Occidentul romanesc nr. 43

occidentul

Publicatia Occidentul Romanesc este adresata in special comunitatii de romani din Spania. Continutul editorial, de o foarte buna calitate, este pregatit de o echipa redactionala profesionista, sub conducerea directa a jurnalistului Michael Harrison Cronkite din CA – SUA. Alaturi de articole cu informatii practice si utile, oferim cititorilor nostrii si teme de interes si cultura generala, pregatite de jurnalisti romani din Spania, SUA, Romania si Australia. Printre rubricile permanente regasim: consultanta juridica, sfatul psihologului, traditii romanesti, bucatarie romaneasca, interviuri cu personalitati romane, pagina sportiva, informatii ale autoritatilor romane din Spania, stiri din Spania si din Romania. Ziarul este gratuit, Occidentul Romanesc ajungand direct in locurile frecventate de romanii din Spania, sau in care acestia au acces (consulate, primarii, rute de transport, locatii de magazine si afaceri romanesti din Spania, expedieri postale etc.)

occidentul romanesc

www.occidentul-romanesc.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania

Ziar

GRATUIT

Anul IV - Nr. 43 / 24 pagini

1-30 septembrie 2014

Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă!

Ţara Haţegului a fost

dragoste la prima vedere

„Pisicuţul“ nostru va

creşte mare

„Înseamnă bogăţia unui

număr restrâns de persoane,

care controlează şi îşi conduc

din spatele politicienilor «de

dreapta» propriile interese pe

care, cu mare grijă, le-au...”

Pagina 06

„Cristian Ciobanu a venit prima dată în Ţara Haţegului când era student la Facultatea de Geografie şi făcea

voluntariat în cadrul geoparcului, încă din perioada în care se strângeau datele pentru declararea ariei ca

fiind protejată...”

Titus Corlăţean: Ziua

Limbii Române este o zi

specială pentru românii de

pretutindeni

„Personalitatea acestor

comunităţi de români din toată

lumea se configurează în mod

natural prin intermediul...”

Pagina 07

Pensii - Întrebări şi răspunsuri

„Până la data de 31 decembrie

2014, veteranii de război şi

văduvele de război, p ensionarii

din sistemul public de p ensii,

precum şi pensionarii din

celelalte sisteme proprii de

asigurări sociale vor intra în

posesia...”

Pagina 09

Festivalul Internaţional

al tinerelor talente româneşti

„Propatria”

„Festivalul continuă cu cea

de a doua sesiune care se va

desfăşura la Roma. Sediul

prestigios al A cademiei

României din Roma, va...”

Pagina 11

Pagina 12-13

Anca Gaia: El País del

Hateg fue amor a primera

vista

„Trabajando en los

programas del Geoparque,

tuve tiempo para estar

aquí, para sentir el lugar,

también me hice amigos...”

Pagina 19


02 SEPTEMBRIE

2014

Adrese şi informaţii utile

REPREZENTAREA

DIPLOMATICĂ A

ROMÂNIEI ÎN

REGATUL SPANIEI

Ambasada României

•Avenida de Alfonso XIII nr. 157, Madrid 28016. •Telefoane

pentru relaţii publice : 0034-913501881, 913597623,

913504436, 913454553, 914137412, 914137425.

Secţia Consulară a Ambasadei României la Madrid •Avenida

de la Albufera nr. 319, 28031 Madrid •Telefon relaţii publice

: 0034/917 344 004 (5 linii), Fax: 0034/914165025 •Email:

secretariado@consuladoderumania.es; programari@

consuladoderumania.es. Site: http://madrid.mae.ro/ •Program

de lucru: luni-joi 09:00 – 17:00; vineri 09:00 – 16:00

Consulatul General al României la Barcelona •C/

San Juan de la Salle 35 bis, Barcelona 08022, Intrare public:

Alcoy 22. •Tel.: 0034-934341108, 934341139. Fax: 0034-

934341109. E-mail: consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.

net. Site: http://www. barcelona.mae.ro/ •Jurisdicţie: Cataluña

(Barcelona, Girona, Lleída, Tarragona), Insulele Baleare.

Consulatul General al României la Sevilla •Calle

Nicaragua nr. 18, Sevilla 41012. •Tel.: 0034-

954624070, 954240967, 954233243, 954625372,

954230947, 954620746, 954624053. Fax: 954627108. E-

mail: secretariat@cgrosevilla.e.telefonica.net. Site: http://

www.sevilla.mae.ro. •Jurisdicţie: Andalucía (Huelva, Cádiz,

Málaga, Sevilla, Córdoba, Jaén, Granada, Almería), Murcia,

Ceuta, Melilla.

Consulatul General al României la Bilbao •Plaza Circular,

nr.4, Bilbao 48001. •E-mail: cgrumaniabilbao@ telefonica.

net. Fax: 944245405. •Program: luni-joi: 09:30-13:30 depunerea

documentelor, 15:00-17:00 eliberarea documentelor;

vineri: solicitările şi eliberările de documente se fac numai

cu programare prealabilă. •Pentru situaţii de urgenţă (decese,

accidente de muncă sau circulaţie): telefon: 608 956 278 •Jurisdicţie:

Comunităţile Autonome Ţara Bascilor, Navarra, La

Rioja, Asturias, Cantabria, Galicia.

Consulatul Romaniei la Castellón de la Plana •Av. Valencia

s/n, esquina Rambla de la Viuda 12006, Castellón de la Plana

•Tel. 964.216.172; 964.206.764 • Fax 964.257.053, E-mail:

secr etariat@consulatcastellon.e.telefonica.net •(informatii

consulare): info@consulatcastellon. e.telefonica.net • Program

de lucru cu publicul: luni-joi 9:00-14:00 (primire acte)

15:30-16:30 (eliberare documente), vineri 9:00-12:00 (primire

acte) 12:00-13:00 (eliberare documente)

Consulatul României la Zaragoza •C/Camino de Las

Torres nr. 24 (intrarea prin spatele clădirii, fostul sediu

al INEM), Zaragoza 50008. •E-mail: secretariat@

crozaragoza.e.telefonica.net, Tel.: 976481429, fax.

976481779. •Program: luni- vineri: 09:00-14:00 depunerea

documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. •Jurisdicţie:

Comunitatea Autonomă ARAGON (Provinciile

Zaragoza, Huesca şi Teruel)

Consulatul României la Ciudad Real •Calle Mata nr.37,

Ciudad Real 13004. •Tel.: 0034-926251751. E-mail:

cruciudadreal@ telefonica.net. •Jurisdicţie: Castilla-La

Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete, Cuenca şi

Guadalajara), Extremadura ( Caceres şi Badajoz).

Viceconsulatul României la Almeria •Carretera Huércal

de Almería, nr. 46, Almería 04009. •Tel.: 0034-950625963,

0034-950624769. Fax: 0034-950145217. E-mail: almeria@

viceconsulat.e.telefonica.net. •Program: luni-joi: 09:00-

14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor.

Vinerea - activitate de asistenţă în teritoriu, vizite

la penitenciare, oficierea de căsătorii la misiune şi alte

servicii, pe bază de programare. •Pentru situaţii de urgenţă

(decese, accidente de muncă sau circulaţie), telefon: 0034-

682733408.

Consulatul onorific al României la Murcia •Avenida de los

Rectores, nr.3, Edificio Paraninfo 30100. •Tel.: 968879567.

Fax: 968879568. •E-mail: consuladomurcia@ xplorasolutions.

com.

Consulatul onorific al României la Pamplona •Calle

Cortes de Navarra nr.5, 5D, Pamplona 31002, Comunitatea

Forala Navarra. •Tel.: 948203200. Fax: 948220512.

Parcul Naţional Munţii Rodnei este al doilea parc naţional

din ţară, având o suprafaţă de 47.177 ha. Importanţa acestei arii

protejate se datorează atât geologiei şi geomorfologiei munţilor,

cât şi prezenţei a numeroase specii de faună şi floră, endemite

şi relicte glaciare.

Foto: 1 - Pietrosu Mare, 2 - Lacul Lala

Autor: Sorin Ile

Iubim România!

FONDATORI:

Kasandra Kalmann-Năsăudean

Florin Valentin Barbu

MARKETING:

Michael H. Cronkite (CA-USA)

REDACTOR ŞEF:

Kasandra Kalmann-Năsăudean

REDACTOR ROMÂNIA:

Anca Gaia

REDACTOR MADRID:

Oana Moşniagu

MANAGER PROIECT:

Eduard Rudolf Roth (Baleares)

SENIOR EDITOR:

Puşa Roth (Bucureşti)

Dan Caragea (Portugalia)

COLABORATORI:

Andra M. Gutierréz (Benidorm)

Andrei Bodea K. Varble (CA/USA)

Dan Luca (Bruxelles)

Gabriela C. Sonnenberg (Spania)

Gerardo M. Bedoya (Spania)

Munţii

Rodnei

Irina G. Şova (CA/USA)

Lucian Oprea (Colorado)

Lorena G. Borrero (Spania)

Marian Petruţa (Illinois/USA)

Mircea Fluieraş (Malága)

Sebastian Rus (Boston/USA)

Tiberiu Grădişteanu (Timişoara)

Timeea Opreanu (Cluj-Napoca)

Tudor Petruţ (CA/USA)

Vasile Mureşan (Illinois/USA)

Zoe Stoleru (Valencia)

Redactor investigaţii - Cristian

Ioanovics Guitars (Barcelona)

PUBLICITATE:

Răzvan M. Ionescu (Spania)

SPECIALIŞTI:

Corina S. Hudgens – Medic terapeut

Jeni Chiriac – Psiholog

Marius Vili Sarbu – Avocat

CONTACT:

redactia@occidentul-romanesc.com

publicitate@occidentul-romanesc.com

www.occidentul-romanesc.com

Tipărit la IMCODAVILA S.A.

Depósito Legal: M-30588-2013


Cuvânt înainte SEPTEMBRIE

2014 03

Invitaţie pe tărâmuri de legendă

Kasandra Kalmann-Năsăudean

Redactor şef - Occidentul

Românesc

Trăim în vremurile în care

majoritatea suntem în permanenţă

obosiţi, extenuaţi,

grăbiţi şi concentraţi la problemele

cotidiene. Am ajuns

să uităm să zâmbim, să iubim

şi să fim fericiţi. Imaginează-ţi

cititorule pentru o clipă,

următorul tablou: Tu, în inima

munţilor, într-o căsuţă

de la ţară moştenită de la

străbunici şi conservată cu

multă grijă, gustând bucate

tradiţionale de la bunica şi

pâine aburindă de pe vatră

din care rupi împreună cu

persoanele dragi sufletului

tău.

Asculţi ca un copil şi

eşti absorbit de legendele

şi poveştile care împânzesc

meleagurile vechi ale familiei

tale. După multă voie

bună, înconjurat de oameni

frumoşi, spui noapte bună

şi-ţi aşezi capul pe o pernă

moale şi albă ca omătul,

zâmbind.

Ai un somn dulce şi liniştitor

- într-un aer curat

cu miros de busuioc şi iasomie

-, până dimineaţă, când

te trezesc cântecul cocoşilor

harnici şi măcăitul raţelor

şi gâştelor. Îţi pregăteşti

„desaga” în spate, urmând

să fii purtat în tărâmul de

basm al Durăului, acolo

unde s-au născut mii de legende.

După o zi în care ţiai

încântat ochiul şi sufletul

cu peisaje divine, sălbatice

şi prea puţin atinse de om,

ajungi acasă şi stai în jurul

focului cu o păturică de

lână pe tine, cu un bol de

afine în poală rememorând

ziua, savurând atmosfera

din jurul tău şi împărtăşind

alături de cei dragi toate

trăirile tale. A doua zi călătoria

continuă pe tărâmul

Ceahlăului, după care îţi

îmbrăţişezi oamenii care ţiau

fost alături pe parcursul

acestor zile şi te bucuri de

călătoria care te-a purtat

atât de sus…

Există mai mult de 999

de motive pentru a descrie

tărâmurile unde trăiesc aceşti

oameni credincioşi şi cu sufletul

curat şi bun. Oare noi

vom ştii vreodată să preţuim

bogăţiile cu care ne-a înzestrat

Dumnezeu?! Ştim cât de

importantă este puterea naturii

asupra sufletului?

Nu, din păcate nu ştim,

pentru că astăzi vedem fericirea

în lucruri măreţe şi

uităm să privim în jur la lucruri

simple şi de valoare.

Uităm să povestim şi ne în-

trebăm de ce ţara noastră nu

este la fel de presus ca celelalte!

Vina este doar a noastră

pentru că nu ne cunoaştem

îndeajuns de mult patria

în care ne-am născut şi ne

ducem atât de repede spre

valurile înalte ale lumii, lăsând

în urmă lacrimile unui

pământ minunat, presărat cu

amintiri străbune.

Ceahlăul este locul neatins

încă de mâinile „băieţilor

deştepţi”, lângă el poţi

privi, poţi citi, poţi medita

fără ca cineva să te atenţioneze.

Ceea ce e important

nu se arată ochilor, iar atunci

când vei păşi peste culmile

Carpaţilor vei simţi o adiere

caldă venită tocmai din

inima bătrânului Ceahlău.

Acel tărâm e atât de misterios,

pentru că dincolo de

verdeaţa încântătoare, vei

descoperi fenomene deosebite,

poate unice în lume dar

cu totul şi cu totul impresionante.

Însuşi povestea acestui

munte e unică şi de neegalat,

fiindcă nu întâlneşti

adesea munţi cu o istorie

atât de vastă. Chiar dacă nu

atinge înălţimea Everestului,

Ceahlăul este mult mai bogat

decât „faimosul stăpân

al lumii”!

Am să vă spun că am

recomandat multor oameni

acest colţ de rai şi toţi miau

mulţumit deoarece acolo

şi-au regăsit frumuseţea sufletească.

Totuşi, mi-a fost

teamă să-i spun unei singure

persoane, deoarece aceasta

m-a condus pe tărâmuri

extrem de populare, acolo

unde munţii par atât de frumoşi.

Mi-am dat seama că

am greşit, pentru că, Ceahlăul

nostru are mult mai multe

calităţi decât acei munţi fără

vegetaţie dar totuşi vizitaţi

de milioane de oameni în fiecare

an.

Mi-aş dori să le demonstrez

românilor aflaţi departe

de ţară că, plaiurile noastre

sunt atât de valoroase încât nu

merită lăsate pentru faimoasa

Americă sau îndepărtata

Australie.

Când am ajuns prima

dată aici, am simţit că o parte

din mine călătoreşte întro

altă lume, deoarece inima

îmi era cucerită de minunatul

peisaj desprins parcă

din legendele bunicilor. Am

să vă spun că nu doar acest

munte legendar formează

privelişti de neuitat. Dantelăriile

în lemn ale caselor te

vor impresiona, iar gardurile

cu uluci reprezintă munca

şi sacrificiul unor oameni

care trăiesc departe de aglomeraţiile

oraşelor. Dacă te

vei plimba pe văi şi dealuri,

vei întâlni cu siguranţă ciobani

ce trăiesc în pustietate,

iar ei îţi vor povesti legende

care vor face ca acel ţinut să

prindă viaţă.

Sus, pe platou oamenii

credincioşi au construit o

mănăstire unde poţi să te refugiezi

alături de îngeri, iar

jos, de partea cealaltă se află

staţiunea Durău, acolo unde

poţi cunoaşte români dornici

de a-ţi împărtăşi gânduri.

Dacă îţi place să încerci lucruri

noi, te poţi înfrupta

din gustoasele mure sau poţi

împrumuta zmeura urşilor.

Vegetaţia este unică, pentru

că numai aici vei mai întâlni

oceane de verdeaţă. . .

***

Publicaţie realizată şi cu sprijinul Guvernului

României - Ministerul Afacerilor Externe -

Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii

de pretutindeni.

Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă

poziţia Departamentul Politici pentru Relaţia cu

Românii de Pretutindeni.

http://www.gov.ro/

http://mae.ro/

http://www.dprp.gov.ro/


04 SEPTEMBRIE

2014

De interes

Avocaţii străini care vor să acorde consultanţă juridică

în dreptul românesc trebuie să susţină un examen

UNBR a emis recent

Decizia nr. 119/23.05.2014,

prin care a stabilit că examenul

de verificare a cunoştinţelor

de drept românesc şi de

limba română pentru avocaţii

străini care doresc să acorde

consultanţă juridică în dreptul

românesc va avea loc în zilele

de 9 şi 10 octombrie 2014, la

sediul UNBR din Bucureşti.

Potrivit UNBR, concursul

constă în susţinerea unor probe

scrise şi orale, după cum

urmează:

• examen scris la urmă-

toarele materii: organizarea

şi exercitarea profesiei de

avocat; drept civil, drept procesual

civil, drept penal, drept

procesual penal;

• examen oral, la materiile

drept civil şi drept penal.

Probele scrise se desfăşoară

prin rezolvarea unor

subiecte tip grilă, care sunt

cuprinse în „Chestionarul de

examen” iar subiectele de

examen vor urmări verificarea

cunoştinţelor teoretice şi

practice ale candidaţilor.

Tematica şi bibliografia

de examen sunt cele prevăzute

în regulamentul privind

examenul de verificare a cunoştinţelor

de drept românesc

şi de limba română pentru

avocaţii străini care solicită

dobândirea dreptului de a

acorda consultanţă-juridică în

drept românesc.

Potrivit UNBR, taxa de

înscriere la examen este în

cuantum de 1500 lei şi va fi

achitată în contul UNBR Cod

IBAN: RO30 BRDE 410S

V211 9953 4100 B.R.D. - Sucursala

Academiei.

Agenda evenimentelor din luna septembrie 2014

Agenda evenimentelor

din luna septembrie, pe care

le organizează FEDROM

- Federaţia Asociaţiilor

de Români din Spania la

Biblioteca de carte românească

Lucian Blaga din Madrid

Adresa Bibliotecii Lucian

Blaga:

• Calle Wad Ras 19 bajo,

28039 Madrid

• Linea 1 de metrou, staţia

Estrecho ieşirea Navarra

• Linea 7 de metrou, staţia

Francos Rodriguez

• Orarul bibliotecii este: de

luni până vineri între orele

9:00 – 17:00

• Evenimentele încep la

orele 18:00

Sâmbătă 6 septembrie

2014: ”Folclorul şi tradiţiile

la meglenoromâni, aromâni

şi istroromâni” - Prezintă,

conferenţiar Virgil Coman;

evenimentul face parte din

proiectul asociaţiei hispanoromâne

România „Se întâlneşte

dor cu dor” cofinanţat de

Ministerul Afacerilor Externe

prin Departamentul Politici

pentru Relaţia cu Românii de

Pretutindeni. Proiectul este

coordonat de Ica Tomi.

Duminică 7 septembrie

2014: „Mari scriitori români

- Mircea Eliade şi Emil

Cioran”- Prezintă conferenţiar,

Virgil Coman; Evenimentul

face parte din proiectul

Fedrom „Biblioteca Lucian

Blaga - Alfa şi Omega, expo-

nat al culturii româneşti în decursul

timpului” cofinanţat de

Ministerul Afacerilor Externe

prin Departamentul Politici

pentru Relaţia cu Românii de

Pretutindeni. Proiectul este

coordonat de Miguel Fonda

Ştefanescu.

Sâmbătă 13 septembrie

2014: „Muzica românească

în perioada interbelică” -

Prezină, conferenţiar Cristina

Vlaşin; Evenimentul face

parte din proiectul Fedrom

„Biblioteca Lucian Blaga -

Alfa şi Omega, exponat al

culturii româneşti în decursul

timpului” cofinanţat de

Ministerul Afacerilor Externe

prin Departamentul Politici

pentru Relaţia cu Românii de

Pretutindeni. Proiectul este

coordonat de Miguel Fonda

Ştefanescu.

Duminică 14 septembrie

2014: „Simpozion Eugen

Ionescu” - Prezintă, conferenţiar

Ioana Zlotescu; Evenimentul

face parte din proiectul

Fedrom „ Biblioteca Lucian

Blaga - Alfa şi Omega, exponat

al culturii româneşti în decursul

timpului” cofinanţat de

Ministerul Afacerilor Externe

prin Departamentul Politici

pentru Relaţia cu R omânii de

Pretutindeni. Proiectul este

coordonat de Miguel Fonda

Ştefanescu.

Sâmbătă 20 septembrie

2014: „Sezatoare la Fedrom

- atelier de confectionare Ii”

– Prezintă, artezan Ica Tomi;

evenimentul face parte din

proiectul asociaţiei hispanoromâne

România „Se întâlneşte

dor cu dor” cofinanţat de

Ministerul Afacerilor Externe

prin Departamentul Politici

pentru Relaţia cu Românii de

Pretutindeni. Proiectul este

coordonat de Ica Tomi.

Vineri 26 septembrie

2014: „Întâlnire cu copiii

la Biblioteca Lucian Blaga”

- premierea concursului de

desene pentru copii; Evenimentul

face parte din proiectul

Fedrom „ Biblioteca

Lucian Blaga - Alfa şi

Omega, exponat al culturii

româneşti în decursul timpului”

cofinanţat de Ministerul

Afacerilor Externe prin

Departamentul Politici pentru

Relaţia cu Românii de

Pretutindeni. Proiectul este

coordonat de Miguel Fonda

Ştefanescu.

Sâmbătă 27 septembrie

2014: „Folclor, tradiţii

şi obiceiuri din comunităţile

istorice” – Prezintă, conferenţiar

Ivo Gheorghev;

evenimentul face parte din

proiectul asociaţiei hispano-române

România „Se întâlneşte

dor cu dor” cofinanţat

de Ministerul Afacerilor

Externe prin Departamentul

Politici pentru Relaţia cu

Românii de P retutindeni.

Proiectul este coordonat de

Ica Tomi.


06 SEPTEMBRIE

2014

Opinii

Laura Hanţ - Viena/Austria

Există desigur suficiente

exemple în viaţă care indică

faptul că tinereţea singură nu

este suficientă pentru a mişca

un partid. Şi totuşi social-democraţii

români au decis să

mizeze pe tinereţe. PSD-ul a

considerat atunci, în opoziţie

fiind, că are un anume interval

de timp, care ar urma să treacă

până la viitoarele alegeri,

pentru a-şi roda „la locul de

muncă“ noile cadre alese prin

vot democratic. Mai speră, lucru

care mi s-ar părea firesc,

că având un lider tânăr şi o

conducere nouă va reuşi să

scape de obsedanta acuzaţie

că ar fi urmaşul defunctului

PCR.

În anul 2011 Victor

Ponta pune împreună cu Crin

Antonescu bazele USL, o

construcţie politică nouă şi

după cum s-a văzut câştigătoare.

În mai 2012, pe când

puţină lume se aştepta, noua

alianţă preia conducerea guvernului

iar mai apoi câştigă

alegerile locale şi pe cele

parlamentare la scoruri foarte

mari. Preluarea surprinzătoare

a puterii în urma căderii guvernului

Ungureanu, a stricat

multe jocuri, transformându-l

pe Ponta în inamicul nr. 1 al

perdanţilor şi implicit într-o

ţintă în care urma să se tragă

cu toate forţele.

Încercarea de suspendare

a preşedintelui ţării, un gest

tipic de nerăbdare tinerească,

nu a făcut decât să agite şi mai

mult lucrurile, să ridice nivelul

urei împotriva lui Ponta şi

a USL-ului la cote paroxiste.

După câteva săptămâni de

intense lupte politice purtate

în ţară, dar şi prin diverse

culise europene, a urmat acel

compromis numit „pact de

coabitare“, care ar fi trebuit

să oprească luptele şi să con-

tribuie la buna funcţionare

instituţională a României. Că

nu a fost aşa şi că de fapt luptele

nu au încetat nici măcar

un moment nu mai este astăzi

un secret pentru nimeni. S-au

schimbat doar strategia şi modul

de luptă.

Priorităţile opoziţiei au

devenit ruperea USL şi boicotarea

procesului de guvernare,

ambele cu scopul decredibilizării

celor doi lideri şi destrămării

alianţei. Nu s-a mai

discutat despre dificultăţile

guvernării, despre suma record

din datoria publică care

a trebuit să fie restituită anul

trecut creditorilor, despre atacurile

furibunde şi murdare

la adresa premierului, despre

aplicarea oricăror metode

care pot conduce la mimarea

ineficienţei actului de guvernare,

etc. Acum, când Victor

Ponta a fost desemnat oficial

candidatul PSD la alegerile

prezidenţiale din noiembrie,

împotriva sa au fost asmuţiţi

toţi apărătorii vechii guvernări

portocalii. De acum nu

mai contează nimic. S-a declanşat

o luptă acerbă pentru

ocuparea fotoliului de preşedinte.

Nu contează de către

„Pisicuţul“ nostru va

creşte mare

„Cine este fără de păcat să arunce primul piatra” (Evanghelia după Sfântul Ioan, cap.8)

cine, important să fie cineva

de dreapta. Ce poate să însemne

acest lucru?

Cine este cu adevărat de

dreapta în România? Şi ce

înseamnă dreapta? Pentru cei

care nu ştiu exact ce înseamnă,

îmi fac datoria să amintesc

că dreapta înseamnă marea

bogăţie. Înseamnă bogăţia

unui număr restrâns de persoane,

care controlează şi îşi

conduc din spatele politicienilor

„de dreapta“ propriile interese

pe care, cu mare grijă,

le-au mascat în programele de

guvernare ale partidelor creştin-democrate

şi liberale.

Partidele româneşti de

dreapta sunt partide derapate

de pe stânga şi luate pe

sus de viitura marilor partide

europene. Reamintesc

că marile tunuri financiare

generatoare ale marii crize

economico-financiare din

care de peste 10 ani lumea

nu dă semne că şi-ar putea

reveni, au fost generate şi

susţinute de politici şi partide

de dreapta. Astăzi plătim

cu toţii, cu vârf şi îndesat,

noi şi noi pagube generate

de bănci, firme de asigurări,

fonduri de investiţii şi alte

construcţii şi inginerii gândite

pentru a scoate banii de

pe cecurile populaţiei pentru

a-i băga în conturile unui

grup tot mai mare de bogătaşi.

În aceste condiţii, lumea

va înţelege cu siguranţă de ce

Victor Ponta, liderul socialdemocraţiei

româneşti, este

vinovat de toate relele. Românii

vor înţelege de ce este

făcut în fel şi chip şi când face

bine şi atunci când, ca orice

lider politic, mai poate greşi.

Victor Ponta este un om provenit

şi format în justiţie, un

om al cărui sistem de valori a

fost în aşa fel construit încât

să caute întotdeauna dreptatea.

Uneori aceasta este mai

uşor, alteori este mai greu de

găsit. Sunt însă convinsă că

îşi doreşte să găsească şi să

redea poporului român dreptatea

de mult pierdută.

Din acest motiv votul meu

este de acum rezervat candidatului

PSD, partidul celor

mulţi şi nevoiaşi şi al elitelor

care cred în egalitatea de

şansă şi în nevoia de echitate

socială a unei naţiuni. Este

clar că majoritatea românilor

îşi doresc ca „pisicuţul“ să

crească odată cu ţara, motiv

pentru care îl vor vota pentru

a deveni viitorul preşedinte

al României Drepte (nu de

dreapta).

Dan Luca - Bruxelles

Bruxelles-ul, ca pol legislativ,

a coagulat în jurul

instituţiilor europene o comunitate

aparte. Este vorba

de puternicul sector privat,

reprezentat de companiile

europene şi internaţionale,

federaţii industriale, presa

europeană şi sectorul neguvernamental.

100.000 de

persoane îşi desfăşoară acum

activitatea în Bruxelles-ul

european.

Evident, fiecare ţară este

reprezentată instituţional la

Bruxelles. România, ca ţară

membră a Uniunii Europene,

dispune de o R eprezentanţă

Permanentă pe lângă Uniunea

Europeană. Chiar şi ţările

care nu sunt membre ale UE

dispun de reprezentări şi aici

mă refer la exemple precum

SUA, Rusia, Brazilia sau

chiar Australia.

Reprezentarea permanentă

în Bruxelles apare şi la

nivelul regiunilor şi oraşelor,

o „aglomeraţie” de peste

400 de entităţi juridice, în

care lucrează permanent cel

100.000 de persoane apără diverse

puţin 2.000 de persoane. De

exemplu, fiecare din cele 20

de regiuni italiene au un birou

în Bruxelles-ul european

(precum: Veneto, Piemonte)

şi toate cele 16 landuri germane

sunt şi ele vizibile cu

staff permanent în capitala

Europei.

Oraşele sunt şi ele

prezente cu apariţii precum:

Amsterdam, Londra,

Stockholm sau chiar Riga.

Există unele asociaţii europene

care trebuie amintite

pentru a întregi poza reprezentării

regiunilor şi oraşelor

la Bruxelles: Eurocities,

Consiliul European al

Municipalităţilor şi Regiunilor

sau Adunarea Europeană a

Regiunilor.

Cei mai mulţi lobbyişti

sunt cei care activează

în sediile permanente din

Bruxelles ale celor 400 de

multinaţionale. Nu este însă

ceva similar cu sediile din

alte capitale europene, ci

este de fapt o „ambasadă”

a corporaţiei respective pe

lângă instituţiile europene.

Aşa cum România are o

interese în capitala Europei

Ce face România?

ambasadă în Belgia, care răspunde

de relaţiile bilaterale

între Belgia şi România, dar şi

o Reprezentanţă P ermanentă

pe lângă Uniunea Europeană,

aşa şi Microsoft, de exemplu,

are un birou care se ocupă de

„piaţa de desfacere a produselor

sale” în Belgia, dar şi

de un birou separat care se

ocupă de dinamica legislativă

europeană.

Dacă ne referim la federaţiile

industriale, avem aproximativ

3.000 de birouri ale

acestora în Bruxelles, cu totul

cam 20.000 de oameni îşi

derulează activitatea în acest

sector doar la Bruxelles.

ONG-urile prezente la

Bruxelles întregesc tabloul

celor care intervin în stabilirea

reglementărilor la nivel

european. „ONG-uri mărci”

se remarcă în multe sectoare.

Majoritatea au un secretariat

propriu în capitala europeană,

personalul este plătit şi dezvoltă

strategii de comunicare

foarte bine puse la punct.

Un palier interesant este

legat de „lumea consultanţei”,

extrem de diversă şi de bine

reprezentată în Bruxelles.

Cele câteva sute de firme ce

acoperă domenii precum management,

relaţii cu presa sau

lobby legislativ, oferă un real

suport actorilor din lumea

afacerilor europene.

Aşa numitele think tankuri

(centre de gândire) au

şi ele un rol deosebit în lumea

afacerilor europene. La

Bruxelles principalele idei

politice nu se lansează noaptea,

prin intermediul televiziunilor

comerciale, ci există

o abordare structurată: un

centru de gândire efectuează

o cercetare pe politica respectivă,

se organizează un

eveniment public la care se

invită principalii actori UE,

presa mediatizează evenimentul,

iar clasa politică

începe discuţia pe subiectul

indicat.

Într-o lume atât de dinamică

e normal ca şi presa

să îşi trimită reprezentanţii.

Bruxelles-ul este, în opinia

experţilor, cel mai mare

pol de presă din lume, dacă

luăm în considerare numărul

de ziarişti care îşi desfăşoară

activitatea în acest oraş. În

jur de 1.500 sunt acreditaţi

la Comisia Europeană, plus

încă pe atâţia care scriu corespondenţe

de presă de la

Bruxelles.

***

Dan LUCA este Doctor

în Relaţii Internaţionale

şi Studii Europene, profesor

la universităţi din

Bruxelles, Bucureşti şi Cluj.

Este autorul a 3 cărţi despre

România afacerilor europene,

Bruxellesul european şi dilemele

comunicării. Îşi desfăşoară

activitatea la Bruxelles

din 1997 şi este preşedintele

„Casei Europei˝ Bruxelles.

Cei interesaţi de actualitatea

europeană pot urmãri mesajele

zilnice postate pe blogul

www.c asaeuropei.blogspot.

com.


De interes SEPTEMBRIE

2014 07

Titus Corlăţean: Ziua Limbii

Române este o zi specială pentru

românii de pretutindeni

Mesajul ministrului de

externe Titus Corlăţean

transmis cu ocazia sărbătoririi

Zilei Limbii Române

„Ziua de 31 august este

o zi specială pentru românii

de pretutindeni, dar şi pentru

toţi cei care cunosc, vorbesc

şi preţuiesc limba română.

Ziua Limbii Române, pe care

o celebrăm astăzi, reprezintă

o oportunitate de a marca, în

ţară şi în străinătate, un element

fundamental al profi lului

nostru identitar, precum

şi de a refl ecta asupra istoriei

şi culturii române şi asupra

contribuţiei importante a limbii

române la patrimoniul cultural

european şi universal.

De asemenea, marcarea

Zilei Limbii Române este un

bun prilej pentru a sublinia

caracterul unitar al limbii,

culturii şi civilizaţiei româneşti,

statutul limbii române

ca limbă ofi cială a Uniunii

Europene şi răspândirea utilizării

limbii române în Europa

şi în întreaga lume, unde trăiesc

importante comunităţi

etnice româneşti sau cetăţeni

români.

Pentru comunităţile româ-

neşti din străinătate, limba

română reprezintă principalul

element identitar, un

factor esenţial de vitalitate

culturală şi spirituală. Personalitatea

acestor comunităţi

de români din toată lumea se

confi gurează în mod natural

prin intermediul limbii române

care, vorbită aşa cum

o vorbim acasă, contribuie la

legitimarea profi lului identitar

românesc, original şi, în

acelaşi timp, compatibil cu

marile culturi ale lumii. Limba

română reprezintă elementul

de coeziune al tuturor românilor,

indiferent de ţara în

care trăiesc, care îi uneşte pe

toţi conaţionalii noştri, constituind

pretutindeni un liant

cu care ne mândrim şi în jurul

căruia ne structurăm destinul

naţional.

Unitatea limbii române stă

mărturie pentru patrimoniul

imaterial constituit în descendenţa

răsăriteană a latinităţii

şi romanităţii poporului nostru.

Nu trebuie să pierdem nicio

clipă din vedere faptul că

apartenenţa limbii române la

latinitate reprezintă dovada

că întreaga noastră cultură

este parte a patrimoniului

european şi un element al

identităţii noastre europene.

Am convingerea că eforturile

şi demersurile constante ale

Ministerului Afacerilor Externe

de a încuraja studierea

limbii române în comunităţile

româneşti şi în mediile academice

de peste hotare, precum

şi derularea unor proiecte

educaţionale în parteneriat

cu unele state, contribuie astăzi

la promovarea imaginii

României în lume şi la creşterea

prestigiului nostru la

nivel internaţional.

Cu ocazia Zilei Limbii

Române, celebrată la 31 august,

vă invit să omagiem

împreună limba noastră cea

română, ca element viu al

unităţii noastre spirituale,

culturale şi istorice. Îndemn

toţi românii să-şi cunoască şi

să-şi promoveze cu mândrie

limba, istoria şi tradiţiile,

care reprezintă expresia solidarităţii

de destin prin care

noi, ca popor, ne afi rmăm

propria noastră identitate în

lume.”

Informaţii suplimentare:

Data de 31 august a fost

declarată în România, prin

adoptarea de către Parlament

a Legii nr. 53/2013, Ziua

Limbii Române. Legea prevede

că Ziua Limbii Române

urmează să fie sărbătorită

de autorităţile publice din

România şi de reprezentanţele

diplomatice din străinătate,

inclusiv de Institutele

Culturale ale României sau

alte instituţii româneşti din

străinătate, „prin organizarea

unor programe şi manifestări

cultural-educative şi artistice

cu caracter evocator sau ştiinţific

consacrate istoriei limbii

române”.

Ziua de 31 august este

celebrată, din 1990, în

Republica Moldova, sub numele

de „Limba noastră cea

română” sau „Ziua limbii

române”. Printr-o decizie a

Curţii Constituţionale de la

Chişinău, dată în 5.12.2013,

care a conferit statut de normă

constituţională Declaraţiei de

Independenţă din 27.08.1991,

limba română a fost recunoscută

ca limbă oficială a

Republicii Moldova.

Românii din diaspora vor beneficia de „Manualul de

tradiţii şi obiceiuri”, „Manualul de geografia României”

şi „Atlasul geografic privind românii de pretutindeni”

Directorul general al

Institutului „ Eudoxiu

Hurmuzachi” pentru românii

de pretutindeni,

Zvetlana Preoteasa, şi prof.

univ.dr. Nicolae Ilinca, expert

în cadrul departamentului

Cercetare Ştiinţifică IEH,

au prezentat, în premieră, în

faţa reprezentanţilor mediului

asociativ românesc, aflaţi

la „Diaspora Estival”, program

organizat de către MAE

- DPRRP la Eforie Nord,

proiectul „Manuale IEH”, respectiv

„Manualul de tradiţii

şi obiceiuri” (Norme nescrise,

transmise oral peste timp,

care definesc şi caracterizează

poporul român, devenite

sistem de apartenenţă la un

grup, modalitate de securitate

şi individualizare. Influenţate

de credinţele religioase, de

activităţile zilnice, de evoluţia

spirituală şi materială, de

legăturile care se stabilesc

între vecini, de raporturile

dintre învingători şi învinşi,

tradiţiile reflectă nivelul cultural

într-o anumită perioadă

istorică) şi „Manualul de geografia

României” (principii

şi criterii privind conţinutul,

structura manualului, axată

pe competenţele de învăţare

specifice vârstei de 9 – 18

ani: accesibilitatea textului,

adecvarea ştiinţifică, eficienţa

instrucţională, determinate

de nevoia de învăţare a limbii

române prin geografie, pentru

care sunt expuse în manual

jocuri didactice, hărţi şi imagini,

elemente de evaluare şi

autoevaluare, termeni de specialitate

şi aplicaţii practice, şi

de comunicarea/relaţionarea

cu ajutorul elementelor susmenţionate).

De asemenea, au fost făcute

referiri şi la „Atlasul

geografic privind românii de

pretutindeni”, evidenţiinduse

structura reprezentărilor

grafice şi cartografice, axată

pe prezentarea în plan istoric

şi teritorial a caracteristicilor

românilor de pretutindeni, inclusiv

în sfera celor patru dialecte

(daco-român, aromân,

meglenoromân şi istroromân),

precum şi modificările

survenite în timp, rezultat direct

al influenţelor geopolitice

(Imperiul Bizantin, Imperiul

Otoman, procesele de slavizare)

şi ale mediului geografic

montan din Peninsula

Balcanică.

Expunerile referitoare la

manualele IEH şi la atlas au

provocat interesul participanţilor,

care şi-au manifestat

dorinţa de a intra în posesia

acestora, necesare atât şcolilor

cu predare în limba română,

cât şi şcolilor de weekend,

unde este studiată limba română

în afara graniţelor ţării.

Directorul general IEH,

Zvetlana Preoteasa, le-a promis

tuturor celor prezenţi că

manualele realizate de către

IEH pentru românii de pretutindeni

vor fi trimise în comunităţile

româneşti în toamna

acestui an.

Realizarea de manuale, ca

urmare a cererilor venite din

partea asociaţiilor româneşti

pentru o cât mai bună funcţionare

a şcolilor de weekend

în special, este unul dintre

cele mai importante proiecte

ale Institutului „Eudoxiu

Hurmuzachi” pentru românii

de pretutindeni şi are ca

scop prezervarea şi afirmarea

identităţii etnice, lingvistice şi

culturale a românilor de pretutindeni.

Beneficiarii proiectului

sunt elevii şi profesorii din

ţările vecine, precum: Nordul

Bucovinei şi Ţinutul Herţa,

Transcarpatia ( Maramureşul

Istoric), Basarabia (inclusiv

Transnistria), Sudul

Basarabiei (regiunea Odesa),

Bazinul Bugului (regiunile

Kirovograd, Nicolaev,

Herson), Valea Timocului şi

Voivodina ( Serbia), Bulgaria,

Albania, Macedonia, Grecia,

dar şi din comunităţile româneşti

din întreaga lume, unde

există şcoli de weekend, în

cadrul cărora este studiată

limba română, şi şcoli cu predare

în limba română a culturii

şi civilizaţiei româneşti.

***


08 SEPTEMBRIE

2014

Avocat

Raluca Alexandra Barbu

Publicat în Monitorul

Oficial, Partea I nr. 790 din

12 decembrie 2001

Modificată prin Legea

nr.102/2005 privind înfiinţarea,

organizarea şi funcţionarea

Autorităţii Naţionale de

Supraveghere a Prelucrării

Datelor cu Caracter P ersonal,

cu modificările şi completările

ulterioare, şi OUG nr. 36/2007

pentru abrogarea Legii nr.

476/2003 privind aprobarea

taxei de notificare a prelucrărilor

de date cu caracter personal,

care cad sub incidenţa

Legii nr. 677/2001 pentru protecţia

persoanelor cu privire la

prelucrarea datelor cu caracter

personal şi libera circulaţie

a acestor date şi a alin. (7) al

art. 22 din Legea nr. 677/2001

pentru protecţia persoanelor

cu privire la prelucrarea datelor

cu caracter personal şi libera

circulaţie a acestor date

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Scop

Art. 1. - (1) Prezenta lege

are ca scop garantarea şi

protejarea drepturilor şi libertăţilor

fundamentale ale

persoanelor fizice, în special

a dreptului la viaţa intimă, familială

şi privată, cu privire la

prelucrarea datelor cu caracter

personal.

(2) Exercitarea drepturilor

prevăzute în prezenta lege nu

poate fi restrânsă decât în cazuri

expres şi limitativ prevăzute

de lege.

Domeniu de aplicare

Art. 2. - (1) Prezenta lege

se aplică prelucrărilor de date

cu caracter personal, efectuate,

în tot sau în parte, prin

Juridic

Lege pentru protecţia persoanelor cu privire

la prelucrarea datelor cu caracter personal şi

libera circulaţie a acestor date

sferului de date cu caracter

personal, efectuate în cadrul

activităţilor de prevenire,

cercetare şi reprimare a infracţiunilor

şi de menţinere a

ordinii publice, precum şi al

altor activităţi desfăşurate în

domeniul dreptului penal, în

limitele şi cu restricţiile stabilite

de lege.

(6) Prezenta lege nu se

aplică prelucrărilor de date

cu caracter personal, efectuate

de persoane fizice exclusiv

pentru uzul lor personal, dacă

datele în cauză nu sunt destinate

a fi dezvăluite.

(7) Prezenta lege nu se

aplică prelucrărilor şi transferului

de date cu caracter personal,

efectuate în cadrul activităţilor

în domeniul apărării

naţionale şi siguranţei naţionale,

desfăşurate în limitele şi

cu restricţiile stabilite de lege.

(8) Prevederile prezentei

legi nu aduc atingere obligaţiilor

asumate de România prin

instrumente juridice ratificate.

CAPITOLUL II

Reguli generale privind

prelucrarea datelor cu caracter

personal

Caracteristicile datelor

cu caracter personal în cadrul

prelucrării

Art. 4. - (1) Datele cu caracter

personal destinate a

face obiectul prelucrării trebuie

să fie:

a) prelucrate cu bună-credinţă

şi în conformitate cu

dispoziţiile legale în vigoare;

b) colectate în scopuri determinate,

explicite şi legitime;

prelucrarea ulterioară a

datelor cu caracter personal

în scopuri statistice, de cercetare

istorică sau ştiinţifică nu

va fi considerată incompatibilă

cu scopul colectării dacă

se efectuează cu respectarea

dispoziţiilor prezentei legi,

inclusiv a celor care privesc

efectuarea notificării către

autoritatea de supraveghere,

precum şi cu respectarea garanţiilor

privind prelucrarea

datelor cu caracter personal,

prevăzute de normele care reglementează

activitatea statistică

ori cercetarea istorică sau

ştiinţifică;

c) adecvate, pertinente şi

neexcesive prin raportare la

scopul în care sunt colectate

şi ulterior prelucrate;

d) exacte şi, dacă este cazul,

actualizate; în acest scop

se vor lua măsurile necesare

pentru ca datele inexacte sau

incomplete din punct de vedere

al scopului pentru care sunt

colectate şi pentru care vor fi

ulterior prelucrate, să fie şterse

sau rectificate;

e) stocate într-o formă

care să permită identificarea

persoanelor vizate strict pe

durata necesară realizării scopurilor

în care datele sunt colectate

şi în care vor fi ulterior

prelucrate; stocarea datelor pe

o durată mai mare decât cea

menţionată, în scopuri statistice,

de cercetare istorică sau

ştiinţifică, se va face cu respectarea

garanţiilor privind

prelucrarea datelor cu caracter

personal, prevăzute în

normele care reglementează

aceste domenii, şi numai pentru

perioada necesară realizării

acestor scopuri.

(2) Operatorii au obligaţia

să respecte prevederile alin.

(1) şi să asigure îndeplinirea

acestor prevederi de către persoanele

împuternicite.

CAPITOLUL VII

Transferul în străinătate

al datelor cu caracter personal

Condiţiile transferului în

străinătate al datelor cu caracter

personal

Art. 29. - (1) Transferul către

un alt stat de date cu caracter

personal care fac obiectul

unei prelucrări sau sunt destinate

să fie prelucrate după

transfer poate avea loc numai

în condiţiile în care nu se încalcă

legea română, iar statul

către care se intenţionează

transferul asigură un nivel de

mijloace automate, precum şi

prelucrării prin alte mijloace

decât cele automate a datelor

cu caracter personal care fac

parte dintr-un sistem de evidenţă

sau care sunt destinate

să fie incluse într-un asemenea

sistem.

(2) Prezenta lege se aplică:

a) prelucrărilor de date cu

caracter personal, efectuate

în cadrul activităţilor desfăşurate

de operatori stabiliţi în

România;

b) prelucrărilor de date cu

caracter personal, efectuate în

cadrul activităţilor desfăşurate

de misiunile diplomatice

sau de oficiile consulare ale

României;

c) prelucrărilor de date cu

caracter personal, efectuate

în cadrul activităţilor desfăşurate

de operatori care nu

sunt stabiliţi în România, prin

utilizarea de mijloace de orice

natură situate pe teritoriul

României, cu excepţia cazului

în care aceste mijloace nu sunt

utilizate decât în scopul tranzitării

pe teritoriul României

a datelor cu caracter personal

care fac obiectul prelucrărilor

respective.

(3) în cazul prevăzut la

alin. (2) lit. c) operatorul îşi

va desemna un reprezentant

care trebuie să fie o persoană

stabilită în România. Prevederile

prezentei legi aplicabile

operatorului sunt aplicabile

şi reprezentantului acestuia,

fără a aduce atingere posibilităţii

de a introduce acţiune în

justiţie direct împotriva operatorului.

(4) Prezenta lege se aplică

prelucrărilor de date cu caracter

personal efectuate de

persoane fizice sau juridice,

române ori străine, de drept

public sau de drept privat,

indiferent dacă au loc în sectorul

public sau în sectorul

privat.

(5) în limitele prevăzute

de prezenta lege, aceasta se

aplică şi prelucrărilor şi tranprotecţie

adecvat.

(2) Nivelul de protecţie va

fi apreciat de către autoritatea

de supraveghere, ţinând seama

de totalitatea împrejurărilor în

care se realizează transferul

de date, în special având în

vedere natura datelor transmise,

scopul prelucrării şi durata

propusă pentru prelucrare,

statul de origine şi statul de

destinaţie finală, precum şi

legislaţia statului solicitant. în

cazul în care autoritatea de supraveghere

constată că nivelul

de protecţie oferit de statul de

destinaţie este nesatisfăcător,

poate dispune interzicerea

transferului de date.

(3) în toate situaţiile transferul

de date cu caracter

personal către un alt stat va

face obiectul unei notificări

prealabile a autorităţii de supraveghere.

(4) Autoritatea de supraveghere

poate autoriza transferul

de date cu caracter

personal către un stat a cărui

legislaţie nu prevede un nivel

de protecţie cel puţin egal cu

cel oferit de legea română

atunci când operatorul oferă

garanţii suficiente cu privire

la protecţia drepturilor fundamentale

ale persoanelor.

Aceste garanţii trebuie să fie

stabilite prin contracte încheiate

între operatori şi persoanele

fizice sau juridice din

dispoziţia cărora se efectuează

transferul.

(5) Prevederile alin. (2),

(3) şi (4) nu se aplică dacă

transferul datelor se face în

baza prevederilor unei legi

speciale sau ale unui acord

internaţional ratificat de

România, în special dacă transferul

se face în scopul prevenirii,

cercetării sau reprimării

unei infracţiuni.

(6) Prevederile prezentului

articol nu se aplică atunci

când prelucrarea datelor se

face exclusiv în scopuri jurnalistice,

literare sau artistice,

dacă datele au fost făcute

publice în mod manifest de

către persoana vizată sau sunt

strâns legate de calitatea de

persoană publică a persoanei

vizate ori de caracterul public

al faptelor în care este implicată.

Situaţii în care transferul

este întotdeauna permis

Art. 30. - Transferul de

date este întotdeauna permis

în următoarele situaţii:

a) când persoana vizată

şi-a dat în mod explicit consimţământul

pentru efectuarea

transferului; în cazul în

care transferul de date se face

în legătură cu oricare dintre

datele prevăzute la art. 7, 8

şi 10, consimţământul trebuie

dat în scris;

b) când este necesar pentru

executarea unui contract încheiat

între persoana vizată şi

operator sau pentru executarea

unor măsuri precontractuale

dispuse la cererea pesoanei

vizate;

c) când este necesar pentru

încheierea sau pentru executarea

unui contract încheiat

ori care se va încheia, în interesul

persoanei vizate, între

operator şi un terţ;

d) când este necesar pentru

satisfacerea unui interes public

major, precum apărarea

naţională, ordinea publică sau

siguranţa naţională, pentru

buna desfăşurare a procesului

penal ori pentru constatarea,

exercitarea sau apărarea unui

drept în justiţie, cu condiţia ca

datele să fie prelucrate în legătură

cu acest scop şi nu mai

mult timp decât este necesar;

e) când este necesar pentru

a proteja viaţa, integritatea fizică

sau sănătatea persoanei

vizate;

f) când intervine ca urmare

a unei cereri anterioare de acces

la documente oficiale care

sunt publice ori a unei cereri

privind informaţii care pot fi

obţinute din registre sau prin

orice alte documente accesibile

publicului.


Ministerul Muncii din protecţia drepturilor lucrătorilor

România a lansat pe 26 august

2014, TelVerde, un număr

de telefon gratuit disponibil

de luni până vineri. Apelând

numărul, cetăţenii pot obţine

diverse informaţii privind

pensiile şi asigurările sociale,

sau legislaţia muncii.

Conform informaţiilor publicate

de Ministerul Muncii,

0 800 86 86 22 este numărul

de telefon gratuit, apelabil din

oricare reţea, la care cetăţenii

pot obţine informaţii privind

1. Când se deschide

dreptul la pensie de limită

de vârstă?

Răspuns:

În conformitate cu prevederile

art. 52 din Legea nr.

263/2010 privind sistemul

unitar de pensii publice, modificată

şi completată, pensia

pentru limită de vârstă se

cuvine persoanelor care îndeplinesc,

cumulativ, la data

pensionării, condiţiile privind

vârsta standard de pensionare

şi stagiul minim de cotizare

sau în specialitate, după caz,

prevăzute de lege.

Vârsta standard de pensionare

este de 65 de ani pentru

bărbaţi şi 63 de ani pentru

femei.

Atingerea acestei vârste se

realizează prin creşterea vârstelor

standard de pensionare,

conform eşalonării prevăzute

în anexa nr. 5, în raport de

data naşterii.

Stagiul minim de cotizare

este de 15 ani, atât pentru

femei, cât şi pentru bărbaţi.

Atingerea acestui stagiu se realizează

prin creşterea stagiului

minim de cotizare, conform

eşalonării prevăzute în anexa

nr. 5, în raport de data naşterii.

2. Pentru completarea

stagiului de cotizare, se poate

plăti retroactiv contribuţia de

asigurări sociale?

Răspuns:

În cazul în care nu v-aţi

aflat, pentru o anumită perioadă,

în una din situaţiile

prevăzute de lege pentru care

se datorează contribuţia de

asigurări sociale de stat, nu

există temei legal pentru plata

retroactivă a acesteia.

În conformitate cu prevederile

art. 6 alin.(2) din Legea

nr. 263/2010 privind sistemul

unitar de pensii publice, modificată

şi completată orice

persoană care doreşte să îşi

completeze venitul asigurat

se poate asigura în sistemul

public de pensii, pe bază de

contract de asigurare socială,

în condiţiile legii.

Potrivit art. 12 din acelaşi

act normativ, contractul de

asigurare socială prevăzut la

art. 6 alin. (2) se încheie între

persoana interesată sau, după

caz, tutorele, curatorul ori

mandatarul acesteia, desemnat

prin procură specială, şi

casa teritorială de pensii competentă,

în funcţie de domiciliul

sau reşedinţa persoanei.

Contractul de asigurare socială

se încheie în formă scrisă

şi produce efecte de la data

înregistrării acestuia la casa

teritorială de pensii.

3. Când vor intra pensionarii

în posesia legitimaţiei

de transport tip card ?

Răspuns:

În conformitate cu dispoziţiile

art. I punctul 6 din Legea

nr. 211/2012 privind aprobarea

Ordonanţei Guvernului

nr. 8/2011 pentru modificarea

şi completarea legislaţiei cu

privire la eliberarea, gestionarea

şi monitorizarea documentelor

de călătorie acordate

pensionarilor, veteranilor derăzboi

şi văduvelor de război,

Ministerul Transporturilor şi

Infrastructurii şi Ministerul

Muncii, Familiei şi Protecţiei

Sociale vor întreprinde măsurile

necesare pentru ca, până

la data de 31 decembrie 2014,

veteranii de război şi văduvele

de război, pensionarii din

sistemul public de pensii, precum

şi pensionarii din celelalte

sisteme proprii de asigurări

sociale să intre în posesia

legitimaţiei de transport tip

card, personalizată cu numele

Juridic SEPTEMBRIE

2014 09

Cetăţenii pot primi la telefon

informaţii despre legislaţia

legislaţia muncii şi a asigurărilor

sociale.

Serviciul de telefonie este

disponibil de luni până vineri,

între orele 09.00-22.00.

Concret, potrivit instituţiei,

este vorba despre o linie

de acces direct la informaţiile

specifice domeniilor gestionate

de Ministerul Muncii, şi

anume:

• politici publice;

• pensii şi asigurări sociale;

• asistenţă socială;

• protecţia persoanelor cu

dizabilităţi;

muncii şi pensii

• protecţia drepturilor lucrătorilor;

• protecţia sănătăţii şi securităţii

în muncă;

• protecţia drepturilor copilului

adopţii;

• legislaţia muncii.

Scopul acestui serviciu

este acela de a facilita accesul

cetăţenilor la informaţiile

din domeniul social, în vederea

creşterii transparenţei

administraţiei publice şi a

creşterii încrederii cetăţenilor,

prin simplificarea barierelor

administrative şi prin reducerea

timpului alocat furnizării

Pensii - Întrebări şi răspunsuri

acestor servicii.

„Prin TelVerde, oamenii

vor primi informaţia mult mai

repede şi vor şti unde să se

adreseze pentru a-şi rezolva

o problemă sau alta. Este important

să simplifi căm accesul

oamenilor la informaţiile

dorite”, a declarat ministrul

muncii, Rovana Plumb.

TelVerde este un serviciu

telefonic gratuit şi va funcţiona

utilizând o bază de date

formată dintr-un set de întrebări

frecvente şi răspunsuri

clare pentru fiecare domeniu

în parte. Răspunsurile furnişi

codul numeric personal ale

fiecărui beneficiar.

4. Când are dreptul soţul

supravieţuitor la pensie de

urmaş?

Răspuns:

Soţul supravieţuitor are

dreptul la pensie de urmaş pe

tot timpul vieţii, la împlinirea

vârstei standard de pensionare.

Vârsta standard de pensionare

este prevăzută în anexa

nr. 5 la lege.

Soţul supravieţuitor are

dreptul la pensie de urmaş,

indiferent de vârstă şi de durata

căsătoriei, dacă decesul

soţului susţinător s-a produs

zate de către operatorii callcenter-ului

sunt elaborate de

Ministerul Muncii şi vor fi actualizate

permanent în funcţie

de feed-back-ul primit din

partea cetăţenilor.

„În cazul în care răspunsurile

la întrebările formulate

de public vor necesita un

timp de consultare cu experţi

ai ministerului, solicitarea va

fi transmisă electronic persoanelor

abilitate din cadrul

Ministerului Muncii şi va fi

soluţionată conform procedurilor

de comunicare aprobate”,

a mai precizat instituţia.

ca urmare a unui accident de

muncă sau a unei boli profesionale

şi dacă nu realizează

venituri lunare dintr-o activitate

profesională pentru care

asigurarea este obligatorie ori

dacă acestea sunt mai mici de

35% din câştigul salarial mediu

brut, prevăzut la art. 33

din lege.

5. Este importantă durata

căsătoriei pentru acordarea

pensiei de urmaş?

Răspuns:

Soţul supravieţuitor are

dreptul la pensie de urmaş pe

tot timpul vieţii, la împlinirea

vârstei standard de pensionare,

dacă durata căsătoriei a

fost de cel puţin 15 ani.

În cazul în care durata căsătoriei

este mai mică de 15

ani, dar de cel puţin 10 ani,

cuantumul pensiei de urmaş

cuvenit soţului supravieţuitor

se diminuează cu 0,5% pentru

fiecare lună, respectiv cu

6,0% pentru fiecare an de căsătorie

în minus.

Soţul supravieţuitor are

dreptul la pensie de urmaş,

indiferent de vârstă şi de durata

căsătoriei, dacă decesulsoţului

susţinător s-a produs

ca urmare a unui accident de

muncă sau a unei boli profesionale

şi dacă nu realizează

venituri lunare dintr-o activitate

profesională pentru care

asigurarea este obligatorie ori

dacă acestea sunt mai mici de

35% din câştigul salarial mediu

brut, prevăzut la art.33 din

lege.

6. Exista posibilitatea obţinerii

pensiei de urmaş dacă

durata căsătoriei a fost mai

mică de 15ani?

Răspuns:

În cazul în care durata căsătoriei

este mai mică de 15

ani, dar de cel puţin 10 ani,

cuantumul pensiei de urmaş

cuvenit soţului supravieţuitor

se diminuează cu 0,5% pentru

fiecare lună, respectiv cu

6,0% pentru fiecare an de căsătorie

în minus.


10

SEPTEMBRIE

2014

Gabriela Căluţiu Sonnenberg

Benissa-Spania

Dacă un observator imparţial

s-ar teleporta ca prin minune

în România anului curent şi ar

arunca o privire dezinteresată

asupra stării naţiunii, ar constata

cu oarecare surpriză că ţara

nu mai corespunde clişeelor

străvechi. Nu mai înnotăm în

masa amorfă de trecători indiferenţi

şi apatici, nu mai avem oameni

dispuşi să rabde în tăcere,

nu mai auzim la ştiri veşnicele

lamentări pe marginea destinului

nostru tragic, de popor situat

la marginea dinspre prăpastie a

Europei. Să se fi adeverit în fine

chemarea din refrenul repetat

până la exasperare, ”Deşteaptă-te

române”?

Sigur, nici salturi de bucurie

nu facem, dar parcă ne uităm

mai deschis, mai demn în ograda

proprie şi în cea a vecinilor,

pândind şanse şi căutând căi

de ameliorare, încercând câte

ceva prin propriile puteri şi

nemaiaşteptând să vină soluţia

de la alţii. Din ce în ce mai des,

lumea de pe stradă zâmbeşte,

perechile se ţin de mână, familiile

îşi educă copiii să se poarte

civilizat, se merge în concediu

la tratament, la munte sau la

mare, se fac iarăşi abonamente

la ziare şi reviste, apar timide

încercări de sortare a deşeurilor

revalorificabile etc.

Stagnează audienţa emisiunilor

cu gargaragii, scade ratingul

producţiilor mass-media de

duzină şi al liderilor de opinie

gălăgioşi, găunoşi, inculţi. Nu

se mai porneşte de la prezumţia

că tot ce vine din afară e bun.

Nici derivata ei, că tot ce e de la

noi ar fi lucru slab, nu mai este

întru totul valabilă. Imitaţiile

ieftine după modele capitaliste

umplu galantarele, prăfuinduse.

Creşte, în schimb, simpatia

pentru valorile naţionale

perene, cum sunt festivalurile

folclorice, reţetele şi remediile

naturale, din bătrâni, agricultura

ecologică. Apar personaje

literare relaxate, ne amuzăm

distanţat pe seama caraghioşilor

noştri (genial personajul

”maimuţa carpatină”!), sau ai

celor din afară (haioase sunt

comentariile personajului ”iepurele

mizantrop”).

Pe scene şi pe ecrane se impune

cererea de spectacole cu

substrat optimist, inclusiv al

celor cu tentă naiv-educativă.

Apar lideri informali, numai

buni de modele de urmat, cum

sunt sportivii de succes sau actorii

pasionali, care însufleţesc,

apelând la mândria naţională. E

drept, uneori ne calcă apăsat pe

pedala răbdării noastre blajine,

generalizându-ne exagerat calităţile,

dar oare nu e mai bine aşa

decât invers?

Nu ne mai izbim la tot pasul

de oameni cu expresii faciale

împietrite şi, la cealaltă extremă,

nu mai suntem agresaţi

fonic, cu decibeli mulţi, de înjurăturile

suculente, emanate

de vreun strident, care ţine cu

tot dinadinsul să se facă remarcat.

Nu ni se mai revelează la

tot pasul acea surdă răvăşire

proprie poporului condamnat

la veşnica tranziţie. A dispărut

aproape complet şarmanta şovăială

a naţiunii tinere (să nu

uităm căne-am coagulat abia la

începutul secolului trecut şi am

fost îndelung striviţi în pisălogul

comuniştilor, ce cu mândrie

ne degradau la starea imprecisă

de ”societate în curs de dezvoltare”).

Nu doar atât, dar dacă mă

uit la istoria recentă, alt argument

vorbeşte pentru impulsul

tineresc: democraţia noastră

împlineşte douăzeci şi cinci de

ani. Ce vârstă! Era vârsta democraţiei

spaniole, atunci când

am făcut eu cunoştinţă cu ea, la

un sfert de secol după ce se eliberase

de sub bocancul militar

al dictatorului Franco! Cât de

Pagina mea

firească mi se părea pe atunci

atitudinea ibericilor, verticală,

total diferită de bălbâielile demagogice

din România anilor

nouăzeci!

Era evident că mai aveam

mult de mers până să-i ajungem

din urmă, mai exact un sfert de

secol. Pe care l-am avut. De ce

să nu admit că şi ”tweenie România”

are dreptul acum la un

pic de lejeritate comodă, la fel

ca ”tweenie Spania”, care îşi

asuma nu demult moştenirea

asupririi, ne-mai-încovoindu-se

însă sub ea?

Ce vreau eu să subliniez este

că se iese din inerţie, se pune

puţin stavilă risipei grandomane.

Chiar dacă ne mişcăm,

din păcate, destul de brownian,

măcar suntem vigilenţi şi

ageri. Iar legile încep să se ia

în serios, intrând în vigoare. În

facultăţi, dar şi în politică sunt

şi examene care se iau pe merit;

bandiţi superbogaţi, care se credeau

imuni, sunt condamnaţi

şi execută pedepse adevărate.

România însăşi e în plină vigoare,

ţara câştigă, încet dar sigur,

un tonus mai sănătos, mai

viguros. Oamenii muncesc; o

rată a şomajului de aproape

70% în rândul tinerilor, cum

avem în Spania, ar fi de neconceput.

Mă gândesc la vorba poetului

Marin Sorescu, cel care a

avut revelaţia lui ”cu mine se

petrece ceva: o viaţă de om” şi

o văd cumva extrapolată la nivel

macro, în plan naţional. Pe

scurt, parafrazând: ”cu românii

se întâmplă ceva, o viaţă de popor”!

Mai bine zis, o vârstă de

popor, una tânără, bineînţeles.

Trecuţi fiind de pe acum

cei şapte ani de acasă, completaţi

cu educaţia de pe la şcoli,

depăşită perioada turbulentă

a pubertăţii, clasăm şi majoratul,

obişnuindu-ne cu ideea

că avem deja un rost în lume,

locul ne este dat iar planuri de

viitor sunt destule. Democraţia

română e în faza în care, dacă

ar fi om, ar avea deja carnet de

conducere (mobilitate fizică

garantată) şidiplomă de absolvire

(adică minte suficient de

mobilată pentru mobilitatea

România în vigoare

să ni se spună că vizitele în ţara

noastră sunt ca nişte călătorii

înapoi în timp, într-o Europă

dulceagă, de acum cinzeci de

ani, dar poate că merită să facem

o excepţie în ce priveşte

educaţia. Eu nu subscriu tezei

exaltate a ”poporului ales”, pe

care unii o propagă printre co-

la începutul secolului trecut

în pretenţiosul său studiu, intitulat

”Psihologia Poporului

Român”?

Revin la exerciţiul meu de

imaginaţie din preambul: ce

s-ar întâmpla dacă, printr-o

minune, Domnul Constantin

Rădulescu Motru ar călători

mentală). Şi-ar alege acum un

rost, întemeind o familie, cum

s-ar spune.

Acum în România se poartă

autosiguranţa decentă, nu

obraznică, aşa cum era la modă

pe la începuturile democraţiei

noastre pubertare. Să fii depăşit

oare situaţia umilului învăţăcel,

poziţia copilului ignorat, până

îşi dibuieşte singur, pe pipăite,

drumul? Oare am ajuns în fine

la vârste mai coapte? Şi dacă

da, atunci oare plătim asta cu

preţul renunţării la candoarea

tinereţii noastre naive, de popor

vesel? Am fost absolviţi de răspunderi

serioase până acum. Ce

urmează?

În detrimentul spontaneităţii

noastre savuroase, de popor

lationo-estic voios, îşi face din

ce în ce mai mult loc suveranitatatea

uşor blazată a tânărului

de douăzeci şi cinci de ani, care

a depăşit nisipurile mişcătoare

ale vârstei majoratului, îndrep-

tându-se spre vârste mai solidate, cu pregătire temeinică

condovedită

prin diplomele de absolvire,

eventual cu patalamale

oficiale de la forul tutelar din

Bruxelles.

Citeam deunăzi un articol

de atitudine, în care autorul

atrăgea atenţia asupra moravurilor

superficiale pe care le

naţionalii maislabi de înger, dar

poate totuşi mai avem o şansă

să ne salvăm aşa cum suntem,

cât timp exact astfel de rămăşiţe

de modestie cuminte trezesc

invidia altora. Sfidare capitalismului,

de trei ori sfidare! ”Ce

n-a văzut vestul”, s-avem şi noi

ceva cu care ne lăudăm!

Ţara nu se mai sufocă sub

în timp, teleportându-se în

România de astăzi?

Ar spune, bulversat: ”manifestările

sufl eteşti obişnuite ale

românului încep să semene tot

mai mult cu cele ale popoarelor

culte apusene. Sufl etul burghez

câştigă teren, favorizând iniţiativa

privată şi spiritul de risc,

împiedicând din ce în ce mai

importăm din Occident. Brusc povara tineretului plictisit, mult subordonarea individului

mi-am amintit remarca unei

prietene nemţoaice, care aprecia

comportamentul politicos

al copiilor pe care ea i-a întâlnit

în România. Cu mirare a

exclamat: ”Aici copiii încă îşi

mai respectă părinţii şi profesorii.

Doamne ce reconfortant!

Credeam că nu mai există aşa

ceva. Îmi aminteşte de propria

mea copilărie!”

Cum adică ”încă”? – m-am

alarmat eu. Adică e doar o chestiune

de timp până când se vor

transforma şi ai noştri în tirani

obraznici, ca aiurea prin lume?!

Ei bine, ne-am cam săturat

chiulangiu. Sistemul de învăţământ

s-a reformat în asemenea

măsură încât avem situaţii de-a

dreptul absurde, când facultăţile

îşi dispută aceiaşi studenţi,

pentru că prea puţini liceeni

trec bacalaureatul. Energiile

nu se mai risipesc necontrolat,

în toate direcţiile, ci par să se

canalizeze spre un ţel comun,

chiar dacă nimeni nu ştie încă

exact în care anume. Românulstandard

nu mai este aşa de tipizat

şi transparent cum era în

trecut. Să fim încetat oare de a fi

individualişti, cum ne zugrăvea

Constantin Rădulescu Motru

spiritului gregar, de turmă.

Nerespectarea legilor începe

să nu mai fi e considerată ca un

titlu de mărire şi putere, dar rămâne

valabilă, din păcate, caracteristica

românilor de a se

urni greu şi de a renunţa uşor. ”

Iar eu aş adăuga: mentalitatea

lui ”lasă să înceapă ceilalţi,

ca să nu rămân eu singurul păcălit”

se înlocuieşte cu ”ia să

mă apuc eu primul, până nu-mi

fură altul ideea”.

Dar o fărâmă de îndoială mă

chinuie în continuare, căci sunt

şi eu, totuşi, din acelaşi aluat:

sper că nu m-am păcălit.


Cultură SEPTEMBRIE

2014 11

Festivalul Internaţional al

tinerelor talente româneşti

„Propatria” - A 4-a ediţie 2014

Festivalul Internaţional al

tinerelor talente româneşti, a

patra ediţie s-a desfăşurat la

Roma în perioada 20 iunie - 7

iulie 2014 (prima sesiune) şi

va continua cu cea de a doua

sesiune între 5-6-7 septembrie

la Roma - Accademia di

Romania.

Festivalul este organizat

şi promovat de către

Asociaţia culturală românoitaliană

Propatria cu colaborarea

Ambasadei României

în Italia şi sprijinul financiar

al Ministerului de Externe al

României, prin Departamentul

Românilor de Pretutindeni.

Realizată sub înaltele patronaje

ale Senatului şi a Camerei

Deputaţilor Republicii I taliene,

al Ambasadelor R omâniei

şi Republicii Moldova în

Italia, al „ Comune di Roma” -

Asesoratul pentru cultura, creativitate

şi promovare artistică,

„Comune di Roma - Municipio

XIX, al Academiei României

în Roma, Conservatorul

de Muzică Santa Cecilia,

Regiunea Lazio, această ediţie

internaţională s-a născut şi a

avut această anvergură în urma

colaborării deosebit de fructuoasă

şi colegială cu asociaţiile

italiene şi asociaţiile româneşti

din diaspora: Spirit Românesc-

Dana Mihalache, Asociaţia

Părinţilor Români - Constantin

Şorici, Vocea Românilor Italia

- Iulian Manta şi Monica

Mitrică, Asociaţia Dacia-

Tatiana Ciobanu, Centrul cultural

Român din Catalanya

(Spania)- Stela Vidraşcu, Tous

pour l’Europe (Franţa) - Mihai

Dobrin, ARTHIS (Belgia)

- Liviu H opârtean, ARI Italia-

Eugen Terteleac, Sharing Love

Romania, Asociaţia Kol Rinà

din Formello, Cinema Casting

- Fausto Petronzio, corul „Ars

nova”, Orchestra „La settima

nota” şi corul „il setticlavio”

din Manziana conduse de M°

Massimo Paffi, precum şi a

regizorului Sandro Rosi care a

avut o importantă contribuţie

în realizarea flash-mob-ului de

deschidere.

Festivalul a fost deschis

în mod oficial în Piazza del

Campidoglio Roma, printr-un

FLASH-MOB, într-un mod

inedit, de major impact. O sută

de artişti şi zeci de persoane,

îmbrăcate în Ii, au participat la

primul flash mob românesc cu

coregrafie.

Am ales să aducem în atenţia

italienilor şi turiştilor din capitala

Italiei frumuseţea tradiţiilor

româneşti, prin promovarea

IEI – celebra “blouse roumaine”

lăudată de artişti şi designeri

din întreaga lume, de la

Matisse la Yves Saint Laurent

şi Jean Paul Gautier.

Ca element de surpriză, în

piaţă au apărut persoane îmbrăcate

în IE sau cu o cămaşă albă

şi diferite accesorii tradiţionale.

La FLASH MOB, pregătit de

către regizorul italian Sandro

Rosi, au participat artişti români

şi italieni care au cântat

„Oda Bucuriei” de Beethoven:

membrii corurilor „A şaptea

notă”, „Ars Nova” şi orchestra

„Il Setticlavio” alături de

Ansamblul Folcloric româno

- basarabean „Arţăraş” . Evenimentul

a fost filmat cu opt telecamere,

ulterior fiind realizat

un video difuzat online.

„Alegerea imnului

U niunii Europene, şi participarea

multinaţională în

acest context, este semnul

unităţii şi integrării comunităţilor

noastre întro

Europă multiculturală,

îmbogăţită în fiecare zi cu

valori culturale”.

Al patrulea eveniment

a fost vernisajul expoziţiei

“Magia culorii în arta tradiţională

românească” pe data de

24 iunie ore 18.00 la Muzeul

Naţional de arte şi tradiţii populare

din Roma. Expoziţia

a fost realizată în colaborare

cu Muzeul Naţional al Satului

“Dimitrie Gusti” Bucureşti,

CabliFunART şi Muzeul grăniceresc

din N ăsăud.

În cadrul acestui eveniment

unic, de o importanţă

deosebită, vizitatorii au

putut admira 17 costume

integrale de patrimoniu, reprezentând

portul popular

din principalele zone geografice

ale României, puse

la dispoziţie de către Muzeul

Naţional al Satului “Dimitrie

Gusti”, împreună cu treizeci

de costume din zona Bistriţa

– Năsăud – Valea Someşului

din colecţia privată a artistei

Silvia Floarea Tòth adevărată

ambasadoare a portului

românesc autentic. Artista

a expus costumele populare

din colecţia sa care a atras

atenţia presei internaţionale,

prestigioasa revistă National

Travel Geographic, împreună

cu 30 de fotografii de autor.

Alături de costume au putut

fi admirate obiecte decorative,

covoare şi accesorii,

fotografii de epocă, expuse

pentru prima dată în afara ţării.

Au fost realizate, de asemenea,

proiecţii video care au

ilustrat obiceiurile populare şi

sărbătorile tradiţionale creştine

şi paleocreştine pe teritoriul

românesc, viaţa agrară şi

pastorală din cele patru anotimpuri,

creînd astfel o cupolă

magică şi spirituală evenimentelor

din viaţa comunităţii

rurale.

Pe scena Galei au evoluat

17 tineri de origine română din

patru ţări europene. După patru

ore de spectacol, juriul, condus

de pianista româno – italiană

Cătălina Diaconu, a decretat

câştigătorii.

Cele trei trofee au fost decernate

următorilor tineri: lui

Alexandru Stanciu / Loredana

Pîrvu (scrimă scenică, S pania),

Octavian Purcarea (canto,

Spania) şi lui Ciprian Străteanu

(pian, Italia).

Tânăra pianistă Aurelia

Vişovan (Austria) şi Violeta

Otilia Bîrla (regizor de scurtmetraj,

Italia) au primit burse

în valoare de 500 de euro.

Două diplome de excelenţă

au fost acordate de către organizatori

pianistei Aurelia Vişovan

şi Emanuelei Ionică (actorie şi

dublaj – Italia). Au fost acordate

premii speciale în cadrul

Galei: solista pop IA Malina,

membru în juriu, a acordat premiul

special “I AM Musica”

tinerei Monica Anghel Sannino

(Italia), o înregistrare împreună

cu artista la un important studiou

de înregistrări din Roma

şi Preşedinta juriului, Cătălina

Diaconu, a acordat de asemenea

două premii speciale,

constând într-un curs de perfecţionare,

a doi tineri pianişti:

Diego Raita (Italia) şi Ciprian

Străteanu (Italia).

Obiectivele propuse sunt pe

termen lung dar cu această ediţie

a fost atins un prim obiectiv

foarte important: participarea

unor nume importante din cultura

românească de peste hotare

care simt ca şi noi nevoia

de a transmite un mesaj pozitiv

către lume.

Alegerea acestor nume

a fost făcută în primul rând

urmărind obiectivul propus,

acela de a promova o altă

imagine despre România,

dar şi datorită faptului că toţi

au îmbrăţişat această idee şi

simt aceeaşi nevoie de trecere

prin lume cu fruntea sus,

mândri de cultura şi originile

noastre. Acest mesaj

încercăm să îl transmitem

cu toţii, tinerilor participanţi

care vor deveni la rândul

lor viitoare nume cu care ne

vom mândri.

Proiectul în sine, în afara

succesului artistic şi cultural, a

reuşit să întărească coeziunea

comunităţii româneşti din Italia

şi Europa, având un succes de

public important, nu numai

asupra comunităţii româneşti

dar şi asupra publicului italian

şi a turiştilor care au fost interesaţi

de tematica propusă.

S-a lansat mesajul important

al unei Românii culturale pe

care puţini au avut ocazia să o

cunoască.

A patra ediţie a

F ESTIVALULUI PROPATRIA

- Festivalul Internaţional al tinerelor

talente româneşti, continuă

cu cea de a doua sesiune

care se va desfăşura la Roma în

perioada 5 – 7 septembrie 2014.

Sediul prestigios al Academiei

României din Roma, va găzdui

în perioada 5-6-7 septembrie

un Masterclass de pian sustinut

de M° Cătălina Diaconu.

Având în vedere obiectivele

pe care Festivalul Propatria

îşi propune să le realizeze, în

primul rând promovarea tinerelor

talente de origine română

şi răspândirea în întreaga

lume a imaginii României

culturale, M° Cătălina

Diaconu oferă posibilitatea tinerilor

muzicieni de a participa

în mod liber la Masterclass

atât ca elevi efectivi cât şi ca

ascultători.

Cursul se adresează tinerilor

pianişti cu vârsta cuprinsă între

8 şi 18 ani, elevi la Şcolile

Medii cu profil muzical şi studenţilor

înscrişi la cursurile preuniversitare

a Conservatoarelor

de Muzică, Şcoli de Muzică,

Licee cu profil muzical, etc.

Au prioritate în vederea participării,

tinerii pianişti de origine

română şi studenţii cursurilor

pre-universitare de pian de la

Conservatorul Santa Cecilia.

Cursul poate fi urmărit

ca auditori zilnici sau pe

întreaga durată a masterclass-ului,

intrarea fiind liberă

atât pentru adulţi cât şi

pentru copii. Masterclass-ul

îşi propune să ofere tinerilor

muzicieni instrumente

de analiză şi interpretare a

pieselor muzicale incluse în

program.

Pe parcursul celor trei zile

de studiu, axat pe o mai bună

înţelegere a compoziţiei, a stilului

şi a formei muzicale, profesorul

va transmite, în funcţie

de repertoriul şi capacităţile

găsite în fiecare dintre participanţi,

linii de orientare pentru

a rezolva diverse probleme din

punct de vedere tehnic şi artistic.

Evenimentul se va încheia

cu, concert final cu intrarea

liberă, unde tinerii participanţi

vor avea oportunitatea de a

prezenta publicului rezultatele

muncii lor şi a împărtăşi cu toţi

iubitorii de muzică experienţa

lor artistică.

PROGRAM:

• 5 septembrie 2014:

09.30-13.30; 14.30-19.00

• 6 septembrie 2014:

09.30-13.30; 14.30-19.00

• 7 septembrie 2014:

10.00-14.00; 15.00-17.00

• 7 septembrie 2014:

ora 18.00: CONCERT FI-

NAL susţinut de către elevii

participanţi la curs şi înmânarea

Diplomelor de participare

– Intrarea liberă

Partenerii media ai proiectului:

AGERPRES, RAI 2, Radio

România Internaţional, TVR-

Internaţional, platforma de presă

Aşii Români ( Germania),

Gazeta Românească ( Italia),

Occidentul Românesc

( Spania), Portalul web

iromeni.com, revista Diaspora.

ro ( Austria), Emigrantul,

Cealaltă Românie.


12 SEPTEMBRIE

2014

Drag de Haţeg

a fost dragoste la prima vedere

Pe Cristian Ciobanu l-am

cunoscut când documentam

articolul despre Ţara Haţegului

şi Parcul Naţional Retezat -

destinaţie ecoturistică. Este

administratorul Geoparcului

Dinozaurilor Ţara Haţegului.

După interviul legat de conceptul

de ecoturism în regiune, de

paşii realizaţi şi de planurile

geoparcului pentru viitor, din

vorbă în vorbă, am ajuns la a

discuta despre locuri de baştină

şi familie.

Aşa am aflat că este, de

origine, bucureştean, dar că,

împreună cu soţia lui şi cei doi

copii, s-a mutat şi locuieşte

în satul Densuş, din comuna

Densuş, judeţul Hunedoara.

„Downshifting, adică”, am zâmbit

eu. „Da, şi nu suntem singurii

din zonă”, a râs Cristian.

Aşa că, într-o duminică,

am ajuns la ei acasă, pe un

platou liniştit al satului, ca să

le aflu povestea: cum au lăsat

Bucureştiul pentru viaţa în

Densuş. Am stat cu toţii la masă,

am mâncat pâine cu unt (pâine

de casă, făcută cu maia, chiar

de către Alina), am băut sirop,

ne-am plimbat puţin pe dealul

de deasupra platoului unde au

casa (de unde se deschide, frumos,

o parte a Ţării Haţegului),

am vorbit despre aşteptări şi

speranţe de viitor, despre nunta

lor, făcută în straie inspirate din

portul tradiţional românesc şi

despre cum apropierea de natură

te face să înţelegi, cu adevărat,

ce anume este important în viaţă

şi te ajută să evoluezi spiritual.

Cristian a venit prima dată

în Ţara Haţegului când era student

la Facultatea de Geografie

şi făcea voluntariat în cadrul

geoparcului, încă din perioada

în care se strângeau datele

pentru declararea ariei ca fiind

protejată. „Cu Ţara Haţegului

a fost dragoste la prima vedere.

Lucrând în cadrul programelor

pentru geoparc, am avut

timp să stau aici, să simt locul,

mi-am făcut prieteni. Oamenii

de aici sunt nemaipomeniţi,

iar densitatea de valori din

regiune, foarte mare. Mi-am

făcut lucrarea de licenţă pe

Ţara Haţegului, am stat toată

vara aici, am bătut locurile cu

piciorul, cu bicicleta. Apoi a

fost o pauză, în timpul masteratului

am lucrat în Bucureşti”,

rememorează Cristian, în timp

ce îl ţine în braţe pe Gruia,

băiatul mai mare, care îşi cere

porţia de atenţie.

Lucrurile s-au legat în aşa

fel încât Cristian şi cu soţia

lui, Alina, au venit tot în Ţara

Haţegului pentru a-şi face nunta.

Amândoi bucureşteni, dar

amândoi dornici să aibă o altfel

de nuntă, cu altfel de amintiri,

şi-au găsit aici decorul perfect.

„Nu vreau să jignesc pe nimeni,

dar noi avem oroare de nunţi,

aşa cum sunt ele făcute acum.

Nu putem să le suportăm. Mirii

ajung să fie oaspeţi la propria

nuntă, rudele vor ba aia, ba

cealaltă, totul se face pentru

oaspeţi, ca ei să se simtă bine,

eventual darul să fie mai mare.

Accentul este pe invitaţi, nu pe

miri, ceea ce este o greşeală,

din punctul nostru de vedere.

Plus că, în zilele noastre, când

primeşti o invitaţie la nuntă, e

o bombă, financiar vorbind, te

gândeşti cum să o scoţi la capăt,

în loc să te bucuri pentru cei

care se căsătoresc”, spun soţii

Ciobanu.

Aşa că ei au rescris regulile

jocului. Alina a venit şi ea în

zonă, să o cunoască şi au decis

să îşi gândească nunta ca o excursie

pentru invitaţi, de trei zile,

cu cazare la pensiunile din regiune,

cu slujba religioasă la biserica

din Densuş şi distracţia la

o pensiune din Sarmizegetusa.

„Toate costurile au fost clare,

de dinainte, pentru toată lumea.

Atât costă cazarea, atât costă

masa, transportul. Şi, pentru

trei zile, cea mai mare sumă pe

persoană a fost de 300 de lei…

adică, tot atât cât dai la nuntă

pe un meniu, dacă stai să calculezi.

Cine a vrut să dea ceva în

plus, a dat, cine nu, a plătit doar

aceste cheltuieli. Toţi invitaţii

au purtat costume inspirate din

portul popular românesc. Ideea

a fost simplă: nu am vrut să fie

o punere în scenă, să ne înto-

arcem la lucruri care nu mai

există, ci să luăm rădăcina şi să

o aducem în prezent. Sora mea,

care este artist, ne-a ajutat pe

partea asta, realizând straiele

pentru nuntaşi”, spune Cristian,

iar Alina îmi întinde albumul cu

fotografiile de la nuntă, care cuprinde

şi invitaţia, şi ea realizată

de către ei, cu simbolul horei pe

copertă.

Oameni frumoşi, care

zâmbesc în costumaţii inspirate

din cea tradiţională, se distrează

în faţa aparatului de fotografiat.

Nimeni nu râde forţat, părul

doamnelor şi domnişoarelor nu

geme sub tone de fixativ ori

sclipici. Bucuria de pe chipuri

este simplă, reală, străjuită de

un tricolor.

Prietenii lor şi familiile i-au

ajutat cu tot ce a fost nevoie la

nuntă: sora lui Cristian a lucrat

straie, fratele Alinei, bucătar,

s-a ocupat de meniu, prietenii

din Sarmizegetusa, cu pensiunea,

au organizat petrecerea, alt

prieten a făcut fotografiile, altul

a filmat. „A fost o interesantă

refacere a ideii de comunitate”,

rememorează cei doi soţi, care

au scris despre nunta lor altfel

pe un blog dedicat evenimentului.

După nuntă (care a fost

în anul 2009), au început să

caute soluţii de „locuire”: „Am

analizat variante (deocamdată,

stăteam la mine, cu părinţii

mei), dar, în Bucureşti, să te

muţi la casa ta înseamnă credit

pe 40 de ani, frica de a-ţi pierde

serviciul, sclavie, a face orice

pentru a nu-ţi pierde serviciul

(că ai credit!), lucruri la care

nu am vrut să ne înhămăm. Am

vrut să ne mutăm la vreo 50 de

kilometri de capitală, dar nu

ne-a plăcut atmosfera, nu neau

plăcut oamenii, deşi poate

e ciudat, că noi suntem deacolo”,

râde Cristian. „Am realizat

că nu aveam nicio şansă

în Bucureşti”, conchide Alina.

„Da, şi dacă eşti aproape de

el, tot dependent eşti, ai numai

un dormitor la 50 de kilometri

distanţă, în care ajungi seara,

să dormi”, completează soţul ei.

Atunci s-a ivit ideea mutării

în Ţara Haţegului. Nu a fost

un moment anume, doar s-a

întâmplat. Au început să caute

terenuri de vânzare, să vină să le

vadă, ajutaţi de prietenii făcuţi

în regiune, de cunoştinţe, „dar

a durat mai bine de un an”,

îşi aminteşte Cristian „şi erau

foarte scumpe, toate. Până la

urmă, am găsit terenul acesta

pe internet, culmea”, se amuză

el, „am dat 4.000 de euro pe

el (cu tot cu bucata de pe deal,

unde mergem imediat să vedeţi

priveliştea), dar încă un an a

durat tevatura cu actele”.

Pe teren fusese o casă, veche,

dar care fusese dărâmată, aşa că

ei au luat de la zero construcţia

unei case, fără vreo experienţă

anterioară în domeniu, dar

gândind-o exact aşa cum şi-o

doreau. „Eu cu tata am lucrat,

am mai avut un singur meşter,

responsabilul de lucrare,

Fabian, un om nemaipomenit,

care parcă a făcut pentru el, aşa

lucra şi mai era un om al lui,

atât. Meşterul ne-a mai ajutat şi

la finisaje, dar pe acestea le-am

făcut mai mult tot eu cu tata. Am

ridicat casa în funcţie de cum

aveam bani – întâi fundaţia,

apoi zidăria şi, cumva, ne-am

trezit la acoperiş. Însă am avut

noroc, cred: chiar în anul cu

nunta eu am intrat la doctorat,

cu o bursă destul de mare, care

ne-a ajutat, practic, să ne facem

casa. În 2010 s-a născut primul

nostru băiat, Gruia şi Alina

a intrat în concediul pentru

creşterea copilului, aşa că nu

am mai fost legaţi de Bucureşti

în permanenţă, am putut veni

aici, să stăm, să lucrăm. Plus că

am făcut diverse proiecte, am

lucrat inclusiv în cercetare, din

care câştigam bani. Aşa s-au

legat lucrurile. Până acum, cu

totul, casa aceasta ne-a costat

10.000 de euro. Urmează să

finalizăm şi partea de sus şi încă

vreo câteva lucrări, dar am calculat

că, în final, suma investită

în realizarea ei va fi de 15.000

de euro. Şi nu ne crede nimeni

când spunem asta!”, râde

C ristian. Dar imediat subliniază

condiţia esenţială care face

suma credibilă: „Să lucrezi tu,

pentru că mulţi bani se duc pe

manoperă. Un om costă 50 de

lei pe zi de muncă, aici. Când

faci totul cu mâna ta, ăştia sunt

bani economisiţi”.

Ştiu amândoi că au făcut

şi greşeli în munca de proiectare

– ridicare a casei, dar din

ele au învăţat. „Următoarea

casă sigur o facem şi mai

bine”, râd amândoi. Băieţii

sunt la ei în cameră, dorm

de după-amiază. Noi atacăm

mai cu sârg siropul şi pâinea

de pe masă şi vorbim despre

satisfacţia lucrurilor făcute cu

propriile mâini. „Cred că sentimentul

este puţin ca în Vestul

Sălbatic, ajungi undeva, pui

cortul în mijloc, apoi apare

casa. Este un pic de mândrie.

Dar cred că este cea mai tare

experienţă pe care am avut-o

vreodată şi îmi place atât de

mult, încât vom continua”,

spune Cristian. S-au mutat definitiv

la Densuş, în casa lor,

în primăvara anului trecut,

deja avându-l în familie şi pe

al doilea băiat, Mircea.

Abia după aceea Cristian

a primit propunerea să ocupe

postul de administrator al

Geoparcului Dinozaurilor

Ţara Haţegului, din partea

Universităţii Bucureşti. „Ei

căutau un om care să fie în

zonă, dar să vină din spaţiul

academic, adică să înţeleagă

şi comunitatea locală, dar şi

universitatea. Din nou, lucrurile

s-au legat şi au ieşit

bine pentru toată lumea”,

explică el.

În aceste condiţii, adaptarea

lor la viaţa la ţară, după

Bucureşti, a fost una treptată.

„Nu ne-am sălbăticit, nu ne-am


Drag de Haţeg SEPTEMBRIE

2014 13

izolat, nu asta ne dorim. Am

avut şansa să ne facem singuri

casa, exact aşa cum ne-am

dorit-o. Avem toate utilităţile

de la oraş – baie, apă caldă,

curent, căldură, internet, totul

este ca într-un apartament

din capitală (diferenţa este

că gazul vine de la butelie şi

căldura de la lemne). Singurul

lucru la care am renunţat

este televizorul şi nici nu vom

avea vreodată aici, nici nu ne

lipseşte”, spun cei doi soţi.

„Sunt lucruri simple pe care

le (re)descoperim aici, dacă le

aude un om care a stat toată

viaţa la ţară, râde în hohote de

noi. Spre exemplu, ne place să

ieşim noaptea în curte şi să ne

uităm la stele. Alt exemplu: aici

nu poţi fi trist. Dacă ieşi afară şi

vezi ce e în jurul tău, nu ai cum

să fii trist. Cum dă iarba, cum

înfloreşte natura, să surprinzi

toate fazele – astea sunt nişte

minuni pe care le pierzi dacă

stai la oraş. Acolo vezi numai

betoane, te dezumanizează. Îţi

afectează şi relaţia cu Dumnezeu:

e foarte greu să îl mai

vezi în jurul tău, când tot ce e

în jurul tău e făcut de om. Aici,

la ţară, viaţa spirituală este

mai profundă. Şi asta e, de fapt,

viaţa, restul sunt înlocuitori”,

consideră Cristian.

Nici el, nici Alina nu au avut

dubii în legătură cu acest viitor

al lor diferit de clişeul omului

născut şi crescut în capitală.

„Da, acesta e adevărul, trăim

în nişte clişee: un om născut în

Bucureşti nici nu concepe să nu

stea într-un apartament în oraş!

De ce să vrei să te duci în altă

parte? Dacă îi spui că vrei la

ţară, ori au luat-o razna, ori eşti

vegan, ori eşti fundamentalist

(ortodox sau de altă religie), ori,

cumva, ceva este în neregulă cu

tine!”, râd cei doi soţi. Dar, pentru

ei, libertatea oferită de viaţa

la ţară, provocarea („ altfel eşti

stimulat creativ când nu ai totul

de-a gata”), procesul de documentare

şi realizările obţinute

sunt câştiguri pentru tot restul

vieţii şi pentru orice îşi vor mai

propune să facă.

Iar planurile nu lipsesc.

Cristian vrea să facă studii

post-doctorale despre geografia

mitică din Ţara Haţegului (după

ce doctoratul şi l-a făcut pe

tema geografiei mentale, realizând

inclusiv o hartă a fricii în

Bucureşti, destul de mediatizată

la vremea respectivă) şi să re-

alizeze un fel de manual de

bune-practici din diverse domenii,

transmise din generaţie

în generaţie. „Să-ţi dau un exemplu:

ce înseamnă răspântia,

hotarul? Sunt foarte pline de

semnificaţii. De ce se începe

construcţia unei case într-un

anumit moment al zilei şi nu

în altul? Ca să vezi unde bate

soarele, să nu îţi poziţionezi

casa cu faţa spre nord. Eu,

geograf, mărturisesc că nu miam

dat seama, la început, de

ce casa veche, care fusese aici,

stătea cu faţa încolo, spre deal

şi nu invers, spre vale. Tata mi-a

şi spus să o fac cu faţa înspre

vale, dar am zic că dacă vechea

casă era aşa, o fi fost cu un motiv.

Apoi mi-am dat seama că

spre deal este sudul şi aşa am

lumină în casă toată ziua. Dacă

o puneam cu faţa spre nord…”,

râde Cristian şi se ridică să facă

focul în sobă, că se lasă seara şi

s-a făcut mai răcoare.

Alina se amuză, la rândul

ei: „Eu nu credeam că o să

fac vreodată focul în sobă. Am

învăţat aici, Cristi l-a tot făcut,

la început, dar când am fost

singură, a trebuit să îl fac şi

eu. Îl fac şi de şase ori, dacă

nu porneşte! Am învăţat să fac

şi pâine cu maia (pâine mai

făceam şi la Bucureşti) şi să

mă apropii de pământ, avem

grădina aici lângă casă şi am

pus condimente, anul trecut.

Tatăl lui Cristi s-a ocupat de

legume”, povesteşte Alina. Au

pus şi pomi, peste 100, mai

multe soiuri, să vadă ce merge

mai bine pe terenul lor.

Împreună, cei doi soţi au creat

Asociaţia „Drag de Haţeg”,

prin intermediul căreia fac şi

pun în aplicare diverse proiecte

de educaţie non-formală şi

depun cereri de finanţare pentru

idei care să ajute dezvoltarea

locală, turismul şi comunitatea.

„Şansa comunităţii de aici este

să îşi regăsească identitatea şi,

pe baza ei, să îşi creeze un nou

drum. Acum toate sistemele de

valori sunt răsturnate, iar asta

se vede cel mai bine la copii.

Dar dacă geoparcul şi conceptul

de ecoturism vor funcţiona

şi oamenii din zonă vor câştiga

din asta, vor vedea şi ei de ce

este bine să îţi păstrezi casa

veche din lemn şi să nu îi pui

PVC. Un proiect al asociaţiei

noastre este de a crea un centru

de vizitare în situl de aici, care

conţine urme ale vulcanilor şi

fundului mării Tetis. Categoric

ne vedem viitorul legat de Drag

de Haţeg! Eu cred că, în doi

ani, aici lumea va veni să înveţe

cum se face dezvoltare durabilă

şi amenajarea teritoriului în

acest sens. Vedem cum lucrurile

se mişcă aici, în Densuş, unde

lucrăm cu un grup de tineri

şi profesorii extraordinari de

la şcoală, cu copiii din clubul

exploratorilor. Ar fi frumos să

putem crea aici un fel de laborator

în aer liber, ca o şcoală de

vară pentru întreaga familie”,

explică soţii Ciobanu.

Însă recunosc amândoi că,

deşi ei au venit în Densuş cu

intenţia să rămână aici, există şi

riscuri care le-ar putea deturna

planul: „Alina lucrează la departamentul

de comunicare

al Muzeului Naţional de Artă

din Bucureşti şi în luna august

ar trebui să revină la muncă,

după anii de concediu de maternitate.

Dacă nu îşi găseşte

un loc de muncă aici sau nu

putem avea proiecte din care să

ne susţinem, am fi puşi în faţa

variantei B, să ne întoarcem la

Bucureşti”, spune Cristi. „Sună

groaznic!”, se întristează Alina.

„Nici nu avem casă acolo, cum

să mergem, unde stăm?”.

Părinţii lor le-au înţeles decizia

de a se muta din capitală.

Ai Alinei au fost chiar mai

entuziasmaţi şi s-au mutat în

acelaşi sat, înaintea lor (după

nuntă şi după ce tinerii deja îşi

cumpăraseră terenul). Au renovat

o casă şi trăiesc din pensie,

aproape de fata lor şi de nepoţi.

Dar şi părinţii lui Cristian

visează să plece din Bucureşti şi

să vină tot aici, când vor ieşi la

pensie. La început, i-au avertizat

pe tineri că nu le va fi tocmai

uşor. Şi nici nu a fost, recunoaşte

Cristian. „Au fost multe obstacole

şi peripeţii. Suntem pe un

platou, a trebuit să transportăm

toate materialele de construcţie

cu căruţa, de jos, de la drumul

principal. Condiţiile meteo nu

au fost întotdeauna de partea

noastră, ne-am şi împotmolit,

au venit cu tractoarele să ne

scoată. Apa trebuia adusă de

la râu, în butoaie. Multe”,

rememorează Cristian.

Însă ambiţia lor s-a dovedit o

inspiraţie şi pentru alţii: unul din

prietenii lor a cumpărat terenul

de lângă ei şi intenţionează să îşi

ridice o casă, iar, în timp, să se

mute acolo. „La nivel declarativ,

mulţi ar vrea să se mute din

Bucureşti. Dar dintre cunoscuţii

noştri doar el a făcut primul pas

şi a cumpărat teren”. Regrete că

au lăsat capitala pentru un alt fel

de viaţă? „Nu, nu am avut niciun

moment în care să regretăm

că ne-am mutat aici. De fapt,

ar fi o singură frustrare, până

acum: în tot judeţul este un singur

cinematograf, unde filmele

rulează cu o lună întârziere

şi unde am fost sfătuiţi să nu

mergem!”, spune Alina.

În rest, însă… „Aici poţi să

faci orice îţi trece prin cap. Dacă

vreau un şopru cu trenuleţe

electrice, nu mă opreşte nimeni

să fac asta. Dacă avem mai

mulţi copii, mai adăugăm nişte

camere. Nu suntem constrânşi

de limite”, spune Cristian. În

ceea ce priveşte diferenţa de

mentalitate, îl fascinează (şi

uimeşte, încă) modul în care

vecinii se ajută între ei, dezinteresat,

doar pentru că aşa e

bine, aşa e firesc. „Noi, venind

din sud, eram puţin speriaţi,

încuiam, ascundeam totul, dar

aici nimeni nu ia nimic! La

un moment dat, pusesem nişte

arbuşti şi, ca să îi protejăm

iarna, am pus bidoane peste

ei, răsturnate, fixate cu pietre

deasupra. La vânt, pietrele au

căzut. Când am revenit noi aici,

le-am găsit puse la loc şi fixate

mai bine, cu scânduri aşezate

peste ele. Cineva trecuse pe aici,

văzuse că vântul le dăduse jos,

le-a pus la loc şi le-a fixat mai

bine. Am întrebat toţi vecinii,

nimeni nu ştie cine a făcut asta.

Părinţii mei încă sunt şocaţi că

văd că, aici, fiecare om are tot

ce îi trebuie în gospodărie, de la

drujbă la tractor, lemne, mâncare.

Şi că nimeni nu ia nimic

ce nu este al lui! Noi am avut

experienţa satului din sud, unde,

după ce a murit bunicul, s-a

golit gospodăria, ne-au luat tot

felul de unelte. Se fură şi pomii

plantaţi. Şi nu este chibzuiala

asta a ardeleanului, să aibă tot

ce îi trebuie. Dar, în sud, totul a

fost mereu sub semnul provizoratului,

de-a lungul istoriei. Veneau

turcii, tătarii şi îi măturau,

aşa că cred că asta e explicaţia,

totul a rămas aşa, la nivel de

încropeală”, crede Cristian.

Diferenţele nu se opresc

aici: Cristian mărturiseşte că

l-a surprins interacţiunea cu

autorităţile, în Ţara Haţegului.

„La Bucureşti am avut o

firmă, nu am făcut nimic cu ea

şi a durat jumătate de an să o

închidem, a fost o experienţă

foarte tristă. Aici, m-am dus la

Finanţe cu declaraţiile de venit,

în primul an - eu, obişnuit de

la Bucureşti, unde nimeni nu

te bagă în seamă sau eşti dat

afară, iar doamna de la birou,

super drăguţă, „da mamă, cu

ce pot să te ajut”? Când miam

făcut PFA, m-a luat deoparte,

mi-a explicat ce trebuie să

fac, m-a ajutat. Pe lângă asta,

aici ai o relaţie personală cu

autorităţile, oriunde te duci,

pentru orice problemă, apă,

canalizare. Mereu se găsesc

soluţii, peste tot este un nene

care rezolvă, ştie, te ajută. La

Bucureşti nu eşti un om, eşti o

cifră, nu are nimeni răbdare

cu tine, mai ales la serviciile

astea”, compară Cristian.

Iar ca dovadă a relaţiilor care

se leagă într-o comunitate mai

mică stă o întâmplare petrecută

în luna decembrie a anului

trecut, care soţilor Ciobanu li

se pare desprinsă din fantastic:

„M-a chemat primarul

din Haţeg, înainte de sfârşitul

anului, să îmi dea o scrisoare.

O doamnă din Piteşti trimisese

o scrisoare către primarul

oraşului Haţeg – aşa scrie pe

plic, uite, la destinatar, d-lui

primar al oraşului Haţeg, fără

adresa primăriei – spunându-i

că a văzut la televizor un reportaj

despre noi, că ne-am

mutat din Bucureşti aici, că

îşi notase numele nostru pe un

bileţel, dar pierduse bileţelul

şi îi scria lui cu întrebarea

dacă nu cumva ne cunoaşte şi

îi poate oferi numele nostru,

ca să ne contacteze. Culmea

este că pe doamnă o cheamă…

Ciobanu, ca pe noi, dar asta e

doar o parte; gândeşte-te că ea,

din Piteşti, i-a scris primarului

din Haţeg şi, totuşi, scrisoarea

(care are şi număr de înregistrare

la Primăria Haţeg – n.a.)

a ajuns la mine! I-am şi răspuns

doamnei, sperăm să ne scrie şi

ea”, spune Cristian, care ţine

scrisoarea respectivă în mână de

parcă încă i se pare incredibil tot

parcursul ei.

Băieţii s-au trezit de mult

şi Mircea, cel mic, vrea afară.

Ieşim pe deal, cu Cristian, să

vedem priveliştea. Acum, iarna,

fără zăpadă, nu pare la fel de

spectaculoasă precum atunci

când este totul înverzit sau dacă

ar fi totul alb, însă Cristian îmi

promite fotografii din „anotimpul

verde” al locului. De

pe dealul lor se vede orizontul

străjuit de munţii Parâng. Până

şi vechea fabrică de bere din

Haţeg se zăreşte fără probleme.

Cristian vorbeşte despre

planurile lui – să mai planteze

pomi, să îşi cumpere vreo doi

stupi. Danciu sare cu labele lui

mari pe noi, bucuros că primeşte

atenţie, iar Lolek şi Bolek încing

o partidă de joacă prin curte. Se

înserează şi se apropie ora cinei.

Cu drag de familia frumoasă pe

care am cunoscut-o, le promit

că ne vom revedea.

Încetul cu încetul, descopăr

o întreagă comunitate de downshifteri

în judeţ, fiecare cu

altă poveste, dar, în esenţă, cu

aceeaşi motivaţie: de a-şi trăi

viaţa frumos, după regulile proprii

şi cu scopul dorit de ei, nu

impus de alţii, de conjunctură,

de diverse limite. De a-şi oferi

sens.

Update articol “Povestea

unei familii care s-a mutat din

Bucureşti în Ţara Haţegului”

03 septembrie 2014

Cu Alina şi Cristian

Ciobanu m-am reîntâlnit recent,

întâmplător, în Haţeg. Aşteaptă

să li se nască, luna aceasta, al

treilea copil – tot un băiat. Au

realizat unul dintre proiectele

despre care vorbeam la începutul

anului, când i-am cunoscut:

Casa Vulcanilor, un punct de

vizitare şi educaţie nonformală

din satul Densuş, realizat exclusiv

de voluntari din Ţara

Haţegului, cu fonduri obţinute

de Asociaţia „Drag de Haţeg”

în urma depunerii unor proiecte

în acest sens (mai multe detalii

despre proiect puteţi găsi pe

pagina de Facebook a acestuia,

Casa Vulcanilor; inaugurarea

oficială are loc pe 13 septembrie).

Sunt la fel de zâmbitori

şi optimişti ca în urmă cu şase

luni, gata să primească un nou

membru în familie şi să continue

proiectele pe care le au

în plan pentru comunitatea pe

care şi-au ales-o drept cămin.

***

Un material realizat şi editat de

Camelia Jula

Publicat în Think Outside the

Box- http://totb.ro

Republicat în Occidentul

Românesc cu acordul familiei

Ciobanu şi a autorului

FOTO: Arhiva familiei Ciobanu

Nota redacţiei:

Când Florentina Popa mi-a

trimis acest articol scris de

Camelia Jula m-am cutremurat...

Pentru o clipă m-am întors

în timp, în urmă cu 34 de ani,

când, alţi doi tineri îşi uneau

destinele în aceeaşi bisericuţă

plină de istorie de la Densuş.

Mirii erau la fel de frumoşi şi

curaţi sufleteşte precum Alina şi

Cristian Ciobanu, îndrăgostiţi

şi cu mii de speranţe pentru un

viitor mai bun şi mai sigur pentru

ei şi familia lor.

Dragostea i-a unit şi

a dăinuit în timp la fel de

puternică încât, nimeni şi nimic

nu le-a stat în cale. Şi-au făurit

un rost al lor într-un loc de poveste,

unde, credinţa, tradiţiile

şi respectul se păstrează cu

sfinţenie şi astăzi.

***

Dedic acest material surorii

mele... Claudia şi soţului ei,

Radu, la împlinirea celor 34 de

ani de căsnicie şi mulţumesc

şi pe această cale Alinei şi lui

Cristian Ciobanu, Cameliei

Jula, pentru prietenia lor.

La mulţi şi fericiţi ani, viaţă

lungă şi la fel de frumoasă!

Kasandra K. Năsăudean


14

SEPTEMBRIE

2014

Senatorii au decis, luni,

prin vot, ca peste 21.000 de

pensionari care au primit

sume necuvenite din vina

funcţionarilor şi figurează cu

debite să fie scutiţi de plata

acestora, parlamentarii adoptând

în acest sens proiectul de

lege iniţiat de Guvern.

Potrivit unui amendament

formulat în plen de preşedintele

Comisiei pentru muncă,

Liviu Marian Pop, sumele

dobândite din debitele recuperate

de la pensionari începând

cu data de 1 ianuarie

2011 şi până la data intrării în

vigoare a acestei legi se vor

restitui eşalonat pe o perioadă

de cinci ani, începând de la 1

ianuarie 2015, prin plăţi anuale

egale. Restituirea acestor

sume se va face pe baza cererilor

făcute de pensionari la

casele judeţene de pensii.

Proiectul de act normativ

prevede că pensionarii aflaţi

în evidenţa sistemului unitar

de pensii publice vor fi scutiţi

de la plata debitelor constituite

sau care urmează a fi

constituite în sarcina acestora,

reprezentând sume încasate

necuvenit, ca urmare a unor

interpretări neunitare ale prevederilor

legislaţiei din domeniul

asigurărilor sociale şi

pensiilor.

Documentul mai stabileşte

că debitele ce au drept cauză

culpa debitorului materializată

în folosirea de către acesta

a unor documente eliberate cu

nerespectarea legii, declararea

de către acesta a unor date

neconforme realităţii care au

avut drept urmare stabilirea

eronată a pensiei sau nerespectarea

condiţiilor privind

cumulul pensiei cu venituri

salariale sau asimilate salariului,

nu vor face obiectul scutirii

la plată.

Ministrul Muncii şi

Protecţiei sociale, Rovana

Plumb, a spus, în timpul dezbaterilor,

că pensionarii reprezintă

o altă categorie socială căreia

trebuie să i se facă dreptate.

Ea le-a cerut senatorilor

să susţină propunerea

Guvernului Ponta de a scuti

de la plată pe toţi pensionarii

cărora li s-au constituit debite

”nu din vina lor”.

”Pensionarii nu trebuie să

plătească greşelile pe care nu

le-au făcut ei. Şi aici Guvernul

a luat în calcul restituirea debitelor

deja plătite de la 1 ianuarie

2011”, a spus aceasta.

Proiectul de lege urmează

să fie transmis spre dezbatere

Camerei Deputaţilor, forul legislativ

decizional.

România

Senatul a adoptat proiectele de lege privind

amnistierea pensionarilor şi a mamelor

Vacanţele în Europa se

ieftinesc cu până la 50% din

luna septembrie

Elevii şi studenţii care fac

naveta au reducere 75% la

abonamente pe trenurile Regio

Vacanţele şi city breakurile

în principalele oraşe din

Europa au, din septembrie, preţuri

cu până la 50% mai mici

faţă de cele din perioada verii,

iar un city break care include

trei nopţi de cazare şi transport

cu avionul poate fi achiziţionat

chiar şi cu mai puţin de 150

euro, potrivit Vola.ro.

Scăderea se datorează atât

ofertelor de early booking în

cazul majorităţii destinaţiilor,

cât şi actualizării preţurilor

după 1 septembrie, când se

consideră că începe extrasezonul

pentru vacanţe. ”Cele mai

multe persoane îşi iau concediu

vara, de aceea, odată cu începutul

toamnei, hotelierii scad preţurile

pentru a reimpulsiona cererea.

Acelaşi lucru, dar într-o

proporţie mai mică, este valabil

şi pentru preţurile companiilor

aeriene. Aceşti doi factori combinaţi

fac ca scăderea pentru un

pachet de genul city break sau

vacanţă să poată ajunge la câteva

zeci de procente faţă de preţurile

din plin sezon”, a declarat

Manuela Melinescu, directorul

de marketing al portalului de

turism Vola.ro.

Spre exemplu, preţul pentru

un city break la Milano în luna

octombrie porneşte de la 128

de euro de persoană, faţă de

230 de euro la începutul verii.

Tot în Italia, un city break la

Roma costă doar 150 de euro,

în loc de 245 euro în luna iulie.

O alta destinaţie cautată,

Londra, este cu aproximativ

30% mai ieftină, un city break

care include bilet de avion, trei

nopţi de cazare cu mic dejun şi

asigurare medicală costând de

la 195 de euro.

De asemenea, un sejur mai

lung la început de noiembrie în

Benalmadena, pe Costa del Sol

(Spania), costă 181 de euro, în

preţ fiind incluse biletul de avion,

cazare timp de şapte nopţi

într-un apartament şi asigurare

medicală. Aceeaşi destinaţie, în

luna iulie, era aproximativ 350

de euro, cu 50% mai scumpă.

Pe 3 septembrie, Vola lansează

trei noi destinaţii de city

break, Copenhaga, Valencia şi

Perugia.

„Preconizăm ca şi aceste

destinaţii vor stârni interesul,

datorită tarifelor accesibile.

Dar pentru toamna aceasta ne

asteptăm ca în topul preferinţelor

românilor sa fie tot marile

capitale europene, Roma,

Londra, Viena, Paris”, a arătat

Manuela Melinescu.

Vola.ro, cu afaceri de peste

20 milioane euro, este cea mai

mare agenţie de turism online

din România, care oferă servicii

complete de turism: bilete

de avion de linie şi low-cost,

rezervări hoteluri, city breakuri,

vacanţe, asigurări medicale

de călătorie şi servicii de

rent-a-car.

Elevii şi studenţii care

merg zilnic cu trenul pentru a

ajunge la cursuri au reducere

75 la sută la abonamente pe

trenurile Regio, şi de 50 la

sută pe trenurile InterRegio,

informează CFR Călători, în

contextul pregătirilor legate

de începutul de an şcolar/universitar.

CFR Călători recomandă

elevilor şi studenţilor

să îşi achiziţioneze din timp

biletele/abonamentele dorite

pentru a călători spre/dinspre

locul în care învaţă.

Elevii din clasele 0 – 12

beneficiază, în baza carnetului

de elev sau a adeverinţei

pentru clasa pregătitoare, de

o reducere de 50% la cumpărarea

unui bilet de tren

Regio şi de o reducere cuprinsă

între 20% şi 30% la

cumpărarea unui bilet de tren

InterRegio.

Elevii care folosesc zilnic

trenul pentru a merge la

şcoală pot achiziţiona abonamente

lunare care le permit

să călătorească cu 75 la sută

reducere la trenurile Regio.

Reducerile sunt valabile pentru

călătoriile la clasa a doua.

Studenţii la zi din învăţământul

de stat sau privat

acreditat beneficiază, în baza

legitimaţiei de student „reducere

la transport”, de o reducere

de 50% pentru un număr

nelimitat de călătorii cu trenurile

Regio. În baza carnetului

de cupoane, studenţii

pot efectua 24 de călătorii cu

trenurile InterRegio, în decursul

unui an, cu o reducere

de 50% .

Studenţii care folosesc

zilnic trenul pentru a merge

la facultate pot achiziţiona

abonamente lunare care le

permit să călătorească cu

75% reducere la trenurile

Regio. Reducerile sunt valabile

pentru călătoriile la clasa

a doua.

Elevii şi studenţii beneficiază

totodată de o reducere

de 50% la abonametele pe

trenurile InterRegio din oferta

de transport a companiei.

De exemplu, un elev sau

student plăteşte doar 78,75

lei pe un abonament lunar

Regio, clasa a-II-a pe ruta

Bucureşti Nord - Ploieşti

Sud, în loc de 304,5 lei cât ar

costa călătoriile la preţ întreg

timp de 21 de zile lucrătoare

pe lună.


Politică SEPTEMBRIE

2014 15

Parlamentarii români

riscă până la cinci ani de

închisoare, potrivit unui

articol din Codul Penal

DNA cere majorarea pedepsei

pentru Dan Diaconescu în

dosarul de şantaj

Parlamentarii din Biroul

Permanent pot face cinci ani

de închisoare din cauza unui

articol din noul Cod Penal.

Legea incriminează funcţionarii

care participă la luarea

unei decizii în urma căreia

obţin un folos.

În cazul de faţă, membrii

Birourilor Permanente au fost

în situaţia de a se vota pe ei

înşişi în funcţii de conducere

ale Parlamentului.

Amendamentul la Codul

Penal a fost introdus la cererea

Monicăi Macovei, pe

atunci ministru al Justiţiei,

şi votat de acelaşi Parlament

care acum încearcă să modifice

legea ca să nu îşi blocheze

activitatea. ”Avem un

Parlament de infractori, în

viziunea doamnei Macovei,

care a fost iniţiatoarea acestei

prevederi din Noul Cod

Penal”, a declarat deputatul

Niculae Mircovici.

Direcţia Naţională

Anticorupţie cere majorarea

pedepsei aplicate lui Dan

Diaconescu în dosarul de

şantaj în care este implicat.

”Sentinţa este netemeinică

sub aspectul cuantumului

pedepselor aplicate prin reţinerea

de circumstanţe atenuante

în favoarea inculpaţilor

C ristian-Dan Diaconescu,

Petru Dorel Pârv şi Mitruş

Gheza. (...) În temeiul dispoziţiilor

art. 421 pct. 2 lit. a

solicităm instanţei de control

judiciar admiterea apelului,

desfi inţarea în parte a sentin-

ţei apelate, iar în rejudecare

majorarea pedepselor aplicate

inculpaţilor Cristian-

Dan Diaconescu, Petru Dorel

Pârv şi Mitruş Gheza’’, se

arată în motivele de apel ale

DNA faţă de sentinţa dată.

DNA afirmă că „strict’’ din

punct de vedere al limitelor

de pedeapsă, legea penală mai

favorabilă se apreciază nu în

funcţie de vechiul sau noul

Cod penal (în ambele incriminări

se prevede o pedeapsă

cu închisoarea cuprinsă

între 2 şi 7 ani, respectiv în

art. 194 pct.1 şi 2 din Legea

15/1968 şi art. 207 alin 2 şi

3 din Legea 286/2009), ci de

modificările aduse art. 13 ind.

1 din Legea 78/2000 prin art.

79 pct. 8 din Legea 187/2012.

Judecătoria Sectorului 1 a

mai dispus instituirea sechestrului

asigurător asupra bunurilor

mobile şi imobile ale lui

Dan Diaconescu, până la concurenţa

sumelor de 44.500 euro

şi 42.000 lei, şi l-a obligat pe

acesta la plata sumei de 70.000

lei cheltuieli judiciare către stat

şi 14.380 lei cu titlu de cheltuieli

judiciare către partea civilă

Ion Florin Moţ.

Monica Macovei

a demisionat din PDL

Monica Macovei, care

şi-a anunţat candidatura independentă

la Preşedinţie, a

declarat, marţi, că pleacă din

PDL. Macovei a făcut acest

anunţ într-o conferinţă de

presă.

”Multe decizii ale PDL

au indus confuzie în PDL.

Nu am înţeles de ce nu poate

avea propriul candidat

la prezidenţiale”, a mai declarat

Monica Macovei, în

opinia căreia Klaus Iohannis

nu a dovedit că reprezintă

dreapta, că apără statul de

drept şi vrea anticorupţie.

”Nu mă înscriu în niciun

alt partid politic. Voi

candida independent pentru

funcţia de preşedinte

al R omâniei pentru că sunt

convinsă că românii merită

un preşedinte al lor”, a declarat

Monica Macovei.

„Astăzi demisionez din

PDL, nu este un gest pripit.

Am refl ectat la această decizie,

ce se întâmplă astăzi

în PDL este greşit şi din

acest motiv am decis să demisionez”,

a afirmat Monica

Macovei.

Un alt tun incredibil

marca Elena Udrea

După ce a construit un

parc la Nana, dar la preţuri de

Monaco, şi a făcut cadastru în

toată această comună, fosta ministră

a Dezvoltării a construit

un complex privat de 11 milioane

de euro, chipurile pentru

turişti, numai că acolo se putea

intra doar pe bază de invitaţie.

Mai exact, în 2011, când

gestiona cel mai mare buget

al ţării, Elena Udrea a pasat

11 milioane de euro din fonduri

europene pentru construirea

unor piscine la marginea

Capitalei, invocând o creştere

a numărului de turişti.

Surpriză. După numai câteva

luni însă de la investiţie,

Udrea anunţa că s-a mutat

în cartierul cu pricina, unde

chiria e mult peste 2000 de

euro. Este vorba despre cel

mai scump complex rezidenţial

din România, „Stejarii”,

care se află în apropierea pădurii

Băneasa. La solicitarea

Antena 3, Ministerul dezvoltării

a răspuns cu privire la

destinaţia complexului

Stejarii.


16 SEPTEMBRIE

2014

Sănătate, frumuseţe

Apa:

sănătate şi vitalitate

Chemarea naturii şi dorinţa

de a petrece cât mai

mult timp în sânul ei ating

cote maxime în acest sezon.

Îndemnurile specialiştilor nu

se limitează la cele 8 pahare

de apă plată pe zi, ci vizează

şedinţele de hidroterapie, de

înot, de aqua gym, supele,

sucurile proaspăt stoarse din

fructe.

Temperaturile cresc simţitor,

ziua devine din ce în ce

mai lungă, iar noaptea perfectă

pentru a deveni albă. Soa-

rele ne hrăneşte cu energia şi

căldura sa şi ne face să sărim

peste mesele îmbelşugate.

Avem nevoie doar de vacanţă,

fructe, legume, bună dispoziţie

şi apă!

Alegeţi să beneficiaţi de

calităţile apelor termale, de

apa sărată a mării, de apa

dulce a izvoarelor de munte.

În „Manualul de medicină

naturistă”, apărut la editura

All, celebrul medic spaniol

J.L. Berdonces, recomandă

hidroterapia pentru a pune

sângele în mişcare, pentru

fortificarea sistemului nervos

şi a celui imunitar, pentru

detoxifiere, oxigenare şi recuperarea

după o perioadă în

care sănătatea nu a fost un

punct forte.

Tehnici de hidroterapie

„Băi, duşuri, frecţii, jeturi,

împachetări, comprese,

cataplasme, băi de aburi,

irigaţii (prin nări, de exemplu),

mers desculţ prin iarba

umedă sau prin apa de mare

sau de râu sunt principalele

căi de lucru cu apa”, explică

dr. Berdonces. Iată câteva

reguli pentru un efect

maxim:

• Realizarea aplicaţiilor

se face în afara orelor de digestie.

• Femeile nu trebuie să

recurgă la hidroterapie în timpul

ciclului menstrual.

• Să nu se efectueze aplicaţii

cu apă rece la bolnavii

cu frisoane sau cu extremităţi

reci.

• Cu cât baia va fi mai

rece, cu atât va fi mai scurtă

durata ei.

• Pentru ca orice aplicaţie

rece să fie utilă, în prealabil

trebuie înmagazinată căldură

pentru că ceea ce se caută este

reacţia organismului. Pentru

aceasta se poate recurge la

exerciţii fizice, frecţii şi aplicaţii

în prealabil.

• În cazul unor persoane

mai în vârstă anemice este

mai bine să aplice apă caldă,

mai ales dacă au febră.

• Persoanele cu probleme

cardiace sau renale vor face

băi reci cu precauţie, încercând

mai întâi reacţia printr-o

baie foarte scurtă.

• În caz de febră este

preferabilă apa rece pentru a

ajuta organismul să elimine

căldura.

• Temperatura apei va trebui

hotărâtă prin experienţă

personală.

• În centrele balneare, în

spa-uri se practică hidroterapia

pentru eliminarea celulitei:

aplicarea de jeturi de apă,

băile de tip jacuzzi şi masajele

subacvatice.

Apa, cea mai bună cremă!

Nu ne putem referi la o

piele sănătoasă, luminoasă,

la un ten fără riduri, la o privire

luminoasă sau la energie

dacă nu acordăm importanţă

simplului gest de a bea apă.

Hidratarea şi hrănirea vin din

interior.

Unghiile friabile sau

deteriorate au şi ele nevoie

de apă, aşa că dacă vă confruntaţi

cu această problemă

gândiţi-vă cu atenţie câtă apă

beţi şi ce tip de alimentaţie

aveţi.

Se recomandă renunţarea

la mâncărurile semi-preparate

şi înalt procesate în favoarea

unor salate uşoare cu

tulpini de păpădie, ruccola,

salată verde şi a fructelor de

sezon: cireşe, căpşuni, caise,

corcoduşe, vişine, zmeură.

De preferat ar fi să înlocuiţi

cina cu un bol cu compot

făcut în casă.

Ca îndulcitor se recomandă

fructoză sau sirop

de agave ori miere adăugată

atunci când compotul se

răceşte (mierea nu este stabilă

din punct de vedere termic

şi la peste 40 de grade

Celsius îşi pierde calităţile

nutritive).

Cum să bem apă?

• Un pahar băut pe stomacul

gol, imediat după ce

ne-am trezit ne ajută să eliminăm

toxinele acumulate peste

noapte.

• Mai putem bea un pahar

cu o jumătate de oră înainte

de a mânca pentru a favoriza

digestia.

• Un pahar de apă înainte

de a merge la duş ajută la

scăderea tensiunii arteriale şi

la eliminarea de substanţe dăunătoare

prin porii pielii.

• Un pahar de apă băut

între mese reduce senzaţia de

foame şi hidratează corpul.

• Un pahar de apă consumat

înaintea unei întâlniri importante

relaxează şi calmează

psihicul.

• Un pahar de apă sărăcită

în deuteriu băute între micul

dejun şi prânz are efect antiaging

şi de prevenire a îmbolnăvirii.

• Un pahar de apă înainte

de culcare ajută la evitarea

unui atac de cord sau atac cerebral.

Slăbeşte jumătate

de kilogram pe zi

cu dieta pe bază de

supă de roşii

Roşiile sunt recunoscute

pentru efectele lor benefice

asupra sănătăţii inimii

şi pentru capacitatea de a

proteja organismul de acţiunea

radicalilor liberi, însă

mai au un important efect

pozitiv, şi anume te ajută să

slăbeşti rapid şi te scapă de

toxinele acumulate în corp,

fără să îţi privezi organismul

de vitaminele şi mineralele

de care are nevoie.

Şi pentru că e sezonul

supelor, ne-am gândit că

o dietă pe bază de supă de

roşii, rapidă şi cu efecte

vizibile asupra siluetei tale

e tocmai ceea ce cauţi. Ia

aminte totuşi că nutriţioniş-

tii nu recomandă urmarea

acestui regim pe o perioadă

lungă de timp. În plus, pe

parcursul celor 7 zile de dietă

este foarte important să

consumi minimum 2 litri de

lichide zilnic şi să eviţi băuturile

alcoolice, răcoritoarele

carbogazoase, sarea şi

dulciurile de orice fel.

Mai întâi de toate, hai

să aflăm cum se face banala

şi delicioasa supă de roşii.

Simplu ca bună ziua: se pun

la fiert 5-6 roşii mari şi cât

mai coapte, se adaugă 2 ardei

graşi roşii, 2 morcovi,

2-3 cepe, o varză micuţă

şi un sfert de ţelină. După

ce s-au fiert bine toate le-

gumele, se scot, se bagă

într-un blender, se amestecă,

se adaugă puţin piper

şi pătrunjel (e bine să eviţi

sarea) şi, voila, supa e gata!

Iată, aşadar, cum arată

dieta de 7 zile cu supă de

roşii, care promite să te scape

de cel puţin 500 de grame

zilnic, dar şi ce ai voie

şi ce e interzis în această

perioadă.

• Ziua 1 – poţi mânca

supă de roşii dimineaţa, la

prânz şi seara. Eventual şi

între mese. De asemenea,

ai liber la toate fructele din

piaţă, mai puţin la banane.

• Ziua 2 – toată ziua

supă de roşii cu legume, cu

menţiunea că nu trebuie să

adaugi cartofi. Această zi

nu este la fel de permisivă

ca ziua 1 pentru că, ghinion,

nu ai voie să mănânci deloc

fructe.

• Ziua 3 – în această zi

ai „dezlegare”, după cum te

aşteptai, la...supă de roşii,

pe lângă care te mai poţi

răsfăţa cu câte 2-3 fructe şi

un cartof fiert ori alte legume

fierte şi garnisite cu un

strop de ulei de măsline.

• Ziua 4 – iar supă de

roşii la discreţie, pe lângă

care ai voie, surpriză, să

mănânci minimum 3 banane

şi să bei lapte cât îţi pofteşte

inima. Se pare că aceste

combinaţii de calorii, potasiu,

carbohidraţi, calciu şi

proteine echilibrează organismul

după cele 3 zile de

dietă şi îţi dau energia pe

care o dăduseşi pierdută.

• Ziua 5 – şi în această

zi supa de roşii este nelipsită,

fără restricţii privind

cantitatea, la care se mai

adaugă o porţie de peşte,

oricând doreşti (fiert, la

grătar sau la abur).

• Ziua 6 – este rezervată

supei şi fripturii. Da,

ai auzit bine. În această zi

ai voie să mănânci chiar şi

două porţii de friptură de

vită sau de pui, însă fără

nici un fel de altă garnitură.

Hai, bine, o frunză de salată

se acceptă!

• Ziua 7 – în această

ultimă zi, în care probabil

deja ţi se face greaţă numai

când auzi supă, dar mai ales

„de roşii”, mai ai de suportat

încă un bol de supă şi o

porţie de orez brun cu garnitură

de legume proaspete.

Mult succes!

***

Materiale realizate de

Florentina Popa

Documentare: mayra.

ro, perfecte.ro, sanatatetv.

ro, unilever.ro, Manualul

de medicină naturistă -

J.L. Berdonces

***


Grădina SEPTEMBRIE

2014 17

Paradisul verde din balcon

Să fim realişti, cine nu şiar

dori o grădină mare, plină

de flori, pomi fructiferi şi legume?

Dar realist ar fi să vorbim

despre cei care vor să fie

înconjuraţi de viaţă, de natură,

de verdeaţă dar au la dispoziţie

un simplu balcon. Nu

vă uitaţi gol în razele soarelui,

pentru că e păcat să nu vă bucuraţi

inclusiv de legume eco

produse… acasă.

În primul rând, e indicat

să vopsiţi balconul cu o soluţie

lavabilă. După ce aţi spălat

geamurile, vă ocupaţi şi de

aspectul, dar şi de utilitatea

acestui spaţiu. Orice decorator

recomandă ca, la fiecare

geam, să puneţi un ghiveci

mic, din materiale naturale –

argilă, metal, sticlă, ceramică

şi să evitaţi ghivecele din

plastic.

În fiecare ghiveci pe care

îl dispuneţi în linie dreaptă pe

lângă geamuri, plantaţi o singură

panseluţă. Sunt singurele

plante perfect pretabile pentru

balcon: înfloresc şi primăvara

şi vara şi toamna, deci veţi

avea flori până târziu în iarnă.

În plus, sunt şi cele mai ieftine

răsaduri din piaţă.

Dacă vă doriţi un aspect

cât mai curat, alegeţi pentru

fiecare geam o culoare diferită.

Spre exemplu, doar panseluţe

galbene la un geam, doar

panseluţe albe la următorul şi

tot aşa, în funcţie de spaţiu.

Cum fac grădină de legume

pe balcon?

Pe lângă flori, într-un balcon

chiar mic puteţi să aveţi şi

o mini grădină. Cresc perfect

plantele condimentare – busuioc,

cimbru, salvie, mărar,

pătrunjel, leuştean. Ideal ar

fi ca pentru leuştean să cumpăraţi

răsaduri şi nu să puneţi

seminţe. Celelalte plante

condimentare nu au nevoie

de răsad, deoarece vor răsări

din seminţe fără probleme.

Astfel, aveţi asigurate ingredientele

aromatice de bază

care vor transforma orice preparat

într-unul mai mult decât

delicios.

Roşia de pe balcon

O altă plantă care se pretează

pentru balcon este roşia,

în varianta cherry. Este vorba

despre o plantă ultrarezistentă,

cu producţie mare şi care

e pretabilă într-un spaţiu restrâns.

Puneţi seminţele în

recipiente mici şi, când planta

atinge 10 centrimetri, schimbaţi-i

ghiveciul. Acesta se

ţine direct în soare. Odată ce

planta creşte, în ghiveci va fi

necesar un băţ subţire, de 1,5

metri.

Acesta se înfige în pământ

şi roşia se leagă în 4-5 puncte

cu şireturi groase sau cu fundiţe

de grădină. Nu folosiţi aţă

pentru că veţi deteriora structura

plantei. Astfel, roşia nu

va ocupa spaţiul din balcon.

Va fi o plantă desfăşurată pe

lungime şi nu pe lăţime, care

vă va furniza salata zilnică

din iulie până în noiembrie,

aceasta dacă găsiţi soiul de

roşii cherry de grădină, adică

cel mai rezistent.

Producţia la fiecare fir de

roşie este atât de mare încât

nu veţi reuşi să o consumaţi.

Veţi putea să faceţi inclusiv

conserve din roşii sau să le

puneţi la congelator, pentru

iarnă. Spre exemplu, dacă

aveţi suficient spaţiu şi plantaţi

10 fire de roşii, veţi face

sigur suc de roşii pentru iarnă

din grădina de pe balcon.

Plantele au nevoie doar de

soare puternic. Nu le inundaţi

cu apă, pentru că le reduceţi

producţia. De asemenea, nu

au nevoie să fie toaletate frec-

vent, aşa cum se întâmplă cu

roşiile de dimensiuni mari. Şi

încă un detaliu. Ţin perfect

iarna la congelator, nu ocupă

spaţiu mult şi arată, firesc,

preum cireşele mari şi coapte.

Unde îmi beau cafeaua?

În prezent, aveţi la toate

magazinele mari de grădină,

mobilier foarte mic pentru

balcon. Este vorba de mese

şi scaune, dar şi de canapele

mici destinate grădinii. În felul

acesta, vă veţi bea cafeaua

dimineaţa, în aer liber, şi nu în

casă. Lângă acest tip de mobilier,

ar fi pretabil un coş mare

de metal plin cu pământ, în

care să plantaţi levănţică.

Miroase frumos, florile

pot fi uscate şi păstrate. Până

apar aceste plante, în coşul de

metal puneţi flori uscate, spice

de grâu uscate sau crenguţe de

pomi fructiferi. Veţi avea un

colţ în care să vă încărcaţi cu

energie înainte de a merge la

serviciu. Plasaţi şi un felinar

mare de grădină, pe care îl puteţi

aprinde seara şi astfel să vă

relaxaţi afară, înainte de somn.

Pentru optimizarea spaţiului,

pe orice balcon agăţaţi

ghivece mari, din materiale

naturale, cu flori care vor curge.

Secretul este să renunţaţi

la ghivecele din plastic, deloc

aspectuoase şi care nu sunt

propice plantelor, în favoarea

celor din metal, din ceramică,

din pământ, din sticlă.

Sunt materiale care arată

spectaculos alături de plante.

Spectaculos arată şi câteva

pietre mari aduse de la munte,

de la deal, de la mare, pe care

să le plasaţi printre plante.

Sau umpleţi un ghiveci mare

din metal cu pietre de rău. În

felul acesta, vă apropiaţi de

natură chiar într-un banal balcon

de bloc.

Plante aromatice

cultivate în bucătărie

Vă place să gătiţi, să condimentaţi

bine mâncarea şi

să încercaţi diverse arome?

Atunci, puteţi să cultivaţi ierburile

aromatice preferate în

ghivece şi să le aveţi tot anul

la dispoziţie, proaspete şi gustoase.

Iată care sunt plantele

care se adaptează bine la condiţiile

din apartament.

Leuşteanul iubeşte umbra

Este bine să ţineţi ghiveciul

cu leuştean la loc umbros, planta

fiind dependentă şi de un sol

umed, dar nu excesiv de umed.

Leuşteanul se înmulţeşte prin

seminţe, pe care le puteţi cumpăra

din magazinele de specialitate

sau din hipermarketuri,

dar şi prin răsad sau rădăcină.

Planta are o rădăcină ce se poa-

te dezvolta foarte mult, astfel

că este indicat să-l cultivaţi întrun

ghiveci de dimensiuni mari.

Pătrunjelul creşte în pământ

cu nisip

Aveţi nevoie de seminţe pe

care le puteţi cumpăra din magazinele

de grădinărit sau hipermarketuri,

de un ghiveci mai

mare şi de un pământ de flori

(amestecat cu nisip), prin care

apa să se scurgă cu uşurinţă.

După ce aţi plantat seminţele,

trebuie să le acoperiţi cu

o folie transparentă de plastic

şi să îi faceţi câteva găuri

pentru a avea aer. Folia poate

fi îndepărtată în momentul în

care plantele încep să se vadă.

Ghiveciul trebuie ţinut într-un

loc luminos, cu o temperatură

constantă, de peste 20°C.

Rozmarinul are nevoie de

multă lumină

Planta are nevoie de multă

lumină pe toată perioada anului.

Rozmarinul nu are nevoie

de multă apă, ci doar de puţină

umezeală. Este indicat să

puneţi apă în farfuria ghiveciului,

pentru ca planta să-şi

poată trage cât are nevoie. Vă

trebuie pământ de flori cumpărat

de la magazine, amestecat

cu puţin nisip.

Busuiocul are şi efecte medicinale

Are proprietăţi aromatice,

dar şi medicinale, având un

efect antioxidant, anticancer,

antiviral şi antibacterian. Planta

are nevoie de un sol bine drenat

şi trebuie ţinut în permanenţă la

lumină. De aceea este indicat să

poziţionaţi ghiveciul pe un pervaz

al unui geam orientat către

sud. Frunzele de busuioc sunt

folosite adesea la prepararea

salatelor, pastelor, fripturilor, a

diferitelor sosuri, dar şi în combinaţie

cu fructe.

Frunzele cimbrului se culeg

imediat după înflorire

Poate fi crescut în ghiveci

printr-un butaş lăsat să prindă

rădăcini. Cimbrul este o plantă

iubitoare de lumină. Este indicat

să culegeţi frunzele imediat

ce acesta a înflorit. Cimbrul

este utilizat pentru a da savoare

cărnii, salatelor, supelor, sosurilor,

pâinii, mâncărurilor cu

legume şi carne, deserturilor.

Salvia se adaptează la aerul

uscat al casei

Ca să cultivaţi salvia în

ghivece puteţi să porniţi cu un

butaş de la o plantă din grădină.

Salvia tolerează bine aerul

uscat din interiorul casei şi

are nevoie de lumină puternică.

E folosită pentru a da aromă

fripturilor, brânzeturilor

sau la prepararea diverselor

garnituri de legume şi sosuri.

Oregano se înmulţeşte prin

butaşi

Cel mai bine este să plantaţi

în casă un butaş procurat

prin tăierea unei ramuri din

planta din curte sau din magazinele

de specialitate sau hipermarketuri.

Plantaţi-l întrun

ghiveci şi ţineţi-l lângă o

fereastră orientată spre sud.

Măghiranul se udă ponderat

Măghiranul creşte bine în

orice ghiveci, sub forma unei

tufe din care puteţi culege

frunzuliţele. Are nevoie de lumină

multă, se udă ponderat.

Mărarul se dezvoltă repede

la căldură

Ghiveciul în care aţi plantat

mărarul trebuie ţinut în

locurile calde şi luminoase

ale bucătăriei sau balconului.

Este recomandat să îl udaţi

moderat, pentru că rădăcinile

sale pot putrezi.

În caz că vreţi să puneţi la

păstrare plantele aromatice,

iată câteva metode simple:

În oţet

Busuiocul, mărarul, tarhonul,

feniculul sau cresonul

îi dau oţetului un gust aparte.

Aveţi grijă ca plantele să fie

curate, pentru ca în oţet să nu

pătrundă impurităţi şi să altereze

compoziţia. Oţetul din

vin de fructe pur are un gust

mai bun decât combinaţia oţet

de fructe cu oţet din vin. La

fel ca în cazul conservării în

ulei, puteţi să amestecaţi mai

multe soiuri de plante, realizând

amestecuri pentru salată,

de exemplu.

În ulei

Pentru această modalitate

de conservare sunt potrivite

lavanda, măghiranul, oregano,

rozmarinul, salvia şi cimbrişorul.

Puteţi utiliza orice tip de

ulei comestibil. Ca să folosiţi

mai târziu compoziţia rezultată,

la pizza, de exemplu, puteţi să

realizaţi un amestec de plante

pe care să-l conservaţi în ulei.

În funcţie de preferinţele dumneavoastră,

amestecaţi şi usturoi,

piper sau ardei iute.

Cu sare aromată

Puteţi conserva plantele

şi cu sare: 100 g plante se taie

mărunt şi se amestecă bine cu

20 g sare. Păstraţi sarea aromată

la loc uscat şi împachetată

etanş. Atenţie la folosirea ei

în bucătărie, întrucât se comportă

precum plantele pe care

le conţine (cimbrişorul şi rozmarinul

pot fi combinate, însă

pătrunjelul cu mărarul, nu).

Prin uscare

Cimbrul, mărarul, tarhonul,

lavanda, leuşteanul,

măghiranul, oregano, pătrunjelul,

menta iute, rozmarinul,

salvia, ţelina şi cimbrişorul

sunt plante care pot fi conservate

prin uscare. Se aşază

plantele în mănunchiuri, întrun

loc umbros, cu frunzuliţele

în jos, până ce se usucă total şi

devin sfărâmicioase (timp de

două-trei săptămâni).

De asemenea, atunci când

vreţi să uscaţi plantele la

cuptor (la circa 40 de grade),

trebuie să lăsaţi uşa acestuia

întredeschisă, pentru a ieşi

vaporii de apă. E indicat să

nu faceţi mănunchiuri groase,

pentru că acestea nu se usucă

aşa cum trebuie şi pot apărea

ciuperci.

Prin congelare

Iată următoarele plante

care pot fi congelate: mărarul,

anasonul, coriandrul, roiniţa,

ţelina şi menta. Puteţi congela

plantele separat sau amestecate.

Cea mai simplă metodă este

de a le împacheta şi a le pune

în congelator. Le puteţi, de asemenea,

îngheţa rapid pe o suprafaţă

plată (o tavă, de exemplu)

şi introduse pur şi simplu

într-un recipient din care le

puteţi lua mai uşor la nevoie. În

plus, pentru congelare puteţi să

tăiaţi plantele mărunt.

Important

• Se introduce un mănunchi

de plante într-o sticlă

în care se afl ă ulei sau oţet.

Plantele trebuie să fi e acoperite

cu lichid. Timp de opt zile

depozitaţi sticlele într-un loc

călduros înainte să le aşezaţi

într-un loc întunecat şi rece.

Astfel, amestecul păstrează

toate proprietăţile plantelor.

***

Materiale realizate de

Florentina Popa - Craiova

Documentare: Expert

în cultivarea plantelor de

interior/David G. Hessayon,

Plante aromatice - Cultivare,

gastronomie, cosmetică, e fecte

terapeutice/Andrea R ausch,

Am şi eu gradina mea/Nela Vlad


18 SEPTEMBRIE

2014

Redescoperă România

Peştera Bolii şi Canionul carstic

de la Băniţa

Timeea Oprean - Cluj Napoca

La mai puţin de şase kilometri

de Petroşani, pe vechiul

drum ce lega Orientul

de Occident se află Peştera

Bolii. Istoricii afirmă că a

fost locuită în perioada neoliticului

şi apoi în epoca

bronzului. În pas cu istoria

ea devine loc de refugiu

pentru comercianţi, armate,

haiduci, inclusiv pentru partizanii

care se opuneau regimului

comunist. Cert este

că Peştera Bolii este amintită

oficial în cronicile de

la Viena la începutul anilor

1400.

Peştera Bolii este o străpungere

naturală, iar cei 466

metri sunt accesibili în totalitate.

Portalul de intrare este

spectaculos cu o lăţime de

20 metri la intrare şi o înălţime

de 10. Apoi, peştera dezvoltă

galerii impresionante.

Datorită acusticii, sala prin-

cipală a fost folosită încă din

perioada interbelică pentru

concerte. Din 2006, activităţile

artistice au fost reluate.

În 1960 au fost construite

poduri peste pârâul din interior,

însă ele au fost distruse

în timp. Pentru o perioadă,

peştera a fost abandonată,

pentru ca apoi speologi şi

voluntari să lucreze la reamenajarea

ei pentru a o reda

circuitului turistic.

La nici doi kilometri de

Peştera Bolii, pe drumul ce

leagă Haţegul de municipiul

Petroşani se află desprins

dintr-o altă lume. Este vorba

de canionul carstic de la

Băniţa, un loc puţin promovat,

însă de o frumuseţe rară.

Accesul către cheile

Băniţei, acolo unde se află

canionul se face de pe drumul

european E79. Pe o lungime

de 200 metri, pârâul

Jupâneasa a sculptat în calcar

milioane de ani, pentru

ca astăzi turiştii să se poată

bucura de o privelişte încântătoare.

Vara este anotimpul

cel mai potrivit pentru vizitarea

acestui canion.

Insula Ovidiu este un inedit

obiectiv turistic pe litoralul

românesc, situată pe

lacul Siutghiol la 5 kilometri

depărtare de malul staţiunii

Mamaia şi la 500 de metri

oraşul O vidiu. Insula, o adevărată

oază de verdeaţă unde

funcţionează un cochet complex

turistic, este locul preferat

de cei care vor să se desprindă,

măcar pentru câteva

ore, de agitaţia litoralului.

Conform cercetărilor făcute

pe insulă, cele mai vechi

aşezări ale oamenilor în zona

respectivă datează din timpul

traco-geţilor şi a geto-dacilor,

de-a lungul timpului aici locuind

şi populaţii daco-getice-scitice

şi colonişti greci.

Cu timpul, în jurul insulei

create de natură cu mii

de ani în urmă, s-au ţesut o

serie de legende, una dintre

ele spunând că ea este locul

legendar unde poetul Publius

Ovidius Naso a fost exilat de

împăratul Augustus şi unde ar

fi scris operele “Tristele” şi

“ Ponticele”.

În secolele trecute, insula

era populată de pescari, dar şi

de grădinari care profitau de

solul fertil al acesteia. Odată

cu identificarea potenţialului

său turistic, insula Ovidiu a

fost transformată într-un loc

de relaxare pentru turişti, ceea

ce este şi în prezent.

Turiştii pot ajunge pe insulă

cu vaporul sau şalupa,

ambarcaţiuni care pleacă zilnic

între orele 10.00 - 24.00,

în funcţie de solicitări, de la

un ponton special amenajat

în staţiunea Mamaia. Costul

unui bilet tur-retur este de 25

de lei pentru adulţi şi de 20 de

lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă

între 10 şi 14 ani, tarife

majorate cu 5 lei comparativ

cu cele din 2013.

În plin sezon estival, zilnic

se vând sute de tichete, călătoria

din staţiunea Mamaia pe

insula Ovidiu durând aproximativ

20 de minute. O perioadă

de relaxare în care turiştii

pot să se bucure de frumuseţea

luciului apei şi de zborul

pescăruşilor, dar pot vedea

şi dezvoltările urbane de pe

malurile lacului, constând în

sute de construcţii apărute în

număr tot mai mare atât în

zona Mamaia - Constanţa, cât

şi în cea a localităţilor Ovidiu

şi Năvodari.

Odată ajuns pe insulă, te

trezeşti parcă într-o altă lume,

într-un spaţiu verde care te

îmbie la meditaţie, insula

având circa 26.000 de metri

pătraţi, din care aproximativ

jumătate sunt amenajaţi în

scop turistic de către un investitor

privat, cu posibilitate

de cazare şi de a servi masa.

La restaurantul cu circa

400 de locuri, prevăzut cu terase

construite preponderent

din stuf, decorate rustic şi

împânzite cu îmbietoare aranjamente

florale, cu circa 150

de locuri, turiştii pot mânca în

principal preparate din peşte,

la preţuri pentru toate buzunarele

în funcţie de meniu, cu

degustări de vinuri din podgorii

autohtone.

Spaţiile de cazare constau

în zece căsuţe cu pridvor, un

total de 20 de locuri, ce oferă

tot confortul necesar. Potrivit

personalului de la recepţie,

cazarea la o căsuţă costă 150

de lei pe noapte, în prezent

toate fiind ocupate de turişti

după ce şi-au făcut cu mult

timp înainte rezervări.

„Toate căsuţele sunt ocupate,

începând cu 1 mai şi până

în septembrie. Turiştii dorm

pe insulă, iar ziua o petrec de

Insula Ovidiu,

o atracţie turistică inedită

obicei în staţiunea Mamaia”,

a afirmat un reprezentant al

complexului, menţionând că

cei care înnoptează în oaza de

verdeaţă beneficiază zilnic de

o călătorie gratuită dus-întors

insulă - staţiunea Mamaia.

Pentru mai multe călătorii în

timpul unei zile, turiştii trebuie

să plătească pentru fiecare

ieşire de pe insulă suma de 25

de lei pentru fiecare adult.

Pe insula Ovidiu se mai

află un spaţiu de joacă pentru

copii, o minigrădină zoologică

unde păuni cu penajul

lor atrăgător, fazani,

prepeliţe şi lebede atrag mai

ales copiii, un ponton pentru

pescari, dar şi un spaţiu unde

se poate face plajă, amenajat

cu şezlonguri. (Documentare:

fi nanciarul. ro, agerpres.

ro, turism. ro)


Anca Gaia - Rumania

A Cristian Ciobanu lo

conocí cuando estaba realizando

la investigación del

artículo sobre el País del

Hateg y el Parque Nacional

Retezat – distinción ecoturística.

El es el administrador

del Geoparque de

los Dinosaurios del País del

Hateg. Después de la entrevista

sobre el concepto de

ecoturismo en la región, las

medidas adoptadas y los planes

para el futuro Geoparque,

llegamos a hablar de su lugar

de origen y su familia.

Así me enteré de que es

de Bucarest, pero que, junto

con su esposa y sus dos hijos

se mudo y ahora vive en

el pueblo Densus, en el distrito

de Hunedoara. „Es decir

Downshifting” le sonreí.

„Sí, y no somos los únicos

en la zona”, se ríe Cristian.

Así que un domingo, llegué

a su casa, en un pueblo, en

una zona tranquila, para escuchar

su historia: cómo dejó

Bucarest para venirse a vivir

a Densus.

Estabamos sentados todos

en la mesa, comiendo pan y

mantequilla (pan con levadura,

hecho en casa, por Alina),

bebimos jarabe, dimos un

paseo en la colina cerca de

su casa. (de ahí se ve, muy

hermoso, una parte del País

del Hateg). Hablamos sobre

las expectativas y esperanzas

para el futuro, sobre su boda,

sus ropas de boda inspirados

por el puerto tradicional rumano

y sobre cómo el acercamiento

a la naturaleza te

hace entender lo que es realmente

importante en la vida y

lo que te ayuda evolucionar

espiritualmente.

Cristian llegó por primera

vez en el País del Hategului

mientras estudiaba en la

Facultad de Geografía y voluntario

en el Geoparque,

desde esa época se reunian

datos para poder declarar la

zona como área protegida.

„El País del Hateg fue amor

a primera vista. Trabajando

en los programas del

Geoparque, tuve tiempo para

estar aquí, para sentir el lugar,

también me hice amigos.

La gente aquí es maravillosa,

y la denisdad de valores

en la región es muy alta. Escribí

mi tesis sobre el El País

del Hateg, estaba viviendo

aquí durante todo el verano,

llegue a conocer la zona

caminado o andando`en bicicleta.

Luego hubo una pausa,

durante la maestria trabaje

en Bucarest”, recuerda

Cristian, mientras que tiene

en sus brazos a Gruia, el hijo

mayor, que le pide su debida

atención.

Las cosas fueron hechas

de tal manera, que Cristian

y su esposa, Alina vinieron

el Pais del Hateg para hacer

su boda. Los dos de Bucarest

y los dos deseando tener una

boda diferente encontraron

aquí el lugar perfecto. „No

quiero ofender a nadie, pero

aborrezco las bodas, la manera

en la que están hechas

ahora. No nos gustan. Los

novios llegan a ser invitados

a su propria boda, todo

está hecho para los huéspedes,

para que ellos se sientan

bien y así posiblemente, el

Español SEPTEMBRIE

2014 19

El País del Hateg fue

amor a primera vista

regalo sera mayor.

La atención se centra en

los invitados y no en la pareja,

que es un error, desde nuestro

punto de vista. Además,

hoy en día, recibir una invitación

a una boda es como

una bomba, fi nancieramente

hablando, se piensa más en

el regalo para los esposos,

que disfrutar y ser feliz para

los que se casan”, dijen los

esposos Ciobanu.

Así que los dos hicieron sus

proprias reglas. Alina llegó

también en la zona para conocerla

y decidieron planear

su boda como un viaje de tres

dia, para los invitados, con

alojamiento en los hostales de

la región, con una misa en la

iglesia de Densus y la fiesta en

un hostal en S armisegetusa.

Todos los costos fueron mecionados

desde antes. „Esto

les va costar el alojamiento,

la comida y el transporte.

Para tres días, el precio mas

alto por persona fue 300

lei... es decir, lo mismo que

pagas para un menú en una

boda. ¿Quién quiso regalar

algo extra, regalo, que no

sólo paga estos gastos. Todos

los huéspedes estaban

vestidos en trajes inspirados

en los vestidos tradicionales

rumanos. La idea era simple:

no queriamos una escenifi

cación para volver a las

cosas que nunca existian, si

no traer las tradiciones al

día de hoy. Mi hermana, que

es artista, nos ayudó con la

confección de ropa para los

invitados”, dice Cristian,

mientras que Alina me muestra

el álbum de fotos de la

boda, que incluye también la

invitación, hecha por ellos, y

que tiene el símbolo de una

danza tradicional rumana, en

la portada.

Personas hermosas, con

trajes inspirados en la tradición

rumana, que sonríen

frente a la cámara. A nadie se

le nota ni una sonrisa forzada.

La alegría en sus rostros

es simple, real, acompaniada

por una bandera rumana.

Sus amigos y familiares

los ayudaron con todo lo

necesario para la boda: la

hermana de Cristian hizo los

trajes, el chef, hermano de

Alina, se encargo del menú,

los amigos de Sarmisegetusa

con el hostal organizan la

fiesta, otro amigo tomó fotos,

otro grabóla boda. „Fue una

interesante recuperación del

concepto de comunidad”, recuerda

la pareja, que escribió

sobre su boda distinta a las

demas, en un blog dedicado

al evento.

***

Cristian habla de sus planes

- plantar más árboles,

comprar un par de colmenas.

Danciu salta y pone sus

grandes patas sobre nosotros,

alegre de que recibe atención

mientras que Lolek y Bolek

empiezan a jugar por el patio.

Anochese y se acerca la hora

de la cena. Con amor, le prometimos

a la hermosa familia

que conocimos, que nos volveremos

a encontrar.

Fragmento de un material

realizado por: Camelia Jula

Traducción: Anca Gaia


20

Andra Mateescu

Alicante

SEPTEMBRIE

2014

Zona Ţării Lăpuşului este

situată în partea de nord - vest

a României, făcând parte din

judeţul Maramureş, alături de

Ţara Chioarlui, a Codrului şi

a Maramureşului.

Străveche vatră de civilizaţie

şi cultură românească,

Maramureşul, acest irezistibil

„magnet” al nordului de ţară

reprezintă un univers spiritual

şi cultural cu profunde semnificaţii,

unde tradiţiile populare,

obiceiurile, folclorul

cu caracter de originalitate se

conservă încă în mod miraculos.

Maramureşul dispune de

o vastă reţea de arii protejate

în număr de aproxmativ 40

de obiective naturale ocrotite,

de la monumente ale naturii,

rezervaţii naturale, la parc natural

şi parc naţional.

Cine a auzit de Ţara

Lăpuşului, a aflat de Munţii

Ţibleş şi de spectaculosul

Defileu al Lăpuşului, de

legendarul haiduc Pintea

Viteazu, de Grigore Leşe şi a

lui „hore cu noduri”, de mănăstirea

din Rohia şi de casele

spoite în albastru. Sunt poate

mai puţini aceia care ştiu că

dealurile domoale ale vechii

Terra Lapusensis, munţii ceva

mai îndrăzneţi şi satele cuibărite

sub aceştia oferă itinerarii

bune pentru amatorii de turism

pe două roţi. Călătorind

cu bicicleta, veţi putea descoperi

mult mai multe decât din

goana automobilului: biserici

şi mănăstiri izolate, lacuri, păduri

şi păşuni, uliţe de ţară şi

gospodării tradiţionale.

De dificultate medie,

Traseul Albastru parcurge peisaje

variate şi este marcat generos

cu simbolul „C”, vopsit

în culoarea albastră, precum

casele vechi lăpuşene.

Prea puţini călători prin

România cunosc Ţara

Lăpuşului aşa cum merită ea

cunoscută. Pare ruptă din realitatea

cu care cei mai mulţi

turişti sunt obişnuiţi, ruptă de

cotidian, de banal, de haos, de

agitaţie, de zgomot şi de toate

elementele care distrag atenţia

şi consumă energia. Acest

ţinut de poveste pare să aibă

propriile graniţe ce îl transformă

într-un loc aparte în care

timpul se scurge mai lent, aerul

este mai curat, iar oamenii

mai răbdători.

Este bine de ştiut că pentru

a ajunge în Târgul Lăpuşului,

principalul oraş din zonă, drumul

este unul de peste 10 ore

atunci când se vine de oriunde

din sudul ţării.

Un week-end în Ţara

Lăpuşului trebuie să înceapă

neapărat de vineri, mai puţin

dacă se porneşte din nordul

ţării, pentru că drumul ocupă

o zi întreagă lăsând loc doar

pentru cazare şi cină.

În materie de cazare se

recomandă rezervările făcute

din timp pentru că în

Târgul Lăpuşului ca şi în

întreagă regiune opţiunile de

Tradiţii

Mândra Ţară a Lăpuşului

cazare sunt rare şi limitate.

Pensiunea Smarald din

Târgu Lăpuş se prezintă drept

o oază de linişte într-un peisaj

pitoresc, o descriere deloc

exagerată, aflându-se pe malul

unei ape, în mijlocul naturii.

Cele nouă camere sunt dotate

modern, după standarde

rar întâlnite în zonă, inclusiv

cu acces la internet, iar în grădină

oaspeţii au acces la foişor

şi facilităţi de grătar.

Biserica de lemn Sfinţii

Arhangheli Mihail şi Gavril

Aflată în satul Rogoz, la 6

km de Târgu Lăpuş, biserica

de lemn demonstrează faptul

că Ţara Lăpuşului pare doar

uitată de lume dar nu trece

neobservată de cei care caută

valorile autentice.

Biserica a fost ridicată în

anul 1663 şi se află în patrimoniul

UNESCO pentru stilul

arhitectural impresionant cu

turnul său neobişnuit de înalt

pentru bisericuţele de lemn.

Lăcaşul îşi primeşte toţi

vizitatorii cu braţele deschise,

ghidul şi îngrijitorul fiind întotdeauna

gata să povestească

despre cum a fost ridicată

biserica pe locul unde, o alta,

ctitorită de Ştefan cel Mare a

fost arsă de tătari.

Impresionant la biserica

Sfinţii Arhangheli Mihail şi

Gavril este faptul că o structură

de lemn a rezistat mai bine

de trei secole fără a pierde din

complicatele detalii arhitecturale

precum caii aflaţi la capătul

grinzilor.

Interiorul bisericii este

fragil şi cu atât mai preţios

pentru că astfel de imagini

sunt greu de întâlnit în alte

zone din ţară iar ceea ce vede

călătorul este exact ce au văzut

drumeţii care au poposit

pentru a se ruga aici, de-a

lungul a sute de ani. Este un

spaţiu nealterat, lăsat în voia

timpului la fel ca întreaga

zonă a Ţării Lăpuşului.

Mănăstirea Rohia

Cei care susţin că raiul

s-a mutat în Ţara Lăpuşului

au vizitat cu siguranţă toată

zona. Pe vârful dealului între

păduri de fag şi stejar se află

Mănăstirea Rohia, locul unde

cei care caută linişte o găsesc

negreşit.

La intrarea în mănăstire,

după drumul ce urcă pe deal

oferind călătorilor peisaje de

neuitat, ne întâmpină o superbă

poartă maramureşeană mai

departe de care se întinde spaţiul

ecleziastic.

În complexul monahal

sunt înşirate un număr impresionant

de construcţii, fiecare

unică în felul său. Casa de

Stejar, Casa cu Paraclis, Casa

Poetului, Altarul de Vară,

Casa Albă sau Biblioteca sunt

doar câteva dintre locurile ce

pot fi vizitate în mănăstire şi

contribuie la motivul pentru

care acest loc este unic în ţară.

Muzeul mănăstirii adăposteşte

una dintre cele mai

bogate colecţii de cărţi vechi

bisericeşti, colecţii de icoane

pe sticlă şi pe lemn, o colecţie

de exponate de artă populară

specifice zonei şi una de flori

de mină.

Locuri de poveste

Fiecare loc din Ţara

Lăpuşului are o poveste de

spus. Când abia şoptită şi îngânată,

când cântată şi descântată,

când răspicată şi prevestitoare,

povestea curge din

pământ şi pietre, urcând prin

sângele oamenilor, făcându-i

să semene cu locurile în care

au răsărit pe pâmânt.

Dar şi trecerea călătorului

ce-şi domoleşte paşii apropiindu-se

de aceste ţinuturi se

impregnează de spiritul locului,

atunci când ştie să lase departe

forfota cetăţilor şi să trăiască

aici după un alt înţeles,

ce i se dezvăluie pe măsură

ce pătrunde tainele poveştilor.

Acele poveşti pe care sufletul

călătorului le redescoperă

în adâncul lui, ca şi cum ar fi

fost scrise acolo încă dintru

începuturi.


De prin sate adunate

Reţete vechi de la bunica

Orice oaspete ce trece pragul unei case din Maramureş cu siguranţă nu va pleca cu stomacul

gol. Tradiţională este plăcinta creaţă făcută cu brănză dulce de vacă, cu brânza iute de

oaie sau ca desert pentru copii, plăcinta cu silvoriţă.

Horinca, băutura tradiţională este mândria fiecărui maramureşan care şi-o face singur în

cazanele amplasate pe malul văii satului.

Horinca de prune sau de mere însoţeste fiecare sărbătoare, este o licoare care face oamenii

mai fericiţi, trezeşte amintiri, te face să vorbeşti mai deschis dar de asemenea câte un gât

de horincă este cel mai bun remediu pentru a nu fi niciodată bolnav. Dar nu trebuie uitat că

după un pahar, două de horincă, picioarele se moaie ca pământul după ploaie.

Reţetă oltenească:

Mâncarea

Pandurilor

Reţetele Annei SEPTEMBRIE

2014 21

Plăcintă creaţă

din Hovrila/Maramureş,

cu brânză de oaie

Să vă spun şi vouă de ce

aveţi nevoie, în caz că vreţi să

încercaţi:

• 1 kg de făină

• un cub de drojdie proaspătă/25

g, şi o linguriţă de zahăr

pentru a face maiaua

• apă călduţă, sare

• brânză de oaie, la care puteţi

adăuga mărar, dacă vă place

• un “curpător” cum i se zice

pe la Maramureş la tocător -

rotund

• un sucitor din cel mai lung

• ulei de floarea soarelui

• bucată de material curat cu

care înfăşuraţi o furculiţă pentru

a unge mai bine tigaia, adică

lespedea cu ulei, dacă nu aveţi

o pană mare de gâscă

• lespede mare şi rotundă sau o

tigaie

Mai întâi faceţi maiaua,

adică amestecul din drojdie

cu o linguriţă de zahăr şi cu

50 ml apă călduţă. Se amestecă

şi se lasă până “creşte”

drojdia, apoi se adaugă întrun

castron mai mare, peste

făina amestecată cu sare.

Se amestecă bine, apoi se

adaugă şi cei 600 ml de apă

călduţă rămasă, frământând

aluatul. Acesta trebuie să fie

atât de moale cât să puteţi lucra

cu el. La final se adaugă şi

uleiul şi se mai frământă puţin,

până când aluatul se desprinde

de pe vas şi de pe mâini.

Se acoperă cu un prosop şi

se lasă într-un loc mai cald,

la dospit, timp de o oră, o oră

şi jumătate.

Aluatul va creşte, timp în

care puteţi pregăti compoziţia

pentru plăcinte: brânza cu

mărar, varza (care se dă pe

răzătoare şi se sărează), sau,

dacă vă place şi e sezonul, urzici

sau lobodă.

După ce aluatul pentru plăcinte

a crescut, pregătiţi masa

de lucru pe care presăraţi făină.

Luaţi aluat cam cât o portocală

de mare, şi îl suciţi cu

sucitorul, întinzându-l cât de

mare, şi cât de subţire. Pătura

de aluat întinsă se ia apoi

şi se pune pe tocătorul rotund,

lăsând o margine de aluat cam

de trei, patru degete.

Se pune compoziţia în

mijloc, să fie cât tigaia de

mare, apoi se ia o margine şi

se aduce în centru, ţinând-o

cu cealaltă mână acolo. Se

ia apoi marginea de lângă şi

se întinde iar pânâ în mijloc,

unind-o cu cealaltă. Şi tot

aşa până o adunaţi pe toată,

încercând să o faceţi cât mai

rotundă.

Tigaia se pune la încins,

şi când e încinsă se unge cu

ulei, cu ajutorul furculiţei pe

care aţi înfăşurat acea bucată

de material curat. Se pune plăcinta,

se lasă cam 3 minute, se

unge cu ulei şi pe deasupra, se

mai lasă cam un minut, două,

după care o întoarceţi pe cealaltă

parte, cu o paletă.

Se mai lasă încă câteva minute,

după care o puneţi pe farfurie,

apoi treceţi la următoarea.

Pentru plăcinta cu varză,

după ce varza a stat cu sare, o

stoarceţi bine de apa lăsată, o

întindeţi peste plăcintă, puneţi

piper şi-apoi treceţi la împăturat.

Se serveşte cu smântână,

iar bărbaţii o preferă cu un pahar

de. . . horincă.

Ingrediente

• 80 g cârnaţi olteneşti

• 80 g cârnaţi de porc

• 70 g tobă

• 100 g muşchi ţigănesc

• 150 g pulpă de porc

• 200 g ceapă

• 100 ml ulei

• 3 linguri bulion

• 100 ml supă de oase

• 100 ml vin

• 10 g pătrunjel

• sare, piper, după gust

Mod de preparare

Pulpa de porc, cârnaţii,

muşchiul ţigănesc şi toba se

taie în cuburi mari şi se călesc

în ulei. La început pulpa şi

apoi restul ingredientelor.

În uleiul rămas se prăjeşte

ceapa, apoi se toarnă bulionul

şi se stinge cu supa de oase. Se

adaugă astfel, în sosul obţinut

carnea şi vinul şi se condimentează

după gust. Când e aproape

gata, se presară deasupra

pătrunjelul tocat mărunt.

Reţetă moldovenească:

Bulz ciobănesc tradiţional

Ingrediente:

• mămăligă, apă şi sare

• brânză de burduf

• Kaiser sau costiţă afumată

• ulei

• slăninuţă

• smântână

• unt

Mod de preparare (varianta

tradiţională)

Se pregăteşte o mămăligă

din mălai, apă şi sare. Se lasă să

se răcească, o zi.

Brânza de burduf se scoate

de la frigider şi se sfărâmă puţin.

Kaiserul şi slăninuţa se taie

feliuţe subţiri, iar untul se scoate

şi se lasă să se înmoaie.

Mămăliga rece se împarte în

3 părţi, pentru 3 porţii. Fiecare

bucată de mămăligă se modelează

în mână, se turteşte, se

face în mijlocul ei căuş, în care

se pune brânză, o bucăţică de

unt, kaiserul cu slăninuţa, apoi

se modelează bulzul ca pe o

găluşcă mai mare bine închisă.

Boţurile de mămăligă astfel

pregătite se pun pe grătar până

s-a topit brânza înăuntru şi a

făcut mămăliga crustă pe dinafară.

Se servesc calde la cină cu

smântână deasupra.


22

SEPTEMBRIE

2014

Corina Simionescu Hudgens

Medic terapeut – Norwich/ Anglia

Foto: Dan Gherman

Pe vremea romanilor, lavanda

se folosea pentru parfumarea

apei de baie şi a

lenjeriei proaspăt spălate, de

aici şi numele lavare, care

semnifică a spăla. În Evul

Mediu, lavanda şi-a legat

numele de vindecarea bolilor

infecţioase, parfumul ei fiind

asociat cu, curăţenia. În acele

timpuri se credea că mirosurile

urâte favorizează transmiterea

bolilor.

Alungă depresiile şi stările

de insomnie

Ceaiul de lavandă este un

calmant perfect, fiind recomandat

şi pentru afecţiuni cardiace

pe fond nervos, dar ajută

2014 Terapia verde

şi în cazul durerilor muscula-

re şi osoase. Dacă anxietatea,

tensiunea psihică sau atacurile

de panică vă sunt familiare,

înseamnă că trei căni cu ceai

de lavandă pe zi vă ajută să obţineţi

o stare de calmitate. De

asemenea, depresiile şi insomniile

pot fi alungate cu această

plantă.

Atât ceaiul, cât şi florile

proaspete puse în dormitor

sunt utile în cazul acestor

stări, deoarece lavanda oferă

o delicată încântare pentru

privire, movul ei fiind relaxant,

dar şi pentru simţurile

olfactive pe care le învăluie

cu parfumul ei.

Şi dacă tot am amintit de

parfum, trebuie să ştiţi că

acesta are puterea de a induce

somnolenţa. O picătură de

ulei de lavandă pusă pe faţa

de pernă sau într-o candelă de

aromoterapie ori un săculeţ

mic din pânză cu lavandă creează

linişte psihică şi vă ajută

să aveţi un somn liniştitor,

odihnitor.

Reface echilibrul presiunii

sangvine scăzute

Remediul ideal pentru insomnii,

nevroze şi stări de stres

este să ţineţi picioarele timp

Lavanda rezolvă afecţiunile

cardiace pe fond de stres

de 30 de minute în apă caldă

cu 10 ml tinctură de lavandă.

Cele mai bune rezultate se obţin

dacă faceţi băi calde cu ulei

de lavandă cu jumătate de oră

înainte de culcare. Ce poate fi

mai plăcut decât o baie în miresme

minunate? Lavanda este

un sedativ unanim recunoscut,

care face minuni în cazurile de

nervozitate excesivă, nevralgii

sau durere de dinţi.

În ceea ce priveşte revitalizarea

organismului uman, ceaiul

de lavandă stimulează sistemul

nervos, reface echilibrul

presiunii sangvine scăzute şi

readuce optimismul. Lavanda

este încă un cadou al naturii ce

merită fructificat.

• Pentru a preveni stările de

anxietate şi a diminua efectele

stresului în organism puteţi

bea o cană cu ceai de lavandă

seara, înainte de culcare, de

două ori pe săptămână.

• Ceaiul de lavandă vă poate

salva şi de problema căderii

părului. După fiecare spălare

a părului, clătiţi-l cu infuzie

concentrată obţinută din 50 g

plantă la un litru de apă.

Alimente sănătoase cu care

nu trebuie să exagerezi

Unele alimente sunt foarte

sănătoase şi/sau dietetice, dar

asta nu înseamnă că putem să

mâncăm câteva kilograme zilnic.

Nu te lăsa păcălită de etichetă

şi alege să le consumi în

cantitatea corectă, ca să nu ai

surprize neplăcute mai târziu.

Vezi care sunt acele alimente

sănătoase cu care sigur exagerezi.

Cereale integrale

Mănânci cereale la micul

dejun? Ştiai cât înseamnă acea

DZR (doză zilnică recomandată)

de 40 de grame? Ia uităte

în castronul tău! Nu cumva

e pe jumătate plin în fiecare dimineaţă,

pentru că „sunt sănătoase

şi scrie diet pe pungă”?

Cerealele integrale sau

fulgii de ovăz, grâu integral,

orz, etc. au destul de multe

calorii atunci când mănânci

câteva sute de grame în fiecare

zi. Doar pentru că nu

conţin zahăr adăugat şi au

fructe uscate în loc de ciocolată,

nu înseamnă că slăbeşti

mâncând multe.

Nuci şi seminţe

Doar pentru că sunt pline de

vitamine, minerale şi alţi nutrienţi

esenţiali, nu înseamnă

că nu te îngraşi dacă mănânci

nuci şi seminţe cu pumnul, în

fiecare zi.

Doza recomandată de specialiştii

în nutriţie este de un

sfert de ceaşcă sau 18 bucăţi

pe zi de alune, migdale, nuci

şi alte produse din această familie.

Cu alte cuvinte, dacă teai

apucat să ronţăi o pungă

întreagă de migdale la film,

pentru că „sunt mai sănătoase

decât chipsurile şi mai bune

decât popcornul”, nu înseamnă

că trebuie să devorezi cantităţi

industriale.

Busuiocul, util în tulburări de

menopauză şi andropauză

Aromat şi cu efecte calmante,

busuiocul a fost adus în

Europa de Carol cel Mare şi

cultivat ca iarbă medicinală în

grădinile de pe lângă mănăstiri.

În culturile vechi precreştine

din Orientul Apropiat, dar mai

ales în Palestina, era considerat

o plantă sfântă, fiind folosit

în scopuri religioase şi păstrat

până în vremurile creştinării

Europei. Astăzi este folosit în

principal pentru tratarea bolilor

digestive, nevrozelor atonice

şi tulburărilor cauzate de

stres. Ieromonahul Gamaliil,

de la Schitul Mischii, are câteva

leacuri cu busuioc pe care le

preţuieşte foarte mult şi a căror

eficienţă a cunoscut-o personal.

Iarba miraculoasă de origine

divină

Atât busuiocul verde, cât şi

cel roşu şi cel alimentar sunt

originare din subcontinentul

indian, fiind cultivate şi în Italia

în timpul Imperiului Roman. O

legendă de origine greacă ne

transmite mesajul că planta vindeca

orice rană în urma atacului

unui monstru, care era jumătate

şopârlă, jumătate dragon. Toate

aceste poveşti sau legende au la

originea lor apartenenţa divină

şi proprietăţile miraculoase ale

busuiocului, care vin din vremuri

îndepărtate.

Preţuit de-a lungul timpului

de mai toate popoarele europene,

busuiocul este o plantă

sfântă, o plantă a sufletului,

care, pe lângă faptul că aduce

noroc, aduce şi sănătate. Originea

cuvântului busuioc se

regăseşte în grecescul basileus

(care înseamnă rege, regal).

Miraculoasa plantă creşte atât

în zona tropicală, cât şi în cea

temperată, iar la noi în ţară poate

fi găsită în zonele de luncă şi

de câmpie, dar în egală măsură

şi în pământul fertil al dealurilor

şi al regiunilor submontane.

Aroma sa este cu atât mai puternică,

cu cât este mai expusă

razelor solare.

Stimulează producţia lactică

a tinerelor mame

Busuiocul este considerat

un antidepresiv sigur, având

puternice efecte sedative. Este

şi o sursă importantă de fier,

calciu şi vitamina A, conţinând

şi vitamina B6, magneziu şi

potasiu. Datorită acestor proprietăţi

calmează tulburările de

stomac, balonarea şi anorexia

şi stimulează producţia lactică

a tinerelor mame. Pentru toate

aceste afecţiuni, dar în principal

pentru vindecarea bolilor

digestive, esenţa de busuioc

este cel mai eficient tratament,

folosit încă din vremurile monahismului

timpuriu.

Se iau 50 g de frunze şi 50 g

flori de busuioc, se spală şi se

zvântă bine, apoi se trec prin

mixer timp de trei minute. Se

strecoară totul printr-un tifon

dublu, după care se depozitează

într-o sticluţă care se închide

ermetic şi se păstrează la

frigider. Din această esenţă se

iau câte cinci picături dizolvate

în ceai, cu 20 de minute înaintea

celor trei mese principale

ale zilei, timp de 14 zile. Tratamentul

se poate repeta din

două în două luni şi are un rol

benefic împotriva spasmelor

gastrice, a durerilor de cap de

origine atonă digestivă şi contra

nevrozelor atonice.

Macerat pentru problemele

„vârstei critice”

Din cauza dereglărilor hormonale

generate de perioadele

critice ale vârstei atât la femei,

cât şi la bărbaţi, organismul reacţionează

în cele mai nebănuite

moduri. Pentru păstrarea unui

tonus pozitiv şi a unei regenerări

considerabile se recomandă tratamentul

cu macerat rece, obţinut

dintr-o combinaţie de frunze

şi flori de busuioc verde, în

amestec cu busuioc roşu.

Se pun într-un vas de sticlă

200 g frunze şi flori de busuioc

verde, 200 g frunze şi flori de

busuioc roşu şi 200 ml alcool

de 60 de grade. După 48 de ore

se amestecă energic totul, apoi

se strecoară şi se depozitează la

întuneric. Din acest macerat se

iau trei linguriţe pe zi înaintea

meselor de dimineaţă, prânz

şi seară, timp de 30 de zile. Se

recomandă două astfel de cure,

de preferinţă în lunile octombrie

şi aprilie.

Acest remediu este considerat

un adevărat elixir al tinereţii,

recomandat în cazurile

de îmbătrânire prematură, frigiditate,

în tulburări de menopauză,

andropauză, sterilitate

masculină şi feminină, fiind un

regenerator rapid, care opreşte

procesele de degenerare a organismului.

• Mirosul puternic şi gustul

deosebit al busuiocului se datorează

uleiurilor esenţiale pe

care acesta le conţine.

Cataplasmele alungă ţânţarii

În perioadele cu căldură şi

umiditate sporită, ţânţarii apar

în cele mai diverse locuri, mai

ales în aer liber, acolo unde nu

există plase de protecţie. Pentru

a ţine departe aceste insecte

se recomandă folosirea cataplasmelor

obţinute din frunze

proaspete, zdrobite şi aplicate

pe piele. Acestea calmează

durerile generate de înţepăturile

ţânţarilor, dar şi mâncărimea

cauzată de insecte. De

asemenea, frunzele proaspete

de busuioc, aplicate pe frunte,

calmează durerea şi migrenele.


Mica publicitate SEPTEMBRIE

2014 23

Important pentru cititori!

• Vă rugăm să verificaţi

textul anunţului şi

numărul de telefon înainte

de a fi trimis spre publicare

redacţiei noastre!

• Publicaţia Occidentul

Românesc nu îşi asumă

răspunderea pentru numerele

de telefon greşite

sau conţinutul anunţurilor

de la mica publicitate!

MUNCĂ - CERERI

Tânăr 31 de ani, posesor carnet

de conducere categorie B, caut

de muncă în orice domeniu. Cei

care doresc să mă ajute mă pot

contacta la telefon: 687 182 772.

Şofer profesionist, toate categoriile:

BC+E+CAP+ADR, cu

experienţă de peste 10 ani, posesor

şi de carnet de stivuitorist,

caut de muncă în toată Spania ca

şofer sau stivuitorist. Mai multe

detalii la telefon: 642 501 713.

Doamnă, 50 de ani, caut de

muncă ca internă sau externă în

Torrejón de Ardoz. Sunt serioasă,

responsabilă şi am experienţă.

Mai multe detalii la telefon: 642

707 900.

Specialist în tubulatură, sudură

de toate tipurile, peste 16 ani

de experianţă, caut de muncă în

Spania, indiferent de zonă. Informaţii

suplimentare la telefon:

642 092 242.

Sudor cu experienţă de peste

8 ani, caut de muncă în toată

Spania. Telefon: 603 345 734.

MUNCĂ - OFERTE

Angajez coafeză/frizeriţă cu

experienţă, în Alcalá de Henares.

Detalii, la telefon: 662 572 042.

Serviciul domestic

Caut internă serioasă, cu carnet

de conducere şi experienţă,

pentru o casă în Madrid. Mai

multe informaţii la telefon: 617

492 490.

Avem nevoie de internă pentru

a avea grijă de casă şi doi

copii minori, în Madrid. Persoana

trebuie să aibă experienţă în

domeniu, vârsta între 25 - 45 de

ani, să iubească copiii, să fie în

legalitate în Spania, să vorbească

cursiv limba spaniolă. Vă rugăm

nu sunaţi inutil! Telefon: 606 629

402.

Căutăm internă pentru o casă

din Granolles/Barcelona, cu experienţă,

carnet de conducere.

Pentru detalii, sunaţi la telefon:

931 139 080, 657 960 014.

Firmă de recrutare personal

auxiliar pentru a lucra la domiciliu

în Sabadell/Barcelona, caută

persoane cu experienţă în domeniu

de cel puţin 2 ani, rezidenţă

în Spania, referinţe. Informaţii, la

telefon: 912 750 555.

Caut internă pentru a avea

grijă de 2 copii, în Vacarisas/

Barcelona. Telefon: 645 576 282,

937 359 667.

Căutăm persoană responsabilă,

cu vârsta între 30 şi 50 de

ani, cu experienţă demonstrabilă

în îngrijirea copiilor, nefumătoare,

pentru a lucra într-o casă din

V alencia. Informaţii suplimentare

la telefon: 619 032 684, 619

032 684.

Construcţii

Avem nevoie de 2 peones

de albañíl pentru o lucrare în

Málaga. Detalii la telefon: 635

420 635, 635 420 635.

Firmă de construcţii, din

Madrid, angajează albañíl cu experienţă

în reforme, şi cunoştinţe

în instalaţii sanitare. Telefon: 697

530 691, 918 050 418.

Firmă specializată, angajează

instalatori sanitari cu experienţă.

Condiţii: maşină proprie,

rezidenţă în zona de sud a

Madridului. Telefon: 662 902

261, 662 902 261.

ÎNCHIRIERI

Închiriez cameră începând

pentru două persoane, cu acces

la staţiile de metro: Urgel,

Oporto şi Carpetana. Apartament

bine utilat, centrală

termică proprie etc. Relaţii la

telefon: 642 010 961 şi 642 647

038.

VÂNZĂRI CASE

ŞI TERENURI

Vând teren intravilan, ferit

de inundaţii la ieşirea din

oraşul Negreşti-Vaslui, spre

Siliştea pe partea dreapta (DN

15), cu suprafaţa de 3200

mp. Deschiderea la stradă

asfaltată este de 20 m/ 7euro

mp. Preţ teren 22 400 €.Telefon:

642 960 470.

Vând casă în Bacu/Joiţa,

situată în vecinătatea pădurii

Dragomireşti Deal. Accesul se

face, fie din Centura Bucureşti,

fie prin Ciorogârla (autostrada

Bucureşti-Piteşti), fie prin Joiţa

(Chitila). Transport privat de

persoane (rată din Militari şi

Carrefour Militari, microbuze

care leagă localitatea de Chiajna,

Carrefour, Bucureşti, dar şi

satele învecinate, Joiţa, Cosoba,

Dragomireşti), şcoala şi grădiniţa

renovate, biserică, club, minimarket,

spălătorie. Găsiţi aici, departe

de zgomotul şi praful capitalei,

o zonă liniştită, un peisaj

potrivit pentru relaxare şi nevoile

dumneavoastră.

Structura casei: cărămidă,

P+1+Pod, 145 mp construiţi, 306

mp suprafaţa terenului, 3 grupuri

sanitare, 3 dormitoare (1 dormitor

matrimonial cu baie proprie),

living 26 mp, bucătărie open

space cu posibilitate de închidere

cu uşi glisante, terasă din beton

20 mp cu beci, fosă septică, gaz,

toate documentele la zi. Zonă de

vile construite în ultimii 3 ani,

acces rapid în sectoarele 1 şi 6,

Gara de Nord, Piaţa Domenii,

Piaţa Victoriei, Militari.

Preţul este uşor negociabil, posibilitate

de plată în 2 rate: 64.500

euro. Contact: neaguflavia@

yahoo.com

Vând apartament cu 3 camere

în Beclean/Bistriţa-Nasaud, zonă

foarte bună, etaj 1, cu 2 balcoane,

2 băi, utilat cu parchet, termopan

şi centrală proprie. Preţ informativ,

43.000 euro. Telefon: 663

621 612, 642 511 574.

Vand teren intravilan 12000

mp + şură, apă, curent, în Şirnea,

zona Moeciu - Bran, judeţul

Braşov, România. Zonă turistică,

privelişte incredibilă mărginită

de platoul Bucegi si Piatra Mare.

Tel.: 0040 744 508 994.

Vând 10 ari de teren intravilan

în oraşul Beclean, judeţul

Bistriţa-Nasaud, zona Parc, pentru

construcţie de casă, dotat cu

toate utilităţile: apă, gaz, canalizare,

curent electric. Preţ, 22.000

euro. Mai multe informaţii, la telefon:

663 621 612, 642 511 574.

DIVERSE

Vând salon de coafură unisex,

modern, foarte bine utilat,

situat în Calle La Pinta 26, din

Calpe/Alicante. Informaţii la

telefon: 639 429 619, 670 283

779. Se vorbeşte numai în limba

spaniolă, germană, franceză şi

engleză.

MATRIMONIALE

Tânăr, 34 de ani, brunet, ochi

căprui, 1,70 m, caut o doamnă/

domnişoară - din Pamplona -, de

vârstă apropiată, sinceră, curată,

harnică, pentru o relaţie serioasă.

Telefon: 673 334 921.

Doamnă adventistă de ziua a

şaptea, doresc să cunosc un domn

până în 50 de ani, din comunitatea

Madrid, serios, sincer şi cu stabilitate

economică. Mai multe detalii

la telefon: 642 014 608.

Doamnă, 58 de ani, din comunitatea

Madrid, caut un domn

de vârstă apropiată, cu serviciu

stabil, pentru o relaţie stabilă şi

respect reciproc. Rog seriozitate!

Telefon: 642 400 214.

Doamnă, 42 de ani, din comunitatea

Madrid, caut un domn

de vârstă apropiată, cu serviciu,

educat şi serios, pentru o relaţie

de lungă durată. Aventurierii să se

abţină! Telefon: 603 107 075.

Domn, 44 de ani, din comunitatea

Madrid, caut o doamnă

de 35 – 42 de ani, fără obligaţii,

sinceră, pentru o relaţie serioasă.

Nu sunaţi inutil! Telefon: 609 464

280.

Bărbat, 60 de ani, 177/83, bine

îngrijit, situaţie economică stabilă,

doresc să cunosc o doamnă

sinceră şi responsabilă din comunitatea

Madrid. Rog, nu sunaţi!

Răspund doar la SMS. Telefon:

611 230 719.

Anunţurile de mică

publicitate sunt

GRATUITE!

E-mail:

redactia@

occidentul-romanesc.com

Telefon:

637 998 036 - Vodafone

617 080 531 - Orange

642 298 948 - DIGI

(de luni până vineri:

09:00–20:00)

More magazines by this user
Similar magazines