Nr. 2/2008 - Politia de Frontiera

politiadefrontiera.ro

Nr. 2/2008 - Politia de Frontiera

www.politiadefrontiera.ro

La mulåi ani

colegelor poliåiste

de frontierã!


• P e s c u r t • P e s c u r t • P e s c u r t •

• Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920

• Serie nouã - nr. 674

O nouã locaåie a PFR. Pe malul Dunãrii, în dreptul Viaductului Bahna, a

fost dat în folosinåã Centrul de Conferinåe al Poliåiei de Frontierã Vârciorova, din

judeåul Mehedinåi, având 13 camere cu douã paturi, cu duæ æi trei apartamente

cu pat dublu. Acesta are o capacitate de 29 de locuri de cazare æi o salã de

mese pentru 60 persoane, care poate fi transformatã în salã de æedinåã. În cadrul

Centrului se pot desfãæura convocãri, consilii consultative, activitãåi recreative

cum ar fi pescuitul, cazarea personalului propriu aflat în misiune æi chiar primirea

unor delegaåii strãine.

Mãsuri speciale la frontierã, în contextul summit-ului NATO. Pentru asigurarea

unui nivel sporit de securitate, cu ocazia desfãæurãrii la Bucureæti a „Summitului

NATO», începând cu data de 1 martie a.c., PFR va intensifica mãsurile de

supraveghere æi control a tuturor zonelor aflate în competenåã.

La nivelul frontierelor terestre, maritime, fluviale æi aeriene vor fi efectuate

controale riguroase asupra persoanelor, mijloacelor de transport æi bunurilor acestora.

Verificãrile vor avea la bazã analizele de risc realizate de politiætii de frontierã, precum

æi informaåiile obåinute în procesul muncii ori în baza colaborãrii cu alte instituåii de

ordine publicã din åarã æi strãinatate. În punctele de trecere de la graniåa cu Bulgaria

æi Ungaria, la solicitarea Poliåiei de Frontierã Românã, îæi vor desfãæura activitatea æi

echipe mobile de supraveghere vamalã, care vor efectua controlul autovehiculelor

de marfã pentru prevenirea transportului ilicit de materiale prohibite sau persoane

ascunse.

Mãsurile vor avea în vedere asigurarea unui control operativ, astfel încât tranzitul

peste frontierã al persoanelor sã nu fie afectat. Timpii de aæteptare se vor mãri, iar

pentru evitarea aglomerãrilor, Poliåia de Frontierã Românã recomandã participanåilor

la trafic tranzitarea tuturor punctelor de frontierã deschise traficului internaåional.

Un nou rector la Academia de Poliåie „Al.I.Cuza”. Dupã opt ani, în conformitate

cu prevederile Legii învãåãmântului æi Statutul cadrelor didactice, chestorul principal

prof.univ.dr. Costicã Voicu æi-a încheiat mandatul de rector al Academiei de Poliåie

Al.I.Cuza.

În ziua de 14 februarie a.c. în urma voturilor exprimate de membrii Senatului,

noul rector al Academiei de Poliåie a fost

ales chestorul prof.univ.dr. Luca Iamandi.

Prof.univ.dr. Luca Iamandi a absolvit

Facultatea de Ætiinåe Economice, Facultatea

de Drept æi Colegiul Naåional de Apãrare.

Este doctor în ætiinåe economice æi doctor

în drept. Din 2001 æi pânã în 2008 a fost

decanul Facultãåii de Drept din cadrul

Academiei de Poliåie. A efectuat mai

multe stagii de pregãtire la Academia de

Securitate din Viena æi la Centrul F.B.I.

de la Budapesta. A publicat 20 de cãråi æi

manuale de specialitate.

2

Cooperare la frontierã România-Ucraina ................................. pag. 4

Reportaj la SPF Iaæi ................................................................... pag. 6

Ætiri ........................................................................................... pag. 14

Criminalisticã - carte de identitate Turcia ............................. pag. 18

Problemele lucrãtorilor MIRA în atenåia SNPPC ........................... pag. 21

Terorismul, în ceasul al 12-lea fãrã câteva minute ................ pag. 22

Tratatul de pace de la San Stefano ......................................... pag. 24

Mãråiæorul - simbolul primãverii ............................................. pag. 25

Fereæte-te de åepe! ................................................................... pag. 26

Ziua femeii ............................................................................... pag. 28

Pasiune pentru picturã ............................................................ pag. 29

www.politiadefrontiera.ro

Editor coordonator:

Comisar - æef Ionela ROMAN

REDACÅIA

(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro,

Intranet: frontiera@igpf.net)

Redactor-æef

Subcomisar Marius IONESCU

(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)

Secretar de redacåie

inspector principal Gabriel CRÃCIUN

(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)

Redactori:

inspector Ætefan ANDREESCU

subinspector Iulian PUICÃ

Fotoreporter

agent Mihai BEJENARU

Abonamente, difuzare

Elena URSACHI

Foto coperta I - Gabriel CRÃCIUN

Foto coperta IV - Iulian PUICÃ

ADRESA: Str. Rãzoare nr. 2,

sector 6, Bucureæti, cod 050507;

TEL./FAX: 021-316.84.32;

021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;

Banii pentru abonamentele la revista

“FRONTIERA” vor fi viraåi ca venit la

bugetul de stat pe plan local, în contul

venituri ale fiecãrei instituåii în parte,

deschis la trezorerie (Legea 500/2002).

Fiecare direcåie, inspectorat judeåean,

æcoalã sau alte structuri PFR au deschis la

trezoreria localã un numãr de cont care

poate fi consultat personal în momentul

în care banii sunt viraåi la bugetul de

stat, în cazul în care acesta nu este

cunoscut.

Responsabil de numãr:

Ætefan ANDREESCU

Layout: Marius IONESCU

Tipar

S.C. AMMA PRINT SRL-Bucureæti

Tel./fax: 021 - 344 10 74

e-mail: office@ammaprint.ro

Ediåia s-a încheiat la

29 februarie 2008

Preå: 3 lei

Reproducerea materialelor din cuprins este

permisã numai cu menåionarea sursei

(Copyright cf. Legii nr. 8/1996).

Materialele primite spre publicare

nu se înapoiazã.

Responsabilitatea juridicã pentru conåinutul

articolului æi informaåiile cuprinse aparåine,

potrivit art. 225 din Codul penal, autorului.

I.S.S.N.: 1220-711X

Imprimat în România

F R O N T I E R A


INSTRUIRE ÎN COMUN

Æcoala Poliåiei de Frontierã Iaæi -

Academie Partenerã FRONTEX

La începutul acestui an, Inspectoratul General

al Poliåiei de Frontierã Române æi FRONTEX au

încheiat un acord prin care Æcoala de Formare

Iniåialã æi Continuã pentru Poliåia de Frontierã

Iaæi a fost certificatã drept Academie Partenerã

FRONTEX.

FRONTEX intensificã securitatea frontierelor,

asigurând coordonarea acåiunilor statelor membre

în implementarea mãsurilor comunitare privind

managementul frontierelor externe. Activitãåile

instituåiei europene sunt bazate pe informaåii æi

completeazã sistemele naåionale de management

al frontierelor acestora.

Reåeaua de academii partenere ajutã statele

membre sã realizeze un schimb de expertizã în

domenii specifice pregãtirii Poliåiei de Frontierã æi sã

asigure implementarea æi dezvoltarea standardelor

comune în pregãtirea statelor membre.

Odatã cu semnarea acestui acord, Æcoala de

Formare Iniåialã æi Continuã pentru Poliåia de

Frontierã Iaæi s-a alãturat celor nouã Academii

Partenere ale FRONTEX. Acestea gãzduiesc

activitãåi æi cursuri de pregãtire pentru Poliåia

de Frontierã din toate statele membre æi statele

asociate Schengen æi sunt situate în Marea Britanie,

Finlanda, Germania, Italia, Lituania, Slovacia,

Olanda, Austria æi Ungaria.

Agenåia FRONTEX a fost înfiinåatã prin

Regulamentul Consiliul 2007/2004. Atribuåiile

sale sunt descrise în Articolul 2 al acestui

Regulament:

- asigurarea cooperãrii operaåionale dintre

statele membre în domeniul managementului

frontierelor externe;

- asistarea statelor membre în pregãtirea

poliåiætilor de frontierã, inclusiv prin stabilirea unor

standarde comune;

- realizarea analizelor de risc;

- urmãrirea dezvoltãrii cercetãrilor relevante

pentru controlul æi supravegherea frontierelor

externe;

- asistarea statelor membre la frontierele externe

æi asigurarea sprijinului necesar pentru organizarea

operaåiunilor comune.

15 ofiåeri de poliåie de frontierã din

diferite state membre UE - pregãtiåi la Iaæi,

sub directa coordonare a FRONTEX

Pregãtirea în comun a poliåiætilor de frontierã

europeni la Iaæi, în anul 2008, a debutat cu un

curs de o sãptãmânã pentru 15 ofiåeri de poliåie

de frontierã din diferite state membre UE, Bulgaria,

Cipru, Cehia, Franåa, Germania, Grecia, Italia,

Lituania, Finlanda, Norvegia, Polonia, Slovenia,

Spania, Suedia æi România.

Aceætia au participat la activitãåile de pregãtire

din cadrul Cursului Mid-Level Training, susåinut de

cãtre FRONTEX.

Mid - Level Training este un program de

patru sãptãmâni ce se desfãæoarã în patru state

membre diferite (Germania, România, Lituania æi

Finlanda).

Cursurile s-au desfãæurat în limba englezã. Au

conferenåiat cadre didactice de la SFICPPF Iaæi,

sprijinite în activitãåile din teren de poliåiæti de

frontierã din cadrul IJPF æi DPF Iaæi.

Principalul obiectiv al Cursului Mid - Level

Training este de a oferi personalului tânãr al

structurilor operative ale poliåiei de frontierã atât

cunoætinåe aprofundate de management, control

æi supraveghere, dar æi oportunitatea de a-æi

optimiza expertiza în domeniul cooperãrii æi de

a privi controlul de frontierã ca o sarcinã comunã

europeanã.

Pregãtirea este alcãtuitã din douã componente:

una teoreticã æi una practicã, aceasta din urmã fiind

realizatã atât pe frontiera verde cât æi la nivelul

punctelor de trecere a frontierei.

F R O N T I E R A

3


A n a l i z ã

Cooperare la frontierã

România-Ucraina

În perioada 20-21 februarie 2008, o

delegaåie a Poliåiei de Frontierã Române,

condusã de cãtre comisarul-æef Ioan Buda,

adjunct al inspectorului general al PFR, a

participat la Kiev la cea de-a patra æedinåã

a Împuterniciåilor de frontierã principali ai

României æi Ucrainei.

Pãråile au menåionat cã principalele

ameninåãri la frontiera de stat comunã rãmân

contrabanda cu åigãri æi migraåia ilegalã, iar

numãrul încãlcãrilor legislaåiei la frontierã

creæte. Majoritatea infractorilor de frontierã

au fost reåinuåi în timp ce încercau sã treacã

ilegal frontiera în afara punctelor de trecere.

Dupã intrarea României în UE, România a

devenit mult mai atractivã pentru migranåii

ilegali. Ca urmare, numãrul persoanelor

reåinute la frontiera comunã a crescut de

trei ori, iar în continuare se estimeazã

o intensificare, la frontiera comunã, a

activitãåii grupãrilor infracåionale organizate

care au ca preocupare trecerea migranåilor

ilegali spre åãrile UE.

S-a acordat atenåie concluziilor întâlnirii

æefilor organelor operative, desfãæuratã la

20 decembrie 2007 în localitatea Rãdãuåi,

referitoare, în special, la desfãæurarea de

mãsuri comune de combatere a activitãåilor

infracåionale ale grupãrilor internaåionale

organizate æi au convenit sã continue luarea

mãsurilor de perfecåionare a cooperãrii

organelor operative.

S-a subliniat necesitatea realizãrii

cooperãrii în domeniul combaterii

manifestãrilor corupåiei în rândul

personalului instituåiilor de frontierã ale

celor douã åãri.

Pãråile au analizat situaåia funcåionãrii

punctelor de trecere a frontierei de stat

româno-ucrainene æi au constatat cã în

cursul anului trecut, în condiåiile creæterii

semnificative a traficului persoanelor æi a

dublãrii numãrului mijloacelor de transport,

a fost asiguratã fluenåa traficului persoanelor,

mijloacelor de transport æi mãrfurilor peste

frontierã.

În ceea ce priveæte Punctul de contact

«Porubne», s-a exprimat mulåumirea

reciprocã faåã de activitatea desfãæuratã,

în special pentru creæterea operativitãåii

schimbului de informaåii în scopul prevenirii

æi contracarãrii activitãåilor ilegale la

frontierã.

Participanåii au fãcut schimb de

opinii privind posibilitatea implementãrii

controlului comun în punctele de trecere a

frontierei de stat româno-ucrainene, pãråile

exprimându-æi, de asemenea, mulåumirea

faåã de nivelul existent al cooperãrii privind

supravegherea segmentului maritim al

frontierei comune.

Împuterniciåii de frontierã principali

au apreciat activitatea împuterniciåilor de

frontierã, locåiitorilor æi ajutorilor acestora

æi au arãtat cã stadiul cooperãrii privind

supravegherea frontierei de stat comune æi

controlul la trecerea frontierei se efectueazã

la un nivel corespunzãtor æi în conformitate

cu “Tratatul între România æi Ucraina privind

regimul frontierei de stat româno-ucrainene,

colaborare æi asistenåã mutualã în probleme

de frontierã”, semnat la Cernãuåi la 17 iunie

2003 æi hotãrârile adoptate la ultima întâlnire

a Împuterniciåilor de frontierã principali.

S-a constatat cã toate problemele

apãrute la frontiera de stat au fost rezolvate

la timp æi în spiritul înåelegerii reciproce,

fapt datoritã cãruia nu s-a permis apariåia

la frontierã a situaåiilor conflictuale sau a

neînåelegerilor.

Împuterniciåii de Frontierã Principali au

discutat despre situaåia regimului frontierei

de stat româno-ucrainene, regimul navigaåiei

æi controlul pescuitului æi au hotãrât sã

continue practica întocmirii de planuri

anuale de cooperare la nivelul aparatelor

de reprezentare la frontierã a inspectoratelor

judeåene æi organelor de supraveghere a

frontierei, precum æi patrulãrii comune

a frontierei de stat româno-ucrainene pe

fluviul Dunãrea.

S-a discutat despre stadiul pregãtirii

Protocolului privind regulile de navigaåie

pe apele de frontierã a navelor care aparåin

autoritãåilor de frontierã ale României æi

Ucrainei, precum æi modul de colaborare a

acestora pe timpul pazei frontierei de stat.

Despre situaåia schimbului de informaåii,

pãråile au subliniat faptul cã implementarea

acestuia a influenåat pozitiv mãsurile de

combatere a activitãåilor infracåionale la

frontiera comunã.

La finalul lucrãrilor împuterniciåii de

frontierã principali au hotãrât:

- continuarea desfãæurãrii mãsurilor

comune privind respectarea regimului

frontierei de stat româno - ucrainene; -

continuarea cooperãrii între inspectoratele

judeåene ale poliåiei de frontierã æi

detaæamentele de grãniceri ale instituåiilor

de frontierã din România æi Ucraina pe calea

semnãrii de planuri de executare a mãsurilor

comune pentru asigurarea supravegherii

frontierei de stat româno-ucrainene;

- realizarea schimbului de experienåã privind

combaterea migraåiei ilegale, traficului de

persoane, contrabandei cu droguri, falsurilor

în documente æi a altor activitãåi infracåionale

la frontiera comunã; - începerea colaborãrii

în domeniul combaterii corupåiei în rândul

personalului autoritãåilor de frontierã ale

României æi Ucrainei.

Comisarul-æef Ion Pop, locåiitorul

Împuternicitului de frontierã principal al

României, æi generalul locotenent Karasi V

V, locåiitorul Împuternicitului principal al

Ucrainei, au semnat Planul de dezvoltare

a cooperãrii instituåiilor de frontierã ale

României æi Ucrainei pentru anul 2008 æi

au stabilit ca urmãtoarea întâlnire sã aibã

loc în primul semestru al anului 2009, pe

teritoriul României.

Alegeri la CNP

Ilie POROCH

4

În data de 28 februarie a.c., la sediul IGPF au avut loc alegeri pentru Consiliul

Departamental al CNP - Poliåia de Frontierã, pentru funcåiile de preæedinte,

vicepreæedinte, secretar æi cinci membri. Întrucât unul dintre cei doi vicepreæedinåi,

comisarul-æef Ioan Câåescu, æi-a început mai târziu mandatul, acesta a rãmas în

continuare vicepreæedinte. Funcåia de trezorier a rãmas neocupatã. Preæedinte a

fost reales comisarul-æef Gheorghe Enache,

æeful Serviciului Organizare, Planificare,

Misiuni æi Resurse din IGPF, vicepreæedinte

comisarul-æef Constantin Asofronie, secretar

subcomisarul Gabriel Agighioleanu, iar

membri comisarii-æefi Tiberiu Hurmuz,

Mihãiåã Safta, Ioan Daniel æi comisarul

Liviu Gheåãu.

Dupã terminarea alegerilor, comisarul-æef

Enache a menåionat principalele obiective

ale Consiliului departamental: mai multã

comunicare æi sprijin între membri æi

consilii, mai multã deschidere æi mai multã

incisivitate. (Marius IONESCU)

F R O N T I E R A


Colaborare româno-turcã

În data de 19 februarie a.c.,

la sediul IGPF, a avut loc vizita

ataæatului militar al Republicii

Turcia la Bucureæti, colonelul Saner

Sagcan. Scopul acestei activitãåi a fost

semnarea Planului de Implementare

România - Turcia 2008 (IGPF - Garda

de Coastã din Turcia).

Oficialul turc a fost întâmpinat de

adjunctul inspectorului general al PFR,

chestorul de poliåie Vasile Moåoc.

Conform documentului de cooperare

semnat de reprezentanåii celor douã

instituåii, principalele activitãåi care vor

avea loc în România vor fi urmãtoarele:

desfãæurarea a douã exerciåii, unul de

cãutare æi salvare, cu participarea a douã

ambarcaåiuni (cu echipaj) ale Poliåiei de

Frontierã Române; unul privind controlul

unei nave sub pavilion strãin, cu grupa

de control æi abordaj pentru combaterea

migraåiei ilegale, prin simularea folosirii

unor documente falsificate de cãtre

membrii echipajului; • efectuarea unei

vizite de documentare a Gãrzii de Coastã

din Turcia la Poliåia de Frontierã Românã,

pentru a face schimb de experienåã în

ceea ce priveæte managementul resurselor

umane (asigurarea cu personal, metode

de pregãtire æi management etc); - de

asemenea, o delegaåie a PFR, condusã de

inspectorul general, chestor principal de

poliåie dr. Nelu Pop, va efectua o vizitã

oficialã în Turcia pentru îmbunãtãåirea

cooperãrii în domeniul combaterii

activitãåilor ilegale în Bazinul Mãrii

Negre (migraåie ilegalã, trafic de droguri,

contrabandã, pescuit ilegal etc.)

Reamintim cã prin Planul de

Implementare România (IGPF) – Turcia

(Garda de Coastã) 2007 douã nave

maritime de patrulare din cadrul IJPF

Constanåa au participat, în perioada

27-30 septembrie 2007, la un exerciåiu

comun româno-turc, în apele teritoriale

ale Republicii Turcia, alãturi de

douã nave maritime de patrulare æi

intervenåie ale Gãrzii de Coastã din

Regiunea Marmara, în vederea executãrii

urmãtoarelor operaåiuni: patrularea în

formaåii prestabilite, conform standardelor

NATO; asigurarea permanentã a

comunicaåiilor între navele participante

în anumite canale; coordonarea unitarã

a unui convoi de nave; transbordarea

de materiale de la o navã la cealaltã;

aplicarea procedurilor privind

iniåierea contactului æi pregãtirea pentru

abordaj æi control -„Hailing procedure”;

executarea procedurii de abordaj

æi control asupra unei nave suspecte

- „Boarding procedure”; Cãutarea æi

salvarea vieåii omeneæti pe mare – „Search

and Rescue procedure”.

De asemenea, în perioada 11- 15

noiembrie 2007, o delegaåie a PFR

a efectuat o vizitã oficialã la sediul

Comandamentului de Formare æi Pregãtire

a Personalului din cadrul Gãrzii de Coastã

din Turcia (Antalya), iar în perioada 16-

18 noiembrie 2007 a avut loc Întâlnirea

Anualã a Comitetului Mixt turco-român.

În urmãtoarea perioadã conducerile

Æcolilor de Formare Iniåialã æi Continuã

a Personalului Poliåiei de Frontierã

din Giurgiu æi Constanåa vor elabora o

strategie punctualã privind modalitãåile

practice legate de cursuri, exerciåii,

activitãåi comune, care pot fi demarate pe

linie de pregãtire cu Garda de Coastã din

Turcia, material care va fi supus aprobãrii

conducerii MIRA.

Alin Ioan LUNGU

Pescari salvaåi de poliåiætii de

frontierã constãnåeni


F R O N T I E R A

Doi pescari constãnåeni, care se aflau

într-o barcã ce plutea în derivã, au fost

salvaåi în seara zilei de 25 ianuarie a.c.

de un echipaj al Poliåiei de Frontierã

Constanåa. Cei doi bãrbaåi au plecat pe

mare la o partidã de pescuit sportiv în

jurul orei 10.00, iar spre searã, în timp

ce se îndreptau spre åãrm, motorul bãrcii

s-a oprit din cauza unei defecåiuni. Aflaåi

destul de departe de mal æi observând

cã barca este purtatã de valuri spre larg,

pescarii au sunat, în jurul orei 19.30, la

numãrul 112 anunåând cã au probleme

cu motorul bãrcii. Imediat dupã primirea

apelului, o æalupã tip Rodman aparåinând

Grupului de Nave Constanåa a plecat în

cãutarea bãrcii. Pescarii au fost gãsiåi la

douã mile în larg, în jurul orei 20.15,

în zona digului de nord al Portului

Constanåa. Misiunea de recuperare a fost

dificilã dacã åinem cont cã marea atinsese

deja gradul 3, iar vântul se înteåise foarte

tare. În jurul orei 21.30, ambarcaåiunea

pescãreascã (nr. 0196 TO) a fost adusã în

siguranåã la mal, în Portul Turistic Tomis.

Pescarii au dorit sã aducã mulåumiri

echipajului Poliåiei de Frontierã, compus

din inspector Gabriel Cerchez, agent æef

George Crasovschi, agent æef adjunct

Nicolae Marian æi agent æef principal

Ncolae Badea.

Pentru poliåiætii de frontierã constãnåeni

a fost prima acåiune de acest gen în anul

2008.

Marius NICULESCU

5


R e p o r t a j

SPF Iaæi vã ureazã

„Bine aåi venit în

Uniunea Europeanã”

6

F R O N T I E R A


Sectorul cu numele

Vasile Lupu

Aflat în subordinea IJPF Iaæi, Sectorul

Poliåiei de Frontierã Iaæi a luat fiinåã în

anul 2003, prin unirea SPF Nicolina

cu SPF Sculeni, însã aceastã denumire

a cãpãtat-o abia la data de 1 ianuarie

2007. Sectorul are o dezvoltare de

front de 66,6 km pe râul Prut, 26,5 km

în linie dreaptã æi are în subordine PPF

Sculeni-rutier, PPF Nicolina-feroviar

cãlãtori æi PPF Cristeæti-Marfã.

Sediul sectorului se aflã în aceeaæi

incintã cu Inspectoratul Judeåean al

Jandarmeriei, care a preluat o mare

parte dintre clãdirile foætilor grãniceri. La

sosirea noastrã acolo, æeful sectorului,

comisarul Luiz Lazãr, era plecat la

sediul IJPF Iaæi, la o æedinåã, aæa cã am

luat loc la masa discuåiilor împreunã cu

adjunctul acestuia, comisarul-æef Mihai

Hudiæteanu, alãturi de æeful de turã din

acea zi, subinspectorul Daniel Ganea æi

agentul Liviu Albu – dispecer.

Din prezentarea sectorului am

reåinut cã la dreapta se învecineazã cu

SPF Åuåora, iar în partea stângã cu SPF

Statuia lui Vasile Lupu,

din curtea SPF Iaæi

Bivolari. Zona de competenåã cuprinde

municipiul Iaæi æi 14 comune, fiecare

având arondate între 4 æi 15 sate.

Personalul, pe stat, este de 329,

iar încadrarea este de 95%. O turã de

serviciu are în jur de 70 de oameni,

repartizaåi la sediu, frontiera verde,

precum æi la cele douã puncte. Cei din

sursã externã s-au adaptat foarte bine,

majoritatea remarcându-se uneori chiar

mai mult decât ceilalåi.

Din punct de vedere logistic, sectorul


are o situaåie bunã. Acesta

dispune de 18 autovehicule, 5

motociclete æi 3 nave. Punctele

sunt dotate corespunzãtor

cu aparatura necesarã. Se

preconizeazã construirea unui

punct la Ungheni, imediat dupã

intrarea în åarã a trenului.

Supravegherea frontierei de

stat la frontiera verde se face

pe trei aliniamente. Pe primul,

situat în apropierea frontierei,

la 50-100 de metri sunt

planificate patrule de cercetare

æi supraveghere. Pe al doilea

aliniament, situat de regulã

de-a lungul primei comunicaåii

sau dupã caz la 5-10 km faåã de

linia de frontierã sunt dispuse

æi concentrate majoritatea

foråelor æi mijloacelor de

supraveghere. Aici sunt

instalate de regulã sistemele

tehnice de supraveghere fixe

æi mobile. Pe cel de-al treilea

aliniament, situat la o distanåã

de 10-30 de km, sunt dispuse

elemente pentru descoperirea

actelor premergãtoare pentru

trecerea ilegalã peste frontierã

la ieæirea din România æi reåinerea

persoanelor care au intrat ilegal sau

au trecut în foråã peste primele douã

aliniamente.

O turã de serviciu este formatã din

aproximativ 70 de lucrãtori, repartizaåi

astfel: un ofiåer æef de turã, secondat de

unul sau doi ofiåeri ajutor æef de turã æi

câte un agent æef de grupã în fiecare

dintre cele trei puncte. Urmeazã la

Sculeni trei agenåi pe intrare la control

autovehicule æi unul la marfã, iar pe

ieæire doi agenåi, din care unul la marfã

æi unul la maæini. Mai sunt încã doi

agenåi la supraveghere æi un agent la

acces în punct.

Lucrãtorii au acces direct la

aplicaåiile privind: paæapoarte, evidenåa

localã a populaåiei, autoritatea pentru

strãini, furturi auto, urmãriåi general,

intrãri-ieæiri români æi strãini, INTERPOL,

transfer fiæiere, e-mail,

intralegis, site intranet

IGPF. Se mai aæteaptã

accesul la evidenåa

populaåiei naåionale, care,

momentan, nu poate fi

accesatã.

Se urmãreæte fluidizarea

traficului de cãlãtori, prin

adoptarea unor mãsuri

impuse de cãtre UE cum

ar fi: neimplementarea

cetãåenilor UE la intrarea/

ieæirea din åarã æi controlul

minimal, conform

manualului Schengen.

Înainte de plecarea în misiune

La toate punctele ætampilele aplicate

în documente sunt cele de tip Schengen.

Existã æi camere de supraveghere menite

sã contribuie la prevenirea corupåiei în

rândul personalului propriu, eventual

chiar æi ca probã în cazurile de

corupåie.

Cooperarea este la un nivel optim

cu toate structurile, dar mai ales cu

populaåia din zonã. Astfel, numai

anul trecut au fost recompensate æase

persoane pentru ajutorul dat poliåiætilor

de frontierã. Acest aspect a fost

popularizat în cadrul comunitãåii pentru

a reînnoda o colaborare cu cetãåenii din

zona de frontierã.

De remarcat cã, acum câåiva ani, a

fost o perioadã când, din dorinåa de a

avea cât mai multe rezultate se exagera

cu contravenåiile în rândul populaåiei,

situaåie care între timp s-a remediat.

Palatul Culturii - Iaæi

F R O N T I E R A

7


R e p o r t a j

Gara Nicolina

Verificarea trenului în locuri pretabile pentru

ascunderea diferitelor mãrfuri

8

Nicolina-Gara prin

care trece un tren

numit „Prietenia”

Însoåiåi de agentul Liviu Albu am mers

la PPF Nicolina. Aici, subinspectorul

Ionuå Mihalache era înlocuitor la

comanda punctului. Ofiåerul este un

pasionat al motocicletelor æi,

totodatã, un membru fondator

al Asociaåiei East Side Dogs.

Despre punct, acesta ne-a

spus cã în 24 de ore au un trafic

de æase trenuri (trei pe intrare æi

trei pe ieæire) din care unul este

numit trenul „Prietenia” Chiæinãu

– Bucureæti, iar celelalte douã

sunt pe plan local, Iaæi –

Ungheni. Majoritatea cetãåenilor

sunt din Republica Moldova æi

România, iar traficul mediu este

de 1000 cãlãtori pe sãptãmânã.

Traficul ilicit de mãrfuri

constituie principala problemã,

chiar dacã acesta a scãzut

foarte mult în ultimul timp. Se

încearcã introducerea de åigãri

în România, în cantitãåi destul de mici,

în ultimul timp gãsindu-se ascunse în

borcane de murãturi, bucãåi de brânzã

sau chiar în scutecele unui bebeluæ. În

sezonul estival traficul se suplineæte cu

douã trenuri sãptãmânale, care merg

dinspre Rusia, înspre Bulgaria.

În noaptea zilei de 6 spre 7

februarie, în jurul orei 22, dupã ce

s-a fãcut controlul vamal, în urma

unor informaåii s-a trecut la un control

amãnunåit al vagonului restaurant.

Acåiunea a fost organizatã de biroul CIT

din cadrul SPF æi subinspectorul Ionuå

Mihalache, înlocuitorul la comanda

punctului. În urma acestui control

Locåiitorul æefului de punct, în sala de control

al documentelor

agenåii Lucian Ionaæ, Daniel Arnãutu

æi Constantin Ungureanu au descoperit

2118 pachete de åigãri ascunse în

diferite locuri: sub lada frigorificã, întrun

locaæ special amenajat, precum æi în

tavan, în instalaåia de aerisire. Însoåitorul

de vagon avea dublã cetãåenie æi a

recunoscut fapta. I s-a aplicat o amendã

contravenåionalã de 5000 de lei iar

marfa a fost confiscatã.

La PPF Nicolina, în timpul zilei

este un singur agent la ætampilã pe

intrare, unul pe ieæire æi încã doi

la supraveghere æi control trenuri.

Noaptea se suplimenteazã cu încã trei

agenåi. Acum poliåiætii preiau trenul de

la Ungheni æi îl supravegheazã pânã la

Nicolina, unde se face controlul,

iar la ieæirea din åarã se executã

invers.

În ceea ce priveæte punctul de la

Cristeæti (punct de marfã), aici sunt

doi lucrãtori care supravegheazã

zona æi sunt chemaåi la punct doar

când vine un tren.

Bine aåi venit în

Uniunea Europeanã!

Urmãtoarea oprire a fost la PPF

Sculeni. Aici, controlul se executã

pe trei aliniamente: mai întâi

poliåiætii de frontierã ce executã

controlul minimal pe pistele de

control la intrarea sau ieæirea din åarã;

cel de-al doilea, în care sunt lucrãtorii

specializaåi în analiza amãnunåitã

a documentelor æi în final lucrãtorii

specializaåi ai compartimentului

Criminalistic al IJPF Iaæi, care finalizeazã

F R O N T I E R A


probatoriul în vederea întocmirii actelor

premergãtoare.

S-a realizat separarea strictã a

traficului de cãlãtori faåã de cel de

marfã. Fiecare pistã a fost individualizatã

pe fiecare sens astfel: una CD-UE, una

pentru autocare, douã piste NON UE æi

o pistã pentru camioane.

I-am gãsit în plin control pe agentul

principal Dorin Lupu, care verifica

seria unei maæini, æi pe agentul Dana

Nichitean, care controla actele unor

participanåi la trafic. Am asistat, cu

aceastã ocazie, æi la o demonstraåie

fãcutã de cãtre agentul-æef adjunct Vasile

Horchidan, cu BUSTER-ul. Acesta este

un aparat de mãsurat densitatea în orice

fel de corp. De exemplu, valorile într-o

roatã trebuie sã fie de 30-40, iar dacã

existã corpuri strãine, de obicei åigãri,

aceasta creæte la 60-70.

Mergând la sediul punctului,

dispecerul de serviciu ne-a dat detalii

despre traficul prin punct. Astfel, în

luna ianuarie au tranzitat punctul

Agent Dana Nichiteanu

69.089 persoane, cu 16. 714 mijloace de

transport, atât pe sensul de intrare cât æi

pe cel de ieæire. Majoritatea persoanelor

sunt cetãåeni români sau moldoveni

care tranziteazã punctul în aceeaæi zi.

Cetãåenii români nu au nevoie decât de

paæaport pentru a intra în R. Moldova,

iar cei moldoveni au nevoie de vizã. Ei

îæi pot lua viza gratis, de la ambasadã

sau consulat. În cazuri excepåionale se

poate acorda æi în punctul de frontierã.

O problemã mai deosebitã o constituie

cea a cetãåenilor UE care tranziteazã

punctele. Spre exemplu, un cetãåean al

Uniunii Europene poate ieæi din România

cu cartea de identitate, dar nu i se va

permite intrarea în Republica Moldova

decât în baza paæaportului æi a vizei.


F R O N T I E R A

Agentul principal Dorin Lupu, verificând seria unei maæini

Tot acolo l-am gãsit pe Hermann

Hinterhoger, detaæat de biroul „Frontex”

sã îæi desfãæoare activitatea timp de o

lunã la PPF Sculeni. Are gradul

de „revierinspektor” æi a lucrat la

frontiera dintre Austria æi Cehia la

„Grenzpolizeiinspektion Amund”.

Despre munca desfãæuratã aici nea

spus cã este un pic diferitã de ceea

ce fãcea în Austria, cu toate cã în

trecut æi la ei metodologia de lucru

era aceeaæi. Acum, având în vedere

cã ambele state sunt în Spaåiul

Schengen æi nu mai existã puncte

de trecere a frontierei, ei realizeazã

controale pe comunicaåii sau la

frontiera verde, pe o adâncime de

100 km spre interior. „Am fost foarte

surprins cã cei mai mulåi colegi

români cunosc o limbã strãinã, în

special engleza. Sunt foarte drãguåi

æi mã ajutã cu ceea ce nu sunt

familiarizat, având în vedere cã

sunt documente cu care nu prea am

avut contact, cum ar fi invitaåiile sau

unele documente ale maæinii”.

Cel mai bine se înåelege cu

æeful de punct, subcomisarul

Leonardo Melinte, fiind vorbitor

de limba germanã. Acesta ne-a spus

cã „æi Hermann æi colegul lui care

æi-a desfãæurat activitatea aici sunt

foarte buni profesioniæti. Este un

schimb de experienåã interesant æi s-au

obåinut rezultate cu ajutorul lor.” De

exemplu el are legãturã directã, prin

telefonul mobil, cu centrele de contact

din Austria: Drasenhofen, Kittsee,

Nickelsdorf, Thorl-Morglern æi Gmund

Nagelberg. Æeful de punct ne-a mai

spus: „gãsim foarte utile aceste misiuni

Frontex pentru pregãtirea profesionalã

a poliåiætilor, mai ales cã Hermann

executã serviciul direct pe pistã æi

astfel relaåioneazã direct cu poliåiætii de

frontierã români”.

Revierinspektor Hermann Hinterhoger

9


R e p o r t a j

10

Agentul æef Vasile Horchidan,

folosind BUSTER-ul

Comunitate

cooperantã-frontiere

sigure

În ziua urmãtoare, însoåiåi de

adjunctul æefului de sector, comisarulæef

Mihai Hudiæteanu am plecat

în raionul de responsabilitate. În

apropierea frontierei, la aproximativ

30 de km de Iaæi, la marginea localitãåii

Cotu Morii, l-am gãsit pe agentul

Florin Sandu care supraveghea o zonã

întinsã, dintr-un loc strategic, cu luneta

Bush. Serviciul îl executa de la 9.00

la 19.00 æi era singur deoarece la o

micã distanåã se aflau doi colegi care

executau misiunea, la nevoie aceætia

putând interveni oricând.

Urmãtoarea oprire a fost comuna

Victoria, unde am fãcut cunoætinåã

cu primarul acesteia, Daniel Creåu.

Aæezarea numãrã aproximativ 4500

de suflete. Fiind aproape

de Iaæi, oamenii nu pleacã

din zonã, deoarece sunt

mulåi care lucreazã în

municipiu æi fac naveta. De

asemenea, în perspectiva

construirii autostrãzii

Tîrgu Mureæ – Ungheni, a

crescut foarte mult preåul

terenului, ajungând la peste

5 euro metrul pãtrat în

extravilan, iar cel intravilan

aproape dublu. Agenåii

economici sau oamenii de

afaceri sunt interesaåi sã

cumpere terenuri în zonã în

perspectiva construirii unor

fabrici, având în vedere

cã mâna de lucru este mai

ieftinã în aceste zone.

Comuna are în subordine

æapte sate æi un cãtun, iar din

punct de vedere economic

este foarte slab dazvoltatã,

cultivarea cerealelor fiind

principala îndeletnicire.

Despre Poliåia de

Frontierã primarul are

numai cuvinte de laudã.

Cooperarea se desfãæoarã la un nivel

foarte bun, o dovadã în acest sens fiind

faptul cã întreg mobilierul din birourile

Poliåiei de Frontierã din punctul Sculeni

este achiziåionat din banii primãriei.

De asemenea, semnele de frontierã

sunt întreåinute æi vopsite de câte ori

este nevoie. Au fost acordate avize,

de exemplu pentru cererile de intrare

dupã fâæia de protecåie, care trebuie

avizate de Poliåia de Frontierã, nu se

mai percepe taxã de cãtre primãrie, iar

cei care merg la lemne sau la nisip nu

mai au nevoie de aviz, aceætia putând

justifica prezenåa cu bonul.

Un cetãåean din satul Frãsuleni a

fost premiat de Poliåia de Frontierã

pentru ajutorul dat acesteia. Prezenåa

Comisarul - æef Mihai Hudiæteanu, alãturi de primarul

comunei Victoria, Daniel Creåu

Agentul Florin Sandu, în misiune

de supraveghere

fizicã în zonã a colegilor noætri a

implicat o scãdere a numãrului de

infracåiuni, având în vedere cã sunt

doar doi poliåiæti la toatã comuna.

Ca planuri de viitor, primarul ar

dori sã facã un punct de andocare la

Prut pe care sã îl dea apoi Poliåiei de

Frontierã. Digul va fi întãrit pentru ca

maæinile sã poatã desfãæura activitatea

fãrã probleme æi, totodatã, æi-a propus

sã mai angajeze oameni pentru a

întreåine fâæia de protecåie.

Cu italienii pe malul

Prutului

Plecaåi de la primãria Victoria am

pãrãsit asfaltul æi am intrat prin pãdure

æi câmp. Undeva, pe malul Prutului,

pe un drum neamenajat, am gãsit doi

poliåiæti italieni, assistente Gianluca

Barigelli æi assistente Cristian Rizzotti.

Aceætia executã timp de o lunã serviciul

în România, prin înåelegerea dintre

Poliåia de Frontierã Românã - Direcåia

Centralã pentru Imigrãri æi Poliåie de

Frontierã din Ministerul de Interne din

Republica Italianã. Înåelegerea are drept

subiect crearea unui serviciu comun de

patrulare cu echipe mixte, formate din

personal al Poliåiei de Frontierã din

România æi Republica Italianã, pentru

a supraveghea, pe teritoriul român, la

frontiera terestrã externã, precum æi

pe teritoriul italian, frontiera terestrã

internã italo-austriacã.

F R O N T I E R A


Echipele mixte desfãæoarã activitatea

de supraveghere æi/sau de control pe

teritoriul de competenåã al DPF Rãdãuåi

æi DPF Iaæi, respectiv Sectorului Poliåiei

de Frontierã de la Tarvisio, din Italia.

Cei doi poliåiæti italieni assistente

Gianluca Barigelli æi assistente Cristian

Rizzotti formeazã alãturi de agenåii

Dalia Dohot æi Daniel Faraoanu un

element de frontierã prins în planul de

pazã. Colegii italieni executã serviciul

exact ca æi poliåiætii de frontierã români,

cu deosebirea cã nu au armament

asupra lor æi lucreazã doar æapte ore,

deoarece acesta este timpul de lucru

regulamentar pentru un poliåist de

frontierã italian. De menåionat cã li

s-a pus la dispoziåie æi un autovehicul

Nissan pentru a li se oferi condiåii cât

mai apropiate de cele cu care erau ei

învãåaåi în Italia.

Assistente Gianluca Barigelli

lucreazã la Poliåia de Frontierã

Trieste, la frontiera cu Slovenia, iar

assistente Cristian Rizzotti la Poliåia

de Frontierã Tarvisio, la frontiera cu

Austria æi Slovenia. Uniforma lor este

diferitã deoarece unul lucreazã într-o

zonã muntoasã, iar celãlalt de æes.

La ei poliåia de frontierã face patrule

doar pe comunicaåii, iar serviciul îl

executã la libera alegere, adicã îæi fac

ei programul de patrulare. Concret,

pleacã cu maæina în patrulare pe

comunicaåii æi la un moment dat se

opresc æi executã timp de o orã sau

douã post control, dupã care reiau

patrularea pe comunicaåii în zona de

competenåã, care este de 10 km de la

frontierã în adâncime.

Din punct de vedere al dotãrii,

aceasta este asemãnãtoare cu a noastrã,

doar cã la autovehicule stau mai bine.

De curiozitate i-am întrebat æi cum sunt

plãtiåi. Rãspunsul a fost cã salariul lor,

ca agenåi cu 15 ani vechime, ajunge la

aproape 1500 de euro lunar.

Ne-am luat rãmas bun de la

åinuturile ieæene cu convingerea

cã activitatea sectorului PF Iaæi, în

acest moment, prezintã o importanåã

majorã, având în vedere cã se aflã la

frontiera externã Uniunii Europene.

Securizarea frontierei realizatã prin

poliåiætii de frontierã care-æi îndeplinesc

misiunile pe malul râului Prut, dar æi

prin cei care-æi desfãæoarã activitatea

în punctul Sculeni, este o misiune

pe care România, ca stat membru

al UE æi ca viitor stat Schengen, æi-a

asumat-o æi pe care æi-o îndeplineæte

cu profesionalism.

Agenåii Vasile Pãvãloaie æi Daniela Ene, de vorbã cu un localnic

Patrula mixtã româno-italianã, verificând documentele unui pescar

Iulian PUICÃ

Ætefan ANDREESCU


F R O N T I E R A

Echipa mixtã româno-italianã æi, în centrul imaginii, adjunctul æeful sectorului

11


R e p o r t a j

Aeroportul Internaåional Iaæi

Având locaåia în nord-estul Moldovei,

pe un deal înalt de 180 m faåã de nivelul

mãrii, Aeroportul Iaæi este unul dintre

cele mai vechi aeroporturi acreditate din

România. Din 1905 aveau loc, pe o pistã,

mai mult sau mai puåin adecvatã, întreceri

artistice aviatice cu „pionerii aviaåiei

romantice”, susåinute în aceea perioadã

de Casa Regalã.

În timpul perioadei interbelice, zona

Iaæi æi-a câætigat statutul ei reprezentativ

comercial. Astfel, în 1926, orarul zborurilor

a fost oficializat pe ruta Bucureæti-Galaåi-

Iaæi æi Chiæinãu, fiind operat de avioanele

DeHavilland (avioane cu douã motoare,

cu elice, având capacitatea maximã de

14 scaune). Pânã la începutul celui de-

Al Doilea Rãzboi Mondial aceastã rutã

a fost exploatatã constant, dar odatã cu

bombardamentele masive asupra Iaæiului

aeroportul a fost, de asemenea, distrus æi

întreaga zonã a devenit greu accesibilã.

În anul 1969 Aeroportul Iaæi a fost

modernizat, ca parte a unui program

naåional de reabilitare a multor obiective

strategice. O pistã concretã a fost construitã

cu o lungime totalã de 1.800 m, cu un balizaj

modern æi cu un terminal pentru pasageri.

Cu noile dotãri tehnice, Aeroportul Iaæi a

reluat competiåia comercialã naåionalã,

în timp ce Compania TAROM opera, în

mod curent, zilnic pe destinaåii precum

Bucureæti, Arad, Timiæoara sau Cluj.

În acest moment Aeroportul Iaæi

este echipat cu un sistem de apropiere

NDB, asistat de un Radar de Apropiere

cu Precizie, un balizaj CAT I cu lumini

pentru apropiere pentru pistele 15 æi 33 æi

cel mai modern terminal pentru pasageri

dintre aeroporturile regionale.

Noul terminal pentru pasageri

opereazã din octombrie 2001 æi este

capabil sã proceseze 150 pasageri pe

orã pentru zborurile interne æi 100

de pasageri pe orã pentru zborurile

externe, utilizând fluxuri separate æi sãli

de aæteptare pentru îmbarcare distincte.

De asemenea, serviciile publice pentru

restaurante sunt separate în mod

12

corespunzãtor fluxurilor.

Fluxul pentru sosiri opereazã sosirile

interne cât æi cele externe, permiåând

un timp minim de aæteptare a intrãrii în

åarã æi de recuperare a bagajelor pentru

pasageri.

Astãzi, problema pieåei locale este lipsa

unei oferte adecvatã pentru transportul

aerian, care ar trebui sã fie pentru zborurile

externe operate direct de la Aeroportul

Iaæi.

Aeroportul internaåional Iaæi este

localizat la aproximativ æapte kilometri

de municipiu. Nu existã nici un mijloc

de transport în comun pentru a ajunge

acolo, aæa cã dacã nu dispuneåi de maæinã

personalã sau de vreun prieten trebuie sã

apelaåi la unul din numeroasele taxiuri

galbene. Nu vã speriaåi, totuæi, taximetriætii

din Iaæi sunt foarte corecåi æi nu vor încerca

sã vã goleascã buzunarele. Costul unei

curse vã va duce undeva în jurul la 30

de lei.

La sosirea pe aeroport am fost

întâmpinaåi de æeful Punctului Poliåiei de

Frontierã, subcomisarul Gabriel Calenciuc.

Acesta ne-a invitat în biroul sãu pentru

a ne prezenta câteva aspecte privind

activitatea colegilor noætri de aici. Spaåiul

alocat Poliåiei de Frontierã, în clãdirea

aeroportului, nu este mare, dar suficient

pentru cei 15 colegi

care îæi desfãæoarã

activitatea aici.

Construit pe principiul

„totul într-un singur

loc”, în sala centralã

se aflã tonetele

poliåiei de frontierã,

ghiæeele de vamã, iar

controlul antitero tot

aici se executã. De

asemenea, aici mai

gãsim ghiæeele de

informaåii, ticketing

bagaje pierdute æi

gãsite precum æi

afiæajul zborurilor.

Pentru a ajunge

la cele cinci încãperi

ale colegilor noætri nu am avut prea mult

de mers. Dotarea cu mobilier precum æi

încãperile sunt puse la dispoziåie de Regia

Autonomã Aeroport Iaæi, iar aparatura

de cãtre serviciul de criminalisticã al

inspectoratului. Staåiile de lucru, trusa

criminalisticã, calculatoarele, cabinele

dotate cu lãmpi UV æi DOCUBOX-uri

asigurã un nivel ridicat de dotare pentru

munca desfãæuratã aici de poliåiætii de

frontierã. Recent au primit o camerã video

æi un aparat foto. De menåionat cã existã æi

douã camere de tranzit pentru solicitanåii

de azil.

În ceea ce priveæte programul, se

lucreazã în patru ture de 24 h cu 72 h.

Sunt trei ofiåeri, din care unul este detaæat

la POLVAM (un centru de cooperare

între poliåie, vamã æi poliåia de frontierã),

11 agenåi æi un salariat civil. S-a solicitat

suplimentarea cu încã patru agenåi, pentru

a putea fi patru lucrãtori la o turã.

Punctul a fost deschis în anul 2003,

iar de atunci traficul s-a dublat de la an

la an, întrucât a început sã creascã foarte

mult interesul pentru regiune. Momentan

existã o singurã cursã internaåionalã, de

aproximativ 50 de locuri, spre Viena, în

Austria.

Existã un proiect de construire a unui

aeroport nou, situat chiar lângã pista

actualã. Noua pistã va avea o lungime de

3000 m, iar toate construcåiile (clãdirile,

æoseaua pista etc.) vor fi noi. Costurile vor

fi undeva la 150 milioane euro, din care

numai pista va costa 60-70 de

milioane. Banii pentru pistã vor

fi suportaåi de statul român,

iar restul va fi fãcut de firme

private, cu un mic ajutor æi din

partea consiliului judeåean.

Noul aeroport va fi conform

standardelor Schenghen, iar

pista va fi prima pistã elasticã

din România.

Situaåia operativã este legatã

de singura cursã existentã, una

foarte scumpã, iar infractorii se

feresc, în general, de asemenea

situaåii. Persoanele care o

folosesc sunt în majoritate

oameni de afaceri români sau

strãini. Totuæi s-au gãsit æi aici

aplicate ætampile falsificate sau

alte documente strãine care nu

erau în regulã.

Cooperarea este la nivelul de excelent.

Directorul General al Aeroportului este

domnul Miticã Rebegea, care întotdeauna

a rãspuns prompt la solicitãrile poliåiætilor

de frontierã.

La dispecerat erau la lucru agentul-æef

adjunct Lucian Nistor æi agentul Ovidiu

Tãnase. La videocomparatorul spectral

agentul Dana Machidon æi Ovidiu Tãnase,

iar alãturi de ei se afla agentul administrativ

Oana Cãruceanu.

Am putut asista la plecarea unei

aeronave TAROM dar æi la sosirea unei

curse internaåionale, remarcând cã

reprezentanåii Poliåiei de Frontierã îæi

îndeplinesc misiunile cu profesionalism,

aæa cum le stã bine.

Iulian PUICÃ

Ætefan ANDREESCU

F R O N T I E R A


Dimineaåa devreme, pe 20 ianuarie 2008, mi-am început

cãlãtoria de trei sãptãmâni plecând din Bucureæti spre zece

localitãåi de frontierã din România, într-o maæinã închiriatã,

nou-nouåã, echipatã cu cauciucuri de zãpadã æi lanåuri.

Sunt formator în domeniul comunicãrii pentru proiectul finanåat

de Uniunea Europeanã prin programul Phare „Dezvoltarea æi

Implementarea Strategiei de Schimbare Organizaåionalã pentru

Poliåia de Frontierã din România“. M-am întâlnit cu colega mea,

La lucru, în Timiæoara

formator, Diana Timofte, la Roman æi am continuat cãlãtoria cãtre

primul atelier de lucru de la Rãdãuåi.

Comunicarea este o abilitate de bazã în managementul

pragmatic, care va ajuta Poliåia de Frontierã sã se transforme

într-o organizaåie modernã, care oferã servicii cãtre cetãåeni. În

acest program am inclus teme precum comunicarea

internã æi comunicarea externã, customer service

(serviciul clienåi), abilitãåi de comunicare localã æi lucrul

cu mass-media. Nu conteazã cât de mult te pregãteæti,

niciodatã nu poåi ætii cum va fi programul înainte de

a-l oferi în realitate. Cursul a fost bine primit, dar în

Rãdãuåi gândurile noastre au fost alãturi de cei care au

cãlãtorit de departe, din Maramureæ pentru a participa

la acest atelier.

Împreunã cu Diana am plecat apoi la Iaæi, pentru

câteva zile. Am petrecut prima zi cu formatorii

cheie selectaåi în cadrul proiectului, cu care am

discutat despre comunicare prin prisma schemei de

îmbunãtãåire a managementului, iar a doua zi am oferit

al doilea atelier de comunicare pentru participanåi din

Iaæi æi Botoæani. Ambele activitãåi au mers foarte bine æi

apoi ne-am îmbarcat cãtre Huæi, pentru a realiza ultimul

atelier de lucru din prima sãptãmânã. Sâmbãtã a însemnat o zi

liberã pentru a rãspunde celor 56 de e-mail-uri æi pentru a mai

progresa cu lucrul æi pe un alt proiect, iar seara am reuæit chiar sã

mergem puåin la mall. Duminicã am plecat de la Iaæi la Tulcea,

un drum lung, într-o zi frumoasã, æi am ajuns la Galaåi cu doar

I n s t r u i r e

Cãlãtoriile a doi formatori prin România

câteva minute înainte de ora 6 00 , când pleca bacul!

În Tulcea sala de curs era dominatã de un banner excelent.

Dupã ce am afiæat æi noi bannerul proiectului æi posterele,

vizibilitatea Poliåiei de Frontierã æi a Uniunii Europene a devenit

foarte ridicatã.

În acea noapte am plecat cãtre Constanåa, la urmãtorul atelier

de lucru æi apoi la Bucureæti, pentru a lua mai multe materiale.

Am mers apoi cãtre Giurgiu, unde hotelul la care ne-am cazat

era de fapt un motel, în care parcarea maæinii noastre,

Astra 1.4, a costat preåul standard pentru camioane. A

doua zi situaåia s-a îmbunãtãåit când am oferit atelierul

într-o salã de curs micã æi prietenoasã.

La Turnu Mãgurele am beneficiat de o salã spaåioasã

æi de o organizare foarte bunã din partea Poliåiei de

Frontierã. Dupã o pauzã de weekend la munte, am

plecat cãtre Drobeta Turnu Severin.

Dupã atelierul de lucru de la Drobeta Turnu

Severin, care a continuat a doua zi cu o sesiune oferitã

inspectorilor æefi din judeåe, am plecat cãtre Timiæoara

æi Oradea, ultimele destinaåii ale cãlãtoriei noastre.

Mesajele pe care le-am primit de la participanåi au

fost consistente. Departamentele care nu fac parte din

structurile operative ar dori sã fie informate æi consultate

mai mult de cãtre inspectoratul general. Ele aæteaptã

cu nerãbdare noul sistem informatic, astfel încât sã

beneficieze de instrumente moderne de comunicare æi

de suportul internetului, pentru a comunica mai uæor

cu actorii cheie. În plus, au apreciat cã abilitãåile moderne de

management în comunicare sunt utile organizaåiei, în general.

În final, am condus înapoi la Bucureæti, unde am prins trenul

înapoi spre casã, în Bulgaria.

Managementul comunicãrii, în Turnu Mãgurele

Doresc sã mulåumesc, alãturi de Diana, celor din Poliåia de

Frontierã care au participat la atelierele de lucru æi celor care

ne-au ajutat sã transportãm echipamentele, sã pregãtim sãlile

de curs æi care ne-au sprijinit în toatã aceastã cãlãtorie. Am

fost încurajate de faptul cã un numãr foarte mare de

participanåi au exprimat în evaluarea finalã a atelierului

faptul cã ar dori sã participe la astfel de cursuri, care

sã aibã o duratã mai lungã de o zi, cât a fost posibil

în acest proiect, pentru a putea sã realizeze mai multe

exerciåii practice æi chiar sã fie filmaåi, pentru a-æi oferi

feed-back-ul în urma exerciåiilor.

Sperãm cã acest curs a oferit participanåilor

cunoætinåe æi instrumente care sã vã ajute sã atingeåi

unul din obiectivele Poliåiei de Frontierã Române,

acela de a introduce un management modern în

comunicare.

Managementul comunicãrii, la IGPF


F R O N T I E R A

Carol Howard, expert cheie pe comunicare

13


Æ t i r i

Împuæcãturi, sex æi droguri

într-un club din Iaæi

În Iaæi, nopåile în Dealul Copoului par

liniætite, neatinse de agitaåia oraæului de

pe cele æapte coline, oraæ care æi-a pãstrat

de-a lungul timpului emblema - „tinereåe,

ospitalitate, culturã æi prietenie”.

Într-o noapte de februarie a acestui

an, un club din Iaæi a gãzduit trei tineri

care au reuæit sã se abatã de la tradiåia

comunitãåii, „petrecând” cu violenåã æi

sub „furia” pistolului, alãturi de tinere,

care ajunseserã cu foråa în acel local.

Poliåiætii de frontierã din cadrul IJPF

Iaæi au reuæit sã identifice persoane din

lumea interlopã ieæeanã implicate în

comiterea mai multor infracåiuni grave æi

anume folosirea armelor de foc soldatã cu

rãnirea gravã a unui bãrbat, sechestrarea

unei persoane de sex feminin, supunerea

acesteia la abuz sexual prin acte de

constrângere psihicã æi fizicã, perversiuni

sexuale la care a participat æi o minorã,

precum æi stocare de imagini pornografice

cu minori într-un sistem informatic.

Totul a început în noaptea de 4/5

februarie a.c.,când poliåiætii de frontierã

din cadrul I.J.P.F. Iaæi, sprijiniåi de cãtre

un coleg de la Æcoala de Formare Iniåialã

æi Continuã a Personalului Poliåiei de

14

Frontierã Iaæi, au intrat în posesia unor

date æi informaåii privind comiterea unor

infracåiuni într-un club de noapte din

Municipiul Iaæi.

Ulterior, sub coordonarea

procurorului-æef al Biroului Teritorial

Iaæi din cadrul DIICOT, în perioada

5-8 februarie, s-au executat activitãåi

specifice de documentare a activitãåilor

infracåionale, în cooperare, pe segmente

acåionale, cu lucrãtori din cadrul I.P.J.

Iaæi, în urma cãrora a fost identificat

ieæeanul Ionuå P., în vârstã de 28 de ani,

care în noaptea de 4 spre 5 februarie a.c,

la ora 1.45, s-a prezentat la un spital din

Iaæi, având multiple traumatisme craniofaciale

despre care acesta spunea cã au

fost produse prin împuæcare.

În aceeaæi noapte æi în aceeaæi locaåie,

ieæenii Luigi D. æi Iulian F., de 30,

respectiv 31 de ani, au avut o altercaåie în

care au fost implicate mai multe persoane,

în urma cãreia Luigi l-a avut ca åintã pe

Ionuå, împuæcându-l în cap cu un pistol

pe care îl avea asupra sa, provocându-i

multiple traumatisme cranio-faciale.

Poliåiætii de frontierã au identificat,

cu aceastã ocazie, æi o persoanã de sex

feminin, în vârstã de 23 de ani, care,

în noaptea de 4/5 februarie a.c., a fost

sechestratã æi obligatã prin violenåe æi

ameninåãri sã întreåinã raporturi sexuale

cu mai mulåi bãrbaåi, în clubul respectiv,

fiind lipsitã în mod ilegal de libertate de

cãtre Iulian F.

De asemenea, cei doi bãrbaåi, Luigi

æi Iulian au adus mai multe fete, printre

care æi o minorã, neidentificatã pânã în

prezent, care au fost obligate de cãtre

aceætia sã întreåinã relaåii sexuale.

Luigi a filmat æi fotografiat cu telefonul

mobil personal actele sexuale desfãæurate

de cãtre persoanele din club, inclusiv cele

întreåinute cu fata minorã, imaginile fiind

deåinute æi stocate de acesta pe telefonul

mobil personal.

În cauzã s-a întocmit dosar penal,

care s-a înregistrat la Biroul Teritorial al

D.I.I.C.O.T. Iaæi sub aspectul

sãvâræirii infracåiunilor de:

lipsirea de libertate a

unei persoane în mod ilegal,

faptã prevãzutã æi pedepsitã

de art. 189 din Codul Penal;

întreåinerea de acte sexuale de

orice naturã cu o persoanã de

sex diferit prin constrângerea

acesteia sau profitând de

imposibilitatea acesteia de

a se apãra, faptã prevãzutã

æi pedepsitã de art. 197 din

Codul Penal æi deåinere de

droguri în vederea consumului propriu,

faptã prevãzutã æi pedepsitã de art. 4

din Legea 143/2000, de cãtre Iulian F.

lipsirea de libertate a unei persoane în

mod ilegal, faptã prevãzutã æi pedepsitã de

art. 189 din Codul Penal; întreåinerea de

acte sexuale de orice naturã cu o persoanã

de sex diferit prin constrângerea acesteia

sau profitând de imposibilitatea acesteia

de a se apãra, faptã prevãzutã æi pedepsitã

de art. 197 din Codul Penal, de cãtre Ionuå

P. procurarea pentru sine sau pentru

altul de materiale pornografice cu minori

prin sisteme informatice ori deåinerea,

fãrã drept, de materiale pornografice cu

minori într-un sistem informatic sau un

mijloc de stocare a datelor informatice,

faptã prevãzutã æi pedepsitã de art. 51,

pct.1 din Legea nr. 161/2003, folosirea în

locurile æi împrejurãrile în care s-ar putea

primejdui viaåa sau integritatea corporalã

a persoanelor ori s-ar putea tulbura

ordinea æi liniætea publicã a armelor cu aer

comprimat sau cu gaze comprimate, faptã

prevãzutã æi pedepsitã de art. 1^1, pct.1

din Legea nr. 61/1991 pentru sancåionarea

faptelor de încãlcare a unor norme de

convieåuire socialã, a ordinii æi liniætii

publice, cu modificãrile æi completãrile

ulterioare, deåinere de droguri în vederea

consumului propriu, faptã prevãzutã æi

pedepsitã de art. 4 din Legea 143/2000 æi

vãtãmare corporalã gravã (art 182 alin. 2

Cod penal), de cãtre Luigi D.

Dintre persoanele implicate în

actul infracåional, Luigi æi Iulian au fost

prezentaåi instanåei Tribunalului Iaæi cu

propunere de arestare preventivã, instanåa

dispunând arestarea preventivã pentru 29

de zile, iar pentru Ionuå P. s-a luat mãsura

interzicerii pãrãsirii Municipiului Iaæi

pentru 30 de zile.

La patru zile de la noaptea cu pricina,

poliåiætii de frontierã, sub coordonarea

procurorului-æef al Biroului Teritorial Iaæi

din cadrul D.I.I.C.O.T. Iaæi, au efectuat

percheziåii simultane la domiciliul celor

doi, Iulian æi Luigi, precum æi cercetarea

locului producerii atacului armat, în

incinta clubului din Iaæi.

În urma efectuãrii percheziåiilor au

fost descoperite æi ridicate în vederea

continuãrii cercetãrii, printre altele, 64

cartuæe, un revolver, o bilã în staniol cu

rezinã de canabis æi un cuåit tip briceag.

Cercetãrile continuã, în vederea

stabilirii tuturor persoanelor implicate în

actul infracåional precum æi cu privire la

ramificaåiile eventuale ale acestuia.

Aurica GIUVARA

F R O N T I E R A


SCHIMB DE EXPERIENÅÃ ÎNTRE ÆCOLILE

PFR ÆI CELE ALE POLIÅIEI NAÅIONALE

În perioada 18 – 23 februarie a.c.

ofiåeri din cadrul Æcolii de Formare

Iniåialã æi Continuã a Personalului

Poliåiei de Frontierã Constanåa au

participat la un schimb de experienåã

profesionalã la Æcolile de Agenåi de

Poliåie „Vasile Lascãr” - Câmpina,

„Septimiu Mureæan” - Cluj-Napoca æi la

Æcoala de Agenåi ai Poliåiei de Frontierã

„Avram Iancu” - Oradea.

Activitatea ajutã la cunoaæterea

reciprocã a poliåiætilor care desfãæoarã

activitãåi didactice în æcolile susamintite

æi întãrirea relaåiilor de

colaborare între acestea, în vederea

realizãrii obiectivului comun – acela

de pregãtire iniåialã æi perfecåionare a

lucrãtorilor.

Prima, pe traseul de deplasare,

a fost Æcoala de Agenåi de Poliåie

„Vasile Lascãr” – Câmpina, unde

delegaåia æcolii din Constanåa a fost

întâmpinatã de un colectiv de dascãli

cu experienåã, conduæi de directorul

instituåiei, chestorul de poliåie Ion

Tomescu.

Cu ocazia vizitei, delegaåia

constãnåeanã a fost condusã în toate

laboratoarele æi sãlile de clasã, primind


F R O N T I E R A

explicaåii detaliate cu

privire la activitãåile

desfãæurate æi rolul

fiecãrei încãperi prin

care a trecut.

Experienåa de 40 de

ani a æcolii Câmpina

se face remarcatã prin

modul în care cadrele

acestei instituåii au

contribuit la realizarea

obiectivului vizitei

de documentare

întreprinse de delegaåia

constãnåeanã.

Un alt popas al

profesorilor æcolii

Constanåa a fost la

Æcoala de Agenåi

de Poliåie „Septimiu

Mureæan” – Cluj-

Napoca, o instituåie

modernã, condusã

de comisarul - æef

Laurenåiu Stoica, unde

viitorii poliåiæti se

pregãtesc la standarde

înalte. Pe lângã dotarea

de ultimã orã de care

beneficiazã, cursanåii acestei

æcoli sunt instruiåi de poliåiæti

foarte bine pregãtiåi.

Un alt aspect remarcat

de delegaåia constãnåeanã

a fost activitatea IPA

regiunea 4 Cluj æi a CNP,

ambele coordonate de

æeful Catredrei de pregãtire

juridicã, comisarul-æef dr.

Gheorghe Bunea.

Urmãtorul reper al

misiunii a fost æcoala

de Agenåi ai Poliåiei de

Frontierã „Avram Iancu”

– Oradea, instituåie condusã

de comisarul-æef Ovidiu

Stanciu.

Delegaåia a fost profund

impresionatã de modul în

care se desfãæoarã activitãåile

de reabilitare a instituåiei

orãdene.

Acåiunea a fost beneficã

pentru toate pãråile, existând

de acum o mai bunã

colaborare între instituåiile

de pregãtire a poliåiætilor

din M.I.R.A., cunoscut fiind faptul

cã activitatea de formare æi pregãtire

continuã trebuie sã fie centratã

pe competenåe specifice instituåiei

noastre, åinând cont de dezvoltarea

competenåelor psihopedagogice æi

metodice în specialitate.

Gabriela RADU

15


Æ t i r i

GRUPURI DE MIGRANÅI LA FRONTIERA DE VEST

Punctul de trecere a frontierei

Boræ a fost puternic solicitat în luna

februarie. Nu mai puåin de 33 de

migranåi clandestini au încercat sã

foråeze frontiera vesticã a României,

în disperarea de a ajunge în Spaåiul

Schengen.

• Astfel, în noaptea de 12/13 februarie

a.c., s-a prezentat pentru a ieæi din România

cetãåeanul maghiar Gyula H., æofer al unui

microbuz înmatriculat în Ungaria. În timpul

controlului comun, efectuat de poliåiætii de

frontierã români æi grãnicerii maghiari, s-

a constatat cã, deæi æoferul nu poseda

documente pentru efectuarea vreunui

16

transport, pe compartimentul marfã al

microbuzului era aplicat un sigiliu, fapt

ce a trezit suspiciuni autoritãåilor.

Autovehiculul a fost dus în terminalul

de marfã unde, împreunã cu autoritãåile

vamale din Ungaria, s-a efectuat un

control amãnunåit æi ... surprizã: în

compartimentul de marfã au fost gãsite,

ascunse, 12 femei æi 2 bãrbaåi. S-a început

procedura de verificare, iar rezultatul a fost

cã cei în cauzã sunt cetãåeni din Republica

Moldova, cu vârste cuprinse între 20 æi 45

ani. Aceætia au intrat legal în România,

la începutul lunii februarie, prin diferite

puncte de trecere. Grupul s-a format în

Bucureæti, cu sprijinul unui conaåional,

de unde, cu diferite

mijloace de transport,

au ajuns în Piatra Neamå

æi au fost îmbarcaåi

într-un microbuz. Pe

drumul cãtre frontierã,

pe câmp, în apropierea

municipiului Cluj,

au fost transferaåi în

microbuzul condus de

cetãåeanul maghiar. Cei

în cauzã au declarat cã o

parte dintre ei au plãtit la

îmbarcare sume cuprinse

între 3.000-4.000 euro,

ceilalåi urmând sã achite

sumele respective la

destinaåie, în Italia.

• În dimineaåa zilei

de 15 februarie a.c.,

pe sensul de ieæire

din România a sosit

Ætefan D., de 54 ani, la

volanul unui automarfar,

încãrcat conform

documentelor de însoåire

cu perdele æi lenjerii de

pat pentru o firmã din

Italia. Efectuându-se

formalitãåile de ieæire,

poliåiætii de frontierã au

observat cã mijlocul de

transport, deæi încãrcat

cu marfã, nu avea aplicat

nici un sigiliu, aspect ce

a trezit suspiciuni.

S-a trecut imediat la

controlul amãnunåit al

automarfarului æi au fost

gãsite, ascunse printre

cutiile cu perdele, 4

femei æi 6 bãrbaåi. Cei

în cauzã erau cetãåeni

din R. Moldova æi toåi au

intrat legal în România,

în urmã cu douã zile,

prin PTF Oancea,

judeåul Galaåi.

S-a stabilit cã aceætia

intenåionau sã ajungã în

Italia æi au declarat cã s-

au ascuns în automarfar

în apropierea municipiului Cluj, urmând

sã plãteascã la destinaåie câte 3.000 euro

unui conaåional. Æoferul a declarat cã nu

ætie cum au ajuns cele 10 persoane în

automarfar.

• Ceva mai târziu, adicã, în jurul

orelor 1.30, când s-a prezentat la ieæirea

din România cetãåeanul român Vasile C.,

æofer al unui automarfar încãrcat cu tuburi

de carton.

În baza analizei de risc, poliåiætii

de frontierã au efectuat controlul

automarfarului, gãsind ascunse (la -

8 grade), pe æasiul remorcii, 2 femei

æi 3 bãrbaåi. Aceætia erau cetãåeni din

Republica Moldova, cu vârste cuprinse

între 18 æi 29 ani. Toåi au intrat legal în

România, în baza paæapoartelor personale,

la sfâræitul lunii ianuarie æi intenåionau sã

ajungã ilegal în Italia.

Moldovenii au declarat cã s-au ascuns

pe æasiul automarfarului în apropierea

zonei de frontierã æi urmau sã plãteascã la

destinaåie suma de 3.000 euro de persoanã

unui conaåional. La cercetãri æoferul a

declarat cã nu ætie cum s-au urcat cele

cinci persoane în automarfar.

• Sâmbãtã 25 februarie a.c., în jurul

orelor 7.00, în acelaæi punct, s-a prezentat

la ieæirea din România cetãåeanul român

Cosmin R., în vârstã de 21 ani, æofer

al unui automarfar încãrcat - conform

documentelor de însoåire - cu cherestea

pentru o firma din Italia.

S-au fãcut cercetãri, deoarece s-a

constatat cã transportul nu se justifica,

în sensul cã valoarea mãrfii transportate

era mai micã decât cheltuielile aferente

transportului. În urma controlului

amãnunåit al automarfarului, au fost gãsite

în compartimentul de marfã, ascunse

în partea din faåã, printre pachetele cu

cherestea, patru femei din Republica

Moldova, cu vârste cuprinse între 22 æi 45

ani. Acestea intraserã legal în România, în

cursul sãptãmânii trecute, prin PTF Oancea

sau Albiåa.

Din primele cercetãri, s-a stabilit cã

cele în cauzã au fost abordate în Bucureæti

de cãtre un conaåional, care le-a promis

cã, în schimbul sumei de 200 euro, le

poate ajuta sã ajungã în Italia. Împreunã

cu acesta, s-au deplasat în municipiul Iaæi

unde, în noaptea de 23/24 februarie a.c,

într-un loc necunoscut, au fost îmbarcate

în semiremorca automarfarului atrãgânduli-se

atenåia sã nu facã zgomot.

Poliåiætii de frontierã le-au întocmit

cetãåenilor moldoveni acte premergãtoare

începerii urmãririi penale pentru sãvâræirea

infracåiunii de tentativã la trecerea ilegalã

a frontierei, iar æoferii respectivi sunt

cercetaåi sub aspectul sãvâræirii infracåiunii

de trafic de migranåi.

Biroul de Presã din cadrul IGPF

F R O N T I E R A


DOUÃ REÅELE TRANSNAÅIONALE DE MIGRANÅI

DEPISTATE LA GIURGIU

La jumãtatea lunii ianuarie 2008, în

urma unor acåiuni informativ-operative,

desfãæurate în comun cu ofiåeri bulgari,

poliåiætii de frontierã din cadrul IJPF

Giurgiu au intrat în posesia unor informaåii

conform cãrora, pe teritoriul Bulgariei se

constituise o reåea de migraåie ilegalã, cu

scopul de a cãlãuzi cetãåeni turci pe ruta

Bulgaria-România-Franåa.

Ulterior, în data de 29 ianuarie a.c.,


F R O N T I E R A

poliåiætii de frontierã români au depistat

æapte persoane la aproximativ 500 m

distanåã de PTF Giurgiu–Rutier. În urma

verificãrilor s-a stabilit cã grupul era format

din æase cetãåeni turci æi unul bulgar, care

încercau sã evite formalitãåile de frontierã,

ocolind punctul de trecere.

Dupã aproximativ 40 de minute, au

fost depistaåi æi reåinuåi, în PTF Giurgiu, alåi

doi cetãåeni bulgari, implicaåi în cãlãuzirea

grupului.

În cadrul

cercetãrilor,

efectuate împreunã

cu autoritãåile

bulgare, s-a stabilit

cã, la începutul lunii

ianuarie, cei æase

cetãåeni turci au

fost racolaåi de un

conaåional, care le-a

promis cã îi poate

ajuta sã ajungã în

Franta, contra sumei

de 6.000 euro. În

data de 24 ianuarie

a.c., cetãåenii turci

s-au deplasat de la

Istanbul în Bulgaria,

ASCUNÆI ÎN DULAPURILE VAGONULUI

RESTAURANT

În dupã-amiaza zilei de 20 februarie

a.c., în P.T.F. Curtici, cu ocazia efectuãrii

unui control, pe sensul de ieæire din åarã,

asupra trenului rapid „Panonia”, care

avea ca destinaåie finalã Praga, poliåiætii

de frontierã au depistat æase persoane,

ascunse în locaæurile pentru depozitarea

alimentelor din vagonul restaurant.

Aprofundându-se verificãrile, s-a

constatat, totodatã, cã unele spaåii de

depozitare erau încuiate cu lãcate, motiv

pentru care s-a decis scoaterea vagonului

din garniturã, pentru efectuarea unui

control amãnunåit. Astfel, în douã

dulapuri, au mai fost gãsite alte douã

persoane.

Din primele cercetãri, a reieæit faptul

cã cele opt persoane sunt cetãåeni

moldoveni, æase femei æi doi bãrbaåi, cu

vârste cuprinse între 21 æi 55 ani, care au

intrat legal în åarã în cursul lunii februarie

a.c., prin PTF Sculeni.

În urma controlului amãnunåit al

persoanelor, asupra femeilor s-au gãsit

cãråi de identitate româneæti false,

documente în baza cãrora intenåionau sã

se stabileascã în Italia.

Poliåiætii de frontierã le-au întocmit

cetãåenilor moldoveni acte premergãtoare

începerii urmãririi penale pentru sãvâræirea

infracåiunii de tentativã la trecerea ilegalã

a frontierei.

Totodatã, cercetãrile sunt continuate

în vederea depistãrii persoanelor implicate

în organizarea æi cãlãuzirea grupului,

precum æi pentru a stabili întreaga

activitate infracåionalã a acestora.

Biroul de Presã din cadrul IGPF

cu un autocar, unde au primit de la

traficanåi cãråi de identitate bulgãreæti false,

urmând a fi folosite la ieæirea din România

æi intrarea în Spaåiul Schengen. Patru zile

mai târziu, cei æase au fost preluaåi de trei

bulgari æi transportaåi pânã la frontiera

bulgaro-românã.

În noaptea de 28/29 ianuarie a.c., cei

în cauzã au ieæit din Bulgaria prin Ruse, iar

dupã ce au trecut podul „Prieteniei”, cei

æase cetãåeni turci împreunã cu o cãlãuzã

bulgarã, au încercat sã intre fraudulos în

România, evitând efectuarea formalitãåilor

de frontierã în PTF Giurgiu.

În acelaæi timp, ceilalåi doi cetãåeni

bulgari intenåionau sã intre legal în

România, cu un microbuz, urmând sã

preia grupul din apropierea punctului de

trecere a frontierei.

Un alt caz a început la sfâræitul

anului trecut când poliåiætii de frontierã

giurgiuveni au descoperit informaåii despre

o altã reåea de migranåi. În urma acåiunilor

desfãæurate, în seara zilei de 21 februarie

a.c., poliåiætii de frontierã au descoperit,

la malul românesc al Dunãrii, în dreptul

localitãåii Slobozia-judeåul Giurgiu, doi

bãrbaåi æi o fatã, care nu-æi justificau

prezenåa zonã. Aceætia nu înåelegeau

limba românã, motiv pentru care, existând

suspiciuni cã au trecut ilegal frontiera, au

fost conduæi la sediul sectorului pentru

cercetãri.

La audierilor preliminare, efectuate în

comun cu omologii bulgari, s-a stabilit

cã tinerii sunt cetãåeni bulgari, aceætia

declarând cã, întrucât aveau interdicåie

de a pãrãsi Bulgaria, au apelat la un

conaåional, pe nume – Ismail, cãruia i-au

dat fiecare suma de 600 de euro pentru a-i

trece ilegal frontiera.

Ulterior, un alt conaåional, ale cãrui

date nu le cunosc, i-a trecut peste fluviul

Dunãrea într-o barcã cu motor æi i-a

instruit cum sã ajungã la locul de unde

urmau sã fie preluaåi de celãlalt bulgar.

O echipã operativã s-a deplasat la

locul indicat æi l-au descoperit pe numitul

S. Ismail, care îi aætepta pe cei trei tineri

într-un autoturism, pentru a-i conduce pe

drumul ce face legãtura între Giurgiu-

Bucureæti, de unde urma sã fie preluaåi de

o nouã cãlãuzã.

S-au continuat cercetãrile æi au

depistat, la aproximativ 10 km de Giurgiu,

în parcarea unui restaurant, o altã maæinã

æi pe cetãåeanul bulgar Z. Evgheni, care

aætepta sosirea grupului.

Poliåiætii de frontierã au probat

activitatea infracåionalã a tuturor

persoanelor, cãlãuzelor fiindu-le întocmitã

lucrare penalã sub aspectul sãvâræirii

infracåiunii de trafic de migranåi, iar

migranåilor pentru trecerea frauduloasã

a frontierei.

Iuliana - Camelia PRUNÃ

17


D o c u m e n t a r

CARTE DE IDENTITATE TURCIA

În Republica Turcia cãråile de identitate sunt diferite pentru bãrbaåi æi

pentru femei. În acest numãr publicãm cartea de identitate pentru femei.

Zonã în care se observã

neconcordanåe în cazul

contrafacerilor

Vizualizare în luminã albã a

aversului

Vizualizare în luminã albã a unei

poråiuni din desenul de fond

Vizualizare în luminã albã a unei

zone mãrite de pe avers care

evidenåiazã desenul de fond

18

Vizualizare în luminã albã

a unei zone mãrite de pe avers

care evidenåiazã desenul

de fond

Vizualizare în lumina albã a unei

zone mãrite de pe avers care

evidenåiazã desenul de fond

Seria cãråii de identitate tipãrite

în tipar înalt

F R O N T I E R A


Vizualizare în luminã albã a unei

zone mãrite de pe revers care

evidenåiazã desenul de fond æi

rubricile pentru completarea datelor

Vizualizare în luminã cu raze

ultraviolete a aversului cãråii

de identitate

Vizualizare în luminã albã a

reversului cãråii de identitate

Vizualizare în luminã albã a unei

zone mãrite de pe revers care

evidenåiazã desenul de fond

Vizualizare în luminã albã a

unei zone mãrite de pe revers

care evidenåiazã desenul de

fond

Vizualizare în luminã albã a unei

zone mãrite de pe revers care

evidenåiazã desenul de fond

Vizare în lumina albã a unei

zone mãrite de pe avers care

evidenåiazã desenul de fond


F R O N T I E R A

Vizualizare în luminã cu raze

ultraviolete a reversului cãråii de

identitate

Vizualizare în luminã albã a unei

zone mãrite de pe revers care

evidenåiazã desenul de fond

Pagini realizate cu

sprijinul Serviciului

Criminalistic al IGPF

19


D o c u m e n t a r

Pronunåându-se zilnic asupra

evenimentelor, ideilor æi personalitãåilor

lumii, mass-media exercitã o imensã

influenåã prin foråa æi amploarea

informaåiei, explicaåiei æi persuasiunii, prin

puterea sa integratoare sau alienatoare.

Considerând mass-media drept purtãtoare,

structuratoare æi creatoare de informaåie æi

valoare, observãm cã specificul activitãåii

jurnalistice poate fi surprins între alte

dimensiuni în dinamica sensibil-inteligibil,

pe baza cãreia se desprinde existenåa

unei informaåii sociale specifice, numitã

de presã”, cu reale valenåe estetice

atitudinale spirituale. Proces preponderent

informaåional, comunicarea socialã

faciliteazã schimbul de cunoætinåe æi

judecãåi, opinii æi emoåii, valori æi idealuri,

motive æi interese, finalitatea ei constând

în coordonarea trebuinåelor æi felului de a

fi al oamenilor.

Comunicarea reprezintã respiraåia

unei societãåi, ea condiåioneazã

existenåa, supravieåuirea, acåiunea socialã,

determinând caracterul pragmatic,

raåional-cognitiv æi emotiv-persuasiv al

informaåiei de presã ca

formã a informaåiei sociale.

Valoarea informaåiei de

presã este condiåionatã

de sfera de interes, de

receptarea ei într-un public

cât mai larg. Valorizarea

informaåiei începe din

momentul selecåiei faptelor

ce vor fi comunicate,

continuã cu modalitãåile

de înfãåiæare a acestora, cu

alegerea momentului de

difuzare, cu ilustraåia, cu

situarea lor în pagina de

ziar sau ora de audienåã

radio-tv. Un analist occidental, A. Sauvy,

considerã cã libertatea de a informa este,

înainte de toate, libertatea de a ascunde.

El afirmã cã a da ætiri false ar fi absurd,

când este atât de uæor sã deformezi

realitatea fãrã ca un singur rând sã poatã

fi taxat ca neadevãr.

Jurnalul, radioul, televiziunea

realizeazã propaganda valorilor prin

funcåia de informare, precum æi prin

cele de formare, integrare socialã æi

divertisment, impun æi dãrâmã valori,

stabilesc ierarhii adevãrate sau false.

Judecãåile jurnalului, ale radioului sau

televiziunii sunt judecãåi de valoare cu

referiri instrumentale, pasionale, finaliste,

proiective æi prospective. Prin ele se

stabilesc ierarhii de preåuire, proiecte

de preferinåe, consolidãri normative ale

valorilor dezirabile.

Dacã este adevãrat cã omul zilelor

noastre este condiåionat de mijloacele

de informare în masã, înseamnã cã rolul

lor în percepåia realitãåii este suficient de

mare æi de profund pentru a putea institui

o nouã atitudine spiritualã - atitudinea

jurnalisticã.

20

Jurnalistul-istoric al clipei

În general, atitudinea spiritualã se

edificã pe fundamentul unui mod specific

de cunoaætere, pe o valoare supremã,

care poate fi pusã dominator în centrul

unui sistem de valori, subordonându-l

într-o perspectivã autonomã. Ca valoare

supremã, conætiinåa filosoficã este

preocupatã de absolut; cea ætiinåificã -

de obiectivitate; conætiinåa artisticã - de

frumos; cea moralã - de bine; cea politicã

- de conducere æi organizare; conætiinåa

religioasã - de sacru. Jurnalistica are ca

valoare centralã cotidianul, actualitatea.

E dificil, mai ales în prezent, sã

întemeiezi sisteme filosofice. Pagina

întâi a tuturor ziarelor æi majoritatea

buletinelor de ætiri încep cu secvenåe

ale unei „antifilosofii” sau ale filosofiei

rãului. Filosofia rãmâne preocuparea

spiritelor alese.

Pus în faåa ætiinåei, jurnalistul

investigheazã realitatea cu mijloace mai

puåin metodice decât omul de ætiinåã, dar

mai exacte decât ale creatorului de artã.

Observaåia gazetarului asupra faptului

social se sprijinã pe teorii economice,

sociologice, politologice, asociate cu

experienåa lui de viaåã, cu intuiåia, cu o

interpretare subiectivã. Presa face apel

la descoperirile ætiinåei, le comunicã,

le valorizeazã din perspectiva relatãrii

evenimenåiale sau ca argumente ale

propagandei. Aæadar, în timp ce ætiinåa

descoperã adevãruri, presa are rolul de

susåinãtor æi propagator al adevãrurilor,

mai ales în mãsura în care sunt

concretizate æi exprimate în evenimente

sau argumente. Demersul ætiinåific tinde

cãtre eliminarea elementului subiectiv,

redã generalul sub forma abstracåiilor,

noåiunilor, clasificãrilor, sistematizãrilor,

pe când demersul jurnalistic îæi propune sã

reflecte adevãrurile, ideile æi întâmplãrile

actualitãåii în transcripåii concret sensibile,

în acåiunile æi opiniile oamenilor.

O comparaåie între jurnalist æi

istoric pare profitabilã pentru a contura

mai distinct profilul slujitorilor presei,

atitudinea jurnalisticã - „Ziaristul - istoric

al clipei” sau, timp de o clipã, este istoric.

Istoricul nu se aflã în faåa obiectului sãu

de studiu, ci a unor documente care

dau referinåe târzii asupra acestuia.

Jurnalistul, istoric al clipei prezente,

este contemporan æi, deseori, martor

ocular al faptului relatat. Posibilitãåile

sale de exactitate sunt potenåial mai mari

decât ale istoricului, cu condiåia redãrii

æi interpretãrii corecte, ceea ce nu se

întâmplã întotdeauna, dovadã cã fapta de

acum o mie de ani se bucurã, uneori, de o

prezentare obiectivã din partea istoricilor,

comparativ cu evenimentele recente

deformate de mass-media pânã la anularea

adevãrului. În cursul cercetãrii, istoricul

se transferã imaginar în altã epocã, în alt

prezent. Imaginaåia lui reprezintã trecutul

printr-un filtru subiectiv. Jurnalistul se aflã

în contact permanent cu realitãåile lumii

prezentului. Presat de timp, de intenåia

de senzaåional, obligat sã comunice cât

mai repede, el nu poate medita ca un

cercetãtor asupra obiectului sãu æi nu-l

poate examina printr-o metodã riguros

ætiinåificã. Subiectivitatea istoricilor, luaåi

în parte, nu anuleazã obiectivitatea istoriei

ca ætiinåã. Valoarea esteticã este datã de

elemente, începând de la calitatea hârtiei,

caracterul æi frazarea titlurilor æi textelor,

punerea în paginã, jocul cromatic,

mesajul iconografic etc, pânã la stilul

ziaristic, apropiat de cel literar, sau cel

înrudit cu limbajul artelor (reportaj,

foileton, schiåe, poezii,

caricaturi, desene, fotografii

artistice). Atitudinea moralã

de aprobare sau blamare a

unor fapte, acåiuni, gesturi,

comportamente izvorãæte

dintr-o gândire moralã

intimã æi se exprimã întrun

limbaj moral cu termeni

specifici (ruæine, invidie,

trãdare, milã, ispãæire etc).

O

trãsãturã

fundamentalã a atitudinii

jurnalistice poate fi

consideratã raportarea

criticã faåã de evenimente,

cãutarea contradicåiilor dintre valoare æi

aparenåele valorii, sau aparentele valori,

dintre imagine æi realitate. Jurnalistica

este act de creaåie æi re-creaåie a

valorilor latente. Caracteristicã atitudinii

jurnalistice este propaganda prin foråa

exemplului, decodificarea teoreticului

prin concret æi imagine, prin plasticizarea

ideii. Arta æi presa au împrumutat copios

tehnicile mitopoetice pentru a explica

generalul prin particular. Elementele de

atitudine jurnalisticã au preexistat apariåiei

presei. Oriunde are loc o propagare de

cunoætinåe în masã prin adecvarea codului

la nivelul receptorilor, denotând inteligibil

în sensibil, se manifestã o atitudine

jurnalisticã. Jurnalistica este, deci, o

„turnurã de spirit”, o manierã specificã de

a vedea lumea æi a crea imagini distincte

asupra ei, deosebitã de cele oferite de

cercetarea ætiinåificã, de creaåia artisticã,

de alte demersuri culturale. Presa nu

creeazã doar imprimate, ci æi o atitudine,

un anumit spirit al epocii, o anume privire

asupra ei.

Nicuæor DULGHERU

F R O N T I E R A


Întâlnire între conducerile

PFR æi SNPPC

Vineri, 8 februarie a.c., la sediul IGPF, inspectorul general al

PFR, chestorul principal dr. Nelu Pop s-a întâlnit cu conducerea

Sindicatului Naåional al Poliåiætilor æi Personalului Contractual din

MIRA, respectiv comisarul-æef Liviu Butunoi, preæedintele SNPPC,

comisarii-æefi Marin Gruia æi Dãnuå Dobreanu, vicepreæedinåi æi

Toader Paraschiv, secretar general. Din partea IGPF, la discuåii

au participat æi Directorul DMRU, comisarul-æef Ionel Târsânoagã

precum æi æeful Serviciului Control, comisar-æef Ion Vãleanu.

Dupã ce inspectorul general a fãcut o scurtã prezentare a

activitãåii instituåiei pe care o conduce, a evoluåiei, modernizãrii

æi obiectivelor pe termen scurt æi mediu ale PFR, dialogul a

vizat problemele pe care poliåiætii de frontierã le-au sesizat

conducerii organizaåiei sindicale. S-au identificat æi dezbãtut

soluåii pentru rezolvarea acestora, iar ideea centralã a fost cea a

dialogului permanent între cele douã conduceri, instituåionalã æi

Joi, 28 februarie a.c. au avut

loc la Casa de Culturã a MIRA

lucrãrile Consiliului Naåional al

Sindicatului Naåional al Poliåiætilor

æi Personalului Contractual, la

care au participat Biroul Executiv

Central al SNPPC æi preæedinåii

de birouri teritoriale. În cadrul

Consiliului s-a discutat o serie de

aspecte, printre care æi organizarea

unui miting în cursul lunii aprilie,

care sã aducã în atenåie:

- modificarea legilor 360/2002

privind Statutul poliåistului æi 218/2002 privind Organizarea

æi Funcåionarea Poliåiei Române;

Problemele lucrãtorilor MIRA -

în atenåia Consiliului Naåional al

SNPPC

sindicalã, pentru bunul mers al instituåiei æi creæterea motivaåiei

lucrãtorilor.

Urmare a acestei întrevederi æi a dialogului, au fost deja

emise dispoziåii ale inspectorul general în sensul celor convenite,

pentru a se preveni abuzuri în cercetarea poliåiætilor, pentru a li

se respecta mai bine drepturile dar æi pentru ca æefii de structuri

ale PFR sã se întâlneascã æi sã dialogheze cu sindicatele

reprezentative la nivelul instituåiei. Acestea vor fi mediatizate

inclusiv prin intermediul revistei FRONTIERA, începând cu

prezenta ediåie.

Marius IONESCU

Modificarea cotizaåiei de membru S.N.P.P.C.,

adoptatã de Congresul extraordinar

Probabil cã, pentru suspicioæii infiltraåi

în organizaåie sau pentru cei din afara

acesteia, titlul este puåin derutant dar el

reprezintã fidel realitatea în sensul cã, prin

stabilirea cuantumului cotizaåiei la 0,8%

din salariul de bazã brut, dar nu mai mult

de 20 de lei, existã posibilitatea ca o parte

a membrilor sindicatului (din rândul

personalului contractual), sã plãteascã o

cotizaåie mai micã decât cea actualã.

Hotãrârea de modificare a cotizaåiei

a fost aprobatã în cadrul lucrãrilor

Congresului Extraordinar al S.N.P.P.C.

din luna octombrie 2007, ca urmare

a solicitãrii majoritãåii preæedinåilor

birourilor teritoriale, pe urmãtoarele

considerente:

1. Necesitatea salarizãrii celor 9

membri ai Biroului Executiv Central,

prin suspendarea lor din activitatea

profesionalã, în scopul creãrii

independenåei totale a acestora faåã de

conducerea profesionalã æi desfãæurãrii

exclusive a activitãåilor de management

sindical;


F R O N T I E R A

2. Hotãrârea de alocare a procentului

de 5% din cotizaåia lunarã, pentru Fundaåia

,,Sfântul Nicolae ocrotitorul poliåiætilor”,

în scopul acordãrii de ajutoare membrilor

de sindicat, aflaåi în nevoie;

3. Necesitatea promovãrii unor

programe sindicale pe termen mediu

æi lung, care sã contribuie la stimularea

pregãtirii sindicale æi profesionale,

asigurarea unor condiåii optime de muncã,

spaåii æi locaåii proprii pentru relaxare,

cazare, desfãæurarea de conferinåe æi alte

manifestãri cu caracter sindical, cultural

æi sportiv etc. (numai mitingul din luna

aprilie ne va costa peste 100.000 RON).

Mai trebuie sã specificãm faptul cã

modificarea s-a fãcut în baza prevederilor

art. 24 din Legea nr. 54/2003, Legea

sindicatelor, care stipuleazã: ,,Cotizaåia

plãtitã de membrii organizaåiei sindicale,

în cuantum de maximum 1% din venitul

brut realizat, este deductibilã din baza de

calcul a impozitului pe venit”.

În actuala conjuncturã, cu siguranåã

se vor gãsi unii ,,adversari sindicali” care

- modificarea coeficienåilor de ierarhizare la agenåi æi

ofiåerii de poliåie cu funcåii de execuåie;

- modificarea OMAI 400/2004, OMAI 300/2004, OMI

533/2005 æi a OMAI nr. 132/29.01.2007;

- modificarea Codului de Procedurã Penalã, pentru

o sancåionare mai asprã a faptelor de ultraj împotriva

poliåiætilor.

De asemenea, va fi susåinutã ideea acordãrii primei de

vacanåã æi a sporului de fidelitate pentru personalul contractual

æi, implicit, reanalizarea grilei de salarizare a acestuia. Nu în

ultimul rând, se are în vedere îmbunãtãåirea dotãrii poliåiætilor

æi respectarea prevederilor Acordului privind raporturile de

serviciu, solicitându-se plata orelor suplimentare atunci când

nu se pot compensa cu timp liber.

Gabriel CRÃCIUN

vor încerca sã alimenteze, pe diferite cãi

æi prin diferite mijloace (mai mult sau mai

puåin ortodoxe), instabilitatea unor membri

de sindicat, cu informaåii ,,binevoitoare”,

în scopul deturnãrii acestora spre alte

sindicate, pentru diminuarea foråei æi

prestigiului de care sindicatul nostru se

bucurã. Avem însã încredere în maturitatea

celor care au ales sã devinã membri ai

sindicatului nostru æi ne place sã credem

cã sunt conætienåi de faptul cã progresele

obåinute în direcåia democratizãrii poliåiei,

realizãrile de pânã acum ale sindicatului

(aplicabile æi benefice tuturor poliåiætilor

æi personalului contractual), n-ar fi fost

posibile fãrã existenåa unui sindicat

puternic, reprezentativ æi cã ele nu vor

putea fi consolidate în situaåia în care

foråa sindicatului ar scãdea.

În ceea ce priveæte înscrierea în

SNPPC æi retragerea membrilor acestuia

din organizaåie, aceasta se face individual,

prin cererea adresatã Biroului Teritorial,

acolo unde existã, sau Biroului Ex. Central

al SNPPC, acestea având obligaåia sã

solicite organului financiar de la locul

de muncã al solicitantului reåinerea sau

sistarea cotizaåiei, dupã caz.

Dãnuå DOBREANU,

vicepreæedinte al SNPPC

21


D o c u m e n t a r

TERORISMUL, ÎN CEASUL AL 12

În ultimii ani, întreaga lume,

dar în mod deosebit Europa a fost

marcatã de schimbãri politice

fundamentale. Aceste mutaåii, dar

mai ales actele teroriste din 11

septembrie 2001, s-au resimåit

în mod special în ceea ce priveæte

politica de securitate, determinând

problemele majore ale securitãåii

interne pentru statele europene æi

nu numai sã se structureze în jurul

evoluåiilor alarmante ale crimei

organizate, extremismului politic

æi terorismului, cu tot cortegiul de

ameninåãri æi implicaåii negative care

derivã din acestea.

Definit de Vladimir Putin drept

boala secolului XXI, un pol al noii

ordini mon diale, mega te ro rism

sau hiperterorism, terorismul este

apreciat de Bill Clinton drept

„par tea întunecatã a globalizãrii

care divide lumea în bogaåi æi

sã raci, promoveazã competiåia,

dar æi conflictele, alimenteazã

sen ti men tele de urã, alienare,

durere, concomitent cu crearea

de noi re laåii æi interacåiuni de

noi conglomerate sociale, politice

æi economice”. Analiza evoluåiei

fenomenului extremist-terorist pe

plan internaåional relevã, din ce în ce

mai mult, o tendinåã de intensificare

a acestuia, inclusiv în folosirea

violenåei ca mijloc de promovare æi

impunere a unor scopuri æi interese

politice.

Acest nou tip de rãz boi purtat cu

un inamic aflat printre noi implicã

cos turi æi urmãri greu de anticipat.

Toate acestea au transformat

terorismul într-o armã strategicã,

lumea nefiind pregãtitã pentru

a-i face faåã. Terorismul actual

reprezintã provocarea mi leniului

trei, re u æind, prin acåiunile

organizate, chiar sã spulbere, în

parte, „mi tul in vincibilitãåii” SUA.

Parafrazând un reputat reprezentant

al Germaniei, nu trebuie sã uitãm cã,

în lupta împotriva terorii, „ suntem în

ceasul al 12-lea fãrã câteva minute!”.

Chestor general de poliåie,

prof. univ. dr. Anghel ANDREESCU,

secretar de stat

în Ministerul Internelor

æi Reformei Administrative

comisar-æef dr. Nicolae RADU,

consilier - Ministerul Internelor

æi Reformei Administrative

Istoric

Rãdãcinile terorismului se pierd

undeva în trecut. Din punct de vedere

istoric, terorismul a apãrut în jurul

anului 1000 (anul 489 al Hegirei), pe

pãmântul Islamului, cu secta Nizari,

ramura iranianã disidentã a imaelismului

fatimid. Nizarii refugiaåi apoi în Si ria æi-au

întemeiat Comanderiile Fida’i æi executau

la comandã asasinate politice sau crime

selective, sacrificându-æi, uneori,

propria viaåã. Mai târziu, au fost numiåi

Hasisin (care a dat cuvântul asasin) de la

Hasisiyya, care în semna consumator de

haæis. Termenul de Fida’i, care-i desemna

odinioarã pe asasini, este folosit astãzi

pentru a-i califica pe teroriætii arabi care

se opun Israelului.

Cuvântul “terorism” a fost menåionat

în urmã cu peste 200 ani (1798), în

suplimentul Dicåionarului Academiei

Franceze. Într-o carte consacratã acestui

fenomen, Walter Laqueur, istoric æi

comentator de politicã externã american,

aprecia cã între 1936 æi 1981 au fost date

peste 100 de definiåii ale terorismului,

fãrã a se ajunge însã la un consens.

Unele guverne încearcã sã caracterizeze

ca atare orice acte de violenåã comise

de oponenåii sãi politici, în timp ce

teroriætii pretind cã sunt victimele

terorii guvernamentale. Apreciem cã

natura imprecisã a termenului permite

aplicarea sa aproape oricãrei acåiuni

care inspirã teamã.

De orice nuanåã ar fi, de extremã

dreaptã sau stângã, fundamentalistislamicã,

fanatic-catolicã ori protestantã,

de origine mafiotã, emanaåie a unor

structuri ultra-conservatoare ce încearcã

sã-æi menåinã puterea politicã æi privilegiile

economice, fie cã este aplicat de organizaåii

precum A.N.O. (Organizaåia Abu Nidal),

E.T.A. (Patria Basca æi Libertatea), A.S.G.

(Grupul Abu Sayyaf) sau Al - Gama a al

- Islamiyya (Gruparea Islamicã Egipteanã

IG), Asbat al- Ansar (Liga Adepåilor) æi

nu în ultimã instanåã de cãtre P.F.L.P.

(Frontul Popular de Eliberare a Palestinei),

terorismul s-a constituit dintotdeauna întrun

instrument al strategiei violenåei duse la

limite abominabile.

Începând cu secolul al XIV-lea,

perioadã deschisã de epoca marilor

descoperiri geografice, terorismul æi

violenåa organizate se amplificã æi se

diversificã în legãturã directã cu politica

de expansiune colonialã a marilor

imperii ale timpului, ca instrumente de

spoliere economicã æi represiune a altor

popoare. Iniåial, Portugalia, Spania æi

Olanda, mai apoi Franåa æi Anglia au

fost primele åãri care au cotropit teritorii

pe alte continente æi æi-au format un

puternic sistem colonial. Jaful æi spolierea

coloniilor au avut ca efecte dezvoltarea

puternicã a industriei, comeråului æi

armatei în metro po le, dar æi lupta dintre

imperii pentru menåinerea æi extinderea

dominaåiei æi a hegemoniei în diferite

zone geografice.

Odatã cu apariåia corporaåiilor

industriale, comerciale æi turistice,

precursoare ale neocolonialismului

contemporan, în colonii avea sã aparã æi

sã se dezvolte o rezistenåã tot mai activã

a celor asupriåi æi sã se afirme tot mai

puternic miæcãrile de eliberare naåionalã

æi socialã. Marile imperii recurg tot mai

frecvent, pentru stãpânirea situaåiei,

la practici violente æi teroriste pentru

reprimarea miæcãrilor de eliberare. De

remarcat este æi faptul cã pânã în anul

1945 nu au existat acåiuni teroriste

sistematice în Europa, deæi, în unele state,

precum Rusia, Croaåia æi Spania s-au

manifestat destul de viguros.

Concept

Terorism înseamnã, în esenåa sa,

„totalitatea actelor de violenåã comise

de un grup sau de un regim reacåionar”.

Terorismul mai este definit prin „acte

de naturã sã provoace într-un anumit

mediu un sentiment de teamã intensã,

prevestitoare a unui rãu inevitabil“.

În acest context, dacã Oficiul pentru

Protecåia Constituåiei Germaniei Federale

22

F R O N T I E R A


- LEA FÃRÃ CÂTEVA MINUTE!

definea, în 1983, terorismul drept „lupta

de lungã duratã pentru atingerea unor

obiective politice... prin atacuri împotriva

vieåii æi proprietãåii altor persoane, prin

delicte extrem de grave sau prin alte

acåiuni violente, care pregãtesc acåiunile

cri minale menåionate”, Departamentul de

Stat al Statelor Unite apreciazã terorismul

drept „folosirea calculatã a violenåei

ilegale pentru a ins taura frica, în vederea

intimidãrii sau pedepsirii guvernelor

sau societãåilor, pen tru atingerea unor

scopuri în general politice, religioase sau

ideologice” (http:// csmonitor.com).

Deæi cu greu poate fi gãsitã o

definiåie a terorismului care sã nu conåinã

cuvântul violenåã, conceptul de terorism

nu reprezintã atât o tehnicã de folosire

a violenåei de cãtre oricine æi în orice

împrejurare sau situaåie conflictualã,

ci mai degrabã angajarea acesteia de

cãtre anumiåi subiecåi æi numai în

anumite tipuri de conflict. Adeseori

este folositã zicala bine cunoscutã

„terorist pentru unii æi patriot

pentru alåii”, care sugereazã cã

acest concept poate fi privit din

douã unghiuri diferite, de cãtre opinia

publicã.

Definiåiile date terorismului

reprezintã o reflectare a diferitelor

ideologii æi modalitãåi de abordare

a terorismului, adesea ele fiind

pãrtinitoare æi înæelãtoare. În orice

caz, relaåia lor cu alte forme de

violenåã politicã æi cu criminalitatea

este evidentã. Este clar cã datoritã

interferenåei factorilor subiectivi

în problema terorii æi terorismului,

sociologii întâmpinã mari dificultãåi în

definirea acestor noåiuni.

Terorismul, prin definiåie, este un act

care cautã sã influenåeze o populaåie cu

mult mai mare decât åinta vizatã direct æi

nemijlocit. Ca atare, modul de percepåie

æi de rãspuns al publicului la fenomenul

terorismului este de o mare însemnãtate.

Deci, unul din primele scopuri urmãrite

de teroriæti este acela de a-æi face

publice propriile revendicãri. Cu referire

specialã la terorismul politic substatal,

strategia terorismului este unul din cele


F R O N T I E R A

patru tipuri ideale de strategii prin care

un grup care nu se aflã la putere poate

sã provoace schimbãri sociale violente,

celelalte trei tipuri fiind lovitura de stat,

insurecåia æi rãzboiul de gherilã.

Scopurile terorismului

Terorismul poate fi comis în diferite

scopuri. Actele individuale de terorism

tind la obåinerea unor anumite concesii,

cum ar fi plata unor rãscumpãrãri sau

eliberarea unor prizonieri. Terorismul

poate sã urmãreascã deliberat provocarea

mãsurilor de represiune, sperând cã astfel

va provoca autodistrugerea structurilor

statale. O linie de demarcaåie abia

vizibilã este trasatã între teorie æi terorism,

prin încercãrile de justificare æi legalizare

a terorii æi de interzicere a terorismului.

Teroarea practicatã de guvernul la

putere este prezentatã ca aplicarea legii æi

este îndreptatã împotriva opoziåiei, în timp

ce terorismul presupune sfidarea deschisã

a legii æi este mijlocul prin care opoziåia

urmãreæte sã slãbeascã autoritatea

guvernului. În timp ce guvernul terorist

nu are nici o pretenåie de legalitate,

guvernul legitim trebuie, cel puåin formal,

sã invoce legea.

Indiferent de culoarea politicã,

teroriætii urmãresc relatarea acåiunilor

lor de cãtre mass-media, pentru a

se realiza un impact deosebit asupra

populaåiei, a guvernanåilor. Cele mai

multe din cererile teroriætilor vizeazã

eliberarea colegilor aflaåi în detenåie,

precum æi atragerea de noi simpatizanåi,

adepåi, obåinerea de profituri considerabile

pentru desfãæurarea luptei în continuare.

Urmând evoluåia manifestãrilor

teroriste (http://ætiri.neogen.ro, Le Mon de,

4 august 2005) se poate anticipa cã

terorismul va persista cu si guranåã æi în

viitor, existând chiar posibilitatea ca

acesta sã se dezvolte pe sea ma unor state

care tind sã-l foloseascã pentru a-æi atinge

anumite scopuri, precum:

Atingerea totalã a obiectivelor

politice - În ciuda opiniei generale,

terorismul este o metodã eficientã de

obåinere a unei revendicãri politice. Dacã

organizaåia teroristã este afiliatã unei

miæcãri politice (grup terorist), iar motivele

sunt susåinute de majoritatea populaåiei

civile implicate în conflict, obåinerea

victoriei înseamnã numai o problemã

de timp. Cele mai cunoscute cazuri

sunt formarea statului Israel, pentru

miæcãrile Hanagah æi Irgun, eliberarea

Libanului de Sud de sub ocupaåie

israelianã, pentru organizatia æiitã

Hezbolah, abolirea politicii de

Apartheid în Africa de Sud, pentru

UmKhonto we Sizwe.

Efecte economice colaterale.

Efortul de luptã poate afecta

temporar economia unei regiuni sau

åãri. În unele cazuri efectele pot fi

de lungã duratã, în special în zonele

ca re depind economic de industria

turismului, cum ar fi a doua Intifadã æi

atentatele sin ucigaæe Hamas care au

afectat puternic industria turismului

din Israel, atentatele comise de Jemaah

Islamiah în Bali, insulã cu populaåie

majoritar hindusã, din Indonezia, pentru

care turimul este industria majorã.

Atingerea paråialã a scopurilor

politice. Obåinerea retragerii trupelor

spaniole din Irak, înainte de termen, prin

schimbarea cursului alegerilor din Spania,

în urma atentatelor de la Madrid, din 11

martie 2004, revendicate de Al-Qaida,

acordurile din Vinerea Bunã (Good

Friday Accords) - I.R.A., obåinerea de

drepturi suplimentare pentru canadienii

de origine francezã din Quebec - F.L.Q.,

sunt doar câteva dintre motivele care au

stat la baza manifestãrilor teroriste din

ultima vreme.

Pornirea unui rãzboi. Actul terorist

poate fi folosit de cãtre puterea politicã

de stat ca pretext pentru pornirea unor

rãzboaie. Cele mai cunoscute exemple

sunt mar cate de cãtre atentatul de la

Sarajevo, folosit ca pretext pentru Primul

Rãzboi Mondial, dar æi de atentatele din

11 septembrie 2001 care au fost folosite,

potrivit mass- media, ca argument pentru

construirea unui front internaåional de

luptã împotriva terorismului (http://

indexmedia.ro).

23


I s t o r i e

TRATATUL DE PACE DE LA SAN STEFANO

Materiale realizate de

prof. univ. dr. Radu Ætefan Vergatti

Anul acesta, la 19 februarie/

3 martie se împlinesc 130 ani de la

semnarea Tratatului de Pace de la

San Stefano, astãzi localitatea Yeæiköy

din vestul oraæului Istanbul. Astfel,

se încheia ultimul Rãzboi Ruso-Turc

(1877 -1878) æi, aparent, se punea cap

nerezolvatei „crize orientale”.

Semnarea Tratatului de Pace s-

a fãcut exclusiv de reprezentanåii

Imperiului Åarist æi ai Sublimei Poråi.

Sankt Petersburgul, prin reprezentantul

sãu, contele Nicolai Pavlovici Ignatiev,

s-a opus participãrii plenipotenåiarilor

români la tratative. El a motivat poziåia

sa prin douã argumente:

1. România nu era încã recunoscutã

ca stat independent.

2. Înalta Poartã nu putea fi umilitã

cerându-i-se sã ducã tratative cu o åarã

care-i fusese vasalã.

Poziåia conducãtorilor Imperiului

Åarist arãta clar dispreå faåã de România,

faåã de eforturile æi de realizãrile ei pe

câmpul de luptã. Nu s-a åinut seama de

spusele colonelului Eraclie Arion, care,

prin jurnalul Consiliului de Miniætri, din

2/14 ianuarie 1878, primise ordin sã

protesteze împotriva oricãror atingeri

ale intereselor României.

Prin articolul 5 al Tratatului semnat la

San Stefano se recunoætea independenåa

de stat a României de cãtre Sublima

1 februarie 1991 - România a obåinut

statutul de invitat special la Consiliul

Europei; a aderat la el la 7 octombrie

1993, ca membru cu drepturi depline.

1 februarie 1993 - România a

semnat Acordul de Asociere la Uniunea

Europeanã.

2 februarie 1943 - Stalingrad - are loc

capitularea armatei germane æi a aliaåilor

ei - români, maghiari æi italieni; a fost o

cotiturã fundamentalã în desfãæurarea

celui de-Al Doilea Rãzboi Mondial.

3 februarie 1962 - SUA au instituit

blocada economicã asupra Cubei.

4 februarie 1945, Yalta - au început

lucrãrile Conferinåei Marilor Puteri din

Naåiunile Unite: SUA, Marea Britanie,

URSS, Franåa; ultima dintre ele a fost

primitã atunci între marile puteri al

Naåiunilor Unite; au fost precizate

deciziile Conferinåei de la Teheran; s-au

trasat noile graniåe politice ale Europei;

lucrãrile ei au durat pânã la 11 februarie

1945.

24

Poartã æi Imperiul Åarist. Prin articolul

8 al aceluiaæi tratat se arãta cã armata

rusã continua sã staåioneze un timp în

Principatul Bulgariei. Se cerea României

sã permitã ca, peste teritoriile ei, sã se

facã legãtura cu bazele militare åariste.

În fine, prin articolul 19 Imperiul

Åarist primea Dobrogea de nord, de la

Delta Dunãrii pânã la linia care uneæte

Cernavodã cu Constanåa. Aceastã zonã

primitã drept recompensã de rãzboi

putea fi schimbatã cu judeåele Cahul,

Ismail æi Bolgrad, reunite cu România

în urma Conferinåei de Pace de la Paris

(1856), când se încheiase Rãzboiul

Crimeei (1853- 1856).

Atitudinea Rusiei a trezit proteste

la Bucureæti. Se încãlca acordul rusoromân

( 4 aprilie 1877), prin care se

prevedea intangibilitatea teritoriului

României. Primul-ministru al României,

Ion C. Brãtianu æi ministrul de externe,

Mihail Kogãlniceanu, au protestat. Au

arãtat argumentat cã România a fost

nedreptãåitã.

Principele Carol i-a

cerut sprijin cancelarului

imperial Otto von

Bismarck. I s-a rãspuns cã

ar fi bine sã se înåeleagã

cu åarul.

Atunci, cancelarul

åarului, cneazul

Gorceakov, a ameninåat

România cu ocupaåia

militarã. A ordonat ca o

parte din armatele ruseæti

sã fie aduse din sudul

Dunãrii în România æi

PILULE ISTORICE -FEBRUARIE

5 februarie 1867 - s-a semnat Acordul

de constituire a monarhiei dualiste

Austro-Ungare, care o înlocuia pe cea

Habsburgicã.

6 februarie 1919, Weimar - au

început lucrãrile adunãrii constituante

din Germania, prin care s-a dat o nouã

constituåie åãrii, transformatã atunci din

imperiu în republicã.

7 februarie 1907, satul

Flãmânzi - a izbucnit marea

rãscoalã åãrãneascã.

8 februarie 1859, Bucureæti

- Al. I. Cuza a intrat în capitala

Valahiei, dupã dubla sa

alegere ca domn, la Iaæi æi la

Bucureæti.

10 februarie 1938,

Bucureæti - regele Carol al II

-lea a dat lovitura de stat; a

impus un guvern de autoritate

personalã în frunte cu

patriarhul Miron Cristea.

11 februarie 1866 - s-a dat

sã înconjoare Bucureætii. La propunerea

unor deputaåi, armata românã s-a retras

în Oltenia æi în nord-vestul Munteniei,

în zona Câmpulung Muscel-Piteæti.

Principele Carol, travestit, a fugit la

Craiova. A declarat cã armata românã se

va opune oricãrei agresiuni åariste.

Din fericire, ea nu a mai avut loc.

Atitudinea Rusiei, “superbia æi

magnificienåa” ei, încercarea de

subordonare a întregii Peninsule

Balcanice, a provocat reacåia celor æase

mari puteri europene. Au convocat

Conferinåa de la Berlin (iunie-iulie 1878)

æi au impus Rusiei revizuirea Tratatului

de la San Stefano.

În urma noii situaåii, României i s-a

recunoscut independenåa, nu i s-a mai

cerut sã permitã tranzitarea armatelor

åariste pe teritoriul ei, s-a mãrit åinutul

Dobrogei, graniåa de sud fiind pe actuala

linie Silistra - Vama Veche æi s-a impus

schimbarea ei cu judeåele Cahul, Ismail,

Bolgrad din sudul Basarabiei.

lovitura de stat prin care “monstruoasa

coaliåie” l-a silit pe Al. I. Cuza sã abdice.

11 februarie 1929, Roma - a luat fiinåã

Statul Papal, ca urmare a Tratatului de

la Laterano dintre papalitate æi guvernul

condus de B. Mussolini.

11 februarie 1979, Teheran - lovitura

de stat prin care a fost înlãturat æahul Reza

Pahlavi, fiind înlocuit de regimul teocratic

condus de imamul Khomeini.

14 februarie 1968, Bucureæti - s-a

decis desfiinåarea împãråirii administrative

copiatã dupã URSS æi revenirea la

împãråirea administrativã tradiåionalã

româneascã, în judeåe.

F R O N T I E R A


În acele condiåii, Bucureætii au

acceptat dictatul marilor puteri. Nu s-au

putut opune. Au câætigat independenåa,

dar au pierdut o parte din pãmântul

românesc - sudul Basarabiei. Dobrogea

nu putea fi consideratã cuceritã de

România. Era un strãvechi pãmânt

românesc, cu o numeroasã populaåie

româneascã eliberatã de sub stãpânirea

otomanã. Ca urmare, ea s-a unit atunci

cu România, definitivând a doua etapã în

formarea statului modern România, dupã

ce acesta luase fiinåã prin unirea Valahiei

æi a Moldovei.

Bunul cel mai de preå obåinut atunci

a fost cucerirea independenåei de stat

æi unirea cu Dobrogea. Dar prin Pacea

de la San Stefano, învãåãtura cea mai

importantã pentru oamenii politici care-l

înconjurau pe I. C. Brãtianu a fost aceea

cã nu se putea avea încredere în ruæi,

sentiment transmis æi urmaæilor lui.

15 februarie 1989 - ultimii soldaåi

sovietici au pãrãsit Afghanistanul, înfrânåi

de foråele mujahedinilor.

17 februarie 1979 - a început “rãzboiul

de graniåã” chino-vietnamez.

19 februarie 1878, San Stefano - s-

a semnat pacea între Imperiul Åarist æi

Sublima Poartã; prin articolul 5 României

i se recunoætea independenåa de cãtre

Sankt Petersburg æi Istanbul.

21 februarie 1915, Verdun - a început

cea mai sângeroasã bãtãlie din Primul

Rãzboi Mondial.

23 februarie 1956 - N. S. Hruæciov

denunåa cultul personalitãåii æi crimele lui

I. V. Stalin.

25 februarie 1960, Bucureæti - are loc

procesul unor intelectuali acuzaåi cã l-au

citit pe Mircea Eliade.

27 februarie 1933 - clãdirea

Reichstagului din Berlin a fost distrusã de

un incendiu provocat de comuniæti.

28 februarie 1945, Bucureætipremierul

României, generalul N.

descu a demisionat dupã douã luni de

guvernare sub presiunea armatei sovietice;

s-a deschis astfel drumul instaurãrii

guvernului prosovietic dr. P. Groza.

28 februarie 1785, Cluj - au fost

executaåi, prin tragere pe roatã, Horia æi

Cloæca.


F R O N T I E R A

MÃRÅIÆORUL - SIMBOLUL

PRIMÃVERII

...Vântul uæurel de martie, care

împestriåa pleoapele, nasul æi bãrbia,

se numea mãråiæor æi, ca sã fie luat rãul

în pripã, ænurul de mãtase era pus la

zinåii de marå. Dacã mai spunem cã firul

era æi roæu, înåelegem cã el ferea æi de

vânt, dar æi de deochi. Un giuvaergiu,

ca sã-æi vândã firele vindecãtoare mai

iute, avu ideea sã atârne de ele câte o

mãrturie, care a intrat în preå. Pe când

se plãtea firul, bijuteria era gratuitã.

Regula s-a stricat când bijuteria începu

sã fie vândutã, devenind gratuit firul de

mãtase... Tudor Arghezi

Mãråiæorul, acest obicei strãvechi

care celebreazã venirea primãverii, este

specific poporului român æi îæi are originea

în credinåele æi practicile agrare.

Sãrbãtoarea lui are loc în prima zi a

lui martie, consideratã ca prima lunã a

primãverii.

În aceasta zi se oferã

persoanelor de sex feminin

apropiate mãråiæoare, ca

mici semne de mulåumire.

Se considerã cã mãråiæoarele

sunt aducãtoare de fericire

æi noroc. Ele sunt formate

în mod tradiåional dintr-o

fundiåã roæu cu alb - roæu

semnificã iarna æi albul

primãvara, la care se adaugã

alte simboluri ale norocului:

trifoi cu patru foi, potcoavã,

coæar, inimã. Acest simbol

este purtat la vedere o sãptãmânã sau douã.

Cum a apãrut acest obicei?

Descoperirile arheologice aratã cã

se celebra prima zi a primãverii încã

de acum 8000 de ani... Æi pe vremea

dacilor simbolurile primãverii erau

confecåionate în timpul iernii æi se purtau

doar dupã 1 Martie. Mãråiæoarele erau

atunci pietricele albe æi roæii înæirate pe

o aåã. Alte surse arãtau cã mãråiæoarele

constau în monede care erau atârnate de

fire subåiri de lânã, negru cu alb. Tipul

de monedã: aur, argint sau bronz indica

statutul social. Ele erau purtate pentru a

avea noroc æi pentru a avea o vreme bunã.

Dacii credeau cã aceste amulete aduc

fertilitate, frumuseåe æi previn arsurile din

cauza soarelui. Acestea erau purtate pânã

când copacii începeau sã înfloreascã æi

apoi erau atârnate de crengile lor. În multe

sãpãturi arheologice din România s-au gãsit

mãråiæoare sub forma unor mici pietre de

râu vopsite în alb æi roæu, ele erau înæirate

pe aåã æi se purtau la gât. Culoarea roæie,

datã de foc, sânge æi soare, era atribuitã

vieåii, deci femeii. În schimb, culoarea

albã, conferitã de limpezimea apelor, de

albul norilor era specificã înåelepciunii

bãrbatului. De altfel, ænurul mãråiæorului

exprimã împletirea inseparabilã a celor

douã principii ca o permanentã miæcare

a materiei. El semnificã schimbul de foråe

vitale care dau naætere viului, necurmatul

ciclu al naturii. Culorile alb æi roæu au

rãmas pânã în zilele noastre ca simbol al

sexelor, ele fiind regãsite æi la bradul de

nuntã sau înmormântare

Legenda babei Dochia

Acum mai mulåi ani

o femeie bãtrânã care se

numea Dochia avea o fiicã

vitregã pe care o ura. Într-o

zi de iarnã cumplitã Dochia

i-a dat o hainã foarte murdarã

cerându-i sã o spele la râu

pânã devine albã ca zãpada.

Tânãra fatã a spãlat-o mult

timp, dar pe cât o spãla ea

mai tare, pe atât devenea

haina mai neagrã. Atunci

a apãrut un bãrbat care

se numea Mãråiæor æi a

întrebat-o de ce plânge.

Ea i-a povestit ce i s-a întâmplat.

Atunci Mãråiæor i-a spus cã posedã o

putere magicã æi i-a oferit o floare roæie

æi albã æi a îndemnat-o sã mai spele încã

o datã veæmântul æi apoi sã se întoarcã

acasã. Când a ajuns fata acasã pânza

era albã ca æi neaua. Bãtrânei Dochia

nu i-a venit sã îæi creadã ochilor. Ea nu

ar fi crezut cã fiica sa vitregã va reuæi sã

îndeplineascã sarcina. Deodatã a vãzut

floarea din pãrul fetei. “De unde o ai?”

o întrebã bãtrâna, “este încã iarnã”.

Bãtrâna crezu cã primãvara a revenit

æi plecã cu turma pe munte. Pe drum

vremea era frumoasã, aæa cã a renunåat

la cojoacele pe care le purta. La sfâræit a

fost însã prinsã de burniåã. Când a ajuns

în vârf i s-a arãtat Mãråiæor: “Vezi cât de

rãu este sã stai în frig æi umezealã” a grãit

el, “tu, cea care åi-ai obligat fiica sã spele

iarna hainele la râu.” Apoi a dispãrut.

Bãtrâna a rãmas singurã pe munte, a venit

gerul æi oile au fost transformate în pietre.

De atunci roæul æi albul simbolizeazã lupta

între bine æi rãu, intre iarnã æi primãvarã.

Iulian PUICÃ

25


D o c u m e n t a r

Fereæte-te de åepe!

Fenomenul contrafacerilor

Un citat celebru spune cã orice marcã este un produs, însã nu

orice produs este o marcã.

O marcã reprezintã mult mai mult decât un produs. Specialiætii

susåin cã „o marcã este un simbol complex”. Marca (brand-ul) este

suma imaterialã a produsului, numele sãu, ambalajul, preåul, istoria,

reputaåia, felul în care este promovat. O marcã este, de asemenea,

definitã æi prin impresiile consumatorilor care au folosit-o, ca æi de

propria experienåã în raport cu aceasta” (David Ogilvy - specialist

în publicitate).

De aceea, pãstrarea acestor caracteristici intrinseci ale produsului

înseamnã, de fapt, pãstrarea calitãåii. În acest sens, lupta împotriva

contrafacerilor capãtã o importanåã globalã, cu atât mai mult cu

cât contrafacerea produselor a dobândit dimensiuni industriale æi

internaåionale.

Contrafacerea presupune în esenåã una din urmãtoarele

operaåii:

1. Imitarea frauduloasã în scopul inducerii în eroare a

beneficiarului (consumatorului) pe baza asemãnãrii cu produsul

original;

2. Reproducerea identicã sau cvasiidenticã a unei mãrci

înregistrate pentru produse identice sau similare;

3. Fabricarea etichetei, ambalaje de orice fel, conåinând

reproduceri ale mãrcii sau profitarea de renumele unei mãrci

notorii.

Operaåiuni asimilate contrafacerilor sunt æi inducerea în eroare

a consumatorului prin punerea în circulaåie a unor produse purtând

o denumire fonetic asemãnãtoare unei mãrci înregistrate, pentru

produsele identice sau similare.

Contrafacerea furã identitatea unor mãrci notorii, dar furã

æi consumatorilor mai multe aæteptãri, incluzând confortul,

încrederea æi siguranåa personalã. Unii oameni cred cã pirateria

æi contrafacerea sunt crime fãrã victime æi copierea rãmâne doar

o formã de recunoaætere a valorii. Aceastã viziune nu corespunde

însã consecinåelor; de fapt, impactul bunurilor contrafãcute asupra

posesorilor mãrcilor, consumatorilor æi economiei naåionale nu poate

fi minimalizat.

Astãzi nivelul contrafacerilor în domeniul proprietãåii intelectuale

este astronomic. Nivelul ridicat al contrafacerilor reflectã, dincolo

de preferinåa consumatorilor pentru produsele de marcã, abilitatea

celor care contrafac de a se adapta brand-urilor pieåei æi profiturile

enorme rezultate în urma vânzãrii produselor contrafãcute. Statistic

vorbind, vânzarea produselor contrafãcute reprezintã 5% din

comeråul mondial æi creeazã un profit ilicit de 250 miliarde euro.

Consecinåa acestui fapt este desfiinåarea anualã a peste 200.000 de

locuri de muncã în Europa æi SUA.

26

Fenomenul contrafacerilor deterioreazã climatul afacerilor unei

åãri, stimuleazã concurenåa neloialã æi, nu în ultimul rând, afecteazã

grav consumatorii. În ultimã instanåã, aceætia sunt cei care pierd

cel mai mult, pentru cã ei achiziåioneazã un produs contrafãcut la

un preå mic, fapt care determinã, în timp, cheltuieli mult mai mari

(pentru cã aceste produse se deterioreazã mult mai repede sau le

pun în pericol sãnãtatea, chiar viaåa).

Ce-ai zice de ultimul model al unei mãrci celebre, dar la

preåuri care sfideazã concurenåa? Mulåi consumatori sunt tentaåi

de produsele falsificate, pe care le gãseæti de vânzare pe stradã,

oriunde în Europa. Dar...ATENÅIE! ai putea crede cã ai fãcut o

F R O N T I E R A


afacere, dar aceste produse s-ar putea sã fie de proastã calitate sau

sã fie fabricate de copii puæi sã munceascã ilegal. Aæa cã s-ar putea

sã finanåezi indirect crima organizatã.

Produs contrafãcut – orice bun, inclusiv ambalajul acestuia,

la care se constatã utilizarea fãrã autorizare a unei mãrci care este

identicã cu o marcã legal înregistratã sau produsul care nu poate fi

diferenåiat în aspectele sale esenåiale de un produs de marcã, prin

care se încalcã drepturile prevãzute de lege ale deåinãtorului legal

al mãrcii respective;

Produs falsificat - produs la care se constatã alterarea sub orice

formã a elementelor de identificare a unei mãrci, denumiri, sigle

ori desen industrial legal înregistrate, de naturã a induce în eroare

asupra provenienåei sale, la produse care nu au fost fabricate de

deåinãtorul legal al mãrcii ori împuternicit al acestuia sau la care

s-a constatat utilizarea mãrcii legal înregistrate fãrã a exista acordul

titularului.

Cum sã ne protejãm?

Identificarea produselor contrafãcute în masa mare a mãrfurilor

se poate dovedi câteodatã foarte dificilã. Dacã imitaåiile tind sã

fie din ce în ce mai bine realizate, diferenåele, câteodatã subtile,

pot fi remarcate, åinând cont de mijloacele existente, care ajutã la

distingerea falsului de original.

Dacã nu sunteåi sigur cã produsul pe care doriåi sã îl cumpãraåi

este original, aveåi grijã mare æi examinaåi-l cu atenåie, asigurânduvã

cã nu este vorba de o contrafacere. Pentru aceasta åineåi cont

de indiciile urmãtoare:

1. Calitatea produsului – calitatea produselor contrafãcute este

adesea foarte mult inferioarã faåã de a celor autentice. Verificaåi,

de exemplu, forma, cusãturile, desenele de pe produs, simetria

liniilor etc.

2. Preåul – mare atenåie la ofertele de preå anormal de mici: dacã

preåul este prea atrãgãtor, sigur este vorba de un produs contrafãcut.

Cei care contrafac nu cheltuie nimic pentru cercetare æi dezvoltare,

nici pentru marketing sau controlul calitãåii; ei utilizeazã materii

prime æi procedee de fabricaåie mai economice æi, mai ales, nu

plãtesc taxele! Se obåin astfel cote de profit enorme, oferind æi

mãrfurile la preåuri care par imbatabile.

3. Ambalajul – ambalajul produselor originale este, în general,

bine studiat æi bine finisat, ceea ce nu se întâmplã în cazul

produselor contrafãcute. Examinaåi amãnunåit calitatea tiparului,

defecte de genul liniilor întrerupte, greæelilor de tipar, combinaåii

neplãcute de culori sunt mereu dovezi ale falsurilor.

4. Eticheta – pe etichete figureazã informaåii privind fabricantul

æi produsul; atenåie mare la ortografia numelui societãåii æi a mãrcii.

Examinaåi indicaåiile de conformitate la normele în vigoare,

certificate de autenticitate, condiåii de garanåie æi serviciile propuse,

accesibile dupã vânzare.

5. Locul vânzãrii – feriåi-vã de vânzarea stradalã æi asiguraåivã

de notorietatea vânzãtorului. Dovediåi vigilenåã în situaåia în

care faceåi cumpãrãturi on-line: în mãsura în care ei nu verificã

provenienåa articolelor promovate, site-urile cu vânzare tãinuiesc

numeroase produse contrafãcute.

6. Argumentaåia vânzãtorului – anumiåi vânzãtori fãrã scrupule

nu ezitã sã pretindã cã produsele lor au fost fabricate legal în åara

lor de origine, dar aceastã informaåie nu este suficientã pentru

a concluziona cã produsul este autentic sau legal importat în

România.

Dacã vã îndoiåi de autenticitatea unui produs sau de onestitatea

vânzãtorului, puteåi sã apelaåi la societatea care fabricã produsul în

mod normal sau la organismele de luptã împotriva contrafacerilor.

Ei vã pot ajuta în detectarea unui fals æi pot demara o procedurã în

situaåia în care deja aåi achiziåionat produsul.

Marian UNGUREANU


F R O N T I E R A

27


ZIUA FEMEII – PARFUM

SENZUAL, O PATÃ DE CULOARE

Femeile, în luna lui Martie,

chiar sunt adevãrate suverane.

Martie este luna care ridicã femeia la

rang de reginã, ea devenind în casã, pe

stradã sau la serviciu cea mai rãsfãåatã

persoanã. (NU cã nu ar fi mereu….dar

acum ceva mai mult decât altã datã).

Dupã un 1 Martie plin de zâmbete æi

mãråiæoare, vine æi ziua dedicatã în

exclusivitate sexului feminin. În aceastã

zi femeile, fie ele mame sau nu, sunt

sãrbãtorite de soåi, copii, prieteni sau

rude.

8 Martie este ziua în care se

îmbinã armonios cele patru elemente

caracteristice femeilor: sensibilitatea,

frumuseåea, cochetãria æi fineåea.

Existã o vorbã care spune cã în

spatele fiecãrui bãrbat care a reuæit

în carierã se aflã o femeie puternicã.

Ei bine, cred eu cã aceastã zi este

fãcutã tocmai pentru ca bãrbatul din

viaåa noastrã sã ne arate cât de mult

ne preåuieæte, cât de mult apreciazã

el toate eforturile pe care noi femeile

le depunem în cursul anului pentru

armonia vieåii de familie.

Unii spun cã o femeie, pentru a fi

fericitã, trebuie sã ætie sã închidã ochii.

De ce? Æi cum sã fie fericitã cu ochii

închiæi? Dragi colege, aæa cum ætiåi sã fiåi

vigilente în orice moment, nu ascultaåi

vorbele învechite- ochii deschiæi dar

nu închideåi diplomaåia în vreo cutie în

care s-o æi uitaåi.

28

ANIVERSARE

Promoåia 1983 de absolvenåi

ai Æcolii Militare de Maiætrii æi

Subofiåeri Gheorghe Lazãr

– Sibiu anunåã revederea de 25

de ani în data de 23 august 2008,

la actuala æcoalã de Aplicaåii

pentru Unitãåi Speciale de Luptã

Localul II.

Pentru mai multe informaåii

puteåi contacta pe:

Agent-æef principal Cazacu

Paraschiv - 0752311614

Agent-æef principal Grigoraæ Ilie

- 0727032068

Viaåa e frumoasã æi, fãrã noi, viaåa

ar fi lipsitã de ritm æi parfum. Cred cã

sunteåi conætiente de asta!

Dacã ar fi sã caracterizez în câteva

cuvinte Ziua de 8 Martie, aæ zice cã o

floare, un zâmbet æi puåinã culoare în

decorul cotidian ar fi suficiente pentru

o astfel de zi specialã.

Aæadar, dragi colegi bãrbaåi, zâmbiåi

femeii de lângã dumneavoastrã, dãruiåii

o floare, preåuiåi-o æi cu siguranåã

culoarea va fi datã de primãvara care

renaæte în fiecare an în noi.

Æi nu pot sã închei fãrã a vã

reaminti un citat care spune cã

“Femeia iubitã este totdeauna un înger”.

Sã nu uitãm cã iubirea este cea care ne

înnobileazã æi deopotrivã ne face viaåa

mai frumoasã.

Dragostea æi iubirea e a celor ce

iubesc, se îndrãgostesc, sunt iubiåi æi,

mai mult decât atât, ætiu sã aprecieze

aceste sentimente ce ne înnobileazã

sufletul la orice vârstã!

Ziua aceasta specialã pentru fiecare

femeie sã trezeascã zâmbetul în noi

permanent de fericire, sã ne aducã

Autorul, colegul nostru comisar-æef dr. Iulian Licã, care a

îndeplinit funcåiile de ofiåer cu paza æi pregãtirea de luptã,

æef de stat major æi comandant de unitate în CNGr, închinã

aceastã lucrare memoriei bravilor ostaæi ai Diviziei 1 Grãniceri

care, în perioada 22 iunie 1941 - 16 octombrie 1941, a avut

total pierderi 10.071 ofiåeri, subofiåeri æi trupã (2.093 moråi,

6.642 rãniåi æi 1.336 dispãruåi).

Sacrificiul eroilor grãniceri, cãrora le aducem omagiu

de recunoætinåã, preåuire æi înflãcãratã admiraåie, dãinuie pe

drumul gloriei æi vitejiei româneæti.

Pe jertfa eroilor cãzuåi, pe credinåa lor, pe virtuåile lor

ostãæeæti, s-a înãlåat altarul de mândrie româneascã.

Cartea face parte din colecåia „Românii în istoria universalã”,

volumul 127 æi are urmãtorul motto:

împliniri, sãnãtate æi fericire!

Toate urãrile de bine pentru fiecare

soåie, mamã, fiicã, prietenã æi colegã !

Vã doresc, doamnelor æi

domniæoarelor, sã aveåi parte de o

primãvarã æi o Zi a Femeii plinã de

iubire!

LA MULÅI ANI DOAMNELOR ÆI

RÃMÂNEÅI PATA DE CULOARE A

VIEÅII !

Gabriela RADU

„Oriunde ne-am gãsi de acum încolo, avem datoria de onoare de a pãstra în

inimile noastre icoana grãnicerului operativ, pentru ca, astfel, mai sigur sã executãm

testamentul sfânt al moråilor noætri: ROMÂNIA MARE”

Comandantul Diviziei 1 Grãniceri, General de Divizie

Gh. POTOPEANU - aprilie 1943

„SACRIFICIU PENTRU REÎNTREGIRE” poate fi achiziåionatã

de la Editura Mica Valahie - telefon 0216425102, 0722339984,

strada Teleajen nr.31, ap. 1, sector 2, Bucureæti.

De acelaæi autor:

- „ACÅIUNI DE LUPTÃ ALE GRÃNICERILOR ROMÂNI ÎN CEL

DE-AL DOILEA RÃZBOI MONDIAL”, Editura Economicã 2006,

Pentru achiziåionarea lucrãrii doritorii pot face comenzi la Editura

Economicã – distribuåie:010553, Bucureæti, Sector 1, Calea Dorobanåilor nr. 33 A,

tel./fax:210.73.10; 210.63.07; http: //www.e-economicshop.com

- În curs de apariåie în 2008 - „REGIMENTELE GRÃNICEREÆTI DIN

TRANSILVANIA”.

F R O N T I E R A


Pasiune pentru picturã la

Se numeæte Daniela Racoveanu æi

este salariat civil la Sectorul Poliåiei de

Frontierã Iaæi. S-a nãscut la 15 mai 1961

æi are patru copii (doi bãieåi æi douã fete).

Fetele sunt studente, iar bãieåii sunt la

liceu. Unul dintre ei, Filip, se pare cã îi

calcã pe urme mamei, fiind acum elev la

Liceul de Artã Plasticã „Octav Bãncilã“

din Iaæi.

Daniela æi-a descoperit pasiunea

pentru picturã din fragedã copilãrie,

adicã din anii grãdiniåei, când participa

æi câætiga majoritatea concursurilor de

picturã pentru copii.

Din nefericire, a åinut sã ne destãinuie

Daniela, înainte de 1989 se punea mai

mare accent pe aceste concursuri æi, astfel,

se descopereau mai multe talente. În ziua

de azi, pentru un copil este foarte greu sã

se afirme în acest domeniu faåã de acum

30-40 de ani.

La æcoala generalã talentul ei a fost

marcat de un profesor de desen, care a


F R O N T I E R A

SPF Iaæi

O a m e n i i d e l â n g ã n o i

iniåiat-o în tainele acestei arte. A urmat

apoi cursurile Liceului de Artã Plasticã

„Octav Bãncilã”. În timpul acesta a avut

expoziåii cu profesorul Ieno Barteæ, profesor

la Secåia Monumentalã a Institutului de

Artã „Grigore Alexandrescu“ – Iaæi.

Imediat dupã liceu s-a cãsãtorit cu

Mihai Racoveanu omul lângã care æi-a

clãdit viaåa. În anul 1990 s-a angajat

la Grãniceri, pe funcåia de desenator la

Pregãtirea de Luptã. Dupã unificarea cu

Poliåia de Frontierã a lucrat o perioadã

la DPF Iaæi, iar în perioada 2000-2004

la Centrul de Perfecåionare Iaæi. Apoi

æi-a desfãæurat activitatea

la Muzeul Centrului de

Perfecåionare Iaæi, cãruia,

împreunã cu soåul ei i-au dat

imaginea de astãzi. Din anul

2005 lucreazã la SPF Iaæi.

Pictura Danielei aparåine

curentului impresionist,

folosit în zona Iaæiului,

stil preluat

de la fostul ei

profesor Petre

Ispir „care

era în stare sã

picteze æi fumul

de åigarã”. Este

o autodidactã

æi nu se teme de

noi încercãri. S-a remarcat ca

portretist. Dupã pãrerea ei,

în picturã ar fi corect sã se

lucreze din imaginaåie, adicã

sã spui ceva, nu sã copiezi

din naturã.

Are foarte multe picturi,

nu le ætie numãrul, de unele

chiar a uitat æi nu de puåine

ori chiar a avut surpriza sã

îæi vadã tablourile în diferite instituåii.

Tehnica de pictat este pictura în ulei sau

în cãrbune. Foloseæte toate culorile în

funcåie de tabloul la care lucreazã (calde

sau reci).

A pictat tot timpul numai din pasiune,

nu a fãcut niciodatã o afacere din picturã.

Singurii bani pe care i-a pretins vreodatã au

fost doar pentru a achita culorile folosite.

Poate realiza în ulei un portret în maxim

patru ore. În mod normal, portretele se

realizeazã cu persoana respectivã în faåã,

dar majoritatea portretelor le-a fãcut din

memorie vizualã.

Cea mai mare dorinåã a ei este ca

tablourile pe care le-a realizat special

pentru decorarea interioarelor clãdirilor

care aparåin Poliåiei de Frontierã din Iaæi,

reprezentând scene istorice,

sã fie scoase din depozit

æi puse înapoi pe pereåii

direcåiei, inspectoratului sau

centrului. Pentru cã atunci

când s-a vãruit au fost date

jos æi uitate în beci.

Pictorul naåional preferat

este Nicolae Toniåa, iar pe

plan internaåional tot ce

înseamnã Renaæterea.

Are suflet sensibil, gãseæte

în alãturarea om–naturã o

legãturã profundã, menitã sã

le evidenåieze frumuseåea æi

unicitatea.

Iulian PUICÃ

29


Compartimentul Tradiåii-Culturã al IGPF,

în parteneriat cu Centrul Cultural MIRA-

Serviciul Tradiåii æi Educaåie, a organizat în

data de 15 februarie a.c., în sala „General de

corp de armatã Nicolae Oprea” manifestarea

omagialã „Remember Iosif Sava”. Aceastã

manifestare este ocazionatã de împlinirea

a 75 de ani de la naæterea æi 10 ani de la

moartea muzicologului æi realizatorului de

emisiuni de radio æi televiziune.

Evenimentul cultural a început cu

evocarea marelui om, de cãtre Mihaela

Crãciun, realizator de televiziune la T.V.R.

Internaåional. În acest timp a rulat un film

cu secvenåe din emisiunile sale. În finalul

comemorãrii a avut loc un recital de vioarã,

susåinut de Puiu Pavel, elev al Liceului

„George Enescu” din Bucureæti, pãrinåii lui

fiind lucrãtori în cadrul IGPF.

Iosif Sava s-a nãscut la 15 februarie

1933 la Iaæi æi a decedat la 18 august 1998

la Bucureæti. A fost muzicolog, realizator de

emisiuni radio æi de televiziune, provenit

dintr-o familie în care se fãcea muzicã de

trei-patru sute de ani.

Studiile le-a început la Iaæi, întâi la

A fi om este lucru mare, spune o

vorbã înåeleaptã! Pentru unii, faptul de

a fi cinstit reprezintã un lucru firesc.

Gesturi mãrunte, de a respecta normele

societãåii în care trãim, ale bunului simå

sau ale celor æapte ani de acasã îåi pun

eticheta de OM, în faåa cãreia studiile,

funcåiile sau averile pãlesc. Conteazã doar

respectul pe care åi-l dobândeæti în rândul

colegilor, prietenilor sau persoanelor care

te cunosc.

În aceastã categorie deosebitã se

înscrie æi agentul de poliåie Mircea Roæca,

de la Sectorul Poliåiei de Frontierã Lunga,

din cadrul IJPF Timiæ. Lucreazã în cadrul

Poliåiei de Frontierã Române din 1995,

când a fost încadrat ca sergent angajat pe

bazã de contract. Apoi, în 2005, a intrat

în corpul agenåilor. În prezent lucreazã la

Biroul C.I.T. din cadrul S.P.F. Lunga.

Comisarul Mircea Bunaciu, æeful S.P.F.

Lunga, spune despre el cã „este un lucrãtor

30

Memorial Iosif Sava

Conservatorul Municipal

(1944-1945), apoi Academia

de muzicã George Enescu

(1945-1947), Institutul de

Artã (1947-1949) æi Liceul

de Artã (1949-1951), apoi

la Conservatorul Ciprian

Porumbescu din Bucureæti

(1962-1966) cu Constantin

Constantinescu (teorie

æi solfegiu), Achim Stoia

(armonie, contrapunct, forme

muzicale), George Pascu

(istoria muzicii, muzicã de

camerã) etc. Însetat de cunoaætere, între

1951 æi 1955 a urmat æi Facultatea de

filozofie din cadrul Universitãåii Bucureæti,

fiind licenåiat în 1955. Profesia sa de bazã

era cea de clavecinist æi pianist, pe care

a exercitat-o din 1974 pânã în 1987, în

cadrul multor formaåii de muzicã de camerã,

precum æi ca partener de muzicã de camerã

al multor soliæti români de marcã. A avut

turnee artistice în Bulgaria, Germania,

Italia, Åãrile de Jos, Spania, Elveåia, Cuba æi

U.R.S.S. æi a susåinut æi concerte de orgã.

Din 1972 a fost membru al Uniunii

Compozitorilor æi Muzicologilor din

România, a fost distins cu o serie întreagã

de premii, între care Premiul Academiei

Române, æase premii ale UCMR, patru

premii ale Asociaåiei Profesioniætilor

de Televiziune din România, Premiul

Colegiului Criticilor Muzicali (1980);

premiul U.C.M.R. (1981); Premiul I (1981)

æi Premiul pentru activitatea deosebitã de

critic muzical (1983) la festivalul naåional

Cântarea României. În 1996 a primit Premiul

Centrului Internaåional Ecumenic pentru

Dialog Spiritual „Pamfil Æeicaru”. În afarã

de interpretarea muzicii, a fost pasionat æi de

comentarea fenomenului muzical. Din 1949

pânã în 1951 a fost colaborator al ziarului

„Opinia” din Iaæi.

În 1951 æi-a început activitatea de

editor muzical la Radiodifuziunea Românã.

A FI OM

Puiu Pavel, tânãrul talent al familiei

PUIU, din cadrul IGPF

cu experienåã, serios æi perseverent”.

Agentul Mircea Roæca este cãsãtorit, are

un copil æi asteptã ca, în curând, barza sã

îi mai facã o bucurie.

Într-una din zile, el a gãsit un portofel

cu patru carduri æi o hârtie pe erau trecute

PIN-urile acestora. Nu a ezitat nici o

clipã sã le restituie în cel mai scurt timp

proprietarului. Acest fapt dã valoare nu

numai propriei persoane, ci æi instituåiei

din care face parte. Aceste gesturi ne

fac sã fim mândri cã suntem poliåiæti de

frontierã æi, totodatã, coleg cu Mircea

Roæca.

Corectitudinea aleasã a poliåistului de

frontierã a reprezentat pentru tatãl celui

care pierduse cardurile un gest deosebit.

Din acest motiv, domnia sa a aæezat

pe hârtie câteva gânduri æi le-a trimis

inspectorului-æef al IJPF Timiæ, comisar-æef

Aristotel Bãrãitaru æi, pe care, din dorinåa

de a nu ætirbi cãldura cuvintelor, le redãm

Din 1972 a realizat aici

radioprogramul sãptãmânal

„Invitaåiile Eutherpei”. În

paralel, a realizat æi emisiunile

„Cronica muzicalã” æi „Viaåa

muzicalã în actualitate”.

În 1980 a început

activitatea la televiziune,

pe programul 2 al TVR,

realizând sãptãmânal

emisiunea „Serata muzicalã

TV”, emisiune ce a fost

scoasã din grila de programe

în 1985. În 1990 Iosif Sava

a reluat emisiunea, pe care

a realizat-o ca pe un forum

de discuåie cu cei mai

reprezentativi oameni de

culturã români, gravitând în jurul muzicii,

dar cu trimiteri la politica culturalã æi la

problemele contemporaneitãåii. Ciclul

de emisiuni a fost întrerupt brutal în mai

1998, când Iosif Sava a fost îndepãrtat, prin

pensionare intempestivã, din TVR.

A trecut la postul „PRO TV”, pentru a

continua emisiunea, iar din iunie a încheiat

un contract cu postul „Acasã TV”, pentru a

realiza o nouã emisiune, numitã „Salonul

muzical Acasã - Lista lui Sava”.

O ocluzie intestinalã l-a obligat ca

duminicã, 12 iulie 1998, la ora 18.30,

sã se interneze de urgenåã în Clinica de

Chirurgie din cadrul Spitalului Universitar

Bucureæti. Dupã consultul medical s-a ajuns

la concluzia cã pacientul necesitã imediat o

intervenåie chirurgicalã.

Din pãcate, deæi operaåia a reuæit, o

infecåie, dobânditã în clinica de chirurgie,

i-a curmat prematur viaåa, pe 18 august

1998.

În memoria sa, începând cu anul 2005,

Æcoala de muzicã æi arte plastice nr.1, din

Bucureæti, înfiinåatã în anul 1959, a primit

numele de „Iosif Sava” æi se aflã în parteneriat

cu fundaåia ce-i poartã numele. Numele lui

Iosif Sava a fost atribuit æi unei piaåete de

lângã Universitatea de Muzicã din Bucureæti,

unde a fost amplasat un bust al cunoscutului

muzicolog.

Ætefan ANDREESCU

în continuare:

Domnule inspector-æef,

Mã numesc Contrea Antonie,

domiciliez în satul Lunga, nr 86, jud.

Timiæ æi vreau sã vã informez asupra

urmãtorului fapt:

În ziua de 4 februarie 2008, în jurul

orelor 21.00, s-a prezentat la domiciliul

meu din localitatea Lunga agentul de

poliåie Roæca Mircea, care m-a informat

cã fiul meu, Contrea Dãnuå , îæi pierduse

portofelul pe stradã; în portofel se aflau

patru carduri, un bilet cu codurile PIN

ale cardurilor respective, suma de 50 lei

æi permisul de conducere auto al fiului

meu. Portofelul a fost gãsit de agentul

Roæca Mircea, care lucreazã la SPF

Lunga din cadrul unitãåii conduse de

dumneavoastrã, iar acest OM a venit sã-i

înapoieze fiului meu lucrurile pierdute.

Surpriza a fost cu atât mai mare cu cât

fiul meu habar nu avea cã-æi pierduse

portofelul cu tot ce conåinea acesta,

F R O N T I E R A


INIMI PENTRU INIMI

La Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã, poæta a adus un plic pe care, la

expeditor, este scris „Scrisoare de mulåumire din partea unei mame cu trei copii”.

În plic, alãturi de scrisoare, este un desen realizat de un copil, de o fetiåã de 6

ani, pentru poliåiætii de frontierã.

aflând de acest necaz de la agentul

Roæca Mircea.

Menåionez cã pe cardurile respective

se afla depozitatã suma de 6000 euro,

banii provenind din douã împrumuturi

bancare pe care le-au fãcut fiul meu æi

soåia acestuia pentru rezolvarea unor

probleme legate de locuinåã. Din

cauza imprudenåei fiului meu,

rezolvarea acestor probleme nu

ar mai fi fost posibilã dacã nu ar

fi existat acest om cinstit, pe nume

Roæca Mircea, care sã fi gãsit

portofelul æi care sã-l înapoieze

fiului meu cu tot conåinutul

acestuia. Menåionez cã, verificând

cardurile, am constatat cã din

sumele depozitate pe aceste

carduri nu lipseæte absolut nimic.

Vã fac cunoscut cã suntem

oameni sãraci æi pentru noi cei

æase mii de euro erau vitali.

Dacã agentul dvs. nu ar fi fost

de o asemenea omenie încât sã

ne înapoieze banii, noi am fi


F R O N T I E R A

rãmas ani întregi datori la bãncile de la

care am împrumutat banii æi am fi rãmas

în continuare cu problemele locuinåei

nerezolvate.

Acest om ar fi putut sã scoatã banii de

pe carduri æi sã-i foloseascã dupã bunul

plac, mai ales cã pe un bilet aflat în

Colegul nostru - agentul Mircea ROÆCA

portofel erau notate PIN-urile cardurilor,

dar a ales sã fie cinstit æi sã ne înapoieze

lucrurile pirdute.

Vreau sã vã transmit cã acest OM,

agent de poliåie Roæca Mircea face

cinste Poliåiei de Frontierã Române æi

eu vã doresc sã aveåi parte numai de

subordonaåi care sã fie la fel

de cinstiåi ca agentul Roæca

Mircea. Îi mulåumesc pentru

gestul fãcut faåã de familia mea.

De asemenea, vã mulåumesc

dvs., domnule inspector-æef,

pentru educaåia pe care le-o daåi

lucrãtorilor din unitatea pe care o

conduceåi, prin care îi îndemnaåi

sã fie cinstiåi, omenoæi æi

respectuoæi faåã de noi, oamenii

de rând æi vã asigur cã prin gestul

fãcut de agentul Roæca Mircea,

Poliåia de Frontierã Românã a

câætigat întregul meu respect.

Aæa sã vã ajute Dumnezeu!

Cu stimã æi deosebit respect!

Contrea ANTONIE

31


S p o r t

Free Fight

Luptã demonstrativã a elevilor profesorului

Ion GÂRBEA

Iulian GHEBA, învingãtor prin KO

Luptãtorii A.S. Frontiera Aegyssus Tulcea,

în centru Iulian ALBÃCEANU

Organizarea unei gale de arte

maråiale nu e deloc o misiune

uæoarã. Însã subinspectorul Iulian

Albãceanu, împreunã cu colegii

sãi de la IJPF Tulcea, au reuæit

sã realizeze una dintre cele

mai spectaculoase gale de arte

maråiale desfãæuratã vreodatã în

România.

Concursul, organizat de

A.S. Fight Team Tulcea æi A.S.

Frontiera Aegyssus Tulcea (I.J.P.F.

Tulcea) æi difuzat în direct pe

Naåional TV, a fost organizat în

premierã în åara noastrã.

Sala Sporturilor din Tulcea a

devenit neîncãpãtoare în seara zilei

de 15 februarie a.c., atunci când opt

campioni europeni æi mondiali din

Ungaria, Polonia, Egipt, R. Moldova

æi România au intrat într-o cuæcã

octogonalã (2 metri înãlåime æi 6

metri diametru) pentru a lupta în

concursul Romanian Challenge.

Cupa Mondialã de free-fight s-a

desfãæurat dupã sistemul piramidã,

cu eliminare directã æi un

singur câætigãtor, stilurile

de luptã folosite fiind

brasilian ju-jutsu, wu-shu,

kick box, kempo æi unifight.

Organizatorii au programat

æi douã partide de super

fight, în afara concursului.

Printre cei 12 luptãtori

care au oferit publicului

un spectacol de calitate s-

au numãrat æi trei poliåiæti

de frontierã, Iulian Ætefan

Gheba, Mãdãlin Scãpãu

(ambii de la I.J.P.F. Tulcea) æi Marius

Tãtar (I.J.P.F. Arad).

Cunoscutul luptãtor de K1 Ciprian

Sora, prezent în loja V.I.P.-urilor, a

apreciat calitatea luptelor: ,,Îl felicit

pe prietenul meu Iulian Albãceanu

pentru organizarea acestui concurs,

care a adunat foarte mulåi spectatori

la Tulcea. Apreciez voinåa luptãtorilor

români, a celor trei poliåiæti de frontierã,

care au luptat de la egal cu mult mai

experimentaåii lor adversari. Cred cã

publicul se va familiariza repede æi cu

acest stil de luptã în cuæcã”.

Luptele au fost deosebit de dure,

energia consumatã de participanåi a fost

enormã, a curs æi sânge, însã tribunele

au fost în delir atunci când un poliåist de

frontierã intra în cuæcã.

Favoritul publicului a fost de departe

colegul nostru Iulian Gheba, multiplul

campion mondial la kempo, æeful

detaæamentului de intervenåie de la IJPF

Tulcea. Din pãcate acesta s-a accidentat

destul de urât în semifinalele competiåiei,

nereuæind sã treacã de aceastã etapã.

Filmul competiåiei a fost

urmãtorul:

Meciuri sferturi de finalã (categoria

-85 kg):

Iulian Ætefan Gheba (România) îl bate

prin k.o. pe Mohamed Elsayed Bayoumi

Aly (Egipt);

Imre Zsolt (Ungaria) îl bate prin

abandon pe Ion Zavtone (R. Moldova);

Viktor Halmy (Ungaria) îl bate prin

k.o. pe Hisham Ahmed Elhamid Amin

(Egipt);

Ion Cojocaru (R. Moldova) îl bate

prin k.o. pe Florin Moise (România);

32

Atmosferã incendiarã în Sala Sporturilor din Tulcea Marius Tãtar, învingãtor prin KO !

F R O N T I E R A


Meciuri semifinale:

Imre Zsolt îl bate prin abandon pe

Iulian Ætefan Gheba;

Viktor Halmy îl bate la puncte (scor

2-1) pe Ion Cojocaru.

Finala

Viktor Halmy îl bate prin k.o. pe

Imre Zsolt.

Poliåiætii de frontierã constãnåeni

au câætigat «Cupa Unirii» la

fotbal în salã

Meciuri de super-fight

Marius Tãtar (România) îl bate prin

k.o. pe Bizon Adam (Polonia);

Mihai Cheptene (R. Moldova) îl

bate prin k.o. pe Mãdãlin Scãpãu

(România).

Luptele au fost deosebit de dure,

energia consumatã de participanåi a fost

enormã, a curs æi sânge, însã sportivitatea

luptãtorilor a fost exemplarã.

Directorul Direcåiei Poliåiei de

Frontierã Constanåa, comisar-æef Tudorel

Ene, a fost încântat de spectacolul

organizat æi a declarat: ,,Poliåiætii de

frontierã tulceni meritã toatã lauda

pentru eforturile depuse în organizarea

acestui concurs. Cei trei colegi ai noætri

care au urcat în ring au demonstrat cã

au valoare æi am fost bucuros sã vãd cã

au aæa de mulåi susåinãtori în tribunã.

Aæadar, pot spune cã Poliåia de Frontierã

Românã a fost reprezentatã cu cinste”.

Marius NICULESCU

Iulian PUICÃ

Mãdãlin Scãpãu în acåiune

Viktor Halmy, învingãtorul Turneului

Romanian Challenge


F R O N T I E R A

Direcåia Poliåiei de Frontierã Constanåa

a organizat, în zilele de 24 æi 25 ianuarie

a.c., la sala de sport din Techirghiol, Cupa

„Unirii” la fotbal în salã, manifestare

sportivã dedicatã Unirii Principatelor

Române. La aceastã competiåie au

participat echipele Direcåiei Poliåiei de

Frontierã Constanåa, IJPF Constanåa, IPJ

Constanåa, Inspectoratului Judeåean de

Jandarmi Constanåa, Grupãrii Mobile

de Jandarmi Constanåa, Inspectoratului

pentru Situaåii de Urgenåã Constanåa,

Secåiei Regionale a Poliåiei Transporturi

Constanåa, precum æi o selecåionatã a

unitãåii militare din oraæul Basarabi.

În urma tragerii la soråi, echipele au

fost împãråite în douã grupe, primele

douã clasate calificându-se în semifinale.

În grupa A au fost repartizate formaåiile

I.S.U., S.P.T., G.M.J. æi D.P.F., în timp

ce în cealaltã grupã s-au duelat I.J.J.,

I.P.J., I.J.P.F. æi M.Ap. Partidele au fost

spectaculoase, cu dese rãsturnãri de

scor, buna-dispoziåie æi fair-play-ul fiind

coordonatele esenåiale ale jucãtorilor

din teren. Rezultatele din penultimul

act al competiåiei au fost urmãtoarele:

IJPF Constanåa – GMJ Constanåa 8-

1 æi IJJ Constanåa - ISU Constanåa

3-1. În finala micã: GMJ Constanåa

- ISU Constanåa 6-1, iar în finala mare:

IJPF Constanåa - IJJ Constanåa 3-0.

Festivitatea de premiere a fost oficiatã

de directorul DPF Constanåa, comisarulæef

Tudorel Ene, care a mulåumit

pentru sprijinul acordat în organizarea

competiåiei Direcåiei pentru Sport a

Judeåului Constanåa (director executiv

Elena Frîncu), Asociaåiei Judeåeane de

Fotbal (preæedinte Vasile Mihu), Centrului

Medical Judeåean al M.I.R.A. (director

comisar-æef dr. Virgiliu Mihai), precum

æi oficialitãåilor locale din Techirghiol.

Au fost acordate cupe, diplome æi premii

speciale pentru cel mai bun portar,

golgeterul turneului, cel mai tehnic

jucãtor, precum æi premiul fair-play.

«A fost prima ediåie a Cupei Unirii

– 24 ianuarie la fotbal în salã organizatã

de D.P.F. Constanåa æi putem spune cã a

fost un succes. Ne-am dorit sã promovãm

miæcarea sportivã în rândurile angajaåilor

M.I.R.A. æi M.Ap., dar æi stabilirea unor

relaåii de amiciåie între participanåi.

Mulåumim tuturor celor care ne-au

sprijinit în organizarea competiåiei», ne-a

declarat subcomisarul Liviu Avram, unul

dintre organizatorii evenimentului sportiv.

Marius NICULESCU

33


D i v e r t i s m e n t

În anul 2008, vine Dumnezeu la Noe,

care trãia liniætit undeva în Europa æi-i

zice:

- Noe, pãmântul s-a umplut de rãutate

æi oamenii m-au uitat. Vreau sã-mi

construieæti o nouã Arcã, pentru cã Potopul

va veni iar. Sã iei din fiecare specie câte un

exemplar mascul æi femelã. Ai la dispoziåie

æase luni de zile!

Dupã 6 luni se uitã Dumnezeu pe

pãmânt æi-l vede pe Noe plângând în

grãdinã.

-Noe ! Sunt

pe cale sã încep

Potopul, unde este

Arca ???

-Iartã-mã

Doamne, dar

lucrurile s-au mai

schimbat între

timp... Am nevoie

de autorizaåie de

construcåie. Mã tot

cert cu un inspector,

pentru un sistem

antiincendiu, vecinii m-au dat în judecatã

pentru cã am încãlcat planul de urbanism

construind Arca în grãdina mea æi astfel am

încãlcat normele de înãlåime.

Apoi compania de electricitate a

cerut sã pun ipotecã pe Arcã în vederea

acoperirii costurilor de transport æi de

mutare a liniilor de înaltã tensiune ce

trebuie date la o parte din calea Arcii

pentru a fi lansatã la apã. Degeaba le-am

spus eu cã va veni marea la mine, cã nu

m-au crezut.

Sã fac rost de lemn a fost o altã

problemã. Este interzis sã tai lemn din

pãdurile învecinate deoarece acolo trãieæte

bufniåa cu pete, care-i o specie protejatã.

Am încercat sã-i conving pe ecologiæti cã

tai lemnul tocmai pentru a salva bufniåa,

Arca lui Noe

dar nici n-au vrut sã stea de vorbã cu

mine.

Când am început sã adun animalele am

fost dat în judecatã de un grup de activiæti

pentru protecåia animalelor. Ei susåineau cã

åin animale sãlbatice sechestrate împotriva

voinåei lor æi de asemenea au susåinut ca

sã pun atâtea animale într-un spaåiu atât de

mic, înseamnã cruzime asupra lor.

Apoi Ministerul Mediului, a spus cã

nu am voie sã construiesc Arca pânã când

reprezentanåii lor

nu fac un studiu de

mediu æi implicaåiile

pe care Potopul

Tãu le poate avea

asupra mediului.

Încã am un proces

în derulare cu

Ministerul Muncii,

deoarce încã nu

m-am hotãrât

câte minoritãåi ale

grupurilor etnice sã

angajez pe æantier

iar Blocul Sindical nu mã lasã sã-mi

folosesc la construcåie copiii deoarece nu

fac parte din Sindicat æi nu au certificare

ISCIR pentru construcåia de Arce.

Ca sã fie totul æi mai rãu, Fiscul, mi-a

confiscat toate posesiile deoarece susåin

ei cã vreau sã pãrãsesc åara cu specii de

animale pe cale de dispariåie.

-Deci Doamne iartã-mã dar, îmi trebuie

pe puåin 10 ani ca sã fac tot ce mi-ai zis.

Dintr-o datã cerul se luminã, norii

dispãrurã, iar soarele din nou apãru

strãlucitor pe cer.

-Doamne, sã înåeleg cã nu ne mai

distrugi lumea ?

-Nu Noe, mi-a luat-o guvernul

înainte...

Soåul ei o conduce la aeroport æi îi

ureazã „Drum bun!”. Ea îi mulåumeæte æi

îl întreabã ce vrea sã-i aducã. Soåul râde æi

spune cã vrea o italiancã. Femeia a tãcut

æi a plecat.

Peste douã sãptãmâni soåul se duce sã

o ia de la aeroport æi o întreabã cum a fost

cãlãtoria. Apoi întrebã ce s-a întâmplat cu

cadoul lui. Ea îl întreabã:

-Ce cadou?

-Cel pe care åi l-am cerut! O

italiancã!

-O, acela! a rãspuns ea. Am fãcut tot ce

am putut, acum trebuie sã aæteptãm nouã

luni sã vedem dacã e fatã.

La maternitate, în sala de aæteptare

trei bãrbaåi stau cu sufletul la gurã. Iese

moaæa æi îl felicitã pe primul:

-Felicitãri aveåi gemeni!

-Doamne, ce coincidenåã, eu chiar

lucrez la Minessota Twins...

Dupã o orã iese aceeaæi femeie æi spune

celui de al doilea tãtic:

- Incredibil, aveåi tripleåi!!!

- Nu pot sã cred, ce coincidenåã, eu

lucrez la 3M Company.

Al treilea leæinã.

- Ce s-a întâmplat, întreabã moaæa?

- El lucreazã la 7UP...

Intrã un tip într-o farmacie æi le

întreabã pe vânzãtoare:

- Buna ziua domniæoarelor! Aveåi

peæte?

- Domnule aici este farmacie... Nu

avem peæte...

- Bine frumoaselor, atunci de mâine eu

sunt peætele vostru!

Dintr-un turn de pazã al unui fort din

vestul sãlbatic, santinela strigã:

-Domnule cãpitan, vin indienii!!!

-Prieteni sau duæmani? întreabã

cãpitanul.

- Cred cã-s prieteni, cã vin împreunã!

Regula cifrei unice: presupune completarea careului de 81 cãsuåe dupã O SINGURÃ REGULÃ: orice rând, orice coloanã

de 9 cãsuåe æi oricare pãtrat de 3X3 cãsuåe sã conåinã o singurã datã fiecare cifrã cuprinsã între 1 æi 9.

34

F R O N T I E R A


Galeria cu zâmbete!

:-)

Un æofer, mergând pe drum

cu maæina, întâlneæte pe marginea

drumului o femeie cu o canistrã în

mânã. Omul se opreæte æi o ia.

- Ce aveåi în canistrã?

- Benzinã.

- Pentru ce vã trebuie benzina,

dacã mergeåi pe jos?

- Lasã cã vã ætiu eu pe voi, cum

intrãm în pãdure cum se terminã

benzina.

Soåia unui tip naæte o fetiåã æi,

spre mirarea lui, fetiåa se naæte negresã,

ei fiind amândoi albi. Supãrat îi cere

soåiei explicaåii. Aceasta îi explicã cã

ea, când era micã æi prin Africa, mama

ei, nemaiavând lapte sã-i dea de la

sân, a dat-o la o negresã sã sugã æi, de

aceea, a ieæit acum copilul negru.

Soåul, fericit cã a lãmurit misterul æi

totul este ok, pleacã în vizitã la pãrinåii

lui. Aceætia, nerãbdãtori sã vadã

copilul, când îl vãd au un æoc - soåul

însã fericit le explicã æi lor povestea

soåiei - la care mama lui îi spune:

- Adevãrul e cã æi eu când ai fost

tu mic nu am mai avut sân æi am

completat cu lapte de vacã, dar nu

credeam cã o sã ieæi aæa bou.

DEBUT IN

BASCHET!

FULAR

SPORT

SPORT

SPORT

NOTA 4

ANOST

SPORT CU

CAP...IRANI-

AN

SPORTUL

REGE

CAMPION

SCRIITOR

(TRAIAN....)

LANSATOR

DE

PARAÆUTE

PRADÃ

MINGE

LOC DE

ALERGÃRI

IUTE

PRELUDIU

LA HOCHEI!

ÎNCEPE

MECIUL DE

VOLEI

CON

SEC!


F R O N T I E R A

TOC DE

OCHELARI

MERGE CU

CAPRA

CLUB GOL!

SPORT

SPORT...DE

DRUM

LUNG

SENZAÅIA

ÎNFRÂN-

GERII

SPORT

ÎN CE FEL?

CARTE

SPORT

ZONE

ATAC PE

EXTREME!

ÎN ZONÃ

13 NUME!

SPORT

ACORD

PROBA LA

GIMNASTICÃ

(SING.)

LAC DE

UNGHII

ALAI!

APE!

PUNCT LA

TENIS

FINAL DE

MECI!

de Dumitru Mocanu

SUD-EST

SPORT

SPORT

MECI

SELEC-

ÅIONATE

FIER

ÎNNOBILAT

La poarta Raiului:

- Cioc, cioc!

Sf. Petru, deschide poarta. În faåã

- nimeni!

Peste 5 minute iar „cioc, cioc”!

De data asta, Sf. Petru era pregãtit în

spatele poråii! Deschide poarta cu

putere æi mai apucã sã-l vadã pe unu’

care dispãrea rapid.

- Mãi, de ce te åii de prostii æi te

joci cu nervii mei? Nesimåitule! ...

La care tipul, cu tristeåe-n glas,

depãrtându-se-n vitezã:

- Ce sã faaaac?!...dacã mã tot

resusciteazã ãætiaaaaa!!! ...

La doctor:

- Dom’ doctor am o problemã!

- Spune, cã de-aia sunt aici!

- Sunt un om de afaceri de succes,

merg prin toatã åara dar când ajung

acasã o vãd pe nevastã-mea cum mã

înæealã cu cel mai bun prieten.

- Bine domne’ dar eu sunt

doctor...

- Lasã-mã sã termin. Scot pistolul

sã-l împuæc, dar ea spune: „Stai calm

nu te enerva cã dacã-l omori faci

puæcãrie æi eu cu cine te mai înæel?”

Mai bine stãm la o cafea æi discutãm

problema.

- Da domnule, dar eu sunt

doctor...

- Lasã-mã sã termin. În

urmãtoarea sãptãmânã la fel. Dupã

douã sãptãmâni la fel, dom’ doctor.

Ajung acasã, o vãd cum mã înæealã,

iar eu furios scot pistolul însã ea

spune iarãæi sã discutãm la o cafea.

Aæa cã dom’ doctor, vroiam sã întreb,

e sãnãtos sã bei atâta cafea?

Responsabili de pagini Ætefan ANDREESCU æi Iulian PUICÃ

35


Bine aåi venit pe Aeroportul

Internaåional Iaæi!


L E G I S

ORDONANÅA DE URGENÅÃ nr. 146

din 19 decembrie 2007 pentru aprobarea plãåii primelor

de concediu de odihnã suspendate în perioada 2001-2006

EMITENT: GUVERNUL

PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 877 din 20

decembrie 2007

Dreptul unor categorii de salariaåi din sectorul

bugetar de a li se acorda o primã cu ocazia plecãrii

în concediul de odihnã a fost instituit în baza

prevederilor art. 41^1 alin. (1) din Legea nr. 50/1996

privind salarizarea æi alte drepturi ale personalului

din organele autoritãåii judecãtoreæti, republicatã, cu

modificãrile æi completãrile ulterioare, ale art. 35 alin. (2)

din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcåionarilor

publici, republicatã, ale art. 37 alin. (2) din Ordonanåa

Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea æi alte

drepturi ale poliåiætilor, aprobatã cu modificãri prin

Legea nr. 353/2003 , cu modificãrile æi completãrile

ulterioare, ale art. 21 din Legea nr. 495/2004 privind

salarizarea æi alte drepturi bãneæti ale personalului din

administraåia centralã a Ministerului Afacerilor Externe

æi de la misiunile diplomatice, oficiile consulare æi

institutele culturale româneæti din strãinãtate, cu

modificãrile æi completãrile ulterioare, æi ale art. 34 lit.

f) din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcåionarilor

publici din Administraåia Naåionalã a Penitenciarelor,

cu modificãrile æi completãrile ulterioare, precum æi a

prevederilor referitoare la acordarea primei respective

din alte acte normative privind salarizarea unor categorii

de personal.

Constrângerile bugetare din perioada 2001-2006,

impuse anual de organismele financiare internaåionale,

nu au permis acordarea primelor de concediu de

odihnã, prevederile din actele normative prin care au

fost aprobate fiind suspendate prin legi bugetare anuale

succesive æi acte normative anuale de salarizare.

Prin majoritatea hotãrârilor instanåelor de judecatã

ordonatorii de credite au fost obligaåi sã acorde primele

de concediu de odihnã pentru perioada cât acestea au

fost suspendate. În acest sens s-a pronunåat inclusiv

Înalta Curte de Casaåie æi Justiåie Secåiile Unite prin

Decizia nr. XXIII din 12 decembrie 2005, Decizia nr.

XII din 5 februarie 2007 æi Decizia nr. LXXVII din 5

noiembrie 2007.

Neacordarea primelor de concediu de odihnã pentru

perioada aferentã anilor în care au fost suspendate ar

conduce la obligarea ordonatorilor de credite de a

achita, în temeiul unor hotãrâri ale instanåelor, atât

sumele aferente, actualizate, cât æi cheltuielile de

judecatã, ceea ce ar conduce la sporirea efortului

bugetar.

Având în vedere necesitatea reducerii cheltuielilor

bugetare, a înlãturãrii inechitãåilor dintre persoanele

care au obåinut primele de concediu de odihnã în baza

unor hotãrâri ale instanåelor æi persoanele care nu au

primit încã primele respective, elemente ce vizeazã

interesul public æi constituie o situaåie extraordinarã,

precum æi necesitatea cuprinderii în bugetul pe anul

2008 a sumelor necesare acordãrii primelor de concediu

pentru anii în care acestea au fost suspendate,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituåia României,

republicatã,

Guvernul României adoptã prezenta ordonanåã de

urgenåã.

ART. 1

(1) Prezenta ordonanåã de urgenåã reglementeazã

modalitatea de platã a primelor acordate cu ocazia

plecãrii în concediul de odihnã, în baza prevederilor

din actele normative a cãror aplicare a fost suspendatã

prin legile bugetare anuale succesive æi actele normative

anuale de salarizare, în perioada 2001-2006.

(2) Intrã în categoria personalului cãruia îi sunt

aplicabile prevederile prezentei ordonanåe de urgenåã,

conform alin. (1): funcåionarii publici, funcåionarii publici

cu statut special, personalul auxiliar din sistemul justiåiei,

membrii corpului diplomatic æi consular al României,

precum æi alte categorii de personal care beneficiazã de

prima de concediu de odihnã în baza legilor speciale.

ART. 2

(1) Personalul din sectorul bugetar cãruia pânã la data

intrãrii în vigoare a prezentei ordonanåe de urgenåã nu

i s-au acordat primele de concediu de odihnã pentru

perioada 2001-2006 urmeazã sã primeascã aceste

drepturi în anul 2008, în mod eæalonat, în 3 tranæe,

dupã cum urmeazã:

a) în luna martie - pentru anii 2001 æi 2002;

b) în luna iunie - pentru anii 2003 æi 2004;

c) în luna octombrie - pentru anii 2005 æi 2006.

(2) Drepturile stabilite prin hotãrâri judecãtoreæti

executorii, neplãtite pânã la data intrãrii în vigoare a

prezentei ordonanåe de urgenåã, se plãtesc într-o singurã

tranæã.

(3) Drepturile stabilite dupã data intrãrii în vigoare a

prezentei ordonanåe de urgenåã prin hotãrâri judecãtoreæti

executorii se plãtesc într-o singurã tranæã.

ART. 3

Pentru personalul angajat care a obåinut hotãrâri

judecãtoreæti executorii privind acordarea primelor de

concediu de odihnã pentru perioade mai scurte decât

cea prevãzutã la art. 1, plata primelor de concediu de

odihnã pentru perioada necuprinsã în aceste hotãrâri se

face eæalonat, conform art. 2 alin. (1).

Supliment Frontiera - nr. 2/2008

1


ART. 4

(1) Pentru personalul pensionat înainte de data intrãrii

în vigoare a prezentei ordonanåe de urgenåã, care este

îndreptãåit sã primeascã prime de concediu de odihnã

pentru perioada prevãzutã la art. 1, plata acestora se

face într-o singurã tranæã.

(2) Pentru personalul care se pensioneazã înainte de

a primi integral primele de concediu de odihnã, potrivit

eæalonãrii prevãzute la art. 2 alin. (1), plata primelor se

face într-o singurã tranæã.

(3) Pentru persoanele decedate în perioada prevãzutã

la art. 1, plata primelor de concediu de odihnã se

acordã într-o singurã tranæã moætenitorilor de drept ai

acestora. În cazul în care existã mai mulåi moætenitori,

aceætia transmit, în original, procura notarialã prin care

împuternicesc pe unul dintre ei sã primeascã plata,

împreunã cu numãrul de cont al acestuia, precum æi

copie legalizatã a certificatului de moætenitor.

(4) În situaåia în care în perioada prevãzutã la art.

1 au intervenit modificãri ale raporturilor de serviciu

ale persoanelor îndreptãåite sã primeascã prime de

concediu de odihnã, plata acestor drepturi urmeazã sã

se efectueze de cãtre instituåiile la care acestea au fost

angajate în perioada respectivã.

(5) Plata drepturilor prevãzute la alin. (1)-(4) se face

la cererea beneficiarilor acestor drepturi.

ART. 5

(1) Primele de concediu de odihnã plãtite în temeiul

prezentei ordonanåe de urgenåã se actualizeazã cu

indicele de inflaåie publicat în luna în care se face plata

faåã de luna pentru care se calculeazã, pe baza datelor

comunicate de Institutul Naåional de Statisticã.

(2) Persoanele prevãzute la art. 4 care solicitã

acordarea primelor de concediu de odihnã ulterior

datei de 31 octombrie 2008 vor primi sumele restante

actualizate cu indicele de inflaåie publicat pentru luna

octombrie 2008, indiferent de data la care se face

cererea.

ART. 6

Calculul impozitelor æi contribuåiilor datorate de

angajat æi angajator, aferente primelor de concediu de

odihnã, se face în baza reglementãrilor legale în vigoare

la data efectuãrii plãåilor.

ART. 7

Ordonatorii principali de credite au obligaåia sã

asigure aplicarea prevederilor prezentei ordonanåe

de urgenåã cu prioritate, din economiile obåinute la

cheltuielile de personal din posturile vacante.

Bucureæti, 19 decembrie 2007.

Nr. 146.

Modul de aplicare a prevederilor O.U.G nr. 146/

2007 pentru aprobarea plãåii primelor de concediu

de odihnã suspendate în perioada 2001-2006

Potrivit prevederilor O.U.G. nr. 146/2007, în anul

2008 urmeazã sã se plãteascã primele neacordate

cu ocazia plecãrii în concediu de odihnã, în baza

prevederilor din actele normative a cãror aplicare a

fost suspendatã prin legile bugetare anuale succesive

æi actele normative de salarizare, pentru urmãtoarele

perioade:

- anii 2001-2006 - în cazul funcåionarilor publici

cãrora li se aplicã prevederile Legii nr. 188/1999

privind Statutul funcåionarilor publici;

- anii 2004-2006 - în cazul funcåionarilor publici

cu statut special cãrora li se aplicã prevederile Legii nr.

360/2002 privind Statutul poliåistului.

Pentru aplicarea unitarã a prevederilor ordonanåei

în unitãåile Ministerului Internelor æi Reformei

Administrative propunem urmãtoarele:

I. 1. Plata sumelor reprezentând primele de

concediu se face din fondurile aprobate unitãåii la

Titlul I “Cheltuieli de personal” - art. 10.01.09 „Prima

de vacanåã”, iar a sumelor rezultate ca urmare a

actualizãrii cu indicele de inflaåie de la Titlul IX „Alte

cheltuieli” - art. 59.17 „Despãgubiri civile”.

2 Supliment Frontiera - nr. 2/2008

2. Potrivit art. 57 alin. (2 1 ) din Legea nr. 571/2003

privind Codul fiscal, cu modificãrile æi completãrile

ulterioare, impozitarea sumelor reprezentând primele

de concediu acordate potrivit ordonanåei urmeazã

regimul de impozitare al veniturilor salariale realizate

în afara funcåiei de bazã.

3. Actualizarea sumelor reprezentând primele de

concediu se face potrivit art. 5 din ordonanåã, indicele

de inflaåie aplicându-se sumei nete rezultate dupã

calcularea æi reåinerea contribuåiilor individuale æi

a impozitului, în cotele în vigoare la data efectuãrii

plãåii.

Sumele rezultate ca urmare a actualizãrii primelor

de concediu nu se impoziteazã.

II. Efectuarea plãåii primelor de concediu se face,

persoanelor îndreptãåite, astfel: 1. din oficiu - în tranæele

prevãzute de art. 2 alin. (1) din ordonanåã pentru:

a) persoanele care au calitatea de angajaåi ai unitãåii

la data efectuãrii plãåii;

b) persoanele prevãzute la art. 3 din ordonanåã care

au calitatea de angajaåi ai unitãåii la data efectuãrii

plãåii;


c) persoanele care nu mai au calitatea de angajaåi ai

unitãåii la data efectuãrii plãåii ca urmare a modificãrii

raporturilor de serviciu dupã perioada prevãzutã la art.

1 din ordonanåã, din alte motive decât pensionarea.

2. la cerere, astfel:

a) într-o singurã tranæã, în cazurile prevãzute la art. 2

alin. (2) æi (3) din ordonanåã, dupã depunerea solicitãrii

de cãtre creditori, în luna în care se pot asigura

deschiderile de credite, dar nu mai târziu de 6 luni;

Achitarea sentinåelor civile se va efectua numai prin

virãri de credite de la alte articole bugetare ale Titlului

I „Cheltuieli de personal” la articolul 10.01.09 „Prima

de vacanåã” ‘în cazul sumelor reprezentând primele

de concediu, precum æi de la alte titluri la Titlul IX

„Alte cheltuieli” articolul 59.17 „Despãgubiri civile”

în cazul sumelor rezultate ca urmare a actualizãrii cu

indicele de inflaåie, conform O.G. nr. 22/2002 privind

executarea obligaåiilor de platã ale instituåiilor publice,

stabilite prin titluri executorii, modificatã æi completatã

prin Legea nr. 110/2007.

b) în tranæele prevãzute de art. 2 alin. (1) din

ordonanåã, pentru persoanele care nu mai au calitatea de

angajaåi la data efectuãrii plãåii ca urmare a modificãrii

raporturilor de serviciu în perioada prevãzutã la art. 1

din ordonanåã, din alte motive decât pensionarea;

c) într-o singurã tranæã, pentru persoanele prevãzute

la art. 4 alin. (1), (2) æi (3) din ordonanåã.

Având în vedere insuficienåa fondurilor

bugetare alocate Ministerului Internelor æi Reformei

Administrative pe anul 2008, achitarea într-o singurã

tranæã se va efectua în luna martie a.c. pentru

funcåionarii publici cãrora li se aplicã dispoziåiile Legii

nr. 188/1999 æi în luna iunie a.c. pentru funcåionarii

publici cu statut special cãrora li se aplicã dispoziåiile

Legii nr. 360/2002.

III. Prima de concediu cuvenitã poliåiætilor se acordã

proporåional cu perioada lucratã în cursul unui an în

aceastã calitate, dacã:

1. calitatea de poliåist a fost dobânditã în cursul

anului;

2. poliåistul s-a aflat în situaåia prevãzutã la art. 12

alin. (1) din H.G. nr. 1578/2002, cu modificãrile æi

completãrile ulterioare;

3. poliåistul a fost detaæat la D.N.A., instituåie care,

potrivit art. 28 alin. (8) din O.U.G. nr. 43/2002, cu

modificãrile æi completãrile ulterioare, i-a asigurat din

fondurile proprii plata drepturilor bãneæti æi materiale;

4. poliåistului i s-au modificat raporturile de serviciu

ca urmare a faptului cã desfãæoarã activitatea în

cadrul Corpului Naåional al Poliåiætilor sau organizaåii

sindicale, care le asigurã plata drepturilor salariale din

fonduri proprii.

IV. În cazul pensionãrii poliåistului prima de

concediu cuvenitã în anul respectiv se acordã integral.

V. Baza de calcul a primei de concediu cuvenitã

poliåistului pentru fiecare an din perioada 2004-2006

o constituie:

1. salariul de bazã brut din luna anterioarã plecãrii

în concediul de odihnã;

În cazul în care concediul de odihnã cuvenit anului

respectiv a fost efectuat în mai multe tranæe, prima

de concediu se acordã la nivelul salariului de bazã

brut din luna anterioarã efectuãrii concediului de

odihnã pentru una din tranæe, indiferent de numãrul

zilelor efectuate, conform opåiunii persoanei în cauzã,

comunicarea privind perioadele de concediu de odihnã

efectuat fãcându-se de secretariatul unitãåii la structura

financiar-contabilã.

2. salariul de bazã brut din luna noiembrie a anului

dacã concediul de odihnã cuvenit anului respectiv nu

a putut fi efectuat;

3. salariul de bazã brut din luna anterioarã modificãrii

raporturilor de serviciu în situaåiile menåionate la pct.

III. subpunctele 2,3 æi 4 æi pct.IV. de mai sus, dacã nu

s-a efectuat nici o zi din concediul de odihnã cuvenit

pe anul respectiv.

Pentru poliåiætii detaæaåi în afara M.I.R.A. pentru care

unitãåile ministerului au achitat drepturi salariale potrivit

anexei nr. 4 la O.G. nr. 38/2003, cu modificãrile æi

completãrile ulterioare, prima de concediu se va stabili

astfel:

- pentru poliåiætii detaæaåi pe funcåii de personal

contractual, prima de concediu se stabileæte în raport

de salariul de bazã corespunzãtor funcåiei de poliåist

asimilatã;

- pentru poliåiætii detaæaåi pe funcåii de funcåionar

public, prima de concediu se stabileæte ca diferenåã

dintre prima de concediu cuvenitã ca poliåist (cu baza

de calcul în raport de salariul de bazã corespunzãtor

funcåiei de poliåist asimilatã) æi prima de concediu

primitã de la instituåia unde sunt detaæaåi, sens în care

poliåiætii vor prezenta adeverinåe, pentru fiecare an, cu

suma brutã æi luna pentru care s-a acordat.

VI. Primele de concediu cuvenite poliåiætilor pentru

fiecare an din perioada 2004-2006 se plãtesc de fiecare

unitate pentru:

1. poliåiætii care erau încadraåi în unitatea respectivã

la finele fiecãrui an;

În cazul în care poliåiætii s-au încadrat în unitate prin

mutare/transfer/detaæare de la altã unitate a M.I.R.A., la

stabilirea primei de concediu se va åine seama de datele

înscrise în certificatul de scoatere æi alocare la drepturi

æi, unde este cazul, se solicitã informaåiile necesare de

la structura proprie de resurse umane sau de la unitatea

de unde au provenit.

2. poliåiætii cãrora li s-au modificat raporturile de

serviciu cu unitatea respectivã în situaåiile menåionate

la pct. III. subpunctele 2, 3 æi 4 æi pct. IV de mai sus.

VII. La primirea cererii de platã a primelor de

concediu, unitatea verificã pentru fiecare an al

perioadei 2004-2006 dacã persoana în cauzã a avut

calitatea de poliåist, iar în cazul în care acesta nu se

aflã în una din situaåiile menåionate la pct. VI de mai

sus trimite cererea unitãåii din cadrul M.I.R.A. la care

aceasta s-a mutat/transferat/detaæat, comunicându-se

acest fapt æi solicitantului.

Director general

Chestor principal

CHESNOIU NICOLAE

Supliment Frontiera - nr. 2/2008

3

More magazines by this user
Similar magazines