Nr. 2/2012 - Politia de Frontiera

politiadefrontiera.ro

Nr. 2/2012 - Politia de Frontiera

Cooperare

A 38-a Reuniune a Consiliului Director Frontex

În perioada 19 - 20 martie 2012, Agenåia Frontex a organizat

cea de-a 38-a Reuniune a Consiliului Director la Oslo, Norvegia,

sub egida preæedinåiei Daneze a UE. La întâlnire au participat

reprezentanåii statelor membre, precum æi cei de la Comisia

Europeanã, Marea Britanie, Irlanda, Lichtenstein, Elveåia æi

Croaåia (stat care a încheiat negocierile de aderare la UE). Din

partea Poliåiei de Frontierã Române a participat chestor-æef de

poliåie Ioan Buda, inspector general al PFR, membru în Consiliul

Director æi comisarul-æef de poliåie Andreea Niculiu, æeful

Serviciului Afaceri Europene æi Relaåii Internaåionale din IGPF,

membru supleant în Consiliul Director Frontex.

În cadrul întâlnirii, Klaus Roesler, directorul Diviziei

Operaåiuni Frontex, a prezentat succint constatãrile generale

ale ARA 2012 (Analiza de Risc 2012). Cei 8 factori de risc

identificaåi de Frontex pentru frontierele externe ale UE în 2012

æi perioada urmãtoare sunt: 1. Riscul unor cazuri de trecere

ilegalã a frontierei, la scarã extinsã æi susåinute, la frontierele

externe terestre æi maritime cu Turcia; 2. Riscul identificãrii de

documente falsificate, la desfãæurarea procedurilor de control

al frontierei; 3. Riscul reapariåiei unui numãr mare de treceri

ilegale ale frontierei, la frontierele maritime sudice; 4. Riscul

ca autoritãåile de frontierã sã se confrunte cu un numãr mare

de persoane solicitante de protecåie internaåionalã; 5. Riscul de

creætere a facilitãrii deplasãrii pe rutele secundare de deplasare

a migraåiei, pentru persoanele care stau ilegal pe teritoriul unui

stat membru al UE; 6. Riscul de a avea un control al frontierelor

mai puåin eficient, din cauza schimbãrii mediului operaåional

– situaåia de crizã; 7. Riscul de a

se abuza de noile canale legale de

cãlãtorie pentru a intra æi pentru a sta

ilegal în UE – liberalizarea regimului de

vize cu anumite state teråe; 8. Riscul ca

autoritãåile de frontierã sã se confrunte

cu o criminalitate transfrontalierã în

continuã creætere æi cu persoane care

intenåioneazã sã comitã infracåiuni æi

acte de terorism în UE.

În cadrul Consiliului a fost adoptat

proiectul de venituri æi cheltuieli,

aferent anului 2013, care serveæte

drept document suport pentru discuåiile

privind stabilirea bugetului pentru

anul 2013. Trebuie reliefat faptul cã

Regulamentul Frontex amendat æi

atribuirea de noi sarcini, excepteazã

Agenåia Frontex de la aplicarea strictã

a politicii de creætere zero. Având în

vedere acest lucru, Frontex va primi

din partea Comisiei Europene un buget

pentru anul 2012, cu 2,4% mai mare

decât cel din anul precedent. Aspectul

va determina o creætere a alocãrilor

bugetare pentru secåiunea de frontierã

terestrã æi o uæoarã scãdere a celor

pentru operaåiunile maritime.

Având în vedere solicitãrile Comitetului Director Frontex,

exprimate în cadrul celei de-a 37-a Reuniuni, Comitetul de

Evaluare trebuia sã prezinte o poziåie asupra acestui proiect,

axatã pe o serie de aspecte, printre care: sarcini mai bine

definite, mandat mai clar æi obiective mãsurabile; proiectul

trebuie sã fie un suport în domeniul construcåiei instituåionale

în statele participante – mai ales pentru administraåia Greciei

- æi sã sprijine aceste åãri în absorbåia de fonduri comunitare;

de asemenea, se urmãreæte ca proiectul sã demonstreze relaåii

de coordonare/linii de comandã mult mai bine stabilite între

FOO (Biroul Operaåional Frontex) æi unitatea centralã Frontex;

trebuie reliefat raportul dintre cost æi eficienåã, sã se foloseascã

abordarea regionalã æi sã fie întãritã aceastã componentã. Nu în

ultimul rând, se impune a fi instituit un mecanism de monitorizare

æi evaluare a progreselor, care sã facã referire la relaåia dintre

obiective – indicatori de performanåã.

Proiectul a fost prelungit pânã în decembrie 2013, iar

evaluarea finalã o va face Comitetul de Evaluare.

Reprezentantul României a fost desemnat coordonatorul

proiectului æi, totodatã, purtãtorul de cuvânt al Comitetului de

Evaluare. În cadrul întâlnirii din 7 martie 2012 au fost întocmite

noi documente de sprijin pentru FOO: o notã explicativã

referitoare la cadrul de dezvoltare al FOO, noi sarcini, activitãåi

æi indicatori de performanåã; proiectul de decizie al Consiliului

Director Frontex, referitor la demararea activitãåii FOO, în funcåie

de noul cadru de organizare; un mecanism de monitorizare æi

evaluare bine stabilit.

Reprezentantul PFR a prezentat, în cadrul Consiliului Director

de la Oslo, noile documente, a rãspuns la întrebãrile statelor

membre, iar, în finalul discuåiilor, proiectul a fost aprobat cu 24

de voturi din 25, singurul stat care s-a opus fiind Olanda.

În cadrul întâlnirii s-au purtat discuåii pe marginea Deciziei cu

privire la stabilirea profilurilor æi numãrului poliåiætilor care sã fie

cuprinæi în Echipele de Poliåiæti de Frontierã Europeni (European

Border Guard Teams - EBGT ).

Decizia cu privire la profilurile æi numãrul poliåiætilor cuprinæi

în EBGT va constitui unul dintre elementele cheie, în baza cãruia

se va construi mecanismul de detaæare a echipelor de poliåiæti

de frontierã europeni.

În cadrul documentaåiei prezentate, s-a propus ca rezerva

EBGT sã fie compusã din 1.850 poliåiæti de frontierã, din toate

statele membre, organizaåi pe 13 profiluri. Toate acestea au fost

stabilite în cadrul unor reuniuni ale unui grup de lucru, stabilit

de Frontex împreunã cu reprezentanåii statelor membre.

Delegaåia PFR a punctat faptul cã, la nivel instituåional, s-a

creat o metodologie privind procedura de selecåie, în vederea

completãrii rezervelor naåionale RABIT/FJST (denumitã, de acum

încolo, rezerva EBGT), în baza cãreia se urmãreæte identificarea

æi includerea, în rezervele proprii, a unui numãr suficient de

4 F R O N T I E R A Nr. 3/2012


experåi, respectând profilurile profesionale recomandate de cãtre

Agenåie. În prezent, rezerva EBGT este constituitã din 164 poliåiæti

de frontierã.

Dupã selecåionarea poliåiætilor de frontierã, pentru a face parte

din EBGT, se implementeazã o sesiune de instruire naåionalã,

conform acestor noi profiluri definite.

Ulterior detaæãrii în activitãåi operaåionale coordonate de

Frontex, poliåiætii de frontierã români sunt evaluaåi obiectiv, pe

baza unui set de criterii atent definite æi sunt indetificate nevoile

ulterioare de pregãtire pentru a asigura o performanåã crescutã,

în cadrul profilului în care au fost încadraåi.

Cu ocazia discuåiilor purtate în cadrul reuniunilor anterioare,

în vederea adoptãrii Programului de Lucru pentru anul 2012,

s-a ridicat problema reducerii procentului de rambursare a

cheltuielilor statelor gazdã ale unor Operaåiuni Comune Frontex,

de la 55%, aæa cum este în etapa actualã, la 20%. Acest lucru

a nemulåumit principalele state gazdã ale operaåiunilor comune

Frontex (mai ales cele din bazinul Mediteranei – Grecia, Italia,

Spania, Malta, Cipru), care nu au fost de acord cu reducerea.

Prevederea a fost eliminatã din aspectele menåionate în

Programul de Lucru pentru 2012, urmând sã se stabileascã niæte

linii directoare de comun acord cu statele membre în cadrul

viitoarelor întâlniri ale Consiliului Director.

Reprezentanåii Comisiei Europene în Consiliul Director

Frontex au precizat cã existã douã elemente de care trebuie sã

se åinã cont: Solidaritatea europeanã – oferirea de suport din

partea UE statelor membre prin suportul operaåional Frontex;

Trebuie, însã, sã existe reguli clare privind alocarea acestui sprijin

în funcåie de factorii de risc æi de necesitãåile reale. O formulã

clasicã nu poate fi identificatã.

Este necesarã o transparenåã sporitã în prezentarea situaåiei,

unele elemente fiind complet necunoscute Consiliului Director

Frontex, iar alocãrile trebuie sã åinã cont de discuåiile bilaterale

anuale. Întreaga procedurã trebuie explicatã printr-un document

clar. Reprezentanåii Comisiei au susåinut folosirea co-finanåãrilor

de cãtre statele membre pentru eficientizarea cheltuirii bugetului

Frontex.

Directorul Executiv al Frontex a intenåionat sã clarifice

anumite aspecte de interes legate de Agenåie: 1. Care este

rolul Frontex? Frontex nu poate fi o bancã, ci un instrument de

solidaritate; 2. Ce semnificã termenul de solidaritate? În acceptul

Frontex, aceastã agenåie trebuie sã ofere un plus de valoare în

termeni operativi, faåã de eforturile proprii ale statelor membre

prin sprijinul acordat de celelalte state membre; 3. Ce considerãm

a fi nevoie? Acest lucru trebuie determinat printr-un proces de

planificare clar æi consistent, prin combinarea tuturor elementelor;

Cooperare

4. La nivel european trebuie sã se revadã aceastã procedurã de

rambursare, iar statele membre gazdã trebuie sã-æi defineascã

necesitãåile tehnice minime; 5. Care este baza organizãrii æi

desfãæurãrii operaåiunilor comune? Existã trei criterii pentru a

organiza o operaåiune comunã æi anume: Pentru a rãspunde

unor nevoi imediate – cifre mari privind migraåia, schimbarea

modus operandi, schimbãri rute, etc Pentru a fi proactivi

– pentru a desfãæura operaåiuni comune în scop preventiv

Pentru a pãstra succesul avut în

operaåiuni.

În funcåie de situaåie, trebuie

sã se stabileascã indicatori de

performanåã clari – statele gazdã

trebuie sã împãrtãæeascã contribuåia

cu statele donatoare – trebuie sã

existe un sistem clar de raportare.

Pentru fiecare operaåiune trebuie

sã se întocmeascã o planificare

corectã, bazatã pe identificarea

sectorialã a nevoilor. Frontex va

demonstra transparenåã totalã æi

va prezenta ciclul de planificare

Consiliului Director.

În cea de-a doua parte a

Consiliului a avut loc informarea

asupra stadiului proiectului

Planului Politicii de Personal

(MSPP) 2013-2015

Scopul acestei informãri a fost

de a prezenta situaåia actualã cu

privire la cererea de noi posturi

în cadrul Bugetului Frontex 2012

amendat, precum æi în Planul

Multianual al Politicii de Personal

2013 – 2015.

În cadrul reuniunii din 19 – 20 martie, reprezentanåii Frontex

au prezentat posturile solicitate æi aprobate de cãtre Comisia

Europeanã, atât pentru anul 2012, cât æi pentru anul 2013, cu

precizarea cã Frontex nu a solicitat o creætere de personal pentru

anii 2014, respectiv 2015.

O versiune finalã a MSPP va fi supusã atenåiei Consiliului

Director, în luna mai 2012, spre adoptare.

În ceea ce priveæte cooperarea dintre Frontex æi EUROPOL,

membrii Consiliului Director au fost informaåi cu privire la

iniåierea, din partea Frontex, a unui proces de revizuire a

acordului de cooperare strategic în vigoare, dintre Frontex æi

EUROPOL.

Având în vedere noul regulament Frontex æi capacitatea

acestei agenåii de a procesa date cu caracter personal, se impune

o optimizare a relaåiilor de cooperare cu EUROPOL. Astfel,

EUROPOL are o nouã strategie æi Frontex noi linii directoare, în

urma revizuirii ciclului de politici, în domeniul securitãåii interne

la nivel european.

La finalul unei întâlniri de douã zile, pe care cele douã

agenåii au avut-o în a doua sãptãmânã din martie, s-au stabilit

urmatoarele: reåeaua SIENA a EUROPOL va fi extinsã; va fi

promovatã o cooperare mult mai practicã între cele douã agenåii,

prin organizarea de grupuri de lucru comune, vizite de studiu,

etc; va fi implementat un program de schimb de personal, ofiåeri

Frontex vor fi detaæaåi la EUROPOL æi invers.

În ultima parte a Consiliului, a fost prezentatã modalitatea

de cãlãtorie în Marea Britanie a membrilor de familie ale

participanåilor æi vizitatorilor la jocurile olimpice. Reprezentatul

Agenåiei Britanice pentru frontiere a fost invitat æã prezinte

principalele mãsuri luate de autoritãåile din Marea Britanie pentru

asigurarea securitãåii la Jocurile Olimpice de la Londra æi care

a solicitat, cu aceastã ocazie, suport din partea tuturor statelor

membre, în special, în domeniul schimbului de informaåii.

Andreea NICULIU

Nr. 3/2012

F R O N T I E R A

5


Cooperare

Întâlnire româno-ucraineanã, la Rãdãuåi

În data de 27 martie, în localitatea Rãdãuåi, judeåul Suceava,

a avut loc cea de-a æasea æedinåã a împuterniciåilor de frontierã

principali ai României æi Ucrainei.

La æedinåã au participat, din partea României, chestor-æef de

poliåie Ioan Buda - inspector general al Inspectoratului General al

Poliåiei de Frontierã Române, împuternicitul de frontierã principal al

României, æeful delegaåiei - comisar-æef de poliåie Liviu Bute, æeful

Inspectoratului Teritorial al Poliåiei de Frontierã Sighetu Marmaåiei,

comisar-æef de poliåie Andreea Niculiu, æeful Serviciului Afaceri

Europene æi Relaåii Internaåionale - IGPF, comisar-æef de poliåie Dan

Buzoianu, ofiåer specialist în cadrul Serviciului Afaceri Europene

æi Relaåii Internaåionale - IGPF, comisar-æef de poliåie Iaroslav

Rusnac, æeful Biroului Relaåii Internaåionale æi Topografie, în cadrul

Inspectoratului Teritorial al Poliåiei de Frontierã Sighetu Marmaåiei,

translator, comisar-æef de poliåie Ileana Botezat, ofiåer specialist,

în cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliåiei de Frontierã Sighetu

Marmaåiei, translator.

Din partea Ucrainei a participat generalul de armatã Mikola

Mihailovici Litvin, preæedintele Administraåiei Serviciului Frontierei

de Stat a Ucrainei, împuternicitul de frontierã principal al Ucrainei,

æeful delegaåiei, general-locotenent Artur Gorbenko, directorul

Direcåiei Regionale Vest, general-locotenent Karasi Volodimir,

prim-adjunct pentru probleme privind pregãtirea Euro 2012 al

directorului Departamentului Internaåional-Juridic; general-maior

Anatoliy Zarytchkiy, æeful Direcåiei Colaborare Internaåionalã;

locotenent-colonel Iulia Petrova, ofiåer specialist, în cadrul Direcåiei

Colaborare Internaåionalã æi maior Mihai Sidor, translator.

Ordinea de zi a întâlnirii a cuprins situaåia la frontiera de stat

româno-ucraineanã, activitatea împuterniciåilor de frontierã æi analiza

stadiului cooperãrii instituåiilor de frontierã ale României æi Ucrainei

în anii 2010-2011 æi direcåii de perfecåionare a colaborãrii pentru

anii 2012-2013.

Pãråile au menåionat cã, principalele ameninåãri la frontiera de

stat comunã sunt migraåia ilegalã, contrabanda cu bunuri accizate,

în special cu åigãri, autoturisme furate, iar numãrul încãlcãrilor

legislaåiei creæte.

Cele douã pãråi au analizat situaåia funcåionãrii punctelor de

trecere a frontierei de stat româno–ucrainene æi au constatat cã,

în anul 2011, comparativ cu anul 2010, traficul persoanelor æi

mijloacelor de transport, care au trecut frontiera de stat comunã, se

menåine la acelaæi nivel.

Partea ucraineanã a prezentat sistemul sãu de pregãtire iniåialã

cu duratã de 6 luni, în care sunt incluse æi cursuri de culturã

organizaåionalã, de comportament, de prestanåã, precum æi

includerea sistemului de rotaåie a cadrelor, potrivit cãruia un æef de

sector sau punct de trecere a frontierei nu poate sta în funcåie mai

mult de 1 an, dupã care este trimis într-o altã zonã a åãrii.

În continuare, împuterniciåii de frontierã principali au apreciat

cã activitatea împuterniciåilor de frontierã a fost orientatã înspre

descoperirea æi combaterea activitãåilor ilegale la frontierã æi a

favorizat consolidarea conlucrãrii pentru securizarea frontierei

comune.

Împuterniciåii de frontierã principali au discutat despre situaåia

regimului frontierei de stat româno-ucrainene, regimul navigaåiei æi

controlul pescuitului æi au hotãrât sã continue practica întocmirii

de planuri anuale de cooperare la nivelul structurilor teritoriale de

supraveghere a frontierei, precum æi patrulãrii coordonate a frontierei

de stat româno-ucrainene, pe fluviul Dunãrea.

În ceea ce priveæte situaåia schimbului de date, în conformitate

cu modul de efectuare a schimbului de date æi analize statistice

între Poliåia de Frontierã Românã æi Serviciul Frontierei de Stat a

Ucrainei, s-a subliniat faptul cã implementarea acestuia a influenåat

pozitiv mãsurile de combatere a activitãåilor infracåionale la frontiera

comunã.

De asemenea, în scopul dezvoltãrii schimbului de informaåii între

pãråi, s-a considerat oportunã implementarea schimbului de date, cu

privire la noile indicii caracteristice ale unui document, ce dã drept

de trecere a frontierei, contrafãcut, descoperit æi profilurile de risc

privind activitatea infracåionalã la frontiera de stat.

Partea ucraineanã a fãcut o prezentare a activitãåilor desfãæurate

sau care urmeazã a se desfãæura pentru realizarea, în bune condiåii,

a Campionatului European de Fotbal, ce va avea loc în anul 2012,

în Ucraina æi Polonia. De remarcat este faptul cã, va fi implementat

un sistem inovator de realizare a controlului, ce va fi desfãæurat

pe teritoriul Poloniei, pe principiul one stop control, iar lucrãtori

ucraineni vor fi trimiæi în statele din care provine majoritatea

suporterilor, precum æi în cadrul Centrului de Coordonare de la

Varæovia.

De asemenea, împuterniciåii de frontierã principali au cãzut de

acord, ca la nivel de experåi, sã se analizeze cadrul juridic æi sã se

studieze posibilitãåile pentru începerea patrulãrii comune/coordonate

la frontiera de uscat.

La urmãtorul punct, partea românã a prezentat faptul cã, la

data de 31 mai 2011, a fost semnat Acordul privind înfiinåarea æi

funcåionarea Centrului de Contact Galaåi, doar pe relaåia cu Republica

Moldova, lãsând posibilitatea aderãrii, ulterioare, a Ucrainei æi sperã

cã, autoritãåile de resort din Ucraina, vor lua în cel mai scurt timp

posibil o decizie cu privire la acest lucru.

Totodatã, partea românã a informat despre faptul cã, la nivelul

Ministerului Administraåiei æi Internelor din România, a fost întocmit

proiectul de Protocol între Guvernul României æi Cabinetul de

Miniætri al Ucrainei pentru punerea în aplicare a Acordului între

Comunitatea Europeanã æi Ucraina, privind readmisia persoanelor,

semnat la Luxemburg, la 18 iunie 2007. Partea ucraineanã a asigurat

partea românã cã este interesatã, de semnarea, cât mai curând a

protocolului bilateral de implementare pentru aplicarea Acordului

între Ucraina æi Uniunea Europeanã privind readmisia persoanelor.

De asemenea, având în vedere modificãrile survenite în structura

organelor centrale ale puterii executive din Ucraina, la ora actualã

organul coordonator competent în sfera readmisiei este Serviciul de

Stat de Migraåie a Ucrainei, ale cãrui structuri se aflã la ora actualã

în stadiul de constituire.

Administraåia Serviciului Frontierei de Stat a Ucrainei a iniåiat

o solicitare cãtre Serviciul de Stat de Migraåie a Ucrainei, privind

urgentarea elaborãrii proiectului documentului amintit.

În continuare, partea românã a informat cã, la data de 15

decembrie 2011, a fost modificatã structura organizatoricã a

Poliåiei de Frontierã Române æi cã pe plan intern, au fost demarate

procedurile pentru numirea locåiitorilor împuterniciåilor de frontierã

principali.

La finalul întrevederii a fost semnat Planul de dezvoltare a

cooperãrii instituåiilor de frontierã ale României æi Ucrainei pentru

anii 2012-2013.

Dan Gabriel BUZOIANU

6 F R O N T I E R A Nr. 3/2012


În data de 29 martie, la sediul IGPF, a avut loc cea de-a doua

întâlnire a Comitetului Strategic al Proiectului „Abordare comunã

în vederea dezvoltãrii cooperãrii între MARRI (Iniåiativa regionalã

privind migraåia, azilul æi refugiaåii) æi Poliåiile de Frontierã, în cadrul

Punctelor de Trecere a Frontierei din Aeroporturile Internaåionale

ale Statelor Membre SEPCA (Asociaåia Æefilor Poliåiilor din sudestul

Europei)”.

Proiectul cuprinde trei întâlniri ale Comitetului Strategic, o vizitã

de studii æi douã ateliere de lucru. Beneficiarii proiectului sunt

membrii MARRI æi SEPCA prin autoritãåile naåionale responsabile

de managementul frontierei, iar în particular poliåiile de frontierã

din aeroporturile internaåionale.

La întâlnirea de la Bucureæti au participat reprezentanåi din:

Albania, Bosnia æi Heråegovina, Bulgaria, Croaåia, Macedonia,

Moldova, Muntenegru, România, Serbia, Frontex, SEPCA, Oficiul

Elveåian Federal pentru Migraåie, MARRI æi Centrul de la Geneva

pentru Controlul Democratic al Foråelor Armate (DCAF).

Perioada de desfãæurare a acestui proiect, finanåat de cãtre Agenåia

pentru Dezvoltare æi Cooperare (SDC) din Confederaåia Elveåianã, în

cofinanåare cu MARRI æi SEPCA, este 1.09.2011 - 31.08.2012, iar

scopul principal al acestuia îl constituie îmbunãtãåirea capacitãåii

MARRI æi al autoritãåilor din statele membre SEPCA, responsabile

pentru managementul frontierei, în special poliåiile de frontierã din

cadrul punctelor de trecere a frontierei aeroportuare, în ceea ce

priveæte abordarea, pe baze durabile æi permanente, a problemei

migraåiei ilegale æi a criminalitãåii/terorismului, æi susåinerea

în comun a unei abordãri comprehensive inter-regionale, în

dezvoltarea cooperãrii în acest sens.

Întâlnirea a vizat urmãtoarele aspecte: evaluarea activitãåilor

realizate în cadrul proiectului æi a progreselor obåinute; posibila

aderare a României, Bulgariei æi Republicii Moldova la

Memorandumul de înåelegere privind înfiinåarea unei reåele

de cooperare între structurile Poliåiei de Frontierã din cadrul

Punctelor de Trecere a Frontierei din Aeroporturile Internaåionale

ale statelor membre MARRI posibile noi forme de cooperare æi

mecanisme de informare posibile viitoare Operaåiuni Comune

organizate sub egida FRONTEX posibila participare la sesiuni

de pregãtire comune.

Întâlnirea, condusã de directorul Centrului Regional MARRI,

Trpe Stojanovski, a fost deschisã de adjunctul Inspectorului

General al Poliåiei de Frontierã Române, chestor de poliåie Mihai

Cristinel Brãtan, care a prezentat câteva aspecte generale privind

Poliåia de Frontierã Românã. În continuare, directorul Centrului

Regional MARRI a scos în evidenåã importanåa deosebitã pe care

sprijinul acordat de æefii Poliåiilor din sud-estul Europei o are în

cadrul proiectului. De asemenea, a fost menåionatã intenåia de

a schimba înfãåiæarea site-ului oficial de internet al MARRI, prin

crearea unei platforme noi, care sã asigure schimbul de informaåii

între statele membre.

A urmat intervenåia directorului Direcåiei de Supraveghere

æi Controlul Trecerii Frontierei, Dumitru Haralambie, care a

Cooperare

A doua întâlnire a Comitetului Strategic, în vederea

dezvoltãrii cooperãrii privind migraåia, azilul æi refugiaåii

prezentat organizarea Poliåiei de Frontierã Române la nivel

central æi teritorial æi organizarea structurilor aeroportuare din

România, inclusiv cele mai importante aeroporturi din România

în ceea ce priveæte infrastructura æi traficul de pasageri („Henri

Coandã”, Bucureæti; Cluj-Napoca; „Traian Vuia”, Timiæoara;

Sibiu). O atenåie deosebitã a fost acordatã modului de organizare

a activitãåii de analizã de risc în aeroporturi, în acest sens fiind

prezentat æi sistemul de transmitere în avans a datelor despre

pasageri, e-APIS, funcåional la nivelul Poliåiei de Frontierã

Române. Participanåii la întâlnire au fost invitaåi sã vizioneze

funcåionarea propriu-zisã a acestui sistem în cadrul Aeroportului

Internaåional „Henri Coandã”, Bucureæti.

A urmat apoi prezentarea stadiului de implementare a

proiectului, fãcutã de cãtre Toni Jakimovski, din cadrul MARRI,

care a adus în discuåie principalele activitãåi desfãæurate, precum

æi activitãåile ce urmeazã sã se desfãæoare, în perioada urmãtoare.

A fost prezentat æi procesul de gestionare a progreselor, în acest

sens fiind enumeraåi æi detaliaåi indicatorii de performanåã. Ca

principale activitãåi planificate, amintim continuarea cooperãrii în

cadrul proiectului, prin schimbul de informaåii între aeroporturile

internaåionale, cu privire la profilele de risc æi organizarea de cursuri

de formare comune. Totodatã, se va acorda o atenåie deosebitã,

în special, cooperãrii cu Agenåia Frontex în cadrul proiectului

PULSAR.

Reprezentanåii Bulgariei, R. Moldova æi României æi-au

exprimat, de asemenea, disponibilitatea cooperãrii, prin

semnarea Memorandumului

sau preluarea în documente

naåionale a prevederilor

acestuia æi prin realizarea

schimbului de informaåii

bazat pe reguli clare, între

statele æi organismele

interesate. Dumitru

Haralambie, directorul

DSCTF, din cadrul IGPF

a atras atenåia asupra

necesitãåii analizãrii, în

prealabil, a informaåiilor

transmise în carul

proiectului, prin intermediul

site-ului MARRI, astfel încât acestea sã nu fie dublate, avându-se

în vedere æi cooperarea cu Agenåia Frontex.

A luat cuvântul, în cadrul întâlnirii æi æeful structurii ce

coordoneazã activitatea privitoare la frontierele aeriene, din

cadrul Frontex, Claudio Kavrecic, care a prezentat sprijinul,

acordat de Frontex, cu privire la aderarea României æi Bulgariei

la spaåiul Schengen æi dorinåa de extindere a cooperãrii Agenåiei

cu statele teråe. În perioada urmãtoare va fi organizatã o activitate

comunã Frontex-MARRI, activitate la care vor participa æi

aeroporturi internaåionale din state teråe æi care va fi cofinanåatã

de Agenåie.

În final, directorul Centrului Regional MARRI a subliniat

progresele semnificative realizate, în cadrul proiectului æi a

anunåat faptul cã site-ul oficial al MARRI în cadrul cãruia se va

realiza schimbul de informaåii, va deveni funcåional, în scurt

timp.

Oficialii prezenåi au stabilit ca, pentru întâlnirea viitoare

a Comitetului Strategic, care se va desfãæura la Skopje, sã fie

dezbãtute progresele înregistrate dupã cea de-a doua întâlnire,

impactul pe care implementarea acestui proiect l-a avut în statele

participante æi utilitatea schimbului de informaåii realizat.

Dumitru HARALAMBIE

Ioana Raluca IFRIM

Nr. 3/2012

F R O N T I E R A

7


Documentar

Poliåia de Frontierã Francezã

Police Aux Frontières

În continuarea prezentãrii structurilor cu responsabilitate

la frontierã, din state ale Uniunii Europene, în acest numãr

prezentãm „Direction Centrale de la Police Aux Frontières”

(Direcåia Centralã a Poliåiei Frontierelor) din Franåa.

Declaraåia drepturilor omului æi a cetãåenilor din 1789,

înscrisã ca un preambul al Constituåiei franceze, defineæte

filozofia acåiunii poliåieneæti. În primul articol, se aratã cã

siguranåa face parte din drepturile inalienabile æi imprescriptibile

ale omului. În al doilea articol, se stipuleazã cã, pentru a garanta

drepturile omului æi ale cetãåeanului, este necesarã o foråã publicã

creatã în favoarea tuturor, æi nu în favoarea celor cãrora le este

încredinåatã.

Cu o istorie æi cu o tradiåie impresionantã, Poliåia Naåionalã

Francezã a fost prima poliåie din lume care a avut o uniformã

specialã.

În 1829 au apãrut, pe strãzile Parisului, sergenåii de poliåie.

Ei purtau pe cap tricorn (o pãlãrie în trei colåuri) æi erau înarmaåi

cu sabie. Aceætia aveau ca misiune pãstrarea liniætii publice,

constituind prima foråã de poliåie în uniformã, din lume.

Tot Poliåia Francezã se poate lãuda ca fiind beneficiara primei

æcoli de poliåie din lume. La 30 iulie 1883 îæi deschidea poråile

o Æcoalã de Aplicaåie a Poliåiei Municipale, alipitã Prefecturii

poliåiei, având sediul în cazarma oraæului. Aceastã æcoalã avea

ca scop pregãtirea viitorilor poliåiæti, transformând, de cele mai

multe ori, veterani din armatã în poliåiæti.

Demn de menåionat este æi faptul cã, în anul 1922, o cooperare

a poliåiei franceze cu mediul academic, a dus la crearea Institutului

de Criminologie din Paris.

Pentru a putea înåelege Poliåia de Frontierã Francezã trebuie,

mai întâi, sã vedem cum este organizat sistemul poliåienesc în

Franåa.

Poliåia Naåionalã Francezã face parte din Ministerul

de Interne (Le Ministère de l’Intérieur, de l’outre-mer, des

collectivités territoriales et de l’immigration) æi este compusã

din 10 Direcåii:

Direcåia de Resurse Umane æi Pregãtire a Personalului;

Inspecåia Generalã a Poliåiei Naåionale (Organul de control);

Direcåia Centralã de Poliåie Judiciarã; Direcåia Centralã de

Informaåii Interne; Direcåia Centralã de Securitate Publicã;

Direcåia Centralã a Poliåiei de Frontierã; Direcåia Centralã a

Companiei Naåionale de Securitate (Unitãåile mobile ce formeazã

Rezerva Generalã a Poliåiei Naåionale); Direcåia de Cooperare

Internaåionalã; Serviciul de Protecåie a Înalåilor Demnitari;

Prefecturile de Poliåie (în Paris).

În compunerea Poliåiei Naåionale Franceze mai existã æi

Servicii æi Unitãåi direct subordonate directorului general al

Poliåiei Naåionale: Unitatea Antidrog; Unitatea de Coordonare

a Luptei Antiteroriste; Serviciul de Securitate al Ministerului de

Interne; Serviciul Central Auto; Unitatea de Cercetare, Asistenåã,

Intervenåie æi Reacåie; Serviciul de Informare æi Comunicare;

Institutul Naåional de Poliåie Ætiinåificã; Delegaåia pentru Protecåia

Victimelor; Muzica Poliåiei Naåionale.

8 F R O N T I E R A Nr. 3/2012


Direcåia Generalã a Poliåiei de

Frontierã Francezã

Pânã în 1973 Poliåia de Frontierã funcåiona ca parte a Direcåiei

Generale de Informaåii a Poliåiei. Din acel an devine structurã de

sine stãtãtoare sub denumirea de Poliåia Aerului æi a Frontierei

(„Police de l’air et des frontiers”).

În anul 1994 se transformã în Direcåia Centralã de Control al

Imigraåiei æi de Luptã Împotriva Muncii Ilegale (DICCILEC).

În anul 1999 îæi schimbã, iarãæi, titulatura, devenind Poliåia

de Frontierã (PAF), fiind o direcåie specializatã a Poliåiei

Naåionale.

Doar în Franåa

metropolitanã DCPAF

gestioneazã 7.660 km de

frontierã, din care terestrã

2.940 km æi 4.720 km

frontierã albastrã, puncte

rutiere de trecere a frontierei,

tuneluri, 64 aeroporturi

internaåionale æi numeroase

porturi.

Organizare:

DCPAF este condusã de

un director general, asistat

de un director general

adjunct æi este compusã din douã eæaloane: un eæalon central,

compus din stat major, un serviciu æi trei sub-direcåii æi un eæalon

teritorial, compus din direcåii zonale.

Poliåia de Frontierã Francezã are în compunere æapte Direcåii

Zonale: Zona Nord, cu sediul la Lille, Zona Est, cu sediul la Metz,

Zona de Sud-Est, cu sediul la Lyon, Zona Sud, cu sediul Marseille,

Zona Sud-Vest, cu sediul la Bordeaux, Zona de Vest, cu

sediul la Reines æi Zona Capitalei, cu sediul la Paris.

De asemenea, existã æi 43 Direcåii Departamentale æi

10 Centre de Cooperare Poliåieneascã de Frontierã, din

care, patru sunt cu Spania, douã cu Italia æi câte una pentru

fiecare dintre statele: Elveåia, Germania, Luxemburg æi Belgia.

Cu Germania, Poliåia de Frontierã Francezã are æi patru

Comisariate comune.

În domeniul luptei împotriva imigraåiei ilegale, în

cadrul Poliåiei de Frontierã existã serviciul OCRIEST, care

gestioneazã aceastã problematicã.

Poliåia de Frontierã Francezã are competenåe æi în toate

celelalte teritorii franceze: „France d’outre-mer”: Saint-Pierreet-Miquelon

(arhipelag în America de Nord lângã Canada),

Martinica, Polinezia Francezã, Reunion, Mayotte (arhipelag

în sudul Africii) æi Noua Caledonie.

În cadrul Poliåiei de Frontierã Franceze îæi desfãæoarã

activitatea 9.786 lucrãtori, dintre care: înalåi funcåionari

Documentar

(chestori) - 9, comisari - 68, ofiåeri - 529, agenåi (grades æi

gardiens) - 7.815, personal administrativ, tehnic æi ætiinåific - 581

(poliåiæti fãrã drept de port armã), asistenåi de securitate (personal

cu contract pe perioadã determinatã) - 784.

Misiunile Poliåiei de Frontierã Franceze

Poliåia de Frontierã Francezã are ca atribuåii: controlul de

frontierã, lupta împotriva imigraåiei ilegale, returnarea strãinilor,

poliåia aeronauticã, securitate feroviarã, siguranåã portuarã æi

aeroportuarã, cooperare internaåionalã.

Activitatea în Aeroporturi æi Porturi Internaåionale este una

foarte intensã, valoarea traficului de pasageri în douã

aeroporturi din Franåa, Roissy-Charles des Gaulle æi Orly,

depãæeæte 1.000.000 de pasageri pe an. În aceste puncte

de trecere, Poliåia de Frontierã îndeplineæte urmãtoarele

patru misiuni principale: misiunea de control de

frontierã, lupta împotriva imigraåiei ilegale, misiunea

de siguranåã aeroportuarã æi cea privind reglementarea

transfrontalierã.

În ceea ce priveæte Migraåia, structura Poliåiei de

Frontierã, care gestioneazã problematica cetãåenilor

strãini aflaåi ilegal pe teritoriul Franåei, este Oficiul

Central Împotriva Imigraåiei Ilegale æi a Muncii la

Negru a Strãinilor (OCRIEST). Acesta este compus din:

Secretariatul General de Imigraåie, Polul Central de

Repatriere, Centrele Administrative de Detenåie, Biroul

Poliåiei Aeronautice, Unitatea Naåionalã de Protecåie,

Escortã æi Intervenåie.

Urmeazã, apoi, celelalte misiuni ale „Police Aux

Frontières”: Investigaåie judiciarã (lupta împotriva

filierelor organizate de migraåie ilegalã; lupta contra

reåelelor de muncã ilegalã; lupta contra documentelor

falsificate), Siguranåa feroviarã (Securizarea reåelei

de cale feratã naåionalã; Coordonarea securitãåii pe calea

feratã naåionalã; Controlul trenurilor internaåionale; Patrule

trinaåionale), Cooperare internaåionalã (Participarea în cadrul

instituåiilor europene de profil; Cooperare poliåieneascã æi

vamalã; Cooperare tehnicã (trimiterea unor experåi peste hotare);

Reåea de ofiåeri de legãturã în materie de imigraåie); Falsul în

documente (Serviciul Naåional de expertizã în lupta împotriva

fraudei documentare; Reåea Naåionalã de 300 experåi în Franåa;

Formarea de specialiæti pentru Administraåia Publicã æi pentru

firmele private (formarea de personal); Siguranåa (Supervizarea

æi controlul mãsurilor de siguranåã implementate de companiile

private, în zonele punctelor de frontierã). În cazul unei inspecåii,

realizatã la faåa locului de cãtre Comisia Europeanã, PAF împarte

responsabilitatea cu Jandarmeria æi Transporturile Aeriene.

În cadrul Aeroportului, Poliåia de Frontierã se ocupã de

zona de interior, de terminale æi de procesarea pasagerilor,

iar GTA (transporturi aeriene) este responsabilã cu pistele æi

liniile de transport marfã. De asemenea, îi revine în competenåã

acreditarea personalului care executã servicii de control anti-tero,

investigaåiile pentru autorizarea accesului în zonele restricåionate

pentru tot personalul din aeroport æi Clearance-ul pentru firmele

Nr. 3/2012

F R O N T I E R A

9


Documentar

de supravegherea transportului de marfã, pentru a le permite sã efectueze

misiuni de securitate în afara aeroporturilor.

Ca indicatori ai activitãåii Poliåiei de Frontierã Franceze, pentru anul

2010 putem aminti: 79.308 repatriaåi: 28.026 din Franåa metropolitanã,

30.939 din afara graniåelor (autre-mer); 11.088 nu s-a permis accesul; 9.255

readmiæi; 5.802 contestaåii æi 147 filiere de migraåie destructurate.

Pregãtirea personalului

Pregãtirea poliåiætilor, în Franåa, se face, pentru toate specialitãåile,

la trei æcoli de poliåie: Æcoala de Agenåi ENP, de ofiåeri ENSOP æi de

comisari ENSP.

Æcoala de Agenåi (ENP) formeazã urmãtoarele categorii de personal:

„les adjoints de sécurité”, asistenåi de poliåie (personal cu contract).

Aceætia participã la misiunile de ordine æi liniæte publicã, alãturi de agenåi.

Pentru admiterea în æcoalã nu existã cerinåe speciale de studii, pregãtirea

acestora dureazã trei luni „gardiens de la paix” (gardienii pãcii), agenåii

10 F R O N T I E R A Nr. 3/2012


Documentar

cu autoritate, cei care vin în contact cu publicul æi care au ca misiuni

siguranåa persoanelor, bunurilor æi a instituåiilor, controlul frontierelor, lupta

împotriva criminalitãåii, droguri, terorism æi menåinerea ordinii publice.

Aceætia se recruteazã, prin concurs, din sursã internã sau externã, dintre

absolvenåii de bacalaureat. Pot avea grad de: gardian stagiar, în primul an

de poliåie, gardian, sub-brigadier - dupã 12 ani de poliåie. Urmeazã gradele

de brigadier, brigadier æef æi brigadier major. Æcoala dureazã 5 luni, din

care 3 luni de practicã.

Æcoala Naåionalã Superioarã de Ofiåeri de Poliåie (ENSOP), pregãteæte

ofiåerii de poliåie. Sunt admiæi, la examen, absolvenåi de studii superioare

(bacalaureat plus încã trei ani de facultate). Æcoala dureazã 18 luni, în

care sunt incluse æi stagii de practicã. Ofiåerii fac parte din Corpul de

Comandã Naåionalã a Poliåiei Naåionale. Ei îndeplinesc funcåiile de

comandã operaåionale æi de expertizã superioarã, în domeniul securitãåii

æi ordinii publice. Gradele sunt: locotenent de poliåie, cãpitan de poliåie,

comandant de poliåie.

Æcoala Naåionalã Superioarã de Poliåie (ENSP) – pregãteæte comisarii de

poliåie. Aceætia fac parte din corpul de management al Direcåiilor Poliåiei

Naåionale. Sunt admiæi absolvenåi de studii superioare, de nivel masterat,

cu vârsta de maxim, 35 ani. Æcoala dureazã 18 luni æi oferã posibilitatea

obåinerii unei diplome de master. Gradele acestei categorii sunt: comisar,

comisar principal, comisar de divizie, controlor general, inspector general,

director de serviciu.

În ceea ce priveæte salarizarea poliåiætilor, în Franåa, aceasta este în

funcåie de eæalonul la care-æi desfãæoarã activitatea poliåistul, dar æi de gradul

æi vechimea sa. Astfel, agenåii au salarii cuprinse între 1.400 æi 3.000 de

euro, ofiåerii între 2.000 æi 4.000 de euro.

Material realizat cu sprijinul

Ambasadei Republicii Franceze la Bucureæti

Nr. 3/2012

F R O N T I E R A

11


Legis

Acordarea primului ajutor-obligaåie pentru poliåiætii de frontierã?

Materialul „Uzul de armãmodificãri”,

publicat, de cãtre juristul

Valentin Marin, în numãrul 1/2012

al Revistei „FRONTIERA”, a stârnit

unele interpretãri ale textului de lege.

Astfel, am primit de la cititorii revistei,

din cadrul catedrei Juridice a Æcolii

de Pregãtire a Agenåilor Poliåiei de

Frontierã „Avram Iancu” Oradea, un

alt punct de vedere, legat de situaåia în

care poliåistul de frontierã care a fãcut

uz de armã, este obligat sau nu, sã

acorde imediat primul ajutor persoanei

rãnite. Materialul primit a fost prezentat

colegilor din cadrul Serviciului Juridic æi

Serviciului Formare Iniåialã æi Continuã

din IGPF, care, la rândul lor, ne-au

trimis o completare la problema supusã

dezbaterii.

Acest gen de discuåii sunt

întotdeauna benefice æi stârnesc de

fiecare datã interesul. Invitãm cititorii sã

dezbatã, în paginile revistei æi alte texte

legislative ce prezintã interes pentru

activitatea poliåistului de frontierã.

În numãrul 1/2012 al Revistei

„FRONTIERA” am studiat, cu atenåie, æi am

apreciat interesul colegului nostru Valentin

Marin, care, în articolul „Uzul de armã -

Modificãri”, abordeazã modificãrile aduse

de actele normative ce reglementeazã uzul

de armã, autorul analizând, cu pertinenåã,

aceastã problematicã.

Ceea ce ne-a determinat sã intervenim

în acest numãr al revistei, fãrã a polemiza

cu autorul, constã în menåiunile pe care

acesta le insereazã în articol privind

acordarea (sau nu?) a primului ajutor

æi asistenåei medicale persoanei rãnite,

modul cum autorul înåelege aceste aspecte

æi explicã în text, respectiv: „poliåistul de

frontierã, care a fãcut uz de armã, în urma

cãruia a rezultat rãnirea unei persoane, are

obligaåia sã acåioneze pentru a i se acorda

ajutor medical acesteia, prin aceasta

înåelegându-se faptul cã ia mãsurile de

anunåare, facilitare a accesului personalului

medical sau orice alte mãsuri, fãrã a avea

obligaåia sã acorde personal îngrijiri

medicale, poliåiætii de frontierã neavând

cunoætinåele medicale necesare.”

Apreciem cã punctul de vedere al

onorabilului coleg este numai în parte

corect, deoarece menåiunea pe care o

redãm din articol „…fãrã a avea obligaåia

sã acorde personal îngrijiri medicale,

poliåiætii de frontierã neavând cunoætinåele

medicale necesare”, poate induce, în

rândul personalului organizaåiei, o stare

de confuzie sau, mai mult, o lipsã de

reacåie, întrucât se înåelege cã poliåistul

de frontierã, dupã ce a fãcut uz de armã,

în urma cãruia a rezultat rãnirea unei

persoane, ia mãsuri de anunåare, facilitare

a accesului personalului medical sau orice

alte mãsuri (?!) æi atât.

Atenåie, uneori diferenåa dintre viaåã æi

moarte poate fi mãsuratã în secunde sau

în mãsuri minime cu care trebuie sã se

intervinã, poliåistul de frontierã devenind

prin, intervenåia sa, un salvator.

Faptul cã poliåiætii de frontierã nu deåin

o pregãtire de bazã în domeniul primului

ajutor medical, constituie o disfuncåie

majorã a actualului sistem æi, mai mult, nu

pot fi îndeplinite cerinåele art. 38 alin. 2 din

O.U.G. nr. 104/2001, respectiv „poliåistul

de frontierã care a fãcut uz de armã este

obligat sã acåioneze imediat, pentru a se

acorda primul ajutor æi asistenåã medicalã

persoanei rãnite”.

Argumentele care susåin nevoia de

pregãtire în domeniul acordãrii primului

ajutor, rezultã din specificul activitãåii

poliåistului de frontierã, care, în majoritatea

situaåiilor, desfãæoarã misiuni în locuri

izolate, în zone în care accesul este

îngreunat, datoritã configuraåiei terenului

æi unde asistenåa, de orice naturã, nu este

uæor æi rapid disponibilã.

Articolul colegului nostru analizeazã

numai urmãrile uzului de armã, dar

poliåistul de frontierã se poate confrunta

cu orice altã situaåie de acordare a primului

ajutor medical de urgenåã, atât propriei

persoane (autoajutorul), cât æi colegului

din patrulã (ajutorul reciproc) etc.

În plus, la nivelul IGPF este elaboratã

procedura privind „Acordarea primului

ajutor æi transportul accidentaåilor”, care

se aplicã de cãtre personalul cu atribuåii

în supravegherea æi controlul frontierei de

stat, procedurã care impune necesitatea

acåionalã æi asigurã legalitatea intervenåiei

în domeniu.

Cunoætinåele minimale, pe care trebuie

sã le deåinã orice poliåist de frontierã,

trebuie sã rãspundã, cel puåin, la douã

cerinåe: sã ætie ce nu trebuie sã facã; sã

ætie cum sã improvizeze, în condiåiile în

care nu deåine echipament medical.

Cu privire la aspectul pregãtirii este

de subliniat faptul cã, începând cu anul

æcolar 2007-2008, datoritã noii structurãri

a procesului de învãåãmânt, elevii Æcolii

de Pregãtire a Agenåilor Poliåiei de

Frontierã „Avram Iancu” Oradea parcurg

competenåa „Acordã primul ajutor medical

prespitalicesc”.

Pe baza Standardului de Pregãtire

Profesionalã, competenåa vizeazã noåiunile

generale æi principiile de bazã în acordarea

primului ajutor medical prespitalicesc,

de asemenea, noåiunile de bazã privind

anatomia æi fiziologia omului.

Partea practicã are ca obiective formarea

deprinderilor de acordare a primului ajutor

în diferite situaåii, cu accent pe suportul

vital de bazã, insuficienåele respiratorii,

traumatismele pãråilor moi, traumatismele

osteo-articulare, metodele æi tehnicile de

mutare æi salvare a victimelor accidentelor

rutiere, folosirea materialelor æi mijloacelor

de prim ajutor din trusele medicale auto æi

a mijloacelor improvizate.

Æedinåele practice sunt organizate æi

desfãæurate cu sprijinul Inspectoratului

pentru Situaåii de Urgenåã „Criæana” al

judeåului Bihor, la Centrul de Instruire

æi Dezvoltare a Abilitãåilor de Salvator

de la Sântion, activitãåile fiind conduse

de medici æi paramedici din structura

SMURD Bihor.

Centrul de Instruire de la Sântion, situat

în imediata apropiere a municipiului Oradea

æi a frontierei cu Ungaria, a fost inaugurat

în luna ianuarie 2010 æi a fost realizat

pe baza unui proiect iniåiat de medicii

din echipa SMURD Bihor, Inspectoratul

pentru Situaåii de Urgenåã „Criæana”.

Obiectivul constituie primul centru de

tip „Cautã æi salveazã” din România, fiind

unul dintre cele mai moderne centre de

pregãtire SMURD la nivel naåional, destinat

pregãtirii paramedicilor æi a altor efective,

în domeniul situaåiilor de urgenåã.

Astfel, acest obiectiv constituie o

oportunitate pentru pregãtirea, în domeniu,

a viitorilor poliåiæti de frontierã, dar æi

pentru derularea, în continuare, de acåiuni

care vizeazã activitatea poliåieneascã în

zona de frontierã.

În concluzie, pe latura formãrii iniåiale a

fost realizat acest prim pas, care înseamnã

instruirea viitorului agent poliåist de

frontierã pentru a acorda personal îngrijiri

medicale, în anumite situaåii de urgenåã.

În altã ordine de idei, se pune problema

cum poate fi inclusã æi derulatã pregãtirea

pe linia acordãrii primului ajutor în cadrul

pregãtirii continue a personalului æi cine

ar avea aceastã competenåã. Un rãspuns

ar fi acela cã instruirea poate fi asiguratã

de formatori din cadrul structurilor Poliåiei

de Frontierã, care se specializeazã prin

cursuri pe acest domeniu. O altã opåiune

este aceea de a colabora cu structurile

SMURD pe componenta pregãtirii, în

funcåie de condiåiile locale.

Ionel HOTNOGA

Bogdan CREÅU

12 F R O N T I E R A Nr. 3/2012


Pregãtire

Instruire în domeniul limbii engleze

„Proiectul de Instruire în domeniul limbii engleze” este menit

dezvolte abilitãåile lingvistice ale poliåiætilor de frontierã, din

statele membre UE æi statele asociate Spaåiului Schengen, ce

lucreazã în cadrul unui aeroport, astfel încât aceætia sã poatã

folosi limba englezã în atribuåiile zilnice æi în cadrul operaåiunilor

comune coordonate de FRONTEX.

Pentru a atinge acest scop, Unitatea de Pregãtire FRONTEX

a lansat, în 2010, conceptul unui material legat de instruirea în

domeniul limbii engleze, care a fost prezentat æefilor operativi din

aeroporturile Statelor Membre/åãrilor asociate Spaåiului Schengen,

în cadrul conferinåei Start-Up din Barcelona, în Martie 2010.

Materialul a fost creat cu ajutorul experåilor din statele

membre UE æi statele asociate Spaåiului Schengen ce lucreazã

în cadrul aeroporturilor. Experåii au participat la douã grupuri de

lucru pentru crearea unui format cadru æi a materialului în sine. Ei

au identificat domenii care sã fie acoperite de cãtre material, în

concordanåã cu nevoile operative ale poliåiætilor de frontierã fãrã

nici o cunoætinåã de limba englezã sau cu un nivel foarte scãzut.

Materialul este format din patru capitole: Prezentare personalã,

Oferirea de informaåii, Controlul de frontierã æi Controlul de

securitate. Fiecare capitol cuprinde: elemente de vocabular,

fraze, scenarii, exerciåii.

Au fost organizate douã grupuri de lucru în domeniul IT,

în vederea introducerii, tuturor materialelor create (exerciåii,

traduceri, înregistrãri audio æi video), într-un format uniform

pentru a putea fi creat un material pe suport CD, uæor de folosit.

Materialul poate fi accesat pe www.pfr.intranet/pregãtire

personal/pregãtire generalã/2011/categorie de personal pentru

agenti sau ofiåeri, dupã caz/Basic English for Border Guards at

Airports. De asemenea, persoanele interesate pot intra în posesia

CD-ului contactându-i pe asistenåii Mãdãlina Neaåã æi Iulian

Iftode la telefoanele 0763672638, interior (1)19164, respectiv

0745312748, interior (1)19358.

Proiectul face parte din Programul naåional de implementare

æi a fost aplicat, pânã acum, în cadrul a zece aeroporturi din

România, unde s-a bucurat de un mare succes.

Ceea ce face ca acest material sã fie aparte, este faptul cã a

fost creat sã fie autentic, reflectând nevoile operative, incluzând

imagini æi oferind posibilitatea de a exersa prin exerciåiile create

de experåi. În concluzie, materialul creæte eficienåa aptitudinilor

lingvistice.

Pe parcursul desfãæurãrii activitãåii zilnice, poliåiætii de

frontierã se confruntã cu situaåii ce solicitã aptitudini în domeniul

limbilor strãine, în special limba englezã. În unele cazuri se

confruntã cu situaåii de zi cu zi, ce necesitã, doar, anumite

aptitudini simple; în alte cazuri trebuie folosite fraze specifice,

ca de exemplu, în timpul controlului de frontierã, atunci când

sunt oferite informaåii publicului sau când trebuie sã se prezinte.

Pe de altã parte, cooperarea cu poliåiætii de frontierã europeni,

duce la îndeplinirea atribuåiilor comune la frontiera externã, unde

comunicarea, în domeniul operativ, se face în limba englezã. Este

foarte important sã se înåeleagã punctele cheie ale conversaåiei,

iar poliåiætii de frontierã trebuie sã aibã încredere în a-æi folosi

cunoætinåele lingvistice, în asemenea situaåii.

Materialul conåine elemente de vocabular, fraze folosite

în situaåii zilnice, în cadrul unui aeroport, æi exerciåii pentru

a exersa, create sã ofere

cuvinte æi fraze de bazã,

în vederea comunicãrii

cu pasagerii æi colegii

din statele membre UE æi

statele asociate Spaåiului

Schengen. O comunicare

mai bunã va îmbunãtãåi

încrederea de sine æi va

face ca activitatea sã se

facã într-un mod mai

eficient.

Pentru a facilita

învãåarea æi eficienåa, din

punct de vedere practic, a

materialului, vocabularul

æi frazele au fost traduse

în limba românã.

Acest material poate

fi folosit conform nevoilor

personale. Materialul va

ajuta poliåiætii de frontierã

sã-æi îmbunãtãåeascã

nivelul limbii engleze, cât

æi calitatea comunicãrii

în aceastã limbã, în

cadrul aeroporturilor, æi

nu numai. Ca sã poatã

fi folosit materialul este

nevoie de Windows

XP/Vista/Windows 7 æi

orice navigator web, ca de exemplu Internet Explorer æi este

recomandat sã aveåi un calculator cu CD-ROM æi cãæti sau boxe

disponibile.

Exerciåiile video æi audio sunt uæor de folosit. Au fost fãcute

la un aeroport, pentru a crea materiale autentice. Fiæierele

video au, de asemenea, subtitrare, ca sã ajute la înåelegerea lor.

Exerciåiile au materiale video æi audio, ca suport. Sunt mai multe

tipuri de exerciåii: rebusuri, cuvinte lipsã, propoziåii amestecate,

etc. Programul oferã posibilitatea de a testa abilitãåile, în mod

repetat.

Mãdãlina NEAÅÃ

Iulian IFTODE

14 F R O N T I E R A Nr. 3/2012


Ætiri

Ambarcaåiune ucraineanã,

surprinsã la braconaj în

Marea Neagrã

Poliåiætii de frontierã din cadrul Gãrzii de Coastã au iniåiat

o acåiune privind combaterea braconajului piscicol în marea

teritorialã æi zona economicã exclusivã a României, în urma

cãreia a fost identificatã o ambarcaåiune sub pavilion Ucraina,

cu 4 marinari la bord.

La bordul pescadorului au fost gãsite plase de pescuit în

lungime de aproximativ 5 kilometri æi peste 200 kilograme de

peæte din specia calcan, rechin æi pisicã de mare.

Poliåiætii de frontierã au desfãæurat în ziua de 25 martie un

plan de acåiune privind combaterea braconajului piscicol în zona

economicã exclusivã a României, pornind de la o informare

primitã de la lucrãtorii SCOMAR. Intervenåia pe Marea Neagrã

a fost efectuatã cu douã nave maritime de supraveghere din

dotarea Gãrzii de Coastã.

În jurul orei 05.00, la aproximativ 40 de mile marine travers

de localitatea Sf. Gheorghe din judeåul Tulcea, a fost depistatã

o ambarcaåiune sub pavilion Ucraina, care desfãæura activitãåi

de pescuit.

Poliåiætii de frontierã au somat acustic æi vizual ambarcaåiunea,

care s-a oprit din maræ æi a permis echipei de abordaj a Gãrzii

de Coastã sã urce la bord.

Verificãrile au stabilit cã la bordul ambarcaåiunii se aflau 4

marinari de cetãåenie ucraineanã, iar pe punte s-au descoperit

plase de pescuit în lungime de aproximativ 5 kilometri æi peste

200 kilograme de peæte.

Braconierii reuæiserã sã captureze 51 bucãåi din specia calcan

în greutate de 171 kilograme, 5 bucãåi de rechin (26 kilograme)

æi 4 bucãåi pisicã de mare (9 kilograme).

În apã, în apropiera pescadorului au mai fost descoperite æi

alte plase de pescuit în lungime de aproximativ un kilometru.

Navele maritime ale Gãrzii de Coastã au escortat

ambarcaåiunea ucraineanã „Uragan” pânã în portul Sulina, la

sediul componentei navale a Poliåiei de Frontierã.

Poliåiætii de frontierã au ridicat, în vederea continuãrii

cercetãrilor, un motor marca Suzuki, recipienåi metalici cu

135 litri de benzinã, un GPS model Garmin æi 9 lãzi cu plase

monofilament.

Cei patru cetãåeni ucraineni domiciliaåi în localitatea Odessa

sunt cercetaåi pentru desfãæurarea unor activitãåi ilegale de

pescuit.

Marius NICULESCU

Peste 100 de arme neletale æi muniåia aferentã acestora,

descoperite în PTF Albiåa

În PTF Albiåa au fost descoperite 83 de puæti, 28 pistoale æi

muniåia aferentã acestora, pentru care transportatorul, bãrbat

cu cetãåenie românã æi R. Moldova, nu deåinea documentele

necesare scoaterii lor din åarã.

În ziua de 5 martie a.c., la PTF Albiåa/ITPF Iaæi, pe sensul de

ieæire din åarã s-a prezentat la controlul de frontierã, conducând

un autocamion înmatriculat în Iaæi, Igor B. cu dublã cetãåenie,

românã æi R. Moldova, în vârstã de 46 de ani. Cu ocazia

controlului de frontierã efectuat asupra mijlocului de transport,

echipa comunã de control formatã din poliåiæti de frontierã æi

inspectori vamali a descoperit cã o parte din marfa transportatã

constã în 83 de puæti, 28 de pistoale æi muniåia aferentã acestora,

dupã cum urmeazã:

La faåa locului s-a prezentat o echipã formatã din poliåiæti de

frontierã din cadrul STPF Vaslui æi specialiæti din cadrul Biroului

Arme æi Muniåii din cadrul IPJ Vaslui. În urma verificãrilor

efectuate, s-a stabilit cã armele fac parte din categoria armelor

neletale cu aer comprimat, pentru acestea fiind obligatorie o

autorizaåie din partea organelor Poliåiei de Frontierã.

Cu privire la cele constatate, Igor B. a declarat cã a încãrcat

marfa din Iaæi æi nu cunoætea faptul cã pentru marfa transportatã

era necesarã obåinerea unor autorizaåii speciale.

Poliåiætii de frontierã vasluieni i-au întocmit cetãåeanului în

cauzã dosar penal sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor de trafic

ilicit de arme æi muniåii, art. 137 alin. 1 coroborat cu art. 125 alin.

1 æi 2 din Legea nr. 295/2004 æi nerespectarea regimului armelor

æi muniåiilor, art. 279 alin. 1 C.P.

Armele cu aer comprimat æi muniåia aferentã acestora au fost

ridicate în vederea continuãrii cercetãrilor de cãtre poliåiætii de

frontierã vasluieni æi introduse în camera de corp delict a STPF.

Irina GHEUCÃ-MIRICÃ

Nr. 3/2012

F R O N T I E R A

15


Prevenire

Reacåia

funcåionarului,

la corupåie

Într-o accepåiune generalã, corupåia reprezintã

abuzul de putere sãvâræit în exercitarea funcåiei

deåinute de un funcåionar, indiferent de statut,

structurã sau poziåie ierarhicã, în scopul obåinerii

unui profit personal, direct sau indirect, pentru

sine sau pentru altul, persoanã fizicã ori persoanã

juridicã.

Din punct de vedere normativ, apreciez ca fiind

absolut necesarã menåionarea a douã prevederi, cu

incidenåã în domeniu, astfel:

- Legea nr. 360 din 6 iunie 2002 privind Statutul

poliåistului, cu modificãrile æi completãrile ulterioare, prevede la

art. 43 lit. a) „Poliåistului îi este interzis, în orice împrejurare,

sã primeascã, sã solicite, sã accepte, direct sau indirect, ori sã

facã sã i se promitã, pentru sine sau pentru alåii, în considerarea

calitãåii sale oficiale, daruri sau alte avantaje”;

- Codul de eticã æi deontologie al poliåistului, adoptat

prin Hotãrârea Guvernului nr. 991/2005, prevede la art. 19

„Atitudinea faåã de corupåie: Poliåistului îi este interzis sã

tolereze actele de corupåie æi sã utilizeze abuziv autoritatea

publicã pe care i-o conferã statutul sãu.

Poliåistului îi este interzis sã pretindã sau sã accepte bani,

bunuri ori valori în scopul de a îndeplini sau de a nu îndeplini

atribuåiile profesionale æi sã primeascã sarcini, misiuni sau lucrãri

care excedeazã competenåelor stabilite prin fiæa postului.

Poliåistul ia atitudine faåã de actele de corupåie manifestate

în cadrul instituåiei, având obligaåia de a informa superiorii æi

alte organe competente, cu privire la cazurile de corupåie despre

care a luat cunoætinåã.

Poliåistului îi este interzis sã uzeze de calitatea sau de

funcåia îndeplinitã pentru rezolvarea unor interese de ordin

personal”.

Drept urmare, este important de subliniat faptul cã poliåistul

de frontierã este funcåionar public cu statut special al statului

român, el fiind remunerat pentru activitatea profesionalã pe care

o desfãæoarã æi în nici o situaåie nu îi este permis sã solicite, sã

primeascã ori sã accepte promisiunea unor sume de bani sau

alte foloase materiale. Aceeaæi obligaåie este valabilã æi pentru a

refuza orice promisiune, care are legãturã cu primirea ulterioarã

a celor prevãzute mai sus.

Aæadar, reacåia pe care trebuie sã o adopte poliåistul de

frontierã este aceea de a refuza, categoric, æi de a da de înåeles

cã nu va „colabora” pentru solicitãri care sunt supuse încãlcãrii

actelor normative, în vigoare.

Venind în sprijinul acestei atitudini pozitive, amintim, pe

aceastã cale, legea avertizorului de integritate, denumire datã

Legii nr. 571/2004 privind protecåia personalului din autoritãåile

publice, instituåiile publice æi din alte unitãåi, care semnaleazã

încãlcãri ale legii.

Aceastã lege completeazã cadrul normativ în domeniul luptei

împotriva corupåiei (æi nu numai!) æi asigurã protecåia acelor

funcåionari care au „curajul” sã vorbeascã despre neregulile

dintr-o instituåie æi care, uneori, urmare a acestor „informãri”,

pot fi supuæi la o serie de „persecuåii” din partea personalului de

conducere sau chiar a colegilor.

Revenind asupra reacåiei poliåistului de frontierã æi a oricãrui

funcåionar al Ministerului Administraåiei æi Internelor trebuie

întãritã æi subliniatã urmãtoarea afirmaåie: poliåiætii de frontierã

trebuie sã refuze expres æi neechivoc sumele de bani, atenåiile

sau alte foloase æi, de asemenea, sã informeze cetãåenii cã statutul

profesional nu le permite acceptarea unor astfel de „daruri”. Acest

tip de reacåie este imperios necesar sã se regãseascã în atitudinea

æi conduita poliåiætilor de frontierã.

Dar, din pãcate, sunt æi funcåionari care au uitat cã reprezintã

legea æi în loc sã o aplice, o încalcã. Acest lucru poate duce la

pierderea locului de muncã æi la executarea unei pedepse cu

închisoarea.

Prezint, în continuare, doar douã situaåii, acestea fiind, însã,

cel mai des întâlnite. Concret, în situaåia în care funcåionarul

pretinde ori primeæte bani sau alte foloase, care nu i se cuvin,

ori acceptã promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge,

în scopul de a îndeplini, de a nu îndeplini ori de a întârzia

îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau

în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri, sãvâræeæte

infracåiunea de luare de mitã, faptã prevãzutã æi pedepsitã de

art. 254 Cod penal. Mai avem æi o altã situaåie în care primirea

de bani, fãrã existenåa unei prealabile pretinderi/înåelegeri, se

realizeazã dupã controlul de frontierã, poliåistul de frontierã

sãvâræeæte infracåiunea de primire de foloase necuvenite, faptã

prevãzutã æi pedepsitã de art. 256 Cod penal.

Concluzionând, putem spune cã un comportament corect

presupune, în mod obligatoriu, respectarea tuturor prevederilor

privind etica profesionalã. Valorile morale æi umane pe care

trebuie sã se bazeze un funcåionar public, în orice situaåie,

sunt onoarea, cinstea, devotamentul, loialitatea, solidaritatea,

încrederea æi respectul reciproc.

Laura TÎRNOVAN

16 F R O N T I E R A Nr. 3/2012


Mitã refuzatã, la ITPF Iaæi

În perioada 1 ianuarie – 15 martie, numai la nivelul ITPF Iaæi

au fost înregistrate 197 cazuri, în care poliåiætii de frontierã au

raportat cã anumiåi participanåi la trafic au oferit diverse sume

de bani, cu ocazia controlului de frontierã. Dintre acestea la

PTF Albiåa au fost înregistrate 179 cazuri, la PTF Sculeni - 9, la

SPF Stânca - 4, la SPF Åuåora - 3 cazuri, la SPF Rãducãneni - un

caz æi unul la PTF Rãdãuåi-Prut.

Participanåii la trafic ofereau sume de bani, cuprinse între 5 æi

200 de euro, cu diverse justificãri, ca „atenåii”,„pentru o cafea”,

„pentru un ceai”, „cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã” etc. Poliåiætii de

frontierã i-au informat, în conformitate cu prevederile „Concepåiei

pentru prevenirea faptelor de corupåie, pentru perioada 2009-

2012”, despre faptul cã oferirea de bani poate îmbrãca forma

unei infracåiuni de corupåie, moment în care participanåii la trafic

æi-au retras sumele de bani.

Dintre aceste cazuri, 8 au fãcut obiectul sesizãrii Biroului

Judeåean Anticorupåie Vaslui, din cadrul DGA, autoritatea

delegatã sã efectueze cercetãrile, în acest gen de cauze. În urma

cercetãrilor efectuate, ofiåerii DGA au întocmit dosare penale

pentru sãvâræirea infracåiunii de dare de mitã.

Participanåii la trafic, care au încercat sã ofere diverse sume

de bani, cu ocazia controlului de frontierã, sunt preponderent

cetãåeni ai Republicii Moldova æi persoane cu dublã cetãåenie,

românã æi moldoveneascã, dar æi cetãåeni bulgari, români æi

lituanieni.

În toate cazurile, sumele, care au variat între 5 æi 50 de euro,

oferite drept mitã, au fost puse în paæaport, înainte de a ajunge

la controlul de frontierã propriu-zis æi, în marea majoritate, au

fost oferite în diferite scopuri: pentru a li se efectua controlul

de frontierã la intrarea în åarã, înaintea celorlalåi participanåi la

trafic; pentru a li se permite intrarea în åarã, nedeåinând toate

documentele necesare trecerii frontierei; pentru a li se permite

intrarea în åarã cu autoturismele care nu îndeplineau condiåiile

tehnice prevãzute de legislaåia românã în vigoare, pentru a putea

circula pe drumurile publice din România; pentru a li se permite

intrarea în åarã, deæi în trecut au încãlcat regimul juridic al

frontierei de stat; încercau sã introducã în åarã produse accizabile,

cu precãdere åigãri de provenienåã R. Moldova, nedeclarate æi

ascunse în locaæuri special amenajate, în autoturismele pe care

le conduceau.

Urmarea situaåiei care a generat acest val de raportãri,

în perioada analizatã, a fost, în primul rând, creæterea, fãrã

precedent, a valorilor de trafic æi, implicit, creæterea timpilor de

aæteptare în PTF Albiåa.

De asemenea, nu este deloc de neglijat æi importanåa

programelor de pregãtire la care a participat tot personalul

poliåienesc de frontierã, pe problematica anticorupåiei, programe

desfãæurate în colaborare cu instituåii abilitate ale statului, dar æi

fermitatea æi exigenåa mãsurilor dispuse faåã de personalul propriu

care a sãvâræit fapte neconforme cu statutul de poliåist.

Cazuri semnificative

În urma denunåului formulat de cãtre un poliåist de

frontierã din cadrul PTF Albiåa, un cetãåean din R. Moldova

s-a ales cu dosar penal, întocmit de ofiåeri din cadrul Direcåiei

Generale Anticorupåie - Biroul Judeåean Anticorupåie Vaslui,

pentru cã a oferit, unui poliåist de frontierã, suma de 20 lei

pentru a i se permite intrarea în åarã, deæi autoturismul nu

îndeplinea condiåiile tehnice pentru a putea circula pe drumurile

publice din România.

La data de 3 februarie, în jurul orei 13.00, în PTF Albiåa/

ITPF Iaæi, s-a prezentat pentru efectuarea formalitãåilor necesare

trecerii frontierei, pe sensul de intrare în România, conducând

autoturismul proprietate personalã, cetãåeanul din R. Moldova,

Genadie V., în vârstã de 37 ani, ce intenåiona sã ajungã în

Italia.

La controlul de frontierã, poliåiætii de frontierã vasluieni au

constatat cã autoturismul nu îndeplineæte condiåiile tehnice

Anticorupåie

prevãzute de OUG 195/2002, pentru a i se putea permite intrarea

în åarã æi circulaåia pe drumurile publice din România, motiv

pentru care lui Ghenadie V. i s-au adus la cunoætinåã aspectele

constatate.

În acel moment, persoana în cauzã a încercat sã-l convingã

pe poliåistul de frontierã, aflat la control, oferindu-i suma de 20

de lei, drept mitã. Poliåistul de frontierã a refuzat banii æi i-a

adus la cunoætinåã cã fapta sa reprezintã infracåiune de dare de

mitã æi se pedepseæte de lege, dar acesta a insistat sã i se permitã

intrarea în åarã.

Poliåistul de frontierã vasluian a raportat evenimentul

æefilor ierarhici, concomitent, poliåiætii de frontierã au solicitat

lucrãtorilor vamali efectuarea unui control amãnunåit asupra

autoturismului.

În urma controlului efectuat de echipa comunã, au fost

descoperite, ascunse în bagajele personale ale bãrbatului, 10

fiole ce conåineau testosteron. Cele 10 fiole au fost confiscate de

cãtre lucrãtorii vamali, care l-au sancåionat contravenåional, pe

cel în cauzã, cu o amendã în cuantum de 30.000 lei.

În baza sesizãrii conducerii ITPF Iaæi, ofiåerii DGA - Biroul

Judeåean Anticorupåie s-au deplasat la faåa locului pentru a

efectua cercetãri în cauzã.

În timpul cercetãrilor, Ghenadie V. a recunoscut cã a oferit

suma de 20 de lei poliåistului de frontierã care i-a verificat

documentele de cãlãtorie, pe sensul de intrare în România, motiv

pentru care ofiåerii din cadrul BJA Vaslui i-au întocmit dosar

penal pentru sãvâræirea infracåiunii de dare de mitã, cercetãrile

fiind continuate de cãtre procurori din cadrul Parchetului de pe

lângã Tribunalul Vaslui.

Poliåiætii de frontierã ieæeni au descoperit 102 pachete de

åigãri, cu timbru de accizã R. Moldova, aparåinând unui bãrbat,

cu dublã cetãåenie, care a intenåionat sã ofere, acestora, suma

de 200 euro, pentru a i se permite continuarea cãlãtoriei.

La data de 15 martie, în jurul orei 22.45, poliåiæti de

frontierã din cadrul SPF Rãducãneni, pe timpul executãrii unei

misiuni specifice, au oprit în trafic, pentru control, pe DN 28,

comunicaåia Iaæi - Albiåa, pe raza localitãåii de frontierã Gorban,

un autovehicul marca Mercedes Sprinter.

În urma controlului efectuat asupra autovehicului, condus de

Alexandru R., cu dublã cetãåenie, românã æi R. Moldova, au fost

descoperite, ascunse în bagajele personale ale conducãtorului

auto, cantitatea de 102 pachete de åigãri, cu timbru de accizã

din R. Moldova. În acel moment, Alexandru R. a oferit suma de

200 euro poliåistului de frontierã, ag. pr. Neculai Hogas, pentru

a nu i se întocmi acte de constatare æi a i se permite continuarea

cãlãtoriei.

Aducându-i-se la cunoætinåã, bãrbatului, cã fapta sa constituie

infracåiune de dare de mitã, faptã prevãzutã æi pedepsitã de

legislaåia românã în vigoare, acesta æi-a retras suma de bani.

Finalizarea cazului s-a realizat împreunã cu reprezentanåii

DJAOV Iaæi, care au dispus reåinerea bunurilor, în vederea

confiscãrii æi sancåionarea contravenåionalã a bãrbatului.

Denis Mihaela LAZÃR

Nr. 3/2012

F R O N T I E R A

17


de interes, care æi-au adus æi ele contribuåia la îndeplinirea cu

succes a misiunii principale încredinåate grãnicerilor.

Prezentãm câteva articole din primul numãr al revistei, fãrã a

aduce modificãri în ceea ce priveæte pronunåia sau scrierea unor

termeni folosiåi, aceasta cu scopul de a lãsa cititorului plãcerea

de a savura frumuseåile nepieritoare ale limbii române.

„Grãnicerul” (Revista Grãnicerilor, Anul 1, numãrul 1,

1 aprilie 1920, pag.6)

E de sentinelã în faåa pichetului, cu faåa severã, plinã de

gânduri, se pregãteæte sã mã primeascã cât mai bine; el nu vrea

sã sufere observaåiuni.

Faåa-i arsã de soare æi aspritã de vânt, se încruntã; o încruntare

specificã omului ce vrea sã te mulåumeascã, mai

mult o severitate amestecatã cu puåin zâmbet de

plãcere; mai vede æi el din când în când pe câte

cineva din cei mari, care se intereseazã de el.

Ætie cã acum d. maior o sã-I mai întrebe, pe

lângã cele grãnicereæti æi de necazurile lui, de

dorurile lui din sat, de pãsurile lui æi poate cã

va putea sã capete mãcar câteva zile, sã-æi vadã

casa æi pe cei dragi.

Acesta este grãnicerul, pe care l’am cunoscut,

l’am studiat æi pe care îl iubesc chiar dacã

greæeæte câte odatã, cãci ætiu cã adoua oarã va

face exact tot ce-i voiu cere.

Pe socoteala multora se va fi vorbit de rãu,

dar de grãnicer nimeni pânã astãzi nu a îndrãznit

sã se atingã.

Acest strejer neclintit al frontierii, atunci când

åara l’a chemat, a luptat aæa cum toatã suflarea

româneascã ætie. Nu a dat nici odatã înapoi din

faåa duæmanului.

„Grãnicerul nu ætie ce e înfrângerea”.

Astãzi, ca æi altãdatã, stã zid neclintit la

frontierã, apãrând cu sfinåenie hotarele câætigate

prin sângele fraåilor ce s’au dus, de pãtrunderea

nenorocirilor, care mistue popoarele din jurul

nostru.

Ceeace se petrece în afarã de hotarele noastre

e îngrozitor: crimele æi jafurile nu mai contenesc.

Æi nu înåelege nimeni pentru ce se omoarã fraåii între ei,

ci numai câåiva netrebnici care profitã dupã urma celor slabi,

promiåându- le averi æi pãmânt, pe care nu au puterea a’l da, iar

ei adunã comori peste comori, æi apoi fug de nu-i mai gãseæte

nimeni.

L’am vãzut pe grãnicer de multe ori abãtut; dar cine nu a avut

necazuri în aceste vremuri când omenirea întreagã se sbate? I-am

dat dreptate cînd mi-a spus cã pãmântul i-a rãmas nemuncit, dar

mi-a dat æi el mai multã dreptate, când i-am arãtat bucuria æi

zilele mari prin care trece neamul românesc, ce am câætigat noi

æi ce frumoasã moætenire lãsãm urmaæilor noætri.

De unde la început era abãtut, îl vedeam cum încetul cu

încetul se înveselea, zâmbea, æi când terminam, aveam în faåa

mea luptãtorul dela Câineni, Predeal, Vrancea æi Oituz, cu aceiaæi

privire plinã de mândrie æi încredere.

Æi adese ori stând de vorbã mi-au spus cã se gândesc la ai

lor æi la nevoile lor, dar dacã åara îi åine aci, însemneazã cã are

nevoie de ei æi pentru nevoia åãrii orice sacrificiu e prea mic.

Æi ce frumos îi stã grãnicerului, dealungul frontierii în patrulã,

cu credinciosul tovarãæ de drum, câinele!...

Cu ce plãcere îæi aranjeazã el pãlãria cu pana de vultur æi

puæca, sã parã cât mai mândru celor ce’l vor întâlni æi cât mai

impunãtor, celor ce vor nesocoti legile pe care el le ocroteæte.

Pe orice vreme, bunã sau rea el e nelipsit dela datorie luptând

cu cãldura, frigul, noroiul, zãpada, etc., cu care s’a învãåat ca æi

cu orice alt bine.

Pentru el nu existã nimic greu.

Cine a studiat momentul plecãrii dela un pichet dupã

inspecåie, cine a avut curiozitatea sã citeascã în sufletul celui

rãmas, nu a putut vedea decât pãrerea de rãu, cã a fost prea scurt

timpul cât ai stat cu el de vorbã.

Grãnicerul, prin natura serviciului, prin depãrtarea de

Aniversare

comandanåii sãi, simte nevoia de a sta cât mai mult de vorbã cu

æeful sãu æi cu cât vei vorbi mai mult cu el, cu atât te va iubi æi

respecta mai mult.

Este un punct câætigat de cãtre noi comandanåii ca pe lângã

partea pur grãnicereascã, sã ne interesãm de sufletul lui, de

nevoile lui, sã i le ascultãm æi sã i le satisfacem pe cele ce avem

putinåa, iar pentru celelalte sã cerem cu cãldurã celor mai mari.

Acesta este grãnicerul.

Maior Enescu Manole

Comandantul Bat. 1 Gr. Galaåi

„CONTRABANDELE” (Revista Grãnicerilor, Anul 1, numãrul

1,1 aprilie 1920, pag.14)

Dela o vreme contrabandiætii

dau mult de lucru grãnicerilor

noætri.

Ei recurg la cele mai

neînchipuite mijloace pentru a-æi

face meseria lor criminalã.

Dar nici grãnicerii noætri nu-i

slãbesc.

Credincioæi datoriei lor,

ei îi urmãresc zi æi noapte æi

rezultatele se vãd: milioane de

coroane neætampilate, milioane

de ruble, zeci de mii de kgr. fãinã,

grâu etc., oi, vaci, porci au fost

prinse.

latã numele grãnicerilor æi

câteva numai din numeroasele

contrabande prinse în ultimul

timp: Regimentul 1 Grãniceri:

caporalul Mihail N. sold. Creåu

D. æi Maxim D. 21.710 ruble;

Locot. Æunda D. æi sold. Pestriåu

B. lordake Take 464 oi; Locot.

Costinescu I. 3 vag. grâu æi 1 æi

jum. porumb....

NU CÃLCAÅI ORDINELE (Revista Grãnicerilor, Anul 1,

numãrul 1, 1 aprilie 1920, p.16)

Pe lângã pedepsele ce ar atrage din partea comandanåilor,

neexecutarea ordinelor date, pe lângã greutatea ce va apãsa

conætiinåa fiecãrui greæit, survin adesea æi pedepse de altã

naturã cari, în majoritatea cazurilor, costã, viaåa celui ce nu-æi

îndeplineæte în conætiinåã datoria.

Æi pe lângã viaåa, perdutã din cauza însãæi a lui, perdere

destul de dureroasã pentru åarã care va avea un braå mai puåin,

intervine doliul æi durerea celor de acasã care, mâine, poimâine,

îl aæteaptã sã le fie soå æi fiu devotat, sprijin al bãtrâneåelor lor.

În Noembrie sold. grãnicer Ovezea Serafin din reg. 4, plutonul

2 Senaæul Mare prinde pe contrabandistul Æoabe Ferenå care

cerca sã treacã prin contrabandã o cantitate de miere.

Prins, contrabandistul declarã cã a luat mierea dela popa

din sat.

Ovezea spre a se convinge, de spuseie lui, pleacã, împreunã

cu contrabandistul în sat numai încins fãrã însã a lua arma æi fãrã

sã-l perchiziåioneze, aæa cum era datoria lui. Profitând de aceastã

neglijenåã, contrabandistul, a scos un cuåit æi într’un moment când

Ovezea nu l’a observat, i l’a împlântat în piept, omorându-l pe

loc, apoi a dispãrut.

Iatã dar unde duce neexecutarea ordinelor date, iatã cât de

scump a plãtit soldatul Ovezea, greæala sa. Acest caz sã fie tuturor

grãnicerilor exemplu, deæi destul de crud, pentru noi ca æi pentru

el æi sã nu se uite cã serviciul grãniceresc e foarte greu æi foarte

expus ca sã mai poatã tolera æi greæeli ca a soldatului Ovezea.

comisar-æef de poliåie Lucian-Teodor PRICHICI,

æeful SPF Diosig

Nr. 3/2012

F R O N T I E R A

19


Ætiri

În data de 5 martie, în jurul orei 23.35, poliåiætii de

frontierã din cadrul SPF Oancea, pe timpul executãrii unei

misiuni specifice cu sistemul de supraveghere ce funcåioneazã

pe principiul termoviziunii, au observat douã persoane care nu-æi

justificau prezenåa în zona de frontierã.

La faåa locului s-au deplasat poliåiæti de frontierã din cadrul

aceluiaæi sector, unde au depistat æi reåinut doi bãrbaåi care nu

deåineau documente de identitate æi care, în urma cercetãrilor

efectuate, s-a dovedit a fi cetãåeni indieni, cu vârsta de 19 ani,

respectiv 22 de ani. Aceætia au trecut râul Prut din Republica

Moldova, în România pe un pod de gheaåã, cu intenåia de a gãsi

un loc de muncã în România.

Un alt caz s-a petrecut în data de 19 martie, în jurul orelor

01.25, când poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Oancea, tot cu

ajutorul sistemului de supraveghere ce funcåioneazã pe principiul

termoviziunii, au observat douã persoane care nu-æi justificau

prezenåa în zona de frontierã.

La faåa locului s-au deplasat poliåiæti de frontierã, care

au reåinut doi bãrbaåi ce nu aveau asupra lor documente de

identitate. În urma verificãrilor efectuate, s-a stabilit cã aceætia

sunt doi cetãåeni din Bangladesh æi India, în vârstã de 19,

respectiv 23 ani, care au trecut ilegal frontiera din Republica

Moldova, în România.

Poliåiætii de frontierã au întocmit lucrare penalã, celor patru

persoane, pentru sãvâræirea infracåiunii de „intrare în åarã, prin

trecere ilegalã a frontierei de stat”.

În data de 9 martie, poliåiætii de frontierã din cadrul SPF

Bivolari, au depistat, cu ajutorul termoviziunii, pe direcåia

localitãåii de frontierã Æendreni, douã persoane, care nu-æi

justificau prezenåa în zonã.

Acestea au fost reåinute, iar poliåiætii de frontierã au constatat

cã persoanele nu deåineau documente de identitate, nu erau

vorbitoare de limba românã sau de altã limbã de circulaåie

internaåionalã æi aveau trãsãturi asiatice.

Cele douã persoane au fost conduse la Centrul Medical

de Permanenåã Bivolari, pentru consult æi acordare de îngrijiri

medicale, apoi la sediul sectorului, unde li s-au acordat cele

necesare pentru refacerea confortului termic æi pentru continuarea

cercetãrilor.

În urma verificãrilor specifice, efectuate æi cu sprijinul

autoritãåilor din R. Moldova, s-a stabilit cã cei doi sunt cetãåeni

din Pakistan, în vârstã de 29, respectiv 36 de ani æi au trecut

râul Prut din Republica Moldova, în România, pe un pod de

gheaåã.

Un alt caz a avut loc în data de 23 martie, când poliåiætii de

frontierã din cadrul aceluiaæi sector, tot cu ajutorul aparaturii de

vedere, au observat, pe direcåia localitãåii de frontierã Probota,

douã persoane, care nu-æi justificau prezenåa în zonã.

La faåa locului s-au deplasat poliåiæti de frontierã, reåinândui

pe cei doi bãrbaåi, fãrã documente de identitate. Cele

douã persoane au fost conduse la sediul SPF Bivolari pentru

continuarea cercetãrilor.

În urma verificãrilor, efectuate cu sprijinul autoritãåilor din

R. Moldova, æi din declaraåiile bãrbaåilor, poliåiætii de frontierã

au stabilit cã cei doi sunt cetãåenii din R. Moldova, Marcel B.

æi Ghenadie C., în vârstã de 22, respectiv 29 de ani. Aceætia

au trecut ilegal frontiera din Republica Moldova în România,

cu ajutorul unei saltele pneumatice, æi aveau intenåia de a-æi

continua apoi drumul pentru a ajunge în Italia, în vederea gãsirii

unui loc de muncã.

Poliåiætii de frontierã au întocmit lucrare penalã, persoanelor în

cauzã, pentru infracåiunea de „intrare în åarã, prin trecere ilegalã

a frontierei de stat”, iar cele douã persoane din R. Moldova,

conform Acordului încheiat între Republica Moldova æi România,

dupã finalizarea cercetãrilor, au fost predate autoritãåilor de

frontierã ale statului vecin.

Paginã realizatã de Denis LAZÃR

20 F R O N T I E R A Nr. 3/2012


Miercuri - 14/15 martie - la miezul nopåii, poliåiætii de

frontierã din cadrul SPF Petea, aflaåi în misiune de supraveghere

a frontierei de stat, au observat, cu ajutorul aparaturii de vedere

pe timp de noapte, un grup de æase persoane ce se îndrepta pe

jos, peste câmpurile agricole, spre teritoriul statului vecin.

Poliåiætii de frontierã

au acåionat imediat pentru

reåinerea migranåilor,

aceætia fiind conduæi la

sediul sectorului pentru

verificãri.

Din primele cercetãri,

s-a stabilit cã este vorba

despre doi cetãåeni

algerieni, doi marocani

æi doi sudanezi, cu vârste

cuprinse între 20 æi 36 de

ani. Aceætia au declarat

cã intenåionau sã ajungã

în vestul Europei, în

speranåa cã-æi vor gãsi

un loc de muncã.

Un alt caz, în cadrul aceluiaæi sector, a avut loc luni, 19

martie, în jurul orei 21.30, când poliåiætii de frontierã aflaåi în

misiune au observat, cu ajutorul aceleiaæi aparaturii de vedere, un

grup de æapte persoane, care se îndrepta pe jos, peste câmpurile

Ætiri

agricole, spre teritoriul statului vecin.

Poliåiætii de frontierã i-au reåinuåi pe cei æapte bãrbaåi, care au

fost conduæi, ulterior, la sediul SPF Petea pentru verificãri.

S-a stabilit cã este vorba despre æase algerieni æi un marocan,

cu vârste cuprinse între 19 æi 29 de ani. Aceætia au declarat cã

intenåionau sã ajungã în vestul Europei, în acelaæi scop, de a-æi

gãsi un loc de muncã.

În prezent, toate persoanele sunt cercetate pentru sãvâræirea

infracåiunii de tentativã la ieæirea din åarã, prin trecere ilegalã a

frontierei de stat.

Radu LUNGU

Poliåiætii de frontierã de la SPF Vâræand – judeåul Arad au

reåinut, în data de 12 martie, trei grupuri de migranåi formate

din douãsprezece persoane, cetãåeni algerieni æi trei cetãåeni

sirieni, care încercau sã ajungã ilegal în spaåiul Schengen. Cele

De asemenea, în data de 20 martie, poliåiætii de frontierã

din cadrul aceluiaæi sector, au descoperit douã femei din Turcia,

în vârstã de 22, respectiv 54 de ani. Acestea erau ascunse în

remorca unui automarfar, încãrcat cu bobine din sârmã de cupru,

æi intenåionau sã ajungã în Germania.

Celor douã persoane li s-au întocmit actele premergãtoare

începerii urmãririi penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de

tentativã de trecere ilegalã a frontierei de stat, iar vinovãåia

conducãtorului auto va fi stabilitã dupã terminarea cercetãrilor,

urmând a fi luate mãsurile legale ce se impun.

trei grupuri au fost reåinute la, aproximativ, 50-100 metri faåã de

teritoriul statului ungar. Totodatã, în cadrul cercetãrilor s-a stabilit

cã, în acåiunea lor, aceætia au fost ajutaåi de æase cetãåeni români,

domiciliaåi pe raza judeåului Timiæ, Vasile C., Marius Gh., Vasile

C., Claudiu D., Raul L. æi Ion N., care le-au asigurat transportul

pânã în zona de frontierã.

În ziua de 22 martie, la ora 2.40, la PTF Bechet, judeåul Dolj, s-au prezentat pentru

a intra în åarã cetãåeanul grec Christodoulos T., în vârstã de 43 de ani, la volanul unui

autocamion marca MAN, respectiv cetãåeanul grec Theodoros E., în vârstã de 33 de

ani, care se deplasau din Grecia spre Germania.

Cu ocazia controlului specific, poliåiætii de frontierã au depistat, în cabina

autocamionului, ascunæi pe patul de sus, din spatele æoferului, doi bãrbaåi. În cadrul

cercetãrilor s-a stabilit cã, cei în cauzã, sunt cetãåeni afgani æi intenåionau sã intre

ilegal în åarã.

Poliåiætii de frontierã au întocmit cetãåenilor afgani acte premergãtoare de cercetare

penalã pentru tentativã la sãvâræirea infracåiunii de trecere ilegalã a frontierei de stat, iar

cetãåenilor greci pentru sãvâræirea infracåiunilor de racolare, îndrumare sau cãlãuzire a

uneia sau mai multor persoane, în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat æi de

iniåiere sau constituire ori aderare, sub orice formã, a unui grup în vederea sãvâræirii

de infracåiuni.

Mihaela SIMION

Nr. 3/2012

F R O N T I E R A

21


Ætiri

Poliåiætii de

frontierã tulceni au

verificat, în data

de 1 martie, pe o

stradã din municipiul

Tulcea, un autoturism

înmatriculat în Marea

Britanie, condus de

cetãåeanul român

C.V., în vârstã de 41

de ani, domiciliat în

municipiul Tulcea.

În urma controlului

a reieæit faptul cã

autoturismul Vauxhall

(Opel) figura în baza

de date ca fiind furat din Marea Britanie, din data de 9 septembrie

2011.

Autoturismul, în valoare de aproximativ 16.000 lei, a fost

ridicat în vederea indisponibilizãrii, iar pe numele conducãtorului

auto a fost întocmitã lucrare penalã pentru sãvâræirea infracåiunii

de furt.

În data de

12 martie, în jurul

orei 11.00, a fost

verificat, în trafic, în

zona de competenåã

a PTF Capu Midia,

un autoturism

marca Volkswagen,

înmatriculat în

Germania. La

verificarea actelor, s-a

constatat cã, acesta,

avea numerele de

înmatriculare

expirate.

În cadrul unei acåiuni întreprinse pe raza judeåului Constanåa

în data de 20 martie, pe linia combaterii traficului internaåional

cu autoturisme furate, au fost identificate, trei autoturisme, care

figurau ca fiind furate.

În primul caz, a fost verificat un autoturism marca BMW,

înmatriculat în Italia æi condus de I.G., în vârstã de 25 de ani,

domiciliat în municipiul Medgidia, care figura ca furat din data

de 27 iunie 2007, iar în al doilea, un autoturism marca Ford

Focus, condus de C.I. în vârstã de 23 de ani, domiciliat în oraæul

Babadag, care figura ca furat din Spania, din data de 3 iunie

2010.

Pe raza localitãåii Negru Vodã din judeåul Constanåa a

fost verificat,

în trafic, un

autoturism marca

Ford Mondeo,

înmatriculat în

Austria, condus

de cetãåeanul

român G.J., în

vârstã de 27 de

ani, domiciliat

în judeåul

Harghita. În urma

verificãrilor, a

rezultat faptul cã

autoturismul era

furat din Austria,

din data de 1

iulie 2008.

Cele trei

autoturisme, în valoare de 7.000, 9.000 æi, respectiv, 5.000 de

euro au fost ridicate, în vederea indisponibilizãrii.

Pe numele celor trei æoferi au fost întocmite actele

premergãtoare urmãririi penale, sub aspectul sãvâræirii

infracåiunilor de complicitate la furt æi tãinuire.

Gia DUMITRU

Poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Turnu Mãgurele, judeåul

Teleorman, au oprit în trafic în ziua de 7 martie, pe raza localitãåii

Piatra, pe cetãåeanul român Florentin N., în vârstã de 23 de ani,

care conducea un autoturism marca Opel Vectra, culoare roæu,

fabricaåie 1996. În urma verificãrilor, a rezultat cã autoturismul

figureazã neînmatriculat, din data de 5 ianuarie.

Un alt caz a fost înregistrat în ziua de 12 martie, când

poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Zimnicea au oprit în trafic,

pe DJ 506, judeåul Teleorman, un tractor, marca Landini,

condus de cetãåeanul român Mihai P., în vârstã de 26 de ani.

Cu ocazia controlului documentelor, s-a constatat cã acesta nu

posedã permis de conducere, iar autovehiculul nu figureazã

înmatriculat.

Douã zile mai târziu, poliåiætii de frontierã din cadrul SPF

Turnu Mãgurele, au oprit, în trafic, pe DN 51 A, pe cetãåeanul

român Marian C., în vârstã de 26 de ani, care conducea un

autoturism marca Mitsubishi Carisma, cu numãr de înmatriculare

provizoriu românesc. În urma verificãrilor a rezultat cã

autoturismul figureazã neînmatriculat, din data de 8 februarie,

iar conducãtorul nu posedã permis de conducere.

Poliåiætii de frontierã au întocmit, persoanelor în cauzã, acte

premergãtoare de cercetare penalã pentru sãvâræirea infracåiunii

de punere în circulaåie sau conducere pe drumurile publice a

unui autovehicul neînmatriculat sau neînregistrat, precum æi

conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de cãtre o

persoanã care nu posedã permis de conducere.

Mihaela SIMION

22 F R O N T I E R A Nr. 3/2012


În data de 2 martie, lucrãtorii din cadrul SPF Sighet au

desfãæurat o acåiune pe linia combaterii traficului internaåional

cu autoturisme furate în zona de responsabilitate. Astfel, în jurul

orei 13.00, poliåiætii de frontierã au oprit pentru control, pe raza

localitãåii Sighetu Marmaåiei, un autoturism marca Audi, model

este cercetat

pentru sãvâræirea

infracåiunii de

tãinuire la furt.

Autoturismul, în

cauzã, în valoare

de, aproximativ,

40.000 euro, a fost

indisponibilizat

la sediul STPF

Maramureæ pânã

la finalizarea

cercetãrilor.

Ætiri

RS4, condus de Vasile U., în vârstã de 29 de ani, domiciliat în

localitatea Bocicoiu Mare, jud. Maramureæ.

În urma verificãrilor efectuate în bazele de date, s-a constatat

cã autoturismul, în cauzã, figura ca radiat din circulaåie æi, de

asemenea, era semnalat ca fiind furat, din anul 2008. Bãrbatul

este cercetat de cãtre poliåiætii de frontierã, pentru sãvâræirea

infracåiunilor de tãinuire la furt æi punerea în circulaåie pe

drumurile publice a unui autovehicul cu numãr fals de

înmatriculare. Autoturismul, în valoare de, aproximativ, 26.000

euro a fost indisponibilizat, la sediul STPF Maramureæ, pentru

continuarea cercetãrilor.

În aceeaæi zi, în jurul orei 19.30, s-a prezentat, în PTF

Petea, pentru a intra în åarã, un autoturism, marca Peugeot

607, condus de Iulian B., în vârstã de 21 de ani domiciliat în

localitatea Cãlineæti Oaæ, jud. Satu Mare. La controlul de frontierã,

lucrãtorii noætri au constatat cã autoturismul figura ca furat, încã

din anul 2008. Bãrbatul este cercetat de cãtre poliåiætii de frontierã

pentru sãvâræirea infracåiunii de tãinuire la furt, iar autoturismul,

în valoare de 8.000 euro, a fost indisponibilizat la sediul SPF

Petea, în vederea continuãrii cercetãrilor.

În dimineaåa zilei de 16 martie, în jurul orei 05.00, în PTF

Sighet, s-a prezentat, pentru efectuarea formalitãåilor de frontierã,

cetãåeanul ceh Karel M., de 51 de ani, conducând un autoturism

marca BMW X5. În urma verificãrilor efectuate în bazele de date,

s-a constatat faptul cã maæina, în cauzã, este reclamatã ca fiind

furatã, din Ucraina, din anul 2011.

Conducãtorul auto a declarat cã a împrumutat autoturismul

de la un alt cetãåean ceh æi nu ætia cã acesta este furat. Bãrbatul

În ziua de 20 martie, lucrãtorii din cadrul SPF Negreæti Oaæ

au desfãæurat o acåiune, pe linia combaterii traficului internaåional

cu autoturisme furate, în zona de responsabilitate.

Astfel, în jurul orei 12.30, lucrãtorii noætri au oprit pentru

control, pe raza localitãåii Negreæti Oaæ, judeåul Satu Mare, un

autoturism, marca Bentley Continental, condus de Mihai J., în

vârstã de 34 de ani, domiciliat în aceeaæi localitate.

În urma verificãrilor efectuate în bazele de date, s-a constatat

cã autoturismul figureazã ca bun cãutat pentru confiscare de

cãtre autoritãåile italiene, încã de la începutul anului 2011.

Conducãtorul auto a declarat cã autoturismul i-a fost încredinåat,

spre folosire, de cãtre o altã persoanã, iar actele de identificare

ale maæinii se aflã la proprietar.

În cauzã, se efectueazã cercetãri pentru sãvâræirea infracåiunii

de tãinuire la furt, iar autoturismul, în valoare de, aproximativ,

80.000 euro, a fost indisponibilizat, la sediul SPF Negreæti Oaæ,

pentru continuarea cercetãrilor.

Radu LUNGU

În ziua de 19 martie, s-a prezentat, la controlul de frontierã în PTF Poråile

de Fier I, pentru a ieæi din România, conducând un autoturism marca Seat Exeo,

Rozica C., cetãåean român, în vârstã de 47 de ani. La controlul de frontierã,

existând suspiciuni în legãturã cu modul legal de deåinere al autoturismului,

poliåiætii de frontierã au verificat, amãnunåit, documentele de identificare ale

acesteia, în Sistemul Informatic Schengen. Astfel, s-a stabilit cã autoturismul

figureazã ca fiind bun supus confiscãrii, de cãtre Poliåia municipiului

Bucureæti, din data 20 ianuarie. Mai mult, schimbul de informaåii æi cooperarea

poliåieneascã au stabilit cã C. Rozica nu a mai achitat ratele contractuale,

societãtii de leasing æi nici nu a mai returnat autovehiculul. Totodatã,

firma creditoare a informat autoritãåile de frontierã cã doreæte recuperarea

autoturismului, care are o valoare de 20.000 de euro.

Autovehiculul, indisponibilizat la sediul PTF Poråile de Fier I, a fost înapoiat,

în aceeaæi zi, societãåii de leasing. La definitivarea cercetãrilor, împotriva lui

C. Rozica se vor lua mãsurile legale ce se impun.

Valeriu PERA

Nr. 3/2012

F R O N T I E R A

23


Ætiri

În seara de 3 martie, poliåiætii de frontierã din cadrul SPF

Valea Viæeului, ITPF Sighetu Marmaåiei, au depistat, în faåa unui

imobil, din localitatea Bistra, un autoturism în care au observat

mai multe colete voluminoase.

Existând suspiciunea cã acestea conåin åigãri provenite din

contrabandã s-a efectuat un control amãnunåit asupra maæinii.

Astfel, au fost descoperite, în interiorul autoturismului, cinci

colete voluminoase, iar în imobil încã trei. În urma inventarierii

acestora, a rezultat cantitatea de 3.980 pachete cu åigãri de

provenienåã ucraineanã, în valoare de 35.000 lei.

A8”, în valoare de 12.000 lei, a fost indisponibilizat, la sediul

SPF Brodina, în vederea continuãrii cercetãrilor.

În data de 16 martie, în jurul orei 22.00, poliåiætii de

frontierã din cadrul SPF Sighetu Marmaåiei au prins în flagrant

un cetãåean ucrainean, care transporta, de la linia de frontierã

spre interiorul åãrii, mai multe colete ce conåineau åigãri provenite

din contrabandã.

Totodatã, la cercetarea terenului au fost descoperite 8 colete

ambalate în folie de culoare neagrã, ce conåineau 6.000 pachete

åigãri marca Viceroy, de provenienåã ucraineanã, în valoare de

peste 52.000 lei.

Cetãåeanul ucrainean, în vârstã de 23 de ani, identificat,

ulterior, ca fiind Vasely D., din localitatea Kobeletka Polena,

Ucraina era echipat cu un costum de neopren (scafandru) pentru

a trece mai uæor prin apa rece a râului Tisa.

În urma cercetãrilor efectuate s-a stabilit faptul cã autoturismul

a fost adus în faåa imobilului de cãtre A.G., iar persoana aflatã

la adresa respectivã, S.M., urma sã descarce åigãrile æi sã le

transporte în casã, însã nu a reuæit pentru cã a fost depistat de

cãtre lucrãtorii noætri.

A.G. este cercetat de poliåiætii de frontierã, pentru sãvâræirea

infracåiunii de contrabandã, iar S.M. pentru sãvâræirea infracåiunii

de favorizare a infractorului.

Întreaga cantitate de åigãri, provenitã din contrabandã, a fost

confiscatã, iar autoturismul, folosit la activitatea infracåionalã,

a fost indisponibilizat, la sediul STPF Maramureæ, pentru

continuarea cercetãrilor.

În ziua de 8 martie, poliåiætii de frontierã din cadrul SPF

Brodina au efectuat semnalul regulamentar pentru a opri la

control pe D.J. 209 G, un autoturism marca „Audi A8” suspect

cã transporta åigãri de contrabandã.

Conducãtorul auto a ignorat semnalele poliåiætilor de frontierã

demarând, în trombã, spre localitatea Vicovu de Sus. În acel

moment colegii noætri au trecut la urmãrirea suspectului, folosind

semnalele acustice æi luminoase, iar dupã, aproximativ, 2 km

s-a reuæit blocarea maæinii æi imobilizarea æoferului, identificat

ca fiind P. Petru, în vârstã de 22 de ani, domiciliat în comuna

Brodina.

La controlul efectuat asupra maæinii au fost descoperite 9

colete ce conåineau 4.500 pachete cu åigãri de provenienåã

R. Moldova. În continuarea cercetãrilor, s-a constatat cã la

activitatea de contrabandã a participat æi T. Adrian, în vârstã de

28 de ani, domiciliat în aceeaæi localitate.

În cauzã, poliåiætii de frontierã efectueazã cercetãri pentru

sãvâræirea infracåiunii de contrabandã. Pe numele lui P. Petru,

a fost emisã ordonanåã de reåinere pentru 24 de ore æi a fost

prezentat instanåei de judecatã cu propunere de arestare

preventivã.

Întreaga cantitate de åigãri, în valoare de peste 40.000 lei, a

fost ridicatã, în vederea confiscãrii, iar autoturismul, marca „Audi

Poliåiætii de frontierã i-au întocmit dosar penal pentru

sãvâræirea infracåiunilor de contrabandã æi trecere ilegalã a

frontierei de stat, iar åigãrile au fost confiscate.

Cercetãrile continuã împreunã cu autoritãåile de frontierã

ucrainene pentru probarea întregii activitãåi infracåionale,

depistarea æi reåinerea altor persoane implicate.

Alt caz de rãsunet din cadrul aceluiaæi sector, a avut loc

în data de 20 martie, când poliåiætii de frontierã au desfãæurat o

acåiune specificã pe linia combaterii contrabandei cu åigãri, în

zona de responsabilitate.

În jurul orei 13.00, în interiorul unei stâne pãrãsite, din

apropierea frontierei de stat, au fost observate mai multe

persoane despre care existau date cã sunt implicate în activitãåi

de contrabandã cu åigãri.

În acel moment lucrãtorii noætri au acåionat pentru reåinerea

suspecåilor, reuæindu-se imobilizarea unui bãrbat, Ruben U. de

21 ani. Celelalte douã persoane au fost reåinute la scurt timp pe

un drum forestier, din apropiere æi identificate ca fiind Vasile H.,

de 30 de ani æi Ioan H., de 37 de ani.

La cercetarea

terenului,

în interiorul

stânei au fost

descoperite 32

baxuri cu åigãri,

iar în apropiere

încã opt. Unele

dintre ele erau

ascunse într-o

colibã.

În urma

inventarierii

acestora a rezultat cantitatea de 20.048 pachete cu åigãri, în

valoare de peste 180.000 lei.

Cei trei bãrbaåi sunt cercetaåi de poliåiætii de frontierã pentru

sãvâræirea infracåiunilor de contrabandã în formã agravantã æi

trecere ilegalã a frontierei de stat.

Totodatã, pe numele celor trei bãrbaåi s-a emis ordonanåã

de reåinere pentru 24 de ore æi au fost prezentaåi instanåei de

judecatã, cu propunere de arestare preventivã.

Paginã realizatã de Radu LUNGU

24 F R O N T I E R A Nr. 3/2012


În seara de 3 martie, ora 19.45, poliåiætii de frontierã

din cadrul STPF Mehedinåi, aflaåi în misiune de supraveghere

a frontierei de stat, pe direcåia localitãåii Schela Cladovei, au

observat o ambarcaåie cu motor care a plecat de la malul sârbesc

al Dunãrii, spre malul românesc, la adãpostul întunericului.

Imediat, a fost declanæatã o ambuscadã de frontierã, pe malul

românesc al Dunãrii, fiind trimise trei echipe ale poliåiætilor de

frontierã din cadrul Biroului de Combatere a Infracåionalitãåii

Transfrontaliere æi Compartimentului Sprijin Operativ, care

au observat ascunse, în grãdinile situate la malul Dunãrii, trei

persoane care se furiæau.

Poliåiætii de frontierã au hotãrât monitorizarea acestora, dar æi

observarea atentã a ambarcaåiunii sârbeæti. Ulterior, au observat

cã ambarcaåia cu motor, condusã de un bãrbat, a intrat în apele

naåionale ale României æi s-a apropiat de malul românesc al

fluviului.

Conducãtorul ambarcaåiei a aruncat, cu rapiditate, pe malul

Ætiri

Dunãrii, mai multe colete voluminoase, apoi, a plecat cu

ambarcaåia, în mare vitezã, spre Serbia, întreaga operaåiune de

descãrcare durând, maxim, 3 minute.

Poliåiætii de frontierã au urmãrit cele trei persoane, care

aæteptau pe mal æi au preluat coletele voluminoase, intenåionând

sã le transporte spre interiorul localitãåii, moment în care s-a

declanæat acåiunea de reåinere a acestora. Concomitent, au

fost anunåate autoritãåile de frontierã sârbe, pentru a depista

ambarcaåiunea æi a reåine persoanele implicate.

La somaåiile efectuate de poliåiætii de frontierã, prin voce, cei

trei contrabandiæti aflaåi pe mal au încercat sã disparã în curåile

localnicilor din apropierea fluviului Dunãrea, fiind reåinuåi, însã,

în scurt timp, de cãtre luptãtorii din cadrul Compartimentului de

Sprijin Operativ. Cele trei persoane sunt din municipiul Dr. Tr.

Severin æi au vârste cuprinse între 26 æi 37 de ani.

La faåa locului, poliåiætii de frontierã au descoperit 9.830 de

pachete cu åigãri, mãrcile Pall Mall, Viceroy æi Fast.

Împotriva celor trei severineni s-a

întocmit dosar penal pentru sãvâræirea

infracåiunilor de iniåiere a unui grup

infracåional organizat æi contrabandã,

iar la propunerea procurorului DIICOT

Mehedinåi, instanåa competentã a dispus

arestarea preventivã a acestora pentru 20

de zile.

Cei trei contrabandiæti riscã o

pedeapsã prevãzutã cu închisoare de la

5 la 20 ani. Cantitatea de 9.830 pachete

de åigãri a fost indisponibilizatã, în

vederea confiscãrii.

Valeriu PERA

În data de 13 martie, la PTF Siret s-a prezentat pentru a intra în åarã,

conducând un microbuz, marca „Fiat”, cetãåeanul ucrainean A. Viorel, în vârstã

de 47 de ani.

Dupã controlul documentelor de cãlãtorie, poliåiætii de frontierã æi lucrãtorii

vamali au efectuat un control amãnunåit asupra persoanei æi mijlocului de transport,

ocazie cu care au fost descoperite ascunse æi nedeclarate, în vederea sustragerii de

la controlul vamal, într-un locaæ special amenajat în podeaua microbuzului, 11.150

pachete de åigãri de diferite mãrci, de provenienåã ucraineanã æi R. Moldova.

Åigãrile, în valoare de 13.603 lei, au fost reåinute în vederea confiscãrii de

cãtre organele vamale, iar æoferul a fost sancåionat contravenåional cu amendã în

valoare de 10.000 lei.

Totodatã, autoturismul, marca „Fiat”, în valoare de 8.500 lei, a fost ridicat în

vederea confiscãrii, deoarece avea confecåionat un locaæ special amenajat destinat

transportului åigãrilor.

Poliåiætii de frontierã au luat mãsurile necesare pentru anularea vizei de intrare

în România a cetãåeanului ucrainean.

Ilie POROCH-SERIÅAN

În data de 4 martie, în jurul prânzului, patrula Poliåiei de Frontierã, din cadrul

SPF Naidaæ, a oprit pentru control un autoturism, Opel Vectra, care circula pe DN

57, în apropierea localitãåii Nicolinå.

Agenåii Poliåiei de Frontierã au legitimat cetãåenul B.Adrian, în vârstã de 26 de

ani, cu domiciliul în comuna Cãrbunari, judeåul Caraæ-Severin.

Cu ocazia efectuãrii controlului autoturismului, poliåiætii de frontierã au

descoperit mai multe pachete de åigãri, ascunse în diverse locuri, special amenajate,

în interiorul maæinii. Drept urmare, autoturismul a fost dus la sediul sectorului

pentru cercetãri suplimentare, ocazie cu care au fost gãsite 890 pachete de åigãri,

marca Fast, în valoare de 4.460 lei.

Din declaraåiile lui B. Adrian a rezultat cã åigãrile, care au fost ridicate în

vederea confiscãrii, de cãtre poliåiætii de frontierã, urmau sã fie valorificate pe

piaåa neagrã.

În cauzã, au fost întocmite actele premergãtoare începerii urmãririi penale

pentru sãvâræirea infracåiunilor de contrabandã æi evaziune fiscalã.

Alina TÃNÃSESCU

Nr. 3/2012

F R O N T I E R A

25


Documentar

Repere istorice æi juridice ale paæaportului românesc

Acest material prezintã, în mod succint æi într-o ordine cronologicã, principalele momente æi repere relevante ale evoluåiei

paæaportului românesc, în devenirea sa ca simbol al statului român æi instrument indispensabil al sistemului de cãlãtorii

internaåionale.

partea I

S-a împlinit anul acesta, mai exact la 19 martie, un secol de la

apariåia primei legi moderne æi unitare a paæaportului românesc,

care a reprezentat un jalon în activitatea administrativã de

elaborare a procedurilor privind condiåiile æi modalitãåile de

eliberare a actelor de cãlãtorie, în sistemul legislativ naåional

(paæaportul simplu, diplomatic, de serviciu, certificatul de

cãlãtorie, biletul de trecere a frontierei, etc.).

Paæaportul, încã de la consacrarea lui în forma æi cu calitãåile

sale juridice actuale, a asigurat æi statuat libertatea de miæcare,

peste frontierã, a persoanelor, protecåia diplomaticã æi consularã

în afara åãrii de reæedinåã æi stabilirea domiciliului în strãinãtate,

etc. A instituit un control æi o evidenåã eficientã æi permanentã

a fluxurilor emigraåioniste din åãrile de origine cãtre spaåiile

geografice interesate de absorbåia foråei de muncã. Indiscutabil,

eliberarea paæapoartelor, cât æi a celorlalte operaåiuni legate de

aceasta (prelungirea acestora, înscrierea însoåitorilor, extinderea

pentru alte åãri, decât pentru care, iniåial, s-a emis, etc.) au

reprezentat surse financiare pentru bugetul statelor, cât æi pentru

cel al autoritãåilor locale.

Este o realitate de necontestat cã paæaportul s-a impus la

început, cât æi în anumite perioade istorice, ca un instrument

æi mijloc de supraveghere, control æi limitare a drepturilor

æi libertãåilor individuale, de limitare sau interdicåie pentru

deplasãrile, atât în interiorul statului naåional, cât æi în afara

acestuia. Stãrile de conflict armat, revoltele, revoluåiile, precum

æi regimurile politice totalitare fasciste æi comuniste au restrâns

uzul paæaportului în mod constant, pânã la eliminarea acestuia,

pentru anumiåi indivizi sau grupuri socio-politice, prin impunerea

unor condiåii æi clauze greu de îndeplinit de cãtre aceætia.

Paæaportul este cel mai cunoscut æi frecvent utilizat act de

trecere a frontierei, din marea categorie a documentelor de

cãlãtorie impuse de sistemul deplasãrilor internaåionale, cât æi

în regim de liberã miæcare interåãri.

Pe parcursul evoluåiei sale istorice, acesta æi-a cãpãtat

recunoaæterea æi importanåa de astãzi, la care strãmoæii noætri

nici nu anticipau sau bãnuiau, iar efectele æi implicaåiile sale

juridice au dus la crearea, în conætiinåa publicã internaåionalã,

a imaginii de vector relevant în procesul de mondializare a

miæcãrilor controlate de populaåii æi indivizi.

Formele de exprimare au evoluat în decursul timpului, specific

fiecãrei perioade, de la simplele „scrisori”, „cãråi domneæti” æi

„salv conducturi” eliberate unor comercianåi, negustori, soli,

pelerini, ambasadori, prelaåi, militari, etc., pânã la

actualul paæaport electronic (biometric) care are la

baza arhitecturii lui tehnologia de ultimã generaåie din

domeniul înaltei tehnici a calculatoarelor.

Încã de la apariåia sa în formã modernã, ce a fost

accesibilã unui numãr însemnat de persoane, acesta

Petre NEÅ

George TUDOR

a conferit purtãtorului unele drepturi æi privilegii. Prin

acesta, posesorul se putea identifica ca entitate fizicã,

juridicã æi ca aparåinând unei åãri, principat sau stat.

Paæaportul românesc s-a circumscris sub aspectul

condiåiilor de fond æi formã, cât æi a valabilitãåii sale,

modelelor europene, în special celui francez, evoluând constant

în conformitate cu realitãåile istorice æi sociale ale Principatelor

Unite, iar, mai târziu, a cãpãtat amprenta intereselor statului

modern român.

Pentru prima datã acest document de trecere peste frontierã

este menåionat în istoriografia româneascã, de cãtre marele

istoric Nicolae Iorga (1871-1940) în lucrarea „Istoria comeråului

românesc - Epoca ….” . Potrivit acestuia noåiunea „Paæaportului”

a fost introdusã la noi „pe la 1741, când unul se dãdea lui Dumitru

Duca æi lui Cristofor, mergând la Liptca”. Aceastã informaåie a

fost preluatã din „Condica de porunci, corespondenåe, judecãåi

æi cheltuieli” a lui Constantin Mavrocordat ca Domn al Moldovei

în 1741.

În Åara Româneascã, întâia referire la acest act de cãlãtorie,

apare în „Istoria românilor”, volumul 1774-1786, tomul I,

publicatã de cãtre profesorul V. A. Urechia (1834-1901), în

anul 1881. În acest sens, istoricul în cauzã sublinia cã „pentru

a opri eæirea din åarã a celoru nemulåumiåi, cari ar fi pentru a

duce reclamaåiuni peste hotare, Caragea înfiinåa ~pasusul~ æi

dã circulari la vãtaæii de fruntarii prin cãråi legate, din 1782 iulie

31, cãtre judeåul Vâlcea, Gorju æi Mehedinåi, sã nu lase vãtaæii

de plaiuri a trece nimeni fãrã rerasu æi pasusu nici în colo nici

în coace”.

Domnitorul Nicolae Caragea (1737-1783) s-a aflat pe

tronul Åãrii Româneæti între 4/15 ianuarie 1782 æi 6/17 iulie

1783, impunându-se cu multã voinåã æi pricepere în realizarea

unor reforme din domeniul edilitar-sanitar, a drumurilor,

localurilor publice æi controlul mai strict al strãinilor. A instituit

o supraveghere foarte riguroasã a miæcãrii peste frontierã a celor

care, într-un fel sau altul, îæi manifestau nemulåumirea faåã de

mãsurile luate.

Fiind un mare admirator al Franåei æi al suveranului ei, Ludovic

al XVI-lea (1774-1792) a preluat æi transpus, în åara pe care o

stãpânea, æi uzul paæaportului pentru controlul celor ce încercau

sã pãrãseascã principatul pentru a se plânge Sublimei Poråi.

26 F R O N T I E R A Nr. 3/2012


Pânã la semnarea Tratatului ruso-turc de la Adrianopole din

2/14 septembrie 1829, ce cuprindea un act adiåional, norme

ce asigurau suveranitatea internã a Åãrilor Române æi deplina

lor libertate economicã æi reglementa raporturile acestora cu

Poarta, prerogativa de a emite paæaport era limitatã numai la

conferirea dreptului la libera deplasare între cele douã åãri surori.

Pentru cãlãtoriile în Imperiul Austriac, Rus, cât æi în celelalte

åãri europene, era necesar obåinerea unui paæaport din partea

reprezentanåelor consulare a åãrilor pe teritoriul cãrora urma sã

se deplaseze solicitantul. Posesia unui paæaport valabil pentru

cãlãtorii internaåionale era un privilegiu acordat de autoritãåile

turceæti. Odatã cu încheierea acestui Tratat, în Principatele

Române, problemele de conducere æi administraåie internã

urmau sã fie soluåionate de cãtre domnii acestora împreunã

cu divanul åãrii, respectându-se dreptul lor de a-æi elabora

regulamentele de organizare internã pe care Turcia se obliga sã

le respecte în viitor.

Intrarea efectivã pe scena cãlãtoriilor internaåionale a

paæaportului, ce purta însemnele statalitãåii a celor douã åãri

române, se realizeazã în temeiul æi în conformitate cu textele

cuprinse în Regulamentele Organice, iar, din acest moment,

drumul spre consacrare æi recunoaætere era deschis.

Începând cu luna noiembrie 1829 când în Principate a pãæit

generalul Pavel Kisseleff (1788-1872), acestea au fost supuse

unui proces de reorganizare în sensul începuturilor modernizãrii

æi deschiderii spre Europa, avându-se la bazã elaborarea

Regulamentelor Organice, acestea fiind puse în vigoare la 1

iulie 1831 în Valahia æi 1 ianuarie 1832 în Moldova.

Temeiul juridic, în conformitate cu care au fost emise

paæapoartele, îæi avea sediul la articolul 434 din Regulamentul

Organic al Moldovei, care prevedea cã „tot boeriul sau orãæanul

moldovean este slobod a cãlãtori în åãri streine, pretutindeni,

oriunde interesurile sale cere, fãrã a-l putea opri ceva, afarã de

întâmplãrile hotãrâte de legi.” Un text similar se regãsea æi în

Regulamentul Organic al Valahiei (art. 378).

Condiåiile æi procedurile în baza cãrora se eliberau paæapoartele

în cele douã åãri erau destul de concise æi expres stipulate. Astfel,

art. 122 din Regulamentul organic

muntean prevedea cã „paæaporturile

peste hotarele Åãrii se dau fãrã nici

o platã. Nimeni nu va putea trece

graniåa sau Dunãrea, fãrã a avea mai

întâiu paæaport, afarã de lãcuitorii

sãlãæluiåi pe hotarele Moldovei æi a

vecinãtatei Austriei, care vor trece

pentru cele din toate zilele daraveri

ale lor. Paæaporturile se vor pecetlui

cu pecetea Domnului æi apoi se vor

închipui pentru locuitorii oraæului

Bucureæti de cãtre Ministrul

Interiorului æi pentru locuitorii

judeåelor de cãtre ocãrmuitori de

judeå.”

Prevederile legislative, prin care

s-au statuat normele în conformitate

cu care erau emise paæapoartele

moldoveneæti, au format conåinutul

art. 80, punctul VIII din Regulament:

„veniturile paæaporturilor, slobozite

de cãtre Domnul pãmântenilor ce

or voi sã meargã piste hotar, plãtind

tacsie zece lei de paæaport. Aceste

passporturi pecetluite cu pecetea

domneascã se vor protocoli de

postelnicul însuæi. Supuæii strãini nu

vor putea eæi din hotarele Moldovei

fãrã a li se revedui passporturile de

cãtre poliåie. … streini vor urma a

trece piste margine ca æi mai înainte.

Suma adunatã din aceasta tacsie la

sfiræitul fiestecãruia an, va trece în

visteria pãmânteascã.”

Documentar

Pe perioada regulamentarã paæapoartele, precum æi celelalte

documente de trecere a frontierei, au fost eliberate de cãtre

Ministerul din Nãuntru în Muntenia æi Secretariatul de Stat

(Postelnicie), în Moldova, tuturor pãmântenilor æi, cu unele

excepåii, æi celor cu altã naåionalitate.

Imprimatele de paæaport erau format „folio” de diverse

dimensiuni (38x45 cm; 40x52 cm, etc.), tipãrite pe hârtie

groasã, fãrã elemente de siguranåã, respectiv filigram sau fantã

de siguranåã. În Moldova au fost realizate la Institutul Albina,

începând din 1829, condus de Gheorghe Asachi (1788-1869)

æi Tipografia Adolf Berman, iar în Valahia de cãtre Tipografia

Colegiului Naåional æi de cãtre Zaharia Carcalechi (1784-1856),

tipograful statului.

Un reper crucial în denumirea paæaportului românesc, ca

simbol al identitãåii æi personalitãåii statale, l-a constituit Unirea

Principatelor Unite sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza (1820-

1873).

În plan extern, noul stat român a acåionat tenace æi cu multã

consecvenåã, adoptând o politicã fermã, îndreptatã atât împotriva

Poråii Otomane, cât æi a Imperiului Habsburgic, care au încercat

sã nu recunoascã valabilitatea paæapoartelor ce purtau titulatura

„Principatele Unite”, deæi aceasta a fost consfinåitã prin Convenåia

de la Paris, din 19 august 1858.

Derularea „conflictului paæapoartelor” a început cu Imperiul

Habsburgic, care, încã din timpul caimacamiei de trei (I. A.

Cantacuzino, Vasile Sturdza æi Atanasie Pãun), din Moldova

(octombrie 1858-5 ianuarie 1859), când la 1/13 noiembrie

1858 consulul general al Austriei, Rudolf Oscar von Goedel

de Lannoy (1814-1883), comunica Secretariatului Statului

(Postelnicie) al Moldovei cã „agenåia imperialã æi regala (KUK)

a Austriei, nefiind autorizatã sã accepte nici un act oficial care

poartã inscripåia „Principatele Unite ale Moldovei æi Valahiei” sau

o emblemã analogã, a fost nevoitã sã refuze acordarea vizei pe

paæapoartele în cauzã”, (aparåinând unor evrei indigeni ce urmau

sã cãlãtoreascã la Viena). Drept replicã, autoritãåile moldovene, la

ordinul caimacamiei, au refuzat sã elibereze paæapoarte supuæilor

austrieci aflaåi în åarã.

Privitor la poziåia Imperiului

Otoman, în acest diferend, s-a plecat

de la faptul cã paæalele dunãrene

opreau accesul pe teritoriul turcesc

al cãlãtorilor posesori de paæapoarte

cu titulatura „Principatele Unite”,

iar alte ori, când îngãduiau trecerea

acestora, preschimbau paæapoartele

româneæti cu cele otomane.

Acest conflict a fost soluåionat

de cãtre A. I. Cuza æi diplomaåia

româneascã în toamna anului

1860, în urma vizitei domnitorului

român la Constantinopol, din 22

septembrie, când ministerul de

externe al Turciei, prin titularul

sãu, Mehmed Emin Ali Paæa (1815-

1871), a dat o circularã prin care a

recunoscut dreptul Principatelor de

a emite paæapoarte si, indirect, a

condamnat preschimbarea acestor

paæapoarte prin altele otomane.

Din cazuistica realitãåilor, ce vizau

aceastã atitudine a Sublimei Poråi,

pânã la obåinerea independenåei de

stat a României, din anul 1877, a

reieæit faptul cã aceastã practicã de

substituire a autoritãåilor româneæti,

de cãtre cele turceæti, în eliberarea

paæapoartelor cãtre pãmânteni, a

continuat, însã, numãrul cazurilor

a fost nesemnificativ æi de neluat

în seamã.

(va urma)

Nr. 3/2012

F R O N T I E R A

27


Religie

SÃRBÃTORI CREÆTINE, LA ROMÂNI

Preot Vasile GRIGOR

Învierea Domnului

„Hristos a înviat!” æi „Adevãrat a înviat!” poate spune cu

adevãrat numai cel ce el însuæi a înviat. Salutul pascal al

creætinilor este o mãrturisire de credinåã, de o foråã aparte. Poåi

face o astfel de mãrturisire numai în Duhul Sfânt. Creætinii fac

aceastã mãrturisire ca unii care, ei înæiæi, participã la Învierea

lui Hristos.

Evanghelia Sfintei Liturghii din Duminica Învierii, în strânsã

legãturã cu afirmarea preexistenåei din veænicie a Logosului æi a

adevãrului venirii Sale în lume ca „Lumina cea adevãratã”, prin

întrupare, ne descoperã adevãrul fundamental cã a fi creætin

înseamnã a fi „fiul lui Dumnezeu”, devenit astfel printr-o naætere

din Dumnezeu, æi cã acesta este darul pe care Dumnezeu l-a

fãcut lumii în Iisus Hristos.

Sfântul Ioan Teologul ne spune cã „celor câåi L-au primit

(pe Hristos), care cred în Numele Lui, le-a dat putere ca sã se

facã fii ai lui Dumnezeu, care nu din sânge, nici din dorinåã

trupeascã, nici din dorinåã

bãrbãteascã, ci de la

Dumnezeu s-au nãscut”

(In I,12-13).

An de an, la Paæti,

suntem copleæiåi de

taina ascunsã sub piatra

mormântului în care a

fost aæezat Domnul, dupã

Rãstignirea pe Cruce

æi moartea Sa pentru

pãcatele noastre.

Tãcerea, întunericul

de la miezul nopåii, dar

mai ales fiorul aæteptãrii

semnului atât de smerit

al luminii preluate de la

candela de pe Sfântul

Altar, din fiecare bisericã,

transformã tainic, nevãzut,

atmosfera întunecatã întro

explozie a luminãrii

sufleteæti, mai întâi, ca,

mai apoi, sã se extindã

la tot spaåiul exterior,

care devine transparent,

primitor æi strãlucitor.

„Astãzi”, ca æi atunci,

„toate s-au umplut de

luminã: æi cerul æi pãmântul æi cele de dedesubt. Deci, sã

prãznuiascã toatã fãptura Învierea lui Hristos, întru care s-a

întãrit!”

Învierea Domnului nu ne împãrtãæeæte, doar, propria biruinåã

a Celui ce a ieæit din mormânt, spre a fi admirat æi respectat.

Biruitorul moråii æi al iadului, Hristos Domnul, dezleagã, cu

puterea Sa dumnezeiascã, pe toåi cei åinuåi de lanåurile stricãciunii

æi-i mutã la starea de libertate æi de nestricãciune, care este viaåa

cea adevãratã.

Aæa, precum coboarã Mântuitorul la iad, unde stãteau ferecaåi

toåi urmaæii lui Adam, tot astfel coboarã de ziua Învierii Sale,

tainic, dar Atotputernic, în adâncul fiecãrei persoane umane

dornice de eliberarea din propria „închisoare”, a fricii de a-æi

trãi adevãrata menire creætineascã. Coboarã, mai ales, în acel

prãbuæit sub povara fricii de moarte.

Suntem contemporanii înfricoæãtoarei frici de moarte, cãci

nu dorim sã deschidem uæa propriului mormânt în care ne

ascundem de Dumnezeu aici, zilnic, mai înainte de a ne întoarce

în pãmântul din care am fost luaåi.

Stãrii noastre pline de temere faåã de suferinåã, de nesiguranåã

æi mai ales de moarte, îi rãspunde astãzi Mântuitorul prin faptul

Învierii Sale din moråi, prin mutarea noastrã în spaåiul firesc al

trãirii æi existenåei creætine. Toåi cei cuprinæi de orice fel de teamã,

care este produsã de pãcat, boala generalizatã a firii omeneæti, sã

ne amintim de aceeaæi stare a celor ce au fost primii martori ai

Învierii „când se lumina de ziua întâi a sãptãmânii”, dupã cum

ne relateazã Sfântul Evanghelist Matei (28, 1). Femeile purtãtoare

de aromate s-au dus la mormânt æi s-a fãcut cutremur mare,

cãci îngerul Domnului s-a pogorât din ceruri, a prãvãlit piatra

mormântului æi a æezut pe ea. „Æi de frica lui s-au cutremurat cei

ce pãzeau æi s-au fãcut ca moråi”. În aceste împrejurãri, îngerul

s-a adresat femeilor „Nu vã temeåi, cã ætiu cã pe Iisus cel rãstignit

Îl cãutaåi. Nu este aici; cãci s-a sculat precum a zis; veniåi de

vedeåi locul unde a zãcut!”(Matei 28, 4-6).

Iatã, realitatea! Mormântul este gol! Domnul Înviat este

pentru vecii vecilor, printre noi, viu æi dãtãtor de viaåã, gata

sã prãvãleascã piatra

grea de pe uæa sufletelor

noastre, chemându-ne, ca

æi pe Femeile purtãtoare de

aromate, la înlocuirea fricii

cu bucuria. La aceastã

bucurie veænicã ne invitã æi

Sfântul Ioan Gurã de Aur,

în cuvântul sãu pascal:

„Intraåi toåi în bucuria

Domnului nostru æi cei

dintâi æi cei de-al doilea,

luaåi plata. Bogaåii æi

sãracii împreunã bucuraåivã!

Cei ce v-aåi înfrânat æi

cei leneæi, cinstiåi ziua! Cei

ce aåi postit æi cei ce n-aåi

postit, veseliåi-vã astãzi!

Masa este plinã, ospãtaåivã

toåi!.. Nimeni sã nu se

teamã de moarte, cã ne-a

izbãvit pe noi moartea

Mântuitorului, a stins-o

pe ea Cel ce a fost åinut de

ea. Prãdat-a iadul Cel ce sa

pogorât in iad, umplutu-la

de amãrãciune, fiindcã

a gustat din Trupul Lui...

Înviat-a Hristos æi viaåa stãpâneæte. Înviat-a Hristos æi nici un mort

nu este în groapã; cã Hristos, sculându-Se din moråi, începãturã

celor adormiåi S-a fãcut”.

Am primit lumina, s-o oferim æi celor ce n-au putut sau

n-au ætiut s-o gãseascã. Am primit eliberarea de teamã, s-o

oferim tuturor celor ce au atâta trebuinåã de uæurare æi de pace

sufleteascã. Am primit bucuria, sã o ducem pretutindeni æi s-o

aprindem ca æi pe o luminã, din propria luminã primitã de la

Hristos. Am primit iertarea de la Hrisos, sã o oferim fãrã întârziere,

acum, tuturor celor împovãraåi, cãci, astãzi, nimeni nu trebuie

sã se teamã de pãcat.

Unindu-ne astfel toåi, de Paæti, în jurul Domnului Înviat, în

toate comunitãåile noastre bisericeæti, sã ne bucurãm unii de alåii.

Sã fim unii altora o bucurie! Sã ne luminãm de la Hristos unii pe

alåii, sã ne iertãm, sã ne iubim unii pe alåii, sincer si dezinteresat.

Sã ne dea Dumnezeu, tuturor, sãnãtate æi bucurie deplinã. Iar,

între noi sã rãmânã pacea æi bucuria Mântuitorului.

28 F R O N T I E R A Nr. 3/2012


Eveniment

Ziua Poliåiei Române

Importantã instituåie specializatã a statului, care exercitã

atribuåii privind apãrarea drepturilor æi libertãåilor fundamentale

ale persoanei, a proprietãåii private æi publice, prevenirea æi

descoperirea infracåiunilor, respectarea ordinii æi liniætii publice,

în condiåiile legii, parte integrantã a Ministerului Administraåiei

æi Internelor, Poliåia Românã a aniversat, anul acesta, în data de

25 martie, 190 ani de atestare

documentarã.

Legalizarea funcåionãrii

Instituåiei Poliåiei, în România,

s-a instituit la 25 martie 1822,

când a avut loc înmânarea

Steagului Agiei, de cãtre

domnitorul Grigore Dimitrie

Ghica, Marelui Agã Mihãiåã

Filipescu, primul drapel al

Poliåiei Române, pe care

erau pictate chipul Maicii

Domnului æi al Îngerului

aducãtor al Bunei Vestiri,

simbol al creætinismului, ce se

regãseæte æi pe actualul drapel

al Poliåiei Române.

Prin Decretul – Lege nr.

2/27.12.1989 se reînfiinåeazã

Poliåia Românã, ale

cãrei competenåe vor fi

reglementate, ulterior, prin

Legea nr. 26/18.05.1994 æi

prin Legea 218/23.04.2002, potrivit cãrora acåioneazã pentru

asigurarea siguranåei æi drepturilor legitime ale cetãåenilor, precum

a altor drepturi prevãzute în acte internaåionale, la care România

este parte. Tot prin aceastã din urmã lege s-a instituit ca, la 25

martie, sã se aniverseze Ziua Poliåiei Române.

Evenimentul, din acest an, a fost marcat printr-o serie

de manifestãri, cea mai importantã fiind cea din 23 martie,

desfãæuratã la Sibiu. Aici, conducerea Poliåiei Române, alãturi

de cea a Ministerului Administraåiei æi Internelor, ataæaåi de afaceri

interne æi reprezentanåi ai autoritãåilor publice locale, au asistat

la ceremonia dedicatã acestei aniversãri.

Ceremonia s-a desfãæurat în faåa Inspectoratului de Poliåie al

Judeåului Sibiu æi în Piaåa Mare din municipiul Sibiu. Activitãåile

au debutat, la ora 11.00, în faåa Inspectoratului de Poliåie

al Judeåului Sibiu, unde au fost depuse coroane de flori la

monumentul dedicat Eroilor Revoluåiei, din partea Ministerului

Administraåiei æi Internelor, Inspectoratului General al Poliåiei

Române, Corpului Naåional al Poliåiætilor, Inspectoratului de

Poliåie al Judeåului Sibiu, delegaåiei din Ungaria æi Instituåia

Prefectului. De asemenea, a avut loc un tedeum æi un moment

„in memoriam” poliåiætilor cãzuåi la datorie. Manifestãrile

prilejuite de Ziua Poliåiei Române au continuat, în jurul orei

12.00, în Piaåa Mare din municipiul Sibiu, unde, aproximativ,

2.000 de sibieni au asistat la alocuåiunile rostite de ministrul

administraåiei æi internelor, Gabriel Berca, inspectorul general al

Poliåiei Române, chestor de poliåie dr. Liviu Popa, mitropolitul

Ardealului, IPS dr. Laurenåiu Streza, prefectul judeåului Sibiu,

Horaåiu Rãcuciu.

Publicul asistent s-a bucurat, apoi, de o paradã de defilare

a studenåilor Academiei de Poliåie „Alexandru Ioan Cuza” din

Bucureæti, precum æi a elevilor celor douã Æcoli de Poliåie,

„Vasile Lascãr” din Câmpina æi „Septimiu Mureæan” din Cluj,

a tehnicii din dotarea Poliåiei Române, respectiv autospecialele

Poliåiei Rutiere, Institutului Naåional de Criminalisticã, Serviciului

Pirotehnic, Serviciului Independent de Intervenåie æi Acåiuni

Speciale æi echipaje canine din cadrul Centrului Chinologic

„Dr.Aurel Greblea” din Sibiu. În încheierea manifestaåiilor,

poliåiætii Centrului Chinologic Sibiu æi poliåiætii Serviciului

Independent de Intervenåie æi Acåiuni Speciale, au oferit, întregii

asistenåe, douã exerciåii demonstrative, unde au fost implicate æi

douã elicoptere ale Inspectoratului General de Aviaåie, din cadrul

Ministerului Administraåiei æi Internelor.

O altã acåiune a avut loc duminicã, 25 martie, în Parcul

Herãstrãu din Bucureæti, unde, într-o primãvãraticã atmosferã,

æi în prezenåa inspectorului general al Inspectoratului General

al Poliåiei Române, chestor de poliåie dr. Liviu Popa, au fost

prezentate standuri expoziåionale cu tehnicã de ultimã generaåie,

folositã în activitatea de poliåie, au avut loc demonstraåii ale

„mascaåilor” Poliåiei Române æi de dresaj de câini. Cetãåenii,

prezenåi la aceastã acåiune,

au vizionat æi o expoziåie

de arme æi costume ale

Serviciului pentru Intervenåii

æi Acåiuni Speciale, iar cei

interesaåi au participat la

prezentarea unui laborator

mobil de ultimã generaåie.

Pasionaåii de dresaj canin

s-au bucurat de demonstraåii

de patrulare, de prindere æi

imobilizare a infractorilor

sau de apãrare la atacul prin

surprindere executate de cãtre

echipe mixte, formate din

poliåist-conductor æi câine.

Copiii nu au fost uitaåi, ei fiind

protagoniætii unor concursuri

distractive, organizate special

pentru ei.

În seria manifestãrilor

dedicate Zilei Poliåiei

Române, se înscrie æi lansarea

cãråii „Istoria Poliåiei Capitalei (sec.XVIII-1949)”, sub semnãtura

comisarului Florin Æinca, din cadrul IGPR, în Amfiteatrul „Ion

Heliade Rãdulescu” al bibliotecii Academiei Române, în data

de 26 martie.

„La mulåi ani, Poliåia Românã!”

TERAPIA INIMILOR

Recent Societatea Românã de

Haiku a editat o antologie de SENRYU,

româno-americanã, sub Editura Societãåii

Scriitorilor Români–Bucureæti, 2012,

care se numeæte sugestiv ,,TERAPIA

PRIN SENRYU”.

Antologia cuprinde 30 de autori

români æi americani, editatã bilingv

(românã-englezã) æi este îngrijitã

de Valentin Nicoliåov, preæedintele

Societãåii Române de Haiku æi de

Bruce Ross, apreciat scriitor american.

Printre cei 15 autori români de poeme

Senryu, sunt æi trei militari de carierã; col.(r) Valentin Nicoliåov,

preæedintele Societãåii Române de Haiku, col.(r) Vasile Moldovan,

vicepreæedinte al Societãåii Române de Haiku, fost redactor al

Revistei FRONTIERA æi, nu în ultimul rând, plt. adj. pr.(r)

Constantin Stroe, secretarul Societãåii Române de Haiku, ziarist

æi caricaturist, cunoscut colaborator fidel al Revistei FRONTIERA

de mulåi ani.

Poemul Senryu este un haiku umoristic, satiric æi poartã

prenumele poetului, ce se semna cu pseudonimul lui, senryu

– KARAI HACHIEMON (1718 – 1790), în Edo, Japonia. El a

reînviat tradiåia satiricã, ironicã a poemului haiku. În România,

poemul senryu a fost scris prima datã de poeåii de haiku dupã

1990 – 1991, când a înfiinåat Societatea Românã de Haiku

regretatul scriitor, profesorul Florin Vasiliu æi este menåinut de

pleada de poeåi ce alcãtuiesc Societatea Românã de Haiku.

30 F R O N T I E R A Nr. 3/2012


„ÎNVINGÃTORII”, o nouã

transpunere literarã, sub pana scriitorului

militar grãnicer, general-locotenent cu

trei stele (r) Ioan Bãlãei, a unor episoade

din viaåa-i trãitã în prezent æi în trecutul

apropiat, intersectatã de amintiri ce

„pasteleazã” tablouri de familie sau

treceri în revistã ale unor evenimente

din activitatea grãniceresacã.

Actorii prezentului percepuåi, fie

ca „nostalgici”: „Mãi, fraåilor, mie nu

mi-a plãcut niciodatã politica, æi nici

nu mã pricep la ea. Am ætiut toatã viaåa

un singur lucru, sã muncesc, sã-mi åin

familia æi sã-mi cresc copiii, sã-i fac oameni ca lumea. Mãi,

fraåilor, spuneåi-mi æi mie dacã greæesc când spun cã înainte era

mai bine!”, fie ca aflaåi sub semnul unui destin implacabil: „Ce

putem face noi, totuæi?” se interfereazã cu personaje din evocãrile

copilãriei, adolescenåei æi activitãåii de ofiåer, toate completând o

scenã de viaåã, pe care autorul o pune într-o luminã aparte, prin

mulåumirile adresate unor oameni ce au fãcut, æi mai fac parte,

din existenåa domniei sale æi care, în momente diferite, au avut

un rol în viaåa æi activitatea sa.

Dar, deæi firul epic al evenimentelor de viaåã, surprinse de

autor, între filele acestei lucrãri, sunt învãluite de un pesimism

moderat, într-un interviu imaginar, protagonistul îæi exprimã

încrederea, „cu toatã convingerea” cã „Poporul român are

inteligenåa, resursele, credinåa æi valorile creætine, talentul æi

aptitudinile care sã-i asigure locul meritat în concernul marilor

civilizaåii. ...Cred în destinul românilor”.

GÂNDUL ANONIMULUI - FORMAT

NOU -, publicaåie a Cenaclului

„Anonimul”; membri fondatori Ion

Mazãre, Gheorghe Indre, Gheorghe

Vãduva, cu apariåie trimestrialã,

cuprinde în paginile revistei nr. 43 æi

44, prozã scurtã æi fragmente, opinii,

evocãri istorice, evenimente, poezie,

recenzii ale unor cãråi æi alte materiale

care abordeazã o tematicã variatã.

Rezultat al efortului æi activitãåii unor

oameni motivaåi doar de dorinåa de a

promova cultura, talentul pentru creaåia

literarã æi artisticã, acest numãr al revistei prezintã un interviu

cu Mircea Druc, fost prim-ministru al R. Moldova, un istoric al

Maramureæului, poeme de Gheorghe Vãduva æi ale altor poeåi

etc. æi o incursiune în lumea filmului de desene animate.

FORÅELE TERESTRE – BULETIN DE TEORIE MILITARÃ,

editat de Statul Major al Foråelor Terestre, nr. 3/2011, supliment

al „Revistei Foråelor Terestre”, prezintã, sub titlurile generice:

Transfomarea Foråelor Terestre; Investigarea fenomenului militar;

Teatre de operaåii; Logisticã; Educaåie, instrucåie æi învãåãmânt;

Tehnicã militarã æi armamente, materiale cu un conåinut teoretic

fundamentat æi bine argumentat despre aspecte æi probleme

actuale, dar æi de perspectivã, specifice acestei arme, definitã

ca o categorie de foråe de un înalt profesionalism æi bine

individualizate, având capacitatea de a

îndeplini toate tipurile de misiuni ce se

impun, atât pentru apãrarea naåionalã,

cât æi în sprijinul pãcii sau în scop

umanitar.

Dintre articole amintim: Relaåia

coeziune-eficienåã în organizaåiile

militare; Comandantul, un permanent

echilibru între curaj æi prudenåã;

Operaåiile informaåionale, element

esenåial al rãzboiului modern;

Particularitãåi ale cunoaæterii

personalitãåii, în mediul militar;

Editoriale

Problematica securitãåii globale, în contextul transformãrilor

actuale din mediul internaåional; Comportamentul liderului

în organizaåia militarã; Managementul carierei individuale în

organizaåia militarã.

„REVISTA PROTECÅIA CIVILÔ,

editatã de Inspectoratul General pentru

Situaåii de Urgenåã æi Fundaåia Centrul

Naåional Apel pentru Managementul

Dezastrelor, publicaåie cu apariåie

trimestrialã, cuprinde în paginile ei

materiale redactate în scopul informãrii

specialiætilor æi autoritãåilor locale

æi centrale cu atribuåii în domeniu,

instituåiilor, agenåilor economici æi

cetãåenilor cu privire la evenimente din

domeniul urgenåelor civile.

Nr. 4/2011 al acestei publicaåii

prezintã materiale de interes pentru specialiætii în domeniu,

dar æi pentru neavizaåi, cum ar fi: Planul strategic de dezvoltare

instituåionalã a IGSU, pe perioada 2012-2016; Atmosfera: prieten

sau duæman; Trinomul dezvoltãrii organizaåionale; Factori de risc

cu impact asupra securitãåii naåionale (2); Rãspunsul la dezastre

- între responsabilitate naåionalã æi solidariatate internaåionalã,

dar æi altele.

Publicaåia „POMPIERII ROMÂNI”

nr.1/2012 prezintã o retrospectivã a

anului 2011, superlativele anului æi

prioritãåile 2012.

Bilanåul activitãåii desfãæurate de

inspectoratele pentru situaåii de urgenåã,

în anul 2011, a relevat cã mãsurile

æi acåiunile preventive au urmãrit

îndeplinirea, la un nivel calitativ optim,

a dezideratului care stã la baza întregii

activitãåi a instituåiei, respectiv creæterea

nivelului de securitate a cetãåenilor,

protejarea proprietãåii æi a mediului.

Prioritãåile pentru 2012 constau în dezvoltarea æi consolidarea

etapelor de modernizare æi dezvoltare, la toate nivelurile,

urmãrind iniåierea æi continuarea unor proiecte de activitate

specificã.

Cu ocazia manifestãrilor dedicate Zilei Poliåiei Române,

se înscrie æi lansarea cãråii „Istoria Poliåiei Capitalei (sec.XVIII-

1949)”, sub semnãtura comisarului Florin Æinca, din cadrul

IGPR. Lucrarea, prefaåatã de academicianul Dan Berindei

- vicepreæedinte al Academiei Române, æi prezentatã de

renumitul istoric, este, practic, o carte de istorie a Poliåiei, dar

æi a Bucureætiului, urmãrind organizarea Poliåiei Capitalei, de la

Agie, la Prefectura Poliåiei, sediul circumscripåiilor de poliåie,

de-a lungul vremii, al chesturilor,

competenåa lor teritorialã, evoluåia

fenomenului infracåional, circulaåia

rutierã bucureæteanã, statistica æi evoluåia

unor formaåiuni æi linii de muncã

poliåieneascã, combaterea infracåiunilor,

personalitãåile instituåiei, eroii, prefecåii

Poliåiei Capitalei, evoluåia uniformelor,

a statutului poliåistului, a jurãmântului,

epurarea poliåiætilor æi schimbãrile

intervenite dupã 23 august 1944,

construirea sediului Poliåiei Capitalei,

dar æi alte aspecte inedite.

Volumul, dupã cum aprecia, în

alocuåiunea domniei sale, academicianul Dan Berindei, „...este

scris de un poliåist pentru a-æi omagia profesiunea æi activitatea

ei æi a evoca, cu înåelegere æi cu dragoste, lumea poliåiei în care

vieåuieæte, în care se considerã parte a unui tot, a unei evoluåii

æi a unor acumulãri instituåionale seculare”.

Nr. 2/2012 F R O N T I E R A 31


Documentar

Istoria ciobãnescului german...

... de lucru în România

În România, pânã în anul 1989, au existat, în mare parte,

numai ciobãneætii germani din linii de lucru din Est. Aceætia au

pãtruns masiv, începând cu anul 1950, prin intermediul celor

douã æcoli de dresaj ale Ministerului de Interne, respectiv æcoala

de la Sibiu æi Æcoala de la Ciorani (judeåul Prahova). Ambele æcoli

au fost populate cu câini aduæi din Cehoslovacia æi, respectiv,

RDG.

Modelul de selecåie semãna, oarecum, cu modelul Pohranicni,

iar reproducåia se desfãæura în cadrul æcolilor. La fel ca æi în canisa

Pohranicni, accesul era limitat datoritã faptului cã erau unitãåi

sub regim militar. La Sibiu, câinii erau dresaåi de cãtre subofiåerii

de miliåie sau de cãtre soldaåii din cadrul Trupelor de Securitate,

dupã care plecau, deservind structurile ministerului din teritoriu.

La Ciorani câinii erau crescuåi pânã la un an în cadrul æcolii æi

apoi preluaåi æi dresaåi de cãtre soldaåii din Trupele de Grãniceri.

Aceætia erau repartizaåi, apoi, pe frontiera åãrii æi fãceau aceeaæi

muncã pe care o fãceau æi câinii din cadrul canisei Pohranicni,

respectiv patrulare, apãrând soldaåii de eventualele atacuri din

partea infractorilor.

La nivelul fiecãrei æcoli se afla un registru genealogic numit

COCS - Cartea de origine, creætere æi selecåie. Din pãcate,

pedigreele câinilor ce proveneau din cadrul celor douã æcoli nu

erau recunoscute de cãtre Asociaåia Chinologicã Românã, aæa

cum era „modelul” în Cehia.

Din respectivele canise, precum æi de la subunitãåile din

teritoriu, au fost substituiåi cãåei, de-a lungul timpului, æi astfel

câini din liniile respective au ajuns æi în curåile oamenilor, câini

cunoscuåi sub denumirea popularã de „câine lup”. Pânã în 1990

cele douã canise (Sibiu, Ciorani) aveau un efectiv de aproximativ

2.000 de câini. Populaåia respectivã avea aceleaæi caracteristici

ca æi câinii din RDG æi Cehoslovacia, fiind foarte buni câini de

serviciu.

Din pãcate, din populaåia respectivã nu mai existã aproape

nimic, deoarece canisa de la Ciorani æi-a încetat activitatea,

începând cu luna noiembrie 2005, iar efectivul de câini,

existent la aceea vreme, s-a „pierdut” la subunitãåile din

teritoriu, nemaifiind folosiåi la reproducåie. Efectivul de la Sibiu

s-a „degradat” treptat, deoarece dupã anii 90 nu s-au mai fãcut

importuri de reproducãtori, fiind achizitionaåi câini de pe piaåa

internã, din linii de frumuseåe, aceætia neîndeplinind în totalitate

calitãåile unui adevãrat câine de serviciu. Totuæi, specialiætii din

cadrul æcolii fac eforturi pentru reintroducerea ciobãneætilor

germani din linii de lucru, în sensul cã au trecut la achiziåia,

începând cu anul 2008, a unor exemplare cu bagaj genetic

foarte valoros.

Începând cu anul 2005, ciobãneætii germani din linii de lucru

au început sã câætige tot mai mulåi fani æi în rândul persoanelor

civile, în mod deosebit

în rândul pasionaåilor

de dresaj. Astfel, s-au

realizat importuri din

åãri cunoscute ca fiind

cu tradiåie în creæterea

ciobãneætilor germani

de lucru, cum

ar fi Germania,

Cehia, Slovacia.

Prin

creæterea

închisã (controlatã),

practicatã în fosta

RDG æi Cehoslovacia,

s-a oferit ocazia

conservãrii

ciobãnescului german

în forma sa cea mai

apropiatã de standardele stabilite de pãrintele rasei, cu instinctul

lor de apãrare puternic, abilitãåile de cãutare, temperament æi

structurã solidã.

æi ... vestul europei

Vest-germanii au pus întotdeauna mult accent pe trupele de

frontierã (Schutzhund). Schutzhund, iniåial, a fost un examen ce

cuprindea trei probe æi avea ca scop testarea câinilor în privinåa

aptitudinilor de lucru. Dupã anii 50, Schutzhund a devenit o

adevãratã competiåie, iar selecåia ciobãneætilor germani din linii

de lucru a fost puternic influenåatã de acest fapt. Câinii erau

munciåi pe stadioane, nu în condiåii reale, de serviciu.

În astfel de competiåii câinele nu trebuia sã gândeascã pentru

el, ci sã rãspundã, în totalitate, la comenzile handlerului.

Pentru a fi bine plasat în astfel de competiåii, câinele trebuia

sã lucreze deprinderile cu precizie æi dinamic. De aceea, câinii

din liniile de lucru din vest erau diferiåi de cei din est. Aceætia

erau înzestrati cu instinct de lucru extrem, dar æi cu multã

docilitate, pentru a putea fi controlaåi cu uæurinåã. Pentru un

câine de Schutzhund nu era bine sã fie prea independent sau

prea agresiv, deoarece asta îl putea face sã piardã puncte. Foarte

mult din dresajul pentru Schutzhund se baza pe instinctul de

pradã. Osatura acestor câini nu era la fel de masivã ca acelor

din Est. Un câine prea masiv ar fi pierdut din dinamism æi ar fi

dus la pierderea de puncte. Astfel, câinii de lucru din vest sunt

consideraåi mult mai potriviåi pentru dresajul sportiv, decât pentru

dresajul utilitar real, în mod special patrulare sau pazã.

Care va fi viitorul câinilor de lucru? Nu poate fi greu de intuit:

„Cortina de Fier” a determinat creæterea închisã a ciobãnescului

german, creându-se douã tipuri de ciobãnesc german de lucru,

cu diferenåe între ele, nu foarte majore. Ridicarea Cortinei a

fãcut ca libera circulaåie sã influenåeze creæterea ciobãnescului

german, în sensul cã accesul la reproducãtori se face cu mai

multã uæurinåã.

Realitatea aratã cã independenåa crescãtorilor în selecåie a dus

la „combinaåii” între liniile din Est æi cele din Vest. Un lucru deloc

nociv pentru rasã, deoarece ambele tipuri au calitãåi de lucru

deosebite. Totuæi, æi în selecåia liniilor de lucru existã concepte

diferite. Astãzi existã crescãtori care rãmân fideli Conceptului

estic æi vor selecåiona câini mai mult pentru munca realã æi mai

puåin pentru sport, dar existã æi crescãtori care fac un scop în sine

în a selecåiona câini mai mult pentru dresajul sportiv. Important,

indiferent de concept, este cã, fanii liniilor de lucru æi crescãtorii

selecåioneazã aceastã rasã extraordinarã pe considerente de

caracter, æi mai puåin pe considerente de frumuseåe, asigurând,

astfel, conservarea æi îmbunãtãåirea aptitudinilor ce fac din

ciobanescul german sã fie supranumit „regele câinilor utilitari”.

Nicolaie NICA

32 F R O N T I E R A Nr. 3/2012


Poliåiæti de frontierã premiaåi

pentru rezultate sportive

Componenåii echipei de oinã ACS Frontiera Tomis Constanåa

au fost premiaåi de directorul Gãrzii de Coastã, comisar-æef de

poliåie Dumitru Radu, care le-a înmânat medaliile „Meritul

Sportiv clasa a III-a”, în cadrul Adunãrii Generale Anuale a

Federaåiei Române de Oinã.

În data de 3 martie, la hotelul „Ibis” din Constanåa, a avut

loc æedinåa Adunãrii Generale Anuale æi de Alegeri a Federaåiei

Române de Oinã, eveniment la care a participat æi o parte din

componenåii echipei de oinã ACS Frontiera Tomis.

Întâlnirea a debutat cu intonarea Imnului naåional al

României, urmând festivitatea de acordare a unor premii speciale

pentru cei care au sprijinit de-a lungul timpului, aceastã disciplinã

sportivã.

Pentru trofeele adjudecate, de-a lungul celor 40 de ani de

existenåã, cucerirea a 7 titluri de campioanã naåionalã, în aer

liber; 4 titluri naåionale, în

salã; 7 Cupe ale României;

4 Supercupe ale României

æi 6 Cupe ale Federaåiei,

echipa Frontiera Tomis

Constanåa a fost un

excelent ambasador

pentru imaginea Poliåiei

de Frontierã Române æi a

Ministerului Administraåiei

æi Internelor.

Componenåii echipei

Frontiera Tomis, care, în

prezent, reprezintã Garda

de Coastã – structurã nou

înfiinåatã la nivelul Poliåiei

de Frontierã Române, au

fost rãsplãtiåi cu decernarea

Medaliei Meritul Sportiv

Sport

clasa a III-a de cãtre preæedintele României, Traian Bãsescu, care

a semnat decretul prezidenåial nr. 30, din data de 16.01.2012.

Festivitatea de premiere a acestor sportivi a fost oficiatã

de directorul Gãrzii de Coastã, comisar-æef de poliåie Radu

Dumitru, alãturi de preæedintele Federaåiei Române de Oinã,

Nicolae Dobre.

„În calitatea mea de director al Gãrzii de Coastã doresc sã

aduc mulåumiri acestor lucrãtori ai Poliåiei de Frontierã Române,

care au dovedit cã meritã primirea acestei importante distincåii

sportive æi sã-i asigur de întregul meu sprijin, în continuarea

activitãåii de promovare a valorilor sportului de performanåã æi a

imaginii României, în lume”, a declarat comisarul-æef de poliåie

Radu Dumitru, director al Gãrzii de Coastã.

Comisarul-æef de poliåie Nicolae Dobre, de asemenea angajat

al Gãrzii de Coastã, a primit, în urma votului exprimat de

membrii Adunãrii Generale, un nou mandat de 4 ani, în funcåia

de preæedinte al Federaåiei Române de Oinã.

Tot în cadrul evenimentului, agentul-æef adjunct de poliåie

Mihai Georgescu, lucrãtor al Gãrzii de Coastã/Grup Nave

Constanåa, a primit, din partea DTSJ Constanåa, titlul de cel

mai bun jucãtor de oinã al anului 2011, el fiind, de câåiva ani,

cãpitanul formaåiei ACS Frontiera Tomis.

Marius NICULESCU

În data de 3 martie, inspectorul de

poliåie Genoveva Dobre a participat

la Campionatul Naåional de JU-JITSU

2012. Aceasta a reprezentat cu succes

imaginea, pe plan sportiv, a Poliåiei de

Frontierã, obåinând locul I æi cucerind

medalia de aur, la proba Duo Seniori

Mixt.

În perioada 13-16 martie, în

municipiul Râmnicu Vâlcea, s-

a desfãæurat competiåia finalã a

Campionatului de Karate-do al MAI.

La aceastã competiåie, Poliåia de

Frontierã a obåinut rezultate notabile

printr-un lot format din nouã poliåiæti

de frontierã, opt agenåi æi un ofiåer.

Aceætia au obåinut urmãtoarele

medalii, la diferite categorii: ag. pr.

Sanda Åugui, Garda de Coastã - locul

II; insp. Iulian Gheba, Garda de Coastã

- locul III; ag. Puiu Colåa, ITPF Timiæ

- locul III; ag. æef pr. Radu Vancea,

ITPF Oradea - locul III; ag. pr. Florin

Cucereve, Garda de Coastã - locul III;

ag. Marius Tîrnoveanu, IGPF - locul III;

ag. pr. Bogdan Åugui, Garda de Coastã

- locul V; ag. pr. Robert Costin, ITPF

Iaæi - locul V; ag. pr. Iulian Anghel,

ITPF Timiæ - locul V.

Florin POPESCU

În perioada 24 – 26 februarie, echipa

de fotbal în salã a Æcolii de Agenåi de

Poliåie de Frontierã de la Oradea a

participat la un important turneu de fotbal

în salã, pentru jucãtori neprofesioniæti, în

localitatea Miskolc, Republica Ungarã,

turneu aflat deja la ediåia a V-a æi

organizat de Æcoala

Medie de Ordine

Publicã în memoria

regretatului lor coleg,

Bajusz Zoltan.

La turneu au

participat æase echipe

din trei åãri, echipe

repartizate în douã

grupe, jucându-se

sistem turneu fiecare cu

fiecare. Echipa noastrã

s-a clasat pe locul întâi

în grupã, calificânduse

în semifinalele

competiåiei, unde, dupã

un joc echilibrat, scor 1 la 1, s-a ajuns

la executarea loviturilor de departajare,

unde nu am avut æansã.

În aceastã situaåie am jucat finala

micã, unde am surclasat cu scorul de 6

la 1 echipa poliåiætilor de ordine publicã

din Miskolc æi, în final, am ocupat un bine

meritat loc III .

Din echipã au fãcut parte: cms. æef

Antoniu Lung, cms. Cristinel Anton,

cms. Dan Zapodeanu, subinsp. Cosmin

Ionaæcu, ag.æef pr. Ioan Gavriæ, ag. æef Alin

Jurcuå, ag. æef Adrian Panc, ag. æef Marius

Farcaæ æi ag. pr. Mircea Ardelean.

Echipa a fost recompensatã cu o cupã,

medalii, tricouri æi o mascotã a oraæului,

iar jucãtorul Ionaæcu Cosmin a primit titlul

de „golgheter al turneului”, cu æapte goluri

marcate. Echipa s-a întors acasã fericitã

æi cu satisfacåia participãrii la un turneu

puternic, alãturi de echipe, devenite deja,

prietene.

Antoniu LUNG

Nr. 3/2012

F R O N T I E R A

33


de interes, care æi-au adus æi ele contribuåia la îndeplinirea cu

succes a misiunii principale încredinåate grãnicerilor.

Prezentãm câteva articole din primul numãr al revistei, fãrã a

aduce modificãri în ceea ce priveæte pronunåia sau scrierea unor

termeni folosiåi, aceasta cu scopul de a lãsa cititorului plãcerea

de a savura frumuseåile nepieritoare ale limbii române.

„Grãnicerul” (Revista Grãnicerilor, Anul 1, numãrul 1,

1 aprilie 1920, pag.6)

E de sentinelã în faåa pichetului, cu faåa severã, plinã de

gânduri, se pregãteæte sã mã primeascã cât mai bine; el nu vrea

sã sufere observaåiuni.

Faåa-i arsã de soare æi aspritã de vânt, se încruntã; o încruntare

specificã omului ce vrea sã te mulåumeascã, mai

mult o severitate amestecatã cu puåin zâmbet de

plãcere; mai vede æi el din când în când pe câte

cineva din cei mari, care se intereseazã de el.

Ætie cã acum d. maior o sã-I mai întrebe, pe

lângã cele grãnicereæti æi de necazurile lui, de

dorurile lui din sat, de pãsurile lui æi poate cã

va putea sã capete mãcar câteva zile, sã-æi vadã

casa æi pe cei dragi.

Acesta este grãnicerul, pe care l’am cunoscut,

l’am studiat æi pe care îl iubesc chiar dacã

greæeæte câte odatã, cãci ætiu cã adoua oarã va

face exact tot ce-i voiu cere.

Pe socoteala multora se va fi vorbit de rãu,

dar de grãnicer nimeni pânã astãzi nu a îndrãznit

sã se atingã.

Acest strejer neclintit al frontierii, atunci când

åara l’a chemat, a luptat aæa cum toatã suflarea

româneascã ætie. Nu a dat nici odatã înapoi din

faåa duæmanului.

„Grãnicerul nu ætie ce e înfrângerea”.

Astãzi, ca æi altãdatã, stã zid neclintit la

frontierã, apãrând cu sfinåenie hotarele câætigate

prin sângele fraåilor ce s’au dus, de pãtrunderea

nenorocirilor, care mistue popoarele din jurul

nostru.

Ceeace se petrece în afarã de hotarele noastre

e îngrozitor: crimele æi jafurile nu mai contenesc.

Æi nu înåelege nimeni pentru ce se omoarã fraåii între ei,

ci numai câåiva netrebnici care profitã dupã urma celor slabi,

promiåându- le averi æi pãmânt, pe care nu au puterea a’l da, iar

ei adunã comori peste comori, æi apoi fug de nu-i mai gãseæte

nimeni.

L’am vãzut pe grãnicer de multe ori abãtut; dar cine nu a avut

necazuri în aceste vremuri când omenirea întreagã se sbate? I-am

dat dreptate cînd mi-a spus cã pãmântul i-a rãmas nemuncit, dar

mi-a dat æi el mai multã dreptate, când i-am arãtat bucuria æi

zilele mari prin care trece neamul românesc, ce am câætigat noi

æi ce frumoasã moætenire lãsãm urmaæilor noætri.

De unde la început era abãtut, îl vedeam cum încetul cu

încetul se înveselea, zâmbea, æi când terminam, aveam în faåa

mea luptãtorul dela Câineni, Predeal, Vrancea æi Oituz, cu aceiaæi

privire plinã de mândrie æi încredere.

Æi adese ori stând de vorbã mi-au spus cã se gândesc la ai

lor æi la nevoile lor, dar dacã åara îi åine aci, însemneazã cã are

nevoie de ei æi pentru nevoia åãrii orice sacrificiu e prea mic.

Æi ce frumos îi stã grãnicerului, dealungul frontierii în patrulã,

cu credinciosul tovarãæ de drum, câinele!...

Cu ce plãcere îæi aranjeazã el pãlãria cu pana de vultur æi

puæca, sã parã cât mai mândru celor ce’l vor întâlni æi cât mai

impunãtor, celor ce vor nesocoti legile pe care el le ocroteæte.

Pe orice vreme, bunã sau rea el e nelipsit dela datorie luptând

cu cãldura, frigul, noroiul, zãpada, etc., cu care s’a învãåat ca æi

cu orice alt bine.

Pentru el nu existã nimic greu.

Cine a studiat momentul plecãrii dela un pichet dupã

inspecåie, cine a avut curiozitatea sã citeascã în sufletul celui

rãmas, nu a putut vedea decât pãrerea de rãu, cã a fost prea scurt

timpul cât ai stat cu el de vorbã.

Grãnicerul, prin natura serviciului, prin depãrtarea de

Aniversare

comandanåii sãi, simte nevoia de a sta cât mai mult de vorbã cu

æeful sãu æi cu cât vei vorbi mai mult cu el, cu atât te va iubi æi

respecta mai mult.

Este un punct câætigat de cãtre noi comandanåii ca pe lângã

partea pur grãnicereascã, sã ne interesãm de sufletul lui, de

nevoile lui, sã i le ascultãm æi sã i le satisfacem pe cele ce avem

putinåa, iar pentru celelalte sã cerem cu cãldurã celor mai mari.

Acesta este grãnicerul.

Maior Enescu Manole

Comandantul Bat. 1 Gr. Galaåi

„CONTRABANDELE” (Revista Grãnicerilor, Anul 1, numãrul

1,1 aprilie 1920, pag.14)

Dela o vreme contrabandiætii

dau mult de lucru grãnicerilor

noætri.

Ei recurg la cele mai

neînchipuite mijloace pentru a-æi

face meseria lor criminalã.

Dar nici grãnicerii noætri nu-i

slãbesc.

Credincioæi datoriei lor,

ei îi urmãresc zi æi noapte æi

rezultatele se vãd: milioane de

coroane neætampilate, milioane

de ruble, zeci de mii de kgr. fãinã,

grâu etc., oi, vaci, porci au fost

prinse.

latã numele grãnicerilor æi

câteva numai din numeroasele

contrabande prinse în ultimul

timp: Regimentul 1 Grãniceri:

caporalul Mihail N. sold. Creåu

D. æi Maxim D. 21.710 ruble;

Locot. Æunda D. æi sold. Pestriåu

B. lordake Take 464 oi; Locot.

Costinescu I. 3 vag. grâu æi 1 æi

jum. porumb....

NU CÃLCAÅI ORDINELE (Revista Grãnicerilor, Anul 1,

numãrul 1, 1 aprilie 1920, p.16)

Pe lângã pedepsele ce ar atrage din partea comandanåilor,

neexecutarea ordinelor date, pe lângã greutatea ce va apãsa

conætiinåa fiecãrui greæit, survin adesea æi pedepse de altã

naturã cari, în majoritatea cazurilor, costã, viaåa celui ce nu-æi

îndeplineæte în conætiinåã datoria.

Æi pe lângã viaåa, perdutã din cauza însãæi a lui, perdere

destul de dureroasã pentru åarã care va avea un braå mai puåin,

intervine doliul æi durerea celor de acasã care, mâine, poimâine,

îl aæteaptã sã le fie soå æi fiu devotat, sprijin al bãtrâneåelor lor.

În Noembrie sold. grãnicer Ovezea Serafin din reg. 4, plutonul

2 Senaæul Mare prinde pe contrabandistul Æoabe Ferenå care

cerca sã treacã prin contrabandã o cantitate de miere.

Prins, contrabandistul declarã cã a luat mierea dela popa

din sat.

Ovezea spre a se convinge, de spuseie lui, pleacã, împreunã

cu contrabandistul în sat numai încins fãrã însã a lua arma æi fãrã

sã-l perchiziåioneze, aæa cum era datoria lui. Profitând de aceastã

neglijenåã, contrabandistul, a scos un cuåit æi într’un moment când

Ovezea nu l’a observat, i l’a împlântat în piept, omorându-l pe

loc, apoi a dispãrut.

Iatã dar unde duce neexecutarea ordinelor date, iatã cât de

scump a plãtit soldatul Ovezea, greæala sa. Acest caz sã fie tuturor

grãnicerilor exemplu, deæi destul de crud, pentru noi ca æi pentru

el æi sã nu se uite cã serviciul grãniceresc e foarte greu æi foarte

expus ca sã mai poatã tolera æi greæeli ca a soldatului Ovezea.

comisar-æef de poliåie Lucian-Teodor PRICHICI,

æeful SPF Diosig

Nr. 3/2012

F R O N T I E R A

19


Un tip, vrând sã plece la service,

constatã cã i s-a furat maæina. Intrã nervos

în casã:

-Nevastã, cineva ne-a furat maæina. Nu

ai vãzut, cumva, cum arãtau hoåii?

- Nu, nu am vãzut, dar am notat

numãrul maæinii...

Un tip îæi sunã medicul dentist:

- Doctore, ce mã fac, mi s-au

îngãlbenit dinåii.

- Sfatul meu e sã-i asortezi cu o cravatã

maro...

Care este diferenåa între bãrbatul

ideal æi amantul ideal? Bãrbatul ideal

este acel bãrbat care, în momentul în care

intrã în casã æi îæi gãseæte soåia în pat cu

amantul, spune... „Nu e nici o problemã,

continuaåi vã rog!”. Amantul ideal este

acel amant care poate continua.

Noaptea, târziu, un bãrbat în vârstã

vine acasã de la poker. La uæã, soåia

indignatã îl primeæte cu ocarã.

- Nu trebuie sã te mai agiåi, îi spune

soåul, împacheteazã-åi lucrurile. Ætii, te-am

pierdut la un prieten.

Ea rãmâne cu gura cãscatã:

- Cum ai putut face un astfel de lucru

teribil?

- Ei bine, sã ætii cã nu a fost deloc

uæor! A trebuit sã zic „pass” cu patru aæi

în mânã!

O tipã la volan îi povesteæte alteia:

- Am vãzut un poliåist, într-o intersecåie,

care îmi fãcea cu mâna, dar eu nu

l-am bãgat în seamã, oricum nu ar

fi avut nicio æansã la mine!

Când încãlcãm legile -

primim amendã; când procedãm

corect - plãtim impozite!

La aniversarea a 20 de ani

de cãsãtorie, un cuplu cheamã la

ei o familie de prieteni, vecini.

Dupã ce se ameåeæte bine,

gazda åine un toast, încercând sã

vorbeascã cât mai corect:

- Eu, hâc, vreu se mulåumesc

lui Dumnezeu, hâc, pentru cei douãæ’ de

ani petrecuåi alãturi de soåia meu!

- Alãturi de soåia mea, îl corectã

vecinul.

- Alãturi de soåia ta, hãc, numai 4

ani!

Un tip voia sã plece în Germania æi

îl întreabã pe un vecin de-al lui ce sã facã,

deoarece nu ætie limba germanã.

- Nu-i bai. Limba germanã-i ca la noi,

doar cã tre’ sã vorbeæti mai rar.

Zis æi fãcut. Ajunge la Hamburg, intrã

într-un bar æi spune:

- Bu-nã zi-ua!

- Bu-nã zi-ua, rãspunde barmanul la

fel de rar.

- Da-åi-mi æi mi-e o be-re.

- Pof-tim be-rea.

Dupã primele înghiåituri, românul

spune:

- Eu su-nt de la Tur-da. Tu de un-de

eæ-ti?

Divertisment

- To-t di-n Tu-r-da.

- Na... pãi atunci de ce vorbim

nemåeste?

Directorul unei foarte mari companii

de stat venea la lucru în fiecare dimineaåã

cu maæina de serviciu. Când ajungea la

poartã, bariera se ridica instantaneu, iar

portarul dãdea bineåe:

- Bunã dimineaåa, domnule Director!

Sã trãiåi, sã trãiåi!

Într-o dimineaåã, ca sã-æi mai

limpezeascã mintea æi sã mai scape de

stres, directorul hotãrãæte sã vinã pe jos

la serviciu, mai ales cã stãtea æi destul

de aproape. Ajunge în dreptul barierei æi

este vãzut de portar, care stãtea impasibil

pe scaun:

- Ce-i bã, fraiericã! Nu mai eæti

director?

Vine soåul acasã beat... soåia îl

aæteapta în prag pregãtitã cu o tigaie în

mânã, la care soåul:

-Du-te æi te culcã, nu mi-e foame!

Doi studenåi:

-Din ce trãieæti?

-Scriu.

-Ce anume scrii?

-Acasã, sã-mi trimitã bani!

Un paznic pe malul unui lac îi

spune unei tinere:

- Domniæoarã, aici este interzisã

baia!

- Dar de ce nu mi-aåi spus asta înainte

de a mã dezbrãca?

- Pentru cã dezbrãcatul nu e

interzis...

Un tip vine acasã æi îl vede

pe vecinu-sãu în sufragerie:

- Ce faci aici, vecine?

- Aætept autobuzul.

Tipul pleacã, dar îi vine în

minte un gând: „De unde naiba,

autobuz la mine în casã?”!

Se întoarce, dar vecinul nu

mai era. „ Na, cã totuæi a venit

autobuzul” - se gândi el.

Regula cifrei unice

presupune completarea

careului de 81 cãsuåe

dupã O SINGURÃ

REGULÃ: orice rând,

orice coloanã de 9

cãsuåe æi oricare pãtrat

de 3X3 cãsuåe sã

conåinã, o singurã datã,

fiecare cifrã cuprinsã

între 1 æi 9.

Responsabili de paginã Ætefan ANDREESCU

æi Petre BUCUR

Nr. 3/2012

F R O N T I E R A

35


La mulåi ani, revista „FRONTIERA”!

La 1 aprilie 1920, a apãrut prima revistã a strãjuitorilor

fruntariilor României, „Revista Grãnicerilor”.

De atunci, æi pânã în zilele noastre, timp de 92 de ani,

tradiåia publicaåiei a continuat, indiferent cã aceasta a purtat

numele de „Grãnicerul”, „Cuvântul Grãnicerilor”, apoi „De

Strajã Patriei”, „În slujba Patriei” sau „Frontiera”.

More magazines by this user
Similar magazines