JuD. COvaSna - Székely Nemzeti Múzeum

Cimitirul din epoca bronzului de la Pir (rai. Satu Mare, Regiunea Maramureş)
Pumnalul e din bronz, în formă de frunză, cu trei
nervuri pe lamă şi cu trei nituri, fără prelungire pentru
mîner, lung de 11,3 cm şi lat de 3,3 cm (fig. 4/5).
Schelet de femeie, aşezat în spatele celui de bărbat
şi la fel orientat; rău păstrat. În dosul craniului o ceaşcă
mică. Între schelete, la nivelul bazinului, o bucată
de piatră de rîşnit, din ardezie, lungă de 22 cm.
O astfel de piatră se afla şi în faţa scheletelor.
Ceaşca e făcută din pastă bună, arsă, de culoare
roşie, cu toartă care însă îi lipseşte. E decorată cu
linii incizate şi spre fund cu două spirale formate din
caneluri adîncite cu vîrf terminat în buton ascuţit
(fig. 5/3, 3a). Este înaltă de 4 cm, diametrul gurii e
de 6 cm, al pîntecului de 6 cm.
Mormîntul nr. 21. Situat în colţul nord-vestic al
casetei. Schelet întins pe spate, mîinile aşezate orizontal
pe piept, picioarele trase spre piept. Orientat
N–S, cu faţa spre V. Nivel -0,38 m; fără inventar.
Mormîntul nr. 22. Sub mormîntul nr. 21, la
10 cm, schelet de adult în poziţie chircită, bine
păstrat. Nivel -0,48 m. Orientat V–E. Inventar: la
cotul stîng o ceaşcă cu toartă. Ceaşca e făcută din
pastă bună, de culoare brun-cenuşie, bine arsă. Toarta,
pornită de la fund, se ridică deasupra buzei; e
însă spartă. Ceaşca e decorată cu linii incizate şi cu
puncte; are o înălţime de 5 cm, diametrul gurii e de
8 cm, iar al fundului de 3 cm (fig. 5/5).
Mormîntul nr. 23. Schelet deranjat, la picioarele
mormîntului nr. 21, craniul lipseşte, după vertebre
a fost orientat V–E. Fără inventar.
Mormintele nr. 24 şi 24a. Mormînt deranjat în
caseta II. C, orientat V–E. Nivel -0,40 m. Sub acest
mormînt a fost un altul, păstrat parţial (M. 24a).
Oasele scheletului au fost aşezate printre fragmente
de vase. Sub bazin erau fragmentele unui fund de
vas mare. Orientat N–S.
Mormîntul nr. 25. Mormînt păstrat parţial în
colţul nordic al casetei II. C. Orientat S–N. Nivel
-0,40 m; fără inventar.
Mormîntul nr. 26. La capătul sud-vestic al casetei
II. C, schelet întins pe spate; braţele îndoite din cot
cu mîinile aşezate pe umăr; pe piciorul drept era aşezată
cruciş tibia stîngă. Bazinul şi femurul stîng lipsesc.
Nivelul -0,50 m. Orientat V–E. Fără inventar.
Mormîntul nr. 27. În colţul estic al casetei II. C,
schelet de adult în poziţie chircită, orientat E–V, cu
faţa spre N. Nivelul -0,45 m. Inventarul: în spatele
craniului un topor din corn de cerb, sub femurul
stîng o ceaşcă mică cu buza întoarsă în jos. Pe craniu
un fragment de omoplat de porc; în spatele lui,
un disc de lut perforat. Ceaşca cu toartă e din pastă
cenuşie bine arsă; toarta porneşte de la umăr şi se
ridică deasupra buzei. Buza e răsfrîntă în afară, iar
fundul cu omphalos. Ceaşca e decorată cu linii paralele
incizate, pornite de la fund spre umăr unde se
află două linii incizate orizontal. Are înălţimea de
4,5 cm, diametrul gurii 6 cm, al pîntecului 6,7 cm
(fig. 5/4).
Mormîntul nr. 28. În colţul sudic al casetei II.
C, la o adîncime de 0,45m, mormînt prost păstrat,
orientat V–E, fără inventar.
Mormîntul nr. 29. În caseta III. C, un schelet de
adult în poziţie chircită, orientat S-V–N-E. Nivelul
-0,40 m. Inventarul: în spatele scheletului un topor
din corn de cerb perforat, o bucată de piatră de rîşnit,
lîngă craniu un disc de lut perforat.
Mormîntul nr. 30. În colţul sudic al casetei, un
schelet păstrat parţial, orientat N–S, fără inventar.
În partea sudică a casetei II. C a fost descoperit
un mormînt de incineraţie cu urnă, la o adîncime de
0,45m. Fără inventar.
În cele de mai sus s-a comunicat parţial materialul
descoperit în aşezare şi descrierea mormintelor aflate
la „Cetate”. Publicarea materialului nu e completă şi
nici concluzii definitive nu pot fi trase pînă cînd nu
va fi săpat tot teritoriul celor două locuri, „Cetatea”
şi „Curtea Cetăţii”. Rezultatele sînt însă suficiente
pentru stabilirea existenţei unei aşezări şi a unui cimitir,
instalat peste aşezare, după abandonarea ei.
Pe baza materialului ceramic, aşezarea se încadrează
în cultura Otomani, cunoscută în vestul Transilvaniei.
1 După unii cercetători, cultura Otomani ar
urma să fie considerată ca o variantă a culturii Füzesabony
şi încadrată la sfîrşitul epocii bronzului, în
faza Tószeg C. 2 D. Popescu susţine că această cultura
a început la sfîrşitul fazei Tószeg A, din epoca bronzului,
şi durata ei deplină cade în faza Tószeg B. 3
Pe baza materialului ceramic am considerat aşezarea
de la Pir-„Cetate” ca aparţinînd culturii Otomani
şi am dat-o în faza tîrzie a bronzului, Tószeg
C (D). 4 Această datare părea sprijinită şi de tiparele
de vase cunoscute din cultura Füzesabony 5 şi de
tiparele de bronz descoperite în aşezare (fig. 4/7, 7a).
Problema va trebui reconsiderată în lumina noilor
descoperiri şi discuţii. 6
S-a constatat că la geneza acestei culturi au contribuit
şi culturile Schneckenberg şi Wietenberg din
răsăritul Transilvaniei. 7
1
Indicaţii bibliografice pentru cultura Otomani la D. Popescu,
Die frühe und mittlere Bronzezeit in Siebenbürgen, 1944,
84-98.
2
A. Mozsolics, în ActaArchHung, II/1-2, 1952, 58, fig. 3.
3
D. Popescu, în ActaArchHung, VII/1, 1956, 314.
4
Z. Székely, în SCIV, VI/3-4, 1955, 858.
5
Ibidem, fig. 10, 12.
6
I. Ordentlich, în Dacia, N. S., VII, 1963, 115-138.
7
Z. Székely, op. cit., 858; D. Popescu, în MCA, II, 1956, 122-
23; Istoria României, I, 1960, 110-112.
77