 <strong>de</strong><br />

calculatoare în laboratorul <strong>de</strong> informaticã,<br />

15 calculatoare în laboratorul <strong>de</strong> limbi<br />

strãine, 4 notes-book, 4 vi<strong>de</strong>oproiectoare,<br />

9 retroproiectoare, 12 fleap-chart,<br />

televizoare, VCR scanere, copiatoare <strong>de</strong><br />

mare putere (inclusiv color) etc.<br />

- Ce categorii <strong>de</strong> personal sunt<br />

instruite în æcoalã æi pe ce segmente<br />

<strong>de</strong> muncã?<br />

- Æcoala <strong>de</strong> Formare Iniåialã æi Continuã<br />

a Personalului Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Iaæi<br />

asigurã formarea iniåialã æi continuã a<br />

agenåilor <strong>de</strong> poliåie <strong>de</strong> frontierã încadraåi<br />

la structurile PFR. La cursurile <strong>de</strong> formare<br />

iniåialã participã, pe serii, agenåi <strong>de</strong> Poliåie<br />

<strong>de</strong> Frontierã proveniåi din cele douã surse<br />

– externã, respectiv internã.<br />

Formarea continuã vizeazã instruirea<br />

agenåilor poliåiæti <strong>de</strong> frontierã pe<br />

domenii corespunzãtoare liniilor <strong>de</strong><br />

muncã existente la structurile operative:<br />

combaterea migraåiei ilegale, a traficului<br />

<strong>de</strong> persoane, <strong>de</strong> droguri, a celui cu maæini<br />

furate, armament, muniåie, contrabandã,<br />

drept comunitar, drept procesual penal,<br />

prevenirea æi combaterea acåiunilor<br />

teroriste etc.<br />

De asemenea, Æcoala organizeazã<br />

cursuri, cu agenåi, pentru schimbarea<br />

armei fiind în acelaæi timp implicatã pe<br />

diferite nivele æi componente în multiple<br />

activitãåi <strong>de</strong> formare continuã a ofiåerilor <strong>de</strong><br />

PFR, gen simpozioane, ateliere <strong>de</strong> lucru,<br />

activitãåi <strong>de</strong> multiplicare a cunoætinåelor,<br />

sesiuni <strong>de</strong> comunicãri ætiinåifice etc., cu<br />

participare internã æi internaåionalã.<br />

- Având în ve<strong>de</strong>re dispunerea Æcolii,<br />

la viitoarea frontierã rãsãriteanã a<br />

Uniunii Europene precum æi discuåiile<br />

avute în cadrul Frontex cu privire la<br />

pregãtirea continuã a poliåiætilor <strong>de</strong><br />

frontierã, ce ne puteåi spune <strong>de</strong>spre<br />

implicarea instituåiei dumneavoastrã<br />

într-un asemenea proiect?<br />

- Æcoala <strong>de</strong> Formare Iniåialã æi Continuã<br />

a Personalului Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />

Iaæi este dislocatã în zona <strong>de</strong> frontierã,<br />

la aproximativ 18 Km <strong>de</strong> frontiera cu<br />

Republica Moldova, frontierã care, pe<br />

û


termen scurt, sperãm sã <strong>de</strong>vinã frontierã<br />

externã a Uniunii Europene, iar pe<br />

termen mediu frontierã externã a spaåiului<br />

Schengen. Agenåia Europeanã pentru<br />

Managementul Cooperãrii Operaåionale<br />

la Frontierele Externe ale Statelor Membre<br />

din Uniunea Europeanã (FRONTEX)<br />

asigurã realizarea politicii Uniunii<br />

Europene în domeniul managementului<br />

integrat al frontierei.<br />

Atribuåiile FRONTEX includ æi o<br />

componentã ce ne vizeazã direct:<br />

asistenåa acordatã statelor membre în<br />

domeniul pregãtirii personalului Poliåiei<br />

<strong>de</strong> Frontierã, inclusiv înfiinåarea unor<br />

standar<strong>de</strong> comune <strong>de</strong> pregãtire.<br />

Poziåia României, <strong>de</strong> åarã candidatã la<br />

a<strong>de</strong>rarea în Uniunea Europeanã, nu a fost<br />

o piedicã în relaåionarea cu FRONTEX.<br />

Astfel, încã <strong>de</strong> la prima întâlnire a<br />

Agenåiei (Polonia 2005) s-a <strong>de</strong>cis invitarea<br />

åãrii noastre <strong>de</strong> a participa la întâlnirile<br />

ulterioare în calitate <strong>de</strong> observator.<br />

Din câte cunosc, la ultima întâlnire<br />

a FRONTEX – Austria <strong>2006</strong> – s-a luat în<br />

discuåie posibilitatea ca, în programele<br />

viitoare, privind pregãtirea poliåiætilor<br />

<strong>de</strong> frontierã europeni, sã fie inclusã æi<br />

România, respectiv una din æcolile Poliåiei<br />

<strong>de</strong> Frontierã.<br />

În acest context, privim cu interes æi<br />

speranåã inclu<strong>de</strong>rea Æcolii <strong>de</strong> la Iaæi în<br />

viitoarele proiecte ale Agenåiei æi IGPFR.<br />

Conætientizãm cã este o mare<br />

provocare, dar suntem pregãtiåi sã<br />

asigurãm o bunã æi realã informare a<br />

reprezentanåilor FRONTEX æi punerea<br />

la dispoziåie a tuturor capacitãåilor<br />

didactice æi logistice pentru <strong>de</strong>sfãæurarea<br />

cu eficienåã a activitãåilor <strong>de</strong> pregãtire<br />

care vor fi planificate.<br />

Æcoala Iaæi are capacitãåile umane æi<br />

material-tehnice pentru a se implica în<br />

<strong>de</strong>rularea unor astfel <strong>de</strong> proiecte.<br />

- De câåiva ani, æcoala organizeazã<br />

cursurile Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Varã. Anul<br />

acesta vor mai avea loc? Intenåionaåi<br />

sã <strong>de</strong>zvoltaåi acest proiect?<br />

- În luna iulie a acestui an s-a <strong>de</strong>sfãæurat<br />

la Æcoala <strong>de</strong> Formare Iniåialã æi Continuã<br />

a Personalului Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Iaæi,<br />

cea <strong>de</strong> a IV-a sesiune a Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong><br />

Varã a Poliåiilor <strong>de</strong> Frontierã Europene<br />

(n.r.-interviul a avut loc chiar la finele<br />

acestei activitãåi).<br />

Cursurile sunt o iniåiativã a IGPFR æi<br />

sunt organizate împreunã cu Fundaåia<br />

– “Hanns Sei<strong>de</strong>l”, fiind cuprinse în<br />

programele <strong>de</strong> relaåii internaåionale<br />

anuale ale Inspectoratului General.<br />

Cre<strong>de</strong>m în <strong>de</strong>zvoltarea acestui proiect æi<br />

nu numai noi. Reprezentanåii celor zece<br />

åãri europene æi ai instituåiilor româneæti,<br />

participanåi la cursuri, au evi<strong>de</strong>nåiat<br />

acelaæi lucru – necesitarea permanentizãrii<br />

<strong>de</strong>zvoltãrii acestor cursuri.<br />

Caracterul ætiinåific æi eficienåa<br />

acestor cursuri au fost confirmate prin<br />

participarea unor profesori universitari<br />

<strong>de</strong> la Universitatea “Alexandru Ioan<br />

û<br />

Cuza” Iaæi, Universitatea Ora<strong>de</strong>a æi<br />

Aca<strong>de</strong>mia <strong>de</strong> Poliåie “Alexandru Ioan<br />

Cuza” Bucureæti.<br />

Comunicãrile ætiinåifice æi cazuistica<br />

prezentatã au constituit æi constituie un<br />

bogat material bibliografic în activitatea<br />

<strong>de</strong> formare iniåialã æi continuã.<br />

- Corpul profesoral este suficient<br />

pentru asigurarea procesului <strong>de</strong><br />

pregãtire? Ce ne puteåi spune <strong>de</strong>spre<br />

motivarea acestuia æi pregãtirea<br />

acestor ofiåeri ca “dascãli”?<br />

- Cei 22 <strong>de</strong> ofiåeri care <strong>de</strong>sfãæoarã<br />

activitãåi didactice au experienåã în<br />

munca operativã æi sunt absolvenåi <strong>de</strong><br />

studii superioare <strong>de</strong> lungã duratã cu<br />

licenåã.<br />

Toåi profesorii sunt absolvenåi ai<br />

cursului postuniversitar <strong>de</strong> psihopedagogie<br />

cu durata <strong>de</strong> un an, la Universitatea<br />

“Alexandru Ioan Cuza” Iaæi.<br />

Anual, cel puåin o datã, organizãm<br />

æi <strong>de</strong>sfãæurãm o activitate <strong>de</strong> pregãtire în<br />

comun cu Departamentul <strong>de</strong> specialitate<br />

al Universitãåii “Alexandru Ioan Cuza” æi<br />

al Inspectoratului Æcolar Ju<strong>de</strong>åean Iaæi.<br />

Lunar, fiecare profesor <strong>de</strong>sfãæoarã<br />

activitãåi <strong>de</strong> documentare la structurile<br />

operative <strong>de</strong> coordonare sau execuåie,<br />

iar anual, aproximativ o treime dintre<br />

profesori participã la activitãåi <strong>de</strong> pregãtire<br />

continuã, altele <strong>de</strong>cât cele organizate<br />

<strong>de</strong> æcoalã, finalizând activitãåile prin<br />

acåiuni <strong>de</strong> multiplicare a cunoætinåelor<br />

achiziåionate.<br />

În instituåie se îmbinã creativ<br />

experienåa cu tinereåea – vârsta medie a<br />

corpului profesoral fiind <strong>de</strong> 35 ani.<br />

În ceea ce priveæte ce-a <strong>de</strong>-a doua<br />

parte a întrebãrii dumneavoastrã pot<br />

rãspun<strong>de</strong> cã Da. Profesorii sunt motivaåi.<br />

Pregãtirea individualã, aptitudinile<br />

æi dragostea pentru aceastã profesie,<br />

climatul <strong>de</strong> muncã æi rezultatele muncii<br />

æi, nu în ultimul rând, condiåiile <strong>de</strong> muncã<br />

sunt elemente ce <strong>de</strong>finesc motivarea<br />

acestora.<br />

- Ce propuneri aveåi pentru<br />

eficientizarea activitãåii în cadrul<br />

æcolii æi pentru îmbunãtãåirea<br />

pregãtirii personalului PFR?<br />

- Aæ dori sã creascã numãrul <strong>de</strong><br />

profesori, participanåi la forme <strong>de</strong> pregãtire<br />

prin masterat æi doctorat æi inclu<strong>de</strong>rea<br />

profesorilor æi cursanåilor în programe<br />

<strong>de</strong> pregãtire/schimb <strong>de</strong> experienåã cu<br />

instituåii similare <strong>de</strong> învãåãmânt din<br />

alte åãri. De asemenea, sã fie finalizatã<br />

dotarea laboratorului <strong>de</strong> criminalisticã<br />

æi, nu în ultimul rând, sã existe o salã<br />

polivalentã în care sã se poatã <strong>de</strong>sfãæura<br />

orele <strong>de</strong> sport sau, atunci când este cazul,<br />

chiar activitãåi cultural-educative.<br />

A consemnat<br />

Gabriel CRÃCIUN<br />

Instantanee<br />

personale<br />

Comisar-æef <strong>de</strong> poliåie<br />

IVAÆCU ZAHARIA<br />

Data æi locul naæterii: 23 martie<br />

1955, în localitatea Voineæti, jud. Iaæi.<br />

Starea civilã: cãsãtorit, un copil.<br />

Studii:<br />

- 2003 - Curs <strong>de</strong> profesionalizare<br />

didacticã, Universitatea “Al. I. Cuza”<br />

Iaæi;<br />

- 1998 - Admis doctorat;<br />

- 1998 - Curs postuniversitar<br />

“Conducerea strategicã”;<br />

- 1988 - Curs Postaca<strong>de</strong>mic cu profil<br />

unic;<br />

- 1987 - Facultatea <strong>de</strong> Arme Întrunite<br />

æi Tancuri;<br />

- 1983 - Curs perfecåionare<br />

Comandanåi Companie;<br />

- 1978 - Æcoala militarã <strong>de</strong> ofiåeri<br />

activi “Nicolae Bãlcescu” – arma<br />

grãniceri;<br />

- 1975 - Liceul teoretic.<br />

Experienåã profesionalã:<br />

- 1.01.2005 æi în prezent Director la<br />

Æcoala <strong>de</strong> Formare Iniåialã æi Continuã a<br />

Personalului Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Iaæi;<br />

- 2003 – 2005 æef birou I<br />

(Combaterea Traficului <strong>de</strong> Persoane) în<br />

cadrul Direcåiei PF Iaæi;<br />

- 2001 – 2003 Ofiåer specialist I<br />

(coordonare transfrontalierã) în cadrul<br />

Direcåiei PF Iaæi;<br />

- 2000 – 2001 Prim adjunct al<br />

æefului IJPF Iaæi;<br />

- 1999 – 2000 Prim adjunct al æefului<br />

Direcåiei Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Iaæi;<br />

- 1998 – 1999 æef <strong>de</strong> stat major la<br />

Brigada Grãniceri Iaæi;<br />

- 1993 – 1998 Locåiitor al<br />

comandantului Brigãzii Grãniceri Iaæi;<br />

- 1992 – 1993 æef Birou Pazã æi<br />

operaåii la Brigada Grãniceri Iaæi;<br />

- 1990 – 1992 æef Birou Operaåii æi<br />

Pregãtire <strong>de</strong> luptã la Brigada Grãniceri<br />

Iaæi;<br />

- 1988 – 1990 Comandant al<br />

Batalionului <strong>de</strong> Grãniceri Giurgiu<br />

Nord;<br />

- 1987 – 1988 æef <strong>de</strong> Stat Major<br />

al Batalionului <strong>de</strong> Grãniceri Giurgiu<br />

Nord;<br />

- 1982 – 1987 Locåiitor al<br />

comandantului Companiei <strong>de</strong> Grãniceri<br />

Ungheni la Batalionul <strong>de</strong> Grãniceri<br />

Iaæi;<br />

- 1981 – 1982 Comandantul<br />

Pichetului <strong>de</strong> Grãniceri Grãdinari din<br />

Batalionul <strong>de</strong> Grãniceri Oraviåa;<br />

- 1978 – 1981 Comandantul<br />

Pichetului <strong>de</strong> Grãniceri Åuåora din<br />

Batalionul <strong>de</strong> Grãniceri Iaæi.<br />

- Vizite <strong>de</strong> lucru în Germania æi<br />

Franåa.<br />

Limbi strãine: - francezã.<br />

Pasiuni: - pescuitul.<br />

5


„Promoåia Europei”<br />

Vineri, 21 iulie a.c.<br />

promoåia <strong>2006</strong><br />

a Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong><br />

Poliåie „Alexandru<br />

Ioan Cuza” a primit<br />

gradul <strong>de</strong> ofiåer æi<br />

a <strong>de</strong>pus Jurãmântul<br />

<strong>de</strong> credinåã faåã <strong>de</strong> åarã în prezenåa<br />

preæedintelui României, Traian Bãsescu,<br />

a ministrului administraåiei æi internelor,<br />

Vasile Blaga, precum æi a altor<br />

oficialitãåi.<br />

Anul acesta 316 bãieåi æi 78 fete au<br />

primit gradul <strong>de</strong> subinspector, respectiv<br />

sublocotenent, fiind repartizaåi în<br />

cadrul diverselor structuri din cadrul<br />

MAI în funcåie <strong>de</strong> propriile opåiuni æi<br />

<strong>de</strong> locurile puse la dispoziåie. Dintre<br />

aceætia, 26 fete æi 30 bãieåi sunt poliåiæti<br />

<strong>de</strong> frontierã, fiind totodatã æi cea dintâi<br />

promoåie în care la specialitatea Poliåie<br />

<strong>de</strong> Frontierã au fost æi fete absolvente.<br />

„Aceastã promoåie se poate<br />

autointitula promoåia Europei. Este<br />

promoåia cu care România va intra<br />

în Uniunea Europeanã la 1 ianuarie<br />

2007. Cu siguranåã este una din cele<br />

mai bine pregãtite promoåii, o promoåie<br />

crescutã æi educatã în spiritul a ceea<br />

ce se va întâmpla în România dupã 1<br />

ianuarie 2007. De aceea, åin sã vã spun<br />

promoåie a Europei, promoåie <strong>de</strong> poliåiæti,<br />

<strong>de</strong> jandarmi, <strong>de</strong> ofiåeri ai MAI care vor<br />

sluji cetãåeanul”, a precizat preæedintele<br />

României, Traian Bãsescu, în discursul<br />

sãu cãtre tinerii absolvenåi.<br />

Aceætia au fost, <strong>de</strong> asemenea, felicitaåi<br />

pentru rezultatele obåinute în timpul<br />

stu<strong>de</strong>nåiei, subliniindu-li-se, totodatã,<br />

faptul cã au o datorie majorã faåã <strong>de</strong><br />

comunitate æi cetãåeni.<br />

În acelaæi context, ministrul<br />

administraåiei æi internelor, Vasile Blaga,<br />

a <strong>de</strong>clarat: „V-aåi ales o meserie grea, dar<br />

frumoasã. O meserie care vã va åine, <strong>de</strong><br />

multe ori, <strong>de</strong>parte <strong>de</strong> familii, dar care<br />

vã va aduce æi satisfacåii, indiferent <strong>de</strong><br />

specializarea pe care aåi ales-o – Poliåie<br />

<strong>de</strong> Frontierã, Jandarmerie, Pompieri sau<br />

Arhivisticã. Veåi începe astãzi o carierã<br />

ale cãrei principale coordonate sunt<br />

slujirea interesului public æi apãrarea<br />

drepturilor cetãåeanului”.<br />

Gabriel CRÃCIUN<br />

6<br />

û


Poliåiæti <strong>de</strong> frontierã – „pompieri” salvatori<br />

~Æase poliåiæti <strong>de</strong> frontierã au stins, în noaptea<br />

<strong>de</strong> 2 spre 3 iulie a.c., un incendiu izbucnit întrun<br />

apartament dintr-un imobil din Carei æi<br />

care a fost la un pas sã arunce în aer alte 19<br />

apartamente ale blocului<br />

~<br />

Colegii noætri,<br />

agenåii Florin<br />

Cojoacã, Cãtãlin<br />

Andronache,<br />

Marius Popescu,<br />

Alin Zgîråã, Cãtãlin<br />

Cune æi Emil<br />

Dincã, din cadrul IJPF Teleorman,<br />

locuiau cu chirie într-un apartament<br />

situat în acelaæi bloc, cu un etaj mai<br />

jos, fiind cursanåi la Centrul <strong>de</strong><br />

Formare æi Perfecåionare din Carei.<br />

În acea noapte, în jurul orei 1.30, un<br />

bãrbat ce locuia în imobil a <strong>de</strong>cis sã-æi<br />

punã capãt zilelor prin autoincendiere.<br />

Sinucigaæul, Ioan P, în vârstã <strong>de</strong> 41 <strong>de</strong><br />

ani æi-a turnat pe el conåinutul a douã<br />

flacoane <strong>de</strong> lac <strong>de</strong> mobilã æi apoi æi-a<br />

dat foc. Toate acestea s-au petrecut sub<br />

privirile soåiei æi fiicei acestuia. Acesta<br />

revenise din Germania <strong>de</strong> trei zile æi în<br />

toatã aceastã perioadã avusese mai multe<br />

discuåii aprinse cu soåia, un echipaj al<br />

Poliåiei intervenind cu numai o zi înainte<br />

pentru aplanarea conflictului.<br />

û<br />

Vãzându-æi pãrintele incendiat, fetiåa<br />

a încercat sã apeleze la vecinii <strong>de</strong> palier,<br />

însã nici unul nu a rãspuns bãtãilor în<br />

uæã. La auzul strigãtelor disperate ale<br />

copilei, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au ieæit în<br />

casa scãrilor æi au urcat la apartamentul<br />

cu pricina, din care ieæea fum.<br />

Prezenåa agentului Florin Cojoacã,<br />

din cadrul IJPF Teleorman, fost<br />

pompier în perioada satisfacerii<br />

stagiului militar, a fost provi<strong>de</strong>nåialã<br />

æi, poate, motivul pentru care un<br />

<strong>de</strong>zastru nu a mai avut loc.<br />

Vãzând cã toatã locuinåa este<br />

cuprinsã <strong>de</strong> un fum <strong>de</strong>ns æi înnecãcios,<br />

agentul Cojoacã a spart un geam astfel<br />

încât sã fie evacuat fumul, dupã care<br />

s-a <strong>de</strong>plasat rapid în dormitor, un<strong>de</strong><br />

avusese loc autoincendierea. Aici, cu<br />

ajutorul unei pãturi, l-a acoperit pe<br />

Ioan P. æi a reuæit sã stingã flãcãrile ce-l<br />

cuprinseserã, însã acesta din nefericire<br />

<strong>de</strong>cedase. În încãpere focul ar<strong>de</strong>a, iar în<br />

apropiere era o instalaåie <strong>de</strong> încãlzire cu<br />

gaz. Ajutat <strong>de</strong> ceilalåi colegi, au reuæit<br />

sã opreascã alimentarea cu gaz æi au<br />

cãrat cu ligheanul apã din apartamentul<br />

închiriat întrucât, lucru æocant, nici un<br />

alt vecin nu a vrut sã-i ajute. Dintr-un<br />

singur apartament al cãrui proprietar a<br />

<strong>de</strong>schis uæa au reuæit sã facã rost <strong>de</strong> o<br />

gãleatã. Ceilalåi vecini s-au baricadat în<br />

apartamentele lor, <strong>de</strong>æi un <strong>de</strong>zastru, care<br />

putea sã-i afecteze extrem <strong>de</strong> serios, era<br />

pe cale sã se producã.<br />

Pompierii militari sosiåi la faåa locului<br />

nu au mai avut ce face <strong>de</strong>cât sã constate<br />

evitarea unui <strong>de</strong>zastru. Æi asta datoritã<br />

intervenåiei profesioniste a unor poliåiæti<br />

<strong>de</strong> frontierã, transformaåi ad-hoc în<br />

pompieri civili.<br />

Intervenåia a avut însã æi un<br />

<strong>de</strong>znodãmânt mai puåin fericit: Florinel<br />

Cojoacã a fost internat la secåia <strong>de</strong> terapie<br />

intensivã a Spitalului Municipal Carei<br />

suferind o contuzie, câteva umflãturi<br />

æi zgârieturi. El se aflã în afara oricãrui<br />

pericol æi a reînceput cursurile.<br />

Potrivit æefului Centrului <strong>de</strong> Formare<br />

æi Perfecåionare Carei, comisarul-æef<br />

Milentie Ciunta, agenåii æi-au susåinut<br />

miercuri 6 iulie examenele <strong>de</strong> absolvire<br />

a cursurilor iar vineri seara au plecat<br />

cãtre casã.<br />

Marius IONESCU<br />

7


24h/24 cu<br />

Acåiuni <strong>de</strong>sfãæurate pe linia<br />

REZERVOR TICSIT CU ÅIGÃRI<br />

Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã æi lucrãtorii<br />

vamali arã<strong>de</strong>ni au <strong>de</strong>pistat un cetãåean<br />

maghiar care, pentru a scoate ilegal<br />

din åarã peste 5.000 <strong>de</strong> pachete <strong>de</strong><br />

åigãri, le-a ascuns în rezervorul,<br />

portierele, barele <strong>de</strong> protecåie æi bordul<br />

autoturismului personal.<br />

Astfel, vineri 7 iulie a.c., la P.T.F.<br />

Vãræand, s-a prezentat la ieæirea din åarã<br />

cetãåeanul maghiar Ferenc H., în vârstã<br />

<strong>de</strong> 39 ani, la volanul unui autovehicul<br />

înmatriculat în Ungaria.<br />

La control, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã æi<br />

lucrãtorii vamali au <strong>de</strong>scoperit, ascunse<br />

în diferite locuri, 5.300 pachete <strong>de</strong><br />

åigãri, marca “Marble Light”, pe care cel<br />

în cauzã intenåiona sã le scoatã ilegal<br />

din România. Åigãrile erau ascunse în<br />

rezervorul <strong>de</strong> combustibil, bordul, barele<br />

<strong>de</strong> protecåie din faåã/spate, capitonajul<br />

uæilor, precum æi în po<strong>de</strong>aua turismului,<br />

într-un loc special amenajat.<br />

Ca urmare a faptului cã rezervorul<br />

autoturismului era ticsit cu åigãri,<br />

cetãåeanul maghiar improvizase un<br />

sistem <strong>de</strong> alimentare cu combustibil din<br />

rezervorul ætergãtoarelor <strong>de</strong> parbriz.<br />

Persoana în cauzã a <strong>de</strong>clarat cã<br />

a cumpãrat åigãrile din localitatea<br />

Vãræand, <strong>de</strong> la o persoanã a cãrei date<br />

<strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate nu le cunoaæte æi intenåiona<br />

sã le comercializeze în Ungaria.<br />

Marfa ne<strong>de</strong>claratã, a cãrei valoare<br />

este <strong>de</strong> aproximativ 19.000 lei noi, a fost<br />

reåinutã <strong>de</strong> autoritatea vamalã în ve<strong>de</strong>rea<br />

confiscãrii, conform preve<strong>de</strong>rilor din<br />

Regulamentul <strong>de</strong> aplicare a Codului<br />

vamal al României (H.G. nr. 707/<strong>2006</strong>,<br />

art. 653, lit. a), iar Ferenc H. a fost<br />

sancåionat contravenåional cu suma <strong>de</strong><br />

8.000 lei noi, potrivit reglementãrilor<br />

legale în vigoare.<br />

Florin OPRIÆA<br />

8<br />

AMENZI USTURÃTOARE<br />

• În data <strong>de</strong> 12 iunie a.c., în baza unei<br />

informaåii, la nivelul Sectorului P.F. Sânnicolau-<br />

Mare s-a <strong>de</strong>clanæat o acåiune specificã în urma<br />

cãruia echipajul mobil aflat pe comunicaåia P.T.F.<br />

Cenad - Sânnicolau-Mare format din ag.pr. Florin<br />

Alb æi ag. Dãnuå Suciu au oprit pentru control<br />

autoturismul marca Dacia cu nr. TM 10 NHH,<br />

condus <strong>de</strong> cetãåeanul român Constantin A., în<br />

care se mai afla æi Duåã M. În autoturism s-au<br />

gãsit ascunse 2.800 pachete åigãri, în valoare <strong>de</strong><br />

peste 9.800 RON, pentru care cei doi nu aveau<br />

documente legale justificative.<br />

La solicitarea poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã, la faåa<br />

locului s-au prezentat comisarii Gãrzii Financiare<br />

Timiæ, care i-au sancåionat contravenåional cu<br />

suma <strong>de</strong> 20.000 RON æi au dispus confiscarea<br />

åigãrilor.<br />

• În P.T.F. Cenad, în data <strong>de</strong> 20 iunie a.c., la<br />

controlul amãnunåit executat <strong>de</strong> cãtre agentul æef<br />

adjunct Marcel Duca æi lucrãtorul vamal ce fãcea<br />

parte din echipa <strong>de</strong> control, pe sensul <strong>de</strong> intrare în<br />

åarã, asupra autoturismului condus <strong>de</strong> cetãåeanul<br />

român Nicola D. I. au fost <strong>de</strong>scoperite ascunse<br />

1.100 pachete åigãri netimbrate. Organele vamale<br />

au procedat la reåinerea întregii cantitãåi <strong>de</strong> åigãri<br />

în ve<strong>de</strong>rea confiscãrii æi au aplicat o sancåiune<br />

contravenåionalã în valoare <strong>de</strong> 1.500 RON.<br />

Ionel OLARIU<br />

GESTIONARUL ÆUGUBÃÅ<br />

Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã cãlãrãæeni au <strong>de</strong>scoperit în data <strong>de</strong> 27 iulie<br />

a.c., într-o maæinã cu numere <strong>de</strong> înmatriculare bulgãreæti, abandonatã<br />

la coborârea <strong>de</strong> pe bacul Chiciu-Ostrov, åigãri æi bãuturi alcoolice<br />

superioare netimbrate, în valoare <strong>de</strong> 1400 RON.<br />

Posesorul autoturismului a simåit cã este urmãrit, a încuiat maæina, a<br />

abandonat-o æi s-a pierdut în mulåimea ce cobora <strong>de</strong> pe bac.<br />

În urma unei acåiuni organizate <strong>de</strong> lucrãtorii Sectorului Poliåiei <strong>de</strong><br />

Frontierã Cãlãraæi/IJPF Cãlãraæi, în cooperare cu lucrãtori din cadrul<br />

Serviciului Ju<strong>de</strong>åean <strong>de</strong> Combatere a Crimei Organizate æi Antidrog<br />

Cãlãraæi, a fost i<strong>de</strong>ntificat posesorul autoturismului abandonat, în<br />

persoana numitului S. Dumitru, <strong>de</strong> 48 <strong>de</strong> ani, cu domiciliul în mun.<br />

Cãlãraæi.<br />

În urma cercetãrilor efectuate, a rezultat faptul cã acesta este<br />

gestionar la magazinele Dutty-Free din cadrul P.T.F. Ostrov, iar cele<br />

280 pachete åigãri marca “MARBLE” æi cele 13 sticle whisky marca<br />

“J&B”, erau “produsul” unei singure zile <strong>de</strong> muncã.<br />

Autoturismul s-a dovedit a fi proprietatea unui cetãåean bulgar,<br />

care însã se afla, pe bazã <strong>de</strong> procurã, în posesia celui care tocmai l-a<br />

abandonat. Au fost ridicate în copii documentele autoturismului, care<br />

vor face obiectul unor verificãri ulterioare, privind legalitatea posesiei.<br />

Persoana în cauzã a fost sancåionatã contravenåional conform<br />

preve<strong>de</strong>rilor Legii nr.12/1990, privind protejarea populaåiei împotriva<br />

unor activitãåi comerciale, iar bunurile sus-menåionate au fost ridicate<br />

în ve<strong>de</strong>rea confiscãrii, urmând sã fie valorificate prin Direcåia Financiarã<br />

Cãlãraæi, în conformitate cu OUG 128/1998.<br />

Vasile CHIRU<br />

û


Poliåia <strong>de</strong> Frontierã<br />

combaterii traficului ilegal <strong>de</strong> åigãri<br />

TUTUNUL ÆI PETARDELE - LA MARE CÃUTARE<br />

Traficul ilegal cu åigãri reprezintã o<br />

realitate la frontiera <strong>de</strong> est, motiv pentru<br />

care poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au abordat<br />

diverse tactici <strong>de</strong> prevenire æi combatere<br />

a acestui flagel, scopul fiind protejarea<br />

economiei naåionale æi respectarea<br />

legalitãåii în zona <strong>de</strong> competenåã.<br />

În numai douã zile din luna iulie<br />

a.c., colegii <strong>de</strong> la Biroul Combaterea<br />

Infracåionalitãåii Transfrontaliere æi<br />

Formaåiunea <strong>de</strong> Intervenåie din cadrul<br />

Direcåiei Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Iaæi au<br />

reuæit confiscarea a 61.284 pachete <strong>de</strong><br />

åigãri æi a 4.235 obiecte pirotehnice,<br />

<strong>de</strong>stinate comeråului ilicit, dupã o<br />

supraveghere <strong>de</strong> câteva sãptãmâni a<br />

activitãåii infracåionale <strong>de</strong>sfãæuratã <strong>de</strong> un<br />

grup <strong>de</strong> persoane din municipiul Iaæi.<br />

Astfel, în urma documentãrii<br />

informative a poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã<br />

ieæeni privind o reåea <strong>de</strong> traficanåi <strong>de</strong><br />

åigãri cu ramificaåii multinaåionale,<br />

a rezultat cã persoanele implicate<br />

aveau ca preocupãri introducerea în<br />

åarã a unor mari cantitãåi <strong>de</strong> åigãri <strong>de</strong><br />

provenienåã R. Moldova, stocarea lor<br />

pe raza municipiului Iaæi æi distribuirea<br />

acestora cãtre <strong>de</strong>stinatari din åarã æi<br />

strãinãtate.<br />

S-a acåionat operativ æi, în ziua<br />

<strong>de</strong> 16 iulie a.c., a fost oprit în trafic<br />

un autoturism condus <strong>de</strong> un cetãåean<br />

român. Cu ocazia controlului, în<br />

autoturismul vizat poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />

au <strong>de</strong>scoperit 5000 pachete åigãri<br />

marca "Plugarul", fãrã documente<br />

justificative.<br />

În ziua urmãtoare, în baza unei<br />

autorizaåii <strong>de</strong> percheziåie, la domiciliul<br />

unui alt ieæean au fost ridicate în<br />

ve<strong>de</strong>rea confiscãrii 56.284 åigãri<br />

inferioare <strong>de</strong> provenienåã R. Moldova<br />

æi 4.235 obiecte <strong>de</strong> distracåie pe bazã<br />

<strong>de</strong> amestecuri pirotehnice constând în<br />

artificii, petar<strong>de</strong>, pocnitori æi rachete<br />

luminoase.<br />

Cercetãrile în acest caz continuã<br />

pentru stabilirea întregii arii infracåionale<br />

æi a tuturor persoanelor implicate în<br />

ve<strong>de</strong>rea luãrii mãsurilor ce se impun.<br />

Vasilica TÃTARU<br />

SACOÆE PLINE CU ÅIGÃRI<br />

În numai 24 ore, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã doljeni au <strong>de</strong>scoperit<br />

douã persoane care aveau asupra lor peste 1.000 pachete<br />

<strong>de</strong> åigãri netimbrate, fãrã a avea documente justificative <strong>de</strong><br />

provenienåã<br />

370 pachete åigãri netimbrate = douã sacoæe<br />

Primul caz s-a petrecut maråi, 4 iulie a.c., în jurul orelor<br />

11.30, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã din cadrul Detaæamentului <strong>de</strong><br />

Intervenåie al IJPF Dolj au observat pe strada 1 Mai din Mun.<br />

Calafat, douã persoane suspecte care transportau douã sacoæe<br />

voluminoase cãtre staåia C.F.R. a oraæului.<br />

Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au oprit æi i<strong>de</strong>ntificat cele douã<br />

persoane, solicitându-le totodatã acestora sã prezinte conåinutul<br />

sacoæelor ce le transportau.<br />

Cu aceastã ocazie au fost <strong>de</strong>scoperite 370 pachete åigãri<br />

netimbrate, marca Ronson, pentru care cei doi nu au putut<br />

prezenta documente justificative <strong>de</strong> provenienåã.<br />

Cu privire la cele <strong>de</strong>scoperite, numitul Ionel M., <strong>de</strong> 32<br />

ani, a <strong>de</strong>clarat cã întreaga cantitate <strong>de</strong> åigãri îi aparåine æi cã<br />

aceasta a fost achiziåionatã <strong>de</strong> la diferite persoane pe care nu<br />

le cunoaæte.<br />

În urma celor constatate, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au procedat<br />

la confiscarea celor 370 pachete <strong>de</strong> åigãri, în valoare <strong>de</strong><br />

û<br />

950 lei RON, iar persoana în cauzã a fost sancåionatã<br />

contravenåional.<br />

640 pachete åigãri netimbrate = trei sacoæe<br />

A doua zi, în jurul orelor 10.00, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã din<br />

cadrul Detaæamentului <strong>de</strong> Intervenåie al IJPF Dolj au <strong>de</strong>sfãæurat<br />

în zona Autogãrii Calafat, o acåiune specificã pentru combaterea<br />

contraban<strong>de</strong>i æi prevenirea comeråului ilicit.<br />

Apariåia poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã a dus la agitaåia unora care<br />

nu se aflau cu gânduri prea curate prin zonã. Unul dintre<br />

aceætia pãrea cã se uitã cu un ochi la poliåiæti iar cu celãlalt<br />

cãuta un traseu care sã-l facã cât mai repe<strong>de</strong> nevãzut. Cãra<br />

dupã el trei sacoæe voluminoase, care au atras æi mai mult<br />

atenåia. Sterie V., <strong>de</strong> 53 ani, avea sã transpire æi mai mult când<br />

poliåiætii <strong>de</strong> frontierã i-au solicitat sã prezinte conåinutul. La<br />

ivealã au ieæit 640 pachete åigãri netimbrate mãrcile Ronson æi<br />

Marble, pentru care nu a putut prezenta documente justificative<br />

<strong>de</strong> provenienåã.<br />

El a <strong>de</strong>clarat cã întreaga cantitate <strong>de</strong> åigãri îi aparåine æi cã a<br />

cumpãrat-o <strong>de</strong> la diferite persoane, pe care nu le cunoaæte.<br />

În urma celor constatate, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au procedat<br />

la confiscarea celor 640 pachete <strong>de</strong> åigãri, în valoare <strong>de</strong><br />

1.610 lei RON, iar persoana în cauzã a fost sancåionatã<br />

contravenåional. (Dãnuå RUDÃREANU)<br />

9


ANALIZA ACTIVITÃÅII POLIÅIEI DE<br />

În domeniul legislativ<br />

Poliåia <strong>de</strong> Frontierã æi-a <strong>de</strong>sfãæurat activitatea pe baza preve<strong>de</strong>rilor actelor<br />

normative în vigoare, precum æi a celor douã strategii - Strategia privind<br />

Managementul Integrat al Frontierei <strong>de</strong> Stat a României æi Strategia <strong>de</strong> securizare<br />

a frontierei <strong>de</strong> stat a României, care au fost actualizate æi armonizate cu acquis-ul<br />

Schengen, scopul fiind în<strong>de</strong>plinirea recomandãrilor Uniunii Europene cu privire<br />

la securizarea frontierelor.<br />

În primul semestru al anului <strong>2006</strong>, IGPF a avut iniåiativa elaborãrii a trei acte<br />

normative, fiind transmise spre consultare alte 79 <strong>de</strong> proiecte <strong>de</strong> acte normative,<br />

menite sã constituie baza mãsurilor <strong>de</strong> perfecåionare a activitãåii specifice.<br />

De asemenea, în domeniul cooperãrii interne æi internaåionale, au fost încheiate<br />

protocoale <strong>de</strong> colaborare pentru prevenirea æi combaterea infracåionalitãåii în diverse<br />

domenii <strong>de</strong> activitate æi a armonizãrii acordurilor <strong>de</strong> frontierã cu statele vecine, astfel:<br />

• Planul <strong>de</strong> mãsuri pentru intensificarea æi eficientizarea acåiunilor <strong>de</strong> combatere<br />

a traficului <strong>de</strong> persoane pentru anul <strong>2006</strong> æi în perspectiva 2007 – 2009 • Norme<br />

Metodologice comune cu Direcåia Generalã <strong>de</strong> Paæapoarte în ve<strong>de</strong>rea aplicãrii<br />

preve<strong>de</strong>rilor Legii nr. 248 / 2005 privind libera circulaåie a cetãåenilor români<br />

în strãinãtate • Planul <strong>de</strong> Cooperare pe anul <strong>2006</strong> pentru <strong>de</strong>zvoltarea continuã<br />

a cooperãrii între România æi Ungaria privind regimul frontierei, securizarea<br />

frontierei æi în domeniul combaterii migraåiei ilegale æi traficului <strong>de</strong> persoane.<br />

10<br />

În domeniul cooperãrii interne<br />

æi internaåionale<br />

Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã a urmãrit<br />

intensificarea colaborãrii interne, prin<br />

i<strong>de</strong>ntificarea <strong>de</strong> noi forme æi meto<strong>de</strong> <strong>de</strong><br />

acåiune pentru realizarea unui control<br />

specific, similar celui european, la<br />

viitoarele frontiere interne æi externe<br />

Schengen æi combaterea eficientã a<br />

infracåionalitãåii transfrontaliere. În acest<br />

sens, au fost semnate mai multe protocoale<br />

<strong>de</strong> colaborare, atât cu instituåiile din cadrul<br />

MAI, cât æi cu alte instituåii ale statului.<br />

O colaborare <strong>de</strong>osebitã s-a realizat<br />

cu structurile Poliåiei Române, fiind<br />

înregistrate rezultate remarcabile în urma<br />

<strong>de</strong>sfãæurãrii unor acåiuni comune.<br />

În domeniul colaborãrii internaåionale,<br />

s-a menåinut o legãturã directã æi fructuoasã<br />

cu reprezentanåi ai instituåiilor similare din<br />

Uniunea Europeanã, inclusiv cu ofiåerii <strong>de</strong><br />

legãturã (ex. Germania, Spania, Anglia,<br />

Franåa, Italia, Austria etc.), åãrile vecine<br />

(Ungaria, Bulgaria, Ucraina, Serbia æi<br />

Muntenegru, R. Moldova) æi alte state<br />

(Turcia etc.), fapt ce a condus la realizarea<br />

În domeniul combaterii corupåiei<br />

în rândul personalului propriu<br />

În semestrul I al anului <strong>2006</strong>, structurile<br />

specializate <strong>de</strong> control din cadrul IGPF<br />

au <strong>de</strong>sfãæurat 3.660 activitãåi <strong>de</strong> sprijin,<br />

îndrumare æi control.<br />

În urma acestor acåiuni, s-au aflat în<br />

atenåia organelor proprii <strong>de</strong> cercetare<br />

98 poliåiæti <strong>de</strong> frontierã care au încãlcat<br />

<strong>de</strong>ontologia profesionalã sau preve<strong>de</strong>rile<br />

dispoziåiilor IGPF.<br />

Totodatã, au fost efectuate douã<br />

controale <strong>de</strong> fond (IJPF Arad æi IJPF Vaslui),<br />

7 controale tematice æi 11 controale<br />

inopinate, fiind vizate 25 puncte <strong>de</strong> trecere<br />

a frontierei.<br />

În urma activitãåilor <strong>de</strong> control, au fost<br />

dispuse urmãtoarele mãsuri: • 3 eliberãri<br />

unui schimb operativ <strong>de</strong> date æi informaåii<br />

æi <strong>de</strong> experienåã bilateral, în scopul alinierii<br />

activitãåilor specifice la standar<strong>de</strong>le<br />

internaåionale æi contracarãrii eficiente a<br />

criminalitãåii organizate transnaåionale.<br />

Un rol important în <strong>de</strong>zvoltarea<br />

cooperãrii internaåionale, precum æi în<br />

schimbul operativ <strong>de</strong> date æi informaåii<br />

îl au Punctele æi Centrele <strong>de</strong> Contact<br />

<strong>de</strong> la nivelul frontierelor României.<br />

Prin funcåionarea acestora, se permite<br />

extin<strong>de</strong>rea schimbului <strong>de</strong> informaåii atât<br />

în plan regional, <strong>de</strong> la frontiera cu Turcia<br />

– prin Punctul <strong>de</strong> Contact româno-bulgar<br />

<strong>de</strong> la Giurgiu – la frontiera cu Ucraina,<br />

Republica Moldova æi Fe<strong>de</strong>raåia Rusã<br />

– prin Punctul <strong>de</strong> Contact <strong>de</strong> la Galaåi,<br />

cât æi cãtre Vestul Europei, prin centrul <strong>de</strong><br />

Contact <strong>de</strong> la Ora<strong>de</strong>a.<br />

Eficienåa acestor centre s-a fãcut<br />

remarcatã, astfel încât, între Poliåia<br />

<strong>de</strong> Frontierã Românã æi autoritãåile cu<br />

competenåã la frontierã din Ucraina æi<br />

Serbia au fost iniåiate discuåii æi se aflã<br />

într-un stadiu avansat <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea unor<br />

noi centre <strong>de</strong> contact la Porubnoe (Siret)<br />

æi Poråile <strong>de</strong> Fier I.<br />

La nivel teritorial, colaborarea bilateralã<br />

din funcåie • 12 cercetãri prealabile • 38<br />

atenåionãri • 2 informãri cãtre DGA •<br />

208 mãsuri organizatorice.<br />

<strong>de</strong> frontierã s-a materializat prin întâlniri<br />

la nivelul aparatului împuternicitului <strong>de</strong><br />

frontierã pentru organizarea cooperãrii<br />

la frontierã æi efectuarea <strong>de</strong> cercetãri în<br />

comun, precum æi prin întâlniri / schimburi<br />

<strong>de</strong> experienåã / vizite <strong>de</strong> lucru / seminarii<br />

cu experåi UE pe probleme <strong>de</strong> interes<br />

operativ (combaterea migraåiei ilegale, a<br />

traficului <strong>de</strong> droguri, falsuri în documente,<br />

etc.)<br />

Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã a<br />

beneficiat <strong>de</strong> sprijinul experåilor Uniunii<br />

Europene, prin cele trei convenåii <strong>de</strong><br />

înfrãåire instituåionalã: • Convenåia<br />

<strong>de</strong> Înfrãåire Instituåionalã între România<br />

- Germania - Spania privind “Creæterea<br />

capacitãåii PFR în lupta împotriva traficului<br />

transfrontalier <strong>de</strong> droguri æi fiinåe umane”<br />

• Convenåia <strong>de</strong> Înfrãåire Instituåionalã<br />

între România - Spania - Franåa privind<br />

“Îmbunãtãåirea personalului PFR pentru<br />

implementarea sistemului <strong>de</strong> supraveghere<br />

æi control la Marea Neagrã” • Convenåia<br />

<strong>de</strong> Înfrãåire Instituåionalã între România -<br />

Franåa - Spania privind “Compatibilitatea<br />

instituåionalã, proceduralã æi instruire cu<br />

agenåii similare ale Uniunii Europene”.<br />

În aceastã perioadã au fost înaintate<br />

la Direcåia Generalã Anticorupåie 20<br />

<strong>de</strong> sesizãri prin care au fost semnalate<br />

posibile acte <strong>de</strong> corupåie sãvâræite <strong>de</strong><br />

poliåiætii <strong>de</strong> frontierã.<br />

Un efect pozitiv al luptei împotriva<br />

corupåiei l-au reprezentat <strong>de</strong>sistãrile<br />

poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã, în urma cãrora<br />

faåã <strong>de</strong> 20 persoane au fost întocmite 19<br />

lucrãri penale pentru sãvâræirea infracåiunii<br />

<strong>de</strong> „dare <strong>de</strong> mitã”<br />

În acest prim semestru, la linia<br />

telefonicã 959, au fost primite 49.374<br />

apeluri, fiind înregistrate 9 reclamaåii cu<br />

privire la personalul Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã.<br />

Deosebit <strong>de</strong> important, atât pentru<br />

informarea cetãåenilor cât æi pentru<br />

prevenirea faptelor <strong>de</strong> corupåie, a fost<br />

site-ul Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã www.politia<br />

<strong>de</strong>frontiera.ro.<br />

û


FRONTIERÃ ÎN SEMESTRUL I - <strong>2006</strong><br />

În domeniul resurselor umane<br />

Pentru a asigura acoperirea integralã<br />

a posturilor pe viitoarea frontierã externã,<br />

unul din principalele obiective pe linia<br />

securizãrii frontierelor, Poliåia <strong>de</strong> Frontierã<br />

Românã a finalizat, în luna iunie a acestui<br />

an, completarea <strong>de</strong>ficitului <strong>de</strong> personal<br />

existent la viitoarea frontierã externã a<br />

Uniunii Europene.<br />

În acest sens, la data <strong>de</strong> 1.06.<strong>2006</strong>,<br />

s-a atins un grad <strong>de</strong> ocupare a funcåiilor<br />

<strong>de</strong> 100% la frontiera externã æi 92%<br />

la nivelul Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã, fiind<br />

în<strong>de</strong>plinit astfel, cu æapte luni înainte <strong>de</strong><br />

termenul stabilit, angajamentul asumat<br />

faåã <strong>de</strong> Uniunea Europeanã. De asemenea,<br />

în baza „Planului <strong>de</strong> acåiune pentru<br />

întãrirea capacitãåii instituåionale a PFR în<br />

domeniul resurselor umane”, s-a continuat<br />

procesul <strong>de</strong> transformare a funcåiilor <strong>de</strong><br />

poliåiæti <strong>de</strong> frontierã angajaåi pe bazã <strong>de</strong><br />

contract (<strong>de</strong>marat în anul 2003).<br />

Astfel, în luna februarie <strong>2006</strong>, au fost<br />

transformate 502 posturi <strong>de</strong> poliåiæti <strong>de</strong><br />

frontierã angajaåi pe bazã <strong>de</strong> contract în<br />

posturi <strong>de</strong> agenåi, urmând ca, în cursul<br />

lunii septembrie, sã fie transformate æi<br />

celelalte 638 posturi, astfel încât, din<br />

punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al personalului, Poliåia <strong>de</strong><br />

Frontierã Românã sã fie profesionalizatã<br />

complet.<br />

Pregãtirea æi perfecåionarea poliåiætilor<br />

Activitatea din acest domeniu s-a<br />

<strong>de</strong>sfãæurat conform direcåiilor <strong>de</strong> acåiune<br />

ale IGPF. S-a urmãrit armonizarea<br />

conåinutului planurilor <strong>de</strong> învãåãmânt<br />

cu cel al instituåiilor <strong>de</strong> acelaæi profil din<br />

Uniunea Europeanã.<br />

În primul semestru al anului <strong>2006</strong> au<br />

fost pregãtiåi, în instituåiile <strong>de</strong> învãåãmânt<br />

din Poliåia <strong>de</strong> Frontierã æi Ministerul<br />

Administraåiei æi Internelor, 124 <strong>de</strong> ofiåeri,<br />

3.218 agenåi æi 1.098 elevi.<br />

Totodatã, în perioada <strong>de</strong> referinåã au<br />

fost organizate æi <strong>de</strong>sfãæurate 17 cursuri <strong>de</strong><br />

pregãtire æi specializare internaåionale, la<br />

care au participat 195 ofiåeri.<br />

În domeniul dotãrii logistice<br />

A continuat procesul <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>rnizare<br />

a echipamentelor æi infrastructurii fiind<br />

realizate urmãtoarele obiective:<br />

• darea în folosinåã a sistemului fix<br />

<strong>de</strong> comunicaåii integrate voce-date în<br />

ju<strong>de</strong>åele Iaæi, Vaslui, Galaåi, urmând a fi<br />

extins în ju<strong>de</strong>åele Botoæani, Suceava ;<br />

• reabilitarea a 16 clãdiri (inspectorate<br />

ju<strong>de</strong>åene, sectoare PF æi puncte <strong>de</strong> trecere<br />

a frontierei), fiind în curs <strong>de</strong> reabilitare alte<br />

43 <strong>de</strong> clãdiri;<br />

• achiziåionarea <strong>de</strong> echipamente<br />

hardware æi produse software specializate<br />

pentru compartimentele <strong>de</strong> analizã <strong>de</strong> risc<br />

din cadrul Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />

• introducerea în dotarea Poliåiei <strong>de</strong><br />

Frontierã Române a trei nave maritime <strong>de</strong><br />

supraveghere, proiect P – 157;<br />

• monitorizarea construcåiei navei<br />

fluviale <strong>de</strong> comandament, lansarea la<br />

apã æi efectuarea lucrãrilor <strong>de</strong> amenajãri<br />

pentru finalizarea acesteia;<br />

• dotarea structurilor PFR cu 125<br />

automobile Dacia Logan;<br />

• mo<strong>de</strong>rnizarea sistemelor <strong>de</strong><br />

mobilitate terestrã, supraveghere æi<br />

control, precum æi asigurarea condiåiilor<br />

optime <strong>de</strong> exploatare æi mentenanåã;<br />

• refacerea centralelor termice,<br />

staåiilor <strong>de</strong> carburant <strong>de</strong> la diverse<br />

subunitãåi ale PFR etc.<br />

û<br />

11


ANALIZA ACTIVITÃÅII POLIÅIEI DE<br />

Combaterea migraåiei ilegale<br />

În perioada 01.01-30.06.<strong>2006</strong> au fost <strong>de</strong>pistate: • 29 filiere<br />

migraåie ilegalã, în care au fost implicate 344 persoane (87 traficanåi<br />

æi 257 migranåi) • 50 cãlãuze / transportatori (46 cetãåeni români<br />

æi 4 cetãåeni strãini) cu sprijinul cãrora diverse persoane - cetãåeni<br />

români sau strãini încercau sã treacã ilegal frontiera <strong>de</strong> stat prin<br />

diferite meto<strong>de</strong> • au fost <strong>de</strong>pistate 291 <strong>de</strong> persoane care au trecut<br />

ilegal frontiera (39 cetãåeni români æi 252 cetãåeni strãini) • au fost<br />

<strong>de</strong>pistate 644 persoane în tentativã <strong>de</strong> trecere ilegalã a frontierei<br />

(270 cetãåeni români æi 374 cetãåeni strãini) • au fost <strong>de</strong>pistate<br />

22 filiere <strong>de</strong> trafic <strong>de</strong> fiinåe umane, în care au fost i<strong>de</strong>ntificaåi 159<br />

traficanåi æi 248 victime.<br />

În <strong>2006</strong> s-au întreprins mãsurile legale (inclusiv dosare penale<br />

întocmite pentru diverse fapte infracåionale) faåã <strong>de</strong> 11.591<br />

români returnaåi - pentru aceætia luându-se mãsura restricåionãrii<br />

dreptului <strong>de</strong> folosinåã al paæaportului pe o perioadã cuprinsã<br />

între 1 æi 5 ani.<br />

Ca urmare a înapoierii cetãåenilor români <strong>de</strong> la frontierele<br />

spaåiului Schengen, Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã a adoptat<br />

urmãtoarele mãsuri mai importante: • monitorizarea, în<br />

punctele <strong>de</strong> trecere a frontierei, a modului <strong>de</strong> respectare a<br />

condiåiilor prevãzute <strong>de</strong> legislaåia în vigoare pentru ieæirea din åarã<br />

a cetãåenilor români care intenåioneazã sã cãlãtoreascã în åãri din<br />

spaåiul Schengen • <strong>de</strong>taæarea unor ofiåeri <strong>de</strong> la frontiera <strong>de</strong> Est la<br />

frontiera <strong>de</strong> Vest, pentru mãrirea capacitãåii <strong>de</strong> acåiune • <strong>de</strong>taæarea<br />

unor ofiåeri pentru a-æi <strong>de</strong>sfãæura activitatea în puncte <strong>de</strong> frontierã<br />

situate la frontiera dintre Franåa æi Spania æi dintre Ungaria æi Austria,<br />

în ve<strong>de</strong>rea monitorizãrii cetãåenilor români care intenåioneazã sã<br />

cãlãtoreascã în åãri din spaåiul Schengen • întreprin<strong>de</strong>rea <strong>de</strong> mãsuri<br />

comune cu reprezentanåii Autoritãåii Rutiere Române în ve<strong>de</strong>rea<br />

combaterii „turismului mascat” <strong>de</strong> persoane.<br />

Combaterea infracåionalitãåii transfrontaliere<br />

12<br />

Pe linia traficului <strong>de</strong> droguri, în prima jumãtate a acestui<br />

an, a fost <strong>de</strong>scoperitã cantitatea <strong>de</strong> 18,262 kg droguri (5,920 kg<br />

heroinã, 5,631 kg canabis, 0,004 kg cocainã, 0,230 kg haæiæ, 2,785<br />

kg opium, 3, 692 kg alte stupefiante) æi 0,010 kg precursori, fiind<br />

întocmite dosare penale la 30 <strong>de</strong> persoane.<br />

Pe linia traficului cu autoturisme furate, în perioada analizatã, au<br />

fost <strong>de</strong>scoperite, în punctele <strong>de</strong> trecere a frontierei, 42 autoturisme<br />

<strong>de</strong> lux furate din strãinãtate.<br />

S-a constatat cã în reåelele <strong>de</strong> trafic cu autoturisme furate sunt<br />

implicaåi cetãåenii italieni, germani, ucraineni, polonezi, moldoveni,<br />

bosniaci æi români.<br />

În ceea ce priveæte combaterea traficului cu armament æi<br />

muniåie, au fost <strong>de</strong>scoperite 9 arme, 349 cartuæe, o grenadã, 2,250<br />

kg explozivi (în special petar<strong>de</strong>), fiind întocmite dosare penale<br />

pentru 15 persoane.<br />

Referitor la combaterea traficului cu bunuri <strong>de</strong> larg consum,<br />

metale preåioase æi obiecte <strong>de</strong> patrimoniu, în cursul semestrului I<br />

au fost <strong>de</strong>scoperite æi reåinute în ve<strong>de</strong>rea confiscãrii 6,690 kg aur,<br />

13,538 kg argint, 561.090 euro æi 307.801 dolari SUA ne<strong>de</strong>claraåi,<br />

precum æi 2.001 euro æi 49.450 dolari SUA falæi.<br />

În domeniul combaterii braconajului piscicol, au fost întocmite<br />

443 lucrãri penale cu privire la faptele sãvâræite <strong>de</strong> 696 persoane.<br />

De asemenea, au fost reåinute 80 ambarcaåiuni æi confiscate 14.768<br />

kg peæte æi 43,8 kg icre (18 kg icre negre).<br />

Pe linia combaterii infracåiunilor la regimul drepturilor <strong>de</strong><br />

proprietate intelectualã, au fost <strong>de</strong>scoperite æi reåinute în ve<strong>de</strong>rea<br />

confiscãrii 7.501 unitãåi optice <strong>de</strong> stocare (CD-uri æi DVD-uri)<br />

piratate, fiind reåinutã æi aparaturã performantã folositã la producerea<br />

acestora, 928.065 bucãåi articole <strong>de</strong> îmbrãcãminte, încãlåãminte æi<br />

lenjerie, 5.711 bucãåi articole electronice, 58.500 bucãåi produse<br />

<strong>de</strong> parfumerie, 2.401.930 pachete åigarete, 73.000 bucãåi brichete,<br />

61.800 bucãåi etichete, 30.000 metri åeavã pexal.<br />

û


FRONTIERÃ ÎN SEMESTRUL I - <strong>2006</strong><br />

CONCLUZII<br />

Pe linie operativã, analiza indicatorilor statistici indicã urmãtoarele aspecte<br />

pozitive:<br />

• o creætere semnificativã a constatãrilor pe linia infracåiunilor <strong>de</strong> migraåie ilegalã,<br />

cãlãuzire, autoturisme <strong>de</strong> lux furate æi mãrfuri contrafãcute, aceasta fiind <strong>de</strong>terminatã <strong>de</strong><br />

mãsurile adoptate;<br />

• numãrul cetãåenilor români cãrora nu li s-a permis ieæirea din åarã a scãzut (<strong>de</strong> aproximativ<br />

7 ori) ca urmare a mãsurilor <strong>de</strong> informare pe plan mediatic vizând informarea cetãåenilor privind<br />

condiåiile legale <strong>de</strong> efectuare a cãlãtoriilor în strãinãtate;<br />

• o scã<strong>de</strong>re a numãrului cetãåenilor români returnaåi (cu aproximativ 9,5 % faåã <strong>de</strong> perioada similarã<br />

a anului 2005), aspect <strong>de</strong>terminat <strong>de</strong> mãsurile întreprinse <strong>de</strong> Poliåia <strong>de</strong> Frontierã pe aceastã linie;<br />

• pon<strong>de</strong>rea extrem <strong>de</strong> redusã a cetãåenilor români returnaåi (0,3 %), <strong>de</strong>monstreazã faptul cã majoritatea<br />

cetãåenilor români care au cãlãtorit în strãinãtate au respectat legislaåia statelor vizitate.<br />

• în<strong>de</strong>plinirea în continuare a mãsurilor prevãzute în Planul <strong>de</strong> Acåiune<br />

Schengen;<br />

• completarea <strong>de</strong>ficitului <strong>de</strong> personal;<br />

• continuarea procesului <strong>de</strong> transformare a posturilor <strong>de</strong> poliåiæti <strong>de</strong> frontierã angajaåi<br />

pe baza <strong>de</strong> contract (pfac) în posturi <strong>de</strong> agenåi <strong>de</strong> poliåie <strong>de</strong> frontierã æi acoperirea <strong>de</strong>ficitului<br />

<strong>de</strong> personal, în baza planului <strong>de</strong> acåiune aprobat <strong>de</strong> conducerea MAI;<br />

• realizarea pregãtirii iniåiale æi continue a poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã;<br />

• continuarea procesului <strong>de</strong> profesionalizare / specializare a poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã pe domenii<br />

<strong>de</strong> infracåionalitate, cu accent pe pregãtirea continuã;<br />

• continuarea procesului <strong>de</strong> armonizare / optimizare a structurii PFR, dupã mo<strong>de</strong>lul instituåiilor similare<br />

UE æi în raport cu specificul æi dinamica evoluåiei situaåiei operative;<br />

• încadrarea æi integrarea UMP în efortul <strong>de</strong> implementare a sistemului integrat <strong>de</strong> securizare a<br />

frontierei;<br />

• realizarea etapizatã a sistemului integrat <strong>de</strong> securizare a frontierei conform clauzelor contractuale.<br />

OBIECTIVE<br />

• eficientizarea managementului la nivelul conducerii structurilor centrale æi<br />

teritoriale ale PFR.<br />

• combaterea migraåiei ilegale æi a infracåionalitãåii transfrontaliere;<br />

• implementarea conceptului poliåiei <strong>de</strong> proximitate;<br />

• <strong>de</strong>zvoltarea în continuare a cooperãrii interne æi internaåionale;<br />

• realizarea unor cursuri privind latura preventivã în toate domeniile <strong>de</strong> activitate;<br />

• inclu<strong>de</strong>rea unor teme <strong>de</strong> pregãtire privind comportamentul în relaåiile cu participanåii la<br />

trafic;<br />

• implicarea într-o mãsurã mai mare a ofiåerilor psihologi în activitãåile manageriale æi specifice<br />

liniilor lor <strong>de</strong> muncã;<br />

• implicarea într-o mai mare mãsurã a æefilor structurilor teritoriale în activitatea <strong>de</strong> prevenire æi<br />

combatere a actelor <strong>de</strong> corupåie în rândul personalului din subordine;<br />

• intensificarea controalelor pe linia activitãåilor <strong>de</strong> sprijin, îndrumare æi control æi în special a activitãåilor<br />

<strong>de</strong> monitorizare a respectãrii preve<strong>de</strong>rilor din dispoziåiile emise <strong>de</strong> inspectorul general;<br />

• intensificarea acåiunilor concrete <strong>de</strong> cooperare cu toate structurile MAI, în special cu cele cu profil informativ,<br />

în ve<strong>de</strong>rea intensificãrii activitãåii <strong>de</strong> culegere æi schimb <strong>de</strong> informaåii.<br />

MÃSURI<br />

û<br />

13


Afaceri <strong>de</strong> familie<br />

Te întâlneæti cu colegii <strong>de</strong> la Serviciul<br />

<strong>de</strong> Acåiuni Speciale æi Intervenåie la o<br />

cafea, la bufet sau uneori la popotã, æi<br />

poate eæti tentat sã le critici aspectul<br />

diferit… Æi poate o datã, într-un moment<br />

în care micul rãzboi <strong>de</strong> fiecare zi din<br />

biroul tãu åi-a permis, te-ai întrebat “Ceor<br />

face bãieåii ãætia?”.<br />

Poåi afla cã au acåionat împreunã<br />

cu colegii <strong>de</strong> la serviciile <strong>de</strong> combatere<br />

a migraåiei ilegale æi a infracåionalitãåii<br />

transfrontaliere la cazurile cele mai dificile<br />

soluåionate în ultima perioadã (seleniul,<br />

drogurile din motoare etc). Ei æi?<br />

Din pãcate, <strong>de</strong>æi lucrãm la distanåã<br />

<strong>de</strong> un birou, poate nu ætim æi <strong>de</strong>ci nu<br />

apreciem munca colegilor <strong>de</strong> lângã noi<br />

aæa cum ar trebui.<br />

E momentul ca “<strong>Frontiera</strong>” sã<br />

intervinã!<br />

Iunie <strong>2006</strong>. Conducerea IGPF primeæte<br />

o sesizare <strong>de</strong> la Direcåia Naåionalã<br />

Anticorupåie, Biroul Teritorial Satu Mare<br />

æi Direcåia Generalã Anticorupåie din<br />

MAI prin care se cere sprijinul pentru<br />

soluåionarea unui caz <strong>de</strong> contrabandã<br />

cu åigãri în care, conform informaåiilor<br />

<strong>de</strong>åinute, sunt implicaåi poliåiæti æi lucrãtori<br />

vamali corupåi.<br />

Se ajunsese la faza în care trebuia sã se<br />

obåinã probe din care sã reiasã implicarea<br />

acestora în activitatea infracåionalã<br />

precum æi faptul cã aceasta se <strong>de</strong>sfãæura<br />

cu regularitate. Deci, trebuia ca cineva sã<br />

meargã la faåa locului æi sã se apropie <strong>de</strong><br />

punctul fierbinte al acåiunii.<br />

S-au realizat conexiunile între æeful<br />

SASI, procurorul DNA, care se ocupa<br />

<strong>de</strong> caz æi æeful IJPF Satu Mare. De acum<br />

acåiunea putea începe…<br />

Æeful SASI: Am primit misiunea æi am<br />

evaluat situaåia: trebuia sã ne <strong>de</strong>sfãæurãm<br />

întreaga activitate într-o zonã <strong>de</strong> munte, cu<br />

populaåie puåinã, æi aveam <strong>de</strong> înfruntat, din<br />

pãcate, un inamic cu o pregãtire similarã<br />

cu a noastrã, care controla zona dupã<br />

bunul plac.<br />

14<br />

Suspectul principal în aceastã afacere<br />

era un “coleg “ <strong>de</strong>-al nostru, ofiåer <strong>de</strong> poliåie<br />

din cadrul I.P.J. Satu Mare – Biroul Zonal<br />

Turå, care trecuse în “cealaltã tabãrã”.<br />

“Capul”, ca sã-l numim aæa, realizase<br />

o reåea foarte bine pusã la punct, în<br />

care racolase æi alåi poliåiæti æi lucrãtori<br />

vamali. Reåeaua infracåionalã se ocupa<br />

<strong>de</strong> contrabanda cu åigãri din Ucraina. A<br />

reuæit sã ungã mecanismul foarte bine,<br />

transporturile se <strong>de</strong>sfãæurau cu regularitate,<br />

iar banii curgeau (primea 10 euro pentru<br />

fiecare bax traficat).<br />

Prima noastrã grijã a fost sã intrãm în<br />

zonã fãrã sã fim <strong>de</strong>tectaåi.<br />

Luptãtor SASI: Eram cinci luptãtori æi cu<br />

æeful æase, ne-am pregãtit echipamentul din<br />

care nu lipseau camerele vi<strong>de</strong>o æi am plecat<br />

câte doi în maæinã… încã nu ætiam un<strong>de</strong>.<br />

Am mers pe trasee diferite æi am<br />

aflat ulterior un<strong>de</strong> va fi punctul final <strong>de</strong><br />

întâlnire.<br />

Sunt proceduri normale în cazuri din<br />

acestea.<br />

Luptãtor SASI: Ne-am apropiat <strong>de</strong> Satu<br />

Mare æi am primit semnalul sã ne stabilim<br />

baza .<br />

Æeful SASI: Am stabilit echipele în patru<br />

locaåii, la diferite distanåe <strong>de</strong> Satu Mare.<br />

Luptãtor SASI: Am fost opriåi <strong>de</strong> o<br />

echipã PF pe drum spre SM . Agentul a<br />

vrut sã-i <strong>de</strong>schid portbagajul. Cu greu am<br />

reuæit sã-l conving cã n-am cheia <strong>de</strong> la<br />

portbagajul Loganului. Ar fi avut o mare<br />

surprizã sã vadã arsenalul <strong>de</strong> acolo. Însã<br />

s-ar fi dus æi conspirarea noastrã.<br />

Æeful SASI: Ajunæi în zonã am informat<br />

procurorul cu privire la faptul cã suntem<br />

aici, <strong>de</strong> fapt am pãstrat permanent legãtura<br />

cu el în toatã aceastã perioadã.<br />

Luptãtor SASI: Când urma sã plecãm la<br />

o acåiune ne strângeam mai multe echipe<br />

un<strong>de</strong>va, într-un punct pe æosea, în mijlocul<br />

câmpului. De acolo am plecat æi în prima zi<br />

sã efectuãm o recunoaætere a zonei.<br />

Æeful SASI: Aveam informaåii <strong>de</strong>spre<br />

punctul în care avea loc trecerea åigãrilor<br />

peste frontierã, însã<br />

trebuia sã mergem<br />

acolo pentru a<br />

evalua corect situaåia.<br />

Cunoæteam bine<br />

riscurile, cea mai<br />

micã greæealã æi<br />

totul se ducea <strong>de</strong><br />

râpã. Un gest sau un<br />

cuvânt æi puteam fi<br />

<strong>de</strong>conspiraåi.<br />

Luptãtor SASI: De<br />

aceea ne-am <strong>de</strong>plasat<br />

cât ne-a permis drumul<br />

într-o Dacie veche<br />

pusã la dispoziåie <strong>de</strong><br />

DNA, n-a fost prea<br />

confortabil însã a fost<br />

sigur.<br />

Æeful SASI:<br />

Maæinile pe care noi le avem în dotare sunt<br />

bune însã, <strong>de</strong> multe ori, sunt ineficiente.<br />

Nu poåi merge în zona <strong>de</strong> frontierã cu<br />

Nissanul, Opelul sau Loganul, sunt maæini<br />

recunoscute <strong>de</strong> toatã lumea ca fiind în<br />

dotarea Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã. Nu poåi trece<br />

neobservat.<br />

A urmat apoi <strong>de</strong>plasarea pe jos, prin<br />

pãdure…<br />

Luptãtor SASI: Frumoasã plimbare!<br />

În mod normal era un drum <strong>de</strong> 3 ore<br />

pe un drum forestier. Însã noi am folosit<br />

bineînåeles o rutã ocolitoare æi am dublat.<br />

Am gãsit punctul dupã vreo 6 ore <strong>de</strong> mers<br />

pe coastã. N-a fost uæor! Însã acesta a fost<br />

«floare la ureche» pe lângã ce avea sã<br />

urmeze..<br />

Æeful SASI: Da! Este a<strong>de</strong>vãrat. Cred<br />

totuæi cã proba cea mai grea pe care<br />

am avut-o <strong>de</strong> trecut în aceastã acåiune<br />

a fost lupta cu natura, cu muntele, cu<br />

întunericul…<br />

Luptãtor SASI: În noaptea ce urmat am<br />

refãcut drumul sau cel puåin aceasta a fost<br />

intenåia. Am vrut sã verificãm dacã putem<br />

ajunge noaptea pe acelaæi traseu pentru cã<br />

asta trebuia sã facem când urma sã vinã<br />

momentul. Æi bine am fãcut!<br />

Æeful SASI: Era o noapte neagrã ca<br />

û


smoala, vizibilitatea era aproape <strong>de</strong><br />

zero, iar aparatele <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re pe timp <strong>de</strong><br />

noapte Matiz erau ineficiente, chiar æi<br />

ele au nevoie <strong>de</strong> puåinã luminã pentru<br />

a funcåiona, însã prin <strong>de</strong>siæul pãdurii nu<br />

pãtrun<strong>de</strong>a nici mãcar lumina stelelor . De<br />

lanterne nu putea fi vorba… Ce bun ar fi<br />

fost un GPS!<br />

Luptãtor SASI: dacã te <strong>de</strong>pãrtai mai<br />

mult <strong>de</strong> 2-3 metri <strong>de</strong> coleg îl pier<strong>de</strong>ai, era<br />

absolut beznã ...<br />

Luptãtor SASI: Dupã câteva ore <strong>de</strong> mers<br />

prin beznã am întâlnit o stânã un<strong>de</strong> am<br />

fost întâmpinati <strong>de</strong> câinii “marca ciobãnesc<br />

românesc”. Æi vã rog sã mã cre<strong>de</strong>åi nu<br />

merge cu “cuåu !, cuåu!» . Negocierile <strong>de</strong><br />

pace au fost dificile însã am scãpat întregi<br />

æi noi æi ei.<br />

Æeful SASI: Ne-am retras, cu lecåia<br />

învãåatã, zorii zilei gãsindu-ne pe drumul<br />

<strong>de</strong> întoarcere. Aveam altele <strong>de</strong> fãcut.<br />

Procurorul ne-a semnalat cã ar trebui sã<br />

urmeze pregãtirea unui transport <strong>de</strong> åigãri.<br />

Aæa cã am sãrit peste somn æi<br />

am organizat o monitorizare a<br />

“capului” chiar în localitatea <strong>de</strong><br />

domiciliu a acestuia. Æi am avut<br />

succes. “Capul” s-a întâlnit cu<br />

unul din complicii sãi pentru a<br />

pune la cale operaåiunea, l-am<br />

filmat mai apoi cum îæi plãtea<br />

“colaboratorii”. Era relaxat, era<br />

stãpân pe situaåie, era clar cã<br />

<strong>de</strong>ja <strong>de</strong>venise o rutinã. Nici nu<br />

bãnuia cã turiætii <strong>de</strong> peste drum,<br />

adicã noi, urmau sã-i întrerupã<br />

æirul acesta al infracåiunilor.<br />

Luptãtor SASI: Era clar cã<br />

vom avea <strong>de</strong> lucru la noapte.<br />

Æeful SASI: Totul era<br />

planificat, <strong>de</strong>ci trebuia sã ne<br />

<strong>de</strong>plasãm pe poziåia în care<br />

urma sã aibã loc transportul.<br />

Însã natura n-a fost <strong>de</strong> acord<br />

cu noi. Dupã câteva ore <strong>de</strong><br />

mers prin întuneric s-a <strong>de</strong>clanæat potopul,<br />

potecile s-au transformat în æuvoaie reci <strong>de</strong><br />

apã, pãmântul era o cocã frãmântatã.<br />

Luptãtor SASI: Trebuia sã traversãm<br />

vreo douã culmi pentru a ajunge în locul<br />

cu pricina, însã vãile erau <strong>de</strong>ja pline cu<br />

apã, am foråat un pârâu . Echipamentul <strong>de</strong><br />

filmat trebuia protejat, altfel efortul nostru<br />

era zadarnic, însã nu puteam pier<strong>de</strong> prea<br />

mult timp.<br />

Luptãtor SASI: Am ajuns la un moment<br />

dat într-o vale plinã <strong>de</strong> arbuæti care formau<br />

un <strong>de</strong>siæ compact . Ce bunã era o macetã !<br />

Însã a trebuit sã folosesc una din tehnicile<br />

mele <strong>de</strong> rugby pentru a trece prin lemnul<br />

câinesc fãcând potecã colegilor .<br />

Luptãtor SASI: Da, ne-a fãcut drum însã<br />

cu preåul unei suprasolicitãri a genunchilor<br />

plus sechelele unei vechi rupturi <strong>de</strong> menisc.<br />

Astea i-au venit <strong>de</strong> hac.<br />

Æef SASI: Am ajuns foarte greu însã am<br />

ajuns. Însã la întâlnire n-am venit <strong>de</strong>cât<br />

noi. Se pare cã din cauza ploii transportul<br />

s-a contramandat. Ne aflam într-o situaåie<br />

<strong>de</strong>stul <strong>de</strong> criticã æi trebuia sã acåionez<br />

rapid, <strong>de</strong>oarece aveam un om care nu se<br />

mai putea <strong>de</strong>plasa.<br />

Nu puteam sã iau legãtura cu luptãtorul<br />

aflat în rezervã, staåiile radio nu puteau<br />

acoperi zona din cauza reliefului acci<strong>de</strong>ntat<br />

û<br />

iar celularul funcåiona, însã mai la vale.<br />

Am folosit foile <strong>de</strong> cort pentru a realiza<br />

un mic adãpost æi am stabilit ca eu sã mã<br />

duc dupã ajutoare în cel mai apropiat sat<br />

iar colegii sã continue <strong>de</strong>plasarea spre vale<br />

în mãsura în care luptãtorul acci<strong>de</strong>ntat<br />

putea sã o facã.<br />

Luptãtor SASI: Ne-am odihnit ceva<br />

vreme, însã hainele u<strong>de</strong> æi frigul pãtrunzãtor<br />

ne-a fãcut sã renunåãm. Am improvizat<br />

din lemn ceva pentru a-l putea transporta<br />

pe colegul nostru æi ne-am continuat<br />

<strong>de</strong>plasarea.<br />

Æef SASI: Am alergat câåiva kilometri<br />

pânã în cel mai apropiat sat, mã gân<strong>de</strong>am<br />

la camaradul acci<strong>de</strong>ntat dar æi la faptul cã<br />

trebuie sã fim în continuare acoperiåi…<br />

Pe drum am reuæit sã iau legãtura cu<br />

omul aflat în rezervã æi acesta a chemat<br />

salvarea. Ajuns în sat, am bãtut la poarta<br />

unui cetãåean care mi-a fost <strong>de</strong> mare<br />

ajutor.<br />

M-am trezit dupã câteva minute cu<br />

poliåia lângã mine. E drept nu arãtam la<br />

acea orã ca un tip cãruia i-ai <strong>de</strong>schi<strong>de</strong><br />

poarta æi l-ai primi în casã.<br />

A trebuit sã-i spun colegului <strong>de</strong> la<br />

poliåia din comunã o poveste cu tabere<br />

<strong>de</strong> antrenament, trupe <strong>de</strong> comando æi alte<br />

bazaconii, pentru care acum trebuie sã-mi<br />

cer scuze, însã la acel moment am fost<br />

nevoit sã le spun.<br />

Sprijiniåi <strong>de</strong> poliåia din comunã, cu<br />

ajutorul primarului care ne-a pus la<br />

dispoziåie doi cai <strong>de</strong> tracåiune am reuæit<br />

aducerea în siguranåã a colegului nostru,<br />

care a primit æi ajutor medical din partea<br />

medicului <strong>de</strong> pe salvare. Doamna doctor a<br />

fost <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> amabilã æi îi mulåumim.<br />

Luptãtor SASI: Trebuie sã le mulåumim<br />

tuturor celor care ne-au ajutat.<br />

Æef SASI: Din fericire aici s-a încheiat<br />

æi seria ghinioanelor.<br />

Luptãtor SASI: Am luat-o <strong>de</strong> la capãt<br />

a doua zi.<br />

Luptãtor SASI: Peste douã zile “Capul”<br />

s-a întâlnit din nou cu partenerii <strong>de</strong> afaceri<br />

æi noi am reuæit sã-l filmãm, era festivalul<br />

berii.<br />

Æef SASI: A fost un moment simpatic<br />

în ziua aceea. Dupã ce am reuæit sãl<br />

filmãm am mers la o terasã aflatã în<br />

imediata apropiere a locului în care<br />

avusese loc întâlnirea ca orice turiæti, la o<br />

rãcoritoare…<br />

Vãzând probabil Loganul cu numãr <strong>de</strong><br />

Bucureæti “capul“ a intrat æi el æi a venit la<br />

noi la masã. Am stat <strong>de</strong> vorbã ceva timp la<br />

o bere æi am pus bazele unei mici afaceri<br />

cu palincã, adicã noi vroiam doi litri iar el<br />

ne oferea <strong>de</strong> la douã tone în sus.<br />

Luptãtor SASI: Transportul åigãrilor<br />

urma sã aibã loc în 2 zile.<br />

Luptãtor SASI: Æi chiar a avut loc, însã<br />

am fost æi noi prezenåi æi am imortalizat<br />

evenimentul din trei unghiuri diferite, cu<br />

3 camere.<br />

Æef SASI: Ne-am ocupat poziåiile æi am<br />

aæteptat. Eu am ales o poziåie mai joasã. Au<br />

apãrut cu tractorul cu remorcã trei indivizi.<br />

Erau la cel mult 15 metri <strong>de</strong> mine aæa cã<br />

nu puteam sã fac nici o miæcare. În scurt<br />

timp au apãrut æi partenerii ucraineni, 11<br />

persoane care cãrau coletele cu åigãri.<br />

Treaba era bine organizatã æi toåi ætiau ce<br />

au <strong>de</strong> fãcut. Dupã ce remorca <strong>de</strong> tractor<br />

era umplutã mergeau<br />

æi o <strong>de</strong>scãrcau într-un<br />

autocamion Iveco aflat<br />

mai la vale æi aæa cam <strong>de</strong><br />

3-4 ori într-o noapte.<br />

Luptãtor SASI: Au<br />

ieæit imagini bune, mai<br />

ales cã la un moment dat<br />

a rãsãrit æi luna.<br />

Æef SASI: Da,<br />

imaginile au fost bune<br />

iar procurorul a fost<br />

mulåumit <strong>de</strong> ele æi<br />

a dispus realizarea<br />

flagrantului.<br />

Pentru realizarea<br />

acestuia însã nu puteam<br />

acåiona singuri - 5<br />

oameni contra 15 nu e<br />

o proporåie prea fericitã.<br />

Aæa cã am apelat la<br />

ajutorul colegilor <strong>de</strong> la<br />

Detaæamentul <strong>de</strong> intervenåie al IJPF Satu<br />

Mare.<br />

Organizarea æi <strong>de</strong>sfãæurarea flagrantului<br />

a fost excelentã, ne-am apropiat din direcåii<br />

diferite, pe ascuns æi am ajuns în momentul<br />

în care acåiunea era spre finalizare însã<br />

partenerii ucraineni “spãlaserã putina”.<br />

Luptãtor SASI: La semnalul æefului<br />

am acåionat împreunã cu colegii <strong>de</strong> la<br />

<strong>de</strong>taæamentul <strong>de</strong> intervenåie, pe unul din<br />

aceætia noi l-am numit “Rambo”, a semãnat<br />

panica printre contrabandiæti atunci când<br />

a tras o rafalã <strong>de</strong> cartuæe <strong>de</strong> manevrã cu<br />

AKM-ul din dotare. Oricum i-am imobilizat<br />

pe toåi rapid. Unul singur a încercat sã<br />

scape fugind prin pãdure. Am gãsit în total<br />

320 <strong>de</strong> baxuri cu 50 cartuæe fiecare, adicã<br />

160 000 pachete <strong>de</strong> åigãri (valoarea <strong>de</strong><br />

vamã fiind <strong>de</strong> 160.000 euro).<br />

Æef SASI: Când ne <strong>de</strong>plasam cu marfa<br />

æi cu cei trei cetãåeni reåinuåi spre sediul<br />

Sectorului PF Târna Mare, la un moment<br />

dat, acolo un<strong>de</strong> începe drumul spre<br />

frontierã, ne-am întîlnit cu “Capul”, vroia<br />

sã se asigure ca totul este OK. Însã <strong>de</strong> data<br />

asta nu era. Când ne-a vãzut s-a schimbat<br />

la faåã. Se pare cã mica noastrã afacere cu<br />

palincã a cãzut. Pãcat cã începuse aæa <strong>de</strong><br />

bine…<br />

Iulian PUICÃ<br />

15


Despre Asocierea Sindicalã a Poliåiætilor (I)<br />

Prin Legea nr. 188/1999 privind statutul<br />

funcåionarilor publici se preve<strong>de</strong> faptul<br />

cã ea reglementeazã regimul general al<br />

raporturilor juridice dintre funcåionarii<br />

publici æi autoritãåile æi instituåiile publice<br />

din administraåia publicã centralã æi localã,<br />

<strong>de</strong>numite în continuare raporturi <strong>de</strong> serviciu.<br />

De asemenea, se preve<strong>de</strong> cã pot beneficia<br />

<strong>de</strong> statute speciale funcåionarii publici care<br />

îæi <strong>de</strong>sfãæoarã activitatea în cadrul Poliåiei<br />

16<br />

Marius IONESCU<br />

Acum trebuie sã-åi cunoæti drepturile! De multe ori<br />

problemele apar æi pentru cã membrii <strong>de</strong> sindicat<br />

nu-æi cunosc drepturile pe care le au. Tocmai <strong>de</strong><br />

aceea este bine sã verifici orice informaåie, pentru cã, <strong>de</strong><br />

multe ori, aceasta poate fi incompletã sau greæitã.<br />

Suprimarea unui drept nu este întot<strong>de</strong>auna<br />

rezultatul relei intenåii; ea poate fi o greæealã<br />

a unui coleg. De aceea, <strong>de</strong> multe ori, o simplã<br />

cerere adresatã conducerii, atunci când un drept îåi este<br />

încãlcat, este suficientã.<br />

Problema ta poate fi rezolvatã, atunci când<br />

un drept individual îåi este încãlcat. Sesizeazã<br />

organizaåia sindicalã!<br />

(inclusiv Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã) æi altor structuri<br />

ale Ministerului Administraåiei æi Internelor.<br />

În cadrul Ministerului Administraåiei æi<br />

Internelor existã trei organizaåii sindicale<br />

sau profesionale ale funcåionarilor publici<br />

cu statut special - poliåiætii -, între care<br />

Corpul Naåional al Poliåiætilor - formã <strong>de</strong><br />

organizare pe criteriu profesional, autonomã<br />

faåã <strong>de</strong> structurile <strong>de</strong> un<strong>de</strong> provin membrii<br />

sãi, apoliticã æi non profit, care promoveazã<br />

Necesitatea unor modificãri<br />

legislative<br />

• Având în ve<strong>de</strong>re preve<strong>de</strong>rile art.11 din Legea nr. 54/2003 – „pe<br />

perioada în care persoana aleasã în organul <strong>de</strong> conducere (al sindicatelor)<br />

este salarizatã <strong>de</strong> organizaåia sindicalã contractul sãu individual <strong>de</strong> muncã<br />

sau, dupã caz, raportul <strong>de</strong> muncã se suspendã, iar aceasta îæi pãstreazã<br />

funcåia æi locul <strong>de</strong> muncã avute anterior, precum æi vechimea în muncã,<br />

respectiv în specialitate sau în funcåia publicã <strong>de</strong>åinutã, în condiåiile legii”<br />

precum æi dispoziåiile art. 45 alin. 1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul<br />

poliåistului potrivit cãrora „poliåistului îi este interzis sã <strong>de</strong>åinã altã funcåie<br />

publicã sau privatã pentru care este retribuit, cu excepåia funcåiilor didactice<br />

din cadrul instituåiilor <strong>de</strong> învãåãmânt, a activitãåilor <strong>de</strong> cercetare ætiinåificã æi<br />

creaåie literar-artisticã”, nerespectarea acestei preve<strong>de</strong>ri constituind abatere<br />

disciplinarã, rezultã cã poliåistul (cât timp are încã aceastã calitate) nu poate<br />

fi retribuit <strong>de</strong> la organizaåia sindicalã. De asemenea, nimãnui nu-i convine<br />

sã fie în conducerea unui sindicat æi sã nu i se ia în calcul vechimea la<br />

calcularea stagiului minim în gradul profesional avut. Vechimea, ca poliåist,<br />

se ia în calcul. Apreciez cã se impune modificarea legilor, inclusiv a<br />

Statutului poliåistului, pentru ca poliåiætii aleæi în conducerea sindicatelor sã<br />

beneficieze <strong>de</strong> suspendarea din activitate, sã poatã fi plãtiåi <strong>de</strong> organizaåiile<br />

sindicale æi, aspect foarte important, sã beneficieze <strong>de</strong> vechime în gradul<br />

avut pe perioada cât fac parte din aceste organe <strong>de</strong> conducere.<br />

• În urma <strong>de</strong>mersurilor fãcute <strong>de</strong> CNP æi SNPPC, conducerea MAI –<br />

ministrul Vasile Blaga – a dat asigurãri cã va fi achitat integral echipamentul<br />

pe anul <strong>2006</strong> în prima <strong>de</strong>cadã a lunii iulie; salariile personalului civil<br />

contractual vor creæte cu 4% începând cu 01.07.<strong>2006</strong>; vor fi alocate<br />

resurse necesare funcåionãrii în condiåii optime a autoturismelor poliåiei.<br />

De asemenea, noul program <strong>de</strong> lucru al poliåiætilor se va stabili æi funcåie<br />

<strong>de</strong> opiniile acestora, exprimate într-un sondaj <strong>de</strong> opinie (adresat numai<br />

poliåiætilor din cadrul IGP, nu æi celorlalte structuri din MAI; sondajul a fost<br />

realizat <strong>de</strong> CNP æi SNPPC la nivelul IPJ-urilor).<br />

interesele æi apãrã drepturile acestora, fiind o<br />

persoanã juridicã <strong>de</strong> drept public.<br />

Spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> CNP, sindicatul este<br />

o persoanã juridicã <strong>de</strong> drept privat ce se<br />

constituie în scopul apãrãrii drepturilor<br />

æi promovãrii intereselor membrilor sãi<br />

prevãzute în legislaåia naåionalã æi care<br />

presupune existenåa unei scene cu doi „actori”:<br />

patronatul (ori structuri asimilate) æi salariaåii<br />

pe care îi reprezintã, fiecare cu interesele<br />

sale, unele asemãnãtoare, altele nu. Aceasta<br />

este realitatea în care necesitatea apãrãrii<br />

drepturilor (în care inclu<strong>de</strong>m æi condiåiile<br />

<strong>de</strong> muncã) æi libertãåilor salariaåilor îæi are<br />

originea - tendinåa angajatorului <strong>de</strong> a folosi<br />

la maximum nu numai resursele materiale<br />

ci æi pe cele umane. Aceastã realitate<br />

exclu<strong>de</strong> originea instituåionalã (patronalã<br />

sau a structurilor asimilate) a normelor <strong>de</strong><br />

protecåie a salariatului împotriva abuzurilor<br />

în favoarea normelor <strong>de</strong> protecåie ce rezultã<br />

în cadrul negocierilor dintre reprezentanåii<br />

patronatului æi ai salariaåilor, cu respectarea<br />

tuturor normelor legale specifice (cine sã-åi<br />

apere drepturile mai bine <strong>de</strong>cât tine!).<br />

La nivelul MAI existã douã organizaåii<br />

sindicale: Sindicatul Naåional al Poliåiætilor æi<br />

Personalului contractual – SNPPC, respectiv<br />

Sindicatul Naåional al Poliåiætilor æi Vameæilor<br />

„PRO LEX”.<br />

SNPPC este afiliat la EUROCOP<br />

(Confe<strong>de</strong>raåia Sindicatelor Poliåiilor Europene),<br />

cu sediul în Luxemburg, ce cuprin<strong>de</strong> 30 <strong>de</strong><br />

sindicate din 22 <strong>de</strong> state europene, cu peste<br />

650.000 membri, sindicate formate exclusiv<br />

din poliåiæti æi la EuroFEDOP. De asemenea,<br />

este afiliat pe plan naåional la Cartel Alfa.<br />

Ca numãr <strong>de</strong> membri, din datele existente,<br />

SNPPC are aproximativ 28.000 membrii din<br />

toate structurile MAI un<strong>de</strong> se aplicã statutul<br />

poliåistului (www.snppc.ro).<br />

Sindicatul Pro Lex este afiliat la<br />

Confe<strong>de</strong>raåia Naåionalã a Sindicatelor<br />

Libere din România - ,,Frãåia” prin Fe<strong>de</strong>raåia<br />

Salariaåilor din Administraåia Publicã Centralã<br />

æi Localã din România. A fost creat în anul<br />

2004, în cadrul Autoritãåii Naåionale a<br />

Vãmilor, iar în anul 2005 a apãrut Sindicatul<br />

Naåional al Poliåiætilor æi Vameæilor ,,Pro<br />

Lex”. Denumirea <strong>de</strong>semneazã opåiunea<br />

fermã a iniåiatorilor organizaåiei sindicale,<br />

pentru respectarea legii, în litera æi spiritul<br />

ei. Iniåiativa constituirii a apãrut la Direcåia<br />

Generalã <strong>de</strong> Combatere a Criminalitãåii<br />

Organizate, iar i<strong>de</strong>ea æi mesajul poliåiætilor<br />

acestei unitãåi au fost preluate, practic fãrã<br />

rezerve, <strong>de</strong> cãtre IPJ Mureæ.<br />

De menåionat cã s-a constatat<br />

reprezentativitatea Sindicatului Naåional<br />

al Poliåiætilor æi Vameæilor ,,Pro Lex’’ la<br />

nivelul Autoritãåii Naåionale a Vãmilor,<br />

Inspectoratului Naåional pentru Evi<strong>de</strong>nåa<br />

Persoanelor æi IPJ Mureæ (www.prolex.ro)<br />

Pentru constituirea unei organizaåii<br />

sindicale, conform art. 2(2) din Legea nr. 54/<br />

2003, este necesar un numãr <strong>de</strong> cel puåin 15<br />

persoane din aceeaæi ramurã sau profesiune,<br />

chiar dacã îæi <strong>de</strong>sfãæoarã activitatea la<br />

angajatori diferiåi.<br />

Statutul sindicatului, spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong><br />

û


statutul Corpului, este conceput æi adoptat <strong>de</strong><br />

mebrii sãi, legea impunând doar o anumitã<br />

structurã nu æi un anumit conåinut. Mijloacele<br />

folosite pentru apãrarea drepturilor sunt<br />

negocierile, procedurile <strong>de</strong> soluåionare a<br />

litigiilor prin mediere, arbitraj sau conciliere,<br />

petiåia, protestul, mitingul, <strong>de</strong>monstraåia<br />

æi greva, potrivit statutelor proprii æi în<br />

condiåiile prevãzute <strong>de</strong> lege cu menåiunea cã<br />

exercitarea dreptului la grevã al poliåistului<br />

a fost restrânsã – toate acestea au în comun<br />

ceva ce lipseæte cu <strong>de</strong>sãvâræire mijloacelor<br />

Corpului – negocierea drepturilor. Pentru<br />

garantarea æi susåinerea acestor mijloace,<br />

legea sindicatelor (Legea nr. 54/2001) a<br />

prevãzut în sarcina angajatorilor obligaåia<br />

<strong>de</strong> a informa reprezentanåii sindicatului<br />

cu privire la toate problemele æi <strong>de</strong>ciziile<br />

privind chestiuni <strong>de</strong> interes profesional,<br />

economic, social, cultural sau sportiv.<br />

Conform dispoziåiilor în materie,<br />

membrilor organizaåiilor sindicale æi<br />

profesionale menåionate le revine obligaåia<br />

plãåii unor cotizaåii lunare, în ve<strong>de</strong>rea<br />

funcåionãrii în bune condiåii a acestor<br />

Funcåii publice <strong>de</strong> conducere<br />

Categoria funcåionarilor publici <strong>de</strong> conducere, conform<br />

Legii nr. 188/1999 cuprin<strong>de</strong> persoanele numite în una<br />

dintre urmãtoarele funcåii publice: director general adjunct,<br />

director æi director adjunct din aparatul ministerelor æi al<br />

celorlalte organe <strong>de</strong> specialitate ale administraåiei publice<br />

centrale; director executiv æi director executiv adjunct ai<br />

serviciilor publice <strong>de</strong>scentralizate ale ministerelor æi ale<br />

altor organe <strong>de</strong> specialitate ale administraåiei publice<br />

centrale, precum æi în cadrul aparatului propriu al<br />

autoritãåilor administraåiei publice locale; æef serviciu æi<br />

æef birou.<br />

entitãåi, care, la solicitarea organizaåiilor<br />

respective, se reåin pe statele <strong>de</strong> platã a<br />

salariilor æi se vireazã în conturile indicate<br />

<strong>de</strong> acestea.<br />

A<strong>de</strong>rarea la una dintre organizaåii este<br />

o opåiune personalã în timp ce achitarea<br />

În perioada 13-15 iulie a.c., la Sinaia a avut<br />

loc prima Conferinåã Naåionalã a Sindicatului<br />

Naåional al Poliåiætilor æi Personalului<br />

Contractual din MAI.<br />

Au prezentat expuneri Heinz Kiefer,<br />

preæedintele EuroCOP (Confe<strong>de</strong>raåia Europeanã<br />

a Sindicatelor din Poliåie), Jan Schonkeren,<br />

preæedintele Sindicatului Poliåiætilor din Belgia,<br />

Peer Withagen, vicepreæedintele Sindicatului<br />

Poliåiætilor din Danemarca, Herman Feiner,<br />

vicepreæedinte æi Bert Van Caelenberg, secretar<br />

general EuroFEDOP (Confe<strong>de</strong>raåia Sindicatelor<br />

Funcåionarilor Publici din UE), Emil Raæev,<br />

preæedintele Sindicatului Poliåiætilor din<br />

Bulgaria, Bogdan Hossu, preæedintele Cartel<br />

Alfa, la care este afiliat SNPPC æi doamna<br />

Norica Nicolai, vicepreæedinte al Comisiei<br />

pentru Apãrare, Ordine Publicã æi Siguranåã<br />

Naåionalã a Senatului.<br />

Au fost invitate conducerile MAI, IGPF, IGP<br />

etc., IGPF rãspunzând invitaåiei prin prezenåa<br />

chestorului Neculai Burnichi.<br />

Între i<strong>de</strong>ile expuse s-au remarcat:<br />

• sindicatul reprezintã barometrul funcåionãrii<br />

û<br />

Incompatibilite vizând funcåiile <strong>de</strong> æef în structurile<br />

MAI/PFR æi æef în organizaåia sindicalã<br />

Având în ve<strong>de</strong>re cã Legea nr.<br />

188/1999 se referã la persoane <strong>de</strong><br />

conducere din corpul funcåionarilor<br />

publici, interzicând ca acestea sã<br />

facã parte din funcåiile <strong>de</strong> conducere<br />

ale sindicatelor, coborând pe scara<br />

ierarhicã pânã la funcåia <strong>de</strong> æef birou,<br />

coroborat cu preve<strong>de</strong>rile art. 4 din<br />

Legea nr.54/2003 privind sindicatele<br />

care preve<strong>de</strong> cã persoanele care<br />

<strong>de</strong>åin funcåii <strong>de</strong> conducere, funcåii<br />

<strong>de</strong> <strong>de</strong>mnitate publicã, conform<br />

legii, magistraåii, personalul<br />

militar din aparatul Ministerului<br />

Apãrãrii Naåionale æi Ministerului<br />

Administraåiei æi Internelor,<br />

Ministerului Justiåiei, Serviciului<br />

Român <strong>de</strong> Informaåii, Serviciului <strong>de</strong><br />

Protecåie æi Pazã,<br />

Serviciului <strong>de</strong><br />

Informaåii Externe<br />

æi Serviciului <strong>de</strong><br />

Telecomunicaåii<br />

Speciale, precum<br />

æi din unitãåile<br />

cotizaåiei <strong>de</strong> membru<br />

al organizaåiilor<br />

respective este o<br />

obligaåie <strong>de</strong>curgând<br />

din statut, astfel cã,<br />

la nivelul structurilor<br />

MAI, se fac liste<br />

nominale prin care<br />

persoanele care a<strong>de</strong>rã<br />

la una dintre aceste<br />

asociaåii consimt pe<br />

bazã <strong>de</strong> semnãturã<br />

proprie sã li se reåinã<br />

cotizaåia lunarã.<br />

De menåionat cã un poliåist poate face<br />

parte din CNP æi unul dintre sindicate (nu<br />

existã incompatibilitate), dar nu din douã<br />

sindicate.<br />

Prima Conferinåã Naåionalã a SNPPC<br />

<strong>de</strong>mocraåiei; ele trebuie sã existe în primul rând,<br />

ca sã putem vorbi <strong>de</strong> <strong>de</strong>mocraåie • <strong>de</strong>mocraåia<br />

înseamnã dialog; • nu se poate ca poliåiætii<br />

sã fie excluæi <strong>de</strong> la normele <strong>de</strong> siguranåã æi<br />

sãnãtate, ei trebuie trataåi cel puåin ca ceilalåi<br />

angajaåi din România, sã li se recunoascã æi sã<br />

li se respecte drepturile • EuroCOP va face tot<br />

ce <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> ea pentru ca poliåiætilor din UE<br />

sã li se recunoascã drepturile; primul pas este<br />

<strong>de</strong>militarizarea unor poliåii din UE care au rãmas<br />

în acest tip <strong>de</strong> sistem (Guardia Civil, carabinierii<br />

italieni); • stabilirea unui standard minim<br />

pentru poliåiæti la nivel european; • condiåiile<br />

corecte <strong>de</strong> muncã reprezintã baza pentru o<br />

muncã eficientã; • în <strong>de</strong>cembrie 2005, æeful<br />

sindicatului poliåiei din Slovacia a fost <strong>de</strong>gradat<br />

<strong>de</strong> æeful Poliåiei la dispoziåia ministrului,<br />

urmare unui eveniment sindical organizat<br />

legal. La presiunea internaåionalã a EuroCOP,<br />

în Parlamentul European æi în Consiliu, ministrul<br />

<strong>de</strong> interne slovac æi-a recunoscut greæeala æi<br />

a remediat situaåia; • în România dar æi în<br />

alte state cu <strong>de</strong>mocraåie „proaspãtã” existã<br />

dificultãåi <strong>de</strong> socializare, nu se înåelege nevoia<br />

aflate în subordinea acestora nu pot<br />

constitui organizaåii sindicale rezultã<br />

cã spiritul legilor este în sensul cã<br />

persoanele cu funcåii <strong>de</strong> conducere<br />

(inclusiv din cadrul MAI) pot face<br />

parte din sindicate (<strong>de</strong>æi nu le pot<br />

constitui), dar nu pot avea în acelaæi<br />

timp <strong>de</strong>cât pentru maxim 15 zile<br />

calitatea <strong>de</strong> æef în cadrul structurilor<br />

æi æef în sindicate, timp în care<br />

trebuie sã-æi exprime opåiunea între<br />

cele douã.<br />

De altfel, cum ar putea fi aplicatã<br />

în practicã dispoziåia art. 1 alin.2<br />

din Legea sindicatelor, care preve<strong>de</strong><br />

cã organizaåiile sindicale sunt<br />

in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte faåã <strong>de</strong> autoritãåile<br />

publice, <strong>de</strong> parti<strong>de</strong>le politice æi <strong>de</strong><br />

patronate, atâta timp cât un æef<br />

<strong>de</strong> sindicat (din conducere) este<br />

subordonat în relaåiile <strong>de</strong> serviciu<br />

æefului autoritãåii publice, care îi<br />

întocmeæte, spre exemplu, aprecierea<br />

<strong>de</strong> serviciu sau îi dã dispoziåii!?!<br />

Dreptul <strong>de</strong> asociere sindicalã este<br />

garantat funcåionarilor publici, cu excepåia<br />

celor din categoria înalåilor funcåionari<br />

publici. În situaåia în care funcåionarii<br />

publici <strong>de</strong> conducere sunt aleæi în organele<br />

<strong>de</strong> conducere ale organizaåiilor sindicale,<br />

aceætia au obligaåia ca în termen <strong>de</strong> 15 zile<br />

<strong>de</strong> la alegerea în organele <strong>de</strong> conducere ale<br />

organizaåiilor sindicale sã opteze pentru una<br />

dintre cele douã funcåii. În cazul în care<br />

funcåionarul public <strong>de</strong> conducere opteazã<br />

pentru <strong>de</strong>sfãæurarea activitãåii în funcåia<br />

<strong>de</strong> conducere în organizaåiile sindicale,<br />

raporturile <strong>de</strong> serviciu ale acestuia se<br />

suspendã pe o perioadã egalã cu cea a<br />

mandatului în funcåia <strong>de</strong> conducere din<br />

organizaåia sindicalã.<br />

dialogului social (vezi expresia „ordinul se<br />

executã nu se discutã”); • elementele <strong>de</strong> bazã<br />

pentru sindicate sunt unitatea æi solidaritatea;<br />

• este nevoie <strong>de</strong> formare profesionalã în<br />

domeniul sindical, nu numai ca poliåist; este<br />

necesarã cunoaæterea drepturilor poliåiætilor<br />

pentru cã numai o persoanã în cunoætinåã <strong>de</strong><br />

cauzã poate lupta pentru ele; • Codul Muncii<br />

preve<strong>de</strong> durata programului sãptãmânal <strong>de</strong> 40<br />

ore, putându-se face ore suplimentare cu condiåia<br />

ca media pe trei luni sã nu <strong>de</strong>pãæeascã 48 <strong>de</strong> ore;<br />

• managerii greæesc dacã cred cã sindicatele luptã<br />

numai pentru cei cu funcåii sau gra<strong>de</strong> inferioare,<br />

ele lucreazã la fel <strong>de</strong> mult pentru toatã lumea,<br />

pentru eficientizarea activitãåilor æi rezolvarea<br />

problemelor instituåiei, în general.<br />

În cadrul æedinåei au fost adoptate mai multe<br />

hotãrâri, între care cea privind încredinåarea<br />

administrãrii site-ului SNPPC cãtre o firmã<br />

<strong>de</strong> profil privatã, editarea unui buletin <strong>de</strong><br />

informare <strong>de</strong> minim 4 pagini, gratuit, pentru<br />

membrii <strong>de</strong> sindicat, stabilirea unor drepturi<br />

pentru membrii birourilor teritoriale pentru ca<br />

aceætia sã nu mai cheltuiascã bani din propriul<br />

buzunar pentru în<strong>de</strong>plinirea sarcinilor sindicale,<br />

regulamentele <strong>de</strong> organizare æi funcåionare ale<br />

Biroului Executiv Central æi cele teritoriale ale<br />

SNPPC precum æi înfiinåarea unei fundaåii.<br />

17


Documentar<br />

PAÆAPORT COREEAN - FALS TOTAL<br />

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A FILEI INFORMATIZATE<br />

FILA INFORMATIZATÃ VALABILÃ<br />

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A FOTOGRAFIEI<br />

INTEGRATE<br />

FILA INFORMATIZATÃ CONTRAFÃCUTÃ<br />

VIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A UNEI PORÅIUNI MÃRITE<br />

DE PE FOTOGRAFIA INTEGRATÃ<br />

PORÅIUNE<br />

MÃRITÃ DE PE<br />

FOTOGRAFIA<br />

INTEGRATÃ<br />

VALABILÃ<br />

FOTOGRAFIA<br />

INTEGRATÃ<br />

VALABILÃ<br />

FOTOGRAFIA<br />

INTEGRATÃ<br />

CONTRAFÃCUTÃ<br />

PORÅIUNE<br />

MÃRITÃ DE PE<br />

FOTOGRAFIA<br />

INTEGRATÃ<br />

CONTRAFÃCUTÃ<br />

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A UNEI PORÅIUNI<br />

MÃRITE DE PE FILA INFORMATIZATÃ CARE<br />

EVIDENÅIAZÃ IMAGINEA OPTIC VARIABILÃ (OVI)<br />

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A UNEI PORÅIUNI<br />

MÃRITE DE PE FILA INFORMATIZATÃ<br />

PORÅIUNE<br />

MÃRITÃ DE PE<br />

OVI VALABIL<br />

PORÅIUNE MÃRITÃ<br />

DIN DESENUL DE<br />

FOND VALABIL<br />

PORÅIUNE<br />

MÃRITÃ<br />

DE PE OVI<br />

CONTRAFÃCUT<br />

PORÅIUNE MÃRITÃ<br />

DIN DESENUL<br />

DE FOND<br />

CONTRAFÃCUT<br />

18<br />

û<br />

#


VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A UNEI PORÅIUNI<br />

MÃRITE DE PE FILA INFORMATIZATÃ<br />

PORÅIUNE<br />

MÃRITÃ DIN<br />

DESENUL DE<br />

FOND ÆI MODUL<br />

DE TIPÃRIRE A<br />

ÎNSCRISULUI<br />

VALABIL<br />

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A UNEI PORÅIUNI<br />

MÃRITE DE PE COPERTA INTERIOARÃ<br />

PORÅIUNE<br />

MÃRITÃ<br />

VALABILÃ CARE<br />

EVIDENÅIAZÃ<br />

O IMPRIMARE<br />

INTAGLIO ÆI<br />

MICROTEXT<br />

REALIZAT<br />

INTAGLIO<br />

PORÅIUNE<br />

MÃRITÃ DIN<br />

DESENUL<br />

DE FOND ÆI<br />

MODUL DE<br />

TIPÃRIRE A<br />

ÎNSCRISU-<br />

LUI CONTRA-<br />

FÃCUT<br />

PORÅIUNE<br />

MÃRITÃ CONTRA-<br />

FÃCUTÃ CARE<br />

EVIDENÅIAZÃ<br />

O IMPRIMARE<br />

ÎN TIPAR PLAT<br />

ÆI MICROTEXT<br />

REALIZAT<br />

ÎN TIPAR PLAT<br />

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ A UNOR PORÅIUNI MÃRITE DE PE COPERTA INTERIOARÃ<br />

DESEN DE<br />

FOND<br />

VALABIL<br />

PICTOGRAMÃ<br />

VALABILÃ<br />

DESEN<br />

DE FOND<br />

CONTRAFÃCUT<br />

PICTOGRAMÃ<br />

CONTRA-<br />

FÃCUTÃ<br />

LINIE DE<br />

MICROTEXT<br />

VALABILÃ<br />

LINIE DE<br />

MICROTEXT<br />

CONTRAFÃCUTÃ<br />

û<br />

19


Documentar<br />

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ ÆI CU RAZE ULTRAVIOLETE A COPERTEI INTERIOARE<br />

COPERTA INTERIOARÃ<br />

VALABILÃ<br />

COPERTA INTERIOARÃ<br />

VALABILÃ<br />

COPERTA INTERIOARÃ<br />

CONTRAFÃCUTÃ<br />

COPERTA INTERIOARÃ<br />

CONTRAFÃCUTÃ<br />

PERFORAÅIE<br />

LASER<br />

VALABILÃ<br />

PERFORAÅIE<br />

CONTRAFÃCUTÃ<br />

REALIZATÃ<br />

MECANIC<br />

DIFERITÃ DE<br />

ORIGINAL<br />

MICROTEXT VALABIL<br />

ÎN NUANÅÃ DE<br />

VERDE FLUORESCENT,<br />

IAR PERFORAÅIA<br />

PAÆAPORTULUI<br />

REACÅIONEAZÃ<br />

LA UV<br />

MICROTEXT CONTRA-<br />

FÃCUT ÎN NUANÅÃ<br />

DE VERDE DIFERIT<br />

FAÅÃ DE ORIGINAL,<br />

IAR PERFORAÅIA<br />

PAÆAPORTULUI NU<br />

REACÅIONEAZÃ LA UV<br />

FOTOGRAFIA<br />

ÎN UMBRÃ A<br />

TITULARULUI<br />

VALABILÃ<br />

FOTOGRAFIA<br />

ÎN UMBRÃ A<br />

TITULARULUI<br />

CONTRAFÃCUTÃ<br />

FOTOGRAFIA<br />

TITULARULUI<br />

VALABILÃ<br />

FOTOGRAFIA<br />

TITULARULUI<br />

CONTRAFÃCUTÃ<br />

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ CU RAZE ULTRAVIOLETE A FILEI INFORMATIZATE<br />

20<br />

VALABILÃ<br />

CONTRAFÃCUTÃ<br />

Pagini realizate<br />

cu sprijinul Serviciului<br />

Criminalistic al IGPF<br />

û<br />

#


Aspecte ale controlului documentelor<br />

autoturismelor înmatriculate în Germania<br />

URMARE DIN<br />

NUMÃRUL TRECUT<br />

Plachetele care indicã verificarea<br />

tehnicã generalã sunt aplicate<br />

<strong>de</strong>asupra plachetelor ætampilate.<br />

Anul în care este necesarã efectuarea<br />

verificãrii este evi<strong>de</strong>nåiat în mijlocul<br />

cercului (douã cifre). Placheta va fi<br />

astfel aplicatã, încât cifra superioarã<br />

sã indice luna în care se va efectua<br />

verificarea. Prin scrierea cifrei „12“<br />

cu un negru mai evi<strong>de</strong>nåiat se poate<br />

citi luna <strong>de</strong> la o distanåã mai mare:<br />

luna este indicatã ca pe un cadran<br />

<strong>de</strong> ceas.<br />

Plachetelor privind verificarea li<br />

se atribuie în fiecare an o culoare<br />

diferitã: 2004 = maro, 2005 = roz,<br />

<strong>2006</strong> = ver<strong>de</strong>, 2007 = portocaliu,<br />

2008 = albastru, 2009 = galben.<br />

Culorile plachetelor se repetã<br />

în urmãtorii ani, <strong>de</strong> fiecare datã în<br />

aceastã ordine.<br />

Numãrul <strong>de</strong> înmatriculare<br />

Numãrul <strong>de</strong> înmatriculare al<br />

unui autoturism înscris în circulaåie<br />

<strong>de</strong>finitiv este compus dintr-un grup<br />

<strong>de</strong> una pânã la 3 litere (care i<strong>de</strong>ntificã<br />

circumscripåia administrativã), urmat<br />

<strong>de</strong> o liniuåã æi apoi <strong>de</strong> un grup <strong>de</strong><br />

una la douã litere æi <strong>de</strong> una la 4 cifre<br />

(Foto 3).<br />

Plachetele ætampilate ori<br />

<strong>de</strong> înmatriculare (Foto 1)<br />

au fost introduse la data <strong>de</strong><br />

01.07.1995 , sunt amplasate<br />

pe plãcuåele din faåã æi spate,<br />

întot<strong>de</strong>auna în partea <strong>de</strong> jos<br />

æi conåin numele serviciului<br />

<strong>de</strong> înmatriculare (aici: oraæul<br />

Düsseldorf), precum æi numele æi stema<br />

multicolorã a landului fe<strong>de</strong>ral (aici:<br />

Nordrhein-Westfalen). Caracteristicile<br />

inscripåionãrii (plasarea, tipul scrisului)<br />

variazã între landuri. Configuraåia <strong>de</strong><br />

principiu este unitarã în întreaga åarã.<br />

Aplicarea plachetei <strong>de</strong> cãtre “Serviciul<br />

<strong>de</strong> înmatriculãri” le conferã acestora<br />

putere oficialã. Invers, însã, dacã se<br />

proce<strong>de</strong>azã la în<strong>de</strong>pãrtarea plachetei<br />

ætampilate, aceasta evi<strong>de</strong>nåiazã radierea<br />

autovehiculului æi implicit anularea<br />

Vechile ætampile sau<br />

plachete <strong>de</strong> înmatriculare<br />

(Foto 2) conåin numele<br />

serviciului <strong>de</strong> înmatriculare<br />

(aici: Lan<strong>de</strong>shauptstadt<br />

München) precum æi<br />

stema ju<strong>de</strong>åului, respectiv<br />

a oraæului (în unele cazuri<br />

cea a landului fe<strong>de</strong>ral). Deoarece nu<br />

Noile<br />

plachete<br />

cu stemã<br />

coloratã<br />

înmatriculãrii. Pentru anumite<br />

autoturisme mici æi remorci,<br />

care sunt scutite <strong>de</strong> obligaåia<br />

<strong>de</strong> a fi înmatriculate, respectiv<br />

asigurate, se folosesc plãcuåe<br />

<strong>de</strong> înmatriculare neætampilate<br />

(neplachetate). De asemenea,<br />

nu poartã plachete plãcuåele<br />

emise în rânduri repetate, aplicate<br />

suplimentar pe autoturisme când<br />

plãcuåele obiænuite sunt mascate (<strong>de</strong><br />

exemplu <strong>de</strong> o încãrcãturã). În rest este<br />

acceptatã conducerea autovehiculelor<br />

a cãror plãcuåe <strong>de</strong> înmatriculare sunt<br />

(încã) neætampilate ori anulate numai pe<br />

cãile cele mai directe înspre ori dinspre<br />

“Serviciul local <strong>de</strong> înmatriculãri”,<br />

în mãsura în care autovehiculul are<br />

acoperire asigurãtoare.<br />

existã obligativitatea <strong>de</strong> schimbare<br />

a plãcuåelor vechi <strong>de</strong> înmatriculare,<br />

acestea vor fi în continuare<br />

valabile, împreunã cu plachetele<br />

<strong>de</strong> înmatriculare folosite æi pânã în<br />

prezent. Aceste plachete se folosesc<br />

æi în prezent, în mãsura în care<br />

nu este posibilã aplicarea noilor<br />

plachete, cu stema coloratã.<br />

Numãrul <strong>de</strong> înmatriculare al<br />

unui autoturism înscris în circulaåie<br />

temporar este compus dintr-un grup<br />

<strong>de</strong> una pânã la 3 litere (i<strong>de</strong>ntificatoare<br />

ale circumscripåiei administrative),<br />

urmate <strong>de</strong> o liniuåã æi apoi dintr-un<br />

grup format din zero urmat <strong>de</strong> una<br />

pânã la 5 cifre (Foto 4) .<br />

- va urma -<br />

Constantin CRISTEA<br />

Cristian GOLEA<br />

û<br />

21


Strãjuitorii celor mai vechi teritorii din<br />

România atestate documentar<br />

Ju<strong>de</strong>åul Constanåa, situat în partea <strong>de</strong><br />

est a åãrii, între Dunãre æi Mare, este cel<br />

<strong>de</strong>-al æaptelea ca mãrime din România,<br />

din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al suprafeåei, cu o<br />

întin<strong>de</strong>re <strong>de</strong> 7.055 kmp, reprezentând<br />

circa 3% din suprafaåa totalã a åãrii, iar cei<br />

747.122 locuitori plaseazã ju<strong>de</strong>åul pe locul<br />

al patrulea, cu o medie <strong>de</strong> 106 locuitori<br />

/ kmp. 73,6% din populaåie locuieæte în<br />

localitãåile urbane.<br />

În ceea ce priveæte structura administrativã<br />

a ju<strong>de</strong>åului, putem aminti cele trei municipii,<br />

Constanåa, Mangalia æi Medgidia, cele nouã<br />

oraæe, 52 comune æi 189 sate.<br />

Oraæul reæedinåã <strong>de</strong> ju<strong>de</strong>å, Constanåa,<br />

este al doilea oraæ ca mãrime, din România,<br />

dupã Bucureæti æi are o populaåie <strong>de</strong> 348.269<br />

locuitori, ceea ce reprezintã 46,65 % din<br />

populaåia totalã a ju<strong>de</strong>åului.<br />

Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re istoric, ju<strong>de</strong>åul<br />

Constanåa aparåine, împreunã cu ju<strong>de</strong>åul<br />

Tulcea, vechii provincii Dobrogea, ce era<br />

situatã pe åãrmul vestic al Pontus Euxinus<br />

(Marea Neagrã). Aæezãrile dobrogene îæi trag<br />

originile încã din timpurile Greciei Antice.<br />

Acestea sunt cele mai vechi aæezãri din<br />

România. Tomisul (Constanåa) a sãrbãtorit,<br />

în 1991, 2500 ani <strong>de</strong> existenåã æi 2250<br />

ani <strong>de</strong> la prima atestare documentarã. De<br />

asemenea, alte oraæe care îæi pun o amprentã<br />

importantã asupra istoriei românilor sunt æi<br />

vechile localitãåi Callatis (astãzi Mangalia),<br />

Histria æi, nu în ultimul rând, Axiopolis<br />

(astãzi Cernavodã).<br />

Dobrogea, pãmânt aflat <strong>de</strong>-a lungul<br />

timpului la intersecåia civilizaåiilor a fãcut<br />

ca oraæul Tomis sã se <strong>de</strong>zvoltate social,<br />

economic æi cultural pe fundalul stabilitãåii<br />

caracteristice începutului perioa<strong>de</strong>i bizantine<br />

æi sã fie un nod <strong>de</strong> comunicaåie important,<br />

care face legãtura între est æi vest. Despre<br />

Oraæul Tomis ne aminteæte, <strong>de</strong> asemenea,<br />

æi marele poet latin Publius Ovidius Naso,<br />

trimis în exil <strong>de</strong> cãtre împãratul roman<br />

Augustus. Reala <strong>de</strong>zvoltarea a oraæului<br />

Constanåa æi a întregului åinut dintre Dunãre<br />

æi Marea Neagrã a început însã dupã 1877,<br />

când România æi-a dobândit in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nåa.<br />

22<br />

Inspectoratul <strong>de</strong> pe litoralul<br />

Mãrii Negre<br />

Dornici <strong>de</strong> a prezenta<br />

unul dintre cele mai<br />

complexe inspectorate din<br />

cadrul Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />

Române, cu sectoare <strong>de</strong><br />

tipul I æi II, cu grupuri<br />

<strong>de</strong> nave æi un aeroport,<br />

am ajuns la sediul IJPF<br />

Constanåa, care are clãdirea<br />

în aceeaæi curte cu Direcåia<br />

PF Constanåa æi cu Æcoala <strong>de</strong><br />

Pregãtire a Agenåilor Poliåiei<br />

<strong>de</strong> Frontierã Constanåa.<br />

Aici, dat fiind timpul<br />

scurt pe care îl aveam la<br />

dispoziåie, aria mare <strong>de</strong><br />

acoperire a ju<strong>de</strong>åului æi pregãtirile gaz<strong>de</strong>lor<br />

pentru æedinåa <strong>de</strong> evaluare pe semestrul<br />

I am început sã planificãm în grabã,<br />

împreunã cu comisarul-æef <strong>de</strong> poliåie Ionel<br />

Truæan, adjunctul æefului inspectoratului<br />

æi comisarul Laurenåiu Costache, æeful<br />

Compartimentului Supravegherea Traficului<br />

Maritim æi Combaterea Infracåionalitãåii pe<br />

Mare, pe zile, vizitarea tuturor sectoarelor din<br />

subordine, inclusiv participarea la o misiune<br />

ce presupunea survolarea unei anumite zone<br />

cu elicopterul Unitãåii Speciale <strong>de</strong> Aviaåie din<br />

cadrul MAI, care executa misiuni cu Poliåia<br />

<strong>de</strong> Frontierã Constãnåeanã.<br />

Un sector cu rezonanåã istoricã<br />

Dupã ce am parcurs în grabã cei<br />

aproximativ 60 km care <strong>de</strong>spart Negru Vodã<br />

<strong>de</strong> inspectorat am ajuns la sediul sectorului<br />

din localitate. Sediul SPF Negru Vodã este în<br />

oraæul cu acelaæi nume, situat în partea <strong>de</strong> sud<br />

a ju<strong>de</strong>åului, la doar æase km <strong>de</strong> frontiera cu<br />

Bulgaria, având în partea <strong>de</strong> nord municipiul<br />

Medgidia æi în est municipiul Mangalia, la<br />

32 <strong>de</strong> km.<br />

La sediul acestuia am fost întâmpinaåi <strong>de</strong><br />

adjunctul æefului <strong>de</strong> structurã, comisarul-æef<br />

Petriæor Mirea, æeful sectorului fiind plecat<br />

la o æedinåã. Subunitatea are în componenåã<br />

Punctul <strong>de</strong> Trecere a Frontierei Rutier æi<br />

Feroviar Negru Vodã ce a luat fiinåã la 1<br />

iulie 2000, prin unirea Detaæamentului <strong>de</strong><br />

Grãniceri cu Punctul Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />

Negru Vodã.<br />

Serviciul se <strong>de</strong>sfãæoarã în ture <strong>de</strong> 12 cu<br />

24 h, 12 cu 48 h, turele fiind stabilite <strong>de</strong><br />

æeful <strong>de</strong> turã æi pentru punct. Încadrarea este<br />

<strong>de</strong> 99%, iar ca dotare sectorul dispune <strong>de</strong><br />

o autospecialã cu termoviziune, 3 ATV-uri,<br />

un Nissan, un ARO æi o Dacie, precum æi<br />

2 Volkswagen Transporter folosite în post<br />

control pe æosea sau pentru transportul<br />

lucrãtorilor la punct. Deæi dotarea este<br />

oarecum mulåumitoare ar mai fi nevoie <strong>de</strong><br />

încã o autospecialã pentru acoperirea totalã<br />

a zonei <strong>de</strong> frontierã.<br />

Una din impresiile rezultate în urma<br />

discuåiei cu comisarul-æef Petriæor Mirea<br />

a fost aceea cã zona <strong>de</strong> responsabilitate<br />

este una activã, în care au fost înregistrate<br />

în primele æase<br />

luni ale acestui<br />

an nouã treceri<br />

frauduloase ale<br />

frontierei <strong>de</strong><br />

stat, douã cazuri<br />

<strong>de</strong> tentativã <strong>de</strong><br />

trecere ilegalã æi<br />

10 încãlcãri ale<br />

regimului juridic<br />

al frontierei<br />

<strong>de</strong> stat. De<br />

asemenea, au fost<br />

înregistrate trei<br />

lucrãri penale,<br />

<strong>de</strong>scoperite 108<br />

cartuæe <strong>de</strong> 9 mm,<br />

confiscate bunuri<br />

în valoare <strong>de</strong> 2.727.790 RON, <strong>de</strong>scoperite<br />

12 persoane care au comis infracåiuni cu<br />

documente <strong>de</strong> cãlãtorie æi <strong>de</strong> transport æi 16<br />

kg <strong>de</strong> cocainã.<br />

Chiar în momentul în care ajunsesem<br />

la sediul sectorului se reconstituia un caz<br />

în care un cetãåean turc a trecut fraudulos<br />

frontiera <strong>de</strong> la bulgari la noi. Acesta figura<br />

în consemn cu NPI æi a consi<strong>de</strong>rat cã poate<br />

sã treacã frontiera. A fost reåinut <strong>de</strong> cãtre<br />

agentul Cosmin Istrate, pe când se înapoia<br />

din serviciu.<br />

De asemenea, un alt caz a fost cel din 14<br />

aprilie a.c., când un grup <strong>de</strong> patru persoane,<br />

<strong>de</strong> origine somalezã, a trecut fraudulos din R.<br />

Bulgarã încercând sã migreze spre Occi<strong>de</strong>nt.<br />

De serviciu pe autospeciala cu termoviziune<br />

se aflau agentul-æef adjunct Karoly Myhaly æi<br />

agentul Metin Cogeacai. Aceætia i-au <strong>de</strong>pistat<br />

û


pe cei patru æi au anunåat dispeceratul,<br />

continuând urmãrirea prin monitor æi dirijând<br />

echipele <strong>de</strong> intervenåie pânã la capturarea<br />

acestora.<br />

Dupã ce am vizitat sediul sectorului am<br />

plecat cãtre PPF Negru Vodã. Æeful <strong>de</strong> grupã,<br />

agentul-æef Iulian Preda, ne-a prezentat æi un<br />

scurt istoric al punctului. Acesta funcåioneazã<br />

din 1894, când a fost <strong>de</strong>schis ca Punct Vamal.<br />

În 1912 s-a constituit Comisariatul <strong>de</strong> Poliåie<br />

iar un an mai târziu a fost închis datoritã<br />

anexãrii la România a celor trei ju<strong>de</strong>åe din<br />

sudul Dobrogei. S-a re<strong>de</strong>schis în 1940, în<br />

subordinea Ministerului <strong>de</strong> Interne.<br />

În prezent, la nivelul punctului nu<br />

funcåioneazã un ghiæeu unic, iar pe fiecare<br />

sens existã câte douã benzi <strong>de</strong> circulaåie, iar<br />

pe cel <strong>de</strong> intrare mai este o arterã <strong>de</strong>stinatã<br />

mijloacelor <strong>de</strong> marfã. Traficul este scãzut în<br />

cursul sãptãmânii. În schimb, în week-end,<br />

sunt în medie 100 camioane <strong>de</strong> marfã æi 50<br />

<strong>de</strong> autoturisme, cu 200-250 <strong>de</strong> persoane în 24<br />

<strong>de</strong> ore. Unul dintre cazurile mai importante<br />

realizate în ultima perioadã este cel în care<br />

agentul-æef adjunct Octavian Cozma a<br />

<strong>de</strong>scoperit, în ziua <strong>de</strong> 8 mai a.c., sub volanul<br />

æi scaunul unui tir peste 3 kg <strong>de</strong> aur.<br />

Deæi existã æi un punct feroviar, dupã<br />

1989, odatã cu recesiunea economicã a<br />

åãrilor fost comuniste, schimbul comercial<br />

<strong>de</strong> mãrfuri s-a redus pânã la dispariåie, iar în<br />

prezent au rãmas doar trei trenuri <strong>de</strong> marfã<br />

pe sãptãmânã. În ceea ce priveæte garniturile<br />

cu persoane acestea sunt foarte rare æi numai<br />

în sezonul estival.<br />

Ne-am luat rãmas bun pentru a pleca spre<br />

urmãtorul sector, cel al Grupului <strong>de</strong> Nave<br />

Mangalia, nu înainte <strong>de</strong> a surprin<strong>de</strong> pe drum,<br />

în zona <strong>de</strong> competenåã a sectorului Negru<br />

Vodã, pe DN 368 un post <strong>de</strong> control format<br />

din agenåii Vasile Paraæneag, Romeo Gãnescu<br />

æi Alexandra Æerbãnescu.<br />

Grupul <strong>de</strong> Nave Mangalia<br />

La sediul urmãtoarei <strong>de</strong>stinaåii am stat<br />

<strong>de</strong> vorbã cu æeful structurii, subcomisarul<br />

Argentin Oleæ æi cu comandantul navei<br />

maritime <strong>de</strong> patrulare 1103, subcomisarul<br />

Adrian Botescu.<br />

Sediul se aflã într-o clãdire foarte veche<br />

din Portul Mangalia, ce necesitã reparaåii<br />

capitale, dar din ultimele informaåii avute <strong>de</strong><br />

cei <strong>de</strong> acolo se pare cã se va construi un nou<br />

sediu în imediata vecinãtate a acestuia.<br />

Grupul <strong>de</strong> Nave Mangalia are în<br />

subordine componenta navalã, PPF Vama<br />

Veche æi PPF Mangalia Portuar, iar ca<br />

zonã <strong>de</strong> responsabilitate 55 km <strong>de</strong> frontierã<br />

maritimã æi 17 km <strong>de</strong> frontierã <strong>de</strong> uscat cu<br />

R. Bulgaria.<br />

La nivelul PPF Mangalia activitatea se<br />

concretizeazã în asigurarea controlului <strong>de</strong><br />

û<br />

intrare/ieæire în /din åarã a navelor româneæti<br />

sau strãine care tranziteazã portul. De la<br />

începutul anului s-a înregistrat un trafic<br />

<strong>de</strong> 114 mijloace <strong>de</strong> transport, cu 1534<br />

<strong>de</strong> persoane, la nivelul situaåiei operative<br />

înregistrându-se 11 contravenåii.<br />

În ceea ce priveæte Componenta Maritimã,<br />

aceasta se compune din nava P157, recent<br />

adusã din Germania, care executã misiuni în<br />

zona <strong>de</strong> competenåã a IJPF Constanåa pânã<br />

la 70 <strong>de</strong> mile în larg, fiind coordonatã <strong>de</strong><br />

Serviciul Supravegherea Traficului Maritim<br />

din cadrul IJPF. De asemenea, mai dispune<br />

<strong>de</strong> trei ve<strong>de</strong>te maritime, trei æalupe <strong>de</strong><br />

supraveghere portuarã tip RODMAN, trei<br />

æalupe <strong>de</strong> abordaj æi control tip RIB æi un<br />

peridoc. Pe uscat se folosesc trei ATV-uri,<br />

un Nissan, douã Volkswagen Transporter æi<br />

o termoviziune, Grupul <strong>de</strong> Nave Mangalia<br />

dispunând æi <strong>de</strong> trei câini <strong>de</strong> serviciu antrenaåi<br />

pentru <strong>de</strong>pistarea drogurilor.<br />

Misiunea ambarcaåiilor se întocmeæte<br />

<strong>de</strong> adjunctul Grupului. Astfel, pe harta <strong>de</strong><br />

navigaåie se întocmeæte un maræ<br />

preliminar, ceea ce presupune<br />

un itinerariu <strong>de</strong> <strong>de</strong>plasare, care<br />

nu este „bãtut în cuie” <strong>de</strong>oarece<br />

în traficul maritim mereu apare o<br />

ambarcaåiune care trebuie ocolitã,<br />

date referitoare la comunicaåiile<br />

radio sau modalitãåi <strong>de</strong> informare<br />

a IJPF-ului. La bordul navei P157<br />

serviciul se <strong>de</strong>sfãæoarã 48 <strong>de</strong> ore<br />

cu liberele aferente, 4, 5 sau 6<br />

zile, în funcåie <strong>de</strong> necesitãåi. La<br />

bordul acesteia existã întot<strong>de</strong>auna<br />

un ofiåer <strong>de</strong> gardã (agent). Pe<br />

celelalte ambarcaåiuni serviciul se<br />

<strong>de</strong>sfãæoarã 24 <strong>de</strong> ore cu 72.<br />

Chiar în acea zi a reportajului,<br />

se executase o misiune <strong>de</strong> patrulare, cu<br />

P157, pânã la capul Tuzla (8 mile marine),<br />

dar din cauza vremii æi a valurilor foarte<br />

mari misiunea a trebuit abandonatã întrucât<br />

echipajul æi nava erau în pericol. În plus,<br />

era evi<strong>de</strong>nt - dacã o astfel <strong>de</strong> navã nu putea<br />

naviga înseamnã cã alte nave mai mici nu<br />

aveau nici o æansã.<br />

Profitând <strong>de</strong> prezenåa comandantului<br />

navei respective, l-am rugat sã ne facã o<br />

<strong>de</strong>scriere a echipajului æi a activitãåilor pe care<br />

le <strong>de</strong>sfãæoarã aceætia la bordul navei. Astfel,<br />

am putut afla cã din cele 22 <strong>de</strong> persoane<br />

cât numãrã<br />

tot echipajul<br />

sunt încadrate<br />

21. Fiecare<br />

membru are<br />

activitãåile æi<br />

sarcinile foarte<br />

bine stabilite,<br />

iar nava<br />

poate executa<br />

misiuni cu un<br />

minim necesar<br />

<strong>de</strong> 16 oameni<br />

la bord.<br />

Comandantul este cel care coordoneazã,<br />

urmat <strong>de</strong> un ofiåer secund æi un æef <strong>de</strong> echipaj.<br />

De remarcat cã nava are æi un administrator,<br />

care este æi bucãtar.<br />

Æeful GN Mangalia ne-a prezentat situaåia<br />

operativã, astfel cã am putut afla cã <strong>de</strong> la<br />

începutul anului au fost înregistrate 22 <strong>de</strong><br />

infracåiuni (7 trafic <strong>de</strong> persoane, 6 treceri<br />

ilegale ale frontierei, braconaj, trafic <strong>de</strong><br />

substanåe interzise, proxenetism etc.) precum<br />

æi 86 <strong>de</strong> contravenåii. Un caz mai semnificativ<br />

a fost cel în care, graåie informaåiilor obåinute,<br />

s-a <strong>de</strong>scoperit o victimã a traficului <strong>de</strong> fiinåe<br />

umane ce fusese dusã în Spania sub pretextul<br />

gãsirii unui loc <strong>de</strong> muncã æi obligatã acolo<br />

sã întreåinã relaåii sexuale. Un alt caz a fost<br />

<strong>de</strong>scoperirea, în data <strong>de</strong> 9 februarie a.c. a 260<br />

<strong>de</strong> grame bijuterii <strong>de</strong> aur, iar în 22 februarie<br />

a.c. a altor 200 <strong>de</strong> grame în PPF Vama Veche.<br />

În cursul primelor æase luni ale anului, la<br />

nivelul GN Mangalia au fost <strong>de</strong>scoperite nu<br />

mai puåin <strong>de</strong> 5,135 kg droguri.<br />

Însoåiåi <strong>de</strong> æeful GN, am plecat spre PPF<br />

Vama Veche, un<strong>de</strong> æeful <strong>de</strong> turã, comisarul<br />

Manolache Nicolae, supraveghea activitatea<br />

lucrãtorilor. Acolo am aflat cã traficul a crescut<br />

în perioada sezonului cu 150% la mijloacele <strong>de</strong><br />

transport româneæti prezente la ieæirea din åarã,<br />

iar la cele strãine s-a dublat. De la începutul<br />

anului au tranzitat prin punct 25.334 mijloace<br />

<strong>de</strong> transport, cu 137.7590 cãlãtori. Serviciul se<br />

<strong>de</strong>sfãæoarã în ture <strong>de</strong> 12 cu 24 h 12 cu 48 h, iar<br />

numãrul lucrãtorilor este suplimentat datoritã<br />

volumului mare <strong>de</strong> cãlãtori.<br />

Ne-am luat rãmas bun <strong>de</strong> la gaz<strong>de</strong>le<br />

noastre æi, puåin obosiåi datoritã zilei pline,<br />

ne-am întors înapoi în Constanåa, <strong>de</strong> un<strong>de</strong><br />

aveam a doua zi sã plecãm cãtre SPF<br />

Ostrov.<br />

Un sector în care puåini æi-ar<br />

dori sã locuiascã<br />

Lãsând în urmã zona litoralului ne-am<br />

îndreptat spre sectoarele mai în<strong>de</strong>pãrtate,<br />

adicã SPF Bãneasa æi SPF Ostrov, dispuse<br />

în una dintre zonele cele mai sãrace ale<br />

României, cu garduri din piatrã æi drumuri<br />

pline <strong>de</strong> praf. De altfel, strãbãtând zona<br />

prin frontierã, ai senzaåia cã te afli într-o<br />

imensã stepã. Însã, din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re<br />

operativ, zona dintre Vama Veche æi<br />

Ostrov a fost dintot<strong>de</strong>auna activã. În drum<br />

spre <strong>de</strong>stinaåie, în localitatea Ion Corvin, în<br />

zona <strong>de</strong> responsabilitate a SPF Bãneasa, i-<br />

am întâlnit pe agenåii Dãnuå Trandafir, Nelu<br />

Cloæcã, Mihai Sivriu æi Ana-Maria Zisu.<br />

La sediul SPF Bãneasa, cândva batalion<br />

<strong>de</strong> grãniceri, æeful <strong>de</strong> sector, subcomisarul<br />

Corneliu Chelu æi ofiåerul responsabil<br />

SCTFS, subcomisarul Cosmin Gafincu, neau<br />

pus la dispoziåie datele <strong>de</strong> interes mai<br />

23


importante <strong>de</strong>spre acest sector.<br />

SPF Bãneasa, <strong>de</strong>æi unul <strong>de</strong> tip doi (fãrã<br />

puncte <strong>de</strong> trecere a frontierei în subordine)<br />

se aflã pe direcåia principalã <strong>de</strong> supraveghere<br />

a IJPF Constanåa. Are în zona <strong>de</strong> competenåã<br />

æapte comune, cu 20 <strong>de</strong> sate arondate. Aici,<br />

majoritatea populaåiei lucreazã în agriculturã<br />

æi este foarte sãracã, iar acest aspect îæi pune<br />

amprenta æi asupra nivelului educaåiei.<br />

Majoritatea preferã sã aibã „în palmares”, în<br />

cel mai fericit caz, opt clase.<br />

Forma <strong>de</strong> relief care predominã este<br />

Podiæul Oltinei, cu înãlåimi <strong>de</strong> pânã la<br />

170 m, care dominã zona <strong>de</strong> competenåã<br />

æi este strãbãtut <strong>de</strong> Valea Canaraua Feåii,<br />

Valea Åapului æi Valea Dobromirului. O<br />

altã caracteristicã este faptul cã terenul<br />

este acoperit cu multe pãduri, nu are ape<br />

curgãtoare ci doar câteva lacuri. Verile<br />

excesiv <strong>de</strong> cal<strong>de</strong> æi cu vânturi puternice sunt<br />

completate <strong>de</strong> iernile geroase æi cu viscole,<br />

cãile <strong>de</strong> comunicaåii <strong>de</strong>venind impracticabile<br />

<strong>de</strong> foarte multe ori.<br />

Situaåia operativã <strong>de</strong> aici ne-a fost<br />

prezentatã <strong>de</strong> la începutul anului 2005 æi<br />

pânã în prezent. Astfel, în aceastã perioadã,<br />

au fost <strong>de</strong>scoperite æapte treceri ilegale, cu 11<br />

persoane, douã tentative cu nouã persoane,<br />

trei infracåiuni pe linia combaterii traficului<br />

<strong>de</strong> persoane, un caz <strong>de</strong> contrabandã, 25<br />

<strong>de</strong> infracåiuni cu 53 <strong>de</strong> persoane implicate<br />

în braconajul piscicol, 14 încãlcãri ale<br />

acordurilor bilaterale încheiate cu R. Bulgarã,<br />

25 <strong>de</strong> infracåiuni date în competenåa altor<br />

organe æi aplicate 256 <strong>de</strong> contravenåii.<br />

Datoritã noilor reglementãri privind<br />

condiåiile <strong>de</strong> acce<strong>de</strong>re în rândul personalului<br />

PFR unii poliåiæti æi-au luat rãmas bun <strong>de</strong> la<br />

Poliåia <strong>de</strong> Frontierã, neavând terminate<br />

studiile liceale. Amintim aici pe sergentul<br />

Costel Chiriåã, care æi-a încetat raporturile<br />

<strong>de</strong> muncã cu MAI. Nu a reuæit sã-æi termine<br />

studiile din cauza posibilitãåilor financiare æi<br />

a distanåei foarte mari pânã la Constanåa, cum<br />

ne-a relatat æeful sectorului. Cât a lucrat la<br />

Poliåia <strong>de</strong> frontierã s-a remarcat ca un poliåist<br />

care a participat la reåinerea a 11 grupuri <strong>de</strong><br />

migranåi, ultimul caz fiind anul trecut când,<br />

întorcându-se <strong>de</strong> la serviciu, a reåinut singur,<br />

iar apoi cu ajutorul populaåiei din zonã, patru<br />

migranåi din Liberia æi Nigeria, pânã la sosirea<br />

echipelor <strong>de</strong> intervenåie.<br />

Un alt caz este cel <strong>de</strong>scoperit <strong>de</strong> agentul<br />

Mihai Coliæ în ziua <strong>de</strong> 29 mai a.c., când<br />

a <strong>de</strong>scoperit trei persoane ce trecuserã<br />

fraudulos în åara vecinã dupã care s-au întors,<br />

tot fraudulos, în România. Aceætia s-au fãcut<br />

vinovaåi <strong>de</strong> încãlcarea preve<strong>de</strong>rilor OUG<br />

105/2001 æi li s-a întocmit dosar penal.<br />

Tot <strong>de</strong> la æeful sectorului am aflat cã<br />

poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au fost implicaåi æi în<br />

alte activitãåi <strong>de</strong>cât cele <strong>de</strong> supraveghere a<br />

frontierei. Astfel, în luna aprilie, colegii din<br />

cadrul SPF Bãneasa au participat la izolarea<br />

focarelor <strong>de</strong><br />

gripã aviarã,<br />

pentru aceasta<br />

<strong>de</strong>sfãæurând<br />

187 <strong>de</strong> misiuni,<br />

cu 50 %<br />

din efective.<br />

Aceætia au<br />

organizat filtre<br />

la intrãrile în<br />

l o c a l i t ã å i l e<br />

afectate <strong>de</strong><br />

virus, Deleni,<br />

24<br />

Ion Corvin<br />

æi Vlahii. În<br />

perioada respectivã<br />

s-a lucrat în 3 ture, pentru a se putea<br />

face faåã cu întreg personalul unei astfel <strong>de</strong><br />

încercãri. De asemenea, Sfânta Sãrbãtoare<br />

a Paætelui i-a gãsit pe poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />

pe digurile <strong>de</strong> protecåie. Aici au participat<br />

la stoparea efectelor inundaåiilor, ajutând la<br />

evacuarea populaåiei æi a bunurilor. Pentru<br />

toate acestea au mai fost efectuate alte 130<br />

<strong>de</strong> misiuni.<br />

Executarea supravegherii frontierei se<br />

face <strong>de</strong> cãtre personal în ture <strong>de</strong> serviciu. Nu<br />

dispun <strong>de</strong> o autospecialã cu termoviziune,<br />

astfel cã doar atunci când sunt informaåii este<br />

adusã cea <strong>de</strong> la IJPF. Datoritã specificului<br />

zonei, nici nu se preteazã o astfel <strong>de</strong> achiziåie.<br />

Grupurile <strong>de</strong> migranåi trec în special într-o<br />

anumitã perioadã a anului, <strong>de</strong>terminatã <strong>de</strong><br />

vreme sau <strong>de</strong> alåi factori.<br />

Fâæia aratã, un aliat<br />

împotriva migranåilor<br />

La nivelul sectorului se face æi se va<br />

face în continuare controlul fâæiei arate,<br />

<strong>de</strong>oarece acesta este un mod foarte eficient<br />

<strong>de</strong> <strong>de</strong>scoperire a infracåiunilor. În fiecare<br />

zi sunt 3-4 agenåi care o verificã, iar trei<br />

primãrii se ocupã <strong>de</strong> întreåinerea ei - Deleni,<br />

Dobromir æi Bãneasa.<br />

Problemele <strong>de</strong> la nivelul sectorului sunt<br />

cele legate <strong>de</strong> tehnica <strong>de</strong> calcul (existã un<br />

singur calculator) æi <strong>de</strong> biroticã. Doar o funcåie<br />

<strong>de</strong> ofiåer neîncadratã face ca încadrarea sã nu<br />

fie <strong>de</strong> 100%. Cu toate acestea, 10 lucrãtori<br />

au fost <strong>de</strong>legaåi la alte structuri, iar 13 sunt<br />

la cursuri. În zona <strong>de</strong> responsabilitate, pânã<br />

nu <strong>de</strong>mult, locuiau majoritatea poliåiætilor<br />

<strong>de</strong> frontierã. Însã, odatã cu noile încadrãri,<br />

a fãcut ca procentajul celor care locuiesc în<br />

zonã sã fie 20%. Din aceastã cauzã locuinåa<br />

æi transportul constituie reale probleme.<br />

Odatã cu încadrarea funcåiilor în zonã au<br />

crescut chiriile, iar unele cadre care nu<br />

posedã locuinåã sunt nevoite sã plãteascã<br />

douã gaz<strong>de</strong>, întrucât familiile lor locuiesc<br />

în alte localitãåi.<br />

În cadrul sectorului existã trei cazãrmi<br />

<strong>de</strong>zafectate, care sunt date în grija lucrãtorilor<br />

ce locuiesc în apropierea lor. Cu toate cã au<br />

existat instituåii care au dorit sã le cumpere,<br />

din cauza birocraåiei nu a fost posibilã<br />

vânzarea lor.<br />

Dintre noii angajaåi, cei mai mulåi sunt cu<br />

studii superioare - 80%, iar dintre aceætia trei<br />

agenåi sunt <strong>de</strong>ja la a doua facultate. Aceætia<br />

au un fond foarte mare <strong>de</strong> cunoætinåe <strong>de</strong><br />

acumulat (cele 2 module), ceea ce face<br />

ca perioada <strong>de</strong> acomodare sã fie <strong>de</strong>stul <strong>de</strong><br />

mare. Mai existã æi problema cu armamentul,<br />

<strong>de</strong>oarece aceætia nu au cunoætinåele necesare<br />

manipulãrii lui. Dintre toåi noii angajaåi doar<br />

un singur agent a satisfãcut stagiul militar.<br />

Asigurãri medicale<br />

plãtite <strong>de</strong>geaba<br />

În urmã cu ceva ani trãgeam un semnal<br />

<strong>de</strong> alarmã legat <strong>de</strong> problemele <strong>de</strong> naturã<br />

medicalã întrucât nu exista medic <strong>de</strong> familie<br />

æi nici nu li se oferea posibilitatea poliåiætilor<br />

<strong>de</strong> frontierã sã se înscrie la un alt medic din<br />

localitatea Bãneasa. Prin urmare, nu prea<br />

aveau alte variante <strong>de</strong> ales <strong>de</strong>cât ori sã<br />

meargã pânã la Constanåa sau sã plãteascã<br />

un medic în localitatea Bãneasa. Æi în prezent<br />

aceste lucruri au rãmas neschimbate. Astfel,<br />

un poliåist <strong>de</strong> frontierã bolnav, care are nevoie<br />

<strong>de</strong> o consultaåie sau o reåetã medicalã,<br />

trebuie sã se <strong>de</strong>plaseze 60 km. Cum însã<br />

atunci când eæti bolnav nu poåi æi nici nu ai<br />

dispoziåia necesarã unei „excursii” <strong>de</strong> peste<br />

120 km preferi sã plãteæti medicul pentru<br />

consultaåie æi sã-åi cumperi medicamentele<br />

cu bani, ca orice neasigurat. Æi <strong>de</strong>sigur cã<br />

fiecare cotizeazã la bugetul asigurãrilor <strong>de</strong> stat,<br />

o visterie care se pare cã este fãrã fund sau mai<br />

bine spus are gãuri prin care se varsã, probabil,<br />

direct în buzunarele unora care ar trebui sã se<br />

ocupe <strong>de</strong> rezolvarea aspectelor semnalate <strong>de</strong><br />

noi ca fiind în neregulã în mai multe rânduri æi<br />

în mai multe zone. Altfel, nu se explicã totalul<br />

<strong>de</strong>zinteres, din partea acestora.<br />

O altã problemã este cea care se referã la<br />

ofiåerii care nu au studii superioare finalizate.<br />

Aceætia trebuie ca pânã în 2007 ori sã le<br />

finalizeze cu diplomã <strong>de</strong> licenåã ori sã îæi<br />

înceteze raporturile <strong>de</strong> serviciu. În aceastã<br />

situaåie se aflã patru dintre colegii noætri<br />

care lucreazã <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> zile aici. Deæi nu<br />

au terminat studiile, aceætia sunt ofiåeri <strong>de</strong><br />

carierã cu liceu militar æi æcoalã <strong>de</strong> ofiåeri.<br />

Sunt a<strong>de</strong>vãraåi profesioniæti în supravegherea<br />

frontierei æi stãpânesc în întregime situaåia<br />

infracåionalã din zonã. Pentru a-æi termina<br />

studiile aceætia fie nu au fost dispuæi fie nu<br />

au avut bani necesari pentru continuarea<br />

studiilor întrucât au familii <strong>de</strong> întreåinut, au<br />

copii la æcoalã – prioritãåi care sunt mult mai<br />

importante pentru ei, dupã cum ne-a <strong>de</strong>clarat<br />

unul dintre aceætia.<br />

Am încheiat vizita pe aceste meleaguri<br />

cu o oarecare tristeåe în suflet, gândindu-ne<br />

la situaåia colegilor care, <strong>de</strong>æi provin din<br />

familii în care solda lor constituie singura<br />

sursã <strong>de</strong> venit a familiei sunt nevoiåi sã-æi ia<br />

„la reve<strong>de</strong>re” <strong>de</strong> la Poliåia <strong>de</strong> Frontierã, cu<br />

gândul la un viitor incert æi foarte sumbru.<br />

Poate cã, totuæi, cineva le va acorda o altã<br />

æansã unor oameni care s-au <strong>de</strong>dicat trup æi<br />

suflet o bunã perioadã <strong>de</strong> timp instituåiei cu<br />

atribuåii la hotarele åãrii.<br />

Cel mai vestic sector<br />

al inspectoratului<br />

În vestul ju<strong>de</strong>åului Constanåa, la<br />

aproximativ 120 km <strong>de</strong> litoralul Mãrii Negre,<br />

având o competenåã <strong>de</strong> aproape 40 Km pe<br />

frontiera cu R.Bulgaria se aflã sediul SPF<br />

Ostrov. Sediul sectorului se situeazã la 9 km<br />

vest <strong>de</strong> comuna Ostrov, pe DN 3, exact în<br />

locul în care Dunãrea intrã în întregime pe<br />

teritoriul åãrii noastre, acolo un<strong>de</strong> se trece cu<br />

bacul spre Cãlãraæi, municipiu situat la doar<br />

û


15 km distanåã. Aici, în podiæul Dobrogei,<br />

cotele înãlåimilor nu <strong>de</strong>pãæesc 200 m iar<br />

vegetaåia bogatã este formatã din arbori æi<br />

arbuæti, terenuri agricole, viile æi livezile fiind<br />

predominante.<br />

Din discuåiile purtate cu æeful <strong>de</strong> sector,<br />

comisarul Vasile Basarab, care ne-a aæteptat<br />

la sediul sectorului æi ne-a invitat în biroul<br />

sãu pentru a ne prezenta activitãåile <strong>de</strong>rulate<br />

la nivelul structurii, am putut afla mai<br />

multe lucruri. Sectorul este unul <strong>de</strong> tip I, în<br />

componenåã regãsinduse<br />

æi PPF Ostrov,<br />

punct cu specific<br />

rutier. Personalul este<br />

încadrat în proporåie <strong>de</strong><br />

100%, iar majoritatea<br />

locuieæte în apropiere<br />

sau în municipiul<br />

Cãlãraæi.<br />

De la începutul<br />

anului 2005 au fost<br />

înregistrate 6 treceri<br />

ilegale, 4 cazuri<br />

<strong>de</strong> furt, 6 cazuri <strong>de</strong><br />

conducere fãrã permis,<br />

2 cazuri <strong>de</strong> trafic <strong>de</strong> persoane, 9 <strong>de</strong> braconaj<br />

piscicol æi câte un caz <strong>de</strong> prostituåie, valutã<br />

falsã, transport fãrã licenåã, fals, uz <strong>de</strong><br />

fals æi contrabandã. De asemenea, au fost<br />

înregistrate 524 <strong>de</strong> contravenåii.<br />

Unul din cele mai importante cazuri a<br />

fost instrumentat <strong>de</strong> cãtre comisarul Vasile<br />

Basarab æi Constantin Ionicã, când în 18<br />

aprilie a.c. au <strong>de</strong>schis un dosar penal privind<br />

traficul <strong>de</strong> persoane din zona <strong>de</strong> competenåã,<br />

dosar care a fost înaintat la DIICOT Constanåa.<br />

De asemenea, în luna octombrie 2005, într-o<br />

acåiune coordonatã <strong>de</strong> inspectorul principal<br />

Ion Bancu æi subinspectorul Cãtãlin Magina,<br />

în cooperare cu poliåia economicã Constanåa,<br />

s-au <strong>de</strong>scoperit 630 grame <strong>de</strong> aur æi tricouri<br />

contrafãcute în valoare <strong>de</strong> 17.360 euro.<br />

Cooperarea la nivelul sectorului cu toate<br />

instituåiile din zonã este foarte bunã. Se<br />

executã misiuni în cooperare cu administraåia<br />

localã, poliåia, inclusiv cu colegii bulgari, cu<br />

care se întâlnesc conform planului sau ori <strong>de</strong><br />

câte ori este nevoie.<br />

Æi în zona Ostrovului, la inundaåii, s-a<br />

acåionat timp <strong>de</strong> 20 <strong>de</strong> zile cu 20 <strong>de</strong> poliåiæti<br />

<strong>de</strong> frontierã pentru înãlåarea unui dig <strong>de</strong><br />

protecåie. Pentru combaterea gripei aviare,<br />

<strong>de</strong> asemenea, s-a acåionat cu 14 poliåiæti.<br />

Majoritatea noilor angajaåi a terminat<br />

facultatea în diferite domenii <strong>de</strong> activitate:<br />

contabilitate, ætiinåe juridice, educaåie fizicã<br />

sau institutul <strong>de</strong> marinã. Aceæti colegi îæi<br />

executã serviciul pânã pe 4 ianuarie, când<br />

vor începe al doilea modul <strong>de</strong> pregãtire la<br />

Constanåa.<br />

În ce priveæte dificultãåile întâmpinate,<br />

sectorul ar avea nevoie <strong>de</strong> mijloace <strong>de</strong><br />

comunicaåie æi <strong>de</strong> transmitere operativã a<br />

datelor.<br />

û<br />

Însoåiåi <strong>de</strong> adjunctul æefului<br />

<strong>de</strong> sector - comisarul Gheorghe<br />

Zelincu, am plecat spre Dunãre,<br />

un<strong>de</strong>, în locul <strong>de</strong> trecere cu<br />

bacul, i-am întâlnit pe agenåii<br />

Adriana Marcu, Daniel Ivan,<br />

Sorin Drãgulin æi Marian Vasilicã,<br />

care executau post control la bac<br />

æi cercetare în zona adiacentã.<br />

Înainte <strong>de</strong> a ne întoarce<br />

cãtre Constanåa am dorit sã<br />

facem o vizitã scurtã în Punctul<br />

Ostrov. Aici ne-a întâmpinat<br />

æeful <strong>de</strong> punct, Ion Bancu care<br />

ne-a æi prezentat câteva date<br />

<strong>de</strong> interes. În cadrul punctului<br />

care funcåioneazã din 1971, îæi <strong>de</strong>sfãæoarã<br />

activitatea un ofiåer æi 24 <strong>de</strong> agenåi, repartizaåi<br />

pe 4 ture <strong>de</strong> serviciu. Traficul este puåin mai<br />

crescut în sezonul estival, când mulåi turiæti,<br />

majoritatea din Bucureæti merg pe litoralul<br />

bulgãresc. Astfel, într-o zi <strong>de</strong> varã sunt cam<br />

30-40 <strong>de</strong> maæini æi 3-4 tiruri.<br />

În punct funcåioneazã câte o bandã<br />

<strong>de</strong> intrare/ieæire, ambele având realizatã<br />

separarea UE æi non UE, precum æi ghiæeul<br />

unic <strong>de</strong> control.<br />

De asemenea, la<br />

sediu se realizeazã<br />

câte douã întâlniri<br />

semestriale la nivelul<br />

împuterniciåilor <strong>de</strong><br />

frontierã æi câte patru<br />

la nivelul <strong>de</strong>legaåilor<br />

împuterniciåilor <strong>de</strong><br />

frontierã, precum<br />

æi soluåionarea<br />

în comun a unor<br />

evenimente <strong>de</strong><br />

frontierã cu organele<br />

<strong>de</strong> graniåã bulgare.<br />

Sectorul din Port<br />

Istoria portului æi a oraæului Constanåa<br />

începe din secolele VII-VI î.e.n., când se<br />

produce colonizarea greacã în bazinul<br />

Pontului Euxin, provocatã <strong>de</strong> mutaåiile socialeconomice<br />

æi <strong>de</strong> sãrãcia din marile oraæe ale<br />

Greciei. În cãutarea unor locuri prielnice<br />

pentru comerå æi agriculturã, navigatorii greci<br />

ajung sã se stabileascã pe coasta Mãrii Negre,<br />

un<strong>de</strong> au gãsit condiåii <strong>de</strong>osebite <strong>de</strong> stabilire a<br />

relaåiilor economice cu geto-dacii autohtoni.<br />

În secolul al VI-lea î.e.n., ionienii din Milet<br />

au întemeiat oraæul Tomis care a <strong>de</strong>venit,<br />

mai târziu, Constanåa. Numele actual al<br />

oraæului Constanåa provine <strong>de</strong> la <strong>de</strong>numirea<br />

datã <strong>de</strong> împãratul Constantin cel Mare unui<br />

sat din apropierea Tomisului. Bizantinii<br />

i-au spus Constantiana, <strong>de</strong> la numele lui<br />

Constantin cel Mare, nume care s-a pãstrat<br />

peste secole. În timpul stãpânirii turceæti,<br />

oraæul, cãruia aceætia i-au spus Kustendge, a<br />

intrat într-o epocã <strong>de</strong> lâncezealã <strong>de</strong> aproape<br />

cinci secole. În epoca feudalã Constanåa era<br />

un port al unei regiuni închise æi izolate, în<br />

continuã <strong>de</strong>cã<strong>de</strong>re.<br />

În anul 1857 compania englezã Danube<br />

and Black Sea Railway Co. Limited, condusã<br />

<strong>de</strong> sir John Trevor Barklay, a obåinut <strong>de</strong> la<br />

guvernul otoman concesiunea construcåiei<br />

æi exploatãrii portului. Aceastã societate<br />

englezã a început în 1858 executarea<br />

primelor amenajãri portuare mo<strong>de</strong>rne,<br />

rezultând un port <strong>de</strong> mici dimensiuni cu<br />

instalaåiile aferente.<br />

Prin legea din 29 martie 1885, guvernul<br />

a votat pentru proiectul extin<strong>de</strong>rii portului,<br />

dar lucrãrile <strong>de</strong> construire ale noului port<br />

Constanåa au început efectiv abia la 16<br />

octombrie 1895, piatra fundamentalã<br />

fiind pusã la 16 septembrie 1896, pentru<br />

ca inaugurarea solemnã sã aibã loc la 27<br />

septembrie 1909.<br />

Deoarece traficul în Portul Constanåa<br />

a început sã capete amploare odatã cu<br />

<strong>de</strong>zvoltarea industriilor, agriculturii etc.,<br />

necesitatea înfiinåãrii unui punct <strong>de</strong> frontierã<br />

în Constanåa a apãrut tot mai evi<strong>de</strong>ntã.<br />

Din discursul ministrului <strong>de</strong> interne Vasile<br />

Lascãr, åinut în æedinåa Senatului din 25<br />

ianuarie 1903, privind reorganizarea Poliåiei,<br />

a reieæit necesitatea înfiinåãrii Poliåiei <strong>de</strong><br />

Frontierã întrucât, la acea vreme, un numãr<br />

mare <strong>de</strong> strãini intrau în åarã, astfel încât s-a<br />

organizat Poliåia <strong>de</strong> Fruntarie.<br />

Conform raportului din 1 noiembrie 1904<br />

asupra aplicãrii Legii <strong>de</strong> Organizare a Poliåiei<br />

Generale a Statului æi asupra Serviciului <strong>de</strong><br />

Poliåie æi Statisticã din Ministerul <strong>de</strong> Interne,<br />

printre cele 30 <strong>de</strong> puncte <strong>de</strong> frontierã (din<br />

73) cu personal special poliåienesc figura æi<br />

Constanåa.<br />

La Grupul <strong>de</strong> Nave Constanåa, poliåiætii<br />

<strong>de</strong> frontierã erau angrenaåi într-o acåiune <strong>de</strong><br />

cãutare pe mare, în dreptul staåiunii Eforie<br />

Sud, a trupului unui copil <strong>de</strong> nouã ani ce<br />

se înecase cu o zi înainte. Astfel cã ne-am<br />

îmbarcat în port alãturi <strong>de</strong> agenåii Marius<br />

Pampu æi Ilie Motocu, pe o ambarcaåiune<br />

tip RIB, iar apoi am fost preluaåi în rada<br />

portului pe nava Rodman, aflatã în misiune<br />

<strong>de</strong> cãutare. Marea foarte agitatã, <strong>de</strong> gradul<br />

4, fãcea ca reuæita misiunii sã fie practic<br />

imposibilã. La bordul ambarcaåiunii, care<br />

reuæea cu greu sã facã faåã valurilor, se aflau<br />

æi ziariætii locali sau corespon<strong>de</strong>nåi ai unor<br />

posturi centrale. În urma celor câteva ore <strong>de</strong><br />

cãutare trupul copilului a fost imposibil <strong>de</strong><br />

<strong>de</strong>scoperit, astfel cã ne-am întors la sediul<br />

Grupului <strong>de</strong> Nave.<br />

Aici, am continuat discuåia cu comisarulæef<br />

Niculae Ochianã, adjunctul æefului <strong>de</strong><br />

sector, <strong>de</strong>spre PPF Constanåa Port, PPF<br />

Agigea æi PPF Midia, aflate în subordine.<br />

Grupul <strong>de</strong> Nave Constanåa are<br />

competenåã <strong>de</strong> la Capul Tusla pânã la Gura<br />

25


Portiåei, iar, în larg,<br />

zona economicã<br />

exclusivã, pânã<br />

la 100 <strong>de</strong> mile<br />

marine.<br />

C o m p o n e n t a<br />

navalã se compune<br />

din 2 nave P157,<br />

5 ambarcaåiuni<br />

Rodman 1120, 4<br />

bãrci rapi<strong>de</strong> RIB,<br />

3 nave proiect<br />

0111C, una proiect<br />

M 845 (ve<strong>de</strong>tã<br />

torpiloare), o<br />

æalupã <strong>de</strong> remorcaj<br />

æi salvare æi un tanc<br />

maritim <strong>de</strong> 1000 tone. Cartierul general se<br />

aflã în Portul Constanåa, acolo un<strong>de</strong> este æi<br />

sediul, dar în funcåie <strong>de</strong> nevoi se pot <strong>de</strong>plasa<br />

æi în alte locuri.<br />

De la începutul anului au fost<br />

înregistrate 43 <strong>de</strong> cazuri <strong>de</strong> infracåiuni, cu<br />

69 <strong>de</strong> persoane implicate, în diferite domenii<br />

(braconaj piscicol, furturi, migraåie ilegalã,<br />

lipsa licenåei <strong>de</strong> transport etc.). Misiunile<br />

<strong>de</strong>sfãæurate <strong>de</strong> ¨poliåiætii apelor¨ a<strong>de</strong>sea au<br />

înregistrat cazuri cu rezonanåã. Un astfel <strong>de</strong><br />

caz a fost æi cel petrecut la începutul lunii<br />

iulie când comandantul navei P157, nr.<br />

1104, inspectorul principal Codin Avram,<br />

aflându-se în timpul misiunii a <strong>de</strong>scoperit<br />

o întreagã reåea <strong>de</strong> plase pentru pescuit<br />

puse ilegal. În aceste plase s-au gãsit diferite<br />

specii, printre care <strong>de</strong>lfini æi chiar rechini<br />

care intraserã în putrefacåie. De asemenea,<br />

în luna iunie echipajul <strong>de</strong> pe VM35, condus<br />

<strong>de</strong> subcomisarul Traian Æerban, a <strong>de</strong>scoperit<br />

un pescador care executa activitãåi ilicite <strong>de</strong><br />

pescuit.<br />

Întrebaåi <strong>de</strong>spre neajunsuri, cei doi au<br />

spus cã ar mai fi nevoie <strong>de</strong> un sistem <strong>de</strong><br />

observare, care se va concretiza prin Sistemul<br />

Scomar æi, <strong>de</strong> asemenea, se impune accesul<br />

la baza <strong>de</strong> date a APC, a agenåilor economici<br />

æi a ANR.<br />

Mijloacele navale, <strong>de</strong>æi suficiente pentru<br />

situaåia actualã, sunt uneori ineficiente,<br />

existând totuæi foarte multe mijloace <strong>de</strong><br />

agrement care le <strong>de</strong>pãæesc din punct <strong>de</strong><br />

ve<strong>de</strong>re tehnic, astfel cã pe viitor s-ar impune<br />

o nouã dotare.<br />

De asemenea, la terminalele <strong>de</strong> pasageri<br />

nu sunt calculatoare. Un laptop cu un cititor<br />

mobil necesar verificãrilor la bordul navelor<br />

ar fi <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> util, åinând seama <strong>de</strong> faptul<br />

cã sunt foarte mulåi pasageri, iar controlul<br />

trebuie sã se efectueze într-un interval scurt<br />

<strong>de</strong> timp æi într-un mod cât mai eficient.<br />

26<br />

PPF Constanåa Port<br />

Urmãtoarea oprire a fost la PPF Constanåa<br />

Port. Aici, subcomisarul Ion Burciu, æeful <strong>de</strong><br />

punct, ne-a prezentat situaåia operativã.<br />

Traficul în 24 <strong>de</strong> ore este <strong>de</strong> aproximativ<br />

2000 <strong>de</strong> persoane æi 25 <strong>de</strong> nave. Iarna,<br />

numãrul <strong>de</strong> persoane se reduce la mai puåin<br />

<strong>de</strong> jumãtate. Se lucreazã în ture <strong>de</strong> 12 cu 24<br />

ore, 12 cu 48, iar personalul este stabilit <strong>de</strong><br />

cãtre æeful <strong>de</strong> turã la sediul GN Constanåa.<br />

Dupã spusele interlocutorului nostru,<br />

metodologia <strong>de</strong> lucru este puåin învechitã<br />

æi ar trebui mo<strong>de</strong>rnizatã. Echipa <strong>de</strong> control<br />

ar trebui împãråitã în douã, una <strong>de</strong> control<br />

amãnunåit æi una <strong>de</strong> control minim, cum se<br />

efectueazã <strong>de</strong> pildã în SUA.<br />

Un caz mai <strong>de</strong>osebit, petrecut recent,<br />

a fost când la una din poråile <strong>de</strong> acces ale<br />

portului a fost<br />

<strong>de</strong>scoperit <strong>de</strong><br />

cãtre agentul æef<br />

Liviu Ciureanu<br />

æi agentul<br />

Florin Damian<br />

un transfug<br />

ce încerca sã<br />

ajungã în oraæ.<br />

Dupã ce a fost<br />

condus la sediul<br />

PPF a <strong>de</strong>clarat cã<br />

a sosit în port cu<br />

o navã a cãrei<br />

<strong>de</strong>numire nu o<br />

ætie, nedorind<br />

sã <strong>de</strong>zvãluie<br />

a<strong>de</strong>vãrul. În urma cercetãrilor s-a <strong>de</strong>scoperit<br />

cã a sosit în port cu o motonavã ce venea<br />

din portul Alexandria-Egipt. A stat ascuns<br />

între sacii <strong>de</strong> orez, într-un loc foarte greu<br />

accesibil, iar la sosirea în port a coborât <strong>de</strong><br />

pe navã încercând sã fugã în oraæ. Egipteanul<br />

a fost prezentat Parchetului, i s-a întocmit<br />

dosar penal pentru trecere frauduloasã a<br />

frontierei <strong>de</strong> stat a României, a fost sancåionat<br />

cu amendã penalã æi returnat în Egipt. Nu<br />

s-a putut dovedi<br />

c o m p l i c i t a t e a<br />

echipajului, cu<br />

toate cã urmele<br />

<strong>de</strong> la faåa locului<br />

arãtau contrariul.<br />

La nivelul<br />

punctului sunt<br />

60 <strong>de</strong> poliåiæti <strong>de</strong><br />

frontierã organizaåi<br />

în 4 ture, din care<br />

2 ofiåeri æi 4 agenåi<br />

care lucreazã 8<br />

ore. Aceætia se<br />

ocupã cu analiza <strong>de</strong> risc æi participã la<br />

controlul fizic al navelor sau containerelor.<br />

În cadrul unei ture, doar 40% dintre poliåiæti<br />

sunt lucrãtori cu experienåã, 30% sunt agenåi<br />

proveniåi din personal angajat pe bazã <strong>de</strong><br />

contract, iar restul provin din sursã externã.<br />

Problemele cu care se confruntã oamenii<br />

din acest punct sunt legate ca mai peste<br />

tot <strong>de</strong> dotare. Existã doar douã autoturisme.<br />

Åinându-se seamã <strong>de</strong> turele <strong>de</strong> serviciu æi<br />

controalele simultan efectuate, ce presupun<br />

un efort <strong>de</strong>osebit, pentru a reuæi sã se facã faåã<br />

åinând cont cã pentru a te <strong>de</strong>plasa pe jos la o<br />

danã portuarã ai nevoie jumãtate <strong>de</strong> orã, se<br />

impune suplimentarea acestora.<br />

Dotarea insuficientã este compensatã <strong>de</strong><br />

eforturile poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã. Cu toate<br />

acestea ar mai fi necesare o trusã cu UV, 16<br />

calculatoare plus tot atâtea cititoare optice<br />

pentru terminalele <strong>de</strong> pasageri, iar pentru<br />

controlul navelor un endoscop,<br />

un mãsurãtor <strong>de</strong> distanåe æi<br />

un <strong>de</strong>tector <strong>de</strong> vapori pentru<br />

<strong>de</strong>scoperirea stupefiantelor.<br />

Având în ve<strong>de</strong>re cã tocmai în<br />

timpul în care discutam cu æeful<br />

<strong>de</strong> sector se ceruse controlul la<br />

o navã, am cerut sã însoåim æi<br />

noi poliåiætii <strong>de</strong> frontierã. Astfel,<br />

împreunã cu æeful <strong>de</strong> punct æi<br />

cu echipa <strong>de</strong> control, formatã<br />

din agenåii æef adjunct Sorin<br />

Enciu, Laurenåiu Bocãnealã æi<br />

agentul Florin Damian am mers<br />

la o navã sub pavilion filipinez.<br />

Dupã ce echipa <strong>de</strong> medici æi-a<br />

dat acordul <strong>de</strong> liberã practicã,<br />

am urcat la bordul acesteia.<br />

Aici am fost trecuåi în registrul<br />

cu persoanele care au avut acces la bord iar<br />

apoi am fost invitaåi în cabina comandantului<br />

pentru efectuarea formalitãåilor. La control,<br />

în afara comandantului navei æi a poliåiætilor<br />

<strong>de</strong> frontierã, mai erau prezenåi agentul<br />

<strong>de</strong> navlosire din port, vama æi cãpitãnia.<br />

Comandantul a prezentat cu aceastã ocazie<br />

documentele necesare pentru fiecare<br />

instituåie în parte: lista <strong>de</strong> echipaj, ultimele 10<br />

porturi în care a acostat, <strong>de</strong>claraåia <strong>de</strong> marfã,<br />

<strong>de</strong>claraåie generalã, cererea <strong>de</strong> permitere a<br />

accesului la uscat, <strong>de</strong>claraåie cã nu are la<br />

bord persoane clan<strong>de</strong>stine, stupefiante,<br />

armament sau alte bunuri contrare legilor.<br />

S-au verificat carnetele <strong>de</strong> marinar. Au fost<br />

aleæi apoi aleatoriu câåiva marinari pentru a li<br />

se face recunoaæterea în cabinã. A urmat apoi<br />

cea mai grea parte, adicã verificarea fizicã<br />

a navei. Pe punte totul a <strong>de</strong>curs mai uæor,<br />

având în ve<strong>de</strong>re cã nava era aproape goalã<br />

iar obloanele <strong>de</strong> la compartimentele <strong>de</strong> marfã<br />

<strong>de</strong>schise. La sala motoarelor însã atmosfera a<br />

fost cu totul alta. Când pãtrunzi pentru prima<br />

datã în interiorul unei astfel <strong>de</strong> nave senzaåia<br />

este total diferitã <strong>de</strong> cea imaginatã. De la<br />

aerul condiåionat din cabinã un<strong>de</strong> am stat<br />

pânã atunci trebuia sã faci faåã temperaturii<br />

<strong>de</strong> peste 40 <strong>de</strong> gra<strong>de</strong><br />

din sala motoarelor. În<br />

plus observai cã scãrile<br />

pe care le ai <strong>de</strong> coborât<br />

nu se mai terminã. Te<br />

întrebai involuntar la câåi<br />

metri sub apã te afli æi ce<br />

se va întâmpla cu tine<br />

în momentul urmãtor.<br />

Verificarea navei este<br />

pentru poliåiætii <strong>de</strong><br />

frontierã o provocare.<br />

Aceasta se face prin toate<br />

colåurile ei, inclusiv prin<br />

sistemele <strong>de</strong> aerisire, conducte æi locurile cel<br />

mai greu accesibile. Praful, cãldura, mirosul<br />

<strong>de</strong> vaselinã, lubrifianåi sau alte substanåe<br />

face ca aerul sã fie insuportabil. Când am<br />

ieæit din acele încãperi cãldura <strong>de</strong> afarã, <strong>de</strong><br />

peste 30 <strong>de</strong> gra<strong>de</strong>, åi se pãrea o temperaturã<br />

extraordinarã.<br />

La coborârea <strong>de</strong> pe vas, ne-am notat din<br />

nou, fiecare, pe caiet astfel încât echipajul<br />

sã fie sigur cã nu a mai rãmas cineva pe vas.<br />

Înainte <strong>de</strong> a pleca spre noua <strong>de</strong>stinaåie am<br />

privit pentru încã o datã la nava ce pãrea mult<br />

mai fioroasã din interior. Pentru unii poate cã<br />

viaåa <strong>de</strong> marinar reprezintã o pasiune, pentru<br />

noi însã un mister: cum poåi reuæi sã fii tot<br />

timpul plecat <strong>de</strong> lângã cei dragi?<br />

Un port ultramo<strong>de</strong>rn<br />

C o n t i n u â n d u - n e<br />

itinerariul, l-am rugat<br />

pe æeful <strong>de</strong> punct sã<br />

ne însoåeascã, tocmai<br />

pentru cã înainte <strong>de</strong> a<br />

lucra la actualul loc <strong>de</strong><br />

muncã fusese æef acolo,<br />

la Agigea. Fãrã sã stea<br />

prea mult pe gânduri,<br />

subcomisarul Ion Burciu a<br />

fost <strong>de</strong> acord æi împreunã<br />

am plecat spre noua<br />

noastrã <strong>de</strong>stinaåie. În<br />

clãdirea în care Poliåia <strong>de</strong><br />

Frontierã are cinci camere<br />

am fost întâmpinaåi <strong>de</strong><br />

æeful PTF Constanåa<br />

Sud-Agigea, inspectorul<br />

principal Cãtãlin Preda,<br />

û


prieten foarte bun cu însoåitorul nostru.<br />

Acesta ne-a prezentat pentru început situaåia<br />

cu personalul punctului. Pe fiecare din cele<br />

patru ture sunt 9-10 lucrãtori. În afarã <strong>de</strong><br />

acestea mai sunt patru lucrãtori care asistã la<br />

controlul containerelor în douã ture æi numai<br />

ziua, întrucât Vama aæa lucreazã.<br />

În cea ce priveæte traficul, acesta este<br />

asemãnãtor cu cel <strong>de</strong> la PPF Constanåa,<br />

diferind doar numãrul <strong>de</strong> persoane, acest<br />

lucru datorându-se faptului cã aici nu<br />

ancoreazã nave <strong>de</strong> pasageri. În cele 2580<br />

ha pe apã æi 1100 ha <strong>de</strong> uscat, în care sunt<br />

25 <strong>de</strong> kilometri <strong>de</strong> dane portuare din zona<br />

<strong>de</strong> competenåa a PPF-ului, se aflã Portul<br />

Constanåa Sud-Agigea æi Golful Bellona, un<br />

golf particular, micuå, în care acosteazã în<br />

majoritate yahturi <strong>de</strong> lux.<br />

În ceea ce priveæte cea mai recentã<br />

<strong>de</strong>scoperire, aceasta s-a petrecut în urmã<br />

cu câteva zile la un container, atunci când,<br />

în urma analizei cargo-manifestului, s-a luat<br />

legãtura cu Vama pentru a se face controlul<br />

fizic. Containerul, care avea ca <strong>de</strong>stinaåie<br />

complexul Europa din Bucureæti, a fost<br />

dus la rampa <strong>de</strong> control fizic, iar în urma<br />

controlului s-au <strong>de</strong>scoperit nu mai puåin <strong>de</strong><br />

un milion <strong>de</strong> metri <strong>de</strong> plasã monofilament <strong>de</strong><br />

cãtre agentul æef adjunct Daniel Zaharia æi<br />

agentul Silviu Raboveanu. Aceasta a fost una<br />

dintre cele mai mari capturi <strong>de</strong> acest gen din<br />

åarã. Lucrãtori ANPA au afirmat cu aceastã<br />

ocazie cã dacã ar fi intrat pe piaåã ar fi durat<br />

ani <strong>de</strong> zile pânã sã se reuæeascã recuperarea<br />

întregii cantitãåi.<br />

Înainte <strong>de</strong> plecare am asistat la<br />

<strong>de</strong>scãrcarea unor containere <strong>de</strong> pe o navã.<br />

Aici securitatea este la standar<strong>de</strong> occi<strong>de</strong>ntale,<br />

în afarã <strong>de</strong> firma <strong>de</strong> pazã existând<br />

supraveghere vi<strong>de</strong>o, prin care se înregistreazã<br />

întreaga activitate din port. Mai mult <strong>de</strong>cât<br />

atât, am fost dotaåi cu veste reflectorizante<br />

æi cãæti <strong>de</strong> protecåie, iar viteza <strong>de</strong> <strong>de</strong>plasare<br />

a maæinii nu trebuia sã <strong>de</strong>pãæeascã 30 <strong>de</strong><br />

km pe orã æi <strong>de</strong>plasarea sã se efectueze cu<br />

avariile în funcåiune. O altã maæinã a firmei<br />

<strong>de</strong> pazã ne-a însoåit permanent. Am profitat<br />

<strong>de</strong> prezenåa echipei <strong>de</strong> control, formatã din<br />

agentul principal Daniel Vasile æi agenåii<br />

Ovidiu Roman æi Cristian Dinicã, pentru<br />

a face câteva fotografii unui port atât <strong>de</strong><br />

<strong>de</strong>zvoltat încât doar din fotografii nu crezi<br />

cã eæti în România.<br />

Înainte <strong>de</strong> a ne întoarce în Constanåa ni<br />

s-a oferit ocazia <strong>de</strong> a vizita æi zona <strong>de</strong> control<br />

fizic al containerelor, un<strong>de</strong> agentul-æef<br />

adjunct Daniel Zaharia æi agentul Raboveanu<br />

Silviu, împreunã cu un lucrãtorul vamal<br />

û<br />

asigurau controlul. Aceætia fãcuserã douã<br />

confiscãri ce constau în termostate electrice æi<br />

câteva obiecte <strong>de</strong> uz personal ce nu fuseserã<br />

<strong>de</strong>clarate.<br />

Litoralul privit din elicopter<br />

Ziua urmãtoare a fost planificatã pentru o<br />

misiune cu elicopterul în zona <strong>de</strong> competenåã<br />

a IJPF Constanåa. Am plecat <strong>de</strong> la sediul<br />

inspectoratului cu un elicopter EC 135 P2.<br />

Echipajul, format din comandorul Marian<br />

Brujban, cãpitanul comandor Ion Creåu æi<br />

comandorul inginer Constantin Prunã nea<br />

oferit posibilitatea <strong>de</strong> a observa litoralul<br />

românesc din aer. Echipajul executa misiuni<br />

<strong>de</strong> cooperare toatã sãptãmâna; luni, maråi,<br />

miercuri æi joi cu Poliåia <strong>de</strong> Frontierã, iar<br />

vinerea æi duminica dupã-amiaza cu Poliåia<br />

Rutierã.<br />

Mai întâi am plecat <strong>de</strong> pe terenul <strong>de</strong><br />

oinã al inspectoratului cãtre Aeroportul<br />

Mihail Kogãlniceanu pentru alimentarea cu<br />

cherosen. Cu aceastã ocazie am vizitat æi<br />

punctul <strong>de</strong> trecere din aeroport.<br />

În anul 1960, pentru sezonul estival s-a<br />

folosit aeroportul Palas-Constanåa, fãrã pistã<br />

betonatã, un<strong>de</strong> aterizau avioane <strong>de</strong> micã<br />

capacitate, circa 50 <strong>de</strong> locuri, al cãror control<br />

era asigurat <strong>de</strong> PCTF Constanåa port.<br />

În 1961 Regimentul <strong>de</strong> Aviaåie Mihail<br />

Kogãlniceanu a dat în folosinåã o poråiune<br />

din zona <strong>de</strong> responsabilitate spre sud pentru<br />

parcarea avioanelor din cursã internaåionalã<br />

cu folosirea pistei betonate pentru aterizarea<br />

æi <strong>de</strong>colarea avioanelor civile. Pe aeroport îæi<br />

<strong>de</strong>sfãæura activitatea æi o grupã formatã din<br />

10 militari grãniceri. În 1970 s-a introdus<br />

sistemul cu filtrele <strong>de</strong> control, <strong>de</strong>oarece<br />

pânã atunci controlul se executa la scara<br />

aeronavei.<br />

În ziua <strong>de</strong> azi, aici serviciul se <strong>de</strong>sfãæoarã<br />

în ture normale <strong>de</strong> 12 cu 24 h, 12 cu 48 h iar<br />

cei 18 agenåi æi 4 ofiåeri sunt planificaåi în ture<br />

<strong>de</strong> serviciu. Traficul este <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> redus, anul<br />

acesta au fost înregistraåi aproape 30.000 <strong>de</strong><br />

cãlãtori æi doar 600 <strong>de</strong> avioane.<br />

Am pornit <strong>de</strong> la aeroport spre limita<br />

stângã a inspectoratului, respectiv Gura<br />

Portiåei. Aici, staåiunea, dacã o putem numi<br />

aæa, pare o oazã micã, la care nu poåi ajunge<br />

cu maæina. Trebuie sã apelezi la o æalupã,<br />

<strong>de</strong>oarece nu existã drum <strong>de</strong> acces. Turiætii<br />

care vin în aceste locuri preferã izolarea,<br />

liniætea æi <strong>de</strong>taæarea <strong>de</strong> cotidian. Preåurile<br />

sunt monopolizate, iar cele la cazare sunt<br />

cuprinse între 60 lei o camerã simplã, 330<br />

garsoniera æi 370 <strong>de</strong> lei apartamentul.<br />

Dupã aceastã scurtã oprire, am <strong>de</strong>colat cu<br />

<strong>de</strong>stinaåia Vama Veche. Pe timpul zborului<br />

cãpitanul comandor Ion Creåu a monitorizat<br />

în permanenåã zona, folosind sistemul <strong>de</strong><br />

supraveghere vi<strong>de</strong>o din dotarea elicopterului.<br />

Pe monitor se poate ve<strong>de</strong>a orice <strong>de</strong>taliu te<br />

intereseazã. Dupã câteva ore <strong>de</strong> zbor am fost<br />

<strong>de</strong>barcaåi la sediul inspectoratului æi ne-am<br />

luat la reve<strong>de</strong>re <strong>de</strong> la membrii echipajului<br />

cu speranåa unei reve<strong>de</strong>ri viitoare cât mai<br />

curând posibilã.<br />

Încheindu-ne misiunea am plecat cu<br />

sentimentul mulåumirii <strong>de</strong>pline cã am avut<br />

æansa sã cunoaætem poliåiæti <strong>de</strong> frontierã<br />

capabili sã facã faåã oricãrei situaåii pe mare,<br />

pe uscat ori în puncte <strong>de</strong> trecere a frontierei<br />

æi, <strong>de</strong> ce nu, în aer.<br />

În finalul acestui reportaj dorim sã<br />

mulåumim tuturor colegilor care ne-au pus<br />

la dispoziåie, cu amabilitate, datele <strong>de</strong> care<br />

aveam nevoie, sprijinindu-ne în documentar.<br />

De asemenea, urãm succes tuturor colegilor<br />

în activitate æi le transmitem La Mulåi Ani<br />

tuturor poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã marinari cu<br />

ocazia Zilei Marinei - 15 august.<br />

Gabriel CRÃCIUN<br />

Ætefan ANDREESCU<br />

27


SISTEMUL INTEGRAT PENTRU SECURITATEA FRONTIEREI<br />

– continuare din numãrul trecut<br />

2. Subsistemele <strong>de</strong> comunicaåii æi<br />

tehnologia informaåiei<br />

Subsistemele <strong>de</strong> comunicaåii æi<br />

tehnologia informaåiei se <strong>de</strong>taæeazã<br />

ca importanåã în cadrul sistemului<br />

integrat pentru securizarea frontierei,<br />

atât datoritã funcåiilor specifice pe<br />

care le în<strong>de</strong>plinesc, cât æi pentru<br />

faptul cã se constituie într-un veritabil<br />

liant ce asigurã coerenåa proceselor æi<br />

coeziunea celorlalte subsisteme, dar æi<br />

în cadrul mai larg articulat al sistemului<br />

integrat pentru securitatea frontierei.<br />

Subsistemele acestea, în esenåã,<br />

asigurã suportul æi traseele <strong>de</strong> migrare<br />

a fluxurilor informaåionale, stocarea,<br />

prelucrarea æi transmiterea datelor<br />

æi informaåiilor necesare planificãrii,<br />

organizãrii æi <strong>de</strong>sfãæurãrii acåiunilor <strong>de</strong><br />

supraveghere æi control. În zilele noastre<br />

este <strong>de</strong> neconceput o activitate, cât <strong>de</strong><br />

aparent neînsemnatã ar fi, fãrã sã se<br />

facã apel la mijloacele <strong>de</strong> comunicaåii æi<br />

informaticã.<br />

În actul managerial, subsistemele <strong>de</strong><br />

comunicaåii æi tehnologia informaåiei<br />

în<strong>de</strong>plinesc o serie <strong>de</strong> cerinåe: • sã<br />

dispunã <strong>de</strong> capacitate a<strong>de</strong>cvatã volumului<br />

<strong>de</strong> date æi informaåii vehiculate • sã re<strong>de</strong>a<br />

fi<strong>de</strong>l situaåii <strong>de</strong> fapt • sã asigure transmisiile<br />

<strong>de</strong> date în timp cât mai scurt, <strong>de</strong> preferat<br />

în timp real • sã integreze subsistemele<br />

(mijloacele, echipamentele) existente, cu<br />

parametri <strong>de</strong> funcåionare a<strong>de</strong>cvaåi • sã<br />

asigure securitatea transmisiilor <strong>de</strong> date æi<br />

informaåii • sã fie adaptabil la noile cerinåe,<br />

<strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare ulterioarã a volumului<br />

fluxurilor informaåionale.<br />

A. Componenta <strong>de</strong> comunicaåii<br />

Componenta <strong>de</strong> comunicaåii are în<br />

ve<strong>de</strong>re facilitarea transmisiilor <strong>de</strong> date æi<br />

voce, fir æi radio, fixe æi mobile æi trebuie sã<br />

asigure colectarea, vehicularea sigurã, fãrã<br />

distorsiuni æi în <strong>de</strong>plinã siguranåã a mesajelor,<br />

în condiåii <strong>de</strong> maximã eficienåã.<br />

Comunicaåiile reprezintã suportul<br />

tehnic necesar vehiculãrii fluxurilor<br />

informaåionale în concordanåã cu nivelul<br />

<strong>de</strong> angajare în misiuni / acåiuni æi cu nevoile<br />

<strong>de</strong> reacåie la fenomenul infracåional.<br />

Subsistemul <strong>de</strong> comunicaåii voce-date<br />

pentru frontierã va fi capabil sã asigure<br />

colectarea æi vehicularea informaåiilor, în<br />

scopul pregãtirii æi transmiterii <strong>de</strong>ciziilor<br />

privind <strong>de</strong>sfãæurarea æi controlul<br />

în<strong>de</strong>plinirii misiunilor (acåiunilor), în<br />

ve<strong>de</strong>rea realizãrii sarcinilor æi atribuåiilor<br />

specifice în condiåii <strong>de</strong> maximã eficienåã.<br />

Alegerea tehnologiei <strong>de</strong> comunicaåii<br />

digitale mobile în standard TETRA -<br />

atribut al factorilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie superioarã<br />

(CSAT, guvern, instituåiile cu atribuåii<br />

în domeniu etc.), este consi<strong>de</strong>rat cel<br />

mai avantajos pentru sistemul <strong>de</strong><br />

securitate naåionalã. În adoptarea celei<br />

mai avantajoase variante s-au avut în<br />

ve<strong>de</strong>re orientãrile în plan european<br />

æi mondial, sistemele adoptate <strong>de</strong><br />

åãrile vecine, obligaåiile æi rolul jucat<br />

<strong>de</strong> România în cadrul alianåei NATO<br />

æi în cadrul organismelor europene,<br />

perspectivele costurilor ulterioare <strong>de</strong><br />

mentenanåã etc.<br />

Componenta informaticã, reprezentatã<br />

<strong>de</strong> sistemul informatic on-line, urmãreæte<br />

asigurarea gestionãrii volumului <strong>de</strong> date<br />

æi informaåii în condiåii <strong>de</strong> siguranåã<br />

(securitatea transmisiilor) æi <strong>de</strong> redare<br />

fi<strong>de</strong>lã (fãrã distorsionãri) a transmisiilor<br />

respective, pe cât posibil în timp real.<br />

Despre aceastã componentã vom vorbi<br />

în numãrul urmãtor.<br />

- va urma -<br />

Prof. univ. dr. Dumitru POPESCU<br />

Daniel BIC<br />

Realizarea subsistemului <strong>de</strong><br />

comunicaåii voce-date va facilita: •<br />

mo<strong>de</strong>rnizarea reåelelor actuale <strong>de</strong><br />

comunicaåii ale Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />

Române • interconectarea Poliåiei <strong>de</strong><br />

Frontierã Române la sistemul integrat<br />

<strong>de</strong> radiocomunicaåii digitate mobile<br />

• interfaåarea sediului Inspectoratului<br />

General al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã la<br />

reåeaua metropolitanã <strong>de</strong> comunicaåii<br />

voce-date a Ministerului Administraåiei<br />

æi Internelor • legãtura structurilor<br />

Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române la ,,Sistemul<br />

naåional unic pentru apeluri <strong>de</strong> urgenåã”<br />

– 112 realizat cu experåi ai Serviciului <strong>de</strong><br />

Telecomunicaåii Speciale • conectarea<br />

la reåeaua metropolitanã <strong>de</strong> comunicaåii<br />

voce-date a MAI: interconectarea IGPF<br />

cu structurile centrale ale Ministerului<br />

Administraåiei æi Internelor existente în<br />

Municipiul Bucureæti; interconectarea<br />

în plan teritorial a structurilor Poliåiei <strong>de</strong><br />

Frontierã cu ale celorlalte componente<br />

(teritoriale) ale MAI æi alte structuri<br />

28<br />

locale cu atribuåii la frontierã •<br />

interfaåarea subsistemului informatic al<br />

Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române cu sistemul<br />

<strong>de</strong> înregistrare a amprentelor (AFIS) al<br />

Poliåiei Naåionale precum æi cu alte<br />

sisteme • realizarea Sistemului integrat<br />

<strong>de</strong> observare, supraveghere æi control<br />

al traficului <strong>de</strong> nave la Marea Neagrã<br />

- SCOMAR, implementarea Sistemului<br />

<strong>de</strong> supraveghere a traficului în <strong>de</strong>ltã æi<br />

pe Dunãre (VTMIS) æi interconectarea<br />

cu sistemul informatic on-line al Poliåiei<br />

<strong>de</strong> Frontierã • interfaåarea æi integrarea<br />

subsistemului <strong>de</strong> supraveghere a<br />

frontierei (a elementelor fixe, portabile<br />

æi mobile - terestre, navale æi aeriene) æi<br />

a celui <strong>de</strong> control la frontierã în sistemul<br />

informatic on-line al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />

• stabilirea <strong>de</strong> conexiuni cu alte reåele<br />

<strong>de</strong> telecomunicaåii, <strong>de</strong> interes, existente<br />

la nivel naåional • utilizarea <strong>de</strong> cãtre<br />

alte structuri, din sistemul naåional al<br />

ordinii æi siguranåei publice, a reåelelor<br />

<strong>de</strong> comunicaåii ale Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã •<br />

perfecåionarea subsistemelor informatice<br />

complementare (pentru managementul<br />

activitãåii logistice, <strong>de</strong> management<br />

al resurselor umane, managementul<br />

activitãåii financiar-contabile, juridice<br />

etc.) æi interfaåarea acestora cu subsistemul<br />

informatic on-line • în perspectivã,<br />

accesul æi o bunã comunicare cu<br />

Sistemul Informatic Schengen (S.I.S.), în<br />

versiunea actualizatã, în conformitate cu<br />

principiile <strong>de</strong> folosire a acestuia, precum<br />

æi cu sistemele informatice ale instituåiilor<br />

cu atribuåii la frontierã, naåionale æi ale<br />

åãrilor vecine, pentru în<strong>de</strong>plinirea<br />

acåiunilor, misiunilor æi mãsurilor<br />

specifice • perfecåionarea concepåiei <strong>de</strong><br />

utilizare a echipamentelor <strong>de</strong> comunicaåii<br />

æi informaticã în misiunile æi acåiunile<br />

<strong>de</strong> supraveghere æi control a trecerii<br />

frontierei æi <strong>de</strong>sfãæurarea <strong>de</strong> cursuri <strong>de</strong><br />

pregãtire a poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã pentru<br />

utilizarea raåionalã a noilor echipamente<br />

achiziåionate • implementarea unui<br />

sistem <strong>de</strong> mentenanåã mo<strong>de</strong>rn æi eficient<br />

din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re operaåional æi al<br />

costurilor.<br />

û


Cupa PFR la pescuit <strong>2006</strong><br />

În cadrul manifestãrilor <strong>de</strong>dicate Zilei<br />

Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române <strong>de</strong> anul<br />

acesta, redacåia revistei FRONTIERA a<br />

dorit sã ofere câteva momente <strong>de</strong> relaxare<br />

æi socializare pentru colegi.<br />

Aæa ne-a venit i<strong>de</strong>ea organizãrii unui<br />

concurs <strong>de</strong> pescuit. Cum însã existã æi<br />

colegi care apreciazã simpla ieæire la<br />

„iarbã ver<strong>de</strong>”, am hotãrât sã cãutãm un<br />

loc care sã îmbine hobby-ul pescuitului<br />

cu posibilitatea organizãrii unei mese<br />

câmpeneæti, în aer liber. Iar pentru a<br />

menåine ætacheta organizãrii sus, în cazul<br />

în care unii æefi ne-ar fi verificat pe locul<br />

<strong>de</strong> serviciu, am hotãrât ca locaåia sã aibã<br />

un standard minim: cinci stele pescãreæti.<br />

Sprijin am avut atât <strong>de</strong> la Corpul Naåional<br />

al Poliåiætilor din IGPF cât æi <strong>de</strong> la IPA-<br />

IGPF, cãrora le mulåumim în numele<br />

participanåilor. Iar conducerea IGPF a<br />

susåinut i<strong>de</strong>ea participãrii la concurs æi<br />

a poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã din teritoriu,<br />

indiferent <strong>de</strong> la câte sute <strong>de</strong> kilometri ar<br />

fi venit.<br />

Dacã am reuæit sau nu sã le oferim<br />

colegilor o zi frumoasã (douã în cazul<br />

celor care au venit pe baltã <strong>de</strong> vineri)<br />

doar participanåii la „Cupa<br />

Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã la<br />

pescuit <strong>2006</strong>” pot aprecia.<br />

Oricum, pentru<br />

cei care dupã<br />

æase ore <strong>de</strong><br />

nãdit æi <strong>de</strong><br />

cãutare a momelii<br />

potrivite, pentru a prin<strong>de</strong><br />

„monstrul”, pe o cãldurã<br />

care fãcea posibil prãjitul<br />

unui ou pe maæinã, peætele<br />

a sosit în sfâræit, dar sub<br />

diferite forme – boræ, prãjit,<br />

saramurã.<br />

Poveætile pescãreæti pot fi<br />

aflate <strong>de</strong> la câætigãtori:<br />

Locul I: Adrian Maruæca<br />

æi Andrei Maruæca - BRTM<br />

Bãneasa Bucureæti;<br />

Locul al<br />

II-lea: Romeo<br />

Ar<strong>de</strong>lean æi<br />

Lucian Mare<br />

- IJPF Satu<br />

Mare;<br />

Eveniment<br />

Locul al III-lea: Radu Constantin æi<br />

Marian Dina - IGPF<br />

Cea mai mare capturã din concurs:<br />

Adrian Maruæca - BRTM Bãneasa<br />

Bucureæti;<br />

Cel mai mic peæte prins la undiåã<br />

în concurs: Ar<strong>de</strong>lean Romeo - IJPF Satu<br />

Mare;<br />

Celor mulåumiåi<br />

<strong>de</strong> organizare, în<br />

special colegilor <strong>de</strong><br />

la Satu Mare, Sighet,<br />

Constanåa, Ostrov,<br />

Cãlãraæi æi Giurgiu,<br />

care au participat<br />

la concurs, le<br />

transmitem <strong>de</strong> pe<br />

acum invitaåia<br />

pentru 2007.<br />

C â r c o t a æ i l o r<br />

le spunem doar<br />

atât: organizaåi<br />

voi! Iar noi vom<br />

consemna!<br />

REDACÅIA<br />

û<br />

29


Luna August<br />

PILULE ISTORICE<br />

• 2 august 1945 – Birmania a fost<br />

complet eliberatã <strong>de</strong> sub ocupaåia<br />

japonezã;<br />

• 2 august 1990 – invadarea Kuweitului<br />

<strong>de</strong> cãtre armata irakianã;<br />

• 6 august 1945 – la Hiroshima<br />

(oraæ situat în partea <strong>de</strong> sud a Insulei<br />

Honshu) aviaåia SUA a lansat primul<br />

bombardament atomic care a distrus<br />

aproape complet aæezarea, consi<strong>de</strong>ratã<br />

principalul loc al producåiei <strong>de</strong> armament<br />

nipon. În bombardament au fost uciæi circa<br />

80.000 <strong>de</strong> oameni, alåi aproximativ 60.000<br />

pierind mai târziu, în circa un an; efectele<br />

radiaåiilor au durat mai multe <strong>de</strong>cenii.<br />

• 8 august 1945 – URSS a <strong>de</strong>clarat<br />

rãzboi Japoniei;<br />

• 9/19 august 1601 – lângã Câmpia<br />

Turzii a fost asasinat domnitorul Mihai<br />

Viteazul <strong>de</strong> un grup <strong>de</strong> mercenari valoni<br />

conduæi <strong>de</strong> Jacques Borrie, aflat în trupele<br />

comandate <strong>de</strong> generalul Giorgio Basta,<br />

albanez <strong>de</strong> origine;<br />

• 9 august 1945 – la Nagasaki (port<br />

japonez în Insula Kiushu), aviaåia SUA a<br />

executat al doilea bombardament atomic<br />

asupra Japoniei, distrugând oraæul care era<br />

format, aproape în întregime, din clãdiri<br />

<strong>de</strong> lemn. Bombardamentul a provocat<br />

aproximativ 74.000 <strong>de</strong> victime, mai puåine<br />

ca la Hiroshima, distrugerile fiind ceva mai<br />

reduse datoritã reliefului <strong>de</strong>luros;<br />

• 15 august 1945 – mikado-ul (împãrat)<br />

Hirohito a rostit un discurs radiodifuzat<br />

în care a <strong>de</strong>clarat cã spune ce nu ar fi<br />

vrut sã se audã niciodatã: Japonia avea<br />

sã capituleze; era umarea genocidului<br />

provocat <strong>de</strong> bombardamentele atomice<br />

<strong>de</strong> la Hiroshima æi Nagasaki. Vorbele<br />

împãratului au provocat revolta ofiåerilor<br />

tineri, dornici sã lupte pânã la<br />

sacrificiul suprem, cu greutate,<br />

în final, mikado-ul æi-a impus<br />

punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re;<br />

• 15/25 august 1595<br />

– la Cãlugãreni, oastea Åãrii<br />

Româneæti comandatã <strong>de</strong><br />

domnitorul Mihai Viteazul<br />

a biruit armata otomanã,<br />

comandatã <strong>de</strong> marele vizir<br />

Sinan Paæa; a fost o victorie<br />

strãlucitã care a <strong>de</strong>schis<br />

drumul cãtre in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nåa<br />

æi unirea Åãrilor Române,<br />

act care a afirmat æi a impus<br />

recunoaæterea existenåei<br />

latinitãåii orientale, pânã<br />

atunci numai discutatã <strong>de</strong><br />

umaniæti;<br />

• 23 august 1939 – la Moscova s-a<br />

semnat pactul Ribbentrop-Molotov care<br />

a permis URSS sã-æi modifice graniåele<br />

vestice spre Finlanda, Polonia æi România,<br />

iar Germaniei sã <strong>de</strong>clanæeze Al Doilea<br />

Rãzboi Mondial în Europa;<br />

• 23 august 1944 – la Bucureæti, un<br />

mic grup <strong>de</strong> oameni <strong>de</strong>votaåi regelui Mihai<br />

I l-au arestat pe conducãtorul statului,<br />

mareæalul Ion Antonescu æi pe apropiaåii<br />

lui – miniætrii Mihai Antonescu, Constantin<br />

Pantazi etc.; imediat, fãrã sã încheie un<br />

armistiåiu cu Naåiunile Unite, România<br />

a <strong>de</strong>clarat cã rupe alianåa cu Germania<br />

æi alãturi <strong>de</strong> armatele URSS începe lupta<br />

contra foætilor ei camarazi <strong>de</strong> rãzboi; a<br />

fost o greæealã, cãci, în condiåiile plecãrii<br />

regelui Mihai din Bucureæti, a lipsei<br />

comandantului armatei æi conducãtorului<br />

statului, România a<br />

fost <strong>de</strong>claratã åarã<br />

ocupatã în timp <strong>de</strong><br />

rãzboi æi, ca atare, a<br />

fost supusã regimului<br />

prevãzut <strong>de</strong> dreptul<br />

internaåional, situaåie<br />

care a permis trupelor<br />

ocupante sã ia tot ce<br />

au dorit;<br />

• 23 august<br />

1944 – Paris,<br />

capitala Franåei a<br />

fost eliberatã <strong>de</strong> sub<br />

ocupaåia trupelor<br />

germane; acåiunea<br />

a fost urmarea unei<br />

lupte coroborate a<br />

trupelor rezistenåei franceze æi a celor<br />

ale Naåiunilor Unite (S.U.A., Anglia,<br />

Franåa, Canada, Australia etc.).<br />

BOMBARDAMENTELE ATOMICE<br />

Materiale realizate <strong>de</strong><br />

prof. univ. dr. Radu Ætefan Vergatti<br />

S-ar putea ca în istoria întregii omeniri<br />

cele mai importante evenimente petrecute<br />

în luna august sã fie bombardamentele<br />

atomice. Politicianul David Dietz<br />

din SUA a remarcat îndreptãåit, la<br />

doi ani dupã ce aviaåia americanã<br />

lansase cele douã bombe asupra<br />

oraæelor Hiroshima æi Nagasaki,<br />

cã, <strong>de</strong> atunci, soarta æi meto<strong>de</strong>le<br />

rãzboiului s-au schimbat. Întra<strong>de</strong>vãr,<br />

atunci se experimentase ceea<br />

ce se ætia din anul 1930. Fisiunea<br />

nuclearã putea duce la explozii<br />

æi <strong>de</strong>zagregãri cu puteri æi efecte<br />

nebãnuite. Savantul Albert Einstein<br />

l-a convins greu pe preæedintele<br />

F. D. Roosevelt sã accepte ordonarea<br />

folosirii armei atomice. În zilele când se<br />

purtau discuåiile în acel sens, la Casa Albã<br />

se ætia precis cã æi savanåii din Germania<br />

nazistã încercau sã obåinã arma atomicã.<br />

Bolnav, mai ales suferind, dornic sã punã<br />

cap rãzboiului, preæedintele Roosevelt nu<br />

a åinut seama <strong>de</strong> consecinåele negative ale<br />

folosirii armei atomice. De altfel, nu ar<br />

mai fi putut s-o facã, <strong>de</strong>oarece a murit în<br />

ziua <strong>de</strong> 12 aprilie 1945. Abia la 16 iunie<br />

30<br />

1945, la Los Alamos a fost experimentatã<br />

prima bombã atomicã. Rezultatele au<br />

fost pe mãsura aæteptãrilor. La 6 august<br />

1945 a fost lansatã prima bombã asupra<br />

oraæului Hiroshima, centru <strong>de</strong> producåie<br />

al armamentului japonez. Nimeni nu s-a<br />

aæteptat la un asemenea efect.<br />

Explozia a fost echivalentã cu<br />

<strong>de</strong>tonarea a 20.000 <strong>de</strong> tone<br />

<strong>de</strong> trinitrotoluen. Imediat au<br />

pierit 80.000 <strong>de</strong> oameni, alåi 60.000 au fost<br />

supuæi radiaåiilor æi s-au stins în cel mult<br />

un an, iar întreaga zonã a fost pârjolitã <strong>de</strong><br />

ciuperca atomicã.<br />

La trei zile mai târziu, la 9 august<br />

1945, a fost lovit <strong>de</strong> bomba atomicã<br />

oraæul Nagasaki. Datoritã reliefului <strong>de</strong>luros,<br />

efectele radiaåiilor au fost ceva mai reduse,<br />

dar tot au pierit 74.000 <strong>de</strong> oameni.<br />

Consecinåele morale ale bombardamentelor<br />

atomice au fost cumplite pentru<br />

japonezi. La 14 august 1945 mikado-ul<br />

(împãratul) Hirohito a <strong>de</strong>clarat printrun<br />

discurs propriu, prima datã când îæi<br />

asuma singur responsabilitatea, cã rosteæte<br />

cuvinte care nu ar fi trebuit spuse niciodatã:<br />

Japonia era obligatã sã capituleze.<br />

Imediat tineri ofiåeri, fanatici æi fanatizaåi,<br />

dornici sã continue lupta pânã la ultima<br />

suflare, au intrat în reæedinåa mikado-ului<br />

æi l-au ucis pe mareæalul palatului, dar nu<br />

au avut curajul sã ridice mâna împotriva<br />

persoanei sacre a împãratului Hirohito. Nu<br />

au gãsit înregistrarea cuvântãrii mikadoului,<br />

astfel cã aceasta a fost difuzatã în<br />

ziua <strong>de</strong> 15 august 1945. Datoritã limbajului<br />

elevat, elegant, ermetic folosit <strong>de</strong> mikado,<br />

puåini japonezi au înåeles mesajul.<br />

Aceste douã bombe atomice, singurele<br />

pe care le aveau atunci conducãtorii <strong>de</strong> la<br />

Casa Albã, au pus cap rãzboiului æi au creat<br />

o asemenea stare <strong>de</strong> teamã încât nu s-a mai<br />

ajuns la o nouã conflagraåie mondialã.<br />

û


#<br />

I) Precizãri generale<br />

A) Concursul este aprobat<br />

æi se <strong>de</strong>sfãæoarã în conformitate<br />

cu Ordinul inspectorului<br />

general al PFR nr. 5840 din<br />

06.08.2001 privind înfiinåarea<br />

Consiliului Editorial al revistei<br />

„<strong>Frontiera</strong>”.<br />

B) Scopul concursului este<br />

<strong>de</strong> a atrage interesul cititorilor<br />

prin oferirea posibilitãåilor <strong>de</strong><br />

auto-evaluare a cunoætinåelor<br />

<strong>de</strong> culturã profesionalã ale<br />

personalului PFR precum æi <strong>de</strong><br />

câætigare a unor premii.<br />

II) Condiåii <strong>de</strong> participare<br />

A) Rãspunsurile vor<br />

fi expediate în plic închis<br />

redacåiei „<strong>Frontiera</strong>”, pe adresa<br />

Inspectoratului General al Poliåiei<br />

<strong>de</strong> Frontierã, str. Rãzoare nr. 2,<br />

sector 6, Bucureæti, prin poæta<br />

specialã sau civilã.<br />

B) Pe plic se va menåiona<br />

obligatoriu „Pentru concursul<br />

„<strong>Frontiera</strong>” din nr. 7/<strong>2006</strong>”.<br />

C) Numele întreg al<br />

expeditorului va fi menåionat<br />

pe verso, la rubrica expeditor,<br />

æi va fi consemnat obligatoriu în<br />

interior, pe talonul <strong>de</strong> concurs<br />

<strong>de</strong>cupat din revistã.<br />

D) Vor fi luate în consi<strong>de</strong>rare<br />

plicurile expediate pânã la data<br />

<strong>de</strong> 22 septembrie <strong>2006</strong>, conform<br />

ætampilei aplicate <strong>de</strong> poætã, în<br />

cazul celei „civile”, inclusiv în<br />

cazul celei „speciale”.<br />

E) Nu se admit rãspunsuri<br />

colective, pe un singur talon,<br />

o persoanã poate<br />

participa la concurs cu<br />

maxim 5 taloane.<br />

F) Nerespectarea integralã<br />

a condiåiilor <strong>de</strong> la pct. II lit. D<br />

atrage <strong>de</strong>scalificarea, iar cea <strong>de</strong><br />

la lit. E la limitarea taloanelor.<br />

Ætii æi câætigi!<br />

Concurs <strong>Frontiera</strong> nr. 7/<strong>2006</strong><br />

REGULAMENT<br />

û<br />

III) Incompatibilitãåi:<br />

A) Nu pot participa în comisia<br />

<strong>de</strong> evaluare a rãspunsurilor<br />

persoanele care au expediat<br />

taloane <strong>de</strong> participare la acest<br />

concurs, persoanele implicate<br />

în organizarea æi <strong>de</strong>sfãæurarea<br />

concursului æi ru<strong>de</strong>le <strong>de</strong> gradul<br />

I-III (inclusiv afinii acestora) nu<br />

pot participa la concurs.<br />

B) Personalul Serviciului<br />

Cabinet æi Relaåii Publice din<br />

cadrul I.G.P.F. nu poate participa<br />

la concurs.<br />

IV) Evaluarea rãspunsurilor<br />

A) Aprecierea rãspunsurilor<br />

se efectueazã <strong>de</strong> cãtre o comisie<br />

<strong>de</strong>semnatã la nivelul IGPF, care<br />

acordã un punctaj pentru fiecare<br />

rãspuns complet, conform grilei<br />

<strong>de</strong> rãspunsuri.<br />

B) Dintre participanåii care<br />

acumuleazã cel mai mare<br />

punctaj, vor fi <strong>de</strong>semnaåi, în ordine<br />

<strong>de</strong>screscãtoare, ocupanåii locurilor<br />

I, II, III, iar o persoanã nu poate<br />

câætiga <strong>de</strong>cât un singur premiu.<br />

C) În cazul în care doi sau<br />

mai mulåi participanåi realizeazã<br />

un punctaj egal, <strong>de</strong>semnarea<br />

câætigãtorului locului respectiv<br />

se va face prin tragere la soråi.<br />

Locurile inferioare, în acest caz,<br />

vor fi atribuite tot prin tragere la<br />

soråi a rãspunsurilor cu acelaæi<br />

punctaj rãmase în concurs.<br />

V) Acordarea premiilor:<br />

A) Câætigãtorii vor fi<br />

premiaåi dupã cum<br />

urmeazã:<br />

Locul I - 1.200 RON,<br />

Locul II - 800 RON,<br />

Locul III - 600 RON,<br />

Trei menåiuni<br />

– 300 RON.<br />

Fond total <strong>de</strong> premiere<br />

= 3.500 RON.<br />

B) Numele câætigãtorilor æi<br />

grilele cu rãspunsurile corecte<br />

vor fi publicate în revista<br />

„<strong>Frontiera</strong>”.<br />

Talon <strong>de</strong> concurs<br />

F R O N T I E R A - nr. 7/<strong>2006</strong><br />

Nume æi prenume: .........................................................<br />

Adresa: ..........................................................................<br />

Gradul: ................................................ Vârsta: .............<br />

Loc <strong>de</strong> muncã: ...............................................................<br />

Tel. acasã: ............................. serv.: ..............................<br />

Mobil: ...........................................................................<br />

R ã s p u n s u r i<br />

1 . 2 . 3 . 4 .<br />

5 . 6 . 7 . 8 .<br />

Î N T R E B Ã R I<br />

1. Plângerea este încunoætinåarea<br />

fãcutã <strong>de</strong> o persoanã<br />

fizicã sau <strong>de</strong> o persoanã juridicã,<br />

referitoare la:<br />

a) o persoanã <strong>de</strong>spre care<br />

existã presupunerea cã a sãvâræit<br />

o infracåiune;<br />

b) sãvâræirea unei infracåiuni;<br />

c) o vãtãmare ce i s-a cauzat<br />

prin infracåiune.<br />

2. Competenåa <strong>de</strong> ju<strong>de</strong>catã în<br />

prima instanåã infracåiunilor <strong>de</strong><br />

terorism aparåine:<br />

a) curåii <strong>de</strong> apel,<br />

b) Înaltei Curåi <strong>de</strong> Casaåie æi<br />

Justiåie;<br />

c) Tribunalului Bucureæti.<br />

3. Organele Poliåiei <strong>de</strong><br />

Frontierã permit ieæirea din<br />

România a minorilor însoåiåi,<br />

chiar dacã existã acordul doar al<br />

unuia dintre pãrinåi:<br />

a) în cazul în care însoåitorul<br />

argumenteazã necesitatea cãlãtoriei<br />

în strãinãtate prin faptul cã<br />

minorul urmeazã sã beneficieze<br />

<strong>de</strong> un tratament medical;<br />

b) în cazul în care însoåitorul face<br />

dovada cã minorul se <strong>de</strong>plaseazã<br />

pentru studii sau concursuri<br />

oficiale, prin prezentarea unor<br />

documente corespunzãtoare, din<br />

care sã rezulte perioada æi statul<br />

sau statele în care se vor <strong>de</strong>sfãæura<br />

aceste studii sau concursuri;<br />

c) nu permit ieæirea minorului<br />

însoåit <strong>de</strong> o persoanã fizicã majorã<br />

fãrã consimåãmântul ambilor<br />

pãrinåi.<br />

4. Exercitarea <strong>de</strong> cãtre o<br />

persoanã a dreptului la libera<br />

circulaåie în strãinãtate se<br />

suspendã numai în urmãtoarele<br />

situaåii:<br />

a) persoana a fost returnatã<br />

dintr-un stat în baza unui acord <strong>de</strong><br />

readmisie încheiat între România<br />

æi acel stat;<br />

b) persoana este urmãritã<br />

pentru creanåe exigibile mai mari<br />

<strong>de</strong> 25 milioane lei, datorate unor<br />

persoane fizice, persoane juridice<br />

sau statului, iar executarea<br />

acestora nu este garantatã, iar<br />

plata creanåelor a fost dispusã prin<br />

hotãrâre ju<strong>de</strong>cãtoreascã rãmasã<br />

<strong>de</strong>finitivã æi irevocabilã;<br />

c) persoana este învinuitã sau<br />

inculpatã într-o cauzã penalã æi a<br />

fost dispusã instituirea unei mãsuri<br />

preventive în condiåiile Codului<br />

<strong>de</strong> procedurã penalã.<br />

5. Documentele întocmite<br />

pentru organizarea æi <strong>de</strong>sfãæurarea<br />

cursurilor æi a examenelor din<br />

cadrul cursurilor <strong>de</strong> carierã se<br />

pãstreazã:<br />

a) 3 ani la instituåiile <strong>de</strong><br />

învãåãmânt organizatoare,<br />

dupã care se distrug, conform<br />

instrucåiunilor în vigoare;<br />

b) 2 ani la instituåiile <strong>de</strong><br />

învãåãmânt organizatoare,<br />

dupã care se distrug, conform<br />

instrucåiunilor în vigoare;<br />

c) 5 ani la instituåiile <strong>de</strong><br />

învãåãmânt organizatoare,<br />

dupã care se distrug, conform<br />

instrucåiunilor în vigoare.<br />

6. Ofiåerii <strong>de</strong> poliåie care au<br />

absolvit cursuri postuniversitare<br />

sau au dobândit titlul ætiinåific<br />

<strong>de</strong> doctor sau doctor docent în<br />

specializãrile corespunzãtoare<br />

cerinåelor postului:<br />

a) se excepteazã <strong>de</strong> la condiåia<br />

privind absolvirea cursurilor <strong>de</strong><br />

capacitate profesionalã în ve<strong>de</strong>rea<br />

obåinerii gradului profesional <strong>de</strong><br />

subcomisar <strong>de</strong> poliåie æi comisaræef<br />

<strong>de</strong> poliåie;<br />

b) se excepteazã <strong>de</strong> la condiåia<br />

privind absolvirea cursurilor <strong>de</strong><br />

capacitate profesionalã în ve<strong>de</strong>rea<br />

obåinerii gradului profesional <strong>de</strong><br />

subcomisar <strong>de</strong> poliåie, comisar<br />

- æef <strong>de</strong> poliåie æi chestor <strong>de</strong><br />

poliåie;<br />

c) se excepteazã <strong>de</strong> la condiåia<br />

privind absolvirea cursurilor <strong>de</strong><br />

capacitate profesionalã În ve<strong>de</strong>rea<br />

obåinerii gradului profesional <strong>de</strong><br />

subcomisar <strong>de</strong> poliåie æi comisar<br />

- æef <strong>de</strong> poliåie, dupã analizarea<br />

fiecãrui caz în parte <strong>de</strong> cãtre<br />

Direcåia Management Resurse<br />

Umane a MAI.<br />

7. Dacã strãinul este adus la<br />

frontierã <strong>de</strong> cãtre un transportator<br />

aerian, maritim sau terestru æi nu<br />

i s-a permis intrarea, Poliåia <strong>de</strong><br />

Frontierã trebuie sã dispunã:<br />

a) ca persoana sã fie transportatã<br />

în oricare alt stat mai puåin<br />

România;<br />

b) ca transportatorul respectiv<br />

sã preia imediat strãinul æi sã-i<br />

asigure acestuia întoarcerea în<br />

statul <strong>de</strong> origine;<br />

c) sã asigure costurile <strong>de</strong><br />

cazare, masã.<br />

8. Care instanåã este competentã<br />

<strong>de</strong> a ju<strong>de</strong>ca infracåiunile <strong>de</strong> trafic<br />

<strong>de</strong> persoane prevãzute <strong>de</strong> Legea<br />

678/2001:<br />

a) Ju<strong>de</strong>cãtoria;<br />

b) Curtea <strong>de</strong> Apel;<br />

c) Curtea Supremã <strong>de</strong> Justiåie;<br />

d) Tribunalul.<br />

BIBLIOGRAFIE: Codul <strong>de</strong><br />

Procedurã Penalã; Legea nr.<br />

535/2004 privind prevenirea æi<br />

combaterea terorismului; Legea<br />

nr. 248/2005 privind regimul<br />

liberei circulaåii a cetãåenilor<br />

români în strãinãtate; Ordonanåa<br />

<strong>de</strong> urgenåã a Guvernului 194/2002<br />

privind regimul juridic al strãinilor<br />

în România, OMAI nr. 343/2002;<br />

OMAI nr. 318/2004 æi Legea<br />

678/2001 privind combaterea<br />

traficului <strong>de</strong> persoane.<br />

NOTÃ: fiecare întrebare are un<br />

singur rãspuns corect<br />

31


Oamenii <strong>de</strong> lângã noi<br />

Poliåistul anului la D.P.F. Iaæi<br />

32<br />

Agent Diana - Andreea<br />

COVALCIUC<br />

Se consi<strong>de</strong>rã o persoanã<br />

ambiåioasã, puternicã, sociabilã,<br />

cãreia îi place sã lucreze în colectiv,<br />

mãrturisind cã vrea sã ocupe un loc în<br />

cadrul Biroului combaterea traficului<br />

cu maæini <strong>de</strong> lux.<br />

Nãscutã pe 26 februarie 1986, în<br />

Iaæi, absolventã a Liceului Economic<br />

din aceeaæi localitate, în urma<br />

încadrãrii directe æi a promovãrii<br />

examenului <strong>de</strong> admitere a reuæit sã<br />

ajungã poliåistã <strong>de</strong> frontierã în urmã<br />

cu opt luni, în cadrul SPF Åuåora - IJPF<br />

Iaæi. Datoritã informaåiilor culese din<br />

presã æi internet a <strong>de</strong>cis ca viitorul sã<br />

æi-l <strong>de</strong>dice Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã, fiind<br />

sigurã cã nu va regreta aceastã alegere<br />

æi cã, în cariera aleasã, va da dovadã<br />

<strong>de</strong> profesionalism.<br />

În prezent este æi stu<strong>de</strong>ntã în primul<br />

an al Facultãåii <strong>de</strong> Drept din cadrul<br />

Universitãåii Mihail Kogãlniceanu<br />

Iaæi. Dintre pasiuni, literatura, maæinile,<br />

muzica æi dansul sunt printre cele mai<br />

importante.<br />

Comisar-æef Dumitru SCUTELNICU,<br />

directorul D.P.F. Iaæi<br />

< < D i r e c å i a<br />

Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />

Iaæi are mai mulåi<br />

poliåiæti <strong>de</strong> frontierã<br />

care în<strong>de</strong>plinesc<br />

criteriile pentru a fi<br />

evi<strong>de</strong>nåiaåi cu acest<br />

titlu, însã comisarul<br />

Cristian NENU<br />

aparåine unei<br />

categorii speciale <strong>de</strong><br />

poliåiæti <strong>de</strong> frontierã,<br />

pe care doresc sã o<br />

cultiv. Are un soi <strong>de</strong> „agresivitate”, în<br />

sensul bun al cuvântului, când se aflã în<br />

preajma unei activitãåi infracåionale æi un<br />

fler <strong>de</strong> a i<strong>de</strong>ntifica aspectele ilegale iar din<br />

Acordarea titlului <strong>de</strong> “Poliåistul anului”<br />

comisarului <strong>de</strong> poliåie Cristian Nenu s-a<br />

datorat rezultatelor obåinute în perioada<br />

2005-<strong>2006</strong> æi, poate nu întâmplãtor,<br />

confirmãrii unui a<strong>de</strong>vãrat profesionist,<br />

format în cei zece ani <strong>de</strong> când îæi<br />

<strong>de</strong>sfãæoarã activitatea în cadrul Poliåiei<br />

<strong>de</strong> Frontierã.<br />

Absolvent al Facultãåii <strong>de</strong> Tehnologia<br />

Construcåiilor <strong>de</strong> Maæini în 1992 æi a<br />

Facultãåii <strong>de</strong> Drept Iaæi în 2003, æi-a<br />

perfecåionat pregãtirea prin participarea<br />

la cursuri postuniversitare, cursurile<br />

,,Aca<strong>de</strong>miei Internaåionale <strong>de</strong> Aplicare a<br />

Legii” în Budapesta, cât æi a programului<br />

internaåional <strong>de</strong> pregãtire pentru securitatea<br />

frontierelor INTERDICT/RADACAD din<br />

Statele Unite ale Americii.<br />

De-a lungul carierei a în<strong>de</strong>plinit<br />

mai multe funcåii în munca operativã,<br />

iar în prezent este ofiåer specialist la<br />

Biroul Combaterea Infracåionalitãåii<br />

Transfrontaliere în cadrul D.P.F. Iaæi.<br />

Din realizãrile profesionale, cuprinse<br />

în palmaresul ofiåerului, putem aminti<br />

doar câteva dintre cazuri: participarea<br />

la documentarea activitãåii unei reåele<br />

<strong>de</strong> traficanåi cu åigãri <strong>de</strong> provenienåã<br />

R. Moldova, urmatã <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificarea æi<br />

reåinerea a douã automarfare în care s-<br />

au <strong>de</strong>scoperit 100.875 butaæi <strong>de</strong> viåã <strong>de</strong><br />

vie æi 300.075 pachete åigãri; împreunã<br />

cu Formaåiunea <strong>de</strong> Intervenåie a DPF<br />

Iaæi a reåinut æi cercetat doi cetãåeni<br />

români, membrii ai unei reåele <strong>de</strong> crimã<br />

organizatã care încercau sã sustragã bani<br />

dintr-un bancomat, folosindu-se <strong>de</strong> 80<br />

carduri bancare tip clonã; <strong>de</strong> asemenea,<br />

Cristian Nenu a constatat mai multe fapte<br />

penale, pe domeniile <strong>de</strong> infracåionalitate<br />

din responsabilitatea Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />

æi a contribuit la confiscarea, în condiåiile<br />

legii, a unor bunuri în valoare <strong>de</strong> peste<br />

20 miliar<strong>de</strong> ROL. Dar unul dintre<br />

cazurile care i-au <strong>de</strong>terminat pe æefi sã-l<br />

acel moment acåioneazã cu o tenacitate<br />

<strong>de</strong>osebitã. Al doilea aspect pentru care l-am<br />

avut în ve<strong>de</strong>re este cã a avut curajul <strong>de</strong> a<br />

merge pânã în instanåã cu o acåiune <strong>de</strong> dare<br />

<strong>de</strong> mitã cu o valoare <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> consistentã:<br />

un autoturism Skoda.<br />

Probabil cã orice poliåist, prin natura<br />

meseriei sale, este supus unor tentaåii.<br />

Cred cã majoritatea refuzã, o micã parte le<br />

acceptã, dar puåini au curajul <strong>de</strong> a merge<br />

mai <strong>de</strong>parte, pânã la capãt, în instrumentarea<br />

infracåiunii <strong>de</strong> dare <strong>de</strong> mitã, iar noi trebuie<br />

sã cultivãm aceste mo<strong>de</strong>le din urmã.<br />

Trebuie aleæi cu grijã cei care reprezintã<br />

a<strong>de</strong>vãrate simboluri pentru structura din<br />

care provin. A-i alege la întâmplare drept<br />

„cei mai buni” înseamnã sã faci un mare<br />

<strong>de</strong>serviciu cultivãrii valorilor specifice <strong>de</strong><br />

corectitudine, curaj, dãruire æi, nu în ultim<br />

rând, loialitate.<br />

nominalizeze drept „poliåistul anului” a<br />

fost acela în care Cristian a refuzat drept<br />

mitã un autoturism, oferit din partea unei<br />

reåele <strong>de</strong> traficanåi cu åigãri, aflatã în atenåia<br />

poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã în urma <strong>de</strong>scoperirii<br />

unui transport ilegal <strong>de</strong> åigãri.<br />

În plan personal, ofiåerul se poate<br />

mândri cu o frumoasã familie în care cresc<br />

doi copii, Ana <strong>de</strong> 13 ani æi Adrian <strong>de</strong> 9 ani.<br />

Nu în ultimul rând, pentru ca toate aceste<br />

realizãri sã fie posibile, a fost nevoie <strong>de</strong><br />

sprijinul acordat <strong>de</strong> soåia Claudia, care<br />

profeseazã în cadrul Ministerului Justiåiei<br />

æi a înåeles cã în lupta cu infracåionalitatea<br />

nu este posibil sã lucrezi doar opt ore pe<br />

zi æi nici sã ai toate week-endurile libere.<br />

Timpul liber, atât cât este, îl <strong>de</strong>dicã familiei<br />

sale æi hobby-urilor, printre care se numãrã<br />

literatura, cãlãtoriile æi pescuitul.<br />

Vasilica TÃTARU<br />

Tot în acest context aæ dori sã transmit<br />

un mesaj tuturor poliåiætilor DPF Iaæi care nu<br />

înåeleg cã trebuie sã åinã ritmul cu atribuåiile<br />

æi obligaåiile pe care le au faåã <strong>de</strong> instituåie.<br />

În ultima perioadã a fost o ofensivã <strong>de</strong><br />

încadrare ce se apropie <strong>de</strong> procentajul<br />

maxim. În viitor vom încerca sã i<strong>de</strong>ntificãm<br />

persoanele cu „steguleåe roæii”. Acest aspect<br />

va constitui un indicator <strong>de</strong> responsabilitate<br />

pentru fiecare æef <strong>de</strong> inspectorat, astfel încât<br />

sã fie în<strong>de</strong>pãrtaåi din structurã cei care nu<br />

corespund standar<strong>de</strong>lor europene. Leam<br />

cerut æefilor <strong>de</strong> sectoare i<strong>de</strong>ntificarea<br />

steguleåelor roæii, galbene æi verzi, vizând<br />

resursele umane. Cele roæii vor pãrãsi<br />

structura, galbenele sunt pe drumul cel<br />

bun, dar se pot transforma în roæii, iar cele<br />

verzi sunt reprezentate <strong>de</strong> cei care îæi pot<br />

<strong>de</strong>sfãæura activitatea la orice frontierã a<br />

Uniunii Europene.>><br />

û


Echipa I.J.P.F. Satu Mare -<br />

Campioanã mondialã la fotbal în Spania<br />

Imnul naåional a rãsunat<br />

în Barcelona!<br />

În perioada 6-10 iulie a.c., la<br />

Barcelona - Spania s-a <strong>de</strong>sfãæurat<br />

Ediåia a VI-a a Campionatului mondial<br />

<strong>de</strong> fotbal al poliåiætilor æi pompierilor,<br />

turneu la care echipa <strong>de</strong> fotbal a IJPF<br />

Satu Mare a participat sub <strong>de</strong>numirea<br />

A.S. „Club Dacia 2003” Satu Mare,<br />

având urmãtoarea componenåã: comisaræef<br />

Dumitru Homiuc – æeful <strong>de</strong>legaåiei<br />

sportive, ag. æef adj. Vasile Tivadar<br />

– antrenor, ag. æef adj. Alin Avãæan<br />

– antrenor secund æi jucãtor, ag. æef adj.<br />

Florin Coman, ag. æef adj. Gabriel Dani,<br />

ag. æef adj. Ionel Popa, ag. Cristian Sasu,<br />

ag. Remus Vida, ag. Adrian Sima, ag.<br />

Robert Nemethi, ag. Radu Chiorean, ag.<br />

Daniel – Valer Oæan, ag. Adrian Enache,<br />

ag. Vasile Csajkoæ, ag. Mãdãlin Jofi, ag.<br />

Mihai Onca, ag. Adrian Pop, ag. Adrian<br />

Popan, ag. George Fãnicã Covaci.<br />

Campionatul a fost organizat pe douã<br />

tipuri <strong>de</strong> competiåie: fotbal în salã (4 + 1)<br />

æi fotbal pe teren sintetic (6 + 1), echipa<br />

sãtmãreanã fiind înscrisã la 6 + 1, alãturi<br />

<strong>de</strong> alte nouã echipe din æase åãri ( Police<br />

Catalunya Central æi Police Local Sevilla<br />

din Spania, Strasbourg Police – Franåa,<br />

IPA Pavia Police – Italia, Policia Judiciaria<br />

Porto – Portugalia, Central Scotland IPA<br />

– Scoåia, IPA Hunedoara, Acvila Giurgiu<br />

æi Dinamo Maramureæ – România).<br />

Parcursul echipei în grupã a fost unul<br />

care a entuziasmat asistenåa, sãtmãrenii<br />

ocupând în final locul I cu opt victorii æi<br />

un rezultat <strong>de</strong> egalitate,<br />

acumulând 25 <strong>de</strong> puncte<br />

æi un golaveraj foarte<br />

bun: 27 – 5 (a doua<br />

clasatã – Catalunya<br />

Central acumulând cu 6<br />

puncte mai puåin).<br />

Etapa semifinalelor a<br />

adus faåã în faåã: Dacia<br />

2003 Satu Mare - Acvila<br />

Giurgiu – scor final 4<br />

– 0;<br />

Police Local Sevilla -<br />

Catalunya Central - scor<br />

final 3 – 2 (dupã lovituri<br />

<strong>de</strong> pe<strong>de</strong>apsã).<br />

În finalã s-au<br />

întâlnit echipele cotate ca fiind cele<br />

mai bune, iar prestaåia acestora a fost<br />

la înãlåime. Dupã o suitã <strong>de</strong> ratãri <strong>de</strong><br />

partea sãtmãrenilor, echipa din Sevilla a<br />

marcat pe contraatac dupã care a închis<br />

jocul în speranåa menåinerii rezultatului,<br />

reuæitã realizatã pânã la pauzã æi pe<br />

fondul acci<strong>de</strong>ntãrii celui mai bun jucãtor<br />

sãtmãrean, Gabriel Dani. Repriza a doua<br />

a adus în prim plan dorinåa <strong>de</strong> victorie,<br />

iar rezultatul mobilizãrii au fost cele trei<br />

goluri marcate <strong>de</strong> Mãdãlin Jofi - 2 goluri<br />

æi Florin Coman – 1 gol, scorul final<br />

3 – 1 pentru Dacia 2003 Satu Mare a<br />

reflectat pe <strong>de</strong>plin diferenåa <strong>de</strong> valoare<br />

din teren.<br />

Clasamentul general a arãtat astfel :<br />

Locul I: A.S. „Club Dacia 2003“<br />

Satu Mare;<br />

Locul al II-lea: Police Local Sevilla;<br />

Locul al III-lea: A.S. „Acvila “<br />

Giurgiu;<br />

Locul al IV-lea: Catalunya Central.<br />

De asemenea, jucãtorul sãtmãrean<br />

Gabriel Dani a fost <strong>de</strong>clarat golgeterul<br />

turneului, cu 11 goluri reuæite.<br />

Dumitru HOMIUC<br />

Campioni <strong>2006</strong> la înot pe M.A.I.<br />

În perioada 6-7 iulie a.c., la Drobeta Turnu Severin s-a<br />

organizat finala Campionatului Naåional <strong>de</strong> Înot al MAI, ediåia<br />

a XVI-a.<br />

Poliåia <strong>de</strong> Frontierã a ocupat primul loc, fiind urmatã <strong>de</strong><br />

Jandarmerie æi IGSU.<br />

De menåionat rezultatele obåinute <strong>de</strong> sportivii noætri: locul I<br />

100 m liber bãrbaåi sub 35 ani – Horaåiu Bãdiåã (IGPF); locul I<br />

100 m bras bãrbaåi sub 35 ani – Marian Satnoianu (IJPF Brãila);<br />

locul II 100 m bras bãrbaåi peste 35 ani - Florin Bãrbulescu<br />

(IGPF); locul II 200 m liber bãrbaåi sub 35 ani – Victor Iulian<br />

Vizireanu (IJPF Brãila).<br />

Carmen PASNICU<br />

û<br />

33


CALCULATOR „DEFECT”<br />

Aceasta este o întâmplare a<strong>de</strong>vãratã<br />

petrecutã la compania Word Perfect Help<br />

Line.<br />

Angajatul companiei care a participat<br />

la discuåia <strong>de</strong> mai jos a fost concediat.<br />

Ulterior, el a dat în ju<strong>de</strong>catã compania<br />

pentru “concediere fãrã motiv”. Ceea<br />

ce urmeazã este un pasaj din<br />

discuåia care a dus la<br />

concediere.<br />

- Word Perfect<br />

Technical Desk, va<br />

pot ajuta cu ceva?<br />

- Da, am o<br />

problemã cu Word<br />

Perfect”.<br />

- Ce problemã?<br />

- Pãi, scriam si<br />

dintr-o datã toate<br />

cuvintele au dispãrut.<br />

- Au dispãrut?<br />

- Da, au dispãrut.<br />

- Hmm. Æi ce afiæeazã ecranul<br />

tãu acum?<br />

- Nimic.<br />

- Nimic?<br />

- E negru æi nu acceptã nimic din ceea<br />

ce scriu.<br />

- Eæti încã în Word Perfect, sau ai ieæit?<br />

- De un<strong>de</strong> vrei sã-mi dau seama?<br />

- Vezi un prompter C: pe ecran?<br />

- Ce-i ãla un prompter C:?<br />

- Nu conteazã. Poåi miæca cursorul pe<br />

ecran?<br />

- Nu e nici un cursor. Åi-am spus cã nu<br />

acceptã nimic din ceea ce tipãresc!<br />

- Monitorul tãu are un indicator <strong>de</strong><br />

funcåionare?<br />

- Ce e ãla un monitor?”<br />

- Este chestia aia cu ecran æi care aratã<br />

ca un televizor. Are o luminiåã care sã-åi<br />

arate dacã e <strong>de</strong>schis sau nu?<br />

- Nu ætiu.<br />

- Atunci uitã-te în spatele monitorului æi<br />

vezi un<strong>de</strong> duce cablul electric. Poåi sã<br />

vezi asta?<br />

- Da, cred cã<br />

da.<br />

- Minunat. Urmeazã<br />

cablul electric, æi spune-mi dacã este<br />

bãgat în prizã.<br />

- Da, este.<br />

- Când te-ai uitat în spatele monitorului,<br />

ai observat cã sunt douã cabluri æi nu<br />

doar unul, bãgate în monitor?<br />

- Nu.<br />

- Ei bine, sunt douã. Mai uitã-te o datã<br />

æi gãseæte æi celãlalt cablu.<br />

- Ok, l-am gãsit.<br />

- Urmãreæte-l æi spune-mi dacã este<br />

bãgat bine în spatele computerului tãu.”<br />

- Nu pot sã fac asta.”<br />

- Dar mãcar poåi ve<strong>de</strong>a dacã este?<br />

- Nu.<br />

- Nici dacã îåi pui genunchiul pe ceva<br />

sau te întinzi pe ceva?<br />

- O, nu e din cauza cã nu am unghiul<br />

bun, ci din cauzã cã e<br />

întuneric.<br />

- Întuneric?!<br />

- Da,<br />

lumina din<br />

birou este stinsã,<br />

singura luminã<br />

care vine este <strong>de</strong><br />

afarã.<br />

- Pãi, aprin<strong>de</strong><br />

lumina în birou.<br />

- Nu pot.<br />

- Nu? De ce?<br />

- Pentru cã e o panã <strong>de</strong> curent.<br />

- Aaa...o panã <strong>de</strong> curent? Aha,<br />

ok. Cred cã am rezolvat<br />

problema. Mai ai cutiile, æi<br />

manualele æi chestiile <strong>de</strong><br />

împachetare cu care a venit<br />

computerul tãu?<br />

- Da, le åin în dulap.<br />

- Bine. Du-te æi adu-le, æi bagã<br />

calculatorul în cutii exact aæa cum<br />

l-ai primit. Æi apoi du-l înapoi <strong>de</strong> la<br />

magazinul <strong>de</strong> la care l-ai luat.<br />

- A<strong>de</strong>vãrat? Este chiar atât <strong>de</strong> grav?<br />

- Da, mã tem cã da.<br />

- Atunci asta e, îl duc înapoi. Si ce sã le<br />

spun?<br />

- Spune-le cã eæti prea prost ca sã ai un<br />

computer.<br />

5 4 3 8 6 7 9 1 2<br />

9 6 1 4 3 2 8 5 7<br />

7 2 8 9 5 1 6 3 4<br />

1 5 7 6 2 8 3 4 9<br />

4 8 6 3 7 9 5 2 1<br />

2 3 9 5 1 4 7 8 6<br />

3 9 2 1 8 6 4 7 5<br />

6 7 5 2 4 3 1 9 8<br />

8 1 4 7 9 5 2 6 3<br />

rezolvare<br />

5 2<br />

8 6 2<br />

2 9 8 6<br />

3 8 2 5<br />

7 6 4 3<br />

5 1 7 9<br />

1 5 4 8<br />

8 7<br />

5<br />

3<br />

4<br />

4<br />

5<br />

5 6 9 7 1<br />

5 9<br />

1 2 6<br />

1 9 5 3<br />

7 3 8<br />

2<br />

5 7<br />

8 9 1 5<br />

2<br />

Regula cifrei unice: presupune completarea careului <strong>de</strong> 81 cãsuåe dupã O SINGURÃ REGULÃ: orice rând, orice<br />

coloanã <strong>de</strong> 9 cãsuåe æi oricare pãtrat <strong>de</strong> 3x3 cãsuåe sã conåinã o singurã datã fiecare cifrã cuprinsã între 1 æi 9.<br />

34<br />

û


Reclamaåia <strong>de</strong> mai jos a<br />

fost primitã la redacåie în<br />

luna iulie, prin e-mail (nu<br />

dãm numele din motive<br />

lesne <strong>de</strong> înåeles), iar la ea<br />

s-a dat un rãspuns oficial...<br />

Bunã ziua,<br />

Sunt convins cã nu voi<br />

primi <strong>de</strong> la dumneavoastrã<br />

niciodatã nici un fel<br />

<strong>de</strong> rãspuns la prezenta<br />

reclamaåie, dar m-am<br />

hotãrât sã încerc totuæi:<br />

RÃUFÃCÃ-<br />

TOR<br />

CRUSTACEU<br />

MARIN<br />

APÃ DE<br />

FRONTIERÃ<br />

SUFRAGIU<br />

SUS, PE<br />

CASÃ<br />

PITORESC<br />

OXID DE<br />

CARBON<br />

APÃ DE<br />

FRONTIERÃ<br />

DIFTONG<br />

NOTA 3<br />

PASI<br />

DROGURI<br />

MAÆINÃ<br />

DIN MAROC!<br />

ELEMENT<br />

DE LEGE<br />

D ` A L E<br />

HRISOV<br />

GET!<br />

ARMÃ<br />

RUSEASCÃ<br />

û<br />

ÆINÃ!<br />

MAURI<br />

JGHEAB<br />

ACAR<br />

SALTÃ<br />

ÎN ÆA<br />

A DA<br />

BINEÅE<br />

ZÂMBEÆTE!<br />

Soåia mea lucreazã<br />

<strong>de</strong> douã luni la Poliåia <strong>de</strong><br />

Frontierã. Se pare cã i<strong>de</strong>ea<br />

a fost proastã pentru noi ca<br />

cuplu. Ju<strong>de</strong>caåi voi:<br />

- lipseæte <strong>de</strong> acasã cel<br />

puåin douã nopåi æi douã<br />

zile pe sãptãmânã;<br />

- fiecare noapte este<br />

în prezenåa a unu-doi sau<br />

trei bãrbaåi (colegi) cu<br />

care umblã pe front, sau<br />

dacã este douã trei ore <strong>de</strong><br />

intervenåie, dorm împreunã.<br />

Încã nu am aflat dacã în<br />

acelaæi pat sau nu.<br />

- pânã acum a<br />

„colecåionat” toate<br />

complimentele gen: ce fund<br />

frumos ai, ce muæchi ai etc.<br />

De, æi colegii ei sunt în fond,<br />

în primul rând bãrbaåi, nu??<br />

- acasã este mereu foarte<br />

obositã, iar când nu<br />

doarme, este sunatã <strong>de</strong> la<br />

serviciu pentru tot felul <strong>de</strong><br />

chestii. În aceastã situaåie în<br />

SALUT<br />

TREABÃ<br />

PE VAS<br />

CADRE<br />

N O A S T R E<br />

FACE MAC<br />

BRÃZDATÃ<br />

ÎN CE FEL<br />

CUIB DE<br />

CUC<br />

O ARMÃ<br />

MÃIESTRIE<br />

CÃIT!<br />

VAS<br />

FORMÃ DE<br />

LUPTÃ<br />

PÃLÃRIE<br />

care suntem acum, eu ce ar<br />

mai trebui sã cred <strong>de</strong>spre ce<br />

face soåia mea atâta vreme<br />

cât este la serviciu? Cei care<br />

au <strong>de</strong>cis sã angajeze femei<br />

în Poliåia <strong>de</strong> Frontierã æi sã le<br />

trimitã noaptea în frontierã<br />

cu bãrbaåii cum au gândit<br />

aceastã situaåie? Precis<br />

cã cei care au <strong>de</strong>cis asta<br />

sunt bãrbaåi, nu? S-a mers<br />

probabil pe i<strong>de</strong>ea armatei<br />

americane: totul în comun,<br />

<strong>de</strong> la transporturi pânã la<br />

duæ, nu? Egalitate totalã<br />

între sexe!!Fain...Probabil<br />

cã soåiile voastre nu<br />

lucreazã nopåile în PF.<br />

Problema mea este însã ce<br />

va fi cu noi æi cum va evolua<br />

situaåia mea æi a soåiei mele.<br />

Pariez cã o sã-mi scrieåi cã<br />

asta nu vã intereseazã æi este<br />

problema mea, nu?? La asta<br />

mã aætept. E tipic pentru noi<br />

românii...<br />

Cu stimã...<br />

CAMERE<br />

RUDÃ!<br />

PRIMA<br />

DOAMNÃ<br />

SOARE<br />

PE NIL<br />

VEGHIUL<br />

DO<br />

MIJLOC DE<br />

LUPTÃ<br />

Integramã: Dumitru MOCANU<br />

GRÃDINILE<br />

LUI BACHUS<br />

A OCUPA<br />

TOT LA<br />

CLUJ<br />

SUB<br />

TARTOR<br />

Reforma instituåiei poliåieneæti<br />

a însemnat, între alte transformãri<br />

semnificative, <strong>de</strong>militarizarea instituåiei<br />

æi acce<strong>de</strong>rea unui numãr semnificativ<br />

<strong>de</strong> femei în instituåiile <strong>de</strong> învãåãmânt<br />

ale MAI æi la concursurile directe prin<br />

încadrarea posturilor <strong>de</strong> poliåist.<br />

Acesta este mo<strong>de</strong>lul european,<br />

adoptat atât la nivelul Poliåiei <strong>de</strong><br />

Frontierã cât æi la Poliåia Naåionalã.<br />

Activitatea poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã<br />

implicã, poate, un regim <strong>de</strong> muncã<br />

mai sever, atât în privinåa dotãrii cât<br />

æi a <strong>de</strong>sfãæurãrii misiunilor, date fiind<br />

condiåiile meteorologice æi mijloacele<br />

logistice. În momentul în care s-a<br />

înscris la concurs pentru ocuparea<br />

unei asemenea funcåii, atât soåia cât æi<br />

dumneavoastrã, trebuia sã vã gândiåi la<br />

toate aceste aspecte sau dificultãåi care<br />

sunt compensate <strong>de</strong> salariul motivant æi<br />

siguranåa locului <strong>de</strong> muncã.<br />

Dacã soåia apreciazã cã nu-æi mai<br />

poate <strong>de</strong>sfãæura activitatea în continuare<br />

în Poliåia <strong>de</strong> Frontierã sau nu mai<br />

doreæte, poate acåiona în consecinåã.<br />

Oricum, având în ve<strong>de</strong>re numãrul<br />

mare <strong>de</strong> femei încadrate în structurile<br />

PFR, la unele structuri acesta fiind chiar<br />

mai mare <strong>de</strong>cât cel al bãrbaåilor, nu<br />

este corect sã se facã discriminãri între<br />

bãrbaåi æi femei cu privire la executarea<br />

misiunilor æi al programului <strong>de</strong> muncã.<br />

Vã asigurãm cã în cadrul PFR existã<br />

numeroase cazuri <strong>de</strong> soå æi soåie care<br />

lucreazã în instituåie æi au o cãsnicie<br />

fericitã, bazatã pe încre<strong>de</strong>re reciprocã.<br />

„Perle” culese din testele <strong>de</strong><br />

încadrare ofiåer - sursã externã<br />

<strong>de</strong> Cristian DONCU-DMRU<br />

„<strong>Frontiera</strong> <strong>de</strong> stat este acea fâæie<br />

(limitã) a unui stat, care <strong>de</strong>limiteazã<br />

æi separã douã åãri....”<br />

„Uzul <strong>de</strong> armã se va evita<br />

numai împotriva persoanelor,<br />

femeilor însãrcinate...”<br />

„Informaåiile clasificate trebuiesc<br />

pãstrate în locuri sigure, pãzite,<br />

atunci când sunt transportate dintrun<br />

loc în altul ele sunt foarte bine<br />

pãzite æi urmãrite pe tot parcursul<br />

pânã la <strong>de</strong>stinaåie...”<br />

„<strong>Frontiera</strong> internã reprezintã<br />

partea spre interior <strong>de</strong> la semnele <strong>de</strong><br />

frontierã, pentru ape se consi<strong>de</strong>rã<br />

axul central pe <strong>de</strong>-o parte æi <strong>de</strong> alta<br />

a malurilor iar pentru Marea Neagrã<br />

frontiera internã se consi<strong>de</strong>rã linia<br />

ce uneæte punctele cele mai<br />

în<strong>de</strong>pãrtate <strong>de</strong> maluri”<br />

„Culoarul <strong>de</strong> frontierã are<br />

rolul <strong>de</strong> protecåia semnelor <strong>de</strong><br />

frontierã...”<br />

„Pe durata stãrii <strong>de</strong> asediu æi a<br />

stãrii <strong>de</strong> urgenåã sunt interzise lipsa<br />

<strong>de</strong> libertate, lipsa informãrii...”<br />

„<strong>Frontiera</strong> internã åine pânã la<br />

cursul inferior al Dunãrii...”<br />

„Se evitã uzul <strong>de</strong> armã<br />

împotriva persoanelor cu probleme<br />

locomotorii etc...”<br />

Responsabili <strong>de</strong> pagini Ætefan ANDREESCU æi Alexandru BARBU<br />

35


Razele lunii au fost, nu o datã,<br />

a<strong>de</strong>vãrat far cãlãuzitor pentru marinari.<br />

Acum, proiecåia lor la malul mãrii<br />

croieæte parcã drumul fiecãrui frontierist<br />

cãtre propriile-i nãzuinåe.<br />

36<br />

û


LEGIS<br />

ORDONANÅA DE URGENÅÃ nr. 104<br />

din 27 iunie 2001- (actualizatã) privind<br />

organizarea æi funcåionarea Poliåiei <strong>de</strong><br />

Frontierã Române<br />

Textul iniåial a fost publicat în<br />

Monitorul Oficial nr. 351 din 29<br />

iunie 2001. Aceasta este forma<br />

actualizatã cu modificãrile æi<br />

completãrile aduse <strong>de</strong>: Legea nr. 81<br />

din 26 februarie 2002 æi Legea nr.<br />

196 din 25 mai 2004.<br />

ART. 1<br />

CAP. 1<br />

Dispoziåii generale<br />

Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã face<br />

parte din Ministerul Administraåiei<br />

æi Internelor æi este instituåia<br />

specializatã a statului care exercitã<br />

atribuåiile ce îi revin cu privire la<br />

supravegherea æi controlul trecerii<br />

frontierei <strong>de</strong> stat, prevenirea æi<br />

combaterea migraåiei ilegale æi<br />

a faptelor specifice criminalitãåii<br />

transfrontaliere sãvâræite în zona<br />

<strong>de</strong> competenåã, respectarea<br />

regimului juridic al frontierei <strong>de</strong><br />

stat, paæapoartelor æi strãinilor,<br />

asigurarea intereselor statului român<br />

pe Dunãrea interioarã æi canalul<br />

Sulina situate în afara zonei <strong>de</strong><br />

frontierã, în zona contiguã æi în zona<br />

economicã exclusivã, respectarea<br />

ordinii æi liniætii publice în zona <strong>de</strong><br />

competenåã, în condiåiile legii.<br />

Art. 1 a fost modificat æi înlocuit<br />

cu art. 2 din LEGEA nr. 81 din<br />

26 februarie 2002 publicatã în<br />

MONITORUL OFICIAL nr. 154 din<br />

4 martie 2002.<br />

ART. 2<br />

În înåelesul prezentei ordonanåe<br />

<strong>de</strong> urgenåã, expresiile <strong>de</strong> mai jos au<br />

urmãtoarele semnificaåii:<br />

a) zonã <strong>de</strong> competenåã - suprafaåa<br />

din teritoriul naåional constituitã<br />

din zona <strong>de</strong> frontierã, suprafaåa<br />

aeroporturilor æi a porturilor situate<br />

în interiorul åãrii, <strong>de</strong>schise traficului<br />

internaåional, Dunãrea interioarã<br />

æi canalul Sulina situate în afara<br />

zonei <strong>de</strong> frontierã, apele maritime<br />

interioare æi marea teritorialã, precum<br />

æi zona contiguã æi zona economicã<br />

exclusivã ale României, în care Poliåia<br />

<strong>de</strong> Frontierã Românã îæi în<strong>de</strong>plineæte<br />

atribuåiile prevãzute <strong>de</strong> lege;<br />

b) poliåist <strong>de</strong> frontierã -<br />

funcåionarul public cu statut special,<br />

înarmat, care poartã, <strong>de</strong> regulã,<br />

uniformã æi exercitã atribuåiile<br />

stabilite prin lege în sarcina Poliåiei<br />

<strong>de</strong> Frontierã Române.<br />

Art. 2 a fost modificat æi<br />

înlocuit cu art. 1 din Legea nr. 81<br />

din 26 februarie 2002 publicatã<br />

în Monitorul Oficial nr. 154 din<br />

4 martie 2002.<br />

ART. 3<br />

(1) Activitatea Poliåiei <strong>de</strong><br />

Frontierã Române constituie serviciu<br />

public æi se <strong>de</strong>sfãæoarã în interesul<br />

persoanei, al comunitãåii æi în<br />

sprijinul instituåiilor statului, exclusiv<br />

pe baza æi în executarea legii.<br />

(2) În toate acåiunile pe care le<br />

<strong>de</strong>sfãæoarã în zona <strong>de</strong> competenåã<br />

personalul Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />

Române are obligaåia sã previnã<br />

æi sã combatã stãrile <strong>de</strong> pericol la<br />

adresa României, <strong>de</strong>terminate <strong>de</strong><br />

criminalitatea transfrontalierã æi <strong>de</strong><br />

migraåia ilegalã.<br />

Alin. (2) al art. 3 a fost modificat<br />

<strong>de</strong> Legea nr. 81 din 26 februarie<br />

2002 publicatã în Monitorul Oficial<br />

nr. 154 din 4 martie 2002.<br />

ART. 4<br />

În în<strong>de</strong>plinirea atribuåiilor ce îi<br />

revin Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã<br />

coopereazã cu celelalte instituåii<br />

ale statului care au atribuåii<br />

privind asigurarea ordinii <strong>de</strong> drept<br />

æi colaboreazã în acest sens cu<br />

cetãåenii, în condiåiile legii.<br />

ART. 5<br />

Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã se<br />

organizeazã la nivelul ju<strong>de</strong>åelor care,<br />

potrivit organizãrii administrative<br />

a teritoriului României, au ca<br />

limitã frontiera <strong>de</strong> stat æi litoralul<br />

Mãrii Negre. În ju<strong>de</strong>åele din<br />

interiorul åãrii, în care funcåioneazã<br />

aeroporturi sau porturi <strong>de</strong>schise<br />

traficului internaåional <strong>de</strong> persoane<br />

æi mãrfuri, Poliåia <strong>de</strong> Frontierã<br />

Românã se organizeazã la nivelul<br />

punctelor <strong>de</strong> trecere a frontierei<br />

<strong>de</strong> stat. Pentru Dunãrea interioarã,<br />

<strong>de</strong>schisã navigaåiei internaåionale,<br />

Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã se<br />

organizeazã æi la nivelul ju<strong>de</strong>åelor<br />

Brãila æi Ialomiåa.<br />

CAP. 2<br />

Organizarea Poliåiei <strong>de</strong><br />

Frontierã Române<br />

SECÅIUNEA 1<br />

Structurã Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />

Române<br />

ART. 6<br />

Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã are<br />

urmãtoarea structurã organizatoricã:<br />

a) Inspectoratul General al<br />

Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã;<br />

b) direcåii teritoriale ale poliåiei<br />

<strong>de</strong> frontierã;<br />

c) inspectorate ju<strong>de</strong>åene ale<br />

poliåiei <strong>de</strong> frontierã;<br />

d) sectoare ale poliåiei <strong>de</strong> frontierã;<br />

e) grupuri <strong>de</strong> nave ale poliåiei <strong>de</strong><br />

frontierã;<br />

Supliment <strong>Frontiera</strong> - nr. 7/<strong>2006</strong><br />

1


f) puncte ale poliåiei <strong>de</strong><br />

frontierã;<br />

g) instituåii <strong>de</strong> învãåãmânt<br />

pentru pregãtirea æi specializarea<br />

personalului;<br />

h) alte unitãåi.<br />

SECÅIUNEA a 2-a<br />

Inspectoratul General al<br />

Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />

ART. 7<br />

Inspectoratul General al Poliåiei<br />

<strong>de</strong> Frontierã este unitatea centralã<br />

a Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române, cu<br />

personalitate juridicã æi competenåã<br />

teritorialã pentru întreaga zona<br />

<strong>de</strong> responsabilitate a poliåiei <strong>de</strong><br />

frontierã, care exercitã conducerea<br />

æi rãspun<strong>de</strong> <strong>de</strong> întreaga activitate<br />

a poliåiei <strong>de</strong> frontierã, <strong>de</strong>sfãæoarã<br />

activitãåi <strong>de</strong> investigare æi cercetare<br />

a infracåiunilor <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> grave<br />

circumscrise crimei organizate,<br />

migraåiei ilegale æi criminalitãåii<br />

transfrontaliere comise în zona <strong>de</strong><br />

competenåã teritorialã a Poliåiei<br />

<strong>de</strong> Frontierã, precum æi orice alte<br />

atribuåii date în competenåa sa prin<br />

lege.<br />

ART. 8<br />

(1) Inspectoratul General al<br />

Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã este condus<br />

<strong>de</strong> un inspector general, numit prin<br />

ordin al ministrului administraåiei æi<br />

internelor.<br />

(2) Inspectorul general este ajutat<br />

<strong>de</strong> adjuncåi, numiåi la propunerea<br />

sa <strong>de</strong> cãtre ministrul administraåiei<br />

æi internelor.<br />

ART. 9<br />

Inspectoratul General al Poliåiei<br />

<strong>de</strong> Frontierã are în structura sa<br />

organizatoricã direcåii, servicii<br />

æi birouri, înfiinåate prin ordin<br />

al ministrului administraåiei æi<br />

internelor.<br />

ART. 10<br />

(1) În cadrul Inspectoratului<br />

General al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />

funcåioneazã Consiliul Consultativ<br />

Superior, constituit din inspectorul<br />

general, adjuncåii acestuia, æefii<br />

direcåiilor teritoriale æi din structura<br />

internã a Inspectoratului General<br />

al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã æi æefii<br />

instituåiilor <strong>de</strong> învãåãmânt ale poliåiei<br />

<strong>de</strong> frontierã.<br />

(2) Consiliul Consultativ Superior<br />

se întruneæte o datã pe trimestru sau<br />

ori <strong>de</strong> câte ori este nevoie, sub<br />

preæedinåia inspectorului general,<br />

analizeazã problemele importante<br />

ale activitãåii Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />

Române æi adoptã recomandãri, cu<br />

votul majoritãåii membrilor.<br />

(3) Componenåa, atribuåiile æi<br />

funcåionarea Consiliului Consultativ<br />

Superior se stabilesc prin dispoziåie<br />

a inspectorului general.<br />

ART. 11<br />

În aplicarea legii inspectorul<br />

general emite dispoziåii obligatorii<br />

pentru întregul personal din<br />

subordine, la elaborarea cãrora<br />

poate consulta Consiliul Consultativ<br />

Superior al Inspectoratului General<br />

al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã.<br />

SECÅIUNEA a 3-a<br />

Structurile teritoriale ale<br />

Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române<br />

ART. 12<br />

(1) La nivel teritorial Poliåia <strong>de</strong><br />

Frontierã Românã organizeazã<br />

direcåii teritoriale, inspectorate<br />

ju<strong>de</strong>åene, grupuri <strong>de</strong> nave æi sectoare<br />

ale poliåiei <strong>de</strong> frontierã; în punctele<br />

<strong>de</strong> trecere a frontierei <strong>de</strong> stat se<br />

organizeazã æi funcåioneazã puncte<br />

ale poliåiei <strong>de</strong> frontierã.<br />

(2) Pentru frontiera cu fiecare<br />

stat vecin æi la åãrmul Mãrii Negre<br />

se organizeazã æi funcåioneazã câte<br />

o direcåie teritorialã a poliåiei <strong>de</strong><br />

frontierã.<br />

(3) Pe lângã fiecare direcåie<br />

teritorialã a poliåiei <strong>de</strong> frontierã<br />

funcåioneazã câte un consiliu<br />

consultativ, constituit din æeful<br />

direcåiei, adjuncåii acestuia æi<br />

æefii inspectoratelor ju<strong>de</strong>åene.<br />

Componenåa, atribuåiile æi<br />

funcåionarea Consiliului Consultativ<br />

se stabilesc prin dispoziåie a<br />

inspectorului general al poliåiei <strong>de</strong><br />

frontierã.<br />

(4) În ju<strong>de</strong>åele care au ca<br />

limitã frontiera <strong>de</strong> stat sau<br />

Dunãrea interioarã se organizeazã<br />

æi funcåioneazã, ca unitãåi cu<br />

personalitate juridicã, inspectorate<br />

ju<strong>de</strong>åene ale poliåiei <strong>de</strong> frontierã.<br />

(5) La åãrmul Mãrii Negre se<br />

organizeazã pe grupuri <strong>de</strong> nave æi<br />

funcåioneazã componenta maritimã<br />

a Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române, în<br />

cadrul Inspectoratului Ju<strong>de</strong>åean al<br />

Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Constanåa.<br />

(6) În cadrul inspectoratelor<br />

ju<strong>de</strong>åene se organizeazã æi<br />

funcåioneazã, la nivel teritorial,<br />

sectoare ale poliåiei <strong>de</strong> frontierã.<br />

(7) Structurile teritoriale ale<br />

poliåiei <strong>de</strong> frontierã prevãzute la<br />

alin. (2), (4), (5) æi (6) sunt conduse<br />

<strong>de</strong> un æef, ajutat <strong>de</strong> adjuncåi.<br />

(8) Æefii direcåiilor teritoriale<br />

ale poliåiei <strong>de</strong> frontierã sunt numiåi<br />

æi eliberaåi din funcåie <strong>de</strong> cãtre<br />

ministrul administraåiei æi internelor<br />

la propunerea inspectorului<br />

general. Adjuncåii æefilor <strong>de</strong> direcåii<br />

sunt numiåi æi eliberaåi din funcåie<br />

<strong>de</strong> cãtre inspectorul general la<br />

propunerea æefilor <strong>de</strong> direcåii.<br />

(9) Æefii inspectoratelor ju<strong>de</strong>åene,<br />

æefii grupurilor <strong>de</strong> nave, æefii <strong>de</strong><br />

sectoare, precum æi adjuncåii<br />

acestora sunt numiåi æi eliberaåi<br />

din funcåie <strong>de</strong> inspectorul general<br />

la propunerea æefilor direcåiilor<br />

teritoriale ale poliåiei <strong>de</strong> frontierã.<br />

(10) Æefii inspectoratelor ju<strong>de</strong>åene<br />

sunt numiåi în funcåie cu avizul<br />

consultativ al prefectului.<br />

(11) Æefii punctelor poliåiei <strong>de</strong><br />

frontierã sunt numiåi æi eliberaåi din<br />

funcåie <strong>de</strong> cãtre inspectorul general<br />

la propunerea æefilor <strong>de</strong> direcåii sau<br />

a æefului structurii <strong>de</strong> coordonare a<br />

punctelor <strong>de</strong> trecere aeroportuare.<br />

ART. 13<br />

Direcåiile teritoriale ale poliåiei<br />

<strong>de</strong> frontierã æi inspectoratele<br />

ju<strong>de</strong>åene se organizeazã intern, pe<br />

servicii, birouri æi compartimente,<br />

dupã caz, prin ordin al ministrului<br />

administraåiei æi internelor.<br />

ART. 14<br />

(1) Inspectoratele ju<strong>de</strong>åene au<br />

la nivel teritorial ca structuri <strong>de</strong><br />

execuåie sectoare æi grupuri <strong>de</strong><br />

nave, dupã caz, care au competenåã<br />

teritorialã limitatã.<br />

(2) Locul <strong>de</strong> dispunere æi zona<br />

<strong>de</strong> competenåã teritorialã ale<br />

sectorului æi grupului <strong>de</strong> nave, dupã<br />

caz, se stabilesc prin dispoziåie a<br />

inspectorului general.<br />

(3) Sectorul æi grupul <strong>de</strong> nave se<br />

organizeazã pe compartimente, ture<br />

æi echipaje, conform specificului<br />

activitãåilor, potrivit dispoziåiei<br />

inspectorului general.<br />

ART. 15<br />

(1) În localitãåile din interiorul<br />

åãrii, în care funcåioneazã puncte <strong>de</strong><br />

2 Supliment <strong>Frontiera</strong> - nr. 7/<strong>2006</strong>


trecere aeroportuare sau portuare, se<br />

organizeazã æi funcåioneazã puncte<br />

ale poliåiei <strong>de</strong> frontierã.<br />

(2) Zona <strong>de</strong> competenåã teritorialã<br />

a poliåiei <strong>de</strong> frontierã în punctele <strong>de</strong><br />

trecere a frontierei este reprezentatã<br />

<strong>de</strong> suprafaåa aeroportului sau<br />

portului, cu platformele, imobilele<br />

æi instalaåiile aferente.<br />

ART. 16<br />

(1) Pentru prevenirea æi<br />

combaterea migraåiei ilegale æi a<br />

criminalitãåii transfrontaliere, în<br />

structurile Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />

Române pot fi înfiinåate æi alte<br />

unitãåi.<br />

(2) Numãrul, competenåa æi<br />

structura organizatoricã a acestor<br />

unitãåi se stabilesc prin ordin<br />

al ministrului administraåiei æi<br />

internelor.<br />

(3) Æefii unitãåilor înfiinåate în<br />

condiåiile alin. (1) æi (2) sunt numiåi<br />

æi eliberaåi din funcåie potrivit<br />

compeåentelor stabilite prin ordin<br />

al ministrului administraåiei æi<br />

internelor.<br />

SECÅIUNEA a 4-a<br />

Regulamente <strong>de</strong> organizare æi<br />

funcåionare<br />

ART. 17<br />

(1) Atribuåiile Inspectoratului<br />

General al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã æi<br />

ale unitãåilor teritoriale subordonate<br />

se stabilesc prin regulamente <strong>de</strong><br />

organizare æi funcåionare.<br />

(2) Regulamentul <strong>de</strong> organizare<br />

æi funcåionare a Inspectoratului<br />

General al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã se<br />

aprobã <strong>de</strong> ministrul administraåiei<br />

æi internelor, iar cele ale unitãåilor<br />

teritoriale, <strong>de</strong> cãtre inspectorul<br />

general.<br />

CAP. 3<br />

Raporturile dintre Poliåia <strong>de</strong><br />

Frontierã Românã æi autoritãåile<br />

administraåiei publice<br />

ART. 18<br />

(1) Inspectoratul General al<br />

Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã coopereazã cu<br />

autoritãåile administraåiei publice<br />

centrale, organele judiciare, celelalte<br />

organe æi instituåii centrale ale<br />

statului, precum æi cu reprezentanåi<br />

ai societãåii civile.<br />

(2) În plan teritorial structurile<br />

subordonate Inspectoratului General<br />

al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã coopereazã<br />

cu autoritãåile administraåiei publice<br />

locale, organele judiciare, celelalte<br />

organe æi instituåii ale statului,<br />

cu serviciile <strong>de</strong>scentralizate ale<br />

ministerelor, precum æi cu<br />

reprezentanåi ai societãåii civile.<br />

(3) În ve<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rii <strong>de</strong><br />

noi puncte <strong>de</strong> trecere a frontierei,<br />

potrivit legii, consiliile ju<strong>de</strong>åene æi<br />

consiliile locale ale municipiilor,<br />

oraæelor sau comunelor solicitante<br />

vor consulta Inspectoratul General<br />

al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã, vor pune la<br />

dispoziåie æi vor asigura spaåiile æi<br />

condiåiile tehnice edilitare necesare<br />

în ve<strong>de</strong>rea funcåionãrii lor.<br />

ART. 19<br />

(1) Æefii unitãåilor teritoriale<br />

ale poliåiei <strong>de</strong> frontierã prezintã<br />

informãri anuale în faåa consiliilor<br />

ju<strong>de</strong>åene, municipale, orãæeneæti sau<br />

comunale, dupã caz, referitoare la<br />

situaåia operativã la frontiera <strong>de</strong> stat<br />

æi la acåiunile întreprinse.<br />

(2) Æefii unitãåilor prevãzute la<br />

alin. (1) pot informa, semestrial sau<br />

ori <strong>de</strong> câte ori este nevoie, prefecåii,<br />

preæedinåii consiliilor ju<strong>de</strong>åene,<br />

primarii localitãåilor din zona <strong>de</strong><br />

frontierã sau ai celor care au în raza<br />

teritorialã aeroporturi sau porturi<br />

<strong>de</strong>schise traficului internaåional <strong>de</strong><br />

persoane æi mãrfuri, <strong>de</strong>spre evoluåia<br />

criminalitãåii transfrontaliere æi<br />

<strong>de</strong>spre alte fenomene antisociale<br />

comise în zona <strong>de</strong> competenåã.<br />

ART. 20<br />

Între autoritãåile administraåiei<br />

publice locale æi unitãåile teritoriale<br />

ale poliåiei <strong>de</strong> frontierã se pot încheia<br />

protocoale anuale <strong>de</strong> cooperare<br />

în ve<strong>de</strong>rea prevenirii æi combaterii<br />

faptelor antisociale.<br />

CAP. 4 Atribuåii.<br />

SECÅIUNEA 1<br />

Atribuåiile Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />

Române<br />

ART. 21<br />

În zona <strong>de</strong> competenåã Poliåia <strong>de</strong><br />

Frontierã Românã are urmãtoarele<br />

atribuåii generale:<br />

a) executã supravegherea æi<br />

controlul la trecerea frontierei <strong>de</strong><br />

stat a României, previne æi combate<br />

migraåia ilegalã æi criminalitatea<br />

transfrontalierã în zona <strong>de</strong><br />

competenåã, precum æi orice altã<br />

încãlcare a regimului juridic al<br />

frontierei <strong>de</strong> stat;<br />

b) apãrã viaåa, integritatea<br />

corporalã æi libertatea persoanelor,<br />

proprietatea publicã æi privatã,<br />

celelalte drepturi æi interese legitime<br />

ale cetãåenilor æi comunitãåii;<br />

c) realizeazã controlul<br />

documentelor pentru trecerea<br />

frontierei <strong>de</strong> stat în punctele<br />

<strong>de</strong> trecere <strong>de</strong>schise traficului<br />

internaåional, la intrarea în æi la<br />

ieæirea din zonele libere, în punctele<br />

<strong>de</strong> mic trafic æi treceri simplificate<br />

sau în alte locuri, dupã caz, potrivit<br />

legii;<br />

d) asigurã <strong>de</strong>rularea fluentã,<br />

corectã æi civilizatã a traficului <strong>de</strong><br />

calatori æi mãrfuri prin punctele <strong>de</strong><br />

trecere a frontierei <strong>de</strong> stat, împreunã<br />

cu celelalte autoritãåi care au, potrivit<br />

legii, competenåe <strong>de</strong> control privind<br />

trecerea frontierei <strong>de</strong> stat;<br />

e) asigurã controlul trecerii<br />

peste frontiera <strong>de</strong> stat, în condiåiile<br />

legii, a armelor, muniåiilor, armelor<br />

<strong>de</strong> panoplie æi <strong>de</strong> autoapãrare,<br />

muniåiilor aferente acestora,<br />

substanåelor explozive æi a<br />

dispozitivelor încãrcate cu substanåe<br />

toxice ori radioactive;<br />

f) supravegheazã, prin observare<br />

directã permanentã, spaåiul aerian<br />

adiacent frontierei <strong>de</strong> stat æi Mãrii<br />

teritoriale;<br />

g) asigurã aplicarea preve<strong>de</strong>rilor<br />

tratatelor, acordurilor, convenåiilor æi<br />

protocoalelor cu privire la frontiera<br />

<strong>de</strong> stat æi la controlul trecerii<br />

frontierei, încheiate <strong>de</strong> România<br />

cu statele vecine, cu alte state,<br />

cu organizaåii internaåionale sau<br />

regionale;<br />

h) asigurã supravegherea æi<br />

controlul semnelor <strong>de</strong> frontierã;<br />

i) organizeazã æi realizeazã<br />

cooperarea, în domeniile specifice<br />

<strong>de</strong> activitate, cu organele similare<br />

ale statelor vecine, ale altor state<br />

sau comunitãåi <strong>de</strong> state, conform<br />

înåelegerilor bi- sau multilaterale la<br />

care România este parte;<br />

j) organizeazã acåiuni pentru<br />

<strong>de</strong>scoperirea æi i<strong>de</strong>ntificarea<br />

persoanelor care au încãlcat<br />

sau <strong>de</strong>spre care se <strong>de</strong>åin date cã<br />

intenåioneazã sã încalce normele<br />

regimului juridic al frontierei <strong>de</strong><br />

stat, precum æi alte preve<strong>de</strong>ri legale<br />

stabilite în competenåã; <strong>de</strong>sfãæoarã<br />

activitãåi pentru constatarea faptelor<br />

penale æi efectueazã cercetãri în<br />

legãturã cu acestea, conform legii;<br />

k) culege, stocheazã, prelucreazã,<br />

Supliment <strong>Frontiera</strong> - nr. 7/<strong>2006</strong><br />

3


valorificã æi face schimb <strong>de</strong> date æi<br />

informaåii, în condiåiile stabilite<br />

<strong>de</strong> lege pentru Poliåia Românã, în<br />

scopul exercitãrii atribuåiilor legale,<br />

cu autoritãåile publice interesate, pe<br />

bazã <strong>de</strong> protocol, æi cu organisme<br />

similare din alte state, pe baza<br />

înåelegerilor la care România este<br />

parte;<br />

l) constatã contravenåiile æi aplicã<br />

sancåiunile contravenåionale, potrivit<br />

legii;<br />

m) coordoneazã activitãåile<br />

personalului celorlalte instituåii sau<br />

ale agenåilor economici care, potrivit<br />

legii, îæi <strong>de</strong>sfãæoarã activitatea în<br />

punctul <strong>de</strong> trecere a frontierei <strong>de</strong><br />

stat, în legãturã cu trecerea frontierei<br />

<strong>de</strong> stat, æi urmãreæte respectarea<br />

legii <strong>de</strong> cãtre întregul personal din<br />

punctul <strong>de</strong> trecere;<br />

n) introduce date æi exploateazã<br />

datele introduse în Sistemul<br />

<strong>de</strong> informare naåional privind<br />

circulaåia persoanelor æi bunurilor<br />

prin frontierã (SIF), în scopurile æi în<br />

condiåiile prevãzute <strong>de</strong> lege;<br />

o) asigurã menåinerea ordinii æi<br />

liniætii publice în punctele <strong>de</strong> trecere<br />

a frontierei <strong>de</strong> stat, iar la solicitarea<br />

altor autoritãåi ale statului participã<br />

la astfel <strong>de</strong> acåiuni în localitãåile din<br />

zona <strong>de</strong> frontierã;<br />

p) participã, împreunã cu<br />

alte formaåiuni ale Ministerului<br />

Administraåiei æi Internelor, în<br />

colaborare cu trupe ale Ministerului<br />

Apãrãrii Naåionale, cu unitãåi <strong>de</strong><br />

protecåie civilã æi cu alte autoritãåi<br />

prevãzute <strong>de</strong> lege, la activitãåile <strong>de</strong><br />

salvare æi evacuare a persoanelor<br />

æi bunurilor periclitate <strong>de</strong> incendii,<br />

explozii, avarii, acci<strong>de</strong>nte, calamitãåi<br />

naturale æi catastrofe, precum æi <strong>de</strong><br />

limitare æi înlãturare a urmãrilor<br />

provocate <strong>de</strong> astfel <strong>de</strong> evenimente;<br />

r) participã, împreunã cu<br />

autoritãåile teritoriale pentru protecåia<br />

mediului æi cu organele <strong>de</strong> frontierã<br />

ale statelor vecine, dupã caz, la<br />

luarea mãsurilor necesare pentru<br />

prevenirea riscurilor ecologice æi<br />

a producerii daunelor, precum si,<br />

în caz <strong>de</strong> acci<strong>de</strong>nte care afecteazã<br />

factorii <strong>de</strong> mediu, la eliminarea<br />

efectelor acestora;<br />

s) exercitã orice alte atribuåii<br />

stabilite prin lege.<br />

ART. 22<br />

În zona <strong>de</strong> competenåã pe apã<br />

Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã are æi<br />

urmãtoarele atribuåii specifice:<br />

a) supravegheazã æi asigurã<br />

respectarea drepturilor statului<br />

român în apele din zona <strong>de</strong><br />

competenåã;<br />

b) previne æi combate pirateria,<br />

acåiunile teroriste æi faptele<br />

circumscrise crimei organizate în<br />

apele aflate sub jurisdicåia statului<br />

român;<br />

c) executã, direct sau împreunã<br />

cu autoritatea vamalã, controlul<br />

navelor æi ambarcaåiunilor <strong>de</strong>spre<br />

care se <strong>de</strong>åin date æi informaåii cã<br />

<strong>de</strong>sfãæoarã activitãåi ilegale în zona<br />

<strong>de</strong> competenåã ori sunt surprinse<br />

<strong>de</strong>sfãæurând asemenea activitãåi;<br />

d) executã controlul navelor æi<br />

al ambarcaåiunilor împreunã cu<br />

unitãåile teritoriale pentru protecåia<br />

mediului în caz <strong>de</strong> evacuare a<br />

apelor uzate în emisar sau în<br />

caz <strong>de</strong> producere a unei poluãri<br />

acci<strong>de</strong>ntale;<br />

e) participã la supravegherea,<br />

controlul æi asigurarea protecåiei<br />

æi conservãrii fondului cinegetic æi<br />

piscicol natural, prin prevenirea æi<br />

combaterea vânatului æi pescuitului<br />

ilegal, precum æi a exploatãrii<br />

ilegale a altor resurse biologice æi<br />

nebiologice din apele aflate în zona<br />

<strong>de</strong> competenåã;<br />

f) cautã navele aflate în pericol<br />

în apele din zona <strong>de</strong> competenåã<br />

æi în marea liberã æi participã la<br />

salvarea echipajelor acestora în<br />

caz <strong>de</strong> necesitate, iar la solicitare<br />

<strong>de</strong>sfãæoarã acåiuni <strong>de</strong> salvare a<br />

navelor æi a încãrcãturilor, conform<br />

dreptului maritim internaåional;<br />

g) executã supravegherea<br />

æi participã la controlul pentru<br />

respectarea normelor privind<br />

ordinea æi siguranåa navigaåiei în<br />

apele din zona <strong>de</strong> competenåã æi în<br />

porturi, în colaborare cu organele<br />

zonale ale cãpitãniilor <strong>de</strong> port;<br />

h) interzice, direct sau cu<br />

participarea, la cerere, a unitãåilor<br />

<strong>de</strong> nave ale Ministerului Apãrãrii<br />

Naåionale, accesul navelor strãine<br />

în anumite zone, sectoare sau<br />

raioane ale Mãrii teritoriale æi<br />

cailor navigabile fluviale aflate<br />

sub jurisdicåia statului român, prin<br />

suspendarea temporarã a dreptului<br />

<strong>de</strong> trecere inofensivã, conform<br />

legii;<br />

i) asigurã protecåia æi participã la<br />

apãrarea obiectivelor <strong>de</strong> importanåa<br />

<strong>de</strong>osebitã aflate în apele din zona<br />

<strong>de</strong> competenåã, în colaborare cu<br />

unitãåile <strong>de</strong> nave ale Ministerului<br />

Apãrãrii Naåionale, cu alte foråe, în<br />

conformitate cu planurile aprobate<br />

din timp.<br />

SECÅIUNEA a 2-a<br />

Dispoziåii speciale privind<br />

efectuarea cercetãrii penale<br />

<strong>de</strong> cãtre poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />

ART. 23<br />

(1) Prin dispoziåie a inspectorului<br />

general al poliåiei <strong>de</strong> frontierã sunt<br />

<strong>de</strong>semnaåi poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />

care efectueazã cercetarea penalã,<br />

potrivit legii.<br />

(2) În în<strong>de</strong>plinirea activitãåilor<br />

<strong>de</strong> cercetare penalã poliåistul <strong>de</strong><br />

frontierã are competenåã teritorialã<br />

corespunzãtoare unitãåii poliåiei <strong>de</strong><br />

frontierã din care face parte.<br />

(3) În caz <strong>de</strong> continuare a unei<br />

mãsuri sau activitãåi specifice<br />

poliåistul <strong>de</strong> frontierã poate acåiona<br />

æi în zona <strong>de</strong> competenåã teritorialã a<br />

altor unitãåi ale poliåiei <strong>de</strong> frontierã,<br />

comunicând <strong>de</strong>spre aceasta unitãåi<br />

competente.<br />

(4) În caz <strong>de</strong> <strong>de</strong>taæare sau <strong>de</strong><br />

misiune ordonatã în zona <strong>de</strong><br />

competenåã a unei alte structuri<br />

a Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române,<br />

poliåistul <strong>de</strong> frontierã are competenåã<br />

teritorialã stabilitã pentru acea<br />

unitate.<br />

(5) În în<strong>de</strong>plinirea atribuåiilor<br />

generale poliåistul din Inspectoratul<br />

General al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã are<br />

competenåã teritorialã generalã.<br />

Alin. (2) al art. 23 a fost modificat<br />

<strong>de</strong> LEGEA nr. 81 din 26 februarie<br />

2002 publicatã în MONITORUL<br />

OFICIAL nr. 154 din 4 martie<br />

2002.<br />

ART. 24<br />

(1) În punctele <strong>de</strong> trecere a<br />

frontierei <strong>de</strong> stat, în apele <strong>de</strong><br />

frontierã, pe Dunãrea interioarã,<br />

canalul Sulina æi braåul Tulcea, în<br />

apele maritime interioare, marea<br />

teritorialã, în zona contiguã æi în<br />

zona economicã exclusivã organele<br />

<strong>de</strong> cercetare ale poliåiei <strong>de</strong> frontierã<br />

efectueazã cercetarea penalã pentru<br />

orice infracåiune care nu este datã în<br />

mod obligatoriu în competenåa altor<br />

organe <strong>de</strong> cercetare.<br />

(2) Competenåa poliåistului <strong>de</strong><br />

frontierã prevãzutã la alin. (1) este<br />

asiguratã æi în situaåiile <strong>de</strong> extin<strong>de</strong>re<br />

a cercetãrilor <strong>de</strong> pe apã la cele <strong>de</strong><br />

pe uscat. În aceste situaåii poliåistul<br />

<strong>de</strong> frontierã colaboreazã cu organele<br />

competente, potrivit legii.<br />

(3) Prin excepåia <strong>de</strong> la preve<strong>de</strong>rile<br />

alin. (1), pentru constatarea<br />

infracåiunilor <strong>de</strong> frontierã æi<br />

4 Supliment <strong>Frontiera</strong> - nr. 7/<strong>2006</strong>


a infracåiunilor din domeniul<br />

criminalitãåii transfrontaliere æi<br />

efectuarea cercetãrilor în legãturã<br />

cu acestea poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />

pot <strong>de</strong>pãæi zona <strong>de</strong> competenåã,<br />

acåionând, împreunã cu organele<br />

specializate ale poliåiei, pe întregul<br />

teritoriu al åãrii.<br />

ART. 25<br />

SECÅIUNEA a 3-a<br />

Cooperarea<br />

(1) Cooperarea dintre Poliåia<br />

<strong>de</strong> Frontierã Românã æi celelalte<br />

structuri ale Ministerului<br />

Administraåiei æi Internelor<br />

pentru securizarea frontierei <strong>de</strong><br />

stat æi combaterea criminalitãåii<br />

transfrontaliere se realizeazã pe baza<br />

ordinului ministrului administraåiei<br />

æi internelor.<br />

(2) În cazul unor acåiuni comune,<br />

maritime sau fluviale, ale navelor<br />

Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române cu cele<br />

ale Marinei Militare din Ministerul<br />

Apãrãrii Naåionale, acestea din<br />

urmã vor avea la bord un ofiåer <strong>de</strong><br />

la poliåia <strong>de</strong> frontierã æi vor arbora<br />

pavilionul distinctiv al Poliåiei <strong>de</strong><br />

Frontierã Române. În aceste situaåii<br />

navei Marinei Militare i se conferã<br />

autoritatea æi drepturile Poliåiei <strong>de</strong><br />

Frontierã Române.<br />

(3) Cãpitãniile <strong>de</strong> port vor informa<br />

structurile teritoriale ale Poliåiei <strong>de</strong><br />

Frontierã Române numai în cazul<br />

în care navele nu în<strong>de</strong>plinesc<br />

condiåiile legale <strong>de</strong> ieæire/intrare<br />

din/în porturile în care acestea îæi<br />

<strong>de</strong>sfãæoarã activitatea.<br />

ART. 26<br />

Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã<br />

coopereazã cu instituåii similare<br />

din alte state æi cu organisme<br />

internaåionale <strong>de</strong> poliåie în baza<br />

înåelegerilor la care România este<br />

parte.<br />

CAP. 5<br />

Drepturi æi obligaåii<br />

SECÅIUNEA 1<br />

Drepturile poliåistului <strong>de</strong> frontierã<br />

ART. 27<br />

În exercitarea atribuåiilor ce<br />

îi revin în zona <strong>de</strong> competenåã<br />

poliåistul <strong>de</strong> frontierã este învestit<br />

cu exerciåiul autoritãåii publice æi<br />

are urmãtoarele drepturi:<br />

a) sã legitimeze æi sã stabileascã<br />

i<strong>de</strong>ntitatea persoanelor care încalcã<br />

dispoziåiile legale privind frontierã<br />

<strong>de</strong> stat ori a cãror prezenåã în zona<br />

<strong>de</strong> frontierã este suspectã æi sã ia<br />

mãsurile legale ce se impun;<br />

b) sã conducã la sediul poliåiei<br />

<strong>de</strong> frontierã pe cei care prin<br />

acåiunile lor pericliteazã viaåa<br />

persoanelor, ordinea publicã sau<br />

alte valori ale statului <strong>de</strong> drept,<br />

persoanele suspecte <strong>de</strong> sãvâræirea<br />

unor fapte ilegale la frontierã <strong>de</strong><br />

stat, persoanele a cãror i<strong>de</strong>ntitate<br />

nu a putut fi stabilitã, precum æi<br />

urmãriåii general æi internaåional;<br />

sã verifice situaåia acestora æi sã ia,<br />

dupã caz, masurile legale în cel mult<br />

24 <strong>de</strong> ore, cu respectarea dreptului<br />

la apãrare;<br />

c) sã cerceteze suprafeåele<br />

<strong>de</strong> teren, cãile <strong>de</strong> comunicaåii æi<br />

construcåiile izolate, sã intre, pentru<br />

în<strong>de</strong>plinirea atribuåiilor, în incinta<br />

agenåilor economici æi a instituåiilor<br />

publice, indiferent <strong>de</strong> <strong>de</strong>åinãtor sau<br />

<strong>de</strong> proprietar, la bordul navelor æi<br />

aeronavelor Române sau strãine,<br />

cu respectarea dispoziåiilor legale;<br />

accesul în instituåiile care <strong>de</strong>sfãæoarã<br />

activitãåi în legãturã cu siguranåa<br />

naåionala se face cu aprobarea<br />

æefilor instituåiilor respective;<br />

d) sã invite la sediul poliåiei <strong>de</strong><br />

frontierã persoanele a cãror prezenåã<br />

este necesarã pentru în<strong>de</strong>plinirea<br />

atribuåiilor poliåiei <strong>de</strong> frontierã, prin<br />

aducerea la cunoætinåa acestora,<br />

în scris, a scopului æi motivului<br />

invitaåiei;<br />

e) sã efectueze controlul<br />

persoanelor æi al bagajelor, precum<br />

æi al autovehiculelor, mijloacelor<br />

<strong>de</strong> transport feroviare, navelor sau<br />

aeronavelor, atunci când existã<br />

indicii temeinice cã sãvâræirea unei<br />

infracåiuni la regimul frontierei <strong>de</strong><br />

stat este iminentã æi ca persoana<br />

sau bunurile cãutate se aflã în zona<br />

controlatã;<br />

f) sã foloseascã orice mijloc <strong>de</strong><br />

transport æi <strong>de</strong> telecomunicaåie,<br />

indiferent <strong>de</strong> proprietar sau <strong>de</strong><br />

<strong>de</strong>åinãtor, cu excepåia celor<br />

aparåinând Corpului diplomatic sau<br />

consular, pentru luarea unor masuri<br />

legale ce nu suferã amânare æi care<br />

nu pot fi aduse la în<strong>de</strong>plinire altfel;<br />

cheltuielile ocazionate <strong>de</strong> folosirea<br />

acestor mijloace vor fi achitate<br />

ulterior, la cererea proprietarilor, æi<br />

vor fi suportate din fondurile Poliåiei<br />

<strong>de</strong> Frontierã Române, urmând sã<br />

fie recuperate, potrivit legii, <strong>de</strong><br />

la persoanele care au <strong>de</strong>terminat<br />

intervenåia;<br />

g) sã foloseascã gratuit mijloacele<br />

<strong>de</strong> transport în comun, mijloacele<br />

<strong>de</strong> transport feroviare æi navale,<br />

în timpul serviciului, pentru<br />

executarea unor misiuni care nu<br />

pot fi în<strong>de</strong>plinite altfel; folosirea<br />

mijloacelor <strong>de</strong> transport se face pe<br />

baza legitimaåiei <strong>de</strong> serviciu;<br />

h) sã poarte asupra sã armamentul<br />

æi muniåia necesarã æi sã foloseascã<br />

pentru în<strong>de</strong>plinirea misiunilor<br />

autovehicule, nave, ambarcaåiuni,<br />

elicoptere æi alte mijloace <strong>de</strong><br />

transport cu sau fãrã însemnele<br />

distinctive ale Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />

Române; în funcåie <strong>de</strong> situaåie<br />

poliåistul <strong>de</strong> frontierã poate folosi<br />

girofarurile din dotarea mijloacelor<br />

<strong>de</strong> transport;<br />

i) sã utilizeze, în raport cu<br />

natura æi cu gradul <strong>de</strong> împotrivire<br />

a persoanei care a sãvâræit o faptã<br />

ilegalã, foråa fizicã æi mijloacele<br />

specifice din dotare, inclusiv câinii<br />

<strong>de</strong> serviciu; folosirea acestora se va<br />

face cu respectarea strictã a legii;<br />

j) sã foloseascã banca <strong>de</strong> date a<br />

Inspectoratului General al Poliåiei <strong>de</strong><br />

Frontierã;<br />

k) sã interzicã accesul sau sã<br />

înlãture persoanele care au intrat<br />

în perimetrul punctului <strong>de</strong> trecere<br />

a frontierei <strong>de</strong> stat ori se aflã în<br />

apropierea acestuia æi care prin<br />

prezenåã lor sau prin activitãåile<br />

<strong>de</strong>sfãæurate împiedicã, sub orice<br />

formã, <strong>de</strong>rularea normalã a traficului<br />

<strong>de</strong> frontierã;<br />

l) sã efectueze controale æi sã<br />

participe la razii, in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt sau<br />

în colaborare cu organele locale ale<br />

poliåiei, când existã indicii cu privire<br />

la sãvâræirea <strong>de</strong> infracåiuni la regimul<br />

frontierei <strong>de</strong> stat ori ascun<strong>de</strong>rea unor<br />

infractori sau bunuri provenite din<br />

aceste infracåiuni;<br />

m) sã stabileascã, împreunã<br />

cu autoritãåile administraåiei<br />

publice locale, mãsuri <strong>de</strong> limitare<br />

temporarã a circulaåiei persoanelor<br />

æi mijloacelor <strong>de</strong> transport în<br />

apropierea frontierei <strong>de</strong> stat, în<br />

raioanele în care se <strong>de</strong>sfãæoarã sau<br />

urmeazã sã se <strong>de</strong>sfãæoare acåiuni<br />

specifice; aceste limitãri vor fi aduse<br />

la cunoætinåa cetãåenilor prin grija<br />

prefecåilor æi primarilor;<br />

n) sã solicite sprijinul cetãåenilor<br />

pentru urmãrirea, prin<strong>de</strong>rea,<br />

imobilizarea æi conducerea la sediile<br />

poliåiei <strong>de</strong> frontierã a persoanelor<br />

care au sãvâræit fapte ilegale ori a<br />

cãror i<strong>de</strong>ntitate nu a putut fi stabilitã,<br />

Supliment <strong>Frontiera</strong> - nr. 7/<strong>2006</strong><br />

5


pentru luarea mãsurilor ce se impun,<br />

potrivit legii;<br />

o) sã opreascã, sã controleze, sã<br />

reåinã, sã conducã æi sã cerceteze<br />

în porturile României navele,<br />

ambarcaåiunile æi persoanele care au<br />

încãlcat regimul juridic al frontierei<br />

<strong>de</strong> stat æi al Mãrii teritoriale sau<br />

drepturile României în zona contiguã<br />

ori în zona economica exclusivã.<br />

p) sã acåioneze pentru oprirea æi<br />

controlul oricãrei nave suspecte, la<br />

solicitarea organelor abilitate sau<br />

din proprie iniåiativã, în situaåia în<br />

care se <strong>de</strong>åin informaåii referitoare<br />

la implicarea acesteia în activitãåi<br />

ilegale în apele aflate în zona <strong>de</strong><br />

competenåã, informând <strong>de</strong> îndatã<br />

celelalte instituåii cu competenåe<br />

în domeniu; întreaga rãspun<strong>de</strong>re<br />

privind consecinåele ce <strong>de</strong>curg din<br />

oprirea nejustificatã a navei revine<br />

solicitantului;<br />

r) sã foloseascã armamentul <strong>de</strong><br />

la bordul navelor proprii împotriva<br />

navelor æi ambarcaåiunilor care<br />

au încãlcat legislaåia Românã, în<br />

condiåiile prevãzute <strong>de</strong> prezenta<br />

ordonanåã <strong>de</strong> urgenåã;<br />

s) sã exercite orice alte drepturi æi<br />

sã în<strong>de</strong>plineascã orice alte îndatoriri<br />

prevãzute <strong>de</strong> lege.<br />

SECÅIUNEA a 2-a<br />

Obligaåiile poliåistului <strong>de</strong><br />

frontierã<br />

ART. 28<br />

(1) Poliåistul <strong>de</strong> frontierã este<br />

obligat, în domeniul sãu <strong>de</strong> activitate,<br />

sã ia mãsurile necesare <strong>de</strong> înlãturare<br />

a pericolelor care ameninåã ordinea<br />

publicã sau siguranåa persoanelor, în<br />

toate situaåiile în care ia cunoætinåã<br />

direct ori când este sesizat <strong>de</strong>spre<br />

acestea.<br />

(2) Când ia cunoætinåã <strong>de</strong><br />

existenta unei infracåiuni flagrante<br />

poliåistul <strong>de</strong> frontierã este obligat<br />

sã intervinã æi în afara orelor <strong>de</strong><br />

program, a atribuåiilor <strong>de</strong> serviciu<br />

æi a competenåei sale, pentru<br />

încheierea actelor prevãzute în<br />

Codul <strong>de</strong> procedurã penalã.<br />

(3) Când situaåia impune sã<br />

acåioneze în afara competenåei sale<br />

poliåistul <strong>de</strong> frontierã proce<strong>de</strong>azã ca æi<br />

acea autoritate în a cãrei competenåã<br />

intrã soluåionarea cauzei. Despre<br />

acåiunea sa poliåistul <strong>de</strong> frontierã<br />

informeazã <strong>de</strong> îndatã autoritatea<br />

competentã. Dacã autoritatea<br />

competentã nu poate sã intervinã<br />

în timp util, poliåistul <strong>de</strong> frontierã<br />

în<strong>de</strong>plineæte toate actele æi faptele<br />

prevãzute <strong>de</strong> lege în competenåa<br />

acelei autoritãåi. Acåiunea acestuia<br />

înceteazã în momentul în care<br />

intervine autoritatea competentã.<br />

ART. 29<br />

Activitãåile prevãzute la art. 27<br />

lit. c), e), l), o) æi p) nu au caracterul<br />

unei percheziåii prevãzute în Codul<br />

<strong>de</strong> procedurã penalã.<br />

ART. 30<br />

(1) În exercitarea atribuåiilor <strong>de</strong><br />

serviciu poliåistul <strong>de</strong> frontierã este<br />

obligat în prealabil sã îæi <strong>de</strong>cline<br />

calitatea æi sã prezinte insigna <strong>de</strong><br />

poliåist æi legitimaåia <strong>de</strong> serviciu, cu<br />

excepåia situaåiilor în care rezultatul<br />

acåiunii este periclitat.<br />

(2) La intrarea în acåiune sau la<br />

începutul intervenåiei ce nu suferã<br />

amânare poliåistul <strong>de</strong> frontierã este<br />

obligat sã se prezinte, iar dupã<br />

încheierea oricãrei acåiuni sau<br />

intervenåii sã se legitimeze æi sã<br />

<strong>de</strong>clare funcåia æi unitatea <strong>de</strong> poliåie<br />

<strong>de</strong> frontierã din care face parte.<br />

ART. 31<br />

(1) Pentru împiedicarea æi<br />

neutralizarea acåiunilor agresive<br />

ale persoanelor <strong>de</strong>scoperite cã au<br />

sãvâræit infracåiuni sau contravenåii<br />

la regimul frontierei <strong>de</strong> stat ori cã au<br />

tulburat ordinea æi liniætea publicã în<br />

zona <strong>de</strong> competenåã, acåiuni ce nu<br />

au putut fi înlãturate sau anihilate<br />

prin utilizarea altor mijloace legale,<br />

poliåiætii <strong>de</strong> frontierã pot folosi scuturi<br />

<strong>de</strong> protecåie, cãæti cu vizor, bastoane<br />

<strong>de</strong> cauciuc, bastoane cu energie<br />

electrostaticã, cãtuæe, dispozitive<br />

cu substanåe iritant-lacrimogene,<br />

arme cu glonå <strong>de</strong> cauciuc, câini <strong>de</strong><br />

serviciu, precum æi alte mijloace <strong>de</strong><br />

imobilizare care nu pun în pericol<br />

viaåa persoanei æi nu îi produc<br />

acesteia vãtãmãri corporale grave.<br />

(2) Mijloacele prevãzute la<br />

alin. (1) pot fi folosite împotriva<br />

persoanelor care:<br />

a) întreprind acåiuni care pun<br />

în pericol integritatea corporalã,<br />

sãnãtatea æi bunurile altor<br />

persoane;<br />

b) pun în pericol activitãåile ce<br />

se <strong>de</strong>sfãæoarã în punctul <strong>de</strong> trecere<br />

a frontierei <strong>de</strong> stat;<br />

c) ultragiazã persoanele cu funcåii<br />

ce implicã exerciåiul autoritãåii<br />

publice.<br />

(3) Folosirea mijloacelor<br />

prevãzute la alin. (1) împotriva<br />

participanåilor la acåiunile agresive<br />

se va face în mod gradual, dupã<br />

atenåionarea prealabilã asupra<br />

uzului unor asemenea mijloace<br />

æi dupã lãsarea timpului necesar<br />

pentru încetarea acåiunilor æi<br />

pãrãsirea zonei, dupã caz.<br />

(4) Folosirea mijloacelor<br />

prevãzute la alin. (1) nu trebuie<br />

sã <strong>de</strong>pãæeascã nevoile reale pentru<br />

împiedicarea sau neutralizarea<br />

acåiunilor agresive.<br />

SECÅIUNEA a 3-a<br />

Folosirea armamentului<br />

ART. 32<br />

(1) În caz <strong>de</strong> necesitate æi atunci<br />

când folosirea altor mijloace <strong>de</strong><br />

împiedicare sau constrângere nu<br />

este posibilã, poliåistul <strong>de</strong> frontierã<br />

poate folosi foråa armelor albe sau<br />

a armelor <strong>de</strong> foc, în condiåiile æi<br />

în situaåiile prevãzute <strong>de</strong> Legea<br />

privind regimul armelor <strong>de</strong> foc æi al<br />

muniåiilor æi <strong>de</strong> prezenta ordonanåã<br />

<strong>de</strong> urgentã.<br />

(2) Uzul armamentului din<br />

dotare, în condiåiile æi în situaåiile<br />

prevãzute <strong>de</strong> lege, pentru<br />

în<strong>de</strong>plinirea atribuåiilor <strong>de</strong> serviciu<br />

este consi<strong>de</strong>rat legitim.<br />

ART. 33<br />

Pentru oprirea sau reåinerea<br />

navelor ori a ambarcaåiunilor care<br />

au încãlcat legislaåia României în<br />

apele din zona <strong>de</strong> competenåã,<br />

precum æi a celor care încearcã<br />

sã fugã <strong>de</strong> sub escortã, navele æi<br />

ambarcaåiunile Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />

Române pot folosi armamentul <strong>de</strong><br />

bord sau individual din dotare, în<br />

urmãtoarele situaåii:<br />

a) pentru somarea <strong>de</strong><br />

oprire æi reåinere a navelor æi<br />

ambarcaåiunilor;<br />

b) direct, fãrã somaåie, împotriva<br />

navelor æi ambarcaåiunilor în<br />

anumite situaåii prevãzute <strong>de</strong> lege.<br />

ART. 34<br />

Executarea focului cu armamentul<br />

<strong>de</strong> bord, cu somaåie, se efectueazã<br />

astfel:<br />

a) dupã ce au fost epuizate<br />

somaåiile legale transmise prin<br />

toate mijloacele <strong>de</strong> comunicare<br />

6 Supliment <strong>Frontiera</strong> - nr. 7/<strong>2006</strong>


adio, optico-vizuale æi acustice, iar<br />

nava sau ambarcaåiunea urmãritã<br />

continuã sã le ignore, comandantul<br />

navei Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române<br />

proce<strong>de</strong>azã la executarea focului <strong>de</strong><br />

avertisment în condiåiile stabilite prin<br />

prezenta ordonanåã <strong>de</strong> urgentã;<br />

b) în cazul în care, dupã<br />

executarea somaåiei legale æi a focului<br />

<strong>de</strong> avertisment, nava în cauzã nu se<br />

supune, se va folosi armamentul<br />

<strong>de</strong> bord dupã ce în prealabil a fost<br />

avertizat echipajul acesteia sã se<br />

<strong>de</strong>plaseze spre partea din faåã a<br />

navei, prin somaåia: “Pãrãsiåi pupa,<br />

vom <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> foc în plin!” Dupã ce<br />

s-a convins ca avertismentul a fost<br />

înåeles nava Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />

Române va <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> foc în plin <strong>de</strong><br />

la micã distanåã asupra pãråii din<br />

spate a navei urmãrite, cãutânduse<br />

pe cât posibil lovirea aparatului<br />

propulsor. Întreaga rãspun<strong>de</strong>re<br />

pentru nesupunerea la somaåie æi<br />

pentru consecinåele ce <strong>de</strong>curg din<br />

ignorarea avertismentelor navei<br />

Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române revine<br />

comandantului navei urmãrite sau<br />

înlocuitorului legal al acestuia.<br />

ART. 35<br />

Navele Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />

Române pot executa foc cu<br />

armamentul <strong>de</strong> bord, fãrã somaåie,<br />

în urmãtoarele situaåii:<br />

a) împotriva navelor strãine care<br />

atacã nave româneæti;<br />

b) împotriva navelor urmãrite<br />

care riposteazã cu foc <strong>de</strong> armã sau<br />

manevreazã astfel încât securitatea<br />

navei Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române<br />

este pusã în pericol;<br />

c) împotriva submarinelor<br />

sau altor vehicule submersibile<br />

strãine care navigheazã în marea<br />

teritorialã în imersiune sau la cota<br />

periscopicã;<br />

d) împotriva navelor strãine care<br />

atacã alte nave în apele Naåionale<br />

navigabile;<br />

e) împotriva navelor strãine care<br />

<strong>de</strong>sfãæoarã acåiuni ce pun în pericol<br />

securitatea insulelor artificiale, a<br />

conductelor æi cablurilor submarine,<br />

a instalaåiilor portuare, a localitãåilor<br />

æi obiectivelor economice <strong>de</strong> pe<br />

litoral æi a celor situate pe malurile<br />

apelor <strong>de</strong> frontierã;<br />

f) împotriva grupurilor <strong>de</strong> oameni<br />

sau nave înarmate care pãtrund în<br />

apele din zona <strong>de</strong> competenåã a<br />

României æi riposteazã sau încearcã<br />

sã riposteze cu arme <strong>de</strong> foc.<br />

ART. 36<br />

(<br />

1) Navele Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />

Române executã focul <strong>de</strong><br />

avertisment æi focul în plin, astfel<br />

încât sã evite încãlcarea prin foc <strong>de</strong><br />

armã a teritoriului statului vecin.<br />

(2) Dupã executarea focului<br />

în plin sau în caz <strong>de</strong> abordaj<br />

comandantul navei Poliåiei <strong>de</strong><br />

Frontierã Române se va conforma<br />

întocmai reglementãrilor<br />

internaåionale privind salvarea vieåii<br />

omeneæti pe mare sau pe fluviu.<br />

ART. 37<br />

În cazul ambarcaåiunilor sau<br />

al altor mijloace plutitoare <strong>de</strong><br />

dimensiuni reduse executarea focului<br />

cu sau fãrã somaåie va fi efectuatã<br />

cu respectarea reglementãrilor<br />

privind regimul armelor <strong>de</strong> foc æi al<br />

muniåiilor æi a dispoziåiilor prezentei<br />

ordonanåe <strong>de</strong> urgenåã.<br />

ART. 38<br />

Fiecare situaåie în care s-a fãcut<br />

uz <strong>de</strong> armã se raporteazã <strong>de</strong> urgenåã<br />

în mod ierarhic. Dacã în urma<br />

uzului <strong>de</strong> armã s-a produs moartea<br />

sau vãtãmarea unei persoane ori<br />

avarierea gravã a unei nave sau<br />

aeronave, fapta se comunicã <strong>de</strong><br />

îndatã procurorului competent.<br />

CAP. 6<br />

Personalul Poliåiei<br />

<strong>de</strong> Frontierã Române<br />

ART. 39<br />

(1) Personalul Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />

Române se compune din poliåiæti<br />

<strong>de</strong> frontierã, alåi funcåionari publici,<br />

poliåiæti <strong>de</strong> frontierã angajaåi pe bazã<br />

<strong>de</strong> contract æi personal contractual.<br />

(2) Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã<br />

îæi asigurã personalul necesar dintre<br />

absolvenåii instituåiilor <strong>de</strong> învãåãmânt<br />

ale Ministerului Administraåiei æi<br />

Internelor æi personal selecåionat æi<br />

transferat <strong>de</strong> la alte instituåii.<br />

(3) Poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã le sunt<br />

aplicabile preve<strong>de</strong>rile Legii privind<br />

statutul poliåistului.<br />

(4) Funcåionarilor publici le sunt<br />

aplicabile dispoziåiile Legii nr. 188/<br />

1999 privind Statutul funcåionarilor<br />

publici æi alte reglementãri<br />

specifice.<br />

(4^1) Poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã<br />

angajaåi pe bazã <strong>de</strong> contract li se<br />

aplicã preve<strong>de</strong>rile legale referitoare<br />

la militarii angajaåi pe bazã <strong>de</strong><br />

contract.<br />

(5) Personalul contractual este<br />

supus dispoziåiilor Codului muncii<br />

æi celorlalte norme legale referitoare<br />

la drepturile æi îndatoririle acestuia,<br />

în mãsura în care prin prezenåa<br />

ordonanåã <strong>de</strong> urgenåã nu se dispune<br />

altfel.<br />

Alin. (1) al art. 39 a fost modificat<br />

<strong>de</strong> Legea nr. 196 din 25 mai 2004<br />

publicatã în Monitorul Oficial nr.<br />

486 din 31 mai 2004.<br />

Alin. (4^1) al art. 39 a fost<br />

introdus <strong>de</strong> Legea nr. 196 din 25 mai<br />

2004 publicatã în Monitorul Oficial<br />

nr. 486 din 31 mai 2004.<br />

ART. 39^1<br />

Poliåistul <strong>de</strong> frontierã angajat<br />

pe bazã <strong>de</strong> contract este învestit<br />

cu exerciåiul autoritãåii publice, pe<br />

timpul æi în legãturã cu în<strong>de</strong>plinirea<br />

atribuåiilor æi îndatoririlor <strong>de</strong><br />

serviciu, în limitele competenåelor<br />

stabilite prin lege pentru poliåistul<br />

<strong>de</strong> frontierã.<br />

Art. 39^1 a fost introdus <strong>de</strong> Legea<br />

nr. 196 din 25 mai 2004 publicatã<br />

în Monitorul Oficial nr. 486 din 31<br />

mai 2004.<br />

CAP. 7<br />

Asigurarea logisticã, materialã<br />

æi financiarã<br />

ART. 40<br />

(1) Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã<br />

poate <strong>de</strong>åine în folosinåã imobile,<br />

armament, muniåie, echipamente æi<br />

aparaturã tehnica specificã, necesare<br />

în ve<strong>de</strong>rea în<strong>de</strong>plinirii atribuåiilor<br />

prevãzute <strong>de</strong> lege.<br />

(2) Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã<br />

poate sã închirieze, în condiåiile<br />

legii, imobile sau pãråi din acestea,<br />

disponibile, aflate în administrarea sa<br />

æi în proprietatea publicã a statului,<br />

prin licitaåie publicã, potrivit legii.<br />

(3) Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã<br />

va reåine o cotã <strong>de</strong> 50% din<br />

chiria prevãzutã în contractele <strong>de</strong><br />

închiriere, diferenåa urmând sã fie<br />

vãrsatã la bugetul <strong>de</strong> stat.<br />

(4) Sumele reåinute se constituie<br />

în venituri extrabugetare, cu<br />

titlu permanent, æi vor fi utilizate<br />

pentru întreåinerea, repararea æi<br />

mo<strong>de</strong>rnizarea imobilelor aflate în<br />

administrarea Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />

Române. Sumele rãmase necheltuite<br />

la sfâræitul fiecãrui an se reporteazã<br />

Supliment <strong>Frontiera</strong> - nr. 7/<strong>2006</strong><br />

7


în anul urmãtor, având aceeaæi<br />

<strong>de</strong>stinaåie.<br />

(5) Unitãåile Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />

Române utilizeazã un parc propriu<br />

<strong>de</strong> nave, ambarcaåiuni, elicoptere,<br />

autovehicule, animale <strong>de</strong> serviciu<br />

æi alte mijloace necesare pentru<br />

în<strong>de</strong>plinirea atribuåiilor prevãzute<br />

<strong>de</strong> lege.<br />

(6) Pe lângã unitãåile Poliåiei <strong>de</strong><br />

Frontierã Române se pot constitui<br />

secåii sau asociaåii sportive, gospodãrii<br />

-anexe, precum æi cabinete medicale<br />

care sã asigure asistenåa medicalã la<br />

locul permanent <strong>de</strong> muncã.<br />

(7) Inspectoratul General al<br />

Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã æi unitãåile<br />

subordonate pot <strong>de</strong>åine în folosinåã<br />

baze <strong>de</strong> tratament æi unitãåi <strong>de</strong> cazare<br />

a personalului æi a membrilor <strong>de</strong><br />

familie ai acestuia pe timpul cât se<br />

aflã în misiune, concedii <strong>de</strong> odihnã<br />

sau tratament medical.<br />

ART. 41<br />

Inspectoratul General al Poliåiei<br />

<strong>de</strong> Frontierã æi unitãåile subordonate<br />

au în folosinåã locuinåe <strong>de</strong> serviciu,<br />

<strong>de</strong> intervenåie æi sociale ce pot fi<br />

repartizate personalului propriu æi<br />

familiilor acestuia.<br />

ART. 42<br />

(1) Dotarea Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />

Române se realizeazã <strong>de</strong> Ministerul<br />

Administraåiei æi Internelor în funcåie<br />

<strong>de</strong> fondurile alocate cu aceastã<br />

<strong>de</strong>stinaåie prin legea bugetului <strong>de</strong><br />

stat æi din alte surse, potrivit legii.<br />

(2) Dotarea Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />

Române se realizeazã din producåie<br />

internã æi din import.<br />

CAP. 8<br />

Dispoziåii finale æi tranzitorii<br />

ART. 43<br />

(1) Inspectoratul General al<br />

Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã editeazã revista<br />

“Frontierã”, publicaåie ilustratã <strong>de</strong><br />

analizã, culturã, opinie æi informare<br />

privind paza æi controlul trecerii<br />

frontierei <strong>de</strong> stat a României.<br />

(2) Cheltuielile <strong>de</strong> finanåare a<br />

publicaåiei prevãzute la alin. (1) se<br />

realizeazã din venituri extrabugetare<br />

æi din credite acordate <strong>de</strong> la bugetul<br />

<strong>de</strong> stat. O parte din veniturile revistei<br />

se pot obåine din publicitate.<br />

ART. 44<br />

(1) Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã<br />

poate asigurã, cu platã, conform<br />

tarifelor legale, la cererea agenåilor<br />

economici interesaåi, paza<br />

transporturilor pe apã a unor valori<br />

importante, precum æi a transportului<br />

armelor, muniåiilor, materialelor<br />

explozive, stupefiantelor, al<br />

substanåelor toxice sau radioactive<br />

ori al altor materii sau substanåe<br />

periculoase.<br />

(2) Unitãåile care beneficiazã <strong>de</strong><br />

paza asiguratã potrivit preve<strong>de</strong>rilor<br />

alin. (1) încheie contracte <strong>de</strong> prestãri<br />

<strong>de</strong> servicii cu structurile teritoriale<br />

ale Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române,<br />

la nivelul structurii care are organ<br />

financiar propriu.<br />

(3) Veniturile realizate din paza<br />

executatã <strong>de</strong> Poliåia <strong>de</strong> Frontierã<br />

Românã se reåin integral <strong>de</strong> cãtre<br />

aceasta ca venituri extrabugetare, cu<br />

titlu permanent, care vor fi utilizate<br />

pentru acoperirea cheltuielilor<br />

materiale æi <strong>de</strong> capital. Sumele<br />

ramase necheltuite la sfâræitul<br />

fiecãrui an se reporteazã în anul<br />

urmãtor, având aceeaæi <strong>de</strong>stinaåie.<br />

Alin. (1) æi (3) ale art. 44 au<br />

fost modificate <strong>de</strong> Legea nr. 81<br />

din 26 februarie 2002 publicatã<br />

în Monitorul Oficial nr. 154 din 4<br />

martie 2002.<br />

ART. 45<br />

Ziua Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române<br />

se sãrbãtoreæte, în fiecare an, la 24<br />

iulie.<br />

Art. 45 a fost modificat <strong>de</strong><br />

Legea nr. 81 din 26 februarie 2002<br />

publicatã în Monitorul Oficial nr.<br />

154 din 4 martie 2002.<br />

ART. 46<br />

Åinuta, însemnele, forma<br />

æi conåinutul insignei æi ale<br />

documentelor <strong>de</strong> legitimare ale<br />

poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã se stabilesc<br />

prin hotãrâre a Guvernului.<br />

ART. 47<br />

Structura unitãåilor Poliåiei <strong>de</strong><br />

Frontierã Române æi posturile <strong>de</strong><br />

personal pentru fiecare unitate se<br />

stabilesc prin ordin al ministrului<br />

administraåiei æi internelor, în raport<br />

cu efectivele aprobate prin hotãrâre<br />

a Guvernului.<br />

ART. 48<br />

Transformarea posturilor <strong>de</strong><br />

militari în termen æi militari/poliåiæti<br />

<strong>de</strong> frontierã angajaåi pe bazã <strong>de</strong><br />

contract din statele <strong>de</strong> organizare<br />

a structurilor Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />

Române în posturi <strong>de</strong> poliåiæti <strong>de</strong><br />

frontierã æi încadrarea acestora<br />

se va realiza pânã la data <strong>de</strong> 1<br />

ianuarie 2007, în limita fondurilor<br />

alocate în acest scop Ministerului<br />

Administraåiei æi Internelor, prin<br />

legile bugetare anuale.<br />

Art. 48 a fost modificat <strong>de</strong> LEGEA<br />

nr. 196 din 25 mai 2004 publicatã<br />

în Monitorul Oficial nr. 486 din 31<br />

mai 2004.<br />

ART. 49<br />

Personalul Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />

Române care îæi <strong>de</strong>sfãæoarã<br />

activitatea în legãturã cu paza æi<br />

controlul trecerii frontierei <strong>de</strong> stat<br />

beneficiazã <strong>de</strong> o in<strong>de</strong>mnizaåie <strong>de</strong><br />

frontierã <strong>de</strong> pânã la 20% din salariul<br />

<strong>de</strong> bazã.<br />

ART. 50<br />

Personalul Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />

Române, ambarcat pe nave sau<br />

aeronave <strong>de</strong>stinate în<strong>de</strong>plinirii<br />

unor misiuni <strong>de</strong> paza æi control<br />

al trecerii frontierei <strong>de</strong> stat,<br />

precum æi personalul îmbarcat în<br />

scopul în<strong>de</strong>plinirii acestor misiuni<br />

beneficiazã <strong>de</strong> sporurile prevãzute<br />

<strong>de</strong> lege pentru personalul navigant.<br />

ART. 51<br />

La data intrãrii în vigoare a<br />

prezentei ordonanåe <strong>de</strong> urgenåã orice<br />

alte dispoziåii contrare se abrogã.<br />

NOTÃ:<br />

A se ve<strong>de</strong>a æi Ordonanåa <strong>de</strong><br />

urgenåã nr. 64 din 28 iunie 2003<br />

publicatã în Monitorul Oficial nr.<br />

464 din 29 iunie 2003 care preve<strong>de</strong>,<br />

la art. 5, alin. (1):<br />

“(1) Se înfiinåeazã Ministerul<br />

Administraåiei æi Internelor prin<br />

comasarea Ministerului <strong>de</strong> Interne æi<br />

a Ministerului Administraåiei Publice,<br />

precum æi prin preluarea activitãåii<br />

privind parcurile industriale æi<br />

zonele <strong>de</strong>favorizate <strong>de</strong> la Ministerul<br />

Dezvoltãrii æi Prognozei.”<br />

Publice, precum æi prin preluarea<br />

activitãåii privind parcurile industriale<br />

æi zonele.<br />

8 Supliment <strong>Frontiera</strong> - nr. 7/<strong>2006</strong>

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!