Occidentul romanesc nr. 43

occidentul romanesc
www.occidentul-romanesc.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania
Ziar
GRATUIT
Anul IV - Nr. 43 / 24 pagini
1-30 septembrie 2014
Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă!
Ţara Haţegului a fost
dragoste la prima vedere
„Pisicuţul“ nostru va
creşte mare
„Înseamnă bogăţia unui
număr restrâns de persoane,
care controlează şi îşi conduc
din spatele politicienilor «de
dreapta» propriile interese pe
care, cu mare grijă, le-au...”
Pagina 06
„Cristian Ciobanu a venit prima dată în Ţara Haţegului când era student la Facultatea de Geografie şi făcea
voluntariat în cadrul geoparcului, încă din perioada în care se strângeau datele pentru declararea ariei ca
fiind protejată...”
Titus Corlăţean: Ziua
Limbii Române este o zi
specială pentru românii de
pretutindeni
„Personalitatea acestor
comunităţi de români din toată
lumea se configurează în mod
natural prin intermediul...”
Pagina 07
Pensii - Întrebări şi răspunsuri
„Până la data de 31 decembrie
2014, veteranii de război şi
văduvele de război, p ensionarii
din sistemul public de p ensii,
precum şi pensionarii din
celelalte sisteme proprii de
asigurări sociale vor intra în
posesia...”
Pagina 09
Festivalul Internaţional
al tinerelor talente româneşti
„Propatria”
„Festivalul continuă cu cea
de a doua sesiune care se va
desfăşura la Roma. Sediul
prestigios al A cademiei
României din Roma, va...”
Pagina 11
Pagina 12-13
Anca Gaia: El País del
Hateg fue amor a primera
vista
„Trabajando en los
programas del Geoparque,
tuve tiempo para estar
aquí, para sentir el lugar,
también me hice amigos...”
Pagina 19

02 SEPTEMBRIE
2014
Adrese şi informaţii utile
REPREZENTAREA
DIPLOMATICĂ A
ROMÂNIEI ÎN
REGATUL SPANIEI
Ambasada României
•Avenida de Alfonso XIII nr. 157, Madrid 28016. •Telefoane
pentru relaţii publice : 0034-913501881, 913597623,
913504436, 913454553, 914137412, 914137425.
Secţia Consulară a Ambasadei României la Madrid •Avenida
de la Albufera nr. 319, 28031 Madrid •Telefon relaţii publice
: 0034/917 344 004 (5 linii), Fax: 0034/914165025 •Email:
secretariado@consuladoderumania.es; programari@
consuladoderumania.es. Site: http://madrid.mae.ro/ •Program
de lucru: luni-joi 09:00 – 17:00; vineri 09:00 – 16:00
Consulatul General al României la Barcelona •C/
San Juan de la Salle 35 bis, Barcelona 08022, Intrare public:
Alcoy 22. •Tel.: 0034-934341108, 934341139. Fax: 0034-
934341109. E-mail: consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.
net. Site: http://www. barcelona.mae.ro/ •Jurisdicţie: Cataluña
(Barcelona, Girona, Lleída, Tarragona), Insulele Baleare.
Consulatul General al României la Sevilla •Calle
Nicaragua nr. 18, Sevilla 41012. •Tel.: 0034-
954624070, 954240967, 954233243, 954625372,
954230947, 954620746, 954624053. Fax: 954627108. E-
mail: secretariat@cgrosevilla.e.telefonica.net. Site: http://
www.sevilla.mae.ro. •Jurisdicţie: Andalucía (Huelva, Cádiz,
Málaga, Sevilla, Córdoba, Jaén, Granada, Almería), Murcia,
Ceuta, Melilla.
Consulatul General al României la Bilbao •Plaza Circular,
nr.4, Bilbao 48001. •E-mail: cgrumaniabilbao@ telefonica.
net. Fax: 944245405. •Program: luni-joi: 09:30-13:30 depunerea
documentelor, 15:00-17:00 eliberarea documentelor;
vineri: solicitările şi eliberările de documente se fac numai
cu programare prealabilă. •Pentru situaţii de urgenţă (decese,
accidente de muncă sau circulaţie): telefon: 608 956 278 •Jurisdicţie:
Comunităţile Autonome Ţara Bascilor, Navarra, La
Rioja, Asturias, Cantabria, Galicia.
Consulatul Romaniei la Castellón de la Plana •Av. Valencia
s/n, esquina Rambla de la Viuda 12006, Castellón de la Plana
•Tel. 964.216.172; 964.206.764 • Fax 964.257.053, E-mail:
secr etariat@consulatcastellon.e.telefonica.net •(informatii
consulare): info@consulatcastellon. e.telefonica.net • Program
de lucru cu publicul: luni-joi 9:00-14:00 (primire acte)
15:30-16:30 (eliberare documente), vineri 9:00-12:00 (primire
acte) 12:00-13:00 (eliberare documente)
Consulatul României la Zaragoza •C/Camino de Las
Torres nr. 24 (intrarea prin spatele clădirii, fostul sediu
al INEM), Zaragoza 50008. •E-mail: secretariat@
crozaragoza.e.telefonica.net, Tel.: 976481429, fax.
976481779. •Program: luni- vineri: 09:00-14:00 depunerea
documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. •Jurisdicţie:
Comunitatea Autonomă ARAGON (Provinciile
Zaragoza, Huesca şi Teruel)
Consulatul României la Ciudad Real •Calle Mata nr.37,
Ciudad Real 13004. •Tel.: 0034-926251751. E-mail:
cruciudadreal@ telefonica.net. •Jurisdicţie: Castilla-La
Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete, Cuenca şi
Guadalajara), Extremadura ( Caceres şi Badajoz).
Viceconsulatul României la Almeria •Carretera Huércal
de Almería, nr. 46, Almería 04009. •Tel.: 0034-950625963,
0034-950624769. Fax: 0034-950145217. E-mail: almeria@
viceconsulat.e.telefonica.net. •Program: luni-joi: 09:00-
14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor.
Vinerea - activitate de asistenţă în teritoriu, vizite
la penitenciare, oficierea de căsătorii la misiune şi alte
servicii, pe bază de programare. •Pentru situaţii de urgenţă
(decese, accidente de muncă sau circulaţie), telefon: 0034-
682733408.
Consulatul onorific al României la Murcia •Avenida de los
Rectores, nr.3, Edificio Paraninfo 30100. •Tel.: 968879567.
Fax: 968879568. •E-mail: consuladomurcia@ xplorasolutions.
com.
Consulatul onorific al României la Pamplona •Calle
Cortes de Navarra nr.5, 5D, Pamplona 31002, Comunitatea
Forala Navarra. •Tel.: 948203200. Fax: 948220512.
Parcul Naţional Munţii Rodnei este al doilea parc naţional
din ţară, având o suprafaţă de 47.177 ha. Importanţa acestei arii
protejate se datorează atât geologiei şi geomorfologiei munţilor,
cât şi prezenţei a numeroase specii de faună şi floră, endemite
şi relicte glaciare.
Foto: 1 - Pietrosu Mare, 2 - Lacul Lala
Autor: Sorin Ile
Iubim România!
FONDATORI:
Kasandra Kalmann-Năsăudean
Florin Valentin Barbu
MARKETING:
Michael H. Cronkite (CA-USA)
REDACTOR ŞEF:
Kasandra Kalmann-Năsăudean
REDACTOR ROMÂNIA:
Anca Gaia
REDACTOR MADRID:
Oana Moşniagu
MANAGER PROIECT:
Eduard Rudolf Roth (Baleares)
SENIOR EDITOR:
Puşa Roth (Bucureşti)
Dan Caragea (Portugalia)
COLABORATORI:
Andra M. Gutierréz (Benidorm)
Andrei Bodea K. Varble (CA/USA)
Dan Luca (Bruxelles)
Gabriela C. Sonnenberg (Spania)
Gerardo M. Bedoya (Spania)
Munţii
Rodnei
Irina G. Şova (CA/USA)
Lucian Oprea (Colorado)
Lorena G. Borrero (Spania)
Marian Petruţa (Illinois/USA)
Mircea Fluieraş (Malága)
Sebastian Rus (Boston/USA)
Tiberiu Grădişteanu (Timişoara)
Timeea Opreanu (Cluj-Napoca)
Tudor Petruţ (CA/USA)
Vasile Mureşan (Illinois/USA)
Zoe Stoleru (Valencia)
Redactor investigaţii - Cristian
Ioanovics Guitars (Barcelona)
PUBLICITATE:
Răzvan M. Ionescu (Spania)
SPECIALIŞTI:
Corina S. Hudgens – Medic terapeut
Jeni Chiriac – Psiholog
Marius Vili Sarbu – Avocat
CONTACT:
redactia@occidentul-romanesc.com
publicitate@occidentul-romanesc.com
www.occidentul-romanesc.com
Tipărit la IMCODAVILA S.A.
Depósito Legal: M-30588-2013

Cuvânt înainte SEPTEMBRIE
2014 03
Invitaţie pe tărâmuri de legendă
Kasandra Kalmann-Năsăudean
Redactor şef - Occidentul
Românesc
Trăim în vremurile în care
majoritatea suntem în permanenţă
obosiţi, extenuaţi,
grăbiţi şi concentraţi la problemele
cotidiene. Am ajuns
să uităm să zâmbim, să iubim
şi să fim fericiţi. Imaginează-ţi
cititorule pentru o clipă,
următorul tablou: Tu, în inima
munţilor, într-o căsuţă
de la ţară moştenită de la
străbunici şi conservată cu
multă grijă, gustând bucate
tradiţionale de la bunica şi
pâine aburindă de pe vatră
din care rupi împreună cu
persoanele dragi sufletului
tău.
Asculţi ca un copil şi
eşti absorbit de legendele
şi poveştile care împânzesc
meleagurile vechi ale familiei
tale. După multă voie
bună, înconjurat de oameni
frumoşi, spui noapte bună
şi-ţi aşezi capul pe o pernă
moale şi albă ca omătul,
zâmbind.
Ai un somn dulce şi liniştitor
- într-un aer curat
cu miros de busuioc şi iasomie
-, până dimineaţă, când
te trezesc cântecul cocoşilor
harnici şi măcăitul raţelor
şi gâştelor. Îţi pregăteşti
„desaga” în spate, urmând
să fii purtat în tărâmul de
basm al Durăului, acolo
unde s-au născut mii de legende.
După o zi în care ţiai
încântat ochiul şi sufletul
cu peisaje divine, sălbatice
şi prea puţin atinse de om,
ajungi acasă şi stai în jurul
focului cu o păturică de
lână pe tine, cu un bol de
afine în poală rememorând
ziua, savurând atmosfera
din jurul tău şi împărtăşind
alături de cei dragi toate
trăirile tale. A doua zi călătoria
continuă pe tărâmul
Ceahlăului, după care îţi
îmbrăţişezi oamenii care ţiau
fost alături pe parcursul
acestor zile şi te bucuri de
călătoria care te-a purtat
atât de sus…
Există mai mult de 999
de motive pentru a descrie
tărâmurile unde trăiesc aceşti
oameni credincioşi şi cu sufletul
curat şi bun. Oare noi
vom ştii vreodată să preţuim
bogăţiile cu care ne-a înzestrat
Dumnezeu?! Ştim cât de
importantă este puterea naturii
asupra sufletului?
Nu, din păcate nu ştim,
pentru că astăzi vedem fericirea
în lucruri măreţe şi
uităm să privim în jur la lucruri
simple şi de valoare.
Uităm să povestim şi ne în-
trebăm de ce ţara noastră nu
este la fel de presus ca celelalte!
Vina este doar a noastră
pentru că nu ne cunoaştem
îndeajuns de mult patria
în care ne-am născut şi ne
ducem atât de repede spre
valurile înalte ale lumii, lăsând
în urmă lacrimile unui
pământ minunat, presărat cu
amintiri străbune.
Ceahlăul este locul neatins
încă de mâinile „băieţilor
deştepţi”, lângă el poţi
privi, poţi citi, poţi medita
fără ca cineva să te atenţioneze.
Ceea ce e important
nu se arată ochilor, iar atunci
când vei păşi peste culmile
Carpaţilor vei simţi o adiere
caldă venită tocmai din
inima bătrânului Ceahlău.
Acel tărâm e atât de misterios,
pentru că dincolo de
verdeaţa încântătoare, vei
descoperi fenomene deosebite,
poate unice în lume dar
cu totul şi cu totul impresionante.
Însuşi povestea acestui
munte e unică şi de neegalat,
fiindcă nu întâlneşti
adesea munţi cu o istorie
atât de vastă. Chiar dacă nu
atinge înălţimea Everestului,
Ceahlăul este mult mai bogat
decât „faimosul stăpân
al lumii”!
Am să vă spun că am
recomandat multor oameni
acest colţ de rai şi toţi miau
mulţumit deoarece acolo
şi-au regăsit frumuseţea sufletească.
Totuşi, mi-a fost
teamă să-i spun unei singure
persoane, deoarece aceasta
m-a condus pe tărâmuri
extrem de populare, acolo
unde munţii par atât de frumoşi.
Mi-am dat seama că
am greşit, pentru că, Ceahlăul
nostru are mult mai multe
calităţi decât acei munţi fără
vegetaţie dar totuşi vizitaţi
de milioane de oameni în fiecare
an.
Mi-aş dori să le demonstrez
românilor aflaţi departe
de ţară că, plaiurile noastre
sunt atât de valoroase încât nu
merită lăsate pentru faimoasa
Americă sau îndepărtata
Australie.
Când am ajuns prima
dată aici, am simţit că o parte
din mine călătoreşte întro
altă lume, deoarece inima
îmi era cucerită de minunatul
peisaj desprins parcă
din legendele bunicilor. Am
să vă spun că nu doar acest
munte legendar formează
privelişti de neuitat. Dantelăriile
în lemn ale caselor te
vor impresiona, iar gardurile
cu uluci reprezintă munca
şi sacrificiul unor oameni
care trăiesc departe de aglomeraţiile
oraşelor. Dacă te
vei plimba pe văi şi dealuri,
vei întâlni cu siguranţă ciobani
ce trăiesc în pustietate,
iar ei îţi vor povesti legende
care vor face ca acel ţinut să
prindă viaţă.
Sus, pe platou oamenii
credincioşi au construit o
mănăstire unde poţi să te refugiezi
alături de îngeri, iar
jos, de partea cealaltă se află
staţiunea Durău, acolo unde
poţi cunoaşte români dornici
de a-ţi împărtăşi gânduri.
Dacă îţi place să încerci lucruri
noi, te poţi înfrupta
din gustoasele mure sau poţi
împrumuta zmeura urşilor.
Vegetaţia este unică, pentru
că numai aici vei mai întâlni
oceane de verdeaţă. . .
***
Publicaţie realizată şi cu sprijinul Guvernului
României - Ministerul Afacerilor Externe -
Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii
de pretutindeni.
Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă
poziţia Departamentul Politici pentru Relaţia cu
Românii de Pretutindeni.
http://www.gov.ro/
http://mae.ro/
http://www.dprp.gov.ro/

04 SEPTEMBRIE
2014
De interes
Avocaţii străini care vor să acorde consultanţă juridică
în dreptul românesc trebuie să susţină un examen
UNBR a emis recent
Decizia nr. 119/23.05.2014,
prin care a stabilit că examenul
de verificare a cunoştinţelor
de drept românesc şi de
limba română pentru avocaţii
străini care doresc să acorde
consultanţă juridică în dreptul
românesc va avea loc în zilele
de 9 şi 10 octombrie 2014, la
sediul UNBR din Bucureşti.
Potrivit UNBR, concursul
constă în susţinerea unor probe
scrise şi orale, după cum
urmează:
• examen scris la urmă-
toarele materii: organizarea
şi exercitarea profesiei de
avocat; drept civil, drept procesual
civil, drept penal, drept
procesual penal;
• examen oral, la materiile
drept civil şi drept penal.
Probele scrise se desfăşoară
prin rezolvarea unor
subiecte tip grilă, care sunt
cuprinse în „Chestionarul de
examen” iar subiectele de
examen vor urmări verificarea
cunoştinţelor teoretice şi
practice ale candidaţilor.
Tematica şi bibliografia
de examen sunt cele prevăzute
în regulamentul privind
examenul de verificare a cunoştinţelor
de drept românesc
şi de limba română pentru
avocaţii străini care solicită
dobândirea dreptului de a
acorda consultanţă-juridică în
drept românesc.
Potrivit UNBR, taxa de
înscriere la examen este în
cuantum de 1500 lei şi va fi
achitată în contul UNBR Cod
IBAN: RO30 BRDE 410S
V211 9953 4100 B.R.D. - Sucursala
Academiei.
Agenda evenimentelor din luna septembrie 2014
Agenda evenimentelor
din luna septembrie, pe care
le organizează FEDROM
- Federaţia Asociaţiilor
de Români din Spania la
Biblioteca de carte românească
Lucian Blaga din Madrid
Adresa Bibliotecii Lucian
Blaga:
• Calle Wad Ras 19 bajo,
28039 Madrid
• Linea 1 de metrou, staţia
Estrecho ieşirea Navarra
• Linea 7 de metrou, staţia
Francos Rodriguez
• Orarul bibliotecii este: de
luni până vineri între orele
9:00 – 17:00
• Evenimentele încep la
orele 18:00
Sâmbătă 6 septembrie
2014: ”Folclorul şi tradiţiile
la meglenoromâni, aromâni
şi istroromâni” - Prezintă,
conferenţiar Virgil Coman;
evenimentul face parte din
proiectul asociaţiei hispanoromâne
România „Se întâlneşte
dor cu dor” cofinanţat de
Ministerul Afacerilor Externe
prin Departamentul Politici
pentru Relaţia cu Românii de
Pretutindeni. Proiectul este
coordonat de Ica Tomi.
Duminică 7 septembrie
2014: „Mari scriitori români
- Mircea Eliade şi Emil
Cioran”- Prezintă conferenţiar,
Virgil Coman; Evenimentul
face parte din proiectul
Fedrom „Biblioteca Lucian
Blaga - Alfa şi Omega, expo-
nat al culturii româneşti în decursul
timpului” cofinanţat de
Ministerul Afacerilor Externe
prin Departamentul Politici
pentru Relaţia cu Românii de
Pretutindeni. Proiectul este
coordonat de Miguel Fonda
Ştefanescu.
Sâmbătă 13 septembrie
2014: „Muzica românească
în perioada interbelică” -
Prezină, conferenţiar Cristina
Vlaşin; Evenimentul face
parte din proiectul Fedrom
„Biblioteca Lucian Blaga -
Alfa şi Omega, exponat al
culturii româneşti în decursul
timpului” cofinanţat de
Ministerul Afacerilor Externe
prin Departamentul Politici
pentru Relaţia cu Românii de
Pretutindeni. Proiectul este
coordonat de Miguel Fonda
Ştefanescu.
Duminică 14 septembrie
2014: „Simpozion Eugen
Ionescu” - Prezintă, conferenţiar
Ioana Zlotescu; Evenimentul
face parte din proiectul
Fedrom „ Biblioteca Lucian
Blaga - Alfa şi Omega, exponat
al culturii româneşti în decursul
timpului” cofinanţat de
Ministerul Afacerilor Externe
prin Departamentul Politici
pentru Relaţia cu R omânii de
Pretutindeni. Proiectul este
coordonat de Miguel Fonda
Ştefanescu.
Sâmbătă 20 septembrie
2014: „Sezatoare la Fedrom
- atelier de confectionare Ii”
– Prezintă, artezan Ica Tomi;
evenimentul face parte din
proiectul asociaţiei hispanoromâne
România „Se întâlneşte
dor cu dor” cofinanţat de
Ministerul Afacerilor Externe
prin Departamentul Politici
pentru Relaţia cu Românii de
Pretutindeni. Proiectul este
coordonat de Ica Tomi.
Vineri 26 septembrie
2014: „Întâlnire cu copiii
la Biblioteca Lucian Blaga”
- premierea concursului de
desene pentru copii; Evenimentul
face parte din proiectul
Fedrom „ Biblioteca
Lucian Blaga - Alfa şi
Omega, exponat al culturii
româneşti în decursul timpului”
cofinanţat de Ministerul
Afacerilor Externe prin
Departamentul Politici pentru
Relaţia cu Românii de
Pretutindeni. Proiectul este
coordonat de Miguel Fonda
Ştefanescu.
Sâmbătă 27 septembrie
2014: „Folclor, tradiţii
şi obiceiuri din comunităţile
istorice” – Prezintă, conferenţiar
Ivo Gheorghev;
evenimentul face parte din
proiectul asociaţiei hispano-române
România „Se întâlneşte
dor cu dor” cofinanţat
de Ministerul Afacerilor
Externe prin Departamentul
Politici pentru Relaţia cu
Românii de P retutindeni.
Proiectul este coordonat de
Ica Tomi.

06 SEPTEMBRIE
2014
Opinii
Laura Hanţ - Viena/Austria
Există desigur suficiente
exemple în viaţă care indică
faptul că tinereţea singură nu
este suficientă pentru a mişca
un partid. Şi totuşi social-democraţii
români au decis să
mizeze pe tinereţe. PSD-ul a
considerat atunci, în opoziţie
fiind, că are un anume interval
de timp, care ar urma să treacă
până la viitoarele alegeri,
pentru a-şi roda „la locul de
muncă“ noile cadre alese prin
vot democratic. Mai speră, lucru
care mi s-ar părea firesc,
că având un lider tânăr şi o
conducere nouă va reuşi să
scape de obsedanta acuzaţie
că ar fi urmaşul defunctului
PCR.
În anul 2011 Victor
Ponta pune împreună cu Crin
Antonescu bazele USL, o
construcţie politică nouă şi
după cum s-a văzut câştigătoare.
În mai 2012, pe când
puţină lume se aştepta, noua
alianţă preia conducerea guvernului
iar mai apoi câştigă
alegerile locale şi pe cele
parlamentare la scoruri foarte
mari. Preluarea surprinzătoare
a puterii în urma căderii guvernului
Ungureanu, a stricat
multe jocuri, transformându-l
pe Ponta în inamicul nr. 1 al
perdanţilor şi implicit într-o
ţintă în care urma să se tragă
cu toate forţele.
Încercarea de suspendare
a preşedintelui ţării, un gest
tipic de nerăbdare tinerească,
nu a făcut decât să agite şi mai
mult lucrurile, să ridice nivelul
urei împotriva lui Ponta şi
a USL-ului la cote paroxiste.
După câteva săptămâni de
intense lupte politice purtate
în ţară, dar şi prin diverse
culise europene, a urmat acel
compromis numit „pact de
coabitare“, care ar fi trebuit
să oprească luptele şi să con-
tribuie la buna funcţionare
instituţională a României. Că
nu a fost aşa şi că de fapt luptele
nu au încetat nici măcar
un moment nu mai este astăzi
un secret pentru nimeni. S-au
schimbat doar strategia şi modul
de luptă.
Priorităţile opoziţiei au
devenit ruperea USL şi boicotarea
procesului de guvernare,
ambele cu scopul decredibilizării
celor doi lideri şi destrămării
alianţei. Nu s-a mai
discutat despre dificultăţile
guvernării, despre suma record
din datoria publică care
a trebuit să fie restituită anul
trecut creditorilor, despre atacurile
furibunde şi murdare
la adresa premierului, despre
aplicarea oricăror metode
care pot conduce la mimarea
ineficienţei actului de guvernare,
etc. Acum, când Victor
Ponta a fost desemnat oficial
candidatul PSD la alegerile
prezidenţiale din noiembrie,
împotriva sa au fost asmuţiţi
toţi apărătorii vechii guvernări
portocalii. De acum nu
mai contează nimic. S-a declanşat
o luptă acerbă pentru
ocuparea fotoliului de preşedinte.
Nu contează de către
„Pisicuţul“ nostru va
creşte mare
„Cine este fără de păcat să arunce primul piatra” (Evanghelia după Sfântul Ioan, cap.8)
cine, important să fie cineva
de dreapta. Ce poate să însemne
acest lucru?
Cine este cu adevărat de
dreapta în România? Şi ce
înseamnă dreapta? Pentru cei
care nu ştiu exact ce înseamnă,
îmi fac datoria să amintesc
că dreapta înseamnă marea
bogăţie. Înseamnă bogăţia
unui număr restrâns de persoane,
care controlează şi îşi
conduc din spatele politicienilor
„de dreapta“ propriile interese
pe care, cu mare grijă,
le-au mascat în programele de
guvernare ale partidelor creştin-democrate
şi liberale.
Partidele româneşti de
dreapta sunt partide derapate
de pe stânga şi luate pe
sus de viitura marilor partide
europene. Reamintesc
că marile tunuri financiare
generatoare ale marii crize
economico-financiare din
care de peste 10 ani lumea
nu dă semne că şi-ar putea
reveni, au fost generate şi
susţinute de politici şi partide
de dreapta. Astăzi plătim
cu toţii, cu vârf şi îndesat,
noi şi noi pagube generate
de bănci, firme de asigurări,
fonduri de investiţii şi alte
construcţii şi inginerii gândite
pentru a scoate banii de
pe cecurile populaţiei pentru
a-i băga în conturile unui
grup tot mai mare de bogătaşi.
În aceste condiţii, lumea
va înţelege cu siguranţă de ce
Victor Ponta, liderul socialdemocraţiei
româneşti, este
vinovat de toate relele. Românii
vor înţelege de ce este
făcut în fel şi chip şi când face
bine şi atunci când, ca orice
lider politic, mai poate greşi.
Victor Ponta este un om provenit
şi format în justiţie, un
om al cărui sistem de valori a
fost în aşa fel construit încât
să caute întotdeauna dreptatea.
Uneori aceasta este mai
uşor, alteori este mai greu de
găsit. Sunt însă convinsă că
îşi doreşte să găsească şi să
redea poporului român dreptatea
de mult pierdută.
Din acest motiv votul meu
este de acum rezervat candidatului
PSD, partidul celor
mulţi şi nevoiaşi şi al elitelor
care cred în egalitatea de
şansă şi în nevoia de echitate
socială a unei naţiuni. Este
clar că majoritatea românilor
îşi doresc ca „pisicuţul“ să
crească odată cu ţara, motiv
pentru care îl vor vota pentru
a deveni viitorul preşedinte
al României Drepte (nu de
dreapta).
Dan Luca - Bruxelles
Bruxelles-ul, ca pol legislativ,
a coagulat în jurul
instituţiilor europene o comunitate
aparte. Este vorba
de puternicul sector privat,
reprezentat de companiile
europene şi internaţionale,
federaţii industriale, presa
europeană şi sectorul neguvernamental.
100.000 de
persoane îşi desfăşoară acum
activitatea în Bruxelles-ul
european.
Evident, fiecare ţară este
reprezentată instituţional la
Bruxelles. România, ca ţară
membră a Uniunii Europene,
dispune de o R eprezentanţă
Permanentă pe lângă Uniunea
Europeană. Chiar şi ţările
care nu sunt membre ale UE
dispun de reprezentări şi aici
mă refer la exemple precum
SUA, Rusia, Brazilia sau
chiar Australia.
Reprezentarea permanentă
în Bruxelles apare şi la
nivelul regiunilor şi oraşelor,
o „aglomeraţie” de peste
400 de entităţi juridice, în
care lucrează permanent cel
100.000 de persoane apără diverse
puţin 2.000 de persoane. De
exemplu, fiecare din cele 20
de regiuni italiene au un birou
în Bruxelles-ul european
(precum: Veneto, Piemonte)
şi toate cele 16 landuri germane
sunt şi ele vizibile cu
staff permanent în capitala
Europei.
Oraşele sunt şi ele
prezente cu apariţii precum:
Amsterdam, Londra,
Stockholm sau chiar Riga.
Există unele asociaţii europene
care trebuie amintite
pentru a întregi poza reprezentării
regiunilor şi oraşelor
la Bruxelles: Eurocities,
Consiliul European al
Municipalităţilor şi Regiunilor
sau Adunarea Europeană a
Regiunilor.
Cei mai mulţi lobbyişti
sunt cei care activează
în sediile permanente din
Bruxelles ale celor 400 de
multinaţionale. Nu este însă
ceva similar cu sediile din
alte capitale europene, ci
este de fapt o „ambasadă”
a corporaţiei respective pe
lângă instituţiile europene.
Aşa cum România are o
interese în capitala Europei
Ce face România?
ambasadă în Belgia, care răspunde
de relaţiile bilaterale
între Belgia şi România, dar şi
o Reprezentanţă P ermanentă
pe lângă Uniunea Europeană,
aşa şi Microsoft, de exemplu,
are un birou care se ocupă de
„piaţa de desfacere a produselor
sale” în Belgia, dar şi
de un birou separat care se
ocupă de dinamica legislativă
europeană.
Dacă ne referim la federaţiile
industriale, avem aproximativ
3.000 de birouri ale
acestora în Bruxelles, cu totul
cam 20.000 de oameni îşi
derulează activitatea în acest
sector doar la Bruxelles.
ONG-urile prezente la
Bruxelles întregesc tabloul
celor care intervin în stabilirea
reglementărilor la nivel
european. „ONG-uri mărci”
se remarcă în multe sectoare.
Majoritatea au un secretariat
propriu în capitala europeană,
personalul este plătit şi dezvoltă
strategii de comunicare
foarte bine puse la punct.
Un palier interesant este
legat de „lumea consultanţei”,
extrem de diversă şi de bine
reprezentată în Bruxelles.
Cele câteva sute de firme ce
acoperă domenii precum management,
relaţii cu presa sau
lobby legislativ, oferă un real
suport actorilor din lumea
afacerilor europene.
Aşa numitele think tankuri
(centre de gândire) au
şi ele un rol deosebit în lumea
afacerilor europene. La
Bruxelles principalele idei
politice nu se lansează noaptea,
prin intermediul televiziunilor
comerciale, ci există
o abordare structurată: un
centru de gândire efectuează
o cercetare pe politica respectivă,
se organizează un
eveniment public la care se
invită principalii actori UE,
presa mediatizează evenimentul,
iar clasa politică
începe discuţia pe subiectul
indicat.
Într-o lume atât de dinamică
e normal ca şi presa
să îşi trimită reprezentanţii.
Bruxelles-ul este, în opinia
experţilor, cel mai mare
pol de presă din lume, dacă
luăm în considerare numărul
de ziarişti care îşi desfăşoară
activitatea în acest oraş. În
jur de 1.500 sunt acreditaţi
la Comisia Europeană, plus
încă pe atâţia care scriu corespondenţe
de presă de la
Bruxelles.
***
Dan LUCA este Doctor
în Relaţii Internaţionale
şi Studii Europene, profesor
la universităţi din
Bruxelles, Bucureşti şi Cluj.
Este autorul a 3 cărţi despre
România afacerilor europene,
Bruxellesul european şi dilemele
comunicării. Îşi desfăşoară
activitatea la Bruxelles
din 1997 şi este preşedintele
„Casei Europei˝ Bruxelles.
Cei interesaţi de actualitatea
europeană pot urmãri mesajele
zilnice postate pe blogul
www.c asaeuropei.blogspot.
com.

De interes SEPTEMBRIE
2014 07
Titus Corlăţean: Ziua Limbii
Române este o zi specială pentru
românii de pretutindeni
Mesajul ministrului de
externe Titus Corlăţean
transmis cu ocazia sărbătoririi
Zilei Limbii Române
„Ziua de 31 august este
o zi specială pentru românii
de pretutindeni, dar şi pentru
toţi cei care cunosc, vorbesc
şi preţuiesc limba română.
Ziua Limbii Române, pe care
o celebrăm astăzi, reprezintă
o oportunitate de a marca, în
ţară şi în străinătate, un element
fundamental al profi lului
nostru identitar, precum
şi de a refl ecta asupra istoriei
şi culturii române şi asupra
contribuţiei importante a limbii
române la patrimoniul cultural
european şi universal.
De asemenea, marcarea
Zilei Limbii Române este un
bun prilej pentru a sublinia
caracterul unitar al limbii,
culturii şi civilizaţiei româneşti,
statutul limbii române
ca limbă ofi cială a Uniunii
Europene şi răspândirea utilizării
limbii române în Europa
şi în întreaga lume, unde trăiesc
importante comunităţi
etnice româneşti sau cetăţeni
români.
Pentru comunităţile româ-
neşti din străinătate, limba
română reprezintă principalul
element identitar, un
factor esenţial de vitalitate
culturală şi spirituală. Personalitatea
acestor comunităţi
de români din toată lumea se
confi gurează în mod natural
prin intermediul limbii române
care, vorbită aşa cum
o vorbim acasă, contribuie la
legitimarea profi lului identitar
românesc, original şi, în
acelaşi timp, compatibil cu
marile culturi ale lumii. Limba
română reprezintă elementul
de coeziune al tuturor românilor,
indiferent de ţara în
care trăiesc, care îi uneşte pe
toţi conaţionalii noştri, constituind
pretutindeni un liant
cu care ne mândrim şi în jurul
căruia ne structurăm destinul
naţional.
Unitatea limbii române stă
mărturie pentru patrimoniul
imaterial constituit în descendenţa
răsăriteană a latinităţii
şi romanităţii poporului nostru.
Nu trebuie să pierdem nicio
clipă din vedere faptul că
apartenenţa limbii române la
latinitate reprezintă dovada
că întreaga noastră cultură
este parte a patrimoniului
european şi un element al
identităţii noastre europene.
Am convingerea că eforturile
şi demersurile constante ale
Ministerului Afacerilor Externe
de a încuraja studierea
limbii române în comunităţile
româneşti şi în mediile academice
de peste hotare, precum
şi derularea unor proiecte
educaţionale în parteneriat
cu unele state, contribuie astăzi
la promovarea imaginii
României în lume şi la creşterea
prestigiului nostru la
nivel internaţional.
Cu ocazia Zilei Limbii
Române, celebrată la 31 august,
vă invit să omagiem
împreună limba noastră cea
română, ca element viu al
unităţii noastre spirituale,
culturale şi istorice. Îndemn
toţi românii să-şi cunoască şi
să-şi promoveze cu mândrie
limba, istoria şi tradiţiile,
care reprezintă expresia solidarităţii
de destin prin care
noi, ca popor, ne afi rmăm
propria noastră identitate în
lume.”
Informaţii suplimentare:
Data de 31 august a fost
declarată în România, prin
adoptarea de către Parlament
a Legii nr. 53/2013, Ziua
Limbii Române. Legea prevede
că Ziua Limbii Române
urmează să fie sărbătorită
de autorităţile publice din
România şi de reprezentanţele
diplomatice din străinătate,
inclusiv de Institutele
Culturale ale României sau
alte instituţii româneşti din
străinătate, „prin organizarea
unor programe şi manifestări
cultural-educative şi artistice
cu caracter evocator sau ştiinţific
consacrate istoriei limbii
române”.
Ziua de 31 august este
celebrată, din 1990, în
Republica Moldova, sub numele
de „Limba noastră cea
română” sau „Ziua limbii
române”. Printr-o decizie a
Curţii Constituţionale de la
Chişinău, dată în 5.12.2013,
care a conferit statut de normă
constituţională Declaraţiei de
Independenţă din 27.08.1991,
limba română a fost recunoscută
ca limbă oficială a
Republicii Moldova.
Românii din diaspora vor beneficia de „Manualul de
tradiţii şi obiceiuri”, „Manualul de geografia României”
şi „Atlasul geografic privind românii de pretutindeni”
Directorul general al
Institutului „ Eudoxiu
Hurmuzachi” pentru românii
de pretutindeni,
Zvetlana Preoteasa, şi prof.
univ.dr. Nicolae Ilinca, expert
în cadrul departamentului
Cercetare Ştiinţifică IEH,
au prezentat, în premieră, în
faţa reprezentanţilor mediului
asociativ românesc, aflaţi
la „Diaspora Estival”, program
organizat de către MAE
- DPRRP la Eforie Nord,
proiectul „Manuale IEH”, respectiv
„Manualul de tradiţii
şi obiceiuri” (Norme nescrise,
transmise oral peste timp,
care definesc şi caracterizează
poporul român, devenite
sistem de apartenenţă la un
grup, modalitate de securitate
şi individualizare. Influenţate
de credinţele religioase, de
activităţile zilnice, de evoluţia
spirituală şi materială, de
legăturile care se stabilesc
între vecini, de raporturile
dintre învingători şi învinşi,
tradiţiile reflectă nivelul cultural
într-o anumită perioadă
istorică) şi „Manualul de geografia
României” (principii
şi criterii privind conţinutul,
structura manualului, axată
pe competenţele de învăţare
specifice vârstei de 9 – 18
ani: accesibilitatea textului,
adecvarea ştiinţifică, eficienţa
instrucţională, determinate
de nevoia de învăţare a limbii
române prin geografie, pentru
care sunt expuse în manual
jocuri didactice, hărţi şi imagini,
elemente de evaluare şi
autoevaluare, termeni de specialitate
şi aplicaţii practice, şi
de comunicarea/relaţionarea
cu ajutorul elementelor susmenţionate).
De asemenea, au fost făcute
referiri şi la „Atlasul
geografic privind românii de
pretutindeni”, evidenţiinduse
structura reprezentărilor
grafice şi cartografice, axată
pe prezentarea în plan istoric
şi teritorial a caracteristicilor
românilor de pretutindeni, inclusiv
în sfera celor patru dialecte
(daco-român, aromân,
meglenoromân şi istroromân),
precum şi modificările
survenite în timp, rezultat direct
al influenţelor geopolitice
(Imperiul Bizantin, Imperiul
Otoman, procesele de slavizare)
şi ale mediului geografic
montan din Peninsula
Balcanică.
Expunerile referitoare la
manualele IEH şi la atlas au
provocat interesul participanţilor,
care şi-au manifestat
dorinţa de a intra în posesia
acestora, necesare atât şcolilor
cu predare în limba română,
cât şi şcolilor de weekend,
unde este studiată limba română
în afara graniţelor ţării.
Directorul general IEH,
Zvetlana Preoteasa, le-a promis
tuturor celor prezenţi că
manualele realizate de către
IEH pentru românii de pretutindeni
vor fi trimise în comunităţile
româneşti în toamna
acestui an.
Realizarea de manuale, ca
urmare a cererilor venite din
partea asociaţiilor româneşti
pentru o cât mai bună funcţionare
a şcolilor de weekend
în special, este unul dintre
cele mai importante proiecte
ale Institutului „Eudoxiu
Hurmuzachi” pentru românii
de pretutindeni şi are ca
scop prezervarea şi afirmarea
identităţii etnice, lingvistice şi
culturale a românilor de pretutindeni.
Beneficiarii proiectului
sunt elevii şi profesorii din
ţările vecine, precum: Nordul
Bucovinei şi Ţinutul Herţa,
Transcarpatia ( Maramureşul
Istoric), Basarabia (inclusiv
Transnistria), Sudul
Basarabiei (regiunea Odesa),
Bazinul Bugului (regiunile
Kirovograd, Nicolaev,
Herson), Valea Timocului şi
Voivodina ( Serbia), Bulgaria,
Albania, Macedonia, Grecia,
dar şi din comunităţile româneşti
din întreaga lume, unde
există şcoli de weekend, în
cadrul cărora este studiată
limba română, şi şcoli cu predare
în limba română a culturii
şi civilizaţiei româneşti.
***

08 SEPTEMBRIE
2014
Avocat
Raluca Alexandra Barbu
Publicat în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 790 din
12 decembrie 2001
Modificată prin Legea
nr.102/2005 privind înfiinţarea,
organizarea şi funcţionarea
Autorităţii Naţionale de
Supraveghere a Prelucrării
Datelor cu Caracter P ersonal,
cu modificările şi completările
ulterioare, şi OUG nr. 36/2007
pentru abrogarea Legii nr.
476/2003 privind aprobarea
taxei de notificare a prelucrărilor
de date cu caracter personal,
care cad sub incidenţa
Legii nr. 677/2001 pentru protecţia
persoanelor cu privire la
prelucrarea datelor cu caracter
personal şi libera circulaţie
a acestor date şi a alin. (7) al
art. 22 din Legea nr. 677/2001
pentru protecţia persoanelor
cu privire la prelucrarea datelor
cu caracter personal şi libera
circulaţie a acestor date
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Scop
Art. 1. - (1) Prezenta lege
are ca scop garantarea şi
protejarea drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale
persoanelor fizice, în special
a dreptului la viaţa intimă, familială
şi privată, cu privire la
prelucrarea datelor cu caracter
personal.
(2) Exercitarea drepturilor
prevăzute în prezenta lege nu
poate fi restrânsă decât în cazuri
expres şi limitativ prevăzute
de lege.
Domeniu de aplicare
Art. 2. - (1) Prezenta lege
se aplică prelucrărilor de date
cu caracter personal, efectuate,
în tot sau în parte, prin
Juridic
Lege pentru protecţia persoanelor cu privire
la prelucrarea datelor cu caracter personal şi
libera circulaţie a acestor date
sferului de date cu caracter
personal, efectuate în cadrul
activităţilor de prevenire,
cercetare şi reprimare a infracţiunilor
şi de menţinere a
ordinii publice, precum şi al
altor activităţi desfăşurate în
domeniul dreptului penal, în
limitele şi cu restricţiile stabilite
de lege.
(6) Prezenta lege nu se
aplică prelucrărilor de date
cu caracter personal, efectuate
de persoane fizice exclusiv
pentru uzul lor personal, dacă
datele în cauză nu sunt destinate
a fi dezvăluite.
(7) Prezenta lege nu se
aplică prelucrărilor şi transferului
de date cu caracter personal,
efectuate în cadrul activităţilor
în domeniul apărării
naţionale şi siguranţei naţionale,
desfăşurate în limitele şi
cu restricţiile stabilite de lege.
(8) Prevederile prezentei
legi nu aduc atingere obligaţiilor
asumate de România prin
instrumente juridice ratificate.
CAPITOLUL II
Reguli generale privind
prelucrarea datelor cu caracter
personal
Caracteristicile datelor
cu caracter personal în cadrul
prelucrării
Art. 4. - (1) Datele cu caracter
personal destinate a
face obiectul prelucrării trebuie
să fie:
a) prelucrate cu bună-credinţă
şi în conformitate cu
dispoziţiile legale în vigoare;
b) colectate în scopuri determinate,
explicite şi legitime;
prelucrarea ulterioară a
datelor cu caracter personal
în scopuri statistice, de cercetare
istorică sau ştiinţifică nu
va fi considerată incompatibilă
cu scopul colectării dacă
se efectuează cu respectarea
dispoziţiilor prezentei legi,
inclusiv a celor care privesc
efectuarea notificării către
autoritatea de supraveghere,
precum şi cu respectarea garanţiilor
privind prelucrarea
datelor cu caracter personal,
prevăzute de normele care reglementează
activitatea statistică
ori cercetarea istorică sau
ştiinţifică;
c) adecvate, pertinente şi
neexcesive prin raportare la
scopul în care sunt colectate
şi ulterior prelucrate;
d) exacte şi, dacă este cazul,
actualizate; în acest scop
se vor lua măsurile necesare
pentru ca datele inexacte sau
incomplete din punct de vedere
al scopului pentru care sunt
colectate şi pentru care vor fi
ulterior prelucrate, să fie şterse
sau rectificate;
e) stocate într-o formă
care să permită identificarea
persoanelor vizate strict pe
durata necesară realizării scopurilor
în care datele sunt colectate
şi în care vor fi ulterior
prelucrate; stocarea datelor pe
o durată mai mare decât cea
menţionată, în scopuri statistice,
de cercetare istorică sau
ştiinţifică, se va face cu respectarea
garanţiilor privind
prelucrarea datelor cu caracter
personal, prevăzute în
normele care reglementează
aceste domenii, şi numai pentru
perioada necesară realizării
acestor scopuri.
(2) Operatorii au obligaţia
să respecte prevederile alin.
(1) şi să asigure îndeplinirea
acestor prevederi de către persoanele
împuternicite.
CAPITOLUL VII
Transferul în străinătate
al datelor cu caracter personal
Condiţiile transferului în
străinătate al datelor cu caracter
personal
Art. 29. - (1) Transferul către
un alt stat de date cu caracter
personal care fac obiectul
unei prelucrări sau sunt destinate
să fie prelucrate după
transfer poate avea loc numai
în condiţiile în care nu se încalcă
legea română, iar statul
către care se intenţionează
transferul asigură un nivel de
mijloace automate, precum şi
prelucrării prin alte mijloace
decât cele automate a datelor
cu caracter personal care fac
parte dintr-un sistem de evidenţă
sau care sunt destinate
să fie incluse într-un asemenea
sistem.
(2) Prezenta lege se aplică:
a) prelucrărilor de date cu
caracter personal, efectuate
în cadrul activităţilor desfăşurate
de operatori stabiliţi în
România;
b) prelucrărilor de date cu
caracter personal, efectuate în
cadrul activităţilor desfăşurate
de misiunile diplomatice
sau de oficiile consulare ale
României;
c) prelucrărilor de date cu
caracter personal, efectuate
în cadrul activităţilor desfăşurate
de operatori care nu
sunt stabiliţi în România, prin
utilizarea de mijloace de orice
natură situate pe teritoriul
României, cu excepţia cazului
în care aceste mijloace nu sunt
utilizate decât în scopul tranzitării
pe teritoriul României
a datelor cu caracter personal
care fac obiectul prelucrărilor
respective.
(3) în cazul prevăzut la
alin. (2) lit. c) operatorul îşi
va desemna un reprezentant
care trebuie să fie o persoană
stabilită în România. Prevederile
prezentei legi aplicabile
operatorului sunt aplicabile
şi reprezentantului acestuia,
fără a aduce atingere posibilităţii
de a introduce acţiune în
justiţie direct împotriva operatorului.
(4) Prezenta lege se aplică
prelucrărilor de date cu caracter
personal efectuate de
persoane fizice sau juridice,
române ori străine, de drept
public sau de drept privat,
indiferent dacă au loc în sectorul
public sau în sectorul
privat.
(5) în limitele prevăzute
de prezenta lege, aceasta se
aplică şi prelucrărilor şi tranprotecţie
adecvat.
(2) Nivelul de protecţie va
fi apreciat de către autoritatea
de supraveghere, ţinând seama
de totalitatea împrejurărilor în
care se realizează transferul
de date, în special având în
vedere natura datelor transmise,
scopul prelucrării şi durata
propusă pentru prelucrare,
statul de origine şi statul de
destinaţie finală, precum şi
legislaţia statului solicitant. în
cazul în care autoritatea de supraveghere
constată că nivelul
de protecţie oferit de statul de
destinaţie este nesatisfăcător,
poate dispune interzicerea
transferului de date.
(3) în toate situaţiile transferul
de date cu caracter
personal către un alt stat va
face obiectul unei notificări
prealabile a autorităţii de supraveghere.
(4) Autoritatea de supraveghere
poate autoriza transferul
de date cu caracter
personal către un stat a cărui
legislaţie nu prevede un nivel
de protecţie cel puţin egal cu
cel oferit de legea română
atunci când operatorul oferă
garanţii suficiente cu privire
la protecţia drepturilor fundamentale
ale persoanelor.
Aceste garanţii trebuie să fie
stabilite prin contracte încheiate
între operatori şi persoanele
fizice sau juridice din
dispoziţia cărora se efectuează
transferul.
(5) Prevederile alin. (2),
(3) şi (4) nu se aplică dacă
transferul datelor se face în
baza prevederilor unei legi
speciale sau ale unui acord
internaţional ratificat de
România, în special dacă transferul
se face în scopul prevenirii,
cercetării sau reprimării
unei infracţiuni.
(6) Prevederile prezentului
articol nu se aplică atunci
când prelucrarea datelor se
face exclusiv în scopuri jurnalistice,
literare sau artistice,
dacă datele au fost făcute
publice în mod manifest de
către persoana vizată sau sunt
strâns legate de calitatea de
persoană publică a persoanei
vizate ori de caracterul public
al faptelor în care este implicată.
Situaţii în care transferul
este întotdeauna permis
Art. 30. - Transferul de
date este întotdeauna permis
în următoarele situaţii:
a) când persoana vizată
şi-a dat în mod explicit consimţământul
pentru efectuarea
transferului; în cazul în
care transferul de date se face
în legătură cu oricare dintre
datele prevăzute la art. 7, 8
şi 10, consimţământul trebuie
dat în scris;
b) când este necesar pentru
executarea unui contract încheiat
între persoana vizată şi
operator sau pentru executarea
unor măsuri precontractuale
dispuse la cererea pesoanei
vizate;
c) când este necesar pentru
încheierea sau pentru executarea
unui contract încheiat
ori care se va încheia, în interesul
persoanei vizate, între
operator şi un terţ;
d) când este necesar pentru
satisfacerea unui interes public
major, precum apărarea
naţională, ordinea publică sau
siguranţa naţională, pentru
buna desfăşurare a procesului
penal ori pentru constatarea,
exercitarea sau apărarea unui
drept în justiţie, cu condiţia ca
datele să fie prelucrate în legătură
cu acest scop şi nu mai
mult timp decât este necesar;
e) când este necesar pentru
a proteja viaţa, integritatea fizică
sau sănătatea persoanei
vizate;
f) când intervine ca urmare
a unei cereri anterioare de acces
la documente oficiale care
sunt publice ori a unei cereri
privind informaţii care pot fi
obţinute din registre sau prin
orice alte documente accesibile
publicului.

Ministerul Muncii din protecţia drepturilor lucrătorilor
România a lansat pe 26 august
2014, TelVerde, un număr
de telefon gratuit disponibil
de luni până vineri. Apelând
numărul, cetăţenii pot obţine
diverse informaţii privind
pensiile şi asigurările sociale,
sau legislaţia muncii.
Conform informaţiilor publicate
de Ministerul Muncii,
0 800 86 86 22 este numărul
de telefon gratuit, apelabil din
oricare reţea, la care cetăţenii
pot obţine informaţii privind
1. Când se deschide
dreptul la pensie de limită
de vârstă?
Răspuns:
În conformitate cu prevederile
art. 52 din Legea nr.
263/2010 privind sistemul
unitar de pensii publice, modificată
şi completată, pensia
pentru limită de vârstă se
cuvine persoanelor care îndeplinesc,
cumulativ, la data
pensionării, condiţiile privind
vârsta standard de pensionare
şi stagiul minim de cotizare
sau în specialitate, după caz,
prevăzute de lege.
Vârsta standard de pensionare
este de 65 de ani pentru
bărbaţi şi 63 de ani pentru
femei.
Atingerea acestei vârste se
realizează prin creşterea vârstelor
standard de pensionare,
conform eşalonării prevăzute
în anexa nr. 5, în raport de
data naşterii.
Stagiul minim de cotizare
este de 15 ani, atât pentru
femei, cât şi pentru bărbaţi.
Atingerea acestui stagiu se realizează
prin creşterea stagiului
minim de cotizare, conform
eşalonării prevăzute în anexa
nr. 5, în raport de data naşterii.
2. Pentru completarea
stagiului de cotizare, se poate
plăti retroactiv contribuţia de
asigurări sociale?
Răspuns:
În cazul în care nu v-aţi
aflat, pentru o anumită perioadă,
în una din situaţiile
prevăzute de lege pentru care
se datorează contribuţia de
asigurări sociale de stat, nu
există temei legal pentru plata
retroactivă a acesteia.
În conformitate cu prevederile
art. 6 alin.(2) din Legea
nr. 263/2010 privind sistemul
unitar de pensii publice, modificată
şi completată orice
persoană care doreşte să îşi
completeze venitul asigurat
se poate asigura în sistemul
public de pensii, pe bază de
contract de asigurare socială,
în condiţiile legii.
Potrivit art. 12 din acelaşi
act normativ, contractul de
asigurare socială prevăzut la
art. 6 alin. (2) se încheie între
persoana interesată sau, după
caz, tutorele, curatorul ori
mandatarul acesteia, desemnat
prin procură specială, şi
casa teritorială de pensii competentă,
în funcţie de domiciliul
sau reşedinţa persoanei.
Contractul de asigurare socială
se încheie în formă scrisă
şi produce efecte de la data
înregistrării acestuia la casa
teritorială de pensii.
3. Când vor intra pensionarii
în posesia legitimaţiei
de transport tip card ?
Răspuns:
În conformitate cu dispoziţiile
art. I punctul 6 din Legea
nr. 211/2012 privind aprobarea
Ordonanţei Guvernului
nr. 8/2011 pentru modificarea
şi completarea legislaţiei cu
privire la eliberarea, gestionarea
şi monitorizarea documentelor
de călătorie acordate
pensionarilor, veteranilor derăzboi
şi văduvelor de război,
Ministerul Transporturilor şi
Infrastructurii şi Ministerul
Muncii, Familiei şi Protecţiei
Sociale vor întreprinde măsurile
necesare pentru ca, până
la data de 31 decembrie 2014,
veteranii de război şi văduvele
de război, pensionarii din
sistemul public de pensii, precum
şi pensionarii din celelalte
sisteme proprii de asigurări
sociale să intre în posesia
legitimaţiei de transport tip
card, personalizată cu numele
Juridic SEPTEMBRIE
2014 09
Cetăţenii pot primi la telefon
informaţii despre legislaţia
legislaţia muncii şi a asigurărilor
sociale.
Serviciul de telefonie este
disponibil de luni până vineri,
între orele 09.00-22.00.
Concret, potrivit instituţiei,
este vorba despre o linie
de acces direct la informaţiile
specifice domeniilor gestionate
de Ministerul Muncii, şi
anume:
• politici publice;
• pensii şi asigurări sociale;
• asistenţă socială;
• protecţia persoanelor cu
dizabilităţi;
muncii şi pensii
• protecţia drepturilor lucrătorilor;
• protecţia sănătăţii şi securităţii
în muncă;
• protecţia drepturilor copilului
adopţii;
• legislaţia muncii.
Scopul acestui serviciu
este acela de a facilita accesul
cetăţenilor la informaţiile
din domeniul social, în vederea
creşterii transparenţei
administraţiei publice şi a
creşterii încrederii cetăţenilor,
prin simplificarea barierelor
administrative şi prin reducerea
timpului alocat furnizării
Pensii - Întrebări şi răspunsuri
acestor servicii.
„Prin TelVerde, oamenii
vor primi informaţia mult mai
repede şi vor şti unde să se
adreseze pentru a-şi rezolva
o problemă sau alta. Este important
să simplifi căm accesul
oamenilor la informaţiile
dorite”, a declarat ministrul
muncii, Rovana Plumb.
TelVerde este un serviciu
telefonic gratuit şi va funcţiona
utilizând o bază de date
formată dintr-un set de întrebări
frecvente şi răspunsuri
clare pentru fiecare domeniu
în parte. Răspunsurile furnişi
codul numeric personal ale
fiecărui beneficiar.
4. Când are dreptul soţul
supravieţuitor la pensie de
urmaş?
Răspuns:
Soţul supravieţuitor are
dreptul la pensie de urmaş pe
tot timpul vieţii, la împlinirea
vârstei standard de pensionare.
Vârsta standard de pensionare
este prevăzută în anexa
nr. 5 la lege.
Soţul supravieţuitor are
dreptul la pensie de urmaş,
indiferent de vârstă şi de durata
căsătoriei, dacă decesul
soţului susţinător s-a produs
zate de către operatorii callcenter-ului
sunt elaborate de
Ministerul Muncii şi vor fi actualizate
permanent în funcţie
de feed-back-ul primit din
partea cetăţenilor.
„În cazul în care răspunsurile
la întrebările formulate
de public vor necesita un
timp de consultare cu experţi
ai ministerului, solicitarea va
fi transmisă electronic persoanelor
abilitate din cadrul
Ministerului Muncii şi va fi
soluţionată conform procedurilor
de comunicare aprobate”,
a mai precizat instituţia.
ca urmare a unui accident de
muncă sau a unei boli profesionale
şi dacă nu realizează
venituri lunare dintr-o activitate
profesională pentru care
asigurarea este obligatorie ori
dacă acestea sunt mai mici de
35% din câştigul salarial mediu
brut, prevăzut la art. 33
din lege.
5. Este importantă durata
căsătoriei pentru acordarea
pensiei de urmaş?
Răspuns:
Soţul supravieţuitor are
dreptul la pensie de urmaş pe
tot timpul vieţii, la împlinirea
vârstei standard de pensionare,
dacă durata căsătoriei a
fost de cel puţin 15 ani.
În cazul în care durata căsătoriei
este mai mică de 15
ani, dar de cel puţin 10 ani,
cuantumul pensiei de urmaş
cuvenit soţului supravieţuitor
se diminuează cu 0,5% pentru
fiecare lună, respectiv cu
6,0% pentru fiecare an de căsătorie
în minus.
Soţul supravieţuitor are
dreptul la pensie de urmaş,
indiferent de vârstă şi de durata
căsătoriei, dacă decesulsoţului
susţinător s-a produs
ca urmare a unui accident de
muncă sau a unei boli profesionale
şi dacă nu realizează
venituri lunare dintr-o activitate
profesională pentru care
asigurarea este obligatorie ori
dacă acestea sunt mai mici de
35% din câştigul salarial mediu
brut, prevăzut la art.33 din
lege.
6. Exista posibilitatea obţinerii
pensiei de urmaş dacă
durata căsătoriei a fost mai
mică de 15ani?
Răspuns:
În cazul în care durata căsătoriei
este mai mică de 15
ani, dar de cel puţin 10 ani,
cuantumul pensiei de urmaş
cuvenit soţului supravieţuitor
se diminuează cu 0,5% pentru
fiecare lună, respectiv cu
6,0% pentru fiecare an de căsătorie
în minus.

10
SEPTEMBRIE
2014
Gabriela Căluţiu Sonnenberg
Benissa-Spania
Dacă un observator imparţial
s-ar teleporta ca prin minune
în România anului curent şi ar
arunca o privire dezinteresată
asupra stării naţiunii, ar constata
cu oarecare surpriză că ţara
nu mai corespunde clişeelor
străvechi. Nu mai înnotăm în
masa amorfă de trecători indiferenţi
şi apatici, nu mai avem oameni
dispuşi să rabde în tăcere,
nu mai auzim la ştiri veşnicele
lamentări pe marginea destinului
nostru tragic, de popor situat
la marginea dinspre prăpastie a
Europei. Să se fi adeverit în fine
chemarea din refrenul repetat
până la exasperare, ”Deşteaptă-te
române”?
Sigur, nici salturi de bucurie
nu facem, dar parcă ne uităm
mai deschis, mai demn în ograda
proprie şi în cea a vecinilor,
pândind şanse şi căutând căi
de ameliorare, încercând câte
ceva prin propriile puteri şi
nemaiaşteptând să vină soluţia
de la alţii. Din ce în ce mai des,
lumea de pe stradă zâmbeşte,
perechile se ţin de mână, familiile
îşi educă copiii să se poarte
civilizat, se merge în concediu
la tratament, la munte sau la
mare, se fac iarăşi abonamente
la ziare şi reviste, apar timide
încercări de sortare a deşeurilor
revalorificabile etc.
Stagnează audienţa emisiunilor
cu gargaragii, scade ratingul
producţiilor mass-media de
duzină şi al liderilor de opinie
gălăgioşi, găunoşi, inculţi. Nu
se mai porneşte de la prezumţia
că tot ce vine din afară e bun.
Nici derivata ei, că tot ce e de la
noi ar fi lucru slab, nu mai este
întru totul valabilă. Imitaţiile
ieftine după modele capitaliste
umplu galantarele, prăfuinduse.
Creşte, în schimb, simpatia
pentru valorile naţionale
perene, cum sunt festivalurile
folclorice, reţetele şi remediile
naturale, din bătrâni, agricultura
ecologică. Apar personaje
literare relaxate, ne amuzăm
distanţat pe seama caraghioşilor
noştri (genial personajul
”maimuţa carpatină”!), sau ai
celor din afară (haioase sunt
comentariile personajului ”iepurele
mizantrop”).
Pe scene şi pe ecrane se impune
cererea de spectacole cu
substrat optimist, inclusiv al
celor cu tentă naiv-educativă.
Apar lideri informali, numai
buni de modele de urmat, cum
sunt sportivii de succes sau actorii
pasionali, care însufleţesc,
apelând la mândria naţională. E
drept, uneori ne calcă apăsat pe
pedala răbdării noastre blajine,
generalizându-ne exagerat calităţile,
dar oare nu e mai bine aşa
decât invers?
Nu ne mai izbim la tot pasul
de oameni cu expresii faciale
împietrite şi, la cealaltă extremă,
nu mai suntem agresaţi
fonic, cu decibeli mulţi, de înjurăturile
suculente, emanate
de vreun strident, care ţine cu
tot dinadinsul să se facă remarcat.
Nu ni se mai revelează la
tot pasul acea surdă răvăşire
proprie poporului condamnat
la veşnica tranziţie. A dispărut
aproape complet şarmanta şovăială
a naţiunii tinere (să nu
uităm căne-am coagulat abia la
începutul secolului trecut şi am
fost îndelung striviţi în pisălogul
comuniştilor, ce cu mândrie
ne degradau la starea imprecisă
de ”societate în curs de dezvoltare”).
Nu doar atât, dar dacă mă
uit la istoria recentă, alt argument
vorbeşte pentru impulsul
tineresc: democraţia noastră
împlineşte douăzeci şi cinci de
ani. Ce vârstă! Era vârsta democraţiei
spaniole, atunci când
am făcut eu cunoştinţă cu ea, la
un sfert de secol după ce se eliberase
de sub bocancul militar
al dictatorului Franco! Cât de
Pagina mea
firească mi se părea pe atunci
atitudinea ibericilor, verticală,
total diferită de bălbâielile demagogice
din România anilor
nouăzeci!
Era evident că mai aveam
mult de mers până să-i ajungem
din urmă, mai exact un sfert de
secol. Pe care l-am avut. De ce
să nu admit că şi ”tweenie România”
are dreptul acum la un
pic de lejeritate comodă, la fel
ca ”tweenie Spania”, care îşi
asuma nu demult moştenirea
asupririi, ne-mai-încovoindu-se
însă sub ea?
Ce vreau eu să subliniez este
că se iese din inerţie, se pune
puţin stavilă risipei grandomane.
Chiar dacă ne mişcăm,
din păcate, destul de brownian,
măcar suntem vigilenţi şi
ageri. Iar legile încep să se ia
în serios, intrând în vigoare. În
facultăţi, dar şi în politică sunt
şi examene care se iau pe merit;
bandiţi superbogaţi, care se credeau
imuni, sunt condamnaţi
şi execută pedepse adevărate.
România însăşi e în plină vigoare,
ţara câştigă, încet dar sigur,
un tonus mai sănătos, mai
viguros. Oamenii muncesc; o
rată a şomajului de aproape
70% în rândul tinerilor, cum
avem în Spania, ar fi de neconceput.
Mă gândesc la vorba poetului
Marin Sorescu, cel care a
avut revelaţia lui ”cu mine se
petrece ceva: o viaţă de om” şi
o văd cumva extrapolată la nivel
macro, în plan naţional. Pe
scurt, parafrazând: ”cu românii
se întâmplă ceva, o viaţă de popor”!
Mai bine zis, o vârstă de
popor, una tânără, bineînţeles.
Trecuţi fiind de pe acum
cei şapte ani de acasă, completaţi
cu educaţia de pe la şcoli,
depăşită perioada turbulentă
a pubertăţii, clasăm şi majoratul,
obişnuindu-ne cu ideea
că avem deja un rost în lume,
locul ne este dat iar planuri de
viitor sunt destule. Democraţia
română e în faza în care, dacă
ar fi om, ar avea deja carnet de
conducere (mobilitate fizică
garantată) şidiplomă de absolvire
(adică minte suficient de
mobilată pentru mobilitatea
România în vigoare
să ni se spună că vizitele în ţara
noastră sunt ca nişte călătorii
înapoi în timp, într-o Europă
dulceagă, de acum cinzeci de
ani, dar poate că merită să facem
o excepţie în ce priveşte
educaţia. Eu nu subscriu tezei
exaltate a ”poporului ales”, pe
care unii o propagă printre co-
la începutul secolului trecut
în pretenţiosul său studiu, intitulat
”Psihologia Poporului
Român”?
Revin la exerciţiul meu de
imaginaţie din preambul: ce
s-ar întâmpla dacă, printr-o
minune, Domnul Constantin
Rădulescu Motru ar călători
mentală). Şi-ar alege acum un
rost, întemeind o familie, cum
s-ar spune.
Acum în România se poartă
autosiguranţa decentă, nu
obraznică, aşa cum era la modă
pe la începuturile democraţiei
noastre pubertare. Să fii depăşit
oare situaţia umilului învăţăcel,
poziţia copilului ignorat, până
îşi dibuieşte singur, pe pipăite,
drumul? Oare am ajuns în fine
la vârste mai coapte? Şi dacă
da, atunci oare plătim asta cu
preţul renunţării la candoarea
tinereţii noastre naive, de popor
vesel? Am fost absolviţi de răspunderi
serioase până acum. Ce
urmează?
În detrimentul spontaneităţii
noastre savuroase, de popor
lationo-estic voios, îşi face din
ce în ce mai mult loc suveranitatatea
uşor blazată a tânărului
de douăzeci şi cinci de ani, care
a depăşit nisipurile mişcătoare
ale vârstei majoratului, îndrep-
tându-se spre vârste mai solidate, cu pregătire temeinică
condovedită
prin diplomele de absolvire,
eventual cu patalamale
oficiale de la forul tutelar din
Bruxelles.
Citeam deunăzi un articol
de atitudine, în care autorul
atrăgea atenţia asupra moravurilor
superficiale pe care le
naţionalii maislabi de înger, dar
poate totuşi mai avem o şansă
să ne salvăm aşa cum suntem,
cât timp exact astfel de rămăşiţe
de modestie cuminte trezesc
invidia altora. Sfidare capitalismului,
de trei ori sfidare! ”Ce
n-a văzut vestul”, s-avem şi noi
ceva cu care ne lăudăm!
Ţara nu se mai sufocă sub
în timp, teleportându-se în
România de astăzi?
Ar spune, bulversat: ”manifestările
sufl eteşti obişnuite ale
românului încep să semene tot
mai mult cu cele ale popoarelor
culte apusene. Sufl etul burghez
câştigă teren, favorizând iniţiativa
privată şi spiritul de risc,
împiedicând din ce în ce mai
importăm din Occident. Brusc povara tineretului plictisit, mult subordonarea individului
mi-am amintit remarca unei
prietene nemţoaice, care aprecia
comportamentul politicos
al copiilor pe care ea i-a întâlnit
în România. Cu mirare a
exclamat: ”Aici copiii încă îşi
mai respectă părinţii şi profesorii.
Doamne ce reconfortant!
Credeam că nu mai există aşa
ceva. Îmi aminteşte de propria
mea copilărie!”
Cum adică ”încă”? – m-am
alarmat eu. Adică e doar o chestiune
de timp până când se vor
transforma şi ai noştri în tirani
obraznici, ca aiurea prin lume?!
Ei bine, ne-am cam săturat
chiulangiu. Sistemul de învăţământ
s-a reformat în asemenea
măsură încât avem situaţii de-a
dreptul absurde, când facultăţile
îşi dispută aceiaşi studenţi,
pentru că prea puţini liceeni
trec bacalaureatul. Energiile
nu se mai risipesc necontrolat,
în toate direcţiile, ci par să se
canalizeze spre un ţel comun,
chiar dacă nimeni nu ştie încă
exact în care anume. Românulstandard
nu mai este aşa de tipizat
şi transparent cum era în
trecut. Să fim încetat oare de a fi
individualişti, cum ne zugrăvea
Constantin Rădulescu Motru
spiritului gregar, de turmă.
Nerespectarea legilor începe
să nu mai fi e considerată ca un
titlu de mărire şi putere, dar rămâne
valabilă, din păcate, caracteristica
românilor de a se
urni greu şi de a renunţa uşor. ”
Iar eu aş adăuga: mentalitatea
lui ”lasă să înceapă ceilalţi,
ca să nu rămân eu singurul păcălit”
se înlocuieşte cu ”ia să
mă apuc eu primul, până nu-mi
fură altul ideea”.
Dar o fărâmă de îndoială mă
chinuie în continuare, căci sunt
şi eu, totuşi, din acelaşi aluat:
sper că nu m-am păcălit.

Cultură SEPTEMBRIE
2014 11
Festivalul Internaţional al
tinerelor talente româneşti
„Propatria” - A 4-a ediţie 2014
Festivalul Internaţional al
tinerelor talente româneşti, a
patra ediţie s-a desfăşurat la
Roma în perioada 20 iunie - 7
iulie 2014 (prima sesiune) şi
va continua cu cea de a doua
sesiune între 5-6-7 septembrie
la Roma - Accademia di
Romania.
Festivalul este organizat
şi promovat de către
Asociaţia culturală românoitaliană
Propatria cu colaborarea
Ambasadei României
în Italia şi sprijinul financiar
al Ministerului de Externe al
României, prin Departamentul
Românilor de Pretutindeni.
Realizată sub înaltele patronaje
ale Senatului şi a Camerei
Deputaţilor Republicii I taliene,
al Ambasadelor R omâniei
şi Republicii Moldova în
Italia, al „ Comune di Roma” -
Asesoratul pentru cultura, creativitate
şi promovare artistică,
„Comune di Roma - Municipio
XIX, al Academiei României
în Roma, Conservatorul
de Muzică Santa Cecilia,
Regiunea Lazio, această ediţie
internaţională s-a născut şi a
avut această anvergură în urma
colaborării deosebit de fructuoasă
şi colegială cu asociaţiile
italiene şi asociaţiile româneşti
din diaspora: Spirit Românesc-
Dana Mihalache, Asociaţia
Părinţilor Români - Constantin
Şorici, Vocea Românilor Italia
- Iulian Manta şi Monica
Mitrică, Asociaţia Dacia-
Tatiana Ciobanu, Centrul cultural
Român din Catalanya
(Spania)- Stela Vidraşcu, Tous
pour l’Europe (Franţa) - Mihai
Dobrin, ARTHIS (Belgia)
- Liviu H opârtean, ARI Italia-
Eugen Terteleac, Sharing Love
Romania, Asociaţia Kol Rinà
din Formello, Cinema Casting
- Fausto Petronzio, corul „Ars
nova”, Orchestra „La settima
nota” şi corul „il setticlavio”
din Manziana conduse de M°
Massimo Paffi, precum şi a
regizorului Sandro Rosi care a
avut o importantă contribuţie
în realizarea flash-mob-ului de
deschidere.
Festivalul a fost deschis
în mod oficial în Piazza del
Campidoglio Roma, printr-un
FLASH-MOB, într-un mod
inedit, de major impact. O sută
de artişti şi zeci de persoane,
îmbrăcate în Ii, au participat la
primul flash mob românesc cu
coregrafie.
Am ales să aducem în atenţia
italienilor şi turiştilor din capitala
Italiei frumuseţea tradiţiilor
româneşti, prin promovarea
IEI – celebra “blouse roumaine”
lăudată de artişti şi designeri
din întreaga lume, de la
Matisse la Yves Saint Laurent
şi Jean Paul Gautier.
Ca element de surpriză, în
piaţă au apărut persoane îmbrăcate
în IE sau cu o cămaşă albă
şi diferite accesorii tradiţionale.
La FLASH MOB, pregătit de
către regizorul italian Sandro
Rosi, au participat artişti români
şi italieni care au cântat
„Oda Bucuriei” de Beethoven:
membrii corurilor „A şaptea
notă”, „Ars Nova” şi orchestra
„Il Setticlavio” alături de
Ansamblul Folcloric româno
- basarabean „Arţăraş” . Evenimentul
a fost filmat cu opt telecamere,
ulterior fiind realizat
un video difuzat online.
„Alegerea imnului
U niunii Europene, şi participarea
multinaţională în
acest context, este semnul
unităţii şi integrării comunităţilor
noastre întro
Europă multiculturală,
îmbogăţită în fiecare zi cu
valori culturale”.
Al patrulea eveniment
a fost vernisajul expoziţiei
“Magia culorii în arta tradiţională
românească” pe data de
24 iunie ore 18.00 la Muzeul
Naţional de arte şi tradiţii populare
din Roma. Expoziţia
a fost realizată în colaborare
cu Muzeul Naţional al Satului
“Dimitrie Gusti” Bucureşti,
CabliFunART şi Muzeul grăniceresc
din N ăsăud.
În cadrul acestui eveniment
unic, de o importanţă
deosebită, vizitatorii au
putut admira 17 costume
integrale de patrimoniu, reprezentând
portul popular
din principalele zone geografice
ale României, puse
la dispoziţie de către Muzeul
Naţional al Satului “Dimitrie
Gusti”, împreună cu treizeci
de costume din zona Bistriţa
– Năsăud – Valea Someşului
din colecţia privată a artistei
Silvia Floarea Tòth adevărată
ambasadoare a portului
românesc autentic. Artista
a expus costumele populare
din colecţia sa care a atras
atenţia presei internaţionale,
prestigioasa revistă National
Travel Geographic, împreună
cu 30 de fotografii de autor.
Alături de costume au putut
fi admirate obiecte decorative,
covoare şi accesorii,
fotografii de epocă, expuse
pentru prima dată în afara ţării.
Au fost realizate, de asemenea,
proiecţii video care au
ilustrat obiceiurile populare şi
sărbătorile tradiţionale creştine
şi paleocreştine pe teritoriul
românesc, viaţa agrară şi
pastorală din cele patru anotimpuri,
creînd astfel o cupolă
magică şi spirituală evenimentelor
din viaţa comunităţii
rurale.
Pe scena Galei au evoluat
17 tineri de origine română din
patru ţări europene. După patru
ore de spectacol, juriul, condus
de pianista româno – italiană
Cătălina Diaconu, a decretat
câştigătorii.
Cele trei trofee au fost decernate
următorilor tineri: lui
Alexandru Stanciu / Loredana
Pîrvu (scrimă scenică, S pania),
Octavian Purcarea (canto,
Spania) şi lui Ciprian Străteanu
(pian, Italia).
Tânăra pianistă Aurelia
Vişovan (Austria) şi Violeta
Otilia Bîrla (regizor de scurtmetraj,
Italia) au primit burse
în valoare de 500 de euro.
Două diplome de excelenţă
au fost acordate de către organizatori
pianistei Aurelia Vişovan
şi Emanuelei Ionică (actorie şi
dublaj – Italia). Au fost acordate
premii speciale în cadrul
Galei: solista pop IA Malina,
membru în juriu, a acordat premiul
special “I AM Musica”
tinerei Monica Anghel Sannino
(Italia), o înregistrare împreună
cu artista la un important studiou
de înregistrări din Roma
şi Preşedinta juriului, Cătălina
Diaconu, a acordat de asemenea
două premii speciale,
constând într-un curs de perfecţionare,
a doi tineri pianişti:
Diego Raita (Italia) şi Ciprian
Străteanu (Italia).
Obiectivele propuse sunt pe
termen lung dar cu această ediţie
a fost atins un prim obiectiv
foarte important: participarea
unor nume importante din cultura
românească de peste hotare
care simt ca şi noi nevoia
de a transmite un mesaj pozitiv
către lume.
Alegerea acestor nume
a fost făcută în primul rând
urmărind obiectivul propus,
acela de a promova o altă
imagine despre România,
dar şi datorită faptului că toţi
au îmbrăţişat această idee şi
simt aceeaşi nevoie de trecere
prin lume cu fruntea sus,
mândri de cultura şi originile
noastre. Acest mesaj
încercăm să îl transmitem
cu toţii, tinerilor participanţi
care vor deveni la rândul
lor viitoare nume cu care ne
vom mândri.
Proiectul în sine, în afara
succesului artistic şi cultural, a
reuşit să întărească coeziunea
comunităţii româneşti din Italia
şi Europa, având un succes de
public important, nu numai
asupra comunităţii româneşti
dar şi asupra publicului italian
şi a turiştilor care au fost interesaţi
de tematica propusă.
S-a lansat mesajul important
al unei Românii culturale pe
care puţini au avut ocazia să o
cunoască.
A patra ediţie a
F ESTIVALULUI PROPATRIA
- Festivalul Internaţional al tinerelor
talente româneşti, continuă
cu cea de a doua sesiune
care se va desfăşura la Roma în
perioada 5 – 7 septembrie 2014.
Sediul prestigios al Academiei
României din Roma, va găzdui
în perioada 5-6-7 septembrie
un Masterclass de pian sustinut
de M° Cătălina Diaconu.
Având în vedere obiectivele
pe care Festivalul Propatria
îşi propune să le realizeze, în
primul rând promovarea tinerelor
talente de origine română
şi răspândirea în întreaga
lume a imaginii României
culturale, M° Cătălina
Diaconu oferă posibilitatea tinerilor
muzicieni de a participa
în mod liber la Masterclass
atât ca elevi efectivi cât şi ca
ascultători.
Cursul se adresează tinerilor
pianişti cu vârsta cuprinsă între
8 şi 18 ani, elevi la Şcolile
Medii cu profil muzical şi studenţilor
înscrişi la cursurile preuniversitare
a Conservatoarelor
de Muzică, Şcoli de Muzică,
Licee cu profil muzical, etc.
Au prioritate în vederea participării,
tinerii pianişti de origine
română şi studenţii cursurilor
pre-universitare de pian de la
Conservatorul Santa Cecilia.
Cursul poate fi urmărit
ca auditori zilnici sau pe
întreaga durată a masterclass-ului,
intrarea fiind liberă
atât pentru adulţi cât şi
pentru copii. Masterclass-ul
îşi propune să ofere tinerilor
muzicieni instrumente
de analiză şi interpretare a
pieselor muzicale incluse în
program.
Pe parcursul celor trei zile
de studiu, axat pe o mai bună
înţelegere a compoziţiei, a stilului
şi a formei muzicale, profesorul
va transmite, în funcţie
de repertoriul şi capacităţile
găsite în fiecare dintre participanţi,
linii de orientare pentru
a rezolva diverse probleme din
punct de vedere tehnic şi artistic.
Evenimentul se va încheia
cu, concert final cu intrarea
liberă, unde tinerii participanţi
vor avea oportunitatea de a
prezenta publicului rezultatele
muncii lor şi a împărtăşi cu toţi
iubitorii de muzică experienţa
lor artistică.
PROGRAM:
• 5 septembrie 2014:
09.30-13.30; 14.30-19.00
• 6 septembrie 2014:
09.30-13.30; 14.30-19.00
• 7 septembrie 2014:
10.00-14.00; 15.00-17.00
• 7 septembrie 2014:
ora 18.00: CONCERT FI-
NAL susţinut de către elevii
participanţi la curs şi înmânarea
Diplomelor de participare
– Intrarea liberă
Partenerii media ai proiectului:
AGERPRES, RAI 2, Radio
România Internaţional, TVR-
Internaţional, platforma de presă
Aşii Români ( Germania),
Gazeta Românească ( Italia),
Occidentul Românesc
( Spania), Portalul web
iromeni.com, revista Diaspora.
ro ( Austria), Emigrantul,
Cealaltă Românie.

12 SEPTEMBRIE
2014
Drag de Haţeg
a fost dragoste la prima vedere
Pe Cristian Ciobanu l-am
cunoscut când documentam
articolul despre Ţara Haţegului
şi Parcul Naţional Retezat -
destinaţie ecoturistică. Este
administratorul Geoparcului
Dinozaurilor Ţara Haţegului.
După interviul legat de conceptul
de ecoturism în regiune, de
paşii realizaţi şi de planurile
geoparcului pentru viitor, din
vorbă în vorbă, am ajuns la a
discuta despre locuri de baştină
şi familie.
Aşa am aflat că este, de
origine, bucureştean, dar că,
împreună cu soţia lui şi cei doi
copii, s-a mutat şi locuieşte
în satul Densuş, din comuna
Densuş, judeţul Hunedoara.
„Downshifting, adică”, am zâmbit
eu. „Da, şi nu suntem singurii
din zonă”, a râs Cristian.
Aşa că, într-o duminică,
am ajuns la ei acasă, pe un
platou liniştit al satului, ca să
le aflu povestea: cum au lăsat
Bucureştiul pentru viaţa în
Densuş. Am stat cu toţii la masă,
am mâncat pâine cu unt (pâine
de casă, făcută cu maia, chiar
de către Alina), am băut sirop,
ne-am plimbat puţin pe dealul
de deasupra platoului unde au
casa (de unde se deschide, frumos,
o parte a Ţării Haţegului),
am vorbit despre aşteptări şi
speranţe de viitor, despre nunta
lor, făcută în straie inspirate din
portul tradiţional românesc şi
despre cum apropierea de natură
te face să înţelegi, cu adevărat,
ce anume este important în viaţă
şi te ajută să evoluezi spiritual.
Cristian a venit prima dată
în Ţara Haţegului când era student
la Facultatea de Geografie
şi făcea voluntariat în cadrul
geoparcului, încă din perioada
în care se strângeau datele
pentru declararea ariei ca fiind
protejată. „Cu Ţara Haţegului
a fost dragoste la prima vedere.
Lucrând în cadrul programelor
pentru geoparc, am avut
timp să stau aici, să simt locul,
mi-am făcut prieteni. Oamenii
de aici sunt nemaipomeniţi,
iar densitatea de valori din
regiune, foarte mare. Mi-am
făcut lucrarea de licenţă pe
Ţara Haţegului, am stat toată
vara aici, am bătut locurile cu
piciorul, cu bicicleta. Apoi a
fost o pauză, în timpul masteratului
am lucrat în Bucureşti”,
rememorează Cristian, în timp
ce îl ţine în braţe pe Gruia,
băiatul mai mare, care îşi cere
porţia de atenţie.
Lucrurile s-au legat în aşa
fel încât Cristian şi cu soţia
lui, Alina, au venit tot în Ţara
Haţegului pentru a-şi face nunta.
Amândoi bucureşteni, dar
amândoi dornici să aibă o altfel
de nuntă, cu altfel de amintiri,
şi-au găsit aici decorul perfect.
„Nu vreau să jignesc pe nimeni,
dar noi avem oroare de nunţi,
aşa cum sunt ele făcute acum.
Nu putem să le suportăm. Mirii
ajung să fie oaspeţi la propria
nuntă, rudele vor ba aia, ba
cealaltă, totul se face pentru
oaspeţi, ca ei să se simtă bine,
eventual darul să fie mai mare.
Accentul este pe invitaţi, nu pe
miri, ceea ce este o greşeală,
din punctul nostru de vedere.
Plus că, în zilele noastre, când
primeşti o invitaţie la nuntă, e
o bombă, financiar vorbind, te
gândeşti cum să o scoţi la capăt,
în loc să te bucuri pentru cei
care se căsătoresc”, spun soţii
Ciobanu.
Aşa că ei au rescris regulile
jocului. Alina a venit şi ea în
zonă, să o cunoască şi au decis
să îşi gândească nunta ca o excursie
pentru invitaţi, de trei zile,
cu cazare la pensiunile din regiune,
cu slujba religioasă la biserica
din Densuş şi distracţia la
o pensiune din Sarmizegetusa.
„Toate costurile au fost clare,
de dinainte, pentru toată lumea.
Atât costă cazarea, atât costă
masa, transportul. Şi, pentru
trei zile, cea mai mare sumă pe
persoană a fost de 300 de lei…
adică, tot atât cât dai la nuntă
pe un meniu, dacă stai să calculezi.
Cine a vrut să dea ceva în
plus, a dat, cine nu, a plătit doar
aceste cheltuieli. Toţi invitaţii
au purtat costume inspirate din
portul popular românesc. Ideea
a fost simplă: nu am vrut să fie
o punere în scenă, să ne înto-
arcem la lucruri care nu mai
există, ci să luăm rădăcina şi să
o aducem în prezent. Sora mea,
care este artist, ne-a ajutat pe
partea asta, realizând straiele
pentru nuntaşi”, spune Cristian,
iar Alina îmi întinde albumul cu
fotografiile de la nuntă, care cuprinde
şi invitaţia, şi ea realizată
de către ei, cu simbolul horei pe
copertă.
Oameni frumoşi, care
zâmbesc în costumaţii inspirate
din cea tradiţională, se distrează
în faţa aparatului de fotografiat.
Nimeni nu râde forţat, părul
doamnelor şi domnişoarelor nu
geme sub tone de fixativ ori
sclipici. Bucuria de pe chipuri
este simplă, reală, străjuită de
un tricolor.
Prietenii lor şi familiile i-au
ajutat cu tot ce a fost nevoie la
nuntă: sora lui Cristian a lucrat
straie, fratele Alinei, bucătar,
s-a ocupat de meniu, prietenii
din Sarmizegetusa, cu pensiunea,
au organizat petrecerea, alt
prieten a făcut fotografiile, altul
a filmat. „A fost o interesantă
refacere a ideii de comunitate”,
rememorează cei doi soţi, care
au scris despre nunta lor altfel
pe un blog dedicat evenimentului.
După nuntă (care a fost
în anul 2009), au început să
caute soluţii de „locuire”: „Am
analizat variante (deocamdată,
stăteam la mine, cu părinţii
mei), dar, în Bucureşti, să te
muţi la casa ta înseamnă credit
pe 40 de ani, frica de a-ţi pierde
serviciul, sclavie, a face orice
pentru a nu-ţi pierde serviciul
(că ai credit!), lucruri la care
nu am vrut să ne înhămăm. Am
vrut să ne mutăm la vreo 50 de
kilometri de capitală, dar nu
ne-a plăcut atmosfera, nu neau
plăcut oamenii, deşi poate
e ciudat, că noi suntem deacolo”,
râde Cristian. „Am realizat
că nu aveam nicio şansă
în Bucureşti”, conchide Alina.
„Da, şi dacă eşti aproape de
el, tot dependent eşti, ai numai
un dormitor la 50 de kilometri
distanţă, în care ajungi seara,
să dormi”, completează soţul ei.
Atunci s-a ivit ideea mutării
în Ţara Haţegului. Nu a fost
un moment anume, doar s-a
întâmplat. Au început să caute
terenuri de vânzare, să vină să le
vadă, ajutaţi de prietenii făcuţi
în regiune, de cunoştinţe, „dar
a durat mai bine de un an”,
îşi aminteşte Cristian „şi erau
foarte scumpe, toate. Până la
urmă, am găsit terenul acesta
pe internet, culmea”, se amuză
el, „am dat 4.000 de euro pe
el (cu tot cu bucata de pe deal,
unde mergem imediat să vedeţi
priveliştea), dar încă un an a
durat tevatura cu actele”.
Pe teren fusese o casă, veche,
dar care fusese dărâmată, aşa că
ei au luat de la zero construcţia
unei case, fără vreo experienţă
anterioară în domeniu, dar
gândind-o exact aşa cum şi-o
doreau. „Eu cu tata am lucrat,
am mai avut un singur meşter,
responsabilul de lucrare,
Fabian, un om nemaipomenit,
care parcă a făcut pentru el, aşa
lucra şi mai era un om al lui,
atât. Meşterul ne-a mai ajutat şi
la finisaje, dar pe acestea le-am
făcut mai mult tot eu cu tata. Am
ridicat casa în funcţie de cum
aveam bani – întâi fundaţia,
apoi zidăria şi, cumva, ne-am
trezit la acoperiş. Însă am avut
noroc, cred: chiar în anul cu
nunta eu am intrat la doctorat,
cu o bursă destul de mare, care
ne-a ajutat, practic, să ne facem
casa. În 2010 s-a născut primul
nostru băiat, Gruia şi Alina
a intrat în concediul pentru
creşterea copilului, aşa că nu
am mai fost legaţi de Bucureşti
în permanenţă, am putut veni
aici, să stăm, să lucrăm. Plus că
am făcut diverse proiecte, am
lucrat inclusiv în cercetare, din
care câştigam bani. Aşa s-au
legat lucrurile. Până acum, cu
totul, casa aceasta ne-a costat
10.000 de euro. Urmează să
finalizăm şi partea de sus şi încă
vreo câteva lucrări, dar am calculat
că, în final, suma investită
în realizarea ei va fi de 15.000
de euro. Şi nu ne crede nimeni
când spunem asta!”, râde
C ristian. Dar imediat subliniază
condiţia esenţială care face
suma credibilă: „Să lucrezi tu,
pentru că mulţi bani se duc pe
manoperă. Un om costă 50 de
lei pe zi de muncă, aici. Când
faci totul cu mâna ta, ăştia sunt
bani economisiţi”.
Ştiu amândoi că au făcut
şi greşeli în munca de proiectare
– ridicare a casei, dar din
ele au învăţat. „Următoarea
casă sigur o facem şi mai
bine”, râd amândoi. Băieţii
sunt la ei în cameră, dorm
de după-amiază. Noi atacăm
mai cu sârg siropul şi pâinea
de pe masă şi vorbim despre
satisfacţia lucrurilor făcute cu
propriile mâini. „Cred că sentimentul
este puţin ca în Vestul
Sălbatic, ajungi undeva, pui
cortul în mijloc, apoi apare
casa. Este un pic de mândrie.
Dar cred că este cea mai tare
experienţă pe care am avut-o
vreodată şi îmi place atât de
mult, încât vom continua”,
spune Cristian. S-au mutat definitiv
la Densuş, în casa lor,
în primăvara anului trecut,
deja avându-l în familie şi pe
al doilea băiat, Mircea.
Abia după aceea Cristian
a primit propunerea să ocupe
postul de administrator al
Geoparcului Dinozaurilor
Ţara Haţegului, din partea
Universităţii Bucureşti. „Ei
căutau un om care să fie în
zonă, dar să vină din spaţiul
academic, adică să înţeleagă
şi comunitatea locală, dar şi
universitatea. Din nou, lucrurile
s-au legat şi au ieşit
bine pentru toată lumea”,
explică el.
În aceste condiţii, adaptarea
lor la viaţa la ţară, după
Bucureşti, a fost una treptată.
„Nu ne-am sălbăticit, nu ne-am

Drag de Haţeg SEPTEMBRIE
2014 13
izolat, nu asta ne dorim. Am
avut şansa să ne facem singuri
casa, exact aşa cum ne-am
dorit-o. Avem toate utilităţile
de la oraş – baie, apă caldă,
curent, căldură, internet, totul
este ca într-un apartament
din capitală (diferenţa este
că gazul vine de la butelie şi
căldura de la lemne). Singurul
lucru la care am renunţat
este televizorul şi nici nu vom
avea vreodată aici, nici nu ne
lipseşte”, spun cei doi soţi.
„Sunt lucruri simple pe care
le (re)descoperim aici, dacă le
aude un om care a stat toată
viaţa la ţară, râde în hohote de
noi. Spre exemplu, ne place să
ieşim noaptea în curte şi să ne
uităm la stele. Alt exemplu: aici
nu poţi fi trist. Dacă ieşi afară şi
vezi ce e în jurul tău, nu ai cum
să fii trist. Cum dă iarba, cum
înfloreşte natura, să surprinzi
toate fazele – astea sunt nişte
minuni pe care le pierzi dacă
stai la oraş. Acolo vezi numai
betoane, te dezumanizează. Îţi
afectează şi relaţia cu Dumnezeu:
e foarte greu să îl mai
vezi în jurul tău, când tot ce e
în jurul tău e făcut de om. Aici,
la ţară, viaţa spirituală este
mai profundă. Şi asta e, de fapt,
viaţa, restul sunt înlocuitori”,
consideră Cristian.
Nici el, nici Alina nu au avut
dubii în legătură cu acest viitor
al lor diferit de clişeul omului
născut şi crescut în capitală.
„Da, acesta e adevărul, trăim
în nişte clişee: un om născut în
Bucureşti nici nu concepe să nu
stea într-un apartament în oraş!
De ce să vrei să te duci în altă
parte? Dacă îi spui că vrei la
ţară, ori au luat-o razna, ori eşti
vegan, ori eşti fundamentalist
(ortodox sau de altă religie), ori,
cumva, ceva este în neregulă cu
tine!”, râd cei doi soţi. Dar, pentru
ei, libertatea oferită de viaţa
la ţară, provocarea („ altfel eşti
stimulat creativ când nu ai totul
de-a gata”), procesul de documentare
şi realizările obţinute
sunt câştiguri pentru tot restul
vieţii şi pentru orice îşi vor mai
propune să facă.
Iar planurile nu lipsesc.
Cristian vrea să facă studii
post-doctorale despre geografia
mitică din Ţara Haţegului (după
ce doctoratul şi l-a făcut pe
tema geografiei mentale, realizând
inclusiv o hartă a fricii în
Bucureşti, destul de mediatizată
la vremea respectivă) şi să re-
alizeze un fel de manual de
bune-practici din diverse domenii,
transmise din generaţie
în generaţie. „Să-ţi dau un exemplu:
ce înseamnă răspântia,
hotarul? Sunt foarte pline de
semnificaţii. De ce se începe
construcţia unei case într-un
anumit moment al zilei şi nu
în altul? Ca să vezi unde bate
soarele, să nu îţi poziţionezi
casa cu faţa spre nord. Eu,
geograf, mărturisesc că nu miam
dat seama, la început, de
ce casa veche, care fusese aici,
stătea cu faţa încolo, spre deal
şi nu invers, spre vale. Tata mi-a
şi spus să o fac cu faţa înspre
vale, dar am zic că dacă vechea
casă era aşa, o fi fost cu un motiv.
Apoi mi-am dat seama că
spre deal este sudul şi aşa am
lumină în casă toată ziua. Dacă
o puneam cu faţa spre nord…”,
râde Cristian şi se ridică să facă
focul în sobă, că se lasă seara şi
s-a făcut mai răcoare.
Alina se amuză, la rândul
ei: „Eu nu credeam că o să
fac vreodată focul în sobă. Am
învăţat aici, Cristi l-a tot făcut,
la început, dar când am fost
singură, a trebuit să îl fac şi
eu. Îl fac şi de şase ori, dacă
nu porneşte! Am învăţat să fac
şi pâine cu maia (pâine mai
făceam şi la Bucureşti) şi să
mă apropii de pământ, avem
grădina aici lângă casă şi am
pus condimente, anul trecut.
Tatăl lui Cristi s-a ocupat de
legume”, povesteşte Alina. Au
pus şi pomi, peste 100, mai
multe soiuri, să vadă ce merge
mai bine pe terenul lor.
Împreună, cei doi soţi au creat
Asociaţia „Drag de Haţeg”,
prin intermediul căreia fac şi
pun în aplicare diverse proiecte
de educaţie non-formală şi
depun cereri de finanţare pentru
idei care să ajute dezvoltarea
locală, turismul şi comunitatea.
„Şansa comunităţii de aici este
să îşi regăsească identitatea şi,
pe baza ei, să îşi creeze un nou
drum. Acum toate sistemele de
valori sunt răsturnate, iar asta
se vede cel mai bine la copii.
Dar dacă geoparcul şi conceptul
de ecoturism vor funcţiona
şi oamenii din zonă vor câştiga
din asta, vor vedea şi ei de ce
este bine să îţi păstrezi casa
veche din lemn şi să nu îi pui
PVC. Un proiect al asociaţiei
noastre este de a crea un centru
de vizitare în situl de aici, care
conţine urme ale vulcanilor şi
fundului mării Tetis. Categoric
ne vedem viitorul legat de Drag
de Haţeg! Eu cred că, în doi
ani, aici lumea va veni să înveţe
cum se face dezvoltare durabilă
şi amenajarea teritoriului în
acest sens. Vedem cum lucrurile
se mişcă aici, în Densuş, unde
lucrăm cu un grup de tineri
şi profesorii extraordinari de
la şcoală, cu copiii din clubul
exploratorilor. Ar fi frumos să
putem crea aici un fel de laborator
în aer liber, ca o şcoală de
vară pentru întreaga familie”,
explică soţii Ciobanu.
Însă recunosc amândoi că,
deşi ei au venit în Densuş cu
intenţia să rămână aici, există şi
riscuri care le-ar putea deturna
planul: „Alina lucrează la departamentul
de comunicare
al Muzeului Naţional de Artă
din Bucureşti şi în luna august
ar trebui să revină la muncă,
după anii de concediu de maternitate.
Dacă nu îşi găseşte
un loc de muncă aici sau nu
putem avea proiecte din care să
ne susţinem, am fi puşi în faţa
variantei B, să ne întoarcem la
Bucureşti”, spune Cristi. „Sună
groaznic!”, se întristează Alina.
„Nici nu avem casă acolo, cum
să mergem, unde stăm?”.
Părinţii lor le-au înţeles decizia
de a se muta din capitală.
Ai Alinei au fost chiar mai
entuziasmaţi şi s-au mutat în
acelaşi sat, înaintea lor (după
nuntă şi după ce tinerii deja îşi
cumpăraseră terenul). Au renovat
o casă şi trăiesc din pensie,
aproape de fata lor şi de nepoţi.
Dar şi părinţii lui Cristian
visează să plece din Bucureşti şi
să vină tot aici, când vor ieşi la
pensie. La început, i-au avertizat
pe tineri că nu le va fi tocmai
uşor. Şi nici nu a fost, recunoaşte
Cristian. „Au fost multe obstacole
şi peripeţii. Suntem pe un
platou, a trebuit să transportăm
toate materialele de construcţie
cu căruţa, de jos, de la drumul
principal. Condiţiile meteo nu
au fost întotdeauna de partea
noastră, ne-am şi împotmolit,
au venit cu tractoarele să ne
scoată. Apa trebuia adusă de
la râu, în butoaie. Multe”,
rememorează Cristian.
Însă ambiţia lor s-a dovedit o
inspiraţie şi pentru alţii: unul din
prietenii lor a cumpărat terenul
de lângă ei şi intenţionează să îşi
ridice o casă, iar, în timp, să se
mute acolo. „La nivel declarativ,
mulţi ar vrea să se mute din
Bucureşti. Dar dintre cunoscuţii
noştri doar el a făcut primul pas
şi a cumpărat teren”. Regrete că
au lăsat capitala pentru un alt fel
de viaţă? „Nu, nu am avut niciun
moment în care să regretăm
că ne-am mutat aici. De fapt,
ar fi o singură frustrare, până
acum: în tot judeţul este un singur
cinematograf, unde filmele
rulează cu o lună întârziere
şi unde am fost sfătuiţi să nu
mergem!”, spune Alina.
În rest, însă… „Aici poţi să
faci orice îţi trece prin cap. Dacă
vreau un şopru cu trenuleţe
electrice, nu mă opreşte nimeni
să fac asta. Dacă avem mai
mulţi copii, mai adăugăm nişte
camere. Nu suntem constrânşi
de limite”, spune Cristian. În
ceea ce priveşte diferenţa de
mentalitate, îl fascinează (şi
uimeşte, încă) modul în care
vecinii se ajută între ei, dezinteresat,
doar pentru că aşa e
bine, aşa e firesc. „Noi, venind
din sud, eram puţin speriaţi,
încuiam, ascundeam totul, dar
aici nimeni nu ia nimic! La
un moment dat, pusesem nişte
arbuşti şi, ca să îi protejăm
iarna, am pus bidoane peste
ei, răsturnate, fixate cu pietre
deasupra. La vânt, pietrele au
căzut. Când am revenit noi aici,
le-am găsit puse la loc şi fixate
mai bine, cu scânduri aşezate
peste ele. Cineva trecuse pe aici,
văzuse că vântul le dăduse jos,
le-a pus la loc şi le-a fixat mai
bine. Am întrebat toţi vecinii,
nimeni nu ştie cine a făcut asta.
Părinţii mei încă sunt şocaţi că
văd că, aici, fiecare om are tot
ce îi trebuie în gospodărie, de la
drujbă la tractor, lemne, mâncare.
Şi că nimeni nu ia nimic
ce nu este al lui! Noi am avut
experienţa satului din sud, unde,
după ce a murit bunicul, s-a
golit gospodăria, ne-au luat tot
felul de unelte. Se fură şi pomii
plantaţi. Şi nu este chibzuiala
asta a ardeleanului, să aibă tot
ce îi trebuie. Dar, în sud, totul a
fost mereu sub semnul provizoratului,
de-a lungul istoriei. Veneau
turcii, tătarii şi îi măturau,
aşa că cred că asta e explicaţia,
totul a rămas aşa, la nivel de
încropeală”, crede Cristian.
Diferenţele nu se opresc
aici: Cristian mărturiseşte că
l-a surprins interacţiunea cu
autorităţile, în Ţara Haţegului.
„La Bucureşti am avut o
firmă, nu am făcut nimic cu ea
şi a durat jumătate de an să o
închidem, a fost o experienţă
foarte tristă. Aici, m-am dus la
Finanţe cu declaraţiile de venit,
în primul an - eu, obişnuit de
la Bucureşti, unde nimeni nu
te bagă în seamă sau eşti dat
afară, iar doamna de la birou,
super drăguţă, „da mamă, cu
ce pot să te ajut”? Când miam
făcut PFA, m-a luat deoparte,
mi-a explicat ce trebuie să
fac, m-a ajutat. Pe lângă asta,
aici ai o relaţie personală cu
autorităţile, oriunde te duci,
pentru orice problemă, apă,
canalizare. Mereu se găsesc
soluţii, peste tot este un nene
care rezolvă, ştie, te ajută. La
Bucureşti nu eşti un om, eşti o
cifră, nu are nimeni răbdare
cu tine, mai ales la serviciile
astea”, compară Cristian.
Iar ca dovadă a relaţiilor care
se leagă într-o comunitate mai
mică stă o întâmplare petrecută
în luna decembrie a anului
trecut, care soţilor Ciobanu li
se pare desprinsă din fantastic:
„M-a chemat primarul
din Haţeg, înainte de sfârşitul
anului, să îmi dea o scrisoare.
O doamnă din Piteşti trimisese
o scrisoare către primarul
oraşului Haţeg – aşa scrie pe
plic, uite, la destinatar, d-lui
primar al oraşului Haţeg, fără
adresa primăriei – spunându-i
că a văzut la televizor un reportaj
despre noi, că ne-am
mutat din Bucureşti aici, că
îşi notase numele nostru pe un
bileţel, dar pierduse bileţelul
şi îi scria lui cu întrebarea
dacă nu cumva ne cunoaşte şi
îi poate oferi numele nostru,
ca să ne contacteze. Culmea
este că pe doamnă o cheamă…
Ciobanu, ca pe noi, dar asta e
doar o parte; gândeşte-te că ea,
din Piteşti, i-a scris primarului
din Haţeg şi, totuşi, scrisoarea
(care are şi număr de înregistrare
la Primăria Haţeg – n.a.)
a ajuns la mine! I-am şi răspuns
doamnei, sperăm să ne scrie şi
ea”, spune Cristian, care ţine
scrisoarea respectivă în mână de
parcă încă i se pare incredibil tot
parcursul ei.
Băieţii s-au trezit de mult
şi Mircea, cel mic, vrea afară.
Ieşim pe deal, cu Cristian, să
vedem priveliştea. Acum, iarna,
fără zăpadă, nu pare la fel de
spectaculoasă precum atunci
când este totul înverzit sau dacă
ar fi totul alb, însă Cristian îmi
promite fotografii din „anotimpul
verde” al locului. De
pe dealul lor se vede orizontul
străjuit de munţii Parâng. Până
şi vechea fabrică de bere din
Haţeg se zăreşte fără probleme.
Cristian vorbeşte despre
planurile lui – să mai planteze
pomi, să îşi cumpere vreo doi
stupi. Danciu sare cu labele lui
mari pe noi, bucuros că primeşte
atenţie, iar Lolek şi Bolek încing
o partidă de joacă prin curte. Se
înserează şi se apropie ora cinei.
Cu drag de familia frumoasă pe
care am cunoscut-o, le promit
că ne vom revedea.
Încetul cu încetul, descopăr
o întreagă comunitate de downshifteri
în judeţ, fiecare cu
altă poveste, dar, în esenţă, cu
aceeaşi motivaţie: de a-şi trăi
viaţa frumos, după regulile proprii
şi cu scopul dorit de ei, nu
impus de alţii, de conjunctură,
de diverse limite. De a-şi oferi
sens.
Update articol “Povestea
unei familii care s-a mutat din
Bucureşti în Ţara Haţegului”
03 septembrie 2014
Cu Alina şi Cristian
Ciobanu m-am reîntâlnit recent,
întâmplător, în Haţeg. Aşteaptă
să li se nască, luna aceasta, al
treilea copil – tot un băiat. Au
realizat unul dintre proiectele
despre care vorbeam la începutul
anului, când i-am cunoscut:
Casa Vulcanilor, un punct de
vizitare şi educaţie nonformală
din satul Densuş, realizat exclusiv
de voluntari din Ţara
Haţegului, cu fonduri obţinute
de Asociaţia „Drag de Haţeg”
în urma depunerii unor proiecte
în acest sens (mai multe detalii
despre proiect puteţi găsi pe
pagina de Facebook a acestuia,
Casa Vulcanilor; inaugurarea
oficială are loc pe 13 septembrie).
Sunt la fel de zâmbitori
şi optimişti ca în urmă cu şase
luni, gata să primească un nou
membru în familie şi să continue
proiectele pe care le au
în plan pentru comunitatea pe
care şi-au ales-o drept cămin.
***
Un material realizat şi editat de
Camelia Jula
Publicat în Think Outside the
Box- http://totb.ro
Republicat în Occidentul
Românesc cu acordul familiei
Ciobanu şi a autorului
FOTO: Arhiva familiei Ciobanu
Nota redacţiei:
Când Florentina Popa mi-a
trimis acest articol scris de
Camelia Jula m-am cutremurat...
Pentru o clipă m-am întors
în timp, în urmă cu 34 de ani,
când, alţi doi tineri îşi uneau
destinele în aceeaşi bisericuţă
plină de istorie de la Densuş.
Mirii erau la fel de frumoşi şi
curaţi sufleteşte precum Alina şi
Cristian Ciobanu, îndrăgostiţi
şi cu mii de speranţe pentru un
viitor mai bun şi mai sigur pentru
ei şi familia lor.
Dragostea i-a unit şi
a dăinuit în timp la fel de
puternică încât, nimeni şi nimic
nu le-a stat în cale. Şi-au făurit
un rost al lor într-un loc de poveste,
unde, credinţa, tradiţiile
şi respectul se păstrează cu
sfinţenie şi astăzi.
***
Dedic acest material surorii
mele... Claudia şi soţului ei,
Radu, la împlinirea celor 34 de
ani de căsnicie şi mulţumesc
şi pe această cale Alinei şi lui
Cristian Ciobanu, Cameliei
Jula, pentru prietenia lor.
La mulţi şi fericiţi ani, viaţă
lungă şi la fel de frumoasă!
Kasandra K. Năsăudean

14
SEPTEMBRIE
2014
Senatorii au decis, luni,
prin vot, ca peste 21.000 de
pensionari care au primit
sume necuvenite din vina
funcţionarilor şi figurează cu
debite să fie scutiţi de plata
acestora, parlamentarii adoptând
în acest sens proiectul de
lege iniţiat de Guvern.
Potrivit unui amendament
formulat în plen de preşedintele
Comisiei pentru muncă,
Liviu Marian Pop, sumele
dobândite din debitele recuperate
de la pensionari începând
cu data de 1 ianuarie
2011 şi până la data intrării în
vigoare a acestei legi se vor
restitui eşalonat pe o perioadă
de cinci ani, începând de la 1
ianuarie 2015, prin plăţi anuale
egale. Restituirea acestor
sume se va face pe baza cererilor
făcute de pensionari la
casele judeţene de pensii.
Proiectul de act normativ
prevede că pensionarii aflaţi
în evidenţa sistemului unitar
de pensii publice vor fi scutiţi
de la plata debitelor constituite
sau care urmează a fi
constituite în sarcina acestora,
reprezentând sume încasate
necuvenit, ca urmare a unor
interpretări neunitare ale prevederilor
legislaţiei din domeniul
asigurărilor sociale şi
pensiilor.
Documentul mai stabileşte
că debitele ce au drept cauză
culpa debitorului materializată
în folosirea de către acesta
a unor documente eliberate cu
nerespectarea legii, declararea
de către acesta a unor date
neconforme realităţii care au
avut drept urmare stabilirea
eronată a pensiei sau nerespectarea
condiţiilor privind
cumulul pensiei cu venituri
salariale sau asimilate salariului,
nu vor face obiectul scutirii
la plată.
Ministrul Muncii şi
Protecţiei sociale, Rovana
Plumb, a spus, în timpul dezbaterilor,
că pensionarii reprezintă
o altă categorie socială căreia
trebuie să i se facă dreptate.
Ea le-a cerut senatorilor
să susţină propunerea
Guvernului Ponta de a scuti
de la plată pe toţi pensionarii
cărora li s-au constituit debite
”nu din vina lor”.
”Pensionarii nu trebuie să
plătească greşelile pe care nu
le-au făcut ei. Şi aici Guvernul
a luat în calcul restituirea debitelor
deja plătite de la 1 ianuarie
2011”, a spus aceasta.
Proiectul de lege urmează
să fie transmis spre dezbatere
Camerei Deputaţilor, forul legislativ
decizional.
România
Senatul a adoptat proiectele de lege privind
amnistierea pensionarilor şi a mamelor
Vacanţele în Europa se
ieftinesc cu până la 50% din
luna septembrie
Elevii şi studenţii care fac
naveta au reducere 75% la
abonamente pe trenurile Regio
Vacanţele şi city breakurile
în principalele oraşe din
Europa au, din septembrie, preţuri
cu până la 50% mai mici
faţă de cele din perioada verii,
iar un city break care include
trei nopţi de cazare şi transport
cu avionul poate fi achiziţionat
chiar şi cu mai puţin de 150
euro, potrivit Vola.ro.
Scăderea se datorează atât
ofertelor de early booking în
cazul majorităţii destinaţiilor,
cât şi actualizării preţurilor
după 1 septembrie, când se
consideră că începe extrasezonul
pentru vacanţe. ”Cele mai
multe persoane îşi iau concediu
vara, de aceea, odată cu începutul
toamnei, hotelierii scad preţurile
pentru a reimpulsiona cererea.
Acelaşi lucru, dar într-o
proporţie mai mică, este valabil
şi pentru preţurile companiilor
aeriene. Aceşti doi factori combinaţi
fac ca scăderea pentru un
pachet de genul city break sau
vacanţă să poată ajunge la câteva
zeci de procente faţă de preţurile
din plin sezon”, a declarat
Manuela Melinescu, directorul
de marketing al portalului de
turism Vola.ro.
Spre exemplu, preţul pentru
un city break la Milano în luna
octombrie porneşte de la 128
de euro de persoană, faţă de
230 de euro la începutul verii.
Tot în Italia, un city break la
Roma costă doar 150 de euro,
în loc de 245 euro în luna iulie.
O alta destinaţie cautată,
Londra, este cu aproximativ
30% mai ieftină, un city break
care include bilet de avion, trei
nopţi de cazare cu mic dejun şi
asigurare medicală costând de
la 195 de euro.
De asemenea, un sejur mai
lung la început de noiembrie în
Benalmadena, pe Costa del Sol
(Spania), costă 181 de euro, în
preţ fiind incluse biletul de avion,
cazare timp de şapte nopţi
într-un apartament şi asigurare
medicală. Aceeaşi destinaţie, în
luna iulie, era aproximativ 350
de euro, cu 50% mai scumpă.
Pe 3 septembrie, Vola lansează
trei noi destinaţii de city
break, Copenhaga, Valencia şi
Perugia.
„Preconizăm ca şi aceste
destinaţii vor stârni interesul,
datorită tarifelor accesibile.
Dar pentru toamna aceasta ne
asteptăm ca în topul preferinţelor
românilor sa fie tot marile
capitale europene, Roma,
Londra, Viena, Paris”, a arătat
Manuela Melinescu.
Vola.ro, cu afaceri de peste
20 milioane euro, este cea mai
mare agenţie de turism online
din România, care oferă servicii
complete de turism: bilete
de avion de linie şi low-cost,
rezervări hoteluri, city breakuri,
vacanţe, asigurări medicale
de călătorie şi servicii de
rent-a-car.
Elevii şi studenţii care
merg zilnic cu trenul pentru a
ajunge la cursuri au reducere
75 la sută la abonamente pe
trenurile Regio, şi de 50 la
sută pe trenurile InterRegio,
informează CFR Călători, în
contextul pregătirilor legate
de începutul de an şcolar/universitar.
CFR Călători recomandă
elevilor şi studenţilor
să îşi achiziţioneze din timp
biletele/abonamentele dorite
pentru a călători spre/dinspre
locul în care învaţă.
Elevii din clasele 0 – 12
beneficiază, în baza carnetului
de elev sau a adeverinţei
pentru clasa pregătitoare, de
o reducere de 50% la cumpărarea
unui bilet de tren
Regio şi de o reducere cuprinsă
între 20% şi 30% la
cumpărarea unui bilet de tren
InterRegio.
Elevii care folosesc zilnic
trenul pentru a merge la
şcoală pot achiziţiona abonamente
lunare care le permit
să călătorească cu 75 la sută
reducere la trenurile Regio.
Reducerile sunt valabile pentru
călătoriile la clasa a doua.
Studenţii la zi din învăţământul
de stat sau privat
acreditat beneficiază, în baza
legitimaţiei de student „reducere
la transport”, de o reducere
de 50% pentru un număr
nelimitat de călătorii cu trenurile
Regio. În baza carnetului
de cupoane, studenţii
pot efectua 24 de călătorii cu
trenurile InterRegio, în decursul
unui an, cu o reducere
de 50% .
Studenţii care folosesc
zilnic trenul pentru a merge
la facultate pot achiziţiona
abonamente lunare care le
permit să călătorească cu
75% reducere la trenurile
Regio. Reducerile sunt valabile
pentru călătoriile la clasa
a doua.
Elevii şi studenţii beneficiază
totodată de o reducere
de 50% la abonametele pe
trenurile InterRegio din oferta
de transport a companiei.
De exemplu, un elev sau
student plăteşte doar 78,75
lei pe un abonament lunar
Regio, clasa a-II-a pe ruta
Bucureşti Nord - Ploieşti
Sud, în loc de 304,5 lei cât ar
costa călătoriile la preţ întreg
timp de 21 de zile lucrătoare
pe lună.

Politică SEPTEMBRIE
2014 15
Parlamentarii români
riscă până la cinci ani de
închisoare, potrivit unui
articol din Codul Penal
DNA cere majorarea pedepsei
pentru Dan Diaconescu în
dosarul de şantaj
Parlamentarii din Biroul
Permanent pot face cinci ani
de închisoare din cauza unui
articol din noul Cod Penal.
Legea incriminează funcţionarii
care participă la luarea
unei decizii în urma căreia
obţin un folos.
În cazul de faţă, membrii
Birourilor Permanente au fost
în situaţia de a se vota pe ei
înşişi în funcţii de conducere
ale Parlamentului.
Amendamentul la Codul
Penal a fost introdus la cererea
Monicăi Macovei, pe
atunci ministru al Justiţiei,
şi votat de acelaşi Parlament
care acum încearcă să modifice
legea ca să nu îşi blocheze
activitatea. ”Avem un
Parlament de infractori, în
viziunea doamnei Macovei,
care a fost iniţiatoarea acestei
prevederi din Noul Cod
Penal”, a declarat deputatul
Niculae Mircovici.
Direcţia Naţională
Anticorupţie cere majorarea
pedepsei aplicate lui Dan
Diaconescu în dosarul de
şantaj în care este implicat.
”Sentinţa este netemeinică
sub aspectul cuantumului
pedepselor aplicate prin reţinerea
de circumstanţe atenuante
în favoarea inculpaţilor
C ristian-Dan Diaconescu,
Petru Dorel Pârv şi Mitruş
Gheza. (...) În temeiul dispoziţiilor
art. 421 pct. 2 lit. a
solicităm instanţei de control
judiciar admiterea apelului,
desfi inţarea în parte a sentin-
ţei apelate, iar în rejudecare
majorarea pedepselor aplicate
inculpaţilor Cristian-
Dan Diaconescu, Petru Dorel
Pârv şi Mitruş Gheza’’, se
arată în motivele de apel ale
DNA faţă de sentinţa dată.
DNA afirmă că „strict’’ din
punct de vedere al limitelor
de pedeapsă, legea penală mai
favorabilă se apreciază nu în
funcţie de vechiul sau noul
Cod penal (în ambele incriminări
se prevede o pedeapsă
cu închisoarea cuprinsă
între 2 şi 7 ani, respectiv în
art. 194 pct.1 şi 2 din Legea
15/1968 şi art. 207 alin 2 şi
3 din Legea 286/2009), ci de
modificările aduse art. 13 ind.
1 din Legea 78/2000 prin art.
79 pct. 8 din Legea 187/2012.
Judecătoria Sectorului 1 a
mai dispus instituirea sechestrului
asigurător asupra bunurilor
mobile şi imobile ale lui
Dan Diaconescu, până la concurenţa
sumelor de 44.500 euro
şi 42.000 lei, şi l-a obligat pe
acesta la plata sumei de 70.000
lei cheltuieli judiciare către stat
şi 14.380 lei cu titlu de cheltuieli
judiciare către partea civilă
Ion Florin Moţ.
Monica Macovei
a demisionat din PDL
Monica Macovei, care
şi-a anunţat candidatura independentă
la Preşedinţie, a
declarat, marţi, că pleacă din
PDL. Macovei a făcut acest
anunţ într-o conferinţă de
presă.
”Multe decizii ale PDL
au indus confuzie în PDL.
Nu am înţeles de ce nu poate
avea propriul candidat
la prezidenţiale”, a mai declarat
Monica Macovei, în
opinia căreia Klaus Iohannis
nu a dovedit că reprezintă
dreapta, că apără statul de
drept şi vrea anticorupţie.
”Nu mă înscriu în niciun
alt partid politic. Voi
candida independent pentru
funcţia de preşedinte
al R omâniei pentru că sunt
convinsă că românii merită
un preşedinte al lor”, a declarat
Monica Macovei.
„Astăzi demisionez din
PDL, nu este un gest pripit.
Am refl ectat la această decizie,
ce se întâmplă astăzi
în PDL este greşit şi din
acest motiv am decis să demisionez”,
a afirmat Monica
Macovei.
Un alt tun incredibil
marca Elena Udrea
După ce a construit un
parc la Nana, dar la preţuri de
Monaco, şi a făcut cadastru în
toată această comună, fosta ministră
a Dezvoltării a construit
un complex privat de 11 milioane
de euro, chipurile pentru
turişti, numai că acolo se putea
intra doar pe bază de invitaţie.
Mai exact, în 2011, când
gestiona cel mai mare buget
al ţării, Elena Udrea a pasat
11 milioane de euro din fonduri
europene pentru construirea
unor piscine la marginea
Capitalei, invocând o creştere
a numărului de turişti.
Surpriză. După numai câteva
luni însă de la investiţie,
Udrea anunţa că s-a mutat
în cartierul cu pricina, unde
chiria e mult peste 2000 de
euro. Este vorba despre cel
mai scump complex rezidenţial
din România, „Stejarii”,
care se află în apropierea pădurii
Băneasa. La solicitarea
Antena 3, Ministerul dezvoltării
a răspuns cu privire la
destinaţia complexului
Stejarii.

16 SEPTEMBRIE
2014
Sănătate, frumuseţe
Apa:
sănătate şi vitalitate
Chemarea naturii şi dorinţa
de a petrece cât mai
mult timp în sânul ei ating
cote maxime în acest sezon.
Îndemnurile specialiştilor nu
se limitează la cele 8 pahare
de apă plată pe zi, ci vizează
şedinţele de hidroterapie, de
înot, de aqua gym, supele,
sucurile proaspăt stoarse din
fructe.
Temperaturile cresc simţitor,
ziua devine din ce în ce
mai lungă, iar noaptea perfectă
pentru a deveni albă. Soa-
rele ne hrăneşte cu energia şi
căldura sa şi ne face să sărim
peste mesele îmbelşugate.
Avem nevoie doar de vacanţă,
fructe, legume, bună dispoziţie
şi apă!
Alegeţi să beneficiaţi de
calităţile apelor termale, de
apa sărată a mării, de apa
dulce a izvoarelor de munte.
În „Manualul de medicină
naturistă”, apărut la editura
All, celebrul medic spaniol
J.L. Berdonces, recomandă
hidroterapia pentru a pune
sângele în mişcare, pentru
fortificarea sistemului nervos
şi a celui imunitar, pentru
detoxifiere, oxigenare şi recuperarea
după o perioadă în
care sănătatea nu a fost un
punct forte.
Tehnici de hidroterapie
„Băi, duşuri, frecţii, jeturi,
împachetări, comprese,
cataplasme, băi de aburi,
irigaţii (prin nări, de exemplu),
mers desculţ prin iarba
umedă sau prin apa de mare
sau de râu sunt principalele
căi de lucru cu apa”, explică
dr. Berdonces. Iată câteva
reguli pentru un efect
maxim:
• Realizarea aplicaţiilor
se face în afara orelor de digestie.
• Femeile nu trebuie să
recurgă la hidroterapie în timpul
ciclului menstrual.
• Să nu se efectueze aplicaţii
cu apă rece la bolnavii
cu frisoane sau cu extremităţi
reci.
• Cu cât baia va fi mai
rece, cu atât va fi mai scurtă
durata ei.
• Pentru ca orice aplicaţie
rece să fie utilă, în prealabil
trebuie înmagazinată căldură
pentru că ceea ce se caută este
reacţia organismului. Pentru
aceasta se poate recurge la
exerciţii fizice, frecţii şi aplicaţii
în prealabil.
• În cazul unor persoane
mai în vârstă anemice este
mai bine să aplice apă caldă,
mai ales dacă au febră.
• Persoanele cu probleme
cardiace sau renale vor face
băi reci cu precauţie, încercând
mai întâi reacţia printr-o
baie foarte scurtă.
• În caz de febră este
preferabilă apa rece pentru a
ajuta organismul să elimine
căldura.
• Temperatura apei va trebui
hotărâtă prin experienţă
personală.
• În centrele balneare, în
spa-uri se practică hidroterapia
pentru eliminarea celulitei:
aplicarea de jeturi de apă,
băile de tip jacuzzi şi masajele
subacvatice.
Apa, cea mai bună cremă!
Nu ne putem referi la o
piele sănătoasă, luminoasă,
la un ten fără riduri, la o privire
luminoasă sau la energie
dacă nu acordăm importanţă
simplului gest de a bea apă.
Hidratarea şi hrănirea vin din
interior.
Unghiile friabile sau
deteriorate au şi ele nevoie
de apă, aşa că dacă vă confruntaţi
cu această problemă
gândiţi-vă cu atenţie câtă apă
beţi şi ce tip de alimentaţie
aveţi.
Se recomandă renunţarea
la mâncărurile semi-preparate
şi înalt procesate în favoarea
unor salate uşoare cu
tulpini de păpădie, ruccola,
salată verde şi a fructelor de
sezon: cireşe, căpşuni, caise,
corcoduşe, vişine, zmeură.
De preferat ar fi să înlocuiţi
cina cu un bol cu compot
făcut în casă.
Ca îndulcitor se recomandă
fructoză sau sirop
de agave ori miere adăugată
atunci când compotul se
răceşte (mierea nu este stabilă
din punct de vedere termic
şi la peste 40 de grade
Celsius îşi pierde calităţile
nutritive).
Cum să bem apă?
• Un pahar băut pe stomacul
gol, imediat după ce
ne-am trezit ne ajută să eliminăm
toxinele acumulate peste
noapte.
• Mai putem bea un pahar
cu o jumătate de oră înainte
de a mânca pentru a favoriza
digestia.
• Un pahar de apă înainte
de a merge la duş ajută la
scăderea tensiunii arteriale şi
la eliminarea de substanţe dăunătoare
prin porii pielii.
• Un pahar de apă băut
între mese reduce senzaţia de
foame şi hidratează corpul.
• Un pahar de apă consumat
înaintea unei întâlniri importante
relaxează şi calmează
psihicul.
• Un pahar de apă sărăcită
în deuteriu băute între micul
dejun şi prânz are efect antiaging
şi de prevenire a îmbolnăvirii.
• Un pahar de apă înainte
de culcare ajută la evitarea
unui atac de cord sau atac cerebral.
Slăbeşte jumătate
de kilogram pe zi
cu dieta pe bază de
supă de roşii
Roşiile sunt recunoscute
pentru efectele lor benefice
asupra sănătăţii inimii
şi pentru capacitatea de a
proteja organismul de acţiunea
radicalilor liberi, însă
mai au un important efect
pozitiv, şi anume te ajută să
slăbeşti rapid şi te scapă de
toxinele acumulate în corp,
fără să îţi privezi organismul
de vitaminele şi mineralele
de care are nevoie.
Şi pentru că e sezonul
supelor, ne-am gândit că
o dietă pe bază de supă de
roşii, rapidă şi cu efecte
vizibile asupra siluetei tale
e tocmai ceea ce cauţi. Ia
aminte totuşi că nutriţioniş-
tii nu recomandă urmarea
acestui regim pe o perioadă
lungă de timp. În plus, pe
parcursul celor 7 zile de dietă
este foarte important să
consumi minimum 2 litri de
lichide zilnic şi să eviţi băuturile
alcoolice, răcoritoarele
carbogazoase, sarea şi
dulciurile de orice fel.
Mai întâi de toate, hai
să aflăm cum se face banala
şi delicioasa supă de roşii.
Simplu ca bună ziua: se pun
la fiert 5-6 roşii mari şi cât
mai coapte, se adaugă 2 ardei
graşi roşii, 2 morcovi,
2-3 cepe, o varză micuţă
şi un sfert de ţelină. După
ce s-au fiert bine toate le-
gumele, se scot, se bagă
într-un blender, se amestecă,
se adaugă puţin piper
şi pătrunjel (e bine să eviţi
sarea) şi, voila, supa e gata!
Iată, aşadar, cum arată
dieta de 7 zile cu supă de
roşii, care promite să te scape
de cel puţin 500 de grame
zilnic, dar şi ce ai voie
şi ce e interzis în această
perioadă.
• Ziua 1 – poţi mânca
supă de roşii dimineaţa, la
prânz şi seara. Eventual şi
între mese. De asemenea,
ai liber la toate fructele din
piaţă, mai puţin la banane.
• Ziua 2 – toată ziua
supă de roşii cu legume, cu
menţiunea că nu trebuie să
adaugi cartofi. Această zi
nu este la fel de permisivă
ca ziua 1 pentru că, ghinion,
nu ai voie să mănânci deloc
fructe.
• Ziua 3 – în această zi
ai „dezlegare”, după cum te
aşteptai, la...supă de roşii,
pe lângă care te mai poţi
răsfăţa cu câte 2-3 fructe şi
un cartof fiert ori alte legume
fierte şi garnisite cu un
strop de ulei de măsline.
• Ziua 4 – iar supă de
roşii la discreţie, pe lângă
care ai voie, surpriză, să
mănânci minimum 3 banane
şi să bei lapte cât îţi pofteşte
inima. Se pare că aceste
combinaţii de calorii, potasiu,
carbohidraţi, calciu şi
proteine echilibrează organismul
după cele 3 zile de
dietă şi îţi dau energia pe
care o dăduseşi pierdută.
• Ziua 5 – şi în această
zi supa de roşii este nelipsită,
fără restricţii privind
cantitatea, la care se mai
adaugă o porţie de peşte,
oricând doreşti (fiert, la
grătar sau la abur).
• Ziua 6 – este rezervată
supei şi fripturii. Da,
ai auzit bine. În această zi
ai voie să mănânci chiar şi
două porţii de friptură de
vită sau de pui, însă fără
nici un fel de altă garnitură.
Hai, bine, o frunză de salată
se acceptă!
• Ziua 7 – în această
ultimă zi, în care probabil
deja ţi se face greaţă numai
când auzi supă, dar mai ales
„de roşii”, mai ai de suportat
încă un bol de supă şi o
porţie de orez brun cu garnitură
de legume proaspete.
Mult succes!
***
Materiale realizate de
Florentina Popa
Documentare: mayra.
ro, perfecte.ro, sanatatetv.
ro, unilever.ro, Manualul
de medicină naturistă -
J.L. Berdonces
***

Grădina SEPTEMBRIE
2014 17
Paradisul verde din balcon
Să fim realişti, cine nu şiar
dori o grădină mare, plină
de flori, pomi fructiferi şi legume?
Dar realist ar fi să vorbim
despre cei care vor să fie
înconjuraţi de viaţă, de natură,
de verdeaţă dar au la dispoziţie
un simplu balcon. Nu
vă uitaţi gol în razele soarelui,
pentru că e păcat să nu vă bucuraţi
inclusiv de legume eco
produse… acasă.
În primul rând, e indicat
să vopsiţi balconul cu o soluţie
lavabilă. După ce aţi spălat
geamurile, vă ocupaţi şi de
aspectul, dar şi de utilitatea
acestui spaţiu. Orice decorator
recomandă ca, la fiecare
geam, să puneţi un ghiveci
mic, din materiale naturale –
argilă, metal, sticlă, ceramică
şi să evitaţi ghivecele din
plastic.
În fiecare ghiveci pe care
îl dispuneţi în linie dreaptă pe
lângă geamuri, plantaţi o singură
panseluţă. Sunt singurele
plante perfect pretabile pentru
balcon: înfloresc şi primăvara
şi vara şi toamna, deci veţi
avea flori până târziu în iarnă.
În plus, sunt şi cele mai ieftine
răsaduri din piaţă.
Dacă vă doriţi un aspect
cât mai curat, alegeţi pentru
fiecare geam o culoare diferită.
Spre exemplu, doar panseluţe
galbene la un geam, doar
panseluţe albe la următorul şi
tot aşa, în funcţie de spaţiu.
Cum fac grădină de legume
pe balcon?
Pe lângă flori, într-un balcon
chiar mic puteţi să aveţi şi
o mini grădină. Cresc perfect
plantele condimentare – busuioc,
cimbru, salvie, mărar,
pătrunjel, leuştean. Ideal ar
fi ca pentru leuştean să cumpăraţi
răsaduri şi nu să puneţi
seminţe. Celelalte plante
condimentare nu au nevoie
de răsad, deoarece vor răsări
din seminţe fără probleme.
Astfel, aveţi asigurate ingredientele
aromatice de bază
care vor transforma orice preparat
într-unul mai mult decât
delicios.
Roşia de pe balcon
O altă plantă care se pretează
pentru balcon este roşia,
în varianta cherry. Este vorba
despre o plantă ultrarezistentă,
cu producţie mare şi care
e pretabilă într-un spaţiu restrâns.
Puneţi seminţele în
recipiente mici şi, când planta
atinge 10 centrimetri, schimbaţi-i
ghiveciul. Acesta se
ţine direct în soare. Odată ce
planta creşte, în ghiveci va fi
necesar un băţ subţire, de 1,5
metri.
Acesta se înfige în pământ
şi roşia se leagă în 4-5 puncte
cu şireturi groase sau cu fundiţe
de grădină. Nu folosiţi aţă
pentru că veţi deteriora structura
plantei. Astfel, roşia nu
va ocupa spaţiul din balcon.
Va fi o plantă desfăşurată pe
lungime şi nu pe lăţime, care
vă va furniza salata zilnică
din iulie până în noiembrie,
aceasta dacă găsiţi soiul de
roşii cherry de grădină, adică
cel mai rezistent.
Producţia la fiecare fir de
roşie este atât de mare încât
nu veţi reuşi să o consumaţi.
Veţi putea să faceţi inclusiv
conserve din roşii sau să le
puneţi la congelator, pentru
iarnă. Spre exemplu, dacă
aveţi suficient spaţiu şi plantaţi
10 fire de roşii, veţi face
sigur suc de roşii pentru iarnă
din grădina de pe balcon.
Plantele au nevoie doar de
soare puternic. Nu le inundaţi
cu apă, pentru că le reduceţi
producţia. De asemenea, nu
au nevoie să fie toaletate frec-
vent, aşa cum se întâmplă cu
roşiile de dimensiuni mari. Şi
încă un detaliu. Ţin perfect
iarna la congelator, nu ocupă
spaţiu mult şi arată, firesc,
preum cireşele mari şi coapte.
Unde îmi beau cafeaua?
În prezent, aveţi la toate
magazinele mari de grădină,
mobilier foarte mic pentru
balcon. Este vorba de mese
şi scaune, dar şi de canapele
mici destinate grădinii. În felul
acesta, vă veţi bea cafeaua
dimineaţa, în aer liber, şi nu în
casă. Lângă acest tip de mobilier,
ar fi pretabil un coş mare
de metal plin cu pământ, în
care să plantaţi levănţică.
Miroase frumos, florile
pot fi uscate şi păstrate. Până
apar aceste plante, în coşul de
metal puneţi flori uscate, spice
de grâu uscate sau crenguţe de
pomi fructiferi. Veţi avea un
colţ în care să vă încărcaţi cu
energie înainte de a merge la
serviciu. Plasaţi şi un felinar
mare de grădină, pe care îl puteţi
aprinde seara şi astfel să vă
relaxaţi afară, înainte de somn.
Pentru optimizarea spaţiului,
pe orice balcon agăţaţi
ghivece mari, din materiale
naturale, cu flori care vor curge.
Secretul este să renunţaţi
la ghivecele din plastic, deloc
aspectuoase şi care nu sunt
propice plantelor, în favoarea
celor din metal, din ceramică,
din pământ, din sticlă.
Sunt materiale care arată
spectaculos alături de plante.
Spectaculos arată şi câteva
pietre mari aduse de la munte,
de la deal, de la mare, pe care
să le plasaţi printre plante.
Sau umpleţi un ghiveci mare
din metal cu pietre de rău. În
felul acesta, vă apropiaţi de
natură chiar într-un banal balcon
de bloc.
Plante aromatice
cultivate în bucătărie
Vă place să gătiţi, să condimentaţi
bine mâncarea şi
să încercaţi diverse arome?
Atunci, puteţi să cultivaţi ierburile
aromatice preferate în
ghivece şi să le aveţi tot anul
la dispoziţie, proaspete şi gustoase.
Iată care sunt plantele
care se adaptează bine la condiţiile
din apartament.
Leuşteanul iubeşte umbra
Este bine să ţineţi ghiveciul
cu leuştean la loc umbros, planta
fiind dependentă şi de un sol
umed, dar nu excesiv de umed.
Leuşteanul se înmulţeşte prin
seminţe, pe care le puteţi cumpăra
din magazinele de specialitate
sau din hipermarketuri,
dar şi prin răsad sau rădăcină.
Planta are o rădăcină ce se poa-
te dezvolta foarte mult, astfel
că este indicat să-l cultivaţi întrun
ghiveci de dimensiuni mari.
Pătrunjelul creşte în pământ
cu nisip
Aveţi nevoie de seminţe pe
care le puteţi cumpăra din magazinele
de grădinărit sau hipermarketuri,
de un ghiveci mai
mare şi de un pământ de flori
(amestecat cu nisip), prin care
apa să se scurgă cu uşurinţă.
După ce aţi plantat seminţele,
trebuie să le acoperiţi cu
o folie transparentă de plastic
şi să îi faceţi câteva găuri
pentru a avea aer. Folia poate
fi îndepărtată în momentul în
care plantele încep să se vadă.
Ghiveciul trebuie ţinut într-un
loc luminos, cu o temperatură
constantă, de peste 20°C.
Rozmarinul are nevoie de
multă lumină
Planta are nevoie de multă
lumină pe toată perioada anului.
Rozmarinul nu are nevoie
de multă apă, ci doar de puţină
umezeală. Este indicat să
puneţi apă în farfuria ghiveciului,
pentru ca planta să-şi
poată trage cât are nevoie. Vă
trebuie pământ de flori cumpărat
de la magazine, amestecat
cu puţin nisip.
Busuiocul are şi efecte medicinale
Are proprietăţi aromatice,
dar şi medicinale, având un
efect antioxidant, anticancer,
antiviral şi antibacterian. Planta
are nevoie de un sol bine drenat
şi trebuie ţinut în permanenţă la
lumină. De aceea este indicat să
poziţionaţi ghiveciul pe un pervaz
al unui geam orientat către
sud. Frunzele de busuioc sunt
folosite adesea la prepararea
salatelor, pastelor, fripturilor, a
diferitelor sosuri, dar şi în combinaţie
cu fructe.
Frunzele cimbrului se culeg
imediat după înflorire
Poate fi crescut în ghiveci
printr-un butaş lăsat să prindă
rădăcini. Cimbrul este o plantă
iubitoare de lumină. Este indicat
să culegeţi frunzele imediat
ce acesta a înflorit. Cimbrul
este utilizat pentru a da savoare
cărnii, salatelor, supelor, sosurilor,
pâinii, mâncărurilor cu
legume şi carne, deserturilor.
Salvia se adaptează la aerul
uscat al casei
Ca să cultivaţi salvia în
ghivece puteţi să porniţi cu un
butaş de la o plantă din grădină.
Salvia tolerează bine aerul
uscat din interiorul casei şi
are nevoie de lumină puternică.
E folosită pentru a da aromă
fripturilor, brânzeturilor
sau la prepararea diverselor
garnituri de legume şi sosuri.
Oregano se înmulţeşte prin
butaşi
Cel mai bine este să plantaţi
în casă un butaş procurat
prin tăierea unei ramuri din
planta din curte sau din magazinele
de specialitate sau hipermarketuri.
Plantaţi-l întrun
ghiveci şi ţineţi-l lângă o
fereastră orientată spre sud.
Măghiranul se udă ponderat
Măghiranul creşte bine în
orice ghiveci, sub forma unei
tufe din care puteţi culege
frunzuliţele. Are nevoie de lumină
multă, se udă ponderat.
Mărarul se dezvoltă repede
la căldură
Ghiveciul în care aţi plantat
mărarul trebuie ţinut în
locurile calde şi luminoase
ale bucătăriei sau balconului.
Este recomandat să îl udaţi
moderat, pentru că rădăcinile
sale pot putrezi.
În caz că vreţi să puneţi la
păstrare plantele aromatice,
iată câteva metode simple:
În oţet
Busuiocul, mărarul, tarhonul,
feniculul sau cresonul
îi dau oţetului un gust aparte.
Aveţi grijă ca plantele să fie
curate, pentru ca în oţet să nu
pătrundă impurităţi şi să altereze
compoziţia. Oţetul din
vin de fructe pur are un gust
mai bun decât combinaţia oţet
de fructe cu oţet din vin. La
fel ca în cazul conservării în
ulei, puteţi să amestecaţi mai
multe soiuri de plante, realizând
amestecuri pentru salată,
de exemplu.
În ulei
Pentru această modalitate
de conservare sunt potrivite
lavanda, măghiranul, oregano,
rozmarinul, salvia şi cimbrişorul.
Puteţi utiliza orice tip de
ulei comestibil. Ca să folosiţi
mai târziu compoziţia rezultată,
la pizza, de exemplu, puteţi să
realizaţi un amestec de plante
pe care să-l conservaţi în ulei.
În funcţie de preferinţele dumneavoastră,
amestecaţi şi usturoi,
piper sau ardei iute.
Cu sare aromată
Puteţi conserva plantele
şi cu sare: 100 g plante se taie
mărunt şi se amestecă bine cu
20 g sare. Păstraţi sarea aromată
la loc uscat şi împachetată
etanş. Atenţie la folosirea ei
în bucătărie, întrucât se comportă
precum plantele pe care
le conţine (cimbrişorul şi rozmarinul
pot fi combinate, însă
pătrunjelul cu mărarul, nu).
Prin uscare
Cimbrul, mărarul, tarhonul,
lavanda, leuşteanul,
măghiranul, oregano, pătrunjelul,
menta iute, rozmarinul,
salvia, ţelina şi cimbrişorul
sunt plante care pot fi conservate
prin uscare. Se aşază
plantele în mănunchiuri, întrun
loc umbros, cu frunzuliţele
în jos, până ce se usucă total şi
devin sfărâmicioase (timp de
două-trei săptămâni).
De asemenea, atunci când
vreţi să uscaţi plantele la
cuptor (la circa 40 de grade),
trebuie să lăsaţi uşa acestuia
întredeschisă, pentru a ieşi
vaporii de apă. E indicat să
nu faceţi mănunchiuri groase,
pentru că acestea nu se usucă
aşa cum trebuie şi pot apărea
ciuperci.
Prin congelare
Iată următoarele plante
care pot fi congelate: mărarul,
anasonul, coriandrul, roiniţa,
ţelina şi menta. Puteţi congela
plantele separat sau amestecate.
Cea mai simplă metodă este
de a le împacheta şi a le pune
în congelator. Le puteţi, de asemenea,
îngheţa rapid pe o suprafaţă
plată (o tavă, de exemplu)
şi introduse pur şi simplu
într-un recipient din care le
puteţi lua mai uşor la nevoie. În
plus, pentru congelare puteţi să
tăiaţi plantele mărunt.
Important
• Se introduce un mănunchi
de plante într-o sticlă
în care se afl ă ulei sau oţet.
Plantele trebuie să fi e acoperite
cu lichid. Timp de opt zile
depozitaţi sticlele într-un loc
călduros înainte să le aşezaţi
într-un loc întunecat şi rece.
Astfel, amestecul păstrează
toate proprietăţile plantelor.
***
Materiale realizate de
Florentina Popa - Craiova
Documentare: Expert
în cultivarea plantelor de
interior/David G. Hessayon,
Plante aromatice - Cultivare,
gastronomie, cosmetică, e fecte
terapeutice/Andrea R ausch,
Am şi eu gradina mea/Nela Vlad

18 SEPTEMBRIE
2014
Redescoperă România
Peştera Bolii şi Canionul carstic
de la Băniţa
Timeea Oprean - Cluj Napoca
La mai puţin de şase kilometri
de Petroşani, pe vechiul
drum ce lega Orientul
de Occident se află Peştera
Bolii. Istoricii afirmă că a
fost locuită în perioada neoliticului
şi apoi în epoca
bronzului. În pas cu istoria
ea devine loc de refugiu
pentru comercianţi, armate,
haiduci, inclusiv pentru partizanii
care se opuneau regimului
comunist. Cert este
că Peştera Bolii este amintită
oficial în cronicile de
la Viena la începutul anilor
1400.
Peştera Bolii este o străpungere
naturală, iar cei 466
metri sunt accesibili în totalitate.
Portalul de intrare este
spectaculos cu o lăţime de
20 metri la intrare şi o înălţime
de 10. Apoi, peştera dezvoltă
galerii impresionante.
Datorită acusticii, sala prin-
cipală a fost folosită încă din
perioada interbelică pentru
concerte. Din 2006, activităţile
artistice au fost reluate.
În 1960 au fost construite
poduri peste pârâul din interior,
însă ele au fost distruse
în timp. Pentru o perioadă,
peştera a fost abandonată,
pentru ca apoi speologi şi
voluntari să lucreze la reamenajarea
ei pentru a o reda
circuitului turistic.
La nici doi kilometri de
Peştera Bolii, pe drumul ce
leagă Haţegul de municipiul
Petroşani se află desprins
dintr-o altă lume. Este vorba
de canionul carstic de la
Băniţa, un loc puţin promovat,
însă de o frumuseţe rară.
Accesul către cheile
Băniţei, acolo unde se află
canionul se face de pe drumul
european E79. Pe o lungime
de 200 metri, pârâul
Jupâneasa a sculptat în calcar
milioane de ani, pentru
ca astăzi turiştii să se poată
bucura de o privelişte încântătoare.
Vara este anotimpul
cel mai potrivit pentru vizitarea
acestui canion.
Insula Ovidiu este un inedit
obiectiv turistic pe litoralul
românesc, situată pe
lacul Siutghiol la 5 kilometri
depărtare de malul staţiunii
Mamaia şi la 500 de metri
oraşul O vidiu. Insula, o adevărată
oază de verdeaţă unde
funcţionează un cochet complex
turistic, este locul preferat
de cei care vor să se desprindă,
măcar pentru câteva
ore, de agitaţia litoralului.
Conform cercetărilor făcute
pe insulă, cele mai vechi
aşezări ale oamenilor în zona
respectivă datează din timpul
traco-geţilor şi a geto-dacilor,
de-a lungul timpului aici locuind
şi populaţii daco-getice-scitice
şi colonişti greci.
Cu timpul, în jurul insulei
create de natură cu mii
de ani în urmă, s-au ţesut o
serie de legende, una dintre
ele spunând că ea este locul
legendar unde poetul Publius
Ovidius Naso a fost exilat de
împăratul Augustus şi unde ar
fi scris operele “Tristele” şi
“ Ponticele”.
În secolele trecute, insula
era populată de pescari, dar şi
de grădinari care profitau de
solul fertil al acesteia. Odată
cu identificarea potenţialului
său turistic, insula Ovidiu a
fost transformată într-un loc
de relaxare pentru turişti, ceea
ce este şi în prezent.
Turiştii pot ajunge pe insulă
cu vaporul sau şalupa,
ambarcaţiuni care pleacă zilnic
între orele 10.00 - 24.00,
în funcţie de solicitări, de la
un ponton special amenajat
în staţiunea Mamaia. Costul
unui bilet tur-retur este de 25
de lei pentru adulţi şi de 20 de
lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă
între 10 şi 14 ani, tarife
majorate cu 5 lei comparativ
cu cele din 2013.
În plin sezon estival, zilnic
se vând sute de tichete, călătoria
din staţiunea Mamaia pe
insula Ovidiu durând aproximativ
20 de minute. O perioadă
de relaxare în care turiştii
pot să se bucure de frumuseţea
luciului apei şi de zborul
pescăruşilor, dar pot vedea
şi dezvoltările urbane de pe
malurile lacului, constând în
sute de construcţii apărute în
număr tot mai mare atât în
zona Mamaia - Constanţa, cât
şi în cea a localităţilor Ovidiu
şi Năvodari.
Odată ajuns pe insulă, te
trezeşti parcă într-o altă lume,
într-un spaţiu verde care te
îmbie la meditaţie, insula
având circa 26.000 de metri
pătraţi, din care aproximativ
jumătate sunt amenajaţi în
scop turistic de către un investitor
privat, cu posibilitate
de cazare şi de a servi masa.
La restaurantul cu circa
400 de locuri, prevăzut cu terase
construite preponderent
din stuf, decorate rustic şi
împânzite cu îmbietoare aranjamente
florale, cu circa 150
de locuri, turiştii pot mânca în
principal preparate din peşte,
la preţuri pentru toate buzunarele
în funcţie de meniu, cu
degustări de vinuri din podgorii
autohtone.
Spaţiile de cazare constau
în zece căsuţe cu pridvor, un
total de 20 de locuri, ce oferă
tot confortul necesar. Potrivit
personalului de la recepţie,
cazarea la o căsuţă costă 150
de lei pe noapte, în prezent
toate fiind ocupate de turişti
după ce şi-au făcut cu mult
timp înainte rezervări.
„Toate căsuţele sunt ocupate,
începând cu 1 mai şi până
în septembrie. Turiştii dorm
pe insulă, iar ziua o petrec de
Insula Ovidiu,
o atracţie turistică inedită
obicei în staţiunea Mamaia”,
a afirmat un reprezentant al
complexului, menţionând că
cei care înnoptează în oaza de
verdeaţă beneficiază zilnic de
o călătorie gratuită dus-întors
insulă - staţiunea Mamaia.
Pentru mai multe călătorii în
timpul unei zile, turiştii trebuie
să plătească pentru fiecare
ieşire de pe insulă suma de 25
de lei pentru fiecare adult.
Pe insula Ovidiu se mai
află un spaţiu de joacă pentru
copii, o minigrădină zoologică
unde păuni cu penajul
lor atrăgător, fazani,
prepeliţe şi lebede atrag mai
ales copiii, un ponton pentru
pescari, dar şi un spaţiu unde
se poate face plajă, amenajat
cu şezlonguri. (Documentare:
fi nanciarul. ro, agerpres.
ro, turism. ro)

Anca Gaia - Rumania
A Cristian Ciobanu lo
conocí cuando estaba realizando
la investigación del
artículo sobre el País del
Hateg y el Parque Nacional
Retezat – distinción ecoturística.
El es el administrador
del Geoparque de
los Dinosaurios del País del
Hateg. Después de la entrevista
sobre el concepto de
ecoturismo en la región, las
medidas adoptadas y los planes
para el futuro Geoparque,
llegamos a hablar de su lugar
de origen y su familia.
Así me enteré de que es
de Bucarest, pero que, junto
con su esposa y sus dos hijos
se mudo y ahora vive en
el pueblo Densus, en el distrito
de Hunedoara. „Es decir
Downshifting” le sonreí.
„Sí, y no somos los únicos
en la zona”, se ríe Cristian.
Así que un domingo, llegué
a su casa, en un pueblo, en
una zona tranquila, para escuchar
su historia: cómo dejó
Bucarest para venirse a vivir
a Densus.
Estabamos sentados todos
en la mesa, comiendo pan y
mantequilla (pan con levadura,
hecho en casa, por Alina),
bebimos jarabe, dimos un
paseo en la colina cerca de
su casa. (de ahí se ve, muy
hermoso, una parte del País
del Hateg). Hablamos sobre
las expectativas y esperanzas
para el futuro, sobre su boda,
sus ropas de boda inspirados
por el puerto tradicional rumano
y sobre cómo el acercamiento
a la naturaleza te
hace entender lo que es realmente
importante en la vida y
lo que te ayuda evolucionar
espiritualmente.
Cristian llegó por primera
vez en el País del Hategului
mientras estudiaba en la
Facultad de Geografía y voluntario
en el Geoparque,
desde esa época se reunian
datos para poder declarar la
zona como área protegida.
„El País del Hateg fue amor
a primera vista. Trabajando
en los programas del
Geoparque, tuve tiempo para
estar aquí, para sentir el lugar,
también me hice amigos.
La gente aquí es maravillosa,
y la denisdad de valores
en la región es muy alta. Escribí
mi tesis sobre el El País
del Hateg, estaba viviendo
aquí durante todo el verano,
llegue a conocer la zona
caminado o andando`en bicicleta.
Luego hubo una pausa,
durante la maestria trabaje
en Bucarest”, recuerda
Cristian, mientras que tiene
en sus brazos a Gruia, el hijo
mayor, que le pide su debida
atención.
Las cosas fueron hechas
de tal manera, que Cristian
y su esposa, Alina vinieron
el Pais del Hateg para hacer
su boda. Los dos de Bucarest
y los dos deseando tener una
boda diferente encontraron
aquí el lugar perfecto. „No
quiero ofender a nadie, pero
aborrezco las bodas, la manera
en la que están hechas
ahora. No nos gustan. Los
novios llegan a ser invitados
a su propria boda, todo
está hecho para los huéspedes,
para que ellos se sientan
bien y así posiblemente, el
Español SEPTEMBRIE
2014 19
El País del Hateg fue
amor a primera vista
regalo sera mayor.
La atención se centra en
los invitados y no en la pareja,
que es un error, desde nuestro
punto de vista. Además,
hoy en día, recibir una invitación
a una boda es como
una bomba, fi nancieramente
hablando, se piensa más en
el regalo para los esposos,
que disfrutar y ser feliz para
los que se casan”, dijen los
esposos Ciobanu.
Así que los dos hicieron sus
proprias reglas. Alina llegó
también en la zona para conocerla
y decidieron planear
su boda como un viaje de tres
dia, para los invitados, con
alojamiento en los hostales de
la región, con una misa en la
iglesia de Densus y la fiesta en
un hostal en S armisegetusa.
Todos los costos fueron mecionados
desde antes. „Esto
les va costar el alojamiento,
la comida y el transporte.
Para tres días, el precio mas
alto por persona fue 300
lei... es decir, lo mismo que
pagas para un menú en una
boda. ¿Quién quiso regalar
algo extra, regalo, que no
sólo paga estos gastos. Todos
los huéspedes estaban
vestidos en trajes inspirados
en los vestidos tradicionales
rumanos. La idea era simple:
no queriamos una escenifi
cación para volver a las
cosas que nunca existian, si
no traer las tradiciones al
día de hoy. Mi hermana, que
es artista, nos ayudó con la
confección de ropa para los
invitados”, dice Cristian,
mientras que Alina me muestra
el álbum de fotos de la
boda, que incluye también la
invitación, hecha por ellos, y
que tiene el símbolo de una
danza tradicional rumana, en
la portada.
Personas hermosas, con
trajes inspirados en la tradición
rumana, que sonríen
frente a la cámara. A nadie se
le nota ni una sonrisa forzada.
La alegría en sus rostros
es simple, real, acompaniada
por una bandera rumana.
Sus amigos y familiares
los ayudaron con todo lo
necesario para la boda: la
hermana de Cristian hizo los
trajes, el chef, hermano de
Alina, se encargo del menú,
los amigos de Sarmisegetusa
con el hostal organizan la
fiesta, otro amigo tomó fotos,
otro grabóla boda. „Fue una
interesante recuperación del
concepto de comunidad”, recuerda
la pareja, que escribió
sobre su boda distinta a las
demas, en un blog dedicado
al evento.
***
Cristian habla de sus planes
- plantar más árboles,
comprar un par de colmenas.
Danciu salta y pone sus
grandes patas sobre nosotros,
alegre de que recibe atención
mientras que Lolek y Bolek
empiezan a jugar por el patio.
Anochese y se acerca la hora
de la cena. Con amor, le prometimos
a la hermosa familia
que conocimos, que nos volveremos
a encontrar.
Fragmento de un material
realizado por: Camelia Jula
Traducción: Anca Gaia

20
Andra Mateescu
Alicante
SEPTEMBRIE
2014
Zona Ţării Lăpuşului este
situată în partea de nord - vest
a României, făcând parte din
judeţul Maramureş, alături de
Ţara Chioarlui, a Codrului şi
a Maramureşului.
Străveche vatră de civilizaţie
şi cultură românească,
Maramureşul, acest irezistibil
„magnet” al nordului de ţară
reprezintă un univers spiritual
şi cultural cu profunde semnificaţii,
unde tradiţiile populare,
obiceiurile, folclorul
cu caracter de originalitate se
conservă încă în mod miraculos.
Maramureşul dispune de
o vastă reţea de arii protejate
în număr de aproxmativ 40
de obiective naturale ocrotite,
de la monumente ale naturii,
rezervaţii naturale, la parc natural
şi parc naţional.
Cine a auzit de Ţara
Lăpuşului, a aflat de Munţii
Ţibleş şi de spectaculosul
Defileu al Lăpuşului, de
legendarul haiduc Pintea
Viteazu, de Grigore Leşe şi a
lui „hore cu noduri”, de mănăstirea
din Rohia şi de casele
spoite în albastru. Sunt poate
mai puţini aceia care ştiu că
dealurile domoale ale vechii
Terra Lapusensis, munţii ceva
mai îndrăzneţi şi satele cuibărite
sub aceştia oferă itinerarii
bune pentru amatorii de turism
pe două roţi. Călătorind
cu bicicleta, veţi putea descoperi
mult mai multe decât din
goana automobilului: biserici
şi mănăstiri izolate, lacuri, păduri
şi păşuni, uliţe de ţară şi
gospodării tradiţionale.
De dificultate medie,
Traseul Albastru parcurge peisaje
variate şi este marcat generos
cu simbolul „C”, vopsit
în culoarea albastră, precum
casele vechi lăpuşene.
Prea puţini călători prin
România cunosc Ţara
Lăpuşului aşa cum merită ea
cunoscută. Pare ruptă din realitatea
cu care cei mai mulţi
turişti sunt obişnuiţi, ruptă de
cotidian, de banal, de haos, de
agitaţie, de zgomot şi de toate
elementele care distrag atenţia
şi consumă energia. Acest
ţinut de poveste pare să aibă
propriile graniţe ce îl transformă
într-un loc aparte în care
timpul se scurge mai lent, aerul
este mai curat, iar oamenii
mai răbdători.
Este bine de ştiut că pentru
a ajunge în Târgul Lăpuşului,
principalul oraş din zonă, drumul
este unul de peste 10 ore
atunci când se vine de oriunde
din sudul ţării.
Un week-end în Ţara
Lăpuşului trebuie să înceapă
neapărat de vineri, mai puţin
dacă se porneşte din nordul
ţării, pentru că drumul ocupă
o zi întreagă lăsând loc doar
pentru cazare şi cină.
În materie de cazare se
recomandă rezervările făcute
din timp pentru că în
Târgul Lăpuşului ca şi în
întreagă regiune opţiunile de
Tradiţii
Mândra Ţară a Lăpuşului
cazare sunt rare şi limitate.
Pensiunea Smarald din
Târgu Lăpuş se prezintă drept
o oază de linişte într-un peisaj
pitoresc, o descriere deloc
exagerată, aflându-se pe malul
unei ape, în mijlocul naturii.
Cele nouă camere sunt dotate
modern, după standarde
rar întâlnite în zonă, inclusiv
cu acces la internet, iar în grădină
oaspeţii au acces la foişor
şi facilităţi de grătar.
Biserica de lemn Sfinţii
Arhangheli Mihail şi Gavril
Aflată în satul Rogoz, la 6
km de Târgu Lăpuş, biserica
de lemn demonstrează faptul
că Ţara Lăpuşului pare doar
uitată de lume dar nu trece
neobservată de cei care caută
valorile autentice.
Biserica a fost ridicată în
anul 1663 şi se află în patrimoniul
UNESCO pentru stilul
arhitectural impresionant cu
turnul său neobişnuit de înalt
pentru bisericuţele de lemn.
Lăcaşul îşi primeşte toţi
vizitatorii cu braţele deschise,
ghidul şi îngrijitorul fiind întotdeauna
gata să povestească
despre cum a fost ridicată
biserica pe locul unde, o alta,
ctitorită de Ştefan cel Mare a
fost arsă de tătari.
Impresionant la biserica
Sfinţii Arhangheli Mihail şi
Gavril este faptul că o structură
de lemn a rezistat mai bine
de trei secole fără a pierde din
complicatele detalii arhitecturale
precum caii aflaţi la capătul
grinzilor.
Interiorul bisericii este
fragil şi cu atât mai preţios
pentru că astfel de imagini
sunt greu de întâlnit în alte
zone din ţară iar ceea ce vede
călătorul este exact ce au văzut
drumeţii care au poposit
pentru a se ruga aici, de-a
lungul a sute de ani. Este un
spaţiu nealterat, lăsat în voia
timpului la fel ca întreaga
zonă a Ţării Lăpuşului.
Mănăstirea Rohia
Cei care susţin că raiul
s-a mutat în Ţara Lăpuşului
au vizitat cu siguranţă toată
zona. Pe vârful dealului între
păduri de fag şi stejar se află
Mănăstirea Rohia, locul unde
cei care caută linişte o găsesc
negreşit.
La intrarea în mănăstire,
după drumul ce urcă pe deal
oferind călătorilor peisaje de
neuitat, ne întâmpină o superbă
poartă maramureşeană mai
departe de care se întinde spaţiul
ecleziastic.
În complexul monahal
sunt înşirate un număr impresionant
de construcţii, fiecare
unică în felul său. Casa de
Stejar, Casa cu Paraclis, Casa
Poetului, Altarul de Vară,
Casa Albă sau Biblioteca sunt
doar câteva dintre locurile ce
pot fi vizitate în mănăstire şi
contribuie la motivul pentru
care acest loc este unic în ţară.
Muzeul mănăstirii adăposteşte
una dintre cele mai
bogate colecţii de cărţi vechi
bisericeşti, colecţii de icoane
pe sticlă şi pe lemn, o colecţie
de exponate de artă populară
specifice zonei şi una de flori
de mină.
Locuri de poveste
Fiecare loc din Ţara
Lăpuşului are o poveste de
spus. Când abia şoptită şi îngânată,
când cântată şi descântată,
când răspicată şi prevestitoare,
povestea curge din
pământ şi pietre, urcând prin
sângele oamenilor, făcându-i
să semene cu locurile în care
au răsărit pe pâmânt.
Dar şi trecerea călătorului
ce-şi domoleşte paşii apropiindu-se
de aceste ţinuturi se
impregnează de spiritul locului,
atunci când ştie să lase departe
forfota cetăţilor şi să trăiască
aici după un alt înţeles,
ce i se dezvăluie pe măsură
ce pătrunde tainele poveştilor.
Acele poveşti pe care sufletul
călătorului le redescoperă
în adâncul lui, ca şi cum ar fi
fost scrise acolo încă dintru
începuturi.

De prin sate adunate
Reţete vechi de la bunica
Orice oaspete ce trece pragul unei case din Maramureş cu siguranţă nu va pleca cu stomacul
gol. Tradiţională este plăcinta creaţă făcută cu brănză dulce de vacă, cu brânza iute de
oaie sau ca desert pentru copii, plăcinta cu silvoriţă.
Horinca, băutura tradiţională este mândria fiecărui maramureşan care şi-o face singur în
cazanele amplasate pe malul văii satului.
Horinca de prune sau de mere însoţeste fiecare sărbătoare, este o licoare care face oamenii
mai fericiţi, trezeşte amintiri, te face să vorbeşti mai deschis dar de asemenea câte un gât
de horincă este cel mai bun remediu pentru a nu fi niciodată bolnav. Dar nu trebuie uitat că
după un pahar, două de horincă, picioarele se moaie ca pământul după ploaie.
Reţetă oltenească:
Mâncarea
Pandurilor
Reţetele Annei SEPTEMBRIE
2014 21
Plăcintă creaţă
din Hovrila/Maramureş,
cu brânză de oaie
Să vă spun şi vouă de ce
aveţi nevoie, în caz că vreţi să
încercaţi:
• 1 kg de făină
• un cub de drojdie proaspătă/25
g, şi o linguriţă de zahăr
pentru a face maiaua
• apă călduţă, sare
• brânză de oaie, la care puteţi
adăuga mărar, dacă vă place
• un “curpător” cum i se zice
pe la Maramureş la tocător -
rotund
• un sucitor din cel mai lung
• ulei de floarea soarelui
• bucată de material curat cu
care înfăşuraţi o furculiţă pentru
a unge mai bine tigaia, adică
lespedea cu ulei, dacă nu aveţi
o pană mare de gâscă
• lespede mare şi rotundă sau o
tigaie
Mai întâi faceţi maiaua,
adică amestecul din drojdie
cu o linguriţă de zahăr şi cu
50 ml apă călduţă. Se amestecă
şi se lasă până “creşte”
drojdia, apoi se adaugă întrun
castron mai mare, peste
făina amestecată cu sare.
Se amestecă bine, apoi se
adaugă şi cei 600 ml de apă
călduţă rămasă, frământând
aluatul. Acesta trebuie să fie
atât de moale cât să puteţi lucra
cu el. La final se adaugă şi
uleiul şi se mai frământă puţin,
până când aluatul se desprinde
de pe vas şi de pe mâini.
Se acoperă cu un prosop şi
se lasă într-un loc mai cald,
la dospit, timp de o oră, o oră
şi jumătate.
Aluatul va creşte, timp în
care puteţi pregăti compoziţia
pentru plăcinte: brânza cu
mărar, varza (care se dă pe
răzătoare şi se sărează), sau,
dacă vă place şi e sezonul, urzici
sau lobodă.
După ce aluatul pentru plăcinte
a crescut, pregătiţi masa
de lucru pe care presăraţi făină.
Luaţi aluat cam cât o portocală
de mare, şi îl suciţi cu
sucitorul, întinzându-l cât de
mare, şi cât de subţire. Pătura
de aluat întinsă se ia apoi
şi se pune pe tocătorul rotund,
lăsând o margine de aluat cam
de trei, patru degete.
Se pune compoziţia în
mijloc, să fie cât tigaia de
mare, apoi se ia o margine şi
se aduce în centru, ţinând-o
cu cealaltă mână acolo. Se
ia apoi marginea de lângă şi
se întinde iar pânâ în mijloc,
unind-o cu cealaltă. Şi tot
aşa până o adunaţi pe toată,
încercând să o faceţi cât mai
rotundă.
Tigaia se pune la încins,
şi când e încinsă se unge cu
ulei, cu ajutorul furculiţei pe
care aţi înfăşurat acea bucată
de material curat. Se pune plăcinta,
se lasă cam 3 minute, se
unge cu ulei şi pe deasupra, se
mai lasă cam un minut, două,
după care o întoarceţi pe cealaltă
parte, cu o paletă.
Se mai lasă încă câteva minute,
după care o puneţi pe farfurie,
apoi treceţi la următoarea.
Pentru plăcinta cu varză,
după ce varza a stat cu sare, o
stoarceţi bine de apa lăsată, o
întindeţi peste plăcintă, puneţi
piper şi-apoi treceţi la împăturat.
Se serveşte cu smântână,
iar bărbaţii o preferă cu un pahar
de. . . horincă.
Ingrediente
• 80 g cârnaţi olteneşti
• 80 g cârnaţi de porc
• 70 g tobă
• 100 g muşchi ţigănesc
• 150 g pulpă de porc
• 200 g ceapă
• 100 ml ulei
• 3 linguri bulion
• 100 ml supă de oase
• 100 ml vin
• 10 g pătrunjel
• sare, piper, după gust
Mod de preparare
Pulpa de porc, cârnaţii,
muşchiul ţigănesc şi toba se
taie în cuburi mari şi se călesc
în ulei. La început pulpa şi
apoi restul ingredientelor.
În uleiul rămas se prăjeşte
ceapa, apoi se toarnă bulionul
şi se stinge cu supa de oase. Se
adaugă astfel, în sosul obţinut
carnea şi vinul şi se condimentează
după gust. Când e aproape
gata, se presară deasupra
pătrunjelul tocat mărunt.
Reţetă moldovenească:
Bulz ciobănesc tradiţional
Ingrediente:
• mămăligă, apă şi sare
• brânză de burduf
• Kaiser sau costiţă afumată
• ulei
• slăninuţă
• smântână
• unt
Mod de preparare (varianta
tradiţională)
Se pregăteşte o mămăligă
din mălai, apă şi sare. Se lasă să
se răcească, o zi.
Brânza de burduf se scoate
de la frigider şi se sfărâmă puţin.
Kaiserul şi slăninuţa se taie
feliuţe subţiri, iar untul se scoate
şi se lasă să se înmoaie.
Mămăliga rece se împarte în
3 părţi, pentru 3 porţii. Fiecare
bucată de mămăligă se modelează
în mână, se turteşte, se
face în mijlocul ei căuş, în care
se pune brânză, o bucăţică de
unt, kaiserul cu slăninuţa, apoi
se modelează bulzul ca pe o
găluşcă mai mare bine închisă.
Boţurile de mămăligă astfel
pregătite se pun pe grătar până
s-a topit brânza înăuntru şi a
făcut mămăliga crustă pe dinafară.
Se servesc calde la cină cu
smântână deasupra.

22
SEPTEMBRIE
2014
Corina Simionescu Hudgens
Medic terapeut – Norwich/ Anglia
Foto: Dan Gherman
Pe vremea romanilor, lavanda
se folosea pentru parfumarea
apei de baie şi a
lenjeriei proaspăt spălate, de
aici şi numele lavare, care
semnifică a spăla. În Evul
Mediu, lavanda şi-a legat
numele de vindecarea bolilor
infecţioase, parfumul ei fiind
asociat cu, curăţenia. În acele
timpuri se credea că mirosurile
urâte favorizează transmiterea
bolilor.
Alungă depresiile şi stările
de insomnie
Ceaiul de lavandă este un
calmant perfect, fiind recomandat
şi pentru afecţiuni cardiace
pe fond nervos, dar ajută
2014 Terapia verde
şi în cazul durerilor muscula-
re şi osoase. Dacă anxietatea,
tensiunea psihică sau atacurile
de panică vă sunt familiare,
înseamnă că trei căni cu ceai
de lavandă pe zi vă ajută să obţineţi
o stare de calmitate. De
asemenea, depresiile şi insomniile
pot fi alungate cu această
plantă.
Atât ceaiul, cât şi florile
proaspete puse în dormitor
sunt utile în cazul acestor
stări, deoarece lavanda oferă
o delicată încântare pentru
privire, movul ei fiind relaxant,
dar şi pentru simţurile
olfactive pe care le învăluie
cu parfumul ei.
Şi dacă tot am amintit de
parfum, trebuie să ştiţi că
acesta are puterea de a induce
somnolenţa. O picătură de
ulei de lavandă pusă pe faţa
de pernă sau într-o candelă de
aromoterapie ori un săculeţ
mic din pânză cu lavandă creează
linişte psihică şi vă ajută
să aveţi un somn liniştitor,
odihnitor.
Reface echilibrul presiunii
sangvine scăzute
Remediul ideal pentru insomnii,
nevroze şi stări de stres
este să ţineţi picioarele timp
Lavanda rezolvă afecţiunile
cardiace pe fond de stres
de 30 de minute în apă caldă
cu 10 ml tinctură de lavandă.
Cele mai bune rezultate se obţin
dacă faceţi băi calde cu ulei
de lavandă cu jumătate de oră
înainte de culcare. Ce poate fi
mai plăcut decât o baie în miresme
minunate? Lavanda este
un sedativ unanim recunoscut,
care face minuni în cazurile de
nervozitate excesivă, nevralgii
sau durere de dinţi.
În ceea ce priveşte revitalizarea
organismului uman, ceaiul
de lavandă stimulează sistemul
nervos, reface echilibrul
presiunii sangvine scăzute şi
readuce optimismul. Lavanda
este încă un cadou al naturii ce
merită fructificat.
• Pentru a preveni stările de
anxietate şi a diminua efectele
stresului în organism puteţi
bea o cană cu ceai de lavandă
seara, înainte de culcare, de
două ori pe săptămână.
• Ceaiul de lavandă vă poate
salva şi de problema căderii
părului. După fiecare spălare
a părului, clătiţi-l cu infuzie
concentrată obţinută din 50 g
plantă la un litru de apă.
Alimente sănătoase cu care
nu trebuie să exagerezi
Unele alimente sunt foarte
sănătoase şi/sau dietetice, dar
asta nu înseamnă că putem să
mâncăm câteva kilograme zilnic.
Nu te lăsa păcălită de etichetă
şi alege să le consumi în
cantitatea corectă, ca să nu ai
surprize neplăcute mai târziu.
Vezi care sunt acele alimente
sănătoase cu care sigur exagerezi.
Cereale integrale
Mănânci cereale la micul
dejun? Ştiai cât înseamnă acea
DZR (doză zilnică recomandată)
de 40 de grame? Ia uităte
în castronul tău! Nu cumva
e pe jumătate plin în fiecare dimineaţă,
pentru că „sunt sănătoase
şi scrie diet pe pungă”?
Cerealele integrale sau
fulgii de ovăz, grâu integral,
orz, etc. au destul de multe
calorii atunci când mănânci
câteva sute de grame în fiecare
zi. Doar pentru că nu
conţin zahăr adăugat şi au
fructe uscate în loc de ciocolată,
nu înseamnă că slăbeşti
mâncând multe.
Nuci şi seminţe
Doar pentru că sunt pline de
vitamine, minerale şi alţi nutrienţi
esenţiali, nu înseamnă
că nu te îngraşi dacă mănânci
nuci şi seminţe cu pumnul, în
fiecare zi.
Doza recomandată de specialiştii
în nutriţie este de un
sfert de ceaşcă sau 18 bucăţi
pe zi de alune, migdale, nuci
şi alte produse din această familie.
Cu alte cuvinte, dacă teai
apucat să ronţăi o pungă
întreagă de migdale la film,
pentru că „sunt mai sănătoase
decât chipsurile şi mai bune
decât popcornul”, nu înseamnă
că trebuie să devorezi cantităţi
industriale.
Busuiocul, util în tulburări de
menopauză şi andropauză
Aromat şi cu efecte calmante,
busuiocul a fost adus în
Europa de Carol cel Mare şi
cultivat ca iarbă medicinală în
grădinile de pe lângă mănăstiri.
În culturile vechi precreştine
din Orientul Apropiat, dar mai
ales în Palestina, era considerat
o plantă sfântă, fiind folosit
în scopuri religioase şi păstrat
până în vremurile creştinării
Europei. Astăzi este folosit în
principal pentru tratarea bolilor
digestive, nevrozelor atonice
şi tulburărilor cauzate de
stres. Ieromonahul Gamaliil,
de la Schitul Mischii, are câteva
leacuri cu busuioc pe care le
preţuieşte foarte mult şi a căror
eficienţă a cunoscut-o personal.
Iarba miraculoasă de origine
divină
Atât busuiocul verde, cât şi
cel roşu şi cel alimentar sunt
originare din subcontinentul
indian, fiind cultivate şi în Italia
în timpul Imperiului Roman. O
legendă de origine greacă ne
transmite mesajul că planta vindeca
orice rană în urma atacului
unui monstru, care era jumătate
şopârlă, jumătate dragon. Toate
aceste poveşti sau legende au la
originea lor apartenenţa divină
şi proprietăţile miraculoase ale
busuiocului, care vin din vremuri
îndepărtate.
Preţuit de-a lungul timpului
de mai toate popoarele europene,
busuiocul este o plantă
sfântă, o plantă a sufletului,
care, pe lângă faptul că aduce
noroc, aduce şi sănătate. Originea
cuvântului busuioc se
regăseşte în grecescul basileus
(care înseamnă rege, regal).
Miraculoasa plantă creşte atât
în zona tropicală, cât şi în cea
temperată, iar la noi în ţară poate
fi găsită în zonele de luncă şi
de câmpie, dar în egală măsură
şi în pământul fertil al dealurilor
şi al regiunilor submontane.
Aroma sa este cu atât mai puternică,
cu cât este mai expusă
razelor solare.
Stimulează producţia lactică
a tinerelor mame
Busuiocul este considerat
un antidepresiv sigur, având
puternice efecte sedative. Este
şi o sursă importantă de fier,
calciu şi vitamina A, conţinând
şi vitamina B6, magneziu şi
potasiu. Datorită acestor proprietăţi
calmează tulburările de
stomac, balonarea şi anorexia
şi stimulează producţia lactică
a tinerelor mame. Pentru toate
aceste afecţiuni, dar în principal
pentru vindecarea bolilor
digestive, esenţa de busuioc
este cel mai eficient tratament,
folosit încă din vremurile monahismului
timpuriu.
Se iau 50 g de frunze şi 50 g
flori de busuioc, se spală şi se
zvântă bine, apoi se trec prin
mixer timp de trei minute. Se
strecoară totul printr-un tifon
dublu, după care se depozitează
într-o sticluţă care se închide
ermetic şi se păstrează la
frigider. Din această esenţă se
iau câte cinci picături dizolvate
în ceai, cu 20 de minute înaintea
celor trei mese principale
ale zilei, timp de 14 zile. Tratamentul
se poate repeta din
două în două luni şi are un rol
benefic împotriva spasmelor
gastrice, a durerilor de cap de
origine atonă digestivă şi contra
nevrozelor atonice.
Macerat pentru problemele
„vârstei critice”
Din cauza dereglărilor hormonale
generate de perioadele
critice ale vârstei atât la femei,
cât şi la bărbaţi, organismul reacţionează
în cele mai nebănuite
moduri. Pentru păstrarea unui
tonus pozitiv şi a unei regenerări
considerabile se recomandă tratamentul
cu macerat rece, obţinut
dintr-o combinaţie de frunze
şi flori de busuioc verde, în
amestec cu busuioc roşu.
Se pun într-un vas de sticlă
200 g frunze şi flori de busuioc
verde, 200 g frunze şi flori de
busuioc roşu şi 200 ml alcool
de 60 de grade. După 48 de ore
se amestecă energic totul, apoi
se strecoară şi se depozitează la
întuneric. Din acest macerat se
iau trei linguriţe pe zi înaintea
meselor de dimineaţă, prânz
şi seară, timp de 30 de zile. Se
recomandă două astfel de cure,
de preferinţă în lunile octombrie
şi aprilie.
Acest remediu este considerat
un adevărat elixir al tinereţii,
recomandat în cazurile
de îmbătrânire prematură, frigiditate,
în tulburări de menopauză,
andropauză, sterilitate
masculină şi feminină, fiind un
regenerator rapid, care opreşte
procesele de degenerare a organismului.
• Mirosul puternic şi gustul
deosebit al busuiocului se datorează
uleiurilor esenţiale pe
care acesta le conţine.
Cataplasmele alungă ţânţarii
În perioadele cu căldură şi
umiditate sporită, ţânţarii apar
în cele mai diverse locuri, mai
ales în aer liber, acolo unde nu
există plase de protecţie. Pentru
a ţine departe aceste insecte
se recomandă folosirea cataplasmelor
obţinute din frunze
proaspete, zdrobite şi aplicate
pe piele. Acestea calmează
durerile generate de înţepăturile
ţânţarilor, dar şi mâncărimea
cauzată de insecte. De
asemenea, frunzele proaspete
de busuioc, aplicate pe frunte,
calmează durerea şi migrenele.

Mica publicitate SEPTEMBRIE
2014 23
Important pentru cititori!
• Vă rugăm să verificaţi
textul anunţului şi
numărul de telefon înainte
de a fi trimis spre publicare
redacţiei noastre!
• Publicaţia Occidentul
Românesc nu îşi asumă
răspunderea pentru numerele
de telefon greşite
sau conţinutul anunţurilor
de la mica publicitate!
MUNCĂ - CERERI
Tânăr 31 de ani, posesor carnet
de conducere categorie B, caut
de muncă în orice domeniu. Cei
care doresc să mă ajute mă pot
contacta la telefon: 687 182 772.
Şofer profesionist, toate categoriile:
BC+E+CAP+ADR, cu
experienţă de peste 10 ani, posesor
şi de carnet de stivuitorist,
caut de muncă în toată Spania ca
şofer sau stivuitorist. Mai multe
detalii la telefon: 642 501 713.
Doamnă, 50 de ani, caut de
muncă ca internă sau externă în
Torrejón de Ardoz. Sunt serioasă,
responsabilă şi am experienţă.
Mai multe detalii la telefon: 642
707 900.
Specialist în tubulatură, sudură
de toate tipurile, peste 16 ani
de experianţă, caut de muncă în
Spania, indiferent de zonă. Informaţii
suplimentare la telefon:
642 092 242.
Sudor cu experienţă de peste
8 ani, caut de muncă în toată
Spania. Telefon: 603 345 734.
MUNCĂ - OFERTE
Angajez coafeză/frizeriţă cu
experienţă, în Alcalá de Henares.
Detalii, la telefon: 662 572 042.
Serviciul domestic
Caut internă serioasă, cu carnet
de conducere şi experienţă,
pentru o casă în Madrid. Mai
multe informaţii la telefon: 617
492 490.
Avem nevoie de internă pentru
a avea grijă de casă şi doi
copii minori, în Madrid. Persoana
trebuie să aibă experienţă în
domeniu, vârsta între 25 - 45 de
ani, să iubească copiii, să fie în
legalitate în Spania, să vorbească
cursiv limba spaniolă. Vă rugăm
nu sunaţi inutil! Telefon: 606 629
402.
Căutăm internă pentru o casă
din Granolles/Barcelona, cu experienţă,
carnet de conducere.
Pentru detalii, sunaţi la telefon:
931 139 080, 657 960 014.
Firmă de recrutare personal
auxiliar pentru a lucra la domiciliu
în Sabadell/Barcelona, caută
persoane cu experienţă în domeniu
de cel puţin 2 ani, rezidenţă
în Spania, referinţe. Informaţii, la
telefon: 912 750 555.
Caut internă pentru a avea
grijă de 2 copii, în Vacarisas/
Barcelona. Telefon: 645 576 282,
937 359 667.
Căutăm persoană responsabilă,
cu vârsta între 30 şi 50 de
ani, cu experienţă demonstrabilă
în îngrijirea copiilor, nefumătoare,
pentru a lucra într-o casă din
V alencia. Informaţii suplimentare
la telefon: 619 032 684, 619
032 684.
Construcţii
Avem nevoie de 2 peones
de albañíl pentru o lucrare în
Málaga. Detalii la telefon: 635
420 635, 635 420 635.
Firmă de construcţii, din
Madrid, angajează albañíl cu experienţă
în reforme, şi cunoştinţe
în instalaţii sanitare. Telefon: 697
530 691, 918 050 418.
Firmă specializată, angajează
instalatori sanitari cu experienţă.
Condiţii: maşină proprie,
rezidenţă în zona de sud a
Madridului. Telefon: 662 902
261, 662 902 261.
ÎNCHIRIERI
Închiriez cameră începând
pentru două persoane, cu acces
la staţiile de metro: Urgel,
Oporto şi Carpetana. Apartament
bine utilat, centrală
termică proprie etc. Relaţii la
telefon: 642 010 961 şi 642 647
038.
VÂNZĂRI CASE
ŞI TERENURI
Vând teren intravilan, ferit
de inundaţii la ieşirea din
oraşul Negreşti-Vaslui, spre
Siliştea pe partea dreapta (DN
15), cu suprafaţa de 3200
mp. Deschiderea la stradă
asfaltată este de 20 m/ 7euro
mp. Preţ teren 22 400 €.Telefon:
642 960 470.
Vând casă în Bacu/Joiţa,
situată în vecinătatea pădurii
Dragomireşti Deal. Accesul se
face, fie din Centura Bucureşti,
fie prin Ciorogârla (autostrada
Bucureşti-Piteşti), fie prin Joiţa
(Chitila). Transport privat de
persoane (rată din Militari şi
Carrefour Militari, microbuze
care leagă localitatea de Chiajna,
Carrefour, Bucureşti, dar şi
satele învecinate, Joiţa, Cosoba,
Dragomireşti), şcoala şi grădiniţa
renovate, biserică, club, minimarket,
spălătorie. Găsiţi aici, departe
de zgomotul şi praful capitalei,
o zonă liniştită, un peisaj
potrivit pentru relaxare şi nevoile
dumneavoastră.
Structura casei: cărămidă,
P+1+Pod, 145 mp construiţi, 306
mp suprafaţa terenului, 3 grupuri
sanitare, 3 dormitoare (1 dormitor
matrimonial cu baie proprie),
living 26 mp, bucătărie open
space cu posibilitate de închidere
cu uşi glisante, terasă din beton
20 mp cu beci, fosă septică, gaz,
toate documentele la zi. Zonă de
vile construite în ultimii 3 ani,
acces rapid în sectoarele 1 şi 6,
Gara de Nord, Piaţa Domenii,
Piaţa Victoriei, Militari.
Preţul este uşor negociabil, posibilitate
de plată în 2 rate: 64.500
euro. Contact: neaguflavia@
yahoo.com
Vând apartament cu 3 camere
în Beclean/Bistriţa-Nasaud, zonă
foarte bună, etaj 1, cu 2 balcoane,
2 băi, utilat cu parchet, termopan
şi centrală proprie. Preţ informativ,
43.000 euro. Telefon: 663
621 612, 642 511 574.
Vand teren intravilan 12000
mp + şură, apă, curent, în Şirnea,
zona Moeciu - Bran, judeţul
Braşov, România. Zonă turistică,
privelişte incredibilă mărginită
de platoul Bucegi si Piatra Mare.
Tel.: 0040 744 508 994.
Vând 10 ari de teren intravilan
în oraşul Beclean, judeţul
Bistriţa-Nasaud, zona Parc, pentru
construcţie de casă, dotat cu
toate utilităţile: apă, gaz, canalizare,
curent electric. Preţ, 22.000
euro. Mai multe informaţii, la telefon:
663 621 612, 642 511 574.
DIVERSE
Vând salon de coafură unisex,
modern, foarte bine utilat,
situat în Calle La Pinta 26, din
Calpe/Alicante. Informaţii la
telefon: 639 429 619, 670 283
779. Se vorbeşte numai în limba
spaniolă, germană, franceză şi
engleză.
MATRIMONIALE
Tânăr, 34 de ani, brunet, ochi
căprui, 1,70 m, caut o doamnă/
domnişoară - din Pamplona -, de
vârstă apropiată, sinceră, curată,
harnică, pentru o relaţie serioasă.
Telefon: 673 334 921.
Doamnă adventistă de ziua a
şaptea, doresc să cunosc un domn
până în 50 de ani, din comunitatea
Madrid, serios, sincer şi cu stabilitate
economică. Mai multe detalii
la telefon: 642 014 608.
Doamnă, 58 de ani, din comunitatea
Madrid, caut un domn
de vârstă apropiată, cu serviciu
stabil, pentru o relaţie stabilă şi
respect reciproc. Rog seriozitate!
Telefon: 642 400 214.
Doamnă, 42 de ani, din comunitatea
Madrid, caut un domn
de vârstă apropiată, cu serviciu,
educat şi serios, pentru o relaţie
de lungă durată. Aventurierii să se
abţină! Telefon: 603 107 075.
Domn, 44 de ani, din comunitatea
Madrid, caut o doamnă
de 35 – 42 de ani, fără obligaţii,
sinceră, pentru o relaţie serioasă.
Nu sunaţi inutil! Telefon: 609 464
280.
Bărbat, 60 de ani, 177/83, bine
îngrijit, situaţie economică stabilă,
doresc să cunosc o doamnă
sinceră şi responsabilă din comunitatea
Madrid. Rog, nu sunaţi!
Răspund doar la SMS. Telefon:
611 230 719.
Anunţurile de mică
publicitate sunt
GRATUITE!
E-mail:
redactia@
occidentul-romanesc.com
Telefon:
637 998 036 - Vodafone
617 080 531 - Orange
642 298 948 - DIGI
(de luni până vineri:
09:00–20:00)