Pag. 6 - Politia de Frontiera

politiadefrontiera.ro

Pag. 6 - Politia de Frontiera

www.politiadefrontiera.ro

Monumentul

ce strãjuieæte

IJPF Maramureæ

Pag. 6


• P e s c u r t • P e s c u r t • P e s c u r t •

Acord privind refugiaåii. La data de 8 mai a.c., ministrul internelor æi reformei

administrative, Cristian David, a semnat, la Bucureæti, împreunã cu reprezentanåii

Înaltului Comisar ONU pentru Refugiaåi æi ai Organizaåiei Internaåionale pentru Migraåie,

Acordul între Guvernul României æi Înaltul Comisariat al Naåiunilor Unite pentru

Refugiaåi æi Organizaåia Internaåionalã pentru Migraåie privind evacuarea temporarã în

România a unor persoane aflate în nevoie urgentã de protecåie internaåionalã æi relocarea

ulterioarã a acestora.

În baza acordului, urmeazã sã fie înfiinåat,

pe teritoriul României, Centrul de Tranzit în

Regim de Urgenåã pentru persoane aflate

în nevoie de protecåie internaåionalã, fiind

primul de acest gen din Europa. Astfel,

persoane sau grupuri, care au nevoie sã fie

evacuate de urgenåã, pentru a fi protejate de

un pericol iminent, vor beneficia de protecåie

imediatã în Timiæoara, pânã când va putea fi

efectuatã relocarea lor cãtre åãri teråe.

La eveniment au participat nouã ambasadori în åara noastrã din state precum Marea

Britanie, SUA, Franåa, Canada, Regatul Olandei, Regatul Danemarcei, Regatul Suediei,

Slovenia æi Coreea.

Eforturile anterioare depuse de România în acest context s-au concretizat prin

primirea, în luna martie a anului 1999, a 4000 de refugiaåi din Bosnia-Heråegovina

æi Croaåia, ce au fost apoi relocaåi în SUA. De asemenea, în luna iulie a anului 2005,

Guvernul României a acceptat, temporar, pe teritoriul sãu, 439 refugiaåi uzbeci, care

au fost ulterior relocaåi cãtre åãri teråe.

La propunerea Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaåi æi dupã verificarea

efectuatã de structurile MIRA, maxim 200 de persoane vor putea fi cazate în Centrul

de Tranzit în Regim de Urgenåã, pentru o perioadã de cel mult æase luni, cu posibilitatea

prelungirii termenului cu încã æase luni, dar numai de cãtre ministrul internelor æi

reformei administrative, pentru situaåii excepåionale.

Echipã operativã de poliåiæti români în Italia. Ca urmare a celor convenite la Roma,

în data de 15 mai a.c., în urma discuåiilor dintre ministrul Cristian David æi ministrul

de interne italian Roberto Maroni, cu privire la infracåiunile comise de cetãåeni români

pe teritoriul Italiei, 16 poliåiæti au plecat, în data de 26 mai, în Italia, pentru a sprijini

autoritãåile din Peninsulã în investigarea infracåiunilor comise de cetãåenii români.

Misiunea acestora se întinde pe o perioadã de 3 luni.

Echipa operativã este formatã din nouã

poliåiæti din structurile teritoriale ale IGPR,

cinci poliåiæti de frontierã din structurile

teritoriale ale IGPF æi doi lucrãtori din

cadrul Centrului de Cooperare Poliåieneascã

Internaåionalã.

Poliåiætii de frontierã care au plecat în

misiune în Italia provin de la IJPF - urile

Caraæ – Severin, Iaæi, Vaslui, precum æi de

la punctul de trecere a frontierei Aeroport

„Henri Coandã“ Bucureæti Otopeni.

2

Æedinåa Consiliului Consultativ Superior al PFR........................pag. 4

Reportaj la hotarul de nord al României ........................................ pag. 8

Managementul schimbãrii organizaåionale - la final............... pag. 15

Grupuri de migranåi foråeazã graniåa......................................... pag. 16

Criminalisticã - permis de æedere Spania......................................... pag. 18

108 kg heroinã într-un TIR încãrcat cu mobilã ..................... pag. 21

SASI ........................................................................................ pag. 25

Terorismul în ceasul al 12- lea ............................................... pag. 26

Istorie ...................................................................................... pag. 28

Dinamo - 60 de primãveri ...................................................... pag. 30

Apariåii editoriale ..................................................................... pag. 32

Divertisment ............................................................................ pag. 34

• Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920

• Serie nouã - nr. 677

www.politiadefrontiera.ro

REDACÅIA

(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro,

Intranet: frontiera@igpf.net)

Redactor-æef

subcomisar Marius IONESCU

(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)

Secretar de redacåie

inspector principal Gabriel CRÃCIUN

(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)

Redactori:

inspector Ætefan ANDREESCU

subinspector Iulian PUICÃ

subinspector Elena URSACHI

Fotoreporter

agent Mihai BEJENARU

Abonamente, difuzare

Elena URSACHI

ADRESA: Str. Rãzoare nr. 2,

sector 6, Bucureæti, cod 050507;

TEL./FAX: 021-316.84.32;

021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;

Banii pentru abonamentele la revista

“FRONTIERA” vor fi viraåi ca venit la

bugetul de stat pe plan local, în contul

venituri ale fiecãrei instituåii în parte,

deschis la trezorerie (Legea 500/2002).

Fiecare direcåie, inspectorat judeåean,

æcoalã sau alte structuri PFR au deschis la

trezoreria localã un numãr de cont, care

poate fi consultat personal în momentul în

care banii sunt viraåi la bugetul de stat, în

cazul în care acesta nu este cunoscut.

Responsabil de numãr:

Marius IONESCU

Layout: Mihai BEJENARU

Tipar

S.C. AMMA PRINT SRL-Bucureæti

Tel./fax: 021 - 344 10 74

e-mail: office@ammaprint.ro

Ediåia s-a încheiat la

30 mai 2008

Preå: 3 lei

Reproducerea materialelor din cuprins

este permisã numai cu menåionarea

sursei

(Copyright cf. Legii nr. 8/1996).

Materialele primite spre publicare

nu se înapoiazã.

Responsabilitatea juridicã pentru

conåinutul articolului æi informaåiile

cuprinse aparåine, potrivit art. 206 din

Codul penal, autorului.

I.S.S.N.: 1220-711X

Imprimat în România

F R O N T I E R A


Idei, nu discuåii…

E d i t o r i a l

Munca pe care o fac de mai bine de opt ani de zile, dar æi felul meu de a fi, mã determinã

sã cred æi sã afirm cu tãrie cã procesul de comunicare este foarte

important într-o colectivitate, poate cel mai important.

De altfel, se spune cã nu existã viaåã socialã fãrã comunicare, iar

într-o organizaåie aceasta este liantul care pãstreazã instituåia unitã

æi îi permite sã funcåioneze.

Într-un sens larg, comunicarea este definitã drept procesul de

transmitere de informaåii, idei, opinii, pãreri, fie de la un individ la

altul, fie de la un grup la altul. Conteazã însã ce mesaje se transmit

în cadrul acestui proces, pentru ca relaåiile interumane sã nu fie

afectate, iar activitatea organizaåiei sã evolueze.

Un proverb indian spune cam aæa: „Minåile ilustre discutã idei, minåile medii discutã

evenimente, minåile mici discutã pe alåii.”

Este perfect adevãrat. Dacã ne uitãm în jurul nostru, este imposibil sã nu gãsim „personaje”

din toate cele trei categorii. Nu este nici un fel de problemã, în cazul discuåiilor despre idei

sau evenimente, care, în majoritate, genereazã ceva bun, chiar progresul în unele situaåii.

Discuåiile pe seama altora însã, adicã bârfa, afecteazã climatul din interiorul unui grup

æi, implicit, armonia relaåiilor dintre membrii acestuia... crearea echipei de lucru etc. De

asemenea, afectateazã imaginea întregii organizaåii, dacã astfel de discuåii sunt purtate cu

oameni din exterior.

În scrierile religioase, bârfa este asociatã cu calomnia æi este condamnatã ca fiind un

pãcat generator æi purtãtor de alte pãcate. Dacã ne gândim cã este practic o intruziune în

viaåa privatã a altei persoane, aceastã apreciere duhovniceascã este, într-adevãr, realã.

Dacã mai luãm în calcul æi faptul cã existã riscul ca rãul produs prin bârfã sã se întoarcã

împotriva celui care o iniåiazã, ajungem la concluzia cã cel mai bine este sã o evitãm æi sã

aplicãm acea zicalã româneascã „Ce åie nu-åi place, altuia nu-i face”.

În plus, nu trebuie sã uitãm sau sã ignorãm cã fiecare este unic în felul lui, fiecare are

valorile, aspiraåiile, afinitãåile æi preferinåele lui. Este o dovadã de egocentrism sã-i tratezi pe

toåi în funcåie de valorile, ideile æi preferinåele tale proprii. Foarte important este sã cunoæti

æi sã respecåi valorile æi aspiraåiile celuilalt, nu sã le impui mereu pe-ale tale sau, dacã nu

reuæeæti acest lucru, atunci sã îl „discuåi pe la colåuri”.

Sigur cã este ideal sã auzi în jur numai discuåii despre idei, proiecte, evenimente etc.

Chiar dacã nu conåin asemenea subiecte ci, poate, unele simple, discuåiile pot fi pozitive

foarte simplu: sunt golite de bârfe, intrigi, critici goale de conåinut, mai ales în lipsã!


Ionela ROMAN

F R O N T I E R A

3


Æedinåa Consiliului Con

Marius IONESCU

Gabriel CRÃCIUN

În Municipiul Sighetu Marmaåiei, în perioada 8-9 mai a.c.,

au avut loc, reunite, Æedinåele Consiliului Consultativ Superior

al PFR pentru trimestrele IV-2007 æi I-2008.

La activitate au participat inspectorul general al PFR, chestor

principal dr. Nelu Pop, æefii direcåiilor centrale æi teritoriale ale

PF, ai unor inspectorate judeåene æi directorii instituåiilor de

învãåãmânt ale PFR. Au rãspuns invitaåiei conducerii IGPF de a

participa la lucrãri comisarul-æef Daniel Barbu, director general

adjunct al DMRU din cadrul MIRA, conducerea Biroului Executiv

Central al Sindicatului SNPPC din MIRA – Dãnuå Dobreanu,

vicepreæedinte, Toader Paraschiv, secretar general æi Claudiu

Staicu, trezorier general - æi preæedintele naåional al CNP,

comisarul-æef Constantin Vieriu. De asemenea, în cea de a doua

zi, a participat ministrul internelor æi reformei administrative,

Cristian David æi inspectorul æef al IPJ Maramureæ, comisar-æef

Ioan Isac.

Deæi unele aspecte ale activitãåii din trimestrul IV-2007 au

fost dezbãtute la bilanåul anului trecut, unele s-au impus a fi

rediscutate. În deschiderea lucrãrilor, în prima zi, inspectorul

general al PFR, chestorul principal dr. Nelu Pop, i-a prezentat pe

directorul Direcåiei Management Naval din IGPF, comisarul-æef

Gagos Dumitru Fãinã æi pe Directorul DPF Oradea, comisarulæef

Gheorghe Viorel Nemeæ. De asemenea, inspectorul general

a anunåat reorganizarea structurilor de Relaåii internaåionale,

Schengen æi Programe æi o proiecåie privind înfiinåarea Direcåiei

PF Sighet.

În continuare, dupã un scurt raport de activitate privind situaåia

operativã la frontierele României, a fost fãcutã propunerea

de dezbatere pentru înfiinåarea unei Direcåii de Coordonare

Aeroportuarã, întrucât toate aeroporturile

internaåionale sunt frontiere externe, iar acest

lucru este apreciat drept un aspect important

pentru aderarea la Spaåiul Schengen.

Adresându-se reprezentanåilor sindicatului

SNPPC, reprezentativ la nivelul PFR, inspectorul

general a anunåat cã este nevoie de 1-2 ani pânã

la o normalizare din acest punct de vedere a

activitãåii desfãæurate la nivelul PFR, pânã la

o dotare minimalã a poliåiætilor de frontierã,

la standarde europene, pentru asigurarea

transportului acestora la æi de la locul de muncã,

la toate structurile. Chestorul principal Nelu Pop

a subliniat æi cã munca poliåiætilor de frontierã

trebuie sã se fundamenteze pe analiza de risc.

Temele discutate au fost:

Evaluarea activitãåii de cooperare în anul

2007; direcåii de acåiune pentru anul 2008.

S-a constatat o evoluåie pozitivã a cooperãrii

PFR, atât în plan naåional, cât æi internaåional,

Schengen, FRONTEX, în plan operativ sau de

relaåii internaåionale;

Analiza fenomenului falsurilor în

documente æi vize; stadiul de îndeplinire a

obiectivelor cuprinse în strategia PFR privind

combaterea falsurilor în documente æi vize

pentru etapa post-aderare (01.01.2007 -

31.12.2010) a României la UE. A rezultat cã

nu peste tot, în structurile teritoriale ale PFR,

existã dotarea specificã, însã cea pe linie de

criminalisticã, în structura noastrã, care pânã

în urmã cu ceva vreme era extrem de deficitarã,

acum este pe cale de a fi rezolvatã. S-a constatat

4


F R O N T I E R A E V E N I M E N T


ultativ Superior al PFR

faptul cã, în majoritatea cazurilor de fals, sunt implicaåi cetãåeni

turci æi din R. Moldova; se intenåioneazã crearea unor pagini

intranet de pregãtire în domeniul criminalisticii;

Analiza activitãåii de culegere a informaåiilor la nivelul

structurilor PFR;

Particularitãåile executãrii supravegherii æi controlului

trecerii frontierei de stat, prevenirea æi combaterea migraåiei

ilegale æi a faptelor specifice infracåionalitãåii transfrontaliere în

zona alpinã;

Problema funcåionãrii autospecialelor pe principiul

termoviziunii – au fost alocate fonduri pentru repararea a 6-7

autospeciale cu termoviziune; au fost cerute fonduri pentru

acoperirea din acest an a deficitelor, însã s-a primit insuficient.

Direcåia Management Logistic va urgenta mãsurile specifice

privind funcåionarea la întreaga capacitate a aparaturii de

termoviziune;

Analiza modului în care au fost sprijinite, din punct de

vedere logistic, instituåiile furnizoare de educaåie; identificarea

soluåiilor pentru modernizarea Æcolii de la Timiæoara, reluarea

lucrãrilor la sala de sport a Æcolii de la Iaæi, finalizarea la termen

a lucrãrilor de modernizare a Æcolii de la Oradea æi a PPF

Racovãå;

Direcåiile Management

Logistic æi Buget-Contabilitate

vor întreprinde demersurile

necesare asigurãrii integrale

a åinutei de protecåie pentru

personalul structurilor

teritoriale ale PFR, pânã la

începerea sezonului rece,

demers deja aprobat de

cãtre conducerea PFR, prin

redistribuirea fondurilor;

Pregãtirea poliåiætilor de

frontierã prin programe puse

la dispoziåie de organismele

internaåionale; multiplicarea

cunoætinåelor prin convocãri,

seminarii, ateliere de lucru;

analiza activitãåii de tutelã în 2007; inspectorul general a atras

atenåia asupra importanåei domeniului pregãtirii pentru aderarea

la spaåiul Schengen;

Impactul mediatic al activitãåilor desfãæurate de structurile

PFR;

Cooperarea la frontiera româno-sârbã;

Rolul punctelor, birourilor æi centrelor de contact în

cooperare;

DPF Giurgiu va propune un proiect de monitorizare a

frontierei pe Dunãre, împreunã cu partea bulgarã;


F R O N T I E R A E V E N I M E N T

Analiza evenimentelor rutiere;

Analiza corupåiei æi activitãåilor derulate la nivelul

Serviciului Control al IGPF, care s-a redimensionat, începând

cu 1 mai a.c., având douã birouri æi douã compartimente.

În ceea ce priveæte petiåiile anonime, managerii vor dispune

clasarea acestora, conform competenåei, pe baza normelor

legale în vigoare.

În finalul primei zile, inspectorul general al PFR l-a propus ca

protector spiritual al Poliåiei de Frontierã Române pe voievodul

Ætefan cel Mare æi Sfânt. Propunerea fost agreatã de Consiliu æi

aprobatã de Comisia de Însemne Heraldice a MIRA.

Cea de-a doua zi a debutat cu prezentarea unei noi

concepåii, care va fi trimisã în teritoriu, spre consultare, cu

privire la trecerea la cinci ture de serviciu. Aceasta presupune

serviciu 12h/24h, 12h-48h o sãptãmânã, apoi o sãptãmânã de

lucru în ture de întãrire, cu program de 4-8 ore zilnic, funcåie de

numãrul total al orelor lucrate, conform legii æi Acordului privind

raporturile de serviciu ale poliåiætilor, încheiat între SNPPC æi

MIRA. Programul are în vedere, în principal, îmbunãtãåirea

pregãtirii poliåistului æi o flexibilitate sporitã a dispozitivelor.

S-a stabilit sã se experimenteze la anumite sectoare, pentru a

se verifica fiabilitatea acestuia.

S-au prezentat apoi

situaåia judeåului Maramureæ,

care nu are deschis nici un

punct de trecere a frontierei,

precum æi situaåia migraåiei

æi a contrabandei cu åigãri la

frontiera de nord a României.

S-a expus, totodatã, proiecåia

privind înfiinåarea Direcåiei

PF Sighetu Marmaåiei, care

va avea în subordine IJPF

Maramureæ æi IJPF Satu

Mare, discutatã la nivelul

conducerii MIRA æi agreatã

de prefecåii judeåelor

Maramureæ æi Suceava.

Prezentarea a avut la bazã

analiza de risc æi necesitatea descongestionãrii situaåiei operative

a Direcåiilor PF Iaæi æi Oradea, subliniindu-se cã reorganizarea

nu presupune costuri suplimentare.

Frontiera cu Ucraina are o lungime de 439,4 km æi se întinde

pe raza a patru judeåe - Satu Mare, Maramureæ, Suceava æi

Botoæani. În prezent, DPF Rãdãuåi reprezintã interesele statului

român în probleme de frontierã cu Ucraina pentru respectarea

prevederilor Tratatului între România æi Ucraina privind regimul

frontierei de stat româno-ucrainene, colaborarea æi asistenåa

mutualã în probleme de frontierã, încheiat la 17 iunie 2003

æi a altor documente încheiate de România æi Ucraina cu

incidenåã la frontierã. În ce priveæte distanåele între sediile

direcåiilor æi inspectoratele subordonate, între DPF Rãdãuåi æi

Sighetu Marmaåiei sunt, spre exemplu, 280 km pe æosea, în

condiåii grele de drum, pe când între Sighet æi Satu Mare sunt

100 km; între Rãdãuåi æi Botoæani sunt 80 km. De asemenea,

pe timpul iernii, trebuie luate în considerare æi condiåiile de

drum (cãderi de zãpadã, polei, înzãpeziri), care duc la mãrirea

timpului de intervenåie în rezolvarea evenimentelor sau pentru

efectuarea unor controale inopinate. Situaåia operativã a IJPFurilor

Maramureæ æi Sighet, pe de o parte, Suceava æi Botoæani,

pe de altã parte, este similarã, existând legãturi infracåionale

între persoanele care sunt implicate în comiterea unor fapte

ilegale.

Ca æi concluzie, înfiinåarea acestei noi direcåii, la frontiera

de nord a României, ar duce la eficientizarea supravegherii

æi controlului trecerii frontierei de stat, combaterea migraåiei

5


ilegale æi a faptelor specifice criminalitãåii transfrontaliere, fãrã

creæterea numãrului de personal æi a cheltuielilor. Practic, s-a

propus ca direcåiile PF sã aibã aproximativ 55 de funcåii, iar noua

direcåie 45-50. Funcåiile desfiinåate la direcåii vor fi direcåionate

spre structurile operative ale inspectoratelor judeåene.

Æedinåa Consiliului s-a finalizat cu o conferinåã de presã,

în cadrul cãreia ministrul Cristian David a subliniat importanåa

colaborãrii, a patrulãrii în comun la frontiere, a proiectelor

în care este implicatã instituåia noastrã æi a fãcut apel la toåi

poliåiætii de frontierã sã priveascã cu ochi buni unificarea

Poliåiei de Frontierã cu Poliåia Naåionalã, odatã cu aderarea la

spaåiul Schengen. „Este un proiect viabil æi, dacã îl vom privi

cu ochi buni, atunci va fi un proiect de succes”, a declarat

ministrul David. „Frontiera europeanã trebuie sã fie sigurã, iar

Poliåia de Frontierã trebuie sã susåinã aportul unui nivel înalt de

profesionalism, în condiåiile unei dotãri cu tehnicã modernã”,

a mai spus domnia sa.

De asemenea, ministrul internelor æi reformei administrative

a apreciat profesionalismul înalt de care dau dovadã poliåiætii de

frontierã æi a menåionat sprijinul pe care îl va acorda instituåiei

în ceea ce priveæte dotarea.

Monumentul ce strãjuieæte

IJPF Maramureæ – nou punct

de atracåie pentru turiæti

Vineri, 9 mai, dupã æedinåa Consiliului Consultativ, la sediul

IJPF Maramureæ, în prezenåa reprezentanåilor administraåiei

publice locale æi judeåene, a unui numeros public, ministrul

internelor æi reformei administrative, Cristian David æi

inspectorul general al PFR, chestorul principal dr. Nelu Pop,

Batin. A urmat slujba de sfinåire, oficiatã de P.S. Sa Justin

Sigheteanu, arhiereul vicar al Episcopiei Ortodoxe Române

a Maramureæului æi Sãtmarului.

Despre simbolistica acestui ansamblu monumental au

Constructorii monumentului

vorbit P.S. Justin Sigheteanu, care a spus cã reprezintã

„cinstirea nobilei misiuni pe care omul o are pe pãmânt,

munca, în acest caz cea a femeilor din Maramureæ, care

torceau æi åeseau cu mãiestrie, în timp ce cu un picior

legãnau copilul, cu mâna torceau æi cu gura se rugau sau

doineau...”- æi directorul Muzeului Maramureæului, profesor

doctor Mihai Dãncuæ: „Fusul este o coloanã a infinitului, un

simbol al legãturii între cer æi pãmânt, este acea sãgeatã care

ne duce pe noi toåi æi, în primul rând, pe cei care ne apãrã

åara înspre cele mai înalte idealuri pe care trebuie sã le trãim

æi le trãieæte poporul nostru”.

De remarcat faptul cã, încã din prima zi,

acesta era vizitat æi fotografiat de numeroæi

turiæti, certificare a faptului cã deja a fost

inclus în galeria minunatelor puncte de

atracåie ale judeåului Maramureæ.

„Din suflet de

român”

Evenimentul de mai sus a fost urmat

de spectacolul caritabil „Din suflet de

român”, organizat în beneficiul asistaåilor

sociali din municipiul Sighetu Marmaåiei.

Pe scena amplasatã pe terenul de sport

din incinta inspectoratului au încântat

au dezvelit un ansamblu monumental,

amplasat în faåa sediului inspectoratului,

reprezentând un fus maramureæean,

simbol al acestei vetre de culturã æi tradiåie

româneascã. Lucrarea, executatã în lemn,

mãsoarã 11 metri, cântãreæte aproape 2

tone æi este cea mai impozantã din åarã.

Ea este creaåia unei echipe formate din

poliåiæti de frontierã - Mihai Bledea, Vasile

Ananie, Alexandru Kovacs, Ion Arba

(foto), aceasta fiind coordonatã de cãtre

comisarul Mircea Nicolae æi susåinutã

material, dar æi moral, de cãtre toåi colegii

din cadrul inspectoratului.

Evenimentul a fost deschis æi prezentat

de iniåiatorul lucrãrii, inspectorul æef al

IJPF Maramureæ, comisarul-æef Laurenåiu

6


F R O N T I E R A E V E N I M E N T


asistenåa numeroasã: Florentina æi Petre Giurgi, Anghelina

Timiæ, Ion Sas, Matilda Pascal Cojocãriåa, Dinu Iancu Sãlãjanu,

Alexandru Pugna, Nineta Popa, precum æi alåi interpreåi, grupul

folcloric „Marmaåia”, ansamblurile „Casa Iurca de Cãlineæti” æi

cel de copii din Sârbi æi orchestra „Dor românesc” din Bistriåa

Nãsãud, dirijor Ætefan Cigu. Spectacolul a fost prezentat de

Marioara Murãrescu æi Octavian Butuza, urmând a fi difuzat

în emisiunea „Tezaur folcloric“.

La finele acestuia, au fost donaåi, de cãtre poliåiætii de

frontierã, 7.000 lei, bani care au fost împãråiåi caselor de copii

æi azilurilor de bãtrâni din Sighetu Marmaåiei.

În final, ne alãturãm æi noi, redacåia, tuturor celor care i-

au felicitat pe poliåiætii de frontierã maramureæeni, conduæi de

comisarul-æef Laurenåiu Batin, æeful IJPF Maramureæ, pentru

iniåiativele acestora, pentru excelenta organizare a celor trei

evenimente menåionate anterior æi pentru generozitatea æi

grija faåã de semeni. Nu în ultimul rând, felicitãri colegilor

rãdãuåeni, care i-au sprijinit, æefului DPF Rãdãuåi, comisarulæef

Ion Pop.

F R O N T I E R A E V E N I M E N T

7


Hotarul de nord al României

– graniåa de rãsãrit a UE

Aflat la marginea rãsãriteanã a Uniunii

Europene, la hotarul de nord al României

- frontiera cu Ucraina, IJPF Maramureæ,

prin specificul sãu, este unul dintre cele

mai grele inspectorate ale Poliåiei de

Frontierã. Dacã în urmã cu ceva vreme

situaåia operativã a acestuia nu era

atât de complexã, în prezent, datoritã

mai multor factori, între care aderarea

åãrii noastre la UE, creæterea preåurilor

la åigãri, alcool, cafea æi alte produse

pretabile contrabandei, închiderea

unor puncte de trecere a frontierei,

amplasarea unor localitãåi în imediata

apropiere a graniåei, atât pe teritoriul

României cât æi pe cel al Ucrainei, dar æi

altor factori, ea a devenit extrem de activã

æi diversificatã, îngreunatã de lipsa unei

infrastructuri adecvate pentru mobilitatea

autovehiculelor din dotare: drumuri

stricate, multe dintre acestea de munte,

forestiere, din piatrã sau pãmânt, care nu

au mai fost întreåinute de ani buni.

Nu poåi scrie despre Maramureæ fãrã

sã aminteæti de ospitalitatea oamenilor

acestor locuri, de tradiåiile, încã,

respectate pe aceste meleaguri, de satele

cu uliåe strãjuite de poråi imense, deschise,

adevãrate expoziåii de sculpturã, de

peisajele deosebite oferite de munåii care

stau, parcã, drept strajã locurilor.

Judeåul cuprinde vechile pãmânturi

ale Maramureæului, Chioarul, Lãpuæul

æi Depresiunea Baia Mare. Reæedinåa

administrativã a judeåului este Baia

Mare, însã sediul IJPF Maramureæ se aflã

în Sighetu Marmaåiei. Acesta este situat

la confluenåa râurilor Tisa, Iza, Roniæoara,

la peste 600 km de Bucureæti æi 65 km

de Baia Mare, municipiul reæedinåã de

judeå. Din întreaga suprafaåã a judeåului,

43% este reprezentatã de zona montanã,

30% din dealuri æi platouri, iar 27% din

depresiuni, lunci æi terase. Aici se aflã

vârful cel mai înalt al Carpaåilor Orientali

- masivul Pietrosul (2.303 m) æi munåii

vulcanici Gutâi æi Åibleæ.

De asemenea, întâlnim æi cea mai

mare depresiune din România, cea a

Maramureæului - având 75 km lungime

æi 20 km lãåime.

Nu este pentru prima datã când

povestim cã, deæi, în Sighet sau în

localitãåile învecinate, o zi poate pãrea

superbã, cu soare æi temperaturi între

5- 20 grade C, în momentul în care îåi

propui sã porneæti, precum colegii noætri,

8

Marius IONESCU

Gabriel CRÃCIUN

la drum, la muncã sau în drumeåie, pe

poteci de munte, spre locuri precum

Stogu, Polonica, Æuligu ori Comanu

trebuie sã te pregãteæti pentru temperaturi

scãzute, pentru zãpadã æi ploaie. Pentru

cã, la munte, vremea este schimbãtoare.

Pe crestele munåilor iarna domneæte pânã

în lunile mai æi, spun colegii noætri, chiar

iulie, drumurile Maramureæului rãmânând

frecvent înzãpezite.

Din octombrie æi pânã spre sfâræitul

primãverii este prezent un alt fenomen

meteorologic care împiedicã accesul

spre frontierã, ceaåa, care îngreuneazã

misiunile de supraveghere efectuate de

poliåiætii de frontierã maramureæeni.

IJPF Maramureæ are o dezvoltare de

163,1 km de frontierã, din care 62,4

pe râul Tisa æi 100,7 pe teren muntos,

împãdurit æi greu accesibil.

Încadrarea este de 96%, respectiv 750

lucrãtori.

Inspectoratul are în componenåã patru

sectoare, de la stânga, dinspre IJPF Satu

Mare spre IJPF Suceava: SPF Sarasãu,

SPF Sighet, SPF Poienile de sub Munte

æi SPF Viæeu. Teoretic, are æi patru PTFuri:

Baia Mare aeroportuar, Câmpulung

la Tisa feroviar, Sighet, auto æi pietonal,

Valea Viæeului feroviar. Deschis la data

reportajului era doar cel din Baia Mare.

Frontiera de nord cu Ucraina se întinde

pe 439 km, pe raza a patru judeåe - Satu

Mare, Maramureæ, Suceava æi Botoæani. În

prezent, IJPF Maramureæ face parte,

alãturi de IJPF Suceava, din Direcåia

PF Rãdãuåi.

Existã o propunere a IGPF,

agreatã de MIRA æi administraåia

publicã din judeåele implicate, de

a se reorganiza structura PFR din

nordul åãrii, în sensul înfiinåãrii

DPF Sighetu Marmaåiei, cu douã

IJPF-uri în coordonare, Satu Mare æi

Maramureæ, DPF Rãdãuåi rãmânând

cu IJPF-ul Suceava æi preluând, de la

DPF Iaæi, IJPF-ul Botoæani. O analizã

a structurilor de specialitate aratã

cã, astfel, s-ar eficientiza activitatea

de supraveghere æi control a

frontierei de stat, de combatere a

migraåiei ilegale æi a criminalitãåii

transfrontaliere, în condiåiile în care

cheltuielile ar fi aceleaæi sau, poate,

mai scãzute.

Din luna februarie a anului

2007, IJPF Maramureæ are o echipã

managerialã formatã din comisarulæef

Laurenåiu Batin, inspector æef,

subcomisarul Liviu Bute, adjunct

pentru probleme operative æi comisarul

Ioan Oniga, adjunct pentru logisticã.

Revenind la situaåia operativã, în ceea

ce priveæte faptele penale constatate în

2007 æi primul trimestru al anului 2008,

cifrele aratã 124 (102+22) acte de

contrabandã descoperite, 13 cazuri de

trafic cu migranåi (12+1), 21 cazuri de

trafic cu persoane (19+2), cinci cazuri

de trafic cu minori (2+3), 145 treceri

ilegale (100+45), 16 cazuri de falsuri de

monedã (4+12), opt cazuri de corupåie

(6+2), 37 cazuri de constituire grupuri

infracåionale organizate (29+8), 37 cazuri

de falsuri (15+22), 33 cazuri de infracåiuni

la regimul drogurilor (24+9) æi cinci fapte

penale în legãturã cu serviciul.

În ceea ce priveæte migraåia, se constatã

o creætere a faptelor constatate, de la 21 în

anul 2006, la 31 în 2007 æi 47 numai în

primul trimestru al acestui an. Sunt foarte

multe cazuri, comparând cu situaåiile de

la IJPF Satu Mare (12 cazuri în trim I/

2008), IJPF Suceava (4) æi IJPF Botoæani (5),

ceea ce demonstreazã un interes crescut

pentru aceastã zonã, în special pentru

direcåia Sighet æi zona spre Sarasãu. Din

informaåiile colegilor noætri, pe teritoriul

statului vecin se aflã sute de migranåi care

intenåioneazã sã treacã frontiera pentru a

ajunge în Occident. De altfel, chiar pe

timpul misiunii noastre, am avut ocazia sã

asistãm la o astfel de acåiune de reåinere,

pe timpul nopåii, a unui grup de 22 de

Subcomisarul Marina


F R O N T I E R A R E P O R T A J


indieni æi pakistanezi. Majoritatea migranåilor reåinuåi la frontiera

de nord sunt din India, Somalia æi Pakistan.

Sub aspectul persoanelor implicate în acte ilegale, începând

cu 1 ianuarie 2007 au fost cercetate peste 300, iar contravaloarea

åigãrilor de contrabandã reåinute se ridicã la peste 36 miliarde

lei vechi.

La baza rezultatelor a stat caracterul ofensiv în activitatea

informativ-operativã æi folosirea mijloacelor tehnice speciale.

Reportajul nostru a coincis cu organizarea altor evenimente

importante, prezentate în aceastã ediåie a revistei, respectiv

æedinåa Consiliului Consultativ Superior al PFR, dezvelirea

unui ansamblu monumental æi spectacolul caritabil „Din suflet

de român”. Am avut încã de la început ocazia sã remarcãm

schimbarea aspectului interior al inspectoratului, intrat anul

trecut în reparaåie capitalã æi prevãzut a fi terminat anul acesta.

Colegii din domeniul operativ, care se mutau în aceeaæi zi în

noile birouri, în care te întâmpina un miros de „proaspãt vopsit“,

ne-au povestit cã ar mai fi nevoie de o instalaåie de încãlzire

centralã cu gaz metan æi repararea faåadei clãdirii.

În prima zi a reportajului nostru, început dupã acea sãptãmânã

mai mult decât încãrcatã pentru colegii maramureæeni, dupã

derularea impresiilor æi concluziilor cu privire la evenimentele

organizate, în biroul

inspectorului æef al IJPF

Maramureæ æi alãturi de

întreaga conducere a

inspectoratului æi toåi cei

care au pus umãrul la

reuæita acesteia, pe care

comisarul-æef Laurenåiu

Batin i-a felicitat æi

le-a mulåumit pentru

modul de îndeplinire

a sarcinilor, am stabilit

programul de deplasare,

hotãrând sã începem

cu prezentarea unui

eveniment care tocmai

se finalizase: primirea

unui autolaborator

criminalistic. Am avut,

astfel, ocazia de a discuta

pe aceastã temã, pentru

început, cu inspectorul

Silvia Botezat - ofiåer specialist tehnic în cadrul IJPF Maramureæ,

din 1999, dar care, însã, de 14 ani lucreazã în domeniu.

Colega ne-a relatat faptul cã în perioada 2002-2008

inspectoratul a fost dotat cu mijloace de mobilitate terestrã æi

navalã precum æi cu aparaturã specificã de supraveghere æi

control al frontierei de stat. Achiziåionarea acestora s-a realizat

prin fonduri PHARE æi bugetare. În acea zi tocmai se finalizase

predarea-primirea a douã autolaboratoare criminalistice, model

Ford Tranzit, câte una pentru IJPF Maramureæ æi IJPF Suceava,

iar colega noastrã fãcuse parte din comisia de profil. Aparatura

specificã de criminalisticã din dotarea autospecialelor asigurã

cercetarea la faåa locului, intervenåie la orice tip de eveniment

(inclusiv detector de explozibili, de droguri - VAPOR TRACER,

pentru marcãri criminalistice, trusã universalã, pentru relevarea

urmelor papilare etc.) æi transportul unui echipaj format din cinci

persoane.

S-a mai primit un lot de aparaturã criminalisticã, prin

Programul PHARE, în luna martie (truse universale, truse pentru

depistarea drogurilor, pentru amprentare). La finalul discuåiei,

inspectorul Silvia Botezat ne-a spus cã ar mai fi nevoie, pentru

securizarea frontierei, de cel puåin douã autospeciale de

supraveghere a frontierei pe principiul termoviziunii, autospeciale

pentru patrulare, pentru transport reåinuåi, aparaturã de observare

pe timp de noapte etc.

Am avut ocazia, a doua zi dimineaåa, sã discut despre aceastã

dotare impresionantã cu æeful Compartimentului criminalisticã,

subcomisarul Vasile Marina æi agentul principal Cristian

Moæneagu, cel care mi-a æi prezentat dotarea autolaboratorului.


F R O N T I E R A R E P O R T A J

La Compartimentul Criminalisticã existã trei camere video æi trei

camere foto digitale.

Subcomisarul Marina ne-a relatat cã, în ceea ce priveæte

pregãtirea specificã, la fiecare turã de serviciu existã un agent care

se ocupã de instruirea celor care executã controlul documentelor

la trecerea frontierei, iar bilunar se face pregãtirea formatorilor,

la sediul IJPF, de cãtre æeful compartimentului, ocazie cu care

sunt prezentate expuneri teoretice æi practice.

De asemenea, în dotarea inspectoratului au intrat 75 de

pistoale calibrul 9 mm, 25 tip Glock, pentru Detaæamentul de

Intervenåie, æi 50 Sig Sauer, pentru celelalte structuri operative.

Ca æi echipamente de supraveghere, existã 5 Matis-uri, 8

binocluri de vedere pe timp de noapte Diana æi 24 ochelari de

vedere pe timp de noapte Diana. Din nefericire sunt probleme cu

Matis-urile, doar un echipament fiind în stare de funcåionare.

În ce priveæte mijloacele de mobilitate, existã la nivelul IJPF

Maramureæ 18 Nissan-uri, douã Mercedesuri, 3 VW Transporter,

16 ATV-uri, 6 Opel-uri æi douã ambarcaåiuni pneumatice.

Dispoziåia inspectorului general privind transportul

personalului din tura de serviciu la æi de la locul de muncã, în

special pentru prevenirea accidentelor auto, pe fondul oboselii

acumulate în cele minim 12 ore de muncã, nu se aplicã din cauza

lipsei mijloacelor de mobilitate care sã poatã oferi condiåii de

preluare a turei. Se aæteaptã, cu speranåã, anul acesta completarea

dotãrii. De altfel, acest subiect a fost dezbãtut cu reprezentanåii

sindicatului SNPPC æi cei ai CNP în æedinåa Consiliului

Consultativ al IGPF, inspectorul general estimând o rezolvare a

situaåiei în 1-2 ani, aceasta în condiåiile în care ar depinde de

MIRA æi nu de alte structuri ale statului implicate în avizarea

contractelor încheiate de ministerul nostru, cum este cazul recent,

în care reprezentantul Ministerului de Finanåe a refuzat semnarea

contractului de leasing prin care instituåia noastrã ar beneficia

de sute de autoturisme pentru îndeplinirea misiunilor. MOTIVUL

– suma consideratã prea mare ...

SPF Sighet - responsabilitãåi mari,

efort pe mãsurã

A doua zi era prevãzutã o misiune de recunoaætere la

Polonica, vechiul amplasament al pichetului grãniceresc.

Se urmãrea observarea eventualelor modificãri de relief,

vegetaåie æi locul pânã unde pot urca în siguranåã ATV-urile æi

NISSAN-ul. Zona oferã un posibil itinerar unic de consumare a

contrabandei, având în vedere cã fusese descoperit un cioban

care transporta pe cai åigãri de contrabandã.

Am pornit împreunã cu æeful sectorului, comisarul-æef Mihail

Podaæcu, care ocupã aceastã funcåie din 15 februarie 2007, æefii

Compartimentelor CIT de la IJPF æi SPF, inspectorul Florin Coman,

respectiv inspectorul principal Sorin Dãnãlache, precum æi cu

alåi colegi, spre locul unde, cu ani buni în urmã, foætii militari în

termen cãrau apa æi alimentele, ore întregi, pe cal sau în spate, în

raniåe, pe potecile abrupte ce æerpuiesc spre piscul muntelui. Am

trecut, dupã câåiva kilometri, pe lângã sediul „nou” al Pichetului

Polonica, aflat cam la jumãtatea versantului, cu douã ATV-uri

æi un Nissan, excelent condus de agentul Gheorghe Bledea, un

Æedinåã în biroul æefului de sector; de la stânga: comisarul - æef

Mihail Podaæcu, sinsp. Claudia Drãgan, inspectorul principal Sorin

Dãnãlache æi comisarul Daniel Demeter

9


10

Echipa de cercetare, lângã vechiul

pichet grãniceresc Polonica

împãtimit al maæinilor æi motoarelor încã de copil.

Dupã ceva aventuri cu pomi prãbuæiåi în urma alunecãrilor

de teren, care ne-au îngreunat urcarea, am abandonat la 2,5 km

Nissan-ul, care nu mai fãcea faåã pãmântului lutos æi umed. Am

continuat drumul abrupt cu cele douã ATV-uri, pe care urcau

însã doar cei doi æoferi. Nu au mers decât 6-700 sute de metri

æi unul dintre ATV-uri a fost oprit. Dupã alte 3-400 metri un

brad imens, prãbuæit peste drum, a fãcut ca æi cel de-al doilea

ATV sã se opreascã. Am continuat urcarea pe jos, încã aproape

2 km. În sfâræit, am ajuns la sediul vechiului pichet, cãåãrat pe

culmile muntelui unde, conform unei legende, pe vremuri, peste

20 de militari în termen se pare cã au fost omorâåi noaptea de

un cioban ucrainean care a rãzbunat violarea unei femei. Apoi,

a aæezat capetele militarilor la ferestrele pichetului. Acestea au

fost descoperite de un alt militar, ce se întorcea din permisie. A

doua zi, la SPF Viæeu, am aflat cã aceeaæi legendã o întâlneai pe

vremea aceea æi la alte pichete.

Dintr-o prezentare a Sectorului PF Sighet, am aflat cã are 185

de lucrãtori, 10% dintre poliåiætii de frontierã locuind în comunele

din imediata apropiere a frontierei, restul în Sighet sau localitãåi

din interior. Zona este depresionarã, de æes, în partea stângã a

zonei de responsabilitate, æi alpinã, pe înãlåimi de 800-1300 m,

greu accesibilã, în partea dreaptã, ceea ce presupune eforturi

fizice deosebite în îndeplinirea misiunilor. De regulã, pe turã

desfãæoarã misiuni de supraveghere în jur de 17-18 oameni,

dintr-un efectiv, teoretic, de 40 (restul fiind în concedii de

odihnã æi medicale, cursuri, învoiri, recuperãri). Aceætia trebuie

sã asigure securizarea a 44,6 km

de frontierã.

Existã propunerea de a se

înfiinåa un nou sector, la Valea

Viæeului, care sã preia din zona

de responsabilitate a SPF Sighet.

Motivul este cã de la Sighet spre

zona alpinã se intervine greu,

ocolind munåii prin sud peste 60

km pe æosele de munte. Existã æi

æase perechi de trenuri, însã la

anumite ore fixe.

Am discutat despre

acest aspect æi cu æeful

Compartimentului Analizã Risc,

Comisarul Daniel Demeter

fiind æi preæedintele Biroului Teritorial al Sindicatului SNPPC (cu

un numãr de 620 membri din 750 angajaåi ai inspectoratului),

comisarul Daniel Demeter, care mi-a spus cã este de acord æi se

justificã, conform analizelor, înfiinåarea structurii, presupunând

în jur de 70 de lucrãtori, ce ar putea fi redistribuiåi din cadrul

inspectoratului, cu precãdere de la Sighet.

La sediu au fost executate în regie proprie lucrãri de întreåinere

æi modernizare a spaåiilor, prin executarea capitonãrii pereåilor

cu rigips, tavane false, amenajarea grupului sanitar, refacerea

pardoselilor, zugrãveli, înlocuirea uæilor æi ferestrelor.

În ce priveæte domeniul operativ, în 2007 au fost constatate 94

de infracåiuni, din care 48 acte de contrabandã. În primul trimestru

al anului 2008 au fost întocmite 31 dosare penale, cu 35 fãptuitori,

pentru 40 infracåiuni (18 trecere ilegalã, 7 contrabandã, 7 fals de

monedã, 2 braconaj, 2 fals æi uz de fals, 4 la regimul circulaåiei).

Poliåiæti de fontierã pasionaåi de tradiåii

La sediul SPF Sarasãu, æeful sectorului, cms-æef Ghiåã

Mãrginean, a prezentat raionul din zona Maramureæului istoric,

care se desfãæoarã între SF 231 æi SF 289, æi pe care-l are în

responsabilitate. Acesta cuprinde o parte din grupa nordicã a

Carpaåilor Orientali, constituitã în zona munåilor Oaæ. Puåin peste

æase km de frontierã, din cei 39 ai sectorului, se întind pe zona

muntoasã, iar restul pe Râul Tisa æi are ca vecini, în partea stângã,

SPF Negreæti-Oaæ, din cadrul IJPF Satu-Mare æi DPF Oradea, iar,

în partea opusã, SPF Sighet. Sectorul se aflã la opt km distanåã de

Sighet, chiar pe DN 19, care face legãtura între Sighetu Marmaåiei

æi Satu Mare.

F R O N T I E R A R E P O R T A J


Misiunile poliåiætilor de frontierã din cadrul acestui sector

se executã pe trei aliniamente. Pe cel dintâi, supravegherea

frontierei se executã prin patrulãri permanente. În ceea ce

priveæte aliniamentele doi æi trei, poliåiætii de frontierã executã

misiuni combinate de patrulare æi posturi fixe pe comunicaåii.

În zona de responsabilitate sunt cuprinse localitãåile: Sarasãu,

Câmpulung la Tisa, celebrul sat Sãpânåa, în care se gãsesc

Cimitirul Vesel æi mãnãstirea Peri, care reuæeæte sã aducã anual

zeci de mii de vizitatori, precum æi localitatea Remeåi, în care

populaåia ucraineanã atinge procentul de 70%.

În ceea ce priveæte personalul, acesta executã misiuni 12 h

cu 24 h, 12 h cu 48 h æi este încadrat 100%, dintre care 15 %

sunt fete. Dintre aceætia, 80 sunt navetiæti, iar restul localnici.

În cadrul sectorului existã un Punct de trecere Feroviar,

care din 17 octombrie anul trecut, dupã mai bine de 61 de ani,

datoritã stãrii precare a trenului, a fost închis. În protocol este

menåionat faptul cã doar partea ucraineanã asigurã mijlocul de

transport æi siguranåa acestuia. Din acest considerent, pentru

moment, partea românã nu ætie când vecinii ucraineni vor putea

repune în circulaåie un mijloc de transport necesar transportului

de cãlãtori.

Vorbind despre situaåia operativã a sectorului Sarasãu,

aceasta este din ce în ce mai activã.

Comparativ cu anul trecut, când au fost depistate 26 de

infracåiuni, în primele patru luni ale acestui an, pe linie de

muncã specificã, s-au înregistrat 34 de infracåiuni, cu 29 de

persoane implicate. Cele mai multe dintre infracåiuni sunt cele

de contrabandã. Numai în acest an au fost reåinute, în vederea

confiscãrii, peste 124.000 pachete de åigãri.

Acest fenomen infracåional, generat, într-o oarecare mãsurã,

de venitul mic al populaåiei ucrainene, este încurajat, pe de o

parte, de câætigul rezultat din diferenåa mare dintre preåul unui

cartuæ de åigãri care, în Ucraina, reprezintã echivalentul a 8 lei,

iar în România este de 50 lei, pe de altã parte, de existenåa unor

depozite de åigãri pe teritoriul Ucrainei, aflate la foarte micã

distanåã de frontierã, precum æi a faptului cã, în multe locuri,

drumurile naåionale, din ambele åãri, sunt despãråite de linia

frontierei doar de câåiva zeci de metri.

Astfel, s-a ajuns sã se lucreze organizat; sunt folosite câte

douã-trei maæini antemergãtoare, care sã-i anunåe pe cei care

transportã åigãrile de prezenåa poliåiætilor de frontierã.

La Sectorul PF Sarasãu se impune dotarea cu microbuze

pentru transport, astfel încât fiecare turã sã aibã un mijloc

de transport. De asemenea, s-ar impune dotarea cu alte cinci

Jeepuri æi suplimentarea carburatului, întrucât sediul sectorului

se aflã la doi km de limita cu Sighetu Marmaåiei, iar fenomenele

infracåionale sunt pe ceilalåi 35 Km de responsabilitate, în

partea opusã, în apropierea limitei cu SPF Negreæti-Oaæ. S-ar

mai impune dotarea cu aparaturã de vedere pe timp de noapte,

astfel încât sã fie diminuate æansele ca infractorii „sã se facã

nevãzuåi”.

Nu poåi sã nu fi impresionat, odatã ajuns la sediul SPF

Sarasãu, de muzeul, troiåa æi cãsuåa tradiåionalã amplasate în

curtea acestuia. Totul a fost posibil datoritã iniåiativei fostului

æef de sector, comisar- æef Mircea Nicolae, care, în prezent,

coordoneazã activitatea administrativã a patrimoniului imobiliar

din cadrul IJPF Maramureæ æi de la care am putut afla mai multe

despre lucrurile de valoare din curtea sectorului.

Muzeul a fost inaugurat în 2005, dupã o muncã asiduã a

unei echipe de meæteri formatã din agenåii Gheorghe Turda, Ioan

Opriæ, Ioan Sav, Mihai Bledea, Vasile Ananie æi Ion Arba, care

au lucrat aproape jumãtate de an. Aæa, dupã cum ne spunea

comisarul - æef Mircea Nicolae, „aceste rezultate s-au bazat pe

colectivul unit æi foarte sãritor æi pe primarul Nuåu Covaci, care a

rãspuns de fiecare datã când i s-a solicitat ajutorul, fie cu pietriæ,

nisip, ciment æi chiar oameni. Fãrã efortul acestora muzeul ar fi

rãmas la stadiul de proiect”. În ceea ce priveæte colecåionarea

exponatelor, acestea au fost realizate de cãtre întreg personalul

sectorului, care a apelat la rudele sau cunoætinåele ce îæi au

obâræia în Maramureæul istoric.

În cadrul muzeului se gãsesc obiecte vechi, autentice, de

valoare, printre care una dintre primele poråi maramureæene


F R O N T I E R A R E P O R T A J 11


Misiuni deasupra norilor

sculptate de cãtre Stan Ioan Pãtraæ, întemeietorul Cimitirului

Vesel de la Sãpânåa.

Datoritã succesului de care s-a bucurat lãcaæul de tradiåie,

poliåiætii de frontierã Mircea Nicolae, Gheorghe æi Grigore Turda,

precum æi preotul Grigore Luåai, din Sãpânåa, au coordonat

lucrãrile pentru construirea unei troiåe din lemn de stejar masiv,

înaltã de aproape æase metri. La sfinåirea acesteia au participat

aproximativ 600 de persoane, care s-au bucurat de un frumos

spectacol susåinut de cunoscuåi æi îndrãgiåi interpreåi de muzicã

popularã, precum Mariana Anghel æi Alexandru Jidveianu.

Având suficient spaåiu æi gãsind în Sãpânåa o casã åãrãneascã,

veche de peste 100 de ani, acelaæi neobosit Mircea Nicolae a

avut ideea de a o amplasa în curtea sectorului. La început a

existat o problemã esenåialã, întrucât nu existau cei 1000 lei noi

necesari cumpãrãrii acesteia de la proprietar. S-a gãsit, însã, un

om de bine, æeful DPF Rãdãuåi, comisar-æef Ion Pop, care a donat

suma de bani. Odatã ce a fost cumpãratã casa, aceeaæi echipã

de meæteri s-a ocupat, timp de trei sãptãmâni, de restaurarea ei,

dupã modelul original, cu consultarea permanentã a directorului

Muzeului Satului Maramureæean din Sighetu Marmaåiei, prof.

dr. Mihai Dãncuæ. Casa este mobilatã åãrãneæte, iar când intri

reuæeæti, pentru moment, sã cãlãtoreæti în trecut peste 100 de

ani. Inaugurarea casei åãrãneæti s-a bucurat de prezenåa a 300 de

persoane æi de artiæti de seamã, printre care Nicolae Sabãu.

Este îmbucurãtor sã afli cã oameni care luptã cu cei rãi îæi

gãsesc timp, din când în când, pentru astfel de lucruri. Numai cei

care nu au organizat odatã un eveniment nu ætiu cât de greu este

sã suprapui pasiunile cu munca de poliåist de frontierã. Felicitãm

pentru iniåiativã æi întregul efort depus pe toåi cei care s-au

sacrificat în orice fel pentru ca astfel de lucruri sã rãmânã

mãrturie a tradiåiei maramureæene æi sã fie admirate de toåi cei

care deschid poarta acestui sector de la capãt de åarã.

Înainte de a ajunge la SPF Poienile de sub Munte, la aproape

un km. de sector, i-am întâlnit pe agenåii Vasile Proniuc æi Mihai

Holczer care, cu rucsace în spate, mergeau într-un ritm alert æi

sigur, specific oamenilor munåilor. Am oprit pentru a schimba

câteva impresii æi pentru a face câteva fotografii. Am aflat cã

aceætia ieæeau din serviciu æi se întorceau la sector pentru a

preda armamentul din dotare æi pentru a-æi informa colegii

despre situaåia din teren. Am insistat sã urce în maæinã æi sã ne

conducã la sediul sectorului, de unde i-am lãsat sã-æi ducã la

îndeplinire cele propuse.

Sediul este amplasat pe drumul judeåean 187, la intrarea

în localitate, pe malul râului Rica. Æeful sectorului, comisaræef

Dorel Rãåanu, ne-a fãcut o scurtã prezentare a ceea ce

înseamnã executarea misiunilor într-o zonã de munte. Terenul

muntos æi împãdurit din zona de responsabilitate are înãlåimi

cuprinse între 1500-1937 m. Datoritã acestor înãlåimi, uneori,

vezi, de pe culmi, cum plouã undeva în vale æi simåi cã eæti la

o aruncãturã de bãå de tunetele înfiorãtoare æi fulgerele care te

orbesc. Frontiera alpinã are o lungime de 43 km, fiind cuprinsã

între SF 362 æi SF 468. Localitãåile de aici sunt foarte rare æi au

populaåie majoritarã ucraineanã. Principalele îndeletniciri ale

oamenilor sunt pãæunatul animalelor, exploatarea forestierã,

turismul montan, pomicultura æi, adesea, regularizarea râurilor

Repedea, Rica æi Socolãu.

În ceea ce priveæte clima, aceasta este caracterizatã de ierni

foarte geroase æi lungi, cu cãderi masive de zãpadã, în care

existã permanent pericolul producerii de avalanæe æi de blocare

a drumurilor de acces. Stratul de zãpadã atinge, adesea, doi metri,

iar viscolele puternice sunt la ele acasã. În locurile ferite de razele

soarelui zãpada dispare în lunile iulie, iar în unele locuri nu se

topeæte niciodatã.

Datoritã acestui aspect, în lunile noiembrie-aprilie, pe

aliniamentul 1 nu se desfãæoarã misiuni, iar sectorul îæi poate

îndeplini activitatea cu 70% din personal, care asigurã, în aceastã

perioadã, punctele obligatorii de trecere de la confluenåa vãilor.

De asemenea, aceætia cerceteazã terenul din adâncimea zonei de

responsabilitate, pe aliniamentele 2 æi 3, prin patrule de cercetare

auto, pe jos æi posturi fixe.

Restul personalului, de 30%, este folosit ca întãrire de cãtre

alte sectoare din cadrul IJPF Maramureæ, cum ar fi Sighet æi

Sarasãu.

Verile sunt rãcoroase, cu precipitaåii abundente, ce determinã

umflarea râurilor din zona de munte producând, de multe ori,

inundaåii. În perioada verii îæi fac apariåia foarte multe vipere.

Poliåiætii de frontierã care executã misiuni sunt dotaåi cu ser

12


F R O N T I E R A R E P O R T A J


antiviperin. La Poienile de sub Munte a fost un caz în care un

turist a fost muæcat de o viperã, iar poliåiætii de frontierã, folosind

serul din dotare, au reuæit sã-i salveze viaåa. În spitale, datoritã

faptului cã serul antiviperin este foarte scump, dotarea Poliåiei

de Frontierã reprezintã o asigurare æi pentru localnicii din zonã,

dar æi pentru turiæti.

Vara, poliåiætii de frontierã sunt transportaåi cu mijloacele auto

din dotare pânã la fostele pichete de grãniceri dezafectate æi în

continuã degradare: Capu-Groæi, Stogu æi Ludescu. De aici, pe

cãrãri numai de ei ætiute æi pe izvoare se deplaseazã spre golurile

de munte tangente cu linia de frontierã, la care ajung dupã patru

ore. Aici, timp de 2-3 ore supravegheazã linia de frontierã æi

activitãåile ce se desfãæoarã în apropiere, dupã care se întorc pe

alt itinerar, timp de douã ceasuri.

Referitor la personal, acesta este încadrat aproximativ 96%.

Una dintre condiåiile necesare efectuãrii misiunilor în zonã

este sã fi obiænuit cu muntele, sã cunoæti arealul, pentru cã

riæti sã te rãtãceæti æi, nu în ultimul rând, sã ai o condiåie fizicã

deosebitã, pentru a putea face faåã solicitãrilor intense æi de

duratã pe timpul desfãæurãrii misiunilor din munåi. Aproximativ

80% din încadrarea sectorului s-a fãcut cu localnici. Ceilalåi fac

zilnic naveta, întrucât condiåiile precare de trai nu le-au permis

poliåiætilor de frontierã sã-æi gãseascã, în zona de responsabilitate,

case în care sã locuiascã cu chirie.


F R O N T I E R A R E P O R T A J

În cursul primului

trimestru al acestui an

au existat 11 infracåiuni,

faåã de æapte anul trecut.

Acestea sunt la regimul

circulaåiei, întrucât

terenul, fiind acoperit cu

zãpadã, accesul la linia

de frontierã este practic

imposibil.

Pânã în anul 2007

nu existau infracåiuni

de frontierã, în afara

unor treceri involuntare,

de o parte æi de alta a

frontierei, de cãtre grupuri

de turiæti sau animale care

pãæuneazã în golurile de

munte din apropierea

frontierei.

În ceea ce priveæte

dotarea poliåiætilor de frontierã, printre altele, s-ar mai impune

încã un Jeep, o autospecialã cu termoviziune, un microbuz

pentru transport persoane æi un autoturism Dacia Logan.

În prezent, noul sediul al sectorului se aflã în construcåie,

urmând ca, în prima parte a anului viitor, sã poatã fi inaugurat.

Un æef de sector pasionat de artã

Înainte de a pleca, am fost invitaåi de cãtre æeful sectorului,

comisarul-æef Dorel Rãåanu, în frumoasa lui casã, pentru a-i

admira colecåia de obiecte de artã.

Dorel Rãåanu s-a nãscut la Tazlãu æi este absolvent al Liceului

Militar din Câmpulung-Moldovenesc æi al Æcolii de Grãniceri din

Sibiu, pe care a a absolvit-o în anul 1985, al cincilea în promoåie.

Nu æi-a schimbat niciodatã locul de muncã æi este foarte mândru

de acest lucru. Deæi, iniåial îæi dorea sã prindã un loc la repartiåie

pe frontiera de est, acum este fericit lângã cei doi fii, de 18,

respectiv 15 ani æi de soåia Ileana, pasionatã de goblenuri.

Dupã cum ne mãrturisea colecåionarul, faptul cã s-a nãscut

la poalele Mãnãstirii Taslãu, ctitorie a Mãritului Voievod Ætefan

cel Mare æi Sfânt, a fost atras de bisericã æi credinåã în general æi

a îndrãgit valorile obiectelor vechi. Ideea de a colecåiona obiecte

vechi, care vorbesc de tradiåia æi cultura colåului de åarã în care

s-a stabilit, a venit în urmã cu aproximativ zece ani, când, intrând

în contact, din ce în

ce mai des, cu astfel

de obiecte, s-a decis

sã le colecåioneze

æi sã facã un mic

muzeu personal,

fapt apreciat de

cãtre membrii

familiei, prieteni,

colegi æi nu numai.

Prima piesã din

colecåie este æi cea

de rezistenåã, fiind

cel mai valoros obiect, o icoanã care o reprezintã pe Maica

Domnului. Printre alte piese valoroase se numãrã un octoih

(opt glasuri), care se cântã în Biserica Ortodoxã, tipãritã în anul

1895, la Livov, un ceaslov din 1854, o carte bisericeascã tipãritã

în 1864, toate scrise în chirilica veche. Din colecåia personalã

mai fac parte Volumele al II-lea æi al III-lea al „Lecturarului

Ruminesc”, de Aron Pumnul, tipãrit la Viena, în 1862, folosit în

æcolile gimnaziale româneæti, un fragment vechi din conductele

de ceramicã care aduceau apa în cetãåile Mãnãstirilor Ætefaniene,

trei monezi vechi datând din perioada anilor 150-300 d. H, un

disc floral din 1506 (perioada lui Petru Rareæ), cu care erau

împodobite Mãnãstirile, un sfeænic din lemn, de aproape 400

de ani, æi o serie de alte piese vechi de valoare.

13


Peisaj mirific - marcat de realitate

Sectorul PF Viæeu de Sus a fost înfiinåat la 1 iunie 2000, fãrã

a avea punct de trecere a frontierei, æi este situat într-o zonã de

un pitoresc deosebit, cu pãduri nesfâræite de brazi æi foioase, o

„mare“ de verde, cu miresme de sevã æi fructe de pãdure, vara æi

o „mare“ de alb - decor din basmele copilãriei, iarna. Constituit

pe structurile fostelor Detaæamente PF Æuligu æi Comanu, are în

responsabilitate 36,5 km æi o încadrare de 125 oameni. În limita

dreaptã se învecineazã cu SPF Izvoarele Sucevei, din cadrul IJPF

pe linia posturilor,

iarna, acesta este la

linia dispunerii acestor

posturi æi aliniamentul

2 la aproximativ

20 km de frontierã,

misiunile limitându-se

la verificarea zilnicã

a stratului de zãpadã.

Poliåiætii de frontierã

de pe acest aliniament

lucreazã æapte zile

serviciu cu æapte zile

repaus, iar cei de la

sediul sectorului 12/24

h, 12/48 h. În 12 ore

de serviciu se asigurã

în jur de 11 elemente

PF, adicã unul la 3,2

km de frontierã. Vara,

60% din foråe sunt

dispuse pe primele douã

aliniamente æi iarna 30% din foråe sunt dispuse pe aliniamentul 1,

iar 70% în adâncime æi pe comunicaåii. Nu ne-am încumetat sã

înaintãm prea mult în munte, pe motiv cã acolo ætii când pleci ...

nu æi când te întorci, pentru cã se întâmplã frecvent ca vagoneåii

care aduc buætenii de sus, de unde se exploateazã, sã deraieze.

Æi atunci trebuie sã aætepåi pânã se intervine cu TAF-urile pentru

a le repune pe æinã. Aæa se face cã te poate prinde întunericul.

Am avut însã timp suficient pentru a discuta cu colegii din cadrul

acestui sector despre specificul zonei, munca æi viaåa acestora.

Pe drumul de întoarcere, cãtre Sighet æi a doua zi, spre

Bucureæti, am discutat despre concluzia periplului nostru

reportericesc în zona Maramureæului: cu cât vizitezi mai des

aceastã zonã cu atât te îndrãgosteæti mai mult de ea. Aici , munca

poliåistului de frontierã presupune o condiåie fizicã excelentã,

îmbinatã armonios cu un caracter puternic æi, nu în ultimul rând,

pasiunea pentru aceastã meserie.

Suceava. Specific este pârâul Vaser, calea feratã construitã în

anii 1921-1925, cu ecartament de 0,75 cm, ce strãbate Valea

Vaserului, lungã de 65 km. De-a lungul ei, cu cele douã drezine

din dotare, sunt transportate turele de serviciu la actualele

„posturi PF” Æuligu (altitudine 700 m), Fãina (850 m) æi Comanu

(900 m). Cãile de acces spre frontierã sunt drumuri forestiere

sau poteci de munte, greu practicabile în timpul sezonului cald

æi impracticabile în

timpul celui rece.

De la Viæeu la Æuligu

sunt 30 km, iar pânã

la Comanu 43 km.

De la Posturile PF

pânã la linia de

frontierã sunt 8-15

km, în condiåii de

efort prelungit æi

lipsa mijloacelor de

comunicare. Dupã

cum ne-a relatat

æeful sectorului,

comisarul-æef Simion

Pascu, alãturi de

care am pornit pe

minunata Vale a

Vaserului, dacã,

vara, aliniamentul 1

al dispozitivului de

supraveghere este

la linia de frontierã

æi aliniamentul 2

14


F R O N T I E R A R E P O R T A J


Managementul schimbãrii organizaåionale – la final

Conferinåa finalã, de la Hotelul Marriot

din Bucureæti, de vineri, 30 mai a.c., a marcat

finalul proiectului Phare al UE „Dezvoltarea

æi Implementarea Strategiei de Schimbare

Organizaåionalã pentru Poliåia de Frontierã

din România”. Deæi proiectul a fost redus de la

15 luni la 12 luni, experåii au lucrat împreunã cu

reprezentanåi ai PFR pentru a realiza o strategie

de schimbare æi dezvoltare organizaåionalã, ale

cãrei recomandãri includ definirea modului în

care se mãsoarã performanåa organizaåionalã,

dezvoltarea de fiæe ale postului în funcåie de

aceasta, reformarea sistemului de raportare,

creæterea coeziunii organizaåionale,

îmbunãtãåirea evaluãrii personalului, pregãtirea

æi oferirea de programe de formare, în funcåie de

nevoile de dezvoltare organizaåionalã. Strategia

are un plan de acåiune detaliat, cu specificarea

duratei de realizare a fiecãrei sarcini pânã

în martie 2008, responsabilitãåi pentru toate

activitãåile definite æi modalitãåi de verificare a

realizãrii lor.

Pentru a sprijini Strategia, a fost realizat un Program de

Îmbunãtãåire a Abilitãåilor de Management, care include

managementul schimbãrii, managementul performant,

managementul proiectului, delegarea æi planificarea personalã,

luarea de decizii æi rezolvarea problemelor. Programul a fost creat

æi oferit la 165 de manageri, æefi de inspectorate, aeroport, sector

æi turã. Zece formatori au fost pregãtiåi pentru a preda cursuri

de formare pe tema managementului pragmatic æi au preluat

gradual susåinerea cursurilor. Cei zece formatori, selectaåi de

æcolile poliåiei de frontierã, au utilizat noile metode interactive

de formare care le-au fost predate la începutul cursului. Au lucrat

foarte mult pentru a scrie scenarii æi exerciåii relevante pentru

frontierã æi le-a fãcut în mod clar plãcere sã transfere informaåia

în acest mod cãtre colegii lor.

Participanåii la Programul de formare pe abilitãåi de

îmbunãtãåire a managementului æi la atelierele de comunicare,

prezentate în articolele anterioare, au apreciat abordarea activã

æi au cerut ca astfel de cursuri sã se mai organizeze. Manualul

competenåe de comunicare realizat reprezintã baza pentru

modulul de comunicare oferit în cadrul Programului Abilitãåi de

Îmbunãtãåire a Managementului.

Experåii proiectului au lucrat cu PFR pentru a transforma teoria

în practicã. Douã grupuri de lucru au fost create la început. Din

grupul de lucru pe Managementul schimbãrii, coordonat de

directorul DMRU din IGPF, comisarul-æef Ionel Tîrsînoagã, fac

parte æase directori adjuncåi din direcåii PF, iar grupul de lucru

pe formare este format din formatorii cheie. Proiectul doreæte

sã mulåumeascã tuturor participanåilor pentru sprijin, consiliere,

idei æi recomandãrile cu care au contribuit pe tot parcursul

proiectului.

Când conceptul de Customer Service – Serviciul Clienåi a fost

prezentat pentru prima datã grupului de lucru pe management,

ideea a pãrut interesantã, dar au fost exprimate îndoieli legate de

faptul cã ar putea fi introdus în România. Cu toate acestea, dupã

atelierele de lucru pe comunicare æi cursuri, în care participanåii

au trecut prin tot procesul de organizare de sondaje de opinie,

utilizarea infomaåiei obåinute, æefii de inspectorate æi PPF

aeroportuare au fost de acord cu organizarea sondajului pilot

care mãsoarã satisfacåia clienåilor, care a fost finalizat cu succes.

Pe baza lecåiilor învãåate, PFR va realiza în toate judeåele åãrii

astfel de sondaje, de douã ori pe an. Acesta este un exemplu de

teorie transformatã în practicã æi dorim sã le mulåumim tuturor

celor care au participat la acest exerciåiu æi au contribuit la

finalizarea lui.

O primã sarcinã a proiectului a fost realizarea unei cercetãri de

masã, la care au participat 511 membri ai PFR. În urma acesteia,

proiectul a oferit trei licenåe SPSS, un soft

specializat pentru analizarea rezultatelor

în cadrul cercetãrilor, iar personalul din

Compartimentul de Analizã, Statisticã æi

Evaluare a fost pregãtit pentru a-l utiliza.

Acest soft este util pentru realizarea unor

cercetãri, în viitor.

În perioada scurtã de timp a

proiectului, întreaga echipã a lucrat pentru

a introduce activitãåi folositoare în mod

real pentru Poliåia de Frontierã, în timpul

schimbãrilor majore æi modernizãrii. Am

încercat sã facem recomandãri practice

æi implementabile, care vor face ca PFR

sã fie un loc de muncã mai bun æi o

organizaåie mai eficientã.

F R O N T I E R A

P R O I E C T

Carol HOWARD,

expert pe comunicare

15


P

oliåiætii de frontierã sãtmãreni au depistat un grup

de migranåi, format din æapte cetãåeni indieni æi trei

pakistanezi, care intenåiona sã ajungã ilegal în spaåiul

Schengen.

În seara zilei de 7 mai a.c., în jurul orei 20.30, poliåiætii

de frontierã din cadrul SPF Negreæti Oaæ au desfãæurat o

acåiune specificã, împreunã cu lucrãtori ai Postului de

Poliåie din Certeze, în urma cãreia au fost depistate, într-o

zonã împãduritã din apropierea localitãåii Huta Certeze, zece

persoane care nu îæi justificau prezenåa în zonã.

Poliåiætii de frontierã au efectuat verificãri æi au stabilit cã

grupul este format din æapte cetãåeni indieni æi trei pakistanezi,

cu vârste cuprinse între 19 æi 38 de ani.

În cadrul cercetãrilor, cei în cauzã au declarat cã s-au

deplasat din åãrile de origine, cãlãtorind cu diverse mijloace

de transport, fãrã sã cunoascã åãrile pe care le-au tranzitat,

cu intenåia sã ajungã într-un stat din vestul Europei.

În cursul zilei de 8 mai a.c., a avut loc o întrevedere

între poliåiætii de frontierã sãtmãreni æi grãnicerii ucraineni,

în cadrul cãreia grupul de cetãåeni indieni æi pakistanezi a

fost predat autoritãåilor din åara vecinã, în vederea continuãrii

cercetãrilor.

În seara zilei de 10 mai a.c., în

jurul orei 21.00, poliåiætii de

frontierã din cadrul SPF Åuåora,

judeåul Iaæi, au desfãæurat o acåiune

specificã, împreunã cu lucrãtori ai

IJPF æi DPF Iaæi, în urma cãreia

au depistat, în apropierea æoselei

Mãcãreæti - Prisecani, un grup

format din cinci persoane care nuæi

justifica prezenåa în zonã.

Întrucât cei în cauzã nu s-au supus

somaåiilor verbale, pentru reåinerea

grupului, poliåiætii de frontierã au

fost nevoiåi sã foloseascã armamentul

din dotare, fiind trase douã focuri

de avertisment în plan vertical, cu

respectarea procedurilor legale, astfel

încât sã nu existe rãniåi æi sã nu fie

încãlcat teritoriul statului vecin.

Din primele verificãri efectuate a

reieæit faptul cã persoanele nu aveau

documente de identitate asupra lor sau

bagaje, aceætia declarând cã sunt din

Georgia æi doreau sã ajungã în Uniunea

Europeanã.

Pe timpul cercetãrilor, s-a stabilit cã

cei în cauzã, cinci bãrbaåi, cu vârste

cuprinse între 23 æi 33 ani, au intrat

ilegal în România, traversând înot

Prutul, pe malul românesc al râului fiind

descoperite obiecte de îmbrãcãminte,

de igienã personalã, o cartelã pentru

telefon mobil, provenitã din Rusia, æi

un rucsac, ce aparåineau cetãåenilor

16

Migranåi din India æi Pakistan, depistaåi

la frontiera cu Ucraina

Grupuri de georgieni foråeazã estul åãrii

georgieni.

Persoanele în cauzã au solicitat

acordarea statutului de refugiat în

România, fapt pentru care poliåiætii

de frontierã au luat mãsura predãrii

acestora cãtre Oficiul Român pentru

Imigrãri Iaæi, în vederea luãrii mãsurilor

legale.

Un alt caz s-a întâmplat în data de

18 mai a.c., în jurul orei 17.30, când

poliåiætii de frontierã din cadrul S.P.F.

Vicov, judeåul Suceava, au depistat,

la aproximativ 1.000 metri de linia

de frontierã, în apropierea localitãåii

Ulma, æase

persoane

care nu îæi

justificau

prezenåa

în zonã.

S-a trecut

imediat la

verificãri,

stabilindu-se

cã cei æase

bãrbaåi au

vârste între

17 æi 29

de ani, toåi

fiind cetãåeni

georgieni.

Aceætia au

declarat cã

au trecut

i l e g a l

frontiera în România, scopul fiind

ajungerea în Anglia, pentru a-æi gãsi

locuri de muncã.

Persoanelor în cauzã li s-au întocmit

acte premergãtoare pentru sãvâræirea

infracåiunii de trecere ilegalã a

frontierei de stat, urmând a fi prezentate

Parchetului de pe lângã Judecãtoria

Rãdãuåi în vederea dispunerii mãsurilor

legale ce se impun.

F R O N T I E R A

Paginã realizatã de

Serviciul Presã æi Comunicare

Æ T I R I


Peste Tisa, cu barca pneumaticã

P

oliåiætii de frontierã

maramureæeni au depistat doi

cetãåeni indieni care au trecut râul

Tisa, cu intenåia de a intra ilegal

în åara noastrã, pentru a ajunge în

vestul Europei.

În data de 7 mai a.c., în jurul orei 1.30,

acåionând în baza unor informaåii, poliåiætii

de frontierã din cadrul Detaæamentului de

Intervenåie al IJPF Maramureæ au depistat,

pe direcåia localitãåii Sighetu Marmaåiei, la

aproximativ 100 m de malul râului Tisa,

douã persoane, cu hainele ude, care se

deplasau spre interiorul åãrii.

Cei în cauzã au fost conduæi la sediul

inspectoratului unde, în urma cercetãrilor

preliminare, s-a stabilit cã sunt cetãåeni

indieni, cu vârstele de 28 æi, respectiv,

37 ani. Continuând verificãrile, lucrãtorii

noætri au constatat cã bãrbaåii au trecut

râul Tisa, din åara vecinã, folosindu-se

de o barcã, care ulterior a fost gãsitã

abandonatã la malul apei.

În cadrul cercetãrilor, cei în cauzã

au declarat cã s-au deplasat din åara de

origine pânã la Moscova, cu avionul, de

unde, cu diferite mijloace de transport, au

ajuns pe teritoriul Ucrainei. Aici, indienii

au fost preluaåi de cãtre un cetãåean

ucrainean, care i-a transportat în

apropierea frontierei, unde le-a pus

la dispoziåie o barcã pneumaticã

pentru a trece râul Tisa, în åara

noastrã. La malul românesc al

apei, indienii au fost reåinuåi de poliåiætii

de frontierã români, ei

declarând cã

intenåionau

sã ajungã în Italia, pentru a-æi gãsi un loc

de muncã.

Persoanelor în cauzã li s-a întocmit

dosar penal sub aspectul sãvâræirii

infracåiunii de trecere ilegalã a frontierei de

stat. În aceeaæi zi, cei doi cetãåeni indieni

au fost predaåi autoritãåilor ucrainene, în

vederea continuãrii cercetãrilor.

Grup reåinut de cãtre poliåiætii

de frontierã maramureæeni

P

oliåiætii de frontierã

maramureæeni au reåinut

22 de cetãåeni asiatici, care

intenåionau sã intre ilegal în

România, din Ucraina, pentru a

ajunge în vestul Europei.

La începutul lunii mai a.c., poliåiætii

de frontierã din cadrul IJPF Maramureæ au

obåinut date æi informaåii conform cãrora,

pe teritoriul ucrainean, în apropierea

frontierei cu România, s-au constituit

grupuri masive de cetãåeni de origine

afro-asiaticã, ce intenåionau sã intre ilegal

în România.

Ca urmare a acestui fapt, au fost

intensificate activitãåile de supraveghere,

pe anumite direcåii æi au fost desfãæurate

acåiuni specifice, informativ-operative æi

cu sprijinul de specialitate al lucrãtorilor

S.R.I. Maramureæ.

Astfel, în data de 15 mai a.c., în

jurul orei 02.40, poliåiætii de frontierã

maramureæeni au depistat æi reåinut, la

aproximativ 50 metri de malul râului

Tisa, 22 de cetãåeni strãini care au intrat

ilegal în România, înot æi cu ajutorul unei

bãrci pneumatice.

Pentru reåinerea grupului, colegii

noætri au fost nevoiåi sã foloseascã

armamentul din dotare, fiind trase douã

focuri de avertisment în plan vertical, cu

respectarea procedurilor legale, astfel

încât sã nu existe rãniåi æi sã nu fie încãlcat

teritoriul statului vecin.

Din primele verificãri, a rezultat cã,

dintre persoanele în cauzã, nouã sunt

de origine pakistanezã æi 13 de origine

indianã, bãrbaåi cu vârste cuprinse între

15 æi 40 de ani. Ei intenåionau sã ajungã

în spaåiul Schengen, pentru a-æi gãsi un

loc de muncã.

Ca urmare a faptului cã toate persoanele

au solicitat acordarea statutului de refugiat

în România, poliåiætii de frontierã au luat

mãsura predãrii acestora cãtre Oficiul

Român pentru Imigrãri Maramureæ, în

vederea luãrii mãsurilor legale.

Persoanelor în cauzã li s-a întocmit

dosar penal sub aspectul sãvâræirii

infracåiunii de trecere ilegalã a frontierei

de stat, conform art. 70 alin. 1 din O.U.G.

105/2001.

Au fost informate autoritãåile de

frontierã din Ucraina, cercetãrile

fiind continuate în vederea depistãrii

persoanelor implicate în cãlãuzirea

grupului, la finalizarea cazului urmând a

fi luate mãsurile legale.

Paginã realizatã de

Iulia UTAN

F R O N T I E R A Æ T I R I

17


PERMIS DE ÆEDERE SPANIA

Pagini realizate cu sprijinul

Serviciului Criminalistic al IGPF

VIZUALIZARE ÎN

LUMINÃ ALBÃ,

AVERSUL CÃRÅII DE

IDENTITATE

ORIGINAL

CONTRAFACERE

FOTOGRAFIA INTEGRATÃ A TITULARULUI

ÆI ZONE MÃRITE DE PE ACEASTA

Original - fotografia

titularului este integratã

prin gravare laser

Contrafacere - fotografia

titularului este integratã cu

ajutorul unei imprimante inkjet

IMAGINEA OPTIC VARIABILÃ- „OVI“.

Original - imaginea optic variabilã - OVI- este

realizatã cu cernealã metalizatã, sãgeåile galbene

indicã linii cu microtext prin repetarea „UE“

Contrafacere - imaginea optic variabilã - OVI -

nu este realizatã cu cernealã metalizatã, nu sunt

tipãrite linii cu microtext

18


F R O N T I E R A D O C U M E N T A R


VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ

ALBÃ, DIN LATERAL, SERIA ÆI

NUMÃRUL DOCUMENTULUI

Original - seria æi numãrul

documentului sunt gravate laser

REVERSUL CÃRÅII DE IDENTITATE

Contrafacere - seria æi numãrul

documentului nu sunt gravate laser

ZONÃ MÃRITÃ DIN BANDA DE

CITIRE OPTICÃ

Original

Contrafacere -

amprenta digitalã

este imprimatã

inkjet

Original imprimare laser

STEMA STATULUI

Original tipãrire offset

Contrafacere - tipãrire inkjet

Contrafacere - imprimare inkjet

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ CU RAZE ULTRAVIOLETE, AVERSUL ÆI REVERSUL DOCUMENTULUI

Original - aversul

documentului

Contrafacere

- aversul

documentului

Original - reversul

documentului

Contrafacere

- reversul

documentului


F R O N T I E R A D O C U M E N T A R

19


REÅEA DE TRAFIC DE MIGRANÅI PICATÃ ÎN PLASA

POLIÅIÆTILOR DE FRONTIERÃ BIHORENI

Lucrãtori ai DPF Oradea, în

colaborare cu ce ai BCCOA

Cluj-Napoca æi autoritãåile de

Poliåie Naåionalã din Republica

Moldova, sub coordonarea

procurorilor din cadrul DIICOT

– Serviciul Teritorial Oradea,

au reuæit anihilarea unei reåele

de migraåie ilegalã, ce avea ca

„obiect de activitate” transportul

ilegal al cetãåenilor din R. Moldova

în Italia.

Reåeaua era formatã din patru

cetãåeni români, care se ocupau de

racolarea unor cetãåeni moldoveni,

cãrora le procurau paæapoarte

româneæti, în vederea ieæirii ilegale

din România.

În vederea documentãrii cazului,

activitatea membrilor reåelei a fost

monitorizatã timp de doi ani de zile,

poliåiætii de frontierã deplasându-se

inclusiv în R. Moldova, unde au audiat

mai mulåi cetãåeni moldoveni, victime

ai reåelei de trafic de migranåi.

În anul 2006, poliåiætii de frontierã

din cadrul DPF Oradea au intrat în

posesia unor informaåii conform cãrora,

pe teritoriul României, se constituise o

reåea cu preocupãri în sfera traficului

de migranåi, sãvâræitã prin racolarea,

îndrumarea, transportul æi cãlãuzirea

cetãåenilor moldoveni în vederea trecerii

ilegale a frontierei de vest a României.

În plus, s-a stabilit cã membrii

reåelei puneau la dispoziåia migranåilor

documente de identitate româneæti, pentru

care au cerut sume cuprinse între 1.000

æi 3.000 de euro/persoanã, suma totalã

ce urma a fi încasatã depãæind 40.000

20

depistat, ascunæi în compartimentul

de marfã al unui TIR, æase cetãåeni

moldoveni care intenåionau sã iasã

ilegal din România, pentru a ajunge,

la muncã, în Italia.

În noaptea de 23/24 mai a.c., în jurul

orelor 01.30, la PTF Turnu – judeåul

Arad, s-a prezentat pentru a ieæi din åarã

cetãåeanul român Nicolae L., æofer al

unui autocamion ce transporta, conform

documentelor de însoåire, produse de

izolaåie pentru o firmã din Austria.

Cu ocazia efectuãrii controlului

asupra mijlocului de transport, poliåiætii

de frontierã au descoperit, ascunse printre

ambalajele din carton din compartimentul

de marfã, æase persoane care încercau sã

iasã ilegal din România.

În urma verificãrilor, s-a stabilit cã

sunt cetãåeni din R. Moldova, trei femei

æi trei bãrbaåi, cu vârste cuprinse între 21

æi 41 de ani. Din studiul paæapoartelor

naåionale gãsite asupra lor, a rezultat cã

IOAN P. ROBERT B.

FLORIN P.

euro.

În vederea documentãrii întregii

activitãåi infracåionale, poliåiæti de frontierã

români, sub îndrumarea procurorilor

DIICOT-Serviciul Teritorial Oradea,

au colaborat cu Poliåia Naåionalã din

R. Moldova æi cu lucrãtori din cadrul

BCCOA Cluj-Napoca.

Totul a început în cursul lunii mai

2006, când numita Natalia P., cetãåean

moldovean, aflându-se pe teritoriul

italian, la muncã, a intenåionat sã-l aducã

în Italia pe fiul sãu, Pavel. P. Astfel, prin

intermediul unor colegi de muncã, a intrat

în posesia datelor de contact ale numitului

Ioan P., cetãåean român, care s-a oferit

sã-i intermedieze aducerea în Brescia a

fiului sãu, contra sumei de 1.600 de euro,

folosind un paæaport românesc valabil.

Odatã intrat legal în România, Pavel

Moldoveni de „carton”

LASZLO F.

în urmã cu douã zile, prin

PTF Albiåa.

Cetãåenii moldoveni

au declarat cã au recurs la

aceastã metodã deoarece nu

posedau vizã pentru Spaåiul

Schengen æi intenåionau sã se

deplaseze în Italia, pentru a-æi

gãsi un loc de muncã.

Poliåiætii de frontierã

au întocmit pe numele

moldovenilor acte

premergãtoare începerii

urmãririi penale sub

aspectul sãvâræirii infracåiunii

de tentativã de trecere

ilegalã a frontierei de stat, iar æoferului

autocamionului pentru complicitate la

tentativã de trecere ilegalã a frontierei

de stat.

Totodatã, cercetãrile continuã pentru

stabilirea împrejurãrilor æi a locului în care

P. s-a întâlnit în Bucureæti cu Florin P.

(fiul lui Ioan P.), care l-a transportat pânã

în Salonta, jud. Bihor. În Salonta, cei doi

au contactat doi localnici, identificaåi în

persoana numiåilor Laszlo F., de 30 de

ani, æi Robert B, de 28 ani, cu care se

aflau în legãturã, ce urmau sã-i procure

un paæaport românesc valabil æi sã-l

transporte, cu autoturismul unuia dintre

ei, pânã la destinaåia finalã.

În data de 28 mai 2006, cetãåeanul

moldovean, însoåit de cei doi membri

ai reåelei din Salonta, a ieæit din åarã,

folosindu-se de paæaportul românesc,

iar dupã ce au ajuns în Italia, membrii

reåelei au fost contactaåi de alåi cetãåeni

moldoveni, care intenåionau sã-æi aducã

membrii familiei în acea åarã.

Împreunã cu un alt cetãåean

moldovean - Nina C. -, cei doi membri

ai reåelei, Laszlo F. æi Robert B., s-au

deplasat în R. Moldova, unde au intrat în

legãturã cu alåi 11 moldoveni, cãrora leau

promis sprijinul de a ajunge în spaåiul

Schengen, folosind aceeaæi metodã,

respectiv obåinerea unor paæapoarte

româneæti valabile.

Deoarece nu au putut sã facã rost de

paæapoartele promise, cei doi salontani au

dispãrut cu avansul primit, abandonândui

pe cetãåenii moldoveni, intraåi legal în

åarã, în municipiul Cluj-Napoca.

Cei patru membri ai reåelei au fost

identificaåi æi trimiæi în judecatã pentru

sãvâræirea infracåiunii de trafic de migranåi.

Dacã vor fi gãsiåi vinovaåi, cei patru riscã

o pedeapsã cu închisoarea cuprinsã între

3 æi 5 ani.

Mircea CHIOREAN

cetãåenii moldoveni s-au urcat în TIR. La

finalizare, cei în cauzã urmeazã a fi

prezentaåi în faåa parchetului, în vederea

dispuneri mãsurilor legale ce se impun.

F R O N T I E R A

Serviciul de Presã æi Comunicare

Æ T I R I


108 KG HEROINÃ - ÎNTR-UN TIR ÎNCÃRCAT

CU MOBILÃ

Poliåiætii de frontierã din

cadrul Direcåiei de Combatere a

Infracåionalitãåii Transfrontaliere din

IGPF æi Direcåiei Poliåiei de Frontierã

Oradea au descoperit, ascunse într-un

TIR încãrcat cu mobilã, aproximativ

108 kg de heroinã, ce urmau sã ajungã

pe „piaåa de desfacere” din Europa de

Vest.

În data de 30 aprilie a.c., la PTF

Giurgiu, s-a prezentat pentru a intra în

åarã cetãåeanul iranian Mohammad A.,

în vârstã de 50 de ani, care conducea

un automarfar încãrcat, conform

documentelor de însoåire, cu stafide din

Iran pentru o societate comercialã din

România.

Cu ocazia controlului specific, poliåiætii

de frontierã au descoperit asupra celui în

cauzã, ascuns în interiorul pantofului, un

pacheåel ce conåinea o substanåã solidã,

3 kg de Heroinã - ascunsã

în bagajele unui cetãåean turc

În urma unei acåiuni pe linia combaterii

traficului de droguri, poliåiætii de frontierã

din cadrul Direcåiei de Combatere a

Infracåionalitãåii Transfrontaliere din

I.G.P.F. æi Direcåiei Poliåiei de Frontierã

Giurgiu au descoperit, ascunse în geanta

unui cetãåean turc, care intenåiona

sã intre în åarã, aproximativ 3 kg de

heroinã.

În dimineaåa zilei de 8

mai a.c., în jurul orei 6.00,

la PTF Petea, judeåul Satu

Mare, s-a prezentat pentru a

ieæi din åarã cetãåeanul român

Marian T., în vârstã de 55

ani, din Bucureæti, æofer al

unui automarfar ce transporta,

conform documentelor de

însoåire, mobilier pentru

o firmã din Uniunea

Europeanã.

În baza analizei de

risc, folosind câinele

antidrog æi noua aparaturã

tehnicã pentru detectarea æi

analiza drogurilor, aflatã în dotarea

PTF Petea, poliåiætii de frontierã

au procedat la efectuarea unui

control amãnunåit al mijlocului

de transport.

Astfel, într-un locaæ special

amenajat între coletele cu mobilã,

Opium ... contra durerilor de cap

de culoare maron, suspectã a fi opium.

Extinzând verificãrile, în cabina

tirului, sub scaunul æoferului, a mai fost

descoperit un pachet ce conåinea aceeaæi

substanåã.

S-a luat mãsura întreruperii cãlãtoriei

celui în cauzã æi expertizãrii substanåei

gãsite, stabilindu-se cã, în cele douã

pachete, exista cantitatea totalã de 12,35

grame opium.

La cercetãri, iranianul a declarat cã

a cumpãrat drogurile dintr-o parcare

cetãåeanului turc, ocazie cu care au

descoperit, ascunse într-o valizã din

plastic, sub cãptuæeala ambelor capace,

douã pungi ce conåineau o substanåã

de culoare maronie, care a reacåionat

au fost descoperite mai multe sacoæe de

rafie, în care se aflau 216 calupuri ce

conåineau 108 kg substanåã de culoare

maronie. Au fost efectuate testele

preliminare cu aparatura din dotare, iar

substanåa a reacåionat ca fiind heroinã.

În prezent, cercetãrile sunt continuate

de poliåiætii de frontierã, sub coordonarea

procurorilor DIICOT.

din Teheran, de la o persoanã a cãrei

identitate nu o cunoaæte, motivul fiind

faptul cã „un doctor i-a recomandat sã

consume o cantitate micã de substanåã

înainte de culcare, contra durerilor de

cap”.

Poliåiætii de frontierã au întocmit pe

numele celui în cauzã lucrare penalã

pentru sãvâræirea infracåiunilor de

introducere în åarã de droguri fãrã drept æi

deåinere de droguri pentru consum propriu

fãrã drept, fiind prezentat în faåa instanåei,

care a dispus arestarea preventivã pentru

o perioadã de 29 de zile.

pozitiv, la testarea preliminarã cu trusa

„Narcotest”, ca fiind heroinã.

Cetãåeanului turc i-a fost întreruptã

cãlãtoria, în prezent fiind cercetat

de procurorii D.I.I.C.O.T. Giurgiu æi

de poliåiætii de frontierã sub aspectul

sãvâræirii infracåiunii de trafic de droguri

de mare risc.

Paginã realizatã de

Serviciul de Presã æi Comunicare

În dimineaåa zilei de 17 mai a.c., în

jurul orei 6.30, la P.T.F. Giurgiu Rutier,

jud. Giurgiu, s-a prezentat pentru a intra

în åarã, cãlãtorind ca pasager într-un

autocar ce venea din Turcia, cetãåeanul

turc Tayfun A., în vârstã de 47 ani.

Poliåiætii de frontierã au efectuat

un control amãnunåit asupra bagajelor

F R O N T I E R A

Æ T I R I


21


Peste 43.000

pachete cu

åigãri

confiscate de poliåiætii de

frontierã sãtmãreni în 48 h

În perioada 14-15 mai a.c., poliåiætii

de frontierã sãtmãreni au desfãæurat

acåiuni în foråã, în vederea combaterii

contrabandei cu åigãri în zona de

competenåã, în urma cãrora au confiscat

peste 43.000 pachete de åigãri.

• În data de 14 mai a.c., în jurul

orei 21.00, în zona de competenåã a

SPF Halmeu a fost declanæatã o acåiune

pe linia combaterii contrabandei cu

åigãri. În cadrul acestei acåiuni, poliåiætii

de frontierã sãtmãreni au depistat un

cetãåean din localitatea Halmeu care

transporta douã baxuri de åigãri, marca

„Next”, de provenienåã ucraineanã. În

urma cercetãrii la faåa locului, desfãæuratã

în cooperare cu poliåiæti din cadrul IPJ Satu

- Mare, în apropierea liniei de frontierã,

au fost descoperite alte 40 de baxuri de

åigãri marca „Next” abandonate (20.000

pachete), cu timbru fiscal ucrainean.

Cercetãrile în acest caz sunt continuate

de poliåiætii de frontierã, sub coordonarea

procurorului DIICOT din cadrul Parchetului

de pe lângã Tribunalul Satu Mare.

• Un alt caz s-a înregistrat în dimineaåa

zilei de 15 mai a.c., în jurul orei 03.00, când

un echipaj format din poliåiæti de frontierã de

la SPF Negreæti Oaæ a observat, în apropierea

liniei de frontierã, un grup de persoane care

transporta mai multe baxuri de åigãri.

Întrucât persoanele nu s-au supus

somaåiilor, poliåiætii de frontierã au fost

nevoiåi sã foloseascã armamentul din

dotare, fiind trase trei focuri de armã în

plan vertical, cu respectarea procedurilor

legale, astfel încât sã nu existe rãniåi æi sã

Poliåiætii de frontierã æi lucrãtorii

vamali din PPF Poråile de Fier I

au depistat 10.000 de pachete cu

åigãri de provenienåã sârbeascã,

ascunse într-un plafon dublu al unui

autofurgon, ce erau destinate vânzãrii

„la negru” în Austria. Acåiunea s-a

derulat în baza unei analize de risc

efectuatã de ofiåeri specialiæti din

cadrul IGPF, DPF Timiæoara æi IJPF

Mehedinåi.

nu fie încãlcat teritoriul statului vecin.

Cei în cauzã au abandonat baxurile æi

au fugit spre teritoriul ucrainean. Poliåiætii

de frontierã au reåinut o persoanã care,

în urma verificãrilor, s-a constatat a fi

cetãåeanul ucrainean Ivanovici G., de 27

ani. Acesta avea asupra lui æi douã cartuæe

tip semnalizare, calibru 70 mm.

Pe timpul cercetãrii la faåa locului, au

fost gãsite abandonate 22.500 pachete

de åigãri (45 de baxuri), în valoare

totalã de 83.250 lei. În cauzã, a fost

întocmitã lucrare penalã pentru sãvâræirea

infracåiunilor de intrare în åarã prin trecere

ilegalã a frontierei de stat, contrabandã,

contrabandã calificatã æi nerespectarea

regimului armelor æi muniåiilor.

Cetãåeanul ucrainean a fost prezentat

procurorilor DIICOT - Biroul Teritorial Satu

Mare, care au dispus reåinerea pentru 24 de

ore. Ulterior, Ivanovici G. a fost prezentat

instanåei de judecatã, care a dispus

arestarea preventivã pentru 29 de zile.

Capturã de åigãri la Poråile de Fier

În seara zilei de 27 mai a.c., la ora

22.30, în Punctul de Trecere a Frontierei

Poråile de Fier I – jud. Mehedinåi, s-au

prezentat pentru a intra în România, cu

o autofurgonetã înmatriculatã în Bulgaria,

cetãåenii bulgari G. Genadiev, în vârstã de

23 ani æi V. Iliev, în vârstã de 31 ani.

Având date æi informaåii despre

implicarea celor doi cetãåeni bulgari în

traficul internaåional cu åigãri, s-a trecut la

efectuarea unui control amãnunåit asupra

bagajelor æi mijlocului de transport. Astfel,

au fost descoperite ascunse, în plafonul

dublu al autovehiculului, 10.000 pachete

cu åigãri, marca VICEROY, de provenienåã

sârbeascã. Din cercetãrile efectuate de

Tutungerie pe patru roåi

Poliåiætii de frontierã timiæoreni

au realizat o capturã de åigãri

netimbrate, în valoare de 46.875

lei. Ei au gãsit ascunse într-o

maæinã nu mai puåin de 12.500

pachete netimbrate cu åigãri, de

diferite mãrci.

În data de 9 mai a.c., lucrãtorii

Biroului CIT, din cadrul DPF Timiæoara au

desfãæurat o acåiune pe linia combaterii

traficului cu åigãri netimbrate. Cu aceastã

ocazie, la intrarea în localitatea Jebel,

dinspre Moraviåa, poliåiætii de frontierã

au oprit, pentru control, un autoturism

Renault Megane, condus de cãtre Marius

J., în vârstã de 30 de ani, din Craiova.

În momentul în care æoferul a deschis

portbagajul, lucrãtorii noætri au vãzut cã

maæina era ticsitã cu åigãri netimbrate,

motiv pentru care l-au invitat pe acesta la

sediul direcåiei, în vederea efectuãrii unui

control amãnunåit. Aici, la numãrãtoare

au ieæit 12.500 pachete, netimbrate, cu

åigãri (25 de baxuri), mãrcile „Marble”,

„Ashima” æi „Mond”, evaluate la 46.875

lei.

Autoturismul fusese transformat întro

veritabilã tutungerie pe patru roåi:

22 F R O N T I E R A Æ T I R I


Autoturisme furate din Italia, depistate la frontierã

cãtre poliåiætii de frontierã æi declaraåiile

celor în cauzã, s-a stabilit cã åigãrile au

fost cumpãrate din Bulgaria æi ascunse

în tavanul dublu al autofurgonului, sub

prelatã, cu scopul de a fi transportate æi

comercializate ilegal în Austria. Cu banii

obåinuåi, cei doi bulgari intenåionau sãæi

cumpere un autoturism. Autoritatea

vamalã l-a sancåionat pe cetãåeanul bulgar

V. Iliev (proprietarul autovehiculului) cu

amendã în valoare de 100.000 de lei,

iar åigãrile, în valoare de 10.000 euro, æi

autovehiculul, în valoare de 9.400 euro,

au fost confiscate, conform prevederilor

legale în vigoare.

Grupaj realizat de

Serviciul de Presã æi Comunicare

bancheta din spate æi roata de rezervã

fuseserã înlãturate pentru a intra cât mai

multe pachete cu åigãri, iar marfa a fost

acoperitã cu pãturi negre, ca sã nu fie

observatã de ceilalåi participanåi la trafic.

Întreaga cantitate de åigãri a fost

reåinutã în vederea confiscãrii, iar

persoana în cauzã a fost sancåionatã cu

amendã contravenåionalã în cuantum de

1.500 lei.

De la începutul anului æi pânã

în prezent, poliåiætii de frontierã din

cadrul CIT – DPF Timiæoara au ridicat

în vederea confiscãrii peste 70.000

pachete netimbrate cu åigãri, în valoare

de aproximativ 200.000 lei.

F R O N T I E R A

Ciprian GAIC

Æ T I R I

Un SAAB 93, furat din Italia,

a fost descoperit la Constanåa

Un autoturism marca SAAB 93 (model

2006), declarat furat în Italia din luna

septembrie 2007 æi dat în urmãrire

internaåionalã prin Interpol, a fost

depistat de cãtre poliåiætii de frontierã

constãnåeni.

În data de 29 aprilie a.c., cu ocazia

unei acåiuni pe linia prevenirii æi

combaterii traficului cu autoturisme

furate, poliåiætii de frontierã din cadrul

Direcåiei P.F. Constanåa au oprit, pentru

control, pe raza municipiului Constanåa,

un autoturism marca SAAB 93 (model

2006), înmatriculat în Italia, condus de

constãnåeanul Paul I., în vârstã de 44

ani.

Cu ocazia verificãrii mijlocului de

transport, lucrãtorii noætri au constatat

cã acesta figura declarat furat din Italia,

din data de 8 septembrie 2007 æi, mai

mult, era dat în urmãrire internaåionalã

prin Interpol. Referitor la aceastã situaåie,

constãnåeanul a declarat cã nu avea

cunoætinåã despre faptul cã autoturismul

era furat, el achiziåionându-l din târgul

din localitate, contra sumei de 11.000

euro. Mergând pe „bunã credinåã”, el

a plãtit banii pentru bunul achiziåionat,

bazându-se pe promisiunea vânzãtorului


de a-i aduce actele maæinii.

Poliåiætii de frontierã au întocmit

actele premergãtoare începerii urmãririi

penale pentru sãvâræirea infracåiunii de

complicitate la furt, cercetãrile fiind

continuate în vederea identificãrii æi

reåinerii tuturor persoanelor implicate.

De asemenea, autoturismul a fost

indisponibilizat pânã la definitivarea

verificãrilor. De la începutul acestui an,

la nivelul Direcåiei P.F. Constanåa, au

mai fost descoperite alte opt autoturisme

declarate furate în diverse åãri ale Uniunii

Europene.

Paginã realizatã de

Serviciul de Presã æi Comunicare

23


România, pe plan extern, prin reprezentanåi ai PFR

Alin Ioan LUNGU

Centrul European C. Marshall

pentru Studii de Securitate

este o instituåie internaåionalã

pentru educaåie æi cercetare în

domeniul mediului securitãåii,

implicând, în special, Europa æi

Eurasia. Obiectivul sãu este de a

crea o reåea stabilã, formatã din

oficiali guvernamentali, diplomaåi,

parlamentari æi ofiåeri, capabilã sã

înåeleagã æi sã analizeze problemele

complexe de securitate æi apãrare

cu care se confruntã în profesia ce

o desfãæoarã.

În perioada 07 – 11 aprilie a.c., o

delegaåie a Poliåiei de Frontierã Române,

formatã din absolvenåi ai cursurilor oferite

de cãtre Centrul European pentru Studii

de Securitate „George C. Marshall”,

au participat la seminarul cu tema

„Border and Civil Security” (Frontiera

æi securitatea civilã), activitate care s-a

desfãæurat la Garmisch – Partenkirchen

(Republica Federalã Germania).

Principalele tematici abordate

în cadrul acestui seminar au fost:

provocãrile securizãrii frontierelor

naåionale cerinåele pregãtirii poliåiætilor

de frontierã colaborarea între poliåiile de

frontierã æi alte instituåii guvernamentale

de aplicare a legii securitatea æi controlul

frontierei: provocãri æi soluåii cu caracter

internaåional tehnologii æi cele mai bune

practici în securizarea frontierei.

Un punct aparte al desfãæurãrii

seminarului a constat în vizita de

documentare la Aeroportul Internaåional

din Munchen, ocazie cu care reprezentanåi

ai Poliåiei Federale au prezentat propria

organizare, atribuåiile, cooperarea pe plan

intern æi internaåional. De asemenea, a fost

condus un exerciåiu demonstrativ pe tema

controlului de frontierã la o cursã de risc

(Munchen- Tel Aviv).

Obiectivele acestui seminar au

constat în: asigurarea unui cadru

propice pentru a permite absolvenåilor

Centrului G.C Marshall æi altor experåi

în domeniul securitãåii frontierei sã se

focalizeze pe împãrtãæirea celor mai bune

practici, a lecåiilor învãåate æi a ideilor

noi, pentru a îmbunãtãåi operaåiunile

circumscrise securitãåii frontierei oferirea

oportunitãåii absolvenåilor Centrului G.C.

Marshall de a lãrgi grupul de experåi

în securitatea frontierei æi de a ajuta la

îmbunãtãåirea cooperãrii internaåionale

în aceastã problematicã stabilirea unei

Comunitãåi de Interes care sã continue

sã împãrtãæeascã cele mai bune practici

æi lecåiile învãåate dupã terminarea

seminarului.

La acest seminar au participat

reprezentanåi din 25 state, dintre care

menåionãm: SUA, Polonia, Portugalia,

Azerbaidjan, Mongolia, Serbia, Ucraina,

Moldova, Afganistan.

La aceastã activitate au conferenåiat

experåi în domeniul securitãåii

frontierei, dintre care amintim: dr. Carlo

Masala - Departamentul de Relaåii

Internaåionale, Universitatea Foråelor

Armate din Munchen, Eckehart Wache

- æeful Direcåiei Afaceri Internaåionale æi

Cooperare Europeanã din cadrul Biroului

Central al Poliåiei Federale din Potsdam,

Andrus Oovel - preæedinte al Consiliului

de Avizare - Centrul pentru Controlul

Democratic al Foråelor Armate din

Geneva, general de brigadã Ivars Zalitis,

Directorul Colegiului Poliåiei de Frontierã

din Rezenke (Letonia).

Referitor la modul de desfãæurare a

activitãåilor, participanåii au fost împãråiåi în

patru grupuri de lucru, care la terminarea

sesiunilor au prezentat viziunea proprie

privind acåiunile circumscrise securizãrii

frontierelor, privitã ca un fenomen cu

implicaåii globale.

Delegaåia Poliåiei de Frontierã Române

a avut un rol activ în desfãæurarea

acestui seminar, inspectorul principal

de poliåie Anemona Pereæ prezentând

tema: Cooperarea Transfrontalierã în

contextul managementului integrat al

securizãrii frontierelor, în cadrul secåiunii:

„Securitatea æi controlul frontierei:

Provocãri æi soluåii Internaåionale“,

iar subcomisarul Alin Ioan Lungu æi

inspectorul principal Edward Bezman

prezentând concluziile grupurilor de

lucru din care au fãcut parte.

24


F R O N T I E R A C O O P E R A R E


SASI - un succes cu o mamã naturalã æi

mai mulåi pãrinåi adoptivi

Nu de puåine ori, în activitãåile

desfãæurate, S.A.S.I. (Serviciul de Acåiuni

Speciale æi Intervenåie) preferã sã se

implice în riscurile cele mai evidente, cu

personal æi echipamente logistice pe care

le are la dispoziåie, în special, pentru cã,

prin demersuri creætine, le-a primit de

la parteneri strãini, pentru a realiza, în

cooperare cu structuri ale Poliåiei de

Frontierã centrale sau teritoriale, obiective

în care crede æi pentru care luptã.

Pânã aici toate bune æi, mai ales,

frumoase. Numai cã, dupã ce eroii se

întorc obosiåi de la rãzboi, constatã cã

pe copiii lor (rezultatele muncii lor), i-

au botezat alåii. Adicã, un operator de

calculator i-a omis cu desãvâræire de la

prezentarea acåiunii. Mai mult, nici nu

se pomeneæte numele SASI în raportul

înaintat cãtre decidenåii ierarhici, pentru

ca, atunci când creæte mare, (în special

prin intermediul mass-media), copilul sã

poatã fi spre lauda pãrinåilor adoptivi.

Este drept, toatã lumea ætie cã în stupii

productivi curge mierea de la albinele

lucrãtoare, un trântor æi o matcã. Despre

parada în care fiecare albinã lurãtoare este

matcã travestitã, nici pomenealã.... Dar,

poate cã, uneori, o oglindã ar face mult

mai mult rãu decât ar face darul

procreaåiei pentru travestite...

Acum devine perfect

legitimã întrebarea unora

privind uzura maæinilor SASI,

în timp ce nu sunt folosite, æi

stupefacåia privind solicitarea

de dotare specificã (aparate

de înregistrare, filmare,

fotografiere, disimulate),

dacã nimeni nu foloseæte aæa

ceva. Pânã la urmã trebuie

sã recunoaætem cã numai

cronicarii cei iuåi la mânã pot

aduce roade bogate æi nu cei

care se mulåumesc cu lucrul

bine fãcut æi o noapte scurtã...

Oricum, cu bune æi rele,

având în vedere cã imaginea

conteazã, SASI cel real existã, îæi

face filme de reprezentare (care

ar putea fi æi ele cosmetizate æi

prelucrate), siglã proprie æi

continuã lupta...

Identitatea realã nici nu

mai conteazã, când SASI, de

bunãvoie æi nesilit de nimeni,

lucreazã sub acoperire,

înåelegând, prin aceasta, cã probeazã

vinovãåia infractorilor æi înregistreazã

mai multe succese acoperite...

Iulia BOTEZATU

F R O N T I E R A D O C U M E N T A R


25


TERORISMUL, ÎN CEASUL AL 12 -

26

În ultimii ani, întreaga lume,

dar în mod deosebit Europa, a

fost marcatã de schimbãri politice

fundamentale. Aceste mutaåii, dar,

mai ales, actele teroriste din 11

septembrie 2001, s-au resimåit,

în mod special, în ceea ce priveæte

politica de securitate, determinând

problemele majore ale securitãåii

interne pentru statele europene, æi

nu numai, sã se structureze în jurul

evoluåiilor alarmante ale crimei

organizate, extremismului politic

æi terorismului, cu tot cortegiul de

ameninåãri æi implicaåii negative care

derivã din acestea.

Definit de Vladimir Putin drept

boala secolului XXI, un pol al noii

ordini mon diale, mega te ro rism

sau hiperterorism, terorismul este

apreciat de Bill Clinton drept

„par tea întunecatã a globalizãrii

care divide lumea în bogaåi æi

sã raci, promoveazã competiåia,

dar æi conflictele, alimenteazã

sen ti men tele de urã, alienare,

durere, concomitent cu crearea

de noi re laåii æi interacåiuni, de

noi conglomerate sociale, politice

æi economice”. Analiza evoluåiei

fenomenului extremist-terorist pe

plan internaåional relevã, din ce în ce

mai mult, o tendinåã de intensificare

a acestuia, inclusiv în folosirea

violenåei ca mijloc de promovare æi

impunere a unor scopuri æi interese

politice.

Acest nou tip de rãz boi, purtat cu

un inamic aflat printre noi, implicã

cos turi æi urmãri greu de anticipat.

Toate acestea au transformat

terorismul într-o armã strategicã,

lumea nefiind pregãtitã pentru

a-i face faåã. Terorismul actual

reprezintã provocarea mi leniului

trei, re u æind, prin acåiunile

organizate, chiar sã spulbere, în

parte, „mi tul in vincibilitãåii” SUA.

Parafrazând un reputat reprezentant

al Germaniei, nu trebuie sã uitãm cã,

în lupta împotriva terorii, „ suntem în

ceasul al 12-lea fãrã câteva minute!”.

Chestor general de poliåie,

prof. univ. dr. Anghel ANDREESCU,

secretar de stat

în Ministerul Internelor

æi Reformei Administrative,

comisar-æef dr. Nicolae RADU,

consilier - Ministerul Internelor

æi Reformei Administrative

Factorii care contribuie la

eficienåa acåiunilor teroriste

Îmbunãtãåirea æi extinderea

comunicaåiilor, a sistemelor de

informaåii æi a metodelor folosite de massmedia

faciliteazã informarea imediatã a

publicului. Reåele moderne de transport

îi ajutã pe teroriæti în identificarea noilor

åinte, a vulnerabilitãåii acestor mijloace,

inclusiv posibilitatea de scãpare. Sistemele

financiare moderne permit în bune

condiåii finanåarea operaåiilor. Explozibilii

æi armamentul au devenit accesibili

oricãrui stat sau individ, pe pieåele negre,

inclusiv mijloacele nucleare, chimice æi

biologice.

Situaåia minoritãåilor naåionale,

existenåa unor instabilitãåi sau incoerenåe

în politica internã sau externã, exacerbarea

rolului religiei, slãbiciunile instituåiilor

unor state în prevenirea æi reprimarea

terorismului constituie alåi factori care

contribuie la eficienåa acåiunilor teroriste.

Analiza celor mai importante acåiuni

teroriste desfãæurate în ultimii ani

demonstreazã cã acestea s-au executat

pe baza unor planuri dirijate æi finanåate

de cãtre state sau cercuri interesate în

destabilizare sau în obåinerea unor profituri

de diferite nuanåe.

Caracteristicile terorismului actual

sunt:

- invizibilitatea autorului, atentatele

fiind, de cele mai multe ori, revendicate,

ulterior, prin telefoane sau anunåuri:

- imprevizibilitatea actului terorist;

- incertitudinea asupra obiectivului

vizat;

- lipsa de control asupra efectelor

atentatelor.

Fundaåia americanã „HERITAGE”

aprecia, la un simpozion organizat la

Washington, în anul 2000, cã S.U.A.

rãmân principala åintã a terorismului

internaåional, ale cãrei victime programate

reprezintã 40 % din atacurile teroriste

internaåionale, participanåii avertizând

cã viitoarele atacuri teroriste ar putea fi

æi mai distrugãtoare. Aceeaæi concluzie

a desprins-o æi directorul Agenåiei de

Informaåii a Departamentului Apãrãrii al

S.U.A., când a afirmat în faåa Comisiei

Congresului american cã „ameninåãrile

æi provocãrile pe plan mondial, în

deceniile urmãtoare, la adresa S.U.A se

vor amplifica”.

Întrucât centrul terorismului mondial s-

a stabilizat, în mare mãsurã, în Orient, vom

analiza mai jos implicaåiile fenomenului

proliferãrii fundamentalismului islamic.

Fenomenul fundamental

islamic - un pericol la adresa

pãcii mondiale?

Islamismul este considerat, din punct

de vedere al numãrului de adepåi, a doua

religie pe plan mondial æi se extinde cu

cea mai mare vitezã în lume, aæa dupã

cum se afirma în cotidianul „El Pais”

(Spania, 01.oct.2001). Potrivit ultimei

statistici privind musulmanii, întocmitã

în 1986, existau 1,55 miliarde de

persoane de confesiune islamicã,


F R O N T I E R A D O C U M E N T A R


LEA FÃRÃ CÂTEVA MINUTE! (IV)

rãspândirea acestora

prezentându-se astfel:

Africa de Nord æi Egipt-

100,5 milioane; Africa de

Est - 125 milioane; Africa

Centralã - 18 milioane,

Africa Occidentalã

- 93 milioane; Africa

Australã - 15,3

milioane, åãrile arabe,

Turcia, Iran æi Afganistan

- 148 milioane, fosta

URSS - 62,7 milioane;

subcontinentul indian

- 275 milioane; Asia

de Sud-est - 180,5

milioane; Extremul

Orient - 81 milioane; Europa -18,3

milioane; America, Oceania - 5,3

milioane.

Unele statistici efectuate la nivel zonal

atestã creæterea numãrului de musulmani,

menåionându-se numai în Africa dublarea

acestuia în ultimii zece ani. Din 120 de

åãri în care existã comunitãåi musulmane,

în 35 musulmanii reprezintã majoritatea

locuitorilor, iar în alte 18 - o minoritate

influentã.

Un numãr de 50 de åãri afro-asiatice

sunt reunite în Organizaåia Conferinåei

Islamice. Dintre statele europene, au

aderat la O.C.L. Albania (în 1992) æi

Bosnia-Heråegovina. În 28 de state, Islamul

este recunoscut drept religie oficialã, fiind

întemeiat în secolul VII de Mohamed.

Principalele dogme ale Islamismului

expuse în Coran

sunt: credinåa întrun

Dumnezeu unic,

creator al lumii, necreat,

însoåit de îngeri, care

sunt reprezentanåii

sãi. El pretinde lumii

monoteism, prin

profeåii lui (Abraham,

Moise, Isus, Mohamed),

credinåa în viaåa de apoi,

unde cei buni sunt

rãsplãtiåi (Paradisul) æi

cei rãi sunt pedepsiåi

(Infernul). Pornind de la

Coran, întreaga dogmã

a Islamului s-a dezvoltat

în timp, ceea ce a dus

æi la divergenåe privind interpretarea

anumitor pasaje. Cel mai viu dezbãtut

este acela în care se vorbeæte despre

predestinare, idee care a fost acceptatã

de cãtre ortodoxia sunnitã.

Obligaåiile cultului, în numãr de

cinci, sunt urmãtoarele: profesiunea de

credinåã („Nu existã decât un Dumnezeu æi

acela este Alah, iar Mohamed este trimisul

lui”); rugãciunea („æalat”), adicã cele cinci

rugãciuni zilnice æi cea de vineri de la

moschee, spãlarea obligatorie înainte

de rugãciune; un impozit în folosul celor

sãraci; postul anual în decursul lunii a

zecea (Ramazanul); pelerinajul la oraæul

sfânt Mecca.

O serie de puncte de vedere diferite

privind unele detalii teologice, doctrinare

æi culturale, precum æi divergenåe de ordin

politic au dus la crearea unei eterogenitãåi

în rândul credincioæilor musulmani, care

sunt împãråiåi pe grupe, rituri sau æcoli.

Majoritatea musulmanilor o constituie

sunniåii. Aceætia sunt ortodocæii care

îi recunosc pe cei patru califi, primii

succesori ai Profetului Mohamed, precum

æi pe Omneyazi æi Abbassizi. Din punct de

vedere juridico-religios, sunniåii se împart

în hanifiåi, safiiåi, malkiåi æi hanbaliåi.

Æiiåii diferã, deci, pe plan politic

de sunniåi. Pe de altã parte, æiiåii se

deosebesc æi între ei prin interpretãrile

pe care le dau unor detalii de cult

împãråindu-se în mai multe grupe:

aidiåii, inamiåii sau duodecimamii æi

extremiætii ismailiåi, nusayriåii sau alawiåii.

Indiferent de aceasta, æiiåii introduc

în Islam tema pasiunii (martiriul lui

HUSSEIN, fiul lui ALI, în anul 680 æi al

altor alizi), ideea caracterului semidivin

al califului æi aceea a întoarcerii acestuia

dupã ce a fost “mort” sau dispãrut”.


F R O N T I E R A D O C U M E N T A R

Islamul nu este numai o religie, ci o

lege care reglementeazã comportamentul

musulmanilor în toate circumstanåele vieåii

religioase, politice, sociale æi particulare.

Din acest punct de vedere, în prezent,

musulmanii se împart în tradiåionaliæti,

care sunt reticenåi la reforme æi schimbãri;

fundamentaliæti, care cheamã la revenirea

la izvoarele “Islamului pur” din secolul

al Vll-lea; moderniæti, care considerã cã

Islamul trebuie reformat.

Dintre toate miæcãrile æi

curentele islamice, cel mai activ este

fundamentalismul islamic, care pretinde

deåine rolul conducãtor în întreaga

lume islamicã.

Fundamentalismul islamic

Fundamentalismul (integrismul)

islamic este un curent desprins din

religia islamicã, cu pronunåate tendinåe

naåionaliste, ostile valorilor democratice

æi spirituale de tip occidental, virulent

antisemit, care promoveazã o politicã

globalistã privind crearea unei

hegemonii islamice, cu aplicarea strictã

a legii islamice - Charia.

Scopul fundamentalismului islamic

este constituirea de state islamice,

ceea ce presupune înlãturarea

regimurilor aflate la putere æi, în final,

instituirea califatului pe ansamblul lumii

musulmane.

Principalele principii promovate de

fundamentalismului islamic constau în:

- universalitatea islamului, atât ca

religie, cât æi ca formã de organizare

statalã;

- revenirea la izvoarele “islamului

pur”;

- guvernarea pe baza legii islamice;

- statuarea fiecãrei åãri islamice ca

patrie a tuturor musulmanilor,

- rãspândirea æi apãrarea islamului

prin orice modalitate. Apariåia æi

dezvoltarea fundamentalismului au fost

determinate æi favorizate de factori

interni, prin cãutarea de remedii pentru

diferite dificultãåi æi situaåii cu care se

confruntau åãrile respective, dar, în mare

mãsurã, æi de factori externi.

Astfel, fundamentalismul æi-a fãcut

apariåia în anumite åãri islamice când

politica oficialã a înregistrat mari æi

numeroase eæecuri care au generat

nemulåumiri în rândul maselor.

Îndeosebi politica economicã

neadecvatã, urmatã de deteriorarea

nivelului de trai, amplificarea corupåiei

æi altor fenomene negative au permis

miæcãrilor integriste sã câætige adepåi, cu

preponderenåã, din rândul categoriilor

sociale defavorizate.

27


9 MAI 1877, ZIUA INDEPENDENÅEI DE STA

Materiale realizate de

prof. univ. dr. Radu Ætefan VERGATTI

În lungul istoriei, ziua de 9 mai a

cãpãtat o întreitã semnificaåie pentru

români. În anul 1877 ea a reprezentat

momentul în care s-a declarat

independenåa statului român, în anul

1945 - cel în care s-a socotit cã s-a ajuns

la victorie deplinã asupra nazismului æi, în

fine, anul 1950, ziua Europei Unite, când

entuziastul catolic Robert Schuman a

declarat, într-o conferinåã de presã, cã de

atunci va începe sã se formeze Uniunea

Europeanã.

Neîndoielnic, pentru români, cea

mai însemnatã datã rãmâne cea dintâi.

Ca urmare, este necesar sã se înceapã

discuåia cu ea.

Este ætiut în rândurile oamenilor de

culturã medie cã, în veacul al XIX-lea,

s-a nãscut, s-a desfãæurat æi s-a înfãptuit

cu succes, în Europa, o amplã miæcare de

creare a statelor etnice, independente. În

cadrul ei, prin unificarea Principatelor

Dunãrene æi formarea statului modern

(1859), România a fost un model pentru

procesul care se va desfãæura, în mod

similar, în Italia æi în Germania. Era

necesar sã se treacã la etapa urmãtoare:

PILULE ISTORICE - MAI

• 1 mai - ziua internaåionalã a muncii

æi a solidaritãåii universale a celor care

muncesc; a fost proclamatã sãrbãtoare

universalã a celor ce muncesc în urma

obåinerea independenåei Principatului

România. Pentru a putea ieæi de sub

suzeranitatea Sublimei Poråi, România

era obligatã sã gãseascã o conjuncturã

internaåionalã favorabilã æi sã se înscrie

în ea. Aceasta a

apãrut odatã cu

noua crizã balcanicã

(1875-1878), a

mereu nerezolvatei

„probleme

orientale”.

Oamenii politici

din Bucureæti au

decis sã foloseascã

momentul. Ei ætiau

cã Imperiul „Åarist”

putea ataca Sublima

Poartã folosind,

inclusiv, calea

terestrã care trecea

prin România. În

consecinåã, la 4

aprilie 1877, s-a

încheiat Acordul secret dintre guvernele

de la Bucureæti æi Sankt-Petersburg.

Ca orice secret politic, el a fost aflat

imediat de partea adversã, adicã de

oamenii politici de la Istanbul, sprijiniåi,

în special, de britanici.

din Berlin æi din Italia capituleazã.

• 5 mai 1945 - insurecåia din Praga;

oraæul este eliberat fãrã ajutorul Armatei

Sovietice, care va sosi abia la 12 mai

1945.

• 5 mai 1947 - Preæedintele Franåei,

Paul Ramadieu æi premierul italian

Alcide de Gasperi curãåã guvernele de

comuniæti.

• 7 mai 1945 - capituleazã trupele

germane din Norvegia;

• 7 mai 1945 - la Reims, mareæalul

Jodl a semnat capitularea Germaniei, în

Evenimentele s-au precipitat. Armata

rusã a început ofensiva în zona Dunãrii.

Oætirea românã, sub comanda principelui

Carol I, a trecut la apãrarea liniei marelui

fluviu. Opinia publicã din România, prin

ziare, prin cuvântãri în întruniri publice, a

cerut intrarea în luptã împotriva Sublimei

Poråi. La 29 aprilie æi apoi la 30 aprilie

1877 camerele legiuitoare ale României

au declarat åara în stare de rãzboi cu

Sublima Poartã.

Muzeul Germano-Rus, unde este pãstratã

în detaliu încãperea în care s-a semnat

actul; ziua victoriei se sãrbãtoreæte datoritã

cererii lui I. V. Stalin, la 9 mai 1945.

• 9 mai 1877 - se proclamã

independenåa de stat a României, de cãtre

Mihail Kogãlniceanu, prin discursul rostit

în camerele legislative ale României.

• 9 mai 1945 - se sãrbãtoreæte,

în mod convenåinal, victoria contra

nazismului.

• 9 mai 1949 - Berlin; generalul

sovietic Ciuikov anunåã ridicarea Blocadei

Berlinului.

• 9 mai 1950 - Robert Schuman,

într-o conferinåã de presã, åinutã la Paris,

declarã cã de atunci începe construirea

„Noii Europe”.

• 10 mai 1866 - a fost încoronat

principele Carol I; în anul 1881 principele

a fost încoronat rege al României.

uriaæelor manifestaåii din anul 1886, în

oraæul Chicago (SUA); decizia ca 1 mai

sã fie proclamatã sãrbãtoarea muncii a fost

luatã la Primul Congres al Internaåionalei

a II-a (1889, Paris).

• 2 mai 1600 - Oætirile comandate

de Mihai Vodã Viteazul (1593-1601) au

pãtruns prin Pasul Oituz în Moldova;

în cursul lunii mai 1600 a fost alungat

domnul polonifil Ieremia Movilã, iar

Moldova s-a unit cu Åara Româneascã æi

Transilvania, astfel realizându-se prima

unire politicã a tuturor românilor.

• 2 mai 1945 - Garnizoana germanã

faåa comandanåilor armatelor SUA æi ale

Marii Britanii.

• 8 mai 1945 - Berlin, la Karlshorst,

la ora 23.01, s-a semnat æi capitularea

cãtre sovietici; din partea germanã a

semnat mareæalul Keitel; la Berlin existã

28 F R O N T I E R A I S T O R I E


T A ROMÂNIEI

La 9 mai 1877, în sesiunea camerelor

legislative ale Principatului României,

Mihail Kogãlniceanu a fost interpelat

de un deputat liberal, Nicolae Fleva,

cerându-i-se sã arate în ce stare se gãsea

România. Atunci, Mihail Kogãlniceanu, în

calitate de ministru al afacerilor strãine,

a rãspuns ritos: „Suntem independenåi,

suntem naåiune de sine stãtãtoare; suntem

o naåiune liberã æi independentã”.

Cuvintele lui au marcat situaåia de

facto a României, aæa cum o simåeau

românii. De jure, independenåa României

se va impune pe plan internaåional în

urma participãrii victorioase la rãzboi,

a semnãrii Tratatului de Pace de la San-

Stefano (18 februarie/3 martie 1878)

între Imperiul Åarist æi Sublima Poartã æi

a deciziilor conferinåei de la Berlin a celor

æapte mari puteri europene (iunie 1878).

A urmat o luptã diplomaticã grea

a oamenilor politici români pentru a

fi recunoscutã independenåa statului

România. Ea s-a încheiat fericit în anul

1881, când æi Principatul Român a devenit

Regatul România, s-a încoronat principele

Carol I ca regele Carol I, iar cuvintele lui

Mihail Kogãlniceanu, rostite la 9 mai

1877, au cãpãtat o esenåã deplinã.

• 18 mai 1949 - marcând trecerea

de la controlul militar la cel civil,

preæedintele H. Truman îl numeæte în

funcåia de înalt comisar al SUA pentru

Germania pe John J. McCloy, preæedintele

Bãncii Mondiale.

• 20 mai 1958 - R. P. Chinezã

declarã cã a acceptat planul dezvoltãrii

economice, elaborat de Mao Tze Dong,

„Marele salt înainte”.

• 20 mai 1985 - se rezolvã un caz

major de spionaj din timpul rãzboiului

rece; în SUA a fost arestat ofiåerul de

marinã în retragere John Anthony Walker

Jr. care, din 1968, furniza informaåii

secrete URSS.

• 28 mai 1987 - tânãrul german de

19 ani, Mathias Rust, venit de la Helsinki,

cu un avion Cessna, a aterizat în Piaåa

Roæie; M. S. Gorbaciov a demis numeroæi

generali sovietici; tânãrul german a fost

condamnat la 4 ani detenåie; a executat

432 de zile.

F R O N T I E R A I S T O R I E

1 Iunie-ziua

copilului

libertatea de a cãuta, de a primi æi de a

difuza informaåii æi idei de orice naturã,

indiferent de frontiere, sub formã oralã,

scrisã, tipãritã sau artisticã ori prin orice

alte mijloace, la alegerea copilului.

(ART.13)

2. Statele pãråi vor respecta dreptul

copilului la libertatea de gândire, de

conætiinåã si religie (Art.14).

3....ambii pãrinåi au responsabilitãåi

comune pentru creæterea æi dezvoltarea

copilului. Pãrinåii sau, dupã caz,

reprezentanåii sãi legali sunt principalii

responsabili de creæterea æi dezvoltarea

copilului. Aceætia trebuie sã acåioneze,

în primul rând, în interesul suprem al

copilului (ART.18).

4. ...protejarea copilului împotriva

oricãror forme de violenåã, vãtãmare

sau abuz, fizic sau mental, de abandon

sau neglijenåã, de rele tratamente sau de

exploatare, inclusiv abuz sexual (ART.

19).

5. ...pentru copiii handicapaåi fizic

æi mental trebuie sã se asigure o viaåã

împlinitã æi decentã, în condiåii care sã

le garanteze demnitatea, sã le favorizeze

autonomia æi sã le faciliteze participarea

activã la viaåa comunitãåii (ART.23).

6. ...dreptul oricãrui copil de a

beneficia de un nivel de trai care sã

permitã dezvoltarea sa fizicã, mentalã,

spiritualã, moralã æi socialã (ART.27).

7. ...dreptul copilului la educaåie...

(ART.28).

8. ...dreptul la odihnã æi la vacanåã,

dreptul de a practica activitãåi recreative

proprii vârstei sale, de a participa liber la

viaåa culturalã æi artisticã (ART.31).

9. ...dreptul copilului de a fi protejat

împotriva exploatãrii economice æi de a

nu fi constrâns la vreo muncã ce comportã

vreun risc potenåial sau care este

susceptibilã sã îi compromitã educaåia,

ori sã îi dãuneze sãnãtãåii sau dezvoltãrii

sale fizice, mentale, spirituale, morale ori

sociale (ART.32).

10. ...sã protejeze copilul contra

oricãrei forme de exploatare sexualã æi

de violenåã sexualã (ART.34).

11. Statul va lua toate mãsurile

necesare pentru a preveni rãpirea,

vânzarea æi traficul de copii, în orice scop

æi sub orice formã (ART.35).

12. Niciun copil sã nu fie supus la

torturã, la pedepse sau la tratamente crude,

inumane sau degradante (ART.37.lit.a).

13. Statul va lua toate mãsurile

corespunzãtoare pentru a facilita

recuperarea fizicã æi psihicã æi reintegrarea

socialã a copiilor, victime ale unei forme

de neglijenåã, exploatare sau abuz, de

torturã sau pedeapsã ori tratamente crude,

inumane sau degradante (ART.39).

Iulian PUICÃ

29

Ziua Internaåionalã a Copilului a

fost stabilitã la Conferinåa Mondialã

pentru Protejarea si Bunãstarea Copiilor,

organizatã la Geneva, în 1925.

De atunci s-a hotãrât ca 1 iunie sã fie

Ziua Internaåionalã a Copilului, mai ales

în åãrile comuniste. În vest, aceastã zi

este sãrbãtoritã în alte zile ale anului, dar

nu i se acordã prea mare atenåie. Astfel,

aceastã zi a fost interpretatã ca fiind o

sãrbãtoare comunistã.

Din istoricul momentelor mai

importante ale miæcãrii de promovare a

drepturilor copilului:

1924 - Adoptarea de cãtre Liga

Naåiunilor Unite a Declaraåiei Drepturilor

Copilului;

1925 - Conferinåa mondialã pentru

protejarea æi bunãstarea copiilor,

organizatã la Geneva;

1989 - Adunarea Generalã a Naåiunilor

Unite adoptã, la 20 noiembrie, Convenåia

privind Drepturile Copilului;

1990 - Parlamentul României ratificã

æi el Convenåia Naåiunilor Unite (în luna

septembrie);

Ziua Copilului este sãrbãtoritã în

lume la date diferite, în funcåie de istoria

naåionalã a fiecãrei åãri. Astfel: în 25

de åãri, în majoritate foste sau actual

comuniste, la 1 iunie; Germania, partea

vesticã, la 20 septembrie; India, la 14

noiembrie; Japonia, Coreea de Sud, la

5 mai.

Convenåia Naåiunilor Unite cu privire

la Drepturile Copilului, ratificatã de

Parlamentul României, devine, conform

Constituåiei, parte integratã a dreptului

intern.

Prezentãm câteva selecåii din aceastã

Convenåie:

1. Copilul are dreptul la libertatea

de exprimare; acest drept cuprinde


DINAMO –

O zi de primãvarã, 14 mai, vã spune

ceva, dumneavoastrã, celor ce îndrãgiåi

sportul?

Pentru suporterii æi sportivii performeri

sub culorile clubului Dinamo, cu

medalii cucerite la competiåiile interne æi

i-a fost recunoscut meritul

în promovarea valorilor

sportive româneæti æi în

afirmarea lor pe plan naåional

æi mondial, atribuindu-i-se sintagma

„Club de interes naåional æi olimpic”.

IGPF, prin Serviciul Cabinet æi Relaåii

Publice, Compartimentul Tradiåii - Culturã,

a organizat, la sediul inspectoratului,

cu prilejul aniversãrii, de cãtre Clubul

Reprezentanåilor clubului sportiv æi

domnului Cristian Åopescu le-a fost, la

rândul lor, înmânate, din partea Poliåiei

de Frontierã, plachete omagiale.

Foætilor campioni dinamoviæti, actuali

poliåiæti de frontierã, le-au fost decernate

Diplome de Onoare.

internaåionale, reprezintã o zi de referinåã

din istoria clubului, o zi din cea de-a 60-

a primãvarã a existenåei a ceea ce este

acum numit Clubul Mileniului III.

Având un palmares bogat, cuprinzând

118 medalii olimpice (33 de aur), 607

medalii mondiale (175 de aur) æi 697

europene (187 de aur), 117 sportivi

medaliaåi olimpici, 112 antrenori

emeriåi æi 318 sportivi distinæi cu titlul de

maestru emerit, Clubului Sportiv Dinamo

30

Sportiv Dinamo, a peste jumãtate de

veac de activitate sportivã încununatã

de succese, o întâlnire omagialã cu titlul

„Campioni la frontierã”, reprezentatã,

din partea poliåiætilor de frontierã, de

adjunctul inspectorului general al Poliåiei

de Frontierã, chestor Vasile Moåoc æi,

din partea clubului, de domnii Dorin

Arãdãvoaicei, consilier al preæedintelui

clubului æi Dan Ioan Berceanu, æeful

Secåiei Sporturi Individuale.

În calitate de invitat special, cunoscutul

comentator sportiv Cristian Åopescu, al

cãrui debut în viaåa sportivã a avut loc

pe arenele clubului patronat de M.I.R.A.,

a vorbit despre sport æi „culisele” lui, iar

împreunã cu cei doi reprezentanåi ai

clubului au interacåionat cu participanåii

la evenimentul aniversar.

Cu acest prilej, Dorin Arãdãvoaicei

i-a înmânat chestorului Vasile Moåoc

un trofeu omagial din partea conducerii

Clubului Sportiv Dinamo. Au fost

aduse mulåumiri pentru disponibilitatea

conducerii I.G.P.F. æi sprijinul acordat

foætilor sportivi pentru integrarea lor în

rândul poliåiætilor de frontierã, aceætia

dovedind competenåã æi profesionalism

în îndeplinirea atribuåiilor de serviciu

cu aceeaæi seriozitate ce i-a condus la

obåinerea titlurilor de campioni.

Pentru cã, sigur, vreåi sã-i cunoaæteåi

pe cei care, de multe ori, au fãcut ca

imnul României sã rãsune pe arenele

sportive ale lumii, iar alåii sã vã amintiåi

cu drag de ei, îi nominalizãm:

Comisar de poliåie Gafencu

Neagu Liliana

Sportul practicat: canotaj.

Rezultate obåinute: triplã campioanã

olimpicã: în 1996 - J.O. de la Atlanta,

în 2000 - J.O. de la Sidney, în 2004 -

J.O. de la Atena; campioanã mondialã

în 1997 æi 1998 la proba „8+ 1”.

Ca poliåist de frontierã, lucreazã

în cadrul Centrului de Supraveghere

æi Controlul Trecerii Frontierei

Aeroporturi Bucureæti - Otopeni,

Punctul de Trecere a Frontierei

„Aeroport Aurel Vlaicu“, în prezent este

tânãrã mãmicã æi se aflã în concediu de

creætere-îngrijirea copilului.

Inspector de poliåie Hanuseac

Costea Fãnica

Sportul practicat: canotaj

Rezultate obåinute: multiplã

campioanã naåionalã; campioanã

mondialã în 1993, în Cehia, la proba

„8+ 1”.

În prezent, îæi desfãæoarã activitatea

în cadrul IGPF, la Direcåia Management

Resurse Umane - Serviciul Formare æi

Perfecåionare Resurse Umane.


F R O N T I E R A A N I V E R S A R E


60 DE PRIMÃVERI

Subinspector de poliåie Bãdiåã

Scurtu Alina

Sportul practicat: canotaj.

Rezultate obåinute: campioanã

mondialã în 2003, la Milano, la proba

,,2 fãrã cârmaci”.

Îæi desfãæoarã activitatea

în cadrul Centrului de

Supraveghere æi Controlul

Trecerii Frontierei Aeroporturi

Bucureæti - Otopeni, Punctul

de Trecere a Frontierei

„Aeroport Henri Coandã“.

Personal contractual

Rusãnescu Lavinia

Sportul practicat: kaiaccanoe.

Rezultate obåinute:

multiplã campioanã naåionalã;

campioanã balcanicã în 2004,

la Snagov; medaliatã la regate

interne æi internaåionale între

anii 1999-2005.

Îæi desfãæoarã activitatea în cadrul

IGPF, la Direcåia Management

Resurse Umane - Serviciul Formare æi

Perfecåionare Resurse Umane.

Comisar de poliåie Rusu

Dumitru

Sportul practicat: rugby.

Rezultate obåinute: membru în

echipa de rugby a Clubului din 1986-

1990; multiplu campion naåional.

Îæi desfãæoarã activitatea în cadrul

IGPF, fiind æeful Serviciului Acåiuni

Speciale æi Intervenåie.

Comisar de poliåie Tufã Valere

Sportul practicat: rugby

Rezultate obåinute: multiplu

campion naåional, câætigãtor al Cupei

României cu echipa Dinamo (8

titluri), locul III în „Heineken Cup”

- 1995; participant la Cupa Mondialã

din Republica Africa de Sud - 1995.

Îæi desfãæoarã activitatea în cadrul

IGPF, Serviciul Acåiuni Speciale æi

Intervenåie.

Subcomisar de poliåie Bãdiåã

Horaåiu

Sportul practicat: nataåie. Rezultate

obåinute: finalist la J.O. de la Atlanta,

în 1996; multiplu campion balcanic;

vicecampion european; campion

mondial.

Lucreazã la DMRU - IGPF în cadrul

Serviciului Formare æi Perfecåionare

Resurse Umane.

Subcomisar de poliåie Radu

Cãtãlin

Sportul practicat: polo.

Rezultate obåinute: multiplu

campion naåional; component al

lotului naåional de polo participant la

J.O. de la Atlanta, în 1996.

Îæi desfãæoarã activitatea în cadrul

IGPF, la Direcåia Management

Resurse Umane - Serviciul Formare æi

Perfecåionare Resurse Umane.

Subcomisar de poliåie Mãdîrjac

Gheorghiåã

Sportul practicat: baschet.

Rezultate obåinute:

membru în echipa naåionalã

de baschet a României;

multiplu campion naåional;

maestru emerit al sportului.

Lucreazã la Serviciul

Administrativ al IGPF.

Inspector de poliåie

Lupeicã Alin Florin

Sportul practicat: scrimã.

Rezultate obåinute: trei

participãri la J.O. Barcelona,

în 1992; Atlanta, în 1996

æi Sidney, în 2000 - unde a

obåinut locul IV; multiplu

campion european.

Îæi desfãæoarã activitatea în cadrul

Æcolii de Formare Iniåialã æi Continuã a

Personalului Poliåiei de Frontierã Iaæi.

Agent æef principal de poliåie

Chirteæ Nicolae

Sportul practicat: canotaj.

Rezultate obåinute: multiplu

campion naåional; vicecampion

balcanic, în 1986.

Îæi desfãæoarã activitatea în cadrul

IGPF, Serviciul Acåiuni Speciale æi

Intervenåie.

Agent - æef adjunct de poliåie

Soare Ætefan

Sportul practicat: rugby.

Rezultate obåinute: multiplu

campion naåional, câætigãtor al Cupei

României cu echipa Dinamo ( 8

titluri); locul III în „Heineken

Cup” - 1997; participant la Cupa

Mondialã din Republica Africa de

Sud.

Îæi desfãæoarã activitatea în

cadrul IGPF, Serviciul Acåiuni

Speciale æi Intervenåie.

Agent de poliåie

Constantin Gabriel

Sportul practicat: rugby.

Rezultate obåinute: membru

în echipa de rugby a Clubului din

1986-1990; multiplu campion

naåional.

Îæi desfãæoarã activitatea în

cadrul IGPF, Serviciul Acåiuni

Speciale æi Intervenåie.

Elena URSACHI


F R O N T I E R A A N I V E R S A R E

31


„Comunicare æi ordine

publicã”

Lucrarea colonelului (r) Gheorghe

Boblea este una foarte bine documentatã.

Ea nu are la bazã experienåe virtuale.

Aproape 600 de pagini sunt fundamentate

pe 16 ani de comunicare profesionistã,

la diferite niveluri. Gheorghe Boblea

a trãit zi æi

noapte, 7 zile

pe sãptãmânã,

presiunea

infernalã a

cererilor de

informaåii

publice din cel

mai mare æi

mai complex

minister din

România.

Evident, nu

este singurul

care a trecut

prin acest supliciu, dar este, cu siguranåã,

cel mai bun „produs” al comunicãrii

publice al unui organism guvernamental

ce a lucrat, pânã de curând, pe structurã

militarã æi cu tentaåia de a trece cam totul

în categoria „confidenåial” sau „secret de

serviciu”.

Numeroasele exemple din realitate,

din crizele sau succesele de imagine ale

sistemului de ordine æi siguranåã publicã,

fac din lucrarea lui Gheorghe Boblea un

argument excepåional pentru cei care

îi vor cãlca pe urme în acest domeniu,

spunea în prefaåa lucrãrii jurnalistul Radu

Tudor.

Autorul cãråii are un CV solid:

este fondatorul ediåiei noi a Revistei

Jandarmeriei, cãreia i-a adãugat un

supliment cultural – „Revista Jandarmeriei

literarã æi artisticã“, ambele publicaåii

constituind, dupã 1990, o emblemã

a instituåiei; celor douã le-a urmat

„Almanahul Revistei Jandarmeriei“, în

multiple ediåii. De asemenea, are la

activ patru cãråi, sute de articole, studii

æi eseuri care au ca numitor comun

pledoaria pentru o relaåie sincerã æi

onestã cu oamenii, pentru construcåia

unui nou parteneriat, bazat pe încredere,

cu mass-media. În domeniul relaåiilor

publice a iniåiat acåiuni, unele dintre ele

în premierã, pentru o instituåie a statului,

care s-au constituit în puternice mijloace

de relaåionare, transparenåã æi deschidere

instituåionalã (cãlãtoria de presã, Ziua

Mariana Cenea, colaboratoare activã a revistei

Frontiera, a lansat la Editura „Detectiv“ romanul

„Între Apusul æi Rãsãritul Vieåii”. Cunoscutã pentru

materialele bine fundamentate æi incisive din domeniul

psihologiei æi sociologiei, autoarea ne propune un

roman de aventuri, ce are ca personaj principal o tânãrã

româncã ce devine membrã a unei unitãåi speciale de

la Pentagon. Naraåiunea alertã, prezentarea în antitezã

a situaåiei din România æi SUA precum æi recursul la

evenimente din perioada de dupã Revoluåia din ’89 fac

din acest roman o lecturã plãcutã æi captivantã.

Poråilor Deschise, cursuri pentru jurnaliætii

de investigaåie etc.).

Câteva teme de profil abordate sunt:

rãsturnarea imagologicã, managementul

crizei de imagine, biroul de presã

æi instituåia purtãtorului de cuvânt,

transparenåa instituåionalã, comunicarea

internã æi externã æ.a., iar în ceea ce

priveæte procesul complex al relaåiilor

publice, este demn de relevat efortul de

studiu alocat acestui domeniu, într-un

capitol distinct.

Capitolul destinat comunicatorului din

instituåia publicã îl situeazã, simbolic, pe

relaåionist între nicovala presei æi ciocanul

organizaåiei, oferã soluåii, modele æi

formule utile de lucru, dar, mai ales,

sugereazã cititorului angrenat în aceastã

activitate abordarea diferenåialã a realitãåii,

de la caz la caz, bazatã pe creativitate, pe

lucrul în echipã æi, nu în ultimul rând, pe

afecåiune instituåionalã, calitate socotitã

de autor, pe drept cuvânt, indispensabilã

succesului în comunicarea publicã.

Romicã MOISE

APARIÅII EDITORIALE

Revista ATLASORBIS a fost fondatã

în iunie 2005 de cãtre Fabrizio Locurcio,

numele derivând din expresia latinã

„Atlante del Mondo”. La început nu a

dispus de condiåii editoriale deosebite,

ocupându-se cu toate aspectele ce åin

de interesele

italiene

internaåionale,

în scopul

oferirii unor

a n a l i z e

efectuate de

profesioniæti

în domeniu,

pentru a-i

determina pe

oameni sã se

gândeascã la

lucrurile care

se întâmplã în

jurul lor æi, mai ales, de ce se întâmplã.

Revista a fost, încã de la început,

un succes deosebit datoritã unui birou

editorial compus din profesioniæti în

domenii variate, cum ar fi geopoliticã,

geoeconomie æi securitate: dr. F.

Vergola, G. Guerrisi, dr. E. Cagnetti,

dr. C. Guaglianone, M. D’Agostino

æi N. Zichella. Aceætia fac schimb de

32

informaåii cu privire la cultura foråelor de

ordine cu o serie de publicaåii, inclusiv

Revista Frontiera, apoi CONSTABULARY,

editatã de Cristopher Locke, cea mai mare

revistã poliåieneascã din Marea Britanie æi

NLECTC din SUA, editatã de Joe Russo.

Alåi colaboratori sunt: colonelul

Vladimir Kisluhin – membru IPA din

Kirov, în Federaåia Rusã, Ilias Spiridionis

sau dr. M. Bartoletti (cel care a æi ales

numele revistei), D. Caccamo, N, Pedde,

preæedinte/director al Globe Research

Review, prefectul M. Esposito, viceprefectul

E. Zarilli, chestorul S.M. Giurlani,

judecãtorul E. Mori, dr. F. Addonizio,

profesorul G. Rossi, prof. N. La Marca

æi mulåi alåii profesori æi reprezentanåi ai

foråelor de poliåie. Tot printre specialiæti

îl gãsim pe profesorul V. Pissano, colonel

în poliåia militarã a SUA, fost consilier æi

profesor al multor universitãåi americane

de prestigiu.

Cu privire la tematicã,

ATLASORBIS abordeazã cu precãdere

aspecte de profil din perspectiva

autoritãåilor poliåieneæti italiene æi a

politicienilor, precum æi geopoliticã. O

secåiune este dedicatã artei, evenimentelor

sportive internaåionale, teatru etc. Un

aspect important este faptul cã revista

respectivã publicã informaåii, cu privire

la foråele de poliåie europene, în limba

englezã.

În primele zile ale lunii iunie va

fi online noul portal profesional al

ATLASORBIS Magazine, cu un forum

dedicat exclusiv poliåiætilor italieni

æi europeni. Noul portal profesional

cu domeniul www.atlasorbis.org este

Fabrizio

Locurcio

Salvatore

Sfrecola

Giovanni

Guerrisi

înregistrat în presa naåionalã italianã.

Acesta se va concentra pe ætiri æi fotografii

reprezentative ale poliåiei europene æi

aspecte åinând de ordinea æi siguranåa

publicã din celelalte åãri ale lumii.


F R O N T I E R A E D I T O R I A L E


Sentimente

Gabriela RADU

Sentimentele sunt ieftine,

dacã nu le dai o oarecare

profunzime. Cu cât sunt

mai profunde, cu atât riæti

mai mult. Realitatea nu-åi

oferã condiåiile necesare

pentru sentimente profunde.

A fi autentic este o raritate.

Termometrul emoåiilor

noastre oscileazã între puåine

gradaåii. Dacã ar fi sã dãm

o culoare sentimentelor,

aceasta ar fi gri.

Neutru, mediocru, notoriu,

monoton, de rutinã, æters,

diluat, estompat, neclar, inodor, insipid. O înæiruire de adjective

ce descriu o viaåã fãrã scop, dar ale unora care nici pânã la o

vârstã înaintatã mãcar nu au aflat de ce s-au nãscut. Oare e

posibil sã exiæti fãrã a avea un obiectiv corect, mãreå, sincer æi

frumos? O viaåã lipsitã de profunzimi ... Sunt persoane - cu regret

afirm, chiar alãturi de mine, cãrora le-am întins mâna de câte

ori aveau nevoie - ne salutam dimineaåa la serviciu sau în drum

spre acesta. Am ajuns oare, asemenea animalelor ce-æi petrec

viaåa închise în apartament, cu instincte estompate æi sentimente

de anxietate, cu frustrãri æi dorinåe negative, produse de lipsa

dovedirii a ceea ce putem?

Frica - unul dintre cele mai puternice sentimente. Dacã ar

fi sã ne întoarcem în timp, pe vremea celui de-al doilea rãzboi

mondial, frica era o modalitate de clãdire a caracterului pe

care astãzi nu o întâlnim. Prin depãæirea celor mai puternice

temeri (frica de moarte, de durere fizicã æi emoåionalã etc.) te

defineai pe tine însuåi. Elementele faåã de care se manifesta frica

te defineau pe tine ca persoanã. Cum a zis cineva: „Durerea ne

face unici !... Dar fericirea?”. Cei care ajungeau atât de aproape

de pragul moråii, cei ce se loveau de el erau acei oameni a

cãror esenåã o depãæeau pe a celorlalåi datoritã acestei dureri.

Prin confruntarea tuturor elementelor exterioare nefavorabile

existenåei lor, se regãseau pe sine înæiæi. Foametea, boala,

moartea celor dragi, distrugerea completã a lumii ce existase

pânã atunci în jurul lor, distrugerea oricãrui punct de echilibru îi

ajuta sã-æi formeze o lume interioarã adaptativã la orice condiåii.

Materialismul era irelevant. Comoditatea sau acceptarea propriei

condiåii ducea la autodistrugere (psihologicã). Instinctul de

conservare era trezit æi folosit la maximul potenåialului sãu. Nu

existau puncte de echilibru date de exterior, existai doar TU, ca

OM, la baza fiinåei tale, luptând pentru supravieåuire. O poveste

pe care nu aveai cui s-o spui, pe ce s-o scrii, o istorie macabrã

pe care nu aveai cui s-o împãrtãæeæti, un auditoriu surd, o lume

lipsitã de simåuri, o imposibilitate de a-åi deplânge existenåa.

Pe mãsurã ce toåi aceæti factori de „intimidare” au dispãrut,

odatã cu crearea tuturor posibilitãåilor de confort, au avut loc

schimbãri în generaåiile ce au urmat. Odatã cu prãbuæirea tuturor

temerilor cu nuanåã de nevoi primare, omul æi-a redirecåionat

preocupãrile spre interior. Acesta a devenit un univers afectiv cu

puncte de fugã mereu schimbãtoare, cu dezechilibru emoåional

creat în urma unei carenåe de... provocare la supravieåuire. Treptat,

singurul rãzboi dat era în propria persoanã. O lipsã de conturare

a unui eu disperat în cãutarea limitelor lui. Zonele de confort

nu au mai constat în supravieåuire, ci în scopuri „mai înalte”.

Aspiraåiile s-au „lãrgit” pânã la formarea materialismului frecvent

în zilele noastre. Integritatea a ocupat o poziåie secundarã, atâta

timp cât punctele de echilibru (fizice, palpabile) erau acolo.

Bunurile materiale au început, din pãcate, sã defineascã cine eæti.

Odatã cu confruntarea cu tot mai puåine temeri de ordin grav,

am devenit mai vulnerabili, mai fragili. Frica s-a metamorfozat

în stres, dar unii nu au curajul sã afirme acest aspect decât prin

anonime! Pãrerea lor este cã au „personalitate puternicã.” Cel

mai corect este sã-i laæi pe alåii sã te caracterizeze æi sã afirme

acest lucru, pentru cã încet, încet, psihicul este afectat, începi

sã ai tulburãri de comportament, vezi totul distorsionat ori

ieæi în evidenåã cu o personalitate accentuatã, ce tinde spre

patologie!....

Suntem nemulåumiåii zilei de mâine - cu grija cã suntem

singuri în acest imens teritoriu tehnologizat. Nu avem puterea

sã vedem binele, frumosul, conteazã fiecare virgulã sau capra

vecinului! Puterea e mãsuratã în depãæirea unei relaåii eæuate,

despãråirii de persoana iubitã æi, poate, chiar dacã nu se situeazã

în aceeaæi categorie, eæuãrii realizãrii profesionale/materiale.

Vulnerabilitatea unora e crescutã exponenåial prin simplul

fapt cã s-au nãscut fãrã sã ætie sã-æi trãiascã viaåa onorabil cu

oamenii æi printre oameni. Cunoaætem persoanele cu acest gen de

afecåiuni, cu acest gen de comportament, dar nu facem nimic! Îi

lãsãm sã ne „otrãveascã” viaåa cu grosolãniile lor, aæteptãm sã ne

jigneascã, iar æi iar, sã ne persifleze æi sã se foloseascã de noi, iar

noi... nimic! Åinem mâinile în sân, nu îi ajutãm sã se corecteze,

sã vadã lumina! Æi asta fãrã a ne testa pe deplin „potenåialul”,

limitele, foråa psihicã, inteligenåa emoåionalã. Tot ceea ce ne

înconjoarã ne influenåeazã æi studiile relevã cã pe unii îi face mai

slabi. Aici trebuie lucrat, dacã avem pretenåii faåã de noi, dacã

vrem sã ne autodepãæim ! Numai un om slab, fãrã caracter se

ascunde în spatele anonimatului, minåind æi lovind miæeleæte din

întuneric în onoarea æi viaåa colegilor cu care respirã oxigenul zi

de zi! Pentru cã cea de-a doua noastrã familie, unde de altfel ne

petrecem chiar trei sferturi din viaåã, este echipa de la serviciu...

Dar cum în viaåã nimic nu este întâmplãtor, doar în acest mod am

avut ocazia sã vedem - în adevãratul sens al cuvântului - cum sunt

oamenii de lângã noi, iar cel mai fericit æi important lucru este

faptul cã ne-am unit æi mai mult, iar cum neghina se cerne mereu

de secarã, sã fiåi siguri cã dreptatea æi adevãrul primeazã!

Portret: agent Maria Codrea

Data æi locul naæterii: 9 noiembrie 1978,

Sighetu Marmaåiei, Maramureæ

Studii: Facultatea de Drept din cadrul

Universitãåii Române de Ætiinåe æi Arte „Gheorghe

– Cristea”-Bucureæti;

Studii postuniversitare, masterat, specializarea

„Drept administrativ” - Universitatea de Vest

„Vasile Goldiæ”;

Curs de iniåiere, specialitatea „Englezã” la

Centrul de Formare æi Perfecåionare a Agenåilor

de Poliåie „Nicolae Golescu”.

În prezent lucreazã la Biroul Cercetãri Penale,

din cadrul IJPF Maramureæ æi este studentã la

Facultatea de Sociologie-Psihologie din cadrul

Universitãåii „Spiru Haret“.


F R O N T I E R A P O R T R E T

„Dupã absolvirea Facultãåii de Drept am cochetat

cu avocatura, dar dintotdeauna mi-am dorit sã urmez

cariera de poliåist. Drept urmare, în august 2005,

am început sã profesez în cadrul Inspectoratului

de Poliåie Maramureæ, un vis împlinit. Din data de

1 decembrie 2007 îmi desfãæor activitatea la IJPF

Maramures, în cadrul Biroului Cercetãri Penale.

Aici am cunoscut oameni deosebiåi, bine pregãtiåi,

adevãraåi profesioniæti, care promoveazã munca în

echipã. Alãturi de lucrãtorii din cadrul IJPF Maramureæ

îmi doresc sã obåin cele mai bune rezultate în aceastã

meserie atât de interesantã, deorece îmi oferã

satisfacåii prin complexitatea activitãåii specifice

în lupta împotriva infracåionalitãåii transfrontaliere.

Cred cu tãrie cã æi în viitor voi reprezenta cu cinste

æi onoare imaginea acestei instituåii”.

„Acei oameni hotãrâåi sã-æi croiascã un drum vor

gãsi destule oportunitãåi; æi dacã acestea vor întârzia

sã aparã le vor crea ei” (Samuel Smiles).

33


B

A

• - Nu po’ sã-nåeleg de ce am fost

adus la pol .. poliåie ! exclama un beåiv plin de

indignare !

- Pentru consum de alcool! îi rãspunde ofiåerul

de serviciu.

- Pãi de ce nu zici aæa? Adu-mi un coniac!

• Discuåie între doi beåivi:

- Ce e mai preferabil: sã ai Parkinson sau

Alzheimer?

- Parkinson. E mai bine sã veræi juma’ de pahar

decât sã uiåi unde pui sticla!

N

C

U

æi vorbesc între ei:

- Bã, Ioane, eu vãd douã lune pe cer!

Se uitã æi Ion:

- Bã, Vasile sunt trei, nu douã.

- Bã, nu mã contrazice, eu îåi spun cã vãd douã.

Æi tot certându-se ei aæa se întâlnesc cu un

cetãåean:

- Domnule, puteåi sã ne spuneåi câte lune sunt

pe cer?

Se uitã respectivul în sus æi, dupã puåin timp,

întreabã:

- Pe care cer?

R

I

• Trei inæi beau în barul gãrii, în aæteptarea

trenului. Trenul vine æi, pânã sã iasã ei, a æi plecat.

Scena se repetã de douã ori. Un impegat, care

asistase la cele petrecute, vine la ei grãbit æi le

spune:

- Trenul a tras în garã. Vedeåi sã nu-l pierdeåi æi

pe ãsta! E ultimul pe ziua de azi.

Cei trei dau buzna afarã. Doi reuæesc sã se urce,

al treilea rãmâne pe jos æi începe sã râdã åinându-se

cu mâinile de burtã.

- Dar ce e de râs? întreabã impegatul mirat.

- Pãi, vedeåi! Eu sunt cel care trebuia sã

prindã trenul. Ceilalåi doi au venit numai sã mã

conducã.

• Un beåiv praf æi pulbere de beat iese afarã

din cârciumã, când, se împiedicã æi cade în mijlocul

trotuarului. Încercând sã se ridice de jos, lovit cum

era, observã lângã el o damã super într-o fustã

scurtã æi o întreabã:

- Da’ tu ce faci aici?

- Fac trotuarul.

- Da’, nu puteai sã-l faci mai moale?

• Doi beåivi ies la un moment dat din cârciumã

• Un filozof intrã într-un bar:

- Dã-mi zece pahare de whisky, zice el cãtre

barman. Barmanul:

- Eæti sigur, chiar vrei zece?

- Absolut, zece vreau.

Barmanul îi dã zece pahare de whisky, iar

filozoful le bea instant.

Apoi, mai cere nouã, pe care le bea tot pe

nerãsuflate, apoi, opt, æapte, tot aæa pânã ajunge

la ultimul pahar. Barmanul îi dã ultimul pahar, iar

filozoful, abia reuæind sã lege douã cuvinte, spune:

A...aa..auzi, pprietene, i..ia zi, de ce cu cât beau

mai puåin, cu atât mã îmbãt mai tare?”

• Trei tipi stau la o masã într-un bar, când un

tip beat vine la ei æi, arãtând cãtre cel din mijloc,

zice:

- Asearã am fãcut sex cu maicã-ta!

Toåi se aæteptau sã sarã la bãtaie, dar acesta îl

ignorã pe omul beat, care se retrage. Zece minute

mai târziu, omul beat vine iar:

- Asearã am fãcut sex cu maicã-ta æi a fost

nemaipomenit!

Tipul se enerveazã æi îi spune

- Du-te acasã tatã, iar te-ai îmbãtat!

Regula cifrei unice: presupune completarea careului de 81 cãsuåe dupã O SINGURÃ REGULÃ: orice rând, orice coloanã

de 9 cãsuåe æi oricare pãtrat de 3X3 cãsuåe sã conåinã o singurã datã fiecare cifrã cuprinsã între 1 æi 9.

34


F R O N T I E R A D I V E R T I S M E N T


CONSUMUL DE ALCOOL:

SIMPTOM, CAUZÃ, SOLUÅIE!

Simptom: Picioare reci æi umede.

Cauzã : Paharul tãu e înclinat sub un

unghi incorect.

Soluåie: Întoarce paharul; încearcã sã

faci astfel încât partea deschisã sã fie

îndreptatã în sus.

Simptom: Picioare calde æi umede.

Cauzã: Ei...asta e: te-ai scãpat pe tine.

Soluåie: Du-te æi usucã-te la cea mai

apropiatã toaletã.

Simptom: Tejgheaua e din email alb.

Cauzã: Încã nu ai ieæit de la toaletã.

Soluåie: Mai bine chemi ajutor.

:-)

Galeria cu zâmbete!

Simptom: Nu mai vine berea pe care ai

cerut-o de juma’ de orã.

Cauzã: Tejgheaua e în spatele tãu.

Soluåie: Întoarce-te... berea ta e cu

siguranåã acolo.

Simptom: Peretele din faåa ta este plin

de lumini.

Cauzã: Probabil ai cãzut pe spate.

Soluåie: Ridicã-te în picioare!

Simptom: Gura îåi e plinã de chiætoace.

Cauzã: Ai cãzut cu faåa în scrumierã.

Soluåie: Scoate-le afarã æi clãteæte-åi gura

cu un pahar de gin tonic.

Simptom: Vederea tulbure.

Cauza: Te uiåi printr-un pahar gol.

Soluåie: Mai cere o bere.

FACE

POAME

DE... IUNIE

FRUCTE

FRUCTE

MÂNCARE

DE LEGUME

FOI DE

VARZÃ

ACUM

NASOLI

CEPE!

FLORI

CU...IRIS

DE PRIN PIEÅE E ADUNATE

A de Dumitru MOCANU

FRUCTE

LEGUME

LICORI DIN

FRUCTE

LÂNGÃ

NOI

DUÆMÃNOS

CERCURI LA

POM

PÂNZÃ

LA...APÃ

ÎN VIAÅÃ

CANGE!

ADIERI

ÅINE DE

AMOR

IMAGINARE

FÃRÂME LA

MESE!

BUCÃÅI DE

RODIE!

BUNÃ LA

CULES

FRUCTELE

APÃ LA

RUÆI

ORÃTÃNII

PE DRUM

ÆI ÎN

POLIGON

AROMATIC

DIN

GRÃDINÃ

CA LÃMÂIA

LA CASA

LUI

AI...LA CLUJ

DOUÃ

SALATE!

GRÂU

POEM

PENTRU

EROI

SCRIERI!

BUN LA

...REPETIÅIE

FOLOSINÅÃ

VOCI

ORDONATE

F R O N T I E R A D I V E R T I S M E N T

FRUCTE

REPERE!

LEGUMÃ DE

PÃDURE

BULETIN DE

ÆTIRI

Simptom: Se deplaseazã solul sub

picioarele tale!

Cauzã: Doi body-guarzi te scot afarã

din local.

Soluåie: Întreabã-i, cel puåin, unde te

duc...

Simptom: Reflexii multiple ale unei feåe

te privesc din apã.

Cauzã: Eæti la toaletã, încercând sã

vomiåi.

Soluåie: Bagã-åi degetul pe gât...

Simptom: Oamenii din jurul tãu vorbesc

æi au un ecou ciudat.

Cauzã: Åi-ai pus paharul la ureche.

Soluåie: Înceteazã sã mai faci pe

prostul...

Simptom: Ringul se cam deplaseazã,

oamenii din jur sunt îmbrãcaåi în alb,

iar muzica e cam monotonã.

Cauzã: Eæti într-o ambulanåã.

Soluåie: Nu miæca. Posibilã comã

alcoolicã!

Simptom: Tatãl tãu are un aer cam

ciudat, iar fraåii te privesc perplex.

Cauza: Ai greæit casa.

Soluåie: Întreabã-i dacã nu cumva ætiu

unde e casa ta...

Simptom: Un spot enorm de discotecã

te orbeæte.

Cauza: Eæti întins pe spate æi s-a fãcut

deja zi.

Soluåie: Ca sã-åi revii, bei o cafea æi o

„picãturã” micã...!

Responsabili de pagini Ætefan ANDREESCU æi Iulian PUICÃ

35

More magazines by this user
Similar magazines