Pardina, Pardina ! Trecere cu bacul 10 F R O N T I E R A R e p o r t a j
Pentru aceia dintre dumneavoastrã care nu aåi vizitat Delta Dunãrii revenim în acest numãr cu prezentarea unei aæezãri <strong>de</strong> pe malul drept al braåului Chilia, întinsã pe o lungime <strong>de</strong> 6 km, un<strong>de</strong> îæi <strong>de</strong>sfãæoarã activitatea colegi <strong>de</strong> ai noætri - Pardina. La Pardina se poate ajunge fie pe calea apei, pe braåul cel mai nordic al Dunãrii, fie terestru, pe un drum „greu”, dacã în prealabil ai traversat Dunãrea la Tulcea, cu bacul, distanåa dintre Pardina æi Tulcea fiind <strong>de</strong> 37 km. Teritoriul administrativ al comunei Pardina, din ju<strong>de</strong>åul Tulcea, este inclus în Delta fluvialã a Dunãrii, în unitatea geomorfologicã a insulei Letea. În partea <strong>de</strong> sud-est a comunei se <strong>de</strong>sfãæoarã Grindul Stipoc, care închi<strong>de</strong> pe la sud <strong>de</strong>presiunea Pardina. De la Pardina, braåul Chilia se <strong>de</strong>sparte în mai multe cãi <strong>de</strong> apã, constituind o <strong>de</strong>ltã interioarã, care se terminã în dreptul localitãåii Chilia-Veche. Localitatea Pardina a valorificat pentru <strong>de</strong>zvoltarea sa suprafaåa <strong>de</strong> teren feritã <strong>de</strong> inundaåii a unui grind fluvial ce însoåeæte pe direcåia S-N braåul Chilia, pe partea sa dreaptã. Originea locuitorilor comunei este strâns legatã <strong>de</strong> migraåia ruæilor-lipoveni pe teritoriul Dobrogei <strong>de</strong> pe timpul åarului Petru I æi Ecaterinei a II-a, datoritã persecuåiilor pe motive religioase. Un alt moment important pentru populaåia Dobrogei este legat <strong>de</strong> valurile migraåiei din Ucraina a cazacilor zaporojeni. Localitatea are o suprafaåã agricolã <strong>de</strong> 30.600 ha, iar populaåia se ocupã cu creæterea animalelor æi cultura agricolã. În<strong>de</strong>letnicirea tradiåionalã, pescuitul, este pe cale <strong>de</strong> dispariåie pentru cã bãtrânii pescari au murit, iar tinerii nu mai îmbrãåiæeazã aceastã meserie. Comuna este <strong>de</strong> categoria a 3-a, cu o populaåie sub 600 <strong>de</strong> persoane, singurele locuri <strong>de</strong> muncã fiind oferite <strong>de</strong> primãrie, æcoalã æi Poliåie <strong>de</strong> Frontierã. Instituåia <strong>de</strong> învãåãmânt are clase simultane 1-3, 2-4 æi 5-8, datoritã numãrului mic <strong>de</strong> copii. Agroturismul este slab <strong>de</strong>zvoltat , aici existã o singurã pensiune, cu 24 <strong>de</strong> locuri, dar care oferã condiåii bune <strong>de</strong> cazare. Clima este continentalã, cu veri cãlduroase, ierni geroase, cu vânturi puternice, temperatura medie anualã fiind <strong>de</strong> 11 0 C, iar cantitatea medie <strong>de</strong> precipitaåii <strong>de</strong> 440mm/mp anual. Istoric Portul Tulcea Un bei turc al cãrui nume nu se cunoaæte, a venit în plimbare în Delta Dunãrii împreunã cu soåia sa. Poposind la umbra sãlciilor puåin timp, soåia beiului æi-a uitat umbrela la o salcie. Constatând lipsa umbrelei, soåia beiului a început sã strige în limba turcã „partiæa, partiæa” adicã umbrela, umbrela. Aceastã <strong>de</strong>numire, în dialectul ucrainean, înseamnã „Pardin”. Populaåia, auzind <strong>de</strong> aceastã întâmplare a dat <strong>de</strong>numirea acelui punct un<strong>de</strong> poposise beiul <strong>de</strong> „Pardin” (<strong>de</strong>numirea ucraineanã a umbrelei), iar satul s-a numit „Pardina”. Aceasta s-a petrecut în prima jumãtate a secolului al XIX-lea. Sectorul Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Pardina Poliåia <strong>de</strong> Frontierã este reprezentatã în zonã <strong>de</strong> Sectorul PF Pardina. Misiunea acestei structuri constã în supravegherea æi controlul trecerii frontierei <strong>de</strong> stat, supravegherea spaåiului aerian, combaterea fenomenului infracåional transfrontalier æi a migraåiei ilegale în zona sa <strong>de</strong> competenåã. Aceasta este dispusã între urmãtoarele repere: S.F. 1362, S.F. 1390, malul drept al canalului Tãtaru, pânã la ecluza Ignat Zabara, pânã la bifurcaåia gârlelor Gotca æi Repe<strong>de</strong>a, cota Stipoc (2,2), lacul Bãlcãneætii Mari, malul stâng al gârlei Æontea, mila maritimã 20, malul stâng Blocuri <strong>de</strong> locuinåe, în Pardina Sectorul PF Pardina F R O N T I E R A al braåelor Sulina æi Tulcea. În zona <strong>de</strong> competenåã a sectorului se gãsesc æapte localitãåi: Tudor Vladimirescu, Pãtlãgeanca, Sãlcieni, Ceatalchioi, Plaur, Pardina, Tatanir, cu un numãr <strong>de</strong> aproximativ 2000 locuitori, majoritatea <strong>de</strong> naåionalitate ucraineanã, fapt care creazã premisele pentru stabilirea unor legãturi între unele persoane din zonã æi cetãåeni ai statului vecin. Media <strong>de</strong> vârstã este ridicatã, majoritatea tinerilor preferând sã pãrãseascã zona ruralã în cãutarea unor locuri <strong>de</strong> muncã la oraæ. Activitãåile economice sunt reduse, <strong>de</strong>sfãæurându-se cu prepon<strong>de</strong>renåã în agriculturã, pescuit æi turism (la <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea sezonului <strong>de</strong> vânãtoare æi pescuit). R e p o r t a j 11