Circuite Integrate Numerice â 6. Circuite BiCMOS 1 ...
Circuite Integrate Numerice â 6. Circuite BiCMOS 1 ...
Circuite Integrate Numerice â 6. Circuite BiCMOS 1 ...
Transform your PDFs into Flipbooks and boost your revenue!
Leverage SEO-optimized Flipbooks, powerful backlinks, and multimedia content to professionally showcase your products and significantly increase your reach.
<strong>Circuite</strong> <strong>Integrate</strong> <strong>Numerice</strong> – <strong>6.</strong> <strong>Circuite</strong> <strong>BiCMOS</strong><br />
DETERMINAREA CARACTERISTICILOR DE REGIM STATIC ŞI DINAMIC<br />
PENTRU UN INVERSOR BICMOS<br />
Din considerente de simplitate, pentru etajul de iesire, realizat cu tranzistoare bipolare, s-<br />
a ales drept componentă un tranzistor bipolar discret, de comutaţie, de tip 2N2222, ale cărui<br />
caracteristici sunt similare cu realizarea monolitică dintr-un circuit BICMOS.<br />
I. Analiza regimului static<br />
Toate informaţiile vor fi obţinute prin vizualizarea caracteristicii statice de transfer –CST<br />
Vout=f(Vin) obţinută printr-o analiză de cc (DC Sweep) pentru un inversor <strong>BiCMOS</strong>. Se vor<br />
determina nivelele logice de intrare/ieşire, tensiunea de prag VP a inversorului, şi se va mai<br />
vizualiza evoluţia curentului de alimentare I CC = I CC (Vin) pentru a pune în evidenţă una din<br />
proprietăţile esenţiale ale acestui tip de inversor.<br />
Inversor <strong>BiCMOS</strong><br />
M2<br />
Mbreakp_1<br />
5V<br />
VCC<br />
Intrare<br />
Q1<br />
V<br />
M1<br />
Mbreakn_1<br />
Q2N2222<br />
0<br />
0Vdc<br />
VIN<br />
M4<br />
Mbreakn_1<br />
Q2<br />
V<br />
Iesire<br />
C1<br />
OUT<br />
50p<br />
Q2N2222<br />
0<br />
M3<br />
Mbreakn_1<br />
0<br />
Etapele de lucru sunt următoarele:<br />
I.1. Se va construi circuitul din figura alăturată. Procedura utilizată este cea din<br />
exemplele anterioare. Tranzistoarele bipolare npn cu modelul (tipul) Q2N2222 se aleg din<br />
biblioteca EVAL. Se stabilesc apoi proprietăţile dispozitivelor (valori, nume).<br />
Tranzistoarele de tip NMOS (M1,M3,M4), cu modelul MbreakN3, si tranzistorul<br />
PMOS M2, cu modelul MbreakP3, se aleg iniţial din biblioteca BREAKOUT.<br />
Se vor edita (modifica) proprietăţile si numele modelului implicit pentru ambele tranzistoare<br />
MOS. Se selectează tranzistorul -> "Edit" -> "PSpice model", iar în "OrCAD Model Editor"<br />
sintaxa care defineşte proprietătile modelului este:<br />
.model Mbreakn_1 NMOS VTO=1.5 KP=1E-4 W=100 L=25<br />
.model Mbreakp_1 PMOS VTO= -1.5 KP=1E-4 W=100 L=25<br />
Atenţie la poziţia terminalelor tranzistorului PMOS M2, sursa fiind cea conectată la V CC .<br />
Tranzistoarele M3 si M4 sunt de tip NMOS fiind utilizate ca rezistoare comandate in tensiune!<br />
Se plasează markeri de tensiune (tip V) pe intrarea si repectiv iesirea circuitului.<br />
1
<strong>Circuite</strong> <strong>Integrate</strong> <strong>Numerice</strong> – <strong>6.</strong> <strong>Circuite</strong> <strong>BiCMOS</strong><br />
Pentru obţinerea primelor CST sursa din intrare VIN îşi va modifica valoarea<br />
între 0 şi 5V (=V CC ), cu pasul de 0.1V prin configurarea corespunzătoare a analizei de cc (DC<br />
Sweep….).<br />
I.2. Se lansează analiza (PSPICE -> Run) rezultând graficul care reprezintă imaginea<br />
CST. Se vor determina nivelele logice de intrare V IL , V IH (delimitare zone de stabilitate 0..V IL<br />
max şi V IH min..Vcc) respectiv ieşire V OL , V OH (valori unice în acest caz ).<br />
I.3. Se va determina tensiunea de prag a inversorului ca fiind valoarea tensiunii de intrare<br />
pentru care VOUT=VIN (dată de intersecţia dreptei de ecuaţie Vout=Vin cu CST ). Punctul de<br />
intersecţie se proiectează pe axa orizontală Vin, rezultând tensiunea de prag VP.<br />
I.4. Se va vizualiza evoluţia doar a curentului de alimentare I CC =f(Vin). Pentru aceasta<br />
cu Trace, Add Trace..., se introduce în linia de comandă: -I(Vcc). Semnul minus este necesar<br />
pentru a da sensul real al curentului prin raportare la nodul de alimentare al inversorului.<br />
Se va identifica valoarea maximă a curentului de alimentare I CC max şi se va preciza<br />
pentru ce valoare a tensiunii de intrare Vin = Vin (I CC max) se obţine acesta.<br />
II. Analiza de regim dinamic<br />
Scopul analizei este determinarea timpului de propagare al unui inversor BICMOS şi<br />
vizualizarea curentului de alimentare în regim dinamic Icc=Icc(t). Se va pune în evidenţă si<br />
comportarea circuitului în prezenta unor sarcini capacitive mari.<br />
II.1. Se va utiliza circuitul anterior (parametrii si numele modelelor celor 2 tranzistoare răman<br />
cei stabiliti analiza de cc), cu următoarele observaţii si modificări:<br />
- sursa din intrare se va înlocui cu o sursă de tip VPULSE ale cărei caracteristici vor<br />
fi date în continuare; se păstrează modelele tranzistoarelor utilizate în analiza de cc<br />
Parametrii semnalului de tip impuls (VPULSE) oferit de sursa din intrare se stabilesc la :<br />
- valoare iniţială: V1 = 0.1V;<br />
- valoarea impulsului de tensiune: V2 = 5V; (trebuie să fie egală cu VDD !)<br />
- timpul de întârziere: TD = 50ns;<br />
- timpul de creştere: TR = 5ns;<br />
- timpul de cădere: TF = 5ns;<br />
- lăţimea impulsului: PW = 200ns;<br />
- perioada impulsului: PER = 500ns;<br />
Se stabilesc parametrii analizei de regim tranzitoriu - "Time Domain (Transient)":<br />
- momentul de început al vizualizării (Start saving data after): 0ns;<br />
- momentul de terminare a simulării (Run to time): 1000ns;<br />
- pasul maxim de timp pentru simulare (Maximum step size): 1ns;<br />
II.2. Se lansează analiza (Pspice,Run) şi va rezulta un grafic pe care se vizualizează,<br />
simultan, cu aceiaşi axă a timpului, intrarea şi ieşirea circuitului (V(VIN:+), V(VOUT)). Aşa<br />
cum s-a procedat la celelalte inversoare (bipolar, CMOS) se măsoară (determină) timpii de<br />
propagare t PLH şi t PHL . Se pot utiliza si markeri de tensiune V plasati pe intrare si iesire.<br />
Atentie: Cele două impulsuri, de la intrare si respective iesire, nu vor avea aceiasi<br />
amplitudine, astfel că punctele corespunzătoare la 50% din amplitudine nu se află pe aceiasi<br />
dreaptă orizontală !<br />
Se va vizualiza apoi evoluţia doar a curentului de alimentare I CC = I CC (t). Pentru aceasta cu<br />
Trace, Add Trace..., se introduce în linia de comandă: -I(Vcc). Semnul minus este necesar<br />
pentru a da sensul real al curentului prin raportare la nodul de alimentare al inversorului.<br />
2
<strong>Circuite</strong> <strong>Integrate</strong> <strong>Numerice</strong> – <strong>6.</strong> <strong>Circuite</strong> <strong>BiCMOS</strong><br />
Se va identifica valoarea maximă a curentului de alimentare I CC max şi se va preciza la<br />
ce moment semnificativ de timp apare acesta.<br />
II.2.1 Efectul capacităţii de sarcină<br />
a. Se măreşte capacitatea de sarcină la C1 = 100PF. Se repetă analiza şi se determină<br />
timpii de propagare si I CC max.<br />
b. Se măreşte apoi capacitatea de sarcină la C1 = 500PF. Se repetă analiza şi se<br />
determină timpii de propagare si I CC max. Care este efectul asupra timpilor de propagare ?<br />
Sinteza mărimilor determinate si a vizualizărilor<br />
I.2., I.3 Caracteristica statică de transfer Vout=Vout(Vin), valori: V IL , V IH ,V OL , V OH , tensiune<br />
de prag V P<br />
I.4. Caracteristica de alimentare I CC = I CC (Vin), valori: I CCmax si Vin (I CCmax )<br />
II.2 Formele de undă si timpii de propagare pentru C1=50PF, forma de unda I CC = I CC (t) si I CCmax<br />
II.2.1 a. Formele de undă si timpii de propagare pentru C1=100PF, forma de undă I CC = I CC (t) si<br />
I CCmax<br />
II.2.1 b. Formele de undă si timpii de propagare pentru C1=100PF, forma de undă I CC = I CC (t) si<br />
I CCmax<br />
TEMA<br />
1. Pentru punctul II.2.1 b., pe baza evoluţiei in timp a impulsului de curent corespunzător<br />
lui I CC max se va determina viteza de variaţie a curentului de alimentare ∆I CC / ∆t [A/sec] cu<br />
∆I CC = 0.9I CC max - 0.1I CC max si cu ∆t rezultat din momentele de timp corespunzătoare celor 2<br />
valori de curent.<br />
2. Dacă inductanţa parazită a conexiunii de alimentare (pentru simulare puteţi<br />
introduce un inductor între borna + a sursei Vcc si nodul comun sursa M2 colector Q1) ar fi Lcc<br />
= 30nH (30E-9 H) care ar fi variaţia maximă ∆V CC max a tensiunii de alimentare la bornele<br />
circuitului (intre borna de alimentare a circuitului si masa)?<br />
Lcc<br />
M2<br />
30nH<br />
5V<br />
VCC<br />
Mbreakp_1<br />
Q1<br />
Q2N2222<br />
0<br />
3