Occidentul romanesc nr. 43

More documents

Recommendations

Info

10 SEPTEMBRIE 2014 Gabriela Căluţiu Sonnenberg Benissa-Spania Dacă un observator imparţial s-ar teleporta ca prin minune în România anului curent şi ar arunca o privire dezinteresată asupra stării naţiunii, ar constata cu oarecare surpriză că ţara nu mai corespunde clişeelor străvechi. Nu mai înnotăm în masa amorfă de trecători indiferenţi şi apatici, nu mai avem oameni dispuşi să rabde în tăcere, nu mai auzim la ştiri veşnicele lamentări pe marginea destinului nostru tragic, de popor situat la marginea dinspre prăpastie a Europei. Să se fi adeverit în fine chemarea din refrenul repetat până la exasperare, ”Deşteaptă-te române”? Sigur, nici salturi de bucurie nu facem, dar parcă ne uităm mai deschis, mai demn în ograda proprie şi în cea a vecinilor, pândind şanse şi căutând căi de ameliorare, încercând câte ceva prin propriile puteri şi nemaiaşteptând să vină soluţia de la alţii. Din ce în ce mai des, lumea de pe stradă zâmbeşte, perechile se ţin de mână, familiile îşi educă copiii să se poarte civilizat, se merge în concediu la tratament, la munte sau la mare, se fac iarăşi abonamente la ziare şi reviste, apar timide încercări de sortare a deşeurilor revalorificabile etc. Stagnează audienţa emisiunilor cu gargaragii, scade ratingul producţiilor mass-media de duzină şi al liderilor de opinie gălăgioşi, găunoşi, inculţi. Nu se mai porneşte de la prezumţia că tot ce vine din afară e bun. Nici derivata ei, că tot ce e de la noi ar fi lucru slab, nu mai este întru totul valabilă. Imitaţiile ieftine după modele capitaliste umplu galantarele, prăfuinduse. Creşte, în schimb, simpatia pentru valorile naţionale perene, cum sunt festivalurile folclorice, reţetele şi remediile naturale, din bătrâni, agricultura ecologică. Apar personaje literare relaxate, ne amuzăm distanţat pe seama caraghioşilor noştri (genial personajul ”maimuţa carpatină”!), sau ai celor din afară (haioase sunt comentariile personajului ”iepurele mizantrop”). Pe scene şi pe ecrane se impune cererea de spectacole cu substrat optimist, inclusiv al celor cu tentă naiv-educativă. Apar lideri informali, numai buni de modele de urmat, cum sunt sportivii de succes sau actorii pasionali, care însufleţesc, apelând la mândria naţională. E drept, uneori ne calcă apăsat pe pedala răbdării noastre blajine, generalizându-ne exagerat calităţile, dar oare nu e mai bine aşa decât invers? Nu ne mai izbim la tot pasul de oameni cu expresii faciale împietrite şi, la cealaltă extremă, nu mai suntem agresaţi fonic, cu decibeli mulţi, de înjurăturile suculente, emanate de vreun strident, care ţine cu tot dinadinsul să se facă remarcat. Nu ni se mai revelează la tot pasul acea surdă răvăşire proprie poporului condamnat la veşnica tranziţie. A dispărut aproape complet şarmanta şovăială a naţiunii tinere (să nu uităm căne-am coagulat abia la începutul secolului trecut şi am fost îndelung striviţi în pisălogul comuniştilor, ce cu mândrie ne degradau la starea imprecisă de ”societate în curs de dezvoltare”). Nu doar atât, dar dacă mă uit la istoria recentă, alt argument vorbeşte pentru impulsul tineresc: democraţia noastră împlineşte douăzeci şi cinci de ani. Ce vârstă! Era vârsta democraţiei spaniole, atunci când am făcut eu cunoştinţă cu ea, la un sfert de secol după ce se eliberase de sub bocancul militar al dictatorului Franco! Cât de Pagina mea firească mi se părea pe atunci atitudinea ibericilor, verticală, total diferită de bălbâielile demagogice din România anilor nouăzeci! Era evident că mai aveam mult de mers până să-i ajungem din urmă, mai exact un sfert de secol. Pe care l-am avut. De ce să nu admit că şi ”tweenie România” are dreptul acum la un pic de lejeritate comodă, la fel ca ”tweenie Spania”, care îşi asuma nu demult moştenirea asupririi, ne-mai-încovoindu-se însă sub ea? Ce vreau eu să subliniez este că se iese din inerţie, se pune puţin stavilă risipei grandomane. Chiar dacă ne mişcăm, din păcate, destul de brownian, măcar suntem vigilenţi şi ageri. Iar legile încep să se ia în serios, intrând în vigoare. În facultăţi, dar şi în politică sunt şi examene care se iau pe merit; bandiţi superbogaţi, care se credeau imuni, sunt condamnaţi şi execută pedepse adevărate. România însăşi e în plină vigoare, ţara câştigă, încet dar sigur, un tonus mai sănătos, mai viguros. Oamenii muncesc; o rată a şomajului de aproape 70% în rândul tinerilor, cum avem în Spania, ar fi de neconceput. Mă gândesc la vorba poetului Marin Sorescu, cel care a avut revelaţia lui ”cu mine se petrece ceva: o viaţă de om” şi o văd cumva extrapolată la nivel macro, în plan naţional. Pe scurt, parafrazând: ”cu românii se întâmplă ceva, o viaţă de popor”! Mai bine zis, o vârstă de popor, una tânără, bineînţeles. Trecuţi fiind de pe acum cei şapte ani de acasă, completaţi cu educaţia de pe la şcoli, depăşită perioada turbulentă a pubertăţii, clasăm şi majoratul, obişnuindu-ne cu ideea că avem deja un rost în lume, locul ne este dat iar planuri de viitor sunt destule. Democraţia română e în faza în care, dacă ar fi om, ar avea deja carnet de conducere (mobilitate fizică garantată) şidiplomă de absolvire (adică minte suficient de mobilată pentru mobilitatea România în vigoare să ni se spună că vizitele în ţara noastră sunt ca nişte călătorii înapoi în timp, într-o Europă dulceagă, de acum cinzeci de ani, dar poate că merită să facem o excepţie în ce priveşte educaţia. Eu nu subscriu tezei exaltate a ”poporului ales”, pe care unii o propagă printre co- la începutul secolului trecut în pretenţiosul său studiu, intitulat ”Psihologia Poporului Român”? Revin la exerciţiul meu de imaginaţie din preambul: ce s-ar întâmpla dacă, printr-o minune, Domnul Constantin Rădulescu Motru ar călători mentală). Şi-ar alege acum un rost, întemeind o familie, cum s-ar spune. Acum în România se poartă autosiguranţa decentă, nu obraznică, aşa cum era la modă pe la începuturile democraţiei noastre pubertare. Să fii depăşit oare situaţia umilului învăţăcel, poziţia copilului ignorat, până îşi dibuieşte singur, pe pipăite, drumul? Oare am ajuns în fine la vârste mai coapte? Şi dacă da, atunci oare plătim asta cu preţul renunţării la candoarea tinereţii noastre naive, de popor vesel? Am fost absolviţi de răspunderi serioase până acum. Ce urmează? În detrimentul spontaneităţii noastre savuroase, de popor lationo-estic voios, îşi face din ce în ce mai mult loc suveranitatatea uşor blazată a tânărului de douăzeci şi cinci de ani, care a depăşit nisipurile mişcătoare ale vârstei majoratului, îndrep- tându-se spre vârste mai solidate, cu pregătire temeinică condovedită prin diplomele de absolvire, eventual cu patalamale oficiale de la forul tutelar din Bruxelles. Citeam deunăzi un articol de atitudine, în care autorul atrăgea atenţia asupra moravurilor superficiale pe care le naţionalii maislabi de înger, dar poate totuşi mai avem o şansă să ne salvăm aşa cum suntem, cât timp exact astfel de rămăşiţe de modestie cuminte trezesc invidia altora. Sfidare capitalismului, de trei ori sfidare! ”Ce n-a văzut vestul”, s-avem şi noi ceva cu care ne lăudăm! Ţara nu se mai sufocă sub în timp, teleportându-se în România de astăzi? Ar spune, bulversat: ”manifestările sufl eteşti obişnuite ale românului încep să semene tot mai mult cu cele ale popoarelor culte apusene. Sufl etul burghez câştigă teren, favorizând iniţiativa privată şi spiritul de risc, împiedicând din ce în ce mai importăm din Occident. Brusc povara tineretului plictisit, mult subordonarea individului mi-am amintit remarca unei prietene nemţoaice, care aprecia comportamentul politicos al copiilor pe care ea i-a întâlnit în România. Cu mirare a exclamat: ”Aici copiii încă îşi mai respectă părinţii şi profesorii. Doamne ce reconfortant! Credeam că nu mai există aşa ceva. Îmi aminteşte de propria mea copilărie!” Cum adică ”încă”? – m-am alarmat eu. Adică e doar o chestiune de timp până când se vor transforma şi ai noştri în tirani obraznici, ca aiurea prin lume?! Ei bine, ne-am cam săturat chiulangiu. Sistemul de învăţământ s-a reformat în asemenea măsură încât avem situaţii de-a dreptul absurde, când facultăţile îşi dispută aceiaşi studenţi, pentru că prea puţini liceeni trec bacalaureatul. Energiile nu se mai risipesc necontrolat, în toate direcţiile, ci par să se canalizeze spre un ţel comun, chiar dacă nimeni nu ştie încă exact în care anume. Românulstandard nu mai este aşa de tipizat şi transparent cum era în trecut. Să fim încetat oare de a fi individualişti, cum ne zugrăvea Constantin Rădulescu Motru spiritului gregar, de turmă. Nerespectarea legilor începe să nu mai fi e considerată ca un titlu de mărire şi putere, dar rămâne valabilă, din păcate, caracteristica românilor de a se urni greu şi de a renunţa uşor. ” Iar eu aş adăuga: mentalitatea lui ”lasă să înceapă ceilalţi, ca să nu rămân eu singurul păcălit” se înlocuieşte cu ”ia să mă apuc eu primul, până nu-mi fură altul ideea”. Dar o fărâmă de îndoială mă chinuie în continuare, căci sunt şi eu, totuşi, din acelaşi aluat: sper că nu m-am păcălit.
Cultură SEPTEMBRIE 2014 11 Festivalul Internaţional al tinerelor talente româneşti „Propatria” - A 4-a ediţie 2014 Festivalul Internaţional al tinerelor talente româneşti, a patra ediţie s-a desfăşurat la Roma în perioada 20 iunie - 7 iulie 2014 (prima sesiune) şi va continua cu cea de a doua sesiune între 5-6-7 septembrie la Roma - Accademia di Romania. Festivalul este organizat şi promovat de către Asociaţia culturală românoitaliană Propatria cu colaborarea Ambasadei României în Italia şi sprijinul financiar al Ministerului de Externe al României, prin Departamentul Românilor de Pretutindeni. Realizată sub înaltele patronaje ale Senatului şi a Camerei Deputaţilor Republicii I taliene, al Ambasadelor R omâniei şi Republicii Moldova în Italia, al „ Comune di Roma” - Asesoratul pentru cultura, creativitate şi promovare artistică, „Comune di Roma - Municipio XIX, al Academiei României în Roma, Conservatorul de Muzică Santa Cecilia, Regiunea Lazio, această ediţie internaţională s-a născut şi a avut această anvergură în urma colaborării deosebit de fructuoasă şi colegială cu asociaţiile italiene şi asociaţiile româneşti din diaspora: Spirit Românesc- Dana Mihalache, Asociaţia Părinţilor Români - Constantin Şorici, Vocea Românilor Italia - Iulian Manta şi Monica Mitrică, Asociaţia Dacia- Tatiana Ciobanu, Centrul cultural Român din Catalanya (Spania)- Stela Vidraşcu, Tous pour l’Europe (Franţa) - Mihai Dobrin, ARTHIS (Belgia) - Liviu H opârtean, ARI Italia- Eugen Terteleac, Sharing Love Romania, Asociaţia Kol Rinà din Formello, Cinema Casting - Fausto Petronzio, corul „Ars nova”, Orchestra „La settima nota” şi corul „il setticlavio” din Manziana conduse de M° Massimo Paffi, precum şi a regizorului Sandro Rosi care a avut o importantă contribuţie în realizarea flash-mob-ului de deschidere. Festivalul a fost deschis în mod oficial în Piazza del Campidoglio Roma, printr-un FLASH-MOB, într-un mod inedit, de major impact. O sută de artişti şi zeci de persoane, îmbrăcate în Ii, au participat la primul flash mob românesc cu coregrafie. Am ales să aducem în atenţia italienilor şi turiştilor din capitala Italiei frumuseţea tradiţiilor româneşti, prin promovarea IEI – celebra “blouse roumaine” lăudată de artişti şi designeri din întreaga lume, de la Matisse la Yves Saint Laurent şi Jean Paul Gautier. Ca element de surpriză, în piaţă au apărut persoane îmbrăcate în IE sau cu o cămaşă albă şi diferite accesorii tradiţionale. La FLASH MOB, pregătit de către regizorul italian Sandro Rosi, au participat artişti români şi italieni care au cântat „Oda Bucuriei” de Beethoven: membrii corurilor „A şaptea notă”, „Ars Nova” şi orchestra „Il Setticlavio” alături de Ansamblul Folcloric româno - basarabean „Arţăraş” . Evenimentul a fost filmat cu opt telecamere, ulterior fiind realizat un video difuzat online. „Alegerea imnului U niunii Europene, şi participarea multinaţională în acest context, este semnul unităţii şi integrării comunităţilor noastre întro Europă multiculturală, îmbogăţită în fiecare zi cu valori culturale”. Al patrulea eveniment a fost vernisajul expoziţiei “Magia culorii în arta tradiţională românească” pe data de 24 iunie ore 18.00 la Muzeul Naţional de arte şi tradiţii populare din Roma. Expoziţia a fost realizată în colaborare cu Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” Bucureşti, CabliFunART şi Muzeul grăniceresc din N ăsăud. În cadrul acestui eveniment unic, de o importanţă deosebită, vizitatorii au putut admira 17 costume integrale de patrimoniu, reprezentând portul popular din principalele zone geografice ale României, puse la dispoziţie de către Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”, împreună cu treizeci de costume din zona Bistriţa – Năsăud – Valea Someşului din colecţia privată a artistei Silvia Floarea Tòth adevărată ambasadoare a portului românesc autentic. Artista a expus costumele populare din colecţia sa care a atras atenţia presei internaţionale, prestigioasa revistă National Travel Geographic, împreună cu 30 de fotografii de autor. Alături de costume au putut fi admirate obiecte decorative, covoare şi accesorii, fotografii de epocă, expuse pentru prima dată în afara ţării. Au fost realizate, de asemenea, proiecţii video care au ilustrat obiceiurile populare şi sărbătorile tradiţionale creştine şi paleocreştine pe teritoriul românesc, viaţa agrară şi pastorală din cele patru anotimpuri, creînd astfel o cupolă magică şi spirituală evenimentelor din viaţa comunităţii rurale. Pe scena Galei au evoluat 17 tineri de origine română din patru ţări europene. După patru ore de spectacol, juriul, condus de pianista româno – italiană Cătălina Diaconu, a decretat câştigătorii. Cele trei trofee au fost decernate următorilor tineri: lui Alexandru Stanciu / Loredana Pîrvu (scrimă scenică, S pania), Octavian Purcarea (canto, Spania) şi lui Ciprian Străteanu (pian, Italia). Tânăra pianistă Aurelia Vişovan (Austria) şi Violeta Otilia Bîrla (regizor de scurtmetraj, Italia) au primit burse în valoare de 500 de euro. Două diplome de excelenţă au fost acordate de către organizatori pianistei Aurelia Vişovan şi Emanuelei Ionică (actorie şi dublaj – Italia). Au fost acordate premii speciale în cadrul Galei: solista pop IA Malina, membru în juriu, a acordat premiul special “I AM Musica” tinerei Monica Anghel Sannino (Italia), o înregistrare împreună cu artista la un important studiou de înregistrări din Roma şi Preşedinta juriului, Cătălina Diaconu, a acordat de asemenea două premii speciale, constând într-un curs de perfecţionare, a doi tineri pianişti: Diego Raita (Italia) şi Ciprian Străteanu (Italia). Obiectivele propuse sunt pe termen lung dar cu această ediţie a fost atins un prim obiectiv foarte important: participarea unor nume importante din cultura românească de peste hotare care simt ca şi noi nevoia de a transmite un mesaj pozitiv către lume. Alegerea acestor nume a fost făcută în primul rând urmărind obiectivul propus, acela de a promova o altă imagine despre România, dar şi datorită faptului că toţi au îmbrăţişat această idee şi simt aceeaşi nevoie de trecere prin lume cu fruntea sus, mândri de cultura şi originile noastre. Acest mesaj încercăm să îl transmitem cu toţii, tinerilor participanţi care vor deveni la rândul lor viitoare nume cu care ne vom mândri. Proiectul în sine, în afara succesului artistic şi cultural, a reuşit să întărească coeziunea comunităţii româneşti din Italia şi Europa, având un succes de public important, nu numai asupra comunităţii româneşti dar şi asupra publicului italian şi a turiştilor care au fost interesaţi de tematica propusă. S-a lansat mesajul important al unei Românii culturale pe care puţini au avut ocazia să o cunoască. A patra ediţie a F ESTIVALULUI PROPATRIA - Festivalul Internaţional al tinerelor talente româneşti, continuă cu cea de a doua sesiune care se va desfăşura la Roma în perioada 5 – 7 septembrie 2014. Sediul prestigios al Academiei României din Roma, va găzdui în perioada 5-6-7 septembrie un Masterclass de pian sustinut de M° Cătălina Diaconu. Având în vedere obiectivele pe care Festivalul Propatria îşi propune să le realizeze, în primul rând promovarea tinerelor talente de origine română şi răspândirea în întreaga lume a imaginii României culturale, M° Cătălina Diaconu oferă posibilitatea tinerilor muzicieni de a participa în mod liber la Masterclass atât ca elevi efectivi cât şi ca ascultători. Cursul se adresează tinerilor pianişti cu vârsta cuprinsă între 8 şi 18 ani, elevi la Şcolile Medii cu profil muzical şi studenţilor înscrişi la cursurile preuniversitare a Conservatoarelor de Muzică, Şcoli de Muzică, Licee cu profil muzical, etc. Au prioritate în vederea participării, tinerii pianişti de origine română şi studenţii cursurilor pre-universitare de pian de la Conservatorul Santa Cecilia. Cursul poate fi urmărit ca auditori zilnici sau pe întreaga durată a masterclass-ului, intrarea fiind liberă atât pentru adulţi cât şi pentru copii. Masterclass-ul îşi propune să ofere tinerilor muzicieni instrumente de analiză şi interpretare a pieselor muzicale incluse în program. Pe parcursul celor trei zile de studiu, axat pe o mai bună înţelegere a compoziţiei, a stilului şi a formei muzicale, profesorul va transmite, în funcţie de repertoriul şi capacităţile găsite în fiecare dintre participanţi, linii de orientare pentru a rezolva diverse probleme din punct de vedere tehnic şi artistic. Evenimentul se va încheia cu, concert final cu intrarea liberă, unde tinerii participanţi vor avea oportunitatea de a prezenta publicului rezultatele muncii lor şi a împărtăşi cu toţi iubitorii de muzică experienţa lor artistică. PROGRAM: • 5 septembrie 2014: 09.30-13.30; 14.30-19.00 • 6 septembrie 2014: 09.30-13.30; 14.30-19.00 • 7 septembrie 2014: 10.00-14.00; 15.00-17.00 • 7 septembrie 2014: ora 18.00: CONCERT FI- NAL susţinut de către elevii participanţi la curs şi înmânarea Diplomelor de participare – Intrarea liberă Partenerii media ai proiectului: AGERPRES, RAI 2, Radio România Internaţional, TVR- Internaţional, platforma de presă Aşii Români ( Germania), Gazeta Românească ( Italia), Occidentul Românesc ( Spania), Portalul web iromeni.com, revista Diaspora. ro ( Austria), Emigrantul, Cealaltă Românie.
Page 1 and 2: occidentul romanesc www.occidentul-
Page 3 and 4: Cuvânt înainte SEPTEMBRIE 2014 03
Page 6 and 7: 06 SEPTEMBRIE 2014 Opinii Laura Han
Page 8 and 9: 08 SEPTEMBRIE 2014 Avocat Raluca Al
Page 12 and 13: 12 SEPTEMBRIE 2014 Drag de Haţeg a
Page 14 and 15: 14 SEPTEMBRIE 2014 Senatorii au dec
Page 16 and 17: 16 SEPTEMBRIE 2014 Sănătate, frum
Page 18 and 19: 18 SEPTEMBRIE 2014 Redescoperă Rom
Page 20 and 21: 20 Andra Mateescu Alicante SEPTEMBR
Page 22 and 23: 22 SEPTEMBRIE 2014 Corina Simionesc

Occidentul romanesc nr. 43

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?