Nr. 2/2009 - Politia de Frontiera

politiadefrontiera.ro

Nr. 2/2009 - Politia de Frontiera

www.politiadefrontiera.ro

Revistã editatã de Inspectoratul

General

al Poliåiei de Frontierã

• NR. 2/2009 • 36 PAGINI

8 Martie - ziua în care

femeile au vorbit lumii pag. 25


Mãsuri pentru siguranåa cetãåeanului

periculoase pentru ordinea publicã æi

siguranåa cetãåeanului impune luarea unor

mãsuri de sporire a prezenåei în stradã a

poliåiætilor æi jandarmilor, cât æi un rãspuns

ferm æi profesionist din partea Ministerului

Administraåiei æi Internelor.

În faåa unor astfel de incidente,

conducerea Ministerului Administraåiei æi

Internelor asigurã cetãåenii cã are întregul

personal operativ mobilizat æi în mãsurã

sã gestioneze cu eficienåã situaåiile de risc

pentru siguranåa acestora.

Totodatã, domnul Dan Nica,

viceprim-ministru, ministrul administraåiei

æi internelor, a dispus în data de 14

februarie a.c., conducerii Poliåiei Române,

La închiderea ediåiei:

2.000 de poliåiæti care vor acåiona în zona

de ordine æi siguranåã publicã.

În perioada imediat urmãtoare, MAI va

elabora o serie de modificãri legislative de

restricåionare a regimului armelor. Aceste

modificãri vor fi propuse de cãtre IGPR.

Ministerul Administraåiei æi Internelor

atenåioneazã societãåile comerciale care

manipuleazã sume mari de bani – puncte

bancare, case de schimb valutar, firmele

care deåin case de valori etc. – sã

reanalizeze mãsurile proprii de securitate

æi de transport valori.

Serviciul comunicare din cadrul MAI

Pescador turcesc, reåinut cu

340 focuri de armã

Grupului de Nave Constanåa au

depistat, la aproximativ 60 mile marine

de Mangalia, un pescador sub pavilion

Turcia, suspect de activitãåi de pescuit

ilegal în apele teritoriale româneæti.

echipajul poliåiei de frontierã a folosit

gradual armamentul din dotare, în

conformitate cu prevederile legale în

vigoare, executându-se serii de focuri de

avertisment æi, ulterior, deschizându-se

În urma verificãrilor efectuate, s-a

• Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920

• Serie nouã - nr. 686

www.politiadefrontiera.ro

REDACÅIA

(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro,

Intranet: frontiera@igpf.net)

Redactor-æef

subcomisar Marius IONESCU

(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)

Secretar de redacåie

inspector principal Gabriel CRÃCIUN

(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)

Redactori:

inspector Ætefan ANDREESCU

inspector Iulian PUICÃ

subinspector Elena URSACHI

Fotoreporter

agent Mihai BEJENARU

Abonamente, difuzare

Elena URSACHI

ADRESA: Str. Rãzoare nr. 5,

sector 6, Bucureæti, cod 050507;

TEL./FAX: 021-316.84.32;

021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;

Banii pentru abonamentele la revista

“FRONTIERA” vor fi viraåi ca venit la

bugetul de stat pe plan local, în contul

venituri ale fiecãrei instituåii în parte,

deschis la trezorerie (Legea 500/2002).

Fiecare direcåie, inspectorat judeåean,

æcoalã sau alte structuri PFR au deschis la

trezoreria localã un numãr de cont, care

poate fi consultat personal în momentul în

care banii sunt viraåi la bugetul de stat, în

cazul în care acesta nu este cunoscut.

jurul orei 4.50, nava MAI 1101 din cadrul

Grupului de Nave Constanåa a depistat,

la distanåa de 60 mile marine, în dreptul

localitãåii Mangalia, o navã de pescuit,

pavilion Turcia, la bordul cãreia au fost

observate plase de pescuit.

În conformitate cu legislaåia în vigoare,

poliåiætii de frontierã au solicitat navei

oprirea pentru control. Cum aceasta nu

s-a supus solicitãrii, s-a aplicat procedura

specificã acestor situaåii, folosindu-se

mijloacele legale de stabilire a legãturii cu

pescadorul turcesc: luminoase, acustice

æi semnale radio, urmate de somaåii,

conform legii.

Pescadorul nu s-a supus somaåiilor,

continuându-æi drumul spre sud, timp

în care poliåiætii de frontierã au observat

cum membrii echipajului aruncau diverse

obiecte peste bord, suspecte a fi plase de

pescuit industrial.

2

descoperite mai multe plase de pescuit

industrial, interzise la folosire în aceastã

perioadã.

În cursul serii, pescadorul turcesc

„AMES SAKIR REIS”, împreunã cu

membrii echipajului, a fost adus în Portul

Constanåa.

Ca urmare a celor constatate, poliåiætii

de frontierã i-au întocmit comandantului

navei, cetãåeanul turc Canakci S.,

în vârstã de 52 ani, dosar penal sub

aspectul sãvâræirii infracåiunilor de

nedeåinere a autorizaåiei de pescuit pentru

ambarcaåiuni, deåinerea de cãtre persoane

neautorizate a altor tipuri de unelte de

pescuit comercial æi folosirea uneltelor

de tip dragã æi traul de fund în activitatea

de pescuit în Marea Neagrã, urmând a fi

prezentat procurorilor.

Serviciul Presã æi Comunicare

din cadrul IGPF

Responsabil de numãr:

Marius IONESCU

Layout: Mihai BEJENARU

Tipar

S.C. AMMA PRINT SRL-Bucureæti

Tel./fax: 021 - 209 2662

e-mail: office@ammaprint.ro

Ediåia s-a încheiat la

3 martie 2009

Preå: 3 lei

Reproducerea materialelor din cuprins

este permisã numai cu menåionarea

sursei

(Copyright cf. Legii nr. 8/1996).

Materialele primite spre publicare

nu se înapoiazã.

Responsabilitatea juridicã pentru

conåinutul articolului æi informaåiile

cuprinse aparåine, potrivit

Codului penal, autorului.

I.S.S.N.: 1220-711X

Imprimat în România


F R O N T I E R A


Mesajul Preæedintelui

României, Traian Bãsescu,

la investirea în funcåie

a viceprim-ministrului,

ministru al administraåiei æi

internelor Dan Nica

Joi, 12 februarie 2009, ora 10.00, la sediul MAI, a avut loc

ceremonia de învestire în funcåia de ministru al administraåiei

æi internelor a domnului Dan Nica. La ceremonie a participat æi

preæedintele României, Traian Bãsescu, care, cu aceastã ocazie,

a transmis un mesaj ferm, atât reprezentanåilor MAI, cât æi presei

prezente, pentru informarea opiniei publice:

„Este pentru mine o onoare sã vin în faåa responsabililor

de activitatea Ministerului Administraåiei æi Internelor. Faptul

cã, pentru prima datã, noul ministru este æi viceprim-ministru

simbolizeazã æi importanåa pe care Guvernul, alianåa politicã, o

dã Ministerului Administraåiei æi Internelor. Deci, nu întâmplãtor

noul ministru este æi viceprim-ministru.

Se cuvine sã-l felicit, în primul rând, pe domnul prim-ministru

æi, în acelaæi timp, exprim câteva gânduri legate de ministerul

dvs. În ultimul timp avem destule evenimente din interiorul

dumneavoastrã æi nu vreau sã revin, spre exemplu, cu situaåia de la

Piteæti, dar æi evenimente externe. Aceste balansãri de probleme,

în interior æi în exterior, ne aratã cã nu sistemul are probleme ci

avem probleme cu oamenii. ....Nu trebuie sã mergem pe varianta

acuzãrii sistemelor, ci a curãåãrii lor. Este absolut necesar sã ne

facem ordine în interiorul sistemului de siguranåã a cetãåeanului.

Este absolut necesar sã ne facem curãåenie în rândul oamenilor

cãrora le dãm mandat sã reprezinte instituåia æi, în acelaæi timp,

DAN NICA,

viceprimministru,

ministrul

administraåiei æi

internelor

Data æi locul naæterii:

2 iulie 1960, Panciu, jud. Vrancea

Starea civilã: cãsãtorit, un copil

Studii æi specializãri:

2005: Doctorat în Ætiinåele Comunicãrii

1985: Facultatea de Electronicã æi Telecomunicaåii, Iaæi

Specializãri atestate prin diplome în domeniul Tehnologiei

Informaåiei æi Comunicaåiilor în urmãtoarele åãri: Franåa, Austria,

Suedia, Canada

Activitate profesionalã:

1985 - 1996: Direcåia Judeåeanã de Telecomunicaåii,

Galaåi;

1993 - 1996: Profesor asociat al Universitãåii „Dunãrea de

Jos” pentru telecomunicaåii æi transmisiuni de date;

1991 - 1996: Director al Direcåiei Judeåene de Telecomunicaåii

Galaåi;

Coordonator al proiectului de telefonizare al judeåului Galaåi,

acesta fiind unul din primele judeåe din România cu grad de

telefonizare de peste 90%.

Funcåii, activitãåi într-un partid politic:

2006 - prezent: Vicepreæedinte PSD, coordonator al

Departamentului de Transporturi æi Comunicaåii;

21 aprilie 2005: Vicepreæedinte PSD, Preæedinte al

Departamentului de Transporturi æi Comunicaåii;

2004 - 2005: Membru al Biroului Coordonator al PSD;

2003 - în prezent: Preæedinte al Organizaåiei Judeåene PSD

Galaåi;

1999 - 2003: Prim vicepreæedinte al Organizaåiei Judeåene

PSD Galaåi;

1997 - 2003: Preæedinte al Organizaåiei Municipale a PSD

Galaåi;

1999 - 2004: Membru în Biroul Executiv Central al PSD.

Funcåii, activitãåi într-o organizaåie din administraåia publicã

centralã sau localã:

2000 - 2004: Ministru, Ministerul Comunicaåiilor æi

Tehnologiei Informaåiei

Reorganizare (optimizare) a PFR.................................................................................. pag. 5

Operaåiuni FRONTEX................................................................................................... pag. 7

Reportaj la IJPF Galaåi............................................................................................. pag. 8-13

Ætiri........................................................................................................................ pag. 14-17

Criminalisticã........................................................................................................ pag. 18-19

Ætiri....................................................................................................................... pag. 20-23

Cine se aseamãnã se adunã........................................................................................ pag. 24

O zi din viaåa unui poliåist de frontierã..................................................................... pag. 27

Istorie..................................................................................................................... pag. 28-29

Stiaåi cã....................................................................................................................... pag. 30

Parteneriat vs. concubinaj .......................................................................................... pag. 31

www.politiadefrontiera.ro........................................................................................... pag. 33

Divertisment............................................................................................................... pag. 34

SUMAR


F R O N T I E R A 3


sã fie un garant al siguranåei cetãåeanului. Cred cã acest mesaj

este principalul pe care trebuie sã-l luaåi în consideraåie.

Un alt lucru asupra cãruia aæ vrea sã spun câteva cuvinte este

legat de încredere. Vreau sã ætiåi cã sunt unul dintre politicienii

care are foarte multã încredere în instituåia dumneavoastrã,

încredere pe care nu o am numai eu ci æi foarte mulåi oameni.

Dacã priviåi în sondaje, jandarmeria æi poliåia sunt destul de sus.

Cel puåin în ultima perioadã. V-aæ ruga sã consolidaåi æi sã creæteåi

aceastã încredere. Este extrem de important pentru cã traversãm

aceastã perioadã de crizã economicã, iar acum încrederea în

instituåiile statului este vitalã. În momentul în care cetãåenii æiar

pierde încrederea æi în stat, într-o perioadã de crizã, ar fi un

moment dificil... de aceea efortul principal este sã-i scoateåi din

sistem pe aceia care nu-æi au locul în Ministerul Administraåiei æi

Internelor. În sfâræit, fac referiri la îngrijorãrile dumneavoastrã. Ætiu

cã au fost discuåii legate de salarizare, de drepturi ale poliåiætilor,

nu pune nimeni problema diminuãrii drepturilor câætigate prin

lege, ci a diminuãrii exagerãrilor în venituri, a acelor care sunt

artificial create, iar în Ministerul de Interne nu este cazul. Åin,

însã, sã menåionez faptul cã în aceastã perioadã, în acest an æi

probabil în 2010... va trebui sã fim prudenåi, înåelepåi æi solidari.

Solidari cu realitatea economicã...

Domnilor generali, domnilor chestori,

Cu speranåa cã ministerul va avea deplinã stabilitate pentru

urmãtorii patru ani în conducere, cu speranåa cã mesajele pe care

vi le-am transmis sunt apreciate ca mesaje de la un prieten al

dumneavoastrã æi nu de la un politician care vorbeæte de dragul

de a vorbi, vã doresc mult succes æi vã asigur de tot sprijinul

meu în activitatea pe care o veåi desfãæura. Vã mulåumesc mult

pentru ce aåi fãcut pânã acum, vã mulåumesc anticipat pentru

ce veåi face de acum înainte æi nu uitaåi cã românii au nevoie

sã vadã structurile Ministerului de Interne între ei. Prezenåa

dumneavoastrã este un element care le dã confort”.

La ceremonie, vicepremierul æi totodatã ministrul

administraåiei æi internelor Dan Nica a declarat cã are încredere

„cã Poliåia, Jandarmeria æi Poliåia de Frontierã îæi vor face

datoria” æi cã „trebuie sã câætige lupta cu infractorii. Adevãratul

bilanå al ministerului îl va face cetãåeanul”, a menåionat Dan

Nica în finalul festivitãåii de învestire în funcåia de ministru al

administraåiei æi internelor.

Gabriel CRACIUN

Funcåii, activitãåi parlamentare anterioare:

1996 - 2000: Deputat PDSR, membru în Comisia

parlamentarã pentru industrii æi servicii;

2000 - 2004: Deputat PSD, membru în Comisia parlamentarã

pentru administraåie publicã, amenajarea teritoriului æi echilibru

ecologic; Iniåiator al Legii pentru sprijinirea æi promovarea

Întreprinderilor Mici æi Mijlocii;

2004 - decembrie 2008: Deputat, vicepreæedinte al Comisiei

pentru tehnologia informaåiei æi comunicaåii.

Funcåii, activitãåi în alte organizaåii naåionale:

Membru al Consiliului Naåional pentru Politica Ætiinåei æi

Tehnologiei.

Funcåii, activitãåi în organizaåii internaåionale:

2001 - 2004: Preæedinte al Comisiei Guvernamentale

România - Bavaria;

2002 - 2004: Membru al Grupului Internaåional de lucru

în domeniul Tehnologiei Informaåiei æi Comunicaåiilor al ONU

(UN ICT Task Force).

Activitate publicisticã, ætiinåificã, în foruri academice:

„Guvern, cetãåean, societatea informaåionalã” - Editura

Semne, 2001;

Coautor a trei brevete de invenåie, dintre care unul a fost

medaliat cu argint, la Bruxelles.

Distincåii, decoraåii:

2007 - premiul „Tudor Tãnãsescu”, acordat de cãtre Academia

Românã pentru anul 2005 - lucrarea «Le Gouvernement

électronique. (Concepts Appliqués en Roumanie)»;

2004 - Premiul „Personalitatea anului” - acordat de revista

eFinance;

2003 - Medalia omagialã „Ion Irimescu – 100” pentru

activitatea desfãæuratã în serviciul artei æi culturii - acordatã de

Ministerul Culturii æi Cultelor;

2003 - Premiul de excelenåã pentru promovarea æi

dezvoltarea guvernãrii electronice æi transparenåã - acordat de

ARIES;

2002 - Premiul de excelenåã pentru promovarea industriei

IT&C româneæti în afara graniåelor - acordat de revista CHIP;

2002 - Ordinul Naåional „Steaua României” în grad de

Cavaler, decoraåie acordatã de cãtre Preæedintele României.

sursa: www.mai.gov.ro

Mulåumiri din partea autoritãåilor italiene

Autoritãåile italiene au transmis mulåumiri autoritãåilor române

pentru competenåa, implicarea æi profesionalismul de care au dat

dovadã în soluåionarea unui caz de trafic de persoane, care s-a

soldat cu reåinerea, de cãtre poliåiætii de frontierã din PTF Turnu,

jud. Arad, a coordonatorului unui grup infracåional.

Astfel, în cadrul conferinåei de presã, organizatã la Chestura

din Roma, cu ocazia anihilãrii unei grupãri de traficanåi de

persoane, æeful Brigãzii Mobile din Roma a apreciat colaborarea

autoritãåilor de poliåie din România æi Italia, menåionând cã

„întreaga anchetã a fost realizatã împreunã cu colegii din

România, cu sprijinul Centrului de Cooperare Poliåieneascã

Român, iar finalitatea a fost posibilã datoritã profesionalismului

Poliåiei de Frontierã Române, care l-a arestat pe coordonatorul

grupului infracåional”.

Totodatã, æeful Poliåiei Italiene, prefectul Antonio Manganelli,

chestorul Romei, Giuseppe Caruso, precum æi Ambasadorul

României în Italia, Excelenåa sa Rãzvan Rusu au transmis, prin

intermediul ataæatului de afaceri interne al României în Italia,

„mulåumiri æi aprecieri pentru competenåa, dãruirea, implicarea

æi profesionalismul autoritãåilor române pentru finalizarea acestei

operaåiuni”.

Reamintim cã, în data de 3 februarie a.c., poliåiætii de frontierã

l-au depistat æi reåinut pe cetãåeanul român Voetisi Gigi, în

vârstã de 26 ani, domiciliat în judeåul Dolj, pe numele cãruia

autoritãåile italiene au emis un mandat european de arestare

pentru trafic de persoane.

Cel în cauzã s-a prezentat pentru a ieæi din åarã, în jurul orei

12.00, la PTF Turnu- judeåul Arad, cãlãtorind ca pasager într-un

autoturism.

Cu ocazia controlului specific, poliåiætii de frontierã au

constatat cã pe numele lui Gigi Voetisi existã un mandat

european de arestare, emis de Tribunalul din Roma, în data de

8 ianuarie a.c., bãrbatul fiind cãutat de autoritãåile italiene pentru

sãvâræirea infracåiunii de trafic de persoane în scopul exploatãrii

sexuale, comise asupra unei conaåionale.

Ca urmare a acestui fapt, s-a luat mãsura întreruperii cãlãtoriei

celui în cauzã, acesta fiind predat unei echipe din cadrul IPJ

Arad, în vederea luãrii mãsurilor legale ce se impun.

Serviciul de Presã æi Comunicare din cadrul IGPF

4

F R O N T I E R A

Æ t i r i


În perspectiva aderãrii României la spaåiul Schengen:

Reorganizare (optimizare) a PFR

În ultima lunã, urmare a mai multor împrejurãri, între

care obiectivul declarat al prim-ministrului Emil Boc æi al

vicepremierului æi ministru al administraåiei æi internelor Dan

Nica, de a se reduce numãrul de posturi din aparatele centrale ale

ministerelor (inclusiv al nostru), pentru reducerea birocraåiei æi a

cheltuielilor, dar æi pentru ca în stradã sã fie resimåitã o mai mare

siguranåã pentru cetãåean, prin creæterea numãrului poliåiætilor de

la ordine publicã cu 2000 de lucrãtori, având în vedere înmulåirea

cazurilor de jafuri armate, de tâlhãrii æi a altor fapte comise cu

violenåã – instituåia Poliåiei de Frontierã trece în aceastã perioadã

printr-o schimbare profundã. Aceastã reorganizare era cerutã,

mai devreme sau mai târziu, æi datoritã prefiguratei aderãri a

României la spaåiul Schengen, estimatã pentru decembrie 2010

– ca datã a luãrii hotãrârii – æi 2011 ca datã efectivã de ridicare

a controalelor la frontierele interne. Deci, oricum, instituåia era

obligatã de legislaåia comunitarã sã-æi reducã efectivele prin

redistribuirea personalului de la aceste frontiere.

Practic, s-a constatat cã este mai avantajos, atât pentru

minister cât æi pentru cele douã structuri - Poliåie de Frontierã

æi Poliåie, dar æi pentru personal, ca poliåiæti de frontierã sã

fie transferaåi, etapizat, în interesul serviciului (cu drepturile

cuvenite), în cadrul Poliåiei.

Astfel, atât la sediul MAI cât æi la cel al

IGPF au fost organizate mai multe æedinåe de

lucru pe tema reducerii personalului din IGPF

– aparatul central æi redistribuirii unei pãråi

din personalul æi funcåiile Poliåiei de Frontierã

Române de la frontiera internã.

Au fost prezenåi, alãturi de conducerea

IGPF, directori de structuri centrale ale IGPF,

reprezentanåi ai IGPR, ai Oficiului Român

pentru Imigrãri, ai SNPPC æi CNP, pentru

informare æi consultãri.

Reamintim cã, prin art. 4 al. 2 al Tratatului

de aderare a României la Uniunea Europeanã,

a fost stabilit faptul cã dispoziåiile acquisului

Schengen, care a fost integrat în cadrul

Uniunii Europene, ce privesc în mod direct

ridicarea controalelor la frontierele interne æi

actele care se întemeiazã pe acestea sau care

sunt conexe acestuia, deæi sunt obligatorii pentru România de la

data aderãrii, se aplicã pe teritoriul României numai în temeiul

unei decizii europene adoptate de Consiliu în acest sens, dupã

verificarea, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen

aplicabile în materie, a îndeplinirii condiåiilor necesare aplicãrii

tuturor elementelor de acquis Schengen.

De asemenea, pânã la data aderãrii la spaåiul Schengen,

caracterul frontierelor cu Ungaria æi Bulgaria este considerat,

potrivit acquis-ului Schengen, frontierã externã, iar la frontiera

internã a Uniunii Europene, se aplicã principiul controlului în

comun (art. 17 din Regulamentul CE nr. 562/2006) cu autoritãåile

de frontierã ale statelor vecine - Ungaria æi Bulgaria, în baza

acordurilor bilaterale încheiate. Deci, rolul æi misiunile PFR

rãmân în perioada urmãtoare deosebit de importante æi pe

frontiera internã, pânã la data aderãrii la Schengen, întrucât

vor fi evaluãri æi trebuie asigurat un nivel înalt de supraveghere

æi control al acestor frontiere, dar æi la cea externã, ulterior

aderãrii.

Trebuie subliniat faptul cã redistribuirea personalului se va

face, în mod controlat - fãrã a diminua misiunile Poliåiei de

Frontierã Române la nivelul structurilor de execuåie.

Prin dispoziåia inspectorului general al PFR nr. 6816 din

24.02.2009 s-a realizat informarea întregului personal despre

proiectul de plan de reorganizare æi optimizare, care a fost

prezentat viceprim-ministrului, ministrului Administraåiei æi

Internelor.

Documentul are la bazã æi concluziile formulate de cãtre

Direcåia Audit Intern, referitoare la desfiinåarea Direcåiilor PF

teritoriale æi reproiectarea organigramei aparatului central al

IGPFR.

Planul de mãsuri include un set special de propuneri, care

au fost prezentate æi organizaåiilor sindicale æi profesionale din

MAI, astfel:

- mutarea personalului PFR, ca urmare a aplicãrii mãsurilor

de reorganizare, sã se efectueze în interesul serviciului;

- funcåiile de conducere vor fi transferate, transformate sau

redistribuite în funcåie de nevoile Poliåiei de Frontierã Române;

- mutarea personalului de execuåie al IGPFR/PFR în

cadrul structurilor Poliåiei Române sã se realizeze pe funcåii

cu coeficienåi de ierarhizare æi sporuri specifice care sã evite

diminuarea veniturilor salariale lunare;

- transferul personalului cãtre structurile PFR de la frontiera

externã æi Poliåia Românã se va face pe plan local æi zonal sau, la

cerere, în alte localitãåi nominalizate de poliåiætii de frontierã; la

nevoie, Poliåia Românã va suplimenta numãrul posturilor din ætat,

pentru a încadra personalul de la PFR (ca urmare a desfiinåãrii

Inspectorul general al PFR a menåionat

În acelaæi timp, noua schemã de

În cadrul aparatului central al IGPFR

Prin aplicarea mãsurilor propuse, la nivelul Poliåiei de

Frontierã Române s-ar reduce numãrul posturilor încadrate cu

654 (din totalul de 17.803), din care:

- 80 de la Inspectoratul General, reprezentând circa 14,84 %

din încadrarea existentã;

- 284 de la structurile subordonate nemijlocit;

- 290 de la inspectoratele judeåene situate la viitoarea

frontierã internã UE – Schengen.

Transferarea Æcolii de Formare Iniåialã æi Continuã a

Personalului de Marinã Giurgiu æi a Æcolii PFR Timiæoara

(cu personalul æi patrimoniul existente) în subordinea IGPR,

cu urmãtoarele excepåii: Catedra de Navigaåie æi Manevra

Navei, Catedra de Pregãtire Marinãreascã æi Tehnicã de Bord

æi Detaæamentul Nave Æcoalã din cadrul æcolii Giurgiu se

redistribuie, cu numãrul existent de posturi, la Æcoala PFR

Constanåa.

Pânã la adoptarea deciziei de aderare a åãrii noastre la

spaåiul Schengen, proiectul prevede sã nu se mai efectueze alte

reorganizãri la nivel general.

Conducerea IGPFR urmãreæte respectarea drepturilor

poliåiætilor de frontierã æi va informa permanent organizaåiile

sindicale æi profesionale, precum æi cititorii revistei despre

stadiul æi natura proiectelor organizatorice solicitate de cãtre

eæaloanele superioare.

Marius IONESCU

F R O N T I E R A

E v e n i m e n t 5


Întrevedere de frontierã româno - ucraineanã

în scopul contracarãrii infracåionalitãåii transfrontaliere

În data de 17 februarie a.c., în localitatea Teaciv, din Ucraina,

s-a desfãæurat æedinåa de lucru semestrialã a împuterniciåilor

de frontierã din România æi Ucraina. Delegaåia românã a fost

condusã de cãtre subcomisarul de poliåie Liviu Bute, adjunct

al inspectorului-æef al IJPF Maramureæ, iar cea

ucraineanã de cãtre colonelul Levadnei Igor

Anatolievici, æeful Detaæamentului de Grãniceri

Mukacevo.

Cu aceastã ocazie, s-au analizat rezultatele supravegherii æi

controlului trecerii frontierei de stat pe semestrul II din 2008

æi s-au stabilit mãsuri specifice frontierei privind colaborarea

dintre celor douã pãråi, pentru semestrul I din 2009. În urma

În vederea contracarãrii

astfel încât timpii de aæteptare în punct sã fie mult mai reduæi æi

sã se evite aglomerãrile în punctele de control ale ambelor åãri.

Pregãtire comunã în domeniul

legislaåiei Schengen

Iulia UTAN

Timp de douã zile, Oradea a fost gazda unei pregãtiri comune

în domeniul legislaåiei Schengen, activitate la care au participat

specialiæti/formatori din cadrul MAI - Departamentul Schengen,

IGPF, DPF Oradea, Inspectoratului Judeåean de Poliåie Bihor æi

Inspectoratului Judeåean de Jandarmi Bihor, precum æi omologi

din Ungaria (Inspectoratul de Poliåie Bekes, Csongrad æi Hajdu-

Bihar).

- cooperare poliåieneascã internaåionalã;

- rolul Punctelor de Contact Oradea æi Artand-Boræ în

cooperarea poliåieneascã internaåionalã;

- prezentarea Sistemului Informatic Schengen. Funcåionarea

æi atribuåiile Biroului SIRENE;

- prezentarea unor situaåii ipotetice æi identificarea

modalitãåilor de soluåionare a acestora în cadrul cooperãrii

poliåieneæti internaåionale;

- discuåii pe marginea Acordului dintre Guvernul României

æi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea în domeniul

prevenirii æi combaterii criminalitãåii transfrontaliere;

- modul de desfãæurare a vizitelor de evaluare în domeniul

Cooperare poliåieneascã - experienåa maghiarã.

Astfel, în perioada 24 - 25 februarie a.c., în sala de conferinåe

a Hotelului Dacia din municipiul Oradea, a avut loc pregãtirea în

comun în domeniul Schengen, pe linie de cooperare poliåieneascã

internaåionalã, activitate la care au participat specialiæti/formatori

pe aceastã linie din România æi Ungaria.

Principale teme care au fost abordate în cadrul simpozionului

sunt:

- istoria Schengen, structura Acordului Schengen æi a

Convenåiei de Aplicare a Acordului Schengen. Etapele de aderare

a României la spaåiul Schengen;

- pregãtirea poliåiætilor de frontierã români în contextul

viitoarei aderãri a României la spaåiul Schengen;

6

Simpozionul se înscrie în seria de manifestãri de pregãtire

profesionalã a reprezentanåilor MAI pe linia legislaåiei Schengen,

cu sprijinul Corpului Naåional al Poliåiætilor - Consiliul Teritorial

Bihor.

Mircea CHIOREAN

F R O N T I E R A

C o o p e r a r e


„Mercury r Joint

Operation”

În perioada 28 ianuarie - 9 februarie a.c. s-a

desfãæurat Operaåiunea intitulatã „Mercury Joint

Operation”, coordonatã de FRONTEX. Principalul

obiectiv a fost de a intensifica cooperarea cu

autoritãåile de frontierã ale Federaåiei Ruse æi de

a stabili schimburi de informaåii între FRONTEX,

membrii UE æi Federaåia Rusã.

Austria, Estonia, Finlanda, Germania, România æi

Federaåia Rusã au luat parte la aceastã operaåiune,

în timp ce Lituania æi Polonia au fost gazdele. În

aceastã perioadã, 18 experåi ai Statelor Membre au

dintre Lituania-Rusia æi Polonia-Rusia. Scopul operaåiunii a fost

de a intensifica controalele de frontierã æi supravegherea frontierei

verzi. Aportul poliåiætilor de frontierã din Statele Membre æi

Federaåia Rusã a fost pe schimbul de informaåii despre fluxul de

cãlãtori, nepermiterea intrãrii, naåionalitatea imigranåilor æi cazuri

Al doilea exerciåiu al Proiectului Pilot „Northern Lights” 2008 a avut loc între

9 æi 13 februarie a.c., în Varæovia, Polonia. Principalul obiectiv al exerciåiului

a fost schimbul de experienåã æi bune practice între foråele speciale de poliåie

de frontierã în mediul urban.

25 de participanåi din Estonia, Finlanda, Grecia, Lituania, Olanda, România,

Slovacia æi, bineînåeles, Polonia au luat parte la exerciåiu. În timpul acestuia s-a

pus accentul pe modul de acåiune a trupelor speciale, factori de risc æi riscul

arestãrilor în zonele cu construcåii.

Primul exerciåiu de acest fel a avut loc în septembrie 2008, în Finlanda, æi s-a

concentrat pe tacticile foråelor speciale implicate în acåiuni la frontiera verde.

refuzuri ale intrãrii, un imigrant ilegal descoperit, douã cazuri de

documente falsificate æi o maæinã furatã. Contrabanda cu åigãri a

fost identificatã ca fiind unul din principalele fenomenele ilegale

ce se petrec la aceastã frontierã.

Mercury Joint Operation a fost prima operaåiune cu o atât de

mare implicare a autoritãåilor de frontierã din Federaåia Rusã.

Al doilea exerciåiu „Northern Lights” 2008 – FRONTEX

În perioada 10 - 25 februarie a.c., s-a desfãæurat a IV-a fazã a

Operaåiunii Comune HAMMER, organizatã sub egida FRONTEX,

la nivelul a 25 de aeroporturi deschise traficului internaåional de

persoane din Austria, Irlanda, Italia, Lituania, Letonia, Polonia,

România, Ungaria, Slovenia æi Slovacia.

În aceeaæi perioadã, æapte experåi din Spania, Italia,

Portugalia, Franåa, Germania æi Danemarca au desfãæurat acåiuni,

împreunã cu poliåiætii de frontierã români, în trei aeroporturi din

România deschise traficului internaåional: Aeroport „Henri

Coandã” - Bucureæti, Aeroport „Traian Vuia” – Timiæoara æi

Aeroport Cluj Napoca, pe linia prevenirii æi combaterii migraåiei

ilegale de persoane.

Operaåiunea - derulatã în perioada septembrie 2008 - februarie

2009, în mai multe faze operaåionale, fiecare cu o duratã de

douã sãptãmâni - a avut ca scop contracararea fenomenului

migraåionist la frontierele aeriene ale Uniunii Europene.

În cadrul acestei operaåiuni, din partea PFR, au participat æapte

ofiåeri specialiæti în controlul documentelor de cãlãtorie la nivelul

punctelor de frontierã aeroportuare, precum æi în prevenirea æi

combaterea migraåiei ilegale la frontierele aeriene.

Radu ANTON

HAMMER - Operaåiune FRONTEX la

frontierele aeriene ale U.E.

Æase dintre aceætia æi-au desfãæurat activitatea,

alãturi de colegii europeni, în aeroporturile

din Budapesta, Ljubliana, Bratislava, Malpensa

– Milano, Marco Polo – Veneåia æi Bergamo, iar

cel de-al æaptelea ofiåer a fost detaæat la Centrul

operaåional FRONTEX din Varæovia, unde a

participat la colectarea æi analizarea datelor transmise de cãtre

aeroporturile participante la operaåiune.

Rezultatele obåinute pe timpul desfãæurãrii operaåiunii

dovedesc eficienåa acesteia, în special în ceea ce priveæte

„comportamentul” filierelor de migraåie, ce acåioneazã

la frontierele aeriene europene. S-a constatat cã acestea

„reacåioneazã” la modul de acåiune al autoritãåilor, încercând

sã-æi schimbe rutele æi modul de operare pentru a-æi duce la

îndeplinire scopul.

FRONTEX are în vedere organizarea, în continuare, a

acåiunilor de acest gen, åinând cont æi de faptul cã traficul

aerian la nivel european a crescut simåitor, conform statisticilor

Eurostat.

Poliåia de Frontierã Românã a fost apreciatã de specialiætii

FRONTEX pentru modul în care a acåionat în cadrul Operaåiunii

HAMMER, fiind invitatã sã participe æi în viitor la acåiunile

organizate de forul european.

Serviciul Presã æi Comunicare din cadrul IGPF

F R O N T I E R A

C o o p e r a r e

7


Galaåi -

Oraæul Port

8

F R O N T I E R A

R e p o r t a j


Municipiul Galaåi este reæedinåa æi, totodatã, cel mai mare

oraæ al judeåului Galaåi, situat în apropiere de colåul celor

trei frontiere cu Ucraina, Moldova æi România. Galaåiul este

situat la aproximativ 230 km de Bucureæti, Chiæinãu æi Odessa

(Ucraina).

furnizeazã flotei fluviale æi maritime nave æi platforme de foraj

marin. Municipiul reprezintã æi unul din cele mai mari noduri de

trafic comercial din România, conectat la principalele coridoare

de comunicaåie europeanã: pe cale fluvialã la canalul Rin-Main-

Dunãre, care leagã Marea Nordului de Marea Neagrã, iar prin

cãile ferate se asigurã transferul de la ecartamentul european

cãtre cel folosit în åãrile ex-sovietice.

Zonã tampon pentru contrabanda cu åigãri

Un colå plin de viaåã, în curtea IJPF Galaåi

Populaåia oraæului este de aproximativ 300.000 locuitori,

iar a judeåului de 643.000 locuitori, care locuiesc în cele douã

municipii, Galaåi æi Tecuci, în oraæele, Bereæti æi Târgul Bujor,

precum æi în cele 56 comune care cuprind 186 de sate.

Oraæul Galaåi are o istorie încãrcatã æi datoritã faptului cã este

plasat pe fluviul Dunãrea æi, astfel, pe cea mai importantã arterã

comercial-fluvialã europeanã - Canalul Dunãre - Main - Rin.

Viaåa economicã s-a dezvoltat în jurul portului fluvial existent

aici æi în jurul Combinatului Siderurgic „Arcelor-Mittal” (fosta

denumire: Sidex Galaåi).

Situat pe malul stâng al Dunãrii, ocupã o suprafaåã de 241,5

km 2 , la confluenåa râurilor Siret (la vest) æi Prut (la est), lângã Lacul

Brateæ, la cca. 80 de kilometri de Marea Neagrã.

Primele semne ale unei aæezãri permanente în zona

municipiului Galaåi s-au gãsit pe malul estic al bãlåii Mãlina (în

NV municipiului), unde s-au descoperit fragmente din ceramica

de tip Stoicani-Aldeni. Oraæul s-a dezvoltat pe bazele unei

strãvechi aæezãri dacice, existente în secolele VI-V î.Hr., la vadul

Dunãrii care, odatã cu perioada celor douã rãzboaie romane

purtate împotriva dacilor, va cunoaæte influenåa civilizaåiei

romane.

Descoperirile fãcute în ultimii ani dovedesc continuitatea

aæezãrii din Vadul Dunãrii în secolele VII-XI: tezaurul de la

Galaåi, format din 12 monede de argint bizantine emise între

anii 613-685, mormântul cuman din partea vesticã a Bisericii

Precista precum æi o monedã bizantinã din vremea împãratului

Mihail IV Paflagonianul (1034-1041).

Prima menåionare documentarã a oraæului Galaåi (pe atunci

târg) dateazã din 1445 (într-un act semnat de domnitorul Ætefan

al II-lea). În 1789, în timpul rãzboiului ruso-turc din 1789 -

1791, Galaåiul a fost ars de cãtre armatele generalului rus Mihail

Kamensky. În ciuda acestor perioade grele, comeråul æi navigaåia

se dezvoltã foarte mult, iar din anul 1834 vapoarele cu aburi

austriece fãceau deja curse regulate din Galaåi.

În 1837, Galaåiul dobândeæte statutul de oraæ liber, iar

dupã rãzboiul Crimeei, din 1854 - 1856, devine, împreunã

cu Sulina, sediu al Comisiei Europene a Dunãrii. Prealabil

Unirii Principatelor din 1859, oraæul este condus de pârcãlabul

Alexandru Ioan Cuza, ales ulterior ca domnitor în Moldova æi în

Åara Româneascã.

În perioada interbelicã, Galaåiul a fost reæedinåa judeåului

Covurlui. Acesta a cunoscut o înflorire deosebitã, devenind, la

recensãmântul din 1930, din punct de vedere al populaåiei, al

cincilea oraæ al åãrii, fiind devansat doar de Bucureæti, Chiæinãu,

Iaæi æi Cernãuåi. Din 1965 cunoaæte o nouã înflorire, odatã cu

începutul funcåionãrii combinatului siderurgic, considerat, pe

atunci, cel mai mare din Europa de Est.

Construcåiile navale, ramurã de mare tradiåie în oraæ,

Sediul IJPF Galaåi se aflã în oraæ, nu departe de turnul

televiziunii, în aceeaæi curte aflându-se æi sediul SPF Galaåi.

Inspectorul æef fiind în concediu, iar funcåia de prim-adjunct

nefiind încadratã, am fost conduæi de „proaspãtul” purtãtor de

cuvânt (în funcåie de la 1 ianuarie a.c), subinspectorul Marcel

Antohi, la adjunctul pentru logisticã, comisarul-æef Ioan Lungu.

Presiuni mari din punct de vedere operativ sunt cu traficul de

migranåi æi traficul de åigãri. Migranåii încearcã sã treacã fraudulos

frontiera pentru a ajunge în occident, spre Italia, Spania etc. Mai

nou, România a început sã devinã piaåã de desfacere pentru

åigãri, nu numai de tranzit. Contrabanda pe Dunãre este de mare

actualitate (a se vedea cazul Mateloåii). Infractorii au început

sã urmãreascã miæcãrile poliåiætilor de frontierã æi chiar sã îi

„momeascã” în alte pãråi, pentru a putea desfãæura activitãåile

de contrabandã. Existã foarte multe informaåii conform cãrora

infractorii gãsesc metode din ce în ce în ce mai inovatoare de a

aduce åigãri în åarã, în condiåiile în care o persoanã poate trece

legal frontiera cu maxim douã pachete de åigãri.

Æi autoturismele furate pun o micã problemã aici, dar

verificãrile se fac foarte repede æi se reuæeæte descoperirea lor.

Poliåiætii de la Combaterea Crimei Organizate coopereazã foarte

bine cu lucrãtorii noætri, astfel cã situaåia operativã este åinutã

în frâu.

Cel mai complex sector din cadrul

inspectoratului judeåean

Prima locaåie vizitatã a fost SPF Galaåi, sector aflat în

aceeaæi locaåie cu inspectoratul. Æeful de sector, subcomisarul

Constantin Bãbuåã, ne-a fãcut o scurtã prezentare. Sectorul are

o suprafaåã de 997,20 kmp æi o dezvoltare de front de 33,240

km. Ca relief predominã æesul æi lunca – 70%, deal 30%, acestea

fiind strãbãtute de Dunãre, Prut æi Siret. SPF Galaåi este cel mai

complex punct, având în subordine PTF Galaåi rutier, PTF Zona

Liberã Galaåi, PTF Galaåi Port æi PTF Galaåi Feroviar, precum æi

un punct de acostare pentru ambarcaåiuni.

Personalul este încadrat în proporåie de aproape 100% æi este

din Galaåi. Situaåia operativã, la nivelul anului 2008, se prezintã

astfel: au fost constatate 240 de infracåiuni, 209 contravenåii, fiind

confiscate 838.942

bunuri.

Din punct de

vedere logistic,

sectorul are câteva

probleme, cea mai

stringentã fiind lipsa

combustibilului.

În mod normal,

sunt alocaåi pentru

fiecare maæinã

800 de litri lunar,

dar actuala crizã

economicã a lovit

æi cota de carburant,

reducând-o la

jumãtate.

Sunt unele pro-

Æeful de sector, subcomisarul

bleme æi cu aparatura

Constantin Bãbuåã æi æeful de

de comunicaåii, însã

conducerea IJPF ne-a

turã, inspectorul Eduard Ivaæcu

menåionat cã se fac

F R O N T I E R A

R e p o r t a j 9


demersuri pentru remedierea acestora.

O situaåie oarecum ciudatã se întâlneæte la stâlpul de frontierã

130. Concret, Ucraina a dat R. Moldova o poråiune de aproximativ

600 de metri, deschidere la Dunãre. Vecinii moldoveni au

întreprins lucrãri pentru realizarea Portului Giurgiuleæti, care

este aproape de acea zonã æi, din aceastã cauzã, apa a eroadat

malul românesc, stâlpul de frontierã fiind luat de ape. Astfel,

trebuie delimitatã frontiera, din nou, dar nu existã un tratat cu

R. Moldova în acest sens.

Acestea fiind spuse, am plecat în raion însoåiåi de æeful de

turã, inspectorul Eduard Ivaæcu. Prima oprire a fost la PTF Galaåi

Port. Clãdirea în care am intrat este a unei firme care a dat birouri

pentru poliåia de frontierã. Aici îæi desfãæoarã activitatea un ofiåer

specialist, cu program de 8 ore, æi 5 agenåi care lucreazã în ture.

Echipa se afla la un control în Portul Mineralier, care se aflã în

partea cealaltã a oraæului. Am aflat cã executarea controlului se

face în danele portului precum æi în tranzit. În tranzit, transportul

pânã la navã se executã cu æalupa poliåiei de frontierã, iar dacã

nava este pe intrare sau ieæire, agentul de navlosire vine cu un

autoturism, preia poliåiætii de frontierã de la sediu, apoi lucrãtorii

vamali, de la cãpitãnie, plus un reprezentant al direcåiei de

sãnãtate publicã (doar pe intrare sau în tranzit). Traficul este

slab în aceste perioade de crizã, aproximativ 6 nave pe zi (fãrã

cele din tranzit).

Am stabilit sã participãm alãturi de colegi la un control al

primei nave apãrute în ziua respectivã, iar noi am plecat spre

punctul feroviar.

Am rãmas muåi de uimire când am vãzut unde trebuie sã

mergem. Infrastructura era înlocuitã de un teren viran plin de o

zgurã roæiaticã, iar clãdirea, aparåinând cãilor ferate, nu ætiam

cum de mai stã în picioare. Un birou de 4 mp era sediul poliåiei

de frontierã. Aici, subcomisarul Ion Irimia æi agentul Alexandru

Tudor asigurau controlul la trenurile de marfã, singurele care

tranzitau zona. În ianuarie au fost aproximativ 30 de trenuri,

cu 54 de persoane. Problemele întâmpinate sunt cele cauzate

de traficul cu åigãri, nu mai departe de douã zile în urmã fiind

descoperite 140 de pachete aruncate din tren. Pentru a descuraja

astfel de acte de contrabandã, s-a stabilit ca sã se punã un post de

observare pe o pasarelã. În ziua respectivã agentul Alin Budeanu

se afla la datorie.

Plin de „roæeaåa pãmântului” am plecat spre PTF Zona Liberã.

10

PPF Galaåi Largã

Zona liberã se întinde pe douã platforme, una de 130 hectare æi

cealaltã de 6. Ca activitate, poliåia de frontierã este coordonatã

în acest loc de subcomisarul Emanuel Damian. De serviciu era

agentul Ivan Maråian, urmãrit îndeaproape de studenta de la

Academia de Poliåie Mirela Derscariu.

Sunt aproximativ 20 de firme care executã operaåiuni aici.

Tuturor persoanelor care intrã în zona liberã le sunt verificate

documentele necesare. Concret, o activitate se desfãæoarã

astfel: se anunåã de cãtre operatorul de serviciu cã vor urma

niæte operaåiuni. Acesta prezintã poliåistului de frontierã licenåa

de lucru a firmei, permisul de acces pentru angajaåi, maæinã sau

pentru vagoane. Apoi, urmeazã operaåiunile vamale. Operaåiunile

desfãæurate aici sunt în majoritate cu gaze, GPL sau fier-vechi.

Am plecat, apoi, spre PTF Galaåi rutier. Am observat cã

sensurile de intrare/ieæire sunt puse invers decât în toate punctele

rutiere pe care le-am vãzut pânã acum. Locåiitorul la comanda

punctului, subinspectorul Marian Petre, ne-a spus cã cei de la

vamã, care au în administrare punctul, nu au fonduri pentru

a reglementa situaåia, adicã inversarea sensurilor, mutarea

tonetelor, a aparaturii etc.

Am asistat la un control al unui autoturism, fãcut de agentul

principal Florin Cherciu. La o tonetã se afla agentul Mircea Ivan,

care verifica actele la un camion. Am asistat æi la o demonstraåie

cu un câine, specializat în depistarea drogurilor, fãcutã în

cooperare cu un lucrãtor de la vamã.

Ca organizare, punctul are douã sensuri pe intrare æi unul

pe ieæire, pentru autoturisme, precum æi un sens de intrare/ieæire

pentru camioane. În 24 de ore tranziteazã punctul aproximativ

700 de persoane, cu 300 mijloace de transport, traficul scãzând

mult în comparaåie cu anul trecut.

Aparatura, aici, este bunã, mai nou fiind primite niæte

dispozitive primite din partea SUA, cu detecåie de substanåe

radioactive, dar, încã, sunt nefuncåionale, pentru cã se aæteaptã

darea lor în funcåiune de cãtre partea americanã. Un alt dispozitiv

este Hear Beat detector, un aparat care detecteazã bãtãile inimii,

sunt asigurate computere æi logistica, dotarea pe linie de IT fiind

fãcutã de cãtre consiliul judeåean când s-a construit sediul

Control antidrog

F R O N T I E R A

R e p o r t a j


punctului.

De asemenea, un

poliåist de frontierã

austriac îæi desfãæoarã

activitatea timp de

æase luni în acest

punct, el ajutând la

verificãrile efectuate.

În incinta

punctului îæi mai

desfãæoarã activitatea

æi Centrul Trilateral de

la Galaåi. Aici, sunt 6

poliåiæti de frontierã

români æi unul din

R. Moldova. Mai

lipseæte cel ucrainean.

Colaborarea este

excelentã. R.

Moldova are o bazã

de date foarte bine

pusã la punct, iar

promptitudinea de

care au dat dovadã

autoritãåile acestui

stat i-a ajutat æi pe cei de la poliåia naåionalã în documentarea

unor cazuri.

Un telefon primit de la port ne-a fãcut sã grãbim „pasul”

(roåile) cãtre punctul de acostare al navelor de la SPF Galaåi.

Acolo, împreunã cu echipajul format din agentul æef adjunct

Laurenåiu Sandu æi agentul Iulian Horghidan, am „navigat” timp

de o jumãtate de orã spre o navã care fusese opritã de cãpitãnie

æi amendatã deoarece nu ceruse pilot pentru aceastã poåiune a

Dunãrii. Alãturi de noi se aflau un lucrãtor vamal æi unul de la

cãpitãnie.

Nava, sub

Am verificat întreaga navã, dupã care ne-am deplasat pe Dunãre

într-o misiune de patrulare.

„Off-road” prin frontierã

SPF Folteæti este un sector de tip II, situat la aproximativ 60

km de municipiul Galaåi. Din 2004 sectorul dispune de una

din cele mai moderne clãdiri ale poliåiei de frontierã. Cu toate

acestea, majoritatea personalului încearcã sã migreze spre Galaåi.

Motivele sunt lesne de ghicit: naveta æi condiåiile de muncã

dintre cele mai grele. Iarnã-varã, oamenii trebuie sã patruleze

în ger, zãpadã, praf sau ploaie. Mai nou, aceætia sunt îngrijoraåi

de salarii, deoarece au rate pe la bãnci. La sector sunt, totuæi, 4

ofiåeri care s-au stabilit aici de câåiva ani buni.

Iernile trebuie sã se asigure intervenåia la echipaje, trebuie

încãlzite patrulele. Din cauza distanåelor mari, nu se putea

asigura mereu; astfel, prin amabilitatea Æcolii din Frumuæiåa æi

a dispensarul din Vlãdeæti, poliåiætii de frontierã au fost primiåi

sã se încãlzeascã.

Æi la acest sector sunt probleme cu combustibilul, care este

insuficient. În plus, alimentarea se face pe bonuri, staåiile fiind

la o distanåã de 30 de km, dus-întors.

Ca situaåie operativã, la nivelul anului 2008 au fost constatate

67 de infracåiuni æi 274 de contravenåii. Migraåia ilegalã, traficul

de persoane sau traficul ilicit de droguri æi de autoturisme furate

sunt cele mai întâlnite infracåiuni.

De la locåiitorul la comanda sectorului, subcomisarul

Marian Lovin am aflat cum se va face, în principiu, o evaluare

Schengen. Se va realiza un material de prezentare a ceea ce

s-a fãcut pentru îndeplinirea cerinåelor Schengen (încadrare,

pregãtire, echipament, dotare etc). Se va merge, apoi, în teren æi

evaluatorii se vor duce la elementele p.f. întrebându-i pe colegi

ce fac ei concret acolo. Apoi, le vor creea o speåã, iar aceætia

vor trebui sã spunã cum o rezolvã. Pe evaluatori îi intereseazã,

concret, ce funcåioneazã, ce dotãri sunt, æi nu vor sã fie minåiåi

referitor la situaåia din teren. Poliåiætii de frontierã trebuie sã fie

practici, sã rãspundã prompt æi la obiect, efectiv sã le prezinte

ce fac în teren.

Control în interiorul navei

Colaborarea cu cetãåenii din localitate


F R O N T I E R A

R e p o r t a j 11


Patrulare pe malul Prutului

De menåionat cã personalul face pregãtire în timpul liber, dar

apoi se recupereazã. Se respectã drepturile poliåiætilor din acest

punct de vedere, oamenii sunt planificaåi judicios, astfel încât sã

existe suficient personal pentru planificarea misiunilor.

Am plecat apoi în frontierã. Pânã la Prut se ajunge prin niæte

hârtoape care l-ar face gelos pe orice iubitor de off-road. Prima

patrulã întâlnitã a fost formatã din agenåii Dorin Mihalache

æi Toader Popa. Aceætia erau cu autoturismul din dotare pe

digul de la râu. Mai departe, tot pe dig, i-am gãsit pe agenåii

Valentin-Eugen Fera æi Alin-Eugen Ariton. În apropierea lor, am

fãcut cunoætinåã cu doi cetãåeni, dintre care unul a urmãrit doi

giorgieni trecuåi ilegal peste frontierã, iar celãlalt a anunåat poliåia

de frontierã. Pentru aceste fapte au fost recompensaåi în bani.

La un fost pichet, i-am întâlnit pe agenåii Constantin Dumitru

æi Iancu Codreanu. Lângã locul acesta se afla un drum cunoscut

sub numele de Æoseaua Ruseascã, deoarece pe acolo, în timpul

celui de-al Doilea Rãzboi Mondial, ruæii transportau proviziile

æi armamentul în România.

De menåionat cã toate elementele s-au prezentat æi au dat

raportul prompt æi la obiect ofiåerului împuternicit la comandã.

persoane etc. O altã

problemã care apare

aici este traficul

cu åigãri, la punct

fiind o colecåie de

autoturisme, cu

locaæuri special

amenajate,

confiscate din

aceastã cauzã.

În majoritate,

sunt foarte vechi

(gen: Volga, Lada,

Moskvici sau Dacia)

cumpãrate pe bani

foarte puåini. Printre

acestea, în ianuarie

a fost confiscat æi

un autocar depistat

cu 3600 pachete de

åigãri.

Aceleaæi probleme cu combustibilul æi cu aparatura se întâlnesc

æi aici. Lunar se consumã combustibil pentru aproximativ 500 de

km, numai pentru cã cea mai apropiatã benzinãrie de unde se

poate alimenta se aflã la o distanåã de 60 km, dus-întors. Iarna

trecutã a fost foarte greu de desfãæurat serviciul la frontiera verde

din cauza frigului. Combustibilul, s-a consumat mai devreme,

deoarece trebuiau încãlzite elementele din teren æi s-a consumat

mai mult. Vara, poliåiætii de frontierã au o altã provocare: åânåarii,

Un punct „la roæu”

Ultima vizitã în zona de responsabilitate a IJPF Galaåi a fost

la sediul sectorului Oancea. Am fost primiåi de æeful de turã,

subinspectorul Daniel Vizitiu. Sectorul a fost renovat complet

în anul 2004, când s-au construit æi anexele: garaje, pompe de

combustibil, spãlãtorie auto etc.

Are o dezvoltare de front de 25, 5 km, iar lungimea pe linia

de frontierã este de 39,459 km. Sectorul are æi un punct de trecere

a frontierei cu acelaæi nume. Sunt încadraåi 227 de poliåiæti de

frontierã din 248, majoritatea domiciliind în municipiul Galaåi. Æi

aici se întâlneæte aceeaæi situaåie ca æi la Folteæti în ceea ce priveæte

naveta æi personalul. Distanåa pânã la Galaåi este de 58 de km,

dar, cu ce se mai merge

prin oraæ, se ajunge la 70

de km. La acest sector

existã o autospecialã

cu termoviziune care

este extraordinar de

utilã, cu ea efectuânduse

supravegherea pe

aproximativ 20 de km de

frontierã.

Statistic, la nivelul

sectorului au fost

înregistrate 145 de

infracåiuni æi 289 de

contravenåii. Majoritatea

infracåiunilor s-au

descoperit în punct:

treceri ilegale, fals æi uz

de fals, substituiri de

care parcã au devenit imuni la toate cremele æi loåiunile.

Am mers æi în locaåia punctului aflat tot în administrarea

vãmii, care este, de fapt, o baracã cu 4 piste. De altfel, æi

mass-media a prezentat situaåia. Pe lângã asta, am mai aflat

Noul punct, aflat în construcåie, la Oancea

12

F R O N T I E R A

R e p o r t a j


cã administraåia localã nu mai are bani de curãåenie în punct.

Totuæi, la câteva sute de metri, muncitorii lucreazã de zor la un

nou punct construit de cãtre vamã. Deocamdatã, este construit

la roæu æi se presupune cã va fi dat în folosinåã anul acesta.

În punct, executau controlul pe sensuri agentul æef adjunct

Mihuå Propargicu æi agenåii Ionel Leonte, Virgil Chiricã æi

Alexandru Coman. Traficul era destul de redus la acea vreme,

iar în cursul anului 2008 au fost înregistraåi 275.335 cãlãtori în

60.347 mijloace de transport.

La sediul IJPF Galaåi am mai stat de vorbã cu comisarul

æef Tiberiu Hurmuz, æeful biroului Supraveghere æi Control

Naval. Acesta ne-a explicat situaåia cu vasele care trec prin

zona Portului Galaåi, despre controlul acestora, despre faptul

cã problematica cu care se confruntã poliåia de frontierã pe

fluviu este deosebit de complexã în acest adevãrat „Nod

Gordian” al navigaåiei internaåionale pe Dunãre. Problemele

legate de nerespectarea tratatelor internaåionale de cãtre partea

ucraineanã, prin permiterea navigaåiei prin braåul Bâstroe-Chilia,

creeazã în zona Portului Galaåi condiåii pentru pãtrunderea unor

nave ce prezintã un factor de risc ridicat din punct de vedere

al infracåionalitãåii transfrontaliere. În condiåiile în care prin

punctele rutiere s-au înãsprit controalele æi cantitatea de åigãri

care poate fi trecutã peste frontierã a fost limitatã la 2 pachete,

se poate preconiza o amplificare a fenomenului de contrabandã

pe Fluviul Dunãrea.

Existã o propunere pentru realizarea unui centru de

monitorizare a traficului pe Dunãre, lucru care ar fi foarte

eficient, în condiåiile poziåiei strategice ale Galaåiului.

În încheiere, dorim sã amintim cã la Galaåi se desfãæoarã o

mulåime de activitãåi culturale, coordonate de inspectorul æef.

Amintim aici ziua de 1 Decembrie, 24 Iulie, 8 Mai sau 8 Martie,

când au fost organizate spectacole în care s-au spus poezii, s-au

regizat speåe diferite din frontierã, folosindu-se limbile germanã,

englezã, francezã, s-a dansat, s-au fãcut coregrafii, etc. Au

fost organizate activitãåi în parcurile din Galaåi æi întâlniri cu

societatea civilã, la care gãlãåenii au participat cu mic cu mare,

cei mai impresionaåi fiind veteranii.

Ætefan ANDREESCU

Iulian PUICÃ

Controlul documentelor echipajului navei

F R O N T I E R A

R e p o r t a j 13


Fenomen migraåionist,

de amploare, la frontiera arãdeanã

Luna februarie a fost o lunã de foc pentru poliåiætii de

frontierã arãdeni, deoarece s-au înmulåit foarte mult cazurile

de migraåie ilegalã prin PTF.

• Un prim caz a fost depistat în data de 9 februarie a.c., la

PTF Vãræand, unde s-a prezentat pe sensul de ieæire din åarã

un cetãåean strãin ce conducea un automarfar care transporta,

conform documentelor de însoåire a mãrfii, prosoape ambalate

în cutii de carton, din Grecia pentru o firmã din Germania.

Existând suspiciuni cu privire la transport, poliåiætii de

efectuarea unui control amãnunåit al autovehiculului, ocazie cu

care au constatat cã, în compartimentul marfã, era amenajat un

locaæ special, suspect a ascunde persoane sau bunuri în scopul

tranzitãrii ilegale a frontierei.

Procedându-se la verificarea TIR-ului, oamenii legii au

constatat cã, în acesta, se aflau ascunse douã persoane, cetãåeni

irakieni, solicitanåi a statului de refugiat în åara noastrã. Aceætia

au declarat cã intenåionau sã ajungã în Germania, în vederea

gãsirii unui loc de muncã æi au urcat în mijlocul de transport

fãrã ætirea æoferului, cu toate cã uæa mijlocului de transport era

încuiatã cu un lacãt.

• Un alt caz s-a înregistrat în data de 13 februarie a.c., la PTF

Nãdlac, unde poliåiætii de frontierã au descoperit, ascunse într-un

automarfar, condus de cetãåeanul austriac Aliriaz Y., în vârstã de

46 ani, 26 de persoane.

În urma verificãrilor, s-a stabilit cã cei în cauzã sunt cetãåeni

turci, cu vârste cuprinse între 19 æi 45 ani æi au intrat legal în åara

noastrã, în cursul acestui an, în baza paæapoartelor naåionale.

Având în vedere cã nu posedau vize care sã le permitã efectuarea

cãlãtoriei în condiåii legale, au încercat sã ajungã fraudulos în

Austria, ascunæi în autocamionul condus de austriacul de

naåionalitate turcã.

• În data de 14 februarie a.c., în jurul orei 20.00, poliåiætii

de frontierã din cadrul SPF Nãdlac – judeåul Arad, împreunã cu

lucrãtori din Poliåia Nãdlac, au desfãæurat o acåiune în vederea

combaterii migraåiei ilegale în zona de competenåã. Astfel,

în apropierea localitãåii Nãdlac, la aproximativ 500 metri de

frontiera cu Ungaria, au fost depistate patru persoane de sex

masculin care încercau sã treacã ilegal frontiera în åara vecinã.

În urma verificãrilor efectuate, s-a stabilit cã cei în cauzã sunt

cetãåeni din R. Moldova, cu vârste cuprinse între 20 æi 53 ani,

care au intrat legal în România, folosindu-se de paæapoartele

personale.

• Alt grup de migranåi a fost depistat în data de 15 februarie

a.c., la PTF Vãræand, cu ocazia controlului unui automãrfar, ce

transporta spumã polistiren. Acesta se deplasa pe relaåia România

– Italia æi era condus de doi cetãåeni români, ambii în vârstã de

40 ani. Poliåiætii de frontierã au descoperit, ascunæi într-un locaæ

special amenajat în remorca tirului, 23 cetãåeni asiatici – 19

cetãåeni afgani, 3 cetãåeni irakieni æi un cetãåean pakistanez, care

intenåionau sã ajungã ilegal în Italia.

În toate cazurile, celor în cauzã li s-au întocmit dosare penale,

æoferilor pentru sãvâræirea infracåiunii de trafic de migranåi, iar

migranåilor pentru sãvâræirea infracåiunii de tentativã de trecere

ilegalã a frontierei de stat.

Cercetãrile sunt continuate, sub supravegherea DIICOT,

în vederea depistãrii persoanelor implicate în organizarea æi

cãlãuzirea grupurilor, precum æi pentru a stabili întreaga activitate

infracåionalã a acestora.

Tot în aceastã sãptãmânã 9-15 februarie, în cadrul celorlalte

puncte de trecere a frontierei de pe raza judeåului Arad (Nãdlac,

Turnu, Curtici æi Vãræand), poliåiætii de frontierã au depistat alte

cincisprezece persoane: opt moldoveni, doi bulgari, un albanez,

un croat æi trei cetãåeni români (din care doi urmãriåi general),

care au încercat sã treacã ilegal frontiera de stat a României,

folosind documente de identitate româneæti æi strãine false.

• În ziua de 26 februarie a.c., la Punctul de Trecere a

Frontierei Vãræand - jud. Arad, s-a prezentat pentru a ieæi din

åarã cetãåeanul turc Ali Y., în vârstã de 48 ani, conducãtor al

unui automarfar înmatriculat în Turcia, ce transporta - conform

documentelor de însoåire – textile provenite din Siria pentru o

firmã din Germania.

Cu ocazia efectuãrii

controlului exterior al

mijlocului de transport,

poliåiætii de frontierã

au constatat cã sigiliul

vamal turcesc aplicat pe

compartimentul de marfã

prezintã urme de lipire cu un

adeziv transparent, fapt ce a

creat suspiciuni cu privire la

marfa transportatã.

Drept urmare, s-a solicitat

sprijinul inspectorilor vamali

din cadrul Direcåiei Judeåene

de Accize æi Operaåiuni

Vamale Arad, pentru

efectuarea unui control

amãnunåit al mijlocului de

transport, ocazie cu care, într-un loc special amenajat, printre

cutiile cu marfã, au fost descoperiåi patru bãrbaåi.

Din primele verificãri æi declaraåii ale celor în cauzã, a

rezultat cã sunt cetãåeni turci, cu vârste cuprinse 17 - 23 ani æi

intenåionau sã iasã ilegal din România, cu scopul de a ajunge în

Germania æi a-æi gãsi un loc de muncã. Æoferul a menåionat cã

nu avea cunoætinåã despre modul cum s-au urcat cei în cauzã

în vehicul.

Au fost întocmite actele premergãtoare începerii urmãririi

penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de tentativã de trecere

ilegalã a frontierei - pentru cetãåenii turci, respectiv trafic de

migranåi æi rupere de sigilii - pentru æofer.

Cercetãrile sunt continuate de poliåiæti de frontierã în vederea

depistãrii æi a altor persoane

implicate în organizarea æi

cãlãuzirea grupului, precum

æi pentru stabilirea întregii

activitãåi infracåionale, la

finalizarea cazului urmând

a fi luate mãsurile legale ce

se impun.

O zi mai devreme,

poliåiætii de frontierã din

acelaæi punct au depistat

douã femei din R. Moldova

care doreau sã iasã ilegal

14 F R O N T I E R A

Æ t i r i


din åarã ascunse în remorca unui autocamion, ce transporta,

conform documentelor de însoåire a mãrfii, uæi æi electrovalve

din România pentru o firmã din Franåa.

• În data de 27 februarie a.c., în jurul orelor 12.10, la PTF

Curtici, s-au prezentat pentru a ieæi din România - cãlãtorind ca

pasageri în trenul rapid „Mureæul”, ce se deplaseazã pe relaåia

Târgu Mureæ – Budapesta - douã persoane de sex masculin,

care s-au legitimat, la controlul de frontierã, cu documente de

identitate eliberate de autoritãåile din Bulgaria.

Din studiul documentelor cu aparatura din dotare, poliåiætii

de frontierã au constatat cã acestea sunt false, neîndeplinind

condiåiile de fond æi formã ale unor acte originale. Drept urmare,

s-a procedat la întreruperea cãlãtoriei celor douã persoane æi

aprofundarea verificãrilor. Astfel, s-a stabilit cã bãrbaåii sunt

cetãåeni turci - Gyler B., de 18 de ani æi Kose A., de 32 ani

- au intrat legal în România æi, conform propriilor declaraåii,

au procurat documentele de identitate false de la o persoanã

necunoscutã din Bulgaria, în schimbul sumei de 2.000 de euro/

buc. Intenåionau sã ajungã în Austria, pentru a-æi gãsi un loc de

muncã si au recurs la aceastã metodã deoarece nu deåineau vize

de intrare în spaåiul Schengen.

Tot un cetãåean turc æi tot cu o carte de identitate bulgareascã

falsã, a fost depistat câteva ore mai târziu la PTF Vâræand – jud.

Arad. Cel în cauzã - Necdet V., în vârstã de 32 ani – a intrat legal

în România æi, pentru cã dorea sã ajungã în Belgia, dar nu avea

viza de intrare în spaåiul Schengen, s-a legitimat la ieæirea din

åara noastrã cu documentul bulgaresc fals, pentru care plãtise,

în åara de origine, suma de 500 euro.

• În data de 28 februarie a.c., în jurul orei 12.00, la PTF

Vâræand, s-a prezentat pentru a ieæi din åarã, cetãåeanul turc

Suleyman B., în vârstã de 49 ani, conducãtor al unui automarfar

încãrcat – conform documentelor de însoåire – cu mandarine din

Turcia pentru o firmã din Olanda.

Acåionând în baza unei analize de risc æi a informaåiilor,

poliåiætii de frontierã au efectuat controlul asupra mijlocului de

transport, folosind sonda de depistare a concentraåiei de CO2

dintr-un spaåiu închis (din dotarea ptf-ului), ocazie cu care au

constatat cã nivelul de CO2 este mult mai ridicat faåã de cel

normal.

Drept urmare, existând suspiciuni cã, în automarfar, se

aflã ascunse persoane pentru a fi trecute ilegal graniåa în åara

vecinã, poliåiætii de frontierã au solicitat sprijinul reprezentanåilor

Direcåiei Judeåene Accize æi Operaåiuni Vamale Arad pentru

deschiderea tir-ului æi efectuarea unui control amãnunåit. Astfel,

în mijlocul de transport, printre cutiile cu mandarine, au fost

gãsite ascunse 20 de persoane, ce aveau în intenåie trecerea

frauduloasã a frontierei din România în Ungaria.

Cu migranåii, la plimbare

O reåea internaåionalã de migraåie ilegalã, formatã din æapte

persoane (un cetãåean german æi æase turci) a fost destrãmatã

de poliåiætii de frontierã în urma unei acåiuni desfãæurate în PTF

Boræ.

În cursul zilei de 12 februarie a.c., în urma unui control

efectuat pe baza unei analize de risc, poliåiætii de frontierã din

cadrul PTF Boræ au depistat, într-un locaæ special amenajat, situat

în compartimentul de bagaje, ascunæi, cinci cetãåeni turci.

Autoturismul, marca Renault Camping, înmatriculat în

Germania, era condus de un alt cetãåean turc, cu rezidenåa în

Germania, în vârstã de 43 ani, însoåit de prietena unuia dintre

migranåi, în vârstã de 20 de ani.

Din declaraåiile celor în cauzã, a rezultat faptul cã grupul a

fost constituit în Turcia, prin intermediul fetei, cetãåean german,

care, contra sumei de 3.500 euro de persoanã, trebuia sã-i

transporte pânã în Germania, respectiv Franåa.

în cauzã sunt cetãåeni turci, cu vârste cuprinse între 22 æi 37

de ani æi au intrat legal în åara noastrã, în baza documentelor

de cãlatorie personale. Dorind sã ajungã în spaåiul Schengen

pentru a-æi gãsi un loc de muncã, tinerii au apelat la aceastã

metodã deoarece nu deåineau vizele necesare de intrare în

spaåiul comunitar. În cadrul verificãrilor, æoferul automarfarului

a menåionat cã nu avea cunoætinåã despre modul cum s-au urcat

cei în cauzã în vehicul.

Ion MAREÆ

Aceasta a luat de la cei cinci suma de 3.000 de euro, bani

cu care a închiriat mijlocul de transport (pe care l-a modificat

artizanal, în scopul transportãrii cetãåenilor turci), restul de

bani urmând a fi plãtiåi de rudele acestora, dupã ajungerea la

destinaåii.

Organizatoarea grupului a atras în activitatea infracåionalã

desfãæuratã un alt cetãåean turc, rezident în Germania, care s-o

ajute, în calitate de conducãtor auto, la transportul migranåilor.

Având în vedere cele constatate, celor æapte persoane li

s-au întocmit actele premergãtoare de cercetare penalã pentru

sãvâræirea infracåiunilor de trafic de migranåi (pentru conducãtorul

auto æi femeie), respective tentativã de trecere frauduloasã

a frontierei de stat (pentru cei cinci turci), cercetãrile fiind

continuate pentru stabilirea vinovãåiei æi luarea mãsurilor legale

care se impun.

Mircea CHIOREAN

F R O N T I E R A

Æ t i r i 15


SAAB 93, furat din Italia,

descoperit la Severin

Un autoturism de lux furat, marca

SAAB 93, în valoare de 38.000 de euro,

a fost confiscat de cãtre poliåiætii de

frontierã mehedinåeni æi ofiåerii SIPI

Mehedinåi, dupã ce a fost depistat în

trafic la intrarea în municipiul Drobeta

Turnu Severin.

cartea de identitate a autoturismului, în

care era înscris ca proprietar un cetãåean

italian, el personal neputând prezenta nici

o procurã sau document de folosinåã al

acestuia.

Continuând cercetãrile æi verificãrile

În cadrul unei acåiuni informativ

operative pe linia combaterii traficului

internaåional de autoturisme furate, în

seara zilei de 4 februarie, ora 17.00,

poliåiætii de frontierã din cadrul Biroului

CIT al IJPF Mehedinåi l-au oprit pentru

control la intrarea în municipiul Drobeta

Turnu Severin, pe conducãtorul unui

autoturism marca SAAB, despre care

aveau informaåii cã este furat din Italia.

autovehiculului, conducãtorul acestuia,

C. Costel în vârstã de 23 de ani, din

localitatea Burila Micã, judeåul Mehedinåi

a prezentat poliåiætilor de frontierã doar

În cauzã s-a întocmit lucrare

sã fie înapoiat proprietarului de drept.

Lancia, furatã din Italia,

descoperitã în Maramureæ

Poliåiætii de frontierã maramureæeni

au depistat, în data de 19 februarie a.c.,

un autoturism marca „Lancia Ypsilon”,

care figura ca fiind furat din Italia.

Cu ocazia unei acåiuni desfãæurate pe

linia prevenirii æi combaterii traficului de

autoturisme furate, poliåiætii de frontierã

mehedinåeni au depistat, în baza unor

informaåii, pe raza localitãåii Slãtioara,

judeåul Maramureæ, un autoturism marca

Lancia Ypsilon, care, din primele cercetãri,

s-a stabilit cã aparåine maramureæeanului

S. Vasile, de 44 de ani, din Baia Mare.

Acesta a declarat cã l-a cumpãrat de la

un cetãåean italian.

În urma verificãrilor efectuate,

s-a constatat cã maæina figureazã

ca fiind furata din Italia, încã din

luna mai 2005. Autoturismul,

în valoare de aproximativ 8.500

euro, a fost indisponibilizat la

sediul IJPF Maramureæ pânã la

finalizarea cercetãrilor. Pe numele

maramureæeanului au fost întocmite

actele premergãtoare de cercetare

penalã sub aspectul sãvâræirii

infracåiunii de furt, faptã prevãzutã

æi pedepsitã de art. 208 alin. 1 din

Codul Penal.

Teodora CÃLUÆERIU

Poliåiætii de frontierã vasluieni au

depistat maråi, 17 februarie a.c., pe

sensul de ieæire din åarã, un autoturism

marca SsangYong, dat în urmãrire prin

Interpol ca fiind furat din Italia.

Astfel, în jurul orei 23.30, la PTF

Albiåa, s-a prezentat pentru a ieæi din

åarã cetãåeanul român Traian T., în vârstã

de 31 de ani, conducând un autoturism

marca SsangYong Rexton.

La control, având suspiciuni cu privire

la provenienåa autovehiculului, poliåiætii

de frontierã au verificat maæina în baza

de date a INTERPOL, ocazie cu care au

constatat cã aceasta figureazã ca fiind

furatã din Italia, din data de 23 noiembrie

2008.

În cadrul verificãrilor, poliåiæti de

frontierã au mai stabilit cã autoturismul

16

furat din Italia, reåinut la Albiåa

leasing, iar cel în cauzã nu a plãtit

ultimele patru rate, motiv pentru

care societatea a declarat maæina

ca fiind furatã.

Autoturismul, în valoare de

aproximativ 47.263 lei, a fost

indisponibilizat la sediul IJPF Vaslui

pânã la finalizarea cercetãrilor,

iar bãrbatul este cercetat pentru

sãvâræirea infracåiunii de furt.

Serviciul Presã æi

Comunicare din

cadrul IGPF

F R O N T I E R A

Æ t i r i


Eliberaåi de judecãtori

prinæi a doua oarã

Traficanåi de droguri,

prinæi a doua oarã

de echipa antidrog a IGPF

împreunã cu procurori DIICOT æi cu

sprijinul SRI, au reuæit destructurarea

unei filiere de traficanåi de droguri

(dupã o monitorizare de aproximativ 3

luni), care introducea æi comercializa

în România, importante cantitãåi de

heroinã.

Liderul filierei - turcul Halil Deveci

- este recidivist, el fiind a doua oarã

reåinut de poliåiætii de frontierã DCIT.

Acesta a mai fost, în anul 2006, învinuit

pentru sãvâræirea infracåiunii de trafic

internaåional de droguri (organizase un

transport de peste 3,5 kg heroinã din

Turcia în România), însã instanåa a dispus

judecarea sa în stare de libertate.

Alåi trei membri ai filierei - de

asemenea, cu antecedente penale,

inclusiv pentru trafic de droguri - au fost

reåinuåi de poliåiætii de frontiera antidrog,

asupra lor fiind descoperitã cantitatea de

aproximativ 2 kg heroinã - cu o valoare

de 60.000 euro – ce era destinatã pieåei

bucureætene. În filierã sunt implicaåi æi

distribuitori principali de droguri, ce

vindeau „marfa” cãtre dealeri stradali

din Bucureæti. Dacã ar fi ajuns pe piaåã,

întreaga filierã ar fi obåinut un „profit” de

peste 200.000 euro.

MONITORIZAREA

În urmã cu trei luni de zile, poliåiætii

de frontierã antidrog din cadrul DCIT -

IGPF au intrat în posesia unor informaåii

potrivit cãrora un cetãåean turc - cunoscut

de lucrãtorii noætri ca organizator al

unor transporturi de heroinã pe relaåia

Turcia - România - æi-a reactivat filiera

de transport, urmând sã aducã în åara

noastrã o anumitã cantitate de droguri.

Cel în cauzã - Halil Deveci, în vârstã

de 47 ani - fusese reåinut de poliåiætii de

frontierã antidrog, în luna martie 2006,

împreunã cu procurorii DIICOT, fiind

învinuit de sãvâræirea infracåiunii de

trafic internaåional de droguri de mare

risc æi constituire a unui grup infracåional

organizat.

La acea datã, în urma unor ample

acåiuni informativ-operative, s-a stabilit

cã cetãåeanul turc, împreunã cu alte

9 persoane (de asemenea, reåinute)

erau membri ai unei reåele de trafic de

droguri, care aproviziona piaåa specificã

din Bucureæti æi Constanåa.

În cadrul acåiunilor derulate la

acea vreme, au fost ridicate în vederea

confiscãrii 3,550 kg heroinã, 3 kg cofeinã

electrice, folosite la transportul drogurilor,

2 autoturisme de lux marca BMW, sume

în lei æi valutã - aproximativ 11.000 euro,

matriåe æi o presã, destinate confecåionãrii

calupurilor de heroinã, alte ustensile

folosite în acelaæi scop æi, de asemenea, a

fost pus sechestru pe locuinåa a doi dintre

traficanåi (o vilã cu 20 de camere, dotatã

cu aparaturã de ultimã generaåie, inclusiv

de cinema).

Urmare a probelor administrate la

dosar, instanåa a dispus arestarea a patru

dintre membrii reåelei (printre care æi

Halil Deveci), arestare care s-a menåinut

pe parcursul urmãririi penale æi în faza

de judecatã, pânã în luna decembrie

2008 (când instanåa a decis judecarea

membrilor reåelei în stare de libertate).

În aceste condiåii, Halil Deveci a

considerat cã îæi poate continua activitatea

infracåionalã, sens în care, imediat dupã

ieæirea din arest, a racolat doi cetãåeni

romani - Aurelian B., de 27 ani, din

judeåul Bacãu æi Iulian P., de 32 ani, din

Bucureæti - cãrora le-a „solicitat sprijinul”

pentru transportul de heroinã din Turcia în

România, în schimbul unor sume în valutã

cuprinse între 500 æi 1.000 euro, pentru

fiecare deplasare (costurile de deplasare

erau, de asemenea, „decontate” de turc).

Poliåiætii de frontierã antidrog au

intrat în posesia informaåiilor cu privire

la organizarea transportului de heroinã,

motiv pentru care, împreunã cu procurorii

DIICOT, au procedat la monitorizarea

membrilor „noii filiere” æi, ulterior, la

organizarea flagrantului.

FLAGRANTUL

Sâmbãta, 14 februarie a.c., în jurul

orei 23.30, cei doi români - Aurelian B. æi

Iulian P. - s-au prezentat pentru a intra în

ca pasageri în douã autocare distincte, ce

se întorceau din Turcia.

Întrucât se dorea reåinerea tuturor

membrilor filierei, poliåiætii de frontierã

au monitorizat deplasarea celor doi

cãtre Bucureæti æi modul lor de acåiune.

Astfel, au observat cã, în aceeaæi noapte,

în Bucureæti, în zona Autogãrii Filaret,

Aurelian B. s-a întâlnit cu Iulian P. æi i-a

înmânat „marfa” (ascunsã într-o geantã

În continuare, turcul a luat legãtura

În momentul întâlnirii cetãåeanului

Bucureæti, poliåiætii de frontierã au

organizat flagrantul, cei doi fiind reåinuåi.

În geanta de voiaj, a fost gãsitã cantitatea

totalã de aproximativ 2 kg de heroinã.

Simultan, s-a procedat æi la reåinerea celor

doi transportatori de heroinã - Aurelian B.

æi Iulian P.

S-a stabilit cã heroina - cu o valoare

de 60.000 euro - era destinatã pieåei

bucureætene, Vasilica D. fiind unul din

distribuitorii principali de droguri, ce

vindeau „marfa” cãtre dealerii stradali

din Bucureæti.

În cadrul primelor audieri, aceasta a

declarat cã i-a dat un avans cetãåeanului

turc pentru cumpãrarea heroinei, restul de

bani urmând a fi achitaåi dupã vânzarea

cãtre dealeri. Heroina ar fi adus un câætig

de peste 200.000 euro întregii filiere.

PEDEAPSA

Cele patru persoane au fost reåinute

de cãtre procurorii DIICOT æi prezentate

instanåei de judecatã, care a emis

pe numele lor mandate de arestare

preventivã pentru 29 de zile. Dacã vor

fi gãsiåi vinovaåi, cei în cauzã riscã o

pedeapsã cu închisoarea de pânã la 25

de ani. Colegii noætri continuã cercetãrile

împreunã cu procurorii DIICOT, în

vederea identificãrii æi a altor membri ai

filierei, documentarea æi probarea întregii

activitãåi infracåionale.

F R O N T I E R A

Æ t i r i

17


Paæaport românesc,

model 2001, falsificat prin înlocuirea fotografiei

VIZUALIZARE ÎN

LUMINÃ ALBÃ

Filã informatizatã

VALABIL

FALSIFICAT

1. Zone mãrite ale fotografiei

din documentul de cãlãtorie

1

ORIGINAL

2

Zonã maritã din fotografia

documentului specimen care

evidenåiazã o imprimare inkjet

1

2. Zonã mãritã din fotografia titularului

FALSIFICAT

Zonã mãritã care evidenåiazã

zona de separaåie între douã tipuri

diferite de imprimare:

a. offset digital

b. inkjet

1

2

ORIGINAL

2

Zonã mãritã din fotografia

documentului specimen care

evidenåiazã o imprimare inkjet

a

FALSIFICAT

18

b

2

Zonã mãritã din fotografia

documentului verificat care

evidenåiazã o imprimare

offset digitalã

F R O N T I E R A

C r i m i n a l i s t i c ã

1


3. Zonã mãritã a filei informatizate/fotografia în umbrã

ORIGINAL

Zonã mãritã din fotografia

1

în umbrã a titularului care

evidenåiazã o imprimare inkjet

1

FALSIFICAT

2

Zonã maritã care evidenåiazã

zona de separaåie între douã tipuri

diferite de imprimare:

a. offset digital

b. inkjet

VEDERE ÎN LUMINÃ I.R.

a

b

2

FALSIFICAT


F R O N T I E R A

Zona indicatã evidenåiazã un colaj digital

realizat prin suprapunerea imperfectã a

fotografiei posesorului documentului de

cãlãtorie peste fotografia iniåialã a

titularului de drept

Falsificarea a constat în ætergerea chimicã

paråialã a fotografiilor integrate, de la nivelul

gâtului în sus, æi reimprimarea acestora, atât

la fotografia titularului cât æi la cea în umbrã,

utilizând o metodã de imprimare (offset

digital) diferitã de cele întâlnite pânã acum la

documentele false sau falsificate

Pagini realizate cu sprijinul

Serviciului Expertizã a

Documentelor de Cãlãtorie æi

Criminalisticã al IGPF

C r i m i n a l i s t i c ã 19


Transporturi ilegale

de åigãri, depistate

la frontiera de Nord

Poliåiætii de frontierã suceveni au înregistrat douã

cazuri de trafic ilegal cu åigãri, care urmau sã ajungã

pe piaåa „neagrã” de desfacere, în total fiind confiscate

aproximativ 5.040 pachete, în valoare totalã de aproximativ

21.700 lei.

• În data de 9 februarie a.c., în jurul orei 14.45, poliåiætii

de frontierã din cadrul SPF Siret - jud. Suceava au organizat o

acåiune, în zona de competenåã, pe linia prevenirii æi combaterii

traficului ilegal de åigãri.

Cu aceastã ocazie, pe raza localitãåii Siret, a fost oprit în trafic

un autoturism, condus de cetãåeanul român Dãnuå G., în vârstã

de 45 ani, din Botoæani.

La controlul mijlocului de transport, poliåiætii de frontierã au

descoperit, în portbagajul maæinii, 2.060 pachete de åigãri, marca

Viceroy, de provenienåã ucraineanã.

Bãrbatul a declarat cã a achiziåionat åigãrile de la diferite

persoane din localitatea Siret, intenåia sa fiind de a le transporta

în Suceava æi a le comercializa „la negru”.

• Câteva ore mai târziu, la ieæirea din localitatea Suceava, a

fost depistat cetãåeanul român Gheorghiåã P., în vârstã de 25 ani,

Capturi, la PTF Oancea

frontierã æi lucrãtori vamali din cadrul PTF Oancea,

au descoperit doi cetãåeni din Republica Moldova,

care au încercat sã introducã în România peste 5000 de pachete

åigãri, ascunse în diferite locuri din autoturismele personale.

• Primul caz a avut loc vineri, 13 februarie a.c., în

jurul orelor 09.00, când s-a prezentat pe sensul de intrare

în åarã cetãåeanul din Republica Moldova Constantin

R., de 25 de ani. Cu ocazia controlului de frontierã,

s-a descoperit, ascunsã æi nedeclaratã, în portierele

autoturismului, cantitatea totalã de 850 pachete åigãri,

din judeåul Iaæi, care transporta cu un autoturism 2.980 pachete

de åigãri, marca Ronson, cu timbru ucrainean. Tânãrul nu avea

documente de provenienåã pentru marfa transportatã æi a declarat

cã a achiziåionat åigãrile din localitatea Siret, pentru a le revinde

pe piaåa din Paæcani.

În ambele cazuri, cei doi bãrbaåi au fost sancåionaåi

contravenåional, conform prevederilor legale în vigoare, iar

åigãrile – în valoare totalã de peste 21.672 lei – au fost reåinute

în vederea confiscãrii.

În luna ianuarie 2009, poliåiætii de frontierã suceveni au

descoperit – independent sau în cooperare cu reprezentanåi

ai altor instituåii

- peste 28.418

pachete de åigãri

de contrabandã,

provenite din

Ucraina, în valoare

de aproximativ

120.480 lei.

Totodatã, în cursul

anului trecut, în

zona de competenåã

a IJPF Suceava au

fost depistate, în

urma acåiunilor

întreprinse, peste

351.887 pachete

de åigãri, în valoare

de 1.297.235 lei.

Serviciul Presã æi

Comunicare din

cadrul IGPF

marca L&M, cu timbru moldovenesc, pe care bãrbatul dorea sã

• Al doilea caz a avut loc douã zile mai târziu, tot la PTF

Oancea, unde s-a prezentat pe sensul de intrare în România

cetãåeanul din Republica Moldova Valeriu G., de 42 ani, care

conducea autoturismul marca „Chevrolet Captiva”.

La efectuarea controlului specific, echipa mixtã formatã din

lucrãtori vamali æi poliåiæti de frontierã a descoperit, ascunsã

æi nedeclaratã,

Åigãrile, marca

Autoritatea vamalã a ridicat în vederea confiscãrii întreaga

cantitate de åigãri æi a sancåionat contravenåional persoana cu

5000 RON.

20

F R O N T I E R A

Marcel ANTOHE

Æ t i r i


17

focuri de armã, pentru reåinerea

unui grup de contrabandiæti

foloseascã armamentul din dotare pentru reåinerea a 9

cetãåeni ucraineni æi 3 români, care transportau åigãri

de contrabandã din Ucraina.

Au fost trase 17 focuri de avertisment în plan vertical,

cu respectarea reglementãrilor legale în vigoare, asupra

contrabandiætilor fiind gãsite 27.000 pachete de åigãri, destinate

comercializãrii pe „piaåa neagrã” de desfacere din România;

Valoarea åigãrilor se ridicã la 27.000 euro, acestea fiind

reåinute în vederea confiscãrii;

Celor 12 persoane reåinute li s-a întocmit dosar penal sub

aspectul sãvâræirii infracåiunilor de contrabandã æi trecere ilegalã

a frontierei de stat.

În seara zilei de 6 februarie a.c., în cadrul unei acåiuni pe linia

prevenirii æi combaterii contrabandei cu åigãri, desfãæuratã în zona

de competenåã a SPF Sarasãu, poliåiætii de frontierã din cadrul

IJPF Maramureæ au observat nouã persoane, care transportau

ilegal peste frontierã, din Ucraina în România, mai multe colete

voluminoase. Oamenii se deplasau, pe jos, cu pachetele în spate,

Au fost somaåi verbal æi, deoarece aceætia nu s-au supus

somaåiilor, încercând sã se disperseze pe mai multe direcåii, a

fost necesarã folosirea armamentului din dotare, fiind trase 17

focuri de avertisment, în plan vertical, cu respectarea prevederilor

legale în vigoare.

Astfel, s-a reuæit reåinerea întregului grup, în urma identificãrii

stabilindu-se cã sunt cetãåeni ucraineni, cu vârste cuprinse între

18 æi 43 de ani. Asupra lor au fost gãsite 54 colete, care conåineau

25.000 pachete åigãri marca Viceroy æi 2.000 pachete åigãri marca

Chesterfield, de provenienåã ucraineanã.

De asemenea, în cadrul acåiunii, au mai fost depistaåi æi 3

cetãåeni români - 2 bãrbaåi æi o femeie - care aæteptau, în zonã,

cu un autoturism, pentru a prelua æi transporta åigãrile cãtre

interiorul åãrii.

Cele 12 persoane au fost reåinute, pe numele lor fiind

întocmite actele premergãtoare începerii urmãririi penale sub

aspectul sãvâræirii infracåiunilor de contrabandã æi trecere ilegalã

a frontierei de stat. De asemenea, întreaga cantitate de åigãri – în

valoare de 27.000 euro – a fost reåinutã în vederea confiscãrii.

Cercetãrile sunt continuate

de cãtre procurorul DIICOT

– Biroul Teritorial Maramureæ

æi poliåiæti de frontierã

maramureæeni delegaåi de

cãtre acesta, în vederea

identificãrii tuturor persoanelor

implicate æi luarea mãsurilor

care se impun. Totodatã, au

fost informate autoritãåile

de frontierã ucrainene, în

vederea efectuãrii de verificãri

în comun, în zona de

competenåã.

Iulia UTAN

Peste 44.200 pachete de åigãri,

confiscate de la un doljean

P44.200 pachete de åigãri de contrabandã, pe care un

doljean intenåiona sã le comercializeze „la negru” în

judeåul Mehedinåi.

Åigãrile – în valoare de aprox. 44.000 euro - au fost

reåinute în vederea confiscãrii, iar bãrbatul a fost sancåionat

contravenåional, conform prevederilor legale.

În dimineaåa zilei de 18 februarie a.c., în jurul orei 07.30,

poliåiætii de frontierã din cadrul

Detaæamentului de Intervenåie

al IJPF Mehedinåi au desfãæurat,

în zona de competenåã, o acåiune

pe linia prevenirii æi combaterii

traficului ilicit de åigãri.

Cu aceastã ocazie, în baza

informaåiilor deåinute cu privire

la o autospecialã implicatã

în transportul ilegal de åigãri

netimbrate, lucrãtorii noætri au

organizat, la intrarea în municipiul

Oræova, un filtru de control.

conducãtorul autovehiculului suspect a încercat sã evite controlul,

schimbând direcåia de mers, însã a fost blocat æi reåinut, la scurt

timp, de un alt echipaj din cadrul Detaæamentului de Intervenåie,

care îl monitoriza încã de la intrarea în judeå.

S-a procedat la verificarea autofurgonului - condus de F.

Cãtãlin, în vârstã de 33 de ani, din judeåul Dolj - ocazie cu care

poliåiætii de frontierã au depistat, în interior, peste 44.200 pachete

åigãri, mãrcile Capital æi Pall Mall, pentru care bãrbatul nu deåinea

documente legale de provenienåã.

Întrebat fiind despre provenienåa acestora, doljeanul

Conform prevederilor legale, întreaga cantitate de

Serviciul de Presã æi Comunicare din cadrul IGPF


F R O N T I E R A

Æ t i r i

21


Braconieri capturaåi

la Tulcea

pe linia prevenirii æi combaterii braconajului piscicol, poliåiætii

de frontierã tulceni au confiscat 207 kg peæte de diferite specii,

capturat de doi localnici ilegal cu 19 setci monofilament.

În ziua de 23 februarie a.c., în baza unor informaåii, poliåiætii

de frontierã din cadrul SPF Tulcea au depistat, pe Lacul Goloviåa

(localitatea Lunca - judeåul Tulcea), într-o barcã din lemn, doi

cetãåeni români, care pescuiau ilegal.

Asupra celor în cauzã - Marin I., de 43 ani æi Costel B., de

26 ani, ambii din localitatea Ceamurlia de Jos - au fost gãsite 19

setci monofilament, precum æi cantitatea totalã de 207 kg peæte

de diferite specii, braconat în numai câteva ore.

Conform legii, pe numele celor doi a fost întocmit dosar

penal sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de deåinere æi pescuit

cu plase monofilament, fãrã autorizaåie, plasele æi barca fiind

reåinute pânã la finalizarea cercetãrilor. De asemenea, peætele

braconat a fost confiscat æi predat unei societãåi de profil, în

vederea valorificãrii.

De menåionat cã în luna ianuarie 2009, atât în Delta Dunãrii,

cât æi în celelalte zone de frontierã fluvialã sau maritimã,

poliåiætii de frontierã au depistat 239 persoane - în majoritatea

cazurilor cetãåeni români - care deåineau sau transportau peæte,

fãrã a poseda documente de provenienåã ori îl obåinuserã prin

practicarea ilegalã a pescuitului. Dintre acestea, 93 persoane s-au

ales cu dosare penale, iar 146 au fost sancåionate contravenåional,

cu amenzi în valoare de 25.700 lei. De asemenea, au fost reåinute

în vederea confiscãrii 2.143 kg peæte, 3 ambarcaåiuni, 68 unelte

æi 206 mp voloace.

specifice pe linia prevenirii æi combaterii braconajului piscicol,

folosind în acest sens echipamentele tehnice din dotare (pe apã)

æi organizând filtre de control în zonele de competenåã.

Natalia AGIGHIOLEANU

Arme æi muniåie,

fãrã documente, la frontierã

În mai puåin de o sãptãmânã, poliåiætii de frontierã arãdeni,

din cadrul PTF Curtici, au descoperit un întreg arsenal de arme

æi muniåie ce urma sã intre/iasã ilegal din åarã.

• Astfel, în dimineaåa zilei de 9 februarie a.c, în jurul orei

02.45, la PTF Curtici, pe sensul de ieæire din åarã, poliåiætii de

frontierã au efectuat un control asupra trenului rapid „Dacia”,

care circulã pe relaåia Bucureæti - Viena.

Cu aceastã ocazie, în podul unui vagon al trenului, deasupra

toaletei, lângã bazinul de apã, poliåiætii de frontierã au descoperit,

ascunse, o grenadã de mânã, opt cartuæe æi un tub calibru 7,62

mm, fixate pe o lamelã, douã cartuæe calibru 7,65, precum æi

un toc din piele pentru pistol model 1974, toate învelite în folie

de plastic.

Ca urmare a celor constatate, grenada a fost depusã într-un

spaåiu protejat, fiind luate mãsuri de izolare a zonei æi solicitare a

sprijinului specialiætilor din cadrul IJPF Arad, IPJ Arad æi Direcåiei

Judeåene a SRI Arad.

Au fost efectuate verificãri la nivelul întregului tren, fiind

folositã aparaturã

specialã pentru

detectarea

explozibilului æi

substanåelor toxice,

fãrã a se mai

æi cãlãtoria.

Pasagerii din vagon æi personalul de tren au fost audiaåi,

cercetãrile fiind continuate sub coordonarea procurorului din

cadrul DIICOT – Serviciul Teritorial Arad.

• Douã zile mai târziu, la acelaæi punct, s-a prezentat pentru

a intra în România, cãlãtorind ca pasager în trenul rapid „Ister”,

ce circula pe relaåia Viena – Bucureæti, cetãåeanul bulgar Petkov

D., în vârstã de 42 ani.

Cu ocazia controlului specific, poliåiætii de frontierã au avut

suspiciuni în legãturã cu numãrul mare de bagaje a celui în cauzã

æi volumul acestora, motiv pentru care au procedat la efectuarea

unui control amãnunåit al lor.

Astfel, au fost descoperite 60 pistoale cu gaze marca WALTER

P22 æi 50 bastoane telescopice de autoapãrare, marca EXB-1H

police type, pentru care bãrbatul nu deåinea documentele legale

necesare.

S-a luat mãsura întreruperii cãlãtoriei cetãåeanului bulgar, în

prezent fiind efectuate cercetãri, sub coordonarea procurorului

DIICOT - Serviciul Teritorial Arad, cu privire la provenienåa æi

destinaåia armamentului depistat.

La finalizarea anchetei, procurorii au emis pe numele

cetãåeanului bulgar un mandat de arestare preventivã pe 29

de zile, fiind urmãrit penal pentru sãvâræirea infracåiunii de

contrabandã calificatã æi deåinere de arme neletale fãrã drept.

Dacã va fi gãsit vinovat, acesta riscã sã stea între 3 æi 12 ani în

spatele gratiilor.

Mihaela LEÆ


Æ t i r i

22 F R O N T I E R A


Utilaje agricole furate din

Franåa, depistate la PTF Boræ

Poliåiætii de frontierã bihoreni au depistat æase tractoare

furate din Franåa, ce urmau a fi introduse în åarã de cãtre doi

cetãåeni români.

Valoarea utilajelor este de aproximativ 180.000 euro æi,

conform documentelor, trebuiau sã ajungã la o firmã din Cluj.

Cei doi æoferi români sunt cercetaåi pentru sãvâræirea

infracåiunii de complicitate

la furt.

motiv pentru care au efectuat un control

amãnunåit asupra utilajelor agricole,

confruntând seriile tractoarelor cu cele

din

înscrise în documentele de însoåire a

mãrfii.

Totodatã, au fost extinse verificãrile

prin intermediul ofiåerilor din cadrul

Punctului de Contact Boræ - Artand,

în urma cãrora autoritãåile franceze au

informat cã tractoarele sunt reclamate ca fiind furate de pe un

æantier, în urmã cu câteva sãptãmâni.

În cadrul primelor cercetãri, cei doi æoferi au declarat cã nu

aveau cunoætinåã despre faptul cã utilajele sunt furate, ei fiind

doar angajaåi sã le transporte la destinatar, o firmã din judeåul

Cluj.

Având în vedere cele

În data de 5 februarie

a.c., în jurul orei 05.30, la

PTF Boræ, s-au prezentat

pentru a intra în åarã cetãåenii

români Vasile S. æi Petru N.,

în vârstã de 28, respectiv 46

ani, ambii cu domiciliul pe

raza judeåului Maramureæ.

Bãrbaåii conduceau douã

automarfare æi transportau,

conform documentelor de

însoåire, utilaje agricole din

Franåa pentru o firmã din

Cluj.

Poliåiætii de frontierã au

avut suspiciuni cu privire la

autenticitatea documentelor,

Dan LAZÃR

Peste douã kilograme de bijuterii din aur,

confiscate la Giurgiu

Poliåiætii de frontierã giurgiuveni au gãsit asupra a trei

cetãåeni români, care se duceau la Istanbul, peste 2 kg de

bijuterii din aur.

În ziua de 12 februarie a.c., în jurul orei 18.00, în

În urma controlului, asupra a trei cetãåeni români,

Mihai ALEXANDRU

F R O N T I E R A

Æ t i r i

23


CINE SE ASEAMÃNÃ, SE ADUNÃ…

åi-e pe potrivã. Sã ai legãturi cu cel care

te meritã æi sã-i åii departe pe cei care nu

te meritã. “ (Confucius)

Dacã nu îmi fac cunoscute propriile

dorinåe, aceasta nu este datoritã faptului

cã nu le merit. Probabil cã existã un

motiv major æi întemeiat pentru a nu

experimenta ceva la care visez sau

tânjesc. Din totdeauna, Universul a

fost condus de Legea Atracåiei: cine se

aseamãnã se adunã sau asemãnarea

atrage asemãnare. Întotdeauna gândesc

pozitiv, chiar æi atunci când greul mã

încearcã cu înveræunare, iar astfel nu

voi bloca binele care ne cautã pe toåi

întotdeauna. Mereu am spus: aveåi grijã

ce gândiåi æi ce vã doriåi, pentru cã veåi

constata cã, la un moment dat, exact

acel lucru veåi avea. Nu vã încãrcaåi cu

energie negativã, distrugãtoare, pentru

cã astfel vã concentraåi pe ceva negativ

care, la un moment dat, are un revers,

iar subconætientul æi conætiinåa lucreazã

în tandem. De obicei, mã concentrez

la ceea ce îmi face plãcere, atât mie cât

æi prietenilor mei, colegilor de serviciu,

adicã la familia mea, la casa mea, la mine,

æi fac asta cu orice ocazie, stabilindu-mi

astfel prioritãåile æi necesitãåile vieåii. Nu

uit sã-mi propun sã nu fac rãu, pentru cã

empatia spune: „Ce åie nu-åi place, altuia

nu-i face!” Caut cu multã ardoare ceea

ce este plãcut æi mã satisface emoåional.

Acum am învãåat sã mã relaxez atunci

când situaåia o impune, mã distrez, caut

apropierea de prietenii care s-au dovedit

a-mi fi alãturi necondiåionat. Doar aæa

am început sã apreciez mai adânc viaåa,

pentru cã destinul, cu toate cã fiecare are

puterea de a æi-l face aæa cum doreæte, ne

este scris în frunte. Am înåeles acum æi

aæa mi-am fãcut o promisiune: sã nu mã

trãdez niciodatã æi, totodatã, sã nu îmi

trãdez prietenii, sã continui sã zâmbesc,

sã am încredere æi sã fiu deschisã la orice

posibilitate minunatã care intrã în viaåa

mea, sã stau dreaptã, æi sã încep sã-mi

proiectez viaåa pe care doresc sã mi-o

trãiesc, atât cât pot de bine, alãturi de

cei dragi.

Tot acum am înåeles cã viaåa mai

însemnã învãåarea lecåiilor fãcând uneori

æi greæeli, cã nimeni nu mã pedepseæte

dacã am greæit fãrã voie, recunoscândumi

personal greæeala æi luând-o de la capãt

æi cã niciodatã nu este vina cuiva. De aici

trag concluzia cã, în loc sã formez ziduri

mai bune, încep sã construiesc poduri.

Sentimentele negative (furia, invidia,

ura), resentimentele, ar trebui sã putem

sã le redirecåionãm, pentru cã altfel ne

otrãvim viaåa æi mediul înconjurãtor al

propriei persoane. Nu am inventat noi

roata, nici ziua ori noaptea. Dar putem

inventa noi modul în care sã ne facem

plãcuåi unul altuia putând sã convieåuim

æi, de asemenea, sã muncim împreunã.

Viaåa e prea scurtã ca sã meritãm doar

lucruri urâte… dar e totuæi onorabilã,

pentru cã, la un moment dat, cu toåii mai

avem câte ceva de învãåat!

Gabriela RADU

Curaj de bãrbat,

chiar cã abordeazã mai uæor discuåiile cu populaåia civilã din

zonã. Parcã oamenii zâmbeau mai des æi salutau respectuos

la trecerea echipajului PF prin satul lor. Curând, poliåistele au

început sã se descurce din ce în ce mai bine pe comunicaåie.

Curaj de bãrbat,

suflet de femeie

serviciu, am observat câteva doamne care se deplasau grãbite

pe stradã, cel mai probabil spre muncã. Vremea e favorabilã æi

doamnelor nu le lipseæte åinuta adecvatã. Tocuri, pardesie, eæarfe

elegante... Instantaneu, gândul îmi fuge la colegele mele din

frontierã. Deæi este luna martie, o lunã în care femeile sunt mai

frumoase, mai elegante, pentru ele nu este mare diferenåã. Aceiaæi

bocanci greoi, aceeaæi åinutã groasã

care sã le protejeze de frig. Altfel

nu poåi rezista pe malul Prutului.

Sunt poliåistele de frontierã, femeile

care, alãturi de colegii lor, asigurã

supravegherea frontierei de stat,

indiferent de anotimp æi condiåiile

meteo.

Pânã în toamna lui 2005, la

turele serviciu lucrau numai bãrbaåi,

iar meseria de poliåist de frontierã

„la verde” era consideratã una

exclusiv masculinã. Începând cu

2005, la concursurile de încadrare

din sursã externã, s-au înscris æi

femei. La început au fost privite cu suspiciune de cãtre colegi. În

timp, însã, bãieåii au învãåat cã acele fiinåe fragile fac faåã uneori

mai uæor ca ei unor misiuni, cã au mai mult curaj câteodatã, ba

24

suflet de femeie

de poliåist de frontierã. Încet, încet, la concursuri au început sã

vinã tot mai multe fete. Unele au ajuns sã ocupe chiar funcåii

Timp de 12 ore æi ele sunt cele care

femeilor, sigur vor primi æi ele, fetele de la frontierã, un buchet

de flori æi un sincer „La mulåi ani!” din partea colegilor.

Minodora RÃCNEA

F R O N T I E R A

P a s t e l


8 Martie - ziua în care

femeile au vorbit lumii

Ziua Internaåionalã a Femeii, cunoscutã popular sub

denumirea de Ziua Femeii, celebreazã cuceririle sociale, politice

æi economice ale femeii æi este sãrbãtoritã în diverse state ale

lumii occidentale în fiecare an la data de 8 martie.

În anul 1977 Adunarea Generalã a ONU a proclamat, printro

rezoluåie, Ziua Naåiunilor Unite pentru Drepturile Femeilor

æi Pace Internaåionalã. O sãrbãtoare a femeilor, recunoscutã

internaåional, dar fãrã a se preciza o zi anume, a fost hotãrâtã încã

din anul 1910, de Internaåionala Socialistã reunitã la Copenhaga.

Urmãtorul pas în instituirea unei zile dedicate femeii l-a constituit

proclamarea, în 1975, de cãtre ONU, a Anului Internaåional al

Femeilor æi declararea perioadei 1976 - 1985 ca Deceniu ONU

pentru condiåia femeii.

Ideea înfiinåãrii unei zile internaåionale a femeilor a apãrut la

æi a expansiunii economice, procese care au condus la proteste

legate de condiåiile de muncã.

* Femei din fabricile textile æi de confecåii au organizat un

astfel de protest în 8 martie 1857, în New York City. Muncitoarele

au protestat împotriva a ceea ce ele considerau ca fiind condiåii

proaste de lucru æi salarii mici. Protestatarele au fost atacate

æi dispersate de cãtre poliåie. Aceste femei æi-au înfiinåat, în

aceeaæi lunã, dar doi ani mai târziu, primul sindicat

muncitoresc.

* Pe 8 martie 1908, Societatea Femeilor Social

Democrate din New York a sponsorizat o întrunire a

maselor pe tema drepturilor femeilor.

* În 1910, la Conferinåa Femeilor Socialiste din

Copenhaga, a fost aprobatã o zi internaåionalã pentru

a celebra pacea æi câætigarea dreptului la vot de cãtre

femei.

* Inspiratã de o celebrare în America a femeilor care

muncesc, socialista germanã Klara Zetkin a organizat

Ziua Internaåionalã a Femeilor (ZIF), în 1911. Pe 19

martie, socialiste din Germania, Austria, Danemarca

æi alte åãri europene au organizat greve æi maræuri.

Feminista æi revoluåionara rusã Aleksandra Kollontai,

care a ajutat la organizarea evenimentului, l-a descris ca

pe „o mare de femei clocotind æi vibrând la unison”.

* Pe mãsurã ce nou-nãscutul eveniment anual lua

amploare, el a preluat cauza pãcii, precum æi pe cea

a drepturilor femeilor. În 1915, Zetkin a organizat o

demostraåie în Berna, Elveåia, pentru a grãbi încheierea

Primului Rãzboi Mondial. Au participat femei aflate de

* Pânã în 1917, ZIF era sãrbãtoritã în zile diferite în întreaga

lume.

* În 1917, 8 martie a fost identificatã ca Zi Internaåionalã

a Femeilor, deoarece, în acea zi, în Rusia, mii de femei æi-au

pãrãsit casele æi fabricile ca sã protesteze împotriva raåiilor

de hranã extrem de mici, preåurilor foarte ridicate, rãzboiului

mondial æi creæterii continue a suferinåelor prin care trebuiau

sã treacã (aceasta a fost greva „pentru pâine æi pace” care, în

combinaåie cu alte proteste care au izbucnit între 8-12 martie,

a dus la „Revoluåia din Februarie”, ce a foråat åarul Nicolae al

II-lea sã abdice.)

* Printre alte evenimente istorice, 8 martie comemoreazã

incendiul de la Fabrica Triangle Shirtwaist (New York, 1911),

unde peste 140 de femei æi-au pierdut viaåa.

* În 1921, 8 Martie a fost în mod oficial æi global declaratã Ziua

Internaåionalã a Femeilor, atunci când reprezentantele bulgare

în Secretariatul Internaåional al Femeilor din Internaåionala

Comunistã au propus ca ziua sã fie sãrbãtoritã în mod uniform pe

toatã suprafaåa planetei. În timp ce Ziua Internaåionalã a Femeilor

se sãrbãtoreæte, acum, în mod global, pe 8 martie, existã câteva

åãri care celebreazã o Sãptãmânã Internaåionalã a Femeilor, iar

Statele Unite sãrbãtoresc Luna Internaåionalã a Femeilor.

* Demonstraåiile din Rusia, marcând Ziua Internaåionalã a

Femeilor, s-au dovedit a fi prima etapã a Revoluåiei Ruse din

1917. Dupã „Revoluåia din Octombrie”, Kollontai l-a convins pe

Lenin sã declare aceastã zi ca sãrbãtoare oficialã, iar în timpul

perioadei sovietice „femeia muncitoare æi eroicã” a continuat sã

fie sãrbãtoritã în aceastã zi.

* Ziua este încã sãrbãtoritã în mod oficial în Rusia (ca æi în

Belarus, Macedonia, Moldova æi Ucraina) în principal ca „Zi a

Mamei”- cu felicitãri, flori æi cadouri pentru femei din partea

* În Occident, Ziua

La Mulåi Ani !

F R O N T I E R A

E v e n i m e n t

25


O zi din viaåa unui

poliåist de frontierã

Proiect de Parteneriat

la Æcoala Oræova

În ziua de 4 februarie a acestui an, Catedra de criminalisticã

æi evidenåe specifice din Æcoala de Perfecåionare a Cadrelor

Poliåiei de Frontierã Oræova a organizat o activitate comunã cu

un grup de profesori de la Facultatea de Inginerie, Managementul

Sistemelor Tehnologice din Drobeta Turnu Severin, în frunte cu

prodecanul acesteia. Activitatea s-a desfãæurat în baza unui

proiect de parteneriat încheiat de reprezentanåii celor douã

instituåii, întâlnirea aceasta având ca temã „Metode moderne

de instruire a adulåilor”.

Parteneriatul nostru este chemat sã rãspundã unor cerinåe

socio-profesionale care sã constituie un suport al iniåiativelor

educative. Tema pusã în discuåie a scos în evidenåã strategiile

æi tehnicile de instruire æi educare menite sã contribuie la

dezvoltarea atitudinilor, mentalitãåilor æi manifestãrilor ce vor

contribui la creæterea randamentului procesului de instruire,

a stãrii psihice, moralitãåii æi coeziunii grupurilor umane

partenere.

Æi de aceastã datã, profesorii catedrei noastre au demonstrat

cã sunt preocupaåi de calitatea actului didactic æi îæi dau mâna

cu instituåiile de învãåãmânt care au ceva important de spus æi au

de fãcut oferte profesionale într-o perioadã în care dezideratul

instituåiilor furnizoare de educaåie este acela de a dezvolta un

sistem de învãåãmânt modern æi performant. Participanåii au ajuns

la un consens cu privire la prioritatea actului de învãåãmânt, æi

anume satisfacerea nevoilor de pregãtire a personalului, integrarea

acestuia în contextul general al interesului organizaåional de

creætere a reuæitei profesionale prin pregãtire.

Prin activitãåile comune, ne-am propus, ca parteneri, sã gãsim

singuri modalitãåi prin care, împreunã, sã devenim mai sociabili

cu tot ceea ce ne înconjoarã.

În concluzie, aceastã activitate vine sã demonstreze cã

formarea profesionalã, iniåialã æi continuã, segment complex æi

multidimensional al managementului resurselor umane, susåine

într-o mãsurã însemnatã ritmul æi amploarea schimbãrilor æi

oferã soluåii pertinente pentru îndeplinirea sarcinilor de muncã

ale personalului celor douã instituåii, desfãæurarea fluentã a

procesului de dezvoltare instituåionalã. Pentru contracararea

unor consecinåe negative pe aceastã linie se impune adoptarea

unor înnoiri decisive de viziune la nivelul concepåiei de formare

iniåialã æi continuã a poliåiætilor de frontierã.

Refundamentarea domeniului în discuåie, pentru personalul

catedrei, constituie o prioritate.

pentru douã lucruri importante: familie æi profesie. Sau, mai

bine, profesie æi familie. Ordinea este datã în funcåie de durata/

procentul exercitãrii statutelor sau rolurilor. Aæa anticipez eu

procentele: 70% funcåionar public, 30% soå æi tatã. Ætiu cã, în

viaåã, totul este important, însã timpul… timpul, duæmanul meu

cel mai mare, nu-mi permite mai mult.

O zi din viaåa mea? O nuuu… Descrisã în cuvinte, ar pãrea

totul prea simplu. Ar pãrea rutinã… În realitate, zilele mele

sunt pline de imprevizibil. Sunt pline de oameni, buni sau rãi,

sunt pline de frig sau cald, de ploaie sau ninsoare, de ordine æi

instrucåiuni, de legi æi ordonanåe ce se schimbã mereu.

Sunt X æi sunt poliåist de frontierã. Îmi desfãæor activitatea la

SPF …Y. O zi din viaåa mea trece aæa de repede

Sunã alarma celularului. Aprind veioza æi privesc cu ochii

întredeschiæi ceasul de pe noptierã. E 05.00. Mã ridic încet din

pat. Aæ mai dormi. Privesc spre fiul meu, de numai 3 ani, care

doarme liniætit în pãtuåul din colåul camerei. „-Doamne!, îmi

spun. O mogâldeaåã aæa de micã mã face sã mã simt aæa de

puternic încât cred cã astãzi pot muta munåii din loc!”.

Arunc apoi o privire æi soåiei. Æi ea doarme liniætitã. Surâd

fãrã sã vreau. Sunt fericit pentru cã ei sunt bine æi acest lucru

mã face sã-mi înlãtur oboseala æi sã mã încarc energetic pentru

încã o zi pe frontierã.

Îmi pun în grabã apã în ibric æi-mi pregãtesc aproape un

litru de cafea. Cât se mai aæeazã zaåul, mã spãl æi mã îmbrac în

hainele curate æi pregãtite cu migalã de soåie. Îmi arunc punga

cu sandviciuri, pregãtite de asemenea, de ea, încã de seara. Mã

întorc la ibricul de cafea ce æi-a împrãætiat deja mirosul în toatã

bucãtãria. Îmi opresc o parte din conåinut în cana preferatã, din

care încep sã sorb cu poftã, în grabã, fãrã sã mã aæez. Golesc

restul în termosul micuå de care nu mã despart niciodatã. Îmi

arunc o privire pe geamul mic al bucãtãriei. Afarã, zãpada pare

a fi întoarsã de vânt. E clar! Îmi pun fularul æi cãciula cea groasã.

E 05.45. Încalå bocancii greoi, îmi pun mantaua de iarnã, îmi

fac cruce, sting lumina de pe hol æi ies, lãsând dincolo de uæã

cele douã comori ce-mi compun familia, îmi dau sens vieåii æi

imbold muncii.

Pânã la microbuz merg pe jos, circa 20 de minute. Sunt

26

Alexandru SCHINTEIE,

æeful Catedrei de criminalisticã æi evidenåe specifice

din SPCPF Oræova

F R O N T I E R A

E s e u


E 7.20. Am ajuns în curtea sectorului. Agitaåie mare. Unii

colegi din tura de noapte îæi completeazã deja raportul de

misiune. Au feåele obosite. Apuc doar sã-i întreb dacã au fost

probleme, dacã trebuie sã ne aæteptãm la ceva. „-Frig. Frig rãu!”,

îmi rãspunde un coleg, grãbit sã predea armamentul, sã urce în

microbuz æi sã prindã „o poråie” în plus de moåãialã, înaintea

celorlalåi.

Soseæte æeful meu de turã æi începem instruirea: informaåii,

riscuri, modificãri legislative, noi ordine æi instrucåiuni… Încerc

sã mi le întipãresc în minte cât mai bine. Îmi preiau misiunea, îmi

ridic armamentul, muniåia, staåia, binoclul, verific ca totul sã fie în

ordine, apoi plec în zona unde sunt planificat ca æef de patrulã,

alãturi de un coleg, ceva mai tânãr. Avem la dispoziåie 12 ore

sã supraveghem æi sã asigurãm ordinea æi liniætea pe o suprafaåã

de peste 10 km de teren. E ora 08.00. Maæina ne lasã undeva, în

pustiu. E încã întuneric, frig, zãpadã, iar briza Dunãrii ne reteazã

dureros feåele. În ciuda hainelor multe æi grele, ne miæcãm destul

de alert, pentru a nu lãsa gerul sã ne pãtrundã oasele. Deja

simt apa curgându-mi pe spate. Aud un foænet. Mã opresc æi

mã concentrez la maxim. Fixez binoclul æi privesc Dunãrea, în

amonte æi-n aval. E liniæte. Analizez apoi malul, terenul, cât vãd

cu ochii, în urma mea. E ora 10.00. Ne mai tragem puåin sufletul.

Stomacul dã semne cã existã în componenåa mea anatomicã æiæi

cere drepturile, aæa cã-mi scot din rucsac primul sandvici. Îl

mãnânc în grabã, cu ochii fixaåi pe suprafaåa îngheåatã a Dunãrii

æi, tot în grabã, mai sorb o gurã din cafeaua pãstratã fierbinte în

termos. La fel face æi partenerul meu.

Ne continuãm drumul, în acelaæi ritm alert de la începutul

supravegherii, cãci apa mi-a îngheåat în spate. Albul zãpezii,

neatinse încã de picior de om, ne oboseæte ochii.

E ora 12.00. Deodatã, câteva urme pe zãpadã, altele decât

cele ale bocancilor noætri, îmi atrag atenåia. Mã aplec pentru a le

vedea mai bine. Par a fi ale unui om ce-æi târãæte picioarele. Le

urmez, în tãcere, ajungând chiar la mal. Nu mã înæel. Un bãtrân

– localnic din zonã – se chinuia sã pãtrundã gheaåa Dunãrii

pentru a pescui la copcã. Îl cunosc. Ætiu cã e sãrac æi vrea doar

sã ducã acasã ceva de mâncare.

„- Vã salut!, îi spun. Aveåi grijã, gheaåa s-ar putea sparge!”

„- Vã salut, mãi copii! Aæa e, dar nu m-am abåinut sã nu-i

dau babii mele de lucru. Pentru noi doi, merge acum, pe frig,

o saramurã…”

„- Aæa e… Ce mai spune satul, nene Gheorghe? Lume strãinã,

ceva prin zonã?”

„- Nu, tatã, chiar asearã am fost la birt. Pe frigul ãsta nu mai

vine nimeni.”

„- Suntem pe aici, prin zonã. Dacã este ceva, apelaåi. Mai

este cineva cu dumneavoastrã?”, îl întreb mai mult pentru a mã

convinge de pustiul din jur.

„- Nu, rãspunde el sincer. Nici eu nu mai stau, cã deja mi-au

îngheåat oasele. Mai bine aætept sã se mai încãlzeascã”.

„- Bine faceåi, zic eu. Nu uitaåi sã aveåi æi permisul de pescuit,

pentru a fi în legalitate!”.

Orele trec, una dupã alta. Verificãm locul unde pescarii îæi

ancoreazã bãrcile. Le numãr cu sufletul la gurã.

„- Uh!, îmi spun. Sunt toate!”

Totul e în regulã. Din când în când îmi raportez la dispecerat

poziåia. E ora 16.00. Zãpada începe sã prindã o culoare de gri.

În curând se va întuneca. Picioarele-mi zvâcnesc æi simt cum

apa zãpezii, topite de mersul meu grãbit, a pãtruns prin pielea

bocancilor. Noroc cu æosetele de lânã împletite de mâna bunicii,

cãci altfel mi-ar fi îngheåat picioarele! Ne aducem aminte, eu æi

partenerul meu, cã nu am mai mâncat nimic. Gãsim o piatrã mai

mare. Dãm cu grijã zãpada de pe ea æi ne aæezãm, încercând sã

furãm câteva clipe de liniæte pentru a savura sandviciurile. Mestec

fãrã sã simt gustul. Gândurile îmi zboarã la mogâldeaåa mea din

pãtuå, în timp ce ochii continuã, ca din instinct, sã exploreze

suprafaåa Dunãrii. Sunt convins cã æi partenerul meu se gândeæte

la ceva. De aceea, nu zic nimic. Liniætea este tulburatã doar de

mestecatul nostru æi de sunetul obosit al respiraåiei. Sub ochii

noætri, griul zãpezii s-a transformat deodatã în întuneric. Surâd

fãrã sã vreau. Îmi dau seama cã puåini oameni au ocazia de a

surprinde miracolele naturii.

„- Hm! Schimbul dintre zi æi noapte e la fel ca schimbul nostru

de turã”, îmi spun încã marcat de miracolul naturii.

Da, poliåiætii de frontierã au acest avantaj. Singurul, din

rãzboiul cu clima. Copacii îmi par acum, pe întuneric, niæte

umbre ale unor oameni înalåi æi slabi, cu braåele deschise, gata

sã se prãbuæeascã de greutatea anilor æi a zãpezii, peste noi.

Nu mai vãd cât este ceasul, însã nici nu aprind lanterna. Nu

vreau sã-mi trãdez poziåia. Din depãrtare, se aud voci. Arunc

repede cafeaua rãmasã în termos, îl închid uæor æi, împreunã

cu partenerul pândim dupã piatra mare, pentru a urmãri ce se

întâmplã. Douã umbre, cu bagaje enorme, se îndreaptã cãtre

bãrcile pescãreæti. Transmit încã o datã poziåia prin staåie æi

atenåionez colegii de la naval de o posibilã intervenåie pe apã.

Dau staåia la cel mai mic volum, pentru a nu atrage atenåia noilor

sosiåi. Împreunã cu partenerul meu, urmãrim evoluåia acåiunii. Ne

verificãm uæor pistoalele æi muniåia. Caut cu binoclul eventuali

complici. Nu se mai zãreæte nici o altã persoanã în depãrtare. Cei

doi încarcã bagajele într-una din bãrcile pescãreæti ancorate la

circa 20 de metri de noi. Unul urcã în barcã, iar celãlalt desface

parâmele, încercând sã împingã barca în apã. E momentul sã

acåionãm. Transmit prin staåie semnalul de intervenåie rapidã.

„- Poliåia de Frontierã!, strig cât mã åin puterile. Staåi pe loc!

Nu miæcaåi! Altfel vom utiliza armamentul din dotare!”

Cei doi abandoneazã barca æi bagajele æi o iau la fugã pe

sub umbrele copacilor. Observ æalupa noastrã ajunsã deja în

dreptul bãrcii pescãreæti. Prin urmare, bagajele vor fi preluate.

Grija mea este acum sã-i reåin pe cei doi. Trag un foc de armã în

plan vertical. Cei doi nici gând sã se opreascã. Partenerul meu

trage încã un foc de avertisment, în plan orizontal. Somaåia a fost

din nou ignoratã. Alerg æi apa îmi curge pe spate. Oboseala din

picioare a dispãrut complet. Nu mai simt nici mãcar greutatea

hainelor. Mã opresc æi încerc sã ochesc piciorul unuia dintre cei

doi. Renunå. Observ cum din faåã sunt întâmpinaåi de colegii

mei de la intervenåie.

E ora 19.30. Sunt în biroul æefului de turã, completând

raportul de misiune. Mã simt obosit, însã mulåumirea cã doi

posibil infractori au fost reåinuåi mã ajutã sã rezist pentru primele

audieri æi pentru întocmirea actelor premergãtoare comiterii

infracåiunii de contrabandã cu åigãri.

Drumul înapoi spre casã mi se pare o veænicie. Din cauza

oboselii, nici mãcar nu pot sã aåipesc. Nu vãd nimic pe geamul

microbuzului, în afarã de întunericul nopåii. E ora 11.30. Îmi

privesc de jos ferestrele apartamentului. Luminile sunt stinse. Urc

agale scãrile pânã la ultimul etaj. Deschid uæa apartamentului

æi aprind lumina de pe hol. Cãldura mã loveæte peste faåã,

provocându-mi o senzaåie dureroasã. Mã dezbrac æi intru tiptil

în dormitor. Aprind veioza æi privesc din nou cele douã comori

ce dau sens vieåii mele æi imbold muncii. Surâd. O tãlpiåã micã

æi pufoasã, ieæitã de sub pãturicã îmi atrage atenåia. O mângâi

cu palma mea încã rece, apoi o sãrut æi o acopãr cu grijã. Îmi

sãrut la fel soåia, mã spãl repede æi mã pitesc, îngheåat, în caldul

aæternuturilor. Sunt fericit. Sunt poliåist de frontierã, sunt soå, sunt

tatã… Ce-mi mai trebuie?

Mariana CENEA

F R O N T I E R A

E s e u

27


Pilule istorice

- martie 2009

Materiale realizate de

prof. univ. dr. Radu Ætefan VERGATTI

1 martie 1935 - Regiunea Saar, care

se afla sub administraåia Ligii Naåiunilor,

ca urmare a Primul Rãzboi Mondial, a

fost reunitã cu Germania, în urma unui

plebiscit al populaåiei, care a votat în

proporåie de 90,36% pentru acest act.

2 martie 1917 - Petrograd, Nicolae

al II-lea, åarul tuturor ruæilor din Rusia

Mare, Rusia Micã æi Rusia Albã, a abdicat

în favoarea fratelui sãu, marele duce

Mihail.

2 martie 1949 - România. Au fost

expropriate toate moæiile mai mari de

50 ha æi toate construcåiile aferente lor;

exproprierea s-a fãcut prin Decretul nr.

83/1949.

3 martie 1917 - Petrograd. Marele

duce Mihail a abdicat, la rândul lui,

în favoarea Dumei de Stat a Imperiului

Åarist, condusã de cneazul Lvov.

3 martie 1918 -Semnarea pãcii de la

Brest-Litovsk, între Republica Federativã

Sovieticã Rusã, pe de o parte, æi Imperiul

German, Imperiul Austro-Ungar, Sublima

Poartã æi Regatul Bulgariei, pe de altã

parte; tratatul a consemnat ieæirea

definitivã a foråelor militare ruseæti din

Primul Rãzboi Mondial, de pe frontul

de est.

4 martie 1789 - intrã în vigoare

Constituåia SUA, cel mai progresist act

fundamental al unei åãri existent atunci

în lume.

6 martie 1945 - reprezentantul URSS

la Bucureæti, A. Vâæinski, l-a foråat pe

regele Mihai I sã accepte guvernul

procomunist, condus de dr. Petru Groza.

8 martie 1856 - Paris, în cadrul

congresului de pace care încheia rãzboiul

Crimeii, contele Walewski, ministrul

de externe al Franåei, a propus unirea

Moldovei cu Åara Româneascã.

8 martie 1911 - s-a sãrbãtorit pentru

întâia datã ziua femeii.

10 martie 1938 - Germania a cotropit

Austria, pe care a declarat-o unitã cu ea.

Astfel, a fost încãlcat în mod grosolan,

violent, tratatul de pace de la Versailles.

Marile puteri europene Franåa æi Anglia

nu s-au opus.

15 martie 1939 - a fost ocupatã

militar Cehoslovacia de cãtre trupele

germane. Imediat, din ordinul lui Adolf

Hitler, åara a fost dezmembratã, fiind

create douã noi state: Republica Moravã,

în locul Slovaciei æi Republica Boemã, în

locul Cehiei.

18 martie 1921 - a fost înnãbuæitã

rãscoala mateloåilor ruæi din flota balticã;

a fost o miæcare începutã la 28 februarie

1921 împotriva bolæevicilor, care nuæi

respectaserã promisiunile fãcute

mateloåilor ce-i ajutaserã sã cucereascã

puterea.

18 martie 1921 - Riga - s-a semnat

Tratatul de pace dintre RFS Rusã æi

Polonia. Victoria a aparåinut Poloniei,

care a încorporat între hotarele ei

Bielorusia de apus æi Ucraina de apus.

25 martie 1941 - Regatul Iugoslaviei

a aderat la Pactul Tripartit semnat de

Germania, Italia, Japonia.

26 martie 1881 - Principele Carol I a

fost proclamat Rege al României.

27 martie 1918 - Chiæinãu. Sfatul

Åãrii din Basarabia a proclamat unirea cu

România; 68,8 % din totalul deputaåilor

prezenåi au votat pentru reunirea cu

patria-mamã.

28 martie 1939 - S-a încheiat rãzboiul

civil din Spania, prin victoria categoricã

a trupelor comandate de generalul

Francesco Franco împotriva grupãrilor

militare pro-comuniste, sprijinite de

Uniunea Sovieticã.

31 martie 1945 - Trupele angloamericane

au încercuit total armatele

germane aflate în Ruhr. Astfel, s-a grãbit

capitularea Germaniei în cel de-al Doilea

Rãzboi Mondial.

28 F R O N T I E R A

27 martie 1918 -

În fiecare an, în ziua de 27 martie,

se aniverseazã unirea, mai bine spus

reunirea Basarabiei cu România. Am

folosit termenul de „reunire” deoarece

în ziua de 16/28 mai 1812, în Sala

Uleiurilor din Hanul Manuc, în Bucureæti,

s-a semnat pacea dintre Sublima Poartã æi

Imperiul Åarist, prin care Basarabia sau

Moldova de Rãsãrit, dintre Prut æi Nistru,

era ruptã de patria mamã æi cedatã

ruæilor. Imperiul Åarist a dus o politicã

durã de rusificare a românilor dintre Prut

æi Nistru. A impus ca slujbele din Biserica

Ortodoxã sã se desfãæoare în limba rusã,

a interzis deschiderea oricãror æcoli

confesionale în limba românã, a oprit

apariåia ziarelor, revistelor, cãråilor etc.

scrise în româneæte, cu alfabet latin. În

aparatul funcåionãresc, al „cinovnicilor”,

au fost aduæi ruæi ori rusofoni, deoarece

oficialã era limba rusã. În cazul încãlcãrii

legilor dure ale administraåiei ruse, poliåia

politicã, numitã Ohrana, în ultima parte

a existenåei Imperiului Åarist acåiona

într-o manierã inumanã, dar eficientã.

Nimic nu a putut stinge sentimentul

basarabenilor cã sunt români. Ei au

continuat sã foloseascã limba românã

în discuåiile dintre ei, sã-æi povesteascã

legendele, sã menåinã contactele cu

locuitorii din România.

Sperau în revenirea la România.

O primã luminã în noapte a fost în

anul 1856. Atunci, când s-a semnat

la Paris Tratatul de pace, care încheia

rãzboiul Crimeii (1853-1856), cele trei

judeåe din Sudul Basarabiei -Cahul,

Bolgrad, Ismail- au fost redate Moldovei.

Situaåia nu a durat mult. În anul 1878, la

Berlin, prin conferinåa celor æapte mari

puteri, ce încheia rãzboiul dintre 1877-

1878, s-a decis ca cele trei judeåe din

Basarabia meridionalã sã revinã din nou

la Rusia.

Românii æi-au dat seama cã trebuia

sã se ajungã la o nouã frãmântare

internaåionalã, un cutremur, pentru

a putea fi înfrântã Rusia æi, astfel, sã

se poatã reuni, din nou, Basarabia cu

România. Evenimentul aæteptat s-a produs

în timpul Primului Rãzboi Mondial. La 2

martie 1917, åarul Nicolae al II-lea a

abdicat în favoarea fratelui sãu, marele

duce Mihail. Acesta din urmã, a doua zi,

la 3 martie 1917, a abdicat în favoarea

Dumei condusã de cneazul Lvov.

În Imperiul Åarist s-a produs haos.

Bolæevicii au profitat de pe urma lui æi

au acceptat propunerea guvernãrilor de

a primi ajutor în vederea preluãrii puterii.

Vladimir Ilici Ulianov - Lenin, împreunã

cu 32 tovarãæi ai sãi, aflaåi în Elveåia, au

fost suiåi într-un vagon plumbuit cu regim

de extrateritorialitate, duæi la Petrograd æi

susåinuåi pe scena politicã ruseascã.


I s t o r i e


UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA

În acea conjuncturã a început sã

se desfãæoare æi miæcarea de eliberare

a popoarelor asuprite din Rusia. Între

acestea se gãseau æi românii din

Basarabia. Acolo, la 3/16 aprilie 1917,

la Chiæinãu, s-a format Partidul Naåional

Moldovenesc. Din programul lui rezultã

lupta pentru „slobozenie” naåionalã,

bisericeascã æi culturalã. La 23 iunie/

6 iulie 1917, în Palatul Libertãåii la

Chiæinãu, delegaåii Sovietului ofiåerilor

æi soldaåilor æi ai Partidului Naåional

Moldovenesc au decis formarea Sfatului

Åãrii.

Imediat, oamenii politici din Petrograd

au reacåionat.

Impresionant a fost cã, indiferent de

partidul cãruia-i aparåineau, toåi au avut

acelaæi mesaj: Basarabia nu putea fi

pierdutã, deci nu se admitea desprinderea

de Rusia. În iulie 1917, Al. Kerenski, noul

premier al Rusiei, l-a trimis la Chiæinãu pe

Ion Inculeå pentru a rezolva situaåia. La

rândul sãu, Vladimir Ilici Ulianov-Lenin,

conducãtorul „bolæevicilor”, a trimis spre

Basarabia o serie de comisari comuniæti:

G. Laifer, L. Fiæelev, L. Sepetievski,

Vasiliev- Totelboim, I. Iakir etc. Toåi erau

specializaåi în „convingerea” oamenilor

sã le accepte punctul de vedere. În cazul

în care nu reuæeau prin vorbe, foloseau

foråa. Nu au izbutit. În final, rapid, în

lunile august-septembrie 1917, au fost

alungaåi din Basarabia.

Concomitent, basarabenii au trecut

la înlocuirea tuturor funcåionarilor -

cinovnicilor ruæi ori rusofoni - cu slujbaæi

români, care urmau sã foloseascã limba

românã în administraåie.

Între 8/15 - 14/27 septembrie

1917, la Kiev, s-au desfãæurat lucrãrile

Congresului naåionalitãåilor. Acolo,

delegatul basarabean Teofil Ioncu a

arãtat æi a susåinut cã nu era naåiune

moldoveneascã, ci numai românã.

Vorbele lui convingãtoare au impresionat

æi au fost ovaåionate minute în æir.

Sfatul Åãrii, constituit în vara-toamna

1917, cu rost de Parlament, era compus

din deputaåi reprezentând proporåional

toate etniile din provincie: 105 români,

15 ucraineni, 14 evrei, 7 ruæi, 2 germani,

2 bulgari, 2 gãgãuzi, 1 polonez, 1

armean, 1 grec.

Urmãrirea cifrelor aratã clar cã Sfatul

Åãrii a fost alcãtuit democratic.

Dupã ce, la data de 24 octombrie/7

noiembrie 1917, bolæevicii, conduæi

de Vladimir Ilici Ulianov-Lenin, au dat

lovitura de stat æi au preluat puterea

politicã în Rusia, au emis, în ziua de 2/15

noiembrie 1917, Declaraåia drepturilor

popoarelor din Rusia. Acest decret,

promulgat æi sancåionat imediat de V.

I Ulianov-Lenin, a venit sã completeze


F R O N T I E R A

I s t o r i e

actul care recunoætea Dreptul la

autodeterminare al popoarelor din Rusia,

act sancåionat æi promulgat, la rândul lui,

la 15 septembrie/8 octombrie 1917, de A.

Kerenski.

Pe baza acestor acte, basarabenii,

prin deputaåii din Sfatul Åãrii, la 2/

15 decembrie 1917, au proclamat

Republica Democraticã Moldoveneascã.

Petrogradul ar fi dorit ca aceasta sã

facã parte din Republica Federativã

Rusã. Basarabenii nu au acceptat. La

24 ianuarie/6 februarie 1918, Sfatul

Åãrii a declarat Moldova „åarã slobodã”

æi a dat statului numele de Republica

Democraticã Slobodã Moldova.

Reacåia Ucrainei a fost imediatã.

A ameninåat cu represalii æi a trecut la

unele mici acåiuni militare. Toate au fost

respinse de unitãåile armate basarabene,

create cu acordul generalului Æcerbacev,

ulterior sprijinite de 4 divizii româneæti,

trimise acolo ca urmare a ordinului

regelui Ferdinand.

Reacåia basarabenilor a fost cea

aæteptatã æi doritã: au cerut unirea cu

România.

Intelectualii români au susåinut din

plin miæcarea de masã a românilor dintre

Prut æi Nistru. Cu riscul vieåii, au trecut

Prutul æi au pledat cauza Unirii. Între cei

care au mers în cãruåe zile întregi, din sat

în sat, au fost transilvãnenii Andrei Oåetea,

Onisifor Ghibu, Sebastian Bornemiza,

Ion Mateiu, bucovinenii George Tofan,

Emanoil Iliuå, Ovidiu Åopa, basarabenii

Vladimir Cazacliu, Alexandru Vãleanu,

Ætefan Ciobanu, Vasile Horea, regãåenii

Mihail Sadoveanu, Apostol D. Culea,

Nicoarã Beldiceanu, Tudor Pamfile,

Nicolae Dunãreanu, Gheorghe Murgoci,

Petre V. Haneæ etc.

Acåiunea acestor intelectuali a fost

mirificã. Ei i-au convins pe basarabeni

de necesitatea reunirii cu România, a

transpus cuvântul scris în cãråi într-o

formã de viaåã, de patriotism constructiv.

La 27 martie/19 aprilie 1917, Sfatul

Åãrii, întrunit la Chiæinãu, a proclamat

unirea cu România. Dintre deputaåii

prezenåi 86 (68,8%) au votat pentru unire,

3 (2,4%) au votat împotrivã, 26 (28,8%)

s-au abåinut, iar 13 au fost absenåi.

Premierul României, Alexandru

Marghiloman, care se gãsea în vizitã

la Chiæinãu, dupã vot a intrat în sala de

æedinåe æi a felicitat cãlduros Sfatul Åãrii,

în numele regelui Ferdinand, al poporului

român æi al sãu personal.

Dupã revenirea premierului la

Bucureæti æi convorbirea cu regele

Ferdinand, la 9/22 aprilie 1918, s-a

semnat Decretul Regal nr. 842 prin care

se declara „definitivã æi pe vecie unitã

Basarabia cu România”.

Actul a prilejuit mari sãrbãtori

populare pe toate pãmânturile locuite de

români. Era normal. Se înfãptuise prima

etapã a construirii României Mari.

Existenåa noului stat trebuia

recunoscutã pe plan internaåional prin

ratificarea tratatelor de pace parafate la

Paris în ianuarie 1920. Anglia a procedat

la ratificare în anul 1922, Franåa æi Italia

în 1927. În acele condiåii, tratatul nu avea

foråã obligatorie deoarece a patra putere

semnatarã, Japonia, nu a ratificat tratatul

cu România.

Poziåia Imperiului Nipon este

explicabilã prin prisma ultimelor

documente din arhivele Ministerului de

Externe de la Tokio, scoase la luminã de

cercetãtorii din SUA. Din ele rezultã clar

cã la 20 ianuarie 1925 între Moscova

æi Tokio s-a încheiat un protocol secret

prin care se cerea sã nu fie prejudiciate

hotarele URSS. În schimb, sovieticii

acordau japonezilor drepturi de pescuit

în apele lor teritoriale æi posibilitatea sã

exploateze petrolul din partea care le

aparåinea din Insula Sahalin.

Fiind avantajos, tratatul economic

i-a determinat pe japonezi sã nu ratifice

actul de la Paris cu România. Au pretextat

cã este o problemã pur europeanã, deci

nu-i intereseazã.

S-a ajuns, la 23 august 1939, la

semnarea, la Moscova, a Pactului

Ribbentrop-Molotov care, prin Anexa 3

secretã, prevedea acordul Germaniei ca

URSS sã ocupe Basarabia.

Aæadar, unirea Basarabiei cu România

a fost un act temporar, durând pânã la 26

iunie 1940. Atunci, din nou, Basarabia a

fost cotropitã de URSS, în pofida voinåei

populaåiei sale.

29


30

Ætiaåi cã...

galaxiile mai mici dispãrând, fiind „mâncate” de cele mai mari.

Galaxia din Andromeda se îndreaptã spre galaxia noastrã, Calea

Lactee.

Dacã ai cãlãtori cu viteza luminii de la un capãt la altul

al galaxiei Calea Lactee, åi-ar trebui 100.000 ani ca sã termini

cãlãtoria.

Lumina este cel mai rapid lucru din univers æi cãlãtoreæte cu

300.000 de km pe secundã.

Dacã ætii culoarea unei stele, îåi poåi da seama de temperatura

ei: cele roæii sunt mai reci, cele cu temperaturi medii sunt galbene

æi cele cu temperaturile cele mai mari sunt albastre. Nu existã

stele verzi!!!

Gãurile negre sunt invizibile. În ele nu existã timp sau spaåiu

æi se crede cã ar fi poarta spre alte universuri; dacã intri într-o

gaurã neagrã, vei simåi cã eæti turtit din pãråi æi tras de cap æi de

picioare. Dar nimic nu supravieåuieæte acolo, ci este sfãrâmat în

mici particule atomice.

Luminii de la Soare îi ia 8 minute pânã atinge Pãmântul; dacã

Soarele s-ar stinge acum, în 8 minute am rãmâne în întuneric.

Cea mai apropiatã stea de Pãmânt este Proxima Centauri,

aflatã la 4,23 de ani-luminã, adicã 25 de milioane de milioane

de km distanåã de Soare. Asta înseamnã, cã dacã am avea o navã

spaåialã care ar cãlãtori cu 50.000 de km pe orã, ne-ar trebui

88.000 de ani ca sã ajungem la ea.

Unele stele sunt de 600.000 de ori mai strãlucitoare decât

Soarele nostru. Soarele nostru se îndreaptã cu 20 km pe secundã

spre un punct în direcåia constelaåiei Hercules. Gazele dintr-o patã

solarã sunt cu 1.650 grade C mai reci decât zonele înconjurãtoare

de pe Soare.

Cometa Haley se întoarce la fiecare 76 de ani.

Planetele se învârtesc în jurul Soarelui æi în jurul axei proprii

în sensul acelor ceasornicului.

Pãmântul este încercuit de 450 de sateliåi æi aproape 150 000

de resturi de rachete vechi, rãmase pe orbita planetei noastre.

Majoritatea planetelor din sistemul nostru solar au axa de

rotaåie aproape perpendicularã pe planul orbitelor. Uranus, însã,

are axa de rotaåie aproape paralel cu acesta.

Cel mai înalt munte din Sistemul Solar se gãseæte pe Marte.

Se numeæte Olympus Mons æi atinge o înãlåime de peste 24

Km. Pe Terra, cel mai înalt munte este Himalaya, prin vârful

Chomolungma, cu altitudinea de 8848,13 m, la graniåa dintre

China æi Nepal. Dupã alåii, cel mai înalt este Mauna Kea, din

Arhipeleagul Hawai, zis æi Muntele Alb (10.205 m, din care 6.000

m sub apã æi 4.2005 m deasupra nivelului oceanului).

Foråele de atracåie dintre Pãmânt æi Lunã au determinat

încetinirea vitezei de rotaåie a Lunii æi a Pãmântului, fenomenul

continuând æi în zilele noastre. Din aceeaæi cauzã Luna se

depãrteazã uæor de Terra cu 3 cm pe an. Gravitaåia Lunii este de

6 ori mai micã decât a Pãmântului. De exemplu, dacã pe Pãmânt

ai 42 de kg, pe Lunã ai 7 kg.

Fenomenul de flux-reflux este datorat foråelor gravitaåionale

dintre Pãmânt æi Lunã.

Topirea rapidã a gheåarilor în Alaska poate determina

literalmente înãlåarea pãmântului, generând astfel puternice

cutremure?

Un observator situat la Polul Sud poate furniza fotografii la

fel de clare ca telescopul spaåial Hubble la doar o fracåiune din

costurile acestuia.

Soarele reprezintã 99,86 % din masa întregului sistem solar.

Sunt opt planete în Sistemul Solar (Mercur, Venus, Pãmânt,

Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun), trei planete pitice (Ceres,

Pluto æi Eris) æi 270 planete extrasolare precum æi miliarde de

corpuri cereæti (asteroizi, comete, meteoriåi æi praf interstelar).

Sistemul Solar face parte din galaxia numitã Calea Lactee

(popular Calea Laptelui ), o galaxie în formã de spiralã. Sistemul

solar este situat pe un mic braå al spiralei numit æi braåul Orion,

care face legãtura între braåele alãturate mai importante, Perseu

æi Sãgetãtor. Calea Lactee este galaxia gazdã a sistemului nostru

solar æi a altor aproximativ 200 miliarde de stele cu planetele lor

æi peste 1000 nebuloase.

Mercur este cea mai apropiatã planetã de Soare æi, totodatã,

cea mai micã planetã din Sistemul Solar. Temperaturile de pe

suprafaåa ei variazã de la -180 grade Celsius pânã la 430 grade

Celsius. Aspectul general al reliefului este similar celui lunar.

Cercetãrile aratã cã relieful planetei Mercur s-a format în urma

unui bombardament intens cu meteoriåi, urmat de o erã vulcanicã.

Mercur nu are sateliåi naturali æi nici o atmosferã substanåialã.

Venus mai este numitã æi Luceafãrul. Este cea mai caldã

planetã a Sistemului Solar. Suprafaåa planetei este formatã din

câmpii întinse æi regiuni muntoase cu vulcani æi râuri de lavã.

Venus este planeta care se învârte în jurul axei proprii contrar

acelor ceasornicului. Pe Venus, Soarele rãsare la vest æi apune la

est. Venus este consideratã sora geamãnã a Pãmântului pentru cã

amândouã au cam aceeaæi mãrime, densitate æi volum, este cel

mai apropiat vecin al Pãmântului. Dar Venus este cel mai fierbinte

loc din sistemul solar dupã Soare æi cel mai strãlucitor obiect de pe

cer dupã Soare æi Lunã. 243 zile pãmânteæti = o zi pe Venus.

Pãmântul are o vârstã de aproximativ 4,5 miliarde de ani. Este

singura planetã care are o substanåã (apa) ce se aflã în toate cele

trei stãri de agregare. Pãmântul are un satelit natural, Luna.

Marte are jumãtate din mãrimea Pãmâtului. Culoarea

predominantã a planetei este roæie. Apa nu poate exista în formã

lichidã, ci doar solidã æi sub formã de vapori. Marte are un relief

extrem de variat: câmpii întinse pietroase, vãi sinuoase æi albii ale

unor râuri secate, cratere vulcanice de dimensiuni neobiænuite,

cratere meteoritice etc. Pe Marte existã calote de gheaåã ce rezistã

pe tot parcursul anului, situate la ambii poli. De asemenea, este

posibilã existenåa gheåii æi în interiorul planetei.

Jupiter este cea mai mare planetã din Sistemul Solar. Are

63 sateliåi. Atmosfera lui Jupiter este compusã din molecule

de hidrogen (H2) æi heliu, metan æi amoniac. Suprafaåa acestei

planete este de douã ori mai mare decât suprafaåa totalã a

celorlalte planete.

Saturn este de 95 de ori mai masivã decât Pãmântul, este

înconjuratã de inele formate din bucãåi mici de rocã æi gheaåã. Are

densitatea atât de micã, încât ar putea pluti pe apã. Temperatura

la suprafaåa planetei este de aproximativ -113 grade C.

Uranus este planeta al cãrei ecuator este înclinat cu 98 grade

pe planul orbitei, executând o rotaåie axialã retrogradã (în sensul

Munåii Himalaya

de 84 ani tereætri. Uranus are cea mai scãzutã temperaturã din

Sistemul Solar, cu un minim de circa -224 o C. În jurul acestei

planete au fost descoperite inele asemãnãtoare cu cele din jurul

lui Saturn. Atmosfera lui Uranus este asemãnãtoare cu aceea a lui

Jupiter æi Saturn, fiind compusã din amoniac, metan æi hidrogen

molecular.

Neptun este consideratã sora geamãnã a lui Uranus. Este

bântuitã de vânturile cele mai puternice. Are masa de 17 ori

mai mare decât cea a Pãmântului. Atmosfera planetei Neptun se

compune din hidrogen, heliu æi metan. Are 13 sateliåi.

Pluto a fost consideratã a noua planetã din Sistemul Solar,

dar ulterior, din 2006, este consideratã planetã piticã alãturi de

Eris æi Ceres.

F R O N T I E R A

Vulcanul Mauna Kea

D o c u m e n t a r


PARTENERIAT vs CONCUBINAJ

Criticaåi trecutul, analizaåi prezentul, dar gândiåi viitorul...

Autorul

De ceva timp mã tot gândesc dacã sã scriu sau sã nu scriu

aceste rânduri, æi pânã la urmã m-am hotãrât sã vã scriu.

Am luat aceastã hotãrâre din câteva motive, æi anume: primul ar

fi acela al omului de la catedrã, care are datoria, dar æi obligaåia de

a transmite informaåiile în mod corect æi documentat cãtre auditoriu,

precum æi de a stimula acestuia gândirea, creativitatea æi, mai ales,

formarea de convingeri proprii, având la bazã prevederile legale;

al doilea ar fi acela al juristului de profesie, dar æi poliåist prin

formare, pentru care, în Legea nr. 360/2002 „Statutul poliåistului”

se prevede, la art. 41, cã „poliåistul este dator sã dovedeascã

solicitudine æi respect faåã de orice persoanã, în special faåã de

grupurile vulnerabile” æi sã îæi desfãæoare activitatea profesionalã

cu „integritate” æi „corectitudine”; æi, nu în ultimul rând, având

în vedere cuvintele prof. univ. dr. I. Muraru „...cel mai important

lucru este, dacã vrem sã ne implicãm în aceste probleme, - referire

la replicile clare ale factorilor europeni, care, din când în când,

ne aratã cã lucrurile trebuie vãzute altfel – sã stãpânim cuvintele,

noåiunile, categoriile, sã înåelegem corect fenomenele”, cuvinte

rostite în faåa studenåilor din cadrul Æcolii de varã de la Vãlenii de

Munte, în anul 2002.

Am fãcut aceastã scurtã introducere pentru a înåelege mai bine

cele ce urmeazã a fi relatate în conåinutul acestui articol.

Am avut în vedere, la redactarea articolului, prevederile O.U.G.

nr.102/2005 privind libera circulaåie pe teritoriul României a

cetãåenilor statelor membre ale Uniunii Europene æi Spaåiului

Economic European, act normativ care transpune prevederile

Directivei 2004/38/CE a Parlamentului European æi Consiliului

din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberã circulaåie æi æedere

pe teritoriul statelor membre pentru cetãåenii Uniunii æi membrii

familiilor acestora. Cu privire la cele de mai sus, am citit, nu

demult, într-o carte, altfel bine documentatã, æi anume „Strãinul

rezident în România”, cã una dintre modificãrile aduse O.U.G.

nr. 102/2005, de cãtre O.G. nr. 30/2006 este aceea a noåiunii

de „partener” ca fiind persoana care convieåuieæte cu cetãåeanul

Uniunii Europene, dacã parteneriatul este înregistrat conform legii

din statul membru de origine ori de provenienåã sau, în cazul în

care parteneriatul nu este înregistrat, relaåia de convieåuire poate

fi doveditã. Autorul afirmã cã termenul „partener” s-ar traduce în

limbajul nostru (???), cu cel de concubin æi, în acest fel, îi sunt

acordate æi acestuia anumite drepturi æi obligaåii.

Mai mult, aratã autorul cã raåiunea pentru care legiuitorul

nostru a inserat æi problematica referitoare la „concubinaj” este,

probabil, legalizarea acestui tip de convieåuire în unele state

membre ale U.E.

Eu, personal, consider cã autorul se aflã într-o oarecare

eroare de înåelegere a termenului de „parteneriat”, din punct de

vedere juridic, în lumina prevederilor Directivei 2004/38/CE a

Parlamentului European æi Consiliului din 29 aprilie 2004 privind

dreptul la liberã circulaåie æi æedere pe teritoriul statelor membre

pentru cetãåenii Uniunii æi membrii familiilor acestora, eroare

datoratã probabil traducerii acesteia.

Motivarea faptului cã eu nu sunt de acord cu afirmaåiile

autorului este aceea cã, la nivel mondial, dar æi al Uniunii

Europene, prin „parteneriat înregistrat juridic” se înåelege actul

care se aplicã numai partenerilor de acelaæi sex. Primul stat, din

lume, care a acordat recunoaæterea juridicã parteneriatelor formate

din persoane gay a fost Danemarca (Legea nr. 372 din 7 iunie

1989 æi aplicabilã din data de 1 octombrie 1989). În conformitate

cu prevederile acestui act normativ „parteneriatul înregistrat”

garanteazã aceeaæi protecåie socialã æi instituie aceleaæi drepturi

æi obligaåii ca æi un contract de cãsãtorie. Limitãrile acestui tip de

parteneriat sunt acelea cã partenerii nu pot face adopåii, cu excepåia

cã o parte poate adopta copiii biologici ai celeilalte pãråi. Aceastã

prevedere, având la bazã evitarea cazurilor de instituåionalizare

a minorilor, în cazul decesului unuia dintre pãrinåi. De altfel, mai

multe state din lume recunosc juridic relaåiile dintre persoanele de

de la o åarã la alta, în funcåie de prevederile legislative naåionale.

Totodatã, æi termenii utilizaåi sunt diferiåi, æi anume: „cãsãtorie”,

„parteneriat civil”, „uniune civilã” sau „coabitare neînregistratã”,

termeni care definesc relaåiile dintre doi parteneri de acelaæi sex

care trãiesc împreunã, formând o familie.

Unele dintre cele mai noi prevederi referitoare la aceste

parteneriate sunt cele care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2009

în Norvegia æi Ungaria.

Legea din Norvegia a fost adoptatã, cu un vot de 84 la 41, la

data de 11 iunie 2008 æi permite cuplurilor de acelaæi sex sã se

cãsãtoreascã æi sã adopte copii, precum æi inseminarea artificialã

pentru lesbiene.

Legea CLXXXIV adoptatã de Parlamentul ungar la 17 decembrie

2007 a deschis calea parteneriatelor înregistrate între persoane de

acelaæi sex sau de sex diferit pentru gama completã de protecåie a

responsabilitãåilor æi a beneficiilor de cãsãtorie, cu unele excepåii,

care se referã, de la caz la caz, la dreptul de a adopta, la tratamentul

de fertilitate sau la dreptul unui nume comun de familie.

În concluzie, fãrã a intra în amãnunte, din lipsã de spaåiu, la

aceastã datã, atât în lume, cât æi în Europa se cunosc mai multe

tipuri de parteneriate recunoscute juridic æi care conferã partenerilor

o serie de drepturi æi obligaåii, dar æi de limitãri a acestora, conform

normelor legale naåionale, dar æi ale unor considerente legate de

atitudinile sociale.

Având în vedere cele relatate, pânã acum, în prezentul articol

cu privire la „parteneriatul înregistrat” æi la comunitatea LGBT, a

nu se înåelege cã aæ fi pe... lângã aspectele acestei probleme, mai

ales în ceea ce priveæte legislaåia naåionalã.

Ceea ce nu înåeleg eu, cu privire la prevederile din legislaåia

naåionalã, lucru, de altfel, peste care a trecut cu uæurinåã æi autorul

lucrãrii la care am fãcut referire, este aspectul din art. 3 alin. (2)

al O.U.G. nr 102/2005, avut în vedere de cãtre legiuitorul român.

În conformitate cu prevederile acestui articol „Persoanele aflate

în întreåinere, precum æi partenerul beneficiazã de drepturile

membrilor de familie ai cetãåeanului U.E. privind intrarea æi

rezidenåa pe teritoriul României. Conform acestor prevederi,

trebuie înåeles cã, dacã parteneriatul între douã persoane de

acelaæi sex este legal înregistrat în åara lor de origine, în România

acestea ar trebui sã se bucure de aceleaæi drepturi. Cu toate acestea

legiuitorul român nu recunoaæte (...???), oficial, aceste parteneriate,

fapt care duce la urmãtorul aspect, æi anume: cum va proceda un

poliåist de frontierã când se va trezi la filtrul de control, indiferent

de frontierã (aeroportuarã, terestrã sau navalã), cu o familie, cu

acte în regulã, formatã din 3 persoane de sex masculin (feminin),

2 adulåi æi 1 minor (în care John este tata, iar Hanss este mama) æi

care declarã cã doreæte sã intre în România pentru a vizita plaiurile

mioritice în care sunt incluse printre altele: litoralul Mãrii Negre,

Delta Dunãrii, Castelul Bran, Palatul Parlamentului æi mânãstirile

din Moldova.

Dacã, dupã mai multe telefoane, consultãri etc., pânã la urmã

acestora li se va permite intrare în România, cum vom proceda

dacã, de exemplu, se hotãrãsc sã se stabileascã, pentru o perioadã

mai lungã în åara noastrã, æi mai mult vor sã-æi înscrie æi copilul

la æcoalã. Consider cã rãmâne un subiect deschis, supus unei

dezbateri mai ample, dar æi legiferãrii, sub un aspect sau altul,

pentru cã la aceastã datã relaåiile între persoanele de acelaæi sex

nu sunt incriminate, nu sunt recunoscute legal, dar sunt tolerate

tacit, adicã o stare de incertitudine pentru organele æi instituåiile

române, responsabile cu respectarea æi aplicarea legii. Aceastã

problematicã apare æi din perspectiva pregãtirii cadrelor M.A.I.,

în domeniul Schengen, în care un aspect important îl constituie

libera circulaåie a persoanelor într-o Europã fãrã frontiere, în care

toåi cetãåenii statelor membre sunt egali în drepturi æi se bucurã de

acelaæi tratament nediscriminatoriu.

Sã auzim de bine!

Vasile MORAR,

Catedra de pregãtire juridicã

din cadrul SPCPF Oræova

F R O N T I E R A

L e g i s 31


i

pentru re-sacralizarea operei poetice în Cetate,

prin gesturi cu semnificaåie de ritual. În prima

parte a acestui proiect, în septembrie 2002,

Vasile Ursache a lansat volumul „Primire la

Reginã” în timpul unei croaziere pe Bega, un

exemplar al plachetei de versuri fiind aruncat

în valuri.

În cadrul celei de-a doua pãråi a proiectului,

în fierãria din comuna teleormaneanã Graåia,

autorul, asistat de alåi artiæti, a jertfit prin

ardere-de-tot un exemplar al „Epistolelor...”

în acordul unei muzici solemne.

Epistole cãtre Hefaistos este al treilea volum

care poartã semnãtura Vasile Ursache, dupã

plachetele de versuri Numele Focului (1997) æi

Primire la Reginã (2002). Poeme din cuprinsul

acestor lucrãri sunt incluse în volumul III

din Antologia sonetului românesc, ediåie

coordonatã de poetul Radu Cârneci.

EDITORIALE

IA

La editura Detectiv a vãzut lumina tiparului

romanul „Eveniment la frontierã” al autoarei

Mariana Cenea. Inspirat dupã cazuri autentice,

la care însãæi autoarea a participat în calitate

de psiholog, romanul ne introduce în lumea

tenebroasã a traficului cu fiinåe umane.

Acåiunea romanului ne poartã alãturi de eroina

principalã prin evenimentele din viaåa ei, prin

încercãrile la care aceasta a fost supusã, dupã

ce a fost prinsã în capcana traficanåilor de

carne vie. Lucrãtorii de la frontierã au un rol

important în derularea acåiunii, în personajele

cãråii putem cu uæurinåã regãsi colegi de-ai

noætri, în plinã acåiune.

Cartea poate fi cumpãratã de la

Editura Detectiv, str. Anghel Saligny

nr. 8, sector 5 Bucureæti, tel-fax

0213126411, 0767716454 mail: editura_

detectiv@yahoo.com. Preåul este de 16,5 lei +

taxe poætale.

ILIE BREZEANU

„Dupã douãzeci de ani”

Promoåia 1989, subofiåeri, a Æcolii

Militare de Ofiåeri, Maiætri Militari æi

de Subofiåeri „Nicolae Bãlcescu”, Sibiu

– Arma Grãniceri, aniverseazã, în data de

15 august 2009, 20 de ani de la absolvire.

Cei care doresc sã-æi revadã colegii æi

profesorii, sã se bucure împreunã în

atmosfera medievalului burg, reînviind

amintiri din timpul æcolii, sunt invitaåi

sã-i contacteze pe domnii: Mihãilã Ionel,

tel. 0745232417 æi Romanescu Ioan, tel.

0731390529.

Rãspundem cititorilor

În aceastã ediåie îi rãspundem doamnei Marcu

Milena, din localitatea Sicheviåa, judeåul Caraæ-

Severin,

Stimatã doamnã, vã adresãm sincere

condoleanåe pentru pierderea soåului. Dumnezeu

sã-l odihneascã în pace ! Vã informãm cã am

înaintat solicitarea dumneavoastrã Direcåiei

Management Resurse Umane din cadrul IGPF,

structurã abilitatã pentru rezolvarea problemei,

de la care veåi primi în cel mai scurt timp un

rãspuns, sperãm noi favorabil.

Vã transmitem sãnãtate æi multã putere, pentru

a depãæi perioada dificilã prin care treceåi æi sã

vã bucuraåi de cele douã fete care reprezintã,

poate, singura dumneavoastrã alinare în aceste

momente!

32

F R O N T I E R A

S e m n a l


www.politiadefrontiera.ro

Poliåia de Frontierã Românã a lansat, la 24 iulie 2005, cu

ocazia aniversãrii a 141 ani de existenåã instituåionalã, propriul

portal: www.politiadefrontiera.ro, având ca scop sprijinirea

comunitãåii interne æi internaåionale, prin facilitarea accesului

la informaåii æi servicii publice de calitate, prin intermediul

mijloacelor electronice.

Portalul, având versiuni atât în limba românã, cât æi în

englezã, garanteazã æi susåine comunicarea bidirecåionalã æi

sincronã dintre cetãåeni æi poliåiætii de frontierã, fiind structurat

astfel încât sã cuprindã cât mai multe din criteriile de performanåã

recunoscute în domeniu, fapt dovedit de media accesãrilor

lunare, peste 1.600.000, respectiv aproximativ 21.000.000

accesãri anuale.

Din punct de vedere al conåinutului, portalul se adreseazã

atât cetãåenilor, români æi strãini, cât æi mass-media.

Accesând Portalul Poliåiei de Frontierã Române, cei interesaåi,

atât din åarã cât æi din strãinãtate, pot afla informaåii despre

structura instituåiei noastre, atribuåiile specifice æi cadrul legal

în baza cãrora poliåiætii de frontierã îæi desfãæoarã activitatea,

precum æi alte date referitoare la istoria æi personalul specializat

din cadrul Poliåiei de Frontierã Române.

În cadrul meniului Informaåii generale / Personal, un capitol

important este dedicat celor care doresc sã devinã poliåiæti de

frontierã, respectiv condiåiile æi oportunitãåile de participare la

concursurile organizate de IGPF.

Totodatã, o importanåã deosebitã este acordatã legãturii

instituåiei cu opinia publicã, respectiv cu formatorii de opinie

(mass-media), prin intermediul meniurilor informaåii publice,

presa, campanii de informare æi informaåii utile.

Printr-un singur „click”, timpul de obåinere a unei informaåii

necesare s-a redus simåitor. Astfel, publicul are acces on-line la

toate informaåiile æi poate obåine „relaåii”, în cel mai scurt timp,

privind activitatea P.F.R.

Totodatã se pot adresa cu diferite solicitãri direct, prin

intermediul formularului de petiåii, reclamaåii, disponibil pe

site.

Ca elemente de noutate, cât æi obligatoriu pentru o paginã de

prezentare a unei instituåii europene, portalul dispune de facilitate

on-line de accesare æi informare a conåinutului.

Astfel, prin intermediul serviciilor de newsletter æi RSS,

informaåia poate fi cititã, atât on-line, cât æi pe staåia terminalã

de pe care se acceseazã site-ul, chiar în momentul în care aceasta

PENSIE LUNGÃ!

Comisarul-æef de

poliåie Eugen Stoican,

directorul adjunct al

Æcolii de Perfecåionare

a Cadrelor Poliåiei de

Frontierã Oræova a ieæit

la pensie, dupã 14 ani

de activitate în slujba

grãnicerilor æi, ulterior,

a Poliåiei de Frontierã. A

lãsat în urmã o activitate

apreciatã æi materializatã

în construirea,

amenajarea, dotarea,

modernizarea æi întreåinerea locaåiei din municipiul

Dr. Tr. Severin, dar æi obåinerea fondurilor necesare

pentru modernizarea locaåiei Oræova.

Colegii de serviciu îi ureazã æi multã sãnãtate, alãturi

de tradiåionalul „La mulåi ani æi pensie îndelungatã”!

devine publicã.

Totodatã, site-ul reprezintã o

„poartã” cãtre activitatea întregului

MAI, precum æi a celorlalte instituåii

cu care PFR colaboreazã, prin

intermediul interconexiunii realizate

la secåiunea linkuri utile.

Tot aici, persoanele interesate pot obåine informaåii extrem de

utile æi de actualitate, privitoare la condiåiile ce trebuie îndeplinite

la ieæirea din åarã, de cãtre cetãåenii români care doresc sã

cãlãtoreascã, în diferite scopuri, în afara graniåelor. De asemenea,

cetãåenii strãini care vor sã viziteze România au posibilitatea sã

se informeze rapid æi exact în legãturã cu drepturile pe care le au

æi obligaåiile ce le revin, atât la intrarea pe teritoriul åãrii noastre,

cât æi pe întreaga duratã a æederii.

Totodatã, în vederea asigurãrii unui trafic fluent æi civilizat în

punctele de trecere a frontierei, cât æi pentru a veni în sprijinul

celor care intenåioneazã sã se deplaseze în afara graniåelor åãrii,

Poliåia de Frontierã Românã a introdus în cadrul portalului propriu

un subcapitol referitor la timpii de aæteptare în principalele puncte

de control. Prin actualizarea acestui subcapitol, în dimineaåa

fiecãrei zile, se urmãreæte evitarea aglomerãrii în PTF-uri, astfel

încât cãlãtoria tuturor persoanelor sã se desfãæoare în cele mai

bune condiåii æi sã fie preîntâmpinate orice incidente care pot

surveni în traficul transfrontalier.

Pentru micæorarea timpului de cãutare a unei informaåii,

portalul pune la dispoziåia utilizatorului module de cãutare,

dupã mai multe criterii, cum ar fi: unul sau mai multe cuvinte,

data etc., dând posibilitatea afiæãrii informaåiei publicate într-un

segment de timp prestabilit.

O secåiune cu un rol deosebit o constituie „Presa”, aici pot

fi accesate în timp real ætiri, comunicate de presã, precum æi

informaåii despre organizarea unor conferinåe æi evenimente.

Secåiunea pune la dispoziåia celor interesaåi o arhivã media, în

care pot fi vizionate imagini foto æi video din activitatea Poliåiei

de Frontierã, un instrument deosebit de util pentru mass-media

localã æi centralã.

Portalul Poliåiei de Frontierã Române pune la dispoziåie online

æi ediåia electronicã a revistei „Frontiera”, arhiva acesteia

cuprinzând numerele publicate din ianuarie 2005 æi pânã în

prezent.

Dar…, pentru mai multe informaåii æi sugestii,

accesaåi www.politiadefrontiera.ro.

Iulian IFTODE

Comisarul-æef de poliåie Gheorghe

Motreanu, æeful Catedrei de Limbi Strãine

æi Ætiinåe Socio Umane din cadrul Æcolii de

Perfecåionare a Cadrelor Poliåiei de Frontierã

Oræova æi-a încetat, în luna februarie,

raporturile de serviciu, cu drept la pensie, dupã

o activitate de 35 de ani depusã în slujba

meseriei pe care cu drag a îmbrãåiæat-o. Pentru

colegi este un prilej de a-æi exprima preåuirea æi

aprecierea pentru activitatea depusã, cu cinste

æi dãruire, de a-i ura multã sãnãtate, „La mulåi

ani æi pensie cât mai lungã!”

„Avem convingerea cã vã vom simåi tot timpul alãturi cu sufletul, cu

gândul æi cu fapta æi cã veåi contribui, în continuare, la creæterea prestigiului

instituåiei noastre. Sincere mulåumiri, multã sãnãtate, viaåã lungã plinã de

împliniri æi bucurii, alãturi de cei dragi”

Marius CIOCOI

Grigore PÃCALÃ

F R O N T I E R A

D o c u m e n t a r

33


34

B

A

N

Un tip fãcea autostopul, într-o noapte,

în mijlocul unei furtuni puternice, pe o

æosea pustie. Nu trecea nici o maæinã æi

nu se vedea nici la doi paæi în faåa lui. La

un moment dat apare o maæinã, se opreæte

în dreptul lui, iar tipul sare în maæinã fãrã

sã stea pe gânduri.

Dupã ce închide uæa æi se uitã spre

volan, nu vede pe nimeni. Maæina

porneæte uæor, tipul deja îngrozit stãtea

lipit de scaun. Apare o curbã, tipul

începe sã se roage în gând sã scape cu

viaåã. Când intrã maæina în curbã, apare o

:-)

mânã prin geam æi roteæte volanul. Tipul,

deja paralizat de groazã, vede cum de

fiecare datã când apare o curbã, mâna

apare prin geam æi roteæte volanul. La

un moment dat, îæi face tipul curaj æi o

tuleæte din maæinã, alergând cãtre cel mai

apropriat oraæ.

Ajunge într-un bar, cere 2 pahare

de tequila æi începe sã povesteascã

experienåa teribilã prin care a trecut. Toåi

rãmân înspãimântaåi.

Dupã o jumãtate de orã, alåi doi tipi

intrã în bar æi unul îi zice celuilalt:

-Ia uite-l pe tâmpitul care s-a urcat în

maæinã când noi o împingeam!

- Domnule doctor, am venit sã mã

ajutaåi æi pe mine. Am încercat tot felul

de medicamente, dar tot n-am rãmas

gravidã!

- Staåi s-o luãm metodic! Poate

e o chestiune de ereditate. Mama

dumneavoastrã a avut copii?

Un infractor este interogat la poliåie:

- Spune, dom’le, ce-ai fãcut!

- Pãi, am furat o cisternã cu vin...

- Æi dupã aia?...

- Jumãtate am bãut-o...

- Æi cu cealaltã jumãtate ce-ai fãcut?

- Pai, am vândut-o...

- Æi ce-ai fãcut cu banii?

- I-am bãut!


C

U

R

- Alo?

- Da!

- Institutul internaåional de astrofizicã,

spectroscopie nuclearã, prospecåiuni

intergalactice, studiul quasarilor æi

determinarea universurilor ciclice cu

structurã toroidalã?

- Da, da, noi suntem !

- Cu Gogu de la cazane, vã rog!

:-)

Un vânãtor cedeazã cicãlelilor

nevesti-si æi o duce la vânãtoare. Acolo îi

explicã cum se åine puæca, cum se åinteæte,

cum se apasã pe trãgaci. Îi mai spune,

de asemenea, cã atunci când a împuæcat

un animal sã se grãbeascã spre el, ca nu

cumva un alt vânãtor sã-æi însuæeascã

trofeul.

Dupã puåin timp aude dinspre

nevastã-sa o împuæcãturã æi vociferãri.

Porneæte într-acolo æi o vede pe nevastãsa

certându-se zdravãn cu un alt vânãtor

asupra unui leæ de animal. Apropiindu-se,

îl aude pe vânãtor strigând:

-Bine duduie, bine, e-n ordine, ne-am

înåeles, cerbul e al dumitale. Dar lasã-mã

cel puåin sã scot æaua de pe el...

Mãi nevastã, administratorul blocului

se laudã cã s-a culcat cu toate femeile din

bloc, cu excepåia uneia...

- O fi aia grasã æi bãtrânã de la

parter!

Soåul vine acasã æi-o prinde pe soåie cu

amantul în pat... Æocat întreabã:

- Ce se întâmplã aici?

Soåia se uitã la amant æi zice:

- Åi-am spus cã-i prost!

Lucrare scrisã într-o clasã de fete,

cu subiectul „Abordaåi într-o manierã

concisã, urmãtoarele trei teme:1) Religie,

2) Sexualitate, 3) Mister.

Urmãtoarea lucrare a obåinut nota

maximã, 10 cu felicitãri: „Dumnezeule!

F R O N T I E R A

I

Sunt însãrcinatã! Cu

cine?”

În faåa unei uæi:

- Deschide, iubito!

- Nu pot, sunt

dezbracatã.

- Nu-i nimic, sunt

singur !

- Eu nu!

Bulã mergea pasiv pe

stradã, când vede scris

pe un gard „Papagal rãu!

Curios, intrã în curte sã

vadã nãzdrãvãnia. Se

apropie de o colivie în

care era un papagal.

Când îl vede, papagalul

strigã: „Rex, so pe el!”

Un orb intrã în

bucãtãrie æi gãseæte o

rãzãtoare. Pune mâna

pe ea æi întreabã: „Cine

a scris porcãria asta?

O tânãrã, în tren,

are dureri de dinåi, iar

un tânãr de lângã ea îi

spune:

- Dacã o sã vã sãrut

o sa, vã treacã imediat

durerea ...

Un bãtrânel din compartiment:

- Tratamentul dumitale e bun æi la

hemoroizi?

O domniæoarã, la o petrecere, este

întrebatã de chelner dacã mai doreæte

whisky.

:-)

-Madame, doriåi încã un pahar?

-Nu mulåumesc, îmi face rãu la

picioare.

-Adicã cum, vã amoråesc?

-Nu, mi se desfac!

Regula cifrei unice:

presupune

completarea

careului de 81

cãsuåe dupã

O SINGURÃ

REGULÃ: orice

rând, orice coloanã

de 9 cãsuåe æi

oricare pãtrat

de 3X3 cãsuåe sã

conåinã o singurã

datã fiecare cifrã

cuprinsã între 1

æi 9.

D i v e r t i s m e n t


CUÆME!

DOMNITOR

FOLOSITOARE

TREI DIN

CEHIA!

ADUNÃRI

ALE DOMNIEI

FLOARE

„AGENT”

SANITAR

CAIN!

GEÅI

LA STOP!

DOMNITOR

Galeria a cu zâmbete!

e FEL

TRASE CU

URECHEA

PUÅINÃ ISTORIE I de Dumitru MOCANU

URMÃRIT ÎN

ACÅIUNE

LILA

IEÆIRE DIN

ROMA!

VOIEVOD

INFERN

DOMNITOR

ÎN TURN!

PROCEDEE DE

PÃCÃLIRE A

DUÆMANULUI

A PRODUCE

CAIS!

REFREN

BRÃILA

(AUTO)

LUCRARE

SCRISÃ

PROVIZORIU

CAP DE

VOIEVOD!

SOARE PE

NIL

NOTA 1

DOMNITOR

LA TEST!

PÃSÃRI

RÃPITOARE

REGE IUDEU

NESTEMATÃ

AÆEZARE

...VODÃ CEL

CUMPLIT

OMUL LUI

DUMNEZEU

RAÅIE

LA VEST DE

TOMIS!

DOMNITOR

DEBUT ÎN

RING!

3,14

PROPTEA

ÎN VIE

„BICIUL LUI

DUMNEZEU”

:-)

Magazin de

bãrbaåi æi femei

Într-un oraæ s-a deschis un magazin

unde femeile pot alege æi cumpãra un

soå. La intrare sunt afiæate regulile de

funcåionare ale magazinului:

• Poåi vizita magazinul o singurã

datã!

• Sunt 6 etaje æi caracteristicile

bãrbaåilor se îmbunãtãåesc pe mãsurã ce

urci la etajul superior.

• Poåi alege orice bãrbat de la un etaj

sau poåi urca la etajul urmãtor.

• Nu te poåi întoarce la etajul

inferior!

O femeie decide sã viziteze magazinul

pentru a alege æi cumpãra un bãrbat. La

etajul unu, pe uæã este urmãtorul afiæ:

„Aceæti bãrbaåi au un loc de muncã!”.

Femeia decide sã meargã la etajul

urmãtor. La etajul al doilea, pe uæã, este

urmãtorul afiæ:

„Aceæti bãrbaåi au un loc de muncã æi

iubesc copiii!” Femeia hotãrãæte sã urce

la etajul urmãtor.

La etajul al treilea pe uæã este urmãtorul

afiæ: „Aceæti bãrbaåi au un loc de muncã,

iubesc copiii æi sunt extrem de frumoæi!”.

„Wow” îæi spune femeia, însã hotãrãæte sã

meargã la etajul urmãtor.

La etajul al patrulea, pe uæã, este

urmãtorul afiæ: „Aceæti bãrbaåi au un loc

de muncã, iubesc copiii, sunt frumoæi

de înnebuneæti æi ajutã æi la treburile din

casã!”. „Incredibil!” exclamã femeia. „Cu

greu pot rezista!” Însã decide sã meargã

la etajul urmãtor.

La etajul cinci, pe uæã, este urmãtorul

afiæ: „Aceæti bãrbaåi au un loc de muncã,

iubesc copiii, sunt frumoæi de înnebuneæti,

ajutã æi la treburile din casã æi sunt extrem

de romantici!

Femeia este tentatã sã rãmânã æi sã

aleagã un bãrbat, însã pânã la urmã

decide sã urce la ultimul nivel.

La etajul æase se aflã urmãtorul afiæ:

„Eæti vizitatoarea cu nr. 31.456.012 a

acestui etaj.

Aici nu sunt bãrbaåi, acest etaj existã

numai pentru a demonstra cã este

imposibil sã satisfaci o femeie. Mulåumim

pentru cã aåi ales sã vizitaåi magazinul

nostru!”

Vizavi de acest magazin, s-a deschis

unul asemãnãtor, de unde bãrbaåii îæi

pot cumpãra o nevastã. La primul etaj

sunt femei care sunt înnebunite dupã

dragoste, la etajul doi sunt femei care

sunt înnebunite dupã dragoste æi nu te

:-)

bat la cap. Etajele de la 3 la 6 nu au fost

niciodatã vizitate de bãrbaåi!

PLANTÃ

MEDICINALÃ

F R O N T I E R A

D i v e r t i s m e n t

Responsabili de pagini Ætefan ANDREESCU æi Marius IONESCU

35


„Munåilor cu creasta rarã /Nu lãsaåi straja sã piarã,

Dacã piere straja voastrã / Va muri æi åara noastrã...”!

More magazines by this user
Similar magazines