Nr. 5/2012 - Politia de Frontiera

politiadefrontiera.ro

Nr. 5/2012 - Politia de Frontiera

Revistã editatã de Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã

Nr.5/2012 • 36 pagini www.politiadefrontiera.ro

Ziua Internaåionalã a Poliåiilor

de Frontierã din Europa


Program internaåional de pregãtire

pe linia combaterii traficului ilicit

de substanåe radioactive

În perioada 7–11 mai, Æcoala de

Formare Iniåialã æi Continuã a Personalului

Poliåiei de Frontierã Iaæi a gãzduit

un exerciåiu comun pentru instruirea

specialiætilor moldoveni, în utilizarea

echipamentului mobil de

detecåie a substanåelor nucleare.

Exerciåiul este parte componentã

a Programului „Second Line of

Defence”, cu privire la prevenirea

æi combaterea traficului ilegal de

materiale nucleare æi alte substanåe

radioactive, program implementat

de o delegaåie a Departamentului

Energiei a SUA (DoE), în persoana

domnilor Robert Lowery æi David

Alexander.

La acest eveniment au

participat 8 colegi din Republica

Moldova, din partea Serviciului Grãniceri

(4 reprezentanåi) æi Direcåiei de Investigare

a Fraudelor din Ministerul de Interne (4

reprezentanåi). Au onorat cu prezenåa æi

reprezentanåi ai Misiunii Uniunii Europene

de Asistenåã la Frontiera moldo-ucraineanã

(EUBAM), ai Centrului de Aplicare a Legii

din Sud-Estul Europei (SELEC), ai Comisiei

Naåionale pentru Controlul Activitãåii

Nucleare (câte un reprezentant). Din

partea MAI din România s-au implicat

7 specialiæti aparåinând IGPF, Gãrzii de

Coastã, IGP æi Æcolii de Formare Iniåialã æi

Continuã a Poliåiei de Frontierã Iaæi.

Reprezentanåii Grupului de Nave

Constanåa au realizat instruirea tuturor

participanåilor în ceea ce priveæte

utilizarea echipamentului mobil de

detecåie, furnizat de cãtre Departamentul

Energiei din Statele Unite ale Americii. De

asemenea, au realizat prezentãri privind

activitatea desfãæuratã de cãtre PFR în

cadrul Programului

SLD, modul de

exploatare a

echipamentelor

mobile de

detecåie, precum æi

activitãåi concrete

realizate de PFR.

Un alt aspect al

activitãåii a vizat

desfãæurarea unui

exerciåiu practic în

cadrul Punctului de

Trecere a Frontierei

Sculeni.

Delegaåia

americanã a reliefat

rolul asumat de cãtre PFR în combaterea

traficului ilicit cu materiale nucleare æi

radioactive în regiune, apreciindu-se

eforturile depuse, pânã în acest moment,

pentru implementarea programului æi

modul de folosire al echipamentelor

donate.

Responsabilitatea æi eficienåa cu care

a fost organizatã æi derulatã activitatea

au condus la decizia reiterãrii acestei

activitãåi, pe viitor, tot la Æcoala Iaæi.

Gabriela BUÆAGA

Din sumar

- Ziua internaåionalã a Poliåiilor de Frontierã din Europa 4-7

- Direcåia Centralã de Imigrare æi Poliåie de Frontierã Italianã 9-11

- Promoåia 1 iunie 2012 avansatã în grad 12

- Certificarea sistemului de management al calitãåii al PFR 13

- Ætiri 14-17

- Floroaica-Satul eroului Constantin Muæat 20

- Ziua poråilor deschise pentru copii 24

- Responsabilitatea noastrã æi temeiul viitorului – copiii 25

- La fruntariile României, acum 92 de ani... 26-27

- Alcoolul -„duæmanul” ce poate fi învins 30

- Divertisment, integramã æi sudoku 34-35

• Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920

• Serie nouã - nr. 724

www.politiadefrontiera.ro

REDACÅIA

(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro)

Redactor-æef:

subcomisar Gabriel CRÃCIUN

(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)

Redactori:

inspector principal Ætefan ANDREESCU

inspector principal Iulian PUICÃ

inspector Elena URSACHI

subinspector inginer Petre BUCUR

Fotoreporter & layout

agent principal Mihai BEJENARU

Abonamente, difuzare

Elena URSACHI

ADRESA: Str. Rãzoare nr. 5,

sector 6, Bucureæti, cod 050507;

TEL./FAX: 021-408.74.34;

021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;

Banii pentru abonamentele la revista

„FRONTIERA” vor fi viraåi ca venit la

bugetul de stat pe plan local, în contul

venituri ale fiecãrei instituåii în parte,

deschis la trezorerie (Legea 500/2002).

Fiecare direcåie, inspectorat judeåean,

æcoalã sau alte structuri PFR au deschis la

trezoreria localã un numãr de cont, care

poate fi consultat personal în momentul în

care banii sunt viraåi la bugetul de stat, în

cazul în care acesta nu este cunoscut.

Responsabil de numãr:

Gabriel CRÃCIUN

Tipar

ART GROUP INT - Bucureæti

Tel. 021-3209280; FAX 021-3209277

Ediåia s-a încheiat la 5 iunie 2012

Reproducerea materialelor din cuprins

este permisã numai cu menåionarea

sursei (Copyright cf. Legii nr. 8/1996).

Materialele primite spre publicare

nu se înapoiazã.

Responsabilitatea juridicã pentru

conåinutul articolului æi informaåiile

cuprinse aparåine, potrivit

Codului penal, autorului.

I.S.S.N.: 1220-711X

Imprimat în România

Preå: 2 lei

2 F R O N T I E R A Nr. 5/2012


Summary

European Day for Border Guards

It is the third time when FRONTEX celebrates European border guards/border policemen, on the 24 th

of May 2012, in Warsaw, Republic of Poland, at the headquarters of the Agency, within the festivities

of European Day for Border Guards. This year, same as the previous years, through the voice of the

Executive Director of Frontex, Mr. Ilkka Laitinen, the message of appreciation and recognition of the

difficult and challenging work was extended to our colleagues working in the border crossing points,

within the border surveillance teams, border seamen, criminalistics specialists, analysts, operational

officers, operators, to those working in the support structures and to all who contribute to ensuring an

integrated security of all European citizens, through the protection of EU external borders. Page 4

General presentation of Italy and of the Central Directorate for Immigration and Border Police. This

Directorate was set up through Law nr. 189 from 30 July 2002, also known as Bossi-Fini Law, on the

legislation referring to immigration and asylum: The Directorate is subordinated to the Public Security

Department within the Ministry of Interior. The new organization of the Directorate intends to create

a structure which will develop specific intervention strategies regarding the migration phenomenon, to

ensure a more rapid and efficient border control, as well as to train its personnel in the field of public

security. Page 8

Certification of the Quality Management System of Romanian Border Police – RBP is the first authority of

public order and security which obtained the certification of the quality management system, according

to ISO standard (The International Certification Network) 9001:2008, a global network, made up of

the most important certification bodies worldwide. Page 13

Cases detected and solved by border policemen in the field of stolen vehicles, cigarettes smuggling

and migration. Page 14, 15, 16, 17, 21,22;

International exhibition BSDA 2012 – the Ministry of Administration and Interior participated in period

16-18 May 2012, at the fourth International Exhibition dedication to Defence, National and Private

Security and Aeronautic Industry – „Black Sea Defence and Aerospace” – BSDA 2012 page 18-19

Special insights in the activity of border guards, elite army corps, in the period which witnessed the

realization of the long yearned for dream of Romanian people, the unification of all Romanian. page

26-27

Alcohol - an enemy which can be defeated: about the effects of constant alcohol consume on individuals

and society page 30-31

Leisure, cross-words and sudoku. page 34-35

Nr. 5/2012

F R O N T I E R A

3


Eveniment

Ilkka LAITINEN - directorul executiv al Agenåiei FRONTEX la standul PFR

Ziua Internaåionalã a

Poliåiilor de Frontierã

din Europa

Rolul Agenåiei FRONTEX, la nivel

european, se manifestã atât în asigurarea

managementului cooperãrii operative între

Statele Membre în securizarea frontierei

externe ale Uniunii Europene, cât æi

în promovarea culturii profesionale æi

organizaåionale, pentru oamenii care lucreazã

în acest domeniu, fie cã se numesc poliåiæti

de frontierã, grãniceri sau marinari ai gãrzilor

de coastã.

Este pentru a treia oarã când FRONTEX

sãrbãtoreæte poliåiætii de frontierã/grãnicerii

europeni, la data de 24 mai 2012, în

Varæovia, Polonia, unde se aflã æi sediul

Agenåiei, în cadrul manifestãrilor organizate

cu ocazia Zilei Europene a Autoritãåilor de

Frontierã - EDBG. Æi de aceastã datã, ca în

fiecare an, prin vocea directorului executiv

al FRONTEX, Ilkka Laitinen, mesajul de

apreciere æi recunoaætere, a muncii dificile

æi pline de responsabilitate, se adreseazã

celor ce muncesc în punctele de trecere ale

frontierei, celor ce fac parte din patrulele

pentru supravegherea frontierei, marinarilor

frontieriæti, specialiætilor criminaliæti,

analiætilor, ofiåerilor operativi, operatorilor,

celor din structurile suport æi tuturor celor

ce contribuie la asigurarea unei securitãåi

integrate tuturor cetãåenilor europeni, prin

protecåia frontierelor externe ale UE.

În anul 2010, Agenåia Frontex a instituit,

pentru întâia oarã - Ziua Europeanã a

Autoritãåilor de Frontierã - eveniment

desfãæurat la Varæovia, în onoarea a cinci ani

de la înfiinåarea Agenåiei Frontex.

EDBG este celebrat prin douã tipuri de

manifestãri æi anume:

Cine suntem noi?

În incinta locaåiei de desfãæurare a

activitãåilor se organizeazã o expoziåie în

care fiecare Stat Membru din UE îæi prezintã

structura/structurile, care au competenåã

în asigurarea managementului frontierelor

la nivel naåional, alãturi de expuneri ale

FRONTEX, prin proiectarea a câte unui

stand. Acest lucru s-a fãcut prin popularizarea

bunelor practici æi experienåa acumulatã

4

F R O N T I E R A

Nr. 5/2012


Eveniment

Robert STRONDL, fostul preæedinte al Consiliului Director al Agenåiei

FRONTEX, chestor-æef Ioan BUDA, inspectorul general al PFR, comisaræef

Andreea NICULIU, æeful S.A.E.R.I. – I.G.P.F. æi Ralf GOBEL, actualul

preæedinte al Consiliului Director al Agenåiei FRONTEX

æi prin desfãæurarea sau participarea la

activitãåi æi proiecte coordonate de cãtre

Agenåia Frontex, la frontierele externe ale

Uniunii Europene. Totodatã, s-a urmãrit

ca participanåii sã afle prioritãåile pentru

perioada imediat urmãtoare, modul acestora

de abordare æi punere în practicã.

Cea de-a III -a ediåie a Zilei Europene

a Autoritãåilor de Frontierã a avut 550 de

participanåi, incluzând 27 de state expozante,

29 de expozanåi din industria privatã æi, pentru

prima datã, 5 organizaåii internaåionale.

Poliåia de Frontierã Românã a avut ca æi

mesaj pentru anul 2012 – PFR securizeazã

2.070 km din frontiera externã a Uniunii

Europene. Documentele de prezentare,

materialele promoåionale æi de suport au

fost menite sã transmitã faptul cã poliåiætii

de frontierã români lucreazã într-o instituåie

modernã, funcåionalã æi eficientã, europeanã

prin culturã æi naåionalã prin conætiinåã, în

care cetãåenii români æi cei europeni pot avea

deplinã încredere cã aceasta le poate asigura

securitatea la frontierele externe ale UE.

Standul a fost deschis pe toatã durata

zilei, fiind cel mai vizitat stand de cãtre

participanåii æi invitaåii la manifestare. S-au

distribuit materiale promoåionale sub formã

de broæuri, pliante, reviste, tricouri, æepci æi

produse de biroticã, imprimate cu însemnele

Poliåiei de Frontierã Române. Întreaga

activitate a Poliåiei de Frontierã Române, cât æi

materialele promoåionale au fost apreciate de

cãtre gazde æi participanåi. Standul Poliåiei de

Frontierã Române a fost proiectat de Serviciul

Afaceri Europene æi Relaåii Internaåionale prin

Punctul Naåional de Contact FRONTEX æi a

fost prezentat de cãtre inspector Mihai Iosif æi

agent-æef Nicoleta Sbîrnoaie.

Despre ce discutãm noi?

Paralel cu activitatea de expoziåie, în

sala de conferinåe au avut loc o serie de

dezbateri pe diferite teme de interes pentru

securizarea frontierelor, proces ce intrã

în atribuåia exclusivã a statelor membre

în conformitate cu prevederile legislaåiei

europene în domeniu.

Comisar-æef Tomiåã DOGARU - æeful serviciului Supraveghere

æi Control Naval I.G.P.F., Georgios VOUREKAS, æeful Sectorului

Frontiere Maritime din cadrul Agenåiei Frontex æi comisar Marius

CHIRILÃ din cadrul Gãrzii de Coastã

Nr. 5/2012 F R O N T I E R A 5


Eveniment

În deschidere, sub titulatura „Poråi sau

poduri? Viitorul controlului de frontierã” a

luat cuvântul directorul executiv FRONTEX,

Ilkka Laitinen, care a apreciat activitatea

poliåiætilor de frontierã/grãnicerilor europeni

æi a prezentat principalele ameninåãri æi

provocãri actuale la adresa securitãåii

frontierelor externe ale UE.

Au urmat discuåii pe temele: Schimbul

de informaåii în managementul frontierei,

Frontiere inteligente æi Dimensiuni etice ale

folosirii tehnologiei. De remarcat este faptul

cã, în cadrul dezbaterii - Scopurile multiple

ale operaåiunilor maritime comune - Poliåia

de Frontierã Românã a fost reprezentatã de

subcomisarul Adrian Sbarcea, din cadrul

Serviciului de Supraveghere æi Control Naval

din IGPF.

În cadrul activitãåilor, au fost acordate

diplome pentru comisar-æef Cãtãlina

Harabagiu æi agent principal Roxana

Munteanu din cadrul ÆFICPPF Iaæi æi

comisar-æef Dan Barbacariu – ITPF Iaæi,

pentru contribuåia la actualizarea versiunii

Programei Comune pentru Pregãtire de

Bazã (CCC).

În ziua premergatoare celebrãrii Zilei

Europeane a Autoritãåilor de Frontierã, a avut

loc a 39-a întâlnire a Consiliului Director al

Frontex. România a fost reprezentatã de

æeful Poliåiei de Frontierã Române, chestoræef

de poliåie Ioan Buda, membru titular în

Consiliul Director al Agenåiei æi comisaræef

Andreea Niculiu, æeful SAERI, membru

alternat. Aceastã întâlnire se organizeazã

trimestrial, de cãtre Agenåie, cu scopul de a

analiza acåiunile derulate, stadiul cooperãrii

operative între statele participante în

domeniul supravegherii æi controlului

graniåelor, precum æi a mãsurilor comune ce

vor fi luate în viitor de cãtre Statele Membre

sub egida FRONTEX. Cu ocazia reuniunii s-a

analizat situaåia operativã privind fenomenul

migraåionist la frontierele externe ale UE,

fiind subliniat faptul cã:

frontiera terestrã între Grecia æi Turcia

continuã sã reprezinte principala poartã de

intrare a migranåilor ilegali în UE (peste 90%

din totalul migranåilor ilegali intraåi în UE),

Centru – comisar Adrian Sbarcea în cadrul

dezbaterii „Scopuri multiple ale operaåiunilor

maritime comune”

6 F R O N T I E R A Nr. 5/2012


se înregistreazã semne de activare a

rutelor secundare de migraåie din Grecia,

una dintre acestea afectând æi România,

este posibil sã se reactiveze ruta

Mediternaneanã de Sud-Est pentru frontierele

maritime ale UE.

Un punct important l-a reprezentat

aprobarea celor 13 profiluri ale poliåiætilor

de frontierã, care sunt parte componentã a

Echipei Europene a Poliåiætilor de Frontierã æi

numãrul total al acestora. În perioada iunieoctombrie

2012 se desfãæoarã un proiect

pilot, privind selecåia æi detaæarea primilor

12 poliåiæti de frontierã europeni dintre care

5 sunt selecåionaåi de cãtre FRONTEX din

România.

În cadrul aceleiaæi întâlniri, preæedinåia

Consiliului Director al FRONTEX a fost

preluatã de reprezentantul Germaniei, Ralph

Goebels, nou ales în aceastã funcåie. Întreg

consiliul Director FRONTEX a adus un omagiu

deosebit lui Robert Strondl, reprezentantul

Austriei, care a predat aceastã funcåie, pentru

meritele deosebite avute în promovarea unui

climat de cooperare æi conlucrare pentru

implementarea obiectivelor comune între

toåi reprezentanåii statelor membre ale UE æi

statelor asociate.

Începând cu anul 2012, FRONTEX are un

nou logo ce reprezintã o idee de integrare æi

de interconectare a eforturilor de securizare

a frontierelor externe ale UE, pentru toate

tipurile de frontierã – terestrã, maritimã æi

aerianã - simbolul celor trei poduri aflate în

legãturã.

Eveniment

Organizarea „Zilei Europene a Autoritãåilor

de Frontierã” a urmãrit consolidarea

comunitãåii europene a poliåiilor de frontierã

pentru securizarea frontierelor externe ale UE

æi îmbunãtãåirea muncii celor peste 400.000

de poliåiæti de frontierã din Europa.

Andreea NICULIU

Foto: Ætefan ANDREESCU

Nr. 5/2012 F R O N T I E R A 7


Prezentare

La polizia dell’Immigrazione

e delle Frontiere

Italia - prezentare generalã

Italia, oficial Republica Italianã, este un stat suveran european,

situat, în cea mai mare parte, în Peninsula Italicã, cuprinzând æi

câteva insule la Marea Mediteranã, cele mai importante fiind

Sicilia æi Sardinia. Este înconjuratã de Marea Adriaticã la nord-est,

Marea Ionicã la sud-est, Marea Tirenianã la sud-vest æi Marea

Liguricã la nord-vest. Are o suprafaåã totalã de 301.340 km 2 æi

o lungime a frontierei terestre de 1899,2 km. Se învecineazã cu

Franåa (488 km) la nord-vest, Elveåia (740 km) æi Austria (430

km) la nord æi Slovenia (199 km) la nord-est. De asemenea,

înconjoarã douã enclave independente: San Marino (39 km) æi

Vatican (3,2 km), are æi o exclavã înconjuratã de Elveåia numitã

Campione d’Italia.

Munåii Apenini din centrul peninsulei, merg spre est, uninduse

cu Alpii, care apoi formeazã un arc, închizând Italia în nord.

Aici se aflã æi o lagunã aluvionarã mare, Laguna din Veneåia,

strãbãtutã de Râul Po æi de mulåi afluenåi ai sãi, care curg dinspre

Alpi, Apenini æi Dolomiåi. Alte râuri cunoscute sunt Tibrul, Adige

æi Arno. Cel mai înalt vârf al Italiei este Mont Blanc cu 4,807

m, dar Italia este mai ales asociatã cu doi faimoæi vulcani: acum

adormitul Vezuviu, în apropriere de Napoli æi activul Etna în

Sicilia.

Italia a fost un loc de origine al multor culturi europene,

precum etrusci æi romani, æi al miæcãrilor culturale moderne,

cea mai notabilã fiind Renaæterea. În Vatican este sediul Bisericii

Romano-Catolice æi a fost pentru o perioadã lungã centrul

civilizaåiei occidentale.

Italia este în general o omogenitate lingvisticã æi religioasã.

Totuæi, cultura, economia æi politica sa sunt diferite. Italia, ca

densitate a populaåiei europene ocupã locul al cincilea cu 196

de persoane pe km². Grupurile minoritare sunt mici, cele mai

mari fiind cel vorbitor de limba germanã, în Tirolul de Sud æi cel

de limba slovenã, lângã Trieste.

Alte grupuri minoritare cu limbi oficiale paråiale sunt cele

franceze în Valle d’Aosta; cele sarde în Sardinia; cele ladine

în Dolomiåi æi cele friuliene în regiunea Friuli-Veneåia Giulia,

toate patru limbi romanice. În plus, existã alte câteva minoritãåi

locale mici, ca æi cele vorbitoare de limba occitanã în sudul vãii

Piemontului; limba catalanã în oraæele Alghero æi Sardinia; limba

albanezã în anumite sate din Calabria æi Sicilia æi de dialecte

greceæti vechi în satele din Calabria.

Istoria Italiei este probabil cea mai importantã în privinåa

dezvoltãrii culturale æi a dezvoltãrii sociale din Mediteranã. Åara a

fost o gazdã pentru importante activitãåi în timpurile preistorice, æi

de aceea sãpãturi arheologice pot fi gãsite în multe regiuni: Lazio

æi Toscana, Umbria æi Basilicata. Dupã Magna Grecia, Civilizaåia

etruscã æi Imperiul Roman care a venit sã domine aceastã parte

a lumii, au urmat Evul Mediu, Umanismul æi Renaæterea, care au

ajutat mai apoi la formarea filozofiei æi artei europene. Oraæul

Roma, capitala åãrii, conåine unele dintre cele mai importante

exemple de Baroc.

Italia în era modernã a devenit un stat-naåiune efectiv - pe

17 martie 1861 - când statele Peninsulei æi cele douã Sicilii au

fost unite de cãtre regele Victor Emmanuel al II-lea din Dinastia

de Savoia. Arhitectul unificaåiei italiene, oricum, a fost Contele

Camillo Benso di Cavour, primul-ministru al lui Victor Emmanuel.

8 F R O N T I E R A Nr. 5/2012


Prezentare

Roma însãæi a rãmas un deceniu sub Papalitate, devenind parte

a Regatului Italiei doar pe 20 septembrie, 1870, data finalã a

unificãrii italiene.

Dictatura fascistã a lui Benito Mussolini, care a început în

1922, a condus la o alianåã dezastruoasã cu Germania æi cu

Japonia numitã Axa Berlin-Roma-Tokio (Puterile Axei) æi la

înfrângerea finalã a Italiei, în cel de-Al Doilea Rãzboi Mondial.

Pe 2 iunie, 1946 un referendum asupra monarhiei a rezultat în

stabilirea Republicii Italiene, care a dus la adoptarea unei noi

Constituåii, pe 1 ianuarie 1948. Membrii familiei regale au fost

trimiæi în exil datoritã asocierii lor cu regimul fascist.

Constituåia Republicii Italiene din 1948 a stabilit un Parlament

Bicameral, constând din Camera Deputaåilor æi Senat (Senato della

Repubblica), o putere judiciarã æi una executivã (condusã de un

prim-ministru). Preæedintele Republicii este ales pe 7 ani de cãtre

Parlamentul reunit cu un contingent mic de delegaåi regionali.

Preæedintele nominalizeazã prim-ministrul, iar acesta propune

ceilalåi miniætri. Consiliul de Miniætri în mod general, dar nu

necesar, este compus din membri ai Parlamentului æi trebuie

sã pãstreze secretele ambelor camere. Camerele Parlamentului

sunt populare æi proporåionale fiind alese în mod direct printr-un

sistem mixt majoritar.

Astãzi Italia este o Republicã democraticã æi o åarã dezvoltatã,

ocupând a æaptea poziåie, conform PIB-ului, a opta conform

indicelui calitãåii vieåii æi a douãzecea conform indicelui

dezvoltãrii umane. Este membru fondator al Uniunii Europene æi

unul dintre membrii în Grupul celor Opt, NATO æi ai Consiliului

Europei. De asemenea, s-a alãturat grupului de creætere a unificãrii

politice æi monetare din Europa de Vest, în 1999. În data de 1

ianuarie 2002 Euro a devenit monedã oficialã.

Direcåia Centralã de Imigrare æi Poliåie de Frontierã.

În Italia atribuåiile referitoare la controlul la frontierã æi

fenomenul de migraåie revin Direcåiei Centrale de Imigrare æi

Poliåie de Frontierã.

Aceastã Direcåie a fost înfiinåatã prin Legea nr. 189 din 30

iulie 2002, cunoscutã sub numele de legea „Bossi-Fini”, privind

modificarea legislaåiei referitoare la imigraåie æi azil. Direcåia

funcåioneazã în cadrul Poliåiei Naåionale (Polizia di Stato) æi se

subordoneazã Departamentului Siguranåã Publicã din cadrul

Ministerului de Interne.

Prin crearea unei Direcåii Centrale, total dedicatã imigrãrii æi

frontierelor, s-a dorit urmãrirea obiectivului dublu: de promovare

a dezvoltãrii unei strategii inovatoare æi a eficienåei în combaterea

imigraåiei ilegale, cu o importantã proiecåie æi la nivel internaåional

dar æi de gestionare a problematicii legate de prezenåa strãinilor

în åarã.

Noua organizare a Direcåiei æi-a propus realizarea unei

structuri care sã dezvolte strategii specifice de intervenåie privind

fenomenul de migraåie, realizarea unui control de frontierã

mai rapid æi mai eficient, precum æi formarea æi specializarea

personalului în domeniul siguranåei publice.

O altã noutate semnificativã, apãrutã în Legea nr. 189

din 2002, este atribuirea exclusivã cãtre Direcåia Centralã

de Imigrare æi Poliåie de Frontierã a coordonãrii activitãåii

de combatere a migraåiei ilegale de pe frontiera maritimã,

reglementatã prin Decretul Interministerial din 14 iulie 2003,

în materie de combatere a migraåiei ilegale. Direcåiei Centrale îi

revine sarcina de culegere æi analizare a informaåiilor legate de

activitatea de supraveghere, prevenire æi combatere a migraåiei

ilegale pe mare, precum æi cooperarea în cadrul unor intervenåii

operative cu Marina Militarã, Poliåia Naåionalã, precum æi cu

Cãpitãnia Porturilor.

Poliåia de Frontierã Italianã este responsabilã cu patrularea

æi, dacã este cazul, cu intervenåia în porturi æi aeroporturi.

Evident, nu se limiteazã doar la controlul documentelor de

cãlãtorie ale persoanelor care sosesc æi pleacã, ci æi a tuturor

bunurilor, care intrã sau ies, zilnic, la bordul navelor, avioanelor

æi autovehiculelor. În ceea ce priveæte eliberarea permiselor de

æedere, aceastã sarcinã revine în competenåa Oficiului pentru

Imigrãri din cadrul Secåiilor de Poliåie.

Deæi în urma acordului Schengen, controlul la multe dintre

frontierele Italiei s-a desfiinåat, Poliåia de Frontierã este în

Nr. 5/2012

F R O N T I E R A

9


Prezentare

10 F R O N T I E R A Nr. 5/2012


continuare prezentã în zonele de frontierã æi efectueazã

controale sistematice sau prin sondaj. În cadrul aeroporturilor

este responsabilã cu securitatea, controlul paæapoartelor æi

verificarea migranåilor (bagajele æi persoanele care tranziteazã

sunt verificate de companii private sub supervizarea Poliåiei

de Frontierã).

În cadrul Direcåiei Centrale de Imigrare æi Poliåie de

Frontierã se regãsesc trei structuri:

Biroul Juridic

Acest birou are ca atribuåii Planificarea obiectivelor,

managementul resurselor umane æi materiale ale Direcåiei

Centrale, instruirea, cercetarea în domeniul tehnologic æi

informatic dar æi colectarea, prelucrarea æi analiza datelor

referitoare la fenomenul de imigraåie. Biroul este împãråit

la rândul lui în trei compartimente: Juridic, Management æi

Organizare, Administrativ æi Contabilitate.

Serviciul de imigrãri

Gestioneazã activitatea administrativã æi operativã pentru

combaterea migraåiei ilegale, atât pe teritoriul naåional, precum

æi în cadrul cooperãrii internaåionale poliåieneæti. Serviciul este

constituit din trei compartimente:

Primul coordoneazã toate activitãåile legate de combaterea

migraåiei ilegale æi de prezenåa strãinilor ilegali, cu misiunea

de expulzare, repatriere æi cazare în centrele speciale. Al

doilea compartiment coordoneazã serviciile de prevenire a

infracåionalitãåii transfrontaliere maritime. Acesta asigurã æi

ofiåeri de legãturã pentru gestionarea fenomenului internaåional

al migraåiei ilegale. Al treilea compartiment gestioneazã relaåiile

internaåionale cu åãri comunitare sau extracomunitare.

Serviciul Poliåie de Frontierã æi Strãini

Acest serviciu este responsabil cu funcåionarea Poliåiei de

Frontierã: securitatea porturilor æi aeroporturilor, mãsurile de

siguranåã legate de æederea strãinilor, aplicarea procedurilor

referitoare la acordarea cetãåeniei, recunoaæterea dreptului de

azil æi a statutului de refugiat.

Æi acest serviciu se împarte în douã compartimente. Unul

coordoneazã æi planificã întreaga activitate a celor opt zone ale

Poliåiei de Frontierã, care au în subordine 18 sectoare æi 35 de

porturi sau aeroporturi. Celãlalt gestioneazã toate activitãåile

legate de permisele de æedere aplicând anumite proceduri

privind vizele de intrare, cetãåenie æi azil, coordonând în total

103 birouri de imigrare din cadrul secåiilor de poliåie.

Poliåia de Frontierã este împãråitã în opt zone geografice

(Zona Torino, Zona Milano, Zona Udine, Zona Roma, Zona

Napoli, Zona Palermo, Zona Bologna, Zona Bari), 11 sectoare

la frontiera verde, 13 birouri la frontiera maritimã, 15 birouri la

frontiera aerianã æi 12 birouri de Poliåie de Frontierã în cadrul

porturilor æi aeroporturilor.

Ca numãr de angajaåi, în cadrul Direcåiei Centrale de Imigrare

æi Poliåiei de Frontierã, activeazã aproximativ 6.000 de poliåiæti

de frontierã.

De asemenea, mai existã 108 birouri de poliåie cu atribuåii de

birouri de poliåie de frontierã dintre care 23 de comandamente

ale Poliåiei, 53 de secåii de poliåie æi 32 de comandamente ale

carabinierilor.

În ceea ce priveæte Poliåia Naåionalã, aceasta are un total de

105.000 angajaåi. Admiterea se face doar prin concurs public.

O parte din posturile de poliåiæti sunt rezervate pentru agenåii

de poliåie, care au îndeplinit stagiul militar voluntar de 3 ani.

Funcåiile se ocupã prin diferite concursuri.

Personalul

Existã 4 categorii de personal:

1) Agenåii au aceleaæi atribuåii ca æi colegii din România æi au

urmãtoarele grade profesionale: agente, agente scelto, assistente,

assistente capo; Pentru aceste funcåii de agenåi, care reprezintã

aproximativ 50% din totalul personalului, se organizeazã concurs

din sursa externã. Cei declaraåi admiæi, urmeazã apoi un curs

de formare de 12 luni.

2) „sovrintendentii” pot coordona mici unitãåi operative

æi au urmãtoarele grade profesionale: vice sovrintendente,

sovrintendente, sovrintendente capo; aceastã categoria reprezintã

aproximativ 20 % din totalul personalului. Accesul la acest nivel

se poate face doar printr-un concurs intern, rezervat agenåilor,

Prezentare

cu cel puåin 4 ani vechime în serviciu. Cursul de formare

profesionalã al acestei categorii dureazã 6 luni.

3) Inspectorii coordoneazã unitãåi operative mai mari æi

Birouri. Pentru funcåia de inspector se organizeazã un concurs

public cu candidaåi din viaåa civilã. Cei declaraåi admiæi

urmeazã un curs de formare cu durata de 18 luni. Inspectorii

reprezintã 20% din total æi au urmãtoarele grade profesionale:

vice ispettore, ispettore, ispettore capo, ispettore superiore æi

sostituto commissario. Într-un aeroport, de obicei, aceætia sunt

æi æefii de turã.

4) În ceea ce priveæte cea de-a patra categorie, cea a

funcåionarilor, sunt cuprinæi: „comissari” (commissario capo æi

vice questore aggiunto) æi „dirigenti” (primo dirigente, dirigente

superiore æi dirigente generale).

În categoria „funcåionari” sunt cuprinse funcåii începând de

la æef de serviciu æi pânã la director general. Pot ocupa aceste

funcåii candidaåii care au diplomã de absolvire a facultãåii de

5 ani în ætiinåe juridice sau politice. Aceste funcåii se pot ocupa

prin concurs public organizat anual cu candidaåi din viaåa civilã.

Cei admiæi urmeazã apoi un curs de 2 ani academici la Æcoala

Superioarã de Poliåie.

Existã æi un alt concurs intern, organizat tot anual, dar cu

mai puåine locuri, rezervat poliåiætilor din celelalte grupe, cu cel

puåin 4 ani de vechime.

Nu în ultimul rând, existã æi personal tehnic, în care sunt

incluæi experåi æi asistenåi în informaticã æi telecomunicaåii,

chimiæti, etc.

Material realizat cu sprijinul Biroului Ataæatului de Interne,

de pe lângã Ambasada Italiei la Bucureæti

Nr. 5/2012

F R O N T I E R A

11


Eveniment

Promoåia 1 iunie 2012 avansatã în grad

Vineri, 1 iunie, începând cu ora 9, la sediul Æcolii de Pregãtire

a Agenåilor Poliåiei de Frontierã „Avram Iancu” Oradea a fost

mare sãrbãtoare æi prilej de bucurie cu ocazia festivitãåii de

avansare la primul grad profesional a promoåiei de agenåi de

poliåie de frontierã „1 iunie 2012” ai æcolii.

La aceastã activitate au participat: chestor de poliåie Vasile

Guæatu-directorul Direcåiei Resurse Umane din IGPF, col. Zelimir

Mrdalj-director adjunct al Centrului de Pregãtire a Poliåiei din

Sremska Kamenica – Serbia, lt. col. Laszlo Lovei-director adjunct

al Æcolii Medii de Ordine Publicã din Miskolc – Ungaria, maior

Ferenc Koczo, director adjunct-Æcoala Medie de Ordine Publicã

din Szeged – Ungaria.

Au participat, de asemenea, Ilie

Bolojan – primarul municipiului

Oradea, Claudiu Pop - prefectul

Judeåului Bihor, æefi æi comandanåi

ai structurilor MAI æi MApN din

Garnizoana Oradea, reprezentanåi

ai instituåiilor locale cu care æcoala

coopereazã, reprezentanåi ai massmedia,

înalte feåe bisericeæti æi, nu

în ultimul rând, pãrinåii, rudele æi

prietenii absolvenåilor, sosiåi din

toate colåurile åãrii.

Festivitatea de absolvire a fost

condusã de cãtre comisar-æef de

poliåie Ovidiu Stanciu, directorul

Æcolii de Pregãtire a Agenåilor

Poliåiei de Frontierã „Avram Iancu”

Oradea care a avut, la adresa absolvenåilor, cuvinte de laudã,

actuala promoåie obåinând rezultate foarte bune situându-se astfel

între promoåiile fruntaæe ale Æcolii. Aprecierea æi recunoaæterea

meritelor actualei promoåii a fost arãtatã æi în cuvântul domnului

director „Prin strãdania voastrã continuã, prin comportamentul

dumneavoastrã de zi cu zi, aåi obåinut ceva extrem de preåios:

respectul æi admiraåia noastrã, a celor care v-am fost alãturi”.

De asemenea în cuvântul chestorului de poliåie Vasile

Guæatu, reprezentantul IGPF, s-au regãsit cuvinte de apreciere

æi încurajare a tinerilor absolvenåi „Dumneavoastrã vã revine

frumoasa æi onoranta misiune de a contribui alãturi de ceilalåi la

ridicarea prestigiului Poliåiei de Frontierã Române în plan intern

æi internaåional, scopul final fiind acela de aderare a României

la spaåiul Schengen. Fiecare dintre dumneavoastrã va avea

un rol important în îndeplinirea misiunilor specifice Poliåiei

de Frontierã, pentru cã agenåii constituie æi vor constitui baza

activitãåii operative a instituåiei noastre”.

Cu toate cã fizic nu mai sunt de mult copii, aceæti tineri

sunt æi rãmân copiii pãrinåilor lor æi de aceea aceastã zi de 1

Iunie este cu atât mai specialã. Este, de asemenea, o zi specialã

deoarece, dupã aproape un an de la terminarea studiilor, au fost

gãsite fondurile necesare pentru încadrarea acestei promoåii, cea

de a 19-a promoåie de la revenirea æcolii noastre în municipiul

Oradea. Impactul æi emoåia momentului absolvirii æcolii æi al

mesajelor transmise de cei care au luat cuvântul au fost simåite

atât în rândul absolvenåilor, cât æi al pãrinåilor æi rudelor, care au

dorit sã fie alãturi de ei la acest eveniment unic din viaåa lor.

Actuala serie de absolvenåi reprezintã cea de-a 92-a promoåie

de elevi pe care a dat-o æcoala orãdeanã de-a lungul timpului.

Aceasta a avut durata de æcolarizare de 2 ani, perioadã în care

elevii au fost æcolarizaåi în municipiul Oradea. Toåi cei 95 elevi,

24 de fete æi 71 bãieåi, care au susåinut examenul de absolvire

în perioada 21– 29 mai 2012,

au trecut cu bine acest examen

care a constat în susåinerea mai

multor probe de evaluare a

competenåelor din curriculumul

de pregãtire asociat standardului

de pregãtire profesionalã astfel:

Pregãtire specificã de

specialitate - Controlul,

supravegherea frontierei æi

intervenåie poliåieneascã,

pregãtire juridicã de specialitate,

Informaticã æi una din limbile

strãine studiate (francezã, rusã,

germanã), Executarea unei

æedinåe de tragere;

Comisia examenului de

absolvire a fost condusã în acest

an de cãtre comisar-æef de poliåie Barbu Iuliana, împuternicit al

æefului Serviciului Formare Iniåialã æi Continuã a Personalului

din cadrul IGPF.

În urma centralizãrii rezultatelor examenului de absolvire,

media generalã a promoåiei „1 IUNIE 2012” a fost de 8,81. De

asemenea, în cadrul festivitãåii de absolvire a avut loc acordarea

de diplome de merit primilor zece elevi cu rezultate meritorii

în cadrul examenului de absolvire. Premierea acestora a fost

fãcutã de cãtre chestor de poliåie Vasile Guæatu, directorul

Direcåiei Resurse Umane din IGPF în faåa formaåiei, a rudelor æi

a invitaåilor. Primii trei clasaåi au fost, în ordine, urmãtorii: æef de

promoåie - agent Dana-Ionela Iordache - cu media 9,67, locul al

II-lea, agent Cristina - Ionela Gheorghe - cu media 9,62, locul al

III-lea, agent Alexandru - Marius Nan - cu media 9,57.

Absolvenåii au fost repartizaåi în ordinea mediilor în cadrul

Inspectoratelor Teritoriale ale Poliåiei de Frontierã la frontiera

externã a României ca debutanåi pentru o perioadã de 6 luni.

Eugen MICHEÆ

12 F R O N T I E R A Nr. 5/2012


Evaluare

Certificarea sistemului de management al calitãåii al PFR

Poliåia de Frontirã este prima autoritate de ordine æi siguranåã

publicã din România care a obåinut certificarea sistemului de

management al calitãåii, în conformiate cu standardul ISO (The

International Certification Network) 9001:2008, acesta fiind cea

mai importantã reåea globalã, formatã din cele mai importante

organisme de certificare pe plan mondial.

De ce a fost necesar pentru o autoritate a statului român,

cum este Poliåia de Frontierã, sã facã dovada conformitãåii

sistemului de management, cu standardul ISO 9001:2008?

Ca urmare a mediatizãrii excesive a cazurilor de corupåie

înregistrate la nivelul unor structuri de frontierã, având în vedere

gradul de afectare a imaginii publice a PFR, faåã de cetãåeanul

contribuabil, faåã de celelalte autoritãåi ale statului român,

partenerii FRONTEX, GIRMIFS, autoritãåile poliåieneæti ale altor

state, am considerat o chestiune de onoare sã facem dovada

eforturilor noastre, în sensul îmbunãtãåirii situaåiei înainte de a

aætepta îndreptarea lucrurilor de la sine. Dacã experåii strãini

au concluzionat cã Poliåia de Frontierã îndeplineæte cerinåele

tehnice pentru a face parte din spaåiul Schengen, considerãm

cã trebuia sã vinã æi rândul

românilor, prin organizaåii

civile independente sã aibã

prilejul de a evalua (în baza

unor criterii obiective) o

instituåie de stat æi de a-æi

formula propriile concluzii

æi convingeri.

Certificarea sistemului

de management al calitãåii

la nivelul entitãåilor Poliåiei

de Frontierã, oferã garanåii

suplimentare cetãåeanului æi

instituåiilor din România ori

din mediul extern, asupra

faptului cã, prin noi, se

bucurã de „frontiere sigure”.

Tot la capitolul avantaje

mai putem aminti: alinierea

activitãåilor la cerinåele

operaåionale, legislaåia

europeanã æi naåionalã

în domeniul gestionãrii

frontierelor; asigurarea

condiåiilor optime de

control intern/managerial asupra proceselor æi activitãåilor

care se organizeazã æi desfãæoarã la nivelul structurilor PFR;

îmbunãtãåirea actului decizional a cãrui finalitate este datã de

implementarea unor practici profesionale unitare; îndeplinirea

cerinåelor prevãzute în Strategia naåionalã de ordine publicã

2010-2013 referitoare la implementarea managementului

calitãåii în instituåiile din domeniul siguranåei æi ordinii publice;

acordarea respectului reciproc organizaåiilor civile care participã

la achiziåiile publice organizate de Inspectoratul General al PFR,

în situaåia în care întotdeauna am solicitat de la acestea, dovada

calitãåii bunurilor æi/sau serviciilor oferite.

Care au fost etapele parcurse pentru implementarea æi

certificarea sistemului de management al calitãåii în structurile

PFR?

Primul lucru æi cel mai important, dupã pãrerea mea, este

dorinåa managerilor de a adopta o schimbare care sã dureze

în timp (planificarea obiectivului de a practica un management

de calitate de cãtre echipa managerialã - adoptarea politicii

de calitate) æi de a orienta procesele de reorganizare, astfel

încât costul schimbãrii sã fie minim, sau altfel spus, partenerii

sociali (pãråile interesate: cetãåenii, statul român, cu instituåiile

sale precum æi organele de cooperare internaåionalã, partenerii

FRONTEX) sã nu fie afectaåi în niciun fel. Cea de-a doua etapã,

o reprezintã cãutarea, identificarea surselor de finanåare. În cazul

nostru, am folosit oportunitatea accesãrii fondurilor europene

(programul general „Solidaritatea æi Gestionarea Fluxurilor

Migratorii”. Fondul pentru Frontierele Externe). Urmeazã apoi, în

ordine: realizarea proiectelor, aprobarea, organizarea procesului

de achiziåie, în conformitate cu legislaåia æi reglementãrile în

vigoare; pregãtirea personalului implicat în gestionarea sistemului

de management al calitãåi, respectiv: pregãtirea unui numãr

de 12 „manageri ai sistemelor de management al calitãåii”

æi a 34 ofiåeri de poliåie de frontierã în „auditor în domeniul

calitãåii”; emiterea æi difuzarea manualului sistemului de calitate

al P.F.R. având în vedere legislaåia aplicabilã æi misiunea de

bazã a instituåiei; implementarea prevederilor manualului în

activitatea personalului P.F.R. de la cel mai înalt nivel, pânã

la cel mai nou angajat æi invers; prezentarea dovezilor: fapte æi

înscrisuri în cadrul auditului extern din care rezultã cã structurile

organizatorice ale Poliåiei de Frontierã au implementat æi menåin

un sistem de management al calitãåii; obåinerea certificatelor

SRAC æi IQNet, care atestã cã procesele de bazã ale P.F.R.

„supravegherea æi controlul trecerii frontierei de stat terestre,

maritime, fluviale æi aeriene æi combaterea migraåiei ilegale æi a

infracåionalitãåii transfrontaliere” sunt conforme cu standardului

ISO 9001:2008.

Organismul de certificare are obligaåia de a retrage certificatul,

în situaåia în care structurile evaluate ulterior, în cadrul auditurilor

de supraveghere, nu oferã dovada îmbunãtãåirilor continue.

Certificatul SRAC pe care Inspectoratul General al Poliåiei

de Frontierã, Garda de Coastã æi Inspectoratele Teritoriale ale

P.F.R. l-au obåinut, are numãrul 9003 æi este valabil pânã la

data de 11 mai 2015. Certificatul IQNet (The International

Certification Network) obåinut împreunã cu certificatul SRAC,

oferã recunoaætere internaåionalã a calitãåii, IQNet fiind cea

mai importantã reåea globalã formatã din cele mai importante

organisme de certificare pe plan mondial.

Bogdan – Mihail IVÃNESCU

Nr. 5/2012

F R O N T I E R A

13


Ætiri

Falsuri depistate la trecerea frontierei

Poliåiætii de frontierã arãdeni au depistat douã persoane care

au încercat sã treacã ilegal frontiera de stat folosind documentele

altor persoane.

Astfel, în ziua de 17 mai, în jurul orei 15.30, la PTF Nãdlac, s-

au prezentat pentru a ieæi din åarã, ca pasageri într-un autoturism,

marca Volskwagen, înmatriculat în România, cinci cetãåeni

care au prezentat la controlul de frontierã cãråi de identitate

româneæti.

Cu ocazia efectuãrii controlului, poliåiætii de frontierã au

constatat cã douã persoane, din cele cinci, nu sunt aceleaæi cu

cele din fotografiile titularilor, motiv pentru care au fost conduse

la sediul sectorului. În urma cercetãrilor, s-a constat cã persoanele

suspecte sunt cetãåeni sirieni, cu vârstele de 16, respectiv 18 ani,

æi au declarat cã intenåionau sã ajungã în Germania, fiind ajutaåi

în acåiunea lor, pentru suma de 200 de euro de cãtre cetãåeanul

român Amet E., de 24 de ani, prezent, în autoturism.

Poliåiætii de frontierã au întrerupt cãlãtoria persoanelor în

cauzã æi i-au cercetat pe cei doi sirieni sub aspectul sãvâræirii

infracåiunilor de fals privind identitatea, uz de fals æi tentativã

de trecere a frontierei de stat, iar cetãåeanului român Amet E. i

s-au întocmit actele de cercetare penalã, sub aspectul sãvâræirii

infracåiunii de trafic de migranåi, urmând ca la finalizarea

cercetãrilor sã fie dispuse mãsurile legale ce se impun.

Migranåi ascunæi în tren

În luna mai, în PTF Curtici, judeåul Arad, la controlul de

frontierã s-au constatat 12 cazuri de tentativã æi 5 cazuri de

trecere ilegalã a frontierei de stat, având ca mod de operare

cetãåeni algerieni, doi tunisieni æi doi marocani, cu vârste

cuprinse între 18 æi 36 de ani.

Din primele cercetãri a rezultat cã persoanele în cauzã au

urcat în tren, în triajul staåiei CFR Timiæoara Nord, cu intenåia de

a ieæi ilegal din România pentru a ajunge în Germania.

Migranåi reåinuåi la frontierã

Poliåiætii de frontierã arãdeni au depistat æi reåinut cinci

persoane care încercau sã treacã ilegal frontiera româno-ungarã

pentru a ajunge în Spaåiul Schengen.

În data de 20 mai, o patrulã formatã din poliåiæti de frontierã

de la Sectorul Poliåiei de Frontierã Turnu, a depistat, cu ajutorul

autospecialei de termoviziune, cinci bãrbaåi care se deplasau

pe jos, peste câmp, spre frontiera cu Ungaria. Cei cinci au fost

reåinuåi la, aproximativ, 300 de metri faåã de linia de frontierã.

În urma verificãrilor efectuate, s-a stabilit cã este vorba de

cinci cetãåeni marocani cu vârstele cuprinse între 21 æi 28 de

ani, care intenåionau sã ajungã în spaåiul Schengen.

Dan MARCEL

ascunderea în mijloacele trenurile de marfã care transportã

autoturisme pentru export. Majoritatea persoanelor reåinute sunt

algerieni, tunisieni æi marocani. În cele 17 cazuri au fost implicate

84 de persoane, astfel: 69 de persoane reåinute æi 15 persoane

trecute ilegal. Aceætia provin în special din centrele de cazare din

åarã (Timiæoara æi Galaåi) æi au urmãtoarele moduri de operare:

- urcã din gara C.F.R. Timiæoara Est, pe garniturile de tren

care transportã autoturisme, cunoscând faptul cã acestea pleacã

la export în åãri din vestul europei (Germania, Franåa, Belgia);

- vin cu mijloace de transport (taxiuri, microbuze) pânã în

zona de responsabilitate a S.P.F. Curtici æi urmãresc (în special

noaptea) garniturile de tren care transportã autoturisme pentru

a se urca în ele;

- se deplaseazã pânã în triajul staåiei C.F.R. Curtici æi în

momentul în care trenul porneæte se urcã în acesta din mers.

Un astfel de caz a avut loc în data de 10 mai, când poliåiætii de

frontierã de la SPF Curtici, au efectuat formalitãåile de ieæire din

åarã asupra unei garnituri de tren încãrcate cu autoturisme. Trenul

avea ca destinaåie finalã localitatea Dodendorf (Germania). Cu

aceastã ocazie, au depistat pe platforma vagoanelor, ascunse sub

autoturismele transportate, æaisprezece persoane care încercau

sã iasã ilegal din åarã.

Acestea au fost conduse la sediul sectorului, iar în urma

verificãrilor efectuate s-a stabilit cã grupul era format din 12

Traficanåi de migranåi reåinuåi

Poliåiætii de frontierã bihoreni au desfãæurat o acåiune specificã

ce s-a finalizat cu reåinerea unor traficanåi de migranåi.

Astfel, în ziua de 13 mai, la nivelul ITPF Oradea s-a declanæat

o acåiune privind combaterea migraåiei ilegale în zona de

responsabilitate a SPF Valea lui Mihai æi SPF Diosig.

La intrarea în localitatea Valea lui Mihai, poliåistul de frontierã

din dispozitiv a efectuat semnalul regulamentar pentru oprirea

autoturismului. Deoarece acesta nu a oprit, ocolind poliåistul, s-a

trecut la urmãrirea autoturismului, iar dupã, aproximativ, 700 de

metri o persoana, din autoturismul urmãrit, a sãrit de pe bancheta

din spate fiind imediat imobilizat. În acelaæi timp, poliåistul de

frontierã de pe autospeciala de serviciu, a blocat autoturismul

urmãrit dupã aproape încã 500 de metri.

Autoturismul æi persoanele din acesta au fost conduse la sediul

SPF Valea lui Mihai, unde au fost identificate ca fiind doi cetãåeni

români de 53, respectiv 43 ani, doi cetãåeni palestinieni æi unul

libanez, având vârste cuprinse între 19 æi 24 ani.

În urma audierilor æi verificãrilor efectuate a rezultat faptul

cã cele trei persoane strãine au fost preluate de cei doi cetãåeni

români æi transportaåi cu autoturismul pânã în localitatea Valea

lui Mihai, de unde intenåionau sã treacã ilegal frontiera de stat

în Ungaria, pentru a se deplasa, ulterior, în Austria.

Faåã de toate aceste persoane, s-au întocmit lucrãri penale

pentru sãvâræirea infracåiunilor de tentativã de trecere ilegalã

a frontierei de stat, iar faåã de cãlauze, pentru infracåiunea de

trafic de migranåi.

Dan LAZÃR

14 F R O N T I E R A Nr. 5/2012


Ætiri

Poliåiætii de frontierã gãlãåeni au depistat æi reåinut în luna mai

22 de persoane care au trecut ilegal frontiera dintre Republica

Moldova æi România.

În urma acåinuilor specifice desfãæurate poliåiætii de frontierã

gãlãåeni au depistat æi reåinut 22 de persoane care au trecut ilegal

frontiera dintre Republica Moldova æi România cu ajutorul unor

bãrci pneumatice, cu scopul de a ajunge în Spaåiul Schengen, în

vederea gãsirii unor locuri de muncã. Majoritatea erau cetãåeni

din Bangladesh, cu vârste cuprinse între 17 æi 37 ani.

În aceste cazuri, cercetãrile s-au desfãæurat în comun cu

autoritãåile de graniåã ale statului vecin, în vederea stabilirii

implicãrii æi altor persoane în sfera infracåionalã.

Poliåistii de frontierã au întocmit persoanelor lucrãri penale

sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de intrare în åarã prin trecere

ilegalã a frontierei de stat.

Denis LAZÃR

• În data de 16 mai, o patrulã de supraveghere a frontierei de

stat din cadrul Sectorului Poliåiei de Frontierã Grãdinari, ITPF

Timiæ, a observat cinci persoane, toåi bãrbaåi, care se deplasau

pe jos, pe DN 57. Cei cinci, toåi de origine afro-asiaticã, au fost

depistaåi în zona de competenåã, în apropierea statului vecin.

În urma verificãrilor efectuate s-a stabilit cã persoanele sunt

cetãåeni din India æi Maroc, cu vârste cuprinse între 19 æi 37 ani

æi intenåionau sã ajungã în Spaåiul Schengen. Cei în cauzã au

declarat cã s-au deplasat cu autoturisme de ocazie pânã la frontiera

sârbo-românã. Cei cinci au recurs la aceastã metodã pentru cã nu

posedau vizã pentru Spaåiul Schengen.

• Un alt caz a avut loc în cursul nopåii de 28 spre 29 mai, când

poliåiætii de frontierã din cadrul Sectoarelor Lunga æi Jimbolia au

depistat, în zona de competenåã, cinci grupuri de migranåi, formate

din æaisprezece bãrbaåi.

Aceætia nu aveau documente de identitate asupra lor æi nu

vorbeau limba românã, astfel cã poliåiætii de frontierã, bãnuind cã

sunt migranåi, i-au condus la sediile sectoarelor poliåiei de frontierã,

pentru a se clarifica situaåia. Dupã cercetãri, poliåiætii de frontierã

au stabilit cã persoanele depistate sunt cetãåeni din Algeria, Maroc,

Egipt æi Irak, cu vârste cuprinse între 19 æi 37 de ani, care au trecut

ilegal frontiera din Serbia în România.

În cadrul primelor cercetãri, persoanele în cauzã au declarat

cã au ajuns cu mijloace de transport în comun pânã la frontiera

sârbo-românã æi de acolo æi-au continuat cãlãtoria pe jos, peste

câmp, pânã în momentul reåinerii de cãtre poliåiætii de frontierã.

Pe numele celor în cauzã au fost întocmite lucrãri penale sub

aspectul sãvâræirii infracåiunii de trecere ilegalã a frontierei de stat,

urmând ca la finalizarea cercetãrilor sã fie luate mãsurile legale

ce se impun.

Mihaela LEÆ

Poliåiætii de frontierã de la Sectorul Poliåiei de Frontierã Boræ

au depistat æi reåinut douã persoane care încercau sã treacã ilegal

frontiera romano-ungarã.

În data de 2 mai a.c. ora 11.30, poliåiætii de frontierã de la

Sectorul Poliåiei de Frontierã Boræ au observat doi bãrbaåi care se

deplasau pe jos, spre frontierã.

Aceætia au fost reåinuåi pentru identificare la aproximativ 200

metri de linia de frontierã, pe rambleul de cale feratã care face

legãtura cu R.Ungarã.

Persoanele în cauzã au fost conduse la sediul sectorului, iar în

urma verificãrilor efectuate s-a stabilit cã este vorba de doi cetãåeni

algerieni cu vârste cuprinse între de 32, respectiv 36 de ani, care

intenåionau sã ajungã în Spaåiul Schengen.

Poliåiætii de frontierã au întocmit actele premergãtoare începerii

urmãririi penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de tentativã

de trecere ilegalã a frontierei de stat, urmând ca la finalizarea

cercetãrilor sã fie dispuse mãsurile legale ce se impun.

Dan LAZÃR

Nr. 5/2012

F R O N T I E R A

15


Ætiri

Poliåiætii de frontierã doljeni au

avut o activitate intensã în punctele

de trecere. Trei autoturisme æi zece

autocamione, care figurau ca fiind

neînmatriculate, au încercat sã treacã

frontiera, în decursul a douã zile.

În ziua de 12 mai, la PTF Bechet,

judeåul Dolj, s-au prezentat pentru a

efectua formalitãåile de frontierã, la

diferite intervale de timp, zece cetãåeni

bulgari, cu vârste cuprinse între 30 æi

49 de ani, care conduceau câte un

autocamion, marca Mercedes Benz,

cu numere de înmatriculare provizorii, nemåeæti.

De asemenea, în cursul zilei de 14 mai, poliåiætii de frontierã din cadrul SPF

Calafat, judeåul Dolj, au oprit în trafic, în zona de competenåã, doi cetãåeni bulgari,

Peter B., în vârstã de 52 ani æi Minchov Y., în vârstã de 49 ani, care conduceau

câte un autoturism, marca Volkswagen, æi pe cetãåeanul român Raul P., în vârstã

de 28 ani; care conducea un autoturism, marca Hyundai Coupe.

În urma verificãrilor a rezultat cã toate cele trei autoturisme æi cele zece

autocamioane figureazã neînmatriculate, din data de 11.05.2012.

Poliåiætii de frontierã au întocmit, persoanelor în cauzã, acte premergãtoare de

cercetare penalã pentru sãvâræirea infracåiunii de punere în circulaåie sau conducere

pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat sau neînregistrat.

Mihaela SIMION

Un autoturism Skoda Octavia, în valoare de 10.000 de euro,

a fost confiscat de cãtre poliåiætii de frontierã mehedinåeni, dupã

ce a fost identificat, în trafic, la intrarea în municipiul Turnu

Severin, ca fiind furat.

În cadrul unei acåiuni informativ operative, pe linia combaterii

traficului internaåional de autoturisme furate, în dupã amiaza zilei

de 15 mai, poliåiætii de frontierã din cadrul Biroului de Combatere

a Infracåionalitãåii Transfrontaliere æi ai

Compartimentului de Sprijin Operativ,

aparåinând Serviciului Teritorial al

Poliåiei de Frontierã Mehedinti, l-au

oprit pentru control, la intrarea în

municipiul Drobeta Turnu Severin, pe

conducãtorul unui autoturism marca

Skoda Octavia, despre care aveau

date cã este semnalat ca fiind furat din

municipiul Bucureæti.

La controlul documentelor

autoturismului, conducãtorul

acestuia, M. Lucica, în vârstã de 33

de ani, cu domiciliul în localitatea

Strehaia a prezentat, poliåiætilor de

frontierã, contractul de închiriere al

autoturismului, contract de închiriere ale

cãrui clauze expiraserã, acesta trebuind sã predea autovehiculul

societãåi de leasing din anul 2008.

Autoturismul aparåinea unei societãåi de închirieri auto din

Bucureæti, fiind fabricat în anul 2005, cu o valoare de 10.000

de euro.

Continuând cercetãrile æi verificãrile, poliåiætii de frontierã

mehedinåeni au stabilit cã autoturismul figureazã ca fiind dat

în urmãrire naåionalã din anul 2009,

societatea de închirieri fãcând o

plângere, în acest sens, cãtre organele

de poliåie.

M. Lucica a declarat cã nu a fost

atentã la termenii contractuali æi a

uitat sã-æi prelungeascã contractul de

închiriere.

Persoanei în cauzã i s-a întocmit

lucrare penalã pentru sãvâræirii

infracåiunilor de abuz de încredere æi

tentativã la înæelãciune.

Autoturismul a fost indisponibilizat,

urmând ca, la definitivarea cercetãrilor,

sã fie înapoiat proprietarului de drept.

Valeriu PERA

Poliåiætii de frontierã din cadrul Gãrzii de Coastã au verificat, în data

de 1 mai, în jurul orei 12.00, pe sensul de ieæire din åarã al Punctului

de Trecere a Frontierei Vama Veche, un autoturism, marca Porsche

Cayenne Turbo, înmatriculat în Federaåia Rusã æi condus de un cetãåean

rus, în vârstã de 57 ani. Dupã efectuarea verificãrilor s-a stabilit faptul

cã autoturismul figura ca fiind furat din Moscova, din data de 23 iulie

2009.

În autoturism se mai aflau trei femei, de cetãåenie rusã æi ucraineanã,

una dintre acestea declarând cã a achiziåionat respectivul autoturism de

la un târg auto din Moscova, în luna martie 2012, pentru care a achitat

suma de 25.000 de euro.

Autoturismul, evaluat la, aproximativ, 107.500 lei, a fost ridicat, în

vederea indisponibilizãrii la sediul Grupului de Nave Mangalia.

Pe numele persoanei de sex feminin, care a declarat ca autoturismul

îi aparåine, S. Alla, de 58 ani, cetãåean al Federaåiei Ruse, a fost întocmitã

lucrare penalã pentru sãvâræirea infracåiunii de complicitate la furt.

Marius NICULESCU

16 F R O N T I E R A Nr. 5/2012


Åigãri, arme æi muniåie

Ætiri

În data de 4 mai, poliåiætii de

frontierã din cadrul Gãrzii de Coastã,

sub coordonarea Parchetului de pe

lângã Curtea de Apel Constanåa,

cu suportul tehnic, informativ æi de

supraveghere al DGIPI – SIPI Constanåa,

cu participarea lucrãtorilor din cadrul

Grupãrii Mobile de Jandarmi Constanåa,

a reprezentanåilor DRAOV Constanåa

æi ai Gãrzii Financiare Constanåa, au

descins în mai multe locaåii de pe

raza judeåului Constanåa æi Ialomiåa,

în cadrul unei acåiuni complexe de

combatere a contrabandei cu åigãri.

Au fost efectuate 18 percheziåii,

în vederea descoperirii unor locaåii

despre care exista bãnuiala cã erau

depozitate åigãri de contrabandã spre

a fi valorificate în mod ilegal. În urma

percheziåiilor, au fost reåinute în vederea

confiscãrii 292.965 pachete de åigãri.

Åigãrile de diferite mãrci (Kent,

Viceroy, Ashima, Capital, President,

Winston æi Vigor) au fost descoperite

în mai multe depozite clandestine

de pe raza localitãåilor Valea Ciorii

(jud. Ialomiåa), mun. Medgidia æi mun.

Constanåa, provenite din contrabandã

æi destinate comiterii infracåiunii de

contrabandã.

În urma percheziåiilor a mai fost

descoperit un arsenal de arme æi

muniåii, constând în 4 arme de foc

cu glonå, echipate cu dispozitive de

ochire æi vedere pe timp de noapte,

o armã cu aer comprimat, o arbaletã

profesionalã cu sãgeåi, un binoclu

militar cu infraroæu, un dispozitiv de

vedere pe timp de noapte tip OVN,

dispozitive de bruiaj æi antiinterceptare,

un baston telescopic metalic, sãbii,

cuåite, topoare, macete æi peste 1.200

de cartuæe cu glonå calibru 5,5 mm,

7,62 mm, 9 mm æi 16 mm.

În locul în care a fost descoperitã

cea mai mare parte a armelor æi muniåiei

a fost identificatã o clãdire folositã pe

post de poligon, în care se regãseau

urmele a peste 200 de cartuæe trase,

dovadã fiind tuburile gãsite pe o razã

de 30 de metri.

Poliåiætii de frontierã au mai ridicat,

în vederea confiscãrii, 4 autoturisme,

din care un autoturism de lux marca

Audi Q7, 2 Skoda Octavia, un Renault

Megane, o autoutilitarã, 34 de telefoane

mobile de ultimã generaåie, precum æi 60.896 lei æi 3.385

euro.

În prezent sunt cercetate 15 persoane suspecte de implicare

în activitãåi de contrabandã cu åigãri, nerespectarea regimului

armelor æi muniåiilor, pentru 8 dintre ele a fost dispusã mãsura

de reåinere æi a prezentãrii acestora la Judecãtoria Constanåa cu

propunerea arestãrii preventive pentru 29 de zile.

Valoarea prejudiciului cauzat bugetului de stat prin neplata

accizelor, taxelor vamale æi a TVA-ului pentru bunurile reåinute în

vederea confiscãrii este de aproximativ 3.060.896 lei æi 101.385

euro.

Bunurile, valorile æi înscrisurile au fost ridicate de poliåiætii

de frontierã, transportate la sediul Gãrzii de Coastã cu douã

camioane în vederea confiscãrii æi continuãrii cercetãrilor.

Marius NICULESCU

În perioada 25 - 27 mai, în PTF Albiåa / IJPF Vaslui, pe sensul de intrare în

România, pentru valorificarea unor informaåii, echipa comunã de control formatã

din poliåiæti de frontierã æi lucrãtori vamali a efectuat unele controale amãnunåite

asupra mai multor mijloace de transport, ocazie cu care au fost descoperite 9.660

åigarete de provenienåã R. Moldova, în valoare totalã de 1.942 lei.

Metodele de ascundere a acestor produse accizabile au fost dintre cele mai

diverse: în cabina æi în remorca mijocului de transport prezentat la control, în

bagajele personale ale pasagerilor diverselor mijloace de transport, în colete æi

în cutii de suc æi în cozonac.

Cetãåenii care au încercat sã introducã în åarã respectivele produse accizabile,

fãrã sã le declare æi încercând sã le ascundã în diverse locaæuri din mijoacele

de transport, cu care s-au prezentat la controlul de frontierã, sunt de cetãåenie

românã æi R. Moldova æi au vârste cuprinse între 24 æi 36 de ani.

Autoritatea vamalã a luat mãsura confiscãrii întregii cantitãåi de åigãri æi a

sancåionat persoanele în cauzã cu câte o amendã contravenåionalã în cuantum

de 5.000 lei æi, în douã dintre cazuri, a dispus indisponibilizarea mijloacelor de

transport pânã la plata amenzii.

Irina GHEUCÃ-MIRICÃ

Nr. 5/2012

F R O N T I E R A

17


Fotoreportaj

Ministerul Administraåiei æi Internelor

a participat în perioada 16–18 mai, la cea

de-a IV Expoziåie Internaåionalã dedicatã

Apãrãrii, Securitãåii Naåionale æi Private æi

Industriei Aeronautice - „Black Sea Defence

and Aerospace” – BSDA 2012.

Vizitatorilor le-au fost prezentate, la

Expoziåia Internaåionalã ce a avut loc la

sediul ROMAERO, tehnicã æi armament

din dotarea Poliåiei de Frontierã, Poliåiei,

Jandarmeriei, Inspectoratului General

pentru Situaåii de Urgenåã æi Inspectoratului

General de Aviaåie, precum æi exerciåii

demonstrative privind modul de intervenåie

a acestor structuri.

Poliåia de Frontierã a fost prezentã

în cadrul expoziåiei cu echipamente æi

tehnicã de supraveghere æi controlul

trecerii frontierei, dar æi cu mijloace de

mobilitate terestrã æi navalã.

În cursul zilei de joi, 17 mai, zi dedicatã

Ministerului Administraåiei æi Internelor

a fost pregãtit pentru publicul vizitator o

serie de exerciåii demonstrative, în cadrul

cãrora a fost evidenåiat modul de acåiune

al foråelor Ministerului în cadrul intervenåiei

în situaåii deosebite: salvarea de la înãlåime,

prezentarea tehnicii de descarcerare,

prinderea unor suspecåi în cazul luãrii de

Expoziåie internaåionalã BSDA 2012

18 F R O N T I E R A Nr. 5/2012


Fotoreportaj

ostatici æi intervenåii antiteroriste, precum æi evoluåii de mãiestrie în pilotaj.

Astfel, Centrul Chinologic Sibiu, din cadrul Inspectoratului General al Poliåiei Române,

în colaborare cu Inspectoratul General de Aviaåie, a prezentat publicului un exerciåiu

al unui echipaj canin. Echipa de desant de intervenåie, formatã dintr-un câine-poliåist æi

instructorul acestuia, a coborât dintr-un elicopter, pentru anihilarea unui suspect violent.

În continuare, Inspectoratul General pentru Situaåii de Urgenåã a prezentat o serie de

exerciåii demonstrative, constând în salvarea unor persoane aflate la etajele superioare ale

unei clãdiri cuprinse de flãcãri, precum æi acordarea primului ajutor medical de urgenåã,

pentru salvarea unei victime încarcerate într-un autoturism, ca urmare a producerii unui

accident de circulaåie.

La final, cei prezenåi au asistat la un exerciåiu demonstrativ al specialiætilor

Detaæamentului Antiterorist, din cadrul Brigãzii Speciale de Intervenåie „Vlad Åepeæ” a

Jandarmeriei Române, care a simulat salvarea unor ostatici dintr-un autobuz în cazul unui

atac terorist. Jandarmii Brigãzii Speciale au fost sprijiniåi din aer de cãtre un elicopter MI

8, de mare capacitate, alãturi de unul de tip EC-135.

Petre BUCUR

Nr. 5/2012

F R O N T I E R A

19


Eveniment

Floroaica-satul eroului

Constantin Muæat

„Eu cred cã veænicia s-a nãscut la sat.

Aici orice gând e mai încet,

æi inima-åi zvâcneæte mai rar,

ca æi cum nu åi-ar bate în piept,

ci adânc în pãmânt undeva.

Aici se vindecã setea de mântuire

æi dacã åi-ai sângerat picioarele

te aæezi pe un podmol de lut”.

Lucian Blaga

A devenit deja o tradiåie ca ziua de Înãlåare, de Ziua

Eroilor, sã o sãrbãtorim într-o localitate din Bãrãgan, satul

Floroaica, comuna Vâlcelele.

Pentru cei ca noi, care trãiesc înconjuraåi de furia

Bucureætiului

sau a altor

oraæe mari,

sãrbãtorile se

pierd undeva

între serviciu

æi hypermarket,

mulåumindune

cu o sãrbãtoaresurogat,

servitã

de posturile de

televiziune.

Credeam cã

ploaia va strica, în

acest an, desfãæurarea

evenimentelor, dar,

ca prin minune,

aceasta a încetat la

puåin timp înainte de

începerea acestora.

Satul Floroaica

are, pentru Poliåia

de Frontierã, o

însemnãtate deosebitã. În acest sat a trãit eroul grãnicer

Constantin Muæat. Grãnicerul a rãmas în conætiinåa poporului

nostru ca fiind „grenadierul cu o singurã mânã”, cel cãruia, deæi

i-a fost amputat braåul, în urma rãnilor suferite pe front, a ales

sã continue lupta.

Despre acesta, Regele Ferdinand, consemna: „Cu multã

bãrbãåie æi însufleåit de cele mai frumoase sentimente de dragoste

de åarã, numitul soldat a stãruit sã nu fie reformat æi sã fie retrimis

pe front ca aruncãtor de grenade, având mâna dreaptã în bunã

stare. Cinste lui pentru pilda frumoasã, ce dã camarazilor de

arme”.

Primarul comunei, Vasile Iliuåã, aætepta æi anul acesta, sosirea

invitaåilor de la Bucureæti, ætiind cã alãturi de noi, redactorii

Revistei „Frontiera”, veneau douã personalitãåi ale armei

Grãniceri æi ale Poliåiei de Frontierã: generalul (r.) Emil Talpã æi

contraamiralul (r.) Anatolie Zemba.

Poliåia de Frontierã a fost prezentã la manifestãri, ca în

fiecare an, fiind gardã de onoare la Monumentul Militar al

Eroului Grãnicer.

Monumentul de la Floroaica

a fost dezvelit în ziua de 30

octombrie 1994, bustul eroului

fiind opera sculptorului Florin

Mustea, de la Studioul de Arte

Plastice al Armatei. În ziua de

28 mai 1998, moment al cinstirii

eroilor neamului românesc, pe

soclul monumentului au fost

montate crucea æi placa omagialã,

pe care sunt imortalizate numele

fiilor satului jertfiåi pe altarul

datoriei militare în rãzboaiele

din 1916-1918 æi 1941-1945. În

2009, au fost primite de la MApN

douã tunuri, care strãjuiesc

monumentul æi îi conferã titlul

de monument militar naåional.

Din partea Poliåiei de

Frontierã a participat æeful ITPF

Giurgiu, comisar-æef Marius

Poparã, æeful STPF Cãlãraæi,

comisar-æef Mihai Ætefan æi

comisarul-æef Vasile Chiru.

Un sobor de preoåi, de la Parohia din Vâlcelele æi de

la Protoieria Cãlãraæi, a oficiat slujbe de comemorare, la

Monumentul Eroilor din comuna Vâlcelele æi la monumentul

Eroului Grãnicer Constantin Muæat.

Elevii de la æcoala „Florenåa Albu”, din comuna Vâlcelele

æi cei ai Colegiului Economic Cãlãraæi, au susåinut, cu aceastã

ocazie, mai multe momente artistice. Au fost prezentate cântece

æi poezii cu tematicã patrioticã, precum æi melodii æi dansuri

tradiåionale româneæti.

Primarul Vasile Iliuåã a dorit sã aminteascã participanåilor cã

sufletul acestor manifestãri, precum æi cel care a dat imboldul

construirii monumentului eroului grãnicer Muæat, a fost colonelul

farmacist Dumitru Rãducanu, în memoria acestuia, dar æi a

celorlalåi eroi, pãstrându-se un moment de reculegere.

Iulian PUICÃ

Petre BUCUR

20 F R O N T I E R A

Nr. 5/2012


Fumatul ilegal prevenit la

Punctul de Trecere a Frontierei Calafat

Poliåiætii de frontierã doljeni au descoperit, într-un

autocamion marca MAN, 150 de pungi, în care se aflau peste

170 kg de canabis, ce urmau sã ajungã pe piaåa din Olanda æi

Germania.

În data de 28 aprilie, în jurul orei 11.30, s-a prezentat pentru

a intra în åarã, prin Punctul de Trecere a Frontierei Calafat,

judeåul Dolj, un

cetãåean bulgar

conducând un

a u t o c a m i o n

î n m a t r i c u l a t

în Bulgaria, ce

transporta diferite

bunuri, printre

care æi pahare

din plastic, cu

destinaåia Olanda

æi Germania.

Din studiul

d o c u m e n t e l o r

prezentate la

controlul de frontierã æi în urma unei analize de risc efectuate,

poliåiætii de frontierã au selectat autocamionul respectiv în

vederea efectuãrii unui control amãnunåit.

Cu ocazia efectuãrii controlului, s-a constatat cã în interiorul

acestuia se aflau 5 paleåi cu 80 de cutii de carton, în care se gãseau

pahare de plastic.

În urma verificãrii

conåinutului cutiilor

au fost descoperite,

ascunse printre

pahare, mai multe

pungi închise ermetic

în care se afla un

material vegetal ce

pãrea a fi canabis.

S-a luat, astfel,

Ætiri

mãsura efectuãrii

unui control total,

împreunã cu autoritatea vamalã, asupra tuturor cutiilor transportate,

ocazie cu care au fost descoperite 150 de pungi ce conåineau

material vegetal, cu o greutate totalã de peste 170 kg.

În urma prelevãrii de probe, s-a constatat cã materialul vegetal

transportat este canabis, ce are o valoare totalã pe piaåa drogurilor

de, aproximativ, 800.000 de euro.

Ca urmare a celor constatate, poliåiætii de frontierã au

procedat la sesizarea Direcåiei de Investigare a Infracåiunilor de

Crimã Organizatã æi Terorism – Biroul Teritorial Dolj, în vederea

dispunerii mãsurilor legale.

Evaziune fiscalã la

frontiera cu Moldova

Mihaela SIMION

Poliåiætii de frontierã vasluieni au depistat, într-un

autovehicul, articole de îmbrãcãminte æi încãlåãminte destinate

comercializãrii în R. Moldova, în valoare de 33.250 lei pentru

care æoferul, cetãåean din R. Moldova, nu avea documente

justificative.

În data de 3 mai, în jurul orei 6 dimineaåa, poliåiætii de

frontierã ai STPF Vaslui, din cadrul Biroului Combaterea Migraåiei

Ilegale æi a Infracåionalitãåii Transfrontaliere, împreunã cu poliåiæti

din cadrul Compartimentului Sprijin Operativ au organizat æi

desfãæurat o acåiune punctualã pe linia combaterii evaziunii

fiscale æi a fraudelor vamale.

Pe timpul acåiunii, poliåiætii de frontierã vasluieni au oprit

în trafic, pentru control, la ieæirea din municipiul Huæi cãtre

Albiåa, un autocamion marca MAN cu remorcã, înmatriculat în

R. Moldova æi condus de Eugeniu R., cetãåean al R. Moldova, în

vârstã de 28 de ani.

Deoarece existau suspiciuni cã autocamionul ar transporta,

bunuri achiziåionate fãrã documente de provenienåã, poliåiætii

de frontierã au informat, în mod operativ, lucãtorii din cadrul

Direcåiei Judeåeane pentru Accize æi Operaåiuni Vamale, în

vederea efectuãrii unui control autovehiculului în cauzã.

În jurul orei 7.00, autovehiculul a fost condus, de ofiåeri de

poliåie judiciarã din cadrul biroului CMIIT, în municipiul Vaslui,

la sediul Direcåiei Judeåene pentru Accize æi Operaåiuni Vamale

cu scopul efectuãrii controlului fizic æi documentar.

Controlul mãrfii transportate a durat aproximativ 30 de ore,

iar în urma controlului s-a stabilit cã pentru o parte din marfa

transportatã, constând în

articole de îmbrãcãminte

æi încãlåãminte, în

valoare totalã de

33.250 lei, æoferul nu

posedã documente de

provenienåã.

Autoritatea vamalã

a dispus ridicarea

bunurilor în cauzã, în

vederea confiscãrii æi a

sancåionat cotravenåional

firma exportatoare cu o

amendã în cuantum de

8.000 lei.

Poliåiætii de frontierã

vasluieni au întocmit

dosar penal cetãåeanului

Eugeniu R., sub aspectul

sãvâræirii infracåiunii de

folosire de acte nereale la autoritatea vamalã.

Mijlocul de transport, în valoare de 120.690 lei, precum æi

întraga marfã transportatã, în valoare de 402.300 lei, au fost

indisponibilizate, în vederea continuãrii cercetãrilor pentru

stabilirea întregii arii infracåionale.

Irina GHEUCÃ-MIRICÃ

Nr. 5/2012

F R O N T I E R A

21


Ætiri

Marinari ucraineni cercetaåi pentru trecere frauduloasã a frontierei

æi activitate de contrabandã cu motorinã

Poliåiætii de frontierã din cadrul Gãrzii de Coastã au

identificat æi reåinut o ambarcaåiune sub pavilion românesc, la

bordul cãreia se aflau 5 cetãåeni ucraineni, care a fost surprinsã

alimentând 5 tone de motorinã de la un tanc petrolier, aflat în

apele teritoriale ale R. Ucraina.

În data de 16 mai, în jurul orei 22.20, în zona de competenåã

a SPF Isaccea, în dreptul milei marine 61 a fluviului Dunãrea,

poliåiætii de frontierã au monitorizat, în baza analizei de risc,

activitatea unei nave ælep motor sub pavilion România, care

a acostat lângã un tanc petrolier, aflat în apele teritoriale

ale R. Ucraina, unde a demarat activitãåi de alimentare cu

combustibil.

Dupã terminarea alimentãrii cu combustibil, nava ælep motor

sub pavilion românesc a revenit în apele teritoriale româneæti

continuându-æi deplasarea spre Tulcea.

O ambarcaåiune a Gãrzii de Coastã a plecat în urmãrirea

navei ælep, reuæind sã o reåinã în dreptul milei marine 57 pe

fluviul Dunãrea, unde o echipã de abordaj a urcat la bordul ei.

Verificãrile au stabilit faptul cã la bord se aflau 5 marinari

cetãåeni ucraineni, cãrora nu li s-a efectuat controlul la ieæirea

æi intrarea în åarã, iar în cele douã tancuri de combustibil s-a

descoperit o diferenåã de 5.000 de litri motorinã pentru care

comandantul nu a putut prezenta documente justificative.

Cantitatea de motorinã descoperitã a fost evaluatã la,

Alcool, fãrã documente de provenienåã, confiscat

de poliåiætii de frontierã din Mehedinåi

Poliåiætii de frontierã mehedinåeni au confiscat, în cadrul unei

acåiuni desfãæurate pe linia combaterii contrabandei, evaziunii

fiscale æi a traficului cu produse accizabile, 310 de litri de alcool

etilic, de provenienåã sârbeascã.

În cadrul unei acåiuni desfãæurate pe linia combaterii

traficului ilicit cu produse accizabile, desfãæurate în seara

zilei de 4 mai a.c., poliåiætii de frontierã din cadrul Sectorului

Poliåiei de Frontierã Drobeta Turnu Severin au oprit, la un filtru

organizat la intrarea în localitatea Gura Vãii, pe conducãtorul

unui autoturism Audi, despre care deåineau date cã se ocupã de

traficul cu produse accizabile.

La controlul autoturismului, aparåinând lui P. Georgian,

în vârstã de 49 de ani, din municipiul Oræova, poliåiætii de

frontierã mehedinåeni au depistat, în interiorul autovehiculului

æi în portbagaj, cantitatea de 310 de litri de alcool etilic pentru

care acesta nu avea acte de provenienåã.

P. Georgian a declarat cã a cumpãrat alcoolul din localitatea

a p r o x i m a t i v ,

30.000 lei.

Cei cinci

m a r i n a r i

ucraineni sunt

cercetaåi pentru

s ã v ã r æ i r e a

infracåiunilor de

„intrare sau ieæire

din åarã prin

trecerea ilegalã a

frontierei de stat”

æi „colectarea,

d e å i n e r e a ,

p r o d u c e r e a ,

transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea æi

vânzarea bunurilor sau a mãrfurilor care trebuie plasate sub un

regim vamal, cunoscând cã acestea provin din contrabandã sau

sunt destinate sãvâræirii acesteia”, fapte prevãzute æi sancåionate

de art. 70, alin.1 din O.U.G. 105/2001 cu aplicarea art. 33 Cod

Penal, respectiv art. 270, alin. 3 din Legea 86/2006 privind

Codul Vamal al României, modificatã æi completatã de O.U.G.

54/2010.

Marius Ovidiu NICULESCU

Gura Vãii cu

suma de 3.000 de

lei, cu scopul de

a-l comercializa

în satele æi

c o m u n e l e

a d i a c e n t e

m u n i c i p i u l u i

Oræova.

Lui P. Georgian i s-a întocmit lucrare penalã pentru

sãvâræirea infracåiunii de deåinere în afara antrepozitului fiscal sau

comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile

supuse marcãrii, farã a fi marcate sau marcate necorespunzãtor

peste limita de 40 de litri de alcool etilic.

Întreaga cantitate de alcool, în valoare de 4.500 de lei, a fost

indisponibilizatã, în vederea confiscãrii.

Valeriu PERA

Noaptea de 14 spre 15 mai, în jurul orelor 2.30, pe timpul

executãrii unei misiuni specifice în zona de competenåã, poliåiætii

de frontierã din cadrul STPF Botoæani au observat, cu ajutorul

aparaturii de supraveghere pe timp de noapte, la malul râului

Prut, douã autoturisme de teren. Având în vedere cã la aceea orã

târzie, cele douã maæini nu îæi justificau prezenåa în locul respectiv,

politistii de frontierã au procedat la interceptarea lor, în timp ce

se deplasau dinspre

malul râului Prut

cãtre interiorul åãrii,

pe direcåia localitãåii

Crasnaleuca.

C o n d u c ã t o r i i

celor douã

autoturisme de

teren, înmatriculate

în Irlanda, respectiv

Marea Britanie, au

ignorat semnalele legale ale poliåiætilor de frontierã, încercând

sã profite de terenul accidentat æi sã fugã din zonã, fapt pentru

care colegii noætri au fost nevoiåi sã tragã 10 focuri de avertisment

în plan vertical, iar 12 spre anvelopele celor douã autoturisme,

respectându-se prevederile legale.

În urma acåiunii desfãæurate, cele douã autoturisme au fost

blocate de poliåiætii de frontierã, fãrã a fi înregistrate victime.

În timpul cercetãrilor efectuate, poliåiætii au stabilit cã cei doi

æoferi sunt cetãåenii români VH æi SM, în vârstã de 19, respectiv

31 ani, ambii domiciliaåi în judeåul Botoæani.

Totodatã, s-a mai stabilit cã în maæini se aflau 26 de colete cu

åigãri, care conåineau cantitatea de aproximativ 40.000 pachete

åigãri introduse ilegal în România peste râul Prut cu ajutorul unei

ambarcaåiuni.

Cercetãrile continuã în comun cu autoritãåle de frontierã din

R. Moldova pentru stabilirea întregii activitãåi infracåionale, la

finalizare urmând a fi luate mãsurile legale ce se impun.

Minodora RÃCNEA

22 F R O N T I E R A Nr. 5/2012


Ætiri

Vizitã la Æcoala Medie de Ordine Publicã Miskolc – Ungaria

O delegaåie compusã din cms. æef de poliåie Ciprian Varadi,

insp. pr. Judit Schmaus æi sinsp. Cosmin Ionaæcu, a participat în

perioada 2-4 mai, în cadrul parteneriatului dintre Æcoala Medie

de Ordine Publicã Miskolc-Ungaria æi Æcoala de Pregãtire

a Agenåilor Poliåiei de Frontierã din Oradea, la activitatea

„Prezentarea activitãåii Biroului de învãåãmânt”.

Delegaåia din Ungaria a fost compusã din cms. Lövei László

– directorul adjunct, scms. Kovács Tamás æi dr. Vereckeiné

Pogonyi Gyopár.

La aceastã activitate a mai participat o delegaåie din Slovacia,

de la Æcoala de Poliåie din Kosice.

Cu aceastã ocazie s-a urmãrit structurarea biroului învãåãmânt,

organizarea æi funcåionarea acestuia, precum æi organizarea

æi desfãæurarea examenului de admitere. De asemenea, s-au

analizat documentele de planificare a învãåãmântului æi modul

de elaborare a graficelor metodice æi a programului orar al

elevilor æi cursanåilor æi, totodatã, a fost urmãritã activitatea

îndrumãtorului de an, a diriginåilor æi efectul acestei activitãåi

asupra claselor de elevi.

În programul celor trei zile au fost cuprinse o serie de acåiuni,

printre care vizitarea æcolii æi participarea la susåinerea probelor

fizice de cãtre o serie de candidaåi; desfãæurarea activitãåii de

control sprijin æi îndrumare a activitãåii personalului didactic;

organizarea æi desfãæurarea stagiului de practicã; elaborarea

Curriculumului, a Graficului metodic

æi a Programului orar; activitatea æefilor

de an æi a diriginåilor. Activitãåile de

dupã-amiazã au avut ca scop vizitarea

centrului istoric al oraæului Miskolc æi a

cetãåii din localitatea Eger.

La final, în cadrul unei mese rotunde,

au fost evaluate acåiunile desfãæurate. În

acest context s-a concluzionat cã, prin

activitãåile desfãæurate, s-au acumulat

o serie de cunoætinåe din domeniile

prezentate æi dezbãtute, fiind preluate,

cu aceastã ocazie, cele mai bune

practici.

Vizita s-a desfãæurat în condiåii bune,

fiind, la final, apreciatã de cãtre toåi

participanåii.

Schmaus JUDIT

„Podul de cuvinte”

La 22 de ani de la „Podul de Flori”, dintre Republica Moldova

æi România, s-a desfãæurat la Colegiul Naåional de Grãniceri

Ungheni - Republica Moldova, prima întâlnire de lucru dintre

reprezentanåii Serviciului de Informare æi Relaåii cu Publicul al

Serviciului Grãniceri din Republica Moldova æi cei ai Biroului de

Informare æi Relaåii Publice din cadrul Inspectoratului General al

Poliåiei de Frontierã Române.

Din delegaåia Republicii Moldova a fãcut parte maior Daniela

Mînzatu – locåiitorul æefului Serviciului de Informare æi Relaåii

cu Publicul, plutonier Raisa Noviåchi æi plutonier Ion Strugaru -

specialiæti în comunicare æi relaåii cu publicul. Delegaåia românã

a fost formatã din subcomisar de poliåie Fabian Bãdilã - æeful

Biroului de Informare æi Relaåii Publice, inspector principal de

poliåie Denis Lazãr - purtãtor de cuvânt al Inspectoratului Teritorial

al Poliåiei de Frontierã Iaæi, subcomisar

de poliåie Ion Irimia - purtãtor de cuvânt

al Serviciului Teritorial al Poliåiei de

Frontierã Galaåi, inspector de poliåie

Irina Gheucã-Miricã - purtãtor de

cuvânt al Serviciului Teritorial al Poliåiei

de Frontierã Vaslui, inspector de politie

Minodora Rãcnea - purtãtor de cuvânt

al Serviciului Teritorial al Poliåiei de

Frontierã Botoæani.

Cooperarea eficientã, în domeniul

operativ, între cele douã instituåii de

la frontierã, a impus organizarea acestei activitãåi, pe linia

comunicãrii æi relaåiilor publice, pentru a se asigura informarea

corectã a opiniei publice, cu privire la misiunile comune

desfãæurate la frontiera dintre România æi Republica Moldova.

Participanåii au fãcut schimb de informaåii, fiecare a bifat

bunele practici descoperite în activitatea celorlalåi, s-au stabilit

canalele de comunicare æi au fost identificate, în caz de nevoie,

instrumentele de gestionare a situaåiilor de crizã.

Reuniunea care s-a desfãæurat într-o atmosferã constructivã,

în spiritul cooperãrii æi înåelegerii reciproce s-a încheiat cu

convingerea cã au fost puse bazele solide ale unei cooperãri în

domeniul comunicãrii æi relaåiilor publice.

Denis LAZÃR

Nr. 5/2012

F R O N T I E R A

23


Aniversare

1 Iunie-Ziua Porţilor Deschise Pentru Copii

Vineri, 1 iunie, cu ocazia „Zilei Internaåionale a Copilului”

unitãåile Ministerului Administraåiei æi Internelor æi-au deschis

poråile primindu-i pe copii, pentru a sãrbãtorii ziua lor într-un

mod interesant æi distractiv în acelaæi timp.

Bucureæti: Tonul l-a dat aparatul central al MAI,

unde copiii au vizitat clãdirea Ministerului, cele mai

reprezentative încãperi – Sala de Marmurã, Sala de

Colegiu, Sala de Briefing – Cabinetul ministrului, precum

æi celebrul balcon al Revoluåiei din 1989.

De asemenea, cei prezenåi au avut posibilitatea de a se

întâlni cu ministrul administraåiei æi internelor, Ioan Rus,

æi de a se familiariza cu specificul instituåiei, cu istoricul

acesteia æi al structurilor sale componente.

La standurile expoziåionale amenajate au fost

prezentate vizitatorilor uniforme æi documente de epocã,

arme, autovehicule æi mijloace specifice de intervenåie.

Poliåia de Frontierã a fost prezentã cu douã ambarcaåiuni

de patrulare æi intervenåie, o autospecialã cu termoviziune

æi un ATV, care i-au atras în mod deosebit pe micuåii

vizitatori.

Nici unitãåile teritoriale ale PFR nu au rãmas mai prejos, fiind

organizate acåiuni de acest gen pe toatã frontiera åãrii.

ITPF Timiæoara - a organizat, la Baza Sportivã, „Ziua Poråilor

Deschise pentru Copii”.

Pentru cei mici au fost amenajate standuri expoziåionale,

în cadrul cãrora au fost prezentate armament, tehnicã æi alte

materiale din dotarea Poliåiei de Frontierã. Cu aceastã ocazie au

fost organizate exerciåii sportive ale câinilor de serviciu æi s-au

prezentat tehnici de autoapãrare. De asemenea, copiii au putut

sã se joace cu câinii dresaåi ai poliåiætilor de frontierã æi au învãåat

cum se ridicã amprentele, folosind trusa criminalisticã. Pe faåa

celor mici s-a putut citi bucuria æi curiozitatea, iar la plecare o

parte dintre ei au promis cã vor învãåa æi cã, atunci când vor

Timiæoara

creæte mari, vor deveni poliåiæti de frontierã.

IJPF Vaslui - peste 250 de copii de vârstã æcolarã æi preæcolarã,

din municipiul Huæi, au fost musafirii poliåiætilor de frontierã

vasluieni. Copiii au fost încântaåi de dotãrile poliåiætilor de

frontierã æi au urmãrit cu viu interes trei exerciåii demonstrative

susåinute de: Linda, câine de detectare a substanåelor stupefiante,

Micax, câine de detectare tutun æi Foxy, câine de pazã æi

intervenåie.

PPF Albiåa - aceastã zi a avut o dublã ocazie: „Ziua

Internaåionalã a Copilului” æi celebrarea a 20 de ani de la

înfiinåarea Serviciului Grãniceri al R. Moldova. La iniåiativa

grãnicerilor moldoveni, în data de 2 iunie, cele douã autoritãåi

de frontierã au organizat æi desfãæurat un eveniment comun la

frontiera de est a României. Evenimentul a constat în vizitarea

celor douã puncte de trecere a frontierei, Leuæeni æi Albiåa,

de cãtre un grup format din 20 de copii ai grãnicerilor din R.

Moldova æi 20 de copii ai poliåiætilor de frontierã vasluieni.

Dupã ce au vizitat cele douã puncte de trecere, la linia de

demarcaåie a frontierei comune a celor douã åãri, situatã la

mijlocul podului rutier Albiåa – Leuæeni, copiii au fãcut schimb

de æepcuåe, inscripåionate cu siglele autoritãåilor de frontierã

ale R. Moldova æi României, dãruite de cele douã autoritãåi de

frontierã, ca suvenir.

STPF Botoæani. Copiii din Botoæani æi de la Centrul de zi

pentru prevenirea eæecului æcolar pentru copiii aflaåi în dificultate,

au petrecut, o parte din Ziua Internaåionalã a Copilului la Sediul

Poliåiei de Frontierã din Botoæani. Echipamentele poliåiætilor

de frontierã, autovehiculele din dotare, autospeciala cu

termoviziune, aparatele de vedere pe timp de noapte, dar æi

poliåiætii de frontierã, care au prezentat echipamentele de luptã,

au constituit tot atâtea puncte de atracåie pentru copii.

Botoæani

Bucureæti-Piaåa Revoluåiei

PPF Leuæeni - R. Moldova

24

F R O N T I E R A

Nr. 5/2012


Bucureæti - MAI

Aniversare

Æi micuåii din zona Stânca, Româneæti, Darabani, Dorohoi

æi Rãdãuåi Prut au fost în atenåia poliåiætilor de frontierã. Fiecare

dintre cele cinci sectoare ale Poliåiei de Frontierã æi-a deschis

poråile pentru copii. Dacã pânã acum Ziua Poråilor Deschise

era organizatã de 1 Iunie doar la sediul Poliåiei de Frontierã

din Botoæani, în acest an a fost æi rândul copiilor din zona de

frontierã sã viziteze sediile sectoarelor PF æi sã afle amãnunte

despre meseria de poliåist.

ITPF Giurgiu a organizat, cu ocazia „Zilei Internaåionale a

Copilului”, vernisajul expoziåiei de picturã intitulat ,,Suflet de copil”.

Lucrãrile în culori pline de viaåã æi speranåã, prezentând

imaginaåia copiilor, dezvoltatã într-o exprimare plasticã, cât

mai aproape de vârsta tinerilor expozanåi au fost o modalitatea

expresivã, inspiratã æi originalã prin care 20 de copii, cu vârste

cuprinse între 5 æi 17 ani, sub îndrumarea profesoarei Petra

Æerbãnescu, din cadrul Centrului Cultural Ion Vinea æi Æcoala

Popularã de Arte æi Meserii Giurgiu, ureazã ,,La mulåi ani tuturor

copiilor!”

Iulian PUICÃ

Responsabilitatea noastrã æi temeiul viitorului - copiii

Ziua Internaåionalã a Copilului, ca æi concept, a fost pusã în

discuåie, pentru prima oarã, la Conferinåa Mondialã de la Geneva,

în anul 1925, ocazie ce a prilejuit celor 54 de state participante

sã adopte Declaraåia pentru Protecåia Copilului.

Sãrbãtorirea acestei zile, urmare recomandãrilor UNICEF, din

1954, a fost adoptatã de cãtre fiecare stat membru, dar nu toate

au stabilit aceeaæi datã. Astfel, peste 30 de åãri au ales ziua de 1

iunie ca Ziua Internaåionalã a Copilului, altele, precum Turcia,

India, Japonia, Mexic, Germania, Singapore etc. , au ales, fiecare,

altã zi pentru a o dedica sãrbãtoririi copilului.

Importantã, însã, nu este data, ci scopul pentru care a fost

desemnatã o datã sau alta, æi anume protejarea æi bunãstarea

copilului, promovarea drepturilor lui.

Copilul, ca personalitate distinctã, ca individ cu drepturi

sociale, a intrat în atenåia forurilor internaåionale încã din 1924,

când Liga Naåiunilor Unite a adoptat Declaraåia Drepturilor

Copilului, iar dupã câåiva zeci de ani, în 1989, Adunarea

Generalã a Naåiunilor Unite a adoptat, la 20 noiembrie,

Convenåia privind Drepturile Copilului, Convenåie ce a fost

ratificatã æi de România, în septembrie 1990, devenind, conform

Constituåiei, parte integrantã a dreptului intern. În sprijinul

respectãrii drepturilor copilului, la 1 ianuarie 2005, la noi în åarã,

s-a constituit Autoritatea Naåionalã pentru Protecåia Drepturilor

Copilului (ANPDC).

Dintre drepturile esenåiale ale copilului, declarate æi stipulate

în aceastã Convenåie, amintim:

-copilul are dreptul la libertatea de exprimare; acest drept

cuprinde libertatea de a cãuta, de a primi æi de a difuza informaåii

æi idei de orice naturã, indiferent de frontiere, sub formã oralã,

scrisã, tipãritã sau artisticã, ori prin orice alte mijloace, la alegerea

copilului;

-statele pãråi vor respecta dreptul copilului la libertatea de

gândire, de conætiinåã æi religie;

-ambii pãrinåi au responsabilitãåi comune pentru creæterea æi

dezvoltarea copilului. Pãrinåii sau, dupã caz, reprezentanåii sãi

legali sunt principalii responsabili de creæterea æi dezvoltarea

copilului. Aceætia trebuie sã acåioneze, în primul rând, în interesul

suprem al copilului;

-protejarea copilului împotriva oricãror forme de violenåã,

vãtãmare sau abuz, fizic sau mental, de abandon sau neglijenåã,

de rele tratamente sau de exploatare, inclusiv abuz sexual;

-pentru copiii handicapaåi fizic æi mental trebuie sã se asigure

o viaåã, împlinitã æi decentã, în condiåii care sã le garanteze

demnitatea, sã le favorizeze autonomia æi sã le faciliteze

participarea activã la viaåa comunitãåii;

-dreptul oricãrui copil de a beneficia de un nivel de trai, care

sã permitã dezvoltarea sa fizicã, mentalã, spiritualã, moralã æi

socialã;

-dreptul copilului la educaåie;

-dreptul la odihnã æi la vacanåã, dreptul de a practica activitãåi

recreative proprii vârstei sale, de a participa liber la viaåa culturalã

æi artisticã;

-dreptul copilului de a fi protejat împotriva exploatãrii

economice æi de a nu fi constrâns la vreo muncã ce comportã

vreun risc potenåial sau care este susceptibilã sã îi compromitã

educaåia ori sã îi dãuneze sãnãtãåii sau dezvoltãrii sale fizice,

mentale, spirituale, morale ori sociale;

-statul va lua toate mãsurile necesare pentru a preveni rãpirea,

vânzarea æi traficul de copii în orice scop æi sub orice formã;

-nici un copil sã nu fie supus la torturã, la pedepse sau la

tratamente crude, inumane sau degradante.

Câåi dintre copii se bucurã de aceste drepturi? Cât de receptivi

suntem, noi, adulåii, pãrinåi sau nu, faåã de problemele cãrora

trebuie copiii sã le facã faåã? Cât ne asumãm din responsabilitatea

pe care o avem faåã de ei? În ce mãsurã sunt adoptate politici

în scopul protecåiei æi siguranåei copilului, æi dacã da, sunt

respectate?

Sunt câteva dintre multe alte întrebãri cãrora trebuie sã le

rãspundem, dacã vrem sã asigurãm un viitor acestei lumi æi nu

unul aleatoriu, ci unul în care binele sã fie bine, frumosul sã

fie frumos, prietenia sã

fie prietenie, iubirea sã

fie iubire, grija pentru

semenii noætrii sã fie

realã.

Æi ce rãspunsuri

putem sã dãm, decât

prin implicarea

conætientã în toate

aceste aspecte, prin

maturitate în gândire æi

acåiune, prin afecåiune

æi grijã faåã de orice

copil ce are nevoie

de ajutorul fiecãruia

dintre noi. Important

este sã conætientizãm

cã ziua copiilor este,

de fapt, în fiecare zi æi

sã avem grijã sã fie aæa

mereu.

La mulåi ani,

copii!

Elena URSACHI

Nr. 5/2012 F R O N T I E R A 25


Istorie

La fruntariile României,

acum 92 de ani...

(Partea a II-a)

Vom continua sã prezentãm unele aspecte inedite din

activitatea grãnicerilor, corp de elitã al armatei în perioada în

care s-a înfãptuit idealul de veacuri al poporului român, unirea

tuturor românilor în cadrul României „dodoloaåã”, cum plastic

a numit-o marele poet æi filozof român Lucian Blaga, în volumul

apãrut postum, în anul 1965, „Hronicul æi cântecul vârstelor”

(termenul de dodoloå este un regionalism preluat din zona de

naætere a poetului – Lancrãm – æi are înåelesul de rotund; poetul

a participat la Marea Unire de la Alba Iulie din 1 Decembrie

1918, când avea vârsta de 23 de ani æi a rãmas impresionat de

faptul cã în drum spre casã, dintr-o curte a auzit strigãtul unui

copil: „Trãiascã România dodoloaåã” - n.a.)

Dacã vom analiza un „Tablou” cu descoperirile pe linie de

contrabandã, din perioada 1919-1920, vom observa cã tutunul

era la mare cãutare æi în acea perioadã ca æi astãzi, alãturi de alte

produse æi bunuri alimentare, de îmbrãcãminte æi materiale ca

æi petrol, benzinã, medicamente, armament æi muniåii, alcool æi

bãuturi alcoolice, valute æi acåiuni ale bãncilor ungare æ.a.m.d. Nu

este lipsit de importanåã sã realizãm faptul cã, æi în acele timpuri,

România se confrunta cu mari lipsuri de bunuri alimentare æi

de larg consum, ca urmare a rãzboiului la care a luat parte, a

distrugerilor æi a jafurilor mari, care au avut loc, în timpul cât

douã treimi din teritoriul Regatului Român, Muntenia, Oltenia æi

Dobrogea au fost ocupate de cãtre foråele armate ale Germaniei,

Austro-Ungariei, Turciei æi Bulgariei. Teritoriile respective au fost

puse sub umbrela unui guvernãmânt militar german, condus

de mareæalul Mackensen æi care æi-au pus amprenta asupra

greutãåilor vieåii de zi cu zi a românilor, într-o lume în care

speculanåii æi contrabandele înfloreau spectaculos.

Revista Grãnicerilor, An 1, nr.2, 1 Mai 1920,Pag.14

26 F R O N T I E R A Nr. 5/2012


Istorie

La pagina 7 din nr.2 al revistei, regãsim un articol interesant

cu privire la stabilirea zilei înãlåãrii Domnului, de cãtre Ministerul

de Rãzboi ca fiind Ziua Eroilor (sãrbãtoare naåionalã la acea

datã), la pagina 10, un articol despre faptele de vitejie ale unui

soldat grãnicer, care a fost ucis de un contrabandist, când se afla

în „serviciu pe linia de demarcaåie”, iar la pagina 8 un articol

preluat din ziarul elveåian „La Gazette de Lauzanne”, referitor

la vitejia soldatului român în luptele duse împotriva armatei lui

Bela Kun.

Sigur cã, cei care iubesc istoria noastrã æi a armei din care

facem parte, vor putea sã citeascã toate numerele revistei apãrute

între anii 1920-1922 æi sã-æi facã o imagine despre activitãåile

specifice, misiunile æi problemele de la fruntarii, acum 92 de ani,

datoritã site-ului www.dacoromania.ro.

Pe acest site, împãtimiåii culturii æi istoriei României vor gãsi,

de asemenea, multe cãråi, documente, publicaåii æi alte scrieri

rare, care, cu siguranåã, am fi dorit sau dorim sã le citim pentru

a ne cunoaæte trecutul. Pentru ce este necesar sã ne cunoaætem

trecutul, într-o lume a globalizãrii, a luptei acerbe pentru

existenåa zilnicã, în lumea internetului æi a telefoanelor mobile,

ar putea întreba oricine æi poate cã îæi pun aceastã întrebare æi

colegii noætrii, cititori ai acestei reviste, continuatoare a „Revistei

Grãnicerilor”? Rãspunsul ar putea fi catalogat ca simplu, ori

trivial, dar el este, în opinia mea, acesta: cunoscând cât mai

bine trecutul, putem pregãti, în prezent, cât mai bine viitorul! Æi

nu este puåin lucru sã-åi cunoæti istoria armei din care faci parte,

ca sã poåi înåelege mai bine rolul æi locul tãu, al poliåistului de

frontierã aflat în slujba cetãåenilor æi al åãrii noastre, ai cãrei

slujbaæi loiali, mândri æi modeæti trebuie sã fim.

În ultima parte a introspecåiei în trecut, la fruntariile României

Mari, voi face referire la activitatea din punctele de control trecere

a frontierei, activitate care a fost documentatã cu sprijinul d-lui

colonel (r) Petru Neå, un împãtimit istoric al punctelor de control

trecere frontierã, de când acestea existã. Pe aceastã cale, doresc

sã-i mulåumesc pentru sprijinul acordat æi sã-l asigur de înalta

æi modesta mea consideraåiune, alãturi de marele respect ce-l

port pentru munca istovitoare depusã în vederea documentãrii

æi prezentãrii istoriei armei noastre.

Lucian-Teodor PRICHICI

Nr. 5/2012

F R O N T I E R A

27


Documentar

PROFESIA, FAMILIA ÆI PRIETENII ÎN SOCIETATEA MODERNÃ -

CORELAÅII PSIHO-SOCIOLOGICE LA NIVEL INDIVIDUAL

Anual, începând cu 2008, åinând, desigur, cont de

morbiditatea psihologicã, întâlnitã la nivelul structurilor Poliåiei

de Frontierã din judeåul Mehedinåi, s-a derulat câte un program

de psihoprofilaxie generalã (adresat tuturor categoriilor de

personal, fãrã a fi focalizat pe lucrãtorii cu antecedente de

sãnãtate sau de comportament), menit sã asigure personalului

o educaåie psihologicã obiectivã, lipsitã de prejudecãåi faåã de

tot ceea ce înseamnã intervenåie psihologicã la nivel individual

æi organizaåional æi, astfel, sã previnã îmbolnãvirile de facturã

psihicã æi abaterile disciplinare.

În cadrul acestor programe, etapa cea

mai importantã æi de amploare a constat în

organizarea anualã a câte unui simpozion

cu aceeaæi denumire ca cea a programului

demarat, acreditat de Colegiul Psihologilor

din România, audienåi fiind poliåiætii de

frontierã æi familiile lor. Aceste simpozioane

au reunit, de fiecare datã, specialiæti

(medici, psihologi, sociologi) din mai

multe domenii de activitate, atât internã,

cât æi externã activitãåii MAI (IPJ, ISU, IJJ,

Penitenciare, DGASPC, CJRAE, Serviciul

de Probaåiune de pe lângã Tribunalul MH,

Centrul de Prevenire, Evaluare æi Consiliere

Antidrog MH, Centrul de Sãnãtate Mintalã

MH, cabinete individuale, reprezentanåi

ai Bisericii creætine etc.), fiind puse în

dezbatere teme psihologice de interes social,

la nivel mondial. Reamintim aceste teme:

2008 – „Depresia æi suicidul – fenomene

îngrijorãtoare pentru societatea româneascã

actualã”, 2009 – „Dependenåa patologicã

– cauze, riscuri, consecinåe. Impactul dependenåei patologice

asupra personalitãåii umane”, 2010 – „Personalitatea umanã în

contextul social actual”, 2011 – „Stresul, o problemã de sãnãtate

pe care o poåi evita!”. Cu aceste ocazii, s-au prezentat studii

de caz pentru ca lucrãtorii sã poatã înåelege simptomatologia/

manifestarea tulburãrilor, cauzele, consecinåele/riscurile la nivel

individual, instituåional æi social, precum æi modalitãåi concrete

de prevenire æi de tratament.

Anul acesta, având în vedere stresul major æi de duratã

la care au fost supuæi lucrãtorii MAI, ca urmare a reducerilor

de personal, la nivelul zonei de responsabilitate a judeåului

Mehedinåi s-a demarat, începând cu ianuarie 2012, programul de

psihoprofilaxie generalã intitulat „Reåeaua de suport psihologic

– condiåie sine qua non a menåinerii echilibrului psihic în situaåii

de crizã individualã”. În cadrul acestuia, în ziua de 10 mai a.c.,

la sediul Serviciului Teritorial al Poliåiei de Frontierã Mehedinåi

din Dr. Tr. Severin, în Sala de Tradiåii æi Culturã General Maior

„Nicolae Soare”, s-au desfãæurat lucrãrile simpozionului cu tema:

„Profesia, familia æi prietenii în societatea modernã - Corelaåii

psiho-sociologice la nivel individual”, precum æi workshop-ul

cu tema: „Dezechilibre ale balanåei familie-profesie” susåinut

de domnul cms. æef Darius Turc, formator în cadrul Asociaåiei

de Psihologie Aplicatã în Domeniul Securitãåii Naåionale din

România.

Poliåiætii de frontierã, prezenåi la acest eveniment profesional,

au avut ocazia sã înåeleagã, prin expuneri, prezentãri de caz, speåe

practice æi dezbateri libere, ce este o crizã psihologicã, care sunt

cauzele ce ne pot conduce la o crizã psihologicã individualã, care

este traseul/paæii de instalare, de la producerea unui eveniment

negativ æi pânã la manifestarea deplinã, unde se poate interveni

cu promptitudine pentru a preveni riscurile majore ale unei crize

psihologice (suicidul, omucidul, dezechilibre psihice majore),

cum trebuie sã gândeascã evenimentele critice (paralelã între

gândirea iraåionalã æi cea raåionalã, erorile perceptive rezultate

din abordarea pesimistã æi avantajele gândirii optimiste). Audienåii

au fost îndrumaåi sã facã distincåia între suportul nespecializat

(familie, profesie/colegi, prieteni), dar absolut necesar în prima

fazã a confruntãrii cu un eveniment psihotraumatizant (când încã

nu se instaleazã æi devin obositoare trãirile negative, iar persoana

poate, astfel, sã gestioneze stresul, receptivitatea æi acceptarea

feedback-ului dat de proximitate, fiind esenåiale în aceastã fazã

de debut) æi suportul specializat (psiholog, medic, preot-consilier

spiritual), absolut necesar pentru restabilirea echilibrului psihic

(când persoana este dominatã de trãiri negative, încep sã se

contureze ideile suicidare, recurge la compensaåii – alcool,

droguri, etc., începe sã se instaleze sentimentul neputinåei,

inutilitãåii, înfrângerii, etc.). Totodatã, audienåii poliåiæti de

frontierã au avut ocazia sã înåeleagã cum sã ne formãm o reåea

de suport psihologic pentru a putea beneficia de ea în timp optim,

aceasta fiind strict legatã de abilitãåile noastre de comunicare, de

respectul æi încrederea pe care o avem în semeni, în specialiæti,

de gradul æi calitatea convieåuirii/comuniunii sociale la care

noi recurgem, încã, din perioada în care funcåionãm normal

din punct de vedere psiho-somatic, precum æi de receptivitatea

noastrã vizavi de pregãtirea psihologicã.

În calitate de iniåiator de programe æi de organizator al acestor

evenimente profesionale, doresc sã aduc sincere mulåumiri

æefului ITPF Timiæoara, chestor Ioan Handra æi æefului STPF

Mehedinåi, comisar-æef Ion Mirescu pentru sprijinul æi încrederea

acordate, aprobând desfãæurarea acestor activitãåi de amploare,

precum æi pentru receptivitatea faåã de activitatea de psihologie,

în general.

De asemenea, mulåumesc liderilor: SNPPC Mehedinåi – comisar

Ion Chisãr, CNP Mehedinåi, comisarului-æef Nicuæor Bololoi æi

IPA – Regiunea 2 Mehedinåi, comisar-æef Gheorghe Toma, care,

prin sumele modice acordate, au persmis desfãæurarea activitãåii

în condiåii optime æi, mai ales, au fãcut posibilã imprimarea pe

suport magnetic a tuturor materialelor psihologice furnizate de

specialiætii participanåi cu lucrãri, astfel încât poliåiætii de frontierã

audienåi sã-æi poatã completa pregãtirea psihologicã profilacticã

prin studiu individual æi, totodatã, sã poatã transmite informaåiile

æi temele dezbãtute colegilor care nu au putut fi prezenåi la

simpozion, din diferite motive.

Mariana CENEA

28 F R O N T I E R A Nr. 5/2012


A n i v e r s a r e

de suflet

Întâlnirea membrilor Cenaclului Societãåii Scriitorilor Militari,

din 26 aprilie, a întrunit douã aniversãri de suflet: sãrbãtorirea a

15 ani de la înfiinåarea Cenaclului æi omagierea a 75 de ani de

viaåã a confratelui nostru, scriitorul Corneliu Blându.

Un grup de literaåi - actual cadre militare în retragere æi foæti

redactori la redacåia Viaåa Armatei - la iniåiativa colonelului

Nicolae Boghian, pun bazele, la sfâræitul lunii aprilie 1997,

primului Cenaclu al Scriitorilor Militari, dupã decembrie 1989.

Amintim câåiva dintre membrii fondatori: Viorel Domenico,

Nicolae Boghian, Liviu Viæan, Radu Voinescu, Vasile Moldovan,

Vasile Preda, Constantin Strunã, Ion Jianu, Ioan Luca etc. La

prima æedinåã, ce s-a desfãæurat în cadrul redacåiei, a citit scriitorul

Vasile Moldovan, pe atunci redactor la Observatorul Militar.

Moderatorul cenaclului a fost, æi este în continuare, scriitorul æi

criticul literar Radu Voinescu, care ætie, prin mãiestria æi puterea

cuvântului, sã ne facã momentele petrecute împreunã cât mai

interesante æi plãcute.

Ulterior, cenaclul æi-a schimbat locul de activitate la Rotonda

Scriitorilor, de la Cercul Militar Naåional, unde a început sã fie

frecventat, din ce în ce de mai mulåi oameni de condei, militari

din structurile MI, MApN, cadre active æi în rezervã, precum æi

civili.

Cenaclul æi-a dovedit utilitatea cu prisosinåã æi, în prezent, îæi

desfãæoarã activitatea sub auspiciile Cercului Militar Naåional æi

face parte integrantã din Societatea Scriitorilor Militari, condusã

de poetul Liviu Viæan. Aici s-au prezentat operele scriitorilor

de toate genurile literare æi s-au ælefuit multe nestemate, ce vor

strãluci în bibliotecile personale æi instituåionale ale României,

unele chiar æi peste hotare.

Sub egida Editurii Societãåii Scriitorilor Militari, dar æi al

altor edituri, membrii cenaclului nostru au scos sute de volume,

Aniversare

cu literaturã de toate genurile, afirmându-se, astfel, în lumea

scriitoriceascã.

Cenaclul Scriitorilor Militari, cuprinde peste o sutã de membri,

a cãror prezenåã este consecventã, fiecare membru considerândo

ca o necesitate, ca o îndatorire de onoare. Aæa cum spunea

scriitorul Liviu Zamfirescu, ,,Participarea la cenaclu, este ca æi

cum ai participa la o terapie prin cuvânt, care te vindecã”. Multã

dreptate are!

Dorim cenaclului, din tot sufletul, viaåã lungã!

A doua parte a cenaclului a fost marcatã de emoåia transmisã

de scriitorul Corneliu Blându, care a împlinit 75 de primãveri.

Prezentând câteva dintre lucrãrile sãrbãtoritului, cum ar fi:

„Cãlugãriåa Catedraleiei Gotice” - poezie scurtã, 1999; „Maica

Ecaterina-Furigiaåii” - roman, 2000; „Îngânarea Îngânãrii” - prozã

scurtã, 2001; „Zipera” - prozã scurtã, 2003; „În cãutarea sinei”(1)

- versuri, 2004; „Taverna urzicenilor” - prozã, 2005; „Abisurile

clipei” - prozã scurtã, 2006; „În cãutarea sinei” (2) - versuri,

2007; „Complexul soldatului” - prozã, 2007; „Femeia mamei”

- roman, 2008; „Maica Ecaterina-Furigiaåii”, Ediåia a-II-a revizuitã

æi adãugitã - roman, Radu Voinescu a conturat, pe scurt, portretul

literar al scriitorului, „...este un scriitor complet, care ætie sã se

joace cu sine, cu opera lui æi cu cititorul, Corneliu Blându are

umor, dar æi sobrietate.”

Poetul sãrbãtorit a recitat douã balade din creaåia sa, care

l-au emoåionat pânã la lacrimi, în aplauzele confraåilor sãi.

Omagierea a continuat prin cuvântul participanåilor, începând

cu fiica sa æi membrii cenaclului, care i-au cunoscut mai bine

opera scriitorului Corneliu Blându: Ion Jianu, Firiåã Carp, Liviu

Viæan, Grigore Buciu, Octavian Mihalcea, Constantin Ardeleanu,

Liviu Zamfirescu, Horia Mocanu. Mulåi dintre vorbitori, pe lângã

aprecieri, i-au dedicat poeme æi catrene epigramatice (Madrigal),

pe care le-au citit, emoåionându-l pe sãrbãtorit. Ca un corolar,

actriåa Doina Ghiåescu, pe lângã urãri, în final, a interpretat douã

cântece din binecunoscutul repertoriu românesc.

La mulåi ani æi sãnãtate domnule Blându!

Constantin STROE

„Gnoseologia frontierei” - Apariåie editorialã

Comisarul-æef Mircea Andelin Chiorean, fost purtãtor de

cuvânt al fostei DPF Oradea, actualmente ofiåer specialist în

cadrul Poliåiei Judeåului Bihor, a „recidivat” din nou æi a trudit

o carte, foarte interesantã æi originalã: „Gnoseologia frontierei”,

apãrutã la Editura „Primus”, Oradea, 2012.

Cartea are un subiect, drag nouã frontieriætilor: frontiera, care

strãbate spaåiul abordãrilor pluridisciplinare, de la cele teoretice,

din cadrul geografiei politice, istoriei, filozofiei æi literaturii,

pânã la cele practice, întâlnite în cadrul relaåiilor

internaåionale bilaterale æi multilaterale dintre state.

În primul capitol intitulat - Delimitãri conceptuale:

„limitã”, „graniåã”, „hotar”, „margine”- autorul,

folosind o bogatã sursã de documentare, îæi defineæte,

foarte precis æi fãrã echivoc, alfabetul æi termenii

specifici utilizaåi în lucrare, dar fãrã a îngrãdi, încercând

sã nu fixeze „frontiere” între el æi cititor, iar, dacã cumva,

acestea au fost create involuntar, ele sã uneascã, nu sã

dezbine.

În urmãtoarele 3 capitole, Frontiera în Antichitate,

Frontiera în Evul Mediu æi Frontiera în Epoca Modernã,

autorul fixeazã reperele istoriografice ale frontierei în funcåie de

organizarea societãåii umane, de la începuturile acesteia, în ginåi

æi triburi, regate æi imperii, pânã în prezent, când statul a ajuns la

o formã superioarã de organizare a vieåii sociale æi politice.

În capitolul 5, intitulat „Frontierele României. Descriere,

istoric, caracteristici”, autorul realizeazã o descriere de facto æi

de jure a frontierei României, într-o manierã foarte accesibilã,

prin folosirea unor date statistice oficiale, a istoricului delimitãrii

æi trasãrii frontierei României cu åãrile vecine, Ungaria, Ucraina,

Moldova, Bulgaria æi Serbia, precum æi a problematicii specifice

frontierei cu Marea Neagrã. Subiectul nu este de absolutã noutate,

el a fost tratat în mai multe cãråi apãrute pânã acum, dar el asigurã

trecerea la aspectele practice, profesionale, ale specificului

frontierei naåionale - parte integratã în viitorul Schengen, cea

internã, iar cea externã, frontierã a Uniunii Europene.

Capitolul 6 al lucrãrii, „Frontierele UE-între extindere æi

fragmentare”, reprezintã o abordare interesantã a construcåiei

europene actuale, atât sub aspect geopolitic, cât æi noile

„concepte europene”, folosite de åãrile dezvoltate ale UE pentru

a face distincåie între ele æi celelalte åãri, mai puåin

dezvoltate, care, în opinia autorului, duc la fragmentarea

UE (o simåim æi noi pe pielea noastrã, prin neadmiterea,

încã, a României în Spaåiul Schengen, pe baza unor

reguli schimbate, în timpul jocului - n.a.). Concluziile

autorului sunt deosebit de pertinente æi pragmatice deæi,

unele dintre ele, intrã puternic în sfera filozofiei.

Cartea are 427 note de subsol, dintre care foarte

multe note de autor, 170 de repere bibliografice, ceea

ce denotã marea pasiune æi dragoste a autorului pentru

frontierã - chiar dacã acum este mai departe de ea - dar

æi reuæita acestui demers ætiinåific, care pune la dispoziåia

specialiætilor, dar æi a nespecialiætilor un instrument eficient, cu

ajutorul cãruia sã poatã înåelege mai bine reperele teoreticopractice,

care stau la baza activitãåii poliåiætilor de frontierã.

Am considerat util sã prezint, pe scurt, aceastã carte a cms. æef

Mircea Andelin Chiorean æi datoritã faptului cã am avut onoarea

sã-l am alãturi, ca æi coleg, în cadrul fostei DPF Oradea, unde am

trudit mai bine de patru ani de zile în cadrul Biroului Cabinet,

dar æi pentru cã aceastã carte a avut lansarea la Oradea, la Æcoala

Agenåi Poliåie de Frontierã „Avram Iancu” æi a fost bine primitã

de tinerii viitori agenåi ai Poliåiei de Frontierã.

Lucian-Teodor PRICHICI

Nr. 5/2012

F R O N T I E R A

29


Consiliere

ALCOOLUL -

„DUÆMANUL”

(Partea a II-a)

CE POATE FI ÎNVINS

Este normal, sã ne întrebãm: De ce mai consumãm alcool,

dacã suntem conætienåi de consecinåele lui nefaste, chiar æi în

doze mici æi rare?

Desigur, consumatorii dau rãspunsuri diverse. Consumul

de alcool este o metodã rapidã æi plãcutã de a modifica

emoåiile, sentimentele, stãrile de dispoziåie în general. Mai

exact, consumatorii percep unele beneficii în planul lor afectivemoåional

æi relaåional æi pun în evidenåã o serie de motive

umane: supãrarea, bucuria, povara singurãtãåii sau povara

psihologicã a responsabilitãåilor, îmbunãtãåirea relaåiilor cu

ceilalåi, socializarea, alungarea temporarã a stresului, apãrarea

împotriva sentimentelor neplãcute, curajul de a spune ceva,

stimulare sexualã temporarã, dorinåa de recompensare, plãcere,

etc. Prin urmare, la baza consumului de alcool, ca de altfel la

baza oricãrei dependenåe, stã nevoia de evadare dintr-o realitate

pe care o percepem ca fiind crudã, din sentimentele pe care le

resimåim ca fiind apãsãtoare, din trãirile negative, din emoåii

puternice, din stresul cotidian.

În realitate, avem cu toåii aceastã nevoie de evadare pentru a

ne reîncãrca „bateriile”. Desigur cã putem face acest lucru într-o

mie de feluri (dormind, mergând la un teatru, vizionând un film,

fãcând sport, desfãæurând activitãåi gospodãreæti relaxante, citind

o carte, scriindu-ne gândurile, jucându-ne cu copiii, plimbândune,

etc). Trebuie sã recunoaætem cã alcoolul este simplu de

procurat æi la îndemâna oricui æi, mai ales, beneficiul aæteptat se

obåine rapid æi fãrã efort fizic. De aceea, consumul este prioritar

celorlalte modalitãåi de destindere, de relaxare care necesitã efort,

concentrare, rãbdare.

Având însã în vedere faptul cã alcoolismul este o toximanie

care diferã de celelalte datoritã marii rãspândiri a consumului de

bãuturi alcoolice æi existenåei unui consum normal æi integrat, prin

particularitãåi clinice privitoare la toleranåã, pentru prevenirea

riscurilor personale, profesionale æi sociale este necesar:

1. sã ne limitãm la a consuma alcool ocazional æi foarte puåin

constant, fiind conætienåi de dezavantajele consumului asupra

sistemului nervos;

2. sã fim foarte bine informaåi cu privire la ce este cu adevãrat

alcoolul æi care sunt efectele/riscurile unui consum

regulat; doar prin informare ne putem ajuta colegii sau

chiar membrii familiei;

3. dacã în familie tatãl sau mama au suferit de

alcoolism, ereditatea joacã un rol important æi atunci

este necesarã abstinenåa pentru a nu duce mai departe

„blestemul”;

4. sã nu consumãm niciodatã alcool când suntem

cu maæina, stresaåi, supãraåi, obosiåi pentru cã alcoolul

ne accentueazã trãirile negative, ne slãbeæte cenzurile

dintre inconætient æi subconætient, scoåând la ivealã

comportamente de care nu ne-am crede niciodatã

capabili sã le practicãm în alt context;

5. sã primim feed-back de la medic sau de la cei din jur (dacã

ni se atrage atenåia asaupra consumului de cãtre cineva drag, sã

luãm imediat mãsuri de renunåare);

6. sã ne cunoaætem reacåiile individuale la consum, iar dacã

ne-am confruntat cu reacåii agresive, antisociale minore, este

necesarã abstinenåa totalã;

7. sã ne cunoaætem pragul de toleranåã la consum æi sã nul

depãæim niciodatã. Numai aæa ne menåinem autocontrolul æi

Mariana Cenea

echilibrul intern æi mental;

8. dacã ne confruntãm cu probleme legate de consumul de

alcool sã le acceptãm, sã le recunoaætem æi sã ne mobilizãm

resursele interioare pentru a lupta cu ele apelând la specialiæti

(medici, psihologi, preoåi);

9. sã gestionãm la timp, imediat, conflictele, stresul din viaåa

noastrã (cu cât ne complacem în aceste situaåii de conflict, de

stres, de emoåii negative, cu atât nevoia noastrã de defulare, de

compensare, este mai mare;

10. sã gestionãm emoåiile (sã le comunicãm deschis, asertiv,

sã nu ni le reprimãm, sã le înfrângem abordând asertiv persoanele

faåã de care le manifestãm, sã cunoaætem tehnici de abordare a

persoanelor dificile, sã ne apãrãm drepturile, sã învãåãm sã ne

„cicatrizãm rãnile” cu metode civilizate, sociale æi morale).

Referitor la reacåiile individuale, acestea pot apare la orice

consumator, chiar dacã nu vorbim de o instalare a dependenåei æi

sunt diverse: sunt persoane care dorm dupã ce consumã alcool,

altele devin agresive, impulsive, capãtã un curaj de invidiat în

acåiunile lor, nemaipercepând limita dintre legal æi ilegal (conduc

autoturismul cu vitezã, se angreneazã în relaåii extraconjugale,

în relaåii sexuale ilegale, imorale, tulburã liniætea publicã,

divulgã secrete de serviciu, etc. ), devin influenåabile, iar altele,

dimpotrivã, sunt chiar simpatice, oferind un adevãrat „deliciu”

presei de senzaåie.

Un lucru este însã cert: cu cât consumul are o frecvenåã

crescutã, cu atât aceste reacåii, chiar dacã sunt nonagresive,

sunt percepute, de cei apropiaåi, ca fiind abuzuri emoåionale

determinate de: dezamãgiri produse de promisiuni, ce implicã

„întreruperea consumului”, încãlcate, consum de alcool æi

comportament nepotrivit în timpul aniversãrilor în familie (zile de

naætere, Crãciun etc.), sacrificarea altor nevoi ale familiei (bani,

timp) pentru consumul substanåei, schimbarea responsabilitãåilor

familiale datoritã incapacitãåii fizice (mai mult timp petrecut în

pat, lipsa motivaåiei/conducerii auto), schimbãrile de dispoziåie

induse de substanåa chimicã creeazã sentimente de nesiguranåã,

fricã, furie æi suspiciune între membrii familiei, certuri, conflicte

fizice, despãråiri, ameninåãri de divorå, etc., deteriorarea relaåiilor

æi/sau pierderea prietenilor datoritã comportamentului anti-social,

absenteism, întârzieri la serviciu datorate mahmurelii, pierderea

promovãrilor datoritã slabei performanåe profesionale, retrogradare

30 F R O N T I E R A Nr. 5/2012


datoritã comportamentului necorespunzator, avertismente,

ameninåãri de încetare a contractului de angajare, pierderea

serviciului, conduitã dezordonatã, deranjarea ordinii publice,

încãlcãri ale regulamentului rutier, accidente auto, implicarea

în activitãåi ilegale pentru suplimentarea veniturilor æi a

resurselor financiare destinate consumului, etc. De aceea

familia luptã, dar la un moment dat renunåã, iar alcoolicul

devine un singuratic, facilitându-æi, astfel, dederea moralã.

Se impun, în consecinåã, mãsuri de prevenire, cum ar fi:

- sancåiuni disciplinare prompte, atât pentru consum, cât

æi pentru pãsuire;

- constituirea zonalã, la nivelul MAI, a unor grupãri interne

de genul „Alcoolicilor anonimi” care sã fuincåioneze periodic

(în funcåie de cazuisticã) æi stimularea participãrii la întruniri a

personalului sancåionat pentru consum de alcool;

- pregãtirea æi specializarea unor psihologi clinicieni care

sã se ocupe de aceste grupuri åintã;

- campanii de conætientizare realizate de cãtre psihologi æi

medici, cu întreg personalul MAI (expuneri, dezbateri pe alcool,

stres, echilibru, autocontrol, etc, prezentãri de cazuri, filme,

interviuri, implicarea celor care au avut probleme în urma

consumului în aceste campanii de conætientizare, realizarea

de afiæe, organizarea de simpozioane, invitarea unor specialiæti,

activitãåi cu Biserica pentru regãsire spiritualã, etc.);

- încheierea unor contracte de cooperare cu Direcåia

Medicalã în acest sens, dar æi pentru programe de dezintoxicare

æi dezalcoolizare pentru cei dependenåi, având în vedere faptul

cã pot fi profesioniæti, cu experienåã (alcoolismul nu are vârstã,

studii, poziåie, oricine îi poate pica pradã într-un moment de

vulnerabilitate);

- gestionarea surselor de stres (cunoaæterea acestora,

dezvoltarea comunicãrii interne, oportunitãåi de relaxare a

personalului, etc.);

- acordarea unui spaåiu din pregãtirea profesionalã

a personalului, strict pentru pregãtirea psihologicã,

altfel campaniile de conætientizare nu pot fi desfãæurate.

Receptivitatea faåã de informaåiile psihologice este scãzutã

în prezent întrucât, una din sursele de stres majore ale

personalului este multitudinea de cerinåe profesionale care le

rãpesc din timpul liber.

Opinii eronate despre alcoolism

• Se spune cã oamenii beau pentru cã au necazuri. De fapt,

în marea majoritate a cazurilor este exact invers: necazurile

apar datoritã bãuturii.

• „Când sunt bãuåi, oamenii îæi aratã adevãratul caracter”.

De fapt, adevãrata lor faåã o aratã atunci când sunt faåã în faåã

cu evenimente critice æi nu au consumat alcool.

• „Dacã oamenii ar bea cu mãsurã, nu ar deveni alcoolici”.

Mulåi bãutori „responsabili” au devenit alcoolici, pentru cã

alcoolul provoacã dependenåã.

• „Bãuturile naturale nu sînt dãunãtoare”. În fapt, ele

conduc în aceeaæi mãsurã la alcoolism.

• „Berea, fiind slabã ca tãrie, nu dãuneazã”. Fiecare bãuturã

are mãsura sa (paharul potrivit). Într-o halbã de bere se aflã mai

mult alcool decât într-un pãhãrel de vodcã.

• „Alcoolul dã putere”. Adevãrul este cã alcoolul slãbeæte

organismul. De exemplu, nu simåi normal nevoia de a trage

aer în piept. Ca urmare, creierul æi inima nu sunt suficient

oxigenate, ceea ce produce probleme de sãnãtate pe termen

lung.

• „Alcoolul încãlzeæte”. De fapt, alcoolul amoråeæte o parte

a senzorilor pielii, ceea ce te face sã nu simåi frigul pe moment.

Acesta este motivul pentru care mulåi alcoolici adorm liniætiåi

iarna în zãpadã, pãrându-li-se cald, æi pânã dimineaåã mor

îngheåaåi, sau suferã degerãturi grave. Alcoolul elibereazã, este

drept, cãldura din interior, la nivelul pielii, care se încãlzeæte,

antrenând de fapt o pierdere de cãldurã a organismului.

• „Alcoolul dezleagã limbile”. De fapt, în scurt timp, le

împleticeæte, cãci aburii alcoolului învãluie creierul.

• „Alcoolul îndepãrteazã inhibiåiile”. Adevãrul este cã te

face sã te poråi altfel de cum eæti de fapt. De ce este nevoie

sã fugi de tine?

Ziua mondialã a mediului

Alvin Toffler, autorul cãråii „Æocul viitorului” a fãcut o remarcã

îngrijorãtoare, referitoare la starea actualã a mediului: „Pentru prima

datã o civilizaåie consumã din capitalul naturii, în loc sã trãiascã din

dobânzile pe care le dãdea acest capital”.

Este o alarmã ce ne îndeamnã la adoptarea unui comportament

care sã contribuie la pãstrarea calitãåii mediului, diminuarea efectelor

negative ale activitãåii umane, la remedierea treptatã a mediului,

utilizarea raåionalã a resurselor existente, precum æi elaborarea de

programe æi mãsuri de protecåie, deoarece trebuie sã conætientizãm

faptul cã Pãmântul este o planetã vie æi, cât timp va rãmâne aæa, noi,

oamenii, vom avea viitor.

Aniversarea Zilei Mondiale a Mediului, pe 5 iunie, a fost stabilitã

în anul 1972, la prima Conferinåã Mondialã a Naåiunilor Unite,

consacratã problemelor protecåiei mediului æi este marcatã, în fiecare

an, prin acåiuni de conætientizare æi sensibilizare asupra problemelor

de mediu, cu scopul de a-l proteja æi a reduce efectele exploatãrii

neraåionale. La Conferinåã au participat 113 naåiuni, reprezentate

prin foruri politice, ætiinåifice, tehnice, culturale, guvernamentale æi

neguvernamentale, care au prezentat fapte, probleme, idei, soluåii.

În cadrul acestei conferinåe, s-a luat hotãrârea înfiinåãrii unui

mecanism internaåional de coordonare æi supraveghere pentru mediu

al ONU – UNEP (Programul Naåiunilor Unite pentru Mediu), cu sediu

la Nairobi æi s-a adoptat primul plan de acåiune pentru protecåia

mediului. A mai fost, de asemenea, semnat un document – Declaraåia

comunã – care cuprinde 26 de principii, primul statuând cã OMUL are

dreptul fundamental

la libertate,

egalitate æi condiåii

c o r e s p u n z ã t o a r e

de viaåã, într-un

mediu de o calitate

ce permite o viaåã

demnã, bunãstare

æi tot el are

responsabilitatea de a

proteja æi îmbunãtãåii

mediul pentru

generaåiile prezente

æi viitoare.

Definind mediul, acesta „reprezintã totalitatea factorilor naturali

æi ai celor creaåi prin activitãåi umane, care, în strânsã legãturã,

influenåeazã echilibrul ecologic, determinând condiåiile de viaåã

pentru om æi pentru dezvoltarea socialã”.

UNEP propune zece domenii în care noi putem acåiona pentru

pãstrarea, dar æi îmbunãtãåirea calitãåii vieåii, prin acåiuni de protejare

æi exploatare echilibratã a resurselor, acestea fiind: agriculturã,

energie, apã, producåie æi industrie, construcåii, deæeuri, transporturi,

turism, pescuit, silviculturã.

La nivel internaåional au fost create mai multe organisme cu rol

în adoptarea unor soluåii pentru protejarea mediului, ceea ce implicã

menåinerea, ameliorarea, dezvoltarea æi utilizarea raåionalã a factorilor

de mediu. Cu toate acestea, tot mai mult ia amploare fenomenul

de poluare a atmosferei, an de an dezvoltarea industriei generând

milioane de tone de materiale poluante ce afecteazã echilibrul

atmosferic, cea mai pregnantã schimbare fiind cea climaticã.

Din pãcate, la nivel de individ, un comportament vizibil protector

pentru mediu se manifestã doar când are loc sãrbãtorirea zilei care

marcheazã grija pentru mediu.

Firesc este ca fiecare zi, pe care o petrecem pe acest pãmânt, sã

fie ziua mediului, de la o zi la alta trebuie sã fim mai atenåi la cum

ne folosim de elementele din mediul natural, la cât de mult ar trebui

sã ne doarã fiecare „ranã” pe care o provocãm pãmântului, la cum

ætim sã mulåumim naturii, cãreia îi datorãm existenåa.

De fapt, ce este esenåial de ætiut? Existenåa omului este imposibilã

în afara mediului, de aceea este vitalã acåiunea lui responsabilã, de

protejare a acestuia, ca necesitate a supravieåuirii æi progresului.

Elena URSACHI

Nr. 5/2012 F R O N T I E R A 31


Sport

Flacãra Olimpicã purtatã de

un poliåist de frontierã

În preambulul activitãåilor pentru

deschiderea Jocurilor Olimpice din Londra

2012, prevãzutã pentru data de 27 iulie,

autoritãåile greceæti, urmând tradiåia anticã a

evenimentului, au organizat, în lungul traseu

pe care flacãra olimpicã îl urmeazã pânã la

locul de desfãæurare al competiåiilor sportive,

în data de 14 mai, ora 12:00, trecerea flãcãrii

olimpice, prin PTF Kipi (GR/TR), din Grecia în

Turcia, dupã care, înapoi în Grecia, pentru a-æi

continua drumul spre Londra, unde va poposi

pânã în data de 12 august.

Cu aceastã ocazie, autoritãåile elene au ales

pe agentul principal Raluca-Mihaela Hamza,

aflatã în misiune Frontex în Grecia, în cadrul

Operaåiunii Comune Puncte Focale 2012, sã fie

purtãtoarea toråei cu flacãra olimpicã de la linia de

demarcaåie a frontierei Greciei cu Turcia æi pânã în

afara PTF Kipi, în interiorul Greciei.

La sfâræitul evenimentului, jurnaliætii, care

însoåeau caravana flãcãrii olimpice, au realizat

un scurt interviu în care reprezentanta PFR æi-a

exprimat bucuria æi mândria cã a avut onoarea de

a fi purtãtoarea efemerã a acestui simbol antic.

Toråa flãcãrii olimpice conåine 80.000 de inele,

reprezentând numãrul total al atleåilor participanåi

la competiåia sportivã din Londra.

Rãzvan-Claudiu ILICA

Frontiera Tomis Constanåa a câætigat a cincea Supercupã a României la Oinã

Într-o frumoasã zi de 6 mai a acestui an, s-a derulat, la Baza

sportivã „Cotroceni” din Bucureæti, ediåia a VI-a a Supercupei

României la Oinã, competiåie organizatã de Federaåia de

specialitate, în parteneriat cu Agenåia Naåionalã pentru Sport æi

Tineret æi BNR.

La start s-au aliniat echipele „Frontiera Tomis” Constanåa

(câætigãtoarea campionatului æi a Cupei României în anul 2011),

Straja Bucureæti (câætigãtoarea Cupei Federaåiei în 2011) æi „Biruinåa”

Gherãieæti Neamå (câætigãtoarea Cupei Satelor în 2011).

Starea foarte bunã a terenului de joc a contribuit la succesul

competiåiei, presãratã cu numeroase faze spectaculoase de joc,

care au fost îndelung aplaudate de suporterii prezenåi în arenã.

Constãnåenii, conduæi admirabil de cãpitanul Mihai Georgescu,

nu au lãsat nicio æansã adversarilor, cucerind al cincilea

trofeu al Supercupei României, la capãtul unui æir de victorii

concludente.

Rezultatele consemnate au fost urmãtoarele: Frontiera

Tomis Constanåa – „Biruinåa” Gherãeæti 22-9, „Straja” Bucureæti

– „Frontiera Tomis” 6-15, „Straja” - „Biruinåa” 23-15, „Biruinåa”

- „Frontiera Tomis” 15-28, „Frontiera Tomis” - „Straja” 19-13,

„Biruinåa” - „Straja” 12-17.

Clasamentul final a avut urmãtoarea configuraåie: locul I

Frontiera Tomis, locul al II-lea Straja æi locul al III-lea Biruinåa.

Festivitatea de premiere a fost oficiatã de conducerea Federaåiei

Române de Oinã, împreunã cu foste glorii ale acestui sport, care a

întregit un spectacol aparte. Au fost acordate, din partea Federaåiei,

medalii, cupe æi diplome tuturor echipelor participante, iar Banca

Naåionalã a României, prin reprezentantul Marius Mãciucã,

a oferit tuturor jucãtorilor æi antrenorilor

cartea „Fascinaåia oinei – jocul românilor de

pretutindeni”, scrisã de prof. univ. Nicolae

Postolache.

Reprezentantul IGPF, ipp. Florin Popescu,

a primit o plachetã pentru implicarea constantã

în sprijinirea oinei la nivelul structurilor

Poliåiei de Frontierã Române, reprezentatã,

în special, deFrontiera” Tomis Constanåa,

multiplã campioanã naåionalã.

Preæedintele FRO, comisar-æef de poliåie

Nicolae Dobre, a åinut sã aducã mulåumiri

directorului Gãrzii de Coastã, comisar-æef

de poliåie Radu Dumitru, care a creat cadrul

propice pregãtirii poliåiætilor de frontierã

componenåi ai echipei Frontiera Tomis.

Marius NICULESCU

32 F R O N T I E R A Nr. 5/2012


Poliåiæti de frontierã mehedinåeni

- sportivi de performanåã

Douã locuri I au fost obåinute de doi poliåiæti de frontierã

mehedinåeni la Campionatul Mondial de Kempo din Antalia,

respectiv la Campionatul Naåional de Tir organizat de Ministerul

Administraåiei æi Internelor.

• La sfâræitul lunii aprilie æi începutul lunii mai, doi poliåiæti

de frontierã din cadrul STPF Mehedinåi au participat la douã

competiåii de anvergurã, care au strânsã legãturã cu pregãtirea

poliåieneascã.

Astfel, în perioada 8–11 mai, în municipiul Suceava a avut

loc Campionatul Naåional de Tir organizat de MAI, la care au

participat cei mai buni poliåiæti de frontierã, poliåiæti, jandarmi æi

pompieri - campioni la competiåiile de tir din structurile operative

ale ministerului.

Din echipa Poliåiei de Frontierã Române a fãcut parte

æi agentul principal Corina Moraru, poliåist de frontierã în

cadrul Biroului de Supraveghere æi Control Naval din cadrul

STPF Mehedinåi. La competiåia de

tir individual, fete, aceasta a ocupat

locul I, obåinând 199 de puncte din

200 posibile. Ag. pr. Corina Moraru

participã la competiåiile de tir ale MAI

de aproximativ 3 ani, obåinând mereu

locuri pe podium la concursurile

judeåene æi regionale. Este angajatã din

sursã externã, lucreazã în PFR de 6 ani,

iar în anul 2011 a obåinut competenåe

ca instructor de tir în poligon.

• La sfâræitul lunii aprilie,

subinspectorul Daniel Asaftei, tot

din cadrul Biroului de Supraveghere

æi Control Naval aparåinând STPF

Mehedinåi, a obåinut titlul de campion mondial la Campionatul

Mondial de Kempo din Antalia, la individual, categoria 70 de

kilograme câætigând 10 meciuri, din tot atâtea disputate.

Daniel Asaftei este absolvent al Academiei Navale „Mircea

cel Batrân” promoåia 2011, practicã kempo de 6 ani æi, în aceastã

perioadã de timp, a obåinut trei titluri de campion mondial la

Veneåia (2006), Sankt

Petersburg (2010) æi Antalia

(aprilie 2012). Daniel

Asaftei are în palmares æi

trei meciuri profesioniste

de MMA cu, 2 victorii æi o

înfrângere.

Sport

Kempo este un sport de contact care îmbinã tehnici de luptã

din box, kick-boxing (K1), lupte, judo æi jiu-jitsu. Loviturile în

kempo sunt permise atât în picioare, cât æi în lupta la sol, de

aceea acest sport este cunoscut ca æi o artã maråialã mixtã (MMA).

Subinspectorul .

Valeriu PERA

Sport transfrontalier româno-moldovean

Cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la înfiinåarea Serviciului

Grãniceri al R. Moldova, instituåia de dincolo de Prut, a organizat

Campionatul Cupa Prieteniei, care s-a desfãæurat în data de 26

mai, în localitatea Chiæinãu, R. Moldova.

Un numãr de 20 poliåiæti de frontierã vasluieni, legitimaåi la

clubul sportiv „A.S. Frontiera

Vaslui” au rãspuns invitaåiei

colegilor din R Moldova.

Din partea Serviciului de

Grãniceri al R. Moldova,

la competiåie au participat

20 de grãniceri din cadrul

Direcåiei de Supraveghere æi Control a Frontierei de Stat Leova.

Deschiderea oficialã a competiåiei sportive a avut loc pe

stadionul „Dinamo” din Chiæinãu, într-o atmosferã de fast æi

sãrbãtoare, subliniatã de intonarea imnurilor de stat ale celor douã

åãri participante. Festivitãåile au fost prezidate de Roman Revenco

- Directorul General al Serviciului Grãniceri al R. Moldova, maior

Ion Corneliu Radu - Æeful DRSCFS Leova, comisar-æef de poliåie

Dorel Tudose - æeful delegaåiei poliåiætilor de frontierã æi æef al

STPF Vaslui æi inspector de poliåie Cornel Ursan – preæedinte al

clubului sportiv „A.S. Frontiera Vaslui”.

Competiåia s-a desfãæurat pe trei discipline: æah, tenis de

masã æi fotbal, cu participare individualã æi pe echipe din cadrul

ambelor autoritãåi de frontierã.

Poliåiætii de frontierã vasluieni au avut

o prestaåie excelentã la tenis de masã æi

fotbal, unde au învins, competiåia æahistã

terminându–se la egalitate.

Întregul campionat s-a desfãæurat

într-o atmosferã de voie bunã æi fair

play.

Activitatea s-a dovedit un succes,

iar ambele autoritãåi de frontierã æi-au

propus sã continue aceastã formã de

cooperare, devenitã deja tradiåie.

Irina GHEUCÃ-MIRICÃ

Nr. 5/2012

F R O N T I E R A

33


Divertisment

Maxime

• Ce face un cal pe o pajiæte cu canabis? Paæte fericit!

• Nu-mi mai merge internetul prin wireless de douã zile. Cred

cã vecinul iar a uitat sã plãteascã factura.

• Astãzi am încercat sã evit vodca, dar e cu 40% mai tare decât

mine.

• Existã 3 lucruri importante în viaåã: sexul, secretul æi prietenia.

Aæadar, faceåi sex, pãstraåi secretul æi rãmâneåi prieteni.

• Bãrbaåii æi femeile sunt de acord într-o singurã privinåã: n-au

încredere în femei.

• A pleca mai devreme de la locul de muncã, este un semn rãu.

Unul, de la noi, a plecat odatã mai devreme æi... a divoråat!

• Deoarece Dumnezeu nu reuæeæte sã urmãreascã chiar totul, a

creat bãtrânele æi bãncile din curte.

• Bãrbaåii sunt precum pantofii:

- cei care îåi plac, te costã;

- foarte puåini meritã pãstraåi mai mult de un sezon;

- dacã nu îi iei potriviåi, s-ar putea sã te batã;

- cei comozi nu te atrag, iar cei care te atrag nu vor sã intre;

- oricât le-ai vorbi, nu devin mai maleabili;

- unul singur nu e de ajuns, decât pentru cenuæãrese;

- unii meritã lãsaåi la uæã;

- lumea te judecã în funcåie de ei;

- alte femei te invidiazã pentru ai tãi, iar tu invidiezi alte femei

pentru ai lor;

- cei æireåi trebuie legaåi;

- æi ca o regulã de aur: toåi trebuie cãlcaåi în picioare!

• Dacã n-ar pune întrebãri, copiii n-ar afla niciodatã cât de puåin

ætiu pãrinåii.

• Toåi ne naætem uzi, goi æi flãmânzi. Æi acesta e doar începutul.

• Banii pentru salariile æi pensiile mari ajung întodeauna. Nu ajung

banii pentru salariile æi pensiile mici.

3,14

sport

fotbal club

sport

clor(simb)

o „åarã”

nota 3

tinã

sport

doi pe

scenã

douã

tone!

sport

destul

bate riga

sportivi

minifotbal

intrare la

hochei!

gaz nobil

sport

æah.. final

cãit!

sport

plat

misiune

sport

în hibã

sport

curmãturã...

primii la

fugã

sport

subiect

trag cu

urechea

vulcan

vioi

umflã

vela

sters

Întretaie

linia

rezultat

final

asia!

la navã!

triaåi

ou cu

unt!

PUNCT LA...

PLASÃ

PICÃ LA... ÆAH

parolã

pe fir

de Dumitru Mocanu

micul vas

sau...

redus!

un evreu

în plop!

Judecãtorul întreabã martorul la

proces:

- La ce distanåã v-aåi aflat de locul

accidentului?

- La 6 metri æi 75 de centimetri.

- Æi cum de ætiåi, aæa de exact?

- Când am vãzut accidentul, mi-am dat

seama, pe loc, cã voi fi întrebat la proces

de vreun tâmpit æi am mãsurat...

Se întâlnesc doi prieteni:

- Mã, asearã aproape cã l-am vãzut

pe taicã-tãu.

- Cum adicã mã aproape, pãi ori l-ai

vãzut, ori nu.

- Pai mã, nu lucreazã el în garã?

- Ba da.

- Æi în echipa lui nu au salopete de

alea galbene cu numere pe ele?

- Ba da.

- Æi taicã-tãu nu are numãrul 55?

- Ba da.

- No, pãi d-aia zic, eu l-am vãzut pe

ãla cu numãrul 54.

Într-o dupã-amiazã, un vânãtor trece

prin pãdure æi, deodatã vede un tip legat

la mijloc cu o sfoarã, atârnat de o cracã.

Vânãtorul întreabã:

- Ce faci mã, atârnat acolo?

- Uite, m-am spânzurat...

- Pãi sfoara trebuie sã åi-o pui în jurul

gâtului, prostule!

- Am încercat, dar mã sufoc!

34 F R O N T I E R A Nr. 5/2012


Æeful meu mi-a zis:

- Crezi cã poåi sã vii sâmbãtã la

serviciu? Ætiu cã e weekend æi poate ai

alte planuri, dar am nevoie de tine.

- Sigur, nicio problemã, am zis, dar

e posibil sã întârzii. Sâmbãta, dupã cum

ætiåi, e un trafic infernal.

- Ok, când crezi cã o sã ajungi?

- Pai, cred cã luni!

Un tip la un fast food:

-Bunã ziua, vreau 4 shaorma la

pachet, vã rog, 2 cu pui, 2 cu vitã.

În cele cu pui vreau puiul pe o parte

ars, pe o parte crud æi pita arsã. La o

shaorma cu vitã vreau carnea crudã

în sânge, pita arsã pe o parte æi numai

cu castraveåi, iar în cealaltã cu vitã,

vreau carnea cãrbune, pita arsã æi

numai cu ceapã!

- Dar, domnule, ce îmi cereåi e

foarte greu de fãcut!

- Pãi, æi ieri cum ai reuæit?

Soåul intrã rapid în casã, se

aruncã cãtre soåie, o sãrutã æi primeæte

ca rãspuns un sãrut fierbinte.

- Acum, spune soåul, spune-mi cum

arãt fãrã mustaåã?

- Ah! Tu erai?!

Un credincios merge la preot sã se

spovedeascã:

- Pãrinte, am pãcãtuit!

- Cu cine, fiule?

- Ætiåi pãrinte, nu pot sã vã spun... îmi

este forte greu!

- Cu femeia primarului?

- Nu...

- Cu femeia veterinarului?

- Nu, pãrinte...

- Dar cu cine?

- Pãrinte, nu cred cã sunt încã

pregãtit sã mã spovedesc, voi veni

în altã zi.

Ieæind de la spovedanie, omul

nostru se întâlneæte cu un prieten,

care-l întreabã mirat:

- Ce ai fãcut la spovedanie?

- Am luat niæte informaåii

utile.

BANCURI

Mãmico, mi-ai spus cã

îngerii au aripi æi pot zbura, da?

- Desigur, scumpa mea.

- Asearã, când tu nu erai, am auzit

cum tata îi spunea menajerei „Îngeraæ”.

Ea când o sã zboare?

- Mâine dimineaåã, scumpo, mâine

dimineaåã!

Un bancher discuta cu prietenul

sãu:

- Îåi închipui, m-am îndrãgostit! Ea are

20 de ani, eu 65! Ce crezi, æansele mele

vor creæte dacã îi voi spune cã am 50?

- Æansele tale vor creæte dacã îi vei

spune cã ai 80!

Un angajat, intrã în biroul æefei lui,

o plesneæte peste fund æi îi zice:

- Ce faci, pãpuæã, mai merge una

Divertisment

micã?

Æefa, indignatã:

- Domnule, dar cum vã permiteåi ?

- Uite... aæa vorbesc eu cu tipele cu

care am dormit împreunã!

- Da când am dormit noi doi împreunã,

stimabile?, replicã indignatã æefa.

- Ieri, la æedinåa de analiza a

rezultatelor departamentului nostru...

Dupã un chef teribil cu bere rece

ca gheaåa, Costicã a rãguæit æi merge la

prietenul lui de pahar, Vasile.

Sunã æi în uæã apare soåia

acestuia.

- Vasile e acasã? abia putu æopti cu

vocea rãguæitã Costicã.

La fel de misterios, doamna

æopteæte:

- Nu, intrã repede sã nu ne vadã

careva.

Într-un orãæel, un preot are

nevoie la baie æi intrã într-un club,

cautã baia, dar nu o gãseæte æi întreabã

barmanul:

- Mã scuzaåi, domnule, unde este

baia?

- Îmi pare rãu, pãrinte, dar nu vã

recomand sã intraåi în baie.

- Dar, de ce?

- Fiindcã în baia bãrbaåilor este o

statuie cu o femeie goalã æi singurul lucru

care acoperã pãråile ei intime e o frunzã.

- E ridicol, chiar credeåi cã pot fi ispitit?

O sã mã uit în cealaltã direcåie.

Muzica æi dansul continuã

æi, dintr-o datã, luminile s-au

stins. Toåi din club aplaudã æi se

bucurã, iar când iese preotul, e

aplaudat æi salutat de toåi.

- Nu înåeleg de ce sãrbãtoriåi

cã am intrat la toaletã.

- Fiindcã acum sunteåi de-al

nostru!

- Mã tem cã, încã, nu

înteleg.

Barmanul spune râzând:

- Sã vã explic, de fiecare

datã când cineva ridicã frunza,

luminile se sting.

Regula cifrei unice

presupune completarea

careului de 81 cãsuåe

dupã O SINGURÃ

REGULÃ: orice rând,

orice coloanã de 9

cãsuåe æi oricare pãtrat

de 3X3 cãsuåe sã

conåinã, o singurã datã,

fiecare cifrã cuprinsã

între 1 æi 9.

Responsabili de paginã Ætefan ANDREESCU

æi Petre BUCUR

Nr. 5/2012

F R O N T I E R A

35


La mulåi ani, tuturor copiilor!

More magazines by this user
Similar magazines