25.10.2014 Views

Descarca PDF - Suplimentul de Cultura

Descarca PDF - Suplimentul de Cultura

Descarca PDF - Suplimentul de Cultura

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

INTERVIU CU<br />

TEODOR<br />

BACONSKY<br />

„De[i tr\im un moment istoric excelent, s`ntem <strong>de</strong>zbina]i, agresivi [i<br />

<strong>de</strong>motiva]i“, consi<strong>de</strong>r\ Ambasadorul României `n Fran]a, Andorra<br />

[i principatul Monaco.<br />

Citi]i interviul realizat <strong>de</strong> Cristina Hermeziu ~N » PAGINILE 8-9<br />

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » EDI}IA DE IA{I » WWW.SUPLIMENT.POLIROM.RO<br />

LA LOC<br />

teleCOMANDA<br />

A[a mai Merce!<br />

Alex Savitescu<br />

|sta este marele c`[tig al alegerilor<br />

din 30 noiembrie: o entitate ca<br />

Ilie Merce nu va mai intra pe u[ile<br />

Parlamentului României.<br />

NR. 208 » 6 – 12 <strong>de</strong>cembrie 2008 » S\pt\m`nal realizat <strong>de</strong> Editura Polirom [i „Ziarul <strong>de</strong> Ia[i“ » supliment@polirom.ro<br />

~N » PAGINA 4<br />

Un cineast cu bunici români<br />

le-a dat colegilor Annei Frank<br />

`nt`lnire `ntr-un documentar<br />

Eveniment <strong>de</strong><br />

marc\, f\r\ banii<br />

„Ia[i 600“<br />

Bogdan Cre]u<br />

~n perioada 29 noiembrie – 1 <strong>de</strong>cembrie,<br />

la Ia[i s-a petrecut acel mare eveniment<br />

pe care `l a[teptam cu to]ii. Este vorba<br />

<strong>de</strong>spre Prima petrecere cu poezie, prieteni<br />

[i... trufe <strong>de</strong> ciocolat\, organizat\ <strong>de</strong><br />

Galeriile <strong>de</strong> art\ Eleusis & Eis Art.<br />

~N » PAGINILE 4-5<br />

De la „i<strong>de</strong>ea<br />

na]ional\“ la<br />

i<strong>de</strong>alul domestic<br />

Doris Mironescu<br />

Pentru a vorbi <strong>de</strong>spre frumoasa reu[it\<br />

reprezentat\ <strong>de</strong> apari]ia romanului lui Filip<br />

Florian, Zilele regelui, trebuie s\ <strong>de</strong>p\[e[ti<br />

tenta]ia <strong>de</strong> a te l\sa sedus <strong>de</strong> el...<br />

~N » PAGINILE 10-11<br />

Theo Coster [i Eyal Boers s`nt eroii principalului subiect din aceast\ edi]ie. Primul a fost coleg <strong>de</strong><br />

clas\ cu Anne Frank [i este produc\torul executiv al documentarului Classmates of Anne Frank. Mult<br />

mai t`n\r, Eyal Boers este regizorul filmului. Theo Coster se numea `n copil\rie Maurice, iar Anne<br />

Frank scrie `n jurnalul ei [i <strong>de</strong>spre acesta, care era pe atunci unul dintre numero[ii ei curtezani.<br />

Citi]i grupajul realizat <strong>de</strong> Iulia Blaga ~N » PAGINILE 6-7


editorial<br />

FO{TII<br />

COMUNI{TI<br />

Radu Pavel Gheo: „C`nd au vrut s\ <strong>de</strong>vin\ capitali[ti, au apelat la<br />

acela[i mo<strong>de</strong>l, fiindc\ tiparul vechi era prea bine [tan]at `n mintea<br />

lor. S-au `ngr\[at, fumeaz\ trabucuri [i, cum nu mai pot s\ ia<br />

p`inea <strong>de</strong> la gura s\racilor `n mod direct, o iau din banii statului“.<br />

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|:<br />

Legitimitate<br />

Mi se pare mie sau v-a]i plictisit numai d`nd cu ochii <strong>de</strong><br />

rubrica mea? Eu, recunosc, `n locul dvs., m-a[ fi plictisit<br />

instantaneu. Pentru c\ a[ fi intuit ceva <strong>de</strong> genul:<br />

iar\[i o pseudoanaliz\ <strong>de</strong>spre cine-cu-cine la guvernare,<br />

iar\[i presupuneri mai mult sau mai pu]in fondate.<br />

Am obosit cu to]ii imediat dup\ `ncheierea votului.<br />

Am obosit s\ cre<strong>de</strong>m la ora 9 diminea]a `n varianta<br />

PNL-PD-L, la ora 11 s\ ni se par\ mai probabil\ o a-<br />

lian]\ PNL-PSD, iar imediat dup\ pr`nz s\ ne a[tept\m,<br />

cu argumente serioase, la o alipire contra naturii `ntre<br />

PSD [i PD-L. Plus m\car o solu]ie bonus: PD-L singur<br />

`ntr-o guvernare minoritar\. A[a c\ m-am g`ndit s\ v\<br />

scutesc <strong>de</strong> presupunerile mele. Nu v\ scutesc, `n schimb,<br />

<strong>de</strong> o poveste personal\.<br />

Mi-am `nceput ziua <strong>de</strong> duminic\ convins fiind c\ nu<br />

voi vota. Nu pentru c\ n-a[ fi vrut, ci pentru c\, `n urm\<br />

cu pu]in\ vreme, afl`ndu-m\ `n Istanbul, mi-au fost<br />

furate actele, printre care [i pre]ioasa carte <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate.<br />

{i-am z`mbit chiar `n fa]a unei u[oare ironii: la cum<br />

st\teau lucrurile, ho]ul din Istanbul nu m\ furase doar<br />

pe mine, ci furase un `ntreg partid din România, care<br />

pier<strong>de</strong>a, din cauza respectivului, un vot. Votul meu. ~n<br />

cursul dimine]ii `ns\, citind ziarele, am aflat dintr-unul<br />

local c\ Poli]ia [i-a <strong>de</strong>schis por]ile inclusiv `n ziua alegerilor,<br />

tocmai pentru a-i ajuta pe cei afla]i `n situa]ia<br />

mea. A[a c\, plin <strong>de</strong> speran]e, am plecat spre Poli]ie,<br />

cu g`ndul la binele partidului simpatizat. Totul a <strong>de</strong>curs<br />

normal. P`n\ `n momentul `n care am aflat c\, pentru<br />

o carte <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate provizorie, <strong>de</strong> o zi, am nevoie <strong>de</strong><br />

trei poze.<br />

Am `nceput o c\utare, u[or disperat\ la un moment<br />

dat, a unui atelier fotografic <strong>de</strong>schis duminica.<br />

Dup\ o trecere `n revist\ a tuturor acestor ateliere<br />

din ora[ [i dup\ necesarele vizite la fa]a locului,<br />

am revenit la i<strong>de</strong>ea c\ furtul c\r]ii mele <strong>de</strong><br />

i<strong>de</strong>ntitate va costa [i partidul simpatizat <strong>de</strong> mine.<br />

Toate erau `nchise. Lumina <strong>de</strong> la cap\tul tunelului<br />

mi-a fost oferit\, `nt`mpl\tor, <strong>de</strong> un cet\]ean,<br />

care [tia un asemenea atelier foto <strong>de</strong>schis [i duminica.<br />

Am urm\rit indica]iile, am ajuns acolo. Programul<br />

se confirma, `ns\ `n\untru nu era nimeni.<br />

A[a c\ am plecat din nou, <strong>de</strong>zarmat. {tiam c\ nu<br />

voi vota. Am f\cut totu[i o `ncercare, u[or umilitoare<br />

prin insisten]\, la sediul Poli]iei. Una din<br />

care reie[ea c\ s`nt dispus chiar s\ pl\tesc mai mult,<br />

numai s\ mi se fac\ acolo doritele poze. Func]ionarul<br />

m-a privit `ntr-un fel, eu mi-am dat seama<br />

brusc c\ asta suna a `ncercare <strong>de</strong> mit\, a[a c\ am<br />

schimbat subiectul, am `ncercat s-o dreg [i am<br />

ie[it din sediul respectivei institu]ii. Era <strong>de</strong>ja ora<br />

pr`nzului, <strong>de</strong>venea clar c\ votarea s-a `ncheiat<br />

pentru mine `nainte <strong>de</strong>-a `ncepe.<br />

~n drum spre cas\, inspira]ia m-a f\cut `ns\ s\<br />

trec cu ma[ina, din nou, prin fa]a atelierului foto care<br />

avea program duminica, dar nu fusese <strong>de</strong>schis cu ceva<br />

vreme `n urm\. De ast\ dat\ `ns\, spre reizbucnirea<br />

speran]elor proprii, am v\zut mi[care `n\untru. Iar `n<br />

c`teva minute, ie[eam <strong>de</strong>-acolo victorios, cu pozele `n<br />

m`n\. M-am `ntors, fire[te, la sediul Poli]iei. Am pl\tit<br />

taxele pentru cartea provizorie. Am plecat apoi, <strong>de</strong> n\-<br />

uc, cu alte speran]e moarte, `n c\utarea unui dosar<br />

plic. Trec peste chinuitoarele curbe pe [oselele urbane,<br />

p`n\ la g\sirea unei papet\rii <strong>de</strong>schise. Am revenit,<br />

pentru a nu [tiu c`ta oar\, `n sediul Poli]iei, cu toate<br />

cele necesare. ~ntre timp `ns\, func]ionarul se schimbase,<br />

iar func]ionara care-i luase locul mi-a pus o `ntrebare<br />

fireasc\: <strong>de</strong> ce dori]i totu[i carte provizorie? V\<br />

facem una <strong>de</strong>finitiv\, `n c`teva ore e gata. A[a c\ m-am<br />

» Spre sear\, m-am trezit cu cartea<br />

<strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate `n m`n\. Fericit c\<br />

turcii m\ furaser\ doar pe mine,<br />

nu spoliaser\ <strong>de</strong> votul meu un<br />

`ntreg partid românesc. {i,<br />

aproape <strong>de</strong> ora `nchi<strong>de</strong>rii<br />

urnelor, am reu[it s\ votez.<br />

dus, frumos, [i am pl\tit taxele pentru cea <strong>de</strong>finitiv\,<br />

am stat la poz\ pentru aceast\ nou\ variant\, <strong>de</strong> ast\<br />

dat\ chiar `n sediul Poli]iei, pentru c\, trecut fiind la<br />

„<strong>de</strong>finitivi“, aveam dreptul s\ m\ pozez acolo, f\r\ [pag\,<br />

iar apoi, plin <strong>de</strong> speran]e, m-am pus pe a[teptat.<br />

Spre sear\, m-am trezit cu cartea <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate `n m`n\.<br />

Fericit c\ turcii m\ furaser\ doar pe mine, nu spoliaser\<br />

<strong>de</strong> votul meu un `ntreg partid românesc. {i, aproape<br />

<strong>de</strong> ora `nchi<strong>de</strong>rii urnelor, am reu[it s\ votez.<br />

E o poveste real\, lucrurile s-au `nt`mplat exact a[a.<br />

E o poveste c\reia, `n plus, i-am g\sit [i-un fel <strong>de</strong> moral\.<br />

Nu acum, ci `n seara <strong>de</strong> duminic\. Atunci c`nd,<br />

ajuns acas\, m-am `ntrebat, u[or uimit, <strong>de</strong> ce mi-am <strong>de</strong>dicat<br />

`ntreaga zi scopului <strong>de</strong> a aplica o [tampil\ pe un<br />

buletin <strong>de</strong> vot. Cu sau f\r\ votul meu, partidul simpatizat<br />

ar fi avut acela[i num\r <strong>de</strong> parlamentari. Iar `ntr-un<br />

final mi-am dat [i r\spunsul: nu din naivitate, nu din<br />

speran]a <strong>de</strong> a schimba ceva. Ci pentru legitimitatea<br />

fa]\ <strong>de</strong> mine `nsumi. A fost o zi `n care am alergat pentru<br />

a-mi ob]ine i<strong>de</strong>ntitatea dat\ <strong>de</strong> o carte plasticat\, dar<br />

`n acela[i timp mi-am ob]inut i<strong>de</strong>ntitatea <strong>de</strong> votant.<br />

Cea care-mi permite ast\zi s\ fiu obosit, al\turi <strong>de</strong> dvs.,<br />

<strong>de</strong> discu]iile la v`rf <strong>de</strong>spre cine-cu-cine. Cea care-mi va<br />

permite s\ m\ ar\t, `n urm\torii ani, revoltat, sictirit,<br />

chiar sc`rbit. Vorbim <strong>de</strong>spre legitimitate `n România,<br />

dar ne referim, permanent, la cei care ne reprezint\.<br />

Cu tot i<strong>de</strong>alismul <strong>de</strong> care voi fi acuzat, `mi permit s\<br />

cred c\ [i noi, reprezenta]ii, ar trebui s\ ne g`ndim, din<br />

c`nd `n c`nd, la propria legitimitate.<br />

ROMÂNII E DE{TEP}I<br />

V`na mea proletar\<br />

C`teodat\, c`nd v\d cum ac]ioneaz\ [i<br />

se comport\ puternicii zilei <strong>de</strong> la noi,<br />

fie ei oameni politici <strong>de</strong> top sau oameni<br />

<strong>de</strong> afaceri prosperi, m\ apuc\, a[a, o<br />

sf`nt\ m`nie proletar\, o nevoie <strong>de</strong><br />

justi]ie social\ care m\ `nfioar\.<br />

M-am `ntrebat <strong>de</strong> ce.<br />

Doar s`nt un burghez<br />

(chiar mic-burghez) cuminte,<br />

care respect\ legea,<br />

prefer\ capitalismul<br />

oric\rei forme <strong>de</strong> socialism<br />

[i consi<strong>de</strong>r\ proprietatea<br />

privat\, ini]iativa<br />

individual\ [i bog\]ia –<br />

sau [ansa `mbog\]irii –<br />

elemente obligatorii<br />

pentru progresul [i traiul<br />

prosper al oric\rei<br />

societ\]i. {i totu[i elitele<br />

politice [i financiare ale<br />

României scot la iveal\<br />

din mine un revolu]ionar <strong>de</strong> tip<br />

proletar. {ti]i <strong>de</strong> care... Zdrobi]i<br />

or`nduiala cea crud\ [i nedreapt\.<br />

Totu[i care proletar? Care revolu]ie? Ei,<br />

aici apare problema României. A specificului<br />

românesc. La noi lucrurile s`nt at`t<br />

LUCIAN DAN<br />

RADU PAVEL<br />

TEO&GHEO<br />

DOROVICI<br />

<strong>de</strong> `ncurcate, `nc`t e greu s\ mai pricepi<br />

care-i capitalistul [i care-i proletarul.<br />

Un fost comunist [i utecist <strong>de</strong> seam\<br />

este azi capitalist convins. E om <strong>de</strong> afaceri<br />

[i cre<strong>de</strong> `n economia <strong>de</strong> pia]\. A-<br />

cum dou\zeci <strong>de</strong> ani o ponegrea, acum<br />

o prosl\ve[te. Azi e <strong>de</strong> dreapta, a[a cum<br />

ieri era <strong>de</strong> st`nga. Moare <strong>de</strong> grija poporului,<br />

chiar dac\ nu i-a p\sat niciodat\<br />

<strong>de</strong> el. Deh, se mai schimb\ omul!<br />

B\nuiesc c\ dac\ `n ]ar\ s-ar reinstaura<br />

dictatura comunist\, acela[i om ar<br />

re<strong>de</strong>veni `n cinci minute unul dintre<br />

slujitorii ei cei mai supu[i. Ar blestema<br />

capitalismul putred [i onero[ii oameni<br />

<strong>de</strong> afaceri, care sug s`ngele poporului.<br />

Cred c\ asta m\ sup\r\. Exemplarul<br />

<strong>de</strong> mai sus nu e doar un caz (mai mult<br />

sau mai pu]in real), ci un mo<strong>de</strong>l al elitelor<br />

României <strong>de</strong> azi. {i aici intervine<br />

specificul paradoxal al României.<br />

~n primul r`nd majoritatea `ntreprinz\torilor<br />

capitali[ti <strong>de</strong> succes <strong>de</strong> la noi,<br />

ca [i majoritatea oamenilor politici (categorii<br />

care se suprapun permanent), au<br />

» Un fost comunist<br />

[i utecist <strong>de</strong> seam\<br />

este azi capitalist<br />

convins. E om <strong>de</strong><br />

afaceri [i cre<strong>de</strong> `n<br />

economia <strong>de</strong> pia-<br />

]\. Acum dou\zeci<br />

<strong>de</strong> ani o ponegrea,<br />

acum o prosl\-<br />

ve[te.<br />

avut func]ii mai mari sau mai mici `n regimul<br />

comunist. Comuni[tii <strong>de</strong> ieri, capitali[tii<br />

<strong>de</strong> azi. Ei ne erau [efi, ne `n<strong>de</strong>mnau<br />

s\ ne `n<strong>de</strong>plinim planul cincinal, ne<br />

certau fiindc\ nu aveam con[tiin]\ comunist\,<br />

ne ju<strong>de</strong>cau [i ne condamnau –<br />

`n numele Partidului<br />

Comunist, al proletariatului<br />

[i al or`nduirii socialiste.<br />

Din ianuarie<br />

1990 s-au convertit<br />

brusc la economia capitalist\,<br />

la liberalism [i<br />

la <strong>de</strong>mocra]ie. Ne s`nt<br />

`n continuare [efi, ne<br />

explic\ regulile economiei<br />

<strong>de</strong> pia]\ [i ne ceart\<br />

fiindc\ nu avem con-<br />

[tiin]\ capitalist\. M\<br />

`ntreb, <strong>de</strong> exemplu, ce<br />

s-o fi ales <strong>de</strong> procurorii<br />

[i ju<strong>de</strong>c\torii care i-au<br />

condamnat la moarte sau la zeci <strong>de</strong> ani<br />

<strong>de</strong> `nchisoare pe sabotorii economiei<br />

socialiste. B\nuiesc c\ azi vor fi fiind [i<br />

ei capitali[ti. Oricum, aici e ceva care<br />

`mi zg`nd\re spiritul justi]iar: faptul c\<br />

elitele române[ti s`nt constituite `n mare<br />

parte din oameni care, mai frust<br />

spus, ling ast\zi acolo un<strong>de</strong> au<br />

scuipat ieri. Mai ales c\ linsul <strong>de</strong><br />

azi – [i nu meritul personal – i-a<br />

transformat `n elite.<br />

S\ zicem totu[i c\ peste o astfel<br />

<strong>de</strong> schimbare <strong>de</strong> macaz se mai<br />

poate trece. ~n spa]iul românesc<br />

moralitatea n-a fost niciodat\ o<br />

tr\s\tur\ foarte pre]uit\. Nu [tiu<br />

`ns\ cum se face c\, atunci c`nd<br />

au <strong>de</strong>cis s\ se transforme `n<br />

capitali[ti, fo[tii membri ai elitei<br />

comuniste n-au g\sit alt mo<strong>de</strong>l<br />

mai bun pe care s\-l imite <strong>de</strong>c`t<br />

pe cel pe care `l ponegreau cu o<br />

revolu]ie mai `nainte. Presupun<br />

c\ <strong>de</strong> vin\ va fi fost propaganda<br />

anilor ’50, care ne-a `ntip\rit `n<br />

minte cli[ee <strong>de</strong> ne[ters.<br />

Poate c\ unii mai ]in minte<br />

mo<strong>de</strong>lul capitalistului din<br />

propaganda comunist\: un gr\san<br />

cu burt\ [i ceaf\ clisoas\, la costum<br />

[i cu trabuc `n gur\, care face afaceri<br />

oneroase [i ia p`inea <strong>de</strong> la gura s\racilor.<br />

Ei bine, fo[tii comuni[ti <strong>de</strong> dinainte <strong>de</strong><br />

1989 au crescut cu mo<strong>de</strong>lul \sta `n<br />

minte. Dup\ aceea, c`nd au vrut s\<br />

<strong>de</strong>vin\ capitali[ti, au apelat la acela[i<br />

mo<strong>de</strong>l, fiindc\ tiparul vechi era prea<br />

bine [tan]at `n mintea lor. S-au `ngr\[at,<br />

fumeaz\ trabucuri [i, cum nu mai pot s\<br />

ia p`inea <strong>de</strong> la gura s\racilor `n mod<br />

direct, o iau din banii statului.<br />

~n]elege]i paradoxul românesc? Fo[tii<br />

comuni[ti, cei care afuriseau un mo<strong>de</strong>l<br />

fic]ional <strong>de</strong> capitalist (cel al propagan<strong>de</strong>i<br />

comuniste, \la cu trabuc [i burt\), s-au<br />

chinuit s\ <strong>de</strong>vin\ ei `n[i[i capitalistul a-<br />

cela fic]ional. Rezultatul e c\ aceia[i oameni<br />

care au construit prost comunismul<br />

reu[esc azi s\ construiasc\ prost [i<br />

capitalismul. Pentru neputin]a lor, li s-a<br />

acordat titlul <strong>de</strong> elite.<br />

Acum e clar. Dac\ astfel <strong>de</strong> oameni<br />

pot <strong>de</strong>veni elite, eu <strong>de</strong> ce n-a[ putea fi<br />

proletar? Zdrobi]i or`nduirea cea crud\<br />

[i nedreapt\...<br />

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 208 » 6 – 12 <strong>de</strong>cembrie 2008<br />

www.supliment.polirom.ro


PIESE VECHI<br />

{I NOI<br />

Cei [ase din trupa lui Tricky au c`ntat mai bine <strong>de</strong> dou\ ore,<br />

combin`nd vechi piese cu cele <strong>de</strong> pe ultimul album. Despre Knowle<br />

West Boy, lansat `n aceast\ var\, solistul a <strong>de</strong>clarat c\ ar fi „albumul<br />

cel mai prietenos pentru urechi din c`te am f\cut p`n\ acum“.<br />

3 «<br />

ordinea <strong>de</strong> zi<br />

Tricky, vulcanul<br />

timid <strong>de</strong> la Sala<br />

Palatului<br />

GALA JURNALISMULUI CULTURAL<br />

Cu [oapte `n bezn\, lumini `ndreptate<br />

aproape `n aceea[i m\sur\ spre public<br />

c`t [i spre artist, nea[teptate accesorii<br />

populare române[ti [i un bis la fel <strong>de</strong><br />

lung c`t spectacolul `n sine, concertul<br />

Tricky <strong>de</strong> la Bucure[ti n-a sem\nat cu<br />

nimic din ce-am v\zut `nainte. De la<br />

Veronica D. Niculescu<br />

M\rturisesc, cele mai multe concerte le-am<br />

savurat `n aer liber, `n Pia]a Mare a Sibiului,<br />

pe stadioane sau la Sziget, astfel<br />

`nc`t mi s-a p\rut pu]in ciudat c`nd am<br />

cump\rat <strong>de</strong> pe Internet biletul pentru<br />

concertul Tricky: la Sala Palatului, cu<br />

loc pe scaun. Mi-a fost greu s\-mi imaginez<br />

cum va fi. {i-a fost <strong>de</strong> neimaginat.<br />

~n holul cl\dirii ce g\zduia pe vremuri<br />

congresele <strong>de</strong> partid, erau tarabe<br />

cu ii, m\[ti populare, ]es\turi, `mpletituri,<br />

podoabe – un t`rg popular pe care<br />

`l str\b\teai spre sala <strong>de</strong> concert [i care,<br />

dup\ cum aveam s\ ve<strong>de</strong>m `n cur`nd, i-a<br />

impresionat [i pe cei <strong>de</strong> la Tricky. C\ci<br />

ea, Francesca, a venit `mbr\cat\ `ntr-o ie<br />

alb\ cu bro<strong>de</strong>rie, iar el, Adrian Thaws, a<br />

ap\rut la bis cu o masc\ popular\.<br />

Berti Barbera [i {uie<br />

Paparu<strong>de</strong>, `n public<br />

Sala uria[\ s-a umplut nu <strong>de</strong> la bun `nceput,<br />

ci `n timp ce c`ntau cei <strong>de</strong> la trupa<br />

româneasc\ Bumbapa. Piesele lor, excelente,<br />

au fost bruiate astfel <strong>de</strong> cei care<br />

`[i c\utau locurile pe `ntuneric. ~n pauza<br />

dintre trupe `i puteai ve<strong>de</strong>a printre<br />

spectatori pe Berti Barbera, pe cei <strong>de</strong> la<br />

{uie Paparu<strong>de</strong> sau pe Andreea Raicu.<br />

Publicul, alc\tuit din oameni <strong>de</strong> toate<br />

v`rstele, <strong>de</strong> la pu[ti <strong>de</strong> 12-13 ani, p`n\ la<br />

venerabile doamne cu p\r alb, care nu<br />

aveau s\ se sfiasc\ s\ se clatine cu pasiune<br />

pe ritmurile lui Tricky.<br />

Cei [ase din trupa lui Tricky au c`ntat<br />

mai bine <strong>de</strong> dou\ ore, combin`nd vechi<br />

piese cu cele <strong>de</strong> pe ultimul album. Despre<br />

Knowle West Boy, lansat `n aceast\<br />

var\, se spune c\ <strong>de</strong>viaz\ <strong>de</strong> la atmosfera<br />

dark a celorlalte albume, solistul <strong>de</strong>clar`nd<br />

chiar c\ ar fi „albumul cel mai<br />

prietenos pentru urechi din c`te am f\-<br />

cut p`n\ acum“. Urechile <strong>de</strong> la Sala Palatului<br />

erau <strong>de</strong>ja prietene cu muzica nou\,<br />

cu varia]iuni funk, hip-hop, trip-hop,<br />

rock, blues.<br />

Nu dup\ mult timp, mul]i spectatori<br />

[i-au p\r\sit locurile [i s-au `nghesuit cu<br />

sutele mai aproape <strong>de</strong> scen\ sau pe culoare,<br />

un<strong>de</strong> se putea dansa. Libertatea<br />

<strong>de</strong> mi[care a fost incredibil\ `n prima<br />

parte a concertului, c`nd cu greu puteai<br />

z\ri vreun om <strong>de</strong> paz\. Doar uneori, c`te<br />

un nene cu burtic\ [i `mbr\cat `n negru<br />

mai f\cea semne vreunui spectator s\ se<br />

a[eze.<br />

Cu Tricky pe scen\<br />

Lucrurile s-au schimbat mult dup\ bis,<br />

c`nd Tricky a ap\rut cu o masc\ popular\<br />

pe fa]\, iar bisul avea s\ dureze <strong>de</strong><br />

fapt c`t `nc\ un concert. ~n tot acest timp,<br />

publicul a stat `n picioare, convins c\ fiecare<br />

pies\ e cea din urm\. {i urmau altele,<br />

[i altele, `ntr-o <strong>de</strong>sf\[urare exploziv\.<br />

Tricky, cu tot stilul lui [optit, cu toate<br />

retragerile sale timi<strong>de</strong> `n cochilia `ntunericului<br />

din spatele scenei – el [i Francesca<br />

au c`ntat altern`nd rolurile <strong>de</strong> soli[ti,<br />

uneori c`nt`nd `n bezn\ sau cu spatele<br />

la public, ca p\s\rile din colivii, nep\s\toare<br />

c\ le ascult\ cineva –, e un<br />

a<strong>de</strong>v\rat vulcan <strong>de</strong> energie care [tie, `n<br />

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 208 » 6 – 12 <strong>de</strong>cembrie 2008<br />

`nceputul timid p`n\ la finalul<br />

apoteotic ([i apocaliptic), c`nd zeci <strong>de</strong><br />

spectatori au urcat pe scen\, fiind<br />

`n<strong>de</strong>mna]i [i ajuta]i chiar <strong>de</strong> Tricky –<br />

Adrian Thaws, idolul al\turi <strong>de</strong> care au<br />

dansat pe prelungirile celui din urm\<br />

c`ntec, la nesf`r[it, hipnotiza]i...<br />

note [i gesturi subtile, s\ manevreze cu<br />

precizie emo]iile publicului, pe care [i-l<br />

`ngenuncheaz\ <strong>de</strong> `ndat\, cu bl`n<strong>de</strong>]e,<br />

ca `ntr-o rela]ie st\p`n-sclav `n care ambele<br />

p\r]i s`nt fericite. C`nt\re]ul s-a sim-<br />

]it excelent la Bucure[ti, iar dovada a fost<br />

acea prelungire pe care n-am mai `nt`lnit-o<br />

la vreun concert.<br />

La final, a f\cut semn spre cei din<br />

primele r`nduri s\ urce pe scen\. Spectatorii<br />

[i-au l\sat hainele pe scaune [i [i-au<br />

`nconjurat idolul, dans`nd [i c`nt`nd<br />

al\turi <strong>de</strong> Tricky. El `nsu[i le `ntin<strong>de</strong>a<br />

m`na, ajut`ndu-i s\ urce. C`teva zeci au<br />

reu[it s\-[i vad\ visul cu ochii, p`n\ ce<br />

oamenii <strong>de</strong> ordine s-au g`ndit c\ e cam<br />

mult [i-au intervenit, spre <strong>de</strong>zam\girea<br />

celor r\ma[i jos. {i Tricky a c`ntat, a c`ntat,<br />

a c`ntat, `nconjurat <strong>de</strong> zeci <strong>de</strong> fani,<br />

`n timp ce alte mii priveau ului]i din<br />

sal\. Trecuse <strong>de</strong> miezul nop]ii c`nd lumea<br />

a `nceput s\ plece spre case.<br />

Foto: Veronica D. Niculescu<br />

Colaboratorii „<strong>Suplimentul</strong>ui<br />

<strong>de</strong> cultur\“ [i-au adju<strong>de</strong>cat<br />

trei premii<br />

Juriul primei edi]ii a Galei Jurnalismului <strong>Cultura</strong>l<br />

a premiat-o la sec]iunea „Eseu“ pe Luiza Vasiliu<br />

pentru „En]iclopedia Encarta“, la sec]iunea<br />

„Critic\ – dans“ pe Mihaela Michailov, iar la<br />

sec]iunea „Critic\ literar\“ pe Doris Mironescu.<br />

Ini]iatorul Galei Jurnalismului <strong>Cultura</strong>l<br />

este Funda]ia <strong>Cultura</strong>l\ „Timpul“,<br />

iar finan]area este asigurat\ <strong>de</strong><br />

proiectul „Ia[i 600“ <strong>de</strong>rulat <strong>de</strong> Prim\ria<br />

Municipiului Ia[i. Evenimentul,<br />

care are drept parteneri Universitatea<br />

„Al.I. Cuza“ Ia[i, Biblioteca<br />

Central\ Universitar\ „Mihai Eminescu“<br />

Ia[i [i Casa Auto Ia[i, `[i propune<br />

s\ premieze cei mai valoro[i<br />

publici[ti ce activeaz\ `n domeniul<br />

cultural – pres\ scris\ (reviste culturale<br />

[i pagini <strong>de</strong> cultur\ ale cotidienelor,<br />

suplimente culturale).<br />

Juriul edi]iei I a fost compus din<br />

Liviu Antonesei (pre[edinte), Alexandru<br />

C\linescu, Olti]a C`ntec, R\zvan<br />

}upa [i Elena Vl\d\reanu [i a<br />

dorit s\ r\spl\teasc\ acei jurnali[ti<br />

care public\ cel pu]in lunar `n presa<br />

cultural\ [i au minimum doi ani <strong>de</strong><br />

experien]\ `n domeniul presei culturale.<br />

Gala Jurnalismului <strong>Cultura</strong>l a<br />

avut loc vineri, 5 <strong>de</strong>cembrie, `n Sala<br />

„B.P. Has<strong>de</strong>u“ a Bibliotecii Centrale<br />

Universitare din Ia[i [i a fost precedat\<br />

joi <strong>de</strong> un eveniment ce i-a reunit<br />

pe scriitorii Filip Florian [i Ioan T.<br />

Morar, invita]ii <strong>de</strong> onoare ai primei<br />

edi]ii.<br />

Juriul a stabilit nominaliz\rile<br />

pentru prima edi]ie [i, prin vot, au<br />

fost <strong>de</strong>semna]i c`[tig\torii.<br />

» Eseu: Alex Cistelecan, Luiza<br />

Vasiliu, Nicoleta Dabija, Alexandru<br />

H`ncu, Traian Ungureanu. C`[tig\-<br />

tor: Luiza Vasiliu (public\ `n „<strong>Suplimentul</strong><br />

<strong>de</strong> cultur\“).<br />

» Critic\ literar\: Marius Chivu,<br />

Doris Mironescu, Bogdan Cre]u, Andrei<br />

Terian. C`[tig\tor: Doris Mironescu<br />

(public\ `n „<strong>Suplimentul</strong> <strong>de</strong> cultur\“,<br />

„Timpul“).<br />

» Critic\ <strong>de</strong> teatru: Magdalena Boiangiu,<br />

Mihaela Michailov, Iulia Popovici.<br />

C`[tig\tor: Iulia Popovici (public\<br />

`n „Observator cultural“, pe www.<br />

liternet.ro).<br />

» Critic\ <strong>de</strong> dans: Mihaela Michailov,<br />

Gina {erb\nescu, Liana Tugearu.<br />

C`[tig\tor: Mihaela Michailov<br />

(public\ `n „<strong>Suplimentul</strong> <strong>de</strong> cultur\“,<br />

„Noua literatur\“ [i „Altitudini“).<br />

» Critic\ arte vizuale: Raluca Voinea,<br />

Mihai Pl\m\<strong>de</strong>al\, Cosmin Costina[.<br />

C`[tig\tor: Cosmin Costina[<br />

(public\ `n „I<strong>de</strong>a Art\ + Societate“ –<br />

Cluj [i „Version“ – Paris/Cluj).<br />

» Critic\ muzical\: Paul Breazu,<br />

Matei Florian, Tom Wilson. C`[tig\-<br />

tor: Matei Florian (public\ `n „Dilema<br />

Veche“).<br />

» Interviu: Ovidiu {imonca, Gabriela<br />

Lupu, Ana Chiri]oiu & Gruia<br />

Dragomir. C`[tig\tor: Ovidiu {imonca<br />

(public\ interviuri `n „Observator<br />

cultural“).<br />

» Funda]ia <strong>Cultura</strong>l\<br />

„Timpul“ a acordat,<br />

<strong>de</strong> asemenea, `n<br />

afara juriz\rii, Marele<br />

Premiu celui mai important<br />

critic <strong>de</strong> film<br />

din România, Alex.<br />

Leo {erban.<br />

www.supliment.polirom.ro


» 4<br />

ordinea <strong>de</strong> zi<br />

INDISCUTABIL<br />

Bogdan Cre]u: „Aceast\ Prim\ petrecere cu poezie, prieteni [i...<br />

trufe <strong>de</strong> ciocolat\ a fost, f\r\ doar [i poate, evenimentul anului<br />

`ntr-un Ia[i care a investit peste 100 <strong>de</strong> miliar<strong>de</strong> <strong>de</strong> lei vechi `n<br />

proiectele culturale“.<br />

SUPLIMENTUL LUI JUP<br />

PRIMA PETRECERE CU POEZIE, PRIETENI {I TRUFE DE CIOCOLAT|<br />

Cel mai important<br />

eveniment literar<br />

al anului, f\r\<br />

banii „Ia[i 600“<br />

BIBLIOTECA DIN PETRILA DE ION BARBU<br />

Bogdan Cre]u<br />

Aproape c\ s-a scurs cu totul anul 2008 [i<br />

unii dintre noi, nu neap\rat exigen]i<br />

peste m\sur\, ci doar fi<strong>de</strong>li i<strong>de</strong>ii <strong>de</strong><br />

calitate, `nc\ a[tept\m acel mare<br />

eveniment din cadrul<br />

proiectului „Ia[i 600“, care s\<br />

repun\ ora[ul pe harta<br />

cultural\ [i s\-l scoat\ din<br />

provincialismul `n care se<br />

complace <strong>de</strong> mult\ vreme. Cu prea<br />

pu]ine excep]ii, cam tot ce s-a<br />

`nt`mplat anul acesta `n domeniul cultural<br />

nu a r\zbit, ca ecou, ca anvergur\,<br />

dincolo <strong>de</strong> Valea Lupului ori <strong>de</strong> Bucium.<br />

Sibiul are at`tea evenimente majore, `nc`t<br />

nu [tii la care s\ te opre[ti, <strong>de</strong> Bucure[ti<br />

nu mai spun, Bra[ovul organizeaz\<br />

permanent colocvii ori recitaluri <strong>de</strong><br />

poezie, Clujul a[ij<strong>de</strong>rea, la Ia[i abia <strong>de</strong><br />

vreo 2 ani avem un festival <strong>de</strong> teatru [i<br />

`n rest chermeze organizate <strong>de</strong> reviste<br />

literare, la care se adun\, majoritar,<br />

scriitori <strong>de</strong> m`na a treia [i, ca VIP-uri,<br />

c`]iva (doi-trei) <strong>de</strong> cert\ valoare.<br />

Poetul Ion<br />

Mure[an,<br />

c`[tig\tor al<br />

Primei petreceri<br />

cu poezie,<br />

prieteni [i trufe<br />

<strong>de</strong> ciocolat\<br />

A C|ZUT RAHATUL DIN MIEZUL COZONACULUI<br />

A[a mai Merce!<br />

Cei din genera]ia mea au<br />

crescut, `n clasele primare, cu<br />

„Legen<strong>de</strong>le Olimpului“. „Nu<br />

[tiu al]ii cum s`nt“, dar pe<br />

mine m-a fascinat, dintot<strong>de</strong>auna,<br />

Cerberul care p\zea<br />

curtea lui Ha<strong>de</strong>s. E un pasaj<br />

din acea carte, <strong>de</strong> mult `ngropat\<br />

`n memoria <strong>de</strong> lung\<br />

durat\, `n care Hercule `l ia la<br />

un[pe metri pe c`inele-mereutreaz.<br />

Mi-am amintit <strong>de</strong><br />

Cerber zilele trecute, urm\rind<br />

documentarul lui<br />

Alexandru Solomon: Cold<br />

Waves. O pelicul\ <strong>de</strong>spre<br />

istoria postului <strong>de</strong> radio<br />

Europa Liber\, pe care [i<br />

ast\zi o suprapun peste<br />

]iuiturile unui b\tr`n radio<br />

Gloria din buc\t\rie.<br />

Secven]a final\ a filmului `l<br />

a[az\ `n cadre pe Ilie Merce,<br />

securistul <strong>de</strong> n\<strong>de</strong>j<strong>de</strong> din anii<br />

’80, `n postura <strong>de</strong> rahat `n<br />

miezul cozonacului.<br />

Carevas\filmeze, tovar\[ul<br />

Merce o face, `n cele din<br />

urm\ secven]e ale<br />

„docudramei“, pe ghidul.<br />

Ghid `n Palatul Parlamentului,<br />

a.k.a. Casa Poporului, c\<br />

cacofonie mai subtil\ nu<br />

putea g\si, pentru manifestul<br />

din urm\, regizorul peliculei.<br />

Zace acolo m\duva `ntregii<br />

istorii post<strong>de</strong>cembriste a<br />

României: un giovanni,<br />

substantiv comun <strong>de</strong>fectiv <strong>de</strong><br />

singular (pentru c\, zi <strong>de</strong> zi,<br />

`nt`lnim mii <strong>de</strong> giovanni-n<br />

stratosfera sticlei colorate, dar<br />

to]i membrii regnului vibreaz\<br />

ca mu[tele, la singular), scuip`nd<br />

– [mechere[te [i-ntr-un<br />

sictir sublim – indica]ii<br />

pre]ioase viet\]ilor ce<br />

populeaz\ mediul `nconjur\tor.<br />

Ghidul Merce –<br />

perfect oximoron pentr-o<br />

„En]iclopedie“ a colegei Luiza,<br />

din pagina a [ai[pea – este,<br />

frame cu frame, Cerberul<br />

ale[ilor. Precum dinozanurii<br />

lui Spielberg, sc\pa]i <strong>de</strong> sub<br />

control `ntr-un mediu aseptic,<br />

tovar\[ul <strong>de</strong>venit domn se<br />

cre<strong>de</strong> o mafald\ a mersului<br />

vie]ii. Merce este Gheonoiaia<br />

cu c\rare pe mijloc a ultimilor<br />

19 ani: un supravie]uitor<br />

peste regimuri, care arunc\-n<br />

aer p`n\ [i cuvintele ap\sate<br />

ale regretatei doamne<br />

Lovinescu, [i pe cele ale lui<br />

Emil Hurezeanu, [i pe cele ale<br />

v\duvelor lui Vlad Georgescu<br />

[i Noel Bernard.<br />

|sta este marele c`[tig al<br />

alegerilor din 30 noiembrie: o<br />

entitate ca Ilie Merce nu va<br />

mai intra pe u[ile Parlamentului<br />

României. Ca un<br />

simpatizant al „extremismului<br />

<strong>de</strong> centru“, nu m\ intereseaz\<br />

cine va forma majoritatea sau<br />

minoritatea guvernamental\.<br />

Mie, unuia, mi-a ajuns<br />

rezultatul proasp\t al<br />

„parlamentarelor“: viet\]ile<br />

LA LOC teleCOMANDA<br />

Alex SAVITESCU<br />

f\r\ umor din pereme [i<br />

penege dispar `n istoria<br />

anonim\; „patrio]ii“ ce-au<br />

pl\m\dit istoria ]a]ei România<br />

las\ loc [i unor indivizi care<br />

pornesc la drum cu prezum]ia<br />

<strong>de</strong> nevinov\]ie. De d`n[ii<br />

]ine ca urm\torul regizor<br />

român, ce se hot\r\[te s\<br />

repovesteasc\ o poveste<br />

sumbr\ din trecut, s\ nu mai<br />

g\seasc\ pe culoarele caselor<br />

poporului asemenea<br />

personaje.<br />

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 208 » 6 – 12 <strong>de</strong>cembrie 2008<br />

www.supliment.polirom.ro


POEZIE DE<br />

FOARTE BUN|<br />

CALITATE<br />

Bogdan Cre]u: „Ce s\ v\ spun? Poezie <strong>de</strong> foarte bun\ calitate a<br />

fost din plin, prieteni la fel, trufe suficiente, iar <strong>de</strong> petrecere<br />

ne-am ocupat cu to]ii dup\ `ncheierea p\r]ii oficiale“.<br />

5 «<br />

ordinea <strong>de</strong> zi<br />

Ei bine, `n perioada 29 noiembrie – 1 <strong>de</strong>cembrie,<br />

la Ia[i s-a petrecut acel mare eveniment<br />

pe care `l a[teptam cu to]ii. Este<br />

vorba <strong>de</strong>spre Prima petrecere cu poezie,<br />

prieteni [i... trufe <strong>de</strong> ciocolat\, organizat\<br />

<strong>de</strong> Galeriile <strong>de</strong> art\ Eleusis & Eis<br />

Art, conduse <strong>de</strong> Emil Stratan, al\turi <strong>de</strong><br />

Muzeul Literaturii Române din Bucure[ti<br />

[i Biblioteca Central\ Universitar\<br />

din Ia[i. De fapt, meritul este al lui Emil<br />

Stratan, care a alergat, a convins sponsori<br />

s\ se implice, a organizat totul ca la<br />

carte [i, `n cele din urm\, a reu[it s\ realizeze<br />

ceea ce Ia[ului `i lipsea acut: un<br />

eveniment <strong>de</strong> anvergur\, la care s\ participe<br />

scriitori foarte cunoscu]i, unul [i<br />

unul. ~n 1978, `n acela[i loc (Aula BCU),<br />

s-a <strong>de</strong>rulat un festival care aduna cam<br />

toat\ spuma poeziei <strong>de</strong> atunci, <strong>de</strong> la<br />

{tefan Aug. Doina[, la optzeci[tii cu ca[<br />

la gur\ pe atunci. Ciudat, `n 1978 m-am<br />

n\scut [i eu [i at`]ia ca mine; `ntre timp<br />

am crescut, am trecut prin [coli, ne-am<br />

`nsurat, am f\cut [i plozi, iar la Ia[i tot<br />

nu s-a mai `nt`mplat a[a ceva. P`n\<br />

s\pt\m`na trecut\.<br />

Ce s\ v\ spun? Poezie <strong>de</strong> foarte bun\<br />

calitate a fost din plin, prieteni la fel, trufe<br />

suficiente, iar <strong>de</strong> petrecere ne-am ocupat<br />

cu to]ii dup\ `ncheierea p\r]ii oficiale.<br />

~n prima sear\, s-au f\cut prezent\-<br />

rile. Vi le <strong>de</strong>conspir [i eu. E vorba <strong>de</strong> 8<br />

poe]i consacra]i, seniori, care au avut,<br />

ca pereche, un poet t`n\r, pe care, <strong>de</strong> altfel,<br />

l-au [i introdus `n scen\. De fapt,<br />

cred c\ punctul forte al evenimentului<br />

abia `ncheiat l-a constituit tocmai prezen]a<br />

at`t <strong>de</strong> rar\ la Ia[i a unor scriitori<br />

foarte buni [i, prin urmare, foarte cunoscu]i,<br />

precum: Ileana M\l\ncioiu,<br />

Emil Brumaru, {erban Foar]\, Ion Mure[an,<br />

Ioan Es. Pop, Mihail G\l\]anu,<br />

Lucian Vasilescu, Simona Popescu [i<br />

Eugen Suciu. Tinerii poe]i, „ca<strong>de</strong>]ii“, au<br />

fost: Claudiu Komartin, Dan Coman,<br />

{tefan Manasia, Radu Vancu, Andra Rotaru,<br />

Vasile Leac, Teodor Dun\, Constantin<br />

Acosmei [i Adrian Suciu.<br />

Nici r\uvoitorii nu ar putea cr`cni<br />

`mpotriva acestei liste. Inten]ia a fost <strong>de</strong><br />

a aduce la Ia[i tot ce are poezia actual\<br />

mai bun. Evi<strong>de</strong>nt c\ oric`nd se pot `nlocui<br />

unele nume cu altele, dar, `n mare,<br />

cred c\ e vorba <strong>de</strong> un festival <strong>de</strong> e-<br />

lit\, f\r\ mari compromisuri conjuncturale.<br />

Or, `n Ia[ul nostru cel <strong>de</strong> toate zilele,<br />

a[a ceva nu e <strong>de</strong> g\sit.<br />

Prima sear\<br />

A revenit celor tineri, care s-au produs,<br />

fiecare dup\ posibilit\]i, pe scen\. {i-au<br />

recitat, altfel spus, poeziile. Sala (arhiplin\<br />

`n fiecare sear\, trebuie s\ adaug)<br />

a reac]ionat cum nu se poate mai bine.<br />

Histrionismul <strong>de</strong>zinhibat al lui V. Leac,<br />

discre]ia lui Manasia, agorafobia lui<br />

Acosmei, butaforia lui Dan Coman, teatralitatea<br />

sensibil\ a lui Komartin, seriozitatea<br />

ghidu[\ a lui Vancu, fine]ea Andrei<br />

Rotaru [i suple]ea recit\rii lui Teo<br />

Dun\ nici nu aveau cum s\ nu atrag\. A<br />

fost o i<strong>de</strong>e cum nu se poate mai fericit\<br />

s\ se dubleze prezen]a seniorilor <strong>de</strong> cea<br />

a tinerilor urma[i, mai ales c\, `n literatura<br />

ultimilor ani, poezia se <strong>de</strong>ta[eaz\<br />

net <strong>de</strong> proz\, av`nd avantajul unor nume<br />

precum cele <strong>de</strong> mai sus, c\rora li se<br />

pot ad\uga oric`nd alte 4-5 <strong>de</strong> acela[i<br />

calibru. Pentru varia]ie, dar nu numai,<br />

toate aceste recitaluri au fost `ntret\iate<br />

<strong>de</strong> muzic\ <strong>de</strong> foarte bun\ calitate, `n interpretarea<br />

lui Mircea Tiberian [i a lui<br />

Liviu Butoi.<br />

A doua sear\<br />

A apar]inut consacra]ilor. Printre ei [i-a<br />

f\cut loc [i Augustin Fr\]il\, `mpreun\<br />

cu o chitar\ neagr\. De prezentarea ludic\<br />

[i agreabil\ a poe]ilor s-a ocupat<br />

Alex {tef\nescu. Ce a urmat a fost probabil<br />

momentul cel mai intens al festivalului.<br />

~n lectura autorului, un text cap\t\<br />

alte nuan]e [i r\zbate mai bine c\tre sensibilitatea<br />

ascult\torului, care nu `i mai<br />

poate imprima propria interpretare. E-<br />

xist\ `ns\ [i scriitori care au trac, c\rora<br />

nu le place ie[irea `n public. Asta nu `i<br />

face poe]i mai pu]in buni. De data aceasta,<br />

`n mare form\ a fost, ca `ntot<strong>de</strong>auna,<br />

Ion Mure[an, care st\p`ne[te la perfec]ie<br />

arta <strong>de</strong> a-[i vin<strong>de</strong> marfa. Nu cred c\ exist\<br />

un actor mai potrivit <strong>de</strong>c`t `nsu[i Muri<br />

pentru a-i recita versurile. De fapt, cu vocea<br />

sa baritonal\, el le retr\ie[te `n fa]a<br />

tuturor. Emil Brumaru a fost `n form\,<br />

simpatic, mim`nd amnezia exact c`nd `[i<br />

recita poemul Amnezie. Ioan Es. Pop nu<br />

a renun]at nici pe scen\ la retractilitatea<br />

[i discre]ia sa, Mihail G\l\]anu a r\mas<br />

un impetuos, Lucian Vasilescu i<strong>de</strong>m,<br />

plus o not\ <strong>de</strong> nostalgie, Eugen Suciu a<br />

fost... Eugen Suciu, {erban Foar]\ nu [i-a<br />

<strong>de</strong>zmin]it verva cunoscut\, iar Ileana M\-<br />

l\ncioiu a `ncheiat totul `ntr-o not\ grav\,<br />

profund\, specific\ poeziei sale. A<br />

mai urmat, ca bonus, o reprezenta]ie a<br />

Simonei Popescu, <strong>de</strong> fapt un amestec <strong>de</strong><br />

poezie [i confesiuni nu neap\rat m\t\-<br />

soase. Una peste alta, seara a doua, ca [i<br />

celelalte, a fost cel mai frumos cadou pe<br />

care organizatorul, Emil Stratan, l-a o-<br />

ferit ie[enilor <strong>de</strong> Sf`ntul Nicolae.<br />

Ultima sear\<br />

~n fine, `n ultima sear\ a festivalului, i-a<br />

revenit juriului (alc\tuit din Alexandru<br />

C\linescu, Ioan Gro[an, Alex {tef\nescu,<br />

Daniel Cristea-Enache, Dan Silviu<br />

Boerescu, Cosmin Ciotlo[, Antonio Patra[<br />

[i Bogdan Cre]u) extrem <strong>de</strong> dificila<br />

misiune <strong>de</strong> a alege c`[tig\torii edi]iei. ~n<br />

genere, voturile au coincis, astfel `nc`t<br />

laurea]ii acestei prime edi]ii au fost Ion<br />

Mure[an, la categoria seniori, [i Constantin<br />

Acosmei, la categoria ca<strong>de</strong>]i. Alegeri<br />

absolut `ndrept\]ite, chiar dac\ (o spun<br />

`n cuno[tin]\ <strong>de</strong> cauz\) a existat regretul<br />

c\, atunci c`nd unul c`[tig\, ceilal]i pierd<br />

cumva. Iar dintre ceilal]i, oricare ar fi<br />

meritat un premiu... Care, <strong>de</strong> altfel, a [i<br />

venit, din partea lui Emil Stratan, const`nd<br />

`n c`te un tablou [i cartea festivalului,<br />

o foarte elegant\ culegere din textele<br />

autorilor, ilustrat\ cu lucr\ri originale<br />

ale lui Vlad Ciobanu.<br />

Una peste alta, aceast\ Prim\ petrecere<br />

cu poezie, prieteni [i... trufe <strong>de</strong> ciocolat\<br />

a fost, f\r\ doar [i poate, evenimentul<br />

anului `ntr-un Ia[i care a investit<br />

peste 100 <strong>de</strong> miliar<strong>de</strong> <strong>de</strong> lei vechi `n<br />

proiectele culturale. Nu e ciudat c\, `ntr-un<br />

moment `n care sute <strong>de</strong> milioane<br />

au fost halite <strong>de</strong> ini]iative provinciale,<br />

<strong>de</strong> <strong>de</strong>parte cea mai prestigioas\ manifestare<br />

a fost rodul unei ini]iative particulare?<br />

Emil Stratan a reu[it s\ fac\, a-<br />

proape <strong>de</strong> unul singur [i cu eforturi financiare<br />

nu pu]ine, ceea ce nu au reu[it,<br />

<strong>de</strong> ani buni, func]ionarii ora[ului, sprijini]i<br />

generos <strong>de</strong> prim\rie. S\-i <strong>de</strong>a Dumnezeu<br />

s\n\tate, ca s\ poat\ organiza alte<br />

[i alte edi]ii. Nu pentru cei c`]iva prieteni<br />

pe care `i are printre scriitori, ci `n<br />

primul r`nd pentru Ia[i.<br />

Talentata domni[oar\ Delavrancea<br />

Pe 27 martie 1910, Ia[ul avusese<br />

parte <strong>de</strong> un eveniment<br />

muzical <strong>de</strong>osebit. „O a<strong>de</strong>v\-<br />

rat\ [i mare artist\“, „nu o artist\<br />

oarecare, ci un temperament<br />

muzical <strong>de</strong>osebit, o virtuoz\<br />

admirabil\, o sim]ire<br />

artistic\ aleas\“, se revelase<br />

publicului din capitala moldav\.<br />

Melomanii au fost cu totul<br />

impresiona]i <strong>de</strong> acea „`n]elegere<br />

superioar\ a muzicei“,<br />

combinat\ cu „o technic\ superioar\“<br />

pe care artista „o<br />

posed\ admirabil“, `mpreun\<br />

cu „o sobrietate <strong>de</strong> sentimentalism<br />

care las\ totu[i s\ se<br />

`ntrevad\ sufletul ei cald“, animat<br />

<strong>de</strong> „o for]\ uimitoare“.<br />

„Uit`ndu-te la ea cum c`nt\,<br />

nu-]i venea a cre<strong>de</strong> c\ `n trupu[orul<br />

cela pl\p`nd [i fin, cizelat<br />

ca o bijuterie <strong>de</strong> art\,<br />

poate `nc\pea at`ta suflet,<br />

at`ta via]\, at`ta `n]elegere<br />

ad`nc\ a geniului compozitor,<br />

at`ta av`nt spre frumuse]ea<br />

etern\ a artei“. Publicul prezent<br />

`n sal\ avusese parte <strong>de</strong><br />

ni[te studii simfonice <strong>de</strong> Schumann<br />

pe care pianista „le-a<br />

redat admirabil“, cu acela[i<br />

„talent, precizie [i elegan]\“<br />

cu care a transmis apoi [i<br />

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 208 » 6 – 12 <strong>de</strong>cembrie 2008<br />

„toat\ profunda muzicalitate a<br />

sonatei <strong>de</strong> Chopain, cu dificult\]ile<br />

sale cele mai `nsemnate“.<br />

Au urmat „Nocturna <strong>de</strong> Chopain,<br />

nuan]at\ a[a <strong>de</strong> frumos,<br />

Fantezia cromatic\ <strong>de</strong> Bach<br />

c`ntat\ cu o elegan]\ rar\,<br />

specific\ [coalei franceze, originalele<br />

impromptu-uri <strong>de</strong> G.<br />

Faure frazate `nc`nt\tor, Legenda<br />

lui Liszt [i Poloneza <strong>de</strong><br />

Chopain“. „Toate au `nc`ntat<br />

publicul care a chemat `n<br />

aplauze entuziaste pe marea<br />

noastr\ artist\.“ Nu au fost<br />

`ns\, se pare, foarte mul]i privilegia]i<br />

la concertul <strong>de</strong> la Ia[i,<br />

„f\r\ `ndoial\ un eveniment<br />

artistic rar“. Iar asta pentru c\<br />

marea artist\ era tineric\, `nc\<br />

nu foarte celebr\, pentru a<br />

stimula snobismul lumii bune,<br />

altfel spus „publicul cel mare“<br />

care „nu s-a gr\bit s\ vie cum<br />

s-a gr\bit s\ admire penele<br />

multicolore [i cucurigu lui<br />

Chantecler [i al celorlalte galinacee<br />

din piesa lui Rostand“ –<br />

dup\ cum apostrofa cu <strong>de</strong>licioas\<br />

ironie cronicarul Sandu<br />

Nicoar\, `n num\rul <strong>de</strong> pe 28<br />

martie 1910 al „Evenimentului<br />

<strong>de</strong> Ia[i“. ~ns\ „pu]inul dar<br />

a<strong>de</strong>v\ratul public iubitor <strong>de</strong><br />

DAMELE GAZETIERE<br />

Emilia CHISCOP<br />

art\ a<strong>de</strong>v\rat\ a venit s\ asculte<br />

pe d-ra Delavrancea [i a<br />

fost cu prisosin]\ r\spl\tit <strong>de</strong><br />

artist\“. Talentata domni[oar\<br />

Delavrancea avea atunci 23 <strong>de</strong><br />

ani. Dar pentru mul]i ea era<br />

`nc\ un copil fragil [i pl\p`nd.<br />

A[a o ve<strong>de</strong>a [i marele Caragiale,<br />

care cu un an `n urm\ o<br />

caracteriza drept „un copil minune<br />

care domestice[te un<br />

monstru s\lbatic: arta“. Calitate<br />

pe care a avut [ansa [i<br />

longevitatea s\ o dove<strong>de</strong>asc\<br />

din plin, c\ci avea s\ fie prima<br />

personalitate din istoria culturii<br />

române martor\ la propriul<br />

centenar. Pe 15 <strong>de</strong>cembrie<br />

anul acesta, se `mplinesc<br />

121 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> c`nd s-a n\scut.<br />

M-am g`ndit c\ se cuvine s\<br />

ne amintim <strong>de</strong> ea. Iar jocul<br />

`nt`mpl\rii a f\cut s\ `nt`lnesc<br />

acest articol tocmai acum [i s\<br />

rememor\m astfel `mpreun\<br />

acea serat\ muzical\ superb\<br />

<strong>de</strong> la care snobii ne-au f\cut<br />

onoarea <strong>de</strong> a lipsi...<br />

www.supliment.polirom.ro


» 6<br />

ordinea <strong>de</strong> zi<br />

INTERVIU CU<br />

THEO COSTER<br />

„La acea v`rst\ [i `n acele vremuri nu exista cuv`ntul «sexy», dar<br />

dac\ ar fi s\ folosesc limbajul <strong>de</strong> azi, a[ spune c\ era o fat\ foarte<br />

sexy. Era atr\g\toare, <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> <strong>de</strong>[teapt\ [i vorbea mereu `n<br />

timpul orelor. Nu cred c\ era `n mod <strong>de</strong>osebit bun\ la `nv\]\tur\.“<br />

Un cineast cu bunici români<br />

le-a dat colegilor Annei Frank<br />

`nt`lnire `ntr-un documentar<br />

Cea mai emo]ionant\ [i incredibil\ `nt`lnire pe<br />

care am avut-o la ultima edi]ie a Festivalului<br />

DaKINO a fost cea cu Theo Coster [i Eyal Boers.<br />

Cine s`nt ei? Primul a fost coleg <strong>de</strong> clas\ cu Anne<br />

Frank [i este produc\torul executiv al documentarului<br />

Classmates of Anne Frank. Mult mai t`n\r,<br />

Eyal Boers este regizorul filmului.<br />

Theo Coster se numea `n copil\rie Maurice Coster [i a avut norocul ca,<br />

`mpreun\ cu p\rin]ii [i sora lui, s\ supravie]uiasc\ Holocaustului ascunz`ndu-se<br />

`n familii ale olan<strong>de</strong>zilor cre[tini. Prenumele Theo a fost `mprumutat<br />

<strong>de</strong> Maurice Coster `n timpul celor trei ani petrecu]i `n familia <strong>de</strong><br />

olan<strong>de</strong>zi din provincie (un<strong>de</strong> [i mama lui s-a ad\postit o perioad\), iar<br />

dup\ terminarea r\zboiului [i-a `nsu[it acest prenume, care i-a pl\cut<br />

mai mult <strong>de</strong>c`t Maurice.<br />

Theo Coster locuie[te la Tel-Aviv [i este, `mpreun\ cu so]ia sa, Ora,<br />

un foarte cunoscut inventator <strong>de</strong> jocuri pentru copii. De altfel, mi-a<br />

spus c\ jocuri inventate <strong>de</strong> ei se g\sesc [i `n magazinele din Bucure[ti.<br />

Este un domn `nalt, care are mult umor [i un spirit foarte viu. Nu cred<br />

c\ a auzit c`nd i-am spus c\ am citit Jurnalul Annei Frank la 13 ani [i c\<br />

la sf`r[it, pl`ng`nd `n hohote, am rupt fotografia Annei din cartea luat\<br />

<strong>de</strong> la bibliotec\ [i am pus-o `n propriul meu jurnal. ~nt`lnirea cu Theo<br />

Coster mi se pare [i acum incredibil\. Eyal Boers mi-a spus c\ DaKINO<br />

a fost primul festival la care filmul a participat, `nainte chiar <strong>de</strong> premiera<br />

israelian\, [i c\ Theo Coster a insistat s\ vad\ România, un<strong>de</strong> nu mai<br />

fusese niciodat\.<br />

~n dou\ r`nduri, Anne Frank scrie `n jurnalul ei [i <strong>de</strong>spre Maurice,<br />

care era pe atunci unul dintre numero[ii ei curtezani, <strong>de</strong>[i se pare c\ ea<br />

`l pl\cea cel mai mult pe Peter (`n ianuarie 2008, presa anun]a c\ s-a<br />

<strong>de</strong>scoperit o fotografie a lui Peter cel cu z`mbet fermec\tor prin intermediul<br />

unui prieten al acestuia. Peter a murit la Auschwitz, la pu]in\<br />

vreme dup\ Anne).<br />

Reac]ia oamenilor care afl\ c\ `l au `n fa]\ pe unul dintre colegii<br />

Annei Frank e aceea[i – fie `n Olanda, fie la Bucure[ti. Nu le vine s\<br />

cread\. Poate pentru c\ se confrunt\ cu o parte a mitului Anne Frank.<br />

Documentarul Classmates of Anne Frank nu e un film <strong>de</strong>spre Anne<br />

Frank, <strong>de</strong>[i ea e prezent\ din umbr\ aproape tot timpul – pentru c\ se<br />

vorbe[te <strong>de</strong>spre ea, pentru c\ prietenii scot la iveal\ caiete <strong>de</strong> amintiri<br />

din anii ’40, pentru c\ viziteaz\ `mpreun\ Gimnaziul Evreiesc sau<br />

lag\rul <strong>de</strong> un<strong>de</strong> unii dintre ei, [i Anne, au plecat spre alte lag\re. Sau<br />

c\ viziteaz\ Muzeul Anne Frank, un<strong>de</strong> una dintre colege ne spune c\, [i<br />

dac\ ar fi [tiut c\ tat\l ei a supravie]uit, Anne tot n-ar fi putut `nfr`nge<br />

tifosul. ~n ochii oamenilor <strong>de</strong> azi, colegii Annei Frank s`nt asimila]i mitului.<br />

~n secven]a `n care ei viziteaz\ lag\rul le spun adolescen]ilor care<br />

s`nt pe-acolo c\ au fost colegi cu Anne Frank. Nimeni nu are nici o<br />

reac]ie. Mitul e at`t <strong>de</strong> puternic, `nc`t nu po]i realiza c\ au existat colegi<br />

[i prieteni <strong>de</strong>-ai Annei care au supravie]uit Holocaustului. {i c\ ei s`nt<br />

azi `n fa]a ta, [i c\ s`nt cu mult mai `n v`rst\ ca Anne – care a r\mas pe<br />

vecie o feti]\.<br />

~ntr-o scurt\ secven]\ <strong>de</strong> arhiv\ o ve<strong>de</strong>m chiar pe Anne Frank f\c`nd<br />

cu m`na din geamul casei. Imaginile dateaz\ din iulie 1942. Mitul e viu.<br />

Eyal Boers mi-a spus c\ imaginile i-au fost puse la dispozi]ie <strong>de</strong> Casa<br />

Annei Frank [i c\ au fost surprinse acci<strong>de</strong>ntal <strong>de</strong> un operator care filma<br />

o nunt\. Cuplul <strong>de</strong> `nsur\]ei se preg\tea s\ ias\ din casa `n care locuia<br />

[i Anne, iar ea se i]ise la geam ca s\-i vad\. Imaginile se g\sesc [i pe<br />

youtube.<br />

Classmates of Anne Frank e un film `n care colegii Annei vorbesc<br />

uneori <strong>de</strong>spre ea a[a cum ar vorbi <strong>de</strong>spre un prieten care locuie[te `n<br />

alt\ ]ar\, un film din care afli povestea fericit\ a unui copil evreu salvat<br />

<strong>de</strong> o familie <strong>de</strong> ne-evrei, dar [i reversul medaliei – c\ acesta a fost un<br />

caz izolat [i c\ 80 la sut\ dintre evreii olan<strong>de</strong>zi au fost extermina]i,<br />

Olanda fiind, dup\ Polonia, ]ara cu cei mai mul]i evrei uci[i `n r\zboi.<br />

Pagini realizate <strong>de</strong> Iulia Blaga<br />

Imagine <strong>de</strong> la film\rile documentarului Classmates of Anne Frank<br />

Theo Coster: „Am fost unul<br />

dintre curtezanii Annei“<br />

Theo Coster: Am s\ v\ amintesc mai<br />

`nt`i cum a `nceput, <strong>de</strong> fapt, totul: a[a<br />

cum se spune [i `n film, `n 1942, nem]ii<br />

au hot\r`t ca evreii copii s\ nu mearg\ la<br />

acelea[i [coli cu copiii ne-evreilor. A[a<br />

c\ am trecut to]i la Gimnaziul Evreiesc,<br />

<strong>de</strong>[i locuiam `n cartiere diferite. Povestea<br />

a fost foarte interesant\ pentru c\ eram<br />

acolo copii din `ntreg Amsterdamul. La<br />

un moment dat, recent, un istoric a scris<br />

o carte <strong>de</strong>spre acest Gimnaziu Evreiesc,<br />

iar c`nd a fost lansat\ cartea, am fost invitat<br />

[i eu, [i a[a m-am re`nt`lnit cu al<br />

doilea personaj din film, fata care acum<br />

locuie[te `n Sao Paulo, Nanette König-<br />

Blitz. Am reluat leg\tura, am f\cut<br />

schimb <strong>de</strong> adrese <strong>de</strong> mail, Nanette m-a<br />

vizitat `n Israel (un<strong>de</strong> locuiesc acum).<br />

De c`nd nu mai vorbiser\]i?<br />

De vreo 60 <strong>de</strong> ani. Fire[te, <strong>de</strong>-abia am recunoscut-o<br />

pentru c\ se schimbase<br />

foarte mult, iar mie `mi crescuse barba.<br />

(R`<strong>de</strong>.) Ne-am `n]eles foarte bine – ea<br />

`ns\[i este o femeie foarte dr\gu]\, [i ea<br />

a fost cea care mi-a dat numele [i<br />

adresele celorlal]i colegi din clas\ care<br />

au supravie]uit. Cu acest film, al c\rui<br />

produc\tor executiv am fost, am sim]it<br />

nevoia s\ aduc o contribu]ie la partea<br />

pozitiv\ a celui <strong>de</strong>-al doilea r\zboi mondial.<br />

Pentru c\, `ntr-un fel, filmul nostru<br />

este unul optimist. Iat\-ne azi, cu copii,<br />

nepo]i, str\nepo]i – Hitler n-a reu[it cu<br />

totul. De aici a plecat filmul.<br />

Dar n-a fost `ntr-un fel dureros s\<br />

face]i filmul?<br />

Nu mi s-a p\rut, chiar dac\ Nanette, la<br />

un moment dat, spune: „Am fost singura<br />

persoan\ din familie care a supravie-<br />

]uit. Am`ndoi p\rin]ii mei [i am`ndoi<br />

fra]ii au fost uci[i“. Din acest punct <strong>de</strong><br />

ve<strong>de</strong>re, eu am fost extrem <strong>de</strong> norocos<br />

pentru c\ ai mei – tata, mama [i singura<br />

mea sor\ – au supravie]uit cu to]ii.<br />

Mi-a]i spus ieri c\ numele Annei<br />

Frank era, <strong>de</strong> fapt, Annelise.<br />

Da, eu o [tiam ca Annelise. De aceea am<br />

fost pu]in surprins c`nd jurnalul ei, a-<br />

tunci c`nd a fost publicat, purta numele<br />

<strong>de</strong> Anne pe copert\. Se pare c\ ea preferase<br />

ca numele ei s\ fie Anne. Poate<br />

pentru c\ una dintre celelalte colege ale<br />

noastre – care a supravie]uit [i care a-<br />

cum locuie[te `n Ierusalim – era Annelie<br />

(acum i se spune Hanna).<br />

{i ce amintiri ave]i cu Anne Frank?<br />

La acea v`rst\ [i `n acele vremuri nu e-<br />

xista cuv`ntul „sexy“, dar dac\ ar fi s\<br />

folosesc limbajul <strong>de</strong> azi, a[ spune c\ era<br />

o fat\ foarte sexy. Era atr\g\toare, <strong>de</strong>stul<br />

<strong>de</strong> <strong>de</strong>[teapt\ [i vorbea mereu `n timpul<br />

orelor. Nu cred c\ era `n mod <strong>de</strong>osebit<br />

bun\ la `nv\]\tur\. ~n jurnalul ei a scris<br />

la un moment dat c\ Maurice (adic\ eu)<br />

vrea s\ vorbeasc\ cu tat\l ei, s\-l `ntrebe<br />

dac\ o las\ s\ ias\ cu el. Am fost unul<br />

dintre curtezanii ei. Dar era <strong>de</strong>stul <strong>de</strong><br />

liberal\ `n privin]a sentimentelor sale.<br />

V\ mai aminti]i cum se <strong>de</strong>sf\[urau<br />

orele la [coal\? Ce f\cea]i `n afara<br />

[colii?<br />

Ve<strong>de</strong>]i, am 80 <strong>de</strong> ani. Am uitat foarte<br />

multe.<br />

C`nd a]i aflat c\ Anne Frank a murit<br />

la Bergen-Belsen?<br />

Doar c`nd a fost publicat jurnalul ei, parc\<br />

prin 1948 sau 1949. Dar 80 la sut\<br />

din evreii olan<strong>de</strong>zi au pierit `n Holocaust,<br />

<strong>de</strong>ci un procent foarte mare din oamenii<br />

pe care `i [tiam `nainte <strong>de</strong> r\zboi<br />

nu mai existau dup\.<br />

Iar dvs. a]i supravie]uit datorit\ unei<br />

familii <strong>de</strong> olan<strong>de</strong>zi ne-evrei, care v-a<br />

ad\postit timp <strong>de</strong> trei ani.<br />

Da, am avut mare noroc pentru c\ ei nu<br />

aveau copii, [i dintr-o dat\ s-au trezit cu un<br />

copil <strong>de</strong>-a gata, bine educat [i politicos<br />

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 208 » 6 – 12 <strong>de</strong>cembrie 2008<br />

www.supliment.polirom.ro


INTERVIU CU<br />

EYAL BOERS<br />

„Povestea Annei Frank a fost transformat\ `ntr-un mit care<br />

scoate `n evi<strong>de</strong>n]\ olan<strong>de</strong>zul bun [i lucrurile bune pe care le-au<br />

f\cut olan<strong>de</strong>zii. Cumva, se uit\ cum a sf`r[it Anne Frank.“<br />

7 «<br />

ordinea <strong>de</strong> zi<br />

la cei 13 ani ai s\i, iar ei s-au consi<strong>de</strong>rat<br />

la fel <strong>de</strong> noroco[i ca mine. M-au iubit,<br />

oric`t <strong>de</strong> ciudat ar suna, p`n\ dincolo <strong>de</strong><br />

moarte. O s\ v\ explic: atunci c`nd „tat\l<br />

meu adoptiv“ a murit, a ap\rut un a-<br />

nun] `n pres\ [i la sf`r[itul s\u, cele mai<br />

apropiate persoane men]ionate erau so-<br />

]ia sa [i Theo Coster. Ca [i cum a[ fi fost<br />

copilul lor.<br />

A]i locuit timp <strong>de</strong> trei ani `ntr-un sat.<br />

La un moment dat, mama dvs. s-a<br />

refugiat `n aceea[i cas\, pe post <strong>de</strong><br />

m\tu[\ a dvs., `n vreme ce gazda juca<br />

rolul mamei.<br />

{i dup\ ce am plecat <strong>de</strong> la ei am r\mas<br />

`n leg\tur\. Dar s-a mai `nt`mplat ceva<br />

care nu se afl\ `n film: dup\ r\zboi, c`nd<br />

germanii au acordat repara]ii financiare,<br />

n-am vrut s\ m\ ating <strong>de</strong> bani, chiar<br />

dac\ eram <strong>de</strong>parte <strong>de</strong> a fi bogat. I-am<br />

transferat pe to]i familiei care m-a ascuns<br />

`n timpul r\zboiului. Le-am spus:<br />

„~i pute]i investi `n coniac sau `i pute]i<br />

investi `n ni[te bilete <strong>de</strong> avion ca s\<br />

veni]i `n Israel s\ ne ve<strong>de</strong>m“.<br />

Dar cum a]i ajuns la ei `n timpul<br />

r\zboiului? ~i cuno[teau p\rin]ii<br />

dvs.?<br />

Cred c\ prin intermediul unei organiza-<br />

]ii clan<strong>de</strong>stine care `ncerca s\ plaseze<br />

evrei `n familii <strong>de</strong> ne-evrei.<br />

Ce v\ aminti]i din acea perioad\? St\-<br />

tea]i ascuns tot timpul?<br />

Nu, nu prea mult. Aveam voie s\ ies pe-afar\,<br />

at`t <strong>de</strong> mult `nc`t vicarul satului a<br />

<strong>de</strong>cis c\ pot s\-mi continui [coala la un<br />

liceu din ora[ul `nvecinat. A[a c\ `n fiecare<br />

zi pedalam opt kilometri dus [i opt<br />

kilometri `ntors, [i numai directorul liceului<br />

[tia c\ eram evreu, nimeni altcineva.<br />

Eram chiar coleg <strong>de</strong> clas\ cu fiul<br />

comandantului nazist din satul un<strong>de</strong><br />

locuiam.<br />

V\ pl\cea <strong>de</strong> el? Era]i prieteni?<br />

Nu. Dar mai era un aspect. Nu eram e-<br />

vreu practicant, `ns\ n-aveam nici cea<br />

mai mic\ i<strong>de</strong>e <strong>de</strong>spre cre[tinism, chiar<br />

dac\ „tat\l meu adoptiv“ m\ ducea `n<br />

fiecare duminic\ la biseric\. La [coal\<br />

erau [i ore <strong>de</strong> cre[tinism. Trebuia s\ joc<br />

dou\ roluri: s\ `nv\] foarte repe<strong>de</strong> [i s\<br />

m\ prefac c\ s`nt la fel <strong>de</strong> plictisit ca<br />

ceilal]i copii din clas\. Asta am f\cut [i<br />

am primit chiar nota 8 (10 fiind nota maxim\)!<br />

Pute]i s\ v\ imagina]i ce s-ar fi `nt`mplat<br />

cu Anne Frank dac\ ar fi r\mas<br />

`n via]\?<br />

Filmul o spune, `ntr-un fel. C`teva fete din<br />

clasa noastr\ erau mai apropiate <strong>de</strong> ea,<br />

erau printre prietenele ei cele mai bune.<br />

Una dintre ele tr\ie[te acum la Ierusalim.<br />

Ea mi-a spus c\ Annei i-ar fi pl\cut (a[a<br />

cum scria [i `n jurnal) s\ <strong>de</strong>vin\ scriitoare,<br />

dar c\ nu era hot\r`t\ dac\ s\ se mute `n<br />

Israel sau nu. Dar filmul nu este, <strong>de</strong> fapt,<br />

<strong>de</strong>spre Anne Frank. Anne este lipiciul –<br />

dac\ pot spune a[a – care ne une[te. Au a-<br />

p\rut <strong>de</strong>ja mult prea multe c\r]i, piese <strong>de</strong><br />

teatru [i filme <strong>de</strong>spre Anne Frank, [i chiar<br />

s-au tip\rit timbre cu figura ei. Anne<br />

Frank nu mai avea nevoie <strong>de</strong> reclam\.<br />

Eyal Boers: „Anne Frank a fost<br />

folosit\ ca simbol na]ional“<br />

~l cunoa[te]i pe Theo Coster <strong>de</strong> mult\ vreme, nu-i<br />

a[a?<br />

Familiile noastre se cunosc din 1870. Bunica lui [i<br />

str\bunica mea erau prietene la [coal\. Familiile<br />

noastre nu s`nt `nrudite, dar au tr\it mereu una `n<br />

apropierea celeilalte [i s-au ajutat chiar [i `n timpul<br />

crizei financiare <strong>de</strong> la `nceputul secolului XX.<br />

Familia dvs. a fost [i ea persecutat\?<br />

A fost aproape anihilat\ `n timpul Holocaustului. 80<br />

la sut\ din membrii ei au fost uci[i, iar tat\l meu [i cu<br />

mine s`ntem singurii membri <strong>de</strong> sex b\rb\tesc r\ma[i<br />

s\ duc\ numele familiei mai <strong>de</strong>parte. Mai avem ru<strong>de</strong> –<br />

`n Olanda mai avem zece ru<strong>de</strong> –, dar numai tat\l meu<br />

[i cu mine s`ntem b\rba]i. Nu te g`n<strong>de</strong>[ti zilnic la asta,<br />

dar am vrut s\ fac acest film [i din aceast\ perspectiv\.<br />

Pentru c\, `n timp ce Theo are o viziune pozitiv\<br />

asupra acestor lucruri (ai lui au supravie]uit), eu am<br />

un punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re foarte diferit, iar amestecul acestor<br />

dou\ viziuni [tiam c\ va da un film interesant.<br />

Uneori filmul spune lucruri bune <strong>de</strong>spre Olanda, alteori<br />

lucruri rele. Probabil c\ ave]i [i voi, `n România,<br />

percep]ii asem\n\toare.<br />

V-a]i n\scut `n Olanda?<br />

Nu, m-am n\scut `n Israel, dar am tr\it [apte ani `n<br />

Olanda c`nd eram copil. {i vorbesc olan<strong>de</strong>za, ceea ce<br />

era absolut necesar pentru a putea realiza acest film.<br />

~n momentele dificile, c`nd personajele se re`ntorc `n<br />

timp, ele re`ncep s\ vorbeasc\ `n olan<strong>de</strong>z\, <strong>de</strong>[i ini]ial<br />

doream ca filmul s\ fie vorbit `n englez\. Este cazul<br />

lui Nanette, care locuie[te <strong>de</strong> mul]i ani `n Brazilia [i<br />

care vorbe[te `n englez\ mai tot timpul filmului, `ns\<br />

c`nd amintirile <strong>de</strong>vin dureroase, nu poate vorbi `n<br />

alt\ limb\ <strong>de</strong>c`t olan<strong>de</strong>za. Mul]i nu [tiu c\, dup\ Polonia,<br />

evreii din Olanda au avut propor]ional cel mai<br />

mare num\r <strong>de</strong> mor]i `n timpul r\zboiului. Nu spun<br />

c\ olan<strong>de</strong>zii s-au folosit <strong>de</strong> povestea Annei Frank pentru<br />

a acoperi acest a<strong>de</strong>v\r, dar ea a fost transformat\<br />

`ntr-un mit care scoate `n evi<strong>de</strong>n]\ olan<strong>de</strong>zul bun [i<br />

lucrurile bune pe care le-au f\cut olan<strong>de</strong>zii. Cumva, se<br />

uit\ cum a sf`r[it Anne Frank. Muzeul Anne Frank<br />

accentueaz\ faptul c\ olan<strong>de</strong>zii i-au ascuns familia,<br />

sau c`t era Anne <strong>de</strong> inteligent\ [i <strong>de</strong> talentat\ ca scriitoare,<br />

dar pune prea pu]in accent pe faptul c\ familia<br />

Frank a fost tr\dat\ <strong>de</strong> un olan<strong>de</strong>z, c\ a fost pe urm\<br />

`nchis\ `ntr-un lag\r olan<strong>de</strong>z din Olanda <strong>de</strong> un<strong>de</strong> a<br />

fost pe urm\ trimis\ `n Germania. Lucrurile pe care<br />

le spun eu `n film se spun [i se scriu <strong>de</strong> 10 ani<br />

`ncoace `n toat\ lumea. Anne Frank a fost folosit\ ca<br />

simbol na]ional, dar cumva lucrurile nu au mers cum<br />

trebuia. Am vrut s\ m\ `n<strong>de</strong>p\rtez pu]in <strong>de</strong> mit [i s\<br />

ar\t c\ mai erau [i alte persoane l`ng\ Anne Frank, [i<br />

c\ pove[tile nu s`nt mereu at`t <strong>de</strong> optimiste. {i prietenii<br />

ei o spun singuri, nu doar colegii, pentru c\ `n<br />

film apar dou\ dintre cele mai bune prietene ale Annei<br />

Frank care ne `mp\rt\[esc <strong>de</strong>spre ea lucruri pe<br />

care nici p\rin]ii ei nu le-au [tiut – ce sim]ea, cum a-<br />

r\ta c`nd ajunsese <strong>de</strong>ja `n lag\r. Nu mai z`mbea, nu<br />

mai vorbea at`t <strong>de</strong> mult, nu mai st\tea a[ezat\ la mas\<br />

(n.red.– ca `n cele mai cunoscute fotografii), <strong>de</strong>venise<br />

un schelet.<br />

~n film personajele viziteaz\ Muzeul Anne Frank,<br />

dar acesta nu e <strong>de</strong> fapt locul un<strong>de</strong> a locuit ea.<br />

Asta e o alt\ ne`n]elegere. Oamenii cred c\ acolo s-a<br />

n\scut ea, dar <strong>de</strong> fapt ea a copil\rit `ntr-un cartier<br />

`nvecinat, `mpreun\ cu colegii <strong>de</strong> [coal\. „Casa Anne<br />

Frank“ e <strong>de</strong> fapt o fabric\ un<strong>de</strong> lucra tat\l ei, [i din<br />

aceast\ cauz\ aici s-a ascuns familia Frank. Nu era<br />

casa lor.<br />

Ce probleme v-a mai pus realizarea acestui film?<br />

Multe. ~n primul r`nd, e un film in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt, lucru<br />

care are [i avantaje. N-am avut pe cap o companie <strong>de</strong><br />

produc]ie care s\-mi spun\ ce s\ fac, dar i-am avut pe<br />

Theo [i pe Ora, care au ini]iat [i finan]at filmul. Ei nu<br />

vin din lumea filmului iar, uneori, cererile [i modific\rile<br />

pe care le doreau erau dificil pentru mine <strong>de</strong><br />

f\cut. Dar acum zic c\ e bine pentru c\ ei m-au f\cut<br />

s\ nu v\d lucrurile doar din perspectiv\ cinematografic\,<br />

ci [i s\ le fac s\ nu fie foarte dure pentru privitori.<br />

Ei au dorit ca filmul s\ fie mai accesibil pentru<br />

copii.<br />

Acesta e primul dvs. documentar <strong>de</strong> lungmetraj?<br />

Da, am f\cut p`n\ acum scurtmetraje <strong>de</strong> fic]iune [i un<br />

documentar <strong>de</strong> scurtmetraj, dar <strong>de</strong>-abia acum am<br />

sim]it c\ e timpul s\ fac acest film. Subiectul m\ a[-<br />

tepta <strong>de</strong> mult\ vreme, nu doar din pricina propriei<br />

mele istorii [i a faptului c\ eu [i Theo s`ntem prieteni<br />

sau c\ s`ntem olan<strong>de</strong>zi, ci [i pentru c\ lucrarea <strong>de</strong><br />

doctorat la care lucrez e pe aceast\ tem\.<br />

Care?<br />

Felul `n care Holocaustul a fost surprins `n filmele<br />

olan<strong>de</strong>ze.<br />

Ave]i un alt proiect cinematografic `n lucru?<br />

Lucrez la un documentar <strong>de</strong>spre raidul Antebe – Opera]iunea<br />

Thun<strong>de</strong>rbolt, care a avut loc `n 1976. S-au<br />

f\cut p`n\ acum dou\ filme hollywoodiene <strong>de</strong>spre a-<br />

ceast\ opera]iune <strong>de</strong> salvare `n cadrul c\reia for]ele<br />

israeliene au salvat peste 100 <strong>de</strong> ostateci ai cursei Air<br />

France <strong>de</strong>turnate spre Uganda. E consi<strong>de</strong>rat\ una dintre<br />

cele mai mari opera]iuni militare din istoria Israelului,<br />

dar eu vreau s\ urm\resc <strong>de</strong>stinul unei familii<br />

care [i-a pierdut fiul, luat ostatic, [i pentru care opera]iunea<br />

a fost o tragedie. Din nou, iau ceva care a<br />

fost transformat `ntr-un mit [i `ncerc s\ expun acest<br />

mit, s\ ar\t c\ e ceva mai complex. Timp <strong>de</strong> 40 <strong>de</strong><br />

ani, Israelul a ascuns aceast\ poveste [i nu a vrut s\<br />

spun\ familiei cum a fost ucis acest om. Versiunea o-<br />

ficial\ este c\ a murit din cauza astmului, dar s-a <strong>de</strong>scoperit<br />

pe urm\ c\ a fost ucis <strong>de</strong> for]ele israeliene `n<br />

cursul eliber\rii.<br />

Theo Coster [i Eyal Boers<br />

EYAL BOERS DESPRE<br />

R|D|CINILE SALE<br />

„Bunicii mei din partea mamei s-au n\scut `n<br />

România – bunica la Vaslui, iar bunicul la Gura<br />

Humorului (<strong>de</strong>[i tot timpul a insistat c\ s-a<br />

n\scut `n Imperiul Austro-Ungar [i c\ nu e<br />

român). Au plecat `n Palestina dup\ cel <strong>de</strong>-al<br />

doilea r\zboi mondial, pe un vas care a fost<br />

arestat <strong>de</strong> englezi, motiv pentru care au petrecut<br />

doi ani `ntr-un lag\r <strong>de</strong> tranzit din Cipru.<br />

Bunicul a `nv\]at ebraica `n acest lag\r, `mpreun\<br />

cu al]i emigran]i. Am fost crescut mai<br />

mult <strong>de</strong> aceast\ bunic\ românc\ <strong>de</strong>c`t <strong>de</strong> bunica<br />

olan<strong>de</strong>z\, a[a c\ am m`ncat m\m\lig\, papana[i<br />

[i pl\cint\ <strong>de</strong> porumb, [i mereu am<br />

auzit «Vai <strong>de</strong> capul meu», «Vai <strong>de</strong> mine», «Dute<br />

dracului». Bunica nu doar g\tea [i vorbea<br />

române[te, dar [i dansa. A r\mas românc\ pe<br />

<strong>de</strong>-a-ntregul. Mereu am visat s\ vin `n România.<br />

Bunicii au dorit mereu s\ se `ntoarc\ [i au<br />

tot am`nat, iar acum s`nt am`ndoi mor]i. Cel<br />

pu]in am venit eu. Ar trebui s-o aduc `ntr-o zi<br />

[i pe mama, Lia. {i ea se simte românc\.“<br />

A existat un proces?<br />

Nu, se presupune c\ atunci c`nd trupele <strong>de</strong> comando<br />

intr\ `n ac]iune, vei pier<strong>de</strong> c`]iva ostatici. Dar <strong>de</strong> ce s\<br />

ascunzi acest lucru? R\spunsul vine din acela[i motiv<br />

pentru care olan<strong>de</strong>zii au ascuns faptul c\ ni[te olan<strong>de</strong>zi<br />

cre[tini au turnat familia Annei Frank. Nu vrei<br />

s\ complici povestea, ci s\ la[i mitul curat [i limpe<strong>de</strong>.<br />

Autorit\]ile v\ ajut\ s\ realiza]i acest proiect? A-<br />

ve]i acces la arhive?<br />

E un pic mai u[or acum. ~ncerc s\ fac acest film `mpreun\<br />

cu un post israelian <strong>de</strong> televiziune care <strong>de</strong>]ine<br />

majoritatea imaginilor <strong>de</strong> arhiv\. Tot ce s-a `nt`mplat<br />

`n 1976 a fost filmat <strong>de</strong> televiziune. S`nt `n prezent `n<br />

negocieri. Dac\ acest lucru nu va fi posibil, voi lucra<br />

probabil cu o firm\ <strong>de</strong> produc]ie din afara ]\rii. {i<br />

francezii s`nt interesa]i, pentru c\ printre ostatici s-a<br />

aflat [i un cet\]ean francez, iar pilotul francez <strong>de</strong> la<br />

Air France a ]inut s\ r\m`n\ al\turi <strong>de</strong> ostatici p`n\ la<br />

sf`r[it. {i a fost eliberat p`n\ la urm\ odat\ cu pasagerii.<br />

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 208 » 6 – 12 <strong>de</strong>cembrie 2008<br />

www.supliment.polirom.ro


» 8<br />

interviu<br />

INTERVIU<br />

CU TEODOR<br />

BACONSKY<br />

„De regul\, nu ne situ\m sub media european\ la calificare,<br />

inventivitate, cultur\ general\. Pu[i laolalt\, <strong>de</strong>venim `ns\<br />

«mioritici», conspirativi, negativi[ti, anarhi[ti sau doar ipocri]i.“<br />

TEODOR BACONSKY, AMBASADORUL ROMÂNIEI ~N FRAN}A, ANDORRA {I MONACO:<br />

„De[i tr\im un moment istoric<br />

excelent, s`ntem <strong>de</strong>zbina]i,<br />

agresivi [i <strong>de</strong>motiva]i“<br />

De pe fereastra re[edin]ei sale din rue <strong>de</strong> l’Exposition<br />

din Paris, Teodor Baconsky ve<strong>de</strong> Turnul (`nclinat?) al<br />

lui Gustave Eiffel. De la o asemenea `n\l]ime, am fost<br />

curioas\ s\ [tiu ce perspectiv\ arunc\ asupra lumii <strong>de</strong><br />

ast\zi, cum o ve<strong>de</strong>...<br />

...un erudit teolog [i antropolog care treze[te<br />

admira]ie, f\r\ s\ complexeze; cel mai `nalt<br />

reprezentant al României (`nc\ proasp\t) europene `n<br />

Fran]a, `n acest moment cea mai puternic\ ]ar\ din<br />

UE; o gazd\ parizian\ fermec\toare [i, cu<br />

probabilitate, un [ef incomod; un causeur non[alant [i<br />

un intelectual pentru care conteaz\ consisten]a<br />

cuv`ntului scris; un diplomat <strong>de</strong> carier\ care n-are<br />

nevoie <strong>de</strong> zorzoane inutil pre]ioase l`ng\ numele<br />

mo[tenit <strong>de</strong> la poetul A.E. Baconsky, tat\l s\u: Teodor<br />

Baconsky este ast\zi Ambasadorul României `n Fran]a,<br />

Andorra [i principatul Monaco, dar putem [terge cu<br />

radiera „extraordinar [i plenipoten]iar“; un<br />

comunicator c\ruia, pentru a-[i [lefui limbajul, nu-i<br />

ajunge pila din plastic polisat a (`nal]ilor) func]ionari,<br />

tocmai pentru c\ mai are<br />

una, din cristal t\ios,<br />

cea <strong>de</strong> scriitor.<br />

Interviu realizat <strong>de</strong><br />

Cristina Hermeziu<br />

Ce fel <strong>de</strong> imagine a României `n Fran-<br />

]a a]i <strong>de</strong>scoperit venind la Paris `n calitate<br />

<strong>de</strong> ambasador? Ce v-a „atins“ `n<br />

mod nepl\cut [i ce v-a surprins `n mod<br />

pl\cut?<br />

Numero[i francezi cunosc România, direct<br />

sau indirect, `ns\ majoritatea o ignor\.<br />

C`nd mi-am `nceput misiunea, `n septembrie<br />

2007, opinia public\ era iner]ial<br />

dominat\ <strong>de</strong> cli[eele negative din anii ’90.<br />

Nu am reac]ionat emo]ional. Am conceput<br />

programul Ambasa<strong>de</strong>i ca pe un instrument<br />

care le poate propune prietenilor<br />

francezi o imagine actualizat\ cu privire<br />

la evolu]iile reale din ]ar\. Dorita schimbare<br />

<strong>de</strong> percep]ie cere timp, dar rezultatele<br />

`ncep s\ se vad\. Tocmai a ie[it <strong>de</strong><br />

sub tipar albumul L’Hôtel <strong>de</strong> Béhague. Rési<strong>de</strong>nce<br />

<strong>de</strong> la Roumanie en France, publicat<br />

la in]iativa noastr\, cu sponsoriz\ri franceze,<br />

sub egida prestigioasei publica]ii<br />

„Connaissance <strong>de</strong>s Arts“. E [i asta, printre<br />

multe altele, o nou\ „carte <strong>de</strong> vizit\“.<br />

Care cre<strong>de</strong>]i c\ este specificul comunit\]ii/diasporei<br />

române[ti <strong>de</strong> la Paris/din<br />

Fran]a? Care este rolul dvs. [i<br />

al echipei dvs. ]in`nd cont <strong>de</strong> acest<br />

specific?<br />

Diaspora din Hexagon are v`rste, chipuri<br />

[i a[tept\ri diferite. Exist\ aici fostul exil<br />

anticomunist, speciali[tii sosi]i dup\ ’90,<br />

care au f\cut str\lucite cariere profesionale,<br />

circa 6.000 <strong>de</strong> stu<strong>de</strong>n]i, un anumit num\r<br />

<strong>de</strong> muncitori (mult mai mo<strong>de</strong>st <strong>de</strong>c`t<br />

`n Italia sau Spania) [i c`teva tabere <strong>de</strong><br />

romi, la periferia marilor ora[e. E o comunitate<br />

`n general select\, care p\streaz\<br />

leg\tura cu ]ara [i urm\re[te atent via]a<br />

politic\ intern\. Am un dialog constant [i<br />

proiecte comune cu fiecare dintre aceste<br />

categorii <strong>de</strong> compatrio]i. Peste 400 <strong>de</strong> doctoranzi<br />

români au fost, `n mai 2008, oaspe]ii<br />

mei. Avem stu<strong>de</strong>n]i români stagiari<br />

`n cadrul Ambasa<strong>de</strong>i. Am organizat prima<br />

`nt`lnire a redactorilor-[efi <strong>de</strong> publica]ii<br />

române[ti din UE 15. E pe rol o strategie<br />

pentru re(`nfiin]area) <strong>de</strong> lectorate române[ti<br />

la universit\]ile franceze. Zeci <strong>de</strong><br />

ac]iuni culturale au adus `n Palatul Béhague<br />

„crema“ Parisului românesc. Am `ncheiat<br />

cu Mitropolia Ortodox\ Român\<br />

din Fran]a un Protocol <strong>de</strong> colaborare pentru<br />

asisten]a acordat\ cet\]enilor no[tri.<br />

Am promovat, `n ultimul an, toate<br />

succesele culturale române[ti<br />

din Hexagon, <strong>de</strong> la Cristian<br />

Mungiu p`n\ la Lucian<br />

Boia, <strong>de</strong> la Gabriel Ba<strong>de</strong>a-P\un<br />

p`n\ la Angela<br />

Gheorghiu [i<br />

Raluca Sterian-Nathan. Vom edita, `mpreun\<br />

cu „La Documentation Française“,<br />

un Ghid al cet\]eanului român `n Fran]a.<br />

Bobocii promo]iei aca<strong>de</strong>mice 2008 [i-au<br />

]inut balul la noi. Monitoriz\m, prin consulate,<br />

toate cazurile <strong>de</strong> români `ncarcera]i.<br />

Am discutat, la nivelul guvernului<br />

francez, solu]ii pentru integrarea romilor.<br />

Evi<strong>de</strong>nt, nimeni nu-i perfect, totul e perfectibil,<br />

dar cred c\ merit\ s\ <strong>de</strong>zvolt `n<br />

urm\torii ani linia din 2007-2008.<br />

Una dintre primele `nnoiri ale Ambasa<strong>de</strong>i<br />

României la Paris dup\ ce a]i<br />

fost numit `n func]ie a fost crearea<br />

Newsletter-ului. Cum v\ explica]i<br />

faptul c\, <strong>de</strong>[i s`nt mul]i intelectuali [i<br />

oameni <strong>de</strong> cultur\ `n comunitatea<br />

românilor din Fran]a, nu exist\ nici<br />

un ziar românesc [i nici o libr\rie româneasc\<br />

la Paris?<br />

Suspiciunea generat\ c`ndva prin infiltr\ri<br />

securistice [i <strong>de</strong>ficitul solidarit\]ii<br />

s`nt, din p\cate, realit\]i corelate [i persistente.<br />

Am creat Newsletter-ul bilunar<br />

tocmai pentru a le spune compatrio]ilor<br />

afla]i `n Fran]a c\ au `n Ambasada lor <strong>de</strong><br />

aici un partener firesc, care va ]ine cont<br />

<strong>de</strong> ce doresc [i <strong>de</strong> ce propun. Cred c\ lipsa<br />

unui ziar românesc se explic\ prin<br />

for]a culturii [i limbii franceze, pe care<br />

românii le asimileaz\ rapid. Pe <strong>de</strong> alt\ parte,<br />

oamenii citesc presa favorit\ pe net.<br />

Iar dac\ vor carte româneasc\, o cer prietenilor<br />

sau o cump\r\ personal, din ]ar\.<br />

Probabil c\ o libr\rie româneasc\ la Paris<br />

nu ar fi rentabil\.<br />

Cum comenta]i inten]ia reducerii cu 40%<br />

a bugetului ICR, prin urmare [i al<br />

celui din Paris, care, al\turi <strong>de</strong> Ambasad\,<br />

a reu[it `ntr-un an s\ a[eze<br />

România pe o scen\ cultural\ `n sf`r[it<br />

vizibil\ `n peisajul extrem <strong>de</strong> concuren]ial<br />

din Paris?<br />

Normal c\ regret aceast\ dramatic\ reducere<br />

<strong>de</strong> buget. ICR e <strong>de</strong>ja un brand interna]ional.<br />

Cheltuie[te pe ac]iuni culturale<br />

mai mult <strong>de</strong>c`t pe propria `ntre]inere. E-<br />

xist\ programe multianuale care vor fi<br />

compromise dac\ finan]area sca<strong>de</strong> at`t <strong>de</strong><br />

brusc. Beneficiul unui export cultural e-<br />

ficient e uria[, chiar dac\ nu se poate m\-<br />

sura imediat sau la kilogram. M-am bucurat<br />

sincer s\ constat c\ pre[edintele Traian<br />

B\sescu, prezent la reuniunea <strong>de</strong> bilan]<br />

a ICR, a sprijinit f\r\ echivoc echipa<br />

d-lui Horia-Roman Patapievici, recunosc`ndu-i<br />

<strong>de</strong>opotriv\ eforturile [i rezultatele,<br />

absolut remarcabile.<br />

Cum se v\d, prin lentila lucid\ pe<br />

care o aduce <strong>de</strong>p\rtarea, complexele/<br />

moravurile/mentalit\]ile românilor din<br />

]ar\?<br />

Avem numeroase valori [i pove[ti <strong>de</strong> succes,<br />

dar nu le mediatiz\m, din supersti]ia<br />

stupid\ c\ numai [tirile negative fac rating.<br />

De regul\, nu ne situ\m sub media european\<br />

la calificare, inventivitate, cultur\<br />

general\. Pu[i laolalt\, <strong>de</strong>venim `ns\ „mioritici“,<br />

conspirativi, negativi[ti, anarhi[ti<br />

sau doar ipocri]i. Prin anii ’90, incapacitatea<br />

<strong>de</strong> a conlucra pentru binele comun<br />

se mai putea justifica. Acum ea <strong>de</strong>vine<br />

insuportabil\, inclusiv la nivel economic<br />

[i politic. E straniu c\ <strong>de</strong>[i tr\im<br />

un moment istoric excelent (s`ntem `n<br />

UE [i NATO, economia cre[te [i avem<br />

[anse individuale mai mari), ne otr\vim<br />

via]a comunitar\, s`ntem <strong>de</strong>zbina]i, agresivi<br />

[i <strong>de</strong>motiva]i. A[tept enorm <strong>de</strong> la noua<br />

genera]ie, singura care poate g`ndi [i<br />

lucra pozitiv, singura care poate schimba<br />

atmosfera toxic\ din via]a public\, pentru<br />

a reinventa pl\cerea convie]uirii.<br />

Din perspectiva diplomatului, dar [i a<br />

antropologului, cum se contureaz\ a-<br />

portul ]\rii noastre `ntre cele 27 <strong>de</strong> state,<br />

la aproape doi ani <strong>de</strong> la integrarea<br />

României `n UE?<br />

Cred c\ a<strong>de</strong>v\rata revolu]ie din România a<br />

`nceput la 1 ianuarie 2007. Am p\r\sit<br />

strapontina candidatului turmentat <strong>de</strong><br />

tranzi]ia postcomunist\ [i am <strong>de</strong>venit<br />

membri ai celui mai prosper ansamblu<br />

politico-economic din lume. Ni se ofer\<br />

o [ans\ unic\. Trebuie s\ nu o rat\m [i<br />

nu o vom rata. Esen]ial e s\ ne alegem li<strong>de</strong>ri<br />

a<strong>de</strong>cva]i exigen]elor europene: oameni<br />

care pot accelera procesul <strong>de</strong> convergen]\<br />

cu UE [i care au date pentru a<br />

se face accepta]i <strong>de</strong> c\tre partenerii comunitari.<br />

UE e un club <strong>de</strong> state care pot<br />

func]iona laolalt\ pentru c\ posed\ valori<br />

`mp\rt\[ite, un discurs politic evoluat, o<br />

re]ea <strong>de</strong> institu]ii <strong>de</strong>mocratice soli<strong>de</strong> [i o<br />

a<strong>de</strong>v\rat\ voca]ie pedagogic\ a exemplarit\]ii,<br />

la nivel mondial. E imperativ s\<br />

promov\m, ca na]iune, o alt\ agend\ public\:<br />

energia, mediul, educa]ia, noile tehnologii,<br />

imigra]ia, ap\rarea european\, politica<br />

<strong>de</strong> vecin\tate, <strong>de</strong>zvoltarea durabil\.<br />

Altfel, ne vom sufoca `n mahalaua pe care<br />

<strong>de</strong>ocamdat\ o toler\m, <strong>de</strong>[i ne infecteaz\<br />

<strong>de</strong>opotriv\ ecranele, rela]iile sociale<br />

[i sufletul.<br />

Cum este s\ fii Ambasadorul unei ]\ri<br />

care a intrat <strong>de</strong> cur`nd `n UE, `ntr-o<br />

]ar\ ca Fran]a, extrem <strong>de</strong> puternic\ pe<br />

plan european? E, `n vreun fel, un<br />

motor?<br />

Simt `n munca zilnic\ schimbarea noastr\<br />

<strong>de</strong> statut. Dac\ vorbim, s`ntem asculta]i.<br />

Curiozitatea fa]\ <strong>de</strong> „noul venit“ e<br />

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 208 » 6 – 12 <strong>de</strong>cembrie 2008


INSTITUTUL<br />

CULTURAL<br />

ROMÂN<br />

„Cheltuie[te pe ac]iuni culturale mai mult <strong>de</strong>c`t pe propria<br />

`ntre]inere. Exist\ programe multianuale care vor fi compromise dac\<br />

finan]area sca<strong>de</strong> at`t <strong>de</strong> brusc. Beneficiul unui export cultural eficient<br />

e uria[, chiar dac\ nu se poate m\sura imediat sau la kilogram.“<br />

9 «<br />

interviu<br />

bine`n]eles foarte vie. Se ca<strong>de</strong> s\ profit\m<br />

<strong>de</strong> ea, pentru c\ `n ace[ti 3-4 ani post-integrare<br />

vom forma imaginea României `n<br />

UE pentru urm\torii 20 <strong>de</strong> ani. De partea<br />

ei, Ambasada disemineaz\ continuu mesaje<br />

c\tre sute <strong>de</strong> receptori, <strong>de</strong> la [coli care<br />

organizeaz\ s\pt\m`ni <strong>de</strong> studiu <strong>de</strong>dicate<br />

noilor membri UE, p`n\ la ONG-uri<br />

cu care mont\m ac]iuni publice. S`ntem<br />

invita]i la toate ac]iunile Pre[edin]iei Franceze.<br />

Am organizat un <strong>de</strong>jun comunitar<br />

cu dl. ministru Brice Hotefeux [i ambasadorii<br />

statelor-membre acredita]i la<br />

Paris. Avem `n baza <strong>de</strong> date coordonatele<br />

unor personalit\]i franceze <strong>de</strong> prim-plan,<br />

la care nu aveam acces p`n\ acum.<br />

~n ce const\ ast\zi for]a societ\]ii franceze?<br />

Dar sl\biciunile ei?<br />

Nimeni nu poate contesta faptul c\ Fran-<br />

]a a produs una dintre expresiile majore<br />

ale civiliza]iei europene. A creat statul<br />

care, fie ca monarhie, imperiu sau republic\,<br />

a dominat multisecular politica [i<br />

cultura Occi<strong>de</strong>ntului. S\ nu uit\m c\ procesul<br />

postbelic <strong>de</strong> construc]ie european\<br />

se sprijin\ pe reconcilierea franco-german\.<br />

Lumea continu\ s\ vad\ Fran]a ca pe<br />

o surs\ <strong>de</strong> via]\ intelectual\ rafinat\, <strong>de</strong><br />

lux [i art\ gastronomic\ sau ca pe o ]ar\ a<br />

vinurilor, dar exist\ [i Fran]a `naltei tehnologii,<br />

care produce TGV, Airbus, centrale<br />

nucleare, rachete spa]iale, tehnic\<br />

militar\ <strong>de</strong> v`rf. Pe scurt, Europa secolului<br />

al XXI-lea are nevoie <strong>de</strong> Fran]a [i reciproc.<br />

Sl\biciuni? Exist\, <strong>de</strong>sigur, dar<br />

s`nt mai <strong>de</strong>grab\ psihologice: observ un<br />

anumit pesimism, bazat pe contemplarea<br />

paseist\ a „Marii Na]iuni“. Se remarc\ <strong>de</strong><br />

asemenea o u[oar\ tendin]\ <strong>de</strong> a <strong>de</strong>moniza<br />

globalizarea, `n loc <strong>de</strong> a o fructifica,<br />

mai ales c\ marile companii franceze s`nt<br />

<strong>de</strong>ja prezente pe tot mapamondul. E clar<br />

c\ pre[edintele Nicolas Sarkozy [i-a focalizat<br />

programul politic pe corectarea grabnic\<br />

a respectivelor forme <strong>de</strong> imobilism.<br />

De la alegerea sa, Fran]a a revenit `n Europa<br />

<strong>de</strong> Est, s-a recuplat cu SUA, `[i preg\-<br />

te[te `ntoarcerea `n structurile <strong>de</strong> comand\<br />

ale NATO, a gestionat energic Pre[edin-<br />

]ia Consiliului European [i joac\ global,<br />

f\r\ complexe. Pe plan intern au fost lansate,<br />

simultan, foarte ambi]ioase [antiere<br />

<strong>de</strong> reform\ institu]ional\ care vor ajuta<br />

Fran]a s\-[i amelioreze competitivitatea<br />

[i puterea <strong>de</strong> proiec]ie.<br />

Cum comenta]i conceptul <strong>de</strong> „laicitate<br />

<strong>de</strong>schis\“ pe care `l propune Republica<br />

francez\ ca modus vivendi [i ca<br />

mo<strong>de</strong>l, <strong>de</strong>[i se spune c\ posturile-cheie<br />

ale societ\]ii apar]in `n continuare<br />

personalit\]ilor, familiilor catolice...<br />

„Scriu `n presa cultural\<br />

sau cotidian\ exact ce<br />

g`n<strong>de</strong>sc, numai c\<br />

urm\resc i<strong>de</strong>i, nu<br />

situa]ii anecdotice.<br />

Rezerva diplomatic\ `mi<br />

ofer\ o igien\ salutar\,<br />

mai ales atunci c`nd se<br />

`nt`mpl\ s\ fiu atacat<br />

grosolan, <strong>de</strong> c\tre in[i<br />

specializa]i `n calomnie<br />

[i atac la persoan\.“<br />

~ntr-o scrisoare adresat\ lui Rimbaud, Paul<br />

Verlaine sus]inea c\ Fran]a s-a pierdut pe<br />

sine <strong>de</strong> c`nd s-a rupt <strong>de</strong> Biserica catolic\, a<br />

c\rei „fiic\ mai mare“ fusese dintot<strong>de</strong>auna.<br />

Pesemne c\ ereditatea Revolu]iei franceze,<br />

cu bune [i rele, nu poate fi [tears\. Dar<br />

Fran]a secolului al XXI-lea e multicultural\,<br />

cu numeroase comunit\]i imigrate. Cred<br />

c\ are nevoie <strong>de</strong> o „laicitate <strong>de</strong>schis\“ pentru<br />

a-[i garanta echitatea civic\, profilul<br />

<strong>de</strong> actor mediteranean [i propria tradi]ie,<br />

profund legat\ <strong>de</strong> cre[tinism.<br />

Cum cre<strong>de</strong>]i c\ se va schimba lumea<br />

dup\ ce America s-a schimbat `ntr-o<br />

singur\ noapte?<br />

America nu s-a schimbat `ntr-o noapte,<br />

ci `n ultimii 20 <strong>de</strong> ani, sub impactul revolu]iei<br />

IT [i al globaliz\rii. La 4 noiembrie,<br />

noi n-am f\cut <strong>de</strong>c`t s\ constat\m c\ imaginea<br />

noastr\ <strong>de</strong>spre SUA era <strong>de</strong>p\[it\.<br />

De altfel, [i al]ii se schimb\, `n pofida<br />

stereotipurilor curente. Puterile emergente<br />

(China, India, Brazilia) „emerg“ <strong>de</strong><br />

vreo 10 ani. „Noua“ Rusie nu e chiar at`t<br />

<strong>de</strong> nou\: d\<strong>de</strong>a semne <strong>de</strong> retur geopolitic<br />

<strong>de</strong> cel pu]in 5 ani. Lumea arab\ e mult<br />

mai dinamic\, mai conectat\ [i mai divers\<br />

<strong>de</strong>c`t sus]inem. Africa se mi[ca mai repe<strong>de</strong><br />

<strong>de</strong>c`t comentariile noastre <strong>de</strong>spre<br />

ea... Cred c\ o cultur\ civic\ global\ se<br />

]ese prin toate aceste schimb\ri conjugate,<br />

suprapuse, poten]ate reciproc. E <strong>de</strong><br />

sperat c\ „efectul Obama“ va reabilita multilateralismul.<br />

Probabil c\ G8 va <strong>de</strong>veni<br />

G20, dup\ reuniunea `n acest format <strong>de</strong><br />

la Washington. Consiliul <strong>de</strong> Securitate<br />

ONU ar putea [i el fi extins cu noi membri<br />

permanen]i. Se poate <strong>de</strong> asemenea<br />

anticipa o reform\ a dreptului interna]ional,<br />

completat\ prin reducerea distan]ei<br />

dintre specula]ia pe titluri virtuale [i economia<br />

real\. Masa critic\ a schimb\rilor<br />

globale e atins\, dar e nevoie <strong>de</strong> un nou<br />

aranjament politic mondial, care va fi negociat<br />

foarte dur.<br />

Acest (presupus) val <strong>de</strong> schimbare va a-<br />

tinge `n vreun fel România? ~n ce sens?<br />

~n toate sensurile men]ionate adineaori.<br />

Ca parte a UE [i NATO, România se va<br />

afla `n centrul acestor muta]ii necesare [i,<br />

a[ spune, inevitabile.<br />

Alegerea lui Barack Obama a scurtcircuitat<br />

Fran]a, cuprins\ <strong>de</strong> o fervoare<br />

mediatic\ [i un entuziasm uimitoare<br />

`ntr-o societate recunoscut\ pentru<br />

antiamericanismul ei. Se contureaz\<br />

oare la orizont un... „vis francez“?<br />

A[a-zisul „antiamericanism“ francez e o<br />

preju<strong>de</strong>cat\ dintre cele mai d\un\toare.<br />

Fran]a a sprijinit SUA `n R\zboiul <strong>de</strong> In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>n]\.<br />

Americanii au <strong>de</strong>barcat `n<br />

Normandia, pentru a elibera Fran]a <strong>de</strong><br />

nazi[ti. Cu excep]ia r\zboiului din Irak,<br />

Fran]a a fost mereu un aliat lucid [i fi<strong>de</strong>l<br />

al SUA. <strong>Cultura</strong> american\ – jazz, rock,<br />

arte, media – e foarte apreciat\ <strong>de</strong> francezi.<br />

Pre[edintele Republicii Franceze [i<br />

noul pre[edinte american apar]in aceleia[i<br />

genera]ii <strong>de</strong> li<strong>de</strong>ri ai noului val,<br />

pragmatici, ambi]io[i, orienta]i spre<br />

rezultate: vor colabora, <strong>de</strong>sigur, pe toate<br />

dosarele fierbin]i. „Visul francez“ e visul<br />

civiliza]iei care se r\sp`n<strong>de</strong>[te prin dialog<br />

cultural [i progres social. Visul francez,<br />

filtrat prin realitatea Francofoniei, [i visul<br />

american, revigorat prin alegerea dlui<br />

Barack Obama, nu s`nt <strong>de</strong>loc incompatibile.<br />

„GENERA}IA MEA A ~NCERCAT C~T A PUTUT S| MODERNIZEZE }ARA“<br />

Care era „visul francez“ al lui Teodor Baconsky atunci c`nd a venit<br />

pentru prima oar\ `n Fran]a, la studii?<br />

„Insula cet\]ii“, jurnalul parizian pe care l-am publicat mai <strong>de</strong>mult,<br />

la Curtea Veche, poveste[te ce [i cum tr\iam pe atunci,<br />

abia sc\pat <strong>de</strong> comunism. ~n acei ani, Parisul a fost laboratorul<br />

un<strong>de</strong> mi-am consolidat <strong>de</strong>finitiv a<strong>de</strong>ziunea personal\ la paradigma<br />

occi<strong>de</strong>ntal\. Oricum, nu visam s\ rev\d ora[ul studiilor<br />

mele doctorale `n actuala calitate. E o reg\sire stimulant\, care<br />

m\ onoreaz\, pentru c\ `mi permite s\ particip direct la<br />

formidabila cronic\ a rela]iilor dintre Fran]a [i România.<br />

Ce p\rere ave]i <strong>de</strong>spre tinerii care, asfixia]i poate [i <strong>de</strong> atmosfera<br />

toxic\ din România <strong>de</strong> care vorbea]i, vin s\ studieze `n Fran]a [i...<br />

nu se mai `ntorc acas\?<br />

~n actuala etap\, ace[ti tineri vin din Europa [i r\m`n tot `n Europa.<br />

Mi-a[ dori `ns\ ca ei s\ simt\ nevoia <strong>de</strong> a se `ntoarce<br />

acas\. Genera]ia mea a `ncercat c`t a putut s\ mo<strong>de</strong>rnizeze<br />

]ara [i mai avem mult <strong>de</strong> lucru. Ne-ar prin<strong>de</strong> bine for]ele<br />

proaspete ale celor care-[i `ncep acum drumul spre politic\,<br />

spre afaceri, spre cercetare sau, <strong>de</strong> ce nu, spre diploma]ie.<br />

Cum arat\ Parisul lui Teodor Baconsky? Recomanda]i-ne o adres\,<br />

un scriitor, un artist...<br />

O adres\? Noul Muzeu al Artelor Primordiale, <strong>de</strong> pe Quai<br />

Branly. Un scriitor? S`nt prea mul]i pentru ca o alegere s\ nu<br />

par\ arbitrar\. Mi-e mai simplu s\-l numesc pe pictorul meu<br />

preferat <strong>de</strong> la Paris: e vorba <strong>de</strong> maestrul Horia Damian, care<br />

va avea, `n 2009, o retrospectiv\ esen]ial\, g\zduit\ la Muzeul<br />

Na]ional <strong>de</strong> Art\ Contemporan\ din Bucure[ti.<br />

Pentru scriitorul Teodor Baconsky, corsetul diplomatului, cu impunerea<br />

unor constr`ngeri <strong>de</strong> libertate <strong>de</strong> expresie, nu e o pier<strong>de</strong>re?<br />

Paradoxal, „corsetul“ <strong>de</strong> care vorbi]i `mi protejeaz\ libertatea<br />

[i dorin]a <strong>de</strong> a r\m`ne o voce public\ echilibrat\. M\ ap\r\<br />

<strong>de</strong> excese [i <strong>de</strong> polemici zadarnice. Scriu `n presa cultural\<br />

sau cotidian\ exact ce g`n<strong>de</strong>sc, numai c\ urm\resc i<strong>de</strong>i,<br />

nu situa]ii anecdotice. Rezerva diplomatic\ `mi ofer\ o<br />

igien\ salutar\, mai ales atunci c`nd se `nt`mpl\ s\ fiu atacat<br />

grosolan, <strong>de</strong> c\tre in[i specializa]i `n calomnie [i atac la<br />

persoan\. Am crezut dintot<strong>de</strong>auna c\ faptele [i munca<br />

noastr\ perseverent\ <strong>de</strong>finesc cel mai corect parcursul<br />

fiec\ruia, cu toate `mplinirile [i e[ecurile aferente.<br />

Nu am motive s\ renun] tocmai acum la acest principiu<br />

<strong>de</strong> bun-sim].<br />

www.supliment.polirom.ro


» 10<br />

printre r`nduri<br />

FILIP FLORIAN<br />

Doris Mironescu: „Cuprinz`nd o lume `ntr-o fraz\, p\str`nd tonul<br />

egal [i molcom, Filip Florian creeaz\ o imagine concret\ a<br />

intimit\]ii dorite `n secret <strong>de</strong> toate personajele sale. Pove[tile<br />

sale conflueaz\ la r\sp`ntii pur lirice [i vag ironice“.<br />

SECRETUL ADRIANEI<br />

Adriana BABE}I<br />

Fudulii provinciale<br />

N-a[ zice c\ `n 2008 am stat mult<br />

pe-acas\. S-au brodit c\l\torii peste<br />

c\l\torii, mai toate cu scop [tiin]ific,<br />

dar cu <strong>de</strong>stul r\gaz pentru gustat [i<br />

natura, [i cultura. Plus un concediu<br />

`n iure[ prin cinci ]\ri. Ca s\ nu se<br />

team\ <strong>de</strong> b\tr`ne]e, i-a[ transmite<br />

genera]iei june c\, <strong>de</strong> fapt, niciodat\<br />

nu-i prea t`rziu pentru lucrurile<br />

dorite c`nd e[ti t`n\r [i c\ bucuria,<br />

fie [i mai st`mp\rat\, e acolo, vie.<br />

Martor mi-e ([i <strong>de</strong> ast\ dat\) Robert<br />

{erban pentru cele trei zile bruxelleze<br />

petrecute `n inima UE, la o<br />

mare conferin]\ a Comitetului Regiunilor.<br />

Puz<strong>de</strong>rie <strong>de</strong> mini[tri, europarlamentari,<br />

pre[edin]i <strong>de</strong> funda]ii,<br />

ziari[ti, reuni]i, `ntre altele, <strong>de</strong> proiectul<br />

Fabricile Europei, pus la cale<br />

<strong>de</strong> o cunoscut\ funda]ie francez\.<br />

Ca s\ `n]elege]i ce c\utam noi a-<br />

colo, mai `nt`i trebuie s\ afla]i ce<br />

c\utau azi-var\ `n România, dar mai<br />

mult la Timi[oara, dou\ tinere cercet\toare<br />

<strong>de</strong> la „Notre Europe“:<br />

antropoloaga Aziliz Gouez [i doctoranda<br />

`n [tiin]e politice Cristina<br />

St\nculescu. Aziliz [i Cristina au stat<br />

<strong>de</strong> vorb\ cu zeci <strong>de</strong> persoane (scriitori,<br />

profesori, istorici, antreprenori,<br />

diriguitori ai administra]iei locale<br />

sau pur [i simplu oameni <strong>de</strong> pe strad\).<br />

Am aflat c\ face poze ciudate<br />

prin ora[, venit prin acela[i program,<br />

[i un fotograf irlan<strong>de</strong>z, n\stru[nic ca<br />

un spiridu[. Nu mi-a fost prea clar<br />

<strong>de</strong> ce a b`ntuit Aziliz cu al]i fotografi<br />

[i prin Dublin, Malmö, Lodz, Belgrad<br />

[i Torino. Abia la Bruxelles mi s-a<br />

<strong>de</strong>zv\luit ce voiau Fabricile Europei.<br />

{ase ora[e europene [i tot at`tea<br />

studii <strong>de</strong> caz, unele `n oglinda altora,<br />

cu istoriile [i oamenii lor at`t <strong>de</strong><br />

diferi]i. Interviuri, fotografii, statistici,<br />

cercet\ri. O expozi]ie, un album<br />

[i o reuniune interna]ional\.<br />

Primul zv`cnet <strong>de</strong> bucurie mi-a<br />

fost smuls <strong>de</strong> un afi[ uria[ care<br />

trona peste tot. Din el te `nt`mpina<br />

echipa <strong>de</strong> tineri administratori ai CJ<br />

Timi[, cam ]epeni [i serio[i, dintre<br />

care se i]ea ghidu[ Rip Hopkins, fotograful<br />

irlan<strong>de</strong>z. Din felul `n care<br />

imaginile cu Timi[oara [i Banatul<br />

erau risipite peste tot, am <strong>de</strong>dus c\<br />

reprezentau ceva important. Din ce,<br />

c`t [i cum era scris <strong>de</strong>spre ele `n<br />

volumul-album, dar mai ales din ce,<br />

c`t [i cum s-a vorbit <strong>de</strong>spre ele `n<br />

cele dou\ zile, am `n]eles c\ locurile<br />

<strong>de</strong> un<strong>de</strong> veneam noi erau un fel <strong>de</strong><br />

mo], <strong>de</strong> cirea[\ pe tort a proiectului.<br />

Abia dup\ ce am auzit ce-au<br />

spus primarul din Lodz, un fost ministru<br />

s`rb [i unul italian, abia dup\<br />

ce s-a f\cut bilan]ul celor v\zute [i<br />

studiate `n cele [ase ora[e, mi-am<br />

dat seama c\ ceea ce tot tr`mbi]am<br />

noi <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> zile <strong>de</strong>spre diversitatea<br />

multiculti [i intercult a Banatului<br />

[i Timi[oarei, <strong>de</strong>spre acel ceva unic<br />

prin armonia lui nu-i un simplu blabla.<br />

Oric`t <strong>de</strong> mult i-ar obosi pe unii<br />

i<strong>de</strong>ea asta, oric`t i-ar face s\ cread\<br />

c\ e semn <strong>de</strong> provincialism m\runt,<br />

<strong>de</strong> fudulie <strong>de</strong>[art\.<br />

Asisten]a a r\mas cu gura c\scat\<br />

c`nd a aflat cum func]ioneaz\ euroregiunea<br />

DKMT (Dun\re-Cri[-<br />

Mure[-Tisa, pentru ne[tiutori). Cum,<br />

adic\, poate s\ arate o burs\ pentru<br />

locuri <strong>de</strong> munc\ sau ni[te t`rguri organizate<br />

`mpreun\ <strong>de</strong> români, unguri<br />

[i s`rbi, cum mul]i români [i<br />

s`rbi `[i fac cump\r\turile sau se trateaz\<br />

la Szeged, cum arat\ ni[te festivaluri<br />

<strong>de</strong> jazz, <strong>de</strong> folclor sau ni[te<br />

expozi]ii transfrontaliere. Ba chiar<br />

cum se scrie un Vocabular pentru<br />

societ\]i plurale trilingv, din trei vecin\t\]i<br />

aca<strong>de</strong>mice (Timi[oara,<br />

Novi Sad, Szeged). Cum, c`nd e o<br />

inunda]ie `n zon\, sar toate echipajele<br />

<strong>de</strong> peste grani]\ `n ajutor.<br />

Sau cum are loc s\rb\toarea porcului<br />

la Jimbolia, pentru c\ tot<br />

s`ntem `n sezon. Atunci echipe din<br />

România, Serbia, Ungaria taie,<br />

p`rjolesc, op\resc, tran[eaz\ [i<br />

prepar\ porcotaniile contra-cronometru,<br />

iar `n final se-ncinge un<br />

osp\] colectiv, ca-n pove[ti.<br />

De la „i<strong>de</strong>ea na]ional\“<br />

Pentru a vorbi <strong>de</strong>spre frumoasa reu[it\<br />

reprezentat\ <strong>de</strong> apari]ia romanului lui<br />

Filip Florian, Zilele regelui, trebuie s\<br />

<strong>de</strong>p\[e[ti tenta]ia <strong>de</strong> a te l\sa sedus <strong>de</strong><br />

el, prins `ntr-una din nenum\ratele<br />

capcane `ntinse <strong>de</strong> autor cititorului,<br />

`ncep`nd <strong>de</strong> la <strong>de</strong>dica]ie: „Lui Luca,<br />

b\iatul meu, care [tie ce e bucuria“. Cu<br />

tot aerul <strong>de</strong> impietate, `ndr\znesc s\<br />

afirm c\ <strong>de</strong>dica]ia c\tre Luca nu e<br />

Doris Mironescu<br />

Cu cel <strong>de</strong>-al doilea roman al s\u, Filip<br />

Florian se clasicizeaz\. Zilele regelui reprezint\<br />

un certificat <strong>de</strong> maturitate nu<br />

doar pentru autor, dar [i pentru romanul<br />

românesc contemporan, apt s\ orchestreze<br />

`n mod complex [i armonic tema<br />

„na]ional\“ al\turi <strong>de</strong> obsesii personale<br />

precum tema intimit\]ii, at`t <strong>de</strong> pregnant<br />

reliefat\ la acest autor `nc\ din Degete<br />

mici. Istoria prin]ului <strong>de</strong>venit domnitor<br />

Karl Eitel Friedrich Zephyrinus<br />

Ludwig <strong>de</strong> Hohenzollern-Sigmaringen,<br />

preg\tindu-se s\-[i transforme ]ara `n<br />

regat [i pe sine `nsu[i `n rege, cu un<br />

comportament <strong>de</strong>mn `n fa]a sultanului<br />

[i eroic pe c`mpul <strong>de</strong> lupt\, este istoria<br />

na[terii unei na]iuni mo<strong>de</strong>rne (remarcabil<br />

curajul lui Florian <strong>de</strong> a se lua la tr`nt\<br />

cu o tem\ „patriotic\“, ocolit\ nu doar<br />

<strong>de</strong> junii autofic]ionari, ci [i <strong>de</strong> `ncerca]ii<br />

intertextuali[ti <strong>de</strong> genul R\zvan R\dulescu!),<br />

cu duioasele b`lb`ieli inevitabile,<br />

cenzurate cu un subtil umor <strong>de</strong> c\tre<br />

narator. I<strong>de</strong>ea na]ional\ e urm\rit\ <strong>de</strong><br />

autor cu inteligen]\ `n <strong>de</strong>tectarea [i<br />

eliminarea notelor false, cu o naturale]e<br />

a tonului autoironic [i postmo<strong>de</strong>rn care<br />

`nc\ lipse[te din discursul public din<br />

România. Dar Florian nu caut\ s\ bifeze<br />

c\su]ele dintr-un program na]ional <strong>de</strong><br />

acoperire a tuturor epocilor istorice din<br />

trecutul ]\rii. Pentru el, tema na]ional\<br />

are importan]\ pentru alte motive <strong>de</strong>c`t<br />

analiza sufletului etnic. De fapt, aceasta<br />

face parte dintr-un proiect personal mai<br />

amplu, din care numai jum\tate este<br />

crearea unei variante c`t mai credibile<br />

<strong>de</strong> realitate prin vizitarea, minu]ioas\<br />

documentar, a epocii primei mo<strong>de</strong>rniz\ri<br />

a ]\rii.<br />

Mai toate personajele par<br />

mereu simpli martori ai<br />

propriei vie]i<br />

Nu cred c\ surprind mult\ lume atunci<br />

c`nd afirm c\ România afacerii Stroussberg<br />

[i a R\zboiului <strong>de</strong> In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>n]\,<br />

a[a cum o prezint\ Florian, este oper\<br />

<strong>de</strong> imagina]ie. Nu m\ refer aici la micile inexactit\]i,<br />

precum aceea c\ viitorul domnitor<br />

Karl <strong>de</strong> Hohenzollern era c\pitan<br />

<strong>de</strong> vreo doi ani `n 1866, [i nu „a[tepta <strong>de</strong><br />

aproape un <strong>de</strong>ceniu avansarea“. Exist\<br />

alte semne, mai subtile, care ne oblig\<br />

s\ lu\m act <strong>de</strong> <strong>de</strong>formarea creatoare a<br />

realit\]ii istorice [i s\-i c\ut\m `n]elesul<br />

atribuit <strong>de</strong> c\tre romancier. De exemplu,<br />

c\l\toria plin\ <strong>de</strong> peripe]ii a <strong>de</strong>ntistului<br />

berlinez Joseph Strauss pe urmele domnitorului<br />

Carol, obligat s\-[i `nsu[easc\,<br />

altceva <strong>de</strong>c`t un jalon textual, un semnal<br />

adresat cititorului, marc`nd grani]a<br />

dintre realitate [i romanesc. Simpla<br />

men]ionare a b\iatului „care [tie ce e<br />

bucuria“ atrage cititorul `nspre o lectur\<br />

„<strong>de</strong> pl\cere“, `nspre afundarea<br />

sentimental\ `n text, cu promisiunea<br />

unei r\spl\]i pe m\sur\. Dar cartea lui<br />

Florian nu este un simplu r\sf\] calofil, o<br />

duioas\ evocare <strong>de</strong> scene pitore[ti [i at`t.<br />

asemenea st\p`nului s\u, o i<strong>de</strong>ntitate <strong>de</strong><br />

camuflaj pentru a traversa Austria ostil\.<br />

Dentistul nu este, evi<strong>de</strong>nt, nici domnitor<br />

[i nici militar `n teritoriu inamic pentru<br />

a se `ngriji `ntr-at`t <strong>de</strong> siguran]a personal\.<br />

Devine limpe<strong>de</strong> c\ `ntre Carol [i Joseph<br />

Strauss func]ioneaz\ un paralelism<br />

<strong>de</strong> <strong>de</strong>stine, <strong>de</strong>ocamdat\ `n registru bufon,<br />

mai t`rziu, `n timpul r\zboiului, `ntr-unul<br />

solemn [i, finalmente, `n tonalitate<br />

armonic\ [i lini[tit\, cu `mp\carea `n]eleapt\<br />

a omului matur, care [i-a tr\it<br />

via]a. {i `ntr-a<strong>de</strong>v\r, istoria venirii prin-<br />

]ului Karl <strong>de</strong> Hohenzollern pe tronul meschin<br />

al Principatelor Române [i a eforturilor<br />

civilizatoare ale acestuia `n semibarbaria<br />

oriental\ este dublat\ <strong>de</strong> c\tre<br />

aceea, uneori liric\ [i alteori bufon\, `n<br />

fond `ns\ doar uman\, a <strong>de</strong>ntistului s\u,<br />

Joseph Strauss. Dentistul poate reprezenta<br />

un alter-ego al regelui, repet`nd ac]iunea<br />

acestuia <strong>de</strong> civilizare a haosului românesc<br />

la nivelul str\zii, prin ac]iunea<br />

sanitar\ a meseriei sale [i prin legarea sa<br />

afectiv\ <strong>de</strong> patria adoptiv\. Semnificativ\<br />

`n acest sens ar fi nu doar participarea<br />

lui ca auxiliar medical la campania<br />

din 1877 al\turi <strong>de</strong> domnitor, ci mai ales<br />

gestul prin care `[i inaugureaz\ c\snicia<br />

cu Elena Ducovici, arunc`nd-o `n apa<br />

pu]in ad`nc\ [i `nc\ limpe<strong>de</strong> a D`mbovi]ei<br />

bucure[tene – pentru ca „relele s\<br />

se spele [i inima s\ i se limpezeasc\“,<br />

dar [i ca un simbolic botez `ntru noua<br />

lume româneasc\ din care am`ndoi vor<br />

face parte <strong>de</strong> acum `nainte ca o familie.<br />

Ca o prob\ <strong>de</strong> virtuozitate `ns\, lucrurile<br />

nu se opresc aici. Povestea <strong>de</strong>ja<br />

dubl\ este triplat\ prin interven]ia motanului<br />

Siegfried, care-[i `nso]e[te st\-<br />

p`nul `ntr-un co[ <strong>de</strong> la Berlin la Zürich,<br />

pe apele lacului Konstanz, apoi pe tren<br />

p`n\ la Pesta [i cu vaporul pe Dun\re<br />

SEMNAL<br />

Constantin Ticu Dumitrescu, M\rturie [i DOCUMENT. Volumul II (trei<br />

p\r]i), Editura Polirom, vol. II, partea I – 468 <strong>de</strong> pagini.; vol. II, partea<br />

a II-a – 496 <strong>de</strong> pagini; vol. II, partea a III-a – 528 <strong>de</strong> pagini, 69.00 lei<br />

Autorul a realizat o selec]ie a celor mai semnificative documente care s-au<br />

p\strat `n arhivele fostei Securit\]i, preluate `n prezent <strong>de</strong> CNSAS, cele cu o<br />

valoare istoric\ incontestabil\ [i care prezint\ `ntreaga gam\ a ororilor prin<br />

care au trecut cei ce au luptat `mpotriva regimului comunist. Cititorii vor<br />

avea ocazia s\ afle dintr-o surs\ autorizat\ <strong>de</strong>stinul unora dintre cele dou\<br />

milioane <strong>de</strong> români care au avut <strong>de</strong> suferit <strong>de</strong> pe urma represiunii comuniste.<br />

Este vorba <strong>de</strong>spre: Aurel C\z\ni[teanu, Remus Radina, Gheorghe Petrescu,<br />

Gheorghe Cre]u, Iuliu Ion Caravan, Vasile Apostol, Gheorghe Ionescu, Mihail<br />

Andreica, Vasile Valu[escu, Licinius Faina, Ovidiu Ioan Borcea, Matei<br />

Boil\, Elena [i Livia Boil\, Cornel Vel]eanu, Vasile Georgescu-Bârlad, {erban<br />

Georgescu-Bârlad, Romeo Giovani Snai<strong>de</strong>ro, Emil Bo[ca M\lin, Constantin<br />

R. Dumitrescu, Alexandru Bratu, Nistor Man [i Ion Puiu.<br />

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 208 » 6 – 12 <strong>de</strong>cembrie 2008<br />

Marin M\laicu-Hondrari, Cartea tuturor inten]iilor, edi]ia a II-a, colec]ia „Proz\“, Editura<br />

Cartea Româneasc\, 120 <strong>de</strong> pagini, 19.95 lei<br />

,,Este o mare bucurie ca, `ntr-o zi – dup\ ce <strong>de</strong> ani `ntregi s-au pr\bu[it peste tine tone <strong>de</strong><br />

c\r]i inutile, necinstite, snoabe, mincinoase, neru[inate sau numai plictisitoare – s\ dai [i <strong>de</strong><br />

o carte, `n fine, a<strong>de</strong>v\rat\. Am avut acest rar noroc c`nd am <strong>de</strong>scoperit Cartea tuturor<br />

inten]iilor a lui Marin M\laicu-Hondrari, publicat\ ini]ial la o editur\ inimoas\, dar mic\ [i<br />

f\r\ posibilit\]i <strong>de</strong> difuzare. Am citit-o cu sentimentul, tot mai accentuat, c\ am dat <strong>de</strong> o<br />

floare <strong>de</strong> min\ <strong>de</strong>sf\cut\-n obscuritate, [i care trebuie neap\rat scoas\ la lumin\. Publicat\<br />

[i difuzat\ cum trebuie, cartea lui Marin M\laicu are, cred eu, [ansa s\ <strong>de</strong>vin\ o carte-cult,<br />

<strong>de</strong>finitorie pentru o genera]ie, asemenea Lupului <strong>de</strong> step\ a lui Hesse sau a faimosului Pe<br />

drum <strong>de</strong> Kerouac. Scriitura este impecabil\, alb\, <strong>de</strong>notativ\, f\r\ ostenta]ie sau ornamente.<br />

Prin transparen]a acestui geam simplu se z\resc `ns\ peisaje psihice stranii, `n care visceralul<br />

expresionist [i gra]ia suprarealist\ coexist\. O carte curat\, puternic\ intelectual, a unui om<br />

care-a tr\it fapte nebune[ti [i a avut for]a s\ le noteze la rece. E cartea care ne `mbog\]e[te<br />

azi [i pe noi, cei ce iubim cu a<strong>de</strong>v\rat literatura.“ (Mircea C\rt\rescu)<br />

www.supliment.polirom.ro


ZILELE REGELUI<br />

Doris Mironescu: „Reprezint\ un certificat <strong>de</strong> maturitate nu doar<br />

pentru autor, dar [i pentru romanul românesc contemporan, apt<br />

s\ orchestreze `n mod complex [i armonic tema «na]ional\»<br />

al\turi <strong>de</strong> obsesii personale precum tema intimit\]ii“.<br />

11 «<br />

printre r`nduri<br />

la i<strong>de</strong>alul domestic<br />

p`n\ la Giurgiu, pentru a se stabili al\-<br />

turi <strong>de</strong> st\p`n `n Lipscani, realiz`ndu-[i<br />

aici puternicele instincte conjugale. ~n<br />

acest roman orchestrat cu at`ta `n<strong>de</strong>m`nare,<br />

motanul-scriitor este „poetul“, veritabilul<br />

sentimental, trubadurul pe care<br />

pisicile din Berlin, pentru care s-a b\tut<br />

a<strong>de</strong>sea cu motanii str\zii, `l pl`ng atunci<br />

c`nd pleac\. Prin compara]ie, Joseph<br />

Strauss nu este <strong>de</strong>c`t un ins anost, lipsit<br />

<strong>de</strong> interioritate, c\ruia `i ia mult timp ca<br />

s\-[i <strong>de</strong>scopere capacitatea <strong>de</strong> a iubi.<br />

Siegfried este un `ndr\gostit flamboaiant,<br />

autor <strong>de</strong> veritabile „poeme“ scrise<br />

cu ghearele pe sp\tarul <strong>de</strong> plu[ al scaunelor<br />

din cabinetul <strong>de</strong>ntistului. Noul<br />

„motan Murr“ psalmodiaz\ la nesf`r[it,<br />

<strong>de</strong>scriindu-[i sentimentele <strong>de</strong> iubire fa]\<br />

<strong>de</strong> soa]a sa, pisica Ri]a, pe care el o nume[te<br />

Manastamirflorinda – dragostea<br />

transfigureaz\, nu-i a[a? – [i fa]\ <strong>de</strong> nenum\ratele<br />

progenituri care urmeaz\.<br />

Lirismul s\u poate p\rea ochiului gr\bit<br />

un excesiv r\sf\] al autorului, prea `ndr\gostit<br />

<strong>de</strong> propriul scris, <strong>de</strong> o calofilie<br />

merg`nd spre kitsch, o od\ <strong>de</strong> gust `ndoielnic<br />

<strong>de</strong>dicat\ pisicilor – [i ce te faci<br />

dac\ nu e[ti ceea ce se cheam\ o cat person?<br />

~ns\ Siegfried este mai mult <strong>de</strong>c`t o<br />

chintesen]\ <strong>de</strong> sentimentalism. A<strong>de</strong>sea,<br />

interven]iile sale au loc `n registru clar<br />

parodic, toate inci<strong>de</strong>n]ele <strong>de</strong> acest tip<br />

din roman fiind cruciale: <strong>de</strong> exemplu,<br />

relatarea duioas\ a „<strong>de</strong>zvirgin\rii“ pisicii<br />

Manastamirflorinda sau moartea „eroic\“<br />

a motanului `n momentul `ncoron\-<br />

rii ca rege a lui Carol I. E clar c\ Siegfried<br />

este adus aici pentru valoarea sa <strong>de</strong><br />

contrast fa]\ <strong>de</strong> cei doi b\rba]i pe care<br />

cartea `i urm\re[te – [i mai e clar c\<br />

lec]ia lui Hoffmann a fost `n]eleas\ `n<br />

profunzime <strong>de</strong> c\tre Florian: nu pufo[enia<br />

adorabilului motan e `n chestie, ci<br />

permanenta `ntre]esere a <strong>de</strong>stinelor regelui<br />

solemn [i <strong>de</strong>ntistului rigid cu miorl\ielile<br />

sentimentale ale unui animal. Pentru<br />

c\, p`n\ la urm\, motanul Siegfried<br />

este singurul <strong>de</strong>]in\tor al unei interiorit\]i<br />

`n aceast\ carte `n care mai toate<br />

personajele par mereu absente, simpli martori<br />

ai propriei vie]i.<br />

Calitatea esen]ial\ a<br />

romanului este<br />

inteligen]a construc]iei<br />

Prezen]a motanului arat\ c`t <strong>de</strong> a-<br />

tent este lucrat\ cartea, <strong>de</strong>plas`nd<br />

semnifica]iile dinspre „i<strong>de</strong>ea na]ional\“<br />

spre i<strong>de</strong>alul domestic. ~n compara]ie<br />

cu istoria mo<strong>de</strong>rniz\rii României<br />

prin eforturile unui domnitor<br />

neam], povestea lui Siegfried este<br />

o continu\ invocare a fantasticului.<br />

Situa]ia hoffmannian\ a motanului<br />

care scrie „scrisori“, care<br />

sufer\ din dragoste [i are sentimente<br />

conjugale [i paterne, care relateaz\<br />

duios „<strong>de</strong>zvirginarea“ soa]ei [i piere<br />

n\prasnic `n sacrificiul suprem –<br />

reprezint\ semnalul unei <strong>de</strong>rive<br />

consistente c\tre fantastic a `ntregii<br />

c\r]i. Prin bre[a f\cut\ <strong>de</strong> Siegfried,<br />

totul este absorbit din istorie `n fantezie:<br />

Joseph Strauss are viziuni metareale<br />

la b`lci, casele din Bucure[ti<br />

s`nt incendiate din turnul Col]ii cu<br />

ajutorul unei lentile, Carol I dove<strong>de</strong>[te<br />

un neobi[nuit curaj `n fa]a sultanului<br />

dup\ ce ingereaz\ un misterios ceai <strong>de</strong><br />

ciuperci, au loc aventuri ale prin]ului cu<br />

o prostituat\ oarb\ [i apare un <strong>de</strong>scen<strong>de</strong>nt<br />

nelegitim al acestuia, neconsemnat<br />

`n c\r]ile <strong>de</strong> istorie, [i c`te altele. ~n [i mai<br />

mare m\sur\ trece Joseph Strauss printr-o<br />

educa]ie sentimental\, dat\ fiind<br />

proximitatea sa fa]\ <strong>de</strong> maestrul `n materie<br />

Siegfried. De la t`njirea vag\ dup\<br />

afec]iune [i satisfac]iile indolente din<br />

bor<strong>de</strong>lul berlinez „Un[pe ]`]e“, Joseph<br />

trece la iubirea fa]\ <strong>de</strong> Elena Ducovici,<br />

cu care se [i c\s\tore[te, urm`ndu-l `nc\<br />

o dat\ pe conjugalul motan pe drumul<br />

odr\slirii <strong>de</strong> urma[i. Iar domnitorul<br />

<strong>de</strong>vine [i el un burghez `ntre ceilal]i, fotografiindu-se<br />

`nconjurat <strong>de</strong> mul]ime la<br />

Mo[i, ca `n cunoscuta schi]\ caragialian\<br />

(dar [i ca `n Slavici: la b`lci `[i fac<br />

apari]ia „s\m\d\i [i slugi“!), sensul acestei<br />

prefaceri const`nd `n aclimatizarea<br />

neam]ului sub soarele lene[, balcanic,<br />

`n <strong>de</strong>scoperirea unei interiorit\]i a rigidului<br />

c\pitan <strong>de</strong> dragoni prusac.<br />

~nchei aceast\ cronic\ f\r\ s\ fi spus<br />

mai nimic <strong>de</strong>spre fraza lui Filip Florian,<br />

lung\, kilometric\, `nv\luitoare ca un<br />

boa constrictor, cuprinz`nd `ntr-o singur\<br />

<strong>de</strong>sf\[urare sintactic\ <strong>de</strong>stine `ntregi<br />

sau chiar epoci `ntregi. Fraza nu<br />

este `ns\ un simplu ornament, dup\ cum<br />

calitatea esen]ial\ a romanului lui Florian<br />

nu este „frumuse]ea“, ci inteligen]a<br />

construc]iei. Cuprinz`nd o lume `ntr-o<br />

fraz\, p\str`nd tonul egal [i molcom,<br />

Filip Florian creeaz\ o imagine concret\<br />

a intimit\]ii dorite `n secret <strong>de</strong> toate personajele<br />

sale. Pove[tile sale conflueaz\<br />

la r\sp`ntii pur lirice [i vag ironice. R\-<br />

m`ne s\ ve<strong>de</strong>m dac\ triumful intimit\]ii<br />

se va permanentiza `n proza viitoare a<br />

lui Filip Florian [i ce alte `ntrup\ri va<br />

mai putea ea s\ capete dup\ aceea a<br />

miorl\itorului poet din aceast\ carte.<br />

Filip Florian, Zilele regelui, colec]ia<br />

„Fiction Ltd.“, Editura Polirom, 2008<br />

VERBA WOLAND<br />

Ruxandra CESEREANU<br />

P\rul ro[cat al strigoiului<br />

Se `nt`mpl\ uneori c\ `mi aduc aminte<br />

<strong>de</strong> acest vis pe care l-am avut `n<br />

urm\ cu dou\zeci [i doi <strong>de</strong> ani. Tocmai<br />

terminasem Literele [i eram t`n\-<br />

r\ d\sc\li]\ `ntr-un or\[el <strong>de</strong> provincie,<br />

la un liceu catastrofal, un<strong>de</strong> nimeni<br />

nu voia s\ citeasc\ [i s\ `nve]e.<br />

F\ceam o navet\ mizerabil\ [i nu e-<br />

ram <strong>de</strong>loc preg\tit\ s\ supravie]uiesc<br />

ultimei faze a comunismului românesc.<br />

Aveam <strong>de</strong> la mama (care era<br />

profesoar\ <strong>de</strong> francez\ [i colindase<br />

`ntruc`tva ]ara ei <strong>de</strong> suflet, cump\r`nd<br />

posteruri uria[e cu te miri ce locuri<br />

pitore[ti din vechea Galie) un afi[<br />

uria[ cu Mont Saint-Michel: se distingea<br />

sub lup\ <strong>de</strong>s\v`r[it\ muntele<br />

`nconjurat <strong>de</strong> ape, cu m\n\stirea etajat\<br />

[i p\duri[ul protector. ~mi pl\cea<br />

enorm afi[ul acela care ocupa peretele<br />

<strong>de</strong> la buc\t\rie, pentru c\ puteam<br />

fantaza c`t pofteam, imagin`nd c\l\-<br />

torii interzise (l`ng\ acest afi[ se g\sea<br />

un altul, la fel <strong>de</strong> mare, cu un lan `ntins<br />

<strong>de</strong> lavand\, `n Provence).<br />

~ntr-una din dimine]ile mele <strong>de</strong><br />

d\sc\li]\ chinuit\, am visat acest vis,<br />

dar l-am visat cumva `ncrustat `n<br />

carne, pentru c\ trei zile [i nop]i am<br />

tr\it sub clar-obscurul lui, f\r\ s\ [tiu<br />

<strong>de</strong> mine: nu [tiu nici m\car acum, dup\<br />

dou\zeci [i doi <strong>de</strong> ani, cum mi-am<br />

]inut orele sau cum am f\cut naveta<br />

dintr-un ora[ `ntr-altul. Se f\cea c\ m\<br />

aflam `ntr-un soi <strong>de</strong> raliu care implica<br />

doar dou\ automobile, pe traseul circular-spiralat<br />

<strong>de</strong> pe Mont Saint-Michel,<br />

[i c\ eram urm\rit\ <strong>de</strong> un strigoi. Eram<br />

`ntruc`tva `nfricat\ [i goneam cu ma[ina<br />

<strong>de</strong> curse, dar la fel gonea [i urm\-<br />

ritorul meu, f\r\ s\ fie limpe<strong>de</strong> ce dore[te.<br />

Nu mai aveam mult p`n\ `n<br />

v`rful muntelui c`nd, `ntr-un fel sau altul,<br />

ar fi trebuit s\ ne oprim sau s\ ne<br />

ciocnim. Pe la jum\tatea muntelui `ns\,<br />

ma[ina <strong>de</strong> curse a strigoiului m-a<br />

<strong>de</strong>p\[it, [i atunci am sim]it o durere<br />

tulbure `n torace [i o ruptur\ `n<br />

inim\, c\ci urm\ritorul meu, al c\rui<br />

chip nu l-am z\rit niciodat\, avea un<br />

p\r ro[cat (ca m\tasea uscat\ a porumbului)<br />

lung <strong>de</strong> vreo 3 metri. P\rul<br />

acesta f`lf`ia `n afara ma[inii sale, `nvelind<br />

din c`nd `n c`nd [i ma[ina mea,<br />

ating`ndu-m\, `nv\luindu-m\ [i chiar<br />

bolborosind. Era un p\r magic. Era<br />

moale [i str\lucea, dar `n acela[i timp<br />

avea t\rie <strong>de</strong> bici. Ie[ea din el o lumin\<br />

ca aceea a r\s\ritului <strong>de</strong> soare [i a<br />

apusului la un loc. Am fost pe loc hipnotizat\<br />

<strong>de</strong> acest p\r al strigoiului, care<br />

avea o energie inefabil\, alunecoas\ [i<br />

care m\ luase captiv\. Fire[te c\ nu am<br />

putut scoate nici un cuv`nt, c\ nu am<br />

vorbit <strong>de</strong>loc `n vis, `ntruc`t ceea ce conta<br />

era doar atingerea acelui p\r care m\<br />

`nl\n]uise, `mi acoperise fa]a, acoperise<br />

ma[ina <strong>de</strong> curse, ba chiar ajunsese<br />

s\ tapeteze [i strada pe care goneam<br />

la nesf`r[it, ca s\ ajungem pe v`rful<br />

muntelui. De fapt, nu am mai ajuns<br />

acolo niciodat\, pentru c\ visul meu<br />

s-a `ncheiat `n extaz. Eram at`t <strong>de</strong> `nminunat\<br />

<strong>de</strong> p\rul strigoiului `nc`t<br />

mi-am pierdut memoria. Eram ca o pup\.<br />

Poate c\ p\rul acela smulsese via-<br />

]a din mine, poate c\ eram moart\,<br />

poate c\ m\ purtase prin alte lumi.<br />

Nu [tiu. Senza]ia aceea <strong>de</strong> extaz, cu<br />

p\rul ro[cat al strigoiului tapet`nd<br />

drumul pe muntele Saint-Michel,<br />

acoperindu-mi fa]a [i `nve[m`nt`nd<br />

ma[ina mea <strong>de</strong> curse a durat trei zile<br />

`ncheiate `n care, repet, habar nu am<br />

cum am tr\it [i ce am f\cut. Nu am<br />

v\zut niciodat\ chipul strigoiului [i,<br />

<strong>de</strong> fapt, cred c\ acea f\ptur\ nici nu<br />

avea chip. Era toat\ din p\r.<br />

De visul acesta `mi aduc aminte<br />

uneori, fiindc\ `nc\ el este cumva `n<br />

mine. A[ fi curioas\ s\ aflu ce am f\-<br />

cut [i ce am vorbit `n cele trei zile [i<br />

nop]i c`t am fost captiva p\rului ro[cat,<br />

lung <strong>de</strong> trei metri. Pentru c\ <strong>de</strong> tr\it<br />

am tr\it cumva [i la suprafa]\, chiar<br />

dac\ nu am o memorie `n acest sens.<br />

Milenarism (I)<br />

Genera]ia 2000 sau milenarist\,<br />

cum `mi place s\-i<br />

spun, este prima genera]ie<br />

poetic\ a c\rei `nchegare am<br />

urm\rit-o `n<strong>de</strong>aproape.<br />

Nu chiar din miezul<br />

fierbinte al na[terii ei (la care<br />

particip\, cum se [tie, ni[te<br />

moa[e editoriale), dar <strong>de</strong> la<br />

acea semi-distan]\ a<strong>de</strong>cvat\<br />

comentatorului nepartizan.<br />

Genera]iile sau promo]iile<br />

anterioare – ’80, ’70, ’60...<br />

p`n\ la „genera]ia r\zboiului“<br />

a lui Ion Caraion [i<br />

Geo Dumitrescu – le-am<br />

primit <strong>de</strong>ja cristalizate,<br />

produse culturale finite<br />

intrate `n istoria literar\ [i<br />

asimilate prin lecturi cu fa]a<br />

`ntoars\ spre trecut. Fire[te<br />

c\ acest trecut e viu [i pulsatil,<br />

fiecare poet important<br />

`nsemn`nd o prezen]\ intens\,<br />

uneori cople[itoare, `n<br />

via]a cititorului. Dar el nu<br />

mai poate rezerva prea multe<br />

surprize cercet\torului<br />

literar avizat. Oric`t <strong>de</strong> inedit\,<br />

original\ ar fi o interpretare,<br />

for]a gravita]ional\<br />

a marilor poeme scrise<br />

`naintea noastr\ preseaz\<br />

`nspre evi<strong>de</strong>n]a critic\, dificil<br />

([i inutil) <strong>de</strong> r\sturnat.<br />

„Milenari[tii“ [i, `n parte,<br />

„nou\zeci[tii“ dau, `n<br />

schimb, un sens proiectiv<br />

cronicilor pe care le scriu;<br />

ridic\ semne <strong>de</strong> `ntrebare [i<br />

<strong>de</strong> exclamare, angajeaz\<br />

pariuri valorice, m\resc cota<br />

<strong>de</strong> risc a investi]iilor critice,<br />

ca `ntr-un joc <strong>de</strong> burs\. O<br />

burs\ literar\. Am `n]eles<br />

acum c`]iva ani [i am<br />

<strong>de</strong>scoperit <strong>de</strong> cur`nd febra<br />

c\ut\rii [i emo]ia `ncercate<br />

<strong>de</strong> acei critici <strong>de</strong> `nt`mpinare<br />

care au fost [i conduc\tori<br />

<strong>de</strong> cenaclu (<strong>de</strong> la E. Lovinescu<br />

la Nicolae Manolescu,<br />

Mircea Martin [i Marin<br />

Mincu); cum e s\ asi[ti la<br />

transformarea unei materii<br />

brute `n oper\ atent cizelat\,<br />

[i la convertirea difuzului<br />

liricoid `n pregnan]\<br />

poetic\.<br />

Ultima genera]ie <strong>de</strong> poe]i<br />

echivaleaz\ a[adar cu un<br />

proces <strong>de</strong>schis, o evolu]ie<br />

ne`ncheiat\ [i o involu]ie<br />

oric`nd posibil\. Ea nu<br />

reprezint\ un subiect clasat<br />

<strong>de</strong> istorie literar\ (cum este,<br />

<strong>de</strong> pild\, faimoasa genera]ie<br />

’80, din care au mai r\mas<br />

c`teva pene), ci, dimpotriv\,<br />

unul discutat [i discutabil,<br />

controversat [i controversabil,<br />

o fil\ dintr-un capitol<br />

ce se scrie sub ochii no[tri [i<br />

se intituleaz\ Literatura<br />

român\ contemporan\.<br />

M\ simt solidar cu aceast\<br />

genera]ie, dar nu `n mod<br />

necondi]ionat [i din<br />

consi<strong>de</strong>rente <strong>de</strong> v`rst\<br />

biologic\. Genera]ionismele<br />

prost `n]elese `mi displac<br />

profund. Le recunosc rolul<br />

pozitiv `n prima instan]\, `n<br />

ie[irea la lumin\ a unei noi<br />

promo]ii, dar nu pot s\ nu<br />

observ c\ ele implic\ – dac\<br />

nu s`nt rapid abandonate –<br />

reciprocit\]i avantajoase [i<br />

varii compromisuri, `n sfera<br />

valorii, <strong>de</strong> dragul „cauzei“.<br />

Or, nici o cauz\ nu merit\<br />

aranjamentul [i coteria,<br />

BUCURE{TI FAR WEST<br />

Daniel CRISTEA-ENACHE<br />

minciuna grosier\ sau<br />

pioas\. Pe <strong>de</strong> alt\ parte,<br />

capacitatea receptiv\ a<br />

criticului, disponibilitatea lui<br />

pentru `nregistrarea [i<br />

calificarea celor mai diverse<br />

formule estetice `l `mping,<br />

nolens-volens, c\tre o situare<br />

`n afara oric\rei genera]ii.<br />

Tocmai pentru a putea<br />

r\m`ne `n interiorul `ntregii<br />

noastre literaturi.<br />

Este motivul pentru care<br />

am refuzat orice afiliere,<br />

<strong>de</strong>zam\gindu-l probabil pe<br />

Marius Ianu[, li<strong>de</strong>rul<br />

cenaclului [i revistei<br />

„Fracturi“ (care, pentru a fi<br />

mai conving\tor, mi-a<br />

invocat inclusiv... asocierea<br />

crocodililor, urm\rit\ <strong>de</strong> el<br />

pe Animal Planet), dar<br />

r\m`n`nd astfel `n postura<br />

profesional\ convenabil\<br />

unui critic al actualit\]ii.<br />

Aceasta `mi d\ posibilitatea<br />

<strong>de</strong> a urm\ri cu aten]ie<br />

maxim\, dar [i cu <strong>de</strong>ta[are<br />

moral\, afluxul acestei<br />

genera]ii, convulsiile auto<strong>de</strong>scoperirii<br />

[i legitim\rii ei,<br />

intrarea mai u[oar\ sau mai<br />

problematic\ a tinerilor lupi<br />

cu ochi lirici `n cetatea bine<br />

`nt\rit\ a establishment-ului<br />

nostru literar.<br />

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 208 » 6 – 12 <strong>de</strong>cembrie 2008<br />

www.supliment.polirom.ro


» 12<br />

ordinea <strong>de</strong> zi<br />

TURNEU<br />

Turneul Byron, care va <strong>de</strong>buta la Ia[i, pe 14 <strong>de</strong>cembrie, [i va<br />

continua la Sibiu, T`rgu-Mure[ [i Cluj, `i va avea ca invita]i<br />

speciali pe Alexandru Andrie[ [i cvartetul Savartum.<br />

DIABLOGURI<br />

Veronica D. Niculescu &<br />

Emil BRUMARU<br />

Fragment cu p\turica<br />

pe genunchi<br />

Unplugged prin<br />

România cu Byron,<br />

Andrie[ [i Savartum<br />

Veronica D. Niculescu: Ce dr\g\la[\<br />

ni se pare leb\da `ndr\gostit\ <strong>de</strong> r\-<br />

]u[ca <strong>de</strong> plastic, cum z`mbim `nduio-<br />

[a]i privind-o cum `i d\ ocol pe un<br />

lac, un<strong>de</strong>va `n Germania. Ce minunat\<br />

e privirea umed\ a tigroaicei<br />

care al\pteaz\ puiul <strong>de</strong> urs `mbr\cat<br />

cu vest\ din blan\ <strong>de</strong> tigru, ce cald\<br />

sim]im limba mamei ling`nd spinarea<br />

`nfiorat\ <strong>de</strong> pl\cere, `ncoto[m\-<br />

nat\ `n haine str\ine... Ce muzic\<br />

frumoas\ e lip\itul t\lpilor <strong>de</strong> g`sc\<br />

urm`nd cu sfin]enie traseul pe care-[i<br />

plimb\ coada ridicat\ pisica iubit\!<br />

Doar c`nd vine vorba <strong>de</strong> oameni<br />

„prea“ diferi]i – ca `n\l]ime, ca<br />

v`rst\, ca nuan]\ a pielii, ca ani <strong>de</strong><br />

studiu – ne `nghea]\ z`mbetul, dau<br />

buzna cuvintele, <strong>de</strong>venim dintr-o<br />

dat\ meschini.<br />

Emil Brumaru: La Dolhasca `n primii<br />

ani, umblam cu o [aret\ prin satele<br />

comunei, cea mai mare din ju<strong>de</strong>]ul<br />

Suceava... ~nv\]asem s\ strunesc<br />

singur iapa bl`nd\, cu ochi languro[i,<br />

parc\ `n<strong>de</strong>mn`ndu-m\ la p\-<br />

cate nelume[ti, cu crupa `mbietoare,<br />

s\ltat\ `n trapuri dumnezeie[ti, coada<br />

nervoas\, aruncat\ dulce `n p\r]i,<br />

s\-i apere misterul <strong>de</strong> mu[tele albastre,<br />

insistente... [i coama ]es\lat\ cochet<br />

<strong>de</strong> vizitul spitalului... Era un <strong>de</strong>liciu<br />

al vie]ii mele <strong>de</strong> doctor plecat la<br />

vaccin\ri... Culmea e c\ nu-mi amintesc<br />

cum o alintam... numele ei... [tiu<br />

c\ o `njuram lung, `nflorat, cu duio-<br />

[ie... iar ea i]ea urechile a pricepere<br />

[i acceptare...<br />

V.D.N.: Trebuie s\ v\ aminti]i numele...<br />

E.B.: Cred c\ Li[ca... Eu o `n<strong>de</strong>mnam,<br />

h\]uind-o abia sim]it (era<br />

extrem <strong>de</strong> sensibil\ la semnale!), hai<br />

Li[ca! hai Fri[ca!!! Avea o `nspumare<br />

in<strong>de</strong>cent\ [i parfumat\... Am h\l\-<br />

duit cu ea prin Valea Poienii... un<strong>de</strong><br />

era o p\dure nesf`r[it\... iarna...<br />

V.D.N.: Cum tremur\ botul catifelat<br />

al calului, c`nd `]i apropii palma<br />

s\ `l m`ng`i! Aveam, un<strong>de</strong>va, un c\lu]<br />

negru care necheza <strong>de</strong> dup\ gard<br />

c`nd m\ ve<strong>de</strong>a culeg`nd iarb\. D\<strong>de</strong>a<br />

ner\bd\tor din copite c`nd m\ apropiam,<br />

[i-mi pupa m`inile `ntruna, dup\<br />

ce termina m\nunchiul. Cu [areta<br />

am mers o singur\ dat\, e ca un vis.<br />

Era la Arad, pe c`nd aveam 5-6 ani,<br />

[i ne-am dus la spital la str\bunica. ~n<br />

mintea mea, [areta era un fel <strong>de</strong> taxi!<br />

E.B.: Iarna foloseam o sanie cu dou\<br />

locuri, cu t\lpici lucioase... ~mi puneam<br />

un covor gros pe genunchi, s\<br />

nu `nghe], [i h\l\duiam p`n\ ad`nc `n<br />

p\dure... Copacii aveau dantele <strong>de</strong> z\-<br />

pad\ `nghe]at\... m\ g`n<strong>de</strong>am la Labi[...<br />

Era un aer pur <strong>de</strong> rai sub zero<br />

gra<strong>de</strong>... Clopo]elul <strong>de</strong> la g`tul Li[c\i se<br />

auzea argintiu, fragmentat <strong>de</strong> frig `n<br />

clinchete ascu]ite, sub]iri, voioase...<br />

V.D.N.: Vreau, vreau [i eu `n lumea<br />

asta, `n raiul sub zero gra<strong>de</strong>, `n sanie<br />

[i cu p\turica pe genunchi! Sigur nu<br />

scrie]i un roman? E a<strong>de</strong>v\rat?<br />

E.B.: Nu scriu un roman, e a<strong>de</strong>v\-<br />

rat... M\ pier<strong>de</strong>am `n p\durea aceea<br />

imens\, l\sam pe Li[ca la pas, ajungeam<br />

la o poian\ larg\... stam un<br />

timp, m\ uitam, m\ uitam, era ca o<br />

feerie, ca un basm... Apoi m\ `ntorceam<br />

`nfrigurat... m\ p\trun<strong>de</strong>a gerul...<br />

De fapt, `n jurul Dolhasc\i, erau p\-<br />

duri nesf`r[ite... {i la o margine Siretul...<br />

Iar chiar pe l`ng\ casa un<strong>de</strong> stam,<br />

mai `n spate, un<strong>de</strong> z\cea [i o piu\ veche,<br />

stricat\, curgea {omuzelul... acolo<br />

prin<strong>de</strong>am porcu[ori, ni[te pe[ti mici<br />

ca <strong>de</strong>getul, cu o undi]\ rudimentar\,<br />

confec]ionat\ <strong>de</strong> mine... ~i pr\jeam,<br />

Sc\mo[il\ [i Mu]easca erau `nnebuni]i<br />

dup\ porcu[orii \[tia pr\ji]i `n f\in\ <strong>de</strong><br />

porumb... Miorl\iau, s\reau `n dou\<br />

labe s\ mi-i scoat\ din pung\, le se<br />

zurleau cozile <strong>de</strong> poft\, parc\ da un<br />

amok `n ele... Sc\mo[il\ f\cea salturi<br />

disperate p`n\ la tigaia un<strong>de</strong> `i preparam,<br />

`n uleiul `ncins, pe aragazul cu<br />

butelie... Din fericire nu ajungea...<br />

(va urma)<br />

Pe 14 <strong>de</strong>cembrie, <strong>de</strong> la ora 20.00, la Teatrul „Luceaf\rul“, ie[enii pot urm\ri<br />

<strong>de</strong>butul unui turneu <strong>de</strong> excep]ie: Byron. Invitatul special va fi Alexandru<br />

Andrie[, pe scen\ fiind prezent [i cvartetul Savartum. Totul unplugged!<br />

Grupaj realizat <strong>de</strong><br />

Drago[ Bâsc\<br />

Dup\ voiajul prin Agathodaimon, Kumm<br />

[i Urma, Dan Byron a <strong>de</strong>venit Byron pur<br />

[i simplu. Cu siguran]\ nu este u[or s\<br />

la[i `n urm\ albume precum Angels and<br />

Clowns, Nomad Rhymes [i Anger as a<br />

Gift, dar Forbid<strong>de</strong>n Drama, primul disc<br />

<strong>de</strong> studio al trupei, este conving\tor. Pe<br />

l`ng\ onestitatea muzical\, se simt talentul<br />

muzicienilor [i inspira]ia compozi-<br />

]iilor. Sim]ind nevoia <strong>de</strong> a experimenta<br />

`n alte direc]ii, Dan Byron [i-a `mplinit<br />

un vis, acela <strong>de</strong> a avea un album acustic.<br />

Dup\ mult\ munc\ <strong>de</strong> studio [i concerte,<br />

<strong>de</strong> cur`nd a fost lansat un DVD<br />

live acustic. Acoustic Drama este primul<br />

concert unplugged lansat pe DVD al unei<br />

trupe române[ti. Este vorba <strong>de</strong> un concert<br />

special Byron, care a avut loc pe 3<br />

aprilie 2008, la Teatru 74, `n Bastionul<br />

M\celarilor din T`rgu Mure[, un concert<br />

cu piese vechi [i noi reorchestrate `n manier\<br />

acustic\, beneficiind [i <strong>de</strong> participarea<br />

extraordinar\ a lui Alexandru Andrie[<br />

[i a Paulei Seling.<br />

Nu au existat re`nregistr\ri ulterioare<br />

`n studio, pentru ca experien]a acustic\<br />

s\ fie c`t mai natural\ posibil. DVD-ul,<br />

realizat `n condi]ii audio-vi<strong>de</strong>o <strong>de</strong> `nalt\<br />

calitate, produs <strong>de</strong> Byron Management<br />

[i Real Sound&Vision [i distribuit <strong>de</strong> A&A<br />

Records, con]ine [i o galerie foto, vi<strong>de</strong>oclipul<br />

piesei Blow Up My Tears (filmat<br />

<strong>de</strong> Oleg Mutu) [i numeroase scene <strong>de</strong> la<br />

filmare (making of).<br />

Urm\torul pas `n promovarea DVD-ului<br />

`l reprezint\ tocmai un turneu ce va <strong>de</strong>buta<br />

la Ia[i, pe 14 <strong>de</strong>cembrie, la Teatrul<br />

„Luceaf\rul“, `ncep`nd cu ora 20.00. Turneul<br />

va continua la Sibiu, la Filarmonica<br />

<strong>de</strong> Stat, Sala Thalia, `n data <strong>de</strong> 19 <strong>de</strong>cembrie,<br />

ora 20.00, pe 20 <strong>de</strong>cembrie la<br />

T`rgu Mure[, la Universitatea <strong>de</strong> Art\<br />

Teatral\, Sala Studio, <strong>de</strong> la ora 20.00 [i<br />

se va `ncheia pe 21 <strong>de</strong>cembrie, la Cluj,<br />

la Casa <strong>de</strong> Cultur\ a Stu<strong>de</strong>n]ilor, tot <strong>de</strong><br />

la ora 20.00. Byron `l va avea ca invitat<br />

special pe Alexandru Andrie[ `n acest<br />

turneu <strong>de</strong> excep]ie, un<strong>de</strong> totul se va<br />

c`nta unplugged, pe scen\ fiind prezent<br />

[i cvartetul Savartum. Biletele cost\ 30<br />

<strong>de</strong> lei [i se g\sesc `n re]eaua Diverta, pe<br />

www.ticketpoint.ro [i www.bilete.ro.<br />

» „La `nceput a fost<br />

i<strong>de</strong>ea. O i<strong>de</strong>e care m\<br />

obseda <strong>de</strong> c`]iva ani.<br />

Trupele prin care<br />

treceam se eschivau<br />

cu u[urin]\ `n fa]a unui<br />

efort at`t <strong>de</strong> mare<br />

pentru o chestie at`t<br />

<strong>de</strong> mic\ [i tot timpul se<br />

g\seau motive pentru<br />

a face numai pe<br />

jum\tate un concert<br />

acustic. V\zusem<br />

nenum\rate<br />

unplugged-uri,<br />

`ncep`nd cu celebrul<br />

Nirvana, trec`nd prin<br />

Annie Lennox, Pearl<br />

Jam, Eric Clapton, The<br />

Cure, Alice in Chains,<br />

Bjork [i termin`nd cu<br />

mai recentul Korn.<br />

I<strong>de</strong>ea <strong>de</strong> unplugged<br />

m\ fascina – s\ prezin]i<br />

un material muzical<br />

conceput pentru<br />

instrumente electrice<br />

`ntr-o hain\ acustic\,<br />

mai intim\ [i cu alte<br />

valen]e <strong>de</strong> exprimare.“<br />

– Dan Byron<br />

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 208 » 6 – 12 <strong>de</strong>cembrie 2008<br />

www.supliment.polirom.ro


ACOUSTIC<br />

DRAMA<br />

Este primul concert unplugged lansat pe DVD al unei trupe<br />

române[ti. Este vorba <strong>de</strong> un concert special Byron, cu piese vechi [i<br />

noi reorchestrate `n manier\ acustic\, beneficiind [i <strong>de</strong> participarea<br />

extraordinar\ a lui Alexandru Andrie[ [i a Paulei Seling.<br />

13 «<br />

ordinea <strong>de</strong> zi<br />

FOTO: Cosmin Mo]ei<br />

Dan Byron: „Dac\ m\ g`n<strong>de</strong>am la<br />

imagine, puneam o fat\ s\ c`nte<br />

sau m\ apucam <strong>de</strong> cover-uri“<br />

Cine s`nt eroii t\i [i c`]i din ei continu\<br />

s\ te inspire?<br />

Dac\ i-a[ `n[ira aici, nu am mai avea spa-<br />

]iu pentru interviu. Am s\ m\ rezum la<br />

c`teva nume care mi-au influen]at flagrant<br />

viziunea (auziunea?): Ludwig van<br />

Beethoven, Nusrat Fateh Ali Khan, George<br />

Gershwin, Peter Gabriel, King Crimson,<br />

David Bowie pe alocuri, Camille<br />

Saint-Saëns, Diamanda Galas, Radiohead,<br />

My Brightest Diamond, Clau<strong>de</strong><br />

Debussy, Led Zeppelin, Gentle Giant,<br />

Joni Mitchell, Jeff Buckley, Soundgar<strong>de</strong>n,<br />

Tori Amos, Massive Attack, Moloko [i<br />

gata, m\ opresc. N-a[ putea s\-]i spun<br />

exact c`t m\ influen]eaz\ fiecare dintre<br />

ei – pentru asta exist\ critica.<br />

Byron a crescut ca trup\, am v\zut<br />

asta <strong>de</strong> cur`nd la Club Fabrica un<strong>de</strong><br />

a]i c`ntat. Dup\ Alexandrina Hristov<br />

[i Artanu, s\ `l v\d pe Nae Caranfil<br />

c`nt`nd pe scen\ cu voi a fost u[or<br />

halucinant. Cum s-a produs „minunea“?<br />

Nae este regizorul meu preferat din România.<br />

~n afar\ <strong>de</strong> Dolce far niente, am<br />

v\zut toate filmele lui <strong>de</strong> nenum\rate ori<br />

[i nu am reu[it s\ m\ plictisesc nici m\-<br />

car o dat\. Anul acesta l-am cunoscut (prin<br />

Ovidiu Niculescu) [i am avut surpriza<br />

s\ `l aud c`nt`nd la pian [i voce ni[te piese<br />

superbe, `n limba român\, pe care nu<br />

le [tiam. Am aflat cu stupoare c\ respectivele<br />

piese `i apar]ineau [i c\ f\ceau<br />

parte dintr-un music hall scris `n 1985,<br />

care nu a v\zut vreodat\ lumina scenei.<br />

A[a c\ i-am propus s\ prezinte dou\ p\r]i<br />

din De cealalt\ parte a zidului la aniversarea<br />

Byron.<br />

{tiu c\ visai la un proiect acustic [i<br />

c\ ]i-ai `mplinit acest vis. ~n ce fel<br />

crezi c\ a `ntregit realizarea lui imaginea<br />

publicului <strong>de</strong>spre trupa Byron?<br />

Nu prea m\ g`n<strong>de</strong>sc la imaginea pe care<br />

[i-o creeaz\ publicul <strong>de</strong>spre noi. Dac\<br />

m\ g`n<strong>de</strong>am, probabil c`ntam alt gen.<br />

Sau nu c`ntam eu – puneam o fat\. Sau<br />

m\ apucam <strong>de</strong> cover-uri, c\ e la mod\.<br />

Preg\ti]i un turneu cu acest proiect<br />

acustic. ~i ave]i invita]i pe Alexandru<br />

Andrie[ [i cvartetul Savartum. Ce<br />

a[tept\ri ai <strong>de</strong> la acest turneu [i `n ce<br />

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 208 » 6 – 12 <strong>de</strong>cembrie 2008<br />

direc]ie crezi c\ ve]i evolua muzical<br />

vorbind?<br />

Turneul \sta e un fel <strong>de</strong> „`nvierea lui Laz\r“<br />

– Byron `ncepe s\ scoat\ capul afar\<br />

din cluburi. S\ nu m\ `n]elegi gre[it, `mi<br />

place `n cluburi, dar cred c\ a venit vremea<br />

s\ c`nt\m [i pentru spectatorii care<br />

nu suport\ fumul sau `nghesuiala.<br />

C`t <strong>de</strong> important crezi c\ este pentru<br />

un band un manager? E oarecum un<br />

cli[eu s\ se vorbeasc\ <strong>de</strong>spre arti[ti<br />

ca <strong>de</strong>spre oameni lipsi]i <strong>de</strong> sim]<br />

practic. Cum te raportezi la acest<br />

enun]?<br />

Managerul este pentru o trup\ cum este<br />

pre[edintele pentru o ]ar\. Numai c\<br />

managerul este `n afara reflectoarelor.<br />

Arti[tii s`nt a[a cum spui, `n mare majoritate<br />

lipsi]i <strong>de</strong> sim] practic, dar mi se<br />

pare un lucru <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> normal. E greu<br />

s\ creezi ceva [i dup\ aceea s\ `ncerci s\<br />

valorifici acel ceva, s\ `ncerci s\-l vinzi.<br />

Nu zic c\ o trup\ nu poate supravie]ui<br />

f\r\ manager, avem <strong>de</strong>stule exemple<br />

printre trupele din ]ar\. Dar nu cred<br />

c\ supravie]uirea este o existen]\ i<strong>de</strong>al\.<br />

» „Probabil c\ trebuie s\ treac\ o perioad\ ca s\ ne bucur\m [i noi <strong>de</strong> DVD a[a<br />

cum este el acum, f\r\ s\ `ncerc\m s\ v`n\m gre[eli <strong>de</strong> montaj sau <strong>de</strong> sunet.<br />

Dar astea s`nt riscurile meseriei. {i Forbid<strong>de</strong>n Drama a trecut prin faza asta –<br />

6 luni <strong>de</strong> la lansare l-am putut asculta lini[tit, f\r\ s\-l ju<strong>de</strong>c.“ – Dan Byron<br />

Am aruncat <strong>Suplimentul</strong> <strong>de</strong> cultur\ `n aer!<br />

SUPLIMENTUL<br />

DE CULTUR| SE<br />

AUDE LA<br />

`n fiecare vineri,<br />

<strong>de</strong> la 20.00<br />

Cu George Onofrei<br />

[i Anca Baraboi<br />

www.supliment.polirom.ro


» 14<br />

muzic\<br />

GUNS N’ROSES<br />

Dumitru Ungureanu: „Au `nsemnat o mare gur\ <strong>de</strong> oxigen<br />

pentru rock’n’roll, `n momentele c`nd genul p\rea c\ va<br />

sucomba sub povara propriei glorii. Miracol n-a fost, ci o bun\<br />

[tiin]\ a business-ului, plus energie, plus tone <strong>de</strong> echipament...“.<br />

ROCKIN’ BY MYSELF<br />

Axl, not Roses!<br />

Sugar Blue spunea c`ndva c\ n-a<br />

vrut s\ fac\ muzic\ precum un<br />

rock star. (Nu c\ asta i-ar fi fost la<br />

`n<strong>de</strong>m`n\!) Bluesmanul sublinia,<br />

printr-o perifraz\, un sindrom ce-l<br />

putem observa f\c`nd ravagii `n<br />

via]a multor oameni dota]i cu ceva<br />

talent, ceva noroc [i foarte<br />

pu]in sim] al m\surii. S`nt arti[ti<br />

care, `mpin[i <strong>de</strong> val sau <strong>de</strong> `mprejur\ri<br />

favorabile, ajung `n<br />

mijlocul unei situa]ii la care au<br />

visat, dar pentru care le lipse[te<br />

structura <strong>de</strong> rezisten]\ necesar\.<br />

Nu fac trimiterea <strong>de</strong> rutin\ la starurile<br />

mondiale. Studia]i-i pe `mbog\]i]ii<br />

autohtoni.<br />

C`]i<br />

dintre ace[ti<br />

enoria[i ai<br />

socialismului<br />

victorios au<br />

prestan]a,<br />

<strong>de</strong>ta[area [i<br />

educa]ia pe<br />

care le au<br />

nobilii din<br />

na[tere, calit\]i<br />

indispensabile<br />

administr\rii<br />

valorilor<br />

materiale? {i<br />

c`]i dintre<br />

„boierii“ sc\p\ta]i, re`ntor[i la<br />

vatra str\mo[easc\, au puterea s\<br />

se salte din n\molul tranzi]iei la<br />

statutul <strong>de</strong> odinioar\, cu<br />

amendamentele secolului curent?<br />

La fel se `nt`mpl\ [i cu c`te un<br />

rocker ce-a s\rit dincolo <strong>de</strong><br />

condi]ia lui: <strong>de</strong>vine o caricatur\,<br />

un rateu, o glum\.<br />

Poate c\ nici o art\ n-a izbutit,<br />

<strong>de</strong>-a lungul istoriei, ilustrarea conceptului<br />

<strong>de</strong> „damnare“ a[a cum a<br />

f\cut-o muzica rock. Sigur, nu<br />

to]i damna]ii rockului s`nt arti[ti<br />

`n plin\tatea <strong>de</strong>fini]iei. Mul]i se<br />

comport\ `ns\ ca [i cum ar fi. Mimetismul<br />

e <strong>de</strong>vastator, banii fac<br />

ravagii asupra psihicului fragil, adula]ia<br />

mul]imii le d\ unora senza]ia<br />

c\ s`nt `ntruchip\ri ale lui Christos<br />

ori vreunui maha-<strong>de</strong>va-dip, excesele<br />

erotice <strong>de</strong>turneaz\ impulsul<br />

creativ. Egolatria distruge omenia,<br />

e un truism cu afi[are `n spa]iul<br />

public, televizual sau numai `n<br />

cluburi oarecare... Pu]ini dintre<br />

cei atin[i <strong>de</strong> boala supradimension\rii<br />

eului au reu[it s\ revin\ la<br />

normal. John Lennon a fost unul.<br />

Dave Gahan altul. Iar acum pare<br />

s\-[i fi revenit Axl Rose, solistul<br />

vocal care <strong>de</strong>raiase penibil acum<br />

vreo 15 ani...<br />

Guns N’Roses au `nsemnat o<br />

mare gur\ <strong>de</strong> oxigen pentru<br />

rock’n’roll, `n momentele c`nd<br />

genul p\rea c\ va sucomba sub<br />

Dumitru UNGUREANU<br />

povara propriei glorii. Miracol n-a<br />

fost, ci o bun\ [tiin]\ a businessului,<br />

plus energie, plus tone <strong>de</strong><br />

echipament [i, ne`ndoielnic,<br />

transpira]ie g`rl\. Ve<strong>de</strong>]i, nu pun<br />

la socoteal\ talentul fiec\rui component,<br />

fiindc\ oricare putea fi<br />

`nlocuit <strong>de</strong> altcineva, cum s-a [i<br />

petrecut. Slash, <strong>de</strong> bun\ seam\,<br />

transmite mult feeling cu chitara,<br />

dar nu `n<strong>de</strong>stul ca s\ aib\ o<br />

carier\ solo meritorie, comparabil\<br />

cu a unui Steve Vai, Joe Satriani<br />

sau chiar Yngwie Malmsteen.<br />

Solourile sale s`nt foarte lipicioase<br />

la inim\, `n anumite momente. Nu<br />

mai mult<br />

<strong>de</strong>c`t at`ta.<br />

Vocea lui Axl<br />

are – hai s\<br />

comit o<br />

metafor\ –<br />

asprimea<br />

Westului<br />

s\lbatic. Versurile<br />

sale fac<br />

priz\ la real,<br />

`ns\ n-au<br />

violen]a celor<br />

scrise <strong>de</strong><br />

Mustaine<br />

pentru<br />

Mega<strong>de</strong>th,<br />

nici poezia metallic\ impus\ <strong>de</strong><br />

Hetfield... Duetul Axl-Slash<br />

construia farmecul grupului.<br />

Separarea le-a justificat mofturile<br />

[i-a spulberat iluzia. Explica]iile<br />

inutile n-au satisf\cut milioanele<br />

<strong>de</strong> fani. Fani al c\ror <strong>de</strong>votament<br />

ferm n-a `nduplecat totu[i pe cei<br />

doi s\ refac\ grupul. Punct `n<br />

favoarea lor.<br />

Timpul s-a scurs. Avem azi un<br />

nou disc sub titulatura Guns<br />

N’Roses: Chinese Democracy. ~n<br />

fapt, e proiectul [i realizarea<br />

personal\ a lui W. Axl Rose.<br />

Muzicienii colaboratori au fiecare<br />

un trecut onorabil. Pe cont<br />

propriu, ca Bumblefoot, sau `n<br />

trupe bine cotate, ca Robin Fink<br />

<strong>de</strong> la Nine Inch Nails. 14 piese<br />

<strong>de</strong>nse, lucrate f\r\ compromis,<br />

dau senza]ia c\ ascul]i un grup `n<br />

cea mai bun\ form\. Textele nu<br />

<strong>de</strong>p\[esc aria temelor recurente<br />

rockului, dar problemele insolubile<br />

reclamate <strong>de</strong> Axl `n str\fundul<br />

personalit\]ii sale pot fi tratate<br />

lejer cu ironie. Pasajele solo<br />

instrumentale induc regretul perioa<strong>de</strong>i<br />

glorioase. P\catul acestui<br />

disc? E prea elaborat s\ fie rock<br />

pur [i prea comun orchestrat s\<br />

fie inovator. ~ns\, aproape impecabil<br />

`nregistrat, te cucere[te <strong>de</strong><br />

c`te ori `l ascul]i.<br />

Cucerire inofensiv\ ca marfa<br />

piratat\ <strong>de</strong> chinezi...<br />

PENTRU COLEC}IONARI:<br />

Aida Stucki [i<br />

Youra Guller<br />

~[i au [i arhivele muzicale soarta lor.<br />

Mai ales cele ale radiourilor. O<br />

<strong>de</strong>monstreaz\ ultimele apari]ii ale<br />

casei franceze Tahra, cea care<br />

colaboreaz\ `n<strong>de</strong>aproape cu arhivele<br />

radiourilor din Elve]ia, trei la num\r.<br />

Probabil <strong>de</strong> <strong>de</strong>parte cele mai<br />

interesante arhive au fost cele ale<br />

sta]iei <strong>de</strong> radio Beromünster (Zürich),<br />

SCRISOARE PENTRU MELOMANI<br />

„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)<br />

Victor ESKENASY, Praga<br />

Din p\cate, dintre ele, se mai p\streaz\<br />

doar o m`n\ <strong>de</strong> discuri, toate celelalte,<br />

ce ar fi intrat multe, ast\zi, `n categoria<br />

`nregistr\rilor istorice fiind [terse <strong>de</strong> o<br />

conducere a radioului care a <strong>de</strong>cis s\<br />

fac\... loc `n arhive! Clasoare vechi p\streaz\<br />

p`n\ ast\zi pe ele men]iunea „ac-<br />

]iunea <strong>de</strong> [tergere“, cum a fost numit\<br />

`n epoc\. {ansele reapari]iei, din arhive<br />

private, a unor copii ale unor `nregistr\ri<br />

distruse s`nt rare, dar din c`nd `n<br />

c`nd minunea se produce. A[a s-a `nt`mplat<br />

cu o versiune a concertului <strong>de</strong><br />

vioar\ <strong>de</strong> Beethoven, c`ntat <strong>de</strong> Aida<br />

Stucki [i dirijat <strong>de</strong> Hermann Scherchen<br />

`n 1949. Violonista a p\strat o copie `n<br />

arhiva ei privat\ [i a pus-o acum la dispozi]ia<br />

celor <strong>de</strong> la casa Tahra.<br />

Aida Stucki, profesoara lui Anne-Sophie<br />

Mutter, a fost o mare violonist\ elve]ian\,<br />

ast\zi relativ uitat\. S-a n\scut la<br />

Cairo `n 1921 dintr-o familie elveto-italian\,<br />

cu o mam\ pasionat\ <strong>de</strong> oper\. De<br />

un<strong>de</strong> [i numele fiicelor sale, Aida, Amelia<br />

[i Christina, trimise toate la sf`r[itul<br />

anilor ’20 `n Europa, pentru a face studii<br />

muzicale. Cel dint`i profesor al Ai<strong>de</strong>i<br />

Stucki a fost violonistul [i dirijorul german<br />

Ernst Wolters, format la [coala<br />

unui pedagog, Bram El<strong>de</strong>rling, ce studiase<br />

cu Jenö Hubay [i cu Joseph Joachim.<br />

El<strong>de</strong>rling a intuit imediat talentul<br />

excep]ional al Ai<strong>de</strong>i Stucki, care <strong>de</strong>buta<br />

pe scen\ la 13 ani, `n concertul KV 216<br />

<strong>de</strong> Mozart. ~n 1940, t`n\ra violonist\ c`[-<br />

tiga Marele premiu al Concursului interna]ional<br />

<strong>de</strong> la Geneva, cu un program<br />

ce inclu<strong>de</strong>a Chaconna <strong>de</strong> Bach,<br />

Capriciile <strong>de</strong> Paganini [i concertul <strong>de</strong><br />

vioar\ <strong>de</strong> Beethoven. Visul ei, `naintea<br />

carierei scenice, a fost <strong>de</strong> a-[i ameliora<br />

maniera <strong>de</strong> a c`nta la [coala marelui<br />

profesor Carl Flesch, `ntre ai c\rui elevi<br />

se num\rau Max Rostal, Szymon Goldberg,<br />

Ida Haen<strong>de</strong>l, Ginette Neveu sau<br />

Henryk Szeryng. Flesch, refugiat `n Elve]ia<br />

avea s\ dispar\ cur`nd. A luat apoi<br />

lec]ii la conservatorul din Zurich cu<br />

Stefi Geyer, prietena lui Bartok, `mpreun\<br />

cu care a c`ntat la Tonhalle, Dublul<br />

concert <strong>de</strong> vioar\ <strong>de</strong> Bach. A c`ntat, <strong>de</strong><br />

asemenea, `n duo, la `nceputul anilor<br />

gra]ie num\rului <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> mare al<br />

soli[tilor <strong>de</strong> prestigiu care au c`ntat cu<br />

Orchestra radioului elve]ian sau cu<br />

aceea <strong>de</strong> la Winterthur, ambele dirijate<br />

dup\ r\zboi <strong>de</strong> Hermann Scherchen.<br />

Cum o atest\ René Temine, numai `n<br />

perioada 1945-1950 orchestra <strong>de</strong> la<br />

Beromünster a f\cut peste 300 <strong>de</strong><br />

`nregistr\ri.<br />

’40, cu Clara Haskil, care dup\ ce o<br />

ascultase la radio, `i prezicea un viitor<br />

<strong>de</strong>osebit, scriind c\ vioara ei „a emo]ionat-o<br />

p`n\ la a-i da lacrimile“.<br />

Violonista a c`ntat [i a dat lec]ii –<br />

eleva ei celebr\ fiind Anne-Sophie<br />

Mutter – p`n\ `n anii ’70, iar talentul ei<br />

este evocat acum cu brio pe noul disc<br />

Tahra, intitulat Arta Ai<strong>de</strong>i Stucki. Discul<br />

compact inclu<strong>de</strong> [i un bonus, <strong>de</strong> mare interes,<br />

violonistul Walter Barylli, primarius-ul<br />

unui faimos cvartet al anilor ’50,<br />

interpret`nd ca solist, cu Hermann<br />

Scherchen la pupitru, Concertul `n mi<br />

minor, BWV 1042 <strong>de</strong> Bach.<br />

Dac\ arhivele radioului elve]ian german<br />

au fost [terse, cele ale radioului romand,<br />

din partea francez\ ofer\ p`n\ ast\zi<br />

editorilor numeroase m\rturii rare,<br />

ce completeaz\ a<strong>de</strong>sea portrete incomplete<br />

ale unor mari arti[ti. Youra Guller,<br />

pianista <strong>de</strong> origine româno-rus\, n\scut\<br />

la Marsilia [i coleg\ cu Clara Haskil la<br />

Conservatorul din Paris este un exemplu.<br />

Cunoscut\ ca o pianist\ legendar\, cu o<br />

via]\ excentric\, perioa<strong>de</strong> lungi <strong>de</strong> `ntrerupere<br />

a carierei [i numai trei discuri<br />

„oficiale“, dintre care dou\ realizate la o<br />

v`rst\ `naintat\, portretul ei este `ntregit<br />

<strong>de</strong> `nregistr\rile live [i <strong>de</strong> studio, inedite<br />

p`n\ acum [i p\strate `n arhivele radioului<br />

romand. Cel <strong>de</strong>-al doilea disc pe care<br />

casa Tahra `l <strong>de</strong>dic\ pianistei zilele acestea<br />

inclu<strong>de</strong> `nregistr\ri din anii 1958 [i<br />

1961-’62, cu Studiile simfonice, Op. 13<br />

<strong>de</strong> Schumann, cel <strong>de</strong>-al patrulea concert<br />

<strong>de</strong> pian <strong>de</strong> Beethoven, cu Orchestra Elve-<br />

]iei Roman<strong>de</strong> conduse <strong>de</strong> Ernest Ansermet<br />

[i o pies\ disparat\, Triana din suita<br />

Iberia a lui Isaac Albeniz. René Trémine<br />

adaug\ discului, `n livret, un repertoriu<br />

<strong>de</strong> concert, men]ion`nd alte `nregistr\ri<br />

pre]ioase p\strate `n arhive publice sau<br />

private. Dintre ele v-a[ aminti ultimele dou\<br />

sonate <strong>de</strong> pian <strong>de</strong> Beethoven, `nregistrate<br />

ini]ial Erato [i reap\rute anul acesta<br />

`n colec]ia ieftin\ Apex a casei Warner.<br />

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 208 » 6 – 12 <strong>de</strong>cembrie 2008<br />

www.supliment.polirom.ro


MARC<br />

BURCKHARDT<br />

Diana Soare: „Lucr\rile sale au fost expuse `n Rock and Roll Hall<br />

of Fame, iar c`]iva noroco[i (printre care [i Oprah, Ralph Lauren<br />

sau Patricia Arquette) le p\streaz\ `n colec]ii private“.<br />

15 «<br />

fast-food<br />

~n conver[i, prin<br />

Vestul S\lbatic<br />

C`nd spui Texas, te g`n<strong>de</strong>[ti<br />

la cowboy, lasso-uri,<br />

c`rciumi cu mult\ bere [i<br />

c`nt\re]i <strong>de</strong> country. Greu<br />

<strong>de</strong> crezut c\ `ntr-o c\su]\<br />

luminoas\, cu verand\,<br />

poate locui unul dintre cei<br />

mai interesan]i arti[ti<br />

americani ai momentului...<br />

Tat\l – imigrant german. Mama – artist\<br />

cu o diplom\ `n filosofie. Am`ndoi profesori<br />

la o universitate baptist\. Ciudat<br />

bagaj cu care s\ vii pe lume... Mai ales<br />

dac\ locuie[ti `ntr-un or\[el texan numit<br />

Waco. Marc Burckhardt pretin<strong>de</strong> `ns\<br />

c\ nu putea copil\ri `ntr-un mediu mai<br />

potrivit pentru viitoarea sa carier\. Vacan]ele<br />

[i le petrecea `n Germania, timpul<br />

liber prin muzee, iar clipele <strong>de</strong> r\gaz – cu<br />

creionul `n m`n\. Spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> al]i<br />

copiii `ns\, el nu s-a oprit nici ast\zi din<br />

<strong>de</strong>senat.<br />

Amestec`nd stilul icoanelor bizantine<br />

cu m\iestria pictorilor flamanzi, arta<br />

folk sau pop [i acel ceva al s\u, in<strong>de</strong>scriptibil,<br />

dar extrem <strong>de</strong> proasp\t, Burckhardt<br />

creeaz\ metafore, nu tablouri. „Nici animalele<br />

mele, nici oamenii nu s`nt ceea ce<br />

par a fi. Nu s`nt «lucruri» clar <strong>de</strong>finite, ci<br />

suporturi pentru dorin]e, spaime sau i-<br />

<strong>de</strong>aluri pe care le `mp\rt\[im cu to]ii“,<br />

m\rturise[te el.<br />

Fiecare lucrare ia na[tere dup\<br />

schi]e laborioase, `n care Burckhardt<br />

transpune atent ceea `i <strong>de</strong>zv\luie<br />

imagina]ia. Desen dup\ <strong>de</strong>sen, p`n\<br />

c`nd fiecare <strong>de</strong>taliu se afl\ la locul<br />

lui, p`n\ c`nd fiecare culoare cap\t\<br />

consisten]\ [i fiecare i<strong>de</strong>e – contur.<br />

„Este foarte important s\ [tiu cum va<br />

ar\ta fiecare lucrare din punct <strong>de</strong><br />

ve<strong>de</strong>re conceptual, compozi]ional, `nainte<br />

s\ `ncep s\ pictez.“ Dup\ ce totul<br />

<strong>de</strong>vine limpe<strong>de</strong>, straturile <strong>de</strong> vopsea<br />

(mai `nt`i acrilice, apoi uleiuri) s`nt<br />

ad\ugate progresiv, <strong>de</strong>seori pe sc`nduri<br />

<strong>de</strong>sprinse din chiar tavanul studioului<br />

sau pe pl\ci <strong>de</strong> lemn g\site pe strad\.<br />

„~mi place s\ pornesc <strong>de</strong> la o pies\ cu<br />

personalitate. De asemenea, `mi fac singur<br />

ramele“, poveste[te artistul, care nu<br />

poate lucra dac\ Diva, schnauzerul s\u<br />

pitic, nu-l „asist\“ `n studio.<br />

Tabloul unei iubiri.<br />

Pe note<br />

Lucr\rile lui Marc Burckhardt au ap\rut<br />

`n reviste precum „TIME“, „Rolling Stone“<br />

sau „National Geographic“, au fost<br />

expuse `n Rock and Roll Hall of Fame,<br />

iar c`]iva noroco[i (printre care [i O-<br />

prah, Ralph Lauren sau Patricia Arquette)<br />

le p\streaz\ `n colec]ii private. A<br />

primit o medalie <strong>de</strong> argint <strong>de</strong> la Society<br />

of Illustrators (New York), are o colec]ie<br />

impresionant\ <strong>de</strong> pantofi sport Converse<br />

[i obi[nuie[te s\ bea o margarita al\turi<br />

<strong>de</strong> so]ia sa <strong>de</strong> fiecare dat\ c`nd termin\<br />

un tablou.<br />

Influen]at mai `nt`i <strong>de</strong> Dürer sau van<br />

Eyck, apoi <strong>de</strong> reviste <strong>de</strong> benzi <strong>de</strong>senate,<br />

iar acum <strong>de</strong> icoanele din epoca medieval\<br />

[i <strong>de</strong> tablourile anonime cu teme sportive,<br />

nu se fere[te <strong>de</strong> ecletism. „Nu `ncerc<br />

DISPLAY<br />

Diana SOARE<br />

<strong>de</strong>c`t s\ exploatez conexiunile emo]ionale<br />

[i intelectuale pe care le fac instinctiv<br />

oamenii c`nd privesc o oper\ <strong>de</strong> art\<br />

`n care exist\ elemente tradi]ionale, familiare,<br />

uneori provoc`nd privitorii s\ le<br />

reevalueze, s\ renun]e la preju<strong>de</strong>c\]i.“<br />

Cu un astfel <strong>de</strong> manifest artistic, nu este<br />

<strong>de</strong> mirare c\ legen<strong>de</strong> ale muzicii rock<br />

precum Kurt Cobain sau Mick Jagger<br />

apar aureola]i `n portrete.<br />

De altfel, muzica este una dintre temele<br />

sale predilecte, c`teva dintre lucr\rile<br />

pe care le-a realizat fiind incluse<br />

`n volumul The Greatest Album Covers<br />

That Never Were. „Po]i oric`nd s\ pictezi<br />

imaginea unei persoane, dar este teribil<br />

<strong>de</strong> greu s\ pictezi imaginea unui c`ntec<br />

din alt\ perspectiv\ <strong>de</strong>c`t a ta“, sus]ine<br />

Marc Burckhardt, care a realizat p`n\ a-<br />

cum coper]i <strong>de</strong> albume pentru diver[i<br />

muzicieni.<br />

Cel mai emo]ionant proiect <strong>de</strong> p`n\<br />

acum se leag\ <strong>de</strong> numele legendarului<br />

Johnny Cash. Rugat s\ realizeze coperta<br />

ultimului album semnat June Carter<br />

Cash, Wildwood Flower, a lucrat cu pasiune:<br />

„A fost un proiect <strong>de</strong> vis“, `[i a-<br />

minte[te nostalgic. La pu]in timp dup\<br />

lansarea albumului, June a murit. Impresionat<br />

<strong>de</strong> frumuse]ea portretului f\cut<br />

<strong>de</strong> Burckhardt so]iei sale, Johnny<br />

Cash a comandat un nou tablou.<br />

Din nefericire, nu a avut timp s\ `l<br />

admire: celebrul c`nt\re] [i-a urmat<br />

dragostea la doar patru luni dup\<br />

dispari]ie.<br />

Poveste trist\ <strong>de</strong> iubire, pe care<br />

n-o va uita niciodat\, fiindc\ „arta<br />

are puteri supranaturale, precum<br />

magia. Nu-mi doresc <strong>de</strong>c`t s\ creez o<br />

lume `n care oamenii s\ intre vr\ji]i“. {i<br />

s\ r\m`n\ acolo at`t timp c`t nu uit\ s\<br />

viseze...<br />

VOI N-A}I ~NTREBAT<br />

f\r\ zah\r V| R|SPUNDE<br />

BOBI<br />

Bloc <strong>de</strong> uniune<br />

na]ional\<br />

Criza este un fenomen absolut<br />

normal, se poate compara cu<br />

legile fizice ale ac]iunii [i reac]iunii.<br />

Pentru c\ nu po]i m`nca la<br />

nesf`r[it cotlet <strong>de</strong> porc cu bere<br />

f\r\ s\ dai `n p`ntec\raie. Sau nu<br />

po]i s\ te h`rjone[ti la nesf`r[it cu<br />

fimeia f\r\ s\ r\m`n\ gravid\. Dar<br />

toate trec, precum ni[te hopuri<br />

ale vie]ii, iar noi ne apuc\m din<br />

nou <strong>de</strong> cotlete [i <strong>de</strong> regulat. Cu<br />

alte cuvinte, ne asum\m criza ca<br />

pe un risc acceptabil.<br />

Ca orice alt segment al vie]ii<br />

sociale, convie]uirea `n cadrul<br />

blocului `nt`mpin\ crize. Ba url\<br />

dracii <strong>de</strong> copii `n timpul zilei [i nu<br />

ai voie s\-i croie[ti din cauza<br />

proastei legisla]ii europene, un<strong>de</strong><br />

mai pui c\ zdrahoanca blond\ e a<br />

[efului <strong>de</strong> scar\ (poli]ai), ba vine<br />

vreun musafir la cineva [i parcheaz\<br />

pe locul t\u, iar tu nu `i<br />

po]i scrie pe portier\, cu cuiul:<br />

„Vopse[te-m\!“, fiindc\ to]i o s\<br />

[tie al cui era locul <strong>de</strong> parcare.<br />

Cum ie[im noi din astfel <strong>de</strong><br />

situa]ii? Ca Gigi Becali, schimb`nd<br />

antrenorul. La ultima criz\ am<br />

pus-o repejor <strong>de</strong> un comitet revolu]ionar<br />

unit `n cuget [i-n<br />

sim]iri (adic\ aveam comuniune<br />

<strong>de</strong> interese cum ar fi usc\torul,<br />

concesionarea parc\rii, primirea<br />

[p\gii pentru montarea interfonului)<br />

[i am spart u[a [efului <strong>de</strong><br />

bloc: „Ce mor]ii m\-tii ai f\cut tu<br />

pentru blocul \sta, boule?<br />

Huoooo!“. La care omul `mi arat\<br />

agenda cu realiz\ri: cur\]enie pe<br />

casa sc\rilor, schimbat conductele<br />

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP 266,<br />

tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/<br />

214111<br />

Colegiul editorial: Emilia Chiscop,<br />

Florin L\z\rescu,<br />

Lucian Dan Teodorovici (senior editor)<br />

Redactor-[ef: George Onofrei<br />

Redactor-[ef adjunct: Anca Baraboi<br />

Secretar general <strong>de</strong> redac]ie: Florin Iorga<br />

Rubrici permanente:<br />

Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Emil<br />

Brumaru, Ruxandra Cesereanu, Emilia Chiscop,<br />

M\d\lina Cocea, Daniel Cristea-Enache, Radu<br />

Pavel Gheo, Casiana Ioni]\, Florin L\z\rescu,<br />

Diana Soare, Lucian Dan Teodorovici,<br />

Luiza Vasiliu, Constantin Vic\.<br />

Carte: Doris Mironescu, C. Rogozanu,<br />

Bogdan-Alexandru St\nescu.<br />

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.<br />

Film: Iulia Blaga. Teatru: Mihaela Michailov.<br />

<strong>de</strong> c\ldur\, acoperi[, reparat liftul,<br />

termosistem, loc <strong>de</strong> joac\,<br />

dublarea locurilor <strong>de</strong> parcare,<br />

club <strong>de</strong> remy, toate pe sponsoriz\ri<br />

sau proiecte europene.<br />

Asemenea r\spunsuri evazive nu<br />

puteau mul]umi valul revolu-<br />

]ionar. I-am tras repe<strong>de</strong> un [ut `n<br />

bot, s\ i-l umflu ca s\ tac\, [i i-am<br />

rupt agenda. „Nimic n-ai f\cut,<br />

mor]ii m\-tii! Vrem schim-ba-re,<br />

vrem schim-ba-reee!“<br />

Am candidat trei. Eu, poli]aiul<br />

[i fostul [ef <strong>de</strong> bloc, care se<br />

pl`ngea c\ lupta politic\ i-a<br />

<strong>de</strong>zb\tut trei din]i [i a trebuit<br />

s\-[i schimbe lucrarea. Poli]aiul<br />

promitea ordine, cur\]enie [i disciplin\.<br />

O ofert\ electoral\ cam<br />

seac\. Fostul [ef promitea teren<br />

<strong>de</strong> fotbal cu nocturn\ [i `nc\lzire<br />

pe baza poten]ialului geotermal.<br />

Iar eu, fire pragmatic\ [i fin politician,<br />

am promis moarte pentru<br />

oricine ocup\ vreun loc <strong>de</strong> parcare<br />

<strong>de</strong>-al nostru. Am optat pentru<br />

discursul tip Vadim, c\ \sta<br />

prin<strong>de</strong> la români.<br />

Oamenii `n]eleg diferit nevoia<br />

<strong>de</strong> schimbare. A c`[tigat tot el,<br />

dar f\r\ majoritate, urmat <strong>de</strong><br />

poli]ai [i <strong>de</strong> mine. Neav`nd<br />

<strong>de</strong>stule voturi pentru a putea forma<br />

singur Comitetul <strong>de</strong> bloc, a<br />

trebuit s\ negocieze cu mine pentru<br />

sprijin, iar eu am profitat la<br />

maxim. Acum, la intrarea pe alee<br />

scrie: Nu parca]i, se zg`rie ma[inile!<br />

Semnat: Conducerea.<br />

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul <strong>de</strong> Ia[i“.<br />

Proiect realizat <strong>de</strong> Editura Polirom `n colaborare cu<br />

„Ziarul <strong>de</strong> Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\<br />

cu „Ziarul <strong>de</strong> Ia[i“.<br />

Arte vizuale: Matei Bejenaru, Marius Babias.<br />

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).<br />

Grafic\: Ion Barbu. TV: Alex Savitescu.<br />

Edi]ia <strong>de</strong> Ia[i: Diana Soare<br />

Edi]ia Na]ional\: Elena Vl\d\reanu, R. Chiru]\,<br />

Veronica D. Niculescu.<br />

Publicitate: Oana Asaftei, tel. 0232/ 252294<br />

Distribu]ie / Abonamente: Mihai Sârbu, tel.<br />

0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel.<br />

0232/ 216112<br />

„<strong>Suplimentul</strong> <strong>de</strong> cultur\“ este `nscris `n Catalogul<br />

presei interne la pozi]ia 2378. Pentru abonamente<br />

v\ pute]i adresa oric\rei Agen]ii<br />

Rodipet din ]ar\ sau oric\rui oficiu po[tal.<br />

Cititorii din str\in\tate se pot abona la adresa:<br />

export@rodipet.ro.<br />

Tarife <strong>de</strong> abonament: 18 lei (180.000) pentru<br />

3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei<br />

(690.000) pentru 12 luni<br />

Tipar: Print Multicolor<br />

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului » „<strong>Suplimentul</strong> <strong>de</strong><br />

cultur\“ utilizeaz\ fluxurile <strong>de</strong> [tiri NewsIn » Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\<br />

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 208 » 6 – 12 <strong>de</strong>cembrie 2008<br />

www.supliment.polirom.ro


» 16<br />

fast-food<br />

MARADONA<br />

BY KUSTURICA<br />

Iulia Blaga: „Titlul filmului nu sugereaz\ c\ vom ve<strong>de</strong>a punctul<br />

<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al lui Kusturica <strong>de</strong>spre Maradona, ci c\ Maradona e pe<br />

acela[i nivel cu Kusturica. La `nceputul peliculei se [i spune:<br />

«Kusturica, acest Maradona al filmului»“.<br />

EN}ICLOPEDIA<br />

ENCARTA<br />

Luiza VASILIU<br />

Interven]ie<br />

~n num\rul trecut, En]iclopedia v\<br />

spunea cui v-a]i fi putut adresa la<br />

1800 [i ceva dac\ v-ar fi interesat<br />

s\ v\ `mbun\t\]i]i calit\]ile scrisului<br />

dup\ metoda american\. De data<br />

asta, tot ea v\ arat\ ce site e bun<br />

atunci c`nd [ti]i <strong>de</strong>ja s\ scrie]i, dar<br />

s`nte]i doar `ntr-o pan\ <strong>de</strong><br />

inspira]ie. La www.webook.com/<br />

911writersblock, o suav\ voce <strong>de</strong><br />

centralist\ american\ v\ spune ce<br />

taste trebuie s\ ap\sa]i, `n func]ie<br />

<strong>de</strong> blocajul literar care v\ s`c`ie.<br />

V\ lipse[te <strong>de</strong>corul? Ap\sa]i tasta<br />

1. „O fund\tur\ lini[tit\ <strong>de</strong> la<br />

marginea ora[ului. O biciclet\ <strong>de</strong><br />

copil st\ `ntr-o r`n\, cu una din ro]i<br />

`nv`rtindu-se u[or.“ Pentru personaje,<br />

ap\sa]i tasta 2. „Cu pliurile<br />

fustei c\lcate perfect, domni[oara<br />

bibliotecar\ din L.A. viseaz\ cu<br />

ochii <strong>de</strong>schi[i la personajele din<br />

Jane Austen“ (ei, n-o s\ scriem<br />

chiar L.A., putem s\ spunem<br />

„domni[oara bibliotecar\ din<br />

R\d\u]i viseaz\ cu ochii <strong>de</strong>schi[i la<br />

Mircea C\rt\rescu“, iar fusta se<br />

p\streaz\). ~n pan\ <strong>de</strong> dialog? Tasta<br />

4 v\ ajut\: „Ar fi trebuit s\-]i<br />

spun asta cu mult\ vreme `n urm\“<br />

(bibliotecara explic`ndu-i logodnicului<br />

ei, un b\iat onest [i dintr-o<br />

bucat\, v`nz\tor-[ef la magazinul<br />

mixt, c\ pe vremea facult\]ii la Ia[i<br />

f\cuse o obsesie pentru C\rt\rescu<br />

[i-i trimisese mai multe scrisori <strong>de</strong><br />

amor, care con]ineau [i mici observa]ii<br />

critice `n marginea Nostalgiei).<br />

Verbe g\si]i la num\rul 6: „a se<br />

smiorc\i“ (care se potrive[te cu pliurile<br />

c\lcate perfect). Nu [ti]i cum<br />

s\ v\ uci<strong>de</strong>]i personajul? Ap\sa]i<br />

tasta 8: „O por]ie mortal\ <strong>de</strong> radia]ii“<br />

(e vreo central\ nuclear\ la<br />

R\d\u]i?). ~ncheierea e la nr. 9:<br />

„Sta]i `n fa]a magazinului <strong>de</strong> peruci,<br />

mai trist, dar `n acela[i timp<br />

mai `n]elept“ (aici <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> cum v\<br />

juca]i cu vocile narative [i pe cine<br />

l\sa]i s\ vorbeasc\ la persoana I [i<br />

s\ poarte peruc\).<br />

Inspira]ia vine `ns\ cel mai u[or<br />

<strong>de</strong>schiz`nd ziarul. Numai <strong>de</strong> acolo<br />

afla]i cum craniul celebrului pianist<br />

André Tchaikowsky a fost folosit `n<br />

scena monologului din cimitir, `n<br />

Hamletul pus `n scen\ stagiunea<br />

asta <strong>de</strong> Royal Shakeaspeare Company.<br />

Nu zic mai multe, fiecare<br />

Yorick cu povestea lui.<br />

Dou\ filme proaste [i<br />

unul care pune probleme<br />

Eroul familiei<br />

Unul dintre cele mai proaste filme v\-<br />

zute la cinema `n ultima vreme este, f\-<br />

r\ `ndoial\, Eroul familiei, un film fran-<br />

]uzesc semnat <strong>de</strong> un regizor <strong>de</strong> care n-am<br />

auzit [i care are `n distribu]ie actori arhicunoscu]i.<br />

O s\ v\ <strong>de</strong>scriu un pic cum a <strong>de</strong>curs<br />

vizionarea <strong>de</strong> pres\. St\team cu Alex.<br />

Leo {erban `n s\li]a <strong>de</strong> 30 <strong>de</strong> locuri <strong>de</strong><br />

la <strong>de</strong>misolul cinematografului Studio [i<br />

ne `ntrebam la fiecare cinci minute:<br />

„Fat\, e comedie sau dram\?“, „Care<br />

crezi c\ e morala?“, „Despre ce e vorba<br />

`n filmul \sta?“, „B\iatul \sta al cui fiu e<br />

– al lui Simone sau al lui Alice?“. V\ da]i<br />

seama, filmul pune mari probleme<br />

pentru c\ trebuie s\ curg\ mult\ ap\ pe<br />

D`mbovi]a (c\ Mediterana <strong>de</strong> la Nisa<br />

st\) p`n\ s\-]i figurezi `n cap un mic arbore<br />

genealogic. Totul porne[te <strong>de</strong> la<br />

moartea (sinuci<strong>de</strong>re?) a unui patron <strong>de</strong><br />

cabaret din Nisa, care, <strong>de</strong>[i iubea femeile,<br />

cocheta cu travestiul (f\r\ nici o<br />

leg\tur\ cu subiectul). Prietenul [i<br />

pupila acestuia, Nicky (Gerard Lanvin),<br />

sun\ regruparea familiei: prima sa<br />

nevast\, Alice (Catherine Deneuve), a<br />

doua sa nevast\, Simone (Miou-Miou),<br />

[i cei doi copii f\cu]i <strong>de</strong> Nicky cu cele<br />

dou\ femei. Rela]iile care se schi]eaz\<br />

`n <strong>de</strong>cursul filmului s`nt pe c`t <strong>de</strong> complicate,<br />

pe at`t <strong>de</strong> neinteresante pentru<br />

spectator: Simone fusese amanta mortului,<br />

Alice a fost `n tinere]e dam\ <strong>de</strong><br />

consuma]ie la acela[i bar, fiica lui Nicky<br />

[i a lui Simone vrea s\ `nfieze un<br />

copil `n Rusia, `n vreme ce b\iatul lui<br />

Nicky cu Alice e gay. De pe partea lui,<br />

Nicky e `ndr\gostit <strong>de</strong> o dizeuz\ <strong>de</strong> la<br />

cabaret (Emmanuelle Beart), dar `i e<br />

fric\ <strong>de</strong> o rela]ie, drept pentru care are<br />

o aventur\ <strong>de</strong> o noapte cu fosta nevast\,<br />

Alice, nu `nainte <strong>de</strong> a executa un num\r<br />

<strong>de</strong> iluzionism cu cealalt\ nevast\<br />

pe care o bag\ `n dou\ cutii s-o taie [i-o<br />

las\ a[a – `n dou\ cutii!! (pe bune!).<br />

– Mai zi-mi o poveste.<br />

– Bine, s\ ve<strong>de</strong>m... O [tii<br />

pe aia cu Dementius Alienatus?<br />

– N]]! Ia spune!<br />

– Tr\ia odat\ un `mp\rat<br />

mare [i puternic...<br />

– {i `mp\ratul avea o<br />

`mp\r\teas\...<br />

– Avea, dar nu asta-i important.<br />

M\ rog, poate c\ [i<br />

ea l-a influen]at s\ fac\ ce-a<br />

f\cut, dar cre<strong>de</strong>-m\, asta<br />

conteaz\ mai pu]in.<br />

– Da’ ce-a f\cut?<br />

– Asta-]i zic. ~mp\ratul \la,<br />

dup\ cum spune [i numele,<br />

nu prea era `n toate min]ile.<br />

Voia s\ schimbe lumea...<br />

Problema testamentului se rezolv\ relativ<br />

repe<strong>de</strong>, c\ci nu dureaz\ mult p`n\<br />

c`nd t`n\rul fiu al lui Nicky, care a mo[-<br />

tenit cabaretul prin testament (spre sup\rarea<br />

tat\lui) se <strong>de</strong>ci<strong>de</strong> c\ nu mai<br />

vrea s\-l v`nd\. Am sentimentul c\ v-am<br />

pierdut pe drum [i c\ nu v\ mai intereseaz\<br />

ce spun. Cre<strong>de</strong>]i-m\ c\ ve]i suferi<br />

mult mai mult dac\ ve]i merge la acest<br />

film care, <strong>de</strong>[i are 103 minute, `]i d\<br />

senza]ia c\ nu se mai termin\.<br />

{i actorii joac\ cu un entuziasm <strong>de</strong><br />

zile mici – Gerard Lanvin e mai trist ca<br />

niciodat\, Catherine Deneuve fumeaz\<br />

<strong>de</strong> plictiseal\ aproape `n fiecare secven-<br />

]\, Miou-Miou e mic\-mic\, iar Emmanuelle<br />

Beart mai p\truns\ <strong>de</strong> frumuse-<br />

]ea ei ca niciodat\ ([i c`nt\ [i prea mult).<br />

Dac\ am reu[it s\ ne prin<strong>de</strong>m, eu [i Leo,<br />

care e mesajul acestui film – oricum ni<br />

s-a spus <strong>de</strong> mai multe ori, ca s\ pricepem<br />

oric`t <strong>de</strong> du<strong>de</strong> am fi –, „rechinul,<br />

dac\ nu `noat\, moare“, tot n-am reu[it<br />

Poveste f\r\ sf`r[it repovestit\<br />

– Adic\ s-o fac\ mai bun\?<br />

– Se poate spune [i a[a.<br />

Doar c\ a `ncercat s\ fac\ asta<br />

numai cum `l t\ia pe el<br />

capul.<br />

– {i cum `l t\ia pe el capul?<br />

– Ai r\bdare [i ascult\<br />

p`n\ la cap\t... Le-a povestit<br />

oamenilor cam cum ar trebui<br />

schimbat\ lumea, dar<br />

mul]i din `mp\r\]ia lui nu au<br />

acceptat felul s\u <strong>de</strong> a g`ndi.<br />

{i-atunci `mp\ratul s-a enervat,<br />

i-a adunat pe cei care<br />

erau <strong>de</strong> acord cu planurile<br />

sale [i s-a apucat s\ construiasc\<br />

o alt\ lume.<br />

– Un<strong>de</strong>, pe alt\ planet\?<br />

s\ `n]elegem <strong>de</strong> ce a fost f\cut acest film<br />

[i pentru cine. Am c\zut <strong>de</strong> acord c\<br />

nici la televizor <strong>de</strong>-ar fi [i tot nu merit\,<br />

[i am continuat vizionarea coment`nd<br />

[i r`z`ndu-ne.<br />

Cicatricea<br />

Catherine Déneuve [i Emmanuelle Beart `n Eroul familiei<br />

Pentru c\ tot s`nt pus\ pe scandal, s\<br />

mai men]ionez c\ Cicatricea nu e <strong>de</strong> recomandat<br />

nici du[manilor. E un film `n<br />

3D, <strong>de</strong>ci senza]ia <strong>de</strong> ieftin e `ntreit\.<br />

Realizat tot `n 2006 ca [i Eroul familiei,<br />

acest film american e unul dintre cele<br />

mai nefericite produc]ii horror v\zute<br />

vreodat\. E plin <strong>de</strong> s`nge, dar totu[i nu<br />

suficient c`t s\ acopere jocul extrem <strong>de</strong><br />

prost al actorilor [i s\r\cia scenariului.<br />

Maradona by Kusturica<br />

Nu e prost, dar pune oare[ce probleme.<br />

O dat\ c\, dac\ Maradona n-ar fi fost <strong>de</strong><br />

FILM<br />

Iulia BLAGA<br />

st`nga, nu cred c\ Emir Kusturica ar fi<br />

fost „cel mai mare fan al s\u“, cum se<br />

<strong>de</strong>clar\. Apoi c\ Emir Kusturica nu poate<br />

face un film <strong>de</strong>spre Maradona <strong>de</strong>c`t<br />

b\g`ndu-se [i el `n ecua]ie, `n titlu, `n<br />

seam\. Este doar „cel mai mare fan al<br />

s\u“. Nu, filmul nu e plicticos ori cu<br />

gre[eli, dar partea politic\ e mult prea<br />

scoas\ `n evi<strong>de</strong>n]\, `n <strong>de</strong>trimentul altora.<br />

Iar soclul lui Maradona nu e nici<br />

m\car zg`l]`it – zeul r\m`ne zeu, iar<br />

„umilul“ s\u rapsod nu cuteaz\ s\-l<br />

provoace cu `ntreb\ri dificile. Secven-<br />

]ele neregizate s`nt mai reu[ite <strong>de</strong>c`t<br />

cele planificate (`ntreb\rile [i r\spunsurile,<br />

<strong>de</strong> exemplu). Mi-a pl\cut, <strong>de</strong> exemplu,<br />

cum reac]ioneaz\ Maradona la<br />

Belgrad – scoate capul pe geam [i le<br />

strig\ trec\torilor: „Salut, s`nt Diego!“.<br />

E unul dintre pu]inele momente c`nd<br />

Maradona mi se pare real.<br />

Ce m\ <strong>de</strong>ranjeaz\ `ntr-un fel (<strong>de</strong> fapt,<br />

nu m\ <strong>de</strong>ranjeaz\ – e problema lui)<br />

este faptul c\ cineastul nu s-a putut<br />

ab]ine s\ nu se piard\ `n umbra zeului.<br />

}ine s\ ne <strong>de</strong>a impresia c\ numai un regizor<br />

<strong>de</strong> talia sa putea face un documentar<br />

<strong>de</strong>spre Maradona. Titlul filmului<br />

nu sugereaz\ c\ vom ve<strong>de</strong>a punctul<br />

<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al lui Kusturica <strong>de</strong>spre Maradona,<br />

ci c\ Maradona e pe acela[i nivel<br />

cu Kusturica. La `nceputul filmului se<br />

[i spune: „Kusturica, acest Maradona al<br />

filmului“. Am mai spus-o, dar `mi place<br />

s-o repet: n-am auzit `nc\ s\ se fi spus<br />

<strong>de</strong>spre Maradona c\ e un Kusturica al<br />

fotbalului.<br />

TRIMISUL NOSTRU SPECIAL<br />

Florin L|Z|RESCU<br />

– Asta nu-i o poveste SF,<br />

ci una real\... Slujitorii `mp\-<br />

ratului au turnat o funda]ie<br />

[i au `nceput s\ care p\m`nt,<br />

ad\ug`ndu-l peste ea. Construc]ia<br />

cre[tea, cre[tea. Au<br />

`n\l]at case, au plantat flori<br />

[i copaci, au f\cut drumuri,<br />

un alt castel [i to]i supu[ii lui<br />

s-au mutat acolo...<br />

– {i...<br />

– La `nceput, ceilal]i oameni<br />

s-au bucurat c\ au<br />

sc\pat <strong>de</strong> `mp\ratul nebun [i<br />

c\ acesta s-a mutat din<br />

lumea lor, l\s`ndu-i s\<br />

tr\iasc\ liberi. Apoi `ns\, din<br />

vorb\ `n vorb\, din zvon `n<br />

zvon, au `nceput s\ fie convin[i<br />

c\ via]a trebuie s\ fie<br />

mult mai frumoas\ dincolo.<br />

{i to]i `[i doreau s\ re<strong>de</strong>vin\<br />

supu[ii lui Dementius Alienatus,<br />

numai pentru a-[i<br />

c`[tiga dreptul <strong>de</strong> a tr\i pe<br />

cealalt\ lume. Fiecare om<br />

visa s\ scape <strong>de</strong> via]a cu care<br />

se obi[nuise [i s\ se mute cu<br />

tot ce are `n noua `mp\r\]ie.<br />

– {i?<br />

– {i tot a[a, p`n\ c`nd<br />

p\m`ntul s-a `mpu]inat.<br />

~mp\r\]ia lui Dementius<br />

Alienatus era din ce `n ce<br />

mai mare, iar lumea oamenilor<br />

din ce `n ce mai mic\...<br />

– {i s-a n\scut F\t-Frumos!<br />

– Nu s-a n\scut nici un<br />

F\t-Frumos!<br />

– Atunci cum l-au oprit<br />

pe `mp\rat s\ schimbe<br />

lumea?<br />

– P\i, nu l-au oprit...<br />

– I-auzi! ~nseamn\ c\ mai<br />

tr\ie[te [i azi acel `mp\rat...<br />

Un<strong>de</strong>-i `mp\r\]ia lui?<br />

– Nu trebuie s-o cau]i,<br />

p\m`ntul oamenilor liberi nu<br />

mai exist\ <strong>de</strong> mult. Lumea<br />

lui Dementius Alienatus e asta<br />

`n care tr\im.<br />

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 208 » 6 – 12 <strong>de</strong>cembrie 2008<br />

www.supliment.polirom.ro

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!