Nr. 3/2005 - Politia de Frontiera

politiadefrontiera.ro

Nr. 3/2005 - Politia de Frontiera

nr. 3/2005

Revistã editatã de

Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã

• NR. 3/2005 • 36 PAGINI

85 ani de la apariåia primei publicaåii grãnicereæti

æi 15 ani de la înfiinåarea revistei FRONTIERA


n Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920

n Serie nouã - nr. 639

• PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT •

România - susåinutã în vederea

aderãrii la Grupul Salzburg

Austria æi Ungaria s-au angajat sã sprijine România pentru a deveni membru al

Grupului Salzburg, iniåiativã regionalã care se desfãæoarã sub forma unui mecanism

de consultãri anuale între titularii portofoliilor afacerilor interne din Austria, Ungaria,

Cehia, Polonia, Slovenia æi Slovacia, pe probleme de interes pentru asigurarea

stabilitãåii æi securitãåii în regiune.

Ministrul administraåiei æi internelor Vasile Blaga a anunåat cã Austria æi Ungaria

au fãcut aceastã promisiune în urma discuåiilor purtate cu ocazia lucrãrilor Reuniunii

miniætrilor de interne din cadrul Trilateralei România - Ungaria - Austria, care a avut

loc joi, 17 martie, la Budapesta.

Cu ocazia aceleiaæi reuniuni a avut loc ceremonia de semnare a Declaraåiei de

Intenåie a celor trei miniætri de interne pentru supervizarea Programului de Cooperare

Multianual, care prevede paæi concreåi pentru colaborarea între România, Ungaria

æi Austria în domeniul combaterii migraåiei ilegale æi luptei împotriva criminalitãåii

organizate æi corupåiei.

Domeniul combaterii corupåiei a fãcut, de asemenea, obiectul unui protocol între

Ministerul Administraåiei æi Internelor din România æi Ministerul Federal de Interne

al Republicii Austria, care a fost semnat de miniætrii de interne ai celor douã åãri cu

ocazia aceleiaæi întâlniri.

Protocolul româno-austriac prevede organizarea de schimburi de experienåã

privind implementarea legislaåiei în domeniul prevenirii æi combaterii corupåiei

æi pentru pregãtirea æi perfecåionarea personalului cu atribuåii în acest domeniu,

organizarea periodicã de întâlniri la nivel de experåi, schimb de publicaåii æi studii de

specialitate.

Cel de-al VIII-lea Congres

European de Poliåie

Miercuri, 6 aprilie a.c., în prima zi a lucrãrilor celui de-al VIII-lea Congres European

de Poliåie, care s-a desfãæurat pe parcursul a douã zile, ministrul român al administraåiei

æi internelor Vasile Blaga a rostit în cadrul Forumului Politic „Graniåele europene dupã

extindere - standardizare, armonizare æi interoperabilitate”, un discurs în care a reliefat

importanåa cooperãrii dintre state în vederea securizãrii frontierelor.

Din delegaåia românã prezentã la Congres a fãcut parte æi inspectorul general al

Poliåiei de Frontierã Române, chestor de poliåie Nelu Pop.

În cadrul Forumului au avut loc intervenåii ale miniætrilor de interne sau adjuncåilor

acestora din Bulgaria, Letonia, Lituania, Polonia æi Albania.

În cursul aceleiaæi dimineåi, ministrul român a avut o întâlnire cu ministrul de

interne al Landului Bavaria, Günther Beckstein, ocazie cu care demnitarul german

a subliniat, la fel ca æi ministrul federal de interne, Otto Schily, deschiderea pentru

cooperarea cu România æi sprijinul pentru integrarea åãrii noastre în Uniunea

Europeanã.

Serviciul de Comunicare Publicã al MAI

Schimbarea organigramei MAI

Ministerul Administraåiei æi Internelor va fi restructurat, a anunåat în data de

2 martie a.c., ministrul Vasile Blaga, în cadrul unei întâlniri de lucru cu membrii

Comisiilor pentru apãrare, ordine publicã æi siguranåã naåionalã ale celor douã Camere

ale Parlamentului.

Acesta a afirmat cã va prezenta Guvernului un proiect de modificare a organigramei

MAI, întrucât actuala structurã a ministerului este necorespunzãtoare, fiind aproape

aceeaæi cu cea existentã în urmã cu 15 ani æi a arãtat cã îæi doreæte ca ministerul sã

aibã o structurã adaptatã atribuåiilor actuale ale instituåiei.

Potrivit domniei sale, MAI este supradimensionat, în cadrul Aparatului Central

existând aproape 1300 de funcåii, faåã de aproximativ 400 în anul 1990. În aceeaæi

situaåie se aflã æi Inspectoratul General al Poliåiei Române, în cadrul cãruia lucreazã

2700 de persoane, faåã de numai 500 în 1990.

Restructurarea Aparatului Central al MAI face parte din proiectul ministrului

Vasile Blaga de a eficientiza activitatea instituåiei. Prima mãsurã în acest sens a fost

de a asigura o prezenåã mai bunã a poliåiætilor în stradã, obiectivul fiind apropierea

de raportul care funcåioneazã în UE: 70% din poliåiæti în stradã æi numai 30% în

birouri.

În cadrul întâlnirii, ministrul i-a informat pe deputaåii æi senatorii din Comisiile

pentru apãrare, ordine publicã æi siguranåã naåionalã cu privire la progresele

înregistrate în privinåa îndeplinirii obligaåiilor asumate faåã de UE.

Astfel, MAI a încadrat deja 700 de poliåiæti de frontierã din 1.400, cifrã la care s-

a angajat pentru acest an, iar planul multi-anual de investiåii pentru modernizarea

frontierelor, solicitat de UE, va fi finalizat pânã la termenul prevãzut.

Ætefan ANDREESCU

REDACÅIA

(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro,

Intranet: frontiera@igpf.net)

Redactor-æef

Inspector principal Marius IONESCU

(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)

Secretar de redacåie

comisar Ionela ROMAN

Redactori:

Subinspector Gabriel CRÃCIUN

(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)

Subinspector Alexandru BARBU

Subinspector Ætefan ANDREESCU

Fotoreporter

Agent-æef adjunct Iulian PUICÃ

Abonamente, difuzare

Elena URSACHI

Coperta I - FRONTIERA, în diversele sale denumiri

æi forme din 1920 æi pânã în prezent; foæti æi actuali

redactori æi redactori-æefi ai revistei FRONTIERA,

Coperta II - Istoria Sãrbãtorii Paætelui,

Coperte realizate de - Gabriel Crãciun

ADRESA: Str. Rãzoare nr. 2, sector 6,

Bucureæti, cod 050507;

TEL./FAX: 021-224.84.32;

021- 413.25.98 - int. 19334, 19335;

Cont virament-abonamente IGPF Bucureæti,

deschis sub nr.

RO81TREZ7005009XXX000252,

la Direcåia de Trezorerie a Municipiului

Bucureæti.

Cod fiscal: 4193222

Responsabil de numãr

Subinspector Alexandru BARBU

Layout: Alexandru BARBU

Tipar

S.C. AMMA PRINT SRL-Bucureæti

Tel./fax: 021 - 344 10 74

e-mail: office@ammaprint.ro

Ediåia s-a încheiat la 7 aprilie 2005

Preå: 25.000 lei

Reproducerea materialelor din cuprins este

permisã numai cu menåionarea sursei

(Copyright cf. Legii nr. 8/1996).

Materialele primite spre publicare nu se

înapoiazã.

Responsabilitatea juridicã pentru conåinutul

articolului æi informaåiile cuprinse aparåine,

potrivit art. 225 din Codul penal, autorului.

I.S.S.N.: 1220-711X

IMPRIMAT ÎN ROMÂNIA


nr. 3/2005

1920 - FRONTIERA - 2005

Cadou de suflet

La 1 aprilie 1920 a apãrut primul numãr al publicaåiei lunare destinate

ostaæilor de la hotare: „Revista Grãnicerilor”, sub egida unui Comitet de

direcåie æi a unui Comitet de redacåie.

La 1 aprilie 1932 vedea lumina tiparului revista „Grãnicerul”, având acelaæi profil

æi acelaæi format ca æi „Revista Grãnicerilor”.

În primii ani de apariåie Comitetul de direcåie era prezidat de generalul de divizie

Nicolae Uicã, pe atunci la comanda trupelor de grãniceri, ulterior ministru al

apãrãrii naåionale.

La 23 octombrie 1945 se tipãrea întâiul numãr al gazetei grãnicereæti, Cuvântul

Grãnicerilor, cu apariåie sãptãmânalã æi o redacåie propriu-zisã, încadratã cu oameni

a cãror unicã preocupare era scrisul. Noua publicaåie era prezentatã printr-un „cuvânt

înainte”, de cãtre generalul Ilie Creåulescu, comandantul Trupelor de Grãniceri.

În toamna anului 1945, apãrea - pentru scurtã vreme - æi o altã publicaåie,

intitulatã „Frontiera”, doar în douã pagini, ca „organ militar de educaåie, culturã æi informaåie a Regimentului 1

Grãniceri”. Rãmâne o gazetã insolitã, „sufletul” ei fiind colonelul Pantelimon Comiæel, ulterior general-locotenent æi

comandant al Trupelor de Grãniceri (1948-1950). Spre sfâræitul anului 1950 „Cuvântul Grãnicerilor” îæi înceteazã

existenåa, luându-i locul, tot cu o apariåie sãptãmânalã æi în aceeaæi formulã, gazeta „De Strajã Patriei”, care se

adresa æi altor categorii de militari.

Continuînd tradiåia publicaåiei anterioare gazeta „În Slujba Patriei” îæi face apariåia la 28 ianuarie 1956. Iniåial

în 6 pagini (format mic), apoi în 6-8 pagini (format mare).

Spre sfâræitul primului trimestru al anului 1960, trupele de grãniceri treceau în subordinea Ministerului Foråelor

Armate (ulterior M.Ap.N.). În consecinåã, în evoluåia presei noastre intervenea o nouã mutaåie, la 7 aprilie, acelaæi

an, apãrea revista „Grãnicerul”, tot sãptãmânal, în 4 pagini (tabloid). Ultimul numãr lua drumul cãtre cititorii sãi

din unitãåi æi subunitãåi în ziua de 11 mai 1982. Un ordin abuziv æi stupid al cuplului dictatorial întrerupea, pentru

o vreme, apariåia prestigioasã a presei grãnicereæti.

Drumul acestei publicaåii a fost reluat prin apariåia, la 6 decembrie 1990, a sãptãmânalului „Frontiera”, în

4 pagini (tabloid), iar ulterior în 8 pagini bilunar, având acelaæi format A3. Din 24 februarie 2000 apare

într-o formã graficã nouã, specificã unei reviste, cu 28 de pagini (cu coperåi policrome), lunar. Din 2005,

revista apare în format 32/36 pagini.

Cu ocazia aniversãrii a 85 ani de tradiåie gazetãreascã, actualul colectiv redacåional, cu sprijinul conducerii IGPF

æi al altor colegi, cãrora le mulåumim pe aceastã cale, au organizat o festivitate care a marcat urmãtoarele momente

distincte: decernarea unor plachete æi diplome pentru sprijinul acordat redacåiei FRONTIERA, în demersul de asigurare

a unei comunicãri interne eficiente æi de promovare a colaborãrii internaåionale; decernarea premiilor anuale

ale revistei FRONTIERA, colaboratorilor constanåi, care s-au remarcat prin activitatea publicisticã; împlinirea a

85 de ani de la înfiinåarea Revistei GRÃNICERILOR; împlinirea a 15 ani de la înfiinåarea revistei FRONTIERA,

continuatoarea tradiåiilor presei grãnicereæti.

Prin evenimentul organizat acordãm întreaga recunoætinåã tuturor celor care ne-au sprijinit în demersul de

asigurare a unei bune comunicãri interne, fãrã de care modernizarea instituåionalã æi managementul nu pot fi eficiente,

contribuind, în acest mod, la armonizarea instituåiei æi a legislaåiei româneæti frontaliere cu normele similare

din Uniunea Europeanã, precum æi la promovarea imaginii Poliåiei de Frontierã Române, implicit a Mininisterului

Administraåiei æi Internelor æi a României în exteriorul graniåelor.

Continuatoare a tradiåiilor presei grãnicereæti, revista Poliåiei de Frontierã i-a reunit pe mulåi dintre cei care,

de-a lungul timpului, æi-au pus amprenta pe destinul profesional al acestei publicaåii.

Tuturor celor care nu se mai aflã printre noi le aducem un omagiu pios.

În paginile 10-14 aflaåi mai multe despre acest moment aniversar.

• DIN SUMAR • DIN SUMAR • DIN SUMAR • DIN SUMAR

v Interviu cu dl. Oleg Hîncu, consilier pe probleme consulare al Ambasadei R. Moldova în România pag. 4

v Adjuncåii inspectorului general al PFR æi directorii direcåiilor operative din IGPF pag. 6-7

v Timp de trei luni clandestinii din Spania pot obåine permise de æedere pag. 19

v Vizã româneascã falsificatã total pag. 21

v Statutul SNPPC pag. 23

v Importanåa creãrii unui organism unic pentru frontierele externe ale UE pag. 26

v Programe PHARE în beneficiul Poliåiei de Frontierã Române pag. 29

v Comentarii privind construcåia Sistemului de Securitate European pag. 30

v Apariåii publicistice pag. 32


4 Dialog

Îmbunãtãåirea relaåiilor bilaterale

pe probleme de frontierã - în atenåia

autoritãåilor de la Chiæinãu

Interviu cu domnul Oleg Hîncu,

consilier pe probleme consulare al Ambasadei

Republicii Moldova în România

- Domnule consul, la venirea în România primul contact

l-aåi avut cu poliåiætii de frontierã. De atunci, în cãlãtoriile

pe care le-aåi efectuat peste hotarele åãrii noastre aåi avut

posibilitatea de a observa comportamentul acestora. Care

a fost prima impresie æi cum apreciaåi în prezent modul de

lucru al autoritãåilor de frontierã din România?

- Mã bucurã faptul cã prima impresie, pozitivã, a rãmas

neschimbatã æi m-am convins cã personalul autoritãåilor

de frontierã din România este bine pregãtit, asigurã un

control æi o supraveghere a frontierei de stat la un nivel

destul de bun.

- Comportamentul în strãinãtate al cetãåenilor unei

åãri contribuie la conturarea imaginii statului respectiv

æi poate produce efecte în relaåiile bilaterale între state.

Ce puteåi spune despre imaginea Republicii Moldova

creatã în strãinãtate de cetãåenii sãi, în condiåiile în care

åara dumneavoastrã æi-a manifestat intenåia de a adera

la Uniunea Europeanã?

- În Republica Moldova este în proces de implementare

Planul de Acåiuni Uniunea Europeanã - Republica Moldova.

Acesta stabileæte un set cuprinzãtor de prioritãåi în

domeniile incluse în Acordul de Parteneriat æi Cooperare.

Printre aceste prioritãåi, Departamentul Trupelor de

Grãniceri acordã o atenåie deosebitã managementului

frontierei pe toate sectoarele hotarului Moldovei, inclusiv

sectorul transnistrean. De asemenea, se atribuie o

importanåã majorã luptei împotriva corupåiei æi combaterii

traficului de fiinåe umane. Un accent separat se pune pe

eficienåa controlului fluxurilor migratorii, în acest sens

demarându-se æi iniåierea procesului vizând încheierea

unui Acord de readmisie între UE æi Republica Moldova.

Prin urmare, dacã în anul 2007 Republica Moldova

va îndeplini toate angajamentele asumate æi se va

implementa cu succes Planul de Acåiuni Uniunea

Europeanã - Republica Moldova, este evident cã Moldovei

i se va acorda un alt statut.

În urma acestor realizãri, cetãåenii moldoveni vor avea

posibilitatea liberei circulaåii pe teritoriul åãrilor UE, în

baza paæapoartelor Republicii Moldova pentru cãlãtorii în

strãinãtate.

De menåionat cã, odatã cu aderarea României la UE, va

fi stabilit probabil un nou regim de circulaåie a cetãåenilor

statelor noastre. În prezent se discutã despre posibilitatea

de a aplica un mecanism similar celui cu Republica Polonã.

Astfel, polonezii pot vizita Moldova fãrã vize, iar moldovenii

pot intra pe teritoriul Poloniei cu vize gratuite.

Se analizeazã oportunitatea ca obåinerea vizelor sã se

efectueze operativ, fie la serviciul consular al ambasadelor

de la Chiæinãu, respectiv Bucureæti, fie la punctele de

trecere a frontierei.

În acelaæi timp, am putea negocia æi alte modalitãåi

privind libera circulaåie în spaåiul comunitar european,

din care va face

parte æi România

începând cu anul

2007.

- Având frontiere

comune, România

æi Republica Moldova coopereazã zi de zi, prin autoritãåile

de frontierã, pentru combaterea infracåionalitãåii. Cum

apreciaåi aceastã cooperare æi ce credeåi cã ar trebui fãcut

în vederea îmbunãtãåirii acesteia?

- Lungimea totalã a sectorului moldo-român al frontierei

de stat este de 684 km, pe care sînt amplasate nouã puncte

de trecere a frontierei cu regim internaåional. Având în

vedere cã în anul 2007 aceasta va deveni frontiera de Est a

Uniunii Europene, în Republica Moldova, acestei probleme

i se acordã o atenåie deosebitã. O mãsurã prioritarã ar

fi îmbunãtãåirea capacitãåii de prevenire sau eliminare

a riscurilor de trecere frauduloasã a graniåelor, în acest

sens acordându-se atenåie deosebitã modernizãrii, din

punct de vedere tehnic, a supravegherii frontierei. În acest

context, menåionãm cu satisfacåie stabilirea unui nivel

înalt al acestor relaåii între autoritãåile corespunzãtoare

ale Republicii Moldova cu cele ale României.

Ca un prim pas de realizare a acestor obiective, la 27

septembrie 2001, în oraæul Albiåa a fost semnat Protocolul

interdepartamental privind cãlãtoriile reciproce ale

cetãåenilor.

În continuare, la 28 martie 2003, în municipiul Iaæi,

s-a desfãæurat o întâlnire de lucru între conducãtorii

instituåiilor pentru paza, supravegherea æi controlul

frontierei, a Republicii Moldova æi a României, în vederea

identificãrii modalitãåilor de îmbunãtãåire a cooperãrii

bilaterale. În cadrul reuniunii menåionate au fost abordate

æi problemele ce åin de înfiinåarea Centrului trilateral de

la Galaåi, precum æi desfãæurarea negocierilor pe marginea

proiectului Protocolului privind schimbul de informaåii în

scopul îndeplinirii misiunilor specifice.

De menåionat æi faptul cã, la 3 februarie a.c., în

municipiul Iaæi, s-a desfãæurat întrevederea delegaåiilor

Departamentului Trupelor de Grãniceri al Republicii

Moldova æi a Inspectoratului General al Poliåiei de

Frontierã, din Ministerul Administraåiei æi Internelor

al României. În cadrul discuåiilor s-a convenit asupra

textului Protocolului privind schimbul de informaåii, în

scopul îndeplinirii misiunilor specifice, reieæind necesitatea

amplificãrii cooperãrii între instituåiile abilitate pentru

supravegherea frontierei din åãrile noastre, modificarea

æi îmbogãåirea cadrului juridic din domeniu, în scopul

controlului mai eficient al zonei de demarcare moldoromâne.

- La Galaåi este preconizat a se înfiinåa Centrul de

contact la frontierã, în cadrul cãruia sã-æi desfãæoare


nr. 3/2005

activitatea æi sã coopereze, în mod direct, autoritãåile

competente ale României, Republicii Moldova æi

Ucrainei. Dupã cum ætiåi, în prezent, acest centru

funcåioneazã doar pe plan intern, între autoritãåile

competente ale României.

Având în vedere faptul cã în Republica Moldova

participarea la acest tip de cooperare este în procedurã

de avizare, puteåi preciza, pentru cititorii revistei,

pãrerea dumneavoastrã privitor la aceastã formã

modernã de cooperare?

- Declaraåia aspiraåiilor de integrare europeanã ale

Republicii Moldova impune abordarea unei maniere

moderne æi eficiente a problemei gestionãrii frontierei.

O preocupare constantã a acesteia o reprezintã crearea

mecanismelor optime de securizare a acestora, în

condiåiile în care criminalitatea transfrontalierã

reprezintã unul dintre pericolele pentru securitatea

europeanã. Astfel, consolidarea colaborãrii la nivel

regional pentru securizarea frontierelor urmeazã sã

devinã o prioritate strategicã a Republicii Moldova,

României æi Ucrainei. Un asemenea mecanism, care sã

permitã o colaborare cât mai eficientã în acest domeniu,

ar putea fi æi înfiinåarea punctelor æi centrelor comune

de contact æi în special a Centrului trilateral Comun de

Contact Galaåi, cu participarea reprezentanåilor statelor

nominalizate. Contactul permanent între autoritãåile

celor trei state va duce la o colaborare eficientã pentru

rezolvarea chestiunilor legate de contracararea cazurilor

de trafic cu armament æi fiinåe umane, contrabandã æi

altor infracåiuni caracteristice, inclusiv din perspectiva

intereselor de securizare a frontierei.

Voi adãuga cã acest Centru ar putea reprezenta

un mecanism eficient pentru punerea în aplicare a

prevederilor Acordului între Guvernul Republicii

Moldova, Guvernul României æi Cabinetul de Miniætri

al Ucrainei privind colaborarea în combaterea

criminalitãåii, semnat la 6 iulie 1999, în oraæul Kiev.

În acest context, documentul presupune, în primul

rând, încheierea altor acorduri în scopul stabilirii bazei

juridice pentru funcåionarea ulterioarã a punctelor æi

centrelor comune de contact, æi anume a Centrului

trilateral de la Galaåi. Astfel, în prezent, partea

moldavã a demarat procedurile interne necesare pentru

începerea negocierilor asupra proiectelor de acorduri

nominalizate.

- Domnule consul, ce doriåi sã le transmiteåi

poliåiætilor de frontierã români?

- Aduc mulåumiri tuturor poliåiætilor de frontierã

pentru constructivismul de care aceætia dau dovadã,

început în luna iulie a anului 2004, odatã cu numirea

mea în funcåia de Consilier pe probleme consulare al

Ambasadei Republicii Moldova în România.

Pledez pentru dezvoltarea continuã a colaborãrii

fructuoase între organele de frontierã ale Republicii

Moldova æi ale României, care va contribui æi mai mult

la combaterea migraåiei ilegale æi a traficului de droguri

în ambele state.

Sper ca Poliåia de Frontierã Românã sã se afirme

æi în continuare ca o instituåie de bazã în asigurarea

securitãåii graniåelor åãrii, iar în viitorul apropiat sã

devinã un membru integrat al poliåiei de frontierã a

statelor europene.

Urez tuturor colaboratorilor de la instituåiile de

frontierã din România prosperitate, succese profesionale

æi personale.

A consemnat

Marius IONESCU

Împotriva imigraåiei

ilegale

În data de 3 martie a.c., la Hotelul „Crowne Plaza”,

Ministerul Administraåiei æi Internelor, Ambasada Marii

Britanii la Bucureæti æi Organizaåia Internaåionalã pentru

Migraåie (OIM) au lansat campania publicitarã „Riscurile

æi consecinåele imigraåiei ilegale în Marea Britanie”.

Evenimentul s-a desfãæurat în prezenåa ministrului

administraåiei æi internelor Vasile Blaga, secretarului de

stat în cadrul Ministerului de Interne britanic pentru lupta

împotriva traficului de droguri æi reducerea criminalitãåii

organizate æi internaåionale, doamna Caroline Flint, coordonatorului

Departamentului de Comunicare al Organizaåiei

Internaåionale pentru Migraåie Geneva, Laurenåiu Ciobãnicã

æi ambasadorului britanic Quinton Quayle.

Campania publicitarã a avut la bazã un raport de

cercetare asupra riscurilor migraåiei ilegale în statele

Uniunii Europene, raport prezentat de cãtre coordonatorul

Departamentului de Comunicare al Organizaåiei

Internaåionale pentru Migraåie Geneva. Cu acest prilej,

domnul Vasile Blaga æi doamna Caroline Flint au semnat

un memorandum între cele douã ministere referitor la

susåinerea æi extinderea proiectului Reflex România pânã

în luna martie 2006.

Acest proiect a demarat la 1 aprilie 2002 æi s-a concretizat

prin înfiinåarea primei unitãåi mixte în cadrul Poliåiei

Române pentru combaterea traficului de persoane æi a imigraåiei

ilegale. El este finanåat de Guvernul Marii Britanii æi

reprezintã un element al parteneriatului strategic românobritanic

pe probleme de justiåie æi afaceri interne.

Ministrul român al administraåiei æi internelor a amintit:

„Suntem totuæi conætienåi cã, pe termen scurt, rãmân o serie

de neajunsuri în ceea ce priveæte resortul de activare optimã

a mecanismelor de combatere a unui spectru mediu de

infracåionalitate dar, în aceeaæi mãsurã, åin sã subliniez cã

avem nevoie de o dinamizare a cadrului specific de acåiune,

cu atât mai mult cu cât dispunem de capacitãåi operaåionale

reale”.

În încheiere, doamna Caroline Flint a arãtat rolul acestei

campanii, subliniind: „Aceastã campanie va informa oamenii

asupra migraåiei ilegale, le va permite sã înåeleagã care

sunt riscurile æi consecinåele sale. Prin aceastã campanie se

acoperã astfel un gol informativ. Sunt sigurã cã am asentimentul

dumneavoastrã când spun cã aceastã iniåiativã

este în beneficiul tuturor, atât al guvernului român, cât æi

al guvernului britanic æi, cel mai important, în beneficiul

publicului român.”

Ætefan ANDREESCU

5


6

Adjuncåii inspectorului general al PFR

Chestor de poliåie

BURNICHI NECULAI

Data æi locul naæterii: 19 august 1955, în localitatea

Rãcoasa, judeåul Vrancea

Starea civilã: cãsãtorit, un copil

Studii: doctorand - 2004; Curs postuniversitar management

- 2000; Curs postuni versitar administraåie publicã

- 1999; Academia de Poliåie «A.I.Cuza» Bucureæti - Facultatea

de Drept - 1998; Academia de Înalte Studii Militare

Chestor de poliåie

MOÅOC VASILE

Data æi locul naæterii: 13 noiembrie 1953, com.

Hînåeæti, jud. Suceava

Starea civilã: cãsãtorit, un copil

Studii: - Cursant Colegiul Naåional de Apãrare

2005;

- Student Anul III - Facultatea de Ætiinåe Politice -

Universitatea “Petre Andrei” Iaæi;

- Facultatea de Management - 1987; Æcoala Militarã de

Ofiåeri Activi „Nicolae Bãlcescu” Sibiu - 1978; Liceul

Teoretic - 1974.

EXPERIENÅÃ:

începând cu 10.03.2005 - adjunct al inspectorului general

al PFR;

2003 – 2005 - director al Direcåiei Poliåiei de Frontierã

Iaæi;

2003 - æeful IJPF Galaåi;

2000 – 2003 – prim-adjunct al æefului I.J.P.F. Galaåi;

1999 – 2000 – adjunct al æefului SPF Galaåi, din cadrul

DPF Iaæi;

1992 – 1999 – æef de stat major la Batalionului 193

Grãniceri «A.I.Cuza» Galaåi, Brigada Iaæi;

1990 – 1992 – ofiåer cu paza æi pregãtirea de luptã la

Batalionul 193 Grãniceri Galaåi;

1987 – 1990 – ofiåer cu paza æi pregãtirea de luptã la

Batalionul 197 Grãniceri Constanåa;

1985 – 1987 – ofiåer student la Academia de Înalte Studii

Militare - Facultatea de Management;

1983 – 1985 – locåiitor comandant companie la Compania

de Grãniceri P.C.T.F. Galaåi;

1982 – 1983 – comandant al Pichetului de Grãniceri

P.C.T.F. Galaåi;

1980 – 1982 – comandant pluton elevi la Compania

de elevi din cadrul Æcolii Militare de Maiætrii Militari æi

Subofiåeri Sibiu;

1978 – 1980 – comandant al Pichetului de Grãniceri

Gura Prut din Batalionului 193 Grãniceri Galaåi;

- Limbi strãine: francezã, rusã;

- Apreciat 1994 - 2004 cu calificative „FB” inclusive;

- Decorat cu - Semnul Onorific „În serviciul Patriei 25 Ani”;

- Ordinul militar - Clasa I;

- Recompensat anual cu sume bãneæti, solde de merit.

Lucrãri publicate:

- Managementul frontierei de N-E a României pentru

realizarea securizãrii - 2005;

- Infracåionalitatea la frontiera de est a României -

2004.

- Curs Management Superior - Spania - 2002 ;

- Cursuri perfecåionare: 1980, 1986, 1995, 2002 ;

- Curs postuniversitar “Ætiinåe penale”;

- Facultatea de Drept - licenåa - 1979;

- Academia de Poliåie «A.I.Cuza» - 3 ani, curs de zi,

1975;

EXPERIENÅÃ:

10.03.2005 - prezent - adjunct al inspectorului general

al PFR;

01.04.2003 – 10.03.2005 - æef Inspectorat de Poliåie

Judeåean Suceava;

01.06.2001 - 01.04.2003 - æef Direcåie Teritorialã Poliåie

de Frontierã Rãdãuåi;

2001 (aprilie/iunie) - æef Inspectoratul Judeåean al

Poliåiei de Frontierã Suceava;

1986 - 2001 - æef poliåie oraæ (municipiu);

1975 - 1986 - ofiåer specialist cercetãri penale;

- Vizite de lucru în Spania æi Franåa;

- Cunoætinåe foarte bune de limba francezã;

- apreciat 1992 - 2004 - cu calificative “F.B.” inclusive;

Decorat cu:

-Ordinul „Meritul militar” cls. a III-a æi a II-a;

- Semnul onorific „În serviciul armatei” cls. I;

- Ordinul naåional „Serviciul credincios” - în grad de

cavaler;

- Recompensat anual cu sume bãneæti, solde de merit,

de cãtre secretarul de stat æi inspectorul general al

Inspectoratului General al Poliåiei Române;

Lucrãri publicate:

- lucrãri de specialitate în publicaåiile interne;

Obiective:

- Aplicarea Programului de Reali zare a Securizãrii

Frontierei æi a Managementului Integrat, în conformitate

cu obiectivele României de membru NATO;

- Realizarea obiectivelor din Programul guvernamental

“Româ nia Curatã” æi a Programului de Reformã în M.A.I.,

vizând integrarea României în U.E.

- înscriere doctorat.


nr. 3/2005

7

Directorii direcåiilor operative din IGPF

Comisar de poliåie

TIRON GHEORGHE

Data naæterii: 1 februarie 1962;

Locul naæterii: loc. Bârzeæti, jud. Vaslui;

Studii: - Academia de Poliåie Bucureæti - 1984 - 1987;

- Academia de Studii Economice Bucureæti între anii

1987 - 1992, licenåiat, economist;

- Universitatea “AI. I. Cuza”- Iaæi, Facultatea de Drept,

1992-1997, licenåiat în ætiinte juridice;

- Absolvent al cursurilor post-universitare, ASE

Bucureæti, în anul 2000, specializarea: Managementul

firmei æi informaåiei;

Comisar-æef de poliåie

FLORENTIN ROBESCU

Data naæterii: 16 aprilie 1965;

Locul naæterii: Bucureæti;

Stare civilã: Cãsãtorit, un copil;

Studii: - 2004 - Managementul de proiect æi

managementul organizaåiei, sub egida Pactului de

Stabilitate pentru Sud-Estul Europei - Curs de management,

Bucureæti;

2002 - Lupta împotriva drogurilor, organizat de

Departamentul de Justiåie al SUA - Curs de specialitate,

Bucureæti;

- Academia Internaåionalã pentru Aplicarea Legii, sub

conducerea FBI, Budapesta, iunie-septembrie 1995;

Experienåã profesionalã:

1 aprilie 2005 – prezent – Director al Direcåiei

Combaterea Migraåiei Ilegale din cadrul IGPF;

2000 – 1 aprilie 2005 - Ministerul de Interne, Direcåia

Generalã de Informaåii æi Protecåie Internã- Ofiåer specialist

principal I, Sectorul Acåiuni Transfrontaliere æi Relaåii

Internaåionale;

2002-2005 Programul REFLEX româno-britanic pentru

combaterea migraåiei æi traficului ilegal de persoane, ofiåer

de informaåii;

1995 - 2000 - Ministerul de Interne, Brigada de

Combatere a Crimei Organizate æi Corupåiei, ofiåer specialist

principal I, Serviciul Anticorupåie;

1991 - 1995 -Direcåia Generalã de Poliåie a Municipiului

Bucureæti;

- Secåia 23 Poliåie – æef birou cercetãri penale.;

- æef birou ordine publicã;

1987 - 1991 -Direcåia Generalã de Poliåie a Municipiului

Bucureæti;

- Secåia 12 Poliåie - ofiåer operativ - judiciar;

Experienåã în descoperirea æi cercetarea infracåiunilor

economico-financiare circumscrise crimei organizate interne

æi internaåionale, spãlarea banilor murdari, comba terea

corupåiei; - în cooperarea cu experåi, români æi strãini,

în combaterea crimei organizate, corupåiei æi migraåiei

ilegale, delegat al Ministerului de Interne la Seminariile

„OCTOPUS” organizate de Consiliul Europei pe tema combaterii

corupåiei æi crimei organizate;

Limbi strãine: Engleza, Franceza.

ERATÃ

Cu privire la experienåa profesionalã a inspectorului general

al PFR, chestor Nelu POP: în loc de perioada 1999 - 2005 æeful

IPJ Cluj se va citi 1999-2003 - æeful IPJ Cluj; 2003 - 3 martie

2005 - adjunct al inspectorului general al Poliåiei Române.

- Operaåiuni sub acoperire, organizat de Departamentul

de Justiåie al SUA - Curs de specialitate, Bucureæti;

2000 - Curs de manage ment în poliåie;

1997 - Studii postuniversitare în ætiinåe poliåieneæti

- Academia de Poliåie „Alexandru Ioan Cuza”; Curs de

management în poliåie - Academia de Poliåie „Alexandru

Ioan Cuza”;

1995 - Academia Internaåionalã de Aplicare a Legii

(ILEA), sub egida FBI – Budapesta;

1986 – 1991 - Facultatea de Drept, Universitatea de

Stat Bucureæti;

1983 – 1986 - Academia de Poliåie „Alexandru Ioan

Cuza”;

Experienåã profesionalã:

1 aprilie 2005 – prezent – Directorul Direcåiei Combaterea

Infracåionalitãåii Transfrontaliere din cadrul IGPF;

2004 – 1 aprilie 2005 - Director al Direcåiei Integrare

Europeanã, Programe æi Cooperare Internaåionalã din

cadrul Inspectoratului General al Poliåiei Române;

2004 - Director adjunct al Direcåiei de Combatere

a Crimei Organizate din cadrul Direcåiei Generale de

Combatere a Crimei Organizate æi Antidrog;

2001 – 2004 - Æef al Brigãzii de Combatere a Crimei

Organizate æi Antidrog, Bucureæti;

1993 – 2001 - Æef Serviciu, adjunct æef serviciu æi ofiåer

specialist în cadrul Serviciului de Combatere a Crimei

Organizate din cadrul Direcåiei Generale de Poliåie a

Municipiului Bucureæti;

1986 – 1993 - Ofiåer specialist în cadrul Serviciului

de Investigare a Fraudelor Economice din cadrul Poliåiei

Sectorului 5, Bucureæti;

29 noiembrie 2002 - Conferirea prin Decret Prezidenåial a

„Ordinului Militar Virtutea Militarã în grad de Cavaler”;

Alte diplome, titluri, recompense;

Limbi strãine: Engleza, Franceza.


8

- 1 aprilie 2005 -

Colaborare regionalã

În rãspuns la invitaåia scrisã înaintatã

de Serviciul Frontierei de Stat al

Ucrainei cu privire la desfãæurarea

întâlnirii prieteneæti a æefilor instituåiilor

de frontierã din Polonia, Slovacia,

Ungaria, Ucraina æi România, precum æi

a întâlnirii bilaterale a împuterniciåilor

de frontierã principali ai României æi

Ucrainei, în perioada 28 martie – 1

aprilie a.c., o delegaåie a Poliåiei

de Frontierã Române, condusã de

inspectorul general, chestor de

poliåie Nelu Pop, din care au fãcut

parte directorul DPF Rãdãuåi,

comisar-æef Vasile Huåuleac æi

inspectorul de poliåie Edward

Bezman, a participat la aceste

întruniri, care s-au desfãæurat la

Kiev, Ucraina.

Activitatea a avut loc într-o

atmosferã amicalã, în spiritul

bunei comunicãri, deschiderii

æi cooperãrii. Scopul vizitei a

constat în: n discutarea perspectivelor

de cooperare dintre

instituåiile cu atribuåii la frontierã

din statele U.E., statele

candidate æi åãrile vecine,

pentru eficientizarea managementului

la frontiera externã a UE

n schimbul de experienåã în ce priveæte

reforma pas cu pas a sistemului de

management al frontierei, potrivit

standardelor europene de securitate

n discutarea cursului implementãrii

Programului de Acåiuni pentru anul

2005 æi rolul ARGO (iniåiativa aparåine

æefilor instituåiilor de frontierã din

Polonia, Slovacia, Ungaria æi Ucraina,

având drept scop combaterea migraåiei

ilegale la frontierele acestor state, în

special la frontierele externe ale Uniunii

Europene) în realizarea sa.

Æeful delegaåiei române a prezentat

experienåa dobânditã, în calitate de

stat candidat, privind reforma Poliåiei

de Frontierã Române æi dezvoltarea

cooperãrii cu instituåiile europene.

În încheiere s-a procedat la semnarea

de cãtre æefii celor cinci delegaåii

a documentului final, care stabileæte:

n intensificarea cooperãrii în scopul

asigurãrii securitãåii frontierei æi

managementului eficient la frontierã

incluzând Planul de Acåiuni pentru anul

2005 n promovarea participãrii Gãrzii

de Frontierã Ucrainene la programe

europene n continuarea angrenãrii

reprezentanåilor instituåiilor Uniunii

Europene cu atribuåii în managementul

frontierei în acåiuni comune n analizarea

posibilitãåilor de executare de

patrulãri comune la frontiera

externã a U.E. æi iniåierea, în

viitorul apropiat, de instruire

pe grupe, pentru executarea

de astfel de misiuni.

Pãråile au subliniat importanåa

æi necesitatea sporirii

cooperãrii dintre Ucraina æi

instituåiile U.E. în domeniul

securitãåii frontierei, îndeosebi

cu Agenåia de Management

a Frontierei U.E.; a urmat

apoi o conferinåã de presã.

De menåionat cã, la ora

actualã, lungimea frontierei

comune a Ucrainei cu

Uniunea Europeanã este

de 777 kilometri. Peste doi

ani, când Uniunii Europene

trebuie sã i se alãture æi

România, aceastã cifrã, practic, se va

dubla - pânã la 1.400 kilometri.

Edward BEZMAN


nr. 3/2005

Colaborare

Delegaåie polonezã în vizitã la IGPF

În data de 10 martie a.c., la sediul

IGPF a avut loc o întâlnire între conducerea

PFR æi o delegaåie a Ministerului

Internelor æi Administraåiei din Republica

Polonã, condusã de subsecretarul de stat

Pawel Dakovski. La întâlnire au luat parte

æi, reprezentanåi ai MAI, chestorul Ioan

Iclenzan – Dimitriu, directorul adjunct al

Direcåiei Generale de Integrare Europeanã

æi Relaåii Internaåionale, comisarul-æef

Vasile Vartic, æeful Serviciului Protocol

din cadrul DGIERI æi inspectorul

principal Simona Sima, ofiåer specialist

în cadrul aceleiaæi direcåii.

Din delegaåia polonã au

fãcut parte Excelenåa Sa Jacek

Paliszeweski, ambasadorul Republicii

Polone la Bucureæti, colonelul Marian

Kasinski, comandantul adjunct al

Poliåiei de Frontierã, inspectorul

æef Eugeniusz Szczerbak, comandantul

adjunct al Poliåiei, Elzibieta

Sidorikiewicz, consilier al ministrului

în cadrul Departamentului

Relaåiilor Internaåionale, Krisztof

Lewandowski, consilier în cadrul

Ambasadei Republicii Polone la

Bucureæti æi Justyna Soltyk, æeful

Compartimentului de Colaborare

Internaåionalã, Departamentul

Relaåiilor Internaåionale.

În acest context, inspectorul

general al PFR a realizat o scurtã

prezentare a PFR, iar chestorul de poliåie

Neculai Burnichi, adjunct al inspectorului

general a explicat oaspeåilor strãini structura

precum æi principalele acte normative

care îndrumã activitatea PFR. De asemenea,

au fost prezentate proiectele aflate în

derulare: SCOMAR, sistemul informatic

ON LINE, subsistemul de supraveghere pe

3 aliniamente, precum æi utilizarea unor

proceduri specifice în cadrul punctelor de

trecere a frontierei privind fluidizarea

traficului.

Subsecretarul de stat Pawel Dakowski

æi-a exprimat deosebita plãcere de a

cunoaæte stadiul pregãtirii Poliåiei de

Frontierã Române, mai ales datoritã faptului

cã aceastã zonã a Europei este foarte

sensibilã fiind atent analizatã de cãtre

Uniunea Europeanã. Totodatã, oficialul

strãin a declarat cã aderarea la UE este

legatã de deschiderea frontierelor, aceasta

fiind un punct de referinåã la care Poliåia

de Frontierã Românã este pregãtitã, atât

în ceea ce priveæte personalul, cât æi logistica

utilizatã. Æeful delegaåiei poloneze a

precizat cã este mulåumit de nivelul de

colaborare, deæi existã segmente în care

se pot identifica noi posibilitãåi de acåiune,

cum sunt schimbul de informaåii

æi contactele directe. La nivel european

s-a luat decizia de a se crea o Agenåie de

Administrare a Frontierelor ce are ca scop

principal monitorizarea frontierelor.

În continuare a luat cuvântul

colonelul Marian Kasinski, comandant

adjunct al Poliåiei de Frontierã, care

a felicitat noua conducere a IGPF,

menåionând cã pregãtirea se desfãæoarã

în conformitate cu aæteptãrile UE. O altã

idee dezbãtutã a fost cea potrivit cãreia

relaåiile bilaterale româno-poloneze au

fost sistematice, cu toate cã nu existã

frontierã comunã între cele douã state.

De asemenea, s-a propus extinderea

colaborãrii între aeroporturile “Henri

Coandã” æi “Varæovia”, demers necesar

pentru stabilirea unei legãturi directe,

adresând în acelaæi timp inspectorului

general invitaåia de a face o vizitã în

Republica Polonia.

Inspectorul general al PFR æi-a

exprimat disponibilitatea instituåiei

române pentru colaborare în toate

domeniile expuse în cadrul discuåiilor,

mulåumind totodatã pentru sprijinul pe

care Polonia este dispusã sã-l acorde

României în cadrul programului de

aderare la Uniunea Europeanã.

Cãtãlin BRATOSIN

9

Oaspeåi ucraineni la PFR

În perioada 14-18 martie a.c., la sediul

IGPF a avut loc o vizitã de documentare a

unor experåi ai Administraåiei Serviciului

Frontierei de Stat a Ucrainei, ce a avut

drept scop principal studierea experienåei

Poliåiei de Frontierã Române în domeniul

restructurãrii intituåionale. Delegaåia

ucraineanã a purtat discuåii cu inspectorul

general al PFR, chestor Nelu Pop, ocazie

cu care a fost prezentatã pe scurt actuala

structurã a Poliåiei de Frontierã Române,

documentele ce stau la baza activitãåii

instituåiei, precum æi cadrul juridic al

cooperãrii dintre structurile cu atribuåii la

frontierã dintre cele douã state. Delegaåia

ucrainenã s-a întâlnit, în continuare, cu

reprezentanåi ai Direcåiilor de Combatere

a Infracåionalitãåii Transfrontaliere,

Management Resurse Umane, Cabinet,

Direcåiei Integrare Europeanã, Colaborare

Internaåionalã æi Programe, cu aceastã

ocazie fiindu-le prezentate Programele

Phare încheiate la nivelul instituåiei,

precum æi proiectele, absorbåia fondurilor

europene, adaptarea legislaåiei naåionale

din sfera PFR la standardele europene.

S-a fãcut schimb, totodatã, de pãreri cu

privire la stadiul proiectelor Acordului de

înfiinåare a Centrului

Trilateral de Contact

de la Galaåi æi a celui

privind cooperarea în

cadrul Centrelor æi

Punctelor comune de

contact, pentru semnarea

„Planului de

cooperare între instituåiile

de frontierã din

Ucraina æi România

pe anul 2005”.

Oaspeåii ucraineni

au mai vizitat

C o m p a r t i m e n t u l

logistic æi Dispeceratul

IGPF, Punctul de trecere

Aeroportuar „Henri Coandã”,

unde a fost prezentate modul

de lucru al poliåiætilor de

frontierã români.

În ultima zi a activitãåii, oaspeåii

au putut vedea Punctul de Trecere a

Frontierei Galaåi æi locaåia Centrului

Trilateral de Contact, ocazie cu care i-a

fost prezentatã activitate acestuia pe plan

intern.

Meritã subliniat faptul cã partea ucraineanã,

la sfâræitul vizitei în România, s-a

arãtat interesatã de toate etapele parcurse

de instituåia noastrã pe linia adaptãrii

legislaåiei naåionale în domeniul managementului

æi controlului frontierei la

cerinåele acquis-ului comunitar, creæterea

capacitãåii instituåionale în ceea ce priveæte

controlul æi managementul frontierei, azilul

æi migraåia, pregãtirea profesionalã a

personalului PFR în concordanåã cu noul

cadru legislativ, prevenirea æi combaterea

infracåionalitãåii transfrontaliere, în special

a migraåiei ilegale, întãrirea controlului

intrãrii-tranzitãrii pe aeroporturile

internaåionale ale României, reglementarea

raporturilor juridice de colaborare

la frontierã ale statelor membre UE æi

bazinul Mãrii Negre.

Petruå POPA

Gabriel Dan BUZOIANU


10 Mesaje

1920 - FRONTIERA - 2005

MESAJUL

MINISTRULUI ADMINISTRAÅIEI ÆI INTERNELOR

CU PRILEJUL ANIVERSÃRII A 85 DE ANI DE LA APARIÅIA PRIMEI PUBLICAÅII

GRÃNICEREÆTI ÆI A 15 ANI DE LA ÎNFIINÅAREA

REVISTEI “FRONTIERA”

Reforma pe care încercãm în aceastã perioadã sã o realizãm în cadrul Ministerului

Administraåiei æi Internelor este, în primul rând, o reformã a mentalitãåilor. Nici o lege,

nici un regulament æi nici un ordin nu vor avea efect atâta vreme cât nu vor fi însoåite

de o schimbare a modului în care fiecare dintre noi înåelegem sã ne facem datoria.

Rolul publicaåiilor editate de structurile Ministerului Administraåiei æi Internelor

este esenåial din acest punct de vedere, iar printre acestea un loc semnificativ ocupã

revista “Frontiera”.

Succesoare a “Revistei Grãnicerilor”, apãrutã în urmã cu 85 de ani, revista

Frontiera” s-a afirmat - în cei 15 ani de la prima apariåie pe care îi aniverseazã

astãzi - ca un important mijloc de informare, în condiåiile reformelor iniåiate la nivelul

Poliåiei Române de Frontierã.

Succesul acestor reforme depinde în foarte mare mãsurã de felul în care poliåiætii

de frontierã, indiferent de grad sau de funcåia pe care o ocupã, participã la punerea

lor în practicã.

Am încredere în faptul cã revista “Frontiera” îæi va aduce în continuare, timp de foarte mulåi ani,

aportul la informarea corectã æi completã a poliåiætilor de frontierã cu privire la drumul României

cãtre Uniunea Europeanã æi cu privire la modul în care aceætia pot contribui la parcurgerea cât mai

rapidã a acestui drum.

La mulåi ani!

Ministrul administraåiei æi internelor

Vasile Blaga


nr. 3/2005

11

85 ani de tradiåie

Frumoasa doamnã a presei Internelor, „Frontiera”, împlineæte

vârsta deplinei maturitãåi prezentându-se publicului cititor, de câtva

timp, într-o hainã proaspãtã æi modernã, cu o åinutã graficã æi conåinut

de excepåie, pregãtitã sã intre într-o Europã a performanåelor.

Cunoaætem sentimentul indus de povara strãlucitã a istoriei, cu

semnãturi de prestigiu æi gazetari de renume care æi-au pus amprenta

pe destinul revistei, æi, cu atât mai mult, trebuie sã vã felicitãm pentru

felul în care aåi transformat expresia în expresivitate, cum aåi

renãscut o datã cu instituåia pe care o reprezentaåi, renunåând, uneori,

la metaforã, pentru a merge în ritmul realitãåii, cu vigoarea æi

consecvenåa mesajului publicistic,

prin care vã legitimaåi

misia.

La 85 de ani, cu o prospeåime

æi autenticitate

deosebite, revista „Frontiera

demonstreazã puterea cuvântului

tipãrit, ce a rezistat

vremelnicelor timpuri, prin

abnegaåia æi talentul generaåiilor

care æi-au împlinit crezul.

Continuaåi sã fiåi în prima

linie æi sã vã desãvâræiåi

destinul!

Vã admirãm æi vã respectãm.

La mulåi ani!

Aniversarea celor 85 de ani de existenåã

ai Revistei Frontiera îmi oferã prilejul de a

transmite, în numele meu æi al colectivului

Redacåiei Radio, un sincer La mulåi ani confraåilor

noætri într-ale scrisului.

Într-un peisaj publicistic atât de divers

æi dinamic, Revista Frontiera a devenit deja

o publicaåie de tradiåie, o prestigioasã carte

de vizitã a armei pe care o reprezintã, graåie

talentului æi dãruirii jurnaliætilor sãi.

Acum, la ceas aniversar, le urãm colegilor

noætri sincere felicitãri, urãri de viaåã lungã

æi numeroase succese în demersurile lor publicistice.

Cu cele mai alese gânduri de bine,

Viorica DRAGOÆ,

æeful Redacåiei Radio a M.A.I.

Elena Popescu,

redactor-æef al revistei „Pentru Patrie”

Aniversarea a 85 de ani de

la apariåia primului numãr al

revistei „FRONTIERA”, continuatoarea

„GRÃNICERULUI”,

îmi oferã deosebita plãcere de a

transmite întregului colectiv al

redacåiei un cãlduros „La Mulåi

Ani!”.

Recunosc cã citesc cu plãcere

fiecare numãr al revistei æi sunt

încântat sã descopãr, de fiecare

datã, subiecte interesante precum

æi un apreciabil volum de

informaåii privind activitatea

Poliåiei de Frontierã.

Cu deosebit respect,

Ion Mirea,

redactor-æef

Redacåia „Tv-Film”

Cu ocazia împlinirii a 85 de ani de la înfiinåarea revistei „Frontiera

colectivul redacåional al publicaåiei „Pompierii Români” are deosebita

plãcere de a vã adresa calde felicitãri.

Profundele transformãri prin care structurile de apãrare æi ordine

publicã din åara noastrã trec pentru a rãspunde atât nevoilor tot mai

complexe ale societãåii, cât æi pentru asigurarea capacitãåii instituåionale

de implementare a acquis-ul comunitar în perspectiva aderãrii

României la Uniunea Europeanã se reflectã æi în necesitatea continuã

de informaåie.

Avem convingerea cã revista dumneavoastrã va continua sã susåinã

aceste eforturi, oferind æi în viitor un sprijin informaåional profesionist

cititorilor sãi æi vã adresãm la acest moment aniversar un sincer, „La

mulåi ani!”

Redacåia revistei Pompierii Români

La aniversarea celor 85 de ani de la

apariåia celei dintâi publicaåii a strãjuitorilor

frontierelor României, „Revista Grãnicerilor”,

transmit sincere felicitãri redactorului-æef æi

tânãrului colectiv redacåional.

Felicitãri pentru nivelul la care a ajuns

revista „Frontiera”- scrisã cu un deosebit

profesionalism æi editatã în condiåii

excepåionale æi vã doresc sã cunoaæteåi noi

succese.

Revista a reuæit sã formeze æi consolideze

o imagine favorabilã poliåiætilor de frontierã,

a sporit reputaåia æi succesul instituåiei noastre,

a adus un plus la crearea climatului pozitiv,

marcat de credibilitate æi încredere æi, nu

în ultimul rând, la îmbunãtãåirea moralului

lucrãtorilor noætri.

Prima revistã din aceastã serie am citito

în anul 1974, când activam în „Prietenii

grãnicerilor”, la Æcoala generalã din comuna

Berezeni, o frumoasã localitate de pe malul

Prutului. Deci, sunt în cunoætinåã de cauzã ...

Multã sãnãtate, realizãri deosebite în plan

personal æi profesional æi odatã cu acestea ...

prosperitate.

La mulåi ani!

Vasilica Tãtaru,

purtãtor de cuvânt

al DPF Iaæi


12 Mesaje

1920 - FRONTIERA - 2005

Dupã o întrerupere de nouã ani,

presa strãjuitorilor de la fruntarii

æi-a reluat activitatea prin scoaterea

de sub teasc a gazetei sãptãmânale

Frontiera”. Alegerea acestei denumiri

nu a fost întâmplãtoare. Dupã cel

de-al doilea rãzboi mondial, presa

instituåiei noastre era reprezentatã

de sãptãmânalul „Frontiera”, gazetã

editatã de Regimentul I Grãniceri.

Numirea mea în funcåia de redactoræef

a avut loc în luna decembrie 1993.

Am acceptat trecerea de la publicaåia

centralã a Ministerului Apãrãrii

Naåionale „Armata României” la

Frontiera”, îndemnat de dragostea faåã

de arma în care am slujit æi în calitate de

comandant de subunitate de frontierã,

timp de nouã ani, æi apoi ca ziarist.

Când am venit în redacåie, am gãsit o

echipã bine formatã care, în cei doi ani

de activitate redacåionalã, acumulase o

importantã experienåã, confirmatã în

mod deosebit de aprecierile frumoase

la adresa gazetei – exprimate atât de

cãtre cadre cu funcåii de seamã din

minister æi de la inspectorat, cât æi

de cititori. Aceastã echipã s-a format

din mers. La început, profesioniæti în

adevãratul sens al cuvântului erau

doi jurnaliæti æi scriitori: Gheorghe

Cumpãtã, nea Geo cum îi spuneam toåi,

cu mult respect, æi Marin Codreanu.

Ceilalåi – Nicuæor Dulgheru, Vasile

Frontiera”,

cadou de suflet

1990. Prefacerile sociale, economice,

culturale, de dupã o lungã

noapte, se produceau într-un ritm frenetic.

Torentul reformelor înglobase în

calea lui æi arma grãnicerilor, „oamenii

cu petliåe de culoarea smaraldului”,

cum inspirat îi numise un cunoscut

scriitor. Din rândurile lor apãruserã

acei frumoæi nebuni care credeau

æi militau pentru o idee generoasã:

democratizarea Armatei.

Tot de la ei rãbufnise, ca o cenzuratã

dorinåã, ideea reînfiinåãrii

revistei de armã. Æi astfel a renãscut

Ursachi, Romicã Moise æi Marius

Ionescu nu mai lucraserã în presã însã

colaboraserã cu articole reportaje æi

poezie la publicaåii militare æi civile.

Ulterior au fost încadraåi domnii

Constantin Gâdea, zis domn` profesor,

Frontiera”, cu un corp redacåional

tânãr, dar experimentat, cu oameni

consacraåi deja în alte publicaåii departamentale,

de culturã sau în emisiuni

de radio æi televiziune.

S-au fãcut proiecte, s-au conceput

æi reconceput machete, s-a început

documentarea în teren, s-au scris æi

rescris zeci æi sute de materiale.

S-au discutat æi analizat idei æi

propuneri. Portofoliul de materiale

asigura editarea nu a unei publicaåii

tabloide de patru sau opt pagini ci a

unuia sau mai multor romane.

Æi totuæi mult aæteptata revistã nu

apãrea.

Explozia de ziare, reviste æi cãråi

blocase pur æi simplu bãtrânele æi

învechitele tipografii. Dupã multe

cãutãri, insistenåe æi enervãrile de

rigoare s-a ajuns la o tipografie care

ne-a înåeles nerãbdarea. S-au semnat

æi parafat contractele iar prima

echipã de serviciu, la primul numãr

al “Frontierei”, lua drumul Galaåiului.

Pentru cã acolo puteam tipãri.

Venise iarna. Æi ziua Sfântului

Nicolae.

Pe care o sãrbãtoream într-un

apartament de douã camere din

Drumul Taberei aproape toåi camarazi

de suflet. Lipseau doar cei plecaåi

la Tipografie. Gãlãåeni deja, de vreo

trei sãptãmâni æi nu ætiam dacã nu

Marian Nencescu, ziarist la „Armata

României”, fotograful Constantin

Simionescu æi Silviu Podea, care a

învãåat ABC-ul jurnalisticii în redacåia

noastrã. Îmbinarea priceperii celor doi

„veterani”, nea Geo æi nea Marin, cu

pasiunea æi dorinåa de afirmare a celor

tineri a fost rodnicã. „Frontiera” s-a

aflat mereu pe primele locuri în topul

publicaåiilor din minister.

Drumul parcurs nu a fost întotdeauna

neted. Tendinåa de autofinanåare

a redacåiei a creat numeroase greutãåi

în asigurarea materialã. N-au lipsit nici

emoåiile æi nici temerile privind viaåa

publicaåiei. Salvarea a venit de fiecare

datã de la æefii instituåiei noastre, care,

toåi, fãrã nici o excepåie, au sprijinit

redacåia cu tot ceea ce a fost necesar.

Dacã, în anul 1993, redacåia nu avea

nici un aparat de fotografiat, în 1995

dispunea de un laborator foto modern.

Încã un fapt remarcabil: în anul 1995

s-a trecut la redactarea „Frontierei”

pe calculator, toate operaåiunile fiind

efectuate de redactori.

Redacåia s-a afirmat ca o adevãratã

æcoalã, mulåi oameni ai sãi ajungând

redactori-æefi la publicaåii centrale

ale ministerului æi în alte funcåii

importante care au tangenåã cu arta

scrisului, iar fostul tehnoredactor

Marius Ionescu este acum redactorulæef

al „Frontierei”. La ora actualã,

Frontiera” æi-a ridicat rangul trecând

elogios de la treapta de gazetã la cea de

revistã, devenind astfel publicaåia care

reprezintã cu cinste instituåia Poliåiei

de Frontierã æi un motiv de justificatã

mândrie pentru întregul personal al

inspectoratului.

Redactor-æef al

revistei FRONTIERA 1993-1995,

colonel (r) Dumitru Mocanu

æi pentru alte câteva. Eram cam abãtuåi

când soneria de la apartament a

început sã sune.

La uæã, åinutã ca o icoanã de cei

din echipa de serviciu, era „Frontiera”.

Ce cadou dorit! Æi cum a fost apoi sãrbãtorit!

Nicuæor Dulgheru,

fost redactor-æef

al revistei „Frontiera

Revistã cu o evoluåie remarcabilã

în publicistica Ministerului

Administraåiei æi Internelor, æi nu

numai, „Frontiera” a reprezentat

în multe perioade etalonul de profesionalism

æi modestie, de performanåã

æi constanåã, de onestitate

æi dãruire a membrilor corpului

redacåional în beneficiul adevãrului,

cinstei æi legalitãåii.

Urmând aceste coordonate în

demersul lor publicistic, jurnaliætii

de la revista oamenilor din pragul

bornelor de hotar au demonstrat

prin har æi talent, dar mai ales

prin efort, cã îæi iubesc meseria, îæi

respectã menirea æi îæi preåuiesc

cititorii.

Cinste lor! La mulåi ani revistã

de suflet „Frontiera”!

Nicuæor Dulgheru

redactor-æef al revistei

„Poliåia Românã”


nr. 3/2005

13

85 ani de tradiåie

Motivarea unui demers

Apãrutã cu întreruperi æi sub

diverse denumiri, vreme de 70 de

ani, pânã în 1990, când a pornit

pe un drum nou, sub actuala

„marcã înregistratã”- Frontiera -,

revista grãnicerilor æi, ulterior, a

poliåiætilor de frontierã a crescut

an de an, dezvoltând o culturã

organizaåionalã modernã, graåie

unor condeieri cu har, profesioniæti

æi, nu în ultimul rând, animaåi de

nobleåea pe care åi-o conferã æansa

de a lucra în serviciul public.

Apropierea mea de revistã s-a

petrecut în urmã cu 12 ani, când

am devenit colaborator; dupã câteva

luni am fost invitat pentru un interviu

preliminar æi, la scurt timp, am

fost numit redactor. Timp de aproape

æase ani-sub bagheta unor æefi cu o

probitate profesionalã de excepåie æi

având aproape colegi cu aleasã vocaåie

jurnalisticã-, am bãtut åara în lung æin

lat, scriind reportaje, anchete æi alte

materiale despre oamenii de la graniåã

æi diferitele chestiuni care fac obiectul

comunicãrii departamentale. Cred cã

atunci am înåeles cu adevãrat cât de

Revista cu douã

descãlecãturi

Destinul a vrut ca primul numãr

al „Revistei Grãnicerilor” sã vadã

lumina tiparului în primãvara în

care cei 19.000 de cititori ai sãi

se aflau pe un adevãrat ...æantier.

Cu numai o sãptãmânã în urmã,

unitãåile de grãniceri încheiaserã

intrarea în dispozitivul de pazã al

României Întregite. Astfel încât,

atunci când cea dintâi ediåie a revistei

a ajuns la destinaåie, mireasma

sa de tipãriturã proaspãtã s-a amestecat

cu mirosul de perete proaspãt

vãruit din pichete, curãåind din aer

miasmele grele, de sânge æi de praf

de puæcã, rãmase din rãzboiul care

tocmai se încheiase.

importante sunt contactele interumane,

percepåia pe viu a realitãåii, dar

æi satisfacåia inefabilã a facerii de bine

prin cuvânt.

În vara anului 2000, dupã o

despãråire de aproape un an æi

jumãtate, am revenit la revistã,

ca redactor-æef, succedându-i prietenului

æi profesorului meu într-ale

jurnalismului militar (pe atunci)

Nicuæor Dulgheru.

Am pus umãrul la modernizarea

Tot destinul a vrut ca, dupã

æapte decenii de la acest eveniment,

primul numãr al revistei „Frontiera

sã-æi gãseascã cititorii tot pe æantier.

În decembrie 1990, mireasma

noii reviste ajungea în pichete ca

sã alunge miasmele comunismului

care, timp de aproape jumãtate de

secol, îi åintuiserã pe grãniceri cu

faåa spre interiorul åãrii, într-o

veghe împotriva firii.

Datoritã acestui destin al lor,

celor douã publicaåii – revistamamã

æi revista...nepoatã – le-a

fost hãrãzitã iubirea statornicã a

cititorilor. Cuvântul din paginile

lor, migãlite cu har, a fost întotdeauna

aæteptat æi binevenit de

jur-împrejurul åãrii. În cele mai

multe dintre subunitãåi, revista

ajungea cu aceeaæi cãruåã sau

maæinã care aducea pâinea cea

de toate zilele, iar mulåi o citeau

chiar în scurtul rãgaz al cinei sau

prânzului. Hranã pentru sufletele

aflate de veghe, la datorie,

departe, în singurãtate æi în calea

primejdiilor ...

Am avut extraordinara æansã

sã mã numãr printre cei care, în

1990, au venit la Bucureæti pentru

a fi mai aproape de frontierã.

Împreunã cu ceilalåi redactori, am

avut norocul æi inspiraåia ca, pe

temeliile nu tocmai solide ce se

chemau „Grãnicerul”, sã construim

ceva mai durabil, mai generos æi

revistei, începutã cu un an în urmã,

am realizat contacte æi schimburi de

publicaåii cu instituåii similare din

åarã æi din Uniunea Europeanã, am

stabilit obiectivele etapizate de

comunicare, iar anul urmãtor

a luat fiinåã Consiliul editorial,

organism care aviza demersul

jurnalistic, regimul financiar etc.

În cele 16 editoriale semnate am

spus ceea ce credeam cã trebuie

spus atunci.

Sunt fericit cã astãzi, când

se omagiazã 85 de ani de presã

la fruntarii, 15 ani de existenåã

a revistei actuale æi are loc cea

de-a treia ediåie a Premiilor

Frontiera (idee la care au achiesat

toåi prietenii revistei), pot

sã-mi motivez propriul demers.

Dacã ar fi sã mã întorc în timp

æi sã fiu pus din nou în faåa unei

alegeri cruciale, nu aæ ezita nici o

clipã sã mã prezint la interviu pentru

onorantul post de redactor la Revista

Frontiera.

Romicã Moise,

æeful Editurii MAI,

fost redactor-æef

al revistei „Frontiera

mai european: „Frontiera”. M-am

învrednicit ca, timp de aproape un

deceniu, sã mã bucur de bucuria

colegilor mei de la graniåã cã au o

revistã „a lor” æi, nu de puåine ori,

i-am vãzut ocrotindu-i paginile sub

veston, în dreptul inimii, sã nu le

ude ploaia înainte de a le citi „cei

de acasã”. M-am strãduit sã scriu

cinstit æi cu folos, încercând sã desluæesc,

cu condeiul, sensurile zilei

de mîine. Nu de puåine ori chiar

am reuæit acest lucru iar, atunci

când nu am izbutit, am avut sprijinul

prietenesc al colegilor mei de

redacåie, care au continuat mai bine

decât mine cea ce începusem eu.

Iatã cã, dupã opt decenii æi

jumãtate de la „descãlecatul dintâi”

– cum scrie cronicarul – æi dupã

cincisprezece ani de la „descãlecatul

al doilea”, mireasmei de

tipãriturã proaspãtã a ediåiei aniversare

a ”Frontierei” îi este dat

sã-æi gãseascã cititorii tot pe æantier:

pe æantierul viitoarei graniåe

româneæti ale spaåiului Schengen.

Este æi acesta un semn cã aceastã

publicaåie s-a nãscut sub o stea

norocoasã æi a crescut din iubirea

pentru cuvântul adevãrat æi ziditor

a celor care o scriu æi a celor care o

citesc. Între care mã numãr æi eu,

Vasile Ursache,

fost redactor-æef adjunct

al revistei „Frontiera


14 Ætiri

D.P.F. IAÆI

Fenomene ale infracåionalitãåii

transfrontaliere în zona de est a åãrii

Poliåiætii de frontierã din est-ul åãrii se confruntã în

mod frecvent cu situaåii în care cetãåeni ai R. Moldova

folosesc pentru trecerea frontierei atât propriul paæaport

valabil, cât æi documente de cãlãtorie (paæapoarte) care

le-au fost emise anterior de autoritãåile

cu competenåã din åara de

origine, dar care au fost anulate de

acestea ca urmare a faptului cã au

fost declarate pierdute sau chiar

furate.

Astfel, în perioada 1 ianuarie

– 14 martie a.c., poliåiætii de frontierã

s-au confruntat cu 116 cazuri

de acest gen, persoanelor în cauzã

întocmindu-li-se dosare penale

pentru sãvâræirea infracåiunii de

intrare/ieæire în/din România prin

trecerea ilegalã a frontierei de

stat, faptã prevãzutã æi pedepsitã

de art. 70, alin. 1 din O.U.G. nr.

105/2001 privind frontiera de stat

a României, aprobatã prin Legea

243/2001.

În general, persoanele în cauzã fac parte din categoria

acelora care vin aproape zilnic în România pentru comercializarea

unor bunuri de larg consum. Având în vedere

faptul cã, datoritã trecerilor frecvente ale frontierei, filele

paæaportului se epuizeazã rapid prin aplicarea ætampilelor

de trafic, persoanele în cauzã declarã autoritãåilor competente

ale statului vecin cã au pierdut sau li s-a furat paæaportul,

acesta fiind declarat nul, solicitând eliberarea unui

nou document. Pânã la eliberarea acestuia, chiar æi dupã

aceea, aceætia folosesc pentru trecerea frontierei vechiul

paæaport (declarat nul).

I.J.P.F. GALAÅI

Postul B.B.C. Londra

- interesat de controlul

frontierei de est a României

În data de 15 martie a.c., IJPF Galaåi a fost vizitat de una

dintre jurnalistele care ne-au trezit dragostea pentru televiziune

prin intermediul emisiunilor pe care le realiza la postul naåional

de televiziune – Anca Toader.

Pe parcursul unei zile întregi, jurnalista Anca Toader, în

prezent angajatã a postului B.B.C. æi stabilitã la Londra, a

însoåit poliåiætii de frontierã gãlãåeni în diferite misiuni.

Executarea unei misiuni pe Dunãre, cu æalupa, asistarea

la controlul autoturismelor la PTF Galaåi-Rutier æi vizitarea

sediului SPF Folteæti au fost câteva obiective ale vizitei, în

urma cãrora jurnalista a putut trage concluzia cã la viitoarea

frontierã de est a Uniunii Europene s-a demarat un proces de

modernizare æi tehnologizare.

Cu siguranåã, în urmãtoarea perioadã jurnaliætii din Uniunea

Europeanã vor fi din ce în ce mai interesaåi de viitoarea frontierã

externã a Uniunii, cea de est a României.

Bogdan CARP

Pe de altã parte, în atenåia poliåiætilor de frontierã este

æi fenomenul emigrãrii ilegale a cetãåenilor români din

judeåele Moldovei spre Occident, sub acoperirea turismului

mascat, scopul principal fiind respectarea prevederilor

legale interne æi internaåionale,

în vigoare, de

cãtre cei care tranziteazã

frontiera. În acest sens,

au fost vizate firmele de

turism sau de transport

internaåional de persoane

din marile oraæe

din Moldova, care faciliteazã

acest fenomen

prin “împrumutarea”

sumelor de bani necesare

a fi prezentate la

ieæirea din åarã, asigurarea

de wouchere etc.,

creând astfel un aspect

de legalitate la ieæirea

din România. Pentru

contracararea acestui

fenomen, lucrãtorii din

cadrul Direcåiei Poliåiei de Frontierã Iaæi au executat în

lunile ianuarie-februarie a.c., opt infiltrãri printre pasagerii

mijloacelor de transport, în urma unor documentãri

informativ-operative asupra firmelor vizate.

Ca urmare a acåiunilor specifice întreprinse nu s-a

permis ieæirea din România la 159 „presupuæi turiæti”,

au fost confiscate de cãtre organele competente sume de

bani totalizând 29.760 euro æi au fost aplicate sancåiuni

contravenåionale firmelor transportatoare implicate.

Vasilica TÃTARU


Poliåiætii de frontierã æi lucrãtorii

vamali vasluieni au descoperit,

ascunse într-un microbuz, aproximativ

cinci kilograme haæiæ.

nr. 3/2005

P.T.F. ALBIÅA

CINCI KG DE HAÆIÆ

CAPTURATE

În noaptea de 9/10 martie a.c., în

P.T.F. Albiåa, jud. Vaslui s-a prezentat

pentru a ieæi din åarã, la volanul

unui microbuz marca «Mercedes»,

cetãåeanul moldovean Igor T., în

vârstã de 28 ani, care circula pe ruta

Spania - R.Moldova æi transporta

colete cu bunuri personale.

Procedându-se la verificarea

mijlocului de transport, poliåiætii

de frontierã æi lucrãtorii vamali au

descoperit, sub scaunul æoferului,

într-un colet ambalat

cu bandã adezivã, 19

calupuri de culoare maro

închis ambalate în folie

de plastic, în greutate

de 4,936 kg, care, la

testarea primarã cu trusa

Narcotest, a reacåionat

pozitiv la haæiæ.

Întreaga cantitate de substanåã a

fost reåinutã în vederea confiscãrii de

cãtre autoritatea vamalã æi predatã

organelor competente în vederea

finalizãrii cercetãrilor.

Poliåiætii de frontierã i-au întocmit

celui în cauzã actele premergãtoare

începerii urmãririi penale pentru

15

sãvâræirea infracåiunilor de trafic

de droguri de risc æi contrabandã

calificatã, urmând a fi prezentat

în faåa Parchetului de pe lângã

Tribunalul Vaslui, în vederea luãrii

mãsurilor legale ce se impun.

Mihai AMURÃRIÅEI

I.J.P.F. GALAÅI

AUTOTURISM DE LUX

INDISPONIBILIZAT LA FRONTIERÃ

Poliåiætii de frontierã gãlãåeni au

descoperit, în Punctul de Trecere a

Frontierei Galaåi-Rutier, un autoturism

de lux în valoare de peste 60.000

euro, în legãturã cu care existau suspiciuni

cã era furat din

Germania. Autoturismul,

ce urma sã fie traficat pe

ruta Germania – statele

ex-sovietice, a fost monitorizat

încã de la intrarea

în åarã.

Când s-a prezentat

la Punctul de Trecere a

Frontierei Galaåi-Rutier

pentru efectuarea formalitãåilor

specifice, cu

ocazia ieæirii din åarã,

ag.æef adj. Ioan Hanåã

a observat cã cetãåeanul

ucrainean P.M., de 42 ani,

a prezentat la control,

pentru autoturismul pe

care îl conducea, marca Toyota Land

Cruiser, de culoare albastrã, fabricat

în 2003, un certificat de înmatriculare

eliberat pe numele unui cetãåean german,

suspectat a fi fals, deoarece seria

înscrisã pe prima filã era diferitã de

cea înscrisã pe fila a doua.

În urma verificãrilor efectuate, de

cãtre æeful de turã de la SPF Galaåi,

inspectorul principal Aurelian Æerban

æi de cãtre ofiåerii specialiæti din

cadrul Biroului pentru Combaterea

Infracåionalitãåii Transfrontaliere din

IJPF Galaåi, împreunã cu autoritãåile

din Germania æi Reprezentanåa Toyota

din Bucureæti, poliåiætii de frontierã au

stabilit cã seria poansonatã pe caroserie

æi a certificatului de înmatriculare

corespund unui alt autoturism, fabricat

în Germania, în octombrie 2002, de

culoare verde metalizat.

Fiind extinse cercetãrile, æoferul

a declarat cã autoturismul aparåine

unui cetãåean ucrainean, care i l-

a încredinåat în baza unei procuri

pentru a se folosi de acesta. Ca

urmare a celor constatate, poliåiætii

de frontierã au luat mãsurile legale,

indisponibilizând autoturismul la

sediul IJPF Galaåi, iar persoana în

cauzã cercetatã pentru sãvâræirea

infracåiunilor de conducere pe

drumurile publice a unui autovehicul

neînmatriculat, furt, fals material în

înscrisuri oficiale æi uz de fals.

Bogdan CARP


16

Ætiri

P.T.F. SCULENI

ÅIGÃRILE

MOLDOVENEÆTI „ÅIN

LOC ÆI DE CARBURANT”

Combaterea traficului

cu åigãri, fãrã documente

justificative, face parte din

ampla paletã a activitãåii

operative desfãæuratã de

cãtre poliåiætii de frontierã

ieæeni.

Numai în primele zece

zile ale lunii martie au

fost descoperite asupra a

patru cetãåeni moldoveni

1.772 pachete de åigãri, în

valoare de peste 50 milioane

lei, ascunse în rezervorul

autoturismelor.

Astfel, colegii noætri din

P.T.F. Sculeni împreunã

cu lucrãtorii vamali, au

depistat pe timpul efectuãrii

controlului de frontierã, executat la

intrarea în åarã, asupra a douã autoturisme

înmatriculate în R.Moldova,

pe cetãåenii moldoveni Radu Ionuå H.

æi Ioan U., de 32, respectiv 20 ani, care

încercau sã introducã ilegal în åarã

500 pachete de åigãri moldoveneæti,

ascunse în rezervorul maæinilor æi în

locaæul roåii de rezervã.

Cu câteva zile mai târziu, pe baza

unei informaåii deåinutã de cãtre ofiåerii

biroului C.I.T., echipajele detaæamentului

de intervenåie, executând

un control pe comunicaåia Iaæi-Tg-

Frumos, asupra a douã autoturisme

înmatriculate în R.Moldova, s-a constatat

cã cei doi æoferi, Marian C., de 24

de ani æi Viorel L., de 36 ani, cetãåeni

moldoveni, aveau ascunse, tot în

rezervorul maæinilor, 1272 pachete de

åigãri marca „Saint George” æi „Doina”

care urmau sã fie recomercializate.

Povestea ascunderii åigãrilor în

rezervorul maæinii ne duce cu gândul

sã credem cã åigãrile moldoveneæti

“pot åine loc de carburant”.

Acest ingenios procedeu, practicat

în ultimul timp de traficanåii

de åigãri, i-a determinat pe aceætia

sã confecåioneze un

rezervor metalic de

dimensiuni mai mici

care sã pãtrundã în

rezervorul original al

autoturismului, iar

spaåiul rãmas liber,

ia pentru puåin timp

locul micilor depozite

de åigãri, deoarece

acestea urmau sã fie

vândute într-un timp

record pentru obåinerea

profitului dorit.

În ambele situaåii, cetãåenii moldoveni

au declarat cã au folosit aceastã

metodã deoarece, în opinia lor, pãrea

cea mai sigurã æi cã poliåiætii de frontierã

nu ar fi bãnuit cã rezervorul unei

maæini poate fi înlocuit cu un depozit

mobil de åigãri.

Cele 1.772 de pachete de åigãri,

de provenienåã R.Moldova, au fost

reåinute în vederea confiscãrii iar persoanele

sancåionate contravenåional

conform legislaåiei în vigoare.

Aurica GIUVARA

S.P.F. FOLTEÆTI

NARGHILELE TURCEÆTI CONFISCATE

Nu este vorba despre un loc

unde se fumeazã narghilea turceascã,

ci despre o nouã descoperire

a poliåiætilor de frontierã

de la SPF Folteæti.

În data de 10 februarie a.c.,

în urma unui control de rutinã,

echipajul Poliåiei de Frontierã, format

din sinsp. Marius Moisescu,

ag.æef adj. Nicuæor Gheorghiu,

ag. Marian Dobrotã æi sg. Pavel

Matei, a oprit pentru verificãri, în

localitatea Mãstãcani, un autocar

înmatriculat în R. Moldova, iar

cu ocazia efectuãrii controlului

pasagerilor - cetãåeni moldoveni

- au fost descoperite peste 700 de

componente pentru narghilele

turceæti (vase de sticlã, tãviåe

metal, cleæti din metal, pipe, garnituri,

furtunuri din plastic). Marfa

aparåinea æoferului, care a declarat

cã intenåiona sã o vândã, nicidecum

pentru propria folosinåã.

Întreaga cantitate de marfã,

în valoare de peste 520 milioane

lei, a fost ridicatã în vederea confiscãrii

æi depusã la Camera de

Corpuri Delicte a IJPF Galaåi, iar

cetãåeanul în cauzã sancåionat contravenåional.

Bogdan CARP


S.P.F. FOLTEÆTI

nr. 3/2005

BLÃNURI DE LUX

PENTRU PIAÅA DIN R. MOLDOVA

Aspect dovedit: hainele

de blanã au mare cãutare în

Republica Moldova. La aceastã

concluzie au ajuns poliåiætii de

frontierã gãlãåeni, ale cãror

capturi sporesc æi se diversificã

din ce în ce mai mult la începutul

acestui an.

La Sectorul Poliåiei de Frontierã

Folteæti ziua de 26 februarie a.c. a

fost foarte ,,încãrcatã”, deoarece,

în urma unui control, echipajul

condus de cãtre sinsp. Marcel

Costel Ioan a descoperit în

autoturismul cu care cãlãtoreau

17

douã cetãåene moldovene, 110

haine din blanã de diferite

mãrimi æi culori, pentru care

persoanele în cauzã nu au putut

prezenta poliåiætilor de frontierã

documente de provenienåã.

Dupã demararea cercetãrilor,

moldovencele au declarat

cã veneau din Grecia æi

intenåionau sã ajungã în R.

Moldova, iar hainele de blanã

intenåionau sã le comercializeze

în åara de destinaåie. Valoarea

blãnurilor, conform listei de

valori din vamã, se ridicã la

peste 5,1 miliarde lei, acestea

fiind ridicate în vederea

confiscãrii de cãtre comisarii

Gãrzii Financiare.

Cetãåenele moldovene au

fost sancåionate contravenåional

conform Legii 12/1990

republicatã.

Bogdan CARP

S.P.F. FÃLCIU

FORD ESCORT REÅINUT

Poliåiætii de frontierã de la Sectorul

Poliåiei de Frontierã Fãlciu au depistat

în trafic, în zona de frontierã, un

autoturism care circula în România

fãrã respectarea legislaåiei vamale.

Autoturismul (evaluat la 167 milioane

lei) a fost reåinut de autoritatea

vamalã.

În ziua de 28 februarie a.c., pe o

comunicaåie din zona de frontierã,

poliåiætii de frontierã de la SPF Fãlciu

au oprit pentru un control de rutinã

un autovehicul Ford Escort (fabricat

în 1991) înmatriculat în Franåa, pe

numele unui cetãåean francez, dar condus

de un cetãåean român domiciliat

I.J.P.F. VASLUI

ÎMBRÃCÃMINTE DE

FIRMÃ

în localitatea Gãgeæti, judeåul Vaslui.

Despre acest fapt conducãtorul auto

a declarat poliåiætilor de frontierã cã

a cumpãrat autoturismul în România

de la un alt cetãåean român, rezident

în Franåa, æi nu l-a putut înmatricula

în åarã întrucât rezidentul s-a întors

în Franåa.

Ulterior, poliåiætii de frontierã au

stabilit cã, în august 2002, proprietarul

(cetãåeanul francez) a încredinåat

autoturismul, pe bazã de procurã,

românului rezident în Franåa, pentru

o cãlãtorie în România. Acesta din

urmã a fãcut însã numai jumãtate din

cãlãtorie cu respectivul autoturism,

preferând sã vândã autoturismul în

În dimineaåa zilei de 6 martie a.c., poliåiætii de frontierã

din Detaæamentul de Intervenåie al IJPF Vaslui, aflaåi în

misiune pe DE 581, au oprit pentru control un microbuz.

Întrebat despre transport, conducãtorul auto a declarat cã

autovehiculul a fost închiriat de o societate din Bucureæti

pentru un transport de marfã cãtre Iaæi, numai cã, spre

surpriza poliåiætilor de frontierã, conducãtorul auto nu a

putut prezenta nici un document pentru marfa transportatã

(articole de îmbrãcãminte „Kenvelo”, în valoare de peste 830

milioane lei).

Urmare acestui fapt, el a fost sancåionat contravenåional,

iar bunurile au fost confiscate.

Mihai AMURÃRIÅEI

România æi sã se întoarcã în Franåa

cu alt mijloc de transport.

Despre situaåie a fost informatã

Direcåia Regionalã Vamalã Iaæi

care, în ziua de 17 martie, a ridicat

autovehiculul în vederea executãrii

de verificãri de cãtre Serviciul de

Supraveghere Vamalã Iaæi deoarece,

conform Regulamentului de aplicare

a Codului Vamal, vehiculele de

folosinåã personalã admise temporar

în România pot fi vândute, închiriate,

împrumutate sau date în comodat

altor persoane numai dupã achitarea

taxelor vamale æi a altor drepturi de

import. Dacã în termen de 120 de zile

proprietarul nu dovedeæte achitarea

taxelor vamale æi a drepturilor de

import, respectiv exonerarea de la

plata acestora din diverse motive,

autovehiculul trece în proprietatea

statului român. (M.A.)


18

Ætiri

P . T . F . B E C H E T

Medicamente de contrabandã

ascunse æi nedeclarate

Efectuarea controlului de frontierã

pe baza analizei factorilor de risc,

cooperarea cu autoritatea vamalã æi

reprezentanåii celorlalte organe cu

atribuåii la controlul

de frontierã dã roade.

Numai în primele

trei luni ale acestui

an, la P.T.F. Bechet

echipele de control

formate din poliåiæti

de frontierã æi lucrãtori

vamali au reåinut

bunuri în valoare de

peste 30 milioane lei

æi confiscat bunuri în

valoare de aproximativ

1,5 miliarde lei.

Recent s-a prezentat

la controlul de frontierã

pe sensul de intrare în

åarã cetãåeanul italian

S.R., în vârstã

de 37 ani, conducând

un superb autoturism

marca „Audi”.

Comportamentul agitat

al conducãtorului auto a trezit suspiciuni

echipei de control, formatã din

agentul-æef Paraschiv Achim, agentulæef

adj. Emilian Stanciu æi lucrãtorul

vamal George Soreanu, motiv pentru

care s-a procedat la efectuarea unui

control amãnunåit asupra autoturismului.

Nu micã le-a fost mirarea membrilor

echipei de control când au fost

descoperite, ascunse æi nedeclarate,

150 fiole “Norditropin” æi 150 fiole

solvent “Norditropin”.

Acest medicament este indicat

în deficienåa de creætere datoratã

insuficienåei de hormon de creætere,

sindrom “Turner”, întârzierea de

creætere în perioada prepubertarã la

copiii cu insuficienåã renalã cronicã

æi insuficienåa hormonului de creætere

la adult, tratamentul cu “Norditropin”

trebuind a fi prescris æi efectuat doar

de cãtre medicii de specialitate.

Aceste medicamente, cu

valoarea de peste un miliard

lei, au fost confiscate de

autoritatea vamalã pentru

nerespectarea prevederilor

art.121 din Regulamentul

de aplicare a Codului

vamal, aprobat prin H.G.

1114/2001, iar conducãtorul

auto a fost

sancåionat

c o n t r a -

venåional

cu amendã

în valoare

de 25

milioane

lei, în conformitate

cu prevederile art.

386, alin. 1, lit. “a”

din acelaæi act normativ.

La câteva zile s-a

prezentat la controlul

de frontierã, pe

sensul de ieæire din

åarã, cetãåeanul turc

O.M., în vârstã de 46 ani, conducând

un autocamion încãrcat în Germania

cu æapte autoturisme noi, marca „Ford

Mustang”, „Mercedes” æi „BMW X5”.

Suspiciunile au apãrut datoritã

grabei nejustificate a conducãtorului

autocamionului, ca æi posibilitãåilor de

ascundere oferitã de bunurile transportate,

în speåã autoturisme de lux.

La controlul amãnunåit

de frontierã,

efectuat în echipã de

cãtre agentul-æef Petre

Dima, agentul-æef adj.

Alin Carton æi lucrãtorul

vamal Aurelian Cristescu,

au fost descoperite, ascunse

æi nedeclarate, în douã

din cele æapte autoturisme,

medicamente de

uz veterinar în valoare

de peste 110 milioane

lei. Bunurile au fost confiscate

de cãtre organul

vamal cu dovada de confiscare,

pentru nerespectarea

prevederilor art.

121 din Regulamentul

de aplicare al Codului

vamal, aprobat prin HG

1114/2001, aplicând æi

sancåiune contravenåionalã

cetãåeanului turc în

valoare de 25.000.000 lei.

Evoluåia dinamicã æi complexã a

situaåiei operative cu care se confruntã

poliåiætii de frontierã din P.T.F.

Bechet, conætienåi de rolul major în

prevenirea æi combaterea infracåionalitãåii

transfrontaliere, implicã, æi

pe viitor, efectuarea unui control de

frontierã conform standardelor U.E.,

pe baza analizei factorilor de risc, prin

evaluarea rapidã æi eficientã a datelor,

evaluarea, analiza æi diseminarea

acestora.

Constantin CRISTEA


nr. 3/2005

Presa româneascã din Italia

19

Timp de trei luni, clandestinii din Spania

pot obåine permise de æedere

Pe considerentele afluxului de

imigranåi æi amplorii pe care a luat-o

munca la negru, guvernul spaniol vrea

sã punã capãt utilizãrii foråei ilegale de

muncã. Autoritãåile de la Madrid s-au

angajat sã regularizeze clandestinii din

Spania, estimaåi la cel puåin 800.000.

Mãsura a fost decisã de Guvernul socialist

condus de Jose Rodriguez Zapatero,

pentru a pune capãt muncii la negru,

care alimenteazã economia subteranã æi

pentru a evita costurile sociale pe care le

genereazã slujbele ilegale. „Sanatoria”,

cum numesc autoritãåile æi gazeta din

Italia noua lege din Spania, îi vizeazã

pe imigranåii clandestini care se aflã

în aceastã åarã. Æefii firmelor spaniole

care continuã sã angajeze personal fãrã

forme legale riscã sã plãteascã amenzi

usturãtoare, de circa 60.000 euro.

Începând de luni, 7 februarie,

strãinii care au un contract de muncã

æi pot dovedi cã locuiesc în Spania de

mai bine de æase luni primesc permise

de rezidenåã æi de

muncã pentru o

perioadã de un

an. Procesul de

reglementare a

situaåiei muncitorilor

„la negru”

va dura trei luni

æi se va încheia pe

7 mai. De aceastã

reglementare vor

beneficia între

800.000 æi un milion de imigranåi

care lucreazã în economia subteranã,

reprezentând aproximativ 6% din foråa

de muncã din Spania. Scopurile sunt

combaterea exploatãrii foråei de muncã

în rândul imigranåilor - în special în

agriculturã, servicii domestice æi construcåii

- precum æi sporirea veniturilor

obåinute din impozite æi asigurãri

sociale. Este clar însã, încã de pe acum,

cã foarte mulåi imigranåi nu vor putea

sã satisfacã toate condiåiile cerute de

procesul de regularizare.

Patronii spanioli care vor sã-æi

regularizeze angajaåii fãrã acte pot,

din 7 februarie, sã se prezinte cu actele

angajatului la ghiæeul Asigurãrilor

Sociale care se ocupã în localitatea lor de

procesul de regularizare. Imigranåii care

nu reuæesc sã-æi legalizeze acum situaåia,

vor avea æi alte cãi: regimul general

de angajare a unui strãin, care include

domenii greu de acoperit doar cu foråa

de muncã autohtonã, reîntregirea familiei,

calea socialã (trei ani neîntrerupt

petrecuåi în Spania), calea rezidenåei,

dupã doi ani de rezidenåã în Spania.

O ultimã prevedere a legii strãinilor,

care va intra în vigoare dupã 7 mai, îi

dã imigrantului posibilitatea sã depunã

o plângere împotriva angajatorului care

l-a angajat fãrã forme legale.

Iniåiativa guvernului spaniol a atras

însã un flux proaspãt de imigranåi, care

sperã sã beneficieze de Sanatorie. În

fiecare zi, autobuze încãrcate cu români

æi bulgari sunt întoarse de la graniåa

Spaniei cu Franåa. “Toåi au adrese

false în Spania, datate în urmã cu æase

luni, æi vin sã-æi caute de lucru”, afirmã

autoritãåile spaniole, care au întors din

drum, numai în ianuarie, circa 10.000 de

persoane. Cotidianul britanic “Financial

Times” a criticat alegerea Spaniei de a

lansa cel mai amplu proces de reglementare

a situaåiei imigranåilor efectuat

vreodatã în Europa (mai mare chiar

decât Sanatoria din 2002 din Italia),

din cauza consecinåelor care ar putea

fi resimåite dincolo de graniåele acestei

åãri. Mãsura a provocat îngrijorare în

diverse capitale europene, în contextul

în care, anul trecut, o treime din imigranåii

aflaåi în Uniunea Europeanã

erau înregistraåi în Spania (trei milioane,

7% din populaåie). „Acest proces

de legalizare va avea consecinåe pentru

restul Europei deoarece imigranåii

respectivi vor putea, ulterior, sã se

deplaseze liber în Franåa æi Germania”,

a afirmat ministrul de interne german

Otto Schily. La rândul sãu, ministrul

olandez pentru probleme de imigraåie,

Rita Verdonk, a cerut Spaniei sã-æi

coordoneze politicile cu celelalte state

membre UE. „Desigur, conætientizãm

faptul cã ceea ce se întâmplã în Spania

afecteazã restul Europei, dar am moætenit

o situaåie de nesuportat æi încercãm

sã o soluåionãm în cel mai bun mod cu

putinåã”, a afirmat ministrul spaniol pe

probleme de imigraåie, Consuelo Rumi.

El a prezentat poziåia guvernului de

la Madrid: „Dorim sã punem capãt

practicii angajãrilor ilegale în Spania,

care este atât de dãunãtoare pentru

comunitatea de imigranåi, dar æi pentru

întreaga societate spaniolã”.

Din cei 800.000 de clandestini din

Spania, autoritãåile spaniole estimeazã

cã 140.000 sunt români. Dar

Bucureætiul are alte cifre. Potrivit

MAE român, în Spania s-ar afla circa

300.000 români fãrã acte, æi MAE are

instrumente pentru a face corect aceste

estimãri (n.r. - din informaåiile oferite de

MAE, în Spania, la ora actualã, se aflã

70.000 de români regularizaåi æi aproximativ

130.000 care încearcã sã intre în

legalitate). Deja, consulatele române din

Spania au fost luate cu asalt, pentru

obåinerea unor acte de identitate în locul

paæapoartelor expirate

sau a cazierului.

În România, rudele

clandestinilor din

Spania aglomereazã

ghiæeele care elibereazã

cazierul judiciar, document

aflat pe lista

actelor necesare regularizãrii.

IGP primeæte

zilnic circa 1.000 de

cereri pentru eliberarea

cazierului, atât din

partea consulatelor, cât æi din partea

rudelor celor aflaåi în Spania care au

primit împuternicire notarialã. Pentru

ca oamenii sã nu piardã termenul limitã

de depunere a dosarelor, funcåionarii

români de la caziere au primit dispoziåii

sã rezolve cu prioritate solicitãrile care

privesc românii din Spania, prelungindu-se

æi programul de lucru pânã sâmbãta

(n.r. - din informaåiile obåinute de

la Direcåia Cazier æi Evidenåã Operativã

din cadrul IGPR aceastã practicã a

încetat). Pentru cei din România care

n-au reuæit sã plece clandestin la

muncã, rãmâne soluåia Oficiului pentru

Migraåia Foråei de Muncã de la

Bucureæti, unde selecåiile de muncitori

pentru Spania continuã sã facã cozi de

mii de persoane. Majoritatea posturilor

care se pot obåine la Bucureæti sunt la

cules de cãpæuni în regiunea Huel.

Material preluat din

„Gazeta ROMÂNEASCÔ

ce apare în Italia

- 15 februarie - nr. 4/2005

pentru mai multe

informaåii vizitaåi site-ul

www.romaniinitalia.it


20

Ætiri

P.T.F. CALAFAT

100 EURO MITÃ PENTRU

A IEÆI DIN ÅARÃ

În data de 24 martie a.c., doi gãlãåeni

æi un craiovean au încercat, pe rând, sã

mituiascã trei poliåiæti de frontierã

pentru a-i determina „sã închidã ochii”

æi sã-i permitã ieæirea din åarã unuia

dintre ei, care nu avea paæaport, fiind

returnat din Grecia.

Pentru faptele comise, cei în cauzã

s-au ales cu dosar penal, iar poliåiætii

de frontierã care au refuzat „oferta”,

respectiv agenåii-æef adjuncåi Cãtãlin

Achim, Adrian Trincu æi agentul principal

Ionuå Dincã, au fost propuæi pentru

a fi recompensaåi de cãtre conducerea

IGPF, pentru integritatea de care au

dat dovadã.

Totul a început în dimineaåa zilei

de 23 martie, când trei cetãåeni români

– Vasile F., în vârstã de 42 ani, Daniel

D., în vârstã de 20 ani, ambii domiciliaåi

pe raza judeåului Galaåi æi Luigi D., în

vârstã de 38 ani, din Craiova – au

ajuns în zona adiacentã PTF Calafat,

cu intenåia de a „aranja” ieæirea din

åarã pentru Vasile, care avea „anumite

probleme”.

Cei trei s-au cunoscut într-un bar

din Craiova, unde Vasile – returnat

din Grecia pentru æedere ilegalã æi cu

dreptul de folosinåã al paæaportului

suspendat – împreunã cu nepotul sãu

– Daniel D., i-au povestit lui Luigi

întreaga poveste, precum æi intenåia

de a gãsi o variantã „mai puåin legalã”

pentru ca Vasile sã se întoarcã pe

teritoriul statului elen.

Cunoscând bine zona, Luigi s-a

oferit sã-i însoåeascã pânã în apropierea

punctului de trecere, unde „æi-a luat

inima în dinåi” æi a „acostat” un poliåist

de frontierã, propunându-i, în schimbul

unei sume în valutã, sã-i permitã ieæirea

ilegalã din åarã prietenului sãu.

Fiind refuzat, Luigi a revenit la

locul unde îl aæteptau noii sãi prieteni,

declarându-se „înfrânt”, fapt ce l-a

determinat pe Vasile sã-æi ia singur

soarta în mâini æi sã apeleze personal

la „bunãvoinåa” unui alt poliåist de

frontierã. Primind acelaæi rãspuns

– refuzul de a comite o ilegalitate în

schimbul unei sume de bani – cei trei

s-au hotãrât sã mai aætepte, cu speranåa

cã vor gãsi pânã la urmã pe cineva care

sã-i ajute.

Fãrã a cunoaæte faptul cã poliåiætii

de frontierã din PTF Calafat anunåaserã

deja reprezentanåii parchetului teritorial

pentru a organiza flagrantul dãrii

de mitã, în jurul orelor 16.00, Daniel s-a

hotãrât sã mai încerce o datã, apelând

la cel de-al treilea poliåist de frontierã,

cãruia i-a oferit 100 euro pentru a-l

ajuta pe unchiul sãu sã iasã ilegal din

åarã.

În acel moment, cei trei au fost prinæi

în flagrant, întocmindu-li-se dosar penal

pentru sãvâræirea infracåiunii de dare

de mitã.

I.J.P.F. DOLJ

CU SEIFUL SPRE

LÃCÃTUÆERIE, LA CRAIOVA

Agenåii Ionuå Vrãjitorul æi Paul Ivan,

din cadrul IJPF Dolj, au descoperit, în

data de 30 martie a.c., în jurul orelor

00.30, o casã de bani sustrasã de la o

fabricã de pâine din municipiul Calafat,

ascunsã în portbagajul unei maæini.

Aflaåi în executarea misiunilor

specifice de supraveghere æi control în

zona de competenåã, poliåiætii de frontierã

din cadrul S.P.F. Calafat au oprit

pentru control, pe comunicaåia Calafat

– Craiova, un autoturism marca

Daewoo Cielo, cu însemne de taxi, în

care se aflau trei persoane.

Solicitându-li-se documentele de

identitate, cei doi care îl însoåeau pe

æofer, au coborât din maæinã æi au

încercat sã fugã, fiind însã imobilizaåi

imediat de lucrãtorii noætrii.

Pentru a afla motivul pentru care cei

doi bãrbaåi au încercat sã se sustragã

de la control, s-a procedat la verificarea

autoturismului, fiind descoperitã în

portbagaj o casã de bani care prezenta

urme de foråare a uæii.

Continuându-se cercetãrile, a rezultat

cã cei doi se numesc Fane D. , în

vârstã de 24 ani, æi Florin M., de 22

ani, ambii cu domiciliul pe raza judeåului

Dolj, Fane D. recunoscând faptul

cã a sustras în ziua de duminicã, 27

martie a.c., casa de bani din incinta

fabricii de pâine din Calafat. Deoarece

nu reuæise sã o deschidã singur, l-a

sunat pe vãrul sãu, Florin M., pentru

a veni cu o maæinã sã transporte casa

de bani la Craiova. Între timp a ascuns

casa de bani sub un pod din apropierea

fabricii.

Vãrul sãu a luat un taxi din Craiova,

cãruia i-a plãtit 750.000 lei, motivândui

cã trebuie sã-æi ia soåia de la Calafat.

Ajunæi la locul unde era ascunsã casa de

bani, æoferul de taxi a întrebat despre

ce este vorba, iar cei doi au motivat cã

de fapt au niæte aluminiu æi doresc sã-l

ducã la Craiova pentru a-l valorifica.

Planurile însã le-au fost dejucate de

cãtre poliåiætii de frontierã.

Proprietarul casei de bani a declarat

cã în aceasta se aflau în jur de 28

milioane lei .

Luându-se legãtura cu reprezentanåii

poliåiei, s-a confirmat faptul cã

respectiva casã de bani este urmãritã ca

bun sustras, drept pentru care cele trei

persoane, autoturismul æi casa de bani

au fost predate Poliåiei Calafat, pentru

continuarea cercetãrilor æi luarea

mãsurilor legale ce se impun.

Paginã realizatã de

Dãnuå RUDÃREANU


#

nr. 3/2005

Documentar

21

Vizã româneascã falsificatã total

Fals

Fals

Fals

Fals

Fals

Paginã realizatã

cu sprijinul Serviciului

Criminalistic al IGPF


22

ORDINUL MINISTRULUI

ADMINISTRAÅIEI

ÆI INTERNELOR

nr. 533/01.03.2005

privind unele mãsuri pentru

eficientizarea activitãåii

Corpului Naåional al Poliåiætilor

æi structurilor acestuia

Pentru valorificarea experienåei pozitive

preluate prin intermediul experåilor

pe termen mediu din Comisia delegatã de

Uniunea Europeanã în cadrul Convenåiei

PHARE 2002 - continuarea demilitarizãrii

æi descentralizãrii funcåiilor poliåieneæti

æi pentru punerea în practicã a recomandãrilor

formulate de cãtre aceætia cu privire

la atribuåiile æi funcåionarea Corpului

Naåional al Poliåiætilor;

Având în vedere aspectele rezultate

din aplicarea pânã la aceastã datã a

prevederilor normative ce reglementeazã

în principal atribuåiile structurii de mai

sus, prezentate de reprezentanåii Corpului

Naåional al Poliåiætilor æi propunerile de

modificare æi completare ale legislaåiei

de referinåã promovate de aceastã structurã;

În temeiul art.9 alin.(4) din Ordonanåa

de Urgenåã a Guvernului nr.63/2003

privind organizarea æi funcåionarea

Ministerului Administraåiei æi Internelor,

aprobatã cu modificãri æi completãri prin

Legea nr. 604/2003, cu modificãrile ulterioare,

Ministrul administraåiei æi internelor

emite urmãtorul

ORDIN:

Art.1 - (1) Structurile Ministerului

Administraåiei æi Internelor competente în

domeniu consultã Consiliile departamentale

ale Corpului Naåional al Poliåiætilor

denumite în continuare Corpul, cu privire

la:

a) numirea æi eliberarea din funcåie a

inspectorilor generali ai Inspectoratului

General al Poliåiei Române æi Inspectoratului

General al Poliåiei de Frontierã

Române, ai directorilor generali æi directorilor

din structurile MAI încadrate cu

personal, cãruia i se aplicã prevederile

Statutului poliåistului, precum æi a

adjuncåilor acestora;

b) numirea æi eliberarea din funcåie

a directorului general al D.G.P.M.B.,

directorilor direcåiilor din cadrul inspectoratelor

generale, a inspectorilor æefi ai

inspectoratelor judeåene/teritoriale de

poliåie/poliåie de frontierã æi a primilor

adjuncåi ai acestora;

c) emiterea de ordine æi instrucåiuni cu

caracter normativ, care vizeazã drepturile

æi interesele legitime ale poliåiætilor:

d) înfiinåarea sau reorganizarea unor

unitãåi de poliåie;

e) acordarea gradelor profesionale

ofiåerilor de poliåie membrii ai Corpului

în alte condiåii decât la termen.

(2) Inspectorii generali/directorii

generali, directorul Direcåiei Generale de

Poliåie a Municipiului Bucureæti/inspectori

æefi/similari, dupã caz consultã Consiliile

departamentale/teritoriale ale CNP, cu

privire la:

a) numirea æi eliberarea din funcåie

a adjuncåilor directorului general al

D.G.P.M.B., directorilor direcåiilor din

cadrul inspectoratelor generale æi al

inspectorilor æefi ai inspectoratelor

judeåene/teritoriale de poliåie/poliåie de

frontierã;

b) emiterea de dispoziåii cu caracter

normativ, care vizeazã drepturile æi

interesele legitime ale poliåiætilor;

c) organizarea programului de lucru æi

acordarea repausului sãptãmânal;

d) acordarea gradelor profesionale

agenåilor de poliåie membrii ai Corpului

în alte condiåii decât la termen;

e) instituirea æi acordarea de recompense,

felicitãri sau alte distincåii pentru

membrii Corpului.

Art.2 - Structurile de management

resurse umane din cadrul unitãåilor

încadrate cu personal cãruia i se aplicã

prevederile Statului poliåistului solicitã

reprezentaåilor Consiliilor teritoriale ale

Corpului:

a) avizul pentru organizarea concursurilor

în vederea ocupãrii posturilor

vacante cu personal din sursã externã;

b) sã asiste la organizarea æi desfãæurarea

concursurilor/examenelor pentru

promovarea în funcåii a politiætilor, trecerea

agenåilor în corpul ofiåerilor æi încadrarea de

personal din sursã externã;

c) participarea în comisiile constituite

sau alãturi de evaluatori desemnaåi

la examinarea poliåiætilor în vederea

definitivãrii în profesie, atât în cazul

debutanåilor cât æi pentru cei încadraåi

direct.

Art.3 - (1) La solicitarea membrilor

sãi, Corpul asigurã consilierea în cadrul

procedurilor de verificare a activitãåii

profesionale, precum æi a procedurii disciplinare;

(2) Structurile cu atribuåii în efectuarea

controalelor æi cercetãrilor desfãæurate în

cadrul activitãåilor de la alin.(l) vor pune

la dispoziåia reprezentantului Corpului

desemnat în acest sens, cu respectarea

prevederilor legale în domeniu, materialele

de control æi cercetare.

Art.4 - În cazul aplicãrii sancåiunilor

disciplinare poliåiætilor, æefii competenåi

vor dispune aceste mãsuri dupã consultarea

reprezentanåilor Corpului de

la nivelul structurii din care face parte

poliåistul, care sunt obligaåi sã-æi exprime

avizul consultativ în termen de 48 de ore

de la solicitare.

Art.5 - Începând cu data prezentului

ordin, membrii cu funcåii de conducere în

cadrul Corpului pot participa la æedinåele

de conducere organizate în structurile

M.A.I., dupã cum urmeazã:

a) preæedintele Corpului participã

la æedinåele Colegiului de conducere al

M.A.I.;

b) preæedinåii consiliilor departamentale

participã la æedintele de conducere

ale inspectoratelor generale/direcåiilor

generale/similare la nivelul cãrora sunt

constituite;

c) preæedintele Consiliului Corpului

al Direcåiei Generale de Poliåie a

Municipiului Bucureæti participã la

æedinåele Consiliului de conducere al

DGPMB, iar preæedinåii consiliilor teritoriale

de la sectoarele de poliåie participã la

æedintele de lucru organizate de acestea;

d) preæedinåii consiliilor teritoriale

participã la æedinåele de conducere ale

inspectoratelor judeåene/teritoriale de

poliåie/poliåie de frontierã sau ale structurilor

teritoriale similare, la nivelul cãrora

sunt constituite.

Art.6 - (1) În scopul medierii æi

soluåionãrii eventualelor neînåelegeri

apãrute între structurile prevãzute la

art.1 æi Corp, se înfiinåeazã Comisia de

mediere - ca organ calificat de mediere

- constituitã din 6 membri, astfel:

a) trei membri cu funcåie decizionalã

din conducerea ministerului desemnaåi

prin ordin al ministrului administraåiei

æi internelor, care nu fac parte din Corp;

b) trei membri reprezentând nivelul

naåional, departamental æi teritorial al

Corpului, care vor fi aleæi de Consiliul

naåional al Corpului cu majoritate simplã.

(2) Comisia are urmãtoarele atribuåii:

a) mediazã eventualele neînåelegeri

apãrute între structurile M.A.I. æi Corp

æi prezintã conducerii ministerului propuneri

de soluåionare;

b) în cazul demisiei în bloc a Consiliului

naåional al Corpului, impulsioneazã æi

supravegheazã organizarea æi desfãæurarea

noilor alegeri;

c) urmãreæte realizarea transmiterii

cãtre Corp a subvenåiilor acordate de la

bugetul central conform legii;

d) analizeazã æi avizeazã mãsurile

disciplinare propuse împotriva membrilor

aleæi în organele de conducere ale CNP;

(3) Comisia se întruneæte la solicitarea

ministrului administraåiei æi internelor

sau a preæedintelui CNP;

(4) Lucrãrile Comisiei se consemneazã

într-un proces-verbal de æedinåã, semnat

de toåi membrii, în care se menåioneazã

propunerile rezultate în urma medierii.

Art.7 - Prezentul ordin intrã în vigoare

la data de 01.03.2005.


nr. 3/2005

23

Maråi, 22 martie a.c., la sediul

IGPF, a avut loc o æedinåã în care s-a

întrunit Biroul Executiv al Corpului

Naåional al Poliåiætilor, la care au

participat reprezentanåi

ai conducerilor Consiliilor

departamental æi teritoriale

ale CNP din cadrul

PFR.

Subiectele dezbãtute

au vizat activitatea desfãæuratã

de Consiliul

Departamental al IGPF,

modificãrile aduse de OMI

nr. 533/2005 æi apariåia

unei noi forme de asociere

la nivelul MAI – sindicatul

poliåiætilor.

Între ideile care au

rezultat în urma discuåiilor

aprinse din cadrul

æedinåei, care s-a întins

pe durata a cinci ore,

a rezultat necesitatea

mediatizãrii accentuate

a activitãåilor desfãæurate de cãtre

CNP dar æi a informaåiilor legate

Analiza activitãåii CNP

de activitatea sindicalã, în special

prin revista FRONTIERA, pentru ca

informaåiile referitoare la activitatea

Corpului sã fie cunoscute de poliåiætii

de frontierã.

Prezent în finalul æedinåei, inspectorul

general al PFR a declarat cã

apreciazã structura æi activitatea

CNP, necesitatea ca poliåistul sã fie

apãrat, având în vedere faptul cã acesta

este expus la diferite

atacuri, din partea presei,

a unor asociaåii etc.

În acelaæi timp, a amintit

cã existã multe abateri

disciplinare æi trebuie sã

avem o culturã organizaåionalã

bine dezvoltatã,

sã ne respectãm munca

æi sã luãm mãsuri pentru

combaterea corupåiei

interne. „Nu trebuie sã

generalizãm, dar trebuie

sã vedem realitatea.

Sã luãm poziåie faåã de

faptele de corupåie, care

fac rãu tuturor æi, în

final, åãrii” – a apreciat

inspectorul general al

PFR.

A consemnat

Marius IONESCU

STATUTUL

SINDICATULUI NAÅIONAL AL POLIÅIÆTILOR ÆI

PERSONALULUI CONTRACTUAL (CIVIL) DIN MINISTERUL

ADMINISTRAÅIEI ÆI INTERNELOR (SNPPC)

CAP. I – SCOPUL, DENUMIREA ÆI

SEDIUL

Art. 1

A. Denumirea æi scopul,

1. Sindicatul Naåional al Poliåiætilor

æi Personalului Contractual (civil) din

Minsterul Administraåiei æi Internelor din

România s-a constituit în scopul apãrãrii

drepturilor æi promovãrii intereselor

profesionale, economice, sociale, culturale

æi sportive ale membrilor sãi, prevãzute

în legislaåia naåionalã, în tratatele,

acordurile æi convenåiile internaåionale la

care România este parte, în contractele

colective de muncã æi în legislaåia muncii

existentã în domeniu.

2. Sindicatul Naåional al Poliåiætilor

æi Personalului Contractual denumit în

continuare (SNPPC), este instrumentul

juridic creat de membrii poliåiei, de toåi cei

care îæi desfãæoarã activitatea conform Legii

360/2002 æi personalul contractual (civil)

din M.A.I., constituit în temeiul dreptului

de liberã asociere prevãzut de art. 9 æi 37

din Constituåia României æi funcåioneazã

conform dispoziåiilor Legii nr.54/2003

cu privire la sindicate æi a prezentului

Statut.

Este constituit æi se fundamenteazã pe

principii de reprezentativitate, egalitate,

solidaritate, siguranåã juridicã æi se

subordoneazã numai legii.

B. Obiectivele SNPPC:

a) – Obåinerea unor condiåii decente de

muncã æi viaåã pentru membrii sãi, care

sã le permitã acestora realizarea deplinã

a personalitãåii lor, în acord cu aspiraåiile

proprii æi respectarea demnitãåii umane.

b) - Sã reprezinte, sã consolideze æi

sã menåinã prestigiul profesional prin

asigurarea unei pregãtiri optime precum æi

creare unor spaåii adecvate pentru instruire

care sã serveascã dezvoltãrii individuale a

membrilor sãi, utililizând pentru aceasta

toate mijloacele legale.

c) - Sã participe æi sã prezinte

Administraåiei iniåiativele æi sugestiile

care întrunesc aspiraåiile membrilor sãi,

funcåionând ca organ consultativ pentru

elaborarea dispoziåiilor, rezoluåiilor æi a

tuturor actelor normative principale æi

secundare în interesul membrilor sãi,

aprobate de cei în drept, organizând acåiuni

colective necesare pentru a duce la bun

sfâræit revendicãrile sindicale.

d) – Concentrarea foråelor în vederea

respectãrii æi obåinerii unor drepturi, în ceea

ce priveæte condiåiile de muncã, retribuirea,

organizarea æi strategia de luare a deciziilor,

la toate nivelele decizionale.

e) – Acordarea de asistenåã juridicã

pentru cazurile în care sunt lezate

drepturile membrilor, pentru stimularea

participãrii active a acestora la activitatea

sindicalã, creând æi utilizând mijloacele

de comunicare necesare pentru o bunã

desfãæurare a funcåiilor sale. Orice obiectiv

licit care poate aduce beneficii Sindicatului

æi membrilor sãi este acceptat æi valabil.

Asistenåa juridicã în legãturã cu

îndeplinirea atribuåiilor profesionale se

asigurã de cãtre administraåie.

f) – Organizarea unor cursuri de

formare æi instruire, în scopul ridicãrii

nivelului profesional, cultural, social æi

sportiv al membrilor sãi æi înaintarea

de propuneri administraåiei pentru

organizarea unor cursuri, conferinåe sau

studii de specialitate în folosul membrilor,

cu referire la activitatea profesionalã æi

sindicalã a acestora.

g) – Garantarea unei aprecieri obiective

æi reale a activitãåii membrilor sãi.

h) – Iniåierea æi desfãæurarea unor

acåiuni menite sã sporeascã eficienåa

activitãåii poliåieneæti.

i) – Promovarea de relaåii cu organele

similare atât pe plan intern, cât æi extern.

j) - Pentru atingerea scopului propus,

va utiliza toate mijloacele de drept comun

precum æi formele de luptã sindicalã

prevãzute de legislaåia în vigoare, recunoscute

ca mijloace legitime de acåiune a

sindicatelor în temeiul Constituåiei æi al

celorlalte norme legale interne, precum æi în

conformitate cu documentele internaåionale

ratificate de România.

Art. 2

Sediul S.N.P.P.C. este în Bucureæti:

Splaiul Independenåei nr. 202 A, camera

1, sector 6 Bucureæti.

- Va urma -


24

Instruire

Dezvoltarea abilitãåilor manageriale în PFR

Semnalãm finalizarea cu succes a

programului de pregãtire din cadrul

proiectului PHARE Continuarea dezvoltãrii

abilitãåilor manageriale pentru

personalul de conducere de nivel

de bazã æi mediu din PFR. În data de

25 martie, la Iaæi, respectiv 1 aprilie,

la Bucureæti, au avut loc festivitãåile

de acordare a certificatelor de absolvire

a cursului dedicat perfecåionãrii

celor 100 de manageri din cadrul PFR,

program direcåionat în principal cãtre

sfera operativã (75 % din participanåi

fiind æefi de sectoare), dar de care au

beneficiat æi 25 æefi de servicii sau

ofiåeri de la nivelul IGPF.

Festivitãåile de încheiere a cursului

au debutat cu susåinerea unor

prezentãri prin care echipe reprezentative

de participanåi

din cadrul fiecãrei grupe

au realizat o trecere în

revistã a conåinutului

întregului program,

formulând, de asemenea,

aprecieri la adresa

calitãåii æi utilitãåii

acestuia. Din discursurile

participanåilor s-a

desprins înåelegerea universalitãåii

æi valabilitãåii

generale a principiilor æi

funcåiilor manageriale,

indiferent de conåinutul,

sfera, domeniul de activitate

la care se aplicã,

acestea fiind transferabile

æi adaptabile oricãrui

mediu profesional,

oricãrei naåiuni sau culturi.

Dacã pentru cei mai

mulåi dintre cursanåi

teoria managementului nu este o

noutate, având experienåã æi stagii de

pregãtire anterioarã în domeniu, semnificativ

este însã faptul cã, dupã cum

au declarat, aceastã abordare ineditã

i-a ajutat sã-æi priveascã dintr-o perspectivã

lãrgitã aria de competenåã,

locul, rolul æi importanåa personalã

în cadrul organizaåiei, sporindu-le

încrederea în sine, în capacitatea de

a gãsi soluåii la problemele cu care se

confruntã prin valorificarea celei mai

preåioase resurse a unei organizaåii

– resursa umanã, prin reflectare æi

introspecåie, prin muncã æi decizie de

echipã, prin consultarea æi colaborarea

cu colegii de pe aceeaæi treaptã.

Participanåii au apreciat ca fiind

necesarã æi utilã continuarea æi extinderea

unui asemenea gen de program

de perfecåionare æi la alte categorii de

anagajaåi, de la manageri de nivel

superior æi pânã la lucrãtorul din

operativ, pentru cã munca tuturor,

la orice nivel, se desfãæoarã pe coordonatele

comunicãrii, ale deciziei æi

rezolvãrii de conflicte, este influenåatã

de stilurile personale, de capacitatea

de a gestiona timpul æi alte resurse, de

a face faåã cu succes schimbãrilor æi de

a deveni agent responsabil de schimbare

æ.a. În acest sens, trebuie subliniatã

determinarea æi convingerea cu

care participanåii au declarat cã, prin

ceea ce vor face în continuare la locurile

lor de muncã, vor fi factori de multiplicare

æi asigurare a continuitãåii æi

generalizãrii aplicãrii cunoætinåelor æi

abilitãåilor însuæite cu acest prilej.

În încheiere, Kaye Burnett,

manager de proiect, ne-a declarat:

>

Echipa coordonatoare a proiectului

din cadrul Serviciului Programe

mulåumeæte tuturor celor care au

contribuit la organizarea æi desfãæurarea

cu succes a activitãåilor.

Anemona PEREÆ


nr. 3/2005

25

MAI E MULT PÂNÃ DEPARTE?

De multe ori ne întrebãm, aæa cum

o spune æi o vorbã înåeleaptã, dacã va

mai dura mult pânã la momentul X,

când vom face parte din marea familie

europeanã?

Ca sã putem întrevedea rãspunsul

la întrebare, iatã câteva aspecte care

existã deja în Uniunea Europeanã,

care dau rezultate æi la care meritã

sã reflectãm cu toåii:

1. Competenåã teritorialã

naåionalã pentru Poliåia de Frontierã.

Se ætie de mult timp cã atunci

când vorbim de migraåie ilegalã nu

vorbim numai de frontiere.

Fluxurile de migranåi nu se opresc

nici pe departe în zonele de frontierã,

ci intrã pe teritoriul naåional pentru

a se regrupa æi a merge mai departe

pânã în åara de destinaåie.

Nemaiexistând frontiere externe,

în cazul unor state æi, deci, nici controale

sistematice la frontierã, serviciile

de frontierã îæi adapteazã structura

organizatoricã æi se consolideazã în

marile oraæe de migraåie, care nu sunt

întotdeauna dispuse în vecinãtatea

frontierelor. Organele de frontierã nu

dispar din punctele de trecere a frontierei

aeroportuare deschise traficului

internaåional æi nici de pe cãile de

comunicaåii din interiorul åãrii, unde

îæi continuã activitatea în funcåie de

analiza riscului.

2. Securizare integratã a frontierelor.

Când ne referim la termenul

„integrat”, trebuie sã avem în vedere

toate instituåiile care contribuie la

combaterea infracåionalitãåii transfrontaliere,

alãturi de Poliåia de

Frontierã, precum: serviciile de informaåii

ale statului, interne æi externe,

ambasadele, consulatele, ofiåerii de

legãturã, precum æi alte instituåii

care concurã la ceea ce se numeæte

la noi „ordinea publicã æi siguranåa

naåionalã”.

3. Pregãtire corespunzãtoare a

personalului. Pregãtirea de bazã este

clarã æi la obiect, bazându-se foarte

mult æi pe studii de caz, simulãri ale

unor situaåii ipotetice de frontierã sau

posibile scenarii în care ofiåerul este

învãåat cum sã reacåioneze.

Materiile „de umpluturã” sunt

eliminate din start, iar materiile

juridice sunt dozate în cantitãåi suficiente,

care vor constitui minimul

necesar de cunoaætere pentru orice

persoanã pregãtitã, astfel încât sã

rezolve în mod logic problemele de

serviciu. Principiul este unul singur

- puåin dar bun.

Pregãtirea este una de tip

poliåieneascã æi nu militarã, pentru

cã obiectivele urmãrite æi metodele

aplicate diferã substanåial.

Un alt aspect de menåionat aici

este pregãtirea întregului personal

cu privire la tehnicile de comunicare,

atât cu reprezentanåi ai mass-media,

cât æi cu diferite instituåii ale statului

(primãrie, prefecturã, societatea civilã

etc.).

În noul context geopolitic (creat în

special dupã atentatele din 11 septembrie

2001), o pregãtire minimã pe linia

prevenirii æi combaterii acåiunilor de

tip terorist a tuturor celor care contribuie

la asigurarea unui climat de

ordine æi securitate la frontierã este

luatã în calcul.

4. Tehnicã modernã. Poliåia

de Frontierã trebuie sã foloseascã

tehnicã performantã pentru cazurile

de migraåie ilegalã.

Câteva exemple: sisteme de termoviziune,

elicoptere, echipamente

proprii de interceptare audio-video

pentru combaterea cu eficienåã a

reåelelor organizate de migraåie

clandestinã, maæini de supraveghere

fãrã însemne specifice, un software

standardizat la nivel naåional pentru

întocmirea unitarã a procedurilor

specifice, astfel încât sã se evite viciile

de procedurã.

5. Centre æi puncte de contact.

Aceste structuri de cooperare

poliåieneascã (poliåie de frontierãpoliåie-jandarmerie)

æi vamalã reprezintã

elementul cheie al cooperãrii

operative internaåionale, care trebuie

sã existe la frontierele externe sau

chiar interne ale UE.

Rodul a numeroase evoluåii interåãri

(în cazul unora 30 ani), acestea

æi-au dovedit pe deplin eficienåa prin

reducerea timpilor de primire a rãspunsurilor

la solicitãrile formulate de

diferite organe de frontierã strãine.

6. Legislaåie clarã. O singurã

structurã care sã se ocupe de combaterea

corupåiei în rândul personalului

æi disjungerea netã între structurile ce

au ca obiect de activitate informaåiile

æi cele care se ocupã de abaterile

sãvâræite de cãtre cadre în timpul

serviciului. Evitarea paralelismelor

æi suprapunerilor între structurile ce

concurã la combaterea infracåiunilor

specifice frontierei.

7. Proximitatea faåã de

cetãåean. Acest concept, inventat æi

experimentat cu mult timp în urmã

pleacã de la niæte reguli simple. Astfel,

în unele state europene „tutuirea”

cetãåeanului din partea poliåistului

este interzisã, iar de „negocierea”

cu acesta în cazul sãvâræirii anumitor

fapte nici nu poate fi vorba.

Apropierea faåã de cetãåean trebuie

sã fie cât mai naturalã iar ofiåerul

trebuie sã dea dovadã de solide

cunoætinåe profesionale.

Cele prezentate mai sus reprezintã

câteva idei ale subsemnatului,

iar distanåa între momentul în care

ne aflãm æi perspectiva unei Europe

extinse, cu 27 de state, se va putea

scurta cu siguranåã æi în funcåie de

rezolvarea, mãcar în parte, a unora

dintre acestea.

Robert NEACÆU

neacsu.robert@mai.gov.ro


26

Proiect

Importanåa creãrii unui organism unic pentru

frontierele externe ale Uniunii Europene

Agenåia Europeanã pentru

Managementul

Cooperãrii Operaåionale

la Frontierele Externe -

Datoritã permanentei agresiuni a

uneia din marile ameninåãri la adresa

securitãåii interne a statelor membre

ale UE, migraåia ilegalã, prin concluziile

Consiliului de la Laeken, din

decembrie 2001, statele membre ale

Uniunii Europene au reiterat importanåa

îmbunãtãåirii managementului frontierelor

externe, pentru a combate în mod

eficient terorismul, migraåia ilegalã æi

traficul de persoane.

Iniåiativa de a crea o Poliåie de

Frontierã Europeanã a fost demaratã de

miniætrii de resort din Germania æi Italia,

în prima parte a anului 2001. Fiecare stat

membru conætientiza rolul æi sarcinile cei

revin pentru combaterea criminalitãåii

transfrontaliere, deoarece poate fi atins

de unul din aspectele negative dezvoltate

de proliferarea migraåiei ilegale, traficului

de persoane, traficului de droguri sau

terorismului, chiar dacã acestea sunt generate

pe teritoriul altor state membre. În

acest sens, Italia a demarat procedurile

necesare finanåãrii, prin intermediul

programului european Odysseus, a realizãrii

unui “Studiu de fezabilitate pentru

crearea Poliåiei de Frontierã Europene”,

proiect demarat în luna octombrie 2001, la

Roma, æi care a durat æase luni, implicând

experåi din Germania, Italia, Franåa,

Spania æi Belgia.

Studiul s-a desfãæurat în patru faze, æi

anume: r pre-studiu, realizarea unor cataloage

cu întrebãri de referinåã cu aspecte

privind autoritãåile naåionale de frontierã,

completate de toate statele membre r faza

studiului propriu-zis, vizite de studiu æi consultãri

în toate statele membre, referitoare

la formele organizaåionale æi domeniile

de lucru ale autoritãåilor de frontierã r

faza de analizã, constând în analizarea

datelor obåinute æi prelucrarea acestora,

în principal, åinând cont de asemãnãrile æi

diferenåierile structurale existente r faza

de implementare, adicã crearea unei baze

de date cu propunerile referitoare la crearea

unei Poliåii de Frontierã Europene.

Analizând rezultatele studiului de fezabilitate,

prin comunicarea din 7 mai 2002,

cu titlul “(Calea) Spre un management

integrat al frontierelor externe ale Statelor

Membre ale Uniunii Europene”, Comisia

Europeanã a prezentat ideea constituirii

unei “unitãåi operaåionale la frontierele

externe”, cu atribuåii de management al

cooperãrii operative la frontierele externe

ale Uniunii Europene.

Urmare a acestei comunicãri, a avut

loc o întâlnire, în perioada 22-23 mai 2002,

la Roma, la care au participat miniætrii de

interne din statele membre æi din statele

candidate (inclusiv România), precum

æi reprezentanåi ai Comisiei Europene.

Finalitatea acestei întâlniri a fost identificarea

posibilitãåilor de realizare a unei

“Poliåii de Frontierã Europene”, urmare

a prezentãrii rezultatelor Studiului de

Fezabilitate.

În accepåiunea domnului Otto Schily,

ministru federal de interne al Republicii

Federale Germania, principalele obiective

pe termen scurt au fost îmbunãtãåirea

fluxului informaåional, schimbul de

informaåii prin intermediul ofiåerilor de

legãturã æi acåiuni operative comune la

frontierã. Pe termen mediu, principalul

obiectiv îl constituie o interrelaåionare

mult mai apropiatã la nivelul structurilor

de poliåie de frontierã din statele membre,

pentru ca, pe termen lung, obiectivul de

atins urmeazã a fi constituirea unui corp

comun al Poliåiei de Frontierã Europene.

În cadrul Consiliului JAI de la Sevilla,

din 13 iunie 2002, sub preæedinåia spaniolã,

a fost adoptat Planul pentru managementul

frontierelor externe, care a

prevãzut æi constituirea unei unitãåi

comune de experåi practicieni pentru

frontiere externe (external borders practitioners’

common unit), ca un element

de contribuåie suplimentarã la stabilirea

unui management integrat al frontierelor

externe, unitate care însã, datoritã lipsei

cadrului instituåional necesar, a demonstrat

certe deficienåe structurale în ce

priveæte succesul coordonãrii cooperãrii

operative la nivel european.

Decizia Consiliului 2002/463/EC din

aceeaæi datã prevede demararea unui

program de acåiune privind cooperarea

administrativã în domeniile: frontiere

externe, vize, azil æi imigraåie, prin programul

AGRO, care subliniazã æi intenåia

aprofundãrii cooperãrii la frontierele

externe ale statelor membre ale UE,

inclusiv din prisma creãrii unor elemente

structurale suplimentare pentru aceasta.

Concluziile Consiliului de la

Thessaloniki, din octombrie 2003, conåin

æi o invitaåie la adresa Comisiei de a

demara procedurile necesare creãrii unei

structuri organizate în cadrul Uniunii

Europene, care sã realizeze elemente

de management integrat al frontierelor

externe ale UE.

La scurt timp (11 noiembrie 2003), o

propunere de iniåiere legislativã, pentru

reglementarea la nivelul Consiliului

a creãrii Agenåiei Europene pentru

Managementul Cooperãrii Operaåionale la

Frontierele Externe, surprinde necesitatea

de cooperare operaåionalã la frontierele

externe ale statelor membre, dincolo de

nivelul declarativ – politic.

Noua agenåie se va constitui pe vechea

„external borders practitioners’ common

unit” – începând „cel mai târziu la începutul

anului 2005”, iniåial cu un buget de 5

mil. euro, urmând ca bugetul sã fie mãrit

progresiv, în anul 2006, la 10 mil. euro,

urmând a se stabili, ulterior, nivelul de

creætere structuralã æi financiarã pentru

îndeplinirea sarcinilor Agenåiei.

În ce priveæte statutul juridic al

Agenåiei, ea va avea personalitate juridicã

æi se va bucura de autonomie legalã,

administrativã æi financiarã. Structura

Agenåiei va fi conceputã conform domeniilor

de lucru la frontierele externe,

respectiv aspecte definitorii privind

controlul æi supravegherea la frontiera

terestrã, maritimã-fluvialã æi aerianã, pe

baza structurilor deja existente, care vor

deveni parte integrantã a Agenåiei.

Pentru început, personalul Agenåiei,

inclusiv personalul detaæat din cadrul

structurilor naåionale, nu vor avea

atribuåii de aplicare a legii, neavând nici

posibilitatea, de exemplu, de realizare a

unor controale la punctele de control la

frontiera externã a Uniunii Europene.

Problematica pregãtirii personalului,

analizei riscurilor sau realizarea unor

evaluãri tip follow-up, vor fi realizate de

Agenåie, în urma înlocuirii activitãåii desfãæurate

în prezent de Centrul de Analizã

a Riscurilor Finlanda (Finnish Risk

Analysis Centre - RAC), æi de Centrul

de Pregãtire a Personalului Poliåiei de

Frontierã din Austria (Austrian Centre

for Border Guard Training - ACT).

În principal, Agenåia va avea sarcina

de a coordona mãsurile æi acåiunile

tuturor statelor membre pentru aplicarea

prevederilor prezente æi viitoare din cadrul

acquis-ului european din domeniul managementului

frontierelor externe.

În mod concret, obiectivele Agenåiei

sunt urmãtoarele: r coordonarea

cooperãrii operative între Statele

Membre în domeniul controlului æi

supravegherii frontierelor externe

r dezvoltarea unor modele comune de

analizã a riscurilor æi elaborarea unor

analize specifice sau generale ale riscurilor

r asistenåã acordatã statelor membre

în domeniul pregãtirii formatorilor poliåiei

de frontierã, prin seminarii sau instruire

suplimentarã pentru oficiali ai autoritãåilor

competente r urmãrirea evoluåiilor

în cercetare æi dezvoltare a unor sisteme

moderne de control æi supraveghere

r asistenåã acordatã statelor membre

în situaåii care solicitã o asistenåã tehnicã

æi operaåionalã suplimentarã: în acest

sens pot fi utilizaåi experåi în control æi

supraveghere, detaæaåi sau echipament

tehnic suplimentar (Trebuie însã specificat

detaæarea unor experåi ar implica

æi împuterniciri de aplicare a legii, pe

teritoriul statelor membre unde au fost

detaæaåi, detaæarea fiind posibilã numai

în cazuri excepåionale, când autoritãåile

locale ar fi copleæite printr-un aflux masiv

de cetãåeni ai unor state teråe) r coordonarea

cooperãrii operative între Statele

Membre în ce priveæte îndepãrtarea cetãåenilor

unor state teråe cu æedere ilegalã pe

teritoriul statelor membre: agenåia va

asigura statelor membre asistenåa tehnicã

necesarã, de exemplu prin instituirea unei

reåele de puncte de contact, prin realizarea

unei actualizãri permanente a resurselor

æi facilitãåilor existente æi necesare, sau

prin elaborarea unor proiecte legislative,

recomandãri sau linii directoare, precum

æi prin coordonarea unor operaåiuni

comune de returnare.

Este evidentã intenåia de a deroga, pe

viitor, prin funcåionabilitatea sistemului


nr. 3/2005

27

ce va fi instituit prin Agenåie, din sarcinile

de monitorizare ale Uniunii Europene, din

aparatul de lucru al Comisiei, la nivelul

unei structuri specializate care sã se

preocupe exclusiv de aspectul aplicãrii

legislaåiei din domeniul comunitar al

frontierelor externe.

Interesant cã în acest domeniu anumite

aspecte, vize, migraåie, azil, începând cu

data intrãrii în vigoare a Tratatului de la

Amsterdam (1 mai 1999), au fost incluse în

primul pilon, comunitar, dar alte aspecte

relevante pentru frontierele externe, cooperarea

poliåieneascã, cooperarea judiciarã,

problematica schimbului de informaåii

operative în domeniul poliåienesc, aparåin

celui de-al treilea pilon æi nu se bucurã de

aceeaæi libertate de miæcare a autoritãåilor

europene de a dispune mãsuri obligatorii

aplicabile fãrã excepåie tuturor

statelor membre.

Conætientizarea pierderii

unor atribuåii de suveranitate

de cãtre statele membre, prin

instituirea unei Poliåii Europene

de Frontierã unice, constituie

cel mai mare risc pentru dezvoltarea

pe viitor a Agenåiei

Europene pentru Managementul

Frontierelor Externe, de la statutul

de observator coordonator,

pe care îl are în prezent, la cel

de autentic corp unic al unei

ipotetice Poliåii de Frontierã

Europene.

Analizând aspectele prezentate

mai sus, avem în vedere, în

primul rând, înåelegerea urmãtoarelor

chestiuni de interes,

pentru finalizarea analizei propuse

prin titlul prezentei lucrãri:

r România va deveni membrã

a Uniunii Europene la data de

1 ianuarie 2007, moment pânã

la care va beneficia doar de

finanåare în conformitate cu

statutul pe care îl are în prezent,

adicã cel de stat candidat la integrarea

în Uniunea Europeanã

r Pânã la momentul aderãrii,

România nu poate beneficia de

finanåare prin intermediul direct

al structurilor de tipul Agenåiei

Europene, decât sub forma de beneficiar

al acåiunilor desfãæurate sub tutela acestei

instituåii de cãtre autoritãåi ale statelor

membre ale Uniunii Europene, implicate

în mod concret în derularea unor proiecte

legate de desfãæurarea unor acåiuni

comune la frontiera externã a Uniunii

Europene r România nu va avea frontiere

externe decât din momentul aderãrii

la Uniunea Europeanã, sens în care, în

prezent, putem vorbi despre calitatea de

beneficiari ai acestor acåiuni, vizând toåi

lucrãtorii implicaåii la frontiera de stat a

României, æi implicit dotarea materialã a

acestora, indiferent de statutul pe care îl

vor avea aceste frontiere dupã momentul

integrãrii, adicã 1 ianuarie 2007

r Prin implicaåiile reclamate de aderarea

la Uniunea Europeanã, România

va fi obligatã, conform angajamentelor

asumate, de aliniere la standardele europene,

sã realizeze sisteme æi subsisteme

compatibile cu cele din actualele state

membre ale Uniunii Europene, neavând

de ales decât în ce priveæte mijloacele, nu

æi standardele calitative, fiind posibilã o

divagare doar în sensul creæterii nivelului

acestor standarde, care constituie

elemente minimale obligatorii.

Având în vedere consideraåiile de

mai sus, nu putem însã accepta cã la

nivelul structurilor ce pot beneficia de

consultanåã, informãri, participãri la

comunicãri ætiinåifice, la realizarea unor

analize de risc, la fundamentarea unor

decizii referitoare la crearea unor noi instituåii

sub tutela acestei Agenåii Europene,

existã o anumitã lipsã de înåelegere a acestei

dezvoltãri fãrã precedent în domeniul

securitãåii frontierelor externe ale Uniunii

Europene.

Procesul constituirii comunitãåii

europene a început din anul 1951, dar,

astãzi, acest proces sinuos æi îndelungat

beneficiazã de o dezvoltare explozivã, de

care specialiæti, inclusiv cei din domeniul

logistic, nu pot face abstracåie, decât cu

riscul excluderii de la acest pachet

informaåional imens æi complex pe care

îl reprezintã oportunitãåile cooperãrii

interinstituåionale în Uniunea Europeanã,

pentru cã acesta este avantajul principal

pe care îl putem dobândi în urma participãrii

la activitãåile derulate sub tutela

Agenåiei Europene pentru Managementul

Operaåional al Frontierei Externe.

Problema securitãåii la frontiera

externã a Uniunii Europene este legatã

de diversitate, referindu-ne aici la diversitate

lingvisticã, diversitate în formare æi

pregãtire continuã a lucrãtorilor, în forme

de achiziåii æi mentenanåã a sistemelor

de control æi supraveghere la frontierã,

în diversitate teritorialã, în diversitatea

sarcinilor, a riscurilor æi fluxului de

cãlãtori, o diversitate complexã care se

întrepãtrunde direct æi imediat cu necesitatea

de a asigura un minim standardizat

de securitate pentru fiecare cetãåean,

indiferent de locaåia în spaåiu a acestuia.

Înclinaåi sã spunem mereu cã problemele

securitãåii frontierei de stat sunt

apanajul strict al Poliåiei de Frontierã,

neglijãm adesea cã, în fapt, conform unor

studii efectuate la nivelul Ministerului

Administraåiei æi Internelor, pentru

asigurarea unei stãri de normalitate la

frontiera de stat sunt implicate 33 de instituåii

distincte (ministere, servicii secrete,

agenåii naåionale etc), care au nevoie de o

coordonare uniformã æi unicã.

La nivel naåional aceste aspecte au fost

reglementate în plan legislativ, urmând a

se aprofunda la nivelul fiecãrei instituåii

în parte, care va înåelege, într-o mai mare

sau mai micã mãsurã, prin specialiætii pe

care îi are, importanåa coordonãrii unitare

æi a interoperabilitãåii obligatorii, nu

doar la nivel naåional, ci mai ales la nivel

european, cu structuri æi instituåii de profil

din statele membre ale Uniunii

Europene.

În acest sens, prin analogie,

putem înåelege importanåa unei

structuri care tinde spre uniformizarea

æi asigurarea unei

interoperabilitãåi efective æi

eficiente între structuri diferite

cu atribuåii la frontiera externã

a Uniunii Europene din diferite

state membre.

Studiul de fezabilitate întocmit

în 2002 a demonstrat cã

sunt imposibile o coagulare efectivã

æi o utilizare a unei Poliåii

de Frontierã Unice Europene,

cu posibilitãåi de formare æi

pregãtire unitare a unor funcåionari

ce ar putea fi utilizaåi oriunde

la frontierele externe ale UE,

deoarece elementele de diversitate

sunt mult prea numeroase,

diferenåele sunt mai pregnante

decât asemãnãrile, astfel cã, la

momentul actual, tendinåa este

de a gestiona unitar situaåiile

de crizã prin asistenåã acordatã

unor state aflate în astfel de

situaåii æi de a asigura un management

operaåional la frontiera

externã.

Soluåia prezentatã, de a avea

în vedere doar finalitatea, nu æi

mijloacele, poate constitui un

element demn de avut în atenåie, inclusiv

pentru lucrãtorii din domeniul logistic,

indiferent cã sunt specialiæti în achiziåii,

în mentenanåã, baze de date, în sisteme

de comunicaåii, de supraveghere sau de

control, de mobilitate navalã, terestrã

sau aerianã.

Avem în vedere doar relevarea

existenåei unei noi instituåii aflate la

început de drum, dar care la momentul

aderãrii României poate avea implicaåii

deosebite pentru viitorul gestionãrii

problematicii frontierei de stat.

(Material inspirat din surse oficiale

ale Uniunii Europene – în format electronic,

acestea pot fi accesate la adresele

de Internet – http://www.euro-police.com/

pdf/schily.pdf; http://www.polizeinewsletter.de/pdf/BorderGuard.pdf

http://europa.eu.int/scadplus/leg/en/

lvb/l33205.htm)

Flavius Cristian IONUÆ

Direcåia Generalã de Integrare

Europeanã æi Relaåii Internaåionale


28 Documentar

Evoluåia regimului juridic al frontierei de

stat înainte æi dupã 1990 (IV)

Dezvoltarea cooperãrii prin Centre æi

Puncte de Contact, compatibile cu Acordul

Schengen

În vederea securizãrii viitoarei

frontiere externe a Uniunii Europene,

este necesarã adoptarea unui concept

nou pentru cooperarea transfrontalierã,

cu statele învecinate, care include æi

cooperarea transfrontalierã, poliåieneascã

æi vamalã, în cadrul punctelor æi centrelor

comune de contact.

Aceastã cooperare reprezintã

o formã modernã de cooperare, în

cadrul cãreia funcåionarii structurilor

partenere îæi desfãæoarã activitatea

împreunã, principala caracteristicã fiind

operativitatea.

Astfel, unul dintre obiectivele

componentei a IV-a „Promovarea

cooperãrii transfrontaliere”, a Convenåiei

de Înfrãåire Instituåionalã, cu Germania,

RO 99-IB-JH.04 „Dezvoltarea Strategiei

Managementului Integrat la Frontierã”,

era reprezentat de elaborarea condiåiilor

pentru înfiinåarea Centrului Comun de

Contact la Frontierã de la Galaåi.

Înfiinåarea Centrului se înscrie ca

o necesitate în vederea combaterii

fenomenului infracåional transfrontalier,

constituirii unui grad de siguranåã sporit

la frontierã æi realizarea unui sistem

relaåional eficient cu autoritãåile de

frontierã ale statelor vecine.

În prezent, pe teritoriul României

funcåioneazã trei astfel de structuri de

cooperare, æi anume:

I. Centrul de contact de la Galaåi.

II. Biroul de contact de la Giurgiu

III. Punctul de contact de la Oradea

IV. În domeniul cooperãrii la Marea

Neagrã, Poliåia de Frontierã Românã

participã în cadrul Centrului de

Coordonare æi Informare de la Burgas,

Republica Bulgaria.

Centrul de contact

de la Galaåi

Centrul de contact de la Galaåi a fost

înfiinåat în cadrul DPF Iaæi, fiind localizat

la sediul IJPF Galaåi.

În prezent, Centrul funcåioneazã pe

plan intern, cu reprezentanåi ai Poliåiei de

Frontierã, Poliåiei æi Autoritãåii Vamale,

astfel:

- 4 ofiåeri æi 1 personal civil, din partea

Poliåiei de Frontierã;

- 1 ofiåer, din cadrul C.Z.C.C.O.A.

Galaåi;

- 2 lucrãtori, din cadrul Direcåiei de

Supraveghere Vamalã æi Luptã împotriva

Fraudelor Vamale.

Autoritãåile de frontierã ucrainene,

au iniåiat procedurile interne în vederea

negocierii æi semnãrii documentelor

de cooperare pentru participarea la

colaborare în cadrul Centrului de contact

de la Galaåi, iar autoritãåile Republicii

Moldova participã la simpozioanele ce se

realizeazã pe aceastã linie, dorind sã aibã

o mai bunã documentare pentru a ajunge

la un punct de vedere.

Biroul de contact

de la Giurgiu

În data de 12.12.2002, la Giurgiu, au

fost semnate Memorandumul între IGPF

æi Serviciul Naåional „Poliåia de Frontierã”

al Republicii Bulgaria æi Procesul verbal

de cooperare poliåieneascã de frontierã

prin Biroul de contact, în vederea

introducerii unor forme moderne de

cooperare în domeniul controlului de

frontierã æi contracarãrii infracåionalitãåii

transfrontaliere.

În baza acestui Proces verbal, a fost

deschis Biroul experimental de contact,

fiind localizat în PTF Giurgiu rutierferoviar.

Biroul îæi desfãæoarã activitatea

în baza unui Regulament negociat între

pãråi æi a fost semnat la Giurgiu, în data

de 06.02.2003. El a început sã funcåioneze

efectiv la data de 17.02.2003, când partea

bulgarã æi-a trimis reprezentanåii.

În prezent, partea românã este

reprezentatã de un ofiåer æi 5 agenåi, iar

partea bulgarã de 2 ofiåeri æi 3 subofiåeri.

Regulamentul stabileæte organizarea

activitãåii Biroului de contact, misiunile

pe care le are, structura æi timpul de lucru,

statutul lucrãtorilor æi formularele prin

intermediul cãrora se realizeazã schimbul

operativ de informaåii.

Partea românã a asigurat spaåiul de

lucru, utilarea, mijloacele tehnice æi de

comunicare.

Schimbul reciproc de date æi informaåii

se realizeazã de cãtre lucrãtorii proprii, în

timp real, pe urmãtoarele direcåii:

- contracararea migraåiei ilegale, a

infracåiunilor æi contravenåiilor legate de

aceasta;

- contracararea traficului de persoane;

- contracararea infracåiunilor æi contravenåiilor

legate de falsificarea documentelor

de cãlãtorie æi a documentelor

de identitate;

- contracararea infracåiunilor æi contravenåiilor

cu grad înalt de pericol social,

legate de siguranåa æi ordinea publicã,

prin trecerea frontierei de stat æi în special

contrabanda cu substanåe halucinogene æi

psihotrope, armanent, muniåie, substanåe

explozive, otrãvitoare æi radioactive;

- contracararea traficului cu mijloace

de transport furate peste frontiera de

stat;

- organizarea æi desfãæurarea

activitãåilor de investigaåii operative

în folosul supravegherii æi controlului

frontierei de stat;

- lupta împotriva corupåiei.

Datoritã dinamicii activitãåilor în

cadrul Biroului de contact, se impune

creæterea programului de lucru.

Din momentul intrãrii în vigoare

a Acordului româno-bulgar privind

cooperarea autoritãåilor de frontierã

în zona de frontierã, statutul Biroului

de contact se va definitiva, iar pentru

eficientizarea activitãåilor se va avea

în vedere cooptarea reprezentanåilor

autoritãåii vamale, ai Poliåiei Române

æi ai celor de la Combaterea Crimei

Organizate.

Punctul de contact

de la Oradea

În baza Protocolului semnat, în luna

august 2002, de cãtre miniætrii de interne

din România æi Republica Francezã, în

data de 21.03.2003, în cadrul Direcåiei

Poliåiei de Frontierã Oradea, a luat fiinåã

Punctul de contact româno-francez.

Punctul de contact funcåioneazã

zilnic, 24 h/zi. În cadrul acestui Punct îæi

desfãæoarã activitatea, în mod permanent,

poliåiæti de frontierã români, precum æi

un ofiåer austriac (de la începutul anului

2004). Ofiåerii francezi æi-au încetat

misiunea la sfâræitul anului 2003.

Încã de la înfiinåare, activitatea

Punctului de contact a fost intensã, fapt

ce a determinat redimensionarea schemei

de personal prin dublarea numãrului de

funcåionari români destinaåi iniåial, în

prezent fiind doi ofiåeri æi zece agenåi.

Ca urmare a colaborãrii eficiente cu

Biroul de contact româno-bulgar de la

Giurgiu, s-a reuæit transmiterea unor

informaåii de interes operativ cãtre

unitãåi de poliåie din Spania, privitoare

la persoane æi autoturisme din Republica


nr. 3/2005

29

Bulgaria.

Ca urmare a dinamicii în creætere

a activitãåilor, precum æi pentru

menåinerea operativitãåii în vederea

diversificãrii cererilor de verificare în

cadrul Punctului au fost invitaåi æi au

acceptat sã lucreze æi colegi din Spania,

Italia æi Austria.

Centrul de Coordonare

æi Informare de la Burgas

În cadrul cooperãrii la Marea Neagrã,

se desfãæoarã, anual, întâlniri între æefii

Poliåiilor de Frontierã/comandanåii

Gãrzilor de Coastã din statele riverane

Mãrii Negre.

Ideea constituirii unui Centru de

coordonare informaåional la Marea

Neagrã a fost lansatã în anul 2001, la

Varna, cu ocazia celei de-a doua întâlniri

anuale a æefilor Poliåiilor de Frontierã/

comandanåilor Gãrzilor de Coastã, din

statele riverane Mãrii Negre.

În data de 12.12.2002, la Giurgiu,

æefii poliåiilor de frontierã din România

æi Republica Bulgaria au semnat un

Memorandum prin care au convenit ca

acest Centru sã aibã sediul pe teritoriul

bulgar, la Burgas. Asupra acestui fapt au

fost informate autoritãåile competente ale

celorlalte state participante la acest tip

de cooperare.

La cea de-a patra asemenea întâlnire,

care s-a desfãæurat în Ucraina, la Odessa,

în luna octombrie 2003, a fost hotãrâtã

înfiinåarea Centrului de Coordonare æi

Informare la Marea Neagrã, la Burgas,

fiind elaborat æi Regulamentul de

funcåionare a acestuia.

Concluzii

În vederea generalizãrii cooperãrii

în cadrul centrelor æi punctelor comune

de contact, cu toate statele vecine, între

România æi Republica Ungarã a fost semnatã

„Convenåia privind controlul traficului

de frontierã rutier æi feroviar”, precum

æi „Acordul de aplicare” a acesteia, care

prevede æi înfiinåarea unui Punct de

contact româno-maghiar, la Artand, pe

teritoriul Republicii Ungare.

De asemenea, un obiectiv al

Convenåiei de Înfrãåire Instituåionalã

cu Germania „Continuarea dezvoltãrii

Strategiei Managementului Integrat

la Frontierã” a prevãzut elaborarea

condiåiilor pentru înfiinåarea unui Centru

Comun de Contact la frontiera comunã

(româno-ungarã).

Eficienåa activitãåilor de combatere a

infracåionalitãåii transfrontaliere are la

bazã atât coordonarea acåiunilor autoritãåilor

cu responsabilitãåi în domeniu,

cât æi realizarea unui schimb operativ

de date æi informaåii. În acest sens, un

progres l-ar constitui interconectarea

acestor structuri de cooperare, precum

æi cu cele care funcåioneazã în celelalte

state europene, urmând a fi realizatã

o reåea privind schimbul de informaåii,

ceea ce ar conferi un avantaj pentru contracararea

criminalitãåii transfrontaliere

organizate.

dr. Aurel NEAGU

Programe Phare în beneficiul

Poliåiei de Frontierã Române

Pentru realizarea obiectivelor pe care

România æi le-a propus în vederea aderãrii

la Uniunea Europeanã, respectiv creæterea

capacitãåii de acåiune a PFR pe linia

combaterii eficiente a infracåionalitãåii

transfrontaliere æi asigurãrii securizãrii

graniåelor române, Poliåia de Frontierã

Românã a beneficiat în perioada 2002

– 2003 de fonduri în valoare de 32,77 milioane

euro, sume de bani folosite în cadrul

a 5 proiecte de înfrãåire instituåionalã (în

cadrul cãrora au fost elaborate Legea de

organizare æi funcåionare a PFR æi Legea

privind regimul juridic al frontierei de

stat, a fost proiectatã noua structurã

a PFR, elaboratã noua programã de

învãåãmânt æi noua procedurã de recrutare

pentru personalul PFR, au fost întreprinse

primele acåiuni de implementare

a Strategiei de Management Integrat a

Frontierei, înfiinåat Centrul Trilateral de

Contact de la Galaåi, elaborat Manualul

Poliåiei de Frontierã – Aplicaåia Naåionalã

Schengen æi instruiåi 1581 poliåiæti de frontierã

în domeniile operative), 9 contracte

de furnizare servicii æi 33 contracte de sprijin

investiåii (prin care au fost achiziåionate

autovehicule tot-teren, ambarcaåiuni, echipamente

IT, autospeciale de supraveghere,

echipamente de vedere pe timp de noapte,

echipamente de control a documentelor

æi a fost reabilitat Centrul de Instruire

æi Perfecåionare de la Iaæi, implementarea

proiectului pilot al Sistemului de

Comunicaåii voce/date al PFR).

Continuând demersurile pentru

îndeplinirea obiectivelor propuse, prin

programele Phare 2002 æi Phare 2003 sunt

prevãzute a se derula proiecte în valoare de

Nr. crt. Anul Fonduri alocate

M euro

28,325 milioane euro, programe ce cuprind

4 proiecte de înfrãåire instituåionalã (ce

vor avea urmãtoarele rezultate: crearea

cadrului de cooperare internaåionalã æi cu

instituåiile naåionale în domeniul combaterii

traficului de droguri æi fiinåe umane,

elaborarea procedurilor æi regulamentelor

interne în acest domeniu, elaborarea

documentelor de cooperare cu instituåiile

similare din statele vecine æi statele membre

UE, îmbunãtãåirea cadrului æi structurilor

de schimb de informaåii, proiectarea

legislaåiei æi a structurilor de gestionare

a informaåiilor din cadrul Sistemului

Integrat de Observare Supraveghere la

Marea Neagrã), un contract de servicii æi

14 contracte de sprijin investiåii (prin care

vor continua achiziåiile de autovehicule de

patrulare æi muncã operativã, a ambarcaåiunilor

de patrulare æi intervenåie,

a echipamentelor specifice de control æi

verificare a documentelor, extinderea sistemului

integrat de comunicaåii voce/date a

PFR, achiziåia de echipamente pentru

implementarea primei faze a Sistemului

Integrat de Observare Supraveghere la

Marea Neagrã).

Conætientizând necesitatea realizãrii

unui sistem integrat de securizare

a frontierei, instituåia noastrã a fãcut

demersurile necesare pentru finalizarea

fazei de proiectare a programului Phare

multianual 2004-2006, “Întãrirea managementului

æi controlului la frontierã“,

care va permite dezvoltarea capacitãåii

instituåionale de aplicare a acquis-ului

Uniunii Europene în domeniul managementului

æi controlului frontierei, pentru

pregãtirea aderãrii României la Uniunea

Europeanã. Sumele propuse a se derula

prin programul multianual Phare 2004-

2006 pentru implementarea proiectelor

sunt: 163.511.700 EURO buget total din

care 123.219.875 EURO – finanåare nerambursabilã

Phare.

- Va urma -

Marius BIZÃU

Lucian ANDREI

PROGRAMELE PHARE PENTRU

MANAGEMENTUL FRONTIEREI

1998-2004

Tabel cu fondurile alocate æi procentajul

contractat în fiecare an.

Fonduri

contractate M euro

1 1998 0,598 0,598 100

2 1999 10,5 10,363393 98,6

3 2000 13,049491 12,112879 92,8

4 2001 3,45 3,181286 92,2

5 2002 13,790094 13,783254 99,9

6 2003 (în curs

de contractare)

7 2004 (în curs

de contractare)

9,9 0,7 7,07

36,8 0 0

TOTAL 88,09 40,74 46,24807

%


30

Instituåii comunitare

Comentarii privind construcåia

Sistemului de Securitate European - I

Încã de la semnarea, în februarie

1992, a Tratatului de la Maastricht,

Uniunea Europeanã spera sã se

adapteze noii situaåii geopolitice æi

strategice care i-a urmat rãzboiului

rece; aceasta însemna, în termenii

securitãåii æi ai apãrãrii, necesitatea

de a se adapta noilor riscuri

æi ameninåãri la adresa securitãåii

europene æi internaåionale.

Embrionul apãrãrii comune

europene consacrat prin Tratatul

de la Maastricht juxtapune douã

concepåii: una care consacrã

rolul UEO (Uniunea Europeanã

Occidentalã) ca braåul armat al

UE æi alta care vizeazã dezvoltarea

„pilonului” european al Alianåei

Atlantice. Însã, independent de aparenåa

acestor divergenåe, definirea

politicii de apãrare prin stabilirea

liniei juridico-politice a Uniunii

Europene a fost atribuitã UEO,

astfel: „Uniunea Europeanã cere

UEO … sã elaboreze æi sã punã în

aplicare deciziile æi acåiunile care au

implicaåii în domeniul apãrãrii.”

Puåin mai târziu, Tratatul de la

Amsterdam, intrat în vigoare la 1

mai 1999, sfâræea prin a clarifica

rolul UEO, definit ca „braå înarmat

al UE”, integrând „misiunile de

la Petersberg” în Politica externã

æi de securitate comunã (PESC),

definit deja de Consiliul de miniætri

al UEO, reunit la Berna, la 19 iunie

1992. Aceasta înseamnã „misiunile

umanitare æi de evacuare-salvare,

misiunile de menåinere a pãcii æi

misiunile foråelor pentru gestionarea

crizelor, incluzând misiunile

de restabilire a pãcii.

Uniunea Europei Occidentale,

organizaåie defensivã, va fi subordonatã,

astfel, juridic æi funcåional,

Uniunii Europene, în mod particular

Consiliului European æi Consiliului

Uniunii Europene. Mai mult, s-a

lãsat posibilitatea eventualei integrãri

a UEO în Uniunea Europeanã,

dacã Consiliul va

decide acest lucru.

Puåin mai

târziu, în acelaæi

an, 1999, dupã reuniunile

Consiliului

Europei de la

Cologne æi Helsinki,

în pofida opoziåiei

britanice, Uniunea

Europeanã a decis

sã lãrgeascã competenåele

sale în

domeniul politicilor

de securitate æi

apãrare (PESC),

asumându-æi o

responsabilitate

strategicã în domeniul gestionãrii

crizelor. Aceasta se traduce prin

crearea Foråei de reacåie rapidã

æi prin întãrirea dimensiunii

militare, graåie instrumentelor

de gestionare civilã a crizelor.

Actuala dimensiune a securitãåii,

legatã de „gestiunea

crizelor”, suscitã lãmurirea æi

fundamentarea juridicã a sintagmelor

„dreptului æi datoriei intervenåiei”

precum æi „dreptului de

ingerinåã”. Fãrã a adânci, aici,

analiza acestei problematici, vom

reaminti obligatoriu cã existã

cadrul juridic internaåional care

reglementeazã acest tip de intervenåie

militarã, care a cunoscut

dezvoltãri semnificative dar æi

eæecuri, demonstrându-i limitele.

Se ætie cã paragraful 4 al

articolului 2 al Cartei Naåiunilor

Unite stipuleazã cã „membrii

Organizaåiei se vor abåine, în relaåiile

lor internaåionale, de a recurge la

ameninåarea sau folosirea foråei, fie

împotriva integritãåii teritoriale ori

independenåei politice a Statului, fie

în orice alt mod incompatibil cu scopurile

Naåiunilor Unite”. Articolul

24 al Cartei adaugã cã „pentru a

asigura o acåiune rapidã æi eficace

a Organizaåiei”, revine Consiliului

de Securitate „responsabilitatea

principalã pentru menåinerea

pãcii æi securitãåii internaåionale”.

De asemenea, Capitolul VII stabileæte

mãsurile pe care Consiliul

le poate lua atunci când „constatã

existenåa unei ameninåãri contra

pãcii, o încãlcare a pãcii ori un act

de agresiune” el poate sã recurgã la

întrebuinåarea foråei militare sau sã

o autorizeze sã întreprindã mãsuri

cum sunt: embargo-ul, sancåiuni æi

ruptura relaåiilor diplomatice.

Interdicåia generalã de recurgere

la ameninåarea sau la întrebuinåarea

foråei, cunoaæte excepåia

stipulatã în articolul 51 al Cartei,

care recunoaæte cã dreptul natural

al legitimei apãrãri (autoapãrarea),

individualã ori colectivã, în cazul în

care unul sau mai mulåi membri ai

Naåiunilor Unite sunt obiectul unei

agresiuni armate.

Sã notãm, înainte de toate, cã

Adunarea Generalã æi Consiliul de

Securitate, încã de la finele rãzboiului

rece, au adoptat o concepåie


nr. 3/2005

31

mai largã despre ceea ce constituie

„pacea æi securitatea internaåionalã”,

considerând intervenåiile

umanitare, neprevãzute expresis-verbis

în Cartã, ca fundament

legal pentru recurgerea la foråã.

Semnalãm, în acest sens, Rezoluåia

Adunãrii Generale a Organizaåiei

Naåiunilor Unite din 8 decembrie

1988 (cunoscutã sub denumirea

„Doctorii francezi”), care afirma

recunoaæterea de cãtre Comunitatea

internaåionalã a dreptului de intervenåie

în afacerile interne ale altor

state pentru raåiuni umanitare.

Apoi, începând din 1991, Consiliul

de Securitate a adoptat numeroase

rezoluåii fondate pe prevederile

Capitolului VII al Cartei, autorizând

recurgerea la ingerinåã prin folosirea

foråei, din raåiuni æi imperative mai

mult umanitare decât politice.

Intervenåia NATO în Kosovo,

în 1999, angajare realizatã fãrã

obåinerea autorizãrii æi a unui

mandat emise de cãtre Consiliul

de Securitate al Organizaåiei

Naåiunilor Unite, a suscitat æi încã

mai suscitã dezbateri intense. În

fapt, cei mai mulåi dintre analiæti æi

diplomaåi au afirmat cã principiile

respectãrii integritãåii teritoriale æi

al noningerinåei în afacerile interne

ale statelor (principii de bazã ale

dreptului internaåional codificate ca

atare de Carta Naåiunilor Unite) s-au

dovedit inaplicabile („inadaptarea”) în

noul context al securitãåii internaåionale

æi caracteristicilor actuale ale

crizelor æi conflictelor într-o lume din

ce în ce mai independentã. Aceste idei

explicã emergenåa miæcãrii actuale,

care urmãreæte configurarea fundamentului

legitimãrii ingerinåelor de

ordin umanitar, chiar æi în absenåa

unui mandat emis de Consiliul de

Securitate al Organizaåiei Naåiunilor

Unite: o reglementare, fondatã pe sintagmele

apãrãrii drepturilor omului æi

a democraåiei; care sã se constituie

în principiile structurale de bazã, în

piramida valorilor stabilizatoare ale

securitãåii internaåionale în secolul

XXI.

Se cunoaæte cã, la sfâræitul

rãzboiului rece, operaåiunile de

menåinerea pãcii „peace keeping”

(operations de maintient de la paix)

æi de „peace enforcement” (operation

d`imposition de la paix”) s-au

reafirmat ca mijloace ce permit

restabilirea pãcii æi de construcåie a

pãcii în situaåiile de violare gravã a

drepturilor omului în caz de conflict

armat ce constituie o ameninåare a

pãcii æi a securitãåii internaåionale.

Chestiunea centralã

a actualelor dezbateri

în jurul „dreptului æi a

obligaåiei de ingerinåã”

consistã în a stabili æi a

æti dacã o intervenåie de

acest tip este legitimã

fãrã acordul guvernului

åãrii în cauzã æi/sau fãrã

autorizaåia Consiliului de

Securitate întemeiatã pe

prevederile Capitolului

VII al Cartei Naåiunilor

Unite. Este evident cã

aceastã temã æi actualele

dezbateri necesitã

o analizã extrem de

aprofundatã, care trebuie

depãæeascã impasul

în care a intrat dreptul

internaåional în urmã cu

cincisprezece ani æi sã propunã

reglementarea unor

linii de legãturã între

legalitatea, legitimitatea

æi oportunitatea acestui

tip de intervenåie.

O altã chestiune care åine de

cadrul juridico-politic, în care

ar putea sã acåioneze Uniunea

Europeanã atunci când îæi propune

desfãæoare foråe de reacåie rapidã,

pentru a satisface æi îndeplini

„misiunile Petersberg”. Paragraful

1 al articolului 11 al Tratatului

Uniunii Europene, care defineæte

obiectivele politicii externe æi

de securitate comunã (PESC),

face referire la Principiile Cartei

Naåiunilor Unite æi la principiile

Actului Final de la Helsinki. Totuæi,

în momentele includerii „misiunilor

de la Petersberg” în Tratatul de

la Amsterdam æi în Tratatul de la

Nisa, nu s-au mai amintit æi nici nu

au fost fãcute referiri la principiile

Cartei ONU.

Substanåa acestei omisiuni ne

conduce la concluzia cã era vorba

despre afirmarea voinåei politice

a majoritãåii statelor membre ale

Uniunii Europene, care, åinând

seama de experimentele învãåate

pe timpul intervenåiei din Kosovo,

încerca sã lase o poartã liberã pentru

gestionarea crizelor, cu sau fãrã

consimåãmântul statelor interesate,

precum æi cu sau fãrã mandatul

Consiliului de Securitate.

Drept urmare, constatãm faptul

cã aceste decizii ale Uniunii

Europene au fost luate mai înainte

de finalizarea reformei Cartei ONU,

în ceea ce priveæte statutul membrilor

permanenåi ai Consiliului

de Securitate æi dreptul lor la

veto, æi mai înaintea unei decizii a

Consiliului de Securitate, prin care

sã se atribuie acordurilor regionale

un mandat extins, prin care sã fie

autorizate de cãtre cei cinci membri

permanenåi ai Consiliului de

Securitate (printr-un gentelmen`s

agreement) sã intervinã printr-o

acåiune internaåionalã rapidã æi

eficace, cu respectarea principiilor

fundamentale stabilite æi dezvoltate,

dupã Kosovo, æi acceptate de o largã

majoritate.

Evenimentele din 11 septembrie

2001 æi actualul context internaåional

al luptei împotriva terorismului

au bulversat politica europeanã de

securitate æi apãrare. Proiectele

PESD vor trebui sã includã æi lupta

împotriva terorismului, åinând

cont, mai mult decât anterior, de

dimensiunea mondialã a securitãåii

æi apãrãrii. De aceea, nu ar trebui

sã fie neliniætitoare Declaraåia de

la Laeken cu privire la viitorul

Uniunii Europene care preciza cã

aceasta (Uniunea) va trebui sã

joace rolul unei puteri implicate în

rãzboiul contra violenåei, terorii æi

fanatismului æi propunea actualizarea

„misiunilor de la Petersberg”.

- va urma -

dr. Niculae NEAGU,

director general al Corpului de

control al ministrului

administraåiei æi internelor


32

Consemnãri editoriale

La editura Muzeului Literaturii

Române a apãrut ultima carte semnatã

Marin Codreanu „Unde au

dispãrut minotaurii”.

Cartea prezintã æapte

evocãri, acestea fiind de

fapt simple reproduceri

mentale, extrase sau

selectate din amintirile

autorului pe parcursul

a trei decenii.

Lucrarea este structuratã

în æapte evocãri:

1) Ultimul Socrate, în

care este evocat Petre

Åuåea; 2) N-a fost sã fie,

în care îl evocã pe Nicolae

Ciobanu; 3) Gheorghe

Pituå printre stele; 4) Dan

Laurenåiu iubit æi cotetat;

5) Virgil Mazilescu, u n

Bacovia dupã Bacovia; 6) Mircea

Ciobanu, un luptãtor pânã la capãtul

puterilor; 7) Marius Robescu,

un spirit însetat de real.

Fiecare din cele

æapte evocãri este

urmatã de câte o

iconografie, care

oferã cititorului imaginea

celui evocat în

diferite perioade ale

vieåii sale.

Marin Codreanu,

fost redactor al revistei

„FRONTIERA”

a avut æansa de a

se afla în preajma

unor scriitori de

o anumitã notorietate

ai literaturii

române, iar

prin aceastã carte acesta

le creeazã portrete generoase æi

calde.

Sub egida Editurii Universitãåii Naåionale

de Apãrare, generalul dr. Mircea Mureæan æi

generalul de brigadã (r) Gheorghe Vãduva

au editat cartea „Rãzboiul viitorului, viitorul

rãboiului”.

Lucrarea este adresatã cititorilor de

toate categoriile, în special cei interesaåi de

fenomenul rãzboiului deoarece abordeazã

dezbaterile, teoriile æi ipotezele în domeniul

determinãrilor strategice ale rãzboiului

viitorului, cu toate formele lui de manifestare,

pentru a facilita astfel actul cunoaæterii

æi acåiunii eficiente.

Opera este structurata în opt capitole,

dupã cum urmeazã: Fenomenologia rãzboiului.

Evoluåie æi involuåie; Rãzboiul

Scriitor, teoretician militar æi

cercetãtor în domeniul

strategiei de securitate,

generalul de brigadã (r)

Gheorghe Vãduva a scris

numeroase cãråi, eseuri

æi studii, îndeosebi

pe teme care åin de

filosofia rãzboiului æi a

relaåiilor interumane

în instituåia militarã.

Doctor în ætiinåe

militare, fost redactor-æef

al publicaåiei

„Observatorul” æi,

ulterior, æef al

Grupului de Presã

al Armatei însã,

nu în ultimul

rând, redactor

al revistei „Grãnicerul”,

a publicat opt romane, alte câteva

fiind în pregãtire, douã piese de

teatru, precum æi numeroase schiåe,

versuri, eseuri. A fost gimnast,

practicã alpinismul, schiul, este

maratonist. A fost prezent în zonele

de conflict din Somalia, Angola,

Iugoslavia æi Transnistria æi a

scris, din acele locuri,

studii, eseuri,

versuri æi reportaje

de front. A

zburat pe toate

tipurile de aeronave

de luptã din

înzestrarea Armatei

Române, a strãbãtut

mii de kilometri pe jos,

prin munåi æi pe poteci

neumblate, impresionat

de realul spectacolului

vieåii, pe care-l gãseæte,

deopotrivã, sublim, eroic

æi tragic, mãreå æi, uneori,

umilitor. De aici se

nutreæte configuraåia unei

poezii sincere æi directe,

marcate de arhitectura

complicatã a suferinåelor umane

grele æi lungi, de speranåa veænicei

întoarceri la izvoare.

civilizaåiei, civilizaåia rãzboiului;

Geopolitica æi geostrategia rãzboiului;

Rãzboiul în epoca high tech; Rãzboiul în

epoca informaåionalã; Rãzboiul post-rãzboi;

Continuitatea æi permaneåa rãzboiului;

Pentru ce fel de rãzboi ne pregãtim?.

Cei care vor avea curiozitatea sã citeascã

acest volum vor gãsi, în paginile sale,

reflecåii, judecãåi explicative æi apreciative æi

predicåii asupra interdeterminãrilor privind

viitorul rãzboiului æi al strategiei militare,

un sistem de proiecåie, pe coordonate noi,

a acåiunii militare moderne, o actualizare

a raportului strategie-rãzboi æi a celorlalte

interdependenåe care se creeazã la nivel

politico-militar æi strategic.

Joi 10 martie a.c., în cadrul unui eveniment organizat la sediul Înaltului Comisariat

ONU pentru Refugiaåi (UNHCR), a fost lansatã cartea “Jurisprudenåa naåionalã în

domeniul azilului”, scrisã de cãtre judecãtoarea Nicoleta Cristuæ, prima lucrare de

acest gen din România.

Cartea, care se doreæte a fi un instrument de lucru pentru practicienii din domeniul

azilului, include criteriile æi procedurile pentru determinarea statutului de refugiat,

formele complementare de protecåie, legislaåia naåionalã relevantã la sfâræitul anului

2004 æi principiile directoare privind protecåia internaåionalã ale Înaltului Comisariat

ONU pentru Refugiaåi. La ceremonia de lansare au participat magistraåi, avocaåi,

consilieri juridici ai ONG-urilor active în domeniul azilului æi personal al Oficiului

Naåional pentru Refugiaåi æi ai UNHCR.

„Când competenåa instanåelor de fond a fost schimbatã de modificãrile legislative în

domeniul azilului, am considerat cã este oportun sã las ceva în urma celor peste 1000

de dosare pe care le-am judecat în perioada 2001 - 2004. Astfel, s-a nãscut aceastã

carte de jurisprudenåã româneascã în domeniul azilului, care cuprinde cauze judecate

de cãtre instanåele judecãtoreæti ale judecãtoriilor sectoarelor 2, 4 æi 6 din Bucureæti,

soluåii rãmase definitive æi irevocabile”, afirmã autoarea Nicoleta Cristuæ.

Cartea a fost publicatã cu sprijinul UNHCR - Reprezentanåa din România æi este

disponibilã gratuit la sediul UNHCR din Str. Armeneascã nr. 25, Bucureæti.

Pentru detalii suplimentare, persoana de contact este doamna Cristina Bunea,

Public Information Officer, telefon 021/2101596, int. 17, e-mail: bunea@unhcr.ch


nr. 3/2005

Publicaåia Serviciului Român de Informaåii

a ajuns la numãrul 7.

Actuala ediåie cuprinde studii æi analize

privind sistemul de control democratic asupra

serviciilor de informaåii, menite sã contribuie

la dezvoltarea culturii de securitate. Din

sumar amintim: Controlul parlamentar,

Controlul parlamentar al Serviciului Român

de Informaåii, Rolul societãåii civile æi al media

în controlul democratic, Pentru un control

parlamentar eficient,

Mecanisme parlamentare

aplicabile în sectorul de

securitate, Programul

de monitorizare a instrumentelor

æi mecanismelor

de control parlamentar

asupra sectorului de

securitate din România,

Reforma sistemului

de securitate din

România, Mecanisme

de control din alte

state democratice,

Societatea-comanditar,

beneficiar æi cenzor

al activitãåii de

informaåii, ONG - microsisteme de management

al securitãåii naåionale.

„Conferinåa de Maråi”

În data de 14 martie a.c., în

cadrul manifestãrilor organizate

sub egida „Conferinåa de

Maråi” s-a desfãæurat la Colegiul

Naåional „Alexandru Ioan Cuza”

din Corabia simpozionul cu tema

„Vulnerabilitatea tinerilor faåã

de droguri æi trafic de carne vie”

având ca participanåi membri

ai Asociaåiei pentru Siguranåa

Comunitarã æi Antidrog – Centrul

de Prevenire æi Consiliere Corabia,

reprezentanåi ai IJPF Olt, cadre

didactice æi elevi.

În deschiderea simpozionului

au luat cuvântul reprezentanåi ai

Poliåiei de Frontierã Olt æi ASCA,

în care s-a fãcut o prezentare a

drogurilor, a traficului de fiinåe

umane, influenåa acestora asupra

vieåii noastre dupã care s-a vizionat

un material video pus la dispoziåie

de ASCA pe aceastã temã.

Dupã aceastã prezentare,

elevii au pus diverse întrebãri æi

s-au arãtat interesaåi de colaborarea

cu instituåiile abilitate, atât

33

sub aspectul informãrii, cât æi al

colaborãrii în caz de necesitate.

În urma dezbaterilor s-a concluzionat

necesitatea intensificãrii

activitãåilor de prevenire a traficului

cu droguri æi fiinåe umane,

precum æi amplificarea colaborãrii

între IJPF Olt æi Asociaåia

pentru Siguranåa Comunitarã æi

Antidrog.

Mãdãlin CROITORU

Ziua Internaåionalã a Copilului

- concurs de poezie -

Direcåia Informare æi Relaåii

Publice organizeazã anul acesta

ediåia a XIII-a a concursului de poezie

„Copiii României creeazã”. Concursul

se adreseazã copiilor din întreaga

åarã cu înclinaåii creative în domeniul

poetic, având vârste cuprinse între 8

æi 16 ani.

Concursul, care

se va lansa începând

cu data de 1 aprilie

a.c., se va derula în 2

faze: faza I – la nivel

judeåean, cu implicarea

structurilor teritoriale

ale Ministerului

Administraåiei æi

Internelor æi faza

II, desfãæuratã sub

patronajul Direcåiei

Informare æi Relaåii

Publice.

Pentru bunul mers

al acestei activitãåi,

faza I a concursului se

va organiza la nivelul

structurilor teritoriale

a Ministerului Administraåiei æi

Internelor, sub coordonarea direcåiei

Generale de Poliåie a Municipiului

Bucureæti, respectiv inspectoratele

de poliåie judeåene, prilej cu care vor

fi selectate æi premiate cele mai bune

lucrãri. Creaåiile apreciate cu premiile

I, II æi III vor fi trimise, pânã la data

de 13 mai a.c. Direcåiei Informare

æi Relaåii Publice (pentru Serviciul

Tradiåii æi Educaåie), strada Mihai

Vodã, nr.17, sector 5, Bucureæti, în

vederea desfãæurãrii fazei a doua.

Evaluarea lucrãrilor se va face de

cãtre un juriu format din specialiæti în

domeniu din Ministerul Administraåiei

æi Internelor æi Ministerul Educaåiei æi

Cercetãrii, precum æi din personalitãåi

ale culturii române, pe douã categorii

de vârstã, 8-11 ani æi 12-16 ani.

Potrivit regulamentului de desfãæurare

a concursului sunt admise

maximum cinci poezii de autor, fiecare

având menåionat pe verso numele,

prenumele, æcoala, clasa, adresa

de acasã (inclusiv

numãrul de telefon).

Festivitatea de premiere

va fi organizatã

în cadrul unui spectacol,

care se va desfaæura

la Centrul Cultural

al Ministerului Administraåiei

æi Internelor,

duminicã, 29 mai a.c.,

ora 10.30.

Laureaåii vor primi

premii, în bani æi cãråi,

iar cele mai frumoase

poezii vor fi publicate

într-un supliment al

Monitorului culturaleducativ,

prin grija

Serviciului Tradiåii æi

Educaåie din Direcåia

Informare æi Relaåii Publice.

Relaåii suplimentare se pot obåine

la telefoanele: 021/313.05.19 sau 021/

303.70.80, interior 11346, 11369, I.C.

10202.


34

Moment aniversar sãtmãrean

În data de 15 martie a.c. Poliåia

de Frontierã sãtmãreanã a sãrbãtorit

41 de ani de la înfiinåarea unitãåii de

grãniceri din zona de nord - vest a

åãrii, sãrbãtoare care a oferit prilejul

organizãrii æi desfãæurãrii unor activitãåi

cultural – educative æi sportive

iniåiate de compartimentul Pregãtire

Continuã æi sprijinite de A.S. „Club

Dacia 2003” Satu Mare.

Astfel, în perioada 1-26 martie

au fost organizate æi s-au desfãæurat

expuneri, întreceri sportive, întâlniri

cu foæti lucrãtori ai instituåiei.

„Cireaæa de pe tortul activitãåilor”

s-a consumat în data de 26 martie,

când A.S. „Club Dacia 2003” Satu

Mare, care funcåioneazã pe lângã

IJPF Satu Mare, a organizat turneul

internaåional de fotbal în salã dotat

cu o „Cupã a Primãverii”.

Competiåia s-a dovedit a fi un

adevãrat regal fotbalistic cu participare

internaåionalã, clasamentul

general având urmãtoarea configuraåie:

locul I - IJPF Satu Mare; locul

II - Æcoala de Formare a Agenåilor

Poliåiei de Frontierã „Avram Iancu”

Oradea; Locul III - Direcåia de

Grãniceri Nyirbator - R. Ungarã;

Locul IV - IJPF Arad; Locul V - IPJ

Satu Mare; Locul VI – Detaæamentul

de Grãniceri Mukacevo - Ucraina.

În cadrul competiåiei s-au acordat

urmãtoarele premii individuale: Cel

mai bun fotbalist – Dragoæ Ætefan

- IJPF Satu Mare, Cel mai bun

portar - Gheorghe Ghidia - Æcoala

de Formare a Agenåilor Poliåiei de

Frontierã „Avram Iancu„ Oradea;

golgheter - Gheorghe Ciumpadean

- IJPF Arad.

Dumitru HOMIUC

KARATE-DO

Conform „Calendarului competiåional

sportiv al Uniunii Sportive

a Poliåiei de Frontierã Române”,

în perioada 18 – 20 martie a.c., în

localitatea Sighetul Marmaåiei, s-a

desfãæurat campionatul de karate-do.

În încercarea de a creæte nivelul de

pregãtire a personalului din Poliåia de

Frontierã Românã, mai ales în domeniul

autoapãrãrii, s-a dorit o participare

cât mai numeroasã. Anul acesta

au fost prezenåi doar 12 concurenåi,

iar aceætia au demonstrat o pregãtire

destul de bunã, lucru confirmat æi de

arbitrii competiåiei.

Clasamentul final s-a prezentat

dupã cum urmeazã: Kata inferior:

locul I–ag. Iosif Ienei – IJPF Timiæ,

locul II–ag. Jabã Vasile – IJPF Tulcea;

Kata superior: locul I–ag. Cãlin

Moldovan – IJPF Maramureæ, locul

II–ag.æef adj. Viorel Rãcilã – IJPF

Ialomiåa, locul III–ag.pr. Radu Vancea

– IJPF Bihor. Categoria–70 kg.: locul

I-ag. Daniel Safca – IJPF Tulcea, locul

II–ag. Vasile Jabã – IJPF Tulcea.

Categoria–80 kg.: locul I – ag.æef

adj. Viorel Rãcilã – IJPF Ialomiåa,

locul II – pfac Cãtãlin Maioæ – IJPF

Satu Mare. Categoria +80 kg.: locul

I – ag. Marius Safca

– IJPF Tulcea, locul

II-ag. Iosif Ienei

– IJPF Timiæ, locul

III–ag.æef adj. Florin

Rãdãcinã – DPF

Rãdãuåi. Categoria

+100 kg.: locul I

– pfac Marius Crãiåã

– IJPF Vaslui, locul

II–ag. Sorin Bledea

- IJPF Maramureæ,

locul III – ag.pr.

Campionatul

de Judo

În perioada 9-11 martie a.c.,

s-a desfãæurat, în Sala Sporturior

din Arad, finala Campionatului de

Judo pe Ministerul Administraåiei

æi Internelor. Poliåia de Frontierã

a participat cu æase sportivi, aceætia

reuæind sã obåinã un clasament

onorant: la categoria 90 kg. ag. pr.

Radu Vancea – IJPF Bihor. Open:

locul I – ag. Marius Safca – IJPF

Tulcea, locul II–ag. Daniel Safca

– IJPF Tulcea, locul III–ag.æef adj.

Viorel Rãcilã - Ag. Marius

Safca a fost declarat

în unanimitate cel mai

tehnic karateka din proba

de kumite.

Organizatorii au dat

dovadã de profesionalism

æi de implicare pânã la cel

mai înalt nivel, nefiind la

prima experienåã de acest

gen, ceea ce s-a vãzut pe

toatã durata competiåiei.

Cãtãlin RADU

Ciprian Condrat - IJPF Satu Mare

- medalie de bronz æi ag. Marius

Magalea - DPF Oradea locul al V-

lea la categoria de vârstã +35 ani.

Medalie de bronz a fost câætigatã æi

de ag. Ioan Varda, la categoria 81 kg

- IJPF Oradea.

Efortul sportivilor a fost rãsplãtit

Uniunea Sportivã a Ministerului

Administraåiei æi Internelor, care a

acordat premii în bani medaliaåilor

æi diplome tuturor finaliætilor.

Horaåiu-Nicuæor Bãdiåã


nr. 3/2005

Divertisment

35

Æ t i a å i c ã

... circulaåia pe dreapta în Europa a

fost impusã în 1807 de Napoleon I, ca

represalii împotriva englezilor, care

introduseserã blocada continentalã æi

care circulau pe stânga?

c

... în anul 1570, flamandul Ortelius

a publicat lucrarea intitulatã

„Theatrum Orbis Terrarum”

(conåinând 53 de planæe cu 70 de

hãråi), lucrarea fiind consideratã

primul mare atlas universal?

c

... în America de Nord creæte un

copac (pe care bãætinaæii îl numesc

„pomul dracului”), a cãrui coajã

conåine foarte mult fosfor, încât

noaptea, lângã tulpina lui, se poate

citi ca în orice salã de lecturã?

c

... în apele Oceanului Pacific trãieæte

peætiæorul Mixima care are patru

inimi, dispuse în organism cu

funcåii separate: una pentru partea

superioarã a corpului æi celelalte

pentru organele digestive, muæchi

æi coadã. Poate trãi mai multe luni

fãrã hranã, æi se apãrã de duæmani

secretând substanåe „fumigene”, în

care se ascunde?

U M O R

Bebe!

Încãperi

Marius Popa

Arome

G a l e r i a c u z â m b e t e

La serviciu

Lamã de ras

Duo final!

Poartã

Eliberare

/

Piesã la

elice

Atu

Narativi

Anca

Feodor

Ibovnic

Remuneraåie

Suporter

La ora de chimie Bulã e plictisit

æi profesorul îl întreabã:

Bulã cum se numeæte substanåa

chimicã H2SO4?

Bulã: nu ætiu ... dar îmi

stã pe limbã.

Profesorul: scuipã repede

e acid sulfuric!

u

Culmea Hoåiei:

sã furi din buzunarul tãu

æi sã nu recunoæti!

Recompensã

1,25 kg

Zeul Soarelui

Dãrâmãturã

Unitate

agrarã

Pieptare

Rap final!

Vestitor

Restaurant

Åãrm

Armã cu

sãgeåi

Cãruåã

Ana Ene

Cernealã

specialã

Casã!

u

Hop final!

Un specialist în calculatoare æi

unul în automobile

se contraziceau:

Calculatoristul: Dacã proiectam

automobile, în 10 ani aveau viteza

dublã æi consumul de combustibil

pe sfert!

Automobilistul: Dacã proiectai tu

automobilul, când apãsai pe pedala

de frânã apãrea pe un

ecran întrebarea: Chiar doriåi

sã frânaåi acum?

Ranchiunã

Împãrat

Modalitate

La rãzboi!

Alexandru BARBU - responsabil de paginã


HRISTOS A ÎNVIAT!

Istoria Sãrbãtorii Paætelui

Pentru prima datã Paætele a fost

sãrbãtorit în jurul anului 1400

înainte de Hristos. În aceastã datã

evreii au pãrãsit Egiptul, cãlãuziåi

de Creatorul Universului - Dumnezeu.

Vechiul Testament ne oferã o serie

de îndrumãri pentru sãrbãtorirea

Paætelor în timpul lui Moise, evreii

din Antichitate aducându-æi aminte

de faptul cã Dumnezeu i-a salvat din

robia din Egipt.

În ceea ce priveæte creætinii,

Dumnezeu a reînnoit legãmântul

fãcut cu israeliåii, de data aceasta nu

printr-un om, (Moise) ci prin Fiul Sãu,

Iisus (Mesia). Legãmântul cel nou nu

mai este un legãmânt facut doar cu

evreii, ci cu toate popoarele, care vor

sã primeascã iertarea pãcatelor prin

jertfa lui Iisus Hristos. Legãmântul

cel vechi purta sigiliul sângelui

unui miel care trebuia sacrificat de

Paæti dupã îndemnurile date de cãtre

Divinitate. Înaintea ieæirii din Egipt,

când au sãrbãtorit pentru prima datã

Paætele, toåi evreii trebuia sã ia un

miel æi sã îl sacrifice. Apoi, cu sângele

mielului au fost unse ramele de lemn

ale uæilor de la casele în care locuiau

aceætia. În noaptea aceea, îngerul

moråii trimis de Dumnezeu a trecut

prin Egipt æi a omorât toåi fiii întâi

nãscuåi ai egiptenilor în casele care

nu aveau pe uæã sângele mielului.

Sângele mielului oferea o garanåie,

un semn vizibil prin care credincioæii

deau de înåeles cã au luat în serios

avertismentul lui Dumnezeu.

În Noul Testament mielul a fost

junghiat de Mântuitorul Iisus, iar

sângele lui care a curs pe cruce este

sângele rãscumpãrãtor. La Cina cea

de tainã, în noaptea când a fost trãdat,

înainte de a fi prins, Domnul

Iisus a instituit sãrbãtoarea Paætelui

nou, dupã porunca ce i-a fost datã de

Dumnezeu. Dumnezeu vrea ca toåi

creætinii sã îæi aminteascã de preåul

care a fost plãtit pentru rãscumpãrarea

noastrã din sclavia pãcatului.

More magazines by this user
Similar magazines