Nr. 4/2012 - Politia de Frontiera

politiadefrontiera.ro

Nr. 4/2012 - Politia de Frontiera

Nr.4/2012 • 36 pagini www.politiadefrontiera.ro

Revistã editatã de Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã

Început de drum -

Academia de Poliåie „Al. I. Cuza”


• Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920

• Serie nouã - nr. 723

www.politiadefrontiera.ro

REDACÅIA

(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro)

Redactor-æef:

subcomisar Gabriel CRÃCIUN

(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)

Redactori:

inspector principal Ætefan ANDREESCU

inspector principal Iulian PUICÃ

inspector Elena URSACHI

subinspector inginer Petre BUCUR

Fotoreporter & layout

agent principal Mihai BEJENARU

Abonamente, difuzare

Elena URSACHI

ADRESA: Str. Rãzoare nr. 5,

sector 6, Bucureæti, cod 050507;

TEL./FAX: 021-408.74.34;

021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;

Ghid Alegeri pentru autoritãåile

administraåiei publice locale în anul 2012

În ziua de duminicã, 10 iunie 2012, se

vor desfãæura alegerile pentru autoritãåile

administraåiei publice locale. În vederea

asigurãrii unui cadru legal organizatoric

a alegerilor, Direcåia Generalã Juridicã

în colaborare cu Direcåia Generalã

Management Operaåional a venit în

întâmpinarea personalului MAI cu atribuåii în

gestionarea procesului electoral cu un Ghid

de Alegeri. Ghidul cuprinde Organizarea

Alegerilor Locale, Exercitarea Dreptului

de Vot, Rãspunderea Contravenåionalã æi

Penalã (Fapta contravenåionalã din Legea nr.

67/2004 æi Legea 60/1991, Conåinutul normei

de trimitere sau norme relevante, Sancåiunea

aplicatã, Cine constatã contravenåia æi cine

aplicã sancåiunea).

Din sumar

- PFR, participant activ în domeniul internaåional al

managementului frontierelor 4

- Reportaj la Academia de Poliåie „Alexandru Ioan Cuza” 6-11

- Braconaj la Marea Neagrã 12-13

- Sistemul interactiv al PFR 14-15

- Criminalisticã 18-19

- Alcoolul-duæman ce poate fi învins 20-21

- Stiri 22-27

- Istoria paæaportului românesc – partea a II-a 28-29

- Pilule istorice 32

- Divertisment, integramã æi sudoku 34-35

Banii pentru abonamentele la revista

„FRONTIERA” vor fi viraåi ca venit la

bugetul de stat pe plan local, în contul

venituri ale fiecãrei instituåii în parte,

deschis la trezorerie (Legea 500/2002).

Fiecare direcåie, inspectorat judeåean,

æcoalã sau alte structuri PFR au deschis la

trezoreria localã un numãr de cont, care

poate fi consultat personal în momentul în

care banii sunt viraåi la bugetul de stat, în

cazul în care acesta nu este cunoscut.

Responsabil de numãr:

Petre BUCUR

Tipar

ART GROUP INT - Bucureæti

Tel. 021-3209280; FAX 021-3209277

Ediåia s-a încheiat la 5 aprilie 2012

Reproducerea materialelor din cuprins

este permisã numai cu menåionarea

sursei (Copyright cf. Legii nr. 8/1996).

Materialele primite spre publicare

nu se înapoiazã.

Responsabilitatea juridicã pentru

conåinutul articolului æi informaåiile

cuprinse aparåine, potrivit

Codului penal, autorului.

I.S.S.N.: 1220-711X

Imprimat în România

Preå: 2 lei

2 F R O N T I E R A Nr. 4/2012


In the period 16–17 April, the General Inspector of Romanian Border Police, police chief quaestor

Ioan Buda and the head of the Directorate for Countering Cross-Border Crime and Illegal Migration,

police chief commissioner Liviu Galos, participated in the 10 th Ministerial Conference on the Central

Asia Border Security Initiative (CABSI) which took place in Vienna Austria. page 4

Summary

Reportage at „Alexandru Ioan Cuza”Police Academy: presentation of the education institution,

presentation of the Departments for Border Police, Schengen Training and Foreign Languages,

interview with the Academy rector, police quaestor, university professor Dr. Popa V. Gheorghe.

page 6-11

Poaching cases at the Black Sea detected by border policemen and

illegal transports of fish page 12-13

Interactive System of Romanian Border Police, based on

videoconference and interactive tablets, presents the modality of

communication and training of the personnel within the territorial

structures and headquarters, as well as the analysis of the specific

operational situations page 14-15

Crimes of intellectual ownership rights: cases solved by

Romanian border policemen page 16-17

Criminalistics: forged (totally falsified) auto registration certificate,

from Bulgaria, for an Audi A4 Avant vehicle. page 18-19

The alcohol - an enemy which can be defeated: about the effects of

constant alcohol consume on individuals and society page 20-21

Cases detected and solved by border policemen, in the field of

stolen vehicles, cigarettes smuggling and migration page 22 - 27

Juridical and historical references of Romanian

passport – second part page 28-29

Historical pills: international events marking the universal

history, which took place in April page 32

Celebrating the Labour Day on the 1 st of May: presently in most

Western countries, the 1 st of May is a public holiday page 33

Leisure, cross-words and sudoku page 34-35

Nr. 4/2012

F R O N T I E R A

3


Cooperare

În perioada 16–17 aprilie, la Viena (Austria), inspectorul

general al PFR, chestor-æef de poliåie Ioan Buda împreunã cu

æeful Direcåiei de Combatere a Infracåionalitãåii Transfrontaliere

æi Migraåiei Ilegale, comisar-æef Liviu Galoæ, au participat la cea

de-a X-a Conferinåã Ministerialã, privind Iniåiativa de Securitate

a Frontierei în Asia Centralã (CABSI).

Conferinåa Ministerialã, privind Iniåiativa de Securitate a

Frontierei în Asia Centralã reprezintã un forum pentru promovarea

unei abordãri integrate cuprinzãtoare æi durabile a managementului

frontierelor în regiune, constituit în vederea îmbunãtãåirii securitãåii

frontierelor æi facilitãrii comeråului æi deplasãrii populaåiei, ca mijloace

de promovare a dezvoltãrii economice æi stabilitãåii politice.

Coorganizatorii acestui eveniment au fost Organizaåia pentru

Securitate æi Cooperare în Europa (OSCE), Programul Naåiunilor

Unite pentru Dezvoltare (UNDP), Biroul Naåiunilor Unite pentru

Droguri æi Criminalitate (UNODC) æi Ministerul Federal de Interne

din Austria.

Acest eveniment a reunit reprezentanåi de rang înalt din cadrul

Activitate organizatã, de cãtre

agenåia Frontex la Bratislava

În perioada 23-27 aprilie, un

reprezentant al Academiei de

Poliåie „Al. I. Cuza” din cadrul

Departamentului Poliåie de Frontierã,

pregãtire Schengen æi limbi strãine,

cms. asist. univ. drd. Amalia Niåu, a

participat la „Grupul de lucru pentru

traducerea CCC - Common Core

Curriculum, varianta actualizatã

2012 æi sesiunea de formare a

multiplicatorilor la nivel naåional”,

activitate aflatã sub egida Agenåiei

Frontex æi organizatã în cadrul

Academiei de poliåie din Bratislava.

Academia de Poliåie „Al. I. Cuza”,

beneficiind de sprijinul nemijlocit

al IGPF (în calitate de Academie

Partenerã Frontex), este membrã în

cadrul Grupului Proiectului.

Întâlnirea a fost moderatã de

cãtre dl. Gheorghe Vârban, manager

de proiect din cadrul Unitãåii de

Pregãtire Frontex.

La aceastã reuniune au participat

10 reprezentanåi din partea urmãtoarelor State Membre: Polonia

– Piotr Mika, Iwona Marczuk; Suedia – Gunnar Wiksten; Lituania

– Ignas Valkauskas; România – Amalia NIÅU, Cãtãlina Harabagiu,

Ioana Bordeianu; Letonia – Martinis Spridzans, Daiga Kupcane;

Finlanda – Seppo Turkia.

PFR - participant activ în

domeniul internaåional al

managementului frontierelor

OSCE, UNODC, ONU, UE, OIM, INTERPOL, ICMPD, FRONTEX,

CARICC, EUPOL, Afganistan, precum æi oficiali din China,

Japonia, Federaåia Rusã, Statele Unite ale Americii, Tadjikistan

æi Kirghistan.

Temele de discuåie, incluse pe agenda conferinåei, au vizat

perspective naåionale æi regionale în managementul æi securitatea

frontierelor, colaborarea dintre statele din Asia Centralã æi instituåii

internaåionale care contribuie la managementul frontierelor în

regiune, necesitatea creæterii angajamentului comun al statelor din

Asia Centralã pentru asigurarea securitãåii frontierelor, provocãrile

transnaåionale, precum æi coordonarea eforturilor de management

al frontierelor în Asia Centralã.

Secretarul General al OSCE, Lamberto Zannier a subliniat

importanåa Afganistanului în securitatea regiunii. OSCE a ajutat

la atingerea scopului, prin consolidarea autoritãåilor de frontierã æi

a celor vamale din Asia Centralã æi Afganistan, facilitând patrularea

æi supravegherea la frontiera verde æi acordând asistenåã în

domeniul exporturilor, precum æi strategiei naåionale de dezvoltare

transfrontalierã.

Participarea conducerii PFR la aceastã reuniune a reprezentat o

oportunitate pentru întãrirea relaåiilor de colaborare cu autoritãåile

statelor implicate în managementul æi securizarea frontierelor, în

vederea realizãrii unui schimb operativ de date æi informaåii, scopul

fiind alinierea activitãåilor specifice la standardele internaåionale

în domeniu æi contracararea eficientã a infracåionalitãåii

transfrontaliere.

Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã Române a fost

reprezentat de: comisar-æef de poliåie Ioana Bordeianu, profesor

în cadrul Æcolii de Pregãtire a agenåilor de Poliåie de Frontierã

„A. Iancu” Oradea æi comisar de poliåie dr. Cãtalina Harabagiu-

Dimitrescu, profesor din cadrul Æcolii de Formare Iniåialã æi

Continuã a Personalului Poliåiei de

Frontierã Iaæi.

Obiectivele workshop-ului

au fost urmãtoarele: traducerea

schimbãrilor din CCC în limba

naåionalã æi inserarea lor în

documentul final CCC 2012, precum

æi pregãtirea multiplicatorilor, în

vederea implementãrii schimbãrilor

în curriculumul naåional.

S-a discutat æi despre istoricul

acestui proiect æi s-au prezentat

realizãrile din trecut, motivele

pentru care a trebuit actualizat æi

anume schimbãrile din legislaåie æi

cele legate de tehnologie æi sporirea

cooperãrii.

Tot în cadrul întâlnirii, s-a

prezentat „Changes-booklet” æi s-a

pus accent pe schimbãrile fãcute

de grupul de lucru al experåilor

în drepturi fundamentale æi prim

ajutor din åãrile participante. S-a

menåionat cã a fost o muncã

importantã æi cã rezultatele au fost pe mãsurã, la workshopuri

fiind invitaåi æi reprezentanåi ai agenåiilor responsabile cu

drepturile fundamentale, cum ar fi OLAF, FRA, UNHCR, OIM,

Amnesty International etc.

Sergiu Adrian-VASILE

4 F R O N T I E R A Nr. 4/2012


Cooperare

Oficiali din Republica Turkmenistan, în vizitã la Garda de Coastã

În perioada 24-26 aprilie, o delegaåie din Turkmenistan

a vizitat România, unde a avut întâlniri cu reprezentanåi ai

Inspectoratului General al Poliåiei de Frontierã, Inspectoratului

General al Poliåiei Române æi ai Agenåiei Naåionale Antidrog.

Æeful Departamentului Schengen, Afaceri Europene æi Relaåii

Internaåionale, din cadrul Ministerului Administraåiei æi Internelor,

chestor-æef de poliåie Marian Tutilescu, a avut, în data de 24

aprilie, o întrevedere la sediul MAI cu reprezentanåii Republicii

Turkmenistan, directorul Serviciului de Stat pentru Frontiere,

Murat Islamov, æi directorul Serviciului de Stat pentru Lupta

Antidrog, Aman Garaev, din Republica Turkmenistan. În cadrul

întrevederilor au fost prezentate aspecte legate de activitatea

Vizitã oficialã a unor

reprezentanåi ai Poliåiei de

Frontierã din Kazahstan

În perioada 26 – 27 aprilie 2012, la nivelul Poliåiei de

Frontierã Române, a avut loc vizita oficialã a unei delegaåii,

formatã din reprezentanåi ai Poliåiei de Frontierã din Republica

Kazahstan, precum æi reprezentanåi ai companiei Cassidian,

responsabilã cu implementarea Sistemului Integrat de Securitate

a Frontierei în România.

Prima parte a întâlnirii oficiale, dintre cele douã

delegaåii, s-a desfãæurat la sediul IGPF. În cadrul discuåiilor

purtate, æeful delegaåiei din Kazahstan a precizat faptul cã

instituåia sa doreæte sã se modernizeze, prin demilitarizarea

structurii de frontierã, solicitând, în acest sens, delegaåiei

române, detalii despre procesul æi etapele prin care a trecut

æi Poliåia de Frontierã Românã.

Partea a doua a vizitei, derulatã pe parcursul celei de-a

doua zile a întâlnirii, a avut, drept obiectiv, vizitarea unor

locaåii din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliåiei de

Frontierã Iaæi.

La sediul SPF Iaæi, delegaåia strãinã a fost interesatã

de sistemul optronic de recunoaætere, instalat pe catarg

(ATTICA) æi radar, mijloacele portabile de supraveghere

pe principiul termoviziunii, sistemul de intranet al PFR,

inclusiv aplicaåia eSIF, modul de realizare al analizelor de

risc. Reprezentanåii PFR au furnizat informaåii referitoare la

problematica ce a prezentat interes pentru delegaåia strãinã, iar

reprezentanåii firmei Cassidian au furnizat informaåii referitoare

la modul de asigurare a asistenåei tehnice æi de mentenanåã a

sistemelor optronice æi radar din dotarea PFR.

La PTF Sculeni, delegaåiei strãine i-a fost prezentatã structura

ITPF Iaæi, atribuåii, zona de competenåã, cooperarea internã æi

pãråii române în domeniul securizãrii frontierelor, precum æi în

ceea ce priveæte problematica prevenirii æi combaterii traficului

de droguri.

În aceeaæi zi, oaspeåii s-au deplasat la sediu IGPF, fiind primiåi

de inspectorul general, chestor-æef de poliåie Ioan Buda. A urmat

o deplasare la Galaåi, unde au fost efectuate vizite la SPF Galaåi,

PTF Galaåi æi la Centrul Comun de Contact Galaåi.

În ziua urmãtoare, cei doi reprezentanåi, însoåiåi de

cãtre ambasadorul acestui stat, în România, Excelenåa Sa

Shohrat Jumayev, au efectuat o vizitã oficialã la sediul

Gãrzii de Coastã din Constanåa.

Oaspeåii au fost întâmpinaåi de directorul Gãrzii de

Coastã, comisar-æef de poliåie Radu Dumitru. Prima

æedinåã de lucru a avut loc la sediul SCOMAR, unde

au asistat la o prezentare complexã a activitãåilor Gãrzii

de Coastã la Marea Neagrã æi al modului de lucru

al poliåiætilor de frontierã din cadrul Serviciului de

Supraveghere æi Control Maritim æi Fluvial.

Reprezentanåii turkmeni au adresat o serie de

întrebãri, privind problematica de referinåã în domeniul

de competenåã al Gãrzii de Coastã, rãspunsurile primite

permiåându-le o percepåie extrem de clarã a activitãåii

noii instituåii create la nivelul Poliåiei de Frontierã

Române.

A urmat vizita în Portul Constanåa, la sediul Grupului

de Nave, acolo unde reprezentanåii Gãrzii de Coastã au trecut

în revistã æi modul practic de îndeplinire a misiunilor de

supraveghere æi control la Marea Neagrã.

Marius NICULESCU

externã, analiza de risc, sistemul de control a frontierei, dotare æi

date statistice privind situaåia operativã pentru anii 2010 æi 2011.

Delegaåia Poliåiei de Frontierã din Kazahstan a fost interesatã de

regimul juridic al frontierei de stat (conform legislaåiei naåionale)

æi modul în care este reglementatã, la nivel naåional æi regional,

activitatea de control a frontierei. De asemenea, delegaåia strãinã

a fost interesatã de staåiile Motorola, din dotarea PFR (fixe æi

portabile), capacitãåile tehnice ale acestora, videocomparatorul

spectral æi stereomicroscopul din linia II de control, precum æi

de cititoarele optice din linia I de control.

La finalul activitãåii de la PTF Sculeni, delegaåia strãinã a

asistat la un exerciåiu tactic, privind modul de acåiune a posturilor

æi patrulelor PFR pentru reåinerea unui grup de migranåi, care

au trecut ilegal frontiera de stat, æi au fost depistaåi cu ajutorul

aparaturii de supraveghere pe principiul termoviziunii. Cu

ocazia exerciåiului tactic, delegaåia strãinã a fost interesatã de

performanåele tehnico-tactice ale autospecialelor de termoviziune

pe æasiu de Land Rover.

Marian UNGUREANU

Nr. 4/2012

F R O N T I E R A

5


Prezentare

Început de drum

Reîntors, ca fost student, dupã ani, în Academia de Poliåie

„Alexandru Ioan Cuza”, retrãieæti acele clipe pe care le credeai

uitate. Chiar dacã au trecut mai bine de zece ani, totul este ca

æi când ar fi fost ieri. Ca „În cautarea timpului pierdut”, a lui

Marcel Proust, care îi amintea autorului de vremea copilãriei æi

acum, în cazul meu, locurile sunt încãrcate de amintiri nostalgice,

chiar dacã, la vremea respectivã, le priveam, uneori, cu alåi ochi.

Tresar la salutul promt de „Sã trãiåi”, al studenåilor pe care îi

întâlnesc æi încerc sã fac faåã noului meu rol de fost student.

Întâmpinat de directorul Departamentului, cms. æef conf. univ.

dr. Cristian Florin Popescu; adjunctul sãu, scms. asist. univ. dr.

Sergiu Adrian Vasile, precum æi de cms. asist. univ. dr. Gabriel

Lucian Pereæ, aflu mai multe despre Academia de Poliåie æi despre

Departamentul Poliåiei de Frontierã.

Astfel, aflu cã rãspunzând exigenåelor lansate de Declaraåia

de la Bologna (1999) în vederea edificãrii ariei europene a

învãåãmântului superior, „Academia de Poliåie” promoveazã, cu

consecvenåã în procesul de învãåãmânt, principiile „Procesului

Bologna”, cu privire la sistemul de învãåãmânt cu trei niveluri

universitare, introducerea sistemului de credite de studiu

transferabile, eliberarea suplimentului la diplomã, dezvoltarea

mobilitãåii studenåilor æi cadrelor didactice, reformarea curricularã

æi cooperarea europeanã în asigurarea calitãåii.

În cadrul Academiei funcåioneazã urmãtoarele facultãåi:

Facultatea de Poliåie - pregãteæte ofiåeri de poliåie æi ofiåeri de

poliåie de frontierã prin studii universitare de licenåã în domeniul

fundamental „Ætiinåe juridice”, domeniul pentru studii universitare

de licenåã „Drept”, specializarea „Drept” (4 ani) æi ofiåeri de

poliåie, ofiåeri de poliåie de frontierã, ofiåeri de penitenciare æi

ofiåeri jandarmi prin studii universitare de licenåã în domeniul

fundamental „Ætiinåe militare, informaåii æi ordine publicã”,

domeniul pentru studii universitare de licenåã „Ordine publicã

æi siguranåã naåionalã”, specializarea „Ordine publicã æi siguranåã

naåionalã” (3 ani); Facultatea de Pompieri, care pregãteæte ofiåeri

specialiæti - inginer diplomat în domeniul fundamental „Ætiinåe

inginereæti”, domeniul pentru studii universitare de licenåã

„Ingineria instalaåiilor”, specializarea „Instalaåii pentru construcåii

- pompieri”; Facultatea de Arhivisticã, care pregãteæte specialiæti,

licenåiaåi în domeniul fundamental „Ætiinåe umaniste”, domeniul

pentru studii universitare de licenåã „Istorie”, specializarea

„Arhivisticã”.

De asemenea, în cadrul Academiei de Poliåie funcåioneazã

Colegiul Naåional de Afaceri Interne (CNAI) ce asigurã cadrul

instituåional, la nivel naåional æi strategic, pentru pregãtirea în

domeniul afacerilor interne, precum æi pentru formarea continuã

a personalului Ministerului Administraåiei æi Internelor æi a altor

categorii de personal din åarã æi din strãinãtate, precum æi o

Æcoalã Doctoralã.

Anul 2011 a fost un an de referinåã în domeniul educaåiei,

ca urmare a noului context legislativ, determinat de intrarea în

vigoare a Legii educaåiei naåionale nr. 1/2011. Astfel, Academia

de Poliåie “Alexandru Ioan Cuza” a trebuit sã facã atât dovada

menåinerii standardelor dobândite anterior, cât æi a îmbunãtãåirii

continue a celor trei aspecte determinante ale unui învãåãmânt

universitar performant: creæterea calitãåii învãåãmântului,

dezvoltarea cercetãrii ætiinåifice æi crearea cadrului disciplinar æi

administrativ necesar funcåionãrii instituåiei în condiåii optime în

contextul crizei financiare globale .

6 F R O N T I E R A Nr. 4/2012


Departamentul Poliåie de Frontierã,

Pregãtire Schengen æi Limbi Strãine

Departamentul Poliåie de Frontierã, Pregãtire Schengen æi

Limbi Strãine face parte din Facultatea de Poliåie æi funcåioneazã

în cadrul Academiei de Poliåie „Alexandru Ioan Cuza”.

În momentul de faåã, Departamentul are în responsabilitate,

ca domeniu de activitate prioritar, operaåionalizarea unui sistem

integrat de formare profesionalã, adecvat acquis-ului Schengen,

cu privire la frontierele externe, vize, imigraåie, azil, cooperare

poliåieneascã, cooperare judiciarã, substanåe stupefiante æi

psihotrope, arme de foc æi muniåii, lupta împotriva criminalitãåii

grave de nivel transfrontalier, Sistemul Informatic Schengen,

protecåia datelor cu caracter personal æi pregãtirea în domeniul

limbilor strãine prin utilizarea terminologiei

de specialitate. Astfel, la profilul Poliåie de

Frontierã sunt 193 de studenåi, dintre care

151 sunt bãieåi æi 42 de fete. Dintre aceætia,

30 sunt la specialitatea Drept æi 163 la

Ordine æi Siguranåã Publicã.

Se urmãreæte ca la finalizarea studiilor,

poliåiætii de frontierã sã fie pregãtiåi juridic

æi instruiåi profesional. De asemenea,

componenta reprezentatã de limbile strãine

aduce o valoare adãugatã pregãtirii de

specialitate a viitorilor poliåiæti de frontierã,

prin studierea, la nivel avansat, a limbilor

englezã, francezã, germanã æi rusã æi,

totodatã, a termenilor specifici domeniului

frontalier.

Pregãtirea este realizatã, atât pe axa

teoreticã, cât æi pe cea practicã, în cadrul

Laboratoarelor de limbi strãine, utilizând

Prezentare

materiale æi prezentãri actualizate ale mai multor agenåii

europene, dar, în aceeaæi mãsurã, æi fondul documentar,

reprezentat de cursurile cadrelor didactice, publicate de cãtre

edituri de prestigiu.

Cadrele didactice ale Departamentului Poliåie de Frontierã,

Pregãtire Schengen æi limbi strãine, sunt absolvenåi ai unor

universitãåi de prestigiu din România, specializate în diferite

domenii, perfecåionate prin masterate, doctorate æi numeroase

cursuri naåionale æi internaåionale de specializare în åarã æi

strãinãtate, pe domeniile conexe disciplinelor de titularizare.

Departamentul Poliåiei de Frontierã, Pregãtire Schengen æi

limbi strãine are încadrate, conform statului de organizare, 17

cadre didactice: cms. æef conf. univ. dr. Cristian Florin POPESCU

– director Departament, scms. asist. univ. dr. Sergiu Adrian

VASILE – director-adjunct Departament, cms. æef lect. univ.

dr. Costel DUMITRESCU – specialitatea Poliåie de

Frontierã, cms. asist. univ. dr. Gabriel Lucian PEREÆ

– Specialitatea Poliåie de Frontierã, cms. asist. univ.

drd. Petre Robert UNGUREANU – Specialitatea

Poliåie de Frontierã, insp.pr. prep. univ. drd. Cristian-

Paul MATEI – Specialitatea Poliåie de Frontierã, cms.

lect. univ. dr. Carmen CHERVASE – Limba Englezã,

insp. pr. asist. univ. drd. Cristina PIELMUÆ – Limba

Englezã, cms. æef asist. univ. dr. Ileana CHERSAN

– Limba Englezã, cms. asist. univ. drd. Amalia

NIÅU – Limba Englezã, scms. prep. univ. drd. Oana

POPESCU – Limba Englezã, cms. æef lect. univ. dr.

Gabriela ÆERBÃNOIU –Limba Englezã, cms. asist.

univ. drd. Andreea CÃLUGÃRIÅA – Limba Englezã,

scms. asist. univ. Ligia STANCU – Limba Francezã,

insp.pr. asist. univ. drd. Melania-Giorgiana

GHIÅESCU – Limba Francezã, cms. æef lect. univ.

dr. Iuliana DÃNÃLACHE – Limba Germanã, cms. æef

instructor de pol. pr.I drd. Tatiana CONSTANTIN-

LÂSENCO – Limba Rusã.

Cele 16 discipline, cuprinse în planul de

învãåãmânt pentru specializarea poliåiætilor de

frontierã, sunt în conformitate cu solicitãrile

IGPFR æi a prevederilor Curriculumului european

comun pentru pregãtirea poliåiætilor de frontierã:

Analiza de risc, Drept vamal, Dreptul frontierei de

stat, Informaticã aplicatã în domeniul Schengen,

Investigarea criminalitãåii transfrontaliere, Legislaåie

Schengen, Limba englezã, Limba francezã, Limba

germanã, Limba rusã, Management organizaåional

æi al resurselor umane, Managementul aplicat pentru

Poliåia de Frontierã, Managementul frontierelor UE æi

Poliåia de Frontierã, Metodica pregãtirii poliåistului

de frontierã, Proceduri administrative æi operative

privind imigranåi, Sisteme tehnice æi de control la

frontiera Schengen, Socio-psihologie aplicatã în

domeniul Schengen, Tactica Poliåiei de Frontierã

Nr. 4/2012

F R O N T I E R A

7


Prezentare

care a fost construitã corespund acelei perioade de timp.

De la finalizarea ei æi pânã în prezent, baza sportivã a

fost supusã unui proces de extindere æi modernizare.

Aceasta include urmãtoarele spaåii exterioare: un

stadion compus dintr-un teren de fotbal, o pistã

de atletism, dispozitive auxiliare pentru dezvoltarea

deprinderilor æi priceperilor motrice de bazã æi utilitar

aplicative, teren de minifotbal æi de handbal, din zgurã

mare, respectiv finã; teren de minifotbal æi de fotbal din

iarbã, pista aplicativã, teren de iarbã multifuncåional,

teren din bitum multifuncåional, teren de minifotbal cu

gazon sintetic.

– acåiuni operative, Tactica Poliåiei de Frontierã – controlul la

frontiera Schengen, Tactica Poliåiei de Frontierã - supravegherea

la frontiera Schengen.

Membrii colectivului de profesori de limbi strãine au desfãæurat

activitãåi în colaborare cu specialiætii din structurile operative ale

IGPF, IGPR, IGJ, precum æi cu reprezentanåi din cadrul facultãåilor

de profil (grupuri de lucru mixte), pentru actualizarea programelor

de studii, pentru toate armele, specializãrile æi profilurile din

cadrul celor trei facultãåi din Academia de Poliåie. Astfel, în

premierã, s-au pus bazele realizãrii unei pregãtiri specifice

structurilor MAI, prin transmiterea unor cunoætinåe de limbã

strãinã, aplicatã fiecãrui domeniu de activitate.

Prelegerile titularilor de disciplinã se susåin în amfiteatrele

æi sãlile de predare ale Facultãåii de Poliåie, care sunt dotate

cu dispozitive IT æi de sonorizare de înaltã calitate. Seminariile

se susåin în sãlile de clasã, iar lucrãrile practice de formare

a deprinderilor de specialitate se desfãæoarã în laboratoarele

multifuncåionale ale Departamentului, în cadrul poligonului

tactic din incinta campusului sau în cadrul formaåiunilor operative

locale, subordonate IGPFR, æi care sunt specializate în control æi

supraveghere la frontiera maritimã, fluvialã, de uscat æi aerianã,

de la Constanåa, Giurgiu, Galaåi, Bãneasa æi Otopeni.

În ceea ce priveæte baza sportivã a Academiei de Poliåie

„Alexandru Ioan Cuza”, aceasta a fost construitã în perioada

1971-1980. Configuraåia, modul de realizare æi materialele din

Acestor spaåii exterioare li se adaugã un bazin de

înot, o salã de sport polivalentã æi trei pentru sporturi

de luptã. Bazinul de înot are douã spaåii distincte, unul

destinat avansaåilor (25 m lungime, 12,4 m lãåime, 4,4

m adâncime maximã) æi unul pentru începãtori (12,4

m lungime, 10 m lãåime 1,73 m adâncime).

De la darea în folosinåã æi pânã în prezent, de

aceastã bazã sportivã au beneficiat peste 25.000 de

elevi æi studenåi æi peste 10.000 de ofiåeri, subofiåeri

æi personal civil din Ministerul Administraåiei æi

Internelor, Ministerul Justiåiei, Serviciul Român de

Informaåii, Serviciul de Pazã æi Protecåie, Poliåia

Comunitarã æi Ministerul de Interne din Republica

Moldova.

În cadrul Departamentului funcåioneazã un

masterat profesional - Managementul operaåional la

frontiera externã Schengen. Acesta oferã competenåe

de specialitate despre cooperarea transfrontalierã în domeniul

frontierei externe, dezvoltã capacitãåi de cercetare ætiinåificã,

creazã baza necesarã pentru pregãtire, în vederea urmãrii

studiilor doctorale æi formeazã abilitãåi cognitive specifice în

segmentul cercetãrii Acquis-ului Schengen.

În cadrul procesului instructiv-educativ, la anumite teme,

sunt invitaåi specialiæti din cadrul Inspectoratului

General al Poliåiei de Frontierã, Direcåiei Generale

Schengen, Direcåiei Generale de Paæapoarte, Centrului

de Cooperare Poliåieneascã Internaåionalã, Oficiului

Român pentru Imigrãri, precum æi din alte structuri

æi organizaåii, care nu fac parte din Ministerul

Administraåiei æi Internelor.

Departamentul Poliåie de Frontierã, Pregãtire

Schengen æi Limbi Strãine, beneficiazã de sprijinul

nemijlocit al Inspectoratului General al Poliåiei de

Frontierã Române, (în calitate de Academie Partenerã

Frontex), este membru în cadrul grupurilor de lucru

a cinci proiecte pe linie de pregãtire ale Agenåiei

Frontex.

În perioada 2010-2012, membrii Departamentului,

selectaåi în cadrul proiectelor, au avut numeroase

8 F R O N T I E R A Nr. 4/2012


participãri la întâlnirile de lucru ale

experåilor, în åãri ca Austria, Estonia,

Finlanda, Franåa, Germania, Italia, Malta,

Slovacia æi Polonia.

Profesionalismul æi seriozitatea, în

gestionarea evenimentelor Agenåiei

Frontex, au fost evidente æi în cadrul

întâlnirilor organizate la Academia

de Poliåie „Alexandru Ioan Cuza”,

activitãåi coordonate, exclusiv, de cãtre

Departamentul Poliåie de Frontierã,

Pregãtire Schengen æi Limbi strãine.

Totodatã, datoritã bunei cooperãri

cu Unitatea de Pregãtire din cadrul

Agenåiei Frontex, Departamentul Poliåie

de Frontierã, Pregãtire Schengen æi Limbi

Strãine este conectat la baze de date æi

aplicaåii europene, destinate pregãtirii de

specialitate a poliåiætilor de frontierã, dupã

cum sunt:

1)Newsletter-ul FSC, prin intermediul

Frontex Situation Centre (FSC), având

posibilitatea diseminãrii, în timp real,

a informaåiilor relevante din cadrul

frontierelor externe ale Uniunii Europene.

Instrumentul este folosit nu numai în

domeniul aplicãrii legii, æi în scopuri

de instruire æi documentare. 2) Frontex

Media Monitor – prin intermediul Frontex

Situation Centre (FSC). 3) Aula Virtualã

Frontex - V-Aula - înregistrarea membrilor

Departamentului la aceastã aplicaåie, ce

conecteazã toate structurile care pregãtesc

poliåiæti de frontierã la nivelul UE. 4)

Gestionarea, de cãtre Departament, a siteului

oficial (Trainingzone) al proiectului

JDSP - Joint Degree Study Programme

æi a Platformei de eLearning din cadrul

Proiectului Grupului de experåi în

eLearning la nivelul UE.

Nu în ultimul rând, activitatea de

învãåãmânt, în cadrul Departamentului

este, constant, sprijinitã de numeroase

acåiuni specifice cercetãrii ætiinåifice,

organizate sub forma sesiunilor de

comunicãri ætiinåifice ale studenåilor æi

cadrelor didactice, cercurilor ætiinåifice,

seminariilor æi simpozioanelor, la care

au participat personalitãåi din mediul

academic naåional æi internaåional.

Printre acestea, cele mai recente sunt:

Conferinåa naåionalã „Spaåiul Schengen

- tendinåe actuale æi de perspectivã”, 2-4

martie 2011, Centrul Multifuncåional de

Pregãtire Schengen, Ploieæti; Simpozionul

de comunicãri ætiinåifice „Dezvoltarea de

alternative metodologice æi de conåinut, în

vederea implementãrii unei proceduri de

selecåie a cadrelor didactice din instituåiile

de învãåãmânt poliåienesc”, desfãæurat

în România, la Oradea în perioada 17

– 21 noiembrie 2011; Simpozionul de

comunicãri ætiinåifice cu participare

internaåionalã „Uniunea Europeanã

– spaåiu de libertate, securitate æi justiåie”,

organizat, în data de 24 noiembrie 2011,

de cãtre Academia de Poliåie „Alexandru

Ioan Cuza”, Bucureæti.

Sergiu-Adrian VASILE

Petre BUCUR

Gabriel CRÃCIUN

Prezentare

Vlãdaia Bianca

Am ales sã intru la Academia de Poliåie, deoarece îmi plãcea

æi îmi place în continuare, ceea ce înseamnã a fi ofiåer în Poliåia

de Frontierã. Am considerat cã personalitatea æi calitãåile mele se

potrivesc cu cele ale unui poliåist æi cã sunt capabilã sã lucrez cu

oamenii, buni sau rãi, sã fiu acolo, unde se comit ilegalitãåi, dar sã

nu comit niciuna. Ætiam ca voi gãsi un mediu academic în care voi

dobândi cunoætinåele necesare pentru a deveni un bun poliåist, o

meserie care te atrage, nu numai prin portul uniformei, dar æi prin

faptul cã eæti de partea legii æi contribui la protecåia cetãåenilor.

Având în vedere cã fratele meu lucreazã în Poliåia de

Frontierã, mi-a fost uæor sã parcurg drumul spre admiterea la

Academie, deoarece ætiam, de la el, ce presupune acest lucru æi, mai ales, ce înseamnã

sa fii student în aceastã universitate. Am ajuns în anul trei æi sper, la fel ca æi colegii

mei, sã fim încadraåi la timp æi sã fim repartizaåi în cadrul structurilor teritoriale ale

Poliåiei de Frontierã.

Valentin Ionuå Åîrdea

Atracåia pentru munca de poliåist am avut-o încã de mic,

astfel cã, dupã terminarea clasei a 8-a am optat pentru Liceul

de Poliåie „Constantin Brâncoveanu”, din Ploieæti, unde am fost

admis. Dupã 4 ani de liceu militar, am continuat cu Academia

de Poliåie, specialitatea Poliåie de Frontierã. De ce Poliåie de

Frontierã? Pentru cã, fiind la Poliåia de Frontierã, eæti prima

persoanã cu care cetãåeanul ia contact când intrã în åarã. Pe

viitor, sper ca, la locul de muncã unde voi fi repartizat, sã gãsesc

un colectiv la fel de unit æi înåelegãtor ca cel din Academie.

Vasile Laurenåiu

Prestigiul Academiei de Poliåie „Al. I. Cuza”, cât æi dorinåa

de a fi parte din structurile MAI m-au fãcut sã aleg aceastã

instituåie. Îmi doresc sã aprofundez cunoætinåele teoretice æi

practice pentru aportul meu profesional, în viitoarea profesie,

ca poliåist de frontierã. Din facultate, plecãm cu gânduri mari, cu

speranåe æi cu convingerea cã activitatea profesionalã, desfãæuratã

în interesul æi în sprijinul persoanei, comunitãåii æi instituåiilor

statului, va fi apreciatã æi va produce o scãdere semnificativã a

infracåiunilor transfrontaliere care ameninåã, zi de zi, unitatea æi

integritatea UE.

Timiæ Nicoarã Bogdan

Am ales aceastã carierã de poliåist, încã, de la vârsta de

14 ani, când am decis sã urmez cursurile Liceului de Poliåie

„Neagoe Basarab”, din Buzãu. Dorind sã-mi continui studiile,

am optat pentru Academia de Poliåie „Al. I. Cuza”.

Mã bucur cã am ales sã devin ofiåer în Poliåia de Frontierã,

deoarece este o meserie care mi se potriveæte æi prezintã

perspective mari în viitor. Odatã cu aderarea României la Spaåiul

Schengen, poliåiætii de frontierã români vor deveni un element

important în cadrul securitãåii UE.

Åin sã menåionez cã, în cadrul Departamentului Poliåie de

Frontierã, Pregãtire Schengen æi Limbi Strãine”, sunt profesori capabili, foarte bine

pregãtiåi æi cu multã experienåã în ceea ce priveæte munca operativã, punându-ne

la dispoziåie toate cunoætinåele lor pentru a deveni acei ofiåeri pregãtiåi, de care are

nevoie Poliåia de Frontierã, în contextul European actual.

Mariana Brînzã

Ca în cazul oricãrui tânãr dornic de afirmare, æi în cazul meu,

îmi doresc sa avansez pe plan profesional, cat mai repede, æi sã

pot acumula cât mai multe cunoætinåe în domeniul pentru care

mã pregãtesc. Sper, ca aceastã opåiune „de a-mi apãra patria”

sã îmi aducã numai satisfacåii, din punct de vedere profesional,

æi sã am cât mai multe cazuri de instrumentat, astfel încât, sã

capãt experienåa necesarã, în domeniu.

Nr. 4/2012

F R O N T I E R A

9


Prezentare

Un nou rector la Academia

de Poliåie „Al. I. Cuza”,

chestor de poliåie prof. univ.

dr. Gheorghe POPA

Activitatea mea managerialã, în calitate de rector al

Academiei de Poliåie „Alexandru Ioan Cuza”, trebuie sã

aibã în vedere atribuåiile prevãzute în Carta Universitarã

æi dispoziåiile Legii Educaåiei naåionale nr. 1/2011, inclusiv

cele reglementate de actele normative emise de aplicarea

acesteia.

În primul rând, am constatat cã este o problemã la

nivelul culturii organizaåionale æi îmi propun ca, împreunã

cu colegii mei, sã o consolidãm. În opinia mea, o culturã

organizaåionalã nu poate fi solidã dacã nu sunt respectate

niæte principii: competenåã, respect reciproc æi performanåã.

Pentru acest fapt am spus æi menåin aceastã afirmaåie:

începând de astãzi, toate funcåiile scoase la concurs vor

fi ocupate doar de cei mai bine pregãtiåi colegi. Pentru

aceasta, este absolut necesar sã se transpunã în practicã

douã principii fundamentale, general valabile: legalitatea æi

transparenåa. Nu voi accepta, sub nici o formã, încãlcarea

normelor care ne reglementeazã activitatea, iar toate

demersurile, pe care le voi face, vor fi transparente.

Un al doilea obiectiv important este cel al dezvoltãrii

cercetãrii ætiinåifice. O instituåie universitarã fãrã cercetare

ætiinåificã, nu poate fi consideratã o instituåie care desfãæoarã

o activitate de excelenåã, fapt pentru care, am trimis,

deja, un mesaj colegilor mei, ca fiecare departament sã

prezinte, cel puåin, un proiect de cercetare ætiinåificã, în

perioada urmãtoare. Asta, pentru cã o instituåie de formare

profesionalã trebuie sã îæi aducã contribuåia la inovare, în

domeniul respectiv. Noi avem o misiune foarte importantã,

în cadrul Ministerului Administraåiei æi Internelor: pe lângã

faptul cã formãm poliåiæti, poliåiæti de frontierã æi jandarmi,

formãm caractere æi personalitãåi, viitorul acestei instituåii

æi al acestei åãri. Avem obligaåia sã contribuim, prin

aceste proiecte de cercetare ætiinåificã, la perfecåionarea

æi modernizarea, atât instituåionalã, dar æi activitãåii, în

ansamblu, a Ministerului. Sunt convins cã, împreunã cu

Curriculum Vitae

Data naæterii: 17 aprilie 1959

Experienåã profesionalã:

Prezent: Rector al Academiei de Poliåie „Alexandru Ioan

Cuza”, Bucureæti

2009 – 2012: Director al Institutului de Studii pentru Ordine

Publicã

2007 – 2008: Inspector general al Poliåiei Române

2005 - 2007: Adjunct al inspectorului general al Poliåiei

Române

2004 - 2005: Director al Institutului de Criminalisticã din

cadrul Inspectoratului General al Poliåiei Române

2002 - 2004: Æeful Serviciului de Investigaåii Criminale, din

cadrul Inspectoratului de Poliåie al Judeåului Dâmboviåa

2001 - 2002: Æeful Serviciului de Combatere a Crimei

Organizate æi Antidrog, din cadrul Inspectoratului de Poliåie al

Judeåului Dâmboviåa

1999 - 2001: Æeful Poliåiei Municipiului Târgoviæte

1998 -1999: Æeful Serviciului de Investigare a Criminalitãåii,

din cadrul Inspectoratului de Poliåie al Judeåului Dâmboviåa

1996 - 1998: Expert criminalist - Serviciul Criminalistic, din

cadrul Inspectoratului de Poliåie al Judeåului Dâmboviåa

1993 -1996: Ofiåer specialist I - Serviciul de Combatere

a Crimei Organizate, din cadrul Inspectoratului de Poliåie al

Judeåului Dâmboviåa

1990 -1993: Expert criminalist - Institutul de Criminalisticã,

din cadrul Inspectoratului General al Poliåiei Române

1984 -1990: Ofiåer criminalist - Serviciul Criminalistic, din

cadrul Inspectoratului de Poliåie al Judeåului Harghita

Experienåã didacticã:

2008 æi în prezent: Profesor universitar titular la Catedra de

Criminalisticã a Facultãåii de Poliåie din cadrul Academiei de

Poliåie „Alexandru Ioan Cuza”, Bucureæti

2006 pânã în prezent: Director al Masterului de Criminalisticã

din cadrul Universitãåii Române de Ætiinåe æi Arte „Gheorghe

Cristea” Bucureæti

2006-2008: Conferenåiar universitar titular la Catedra de drept

privat a Facultãåii de Ætiinåe Juridice, Sociale æi Politice din cadrul

Universitãåii „Valahia”, Târgoviæte

1998-2004: Lector universitar titular la Catedra de Drept

Privat a Facultãåii de Ætiinåe Juridice, Sociale æi Politice din cadrul

Universitãåii „Valahia”, Târgoviæte

10 F R O N T I E R A Nr. 4/2012


colegii, vom putea realiza acest lucru.

Un al treilea obiectiv îl reprezintã dezvoltarea

instituåionalã. Mã refer, în primul rând, la modul de

organizare a programelor de masterat æi doctorat.

Programele de masterat trebuie sã devinã, în adevãratul

sens al cuvântului, programe de masterat profesionale. În

al doilea rând, programele trebuie sã reiasã din nevoia de

pregãtire æi specializare a cadrelor MAI æi, în principal, a

celor care terminã Academia de Poliåie, a tinerilor ofiåeri.

Pentru dezvoltarea instituåionalã avem nevoie de bani,

de aceea, nu în ultimul rând, am prevãzut, în proiectul

managerial, ca æi o activitate importantã, atragerea de

fonduri financiare. Aceasta se poate face din trei zone:

cercetare ætiinåificã, finanåarea de cãtre Autoritatea Naåionalã

pentru Cercetare sau din fonduri europene. De asemenea,

Ministerul Educaåiei poate suplimenta bugetul pentru

instituåiile universitare, dacã demonstrãm cã activitatea pe

care o desfãæurãm, este la nivel de excelenåã. Mai avem

câåiva paæi importanåi de fãcut pentru a ajunge în vârful

piramidei, chiar dacã Academia de Poliåie „Alexandu Ioan

Cuza” ocupã, în prezent, un loc bun.

Educaåie æi formare:

Prezentare

Când vorbim despre dezvoltare instituåionalã, trebuie sã

avem în vedere æi anumite structuri, care ar putea sã aparã

în organigrama instituåiei, pentru a eficientiza activitatea de

formare profesionalã a studenåilor.

În ceea ce priveæte pregãtirea, un rol important îl

reprezintã armonizarea curriculelor de pregãtire cu cele

ale CEPOL æi FRONTEX. Se lucreazã la un ghid æi la o

metodologie, în care Academia de Poliåie este implicatã,

alãturi de specialiæti din strãinãtate.

Deæi sunt la început de drum, în calitate de rector al

Academiei de Poliåiei, pot pune la dispoziåia colegilor mei,

a Academiei æi a studenåilor sãi, întreaga mea experienåã

operativã æi managerialã. La fel am fãcut peste tot pe unde

am lucrat ca manager æi unde mi-a plãcut sã construiesc æi

sã obåin rezultate foarte bune.

Cu ajutorul lui Dumnezeu æi cu sprijinul colegilor trebuie

sã îmbunãtãåim imaginea acestei instituåii æi sã o aducem,

acolo unde îi este locul. Este o instituåie serioasã, cu oameni

deosebiåi, capabili æi inteligenåi, care au fãcut dovada

competenåei æi profesionalismului lor, nu numai la nivel

naåional, ci æi internaåional, iar, dupã pãrerea mea, aceæti

oameni nu au fost valorizaåi pe deplin. Din partea mea vor

avea toatã deschiderea pentru a crea imagine instituåiei.

2007: Colegiul Naåional de Apãrare Bucureæti - Siguranåã

naåionalã - Diplomã Studii Postuniversitare de conducere

1998-2002: Universitatea Bucureæti - Facultatea de Drept

- Criminalisticã - Diplomã Studii Postuniversitare

1990-1994: Universitatea Bucureæti - Facultatea de

Drept - Ætiinåe juridice, specializarea drept - Diplomã Studii

Universitare

1981 - 1984: Æcoala de Ofiåeri Activi a MAI - Specializareacriminalisticã

- Studii postliceale

Activitatea de cercetare ætiinåificã:

Autor, coautor æi coordonator a 15 cãråi apãrute la edituri

recunoscute æi peste 60 articole, studii æi comunicãri în domeniul

criminalisticii æi criminologiei, publicate în åarã æi strãinãtate.

Autor a patru inovaåii:

-Relevarea urmelor papilare create în substanåã de consistenåã

mare cu ajutorul unor fluxuri luminoase interferente (1990)

-Relevarea seriilor pilite sau deteriorate pe piese metalice

(1992)

-Stabilirea calibrului proiectilului retenåionat în corpul uman

prin supraproiecåii de imagini teleradiografiate (1996)

-Relevarea urmelor papilare create pe organele vegetative

(fruct) ale plantei (2003). Aceastã inovaåie de prelevare a

amprentelor de pe plante a fost prezentatã la un seminar

organizat de cãtre FBI în anul 2001 æi a început sã fie aplicatã de

aceastã structurã, ajungând æi subiect de emisiune pe Discovery

Channel.

Activitãåi profesionale:

2006 - 2007: Preæedintele Asociaåiei Internaåionale a

Poliåiætilor - Secåia Bucureæti - IGPR.

2003 - 2005: Preæedintele Consiliului Departamentului

Inspectoratului General al Poliåiei Române, din cadrul Corpului

Naåional al Poliåiætilor;

2004 æi în prezent: Vicepreæedinte al Asociaåiei Române

Poligraf;

2002: Membru fondator al Revistei Psihocriminalistica;

2001 æi în prezent: Membru fondator æi vicepreæedinte/

preæedinte al Asociaåiei Criminaliætilor din România;

2001 æi în prezent: Membru fondator æi vicepreæedinte al

Consiliului Ætiinåific al Revistei Criminalistica.

Nr. 4/2012

F R O N T I E R A

11


Ætiri

Braconaj în

Marea Neagrã

În data de 21 aprilie, poliåiætii de frontierã din cadrul GN

Constanåa, în cooperare cu lucrãtori ai SCOMAR, au desfãæurat

acåiuni în zona de competenåã a PTF Midia, pe linia prevenirii

æi combaterii braconajului piscicol.

Prima acåiune a dus la interceptarea unei bãrci pescãreæti,

la aproximativ 6 mile marine travers de Periboina, în apele

mãrii teritoriale, în care se aflau 3 cetãåeni. În barca lor au fost

descoperite 3 plase de nailon, în lungime de aproximativ 250

de metri æi cantitatea de 71 kilograme de peæte proaspãt, din

specia calcan.

A doua acåiune a avut loc în jurul orei 13.40 æi a fost finalizatã

cu depistarea altor trei cetãåeni, care pescuiau dintr-o barcã, cu

3 plase din nailon, în lungime de aproximativ, 200 de metri, la

aproximativ 5 mile travers de Periboina.

În urma controlului ambarcaåiunii, poliåiæii de frontierã au

gãsit 28 kilograme de peæte, din specia calcan.

Peætele a fost ridicat, în vederea confiscãrii, iar întreaga

cantitatea de 99 de kilograme de peæte, cu o valoare de

aproximativ 2.000 de lei, a fost ulterior predatã, spre valorificare,

unei societãåi comerciale de profil.

De asemenea, au fost ridicate, în vederea confiscãrii, cele douã

bãrci, douã motoare de barcã tip Yamaha æi douã dispozitive GPS,

valoarea acestor bunuri fiind de aproximativ 7.000 euro.

În ziua de 27 aprilie, poliåiæti de frontierã ai Gãrzii de

Coastã au desfãæurat un plan de acåiune privind combaterea

braconajului piscicol, în urma unei informaåii primite de

la lucrãtorii SCOMAR, prin care era semnalat faptul cã o

ambarcaåiune desfãæoarã activitãåi de pescuit în zona contiguã,

în perioada de prohibiåie.

În jurul orei 16.00, la aproximativ 23 de mile marine travers

de Canalul Sulina a fost identificatã ambarcaåiunea „Yazp” sub

pavilion R. Ucraina, cu 3 cetãåeni ucraineni la bord.

Poliåiætii de frontierã au intervenit cu o ambarcaåiune model

Shaldag æi au semnalat acustic æi vizual ambarcaåiunea, care s-a

oprit din maræ æi a permis echipei de abordaj, a Gãrzii de Coastã,

sã urce la bord.

În urma controlului, a fost descoperitã cantitatea de 205

kilograme de peæte, din speciile calcan, rechin æi pisicã de

mare, evaluatã la aproximativ 2.000 lei, care a fost ridicatã, în

vederea confiscãrii, æi predatã spre valorificare, în conformitate

cu prevederile legale.

În ambarcaåiune au mai fost gãsite un motor de barcã ataæabil,

marca Suzuki, de 140 CP, un aparat GPS marca Garmin, o elice

de rezervã, 2 rame æi un recipient cu 70 de litri de combustibil,

bunuri cu o valoare de aproximativ 20.000 lei, care au fost

ridicate, în vederea confiscãrii.

Cu o zi în urmã, poliåiætii de frontierã primiserã o informaåie

de la lucrãtorii SCOMAR, prin care era semnalat faptul cã un

pescador, sub pavilion România, va desfãæura activitãåi de pescuit

în perioada de prohibiåie. Astfel, în data de 27 aprilie, în jurul

orei 00.30, la aproximativ 40 de mile marine travers de

Gura Portiåei, a fost identificat pescadorul „Hasip Reis”,

care pãrãsise portul Mangalia, în urmã cu 2 zile, la bord

aflându-se 14 marinari.

Tot cu o ambarcaåiune model Shaldag poliåiætii de

frontierã au intervenit æi au somat acustic æi vizual

ambarcaåiunea, care s-a oprit din maræ. Verificãrile au

stabilit cã la bordul ambarcaåiunii se aflau 3.941 de

kilograme de peæte, din specia calcan æi 27.730 de metri

de plase, depozitate în 119 lighene, care au fost ridicate,

în vederea confiscãrii.

Toåi membrii echipajelor, sunt cercetaåi penal pentru

sãvâræirea infracåiunilor de „nedeåinere a licenåei/

autorizaåiei de pescuit comercial”,„deåinere æi folosire,

de cãtre persoane neautorizate, a uneltelor de pescuit

comercial” sau „pescuitul comercial, în habitatele

piscicole naturale, în perioada de prohibiåie æi în zonele

de protecåie”.

12 F R O N T I E R A Nr. 4/2012


Ætiri

Transport

În data de 25 aprilie, poliåiætii de frontierã din cadrul STPF

Tulcea, în cooperare cu reprezentanåi ai Administraåiei Rezervaåiei

Biosferei Delta Dunãrii, au acåionat, în baza unei informaåii, pe

braåul Sf. Gheorghe, ocazie cu care au verificat o ambarcaåiune

marca „Forward 520”, condusã de R.N. în vârstã de 33 de ani,

domiciliat în localitatea Mila 23, din judeåul Tulcea.

În ambarcaåiune a fost descoperitã cantitatea de 1.000 de

kilograme de peæte, scrumbie proaspãtã, pentru care, cel în cauzã

nu deåinea documente justificative.

Întreaga cantitate de peæte, în valoare de aproximativ 6.000

lei, a fost ridicatã, în vederea confiscãrii, æi predatã, spre

valorificare, unei societãåi comerciale de profil, din localitatea

Murighiol.

În seara de 16 aprilie, ora 17.00, în cadrul unei acåiuni

de combatere a braconajului piscicol, poliåiætii de frontierã

din cadrul SPF Æviniåa, au oprit pentru control, la intrarea

în localitatea Iliæova o autospecialã Ford Tranzit, despre al

cãrei conducãtor auto aveau date cã se ocupã cu activitãåi de

comercializare a peætelui fãrã a poseda autorizaåiile legale.

La controlul autospecialei, poliåiætii de frontierã au depistat,

în interiorul acestuia, cantitatea de 91 de kilograme de peæte,

din specia somn æi crap, transportat în condiåii improprii æi

pentru care acesta nu poseda documente de provenienåã a

mãrfii.

În urma cercetãrilor efectuate, poliåiætii de frontierã au

stabilit cã Z. Mihai achiziåiona peætele de la pescari autorizaåi,

din localitãåi din judeåul Caraæ-Severin, în scopul revânzãrii

pe raza localitãåii Râmnicu Vâlcea.

Având în vedere cã activitatea de comercializare

ilegalã a peætelui ori deåinerea sau transportul, în vederea

comercializãrii, fãrã documente legale constitue infracåiune,

poliåiætii de frontierã i-au întocmit lui Z. Mihai lucrare penalã.

Cantitatea de 91 kilograme de peæte a fost confiscatã æi predatã

unei societãåi comerciale autorizate.

Valeriu PERA

ilegal de peæte

Vineri, 27 aprilie, poliåiætii de frontierã din cadrul Gãrzii de

Coastã au acåionat în zona de competenåã a PPF Midia Nãvodari,

pe linia prevenirii æi combaterii braconajului piscicol, ocazie cu

care au oprit pentru control o autoutilitarã, marca Fiat Doblo,

înmatriculatã în Constanåa.

În interiorul autoturismului a fost descoperitã cantitatea de 100

kg peæte din speciile, scrumbie æi caras, pentru care persoanele în

cauzã nu au putut prezenta documente de provenienåã. Peætele,

în valoare de peste 500 lei, a fost ridicat æi predat spre valorificare

unei societãåi comerciale de profil.

În data de 28 aprilie, poliåiætii de frontierã din cadrul

Gãrzii de Coastã au acåionat în zona de competenåã a PPF Midia

Nãvodari, pe linia prevenirii æi combaterii braconajului piscicol.

Cu aceastã ocazie, au oprit pentru control un autoturism, marca

Dacia, înmatriculat în Constanåa, în care se aflau doi bãrbaåi,

domiciliaåi în localitatea Tariverde.

În autoturism a fost descoperitã cantitatea de 199 kg peæte,

din speciile crap, æalãu æi caras, pentru care persoanele în cauzã

nu au putut prezenta documente de provenienåã.

Întreaga cantitate de peæte, în valoare de peste 700 lei, a fost

ridicatã æi predatã, spre valorificare, unei societãåi comerciale

de profil.

Pe numele persoanelor depistate au fost întocmite actele

premergãtoare urmãririi penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii

dedeåinere, transport sau comercializare, fãrã documente

legale, a peætelui, icrelor ori produselor din peæte, obåinute din

pescuit”.

Pagini realizate de Marius Ovidiu NICULESCU

Nr. 4/2012

F R O N T I E R A

13


Prezentare

SISTEMUL INTERACTIV

AL POLIÅIEI DE FRONTIERÃ ROMÂNE

Sistemul interactiv al Poliåiei de Frontierã Române, achiziåionat

în cadrul Programului anual pe 2010, pentru Fondul Frontierelor

Externe, ca parte a Programului multianual pentru perioada 2010-

2013 æi a cofinanåãrii pe 2010 din acest fond, a fost dezvoltat

æi implementat în 75 de locaåii PFR de la frontiera externã, la

nivel ITPF/STPF/SPF, æi a simplificat, atât modul de comunicare

æi instruire a personalului aflat în teritoriu æi sediul central, cât æi

analiza situaåiilor operative specifice PFR.

Sistemul interactiv al Poliåiei de Frontierã Române, bazat pe

echipamente de videoconferinåã æi table interactive, a permis

lucrãtorilor PFR o comunicare naturalã cu imagini video,

interactivitate bilateralã, prin prezentãri æi beneficierea de acces,

în timp real, la informaåii utile.

Echipamentele profesionale, componente ale sistemului

interactiv, sunt integrate într-o soluåie de comunicare unitarã

æi permit interoperabilitate cu sistemele existente în cadrul

celorlalte structuri ale MAI (Poliåia Românã, Jandarmeria

Românã, Administraåia Publicã), asigurând urmãtoarele destinaåii:

sisteme profesionale de videoconferinåã æi streaming, servere de

management, soluåii de preluare audio-video æi streaming, soluåii

pentru pãstrare/arhivare/vizualizare, sisteme cu table interactive

pentru a permite realizarea prezentãrilor într-un mod dinamic

æi intuitiv.

Sistemele de videoconferinåã instalate au în componenåa lor

urmãtoarele echipamente:

• Terminale de videoconferinåã;

• Videoservere pentru 70 participanåi audio æi video

simultan;

• IPVCR pentru înregistrarea, în format digital, a sesiunilor,

server streaming încorporat.

Acestea au scopul de a realiza comunicarea naturalã

dintre lucrãtorii PFR. Sistemele realizeazã prezenåa virtualã a

participanåilor din mai multe locaåii, în cadrul conferinåelor,

cursurilor æi training-urilor, permiåând, astfel, interactivitate

bidirecåionalã, în timp real æi facilitând schimbul de informaåii.

parte, de a-æi iniåia æi realiza æedinåele de videoconferinåã dorite,

prin apelarea numãrului de indicativ, aferent camerei virtuale, ce

permite intrarea în videoconferinåã a structurilor PFR selectate, ca

æi participanåi. În funcåie de structurile PFR participante, se poate

alege „camera virtualã” aferentã, alocatã separat pe scenariu

dorit, acestea putând iniåia direct activitatea de videoconferinåã,

fãrã a fi necesarã intervenåia specialiætilor de comunicaåii pentru

reconfigurarea sistemului.

Beneficiile utilizãriii actualelor sisteme de videoconferinåã:

• cei 3 „E”:

- Economie de timp, bani æi energie;

- Eficientizarea relaåiilor interpersonale æi interdepartamentale;

- Ecologie, respectiv reducerea gradului alarmant de poluare

prin renunåarea la cãlãtoriile cu autovehicule;

• Accelerarea procesului decizional:

- uæurinåã în gestionarea relaåiilor cu toate structurile PFR;

- investirea timpului în alte activitãåi;

• Acces rapid la informaåii:

- transmiterea ordinelor æi dispoziåiilor;

- oferirea de consultanåã;

- detectarea defecåiunilor în timp real;

-organizarea de training-uri;

-soluåionarea promptã a problemelor.

Sistemele interactive de afiæaj – table interactive Smart Boardpermit

prezentarea æi modelarea datelor într-un mod dinamic

æi în timp real. Suprafaåa senzitivã a tablei permite accesarea

æi modificarea oricãrei aplicaåii de pe PC-ul conectat la tablã,

rezultatul scrierii pe suprafaåa senzitivã putând fi salvat, tipãrit sau

trimis prin e-mail. Aplicaåiile software aferente – SMART Bridgit

- permit prezentarea datelor simultan pentru toåi participanåii,

în cadrul conferinåelor, cu posibilitate de acces æi modificare

de cãtre diferiåi participanåi, în cadrul prezentãrilor PowerPoint,

Word, Excell sau Desktop Sharing.

Fiecare dintre sistemele interactive de afiæaj prezintã

urmãtoarele funcåionalitãåi:

Pentru derularea activitãåilor de videoconferinåã, într-o manierã

cât mai simplificatã, pe echipamentele de tip videoserver, au fost

create diferite scenarii de acåiune predefinite (camere virtuale de

videoconferinåã), dând, astfel, posibilitatea fiecãrei structuri, în

• permite scrierea în cernealã digitalã, folosind fie un marker,

fie degetul, fãrã a mai fi necesarã selectarea unei unelte de lucru

de pe bara de instrumente, telecomandã sau iconiåe;

• butoane de navigare rapidã;

• permite utilizatorului sã scrie, în mod automat æi direct, în

fiæiere, altele decât lucrate în softul dedicat, fãrã a fi necesarã

14 F R O N T I E R A Nr. 4/2012


Prezentare

lansarea manualã a unui alt program;

• prin interconectarea cu un PC va permite controlul acestuia

direct de pe tabla interactivã;

• tastatura virtualã în varianta standard sau scris manual

(On-Screen Keyboard);

• permite recunoaæterea scrisului de mânã æi conversia

acestuia în text editabil (Handwriting Recognition);

• funcåie de editare æi modificare a obiectelor de pe suprafaåa

de lucru, direct de pe obiect (Full object manipulation);

• permite alinierea obiectelor (Active Alignment);

• permite vizualizarea simultanã a douã pagini (Dual Page

Display);

• recunoaætere automatã a formei geometrice schiåate cu

mâna (triunghi, cerc etc.) (Shape Recognition);

• permite captura imaginii (Improved print captures);

• modificare, a stilului textului æi liniilor æi de umplere a

formelor închise cu diverse culori, nuanåe graduale, tipare sau

grafice selectate (Drawing tools);

• funcåie de animare a obiectelor (Object Animation);

• funcåie de umplere a obiectelor cu efecte de tip stil, culoare,

nuanåe graduale, imagini, uæor accesibilã æi utilizabilã (Fill Tools,

Fill Effects);

• funcåie de modificare a dimensiunii, rotire, schimbare a

poziåiei obiectelor de pe suprafaåa de lucru;

• funcåie de grupare æi de degrupare a obiectelor de pe

suprafaåa de lucru;

• funcåie de transparenåã fundal (Save transparency mode);

• permite folosirea de tabele preconfigurate, inserarea de

tabele noi æi recunoaæterea tabelelor desenate cu mâna (Table

Tool);

• personalizarea paginilor de lucru prin adãugarea de teme,

memorarea æi alocarea acestora la anumite pagini, tuturor

paginilor sau doar uneia (Themes);

• resurse adiåionale minim 700 æabloane interactive de

prezentãri de tip flash (anagrame, sortare cuvinte, aranjare

imagini, alegere multiplã a rãspunsului, aranjare definiåii,

încruciæãri de cuvinte, etc.), cu ajutorul cãrora se pot realiza teste

grilã (Lesson Activity Toolkit) funcåie de cãutare a unui element

din galerie cu ajutorul unor cuvinte cheie.

Sediul central al IGPF este amenajat cu sisteme video si

sonorizare corespunzatoare, care permit preluarea imaginii æi

vocii prezentatorului, în funcåie de poziåia lui. Amenajarea,

permite utilizarea locaåiei pentru realizarea de training-uri,

convocãri, grupuri de lucru æi întâlniri ad-hoc care se vor

înregistra æi distribui, în timp real, sau offline. Echipamentele

destinate sediului central sunt controlate centralizat, prin

intermediul unei console interactive, ce transferã funcåiile æi

avantajele tablei interactive unui ecran TFT. Utilizând creionul

ataæat sau prin atingerea cu mâna se realizeazã controlul total

al aplicaåiilor ce ruleazã pe una dintre sursele disponibile æi se

pot face adnotãri, schiåe, desene, direct pe documentele deschise

în aplicaåie.

Soluåia tehnicã a implementãrii sistemului interactiv al PFR,

permite programarea æi participarea la conferinåe ad-hoc prin

intermediul platformelor de management æi control centralizat,

instalate la nivelul IGPF. Acestea furnizeazã urmãtoarele

beneficii:

• administrarea centralizatã a 75 de sisteme de

videoconferinåã;

• controlul complet al videoconferinåelor;

• cascadarea mai multor videoservere;

• iniåierea, extinderea æi terminarea conferinåelor;

• schimbarea layout-urilor/modurilor de afiæare al

conferinåelor;

• adãugarea participanåilor sau deconectarea acestora în

conferinåe;

• administrarea din interfaåã web;

• administrarea echipamentelor de la multipli producãtori;

• crearea automatã a agendelor telefonice;

• permite programarea de videoconferinåe în intervale de

timp prestabilite cu participanåi predefiniåi;

• exportare log-uri prin FTP de la echipamentele de

videoconferinåã;

• avertizare prin alarmã a administratorului conferinåei în

cazul defecåiunilor gen: conectat/deconectat, parolã greæitã,

baterie epuizatã - Monitoring and diagnostics;

• managementul apelurilor efectuate pe IP H.323/SIP æi

ISDN - Call-Routing Capabilities;

• oferã statistici per sistem æi per conferinåã;

• monitorizarea reåelei de videoconferinåã în format grafic,

arborescent - Graphical monitoring;

• permite definirea æi administrarea profilurilor de utilizatori

- Account management, security and permissions;

• permite multiple nivele de acces - Account management,

security and permissions.

Pentru a permite accesul la informaåii, în timp real, æi offline

soluåia permite gestionarea informaåiilor video/audio/prezentãri,

stocarea lor æi accesarea, la necesitate, într-un mod facil, prin

intermediul browser-ului WEB. Pentru a simplifica procedura de

informare, prezentarea datelor stocate se gestioneazã pentru a

permite filtrarea dupã criterii sau dupã conåinut.

Concluzii

Sistemul interactiv al Poliåiei de Frontierã Române a fost

implementat în vederea simplificãrii modului de comunicare între

structurile PFR (dezbateri, prezentãri, consultanåã, îndrumare,

convocãri), pregãtirea æi instruirea lucrãtorilor PFR (pregãtirea

turelor de serviciu, modul de folosire æi utilizare a echipamentelor

necesare desfãæurãrii activitãåilor specifice, metode de aplicare a

ordinelor æi dispoziåiilor), toate acestea având un impact major

pozitiv, în ceea ce priveæte desfãæurarea, în bune condiåii, a

activitãåilor specifice PFR. Dotãrile æi posibilitãåile PFR, prin

implementarea acestui sistem interactiv, au crescut semnificativ în

comparaåie cu cele ale celorlalte structuri din cadrul MAI, dând,

astfel, posibilitatea evaluãrii pozitive a activitãåilor æi acåiunilor

derulate de cãtre lucrãtorii PFR. Utilizarea sistemului interactiv în

condiåii optime de funcåionare, pãstrarea æi folosirea elementelor

componente doar în scopul derulãrii activitãåilor specifice PFR

(markerele aferente Smart Board-ului sunt instrumente electronice

ce permit scrierea, doar, în cernealã digitalã æi nu pot fi folosite

ca markere normale de scriere, iar tabla, propriu-zisã, de afiæaj

este o suprafaåã sensibilã la atingere, scrierea pe aceasta, cu

orice altfel de marker, ducând la deteriorarea circuitelor de

contact), va asigura crearea unor întâlniri virtuale dinamice æi

eficiente, care vor motiva æi îmbunãtãåii semnificativ activitatea

lucrãtorilor PFR.

Bogdan ROTAR

Nr. 4/2012

F R O N T I E R A

15


Ætiri

Îmbrãcãminte sportivã, contrafãcutã, reåinutã la Calafat

Poliåiætii de frontierã doljeni au depistat trei bãrbaåi, care intenåionau sã

introducã ilegal, în åarã, articole de îmbrãcãminte sportivã, inscripåionate

cu numele unor firme cunoscute, susceptibile a fi contrafãcute.

În data de 18 aprilie, poliåiætii de frontierã din cadrul PTF Calafat, judeåul

Dolj, au organizat æi desfãæurat, pe sensul de intrare în åarã, o acåiune

specificã, pe linia combaterii infracåionalitãåii transfrontaliere, urmãrind

introducerea în åarã a produselor æi a bunurilor susceptibile a aduce atingere

unui drept de proprietate intelectualã.

Cu ocazia controlului amãnunåit, în bagajele a trei cetãåeni români:

Kãtãlin G., în vârstã de 28 de ani, Achim I., de 27 de ani, Traian C.,

în vârstã de 47 de ani, au fost depistate 136 articole de îmbrãcãminte

sportivã, inscripåionate cu numele unor firme cunoscute, susceptibile a fi

contrafãcute.

Întreaga cantitate de bunuri, în valoare de aproximativ 6.700 lei, a fost

reåinutã, în vederea expertizãrii, iar persoanele în cauzã sunt cercetate

penal pentru punerea în circulaåie, fãrã drept, de bunuri purtând menåiuni

false, privind mãrcile.

Pantofi sport, parfumuri æi articole

vestimentare, contrafãcute, la Bechet

În decursul a trei zile consecutive, poliåiætii de frontierã

doljeni au descoperit, în opt autovehicule, 1.171 perechi

pantofi sport, 342 flacoane cu apã de toaletã, 2.496 flacoane

de æampon, 474 flacoane anti-perspirant æi 334 bucãåi articole

vestimentare, inscripåionate cu numele unor firme cunoscute,

susceptibile a fi contrafãcute, pe care doi cetãåeni bulgari

intenåionau sã le introducã ilegal în åarã.

În data de 23 aprilie, cu ocazia controlului amãnunåit

la douã autocamioane, poliåiætii de frontierã din cadrul PTF

Bechet au descoperit, în compartimentul de marfã, ascunsã

printre mãrfurile transportate legal, cantitatea de 1.171 perechi

pantofi sport æi 216 flacoane cu apã de toaletã, inscripåionate

cu numele unor firme cunoscute, susceptibile a fi contrafãcute.

Bunurile aparåineau cetãåeanului bulgar Hristov S., în vârstã de

41 de ani, respectiv cetãåeanului bulgar Venkov V., de 43 de

ani æi urmau sã fie introduse ilegal în åarã.

În ziua urmãtoare, poliåiætii de frontierã din cadrul PTF

Giurgiu, Calafat æi Bechet au organizat æi desfãæurat, pe sensul

de intrare în åarã, o acåiune specificã, pe aceeaæi linie de

lucru.

Cu ocazia controlului amãnunåit, la patru autovehicule,

a fost descoperitã, în compartimentul marfã, ascunsã printre

mãrfurile transportate legal, cantitatea de 2.496 flacoane de

æampon, 474 flacoane anti-perspirant æi 242 bucãåi articole

vestimentare æi genåi, inscripåionate cu numele unor firme

cunoscute, susceptibile a fi contrafãcute. Bunurile aparåineau

cetãåeanului bulgar Borisov N., în vârstã de 40 de ani;

cetãåeanului turc Bedii A., în vârstã de 50 de ani; respectiv,

cetãåenilor români: Nicolae D., în vârstã de 42 de ani; Eleonora

V., de 41 de ani; æi urmau sã fie introduse ilegal, în åarã.

În data de 25 aprilie, dupã controlul amãnunåit, a douã

autovehicule, a fost descoperitã, în mai multe cutii de carton,

cantitatea de 126 flacoane cu apã de toaletã æi 92 articole

vestimentare æi pantofi sport, inscripåionate cu numele unor

firme cunoscute, susceptibile a fi contrafãcute. Bunurile

aparåineau cetãåeanului român Florentin C., de 24 de ani; æi

conaåionalelor sale, Gabriela P., de 53 ani æi Eugenia D., în

vârstã de 52 de ani.

Întreaga cantitate de bunuri, în valoare de 207.000 lei, a

fost reåinutã, în vederea expertizãrii, iar persoanele în cauzã

sunt cercetate penal pentru punerea în circulaåie, fãrã drept,

de bunuri, purtând menåiuni false privind mãrcile.

Paginã realizatã de Mihaela SIMION

16 F R O N T I E R A Nr. 4/2012


O echipã mixtã, formatã din poliåiæti de frontierã din cadrul

Gãrzii de Coastã æi lucrãtori vamali, a efectuat controlul asupra

unui ansamblu auto, sosit în PTF Constanåa Sud Agigea, referitor

la punerea în circulaåie de produse contrafãcute.

Autocamionul, controlat în data de 18 aprilie, în jurul orei

22.00, sosise în terminalul RO-RO din cadrul PTF Constanåa

Sud Agigea, din direcåia Turcia, pentru o societate comercialã,

cu sediul în Franåa, æi era încãrcat cu 351 de colete, în care se

aflau 2.095 de halate de baie, susceptibile a aduce atingere unor

drepturi de proprietate intelectualã.

Bunurile descoperite, dacã ar fi fost originale, ar fi valorat,

aproximativ, 167.600 lei. Acestea au fost reåinute de cãtre

lucrãtorii vamali æi lãsate în custodia comisionariului vamal.

Pe numele administratorului societãåii comerciale a fost

întocmitã lucrare penalã pentru sãvâræirea infracåiunii de „punere

în circulaåie, fãrã drept, a unui produs purtând o marcã identicã

sau similarã cu o marcã înregistratã pentru produse identice sau

similare æi care prejudiciazã pe titularul mãrcii înregistrate”.

Tot în ziua de 18 aprilie, poliåiætii de frontierã din cadrul

SPF Cernavodã au depistat un cetãåean român, care transporta

articole de îmbrãcãminte æi încãlåãminte, fãrã a avea documente

justificative. Aceætia au verificat, în zona de competenåã, un

autoturism Dacia, în care se aflau M. M., de 39 de ani, domiciliat

în municipiul Constanåa æi A.V., de 51 de ani, domiciliat în

municipiul Medgidia.

În urma controlului, au fost descoperite, în interiorul

autoturismului, 294 de articole de îmbrãcãminte æi încãlåãminte

pentru care nu au putut fi prezentate documente de

provenienåã.

Marfa a fost ridicatã, în vederea confiscãrii, iar celui care

Ætiri

Mii de telefoane æi

mii de halate de baie,

contrafãcute, la Agigea

a declarat cã articolele respective îi aparåin, i-a fost aplicatã o

amendã contravenåionalã de 1.000 lei.

În data de 23 aprilie, în jurul orei 10.00, o echipã mixtã,

formatã din poliåiæti de frontierã din cadrul Gãrzii de Coastã

æi lucrãtori vamali, a efectuat controlul fizic asupra unui

container sosit din China, ce era suspect cã transportã produse

contrafãcute.

Containerul controlat, fusese selecåionat în baza profilelor

de risc, deåinute la nivelul Grupului de Nave Constanåa, fiind

destinat sã ajungã pe adresa unei societãåi, cu sediul în oraæul

Kiev, din Ucraina.

În container au fost descoperite 351 colete care conåineau

2.400 de telefoane mobile, din plastic, cu baterie, purtând

inscripåia unei renumite mãrci, bunuri susceptibile de a aduce

atingere unor drepturi de proprietate intelectualã.

Bunurile descoperite, cu o valoare de, aproximativ, 84.000

lei, au fost reåinute de lucrãtorii vamali æi lãsate în custodia

comisionariului vamal.

Pe numele administratorului

societãåii comerciale din

Ucraina a fost întocmitã

lucrare penalã pentru

sãvâræirea infracåiunii de

„punere în circulaåie, fãrã

drept, a unui produs purtând

o marcã identicã sau similarã

cu o marcã înregistratã pentru

produse identice sau similare æi

care prejudiciazã pe titularul

mãrcii înregistrate”.

Ziua Mondialã a Proprietãåii Intelectuale

Ziua Mondialã a Proprietãåii Intelectuale este celebratã, din

anul 2001, la data de 26 aprilie, fiind instituitã de Organizaåia

Mondialã a Proprietãåii Intelectuale. Respectiva datã a fost

aleasã în legãturã cu intrarea în vigoare, în anul 1970, a

Marius Ovidiu NICULESCU

Convenåiei Internaåionale asupra Proprietãåii

Intelectuale.

La Bucureæti, aceasta s-a sãrbãtorit la Curtea

de Apel Bucureæti, în Sala Paæilor Pierduåi, de

cãtre Asociaåia Naåionalã pentru Protecåia Consumatorilor æi

Promovarea Programelor æi Strategiilor din România. În zilele de

26 æi 27 aprilie, a avut loc o expoziåie, cu standuri, a autoritãåilor

publice, în scop informativ pentru activitãåile de protecåie a

proprietãåii intelectuale æi combaterea contrafacerilor.

În data de 27 aprilie, la Institutul Naåional al Magistraturii a

avut loc un seminar practic de instruire a magistraåilor, vameæilor

æi poliåiætilor, în domeniul contrafacerilor.

Poliåia de Frontierã românã a participat, în calitate de membru

al Grupului de Lucru pe Probleme de Proprietate Intelectualã, cu

un stand în cadrul cãruia au fost expuse machete ale mijloacelor

mobile din dotare, revista „FRONTIERA”, pliante, precum æi un

film de prezentare.

Poliåia de Frontierã, împreunã cu autoritãåile competente, au

desfãæurat acåiuni de depistare æi destructurare a grupãrilor care

au ca preocupare traficul cu produse piratate contrafãcute. În

ultimii ani, PFR a confiscat milioane de produse contrafãcute,

cu preponderenåã articole de îmbrãcãminte, produse cosmetice

æi de parfumerie, încãlåãminte æi åigãri.

Mãdãlina NEAÅÃ

Nr. 4/2012

F R O N T I E R A

17


Criminalisticã

Certificat de înmatriculare auto-Bulgaria

3

2

4

1

Aversul certificatului de

înmatriculare auto, Partea I, fals,

Bulgaria, pentru autoturismul marca

Audi A4 Avant, æi aversul certificatului

de înmatriculare auto, Bulgaria,

autentic, pentru autoturismul marca

Skoda Felicia, folosit ca model de

comparaåie.

3

2

4

1

Aversul certificatului de

înmatriculare auto, fals

Aversul certificatului de înmatriculare auto,

folosit ca model de comparaåie

• zona mãritã

a elementului

optic variabil

metalizat, aplicat,

æi a desenului

de fond, din

partea superioarã

a aversului

certificatului de

înmatriculare

autentic, ce

evidenåiazã o

imprimare offset.

1 1

• zona mãritã

a elementului

optic variabil

æi a desenului

de fond, din

partea superioarã

a aversului

certificatului de

înmatriculare fals,

ce evidenåiazã o

imprimare laser a

desenului de fond æi

a elementului optic

variabil.

18 F R O N T I E R A Nr. 4/2012


Criminalisticã

2

• zona mãritã a înscrisului „BG” æi a microtextului ce

îl încadreazã, din partea centralã superioarã a aversului

certificatului de înmatriculare autentic.

• zona mãritã a înscrisului „BG”, din partea centralã

superioarã a aversului certificatului de înmatriculare fals.

Se observã lipsa microtextului, iar imprimarea desenului de

fond æi a înscrisului „BG” este de un alt tip decât cel întâlnit

la documentul autentic.

2

3 3

• zona mãritã a înscrisului „D’IMMATRICULATION” æi o

parte a textului ce personalizeazã documentul autentic.

• zona mãritã a înscrisului „D’IMMATRICULATION” æi o

parte a textului ce personalizeazã documentul falsificat. Se

observã o imprimare diferitã de cea întâlnitã la documentul

autentic.

4

4

• zona mãritã a certificatelor de înmatriculare, sub luminã ultravioletã. Se observã, la certificatul contrafãcut, lipsa impresiunilor

fluorescente æi a fibrelor de siguranåã. De asemenea, hârtia utilizatã nu este una de calitate, aceasta „respingând” lumina

ultravioletã.

Certificatul de înmatriculare auto, Partea I, Bulgaria, pentru autoturismul marca Audi A4 Avant,

este contrafãcut (fals total), la realizarea acestuia utilizându-se o hârtie comercialã.

Nr. 4/2012

F R O N T I E R A

19


Psihologie

ALCOOLUL -

CE POATE FI ÎNVINS

Deæi, ætim cu toåii cât de devastatoare sunt, în

timp, efectele consumului constant de alcool asupra

indivizilor æi asupra societãåii, alcoolul continuã sã

fie o prioritate în alimentaåia noastrã, în special de

sãrbãtori. A consuma puåin alcool înseamnã a te

destinde, a te bucura, a te simåi bine. A servi cu o

„bãuturicã” persoana care-åi intrã-n casã, este un gest

de ospitalitate. Cultivarea viåei de vie æi producerea

licorii bahice face parte din tradiåia æi cultura românilor,

de secole.

Din pãcate, pentru tot mai multe persoane alcoolul

a devenit un „duæman” de neînvins. Din oameni cu un

statut social bun, cu familie æi cu tot ceea ce-æi poate

dori un om la o vârstã maturã, alcoolul i-a transformat

în singuratici, „oameni ai strãzii”, în „pericole publice”.

Faptul cã acest „duæman” numit alcool câætigã teren,

atrage în „mrejele” sale, inclusiv, copii æi adolescenåii,

îl face sã ia forma unui fenomen social, care obligã

specialiætii sã ia atitudine.

Pragul de toleranåã diferã de la un consumator la altul.

Existã persoane care consumã cantitãåi foarte mari æi nu-æi pierd

controlul æi simåul realitãåii, în timp ce alåii, din consumuri foarte

mici, riscã intoxicaåii acute.

Cunoaæterea pragului de toleranåã de cãtre lucrãtorii MAI este

esenåialã având în vedere cerinåele profesionale, multitudinea de

aæteptãri ale populaåiei de la profesia noastrã æi, mai ales, având

în vedere uæurinåa cu care se distruge poziåia, imaginea, onoarea

instituåiei, munca serioasã a celorlalåi lucrãtori prin generalizarea

cazurilor izolate de cãtre mass-media.

Ideal ar fi sã nu ne confruntãm cu astfel de cazuri. Profesia

noastrã este una stresantã, solicitantã, plinã de riscuri,

iar nevoia de relaxare este mai mare, poate, decât în alte

profesii. De altfel, instituåiile MAI au trecut printr-un stres

major (reducerile de personal), iar stresul, nemulåumirile

æi dezamãgirile profesionale pot fi compensate printr-o

nevoie mai mare de a consuma alcool. Poate cã aceasta

este o explicaåie plauzibilã a realitãåii crude cu care ne

confruntãm în prezent. Statisticile indicã faptul cã, în

perioada 1 ianuarie - 19 aprilie, în urma controalelor

inopinate, efectuate la subunitãåile PFR, au fost

înregistrate 37 de cazuri, în care poliåiætii de frontierã

au fost depistaåi în serviciu sub influenåa consumului

de alcool. Totodatã, în aceeaæi perioadã, alåi 30 de

lucrãtori au fost implicaåi în accidente rutiere, grave sau mai

puåin grave, provocate de consumul de alcool extraprofesional.

Majoritatea dintre aceætia sunt, în prezent, cercetaåi în dosare

penale, iar în cazul a patru dintre ei le-au încetat raporturile de

serviciu din motivul consumului de alcool.

Mariana Cenea

Majoritatea consumatorilor, dar æi a æefilor nemijlociåi ai

acestora, gãsesc justificãri prin faptul cã nu consumã la serviciu,

ci în timpul liber. Aæa cum se observã din expunere, reacåiile

sunt aceleaæi, riscurile comiterii ilegalitãåilor cresc æi se rãsfrâng

asupra activitãåii noastre (care nu este alta decât de a veghea

asupra respectãrii legii æi ordinii, chiar æi în timpul liber!), iar

echilibrul nostru este necesar sã fie unul, permanent, constant.

Este clar cã alcoolul nu se împacã cu autoritatea æi portul armei,

iar evenimentele mediatizate confirmã acest lucru.

Dacã pentru unii, alcoolul este o bãuturã care-i relaxeazã,

pentru specialiæti, alcoolul este o substanåã psihoactivã æi un toxic

celular cu efect tranchilizant asupra sistemului nervos central.

Acåiunea sa constã în inhibarea transmiterii impulsurilor nervoase.

Tocmai de aceea, este considerat un drog în stare lichidã, al

cãrui consum constant conduce, în timp, la dependenåa fizicã

æi psihicã. Alcoolul este un toxic celular. Ajuns în organism se

rãspândeæte æi afecteazã aproape fiecare celulã. Cele mai afectate

sunt, desigur, celulele nervoase.

În primul rând, alcoolul acåioneazã, în organism, ca factor

de stres: creæte tesiunea arterialã, sunt eliberate în sânge mai

multe substanåe ca: lipide, zaharuri, cortizon, conducând, astfel,

la instalarea unor boli ale sistemului autoimunitar, precum

diabetul. Organismul orienteazã întreaga sa energie psihicã

pentru înlãtuarera alcoolului din organism, energie care ar fi

fost necesarã pentru buna sa funcåionare (homeostazie/echilibru

intern).

Este important de ætiut cã metabolizarea alcoolului la nivelul

ficatului, „furã” 80% din oxigenul necesar funcåionãrii acestui

organ æi, astfel, alcoolul devine un „parazit metabolic”. Celulele

cardiace æi cele nervoase, au cel mai ridicat consum de oxigen

20 F R O N T I E R A Nr. 4/2012


æi suferã cel mai mult sub influenåa alcoolului.

Abuzul de alcool, consumul matinal sau „pe stomacul gol”

cum i se mai spune popular, duce la malnutriåie. Organismul

este lipsit de proteine, substanåe minerale æi vitamine. Pe lângã

reducerea aportului acestor elemente importante din hranã,

excesul de etanol are ca efect reducerea progresivã a capacitãåii

intestinului subåire de a resorbi substanåe importante ca: vitamina

B1, acidul folic, iar mai târziu sodiu æi apa.

Produæii de înaltã toxicitate, rezultaåi din descompunerea

alcoolului, (de ex. acetaldehida) afecteazã, cum spuneam mai

înainte, celulele nervoase. Incapacitatea progresivã a intestinului

subåire de a absorbi substanåele vitale bunei funcåionãri a

organismului (vitamine în special A æi C, sãruri minerale),

cauzeazã, în timp, tulburãri nervoase æi tulburãri cu origine

somaticã. Pierderea calciului, a fosfaåilor æi a vitaminei D, ca

urmare a consumului de alcool, duce la pierderea masei osoase

æi la creæterea pericolului de fracturare. Inflamaåiile mucoaselor

gastrice æi duodenale, precum æi fisurile la nivelul inferior al

esofagului duc la sângerãri grave. Consumul permanent de alcool

creæte de zece ori mai mult riscul de îmbolnãvire de cancer

esofagian. Sub incidenåa suferinåei intrã æi muæchiul cardiac.

Îmbolnãvirea acestui muæchi se numeæte cardiomiopatie. De

patru ori mai mulåi alcoolici mor din cauza tulburãrilor cardiace

decât de cirozã.

Literatura de specialitate expune o serie de efectele ale

alcoolului asupra sistemului nervos si asupra psihicului de scurtã

duratã: (rãspunsuri încetinite faåã de mediul ambiant, scãderea

coordonãrii, scãderea capacitãåii de a gândi limpede, alterarea

memoriei, vomã, tulburãri de vedere, risc crescut de accidente,

dificultatea de a merge sau de a sta pe picioare, pierderea

cunoætinåei, comã æi chiar deces) æi de lungã duratã: (instalarea

bolii numitã alcoolism, pierderea memoriei, cirozã hepaticã,

deteriorarea creierului, boli de inimã, boli digestive, malnutriåia,

scurtarea duratei de viaåã, moarte prin accidente, moarte prin

accidente legate de alcool (intoxicaåii acute).

Efectele alcoolului asupra societãåii sunt la fel de devastatoare

ca æi cele asupra organismului, expuse mai sus, având în vedere

faptul cã aproximativ 70% dintre accidentele rutiere, crimele

violente, violurile æi suicidurile sunt datorate consumului de

alcool. Pe de altã parte, alcoolul afecteazã foråa de muncã tânãrã,

producând dezechilibre economice, creæte delicvenåa juvenilã

prin consumul de cãtre copii æi adolescenåi, distruge familia ca

nucleu de echilibru social, scade respectul de sine al persoanei,

accentuându-i trãirile negative æi conducându-l la suicid.

Alcoolismul este o boalã descrisã ca o manifestare conætientã

sau nu, prin care individul cautã satisfacerea nevoii de a consuma

alcool, indiferent de mijloace sau consecinåe, pentru evitarea

sevrajului sau a stãrilor psihice neplãcute.

Psihologie

Alcoolismul este o boalã cu evoluåie progresivã. British

Medical Association (BMA) a dat publicitãåii o listã cu 19 trepte

de evoluåie a acestei boli:

1.Consumul ocazional.

2. Începerea consumului constant.

3. Consumul pe furiæ.

4. Apariåia sentimentului de culpabilitate.

5. Incapacitatea de a aprofunda o problemã.

6. Sancåionarea pentru conducere auto sub influenåa

alcoolului.

7. Pierderea autocontrolului.

8. Comportament megaloman.

9. Neîmplinirea promisiunilor æi hotãrârilor.

10. Evitarea familiei æi prietenilor.

11. Necazuri la serviciu.

12. Resentimente nejustificate.

13. Alterarea gândirii.

14. Deteriorarea moralã.

15. Indiferenåã pentru hranã.

16. Incapacitatea de a întreprinde o acåiune.

17. Resturi de veleitãåi intelectuale.

18. Recunoaæterea înfrângerii totale.

19. Nevoia continuã æi obsesia de a bea.

Treptele 2–10 indicã semnalmentele unei dependenåe

psihice. Aceasta, iniåial, este dorinåa, iar apoi cerinåa obsesivã

a unei persoane de a se sprijini pe efectele alcoolului, pentru

cã, astfel, se creeazã o stare în care problemele devin mai

puåin de nerezolvat æi multe situaåii din viaåa de zi cu zi devin

mai plãcute sau, în orice caz, mai suportabile. Dependenåa

psihicã se instaleazã treptat: la început se bea pentru motive

neînsemnate, de exemplu, din cauza proastei dispoziåii matinale.

Dar, consumul repetat creeazã, cu timpul, convingerea cã nu

poåi trãi mulåumit decât dacã ai bãut ceva. În acest stadiu, existã

un anumit control asupra consumului æi astfel, persoana care

acceptã feedback (atenåionãrile celor din jur, colegi, familie, etc.),

conætientizeazã riscurile profesionale, consecinåele nefaste ale

alcooolului asupra sa, ca persoanã, poate sã renunåe, fie prin efort

voluntar susåinut, fie acceptând suport moral (familie, prieteni)

sau suport de specialitate (psihologic). Riscurile, în acest stadiu,

nu sunt, deloc, de neglijat asupra persoanei æi asupra locului sãu

de muncã, însã pot avea o limitã.

Atunci când persoana nu renunåã, în acest stadiu, al

dependenåei psihice æi se lasã pradã situaåiilor de viaåã pe care

le resimte ca fiind tot mai stresante, apãsãtoare, plictisitoare,

frustrante, alcoolul câætigã în importanåã pentru echilibrul psihic,

iar când alcoolul nu mai este la îndemânã, apare discomfortul

psihic. Astfel, se instaleazã dependenåa fizicã (treptele 11–19).

În acest stadiu nu existã cale de întoarcere la „bãutul controlat”,

întrucât apar fenomene de sevraj (ansamblul

simptomelor fizice neplãcute, cauzate de

lipsa alcoolului din sânge). Dependenåa fizicã

este o consecinåã a unui consum frecvent de

alcool æi a adaptãrii treptate a organismului

la acesta (creæterea toleranåei). În acest stadiu

organismul are nevoie de alcool pentru

a-æi împlini funcåiile. Senzaåia trupeascã de

„normalitate” se instaleazã abia atunci când

alcoolul este prezent. În schimb, cel în cauzã

simte cã-i lipseæte „ceva”, atunci când trebuie

sã se descurce fãrã alcool/drog.

Dacã alcoolemia (concentraåia de alcool

în sânge) nu este restabilitã, dupã ce drogul a

fost administrat sau dacã acesta a fost luat în

cantitate insuficientã, atunci apar simptomele

de sevraj: tremurãturi, senzatie de vomã,

sudoraåie abundentã, tulburãri de somn, fricã,

neliniæte, iar în cazurile de dependenåã fizicã

severã se poate ajunge la Delirium.

(va urma)

Nr. 4/2012

F R O N T I E R A

21


Ætiri

La nivelul ITPF Sighetu Marmaåiei, ca urmare

a unor informaåii, a fost organizatã, în perioada

2-6 aprilie, o acåiune, sub coordonarea procurorului

de caz, în vederea descoperirii mai multor utilaje

æi tractoare, suspecte a fi furate din strãinãtate. Pe

timpul acåiunii, poliåiætii de frontierã maramureæeni

au identificat, pe raza judeåului Botoæani, 17 astfel

de utilaje æi tractoare agricole, în valoare de peste

1.200.000 euro.

Respectivele utilaje agricole au fost lãsate în

custodia proprietarilor æi urmeazã a fi supuse unor

expertize tehnico-ætiinåifice, în vederea stabilirii

seriilor reale de æasiu.

În cauzã, se efectueazã cercetãri, sub aspectul

sãvâræirii infracåiunilor de tãinuire, înæelãciune

în formã continuatã æi fals material în înscrisuri

oficiale.

Cercetãrile sunt continuate de cãtre poliåiætii de

frontierã din cadrul STPF Maramureæ, sub coordonarea

procurorului de caz, în vederea documentãrii

întregii activitãåi infracåionale æi identificãrii tuturor

persoanelor implicate.

Poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Viæeu de

Sus, au desfãæurat, în ziua de 9 aprilie, o acåiune pe

linia combaterii traficului internaåional cu autoturisme

furate, în zona de responsabilitate. Astfel, în jurul orei

17.30, a fost oprit pentru control, pe raza localitãåii

Viæeu de Sus, un autoturism marca BMW X5, condus

de Aldo R., cetãåean italian, în vârstã de 63 de ani.

Deoarece, conducãtorul auto nu a putut prezenta

pentru control niciun document al autovehiculului,

poliåiætii au efectuat verificãri, în bazele de date, în

urma cãrora s-a constatat cã autoturismul figureazã ca

fiind furat din Italia, din vara anului 2011.

Æoferul a declarat cã a cumpãrat autoturismul de

la un alt cetãåean italian æi nu are niciun document,

în acest sens.

În cauzã, se efectueazã cercetãri pentru sãvâræirea

infracåiunii de complicitate la furt, iar autoturismul,

în valoare de aproximativ 33.000 euro, a fost

indisponibilizat, la sediul SPF Viæeu de Sus, pentru

continuarea cercetãrilor.

În data de 26 aprilie, pliåiætii de frontierã din

cadrul ITPF Sighetu Marmaåiei, judeåul Maramureæ, au

descoperit, în urma unei acåiuni, pe linia combaterii

traficului internaåional cu autoturisme furate,

desfãæuratã în zona de competenåã, un autoturism,

marca Fiat Fiorino, în valoare de aproximativ 12.000

euro, care, în urma verificãrilor, s-a dovedit a fi furat

din Franåa.

În cauzã se efectueazã cercetãri pentru sãvâræirea

infracåiunii de tãinuire la furt, iar autoturismul a fost

indisponibilizat, la sediul STPF Maramureæ, pentru

continuarea cercetãrilor.

Paginã realizatã de Radu LUNGU

22 F R O N T I E R A Nr. 4/2012


Ætiri

În ziua de 2 aprilie, ora 20.55, la PTF Giurgiu, pe

sensul de ieæire din åarã, s-a prezentat, pentru a efectua

formalitãåiile de frontierã, cetãåeanul român Florian B., în

vârstã de 42 de ani, care conducea un autoturism, marca

Audi A4, cu numere de înmatriculare româneæti.

În urma verificãrilor, în baza de date INTERPOL, a

rezultat cã autoturismul figureazã ca fiind furat din România,

din data de 22 iulie. Acesta are o valoare de 60.000 lei æi a

fost indisponibilizat de cãtre poliåiætii de frontierã.

Douã zile mai târziu, ora 7.00, la acelaæi

punct de trecere a frontierei, s-a prezentat,

pentru a efectua formalitãåile de frontierã,

cetãåeanul român Florin R., în vârstã de 37

de ani, care conducea un autoturism marca

Mercedes, înmatriculat în Germania.

În urma verificãrilor, a rezultat cã autoturismul

era neînmatriculat, din data de 19 martie.

În ziua de 7 aprilie la PTF Bechet, judeåul

Dolj, s-a prezentat, pentru a efectua formalitãåile

de frontierã, cetãåeanul bulgar Nikolay R., în vârstã

de 48 de ani, care conducea un autoturism marca

BMW 320 D, înmatriculat în Bulgaria.

În urma verificãrilor, a rezultat cã autovehiculul

figura ca fiind furat din Italia, din data de 19 martie

2005. Autoturismul, cu o valoare de 12.000 lei,

a fost indisponibilizat, în vederea continuãrii

cercetãrilor, la sediul sectorului.

În data de 22 aprilie, poliåiætii de frontierã, din

cadrul SPF Bechet, judeåul Dolj, au oprit în trafic, pe

DN 54A, pe cetãåeanul român Valeriu C., în vârstã

de 36 de ani, care conducea un autoturism marca

VW Golf, cu numere de înmatriculare provizorii,

româneæti. Câteva ore mai târziu, poliåiætii de

frontierã, din cadrul SPF Calafat, judeåul Dolj, au

oprit în trafic, pe DN 55A, pe cetãåeanul român

Ionuå T., în vârstã de 21 de ani, care conducea un

autoturism, marca Opel, cu acelaæi gen de numere

de înmatriculare.

În urma verificãrilor, a rezultat cã autoturismul,

marca VW Golf, figureazã neînmatriculat, din data

de 19 aprilie, iar autoturismul, marca Opel, era

neînmatriculat, din data de 21 aprilie.

Poliåiætii de frontierã au întocmit, persoanelor în cauzã, acte premergãtoare de cercetare penalã pentru complicitate la furt,

conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu numere false de înmatriculare, tãinuire la furt, punere în circulaåie sau

conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat sau neînregistrat.

Paginã realizatã de Mihaela SIMION

Nr. 4/2012

F R O N T I E R A

23


Ætiri

În seara de 11 aprilie, poliåiætii de frontierã, din cadrul SPF

Sighetu Marmaåiei, au observat cu ajutorul aparatelor de vedere

pe timp de noapte, mai multe persoane care transportau colete

voluminoase, iar, ulterior, le-au încãrcat într-un autoturism

staåionat în apropierea frontierei. Ca urmare, zona a fost

încercuitã, s-au efectuat somaåiile legale, prin voce, pentru

reåinerea persoanelor în cauzã.

În urma acåiunii, au fost reåinute trei persoane, domiciliate

în localitatea Sighetu Marmaåiei. Totodatã, la controlul

autoturismului, au fost descoperite æapte colete ce conåineau

cantitatea de 3.500 de pachete cu åigãri, provenienåã ucraineanã,

în valoare de peste 30.000 lei.

Extinzând cercetãrile, poliåiætii de frontierã au stabilit cã cei

trei bãrbaåi au mai efectuat un transport de åigãri, cu puåin timp

înainte, ocazie cu care, la domiciliul unuia dintre ei, au fost

descoperite, încã 13 colete ce conåineau 6.500 de pachete cu

åigãri.

Tinerii, cu vârste cuprinse între 21 æi 22 de ani, sunt cercetaåi

de cãtre poliåiætii de frontierã, pentru sãvâræirea infracåiunii de

contrabandã.

Cele 10.000 de pachete cu åigãri, de provenienåã ucraineanã,

în valoare de peste 87.000 lei, au fost ridicate, în vederea

confiscãrii, iar autoturismul folosit la activitatea infracåionalã,

a fost indisponibilizat, la sediul SPF Sighetu Marmaåiei, pânã la

finalizarea cercetãrilor.

Radu LUNGU

În seara de 3 aprilie, poliåiætii de frontierã, din cadrul SPF

Stânca – judeåul Botoæani, au observat, cu ajutorul sistemului de

supraveghere ce funcåioneazã pe principiul termoviziunii, lângã

lacul de acumulare Stânca - Costeæti, douã persoane, care nu-æi

justificau prezenåa în zonã.

Poliåiætii de frontierã au început sã facã verificãri în zonã,

unde au descoperit, pe malul românesc al râului Prut, 20 colete

voluminoase, învelite în saci de nylon. De asemenea, au mai fost

depistaåi doi bãrbaåi, care nu-æi justificau prezenåa, ce au încercat

sã fugã, ingnorând somaåiile verbale. Poliåiætii de frontierã au fost

nevoiåi sã tragã 6 focuri de avertisment în plan vertical. În timpul

cercetãrilor efectuate, poliåiætii au stabilit cã cei doi bãrbaåi sunt

cetãåeni români, ambii domiciliaåi în comuna Dobirceni, judeåul

Botoæani.

Totodatã, s-a stabilit cã cele 20 de colete, care conåineau

cantitatea de 24.024 pachete åigãri, mãrcile Plugarul æi Winston,

cu timbru de accizã R. Moldova, au fost introduse ilegal în

România, cu ajutorul unei ambarcaåiuni ce a fost observatã cu

ajutorul sistemului de supraveghere.

Concomitent, au fost anunåate autoritãåile de frontierã ale

statului vecin. Acestea au reåinut, pe teritoriul R. Moldova, trei

persoane æi douã autovehicule, despre care existã indicii cã au

participat la sãvâræirea evenimentului de contrabandã.

Cercetarile continuã în comun cu autoritãåile de frontierã din

R. Moldova, pentru stabilirea activitãåii infracåionale.

Minodora RÃCNEA

În ziua de 10 aprilie, în jurul orei 8.00, poliåiætii de frontierã,

din cadrul SPF Rãdãuåi, au efectuat semnalul regulamentar pentru

a opri, la control, un autoturism, marca „Mercedes ML”, suspect

cã transporta åigãri de contrabandã.

Conducãtorul auto a ignorat semnalele poliåiætilor de frontierã,

demarând în trombã spre

localitatea Vicovu de

Sus. S-a trecut imediat la

urmãrirea autoturismului,

folosind semnalele

acustice æi luminoase, iar

dupã, aproximativ, 2 km s-

a reuæit blocarea maæinii.

În acel moment, din

maæinã au ieæit doi bãrbaåi,

care au vrut sã fugã, ca

urmare au fost trase 6

focuri de avertisment,

în plan vertical, dupã

somaåiile de rigoare.

Imediat, a fost reåinut

æoferul autoturismului,

Cosmin C., în vârstã de

26 de ani, domiciliat în localitatea Vicovu de Sus, ulterior fiind

identificat æi al doilea tânãr, în vârstã de 22 de ani, din aceeaæi

localitate.

La controlul efectuat asupra maæinii au fost descoperite

12 colete ce conåineau 6.000 de pachete cu åigãri, de diferite

mãrci, de provenienåã ucraineanã æi

R. Moldova.

În acest caz, poliåiætii de frontierã

au continuat cercetarea pentru

sãvâræirea infracåiunii de contrabandã

în formã agravantã.

Întreaga cantitate de åigãri, în

valoare de peste 45.000 lei, a fost

ridicatã, în vederea confiscãrii, iar

autoturismul, marca Mercedes ML,

în valoare de, aproximativ, 20.000

lei a fost indisponibilizat, la sediul

SPF Rãdãuåi, în vederea continuãrii

cercetãrilor.

Ilie POROCH-SERIÅAN

24 F R O N T I E R A Nr. 4/2012


Pe timpul desfãæurãrii unei acåiuni, pe linia combaterii

contrabandei æi evaziunii fiscale, în ziua de 10 aprilie, ora

20.30, poliåiætii de frontierã, din cadrul STPF Mehedinåi, æi ofiåeri

specialiæti, din cadrul DGIPI – SIPI Mehedinåi, au obåinut date

æi informaåii referitoare la faptul cã o persoanã, din municipiul

Turnu Severin, transportã åigãri, fãrã documente de provenienåã,

din localitatea Izvorul Frumos, în municipiul Turnu Severin.

Pentru reåinerea persoanei æi confiscarea åigãrilor de contrabandã,

poliåiætii de frontierã mehedinåeni au organizat æi desfãæurat o

acåiune de supraveghere æi cercetare a terenului, în zona de

competenåã, aparåinând SPF Poråile de Fier II.

În urma cercetãrii terenului, poliåiætii de frontierã au observat,

la intrarea în localitatea Izvorul Frumos, un autoturism staåionat,

înmatriculat în Bulgaria. În apropierea acestuia, poliåiætii de

frontierã au gãsit-o pe B. I., în vârstã de 24 ani, din municipiul

Drobeta Turnu Severin.

Efectuând controlul asupra autoturismului, poliåiætii de frontierã

au descoperit, în interiorul acestuia, cantitatea de 8.000 pachete

de åigãri marca Fast, Pall Mall æi Viceroy.

Împotriva lui B.I. s-au întocmit acte premergãtoare sub

aspectul sãvâræirii infracåiunii de contrabandã. Întreaga cantitate

de åigãri, în valoare de peste 8.000 euro æi autoturismul au fost

indisponibilizate, în vederea confiscãrii.

Ætiri

În data de 6 aprilie, poliåiætii de frontierã, din cadrul

Serviciului de Combatere a Migraåiei Ilegale æi a Infracåionalitãåii

Transfrontaliere - ITPF Iaæi, împreunã cu lucrãtori din cadrul

Biroului de Combatere a Migraåiei Ilegale æi a Infracåionalitãåii

Transfrontaliere a STPF Vaslui, cu sprijinul Detaæamentului

de Sprijin Operativ al STPF Iaæi, în baza unor informaåii, au

desfãæurat o acåiune pe linia prevenirii æi combaterii contrabandei

æi evaziunii fiscale.

În timpul acåiunii, poliåiætii au oprit în trafic, pe comunicaåia

Oancea - Tg. Bujor, pentru control, zece autoturisme.

În urma controalelor amãnunåite, efectuate asupra acestora,

poliåiætii de frontierã au descoperit, ascunse în locaæuri special

amenajate în portiere, rezervoare, spãtarul banchetelor,

portbagaj, podea, cantitatea de 11.544 pachete de åigãri, cu

timbru de accizã Republica Moldova æi inscripåionate Duty-

Free.

Întreaga cantitate, în valoare de 49.133 lei, a fost ridicatã

în vederea confiscãrii, iar autoturismele, în valoare de

218.555 lei, folosite pentru introducerea ilegalã în România æi

transportul åigãrilor, au fost indisponibilizate, pânã la finalizarea

cercetãrilor.

În cauzã, a fost dispusã începerea

urmãririi penale pentru 11 persoane,

fiind luatã mãsura arestãrii preventive

pentru cinci dintre acestea. Cercetãrile

continuã pentru stabilirea întregii

arii infracåionale æi a implicãrii altor

persoane în sfera infracåionalã.

Denis LAZÃR

Valeriu PERA

În data de 9 aprilie, în jurul orei 16.20, poliåiætii de

frontierã, din cardul SPF Berzasca, au oprit, pentru control,

un autoturism, marca „Opel Astra”. La volanul acestuia se afla

cetãåeanul român, U. Constantin, în

vârstã de 44 de ani, cu domiciliul în

localitatea Sicheviåa, judeåul Caraæ-

Severin.

Poliåiætii de frontierã au gãsit,

la controlul efectuat asupra

maæinii, 750 pachete de åigãri de

contrabandã, ascunse în portbagaj.

Câteva ore mai târziu, colegii

din cadrul Biroului Combaterea

Migraåiei Ilegale æi a Infracåionalitãåii

Transfrontaliere, STPF Caraæ-Severin,

au descoperit 277 pachete de åigãri

disimulate pe corp æi în diverse

locuri din portbagaj, iar aproape

de miezul nopåii, au defãæurat o

acåiune operativ-informativã, oprind, pe comunicaåia Oraviåa-

Anina, un autoturism, marca Wolksvagen Golf, condus

de V. Ana, cetãåean român, în vârstã de 32 de ani æi care

locuieæte în municipiul Reæiåa. La

controlul efectuat asupra persoanei

æi a autovehiculului, poliåiætii de

frontierã au descoperit mai multe

pachete de åigãri, ascunse pe corp æi

în diferite recipiente din portbagaj,

precum termos, lanternã, pantofi

sport æi scaune.

În ambele situaåii, faåã de

persoanele transportatoare de

åigãri, de contrabandã, s-au dispus

mãsurile legale de ridicare a mãrfii æi

de sancåionare a acestora, conform

legislaåiei în vigoare.

Alina TÃNÃSESCU

Nr. 4/2012

F R O N T I E R A

25


Ætiri

În data de 18 aprilie, la PTF Cenad, s-au prezentat, pe sensul

de ieæire din åarã, doi cetãåeni polonezi, Jerzy W. æi Adam K.,

conducând douã autoturisme, Nissan Primera æi Mercedes, în

care se aflau, ca pasageri, cinci bãrbaåi.

La controlul de frontierã, poliåiætii de frontierã au avut

suspiciuni cu privire la autenticitatea cãråilor de identitate

poloneze, prezentate de cãtre cei cinci pasageri. Astfel, în

urma verificãrilor, efectuate cu aparatura din dotare, asupra

documentelor de identitate s-a constatat cã acestea sunt false

total.

În cadrul cercetãrilor, s-a stabilit cã cele cinci persoane,

pasageri în autoturismele conduse de cei doi polonezi, sunt

cetãåeni din Libia æi Palestina, cu vârste cuprinse între 23 æi 31

de ani. Cei în cauzã au declarat cã documentele false au fost

procurate în Grecia prin intermediul unei persoane necunoscute,

contra sumei de 4.000 euro, fiecare, æi au recurs la aceastã

metodã întrucât nu posedau vizã pentru Spaåiul Schengen.

Poliåiætii de frontierã au luat mãsura întreruperii cãlãtoriei

persoanelor în cauzã æi cercetãrii acestora sub aspectul sãvâræirii

infracåiunii de fals privind identitatea æi tentativã la trecerea

ilegalã a frontierei de stat, iar cei doi cetãåeni polonezi sunt

cercetaåi pentru trafic de migranåi. La finalizarea cercetãrilor,

vor fi prezentaåi procurorilor, în vederea dispunerii mãsurilor

legale ce se impun.

În cursul nopåii de 31

martie spre 1 aprilie, lucrãtorii

din cadrul SPF Jimbolia, Lunga

æi Sânnicolau Mare au depistat,

în zona de competenåã, 20 de

migranåi, în cinci grupuri, la

scurte intervale de timp.

Æaptesprezece dintre

migranåi au fost depistaåi la

frontiera cu Serbia, în timp ce

încercau sã intre ilegal în åara

noastrã, iar ceilalåi trei au fost

reåinuåi la graniåa cu Ungaria.

Persoanele descoperite

pe câmp nu aveau documente de identitate asupra lor æi nu

vorbeau limba românã, motiv pentru care, poliåiætii de frontierã

au procedat la conducerea acestora, la sediile sectoarelor Poliåiei

de Frontierã, în vederea clarificãrii situaåiei. În cele trei cazuri, s-a

stabilit cã persoanele depistate sunt cetãåeni din Yemen, Algeria,

Egipt, Palestina æi Maroc, cu vârste cuprinse între 18 æi 40 de

ani, toåi bãrbaåi.

O parte dintre persoane a declarat cã au ajuns cu trenul pânã

în localitatea Kikinda (Serbia), de unde æi-au continuat cãlãtoria,

cu un taxi, pânã în apropierea frontierei cu România, de unde au

mers pe jos, peste câmp, pânã în momentul reåinerii.

Pe numele persoanelor au fost întocmite lucrãri penale sub

aspectul sãvâræirii infracåiunii de trecere, respectiv, tentativã

de trecere ilegalã a frontierei de stat, urmând ca, la finalizarea

cercetãrilor, sã fie luate mãsurile legale ce se impun.

Grupaj realizat de Mihaela LEÆ

În data de 4 aprilie, poliåiætii din cadrul SPF Socol, împreunã

cu lucrãtorii specializaåi, din cadrul Biroului Combaterii Migraåiei

Ilegale, al STPF Caraæ-Severin, æi din cadrul Postului de Poliåie Socol

au desfãæurat o acåiune de combatere a migraåiei ilegale.

Astfel, în jurul orei 18.00, echipa, mai sus menåionatã, a reuæit

reåinerea a trei cetãåeni care se deplasau, dinspre frontiera vecinã,

pe teritoriul României.

Întrucât, nu aveau asupra lor niciun act de identitate æi nici nu

vorbeau limba românã, au fost conduæi la sediul sectorului Poliåiei

de Frontierã pentru verificãri. Aceætia au fost identificaåi ca fiind

cetãåeni din Maroc, Somalia æi Egipt, cu vârste de 16 æi, respectiv,

24 de ani.

Cei trei au declarat, în cadrul primelor cercetãri, cã intenåionau

sã tranziteze teritoriul României pentru a ajunge în åãri membre

Schengen, unde aveau stabilite rude.

Celor trei migranåi li s-au întocmit lucrare penalã pentru intrarea

în åarã, prin trecerea ilegalã a frontierei de stat.

Alina TÃNÃSESCU

26 F R O N T I E R A Nr. 4/2012


Primele patru luni ale acestui an au adus o intensificare a

fenomenului migraåiei ilegale la frontiera de est a României, în

zona de competenåã a ITPF Iaæi, fiind depistate æi reåinute 60 de

persoane, care au trecut ilegal frontiera dintre Republica Moldova

æi România.

Pentru îndeplinirea, cu succes, a misiunii de combatere a

migraåiei ilegale æi a infracåionalitãåii transfrontaliere, poliåiætii

de frontierã din cadrul inspectoratului au intensificat acåiunile

Ætiri

specifice pe aceastã linie, folosind eficient aparatura æi tehnica,

din dotare. La obåinerea acestor rezultate a contribuit cooperarea

cu autoritãåile de graniåã ale Republicii Moldova, prin schimbul de

date æi informaåii între cele douã instituåii, în baza documentelor

bilaterale de colaborare încheiate.

Din analiza cazuisticii, existente la nivelul ITPF Iaæi, se

observã diferenåe considerabile între modul de operare, cetãåenie

æi scopul declarat de cãtre cei care au trecut ilegal frontiera,

în prima parte a perioadei analizate faåã de cea de a

doua. Astfel, în primele 2 luni, ponderea majoritarã a

fost deåinutã de cãtre cetãåenii moldoveni, care au trecut

frontiera pe podul de gheaåã format pe râul Prut, iar în

cea de-a doua parte au fost depistate æi reåinute persoane,

din diferite åãri din Asia, care au trecut ilegal frontiera,

traversând înot râul Prut æi care au solicitat, ulterior, o

formã de protecåie din partea statului român.

În dimineaåa de 22 aprilie a.c., poliåiætii de frontierã

din cadrul SPF Oancea, acåionând în baza unei informaåii,

primitã de la grãnicerii moldoveni, au depistat, pe direcåia

localitãåii de frontierã Slobozia, douã persoane, care nu-æi

justificau prezenåa în zonã.

S-a procedat la legitimarea bãrbaåilor, însã, aceætia nu

deåineau documente de identitate æi nu vorbeau limba

românã sau o altã limbã de circulaåie internaåionalã.

Poliåiætii de frontierã i-au condus la sediul sectorului

pentru continuarea cercetãrilor. Astfel, s-a

stabilit cã sunt din Bangladesh, au trecut ilegal

frontiera dintre Republica Moldova æi România,

traversând înot râul Prut, cu scopul de a ajunge

în Spaåiul Schengen, în vederea gãsirii unui loc

de muncã.

Concomitent, autoritãåile de graniåã ale

Republicii Moldova au informat, poliåiætii de

frontierã români, cã au depistat, pe malul

moldovenesc al râului Prut, cinci bãrbaåi, de

origine afro-asiaticã. Aceætia fãceau parte din

acelaæi grup cu cei doi cetãåeni, depistaåi de

poliåiætii de frontierã gãlãåeni.

Poliåiætii de frontierã au întocmit bãrbaåilor

lucrare penalã, sub aspectul sãvâræirii infracåiunii

de „intrare în åarã prin trecere ilegalã a frontierei

de stat”.

Cercetãrile continuã, în comun cu autoritãåile

de graniåã ale statului vecin, în vederea

stabilirii implicãrii æi altor persoane, în sfera

infracåionalã.

Denis LAZÃR

Tot în data de 22 aprilie, poliåiætii de frontierã de la SPF

Vâræand au observat pe DN 79A un microbuz oprit pe marginea

drumului, din care au coborât mai multe persoane, ce au început

sã alerge spre frontiera cu Ungaria.

S-a încercat reåinerea lor, dar, întrucât, aceætia au ignorat

somaåiile verbale, au fost nevoiåi sã foloseascã armamentul din

dotare, fiind trase cinci focuri de avertisment, în plan vertical.

Poliåiætii de frontierã l-au reåinut pe æoferul autoutilitarei æi pe

un cetãåean marocan. De asemenea, s-a cercetatat terenul cu

ajutorul aparaturii de observare pe timp de noapte, constatânduse

cã grupul s-a dispersat în mai multe direcåii pentru a ajunge

pe teritoriul ungar. Au fost informate autoritãåile de frontierã

maghiare care au închis direcåia de deplasare a acestora, în

apropierea graniåei comune fiind reåinute alte æapte persoane.

Persoanele respective au fost conduse la sediul sectorului,

iar în urma verificãrilor efectuate s-a stabilit cã este vorba de

un cetãåean român din judeåul Timiæ, æase cetãåeni din Maroc

æi doi cetãåeni tunisieni, care intenåionau sã ajungã în Spaåiul

Schengen.

Din cercetãri a rezultat cã cei opt cetãåeni africani au fost

ajutaåi de numitul Marius-Aurel S., în tentativa de trecere

frauduloasã, fiind transportaåi din Timiæoara pânã în zona de

frontierã.

Poliåiætii de frontierã au întocmit actele premergãtoare pentru

începerea urmãririi penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de trecere

æi tentativã de trecere ilegalã a frontierei de stat pentru cetãåenii

strãini, iar cetãåeanului român, pentru trafic de migranåi.

În data de 23 aprilie, poliåiætii de frontierã de la SPF Curtici au

descoperit trei persoane de sex masculin, ascunse în toaletele a

douã vagoane ale unui tren internaåional Inter Regio, de pe ruta

Bucureæti - Budapesta.

Persoanele în cauzã au fost duse la sediul sectorului, unde

s-a stabilit cã este vorba de trei cetãåeni din Afganistan, care

intenåionau sã ajungã în Germania.

Poliåiætii de frontierã au întocmit actele premergãtoare începerii

urmãririi penale pentru sãvâræirea infracåiunii de tentativã de

trecere ilegalã a frontierei de stat.

Dan LAZÃR

Nr. 4/2012

F R O N T I E R A

27


Documentar

Repere istorice æi juridice ale paæaportului românesc

Acest material prezintã, în mod succint æi într-o ordine cronologicã, principalele momente æi repere relevante ale evoluåiei

paæaportului românesc, în devenirea sa ca simbol al statului român æi instrument indispensabil al sistemului de cãlãtorii

internaåionale.

Pe timpul domniei lui A.I.Cuza (1859-1866) au fost iniåiate

æi derulate mãsuri æi acåiuni politice, administrative, diplomatice

æi, nu în ultimul rând, economice novatoare æi de o amplã

anvergurã naåionalã æi internaåionalã, menite sã dea Unirii

sensul sãu naåional æi de profundã schimbare æi modernitate a

statului român. Acestea au avut un impact æi asupra regimului

paæapoartelor, atât sub aspectul condiåionalitãåilor legale, cât æi

a celor privind forma æi conåinutul acestora.

În æedinåa Adunãrii legislative din 28 februarie/11 martie 1862

Barbu Catargiu (1807-1862) a declarat cã titlul oficial al åãrii era

numai „Principatele Unite”. Consacrarea definitivã a termenului

„România”, ca denumire oficialã a noului stat înfiinåat în ianuarie

1859 æi implicit în titulatura æi însemnele paæaportului, a fost

posibilã doar în anul 1866, dupã abdicarea silitã a domnitorului

A.I. Cuza. Constituåia votatã în acel an æi publicatã în Monitorul

Oficial nr. 142 din 1/13 iulie 1866, prevedea, în primul ei articol,

cã „Principatele Unite Române constituie un singur stat indivizibil

sub denumirea de România”. Oficial æi definitiv, titulatura de

„România” a fost admisã, pe plan extern, prin Tratatul de la Berlin

din 1/13 iulie 1878, prin care, în art. 43, odatã cu obåinerea

independentei, se recunoaæte æi numele åãrii.

Premergãtor constituirii primului guvern al noului stat, din 22

ianuarie 1862, departamentele moldovene (din lãuntru, justiåie,

externe etc.) au început sã fie desfiinåate. Printre primele ministere

care æi-au încetat activitatea a fost æi cel al Ministerului de Externe

(Secretariatul Statului). Astfel, la 1862 ministrul de externe

Apostol Arsache (1792-1874) informa, printr-o notã circularã,

pe consulii puterilor garante cã, începând cu 15 aprilie Directorul

Afacerilor Externe Strãine de la Iaæi îæi înceta funcåionarea. Ca

urmare a acestei decizii, responsabilitatea gestionãrii æi eliberãrii

paæapoartelor pentru solicitanåii din aceastã parte a åãrii era

trecutã în competenåã Ministerului Afacerilor Strãine de la

Bucureæti.

Domnitorul A.I. Cuza a iniåiat un demers constant, atât pe

linia fixãrii unei steme de stat unice, cât æi pentru stabilirea

detaliilor „armeriilor Principatelor Unite” reclamate de armatã,

în vederea „ornãrii” unor „accesorii” ale uniformelor militare,

aflate în uz la acea vreme.

Printr-un Jurnal al Consiliului de Miniætrii emis la 12/24

martie 1863, prezidat de Nicolae Kretzulescu (1812-1900),

se stabilea ca „acvila românã cu crucea în gura sã fie pusã ca

emblemã a României deasupra drapelului armatei; iar Zimbrul

æi Vulturul întruniåi, constituind armele României, sã formeze

sigiliul æi timbrul statului”. O nouã stemã cu scut

scarletat æi ecuson central a fost pusã oficial în circulaåie

în primãvara anului 1864, fiind folositã, concomitent cu

tipul oficial elaborat la începutul anului 1863, îndeosebi

de Curtea princiarã æi agenåiile diplomatice ale åãrii

Petre NEÅ

George TUDOR

æi au rãmas în uz pânã la sfâræitul domniei lui Cuza.

Paæapoartele tipãrite æi puse în circulaåie pe vremea

domniei lui A.I. Cuza au purtat stema corespunzãtoare

modelelor heraldice existente perioadelor respective,

fiind unice pentru întregul teritoriu românesc.

Dupã abdicarea foråatã a primului domnitor al

Principatelor Unite, A.I. Cuza, prin actul din 11/23 februarie

1866, la conducerea åãrii vine Carol I (1839-1914) fiind declarat

domn la 10/22 mai, iar Adunarea legislativã vota împãmântenirea

acestuia.

În perioada scursã de la acest moment al instaurãrii regalitãåii

pânã în anul 1912, când apare prima lege a paæaportului

românesc, se impune prezentarea unor evenimente ce au

marcat sau au avut impact asupra evoluåiei instituåiei paæaportului

românesc.

Sub guvernarea lui Constantin A. Kretzulescu (1809-1884), în

ziua de 18 aprilie 1867 s-a aprobat „Legea pentru reînfiinåarea

birourilor de paæapoarte” care, prin unele dispoziåii, încerca sã

limiteze æi sã punã capãt afluxului de emigranåi æi vagabonzi

ilegali, între care se aflau mulåi agenåi ruæi æi austrieci æi care

urmãreau sã provoace, pe teritoriul naåional, agitaåii æi incitare

la dezordine în folosul åãrilor de origine.

Proclamarea Regatului României, dupã recunoaæterea

independenåei, a fost fixatã pentru 10 mai 1881, apoi pentru 8

aprilie 1881- când se aniversa naæterea lui Carol I (1839-1914).

Apoi, însã, prin surprindere, România este proclamatã Regat în

unanimitate de Parlament la 14 martie 1881, astfel, „România,

constituitã în Regat, completeazã æi încoroneazã opera regenerãrii

sale. Ea îæi dã un nume, care este în acord cu poziåiunea ce a

dobândit ca stat independent”.

În perioada imediat urmãtoare, modelul imprimatului æi

formatului paæaportului este adaptat noilor denumiri æi însemne

statale impuse de noul statut intern æi extern al României. Pânã

la aceastã datã, paæaportul românesc avea imprimatã pe faåa

paæaportului tip „folio” inscripåia „În Numele Mãriei Sale CAROL

I Domn Allu României”, iar odatã cu aprobarea noului tip de

paæaport apãrea titulatura „În Numele Majestatei Sale CAROL I

Rege Allu României”, pãstrându-se, în continuare, elementele de

conåinut ale vechiului imprimat.

28 F R O N T I E R A Nr. 4/2012


Taxele aferente serviciilor prestate,

în legãturã cu eliberarea acestora,

au evoluat æi variat corespunzãtor

reglementãrilor privind timbrele æi

înregistrãrile, ajungând la acea datã la

suma de 20 lei, încasate prin aplicarea

de timbru fix, respectiv imprimat pe

coala documentului de cãlãtorie, în

partea dreapta, în colåul de sus.

Proiectul legii asupra paæapoartelor

a fost prezentat în dezbaterea

Senatului, în æedinåa din 29 februarie

1912, sub preæedinåia lui Gheorghe

Gr. Cantacuzino (1832-1913), zis

Nababul, care s-a deschis în dupãamiaza

acelei zile, la orele 14.30,

în prezenåa a 82 de senatori, fiind

absenåi 37.

Comitetul delegaåiilor celor 5

secåiuni s-a întrunit în 21 februarie

sub preæedinåia P.S.S. Episcopul de

Argeæ Calist Ialomiåeanul (1800–

1917), pentru a analiza, finaliza

æi aproba proiectul. În raportul ce

însoåea proiectul de lege æi ce urma a

fi prezentat în plenul acestei camere,

printre altele, se prevedea contextul

în care se dezbãtea aceastã iniåiativã

legislativã: „Chestiunea paæapoartelor

a trecut în toate åãrile prin diferite

faze. Deæi ele existau în toate åãrile

strãine, totuæi, ele sunt suprimate de

fapt, deoarece mai toate naåiunile nu

mai cer la fruntariile lor legitimarea

strãinilor, æi mai puåin a naåionalilor

cari intrã în acele åãri. Ar fi de dorit

ca æi România sã ajungã la suprimarea

acestei mãsuri vexatorie cu care se

întâmpinã strãinii æi naåionalii la

graniåele noastre, dar aceastã mãsura

este imposibil de adoptat pentru moment la noi, deoarece vecinii

noætri, Rusia æi Ungaria, menåin aceastã formalitate demnã de alte

vremuri, atunci când se cerea paæaport, chiar în interiorul åãrii æi

când nimeni nu putea pãrãsi comuna sau chiar cantonul unde

îæi avea reæedinåa fãrã a fi purtãtor de paæaport”.

Raportorul acestui document nu a fost altul decât senatorul

Mihail Anton Rahitivanu (1865-1920), care, pe timpul celui

de-al XXX-lea Guvern Român (22 decembrie 1904-12 martie

1907) condus de cel ce prezida æedinåa, Grigore Cantacuzino,

era secretar general al Ministerului de Interne, un om cu multã

inteligenåã politicã æi experienåã în domeniul administraåiei

statului.

În plenul discuåiilor a luat cuvântul generalul Alexandru Tell

(1846-1925) æi Alexandru Marghiloman (1854-1925), ministru

de interne la acea vreme, care a avut unele observaåii la lege,

însã, fãrã a fi luate în considerare de cei prezenåi. Senatul a votat

legea cu 50 de voturi pentru æi unu împotrivã, urmând ca legea

sã intre în vigoare la 1 aprilie 1912.

Æedinåa din Camera Deputaåilor, pe marginea adoptãrii

Legii, a început în dupã-amiaza zilei de 12 martie 1912, sub

preæedinåia lui Constantin P. Olãnescu (1845-1928), preæedintele

acestui for, fiind prezenåi 127 de deputaåi. Discuåiile din plen, la

care au participat: Constantin Rãdulescu Mehedinåi, Alexandru

Marghiloman (1854-1925), generalul Scarlat Scheletti (1837-?) æi

Emil Lahovari (1855-1950), nu au impus modificãri, respectiv,

completãri ale legii în forma adoptatã în Senat, fiind aprobatã cu

60 voturi pentru æi unu împotrivã.

Acest prim act normativ, asupra paæapoartelor româneæti, a

fost pronunåat de regele Carol I æi prin Decretul Regal nr. 1758

din 19 martie 1912 æi publicat în Monitorul Oficial.

Legea, precum æi Regulamentul nr. 1980 din 30 martie 1912,

pentru aplicarea legii asupra paæapoartelor, au reprezentat primul

Documentar

cadru juridic modern, unitar æi

coerent, atât din punct de vedere

al interpretãrii dispoziåiilor legale

de aplicare, cât æi a practicii

specifice curente de la nivelul

autoritãåilor, cu rãspunderi în

acest domeniu.

Pe parcursul intervalului de

timp cuprins între momentul

apariåiei primei legi a paæapoartelor

æi pânã la instituirea regimului

comunist în România, din anul

1948, în materia documentelor

de cãlãtorie se impune sublinierea

urmãtoarelor repere:

Prin Decretul Regal din 13

februarie 1932 s-a adoptat un

Regulament prin care au fost

modificate trei articole din

Regulamentul de aplicare a legii

din 1912, respectiv introducerea

paæapoartelor diplomatice æi

categoriile de persoane ce puteau

beneficia de uzul acestora;

punerea în circulaåie a unui nou

model de paæaport simplu æi a

unui alt tip de paæaport colectiv

pentru excursiile în strãinãtate.

Conducerea Ministerului de

Interne, prin subsecretarul de

stat, Eduard Mirto (1881-1954),

a aprobat, prin Decizia din 28

noiembrie 1928, introducerea în

sistem a documentelor de cãlãtorie

a paæaportului de protejat român,

ce urma sã fie emis „strãinilor

care, îndeplinind formalitãåile

de naturalizare, prezentau cereri

pentru a obåine paæapoarte, cu

scop de a merge în strãinãtate,

fie pentru cãutarea sãnãtãåii, fie pentru a-æi aranja afacerile

comerciale, industriale, etc.”

În completarea acestei decizii, administraåia centralã a

Ministerului de Interne, emite o Decizie, în 29 decembrie 1938,

relativã la certificatele de cãlãtorie a protejaåilor români.

Pânã la apariåia Legii pentru reglementarea migraåiunilor,

din 28 aprilie 1925, cãlãtoria în strãinãtate a cetãåenilor români,

în scop de emigrare, aceætia beneficiau de un paæaport simplu

eliberat de Ministerul de Interne, fãrã a se identifica cu un anume

model. Aprobarea acestui normativ a instituit un model æi un

imprimat cu inscripåia „paæaport de emigrare”.

O ultimã prezenåã în peisajul documentelor româneæti de

trecere a frontierei o constituie paæaportul de serviciu instituit prin

Decretul lege din 21 noiembrie 1941 în care se arãta cã „numai

Ministerul Afacerilor Strãine poate elibera paæapoarte care atrag

dupã sine imunitãåi æi scutiri speciale, cum æi paæapoartele de

serviciu”.

Autorii prezentului articol – PETRU NEÅ æi GEORGE TUDORsunt

specialiæti în domeniul activitãåilor æi studiului paæapoartelor,

regimului strãinilor æi a Poliåiei de Frontierã, precum æi pasionaåi

colecåionari de documente de cãlãtorie româneæti æi strãine.

Cei doi sunt într-un stadiu final de redactare a „Enciclopediei

Paæaportului Românesc”, o lucrare unicat, de largã cuprindere,

abordare æi prezentare a acestui act de trecere a frontierei, din

cele mai vechi timpuri æi pânã în prezent. Aceastã carte va

cuprinde mai multe capitole, dintre care unul este rezervat

„Nomenclatorului paæapoartelor din cele 5 provincii româneæti:

Åara Româneascã, Moldova, Transilvania, Basarabia æi

Bucovina.

Au fost anexate, la prezentul material, æi un numãr de

fotocopii, reprezentând unele dintre modelele de paæaport ce

au circulat, în åara noastrã, pânã în anul 1948.

Nr. 4/2012

F R O N T I E R A

29


Activitãåi

Programul „Æcoala Altfel”

Sute de elevi au vizitat structurile

Poliåiei de Frontierã

La începutul lunii aprilie, Inspectoratul General al Poliåiei de

Frontierã Române æi structurile teritoriale s-au alãturat programului

educativ, extracurricular æi extraæcolar „Æcoala Altfel”, iniåiat de

cãtre Ministerul Educaåiei, Cercetãrii, Tineretului æi Sportului, la

nivelul tuturor æcolilor din România.

Astfel, în perioada 2–6 aprilie, structurile teritoriale ale Poliåiei

de Frontierã Române au fost vizitate de sute de elevi, din cadrul

mai multor æcoli, din åarã æi din Bucureæti, ocazie cu care au

fost informaåi cu privire la ceea ce înseamnã profesia de poliåist

de frontierã æi care sunt atribuåiile æi rolul acestei instituåii în

supravegherea æi controlul frontierei de stat.

În perioada 5-6 aprilie, 80 de elevi, de clasa a II-a, din cadrul

Liceului Marin Preda din Bucureæti, respectiv clasele a VI-a æi a

VIII-a, din cadrul Æcolii Nr. 64 din Bucureæti, au vizitat Muzeul

Poliåiei de Frontierã Giurgiu æi Punctul de Trecere a Frontierei

Giurgiu Rutier.

Având în vedere cã exercitarea profesiei de poliåist implicã,

prin natura sa, îndatoriri æi riscuri deosebite, iar executarea

misiunilor specifice presupune, de asemenea, confruntarea

cu situaåii extrem de diversificate, se impune necesitatea

dobândirii abilitãåilor necesare intervenåiei în situaåiile

de urgenåã. În cadrul activitãåilor de pregãtire generalã a

personalului Poliåiei de Frontierã au fost introduse teme, care

vizeazã noåiunile generale æi principiile de bazã în acordarea

primului ajutor medical prespitalicesc.

Astfel, dupã debutul, din anul 2011, în domeniul

menåionat, unde au fost prezentate aspecte de resuscitare

cardio-pulmonarã æi dezobstrucåia cãilor aeriene, în luna

martie a.c., la activitatea de pregãtire a ofiåerilor æi agenåilor,

din cadrul structurilor de la sediul aparatului central, au fost

dezbãtute urmãtoarele probleme: reacåia personalului cuprins

în situaåii de cutremur æi acordarea primului ajutor, în cazul

fracturilor æi hemoragiilor.

În cadrul acestor vizite, elevilor li s-au prezentat istoria

acestei structuri, activitãåile specifice ce se desfãæoarã într-un

punct de trecere a frontierei, principalele atribuåii ale poliåiætilor

de frontierã, tehnica din dotare, cu precãdere mijloacele

de transport, o autospecialã care funcåioneazã pe principiul

termoviziunii, precum æi un exerciåiu demonstrativ cu un câine

de serviciu.

Totodatã, elevilor li s-a prezentat, practic, modul de efectuare

a controlului de frontierã, ocazie cu care au traversat „Podul

Prieteniei” dintre România æi Bulgaria.

De asemenea, ITPF Sighetu Marmaåiei æi sectoarele

subordonate - SPF Poienile de Sub Munte, SPF Valea Viæeului æi

SPF Viæeu de Sus, au fost gazda a peste 600 de elevi din cadrul

mai multor æcoli, de pe raza judeåului Maramureæ.

V i z i t a r e a

acestor structuri,

la care s-a adãugat

vizionarea unui

film de scurt

metraj despre

desfãæurarea unei

acåiuni pentru

destructurarea

unei grupãri

i n f r a c å i o n a l e

æi prezentarea

m a t e r i a l e l o r

din dotare,

au constituit

momente interesante pentru elevi.

Acåiuni similare s-au derulat æi în zona de competenåã a ITPF

Iaæi, unde 250 de elevi din cadrul mai multor æcoli, de pe raza

judeåelor Galaåi, Vaslui, Iaæi æi Botoæani au vizitat sectoarele

Oancea, Berzeni, Rãducãneni, Stânca, precum æi punctele de

trecere a frontierei Albiåa æi Sculeni.

Tudor OPASCHI

Pregãtire în acordarea primului ajutor

Activitatea a fost susåinutã de o echipã de profesioniæti în

domeniu, æi anume, cãpitan Eduard Voicu æi plutonier Cristian

- Iulian Cãldãraru de la Centrul de Formare æi Pregãtire în

Descarcerare æi Asistenåã Medicalã de Urgenåã din cadrul

Inspectoratului pentru Situaåii de Urgenåã Bucureæti.

Alãturi de aceætia, au mai participat æi plutonier Alin

Gheorghe, plutonier Marian Brânzaru æi sergent major

Ovidiu Buzicã, de pe echipajul de prim-ajutor din cadrul

Detaæamentului „Mihai Vodã” al aceluiaæi inspectorat.

La nivel tactic, pregãtirea personalului, privind modul

de acåiune în astfel de situaåii, este o mãsurã care poate

fi luatã pentru a contribui la diminuarea æi, ulterior,

înlãturarea efectelor produse de asemenea evenimente.

O instruire corespunzãtoare în domeniu oferã

cunoætinåe, îndemânãri æi formare de deprinderi pentru

scopul final, æi anume salvarea victimelor.

Fãnica HANUSEAC

30 F R O N T I E R A Nr. 4/2012


Pasiuni

Poliåist de frontierã æi sculptor în lemn

Agentul-æef Codrea Petru, este poliåist de frontierã din anul

1992 æi este de loc din localitatea Cãlineæti, o comunã micã

situatã în partea de nord a judeåului Maramureæ, în

depresiunea cu acelaæi nume. Acum 25 de ani, în acest

mic locaæ din Maramureæul Istoric, Petru Codrea, Bâcu,

cum îi mai zicea în partea locului, începea sã fie atras de

arta cioplitului în lemn.

Meseria de sculptor este una complexã care

presupune multã imaginaåie æi viziune a lucrãrii, secrete

pe care meæterii populari, din acea vreme, cu greu le mai

dezvãluiau. Aæa cã, Bâcu a început sã fure meserie. Îæi

petrecea majoritatea timpului pe lângã maeætrii în ale

lemnului care ciopleau poråi de lemn, vestitele poråi

maramureæene.

Ulterior, a urmat cursuri de specialitate în domeniul

sculptatului, în timpul liceului participând la mai multe concursuri

naåionale, reuæind, prin talentul de care a dat dovadã, sã

obåinã locul I, pe judeå æi menåiune pe åarã. Nicio clipã nu

a crezut cã va fi o muncã uæoarã, dimpotrivã, în realitate

este o muncã foarte grea, fapt pentru care, în cele din

urmã, doar cei talentaåi ies învingãtori.

„Am ætiut de la început cã va fi o muncã grea, însã,

provocãrile æi situaåiile dificile m-au ajutat, în timp, sã

prind secretele acestei meserii. Azi am ajuns sã îmi dedic

foarte mult timp sculpturii æi nu îmi pare rãu deloc.”

Acum, îæi petrece majoritatea timpului liber în micul

sãu atelier, din Sighetu Marmaåiei, cioplind câte o bucatã

de lemn, dându-i formã æi arãtându-æi

mãiestria în arta cioplitului. Domiciliat

în Sighetu Marmaåiei, Bâcu a donat

mai multe icoane, cioplite cu mare

mãiestrire, unor biserici din zonã.

Una dintre ele se aflã în Biserica

Sfântul Voievod Ætefan cel Mare, din

incinta ITPF Sighetu Marmaåiei.

Geniul artistic constã în viziunea

proprie asupra unui aspect, fie el

mitologie, lume contemporanã, un

chip sau o situaåie; iar pe lângã

acest unghi, din care priveæte, mai

este vorba æi de aptitudinea de a-æi

materializa ideea, astfel încât, sã fie

înåeles de privitor. Poate, chiar din

acest motiv, lucrãrile lui au suflet æi

vorbesc, aæa mute cum sunt, despre

mãiestria æi îndemânarea cu care

artistul le-a dat viaåã.

Radu LUNGU

Dragostea pentru æah rãsplãtitã, la nivel naåional, cu argint

În perioada 23 – 28 aprilie, la Sighiæoara, a fost organizatã

Finala de æah pe MAI, concurs naåional în cadrul cãruia s-au

întâlnit æi confruntat 60 dintre jucãtorii cei mai experimentaåi din

toate judeåele åãrii æi de la toate armele. Turneul s-a desfãæurat

individual, în sistem elveåian, cu 9 runde de participare.

O reprezentare

deosebitã, la acest turneu

de æah, a avut ITPF Iaæi,

prin inspectorul Cornel

Ursan, încadrat la SPF

Huæi. Dupã 9 partide,

acesta a obåinut locul

al II -lea în clasamentul

general, fiind devansat de

reprezentantul IPJ Caraæ-

Severin.

„A fost un campionat

dificil pentru cã, în

cadrul MAI, sunt jucãtori

de valoare deosebitã

– maeætri sau candidaåi la

maeætri. Deæi, am condus

tot turneul æi cã am

câætigat în partidele cu

cei mai buni jucãtori, am ratat locul I urmare a unei partide cu

un jucãtor de categoria I, din cadrul IPJ Constanåa, finalizatã cu

o remizã. Vreau sã mulåumesc, atât organizatorilor competiåiei,

cât æi conducerii ITPF Iaæi, pentru cã mi-au creat toate condiåiile

participãrii la aceastã competiåie”, a declarat Cornel Ursan.

Poliåistul de frontierã se

strãduieæte, sã împãrtãæeascã

din priceperea æi entuziasmul

sãu tinerilor, încercând sã le

deascã în inimi dragostea

faåã de „sportul minåii”. În

sãptãmâna „Æcoala Altfel”,

acesta, în colaborare cu un grup

de profesori inimoæi, din cadrul

Æcolii Generale cu clasele I

– VIII, Stãnileæti, au organizat æi

desfãæurat o lecåie deschisã æi un

mini turneu de æah, la care au

participat copii de diferite vârste

æi categorii din cadrul æcolii din

Stãnileæti.

Irina GHEUCÃ MIRICÃ

Nr. 4/2012 F R O N T I E R A 31


Istorie

1 aprilie 1939 - generalul Franco

a anunåat încetarea Rãzboiului Civil

din Spania; ultimele foråe republicane

spaniole s-au predat.

1 aprilie 1948 - a început blocada

Berlinului Occidental, de cãtre Armata

restabilirea frontierei dintre România æi

URSS, pe graniåa fixatã în 1940, prin

ocuparea Basarabiei æi Bucovinei de nord,

de cãtre sovietici, plata unor reparaåii æi

despãgubiri de rãzboi æi menåinerea lui I.

Antonescu la conducerea åãrii.

12 aprilie 1945 - Decesul preæedintelui

SUA, F. D. Roosevelt; la conducerea

statului i-a urmat H. Truman, care a

început o nouã erã.

juridic al trupelor sovietice de ocupaåie,

din România; trupele sovietice se gãseau

în România din anul 1944; atunci s-au

precizat etapele retragerii lor.

16 aprilie 1930 - a început rãzboiul

civil, în China, între foråele comuniste

conduse de Mao-Tzedun æi cele ale

Kuomintan-ului, în frunte cu generalul

Cian-kai-Æek.

16 aprilie 1938 - au fost arestaåi æi

deferiåi justiåiei mai mulåi conducãtori

legionari, în frunte cu Corneliu Zelea

Codreanu.

16 aprilie 1954 - a fost executat

la Jilava, fostul conducãtor comunist,

Roæie, ca urmare a ordinului dat de Iosif

Visarionovici Djugaævili-Stalin.

1 aprilie 2001 - Slobodan Miloæevici

s-a predat foråelor speciale de poliåie

pentru a fi judecat de Tribunalul Penal

Internaåional pentru Fosta Iugoslavie.

2 aprilie 2004 - România a fost

primitã în NATO ca membru cu drepturi

depline.

2 aprilie 2005 - a murit pontiful Ioan

Paul al II-lea.

4 aprilie 1949 - a luat fiinåã alianåa

militarã defensivã NATO (Organizaåia

Tratatului Atlanticului de Nord).

6 aprilie 1814 Paris - Împãratul

Napoleon I a abdicat fãrã condiåii.

8 aprilie 1985 - secretarul general

al PC URSS, M. S. Gorbaciov, a anunåat

suspendarea instalãrii rachetelor sovietice

cu razã medie de acåiune, în Europa; a

cerut, astfel, SUA sã procedeze în mod

identic.

9 aprilie 1991 - Republica Georgia æi-a

declarat independenåa faåã de URSS.

12 aprilie 1861 - în SUA a început

Rãzboiul de secesiune, singurul rãzboi

intern æi ultimul conflict militar de pe

teritoriul american; urmarea lui a constat

în abolirea sclaviei.

12 aprilie 1877 - începe Rãzboiul

turco-ruso-român, care a avut drept

consecinåã obåinerea independenåei de

stat a României.

12 aprilie 1944 - la Stockholm s-

au încheiat tratativele între Fred Nanu,

ambasadorul României æi Alexandra

Kollontay, ambasadoarea URSS; sovieticii

condiåioneazã încheierea unui armistiåiu

de întoarcerea armelor, contra Germaniei,

13 aprilie 1204 - Cruciada a IV-a s-a

soldat cu ocuparea Constantinopolelui;

rezulta, clar, cã scopul cruciadelor nu

consta în eliberarea „Sfântului Mormânt”,

din Ierusalim.

13 aprilie 1941 - la Moscova se

semneazã Tratatul de neutralitate, pe

zece ani, între URSS æi Japonia, încãlcat,

însã, de sovietici.

13 aprilie 1948 - la Bucureæti se

voteazã prima Constituåie comunistã a

României.

14 aprilie 1457 - pe Câmpia Direptate,

din marginea oraæului Suceava, Ætefan

cel Mare a fost proclamat domn al

Moldovei.

15 aprilie 1944 - al doilea mare

bombardament anglo-american asupra

Bucureætiului. Universitatea a fost paråial

distrusã.

15 aprilie 1957 - s-a încheiat un Acord

româno-sovietic, având ca obiect statutul

avocatul Lucreåiu Pãtrãæcanu.

17 aprilie 1975 - Khmerii roæii,

conduæi de Pol Pot au preluat puterea,

în Cambodgia, la Pnom Penh statul intrã

într-o fazã de haos æi teroare.

19 aprilie 1961 - eæecul operaåiunii

americane, din Golful Porcilor (Playa

Giron), prin care s-a încercat o invazie

a Cubei.

20 aprilie 1841 - a fost tipãrit primul

roman poliåist din lume, „Crimele din Rue

Morgue”, de Edgar Allan Poe.

22 aprilie 1990 – Bucureæti, a

început fenomenul „Piaåa Universitãåii”,

supranumit æi „Golaniada” - o formã de

opoziåie faåã de comuniæti; s-a încheiat la

data de 13 iunie 1990.

25 aprilie 2005 - La Luxemburg,

România a semnat tratatul de aderare la

Uniunea Europeanã.

25 aprilie 1859 - a început construcåia

Canalului Suez; lucrãrile s-au încheiat în

anul 1869.

28 aprilie 1945 - Benito Mussolini æi

Clara Petacci au fost prinæi, judecaåi æi

executaåi, de cãtre brigãzile partizanilor

comuniæti.

28 aprilie 1990 - Consiliul European,

forul politic suprem al Uniunii Europene,

a adoptat o declaraåie comunã, prin care

a hotãrât extinderea relaåiilor cu åãrile

Europei Centrale æi de Est. A fost o decizie

istoricã de lãrgire a Uniunii Europene.

30 aprilie 1945 - dictatorul nazist, al

Germaniei, s-a sinucis în bunkerul sãu de

la Berlin. I-au împãrtãæit soarta soåii Joseph

æi Magda Goebbels; înainte de a muri, ei

æi-au ucis copiii, otrãvindu-i.

30 aprilie 1975 - Cãderea Saigonului;

foråele comuniste obåin controlul asupra

oraæului. Rãzboiul din Vietnam ia

sfâræit, în mod oficial, prin capitularea

necondiåionatã a Vietnamului de Sud,

condus de Dong Van Minh.

32 F R O N T I E R A Nr. 4/2012


SÃRBÃTOAREA MUNCII – 1 MAI

Ziua de 1 Mai, declaratã ca „Ziua internaåionalã a Muncii”, se

sãrbãtoreæte, în toatã lumea, în amintirea miæcãrilor de protest, ale

proletariatului, ce au marcat cea de-a doua jumãtate a secolului

al XIX-lea, æi se leagã de reducerea orelor de muncã zilnicã.

În Europa Occidentalã æi în Statele Unite, spre sfâræitul

secolului al XIX-lea, ca urmare a abuzurilor exercitate, de cãtre

patroni, asupra muncitorilor, obligaåi sã munceascã câte 12-14

ore pe zi, fãrã zile libere, æi victime ale concedierilor arbitrare, s-

au dezvoltat sindicatele, organizaåii menite sã le apere interesele.

Astfel, în anul 1884, în cadrul întrunirii Federaåiei Sindicatelor din

Statele Unite æi Canada, George Edmonston, fondatorul Uniunii

Dulgherilor æi Tâmplarilor, a susåinut introducerea unei rezoluåii

ce prevedea instituirea zilei de muncã de 8 ore, program ce urma

sã fie impus dupã 1 mai 1886.

Sprijinind aceastã iniåiativã, pânã în aprilie 1886, mai mult de

un sfert de milion de muncitori americani au aderat la miæcarea

„May Day”. Astfel cã, în ziua de 1 mai, pe teritoriul Statelor

Unite, în Chicago – Piaåa Heymarchet, unul dintre cele mai

importante centre industriale nord-americane, mii de manifestanåi

au protestat.

Demonstraåiile s-au soldat cu moråi æi rãniåi, din rândul

protestatarilor, culminând, trei zile mai târziu, cu aruncarea, cãtre

sediul Poliåiei, a unei bombe, în urma deflagraåiei rezultând 66 de

poliåiæti rãniåi æi 7 decedaåi. Riposta poliåiei a fost pe mãsurã, fiind

rãniåi 200 de muncitori, dintre care, câåiva, mortal. În urma acestor

acåiuni sângeroase, 8 lideri ai muncitorilor au fost arestaåi, judecaåi

æi condamnaåi: 5 la moarte prin spânzurare æi 3 la închisoare pe

viaåã. În urma unei investigaåii, desfãæuratã dupã 7 ani, s-a dovedit

cã cei 8 erau nevinovaåi, iar dupã alåi câåiva ani, s-au adus dovezi

potrivit cãrora explozia a reprezentat o diversiune, organizatã chiar

de cãtre un poliåist.

Deæi, au fost 90.000 de demonstranåi, dintre care 40.000 se

aflau în grevã, numai 35.000 de muncitori au câætigat respectivul

„NOSTALGIA” ZILEI DE 1MAI

Pe 27 mai, împlinesc 60 de ani æi în mintea mea a rãmas o

amintire legatã de ziua de 1 Mai când, elev fiind, chiuleam de la

æcoalã pentru a face repetiåii pentru defilare æi, mai târziu, subofiåer

fiind, participam în taberele organizate de M.Ap.N., la Ghencea

pentru pregãtirile de defilare, la acest eveniment.

Pe vremea aceea era fredonat, la posturile de radio æi televizor,

precum æi la diferite manifestãri, cunoscutul cântec „Râde iarãæi

primãvara/Peste câmpuri, peste plai/Veselia prinde åara/C-a sosit

1 Mai”, de Ciprian Porumbescu.

Oamenii muncii, care participau la demonstraåia de 1 Mai,

se sculau cu noaptea în cap sã fie prezenåi în locurile stabilite

de conducãtorii sindicatelor sau ai organizaåiilor de UTC æi de

partid.

Alãturi de ei, nu lipseau detaæamentele de elevi æi pionieri, care

deschideau defilarea cu programe artistice de gimnasticã æi balet,

trecând prin faåa tribunei oficiale. Practic, era angrenatã, în aceastã

acåiune, toatã naåiunea, toate categoriile socio-profesionale.

Dupã ce se termina defilarea, tinerii æi, chiar, cei mai în vârstã

se recreau în parcurile oraæului, la un suc sau la o bere, dupã ce

savurau gustul unui mic sau al unui crenvuræt cu muætar.

Întra-adevãr, veselia cuprindea toatã åara. Era un prilej pentru

toåi, în aceste zile de 1 æi 2 mai, sã petreacã la iarbã verde sau

într-un parc, dacã nu ploua. Tot acum, se deschideau oficial

ætrandurile.

Orãæenii nãvãleau la marginile localitãåilor, cum se spune, cu

purcel, cu cãåel sã ia aer, la o tablã, la o miuåã sau la un grãtar,

înghesuiåi unul lângã altul, pe paturi sau cearæafuri, cu gãleåile de

plastic pline cu sticle de bere, vin, sucuri æi apã mineralã.

Grãtarele improvizate fumegau de la carnea sau de la micii ce

erau supravegheaåi de cineva mai priceput.

Copiii se zbenguiau pe iarba proaspãtã, abia scãpatã de povara

iernii…

Istorie

drept, fãrã reducerea salariului.

Urmare acestor evenimente, în anul 1889, Congresul

Internaåionalei Socialiste a decretat ziua de 1 mai, „Ziua

Internaåionalã a Muncii”, în memoria victimelor grevei generale

din Chicago, aceastã zi reprezentând începutul miæcãrii sindicale

moderne.

„Ziua Internaåionalã a Muncii” este marcatã, aproape peste

tot, prin manifestaåii de stradã æi mitinguri sau prin diferite acåiuni,

precum: serbãri, festivaluri, concursuri, petreceri câmpeneæti etc..

1 Mai a fost sãrbãtorit, pentru prima datã, în România, în 1890,

cãpãtând, odatã cu venirea la putere a Partidului Comunist, un

caracter propagandistic, autoritãåile organizând manifestaåii, în

cadrul cãrora, muncitorii, în åinute festive, ovaåionau partidul æi

purtau pancarte cu lozinci ce proslãveau puterea. Dupã anul 1990,

importanåa propagandisticã a zilei a scãzut, oamenii bucurându-se

liber de acest eveniment. Câteodatã, prin Pieåe, în unele oraæe ale

åãrii, mai apar unele proteste, pe diferite probleme.

În diverse åãri, cum ar fi Germania, au loc, anual, cu aceastã

ocazie, confruntãri între militanåii extremiæti æi poliåie; în Grecia au

loc mitinguri de amploare; în Turcia manifestanåi se adunã în Piaåa

Taksim unde, în urmã cu 34 de ani, s-a deschis focul asupra mulåimii,

fiind uciæi 34 de muncitori; în Italia este organizat „Concerto del

Promo Maggio”, la iniåiativa sindicatelor, în Roma, în Piaåa San

Giovanni, la care participã peste 300.000 de oameni; în Scoåia, la

Edinburg, se organizeazã Festivalul Beltane – manifestaåie cu arcul

de foc, foc de tabãrã etc., la fel æi în Irlanda; în Franåa sunt oferite

lãcrãmioare, în amintirea florii primitã, de cãtre regele Charles al

IX-lea, ca amuletã aducãtoare de noroc, în data de 1 mai 1561; în

Finlanda au loc festivaluri tip carnaval.

În prezent, în majoritatea åãrilor occidentale, ziua de 1 Mai este

zi liberã, în care nu se munceæte, dobândind, în timp, valoarea

unei sãrbãtori a muncii, dar æi a primãverii.

URSACHI Elena

Pe 2 mai, tineretul mergea la spectacolele în aer liber din

parcuri æi grãdini de varã, unde-æi derulau programele renumite

ansambluri de dansuri populare æi formaåii de cântece de voie

bunã.

Nu mai vorbim de preåurile care erau accesibile oricãrui

muncitor, indiferent de profesia sa.

Deconectaåi, a doua zi, începeau munca, veseli, optimiæti æi

plini de speranåã, neducând grija urmãtoarei zile, ætiind sigur cã

au un loc de muncã stabil, la care trebuie sã fie conætiincioæi æi

harnici.

Majoritatea „oamenilor muncii”, mai ales cei ce lucrau în

fabrici, uzine, aveau posibilitatea de a mânca o masã caldã la

cantinã, iar unde aceasta lipsea era organizat un bufet.

O poråie de mâncare la cantinã, compusã din trei feluri, costa

între 4,50 lei æi 7,50 lei, în funcåie de ce îåi alegeai.

Æi, câte se mai pot spune despre acele vremuri, de care acum

îmi amintesc cu „nostalgie”...

plt.adj. æef.(r) Constantin STROE

Nr. 4/2012

F R O N T I E R A

33


Divertisment

„scutul”

apãrãrii

flori

întrebare

douã caise!

ca barza

flori

floare

arbust

pomi

MÃSURÃ...

MICÃ

DRESORI

CU DAIREA

florã

element

sexual

acåionate

de vânt

nete!

vase

târâtoare

cu

ochelari

pom

mãsura

din åarã!

simbol al

sportului

elen

gresat

recent

„esenåã”

de rocã!

Î: În ce bãtãlie a murit Alexandru

Macedon?

R: În ultima sa bãtãlie.

Î: Unde a fost semnatã Declaraåia

de Independenåã?

R: În josul paginii.

Î: Ce nu se poate mânca la micul

dejun?

R: Prânzul æi cina.

Î: Cu ce se aseamãnã o jumãtate

de mãr?

R: Cu cealaltã jumãtate.

Î: Cum poate un om sã reziste

opt zile, fãrã sã doarmã.

R: Doarme nopåile.

Î: Cum se poate ridica un elefant,

cu o singurã mânã?

R: Nu veåi gãsi nicãieri un

elefant cu o singurã mânã.

Î: Dacã ai avea trei

portocale æi patru mere într-o

mânã, patru portocale æi trei

mere în cealaltã mânã, ce ar

însemna cã ai?

R: Niæte mâini foarte

mari.

vasul din

golf!

floare

pom

furã de la

pile!

de Dumitru Mocanu

ca fierea

comunã

martir

rãsare

ricinul!

hazlie

aliaj

fiercarbon

anotimpul

florilor

Î: Dacã la opt oameni leau

fost necesare 8 ore ca sã

clãdeascã un zid, cât timp lear

trebui la patru oameni sã facã acelaæi

lucru?

R: Nici un pic de timp - zidul a fost

deja fãcut.

Î: Cum poåi arunca un ou pe o

pardosealã de beton, fãrã sã crape?

R: Pardoseala de beton e greu de

crãpat.

Î: Cum se îmbracã eschimoæii ?

R: Repede!

Î: Ce face gãina dupã ce a ouat ?

R: Publicitate !

Î: Este adevãrat, cã în åãrile sãrace,

porumbul creæte cât stâlpii de telegraf ?

R: Desigur, cu o precizare: nu la fel

de înalåi, ci la fel de rari.

Î: Când e timpul cel mai potrivit

pentru culegerea merelor?

R: Când doarme paznicul.

Î: Cât poate trãi o cãmilã fãrã sã bea

apã ?

R: Pânã moare.

Î: Ce este un „titlu onorific” ?

R: Titlu onorific este atunci când

soåia spune: „Soåul meu este capul

familiei”...

Î: Care a fost cel mai nefericit æi

ghinionist om de pe Glob ?

R: Iuri Gagarin, pentru cã, dupã ce a

înconjurat globul pãmântesc de æapte ori,

tot în URSS a cãzut.

Î. Prin ce se deosebeæte un om de o

cãmilã ?

R: Cãmila poate sã lucreze o

sãptãmânã fãrã sã bea, iar omul poate

sã bea o sãptãmânã fãrã sã lucreze...

Î: De ce se åin leii în cuæcã?

R:Pentru cã, dacã i-am åine în acvariu

s-ar îneca.

Î: De ce au uraganele nume de

femei?

R: Pentru cã vin umede æi sãlbatice æi

pleacã cu casa æi maæina.

Î: Când este un bãrbat o companie

plãcutã pentru o femeie?

R: Atunci când bãrbatul este patronul

companiei.

fruct

pom

ca

stânjenelul

calcã în

centru!

Î: Ce fac indienii cu pieile de cai?

R: Åin caii în ele.

soare pe

nil

nou

merge cu

capra

usturoi

pom

floare

micul dar

leziune la

stomac

floare

Î: Cum obåii luminã cu ajutorul

apei?

R: Speli geamurile.

Î: Cum îæi fac leneæii garduri?

R: Pun o scândurã æi apoi scriu

„æ.a.m.d.”.

34 F R O N T I E R A Nr. 4/2012


• Fiica, în vârstã de 16 ani, îæi invitã

tatãl æi mama sã se aæeze pe canapeaua

din sufragerie pentru a le spune ceva:

- Mama, tata,....sunt însãrcinatã!

- Cine a putut fi nesimåitul, nenorocitul,

animalul care æi-a bãtut joc de tine? Dacã

pun mâna pe el, în clipa asta, îl omor !!!!!

explodeazã tatãl fetei.

Foarte calmã, tânãra ia un telefon æi

formeazã un numãr. În mai puåin de 15

minute în faåa casei frâneazã energic un

Ferrari Scaglietti 612 roæu. Ulterior, în

cadrul uæii apare un bãrbat elegant cu

pãrul uæor grizonant, îmbrãcat într-un

costum Armani impecabil, cu un imens

buchet de trandafiri în braåe:

- Iubitã doamnã, stimate domn, va

rog...

- Ce sã ne mai rogi mãgarule,

pedofil nenorocit....începe mama....

- ....sã mã ascultaåi....

- ....care åi-ai bãtut joc de fructul

tinereåii copilului nostru...!!!

- Condiåia æi poziåia mea socialã

nu-mi permit sã o iau de soåie pe fiica

dumneavoastrã. Dar, dacã copilul nãscut

va fi bãiat, va primi cadou de botez o

fabricã de piese auto, un supermarket,

un restaurant de lux, un apartament

de 300 mp, în centrul Bucureætiului, o

vilã pe litoral æi o vilã la munte. Dacã

va fi fatã, va primi, la botez o fabricã

de confecåii, o casã de modã „haute

couture”, un supermarket æi, de asemeni,

un apartament æi câte o vilã la mare æi

la munte. Dacã vor fi gemeni, vor primi

câte o fabricã de procesare a cãrnii,

câte o fabricã de produse lactate, câte

un apartament æi câte un pachet de

acåiuni la cea mai mare companie de

gaz, fiecare în valoare de 5 milioane

Euro. Dacã va pierde sarcina...

- Mai încerci odatã ! Sã fie clar!!!

Interveni tatãl...

BANCURI

• O doamnã foarte, foarte fioroasã,

care locuieæte într-un cartier de lux,

merge (într-un Porsche) la medicul sãu.

Intrã în biroul medicului æi strigã:

- Doctore, e groaznic, am fost

înåepatã de o viespe!

- Haideåi, doamnã, calm, spune

medicul, probabil nu e mare lucru...

- Dar, doctore, tu nu-åi dai seama, este

extrem de, cum sã spun... este îngrozitor

de jenant, ætii...

- Dacã mi-aåi spune, întâi, unde aåi

fost muæcatã?

- Aaaa, asta nu! În niciun caz!

- Dar sunt doctor, puteåi sã-mi

spuneåi!

- Nu, pentru cã trataåi toate prietenele

mele, æi, dacã ar afla, viaåa mea socialã

ar fi distrusã...

- Dar eu respect secretul profesional,

nu voi spune nimãnui!

Atunci, doamna se apropie de doctor,

se asigurã cã nu mai e nimeni în camerã,

æi-i æopteæte:

- La un magazin de haine second-hand.

• I-am zis soåului meu cã, dacã nu

îmi cumpãrã o rochie nouã, ies goalã pe

stradã, sã vadã lumea cã nu am cu ce sã

mã îmbrac!

-Æi, ce a zis?

Divertisment

-Dacã tot ieæi, cumpãrã-mi æi mie

douã beri!

• Ion æi Maria pe terasã. Ion citeste

„Times”. La un moment dat, Maria îi

spune lui Ion:

- Mã, Ioane, vezi cã vine ploaia!

Acoperã fânul ãla cu ceva, c-o sã-l ude!

Ion nu zice nimic æi citeæte în

continuare. Începe sã picure. Maria se

impacienteazã:

- Mã, Ioane, a început ploaia! Pune

mâna æi acoperã fânul ãla cã-l udã, ce

naiba!

Ion n-o ascultã. Plouã, fânul este

ud, iar Maria, supãratã:

- Hai, mã, Ioane, dã-o dracului de

treabã! A udat fânul æi tu stai æi nu faci

nimic!

Ion, tacticos, pune „Times” la o

parte æi spune:

- Women, you have an obsession!

• De fiecare datã când mã opreæte

poliåia, mã simt ca în Scufiåa Roæie

- De ce, ai roåile aæa mari?

- De ce, ai cauciucurile aæa late?

- De ce, ai folie?

• Somnul previne îmbãtrânirea... mai

ales cel la volan.

• Ea:

- Iubitule, sunt gravidã. Ce ai vrea sã

fie?

El:

- Banc

• Soåul vine acasã, îl gãseæte pe

amant în dulap æi o întreabã pe soåie:

- Ce cautã lucrurile tale în

æifonierul meu?

• Un orãæean vine în vizitã la vãrul

sãu, care locuia în deæertul Arizona. La

un moment dat, se aude un urlet.

- Ce-i asta?!

- Nimic, coioåii.

- Dar ce-s coioåii?

- Niæte câini sãlbatici.

- Æi, de ce urlã în halul ãsta?

- Pãi, pe la noi nu cresc pomi, ci

doar cactuæi.

Regula cifrei unice

presupune completarea

careului de 81 cãsuåe

dupã O SINGURÃ

REGULÃ: orice rând,

orice coloanã de 9

cãsuåe æi oricare pãtrat

de 3X3 cãsuåe sã

conåinã, o singurã datã,

fiecare cifrã cuprinsã

între 1 æi 9.

Responsabili de paginã Ætefan ANDREESCU

æi Petre BUCUR

Nr. 4/2012

F R O N T I E R A

35


L E G I S

ORDONANÅA DE URGENÅÃ

nr. 104 din 27 iunie 2001 privind organizarea æi

funcåionarea Poliåiei de Frontierã Române

EMITENT: GUVERNUL

Data intrarii în vigoare: 29 Iunie 2001

Textele sunt actualizate æi reprezintã forma

actualã a OUG 104 si OUG 105.

Actalizarea textelor a fost facutã de

Gheorghe Lavinia æi Marin Valentin din cadrul

Oficiului Juridic al IGPF.

Textul iniåial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 351 din 29 iunie 2001. Aceasta este forma actualizatã

de Oficiul Juridic din cadrul IGPF valabilã începând cu data de 15 Decembrie 2011, cu modificãrile æi

completãrile aduse de: LEGEA nr. 81 din 26 februarie 2002; LEGEA nr. 196 din 25 mai 2004; ORDONANÅA

DE URGENÅÃ nr. 130 din 14 octombrie 2008; LEGEA nr. 125 din 29 aprilie 2009; LEGEA nr. 265 din 22

decembrie 2010; LEGEA nr.280 din 07 decembrie 2011.

CAP. I

Dispoziåii generale

ART. 1

Poliåia de Frontierã Românã face

parte din Ministerul Administraåiei æi

Internelor æi este instituåia specializatã a

statului care exercitã atribuåiile ce îi revin

cu privire la supravegherea æi controlul

trecerii frontierei de stat, prevenirea æi

combaterea migraåiei ilegale æi a faptelor

specifice criminalitãåii transfrontaliere

sãvâræite în zona de competenåã,

respectarea regimului juridic al frontierei

de stat, paæapoartelor æi strãinilor,

asigurarea intereselor statului român pe

Dunãrea interioarã, inclusiv braåul Mãcin

æi canalul Sulina situate în afara zonei

de frontierã, în zona contiguã æi în zona

economicã exclusivã, respectarea ordinii

æi liniætii publice în zona de competenåã,

în condiåiile legii.

ART. 2

În înåelesul prezentei ordonanåe

de urgenåã, expresiile de mai jos au

urmãtoarele semnificaåii:

a) zona de competenåã:

1. suprafaåa din teritoriul naåional

constituitã din zona de frontierã, suprafaåa

æi imobilele aeroporturilor æi porturilor

situate în interiorul åãrii, deschise traficului

internaåional, Dunãrea interioarã, braåul

Mãcin, Dunãrea maritimã, Canalul Dunãre

- Marea Neagrã, Canalul Sulina situat în

afara zonei de frontierã, apele maritime

interioare æi marea teritorialã, precum

æi zona contiguã æi zona economicã

exclusivã ale României, în care Poliåia

de Frontierã Românã îæi îndeplineæte

atribuåiile prevãzute de lege;

2. întreaga suprafaåã a teritoriului

naåional, numai pentru îndeplinirea

atribuåiilor privind prevenirea æi

combaterea migraåiei ilegale;

b) poliåist de frontierã - funcåionarul

public cu statut special, înarmat, care

poartã, de regulã, uniformã æi exercitã

atribuåiile stabilite prin lege în sarcina

Poliåiei de Frontierã Române.

ART. 3

(1) Activitatea Poliåiei de Frontierã

Române constituie serviciu public æi

se desfãæoarã în interesul persoanei, al

comunitãåii æi în sprijinul instituåiilor

statului, exclusiv pe baza æi în executarea

legii.

(2) În toate acåiunile pe care le

desfãæoarã în zona de competenåã

personalul Poliåiei de Frontierã Române are

obligaåia sã previnã æi sã combatã stãrile

de pericol la adresa României, determinate

de criminalitatea transfrontalierã æi de

migraåia ilegalã.

ART. 3^1

(1) În îndeplinirea atribuåiilor care

îi revin, Poliåia de Frontierã Românã îæi

organizeazã propria bazã de date, în

care pãstreazã evidenåe æi înregistrãri ale

datelor cu caracter personal, precum æi

alte evidenåe ale informaåiilor culese,

potrivit legii.

(2) Scopul organizãrii æi funcåionãrii

bazei de date prevãzute la alin. (1) constã

în sprijinirea acåiunilor de supraveghere

æi control al trecerii frontierei de stat,

prevenire æi combatere a migraåiei ilegale

æi a faptelor specifice criminalitãåii

transfrontaliere sãvâræite în zona de

competenåã, respectarea regimului

juridic al frontierei de stat, paæapoartelor

æi strãinilor, precum æi asigurarea altor

interese legitime ale statului român în

zonele în care Poliåia de Frontierã Românã

îæi desfãæoarã atribuåiile prevãzute de

lege.

(3) Baza de date prevãzutã la

alin. (1) conåine urmãtoarele evidenåe

informatizate:

a) informaåii ce se transmit de cãtre alte

autoritãåi/persoane poliåiei de frontierã cu

privire la persoane, mijloace de transport,

mãrfuri æi alte bunuri care urmeazã

sã fie verificate pe timpul efectuãrii

controlului de trecere a frontierei de stat,

în vederea interzicerii intrãrii sau ieæirii

în/din România, urmãririi ori efectuãrii

controlului amãnunåit;

b) persoane æi obiecte date în consemn

la frontierã de cãtre Poliåia de Frontierã

Românã, conform normelor legale în

vigoare;

c) date privind persoane æi mijloace de

transport cãrora nu li se permite intrarea/

ieæirea în/din åarã;

d) specimene de vize æi de documente

de cãlãtorie;

e) misiuni, acåiuni æi controale-cadru

specifice întreprinse de Poliåia de Frontierã

Românã sau în cooperare cu instituåii din

åarã ori din strãinãtate, precum æi evidenåa

tuturor resurselor materiale, umane æi

financiare utilizate în scopul prevenirii æi

combaterii infracåionalitãåii;

f) evenimente, litigii de frontierã

constatate în urma misiunilor, acåiunilor,

controalelor-cadru;

g) persoane care comit infracåiuni

descoperite în zona de competenåã de

cãtre Poliåia de Frontierã sau în cooperare

cu instituåii din åarã ori din strãinãtate;

h) cazurile penale instrumentate de

cãtre Poliåia de Frontierã Românã potrivit

competenåelor prevãzute de dispoziåiile

legale în vigoare;

i) bunuri abandonate descoperite sau

confiscate de cãtre Poliåia de Frontierã

Românã potrivit competenåelor legale;

j) falsuri pentru vize æi documente de

cãlãtorie;

k) persoanele returnate de alte state;

l) alte evidenåe necesare desfãæurãrii

activitãåilor specifice Poliåiei de Frontierã

Române.

(4) Cu privire la persoane, sunt

prelucrate urmãtoarele date æi categorii

de date:

a) numele æi prenumele, numele

anterior, pseudonimele sau poreclele care

Supliment Frontiera - nr. 4/2012

1


au fost eventual înregistrate separat;

b) sexul;

c) data æi locul naæterii;

d) cetãåenia;

e) datele din actele de stare civilã;

f) datele din permisul de conducere;

g) caracteristicile fizice/antropometrice;

h) profesia æi locul de muncã;

i) menåiunea cã persoanele în cauzã

sunt înarmate sau nu, dupã caz;

j) menåiunea cã persoanele în cauzã

sunt violente sau nu, dupã caz;

k) motivul luãrii în evidenåã;

l) mãsura care trebuie luatã.

(5) Datele æi categoriile de date

prevãzute la alin. (4) pot fi comunicate,

în condiåiile legii, urmãtorilor destinatari:

a) persoanei vizate sau reprezentantului

legal al acesteia;

b) instituåiilor sau autoritãåilor publice,

în condiåiile în care comunicarea acestora

vizeazã exercitarea prerogativelor de

autoritate publicã cu care sunt învestite;

c) organismelor similare din alte state,

pe baza înåelegerilor la care România este

parte.

(6) Regulile privind pãstrarea,

actualizarea æi utilizarea bazei de date

prevãzute la alin. (1) se stabilesc prin

dispoziåie a inspectorului general, cu

respectarea dispoziåiilor legale privind

protecåia datelor, precum æi a celor

pentru protecåia persoanelor cu privire la

prelucrarea datelor cu caracter personal æi

libera circulaåie a acestor date.

ART. 4

În îndeplinirea atribuåiilor ce îi revin

Poliåia de Frontierã Românã coopereazã

cu celelalte instituåii ale statului care au

atribuåii privind asigurarea ordinii de drept

æi colaboreazã în acest sens cu cetãåenii,

în condiåiile legii.

ART. 5

Poliåia de Frontierã Românã se

organizeazã la nivelul judeåelor care,

potrivit organizãrii administrative a

teritoriului României, au ca limitã frontiera

de stat æi litoralul Mãrii Negre. În judeåele

din interiorul åãrii, în care funcåioneazã

aeroporturi sau porturi deschise traficului

internaåional de persoane æi mãrfuri, Poliåia

de Frontierã Românã se organizeazã la

nivelul punctelor de trecere a frontierei

de stat. Pentru Dunãrea interioarã,

deschisã navigaåiei internaåionale, Poliåia

de Frontierã Românã se organizeazã æi la

nivelul judeåelor Brãila æi Ialomiåa.

CAP. II

Organizarea Poliåiei de Frontierã

Române

SECÅIUNEA 1

Structura Poliåiei de Frontierã

Române

ART.6

Poliåia de Frontierã Românã are

urmãtoarea structurã organizatoricã:

a) Inspectoratul General al Poliåiei de

Frontierã;

b) Garda de Coastã;

c) inspectorate teritoriale ale poliåiei

de frontierã;

d) servicii teritoriale ale poliåiei de

frontierã;

e) sectoare ale poliåiei de frontierã;

f) grupuri de nave ale poliåiei de

frontierã;

g) puncte ale poliåiei de frontierã;

h) instituåii de învãåãmânt pentru

pregãtirea æi specializarea personalului;

i) centre, birouri æi puncte de

contact;

j) alte unitãåi.

SECÅIUNEA a 2-a

Inspectoratul General al Poliåiei de

Frontierã

ART. 7

Inspectoratul General al Poliåiei de

Frontierã este unitatea centralã a Poliåiei

de Frontierã Române, cu personalitate

juridicã æi competenåã teritorialã pentru

întreaga zonã de responsabilitate a poliåiei

de frontierã, care exercitã conducerea æi

rãspunde de întreaga activitate a poliåiei

de frontierã, desfãæoarã activitãåi de

investigare æi cercetare a infracåiunilor

deosebit de grave circumscrise

crimei organizate, migraåiei ilegale æi

criminalitãåii transfrontaliere comise în

zona de competenåã teritorialã a Poliåiei

de Frontierã, precum æi orice alte atribuåii

date în competenåa sa prin lege.

ART. 8

(1) Inspectoratul General al Poliåiei

de Frontierã este condus de un inspector

general, numit prin ordin al ministrului

administraåiei æi internelor.

(2) Inspectorul general este ajutat de

adjuncåi, numiåi la propunerea sa de cãtre

ministrul administraåiei æi internelor.

ART. 9

Inspectoratul General al Poliåiei de

Frontierã are în structura sa organizatoricã

direcåii, servicii æi birouri, înfiinåate prin

ordin al ministrului administraåiei æi

internelor.

ART. 10

(1) În cadrul Inspectoratului General

al Poliåiei de Frontierã funcåioneazã

Consiliul Consultativ Superior, constituit

din inspectorul general, adjuncåii acestuia

æi personalul cu funcåii de conducere din

cadrul Poliåiei de Frontierã Române.

(2) Consiliul Consultativ Superior se

întruneæte o datã pe trimestru sau ori

de câte ori este nevoie, sub preæedinåia

inspectorului general, analizeazã

problemele importante ale activitãåii

Poliåiei de Frontierã Române æi adoptã

recomandãri, cu votul majoritãåii

membrilor.

(3) Componenåa, atribuåiile æi

funcåionarea Consiliului Consultativ

Superior se stabilesc prin dispoziåie a

inspectorului general.

ART. 11

În aplicarea legii inspectorul general

emite dispoziåii obligatorii pentru întregul

personal din subordine, la elaborarea

cãrora poate consulta Consiliul Consultativ

Superior al Inspectoratului General al

Poliåiei de Frontierã.

SECÅIUNEA a 3-a

Structurile teritoriale ale Poliåiei de

Frontierã Românã

ART. 12

(1) La nivel teritorial, Poliåia de

Frontierã Românã organizeazã Garda de

Coastã, inspectorate teritoriale, grupuri de

nave, sectoare æi alte unitãåi ale poliåiei de

frontierã; în punctele de trecere a frontierei

de stat se organizeazã æi funcåioneazã

puncte ale poliåiei de frontierã.

(2) În zona de competenåã

corespunzãtoare judeåelor Tulcea æi

Constanåa se organizeazã æi funcåioneazã

Garda de Coastã, cu personalitate

juridicã.

(3) Garda de Coastã are în structura

sa organizatoricã servicii teritoriale,

grupuri de nave, sectoare æi puncte ale

poliåiei de frontierã, înfiinåate prin ordin

al ministrului administraåiei æi internelor.

Intern se organizeazã în servicii, birouri,

compartimente æi centru de pregãtire.

(4) La frontiera cu fiecare stat vecin,

exceptând judeåele Tulcea æi Constanåa, se

organizeazã æi funcåioneazã inspectorate

teritoriale cu personalitate juridicã. În

judeåele care au ca limitã frontiera de

stat, se organizeazã servicii teritoriale

ale poliåiei de frontierã. În judeåele

Brãila æi Ialomiåa se organizeazã sectoare

ale poliåiei de frontierã, prin ordin al

ministrului administraåiei æi internelor.

(5) În cadrul inspectoratelor teritoriale

æi al Gãrzii de Coastã se organizeazã æi

funcåioneazã servicii teritoriale ale poliåiei

de frontierã.

(6) La frontiera pe apã æi la åãrmul

Mãrii Negre, în cadrul grupurilor de nave

æi al sectoarelor poliåiei de frontierã, se

organizeazã æi funcåioneazã componenta

navalã a Poliåiei de Frontierã Române.

(7) Garda de Coastã, inspectoratele

teritoriale ale poliåiei de frontierã, serviciile

teritoriale, grupurile de nave æi sectoarele

poliåiei de frontierã sunt conduse de un

æef, ajutat de adjuncåi.

(8) Æeful Gãrzii de Coastã este numit

æi eliberat din funcåie prin ordin al

ministrului administraåiei æi internelor,

la propunerea inspectorului general al

Inspectoratului General al Poliåiei de

Frontierã, în condiåiile legii.

(9) Æefii inspectoratelor teritoriale ale

poliåiei de frontierã sunt numiåi æi eliberaåi

din funcåie prin ordin al ministrului

administraåiei æi internelor, la propunerea

inspectorului general al Inspectoratului

General al Poliåiei de Frontierã, în

condiåiile legii.

(10) Adjuncåii æefului Gãrzii de Coastã

æi ai æefilor inspectoratelor teritoriale ale

2 Supliment Frontiera - nr. 4/2012


poliåiei de frontierã sunt numiåi æi eliberaåi

din funcåie de inspectorul general al

Inspectoratului General al Poliåiei de

Frontierã, la propunerea æefului Gãrzii de

Coastã, respectiv a æefilor inspectoratelor

teritoriale ale poliåiei de frontierã, în

condiåiile legii.

(11) Æefii grupurilor de nave æi ai

sectoarelor poliåiei de frontierã, adjuncåii

acestora, precum æi æefii punctelor poliåiei

de frontierã rutiere, feroviare æi portuare

sunt numiåi æi eliberaåi din funcåie de

æeful Gãrzii de Coastã, respectiv de æefii

inspectoratelor teritoriale ale poliåiei de

frontierã, în condiåiile legii.

(12) Æefii punctelor poliåiei de frontierã

aeroportuare, precum æi adjuncåii acestora,

æefii centrelor, birourilor, punctelor

de contact æi directorii instituåiilor

de învãåãmânt pentru pregãtirea æi

specializarea personalului sunt numiåi æi

eliberaåi din funcåie de inspectorul general

al Inspectoratului General al Poliåiei de

Frontierã, în condiåiile legii.

(13) Adjuncåii directorilor instituåiilor

de învãåãmânt pentru pregãtirea æi

specializarea personalului sunt numiåi æi

eliberaåi din funcåie de inspectorul general

al Inspectoratului General al Poliåiei

de Frontierã, la propunerea directorilor

instituåiilor de învãåãmânt pentru

pregãtirea æi specializarea personalului,

în condiåiile legii.

ART. 13

(1) Inspectoratele teritoriale se

organizeazã intern pe servicii, birouri æi

compartimente, dupã caz, prin ordin al

ministrului administraåiei æi internelor.

(2) Serviciile teritoriale ale poliåiei de

frontierã se organizeazã intern pe birouri

æi compartimente, dupã caz, prin ordin al

ministrului administraåiei æi internelor.

ART. 14

(1) Garda de Coastã æi inspectoratele

teritoriale ale poliåiei de frontierã au la

nivel teritorial, ca structuri de execuåie,

sectoare æi grupuri de nave care au

competenåã teritorialã limitatã.

(2) Locul de dispunere æi zona de

competenåã teritorialã ale sectorului

æi/sau grupului de nave se stabilesc

prin dispoziåie a inspectorului general

al Inspectoratului General al Poliåiei de

Frontierã.

(3) Sectorul æi grupul de nave se

organizeazã pe compartimente, ture æi

echipaje, conform specificului activitãåilor,

potrivit dispoziåiei inspectorului general

al Inspectoratului General al Poliåiei de

Frontierã.

ART. 15

(1) În localitãåile din interiorul åãrii,

în care funcåioneazã puncte de trecere

aeroportuare sau portuare, se organizeazã

æi funcåioneazã puncte ale poliåiei de

frontierã.

(2) Zona de competenåã teritorialã a

poliåiei de frontierã în punctele de trecere

a frontierei este reprezentatã de suprafaåa

aeroportului sau portului, cu platformele,

imobilele æi instalaåiile aferente.

ART. 16

(1) Pentru prevenirea æi combaterea

migraåiei ilegale æi a criminalitãåii

transfrontaliere, în structurile Poliåiei de

Frontierã Române pot fi înfiinåate æi alte

unitãåi.

(2) Numãrul, competenåa æi structura

organizatoricã a acestor unitãåi se stabilesc

prin ordin al ministrului administraåiei æi

internelor.

(3) Æefii unitãåilor înfiinåate în condiåiile

alin. (1) æi (2) sunt numiåi æi eliberaåi din

funcåie potrivit competenåelor stabilite

prin ordin al ministrului administraåiei æi

internelor.

SECÅIUNEA a 4-a

Regulamente de organizare æi

funcåionare

ART. 17

(1) Atribuåiile Inspectoratului General

al Poliåiei de Frontierã æi ale unitãåilor

teritoriale subordonate se stabilesc

prin regulamente de organizare æi

funcåionare.

(2) Regulamentul de organizare æi

funcåionare a Inspectoratului General al

Poliåiei de Frontierã se aprobã de ministrul

administraåiei æi internelor, iar cele ale

unitãåilor teritoriale, de cãtre inspectorul

general.

CAP. III

Raporturile dintre Poliåia de Frontierã

Românã æi autoritãåile administraåiei

publice

ART. 18

(1) Inspectoratul General al Poliåiei

de Frontierã coopereazã cu autoritãåile

administraåiei publice centrale, organele

judiciare, celelalte organe æi instituåii

centrale ale statului, precum æi cu

reprezentanåi ai societãåii civile.

(2) În plan teritorial structurile

subordonate Inspectoratului General

al Poliåiei de Frontierã coopereazã cu

autoritãåile administraåiei publice locale,

organele judiciare, celelalte organe

æi instituåii ale statului, cu serviciile

descentralizate ale ministerelor, precum

æi cu reprezentanåi ai societãåii civile.

(3) În vederea deschiderii de noi

puncte de trecere a frontierei, potrivit

legii, consiliile judeåene æi consiliile locale

ale municipiilor, oraæelor sau comunelor

solicitante vor consulta Inspectoratul

General al Poliåiei de Frontierã, vor

pune la dispoziåie æi vor asigura spaåiile

æi condiåiile tehnice edilitare necesare în

vederea funcåionãrii lor.

ART. 19

(1) Æefii unitãåilor teritoriale ale poliåiei

de frontierã prezintã informãri anuale în

faåa consiliilor judeåene, municipale,

orãæeneæti sau comunale, dupã caz,

referitoare la situaåia operativã la frontiera

de stat æi la acåiunile întreprinse.

(2) Æefii unitãåilor prevãzute la alin.

(1) pot informa, semestrial sau ori de

câte ori este nevoie, prefecåii, preæedinåii

consiliilor judeåene, primarii localitãåilor

din zona de frontierã sau ai celor care

au în raza teritorialã aeroporturi sau

porturi deschise traficului internaåional

de persoane æi mãrfuri, despre evoluåia

criminalitãåii transfrontaliere æi despre

alte fenomene antisociale comise în zona

de competenåã.

ART. 20

Între autoritãåile administraåiei publice

locale æi unitãåile teritoriale ale poliåiei de

frontierã se pot încheia protocoale anuale

de cooperare în vederea prevenirii æi

combaterii faptelor antisociale.

CAP. IV

Atribuåii

SECÅIUNEA 1

Atribuåiile Poliåiei de Frontierã

Române

ART. 21

În zona de competenåã, Poliåia de

Frontierã Românã are urmãtoarele atribuåii

generale:

a) executã supravegherea æi controlul

la trecerea frontierei de stat a României,

previne æi combate migraåia ilegalã æi

criminalitatea transfrontalierã în zona de

competenåã, precum æi orice altã încãlcare

a regimului juridic al frontierei de stat;

b) apãrã viaåa, integritatea corporalã

æi libertatea persoanelor, proprietatea

publicã æi privatã, celelalte drepturi

æi interese legitime ale cetãåenilor æi

comunitãåii;

c) realizeazã controlul documentelor

pentru trecerea frontierei de stat în

punctele de trecere deschise traficului

internaåional, la intrarea în æi la ieæirea din

zonele libere, în punctele de mic trafic æi

treceri simplificate sau în alte locuri, dupã

caz, potrivit legii;

d) asigurã derularea fluentã, corectã æi

civilizatã a traficului de cãlãtori æi mãrfuri

prin punctele de trecere a frontierei de

stat, împreunã cu celelalte autoritãåi care

au, potrivit legii, competenåe de control

privind trecerea frontierei de stat;

e) asigurã controlul trecerii peste

frontiera de stat, în condiåiile legii, a

armelor, muniåiilor, armelor de panoplie

æi de autoapãrare, muniåiilor aferente

acestora, substanåelor explozive æi a

dispozitivelor încãrcate cu substanåe

toxice ori radioactive;

f) supravegheazã, prin observare

directã permanentã, spaåiul aerian adiacent

frontierei de stat æi mãrii teritoriale;

g) asigurã aplicarea prevederilor

tratatelor, acordurilor, convenåiilor æi

protocoalelor cu privire la frontiera de

stat æi la controlul trecerii frontierei,

încheiate de România cu statele vecine,

cu alte state, cu organizaåii internaåionale

sau regionale;

h) încheie tratate, prin Inspectoratul

Supliment Frontiera - nr. 4/2012

3


General al Poliåiei de Frontierã, æi

documente de cooperare internaåionalã,

cu autoritãåi similare din alte state, în

domeniile specifice de activitate, cu

respectarea legislaåiei interne æi a normelor

de drept internaåional relevante;

i) asigurã supravegherea, întreåinerea æi

controlul semnelor de frontierã;

j) organizeazã æi realizeazã cooperarea,

în domeniile specifice de activitate, cu

organele similare ale statelor vecine, ale

altor state sau comunitãåi de state, conform

înåelegerilor bi- sau multilaterale la care

România este parte;

k) organizeazã acåiuni pentru

descoperirea æi identificarea persoanelor

care au încãlcat sau despre care se deåin

date cã intenåioneazã sã încalce normele

regimului juridic al frontierei de stat,

precum æi alte prevederi legale stabilite

în competenåã;

l) culege, stocheazã, prelucreazã,

valorificã æi face schimb de date æi

informaåii, în condiåiile stabilite de

lege pentru Poliåia Românã, în scopul

exercitãrii atribuåiilor legale, cu autoritãåile

publice interesate, pe bazã de protocol,

æi cu organisme similare din alte state,

pe baza înåelegerilor la care România

este parte;

m) constatã contravenåiile æi aplicã

sancåiunile contravenåionale, potrivit

legii;

n) coordoneazã activitãåile

personalului celorlalte instituåii sau ale

operatorilor economici care, potrivit

legii, îæi desfãæoarã activitatea în punctul

de trecere a frontierei de stat, în legãturã

cu trecerea frontierei de stat, æi urmãreæte

respectarea legii de cãtre întregul personal

din punctul de trecere;

o) asigurã menåinerea ordinii æi liniætii

publice în punctele de trecere a frontierei

de stat, iar la solicitarea altor autoritãåi

ale statului participã la astfel de acåiuni în

localitãåile din zona de frontierã;

p) participã, împreunã cu alte

formaåiuni ale Ministerului Administraåiei

æi Internelor, în colaborare cu foråe

ale Ministerului Apãrãrii Naåionale,

cu unitãåi de protecåie civilã æi cu alte

autoritãåi prevãzute de lege, la activitãåile

de salvare æi evacuare a persoanelor æi

bunurilor periclitate de incendii, explozii,

avarii, accidente, calamitãåi naturale

æi catastrofe, precum æi de limitare æi

înlãturare a urmãrilor provocate de astfel

de evenimente;

q) participã, împreunã cu autoritãåile

teritoriale pentru protecåia mediului æi cu

organele de frontierã ale statelor vecine,

dupã caz, la luarea mãsurilor necesare

pentru prevenirea riscurilor ecologice æi

a producerii daunelor, precum æi, în caz

de accidente care afecteazã factorii de

mediu, la eliminarea efectelor acestora;

r) efectueazã prin laboratoarele

æi experåii proprii acreditaåi la

nivelul Poliåiei de Frontierã Române,

constatãri tehnicoætiinåifice æi expertize

criminalistice, dispuse conform normelor

legale în vigoare;

s) organizeazã æi coordoneazã, prin

Punctul Naåional de Contact Frontex

din cadrul Inspectoratului General al

Poliåiei de Frontierã, activitãåi sub egida

Agenåiei Europene pentru Gestionarea

Cooperãrii Operative la Frontierele

Externe ale Statelor Membre ale Uniunii

Europene, denumitã în continuare Agenåia

Frontex, pe teritoriul României, conform

Regulamentului (CE) nr. 2.007/2004 al

Consiliului din 26 octombrie 2004 de

instituire a Agenåiei Europene pentru

Gestionarea Cooperãrii Operative la

Frontierele Externe ale Statelor Membre

ale Uniunii Europene;

t) participã cu poliåiæti de frontierã æi

cu echipamente tehnice puse la dispoziåia

Agenåiei Frontex în operaåiunile/proiectele

comune organizate de cãtre Agenåia

Frontex, pentru securizarea frontierelor

externe ale Uniunii Europene;

u) desfãæoarã activitãåi pentru

constatarea faptelor penale æi, prin

organele de cercetare penalã ale poliåiei

judiciare din cadrul Poliåiei de Frontierã

Române, efectueazã cercetãri în legãturã

cu acestea, conform legii;

v) exercitã orice alte atribuåii stabilite

prin lege.

ART. 22

În zona de competenåã pe apã Poliåia

de Frontierã Românã are æi urmãtoarele

atribuåii specifice:

a) supravegheazã æi asigurã respectarea

drepturilor statului roman în apele din

zona de competenåã;

b) previne æi combate pirateria,

acåiunile teroriste æi faptele circumscrise

crimei organizate în apele aflate sub

jurisdicåia statului român;

c) executã, direct sau împreunã cu

autoritatea vamalã, controlul navelor æi

ambarcaåiunilor despre care se deåin date

æi informaåii cã desfãæoarã activitãåi ilegale

în zona de competenåã ori sunt surprinse

desfãsurând asemenea activitãåi;

d) executã controlul navelor æi al

ambarcaåiunilor împreunã cu unitãåile

teritoriale pentru protecåia mediului în

caz de evacuare a apelor uzate în emisar

sau în caz de producere a unei poluãri

accidentale;

e) participã la supravegherea, controlul

æi asigurarea protecåiei æi conservãrii

fondului cinegetic æi piscicol natural, prin

prevenirea æi combaterea vânatului æi

pescuitului ilegal, precum æi a exploatãrii

ilegale a altor resurse biologice æi

nebiologice din apele aflate în zona de

competenåã;

f) cautã navele aflate în pericol în

apele din zona de competenåã æi în marea

liberã æi participã la salvarea echipajelor

acestora în caz de necesitate, iar la

solicitare desfãæoarã acåiuni de salvare

a navelor æi a încãrcãturii lor, conform

dreptului maritim internaåional;

g) executã supravegherea æi participã

la controlul pentru respectarea normelor

privind ordinea æi siguranåa navigaåiei

în apele din zona de competenåã æi în

porturi, în colaborare cu organele zonale

ale cãpitaniilor de port;

h) interzice, direct sau cu participarea,

la cerere, a unitãåilor de nave ale

Ministerului Apãrãrii Naåionale, accesul

navelor strãine în anumite zone, sectoare

sau raioane ale mãrii teritoriale æi cãilor

navigabile fluviale aflate sub jurisdicåia

statului român, prin suspendarea temporarã

a dreptului de trecere inofensivã, conform

legii;

i) asigurã protecåia æi participã la

apãrarea obiectivelor de importanåã

deosebitã aflate în apele din zona de

competenåã, în colaborare cu unitãåile de

nave ale Ministerului Apãrãrii Naåionale,

cu alte forte, în conformitate cu planurile

aprobate din timp.

SECÅIUNEA a 2-a

Dispoziåii speciale privind efectuarea

cercetãrii penale de cãtre poliåiætii de

frontierã

ART. 23

(1) Ministrul administraåiei æi

internelor, cu avizul procurorului general

al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de

Casaåie æi Justiåie, desemneazã poliåiæti de

frontierã care au calitatea de organe de

cercetare penalã ale poliåiei judiciare, în

condiåiile legii.

(2) În îndeplinirea activitãåilor de

cercetare penalã poliåistul de frontierã are

competenåa teritorialã corespunzãtoare

unitãåii poliåiei de frontierã din care face

parte.

(3) În caz de continuare a unei

mãsuri sau activitãåi specifice poliåistul

de frontierã poate acåiona æi în zona de

competenåã teritorialã a altor unitãåi ale

poliåiei de frontierã, comunicând despre

aceasta unitãåii competente.

(4) În caz de detaæare sau de misiune

ordonatã în zona de competenåã a unei

alte structuri a Poliåiei de Frontierã

Române, poliåistul de frontierã are

competenåã teritorialã stabilitã pentru

acea unitate.

(5) În îndeplinirea atribuåiilor generale

poliåistul din Inspectoratul General al

Poliåiei de Frontierã are competenåã

teritorialã generalã.

ART. 24

(1) În punctele de trecere a frontierei

de stat, în apele de frontierã, pe Dunãrea

interioarã, braåul Mãcin, Dunãrea

maritimã, Canalul Dunãre-Marea Neagrã,

Canalul Sulina situat în afara zonei

de frontierã, apele maritime interioare

æi marea teritorialã, precum æi zona

contiguã æi zona economicã exclusivã

ale României, în care Poliåia de Frontierã

Românã, organele de cercetare ale poliåiei

judiciare din cadrul Poliåiei de Frontierã

Române efectueazã cercetarea penalã

pentru orice infracåiune care nu este datã

în mod obligatoriu în competenåa altor

organe de cercetare.

(2) Competenåa poliåistului de frontierã

4 Supliment Frontiera - nr. 4/2012


prevãzutã la alin. (1) este asiguratã æi în

situaåiile de extindere a cercetãrilor de pe

apã la cele de pe uscat. În aceste situaåii

poliåistul de frontierã colaboreazã cu

organele competente, potrivit legii.

(3) Prin excepåie de la prevederile alin.

(1), pentru constatarea infracåiunilor de

frontierã æi a infracåiunilor din domeniul

criminalitãåii transfrontaliere æi efectuarea

cercetãrilor în legãturã cu acestea

poliåiætii de frontierã pot depãæi zona

de competenåã, acåionând, împreunã cu

organele specializate ale poliåiei, pe

întregul teritoriu al åãrii.

SECÅIUNEA a 3-a

Cooperarea

ART. 25

(1) Cooperarea dintre Poliåia de

Frontierã Românã æi celelalte structuri ale

Ministerului Administraåiei æi Internelor

pentru securizarea frontierei de stat æi

combaterea criminalitãåii transfrontaliere

se realizeazã pe baza ordinului ministrului

administraåiei æi internelor

(2) În cazul unor acåiuni comune,

maritime sau fluviale, ale navelor Poliåiei

de Frontierã Române cu cele ale Marinei

Militare din Ministerul Apãrãrii Naåionale,

acestea din urmã vor avea la bord un

ofiåer de la poliåia de frontierã æi vor

arbora pavilionul distinctiv al Poliåiei de

Frontierã Române. În aceste situaåii navei

Marinei Militare i se conferã autoritatea æi

drepturile Poliåiei de Frontierã Române.

(3) Cãpitaniile de port vor informa

structurile teritoriale ale Poliåiei de

Frontierã Române numai în cazul în care

navele nu îndeplinesc condiåiile legale

de ieæire/intrare din/în porturile în care

acestea îæi desfãæoarã activitatea.

ART. 25^1.

(1) Poliåia de Frontierã Românã

coopereazã cu celelalte structuri ale

Ministerului Administraåiei æi Internelor æi

cu alte instituåii din sistemul de apãrare,

ordine publicã æi siguranåã naåionalã, în

vederea asigurãrii resurselor logistice

æi a personalului pentru participarea

la operaåiunile/activitãåile comune

organizate de cãtre Agenåia Frontex,

pentru securizarea frontierelor externe

ale Uniunii Europene, potrivit cerinåelor

de misiune.

(2) Drepturile de diurnã, cazare

æi hranã ale personalului participant

la operaåiunile/activitãåile comune

organizate de cãtre Agenåia Frontex,

pentru securizarea frontierelor externe

ale Uniunii Europene, se stabilesc prin

hotãrâre a Guvernului.

ART. 26

Poliåia de Frontierã Româna

coopereazã cu instituåii similare din

alte state æi cu organisme internaåionale

de poliåie în baza înåelegerilor la care

România este parte.

CAP. V

Drepturi æi obligaåii

SECÅIUNEA 1

Drepturile poliåistului de frontierã

ART. 27

În exercitarea atribuåiilor ce îi revin în

zona de competenåã poliåistul de frontierã

este învestit cu exerciåiul autoritãåii publice

æi are urmãtoarele drepturi:

a) sã legitimeze æi sã stabileascã

identitatea persoanelor care încalcã

dispoziåiile legale privind frontiera de stat

ori a cãror prezenåã în zona de frontierã

este suspectã æi sã ia mãsurile legale ce

se impun;

b) sã conducã la sediul poliåiei de

frontierã pe cei care prin acåiunile lor

pericliteazã viaåa persoanelor, ordinea

publicã sau alte valori ale statului de

drept, persoanele suspecte de sãvâræirea

unor fapte ilegale la frontiera de stat,

persoanele a cãror identitate nu a putut

fi stabilitã, precum æi urmãriåii general æi

internaåional; sã verifice situaåia acestora

æi sã ia, dupã caz, mãsurile legale în cel

mult 24 de ore, cu respectarea dreptului

la apãrare;

c) sã cerceteze suprafeåele de teren,

cãile de comunicaåii æi construcåiile

izolate, sã intre, pentru îndeplinirea

atribuåiilor, în incinta agenåilor economici

æi a instituåiilor publice, indiferent de

deåinãtor sau de proprietar, la bordul

navelor æi aeronavelor române sau strãine,

cu respectarea dispoziåiilor legale; accesul

în instituåiile care desfãæoarã activitãåi în

legãturã cu siguranåa naåionalã se face cu

aprobarea æefilor instituåiilor respective;

d) sã invite la sediul poliåiei de

frontierã persoanele a cãror prezenåã este

necesarã pentru îndeplinirea atribuåiilor

poliåiei de frontierã, prin aducerea la

cunoætinåa acestora, în scris, a scopului æi

motivului invitaåiei;

e) sã efectueze controlul persoanelor æi

al bagajelor, precum æi al autovehiculelor,

mijloacelor de transport feroviare, navelor

sau aeronavelor, atunci când existã indicii

temeinice cã sãvâræirea unei infracåiuni la

regimul frontierei de stat este iminentã æi

cã persoana sau bunurile cãutate se aflã

în zona controlatã;

f) sã foloseascã orice mijloc de

transport æi de telecomunicaåie, indiferent

de proprietar sau de deåinãtor, cu excepåia

celor aparåinând Corpului diplomatic sau

consular, pentru luarea unor mãsuri legale

ce nu suferã amânare æi care nu pot fi aduse

la îndeplinire altfel; cheltuielile ocazionate

de folosirea acestor mijloace vor fi achitate

ulterior, la cererea proprietarilor, æi vor fi

suportate din fondurile Poliåiei de Frontierã

Române, urmând sã fie recuperate, potrivit

legii, de la persoanele care au determinat

intervenåia;

g) sã foloseascã gratuit mijloacele

de transport în comun, mijloacele de

transport feroviare æi navale, în timpul

serviciului, pentru executarea unor misiuni

care nu pot fi îndeplinite altfel; folosirea

mijloacelor de transport se face pe baza

legitimaåiei de serviciu;

h) sã poarte asupra sa armamentul æi

muniåia necesarã æi sã foloseascã pentru

îndeplinirea misiunilor autovehicule, nave,

ambarcaåiuni, elicoptere æi alte mijloace de

transport cu sau fãrã însemnele distinctive

ale Poliåiei de Frontierã Române; în funcåie

de situaåie poliåistul de frontierã poate

folosi girofarurile din dotarea mijloacelor

de transport;

i) sã utilizeze, în raport cu natura æi

cu gradul de împotrivire a persoanei care

a sãvâræit o faptã ilegalã, foråa fizicã æi

mijloacele specifice din dotare, inclusiv

câinii de serviciu; folosirea acestora se va

face cu respectarea strictã a legii;

j) sã foloseascã banca de date a

Inspectoratului General al Poliåiei de

Frontierã;

k) sã interzicã accesul sau sã înlãture

persoanele care au intrat în perimetrul

punctului de trecere a frontierei de stat ori

se aflã în apropierea acestuia æi care prin

prezenåa lor sau prin activitãåile desfãæurate

împiedicã, sub orice formã, derularea

normalã a traficului de frontierã;

l) sã efectueze controale æi sã participe

la razii, independent sau în colaborare

cu organele locale ale poliåiei, când

existã indicii cu privire la sãvâræirea de

infracåiuni la regimul frontierei de stat

ori ascunderea unor infractori sau bunuri

provenite din aceste infracåiuni;

m) sã stabileascã, împreunã cu

autoritãåile administraåiei publice locale,

mãsuri de limitare temporarã a circulaåiei

persoanelor æi mijloacelor de transport în

apropierea frontierei de stat, în raioanele

în care se desfãæoarã sau urmeazã sã se

desfãæoare acåiuni specifice; aceste limitãri

vor fi aduse la cunoætinåa cetãåenilor prin

grija prefecåilor æi primarilor;

n) sã solicite sprijinul cetãåenilor

pentru urmãrirea, prinderea, imobilizarea

æi conducerea la sediile poliåiei de

frontierã a persoanelor care au sãvâræit

fapte ilegale ori a cãror identitate nu a

putut fi stabilitã, pentru luarea mãsurilor

ce se impun, potrivit legii;

o) sã opreascã, sã controleze, sã reåinã,

sã conducã æi sã cerceteze în porturile

României navele, ambarcaåiunile æi

persoanele care au încãlcat regimul juridic

al frontierei de stat æi al mãrii teritoriale sau

drepturile României în zona contiguã ori

în zona economicã exclusivã;

p) sã acåioneze pentru oprirea æi

controlul oricãrei nave suspecte, la

solicitarea organelor abilitate sau din

proprie initiativã, în situaåia în care se

deåin informaåii referitoare la implicarea

acesteia în activitãåi ilegale în apele aflate

în zona de competenåã, informând de

îndatã celelalte instituåii cu competenåe

în domeniu; întreaga rãspundere privind

consecinåele ce decurg din oprirea

nejustificatã a navei revine solicitantului;

r) sã foloseascã armamentul de la

bordul navelor proprii împotriva navelor

æi ambarcaåiunilor care au încãlcat

legislaåia românã, în condiåiile prevãzute

de prezenta ordonanåã de urgenåã;

Supliment Frontiera - nr. 4/2012

5


s) sã exercite orice alte drepturi æi

sã îndeplineascã orice alte îndatoriri

prevãzute de lege.

SECÅIUNEA a 2-a

Obligaåiile poliåistului de frontierã

ART. 28

(1) Poliåistul de frontierã este obligat, în

domeniul sãu de activitate, sã ia mãsurile

necesare de înlãturare a pericolelor care

ameninåã ordinea publicã sau siguranåa

persoanelor, în toate situaåiile în care ia

cunoætinåã direct ori când este sesizat

despre acestea.

(2) Când ia cunoætinåã de existenåa

unei infracåiuni flagrante poliåistul de

frontierã este obligat sã intervinã æi în

afara orelor de program, a atribuåiilor

de serviciu æi a competenåei sale, pentru

încheierea actelor prevãzute în Codul de

procedurã penalã.

(3) Când situaåia impune sã acåioneze

în afarã competenåei sale poliåistul de

frontierã procedeazã ca æi acea autoritate

în a cãrei competenåã intrã soluåionarea

cauzei. Despre acåiunea sa poliåistul de

frontierã informeazã de îndatã autoritatea

competentã. Dacã autoritatea competentã

nu poate sã intervinã în timp util, poliåistul

de frontierã îndeplineæte toate actele æi

faptele prevãzute de lege în competenåa

acelei autoritãåi. Acåiunea acestuia

înceteazã în momentul în care intervine

autoritatea competentã.

ART. 29

Activitãåile prevãzute la art. 27

lit. c), e), l), o) æi p) nu au caracterul

unei percheziåii prevãzute în Codul de

procedurã penalã.

ART. 30

(1) În exercitarea atribuåiilor de

serviciu poliåistul de frontierã este obligat

în prealabil sã îæi decline calitatea æi sã

prezinte insigna de poliåist æi legitimaåia

de serviciu, cu excepåia situaåiilor în care

rezultatul acåiunii este periclitat.

(2) La intrarea în acåiune sau la

începutul intervenåiei ce nu suferã

amânare poliåistul de frontierã este obligat

sã se prezinte, iar dupã încheierea oricãrei

acåiuni sau intervenåii sã se legitimeze æi

declare funcåia æi unitatea de poliåie de

frontierã din care face parte.

ART. 31

(1) Pentru împiedicarea æi neutralizarea

acåiunilor agresive ale persoanelor

descoperite cã au sãvâræit infracåiuni sau

contravenåii la regimul frontierei de stat ori

cã au tulburat ordinea æi liniætea publicã

în zona de competenåã, acåiuni ce nu

au putut fi înlãturate sau anihilate prin

utilizarea altor mijloace legale, poliåiætii

de frontierã pot folosi scuturi de protecåie,

cãæti cu vizor, bastoane de cauciuc,

bastoane cu energie electrostaticã,

cãtuæe, dispozitive cu substanåe iritantlacrimogene,

arme cu glonå de cauciuc,

câini de serviciu, precum æi alte mijloace

de imobilizare care nu pun în pericol viaåa

persoanei æi nu îi produc acesteia vãtãmãri

corporale grave.

(2) Mijloacele prevãzute la alin. (1)

pot fi folosite împotriva persoanelor care:

a) întreprind acåiuni care pun în

pericol integritatea corporalã, sãnãtatea

æi bunurile altor persoane;

b) pun în pericol activitãåile ce

se desfãæoarã în punctul de trecere a

frontierei de stat;

c) ultragiazã persoanele cu funcåii ce

implicã exerciåiul autoritãåii publice.

(3) Folosirea mijloacelor prevãzute

la alin. (1) împotriva participanåilor la

acåiunile agresive se va face în mod

gradual, dupã atenåionarea prealabilã

asupra uzului unor asemenea mijloace

æi dupã lãsarea timpului necesar pentru

încetarea acåiunilor æi pãrãsirea zonei,

dupã caz.

(4) Folosirea mijloacelor prevãzute

la alin. (1) nu trebuie sã depãæeascã

nevoile reale pentru împiedicarea sau

neutralizarea acåiunilor agresive.

SECÅIUNEA a 3-a

Folosirea armamentului

ART. 32

(1) În îndeplinirea atribuåiilor de

serviciu, poliåistul de frontierã poate folosi

arme neletale destinate pentru autoapãrare,

bastoane din cauciuc sau tomfe, bastoane

cu energie electrostaticã, dispozitive

cu substanåe iritant-lacrimogene æi

paralizante, cãtuæe, câini de serviciu,

precum æi alte mijloace de imobilizare

care nu pun în pericol viaåa sau nu produc

o vãtãmare corporalã gravã.

(2) Folosirea mijloacelor prevãzute la

alin. (1) se va face în mod gradual, dupã

avertizarea prealabilã, atunci când timpul

permite, asupra utilizãrii unor asemenea

mijloace æi acordarea timpului necesar

pentru încetarea acåiunilor æi conformarea

la solicitãrile legale ale poliåistului de

frontierã.

(3) Folosirea mijloacelor prevãzute

la alin. (1) nu trebuie sã depãæeascã

nevoile reale pentru împiedicarea sau

neutralizarea acåiunilor agresive

ART. 32^1.

(1) În îndeplinirea atribuåiilor de

serviciu, poliåistul de frontierã poate face

uz de armã în condiåiile æi în situaåiile

prevãzute de prezenta ordonanåã de

urgenåã.

(2) Poliåistul de frontierã poate face uz

de armã în caz de legitimã apãrare sau în

stare de necesitate, în condiåiile legii.

(3) Prin uz de armã se înåelege

executarea tragerii cu arma de foc asupra

persoanelor, animalelor sau bunurilor.

ART. 32^2.

(1) Atunci când folosirea altor mijloace

de imobilizare sau constrângere nu a dat

rezultate, în caz de absolutã necesitate,

poliåistul de frontierã poate face uz

de armã în îndeplinirea atribuåiilor de

serviciu, în urmãtoarele situaåii:

a) pentru a asigura apãrarea oricãrei

persoane împotriva unor violenåe ilegale

æi iminente, prin care se poate provoca

moartea sau rãnirea gravã a acesteia,

ori pentru a preveni sãvâræirea unei

infracåiuni prin acte de violenåã ce implicã

o ameninåare gravã asupra vieåii sau

integritãåii corporale ale unei persoane;

b) când întâmpinã rezistenåã la reåinerea

unei persoane care, dupã sãvâræirea unei

infracåiuni prin acte de violenåã, nu se

supune imobilizãrii, încercând sã fugã,

iar rãmânerea acesteia în stare de libertate

poate pune în pericol viaåa sau integritatea

corporalã a persoanelor;

c) pentru executarea unui mandat

de arestare preventivã, dacã persoana

respectivã încearcã sã fugã, iar rãmânerea

acesteia în stare de libertate poate pune în

pericol viaåa sau integritatea corporalã a

persoanelor;

d) pentru a împiedica fuga de sub

escortã sau evadarea unei persoane aflate

în stare legalã de deåinere, dacã rãmânerea

acesteia în stare de libertate poate pune

în pericol viaåa ori integritatea corporalã

a persoanelor;

e) împotriva grupurilor de persoane

sau a persoanelor care încearcã sã

pãtrundã fãrã drept æi prin violenåã în

sediile ori în perimetrele autoritãåilor æi

instituåiilor publice, tulburând, astfel, grav,

ordinea æi liniætea publicã sau punând în

pericol viaåa ori integritatea corporalã a

persoanelor;

f) împotriva oricãrui mijloc de transport

folosit de persoana sau persoanele

implicate în situaåiile prevãzute la lit. a)-

e), precum æi împotriva conducãtorului

acestuia, care refuzã sã opreascã la

semnalele regulamentare;

g) împotriva animalelor care, vãdit,

pun în pericol viaåa sau integritatea

corporalã a sa ori a altor persoane.

(2) Se interzice uzul de armã:

a) împotriva copiilor, femeilor cu

semne vizibile de sarcinã æi a persoanelor

cu semne vizibile de invaliditate, cu

excepåia cazurilor în care înfãptuiesc

un atac armat sau în grup, care pune în

pericol viaåa ori integritatea corporalã a

unei persoane;

b) în situaåiile în care s-ar primejdui

viaåa altor persoane ori s-ar viola teritoriul,

spaåiul aerian sau apele naåionale ale unui

stat vecin.

(3) Uzul de armã se face numai dupã

somaåia: «Poliåia de frontierã, stai!». În

caz de nesupunere, se someazã din nou

prin cuvintele: «Stai cã trag!». Dacã cel în

cauzã nu se supune nici de aceastã datã,

se someazã prin tragerea focului de armã

în sus, în plan vertical.

(4) În cazul în care, dupã executarea

somaåiei legale, potrivit alin. (3), persoana

în cauzã nu se supune, se poate face uz

de armã împotriva acesteia.

(5) Uzul de armã se poate face fãrã

somaåie doar în urmãtoarele situaåii æi

6 Supliment Frontiera - nr. 4/2012


condiåii:

a) în legitimã apãrare sau stare de

necesitate, dacã nu existã timpul necesar

pentru aceasta;

b) împotriva mijloacelor de transport,

prin executarea tragerii asupra pneurilor

sau componentelor ce asigurã deplasarea,

în scopul imobilizãrii acestora;

c) împotriva animalelor care, vãdit,

pun în pericol viaåa sau integritatea

corporalã a sa ori a altor persoane.

(6) Uzul de armã, în condiåiile æi

situaåiile prevãzute în prezentul articol, se

face în aæa fel încât sã ducã la imobilizarea

celor împotriva cãrora se foloseæte arma,

trãgându-se, pe cât posibil, la picioare,

pentru a evita cauzarea moråii acestora.

(7) În cazul folosirii armelor împotriva

mijloacelor de transport, focul se executã

asupra pneurilor sau componentelor ce

asigurã deplasarea, în scopul imobilizãrii

acestora.

ART. 33

Pentru oprirea sau reåinerea navelor

ori a ambarcaåiunilor care au încãlcat

legislaåia României în apele din zona

de competenåã, precum æi a celor care

încearcã sã fugã de sub escortã, navele

æi ambarcaåiunile Poliåiei de Frontierã

Române pot folosi armamentul de bord

sau individual din dotare, în urmãtoarele

situaåii:

a) pentru somarea de oprire æi reåinere

a navelor æi ambarcaåiunilor;

b)direct, fãrã somaåie, împotriva

navelor æi ambarcaåiunilor în anumite

situaåii prevãzute de lege.

ART. 34

Executarea focului cu armamentul de

bord, cu somaåie, se efectueazã astfel:

a) dupã ce au fost epuizate somaåiile

legale transmise prin toate mijloacele

de comunicare radio, optico-vizuale æi

acustice, iar nava sau ambarcaåiunea

urmãritã continuã sã le ignore,

comandantul navei Poliåiei de Frontierã

Române procedeazã la executarea focului

de avertisment în condiåiile stabilite prin

prezenta ordonanåã de urgentã;

b) în cazul în care, dupã executarea

somaåiei legale æi a focului de avertisment,

nava în cauzã nu se supune, se va folosi

armamentul de bord dupã ce în prealabil

a fost avertizat echipajul acesteia sã se

deplaseze spre partea din faåã a navei, prin

somaåia: «Pãrãsiåi pupa, vom deschide

foc în plin!» Dupã ce s-a convins cã

avertismentul a fost înåeles nava Poliåiei

de Frontierã Române va deschide foc în

plin de la micã distanåã asupra pãråii din

spate a navei urmãrite, cãutându-se pe

cât posibil lovirea aparatului propulsor.

Întreaga rãspundere pentru nesupunerea

la somaåie æi pentru consecinåele ce

decurg din ignorarea avertismentelor

navei Poliåiei de Frontierã Române

revine comandantului navei urmãrite sau

înlocuitorului legal al acestuia.

ART. 35

Navele Poliåiei de Frontierã Române

pot executa foc cu armamentul de bord,

fãrã somaåie, în urmãtoarele situaåii:

a) împotriva navelor strãine care atacã

nave româneæti;

b) împotriva navelor urmãrite care

riposteazã cu foc de armã sau manevreazã

astfel încât securitatea navei Poliåiei de

Frontierã Române este pusã în pericol;

c) împotriva submarinelor sau

altor vehicule submersibile strãine

care navigheazã în marea teritorialã în

imersiune sau la cota periscopicã;

d) împotriva navelor strãine care atacã

alte nave în apele naåionale navigabile;

e) împotriva navelor strãine care

desfãæoarã acåiuni ce pun în pericol

securitatea insulelor artificiale, a

conductelor æi cablurilor submarine, a

instalaåiilor portuare, a localitãåilor æi

obiectivelor economice de pe litoral

æi a celor situate pe malurile apelor de

frontierã;

f) împotriva grupurilor de oameni

sau nave înarmate care pãtrund în apele

din zona de competenåã a României æi

riposteazã sau încearcã sã riposteze cu

arme de foc.

ART. 36

(1) Navele Poliåiei de Frontierã Române

executã focul de avertisment æi focul în

plin, astfel încât sã evite încãlcarea prin

foc de armã a teritoriului statului vecin.

(2) Dupã executarea focului în plin

sau în caz de abordaj comandantul

navei Poliåiei de Frontierã Române se

va conforma întocmai reglementãrilor

internaåionale privind salvarea vieåii

omeneæti pe mare sau pe fluviu.

ART. 37

În cazul ambarcaåiunilor sau al altor

mijloace plutitoare de dimensiuni reduse

executarea focului cu sau fãrã somaåie va

fi efectuatã cu respectarea reglementãrilor

privind regimul armelor de foc æi al

muniåiilor æi a dispoziåiilor prezentei

ordonanåe de urgenåã.

ART. 37^1.

Dacã uzul de armã æi-a atins scopul

prevãzut la art. 32^2 alin. (6) æi (7)

sau, dupã caz, la art. 33, se înceteazã

recurgerea la un asemenea mijloc.

ART. 38

(1) Fiecare situaåie în care s-a fãcut uz

de armã se raporteazã de urgenåã, în mod

ierarhic. De îndatã ce va fi posibil, raportul

se întocmeæte în scris. Dacã în urma uzului

de armã s-a produs moartea sau vãtãmarea

unei persoane ori avarierea gravã a unei

nave sau aeronave, fapta se comunicã, de

îndatã, procurorului competent.

(2) Poliåistul de frontierã care a fãcut

uz de armã este obligat sã acåioneze

imediat, pentru a se acorda primul ajutor

æi asistenåã medicalã persoanei rãnite.

(3) Uzul de armã executat în condiåiile

prevãzute de lege înlãturã caracterul penal

al faptei æi rãspunderea civilã a poliåiætilor

de frontierã pentru pagubele produse.

CAP. VI

Personalul Poliåiei de Frontierã

Române

ART. 39

(1) Personalul Poliåiei de Frontierã

Române se compune din poliåiæti de

frontierã, alåi funcåionari publici æi

personal contractual.

(2) Poliåia de Frontierã Românã

îæi asigurã personalul necesar dintre

absolvenåii instituåiilor de învãåãmânt ale

Ministerului Administraåiei æi Internelor æi

personal selecåionat æi transferat de la alte

instituåii.

(3) Poliåiætilor de frontierã le sunt

aplicabile prevederile Legii privind statutul

poliåistului.

(4) Funcåionarilor publici le sunt

aplicabile dispoziåiile Legii nr. 188/1999*)

privind Statutul funcåionarilor publici æi

alte reglementãri specifice.

(5) Personalul contractual este supus

dispoziåiilor Codului muncii æi celorlalte

norme legale referitoare la drepturile æi

îndatoririle acestuia, în mãsura în care

prin prezenta ordonanåã de urgenåã nu se

dispune altfel.

CAP. VII

Asigurarea logisticã, materialã æi

financiarã

ART. 40

(1) Poliåia de Frontierã Românã poate

deåine în folosinåã imobile, armament,

muniåie, echipamente æi aparaturã tehnicã

specificã, necesare în vederea îndeplinirii

atribuåiilor prevãzute de lege.

(2) Poliåia de Frontierã Românã poate

sã închirieze, în condiåiile legii, imobile

sau pãråi din acestea, disponibile, aflate

în administrarea sa æi în proprietatea

publicã a statului, prin licitaåie publicã,

potrivit legii.

(3) Poliåia de Frontierã Românã va

reåine o cotã de 50% din chiria prevãzutã

în contractele de închiriere, diferenåa

urmând sã fie vãrsatã la bugetul de stat.

(4) Sumele reåinute se constituie în

venituri extrabugetare, cu titlu permanent,

æi vor fi utilizate pentru întreåinerea,

repararea æi modernizarea imobilelor

aflate în administrarea Poliåiei de Frontierã

Române. Sumele rãmase necheltuite la

sfâræitul fiecãrui an se reporteazã în anul

urmãtor, având aceeaæi destinaåie.

(5) Unitãåile Poliåiei de Frontierã

Române utilizeazã un parc propriu

de nave, ambarcaåiuni, elicoptere,

autovehicule, animale de serviciu æi alte

mijloace necesare pentru îndeplinirea

atribuåiilor prevãzute de lege.

(6) Pe lângã unitãåile Poliåiei de

Frontierã Române se pot constitui secåii

sau asociaåii sportive, gospodãrii-anexe,

precum æi cabinete medicale care sã

asigure asistenåa medicalã la locul

permanent de muncã.

Supliment Frontiera - nr. 4/2012

7


(7) Inspectoratul General al Poliåiei

de Frontierã æi unitãåile subordonate pot

deåine în folosinåã baze de tratament

æi unitãåi de cazare a personalului æi a

membrilor de familie ai acestuia pe timpul

cât se aflã în misiune, concedii de odihnã

sau tratament medical.

ART. 41

Inspectoratul General al Poliåiei de

Frontierã æi unitãåile subordonate au în

folosinåã locuinåe de serviciu, de intervenåie

æi sociale ce pot fi repartizate personalului

propriu æi familiilor acestuia.

ART. 42

(1) Dotarea Poliåiei de Frontierã

Române se realizeazã de Ministerul

Administraåiei æi Internelor în funcåie de

fondurile alocate cu aceastã destinaåie prin

legea bugetului de stat æi din alte surse,

potrivit legii.

(2) Dotarea Poliåiei de Frontierã

Române se realizeazã din producåie

internã æi din import.

CAP. VIII

Dispoziåii finale æi tranzitorii

ART. 43

(1) Inspectoratul General al Poliåiei

de Frontierã editeazã revista „Frontiera”,

publicaåie ilustratã de analizã, culturã,

opinie æi informare privind paza æi

controlul trecerii frontierei de stat a

României.

(2) Finanåarea cheltuielilor publice

prevãzute la alin. (1) se asigurã integral de

la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului

Administraåiei æi Internelor.

ART. 44

(1) Poliåia de Frontierã Românã poate

asigura, cu plata, conform tarifelor legale,

la cererea agenåilor economici interesaåi,

paza transporturilor pe apã a unor valori

importante, precum æi a transportului

armelor, muniåiilor, materialelor

explozive, stupefiantelor, al substanåelor

toxice sau radioactive ori al altor materii

sau substanåe periculoase.

(2) Unitãåile care beneficiazã de pazã

asiguratã potrivit prevederilor alin. (1)

încheie contracte de prestãri de servicii

cu structurile teritoriale ale Poliåiei de

Frontierã Române, la nivelul structurii

care are organ financiar propriu.

(3) Veniturile realizate din paza

executatã de Poliåia de Frontierã Românã

se reåin integral de cãtre aceasta ca venituri

extrabugetare, cu titlu permanent, care vor

fi utilizate pentru acoperirea cheltuielilor

materiale æi de capital. Sumele rãmase

necheltuite la sfâræitul fiecãrui an se

reporteazã în anul urmãtor, având aceeaæi

destinaåie.

ART. 46

Åinuta, însemnele, forma æi conåinutul

insignei æi ale documentelor de legitimare

ale poliåiætilor de frontierã se stabilesc prin

hotãrâre a Guvernului.

ART. 47

Structura unitãåilor Poliåiei de Frontierã

Române æi posturile de personal pentru

fiecare unitate se stabilesc prin ordin al

ministrului administraåiei æi internelor, în

raport cu efectivele aprobate prin hotãrâre

a Guvernului.

ART. 48

Transformarea posturilor de militari

în termen æi militari/poliåiæti de frontierã

angajaåi pe bazã de contract din statele

de organizare a structurilor Poliåiei de

Frontierã Române în posturi de poliåiæti

de frontierã æi încadrarea acestora se va

realiza pânã la data de 1 ianuarie 2007,

în limita fondurilor alocate în acest scop

Ministerului Administraåiei æi Internelor,

prin legile bugetare anuale.

ART. 49

Personalul Poliåiei de Frontierã

Române care îæi desfãæoarã activitatea

în legãturã cu paza æi controlul trecerii

frontierei de stat beneficiazã de o

indemnizaåie de frontierã de pânã la 20%

din salariul de bazã.

ART. 50

Personalul Poliåiei de Frontierã

Române, ambarcat pe nave sau aeronave

destinate îndeplinirii unor misiuni de pazã

æi control al trecerii frontierei de stat,

precum æi personalul îmbarcat în scopul

îndeplinirii acestor misiuni beneficiazã

de sporurile prevãzute de lege pentru

personalul navigant.

ART. 51

La data intrãrii în vigoare a prezentei

ordonanåe de urgenåã orice alte dispoziåii

contrare se abrogã.

ART. 45

Ziua Poliåiei de Frontierã Române se

sãrbãtoreæte, în fiecare an, la 24 iulie.

8 Supliment Frontiera - nr. 4/2012

More magazines by this user
Similar magazines