Nr. 8/2005 - Politia de Frontiera

politiadefrontiera.ro

Nr. 8/2005 - Politia de Frontiera

nr. 8/2005

Revistã editatã de

Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã

• NR. 8/2005 • 36 PAGINI

Dotãri pentru misiuni speciale

pag. 18


• PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT •

Motivaåii pentru

trecerea ilegalã a frontierei

Poliåiætii de frontierã sãtmãreni

au depistat, în dimineaåa zilei de 28

august a.c., trei cetãåeni români care

trecuserã ilegal frontiera în România,

fiecare dintre aceætia având „motive

întemeiate” sã apeleze la o astfel de

metodã.

Astfel, cu ocazia executãrii

misiunilor specifice, poliåiætii de

frontierã din cadrul Sectorului PF

Carei, judeåul Satu Mare, au observat

trei persoane care se îndreptau

cãtre interiorul åãrii, printr-o zonã

împãduritã din apropierea punctului

de trecere a frontierei Urziceni.

Procedând la identificarea celor în

cauzã, care trecuserã ilegal frontiera

în România, s-a stabilit cã aceætia

sunt cetãåenii români Ætefan S., în

vârstã de 27 ani, domiciliat pe raza

judeåului Satu Mare, Florin B., de 31

ani, din Harghita æi Romicã M., de 29

ani, cu domiciliul pe raza judeåului

Bacãu.

Fiind demarate cercetãrile,

bãrbaåii au declarat motivele pentru

care au trecut fraudulos graniåa, doi

dintre aceætia aveau paæapoartele

expirate, iar al treilea (Romicã M.)

avea pe conætiinåã sãvâræirea mai

multor infracåiuni. Dupã ieæirea

legalã din åarã, în cursul anului 1998,

Romicã a ajuns fraudulos în Anglia

unde, în schimbul sumei de 1.500 lire

sterline, æi-a procurat un paæaport

falsificat prin înlocuirea fotografiei.

Poliåiætii de frontierã le-au

întocmit tuturor persoanelor acte

premergãtoare începerii urmãririi

penale sub aspectul sãvâræirii

infracåiunii de trecere ilegalã a

frontierei de stat, cetãåeanul român

Romica M. fiind cercetat æi pentru

trecerea ilegalã a frontierei unui

stat strãin, la finalizarea cazului,

urmând a fi luate mãsurile legale ce

se impun.

Cu bicicleta spre Italia

În dimineaåa zilei de

18 august a.c., un echipaj

al Poliåiei de Frontierã,

ce executa supravegherea

frontierei, a observat cã,

dinspre localitatea Moraviåa,

o persoanã se deplasa spre

frontiera cu Uniunea Serbia

æi Muntenegru.

Surprinzãtor pentru

poliåiætii de frontierã a fost

faptul cã persoana în cauzã

se deplasa, peste câmp, cu o

bicicletã, pe care transporta

æi o geantã destul de

voluminoasã. Deplasarea acestuia

în afara cãilor de comunicaåie a

constituit principalul motiv ce i-

a determinat sã acåioneze pentru

reåinerea æi identificarea celui în

cauzã.

În scurt timp echipajul mobil al

Poliåiei de Frontierã a ajuns persoana

în cauzã, la mai puåin de 100 metri

de linia de frontierã, stabilind cã

este vorba de Ion L., de 51 ani, din

Republica Moldova.

În urma verificãrilor efectuate æi

pe baza declaraåiilor celui în cauzã,

poliåiætii de frontierã au stabilit cã

cetãåeanul moldovean încerca sã iasã

ilegal din åarã cu dorinåa de a ajunge

în Italia, având acelaæi motiv, atât de

des folosit de cei reåinuåi la frontierã

în asemenea ipostaze, respectiv

cãutarea unui loc de muncã.

Sediul SPF Moraviåa

Ion L. intrase în România la

mijlocul anului trecut æi îæi gãsise un

loc de muncã la un centru de ajutoare

de pe raza judeåului Timiæ, prestând

diferite activitãåi în cadrul acestuia,

în toatã aceastã perioadã.

În dimineaåa zilei de 18 august,

în jurul orelor 4.00, a plecat cu

bicicleta de la domiciliu provizoriu,

intenåionând ca, sub masca unui

turist, sã încerce sã înæele vigilenåa

poliåiætilor de frontierã români,

convins fiind cã în acest mod nu va

fi luat în seamã æi va reuæi sã treacã

ilegal frontiera.

Din pãcate pentru Ion, poliåiætii

de frontierã nu s-au lãsat înæelaåi,

l-au reåinut æi i-au întocmit actele

premergãtoare începerii urmãririi

penale pentru tentativã la trecerea

ilegalã a frontierei de stat.

n Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920

n Serie nouã - nr. 644










REDACÅIA

(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro,

Intranet: frontiera@igpf.net)

Redactor-æef

Inspector principal Marius IONESCU

(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)

Secretar de redacåie

inspector Gabriel CRÃCIUN

(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)

Redactori:

inspector Alexandru BARBU

subinspector Ætefan ANDREESCU

Fotoreporter

agent-æef adjunct Iulian PUICÃ

Abonamente, difuzare

Elena URSACHI

Coperta I (hovercraft) æi IV

(poliåiæti de frontierã din cadrul

SPF Chilia - IJPF Tulcea, în zona

Pãdurii Letea)- Gabriel CRÃCIUN

ADRESA: Str. Rãzoare nr. 2,

sector 6, Bucureæti, cod 050507;

TEL./FAX: 021-316.84.32;

021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;

Cont virament-abonamente IGPF

Bucureæti, deschis sub nr.

RO81TREZ7005009XXX000252,

la Direcåia de Trezorerie a

Municipiului Bucureæti.

Cod fiscal: 4193222

Responsabil de numãr

Inspector Gabriel CRÃCIUN

Layout: Alexandru BARBU

Tipar

S.C. AMMA PRINT SRL-Bucureæti

Tel./fax: 021 - 344 10 74

e-mail: office@ammaprint.ro

Ediåia s-a încheiat la

31 august 2005

Preå: 2,5 lei

Reproducerea materialelor din

cuprins este permisã numai cu

menåionarea sursei

(Copyright cf. Legii nr. 8/1996).

Materialele primite spre publicare

nu se înapoiazã.

Responsabilitatea juridicã

pentru conåinutul articolului æi

informaåiile cuprinse aparåine,

potrivit art. 225 din Codul penal,

autorului.

I.S.S.N.: 1220-711X

Imprimat în România


• DIN SUMAR •

vInterviu cu directorul

DPF Oradea, comisaræef

de poliåie Ioan Buda

v

v Æedinåa Consiliului Consultativ

al IGPF ......................... pag. 8

v Cooperarea poliåieneascã

internaåionalã prin intermediul

PNF ............................ pag. 9-10

v Åara de dincolo

de negurã ...................... pag. 12-16

v Arc peste timp în viaåa

medicalã a MAI............ pag. 17

v Documentar .............. pag. 20

v Comunicarea la locul de muncã

- necesitate sau stres? .... pag. 22

v Sistemul integrat

pag. 4

Forumul Salzburg

de comunicaåii voce-date

al PF ..................... pag. 24-25

v Sport ........................ pag. 33

v Divertisment ...... pag. 34-35

nr. 8/2005

pag. 6

v Finalizarea Convenåiei de

Twinning cu Germania æi Spania

pag. 7

C â n d p o å i m e r g e , d e c e

s ã t e t â r ã æ t i ?

...este o întrebare retoricã pusã cândva, într-un context sau împrejurare

care-mi este necunoscutã, de marele istoric Nicolae Iorga. Generaåii întregi de

semeni au ieæit probabil din impasuri sufleteæti numai reflectând la rãspunsul

ce-l sugereazã aceastã întrebare. Æi tot N. Iorga, prin psihologia specificã

omului de ætiinåã, prin înåelepciunea ce-i caracterizeazã în general pe cei ce

gestioneazã trecutul, încearcã parcã sã descifreze tainele rãspunsului astfel

încât sã fie accesibil omului, la toate nivelurile sale de înåelegere: „Lasã pe

alåii sã te plângã; tu, ajutã-te”, „Al tãu e ce åi s-a dat, dar mai ales ce åi-ai

dat tu fãrã a jigni pe nimeni” (Reflecåii æi maxime - Bucureæti, 1989)

Încrederea în sine a fost totdeauna un subiect de actualitate, subiect pe

cât de simplu la nivelul simåului comun (oricine ætie sau simte importanåa

încrederii în foråele proprii pentru succesul unei acåiuni), pe atât de complicat

din punctul de vedere al mecanismelor psihologice implicate.

Conform teoriei lui S. Freud (psihicul uman este format din trei categorii:

sine, eu, supraeu, categorii pe care tot psihologul le-a numit ulterior id, ego,

superego sau inconætient, conætient, subconætient), omul se naæte cu sinele,

iar eul se formeazã treptat, o datã cu formarea conætiinåei de sine. O datã

cu evoluåia eu-lui æi a conætiinåei de sine, se contureazã æi personalitatea

umanã. O personalitate umanã puternicã este caracterizatã, printre multe

altele, æi de o încredere mare în foråele proprii.

„Conætiinåa de sine a omului îi dã acestuia o siguranåã certã - aproape

eroicã - în puterile lui de realizare.” - spunea D. Gusti. Trebuie însã

specificat faptul cã æi o încredere prea mare scoate personalitatea din

tiparele echilibrului psihic, conducând-o cãtre o dorinåã agresivã de afirmare

socialã, cãtre megalomanie (idei delirante de grandoare asociate cu idei de

persecuåie). Sã avem încredere în foråele noastre proprii dar sã nu ne pierdem

niciodatã capacitatea de a menåine un echilibru între nevoile, dorinåele, visele

noastre æi posibilitãåile noastre proprii de realizare, precum æi capacitatea de

a anticipa toate riscurile posibile - aceasta este de fapt calea care menåine o

structurã psihicã stabilã.

Orice traumã (eveniment traumatizant) produsã în copilãrie, asociatã cu o

structurã biopsihicã înnãscutã slabã, lasã urme în structura de personalitate

a individului, îl sensibilizeazã æi îl face ca la maturitate sã nu aibã încredere

suficientã în el æi în acåiunile lui. Îl face sã se simtã nesigur pe propriile

decizii, sã depindã mereu de pãrerea, sprijinul æi susåinerea celor din jur

æi astfel sã devinã o pradã uæoarã pentru manipulatori sau o persoanã

obositoare pentru cei care, vrând-nevrând, îl „duc” în spate.

În orice loc de muncã existã nemulåumiri, insatisfacåii, nedreptãåi,

aprecieri subiective, iar de o parte æi de cealaltã a balanåei sociale existã

oameni care au încredere în foråa lor interioarã æi-æi gãsesc astfel propriile

resurse de a lupta, fiind convinæi cã-æi pot face dreptate dacã au argumentele

corespunzãtoare æi oameni care, la cea mai micã problemã, stare tensionatã,

nedreptate, se retrag precum animalele rãnite în bîrlogul lor, pentru a-æi

„linge” rãnile, suferind eæec dupã eæec. Tot mai mulåi sunt cei care încearcã sãæi

compenseze aceastã lipsã de încredere, recurgând la diverse vicii: izolarea,

fumatul exagerat, consumul excesiv de alcool sau droguri.

Cei care suferã de aceastã „maladie socialã” æi doresc cu adevãrat sã

se „vindece”, trebuie sã fie siguri cã unicul remediu le aparåine, este cel

din lãuntrul lor: conætientizarea „rãnilor” suferite æi „cicatrizarea” lor,

conætientizarea pierderilor sociale datorate nepãsãrii, indiferenåei, complacerii

în efectele simptomului, conætientizarea importanåei autovalorizãrii (ei înæiæi

sã se simtã importanåi) æi automat, dezvoltarea nevoii, a dorinåei interne

de schimbare concretizatã în acte de voinåã (sã vrea sã se schimbe æi sã æi

acåioneze în acest sens). Pentru cei care conætientizeazã faptul cã au aceastã

problemã dar se simt incapabili sã o depãæeascã singuri, existã o altã soluåie:

apelarea la psiholog - specialistul care stãpâneæte tehnici de întãrire a eului

æi de stimulare a voinåei.

T. Muæatescu spunea: „Orice vapor când pleacã din port trebuie sã fie

sigur cã va putea pluti peste naufragii probabile... Numai când åi-e fricã de

tine, te temi æi de ceilalåi”.

Prin urmare, dacã toåi cei ce se confruntã cu dificultãåi ar înceta sã-æi

plângã de milã, spunându-æi „Când pot merge, de ce sã mã târãsc?”, probabil

cã am fi în primul rând o societate mai sãnãtoasã, iar în al doilea rând, neam

vãita mai puåin æi am realiza mai mult.

Mariana CENEA - IJPF Mehedinåi


4

Dialog

„Mesajul meu pentru colegii

din cadrul direcåiei este

unul de optimism æi de

încredere”

Interviu cu directorul Direcåiei Poliåiei de Frontierã

Oradea, comisar-æef de poliåie Ioan Buda

- Domnule director, aåi preluat

aceastã funcåie începând cu data

de 1 iulie a.c., însã v-aåi desfãæurat

activitatea din 1990 ca poliåist de

frontierã în vestul åãrii. Care este

specificul activitãåii poliåiætilor de

frontierã din cadrul D.P.F. Oradea?

- Poliåiætii de frontierã din

cadrul D.P.F. Oradea îæi desfãæoarã

activitatea într-o zonã de competenåã

cu o situaåie operativã deosebit de

activã æi complexã, având misiunea de

a organiza æi efectua supravegherea

æi controlul trecerii frontierei de stat

la frontiera de vest æi nord-vest a

României, prevenirea æi combaterea

trecerilor ilegale peste frontierã æi

a faptelor specifice criminalitãåii

transfrontaliere, respectarea

regimului juridic al frontierei de

stat, paæapoartelor æi strãinilor,

respectarea ordinii æi liniætii publice

æi apãrarea vieåii, integritãåii æi a

libertãåii persoanelor, proprietatea

privatã æi publicã, drepturile æi

interesele legitime ale cetãåenilor æi

comunitãåii.

Dezvoltarea de front a zonei de

responsabilitate a direcåiei este de

491,8 km, din care 396,3 km cu

Republica Ungarã æi 95,5 km cu

Ucraina. Ca structurã organizatoricã

direcåia are în subordine 3

inspectorate judeåene ale Poliåiei

de Frontierã - Arad, Bihor æi Satu

Mare - æi un Centru de Formare æi

Perfecåionare a cadrelor la Carei. În

cadrul inspectoratelor sunt organizate

15 sectoare ale Poliåiei de Frontierã

æi 19 puncte de trecere a frontierei de

stat rutiere, feroviare, aeroportuare,

zone libere æi RO - LA.

Complexitatea situaåiei operative

este datã de faptul cã ne situãm pe

direcåia principalã de manifestare a

fenomenului migraåionist - de la est

cãtre vest, pe traseele fenomenelor

infracåionale unde acåioneazã reåele

internaåionale bine organizate,

asigurate financiar, tehnic æi

informativ care devanseazã, pe

unele componente, structurile cu

atribuåii în combatere, de tendinåa

de transformare a transportatorilor

în vectori ai marii infracåionalitãåi în

domeniul migraåiei ilegale, traficului

de stupefiante, arme, muniåii ori

materiale explozive aducãtoare de

câætiguri mari æi imediate,

de menåinerea traficului

cu maæini furate pe

direcåia vest - est, explozia

tendinåelor de introducere

æi scoatere ilegalã de åigãri

în/din România, creæterea

tendinåelor evazioniste æi

eludarea legislaåiei vamale.

Valorile mari de trafic, care ajung

uneori la peste 50.000 de persoane æi

peste 15.000 de mijloace de transport

care tranziteazã frontiera prin

punctele de trecere din zona noastrã

de competenåã în 24 de ore, impun

realizarea unui echilibru cât mai

optim între necesitatea efectuãrii unui

control ferm æi exigent æi reducerea

timpilor de aæteptare în punctele de

trecere æi asigurând un trafic fluent

æi civilizat.

Relieful diversificat, cu multe

acoperiri, cu cãi de comunicaåii, canale

æi diguri care duc perpendicular

Carte de vizitã

- data naæterii 29.08.1964, localitatea

Cupæeni, Jud. Maramureæ;

- cãsãtorit - un copil.

Studii:

- Liceul industrial Beclean -1983;

- Facultatea de Mecanicã din

cadrul Institutului Politehnic

Cluj-Napoca 1990;

- Încadrat din viaåa civilã în

PFR;

- Facultatea de Drept-Universitatea

Oradea 2000;

- Curs post-universitar de drept

penal la Facultatea de Drept-

Oradea 2001;

- Doctorand (anul II)- Administraåie

Publicã- Facultatea de Drept Cluj-

Napoca.

Activitate:

- 1990-2001 diferite funcåii la PTF

Boræ;

- 2001-2002 adjunct æef sector SPF

Boræ;

- 2002-2003 æef compartiment

coordonare la DPF Oradea;

- 2003-2005 æef birou CTP;

- 01.07.2005 directorul DPF

Oradea.

pe frontierã permite apropierea

celor care încercã sã desfãæoare

activitãåi ilicite pânã în apropierea

frontierei, îngreunând activitatea de

supraveghere.

- Întrucât se constituie noi echipe

manageriale, atât la nivelul direcåiei

cât æi inspectoratelor din subordine,

care sunt obiectivele æi prioritãåile

pe termen scurt æi mediu ale

dumneavoastrã?

- În primul rând, sprijin aceste

noi echipe manageriale pentru a se

închega æi pentru a-æi intra cât mai

rapid æi mai eficient în atribuåii,

având ca obiective pe termen scurt

continuarea implementãrii la

nivelul tuturor structurilor noastre a

Strategiilor de Management Integrat

a Frontierei de Stat æi a Strategiei

Securizãrii Frontierei de Stat pentru

perioada 2004 - 2006, continuarea

procesului de profesionalizare/

specializare a poliåiætilor de

frontierã, utilizarea judicioasã a

foråelor æi mijloacelor pe baza unor

analize realiste a factorilor de risc

din zona de competenåã, dezvoltarea

cooperãrii interne æi externe cu toate

structurile implicate în combaterea

infracåionalitãåii transfrontaliere,

combaterea faptelor de corupåie.

Pe termen mediu, fiind convinæi cã

vom face parte din marea familie a

Poliåiei de Frontierã Europene æi vom

executa serviciul la frontierele interne

ale Uniunii Europene, ne propunem

sã acåionãm pentru ridicarea la

nivelul standardelor instituåiilor

europene a modului de organizare

æi desfãæurare a controlului æi

supravegherii frontierei de stat,

ajungându-se la compatibilizarea

structuralã æi acåionalã în acest

domeniu, efectuarea demersurilor

necesare pentru realizarea sistemului

integrat de securizare a frontierei

æi asigurarea logisticii necesare


nr. 8/2005

5

pentru eficientizarea activitãåilor

de combatere a infracåionalitãåii

transfrontaliere.

- Intrarea în vigoare a Ordonanåei

Guvernului nr. 28/2005 a impus

poliåiætilor de frontierã reåinerea

paæapoartelor cetãåenilor români care

au depãæit termenul legal de æedere

în statele UE, creându-se o situaåie

tensionatã la punctele de trecere a

frontierei. Cum aåi gestionat aceastã

situaåie?

- Pentru gestionarea acestei situaåii

am acåionat preventiv æi diferenåiat

la punctele de trecere a frontierei,

în primul rând printr-o diagnozã

cât mai realistã a valorilor de trafic

pe intervale temporale æi categorii

de puncte æi în al doilea rând prin

suplimentarea foråelor umane æi a

mijloacelor tehnice care sã lucreze cât

mai operativ documentele de trecere a

frontierei, în aæa fel încât sã nu creascã

prea mult timpii de aæteptare æi sã se

realizeze un control de frontierã corect

æi civilizat. Totodatã, am explicat

cetãåenilor æi reprezentanåilor

mass-media, atât în puncte cât æi în

numeroase conferinåe æi comunicate

de presã, cadrul general æi contextul

acestei mãsuri ca æi posibilitatea

de a-æi recupera paæapoartele în

Continuând cu aceeaæi fermitate

acåiunile pe linia combaterii

eventualelor acte de corupåie în rândul

personalului propriu dispuse de cãtre

conducerea Inspectoratului General

al Poliåiei de Frontierã, în noaptea de

12 spre 13 august, o echipã formatã

din ofiåeri din cadrul IGPF æi DGIPI

Bucureæti s-a deplasat la PTF Nãdlac,

jud. Arad, într-un control inopinat,

pentru a verifica modul cum sunt

respectate reglementãrile interne pe

linia contracarãrii actelor de corupåie

de cãtre lucrãtorii din subordine.

Cu aceastã ocazie, în biroul turei de

serviciu, în care îæi desfãæura activitatea

æeful de turã împreunã cu cel de grupã,

sub computer, a fost descoperitã suma

de 920 euro, 5.000 forinåi æi 7.000.000

ROL a cãrei provenienåã nu a putut

fi justificatã, întrucât conform normelor

interne pe linia combaterii corupåiei,

sumele în lei trebuie declarate la intrarea

în serviciu, iar deåinerea sumelor în

valutã pe perioada executãrii serviciului

este interzisã, existând suspiciunea cã a

fost primitã de la participanåii la trafic, în

mod nejustificat.

De asemenea, în toneta de serviciu

de pe sensul de ieæire din åarã, în care

îæi desfãæura activitatea un agent a fost

baza documentelor justificative. Nu

putem omite faptul cã am beneficiat,

în aceastã perioadã dificilã, de un

sprijin concret, complex æi competent

din partea Inspectoratului General

al Poliåiei de Frontierã, începând de

la prezenåa alãturi de noi a factorilor

de conducere din domeniul operativ,

în frunte cu inspectorul general,

domnul chestor de poliåie Nelu Pop,

æi continuând cu efectivele æi suportul

de mobilitate care ne-au fost puse la

dispoziåie de la celelalte direcåii.

- Ministrul Administraåiei æi

Internelor a incriminat în repetate

rânduri corupåia în punctele de

trecere a frontierei. Care credeåi cã

sunt principalele cauze ale acestui

fenomen æi ce mãsuri veåi adopta

pentru combaterea eficientã a

acestuia?

- Între tendinåele fenomenului

infracåional transfrontalier se numãrã

æi sporirea încercãrilor de mituire a

lucrãtorilor - poliåiæti de frontierã,

vameæi ori ai altor instituåii ale

statului, ce-æi desfãæoarã activitatea

în punctele de trecere a frontierei,

de cãtre unele elemente infractoare

åinând de crima organizatã. De

aceea, pentru noi toåi, respectarea

legii, a deontologiei profesionale

gãsitã, aruncatã la coæ, o bancnotã de 50

euro, în timp ce asupra altui lucrãtor

a fost descoperitã, ascunsã în æosetã,

suma de 150 de euro.

Continuând controalele, în cuæca

câinelui de serviciu, care se afla în

responsabilitatea a doi lucrãtori, au mai

fost descoperiåi 1.210 euro, bani faåã de

care existã aceeaæi suspiciune.

Extinzând verificãrile æi asupra

zonei adiacente punctului,

unde se aflau parcate

autoturismele

a p a r å i n â n d

personalului

punctului, a

fost gãsitã,

a b a n d o n a t ã

în spaåiul verde, o

bancnotã de 10 euro.

Faåã de æefii de turã

æi lucrãtorii în cauzã, a

fost dispusã cercetarea în regim de urgenåã

a acestora, destituirea din funcåia

publicã æi declinarea competenåei, cãtre

Parchetul Naåional Anticorupåie, secåia

Arad, la finalizare urmând a fi dispuse

mãsurile legale ce se impun, în funcåie de

gravitatea æi natura faptelor sãvâræite.

În vederea derulãrii unui act

managerial eficient, menit a determina

reprezintã o componentã de prim

ordin în activitatea de formare æi

dezvoltare a carierei poliåistului de

frontierã. Pe acest segment acåionãm

prin eforturi conjugate, prin metode

æi mijloace diversificate, începând cu

cele de convingere, de motivare, de

educaåie æi pânã la cele coercitive, de

sancåionare a cazurilor de încãlcare

a legii.

- Ce mesaj doriåi sã transmiteåi

poliåiætilor de frontierã din cadrul

D.P.F. Oradea?

- Mesajul meu pentru colegii din

cadrul direcåiei este unul de optimism

æi de încredere în capacitatea

acestora de a depista æi neutraliza

infracåionalitatea transfrontalierã, de

a fi imuni la tentativele de corupere de

orice fel, de a-æi dezvolta aptitudinile

necesare exploatãrii judicioase a

echipamentelor din dotare, de a avea

un înalt nivel de educaåie pentru a

rãspunde aæteptãrilor populaåiei,

acåionând cu eficienåã, corectitudine æi

onestitate în îndeplinirea misiunilor

încredinåate la frontiera de vest a

României.

A consemnat

Marius IONESCU

Combaterea corupåiei - prioritate de grad zero

- 2.130 euro, 5.000 forinåi æi 7.000.000 lei gãsiåi sub calculator æi în cuæca câinelui

asigurarea unei stãri de legalitate

corespunzãtoare în zona de competenåã,

Inspectoratul General al Poliåiei de

Frontierã Române va continua zilnic

astfel de acåiuni în vederea combaterii

corupåiei în rândul personalului

propriu, conætient fiind de implicaåiile

negative ale acesteia, atât

asupra activitãåii specifice

desfãæurate în zonele de

responsabilitate,

cât æi asupra

imaginii interne

æi externe a

României.

Inspectorul

general al

Poliåiei de

Frontierã Române

– chestor de poliåie Nelu Pop - face

apel la întreaga societate româneascã

pentru a sesiza imediat orice act de

corupåie manifestat de cãtre cadrele

Poliåiei de Frontierã, prin sesizãri

directe atât la nivelul inspectoratelor

judeåene cât æi la sediul inspectoratului

general, prin intermediul telefoanelor

de urgenåã 021/9590 sau direct la

Cabinetul Inspectorului General, tel.

021/316.14.97.


6

Colaborare

FORUMUL SALZBURG

Cooperarea regionalã în domeniul combaterii

migraåiei ilegale, terorismului æi cooperãrii poliåieneæti

transfrontaliere

O delegaåie oficialã a Ministerului

Administraåiei æi Internelor, condusã

de domnul Vasile Blaga, ministrul

administraåiei æi internelor, a participat,

recent, la Graz, la Reuniunea Forumului

Salzburg, iniåiativã regionalã de cooperare

transfrontalierã, la invitaåia ministrului

federal de interne al Republicii Austria,

doamna Liese Prokop.

Alãturi de ministrul Vasile Blaga

s-au aflat secretarul de stat pentru

integrare europeanã, prof.univ.dr.

Florin Sandu, directorul general dr.

Corneliu Alexandru, responsabil

cu integrarea europeanã æi relaåiile

internaåionale în MAI, Rareæ

Niculescu, consilier al ministrului,

Gheorghe Ene, specialist al Poliåiei

de Frontierã în relaåiile bilaterale cu

partenerii ungari de cooperare, Ætefan

Pop, ataæat de afaceri interne al MAI

la Viena æi Cristian Ionuæ, expert MAI

pe problematica bilateralã românoaustriacã.

Reuniunea a fost onoratã de

prezenåa miniætrilor de interne

din Ungaria, Monika Lamperth,

din Cehia, Frantisek Bublan æi din

Slovacia, Vladimir Palko.

Totodatã, Polonia æi Slovenia au

fost reprezentate la nivel de secretari

de stat, din partea Comisiei Europene a

participat Franco Frattini, comisar pentru

justiåie æi afaceri interne æi vicepreæedinte

al Comisiei Europene, iar Organizaåia

Internaåionalã pentru Migraåie a fost

reprezentatã de Brunson McKinley,

director general.

Reuniunea Forumului Salzburg se

constituie într-o oportunitate regionalã

de cooperare între miniætrii de interne

din æase state central æi est-europene

(Austria, Slovenia, Slovacia, Ungaria,

Cehia, Polonia), la care a fost invitatã

sã participe, pentru prima datã, æi

România, la iniåiativa miniætrilor de

interne din Austria æi Ungaria, ca urmare

a excelentelor relaåii de cooperare românoaustro-ungare

în domeniul afacerilor

interne. Structurarea convorbirilor, pe trei

module distincte de discuåii æi consfãtuiri

pe parcursul a douã zile, a permis

abordarea complexã, din diferite puncte

de vedere (naåional, comunitar, organizaåii

internaåionale), a unor problematici

extrem de actuale în contextul european,

dupã atacurile teroriste de la Londra,

din luna iulie 2005, æi anume: mãsurile

întreprinse în Europa pentru combaterea

terorismului; mãsurile promovate la nivel

comunitar european, pentru combaterea

terorismului dupã momentul Madrid

2004, expunere a comisarului pentru

justiåie æi afaceri interne, domnul Franco

Frattini; iniåiativa Austriei æi Organizaåiei

Internaåionale pentru Migraåie pentru

controlul migraåiei ilegale („Procesul

Viena”); evaluarea Planului de Acåiune

pentru implementarea „Programului de la

Haga” – document programatic pe termen

mediu (2005-2009), adoptat la Haga în

2004, în domeniul afacerilor interne, cu

accente pe trei componente (creæterea

securitãåii interne, eficientizarea actului

de justiåie æi respectarea drepturilor

æi libertãåilor în spaåiul comunitar);

problematica migraåiei ilegale, controlul

frontierelor, finanåarea mãsurilor de

supraveghere æi control a frontierelor

externe comunitare.

De asemenea, împreunã cu omologul

austriac, doamna Liese Prokop, ministru

federal de interne, au fost stabilite

principalele coordonate ale cooperãrii

bilaterale româno-austriece, pe

problematica specificã, pentru pregãtirea

României pentru aderare. Primind

asigurãri ferme din partea partenerilor

austrieci cã România va fi susåinutã, în

continuare, atât la nivel federal cât æi

în plan european, pentru îndeplinirea

dezideratului de aderare conform

calendarului propus. Partea românã a

solicitat, concret, sprijin pentru pregãtirea

continuã a lucrãtorilor de la viitoarea

frontierã externã a UE din România,

solicitare acceptatã de ministrul federal

Prokop.

Domnia sa a confirmat pãråii române

continuarea sprijinirii eforturilor

întreprinse pentru îndeplinirea condiåiilor

de aderare a României la Uniunea

Europeanã æi a apreciat succesele

înregistrate pânã în prezent în acest

sens, amintind inclusiv buna cooperare

operativã desfãæuratã prin ofiåerii de

legãturã, atât cei austrieci de la Bucureæti

æi din cadrul Punctului de Contact de la

Oradea, cât æi cei români, de la frontiera

austriacã.

România poate beneficia, inclusiv

din prisma participãrii la reuniunile

Forumului Salzburg, de experienåa

celorlalte state amintite, având în vedere

cã æi autoritãåile române vor avea de

parcurs acelaæi traseu pentru integrarea în

spaåiul Schengen, dupã aderarea efectivã

la Uniunea Europeanã, preconizatã a avea

loc la 1 ianuarie 2007.

Pe agenda polonezã a urmãtoarelor

æase luni de preæedinåie a Forumului

Salzburg se mai aflã æi o serie de alte

aspecte, legate în special de: continuarea

activitãåilor în cadrul grupurilor de lucru

create sub egida Forumului Salzburg,

æi anume coordonarea activitãåilor

pentru protecåia martorilor, schimb de

informaåii privind åãrile de origine,

stabilirea unor politici comune

pentru coordonarea unui trafic rutier

sigur în statele membre; pregãtirea

urmãtoarei reuniuni a Forumului

Salzburg, în cursul lunii noiembrie

sau decembrie 2005.

Participarea României la lucrãrile

Forumului a fost reglementatã prin

semnarea de cãtre conducãtorii

delegaåiilor naåionale prezente a

unei declaraåii comune, în prezenåa

vicepreæedintelui Comisiei Europene,

Comisar pentru Justiåie æi Afaceri

Interne, Franco Frattini, privind

includerea României în mecanismul

regional de cooperare pe care-l

reprezintã Forumul Salzburg.

Considerãm cã participarea

autoritãåilor române la iniåiative

de tipul Forumului Salzburg nu

pot sã fie decât extrem de benefice

participanåilor, din mai multe motive.

Unul din acestea îl prezintã oportunitãåile

de comunicare la un nivel ridicat,

ministerial, la o reuniune care implicã

o recunoaætere reciprocã a necesitãåii de

cooperare pentru asigurarea unui nivel

ridicat de securitate, atât la nivel naåional,

cât æi regional æi implicit comunitar, prin

participarea unor state membre ale UE.

Pe de altã parte, prima participare

româneascã la aceastã reuniune mai

prezintã o semnificaåie aparte, æi anume

reconsiderarea statutului României la

nivel regional, recunoaæterea eficienåei

mãsurilor întreprinse în domeniul

combaterii migraåiei ilegale æi a eforturilor

depuse pentru îndeplinirea condiåiilor

de aderare (printre care æi securitatea

la frontiere, mai ales la viitoarea

frontierã externã a UE care va reveni în

responsabilitatea autoritãåilor române).

Prezenåa în rândul delegaåiei române a

unui reprezentant al Poliåiei de Frontierã

specialist în relaåiile româno-ungare a

relevat importanåa deosebitã pe care

ministrul administraåiei æi internelor,

personal, înåelege sã o acorde cooperãrii

speciale cu Republica Ungarã æi susåinerii,

în continuare, a evoluåiei pozitive a acestei

relaåii speciale de cooperare bilateralã,

inclusiv în cadrul unor reuniuni de tipul

Forumului Salzburg.

Cristian IONUÆ


nr. 8/2005

Managementul frontierelor externe

Inspectorul general al Poliåiei

de Frontierã Române, chestor Nelu

Pop a participat, în data de 30

iunie a.c., la reuniunea Comitetului

Director al Agenåiei Europene pentru

Managementul Frontierelor Externe

ale UE, care s-a desfãæurat la Varæovia

- Polonia. Pe timpul lucrãrilor,

inspectorul general a fost însoåit de

cãtre subcomisarul George Popa, ataæat

de afaceri interne în Polonia.

Scopul acestei întâlniri a fost acela

de a discuta æi analiza propunerile

privind liniile strategice de organizare

æi funcåionare a acestei agenåii,

În data de 10 august a.c., la sediul

IGPF, a avut loc festivitatea de

încheiere a Convenåiei de Înfrãåire

Instituåionalã cu Germania æi Spania,

începutã în luna februarie 2004 æi

finanåatã de Uniunea Europeanã prin

Programul Phare 2002, cu un buget de

aproximativ 800.000 euro.

Convenåia a fost încheiatã între

Poliåia de Frontierã Românã, Poliåia

Federalã din Germania, Prezidiul Centru

æi Direcåia Generalã a Comisariatului

General de Poliåie pentru

Strãini, Frontiere æi

Documente æi Delegaåia

Guvernului pentru Planul

Naåional pentru Droguri

din Regatul Spaniei, tema

fiind „Creæterea capacitãåii

Poliåiei de Frontierã Române

în lupta împotriva traficului

transfrontalier de droguri æi

de fiinåe umane”. Proiectul s-a

derulat pe perioada a 18 luni æi

a avut ca obiective principale:

armonizarea legislaåiei

României cu legislaåia UE

æi acquis-ul Schengen, în

scopul pregãtirii instituåiilor

implicate în managementul

frontierei æi migraåiei în

domeniile de activitate, necesare pentru

aderarea la UE; creæterea capacitãåii

Poliåiei de Frontierã Române de întãrire

a frontierei, ca viitoare zonã de frontierã

esticã a UE, conform standardelor,

procedurilor, echipamentelor æi celor

mai bune practici privind managementul

frontierei ale UE.

La încheierea oficialã a convenåiei de

twinning au participat reprezentanåi

de rang înalt ai Delegaåiei Comisiei

Europene în România, ambasadelor R. F.

ale Uniunii Europene

adoptarea proiectului privind structura

organizatoricã a agenåiei, adoptarea

proiectului de document privind

organizarea æi funcåionarea financiarã

a agenåiei, adoptarea bugetului

organizaåiei pentru ultimele æase luni

ale anului 2005, politica de cadre æi de

personal a agenåiei, alegerea locaåiei

sediului agenåiei æi alegerea logo-ului.

Inspectorul general a prezentat

prioritãåile PFR pe linia securizãrii

frontierelor externe æi a solicitat sprijin

pe linia efectuãrii analizei de risc, în

concordanåã cu standardele Uniunii

Europene.

Finalizarea Convenåiei de Twinning

cu Germania æi Spania

Germania æi Regatului Spaniei, liderii de

proiect æi experåii statelor partenere de

twinning, ofiåeri de legãturã, consilierul

de preaderare al proiectului æi alåi

consilieri de pre-aderare din statele

Uniunii Europene care-æi desfãæoarã

activitatea în România, precum æi

oficialitãåi ale altor autoritãåi române

cu responsabilitãåi în acest proiect æi cu

atribuåii la frontierã.

Ministerul Administraåiei æi

Internelor a fost reprezentat de secretarul

de stat, chestor-æef Florin Sandu. În

cadrul reuniunii au susåinut alocuåiuni,

conform agendei: inspectorul general al

PFR, chestor Nelu Pop; secretarul de

stat, chestor æef Florin Sandu; liderul

de proiect din partea Germaniei, Ulrich

Klemann; reprezentantul Delegaåiei

Comisiei Europene în România, Simons

Onno; ambasadorul R.F. Germania la

Bucureæti, Wilfried Gruber; consulul

Regatului Spaniei la Bucureæti, Toribio

de Prado; preæedintele Prezidiul Centru

Cu aceastã ocazie, comisarul

european de justiåie æi drepturi

civile Franco Frattini a evidenåiat

importanåa acestei agenåii, reiterând

sprijinul Comisiei Europene. Totodatã,

înaltul oficial a subliniat importanåa,

nu doar operativã ci æi politicã a

acestei structuri, consideratã a fi

piatra de temelie a Uniunii Europene

în combaterea migraåiei ilegale,

securizarea frontierelor externe æi lupta

împotriva criminalitãåii organizate

internaåionale.

al Poliåiei Federale Germane, Wieland

Mozdzynski.

În cadrul acestora au fost relevate

urmãtoarele aspecte: au fost realizate

obiectivele propuse în acest proiect

twinning; s-a îmbunãtãåit considerabil

cooperarea între PFR æi celelalte

instituåii relevante pentru aceastã

convenåie; experienåa æi sprijinul

susåinut al partenerilor de proiect din

Germania æi Spania au condus la

realizarea dezideratelor PFR privind

asigurarea securizãrii

frontierelor conform

standardelor æi celor mai

bune practici comunitare

privind managementul

frontierei, în perspectiva

viitoarei frontiere estice

a U.E.

La sfâræitul reuniunii,

inspectorul general al

PFR a înmânat plachete

partenerilor de proiect din

Germania æi Spania pentru

recunoaæterea eforturilor

depuse de aceætia în

perioada de implementare

a acestei convenåii de

înfrãåire instituåionalã.

Realizarea obiectivelor

propuse demonstreazã cã eforturile

Poliåiei de Frontierã Române nu au

fost zadarnice, iar perseverenåa æi

profesionalismul de care s-a dat dovada

au condus la rezultatele scontate,

finalul fiind, în ansamblu, creæterea

capacitãåii Poliåiei de Frontierã Române

în lupta împotriva infracåionalitãåii

transfrontaliere.

7

Popa PETRUÅ

Ætefan ANDREESCU


8

Management

Æedinåa Consiliului Consultativ al IGPF

În data de 4 august a.c., la

sediul IGPF a avut loc æedinåa

Consiliului Consultativ Superior

al IGPF pe trimestrul II, la care

au participat secretarul de stat,

æeful Departamentului Ordine æi

Siguranåã Publicã din cadrul MAI,

chestorul æef dr. Anghel Andreescu,

inspectorul general al PFR, chestorul

Nelu Pop, adjuncåii inspectorului

general, æefii direcåiilor teritoriale,

inspectoratelor judeåene æi

celorlalte structuri ale PFR

subordonate direct IGPF,

æefii de direcåii æi servicii din

cadrul inspectoratului general,

reprezentantul Catedrei

„Poliåie de Frontierã” din

cadrul Academiei de Poliåie

„Alexandru Ioan Cuza” precum

æi conducerea CNP-IGPF.

Activitatea a debutat

cu prezentarea, de cãtre

adjunctul inspectorului

general, chestorul principal

Neculai Burnichi, a bilanåului

instituåiei pe primul semestru

al acestui an, activitatea fiind

apreciatã de inspectorul

general ca nesatisfãcãtoare, în

special în domeniul culegerii

informaåiilor æi dispozitivelor

de supraveghere a frontierei,

care trebuie eficientizate,

menåionând cã nu intereseazã

numai numãrul constatãrilor

ci æi calitatea activitãåilor desfãæurate,

exemplificând cu practica unor

inspectorate de a se înregistra cu

„dosare”, însã, în ce le priveæte, acestea

sunt pentru douã kg de peæte sau

pentru un prostovol. A subliniat, de

asemenea, faptul cã munca operativã

trebuie orientatã spre combaterea

faptelor ilegale ce se circumscriu

exclusiv competenåelor Poliåiei de

Frontierã. O deficienåã constatatã

în perioada analizatã o reprezintã

activitãåile de sprijin æi îndrumare

precum æi lipsa planurilor anuale de

control tematice. În acest sens, s-a

atras atenåia ca ofiåerii din cadrul

direcåiilor teritoriale sã se implice

æi sã-æi dovedeascã utilitatea, iar

activitatea de cooperare cu celelalte

structuri ale MAI, cu organele

vamale æi pregãtirea continuã sã se

amplifice.

Secretarul de stat, chestor-æef dr.

Anghel Andreescu a menåionat relaåia

cu primarii æi prefecåii, care trebuie

sã fie foarte bunã æi necesitatea de a

se combate cazurile de corupåie, care

nu fac cinste ministerului. La rândul

sãu, chestorul Nelu Pop a îndemnat la

curaj æi profesionalism în ce priveæte

relaåia cu presa, prin mediatizarea

activitãåilor instituåiei, în special a

rezultatelor spectaculoase.

Cel de-al doilea material aflat

pe ordinea de æedinåã, „Combaterea

infracåionalitãåii transfrontaliere”,

a fost prezentat de directorul DCIT,

comisarul-æef Florentin Robescu, dupã

care a urmat prezentarea unei analize

pe marginea protecåiei informaåiilor

clasificate în primul semestru, fãcutã

de comisarul-æef Gheorghe Ene, æeful

Serviciului Cabinet æi Relaåii Publice

din cadrul IGPF.

Comisarul Viorel Chirilã a prezentat

modul de raportare a indicatorilor

de infracåionalitate iar directorul

Direcåiei Management Resurse

Umane, comisarul-æef Gheorghe

Alexandrescu, „Managementul

carierelor”. Problematica ridicatã

de intrarea în vigoare a OG nr. 28/

2005, care prevede condiåiile pentru

ieæirea din åarã a cetãåenilor români,

a suscitat un interes deosebit, având

în vedere presiunea exercitatã de

românii aflaåi în afara teritoriului

statului român peste termenul legal

de æedere æi interesul deosebit al

mass-media pentru acest subiect. De

asemenea, gãselniåa unor conaåionali

care declarã paæaportul pierdut æi

revin în åarã în baza unui titlu de

cãlãtorie, sperând cã nu se poate

demonstra data intrãrii în spaåiul

Schengen.

În ce priveæte domeniul relaåiilor

internaåionale, comisarul-æef Valentin

Niculescu, directorul Direcåiei

Integrare Europeanã, Colaborare

Internaåionalã æi Programe, a

prezentat planul de acåiune în cazul

cooperãrii cu Bulgaria, protocolul

privind schimbul de informaåii cu R.

Moldova, stadiul demersurilor privind

operaåionalizarea Centrului de contact

de la Galaåi æi colaborarea prin

intermediul poliåiætilor de frontierã

care-æi desfãæoarã misiunile în puncte

de trecere a frontierei din Spania,

Austria æi, în curând, Anglia.

Adjunctul pentru logisticã al

inspectorului general, chestorul

principal Dumitru Popescu a

prezentat sistemul de securizare a

frontierei æi a precizat cã, în perioada

imediat urmãtoare, va avea loc o

redistribuire a mijloacelor tehnice în

funcåie de infracåionalitatea specificã

fiecãrui segment de frontierã æi

va exista un grup de lucru pentru

implementarea SIF (sistemului

integrat la frontierã), va continua

reabilitarea sediilor structurilor

PFR æi se va implementa, pe termen

mediu, sistemul de comunicaåii fixe æi

mobile, urmat, pânã în 2009, de cel

informatic.

Marius IONESCU


nr. 8/2005

Documentar

Cooperarea poliåieneascã internaåionalã prin

intermediul Punctului Naåional Focal (PNF)

Urmare din numãrul trecut

Punctul Naåional Focal, potrivit

Instrucåiunilor Ministerului Administraåiei

æi Internelor nr. 200/2004,

este unitatea specializatã a MAI care

asigurã legãtura operativã dintre

autoritãåile competente române æi

ataæaåii de afaceri interne æi ofiåerii

de legãturã ai ministerului acreditaåi

în alte state sau la organizaåii

internaåionale æi gestionarea fluxului

informaåional de interes operativ

aferent cooperãrii internaåionale

derulate de structurile specializate

ale Ministerului Administraåiei æi

Internelor pe acest canal,

exercitând urmãtoarele

atribuåii principale:

• primirea, înregistrarea,

analiza primarã, stabilirea

gradului de importanåã æi

a prioritãåii, traducerea,

transmiterea/difuzarea

æi urmãrirea soluåionãrii

cererilor de asistenåã

internaåionalã adresate

ataæaåilor de afaceri

interne æi ofiåerilor de

legãturã ai MAI acreditaåi în alte state

sau organizaåii internaåionale de cãtre

autoritãåile române.

• primirea, înregistrarea, analiza

primarã, stabilirea gradului de

importanåã æi a prioritãåii, transmiterea/

difuzarea æi urmãrirea soluåionãrii

cererilor de asistenåã internaåionalã

primite de la ataæaåii de afaceri

interne æi ofiåerii de legãturã ai MAI

acreditaåi în alte state sau la organizaåii

internaåionale æi adresate autoritãåilor

române competente.

• la cerere, realizarea demersurilor

necesare pentru reverificarea, corectarea

sau ætergerea datelor primite

/transmise, rectificarea nivelului de

prioritate æi, dupã caz, urgentarea

soluåionãrii solicitãrilor de asistenåã

aflate în lucru.

• organizarea, întreåinerea æi

actualizarea evidenåei proprii a

solicitãrilor de asistenåã procesate æi a

rezultatelor obåinute.

• elaborarea æi punerea în aplicare

a Planului propriu de securitate întocmit

potrivit prevederilor legale pentru

protejarea informaåiilor clasificate æi

a datelor personale aferente fluxului

informaåional gestionat.

• elaborarea de rapoarte destinate

informãrii conducerii MAI æi a

structurilor specializate beneficiare

asupra stadiului soluåionãrii anumitor

solicitãri æi a eficienåei generale a

activitãåii de schimb de informaåii.

Activitatea de reprezentare externã

a Ministerului Administraåiei æi

Internelor a fost reglementatã prin

Ordinul ministrului nr. 461/2003, care,

la art.9. precizeazã cã: „toate informaåiile

de interes operativ se transmit prin

intermediul Punctului Naåional Focal,

care asigurã clasificarea æi evidenåa

acestora, difuzarea la serviciile de

specialitate din cadrul MAI sau la alte

instituåii abilitate din România.”

Diversificarea tipurilor de infracåiuni,

perfecåionarea modurilor de operare

folosite de infractori au determinat

o creætere a numãrului de cereri de

asistenåã primite spre soluåionare

de cãtre PNF; astfel, în vederea

soluåionãrii operative

a solicitãrilor în

domeniul criminalitãåii

transfrontaliere, în

anul 2002, au fost

create noi linii de

muncã æi noi instituåii: cea a ofiåerilor

de legãturã români acreditaåi de MAI

în strãinãtate æi a ofiåerilor de legãturã

strãini acreditaåi în România. În

prezent se poate menåiona cã ataæaåii

de afaceri interne æi ofiåerii de legãturã

sunt în numãr de 16, respectiv ataæaåi

de afaceri interne æi adjuncåi de ataæaåi

de afaceri interne numiåi în: Bulgaria,

Franåa, Germania, Grecia, Ungaria,

Spania, Italia, Olanda, Polonia,

Austria (acoperind, de asemenea,

Slovenia), Republica Cehã (acoperind,

de asemenea, Slovacia), Marea Britanie,

Turcia, Ucraina, Misiunea României la

UE æi Misiunea României la NATO.

Realizarea propriu-zisã a schimbului

de informaåii de interes operativ, prin

PNF, se efectueazã prin cereri de

asistenåã pe canalele Centrului Regional

SECI æi cu ofiåerii de legãturã ai MAI

acreditaåi în alte state æi ofiåerii de

legãturã strãini acreditaåi în România.

Ataæaåii de afaceri interne sau

9

ofiåerii de legãturã, dupã primirea

cererii din partea organelor de aplicare

a legii din statul acreditar, vor asigura

traducerea acesteia în limba românã æi

o vor înainta de urgenåã PNF.

În situaåia în care cererea nu conåine

datele corespunzãtoare unei cereri de

asistenåã, ataæatul de afaceri interne

sau ofiåerul de legãturã comunicã

acest aspect autoritãåii de la care

emanã cererea, solicitând completarea

acesteia.

Dupã primirea rezultatului

verificãrilor de la PNF ataæaåii de

afaceri interne sau ofiåerii de legãturã îl

vor înainta, în acelaæi regim de urgenåã,

autoritãåii solicitante.

Ataæaåii de afaceri interne/ofiåerii

de legãturã au obligaåia de a urmãri

finalitatea cauzei pe lângã autoritatea

strãinã æi de a comunica Punctului

Naåional Focal rezultatele concrete

obåinute în vederea introducerii

acesteia în bazele de date ale unitãåilor

competente în materie.

În situaåia în care la o cerere de

asistenåã formulatã de cãtre partea

românã rãspunsul primit de la

autoritãåile strãine nu este complet,

ataæatul de afaceri interne sau ofiåerul

de legãturã român va solicita respectivei

autoritãåi o motivaåie pertinentã,

fundamentatã pe prevederile legislaåiei

statului respectiv æi va comunica acest

aspect Punctului Naåional Focal.

PNF primeæte/transmite cereri de

asistenåã care privesc:

• informaåii de interes operativ

pentru combaterea infracåionalitãåii;

• completarea probatoriului, în

cazul grupãrilor de infractori aflaåi

în cercetãri pentru comiterea unor

infracåiuni cu caracter transfrontalier;

• solicitãri de sprijin, din partea

organelor de aplicare a legii strãine,

prin intermediul ataæaåilor de afaceri

interne sau ofiåerilor de legãturã români


10

æi a organelor de justiåie române, în

declanæarea unor acåiuni comune sau

colaborãri pentru schimbul de date

æi informaåii în cazuri cu implicaåii

sau care necesitã efectuarea de acte

procedurale pe teritoriul mai multor

state;

• Alte forme de cooperare care derivã

din acte normative internaåionale

de prevenire æi combatere a

infracåiunilor.

Cererile de asistenåã adresate

Punctului Naåional Focal se întocmesc,

în scris, în limba românã æi vor cuprinde

obligatoriu urmãtoarele informaåii:

• autoritatea de la care emanã

cererea æi destinatarul cererii;

• obiectul æi scopul cererii precum

æi modul de utilizare a informaåiei;

• datele persoanelor implicate,

scrise în conformitate cu documentele

lor de identitate naåionalã sau

internaåionalã, dacã sunt cunoscute;

• caracterul de urgenåã æi nivelul

de clasificare;

• o descriere sumarã a faptelor

æi a infracåiunilor comise æi încadrarea

juridicã a faptei conform legislaåiei

statului solicitant;

• data æi numãrul de înregistrare

a lucrãrii;

• ofiåerul de caz æi coordonatele

acestuia.

În situaåii urgente pot fi formulate

æi acceptate æi cereri verbale, dar ele

vor fi confirmate în scris în maximum

24 de ore.

Cererile de asistenåã vor fi

comunicate cu respectarea dispoziåiilor

legale în materia informaåiilor

clasificate, precum æi a protejãrii datelor

cu caracter personal, astfel:

• informaåiile cu caracter nesecret,

prin telefon, fax sau poæta electronicã;

• informaåiile clasificate, prin

posta militarã, curierul diplomatic

sau mijloace de transmitere criptate,

adecvate comunicãrii acestor categorii

de informaåii.

În situaåia în care cererea nu conåine

datele corespunzãtoare unei cereri de

asistenåã, ataæatul de afaceri interne

sau ofiåerul de legãturã comunicã

acest aspect autoritãåii de la care

emanã cererea solicitând completarea

acesteia.

Obiectul cererilor de asistenåã îl

constituie schimbul de date æi informaåii

necesare investigãrii infracåionalitãåii

transfrontaliere:

Pe linia combaterii criminalitãåii

organizate æi de naturã judiciarã æi

economicã: trafic de carne vie; droguri;

armament; spãlarea banilor; migraåie

ilegalã; fraude fiscale; violenåe;

orice alte date de interes operativ

pentru combaterea infracåionalitãåii

transfrontaliere æi completarea

probatoriului, în cazul grupãrilor de

infractori aflaåi în cercetãri pentru

comiterea unor infracåiuni de genul

celor menåionate.

Pe linia combaterii fraudelor vamale:

contrabandã æi fraude financiar-fiscale

æi vamale; droguri, precursori, arme.

muniåii, produse cu dublã utilizare

æi strategice; mãrfuri contrafãcute æi

pirat; introducere/scoatere de bunuri

sau materiale interzise ori supuse

licenåierii.

Trebuie menåionat faptul cã,

dupã primirea rãspunsului la cererea

transmisã prin Punctul Naåional Focal,

structurile Ministerului Administraåiei

æi Internelor beneficiare au obligaåia

de a înætiinåa aceastã unitate despre

finalitatea judiciarã a cazului.

De asemenea, în cazul în care se

constatã cã s-a început cooperarea

pentru aceeaæi cauzã prin intermediul

unui alt canal de cooperare, Punctul

Naåional Focal va returna cererea cu

precizarea de a se urma prima cale de

cooperare.

Dimensionarea concretã a activitãåii

de soluåionare a cererilor de asistenåã de

cãtre Punctul Naåional Focal evidenåiazã

recrudescenåa urmãtoarelor genuri de

infracåiuni cu caracter transfrontalier:

traficul de persoane; migraåie ilegalã;

prostituåie-proxenetism;

• furturi în dauna avutului public

sau privat.

În vederea intensificãrii activitãåilor

de colaborare cu statele din Uniunea

Europeanã, a fost semnat, la data de

25 noiembrie 2003, Acordul de cooperare

dintre România æi Biroul European de

Poliåie, ratificat prin Legea nr.197/

2004.

În cuprinsul acestei legi au fost

stabilite modalitãåile æi procedurile de

acåiune ce vor aplicate de cãtre Biroul

Naåional Europol, fiind menåionat ca

scop principal alinierea capacitãåii

instituåionale æi operaåionale a Poliåiei

Române la standardele Uniunii

Europene æi implementarea celor mai

bune practici în domeniile cooperãrii

poliåieneæti æi luptei împotriva crimei

organizate. Potrivit aceleiaæi legi de

ratificare a Acordului privind cooperarea

dintre Romania æi Oficiul European de

Poliåie se poate preciza faptul cã, în

contextul acestui document sunt definite

scopul, domeniile de cooperare, schimbul

de informaåii æi furnizarea acestora de

cãtre România, furnizarea de date

personale de cãtre Europol, evaluarea

surselor æi informaåiilor, proceduri de

confidenåialitate a informaåiilor, modul

în care sunt reprezentaåi ofiåerii de

legãturã, responsabilitatea asumatã

de România, precum æi soluåionarea

disputelor.

În baza prevederilor Acordului de

cooperare dintre România æi Biroul

European de Poliåie, la data de 15

februarie 2004, a fost desemnat Punctul

Naåional Focal ca unitate specializatã

din cadrul Ministerului Administraåiei

æi Internelor care sã acåioneze ca

punct naåional de contact pentru

EUROPOL, conform standardelor

Uniunii Europene care va avea la bazã

cooperarea interagenåii la nivel naåional

æi internaåional.

La data de 03.09.2004, a fost

lansat oficial proiectul de înfrãåire

instituåionalã de RO 03/IB/JH-

06” Înfiinåarea Unitãåii Naåionale

Europol”.

În perioada celor 12 luni de

desfãæurare a proiectului, experåi din

statele membre ale Uniunii Europene

vor lucra împreunã cu partenerii români

pentru a întãri structurile necesare æi

capacitatea operaåionalã a Punctului

Naåional Focal în domeniile cooperãrii

internaåionale poliåieneæti. Aproape

toate organele pentru aplicarea legii

vor fi reprezentate la nivel strategic în

cele douã grupuri de lucru din cadrul

proiectului. Primul grup de lucru este

Grupul de lucru Interinstituåional, iar al

doilea va fi Grupul de lucru Legislativ.

Organizaåii ca de de pildã Inspectoratul

General al Poliåiei Române, Direcåia

Generalã de Informaåii æi Protecåie

Internã, Inspectoratul General al Poliåiei

de Frontierã, Jandarmeria Românã,

Oficiul Naåional pentru Refugiaåi,

Autoritatea Naåionalã a Vãmilor,

Serviciul Român de Informaåii, Avocatul

Poporului, Biroul Naåional Interpol

æi 10 Direcåii din cadrul Ministerului

Administraåiei æi Internelor vor fi

implicate æi reprezentate în aceste douã

grupuri de lucru.

Schimbul de informaåii prin

Unitatea Naåionalã Europol vizeazã

infracåiuni financiare (cãråi de credit

æi înæelãciune), trafic de droguri, trafic

de fiinåe umane, furturi æi terorism.

Cererile de asistenåã cãtre Unitatea

Naåionalã Europol pot fi fãcute doar

în cazul în care existã informaåii certe

despre asocierea grupãrii criminale din

România cu cea din åara unde se solicitã

verificãrile.

- va urma -

Vasile MOÅOC


nr. 8/2005

Pregãtire

11

CURS AVANSAT DE MANAGEMENT

POLIÅIENESC ÎN SUA

În perioada 16 iulie - 5 august

a.c., s-a desfãæurat sub auspiciile

Departamentului de Stat al Statelor

Unite ale Americii, în Roswell - New

Mexico, a 36-a sesiune a Academiei

Internaåionale pentru Foråele de

Ordine Publicã (I.L.E.A.), la care

au participat trei state europene,

respectiv România, Macedonia æi

Moldova.

acestora; tehnicile de cercetare de

bazã în investigarea infracåiunilor

generale æi a celor legate de traficul

de stupefiante; natura criminalitãåii

transfrontaliere æi a fluxurilor de

bani/contrabandã (spãlarea banilor,

falsificarea banilor, paradisuri

fiscale etc.); strategiile de cercetare

a acestor crime transfrontaliere æi

rolul lor în respectivele tipuri de

investigaåii; conceptele de drept uman

fundamental, demnitate umanã æi

democraåie în menåinerea ordinii

publice; diverse sisteme legale æi

importanåa legilor cu privire la

identificarea strategiilor de cercetare

penalã. Acesta s-a constituit æi

desfãæurat sub forma a patru module,

æi sugestii cu privire la modul de

desfãæurare a cursului, înregistrarea

urmând a fi trimisã spre apreciere

Departamentului de Stat al Statelor

Unite ale Americii - Biroul pentru

Probleme Internaåionale de combatere

a narcoticelor æi de ordine publicã,

organizator al cursurilor. Cu acest

prilej, s-a evidenåiat efortul deosebit

al gazdelor, condiåiile bune oferite,

nivelul de reprezentare al cadrelor

didactice, interesul manifestat în

organizarea corespunzãtoare a

activitãåilor. Sugestiile exprimate

au vizat aspecte administrative

generale æi de interes pentru

cursanåi (includerea æi altor teme de

interes pentru profilul æi nivelul de

Delegaåia românã a fost constituitã

din 17 poliåiæti, din care æase ofiåeri ai

Inspectoratului General al Poliåiei de

Frontierã - coordonaåi de directorul

Direcåiei Combaterea Migraåiei

Ilegale din cadrul IGPF, comisar-æef

Gheorghe Tiron, æeful delegaåiei fiind

comisarul-æef Dan Cãlin Vicenåiu,

æeful Serviciul de Investigare a

Fraudelor din cadrul Direcåiei

Generale de Poliåie a Municipiului

Bucureæti.

Participanåii la acest curs au

fost absolvenåii I.L.E.A. existente la

Budapesta æi Bankok. Cursul avansat

de management poliåienesc s-a bazat

pe cunoætinåele dobândite anterior

æi s-a concentrat asupra aspectelor

academice ale aplicãrii legii æi ordinii

publice în efortul de a furniza o vedere

mai amplã a conceptului de poliåie

în secolul al XXI-lea, solicitânduli-se

totodatã participanåilor sã

dobândeascã capacitãåi de gândire

criticã æi analiticã, sens în care lecåiile

au dobândit un caracter interactiv cu

participare deschisã.

Cursul a avut ca obiectiv

înåelegerea unor domenii precum:

rolurile æi responsabilitãåile diverselor

agenåii de aplicare a legii æi menåinerii

ordinii publice din Statele Unite ale

Americii (exemplu Biroul Federal de

Investigaåii, Biroul pentru controlul

alcoolului tutunului æi armelor de

foc, Agenåia pentru aplicarea legii

în domeniul drogurilor etc.), precum

æi punctele de contact din cadrul

Membrii delegaåiei IGPF (de la stânga) - scms. Mihai Mãtãsaru,

inspectorii principali Cãtãlin Ioniåã æi Marius Viæenescu, cms.-æef

Gheorghe Tiron, insp.pr. Cãtãlin Sîrcu æi insp. Rãzvan Budeanu

alãturi de directorul ILEA - Roswell Frank Taylor - în centru

respectiv: 1. Justiåia penalã într-un

mediu global; 2. Strategii moderne de

aplicare a legii æi menåinerea ordinii

publice; 3. Aspecte fundamentate

ale activitãåii de poliåie; 4. Tendinåe

globale æi aspecte emergente în

criminalitatea transfrontalierã.

Participarea la aceastã activitate

a dat posibilitatea poliåiætilor români

sã facã schimb de informaåii, sã

prezinte cazuri concrete, sã cunoascã

noi tehnici de anchetã æi investigaåii

precum æi sã intre în contact cu

reprezentanåii statelor participante.

La încheierea activitãåilor

didactice au fost prezentate la

cererea organizatorilor observaåii

specializare al cursanåilor exemplu,

tehnici folosite de ofiåeri sub acoperire,

migraåie ilegalã, activitãåi criminale

globale, multicultura æ.a.).

Prezenåa delegaåiei române a

fost salutatã æi apreciatã de cãtre

organizatori, cadre didactice, membri

ai comunitãåii æi reprezentanåi massmedia,

urmãtorii reprezentanåi ai

României fiind aæteptaåi cu plãcere æi

la sesiunile urmãtoare. Pe aceastã cale,

participanåii doresc sã mulåumeascã

lucrãtorilor din cadrul Ambasadei

Statelor Unite la Bucureæti pentru

sprijinul acordat.

Rãzvan BUDEANU


12 Reportaj

Åara de dincolo de negurã

Un tãrâm de vis, neatins parcã de

civilizaåie, se întâlneæte la vãrsarea

Dunãrii în Marea Neagrã. Oriunde

ai dori sã ajungi în Delta Dunãrii

punctul de plecare este de fiecare datã

Tulcea. Din cei 306,5 km de frontierã

din responsabilitatea IJPF Tulcea

176,5 km sunt frontierã fluvialã, iar

restul de litoral. Populaåia din judeå

este de mai multe etnii: 79% români,

11% ruæi lipoveni, 9% ucraineni,

iar restul de 1 % este constituit din

greci, turci æi maghiari etc. Vara poåi

strãbate braåul Sulina, în fiecare zi, cu

douã mijloace de transport: o æalupã

rapidã ce parcurge braåul într-o orã

æi 30 minute æi „pasagerul”, preferat

de turiæti, care ajunge la destinaåie

cam în 3 ore æi 30 minute. La SPF

Un tãrâm de vis, neatins parcã de

civilizaåie, se întâlneæte la vãrsarea

Dunãrii în Marea Neagrã. Secole dea

rândul, datoritã mareei inexistente

a mãrii, Dunãrea æi-a depus aici

aluviunile adunate de-a lungul celor

2.860 km (1788 mile) parcuræi din

Munåii Pãdurea Neagrã, din Germania.

În acest incredibil tãrâm al apelor, cu o

suprafaåã de 5.050 km 2 (din care 4.334

km 2 pe teritoriul României iar restul

pe cel al Ucrainei), se adãpostesc peste

300 specii de pãsãri, peste 45 specii de

peæti, de la sturion la crapi æi bibani,

precum æi o varietate de peste 1.150

specii de plante care cuprind de la liane

la nuferi.

Acest åinut se bucurã de un triplu

statut de protecåie internaåionalã:

Rezervaåie a Biosferei, desemnatã

internaåional de cãtre Comitetul

UNESCO „Omul æi Biosfera”, Zonã

Umedã de Importanåã Internaåionalã,

desemnatã de Secretariatul Convenåiei

Romsar precum æi Sit al patrimoniului

Sulina perioada ce a urmat „Cazului

Bulgaru”a fost una deosebit de dificilã,

imaginea Poliåiei de Frontierã fiind

grav æifonatã. Abia acum oamenii

încep sã uite coæmarul petrecut. În

Deltã s-a renunåat la pedepsirea

turiætilor care pescuiesc sportiv sau

a întocmirii dosarelor penale pentru

cantitãåi mici de peæte, iar situaåia

operativã a crescut considerabil faåã

de cea anterioarã.

Pentru turiætii care viziteazã Delta

Dunãrii locul prezintã interes, atât

pentru pescuit sportiv, degustarea

specialitãåilor gastronomice

pescãreæti, odihnã, precum æi vizitarea

monumentelor naturii de aici, cum ar fi

æi Pãdurea Letea. Poliåiætii de frontierã

au rezolvat douã urgenåe medicale,

transportând douã localnice la

spitalul din localitatea vecinã, Chilia

Nouã, aflatã pe teritoriul Ucrainei,

unde acestea au nãscut douã fetiåe.

Natural Universal, recunoscut de

UNESCO.

Am început cele douã zile pe care

le aveam la dispoziåie pentru Deltã

la sediul Inspectoratului Judean al

Poliåiei de Frontierã Naval Tulcea.

De altfel, oriunde ai dori sã ajungi

în Delta Dunãrii punctul de plecare

este de fiecare datã Tulcea. Aici am

fost întâmpinaåi de adjunctul pentru

logisticã, subcomisarul Octavian Jingan

æi de purtãtorul de cuvânt, inspectorul

principal Cezar Projovschi, care ne-au

prezentat în câteva cuvinte activitatea æi

specificul inspectoratului. Din cei 306,5

km de frontierã ai acestei structuri 176,5

km sunt frontierã fluvialã iar restul de

litoral. Populaåia din judeå este de mai

multe etnii: 79% români, 11% ruæi

lipoveni, 9% ucraineni, iar restul de

1 % este constituit din greci, turci æi

maghiari etc.

În cadrul IJPFN Tulcea existã cinci

sectoare æi douã puncte de trecere cu

specific naval.

Dat fiind timpul scurt pe care îl

aveam la dispoziåie, gazdele noastre

ne-au propus sã realizãm reportajul

la sectoarele Sulina æi Chilia.

Cu æalupa rapidã

cãtre Sulina

Astfel, am hotãrât în grabã sã

plecãm cãtre primul nostru obiectiv al

reportajului - SPF Sulina. Singura cale

de acces era însã pe apã. Aæa cã am

plecat cãtre locul de îmbarcare. Vara

poåi strãbate braåul Sulina, în fiecare zi,

cu douã mijloace de transport: o æalupã

rapidã ce parcurge braåul într-o orã æi

30 minute, preåul unui bilet fiind de 30

RON (300.000 lei vechi) æi „pasagerul”,

preferat de turiæti, care ajunge la

destinaåie cam în 3 ore æi 30 minute

contra unei sume de 20 RON (200.000

lei vechi). Iarna, când Dunãrea nu este

îngheåatã, existã o singurã navã rapidã

care parcurge aceastã distanåã, de trei

ori pe sãptãmânã. Deæi, braåul Sulina

poartã doar 18% din debitul Dunãrii,

cursul sãu liniar æi distanåa de doar

71 km pânã la vãrsarea în mare a

favorizat circulaåia navelor maritime.

Canalul este drenat în permanenåã de

aluviuni, iar adâncimea minimã este

de 7 m.

La câteva minute dupã ce æalupa a

pornit la drum puteai admira împãrãåia

sãlbãticiei ce adãpostea pâlcuri de

pãdure inundate, stufãriæ, iarbã æi

stoluri de pãsãri ce îæi luau zborul

speriate de huruitul motoarelor.


nr. 8/2005

13

De-a lungul Braåului Sulina se aflã

localitãåile Criæan, Gorgova, Ilganii

de Sus, Maliuc, Partizani, Sulina,

Vulturul. Nava rapidã în care ne-am

îmbarcat a poposit pentru douã minute

numai în localitatea Criæan, pentru a

lãsa niæte turiæti. A urmat, dupã încã

30 de minute, Sulina, capãtul cursei,

iar noi ne-am îndreptat spre sediul

sectorului. Aici am fost întâmpinaåi

de cãtre æeful structurii, comisarul

Petre Mocanu æi de adjunctul sãu,

Gheorghe Anatole Munteanu. Am

aflat cã întreaga echipã managerialã

a fost schimbatã în iunie anul trecut,

dupã incidentul cu sergentul Bulgaru,

care la intrarea în serviciu a împuæcat

mortal un coleg æi o localnicã, iar alåi

trei colegi au fost doar rãniåi.

Dupã cum ne-a relatat æeful

sectorului, perioada ce a urmat

„cazului Bulgaru”a fost una deosebit

de dificilã. Cetãåenii din zonã priveau

cu neîncredere poliåiætii de frontierã,

iar pe fondul relaåiilor tensinonate,

cu greu puteai sã mai ai æi rezultate.

Acum, dupã mai bine de un an, starea

de spirit a reintrat în

normal, iar oamenii

au început sã uite

incidentul. Aceasta în

mare parte datoritã

eforturilor poliåiætilor

de frontierã, care

intervin de fiecare

datã când este necesar

pentru ajutorarea

localnicilor. Chiar

în momentul când

discutam cu gazdele

noastre, în zona de

r e s p o n s a b i l i t a t e

o ambarcaåiune

pneumaticã, cu

douã persoane din

Tulcea care veniserã

la plajã, fusese luatã de

curenåii gurii de vãrsare

a Braåului Sf. Gheorghe æi

dusã spre largul mãrii, iar

aceætia nu se mai puteau

întoarce la mal. Poliåia de

Frontierã fusese sesizatã

de cãtre Postul de Poliåie

din zonã, iar agentul æef

Marius Axente, folosind

o ambarcaåiune rapidã

de intervenåie din dotarea

sectorului, a reuæit

sã-i salveze pe cei doi,

aducându-i la uscat teferi

æi bine speriaåi.

Un alt caz recent,

relatat de æeful sectorului

a fost cel petrecut cu

doar câteva zile înaintea ajungerii

noastre în împãrãåia Deltei, în care

agentul Valentin Nechifor, ce se afla

în concediul de odihnã æi ieæise cu

familia pe malul Braåului Chilia la un

grãtar, a salvat de la înec un copil de

æapte ani.

Pe timpul iernii, la sectoarele

poliåiei de frontierã din Deltã

cazurile de salvare sunt frecvente.

Cu ambarcaåiunile din dotare se

transportã: bolnavi, medicamente de

strictã necesitate, pensii æi ajutoare

sociale. De asemenea, trebuie amintitã

intervenåia poliåiætilor de frontierã la

un incendiu, când o întreagã stradã a

fost salvatã de focul mistuitor.

Deæi, s-a renunåat la pedepsirea

turiætilor care pescuiesc sportiv sau

a întocmirii dosarelor penale pentru

cantitãåi mici de peæte, situaåia

operativã a crescut considerabil faåã

de cea anterioarã.

Zona de responsabilitate a

sectorului este formatã din 7,27 km pe

Canalul Musura æi din cei 82,580 km

de litoral. Cele æase localitãåi din zona

de competenåã au în jur de 11.000 de

locuitori, însã numãrul se poate tripla

în sezonul estival.

Datoritã specificului zonei, a

faptului cã majoritatea poliåiætilor de

frontierã nu sunt din localitate æi a

condiåiilor imposibile de efectuare a

navetei personalul sectorului, ca de

alt fel al tuturor sectoarelor din Deltã,

se efectueazã serviciul o sãptãmânã,

dupã care beneficiazã de liber aceeaæi

perioadã. Majoritatea poliåiætilor de

frontierã sunt cãsãtoriåi æi au familiile

în Tulcea.

Lungimea mare a zonei de

responsabilitate a determinat existenåa

mai multor locuri de dislocare a

poliåiætilor de frontierã: Sfiætofca,

Canalul Musura, Componenta Navalã

Sulina, Farul de Avertizare Sulina æi

Subzona Sfântul Gheorghe. În zona

de competenåã existã æi un punct de

trecere naval, ce are un trafic de 2-3

nave zilnic.

Cele 20 infracåiuni în care au fost

implicate 38 persoane æi cele peste 200

contravenåii în care au fost confiscate

circa douã tone de peæte, 116 kg icre

negre, trei ambarcaåii æi 48 ustensile

de pescuit, sunt rezultatele înregistrate

în cursul acestui an pânã la sosirea

noastrã. În mare parte, infracåiunile æi


14

Reportaj

contravenåiile aplicate contravin Legii

192/2000 privind protejarea fondului

piscicol.

Problemele cu care se confruntã

lucrãtorii sectorului Sulina derivã din

deficitul destul de mare de personal

æi lipsa materialelor de întreåinere a

navelor din dotare.

Cu toate acestea, buna dotare,

profesionalismul æi dãruirea poliåiætilor

de frontierã contracareazã aceste

nejunsuri sau inconvenientul cã trebuie

sã-æi desfãæoare activitatea într-o

zonã izolatã, în care accesul se poate

face doar pe apã. Dintre agenåii care

lucreazã la sector doi au terminat deja

facultatea, cincisprezece sunt studenåi,

iar zece poliåiæti de frontierã angajaåi

pe bazã de contract dau bacalaureatul

anul acesta.

Locul în care marea

spune „Bun venit”

Braåului Chilia

A doua zi, înainte de a pleca spre

urmãtorul nostru obiectiv, am dorit sã

vedem locul în care braåul se varsã în

mare.

Deplasarea am început-o de la

Componenta Navalã Sulina, situatã în

aval de mila 0, de la care se terminã sau

începe numãrarea milelor Dunãrii.

Aici am fost preluaåi de cãtre

subcomisarul Anatole Gheorghe

Munteanu, cu care ne-am îmbarcat

pe o æalupã de supraveghere æi control

portuar tip T1120 împreunã cu

încã trei colegi poliåiæti de frontierã.

La îmbarcare nu au putut trece

neobservate cele trei nave mari de

111 tone, patru æalupe de control

portuar, douã ambarcaåiuni rapide de

intervenåie æi alte câteva ambarcaåiuni

cu motor ataæabil æi ambarcaåiuni de

abordaj, control æi salvare.

Ceaåa densã ne-a împidicat sã

facem cele mai bune fotografii, nu însã

æi drumul pânã la vãrsare æi înapoi. În

aval de Componenta Navalã am putut

admira Farul de Avertizare, în care

doi poliåiæti de frontierã monitorizau

traficul naval pe canalul Sulina æi rada

portului. Dupã alåi câåiva metri era

locul de vãrsare în mare al Canalului

Sulina. Aici, la contactul dintre apele

dulci ale fluviului æi cele sãrate ale

mãrii, are loc o depunere rapidã de

aluviuni care riscã sã blocheze gura

de vãrsare. Pentru a preîntâmpina

acest fenomen a fost construit un

dig de aproximativ zece km, care

îndepãrteazã spre larg, prin curenåii

circulari ai mãrii, aluviunile purtate

de Dunãre. Pentru ca Braåul Sulina

sã fie navigabil, în permanenåã are

loc dragarea canalului, astfel încât sã

poatã circula fãrã probleme navele cu

pescaj de æapte metri.

Dupã revenirea la bazã ne-am

îmbarcat în grabã cu acelaæi coleg,

subcomisarul Anatole Gheorghe

Munteanu îndreptându-ne cãtre limita

de nord a sectorului unde urma sã fim

preluaåi de un echipaj aparåinând

sectorului vecin, Chilia.

Apã, stuf, nuferi æi

poliåiæti de frontierã

În „drumul” nostru, la intrarea

pe Canalul Musura, i-am întâlnit pe

un ponton aparåinând Sectorului PF

Sulina pe agenåii Cristian Bârlãdeanu

æi Laurenåiu Spiridon. Aceætia

executau serviciul în acest loc, timp

de o sãptãmânã, monitorizând zona

æi prevenind o eventualã contrabandã,

întrucât teritoriul ucrainean este la nici

zece metri distanåã de malul românesc.

Viaåa acestor poliåiæti de frontierã ce-æi

desfãæoarã activitatea în inima Deltei

nu este deloc uæoarã. Ei trebuie sãæi

drãmuiascã cu multã pricepere

alimentele æi celelalte provizii, întrucât

aici nu existã decât apã, stuf æi ici-colo

câte un nufãr.

Dupã încã o orã de mers, în care

am trecut æi pe lângã controversatul

Soarele se apropia de asfinåit când,

înainte de a ne bucura de tradiåionala

bucãtãrie tulceanã, la care doar

desertul nu conåine peæte, am pãrãsit

sediul sectorului pentru a vizita pentru

scurt timp plaja din Sulina. Lipseau

de aici doar muzica datã la maxim

æi abundenåa teraselor æi discotecilor,

specifice litoralului românesc.

Componenta Navalã Sulina


nr. 8/2005

15

Canal Bâstroe, am ajuns acolo unde

se terminã limita de competenåã

a SPF Sulina æi începe cea a SPF

Chilia. Aici, la pontonul de acostament

numit PA 20, am fost întâmpinaåi de

æeful sectorului Chilia, scms. Ætefan

Nichifor. Pe pontonul de acostare

condiåiile de viaåã ale celor trei agenåi

aflaåi aici în serviciu nu erau cu nimic

diferite de cele ale colegilor aflaåi

în aval, misiunea acestora fiind de

monitorizare a traficului pe Canalul

Sulina æi Musura æi de asigurare a

respectãrii legii în acest sãlbatic colå

de åarã.

Luându-ne rãmas bun de la

însoåitorul nostru, comisarul Anatole

Gheorge Munteanu, ne-am transbordat

pe o ambarcaåiune cu motor ataæabil

a sectorului vecin, cu care ne-am

continuat deplasarea pânã la prima

localitate din zona de competenåã a

SPF Chilia, Periprava, unde dupã

aproape cinci ore de navigat am simåit

din nou pãmântul sub picioare. Aici

am fost întâmpinaåi de împuternicitul

la comanda subzonei, agentul Dorel

Videa, care lucreazã de cinci ani în

aceastã localitate.

Dacã vrei sã cumperi

o pâine trebuie sã

anunåi cu o zi înainte

Localitatea Periprava este un sat

specific Deltei, cu circa cinci sute de

case sãrãcãcioase, acoperite cu stuf,

în care locuiesc pescari români æi

lipoveni. Media de vârstã a

localnicilor este peste 55 de

ani, tinerii fiind plecaåi în

strãinãtate, la Tulcea ori în

alte oraæe, în cãutarea unui

loc de muncã. Drumurile

ce strãbat localitatea sunt

neasfaltate æi pot fi parcurse

cu greutate chiar æi de roåile

Nissan-ului poliåiætilor de

frontierã.

Pentru turiæti, însã, locul

prezintã interes, atât pentru

pescuit sportiv, degustarea

specialitãåilor gastronomice

pescãreæti, odihnã, precum

æi vizitarea pãdurii Letea,

monument al

naturii. Aceasta din urmã

impresioneazã cãlãtorul

prin asemãnarea cu o

junglã tropicalã în care

peisajul exotic este dat de

liane æi plante agãåãtoare

care se încolãcesc în jurul

stejarilor.

În Periprava existã o

singurã æcoalã

generalã, cu

clasele I-VIII, cu

22 de elevi æi un

singur profesor.

O altã æcoalã,

mai mare, se

gãseæte la 14

km distanåã, în

localitatea C.A.

Rosetti, copiilor, inclusiv celor

ai poliåiætilor de frontierã,

fiindu-le asigurat gratuit

transportul cu un microbuz.

Totuæi, unii localnicii preferã,

datoritã distanåei, æcoala din

localitate. De asemenea,

transportul alimentelor, al

materialelor de construcåii æi

al hainelor este subvenåionat

de cãtre stat.

Poliåiætii de frontierã se

aprovizioneazã cu produse

de la singurul magazin din

sat. La acesta funcåioneazã

urmãtoarea regulã: dacã vrei

sã cumperi o pâine trebuie sã

anunåi cu o zi înainte. Iarna

trebuie sã iei în calcul æi posibilitatea

unui eventual îngheå, care ar putea

împiedica transportul pânã la Tulcea.

Poliåiætii de frontierã de aici ne-au

povestit cum au fost izolaåi timp de

o lunã de zile iarna trecutã datoritã

îngheåului. Din acest motiv un lucru

esenåial este ca în perioada de iarnã

sã ai provizii suficiente pentru a trece

peste astfel de situaåii.

Majoritatea poliåiætilor de frontierã

îæi au familiile la Tulcea, cu toate

acestea sunt æi câåiva care au preferat

sã-æi aducã soåia æi copiii aici. Cu gândul

la condiåiile de viaåã ale acestor colegi

am lãsat în urmã ultima localitate a

Braåului Chilia æi ne-am îndreptat

cãtre Chilia Veche.

În timp ce ne apropiam de comuna

Chilia Veche ne-au întâmpinat de

la distanåã turlele monumentalei

biserici din localitate, o construcåie

veche æi impunãtoare veche de peste

un secol. Sediul sectorului Chilia este

situat pe malul drept al braåului cu

acelaæi nume într-o clãdire în care

ordinea æi curãåenia sunt la ele acasã.

Æeful sectorului, subcomisarul Ætefan

Nichifor, ne-a invitat în sediu unde,


16

Reportaj

scãpând de zgomotul asurzitor al

motorului ambarcaåiunii cu care am

venit, am putut sta de vorbã mai pe

îndelete.

Sãrãcie, apã æi åânåari

Sectorul, înfiinåat sub noua formã

încã din iunie 2001, se desfãæoarã

pe o lungime de 57 km de-a lungul

frontierei, având în zona de competenåã

localitãåile Chilia Veche æi Periprava.

Deæi, sectoarele din Deltã se confruntã

cu un deficit de personal, SPF Chilia

stã destul de bine la acest capitol, iar

dotarea este la fel de bunã ca æi la SPF

Sulina.

O problemã ar fi pe timpul iernii

când gheaåa îi împiedicã pe poliåiætii de

frontierã sã foloseascã ambarcaåiunile

moderne, întrucât acestea sunt

construite din fibrã de sticlã. Poate

cã intrarea în dotarea Poliåiei de

Frontierã tulcene a noilor hovercrafturi

va soluåiona æi acest aspect.

În primul trimestru al acestui an au

fost constatate peste 30 de infracåiuni

æi mai mult de 80 de contravenåii, ceea

ce pentru un sector atât de izolat spune

foarte multe. Un caz de trecere ilegalã

a frontierei a avut loc nu cu mult timp

în urmã, când un cetãåean ucrainean

a trecut înot Braåul Chilia dorind

sã participe

la serbãrile

ocazionate de

ziua localitãåii,

El a ajuns însã

nu la serbare

ci la sediul

s e c t o r u l u i ,

fiind reåinut

de poliåiætii de

frontierã.

S e r v i c i u l

se executã

prin posturi de

observare sau

supraveghere

pe pontoane,

prin posturi de

control, patrule

de cercetare pe

jos sau auto, dar

mai ales prin patrule de verificare pe

apã cu ambarcaåiunile rapide. Trebuie

amintit æi faptul cã de douã ori pe lunã

au loc misiuni cu grãnicerii ucraineni

în toatã zona de responsabilitate,

când se controleazã toate persoanele,

indiferent de naåionalitate sau de locul

unde sunt gãsite (la ucraineni sau la

români)

În perioada în care apele sunt

îngheåate, poliåiætii de frontierã sprijinã

populaåia localitãåilor din aceastã zonã.

Un exemplu ar fi cele douã urgenåe

medicale, când douã localnice au fost

transportate de urgenåã la spitalul din

localitatea vecinã, Chilia Nouã, aflatã

pe teritoriul Ucrainei, unde au nãscut

douã fetiåe.

Deæi se fãcuse târziu æi eram

copleæiåi de drumul istovitor al unei

zile petrecute mai mult în barcã, aræi

de soare æi bãtuåi în ochi de curentul

datorat vitezei de deplasare a

ambarcaåiunii, discuåiile cu poliåiætii de

frontierã de aici au durat pânã târziu

Un localnic fericit

în noapte, fiind asortate cu minunatul

boræ de peæte æi ici colo cu înåepãturile

groaznice ale roiurilor de åânåari.

A doua zi în zori am plecat spre

Tulcea cu nava de pasageri, purtând

cu noi speranåa cã am reuæit sã

surprindem mãcar o micã parte din

munca æi viaåa poliåiætilor de frontierã

din „tãrâmul de dincolo de negurã”, cum

genial l-a descris Mihail Sadoveanu.

Gabriel CRÃCIUN

Ætefan ANDREESCU


nr. 8/2005

Aniversare

17

Arc peste timp în viaåa medicalã a MAI

Borna existenåei nobilei noastre

profesii, ziua de 21 august, marcheazã în

aceastã varã 143 ani de când domnitorul

Alexandru Ioan Cuza, prin Înalt Decret

Domnesc, înfiinåa Corpul Ofiåerilor

Sanitari. Numai câteva zile mai târziu,

la 17 septembrie 1862, Decretul nr.

763 consfinåea constituirea Direcåiei

Generale a Serviciului Sanitar. Toate

aceste structuri fiinåau sub comanda

generalului dr. Carol Davila în cadrul

Ministerului Treburilor din Lãuntru,

devenit Ministerul Administraåiei

æi Internelor de astãzi. Conducerea

ministerului în acele vremuri

revenea, printr-o „aparentã”

coincidenåã tot unui înaintaæ

celebru al breslei „doftoriceæti”,dr.

Nicolae Kretzulescu, primul

medic român cu diplomã obåinutã

la Facultatea de Medicinã din

Paris. În acelaæi timp, primministru,

el a deåinut æi acest

portofoliu, profesia æi experienåa

sa medicalã slujind unui minister

care avea, printre atribuåiile

de atunci æi supravegherea,

asigurarea sãnãtãåii publice

precum æi a ocrotirii sociale. Iatã,

deci, cã „strãmoæul” actualului

Minister al Sãnãtãåii s-a format

în sânul sistemului de înalt nivel al

administraåiei æi „afacerilor” interne,

convieåuind cu celelalte structuri de

apãrare a siguranåei æi ordinii publice.

Aspectul de complexitate al

structurilor ce conlucrau la aceastã

extrem de importantã misiune, precum

æi asocierea „luptei” pentru asigurarea

sãnãtãåii populaåiei cu structurile

poliåieneæti ale vremii, demonstratã de

înfiinåarea unui corp de ofiåeri care sã

rãspundã acestei cerinåe de rezolvare a

problemelor sanitare, dovedeæte un înalt

simå managerial pentru acele vremuri,

vãdit interesat în obåinerea de rezultate.

Istoria este cea care ne aratã, prin

înlãnåuirea evenimentelor în timp, cã

funcåionarea unor formaåiuni medicale în

cadrul ministerelor cu preocupãri publice

a fost un rãspuns la cerinåele sociale.

De-a lungul timpurilor, rolul pe

care corpul medical l-a avut în cadrul

ministerului s-a schimbat o datã cu

vremurile æi cu viaåa socialã. Chiar

astãzi trecem printr-o perioadã marcatã

de schimbãri ce reprezintã o puternicã

provocare a capabilitãåii de adaptare

æi integrare la fenomene æi evenimente

complexe, manifestate la scarã din ce în ce

mai largã, corespondentã fenomenului de

globalizare æi mondializare. Convulsiile

sociale æi rãzboaiele nu lipsesc din

peisaj, iar problemele de care se lovesc

apãrãtorii ordinii æi liniætei publice devin

tot mai subtile, mai greu de prevãzut æi

mai grave în rãsunetul lor.

Dupã cum se ætie, medicina are

mult de oferit unei lumi confuze. Ea

o poate ajuta sã înåeleagã condiåiile

care alimenteazã conflicte violente æi

predispune la terorism. A fost întotdeauna

datoria medicinii sã-i trateze pe cei aflaåi

æi afectaåi de conflicte, iar medicina

militarã are un statut bine stabilit.

Producerea armelor biologice æi

chimice aratã cã, din pãcate, cunoætinåele

medicale pot fi folosite la fel de bine

pentru a ucide, aæa cum sunt utilizate

pentru a trata. Pe invizibilul dar

ubiquitarul front antiterorist dispare

pânã æi deosebirea dintre medicii militari

æi cei civili. Medicii trebuie sã se adapteze

acestui rãzboi ocult æi nemilos pe care

teroriætii îl duc cu cele mai perfide arme,

de la cele mai primitive, simple, la cele

moderne, sofisticate, scopul lor fiind de a

produce cât mai mulåi moråi æi rãniåi, dar

æi de a disemina panica, frica în rândul

populaåiei.

La aspecte noi, modalitãåi noi de

acåiune. Credem cã este momentul ca sã

dovedim cã utilitatea corpului medical

propriu al Ministerului Administraåiei

æi Internelor poate fi de mare folos. Ne

gândim atât la posibilitatea mult mai

facilã de a realiza echipe complexe,

multidisciplinare, ce pot acåiona mai

eficient în parteneriat pentru combaterea

anumitor tendinåe negative, de la lupta

împotriva consumului de droguri la cea

antiteroristã sau la conlucrare activã în

caz de dezastre, calamitati naturale, cât

æi la asistenåa eficientã æi performantã

a personalului operativ specific

ministerului nostru, expus permanent

unor riscuri deosebite. Apreciem,

de asemenea, extrem de importantã

misiunea noastrã de a asigura sãnãtatea

acestui efectiv prin mijloace preventive æi

profilactice specifice medicinii moderne æi

care ne supune la o mare responsabilitate.

Este mult mai ieftin, deci mai eficient

sã beneficiezi de serviciile unui activ

medical propriu æi, totodatã, mult mai

eficace sã ai la dispoziåie

un personal specializat

dedicat misiunilor

specifice, în faåa unei reåele

naåionale de servicii de

sãnãtate, pe de o parte,

sufocatã de suprasolicitare

æi subfinanåare, pe de altã

parte disipatã în interesele

personale caracteristice

fenomenului de privatizare.

Ætiu cã încã mai sunt

nemulåumiri în rândul

asistaåilor noætri referitoare

la unele categorii de servicii

din cadrul asigurãrilor

sociale de sãnãtate pe

care le promovãm, mai ales în rândul

rezerviætilor æi veteranilor de rãzboi.

Doresc sã-i asigur æi pe aceastã cale

cã specialiætii din cadrul Ministerului

Administraåiei æi Internelor, împreunã

cu omologii lor din celelalte structuri

componente ale Sistemului de apãrare,

ordine publicã, siguranåã naåionalã æi

autoritate judecãtoreascã, se preocupã

permanent de asigurarea drepturilor ce

li se cuvin.

Gaudeamus igitur, sã ne bucurãm

aæadar împreunã la împlinirea celor

143 de ani de la formarea primului corp

medical al Ministerului Administraåiei æi

Internelor, sã fim mândri de „vârstã” æi

sã ne gândim la ce putem face în viitor,

sã nu ne mulåumeascã mediocritatea

æi sã nu considerãm cã facem suficient

sau poate prea mult, sã nu tolerãm

indiferenåa, lipsa de frondã pentru

realizarea unei prestaåii performante,

profesionale æi umane.

În aceste momente aniversare, fie-mi

îngãduit ca, pe lângã piosul omagiu æi

eterna recunoætinåã înaintaæilor noætri,

sã adresez colegilor care vegheazã la

menåinerea unei bune stãri fizice æi

mentale în rândul tuturor categoriilor

de asistaåi ce beneficiazã de serviciile

structurii noastre medicale, multã

sãnãtate, fericire, împliniri profesionale

æi îndeplinirea tuturor dorinåelor, alãturi

de cei apropiaåi æi dragi lor,

„La Mulåi Ani!”

dr. Mihai Marius DAN

æeful Direcåiei Medicale MAI


18 Logisticã

HOVERCRAFT-UL HTI 425

Dotãri pentru misiuni speciale

În partea a doua a lunii august,

prin programul Phare 2002, au

intrat în dotarea Poliåiei de Frontierã

Tulcea æase ambarcaåiuni pe pernã

de aer, tip HTI-Hovercraft.

Aceste mijloace vor fi folosite de

cãtre sectoarele PF din Delta Dunãrii

pentru asigurarea suportului tehnic

în cazuri deosebite, în principal în

locurile greu accesibile sau chiar

inaccesibile, când alte mijloace

terestre sau navale nu pot fi

utilizate (zonele mlãætinoase, poduri

de gheaåã, apã cu gheaåã spartã sau

ape puåin adânci etc).

Hovercraft-ul este superior din

punct de vedere tehnic oricãrui

alt tip de vehicul de teren sau

ambarcaåiune pe apã deoarece

necesitã putere redusã de tracåiune

pentru deplasare æi, deci, implicit,

consum redus de combustibil.

Ambarcaåiunea pe pernã de aer

asigurã o deplasare linã æi fãrã

æocuri, chiar æi la viteze mari. Viteza

de deplasare a acestor vehicule pe

pernã de aer nu este influenåatã

de valuri, sensul de curgere al apei

sau de starea terenului pe care se

deplaseazã.

Hovercraft-ul este destinat

misiunilor de intervenåie æi

patrulare în zone greu accesibile

æi pentru salvarea oamenilor de la

înec, fãrã a pune în pericol viaåa

celui aflat în primejdie.

Ce este hovercraft-ul æi

principiul sau de funcåionare

Hovercraft-ul este un vehicul

care se deplaseazã, fãrã frecãri, pe o

pernã de aer. Este practic un „covor

zburãtor”, dar la joasã altitudine.

La hovercraft-urile de mare

capacitate de transport perna de

aer, care asigurã sustentabilitatea

(plutirea), este creatã prin

împingerea cu presiune a aerului

sub corpul vehiculului (special

proiectat æi construit), de cãtre

una sau mai multe turbine de aer,

acåionate de motoare independente

æi suficient de puternice. Perna de

aer, astfel creatã, este

menåinutã de elemente

elastice, montate de jur

împrejurul vehiculului,

denumite fustã. Aceasta

poate fi confecåionatã

dintr-o singurã bucatã,

la modelele mai vechi,

sau din mai multe

bucãåi la cele moderne,

soluåie optimã care

asigurã înlocuirea doar acelor

poråiuni de fustã deteriorate.

Punerea în miæcare sau mai

bine zis foråa de tracåiune este

asiguratã de motoare independente

care antreneazã elicea. Frânarea

precum æi manevrarea la viteze

reduse, se asigurã cu ajutorul unor

turbine care pot fi acåionate separat

sau în tandem în timp ce direcåia

de mers este asiguratã de cârme

speciale, asemãnãtoare cu cele ale

avioanelor.

Ambarcaåiunea pe pernã de aer

„HTI 425” construitã de cãtre o

firmã din Italia, intratã în dotarea

Poliåiei de Frontierã Române, este un

hovercraft de clasã micã, la care atât

perna de aer necesarã sustentaåiei,

cât æi foråa motricã sunt asigurate

de cãtre o singurã elice. O treime

din fluxul de aer al

elicei este direcåionat

pentru crearea pernei

de aer iar restul

pentru tracåiune,

manevrarea æi frânarea

ambarcaåiunii. HTI

– 425 reprezintã

încã un pas pe

drumul modernizãrii

mijloacelor tehnice

ale Poliåiei de

Frontierã Române.

În prezent foråele

speciale de ordine

publicã, care au zone

de responsabilitate


nr. 8/2005

similare cu cele din Delta Dunãrii au

în dotare mijloace de mobilitate de

acest gen.

„OPERAÅIUNEA MONSTRUL”

19

sol);

Datele tehnice ale HTI – 425:

n

Lungime: 4,20 m;

n

Lãåime: 2,00 m;

n

Înãlåime: 1,75 m (în repaus pe

n

Înãlåimea pernei de aer: 30 cm;

n

Greutate proprie: 460 kg;

n

Numãrul de persoane care poate

fi transportat: 4;

n

Puterea de tracåiune a elicei: 165

kg;

n

Timpul de intrare în sustentaåie:

sub 10 secunde;

n

Viteza maximã: 110 km/h;

n

Viteza de croazierã: 40-60 km/h;

n

Capacitatea tancului de

combustibil: 35 litri;

n

Autonomie de funcåionare la

viteza de croazierã: 4 ore;

n

Poate funcåiona pe vânt care

suflã cu viteza de pânã la 28 noduri

(52 Km/h);

n

Propulsia este asiguratã de un

motor în patru timpi, alimentat cu

benzinã, cu 4 cilindrii æi 5 supape pe

cilindru, tip Yamaha, de 140 CP;

n

Înãlåimea valurilor peste care

poate trece: 1,5-2,0 m;

n

Înãlåimea obstacolelor peste care

poate trece max: 30 cm.

Accesorii:

n

staåiei de emisie recepåie VHF

ICOM E32;

n

binoclu;

n

faruri cu descãrcare în xenon;

n

proiector pentru vedere pe timp de

noapte pânã la 600 m;

n

lumini de navigaåie; veste de

salvare: 4 buc.;

n

costum de protecåie: 2 buc.;

n

colaci de salvare: 2 buc.;

n

trusã de prim ajutor;

n

stingãtor pentru incendiu.

Ion IORGA

Rezervaåia naturalã a Deltei

Dunãrii, ascunde o mare varietate

de specii de pãsãri, animale æi

peæti, exemplare rare ce nu pot fi

gãsite, de multe ori, decât aici. Din

pãcate, nivelul de trai foarte scãzut

al populaåiei din acest capãt de åarã

îi împinge pe unii sã încalce legea

care protejeazã fauna, provocând

pagube foarte mari ecosistemului.

Pentru prevenirea

æi combatera

braconajului piscicol

poliåiætii de frontierã

desfãæoarã permanent

acåiuni în scopul

depistãrii persoanelor

care se ocupã cu astfel

de activitãåi ilicite.

În urma unei

acåiuni de acest gen,

derulatã de cãtre

poliåiætii de frontierã

tulceni, la finalul lunii

august a.c., au fost

depistaåi doi localnici

care sperau sã obåinã

profituri ilicite din

comercializarea de

carne æi icre de morun

braconat în cursul dimineåii de 27

august a.c.

Astfel, cu ocazia executãrii

misiunilor specifice cu o

ambarcaåiune din dotare, poliåiætii

de frontierã din cadrul Sectorului

PF Isaccea, jud. Tulcea au observat

o barcã pescãreascã în care se

aflau douã persoane care încercau

sã ascundã un peæte de mari

dimensiuni legându-l cu o parâmã

de o salcie.

Deplasându-se la faåa locului,

lucrãtorii noætri au stabilit cã cei

doi erau localnicii Victor P. æi

Gheorghiåã M., ambii în vârstã de

32 ani care braconaserã, cu patru

unelte de pescuit tip ava, un morun

de 120 kg., femelã.

Fiind demarate cercetãrile,

cetãåenii au declarat cã intenåionau

sã comercializeze „la negru”

carnea æi icrele de morun, în urma

eviscerãrii rezultând 100,5 kg carne

æi 14,724 kg icre negre.

Ca urmare a celor constatate,

poliåiætii de frontierã le-au întocmit

celor în cauzã acte premergãtoare

începerii urmãririi penale sub

aspectul sãvâræirii infracåiunii de

pescuit în perioada de prohibiåie,

în zona prohibitã, setcile tip ava

fiind confiscate, iar peætele æi

icrele predate spre valorificare,

unor societãåi de profil.

Adina MAFTEI


20

Documentar

Cartea de identitate

Vizualizare mãritã a fotografiei în

umbrã, realizatã cu o imprimantã laser

Vizualizare mãritã a fotografiei,

integrate cu o imprimantã laser

Cãråi de identitate valabile cu

reprezentare diferitã în raze UV

Zone mãrite din document

Paginã realizatã

cu sprijinul Serviciului

Criminalistic al IGPF

#


nr. 8/2005

21

POVESTEA A ÆASE REMORCI …

Totul a pornit de la o simplã

informaåie…

În urmã cu trei luni, la nivelul PTF

Bechet au fost obåinute date æi informaåii

din care rezulta cã în incinta Biroului

vamal Târgu Jiu se aflã un numãr de

æase remorci fãrã încãrcãturã, ce au

aparåinut S.C. ITIA S.A. din localitatea

Mãtãsari, judeåul Gorj. Despre respectiva

firmã de transport se cunoætea faptul cã

nu mai funcåioneazã, iar remorcile, ce

tocmai fuseserã radiate din circulaåie

în România, urmau a fi vândute în

Bulgaria. S-a procedat în mod operativ

la identificarea acestora, concomitent

cu luarea tuturor mãsurilor de control

amãnunåit în frontierã a documentelor

tuturor mijloacelor de transport marfã,

ce se prezintã la controlul de frontierã

ca fiind înmatriculate în Gorj. O zi, douã,

trei, aæteptarea a dat rezultate.

În data de 1 iunie a.c., ora 15,00, s-

a prezentat la controlul de frontierã pe

sensul de ieæire din åarã , efectuat de

cãtre agent pr. Mãdãlin Caråon æi agent

æef adj. George Tene camionul cu numãrul

de înmatriculare GJ299, remorca marca

TALSON pe care erau aplicate plãcute

cu numãrul de înmatriculare OF84DZ.

Conducãtorul autocamionului, cetãåeanul

român O.I. din Târgu Jiu, în vârstã de 50

ani, a prezentat la control doar certificatul

de înmatriculare al camionului, iar

însoåitorul acestuia, cetãåeanul român

M. D. M. a prezentat æi el, pentru

remorcã, o copie xerox a unui certificat

de înmatriculare emis de autoritãåile

olandeze pentru o remorca cu numãrul

de înmatriculare OF84DZ... De ce copie

æi nu original, de ce nu au fost prezentate

ambele documente de cãtre conducãtorul

auto? Acestea au fost întrebãri la care

a trebuit sã le gãseascã rãspunsul, cine

altul decât… poliåistul de frontierã! În

urma verificãrilor specifice efectuate

prin Punctul de contact Oradea - care în

permanenåã æi cu solicitudine ne-a sprijinit

în desluæirea multor « taine » s-a stabilit

faptul cã remorca este declaratã furatã

în Olanda la data de 05.06.2002. În urma

efectuãrii controlului amãnunåit asupra

cabinei autocamionului a fost gãsitã o

copie a cãråii de identitate a remorcii cu

seria de caroserie identicã cu cea furatã

din Olanda, care atesta faptul cã aceasta a

fost înmatriculatã æi în România la data de

01.02.2002 cu numãrul GJ163 æi radiatã

ulterior din circulaåie în România la data

de 15.07.2004.

Au mai rãmas cinci remorci…

La un interval de douã sãptãmâni,

în ziua de 15 iunie a.c., s-a prezentat la

controlul de frontierã pe sensul de ieæire

din åarã - efectuat de cãtre agent-æef adj.

Ovidiu Dincã, cetãåeanul român B. E., de

39 ani, conducãtor al autocamionului

cu numãrul de

înmatriculare GJ297,

aparåinând S.C. GREEN

OIL S.R.L., cu sediul în

Târgu Jiu, remorca cu

numãrul de înmatriculare

OD42XS. Dupã tipic,

conducãtorul auto a

prezentat la controlul

de frontierã certificatul

de înmatriculare al

camionului æi … o copie

xerox a unui certificat de înmatriculare,

emis de autoritãåile olandeze pentru o

remorcã cu numãrul OD42XS. Fireæte,

remorca a fost verificatã prin Punctul de

contact Oradea, care a comunicat faptul

cã plãcutele de îmatriculare æi-au pierdut

valabilitatea din data de 30.11.2003.

De asemenea, acestui conducãtor auto

i-au fost întocmite acte premergãtoare

de cercetare penalã, de aceastã datã

sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor de

punere în circulaåie a unui mijloc de

transport neînmatriculat æi cu numãr

fals de înmatriculare.

În aceeaæi zi, la un interval de câteva

minute, s-a prezentat la controlul de

frontierã pe sensul de ieæire din åarã

- efectuat de cãtre agent-æef adj. Emil

Stanciu, cetãåeanul român R. D. G.,

conducãtor al autocamionului cu numãrul

de înmatriculare GJ295 aparåinând S.C.

GREEN OIL S.R.L., remorca cu

numãrul de înmatriculare OD95TZ.

Conducãtorul auto a prezentat, ca æi

colegul sãu, certificatul de înmatriculare

al camionului æi … o copie xerox a

unui certificat de înmatriculare, emis

de autoritãåile olandeze pentru o remorcã

cu numãrul OD95TZ. Remorca a fost

verificatã prin Punctul de contact Oradea,

care a comunicat faptul cã plãcuåele de

înmatriculare æi-au pierdut valabilitatea

din data de 30.11.2003. Nu a fost nevoie

decât de câteva ore pentru a i se întocmi

æi acestui conducãtor auto lucrare

penalã pentru sãvâræirea infracåiunilor

de punere în circulaåie a unui mijloc de

transport neînmatriculat æi cu numãr fals

de înmatriculare.

Au mai rãmas trei remorci…

În data de 15 august a.c., s-a prezentat

la controlul de frontierã, pe sensul de

ieæire din åarã - efectuat de cãtre agentulæef

Costicã Cîrjan æi agent-æef adj. Lucian

Bãlan - cetãåeanul olandez V. H. J. J., de 42

ani, conducând autocamionul cu numãrul

de înmatriculare BLFL35, remorca cu

numãrul de înmatriculare AC047874.

Conducãtorul auto a prezentat la controlul

de frontierã ... originalul certificatului de

înmatriculare al camionului æi o copie

xerox a certificatului de înmatriculare

emis de autoritãåile germane pentru

remorcã. La controlul de frontierã s-a

constatat faptul cã numãrul de

înmatriculare AC047874 a fost

valabil de la data de 28.06.2005

pânã la data de 02.07.2005.

De asemenea, documentul de

asigurare internaåionalã tip carte

verde prezenta elemente de fals,

motive pentru care remorca a fost

verificatã prin Punctul de contact

Oradea, iar documentul de

asigurare internaåionalã auto tip

„carte verde” a fost transmis spre

verificare prin Biroul Asiguratorilor

de Autovehicule din România. În

ceea ce priveæte remorca, s-a

stabilit faptul cã numãrul de

înmatriculare AC047874 este

necunoscut în evidenåele germane iar

seria de saæiu nu corespunde unui

autovehicul german. În plus, Biroul

Asigurãtorilor de Autovehicule din

România a comunicat de urgenåã faptul

cã documentul „carte verde” este fals,

întrucât lipsesc din conåinut codul

Biroului Naåional sub autoritatea cãruia

a fost emis documentul, numele æi adresa

societãåii care l-a eliberat, iar formatul

acestuia nu mai este de actualitate.

Documentul de asigurare

internaåionalã auto tip „carte verde

urmeazã a fi verificat prin Biroul

Asigurãtorilor de Autovehicule din

România. Cetãåeanului olandez i-a

fost întocmitã, de asemenea, lucrare

penalã pentru sãvâræirea infracåiunilor

de punere în circulaåie a unui mijloc de

transport neînmatriculat æi cu numãr fals

de înmatriculare æi uz de fals.

Au mai rãmas douã remorci... Cu

siguranåã æi cu acestea se va încerca

trecerea frontierei, cu siguranåã cã æi

atunci colegii noætri vor fi la datorie.

Constantin CRISTEA

Mãdãlin CARÅON


22 Proiect

Comunicarea la locul de muncã - necesitate sau stres?

Articolul de faåã nu vine cu

aspecte teoretice despre ceea ce este

comunicarea æi care sunt elementele

comunicãrii - aspecte pe care oricine le

poate citi dintr-o carte de specialitate.

Æi nici sã demonstreze necesitatea

comunicãrii în viaåa de zi cu zi

întrucât acest lucru este simåit de

fiecare individ în parte. Cu toåii ætim

cã, în general, fãrã comunicare nu

putem trãi.

La locul de muncã lucrurile stau

puåin diferit (deæi n-ar trebui!), în

sensul cã nu toåi oamenii ætiu

încã ce înseamnã o comunicare

deschisã. Deæi, studiul efectuat cu

ceva vreme în urmã pe eæantioane

reprezentative din douã subunitãåi

ale IJPF Mehedinåi a avut ca

obiectiv de bazã evidenåierea

climatului organizaåional existent

(depistarea surselor de satisfacåie

æi insatisfacåie, a percepåiei

personalului faåã de natura

muncii, de activitate, depistarea

factorilor ce contribuie direct la

ridicarea eficienåei în muncã),

câåiva itemi ai chestionarului

aplicat au vizat æi depistarea

unor posibile tensiuni la locul

de muncã, în special în relaåia

æef-subaltern, precum æi a acelor

dimensiuni manageriale considerate

prioritare pentru o relaåie de muncã

satisfãcãtoare. Totodatã, studiul æi-a

propus sã ofere informaåii relevante

care sã favorizeze identificarea sau

alegerea unor soluåii, a unor strategii

de duratã.

Studiul reflectã faptul cã relaåiile

interpersonale armonioase æi

comunicarea deschisã au un impact

pozitiv asupra membrilor organizaåiei

æi, automat, asupra eficienåei muncii.

Totodatã, stilul de conducere practicat

de æeful fiecãrui sector în parte, asociat

cu problematica æi caracteristicile

zonei de responsabilitate, îæi pune

amprenta asupra acestor relaåii,

influenåându-le pozitiv sau negativ.

Astfel, la întrebarea: „Dupã pãrerea

dumneavoastrã, ce poate contribui mai

mult la eficienåa în muncã? Aranjaåi

în ordinea importanåei, din punctul

dumneavoastrã de vedere:

a. O stabilitate de lungã duratã în

modul de funcåionare;

b. Utilizarea celor mai raåionale

metode æi proceduri de lucru;

c. Dezvoltarea unor relaåii de

muncã corespunzãtoare, având

la bazã încrederea în membrii

organizaåiei;

d. Decizii satisfãcãtoare ce åin

cont de dificultãåile æi problemele

ivite, precum æi de cerinåele

mediului înconjurãtor;

e. O comunicare deschisã,

bazatã pe respect reciproc între

absolut toåi membrii organizaåiei;

f. Mai multe facilitãåi materiale

pentru a determina membrii

organizaåiei sã se implice mai mult;

g. Exigenåã maximã faåã de

abaterile disciplinare;

h. Plasarea personalului pe locurile

de muncã în funcåie de pregãtirea

profesionalã æi de aptitudini;

i. Alte aspecte (faceåi propuneri),

subiecåii primului lot au plasat pe

primul loc, la egalitate procentualã

(81,5%), factorii „b. Utilizarea celor

mai raåionale metode æi proceduri de

lucru” æi „e. O comunicare deschisã,

bazatã pe respect reciproc între

absolut toåi membrii organizaåiei”,

urmaåi pe locul doi de factorul „c.

Dezvoltarea unor relaåii de muncã

corespunzãtoare, având la bazã

încrederea în membrii organizaåiei”

(88,9% din subiecåi) æi pe locul trei

factorul „d. Decizii satisfãcãtoare ce

åin cont de dificultãåile æi problemele

ivite, precum æi de cerinåele mediului

înconjurãtor”.

Trebuie precizat faptul cã opåiunile

vin din partea membrilor unui sector

de limitã, confruntat cu ceva abateri

disciplinare, zonã cu risc ridicat de

comiterea infracåiunilor, cu locuri

de muncã izolate æi condiåii dificile

de muncã æi de deplasare, æi dupã

ce personalul a trecut printr-o stare

conflictualã în relaåia æef - subaltern,

soluåionatã pozitiv în momentul

aplicãrii chestionarului.

Acest aspect evidenåiazã faptul cã,

orice perturbare în aceastã relaåie æi

în planul comunicãrii are consecinåe

de duratã, iar sechelele constau

în menåinerea unei suspiciuni æi

neîncrederi în decidenåi asupra

cãrora este proiectatã întreaga

vinovãåie pentru stãrile negative

sau neajunsurile resimåite.

Imunitatea subiecåilor faåã de

criticã, incapacitatea de evaluare

a propriului potenåial aptitudinal æi

profesional reprezintã tot o sechelã

a unei relaåii defectuoase.

Poziåionarea pe locul trei a

factorului d. relevã impactul

factorilor de mediu (expunerea

organismului la temperaturi

extreme, condiåii grele de muncã)

asupra structurii de personalitate

æi nevoia subiecåilor de a se gãsi o

soluåie umanã.

Subiecåii celuilalt sector (lotul

doi) pentru care deplasarea nu

constituie o problemã, are mai

puåine locuri de muncã izolate

(aspecte ce fac ca acest sector sã fie

unul „râvnit” de mai toåi poliåiætii

de frontierã ce-æi desfãæoarã

activitatea la sectoarele de limitã,

întrucât naveta reprezintã o sursã

suplimentarã de stres, atât datoritã

depãrtãrii de familie cât æi pentru

depãæirea permanentã a duratei

de lucru), acelaæi risc ridicat de

încãlcare a regulilor regimului juridic

al frontierei de stat, în schimb zonã de

responsabilitate mai mare, opteazã, la

fel, pentru factorul „b. Utilizarea celor

mai raåionale metode æi proceduri de

lucru” pe care-l plaseazã pe primul

loc (aproximativ 83% din subiecåi)


nr. 8/2005

23

urmat, pe locul doi, de factorul „c.

Dezvoltarea unor relaåii de muncã

corespunzãtoare, având la bazã

încrederea în membrii organizaåiei”

(74,5% din subiecåi). Diferenåele

apar prin poziåionarea pe locul trei a

factorului „e. O comunicare deschisã,

bazatã pe respect reciproc

între absolut toåi membrii

organizaåiei”, la egalitate

procentualã cu factorul „g.

Exigenåã maximã faåã de

abaterile disciplinare”. Iatã

cã, chiar dacã colectivul acestui

sector nu a trecut printr-o stare

conflictualã recentã, planul

relaåional æi comunicaåional

sunt la fel de importante æi au

acelaæi impact asupra eficienåei

în muncã.

Diferenåele ce apar în

opåiunile celor douã loturi,

referitoare la factorii „d” -

pentru lotul 1 æi „g” pentru

lotul 2, disting clar sursa

principalã de stres a fiecãrui

sector în parte (primul lot

- îmbunãtãåirea condiåiilor

de muncã, cel de-al doilea lot

- înlãturarea favoritismelor

æi aplicarea regulamentelor

pentru toåi, la fel), de restul

surselor comune (rezultate din

lipsa unor relaåii armonioase,

comunicare deschisã, respect

reciproc), evidenåiind totodatã

æi unele deficienåe specifice

stilului de conducere aplicat la

fiecare sector în parte.

La întrebarea: „Pe ce consideraåi

cã trebuie sã punã accentul un

æef, pentru a-æi câætiga respectul

în faåa subordonaåilor (aranjaåi în

ordinea importanåei, din punctul

dumneavoastrã de vedere)?”

a. Sã insiste asupra respectãrii

regulamentelor;

b. Sã antreneze întreg personalul

în muncã, cunoscând capacitatea

fiecãruia æi dozând eforturile

corespunzãtor;

c. sã caute, în funcåie de posibilitãåi

æi în limite legale, sã îndepãrteze

angajaåii necorespunzãtori;

d. Sã repartizeze detaliile

subordonaåilor æi sã planifice bine

munca;

e. Sã fie foarte bine pregãtit

profesional æi sã dea un rãspuns la

absolut toate problemele ridicate de

subalterni;

f. Sã comunice deschis æi civilizat

toate problemele legate de activitate

cu întreg personalul din subordine,

respectând personalitatea fiecãrui

subaltern, acceptând propuneri æi

luând decizii în echipã;

g. Sã ia decizii corecte de unul

singur, fãrã sã fie receptiv la sugestiile

subordonaåilor;

h. Sã fie corect în aprecierea

personalului din subordine, precum

æi a muncii acestuia;

i. Altele (enumeraåi-le),

rãspunsurile primului lot de

subiecåi (sector de limitã) au fost:

1. a. - Sã insiste asupra respectãrii

regulamentelor

2. f.- Sã comunice deschis æi civilizat

toate problemele legate de activitate

cu întreg personalul din subordine,

respectând personalitatea fiecãrui

subaltern, acceptând propuneri æi

luând decizii în echipã;

3. b. - Sã antreneze întreg

personalul în muncã, cunoscând

capacitatea fiecãruia æi dozând

eforturile corespunzãtor.

În cel de-al doilea sector, subiecåii

au optat pentru factorii:

1. f.- Sã comunice deschis æi civilizat

toate problemele legate de activitate

cu întreg personalul din subordine,

respectând personalitatea fiecãrui

subaltern, acceptând propuneri æi

luând decizii în echipã;

2. h. - Sã fie corect în aprecierea

personalului din subordine, precum

æi a muncii acestuia;

3. b. - Sã antreneze întreg

personalul în muncã, cunoscând

capacitatea fiecãruia æi dozând

eforturile corespunzãtor.

Aæa cum se observã, comunicarea

deschisã æi civilizatã, cunoaæterea æi

stimularea personalului primeazã în

opåiuni, subiecåii simåind nevoia de

responsabilizare æi valorizare.

Diferenåele constau doar în

opåiunile celor doi factori - respectiv

factorul „a” la primul lot de subiecåi

æi factorul „h.” la cel de-al doilea lot

de subiecåi æi reprezintã, de fapt, tot

sechele ale unor deficienåe ale stilului

de conducere practicat la sectoarele

respective, deficienåe ce sunt

percepute ca surse de stres pentru

personalul din subordine.

Aæa cum spuneam,

opåiunile subiecåilor nu sunt

altceva decât niæte informaåii

reale care reflectã percepåia

subiecåilor faåã de atitudinea

manifestatã de managerul lor

æi care pot fi transformate în

strategii de acåiune de cãtre

aceæti manageri, dacã doresc

cu adevãrat sã obåinã succese

profesionale de duratã æi în

echipã.

Însã, tot subiecåii celor

douã loturi, prin alegerile

fãcute la întrebarea: „Dintre

urmãtoarele proiecte de

îmbunãtãåire a activitãåii în

unitatea dumneavoastrã, care

vi se pare mai potrivit (aranjaåi

în ordinea importanåei din

punctul dumneavoastrã de

vedere)?” evidenåiazã existenåa

unei grave probleme æi anume

mentalitatea. Astfel, la ambele

sectoare, aproximativ 95%

din totalul subiecåilor au

poziåionat aproape simultan,

pe locurile 1,2 æi 3, factorul „c.

A modifica modul de gândire,

comportamentele æi atitudinile

personalului”. Prin urmare,

subiecåii conætientizeazã necesitatea

unei mentalitãåi sãnãtoase, unde

respectul sã primeze asupra omului æi

nu asupra gradului. Din pãcate, au

ales o cale dificilã însã necesarã, un

proiect ce poate fi pus în aplicare dar

care nu poate da rezultate imediate ci

doar în perspectivã. Perspectiva este

cu atât mai îndepãrtatã cu cât existã

încã oameni pentru care comunicarea

deschisã a problemelor de serviciu

constituie o formã de „manifestare

sindicalistã”. Cât existã oameni care

cred cã salariul æi sporurile primite

compenseazã dreptul de a comunica

æi de a-åi exprima liber pãrerile faåã

de munca desfãæuratã. Cât existã

oameni care aratã poarta cu uæurinåã,

spunând: „Nu-åi convine, sunt destui

la rând”.

Æi apoi...toåi suferim de lipsa unei

comunicãri deschise, dar oare nu

suntem la fel de contaminaåi, iar la

rândul nostru ducem, inconætient, o

mentalitate care pe noi înæine ne-a

afectat? Rãspunsul practic la aceastã

întrebare este soluåia decontaminãrii

æi promovãrii unei comunicãri deschise

æi a unei mentalitãåi sãnãtoase.

Mariana CENEA - psiholog


24

Sistemul integrat de comunicaåii voce-date

al Poliåiei de Frontierã

Sistemul integrat

de comunicaåii vocedate

al Poliåiei de

Frontierã constituie

infrastructura de

transport pentru

voce æi date,

utilizând medii æi

protocoale eterogene,

transparente pentru

utilizator. Sistemul

are rolul de a asigura

capacitãåile de trafic

necesare transmisiilor

operaåionale æi

administrative prin

rutele de bazã æi prin

rutele de rezervã,

între structurile

Poliåiei de Frontierã

Române si cu

agenåiile cooperante la nivel local

æi central. Acest sistem satisface

cerinåele fiecãrei locaåii a PFR în

privinåa comunicaåiilor de voce

æi date, securizãrii acestora, prin

procedee de protecåie la nivelul

echipamentelor æi prin procedee

de criptare performante a

transmisiilor.

Sistemul integrat de comunicaåii

voce-date al Poliåiei de Frontierã

este constituit din subsistemul de

comunicaåii fixe integrate voce/date

æi subsistemul de radiocomunicaåii

mobile. Subsistemul de comunicaåii

fixe integrate voce/date asigurã

comunicaåiile fixe de voce æi date ce

reprezintã suportul pentru

aplicaåiile informatice

æi infrastructura pentru

subsistemul de radiocomunicaåii

mobile. Subsistemul de

radiocomunicaåii mobile

asigurã comunicaåiile mobile de

voce æi date dintre elementele operative

æi centrele de comandã æi control æi

comunicaåia cu senzorii sistemului de

supraveghere.

Subsistemul de comunicaåii fixe

a fost început printr-un Proiect

Pilot în judeåele Iaæi, Vaslui, Galaåi,

pentru care a fost încheiat contractul

“Furnizarea de echipamente de

comunicaåii pentru sistemul de

comunicaåii al Poliåiei de Frontierã

Românã”. Acest contract, în

valoare de 2,3 milioane euro, a fost

finanaåat prin Programul Phare

2001. Licitaåia a fost câætigatã de

firma ALCATEL România S.A.

care, în calitate de integrator,

a realizat livrarea, instalarea

æi predarea sistemului prin

interconectarea echipamentelor

de transport microunde,

echipamentelor pentru reåeaua

de arie largã æi a echipamentelor

pentru reåeaua localã.

Principalele etape parcurse

pentru implementarea sistemului

au fost: realizarea site-surveyurilor,

a studiilor topogeodezice

æi de acoperire radio, proiectarea

pilonilor æi realizarea lor,

definitivarea celor mai bune

soluåii tehnice, amenajarea

camerelor tehnice sau instalarea

shelterelor dupã caz, instalarea

echipamentelor æi realizarea

testelor de acceptanåã.

Topologia reåelei în fiecare

judeå este tip magistralã, iar

comunicaåiile sunt asigurate

prin legãturi radio cu o lãrgime de

IJPF IAÆI IJPF VASLUI IJPF GALAÅI


nr. 8/2005

25

bandã de 8 Mbps în gama de radiofrecvenåe

de 15 Ghz. Conexiunea

dintre inspectoratele din cele

trei judeåe æi IGPF se realizeazã

folosind infrastructura Serviciului de

Telecomunicaåie Specialã.

Testele de acceptanåã au relevat

cã echipamentele folosite în soluåia

implementatã asigurã parametrii de

funcåionare proiectaåi.

I m p l e m e n t a r e a

acestui proiect pilot

faciliteazã accesul rapid la

datele de inters operativ

pentru toate structurile

PFR din judeåele Iaæi,

Vaslui æi Galaåi. În acest

sens, utilizatorii din aceste

structuri pot accesa

on-line portalul

intern al PFR prin

intermediul cãruia

pot avea acces

la bazele de date

ale instituåiilor

naåionale (evidenåa

p a æ a p o a r t e l o r ,

evidenåa populaåiei,

evidenåa furturilor

auto æi a urmãriåilor

general, Autoritatea

pentru Strãini, Visa on-line).

De asemenea,

folosirea în perioada de

teste a acestui sistem a

scos în evidenåã o serie

de beneficii, cum ar fi:

• accesul la serverele

centrale din IGPF

(server de fiæiere, server

de e-mail, forum de

discuåii);

• reducerea la zero a

costurilor impulsurilor

pentru transmisia de

date cu structurile

prezentate mai sus, ceea

ce înseamnã o reducere

cu 40 % a facturilor

telefonice;

• viteza de transmisie a datelor de

cel puåin 300 de ori mai mare;

• creæterea disponibilitãåii

legãturii pentru transmisia

datelor;

• reducerea birocraåiei.

Sistemul implementat

permite:

• comunicaåii voice over IP;

• realizarea unui

management centralizat a

echipamentelor digitale dupã ce

reåelele municipale vor date în

trafic la capacitatea nominalã;

• îmbunãtãåirea calitãåii

serviciilor telefonice

• interconectarea centralelor

telefonice în reåelele municipale

M.A.I. æi facilitarea cooperãrii

directe cu toate structurile

judeåene ale instituåiilor M.A.I.

Etapele urmãtoare vor avea

ca scop extinderea sistemului la

nivelulul PFR, prin programele

Phare 2003, Phare 2004 æi

prin credite externe garantate

guvernamental. În faza imediat

urmãtoare, sistemul va fi

extins în judeåele Botoæani æi

Suceava prin programul Phare

2003, caietul de sarcini fiind

aprobat de cãtre Delegaåia

Comisiei Europene. Comunicaåiile

vor fi asigurate prin legãturi radio

cu o lãrgime de bandã de 16 Mbps,

iar conexiunea dintre inspectoratele

judeåene æi IGPF va fi realizatã

folosind infrastructura STS.

În a doua fazã a extinderii, prin

programul Phare 2004 sunt vizate

judeåele Satu Mare, Maramureæ,

Timiæ, Caraæ Severin æi Mehedinåi,

urmând ca pânã la 31 decembrie

2006 sã fie create premisele realizãrii

sistemului de comunicaåii voce/date

integrate æi în zona litoralului din

judeåele Tulcea æi Constanåa prin

„Phare 2003”.

Iulian NIÅÃ


26 Ætiri

AUTO FURAT ÎN VALOARE DE 45.000 EURO

Echipa de control din PTF

Albiåa care executa serviciul

în dimineaåa zilei de sâmbãtã 6

august a depistat un autoturism

BMW seria 5, an de fabricaåie

2004, furat din Olanda.

Sâmbãtã, 6 august a.c., s-a

prezentat la controlul pentru trecerea

frontierei în Punctul de Trecere a

Frontierei Albiåa un cetãåean din R.

Moldova, la volanul unui autoturism

BMW serie 5, fabricat în 2004.

În timpul controlului, membrii

echipei de control, având suspiciuni cu

privire la autenticitatea documentelor

prezentate la control, au efectuat

verificãri din care a rezultat cã

autoturismul figureazã ca fiind furat

din Olanda în luna martie a acestui

an. Cel aflat la volan a declarat cã

autoturismul i-a fost încredinåat pe

bazã de procurã de cãtre proprietar,

un cetãåean olandez æi cã nu cunoaætea

cã autoturismul ar fi fost furat.

În prezent poliåiætii de frontierã

continuã cercetãrile pentru

stabilirea activitãåii infracåionale,

la finalizarea acestora cazul

urmând a fi prezentat Parchetului

local pentru dispunerea mãsurilor

legale. Autoturismul, în valoare

aproximativã de 45.000 de euro, a

fost indisponibilizat la sediul IJPF

Vaslui.

TRECERE ILEGALÃ

Doi cetãåeni din R. Moldova

au fost depistaåi æi reåinuåi de

poliåiætii de frontierã în timp ce

se pregãteau sã treacã înot Prutul

din România în R. Moldova.

Joi 11 august a.c., în jurul orei

2.00, poliåiæti de frontierã din cadrul

Sectorul Poliåiei de Frontierã Huæi,

care executau serviciul în apropierea

localitãåii Rîæãæti, au observat douã

persoane care se

îndreptau dinspre

Drumul European

581 cãtre râul Prut.

La controlul

poliåiætilor de

frontierã cei doi bãrbaåi nu au putut

prezenta documente de identitate

drept pentru care au fost conduæi la

sediul sectorului. Aici au declarat cã

sunt cetãåeni moldoveni, cu vârstele

de 22 æi respectiv 25 ani, cã au intrat

legal în România la sfâræitul lunii

iulie 2005 æi, deoarece au pierdut

paæapoartele, s-au gândit cã ar putea

ajunge acasã trecând Prutul înot.

Dupã verificarea declaraåiilor

poliåiætii de frontierã le-au întocmit

celor doi dosar penal pentru tentativã

la infracåiunea de ieæire din åarã prin

trecerea ilegalã a frontierei de stat,

ambii fiind condamnaåi de Judecãtoria

Huæi.

Cetãåenii moldoveni au reuæit în

cele din urmã sã treacã Prutul, însã

nu prin apã aæa cum intenåionau la

pedeapsa închisorii pe o perioadã de

3 luni cu suspendarea condiåionatã a

executãrii pedepsei æi expulzare.

Mihai AMURÃRIÅEI

MAÆINI DE LUX CU DESTINAÅIE NEAÆTEPTATÃ

Dupã ce au traversat toatã

Europa la volanul a douã

autoturisme de lux, în valoare

de aproximativ 100.000 euro,

declarate furate în Spania,

doi bucureæteni æi-au terminat

cãlãtoria la intrarea în România.

Miercuri, 17 august

s-au prezentat pentru

a intra în åarã prin

PTF Turnu, jud. Arad,

Lucian S., de 31 ani

æi Silviu L., de 30 ani,

ambii domiciliaåi în

Bucureæti, conducând

douã autoturisme marca

Audi A6, respectiv VW

Touareg, înmatriculate

în Spania.

Cu ocazia controlului

documentelor de

cãlãtorie, agentul-æef

Petre Porumboiu a

constatat cã cei doi bucureæteni

ieæiserã în urmã cu câteva zile

din åarã, cãlãtorind în Spania cu

avionul. Perioada scurtã petrecutã

în Spania, precum æi faptul cã nici

unul dintre ei nu poseda asigurare

auto internaåionalã (Carte Verde),

au trezit suspiciuni. La verificarea

seriei, poansonatã pe caroseria

VW-ului, s-a constatat cã aceasta

nu corespundea cu cea înscrisã

în certificatul de înmatriculare a

maæinii. Având aceste elemente,

poliåiætii de frontierã din PTF Turnu

au demarat cercetãrile pentru aflarea

provenienåei autoturismelor.

Astfel, au fost efectuate verificãri

prin intermediul Punctului de Contact

Oradea æi s-a stabilit ca

ambele autovehicule

fuseserã declarate ca

fiind furate din Spania

– autoturismul marca

Audi A6 în luna iulie,

iar Touareg-ul în luna

august a.c.

Autoturismele au

fost indisponibilizate,

în prezent cercetãrile

fiind continuate faåã

de cei doi cetãåeni

români pentru luarea

mãsurilor legale ce se

impun.

Robert IUDT


nr. 8/2005

Documentar

27

Reåea transnaåionalã de falsificatori de paæapoarte pentru „clienåi”

din R. Moldova depistatã de poliåiætii de frontierã români

În urma activitãåilor informativ

- operative, poliåiætii de frontierã

din cadrul Direcåiei de Combatere

a Migraåiei Ilegale a IGPF æi cei

din cadrul Compartimentului

de Combatere a Traficului de

Persoane al IJPF Giurgiu au

reuæit destrãmarea unei reåele

transnaåionale de falsificatori

de paæapoarte bulgãreæti, ai

cãrei „clienåi” erau cetãåenii din

Republica Moldova dornici sã

ajungã „prin orice metodã” în

spaåiul Schengen.

Demascarea activitãåii infracåionale

a reåelei s-a produs la finalul lunii

august când, la PTF Giurgiu Feroviar,

s-a prezentat pentru a ieæi din åarã,

cãlãtorind cu trenul internaåional

care circulã pe relaåia Bucureæti-Sofia,

cetãåeana din Republica Moldova

Elena O., în vârstã de 23 ani, persoanã

ce se afla de mai mult timp în atenåia

lucrãtorilor noætri care aveau informaåii

cu privire la natura activitãåilor

desfãæurate de cea în cauzã.

Cu aceastã ocazie, poliåiætii de

frontierã au efectuat un control

amãnunåit asupra tinerei, ocazie cu care,

în poæeta acesteia, au fost descoperite

mai multe fotografii tip paæaport ce

aparåineau unor bãrbaåi, æase bilete

de cãlãtorie pe ruta Chiæinãu-Sofia,

precum æi o agendã în care erau notate

numele unor conaåionali, în dreptul

cãrora figurau diverse sume de bani

în valutã.

Extinzând cercetãrile asupra tuturor

persoanelor din trenul internaåional,

lucrãtorii noætri au identificat grupul de

æase cetãåeni din Republica Moldova, cu

vârste cuprinse între 21 æi 28 ani, care

erau menåionaåi în agenda Elenei, în

pantoful unuia dintre aceætia – Vitalie

H., de 26 ani – fiind descoperit ascuns un

paæaport bulgãresc falsificat, în care era

aplicatã fotografia unei rude a celui în

cauzã – mãtuæa acestuia. Acelaæi loc de

ascundere – în pantofi – a fost „preferat”

æi de moldoveanul Ion B., de 21 ani, un

alt membru al grupului, asupra cãruia

au fost descoperite opt fotografii tip

paæaport æi fotocopii dupã actele de

identitate ale lui æi ale

altui conaåional, alãturi

de care cãlãtorea.

Ca urmare a celor

constatate, poliåiætii de

frontierã au procedat

la aprofundarea

cercetãrilor, la care au

fost invitaåi sã participe

æi omologii bulgari,

astfel încât, printr-o

cooperare eficientã între

autoritãåile celor douã

state, sã se reuæeascã

identificarea tuturor

persoanelor implicate în

activitatea infracåionalã

æi stabilirea modului de

operare al reåelei.

În acest fel s-a stabilit cã membrii

reåelei erau atât cetãåeni din Republica

Moldova, cât æi din Bulgaria, fiecare

dintre aceætia având „responsabilitãåi”

bine stabilite. Astfel, veriga moldoveanã

– iniåial reprezentatã doar de Elena O.

- se ocupa cu racolarea conaåionalilor

interesaåi sã ajungã în spaåiul Schengen,

pentru a-æi gãsi locuri de muncã. Tânãra

le promitea „clienåilor” cã în schimbul

unor sume în valutã – aproximativ

1.500 euro – le va procura paæapoarte

bulgãreæti falsificate, cunoscut fiind

faptul cã cetãåenii bulgari pot intra

în åãri din spatiul Schengen fãrã a fi

necesarã obåinerea vizei.

De procurarea documentelor

contrafãcute se ocupa „veriga

bulgãreascã” ce prelua fotografiile tip

BMW furat din Germania,

oprit pe o æosea din judeåul Arad

Ofiåerii Biroului de combatere

a infracåionalitãåii transfrontaliere

din cadrul IJPF Arad au depistat, în

zona de competenåã, un autoturism

marca BMW, declarat furat din

Germania.

În baza informaåiilor deåinute,

poliåiætii de frontierã au oprit în trafic

autoturismul BMW condus de cãtre

cetãåeanul român B.I. în vârstã de 30 ani

paæaport æi datele de identitate ale

„doritorilor” æi, la data æi locul stabilit

de acord, le înmâna actele false.

Mai mult decât atât, reåeaua

întocmise æi o „strategie de extindere”

astfel încât sã poatã fi identificaåi

cât mai mulåi moldoveni dornici sã

plãteascã suma în valutã, în schimbul

unor „falsuri de calitate”. Un

exemplu concludent în acest

sens îl reprezintã cetãåeanul

moldovean Vitalie H.

(moldoveanul depistat de

poliåiætii de frontierã români

cu paæaportul fals ascuns în

pantof) care din „client” a

devenit, în scurt timp, o altã

„veriga moldoveneascã”.

Astfel, bãrbatul

solicitase iniåial sprijinul

Elenei pentru obåinerea

unui document bulgãresc

fals pentru mãtuæa sa iar, în

momentul în care „afacerea

a fost încheiatã”, Vitalie a

primit o ofertã tentantã din

partea tinerei: între 200

æi 300 euro pentru fiecare persoanã

racolatã. Convins cã îæi va îmbunãtãåi

rapid situaåia financiarã, cel în cauzã a

acceptat propunerea acesteia, reuæind

sã îi „coopteze” în activitatea ilicitã

pe cei cinci moldoveni alãturi de care

cãlãtorea, în momentul în care au

fost depistaåi de poliåiætii de frontierã

giurgiuveni.

Poliåiætii de frontierã au luat mãsura

întreruperii cãlãtoriei celor în cauzã,

urmând ca cercetãrile sã fie continuate

în cooperare cu autoritãåile bulgare æi

din R. Moldova, astfel încât, printr-un

schimb eficient de date æi informaåii

sã se reuæeascã identificarea tuturor

membrilor reåelei æi luãrii mãsurilor

legale ce se impun faåã de aceætia.

Fabian BÃDILÃ

ce avea domiciliul pe raza judeåului Arad.

La controlul documentelor s-a constatat

cã talonul autoturismului este falsificat,

iar plãcuåele de înmatriculare aparåineau

unui alt autoturism. Prin intermediul

Punctului de contact Oradea, autoritãåile

germane au comunicat cã autovehiculul a

fost declarat furat din Germania în cursul

anului 2003.

Æoferul a declarat cã a primit maæina

ca garanåie în schimbul unui împrumut

de 5000 euro acordat proprietarului.

Însã, din pãcate, pentru acesta maæina

în valoare de aproximativ 20000 de euro

a fost indisponibilizatã, iar æoferul este

cercetat pentru uz de fals æi conducere

pe drumurile publice a unui autovehicul

neînmatriculat æi cu numãr fals de

înmatriculare.


28 Ætiri

Tâlhari prinæi la o orã de la comiterea faptei

- rezultat al unei bune colaborãri între IPJ æi IJPF Mehedinåi

Lipsa unei educaåii sãnãtoase, atât

în mediul familial cât æi instituåional,

a unui loc de muncã care sã susåinã

un minim de socializare, de integrare

socialã, dezvoltarea unor tendinåe

psihopatologice, constituie cauze

suficiente pentru a activa la om acea

parte negativã numitã agresivitate.

Dacã la toate acestea se mai adaugã

æi anumite vicii, cum ar fi consumul

de alcool, rezultatele nu pot fi decât

cele concretizate în acte infracåionale

grave cãrora le cad victimã, în special,

cei slabi din punct de vedere

fizic: femei, copii, bãtrâni.

Localitatea Vînju Mare

din judeåul Mehedinåi, aflatã

în zona de responsabilitate

a SPF Dr. Tr. Severin a fost

zguduitã, în dimineaåa de 7

august a.c., de un eveniment

ce a îngrozit pe toåi membrii

comunitãåii: un bãtrân de

85 de ani æi soåia acestuia -

oameni care, în ciuda vârstei,

se simåeau în putere æi încã

mai agoniseau câte ceva prin

munca lor cinstitã, au fost la

un pas de a sfâræi tragic dupã

ce au fost bãtuåi de doi indivizi

ce au pãtruns în casa lor cu

scopul de a-i jefui de tot ce

aveau mai valoros - 700 dolari

SUA, 300 euro, un milion de

lei vechi, un lanå æi douã inele

de aur.

Scãpat din ghearele moråii, bãtrânul

a reuæit sã se târascã æi sã alarmeze

vecinii care au anunåat urgent salvarea

æi poliåia. La rândul lor, reprezentanåii

CONTRABANDÃ CU TUTUN

NETIMBRAT

Poliåiætii de frontierã

mehedinåeni au capturat 16.190

pachete de åigãri netimbrate în

valoare de 16.000 de euro

de la douã persoane care

veneau dinspre Timiæoara

æi nu aveau documente

justificative de provenienåã

a mãrfii.

autoturismelor.

Nu micã le-a fost mirarea

celor doi poliåiæti, când în urma

IPJ au apelat æi Dispeceratul IJPF

Mehedinåi, care a alertat sectorul pe a

cãrei razã de responsabilitate s-a produs

tâlhãria.

Astfel, echipa operativã a sectorului,

alcãtuitã din ag. æef adj. Gheorghe

Cojocaru, ag. æef Gheorghe Vladu, ag.

Daniel Mãncescu æi ag. Aurel Mladin,

s-a mobilizat rapid încât, în jurul

orei 5.45, la aproximativ o orã de la

producerea infracåiunii, doi indivizi ce

duhneau a alcool æi care nu-æi justificau

prezenåa în zonã, au fost reåinuåi pe

malul fluviului Dunãrea (KmFl 920),

în dreptul localitãåii Hinova, fiind

legitimaåi æi percheziåionaåi.

S-a constatat cã este vorba de

numiåii Marian R., de 36 ani æi Darius

R., de 22 ani, iar faptul cã asupra lor

au fost gãsite o parte din bunurile

ce aparåinuserã victimelor au întãrit

convingerea poliåiætilor de frontierã cã

ei sunt autorii tâlhãriei.

Cei doi cetãåeni au fost predaåi

reprezentanåilor IPJ Mehedinåi,

care au confirmat imediat bãnuielile

poliåiætilor de frontierã, reåinândui

pentru continuarea cercetãrilor æi

luarea mãsurilor legale.

Mariana CENEA

În noaptea de 3 august a.c.,

orele 2.00, inspectorul principal

Janin Vintilã æi agentul Daniel

Mãncescu, de la SPF Tr.

Severin, aflaåi în misiune de

supraveghere a frontierei de stat

au depistat, pe direcåia km. flv.

947, pe comunicaåia Tr. Severin

– Oræova, douã autoturisme ai

cãror conducãtori auto aveau un

comportament mai neobiænuit.

Având elemente de suspiciune

asupra comportamentului celor doi,

poliåiæti de frontierã i-au legitimat pe

aceætia, apoi au trecut la controlul

verificãrii autoturismelor s-au gãsit

16.190 pachete de åigãri netimbrate

mãrcile STRAND, LM, BUSINES

–CLUB, RONSON, SLIMS – fãrã acte

de provenienåã.

S. Robert (21 ani) æi P.Cristian

(36 ani), ambii din Roæiorii de Vede,

au declarat poliåiætilor de frontierã

cã se deplasau de la Timiæoara cãtre

Bucureæti în interes personal, iar

åigãrile le-au achiziåionat dintr-un

târg din oraæul de pe Bega.

Cei doi au fost sancåionaåi

contravenåional, iar întreaga cantitate

de åigãri a fost confiscatã. Cercetãrile

continuã pentru stabilirea cu exactitate

a provenienåei mãrfii.

Valeriu PERA


nr. 8/2005

Tinerii moldoveni foråeazã din nou frontiera de est

29

A doua jumãtate a lunii august a

reprezentat o perioadã de foc pentru

poliåiætii de frontierã gãlãåeni în

pentru combaterea trecerilor ilegale

peste frontierã.

Astfel, 12 tineri moldoveni au foråat

prin diferite metode frontiera românã în

încercarea lor de a începe o nouã viaåã

în altã åarã decât cea natalã.

Metodele folosite de cãtre cei

reåinuåi par a fi trase la indigo. Aceætia

trec înot Prutul, iar dupã ce ajung pe

teritoriul românesc încercã sã ajungã

în localitãåile din apropierea frontierei.

În majoritatea cazurilor cei depistaåi cã

au trecut ilegal frontiera nu deåineau

documente de identitate æi nici bani.

Ultimele douã cazuri au fost

înregistrate în ziua de 25 august,

când poliåiætii de frontierã au depistat

patru tineri moldoveni care au trecut

ilegal frontiera. Doi dintre aceætia,

Vitalie N., de 16 ani æi Sergiu D., de

14 ani, au fost observaåi dupã ce au

trecut peste Râul Prut, escaladând

podul rutier de la Oancea prin partea

exterioarã a acestuia. Agenåii Neculai

Feraru æi Tudorel Bernea i-au reåinut

imediat dupã ce au ajuns pe teritoriul

românesc. Sub coordonarea æefului de

turã de la SPF Oancea, subinspectorul

Cristinel Dragu, ancheta a continuat,

minorii moldoveni fiind cercetaåi sub

aspectul sãvâræirii infracåiunii de

„intrare în åarã prin trecere ilegalã a

frontierei de stat”.

Ceilalåi doi, Ion G., de 20 de ani æi

Denis C., de 16 ani, au fost depistaåi în

dreptul localitãåii Vlãdeæti, dupã ce au

trecut Prutul înot de cãtre inspectorul

principal Marian Lovin, subinspectorul

Costel Marcel Ioan æi de cãtre agentul

Lucian Paraschiv, din cadrul SPF

Folteæti.

Toåi cei 12 cetãåeni moldoveni, cu

vârste cuprinse între 14 æi 22 ani,

au declarat poliåiætilor de frontierã

cã intenåionau sã rãmânã în diferite

localitãåi rurale din åara noastrã pentru

a munci în domeniul agricol.

Bogdan CARP

GHINIONIÆTII BABILONIENI

Chiar dacã barierele lingvistice pot

crea dificultãåi în comunicare, uneori,

se pare cã aceste praguri pot fi depãæite

mai ales atunci când interesul comun „îi

uneæte”. Astfel, de exemplu, este æi cel al

unui român æi a trei cetãåeni turci, care

încercau sã iasã ilegal din România,

demonstrând cã se pot înåelege foarte

bine, atunci când scopul este acelaæi.

Cetãåenii turci, bãrbaåi, cu vârste

cuprinse între 20 æi 29 ani, intraserã

legal în åarã în data de 9 august a.c., cu

intenåia declaratã de a vizita România,

însã, în realitate, aceasta dovedindu-se

a fi de a ajunge în Germania. Aceætia s-

au deplasat pânã la Timiæoara cu trenul,

iar odatã ajunæi în oraæul de pe Bega

au trecut la cãutarea unei persoane care

sã-i ajute sã iasã ilegal din România,

persoanã care nu au trebuit sã o „caute”

prea mult, în cursul zilei de 12 august,

aflându-se pe terasa unui local din

Timiæoara fiind contactaåi de cãtre

Miron P., aflat în apropiere, cu care au

reuæit sã se înåeleagã asupra modalitãåii

de trecere ilegalã a frontierei.

Miron P., cunoscut cu atecedente

penale, acesta sãvâræind anterior mai

multe infracåiuni, încerca, la rândul sãu,

sã gãseacã o soluåie de a ieæi ilegal din

România, întrucât avea interdicåie de a

mai intra în åãri din spaåiul european ca

urmare a depãæirii termenului de æedere

æi a desfãæurãrii de activitãåi lucrative

fãrã drept de muncã, pe teritoriul

Croaåiei æi Germaniei.

Bãnuind cã cei trei cetãåeni turci,

ce discutau aprins la o masã alãturatã

despre maniera în care vor încerca sã

iasã ilegal din România, au nevoie de

un „ajutor” în îndeplinirea scopului lor,

Miron P. a intrat în vorbã cu aceætia

æi le-a propus, în limba germanã,

completatã prin „limbajul semnelor”,

dupã declaraåiile acestora, sã-i ajute

sã treacã frontiera, prin zona localitãåii

Jimbolia sau Lunga, zonã cunoscutã de

român.

Î n å e l e g â n d u - s e

cu Miron P. asupra

modalitãåii de trecere,

toåi patru au plecat,

în cursul orelor dupãamiezii

din Timiæoara,

cu douã autoturisme

taxi, spre frontierã,

convinæi cã vor reuæi sã

treacã frontiera pânã la

lãsarea întunericului.

Ceea ce nu ætiau

cei patru protagoniæti

era faptul cã toatã discuåia purtatã în

local fusese surprinsã æi de doi poliåiæti

de frontierã, ce se aflau în apropiere,

aceætia informând rapid, prin telefon, pe

colegii lor din cadrul S.P.F. Jimbolia.

Începând cu orele 15.00, poliåiætii

de frontierã de la S.P.F. Jimbolia, au

realizat un dispozitiv specific, în zona de

responsabilitate a localitãåilor Jimbolia

æi Comloæu Mic, în jurul orelor 16.30,

când cele douã autoturisme ajunseserã

în apropierea frontierei, acestea

fiind preluate, de un echipaj mobil al

Poliåiei de Frontierã, ce a continuat

monitorizarea deplasãrii acestora.

În jurul orelor 19.00, ajunæi pe raza

localitãåii Comloæ, cei patru au coborât

din autoturismele taxi, dupã ce au

achitat, fiecare, câte 50 euro pentru

cursa efectuatã æi æi-au continuat

deplasarea pe jos, peste câmp, spre

frontierã.

Când mai aveau de parcurs mai

puåin de 500 metri pânã la frontierã,

poliåiætii de frontierã au acåionat pentru

reåinerea acestora, ulterior cele patru

persoane fiind

însoåite la sediul

SPF Jimbolia,

pentru continuarea

cercetãrilor.

Pe baza

declaraåiilor celor

în cauzã æi a datelor

obåinute pe timpul

acåiunii, poliåiætii

de frontierã le-au

întocmit dosar de

cercetare penalã

pentru sãvâræirea

infracåiunii de tentativã la trecerea

ilegalã a frontierei de stat, în grup,

în sarcina lui Miron P. reåinându-se

æi sãvâræirea infracåiunii de trafic de

migranåi, motiv pentru care pe numele

acestuia din urmã emiåându-se æi un

mandat de arestare preventivã, pe

durata de 29 de zile.

Adina MAFTEI


30 Ætiri

Reåea de traficanåi de droguri anihilatã la frontierã

În ziua de 18 august a.c., echipa

unicã de control formatã din poliåiæti

de frontierã æi lucrãtori vamali din

cadrul PTF Oancea, jud. Galaåi,

în baza unor informaåii existente,

au efectuat un control amãnunåit

unui autocar marca Mercedes

înmatriculat în R.Moldova care

efectua curse regulate pe ruta

Bucureæti-Chiæinãu.

În urma acestei activitãåi

între bagajele transportate a

fost descoperitã, într-un colet cu

fund dublu, o pungã din plastic

în care se gãsea aproximativ

1,2 kg canabis. Întrucât

din declaraåiile æoferului

a rezultat cã în seara zilei

de 9 ale aceleiaæi luni a fost

oprit, în timp ce se deplasa cu

autocarul printr-o localitate din

R.Moldova, de cãtre trei tineri

care i-au încredinåat coletul ,,cu

pricina’’ pentru a fi transportat

la Bucureæti, echipa operativã formatã

din poliåiæti de frontierã, lucrãtori

din cadrul Serviciului de Combatere

a Crimei Organizate æi Antidrog

Galaåi, coordonaåi de cãtre procurori

ai Parchetului de pe lângã Tribunalul

Galaåi, a supravegheat pânã la

Bucureæti autocarul, unde membrii

reåelei s-au prezentat pentru a ridica

,,marfa’’. În urma activitãåilor specifice

au fost identificaåi æi reåinuåi în

flagrant æase tineri cu vârste cuprinse

între 17 æi 26 ani, care urmau sã preia

marfa æi sã o plaseze în municipiul

Bucureæti.

În baza probelor administrate,

persoanele implicate sunt

cercetate penal pentru sãvâræirea

infracåiunii de trafic de droguri,

faptã prevãzutã æi pedepsitã de

Legea 143/2000, cu închisoare de

la 3 la 15 ani æi interzicerea unor

drepturi.

Bogdan MARINOVICI

O moldoveancã, în febra ,, afacerilor”

O tânãrã moldoveancã, blondã,

cu un aspect de turist convins

æi cu simåul comeråului ilegal

foarte dezvoltat a încercat, în timp

ce conducea un autoturism marca

Volkswagen Passat pe o stradã din

Iaæi, sã iasã din vizorul poliåiætilor de

frontierã ieæeni, apãsând acceleraåia

maæinii, deoarece ætia cã sacoæele cu

åigãri pentru care nu putea prezenta

documente justificative erau în

pericol.

Echipajele detaæamentului de

intervenåie, executând misiuni de

supraveghere æi control pe cãile de

comunicaåie din zona de competenåã

a inspectoratului, au încercat sã

opreascã în zona cartierului Copou

din Iaæi un autoturism înmatriculat

în R. Moldova asupra cãruia existau

informaåii cã sunt ticsite mai multe

pachete de tigãri ce urmau sã fie

comercializate ilegal în pieåele ieæene

în vederea obåinerii unui profit

rapid fãrã un efort prea mare.

Tatiana, de 29 de ani, din

localitatea Ungheni –R. Moldova,

æoferiåa care era în atenåia

poliåiætilor de frontierã de aproape

douã sãptãmâni, când fusese

descoperitã tot cu o cantitate de

åigãri dar ceva

mai micã, nu a

oprit la semnalul

poliåistului de frontierã,

æi a accelerat

bãrbãteæte viteza

crezând în opinia

sa cã numai aæa i se

va pierde urma.

Cum socoteala

de acasã nu se

potriveæte cu cea din

târg, moldoveanca nu

a scãpat de poliåiætii

de frontierã ieæeni, maæina opridu-se

într-o bordurã.

Pe timpul cercetãrilor femeia a

declarat cã cele 17.900 pachete de

åigãri cu timbre moldoveneæti, în

valoare de 64.000 RON urmau sã fie

comercializate la un preå bunicel, în

mai multe pieåe din Iaæi.

Åigãrile au fost reåinute de cãtre

poliåiætii de frontierã în vederea

confiscãrii, iar pentru faptul cã

evenimentul a

fost soluåionat

împreunã cu

Autoritatea de

Control Fiscal din

cadrul Direcåiei

Generale de

Finanåe Publice Iaæi, aceasta i-a

diminuat bugetul tinerei cu suma

de 20.000 RON prin aplicarea unei

amenzi contravenåionale.

Aurica GIUVARA


nr. 8/2005

31

ÆPAGÃ REFUZATÃ LA FRONTIERA DE EST

Sfâræitul de sãptãmânã a suprins

poliåiætii de frontierã din Galaåi în

plinã acåiune. De la asigurãri auto

falsificate, folosirea de paæapoarte

moldoveneæti declarate pierdute pânã

la trafic de droguri, infracåiuni de

braconaj piscicol æi conducere sub

influenåa bãuturilor alcoolice,

spectrul actelor infracåionale

cu care se confruntã Poliåia de

Frontierã este din ce în ce mai

larg. Ultimul caz, din dimineaåa

zilei de 15 august a.c., vine sã

sprijine afirmaåiile de mai sus.

Totul a început cu un ,,banal’’

control de frontierã, efectuat de cãtre

agentul George Petrache cu ocazia

verificãrii paæaportului Evgheniei

O, de 39 ani, din R Moldova, care a

prezentat un document în care erau

aplicate douã ætampile de trafic (una

aparåinând R. Moldova æi

una României) ce prezentau

modificãri prin lipirea

unor cifre decupate din alt

paæaport.

Vãzând cã poliåiætii de

frontierã nu stau pe gânduri

æi procedeazã la întocmirea actelor

premergãtoare începerii urmãririi

penale sub aspectul sãvâræirii

infracåiunilor de ,,fals material în

înscrisuri oficiale’’, fpp de art. 288,

al. 1 CP æi ,,uz de fals’’ fpp de art.

291 CP, cetãåeanca din Moldova

a încercat sã influenåeze decizia

æefului de grupã de la PTF Galaåi-

Rutier, sinsp Emil Mocanu, în

sensul întreruperii continuãrii

cercetãrilor, înmânând, în

prezenåa a doi martori, ofiåerului

care coordona activitatea în

punctul de trecere a frontierei,

suma de 300 de euro.

Ca æi când încercarea de

trecere a frontierei de stat cu

un paæaport falsificat nu era de

ajuns, acesteia i-au fost întocmite

actele de cercetare penalã æi

pentru comiterea infracåiunii

de ,,dare de mitã’’, fpp de art.

255 CP.

Cercetãrile în cauzã au fost

continuate de cãtre procurori

din cadrul Parchetului de pe

lângã Tribunalul Galaåi a cãrui

compentenåã de soluåionare îi revine

în exclusivitate.

Bogdan CARP

A REFUZAT 1.600 EURO

Deæi, ar fi primit contravaloarea

salariului pe aproape jumãtate de an,

agentul de poliåie Ilie Bocia, poliåist

de frontierã în PPF Boræ a spus nu

atunci când i s-au oferit 1600 de

euro pentru a omite sã introducã

în baza de date opt cetãåeni

„întârziaåi” în spaåiul Schengen.

O urmare pozitivã a mãsurilor

întreprinse de Inspectoratul

General al Poliåiei de Frontierã

æi de structurile sale subordonate,

pe linia combaterii corupåiei din

rândul personalului propriu,

o reprezintã cazurile în care

poliåiætii de frontierã semnaleazã

superiorilor încercarea de mituire

din partea participanåilor la

traficul transfrontalier, acåiuni

ce se finalizeazã cu dosare penale

întocmite împotriva persoanelor care

au încercat sã ofere mitã.

Un astfel de caz a fost înregistrat

chiar în dimineaåa de 15 august,

la PTF Boræ, jud. Bihor unde s-au

prezentat pentru a intra în åarã 47

cetãåeni români, care se întorceau

din Italia, cãlãtorind cu un autocar

ce aparåinea unei firme de transport

din Suceava.

Cu ocazia efectuãrii formalitãåilor

specifice, poliåistul de frontierã,

agentul de poliåie Ilie Bocia, a

constatat cã, pe lângã documentele

de transport, æoferul i-a înmânat æi

un pachet de åigãri în care se aflau

1.600 euro.

Solicitându-i-se explicaåii cu

privire la suma în valutã, cel în

cauzã æi-a motivat gestul prin faptul

cã dorea ca lucrãtorul nostru sã nu

implementeze în baza de date opt

dintre pasagerii autocarului, care

depãæiserã termenul legal de

æedere în spaåiul Schengen.

Ca urmare a acestui fapt,

agentul de poliåie Ilie Bocia æi-a

informat superiorii, fiind sesizat

Parchetul de pe lângã Tribunalul

Bihor, în vederea continuãrii

cercetãrilor sub aspectul sãvâræirii

infracåiunii de dare de mitã.

Ca urmare a acestui caz,

agentul de poliåie Ilie Bocia

a fost felicitat de conducerea

Inspectoratului General al

Poliåiei de Frontierã pentru

profesionalismul æi fermitatea de

care a dat dovadã în îndeplinirea

îndatoririlor de serviciu, apreciind

cã o astfel de atitudine trebuie

sã caracterizeze fiecare poliåist

de frontierã în parte, în vederea

asigurãrii unui control eficient la

graniåele åãrii.


32 Ætiri

Mare, soare æi nave ale Poliåiei de

Frontierã Constanåa

Sezonul estival aduce în fiecare an

pe litoralul Mãrii Negre mii de turiæti

dornici sã-æi petreacã într-un mod cât

mai plãcut sejurul. Printre

aceætia sunt însã unii cu

spirit de aventurã, care îæi

asumã riscuri inutile, fãrã

sã cunoascã pericolele la

care se expun.

Poliåia de Frontierã,

prin IJPF Constanåa, are

la litoral, între atribuåii,

misiunea de cãutare æi

salvare a persoanelor æi

ambarcaåiunilor aflate în

pericol pe Marea Neagrã.

În mai puåin de 24

ore, poliåiætii de frontierã

constãnåeni au intervenit, cu

ambarcaåiunile din dotare,

pentru salvarea a patru

tineri care s-au aventurat

în apele Mãrii Negre, punându-æi vieåile

în pericol.

Primul caz de acest gen a fost cel

petrecut în a doua jumãtate a lunii

august, când poliåiætii de frontierã din

cadrul Grupului de Nave Mangalia au

fost informaåi de cãtre un turist ce se

afla la plaja din Vama Veche, cu privire

la faptul cã, de pe epava din zonã, douã

persoane faceau semne disperate de

ajutor.

Ca urmare a acestui fapt, o echipã

operativã a Poliåiei de Frontierã s-a

deplasat la faåa locului, cu ambarcaåiunea

din dotare, ocazie cu care s-a constatat

cã cele douã persoane erau tinerii Alina

D., cu domiciliul pe raza judeåului Cluj

æi Alexandru G., domiciliat în judeåul

Alba, fata prezentând o plagã deschisã

la genunchiul drept.

Turiætii le-au mãrturisit lucrãtorilor

noætri cã înotaserã pânã la epavã æi, în

timp ce vizitau „obiectivul”, Alina s-a

rãnit, moment în care æi-au dat seama

cã le era imposibil sã se întoarcã la mal

farã ajutor. Dupã ce au fost transportaåi

de lucrãtorii noætri pânã pe plaja

din Vama Veche, persoana rãnitã a

primit primul ajutor de la personalul

specializat din cadrul Serviciului

Sanitar de Urgenåã.

Alåi doi tineri, Dan G.

æi Andreea A., ambii din

Bucureæti, au fost salvaåi,

de poliåiætii de frontierã

constãnåeni. Aceætia,

dupã ce au plecat pe mare

cu o barcã pneumaticã ale

cãrei rame s-au rupt din

cauza vântului puternic

s-au vãzut în situaåia de

a nu se mai întoarce pe

uscat.

Æi în acest caz,

lucrãtorii noætri

au intervenit cu o

ambarcaåiune rapidã

din dotare, reuæind în

aproximativ o jumãtate

de orã sã îi aducã pe

turiætii aventurieri la åãrm.

În ambele cazuri, cele patru persoane

care au care au fost salvate de cãtre

poliåiætii de frontierã au scãpat cu viaåã,

dar nu æi fãrã o sperieturã zdravãnã.

Gabriel CRÃCIUN

Mistreåii au fost salvaåi, iar infractorii arestaåi

- trei arme de vânãtoare, douã lunete æi nouã cartuæe confiscate -

La sfâræitul sãptãmânii trecute,

poliåiætii de frontierã sãtmãreni au

depistat trei localnici care porniserã

la vânãtoare de mistreåi în zona de

frontierã, fãrã a avea æi documentele

necesare în acest sens.

Astfel, cu ocazia executãrii

misiunilor specifice, poliåiætii de

frontierã din cadrul Sectorului PF

Carei, jud. Satu Mare au observat

în zona Resigea, la aproximativ 200

metri de frontierã, un autoturism

marca „Gaz” în care se afla

cetãåeanul român Ioan C., în vârstã

de 66 ani. Cu ocazia verificãrii

mijlocului de transport, lucrãtorii

noætri au descoperit o armã de

vânãtoare pentru care cel în cauzã a

prezentat un permis æi o autorizaåie

individualã de vânãtoare, documente

eliberate însã pe numele soåiei celui

în cauzã.

În cadrul cercetãrilor s-a stabilit cã

bãrbatul transportase cu autoturismul

marca Gaz alte douã persoane – Viorel

G., în vârstã de 57 ani æi Ioan B., de

51 ani - care sosiserã în zonã pentru

vânãtoare æi care au fost descoperite

la aproximativ 25 de metri de linia

de frontierã, având asupra lor câte o

armã de vânãtoare æi cartuæe aferente

acestora. Fiind extinse verificãrile,

poliåiætii de frontierã au constatat

cã Viorel nu avea nici un document

care sã îi permitã desfãæurarea unor

activitãåi de vânãtoare, iar Ioan nu

obåinuse avizul æefului Sectorului PF

Carei în acest sens, aæa cum prevãd

reglementãrile legale în vigoare.

Ca urmare a celor constatate,

poliåiætii de frontierã au luat mãsura

ridicãrii în vederea confiscãrii a

celor trei arme de vânãtoare, a douã

lunete æi patru cartuæe cal. 6,5 X 55,

cinci cartuæe cu glonå, cal. 7,62 mm

æi a unui toc de armã tip valizã.

Pe numele sãtmãrenilor Viorel

G. æi Ioan S. au fost întocmite

lucrãri penale pentru sãvâræirea

infracåiunii de vânãtoare fãrã

autorizaåie legalã sãvâræitã de

douã sau mai multe persoane,

cetãåeanul Ioan B. fiind sancåionat

contravenåional, în conformitate

cu prevederile legale în vigoare,

pentru desfãæurarea activitãåii

de vânãtoare farã avizul æefului

Sectorului PF Carei.

Iulian PUICÃ


nr. 8/2005

Sport

33

Iaæi: Ploile de varã nu îneacã speranåa

Ploaie æi fotbal la Iaæi în luna iulie.

Pe o vreme potrivnicã æi în condiåii

destul de dificile, prin eforturi integral

proprii, structurile de Poliåie de

Frontierã din Iaæi æi Clubul Sportiv

„Prutul” Iaæi au organizat cea de-a

doua ediåie a campionatului de fotbal

al I.G.P.F. Aceastã ediåie a reunit la

start opt echipe calificate din faza

grupelor (C.S. DACIA 2003 Satu Mare,

C.S. TOMIS Constanåa, C.S. ACVILA

Giurgiu, C.S. FRONTIERA Galaåi, C.S.

JIJIA Botoæani, C.S. TISA Sighet, C.S.

FRONTIERA Timiæoara, C.S. PRUTUL

Iaæi), fiind cea mai amplã competiåie

sportivã organizatã de o structurã de

Poliåie de Frontierã, implicând 145 de

jucãtori æi delegaåi æi depãæind astfel în

amploare ediåia anterioarã, disputatã în

iunie 2005, la Timiæoara.

Printre surprizele actualei ediåii,

se numãrã clubul gazdã, plecat din

postura de outsider æi ajuns

în faza semifinalã, învingând

C.S. TOMIS Constanåa, pe

care l-a obligat astfel sã

dispute numai lupta pentru

locurile trei-patru; luptã pe

care a æi câætigat-o de altfel,

chiar în compania aceleiaæi

formaåii ieæene. O altã

surprizã a constituit-o echipa

C.S FRONTIERA Timiæoara,

în creætere de formã, dupã ce

la ediåia anterioarã nu reuæise

sã obåinã decât ultimul loc

la o competiåie organizatã

pe teren propriu, acest fapt

reprezentând o dovadã a

corectitudinii æi sportivitãåii

clubului organizator din Timiæoara.

C.S. FRONTIERA Timiæoara a

disputat în acest an finala campionatului

de fotbal, în care a fost învinsã cu

scorul de 2 – 0 (1 – 0) de campioana

ediåiei precedente. C.S. DACIA 2003

Satu Mare. Aflatã la al treilea titlu

consecutiv, fie cã este vorba de fotbal

în salã sau fotbal pe teren mare, C.S.

DACIA 2003 defileazã practic de doi

ani prin ceea ce înseamnã competiåii de

fotbal în Poliåia de Frontierã. Un lucru

care ar trebui sã-i stimuleze pe ceilalåi

comepetitori, pentru a ajunge astfel cel

puåin la acelaæi nivel de performanåã,

într-un cadru instituåional în care

sportul reprezintã una din puåinele

æanse în care oamenii se pot cunoaæte

æi altfel decât încorsetaåi de problemele

de serviciu.

Finala de la Iaæi pune punct celei dea

doua ediåii a Campionatului de fotbal.

Constanåa 2006 este noul reper spre

care campionatul ce va începe în luna

septembrie se îndreaptã. Ploile de varã

de la Iaæi nu au înecat speranåa, la fel

cum capriciile de sezon nu-i pot tulbura

pe cei ce-i care cred æi pun pasiune în

ceea ce fac. Spectacolul sportiv, fie cã e

vorba de fotbal, tenis, dresaj canin sau

alte competiåii cuprinse în calendarul

competiåional va continua æi în perioada

urmãtoare, în luna august, la Giurgiu,

fiind semnat cu Poliåia de Frontierã

din Bulgaria, un protocol sportiv care

include numai pentru anul 2005, tenis

de câmp la Mehedinåi, judo, karate do

æi kick boxing la Tulcea, înot la Suzopol

(Bulgaria) æi æah la Vidin (Bulgaria).

A.S.A.P.F.R. mulåumeæte C.F.P.,

D.P.F. æi I.J.P.F. Iaæi pentru eforturile

depuse în organizarea acestei competiåii,

precum æi tuturor celor care au luat

parte la acest eveniment.

Asociaåia Sportivilor Amatori

din Poliåia de Frontierã

www.uspfr.ro

Concursul internaåional de orientare sportivã „KOSSUTH LAJOS”

În perioada 4-8 iulie a.c., Æcoala

Medie de Ordine Publicã din Miskolc

– Ungaria în colaborare cu Fundaåia

Internaåionalã pentru Sprijinirea

Foråelor de Ordine Publicã (RKA)

cu sediul în Budapesta a organizat

cea de-a patra ediåie a Concursului

internaåional de orientare sportivã

„KOSSUTH LAJOS”. În baza acordului

de parteneriat încheiat de Æcoala

de Pregãtire a Agenåilor

de Poliåie de Frontierã

„AVRAM IANCU”–Oradea

æi Æcoala de la Miskolc

– Ungaria, instituåia

orãdeanã a participat la acest

concurs cu o echipã având

urmãtoarea componenåã:

comisar Antoniu Lung ,

æeful compartimentului de

asigurare tehnico-materialã

- æef delegaåie, subcomisar

Daniel Rusanda – profesor de

educaåie fizicã æi antrenorul

echipei æi elevii: Lehel Bor,

Ioan Bertalan, Alexandru

Ursan æi Valentin Andronic

. Deplasarea echipei române

pe teritoriul Ungariei a fost

asiguratã cu mijloace de transport ale

Fundaåiei RKA.

Competiåia s-a desfãæurat pe

teritoriul Republicii Ungare pe durata

a patru zile, timp în care sportivii

au fost obligaåi sã parcurgã distanåe

impuse între 35 æi 65 de kilometri

pe zi, fiind supuæi unui efort de

anduranåã nemaiîntâlnit. Pe tot

parcursul competiåiei, participanåii au

fost nevoiåi sã rezolve unele sarcini

motrice cu caracter utilitar-aplicativ,

pe care elevii æcolii orãdene le-au trecut

cu succes, traseul total fiind de 196 de

kilometri.

La competiåie a participat un

numãr de 10 echipe, din care douã au

fost reprezentate de trupele speciale

din Budapesta. Cu toate dificultãåile

întâmpinate, echipa æcolii de agenåi

de la Oradea s-a clasat pe un

meritos loc II, reeditând succesul

obåinut la ediåia din anul 2004 a

acestui concurs aniversar.

Mulåumim pe aceastã cale

comisarului-æef Bogdan Creåu,

æeful Catedrei de Ordine Publicã

din æcoalã æi inspectorului

principal Dan Zãpodeanu,

profesori care au contribuit la

realizarea acestei performanåe

competiåionale, precum æi

Consiliului Director al Clubului

Sportiv „AVRAM IANCU”, acesta

susåinând pregãtirea lotului din

punct de vedere logistic.

Daniel RUSANDA


34

G a l e r i a c u z â m b e t e

/

A apãrut la editura Ministerului Administraåiei æi

Internelor lucrarea „Buletin de Informare æi Documentare

al Direcåiei Management

Resurse Umane” .

Apariåia editorialã are ca

temã „Formarea profesionalã

continuã a personalului

MAI” æi este structuratã

pe trei capitole ce cuprind

o serie de lucrãri ætiinåifice

pe aceastã temã, opinii,

comentarii æi speåe, precum

æi o serie de reglementãri

interne.

Buletinul, elaborat

de un colegiu de redacåie

format din specialiæti ai

DMRU este un valoros ghid

venit în sprijinul celor ce

îæi desfãæoarã activitatea

în compartimentele de resurse umane ale unitãåilor

Ministerului Administraåiei æi Internelor.

Câætigãtorii Concursului Frontiera din

numãrul 5/2005

Locul I - 12 milioane lei – agent Sandu Minel

– SPF Giurgiu, IJPF Giurgiu;

Locul II – 8 milioane lei - agent Cochinescu

Calotã Marin – SPF Calafat, IJPF Dolj;

Locul III - 6 milioane lei – agent-æef adjunct

Micu Iustin Robertino - PPF Bãneasa;

Menåiune - 3 milioane - comisar Hotnoga Ionel

– SPA „Avram Iancu” Oradea;

Menåiune - 3 milioane lei, subcomisar Ilie

Adrian - IJPF Olt;

Menåiune - 3 milioane lei, subinspector Mitu

Adrian, DPF Giurgiu.

RASPUNSURI CORECTE: 1-C 2-B 3-C 4-A 5-C 6-B 7-B


nr. 8/2005

Divertisment

35

Medicul deseneazã o linie

æi apoi îl întreabã pe nebun:

- Ce vã sugereazã asta?

- Femei goale ...

UMai deseneazã un cerc æi iar:

-Dar asta ce vã sugereazã?

- Femei goale ...

Mai deseneazã un pãtrat:

-Ce va sugereazã asta?

- Femei goale...

Psihiatrul lasã jos creionul

din mânã æi zice:

- Vãd cã aveåi o idee fixã

cu femei goale:

- Eu am o idee fixã?

Cine a desenat aici toate

obscenitãåile astea...

Moare un programator

de jocuri æi, dupã moarte,

M

ajunge în Iad. Dupã

o sãptãmânã, sunã

Satana la Dumnezeu:

- Doamne, ce nebun mi-ai

trimis?! A distrus

toate cazanele, a ucis toåi

dracii, aleargã prin tot Iadul

æi strigã în gura mare

“Unde-i ieæirea

spre nivelul 2?”

O

R

Un tip cu maæina dãrâmã

13 garduri, omoarã 5

persoane, proiecteazã un

camion în zid æi se opreæte

într-un copac... Dupã 3 zile,

se trezeæte la spital..

- Ei, doctore, cum e?

- Am rezultatele analizelor:

În alcoolul dumneavoastrã

am gãsit 3 picãturi de

sânge!!!

Poliåistul: - Numele

dumneavaostrã?

Turistul: - Abdallah

Hamid

Poliåistul: - Sex?

Turistul: - De 4 ori pe

saptãmânã.

Poliåistul: - Nu dom’le,

bãrbat sau femeie?

Turistul: - Bãrbat, femeie ...

Trei tipi rupåi de beåi la o

masã povesteau:

- Bã, io-s trimisul lui

Dumnezeu pe Pãmânt!!!

La care altul:

- Taci mã, cã io-s trimisul lui

Dumnezeu pe Pãmânt!

La care cel de-al treilea zice:

- TÃCEÅI BÃ, CÃ N-AM

TRIMIS PE NIMENI!!!

LA

RE-

VEDERE

Pe cal

Robusteåe

Lei!

Urare

Cord

A brãzda

Sim!

Etalon

Liman

Atitudine

Tocit

Dupã Do

Asistente

Partiturã

Bisturiu

VARÃ!

Medicina militarã

Cec!

60 minute

Pãsuire

Metal dur

Fluture de zi

Ana Onu

Acela

Omenesc

Ren!

Coæ

Frumos

(reg.)

Itinerar

Local

Crãpãturã

Galbene

Oået!

Dedal æi ...

Æ.a.m.d.

12 luni

Unitate

agrarã

Produsul

intern brut

Naæ

Monarh

slav

Corpul ofiåerilor sanitari - 1859

Ursuze

More magazines by this user
Similar magazines