Nr. 8/2007 - Politia de Frontiera

politiadefrontiera.ro

Nr. 8/2007 - Politia de Frontiera

Revistã editatã de

Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã

• NR. 8/2007 • 36 PAGINI

15 august -

ZIUA MARINEI

pag. 8-11


• PE SCURT • PE SCURT• PE SCURT• PE SCURT

2

29 IULIE - ZIUA IMNULUI

NAÅIONAL AL ROMÂNIEI

Duminicã, 29 iulie a.c., s-a

sãrbãtorit Ziua Imnului Naåional.

În acest context, M.I.R.A. æi

Ministerul Apãrãrii, în colaborare

cu Primãria Generalã æi Prefectura

Municipiului Bucureæti, au organizat în

Capitalã, în Piaåa Tricolorului din faåa

Palatului Cercului Militar Naåional,

Ceremonia de intonare a Imnului

Naåional al României.

În ziua de 20 iulie a.c., cu prilejul

sãrbãtorii ortodoxe a Sfântului Proroc Ilie

Tesviteanu, patronul Foråelor Aeriene æi al

Aviaåiei româneæti, lucrãtorii Inspectoratului

de Aviaåie al MIRA au sãrbãtorit Ziua

Aviaåiei.

Anul acesta, aviatorii internelor au

sãrbãtorit aceastã zi în misiune, executând

zboruri de supraveghere a principalelor

La 21 august 1862, Alexandru Ioan Cuza

înfiinåa, prin Înaltul Decret Românesc nr.

4629, Corpul Ofiåerilor Sanitari din Armatã

æi Direcåia Generalã a Serviciului Sanitar

Român, fiind, în acest fel, recunoscutã prin

lege, Medicina Militarã ca o specizare în

asigurarea sãnãtãåii efectivelor militare.

Anul acesta, când s-au împlinit 145 de

ani de de la acest eveniment, au fost depuse

Absolvenåii Æcolii Militare de

Ofiåeri Activi “Nicolae Bãlcescu”,

Arma Grãniceri Sibiu, promoåia 1977,

organizeazã întâlnirea de 30 ani.

Evenimentul va avea loc în data

De asemenea, cu acelaæi prilej,

în perioada 24-29 iulie, la nivelul

structurilor teritoriale ale MIRA s-au

organizat diverse manifestãri culturale

æi educative, cum ar fi: foto-expoziåii

documentare, standuri de carte æi

evocãri pe tema semnificaåiei Imnului

Naåional al României.

artere rutiere, care fac legãtura cu litoralul

æi staåiunile montane, precum æi misiuni de

supraveghere aerianã a potenåialelor focare

de incendii.

Totodatã, reprezentanåi ai

Inspectoratului de Aviaåie al MIRA au

participat, alãturi de aviatorii militari, la

ceremonialul militar æi religios care s-a

desfãæurat la Monumentul Eroilor Aerului.

145 ANI de la înfiinåarea

medicinei militare

Revedere

ZIUA AVIAÅIEI

coroane æi jerbe de flori la Monumentul

Eroilor Sanitari din Piaåa Eroilor, iar apoi

la mormântul fondatorului Medicinei

Militare, dr. Carol Davila.

Încã de la înfiinåare, medicina militarã

a beneficiat de profesionalismul æi calitãåile

generalului de divizie medic dr. Carol

Davila, inspector al administraåiei centrale

sanitare (efor-membru în consiliul de

conducere al spitalelor), care,

totodatã, la acea vreme, era inspector

general al Serviciului Sanitar al

Armatei æi director al Æcolii de

Medicinã, fiind practic întemeietorul

învãåãmântului medico-militar æi

medical superior din åara noastrã.

Ulterior acestui eveniment istoric,

medici militari de toate specialitãåile

au devenit, în timp, personalitãåi

recunoscute de lumea medicalã pe

plan intern æi internaåional.

Gabriel CRÃCIUN

de 15 septembrie a.c., orele 10.00,

la sediul Academiei Foråelor Terestre

“Nicolae Bãlcescu” – Sibiu.

Persoane de legãturã: Plutonul 1-

colonel dr. Ion Petrescu 0722669327;

Plutonul 2 – comisar-æef dr. Iulian Licã

0722307785; Plutonul 3 – colonel

Viorel Ursu 0722406306; Plutonul 4 –

comisar-æef Ioan Vasile 0728729159.

• Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920

• Serie nouã - nr. 668

www.politiadefrontiera.ro

REDACÅIA

(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro,

Intranet: frontiera@igpf.net)

Redactor-æef

Subcomisar Marius IONESCU

(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)

Secretar de redacåie

inspector principal Gabriel CRÃCIUN

(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)

Editor coordonator:

Diana Maria PROTOPOPESCU

Redactori:

inspector Alexandru BARBU

inspector Ætefan ANDREESCU

subinspector Iulian PUICÃ

Fotoreporter

agent Mihai BEJENARU

Abonamente, difuzare

Elena URSACHI

Coperta I - foto - Gabriel CRÃCIUN

æi coperta IV - foto - Iulian PUICÃ,

ADRESA: Str. Rãzoare nr. 2, sector

6, Bucureæti, cod 050507;

TEL./FAX: 021-316.84.32;

021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;

Abonamentele la revistã se

vireazã la bugetul de stat în

contul valorificãri bunuri al

fiecãrei subunitãåi în parte

deschis la trezoreria localã

Responsabil de numãr

Inspector Ætefan ANDREESCU

Layout: Alexandru BARBU

Tipar

S.C. AMMA PRINT SRL-Bucureæti

Tel./fax: 021 - 344 10 74

e-mail: office@ammaprint.ro

Ediåia s-a încheiat la

31 august 2007

Preå: 3 lei

Reproducerea materialelor din cuprins

este permisã numai cu menåionarea

sursei

(Copyright cf. Legii nr. 8/1996).

Materialele primite spre publicare nu

se înapoiazã.

Responsabilitatea juridicã pentru

conåinutul articolului æi informaåiile

cuprinse aparåine, potrivit art. 225 din

Codul penal, autorului.

I.S.S.N.: 1220-711X

Imprimat în România

û


• DIN SUMAR •

v Interviu cu ministrul apãrãrii

Teodor Meleæcanu

pag. 4-5

Pregãtire prin schimb

de experienåã

„Academia de Varã a Poliåiilor de Frontierã Europene”

v Gala Premiilor Poliåiei

de Frontierã Române

pag. 14-17

v Operaåiunea „Umeraæul”

pag. 20-21

v Direcåia

G e n e r a l ã

de Poliåie a

Municipiului

Bucureæti

pag. 28

v Frontex (III) ........ pag. 7

v Portret .................. pag. 13

v Criminalisticã ......... pag. 18

v Ætiri ..................... pag. 22-23

v O nouã "Ecuaåie de securitate

mondialã": Mass-media æi

organizaåiile teroriste (II)

............................. pag. 26-27

v Jandarmeria æi comunitatea

........................ pag. 31

v Divertisment........ pag. 34-35

û

Luni, 3 septembrie a.c., la Æcoala de Formare Iniåialã æi Continuã a

Personalului Poliåiei de Frontierã Iaæi s-a lansat cea de-a V-a sesiune

a „Academiei de Varã a Poliåiilor de Frontierã Europene”.

PFR a organizat, pânã în prezent, începând cu anul 2004, la iniåiativa

Poliåiei Federale de Frontierã Germane æi cu sprijinul Fundaåiei Hanns Seidel,

alte patru sesiuni, la care au participat reprezentanåi ai poliåiilor de frontierã

æi instituåii naåionale de învãåãmânt superior din peste zece åãri.

La sesiunea de anul acesta, care s-a desfãæurat în perioada 3-7 septembrie,

au participat, alãturi de poliåiæti români de frontierã din diferite structuri

teritoriale ale PFR, colegi din alte nouã state – Spania, Grecia, Ungaria,

Germania, Bulgaria, Ucraina, Polonia, Serbia æi Georgia, precum æi

reprezentanåi ai Universitãåii "Al. I. Cuza" Iaæi.

La deschidere a participat æi prefectul judeåului Iaæi, Nicuæor Pãduraru, care

a apreciat reformele æi evoluåia instituåionalã a PFR în contextul demersurilor

de integrare europeanã æi a declarat cã doreæte ca acestea sã se defãæoare în

continuare în acelaæi ritm pozitiv. Domnia sa a mai declarat cã este foarte

important ca angajaåii instituåiilor statului sã aibã o atitudine deschisã,

prietenoasã faåã de cetãåean, dar æi în toate demersurile întreprinse.

Comunicãrile prezentei sesiuni au vizat problematica generalã æi

specificã a åãrilor participante în domeniul prevenirii, descoperirii

æi sancåionãrii acåiunilor de migraåie ilegalã, rutele de migraåie,

asigurându-se un schimb de date æi informaåii eficient, pentru combaterea

migraåiei ilegale a persoanelor, cu documente false/falsificate sau fãrã

documente.

În deschiderea activitãåii, chestorul principal dr. Nelu Pop a reamintit

faptul cã România gestioneazã a doua frontierã externã UE, ca mãrime, din

Estul Europei, o zonã dificilã, cu frontierã pe munåi înalåi, râuri, deltã æi mare,

unde au fost fãcute investiåii importante æi pe care Poliåia de Frontierã are

obligaåia sã o gestioneze eficient. Inspectorul general a mai declarat: "...Deæi

unii experåi UE cât æi analiæti români au apreciat cã, dupã aderare, România

æi Europa se vor confrunta cu un aflux de migranåi din Est, acest lucru nu s-a

întâmplat.

Pentru a asigura un control æi o supraveghere profesionistã a graniåei

rãsãritene a Uniunii, poliåiætii de frontierã trebuie, în primul rând,

sã fie foarte bine pregãtiåi æi sã coopereze cu celelalte structuri de

cooperare, atât ale statului român cât æi din åãrile europene.

De asemenea, sã fie mai aproape de cetãåean, sã proceseze documentele

de trecere a frontierei mai rapid pentru a asigura acestuia un plus de confort

la tranzitarea punctelor."

Marius IONESCU

3


Secolul XXI

- unul al frontierelor deschise,

dar æi al ameninåãrilor

asimetrice neconvenåionale

INTERVIU CU MINISTRUL APÃRÃRII,

TEODOR MELEÆCANU

- Domnule ministru, de-a lungul vremii,

grãnicerii au fost fie în componenåa

Ministerului Apãrãrii, fie la Interne.

Dupã Revoluåia din 1989 æi, mai târziu,

odatã cu aderarea la NATO, situaåia

geo-politicã a impus o reorientare a

misiunilor grãnicerilor, care asigurau

paza æi supravegherea frontierei. A apãrut

Poliåia de Frontierã, iar misiunile au devenit

poliåieneæti. Cum apreciaåi aceastã evoluåie

æi care credeåi cã este viitorul actualelor

frontiere ale României?

- Secolul al XXI-lea pare a fi un secol al

frontierelor europene deschise, al integrãrii,

cooperãrii æi conlucrãrii internaåionale,

dar æi al ameninåãrilor asimetrice

neconvenåionale, tot mai prezente æi

diversificate. Dintotdeauna, frontierele au

rãspuns unor norme, unor cerinåe, unor

necesitãåi. Ele au fost æi au rãmas nu numai

delimitãri, ci æi zone de contact, cu funcåii

comunicative, dar æi protecåioniste. Astãzi,

datoritã procesului complex de construire

a unitãåii europene, prioritãåile frontaliere

sunt altele. Nu ne mai aæteptãm la agresiuni

armate directe, la atacuri violente, cu foråe

combative æi mijloace de luptã numeroase

- aæa ceva pare, astãzi, puåin probabil- ,

dar de aici nu rezultã cã au dispãrut toate

pericolele, cã frontierele vor fi de-acum

liniætite æi sigure.

Problematica frontierelor este însã astãzi

mult mai complexã æi mai diversificatã,

având în vedere cã, dimensiunea realã

a acesteia trece dincolo de ceea ce

înseamnã doar simpla linie de demarcaåie

teritorialã între douã state. Este vorba de

frontierele economice, politice, ideologice,

de frontierele culturale, chiar ætiinåifice

etc. De aceea, în procesul de constituire,

apãrare æi securizare a frontierelor, s-au

implicat, practic, totdeauna, toate structurile

sociale, toate componentele statului, de la

conducerea politicã la cea militarã, toate

valorile societãåii, de la oamenii de culturã

la cei de ætiinåã.

4

Permeabilizarea frontierelor, consecinåã

directã a dezvoltãrii dialogului politic æi a

cooperãrii internaåionale, favorizeazã libera

circulaåie a cetãåenilor, permiåând, pe de

o parte, accesul la beneficiile materiale,

spirituale æi de siguranåã oferite de spaåiul

integrat al Uniunii Europene, iar pe de altã

parte, transferul de insecuritate generat de

amplificarea æi diversificarea ameninåãrilor

de naturã nemilitarã reprezentate în special

de terorism, crimã organizatã æi proliferarea

armelor de distrugere în masã.

Responsabilitãåile privind apãrarea

æi protejarea frontierelor naåionale faåã

de pericolele æi ameninåãrile specifice

mileniului trei au sporit în mod substanåial

începând din anul 2007, de când frontiera

de est a Uniunii Europene coincide cu

frontiera României. În aceste condiåii,

frontiera româneascã continuã sã fie o

frontierã activã, iar realizarea securizãrii ei

integrate este acutã, imediatã æi de duratã.

Chiar dacã securizarea frontierelor nu

se mai face astãzi prin blindate, fortificaåii

æi foråe masate în apropierea acestora, rolul

factorului militar, ca element al securitãåii æi

stabilitãåii naåionale, continuã sã se manifeste

æi sã deåinã un loc important. Realitatea

demonstreazã cã: frontierele României

nu se mai apãrã azi, nemijlocit, doar prin

amplasarea unitãåilor armatei pe graniåã

(deæi nu trebuie sã excludem, ab initio, cu

desãvâræire æi în mod categoric o astfel de

eventualitate). Ele se apãrã, participând cu

foråe oriunde este necesarã prezenåa noastrã

în lume, alãturi de aliaåi æi parteneri.

Trupele române care se aflã în Afganistan,

în Irak, în Kosovo, în Bosnia æi Heråegovina

apãrã interesele României, participã în mod

efectiv la gestionarea situaåiilor de crizã,

la configurarea, constituirea æi construirea

sistemului de securitate euro-atlantic dorit

în egalã mãsurã atât de Europa cât æi de

America.

Participarea la misiunile de pace æi

stabilitate, de prevenire æi gestionare a

crizelor reprezintã, azi, o primã modalitate

prin care Armata României contribuie,

desigur, indirect, la securizarea frontierelor

åãrii.

- Cum apreciaåi colaborarea dintre

Ministerul Apãrãrii æi cel al Internelor æi

Reformei Administrative, în special cu

Poliåia de Frontierã, având în vedere æi

ultimele exerciåii desfãæurate în comun,

cum ar fi „Danube Guard 2007”?

- Colaborarea dintre Ministerul

Apãrãrii æi Ministerul Internelor æi Reformei

Administrative, în special cu Inspectoratul

General al Poliåiei de Frontierã, este foarte

bunã.

Exerciåiul menåionat a demonstrat

buna colaborare dintre foråele Ministerului

Apãrãrii æi ale Poliåiei de Frontierã, în

problematica luptei împotriva terorismului.

Prin desfãæurarea exerciåiului s-a evidenåiat

încã odatã compatibilitatea æi buna

coordonare a foråelor din cele douã

instituåii în desfãæurarea unor acåiuni în

situaåii extreme, cum ar fi cele generate de

ameninåãrile teroriste, precum æi capacitatea

de a stabili proceduri comune de acåiune pe

baza planurilor de cooperare.

De asemenea, în cadrul colaborãrii între

cele douã instituåii sunt în derulare activitãåi

comune în cadrul Grupului Interministerial

Român pentru Managementul Integrat al

Frontierei de Stat (GIRMIFS).

Urmare a sarcinilor comune stabilite în

æedinåa de Guvern din data de 07.08.2007,

se desfãæoarã reuniuni comune pentru

elaborarea Planului comun privind

intervenåia unitarã, în situaåii de urgenåã,

pentru cãutare æi salvare de vieåi omeneæti

în zona de litoral æi pe mare.

Se aflã în pregãtire o reuniune

interministerialã care va aborda necesitatea

modificãrii/completãrii protocoalelor/

planurilor de cooperare, pentru rezolvarea

sarcinilor inter-instituåionale comune,

precum æi nevoia de adaptare a cadrului

legal pentru abilitarea Foråelor Navale

û


aparåinând Ministerului Apãrãrii sã

întreprindã, în anumite situaåii, acåiuni de

poliåie maritimã.

- În ce etapã a profesionalizãrii se aflã

Armata Românã, având în vedere cã de

anul trecut s-a trecut de la stagiul militar

obligatoriu la un corp de profesioniæti?

- Prioritatea actualã a Ministerului

Apãrãrii este datã de construirea unei

armate de profesioniæti. Este un efort

major, care implicã resurse semnificative

æi o planificare atentã æi riguroarã a

aspectelor ce åin de politica de personal,

de instrucåie æi pregãtire, de înzestrare.

Avem nevoie, ca stat membru NATO, de

o armatã capabilã sã îæi asume riscurile

implicate de participarea la operaåii

derulate sub conducerea Alianåei la o

distanåã mare de zonele de dislocare

permanentã. Planificatorii de la Bruxelles

au proiectat ca cerinåã de bazã pentru

armatele statelor membre capacitatea

acestora de a îndeplini întreaga gamã de

misiuni a NATO, de la acåiuni de luptã, la

misiuni de menåinere a pãcii, stabilizare æi

reconstrucåie. Prin urmare, este o cerinåã

obligatorie ca România sã planifice æi sã

finanåeze o armatã de profesioniæti.

În ce priveæte trecerea de la stagiul militar

obligatoriu la sistemul bazat pe voluntariat

s-a realizat prima etapã a profesionalizãrii,

respectiv renunåarea la serviciul militar

obligatoriu æi introducerea soldaåilor æi

gradaåilor angajaåi pe bazã de voluntariat.

A fost elaborat statutul acestei categorii

de personal, care cuprinde selecåionarea,

formarea, cariera, îndatoririle æi drepturile

pe care le au, precum æi trecerea în rezervã

a soldaåilor æi gradaåilor voluntari.

S-a creat un sistem unic de recrutare

æi selecåie a personalului pentru cariera

militarã, compatibil cu cel al armatelor

åãrilor membre NATO.

Ne aflãm în cea de a doua etapã, care

se concretizeazã prin angajarea æi pregãtirea

soldaåilor æi gradaåilor voluntari. Aceasta are

douã componente: creæterea numãrului de

soldaåi æi gradaåi voluntari, astfel încât aceætia

sã reprezinte 51% din totalul personalului

militar; formarea æi pregãtirea de specialitate

a acestora, prin cursuri cu durata de pânã la

4 luni, potrivit actelor normative elaborate

în acest sens.

În anul 2007, am organizat douã serii de

pregãtire: prima în perioada martie-iunie, iar

cea de-a doua a început pe 03 septembrie æi

se va încheia în luna decembrie, serie în care

vor fi formaåi 1.823 soldaåi voluntari.

Recrutarea, selecåia æi formarea soldaåilor

æi gradaåilor voluntari va continua æi în anii

2008 æi 2009, pânã la realizarea efectivelor

planificate, potrivit nevoilor de încadrare a

unitãåilor.

- Care sunt teatrele de operaåii în care

sunt implicaåi militari români æi care este

efectivul acestora? Cum este apreciatã

prestaåia militarilor români de cãtre statele

partenere NATO?

- În Afganistan acåioneazã în acest

moment 660 de militari, în Irak 498, în

Kosovo 153, în Bosnia æi Heråegovina 149.

De asemenea, participãm cu 67 militari, la

serviciul de Poliåie Aerianã din Åãrile Baltice

æi cu 203 la operaåiunea “Active Endeavour”

din Marea Mediteranã.

û

Profesionalismul æi eficienåa misiunilor

executate de cãtre militarii români în teatrele

de operaåii au fost evidenåiate pozitiv, în

repetate rânduri de cãtre reprezentanåii

armatelor statelor membre NATO cu care

colaborãm.

Spre exemplificare, cu ocazia unei

recente vizite de lucru efectuatã la Batalionul

32 Infanterie la Camp Dracula, din Tallil, de

noul comandant al Diviziei Multinaåionale

Sud-Est, din Irak, generalul maior (britanic)

Graham BINNS a declarat cã este mulåumit

de ce a vãzut în tabãra româneascã æi de

modul de executare a misiunilor de cãtre

militarii români, exprimându-æi încrederea

în abilitãåile æi profesionalismul acestora.

O apreciere asemãnãtoare a fost fãcutã æi

de comandantul Foråelor Multinaåionale din

Irak, generalul american David PETRAEUS

care, cu ocazia unei întâlniri de lucru cu

militarii români dislocaåi la Tallil, a afirmat

cã este mândru cã are militari români în

subordine æi a transmis tuturor felicitãri

pentru profesionalismul cu care æi-au

îndeplinit misiunile.

- Pentru cã acest interviu apare în

preajma Zilei Marinei, v-am ruga sã faceåi

o referire specialã cu privire la aceastã

componentã deosebitã - Marina Militarã.

- Foråele Navale reprezintã o categorie de

foråe complet profesionalizatã æi dinamicã,

în mãsurã sã-æi îndeplineascã misiunile

specifice æi sã contribuie la apãrarea

intereselor naåionale ale României pe mare

æi pe fluviul Dunãrea.

Dotarea foråelor navale cu nave complet

interoperabile cu structurile similare din

NATO oferã posibilitatea ca marinarii

militari sã-æi demonstreze nivelul de

pregãtire æi capacitatea operativã, realizate

prin numeroase exerciåii pe mare, naåionale

æi internaåionale, precum æi al participãrii la

operaåii ale Alianåei.

Participarea fregatelor tip 22 la operaåia

“Active Endeavour” reprezintã contribuåia

Foråelor Navale Române la lupta împotriva

terorismului, iar prezenåa în cadrul grupãrii

BLACKSEAFOR confirmã dorinåa României

de implicare în menåinerea unui climat de

securitate æi încredere în zona riveranã Mãrii

Negre.

Programele majore de înzestrare a Foråelor

Navale prevãd dotarea acestei categorii

de foråe cu nave vânãtoare de mine æi cu

corvete multifuncåionale, continuarea dotãrii

cu elicoptere æi modernizarea fregatelor.

Acestea vor contribui la creæterea capacitãåii

operaåionale a acestei categorii de foråe.

- Fregata Regele Ferdinand executã

misiuni de supraveghere a principalelor

rute comerciale sau misiuni de monitorizare

a traficului în Marea Mediteranã. Ce alte

misiuni de tip poliåienesc se executã la

nivelul Ministerului Apãrãrii?

- Foråele Navale Române participã la

Operaåia „Active Endeavour”, care are drept

scop supravegherea navalã æi aerianã în

vederea descurajãrii operaåiilor cu caracter

terorist în estul Mãrii Mediterane.

România a participat, începând cu anul

2005 la aceastã operaåiune, astfel: În anul

2005 - fregata “Regele Ferdinand”, în anul

2006 – fregata “Regina Maria”, pentru o

duratã de 2-3 luni. În anul 2007 va participa

la operaåie fregata „Regele Ferdinand”.

Foråele Navale nu participã la misiuni de tip

poliåienesc. Acestea sunt atributul instituåiilor æi

structurilor specializate. Existã posibilitatea ca,

în baza solicitãrii Poliåiei de Frontierã, navele

militare sã sprijine activitatea acestei structuri

pentru îndeplinirea misiunilor specifice, pe

mare æi pe fluviul Dunãrea. În acest sens,

marinarii militari au început familiarizarea

cu procedurile specifice Poliåiei de Frontierã.

În acest sens, planurile de instruire cuprind æi

astfel de teme, iar anual se desfãæoarã exerciåii

la care participã atât nave ale Ministerului

Apãrãrii, cât æi ale Poliåiei de Frontierã.

- Cum vedeåi cooperarea NATO-UE æi

care este rolul åãrii noastre, din punctul

dvs de vedere?

- Lansarea de cãtre UE a Politicii

Europene de Securitate æi Apãrare a generat

în ultimii ani o dezvoltare importantã a

relaåiilor de cooperare dintre Uniunea

Europeanã æi NATO. Deæi în relaåia

transatlanticã au existat în trecut anumite

divergenåe politice, unul dintre succesele

cooperãrii dintre aliaåii europeni æi SUA a fost

definirea unui parteneriat strategic între cele

douã organizaåii, exprimat prin Acordurile

Berlin Plus. Reamintesc cã prima cooperare

operaåionalã sub egida acestor acorduri a

fost realizatã în Bosnia Heråegovina.

În acest context, România a fost unul din

susåinãtorii constanåi ai adâncirii cooperãrii

dintre cele douã organizaåii pe dimensiunea

de apãrare. Aceastã abordare este reflectatã

æi în angajamentele noastre faåã de NATO æi

UE, România având aceeaæi ofertã de foråe

pentru ambele organizaåii.

Asigurarea securitãåii euroatlantice este

un obiectiv comun atât al NATO, cât æi al

Uniunii Europene, de aceea este nevoie

de adâncirea cooperãrii pe aspectele

politice æi militare derivate din prevenirea

æi contracararea riscurilor actuale la adresa

statelor membre ale celor douã organizaåii.

Cooperarea practicã în operaåiuni este

unul din elementele cheie ale relaåionãrii

celor douã organizaåii, care acåioneazã

astãzi în comun în Bosnia, Kosovo æi

Afganistan. Atât NATO, cât æi UE au un

rol major în procesele de stabilizare æi

reconstrucåie din zone cheie (Balcanii de

Vest, Orientul Mijlociu, Asia Centralã) æi, în

acest sens, dezvoltarea unui parteneriat de

substanåã pe aceastã dimensiune va fi foarte

importantã în viitor.

De asemenea, ambele organizaåii se aflã

în prezent într-un proces de transformare

cu impact deosebit de important asupra

capabilitãåilor militare. În acest sens, România

sprijinã consolidarea cooperãrii în acest

domeniu, în special în ceea ce priveæte

proiectele multinaåionale în derulare. Apreciem

cã aprofundarea relaåiilor dintre Agenåia

Europeanã de Apãrare æi structurile aliate

responsabile în domeniul armamentelor va fi

un pas relevant pentru asigurarea convergeåei

eforturilor de dezvoltare a capacitãåilor militare

în cadrul NATO æi UE.

- Ce doriåi sã le transmiteåi poliåiætilor

de frontierã prin intermediul revistei

Frontiera?

- Un sincer æi cãlduros La Mulåi Ani!

A consemnat

Diana PROTOPOPESCU

5


Un nou proiect UE pentru PFR

Programul PHARE al Uniunii

Europene finanåeazã un nou proiect,

denumit „Elaborarea æi implementarea

strategiei de schimbare æi dezvoltare

organizaåionalã a Poliåiei de Frontierã

Române”. Cu ajutorul Strategiei,

aceastã relativ nouã Organizaåie,

înfiinåatã în iulie 1999 prin unirea

Corpului Grãnicerilor cu Direcåia

Poliåiei de Frontierã pentru a forma

Poliåia de Frontierã Românã, va reuæi

sã gestioneze æi sã implementeze

procesul schimbãrii în urmãtorii ani.

Deja s-au produs multe astfel de

schimbãri, de la data aderãrii României

la Uniunea Europeanã æi acestea vor

continua sã aparã odatã cu apropierea

de Schengen æi cu asimilarea culturii

profesionale a Uniunii Europene.

Odatã cu aderarea la UE, frontiera

de est a României a devenit frontiera

de est a Uniunii Europene, un aspect

cheie al Parteneriatului de Aderare

care va necesita un proces continuu de

reformã.

Prezentare la Punctul de Contact Româno-Bulgar Giurgiu

Liderul român de

proiect, dl. Ionel Tîrsînoagã,

directorul Direcåiei

Management Resurse Umane

din cadrul IGPF a explicat

în faza iniåialã cã obiectivul

proiectului trebuie sã fie

“proiectarea unui sistem

de pregãtire în domeniul

managementului, în mãsurã

sã asigure Poliåiei de Frontierã

Române managerii necesari

dezvoltãrii instituåionale”.

În prezent, în urma

activitãåilor de strângere

de date, echipa de experåi

internaåionali æi locali

organizeazã un studiu asupra

personalului PFR la toate

nivelurile, pe baza cãruia

va fi personalizatã Strategia

de schimbare æi dezvoltare

organizaåionalã, care va

reflecta schimbãrile ce urmeazã sã se efectueze pe termen

scurt, mediu æi lung în cadrul procesului de management a

PFR. Acest proiect are æi o componentã extinsã de formare,

care va fi organizatã sub forma unor sesiuni de formare a

formatorilor, astfel încât sã permitã o diseminare continuã a

cunoætinåelor, iar formatorii æi personalul sã fie pregãtiåi pentru

abordarea schimbãrilor pe mãsurã ce acestea vor apãrea.

Liderul de echipã, Karl Hasenritter, a subliniat necesitatea

luãrii în considerare a tuturor aspectelor de management.

Implementarea reglementãrilor Schengen va genera multe

modificãri la nivel organizaåional dar, în acelaæi timp, va

garanta æi faptul cã organizaåia este gestionatã conform

normelor europene.

6

O parte din membrii echipei proiectului, alãturi de

reprezentanåi ai PFR, la Muzeul PFR de la Giurgiu

F

E

E

D

BACK

Aæteptãm comentariile,

întrebãrile æi sugestiile dvs.

cu privire la începerea

proiectului nostru,

precum æi ideile dvs. cu

privire la schimbãrile

care se produc în prezent

sau care aåi dori sã fie

implementate pe viitor.

Vã rugãm sã ne trimiteåi

sugestiile dvs. prin email

sau fax.

Suntem încântaåi de

colaborarea cu PFR în

Bucureæti æi la punctele

de frontierã æi aæteptãm

cu nerãbdare sã oferim

sprijinul de care PFR are

nevoie în drumul sãu

cãtre transformarea într-o

organizaåie axatã pe oferirea

de servicii clienåilor sãi,

care asigurã în mod eficient

securitatea la frontiera de

est a Uniunii Europene, æi

care dezvoltã “un serviciu

public prietenos æi eficient”,

similar celui din Germania

(aæa cum ne-a fost mãrturisit

de câåiva dintre angajaåii

PFR).

Cristina VASILE

Proiect Phare UE,

„Elaborarea æi

implementarea Strategiei

de schimbare æi dezvoltare

organizaåionalã pentru

Poliåia de Frontierã

Românã”.

Email: cristina.vasile@

sofreco.ro

Fax: +40 (0) 31 410 94 44

Sediu. Blvd. Corneliu

Coposu nr. 4,

Et 5, Apt. 48, Bucureæti.

û


FRONTEX (III)

Agenåia Europeanã pentru Managementul Cooperãrii Operaåionale la Frontierele

Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene

Participarea Poliåiei de Frontierã

Române la operaåiunile Frontex care s-au

desfãæurat pânã în prezent la frontierele

României a primit æi un feedback:

mulåumiri din partea forumului european

æi solicitarea de a se implica æi pe viitor

în toate activitãåile operative pe care

Agenåia Europeanã pentru Managementul

Cooperãrii Operaåionale la frontierele

externe ale Statelor membre ale Uniunii

Europene le desfãæoarã.

Conceptual, se ridicã întrebarea dacã

o agenåie care sã coordoneze activitatea

la nivel european nu aduce atingere

identitãåii instituåionale a Poliåiei de

Frontierã, ca instituåie a statului român,

æi conceptului de descentralizare

promovat ca politicã managerialã în

cadrul acestei instituåii. Analizând

modul cum au fost concepute operaåiuni

ca Hydra sau Gordius putem afirma

cã fiecare stat participant æi-a pãstrat

capacitatea individualã de decizie în

dispunerea æi organizarea contribuåiei

proprii la operaåiune, FRONTEX

acåionând doar ca un coordonator

european. Imaginea de ansamblu

asupra infracåionalitãåii transfrontaliere pe

care, datoritã contribuåiei statelor membre,

forumul cu sediul la Varæovia o poate oferi,

Graåie diligenåei contractuale a

Societãåii Comerciale „COMICEX”

S.A., precum æi amabilitãåii firmei

SELEX Sensors and Airborne Systems,

în perioada 16 – 26.07.2007, la sediul

IGPF au fost repuse în funcåiune 19

autospeciale de supraveghere a frontierei

pe principiul termoviziunii, din care

13 aflate încã în perioada de garanåie,

dupã peste 4 ani de la livrare. Ele sunt în

garanåie pânã în ianuarie 2008, aceastã

perioadã prelungindu-se cu eventualele

imobilizãri.

Dupã ianuarie 2008, PFR va trebui sã

încheie un contract pentru mentenanåã

post-garanåie.

Reamintim cã echipamentele au fost

livrate Poliåiei de Frontierã Române în anul

2003, prin contractul nr. 6990.21.1002/

2002, încheiat între societatea comercialã

û

vine sã evalueze acest fenomen la nivel

european æi sã permitã un management

real al resurselor la frontiera externã a UE

æi nu numai.

FRONTEX nu implicã în activitatea

de cooperare operativã la frontiere doar

Poliåia de Frontierã, ci æi alte instituåii

ale statului care pot furniza date sau

suport pentru aceastã activitate. Astfel,

o implicare activã o manifestã æi Oficiul

Român pentru Imigrãri, care prin structura

sa furnizeazã date ce vin în sprijinul

50% dintre autospecialele cu termoviziune

defecte au fost reparate

æi firma BAE Systems Operations Ltd.

Evenimentul a fost primit cu entuziasm

de poliåiætii de frontierã, utilizatori ai acestor

echipamente, care pot acum îndeplini

misiuni de supraveghere a frontierei de

stat, dupã o aæteptare de peste un an æi

jumãtate, timp în care autospecialele au

fost în stare de nefuncåionare.

Redând eficacitatea unei importante

investiåii finanåate din fonduri publice,

repararea autospecialelor este un

eveniment salutar, pe care poliåiætii de

frontierã îl aæteptau.

Prin remedierea promptã a

potenåialelor defecåiuni în perioada de

garanåie contractualã rãmasã pentru aceste

echipamente se asigurã un nivel înalt æi

uniform al controlului frontierei.

Corneliu BÎRÎUÅÃ

identificãrii situaåiei strãinilor, în general æi

solicitanåilor de azil, în special, la nivelul

Românei, ca åarã membrã a Uniunii

Europene.

Dacã înainte ca structura de analizã

de risc a Poliåiei de Frontierã Române

devinã membru cu drepturi depline

al Reåelei de Analizã de Risc a Frontex

(FRAN), nivelul naåional putea fi

considerat ca æi nivel strategic atunci

când se avea în vedere identificarea

riscurilor æi ameninåãrilor la frontiere,

în prezent se poate vorbi despre nivel

european ca æi nivel strategic la care

structura de analizã de risc are acces.

Având la bazã prevenirea,

identificarea æi combaterea ameninåãrilor

la frontierele externe ale Uniunii

Europene prin intermediul analizei

de risc, ca instrument managerial al

activitãåii la frontierã æi al acåiunilor

comune ca metodã de combatere,

conceptul de agenåie europeanã care

sã coordoneze securizarea frontierelor

externe æi-a dovedit utilitatea æi a

devenit o bazã realã pentru cooperarea

statelor europene în domeniul activitãåii

operative la frontiere.

Adi LÃZÃROAIA

7


15 AUGUST -

ZIUA MARINEI

8

û


La 15 august 1902, de Sfânta Maria

Mare, s-a oficializat pentru prima

datã Ziua Marinei Române, zi care

æi-a certificat, de pe atunci, caracterul de

festival al mãrii æi spiritualitãåii marinãreæti.

De atunci, aceastã sãrbãtoare a marinarilor

a atras atenåia, prin programul sãu deosebit

de atractiv æi pitoresc.

Astfel, printr-o adresã din 6 august 1902,

primarul Constanåei s-a adresat primarilor

comunelor urbane reæedinåe de judeå din

toatã åara, atenåionându-i asupra semnificaåiei

acestei sãrbãtori: „... vor avea loc în apele

Constanåei æi pe uscat niæte serbãri demne

de vãzut precum regele, alergãri, serate

veneåiene, mare bal de apã, care alegorice,

descoperirea Americii, naufragiul Meduzei,

corabia Argonauåilor æi altele.”

Cu toate acestea, ziua Marinei Militare

s-a serbat æi înainte de 1902, deoarece în

anumite documente de arhivã se fãceau

referiri la un precedent, dar nimic exact,

astfel cã data respectivã a rãmas anul

consacrãrii acestei festivitãåi.

Dacã tot am vorbit despre Ziua Marinei,

ar fi cazul sã aducem aminte æi despre

Marina Militarã Românã. Dupã unirea

Principatelor Române sub domnitorul

Alexandru Ioan Cuza s-a acåionat pentru

contopirea flotelor din Moldova æi

Åara Româneascã æi organizarea unei

structuri navale unitare. La 6 octombrie

1860, ministrul de rãzboi a dispus sub

formã provizorie, pânã la organizarea

definitivã, punerea celor douã flotile sub

comandament unic, iar în 22 octombrie

acelaæi an, domnitorul a hotãrât unificarea

flotilei sub aceeaæi comandã.

Ziua de 15 august este sãrbãtoritã, în

fiecare an, cu mare fast la malul mãrii æi dea

lungul Dunãrii, datoritã semnificaåiei sale

- Ziua Marinei æi Sfânta Marie, ocrotitoarea

românilor. Nici anul acesta nu s-a fãcut

rabat de la acest eveniment la Marea

Neagrã.

û

Astfel, înalåi oficiali ai statului, începând

cu preæedintele Traian Bãsescu, ministrul

internelor æi reformei administrative Cristian

David, ministrul apãrãrii Theodor Meleæcanu,

ministrul transporturilor Ludovic Orban,

secretarul de stat-æeful Departamentului

Ordine æi Siguranåã Publicã, chestor general

dr. Anghel Andreescu, au onorat festivitatea

organizatã. Alãturi de aceætia au luat loc în

tribune æi alåi oficiali ai Armatei Române æi

personalitãåi publice.

Activitãåile desfãæurate au început cu

întâmpinarea preæedintelui æi prezentarea

onorului de cãtre garda de onoare. Dupã

ocuparea locurilor în tribuna oficialã, a

urmat ceremonialul de ridicare a pavilionului

æi marelui pavoaz de cãtre navele Marinei

Militare æi cele ale Poliåiei de Frontierã - un

æir de pavilioane de culori predominante

roæu-galben-albastru, de la prova la pupa

navelor, peste partea cea mai înaltã de la

catarg precum æi un pavilion mai mare la

catarg, totul fiind urmat de intonarea imnului

de stat æi tragerea a 21 salve de salut.

Deschiderea oficialã a fost fãcutã prin

cuvântul æefului Statului Major al Foråelor

Navale, contraamiral de flotilã Dorin

Dãnilã, care a fost urmatã de un tedeum æi

depunerea ancorelor de flori în mare.

Un moment solemn a fost decorarea

pavilionului Fregatei 111 cu ordinul

„Virtutea Maritimã” în grad de cavaler, de

cãtre preæedintele României. Au urmat apoi

demonstraåia de practicã marinãreascã æi

navigaåie cu vele æi sosirea alaiului zeului

Neptun. Ultima parte a fost rezervatã

exerciåiilor demonstrative, executate de

foråele navale, terminate cu defilarea gãrzii

de onoare.

Au fost prezente, alãturi de ambarcaåiunile

Marinei Militare æi ambarcaåiuni ale Poliåiei

de Frontierã: nava maritimã de patrulare

proiect P-157 MAI 1101, comandatã de

subcomisarul Cãtãlin Paraschiv, cu un

echipaj de trei ofiåeri æi 19 agenåi, æalupele

de control portuar tip Rodman, conduse de

inspectorul Florin Ciutacu æi inspectorul

principal Sorin Petoanca, care au asigurat

raionul de desfãæurare la nord æi sud de

acesta, nepermiåând ambarcaåiunilor civile

neautorizate sã pãtrundã în zonã. La

solicitarea Statului Major al Marinei Militare,

9


ambarcaåiile RIB 4024 æi RIB 2027 au participat la

câteva acåiuni în comun cu foråele marinei militare,

cum ar fi: defilarea cu pavilionul României,

recuperarea scafandrilor æi a paraæutiætilor din

apã, precum æi la defilarea finalã, prin faåa tribunei

oficiale, împreunã cu NMP MAI 1101 æi R 3005. Apoi

NMP 1101 a executat abordarea æi controlul unei

nave ostile, acåiune sprijinitã de foråele militare.

Festivitatea a fost încheiatã cu organizarea

unui dineu, la care au participat atât invitaåii cât

æi sãrbãtoriåii, iar seara, în centrul municipiului

Constanåa, a fost organizat un foc de artificii în

cinstea acestei zile.

Gabriel CRÃCIUN

Ætefan ANDREESCU

10

û


û

11


DOTARE MODERNÃ PENTRU MARINA

POLIÅIEI DE FRONTIERÃ ROMÂNE

Securizarea frontierei reprezintã un

complex de mãsuri, acåiuni æi activitãåi

prin care se realizeazã supravegherea æi

controlul eficient în zona de frontierã,

combaterea fenomenului infracåional

transfrontalier, crearea unui sistem

informaåional viabil, asigurarea æi

menåinerea stãrii de normalitate în zona

de competenåã a Poliåiei de Frontierã.

În acest context, realizarea unui

management performant al componentei

navale a Poliåiei de Frontierã Române

constituie o premisã fundamentalã

a unui înalt grad de securizare a

frontierelor albastre, ca parte

integrantã a frontierei externe a

U.E.

Frontierele maritimã æi fluvialã

sunt foarte importante, având în

vedere cã pe fluviul Dunãrea

æi Marea Neagrã se desfãæoarã

cel mai mare trafic dintre toate

reåelele de transport din zonã,

iar dupã aderarea României

la Uniunea Europeanã atât

transportul persoanelor cât æi al

mãrfurilor a crescut considerabil.

În acelaæi context s-au amplificat

æi activitãåile conexe transportului

pe apã precum agrement,

turism, pescuit, respectiv

activitãåi economico-comerciale

specifice transportului naval, pe

fondul creæterii numãrului de

ambarcaåiuni proprietate privatã.

Pe mãsura dezvoltãrii activitãåilor

economice æi comerciale în apele

strategice a crescut æi riscul producerii

de fapte ilegale care pun în pericol

siguranåa navigaåiei, infrastructura

portuarã, poluarea apelor, contrabanda,

braconajul, migraåia ilegalã æi faptele

circumscrise crimei organizate.

Pentru realizarea misiunilor ce-i

revin, pe apã, structurile teritoriale ale

Poliåiei de Frontierã Românã au fost

dotate cu mijloace de mobilitate navalã

achiziåionate pe fonduri PHARE, buget,

dar primite æi ca donaåii, astfel:

• Prin programul PHARE 1999

æi 2000, au intrat în dotarea PFR, în

cursul anului 2002, 64 de ambarcaåiuni

rapide de intervenåie HARPOON 550

OPEN æi 5 æalupe fluviale de patrulare

æi intervenåie CLASS 500;

• Prin programul PHARE 2002,

structurile teritoriale au fost dotate,

în cursul anului 2005, cu 12 æalupe

de supraveghere æi control portuar

RODMAN R 1120, 10 ambarcaåiuni de

12

abordaj, control æi salvare SLP 5400,

20 ambarcaåiuni cu motor ataæabil, 6

ambarcaåiuni pe pernã de aer.

• Din bugetul instituåiei, în anul

2002 a fost achiziåionatã de la Ministerul

Federal de Interne German o navã

maritimã de supraveghere P-157, iar în

anul 2006 au intrat în dotare alte 3 nave

de acest tip;

• Având în vedere nevoile operative

ale PFR, M.F.I. German a donat în anul

2005 douã ambarcaåiuni cu motor outboard

Jeanneau M.F.580, rezultând o

dotare, în perioada 2002 – 2006, de

123 mijloace navale operative noi, în

valoare de peste 10.500.000 euro.

În vederea modernizãrii navelor

maritime de intervenåie existente la

Marea Neagrã, avându-se în vedere

lipsa fondurilor financiare necesare

achiziåionãrii de noi astfel de mijloace,

în anul 2002 au fost achiziåionate

11 sisteme de poziåionare a navelor

tip G.P.S., în valoare de aproximativ

20.000 euro.

Pentru integrarea mijloacelor de

mobilitate navalã în sistemul integrat

pentru securizarea frontierei, mijloacele,

funcåie de tipul fiecãruia, au fost dotate

cu echipamente de radiocomunicaåii,

sistem de poziåionare globalã, aparaturã

de supraveghere pe timp de zi æi de

noapte, radar de navigaåie æi alte dotãri

necesare desfãæurãrii muncii specifice

de poliåie.

De asemenea, pentru creæterea

operativitãåii mijloacelor de mobilitate

navalã, au fost achiziåionate, în

2006, 10 remorci specializate pentru

transportul ambarcaåiunilor, în valoare

de 20.000 euro.

Serviciul de specialitate din cadrul

IGPF, având în vedere recomandãrile

U.E. pentru supravegherea frontierei

albastre, strategia U.E. privind

supravegherea navalã, elementele

specifice frontierelor albastre æi cerinåele

operative ale P.F.R. în acest domeniu, are

în vedere achiziåionarea de noi mijloace

de mobilitate navalã, concomitent cu

scoaterea din funcåiune a celor ce nu

mai corespund misiunilor, precum

æi asigurarea mentenanåei

necesare acestora.

Astfel, în prezent, se aflã în

derulare urmãtoarele programe

de dotare cu mijloace de

mobilitate navalã:

• Prin programul PHARE

2004, aprobat de Delegaåia

Comisiei Europene, s-au

achiziåionat 5 æalupe fluviale de

patrulare æi intervenåie (care vor

intra în serviciu în decembrie

2007 – ianuarie 2008) æi

50 ambarcaåiuni fluviale de

patrulare, cu termen de livrare

în mai 2008, în valoare totalã

de 8.584.000 euro;

• Prin programul

PHARE 2006, Delegaåia

Comisiei Europene, a avizat

achiziåionarea unei nave

maritime de supraveghere;

• Acceptarea donaåiei

Ministerului Federal de Interne German:

9 ambarcaåiuni pneumatice cu motor

ataæabil, în valoare de aproximativ

90.300 euro.

În anul 2006 au mai fost achiziåionate:

9 costume de scafandru, o instalaåie de

sablare æi vopsire, 20 plute de salvare æi

un sistem integrat de navigaåie.

Dupã aderarea la Uniunea

Europeanã, dotarea cu mijloace de

mobilitate navalã a continuat prin

punerea în aplicarea a programului

„Facilitatea SCHENGEN”, urmând ca

pânã în anul 2013 sã se achiziåioneze,

funcåie de fondurile financiare alocate:

o navã maritimã de supraveghere, trei

nave maritime de patrulare æi intervenåie,

zece æalupe fluviale de patrulare, 20

ambarcaåiuni de patrulare, intervenåie,

control æi /sau salvare æi trei pontoane

de acostare.

Valentin PANDURU

Gabriel LASCU

û


Subcomisarul AVRAM CODIN PETRIÆOR,

cel mai bun comandant de navã în 2007

Subcomisarul Avram Codin Petriæor

Cristian Iosif, din cadrul Grupului de

Nave Constanåa, s-a nãscut în data de

5 martie 1975 în Constanåa æi urmeazã

tradiåia familiei pentru haina militarã, tatãl

fiind ofiåer de grãniceri, iar fratele ofiåer

inginer de aviaåie militarã.

A urmat studiile Academiei Navale

Mircea cel Bãtrân, secåia militarã,

Facultatea de Navigaåie, Promoåia 1998,

pe care a absolvit-o ca æef de promoåie

cu nota 10. Pentru aprofundarea studiilor

a absolvit cursurile Facultãåii Ovidius,

Facultatea de Drept, obåinând titlul

ætiinåific de Master în Drept Maritim

Internaåional.

Începând cu anul 1998 a absolvit

o serie de cursuri care atestã calitatea

de comandant de navã, dintre cele mai

originale fiind: • participarea la cursul:

Patrol Craft Operations in a Riverine

Environment, desfãæurat la Stennis Space

Center, SUA, Mississippi • Maritime Crisis

Management Seminar • On-scene Coordinator

(OSC), Certificat de Autoritatea

Navalã Românã æi Administraåia Maritimã

Suedezã • Executive seminar on Rule of

Law and Disciplined Military Operations-

NAVSCIATTS, Mississippi, SUA etc.

Subcomisarul Avram Codin Petriæor

Cristian Iosif ocupã, în prezent, funcåia

de comandant navã maritimã de patrulare

proiect P-157, MAI 1104, a Grupului de

Nave Constanåa. Locuieæte în Constanåa,

este cãsãtorit æi are o fatã.

Pe 24 iulie 2007, dupã ce a fost

nominalizat, alãturi de alåi trei colegi, a

câætigat titlul de „Cel mai bun comandant

de navã”, primind premiul din partea

inspectorului general, chestor principal

dr. Nelu Pop.

Cu ocazia Zilei Marinei, redactorii

Revistei FRONTIERA i-au adresat

premiatului câteva întrebãri:

1. Aåi fost desemnat poliåistul de

frontierã al anului la categoria Comandant

de navã a Poliåiei de Frontierã. Care au

fost factorii care au determinat acest

succes?

- Au fost o serie de cazuri la care

nava MAI 1104, comandatã de mine,

a participat cu succes, cum ar fi cel

petrecut în ziua de 7 aprilie 2007, când

un pescador turcesc a fost descoperit

la pescuit de rechin æi calcan în apele

maritime româneæti. Vasul de pescuit

„Ogul Batuhan” a fost identificat în

Marea Neagrã, în dimineaåa primei zile

de Paæte, la aproximativ 70 mile marine

travers de Mangalia. Echipajul de pe

pescadorul turcesc a refuzat sã se supunã

û

somaåiilor lansate de poliåiætii de frontierã

constãnåeni, continuându-æi deplasarea

spre apele teritoriale ale Turciei. Poliåia

de Frontierã Constanåa a anunåat Garda

de Coastã Turcã, care a deplasat în zonã

o vedetã maritimã. La 30 mile marine

de Eregli, autoritãåile turceæti au preluat

supravegherea pescadorului „Ogul

Batuhan” de la nava MAI 1104, care a

executat urmãrirea continuã a pescadorului

din apele româneæti pânã la predare în apele

turceæti. La acostarea în port, vasul de

pescuit a fost verificat de Garda de Coastã

Turcã æi s-au aplicat mãsurile sancåionatorii

specifice legislaåiei turce pe baza probelor

aduse de echipajul nostru.

Un alt caz a avut loc în data de 3

iulie 2007, când întreg echipajul navei

de patrulare MAI 1104 a ieæit în larg,

iar la 60 de mile de Portul Constanåa am

descoperit un adevãrat dezastru. La acea

vreme existau informaåii cã anumite nave

au ieæit la braconat. Dupã câteva ore de

cãutãri, vapoarele braconierilor nu au

fost gãsite, dar au fost descoperite plase

pescãreæti abandonate cu o lungime de

cca 5000 metri. Abia când le-a scos la

suprafaåã echipajul navei æi-a dat seama

cã era vorba despre un adevãrat mãcel.

Peste 50 de delfini æi alte câteva zeci de

calcani æi rechini muriserã sfârtecaåi în

plasele braconierilor. Toate vietãåile care

încã miæcau au fost eliberate în mare.

2. Cum este viaåa de marinar poliåist

de frontierã?

- Aceasta îmbinã armonios meseria de

marinar cu cea de poliåist, latura tehnicã

cu cea juridicã, constând, în principal, în

asigurarea securitãåii frontierei României

la Marea Neagrã.

3. Ce planuri de viitor aveåi?

- O perfecåionare profesionalã æi

dobândirea unor experienåe care sã

contribuie la desãvâræirea mea ca marinar

poliåist de frontierã.

4. Care este rolul unui comandant de

navã æi cum aåi contura portretul ideal

al acestuia?

- Este un rol definitoriu, de comandant

depinzând atât nava cât æi echipajul

acesteia, coordonarea activitãåilor

specifice de la bord, eficienåa acåiunilor,

randamentul resurselor umane æi

perfecåionarea continuã.

În ceea ce priveæte portretul ideal,

acesta trebuie sã fie un bun cunoscãtor

al meseriei de marinar, al caracteristicilor

navei æi, nu în ultim rând, al tehnicii æi

aparaturii de la bordul acesteia. Trebuie sã

cunoascã legislaåie internã æi internaåionalã

specificã, sã fie un manager æi organizator

cu spirit de echipã. De asemenea, trebuie

sã fie echilibrat æi cunoscãtor al naturii

umane, o fire disciplinatã cu sine æi cu

echipajul æi sã iubeascã marea æi munca

de poliåist.

5. Ce reprezintã pentru dumneavoastrã

ziua de 15 august?

- Atât data de 15 august, când este

Ziua Marinei, cât æi cea de 24 iulie, Ziua

Poliåiei de Frontierã reprezintã pentru

mine sãrbãtoarea celor douã laturi care

definesc ca profesie æi anume marinar

- poliåist de frontierã. Sunt printre fericiåii

lucrãtori ai Poliåiei de Frontierã care

beneficiazã de douã sãrbãtori, de care se

bucurã în fiecare an.

6. Care consideraåi cã este rolul

poliåistului marinar la Marea Negrã æi

cum vedeåi în viitor aceastã activitate a

Poliåiei de Frontierã?

- Urmare a integrãrii europene a

României, consider cã activitatea Poliåiei

de Frontierã în Marea Neagrã se va

dezvolta nu numai ca o consecinåã

a armonizãrii legislaåiei naåionale la

Directivele Europene, dar æi ca rezultantã

a experienåelor dobândite pânã acum în

aceastã zonã. Rolul poliåistului marinar

este acela de a fi artizanul îmbinãrii

legislaåiei speifice navigaåiei cu cea

proprie funcåionãrii Poliåiei de Frontierã.

Gabriel CRÃCIUN

Ætefan ANDREESCU

13


Gala Premiilor Poliåiei

de Frontierã Române

- Bucureæti 24 Iulie -

14

Anul 2007 a readus sãrbãtoarea

la Poliåia de Frontierã, pe 24 iulie,

sala Nichita Stãnescu a Centrului

Cultural al MIRA gãzduind “Gala

Premiilor Poliåiei de Frontierã

Române”.

La acest eveniment, organizat în

premierã, au participat, alãturi de

poliåiætii nominalizaåi, reprezentanåi

ai Administraåiei prezidenåiale,

membri ai corpului diplomatic,

cadre de conducere din Aparatul

Central al MIRA æi IGPF, æefi ai altor

structuri din minister, reprezentanåi

ai Ministerului Public, ai Parchetului

de pe lângã Înalta Curte de Casaåie

æi Justiåie, reprezentanåi ai massmedia.

Gala a început cu o surprizã,

constând în anunåul inspectorului

general al PFR, chestor principal

de poliåie dr. Nelu Pop, referitor

la cea mai recentã încadrare din

sursã externã la Poliåia de Frontierã

– Mihaela Rãdulescu.

Prezenåa æi spiritul celebrei

realizatoare æi prezentatoare de

televiziune au conferit manifestãrii

un cadru de înaltã åinutã æi o

atmosferã plãcutã, destinsã, care i-a

ajutat pe cei mai buni poliåiæti de frontierã

ai anului sã treacã peste emoåii atunci când

au urcat pe scenã.

Au fost fãcute nominalizãri æi au fost

înmânate premii, pe categorii, acestea

fiind atât individuale cât æi colective, dupã

cum urmeazã:

Titlul “Poliåistul de frontierã al anului”

la categoria “ofiåer de poliåie de frontierã”

– comisarul-æef de poliåie Laurenåiu

Batin, æeful IJPF Maramureæ, pentru

profesionalismul dovedit în asigurarea

unui climat de muncã dinamic, care a

dus la destrãmarea a cinci grupãri de

criminalitate organizatã ce se ocupau cu

traficul de persoane æi prinderea în flagrant

a unui cetãåean român care încerca sã

comercializeze o brãåarã dacicã din aur, în

greutate de 1.100 g.

Titlul “Poliåistul de frontierã al anului” la

categoria “agent de poliåie de frontierã”-

û


agentul æef de poliåie Ludovic Rachovan, din

cadrul Compartimentului de Combatere a

Traficului de Persoane din IJPF Maramureæ,

pentru modul ingenios prin care a reuæit sã

creeze condiåiile necesare desfãæurãrii unor

acåiuni poliåieneæti cu rezultate de excepåie în

cauza privind recuperarea brãåãrii dacice.

Titlul “Poliåistul de frontierã al anului” la

categoria “director al Direcåiei Teritoriale

a Poliåiei de Frontierã” - comisarul-æef de

poliåie Ion Pop, directorul Direcåiei Poliåiei de

Frontierã Rãdãuåi, pentru energia debordantã

de care dã dovadã æi eficienåa metodelor

æi mijloacelor utilizate în organizarea æi

desfãæurarea activitãåilor de la frontiera de

Nord a României.

Titlul “Poliåistul de frontierã al anului”

la categoria “director al Direcåiei centrale

a Poliåiei de Frontierã” – comisarul-æef de

poliåie Gheorghe Tiron, directorul Direcåiei

de Combatere a Migraåiei Ilegale din IGPF,

pentru implicarea æi profesionalismul

promovat în eficientizarea activitãåii

structurilor pe care le coordoneazã, inovarea

permanentã a mijloacelor æi metodelor

utilizate pentru prevenirea æi combaterea

Codin din IJPF Constanåa, pentru curajul

æi profesionalismul de care a dat dovadã,

utilizând armamentul din dotare pentru

reåinerea unui pescador turcesc ce pescuia

în apele teritoriale ale României.

Titlul “Cel mai bun colectiv al anului” în

activitatea de “combatere a infracåionalitãåii

transfrontaliere” - Serviciul de Combatere a

Infracåionalitãåii Transfrontaliere din IGPF,

condus de comisarul de poliåie Marin Cãtãlin

Turicã. Colectivul a reuæit dezmembrarea æi

probarea activitãåii infracåionale a membrilor

unor reåele care acåionau pe linia contrabandei

cu mãrfuri contrafãcute, precum æi a traficului

cu bunuri din patrimoniul cultural naåional.

Titlul “Cel mai bun colectiv al anului”

în activitatea de “combatere a traficului de

substanåe interzise” - Serviciul de Combatere

a Traficului de Substanåe Interzise din IGPF,

condus de comisarul-æef de poliåie Claudiu-

Vasile Cucu, pentru aportul adus la destrãmarea

unor reåele infracåionale specializate în traficul

de droguri, capturarea unor persoane acuzate

de terorism æi reåinerea în vederea confiscãrii a

unor cantitãåi însemnate de heroinã æi sume

de bani în valutã.

traficului de persoane.

Titlul “Poliåistul de frontierã al anului” la

categoria “æef serviciu din Aparatul Central” -

comisarul-æef de poliåie Claudiu-Vasile Cucu,

æeful Serviciului de Combatere a Traficului

de Substanåe Interzise, pentru coordonarea cu

succes a activitãåii de combatere a traficului

cu substanåe interzise, care a determinat

crearea unei imagini pozitive a Poliåiei de

Frontierã Române, atât pe plan intern cât æi

internaåional.

Titlul “Poliåistul de frontierã al anului” la

categoria „æef inspectorat judeåean al Poliåiei

de Frontierã” - comisarul-æef de poliåie Adi-

Octavian Tobã, æeful IJPF Constanåa, pentru

profesionalismul dovedit în organizarea

æi coordonarea executãrii misiunilor de

supraveghere æi control la trecerea frontierei

de stat în zona de competenåã, prevenirea æi

combaterea migraåiei ilegale æi a criminalitãåii

transfrontaliere precum æi a braconajului

piscicol.

Titlul “Poliåistul de frontierã al anului” la

categoria “comandant de navã a Poliåiei de

Frontierã” - subcomisarul de poliåie Avram

û

Titlul “Poliåistul de frontierã al anului”

la categoria “director de Æcoalã din cadrul

Poliåiei de Frontierã” - comisarul-æef de

poliåie Zaharia Ivaæcu, directorul Æcolii de

Formare Iniåialã æi Continuã a Personalului

Poliåiei de Frontierã laæi, pentru calitatea æi

originalitatea actului didactic promovat æi

dezvoltarea relaåiilor de colaborare cu alte

instituåii de învãåãmânt din cadrul Ministerului

Internelor æi Reformei Administrative.

Titlul “Poliåistul de frontierã al anului” la

categoria “æef sector al Poliåiei de Frontierã”

- inspectorul de poliåie Ionel Stroi, æeful

Sectorului Poliåiei de Frontierã Tarna Mare,

din IJPF Satu Mare, care s-a remarcat prin

organizarea æi coordonarea exemplarã a

acåiunilor întreprinse pentru descoperirea

æi reåinerea unor grupuri infracåionale

specializate în traficul cu åigãri de contrabandã

pe relaåia Ucraina-România.

Titlul “Cel mai bun detaæament de

intervenåie” în activitatea de “combatere a

infracåionalitãåii transfrontaliere” - Serviciului

de Acåiuni Speciale æi Intervenåie, subordonat

IGPF, condus de comisarul de poliåie Dumitru

15


Rusu, un colectiv omogen, bine închegat,

care, datoritã pregãtirii profesionale æi

fizice foarte bune, a participat la misiuni

diverse, cu un grad ridicat de risc, obåinând

rezultate exemplare prin reåinerea unor

persoane urmãrite internaåional, capturarea

de substanåe interzise, traficanåi de persoane

æi obiecte din patrimoniul naåional.

Titlul “Cel mai bun colectiv al anului“

în activitatea de “combatere a migraåiei

ilegale” - Biroului pentru Combaterea

Traficului de Persoane din Direcåia Poliåiei

de Frontierã Iaæi, condus de comisarul-æef

de poliåie Dan-Liviu Barbacariu, pentru

desfãæurarea cu profesionalism a activitãåilor

informativ operative, care au determinat

destrãmarea unor reåele de migraåie ilegalã

a cetãåenilor moldoveni, precum æi pentru

dezvoltarea unor relaåii de colaborare æi

cooperare apropiate cu alte structuri de

specialitate ale Ministerului Internelor æi

Reformei Administrative æi ale Direcåiei de

Investigare a Infracåiunilor de Criminalitate

Organizatã æi Terorism (DIICOT).

Titlul “Cel mai bun colectiv al anului“

în activitatea de “combatere a traficului de

persoane” - Biroul Combaterea Traficului de

Persoane din Direcåia Poliåiei de Frontierã

Timiæoara, condus de inspectorul de poliåie

Iosif Nicoarã, pentru executarea în condiåii

foarte bune a misiunilor de identificare a

traficanåilor æi a metodelor utilizate pentru

racolarea æi trecerea ilegalã a frontierei de

stat a unor persoane, acåiuni finalizate cu

destrãmarea reåelelor organizate æi numeroase

arestãri.

Titlul “Poliåistul de frontierã al anului” la

categoria “æef punct al Poliåiei de Frontierã”

- subcomisarului de poliåie Dumitru-Leonardo

Melinte, æeful Punctului Poliåiei de Frontierã

Sculeni, din cadrul IJPF Iaæi, pentru rezultatele

exemplare obåinute pe linia obåinerii de

informaåii operative, care au determinat capturi

impresionante de åigãri de contrabandã precum

æi pentru participarea directã la acåiuni de

combatere a migraåiei ilegale.

S-a acordat “Placheta Aniversarã a Poliåiei

de Frontierã Române pentru purtãtor de

cuvânt”, - inspector de poliåie Diana-

Maria Protopopescu - purtãtor de cuvânt

al IGPF, pentru implicarea în activitãåile de

conætientizare a opiniei publice cu privire

la mãsurile întreprinse de cãtre Poliåia de

Frontierã pe linia aderãrii la spaåiul european

precum æi pentru gestionarea situaåiilor cu

impact mediatic asupra instituåiei.

Pentru acurateåea mesajului transmis

prin intermediul revistei, atât în structura

Poliåiei de Frontierã Române, cât æi cãtre

conducerea Ministerului Internelor æi

Reformei Administrative æi structurile de

colaborare instituåionalã, colectivul de

redacåie al Revistei “Frontiera”, coordonat

de cãtre redactorul-æef, subcomisar de poliåie

Marius Ionescu, a primit “Placheta Aniversarã

a Poliåiei de Frontierã Române“.

Secretarul de Stat, Æeful Departamentului

Ordine æi Siguranåã Publicã, chestor general

16

û


dr. Anghel Andreescu a înmânat, în

numele ministrului Internelor æi Reformei

Administrative, premiul pe care toatã

lumea îl aætepta “Poliåistul de frontierã

al anului” la categoria “cel mai rezistent

poliåist de frontierã la acte de corupåie” -

agentului de poliåie Radu Crãciun, din IJPF

Suceava, pentru cinstea æi corectitudinea

de care a dat dovadã prin refuzarea sumei

de 5000 dolari SUA, înætiinåând instituåiile

abilitate, care au organizat flagrantul de

dare de mitã.

Sãrbãtorirea Zilei Poliåiei de Frontierã

a continuat cu un spectacol deosebit,

muzica tradiåionalã dar æi muzica uæoarã

româneascã au rezonat odatã cu sufletele

proaspeåilor premiaåi.

Nume mari ale muzicii uæoare

româneæti, Andra æi, mai apoi, Marcel

Pavel au încântat publicul cu vocile lor.

A urmat apoi un moment deosebit. Pe

scenã a urcat Grigore Leæe, împreunã cu

grupul folcloric Obâræii æi, pentru câteva

momente, fiorul muzicii

Åãrii Lãpuæului a strãbãtut

inimile celor aflaåi în

salã.

În continuare, Ionuå

Sidãu, æeful Ansamblului

Ciocârlia, împreunã cu

cei mai buni ceteraæi, au

adus voia bunã specificã

Maramureæului, în inima

Capitalei.

În final inspectorul

general al Poliåiei

de Frontierã, chestor

principal de poliåie dr.

Nelu Pop a înmânat un

premiu surprizã Mihaelei

Rãdulescu. Un obiect de

mare preå - o sabie cu

teaca æi mânerul sculptate,

care a aparåinut unui æef

de pichet de grãniceri.

Gala s-a încheiat

cu o recepåie oferitã

de conducerea IGPF

distinæilor invitaåi.

Iulian PUICÃ

û

17


Documentar

FADO æi armonizarea terminologiei

specifice fraudei documentare

Sistemul European de Arhivare a Imaginilor

– Documentelor False æi Valabile (False and Autenthic

Documents Online), pe scurt FADO, reprezintã o bazã

de date, ce are rolul de a facilita schimbul de informaåii,

privind documentele false æi valabile, prin mijloace

computerizate.

Sistemul va permite poliåiætilor de frontierã din statele

membre UE, Islanda, Norvegia æi Elveåia comparaåia,

pe ecranul calculatorului, între documentul original æi

cel suspect a fi fals sau falsificat, având la dispoziåie

specificaåiile tehnice ale elementelor de securizare

a documentului original æi documentarea diferitelor

modalitãåi de falsificare a acestuia.

Cu prioritate, în baza de date FADO, vor fi

implementate documentele provenite din statele membre

UE, Islanda, Norvegia æi Elveåia æi statele teråe din care

provin fluxurile migratoare. De asemenea, informaåiile din

cadrul sistemului vor putea fi extinse æi actualizate prin

includerea altor documente, în vederea creãrii unei baze

de date cât mai complexe.

În cadrul Programului de implementare a sistemului

FADO s-a menåionat necesitatea unui dicåionar

(Dicåionarul FADO) care sã conåinã definirea æi descrierea

termenilor tehnici utilizaåi în sistem.

Programul FADO se prezintã sub trei

versiuni, respectiv:

- FADO (nivelul experåi) principalele caracteristici:

• poate fi accesat doar din punctele centrale din statele

membre • se adreseazã numai experåilor în documente

din aceste state • este clasificat la nivelul de „Restreint

EU" – echivalentul naåional „Secret de serviciu” • interfaåa

cu utilizatorul este în limba englezã. Momentan sistemul

FADO se aflã în teste.

- iFADO principalele caracteristici: • poate fi

accesat, prin Internet, de oriunde din statele membre

printr-un sistem de autentificare, prin nume (username)

æi parolã (password) • conåine informaåii reduse despre

documentele introduse în FADO • se adreseazã numai

organizaåiilor guvernamentale æi Poliåiei de frontierã din

statele membre UE • este clasificat la nivelul „Limite”

– informaåii nesecrete, nepublice • interfaåa este în toate

limbile oficiale ale Uniunii Europene. Se estimeazã cã

sistemul iFADO va fi operaåional începând cu data de

01.10.2007.

- PRADO principalele caracteristici: • poate fi accesat

de oriunde din lume, prin Internet • conåine un sub set de

informaåii din documentele introdu-se în FADO • interfaåa

este în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene. Se

estimeazã cã sistemul PRADO va fi operaåional începând

cu data de 14.12.2007.

Material realizat cu sprijinul

Serviciului Criminalistic al IGPF

EXTRAS DIN DICÅIONARUL FADO

û

18

EN

Application

Technique

RO

Tehnica de aplicare

1 cold-applied 1 aplicare la rece

2 heat-applied 2 aplicare la cald

3 other 3 alta

EN Authentication RO Autentificare

1 ink stamp 1 ætampilã cu tuæ

2 embossing stamp 2 timbru sec

3 ink and / or

embossing stamp

4 background lines

continue across the

image

5 embossing stamp

and eyelet

3 ætampilã cu tuæ æi/

sau timbru sec

4 linii de fond care

se suprapun peste

fotografie

5 timbru sec æi capsã

6 none 6 niciuna

7

scrambled

(encrypted) image 7

imagine codatã

(ascunsã,

“scrambled”)

8 other 8 alta

EN Binding Technique RO Tehnica de legare

1 stitched in the

spine

2 saddle stitching

with thread

3 saddle stitching

with staples

4 side stitching with

thread

5 side stitching with

staples

1 cusãturã în cotor

2 legare cu sfoarã la

mijloc

3 prindere cu capse

la mijloc

4 coasere lateralã cu

sfoarã

5 prindere lateralã cu

capse

6 adhesive binding 6 legare cu adeziv

7 binding using wire 7 legare cu fir metalic

8 binding using

plastic

8 legare cu plastic

9 other 9 alta

EN Biometric Identifier RO Identificator

biometric

1 face 1 chip

2 fingerprint 2 amprenta digitalã

3 iris 3 iris

4 hand 4 mânã

5 other 5 alta

û

#


ÅIGÃRI DE CONTRABANDÃ LA MARAMUREÆ

În ziua de 25 iulie a.c., în jurul orei

20.30, poliåiætii de frontierã din cadrul

IJPF Maramureæ au desfãæurat o acåiune

specificã în zona de competenåã pe

linia combaterii traficului ilegal

cu åigãri.

Cu aceastã ocazie, în apropierea

localitãåii Cãlineæti, au oprit în trafic

o autoutilitarã marca „Mercedes”,

condusã de cetãåeanul român Vasile

S., în vârstã de 52 de ani, domiciliat

pe raza judeåului Arad.

La controlul autovehiculului,

poliåiætii de frontierã au descoperit,

ascunse în spatele unui perete

fals, 29.880 pachete de åigãri,

mãrcile „Ronson” æi „2222”, de

provenienåã ucraineanã, în valoare

totalã de 113.544 lei, pentru care

bãrbatul nu a putut prezenta acte

justificative de provenienåã.

Arãdeanul a declarat cã a

cumpãrat åigãrile de la o persoanã

a cãrei identitate nu o cunoaæte,

din localitatea Berbeæti - judeåul

Maramureæ æi urma sã le vândã în

Arad, pentru a obåine profituri financiare

suplimentare.

Întreaga cantitate de åigãri a fost

reåinutã în vederea confiscãrii, iar Vasile

S. a fost sancåionat contravenåional

de cãtre lucrãtorii Gãrzii Financiare

Maramureæ cu suma de 100.000 lei.

În aceeaæi zi, în jurul orei 02.40,

alåi lucrãtori ai IJPF Maramureæ, aflaåi

în localitatea Sãpânåa, au legitimat doi

bãrbaåi, Ioan S., în vârstã de 23 ani

æi Gheorghe C., în vârstã de 33 ani,

ambii domiciliaåi pe raza judeåului

Maramureæ, care transportau, într-o

cãruåã, iarba cositã.

Cu aceastã ocazie au

descoperit în cãruåã, ascunse sub

iarbã, 10.000 pachete de åigãri

marca „Saint George”, ambalate

în cutii æi apoi în saci de rafie, de

provenienåã ucraineanã.

Maramureæenii au declarat

cã au cumpãrat åigãrile de la o

persoanã a cãrei identitate nu

o cunosc æi urmau sã le vândã

pentru a obåine profituri financiare

suplimentare.

Pe parcursul cercetãrilor, a rezultat

faptul cã cei doi bãrbaåi fac parte dintrun

grup infracåional axat pe contrabanda

cu åigãri peste râul Tisa, din care mai

fãceau parte doi cetãåeni români,

Adina P., în vârsta de 23 ani æi

Daniel D., în vârstã de 31 ani.

Poliåiætii de frontierã le-au

întocmit celor patru persoane

dosar penal sub aspectul sãvâræirii

infracåiunilor de constituire a

unui grup infracåional organizat

æi contrabandã, iar procurorul

DIICOT Biroul Teritorial

Maramureæ a emis, pe numele

acestora, ordonanåa de reåinere

pentru 24 de ore.

Întreaga cantitate de åigãri a

fost indisponibilizatã în vederea

confiscãrii, iar cercetãrile continuã

pentru stabilirii întregii activitãåi

infracåionale.

Contrabandã cu åigãri la frontiera cu Ucraina

În ziua de 3 august a.c., în jurul orei

19.00, poliåiætii de frontierã din cadrul

Sectorului PF Negreæti Oaæ – judeåul

Satu Mare au observat, în apropierea

frontierei cu Ucraina, doi bãrbaåi care

transportau mai multe cutii cu åigãri.

Lucrãtorii noætri i-au somat æi

reåinut pe cei doi bãrbaåi, în zonã fiind

descoperite 51 baxuri, cu 24.500 de

pachete de åigãri, marca „Ronson” æi

„2222”, de provenienåã ucraineanã, a

cãror valoare în vamã este de 78.400

lei.

Din verificãri, s-a stabilit cã cei doi

se numesc Ioan P., în vârstã de 28 ani æi

Gheorghe C., în vârstã de 45 ani, ambii

din judeåul Satu Mare.

Cei doi sãtmareni sunt cercetaåi

pentru sãvâræirea infracåiunii de

contrabandã, procurorii D.I.I.C.O.T.

emiåând pe numele acestora o ordonanåã

û

de a nu pãrãsi localitatea de domiciliu,

pe o perioadã de 30 de zile.

Åigãrile au fost reåinute în vederea

confiscãrii, iar poliåiætii de frontierã

români, în colaborare cu autoritãåile

ucrainene, continuã verificãrile în

vederea depistãrii tuturor persoanelor

implicate æi luarea mãsurilor impuse

de lege.

Un alt caz s-a întâmplat în ziua

de 4 august a.c., în jurul orei 10.30,

când s-a prezentat la PTF Halmeu, pe

sensul de intrare în åarã, la volanul

unui autocamion cu semiremorcã,

înmatriculat în Ucraina, cetãåeanul

maghiar Jozsef N., în vârstã de 45 de ani.

Æoferul a declarat cã nu transportã nici

un fel de încãrcãturã æi se deplaseazã în

municipiul Satu Mare.

Acåionând în baza unor informaåii,

poliåiætii de frontierã æi lucrãtorii vamali

au efectuat un control amãnunåit al

mijlocului de transport æi au descoperit,

în pereåii dubli ai remorcii, un total de

298.860 pachete åigãri, de diferite

mãrci, cu timbru ucrainean.

Conducãtorul auto a declarat cã a

primit suma de 1.500 dolari pentru a

transporta vehiculul din Ucraina pânã

în Satu Mare, însã nu ætia de existenåa

åigãrilor ascunse.

Autoritatea vamalã a dispus

sancåionarea contravenåionalã a

æoferului cu amendã în valoare de

8.000 lei, conform legislaåiei vamale

în vigoare, în acelaæi timp fiind luatã

mãsura confiscãrii întregii cantitãåi

de åigãri, în valoare de aproximativ

900.000 lei.

Biroul de Presã din cadrul IGPF

19


Senzaåional

Operaåiunea „Umeraæul”

• Ofiåeri ai Inspectoratului General al

Poliåiei de Frontierã æi ai Direcåiei Antidrog din

cadrul IGPR, sub coordonarea procurorilor

Direcåiei de Investigare a Infracåiunilor de

Crimã Organizatã æi Terorism æi cu sprijinul

lucrãtorilor Serviciului Român de Informaåii

au anihilat o importantã reåea internaåionalã

de trafic de droguri

• Operaåiunea de identificare

a traficanåilor s-a declanæat în urma

descoperirii, în douã colete trimise din

Venezuela, a 77 umeraæe confecåionate

din cocainã, în greutate totalã de 45 kg ;

• Drogurile, a cãror valoare de

comercializare este de aproximativ 4,5

milioane de euro, urmau sã fie preluate de

un cetãåean italian, aflat în România, fiind

destinate pieåei stupefiantelor din Europa;

• În urma monitorizãrilor æi

investigaåiilor sub acoperire, traficantul

a fost prins în flagrant, în cadrul unei

operaåiuni de livrare supravegheatã.

Totul a pornit la începutul lunii iulie

a.c., când poliåiætii de frontierã din cadrul

Compartimentului de Supraveghere æi Control

Zona Cargo a Aeroportului Internaåional

„Henri Coandã” au avut suspiciuni asupra

a douã colete sosite din Venezuela, pe

data de 29 iunie, respectiv 1 iulie a.c., ce

conåineau, conform documentelor, costume

bãrbãteæti.

S-a fãcut o analizã de risc (åara de

expediåie, rutã, greutate), poliåiætii de

frontierã informând Biroul Trident æi

Biroul Vamal Otopeni, în vederea

demarãrii procedurilor specifice în astfel

de situaåii.

În data de 5 iulie a.c., poliåiætii de

frontierã din cadrul DCIT – IGPF,

împreunã cu procurorii DIICOT,

s-au deplasat în Zona Cargo a

aeroportului æi au verificat

conåinutul celor douã

colete.

În acestea

se aflau opt

cutii ce

conåineau

77 costume bãrbãteæti,

aranjate pe umeraæ. Din

verificãri, anchetatorii au stabilit

cã toate umeraæele erau fabricate din cocainã

solidã, greutatea totalã a substanåei din care

erau confecåionate, în afara unor elemente

de susåinere din fier, fiind de 45 kg.

Imediat s-au declanæat operaåiunile

informativ-operative, pentru identificarea

furnizorilor æi destinatarilor mãrfii, totodatã,

cu autorizarea procurorilor, fiind realizatã

o operaåiune de livrare supravegheatã,

prin înlocuirea umeraæelor din cocainã

cu unele asemãnãtoare.

Totodatã, s-a stabilit cã firma

destinatarã a mãrfii era o societate

din Bucureæti, ce avea ca

principal obiect de activitate

c o m e r c i a l i z a r e a

confecåiilor æi

care avea ca asociaåi

un cetãåean turc æi o cetãåeanã

românã – Elena B., din Bucureæti. Costumele

erau trimise de la o societate din oraæul

Valencia - Venezuela, pe numele cetãåenei

române Elena B.

Contactatã telefonic de reprezentanåii

comisionarului vamal, coordonaåi de

investigatorii sub acoperire, pentru a prelua

marfa, femeia a declarat cã aceasta aparåine

de fapt surorii sale, cetãåeana românã Cati

S. Între timp, din Venezula, a sosit un alt

document ce schimba destinatarul mãrfii în

persoana italianului Gilio Luciano, în vârstã

de 39 ani, domiciliat în Roma.

20

û


Din verificãri, s-a stabilit cã italianul este

soåul româncei Cati S., bãrbatul aflându-se

în România de la începutul lunii, chiar la

câteva zile dupã sosirea coletelor. Pentru a

ridica marfa, cetãåeanul italian îæi depusese,

în România, actele necesare înfiinåãrii unei

societãåi comerciale ce avea ca obiect de

activitate comercializarea confecåiilor.

În vederea depistãrii beneficiarului real,

ofiåerii acoperiåi au continuat monitorizarea

æi supravegherea operativã, atât a celor douã

femei, cât æi a cetãåeanului italian.

În dimineaåa zilei de 12 iulie a.c.,

anchetatorii au avut confirmarea faptului cã

se va prezenta sã ridice marfa, fapt pentru

care poliåiætii de frontierã, ofiåerii antidrog

æi procurorii DIICOT au intrat în dispozitiv

pentru prinderea în flagrant a suspectului.

Filmul prinderii traficantului

de droguri

Ora 07.00 – operaåiunea de realizare a

flagrantului, stabilitã pânã la ultimul detaliu,

a fost demaratã.

07.05 – echipe operative de supraveghere

monitorizeazã zona

Bucureætii Noi, cartierul

în care este amplasatã o

locuinåã în care cetãåeanul

italian, împreunã cu soåia

sa, Cati S., petreceau foarte

multã vreme, în compania

altor douã persoane (sora

lui Cati S. – Elena B. æi un

cetãåean turc, concubin al

acesteia din urmã).

09.50 – Gilio Luciano

æi Cati S. ies din imobil

æi traverseazã, aæezânduse

într-un loc public, în

cãutarea unui taxi.

10.00 – ambele

persoane manifestã un

comportament agitat,

arãtându-se extrem de

stresate din cauza faptului

cã nu reuæesc sã gãseascã

un taxi.

10.10 – în cele

din urmã, o maæinã

aparåinând unei companii

de taxi opreæte în dreptul

celor doi care, dupã ce-æi

adreseazã câteva cuvinte,

îæi iau rãmas bun, Gilio

Luciano urcându-se în maæina opritã.

10.11 - zeci de echipe operative pornesc

în urmãrirea autoturismului în care se afla

italianul.

10.20 – Gilio Luciano, care nu luase

asupra sa niciun telefon mobil, cere æoferului

de taxi aparatul acestuia æi o sunã pe Cati

pentru a-i da ultimele indicaåii.

10.45 – Gilio Luciano ajunge la

comisionarul vamal din zona Cargo Otopeni,

de la care trebuia sã preia marfa.

11.30 – italianul încarcã în maæina taxi

cele opt cutii în care se aflau costumele

aæteptate æi porneæte cãtre zona Bucureætii

Noi, locul în care trebuia sã predea marfa.

12.10 – Gilio Luciano ajunge în cartierul

bucureætean amintit, opreæte taximetrul într-o

benzinãrie situatã în apropierea locuinåei în

care se afla soåia sa.

12.15 – a descãrcat cutiile din autoturism

æi a aæteptat ca maæina sã plece.

û

12.20 – italianul, manifestând, în

continuare, un comportament extrem de

agitat, a început sã desfacã pachetele în

care se aflau costumele respective.

12.25 – æocul suferit de bãrbat în

momentul în care a vãzut pentru prima datã

conåinutul a fost extrem de evident, acesta

intrând brusc în panicã æi comportânduse

foarte ciudat – deschidea æi închidea,

în repetate rânduri, capacele cutiilor,

învârtindu-se în jurul acestora æi vorbind,

realmente, singur.

12.35 – dupã 10 minute de agitaåie

fãåiæã, acesta opreæte un alt taximetru,

încarcã pachetele din nou, pe bancheta din

spate, æi porneæte înapoi cãtre zona Cargo a

Aeroportului Otopeni, la comisionarul vamal

de la care ridicase marfa.

13.10 – italianul ajunge la firma

respectivã æi, dupã ce se revoltã în faåa

personalului, preå de jumãtate de orã,

precizându-le acestora cã nu este “marfa pe

care el o aætepta”, urcã într-un autoturism,

æi pleacã spre Bucureæti.

13.30 – maæina în care se afla Gilio

Luciano opreæte brusc, în zona Bãneasa,

italianul coborând æi lãsând marfa în interior

(ulterior, s-a stabilit cã dupã ce a încercat

sã îi vândã æoferului costumele, în schimbul

sumei de 50 euro, fiecare, nu a mai vrut sã

încheie târgul æi i-a spus acestuia cã i le

face cadou pentru cã, oricum, este inutil sã

finalizeze tranzacåia atâta timp cât el nu mai

vrea sã trãiascã).

13.35 – italianul porneæte, pe jos, în zona

Bãneasa, traversând pierdut în aglomeraåia

de maæini de la acea orã æi se opreæte, într-un

final, într-o staåie RATB.

13.45 – bãrbatul urcã într-un mijloc de

transport în comun æi porneæte cãtre centrul

Capitalei.

14.15 – suspectul coboarã în zona Pieåei

Charles de Gaule æi, la fel de debusolat, se

îndreaptã cãtre Parcul Herãstrãu, unde se

opreæte la o terasã din zonã.

14.30 – brusc, Gilio Luciano se ridicã de

la masã æi, disperat, sare un gard înalt de 2

metri, ce împrejmuia parcul æi fuge, din nou,

printre maæinile care circulau în zonã.

14.45 – bãrbatul continuã sã se îndrepte,

pe jos, însã de aceastã datã, alternând

alergarea în foråã cu mersul obiænuit - cãtre

Piaåa Unirii.

15.15 – individul intrã într-o cabinã

telefonicã æi apeleazã câteva persoane,

printre care æi soåia sa, pe care o cheamã la

o întâlnire, în oraæ.

15.30 – bãrbatul se plimbã neîncetat,

fãrã o åintã precisã, dar rãmâne în aceeaæi

zonã a Capitalei.

15.35 – soåia sa se deplaseazã, cu o

maæinã taxi, cãtre centrul Bucureætiului, însã

parcurge traseul cu multiple ocoliæuri.

16.50 – Cati face, dintr-o datã,

cale întoarsã æi, într-o manierã la fel de

alambicatã, se îndreaptã cãtre locuinåa din

Bucureætii Noi.

17.00 – italianul merge, tot pe jos, în

aceeaæi parte a oraæului, se opreæte la mai

multe terase, petrece destul timp aæezat pe

bãnci, prin parcuri.

În tot acest timp, echipele de supraveghere

operativã formate din ofiåeri specializaåi

din cadrul Serviciului Acåiuni Speciale æi

Intervenåii (SASI) - IGPF, Serviciului Antidrog

din cadrul IGPF, Serviciului DCCOA – IGPR,

sub coordonarea æi cu participarea directã,

în teren, a procurorilor

DIICOT, sunt pe urmele

sale, monitorizând, pas

cu pas, fiecare miæcare

a acestuia, dar æi a

concubinei sale.

23.40 – suspectul

a ajuns, în apropierea

locuinåei din Bucureætii

Noi, pe jos, extrem

de obosit æi la fel de

debusolat.

23.41 – echipele

operative, aflate în

zonã, au intervenit, în

foråã, imobilizându-l.

23.55 – Gilio

Luciano este urcat într-o

maæinã a autoritãåilor æi

transportat la Parchetul

de pe Lângã Înalta Curte

de Casaåie æi Justiåie -

Direcåia de Investigare

a Infracåiunilor de

Criminalitate Organizatã

æi Terorism.

00.15 – autoritãåile

competente încep

audierea suspectului.

În dimineaåa zilei de 13 iulie a.c., cu

autorizarea procurorilor, au fost efectuate

percheziåii domiciliare la cinci locaåii din

Bucureæti (domiciliile celor douã cetãåene

române, sediul firmelor etc), de unde au fost

ridicate mai multe documente de transport

æi platã a mãrfii.

Cetãåeanul italian a fost prezentat

Tribunalului Bucureæti, cu propunere de

arestare preventivã, pentru sãvâræirea

infracåiunii de trafic transfrontalier de droguri

de mare risc.

Totodatã, cele douã cetãåene române,

împreunã cu cetãåeanul turc, sunt cercetate

în aceeaæi cauzã.

Cercetãrile continuã pentru stabilirea

întregii situaåii de fapt æi a tuturor persoanelor

implicate în activitatea infracåionalã.

Biroul de Presã din cadrul IGPF

21


„TREND” LA FRONTIERA CU SERBIA

- peste 170 de cetãåeni sârbi au cerut

statutul de refugiat la Timiæoara -

Începând cu data de 19 iunie a.c,

sectoarele poliåiei de frontierã de la graniåa

cu Republica Serbia, din cadrul IJPF Timiæ

s-au confruntat cu un numãr crescut de

treceri ilegale ale frontierei de stat de cãtre

cetãåeni sârbi, de etnie rromã, care, în

momentul reåinerii, au solicitat o formã de

protecåie din partea statului român. Primul

grup de solicitanåi de azil din aceastã

perioadã a fost semnalat la SPF Beba

Veche, apoi au urmat SPF Cruceni æi SPF

Jimbolia. Grupurile surprinse în zonele

de frontierã au numãrat între 2 æi 25 de

persoane, adulåi æi minori, fiind semnalate

chiar familii cu mai mulåi membri.

Prezentãm în continuare câteva cazuri

relevante.

• În data de 26 iulie a.c., în jurul

orelor 10.00, un echipaj mobil al

poliåiei de frontierã de la SPF Cruceni,

aflat în serviciu în zona de frontierã, în

apropierea graniåei cu Serbia, a sesizat,

prin aparatura de vedere pe timp de zi,

un grup de persoane, destul de numeros

care, la adãpostul vegetaåiei înalte æi a

acoperirilor din teren, se deplasa dinspre

Serbia spre România.

Deplasarea persoanelor, peste câmp,

i-a determinat pe poliåiætii de frontierã sãæi

concentreze supravegherea pe direcåia

unde fuseserã semnalate persoanele în

cauzã, concomitent cu informarea rapidã

a echipei de intervenåie de la sediul SPF

Cruceni.

Supravegherea deplasãrii persoanelor

semnalate a fost justificatã, în jurul

orelor 11.00 acestea intrând pe teritoriul

României, ilegal, moment în care echipajul

mobil al Poliåiei de Frontierã, împreunã cu

echipa de intervenåie, au acåionat reåinând

toate cele opt persoane din compunerea

grupului – din care trei bãrbaåi, trei femei

æi doi copii. Dupã reåinere, acestea au

fost conduse la sediul sectorului pentru

identificare æi continuarea cercetãrilor.

Cele opt persoane au cerut statut

de refugiat, motiv pentru care poliåiætii

de frontierã au realizat demersurile

necesare.

• Urmãtorul caz s-a întâmplat cu

câteva minute înainte de miezul nopåii

de 29 spre 30 iulie a.c., când poliåiætii de

frontierã din cadrul aceluiaæi sector, deja

aflaåi «în prizã», au sesizat, prin aparatura

mobilã de vedere pe timp de noapte, un

alt grup de persoane ce se îndrepta dinspre

frontierã spre localitatea Ionel.

Grupul se deplasa, la adãpostul

întunericului æi a vegetaåiei sãlbatice, spre

România, peste câmp, având convingerea

22

cã ora înaintatã din noapte va asigura

deplina protecåie a deplasãrii.

Planul migranåilor s-a dovedit

neinspirat, în jurul orelor 23.30 unul din

echipajele mobile ale poliåiei de frontierã

de la SPF Cruceni, aflat în dispozitiv,

sesizând grupul de persoane.

A fost alertatã imediat echipa de

intervenåie, iar în timp scurt un al doilea

echipaj mobil al poliåiei de frontierã s-

a deplasat în apropiere. În jurul orelor

23.45, coordonându-æi acåiunea prin

radio, cele douã echipaje au reuæit sã

reåinã întregul grup de persoane, la doar

800 de metri de linia de frontierã.

Grupul de persoane era format dintrun

bãrbat, o femeie æi trei copii, aceætia

fiind conduæi la sediul sectorului pentru

identificare æi continuarea cercetãrilor.

Toate persoanele au solicitat statutul de

refugiat.

• Alte 17 persoane, din care 7 minori,

7 bãrbaåi æi 3 femei, constituiåi în douã

grupuri, de cinci, respectiv 12 persoane,

au fost reåinute de poliåiætii de frontierã din

cadrul SPF Cruceni æi Jimbolia, judeåul

Timiæ, în noaptea de 01/02 august a.c.,

aproape simultan, la scurt timp dupã ce

trecuserã ilegal în România venind din

Serbia.

Astfel, în dimineaåa zilei de 2 august

a.c., în jurul orelor 04.00, s-au declanæat,

aproape simultan, douã intervenåii ale

poliåiætilor de frontierã din cadrul SPF

Cruceni æi Jimbolia, judeåul Timiæ, în

apropierea frontierei cu Serbia.

Poliåiætii au sesizat, prin aparatura de

vedere mobilã din dotare, un grup de

persoane, destul de numeros, care, prin

ceaåa dimineåii æi la adãpostul vegetaåiei

sãlbatice din teren, se deplasa dinspre åara

vecinã spre România.

În jurul orelor 04.30 persoanele

respective au intrat pe teritoriul României,

ilegal, moment în care echipajul mobil al

poliåiei de frontierã, împreunã cu echipa

de intervenåie, au acåionat reåinând toate

cele cinci persoane din compunerea

grupului, la mai puåin de un kilometru

de frontierã.

Aproximativ în acelaæi interval orar,

un alt echipaj al poliåiei de frontierã,

de la SPF Jimbolia, a sesizat un alt grup

de persoane ce intra în România, ilegal

peste frontierã, maniera de intervenåie a

poliåiætilor de frontierã fiind aceeaæi cu cea

a colegilor de la SPF Cruceni.

Dupã reåinere, toate persoanele au

fost însoåite la sediile sectoarelor, unde

au continuat cercetãrile. Grupul de la

Cruceni era format din trei bãrbaåi, cu

vârste cuprinse între 20 æi 48 ani æi doi

copii de 8 æi 12 ani, iar cel reåinut la

Jimbolia era format din 12 persoane, din

care patru bãrbaåi æi trei femei, între 18

æi 63 ani, precum æi cinci copii, cu vârste

între 11 æi 17 ani, toåi cetãåeni sârbi, ce

plecaserã puåin dupã lãsarea întunericului,

în data de 1 august, de la domiciliu, din åara

vecinã, Serbia, pe jos, spre frontierã, hotãrâåi

sã ajungã în România. Toate persoanele

reåinute au solicitat statutul de refugiat.

û


• În dimineaåa zilei de 5 august a.c.,

în jurul orelor 04.00, colegii din cadrul

SPF Cruceni au fost nevoiåi sã acåioneze

din nou, dupã ce, în apropierea graniåei

cu åara vecinã, au sesizat, prin aparatura

de vedere mobilã din dotare, un grup de

persoane, destul de numeros, care, prin

ceaåa dimineåii æi la adãpostul acoperirilor

din teren, se deplasa dinspre åara vecinã

spre România.

Deplasarea matinalã a grupului de

persoane, peste câmp æi cazurile precedente

din zilele anterioare i-a determinat pe

poliåiætii de frontierã sã-æi concentreze

supravegherea pe direcåia unde fuseserã

semnalate persoanele în cauzã, concomitent

cu informarea rapidã a echipei de intervenåie

de la sediul SPF Cruceni.

Între grupul, de cinci persoane, un

bãrbat, douã femei æi doi copii, a fost

condus la sediul sectorului, unde cetãåenii

sârbi au cerut statut de refugiat, poliåiætii

de frontierã întocmindu-le actele necesare

unei asemenea situaåii.

• La nici 24 de ore distanåã, alte 24 de

persoane, cetãåeni sârbi, au fost reåinute de

colegii din cadrul SPF Cruceni æi Jimbolia,

în noaptea de 5 spre 6 august a.c., aproape

în acelaæi moment, la scurt timp dupã ce

trecuserã ilegal în România venind din

Serbia, iar alåi doi cetãåeni sârbi au fost

reåinuåi la SPF Cruceni pe când încercau

sã iasã ilegal din România.

Cele douã persoane, care încercau sã

iasã ilegal din România, doi tineri, de 16

æi 21 ani, fuseserã reåinute cu câteva zile

înainte æi ceruserã statutul de refugiat,

de aceastã datã cei doi declarându-i

poliåistului de frontierã de la SPF Cruceni

cã intenåionau sã treacã ilegal în Serbia,

pentru a se reîntoarce în åara de origine

întrucât mama acestora era bolnavã.

Poliåiætii de frontierã le-au întocmit acte

premergãtoare începerii urmãririi penale

pentru sãvâræirea infracåiunii de tentativã

la trecerea ilegalã a frontierei de stat,

din România în Serbia, la finalizarea

acestora urmând a fi preluaåi tot de cãtre

reprezentanåii Oficiului Român pentru

Imigrãri pentru continuarea procedurilor

anterior demarate.

Toate cele 24 de persoane au fost

conduse la sediile sectoarelor æi au

solicitat statutul de refugiat.

Fãrã nici o excepåie, cu toåii sunt

cetãåeni sârbi æi au cerut statut de refugiat.

Poliåiætii de frontierã au fãcut demersurile

necesare unei asemenea situaåii, iar

persoanele în cauzã au fost preluate de

cãtre reprezentanåii Oficiului Român

pentru Imigrãri.

Pânã la data de 27 august a.c., Oficiul

Român pentru Imigrãri a decis ca 25 de

persoane sã fie predate înapoi autoritãåilor

sârbe, din cele 176 de solicitãri înregistrate

pânã în prezent (108 adulåi æi 68

minori).

Din numãrul iniåial de solicitanåi,

Centrul Regional Timiæoara mai gãzduieæte

doar o parte, azilanåii fiind repartizaåi

centrelor regionale ale O.R.I. din åarã

(Galaåi, Rãdãuåi, Æoncuta Mare).

Viorel ALEXE

û

ÆASE migranåi

irakieni reåinuåi

la Salonta

În cursul dupã amiezii din

data de 30 iulie a.c., pe baza

unor date æi informaåii obåinute

de poliåiætii de frontierã din

cadrul SPF Salonta privind

prezenåa unui grup de migranåi

afro-asiatici ascunæi în zona

Viilor Salonta, în comun cu efective ale

Poliåiei Salonta, s-a declanæat o acåiune

comunã pentru depistarea æi reåinerea celor

în cauzã. În urma acåiunii au fost depistaåi

cinci bãrbaåi, ascunæi în zona viilor, iar în

urma extinderii arealului de cercetare, a

mai fost reåinut un alt bãrbat, tot de origine

afro-asiaticã, care a declarat cã fãcea parte

din grupul sus-menåionat.

Cei æase migranåi au fost conduæi

pentru cercetãri la sediul SPF Salonta, fiind

identificaåi în persoana numiåilor Hamed

Q., de 32 ani, Zhadar Hamid H., de 25

ani, Habib Aueid A., de 26 ani, Nuri Zaher

Y., de 37 ani, Hashem Abd A., de 36 ani,

respectiv Yasin S., de 32 ani, toåi fiind

posesori ai unor documente temporare de

solicitare a statutului de refugiat eliberate

de autoritãåile bulgare.

Din declaraåiile celor în cauzã a rezultat

cã au plecat din Irak în urmã cu aproximativ

o lunã de la data reåinerii, pe traseul Irak

– Turcia – Bulgaria, intrând ilegal în aceastã

åarã, ascunæi într-un camion turcesc. În

Bulgaria au solicitat statutul de refugiat însã,

ulterior, au luat drumul cãtre Bucureæti. De

aici, s-au deplasat cu trenul pânã în localitatea

În dimineaåa zilei de 8 august a.c.,

în jurul orei 03.30, un echipaj mobil al

poliåiei de frontierã de la Sectorul P.F.

Nãdlac – judeåul Arad, a observat pe

câmp, în apropierea localitãåii Nãdlac, trei

persoane care se îndreptau spre teritoriul

statului vecin.

Lucrãtorii noætri au declanæat o acåiune

în urma cãreia i-au reåinut pe cei trei,

la aproximativ 350 metri de linia de

demarcaåie.

În cadrul cercetãrilor, poliåiætii de

frontierã au stabilit cã sunt cetãåeni

somalezi, au vârste cuprinse între 17 æi

27 de ani æi sunt solicitanåi ai statului de

refugiat pe teritoriul României.

TRIO SOMALEZ

Ciucea, judeåul Cluj, de unde æi-au cumpãrat

bilete de tren pânã în localitatea Salonta, cu

schimb în municipiul Oradea.

În Salonta au ajuns în dimineaåa zilei

de 29 iulie a.c., dupã care s-au deplasat, pe

jos, pânã la o livadã din marginea oraæului,

unde au rãmas ascunæi pânã în data de 30

iulie a.c., datã la care intenåionau sã treacã

ilegal frontiera de stat a României în R.

Ungarã, destinaåia finalã urmând sã fie

oricare åarã din spaåiul Schengen.

Având în vedere cele constatate,

poliåiætii de frontierã le-au întocmit celor

æase migranåi actele premergãtoare de

cercetare penalã sub aspectul sãvâræirii

infracåiunilor de trecere ilegalã æi tentativã

de trecere ilegalã a frontierei de stat a

României, fapte prevãzute æi sancåionate

de art.70 alin. 1 din O.U.G. nr. 105/2001,

aprobatã de Lg. nr. 243/2002 æi modificatã

de Lg. nr. 39/2003, coroborat cu art.20 C.P.,

raportat la art.70 alin. 1 din O.U.G. nr.

105/2001, aprobatã de Lg. nr. 243/2002 æi

modificatã de Lg. nr. 39/2003, fiind predaåi

Autoritãåii pentru Strãini Bihor în vederea

luãrii mãsurilor legale care se impun.

Mircea CHIOREAN

„ÎN VIZITÔ LA NÃDLAC

Bãrbaåii au declarat cã s-au deplasat

din Galaåi pânã în localitatea Nãdlac cu

diverse mijloace de transport, de unde æiau

continuat cãlãtoria pe jos, peste câmp,

pânã în momentul reåinerii.

Cei în cauzã intenåionau sã ajungã în

Ungaria, pentru a-æi gãsi locuri de muncã

æi au apelat la aceastã metodã deoarece nu

posedau vizã.

Poliåiætii de frontierã le-au întocmit celor

trei actele premergãtoare începerii urmãririi

penale, sub aspectul sãvâræirii infracåiunii

de tentativã la trecerea ilegalã a frontierei,

urmând a fi prezentaåi procurorilor pentru

luarea mãsurilor legale ce se impun.

23


Aspecte psihologice ale comportamentului

infractorilor aflaåi în traficul de frontierã

24

În activitatea desfãæuratã

de poliåistul de frontierã pe

linia prevenirii æi combaterii

infracåionalitãåii, o atenåie

deosebitã trebuie acordatã

comportamentului persoanelor

aflate în traficul de frontierã.

Pentru a-i putea identifica

pe acei cãlãtori care prezintã un

anumit risc poliåistul de frontierã

trebuie sã foloseascã o metodologie

de lucru care sã-i permitã sã

detecteze un pasager ce prezintã

un anumit risc dintr-o mulåime de

pasageri legitimi.

O asemenea metodologie ar putea

avea câteva etape æi anume:

A) - Evaluarea ameninåãriiidentificarea

acelor mijloace de transport

care sosesc sau pleacã din P.T.F. æi care

au cel mai ridicat potenåial de risc;

B) - Cunoaæterea pasagerului

obiænuit - este o etapã adesea omisã æi

care se referã la faptul cã este important

sã cunoæti pasagerii cu motive legitime

de cãlãtorie. Dacã cunoæti profilul

pasagerului obiænuit în contextul unui

anumit mijloc de transport, atunci va

fi mult mai uæor sã identifici pasagerul

neobiænuit. Pentru a contura profilul

pasagerului obiænuit, poliåistul de

frontierã trebuie sã-æi punã câteva

întrebãri, astfel:

1. Ce categorie de cãlãtori întâlniåi

de obicei pe acest mijloc de transport?

Cum aåi descrie persoana din faåa

dumneavoastrã?

2. Cum se îmbracã de obicei

pasagerul obiænuit care cãlãtoreæte cu

acest mijloc de transport? Cum este

îmbrãcat pasagerul acesta?

3. Care este originea etnicã a majoritãåii

persoanelor care cãlãtoresc cu acest mijloc

de transport? Care este originea etnicã a

persoanei din faåa dumneavoastrã?

4. Ce tip de bagaje folosesc cei mai

mulåi dintre cãlãtorii de pe acest mijloc

de transport? Care este media numãrului

de bagaje? Ce tip æi câte bagaje are acest

pasager?

5. Care este itinerarul obiænuit al

persoanelor care folosesc acest mijloc

de transport? Care este itinerarul acestei

persoane?

6. Care este scopul cãlãtoriei majoritãåii

pasagerilor care folosesc acest mijloc de

transport? Care este scopul cãlãtoriei

acestei persoane?

7. Care este profesia majoritãåii

persoanelor care folosesc acest mijloc

de transport? Care este profesia acestei

persoane?

C) - Profilele vizuale ale potenåialilor

infractori-înfãåiæarea æi acåiunile acestor

indivizi.

D) - Cunoaæterea informaåiilor cuprinse

în documentele de cãlãtorie ale pasagerilor

care intrã în åarã. Cunoscând aceste

informaåii, poliåistul de frontierã poate

evalua în mare mãsurã caracteristicile

persoanei pe care o are în faåã cât æi natura

cãlãtoriei pe care o întreprinde.

E) - Desfãæurarea interviului. Din

practica dobânditã în chestionarea

pasagerilor, poliåistul de frontierã poate

aprecia dacã rãspunsurile au sens sau

nu æi, în acelaæi timp, poate corobora

rãspunsurile primite cu informaåiile pe care

le-a strâns prin examinarea documentelor

de cãlãtorie.

Pe întreg parcursul derulãrii acestor

etape poliåistul de frontierã va acorda o

atenåie deosebitã observãrii manifestãrilor

comportamentale ale cãlãtorilor.

I. Indicii verbale æi non-verbale ale

tentativelor de fraudã ale persoanelor

care trec prin P.T.F.

Poliåiætii de frontierã spun adesea cã

au un al æaselea simå pentru persoanele

care încearcã sã inducã în eroare sau sã

treacã prin P.T.F. obiecte fãrã ca aceætia

sã îi depisteze. În ambele cazuri, poliåiætii

de frontierã se referã la capacitatea lor

de a observa mici indicii, verbale sau

non-verbale, care sugereazã tentative de

fraudã.

Poliåistul de frontierã care analizeazã

comportamentul pasagerului ia în

considerare atât reacåii fiziologice cât æi

psihologice ale acestuia. Premisa de la

care se porneæte într-o astfel de analizã

comportamentalã este cã atunci când o

persoanã minte, îæi creeazã o stare de stres

æi tensiune. Acest fapt activeazã sistemul

nervos, pregãtind corpul pentru acåiune,

declanæând aæa-zisul „mecanism de luptãderutã”.

Ritmul inimii æi al respiraåiei creæte,

fluxul sanguin este redirecåionat,

declanæându-se æi alte activitãåi interne

(creæte numãrul celulelor roæii, creæte

cantitatea de adrenalinã). Concomitent

au loc manifestãri externe æi apar indicii

arãtând cã individul este sub tensiune.

Interpretarea acestor indicii dã posibilitatea

poliåistului de frontierã sã identifice starea

de tensiune a cãlãtorului.

Un element important de reåinut

este faptul cã aceste aspecte ale

comportamentului non-verbal pot

apare din diverse motive. Atunci când

aceste aspecte apar concomitent cu

alte câteva indicii, îåi poåi da seama

cã pasagerul este într-o stare de

încordare æi tensiune æi cã minte.

Cu toate acestea, analiza poate

fi greæitã; pentru unii cãlãtori simplul

fapt cã trec prin procedura verificãrii

documentelor poate deveni o

situaåie stresantã. Unele semne sunt

considerate indicii mai relevante

decât altele care ar putea indica stres

din diverse alte motive.

Factorul cheie în analiza

comportamentalã nu este doar

observarea unui anumit fel de

comportament, ci sesizarea cazului

când acesta constituie o abatere

de la normal. Abaterea poate fi o

suprasolicitare a organismului, un

comportament reåinut, sau ceva

incompatibil cu situaåia datã, însã

abaterea în sine semnaleazã tentativa

de fraudã. Aceste simptome pot apare

atunci când poliåistul de frontierã trece de

la întrebãri „nevinovate”, la care persoana

poate rãspunde cinstit, la întrebãri dintrun

domeniu în care persoana trebuie sã

mintã.

Indicii verbale

Pe lângã diverse tipuri de indicii

non-verbale privind expresia facialã æi

miæcãrile diverselor pãråi ale corpului,

existã, de asemenea, câteva indicii care

trãdeazã o stare de stres sau încercãri de a

înæela, care ar putea fi considerate verbale.

Acestea se referã la ceea ce se spune æi la

modul în care sunt rostite cuvintele.

Intensitatea/ tonul vocii

Intensitatea vocii æi tonul sunt indicii

mai sigure decât expresiile faciale æi

limbajul corporal. Aceasta se explicã

û


prin faptul cã oamenii nu îæi aud propria

lor voce la fel cum o aud cei din jur, aæa

încât nu îæi pot controla vocea æi nu îæi dau

seama de schimbarea ei.

Sub stare de stres vocea devine

de obicei mai ridicatã, în special

dacã persoana respectivã încearcã sã

acåioneze agresiv, pentru a se prezenta

poliåistului de frontierã într-o posturã

credibilã. Atunci când o persoanã este

sub tensiune, de exemplu când încearcã

sã facã contrabandã, intensitatea vocii

va creæte. De asemenea, tonul vocii se

va schimba. Frica poate face ca tonul

vocii sã fie dur sau sã devinã mai blând

pe mãsurã ce persoana încearcã sã înæele

vigilenåa poliåistului de frontierã. Pe de

altã parte, pentru cã se teme sã nu se

trãdeze, persoana ar putea scãdea tonul

vocii în aæa mãsurã încât rãspunsurile date

poliåistului de frontierã sã fie greu de auzit.

Multe descoperiri consemneazã faptul cã

suspiciunea poliåistului de frontierã a

fost provocatã de faptul cã rãspunsurile

persoanei în cauzã erau date cu o voce

foarte scãzutã sau bâlbâite.

În toate cazurile, schimbarea tonului

vocii devine un indiciu.

Volumul/viteza vorbirii

Volumul æi viteza vorbirii sunt, de

asemenea, indicii care pot trãda stresul.

Deæi este mai uæor de controlat decât

intensitatea vocii, volumul este totuæi

afectat de faptul cã persoana nu îæi aude

propria voce la fel cum o aud ceilalåi.

Viteza vorbirii poate fi, de asemenea,

afectatã. În efortul de a scurta cât mai

mult contactul cu poliåistul de frontierã,

persoana poate vorbi foarte repede. Acest

fapt poate fi provocat de nervozitate æi

fricã æi este, de regulã, dublat de efortul

persoanei de a furniza date nesolicitate.

În alte cazuri, viteza vorbirii este

încetinitã, persoana în cauzã fãcând

multe pauze sau având ezitãri în

rãspunsuri. Aceasta se poate datora æi

faptului cã individul, întrucât nu poate

spune adevãrul, trebuie sã se gândeascã

la conåinutul rãspunsurilor pe care le dã.

Atât în ceea ce priveæte volumul cât æi

viteza vorbirii, indiciul poate fi ascendent

sau descendent. Acest lucrul poate pãrea

contradictoriu, însã semnificativ este faptul

cã persoana deviazã de la ritmul normal

de vorbire. Pentru a descoperi tentativele

de înæelãtorie, sã asculåi o persoanã

vorbind este adesea mai important decât

sã reåii ceea ce spune.

Indicii verbale/cuvinte

Încercãrile de fraudã (de a înæela)

pot fi trãdate æi de cuvintele rostite de

cãtre participanåii la trafic (cinstit, corect,

adevãrat, sincer etc.). Acestea sunt folosite

pentru a indica cât de corectã æi deschisã

este persoana cu poliåistul de frontierã,

dar de fapt sunt folosite în încercarea de

a influenåa opiniile æi acåiunile acestuia.

Un alt procedeu legat de folosirea

expresiilor verbale este aæa-numitul

procedeu de „mascare”. Acesta apare

atunci când participantul la trafic prezintã

informaåii suplimentare nesolicitate æi

exagereazã în afirmaåiile sau rãspunsurile

û

date. Deæi în aparenåã coopereazã cu

poliåistul de frontierã, persoana încearcã

sã-l punã pe acesta într-o poziåie

defensivã, minimalizând importanåa

controlului, inducându-l în eroare sau

distrãgându-i atenåia.

Un alt indiciu de fraudã se manifestã

atunci când persoana începe sã-æi schimbe

rãspunsurile în timpul procedurilor de

control. Sã presupunem cã un poliåist de

frontierã îæi exprimã interesul pentru un

anumit bagaj. Rãspunsul iniåial pozitiv dat

întrebãrii „Este bagajul dumneavoastrã ?”

este schimbat într-o afirmaåie gen: „Cred

cã este o încurcãturã” sau „Cineva m-a

rugat sã îl transport”.

DE REÅINUT!

Cele douã câmpuri mai importante

ale percepåiei sunt cel vizual æi cel

auditiv.

- Priviåi persoana.

- Ascultaåi persoana.

- Folosiåi-vã simåurile pe parcursul

chestionãrii.

- Aveåi încredere în intuiåia

dumneavoastrã, fiåi observatori.

- Ascultaåi nu doar ce spune persoana

ci æi cum o spune.

- Un infractor experimentat foloseæte

mecanismul de învãluire pentru

distragerea atenåiei: dã rãspunsuri

exagerate, fãrã legãturã, zâmbeæte,

exprimã prietenie æi cooperare excesivã

sau nesolicitatã.

- Amintiåi-vã întotdeauna cã

mincinoæii sunt “actori”. Ei încearcã sã

foloseascã fraze pregãtite din timp sau

sã evite chestionarea.

O altã formã de manifestare a

tentativei de fraudã are loc atunci când

persoana începe sã aibã accese de

amnezie selectivã pe mãsurã ce întrebãrile

poliåistului de frontierã se apropie de

obiectul tentativei. De la calitatea de a

fi foarte exacte æi prompte, rãspunsurile

individului se schimbã în „Nu ætiu”

sau „Nu-mi amintesc” æi devin vagi æi

generale.

Expresiile faciale

Contactul vizual

În multe åãri, existã tradiåia ca oamenii

sã se uite în jos atunci când vorbesc cu

o autoritate oficialã; în alte cazuri, este

încurajat contactul vizual direct, în

special la bãrbaåi. Indiciul de tentativã de

fraudã în aceste cazuri ar fi întreruperea

contactului vizual, care are loc atunci

când sunt puse întrebãri incomode sau

întrebãri care duc la rãspunsuri false sau

înæelãtoare. Modificãri în contactul vizual

au loc æi atunci când atenåia cãlãtorului

este îndreptatã cãtre un obiect specific, de

exemplu o valizã, - astfel de situaåii trebuie

analizate cu atenåie.

Sub tensiunea minciunii, pupilele

ochilor se dilatã ca parte a reacåiei corpului

la situaåia de „luptã/derutã”. Acest indiciu

excelent, deæi greu de observat, este mai

vizibil la persoanele cu ochi albaætri decât

la persoanele cu ochi cãprui. Alte miæcãri

ale ochilor, care sunt indicii de tensiune,

includ clipirea rapidã sau miæcarea rapidã

a ochilor dintr-o parte în alta.

Faåa æi capul

Faåa, deæi este cea mai expresivã parte

a persoanei, este cel mai greu de controlat.

Modificãrile pot avea loc foarte repede æi

sunt greu de descifrat datoritã:

• complexitãåii structurii musculare

a feåii,

• faptului cã faåa poate exprima mai

mult decât o singurã emoåie în acelaæi

timp,

• vitezei de schimbare a expresiei æi

capacitãåii de a exprima emoåii false.

De exemplu, un zâmbet poate fi

adevãrat sau fals æi trebuie plasat în

contextul situaåiei respective, observând

în acelaæi timp æi alte indicii (aceastã

expresie a emoåiilor false este o altã

formã de „mascare”). Aceste indicii pot fi

detectate deoarece sunt exprimate într-un

moment nepotrivit, exprimate prea des sau

sunt exagerate excesiv.

Alte indicii faciale ale stresului sau

tensiunii sunt:

• încordarea sau umezirea buzelor;

• culoarea feåei - este, de asemenea,

importantã, paliditatea sau pierderea

culorii indicã o situaåie de „luptã/

derutã”;

• ridicarea sprâncenelor poate arãta

stres dar æi surprizã;

• vibraåia intensã a arterei carotide

precum æi miæcarea rapidã a „mãrului lui

Adam” pot fi observate în cazuri de stres

extrem;

• miæcarea æi poziåia capului, în

special când persoana nu îæi dã seama de

acest lucru, poate, de asemenea, sugera

tentative de fraudã;

• capul aplecat într-o parte indicã, de

obicei, cooperare æi încredere;

• miæcarea capului dintr-o parte în alta

este o exprimare a negãrii; o miæcare de

sus în jos indicã aprobare;

• aplecarea capului prin tragerea de

bãrbie indicã retragerea dintr-o situaåie

consideratã a fi periculoasã;

• cãscatul poate fi provocat nu numai

de plictisealã æi obosealã, ci æi de stres æi

de tensiune;

• transpiraåia vizibilã pe sprâncene æi

pe faåã este, de asemenea, un indiciu de

nervozitate æi stres.

Eugen MOÆ

25


O NOUÃ „ECUAÅIE DE

MASS - MEDIA ÆI OR

26

Lovind prezentul, propagând

rãul æi pretinzând cã asigurã

un viitor mai bun, terorismul

a cãpãtat, la acest început de

secol æi mileniu, prin amploarea

æi diversitatea formelor sale

de manifestare, un caracter

complex, extins la scara

întregii planete. Monitorizarea

datelor apãrute în mass-media

interne æi internaåionale (http:

//ætiri.neogen.ro; “Le Monde”,

4 august 2005) aratã cã, faåã de

175 atacuri teroriste comise în

2003, în perioada 2005/ 2006

au avut loc 391 acåiuni teroriste

(faåã de 288 acte teroriste

comise în perioada 2004/

2005).

Numãrul paginilor de

Internet administrate de cãtre

organizaåii teroriste a ajuns în

prezent la 4800, faåã de 12 la

nivelul anului 1998, ceea ce

demonstreazã cã æi Internetul

joacã un rol din ce în ce

mai important în dezvoltarea

ideologicã æi organizaåionalã

a reåelelor teroriste. Potrivit lui

Yasser Al-Sirri (2006), directorul

publicaåiei „Observatorul

islamic”, Al-Qaida, „sub

presiunea rãzboiului împotriva

terorismului nu mai dispune

de un spaåiu liber pentru a se

reuni æi a se organiza, nici de

tabere de antrenament, dar æi-a

creat un nou cartier general pe

Internet, pentru a semãna teama

printre adversari æi a ridica

moralul propriilor sale trupe”.

Chestor general de poliåie,

prof. univ. dr. Anghel ANDREESCU,

secretar de stat

în Ministerul Internelor

æi Reformei Administrative

lt. col. dr. Nicolae RADU,

æeful Centrului Expertizã æi

Asistenåã Psihologicã

- Serviciul de Protecåie æi Pazã

2. „BAZA” VIRTUALÃ

Al-Qaida („baza”) este o grupare cu sprijin

multinaåional, care finanåeazã æi organizeazã

activitãåile militanåilor islamici din lumea

întreagã. A luat naætere în cursul rãzboiului

afgan împotriva sovieticilor, iar membrii de

bazã ai grupãrii sunt veterani de rãzboi afgani

din întreaga lume musulmanã.

Înfiinåatã în 1988, de cãtre militantul

saudit Osama bin Laden, organizaåia Al

- Qaida foloseæte o reåea internaåionalã

ramificatã pentru a menåine contactul

între extremiætii musulmani din diverse

åãri. Folosind mijloace tehnice avansate,

cum ar fi faxurile, telefoanele prin satelit

æi Internetul, el este permanent în legãturã

cu un numãr necunoscut de adepåi din

întreaga lume arabã, dar æi din Europa,

Asia, Statele Unite æi Canada.

Organizaåia AL - Qaida are „fundaåia”

la graniåa dintre Pakistan æi Afganistan,

acåiunile sale fiind simåite din Orientul

Mijlociu, Europa de Vest, America de

Nord, pânã în Asia de Sud. Menåinând

legãturi cu organizaåii similare din

Algeria, Egipt, Maroc, Turcia, Iordania,

Tadjikistan, Uzbekistan, Siria, Filipine,

Indonezia, Singapore, Brazilia, Argentina,

Paraguay, Somalia, Sudan, Africa de Sud,

Azerbaidjan, Cecenia æi Bosnia (Kosovo)

foråa reåelei Al – Qaida este datã de

structura sa multicelularã, care îi conferã

agilitate æi acoperire. Reåeaua seamãnã cu

un virus care se schimbã permanent.

Obiectivul principal al organizaåiei

este rãsturnarea guvernelor unor state

musulmane, considerate a fi corupte

æi eretice æi înlocuirea lor cu guverne

islamice, care sã respecte SHARIA („legea

islamicã”). Al-Qaida are o atitudine profund

anti-occidentalã, percepând Statele Unite

ca fiind cel mai mare duæman al Islamului.

În acest sens, Osama bin Laden a emis

trei decrete religioase, Fatwa, prin care

îndeamnã musulmanii sã ridice armele

împotriva Statelor Unite.

Organizaåia încearcã sã transforme

grupãrile islamice existente în organizaåii

extremiste æi sã creeze astfel de grupãri

acolo unde acestea nu existã. Susåine

ideea distrugerii Statelor Unite, vãzute ca

principalul obstacol în reforma societãåilor

musulmane. De asemenea, sprijinã

luptãtorii musulmani din Afganistan,

Algeria, Bosnia, Cecenia, Eritreea, Kosovo,

Pakistan, Somalia, Tadjikistan æi Yemen.

Numele lui Bin Laden a fost legat

de mai multe atacuri teroriste comise în

întreaga lume. Printre acestea se numãrã

atacurile de la Riad (noiembrie 1995) æi

Dhahran (iunie 1996), soldate cu circa

30 de moråi. Nu se ætie cu precizie dacã

el a avut legãturã directã cu aceste douã

atacuri. El este, de asemenea, implicat în

atacul terorist comis într-un hotel yemenit

(decembrie 1992), soldat cu rãnirea mai

multor turiæti, tentativa de asasinare a

preæedintelui egiptean Mubarak în Etiopia

(iunie 1995), atentatul cu bombã asupra

complexului WTC (februarie 1993), soldat

cu trei moråi æi sute de rãniåi æi atacul comis

împotriva foråelor americane din Somalia,

soldat cu sute de rãniåi.

Reåeaua lui Osama bin Laden æi-a

declarat în repetate rânduri în mod public

û


SECURITATE MONDIALÔ:

GANIZAÅIILE TERORISTE (II)

planurile sale violente antiamericane:

• în august 1996, Osama bin Laden a

publicat o declaraåie de rãzboi împotriva

Statelor Unite.

• în februarie 1998, Osama bin Laden

a declarat cã, dacã cineva poate ucide

un soldat american, nu trebuie sã piardã

timpul fãcând alte lucruri.

• în februarie 1998, reåeaua lui Osama

bin Laden, Frontul Islamic Mondial pentru

Jihad împotriva Evreilor æi a Cruciaåilor, æi-a

declarat intenåia de a-i ataca pe americani

æi pe aliaåii acestora, inclusiv civili, peste

tot în lume.

• în mai 1998, Osama bin Laden a

declarat în cadrul unei conferinåe de presã

din Afganistan cã rezultatele ameninåãrilor

sale vor fi vãzute în câteva sãptãmâni.

• La 20 august 1998, armata americanã

a lovit o serie de obiective care aveau

legãturã cu reåeaua lui Bin Laden.

Printre acestea s-au aflat æase tabere

de pregãtire aparåinând organizaåiei

Al-Qaida æi o fabricã de medicamente

din Sudan, despre care existau

informaåii cã ar produce componente

folosite la fabricarea armelor chimice.

Ulterior, administraåia americanã a

recunoscut cã atacarea fabricii fusese

o eroare.

• atentatul cu bombã comis la

28 noiembrie 2002, asupra unui

hotel din Mombasa, Kenya, soldat

cu uciderea a 15 persoane æi rãnirea

altor 40;

• bombardarea, la 12 octombrie

2002, a unui club de noapte din Bali,

Indonezia, în care æi-au pierdut viaåa

180 de persoane;

• atacul declanæat pe teritoriul

S.U.A. la 11 septembrie 2001, cu ocazia

cãruia 19 atentatori sinucigaæi au deturnat

patru aeronave comerciale ale S.U.A.,

zdrobind cu douã dintre ele, clãdirile World

Trade Center din New York, unul o laturã

a clãdirii Pentagonului lângã Washington

D.C., iar al patrulea s-a prãbuæit pe un

câmp din Shanksville, Pennsylvania, în

total fiind ucise aproximativ 3.300 de

persoane.

• atacul desfãæurat pe teritoriul Algeriei

la 11 aprilie 2006, soldat cu 30 moråi æi

aproximativ 200 rãniåi.

Valenåele Al-Qaida - care semnificau

coordonare organizaåionalã æi strategicã

între diferite reåele teroriste - sunt

preponderent angajate æi în mediul virtual,

mesajele liderilor - Ossama bin Laden,

Ayman Al-Zawahiri æi Abdullah Azzam

– oferind de nenumãrate ori o sursã de

inspiraåie ideologicã pentru adepåii din

û

întreaga lume. La 4 martie 2006, reåeaua

de televiziune din Qatar, Al-Jazeera, a

prezentat selecåii dintr-un mesaj video

aparåinând lui Ayman Al-Zawahiri. La scurt

timp de la difuzare, înregistrarea video de

20 minute a circulat pe Internet sub forma

unui mesaj audio. Mesajul lui Ayman Al-

Zawahiri cãtre familiile victimelor tragediei

feribotului egiptean (3 februarie 2006)

viza creæterea audienåei Al-Qaida, prin

prezentarea reåelei ca pe o comunitate

bazatã pe solidaritate în lumea islamicã.

Pentru evidenåierea schimbãrilor

survenite în conåinut, mod de prezentare

æi mesaje s-a realizat o analizã comparatã

a celor mai accesate reåele de pe forum,

cu o abordare aproape identicã, la patru

ani diferenåã: 8 iulie 2002 æi 12 iulie

2006. Cea mai accesatã reåea din 2002

a fost „un mesaj cãtre pakistanezi” din

partea lui Ossama bin Laden (50.518 de

vizitatori). Materialele despre Osama bin

Laden æi atacurile din 11 septembrie 2001

fac subiectul unui numãr de alte reåele

importante, care au fost accesate de mulåi

vizitatori.

Internetul nu este folosit numai ca

sursã de inspiraåie ideologicã sau drept

catalizator în formarea reåelei, ci serveæte

æi ca sursã de informaåii despre tehnicile/

metodele de luptã æi armament. Odatã cu

dispariåia taberelor de antrenament din

Afganistan æi, mai ales, din Pakistan æi

apariåia, în statele occidentale, a recruåilor

locali neinstruiåi, nevoia unei astfel de

experienåe æi importanåa manualelor

publicate pe Internet au înregistrat o

dezvoltare fãrã precedent.

Percheziåiile æi arestãrile au condus, în

multe cazuri, la descoperirea unor materiale

explozive confecåionate artizanal, posibil

asamblate pe baza informaåiilor obåinute

de pe Internet. Manuale despre metode

de luptã æi pregãtire, scrise de veterani ai

rãzboiului din Afganistan æi instructori din

tabere de pregãtire, au apãrut pe Internet

încã de la începuturile Al-Qaida, oferind

numeroase detalii despre producerea de

explozibili improvizaåi, aranjamentele æi

facilitarea deplasãrilor, precum æi despre

pregãtirea clandestinã a atacurilor în

strãinãtate. Tot pe Internet circulã clipuri

video ce conåin demonstraåii asupra

modului de fabricare a unor arme, precum

centuri cu bombe æi explozibili. Cele

mai vizitate au fost reåelele care ilustrau

„perfidia care caracterizeazã familia

regalã sauditã”, în special „informaåiile æi

imaginile cruciaåilor americani din cadrul

foråelor ocupante” desfãæurate în Arabia

Sauditã (15.522 de vizitatori) æi o reåea care

realiza o legãturã între un general din

cadrul Ministerului saudit de Interne

æi o israeliancã (15.620 vizitatori).

Deæi fotografiile sunt mai

numeroase decât imaginile filmate,

o înregistrare video cu uciderea

jurnalistului american Daniel

Pearl este în topul listei (4.488 de

vizitatori). Materialele cu adevãrat

ideologice sunt rare, în afara unei

reåele în care se solicita participanåilor

sã fie „cu sau împotriva” Al-Qaida

(5.339 de vizitatori, dintre care 150

au rãspuns) æi o discuåie despre

organizaåia teroristã „Hizb ut-Tahrir”

(7.685 vizitatori, dintre care 720 au

rãspuns).

Pânã în 2006, imaginea s-a

schimbat, înregistrãrile video au

fost mult mai proeminente, douã

dintre cele mai vizionate fiind uciderea

unui ostatic japonez, care a fost decapitat

de gruparea condusã de Zarqawi, în 2004

(14.961 de vizitatori), æi o compilaåie a 10

dintre cele mai importante înregistrãri video

ale atacurilor asupra foråelor americane din

Irak (12.880 de vizitatori).

Evenimentele specifice, atât de pe

frontul apropiat cât æi de pe cel îndepãrtat

al Jihadului, au ieæit mai mult în evidenåã,

printre acestea numãrându-se un anunå

despre moartea lui Zarqawi (8.439 de

vizitatori) æi o dezbatere despre „urmãrile

atacului Al-Qaida din Marea Britanie”

(7.364 de vizitatori).

În compararea materialului de pe forum,

din 2002, cu cel din 2006, s-au observat

douã evoluåii importante: expansiunea

calitativã a “culturii jihadiste” pe web

æi consolidarea legãturilor cu adevãrata

culturã a Jihadului.

27


DIRECÅIA GENERALÃ DE POLIÅIE A MUNICIPIULUI BUCUREÆTI

DIRECÅIA POLIÅIEI DE

SIGURANÅÃ PUBLICÃ

Serviciul poliåiei de ordine

publicã:

- Compartiment poliåie de

proximitate;

- Compartiment criminalitate

judiciarã;

- Compartiment sisteme de

pazã;

- Compartiment siguranåã

publicã æi patrulare;

- Compartiment centre

universitare;

- Secretariat.

Brigada de poliåie rutierã:

Este unitatea teritorialã de poliåie

care îndeplineæte atribuåiile

specifice de îndrumare,

supraveghere æi controlul

respectãrii normelor de circulaåie

rutierã, date în competenåã prin

Legi, Ordonanåe, Hotãrâri

Guvernamentale æi alte acte

normative privind asigurarea

legalitãåii în domeniul circulaåiei

rutiere, pe teritoriul Municipiului

Bucureæti.

Serviciul analizã æi prevenire a

criminalitãåii:

- Compartiment Redacåia

Revistei „Poliåia Capitalei”;

- Compartiment Prevenirea

Criminalitãåii;

- Compartiment Analizã æi

Prognoza Criminalitãåii.

Serviciul dispecerat, pazã sediu

æi control acces:

Asigurã 24 ore din 24

primirea sesizãrilor telefonice

ale cetãåenilor prin Sistemul

Naåional Unic pentru Apeluri

de Urgenåã 112;

- Coopereazã cu celelalte

agenåii (ambulanåã, pompieri,

jandarmerie) în caz de urgenåã;

- Furnizeazã informaåii din

competenåa poliåiei prin

apelarea numãrului telefonic

9545 - taxabil;

- Dirijeazã echipele de intervenåie

ale sectoarelor æi secåiilor la

cazurile sesizate de cetãåeni;

- Prin dispeceratele 112 de la

nivelul a 6 sectoare de poliåie,

asigurã deplasarea la faåa locului

a echipajelor de intervenåie la

cazurile sesizate de cetãåeni.

Serviciul Poliåie Metrou:

Asigurã ordinea æi siguranåa

publicã în staåiile æi trenurile de

cãlãtori ale S.C. Metrorex S.A.,

pe întreg teritoriul capitalei.

Structura:

- Compartiment Investigaåii

Criminale;

- Compartiment Siguranåã

Publicã;

- Compartiment Dispecerat;

- Compartiment Secretariat æi

Evidenåã Operativã.

28

DIRECÅIA POLIÅIEI

ADMINISTRATIVE

Serviciul cazier judiciar æi evidenåã

operativã:

- Primeæte, verificã æi înregistreazã cererile

în vederea eliberãrii certificatelor de

cazier judiciar;

- Asigurã înregistrarea sesizãrilor privind

reclamaåiile cetãåenilor referitoare la

sãvâræirea faptelor penale cu autori

necunoscuåi;

- Realizeazã prelucrarea în regim

informatizat a datelor statistice rezultate

din activitãåile globale ale efectivelor

Poliåiei Capitalei;

- Primeæte, pãstreazã æi gestioneazã

bunurile ce reprezintã corpuri delicte;

- Pentru bunurile devenite proprietate

a statului conform O.G. nr. 128/1998

procedeazã la declararea acestora la

instituåiile abilitate în vederea valorificãrii

sau distrugerii, iar în condiåiile legii

procedeazã la restituire cãtre cei în

drept;

- Furnizeazã, la cererea cetãåenilor sau

a instituåiilor abilitate prin lege, date de

interes public din cuprinsul documentelor

arhivate.

Serviciul comunicaåii æi informaticã

- Administreazã, proiecteazã æi

realizeazã reåelele de comunicaåii de

voce /date utilizate de cãtre D.G.P.M.B.

- Proiecteazã æi realizeazã aplicaåii

program pentru nevoile Poliåiei Capitalei;

- Administreazã reåelele, bazele de date

precum æi serverele de date, e-mail æi

web, folosite de cãtre Poliåia Capitalei;

- Administreazã sistemele de

alarmã din sediile D.G.P.M.B.,

precum æi echipamentele de

televiziune cu circuit închis.

- Asigurã comunicaåiile „voce” operative

æi comunicaåiile „clasice” prin fir.

- Administreazã æi întreåin sistemul

unic de comunicaåii date/voce

existent la nivelul Poliåiei municipiului

Bucureæti, integrat în sistemul de

comunicaåii voce/date ale MIRA.

- Gestioneazã, prin structuri specializate,

patrimoniul din domeniile prezentate.

Serviciul logisticã:

- Biroul Autotransporturi

- Biroul Cazarmare

- Biroul Armament, Muniåii, Protecåie

chimicã

- Biroul Intendenåã

Biroul marketing æi achiziåii:

Urmãreæte realizarea programului anual

a achiziåiilor publice;

Organizeazã æi rãspunde de activitãåile

privind desfãæurarea procedurilor de

achiziåii publice;

Întocmeæte documentaåiile standard

pentru atribuirea contractelor de

achiziåie publicã;

Participã în comisiile de evaluare

pentru stabilirea ofertelor câætigãtoare,

analizând documentele prezentate de

ofertanåi;

Întocmeæte documentele de

corespondenåã cu operatorii

economici.

DIRECÅIA POLIÅIEI

JUDICIARE

Serviciul investigaåii criminale:

- Coordoneazã activitatea tuturor formaåiunilor de poliåie

judiciarã ce-æi desfãæoarã activitatea la nivelul secåiilor æi

sectoarelor de poliåie;

- Urmãreæte æi analizeazã starea infracåionalã, de naturã

judiciarã, ce se înregistreazã în Municipiul Bucureæti æi în

funcåie de concluziile desprinse, propune mãsuri pentru

prevenirea æi combaterea acesteia;

- Desfãæoarã activitãåi pentru prevenirea æi descoperirea

infracåiunilor grave æi cu moduri de operare deosebite,

cum sunt: tâlhãrii în toate modurile æi asupra tuturor

obiectivelor, rãpiri, acte de æantaj foarte periculoase,

violuri grave, furturi deosebit de grave, înæelãciuni privind

sume mari de bani etc.

Serviciul criminalistic: cu Laboratorul de Expertize Grafice æi

Tehnica Documentelor; Laboratorul de Expertize Balistice æi

Traseologice; Laboratorul Dactiloscopie Judiciarã; Laboratorul

de Identificare IMAGETRAK æi CDN; Compartimentul

Poligraf; Laboratorul de Investigare Tehnico-Ætiinåificã a

locului faptei;

Laboratorul de tehnicã foto æi video; Biroul criminalistic pentru

cercetarea furturilor de autoturisme; Biroul criminalistictransporturi;

Biroul criminalistic-brigada de poliåie rutierã.

Serviciul cercetãri penale:

Face parte din poliåia judiciarã, este organizat æi funcåioneazã în

structura D.G.P.M.B. æi îæi desfãæoarã activitatea sub conducerea,

supravegherea æi controlul Parchetului de pe lângã Tribunalul

Municipiului Bucureæti.

Serviciul arme, explozivi æi substanåe toxice:

- Identificarea æi cercetarea deåinãtorilor ilegali de armament,

muniåie, explozivi æi substanåe toxice;

- Verificarea æi controlul deåinãtorilor legali de arme, muniåii,

explozivi æi substanåe toxice (persoane fizice æi juridice);

- Eliberarea de autorizaåii în vederea obåinerii de armament,

muniåie æi substanåe toxice, precum æi pentru deåinerea æi

comercializarea acestora;

- Vizarea anualã a deåinãtorilor legali de arme, muniåii, explozivi

æi substanåe toxice.

Serviciul furturi de autovehicule:

Se compune din 6 birouri operative care corespund celor æase

sectoare care alcãtuiesc Municipiul Bucureæti;

- Birou criminalistic;

- Birou de Cercetare Penalã;

- Compartimentul Dispecerat;

- Compartimentul Secretariat æi Evidenåã Operativã.

Serviciul omoruri:

Are în competenåã cercetarea infracåiunilor contra vieåii,

precum æi alte infracåiuni care au ca rezultat decesul

victimei.

Serviciul de investigare a fraudelor:

Serviciul de Investigare a fraudelor este organizat în 7

structuri, 6 la nivelul fiecãrui sector al municipiului Bucureæti

æi una la nivelul municipiului Bucureæti.

Fiecare structurã are în componenåa sa mai multe

compartimente, dupã cum urmeazã: Biroul 1 - Infrastructura

economicã; Biroul 2 - Proprietate intelectualã; Biroul 3 -

Criminalitatea afacerilor; Biroul 4 - Criminalitate financiarã.

SERVICII CENTRALE

Biroul de analizã a informaåiilor; Serviciul juridic; Serviciul

financiar; Serviciul management resurse umane; Serviciul de

poliåie pentru intervenåie rapidã; Serviciul inspecåie internã;

Serviciul management organizatoric æi comunicare publicã.

û


Rolul presei în ceea ce priveæte

IMAGINEA POLIÅIEI

Fiecare comunitate este interesatã

de ceea ce se întâmplã în interiorul sãu.

În acest sens, oamenii æi-au perfecåionat

mijloacele de comunicare pentru a se

informa rapid, corect, complet.

De la mesajele non-verbale æi pânã

la transmisiunile prin satelit realizate de

mijloacele de informare în masã, toate

reprezintã modalitãåi de cunoaætere.

În acelaæi timp, mesajul trebuie sã

fie receptat nedistorsionat. În acest fel æi

acåiunile ulterioare se vor înscrie pe un

trend corect.

Oamenii aflã din mass-media ce

se întâmplã în localitatea lor. Tot ei

îæi exprimã opiniile în legãturã cu

problemele cu care se confruntã urbea,

în ziare, la radio sau la televiziune.

Ca structuri ale statului de drept aflate

în slujba cetãåenilor, Poliåia, Poliåia de

Frontierã, Jandarmeria nu fac nici ele

excepåie de la aceastã regulã æi nu pot

fi în afara acestor preocupãri. Acåiunile

acestor instituåii sunt legitimate de actele

normative în vigoare, fiind evaluate

ulterior æi prin reacåia publicului.

Astfel se consolideazã parteneriatul cu

comunitatea.

Prin activitatea pe care o desfãæoarã,

reflectatã atât de presa proprie, dar

mai ales prin intermediul jurnaliætilor

acreditaåi, “oamenii cetãåii” - poliåiætii

- sunt percepuåi de semenii lor. În

ei cetãåenii vãd æi trebuie sã vadã

siguranåa æi încrederea. Se creeazã

aæadar un suport public favorabil.

Legea prevede cã autoritãåile statului,

instituåiile publice, au obligaåia sã

informeze în timp util mijloacele de

informare în masã cu privire la conferinåele

de presã sau alte acåiuni publice organizate

de acestea æi nu pot interzice în niciun fel

accesul reprezentanåilor mass-media la

aceste acåiuni (art. 19 din Legea nr.544/

2001).

û

De altfel æi dispoziåiile de linie

precizeazã cã datele æi informaåiile

destinate publicitãåii urmãresc informarea

corectã æi oportunã a populaåiei – în

scopul atragerii acesteia la prevenirea æi

combaterea infracåiunilor – în legãturã

cu serviciile pe care le îndeplinesc

oamenii legii pentru apãrarea drepturilor

æi libertãåilor fundamentale ale cetãåenilor,

a avutului acestora.

Iatã, deci, cã membrii comunitãåii

nu mai sunt consideraåi doar beneficiari

ai acåiunilor poliåiei ci sunt invitaåi sã

participe activ la asigurarea respectãrii

normelor de convieåuire socialã.

Implicit este realizat – æi pe aceastã cale

- controlul firesc al societãåii civile.

Presa trebuie sã afle, pentru a transmite.

Iar poliåiætii trebuie sã comunice, pentru a

face cunoscute activitãåile instituåiilor din

care fac parte.

În acest sens, mass-media este æi

trebuie sã fie un partener de dialog

æi acåiune. Nu pentru a cosmetiza

rezultatele sau neîmplinirile poliåiei,

ci pentru a informa cetãåenii în mod

obiectiv.

Buletinele de presã transmise

zilnic, intervenåiile la posturile

de radio, declaraåiile-sincron

acordate posturilor de televiziune

au rolul de a face ca percepåia

asupra instituåiilor poliåieneæti sã

fie conformã cu realitatea.

Participarea la diferite emisiuni

radio-tv, interactive sau nu,

transmise live sau dupã ce au fost

înregistrate, conduce la acelaæi efect.

Declaraåiile de presã, briefingurile æi

conferinåele de presã sunt, de asemenea,

necesare æi utile înfãptuirii acestui

deziderat.

Totodatã, fotografiile æi imaginile

filmate de poliåiæti constituie atât un

sprijin pentru jurnaliæti, cât æi un factor

important pentru consolidarea unei

imagini pozitive.

Ajutorul acordat ziariætilor pentru

documentarea cazurilor faåã de care

aceætia manifestã interes, în scopul

realizãrii materialelor jurnalistice,

constituie un alt mijloc de îmbunãtãåire

a imaginii poliåiei.

Nu în ultimul rând, invitaåia adresatã

mass-media de a lua parte la unele

acåiuni ale structurilor poliåieneæti nu

face altceva decât sã fie cunoscute mai

bine eforturile depuse de oamenii legii

pentru apãrarea valorilor sociale.

Æi exemplele în aceastã direcåie

ar putea continua. Esenåialã este atât

disponibilitatea ofiåerului responsabil

pe aceastã zonã, dar mai ales

conætientizarea suportului pe care

presa îl oferã în astfel de situaåii.

Deseori, mass-media centralã dezvoltã

subiectele preluate din presa localã. Æi

aæa, problema devine cunoscutã dincolo

de graniåele unui judeå.

Considerãm însã cã nimic nu trebuie

sã se prezinte altfel de cum este. Voalarea

adevãrului poate produce – uneori -

efectele scontate, dar pe termen lung o

astfel de reacåie genereazã riscuri.

În aceeaæi notã, apreciem cã

semnalãrile presei locale trebuie luate

în seamã æi verificate atent. Important

este ca lucrurile sã se clarifice, aceasta

presupunând æi comunicarea rezultatului,

la finalizarea cercetãrilor, jurnalistului

care a sesizat evenimentul. Se obåine

astfel, pe lângã rezolvarea problemei,

eliminarea temei critice æi un nou plus

la capitolul credibilitate.

Christian CIOCAN

29


Prima promoåie europeanã

de ofiåeri a MIRA

Vineri, 20 iulie a.c., la Academia

de Poliåie „Alexandru Ioan Cuza”,

s-a desfãæurat Festivitatea de absolvire

a promoåiei 2007, prima de la aderarea

României la U.E., æi de acordare a

gradului de subinspector de poliåie æi

sublocotenent la 608 ofiåeri. Dintre

aceætia, 51 sunt poliåiæti de frontierã.

La festivitate au participat

preæedintele României Traian

Bãsescu, ministrul internelor æi

reformei administrative Cristian David,

EMOÅII ÆI SPERANÅE LA CUPA PFR

În perioada 27-29 iulie a.c., pe

Lacul Bodi, situat la altitudinea de 731

m, la baza pârtiei de schi Mogoæa, la

17 km pe DN 18 care leagã Baia Mare

de Sighetu Marmaåiei, a avut loc Cupa

Poliåiei de Frontierã la pescuit sportiv,

Ediåia iulie 2007, în organizarea IJPF

Maramureæ.

Concursul de pescuit, înscris în

calendarul sportiv, s-a bucurat de o

organizare excelentã, colegii sigheteni

Nistor Gheorghe æi Ion Turda dovedind

încã o datã, dacã mai era nevoie,

spiritul deosebit de ospitalier al

maramureæenilor.

La activitate s-au înscris aproximativ

20 de echipe, din cadrul IJPF Constanåa,

Dolj, Olt, Suceava, Bihor, Satu-Mare,

Maramureæ æi IGPF.

Participanåii au fost cazaåi în

localitatea Ocna Æugatag, jud.

reprezentanåi ai instituåiilor publice,

cadre din conducerea M.I.R.A.,

diplomaåi strãini æi alte oficialitãåi.

Acest eveniment a coincis

cu împlinirea a 145 de ani de la

unificarea structurilor de administraåie

æi ordine publicã din Moldova æi Åara

Româneascã într-un singur minister care

purta denumirea Ministerul Treburilor

din Lãuntru.

Felicitãri primei promoåii de ofiåeri

europeanã æi succes în carierã! (G.C.)

Maramureæ, iar programul

a cuprins æi vizitarea

M a r a m u r e æ u l u i

istoric, a unor peisaje

deosebite în orice

anotimp al anului,

veritabile atracåii

turistice.

Premiile, deosebit

de consistente, înmânate

la sfâræitul concursului,

au fost oferite de SNPPC

(Sindicatul Naåional al Poliåiætilor

æi Personalului Contractual din MIRA)

æi au fost câætigate de: Vrabie Mihaela

æi Vrabie Sandu (IGPF) – locul I; - Sorin

Petricã æi Marcel Osvat (IJPF Bihor) –

locul II æi, de asemenea, Premiul pentru

cea mai mare capturã din concurs; -

Sandu Manghiuc æi Dan Fenechiu (IJPF

Maramureæ) – locul III.

30

Marius IONESCU

û


JANDARMERIA ÆI COMUNITATEA

„Omul nu este decât o trestie, cea mai slabã din naturã; dar este o trestie cugetãtoare.

Nu trebuie ca întreg universul sã se înarmeze spre a-l strivi.

Un abur, o picãturã de apã, e destul ca sã-l ucidã. Însã, în cazul în care universul l-

ar strivi, omul ar fi încã mai nobil decât ceea ce-l ucide; pentru cã el ætie cã moare; iar

avantajul pe care universul îl are asupra lui, acest univers nu-l cunoaæte.”

Blaise PASCAL

Viaåa socialã cunoaæte o anumitã

complexitate, astfel cã fiecare cetãåean

trebuie sã îndeplineascã succesiv sau chiar

simultan diverse roluri: rolul de copil, de

coleg, de prieten, rolul de soå/soåie, rolul de

pãrinte, de vecin etc.

De aceea spunem cã jandarmul trebuie

sã se defineascã mai întâi drept cetãåean,

iar realizarea misiunii ce-i revine în cadrul

comunitãåii locale începe odatã cu simpla

prezenåã.

Capitalul de care dispune jandarmul este

în primul rând un capital de imagine. Orice

imagine pozitivã înseamnã credibilitate

sporitã. Nu poåi câætiga încrederea

cetãåenilor dacã nu dovedeæti cã o meriåi. Nu

poåi pretinde altora sã respecte legea dacã

tu nu o respecåi. Nu poåi solicita un anumit

comportament din partea cetãåenilor dacã

tu nu åi l-ai însuæit. Iatã în ce constã

elementul forte al misiunii specifice

jandarmilor: capacitatea de a fi un

bun cetãåean în cadrul comunitãåii, un

exemplu chiar, capabil sã determine

orientarea celorlalåi în perspectiva

comportamentelor dezirabile, licite,

acceptate social.

Aliatul cel mai important al

jandarmului în activitatea sa este

însãæi comunitatea. Pentru aceasta,

comunitatea trebuie sã fie analizatã

æi sub aspectul structurii de putere.

COMPORTAMENTUL

JANDARMILOR CU POPULAÅIA

În relaåiile cu populaåia

civilã trebuie sã ne ghidãm dupã

urmãtoarele reguli æi principii

generale:

• suntem permanent în slujba

comunitãåii, fiind un reprezentant al

legii, al autoritãåii publice;

• indiferent de opiniile personale,

nu trebuie sã facem nici un fel de discriminare

politicã, religioasã, naåionalã, rasialã,

sexualã, economicã, urmãrind ca legea sã

fie întotdeauna aplicatã æi respectatã;

Trei calitãåi cu tradiåie în Jandarmerie:

a) Tradiåia respectãrii legii æi legislaåiei

cere ca aceasta sã devinã pentru fiecare

jandarm un adevãrat cult, o componentã a

vieåii sale de zi cu zi.

b)Tradiåia corectitudinii æi abnegaåiei

faåã de åarã, faåã de cetãåean.

c)Tradiåia de a acåiona cu precizie æi a

fi echidistant politic.

În viaåa zilnicã ne întâlnim cu o mulåime

de fapte, de atitudini, care angajeazã

jandarmul direct sau indirect æi pe care

trebuie sã le rezolve, în raport cu normele

de conduitã civilizatã specifice, de cele mai

multe ori, instituåiei din care el face parte

– Jandarmeria.

û

• în intervenåiile noastre, trebuie sã

respectãm principiul imparåialitãåii, slujind

în exclusivitate interesele, drepturile æi

libertãåile cetãåeanului;

• în dialog cu cetãåenii, trebuie

sã dãm dovadã de solicitudine,

promptitudine, operativitate æi

competenåã profesionalã, sã afiæãm

o poziåie demnã æi autoritarã, de

reprezentant al legii;

• în discuåiile purtate cu

cetãåenii, trebuie sã dãm dovadã

de calm æi amabilitate, lãsând

cetãåeanul sã-æi exprime doleanåele

pânã la capãt, pentru a putea

înåelege situaåia æi sã ne exprimãm

cu privire la mãsurile ce urmeazã

a fi luate;

• dacã nu suntem abilitaåi, nu

vom da declaraåii, interviuri, nu vom åine

discursuri în mass-media despre activitãåile

desfãæurate;

• trebuie sã raportãm operativ æi exact

æefului direct orice acåiune pe care am

executat-o, orice împrejurare importantã

în care am fost implicaåi, în legãturã cu

activitatea æi comportarea proprie, ori a

altor colegi;

• în relaåiile cu colegii de muncã, trebuie

sã avem în vedere faptul cã activitatea

Jandarmeriei se desfãæoarã în echipã, fiind

necesar ca jandarmii sã se apere unul pe

celãlalt, împotriva elementelor infractoare.

Jandarmii se aflã permanent în slujba

comunitãåii, iar respectul acesteia trebuie

câætigat prin: amabilitate; calm; solicitudine;

respectarea demnitãåii æi onoarei

cetãåeanului; promptitudine în rezolvarea

problemelor ridicate de cetãåean; åinutã

(poziåia corpului, îmbrãcãminte îngrijitã æi

ajustatã pe corp).

Obiectivele relaåiilor cu comunitatea

Comunitatea localã poate fi satul,

comuna, oraæul din zona de responsabilitate

a unei formaåiuni de

jandarmi. Ea cuprinde tot ce

funcåioneazã din punct de

vedere social în acea zonã.

Obiectivele relaåiilor cu

comunitatea sunt:

- crearea posibilitãåii de

înåelegere de cãtre public a

misiunilor jandarmeriei æi, în

special, a unitãåii respective;

- informarea oportunã

æi corectã a cetãåenilor cu

privire la problemele care le

pot afecta viaåa, sãnãtatea,

liniætea socialã;

- formarea unei atitudini

preventiv - antiinfracåionale,

educarea în spiritul prevederilor legii

inclusiv pentru a se putea coopera

cu cetãåenii în situaåii normale æi

de crizã;

- promovarea imaginii pozitive a

personalului Jandarmeriei, personal

care se aflã în slujba comunitãåii;

- sprijinirea integrãrii personalului

propriu în comunitatea localã æi, în

acelaæi timp, atragerea cetãåenilor în

sprijinirea Jandarmeriei;

- definirea relaåiei jandarm

– comunitate sub semnul interesului

comun: asigurarea ordinii sociale, a

climatului de respect reciproc a

drepturilor æi libertãåilor cetãåenilor.

Trebuie înåeles cã ordinea de

drept îi revine ca obiectiv mediat

sau direct fiecãrui cetãåean, iar

jandarmul, în realizarea misiunilor

ce derivã din acest obiectiv, se aflã

în slujba cetãåeanului.

Optimizarea relaåiilor cu

comunitatea localã se poate realiza prin:

• contactul nemijlocit cu personalitãåile

æi membrii comunitãåii;

• participarea personalului Jandarmeriei

Române la evenimentele importante din

viaåa comunitãåii;

• invitarea membrilor comunitãåii la

evenimentele importante din viaåa unitãåii

de jandarmi;

• editarea æi difuzarea de publicaåii

proprii, broæuri, pliante, afiæe etc.;

• vizite ale cadrelor unitãåii de jandarmi

în instituåii de învãåãmânt;

• întâlniri ale comandantului unitãåii sau

a altor ofiåeri cu diferite categorii de public

ale comunitãåii.

Toate aceste vor contribui la o eficientã

comunicare, la un fluent schimb de

informaåii, ori se ætie cã un colectiv bine

informat este mai eficient motivat.

Populaåia

constituie

întotdeauna

centrul de

interes al

activitãåii

jandarmilor

Maior Gheorghe LUPESCU

31


32

23 AUGUST 1944

LA BUCUREÆTI

Materiale realizate de

prof. univ. dr. Radu Ætefan Vergatti

Cine viziteazã Muzeul Militar din

Domul Invalizilor din Paris remarcã uæor

cã, pe harta celui de-al doilea rãzboi

mondial, data de 23 august 1944 este

marcatã exclusiv prin consemnarea

eliberãrii Parisului. Nu se aminteæte

nimic despre cele întâmplate la Bucureæti

în aceeaæi zi. Este ciudat, cãci prin

evenimentele din capitala României era

eliberatã o åarã întreagã, nu un oraæ, se

lua din mâna germanilor singura barierã

naturalã din zonã - Munåii Carpaåi,

zãcãmintele petroliere româneæti nu mai

puteau fi folosite de armata nazistã æi, în

fine, teritoriul românesc putea fi folosit

ca o placã turnantã de armata sovieticã

pentru avans în sud-estul Europei.

Ce s-a întâmplat la 23 august 1944

la Bucureæti prin prisma ultimelor

documente?

Se ætia în cercurile politice cã

regele pregãtea înlãturarea mareæalului

Antonescu. Lovitura de palat avea numele

de cod “le coup” æi urma sã aibã loc la 26

august 1944, datã la care aviaåia SUA æi a

Angliei urmau sã bombardeze Bucureætii.

La rândul sãu æi Ion Antonescu a luat

legãtura cu oameni politici ca Iuliu Maniu,

Gh. Brãtianu etc. æi cu servicii speciale ale

Luna august 2007

• 6 august 1945. Hiroæima - aviaåia

SUA a executat primul bombardament

atomic din istoria omenirii; în urma lui

oraæul japonez Hiroæima a fost distrus,

fiind uciæi peste 250.000 oameni.

• 8 august 1945. Trupele sovietice

au început operaåiunea “Furtunã de

august” sau Bãtãlia pentru Manciuria. Ea

a fost comandatã de mareæalii Malinovski,

Mereåkov æi Purkaev; pânã la data de

28 august 1945 s-a obåinut o victorie

covâræitoare împotriva trupelor japoneze,

care au pierdut Imperiul Manchuko (unde

împãratul Puyi a fost luat prizonier), Coreea

de Nord, Insula Sahalin æi Insulele Kurile;

dupã datele oferite de japonezi, sovieticii

au luat 594.000 de prizonieri din armata

Imperiului Nipon;

• 9 august 1945. Nagasaki - cel

de-al doilea bombardament atomic al

aviaåiei USA; ca o consecinåã, a avut loc

Naåiunilor Unite. Nu i s-a acordat credit.

Regele a avut mai multã credibilitate.

În ziua de 23 august 1944 mareæalul Ion

Antonescu ar fi trebuit sã se întâlneascã cu

oamenii politici pentru a discuta condiåiile

ieæirii României din rãzboi. Întâlnirea nu a

avut loc, cãci cei aæteptaåi

nu au venit la întâlnirea cu

mareæalul.

Dupã amiazã mareæalul

a fost chemat la Palatul

Regal. A venit la ora 15,

pe o cãldurã toridã.

Când se îndrepta

cãtre intrare, întâmplãtor, s-a întâlnit cu

locotenentul Jacques Vergotti, ofiåer de

gardã la Palat. Îl cunoætea de mult timp æi-l

simpatiza. Jacques Vergotti, dupã ce l-a

salutat pe mareæal, l-a avertizat sã nu intre

PILULE ISTORICE

distrugerea acestui oraæ

nipon, format, în majoritate,

din case construite din

lemn, fiind uciæi, æi aici,

circa 200.000 oameni.

• 14 august 1945.

Tokio - mikado-ul Hirohito

a înregistrat pentru radio

un discurs, difuzat în

dimineaåa zilei de 15 august

1945, prin care anunåa

capitularea Japoniei; el æi-a

început mesajul spunând cã

pronunåã cuvinte care nu ar

fi trebuit auzite niciodatã:

“Japonia a fost înfrântã”;

acest anunå a provocat

revolta unor ofiåeri tineri,

fanatici, care au încercat

sã intre în palatul imperial

pentru a-l ucide pe împãrat.

Nu au reuæit; declaraåia

mikado-ului a fost acceptatã

în Palat, cãci i se pregãteæte ceva neplãcut.

Nu a putut spune mai mult. Mareæalul s-a

ridicat pe vârfuri, i-a replicat cã nu este

laæ æi a intrat.

Jacques Vergotti, care dejunase la

Vania Negroponte, unde se discutase

despre “le coup”, a plecat dezamãgit

cãtre Buftea. Acolo se gãsea unitatea lui

de gardã cu care urma sã revinã la Palatul

Regal de pe Calea Victoriei.

Între timp, la Palat, în biroul regal, a

avut loc o discuåie furtunoasã între Mihai

I æi Ion Antonescu. Regele pregãtise

arestarea mareæalului. Uæa biroului era

întredeschisã cãtre o încãpere alãturatã,

în care se gãsea plutonierul Ion BâIã,

un devotat al regelui, care se ocupa de

armele de vânãtoare. Acesta urma sã intre

în birou æi sã-l aresteze pe mareæal când

auzea zgomotul fãcut de cheile aruncate

de rege pe masã. Aæa a æi procedat - cum

a auzit semnalul, a intrat în birou æi, fiind

tânãr æi voinic, l-a imobilizat pe mareæal.

A avut loc un moment de spaimã, cãci

mareæalul a încercat sã-æi scoatã o batistã

pentru a-æi æterge faåa transpiratã din cauza

cãldurii, însã cei din încãpere au crezut cã

vrea sã-æi scoatã pistolul.

I n t e r v e n å i i l e

generalului C. Sãnãtescu

æi ale locotenentului

Emilian Ionescu nu au

avut nici un efect în

faåa ordinelor regelui.

Mareæalul a fost dus, sub

ameninåarea pistolului

lui BâIã, spre casa de

fier a Palatului æi închis

acolo. În acel loc vor

fi aduæi æi alåi membri

ai Guvernului - Mihai

Antonescu, Gh. Pantazi, P. Vasiliu.

Evenimentele s-au produs rapid. La

ora 17, când Jacques Vergotti a revenit

la Palat, a aflat surprins despre arestare æi

de tot poporul nipon

æi, ca urmare, Japonia a

capitulat.

• 22 august 1968.

Praga - ca o consecinåã a

“Primãverii de la Praga”,

URSS, condusã atunci de

Leonid Brejnev, a invadat

Cehoslovacia; Armata

roæie a fost însoåitã în

acåiunea ei de cotropire

a Cehoslovaciei de trupe

din R. D. Germanã, R. P.

Polonã, R. P. Ungarã æi

R. P. Bulgarã. România

nu a participat la

aceastã acåiune; C.C. al

PCR, condus atunci de

Nicolae Ceauæescu, a

comunicat decizia de a

nu participa la acåiunea

anti-cehoslovacã încã

din iulie 1968, la

Conferinåa de la Dresda

a conducãtorilor statelor

participante la Pactul de

la Varæovia; sunt dator

sã fac aceastã ultimã

precizare pentru a arãta

û


modul în care s-a produs. A protestat pe

lângã regina mamã, cu care era în bune

raporturi, pentru folosirea unei brute,

ca Ion BâIã. Apoi a asistat la venirea

la Palat a ambasadorului Germaniei la

Bucureæti, Von Killinger æi a generalului

Hansen, comandantul trupelor germane

din România. Von Killinger, un om

violent, a înjurat æi a ameninåat la aflarea

veætii despre arestarea mareæalului æi a

înætiinåãrii cã România a rupt alianåa cu

Germania. Hansen æi-a pãstrat calmul,

atrãgând atenåia asupra consecinåelor a

ceea ce a numit el “un act de trãdare”.

Imediat dupã plecarea germanilor,

regele a înregistrat un scurt interviu la

radio: comunicatul cãtre åarã care urma

sã fie difuzat la ora 22. Fãrã a mai pierde

nici un minut, regele s-a suit în Buickul

sãu cenuæiu æi a fugit cãtre comuna

Dobriåa, din Oltenia, lãsând armata fãrã

comandant æi åara fãrã conducãtor. Firesc,

sovieticii au considerat România ocupatã

în timp de rãzboi, deci capturã militarã.

Nici nu aveau cu cine discuta: la Palat,

mareæalul Malinovski l-a gãsit numai pe

colonelul Marcel Olteanu, comandantul

gãrzii cãlare. Acesta nu ætiuse nimic

despre lovitura de palat, despre arestarea

mareæalului æi nu avea calitatea æi

competenåa sã discute cu sovieticii.

Regele a fost urmat de regina mamã

æi de Jacques Vergotti, care au venit la

Dobriåa cu automobilul Mercedes care

aparåinuse mareæalului.

În primul moment, comuniætii nu

au avut nici un rol în lovitura de palat.

Dupã fuga regelui, câåiva din apropiaåii

acestuia au sugerat ca mareæalul æi cei

arestaåi din guvernul lui sã fie predaåi

comuniætilor, care i-ar fi lichidat în caz

extrem. De aici s-a ajuns la exagerarea

rolului comuniætilor æi la auto-atribuirea

unui act pe care nu l-au înfãptuit æi nici

nu l-ar fi putut înfãptui.

decizia României de a nu participa la

invadarea Cehoslovaciei nu a fost bruscã,

de moment, æi nu a aparåinut exclusiv lui

Nicolae Ceauæescu.

• 24 august 1944. Paris - capitala

Franåei a fost eliberatã de sub ocupaåia

trupelor germane de cãtre armata de

rezistenåa francezã, bine susåinutã de

Naåiunile Unite, în frunte cu SUA æi

Anglia.

• 23 august 1944. Bucureæti - guvernul

condus de mareæalul Ion Antonescu a fost

rãsturnat æi arestat în urma unei lovituri de

palat organizatã æi condusã de regele Mihai

I æi de un mic grup de oameni credincioæi

lui; ca urmare, România a declarat cã se

aliazã cu Naåiunile Unite æi intrã în rãzboi

împotriva Germaniei æi aliaåilor ei.

• 31 august 1939. Berlin - ca urmare

a conflictului de la Danzig (Gdansk), unde

germanii au pretins cã un grup de soldaåi

polonezi au atacat postul de radio local,

s-a prezentat un ultimatum guvernului de

la Varæovia. Respingerea ultimatumului l-

a determinat pe dictatorul german Adolf

Hitler sã declare rãzboi Poloniei; astfel,

la 1 septembrie 1939 a început cel de-al

doilea rãzboi mondial în Europa.

û

Comisarul-æef ENE GHEORGHE a întors

o nouã paginã în activitatea sa, prin ieæirea

la pensie, dupã un frumos numãr de ani de

activitate începutã în structurile Trupelor

de Grãniceri æi continuatã în Poliåia de

Frontierã.

Anii de muncã, atunci când se numãrã cu

zecile, reprezintã atât de mult æi de valoros,

în comparaåie cu sumele de zile, luni sau alte

dimensiuni temporare pe care unii nici nu le

înåeleg acum, dar, cu siguranåã, le vor fi teme

de meditaåie æi amintiri, cândva.

Nãscut la 12 iulie 1952, în judeåul Bihor,

la Valea lui Mihai, a parcurs cu dorinåã,

ambiåie, inteligenåã æi omenie drumul unei

cariere profesionale de mulåi doritã, pânã în

anul 2007, luna lui iulie, cum s-ar spune

din vechime.

Este fiinåa cu care împaråi, la un moment

dat, acelaæi aer, care este animatã, ca æi

tine, de anumite idealuri, are împliniri

de înfãptuit, probleme de rezolvat.

Lângã el te-a aliniat întâmplarea pentru a

parcurge, umãr la umãr, o cale mai lungã sau

mai scurtã din existenåa ta. Cu el stabileæti

anumite relaåii, în faåa lui vrei sã apari întro

luminã cât mai favorabilã, sã te afirmi.

Uimirea, bucuria, întristarea, chiar invidia

lui îåi intensificã trãirea sufleteascã pe care o

ai la un moment dat.

Colegii tãi, acest grup, reprezintã pentru

tine lumea. Eæti ancorat în mijlocul acestei

colectivitãåi care te preåuieæte sau te ignorã,

dar care mãræãluieæte împreunã cu tine.

Æi atunci, de vreme ce oricum parcurgem

viaåa în coloane, mai mari sau mai mici, chiar

în spaåiul aceleiaæi zile, în sânul familiei, la

birou, în societate, de ce sã nu o facem cu

eleganåã?

Bunele maniere, omenia, politeåea,

corectitudinea, modestia fac existenåa noastrã

mai frumoasã.

Un OM,

o carierã

Ziua nu este atât de importantã, pentru

cã dorinåa de a fi mereu acolo unde åi-ai

pus atâåia ani din viaåã, sãnãtate, bucurii,

împliniri mai multe sau mai puåine, la un

anumit moment, dupã cum sunt hãrãzite, ci

luna, care a fost sã fie fierbinte, ca voinåa

celui care s-a strãduit sã facã cu pricepere

æi dãruire multe pentru aceastã instituåie, fie

cã a fost vorba de domeniul logistic, relaåii

internaåionale, operativ sau cabinet.

Ascensiunea profesionalã a parcurs

treptele pregãtirii, trecând din Æcoala Militarã

în rândul cadrelor Bg. 5 Grãniceri-Oradea,

de unde a ajuns ulterior în cadrul C.N.Gr.

æi P.F.R., încheind cariera în cadrul acestei

structuri în funcåia de æef al Serviciului

Cabinet æi Relaåii Publice.

Poliåiætii de frontierã îi doresc comisarului

æef (r) ENE GHEORGHE ca urmãtoarea paginã

a vieåii sã fie împlinitã alãturi de familia care

i-a fost mereu alãturi.

Adela CEAN

OMUL DE LÂNGÃ TINE -

COLEGUL TÃU

Respectã-te pe tine însuåi, cãci, dacã nu, respectul pe

care-l dai altcuiva nu are nici o valoare.

Pune-åi ordine în strãdaniile zilelor tale; dacã nu, cei

dragi åie vor fi cuprinæi în cursa propriei tale confuzii.

Cinsteæte-åi sufletul, ai calm æi înåelepciune, mediteazã cã

eæti o parte din omenire, din însãæi viaåa, din materie, din

toate stelele æi din eternitate.

Numai atunci frumoasa æi perfecta ordine din propria

ta fiinåã poate da firului vieåii acea nouã bunãtate,

înåelepciune sau frumuseåe care hotãrãæte ziua de mâine.

Colegul tãu face parte din lumea ta æi nu

trebuie tratat cu aroganåã, înfumurare, lipsã

de înåelegere æi, în nici un caz, cu indiferenåã.

Veætejindu-l sau lovindu-l pe el îåi umbreæti

propriul tãu univers.

Ai învãåat ce înseamnã conduita pozitivã

mai întâi de la pãrinåii tãi. De vreme ce ætii ce

este binele æi rãul trebuie sã o æi demonstrezi.

Comportarea noastrã sã fie caracterizatã prin

simplitate æi omenie, prin curaj în situaåiile

limitã ce se pot ivi æi prin munca ce conduce

la obåinerea rezultatelor bune.

Acestea sunt cãile ce pot defini o viaåã

trãitã frumos alãturi de colegii tãi de muncã.

Fiecare dintre noi îæi are istoria sa, pe care

æi-o scrie în fiecare zi, paginã cu paginã, prin

tot ce gândeæte, prin tot ce sperã æi, mai ales,

prin tot ce înfãptuieæte.

Trebuie sã fim cuviincioæi, binevoitori,

toleranåi, recunoscãtori, politicoæi, în genere

trebuie sã fim buni, pentru a ne face cu

adevãrat viaåa mai frumoasã, mai bunã.

Gabriela RADU

33


JURNALUL UTILIZATORULUI DE INTERNET

15 Iunie - Am auzit cã poåi sã te dai pe

Internet dacã ai mobil. Cineva mi-a zis cã

dacã am un telefon mobil pot. Mi se pare

ridicol. Cum sã vãd eu ceva în ecranul ãla

de acolo. Oricum, nu ætiam cã mobilul

meu primit gratis la abonament este aæa de

avansat.

16 Iunie - E clar! Îmi trebuie un cont de

internet. Nu vãd de ce. Toatã lumea are, nu

vãd de ce îåi trebuie abonament pentru aæa

ceva. Oricum, am sunat-o pe domniæoara

de la *222 æi a fost foarte drãguåã. Atât

de drãguåã încât am uitat ce vroiam sã

o întreb.

17 Iunie - A spus cã mi-a activat

contul. Eu cred cã minte. Cred cã a fost

pornit întotdeauna. Dar a vrut sã facã

pe interesanta la telefon.

geniu. El a rãspuns cã este, în comparaåie cu

mine. Nu ætiu ce vrea sã zicã. Hm...!

1 Iulie - Azi am încercat sã folosesc

chat-ul, sã vorbesc cu alåi oameni. Nu s-a

întâmplat nimic. Cred cã trebuie sã cumpãr

un microfon.

3 IULIE - S-A ÎNTÂMPLAT O CHESTIE

FOARTE CIUDATÃ. TOATE LITERELE PE

CARE LE SCRIU SUNT MARI. CRED CÃ

PENTRU INTERNET TREBUIE ALT TIP

MULÅUMIT DE EA. OOOOOH NU!

CRED CÃ ÆI ASTA S-A STRICAT!

8 IULIE - UNU’ MI’A ZIS CEVA

DE „FAQ” … ÆI EU L-AM ÎNJURAT PE

ROMÂNEÆTE. EL CREDE CÃ DACÃ

FOLOSEÆTE CUVINTE COMPLICATE ÎN

ENGLEZÃ NU MÃ PRIND?

10 IULIE - UN TÂMPIT MI-A ZIS SÃ NU

MAI ÅIP! DE UNDE SÃ ÅIP? NICI MÃCAR

NU VORBESC! TASTEZ! MÃ ÎNTREB CUM

DE ÎI LASÃ PE ÃÆTIA AÆA PROÆTI CA

ÃSTA PE INTERNET?

13 IULIE - PENTRU CE E „CAPS

LOCK” dacã nu apare nici o literã

dupã ce apãs pe el? Probabil încã un

„feature” din ãla care face tastatura sã

coste mai mult æi e inutil!

19 Iunie - Asta e prea de tot! Cicã

pe internet intri de la calculator! Pãi æi

cu contul ãla ce fac? Doamne, trebuie

sã fii un geniu ca sã poåi sã faci chestiile

astea. O sã sun din nou.

20 Iunie - Zice cã-mi trebuie un

modem! Asta e chiar culmea. Eu cred

cã minte. Mã crede fraier ?!

22 Iunie - Am cumpãrat modemul,

dar nu ætiu unde vine. Nu ætiu unde sã-l

conectez. Sunt foarte confuz.

23 Iunie - Puætiul de 9 ani de pe palier

mi l-a montat, dar tot nu merge. Tot nu pot

sã mã conectez.

25 Iunie - Tot puætiul ãla m-a conectat

pe X-net (aæa a zis cã se numeæte, oricum

e foarte deætept tipul). Cred cã o sã ajungã

un fel de Einstein al informaticii sau cam

aæa ceva.

27 iunie - Ce e cu X-netul ãsta? Eu

credeam cã intru pe Internet nu pe X-net!

29 Iunie - Puætiul ãla mi-a arãtat cum se

foloseæte Internetul ãla. I-am spus cã e un

2 3 7 1 4 8 9 5 6

6 1 5 3 9 2 7 4 8

8 4 9 5 7 6 1 2 3

1 5 3 7 8 9 2 6 4

9 6 2 4 1 3 5 8 7

4 7 8 2 6 5 3 9 1

5 8 6 9 3 7 4 1 2

3 2 1 8 5 4 6 7 9

7 9 4 6 2 1 8 3 5

34

rezolvare

DE TASTATURÃ. I-AM SUNAT PE CEI

DE LA MAGAZIN SÃ LE SPUN CÃ NU

SUNT MULÅUMIT DE TASTATURA

MEA FIINDCÃ NU E COMPATIBILÃ CU

INTERNETUL. TIPUL ÃLA DE ACOLO

M-A FÃCUT IDIOT ÆI MI-A ZIS CÃ E

VORBA DE TASTA „CAPS LOCK”. I-AM

ZIS CÃ NU MÃ INTERESEAZÃ DESPRE

CE E VORBA ATÂTA TIMP CÂT LITERELE

MELE SUNT MARI! I-AM ZIS CÃ VREAU

ALTÃ TASTATURÃ. MI-A RÃSPUNS

CÃ TOATE AU „CAPS LOCK” FIINDCÃ

E UN STANDARD. EU NU VREAU

STANDARD. EU VREAU ALTÃ FIRMÃ.

CRED CÃ AM AVUT O PLÂNGERE

FOARTE IMPORTANTÃ FIINDCÃ L-AM

AUZIT SPUNÂND COLEGILOR LUI SÃ

ASCULTE CONVERSAÅIA ASTA.

5 IULIE - În sfâræit am gãsit o

tastaturã compatibilã. SUNT FOARTE

4 7 1 5 3 2 6 8 9

3 9 5 7 6 8 4 1 2

6 8 2 9 4 1 5 3 7

2 3 7 8 5 6 9 4 1

8 1 4 2 7 9 3 6 5

9 5 6 4 1 3 2 7 8

1 2 9 6 8 4 7 5 3

7 6 3 1 2 5 8 9 4

5 4 8 3 9 7 1 2 6

rezolvare

16 Iulie - Am aflat ce e ãla un

forum! Am scris în toate! Æi mi-am

fãcut o semnãturã unicã. Am inclus æi

poezia mea preferatã. Semnãtura mea

are 4 pagini. Mã gândesc sã adaug æi

povestioara aia care îmi place mie.

18 Iulie - Mi-a spus un tip sã

folosesc Google. Am dat „search” în „My

computer” dar nu am gãsit nimic. Cred cã

o sã-l rog sã mi-l dea æi mie pe discheta.

Oricum, am intrat în forum æi i-am întrebat

pe toåi unde este Google.

20 Iulie - Nu mi-a rãspuns nimeni. Am

postat în forum de încã 22 de ori, probabil

nu a ajuns bine mesajul meu sau nu l-au

vãzut.

21 Iulie - Semnãtura mea de la userul

de forum are acum 8 pagini, æi cred cã este

originalã. Sunt uimit cum de nu mi-a rãspuns

nimeni pe forum! Am mai postat azi de 56

de ori acelaæi mesaj în speranåa cã-mi va

rãspunde cineva.

22 Iulie - Nu ætiu ce tip mi-a suspendat

contul! Internetul ãsta e plin de dobitoci!

9 3 8 4

1 5

4 9 5

6 3 5 8

5 4

7 3 5 1

6 4 2

7 1

5 8 6 7

Regula cifrei unice: presupune completarea careului de 81 cãsuåe dupã O SINGURÃ REGULÃ: orice rând, orice

coloanã de 9 cãsuåe æi oricare pãtrat de 3x3 cãsuåe sã conåinã o singurã datã fiecare cifrã cuprinsã între 1 æi 9.

û


Galeria cu zâmbete!

:-)

BANCURI

Transcripåie a unei convorbiri radio

între un vas din armata Statelor

Unite æi autoritãåile canadiene

de coastã din Newfoundland în

octombrie 1995:

Americanii: vã rugãm, schimbaåi

direcåia voastrã cu 15 grade la nord

cu motivul de a evita ciocnirea.

Canadienii: recomandãm ca

dumneavoastrã sã schimbaåi direcåia

cu 15 grade la sud ca sã evitãm

ciocnirea.

Americanii: aici cãpitanul vasului

armatei SUA, repet: schimbaåi

direcåia.

Canadienii: Nu, repetãm: voi

trebuie sã schimbaåi direcåia.

Americanii: aici suntem portavionul

Abraham Lincoln, al doilea vas în

dimensiuni al flotei Statelor Unite

ale Americii în Oceanul Atlantic.

Ne însoåesc trei distrugãtoare, trei

cruciæãtoare æi numeroase vase de

sprijin. Cer ca dumneavoastrã sã vã

schimbaåi direcåia cu 15 grade la

nord sau vom lua mãsuri pentru a

garanta securitatea acestui vas.

Canadienii: Voi hotãrâåi, noi

suntem un far...

SOÅ!

LUP MAI MIC

DUPÃ RE

...

PANÃ

BOLD

LA REVEDERE

TEREN LA

MARE

ZGÂRCIT

CUCÃ!

RIDURI

MAÆINÃ

ROMÂNEASCÃ

BARCA LUI

NOE

ÎNTINS

DIETÃ

IOR!

TURIST

TRAI!

CUI!

MUNÅII ...

DÂNÆII

CUPÃ!

DURERE

HIDOÆI

O A P Ã

TITLU

PREOÅESC

UÆÃ!

SEARA

PRECEDENTÃ

NOE!

PRIMUL

ZBURÃTOR

PENTRU

CASETOFON

(PL.)

M A R E

PRECUM

PURE

TEXTILÃ

EL ÆI ...

DELICA-

TESURI

NEAMÅ

AMULETÃ

EXAMEN

FINAL

VOLUMINOÆI

DOMNIÅÃ

CIRCUIT

CREOL

VOI!

PISCURI

ISTEÅ

INVIDIE

HOÅ!

MOÆIT!

AERATE

La 3 noaptea vine John acasã beat

mort, înjurând, cu urme de bãtaie.

Se-mpleticeæte-n hol, alunecã

pe mochetã, mai dãrâmã câteva

obiecte neidentificate, pe câteva

le sparge, ajunge cu fruntea-n uæa

dormitorului, în cele din urmã

cumva e-n pat æi adoarme.

Dimineaåa se trezeæte într-o atmosferã

idilicã. Prin geamul deschis se aud

pãsãrelele, alãturi pe noptierã e o

aspirinã, miroase a curat. Se scoalã

buimac, pe oglindã bilet: „Scumpul

meu, bunã dimineaåa, ai micul

dejun în bucãtare. Eu m-am dus la

cumpãrãturi. Sãrutãri, iubita ta soåie.”

Din ce în ce mai nedumerit

porneæte spre bucãtãrie. Peste tot e

curãåenie desãvâræitã, în hol arde o

lumânare parfumatã. În bucãtãrie,

copilul îæi terminã micul dejun, iar

al lui, cu grijã, este pus la încãlzit.

Cu oarecare timiditate, John

chestioneazã copilul:

- Ce s-a întâmplat azi-noapte, fiule?

- A, pãi ai venit pe la 3 foarte

beat, ai alunecat pe mochetã,

ai spart vaza aia frumoasã de la

bunica æi te-ai dat cu capul de uæa

dormitorului...

- Æi?!!

- Æi pe urmã mama te-a târât în pat.

- Æi?!!!

- Æi a-nceput sã te dezbrace, dar,

când sã-åi desfacã pantalonii, tu ai

zis:”Lasã-mã cucoanã-n pace, cã-s

om însurat.”

û

Responsabili de pagini Ætefan ANDREESCU æi Alexandru BARBU

35


Gala Premiilor Poliåiei

de Frontierã Române - 2007


LEGIS

MINISTERUL INTERNELOR ÆI REFORMEI

ADMINISTRATIVE

Nr. 15232 din 07.08.2007

SINDICATUL NAÅIONAL AL POLIÅIÆTILOR

ÆI PERSONALULUI CONTRACTUAL

Nr. 409 din 06.08.2007

ACORD PRIVIND

RAPORTURILE DE SERVICIU

În temeiul drepturilor

garantate de art. 6 din Carta

Socialã Europeanã, art. 41 alin.

(5) din Constituåia României,

art. 72 din Legea nr. 188/1999

privind Statutul funcåionarilor

publici, republicatã, se încheie

prezentul Acord privind

raporturile de serviciu, unic la

nivelul Ministerului Internelor æi

Reformei Administrative, pentru

structurile unde se aplicã Legea

nr. 360/2002 privind Statutul

poliåistului, cu modificãrile æi

completãrile ulterioare, între

urmãtoarele pãråi :

- Ministerul Internelor æi

Reformei Administrative, denumit

în continuare M.I.R.A.;

- Sindicatul Naåional al Poliåiætilor

æi Personalului Contractual, denumit

în continuare S.N.P.P.C.

CAPITOLUL 1

Dispoziåii generale

ART. 1

(1) Pãråile semnatare recunosc

æi acceptã pe deplin cã sunt egale

æi libere în negocierea acordului

privind raporturile de serviciu æi

se obligã sã respecte în totalitate

prevederile acestuia.

(2) M.I.R.A. recunoaæte libera

exercitare a dreptului sindical,

conform reglementãrilor legale

în vigoare.

(3) Prezentul acord, conform

prevederilor art. 72 din

Legea nr. 188/1999 privind

Statutul funcåionarilor publici,

republicatã, cuprinde dispoziåii

referitoare la:

a) constituirea æi folosirea

fondurilor destinate îmbunãtãåirii

condiåiilor de muncã;

b) sãnãtatea æi securitatea

muncii;

c) programul zilnic de

muncã;

d) perfecåionarea profesionalã;

e) alte mãsuri decât cele

prevãzute de lege, referitoare la

protecåia celor aleæi în organele

de conducere ale organizaåiilor

sindicale.

(4) În situaåia în care intervin

alte reglementãri legale mai

favorabile poliåiætilor, prevederile

prezentului acord vor fi adaptate

la acestea.

ART. 2

(1) Clauzele prezentului

acord produc efecte asupra

tuturor poliåiætilor din structurile

M.I.R.A., cãrora li se aplicã

prevederile Legii nr. 360/2002

privind Statutul poliåistului.

(2) Acordul privind

raporturile de serviciu, unic

la nivelul M.I.R.A., cuprinde

drepturile æi obligaåiile M.I.R.A.

æi ale S.N.P.P.C. cu privire la

stabilirea condiåiilor generale

de muncã.

ART. 3

(1) Prezentul acord se încheie

pe o perioadã de 1 an æi poate fi

modificat sau completat cu acte

adiåionale ca urmare a acordului

de voinåã al pãråilor, în condiåiile

legii.

(2) Orice solicitare de

modificare a prezentului acord

va face obiectul unei negocieri.

(3) Solicitarea de modificare

se comunicã în scris celeilalte

pãråi.

(4) Negocierile cu privire la

modificare nu vor putea începe

mai târziu de 15 zile æi nici mai

devreme de 3 zile lucrãtoare de

la data primirii comunicãrii.

(5) Solicitãrile de modificare

vor fi depuse de M.I.R.A. la

sediul S.N.P.P.C., iar cele ale

sindicatului la secretariatul

general al M.I.R.A.

(6) La solicitarea sindicatului,

trimestrial va avea loc o întâlnire

între ministrul internelor æi

reformei administrative æi

reprezentanåii S.N.P.P.C.

(7) La cererea S.N.P.P.C., cu

cel puåin 5 zile lucrãtoare înaintea

datei începerii negocierilor,

M.I.R.A. va furniza, în condiåiile

legii, informaåiile necesare

negocierii acordului.

Supliment Frontiera - nr. 8/2007

1


ART. 4

S.N.P.P.C. va asigura afiæarea

prezentului acord în unitãåi, la

locurile de muncã convenite de

comun acord cu æefii unitãåilor,

astfel încât poliåiætii sã aibã

posibilitatea luãrii la cunoætinåã

de conåinutul acestuia.

ART. 5

(1) Suspendarea sau încetarea

acordului pot interveni prin

acordul pãråilor.

(2) Cu cel puåin 60 de zile

înainte de expirarea termenului

pentru care a fost încheiat, pãråile

vor conveni asupra prelungirii

valabilitãåii acordului sau a

negocierii clauzelor acestuia.

ART. 6

MIRA va consulta obligatoriu

S.N.P.P.C. în toate cazurile în

care iniåiazã proiecte de acte

normative, cu incidenåã asupra

prevederilor prezentului acord.

ART. 7

M.I.R.A. va efectua reåinerea

pe statul de platã a cotizaåiei

pentru toåi membrii de sindicat,

în baza acordului de voinåã

exprimat în scris de aceætia,

deducerea la impozit, conform

Codului fiscal æi virarea acesteia

în contul sindicatului.

ART.8

Problemele ce apar în

aplicarea prezentului acord vor

fi analizate în cadrul unei comisii

mixte constituitã în acest sens de

cãtre semnatarii acordului.

ART. 9

(1)M.I.R.A. asigurã în mod

gratuit organizaåiei sindicale

reprezentative urmãtoarele:

a) spaåii corespunzãtoare,

în sediul unitãåilor unde sunt

înfiinåate organizaåii teritoriale

æi dotãrile (telefon, fax, reåea

internet) necesare desfãæurãrii

activitãåii prevãzute de lege,

iar pentru Biroul Executiv

Central, în incinta unui sediu

2 Supliment Frontiera - nr. 8/2007

al M.I.R.A. din Bucureæti;

b) folosirea spaåiilor M.I.R.A.,

unde se pot desfãæura adunãri

generale ale membrilor de

sindicat, reuniuni, seminarii

organizate de sindicat.

(2) S.N.P.P.C. va suporta

cheltuielile de întreåinere æi

funcåionare aferente spaåiilor æi

dotãrilor puse la dispoziåie de

MIRA, pe baza protocoalelor

încheiate în acest sens.

CAPITOLUL 2

Constituirea æi folosirea

fondurilor destinate

îmbunãtãåirii condiåiilor

la locul de muncã

ART.10

(1) M.I.R.A. este obligat sã

prevadã, potrivit legii, în buget

fonduri destinate îmbunãtãåirii

condiåiilor la locul de muncã.

(2) Informaåiile cu privire la

fondurile alocate în condiåiile

alin.1, precum æi eventualele

modificãri, vor fi comunicate

organizaåiilor sindicale reprezentative,

în condiåiile legii.

ART. 11

M.I.R.A. este obligat sã

asigure, în limita fondurilor

aprobate prin buget, condiåii

optime de muncã, atât din punct

de vedere al logisticii, cât æi din

punct de vedere al dotãrilor æi

amenajãrii spaåiilor în care îæi

desfãæoarã activitatea poliåiætii,

precum æi a spaåiilor unde se

primeæte public.

ART. 12

M.I.R.A. va comunica,

la solicitarea organizaåiilor

sindicale reprezentative, modul

de folosire a fondurilor destinate

îmbunãtãåirii condiåiilor la locul

de muncã, potrivit legii.

ART. 13

M.I.R.A. împreunã cu

organizaåiile sindicale reprezentative

se vor preocupa pentru îmbunãtãåirea

condiåiilor de muncã.

CAPITOLUL 3

Securitatea æi sãnãtatea

în muncã

ART. 14

(1) M.I.R.A. se obligã sã asigure

poliåiætilor condiåii de naturã sã le

ocroteascã sãnãtatea, integritatea

fizicã æi psihicã, precum æi sã

aplice prevederile legale privind

mãsurile de protecåie æi siguranåã

la locul de muncã, inclusiv cele

de prevenire a incendiilor.

(2) M.I.R.A. se obligã sã

înfiinåeze la nivelul unitãåilor

centrale æi subordonate structuri

de securitate æi sãnãtate în

muncã, având atribuåii de

organizare, coordonare æi

control æi sã desemneze la

unitãåile teritoriale unul sau

mai mulåi lucrãtori pentru a

se ocupa de activitãåile de

protecåie æi de prevenire a

riscurilor profesionale.

(3) Persoanele cu atribuåii de

securitate æi sãnãtate în muncã

sunt obligate sã facã instructajele

de securitate æi sãnãtate în

muncã, în conformitate cu

prevederile legale în vigoare æi

cu respectarea normelor interne

în acest sens. Instructajul se va

efectua æi individual, ori de câte

ori poliåistul îæi schimbã locul de

muncã. În acest caz, instructajul

se face înainte de începerea

activitãåii la noul loc de muncã.

Dupã fiecare instructaj, poliåiætii

semneazã fiæa de protecåie a

muncii.

ART. 15

M.I.R.A. va comunica,

la solicitarea organizaåiilor

sindicale reprezentative, modul

de folosire a fondurilor destinate

îmbunãtãåirii securitãåii æi sãnãtãåii

în muncã.

ART. 16

(1) Uniforma de serviciu

æi de reprezentare, precum æi

echipamentul de protecåie vor

fi acordate, conform condiåiilor

legale, de cãtre M.I.R.A.


(2) La cererea organizaåiei

sindicale, M.I.R.A. este obligat

sã punã la dispoziåie, în termen

de 15 zile lucrãtoare, informaåiile

solicitate referitoare la situaåia

echipãrii cu uniforme de serviciu

æi echipament de protecåie.

(3) Modificarea modelului

uniformei de serviciu se face cu

consultarea organizaåiei sindicale

reprezentative.

(4) Compensarea în bani

a uniformei de serviciu se

efectueazã obligatoriu cel târziu

în cursul semestrului II a anului

în curs, în condiåiile în care

poliåistul are uniforma de serviciu

asiguratã.

ART. 17

(1) În vederea îmbunãtãåirii

condiåiilor de desfãæurare

a activitãåii la locurile de

muncã, pãråile convin asupra

urmãtoarelor cerinåe minime:

a) asigurarea condiåiilor de

spaåiu în conformitate cu normele

legale de sãnãtate publicã;

b) amenajarea ergonomicã a

locului de muncã;

c) asigurarea condiåiilor

de mediu a spaåiilor de lucru

- iluminat, microclimat, o

temperaturã optimã în spaåiile

destinate activitãåii, aerisire,

igienizare periodicã;

d) amenajarea anexelor sociale

ale locurilor de muncã (vestiare,

grupuri sanitare, cantine, locuri

special amenajate pentru

fumãtori etc.).

(2) M.I.R.A. se obligã ca,

în conformitate cu prevederile

actelor normative în vigoare, sã

adopte mãsurile pentru adaptarea

programului de lucru în funcåie

de condiåiile climaterice de

la locul de muncã, în cazul

temperaturilor extreme.

ART. 18

(1) Atribuåiile poliåistului sunt

cele prevãzute în fiæa postului.

(2) Poliåistul ia la cunoætinåã

de fiæa postului, iar activitatea

profesionalã o va desfãæura

numai dupã semnarea acesteia.

(3) Poliåistul are dreptul

de a refuza în scris æi motivat

executarea unor dispoziåii, primite

de la æefii ierarhici superiori,

dacã acestea au fost date cu

nerespectarea prevederilor legale

în vigoare.

(4) Orice activitate

profesionalã desfãæuratã peste

orele de program sau în zilele de

sâmbãtã, duminicã æi în zilele

declarate sãrbãtori legale, se

face numai în baza dispoziåiilor

scrise. Pentru a exista o evidenåã

corectã a orelor suplimentare

este obligatorie întocmirea,

de persoanele cu funcåii de

conducere, a situaåiei privind

orele lucrate peste programul

normal de lucru.

(5) Activitatea desfãæuratã

peste programul normal de lucru

se poate compensa prin acordarea

de timp liber corespunzãtor

timpului de lucru efectiv lucrat

sau prin plata contravalorii

acestuia în cazul necompensãrii

cu timp liber.

(6) Persoanele cu funcåii

de conducere care dispun ca

poliåiætii sã desfãæoare activitãåi

peste programul normal de lucru,

fãrã sã întocmeascã documente

scrise în acest sens, vor rãspunde

conform prevederilor legale.

ART. 19

(1) Pe timpul efectuãrii

controalelor pe linie profesionalã

în structurile al cãrui personal

se aflã sub incidenåa Statutului

Poliåistului dispuse de conducãtor

(ministru, æefii direcåiilor

generale, inspectorii generali,

inspectorii æefi etc.), organizaåiile

sindicale, la solicitarea membrilor

de sindicat, vor desemna un

reprezentant care sã participe

la aceste controale în calitate de

observator.

(2) Pe perioada în care

poliåistul este desemnat de

sindicat sã participe ca observator

la acåiunea de control, acestuia

nu îi sunt afectate drepturile

salariale legal cuvenite.

(3) Pe perioada cât poliåistul are

calitatea de observator se va abåine

de la orice conduitã neconformã

æi nu va influenåa modul de

desfãæurare a controlului.

Observatorul are obligaåia sã

respecte regimul informaåiilor de

care ia la cunoætinåã pe timpul

controlului.

(4) În situaåia în care

observatorul apreciazã cã

procedura de desfãæurare a

controlului nu a fost conformã

prevederilor legale în vigoare,

va prezenta organizaåiei sindicale

care l-a desemnat o informare

scrisã în acest sens.

(5) Prezentarea rezultatelor

controalelor se va face numai

în prezenåa personalului care

a fãcut obiectul verificãrii æi a

reprezentantului desemnat din

partea sindicatelor.

(6) Obiecåiile prezentate în

scris la actul de control vor fi

anexate obligatoriu la acesta.

ART. 20

(1) Funcåiile de conducere

se ocupã prin examen sau

concurs, dupã caz, în condiåiile

stabilite prin ordin al ministrului

M.I.R.A.

(2) Prin excepåie de la

prevederile alin.1 , poliåistul care

ocupã o funcåie de conducere,

va fi numit, cu acordul sãu,

într-o funcåie prevãzutã cu un

coeficient de ierarhizare egal sau

inferior celei deåinute, fãrã a mai

fi necesarã participarea la concurs

sau susåinerea examenului potrivit

competenåelor profesionale

dobândite dacã intervine una

din urmãtoarele situaåii:

a) când în urma reorganizãrii

unitãåii, postul ocupat a fost

radiat;

b) când îi înceteazã detaæarea

æi nu existã o funcåie vacantã

prevãzutã cu un coeficient de

ierarhizare egal cu cel pe care îl

avea anterior detaæãrii;

c) la solicitarea acestuia, pentru

motive temeinic justificate;

Supliment Frontiera - nr. 8/2007

3


d) când prin hotãrâre

judecãtoreascã rãmasã definitivã

s-a dispus reintegrarea în funcåia

de conducere a poliåistului care

a deåinut-o anterior.

(3) Funcåiile de conducere

vacante ca urmare a sancåionãrii

poliåistului cu una din sancåiunile

disciplinare prevãzute la articolul

58 lit.e) – f) din Statutul Poliåistului

se ocupã prin împuternicire,

pânã la soluåionarea definitivã

æi irevocabilã a cauzei, numai

dacã în termen de 30 de zile

de la data aplicãrii sancåiunii

poliåistul face dovada cã mãsura

a fost contestatã în instanåã.

ART. 21

(1) Poliåiætii au dreptul

la medicamente æi asistenåã

medicalã gratuitã, conform legii.

(2) La cererea unitãåii sau

a organizanizaåiilor sindicale,

medicii de medicina muncii/

de unitate vor fi consultaåi la

modificarea duratei timpului de

lucru æi acordarea concediilor de

odihnã suplimentare, în limitele

prevãzute de dispoziåiile legale.

(3) În funcåie de recomandãrile

medicale, M.I.R.A. va asigura, la

solicitarea poliåiætilor, mutarea în

alte locuri de muncã adecvate æi,

dupã caz, modificarea atribuåiilor

de serviciu.

ART. 22

(1) În situaåia în care nu se

poate asigura procurarea de

medicamente prin farmaciile

proprii, poliåistul le poate

achiziåiona pe cont propriu de la

farmaciile cu care CASA OPSNAJ

are încheiate contracte, M.I.R.A.

fiind obligat sã deconteze

contravaloarea necompensatã

a acestora pe baza cererii æi

a documentelor justificative

(facturã æi chitanåã) depuse de

cãtre poliåist la Centrul Medical

Teritorial. Decontarea se va

efectua în ordinea cronologicã a

depunerii cererilor.

(2) În situaåia în care poliåistului

îi sunt prescrise medicamente

4 Supliment Frontiera - nr. 8/2007

care nu figureazã pe listele

medicamentelor compensate

emise æi aprobate de Ministerul

Sãnãtãåii æi acestea nu se pot

procura prin reåeaua proprie de

farmacii, M.I.R.A. este obligat

deconteze contravaloarea

acestora pe baza cererii æi

a documentelor justificative

(receptã, facturã æi chitanåã)

depuse de cãtre poliåist la Centrul

Medical Teritorial. Decontarea se

va efectua în ordinea cronologicã

a depunerii cererilor.

(3) În localitãåile în care prin

reåeaua sanitarã proprie a MIRA

nu se poate asigura asistenåã

medicalã, în situaåii de urgenåã,

poliåiætii vor beneficia de asistenåã

medicalã gratuitã prin reåeaua

Ministerului Sãnãtãåii, decontarea

medicamentelor prescrise

achiziåionate efectuându-se în

condiåiile alin. 1 sau 2, dupã

caz.

ART. 23

(1) În cazul producerii unor

accidente de muncã, în åarã sau

strãinãtate, poliåistul beneficiazã

de asistenåã medicalã, proteze æi

medicamente gratuite, suportate

de M.I.R.A., având dreptul æi

la decontarea cheltuielilor de

spitalizare, în condiåiile legii.

(2) M.I.R.A. este obligat sã

încheie asigurãri de viaåã æi

bunuri, în condiåiile stabilite

prin lege .

ART. 24

În cazul decesului poliåistului,

membrii familiei, care au dreptul

la pensie de urmaæ, primesc

drepturile prevãzute în Legea

nr. 360/2002 privind Statutul

poliåistului, cu modificãrile æi

completãrile ulterioare.

ART. 25

(1) M.I.R.A. va încheia

contracte de asigurare facultativã

pentru mijloacele de mobilitate

aerianã, navalã æi terestrã, din

parcul propriu, în condiåiile

legii.

(2) În situaåia în care a avut loc

o avarie æi nu au fost încheiate

asigurãri facultative pentru

mijloacele de mobilitate aerianã,

navalã æi terestrã prevãzute la alin

1, poliåiætii rãspund material în

urmãtoarele situaåii:

a) acestea au fost folosite în

scop personal;

b) acestea au fost conduse în

stare de ebrietate sau fãrã a deåine

permisul de conducere pentru

categoria mijlocului respectiv;

c) poliåistul s-a abãtut, dupã

caz, de la traseul de deplasare

stabilit, fãrã motive justificate;

d) poliåistul nu a parcat

autoturismul dupã orele de

program sau dupã terminarea

misiunii de serviciu, în locul

stabilit de cãtre conducerea

unitãåii;

e) alte situaåii prevãzute de

lege.

ART. 26

(1) Poliåistul beneficiazã în

exercitarea atribuåiilor de serviciu

de protecåia legii.

(2) Poliåistul, la solicitarea

acestuia, are dreptul la

consultanåã juridicã din partea

unitãåii în cazul litigiilor

generate ca urmare a îndeplinirii

atribuåiilor de serviciu sau în

legãturã cu serviciul.

(3) M.I.R.A. are obligaåia sã

îl despãgubeascã pe poliåist, în

condiåiile legii, în situaåia în care

acesta a suferit un prejudiciu

material în timpul îndeplinirii

atribuåiilor de serviciu.

ART. 27

(1) În cazul în care la

nivelul unor unitãåi, urmare a

reorganizãrii, potrivit legii, se

impune radierea unor posturi,

aceasta se va face în urmãtoarea

ordine:

• posturile vacante;

• posturile ocupate de poliåiæti

care îndeplinesc condiåiile de

pensionare;

• posturile stabilite dupã

criteriile prevãzute în prezentul


acord, dupã cum urmeazã:

- competenåa profesionalã,

stabilitã în funcåie de pregãtirea

profesionalã, calificativele

obåinute pe ultimii 3 ani,

sancåiunile disciplinare æi faptele

pentru care s-au aplicat aceste

sancåiuni;

- situaåia în care este unic

întreåinãtor de familie;

- situaåia în care reducerea ar

afecta doi soåi care îæi desfãæoarã

activitatea în cadrul aceleiaæi

instituåii publice, urmând sã se

reducã funcåia deåinutã de soåul

cu venitul cel mai mic.

(2) Criteriile nu sunt limitative

æi pot fi completate numai

dupã consultarea organizaåiilor

sindicale reprezentative.

ART. 28

(1) Poliåistul beneficiazã de

stabilitate în funcåia publicã în

care a fost încadrat.

(2) Poliåistul delegat sau

detaæat în altã localitate are

dreptul la decontarea costului

integral al transportului dus

– întors æi, cel puåin o datã pe

lunã în cazul detaæãrii, precum

æi costul cazãrii.

(3) Poliåistul poate refuza

delegarea sau detaæarea în una

din urmãtoarele situaåii:

• graviditate;

• îæi creæte singur copilul

minor;

• starea sãnãtãåii, doveditã

cu certificat medical, face

contraindicatã delegarea sau

detaæarea;

• este singurul întreåinãtor de

familie, în cazul detaæãrii;

• alte motive temeinic

justificate, probate cu documente

justificative corespunzãtoare.

CAPITOLUL 4

Programul zilnic de lucru

ART. 29

(1) Durata normalã a timpului de

muncã va fi acoperitã de poliåiæti,

în funcåie de specificul activitãåii

prestate în cadrul unitãåii.

(2) Modul de planificare

a programului pe ore æi zile

se stabileæte de æefii unitãåilor

prin dispoziåii sau regulamente

interne, cu acordul sindicatelor

reprezentative æi se afiæeazã la

sediile unitãåilor.

ART. 30

(1) Durata normalã de lucru

pentru poliåiæti este de 8 ore pe

zi æi 5 zile pe sãptãmânã, potrivit

legii.

(2) Durata maximã legalã a

timpului de muncã nu poate

depãæi 48 de ore pe sãptãmânã,

inclusiv orele suplimentare.

Prin excepåie, durata timpului

de muncã poate fi prelungitã

peste 48 de ore pe sãptãmânã,

cu condiåia ca media orelor

de muncã, calculatã pentru o

perioadã de referinåã de 3 luni

calendaristice, sã nu depãæeascã

48 de ore pe sãptãmânã.

(3) Programul de lucru se

poate organiza de cãtre æefii

unitãåilor, astfel:

– 8 ore program de lucru

– 16 ore timp liber, cu acordarea

de zile libere în decursul lunii

(numãrul de zile libere este

egal cu numãrul zilelor de

sâmbãtã æi duminicã din luna

respectivã, precum æi a zilelor

de sãrbãtori legale ori declarate

nelucrãtoare);

– 12 ore program de lucru

(în cursul zilei) – 24 de ore timp

liber urmate de 12 ore program

de lucru (în cursul nopåii) – 48 de

ore timp liber;

– 24 de ore program de lucru

– 72 de ore timp liber.

(4) În cazul în care poliåistul

face parte din cadrul grupei

operative constituitã la nivelul

unitãåii, iar programul de lucru

al grupei este de 24 de ore,

timpul liber de care beneficiazã

se stabileæte astfel:

- dupã un schimb în cursul

sãptãmânii, timpul de odihnã

este de 48 de ore;

- dupã un schimb în zilele de

sâmbãtã, duminicã sau în zilele

de sãrbãtori legale ori declarate

nelucrãtoare, timpul liber este de

72 de ore.

(5) Munca prestatã în

intervalul dintre orele 22-06 este

consideratã muncã de noapte.

(6) În situaåia în care pentru

orele lucrate peste durata

programului normal de lucru nu

existã posibilitatea compensãrii

cu timp liber corespunzãtor,

orele respective se plãtesc cu :

- un spor de 75% din salariul

de bazã pentru primele douã

ore;

- un spor de 100% pentru

urmãtoarele ore, precum æi pentru

activitatea desfãæuratã în zilele

de sâmbãtã, duminicã, sãrbãtori

legale ori declarate nelucrãtoare.

Numãrul orelor plãtite nu poate

depãæi 360 ore anual, plata

acestora efectuându-se, de

regulã, cu ocazia plãåii salariului

din luna în care s-au efectuat, pe

baza pontajului aprobat de æeful

nemijlocit, dar nu mai târziu de

trei luni.

(7) Zilele de sãrbãtori legale în

care nu se lucreazã sunt:

- 1 æi 2 ianuarie;

- a doua zi de Paæti;

- 1 Mai;

- 1 Decembrie;

- prima æi a doua zi de

Crãciun;

- 2 zile pentru fiecare dintre

cele douã sãrbãtori religioase

anuale, declarate astfel de cultele

religioase legale, altele decât

cele creætine, pentru persoanele

aparåinând acestor culte.

ART. 31

(1) În cursul programului de

lucru poliåiætii au dreptul la

pauzã de masã, care nu poate fi

mai micã de 15 minute.

(2) Pauza de masã cu durata

de 15 minute se include în

programul de lucru, fãrã sã

afecteze desfãæurarea normalã a

activitãåii.

(3) În cazul în care

æefii unitãåilor, împreunã

cu organizaåiile sindicale

Supliment Frontiera - nr. 8/2007

5


eprezentative, stabilesc pauza

de masã mai mare de 15 minute,

programul de lucru se prelungeæte

cu durata stabilitã peste cele 15

minute incluse în programul de

lucru.

(4) Poliåiætii care îæi desfãæoarã

activitatea 24 de ore consecutive

beneficiazã de pauze de masã

totalizând cel mult o orã, inclusã

în programul de lucru, fãrã sã

afecteze desfãæurarea normalã a

activitãåii.

ART. 32

(1) Repausul sãptãmânal este

de douã zile, de regulã sâmbãta

æi duminica.

(2) În cazul în care activitatea

de la locul de muncã, în zilele

de sâmbãtã æi duminicã, nu

poate fi întreruptã, æeful unitãåii,

de comun acord cu organizaåiile

sindicale reprezentative, va stabili

condiåiile în care zilele de repaus

sãptãmânal sã fie acordate în alte

zile ale sãptãmânii sau cumulate

pe o perioadã mai mare.

ART. 33

(1) Poliåiætii au dreptul,

potrivit legii, la învoiri plãtite cu

durata de 5 zile calendaristice în

cazul urmãtoarelor evenimente

familiale:

a) cãsãtoria poliåistului;

b) naæterea sau cãsãtoria unui

copil;

c) decesul soåului sau al unei

rude de pânã la gradul al II-lea

a poliåistului sau soåului/soåiei

acestuia;

(2) De asemenea, poliåiætii

pot beneficia de învoiri plãtite

cu durata de cel mult 5 zile

calendaristice, în urmãtoarele

situaåii:

a) în caz de accidentare sau

îmbolnãvire gravã a unuia dintre

membrii familiei;

b) în situaåia unor dezastre care

au afectat domiciliul poliåistului,

al pãrinåilor, socrilor sau copiilor

acestuia;

c) pentru alte situaåii sau

evenimente excepåionale, de

6 Supliment Frontiera - nr. 8/2007

naturã sã justifice învoirea

solicitatã. O astfel de situaåie ar fi

la schimbarea locului de muncã

în cadrul aceleiaæi unitãåi sau altã

unitate, cu mutarea domiciliului

în altã localitate.

(3) Învoirile plãtite se aprobã

de conducerea unitãåii, la cererea

poliåistului.

ART. 34

(1) Dreptul la concediu de

odihnã este garantat de lege,

acordându-se pânã la sfâræitul

anului sau, dacã nu este posibil,

în urmãtorul an calendaristic.

(2) Salariul de bazã solicitat

cu anticipaåie pentru concediul

de odihnã æi dupã caz prima de

concediu, se acordã poliåistului,

în condiåiile legii, cu cel puåin

5 zile înainte de plecarea în

concediu de odihnã.

(3) Durata concediului

de odihnã al fiecãrui poliåist

însumeazã, în funcåie de

vechimea în serviciu, urmãtorul

numãr de zile:

Pânã la 10 ani vechime - 32

zile calendaristice;

Peste 10 ani vechime - 38 zile

calendaristice.

ART. 35

(1) Programarea concediului

de odihnã se face de conducerea

unitãåii, avându-se în vedere

situaåia statisticã pe ultimii 2

ani æi opåiunile fiecãrui poliåist,

la sfâræitul fiecãrui an, pentru

anul urmãtor, cu consultarea

organizaåiilor sindicale

reprezentative.

(2) În situaåia în care ambii soåi

lucreazã în aceeaæi unitate, se va

urmãri asigurarea programãrii

concediului de odihnã în aceeaæi

perioadã.

(3) În cazul în care poliåistul

are bilet de tratament, el va

beneficia, obligatoriu, de

concediul de odihnã în perioada

în care are programat biletul.

ART. 36

Poliåistul poate fi chemat din

concediul de odihnã în caz de

foråã majorã sau pentru interese

urgente care impun prezenåa

acestuia la locul de muncã. În

acest caz angajatorul are obligaåia

de a suporta toate cheltuielile

poliåistului æi ale familiei sale,

necesare în vederea revenirii

la locul de muncã, precum æi

eventualele prejudicii suferite de

acesta ca urmare a întreruperii

concediului de odihnã.

ART. 37

(1) În perioada concediului

de odihnã, în afara programului

de lucru zilnic æi în zilele libere,

poliåistul are dreptul de a se

deplasa liber, oriunde în åarã æi

strãinãtate, dupã comunicarea

prealabilã conducerii unitãåii.

(2) Restrângerea dreptului de a

circula liber în åarã æi strãinãtate,

potrivit alin.(1), se sancåioneazã

în conformitate cu prevederile

legale.

ART. 38

Prezentul capitol se

completeazã cu prevederile

actelor normative în vigoare,

privind condiåiile în baza cãrora

poliåistul are dreptul la concedii

de odihnã, concedii de studii æi

învoiri plãtite, concedii fãrã platã,

bilete de odihnã, tratament æi

recuperare.

CAPITOLUL 5

Perfecåionarea profesionalã

ART. 39

(1) Pãråile sunt de acord cã

pregãtirea profesionalã constituie

o modalitate ce contribuie

la îmbunãtãåirea activitãåii

specifice.

(2) M.I.R.A. recunoaæte

rolul organizaåiilor sindicale

în activitatea de pregãtire

profesionalã prin implicarea

activã a acestora, cât æi prin


desemnarea de comun acord

a categoriilor de poliåiæti care

vor beneficia de programele

de pregãtire, în funcåie de

specialitate.

(3) Pãråile convin asupra

necesitãåii æi obligativitãåii

perfecåionãrii profesionale a

tuturor categoriilor de poliåiæti.

ART. 40

(1) M.I.R.A. va aloca fonduri

pentru organizarea cursurilor

de pregãtire æi perfecåionare

profesionalã a poliåiætilor în

cadrul instituåiilor de învãåãmânt

sau centrelor de pregãtire din

subordinea acestuia.

(2) M.I.R.A. va comunica, la

solicitarea organizaåiilor sindicale

reprezentative, modul de folosire

a fondurilor destinate pregãtirii

æi perfecåionãrii profesionale a

poliåiætilor.

ART. 41

Poliåiætii beneficiazã de

decontarea contravalorii

cursurilor obligatorii de urmat

pentru buna desfãæurare a

activitãåii profesionale, dacã

legea prevede astfel.

ART. 42

(1) Evaluarea pregãtirii

profesionale individuale a

poliåiætilor se face având în

vedere criteriile de performanåã

prevãzute de lege.

(2) Gradul de performanåã

pentru fiecare criteriu se

stabileæte în raport cu standardele

ocupaåionale corespunzãtoare

fiecãrei categorii de funcåii,

cerinåele postului, precum æi

descrierea sarcinilor, îndatoririlor

æi responsabilitãåilor cuprinse

în fiæa postului. La evaluarea

pregãtirii individuale se vor

avea în vedere cunoætinåele æi

deprinderile dobândite ca urmare

a parcurgerii programelor de

formare profesionalã continuã.

(3) Evaluarea performanåelor

profesionale ale poliåiætilor

cu funcåii de conducere va

fi obiectivã, fãrã tendinåe de

discriminare, subapreciere sau

supraapreciere, åinându-se

seama, pe lângã celelalte criterii

obiective de evaluare stabilite

conform normelor în vigoare æi

de sondajele de opinie interne

æi externe, specificul unitãåii

æi efectivul de poliåiæti avut la

dispoziåie.

CAPITOLUL 6

Alte mãsuri decât cele

prevãzute de lege, referitoare la

protecåia celor aleæi

în organele de conducere ale

organizaåiilor sindicale

ART. 43

În timpul mandatului æi în

termen de 2 ani de la încetarea

acestuia, poliåiætilor care fac

parte din organele de conducere

centrale æi teritoriale, prevãzute

în statutul sindicatului, nu li se

pot modifica sau nu le pot înceta

raporturile de serviciu pentru

motive neimputabile lor, decât cu

acordul scris al organului colectiv

de conducere ales al organizaåiei

sindicale.

ART. 44

(1) Pe perioada în care poliåistul

deåine o funcåie de conducere

în Biroul Executiv Central, în

comisiile de specialitate sau în

birourile teritoriale sindicale

æi este salarizat de organizaåia

sindicalã, raportul de serviciu se

suspendã.

(2) Perioada suspendãrii în

condiåiile alin.(1) constituie

vechime în serviciu æi în gradul

profesional deåinut.

(3) La încetarea mandatului

poliåistul va fi numit într-o

funcåie corespunzãtoare gradului

profesional deåinut, care nu poate

fi inferioarã celei avutã anterior

suspendãrii.

(4) Poliåiætii prevãzuåi la

alin.(1) se încadreazã în condiåii

de muncã în conformitate cu

prevederile legale în vigoare.

(5) Pe perioada suspendãrii

în condiåiile alin.(1) poliåistul

beneficiazã de toate drepturile

ce decurg din legislaåia specificã

poliåiætilor, cu excepåia salarizãrii,

care se suportã de organizaåia

sindicalã.

ART. 45

Activitatea profesionalã a

poliåistului care deåine o funcåie

de conducere în cadrul unei

organizaåii sindicale teritoriale nu

poate face obiectul controlului

individual, atât din cadrul unitãåii,

cât æi de la eæaloane superioare,

decât dupã anunåarea prealabilã,

în scris, a organelor centrale de

conducere ale sindicatului.

ART. 46

Poliåistul care deåine o funcåie

de conducere în cadrul unei

organizaåii teritoriale sindicale nu

poate fi sancåionat direct de cãtre

conducãtorul unitãåii, decât dupã

înætiinåarea scrisã a organelor de

conducere centrale sindicale.

ART. 47

(1) Poliåiætii ce deåin funcåii

de conducere în cadrul

organizaåiilor teritoriale sindicale,

care lucreazã nemijlocit în cadrul

unitãåilor, au dreptul la reducerea

programului lunar de muncã

cu 3-5 zile lucrãtoare pentru

activitãåi sindicale, fãrã afectarea

drepturilor salariale.

(2) Numãrul de zile se

stabileæte în scris, de comun

acord între conducerea unitãåii

æi organizaåia sindicalã teritorialã,

în funcåie de aria de competenåã

a unitãåii respective æi numãrul

de membri în maxim 15 zile

lucrãtoare de la încheierea

prezentului acord.

ART. 48

La acordarea primelor în

cursul anului este interzisã orice

formã de discriminare pe criteriul

apartenenåei sindicale.

Supliment Frontiera - nr. 8/2007

7


ART. 49

(1) Întâlnirile sindicale au

loc de regulã dupã orele de

program.

(2) Membrii de sindicat

pot avea întâlniri la nivelul

organizaåiilor teritoriale æi în

cursul programului de lucru, dar

nu mai mult de 10 ore cumulate

în timpul unui an calendaristic.

(3) Solicitarea organizaåiei

sindicale pentru întâlnirile care

au loc în timpul serviciului se face

în scris la conducerea unitãåii cu

cel puåin 2 zile înainte.

ART. 50

(1) În conformitate cu

prevederile legii sindicatelor,

un reprezentant al Biroului

Executiv Central va participa, ca

invitat, la æedinåele colegiului

de conducere al Ministerului

Internelor æi Reformei

Administrative, atunci când se

discutã probleme de interes

profesional, economic, social,

cultural sau sportiv.

(2) La nivelul structurilor

teritoriale ale M.I.R.A., atunci

când se discutã probleme de

interes profesional, economic,

social, cultural sau sportiv,

va fi invitat æi preæedintele

organizaåiei teritoriale sindicale

sau înlocuitorul acestuia.

(3) Delegaåii sindicali

participã la æedinåele de

conducere la nivelul structurilor

unde sunt aleæi (direcåii, servicii,

municipii, oraæe, etc.) în

condiåiile alin. (2).

ART. 51

La solicitarea preæedintelui

organizaåiei teritoriale sindicale

sau a înlocuitorului acestuia,

membrii aleæi în organele de

conducere ale sindicatului au

acces imediat sau cu prioritate

la æeful unitãåii, pentru probleme

privind activitatea sindicalã.

CAPITOLUL 7

Dispoziåii finale

ART. 52

(1) M.I.R.A. comunicã,

la cererea organizaåiilor

sindicale reprezentative, pentru

documentare æi analize statistice,

date cu privire la salarizarea

poliåiætilor, execuåia bugetarã la

anumite perioade, recompensele

acordate, sancåiunile disciplinare

aplicate, promovãrile în funcåii,

obiectivele instituåiei, situaåia

proceselor având ca obiect

raporturile dintre instituåie

æi poliåiæti, în mãsura în care

acestea nu constituie informaåii

clasificate sau de interes

personal, potrivit legii.

(2) La solicitarea scrisã

a organizaåiilor sindicale

reprezentative, structurile

M.I.R.A. comunicã acestora

situaåii privind salariile de merit

æi primele.

ART. 53

(1) M.I.R.A. va permite

organizaåiilor teritoriale,

constituite la nivelul unitãåilor

subordonate, sã monteze,

în mod gratuit, aviziere în

incinta instituåiei. Locaåia va

fi stabilitã de comun acord

între conducerea organizaåiei

teritoriale æi conducerea

unitãåii.

(2) La aviziere se vor afiæa

numai materiale cu caracter

sindical sau profesional, avizate

(semnate æi ætampilate) de cãtre

organele de conducere sindicale

centrale sau teritoriale.

(3) Organizaåiilor teritoriale,

constituite la nivelul structurilor

M.I.R.A., le este interzis sã

afiæeze materiale conåinând

expresii sau informaåii ce pot

aduce atingere imaginii M.I.R.A.

æi autoritãåilor sau instituåiilor

publice aflate în subordonarea

sau coordonarea acestuia.

ART. 54

Pãråile semnatare promoveazã

un climat normal în raporturile de

serviciu, respectând prevederile

legii æi prezentului acord.

ART. 55

Personalul cu funcåii de

conducere sau de coordonare

are obligaåia de a respecta

personalitatea æi demnitatea

poliåiætilor subordonaåi, în cadrul

relaåiilor de muncã æi conexe

cu munca, respect datorat,

prin reciprocitate, æi din partea

poliåiætilor faåã de æefii lor

ierarhici.

ART. 56

(1) Interpretarea clauzelor

acordului se face prin consens.

Dacã nu se realizeazã consensul,

clauzele se interpreteazã potrivit

dreptului comun.

(2) Neîndeplinirea obligaåiilor

asumate prin prezentul acord

atrage rãspunderea pãråilor

semnatare, în condiåiile legii.

ART. 57

Prezentul acord intrã în vigoare

cu data semnãrii de cãtre ambele

pãråi æi înregistrãrii la M.I.R.A.

8 Supliment Frontiera - nr. 8/2007

More magazines by this user
Similar magazines