Nr. 4/2012 - Politia de Frontiera

• Nr.4/2012 • 36 pagini www.politiadefrontiera.ro
Revistã editatã de Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã
Început de drum -
Academia de Poliåie „Al. I. Cuza”

• Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920
• Serie nouã - nr. 723
www.politiadefrontiera.ro
REDACÅIA
(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro)
Redactor-æef:
subcomisar Gabriel CRÃCIUN
(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)
Redactori:
inspector principal Ætefan ANDREESCU
inspector principal Iulian PUICÃ
inspector Elena URSACHI
subinspector inginer Petre BUCUR
Fotoreporter & layout
agent principal Mihai BEJENARU
Abonamente, difuzare
Elena URSACHI
ADRESA: Str. Rãzoare nr. 5,
sector 6, Bucureæti, cod 050507;
TEL./FAX: 021-408.74.34;
021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;
Ghid Alegeri pentru autoritãåile
administraåiei publice locale în anul 2012
În ziua de duminicã, 10 iunie 2012, se
vor desfãæura alegerile pentru autoritãåile
administraåiei publice locale. În vederea
asigurãrii unui cadru legal organizatoric
a alegerilor, Direcåia Generalã Juridicã
în colaborare cu Direcåia Generalã
Management Operaåional a venit în
întâmpinarea personalului MAI cu atribuåii în
gestionarea procesului electoral cu un Ghid
de Alegeri. Ghidul cuprinde Organizarea
Alegerilor Locale, Exercitarea Dreptului
de Vot, Rãspunderea Contravenåionalã æi
Penalã (Fapta contravenåionalã din Legea nr.
67/2004 æi Legea 60/1991, Conåinutul normei
de trimitere sau norme relevante, Sancåiunea
aplicatã, Cine constatã contravenåia æi cine
aplicã sancåiunea).
Din sumar
- PFR, participant activ în domeniul internaåional al
managementului frontierelor 4
- Reportaj la Academia de Poliåie „Alexandru Ioan Cuza” 6-11
- Braconaj la Marea Neagrã 12-13
- Sistemul interactiv al PFR 14-15
- Criminalisticã 18-19
- Alcoolul-duæman ce poate fi învins 20-21
- Stiri 22-27
- Istoria paæaportului românesc – partea a II-a 28-29
- Pilule istorice 32
- Divertisment, integramã æi sudoku 34-35
Banii pentru abonamentele la revista
„FRONTIERA” vor fi viraåi ca venit la
bugetul de stat pe plan local, în contul
venituri ale fiecãrei instituåii în parte,
deschis la trezorerie (Legea 500/2002).
Fiecare direcåie, inspectorat judeåean,
æcoalã sau alte structuri PFR au deschis la
trezoreria localã un numãr de cont, care
poate fi consultat personal în momentul în
care banii sunt viraåi la bugetul de stat, în
cazul în care acesta nu este cunoscut.
Responsabil de numãr:
Petre BUCUR
Tipar
ART GROUP INT - Bucureæti
Tel. 021-3209280; FAX 021-3209277
Ediåia s-a încheiat la 5 aprilie 2012
Reproducerea materialelor din cuprins
este permisã numai cu menåionarea
sursei (Copyright cf. Legii nr. 8/1996).
Materialele primite spre publicare
nu se înapoiazã.
Responsabilitatea juridicã pentru
conåinutul articolului æi informaåiile
cuprinse aparåine, potrivit
Codului penal, autorului.
I.S.S.N.: 1220-711X
Imprimat în România
Preå: 2 lei
2 F R O N T I E R A Nr. 4/2012

In the period 16–17 April, the General Inspector of Romanian Border Police, police chief quaestor
Ioan Buda and the head of the Directorate for Countering Cross-Border Crime and Illegal Migration,
police chief commissioner Liviu Galos, participated in the 10 th Ministerial Conference on the Central
Asia Border Security Initiative (CABSI) which took place in Vienna Austria. page 4
Summary
Reportage at „Alexandru Ioan Cuza”Police Academy: presentation of the education institution,
presentation of the Departments for Border Police, Schengen Training and Foreign Languages,
interview with the Academy rector, police quaestor, university professor Dr. Popa V. Gheorghe.
page 6-11
Poaching cases at the Black Sea detected by border policemen and
illegal transports of fish page 12-13
Interactive System of Romanian Border Police, based on
videoconference and interactive tablets, presents the modality of
communication and training of the personnel within the territorial
structures and headquarters, as well as the analysis of the specific
operational situations page 14-15
Crimes of intellectual ownership rights: cases solved by
Romanian border policemen page 16-17
Criminalistics: forged (totally falsified) auto registration certificate,
from Bulgaria, for an Audi A4 Avant vehicle. page 18-19
The alcohol - an enemy which can be defeated: about the effects of
constant alcohol consume on individuals and society page 20-21
Cases detected and solved by border policemen, in the field of
stolen vehicles, cigarettes smuggling and migration page 22 - 27
Juridical and historical references of Romanian
passport – second part page 28-29
Historical pills: international events marking the universal
history, which took place in April page 32
Celebrating the Labour Day on the 1 st of May: presently in most
Western countries, the 1 st of May is a public holiday page 33
Leisure, cross-words and sudoku page 34-35
Nr. 4/2012
F R O N T I E R A
3

Cooperare
În perioada 16–17 aprilie, la Viena (Austria), inspectorul
general al PFR, chestor-æef de poliåie Ioan Buda împreunã cu
æeful Direcåiei de Combatere a Infracåionalitãåii Transfrontaliere
æi Migraåiei Ilegale, comisar-æef Liviu Galoæ, au participat la cea
de-a X-a Conferinåã Ministerialã, privind Iniåiativa de Securitate
a Frontierei în Asia Centralã (CABSI).
Conferinåa Ministerialã, privind Iniåiativa de Securitate a
Frontierei în Asia Centralã reprezintã un forum pentru promovarea
unei abordãri integrate cuprinzãtoare æi durabile a managementului
frontierelor în regiune, constituit în vederea îmbunãtãåirii securitãåii
frontierelor æi facilitãrii comeråului æi deplasãrii populaåiei, ca mijloace
de promovare a dezvoltãrii economice æi stabilitãåii politice.
Coorganizatorii acestui eveniment au fost Organizaåia pentru
Securitate æi Cooperare în Europa (OSCE), Programul Naåiunilor
Unite pentru Dezvoltare (UNDP), Biroul Naåiunilor Unite pentru
Droguri æi Criminalitate (UNODC) æi Ministerul Federal de Interne
din Austria.
Acest eveniment a reunit reprezentanåi de rang înalt din cadrul
Activitate organizatã, de cãtre
agenåia Frontex la Bratislava
În perioada 23-27 aprilie, un
reprezentant al Academiei de
Poliåie „Al. I. Cuza” din cadrul
Departamentului Poliåie de Frontierã,
pregãtire Schengen æi limbi strãine,
cms. asist. univ. drd. Amalia Niåu, a
participat la „Grupul de lucru pentru
traducerea CCC - Common Core
Curriculum, varianta actualizatã
2012 æi sesiunea de formare a
multiplicatorilor la nivel naåional”,
activitate aflatã sub egida Agenåiei
Frontex æi organizatã în cadrul
Academiei de poliåie din Bratislava.
Academia de Poliåie „Al. I. Cuza”,
beneficiind de sprijinul nemijlocit
al IGPF (în calitate de Academie
Partenerã Frontex), este membrã în
cadrul Grupului Proiectului.
Întâlnirea a fost moderatã de
cãtre dl. Gheorghe Vârban, manager
de proiect din cadrul Unitãåii de
Pregãtire Frontex.
La aceastã reuniune au participat
10 reprezentanåi din partea urmãtoarelor State Membre: Polonia
– Piotr Mika, Iwona Marczuk; Suedia – Gunnar Wiksten; Lituania
– Ignas Valkauskas; România – Amalia NIÅU, Cãtãlina Harabagiu,
Ioana Bordeianu; Letonia – Martinis Spridzans, Daiga Kupcane;
Finlanda – Seppo Turkia.
PFR - participant activ în
domeniul internaåional al
managementului frontierelor
OSCE, UNODC, ONU, UE, OIM, INTERPOL, ICMPD, FRONTEX,
CARICC, EUPOL, Afganistan, precum æi oficiali din China,
Japonia, Federaåia Rusã, Statele Unite ale Americii, Tadjikistan
æi Kirghistan.
Temele de discuåie, incluse pe agenda conferinåei, au vizat
perspective naåionale æi regionale în managementul æi securitatea
frontierelor, colaborarea dintre statele din Asia Centralã æi instituåii
internaåionale care contribuie la managementul frontierelor în
regiune, necesitatea creæterii angajamentului comun al statelor din
Asia Centralã pentru asigurarea securitãåii frontierelor, provocãrile
transnaåionale, precum æi coordonarea eforturilor de management
al frontierelor în Asia Centralã.
Secretarul General al OSCE, Lamberto Zannier a subliniat
importanåa Afganistanului în securitatea regiunii. OSCE a ajutat
la atingerea scopului, prin consolidarea autoritãåilor de frontierã æi
a celor vamale din Asia Centralã æi Afganistan, facilitând patrularea
æi supravegherea la frontiera verde æi acordând asistenåã în
domeniul exporturilor, precum æi strategiei naåionale de dezvoltare
transfrontalierã.
Participarea conducerii PFR la aceastã reuniune a reprezentat o
oportunitate pentru întãrirea relaåiilor de colaborare cu autoritãåile
statelor implicate în managementul æi securizarea frontierelor, în
vederea realizãrii unui schimb operativ de date æi informaåii, scopul
fiind alinierea activitãåilor specifice la standardele internaåionale
în domeniu æi contracararea eficientã a infracåionalitãåii
transfrontaliere.
Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã Române a fost
reprezentat de: comisar-æef de poliåie Ioana Bordeianu, profesor
în cadrul Æcolii de Pregãtire a agenåilor de Poliåie de Frontierã
„A. Iancu” Oradea æi comisar de poliåie dr. Cãtalina Harabagiu-
Dimitrescu, profesor din cadrul Æcolii de Formare Iniåialã æi
Continuã a Personalului Poliåiei de
Frontierã Iaæi.
Obiectivele workshop-ului
au fost urmãtoarele: traducerea
schimbãrilor din CCC în limba
naåionalã æi inserarea lor în
documentul final CCC 2012, precum
æi pregãtirea multiplicatorilor, în
vederea implementãrii schimbãrilor
în curriculumul naåional.
S-a discutat æi despre istoricul
acestui proiect æi s-au prezentat
realizãrile din trecut, motivele
pentru care a trebuit actualizat æi
anume schimbãrile din legislaåie æi
cele legate de tehnologie æi sporirea
cooperãrii.
Tot în cadrul întâlnirii, s-a
prezentat „Changes-booklet” æi s-a
pus accent pe schimbãrile fãcute
de grupul de lucru al experåilor
în drepturi fundamentale æi prim
ajutor din åãrile participante. S-a
menåionat cã a fost o muncã
importantã æi cã rezultatele au fost pe mãsurã, la workshopuri
fiind invitaåi æi reprezentanåi ai agenåiilor responsabile cu
drepturile fundamentale, cum ar fi OLAF, FRA, UNHCR, OIM,
Amnesty International etc.
Sergiu Adrian-VASILE
4 F R O N T I E R A Nr. 4/2012

Cooperare
Oficiali din Republica Turkmenistan, în vizitã la Garda de Coastã
În perioada 24-26 aprilie, o delegaåie din Turkmenistan
a vizitat România, unde a avut întâlniri cu reprezentanåi ai
Inspectoratului General al Poliåiei de Frontierã, Inspectoratului
General al Poliåiei Române æi ai Agenåiei Naåionale Antidrog.
Æeful Departamentului Schengen, Afaceri Europene æi Relaåii
Internaåionale, din cadrul Ministerului Administraåiei æi Internelor,
chestor-æef de poliåie Marian Tutilescu, a avut, în data de 24
aprilie, o întrevedere la sediul MAI cu reprezentanåii Republicii
Turkmenistan, directorul Serviciului de Stat pentru Frontiere,
Murat Islamov, æi directorul Serviciului de Stat pentru Lupta
Antidrog, Aman Garaev, din Republica Turkmenistan. În cadrul
întrevederilor au fost prezentate aspecte legate de activitatea
Vizitã oficialã a unor
reprezentanåi ai Poliåiei de
Frontierã din Kazahstan
În perioada 26 – 27 aprilie 2012, la nivelul Poliåiei de
Frontierã Române, a avut loc vizita oficialã a unei delegaåii,
formatã din reprezentanåi ai Poliåiei de Frontierã din Republica
Kazahstan, precum æi reprezentanåi ai companiei Cassidian,
responsabilã cu implementarea Sistemului Integrat de Securitate
a Frontierei în România.
Prima parte a întâlnirii oficiale, dintre cele douã
delegaåii, s-a desfãæurat la sediul IGPF. În cadrul discuåiilor
purtate, æeful delegaåiei din Kazahstan a precizat faptul cã
instituåia sa doreæte sã se modernizeze, prin demilitarizarea
structurii de frontierã, solicitând, în acest sens, delegaåiei
române, detalii despre procesul æi etapele prin care a trecut
æi Poliåia de Frontierã Românã.
Partea a doua a vizitei, derulatã pe parcursul celei de-a
doua zile a întâlnirii, a avut, drept obiectiv, vizitarea unor
locaåii din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliåiei de
Frontierã Iaæi.
La sediul SPF Iaæi, delegaåia strãinã a fost interesatã
de sistemul optronic de recunoaætere, instalat pe catarg
(ATTICA) æi radar, mijloacele portabile de supraveghere
pe principiul termoviziunii, sistemul de intranet al PFR,
inclusiv aplicaåia eSIF, modul de realizare al analizelor de
risc. Reprezentanåii PFR au furnizat informaåii referitoare la
problematica ce a prezentat interes pentru delegaåia strãinã, iar
reprezentanåii firmei Cassidian au furnizat informaåii referitoare
la modul de asigurare a asistenåei tehnice æi de mentenanåã a
sistemelor optronice æi radar din dotarea PFR.
La PTF Sculeni, delegaåiei strãine i-a fost prezentatã structura
ITPF Iaæi, atribuåii, zona de competenåã, cooperarea internã æi
pãråii române în domeniul securizãrii frontierelor, precum æi în
ceea ce priveæte problematica prevenirii æi combaterii traficului
de droguri.
În aceeaæi zi, oaspeåii s-au deplasat la sediu IGPF, fiind primiåi
de inspectorul general, chestor-æef de poliåie Ioan Buda. A urmat
o deplasare la Galaåi, unde au fost efectuate vizite la SPF Galaåi,
PTF Galaåi æi la Centrul Comun de Contact Galaåi.
În ziua urmãtoare, cei doi reprezentanåi, însoåiåi de
cãtre ambasadorul acestui stat, în România, Excelenåa Sa
Shohrat Jumayev, au efectuat o vizitã oficialã la sediul
Gãrzii de Coastã din Constanåa.
Oaspeåii au fost întâmpinaåi de directorul Gãrzii de
Coastã, comisar-æef de poliåie Radu Dumitru. Prima
æedinåã de lucru a avut loc la sediul SCOMAR, unde
au asistat la o prezentare complexã a activitãåilor Gãrzii
de Coastã la Marea Neagrã æi al modului de lucru
al poliåiætilor de frontierã din cadrul Serviciului de
Supraveghere æi Control Maritim æi Fluvial.
Reprezentanåii turkmeni au adresat o serie de
întrebãri, privind problematica de referinåã în domeniul
de competenåã al Gãrzii de Coastã, rãspunsurile primite
permiåându-le o percepåie extrem de clarã a activitãåii
noii instituåii create la nivelul Poliåiei de Frontierã
Române.
A urmat vizita în Portul Constanåa, la sediul Grupului
de Nave, acolo unde reprezentanåii Gãrzii de Coastã au trecut
în revistã æi modul practic de îndeplinire a misiunilor de
supraveghere æi control la Marea Neagrã.
Marius NICULESCU
externã, analiza de risc, sistemul de control a frontierei, dotare æi
date statistice privind situaåia operativã pentru anii 2010 æi 2011.
Delegaåia Poliåiei de Frontierã din Kazahstan a fost interesatã de
regimul juridic al frontierei de stat (conform legislaåiei naåionale)
æi modul în care este reglementatã, la nivel naåional æi regional,
activitatea de control a frontierei. De asemenea, delegaåia strãinã
a fost interesatã de staåiile Motorola, din dotarea PFR (fixe æi
portabile), capacitãåile tehnice ale acestora, videocomparatorul
spectral æi stereomicroscopul din linia II de control, precum æi
de cititoarele optice din linia I de control.
La finalul activitãåii de la PTF Sculeni, delegaåia strãinã a
asistat la un exerciåiu tactic, privind modul de acåiune a posturilor
æi patrulelor PFR pentru reåinerea unui grup de migranåi, care
au trecut ilegal frontiera de stat, æi au fost depistaåi cu ajutorul
aparaturii de supraveghere pe principiul termoviziunii. Cu
ocazia exerciåiului tactic, delegaåia strãinã a fost interesatã de
performanåele tehnico-tactice ale autospecialelor de termoviziune
pe æasiu de Land Rover.
Marian UNGUREANU
Nr. 4/2012
F R O N T I E R A
5

Prezentare
Început de drum
Reîntors, ca fost student, dupã ani, în Academia de Poliåie
„Alexandru Ioan Cuza”, retrãieæti acele clipe pe care le credeai
uitate. Chiar dacã au trecut mai bine de zece ani, totul este ca
æi când ar fi fost ieri. Ca „În cautarea timpului pierdut”, a lui
Marcel Proust, care îi amintea autorului de vremea copilãriei æi
acum, în cazul meu, locurile sunt încãrcate de amintiri nostalgice,
chiar dacã, la vremea respectivã, le priveam, uneori, cu alåi ochi.
Tresar la salutul promt de „Sã trãiåi”, al studenåilor pe care îi
întâlnesc æi încerc sã fac faåã noului meu rol de fost student.
Întâmpinat de directorul Departamentului, cms. æef conf. univ.
dr. Cristian Florin Popescu; adjunctul sãu, scms. asist. univ. dr.
Sergiu Adrian Vasile, precum æi de cms. asist. univ. dr. Gabriel
Lucian Pereæ, aflu mai multe despre Academia de Poliåie æi despre
Departamentul Poliåiei de Frontierã.
Astfel, aflu cã rãspunzând exigenåelor lansate de Declaraåia
de la Bologna (1999) în vederea edificãrii ariei europene a
învãåãmântului superior, „Academia de Poliåie” promoveazã, cu
consecvenåã în procesul de învãåãmânt, principiile „Procesului
Bologna”, cu privire la sistemul de învãåãmânt cu trei niveluri
universitare, introducerea sistemului de credite de studiu
transferabile, eliberarea suplimentului la diplomã, dezvoltarea
mobilitãåii studenåilor æi cadrelor didactice, reformarea curricularã
æi cooperarea europeanã în asigurarea calitãåii.
În cadrul Academiei funcåioneazã urmãtoarele facultãåi:
Facultatea de Poliåie - pregãteæte ofiåeri de poliåie æi ofiåeri de
poliåie de frontierã prin studii universitare de licenåã în domeniul
fundamental „Ætiinåe juridice”, domeniul pentru studii universitare
de licenåã „Drept”, specializarea „Drept” (4 ani) æi ofiåeri de
poliåie, ofiåeri de poliåie de frontierã, ofiåeri de penitenciare æi
ofiåeri jandarmi prin studii universitare de licenåã în domeniul
fundamental „Ætiinåe militare, informaåii æi ordine publicã”,
domeniul pentru studii universitare de licenåã „Ordine publicã
æi siguranåã naåionalã”, specializarea „Ordine publicã æi siguranåã
naåionalã” (3 ani); Facultatea de Pompieri, care pregãteæte ofiåeri
specialiæti - inginer diplomat în domeniul fundamental „Ætiinåe
inginereæti”, domeniul pentru studii universitare de licenåã
„Ingineria instalaåiilor”, specializarea „Instalaåii pentru construcåii
- pompieri”; Facultatea de Arhivisticã, care pregãteæte specialiæti,
licenåiaåi în domeniul fundamental „Ætiinåe umaniste”, domeniul
pentru studii universitare de licenåã „Istorie”, specializarea
„Arhivisticã”.
De asemenea, în cadrul Academiei de Poliåie funcåioneazã
Colegiul Naåional de Afaceri Interne (CNAI) ce asigurã cadrul
instituåional, la nivel naåional æi strategic, pentru pregãtirea în
domeniul afacerilor interne, precum æi pentru formarea continuã
a personalului Ministerului Administraåiei æi Internelor æi a altor
categorii de personal din åarã æi din strãinãtate, precum æi o
Æcoalã Doctoralã.
Anul 2011 a fost un an de referinåã în domeniul educaåiei,
ca urmare a noului context legislativ, determinat de intrarea în
vigoare a Legii educaåiei naåionale nr. 1/2011. Astfel, Academia
de Poliåie “Alexandru Ioan Cuza” a trebuit sã facã atât dovada
menåinerii standardelor dobândite anterior, cât æi a îmbunãtãåirii
continue a celor trei aspecte determinante ale unui învãåãmânt
universitar performant: creæterea calitãåii învãåãmântului,
dezvoltarea cercetãrii ætiinåifice æi crearea cadrului disciplinar æi
administrativ necesar funcåionãrii instituåiei în condiåii optime în
contextul crizei financiare globale .
6 F R O N T I E R A Nr. 4/2012

Departamentul Poliåie de Frontierã,
Pregãtire Schengen æi Limbi Strãine
Departamentul Poliåie de Frontierã, Pregãtire Schengen æi
Limbi Strãine face parte din Facultatea de Poliåie æi funcåioneazã
în cadrul Academiei de Poliåie „Alexandru Ioan Cuza”.
În momentul de faåã, Departamentul are în responsabilitate,
ca domeniu de activitate prioritar, operaåionalizarea unui sistem
integrat de formare profesionalã, adecvat acquis-ului Schengen,
cu privire la frontierele externe, vize, imigraåie, azil, cooperare
poliåieneascã, cooperare judiciarã, substanåe stupefiante æi
psihotrope, arme de foc æi muniåii, lupta împotriva criminalitãåii
grave de nivel transfrontalier, Sistemul Informatic Schengen,
protecåia datelor cu caracter personal æi pregãtirea în domeniul
limbilor strãine prin utilizarea terminologiei
de specialitate. Astfel, la profilul Poliåie de
Frontierã sunt 193 de studenåi, dintre care
151 sunt bãieåi æi 42 de fete. Dintre aceætia,
30 sunt la specialitatea Drept æi 163 la
Ordine æi Siguranåã Publicã.
Se urmãreæte ca la finalizarea studiilor,
poliåiætii de frontierã sã fie pregãtiåi juridic
æi instruiåi profesional. De asemenea,
componenta reprezentatã de limbile strãine
aduce o valoare adãugatã pregãtirii de
specialitate a viitorilor poliåiæti de frontierã,
prin studierea, la nivel avansat, a limbilor
englezã, francezã, germanã æi rusã æi,
totodatã, a termenilor specifici domeniului
frontalier.
Pregãtirea este realizatã, atât pe axa
teoreticã, cât æi pe cea practicã, în cadrul
Laboratoarelor de limbi strãine, utilizând
Prezentare
materiale æi prezentãri actualizate ale mai multor agenåii
europene, dar, în aceeaæi mãsurã, æi fondul documentar,
reprezentat de cursurile cadrelor didactice, publicate de cãtre
edituri de prestigiu.
Cadrele didactice ale Departamentului Poliåie de Frontierã,
Pregãtire Schengen æi limbi strãine, sunt absolvenåi ai unor
universitãåi de prestigiu din România, specializate în diferite
domenii, perfecåionate prin masterate, doctorate æi numeroase
cursuri naåionale æi internaåionale de specializare în åarã æi
strãinãtate, pe domeniile conexe disciplinelor de titularizare.
Departamentul Poliåiei de Frontierã, Pregãtire Schengen æi
limbi strãine are încadrate, conform statului de organizare, 17
cadre didactice: cms. æef conf. univ. dr. Cristian Florin POPESCU
– director Departament, scms. asist. univ. dr. Sergiu Adrian
VASILE – director-adjunct Departament, cms. æef lect. univ.
dr. Costel DUMITRESCU – specialitatea Poliåie de
Frontierã, cms. asist. univ. dr. Gabriel Lucian PEREÆ
– Specialitatea Poliåie de Frontierã, cms. asist. univ.
drd. Petre Robert UNGUREANU – Specialitatea
Poliåie de Frontierã, insp.pr. prep. univ. drd. Cristian-
Paul MATEI – Specialitatea Poliåie de Frontierã, cms.
lect. univ. dr. Carmen CHERVASE – Limba Englezã,
insp. pr. asist. univ. drd. Cristina PIELMUÆ – Limba
Englezã, cms. æef asist. univ. dr. Ileana CHERSAN
– Limba Englezã, cms. asist. univ. drd. Amalia
NIÅU – Limba Englezã, scms. prep. univ. drd. Oana
POPESCU – Limba Englezã, cms. æef lect. univ. dr.
Gabriela ÆERBÃNOIU –Limba Englezã, cms. asist.
univ. drd. Andreea CÃLUGÃRIÅA – Limba Englezã,
scms. asist. univ. Ligia STANCU – Limba Francezã,
insp.pr. asist. univ. drd. Melania-Giorgiana
GHIÅESCU – Limba Francezã, cms. æef lect. univ.
dr. Iuliana DÃNÃLACHE – Limba Germanã, cms. æef
instructor de pol. pr.I drd. Tatiana CONSTANTIN-
LÂSENCO – Limba Rusã.
Cele 16 discipline, cuprinse în planul de
învãåãmânt pentru specializarea poliåiætilor de
frontierã, sunt în conformitate cu solicitãrile
IGPFR æi a prevederilor Curriculumului european
comun pentru pregãtirea poliåiætilor de frontierã:
Analiza de risc, Drept vamal, Dreptul frontierei de
stat, Informaticã aplicatã în domeniul Schengen,
Investigarea criminalitãåii transfrontaliere, Legislaåie
Schengen, Limba englezã, Limba francezã, Limba
germanã, Limba rusã, Management organizaåional
æi al resurselor umane, Managementul aplicat pentru
Poliåia de Frontierã, Managementul frontierelor UE æi
Poliåia de Frontierã, Metodica pregãtirii poliåistului
de frontierã, Proceduri administrative æi operative
privind imigranåi, Sisteme tehnice æi de control la
frontiera Schengen, Socio-psihologie aplicatã în
domeniul Schengen, Tactica Poliåiei de Frontierã
Nr. 4/2012
F R O N T I E R A
7

Prezentare
care a fost construitã corespund acelei perioade de timp.
De la finalizarea ei æi pânã în prezent, baza sportivã a
fost supusã unui proces de extindere æi modernizare.
Aceasta include urmãtoarele spaåii exterioare: un
stadion compus dintr-un teren de fotbal, o pistã
de atletism, dispozitive auxiliare pentru dezvoltarea
deprinderilor æi priceperilor motrice de bazã æi utilitar
aplicative, teren de minifotbal æi de handbal, din zgurã
mare, respectiv finã; teren de minifotbal æi de fotbal din
iarbã, pista aplicativã, teren de iarbã multifuncåional,
teren din bitum multifuncåional, teren de minifotbal cu
gazon sintetic.
– acåiuni operative, Tactica Poliåiei de Frontierã – controlul la
frontiera Schengen, Tactica Poliåiei de Frontierã - supravegherea
la frontiera Schengen.
Membrii colectivului de profesori de limbi strãine au desfãæurat
activitãåi în colaborare cu specialiætii din structurile operative ale
IGPF, IGPR, IGJ, precum æi cu reprezentanåi din cadrul facultãåilor
de profil (grupuri de lucru mixte), pentru actualizarea programelor
de studii, pentru toate armele, specializãrile æi profilurile din
cadrul celor trei facultãåi din Academia de Poliåie. Astfel, în
premierã, s-au pus bazele realizãrii unei pregãtiri specifice
structurilor MAI, prin transmiterea unor cunoætinåe de limbã
strãinã, aplicatã fiecãrui domeniu de activitate.
Prelegerile titularilor de disciplinã se susåin în amfiteatrele
æi sãlile de predare ale Facultãåii de Poliåie, care sunt dotate
cu dispozitive IT æi de sonorizare de înaltã calitate. Seminariile
se susåin în sãlile de clasã, iar lucrãrile practice de formare
a deprinderilor de specialitate se desfãæoarã în laboratoarele
multifuncåionale ale Departamentului, în cadrul poligonului
tactic din incinta campusului sau în cadrul formaåiunilor operative
locale, subordonate IGPFR, æi care sunt specializate în control æi
supraveghere la frontiera maritimã, fluvialã, de uscat æi aerianã,
de la Constanåa, Giurgiu, Galaåi, Bãneasa æi Otopeni.
În ceea ce priveæte baza sportivã a Academiei de Poliåie
„Alexandru Ioan Cuza”, aceasta a fost construitã în perioada
1971-1980. Configuraåia, modul de realizare æi materialele din
Acestor spaåii exterioare li se adaugã un bazin de
înot, o salã de sport polivalentã æi trei pentru sporturi
de luptã. Bazinul de înot are douã spaåii distincte, unul
destinat avansaåilor (25 m lungime, 12,4 m lãåime, 4,4
m adâncime maximã) æi unul pentru începãtori (12,4
m lungime, 10 m lãåime 1,73 m adâncime).
De la darea în folosinåã æi pânã în prezent, de
aceastã bazã sportivã au beneficiat peste 25.000 de
elevi æi studenåi æi peste 10.000 de ofiåeri, subofiåeri
æi personal civil din Ministerul Administraåiei æi
Internelor, Ministerul Justiåiei, Serviciul Român de
Informaåii, Serviciul de Pazã æi Protecåie, Poliåia
Comunitarã æi Ministerul de Interne din Republica
Moldova.
În cadrul Departamentului funcåioneazã un
masterat profesional - Managementul operaåional la
frontiera externã Schengen. Acesta oferã competenåe
de specialitate despre cooperarea transfrontalierã în domeniul
frontierei externe, dezvoltã capacitãåi de cercetare ætiinåificã,
creazã baza necesarã pentru pregãtire, în vederea urmãrii
studiilor doctorale æi formeazã abilitãåi cognitive specifice în
segmentul cercetãrii Acquis-ului Schengen.
În cadrul procesului instructiv-educativ, la anumite teme,
sunt invitaåi specialiæti din cadrul Inspectoratului
General al Poliåiei de Frontierã, Direcåiei Generale
Schengen, Direcåiei Generale de Paæapoarte, Centrului
de Cooperare Poliåieneascã Internaåionalã, Oficiului
Român pentru Imigrãri, precum æi din alte structuri
æi organizaåii, care nu fac parte din Ministerul
Administraåiei æi Internelor.
Departamentul Poliåie de Frontierã, Pregãtire
Schengen æi Limbi Strãine, beneficiazã de sprijinul
nemijlocit al Inspectoratului General al Poliåiei de
Frontierã Române, (în calitate de Academie Partenerã
Frontex), este membru în cadrul grupurilor de lucru
a cinci proiecte pe linie de pregãtire ale Agenåiei
Frontex.
În perioada 2010-2012, membrii Departamentului,
selectaåi în cadrul proiectelor, au avut numeroase
8 F R O N T I E R A Nr. 4/2012

participãri la întâlnirile de lucru ale
experåilor, în åãri ca Austria, Estonia,
Finlanda, Franåa, Germania, Italia, Malta,
Slovacia æi Polonia.
Profesionalismul æi seriozitatea, în
gestionarea evenimentelor Agenåiei
Frontex, au fost evidente æi în cadrul
întâlnirilor organizate la Academia
de Poliåie „Alexandru Ioan Cuza”,
activitãåi coordonate, exclusiv, de cãtre
Departamentul Poliåie de Frontierã,
Pregãtire Schengen æi Limbi strãine.
Totodatã, datoritã bunei cooperãri
cu Unitatea de Pregãtire din cadrul
Agenåiei Frontex, Departamentul Poliåie
de Frontierã, Pregãtire Schengen æi Limbi
Strãine este conectat la baze de date æi
aplicaåii europene, destinate pregãtirii de
specialitate a poliåiætilor de frontierã, dupã
cum sunt:
1)Newsletter-ul FSC, prin intermediul
Frontex Situation Centre (FSC), având
posibilitatea diseminãrii, în timp real,
a informaåiilor relevante din cadrul
frontierelor externe ale Uniunii Europene.
Instrumentul este folosit nu numai în
domeniul aplicãrii legii, æi în scopuri
de instruire æi documentare. 2) Frontex
Media Monitor – prin intermediul Frontex
Situation Centre (FSC). 3) Aula Virtualã
Frontex - V-Aula - înregistrarea membrilor
Departamentului la aceastã aplicaåie, ce
conecteazã toate structurile care pregãtesc
poliåiæti de frontierã la nivelul UE. 4)
Gestionarea, de cãtre Departament, a siteului
oficial (Trainingzone) al proiectului
JDSP - Joint Degree Study Programme
æi a Platformei de eLearning din cadrul
Proiectului Grupului de experåi în
eLearning la nivelul UE.
Nu în ultimul rând, activitatea de
învãåãmânt, în cadrul Departamentului
este, constant, sprijinitã de numeroase
acåiuni specifice cercetãrii ætiinåifice,
organizate sub forma sesiunilor de
comunicãri ætiinåifice ale studenåilor æi
cadrelor didactice, cercurilor ætiinåifice,
seminariilor æi simpozioanelor, la care
au participat personalitãåi din mediul
academic naåional æi internaåional.
Printre acestea, cele mai recente sunt:
Conferinåa naåionalã „Spaåiul Schengen
- tendinåe actuale æi de perspectivã”, 2-4
martie 2011, Centrul Multifuncåional de
Pregãtire Schengen, Ploieæti; Simpozionul
de comunicãri ætiinåifice „Dezvoltarea de
alternative metodologice æi de conåinut, în
vederea implementãrii unei proceduri de
selecåie a cadrelor didactice din instituåiile
de învãåãmânt poliåienesc”, desfãæurat
în România, la Oradea în perioada 17
– 21 noiembrie 2011; Simpozionul de
comunicãri ætiinåifice cu participare
internaåionalã „Uniunea Europeanã
– spaåiu de libertate, securitate æi justiåie”,
organizat, în data de 24 noiembrie 2011,
de cãtre Academia de Poliåie „Alexandru
Ioan Cuza”, Bucureæti.
Sergiu-Adrian VASILE
Petre BUCUR
Gabriel CRÃCIUN
Prezentare
Vlãdaia Bianca
Am ales sã intru la Academia de Poliåie, deoarece îmi plãcea
æi îmi place în continuare, ceea ce înseamnã a fi ofiåer în Poliåia
de Frontierã. Am considerat cã personalitatea æi calitãåile mele se
potrivesc cu cele ale unui poliåist æi cã sunt capabilã sã lucrez cu
oamenii, buni sau rãi, sã fiu acolo, unde se comit ilegalitãåi, dar sã
nu comit niciuna. Ætiam ca voi gãsi un mediu academic în care voi
dobândi cunoætinåele necesare pentru a deveni un bun poliåist, o
meserie care te atrage, nu numai prin portul uniformei, dar æi prin
faptul cã eæti de partea legii æi contribui la protecåia cetãåenilor.
Având în vedere cã fratele meu lucreazã în Poliåia de
Frontierã, mi-a fost uæor sã parcurg drumul spre admiterea la
Academie, deoarece ætiam, de la el, ce presupune acest lucru æi, mai ales, ce înseamnã
sa fii student în aceastã universitate. Am ajuns în anul trei æi sper, la fel ca æi colegii
mei, sã fim încadraåi la timp æi sã fim repartizaåi în cadrul structurilor teritoriale ale
Poliåiei de Frontierã.
Valentin Ionuå Åîrdea
Atracåia pentru munca de poliåist am avut-o încã de mic,
astfel cã, dupã terminarea clasei a 8-a am optat pentru Liceul
de Poliåie „Constantin Brâncoveanu”, din Ploieæti, unde am fost
admis. Dupã 4 ani de liceu militar, am continuat cu Academia
de Poliåie, specialitatea Poliåie de Frontierã. De ce Poliåie de
Frontierã? Pentru cã, fiind la Poliåia de Frontierã, eæti prima
persoanã cu care cetãåeanul ia contact când intrã în åarã. Pe
viitor, sper ca, la locul de muncã unde voi fi repartizat, sã gãsesc
un colectiv la fel de unit æi înåelegãtor ca cel din Academie.
Vasile Laurenåiu
Prestigiul Academiei de Poliåie „Al. I. Cuza”, cât æi dorinåa
de a fi parte din structurile MAI m-au fãcut sã aleg aceastã
instituåie. Îmi doresc sã aprofundez cunoætinåele teoretice æi
practice pentru aportul meu profesional, în viitoarea profesie,
ca poliåist de frontierã. Din facultate, plecãm cu gânduri mari, cu
speranåe æi cu convingerea cã activitatea profesionalã, desfãæuratã
în interesul æi în sprijinul persoanei, comunitãåii æi instituåiilor
statului, va fi apreciatã æi va produce o scãdere semnificativã a
infracåiunilor transfrontaliere care ameninåã, zi de zi, unitatea æi
integritatea UE.
Timiæ Nicoarã Bogdan
Am ales aceastã carierã de poliåist, încã, de la vârsta de
14 ani, când am decis sã urmez cursurile Liceului de Poliåie
„Neagoe Basarab”, din Buzãu. Dorind sã-mi continui studiile,
am optat pentru Academia de Poliåie „Al. I. Cuza”.
Mã bucur cã am ales sã devin ofiåer în Poliåia de Frontierã,
deoarece este o meserie care mi se potriveæte æi prezintã
perspective mari în viitor. Odatã cu aderarea României la Spaåiul
Schengen, poliåiætii de frontierã români vor deveni un element
important în cadrul securitãåii UE.
Åin sã menåionez cã, în cadrul Departamentului Poliåie de
Frontierã, Pregãtire Schengen æi Limbi Strãine”, sunt profesori capabili, foarte bine
pregãtiåi æi cu multã experienåã în ceea ce priveæte munca operativã, punându-ne
la dispoziåie toate cunoætinåele lor pentru a deveni acei ofiåeri pregãtiåi, de care are
nevoie Poliåia de Frontierã, în contextul European actual.
Mariana Brînzã
Ca în cazul oricãrui tânãr dornic de afirmare, æi în cazul meu,
îmi doresc sa avansez pe plan profesional, cat mai repede, æi sã
pot acumula cât mai multe cunoætinåe în domeniul pentru care
mã pregãtesc. Sper, ca aceastã opåiune „de a-mi apãra patria”
sã îmi aducã numai satisfacåii, din punct de vedere profesional,
æi sã am cât mai multe cazuri de instrumentat, astfel încât, sã
capãt experienåa necesarã, în domeniu.
Nr. 4/2012
F R O N T I E R A
9

Prezentare
Un nou rector la Academia
de Poliåie „Al. I. Cuza”,
chestor de poliåie prof. univ.
dr. Gheorghe POPA
Activitatea mea managerialã, în calitate de rector al
Academiei de Poliåie „Alexandru Ioan Cuza”, trebuie sã
aibã în vedere atribuåiile prevãzute în Carta Universitarã
æi dispoziåiile Legii Educaåiei naåionale nr. 1/2011, inclusiv
cele reglementate de actele normative emise de aplicarea
acesteia.
În primul rând, am constatat cã este o problemã la
nivelul culturii organizaåionale æi îmi propun ca, împreunã
cu colegii mei, sã o consolidãm. În opinia mea, o culturã
organizaåionalã nu poate fi solidã dacã nu sunt respectate
niæte principii: competenåã, respect reciproc æi performanåã.
Pentru acest fapt am spus æi menåin aceastã afirmaåie:
începând de astãzi, toate funcåiile scoase la concurs vor
fi ocupate doar de cei mai bine pregãtiåi colegi. Pentru
aceasta, este absolut necesar sã se transpunã în practicã
douã principii fundamentale, general valabile: legalitatea æi
transparenåa. Nu voi accepta, sub nici o formã, încãlcarea
normelor care ne reglementeazã activitatea, iar toate
demersurile, pe care le voi face, vor fi transparente.
Un al doilea obiectiv important este cel al dezvoltãrii
cercetãrii ætiinåifice. O instituåie universitarã fãrã cercetare
ætiinåificã, nu poate fi consideratã o instituåie care desfãæoarã
o activitate de excelenåã, fapt pentru care, am trimis,
deja, un mesaj colegilor mei, ca fiecare departament sã
prezinte, cel puåin, un proiect de cercetare ætiinåificã, în
perioada urmãtoare. Asta, pentru cã o instituåie de formare
profesionalã trebuie sã îæi aducã contribuåia la inovare, în
domeniul respectiv. Noi avem o misiune foarte importantã,
în cadrul Ministerului Administraåiei æi Internelor: pe lângã
faptul cã formãm poliåiæti, poliåiæti de frontierã æi jandarmi,
formãm caractere æi personalitãåi, viitorul acestei instituåii
æi al acestei åãri. Avem obligaåia sã contribuim, prin
aceste proiecte de cercetare ætiinåificã, la perfecåionarea
æi modernizarea, atât instituåionalã, dar æi activitãåii, în
ansamblu, a Ministerului. Sunt convins cã, împreunã cu
Curriculum Vitae
Data naæterii: 17 aprilie 1959
Experienåã profesionalã:
Prezent: Rector al Academiei de Poliåie „Alexandru Ioan
Cuza”, Bucureæti
2009 – 2012: Director al Institutului de Studii pentru Ordine
Publicã
2007 – 2008: Inspector general al Poliåiei Române
2005 - 2007: Adjunct al inspectorului general al Poliåiei
Române
2004 - 2005: Director al Institutului de Criminalisticã din
cadrul Inspectoratului General al Poliåiei Române
2002 - 2004: Æeful Serviciului de Investigaåii Criminale, din
cadrul Inspectoratului de Poliåie al Judeåului Dâmboviåa
2001 - 2002: Æeful Serviciului de Combatere a Crimei
Organizate æi Antidrog, din cadrul Inspectoratului de Poliåie al
Judeåului Dâmboviåa
1999 - 2001: Æeful Poliåiei Municipiului Târgoviæte
1998 -1999: Æeful Serviciului de Investigare a Criminalitãåii,
din cadrul Inspectoratului de Poliåie al Judeåului Dâmboviåa
1996 - 1998: Expert criminalist - Serviciul Criminalistic, din
cadrul Inspectoratului de Poliåie al Judeåului Dâmboviåa
1993 -1996: Ofiåer specialist I - Serviciul de Combatere
a Crimei Organizate, din cadrul Inspectoratului de Poliåie al
Judeåului Dâmboviåa
1990 -1993: Expert criminalist - Institutul de Criminalisticã,
din cadrul Inspectoratului General al Poliåiei Române
1984 -1990: Ofiåer criminalist - Serviciul Criminalistic, din
cadrul Inspectoratului de Poliåie al Judeåului Harghita
Experienåã didacticã:
2008 æi în prezent: Profesor universitar titular la Catedra de
Criminalisticã a Facultãåii de Poliåie din cadrul Academiei de
Poliåie „Alexandru Ioan Cuza”, Bucureæti
2006 pânã în prezent: Director al Masterului de Criminalisticã
din cadrul Universitãåii Române de Ætiinåe æi Arte „Gheorghe
Cristea” Bucureæti
2006-2008: Conferenåiar universitar titular la Catedra de drept
privat a Facultãåii de Ætiinåe Juridice, Sociale æi Politice din cadrul
Universitãåii „Valahia”, Târgoviæte
1998-2004: Lector universitar titular la Catedra de Drept
Privat a Facultãåii de Ætiinåe Juridice, Sociale æi Politice din cadrul
Universitãåii „Valahia”, Târgoviæte
10 F R O N T I E R A Nr. 4/2012

colegii, vom putea realiza acest lucru.
Un al treilea obiectiv îl reprezintã dezvoltarea
instituåionalã. Mã refer, în primul rând, la modul de
organizare a programelor de masterat æi doctorat.
Programele de masterat trebuie sã devinã, în adevãratul
sens al cuvântului, programe de masterat profesionale. În
al doilea rând, programele trebuie sã reiasã din nevoia de
pregãtire æi specializare a cadrelor MAI æi, în principal, a
celor care terminã Academia de Poliåie, a tinerilor ofiåeri.
Pentru dezvoltarea instituåionalã avem nevoie de bani,
de aceea, nu în ultimul rând, am prevãzut, în proiectul
managerial, ca æi o activitate importantã, atragerea de
fonduri financiare. Aceasta se poate face din trei zone:
cercetare ætiinåificã, finanåarea de cãtre Autoritatea Naåionalã
pentru Cercetare sau din fonduri europene. De asemenea,
Ministerul Educaåiei poate suplimenta bugetul pentru
instituåiile universitare, dacã demonstrãm cã activitatea pe
care o desfãæurãm, este la nivel de excelenåã. Mai avem
câåiva paæi importanåi de fãcut pentru a ajunge în vârful
piramidei, chiar dacã Academia de Poliåie „Alexandu Ioan
Cuza” ocupã, în prezent, un loc bun.
Educaåie æi formare:
Prezentare
Când vorbim despre dezvoltare instituåionalã, trebuie sã
avem în vedere æi anumite structuri, care ar putea sã aparã
în organigrama instituåiei, pentru a eficientiza activitatea de
formare profesionalã a studenåilor.
În ceea ce priveæte pregãtirea, un rol important îl
reprezintã armonizarea curriculelor de pregãtire cu cele
ale CEPOL æi FRONTEX. Se lucreazã la un ghid æi la o
metodologie, în care Academia de Poliåie este implicatã,
alãturi de specialiæti din strãinãtate.
Deæi sunt la început de drum, în calitate de rector al
Academiei de Poliåiei, pot pune la dispoziåia colegilor mei,
a Academiei æi a studenåilor sãi, întreaga mea experienåã
operativã æi managerialã. La fel am fãcut peste tot pe unde
am lucrat ca manager æi unde mi-a plãcut sã construiesc æi
sã obåin rezultate foarte bune.
Cu ajutorul lui Dumnezeu æi cu sprijinul colegilor trebuie
sã îmbunãtãåim imaginea acestei instituåii æi sã o aducem,
acolo unde îi este locul. Este o instituåie serioasã, cu oameni
deosebiåi, capabili æi inteligenåi, care au fãcut dovada
competenåei æi profesionalismului lor, nu numai la nivel
naåional, ci æi internaåional, iar, dupã pãrerea mea, aceæti
oameni nu au fost valorizaåi pe deplin. Din partea mea vor
avea toatã deschiderea pentru a crea imagine instituåiei.
2007: Colegiul Naåional de Apãrare Bucureæti - Siguranåã
naåionalã - Diplomã Studii Postuniversitare de conducere
1998-2002: Universitatea Bucureæti - Facultatea de Drept
- Criminalisticã - Diplomã Studii Postuniversitare
1990-1994: Universitatea Bucureæti - Facultatea de
Drept - Ætiinåe juridice, specializarea drept - Diplomã Studii
Universitare
1981 - 1984: Æcoala de Ofiåeri Activi a MAI - Specializareacriminalisticã
- Studii postliceale
Activitatea de cercetare ætiinåificã:
Autor, coautor æi coordonator a 15 cãråi apãrute la edituri
recunoscute æi peste 60 articole, studii æi comunicãri în domeniul
criminalisticii æi criminologiei, publicate în åarã æi strãinãtate.
Autor a patru inovaåii:
-Relevarea urmelor papilare create în substanåã de consistenåã
mare cu ajutorul unor fluxuri luminoase interferente (1990)
-Relevarea seriilor pilite sau deteriorate pe piese metalice
(1992)
-Stabilirea calibrului proiectilului retenåionat în corpul uman
prin supraproiecåii de imagini teleradiografiate (1996)
-Relevarea urmelor papilare create pe organele vegetative
(fruct) ale plantei (2003). Aceastã inovaåie de prelevare a
amprentelor de pe plante a fost prezentatã la un seminar
organizat de cãtre FBI în anul 2001 æi a început sã fie aplicatã de
aceastã structurã, ajungând æi subiect de emisiune pe Discovery
Channel.
Activitãåi profesionale:
2006 - 2007: Preæedintele Asociaåiei Internaåionale a
Poliåiætilor - Secåia Bucureæti - IGPR.
2003 - 2005: Preæedintele Consiliului Departamentului
Inspectoratului General al Poliåiei Române, din cadrul Corpului
Naåional al Poliåiætilor;
2004 æi în prezent: Vicepreæedinte al Asociaåiei Române
Poligraf;
2002: Membru fondator al Revistei Psihocriminalistica;
2001 æi în prezent: Membru fondator æi vicepreæedinte/
preæedinte al Asociaåiei Criminaliætilor din România;
2001 æi în prezent: Membru fondator æi vicepreæedinte al
Consiliului Ætiinåific al Revistei Criminalistica.
Nr. 4/2012
F R O N T I E R A
11

Ætiri
Braconaj în
Marea Neagrã
În data de 21 aprilie, poliåiætii de frontierã din cadrul GN
Constanåa, în cooperare cu lucrãtori ai SCOMAR, au desfãæurat
acåiuni în zona de competenåã a PTF Midia, pe linia prevenirii
æi combaterii braconajului piscicol.
Prima acåiune a dus la interceptarea unei bãrci pescãreæti,
la aproximativ 6 mile marine travers de Periboina, în apele
mãrii teritoriale, în care se aflau 3 cetãåeni. În barca lor au fost
descoperite 3 plase de nailon, în lungime de aproximativ 250
de metri æi cantitatea de 71 kilograme de peæte proaspãt, din
specia calcan.
A doua acåiune a avut loc în jurul orei 13.40 æi a fost finalizatã
cu depistarea altor trei cetãåeni, care pescuiau dintr-o barcã, cu
3 plase din nailon, în lungime de aproximativ, 200 de metri, la
aproximativ 5 mile travers de Periboina.
În urma controlului ambarcaåiunii, poliåiæii de frontierã au
gãsit 28 kilograme de peæte, din specia calcan.
Peætele a fost ridicat, în vederea confiscãrii, iar întreaga
cantitatea de 99 de kilograme de peæte, cu o valoare de
aproximativ 2.000 de lei, a fost ulterior predatã, spre valorificare,
unei societãåi comerciale de profil.
De asemenea, au fost ridicate, în vederea confiscãrii, cele douã
bãrci, douã motoare de barcã tip Yamaha æi douã dispozitive GPS,
valoarea acestor bunuri fiind de aproximativ 7.000 euro.
În ziua de 27 aprilie, poliåiæti de frontierã ai Gãrzii de
Coastã au desfãæurat un plan de acåiune privind combaterea
braconajului piscicol, în urma unei informaåii primite de
la lucrãtorii SCOMAR, prin care era semnalat faptul cã o
ambarcaåiune desfãæoarã activitãåi de pescuit în zona contiguã,
în perioada de prohibiåie.
În jurul orei 16.00, la aproximativ 23 de mile marine travers
de Canalul Sulina a fost identificatã ambarcaåiunea „Yazp” sub
pavilion R. Ucraina, cu 3 cetãåeni ucraineni la bord.
Poliåiætii de frontierã au intervenit cu o ambarcaåiune model
Shaldag æi au semnalat acustic æi vizual ambarcaåiunea, care s-a
oprit din maræ æi a permis echipei de abordaj, a Gãrzii de Coastã,
sã urce la bord.
În urma controlului, a fost descoperitã cantitatea de 205
kilograme de peæte, din speciile calcan, rechin æi pisicã de
mare, evaluatã la aproximativ 2.000 lei, care a fost ridicatã, în
vederea confiscãrii, æi predatã spre valorificare, în conformitate
cu prevederile legale.
În ambarcaåiune au mai fost gãsite un motor de barcã ataæabil,
marca Suzuki, de 140 CP, un aparat GPS marca Garmin, o elice
de rezervã, 2 rame æi un recipient cu 70 de litri de combustibil,
bunuri cu o valoare de aproximativ 20.000 lei, care au fost
ridicate, în vederea confiscãrii.
Cu o zi în urmã, poliåiætii de frontierã primiserã o informaåie
de la lucrãtorii SCOMAR, prin care era semnalat faptul cã un
pescador, sub pavilion România, va desfãæura activitãåi de pescuit
în perioada de prohibiåie. Astfel, în data de 27 aprilie, în jurul
orei 00.30, la aproximativ 40 de mile marine travers de
Gura Portiåei, a fost identificat pescadorul „Hasip Reis”,
care pãrãsise portul Mangalia, în urmã cu 2 zile, la bord
aflându-se 14 marinari.
Tot cu o ambarcaåiune model Shaldag poliåiætii de
frontierã au intervenit æi au somat acustic æi vizual
ambarcaåiunea, care s-a oprit din maræ. Verificãrile au
stabilit cã la bordul ambarcaåiunii se aflau 3.941 de
kilograme de peæte, din specia calcan æi 27.730 de metri
de plase, depozitate în 119 lighene, care au fost ridicate,
în vederea confiscãrii.
Toåi membrii echipajelor, sunt cercetaåi penal pentru
sãvâræirea infracåiunilor de „nedeåinere a licenåei/
autorizaåiei de pescuit comercial”,„deåinere æi folosire,
de cãtre persoane neautorizate, a uneltelor de pescuit
comercial” sau „pescuitul comercial, în habitatele
piscicole naturale, în perioada de prohibiåie æi în zonele
de protecåie”.
12 F R O N T I E R A Nr. 4/2012

Ætiri
Transport
În data de 25 aprilie, poliåiætii de frontierã din cadrul STPF
Tulcea, în cooperare cu reprezentanåi ai Administraåiei Rezervaåiei
Biosferei Delta Dunãrii, au acåionat, în baza unei informaåii, pe
braåul Sf. Gheorghe, ocazie cu care au verificat o ambarcaåiune
marca „Forward 520”, condusã de R.N. în vârstã de 33 de ani,
domiciliat în localitatea Mila 23, din judeåul Tulcea.
În ambarcaåiune a fost descoperitã cantitatea de 1.000 de
kilograme de peæte, scrumbie proaspãtã, pentru care, cel în cauzã
nu deåinea documente justificative.
Întreaga cantitate de peæte, în valoare de aproximativ 6.000
lei, a fost ridicatã, în vederea confiscãrii, æi predatã, spre
valorificare, unei societãåi comerciale de profil, din localitatea
Murighiol.
În seara de 16 aprilie, ora 17.00, în cadrul unei acåiuni
de combatere a braconajului piscicol, poliåiætii de frontierã
din cadrul SPF Æviniåa, au oprit pentru control, la intrarea
în localitatea Iliæova o autospecialã Ford Tranzit, despre al
cãrei conducãtor auto aveau date cã se ocupã cu activitãåi de
comercializare a peætelui fãrã a poseda autorizaåiile legale.
La controlul autospecialei, poliåiætii de frontierã au depistat,
în interiorul acestuia, cantitatea de 91 de kilograme de peæte,
din specia somn æi crap, transportat în condiåii improprii æi
pentru care acesta nu poseda documente de provenienåã a
mãrfii.
În urma cercetãrilor efectuate, poliåiætii de frontierã au
stabilit cã Z. Mihai achiziåiona peætele de la pescari autorizaåi,
din localitãåi din judeåul Caraæ-Severin, în scopul revânzãrii
pe raza localitãåii Râmnicu Vâlcea.
Având în vedere cã activitatea de comercializare
ilegalã a peætelui ori deåinerea sau transportul, în vederea
comercializãrii, fãrã documente legale constitue infracåiune,
poliåiætii de frontierã i-au întocmit lui Z. Mihai lucrare penalã.
Cantitatea de 91 kilograme de peæte a fost confiscatã æi predatã
unei societãåi comerciale autorizate.
Valeriu PERA
ilegal de peæte
Vineri, 27 aprilie, poliåiætii de frontierã din cadrul Gãrzii de
Coastã au acåionat în zona de competenåã a PPF Midia Nãvodari,
pe linia prevenirii æi combaterii braconajului piscicol, ocazie cu
care au oprit pentru control o autoutilitarã, marca Fiat Doblo,
înmatriculatã în Constanåa.
În interiorul autoturismului a fost descoperitã cantitatea de 100
kg peæte din speciile, scrumbie æi caras, pentru care persoanele în
cauzã nu au putut prezenta documente de provenienåã. Peætele,
în valoare de peste 500 lei, a fost ridicat æi predat spre valorificare
unei societãåi comerciale de profil.
În data de 28 aprilie, poliåiætii de frontierã din cadrul
Gãrzii de Coastã au acåionat în zona de competenåã a PPF Midia
Nãvodari, pe linia prevenirii æi combaterii braconajului piscicol.
Cu aceastã ocazie, au oprit pentru control un autoturism, marca
Dacia, înmatriculat în Constanåa, în care se aflau doi bãrbaåi,
domiciliaåi în localitatea Tariverde.
În autoturism a fost descoperitã cantitatea de 199 kg peæte,
din speciile crap, æalãu æi caras, pentru care persoanele în cauzã
nu au putut prezenta documente de provenienåã.
Întreaga cantitate de peæte, în valoare de peste 700 lei, a fost
ridicatã æi predatã, spre valorificare, unei societãåi comerciale
de profil.
Pe numele persoanelor depistate au fost întocmite actele
premergãtoare urmãririi penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii
de „deåinere, transport sau comercializare, fãrã documente
legale, a peætelui, icrelor ori produselor din peæte, obåinute din
pescuit”.
Pagini realizate de Marius Ovidiu NICULESCU
Nr. 4/2012
F R O N T I E R A
13

Prezentare
SISTEMUL INTERACTIV
AL POLIÅIEI DE FRONTIERÃ ROMÂNE
Sistemul interactiv al Poliåiei de Frontierã Române, achiziåionat
în cadrul Programului anual pe 2010, pentru Fondul Frontierelor
Externe, ca parte a Programului multianual pentru perioada 2010-
2013 æi a cofinanåãrii pe 2010 din acest fond, a fost dezvoltat
æi implementat în 75 de locaåii PFR de la frontiera externã, la
nivel ITPF/STPF/SPF, æi a simplificat, atât modul de comunicare
æi instruire a personalului aflat în teritoriu æi sediul central, cât æi
analiza situaåiilor operative specifice PFR.
Sistemul interactiv al Poliåiei de Frontierã Române, bazat pe
echipamente de videoconferinåã æi table interactive, a permis
lucrãtorilor PFR o comunicare naturalã cu imagini video,
interactivitate bilateralã, prin prezentãri æi beneficierea de acces,
în timp real, la informaåii utile.
Echipamentele profesionale, componente ale sistemului
interactiv, sunt integrate într-o soluåie de comunicare unitarã
æi permit interoperabilitate cu sistemele existente în cadrul
celorlalte structuri ale MAI (Poliåia Românã, Jandarmeria
Românã, Administraåia Publicã), asigurând urmãtoarele destinaåii:
sisteme profesionale de videoconferinåã æi streaming, servere de
management, soluåii de preluare audio-video æi streaming, soluåii
pentru pãstrare/arhivare/vizualizare, sisteme cu table interactive
pentru a permite realizarea prezentãrilor într-un mod dinamic
æi intuitiv.
Sistemele de videoconferinåã instalate au în componenåa lor
urmãtoarele echipamente:
• Terminale de videoconferinåã;
• Videoservere pentru 70 participanåi audio æi video
simultan;
• IPVCR pentru înregistrarea, în format digital, a sesiunilor,
server streaming încorporat.
Acestea au scopul de a realiza comunicarea naturalã
dintre lucrãtorii PFR. Sistemele realizeazã prezenåa virtualã a
participanåilor din mai multe locaåii, în cadrul conferinåelor,
cursurilor æi training-urilor, permiåând, astfel, interactivitate
bidirecåionalã, în timp real æi facilitând schimbul de informaåii.
parte, de a-æi iniåia æi realiza æedinåele de videoconferinåã dorite,
prin apelarea numãrului de indicativ, aferent camerei virtuale, ce
permite intrarea în videoconferinåã a structurilor PFR selectate, ca
æi participanåi. În funcåie de structurile PFR participante, se poate
alege „camera virtualã” aferentã, alocatã separat pe scenariu
dorit, acestea putând iniåia direct activitatea de videoconferinåã,
fãrã a fi necesarã intervenåia specialiætilor de comunicaåii pentru
reconfigurarea sistemului.
Beneficiile utilizãriii actualelor sisteme de videoconferinåã:
• cei 3 „E”:
- Economie de timp, bani æi energie;
- Eficientizarea relaåiilor interpersonale æi interdepartamentale;
- Ecologie, respectiv reducerea gradului alarmant de poluare
prin renunåarea la cãlãtoriile cu autovehicule;
• Accelerarea procesului decizional:
- uæurinåã în gestionarea relaåiilor cu toate structurile PFR;
- investirea timpului în alte activitãåi;
• Acces rapid la informaåii:
- transmiterea ordinelor æi dispoziåiilor;
- oferirea de consultanåã;
- detectarea defecåiunilor în timp real;
-organizarea de training-uri;
-soluåionarea promptã a problemelor.
Sistemele interactive de afiæaj – table interactive Smart Boardpermit
prezentarea æi modelarea datelor într-un mod dinamic
æi în timp real. Suprafaåa senzitivã a tablei permite accesarea
æi modificarea oricãrei aplicaåii de pe PC-ul conectat la tablã,
rezultatul scrierii pe suprafaåa senzitivã putând fi salvat, tipãrit sau
trimis prin e-mail. Aplicaåiile software aferente – SMART Bridgit
- permit prezentarea datelor simultan pentru toåi participanåii,
în cadrul conferinåelor, cu posibilitate de acces æi modificare
de cãtre diferiåi participanåi, în cadrul prezentãrilor PowerPoint,
Word, Excell sau Desktop Sharing.
Fiecare dintre sistemele interactive de afiæaj prezintã
urmãtoarele funcåionalitãåi:
Pentru derularea activitãåilor de videoconferinåã, într-o manierã
cât mai simplificatã, pe echipamentele de tip videoserver, au fost
create diferite scenarii de acåiune predefinite (camere virtuale de
videoconferinåã), dând, astfel, posibilitatea fiecãrei structuri, în
• permite scrierea în cernealã digitalã, folosind fie un marker,
fie degetul, fãrã a mai fi necesarã selectarea unei unelte de lucru
de pe bara de instrumente, telecomandã sau iconiåe;
• butoane de navigare rapidã;
• permite utilizatorului sã scrie, în mod automat æi direct, în
fiæiere, altele decât lucrate în softul dedicat, fãrã a fi necesarã
14 F R O N T I E R A Nr. 4/2012

Prezentare
lansarea manualã a unui alt program;
• prin interconectarea cu un PC va permite controlul acestuia
direct de pe tabla interactivã;
• tastatura virtualã în varianta standard sau scris manual
(On-Screen Keyboard);
• permite recunoaæterea scrisului de mânã æi conversia
acestuia în text editabil (Handwriting Recognition);
• funcåie de editare æi modificare a obiectelor de pe suprafaåa
de lucru, direct de pe obiect (Full object manipulation);
• permite alinierea obiectelor (Active Alignment);
• permite vizualizarea simultanã a douã pagini (Dual Page
Display);
• recunoaætere automatã a formei geometrice schiåate cu
mâna (triunghi, cerc etc.) (Shape Recognition);
• permite captura imaginii (Improved print captures);
• modificare, a stilului textului æi liniilor æi de umplere a
formelor închise cu diverse culori, nuanåe graduale, tipare sau
grafice selectate (Drawing tools);
• funcåie de animare a obiectelor (Object Animation);
• funcåie de umplere a obiectelor cu efecte de tip stil, culoare,
nuanåe graduale, imagini, uæor accesibilã æi utilizabilã (Fill Tools,
Fill Effects);
• funcåie de modificare a dimensiunii, rotire, schimbare a
poziåiei obiectelor de pe suprafaåa de lucru;
• funcåie de grupare æi de degrupare a obiectelor de pe
suprafaåa de lucru;
• funcåie de transparenåã fundal (Save transparency mode);
• permite folosirea de tabele preconfigurate, inserarea de
tabele noi æi recunoaæterea tabelelor desenate cu mâna (Table
Tool);
• personalizarea paginilor de lucru prin adãugarea de teme,
memorarea æi alocarea acestora la anumite pagini, tuturor
paginilor sau doar uneia (Themes);
• resurse adiåionale minim 700 æabloane interactive de
prezentãri de tip flash (anagrame, sortare cuvinte, aranjare
imagini, alegere multiplã a rãspunsului, aranjare definiåii,
încruciæãri de cuvinte, etc.), cu ajutorul cãrora se pot realiza teste
grilã (Lesson Activity Toolkit) funcåie de cãutare a unui element
din galerie cu ajutorul unor cuvinte cheie.
Sediul central al IGPF este amenajat cu sisteme video si
sonorizare corespunzatoare, care permit preluarea imaginii æi
vocii prezentatorului, în funcåie de poziåia lui. Amenajarea,
permite utilizarea locaåiei pentru realizarea de training-uri,
convocãri, grupuri de lucru æi întâlniri ad-hoc care se vor
înregistra æi distribui, în timp real, sau offline. Echipamentele
destinate sediului central sunt controlate centralizat, prin
intermediul unei console interactive, ce transferã funcåiile æi
avantajele tablei interactive unui ecran TFT. Utilizând creionul
ataæat sau prin atingerea cu mâna se realizeazã controlul total
al aplicaåiilor ce ruleazã pe una dintre sursele disponibile æi se
pot face adnotãri, schiåe, desene, direct pe documentele deschise
în aplicaåie.
Soluåia tehnicã a implementãrii sistemului interactiv al PFR,
permite programarea æi participarea la conferinåe ad-hoc prin
intermediul platformelor de management æi control centralizat,
instalate la nivelul IGPF. Acestea furnizeazã urmãtoarele
beneficii:
• administrarea centralizatã a 75 de sisteme de
videoconferinåã;
• controlul complet al videoconferinåelor;
• cascadarea mai multor videoservere;
• iniåierea, extinderea æi terminarea conferinåelor;
• schimbarea layout-urilor/modurilor de afiæare al
conferinåelor;
• adãugarea participanåilor sau deconectarea acestora în
conferinåe;
• administrarea din interfaåã web;
• administrarea echipamentelor de la multipli producãtori;
• crearea automatã a agendelor telefonice;
• permite programarea de videoconferinåe în intervale de
timp prestabilite cu participanåi predefiniåi;
• exportare log-uri prin FTP de la echipamentele de
videoconferinåã;
• avertizare prin alarmã a administratorului conferinåei în
cazul defecåiunilor gen: conectat/deconectat, parolã greæitã,
baterie epuizatã - Monitoring and diagnostics;
• managementul apelurilor efectuate pe IP H.323/SIP æi
ISDN - Call-Routing Capabilities;
• oferã statistici per sistem æi per conferinåã;
• monitorizarea reåelei de videoconferinåã în format grafic,
arborescent - Graphical monitoring;
• permite definirea æi administrarea profilurilor de utilizatori
- Account management, security and permissions;
• permite multiple nivele de acces - Account management,
security and permissions.
Pentru a permite accesul la informaåii, în timp real, æi offline
soluåia permite gestionarea informaåiilor video/audio/prezentãri,
stocarea lor æi accesarea, la necesitate, într-un mod facil, prin
intermediul browser-ului WEB. Pentru a simplifica procedura de
informare, prezentarea datelor stocate se gestioneazã pentru a
permite filtrarea dupã criterii sau dupã conåinut.
Concluzii
Sistemul interactiv al Poliåiei de Frontierã Române a fost
implementat în vederea simplificãrii modului de comunicare între
structurile PFR (dezbateri, prezentãri, consultanåã, îndrumare,
convocãri), pregãtirea æi instruirea lucrãtorilor PFR (pregãtirea
turelor de serviciu, modul de folosire æi utilizare a echipamentelor
necesare desfãæurãrii activitãåilor specifice, metode de aplicare a
ordinelor æi dispoziåiilor), toate acestea având un impact major
pozitiv, în ceea ce priveæte desfãæurarea, în bune condiåii, a
activitãåilor specifice PFR. Dotãrile æi posibilitãåile PFR, prin
implementarea acestui sistem interactiv, au crescut semnificativ în
comparaåie cu cele ale celorlalte structuri din cadrul MAI, dând,
astfel, posibilitatea evaluãrii pozitive a activitãåilor æi acåiunilor
derulate de cãtre lucrãtorii PFR. Utilizarea sistemului interactiv în
condiåii optime de funcåionare, pãstrarea æi folosirea elementelor
componente doar în scopul derulãrii activitãåilor specifice PFR
(markerele aferente Smart Board-ului sunt instrumente electronice
ce permit scrierea, doar, în cernealã digitalã æi nu pot fi folosite
ca markere normale de scriere, iar tabla, propriu-zisã, de afiæaj
este o suprafaåã sensibilã la atingere, scrierea pe aceasta, cu
orice altfel de marker, ducând la deteriorarea circuitelor de
contact), va asigura crearea unor întâlniri virtuale dinamice æi
eficiente, care vor motiva æi îmbunãtãåii semnificativ activitatea
lucrãtorilor PFR.
Bogdan ROTAR
Nr. 4/2012
F R O N T I E R A
15

Ætiri
Îmbrãcãminte sportivã, contrafãcutã, reåinutã la Calafat
Poliåiætii de frontierã doljeni au depistat trei bãrbaåi, care intenåionau sã
introducã ilegal, în åarã, articole de îmbrãcãminte sportivã, inscripåionate
cu numele unor firme cunoscute, susceptibile a fi contrafãcute.
În data de 18 aprilie, poliåiætii de frontierã din cadrul PTF Calafat, judeåul
Dolj, au organizat æi desfãæurat, pe sensul de intrare în åarã, o acåiune
specificã, pe linia combaterii infracåionalitãåii transfrontaliere, urmãrind
introducerea în åarã a produselor æi a bunurilor susceptibile a aduce atingere
unui drept de proprietate intelectualã.
Cu ocazia controlului amãnunåit, în bagajele a trei cetãåeni români:
Kãtãlin G., în vârstã de 28 de ani, Achim I., de 27 de ani, Traian C.,
în vârstã de 47 de ani, au fost depistate 136 articole de îmbrãcãminte
sportivã, inscripåionate cu numele unor firme cunoscute, susceptibile a fi
contrafãcute.
Întreaga cantitate de bunuri, în valoare de aproximativ 6.700 lei, a fost
reåinutã, în vederea expertizãrii, iar persoanele în cauzã sunt cercetate
penal pentru punerea în circulaåie, fãrã drept, de bunuri purtând menåiuni
false, privind mãrcile.
Pantofi sport, parfumuri æi articole
vestimentare, contrafãcute, la Bechet
În decursul a trei zile consecutive, poliåiætii de frontierã
doljeni au descoperit, în opt autovehicule, 1.171 perechi
pantofi sport, 342 flacoane cu apã de toaletã, 2.496 flacoane
de æampon, 474 flacoane anti-perspirant æi 334 bucãåi articole
vestimentare, inscripåionate cu numele unor firme cunoscute,
susceptibile a fi contrafãcute, pe care doi cetãåeni bulgari
intenåionau sã le introducã ilegal în åarã.
În data de 23 aprilie, cu ocazia controlului amãnunåit
la douã autocamioane, poliåiætii de frontierã din cadrul PTF
Bechet au descoperit, în compartimentul de marfã, ascunsã
printre mãrfurile transportate legal, cantitatea de 1.171 perechi
pantofi sport æi 216 flacoane cu apã de toaletã, inscripåionate
cu numele unor firme cunoscute, susceptibile a fi contrafãcute.
Bunurile aparåineau cetãåeanului bulgar Hristov S., în vârstã de
41 de ani, respectiv cetãåeanului bulgar Venkov V., de 43 de
ani æi urmau sã fie introduse ilegal în åarã.
În ziua urmãtoare, poliåiætii de frontierã din cadrul PTF
Giurgiu, Calafat æi Bechet au organizat æi desfãæurat, pe sensul
de intrare în åarã, o acåiune specificã, pe aceeaæi linie de
lucru.
Cu ocazia controlului amãnunåit, la patru autovehicule,
a fost descoperitã, în compartimentul marfã, ascunsã printre
mãrfurile transportate legal, cantitatea de 2.496 flacoane de
æampon, 474 flacoane anti-perspirant æi 242 bucãåi articole
vestimentare æi genåi, inscripåionate cu numele unor firme
cunoscute, susceptibile a fi contrafãcute. Bunurile aparåineau
cetãåeanului bulgar Borisov N., în vârstã de 40 de ani;
cetãåeanului turc Bedii A., în vârstã de 50 de ani; respectiv,
cetãåenilor români: Nicolae D., în vârstã de 42 de ani; Eleonora
V., de 41 de ani; æi urmau sã fie introduse ilegal, în åarã.
În data de 25 aprilie, dupã controlul amãnunåit, a douã
autovehicule, a fost descoperitã, în mai multe cutii de carton,
cantitatea de 126 flacoane cu apã de toaletã æi 92 articole
vestimentare æi pantofi sport, inscripåionate cu numele unor
firme cunoscute, susceptibile a fi contrafãcute. Bunurile
aparåineau cetãåeanului român Florentin C., de 24 de ani; æi
conaåionalelor sale, Gabriela P., de 53 ani æi Eugenia D., în
vârstã de 52 de ani.
Întreaga cantitate de bunuri, în valoare de 207.000 lei, a
fost reåinutã, în vederea expertizãrii, iar persoanele în cauzã
sunt cercetate penal pentru punerea în circulaåie, fãrã drept,
de bunuri, purtând menåiuni false privind mãrcile.
Paginã realizatã de Mihaela SIMION
16 F R O N T I E R A Nr. 4/2012

O echipã mixtã, formatã din poliåiæti de frontierã din cadrul
Gãrzii de Coastã æi lucrãtori vamali, a efectuat controlul asupra
unui ansamblu auto, sosit în PTF Constanåa Sud Agigea, referitor
la punerea în circulaåie de produse contrafãcute.
Autocamionul, controlat în data de 18 aprilie, în jurul orei
22.00, sosise în terminalul RO-RO din cadrul PTF Constanåa
Sud Agigea, din direcåia Turcia, pentru o societate comercialã,
cu sediul în Franåa, æi era încãrcat cu 351 de colete, în care se
aflau 2.095 de halate de baie, susceptibile a aduce atingere unor
drepturi de proprietate intelectualã.
Bunurile descoperite, dacã ar fi fost originale, ar fi valorat,
aproximativ, 167.600 lei. Acestea au fost reåinute de cãtre
lucrãtorii vamali æi lãsate în custodia comisionariului vamal.
Pe numele administratorului societãåii comerciale a fost
întocmitã lucrare penalã pentru sãvâræirea infracåiunii de „punere
în circulaåie, fãrã drept, a unui produs purtând o marcã identicã
sau similarã cu o marcã înregistratã pentru produse identice sau
similare æi care prejudiciazã pe titularul mãrcii înregistrate”.
Tot în ziua de 18 aprilie, poliåiætii de frontierã din cadrul
SPF Cernavodã au depistat un cetãåean român, care transporta
articole de îmbrãcãminte æi încãlåãminte, fãrã a avea documente
justificative. Aceætia au verificat, în zona de competenåã, un
autoturism Dacia, în care se aflau M. M., de 39 de ani, domiciliat
în municipiul Constanåa æi A.V., de 51 de ani, domiciliat în
municipiul Medgidia.
În urma controlului, au fost descoperite, în interiorul
autoturismului, 294 de articole de îmbrãcãminte æi încãlåãminte
pentru care nu au putut fi prezentate documente de
provenienåã.
Marfa a fost ridicatã, în vederea confiscãrii, iar celui care
Ætiri
Mii de telefoane æi
mii de halate de baie,
contrafãcute, la Agigea
a declarat cã articolele respective îi aparåin, i-a fost aplicatã o
amendã contravenåionalã de 1.000 lei.
În data de 23 aprilie, în jurul orei 10.00, o echipã mixtã,
formatã din poliåiæti de frontierã din cadrul Gãrzii de Coastã
æi lucrãtori vamali, a efectuat controlul fizic asupra unui
container sosit din China, ce era suspect cã transportã produse
contrafãcute.
Containerul controlat, fusese selecåionat în baza profilelor
de risc, deåinute la nivelul Grupului de Nave Constanåa, fiind
destinat sã ajungã pe adresa unei societãåi, cu sediul în oraæul
Kiev, din Ucraina.
În container au fost descoperite 351 colete care conåineau
2.400 de telefoane mobile, din plastic, cu baterie, purtând
inscripåia unei renumite mãrci, bunuri susceptibile de a aduce
atingere unor drepturi de proprietate intelectualã.
Bunurile descoperite, cu o valoare de, aproximativ, 84.000
lei, au fost reåinute de lucrãtorii vamali æi lãsate în custodia
comisionariului vamal.
Pe numele administratorului
societãåii comerciale din
Ucraina a fost întocmitã
lucrare penalã pentru
sãvâræirea infracåiunii de
„punere în circulaåie, fãrã
drept, a unui produs purtând
o marcã identicã sau similarã
cu o marcã înregistratã pentru
produse identice sau similare æi
care prejudiciazã pe titularul
mãrcii înregistrate”.
Ziua Mondialã a Proprietãåii Intelectuale
Ziua Mondialã a Proprietãåii Intelectuale este celebratã, din
anul 2001, la data de 26 aprilie, fiind instituitã de Organizaåia
Mondialã a Proprietãåii Intelectuale. Respectiva datã a fost
aleasã în legãturã cu intrarea în vigoare, în anul 1970, a
Marius Ovidiu NICULESCU
Convenåiei Internaåionale asupra Proprietãåii
Intelectuale.
La Bucureæti, aceasta s-a sãrbãtorit la Curtea
de Apel Bucureæti, în Sala Paæilor Pierduåi, de
cãtre Asociaåia Naåionalã pentru Protecåia Consumatorilor æi
Promovarea Programelor æi Strategiilor din România. În zilele de
26 æi 27 aprilie, a avut loc o expoziåie, cu standuri, a autoritãåilor
publice, în scop informativ pentru activitãåile de protecåie a
proprietãåii intelectuale æi combaterea contrafacerilor.
În data de 27 aprilie, la Institutul Naåional al Magistraturii a
avut loc un seminar practic de instruire a magistraåilor, vameæilor
æi poliåiætilor, în domeniul contrafacerilor.
Poliåia de Frontierã românã a participat, în calitate de membru
al Grupului de Lucru pe Probleme de Proprietate Intelectualã, cu
un stand în cadrul cãruia au fost expuse machete ale mijloacelor
mobile din dotare, revista „FRONTIERA”, pliante, precum æi un
film de prezentare.
Poliåia de Frontierã, împreunã cu autoritãåile competente, au
desfãæurat acåiuni de depistare æi destructurare a grupãrilor care
au ca preocupare traficul cu produse piratate contrafãcute. În
ultimii ani, PFR a confiscat milioane de produse contrafãcute,
cu preponderenåã articole de îmbrãcãminte, produse cosmetice
æi de parfumerie, încãlåãminte æi åigãri.
Mãdãlina NEAÅÃ
Nr. 4/2012
F R O N T I E R A
17

Criminalisticã
Certificat de înmatriculare auto-Bulgaria
3
2
4
1
Aversul certificatului de
înmatriculare auto, Partea I, fals,
Bulgaria, pentru autoturismul marca
Audi A4 Avant, æi aversul certificatului
de înmatriculare auto, Bulgaria,
autentic, pentru autoturismul marca
Skoda Felicia, folosit ca model de
comparaåie.
3
2
4
1
Aversul certificatului de
înmatriculare auto, fals
Aversul certificatului de înmatriculare auto,
folosit ca model de comparaåie
• zona mãritã
a elementului
optic variabil
metalizat, aplicat,
æi a desenului
de fond, din
partea superioarã
a aversului
certificatului de
înmatriculare
autentic, ce
evidenåiazã o
imprimare offset.
1 1
• zona mãritã
a elementului
optic variabil
æi a desenului
de fond, din
partea superioarã
a aversului
certificatului de
înmatriculare fals,
ce evidenåiazã o
imprimare laser a
desenului de fond æi
a elementului optic
variabil.
18 F R O N T I E R A Nr. 4/2012

Criminalisticã
2
• zona mãritã a înscrisului „BG” æi a microtextului ce
îl încadreazã, din partea centralã superioarã a aversului
certificatului de înmatriculare autentic.
• zona mãritã a înscrisului „BG”, din partea centralã
superioarã a aversului certificatului de înmatriculare fals.
Se observã lipsa microtextului, iar imprimarea desenului de
fond æi a înscrisului „BG” este de un alt tip decât cel întâlnit
la documentul autentic.
2
3 3
• zona mãritã a înscrisului „D’IMMATRICULATION” æi o
parte a textului ce personalizeazã documentul autentic.
• zona mãritã a înscrisului „D’IMMATRICULATION” æi o
parte a textului ce personalizeazã documentul falsificat. Se
observã o imprimare diferitã de cea întâlnitã la documentul
autentic.
4
4
• zona mãritã a certificatelor de înmatriculare, sub luminã ultravioletã. Se observã, la certificatul contrafãcut, lipsa impresiunilor
fluorescente æi a fibrelor de siguranåã. De asemenea, hârtia utilizatã nu este una de calitate, aceasta „respingând” lumina
ultravioletã.
Certificatul de înmatriculare auto, Partea I, Bulgaria, pentru autoturismul marca Audi A4 Avant,
este contrafãcut (fals total), la realizarea acestuia utilizându-se o hârtie comercialã.
Nr. 4/2012
F R O N T I E R A
19

Psihologie
ALCOOLUL -
CE POATE FI ÎNVINS
Deæi, ætim cu toåii cât de devastatoare sunt, în
timp, efectele consumului constant de alcool asupra
indivizilor æi asupra societãåii, alcoolul continuã sã
fie o prioritate în alimentaåia noastrã, în special de
sãrbãtori. A consuma puåin alcool înseamnã a te
destinde, a te bucura, a te simåi bine. A servi cu o
„bãuturicã” persoana care-åi intrã-n casã, este un gest
de ospitalitate. Cultivarea viåei de vie æi producerea
licorii bahice face parte din tradiåia æi cultura românilor,
de secole.
Din pãcate, pentru tot mai multe persoane alcoolul
a devenit un „duæman” de neînvins. Din oameni cu un
statut social bun, cu familie æi cu tot ceea ce-æi poate
dori un om la o vârstã maturã, alcoolul i-a transformat
în singuratici, „oameni ai strãzii”, în „pericole publice”.
Faptul cã acest „duæman” numit alcool câætigã teren,
atrage în „mrejele” sale, inclusiv, copii æi adolescenåii,
îl face sã ia forma unui fenomen social, care obligã
specialiætii sã ia atitudine.
Pragul de toleranåã diferã de la un consumator la altul.
Existã persoane care consumã cantitãåi foarte mari æi nu-æi pierd
controlul æi simåul realitãåii, în timp ce alåii, din consumuri foarte
mici, riscã intoxicaåii acute.
Cunoaæterea pragului de toleranåã de cãtre lucrãtorii MAI este
esenåialã având în vedere cerinåele profesionale, multitudinea de
aæteptãri ale populaåiei de la profesia noastrã æi, mai ales, având
în vedere uæurinåa cu care se distruge poziåia, imaginea, onoarea
instituåiei, munca serioasã a celorlalåi lucrãtori prin generalizarea
cazurilor izolate de cãtre mass-media.
Ideal ar fi sã nu ne confruntãm cu astfel de cazuri. Profesia
noastrã este una stresantã, solicitantã, plinã de riscuri,
iar nevoia de relaxare este mai mare, poate, decât în alte
profesii. De altfel, instituåiile MAI au trecut printr-un stres
major (reducerile de personal), iar stresul, nemulåumirile
æi dezamãgirile profesionale pot fi compensate printr-o
nevoie mai mare de a consuma alcool. Poate cã aceasta
este o explicaåie plauzibilã a realitãåii crude cu care ne
confruntãm în prezent. Statisticile indicã faptul cã, în
perioada 1 ianuarie - 19 aprilie, în urma controalelor
inopinate, efectuate la subunitãåile PFR, au fost
înregistrate 37 de cazuri, în care poliåiætii de frontierã
au fost depistaåi în serviciu sub influenåa consumului
de alcool. Totodatã, în aceeaæi perioadã, alåi 30 de
lucrãtori au fost implicaåi în accidente rutiere, grave sau mai
puåin grave, provocate de consumul de alcool extraprofesional.
Majoritatea dintre aceætia sunt, în prezent, cercetaåi în dosare
penale, iar în cazul a patru dintre ei le-au încetat raporturile de
serviciu din motivul consumului de alcool.
Mariana Cenea
Majoritatea consumatorilor, dar æi a æefilor nemijlociåi ai
acestora, gãsesc justificãri prin faptul cã nu consumã la serviciu,
ci în timpul liber. Aæa cum se observã din expunere, reacåiile
sunt aceleaæi, riscurile comiterii ilegalitãåilor cresc æi se rãsfrâng
asupra activitãåii noastre (care nu este alta decât de a veghea
asupra respectãrii legii æi ordinii, chiar æi în timpul liber!), iar
echilibrul nostru este necesar sã fie unul, permanent, constant.
Este clar cã alcoolul nu se împacã cu autoritatea æi portul armei,
iar evenimentele mediatizate confirmã acest lucru.
Dacã pentru unii, alcoolul este o bãuturã care-i relaxeazã,
pentru specialiæti, alcoolul este o substanåã psihoactivã æi un toxic
celular cu efect tranchilizant asupra sistemului nervos central.
Acåiunea sa constã în inhibarea transmiterii impulsurilor nervoase.
Tocmai de aceea, este considerat un drog în stare lichidã, al
cãrui consum constant conduce, în timp, la dependenåa fizicã
æi psihicã. Alcoolul este un toxic celular. Ajuns în organism se
rãspândeæte æi afecteazã aproape fiecare celulã. Cele mai afectate
sunt, desigur, celulele nervoase.
În primul rând, alcoolul acåioneazã, în organism, ca factor
de stres: creæte tesiunea arterialã, sunt eliberate în sânge mai
multe substanåe ca: lipide, zaharuri, cortizon, conducând, astfel,
la instalarea unor boli ale sistemului autoimunitar, precum
diabetul. Organismul orienteazã întreaga sa energie psihicã
pentru înlãtuarera alcoolului din organism, energie care ar fi
fost necesarã pentru buna sa funcåionare (homeostazie/echilibru
intern).
Este important de ætiut cã metabolizarea alcoolului la nivelul
ficatului, „furã” 80% din oxigenul necesar funcåionãrii acestui
organ æi, astfel, alcoolul devine un „parazit metabolic”. Celulele
cardiace æi cele nervoase, au cel mai ridicat consum de oxigen
20 F R O N T I E R A Nr. 4/2012

æi suferã cel mai mult sub influenåa alcoolului.
Abuzul de alcool, consumul matinal sau „pe stomacul gol”
cum i se mai spune popular, duce la malnutriåie. Organismul
este lipsit de proteine, substanåe minerale æi vitamine. Pe lângã
reducerea aportului acestor elemente importante din hranã,
excesul de etanol are ca efect reducerea progresivã a capacitãåii
intestinului subåire de a resorbi substanåe importante ca: vitamina
B1, acidul folic, iar mai târziu sodiu æi apa.
Produæii de înaltã toxicitate, rezultaåi din descompunerea
alcoolului, (de ex. acetaldehida) afecteazã, cum spuneam mai
înainte, celulele nervoase. Incapacitatea progresivã a intestinului
subåire de a absorbi substanåele vitale bunei funcåionãri a
organismului (vitamine în special A æi C, sãruri minerale),
cauzeazã, în timp, tulburãri nervoase æi tulburãri cu origine
somaticã. Pierderea calciului, a fosfaåilor æi a vitaminei D, ca
urmare a consumului de alcool, duce la pierderea masei osoase
æi la creæterea pericolului de fracturare. Inflamaåiile mucoaselor
gastrice æi duodenale, precum æi fisurile la nivelul inferior al
esofagului duc la sângerãri grave. Consumul permanent de alcool
creæte de zece ori mai mult riscul de îmbolnãvire de cancer
esofagian. Sub incidenåa suferinåei intrã æi muæchiul cardiac.
Îmbolnãvirea acestui muæchi se numeæte cardiomiopatie. De
patru ori mai mulåi alcoolici mor din cauza tulburãrilor cardiace
decât de cirozã.
Literatura de specialitate expune o serie de efectele ale
alcoolului asupra sistemului nervos si asupra psihicului de scurtã
duratã: (rãspunsuri încetinite faåã de mediul ambiant, scãderea
coordonãrii, scãderea capacitãåii de a gândi limpede, alterarea
memoriei, vomã, tulburãri de vedere, risc crescut de accidente,
dificultatea de a merge sau de a sta pe picioare, pierderea
cunoætinåei, comã æi chiar deces) æi de lungã duratã: (instalarea
bolii numitã alcoolism, pierderea memoriei, cirozã hepaticã,
deteriorarea creierului, boli de inimã, boli digestive, malnutriåia,
scurtarea duratei de viaåã, moarte prin accidente, moarte prin
accidente legate de alcool (intoxicaåii acute).
Efectele alcoolului asupra societãåii sunt la fel de devastatoare
ca æi cele asupra organismului, expuse mai sus, având în vedere
faptul cã aproximativ 70% dintre accidentele rutiere, crimele
violente, violurile æi suicidurile sunt datorate consumului de
alcool. Pe de altã parte, alcoolul afecteazã foråa de muncã tânãrã,
producând dezechilibre economice, creæte delicvenåa juvenilã
prin consumul de cãtre copii æi adolescenåi, distruge familia ca
nucleu de echilibru social, scade respectul de sine al persoanei,
accentuându-i trãirile negative æi conducându-l la suicid.
Alcoolismul este o boalã descrisã ca o manifestare conætientã
sau nu, prin care individul cautã satisfacerea nevoii de a consuma
alcool, indiferent de mijloace sau consecinåe, pentru evitarea
sevrajului sau a stãrilor psihice neplãcute.
Psihologie
Alcoolismul este o boalã cu evoluåie progresivã. British
Medical Association (BMA) a dat publicitãåii o listã cu 19 trepte
de evoluåie a acestei boli:
1.Consumul ocazional.
2. Începerea consumului constant.
3. Consumul pe furiæ.
4. Apariåia sentimentului de culpabilitate.
5. Incapacitatea de a aprofunda o problemã.
6. Sancåionarea pentru conducere auto sub influenåa
alcoolului.
7. Pierderea autocontrolului.
8. Comportament megaloman.
9. Neîmplinirea promisiunilor æi hotãrârilor.
10. Evitarea familiei æi prietenilor.
11. Necazuri la serviciu.
12. Resentimente nejustificate.
13. Alterarea gândirii.
14. Deteriorarea moralã.
15. Indiferenåã pentru hranã.
16. Incapacitatea de a întreprinde o acåiune.
17. Resturi de veleitãåi intelectuale.
18. Recunoaæterea înfrângerii totale.
19. Nevoia continuã æi obsesia de a bea.
Treptele 2–10 indicã semnalmentele unei dependenåe
psihice. Aceasta, iniåial, este dorinåa, iar apoi cerinåa obsesivã
a unei persoane de a se sprijini pe efectele alcoolului, pentru
cã, astfel, se creeazã o stare în care problemele devin mai
puåin de nerezolvat æi multe situaåii din viaåa de zi cu zi devin
mai plãcute sau, în orice caz, mai suportabile. Dependenåa
psihicã se instaleazã treptat: la început se bea pentru motive
neînsemnate, de exemplu, din cauza proastei dispoziåii matinale.
Dar, consumul repetat creeazã, cu timpul, convingerea cã nu
poåi trãi mulåumit decât dacã ai bãut ceva. În acest stadiu, existã
un anumit control asupra consumului æi astfel, persoana care
acceptã feedback (atenåionãrile celor din jur, colegi, familie, etc.),
conætientizeazã riscurile profesionale, consecinåele nefaste ale
alcooolului asupra sa, ca persoanã, poate sã renunåe, fie prin efort
voluntar susåinut, fie acceptând suport moral (familie, prieteni)
sau suport de specialitate (psihologic). Riscurile, în acest stadiu,
nu sunt, deloc, de neglijat asupra persoanei æi asupra locului sãu
de muncã, însã pot avea o limitã.
Atunci când persoana nu renunåã, în acest stadiu, al
dependenåei psihice æi se lasã pradã situaåiilor de viaåã pe care
le resimte ca fiind tot mai stresante, apãsãtoare, plictisitoare,
frustrante, alcoolul câætigã în importanåã pentru echilibrul psihic,
iar când alcoolul nu mai este la îndemânã, apare discomfortul
psihic. Astfel, se instaleazã dependenåa fizicã (treptele 11–19).
În acest stadiu nu existã cale de întoarcere la „bãutul controlat”,
întrucât apar fenomene de sevraj (ansamblul
simptomelor fizice neplãcute, cauzate de
lipsa alcoolului din sânge). Dependenåa fizicã
este o consecinåã a unui consum frecvent de
alcool æi a adaptãrii treptate a organismului
la acesta (creæterea toleranåei). În acest stadiu
organismul are nevoie de alcool pentru
a-æi împlini funcåiile. Senzaåia trupeascã de
„normalitate” se instaleazã abia atunci când
alcoolul este prezent. În schimb, cel în cauzã
simte cã-i lipseæte „ceva”, atunci când trebuie
sã se descurce fãrã alcool/drog.
Dacã alcoolemia (concentraåia de alcool
în sânge) nu este restabilitã, dupã ce drogul a
fost administrat sau dacã acesta a fost luat în
cantitate insuficientã, atunci apar simptomele
de sevraj: tremurãturi, senzatie de vomã,
sudoraåie abundentã, tulburãri de somn, fricã,
neliniæte, iar în cazurile de dependenåã fizicã
severã se poate ajunge la Delirium.
(va urma)
Nr. 4/2012
F R O N T I E R A
21

Ætiri
La nivelul ITPF Sighetu Marmaåiei, ca urmare
a unor informaåii, a fost organizatã, în perioada
2-6 aprilie, o acåiune, sub coordonarea procurorului
de caz, în vederea descoperirii mai multor utilaje
æi tractoare, suspecte a fi furate din strãinãtate. Pe
timpul acåiunii, poliåiætii de frontierã maramureæeni
au identificat, pe raza judeåului Botoæani, 17 astfel
de utilaje æi tractoare agricole, în valoare de peste
1.200.000 euro.
Respectivele utilaje agricole au fost lãsate în
custodia proprietarilor æi urmeazã a fi supuse unor
expertize tehnico-ætiinåifice, în vederea stabilirii
seriilor reale de æasiu.
În cauzã, se efectueazã cercetãri, sub aspectul
sãvâræirii infracåiunilor de tãinuire, înæelãciune
în formã continuatã æi fals material în înscrisuri
oficiale.
Cercetãrile sunt continuate de cãtre poliåiætii de
frontierã din cadrul STPF Maramureæ, sub coordonarea
procurorului de caz, în vederea documentãrii
întregii activitãåi infracåionale æi identificãrii tuturor
persoanelor implicate.
Poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Viæeu de
Sus, au desfãæurat, în ziua de 9 aprilie, o acåiune pe
linia combaterii traficului internaåional cu autoturisme
furate, în zona de responsabilitate. Astfel, în jurul orei
17.30, a fost oprit pentru control, pe raza localitãåii
Viæeu de Sus, un autoturism marca BMW X5, condus
de Aldo R., cetãåean italian, în vârstã de 63 de ani.
Deoarece, conducãtorul auto nu a putut prezenta
pentru control niciun document al autovehiculului,
poliåiætii au efectuat verificãri, în bazele de date, în
urma cãrora s-a constatat cã autoturismul figureazã ca
fiind furat din Italia, din vara anului 2011.
Æoferul a declarat cã a cumpãrat autoturismul de
la un alt cetãåean italian æi nu are niciun document,
în acest sens.
În cauzã, se efectueazã cercetãri pentru sãvâræirea
infracåiunii de complicitate la furt, iar autoturismul,
în valoare de aproximativ 33.000 euro, a fost
indisponibilizat, la sediul SPF Viæeu de Sus, pentru
continuarea cercetãrilor.
În data de 26 aprilie, pliåiætii de frontierã din
cadrul ITPF Sighetu Marmaåiei, judeåul Maramureæ, au
descoperit, în urma unei acåiuni, pe linia combaterii
traficului internaåional cu autoturisme furate,
desfãæuratã în zona de competenåã, un autoturism,
marca Fiat Fiorino, în valoare de aproximativ 12.000
euro, care, în urma verificãrilor, s-a dovedit a fi furat
din Franåa.
În cauzã se efectueazã cercetãri pentru sãvâræirea
infracåiunii de tãinuire la furt, iar autoturismul a fost
indisponibilizat, la sediul STPF Maramureæ, pentru
continuarea cercetãrilor.
Paginã realizatã de Radu LUNGU
22 F R O N T I E R A Nr. 4/2012

Ætiri
În ziua de 2 aprilie, ora 20.55, la PTF Giurgiu, pe
sensul de ieæire din åarã, s-a prezentat, pentru a efectua
formalitãåiile de frontierã, cetãåeanul român Florian B., în
vârstã de 42 de ani, care conducea un autoturism, marca
Audi A4, cu numere de înmatriculare româneæti.
În urma verificãrilor, în baza de date INTERPOL, a
rezultat cã autoturismul figureazã ca fiind furat din România,
din data de 22 iulie. Acesta are o valoare de 60.000 lei æi a
fost indisponibilizat de cãtre poliåiætii de frontierã.
Douã zile mai târziu, ora 7.00, la acelaæi
punct de trecere a frontierei, s-a prezentat,
pentru a efectua formalitãåile de frontierã,
cetãåeanul român Florin R., în vârstã de 37
de ani, care conducea un autoturism marca
Mercedes, înmatriculat în Germania.
În urma verificãrilor, a rezultat cã autoturismul
era neînmatriculat, din data de 19 martie.
În ziua de 7 aprilie la PTF Bechet, judeåul
Dolj, s-a prezentat, pentru a efectua formalitãåile
de frontierã, cetãåeanul bulgar Nikolay R., în vârstã
de 48 de ani, care conducea un autoturism marca
BMW 320 D, înmatriculat în Bulgaria.
În urma verificãrilor, a rezultat cã autovehiculul
figura ca fiind furat din Italia, din data de 19 martie
2005. Autoturismul, cu o valoare de 12.000 lei,
a fost indisponibilizat, în vederea continuãrii
cercetãrilor, la sediul sectorului.
În data de 22 aprilie, poliåiætii de frontierã, din
cadrul SPF Bechet, judeåul Dolj, au oprit în trafic, pe
DN 54A, pe cetãåeanul român Valeriu C., în vârstã
de 36 de ani, care conducea un autoturism marca
VW Golf, cu numere de înmatriculare provizorii,
româneæti. Câteva ore mai târziu, poliåiætii de
frontierã, din cadrul SPF Calafat, judeåul Dolj, au
oprit în trafic, pe DN 55A, pe cetãåeanul român
Ionuå T., în vârstã de 21 de ani, care conducea un
autoturism, marca Opel, cu acelaæi gen de numere
de înmatriculare.
În urma verificãrilor, a rezultat cã autoturismul,
marca VW Golf, figureazã neînmatriculat, din data
de 19 aprilie, iar autoturismul, marca Opel, era
neînmatriculat, din data de 21 aprilie.
Poliåiætii de frontierã au întocmit, persoanelor în cauzã, acte premergãtoare de cercetare penalã pentru complicitate la furt,
conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu numere false de înmatriculare, tãinuire la furt, punere în circulaåie sau
conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat sau neînregistrat.
Paginã realizatã de Mihaela SIMION
Nr. 4/2012
F R O N T I E R A
23

Ætiri
În seara de 11 aprilie, poliåiætii de frontierã, din cadrul SPF
Sighetu Marmaåiei, au observat cu ajutorul aparatelor de vedere
pe timp de noapte, mai multe persoane care transportau colete
voluminoase, iar, ulterior, le-au încãrcat într-un autoturism
staåionat în apropierea frontierei. Ca urmare, zona a fost
încercuitã, s-au efectuat somaåiile legale, prin voce, pentru
reåinerea persoanelor în cauzã.
În urma acåiunii, au fost reåinute trei persoane, domiciliate
în localitatea Sighetu Marmaåiei. Totodatã, la controlul
autoturismului, au fost descoperite æapte colete ce conåineau
cantitatea de 3.500 de pachete cu åigãri, provenienåã ucraineanã,
în valoare de peste 30.000 lei.
Extinzând cercetãrile, poliåiætii de frontierã au stabilit cã cei
trei bãrbaåi au mai efectuat un transport de åigãri, cu puåin timp
înainte, ocazie cu care, la domiciliul unuia dintre ei, au fost
descoperite, încã 13 colete ce conåineau 6.500 de pachete cu
åigãri.
Tinerii, cu vârste cuprinse între 21 æi 22 de ani, sunt cercetaåi
de cãtre poliåiætii de frontierã, pentru sãvâræirea infracåiunii de
contrabandã.
Cele 10.000 de pachete cu åigãri, de provenienåã ucraineanã,
în valoare de peste 87.000 lei, au fost ridicate, în vederea
confiscãrii, iar autoturismul folosit la activitatea infracåionalã,
a fost indisponibilizat, la sediul SPF Sighetu Marmaåiei, pânã la
finalizarea cercetãrilor.
Radu LUNGU
În seara de 3 aprilie, poliåiætii de frontierã, din cadrul SPF
Stânca – judeåul Botoæani, au observat, cu ajutorul sistemului de
supraveghere ce funcåioneazã pe principiul termoviziunii, lângã
lacul de acumulare Stânca - Costeæti, douã persoane, care nu-æi
justificau prezenåa în zonã.
Poliåiætii de frontierã au început sã facã verificãri în zonã,
unde au descoperit, pe malul românesc al râului Prut, 20 colete
voluminoase, învelite în saci de nylon. De asemenea, au mai fost
depistaåi doi bãrbaåi, care nu-æi justificau prezenåa, ce au încercat
sã fugã, ingnorând somaåiile verbale. Poliåiætii de frontierã au fost
nevoiåi sã tragã 6 focuri de avertisment în plan vertical. În timpul
cercetãrilor efectuate, poliåiætii au stabilit cã cei doi bãrbaåi sunt
cetãåeni români, ambii domiciliaåi în comuna Dobirceni, judeåul
Botoæani.
Totodatã, s-a stabilit cã cele 20 de colete, care conåineau
cantitatea de 24.024 pachete åigãri, mãrcile Plugarul æi Winston,
cu timbru de accizã R. Moldova, au fost introduse ilegal în
România, cu ajutorul unei ambarcaåiuni ce a fost observatã cu
ajutorul sistemului de supraveghere.
Concomitent, au fost anunåate autoritãåile de frontierã ale
statului vecin. Acestea au reåinut, pe teritoriul R. Moldova, trei
persoane æi douã autovehicule, despre care existã indicii cã au
participat la sãvâræirea evenimentului de contrabandã.
Cercetarile continuã în comun cu autoritãåile de frontierã din
R. Moldova, pentru stabilirea activitãåii infracåionale.
Minodora RÃCNEA
În ziua de 10 aprilie, în jurul orei 8.00, poliåiætii de frontierã,
din cadrul SPF Rãdãuåi, au efectuat semnalul regulamentar pentru
a opri, la control, un autoturism, marca „Mercedes ML”, suspect
cã transporta åigãri de contrabandã.
Conducãtorul auto a ignorat semnalele poliåiætilor de frontierã,
demarând în trombã spre
localitatea Vicovu de
Sus. S-a trecut imediat la
urmãrirea autoturismului,
folosind semnalele
acustice æi luminoase, iar
dupã, aproximativ, 2 km s-
a reuæit blocarea maæinii.
În acel moment, din
maæinã au ieæit doi bãrbaåi,
care au vrut sã fugã, ca
urmare au fost trase 6
focuri de avertisment,
în plan vertical, dupã
somaåiile de rigoare.
Imediat, a fost reåinut
æoferul autoturismului,
Cosmin C., în vârstã de
26 de ani, domiciliat în localitatea Vicovu de Sus, ulterior fiind
identificat æi al doilea tânãr, în vârstã de 22 de ani, din aceeaæi
localitate.
La controlul efectuat asupra maæinii au fost descoperite
12 colete ce conåineau 6.000 de pachete cu åigãri, de diferite
mãrci, de provenienåã ucraineanã æi
R. Moldova.
În acest caz, poliåiætii de frontierã
au continuat cercetarea pentru
sãvâræirea infracåiunii de contrabandã
în formã agravantã.
Întreaga cantitate de åigãri, în
valoare de peste 45.000 lei, a fost
ridicatã, în vederea confiscãrii, iar
autoturismul, marca Mercedes ML,
în valoare de, aproximativ, 20.000
lei a fost indisponibilizat, la sediul
SPF Rãdãuåi, în vederea continuãrii
cercetãrilor.
Ilie POROCH-SERIÅAN
24 F R O N T I E R A Nr. 4/2012

Pe timpul desfãæurãrii unei acåiuni, pe linia combaterii
contrabandei æi evaziunii fiscale, în ziua de 10 aprilie, ora
20.30, poliåiætii de frontierã, din cadrul STPF Mehedinåi, æi ofiåeri
specialiæti, din cadrul DGIPI – SIPI Mehedinåi, au obåinut date
æi informaåii referitoare la faptul cã o persoanã, din municipiul
Turnu Severin, transportã åigãri, fãrã documente de provenienåã,
din localitatea Izvorul Frumos, în municipiul Turnu Severin.
Pentru reåinerea persoanei æi confiscarea åigãrilor de contrabandã,
poliåiætii de frontierã mehedinåeni au organizat æi desfãæurat o
acåiune de supraveghere æi cercetare a terenului, în zona de
competenåã, aparåinând SPF Poråile de Fier II.
În urma cercetãrii terenului, poliåiætii de frontierã au observat,
la intrarea în localitatea Izvorul Frumos, un autoturism staåionat,
înmatriculat în Bulgaria. În apropierea acestuia, poliåiætii de
frontierã au gãsit-o pe B. I., în vârstã de 24 ani, din municipiul
Drobeta Turnu Severin.
Efectuând controlul asupra autoturismului, poliåiætii de frontierã
au descoperit, în interiorul acestuia, cantitatea de 8.000 pachete
de åigãri marca Fast, Pall Mall æi Viceroy.
Împotriva lui B.I. s-au întocmit acte premergãtoare sub
aspectul sãvâræirii infracåiunii de contrabandã. Întreaga cantitate
de åigãri, în valoare de peste 8.000 euro æi autoturismul au fost
indisponibilizate, în vederea confiscãrii.
Ætiri
În data de 6 aprilie, poliåiætii de frontierã, din cadrul
Serviciului de Combatere a Migraåiei Ilegale æi a Infracåionalitãåii
Transfrontaliere - ITPF Iaæi, împreunã cu lucrãtori din cadrul
Biroului de Combatere a Migraåiei Ilegale æi a Infracåionalitãåii
Transfrontaliere a STPF Vaslui, cu sprijinul Detaæamentului
de Sprijin Operativ al STPF Iaæi, în baza unor informaåii, au
desfãæurat o acåiune pe linia prevenirii æi combaterii contrabandei
æi evaziunii fiscale.
În timpul acåiunii, poliåiætii au oprit în trafic, pe comunicaåia
Oancea - Tg. Bujor, pentru control, zece autoturisme.
În urma controalelor amãnunåite, efectuate asupra acestora,
poliåiætii de frontierã au descoperit, ascunse în locaæuri special
amenajate în portiere, rezervoare, spãtarul banchetelor,
portbagaj, podea, cantitatea de 11.544 pachete de åigãri, cu
timbru de accizã Republica Moldova æi inscripåionate Duty-
Free.
Întreaga cantitate, în valoare de 49.133 lei, a fost ridicatã
în vederea confiscãrii, iar autoturismele, în valoare de
218.555 lei, folosite pentru introducerea ilegalã în România æi
transportul åigãrilor, au fost indisponibilizate, pânã la finalizarea
cercetãrilor.
În cauzã, a fost dispusã începerea
urmãririi penale pentru 11 persoane,
fiind luatã mãsura arestãrii preventive
pentru cinci dintre acestea. Cercetãrile
continuã pentru stabilirea întregii
arii infracåionale æi a implicãrii altor
persoane în sfera infracåionalã.
Denis LAZÃR
Valeriu PERA
În data de 9 aprilie, în jurul orei 16.20, poliåiætii de
frontierã, din cardul SPF Berzasca, au oprit, pentru control,
un autoturism, marca „Opel Astra”. La volanul acestuia se afla
cetãåeanul român, U. Constantin, în
vârstã de 44 de ani, cu domiciliul în
localitatea Sicheviåa, judeåul Caraæ-
Severin.
Poliåiætii de frontierã au gãsit,
la controlul efectuat asupra
maæinii, 750 pachete de åigãri de
contrabandã, ascunse în portbagaj.
Câteva ore mai târziu, colegii
din cadrul Biroului Combaterea
Migraåiei Ilegale æi a Infracåionalitãåii
Transfrontaliere, STPF Caraæ-Severin,
au descoperit 277 pachete de åigãri
disimulate pe corp æi în diverse
locuri din portbagaj, iar aproape
de miezul nopåii, au defãæurat o
acåiune operativ-informativã, oprind, pe comunicaåia Oraviåa-
Anina, un autoturism, marca Wolksvagen Golf, condus
de V. Ana, cetãåean român, în vârstã de 32 de ani æi care
locuieæte în municipiul Reæiåa. La
controlul efectuat asupra persoanei
æi a autovehiculului, poliåiætii de
frontierã au descoperit mai multe
pachete de åigãri, ascunse pe corp æi
în diferite recipiente din portbagaj,
precum termos, lanternã, pantofi
sport æi scaune.
În ambele situaåii, faåã de
persoanele transportatoare de
åigãri, de contrabandã, s-au dispus
mãsurile legale de ridicare a mãrfii æi
de sancåionare a acestora, conform
legislaåiei în vigoare.
Alina TÃNÃSESCU
Nr. 4/2012
F R O N T I E R A
25

Ætiri
În data de 18 aprilie, la PTF Cenad, s-au prezentat, pe sensul
de ieæire din åarã, doi cetãåeni polonezi, Jerzy W. æi Adam K.,
conducând douã autoturisme, Nissan Primera æi Mercedes, în
care se aflau, ca pasageri, cinci bãrbaåi.
La controlul de frontierã, poliåiætii de frontierã au avut
suspiciuni cu privire la autenticitatea cãråilor de identitate
poloneze, prezentate de cãtre cei cinci pasageri. Astfel, în
urma verificãrilor, efectuate cu aparatura din dotare, asupra
documentelor de identitate s-a constatat cã acestea sunt false
total.
În cadrul cercetãrilor, s-a stabilit cã cele cinci persoane,
pasageri în autoturismele conduse de cei doi polonezi, sunt
cetãåeni din Libia æi Palestina, cu vârste cuprinse între 23 æi 31
de ani. Cei în cauzã au declarat cã documentele false au fost
procurate în Grecia prin intermediul unei persoane necunoscute,
contra sumei de 4.000 euro, fiecare, æi au recurs la aceastã
metodã întrucât nu posedau vizã pentru Spaåiul Schengen.
Poliåiætii de frontierã au luat mãsura întreruperii cãlãtoriei
persoanelor în cauzã æi cercetãrii acestora sub aspectul sãvâræirii
infracåiunii de fals privind identitatea æi tentativã la trecerea
ilegalã a frontierei de stat, iar cei doi cetãåeni polonezi sunt
cercetaåi pentru trafic de migranåi. La finalizarea cercetãrilor,
vor fi prezentaåi procurorilor, în vederea dispunerii mãsurilor
legale ce se impun.
În cursul nopåii de 31
martie spre 1 aprilie, lucrãtorii
din cadrul SPF Jimbolia, Lunga
æi Sânnicolau Mare au depistat,
în zona de competenåã, 20 de
migranåi, în cinci grupuri, la
scurte intervale de timp.
Æaptesprezece dintre
migranåi au fost depistaåi la
frontiera cu Serbia, în timp ce
încercau sã intre ilegal în åara
noastrã, iar ceilalåi trei au fost
reåinuåi la graniåa cu Ungaria.
Persoanele descoperite
pe câmp nu aveau documente de identitate asupra lor æi nu
vorbeau limba românã, motiv pentru care, poliåiætii de frontierã
au procedat la conducerea acestora, la sediile sectoarelor Poliåiei
de Frontierã, în vederea clarificãrii situaåiei. În cele trei cazuri, s-a
stabilit cã persoanele depistate sunt cetãåeni din Yemen, Algeria,
Egipt, Palestina æi Maroc, cu vârste cuprinse între 18 æi 40 de
ani, toåi bãrbaåi.
O parte dintre persoane a declarat cã au ajuns cu trenul pânã
în localitatea Kikinda (Serbia), de unde æi-au continuat cãlãtoria,
cu un taxi, pânã în apropierea frontierei cu România, de unde au
mers pe jos, peste câmp, pânã în momentul reåinerii.
Pe numele persoanelor au fost întocmite lucrãri penale sub
aspectul sãvâræirii infracåiunii de trecere, respectiv, tentativã
de trecere ilegalã a frontierei de stat, urmând ca, la finalizarea
cercetãrilor, sã fie luate mãsurile legale ce se impun.
Grupaj realizat de Mihaela LEÆ
În data de 4 aprilie, poliåiætii din cadrul SPF Socol, împreunã
cu lucrãtorii specializaåi, din cadrul Biroului Combaterii Migraåiei
Ilegale, al STPF Caraæ-Severin, æi din cadrul Postului de Poliåie Socol
au desfãæurat o acåiune de combatere a migraåiei ilegale.
Astfel, în jurul orei 18.00, echipa, mai sus menåionatã, a reuæit
reåinerea a trei cetãåeni care se deplasau, dinspre frontiera vecinã,
pe teritoriul României.
Întrucât, nu aveau asupra lor niciun act de identitate æi nici nu
vorbeau limba românã, au fost conduæi la sediul sectorului Poliåiei
de Frontierã pentru verificãri. Aceætia au fost identificaåi ca fiind
cetãåeni din Maroc, Somalia æi Egipt, cu vârste de 16 æi, respectiv,
24 de ani.
Cei trei au declarat, în cadrul primelor cercetãri, cã intenåionau
sã tranziteze teritoriul României pentru a ajunge în åãri membre
Schengen, unde aveau stabilite rude.
Celor trei migranåi li s-au întocmit lucrare penalã pentru intrarea
în åarã, prin trecerea ilegalã a frontierei de stat.
Alina TÃNÃSESCU
26 F R O N T I E R A Nr. 4/2012

Primele patru luni ale acestui an au adus o intensificare a
fenomenului migraåiei ilegale la frontiera de est a României, în
zona de competenåã a ITPF Iaæi, fiind depistate æi reåinute 60 de
persoane, care au trecut ilegal frontiera dintre Republica Moldova
æi România.
Pentru îndeplinirea, cu succes, a misiunii de combatere a
migraåiei ilegale æi a infracåionalitãåii transfrontaliere, poliåiætii
de frontierã din cadrul inspectoratului au intensificat acåiunile
Ætiri
specifice pe aceastã linie, folosind eficient aparatura æi tehnica,
din dotare. La obåinerea acestor rezultate a contribuit cooperarea
cu autoritãåile de graniåã ale Republicii Moldova, prin schimbul de
date æi informaåii între cele douã instituåii, în baza documentelor
bilaterale de colaborare încheiate.
Din analiza cazuisticii, existente la nivelul ITPF Iaæi, se
observã diferenåe considerabile între modul de operare, cetãåenie
æi scopul declarat de cãtre cei care au trecut ilegal frontiera,
în prima parte a perioadei analizate faåã de cea de a
doua. Astfel, în primele 2 luni, ponderea majoritarã a
fost deåinutã de cãtre cetãåenii moldoveni, care au trecut
frontiera pe podul de gheaåã format pe râul Prut, iar în
cea de-a doua parte au fost depistate æi reåinute persoane,
din diferite åãri din Asia, care au trecut ilegal frontiera,
traversând înot râul Prut æi care au solicitat, ulterior, o
formã de protecåie din partea statului român.
În dimineaåa de 22 aprilie a.c., poliåiætii de frontierã
din cadrul SPF Oancea, acåionând în baza unei informaåii,
primitã de la grãnicerii moldoveni, au depistat, pe direcåia
localitãåii de frontierã Slobozia, douã persoane, care nu-æi
justificau prezenåa în zonã.
S-a procedat la legitimarea bãrbaåilor, însã, aceætia nu
deåineau documente de identitate æi nu vorbeau limba
românã sau o altã limbã de circulaåie internaåionalã.
Poliåiætii de frontierã i-au condus la sediul sectorului
pentru continuarea cercetãrilor. Astfel, s-a
stabilit cã sunt din Bangladesh, au trecut ilegal
frontiera dintre Republica Moldova æi România,
traversând înot râul Prut, cu scopul de a ajunge
în Spaåiul Schengen, în vederea gãsirii unui loc
de muncã.
Concomitent, autoritãåile de graniåã ale
Republicii Moldova au informat, poliåiætii de
frontierã români, cã au depistat, pe malul
moldovenesc al râului Prut, cinci bãrbaåi, de
origine afro-asiaticã. Aceætia fãceau parte din
acelaæi grup cu cei doi cetãåeni, depistaåi de
poliåiætii de frontierã gãlãåeni.
Poliåiætii de frontierã au întocmit bãrbaåilor
lucrare penalã, sub aspectul sãvâræirii infracåiunii
de „intrare în åarã prin trecere ilegalã a frontierei
de stat”.
Cercetãrile continuã, în comun cu autoritãåile
de graniåã ale statului vecin, în vederea
stabilirii implicãrii æi altor persoane, în sfera
infracåionalã.
Denis LAZÃR
Tot în data de 22 aprilie, poliåiætii de frontierã de la SPF
Vâræand au observat pe DN 79A un microbuz oprit pe marginea
drumului, din care au coborât mai multe persoane, ce au început
sã alerge spre frontiera cu Ungaria.
S-a încercat reåinerea lor, dar, întrucât, aceætia au ignorat
somaåiile verbale, au fost nevoiåi sã foloseascã armamentul din
dotare, fiind trase cinci focuri de avertisment, în plan vertical.
Poliåiætii de frontierã l-au reåinut pe æoferul autoutilitarei æi pe
un cetãåean marocan. De asemenea, s-a cercetatat terenul cu
ajutorul aparaturii de observare pe timp de noapte, constatânduse
cã grupul s-a dispersat în mai multe direcåii pentru a ajunge
pe teritoriul ungar. Au fost informate autoritãåile de frontierã
maghiare care au închis direcåia de deplasare a acestora, în
apropierea graniåei comune fiind reåinute alte æapte persoane.
Persoanele respective au fost conduse la sediul sectorului,
iar în urma verificãrilor efectuate s-a stabilit cã este vorba de
un cetãåean român din judeåul Timiæ, æase cetãåeni din Maroc
æi doi cetãåeni tunisieni, care intenåionau sã ajungã în Spaåiul
Schengen.
Din cercetãri a rezultat cã cei opt cetãåeni africani au fost
ajutaåi de numitul Marius-Aurel S., în tentativa de trecere
frauduloasã, fiind transportaåi din Timiæoara pânã în zona de
frontierã.
Poliåiætii de frontierã au întocmit actele premergãtoare pentru
începerea urmãririi penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de trecere
æi tentativã de trecere ilegalã a frontierei de stat pentru cetãåenii
strãini, iar cetãåeanului român, pentru trafic de migranåi.
În data de 23 aprilie, poliåiætii de frontierã de la SPF Curtici au
descoperit trei persoane de sex masculin, ascunse în toaletele a
douã vagoane ale unui tren internaåional Inter Regio, de pe ruta
Bucureæti - Budapesta.
Persoanele în cauzã au fost duse la sediul sectorului, unde
s-a stabilit cã este vorba de trei cetãåeni din Afganistan, care
intenåionau sã ajungã în Germania.
Poliåiætii de frontierã au întocmit actele premergãtoare începerii
urmãririi penale pentru sãvâræirea infracåiunii de tentativã de
trecere ilegalã a frontierei de stat.
Dan LAZÃR
Nr. 4/2012
F R O N T I E R A
27

Documentar
Repere istorice æi juridice ale paæaportului românesc
Acest material prezintã, în mod succint æi într-o ordine cronologicã, principalele momente æi repere relevante ale evoluåiei
paæaportului românesc, în devenirea sa ca simbol al statului român æi instrument indispensabil al sistemului de cãlãtorii
internaåionale.
Pe timpul domniei lui A.I.Cuza (1859-1866) au fost iniåiate
æi derulate mãsuri æi acåiuni politice, administrative, diplomatice
æi, nu în ultimul rând, economice novatoare æi de o amplã
anvergurã naåionalã æi internaåionalã, menite sã dea Unirii
sensul sãu naåional æi de profundã schimbare æi modernitate a
statului român. Acestea au avut un impact æi asupra regimului
paæapoartelor, atât sub aspectul condiåionalitãåilor legale, cât æi
a celor privind forma æi conåinutul acestora.
În æedinåa Adunãrii legislative din 28 februarie/11 martie 1862
Barbu Catargiu (1807-1862) a declarat cã titlul oficial al åãrii era
numai „Principatele Unite”. Consacrarea definitivã a termenului
„România”, ca denumire oficialã a noului stat înfiinåat în ianuarie
1859 æi implicit în titulatura æi însemnele paæaportului, a fost
posibilã doar în anul 1866, dupã abdicarea silitã a domnitorului
A.I. Cuza. Constituåia votatã în acel an æi publicatã în Monitorul
Oficial nr. 142 din 1/13 iulie 1866, prevedea, în primul ei articol,
cã „Principatele Unite Române constituie un singur stat indivizibil
sub denumirea de România”. Oficial æi definitiv, titulatura de
„România” a fost admisã, pe plan extern, prin Tratatul de la Berlin
din 1/13 iulie 1878, prin care, în art. 43, odatã cu obåinerea
independentei, se recunoaæte æi numele åãrii.
Premergãtor constituirii primului guvern al noului stat, din 22
ianuarie 1862, departamentele moldovene (din lãuntru, justiåie,
externe etc.) au început sã fie desfiinåate. Printre primele ministere
care æi-au încetat activitatea a fost æi cel al Ministerului de Externe
(Secretariatul Statului). Astfel, la 1862 ministrul de externe
Apostol Arsache (1792-1874) informa, printr-o notã circularã,
pe consulii puterilor garante cã, începând cu 15 aprilie Directorul
Afacerilor Externe Strãine de la Iaæi îæi înceta funcåionarea. Ca
urmare a acestei decizii, responsabilitatea gestionãrii æi eliberãrii
paæapoartelor pentru solicitanåii din aceastã parte a åãrii era
trecutã în competenåã Ministerului Afacerilor Strãine de la
Bucureæti.
Domnitorul A.I. Cuza a iniåiat un demers constant, atât pe
linia fixãrii unei steme de stat unice, cât æi pentru stabilirea
detaliilor „armeriilor Principatelor Unite” reclamate de armatã,
în vederea „ornãrii” unor „accesorii” ale uniformelor militare,
aflate în uz la acea vreme.
Printr-un Jurnal al Consiliului de Miniætrii emis la 12/24
martie 1863, prezidat de Nicolae Kretzulescu (1812-1900),
se stabilea ca „acvila românã cu crucea în gura sã fie pusã ca
emblemã a României deasupra drapelului armatei; iar Zimbrul
æi Vulturul întruniåi, constituind armele României, sã formeze
sigiliul æi timbrul statului”. O nouã stemã cu scut
scarletat æi ecuson central a fost pusã oficial în circulaåie
în primãvara anului 1864, fiind folositã, concomitent cu
tipul oficial elaborat la începutul anului 1863, îndeosebi
de Curtea princiarã æi agenåiile diplomatice ale åãrii
Petre NEÅ
George TUDOR
æi au rãmas în uz pânã la sfâræitul domniei lui Cuza.
Paæapoartele tipãrite æi puse în circulaåie pe vremea
domniei lui A.I. Cuza au purtat stema corespunzãtoare
modelelor heraldice existente perioadelor respective,
fiind unice pentru întregul teritoriu românesc.
Dupã abdicarea foråatã a primului domnitor al
Principatelor Unite, A.I. Cuza, prin actul din 11/23 februarie
1866, la conducerea åãrii vine Carol I (1839-1914) fiind declarat
domn la 10/22 mai, iar Adunarea legislativã vota împãmântenirea
acestuia.
În perioada scursã de la acest moment al instaurãrii regalitãåii
pânã în anul 1912, când apare prima lege a paæaportului
românesc, se impune prezentarea unor evenimente ce au
marcat sau au avut impact asupra evoluåiei instituåiei paæaportului
românesc.
Sub guvernarea lui Constantin A. Kretzulescu (1809-1884), în
ziua de 18 aprilie 1867 s-a aprobat „Legea pentru reînfiinåarea
birourilor de paæapoarte” care, prin unele dispoziåii, încerca sã
limiteze æi sã punã capãt afluxului de emigranåi æi vagabonzi
ilegali, între care se aflau mulåi agenåi ruæi æi austrieci æi care
urmãreau sã provoace, pe teritoriul naåional, agitaåii æi incitare
la dezordine în folosul åãrilor de origine.
Proclamarea Regatului României, dupã recunoaæterea
independenåei, a fost fixatã pentru 10 mai 1881, apoi pentru 8
aprilie 1881- când se aniversa naæterea lui Carol I (1839-1914).
Apoi, însã, prin surprindere, România este proclamatã Regat în
unanimitate de Parlament la 14 martie 1881, astfel, „România,
constituitã în Regat, completeazã æi încoroneazã opera regenerãrii
sale. Ea îæi dã un nume, care este în acord cu poziåiunea ce a
dobândit ca stat independent”.
În perioada imediat urmãtoare, modelul imprimatului æi
formatului paæaportului este adaptat noilor denumiri æi însemne
statale impuse de noul statut intern æi extern al României. Pânã
la aceastã datã, paæaportul românesc avea imprimatã pe faåa
paæaportului tip „folio” inscripåia „În Numele Mãriei Sale CAROL
I Domn Allu României”, iar odatã cu aprobarea noului tip de
paæaport apãrea titulatura „În Numele Majestatei Sale CAROL I
Rege Allu României”, pãstrându-se, în continuare, elementele de
conåinut ale vechiului imprimat.
28 F R O N T I E R A Nr. 4/2012

Taxele aferente serviciilor prestate,
în legãturã cu eliberarea acestora,
au evoluat æi variat corespunzãtor
reglementãrilor privind timbrele æi
înregistrãrile, ajungând la acea datã la
suma de 20 lei, încasate prin aplicarea
de timbru fix, respectiv imprimat pe
coala documentului de cãlãtorie, în
partea dreapta, în colåul de sus.
Proiectul legii asupra paæapoartelor
a fost prezentat în dezbaterea
Senatului, în æedinåa din 29 februarie
1912, sub preæedinåia lui Gheorghe
Gr. Cantacuzino (1832-1913), zis
Nababul, care s-a deschis în dupãamiaza
acelei zile, la orele 14.30,
în prezenåa a 82 de senatori, fiind
absenåi 37.
Comitetul delegaåiilor celor 5
secåiuni s-a întrunit în 21 februarie
sub preæedinåia P.S.S. Episcopul de
Argeæ Calist Ialomiåeanul (1800–
1917), pentru a analiza, finaliza
æi aproba proiectul. În raportul ce
însoåea proiectul de lege æi ce urma a
fi prezentat în plenul acestei camere,
printre altele, se prevedea contextul
în care se dezbãtea aceastã iniåiativã
legislativã: „Chestiunea paæapoartelor
a trecut în toate åãrile prin diferite
faze. Deæi ele existau în toate åãrile
strãine, totuæi, ele sunt suprimate de
fapt, deoarece mai toate naåiunile nu
mai cer la fruntariile lor legitimarea
strãinilor, æi mai puåin a naåionalilor
cari intrã în acele åãri. Ar fi de dorit
ca æi România sã ajungã la suprimarea
acestei mãsuri vexatorie cu care se
întâmpinã strãinii æi naåionalii la
graniåele noastre, dar aceastã mãsura
este imposibil de adoptat pentru moment la noi, deoarece vecinii
noætri, Rusia æi Ungaria, menåin aceastã formalitate demnã de alte
vremuri, atunci când se cerea paæaport, chiar în interiorul åãrii æi
când nimeni nu putea pãrãsi comuna sau chiar cantonul unde
îæi avea reæedinåa fãrã a fi purtãtor de paæaport”.
Raportorul acestui document nu a fost altul decât senatorul
Mihail Anton Rahitivanu (1865-1920), care, pe timpul celui
de-al XXX-lea Guvern Român (22 decembrie 1904-12 martie
1907) condus de cel ce prezida æedinåa, Grigore Cantacuzino,
era secretar general al Ministerului de Interne, un om cu multã
inteligenåã politicã æi experienåã în domeniul administraåiei
statului.
În plenul discuåiilor a luat cuvântul generalul Alexandru Tell
(1846-1925) æi Alexandru Marghiloman (1854-1925), ministru
de interne la acea vreme, care a avut unele observaåii la lege,
însã, fãrã a fi luate în considerare de cei prezenåi. Senatul a votat
legea cu 50 de voturi pentru æi unu împotrivã, urmând ca legea
sã intre în vigoare la 1 aprilie 1912.
Æedinåa din Camera Deputaåilor, pe marginea adoptãrii
Legii, a început în dupã-amiaza zilei de 12 martie 1912, sub
preæedinåia lui Constantin P. Olãnescu (1845-1928), preæedintele
acestui for, fiind prezenåi 127 de deputaåi. Discuåiile din plen, la
care au participat: Constantin Rãdulescu Mehedinåi, Alexandru
Marghiloman (1854-1925), generalul Scarlat Scheletti (1837-?) æi
Emil Lahovari (1855-1950), nu au impus modificãri, respectiv,
completãri ale legii în forma adoptatã în Senat, fiind aprobatã cu
60 voturi pentru æi unu împotrivã.
Acest prim act normativ, asupra paæapoartelor româneæti, a
fost pronunåat de regele Carol I æi prin Decretul Regal nr. 1758
din 19 martie 1912 æi publicat în Monitorul Oficial.
Legea, precum æi Regulamentul nr. 1980 din 30 martie 1912,
pentru aplicarea legii asupra paæapoartelor, au reprezentat primul
Documentar
cadru juridic modern, unitar æi
coerent, atât din punct de vedere
al interpretãrii dispoziåiilor legale
de aplicare, cât æi a practicii
specifice curente de la nivelul
autoritãåilor, cu rãspunderi în
acest domeniu.
Pe parcursul intervalului de
timp cuprins între momentul
apariåiei primei legi a paæapoartelor
æi pânã la instituirea regimului
comunist în România, din anul
1948, în materia documentelor
de cãlãtorie se impune sublinierea
urmãtoarelor repere:
Prin Decretul Regal din 13
februarie 1932 s-a adoptat un
Regulament prin care au fost
modificate trei articole din
Regulamentul de aplicare a legii
din 1912, respectiv introducerea
paæapoartelor diplomatice æi
categoriile de persoane ce puteau
beneficia de uzul acestora;
punerea în circulaåie a unui nou
model de paæaport simplu æi a
unui alt tip de paæaport colectiv
pentru excursiile în strãinãtate.
Conducerea Ministerului de
Interne, prin subsecretarul de
stat, Eduard Mirto (1881-1954),
a aprobat, prin Decizia din 28
noiembrie 1928, introducerea în
sistem a documentelor de cãlãtorie
a paæaportului de protejat român,
ce urma sã fie emis „strãinilor
care, îndeplinind formalitãåile
de naturalizare, prezentau cereri
pentru a obåine paæapoarte, cu
scop de a merge în strãinãtate,
fie pentru cãutarea sãnãtãåii, fie pentru a-æi aranja afacerile
comerciale, industriale, etc.”
În completarea acestei decizii, administraåia centralã a
Ministerului de Interne, emite o Decizie, în 29 decembrie 1938,
relativã la certificatele de cãlãtorie a protejaåilor români.
Pânã la apariåia Legii pentru reglementarea migraåiunilor,
din 28 aprilie 1925, cãlãtoria în strãinãtate a cetãåenilor români,
în scop de emigrare, aceætia beneficiau de un paæaport simplu
eliberat de Ministerul de Interne, fãrã a se identifica cu un anume
model. Aprobarea acestui normativ a instituit un model æi un
imprimat cu inscripåia „paæaport de emigrare”.
O ultimã prezenåã în peisajul documentelor româneæti de
trecere a frontierei o constituie paæaportul de serviciu instituit prin
Decretul lege din 21 noiembrie 1941 în care se arãta cã „numai
Ministerul Afacerilor Strãine poate elibera paæapoarte care atrag
dupã sine imunitãåi æi scutiri speciale, cum æi paæapoartele de
serviciu”.
Autorii prezentului articol – PETRU NEÅ æi GEORGE TUDORsunt
specialiæti în domeniul activitãåilor æi studiului paæapoartelor,
regimului strãinilor æi a Poliåiei de Frontierã, precum æi pasionaåi
colecåionari de documente de cãlãtorie româneæti æi strãine.
Cei doi sunt într-un stadiu final de redactare a „Enciclopediei
Paæaportului Românesc”, o lucrare unicat, de largã cuprindere,
abordare æi prezentare a acestui act de trecere a frontierei, din
cele mai vechi timpuri æi pânã în prezent. Aceastã carte va
cuprinde mai multe capitole, dintre care unul este rezervat
„Nomenclatorului paæapoartelor din cele 5 provincii româneæti:
Åara Româneascã, Moldova, Transilvania, Basarabia æi
Bucovina.
Au fost anexate, la prezentul material, æi un numãr de
fotocopii, reprezentând unele dintre modelele de paæaport ce
au circulat, în åara noastrã, pânã în anul 1948.
Nr. 4/2012
F R O N T I E R A
29

Activitãåi
Programul „Æcoala Altfel”
Sute de elevi au vizitat structurile
Poliåiei de Frontierã
La începutul lunii aprilie, Inspectoratul General al Poliåiei de
Frontierã Române æi structurile teritoriale s-au alãturat programului
educativ, extracurricular æi extraæcolar „Æcoala Altfel”, iniåiat de
cãtre Ministerul Educaåiei, Cercetãrii, Tineretului æi Sportului, la
nivelul tuturor æcolilor din România.
Astfel, în perioada 2–6 aprilie, structurile teritoriale ale Poliåiei
de Frontierã Române au fost vizitate de sute de elevi, din cadrul
mai multor æcoli, din åarã æi din Bucureæti, ocazie cu care au
fost informaåi cu privire la ceea ce înseamnã profesia de poliåist
de frontierã æi care sunt atribuåiile æi rolul acestei instituåii în
supravegherea æi controlul frontierei de stat.
În perioada 5-6 aprilie, 80 de elevi, de clasa a II-a, din cadrul
Liceului Marin Preda din Bucureæti, respectiv clasele a VI-a æi a
VIII-a, din cadrul Æcolii Nr. 64 din Bucureæti, au vizitat Muzeul
Poliåiei de Frontierã Giurgiu æi Punctul de Trecere a Frontierei
Giurgiu Rutier.
Având în vedere cã exercitarea profesiei de poliåist implicã,
prin natura sa, îndatoriri æi riscuri deosebite, iar executarea
misiunilor specifice presupune, de asemenea, confruntarea
cu situaåii extrem de diversificate, se impune necesitatea
dobândirii abilitãåilor necesare intervenåiei în situaåiile
de urgenåã. În cadrul activitãåilor de pregãtire generalã a
personalului Poliåiei de Frontierã au fost introduse teme, care
vizeazã noåiunile generale æi principiile de bazã în acordarea
primului ajutor medical prespitalicesc.
Astfel, dupã debutul, din anul 2011, în domeniul
menåionat, unde au fost prezentate aspecte de resuscitare
cardio-pulmonarã æi dezobstrucåia cãilor aeriene, în luna
martie a.c., la activitatea de pregãtire a ofiåerilor æi agenåilor,
din cadrul structurilor de la sediul aparatului central, au fost
dezbãtute urmãtoarele probleme: reacåia personalului cuprins
în situaåii de cutremur æi acordarea primului ajutor, în cazul
fracturilor æi hemoragiilor.
În cadrul acestor vizite, elevilor li s-au prezentat istoria
acestei structuri, activitãåile specifice ce se desfãæoarã într-un
punct de trecere a frontierei, principalele atribuåii ale poliåiætilor
de frontierã, tehnica din dotare, cu precãdere mijloacele
de transport, o autospecialã care funcåioneazã pe principiul
termoviziunii, precum æi un exerciåiu demonstrativ cu un câine
de serviciu.
Totodatã, elevilor li s-a prezentat, practic, modul de efectuare
a controlului de frontierã, ocazie cu care au traversat „Podul
Prieteniei” dintre România æi Bulgaria.
De asemenea, ITPF Sighetu Marmaåiei æi sectoarele
subordonate - SPF Poienile de Sub Munte, SPF Valea Viæeului æi
SPF Viæeu de Sus, au fost gazda a peste 600 de elevi din cadrul
mai multor æcoli, de pe raza judeåului Maramureæ.
V i z i t a r e a
acestor structuri,
la care s-a adãugat
vizionarea unui
film de scurt
metraj despre
desfãæurarea unei
acåiuni pentru
destructurarea
unei grupãri
i n f r a c å i o n a l e
æi prezentarea
m a t e r i a l e l o r
din dotare,
au constituit
momente interesante pentru elevi.
Acåiuni similare s-au derulat æi în zona de competenåã a ITPF
Iaæi, unde 250 de elevi din cadrul mai multor æcoli, de pe raza
judeåelor Galaåi, Vaslui, Iaæi æi Botoæani au vizitat sectoarele
Oancea, Berzeni, Rãducãneni, Stânca, precum æi punctele de
trecere a frontierei Albiåa æi Sculeni.
Tudor OPASCHI
Pregãtire în acordarea primului ajutor
Activitatea a fost susåinutã de o echipã de profesioniæti în
domeniu, æi anume, cãpitan Eduard Voicu æi plutonier Cristian
- Iulian Cãldãraru de la Centrul de Formare æi Pregãtire în
Descarcerare æi Asistenåã Medicalã de Urgenåã din cadrul
Inspectoratului pentru Situaåii de Urgenåã Bucureæti.
Alãturi de aceætia, au mai participat æi plutonier Alin
Gheorghe, plutonier Marian Brânzaru æi sergent major
Ovidiu Buzicã, de pe echipajul de prim-ajutor din cadrul
Detaæamentului „Mihai Vodã” al aceluiaæi inspectorat.
La nivel tactic, pregãtirea personalului, privind modul
de acåiune în astfel de situaåii, este o mãsurã care poate
fi luatã pentru a contribui la diminuarea æi, ulterior,
înlãturarea efectelor produse de asemenea evenimente.
O instruire corespunzãtoare în domeniu oferã
cunoætinåe, îndemânãri æi formare de deprinderi pentru
scopul final, æi anume salvarea victimelor.
Fãnica HANUSEAC
30 F R O N T I E R A Nr. 4/2012

Pasiuni
Poliåist de frontierã æi sculptor în lemn
Agentul-æef Codrea Petru, este poliåist de frontierã din anul
1992 æi este de loc din localitatea Cãlineæti, o comunã micã
situatã în partea de nord a judeåului Maramureæ, în
depresiunea cu acelaæi nume. Acum 25 de ani, în acest
mic locaæ din Maramureæul Istoric, Petru Codrea, Bâcu,
cum îi mai zicea în partea locului, începea sã fie atras de
arta cioplitului în lemn.
Meseria de sculptor este una complexã care
presupune multã imaginaåie æi viziune a lucrãrii, secrete
pe care meæterii populari, din acea vreme, cu greu le mai
dezvãluiau. Aæa cã, Bâcu a început sã fure meserie. Îæi
petrecea majoritatea timpului pe lângã maeætrii în ale
lemnului care ciopleau poråi de lemn, vestitele poråi
maramureæene.
Ulterior, a urmat cursuri de specialitate în domeniul
sculptatului, în timpul liceului participând la mai multe concursuri
naåionale, reuæind, prin talentul de care a dat dovadã, sã
obåinã locul I, pe judeå æi menåiune pe åarã. Nicio clipã nu
a crezut cã va fi o muncã uæoarã, dimpotrivã, în realitate
este o muncã foarte grea, fapt pentru care, în cele din
urmã, doar cei talentaåi ies învingãtori.
„Am ætiut de la început cã va fi o muncã grea, însã,
provocãrile æi situaåiile dificile m-au ajutat, în timp, sã
prind secretele acestei meserii. Azi am ajuns sã îmi dedic
foarte mult timp sculpturii æi nu îmi pare rãu deloc.”
Acum, îæi petrece majoritatea timpului liber în micul
sãu atelier, din Sighetu Marmaåiei, cioplind câte o bucatã
de lemn, dându-i formã æi arãtându-æi
mãiestria în arta cioplitului. Domiciliat
în Sighetu Marmaåiei, Bâcu a donat
mai multe icoane, cioplite cu mare
mãiestrire, unor biserici din zonã.
Una dintre ele se aflã în Biserica
Sfântul Voievod Ætefan cel Mare, din
incinta ITPF Sighetu Marmaåiei.
Geniul artistic constã în viziunea
proprie asupra unui aspect, fie el
mitologie, lume contemporanã, un
chip sau o situaåie; iar pe lângã
acest unghi, din care priveæte, mai
este vorba æi de aptitudinea de a-æi
materializa ideea, astfel încât, sã fie
înåeles de privitor. Poate, chiar din
acest motiv, lucrãrile lui au suflet æi
vorbesc, aæa mute cum sunt, despre
mãiestria æi îndemânarea cu care
artistul le-a dat viaåã.
Radu LUNGU
Dragostea pentru æah rãsplãtitã, la nivel naåional, cu argint
În perioada 23 – 28 aprilie, la Sighiæoara, a fost organizatã
Finala de æah pe MAI, concurs naåional în cadrul cãruia s-au
întâlnit æi confruntat 60 dintre jucãtorii cei mai experimentaåi din
toate judeåele åãrii æi de la toate armele. Turneul s-a desfãæurat
individual, în sistem elveåian, cu 9 runde de participare.
O reprezentare
deosebitã, la acest turneu
de æah, a avut ITPF Iaæi,
prin inspectorul Cornel
Ursan, încadrat la SPF
Huæi. Dupã 9 partide,
acesta a obåinut locul
al II -lea în clasamentul
general, fiind devansat de
reprezentantul IPJ Caraæ-
Severin.
„A fost un campionat
dificil pentru cã, în
cadrul MAI, sunt jucãtori
de valoare deosebitã
– maeætri sau candidaåi la
maeætri. Deæi, am condus
tot turneul æi cã am
câætigat în partidele cu
cei mai buni jucãtori, am ratat locul I urmare a unei partide cu
un jucãtor de categoria I, din cadrul IPJ Constanåa, finalizatã cu
o remizã. Vreau sã mulåumesc, atât organizatorilor competiåiei,
cât æi conducerii ITPF Iaæi, pentru cã mi-au creat toate condiåiile
participãrii la aceastã competiåie”, a declarat Cornel Ursan.
Poliåistul de frontierã se
strãduieæte, sã împãrtãæeascã
din priceperea æi entuziasmul
sãu tinerilor, încercând sã le
sãdeascã în inimi dragostea
faåã de „sportul minåii”. În
sãptãmâna „Æcoala Altfel”,
acesta, în colaborare cu un grup
de profesori inimoæi, din cadrul
Æcolii Generale cu clasele I
– VIII, Stãnileæti, au organizat æi
desfãæurat o lecåie deschisã æi un
mini turneu de æah, la care au
participat copii de diferite vârste
æi categorii din cadrul æcolii din
Stãnileæti.
Irina GHEUCÃ MIRICÃ
Nr. 4/2012 F R O N T I E R A 31

Istorie
1 aprilie 1939 - generalul Franco
a anunåat încetarea Rãzboiului Civil
din Spania; ultimele foråe republicane
spaniole s-au predat.
1 aprilie 1948 - a început blocada
Berlinului Occidental, de cãtre Armata
restabilirea frontierei dintre România æi
URSS, pe graniåa fixatã în 1940, prin
ocuparea Basarabiei æi Bucovinei de nord,
de cãtre sovietici, plata unor reparaåii æi
despãgubiri de rãzboi æi menåinerea lui I.
Antonescu la conducerea åãrii.
12 aprilie 1945 - Decesul preæedintelui
SUA, F. D. Roosevelt; la conducerea
statului i-a urmat H. Truman, care a
început o nouã erã.
juridic al trupelor sovietice de ocupaåie,
din România; trupele sovietice se gãseau
în România din anul 1944; atunci s-au
precizat etapele retragerii lor.
16 aprilie 1930 - a început rãzboiul
civil, în China, între foråele comuniste
conduse de Mao-Tzedun æi cele ale
Kuomintan-ului, în frunte cu generalul
Cian-kai-Æek.
16 aprilie 1938 - au fost arestaåi æi
deferiåi justiåiei mai mulåi conducãtori
legionari, în frunte cu Corneliu Zelea
Codreanu.
16 aprilie 1954 - a fost executat
la Jilava, fostul conducãtor comunist,
Roæie, ca urmare a ordinului dat de Iosif
Visarionovici Djugaævili-Stalin.
1 aprilie 2001 - Slobodan Miloæevici
s-a predat foråelor speciale de poliåie
pentru a fi judecat de Tribunalul Penal
Internaåional pentru Fosta Iugoslavie.
2 aprilie 2004 - România a fost
primitã în NATO ca membru cu drepturi
depline.
2 aprilie 2005 - a murit pontiful Ioan
Paul al II-lea.
4 aprilie 1949 - a luat fiinåã alianåa
militarã defensivã NATO (Organizaåia
Tratatului Atlanticului de Nord).
6 aprilie 1814 Paris - Împãratul
Napoleon I a abdicat fãrã condiåii.
8 aprilie 1985 - secretarul general
al PC URSS, M. S. Gorbaciov, a anunåat
suspendarea instalãrii rachetelor sovietice
cu razã medie de acåiune, în Europa; a
cerut, astfel, SUA sã procedeze în mod
identic.
9 aprilie 1991 - Republica Georgia æi-a
declarat independenåa faåã de URSS.
12 aprilie 1861 - în SUA a început
Rãzboiul de secesiune, singurul rãzboi
intern æi ultimul conflict militar de pe
teritoriul american; urmarea lui a constat
în abolirea sclaviei.
12 aprilie 1877 - începe Rãzboiul
turco-ruso-român, care a avut drept
consecinåã obåinerea independenåei de
stat a României.
12 aprilie 1944 - la Stockholm s-
au încheiat tratativele între Fred Nanu,
ambasadorul României æi Alexandra
Kollontay, ambasadoarea URSS; sovieticii
condiåioneazã încheierea unui armistiåiu
de întoarcerea armelor, contra Germaniei,
13 aprilie 1204 - Cruciada a IV-a s-a
soldat cu ocuparea Constantinopolelui;
rezulta, clar, cã scopul cruciadelor nu
consta în eliberarea „Sfântului Mormânt”,
din Ierusalim.
13 aprilie 1941 - la Moscova se
semneazã Tratatul de neutralitate, pe
zece ani, între URSS æi Japonia, încãlcat,
însã, de sovietici.
13 aprilie 1948 - la Bucureæti se
voteazã prima Constituåie comunistã a
României.
14 aprilie 1457 - pe Câmpia Direptate,
din marginea oraæului Suceava, Ætefan
cel Mare a fost proclamat domn al
Moldovei.
15 aprilie 1944 - al doilea mare
bombardament anglo-american asupra
Bucureætiului. Universitatea a fost paråial
distrusã.
15 aprilie 1957 - s-a încheiat un Acord
româno-sovietic, având ca obiect statutul
avocatul Lucreåiu Pãtrãæcanu.
17 aprilie 1975 - Khmerii roæii,
conduæi de Pol Pot au preluat puterea,
în Cambodgia, la Pnom Penh statul intrã
într-o fazã de haos æi teroare.
19 aprilie 1961 - eæecul operaåiunii
americane, din Golful Porcilor (Playa
Giron), prin care s-a încercat o invazie
a Cubei.
20 aprilie 1841 - a fost tipãrit primul
roman poliåist din lume, „Crimele din Rue
Morgue”, de Edgar Allan Poe.
22 aprilie 1990 – Bucureæti, a
început fenomenul „Piaåa Universitãåii”,
supranumit æi „Golaniada” - o formã de
opoziåie faåã de comuniæti; s-a încheiat la
data de 13 iunie 1990.
25 aprilie 2005 - La Luxemburg,
România a semnat tratatul de aderare la
Uniunea Europeanã.
25 aprilie 1859 - a început construcåia
Canalului Suez; lucrãrile s-au încheiat în
anul 1869.
28 aprilie 1945 - Benito Mussolini æi
Clara Petacci au fost prinæi, judecaåi æi
executaåi, de cãtre brigãzile partizanilor
comuniæti.
28 aprilie 1990 - Consiliul European,
forul politic suprem al Uniunii Europene,
a adoptat o declaraåie comunã, prin care
a hotãrât extinderea relaåiilor cu åãrile
Europei Centrale æi de Est. A fost o decizie
istoricã de lãrgire a Uniunii Europene.
30 aprilie 1945 - dictatorul nazist, al
Germaniei, s-a sinucis în bunkerul sãu de
la Berlin. I-au împãrtãæit soarta soåii Joseph
æi Magda Goebbels; înainte de a muri, ei
æi-au ucis copiii, otrãvindu-i.
30 aprilie 1975 - Cãderea Saigonului;
foråele comuniste obåin controlul asupra
oraæului. Rãzboiul din Vietnam ia
sfâræit, în mod oficial, prin capitularea
necondiåionatã a Vietnamului de Sud,
condus de Dong Van Minh.
32 F R O N T I E R A Nr. 4/2012

SÃRBÃTOAREA MUNCII – 1 MAI
Ziua de 1 Mai, declaratã ca „Ziua internaåionalã a Muncii”, se
sãrbãtoreæte, în toatã lumea, în amintirea miæcãrilor de protest, ale
proletariatului, ce au marcat cea de-a doua jumãtate a secolului
al XIX-lea, æi se leagã de reducerea orelor de muncã zilnicã.
În Europa Occidentalã æi în Statele Unite, spre sfâræitul
secolului al XIX-lea, ca urmare a abuzurilor exercitate, de cãtre
patroni, asupra muncitorilor, obligaåi sã munceascã câte 12-14
ore pe zi, fãrã zile libere, æi victime ale concedierilor arbitrare, s-
au dezvoltat sindicatele, organizaåii menite sã le apere interesele.
Astfel, în anul 1884, în cadrul întrunirii Federaåiei Sindicatelor din
Statele Unite æi Canada, George Edmonston, fondatorul Uniunii
Dulgherilor æi Tâmplarilor, a susåinut introducerea unei rezoluåii
ce prevedea instituirea zilei de muncã de 8 ore, program ce urma
sã fie impus dupã 1 mai 1886.
Sprijinind aceastã iniåiativã, pânã în aprilie 1886, mai mult de
un sfert de milion de muncitori americani au aderat la miæcarea
„May Day”. Astfel cã, în ziua de 1 mai, pe teritoriul Statelor
Unite, în Chicago – Piaåa Heymarchet, unul dintre cele mai
importante centre industriale nord-americane, mii de manifestanåi
au protestat.
Demonstraåiile s-au soldat cu moråi æi rãniåi, din rândul
protestatarilor, culminând, trei zile mai târziu, cu aruncarea, cãtre
sediul Poliåiei, a unei bombe, în urma deflagraåiei rezultând 66 de
poliåiæti rãniåi æi 7 decedaåi. Riposta poliåiei a fost pe mãsurã, fiind
rãniåi 200 de muncitori, dintre care, câåiva, mortal. În urma acestor
acåiuni sângeroase, 8 lideri ai muncitorilor au fost arestaåi, judecaåi
æi condamnaåi: 5 la moarte prin spânzurare æi 3 la închisoare pe
viaåã. În urma unei investigaåii, desfãæuratã dupã 7 ani, s-a dovedit
cã cei 8 erau nevinovaåi, iar dupã alåi câåiva ani, s-au adus dovezi
potrivit cãrora explozia a reprezentat o diversiune, organizatã chiar
de cãtre un poliåist.
Deæi, au fost 90.000 de demonstranåi, dintre care 40.000 se
aflau în grevã, numai 35.000 de muncitori au câætigat respectivul
„NOSTALGIA” ZILEI DE 1MAI
Pe 27 mai, împlinesc 60 de ani æi în mintea mea a rãmas o
amintire legatã de ziua de 1 Mai când, elev fiind, chiuleam de la
æcoalã pentru a face repetiåii pentru defilare æi, mai târziu, subofiåer
fiind, participam în taberele organizate de M.Ap.N., la Ghencea
pentru pregãtirile de defilare, la acest eveniment.
Pe vremea aceea era fredonat, la posturile de radio æi televizor,
precum æi la diferite manifestãri, cunoscutul cântec „Râde iarãæi
primãvara/Peste câmpuri, peste plai/Veselia prinde åara/C-a sosit
1 Mai”, de Ciprian Porumbescu.
Oamenii muncii, care participau la demonstraåia de 1 Mai,
se sculau cu noaptea în cap sã fie prezenåi în locurile stabilite
de conducãtorii sindicatelor sau ai organizaåiilor de UTC æi de
partid.
Alãturi de ei, nu lipseau detaæamentele de elevi æi pionieri, care
deschideau defilarea cu programe artistice de gimnasticã æi balet,
trecând prin faåa tribunei oficiale. Practic, era angrenatã, în aceastã
acåiune, toatã naåiunea, toate categoriile socio-profesionale.
Dupã ce se termina defilarea, tinerii æi, chiar, cei mai în vârstã
se recreau în parcurile oraæului, la un suc sau la o bere, dupã ce
savurau gustul unui mic sau al unui crenvuræt cu muætar.
Întra-adevãr, veselia cuprindea toatã åara. Era un prilej pentru
toåi, în aceste zile de 1 æi 2 mai, sã petreacã la iarbã verde sau
într-un parc, dacã nu ploua. Tot acum, se deschideau oficial
ætrandurile.
Orãæenii nãvãleau la marginile localitãåilor, cum se spune, cu
purcel, cu cãåel sã ia aer, la o tablã, la o miuåã sau la un grãtar,
înghesuiåi unul lângã altul, pe paturi sau cearæafuri, cu gãleåile de
plastic pline cu sticle de bere, vin, sucuri æi apã mineralã.
Grãtarele improvizate fumegau de la carnea sau de la micii ce
erau supravegheaåi de cineva mai priceput.
Copiii se zbenguiau pe iarba proaspãtã, abia scãpatã de povara
iernii…
Istorie
drept, fãrã reducerea salariului.
Urmare acestor evenimente, în anul 1889, Congresul
Internaåionalei Socialiste a decretat ziua de 1 mai, „Ziua
Internaåionalã a Muncii”, în memoria victimelor grevei generale
din Chicago, aceastã zi reprezentând începutul miæcãrii sindicale
moderne.
„Ziua Internaåionalã a Muncii” este marcatã, aproape peste
tot, prin manifestaåii de stradã æi mitinguri sau prin diferite acåiuni,
precum: serbãri, festivaluri, concursuri, petreceri câmpeneæti etc..
1 Mai a fost sãrbãtorit, pentru prima datã, în România, în 1890,
cãpãtând, odatã cu venirea la putere a Partidului Comunist, un
caracter propagandistic, autoritãåile organizând manifestaåii, în
cadrul cãrora, muncitorii, în åinute festive, ovaåionau partidul æi
purtau pancarte cu lozinci ce proslãveau puterea. Dupã anul 1990,
importanåa propagandisticã a zilei a scãzut, oamenii bucurându-se
liber de acest eveniment. Câteodatã, prin Pieåe, în unele oraæe ale
åãrii, mai apar unele proteste, pe diferite probleme.
În diverse åãri, cum ar fi Germania, au loc, anual, cu aceastã
ocazie, confruntãri între militanåii extremiæti æi poliåie; în Grecia au
loc mitinguri de amploare; în Turcia manifestanåi se adunã în Piaåa
Taksim unde, în urmã cu 34 de ani, s-a deschis focul asupra mulåimii,
fiind uciæi 34 de muncitori; în Italia este organizat „Concerto del
Promo Maggio”, la iniåiativa sindicatelor, în Roma, în Piaåa San
Giovanni, la care participã peste 300.000 de oameni; în Scoåia, la
Edinburg, se organizeazã Festivalul Beltane – manifestaåie cu arcul
de foc, foc de tabãrã etc., la fel æi în Irlanda; în Franåa sunt oferite
lãcrãmioare, în amintirea florii primitã, de cãtre regele Charles al
IX-lea, ca amuletã aducãtoare de noroc, în data de 1 mai 1561; în
Finlanda au loc festivaluri tip carnaval.
În prezent, în majoritatea åãrilor occidentale, ziua de 1 Mai este
zi liberã, în care nu se munceæte, dobândind, în timp, valoarea
unei sãrbãtori a muncii, dar æi a primãverii.
URSACHI Elena
Pe 2 mai, tineretul mergea la spectacolele în aer liber din
parcuri æi grãdini de varã, unde-æi derulau programele renumite
ansambluri de dansuri populare æi formaåii de cântece de voie
bunã.
Nu mai vorbim de preåurile care erau accesibile oricãrui
muncitor, indiferent de profesia sa.
Deconectaåi, a doua zi, începeau munca, veseli, optimiæti æi
plini de speranåã, neducând grija urmãtoarei zile, ætiind sigur cã
au un loc de muncã stabil, la care trebuie sã fie conætiincioæi æi
harnici.
Majoritatea „oamenilor muncii”, mai ales cei ce lucrau în
fabrici, uzine, aveau posibilitatea de a mânca o masã caldã la
cantinã, iar unde aceasta lipsea era organizat un bufet.
O poråie de mâncare la cantinã, compusã din trei feluri, costa
între 4,50 lei æi 7,50 lei, în funcåie de ce îåi alegeai.
Æi, câte se mai pot spune despre acele vremuri, de care acum
îmi amintesc cu „nostalgie”...
plt.adj. æef.(r) Constantin STROE
Nr. 4/2012
F R O N T I E R A
33

Divertisment
„scutul”
apãrãrii
flori
întrebare
douã caise!
ca barza
flori
floare
arbust
pomi
MÃSURÃ...
MICÃ
DRESORI
CU DAIREA
florã
element
sexual
acåionate
de vânt
nete!
vase
târâtoare
cu
ochelari
pom
mãsura
din åarã!
simbol al
sportului
elen
gresat
recent
„esenåã”
de rocã!
Î: În ce bãtãlie a murit Alexandru
Macedon?
R: În ultima sa bãtãlie.
Î: Unde a fost semnatã Declaraåia
de Independenåã?
R: În josul paginii.
Î: Ce nu se poate mânca la micul
dejun?
R: Prânzul æi cina.
Î: Cu ce se aseamãnã o jumãtate
de mãr?
R: Cu cealaltã jumãtate.
Î: Cum poate un om sã reziste
opt zile, fãrã sã doarmã.
R: Doarme nopåile.
Î: Cum se poate ridica un elefant,
cu o singurã mânã?
R: Nu veåi gãsi nicãieri un
elefant cu o singurã mânã.
Î: Dacã ai avea trei
portocale æi patru mere într-o
mânã, patru portocale æi trei
mere în cealaltã mânã, ce ar
însemna cã ai?
R: Niæte mâini foarte
mari.
vasul din
golf!
floare
pom
furã de la
pile!
de Dumitru Mocanu
ca fierea
comunã
martir
rãsare
ricinul!
hazlie
aliaj
fiercarbon
anotimpul
florilor
Î: Dacã la opt oameni leau
fost necesare 8 ore ca sã
clãdeascã un zid, cât timp lear
trebui la patru oameni sã facã acelaæi
lucru?
R: Nici un pic de timp - zidul a fost
deja fãcut.
Î: Cum poåi arunca un ou pe o
pardosealã de beton, fãrã sã crape?
R: Pardoseala de beton e greu de
crãpat.
Î: Cum se îmbracã eschimoæii ?
R: Repede!
Î: Ce face gãina dupã ce a ouat ?
R: Publicitate !
Î: Este adevãrat, cã în åãrile sãrace,
porumbul creæte cât stâlpii de telegraf ?
R: Desigur, cu o precizare: nu la fel
de înalåi, ci la fel de rari.
Î: Când e timpul cel mai potrivit
pentru culegerea merelor?
R: Când doarme paznicul.
Î: Cât poate trãi o cãmilã fãrã sã bea
apã ?
R: Pânã moare.
Î: Ce este un „titlu onorific” ?
R: Titlu onorific este atunci când
soåia spune: „Soåul meu este capul
familiei”...
Î: Care a fost cel mai nefericit æi
ghinionist om de pe Glob ?
R: Iuri Gagarin, pentru cã, dupã ce a
înconjurat globul pãmântesc de æapte ori,
tot în URSS a cãzut.
Î. Prin ce se deosebeæte un om de o
cãmilã ?
R: Cãmila poate sã lucreze o
sãptãmânã fãrã sã bea, iar omul poate
sã bea o sãptãmânã fãrã sã lucreze...
Î: De ce se åin leii în cuæcã?
R:Pentru cã, dacã i-am åine în acvariu
s-ar îneca.
Î: De ce au uraganele nume de
femei?
R: Pentru cã vin umede æi sãlbatice æi
pleacã cu casa æi maæina.
Î: Când este un bãrbat o companie
plãcutã pentru o femeie?
R: Atunci când bãrbatul este patronul
companiei.
fruct
pom
ca
stânjenelul
calcã în
centru!
Î: Ce fac indienii cu pieile de cai?
R: Åin caii în ele.
soare pe
nil
nou
merge cu
capra
usturoi
pom
floare
micul dar
leziune la
stomac
floare
Î: Cum obåii luminã cu ajutorul
apei?
R: Speli geamurile.
Î: Cum îæi fac leneæii garduri?
R: Pun o scândurã æi apoi scriu
„æ.a.m.d.”.
34 F R O N T I E R A Nr. 4/2012

• Fiica, în vârstã de 16 ani, îæi invitã
tatãl æi mama sã se aæeze pe canapeaua
din sufragerie pentru a le spune ceva:
- Mama, tata,....sunt însãrcinatã!
- Cine a putut fi nesimåitul, nenorocitul,
animalul care æi-a bãtut joc de tine? Dacã
pun mâna pe el, în clipa asta, îl omor !!!!!
explodeazã tatãl fetei.
Foarte calmã, tânãra ia un telefon æi
formeazã un numãr. În mai puåin de 15
minute în faåa casei frâneazã energic un
Ferrari Scaglietti 612 roæu. Ulterior, în
cadrul uæii apare un bãrbat elegant cu
pãrul uæor grizonant, îmbrãcat într-un
costum Armani impecabil, cu un imens
buchet de trandafiri în braåe:
- Iubitã doamnã, stimate domn, va
rog...
- Ce sã ne mai rogi mãgarule,
pedofil nenorocit....începe mama....
- ....sã mã ascultaåi....
- ....care åi-ai bãtut joc de fructul
tinereåii copilului nostru...!!!
- Condiåia æi poziåia mea socialã
nu-mi permit sã o iau de soåie pe fiica
dumneavoastrã. Dar, dacã copilul nãscut
va fi bãiat, va primi cadou de botez o
fabricã de piese auto, un supermarket,
un restaurant de lux, un apartament
de 300 mp, în centrul Bucureætiului, o
vilã pe litoral æi o vilã la munte. Dacã
va fi fatã, va primi, la botez o fabricã
de confecåii, o casã de modã „haute
couture”, un supermarket æi, de asemeni,
un apartament æi câte o vilã la mare æi
la munte. Dacã vor fi gemeni, vor primi
câte o fabricã de procesare a cãrnii,
câte o fabricã de produse lactate, câte
un apartament æi câte un pachet de
acåiuni la cea mai mare companie de
gaz, fiecare în valoare de 5 milioane
Euro. Dacã va pierde sarcina...
- Mai încerci odatã ! Sã fie clar!!!
Interveni tatãl...
BANCURI
• O doamnã foarte, foarte fioroasã,
care locuieæte într-un cartier de lux,
merge (într-un Porsche) la medicul sãu.
Intrã în biroul medicului æi strigã:
- Doctore, e groaznic, am fost
înåepatã de o viespe!
- Haideåi, doamnã, calm, spune
medicul, probabil nu e mare lucru...
- Dar, doctore, tu nu-åi dai seama, este
extrem de, cum sã spun... este îngrozitor
de jenant, ætii...
- Dacã mi-aåi spune, întâi, unde aåi
fost muæcatã?
- Aaaa, asta nu! În niciun caz!
- Dar sunt doctor, puteåi sã-mi
spuneåi!
- Nu, pentru cã trataåi toate prietenele
mele, æi, dacã ar afla, viaåa mea socialã
ar fi distrusã...
- Dar eu respect secretul profesional,
nu voi spune nimãnui!
Atunci, doamna se apropie de doctor,
se asigurã cã nu mai e nimeni în camerã,
æi-i æopteæte:
- La un magazin de haine second-hand.
• I-am zis soåului meu cã, dacã nu
îmi cumpãrã o rochie nouã, ies goalã pe
stradã, sã vadã lumea cã nu am cu ce sã
mã îmbrac!
-Æi, ce a zis?
Divertisment
-Dacã tot ieæi, cumpãrã-mi æi mie
douã beri!
• Ion æi Maria pe terasã. Ion citeste
„Times”. La un moment dat, Maria îi
spune lui Ion:
- Mã, Ioane, vezi cã vine ploaia!
Acoperã fânul ãla cu ceva, c-o sã-l ude!
Ion nu zice nimic æi citeæte în
continuare. Începe sã picure. Maria se
impacienteazã:
- Mã, Ioane, a început ploaia! Pune
mâna æi acoperã fânul ãla cã-l udã, ce
naiba!
Ion n-o ascultã. Plouã, fânul este
ud, iar Maria, supãratã:
- Hai, mã, Ioane, dã-o dracului de
treabã! A udat fânul æi tu stai æi nu faci
nimic!
Ion, tacticos, pune „Times” la o
parte æi spune:
- Women, you have an obsession!
• De fiecare datã când mã opreæte
poliåia, mã simt ca în Scufiåa Roæie
- De ce, ai roåile aæa mari?
- De ce, ai cauciucurile aæa late?
- De ce, ai folie?
• Somnul previne îmbãtrânirea... mai
ales cel la volan.
• Ea:
- Iubitule, sunt gravidã. Ce ai vrea sã
fie?
El:
- Banc
• Soåul vine acasã, îl gãseæte pe
amant în dulap æi o întreabã pe soåie:
- Ce cautã lucrurile tale în
æifonierul meu?
• Un orãæean vine în vizitã la vãrul
sãu, care locuia în deæertul Arizona. La
un moment dat, se aude un urlet.
- Ce-i asta?!
- Nimic, coioåii.
- Dar ce-s coioåii?
- Niæte câini sãlbatici.
- Æi, de ce urlã în halul ãsta?
- Pãi, pe la noi nu cresc pomi, ci
doar cactuæi.
Regula cifrei unice
presupune completarea
careului de 81 cãsuåe
dupã O SINGURÃ
REGULÃ: orice rând,
orice coloanã de 9
cãsuåe æi oricare pãtrat
de 3X3 cãsuåe sã
conåinã, o singurã datã,
fiecare cifrã cuprinsã
între 1 æi 9.
Responsabili de paginã Ætefan ANDREESCU
æi Petre BUCUR
Nr. 4/2012
F R O N T I E R A
35

L E G I S
ORDONANÅA DE URGENÅÃ
nr. 104 din 27 iunie 2001 privind organizarea æi
funcåionarea Poliåiei de Frontierã Române
EMITENT: GUVERNUL
Data intrarii în vigoare: 29 Iunie 2001
Textele sunt actualizate æi reprezintã forma
actualã a OUG 104 si OUG 105.
Actalizarea textelor a fost facutã de
Gheorghe Lavinia æi Marin Valentin din cadrul
Oficiului Juridic al IGPF.
Textul iniåial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 351 din 29 iunie 2001. Aceasta este forma actualizatã
de Oficiul Juridic din cadrul IGPF valabilã începând cu data de 15 Decembrie 2011, cu modificãrile æi
completãrile aduse de: LEGEA nr. 81 din 26 februarie 2002; LEGEA nr. 196 din 25 mai 2004; ORDONANÅA
DE URGENÅÃ nr. 130 din 14 octombrie 2008; LEGEA nr. 125 din 29 aprilie 2009; LEGEA nr. 265 din 22
decembrie 2010; LEGEA nr.280 din 07 decembrie 2011.
CAP. I
Dispoziåii generale
ART. 1
Poliåia de Frontierã Românã face
parte din Ministerul Administraåiei æi
Internelor æi este instituåia specializatã a
statului care exercitã atribuåiile ce îi revin
cu privire la supravegherea æi controlul
trecerii frontierei de stat, prevenirea æi
combaterea migraåiei ilegale æi a faptelor
specifice criminalitãåii transfrontaliere
sãvâræite în zona de competenåã,
respectarea regimului juridic al frontierei
de stat, paæapoartelor æi strãinilor,
asigurarea intereselor statului român pe
Dunãrea interioarã, inclusiv braåul Mãcin
æi canalul Sulina situate în afara zonei
de frontierã, în zona contiguã æi în zona
economicã exclusivã, respectarea ordinii
æi liniætii publice în zona de competenåã,
în condiåiile legii.
ART. 2
În înåelesul prezentei ordonanåe
de urgenåã, expresiile de mai jos au
urmãtoarele semnificaåii:
a) zona de competenåã:
1. suprafaåa din teritoriul naåional
constituitã din zona de frontierã, suprafaåa
æi imobilele aeroporturilor æi porturilor
situate în interiorul åãrii, deschise traficului
internaåional, Dunãrea interioarã, braåul
Mãcin, Dunãrea maritimã, Canalul Dunãre
- Marea Neagrã, Canalul Sulina situat în
afara zonei de frontierã, apele maritime
interioare æi marea teritorialã, precum
æi zona contiguã æi zona economicã
exclusivã ale României, în care Poliåia
de Frontierã Românã îæi îndeplineæte
atribuåiile prevãzute de lege;
2. întreaga suprafaåã a teritoriului
naåional, numai pentru îndeplinirea
atribuåiilor privind prevenirea æi
combaterea migraåiei ilegale;
b) poliåist de frontierã - funcåionarul
public cu statut special, înarmat, care
poartã, de regulã, uniformã æi exercitã
atribuåiile stabilite prin lege în sarcina
Poliåiei de Frontierã Române.
ART. 3
(1) Activitatea Poliåiei de Frontierã
Române constituie serviciu public æi
se desfãæoarã în interesul persoanei, al
comunitãåii æi în sprijinul instituåiilor
statului, exclusiv pe baza æi în executarea
legii.
(2) În toate acåiunile pe care le
desfãæoarã în zona de competenåã
personalul Poliåiei de Frontierã Române are
obligaåia sã previnã æi sã combatã stãrile
de pericol la adresa României, determinate
de criminalitatea transfrontalierã æi de
migraåia ilegalã.
ART. 3^1
(1) În îndeplinirea atribuåiilor care
îi revin, Poliåia de Frontierã Românã îæi
organizeazã propria bazã de date, în
care pãstreazã evidenåe æi înregistrãri ale
datelor cu caracter personal, precum æi
alte evidenåe ale informaåiilor culese,
potrivit legii.
(2) Scopul organizãrii æi funcåionãrii
bazei de date prevãzute la alin. (1) constã
în sprijinirea acåiunilor de supraveghere
æi control al trecerii frontierei de stat,
prevenire æi combatere a migraåiei ilegale
æi a faptelor specifice criminalitãåii
transfrontaliere sãvâræite în zona de
competenåã, respectarea regimului
juridic al frontierei de stat, paæapoartelor
æi strãinilor, precum æi asigurarea altor
interese legitime ale statului român în
zonele în care Poliåia de Frontierã Românã
îæi desfãæoarã atribuåiile prevãzute de
lege.
(3) Baza de date prevãzutã la
alin. (1) conåine urmãtoarele evidenåe
informatizate:
a) informaåii ce se transmit de cãtre alte
autoritãåi/persoane poliåiei de frontierã cu
privire la persoane, mijloace de transport,
mãrfuri æi alte bunuri care urmeazã
sã fie verificate pe timpul efectuãrii
controlului de trecere a frontierei de stat,
în vederea interzicerii intrãrii sau ieæirii
în/din România, urmãririi ori efectuãrii
controlului amãnunåit;
b) persoane æi obiecte date în consemn
la frontierã de cãtre Poliåia de Frontierã
Românã, conform normelor legale în
vigoare;
c) date privind persoane æi mijloace de
transport cãrora nu li se permite intrarea/
ieæirea în/din åarã;
d) specimene de vize æi de documente
de cãlãtorie;
e) misiuni, acåiuni æi controale-cadru
specifice întreprinse de Poliåia de Frontierã
Românã sau în cooperare cu instituåii din
åarã ori din strãinãtate, precum æi evidenåa
tuturor resurselor materiale, umane æi
financiare utilizate în scopul prevenirii æi
combaterii infracåionalitãåii;
f) evenimente, litigii de frontierã
constatate în urma misiunilor, acåiunilor,
controalelor-cadru;
g) persoane care comit infracåiuni
descoperite în zona de competenåã de
cãtre Poliåia de Frontierã sau în cooperare
cu instituåii din åarã ori din strãinãtate;
h) cazurile penale instrumentate de
cãtre Poliåia de Frontierã Românã potrivit
competenåelor prevãzute de dispoziåiile
legale în vigoare;
i) bunuri abandonate descoperite sau
confiscate de cãtre Poliåia de Frontierã
Românã potrivit competenåelor legale;
j) falsuri pentru vize æi documente de
cãlãtorie;
k) persoanele returnate de alte state;
l) alte evidenåe necesare desfãæurãrii
activitãåilor specifice Poliåiei de Frontierã
Române.
(4) Cu privire la persoane, sunt
prelucrate urmãtoarele date æi categorii
de date:
a) numele æi prenumele, numele
anterior, pseudonimele sau poreclele care
Supliment Frontiera - nr. 4/2012
1

au fost eventual înregistrate separat;
b) sexul;
c) data æi locul naæterii;
d) cetãåenia;
e) datele din actele de stare civilã;
f) datele din permisul de conducere;
g) caracteristicile fizice/antropometrice;
h) profesia æi locul de muncã;
i) menåiunea cã persoanele în cauzã
sunt înarmate sau nu, dupã caz;
j) menåiunea cã persoanele în cauzã
sunt violente sau nu, dupã caz;
k) motivul luãrii în evidenåã;
l) mãsura care trebuie luatã.
(5) Datele æi categoriile de date
prevãzute la alin. (4) pot fi comunicate,
în condiåiile legii, urmãtorilor destinatari:
a) persoanei vizate sau reprezentantului
legal al acesteia;
b) instituåiilor sau autoritãåilor publice,
în condiåiile în care comunicarea acestora
vizeazã exercitarea prerogativelor de
autoritate publicã cu care sunt învestite;
c) organismelor similare din alte state,
pe baza înåelegerilor la care România este
parte.
(6) Regulile privind pãstrarea,
actualizarea æi utilizarea bazei de date
prevãzute la alin. (1) se stabilesc prin
dispoziåie a inspectorului general, cu
respectarea dispoziåiilor legale privind
protecåia datelor, precum æi a celor
pentru protecåia persoanelor cu privire la
prelucrarea datelor cu caracter personal æi
libera circulaåie a acestor date.
ART. 4
În îndeplinirea atribuåiilor ce îi revin
Poliåia de Frontierã Românã coopereazã
cu celelalte instituåii ale statului care au
atribuåii privind asigurarea ordinii de drept
æi colaboreazã în acest sens cu cetãåenii,
în condiåiile legii.
ART. 5
Poliåia de Frontierã Românã se
organizeazã la nivelul judeåelor care,
potrivit organizãrii administrative a
teritoriului României, au ca limitã frontiera
de stat æi litoralul Mãrii Negre. În judeåele
din interiorul åãrii, în care funcåioneazã
aeroporturi sau porturi deschise traficului
internaåional de persoane æi mãrfuri, Poliåia
de Frontierã Românã se organizeazã la
nivelul punctelor de trecere a frontierei
de stat. Pentru Dunãrea interioarã,
deschisã navigaåiei internaåionale, Poliåia
de Frontierã Românã se organizeazã æi la
nivelul judeåelor Brãila æi Ialomiåa.
CAP. II
Organizarea Poliåiei de Frontierã
Române
SECÅIUNEA 1
Structura Poliåiei de Frontierã
Române
ART.6
Poliåia de Frontierã Românã are
urmãtoarea structurã organizatoricã:
a) Inspectoratul General al Poliåiei de
Frontierã;
b) Garda de Coastã;
c) inspectorate teritoriale ale poliåiei
de frontierã;
d) servicii teritoriale ale poliåiei de
frontierã;
e) sectoare ale poliåiei de frontierã;
f) grupuri de nave ale poliåiei de
frontierã;
g) puncte ale poliåiei de frontierã;
h) instituåii de învãåãmânt pentru
pregãtirea æi specializarea personalului;
i) centre, birouri æi puncte de
contact;
j) alte unitãåi.
SECÅIUNEA a 2-a
Inspectoratul General al Poliåiei de
Frontierã
ART. 7
Inspectoratul General al Poliåiei de
Frontierã este unitatea centralã a Poliåiei
de Frontierã Române, cu personalitate
juridicã æi competenåã teritorialã pentru
întreaga zonã de responsabilitate a poliåiei
de frontierã, care exercitã conducerea æi
rãspunde de întreaga activitate a poliåiei
de frontierã, desfãæoarã activitãåi de
investigare æi cercetare a infracåiunilor
deosebit de grave circumscrise
crimei organizate, migraåiei ilegale æi
criminalitãåii transfrontaliere comise în
zona de competenåã teritorialã a Poliåiei
de Frontierã, precum æi orice alte atribuåii
date în competenåa sa prin lege.
ART. 8
(1) Inspectoratul General al Poliåiei
de Frontierã este condus de un inspector
general, numit prin ordin al ministrului
administraåiei æi internelor.
(2) Inspectorul general este ajutat de
adjuncåi, numiåi la propunerea sa de cãtre
ministrul administraåiei æi internelor.
ART. 9
Inspectoratul General al Poliåiei de
Frontierã are în structura sa organizatoricã
direcåii, servicii æi birouri, înfiinåate prin
ordin al ministrului administraåiei æi
internelor.
ART. 10
(1) În cadrul Inspectoratului General
al Poliåiei de Frontierã funcåioneazã
Consiliul Consultativ Superior, constituit
din inspectorul general, adjuncåii acestuia
æi personalul cu funcåii de conducere din
cadrul Poliåiei de Frontierã Române.
(2) Consiliul Consultativ Superior se
întruneæte o datã pe trimestru sau ori
de câte ori este nevoie, sub preæedinåia
inspectorului general, analizeazã
problemele importante ale activitãåii
Poliåiei de Frontierã Române æi adoptã
recomandãri, cu votul majoritãåii
membrilor.
(3) Componenåa, atribuåiile æi
funcåionarea Consiliului Consultativ
Superior se stabilesc prin dispoziåie a
inspectorului general.
ART. 11
În aplicarea legii inspectorul general
emite dispoziåii obligatorii pentru întregul
personal din subordine, la elaborarea
cãrora poate consulta Consiliul Consultativ
Superior al Inspectoratului General al
Poliåiei de Frontierã.
SECÅIUNEA a 3-a
Structurile teritoriale ale Poliåiei de
Frontierã Românã
ART. 12
(1) La nivel teritorial, Poliåia de
Frontierã Românã organizeazã Garda de
Coastã, inspectorate teritoriale, grupuri de
nave, sectoare æi alte unitãåi ale poliåiei de
frontierã; în punctele de trecere a frontierei
de stat se organizeazã æi funcåioneazã
puncte ale poliåiei de frontierã.
(2) În zona de competenåã
corespunzãtoare judeåelor Tulcea æi
Constanåa se organizeazã æi funcåioneazã
Garda de Coastã, cu personalitate
juridicã.
(3) Garda de Coastã are în structura
sa organizatoricã servicii teritoriale,
grupuri de nave, sectoare æi puncte ale
poliåiei de frontierã, înfiinåate prin ordin
al ministrului administraåiei æi internelor.
Intern se organizeazã în servicii, birouri,
compartimente æi centru de pregãtire.
(4) La frontiera cu fiecare stat vecin,
exceptând judeåele Tulcea æi Constanåa, se
organizeazã æi funcåioneazã inspectorate
teritoriale cu personalitate juridicã. În
judeåele care au ca limitã frontiera de
stat, se organizeazã servicii teritoriale
ale poliåiei de frontierã. În judeåele
Brãila æi Ialomiåa se organizeazã sectoare
ale poliåiei de frontierã, prin ordin al
ministrului administraåiei æi internelor.
(5) În cadrul inspectoratelor teritoriale
æi al Gãrzii de Coastã se organizeazã æi
funcåioneazã servicii teritoriale ale poliåiei
de frontierã.
(6) La frontiera pe apã æi la åãrmul
Mãrii Negre, în cadrul grupurilor de nave
æi al sectoarelor poliåiei de frontierã, se
organizeazã æi funcåioneazã componenta
navalã a Poliåiei de Frontierã Române.
(7) Garda de Coastã, inspectoratele
teritoriale ale poliåiei de frontierã, serviciile
teritoriale, grupurile de nave æi sectoarele
poliåiei de frontierã sunt conduse de un
æef, ajutat de adjuncåi.
(8) Æeful Gãrzii de Coastã este numit
æi eliberat din funcåie prin ordin al
ministrului administraåiei æi internelor,
la propunerea inspectorului general al
Inspectoratului General al Poliåiei de
Frontierã, în condiåiile legii.
(9) Æefii inspectoratelor teritoriale ale
poliåiei de frontierã sunt numiåi æi eliberaåi
din funcåie prin ordin al ministrului
administraåiei æi internelor, la propunerea
inspectorului general al Inspectoratului
General al Poliåiei de Frontierã, în
condiåiile legii.
(10) Adjuncåii æefului Gãrzii de Coastã
æi ai æefilor inspectoratelor teritoriale ale
2 Supliment Frontiera - nr. 4/2012

poliåiei de frontierã sunt numiåi æi eliberaåi
din funcåie de inspectorul general al
Inspectoratului General al Poliåiei de
Frontierã, la propunerea æefului Gãrzii de
Coastã, respectiv a æefilor inspectoratelor
teritoriale ale poliåiei de frontierã, în
condiåiile legii.
(11) Æefii grupurilor de nave æi ai
sectoarelor poliåiei de frontierã, adjuncåii
acestora, precum æi æefii punctelor poliåiei
de frontierã rutiere, feroviare æi portuare
sunt numiåi æi eliberaåi din funcåie de
æeful Gãrzii de Coastã, respectiv de æefii
inspectoratelor teritoriale ale poliåiei de
frontierã, în condiåiile legii.
(12) Æefii punctelor poliåiei de frontierã
aeroportuare, precum æi adjuncåii acestora,
æefii centrelor, birourilor, punctelor
de contact æi directorii instituåiilor
de învãåãmânt pentru pregãtirea æi
specializarea personalului sunt numiåi æi
eliberaåi din funcåie de inspectorul general
al Inspectoratului General al Poliåiei de
Frontierã, în condiåiile legii.
(13) Adjuncåii directorilor instituåiilor
de învãåãmânt pentru pregãtirea æi
specializarea personalului sunt numiåi æi
eliberaåi din funcåie de inspectorul general
al Inspectoratului General al Poliåiei
de Frontierã, la propunerea directorilor
instituåiilor de învãåãmânt pentru
pregãtirea æi specializarea personalului,
în condiåiile legii.
ART. 13
(1) Inspectoratele teritoriale se
organizeazã intern pe servicii, birouri æi
compartimente, dupã caz, prin ordin al
ministrului administraåiei æi internelor.
(2) Serviciile teritoriale ale poliåiei de
frontierã se organizeazã intern pe birouri
æi compartimente, dupã caz, prin ordin al
ministrului administraåiei æi internelor.
ART. 14
(1) Garda de Coastã æi inspectoratele
teritoriale ale poliåiei de frontierã au la
nivel teritorial, ca structuri de execuåie,
sectoare æi grupuri de nave care au
competenåã teritorialã limitatã.
(2) Locul de dispunere æi zona de
competenåã teritorialã ale sectorului
æi/sau grupului de nave se stabilesc
prin dispoziåie a inspectorului general
al Inspectoratului General al Poliåiei de
Frontierã.
(3) Sectorul æi grupul de nave se
organizeazã pe compartimente, ture æi
echipaje, conform specificului activitãåilor,
potrivit dispoziåiei inspectorului general
al Inspectoratului General al Poliåiei de
Frontierã.
ART. 15
(1) În localitãåile din interiorul åãrii,
în care funcåioneazã puncte de trecere
aeroportuare sau portuare, se organizeazã
æi funcåioneazã puncte ale poliåiei de
frontierã.
(2) Zona de competenåã teritorialã a
poliåiei de frontierã în punctele de trecere
a frontierei este reprezentatã de suprafaåa
aeroportului sau portului, cu platformele,
imobilele æi instalaåiile aferente.
ART. 16
(1) Pentru prevenirea æi combaterea
migraåiei ilegale æi a criminalitãåii
transfrontaliere, în structurile Poliåiei de
Frontierã Române pot fi înfiinåate æi alte
unitãåi.
(2) Numãrul, competenåa æi structura
organizatoricã a acestor unitãåi se stabilesc
prin ordin al ministrului administraåiei æi
internelor.
(3) Æefii unitãåilor înfiinåate în condiåiile
alin. (1) æi (2) sunt numiåi æi eliberaåi din
funcåie potrivit competenåelor stabilite
prin ordin al ministrului administraåiei æi
internelor.
SECÅIUNEA a 4-a
Regulamente de organizare æi
funcåionare
ART. 17
(1) Atribuåiile Inspectoratului General
al Poliåiei de Frontierã æi ale unitãåilor
teritoriale subordonate se stabilesc
prin regulamente de organizare æi
funcåionare.
(2) Regulamentul de organizare æi
funcåionare a Inspectoratului General al
Poliåiei de Frontierã se aprobã de ministrul
administraåiei æi internelor, iar cele ale
unitãåilor teritoriale, de cãtre inspectorul
general.
CAP. III
Raporturile dintre Poliåia de Frontierã
Românã æi autoritãåile administraåiei
publice
ART. 18
(1) Inspectoratul General al Poliåiei
de Frontierã coopereazã cu autoritãåile
administraåiei publice centrale, organele
judiciare, celelalte organe æi instituåii
centrale ale statului, precum æi cu
reprezentanåi ai societãåii civile.
(2) În plan teritorial structurile
subordonate Inspectoratului General
al Poliåiei de Frontierã coopereazã cu
autoritãåile administraåiei publice locale,
organele judiciare, celelalte organe
æi instituåii ale statului, cu serviciile
descentralizate ale ministerelor, precum
æi cu reprezentanåi ai societãåii civile.
(3) În vederea deschiderii de noi
puncte de trecere a frontierei, potrivit
legii, consiliile judeåene æi consiliile locale
ale municipiilor, oraæelor sau comunelor
solicitante vor consulta Inspectoratul
General al Poliåiei de Frontierã, vor
pune la dispoziåie æi vor asigura spaåiile
æi condiåiile tehnice edilitare necesare în
vederea funcåionãrii lor.
ART. 19
(1) Æefii unitãåilor teritoriale ale poliåiei
de frontierã prezintã informãri anuale în
faåa consiliilor judeåene, municipale,
orãæeneæti sau comunale, dupã caz,
referitoare la situaåia operativã la frontiera
de stat æi la acåiunile întreprinse.
(2) Æefii unitãåilor prevãzute la alin.
(1) pot informa, semestrial sau ori de
câte ori este nevoie, prefecåii, preæedinåii
consiliilor judeåene, primarii localitãåilor
din zona de frontierã sau ai celor care
au în raza teritorialã aeroporturi sau
porturi deschise traficului internaåional
de persoane æi mãrfuri, despre evoluåia
criminalitãåii transfrontaliere æi despre
alte fenomene antisociale comise în zona
de competenåã.
ART. 20
Între autoritãåile administraåiei publice
locale æi unitãåile teritoriale ale poliåiei de
frontierã se pot încheia protocoale anuale
de cooperare în vederea prevenirii æi
combaterii faptelor antisociale.
CAP. IV
Atribuåii
SECÅIUNEA 1
Atribuåiile Poliåiei de Frontierã
Române
ART. 21
În zona de competenåã, Poliåia de
Frontierã Românã are urmãtoarele atribuåii
generale:
a) executã supravegherea æi controlul
la trecerea frontierei de stat a României,
previne æi combate migraåia ilegalã æi
criminalitatea transfrontalierã în zona de
competenåã, precum æi orice altã încãlcare
a regimului juridic al frontierei de stat;
b) apãrã viaåa, integritatea corporalã
æi libertatea persoanelor, proprietatea
publicã æi privatã, celelalte drepturi
æi interese legitime ale cetãåenilor æi
comunitãåii;
c) realizeazã controlul documentelor
pentru trecerea frontierei de stat în
punctele de trecere deschise traficului
internaåional, la intrarea în æi la ieæirea din
zonele libere, în punctele de mic trafic æi
treceri simplificate sau în alte locuri, dupã
caz, potrivit legii;
d) asigurã derularea fluentã, corectã æi
civilizatã a traficului de cãlãtori æi mãrfuri
prin punctele de trecere a frontierei de
stat, împreunã cu celelalte autoritãåi care
au, potrivit legii, competenåe de control
privind trecerea frontierei de stat;
e) asigurã controlul trecerii peste
frontiera de stat, în condiåiile legii, a
armelor, muniåiilor, armelor de panoplie
æi de autoapãrare, muniåiilor aferente
acestora, substanåelor explozive æi a
dispozitivelor încãrcate cu substanåe
toxice ori radioactive;
f) supravegheazã, prin observare
directã permanentã, spaåiul aerian adiacent
frontierei de stat æi mãrii teritoriale;
g) asigurã aplicarea prevederilor
tratatelor, acordurilor, convenåiilor æi
protocoalelor cu privire la frontiera de
stat æi la controlul trecerii frontierei,
încheiate de România cu statele vecine,
cu alte state, cu organizaåii internaåionale
sau regionale;
h) încheie tratate, prin Inspectoratul
Supliment Frontiera - nr. 4/2012
3

General al Poliåiei de Frontierã, æi
documente de cooperare internaåionalã,
cu autoritãåi similare din alte state, în
domeniile specifice de activitate, cu
respectarea legislaåiei interne æi a normelor
de drept internaåional relevante;
i) asigurã supravegherea, întreåinerea æi
controlul semnelor de frontierã;
j) organizeazã æi realizeazã cooperarea,
în domeniile specifice de activitate, cu
organele similare ale statelor vecine, ale
altor state sau comunitãåi de state, conform
înåelegerilor bi- sau multilaterale la care
România este parte;
k) organizeazã acåiuni pentru
descoperirea æi identificarea persoanelor
care au încãlcat sau despre care se deåin
date cã intenåioneazã sã încalce normele
regimului juridic al frontierei de stat,
precum æi alte prevederi legale stabilite
în competenåã;
l) culege, stocheazã, prelucreazã,
valorificã æi face schimb de date æi
informaåii, în condiåiile stabilite de
lege pentru Poliåia Românã, în scopul
exercitãrii atribuåiilor legale, cu autoritãåile
publice interesate, pe bazã de protocol,
æi cu organisme similare din alte state,
pe baza înåelegerilor la care România
este parte;
m) constatã contravenåiile æi aplicã
sancåiunile contravenåionale, potrivit
legii;
n) coordoneazã activitãåile
personalului celorlalte instituåii sau ale
operatorilor economici care, potrivit
legii, îæi desfãæoarã activitatea în punctul
de trecere a frontierei de stat, în legãturã
cu trecerea frontierei de stat, æi urmãreæte
respectarea legii de cãtre întregul personal
din punctul de trecere;
o) asigurã menåinerea ordinii æi liniætii
publice în punctele de trecere a frontierei
de stat, iar la solicitarea altor autoritãåi
ale statului participã la astfel de acåiuni în
localitãåile din zona de frontierã;
p) participã, împreunã cu alte
formaåiuni ale Ministerului Administraåiei
æi Internelor, în colaborare cu foråe
ale Ministerului Apãrãrii Naåionale,
cu unitãåi de protecåie civilã æi cu alte
autoritãåi prevãzute de lege, la activitãåile
de salvare æi evacuare a persoanelor æi
bunurilor periclitate de incendii, explozii,
avarii, accidente, calamitãåi naturale
æi catastrofe, precum æi de limitare æi
înlãturare a urmãrilor provocate de astfel
de evenimente;
q) participã, împreunã cu autoritãåile
teritoriale pentru protecåia mediului æi cu
organele de frontierã ale statelor vecine,
dupã caz, la luarea mãsurilor necesare
pentru prevenirea riscurilor ecologice æi
a producerii daunelor, precum æi, în caz
de accidente care afecteazã factorii de
mediu, la eliminarea efectelor acestora;
r) efectueazã prin laboratoarele
æi experåii proprii acreditaåi la
nivelul Poliåiei de Frontierã Române,
constatãri tehnicoætiinåifice æi expertize
criminalistice, dispuse conform normelor
legale în vigoare;
s) organizeazã æi coordoneazã, prin
Punctul Naåional de Contact Frontex
din cadrul Inspectoratului General al
Poliåiei de Frontierã, activitãåi sub egida
Agenåiei Europene pentru Gestionarea
Cooperãrii Operative la Frontierele
Externe ale Statelor Membre ale Uniunii
Europene, denumitã în continuare Agenåia
Frontex, pe teritoriul României, conform
Regulamentului (CE) nr. 2.007/2004 al
Consiliului din 26 octombrie 2004 de
instituire a Agenåiei Europene pentru
Gestionarea Cooperãrii Operative la
Frontierele Externe ale Statelor Membre
ale Uniunii Europene;
t) participã cu poliåiæti de frontierã æi
cu echipamente tehnice puse la dispoziåia
Agenåiei Frontex în operaåiunile/proiectele
comune organizate de cãtre Agenåia
Frontex, pentru securizarea frontierelor
externe ale Uniunii Europene;
u) desfãæoarã activitãåi pentru
constatarea faptelor penale æi, prin
organele de cercetare penalã ale poliåiei
judiciare din cadrul Poliåiei de Frontierã
Române, efectueazã cercetãri în legãturã
cu acestea, conform legii;
v) exercitã orice alte atribuåii stabilite
prin lege.
ART. 22
În zona de competenåã pe apã Poliåia
de Frontierã Românã are æi urmãtoarele
atribuåii specifice:
a) supravegheazã æi asigurã respectarea
drepturilor statului roman în apele din
zona de competenåã;
b) previne æi combate pirateria,
acåiunile teroriste æi faptele circumscrise
crimei organizate în apele aflate sub
jurisdicåia statului român;
c) executã, direct sau împreunã cu
autoritatea vamalã, controlul navelor æi
ambarcaåiunilor despre care se deåin date
æi informaåii cã desfãæoarã activitãåi ilegale
în zona de competenåã ori sunt surprinse
desfãsurând asemenea activitãåi;
d) executã controlul navelor æi al
ambarcaåiunilor împreunã cu unitãåile
teritoriale pentru protecåia mediului în
caz de evacuare a apelor uzate în emisar
sau în caz de producere a unei poluãri
accidentale;
e) participã la supravegherea, controlul
æi asigurarea protecåiei æi conservãrii
fondului cinegetic æi piscicol natural, prin
prevenirea æi combaterea vânatului æi
pescuitului ilegal, precum æi a exploatãrii
ilegale a altor resurse biologice æi
nebiologice din apele aflate în zona de
competenåã;
f) cautã navele aflate în pericol în
apele din zona de competenåã æi în marea
liberã æi participã la salvarea echipajelor
acestora în caz de necesitate, iar la
solicitare desfãæoarã acåiuni de salvare
a navelor æi a încãrcãturii lor, conform
dreptului maritim internaåional;
g) executã supravegherea æi participã
la controlul pentru respectarea normelor
privind ordinea æi siguranåa navigaåiei
în apele din zona de competenåã æi în
porturi, în colaborare cu organele zonale
ale cãpitaniilor de port;
h) interzice, direct sau cu participarea,
la cerere, a unitãåilor de nave ale
Ministerului Apãrãrii Naåionale, accesul
navelor strãine în anumite zone, sectoare
sau raioane ale mãrii teritoriale æi cãilor
navigabile fluviale aflate sub jurisdicåia
statului român, prin suspendarea temporarã
a dreptului de trecere inofensivã, conform
legii;
i) asigurã protecåia æi participã la
apãrarea obiectivelor de importanåã
deosebitã aflate în apele din zona de
competenåã, în colaborare cu unitãåile de
nave ale Ministerului Apãrãrii Naåionale,
cu alte forte, în conformitate cu planurile
aprobate din timp.
SECÅIUNEA a 2-a
Dispoziåii speciale privind efectuarea
cercetãrii penale de cãtre poliåiætii de
frontierã
ART. 23
(1) Ministrul administraåiei æi
internelor, cu avizul procurorului general
al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de
Casaåie æi Justiåie, desemneazã poliåiæti de
frontierã care au calitatea de organe de
cercetare penalã ale poliåiei judiciare, în
condiåiile legii.
(2) În îndeplinirea activitãåilor de
cercetare penalã poliåistul de frontierã are
competenåa teritorialã corespunzãtoare
unitãåii poliåiei de frontierã din care face
parte.
(3) În caz de continuare a unei
mãsuri sau activitãåi specifice poliåistul
de frontierã poate acåiona æi în zona de
competenåã teritorialã a altor unitãåi ale
poliåiei de frontierã, comunicând despre
aceasta unitãåii competente.
(4) În caz de detaæare sau de misiune
ordonatã în zona de competenåã a unei
alte structuri a Poliåiei de Frontierã
Române, poliåistul de frontierã are
competenåã teritorialã stabilitã pentru
acea unitate.
(5) În îndeplinirea atribuåiilor generale
poliåistul din Inspectoratul General al
Poliåiei de Frontierã are competenåã
teritorialã generalã.
ART. 24
(1) În punctele de trecere a frontierei
de stat, în apele de frontierã, pe Dunãrea
interioarã, braåul Mãcin, Dunãrea
maritimã, Canalul Dunãre-Marea Neagrã,
Canalul Sulina situat în afara zonei
de frontierã, apele maritime interioare
æi marea teritorialã, precum æi zona
contiguã æi zona economicã exclusivã
ale României, în care Poliåia de Frontierã
Românã, organele de cercetare ale poliåiei
judiciare din cadrul Poliåiei de Frontierã
Române efectueazã cercetarea penalã
pentru orice infracåiune care nu este datã
în mod obligatoriu în competenåa altor
organe de cercetare.
(2) Competenåa poliåistului de frontierã
4 Supliment Frontiera - nr. 4/2012

prevãzutã la alin. (1) este asiguratã æi în
situaåiile de extindere a cercetãrilor de pe
apã la cele de pe uscat. În aceste situaåii
poliåistul de frontierã colaboreazã cu
organele competente, potrivit legii.
(3) Prin excepåie de la prevederile alin.
(1), pentru constatarea infracåiunilor de
frontierã æi a infracåiunilor din domeniul
criminalitãåii transfrontaliere æi efectuarea
cercetãrilor în legãturã cu acestea
poliåiætii de frontierã pot depãæi zona
de competenåã, acåionând, împreunã cu
organele specializate ale poliåiei, pe
întregul teritoriu al åãrii.
SECÅIUNEA a 3-a
Cooperarea
ART. 25
(1) Cooperarea dintre Poliåia de
Frontierã Românã æi celelalte structuri ale
Ministerului Administraåiei æi Internelor
pentru securizarea frontierei de stat æi
combaterea criminalitãåii transfrontaliere
se realizeazã pe baza ordinului ministrului
administraåiei æi internelor
(2) În cazul unor acåiuni comune,
maritime sau fluviale, ale navelor Poliåiei
de Frontierã Române cu cele ale Marinei
Militare din Ministerul Apãrãrii Naåionale,
acestea din urmã vor avea la bord un
ofiåer de la poliåia de frontierã æi vor
arbora pavilionul distinctiv al Poliåiei de
Frontierã Române. În aceste situaåii navei
Marinei Militare i se conferã autoritatea æi
drepturile Poliåiei de Frontierã Române.
(3) Cãpitaniile de port vor informa
structurile teritoriale ale Poliåiei de
Frontierã Române numai în cazul în care
navele nu îndeplinesc condiåiile legale
de ieæire/intrare din/în porturile în care
acestea îæi desfãæoarã activitatea.
ART. 25^1.
(1) Poliåia de Frontierã Românã
coopereazã cu celelalte structuri ale
Ministerului Administraåiei æi Internelor æi
cu alte instituåii din sistemul de apãrare,
ordine publicã æi siguranåã naåionalã, în
vederea asigurãrii resurselor logistice
æi a personalului pentru participarea
la operaåiunile/activitãåile comune
organizate de cãtre Agenåia Frontex,
pentru securizarea frontierelor externe
ale Uniunii Europene, potrivit cerinåelor
de misiune.
(2) Drepturile de diurnã, cazare
æi hranã ale personalului participant
la operaåiunile/activitãåile comune
organizate de cãtre Agenåia Frontex,
pentru securizarea frontierelor externe
ale Uniunii Europene, se stabilesc prin
hotãrâre a Guvernului.
ART. 26
Poliåia de Frontierã Româna
coopereazã cu instituåii similare din
alte state æi cu organisme internaåionale
de poliåie în baza înåelegerilor la care
România este parte.
CAP. V
Drepturi æi obligaåii
SECÅIUNEA 1
Drepturile poliåistului de frontierã
ART. 27
În exercitarea atribuåiilor ce îi revin în
zona de competenåã poliåistul de frontierã
este învestit cu exerciåiul autoritãåii publice
æi are urmãtoarele drepturi:
a) sã legitimeze æi sã stabileascã
identitatea persoanelor care încalcã
dispoziåiile legale privind frontiera de stat
ori a cãror prezenåã în zona de frontierã
este suspectã æi sã ia mãsurile legale ce
se impun;
b) sã conducã la sediul poliåiei de
frontierã pe cei care prin acåiunile lor
pericliteazã viaåa persoanelor, ordinea
publicã sau alte valori ale statului de
drept, persoanele suspecte de sãvâræirea
unor fapte ilegale la frontiera de stat,
persoanele a cãror identitate nu a putut
fi stabilitã, precum æi urmãriåii general æi
internaåional; sã verifice situaåia acestora
æi sã ia, dupã caz, mãsurile legale în cel
mult 24 de ore, cu respectarea dreptului
la apãrare;
c) sã cerceteze suprafeåele de teren,
cãile de comunicaåii æi construcåiile
izolate, sã intre, pentru îndeplinirea
atribuåiilor, în incinta agenåilor economici
æi a instituåiilor publice, indiferent de
deåinãtor sau de proprietar, la bordul
navelor æi aeronavelor române sau strãine,
cu respectarea dispoziåiilor legale; accesul
în instituåiile care desfãæoarã activitãåi în
legãturã cu siguranåa naåionalã se face cu
aprobarea æefilor instituåiilor respective;
d) sã invite la sediul poliåiei de
frontierã persoanele a cãror prezenåã este
necesarã pentru îndeplinirea atribuåiilor
poliåiei de frontierã, prin aducerea la
cunoætinåa acestora, în scris, a scopului æi
motivului invitaåiei;
e) sã efectueze controlul persoanelor æi
al bagajelor, precum æi al autovehiculelor,
mijloacelor de transport feroviare, navelor
sau aeronavelor, atunci când existã indicii
temeinice cã sãvâræirea unei infracåiuni la
regimul frontierei de stat este iminentã æi
cã persoana sau bunurile cãutate se aflã
în zona controlatã;
f) sã foloseascã orice mijloc de
transport æi de telecomunicaåie, indiferent
de proprietar sau de deåinãtor, cu excepåia
celor aparåinând Corpului diplomatic sau
consular, pentru luarea unor mãsuri legale
ce nu suferã amânare æi care nu pot fi aduse
la îndeplinire altfel; cheltuielile ocazionate
de folosirea acestor mijloace vor fi achitate
ulterior, la cererea proprietarilor, æi vor fi
suportate din fondurile Poliåiei de Frontierã
Române, urmând sã fie recuperate, potrivit
legii, de la persoanele care au determinat
intervenåia;
g) sã foloseascã gratuit mijloacele
de transport în comun, mijloacele de
transport feroviare æi navale, în timpul
serviciului, pentru executarea unor misiuni
care nu pot fi îndeplinite altfel; folosirea
mijloacelor de transport se face pe baza
legitimaåiei de serviciu;
h) sã poarte asupra sa armamentul æi
muniåia necesarã æi sã foloseascã pentru
îndeplinirea misiunilor autovehicule, nave,
ambarcaåiuni, elicoptere æi alte mijloace de
transport cu sau fãrã însemnele distinctive
ale Poliåiei de Frontierã Române; în funcåie
de situaåie poliåistul de frontierã poate
folosi girofarurile din dotarea mijloacelor
de transport;
i) sã utilizeze, în raport cu natura æi
cu gradul de împotrivire a persoanei care
a sãvâræit o faptã ilegalã, foråa fizicã æi
mijloacele specifice din dotare, inclusiv
câinii de serviciu; folosirea acestora se va
face cu respectarea strictã a legii;
j) sã foloseascã banca de date a
Inspectoratului General al Poliåiei de
Frontierã;
k) sã interzicã accesul sau sã înlãture
persoanele care au intrat în perimetrul
punctului de trecere a frontierei de stat ori
se aflã în apropierea acestuia æi care prin
prezenåa lor sau prin activitãåile desfãæurate
împiedicã, sub orice formã, derularea
normalã a traficului de frontierã;
l) sã efectueze controale æi sã participe
la razii, independent sau în colaborare
cu organele locale ale poliåiei, când
existã indicii cu privire la sãvâræirea de
infracåiuni la regimul frontierei de stat
ori ascunderea unor infractori sau bunuri
provenite din aceste infracåiuni;
m) sã stabileascã, împreunã cu
autoritãåile administraåiei publice locale,
mãsuri de limitare temporarã a circulaåiei
persoanelor æi mijloacelor de transport în
apropierea frontierei de stat, în raioanele
în care se desfãæoarã sau urmeazã sã se
desfãæoare acåiuni specifice; aceste limitãri
vor fi aduse la cunoætinåa cetãåenilor prin
grija prefecåilor æi primarilor;
n) sã solicite sprijinul cetãåenilor
pentru urmãrirea, prinderea, imobilizarea
æi conducerea la sediile poliåiei de
frontierã a persoanelor care au sãvâræit
fapte ilegale ori a cãror identitate nu a
putut fi stabilitã, pentru luarea mãsurilor
ce se impun, potrivit legii;
o) sã opreascã, sã controleze, sã reåinã,
sã conducã æi sã cerceteze în porturile
României navele, ambarcaåiunile æi
persoanele care au încãlcat regimul juridic
al frontierei de stat æi al mãrii teritoriale sau
drepturile României în zona contiguã ori
în zona economicã exclusivã;
p) sã acåioneze pentru oprirea æi
controlul oricãrei nave suspecte, la
solicitarea organelor abilitate sau din
proprie initiativã, în situaåia în care se
deåin informaåii referitoare la implicarea
acesteia în activitãåi ilegale în apele aflate
în zona de competenåã, informând de
îndatã celelalte instituåii cu competenåe
în domeniu; întreaga rãspundere privind
consecinåele ce decurg din oprirea
nejustificatã a navei revine solicitantului;
r) sã foloseascã armamentul de la
bordul navelor proprii împotriva navelor
æi ambarcaåiunilor care au încãlcat
legislaåia românã, în condiåiile prevãzute
de prezenta ordonanåã de urgenåã;
Supliment Frontiera - nr. 4/2012
5

s) sã exercite orice alte drepturi æi
sã îndeplineascã orice alte îndatoriri
prevãzute de lege.
SECÅIUNEA a 2-a
Obligaåiile poliåistului de frontierã
ART. 28
(1) Poliåistul de frontierã este obligat, în
domeniul sãu de activitate, sã ia mãsurile
necesare de înlãturare a pericolelor care
ameninåã ordinea publicã sau siguranåa
persoanelor, în toate situaåiile în care ia
cunoætinåã direct ori când este sesizat
despre acestea.
(2) Când ia cunoætinåã de existenåa
unei infracåiuni flagrante poliåistul de
frontierã este obligat sã intervinã æi în
afara orelor de program, a atribuåiilor
de serviciu æi a competenåei sale, pentru
încheierea actelor prevãzute în Codul de
procedurã penalã.
(3) Când situaåia impune sã acåioneze
în afarã competenåei sale poliåistul de
frontierã procedeazã ca æi acea autoritate
în a cãrei competenåã intrã soluåionarea
cauzei. Despre acåiunea sa poliåistul de
frontierã informeazã de îndatã autoritatea
competentã. Dacã autoritatea competentã
nu poate sã intervinã în timp util, poliåistul
de frontierã îndeplineæte toate actele æi
faptele prevãzute de lege în competenåa
acelei autoritãåi. Acåiunea acestuia
înceteazã în momentul în care intervine
autoritatea competentã.
ART. 29
Activitãåile prevãzute la art. 27
lit. c), e), l), o) æi p) nu au caracterul
unei percheziåii prevãzute în Codul de
procedurã penalã.
ART. 30
(1) În exercitarea atribuåiilor de
serviciu poliåistul de frontierã este obligat
în prealabil sã îæi decline calitatea æi sã
prezinte insigna de poliåist æi legitimaåia
de serviciu, cu excepåia situaåiilor în care
rezultatul acåiunii este periclitat.
(2) La intrarea în acåiune sau la
începutul intervenåiei ce nu suferã
amânare poliåistul de frontierã este obligat
sã se prezinte, iar dupã încheierea oricãrei
acåiuni sau intervenåii sã se legitimeze æi
sã declare funcåia æi unitatea de poliåie de
frontierã din care face parte.
ART. 31
(1) Pentru împiedicarea æi neutralizarea
acåiunilor agresive ale persoanelor
descoperite cã au sãvâræit infracåiuni sau
contravenåii la regimul frontierei de stat ori
cã au tulburat ordinea æi liniætea publicã
în zona de competenåã, acåiuni ce nu
au putut fi înlãturate sau anihilate prin
utilizarea altor mijloace legale, poliåiætii
de frontierã pot folosi scuturi de protecåie,
cãæti cu vizor, bastoane de cauciuc,
bastoane cu energie electrostaticã,
cãtuæe, dispozitive cu substanåe iritantlacrimogene,
arme cu glonå de cauciuc,
câini de serviciu, precum æi alte mijloace
de imobilizare care nu pun în pericol viaåa
persoanei æi nu îi produc acesteia vãtãmãri
corporale grave.
(2) Mijloacele prevãzute la alin. (1)
pot fi folosite împotriva persoanelor care:
a) întreprind acåiuni care pun în
pericol integritatea corporalã, sãnãtatea
æi bunurile altor persoane;
b) pun în pericol activitãåile ce
se desfãæoarã în punctul de trecere a
frontierei de stat;
c) ultragiazã persoanele cu funcåii ce
implicã exerciåiul autoritãåii publice.
(3) Folosirea mijloacelor prevãzute
la alin. (1) împotriva participanåilor la
acåiunile agresive se va face în mod
gradual, dupã atenåionarea prealabilã
asupra uzului unor asemenea mijloace
æi dupã lãsarea timpului necesar pentru
încetarea acåiunilor æi pãrãsirea zonei,
dupã caz.
(4) Folosirea mijloacelor prevãzute
la alin. (1) nu trebuie sã depãæeascã
nevoile reale pentru împiedicarea sau
neutralizarea acåiunilor agresive.
SECÅIUNEA a 3-a
Folosirea armamentului
ART. 32
(1) În îndeplinirea atribuåiilor de
serviciu, poliåistul de frontierã poate folosi
arme neletale destinate pentru autoapãrare,
bastoane din cauciuc sau tomfe, bastoane
cu energie electrostaticã, dispozitive
cu substanåe iritant-lacrimogene æi
paralizante, cãtuæe, câini de serviciu,
precum æi alte mijloace de imobilizare
care nu pun în pericol viaåa sau nu produc
o vãtãmare corporalã gravã.
(2) Folosirea mijloacelor prevãzute la
alin. (1) se va face în mod gradual, dupã
avertizarea prealabilã, atunci când timpul
permite, asupra utilizãrii unor asemenea
mijloace æi acordarea timpului necesar
pentru încetarea acåiunilor æi conformarea
la solicitãrile legale ale poliåistului de
frontierã.
(3) Folosirea mijloacelor prevãzute
la alin. (1) nu trebuie sã depãæeascã
nevoile reale pentru împiedicarea sau
neutralizarea acåiunilor agresive
ART. 32^1.
(1) În îndeplinirea atribuåiilor de
serviciu, poliåistul de frontierã poate face
uz de armã în condiåiile æi în situaåiile
prevãzute de prezenta ordonanåã de
urgenåã.
(2) Poliåistul de frontierã poate face uz
de armã în caz de legitimã apãrare sau în
stare de necesitate, în condiåiile legii.
(3) Prin uz de armã se înåelege
executarea tragerii cu arma de foc asupra
persoanelor, animalelor sau bunurilor.
ART. 32^2.
(1) Atunci când folosirea altor mijloace
de imobilizare sau constrângere nu a dat
rezultate, în caz de absolutã necesitate,
poliåistul de frontierã poate face uz
de armã în îndeplinirea atribuåiilor de
serviciu, în urmãtoarele situaåii:
a) pentru a asigura apãrarea oricãrei
persoane împotriva unor violenåe ilegale
æi iminente, prin care se poate provoca
moartea sau rãnirea gravã a acesteia,
ori pentru a preveni sãvâræirea unei
infracåiuni prin acte de violenåã ce implicã
o ameninåare gravã asupra vieåii sau
integritãåii corporale ale unei persoane;
b) când întâmpinã rezistenåã la reåinerea
unei persoane care, dupã sãvâræirea unei
infracåiuni prin acte de violenåã, nu se
supune imobilizãrii, încercând sã fugã,
iar rãmânerea acesteia în stare de libertate
poate pune în pericol viaåa sau integritatea
corporalã a persoanelor;
c) pentru executarea unui mandat
de arestare preventivã, dacã persoana
respectivã încearcã sã fugã, iar rãmânerea
acesteia în stare de libertate poate pune în
pericol viaåa sau integritatea corporalã a
persoanelor;
d) pentru a împiedica fuga de sub
escortã sau evadarea unei persoane aflate
în stare legalã de deåinere, dacã rãmânerea
acesteia în stare de libertate poate pune
în pericol viaåa ori integritatea corporalã
a persoanelor;
e) împotriva grupurilor de persoane
sau a persoanelor care încearcã sã
pãtrundã fãrã drept æi prin violenåã în
sediile ori în perimetrele autoritãåilor æi
instituåiilor publice, tulburând, astfel, grav,
ordinea æi liniætea publicã sau punând în
pericol viaåa ori integritatea corporalã a
persoanelor;
f) împotriva oricãrui mijloc de transport
folosit de persoana sau persoanele
implicate în situaåiile prevãzute la lit. a)-
e), precum æi împotriva conducãtorului
acestuia, care refuzã sã opreascã la
semnalele regulamentare;
g) împotriva animalelor care, vãdit,
pun în pericol viaåa sau integritatea
corporalã a sa ori a altor persoane.
(2) Se interzice uzul de armã:
a) împotriva copiilor, femeilor cu
semne vizibile de sarcinã æi a persoanelor
cu semne vizibile de invaliditate, cu
excepåia cazurilor în care înfãptuiesc
un atac armat sau în grup, care pune în
pericol viaåa ori integritatea corporalã a
unei persoane;
b) în situaåiile în care s-ar primejdui
viaåa altor persoane ori s-ar viola teritoriul,
spaåiul aerian sau apele naåionale ale unui
stat vecin.
(3) Uzul de armã se face numai dupã
somaåia: «Poliåia de frontierã, stai!». În
caz de nesupunere, se someazã din nou
prin cuvintele: «Stai cã trag!». Dacã cel în
cauzã nu se supune nici de aceastã datã,
se someazã prin tragerea focului de armã
în sus, în plan vertical.
(4) În cazul în care, dupã executarea
somaåiei legale, potrivit alin. (3), persoana
în cauzã nu se supune, se poate face uz
de armã împotriva acesteia.
(5) Uzul de armã se poate face fãrã
somaåie doar în urmãtoarele situaåii æi
6 Supliment Frontiera - nr. 4/2012

condiåii:
a) în legitimã apãrare sau stare de
necesitate, dacã nu existã timpul necesar
pentru aceasta;
b) împotriva mijloacelor de transport,
prin executarea tragerii asupra pneurilor
sau componentelor ce asigurã deplasarea,
în scopul imobilizãrii acestora;
c) împotriva animalelor care, vãdit,
pun în pericol viaåa sau integritatea
corporalã a sa ori a altor persoane.
(6) Uzul de armã, în condiåiile æi
situaåiile prevãzute în prezentul articol, se
face în aæa fel încât sã ducã la imobilizarea
celor împotriva cãrora se foloseæte arma,
trãgându-se, pe cât posibil, la picioare,
pentru a evita cauzarea moråii acestora.
(7) În cazul folosirii armelor împotriva
mijloacelor de transport, focul se executã
asupra pneurilor sau componentelor ce
asigurã deplasarea, în scopul imobilizãrii
acestora.
ART. 33
Pentru oprirea sau reåinerea navelor
ori a ambarcaåiunilor care au încãlcat
legislaåia României în apele din zona
de competenåã, precum æi a celor care
încearcã sã fugã de sub escortã, navele
æi ambarcaåiunile Poliåiei de Frontierã
Române pot folosi armamentul de bord
sau individual din dotare, în urmãtoarele
situaåii:
a) pentru somarea de oprire æi reåinere
a navelor æi ambarcaåiunilor;
b)direct, fãrã somaåie, împotriva
navelor æi ambarcaåiunilor în anumite
situaåii prevãzute de lege.
ART. 34
Executarea focului cu armamentul de
bord, cu somaåie, se efectueazã astfel:
a) dupã ce au fost epuizate somaåiile
legale transmise prin toate mijloacele
de comunicare radio, optico-vizuale æi
acustice, iar nava sau ambarcaåiunea
urmãritã continuã sã le ignore,
comandantul navei Poliåiei de Frontierã
Române procedeazã la executarea focului
de avertisment în condiåiile stabilite prin
prezenta ordonanåã de urgentã;
b) în cazul în care, dupã executarea
somaåiei legale æi a focului de avertisment,
nava în cauzã nu se supune, se va folosi
armamentul de bord dupã ce în prealabil
a fost avertizat echipajul acesteia sã se
deplaseze spre partea din faåã a navei, prin
somaåia: «Pãrãsiåi pupa, vom deschide
foc în plin!» Dupã ce s-a convins cã
avertismentul a fost înåeles nava Poliåiei
de Frontierã Române va deschide foc în
plin de la micã distanåã asupra pãråii din
spate a navei urmãrite, cãutându-se pe
cât posibil lovirea aparatului propulsor.
Întreaga rãspundere pentru nesupunerea
la somaåie æi pentru consecinåele ce
decurg din ignorarea avertismentelor
navei Poliåiei de Frontierã Române
revine comandantului navei urmãrite sau
înlocuitorului legal al acestuia.
ART. 35
Navele Poliåiei de Frontierã Române
pot executa foc cu armamentul de bord,
fãrã somaåie, în urmãtoarele situaåii:
a) împotriva navelor strãine care atacã
nave româneæti;
b) împotriva navelor urmãrite care
riposteazã cu foc de armã sau manevreazã
astfel încât securitatea navei Poliåiei de
Frontierã Române este pusã în pericol;
c) împotriva submarinelor sau
altor vehicule submersibile strãine
care navigheazã în marea teritorialã în
imersiune sau la cota periscopicã;
d) împotriva navelor strãine care atacã
alte nave în apele naåionale navigabile;
e) împotriva navelor strãine care
desfãæoarã acåiuni ce pun în pericol
securitatea insulelor artificiale, a
conductelor æi cablurilor submarine, a
instalaåiilor portuare, a localitãåilor æi
obiectivelor economice de pe litoral
æi a celor situate pe malurile apelor de
frontierã;
f) împotriva grupurilor de oameni
sau nave înarmate care pãtrund în apele
din zona de competenåã a României æi
riposteazã sau încearcã sã riposteze cu
arme de foc.
ART. 36
(1) Navele Poliåiei de Frontierã Române
executã focul de avertisment æi focul în
plin, astfel încât sã evite încãlcarea prin
foc de armã a teritoriului statului vecin.
(2) Dupã executarea focului în plin
sau în caz de abordaj comandantul
navei Poliåiei de Frontierã Române se
va conforma întocmai reglementãrilor
internaåionale privind salvarea vieåii
omeneæti pe mare sau pe fluviu.
ART. 37
În cazul ambarcaåiunilor sau al altor
mijloace plutitoare de dimensiuni reduse
executarea focului cu sau fãrã somaåie va
fi efectuatã cu respectarea reglementãrilor
privind regimul armelor de foc æi al
muniåiilor æi a dispoziåiilor prezentei
ordonanåe de urgenåã.
ART. 37^1.
Dacã uzul de armã æi-a atins scopul
prevãzut la art. 32^2 alin. (6) æi (7)
sau, dupã caz, la art. 33, se înceteazã
recurgerea la un asemenea mijloc.
ART. 38
(1) Fiecare situaåie în care s-a fãcut uz
de armã se raporteazã de urgenåã, în mod
ierarhic. De îndatã ce va fi posibil, raportul
se întocmeæte în scris. Dacã în urma uzului
de armã s-a produs moartea sau vãtãmarea
unei persoane ori avarierea gravã a unei
nave sau aeronave, fapta se comunicã, de
îndatã, procurorului competent.
(2) Poliåistul de frontierã care a fãcut
uz de armã este obligat sã acåioneze
imediat, pentru a se acorda primul ajutor
æi asistenåã medicalã persoanei rãnite.
(3) Uzul de armã executat în condiåiile
prevãzute de lege înlãturã caracterul penal
al faptei æi rãspunderea civilã a poliåiætilor
de frontierã pentru pagubele produse.
CAP. VI
Personalul Poliåiei de Frontierã
Române
ART. 39
(1) Personalul Poliåiei de Frontierã
Române se compune din poliåiæti de
frontierã, alåi funcåionari publici æi
personal contractual.
(2) Poliåia de Frontierã Românã
îæi asigurã personalul necesar dintre
absolvenåii instituåiilor de învãåãmânt ale
Ministerului Administraåiei æi Internelor æi
personal selecåionat æi transferat de la alte
instituåii.
(3) Poliåiætilor de frontierã le sunt
aplicabile prevederile Legii privind statutul
poliåistului.
(4) Funcåionarilor publici le sunt
aplicabile dispoziåiile Legii nr. 188/1999*)
privind Statutul funcåionarilor publici æi
alte reglementãri specifice.
(5) Personalul contractual este supus
dispoziåiilor Codului muncii æi celorlalte
norme legale referitoare la drepturile æi
îndatoririle acestuia, în mãsura în care
prin prezenta ordonanåã de urgenåã nu se
dispune altfel.
CAP. VII
Asigurarea logisticã, materialã æi
financiarã
ART. 40
(1) Poliåia de Frontierã Românã poate
deåine în folosinåã imobile, armament,
muniåie, echipamente æi aparaturã tehnicã
specificã, necesare în vederea îndeplinirii
atribuåiilor prevãzute de lege.
(2) Poliåia de Frontierã Românã poate
sã închirieze, în condiåiile legii, imobile
sau pãråi din acestea, disponibile, aflate
în administrarea sa æi în proprietatea
publicã a statului, prin licitaåie publicã,
potrivit legii.
(3) Poliåia de Frontierã Românã va
reåine o cotã de 50% din chiria prevãzutã
în contractele de închiriere, diferenåa
urmând sã fie vãrsatã la bugetul de stat.
(4) Sumele reåinute se constituie în
venituri extrabugetare, cu titlu permanent,
æi vor fi utilizate pentru întreåinerea,
repararea æi modernizarea imobilelor
aflate în administrarea Poliåiei de Frontierã
Române. Sumele rãmase necheltuite la
sfâræitul fiecãrui an se reporteazã în anul
urmãtor, având aceeaæi destinaåie.
(5) Unitãåile Poliåiei de Frontierã
Române utilizeazã un parc propriu
de nave, ambarcaåiuni, elicoptere,
autovehicule, animale de serviciu æi alte
mijloace necesare pentru îndeplinirea
atribuåiilor prevãzute de lege.
(6) Pe lângã unitãåile Poliåiei de
Frontierã Române se pot constitui secåii
sau asociaåii sportive, gospodãrii-anexe,
precum æi cabinete medicale care sã
asigure asistenåa medicalã la locul
permanent de muncã.
Supliment Frontiera - nr. 4/2012
7

(7) Inspectoratul General al Poliåiei
de Frontierã æi unitãåile subordonate pot
deåine în folosinåã baze de tratament
æi unitãåi de cazare a personalului æi a
membrilor de familie ai acestuia pe timpul
cât se aflã în misiune, concedii de odihnã
sau tratament medical.
ART. 41
Inspectoratul General al Poliåiei de
Frontierã æi unitãåile subordonate au în
folosinåã locuinåe de serviciu, de intervenåie
æi sociale ce pot fi repartizate personalului
propriu æi familiilor acestuia.
ART. 42
(1) Dotarea Poliåiei de Frontierã
Române se realizeazã de Ministerul
Administraåiei æi Internelor în funcåie de
fondurile alocate cu aceastã destinaåie prin
legea bugetului de stat æi din alte surse,
potrivit legii.
(2) Dotarea Poliåiei de Frontierã
Române se realizeazã din producåie
internã æi din import.
CAP. VIII
Dispoziåii finale æi tranzitorii
ART. 43
(1) Inspectoratul General al Poliåiei
de Frontierã editeazã revista „Frontiera”,
publicaåie ilustratã de analizã, culturã,
opinie æi informare privind paza æi
controlul trecerii frontierei de stat a
României.
(2) Finanåarea cheltuielilor publice
prevãzute la alin. (1) se asigurã integral de
la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului
Administraåiei æi Internelor.
ART. 44
(1) Poliåia de Frontierã Românã poate
asigura, cu plata, conform tarifelor legale,
la cererea agenåilor economici interesaåi,
paza transporturilor pe apã a unor valori
importante, precum æi a transportului
armelor, muniåiilor, materialelor
explozive, stupefiantelor, al substanåelor
toxice sau radioactive ori al altor materii
sau substanåe periculoase.
(2) Unitãåile care beneficiazã de pazã
asiguratã potrivit prevederilor alin. (1)
încheie contracte de prestãri de servicii
cu structurile teritoriale ale Poliåiei de
Frontierã Române, la nivelul structurii
care are organ financiar propriu.
(3) Veniturile realizate din paza
executatã de Poliåia de Frontierã Românã
se reåin integral de cãtre aceasta ca venituri
extrabugetare, cu titlu permanent, care vor
fi utilizate pentru acoperirea cheltuielilor
materiale æi de capital. Sumele rãmase
necheltuite la sfâræitul fiecãrui an se
reporteazã în anul urmãtor, având aceeaæi
destinaåie.
ART. 46
Åinuta, însemnele, forma æi conåinutul
insignei æi ale documentelor de legitimare
ale poliåiætilor de frontierã se stabilesc prin
hotãrâre a Guvernului.
ART. 47
Structura unitãåilor Poliåiei de Frontierã
Române æi posturile de personal pentru
fiecare unitate se stabilesc prin ordin al
ministrului administraåiei æi internelor, în
raport cu efectivele aprobate prin hotãrâre
a Guvernului.
ART. 48
Transformarea posturilor de militari
în termen æi militari/poliåiæti de frontierã
angajaåi pe bazã de contract din statele
de organizare a structurilor Poliåiei de
Frontierã Române în posturi de poliåiæti
de frontierã æi încadrarea acestora se va
realiza pânã la data de 1 ianuarie 2007,
în limita fondurilor alocate în acest scop
Ministerului Administraåiei æi Internelor,
prin legile bugetare anuale.
ART. 49
Personalul Poliåiei de Frontierã
Române care îæi desfãæoarã activitatea
în legãturã cu paza æi controlul trecerii
frontierei de stat beneficiazã de o
indemnizaåie de frontierã de pânã la 20%
din salariul de bazã.
ART. 50
Personalul Poliåiei de Frontierã
Române, ambarcat pe nave sau aeronave
destinate îndeplinirii unor misiuni de pazã
æi control al trecerii frontierei de stat,
precum æi personalul îmbarcat în scopul
îndeplinirii acestor misiuni beneficiazã
de sporurile prevãzute de lege pentru
personalul navigant.
ART. 51
La data intrãrii în vigoare a prezentei
ordonanåe de urgenåã orice alte dispoziåii
contrare se abrogã.
ART. 45
Ziua Poliåiei de Frontierã Române se
sãrbãtoreæte, în fiecare an, la 24 iulie.
8 Supliment Frontiera - nr. 4/2012