CUM SE LUCREAZA CU PHARE, ISPA SI SAPARD ˇ ¸

CUM SE LUCREAZAˇ
CU PHARE, ISPA
SI ¸ SAPARD
februarie 2004

Sumar
Introducere 1
Phare 2
Ispa 9
Licitaœii æi proceduri de acordare a contractelor
în cazul programelor Phare æi Ispa 15
Sapard 24
Glosar de termeni 34
Surse de informare referitoare la programele
Uniunii Europene 39

1. Introducere
Cum se lucreazaˇ
cu Phare, Ispa Si ¸ Sapard
Aceastå broæurå îæi propune så vinå în ajutorul firmelor, organizaœiilor æi persoanelor fizice interesate så participe la
licitaœii sau apeluri de propuneri de proiecte în cadrul programelor de asistenœå financiarå de pre-aderare ale Uniunii
Europene pentru România: Phare, Ispa æi Sapard.
Broæura prezintå modul de funcœionare a acestor programe, actorii cheie implicaœi în implementarea lor æi procedurile
pe baza cårora se deruleazå. Sunt prezentate, de asemenea, schimbårile generate de intrarea în vigoare a noului
Regulament financiar aplicabil bugetului Uniunii Europene (din iunie 2002) æi a Noului Ghid Practic pentru contractele
de asistenœå externå finanœate de Comisia Europeanå (iunie 2003).
Publicaœia descrie regulile de organizare a licitaœiilor æi de acordare a contractelor æi specificå cine este eligibil så
participe într-un contract. Îæi gåsesc råspunsul aici întrebåri frecvente, cum ar fi:
• ce tipuri de contracte sunt finanœate?
• cine acordå contractele?
• ce conœine un dosar de licitaœie?
• ce documente trebuie så furnizeze un participant la licitaœie?
• cine poate participa la o licitaœie?
• care sunt criteriile de evaluare a ofertelor depuse?
• ce oferte sunt acceptate?
În final, broæura oferå detalii despre sursele de informare cu privire la programele Uniunii Europene, cum ar fi Centrele
de Informare ale Comisiei Europene din Bucureæti æi Bruxelles, centrele de informare EUROPA din România æi adrese
de Internet relevante pentru cele trei instrumente financiare.
1.1 Descriere generalå a instrumentelor de pre-aderare
ale Uniunii Europene
Începând cu anul 2000, Uniunea Europeanå sprijinå statele candidate din Europa Centralå æi de Est 1) în eforturile
acestora de pregåtire pentru aderare prin trei instrumente financiare: Phare, Ispa æi Sapard.
Phare a fost creat la începutul anului 1989 pentru Polonia æi Ungaria, primele douå œåri din regiune care au renunœat
la comunism æi economia centralizatå. Scopul såu era de a ajuta aceste douå œåri în procesul de tranziœie de la regimul
comunist la cel democratic (de aici æi numele såu: Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy - Polonia
Ungaria Ajutor pentru Reconstrucœia Economiei).
Pe måsurå ce alte state din centrul æi estul Europei au trecut la un regim democratic, acestea au fost incluse, de
asemenea, în program. Astfel, în 1996, 13 state primeau fonduri nerambursabile Phare: 10 state candidate (Bulgaria,
Republica Cehå, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia æi Slovenia), Albania, Bosnia-
Herœegovina æi Fosta Republicå Iugoslavå Macedonia.
Din 2000, cele trei state din partea vesticå a Balcanilor au fost incluse în programul CARDS (Asistenœå Comunitarå
pentru Reconstrucœia, Dezvoltarea æi Stabilitatea Balcanilor), Phare devenind un instrument concentrat exclusiv pe
susœinerea procesului de aderare a celor 10 state candidate din Europa Centralå æi de Est.
1)
Bulgaria, Republica Cehå, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Romania, Slovacia, Slovenia.
1

Cum se lucreazaˇ
cu Phare, Ispa Si ¸ Sapard
Celelalte trei œåri candidate (Cipru, Malta æi Turcia) beneficiazå æi ele de asistenœå de pre-aderare din partea Uniunii,
dar prin intermediul unor instrumente separate. Firme din aceste trei œåri pot participa înså la licitaœii legate de
proiectele Phare.
Phare se concentreazå pe trei domenii principale:
1. consolidarea administraœiei æi instituœiilor publice din statele candidate, pentru ca acestea så poatå funcœiona
eficient în cadrul Uniunii („Dezvoltare instituœionalå”);
2. sprijinirea statelor candidate în efortul investiœional de aliniere a activitåœilor industriale æi a infrastructurii la
standardele UE („Investiœii pentru sprijinirea aplicårii legislaœiei comunitare”);
3. promovarea coeziunii economice æi sociale („Investiœii în coeziune economicå æi socialå”).
Ispa (Instrument for Structural Policies for Pre-Accession - Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare)
finanœeazå în perioada 2000-2006 proiecte în domeniul infrastructurii de transport æi de mediu. Programul urmåreæte
alinierea la standardele de mediu ale Uniunii Europene, extinderea æi conectarea reœelelor de transport ale României
cu cele trans-europene æi familiarizarea œårilor beneficiare cu politicile æi procedurile aplicate de Fondurile Structurale
æi de Coeziune.
În ceea ce priveæte mediul, domeniile de interes sunt urmåtoarele:
- rezerva de apå potabilå;
- tratarea apelor reziduale;
- administrarea deæeurilor solide æi a celor periculoase;
- poluarea aerului.
În domeniul transporturilor, Ispa finanœeazå reabilitarea æi dezvoltarea de cåi ferate, drumuri, porturi æi aeroporturi.
Sapard (Special Pre-Accesion Programme for Agriculture and Rural Development - Programul Special de Pre-aderare
pentru Agriculturå æi Dezvoltare Ruralå) sprijinå România pentru participarea la Politica Agricolå Comunå (PAC) æi
Piaœa Internå a Uniunii Europene. Mai concret, obiectivele programului sunt: îmbunåtåœirea vieœii comunitåœilor rurale,
crearea unui sector competitiv de producere æi prelucrare a produselor agricole, crearea de locuri de muncå în mediul
rural, asigurarea de venituri adecvate locuitorilor din zonele rurale æi asigurarea unei dezvoltåri durabile a acestor
regiuni.
2. PHARE
2.1 Rolul programului
Lansarea celorlalte douå instrumente de pre-aderare (Sapard æi Ispa) a determinat redefinirea rolului programului
Phare pentru evitarea suprapunerii cu acestea. Astfel, din 2000, Phare sprijinå œårile candidate în eforturile lor de
adoptare a acquis-ului comunitar (legislaœia Uniunii Europene) æi de consolidare a instituœiilor însårcinate cu aplicarea
æi urmårirea respectårii acestuia. Obiectivul final este de a întåri instituœiile democratice, administraœia publicå æi
organizaœiile responsabile cu implementarea efectivå æi eficientå a legislaœiei comunitare.
Aæa cum menœionam anterior, Phare se concentreazå pe trei domenii cheie:
• dezvoltare instituœionalå;
• investiœii pentru sprijinirea aplicårii legislaœiei comunitare;
• investiœii în coeziune economicå æi socialå.
2

Cum se lucreazaˇ
cu Phare, Ispa Si ¸ Sapard
2.1.1 Dezvoltarea instituœionalå
Întårirea capacitåœii instituœionale æi administrative a œårilor candidate este o cerinœå cheie pentru a putea deveni
membre ale Uniunii, situaœie în care vor trebui så adopte, så aplice æi så urmåreascå respectarea acquis-ului comunitar.
Scopul dezvoltårii instituœionale este de a ajuta œårile candidate så creeze bazele instituœionale necesare aderårii.
Acest tip de sprijin reprezintå aproximativ 30% din bugetul Phare în fiecare œarå candidatå.
Dezvoltarea instituœionalå nu este legatå numai de armonizarea legislaœiei œårii candidate cu cea a Uniunii Europene.
Se referå, de asemenea, æi la modul în care legislaœia este puså în practicå æi respectatå. Acesta implicå pregåtirea
unui numår mare de funcœionari publici, oficiali æi experœi, de la judecåtori æi inspectori financiari pânå la inspectori de
protecœia mediului æi statisticieni. Un instrument foarte important în acest sens este înfråœirea instituœionalå („twinning”).
Concentratå iniœial pe patru domenii cheie ale acquis-ului (agriculturå, mediu, finanœe, justiœie æi afaceri interne),
înfråœirea instituœionalå acoperå acum întregul acquis.
Ea implicå detaæarea unor funcœionari publici din statele membre ale Uniunii Europene în cele candidate pentru o
perioadå de cel puœin un an. Aceætia sunt cunoscuœi sub numele de consilieri de pre-aderare. În unele domenii cheie,
ei sunt singura surså de expertizå necesarå. În alte cazuri, pe lângå expertiza furnizatå de consilierul de pre-aderare,
sunt combinate o varietate de resurse, incluzând expertiza pe termen scurt, stagii de formare profesionalå æi furnizarea
de servicii (ex: traducere æi interpretare).
Proiectele de înfråœire instituœionalå (twinning) sunt realizate de administraœiile publice sau organisme mandatate de
acestea æi nu fac obiectul procedurilor de licitaœie comercialå. Administraœiile statelor membre sunt invitate, prin
intermediul unei reœele de Puncte Naœionale de Contact pentru twinning, så propunå oferte de asistenœå care så vinå
în întâmpinarea nevoilor identificate prin proiectele de acest tip. Ofertele sunt trimise statelor candidate æi dupå
consultåri între toate pårœile implicate, statul candidat alege oferta cea mai potrivitå nevoilor sale. În unele cazuri, îæi
pot uni forœele douå sau chiar trei state membre pentru a oferi acest tip de asistenœå.
Din 2001, twinning-ul clasic este completat de proiecte similare pe termen scurt („twinning light”) de maxim 6 luni de
zile. Spre deosebire de twinning-ul clasic, acesta nu presupune detaæarea permanentå a unor experœi din administraœia
statelor membre.
Dezvoltarea instituœionalå se poate realiza nu numai prin înfråœirea instituœionalå, ci æi prin intermediul contractelor de
servicii obœinute de pe piaœa de consultanœå.
Alåturi de înfråœirea instituœionalå, alte douå mecanisme importante de consolidare instituœionalå sunt:
• furnizarea expertizei în domeniul acquis-ului prin TAIEX 2)
• reforma administraœiei publice æi a organismelor de reglementare prin programul SIGMA 3) (iniœiativå comunå
Comisia Europeanå - OCDE pentru a ajuta œårile din Europa Centralå æi de Est în eforturile de a-æi moderniza
administraœia publicå).
2.1.2 Investiœii pentru sprijinirea aplicårii legislaœiei comunitare
Adoptarea acquis-ului comunitar trebuie så fie însoœitå de o aplicare adecvatå a acestuia. Acest lucru înseamnå cå
administraœiile statelor candidate trebuie så dispunå de o infrastructurå care så le permitå så aplice legislaœia la fel ca
în Uniunea Europeanå. Acest lucru necesitå investiœii destul de mari.
Câteva exemple de astfel de investiœii sunt: achiziœionarea de echipamente æi software pentru dezvoltarea sistemelor
informatice din ministere, agenœii guvernamentale sau alte instituœii publice, achiziœionarea de echipamente necesare
2)
Biroul de Schimburi de Asistenœå Tehnicå æi Informaœii.
3)
Sprijin pentru Îmbunåtåœirea Managementului æi Guvernårii în œårile din Europa Centralå æi de Est.
3

Cum se lucreazaˇ
cu Phare, Ispa Si ¸ Sapard
pentru organizarea de campanii publice de informare sau alte activitåœi de relaœii publice, echiparea laboratoarelor de
control sau a birourilor locale (ex: laboratoarele de control sanitar-veterinar, laboratoarele de control a calitåœii vinului),
achiziœionarea de echipamente de supraveghere a traficului rutier æi asigurare a securitåœii acestuia, achiziœionarea de
echipamente pentru supravegherea æi controlul frontierelor, æi exemplele pot continua.
Acolo unde este vorba de investiœii de anvergurå, Phare nu poate furniza decât o micå parte din necesarul finanœårii,
dar poate juca un rol catalizator în mobilizarea co-finanœårii împreunå cu œårile partenere æi instituœiile financiare
internaœionale (Banca Europeanå pentru Reconstrucœie æi Dezvoltare, Banca Europeanå de Investiœii, Banca Mondialå).
2.1.3 Investiœii pentru coeziune economicå æi socialå
Nu în ultimul rând, aproximativ o treime din fonduri contribuie direct la dezvoltarea zonelor mai puœin avansate. Sunt
finanœate proiecte de investiœii în domenii cheie precum susœinerea sectorului privat, dezvoltarea resurselor umane,
eficienœa energeticå, dezvoltarea infrastructurii locale æi/sau regionale, servicii sociale, servicii turistice etc. Scopul
acestor investiœii este crearea de locuri de muncå, creæterea nivelului competitivitåœii æi în general o mai bunå calitate a
vieœii pentru locuitorii acestor regiuni. În Uniune existå, de altfel, o politicå a solidaritåœii cu regiunile mai puœin dezvoltate
æi cu oamenii care tråiesc acolo. Aceasta este o politicå pe care România o va aplica æi de care va beneficia dupå
aderare. Æi pentru aceasta este nevoie de o perioadå de pregåtire. Acesta este al doilea obiectiv al alocårii unor astfel
de fonduri: familiarizarea cu procedurile pe baza cårora se finanœeazå proiecte prin intermediul Fondurilor Structurale.
Fondurile Phare pentru ultimele douå obiective sunt folosite pentru contracte de lucråri æi de furnizare de bunuri.
Alocarea acestora se face prin licitaœii publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii æi pe Internet. Firmele interesate trebuie
så urmåreascå Jurnalul Oficial æi paginile de Internet ale Comisiei Europene.
2.2. Expertiza oferitå
Datå fiind gama largå a sectoarelor æi prioritåœilor urmårite de cåtre programul Phare în toate œårile partenere, nu existå
un profil standard al expertului, ci numai un contract tip pentru furnizarea expertizei necesare în fiecare caz. Expertiza
poate fi furnizatå de cåtre firme internaœionale æi organizaœii, federaœii europene, institute naœionale, universitåœi sau alœi
furnizori de servicii educaœionale, cabinete de consultanœå, ONG-uri æi persoane fizice, indiferent de mårimea sau statutul
lor juridic.
Este evident, totuæi, cå pentru a fi eligibili într-un mediu din ce în ce mai specializat, potenœialii parteneri trebuie så
îndeplineascå câteva criterii de bazå:
• trebuie så furnizeze cea mai bunå practicå a Uniunii Europene, ceea ce înseamnå cå, în måsura posibilului, trebuie
så cumuleze experienœå din mai multe State Membre;
• în cazul proiectelor de lucråri, trebuie så-æi demonstreze experienœa prin lucråri realizate anterior;
• în cazul bunurilor, trebuie så fie capabili så furnizeze bunurile specificate la cel mai bun preœ posibil.
2.3 Cum se stabileæte ceea ce se finanœeazå
Acest proces numit programare se deruleazå între Comisia Europeanå prin Direcœia Generalå pentru Extindere æi
Delegaœia sa în România, æi respectiv Guvernul României prin Ministerul Integrårii Europene.
Programarea are la bazå mai multe documente strategice: Parteneriatul pentru Aderare (PA), Programul Naœional
pentru Adoptarea Acquis-ului comunitar (PNAA), Planul Naœional de Dezvoltare (PND) æi mai recent Foaia de
parcurs pentru România æi Bulgaria. În acelaæi timp, este avutå în vedere æi suma de bani alocatå de Comisie æi
aprobatå de Parlamentul European æi Consiliul Uniunii Europene. La aceasta, trebuie adåugatå æi co-finanœarea din
resurse bugetare naœionale. Alocaœia financiarå anualå este stabilitå de Comisie în principal în funcœie de populaœia æi
PIB-ul œårii candidate, dar æi de performanœelor anterioare, necesitåœi, capacitatea de absorbœie æi progresele
înregistrate în pregåtirea pentru aderare.
4

Cum se lucreazaˇ
cu Phare, Ispa Si ¸ Sapard
Parteneriatul pentru Aderare (PA), adoptat începând cu 1998 de cåtre Comisia Europeanå pentru fiecare œarå
candidatå, conœine o evaluare a Uniunii Europene a domeniilor prioritare în care fiecare stat candidat trebuie så facå
progrese în vederea aderårii. PA descrie de asemenea modalitåœile prin care Uniunea sprijinå aceastå pregåtire. Deci,
PA furnizeazå un cadru unic pentru programarea prioritåœilor fiecårei œåri candidate, precum æi a mijloacelor financiare
disponibile pentru realizarea acestora.
Programul Naœional pentru Adoptarea Acquis-ului comunitar (PNAA), elaborat de cåtre Guvernul României oferå
detalii despre proiectele propuse în vederea atingerii prioritåœilor stabilite în PA, împreunå cu finanœarea necesarå
pentru fiecare dintre domeniile de activitate propuse. PNAA completeazå PA prin faptul cå include un calendar de
atingere a prioritåœilor æi obiectivelor æi acolo unde este posibil æi relevant indicå æi resursele umane æi financiare
necesare.
Planul Naœional de Dezvoltare (PND), elaborat de cåtre Guvernul României stabileæte prioritåœile pentru promovarea
coeziunii economice æi sociale.
Foaia de parcurs adoptatå în decembrie 2002 (de cåtre Consiliul European de la Copenhaga) identificå principalii paæi
care mai trebuie fåcuœi pentru aderare, mai precis în vederea respectårii criteriilor stabilite la Copenhaga (1993) æi
Madrid (1995). Fiecare œarå este judecatå pe baza propriilor sale progrese. Luând în considerare elementele
menœionate anterior, foaia de parcurs indicå æi sporirea progresivå a sprijinului financiar acordat României: cu 20% în
2004 faœå de 2003, 30% în 2005 æi 40% în 2006.
Pe baza acestor documente, au loc consultåri între Comisie æi Guvern pentru stabilirea listei de proiecte care vor fi
finanœate din bugetul alocat fiecårui an. Dupå ce cele douå pårœi ajung la un acord are loc elaborarea unei Propuneri
Financiare cuprinzând lista proiectelor æi detalii despre acestea. Aceasta este supuså aprobårii Comitetului de
Management al Programului Phare, format din reprezentanœi ai statelor membre ale Uniunii. Dupå obœinerea opiniei
favorabile din partea Comitetului, Comisia Europeanå emite Decizia de Finanœare æi se semneazå un Memorandum
de Finanœare (MF) între Comisie æi Guvern, acesta reprezentând baza legalå pentru aplicarea programului. Odatå cu
semnarea MF poate så înceapå implementarea programelor.
Concomitent are loc elaborarea fiæelor de proiect, documente în care este detaliat modul de punere în aplicare a proiectelor.
Pânå la sfâræitul anului 2003 (inclusiv) programarea fondurilor s-a fåcut pe o bazå anualå. Pentru perioada 2004-2006,
s-a decis ca programarea fondurilor så devinå în linii mari multi-anualå din urmåtoarele considerente: pregåtirea pentru
aderare este un proces care se desfåæoarå el însuæi într-o perspectivå multi-anualå æi resursele financiare disponibile
pentru România cresc substanœial începând cu 2004. Opt sectoare prioritare au fost identificate pentru programarea
multi-anualå: reforma administraœiei publice, finanœe, agriculturå, mediu, justiœie, administrarea frontierelor, minoritåœi æi
coeziune economicå æi socialå. Pentru celelalte sectoare, programarea continuå så se facå anual.
2.4 Implementarea programelor Phare
În România, programul Phare este implementat în cadrul Sistemului de Implementare Descentralizatå (SID). În esenœå,
sistemul implicå transferul responsabilitåœii administrårii programului (licitaœii, contractåri æi plåœi) autoritåœilor din
România, dar sub supravegherea Comisiei Europene prin Delegaœia sa din Bucureæti.
Ca urmare, potenœialii contractanœi trebuie så se orienteze acum cåtre Autoritåœile de Implementare din întreaga œarå æi
cele patru Agenœii de Implementare (care se ocupå de licitaœii æi contractare).
2.4.1 Informaœii generale
Cu toate cå autoritåœile româneæti sunt responsabile pentru procesele de licitaœie æi contractare, Comisia råmâne în
ultimå instanœå responsabilå pentru utilizarea corectå a fondurilor. Pregåtirea pentru sarcina de administrare a
fondurilor Uniunii Europene dupå aderare implicå construirea unei relaœii între Comisie æi autoritåœile româneæti în care
5

Cum se lucreazaˇ
cu Phare, Ispa Si ¸ Sapard
responsabilitatea este împårœitå. La fel se întâmplå în ceea ce priveæte relaœia existentå în statele membre ale Uniunii
Europene faό de Fondurile Structurale.
De aceea, implementarea programelor este astfel orientatå încât så încurajeze implicarea instituœiilor care dupå
aderare vor fi responsabile cu implementarea Fondurilor Structurale.
2.4.2 Structuri-cheie
2.4.2.1 Administrarea programului Phare în cadrul Comisiei Europene
Unitatea România din cadrul Directoratului B al Direcœiei Generale “Extindere” (Unitatea Phare), Oficiul de cooperare
EuropeAid æi Delegaœia din România sunt responsabile pentru programul Phare în cadrul Comisiei Europene.
Unitatea România asigurå coordonarea exerciœiului de programare, prezideazå Comitetul Mixt de Monitorizare Phare
æi este consultatå asupra aspectelor importante privind punerea în aplicare a programelor. Ca urmare a descentralizårii
crescânde a aplicårii programului în œårile candidate, supravegherea Comisiei este exercitatå din ce în ce mai mult prin
intermediul Delegaœiei sale din œara respectivå.
EuropeAid are responsabilitate generalå de punere în aplicare a ansamblului instrumentelor de ajutor extern ale
Comisiei Europene, finanœate din bugetul comunitar æi Fondul European de Dezvoltare.
Pentru Phare, aceste responsabilitåœi au fost descentralizate cåtre Delegaœiile Comisiei, putând fi gestionate mai
eficient la nivelul acestora.
EuropeAid are în continuare rolul de a publica toate documentele legate de punerea în aplicare a programelor, asigurând
astfel transparenœa procesului de licitaœie æi participarea cât mai largå. EuropeAid asigurå de asemenea æi publicarea
rezultatelor licitaœiilor. Site-ul creat special în acest sens este: http://europa.eu.int/comm/EuropeAid/index.htm).
EuropeAid a coordonat æi procesul de elaborare a Ghidului Practic (PRAG) æi, recent, de revizuire a acestuia dupå
doi ani de funcœionare practicå. Acest lucru a presupus consultarea atât a Direcœiei Generale pentru Extindere, cât æi
a altor Direcœii Generale din Comisie, implicate în derularea programelor de asistenœå externå ale Uniunii.
Delegaœia este responsabilå cu monitorizarea modului în care programele sunt aplicate; responsabilitatea gestionårii
fondurilor aparœine Guvernului României. Monitorizarea este de douå tipuri: tehnicå æi financiarå. Cea tehnicå
presupune: întâlniri lunare cu instituœiile beneficiare; participarea cu observatori în comitetele de coordonare, vizite pe
teren, participarea la diferite activitåœi din cadrul proiectelor, participarea la comitetele de monitorizare a programelor.
Cea financiarå presupune controlul preventiv (ex-ante) al tuturor operaœiunilor financiare (licitaœii, contracte, plåœi).
2.4.2.2 Administrarea programului Phare în cadrul Guvernului României:
În scopul implementårii programului Phare, în România funcœioneazå urmåtoarele structuri:
(a) Fondul Naœional (FN) administreazå fondurile alocate României. Apariœia FN, în cadrul Ministerului Finanœelor
Publice, de care se ocupå Responsabilul Naœional cu Autorizarea Finanœårii Phare (NAO - National Authorising
Officer) a fost gânditå pentru a contribui la creæterea transparenœei utilizårii fondurilor, pentru a reduce numårul
structurilor paralele însårcinate cu managementul financiar, pentru a evita dispersarea fondurilor, pentru a întåri
rolul de coordonator al României în utilizarea fondurilor Phare alocate acesteia æi pentru a corela asistenœa din
partea Uniunii cu co-finanœarea provenitå de la bugetul naœional.
(b) Autoritåœile de Implementare (ministere / agenœii guvernamentale), conduse de un Responsabil de Program
(SPO - Senior Programme Officer), råspund de partea tehnicå a aplicårii programului, inclusiv monitorizarea
implementårii proiectelor æi planificarea asistenœei. În interiorul fiecårei Autoritåœi de Implementare funcœioneazå o
Unitate de Implementare a Proiectelor (UIP) cu rol tehnic în coordonarea proiectelor.
6

Cum se lucreazaˇ
cu Phare, Ispa Si ¸ Sapard
(c) În ceea ce priveæte organizarea licitaœiilor, încheierea contractelor æi executarea plåœilor pentru fiecare program,
acestea sunt realizate de cåtre Agenœiile de Implementare (Autoritåœile de contractare).
Pentru cea mai mare parte a proiectelor, Agenœia de Implementare este Oficiul de Plåœi æi Contractare Phare (OPCP).
În România, OPCP a fost înfiinœat prin HG 865/1997 æi funcœioneazå în cadrul Ministerului Finanœelor Publice din anul
1998. Atribuœiile OPCP au fost statuate în Memorandumul de Înœelegere semnat de Comisia Europeanå æi Guvernul
României la 16 iulie 1998. Astfel, OPCP este responsabil cu:
• aspectele procedurale æi administrative privind bugetul proiectelor;
• organizarea æi supervizarea licitaœiilor;
• încheierea æi administrarea contractelor;
• executarea plåœilor;
• raportarea financiarå legatå de achiziœionarea de servicii, bunuri æi lucråri în cadrul programelor Phare.
OPCP executå managementul financiar æi administrativ al proiectelor, respectând regulile, reglementårile æi procedurile
de achiziœii descrise în Manualul Sistemului de Implementare Descentralizatå (Manualul SID), Ghidul Practic pentru
Proceduri Contractuale pentru Phare, Ispa æi Sapard pentru proiectele lansate dupå 1 ianuarie 2001 æi Ghidul Practic
pentru contracte de asistenœå externå finanœate de Comisia Europeanå pentru proiectele lansate dupå 1 iunie 2003.
OPCP încheie cu Fondul Naœional Acorduri de Finanœare, care så asigure finanœarea proiectelor gestionate æi œine
evidenœa strictå a sumelor transferate de la FN æi a celor plåtite în beneficiul fiecårui program æi proiect.
Pentru programele de coeziune economicå æi socialå, Agenœia de Implementare este Ministerul Integrårii Europene
(MIE) care a preluat aceastå atribuœie de la fostul Minister al Dezvoltårii æi Prognozei. MIE are în acest domeniu
aceleaæi funcœii ca æi OPCP.
2.4.3 Actori-cheie
Coordonatorul Naœional al Asistenœei (NAC - National Aid Coordinator) este responsabil cu asigurarea unei
legåturi strânse între procesul de aderare æi utilizarea fondurilor Phare. Acesta råspunde æi de programarea fondurilor
Phare, de la pregåtire pânå la semnarea memorandumurilor financiare anuale, în colaborare cu Responsabilul
Naœional cu Autorizarea finanœårii Phare (NAO), ministerele în cauzå æi în consultare cu Comisia Europeanå.
Responsabil Naœional cu Autorizarea finanœårii Phare (NAO) este numit de Guvern. Conduce Fondul Naœional æi
are responsabilitatea de a administra din punct de vedere financiar fondurile Phare. El îi numeæte, în consultare cu
NAC, pe Responsabilii cu Autorizarea Programului (PAO - Programme Authorising Officer) care conduc fiecare
Agenœie de Implementare (AI). PAO este responsabil pentru administrarea financiarå a programului / programelor care
trebuie implementat(e) de cåtre Agenœiile de Implementare.
Comitetul Mixt de Monitorizare (CMM), este format din NAO, NAC æi reprezentanœi ai Comisiei Europene. Se
întruneæte o datå pe an æi trece în revistå toate proiectele finanœate prin Phare. CMM analizeazå progresul programelor
în sensul îndeplinirii condiœiilor aderårii æi, dacå este necesar, recomandå schimbåri de prioritåœi sau realocare de
fonduri Phare pentru a asigura îndeplinirea acestor condiœii.
Activitatea CMM este sprijinitå de sub-comitete sectoriale de monitorizare formate din reprezentanœi ai NAC, PAO æi
ai Comisiei Europene, care trec în revistå în detaliu progresele înregistrate de programele din sectorul respectiv.
Aceste sub-comitete raporteazå CMM æi pregåtesc un raport general asupra tuturor programelor înainte de fiecare
întâlnire anualå a CMM.
7

Cum se lucreazaˇ
cu Phare, Ispa Si ¸ Sapard
PHARE - Ciclu de implementare
Minister X 1
Minister X 2
...
Minister X n
Ministerul Integrårii
Europene - MIE
Coordonator Naœional
al Asistenœei (NAC)
Programare
PNAA 1)
PA 2)
PROPUNERE FINANCIARÅ
Direcœia Generalå Extindere,
inclusiv Delegaœia Comisiei
Europene (DCE)
Comitetul de Management Phare
Aprobare
(format din reprezentanœi
ai Statelor Membre)
MEMORANDUM
DE FINANŒARE
Perioada de contractare: 2 ani
Perioada de platå: 3 ani
(sau 3 ani - în cazuri particulare)
(sau 4 ani - în cazuri particulare)
FONDUL NAŒIONAL
management financiar
Pregåtirea detaliilor
de implementare
de implementare
Autoritåœi de implementare (AI)
Autoritåœi de implementare PAO (AI)
LANSAREA LICITAŒIILOR
Autoritåœi de Contractare (AC)
(OPCP 3) , MIE 4) )
EVALUAREA OFERTELOR
fåcutå de un Comitet de Evaluare
numit de AC
1. Evaluarea aprobatå de AC
2. Evaluarea aprobatå de DCE
- AI
- DCE
- MIE
MONITORIZARE
1) Planul Naœional pentru Adoptarea Acquis-ului
2) Parteneriatul de Aderare
3) Oficiul de Plåœi æi Contractare Phare
SEMNAREA CONTRACTULUI
+ Anunœarea publicå
a rezultatelor
Autoritåœi de Contractare
IMPLEMENTAREA
contractelor
AI/AC
Beneficiari finali (granturi)
4) Ministerul Integrårii Europene
5) Înainte de contractare
6) Dupå contractare
CONTROL (EX-ANTE 5) /
EX-POST 6) ) / AUDIT
- Organisme de Control
ale Guvernului RO
- Comisia Europeanå
(inclusiv DCE)
- Curtea Europeanå
de Audit
- Companii
independente de audit
8

Cum se lucreazaˇ
cu Phare, Ispa Si ¸ Sapard
2.5. Tipuri de contracte folosite în proiectele Phare
Existå patru tipuri de contracte folosite în implementarea programelor Phare:
2.5.1 Contracte de servicii
Contractele de servicii sunt contracte care oferå asistenœå tehnicå, studii, know-how, instruire, etc. Noœiunea de
“furnizor de servicii” se referå la orice persoanå fizicå sau juridicå care oferå servicii.
2.5.2. Contracte de furnizare de bunuri
Contractele de furnizare de bunuri implicå proiectarea, producerea, livrarea, asamblarea æi comandarea de bunuri, pe
lângå alte activitåœi specificate în contract, spre exemplu servicii de întreœinere, reparaœii, instalare, instruire, precum æi
servicii post-vânzare. “Furnizorul” poate fi orice persoanå fizicå sau juridicå care furnizeazå bunuri.
2.5.3 Contracte de lucråri
Contractele de lucråri finanœeazå lucråri de inginerie (infrastructurå, construcœii etc). “Contractantul” poate fi orice
persoanå fizicå sau juridicå care desfåæoarå aceste lucråri.
2.5.4 Granturi (ajutoare financiare nerambursabile)
Ajutorul financiar nerambursabil este o platå de naturå necomercialå efectuatå de Agenœia de Implementare cåtre un
anume beneficiar, în vederea realizårii unor obiective compatibile cu politicile Uniunii Europene. Ajutorul financiar
nerambursabil se acordå în baza unui proiect propus de solicitant (potenœialul beneficiar).
3. Ispa
3.1 Rolul programului
Ispa (Instrument for Structural Policies for Pre-Accession - Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare) este
cel de-al doilea instrument financiar nerambursabil conceput pentru sprijinirea œårilor candidate în procesul de aderare
la Uniunea Europeanå. Ispa oferå sprijin financiar în vederea alinierii standardelor de mediu ale României la cele ale
Uniunii Europene, urmåreæte extinderea æi conectarea reœelelor de transport ale României cu cele trans-europene æi
are în vedere familiarizarea œårilor beneficiare cu politicile æi procedurile aplicate în cadrul Fondurilor Structurale æi de
Coeziune ale Uniunii Europene.
Programul Ispa a demarat la 1 ianuarie 2000 æi se deruleazå în cele 10 œåri candidate sau viitoare membre ale Uniunii
situate în Centrul æi Estul Europei: Bulgaria, Republica Cehå, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România,
Slovacia, Slovenia.
Ca urmare a aprobårii de cåtre Consiliul UE a Regulamentului Ispa (nr. 1267, din iunie 1999), Comisia Europeanå a
propus o alocare indicativå a resurselor Ispa pentru fiecare œarå beneficiarå.
România primeæte între 20 æi 26% din bugetul total anual de 1.040 milioane EURO, disponibil pentru perioada 2000-
2006 pentru toate cele 10 state incluse în program. Mai concret, este vorba de o sumå între 207 æi 280 milioane EURO
9

Cum se lucreazaˇ
cu Phare, Ispa Si ¸ Sapard
anual, situându-se pe locul doi, dupå Polonia, în ceea ce priveæte dimensiunea fondurilor alocate. Este de aæteptat så
se ajungå la o valoare medie de 240 milioane EURO anual, împårœitå aproximativ egal între proiectele de infrastructurå
de transport æi cele de mediu.
Bulgaria 8.0% - 12.0%
Republica Cehå 5.5% - 8.0%
Estonia 2.0% - 3.5%
Ungaria 7.0% - 10.0%
Lituania 4.0% - 6.0%
Letonia 3.5% - 5.5%
Polonia 30.0% - 37.0%
România 20.0% - 26.0%
Slovenia 1.0% - 2.0%
Slovacia 3.5% - 5.5%
Ispa finanœeazå atât proiecte de investiœii în domeniul mediului æi transportului, cât æi proiecte de asistenœå tehnicå
pentru pregåtirea proiectelor ce urmeazå a fi finanœate.
3.1.1 Mediu
În ceea ce priveæte protecœia mediului, obiectivul Ispa este så sprijine œårile beneficiare în alinierea standardelor UE
din domeniul protecœiei mediului. Din acest punct de vedere, Ispa se va concentra asupra aplicårii directivelor de
protecœie a mediului care necesitå cele mai mari costuri de implementare. Acestea se referå la urmåtoarele domenii:
• rezerva de apå potabilå;
• tratarea apelor reziduale;
• administrarea deæeurilor solide æi a celor periculoase;
• poluarea aerului.
Implementarea acestor directive este strâns legatå de îmbunåtåœirea sånåtåœii æi a calitåœii vieœii cetåœenilor, având un
impact pozitiv direct asupra coeziunii economice æi sociale din œårile beneficiare.
3.1.2 Transporturi
Construirea æi reabilitarea infrastructurii în œårile candidate æi legarea la reœelele de transport ale Uniunii reprezintå
elemente-cheie ale strategiilor de dezvoltare economicå în œårile candidate. Acestea sunt cruciale pentru integrarea cu
succes a acestor œåri pe piaœa internå comunitarå æi pentru promovarea eficacitåœii æi eficienœei pe aceastå piaœå.
În domeniul transporturilor, Ispa încurajeazå finanœarea proiectelor care permit œårilor candidate så întruneascå
obiectivele Parteneriatului de Aderare. Acest lucru presupune:
• extinderea reœelelor de transport trans-europene în vederea asigurårii de legåturi bune între Uniunea
Europeanå æi œårile candidate, de interconexiuni între reœelele naœionale æi de legåturi cu reœelele de
transport trans-europene;
• sprijinirea unor forme durabile ale circulaœiei persoanelor æi a bunurilor, în special proiectele de interes
pentru Uniunea Europeanå.
Ispa contribuie la finanœarea reabilitårii æi dezvoltårii cåilor ferate, drumurilor, porturilor æi aeroporturilor, œinând cont de
cerinœele impuse pentru un transport durabil æi inter-modal.
10

Cum se lucreazaˇ
cu Phare, Ispa Si ¸ Sapard
3.1.3 Asistenœå tehnicå
Bugetul Ispa poate fi folosit æi pentru finanœarea de studii pregåtitoare æi asistenœå tehnicå. În acest sens, trebuie så
existe o legåturå clarå între aceste studii æi investiœiile finanœate prin programul Ispa. Asistenœa tehnicå este foarte
importantå atât în asigurarea unui nivel calitativ ridicat al proiectelor propuse, cât æi în pregåtirea, administrarea æi
evaluarea impactului acestora.
3.2 Cum se stabileæte ceea ce se finanœeazå
În vederea implementårii programului Ispa, autoritåœile române au fost solicitate så pregåteascå strategii care så
identifice zonele prioritare de intervenœie în domeniul transportului æi al mediului æi care så constituie un reper important
în procesul de selecœie a proiectelor. Aceste strategii sunt revizuite periodic æi trimise pentru avizare Comisiei Europene.
În conformitate cu aceste strategii, autoritåœile române au rolul de a asigura portofoliul de proiecte care så acopere în
întregime suma alocatå pentru cei æapte ani de funcœionare a programului Ispa în România (2000-2006), pentru
ambele domenii, transport æi mediu.
Accesarea fondurilor Ispa presupune urmåtoarele etape:
a) Beneficiarii trebuie så depunå propunerile de proiecte pentru evaluare celor douå Ministere responsabile de cele
douå sectoare, transport æi mediu, respectiv Ministerul Agriculturii, Pådurilor, Apelor æi Mediului æi Ministerul
Transporturilor, Construcœiilor æi Turismului.
b) Cele douå ministere verificå proiectele æi compatibilitatea acestora cu documentele strategice pentru aceste douå
sectoare æi, dacå este cazul, elaboreazå dosarul de solicitare de fonduri Ispa.
c) Dosarul de finanœare Ispa este apoi trimis Ministerului Integrårii Europene (coordonator al asistenœei de preaderare
în cadrul Guvernului României), care-l trimite mai departe Direcœiei Generale pentru Dezvoltare Regionalå
(DG REGIO) din cadrul Comisiei Europene.
d) Dosarele de finanœare sunt examinate de cåtre serviciile Comisiei æi, dacå este necesar, se poate discuta cu œara
candidatå pentru obœinerea de informaœii suplimentare. Propunerile acceptate de DG REGIO sunt supuse pentru
aprobare Comitetului de Management pentru Ispa, format din reprezentanœi ai statelor membre ale Uniunii.
e) Dacå se primeæte o opinie favorabilå din partea Comitetului de Management Ispa, Comisia Europeanå aprobå
proiectul æi elaboreazå un Memorandum de Înœelegere care este semnat de cåtre œara candidatå æi de cåtre
Comisie. Acest document stabileæte condiœiile pe baza cårora are loc finanœarea proiectului propus.
3.3 Implementarea programelor Ispa
3.3.1 Informaœii generale
În România, programul Ispa se deruleazå conform sistemului de implementare descentralizatå (SID). În esenœå,
sistemul implicå transferul responsabilitåœii administrårii programului (licitaœii, contractåri æi plåœi) autoritåœilor
româneæti, sub supravegherea Comisiei Europene - supraveghere care presupune controlul preventiv (ex-ante)
exercitat de Delegaœia Comisiei Europene în România, de-a lungul întregului proces de licitaœie, pânå la etapa finalå
de semnare a contractelor.
Prin acest sistem, responsabilitatea pentru implementarea programelor Ispa aparœine Autoritåœilor Contractante
(Agenœiilor de Implementare Ispa prezentate mai jos). Ca urmare, potenœialii contractanœi trebuie så se adreseze
exclusiv Autoritåœilor Contractante (Agenœiile de Implementare) din România.
11

Cum se lucreazaˇ
cu Phare, Ispa Si ¸ Sapard
3.3.2 Structuri-cheie
3.3.2.1 Administrarea programului Ispa în cadrul Comisiei Europene
Direcœia Ispa din cadrul Direcœiei Generale Politicå Regionalå este responsabilå pentru programul Ispa în cadrul
Comisiei Europene æi este în permanentå legåturå cu Delegaœia Comisiei Europene. În acest sens, Direcœia Ispa se
ocupå de programarea, analiza, monitorizarea æi controlul ulterior al proiectelor.
3.3.2.2 Administrarea programului Ispa în cadrul Guvernului României
În scopul implementårii programului Ispa, în România funcœioneazå urmåtoarele structuri:
(a) Fondul Naœional (FN) care are rolul de a administra fondurile alocate. Apariœia FN în cadrul Ministerului Finanœelor
Publice are rolul de a consolida rolul de coordonator al României în utilizarea fondurilor Ispa alocate acesteia, de
a contribui la creæterea transparenœei utilizårii fondurilor, de a reduce numårul structurilor însårcinate cu
managementul financiar æi de a evita dispersarea fondurilor.
(b) patru Agenœii de Implementare (de Contractare) care råspund de implementarea programului:
• Oficiul de Plåœi æi Contractare Phare (OPCP), care este responsabil æi pentru managementul proiectelor
Ispa din sectorul de mediu: organizarea licitaœiilor, încheierea contractelor æi executarea plåœilor. Monitorizarea
de zi cu zi a implementårii æi alte aspecte tehnice legate de aceasta råmân în sarcina beneficiarilor finali ai
asistenœei.
În exercitarea atribuœiilor sale, OPCP colaboreazå cu instituœiile beneficiare ale asistenœei comunitare, care
sunt responsabile integral pentru partea tehnicå a implementårii proiectelor, inclusiv planificarea asistenœei æi
monitorizarea implementårii. OPCP încheie cu Fondul Naœional (FN) Acorduri de Finanœare, care så asigure
finanœarea proiectelor gestionate æi œine evidenœa strictå a sumelor transferate de la FN æi a celor plåtite în
beneficiul fiecårui program sau proiect. OPCP semneazå cu fiecare Beneficiar Final pentru fiecare måsurå
Ispa un acord de implementare care specificå responsabilitatea pårœilor implicate în derularea proiectului.
• Administraœia Naœionalå a Drumurilor (AND) este responsabilå pentru managementul proiectelor Ispa în
domeniul drumurilor, atât pentru pregåtirea proiectelor, cât æi pentru organizarea licitaœiilor, încheierea
contractelor æi executarea plåœilor. AND råspunde de asemenea æi de monitorizarea æi aspectele tehnice
legate de implementarea proiectelor.
• Compania Naœionalå CFR S.A. este responsabilå pentru managementul proiectelor Ispa în domeniul cåilor
ferate, atât pentru pregåtirea proiectelor, organizarea licitaœiilor, încheierea contractelor æi executarea plåœilor,
cât æi pentru monitorizarea æi aspectele tehnice legate de implementarea proiectelor.
• Agenœia de Implementare a proiectelor pentru Dunåre este responsabilå pentru managementul proiectelor
Ispa în domeniul îmbunåtåœirii navigabilitåœii pe fluviul Dunårea, atât pentru pregåtirea proiectelor, organizarea
licitaœiilor, încheierea contractelor æi executarea plåœilor, cât æi pentru monitorizarea æi aspectele tehnice legate
de implementarea proiectelor.
Ultimele trei Agenœii menœionate anterior colaboreazå strâns cu Ministerul Transporturilor, Construcœiilor æi Turismului
(MTCT) care coordoneazå componenta de transport a programului Ispa, atât în etapa de programare, cât æi în cea de
implementare.
12

Cum se lucreazaˇ
cu Phare, Ispa Si ¸ Sapard
Ispa - Ciclu de implementare
Ministerul Transporturilor
Construcœiilor æi Turismului
Documente strategice
Ministerul Integrårii
Europene - MIE
Cerere Ispa
Ministerul Agriculturii,
Pådurilor, Apelor æi Mediului PROPUNERE PROIECT Ispa
Direcœia Generalå Regio,
evaluare proiect
Comitetul de Management Ispa
Opinia favorabilå
MEMORANDUM DE FINANŒARE
Desfåæurare licitaœii
Semnare contracte
FONDUL NAŒIONAL
management financiar
IMPLEMENTAREA CONTRACTELOR
Agenœii de Implementare Ispa (AI)
(OPCP, AND, CFR SA, AI pentru proiectele Dunårii)
Beneficiari finali - Unitåœi de implementare Ispa la nivel local
(exemplu - Regiile Autonome de Apå)
1) Oficiul de Plåœi æi Contractare Phare
2) Administraœia Naœionalå a Drumurilor
3) Compania Naœionalå de Cåi Ferate
4) Agenœia de Implementare a proiectelor pentru Dunåre
13

Cum se lucreazaˇ
cu Phare, Ispa Si ¸ Sapard
3.3.3 Actori-cheie
Coordonatorul Naœional Ispa (NIC) este reprezentat de Ministrul Integrårii Europene, acesta fiind principalul
interlocutor al Comisiei Europene în acest domeniu. Acesta este, de asemenea, responsabil cu coordonarea pregåtirii
cererilor de finanœare pânå la aprobarea acestora de cåtre Comisia Europeanå. NIC semneazå æi coordoneazå
implementarea Memorandumurilor de Finanœare aferente måsurilor Ispa, în strânså cooperare cu Responsabilul
Naœional cu Autorizarea (NAO), ministerele de resort æi agenœiile de implementare (OPCP, AND, CFR æi AI pentru
proiectele Dunårii).
Responsabilul Naœional cu Autorizarea finanœårii (NAO) conduce Fondul Naœional din cadrul Ministerului Finanœelor
Publice æi administreazå din punct de vedere financiar fondurile Ispa. El este responsabil pentru numirea (de comun
acord cu NIC) a unor Responsabili Sectoriali cu Autorizarea (SAO) care så conducå fiecare Agenœie de Implementare
(AI) a proiectelor Ispa.
Responsabilii Sectoriali cu Autorizarea (SAO) se ocupå de administrarea financiarå a programului care trebuie
implementat de cåtre Agenœiile de Implementare, incluzând organizarea licitaœiilor, contractarea, plåœile æi
monitorizarea implementårii.
Comitetul de Monitorizare Ispa (IMC), este format din reprezentanœi ai NIC, NAO, SAO, beneficiarii finali ai
proiectelor æi Comisia Europeanå. Comitetul se întruneæte de douå ori pe an æi analizeazå stadiul implementårii tuturor
måsurilor finanœate de Ispa. IMC analizeazå progresul programelor în sensul îndeplinirii obiectivelor stabilite prin
Memorandumuri de Finanœare (FM) între Comisia Europeanå æi Guvernul României.
3.4 Co-finanœarea Ispa
În vederea aprobårii de cåtre Comitetul de Management al Programului Ispa a proiectelor propuse, beneficiarul trebuie
så asigure obligatoriu o co-finanœare de minim 25%, fondurile putând proveni de la beneficiar (din bugete centrale sau
locale), din credite etc.
Din acest motiv, în paralel cu pregåtirea proiectelor, s-au fåcut paæi importanœi pentru a implica Instituœii Financiare
Internaœionale (IFI) în proiectele Ispa pentru România. Pânå în momentul de faœå, douå IFI au råspuns pozitiv:
- Banca Europeanå pentru Reconstrucœie æi Dezvoltare (BERD). Conducerea BERD a aprobat Facilitatea de
Creditare pentru Mediul Urban, în valoare de 80 milioane EURO pentru România, menitå så ofere municipalitåœilor
selectate co-finanœåri fårå garanœie suveranå pentru asistenœa nerambursabilå Ispa.
- Banca Europeanå pentru Investiœii (BEI). Aceasta acordå împrumuturi (în sistem de garantare suveranå)
proiectelor Ispa în cadrul unui program similar de creditare, special dezvoltat de bancå.
3.5 Tipurile de contracte folosite în proiectele Ispa
3.5.1 Contracte de servicii
Contractele de servicii sunt contracte care oferå asistenœå tehnicå, studii, know-how, instruire, etc. Noœiunea de
“furnizor de servicii” se referå la orice persoanå fizicå sau juridicå care oferå servicii.
3.5.2 Contracte de furnizare de bunuri
Contractele de furnizare de bunuri implicå proiectarea, producerea, livrarea æi asamblarea de bunuri, pe lângå alte
activitåœi specificate în contract, spre exemplu servicii de întreœinere, reparaœii, instalare, instruire, precum æi servicii
post-vânzare. “Furnizorul” poate fi orice persoanå fizicå sau juridicå care furnizeazå bunuri.
14

Cum se lucreazaˇ
cu Phare, Ispa Si ¸ Sapard
3.5.3 Contracte de lucråri
Contractele de lucråri finanœeazå lucråri de construcœii (infrastructurå, construcœia de structuri, etc.). “Contractantul”
poate fi orice persoanå fizicå sau juridicå care desfåæoarå aceste lucråri.
4. Licitaœii æi proceduri de acordare
a contractelor în cazul
programelor Phare æi Ispa
Informaœii complete despre procedurile de licitaœie se gåsesc la adresa:
http://www.europa.eu.int/comm/europaid/tender/gestion/index_en.htm
În cadrul programelor Phare æi Ispa desfåæurarea licitaœiilor æi acordarea contractelor se face conform Ghidului
Practic pentru Proceduri Contractuale aplicat contractelor finanœate din bugetul general al Uniunii Europene în
contextul acœiunilor externe (PRAG). Ele sunt derulate în sistemul de implementare descentralizatå (SID), ceea ce
înseamnå cå autoritåœile româneæti sunt responsabile cu punerea în aplicare a programelor. Comisia exercitå înså un
control preventiv pânå la semnarea contractelor, ea fiind în ultimå instanœå responsabilå în faœa Statelor Membre cu
privire la modul în care banii sunt cheltuiœi.
4.1 Derularea licitaœiilor
Presupune urmåtoarele etape:
4.1.1 Publicarea anunœului de licitaœie
Pentru a asigura o cât mai largå participare la licitaœii æi pentru transparenœå, anunœurile de licitaœie în cadrul
programelor Phare æi Ispa se publicå în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (pentru licitaœiile la nivel internaœional) æi
în œara beneficiarå (pentru ambele tipuri de licitaœii - naœionale æi internaœionale), precum æi pe site-ul Oficiului
EuropeAid din cadrul Comisiei Europene (http://europa.eu.int/comm/EuropeAid/index.htm).
Anunœul precizeazå Autoritatea Contractantå, scopul licitaœiei, termenul limitå de depunere a ofertelor æi adresa de
unde poate fi obœinut dosarul de licitaœie.
4.1.2 Elaborarea dosarului de licitaœie
Dosarul de licitaœie conœine informaœii asupra scopului licitaœiei de proiecte, regulile privind eligibilitatea solicitanœilor,
proiectelor æi costurilor, precum æi criteriile de evaluare, menœiuni cu privire la documentele ce trebuie anexate,
informaœii asupra procesului de evaluare (calendarul provizoriu al evaluårii), condiœiile contractuale aplicate celor care
vor câætiga licitaœia.
4.1.3 Depunerea ofertelor
Ofertele trebuie depuse în conformitate cu cerinœele din dosarul de licitaœie, la sediul Autoritåœii Contractante, nu mai
târziu decât data æi timpul precizate în anunœul de licitaœie sau în invitaœia de participare la licitaœie.
15

Cum se lucreazaˇ
cu Phare, Ispa Si ¸ Sapard
4.1.4 Evaluarea proiectelor
Ofertele sunt evaluate de un Comitet de Evaluare numit de Autoritatea Contractantå æi aprobat de Delegaœia Comisiei
Europene în România. Comitetul de evaluare cuprinde un preæedinte (fårå drept de vot), un Secretar (fårå drept de
vot) un numår impar de membri cu drept de vot (minim trei) æi eventual observatori (fårå drept de vot). Membrii cu drept
de vot trebuie så aibå cunoætinœele tehnice necesare pentru a realiza evaluarea.
Atât membrii Comitetului de Evaluare, cât æi eventualii observatori semneazå declaraœii de imparœialitate æi
confidenœialitate. Orice membru al Comitetului care are un potenœial conflict de interese în raport cu activitatea de
evaluare trebuie så declare de îndatå acest lucru æi så renunœe la calitatea sa de participant la procesul de evaluare.
Procesul de evaluare cuprinde urmåtoarele etape:
• Depunerea æi înregistrarea ofertelor - Autoritatea Contractantå le înregistreazå în ordinea venirii æi înmâneazå
confirmarea de primire celui care a depus oferta. Ofertele råmân sigilate pânå la momentul sesiunii de
deschidere.
• Æedinœa de pregåtire: preæedintele prezintå membrilor Comitetului de evaluare scopul general al licitaœiei,
reaminteæte criteriile de selecœie, explicå procedura care trebuie urmatå, verificå faptul cå toœi membrii
Comitetului de evaluare sunt familiarizaœi cu grila de evaluare tehnicå.
• Respectarea cerinœelor formale - în cadrul acestei sesiuni se verificå dacå ofertele au fost primite la timp, dacå
pachetele sunt sigilate, dacå plicul exterior conœine ambele oferte, cea tehnicå æi cea financiarå, dacå existå
vreo cerere de retragere a unei oferte;
• Evaluarea conformitåœii administrative æi a eligibilitåœii (sesiune publicå cu excepœia contractelor de servicii æi
a celor de granturi) - Comitetul de evaluare analizeazå dosarele pentru a constata dacå ofertele sunt complete
æi corecte (conformitate administrativå, mai precis dacå existå toate documentele cerute) æi dacå ofertantul æi
oferta sunt eligibili. Dacå anumite clarificåri sunt necesare, acestea sunt solicitate numai în scris.
În cazul contractelor de bunuri æi lucråri, se organizeazå o sesiune publicå de deschidere a ofertelor, unde se anunœå
public numele participanœilor la licitaœie, preœurile ofertelor, depunerea garanœiilor de licitaœie.
• Evaluarea tehnicå constå în aprecierea de cåtre membrii Comitetului de evaluare a conformitåœii æi calitåœii
tehnice a ofertelor.
Pentru achiziœii de bunuri æi lucråri, se verificå conformitatea ofertelor cu condiœiile tehnice prevåzute în dosarul de licitaœie.
Pentru servicii, evaluarea are loc pe baza grilei de evaluare incluså în dosarul de licitaœie. Asupra acestei grile nu se
pot opera modificåri, odatå ce a fost publicatå. Fiecare membru poate acorda un punctaj de maxim 100 de puncte, în
concordanœå cu grila. Dacå în dosarul de licitaœie s-au prevåzut interviuri, Comisia de evaluare, dupå stabilirea
concluziilor preliminare æi înainte de încheierea evaluårii finale a ofertelor tehnice, decide intervievarea membrilor
cheie ai echipei propuæi în oferta tehnicå (numai pentru ofertele care au realizat minimum 80 puncte).
În acest caz, experœii propuæi de ofertanœi sunt intervievaœi de Comitetul de evaluare, preferabil în mod colectiv, la
intervale apropiate, care så permitå comparaœia. În baza acestor interviuri, Comitetul de evaluare, fårå modificarea
structurii sau a ponderii criteriilor prevåzute în grila de evaluare tehnicå, decide, dacå este necesar, ajustarea
punctajele ofertelor.
• Evaluarea financiarå
16

Cum se lucreazaˇ
cu Phare, Ispa Si ¸ Sapard
Dupå efectuarea evaluårii tehnice, se trece la evaluarea financiarå a ofertelor de licitaœie care au fost admise la
evaluarea tehnicå.
Pentru achiziœii de bunuri æi lucråri, se alege oferta cea mai avantajoaså economic dintre cele corespunzåtoare din
punct de vedere tehnic. Ofertele peste valoarea maximå a contractului sunt eliminate de la început.
Pentru contractele de servicii, în stabilirea evaluårii finale, evaluarea tehnicå reprezintå 80%, iar cea financiarå 20% din
punctajul final.
Compararea ofertelor ia în calcul toate cheltuielile (taxe, costurile directe æi globale etc.) cu excepœia cheltuielilor
restituibile la prezentarea dovezii de platå.
• Alegerea ofertantului (ofertanœilor) calificat(œi) pentru execuœia contractului;
• Aprobarea raportului de evaluare - recomandarea de acordare a contractului este înaintatå de cåtre
Autoritatea Contractantå spre aprobare Delegaœiei Comisiei Europene, care verificå corectitudinea aplicårii
procedurilor de selecœie æi evaluare.
4.1.5 Acordarea contractului æi anunœarea câætigåtorului
Dupå ce raportul de evaluare este aprobat de cåtre Delegaœia Comisiei Europene, Autoritatea Contractantå îl anunœå
pe candidatul câætigåtor æi pregåteæte contractul pentru a fi semnat. Contractul se redacteazå în trei exemplare, pe
care Autoritatea Contractantå le semneazå æi le trimite apoi candidatului câætigåtor, care trebuie så le contrasemneze
æi så trimitå înapoi Autoritåœii Contractante, în cel mult 30 de zile, douå dintre acestea.
4.1.6 Publicarea rezultatelor
Dupå ce contractul este semnat, Autoritatea Contractantå îi informeazå pe ceilalœi candidaœi sau ofertanœi despre
rezultatul evaluårii, precizând æi motivele deciziei luate. De asemenea, Autoritatea Contractantå pregåteæte anunœul de
acordare a contractului, care este publicat pe Internet (site-ul Oficiului EuropeAid) sau în mass-media.
4.2 Criterii de eligibilitate æi principii generale
4.2.1 Reguli referitoare la naœionalitate æi origine
Naœionalitate: Contractele sunt deschise în mod egal tuturor persoanelor fizice æi juridice din Statele Membre ale
Uniunii Europene (Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franœa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea
Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Spania) æi din œårile candidate la aderare din Europa Centralå æi de Est sau
viitoare state membre (Bulgaria, România æi respectiv Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia æi
Ungaria). Celelalte trei œåri candidate, Cipru, Malta æi Turcia (care sunt incluse in programul MEDA 4) ) pot de asemenea
så participe la licitaœiile Phare æi Ispa.
Origine: Toate bunurile, echipamentele, precum æi experœii angajaœi în cadrul unui contract finanœat prin Phare sau Ispa
trebuie så provinå dintr-o œarå a Uniunii Europene sau candidatå la aderare, conform regulii referitoare la naœionalitate,
enunœatå mai sus. La licitaœie, participanœii trebuie så specifice originea bunurilor. Contractanœii trebuie så prezinte
Autoritåœii Contractante un certificat de origine, care trebuie så fie completat de autoritåœile competente din œara de
origine a furnizorului sau a bunurilor æi så corespundå acordurilor internaœionale semnate de œara respectivå.
Excepœii de la regulile referitoare la naœionalitate æi la origine:
Astfel de derogåri pot fi acordate numai de Comisia Europeanå, de la caz la caz, dupå o analizå temeinicå a
justificårilor furnizate de Autoritatea Contractantå înainte ca procedura de licitaœie så fie lansatå.
4)
Programul prin care Uniunea Europeanå oferå asistenœå œårilor partenere din zona mediteraneanå.
17

Cum se lucreazaˇ
cu Phare, Ispa Si ¸ Sapard
4.2.2 Criterii pentru excludere
Persoanele fizice sau juridice nu au dreptul så participe la licitaœii sau så încheie contracte dacå:
a) se aflå în stare de faliment sau lichidare, dacå afacerile lor sunt sub administrare judecåtoreascå, dacå au
încheiat anumite înœelegeri cu creditorii, dacå au suspendat activitåœile de afaceri etc. sau constituie obiectul
unor proceduri de declarare a falimentului, lichidårii, de trecere sub administrare judecåtoreascå, sau legate
de anumite înœelegeri cu creditorii;
b) au fost condamnate pentru grave abateri profesionale printr-o hotårâre judecåtoreascå definitivå;
c) se fac vinovate de grave abateri profesionale, pe care Autoritatea Contractantå le poate demonstra prin orice
mijloc;
d) nu æi-au îndeplinit obligaœiile de platå a contribuœiilor sociale sau a taxelor æi impozitelor în conformitate cu
reglementårile existente în œara în care îæi au sediul sau din œara în care îæi are sediul Autoritatea Contractantå
sau din œara unde contractul urmeazå a fi pus în aplicare;
e) au fost condamnate prin hotårâre judecåtoreascå definitivå pentru fraudå, corupœie, implicare în activitåœi
criminale æi alte activitåœi criminale în detrimentul intereselor financiare ale Uniunii;
f) nu æi-au respectat obligaœiile legate de alt contract finanœat din fonduri comunitare;
Dacå este necesar, Autoritatea Contractantå poate consulta serviciile specializate ale Comisiei Europene în vederea
aprecierii situaœiei unor candidaœi sau ofertanœi.
Contractele nu pot fi acordate unui ofertant care în timpul licitaœiei:
- este subiectul unui conflict de interese;
- este vinovat de denaturare a informaœiilor furnizate Autoritåœii Contractante în timpul licitaœiei sau nu a reuæit
så furnizeze informaœiile cerute de aceasta.
4.2.3 Penalitåœi administrative æi financiare
Cei dovediœi a fi vinovaœi de furnizarea de declaraœii false sau neîndeplinirea obligaœiilor contractuale într-un angajament
precedent pot suferi penalitåœi financiare între 2 æi 10% din valoarea contractului în discuœie, cu posibilitåœi de creætere
la 4-20% în situaœii repetate în 5 ani. De asemenea, cei dovediœi a fi într-o astfel de situaœie vor fi excluæi de la
adjudecarea de contracte finanœate din bugetul Uniunii pentru o perioadå de maxim 2 ani.
4.2.4 Vizibilitate æi publicitate
Contractanœii pentru servicii, lucråri æi bunuri în cadrul programelor / proiectelor finanœate din bugetul Uniunii Europene
trebuie så facå public faptul cå fondurile provin total sau parœial de la Uniunea Europeanå.
4.2.5 Alte principii generale
Concurenœa loialå: pentru a evita conflictele de interese, orice firmå (inclusiv firme din acelaæi grup constituit legal,
alœi membri ai aceluiaæi consorœiu æi subcontractori) sau expert care contribuie la pregåtirea unui proiect nu va participa
la licitaœiile care utilizeazå rezultatele acestei activitåœi de pregåtire.
Principii de acordare a contractelor: procesul de acordare a contractului trebuie så respecte principiile transparenœei
operaœiunilor, proporœionalitåœii, tratamentului egal æi nediscriminårii.
Cea mai bunå valoare pentru bani: Trebuie så fie selectatå cea mai avantajoaså ofertå din punct de vedere economic.
Nu se va acœiona retroactiv: Contractele intrå în vigoare din data semnårii lor de cåtre ultimul semnatar. Nu se pot
debloca fonduri æi nu se pot furniza servicii sau bunuri înainte de semnarea contractului. Toate contractele trebuie så
conœinå datele exacte la care au fost semnate de pårœile contractante.
18

Cum se lucreazaˇ
cu Phare, Ispa Si ¸ Sapard
Utilizarea documentelor standard: Trebuie utilizate formatele standard pentru contracte æi documente care se
folosesc la licitaœie.
Arhivarea documentelor: Documentele scrise ale întregului proces de licitaœie æi contractare sunt confidenœiale æi
trebuie påstrate de Beneficiar timp de æapte ani de la data ultimei plåœi în cadrul proiectului. Aceste documente trebuie
så includå ofertele originale depuse în cadrul licitaœiilor, dosarele de licitaœie æi de corespondenœå aferentå, precum æi
toate celelalte documente.
4.2.6 Clauze etice
Orice încercare a unui candidat sau participant la licitaœie de a obœine informaœii confidenœiale, de a încheia acorduri
ilegale cu concurenœii sau de a influenœa decizia Comitetului de evaluare sau a Autoritåœii Contractante în legåturå cu
licitaœia va conduce la respingerea candidaturii acestuia. Când îæi depun candidatura sau oferta, candidatul sau
ofertantul trebuie så declare cå nu sunt în situaœia de conflict de interes æi cå nu au nici o legåturå particularå cu alœi
ofertanœi sau candidaœi implicaœi în proiect 5) . Orice schimbare a acestei situaœii în timpul aplicårii contractului trebuie så
fie imediat anunœatå Autoritåœii Contractante.
Funcœionarii publici sau alœi oficiali din administraœia publicå a œårii beneficiare a asistenœei, indiferent de situaœia lor
administrativå, nu pot fi angajaœi ca experœi de cåtre ofertanœi.
Contractantul trebuie så acœioneze tot timpul imparœial æi în concordanœå cu codul de conduitå specific profesiei sale.
El nu trebuie så deœinå legåturi care så compromitå nici independenœa sa de acœiune, nici pe cea a angajaœilor såi.
Contractantul trebuie så respecte, pe toatå durata contractului, drepturile omului æi så nu aducå vreo ofenså
obiceiurilor culturale, politice æi religioase ale œårii beneficiare a asistenœei.
Trebuie så påstreze confidenœialitatea æi secretul profesional pe toatå durata de desfåæurare a contractului æi dupå.
Autoritatea Contractantå îæi rezervå dreptul de a suspenda sau anula finanœarea proiectului în cazul în care sunt descoperite
practici corupte, de orice tip, în orice stadii ale procesului de acordare a contractului sau în timpul implementårii acestuia æi
dacå Autoritatea Contractantå nu reuæeæte så ia måsurile necesare remedierii situaœiei.
4.3 Proceduri de acordare a contractelor
SERVICII BUNURI LUCRÅRI
pânå la 5000 EURO pânå la 5000 EURO pânå la 5000 EURO
Licitaœie cu o singura ofertå Licitaœie cu o singura ofertå Licitaœie cu o singura ofertå
între 5000 æi 200.000 EURO între 5000 æi 30.000 EURO între 5000 æi 300.000 EURO
1. Contract cadru
2. Licitaœie competitivå negociatå Licitaœie competitivå negociatå Licitaœie competitivå negociatå
între 30.000 æi 150.000 EURO
Licitaœie localå deschiså
între 300.000 æi 5.000.000 EURO
Licitaœie localå deschiså
peste 200.000 EURO peste 150.000 EURO peste 5.000.000 EURO
Licitaœie internaœionalå restrânså Licitaœie internaœionalå deschiså Licitaœie internaœionalå deschiså
cu precalificare
Licitaœie internaœionalå restrânså cu
Sunt invitaœi 4-8 furnizori de servicii
precalificare (în cazuri excepœionale)
5)
Nu fac parte dintr-o altå ofertå depuså în cadrul aceleaæi licitaœii.
19

Cum se lucreazaˇ
cu Phare, Ispa Si ¸ Sapard
4.3.1 Licitaœie cu o singurå ofertå
Beneficiarul poate acorda contracte pe baza unei singure oferte în cazul tuturor contractelor (de bunuri, servicii sau
lucråri) în valoare de maxim 5.000 de EURO.
4.3.2 Contract cadru
Se poate folosi pentru contractele de servicii cu o valoare cuprinså între 5.000 æi 200.000 EURO. Este vorba de
contracte de asistenœå tehnicå, pe termen scurt æi cu o duratå de cel mult 12 luni, eæalonate pe cel mult 2 ani de zile.
Acest tip de contract oferå acces la asistenœå tehnicå într-o perioadå de timp mult mai scurtå decât în cazul procedurii
competitive negociate care este singura alternativå la acest tip de contract.
Existå o listå de firme precalificate de cåtre Comisia Europeanå pe diverse loturi corespunzåtoare diverselor sectoare.
Aceastå listå este revizuitå de cåtre Comisie la fiecare 4 ani. Autoritatea Contractantå trimite, în funcœie de necesitåœi
æi domeniul/sectorul vizat, cereri de oferte de servicii la trei firme de pe aceastå listå. Alegerea câætigåtorului se face
œinând cont de calitatea ofertei primite æi preœul cerut pentru aceasta. Se alege calitatea cea mai bunå a serviciilor în
primul rând æi nu oferta cu preœul cel mai scåzut.
4.3.3 Licitaœie competitivå negociatå
Beneficiarul poate acorda un contract printr-o procedurå competitivå negociatå, fårå publicarea unui anunœ de licitaœie,
în urmåtoarele situaœii:
• pentru contracte de servicii de peste 5.000 de EURO æi pânå la 200.000 EURO (când contractul cadru nu
poate fi utilizat pentru cå expertiza tehnicå necesarå nu este disponibilå prin contract cadru sau sectorul
respectiv nu este acoperit de un contract cadru);
• pentru contracte de furnizare de bunuri de peste 5.000 de EURO æi pânå la 30.000 EURO;
• pentru contracte de lucråri de peste 5.000 de EURO æi pânå la 300.000 EURO.
Beneficiarul alcåtuieæte o listå cuprinzând cel puœin trei furnizori la alegerea sa (de servicii, bunuri sau lucråri, în funcœie
de tipul de contract). Candidaœilor li se trimite o scrisoare de invitaœie de participare la licitaœie însoœitå de dosarul de
licitaœie. Ei trebuie så-æi depunå oferta la Autoritatea Contractantå nu mai târziu de data specificatå în invitaœie.
Candidaœii aleæi trebuie så aibå totuæi minim 30 de zile la dispoziœie pentru pregåtirea ofertei.
Ofertele se depun în douå plicuri, unul cu oferta tehnicå æi celålalt cu cea financiarå.
Sunt necesare cel puœin trei oferte corespunzåtoare din punct de vedere tehnic. Altfel, procedura se reia.
Ofertele sunt deschise æi evaluate de cåtre un Comitet de evaluare. La sfâræitul procedurii se alege oferta cea mai
avantajoaså din punct de vedere economic.
4.3.4 Licitaœie internaœionalå restrânså cu precalificare
Licitaœia restrânså (cu precalificare) se utilizeazå pentru acordarea contractelor de servicii de minim 200.000 EURO
sau în cazuri excepœionale pentru contractele de lucråri cu o valoare de peste 5.000.000 EURO (când proiectele sunt
de o anumitå specializare).
Anunœul de licitaœie trebuie publicat în Jurnalul Oficial al Comisiei Europene, pe Internet (via Delegaœia Comisiei
Europene în România) æi în mass-media cea mai potrivitå obiectivului contractului.
Anunœul trebuie så menœioneze subiectul contractului, Autoritatea Contractantå, bugetul maxim disponibil, calendarul
estimat al activitåœilor æi criteriile de selecœie. Minim 30 de zile de la publicarea anunœului sunt acordate candidaœilor
pentru depunerea cererilor de înscriere la licitaœie (denumite “exprimarea interesului”). Termenul limitå este ales în
funcœie de valoarea æi complexitatea contractului.
20

Cum se lucreazaˇ
cu Phare, Ispa Si ¸ Sapard
Stabilirea listelor scurte (precalificarea)
Listele scurte sunt elaborate de un Comitet de evaluare ai cårui membri sunt numiœi de cåtre Autoritatea Contractantå.
Comitetul este format dintr-un Preæedinte fårå drept de vot æi dintr-un numår impar de membri cu drept de vot (minim
trei æi care så aibå capacitatea tehnicå æi administrativå pentru o astfel de evaluare), plus un secretar fårå drept de
vot. Membrii Comitetului trebuie så semneze o Declaraœie de imparœialitate æi confidenœialitate (în care se angajeazå
så îæi îndeplineascå responsabilitåœile cinstit æi corect, så fie independenœi de pårœile implicate în proces).
Procesul de selecœie constå în:
• alcåtuirea unei liste lungi cu toate solicitårile primite;
• eliminarea candidaœilor neeligibili;
• verificarea situaœiei financiare a candidaœilor (exprimate de exemplu prin indicatori sau informaœii furnizate de
bilanœul contabil æi profitul pe ultimii trei ani);
• verificarea capacitåœilor tehnice æi profesionale ale candidaœilor, utilizând criteriile de selecœie publicate în
anunœul pentru licitaœie (de ex.: numårul anual mediu de angajaœi, experienœa profesionalå a candidaœilor,
serviciile similare prestate æi valoarea contractelor executate de aceætia în domenii relevante domeniului
contractului în ultimii ani).
Lista scurtå trebuie så conœinå un minim de patru æi un maxim de opt candidaœi (dacå sunt mai puœin de 4 se anuleazå
licitaœia, dacå sunt mai mult de 8 se aplicå formula „Cei mai buni” æi se introduc criterii suplimentare cum ar fi:
performanœele în contracte anterioare, întâietate candidaœilor care s-au implicat anterior în proiecte majore la nivel
internaœional æi pentru contractul actual; consorœiile au întâietate în faœa firmelor individuale).
Întreaga procedurå este înregistratå într-un Raport referitor la lista scurtå care trebuie semnat de cåtre Preæedinte, de
cåtre membrii votanœi æi de cåtre Secretar.
Lista scurtå este publicatå pe Internet (site-ul EuropeAid), iar dosarul de licitaœie este trimis tuturor candidaœilor
selectaœi pe lista scurtå. În acelaæi timp, Autoritatea Contractantå îi va informa în scris pe candidaœii respinæi.
În cadrul acestei proceduri trebuie så treacå cel puœin 50 de zile între data expedierii invitaœiilor cåtre participanœii la
licitaœie æi termenul limitå pentru primirea ofertelor (în situaœii excepœionale, aceastå perioadå poate fi scurtatå).
4.3.5. Licitaœie localå deschiså
Se foloseæte pentru:
• contracte de furnizare de bunuri în valoare de cel puœin 30.000 EURO æi de cel mult 150.000 EURO;
• contracte de lucråri de cel puœin 300.000 EURO æi de pânå la 5.000.000 EURO.
În acest caz, anunœul este publicat în mass-media din România æi trebuie så conœinå referiri la numårul dosarului æi la tipul
contractului, precum æi un minim de informaœii referitoare la bunurile (respectiv lucrårile) care urmeazå så fie furnizate,
împreunå cu adresele de la care companiile pot obœine informaœii suplimentare (anunœul complet æi dosarul de licitaœie).
Comisia Europeanå publicå pe Internet anunœul unei astfel de proceduri (cuprinzând numårul dosarului de licitaœie, œara
beneficiarå, Autoritatea Contractantå æi tipul contractului), indicând adresa de unde firmele pot obœine informaœii suplimentare.
În cadrul acestei proceduri, trebuie så treacå cel puœin 30 de zile pentru contractele de furnizare de bunuri æi, respectiv,
60 de zile pentru contractele de lucråri între data publicårii anunœului în preså æi termenul pentru primirea ofertelor.
4.3.6. Licitaœie internaœionalå deschiså
Se foloseæte pentru:
• contracte de furnizare de bunuri în valoare de 150.000 EURO sau mai mult;
• contracte de lucråri în valoare de 5.000.000 EURO sau mai mult.
Anunœul de licitaœie se publicå în Jurnalul Oficial al Comisiei Europene, pe pagina de Internet a Comisiei Europene
(site-ul Europe Aid) æi în mass-media localå. El trebuie så identifice clar subiectul contractului æi Autoritatea
21

Cum se lucreazaˇ
cu Phare, Ispa Si ¸ Sapard
Contractantå. Trebuie så conœinå numårul dosarului æi tipul de contract, precum æi informaœii minimale în legåturå cu
bunurile (respectiv lucrårile) care urmeazå så fie furnizate (respectiv executate), alåturi de adresa de la care firmele
pot obœine informaœii suplimentare (anunœul de licitaœie complet æi dosarul de licitaœie).
În cadrul acestei proceduri, trebuie så treacå cel puœin 60 de zile pentru contractele de furnizare de bunuri æi respectiv
90 de zile pentru contractele de lucråri între data publicårii anunœului æi termenul pentru primirea ofertelor.
Autoritatea Contractantå va da dosarul de licitaœie, la cerere, viitorilor ofertanœi. Datoritå mårimii sale æi costurilor de
tipårire (la contractele de lucråri) acesta se furnizeazå, de regulå, contra cost. Dosarul trebuie så fie disponibil pentru
consultare la sediul Autoritåœii Contractante.
4.4 Dosarul de licitaœie
Dosarul de licitaœie trebuie så conœinå toate prevederile æi informaœiile de care cei invitaœi la licitaœie au nevoie pentru
a-æi prezenta ofertele:
• procedurile care trebuie urmate;
• documentele care trebuie prezentate;
• condiœiile de eligibilitate;
• criteriile de selecœie æi punctajele lor;
• prevederile referitoare la subcontractare etc.
De asemenea, modul în care este redactat dosarul trebuie så permitå æi executarea adecvatå a contractului, precum
æi desfåæurarea în bune condiœii a procedurii de licitaœie æi acordare a contractului.
Conœinutul dosarului de licitaœie diferå în funcœie de tipul de contract (servicii, bunuri sau lucråri). Printre documentele
care se regåsesc într-un dosar de licitaœie se numårå:
4.4.1 Instrucœiunile pentru participanœii la licitaœie:
• Tipul contractului (servicii, bunuri sau lucråri, dupå caz)
• Criteriile de evaluare pentru licitaœie - grila de evaluare (æi orice alte sub-criterii) æi punctajele lor (în cazul
contractelor de servicii). Pentru contractele de bunuri æi lucråri, având în vedere marea varietate de bunuri sau
lucråri æi natura lor tehnicå, grila va avea un format DA/NU care så permitå o evaluare clarå a gradului în care
oferta corespunde specificaœiilor tehnice.
• Dacå sunt prevåzute interviuri, locul æi data la care vor avea loc (de regulå, pentru contractele de servicii)
• Dacå sunt permise mai multe variante de oferte.
• Dacå, æi în ce proporœii, este permiså sub-contractarea (de ex. la contractele de servicii nu se poate
subcontracta, de regulå, mai mult de 30% din valoarea contractului)
• Bugetul maxim disponibil pentru contract (pentru contractele de servicii)
• Moneda ofertei (EURO æi/sau ROL)
• Formatul care trebuie utilizat de cåtre bånci sau alte instituœii similare pentru furnizarea garanœiei de participare
la licitaœie (1-2% din bugetul disponibil pentru contractele de lucråri æi bunuri).
4.4.2 Lista scurtå a candidaœilor (numai în cazul licitaœiilor restrânse - vezi anterior), în urma procesului
de selecœie.
Scopul acesteia este anunœarea numelor candidaœilor selectaœi pe lista scurtå pentru licitaœie (se stipuleazå faptul cå
aceætia nu pot forma alianœe sau realiza subcontractåri între ei).
4.4.3 Proiectul de contract æi anexele
Acestea includ:
• Condiœiile specifice contractului faœå de condiœiile contractuale generale æi în faœa cårora prevaleazå în situaœie
de conflict;
22

Cum se lucreazaˇ
cu Phare, Ispa Si ¸ Sapard
• Termenii de referinœå pentru proiect (urmeazå så devinå anexå la contract) – pentru contractele de servicii;
• O structurå generalå pentru Organizare æi metodologie realizatå de participanœii la licitaœie æi un format
standard pentru CV-urile personalului, care vor deveni anexå la contract – pentru contractele de servicii;
• Formatul de buget, elaborat de participantul la licitaœie, care va deveni anexå la contract;
• Formatul listei de articole (pentru contractele de lucråri);
• Anexele tehnice, care conœin planuri æi specificaœii tehnice, precum æi un calendar estimativ pentru derularea
proiectului (în cazul contractelor de furnizare de bunuri æi de lucråri);
• Formularul care trebuie utilizat de o bancå sau de o instituœie similarå pentru a oferi o garanœie pentru plata în
avans, pentru buna execuœie (în cazul contractelor de furnizare de bunuri æi de lucråri);
• Orice informaœie contractualå suplimentarå (cum ar fi de exemplu aranjamente fiscale pentru contracte
finanœate din bugetul Uniunii).
4.4.4 Formatul ofertei de licitaœie
Dacå acest format nu este respectat, oferta de licitaœie va putea fi respinså.
Ofertele de licitaœie trebuie så fie trimise Autoritåœii Contractante la adresa æi pânå la termenul limitå specificate în
scrisoarea de invitaœie la licitaœie.
Ofertele de licitaœie trebuie trimise într-un plic sigilat care så conœinå douå plicuri separate, unul cu oferta tehnicå æi
celålalt cu oferta financiarå.
Oferta tehnicå trebuie så îndeplineascå specificaœiile tehnice din toate punctele de vedere.
Oferta financiarå trebuie så fie exprimatå în moneda solicitatå în dosarul de licitaœie æi prezentatå în formatul standard
pentru a facilita comparaœia cu alte oferte financiare. Dacå acest format nu este respectat, oferta va putea fi respinså.
Perioada de valabilitate a ofertelor este fixatå la 90 de zile de la termenul limitå de depunere a acestora. În cazuri
excepœionale, înainte ca perioada de valabilitate a ofertelor så expire, Autoritatea Contractantå le poate cere
participanœilor la licitaœie så prelungeascå perioada cu un anumit numår de zile, dar nu mai mult de 40 de zile.
Câætigåtorul licitaœiei trebuie så-æi menœinå oferta pentru încå 60 de zile de la data la care s-a anunœat acordarea
contractului.
4.5 Anularea licitaœiei
Autoritatea Contractantå poate decide, înainte de semnarea contractului, anularea licitaœiei din urmåtoarele motive:
- procedura de licitaœie a fost fårå succes: nu a fost primitå nici o ofertå corespunzåtoare din punct de vedere
financiar æi calitativ sau nu s-a primit nici o ofertå;
- informaœia de naturå economicå æi tehnicå a fost modificatå substanœial;
- circumstanœe excepœionale sau caz de forœå majorå fac imposibilå executarea contractului;
- toate ofertele conforme din punct de vedere tehnic depåæesc resursele financiare disponibile pentru acest contract;
- au fost nereguli în desfåæurarea procedurii (de ex. nu s-a respectat principiul concurenœei loiale).
Dacå o astfel de anulare se produce, ofertanœii vor fi informaœi în scris cât mai repede posibil cu privire la motivele care
au stat la baza acestei decizii a Autoritåœii Contractante.
Dupå anulare, Autoritatea Contractantå are urmåtoarele posibilitåœi:
- så lanseze o nouå licitaœie;
- så deschidå negocieri cu unul sau mai mulœi ofertanœi care satisfac criteriile de selecœie æi au depus oferte
corespunzåtoare din punct de vedere tehnic (aceastå opœiune nu este valabilå pentru cazul în care s-au
descoperit nereguli în desfåæurarea licitaœiei);
- neadjudecarea contractului.
23

Cum se lucreazaˇ
cu Phare, Ispa Si ¸ Sapard
4.6 Modificarea contractelor
Contractele pot necesita anumite modificåri pe parcursul derulårii lor. Modificårile la contract se realizeazå printr-un
adendum la contract, semnat de ambele pårœi sau prin ordin administrativ (pentru contractele de servicii atunci când
impactul financiar este mai mic de 15% din bugetul iniœial disponibil).
Principii generale:
• modificårile la contract pot fi efectuate numai pe durata execuœiei contractului æi nu au efect retroactiv;
• adendumul nu trebuie så schimbe condiœiile de selecœie în baza cårora a fost acordat contractul;
• preœurile unitare æi ratele onorariilor trebuie så fie identice cu cele din contractul iniœial, cu excepœia cazului în
care contractul iniœial prevede altfel;
• scopul de bazå al contractului nu trebuie modificat.
Bugetul disponibil nu trebuie så fie depåæit. Nu se pot realiza prin adendum schimbåri majore, rezultând în modificåri
semnificative ale specificaœiilor tehnice ale contractelor de bunuri æi lucråri.
5. Sapard
5.1 Rolul programului. Activitåœi eligibile
Sapard reprezintå cel de-al treilea instrument de asistenœå financiarå din partea UE pentru statele candidate æi
viitoarele state membre din Europa Centralå æi de Est în perioada 2000-2006. Programul sprijinå aceste œåri în
procesul de pregåtire pentru participarea la Politica Agricolå Comunå æi Piaœa Internå æi în rezolvarea problemelor
specifice legate de agriculturå æi o dezvoltare ruralå durabilå.
Bugetul total al programului Sapard (pentru toate cele zece state anterior menœionate) este de 540 milioane EURO
anual. Alocarea fondurilor pentru fiecare stat în parte se bazeazå pe mai multe criterii: populaœia ruralå, suprafaœa
agricolå, PIB/cap de locuitor la paritatea puterii de cumpårare æi situaœia specificå fiecårui stat în parte. Este important
de notat cå unele din aceste criterii sunt diferite de cele aplicate în cazul programelor Phare æi Ispa æi de aceea æi
alocårile pentru fiecare œarå sunt diferite.
Pe baza criteriilor anterior menœionate, Polonia primeæte cea mai mare sumå, respectiv 175 milioane EURO anual, iar
Slovenia cea mai micå sumå æi anume 6,6 milioane EURO. Fondurile alocate anual pentru România prin intermediul
acestui program sunt de 156 milioane EURO (în preœuri 2001), situându-se pe poziœia a doua dupå Polonia.
Alocarea financiarå din partea UE pentru fiecare œarå
în cadrul programului Sapard
Œarå candidatå
Buget anual (MEURO)
în preœuri 2001
Bulgaria 54,128
Republica Cehå 22,911
Estonia 12,603
Ungaria 39,517
Letonia 22,688
Lituania 30,976
Polonia 175,170
România 156,429
Slovacia 18,992
Slovenia 6,580
TOTAL 540,0
24

Cum se lucreazaˇ
cu Phare, Ispa Si ¸ Sapard
Pentru atingerea obiectivelor mai sus menœionate, fiecare stat candidat sau viitor membru UE a adoptat un Plan
Naœional pentru Agriculturå æi Dezvoltare Ruralå (PNADR) în conformitate cu principiile utilizate de cåtre statele
membre. Conœinutul fiecårui program reflectå prioritåœile fiecårei autoritåœi naœionale în funcœie de circumstanœe æi
probleme specifice, dar în limitele stabilite prin Regulamentul Sapard.
Conform Regulamentului Sapard, Planul poate include måsuri privind urmåtoarele aspecte:
• investiœii în exploataœii agricole;
• îmbunåtåœirea procesului de producœie æi comercializare a produselor agricole æi piscicole;
• îmbunåtåœirea calitåœii æi a standardelor privind sånåtatea produselor de origine vegetalå æi animalå;
• metode de producœie care au în vedere protejarea mediului înconjuråtor æi conservarea peisajului natural;
• dezvoltarea æi diversificarea activitåœilor economice;
• crearea de grupuri de producåtori agricoli 6) ;
• crearea de servicii de asistenœå æi de management al fermei;
• renovarea æi dezvoltarea satelor, protejarea æi conservarea moætenirii rurale;
• îmbunåtåœirea calitåœii terenurilor æi reparcelare;
• crearea æi actualizarea registrelor funciare;
• managementul resurselor de apå;
• dezvoltarea æi îmbunåtåœirea infrastructurii rurale;
• måsuri forestiere, inclusiv împådurirea suprafeœelor agricole, investiœii în holdinguri forestiere private æi
prelucrarea/comercializarea produselor forestiere;
• îmbunåtåœirea pregåtirii profesionale;
• asistenœå tehnicå, inclusiv studii care så contribuie la pregåtirea æi monitorizarea programului, precum æi la
publicitate æi informare.
Lista include un numår mare de måsuri similare cu cele finanœate în statele membre prin intermediul programelor UE
dedicate agriculturii æi dezvoltårii rurale. Fac excepœie måsurile care au în vedere crearea capacitåœii de a aplica
legislaœia comunitarå (cum ar fi cele referitoare la crearea æi actualizarea registrelor funciare).
În România, în perioada 2000-2006, conform PNADR, vor fi finanœate proiecte în urmåtoarele domenii:
Axa 1: Îmbunåtåœirea competitivitåœii produselor agricole æi piscicole prelucrate:
1.1 Îmbunåtåœirea procesului de producœie æi al marketingului produselor agricole æi piscicole;
1.2 Îmbunåtåœirea calitåœii æi a standardelor privind sånåtatea produselor de origine vegetalå æi animalå;
Axa 2: Îmbunåtåœirea infrastructurii pentru dezvoltare ruralå æi agriculturå:
2.1 Dezvoltarea æi îmbunåtåœirea infrastructurii rurale;
2.2 Managementul resurselor de apå;
Axa 3: Dezvoltarea economicå a zonelor rurale:
3.1 Investiœii în exploataœii agricole;
3.2 Înfiinœarea de grupuri ale producåtorilor agricoli;
3.3 Metode de producœie care au în vedere protejarea mediului înconjuråtor æi conservarea mediului natural;
3.4 Diversificarea economicå;
3.5 Måsuri forestiere;
Axa 4: Dezvoltarea resurselor umane:
4.1 Îmbunåtåœirea pregåtirii profesionale;
4.2 Asistenœå tehnicå, inclusiv studii care så contribuie la pregåtirea æi monitorizarea programului, precum æi la
publicitate æi informare.
6)
Conform reglementårii europene, este vorba de grupuri de producåtori agricoli care organizeazå în comun activitåœi de servicii æi
comercializare a produselor agricole.
25

Cum se lucreazaˇ
cu Phare, Ispa Si ¸ Sapard
5.2 . Expertiza oferitå prin programul Sapard
Sapard este un program de pre-aderare care co-finanœeazå activitåœi de investiœii, lucråri æi servicii în domeniul agriculturii
æi dezvoltårii rurale æi funcœioneazå pe principiul rambursårii unor cheltuieli executate de cåtre beneficiar în baza
contractului. Procedurile privind achiziœiile publice æi private se bazeazå pe specificaœiile Acordului Multianual de Finanœare.
5.3 Cum se stabileæte ceea ce se finanœeazå
Acest proces are la bazå PNADR 7) , care se poate modifica în funcœie de condiœiile existente la un moment dat. Aceste
modificåri trebuie aprobate de cåtre Comitetul de Monitorizare a Programului æi de cåtre Comisia Europeanå.
5.4 Implementarea programului Sapard
5.4.1 O abordare descentralizatå
Programul Sapard este implementat complet descentralizat, ceea ce implicå responsabilitatea exclusivå a autoritåœilor
din statele candidate sau viitoare state membre în gestionarea fondurilor. O Agenœie Sapard a fost creatå în fiecare
dintre aceste state.
Este pentru prima datå când Comisia aplicå un sistem complet descentralizat de administrare a unui program de
asistenœå externå. Principala raœiune a acestei abordåri este de a oferi statelor candidate posibilitatea de a câætiga
experienœå în aplicarea regulilor æi procedurilor UE. Practic, Agenœiile Sapard opereazå într-o manierå similarå cu
agenœiile de platå din statele membre (create în conformitate cu Fondul European pentru Orientare æi Garantare
Agricolå - FEOGA) æi, dupå aderare, ele vor putea îndeplini acelaæi rol.
În plus, programul implicå un numår mare de proiecte (în multe state candidate s-a estimat cå se vor procesa anual
mii de proiecte). Ar fi fost aproape imposibil, din punct de vedere administrativ, så se efectueze de cåtre Comisie o
verificare prealabilå a alocårii fondurilor (aæa cum se întâmplå cu Phare æi Ispa).
Agenœia Sapard (ca Autoritate Contractantå) este responsabilå cu activitatea de informare æi comunicare privind acest
program, cu organizarea licitaœiilor æi cu contractarea, precum æi cu managementul administrativ æi financiar al
acestuia. Agenœia Sapard ia toate decizille fårå aprobarea prealabilå a Comisiei. Uniunea Europeanå realizeazå doar
un control ulterior (ex-post) asupra modului în care programul a fost derulat.
5.4.2 Trei pre-condiœii majore
România, ca æi celelalte state incluse în programul Sapard, a trebuit så îndeplineascå trei condiœii înainte de a începe
implementarea acestuia:
1. Aprobarea de cåtre Comitetul STAR 8) al Uniunii Europene a PNADR pe æapte ani. Acest plan include setul de
prioritåœi, precum æi o strategie pentru dezvoltare ruralå æi o estimare a resurselor financiare necesare.
2. Acreditarea Agenœiei Sapard, acreditare acordatå de cåtre Comisia Europeanå înainte ca fondurile så fie
transferate în România. Fondul Naœional a fost responsabil cu acreditarea naœionalå a Agenœiei Sapard.
Agenœia are douå roluri:
• så implementeze måsurile incluse în program;
• så facå plåœi cåtre beneficiari.
3. Încheierea unui Acord Financiar Multianual (MAFA) æi respectiv a unui Acord Financiar Anual (AFA) cu
Comisia Europeanå. Acordul Financiar Multianual, documentul de bazå din punct de vedere juridic pentru
programul Sapard, defineæte cadrul juridic al aplicårii acestuia.
7)
Planul Naœional pentru Agriculturå æi Dezvoltare Ruralå.
8)
Comitet de Management privind politicile agricole; funcœioneazå în cadrul Comisiei Europene
26

Cum se lucreazaˇ
cu Phare, Ispa Si ¸ Sapard
Acordul Financiar Anual stabileæte angajamentul financiar al Uniunii Europene pentru fiecare an, precum æi eventuale
modificåri sau amendamente la cel Multianual.
5.4.3 Administrarea programului Sapard în cadrul Guvernului României
5.4.3.1 Structuri cheie
În scopul implementårii programului Sapard, conform MAFA 9) , în fiecare œarå candidatå au fost create urmåtoarele
structuri:
(a) Autoritatea Competentå, în cazul României este vorba de Fondul Naœional (FN) din Ministerul Finanœelor Publice,
sub autoritatea Responsabilului Naœional cu Autorizarea (NAO). FN este responsabil cu emiterea æi retragerea
acreditårii Agenœiei Sapard, cu monitorizarea acesteia din punct de vedere al respectårii procedurilor pentru care
a fost acreditatå æi cu numirea Organismului de Certificare a conturilor acesteia.
Fondul Naœional reprezintå, de asemenea, singura entitate financiarå prin care fondurile sunt transferate în România.
Aceasta înseamnå cå FN este responsabil cu managementul financiar al programului, cu solicitarea æi primirea de
fonduri din partea Comisiei în baza angajamentelor anuale asumate de aceasta, precum æi cu raportarea financiarå
cåtre aceasta.
În concluzie, din punct de vedere procedural, Fondul Naœional asigurå urmårirea implementårii programului æi
råspunde în faœa Comisiei Europene pentru aceasta.
(b) Agenœia Sapard reprezintå organismul responsabil cu aplicarea tehnicå æi financiarå a programului, începând cu
selecœia proiectelor æi pânå la plata finalå. Sarcinile acesteia se traduc prin îndeplinirea a douå mari funcœii: funcœia
de implementare (selectare-contractare) æi funcœia de platå.
Funcœia de implementare a Agenœiei Sapard include:
• lansarea apelurilor de proiecte æi primirea propunerilor de proiecte;
• verificarea propunerilor de proiecte pentru aprobarea proiectelor pe baza termenilor æi condiœiilor de
eligibilitate precizate în PNADR (Planul National pentru Agriculturå æi Dezvoltare Ruralå);
• selectarea proiectelor pe baza criteriilor de selecœie stabilite în PNADR;
• verificarea concordanœei cu Acordul Financiar Multianual;
• stabilirea obligaœiilor contractuale între Agenœie æi beneficiarii finali ai fondurilor, inclusiv posibile sancœiuni în
eventualitatea în care aceætia nu-æi respectå obligaœiile asumate;
• emiterea autorizaœiei de începere a lucrårilor;
• executarea de controale pe teren în vederea stabilirii eligibilitåœii, atât înainte, cât æi in timpul derulårii proiectului;
• urmårirea activitåœilor pentru a se asigura cå implementarea proiectelor progreseazå conform celor convenite
în contract;
• raportarea progresului måsurilor implementate, pe baza unor indicatori specifici;
• asigurarea cå beneficiarul este informat cu privire la contribuœia Uniunii Europene la proiectul såu æi cå
respectå criteriile de vizibilitate legate de acest aspect æi convenite în contract.
Funcœia de platå a Agenœiei Sapard include:
• verificarea solicitårilor de platå;
• executarea de controale pe teren pentru stabilirea eligibilitåœii plåœii;
• autorizarea plåœii;
• executarea plåœii;
• contabilizarea angajamentelor æi a plåœilor;
• controlul beneficiarilor dupå platå pentru a verifica în ce måsurå termenii æi condiœiile de eligibilitate continuå
så fie respectate (dacå acest lucru este cerut de obligaœiile contractuale dintre Agenœia Sapard æi beneficiar
sau de prevederile Programului).
9)
Acordul Financiar Multianual.
27

Cum se lucreazaˇ
cu Phare, Ispa Si ¸ Sapard
Fondul Naœional va face plåœile beneficiarilor selectaœi numai pe baza ordinului de platå emis de Agenœia Sapard.
În România, Agenœia Sapard are un sediu central în Bucureæti æi 8 birouri regionale în Iaæi, Constanœa, Târgoviæte,
Craiova, Timiæoara, Satu-Mare, Alba-Iulia æi Bucureæti. Acestea sunt responsabile cu primirea propunerilor de proiecte
æi selectarea proiectelor. Pentru måsura 1.1, proiectele cu o valoare mai mare de 100.000 EURO sunt evaluate æi
selectate de cåtre sediul central al Agenœiei.
În România, pentru cele douå måsuri finanœate în prima fazå de derulare a programului, Agenœia Sapard a delegat
anumite responsabilitåœi Ministerului Agriculturii (Direcœia Generalå pentru Dezvoltare Ruralå) æi Ministerului
Transporturilor, Construcœiilor æi Turismului. Este vorba despre verificarea tehnicå a fezabilitåœii proiectelor æi
verificarea la faœa locului a implementårii acestora. Aceste instituœii acœioneazå în cadrul programului Sapard, în calitate
de Servicii Tehnice Delegate (STD).
(c) Organismul de certificare opereazå în mod independent faœå de Agenœia Sapard. Rolul såu este de a certifica
conturile Agenœiei, de a raporta cu privire la sistemul de control æi management al programului æi de a verifica
elementele de co-finanœare.
În cazul României, Curtea de Conturi reprezintå Organismul de Certificare æi are urmåtoarele funcœii:
• verificarea existenœei æi corectitudinii co-finanœårii naœionale de 25%;
• raportarea anualå cu privire la sistemele de management æi control ale Agenœiei Sapard;
• eliberarea unui certificat privind contul anual al Agenœiei Sapard, precum æi pentru contul în EURO Sapard, în
ceea ce priveæte integralitatea, acurateœea æi veridicitatea acestor conturi.
5.4.3.2 Actori cheie
Coordonatorul Naœional al Asistenœei (NAC) este responsabil cu asigurarea coordonårii atât în ceea ce priveæte
programarea alocårii fondurilor (pentru asigurarea unei legåturi strânse între procesul de aderare æi asistenœa
financiarå din partea UE), cât æi în ceea ce priveæte monitorizarea implementårii programelor UE. În România, NAC
este reprezentat de Ministrul Integrårii Europene.
Responsabilul Naœional cu Autorizarea (NAO) reprezintå corespondentul financiar al NAC æi conduce Fondul
Naœional. El coordoneazå din punct de vedere financiar implementarea programelor UE, inclusiv Sapard. Este localizat
în Ministerul Finanœelor Publice.
Autoritatea de Management are rolul de a coordona din punct de vedere administrativ întregul dispozitiv de
implementare a programului Sapard. Autoritatea de Management trebuie så creeze un sistem care så înglobeze
informaœii financiare æi statistice despre modul în care programul este aplicat. Aceste date trebuie trimise Comitetului
de Monitorizare a Programului. Autoritatea de Management propune Comisiei Europene ajuståri ale Programului dupå
aprobarea acestora de cåtre Comitetul de Monitorizare. Este, de asemenea, responsabilå æi cu elaborarea raportului
anual de implementare a programului æi transmiterea acestuia Comisiei Europene.
Autoritatea de Management råspunde de asemenea æi de pregåtirea æedinœelor Comitetului de Monitorizare. Aceasta
implicå pregåtirea agendei æi a documentelor care urmeazå så fie discutate. În România, Autoritatea de Management
este localizatå în Ministerul Integrårii Europene.
Comitetul de Monitorizare a Programului reuneæte reprezentanœi ai autoritåœilor publice implicate în derularea
programului (Ministerul Integrårii Europene, Ministerul Agriculturii, Pådurilor, Apelor æi Mediului, Ministerul
Transporturilor, Construcœiilor æi Turismului, Ministerul Educaœiei, Cercetårii æi Tineretului, Institutul Naœional de
Statisticå, Fondul Naœional), precum æi reprezentanœi ai autoritåœilor profesionale agricole æi patronale din domeniul agroalimentar
(asociaœii ale fermierilor, Federaœia agricultorilor ecologici, Patronatul producåtorilor de lapte etc.). Rolul såu
este de a urmåri implementarea programului în România æi de a-l adapta æi modifica atunci când este necesar. Comisia
Europeanå participå ca observator fårå drept de vot la acest comitet.
28

Cum se lucreazaˇ
cu Phare, Ispa Si ¸ Sapard
5.4.4 Rolul Comisiei Europene în implementarea programului Sapard
În cadrul programului Sapard, rolul Comisiei Europene se limiteazå la furnizarea cadrului general procedural (conform
reglementårilor comunitare existente în acest sens), la aprobarea PNADR, la repartizarea alocårilor bugetare privind
contribuœia anualå comunitarå la program, la verificarea îndeplinirii condiœiilor pentru acreditare æi conferirea
managementului programului instituœiilor naœionale desemnate pentru aceasta, monitorizarea respectårii procedurilor
din pachetul de acreditare æi controlul ex-post financiar æi tehnic al aplicårii programului.
Întreaga responsabilitate privind implementarea tehnicå æi financiarå a programului este în sarcina guvernului României.
5.5 Derularea licitaœiilor de proiecte
5.5.1 Publicitatea licitaœiilor
Licitaœiile de propuneri de proiecte în cadrul programului Sapard se organizeazå numai la nivel naœional. Anunœurile de
licitaœii sunt publicate în œara beneficiarå æi includ urmåtoarele elemente:
• numele programului,
• Autoritatea Contractantå (Agenœia Sapard),
• scopul licitaœiei,
• bugetul aferent,
• termenul limitå de depunere a propunerilor de proiecte,
• adresa de unde poate fi procurat (în mod gratuit) pachetul informativ.
Potenœialii beneficiari sunt informaœi despre lansarea de licitaœii de proiecte prin anunœuri publice în mass-media, distribuirea
de broæuri de informare, seminarii, întâlniri cu potenœialii beneficiari, precum æi prin anunœuri pe site-urile Internet ale
Agenœiei Sapard (www.sapard.ro) æi respectiv Delegaœiei Comisiei Europene în România (www.infoeuropa.ro).
5.5.2 Pachetul informativ
Pachetul informativ cuprinde Ghidul Solicitantului, inclusiv cererea de finanœare æi instrucœiuni de completare a
acesteia, precum æi mai multe anexe (referitoare la lista solicitanœilor eligibili, lista impozitelor æi taxelor la care
solicitanœii nu trebuie så aibå restanœe, conœinutul cadru al studiului de fezabilitate, planul de afaceri etc.).
Ghidul conœine informaœii despre criteriile de eligibilitate a solicitanœilor, proiectelor æi cheltuielilor, procedurile de urmat
în cazul solicitårii unei finanœåri nerambursabile, cererea de finanœare æi documentele justificative, locul în care trebuie
depuså cererea de finanœare, termenul limitå de depunere a acesteia, criteriile de selecœie.
5.5.3 Depunerea æi conformitatea cererii de finanœare
Propunerile de proiecte vor fi depuse la Biroul Regional pentru Implementarea Programului Sapard (BRIPS) din
regiunea în care se va implementa proiectul. Ele trebuie depuse pânå la termenul limitå care figureazå în anunœul
sesiunii cererii de proiecte.
Expertul BRIPS va verifica dacå condiœiile de conformitate administrativå pentru cererea de finanœare æi dosarul de
licitaœie au fost respectate.
Pot exista douå situaœii:
• cererea de finanœare este conformå. În acest caz, se va completa æi semna o fiæå de verificare a conformitåœii
care împreunå cu cele trei exemplare ale cererii de finanœare vor fi înregistrate sub acelaæi numår. O copie a
fiæei va fi înmânatå solicitantului æi ori de câte ori solicitantul se va adresa Agenœiei Sapard în legåturå cu
proiectul såu, va trebui så menœioneze numårul de înregistrare specificat pe fiæa de verificare a conformitåœii.
• cererea de finanœare nu este conformå. În acest caz, va semna æi reprezentantul solicitantului fiæa de
verificare a conformitåœii care va fi înregistratå. O copie a fiæei va fi înmânatå solicitantului, care va putea så
completeze / modifice cererea de finanœare æi så o redepunå.
29

Cum se lucreazaˇ
cu Phare, Ispa Si ¸ Sapard
Aceeaæi cerere de finanœare poate fi declaratå neconformå de maxim trei ori pentru aceeaæi sesiune de cerere de proiecte.
Dacå solicitantul se prezintå a patra oarå cu aceeaæi cerere de finanœare, aceasta nu va fi acceptatå spre verificare.
5.5.4 Evaluarea proiectelor
Proiectele conforme sunt evaluate de cåtre Serviciile Tehnice Delegate æi Agenœia Sapard. Procesul de evaluare
cuprinde mai multe etape:
• verificarea eligibilitåœii: Evaluatorii verificå dacå proiectul æi solicitantul sunt eligibili conform condiœiilor
programului. Criteriile de eligibilitate sunt condiœii obligatorii care trebuie så fie îndeplinite de cåtre solicitant æi
de cåtre proiect pentru a putea fi acceptat în calitate de candidat pentru acordarea finanœårii nerambursabile.
• verificarea pe teren a proiectelor. Experœii Serviciilor Tehnice Delegate æi, în anumite cazuri, ai Agenœiei
Sapard vor verifica la faœa locului dacå tot ceea ce a declarat solicitantul în cererea de finanœare este conform
cu realitatea.
• întocmirea listei proiectelor selectate spre finanœare în urma procesului de evaluare æi aprobarea acesteia
împreunå cu raportul de selecœie de cåtre Agenœia Sapard.
5.5.5 Decizia Agenœiei Sapard de acordare a finanœårii
Solicitanœii vor fi informaœi în scris, de cåtre Agenœia Sapard, asupra deciziei luate cu privire la cererile lor de finanœare.
Decizia de respingere a unei cereri sau de a nu acorda ajutor financiar nerambursabil va fi fåcutå pe urmåtoarele baze:
• cererea este incompletå sau nu este conformå cu condiœiile administrative impuse;
• solicitantul nu este eligibil;
• proiectul nu este eligibil (de exemplu, activitatea propuså nu este prevåzutå de Program, proiectul depåæeæte durata
maximå alocatå, costul total eligibil al proiectului sau contribuœia cerutå este mai mare decât maximul alocat etc.);
• scorul total al criteriilor de selecœie al proiectului este mai mic decât cel al proiectelor selectate în cadrul
sumelor maxime disponibile pentru respectiva cerere de proiecte.
Proiectele declarate eligibile, dar care în urma procesului de selecœie nu au fost selectate, pot participa la urmåtoarele
sesiuni de cereri de proiecte dupå ce îæi vor fi actualizat avizele expirate, în acelaæi regim cu proiectele înscrise la
sesiunea respectivå.
5.5.6 Semnarea contractului
Dupå decizia de acordare a finanœårii nerambursabile, beneficiarului i se va propune un contract de finanœare, în
conformitate cu contractul cadru de finanœare al Agenœiei Sapard anexat Ghidului Solicitantului.
5.5.7 Amendamente la contract
Orice modificare la contract trebuie så fie fåcutå printr-un act adiœional la contractul iniœial. Modificårile la contract pot
fi fåcute de cåtre beneficiar în baza unei note explicative ce poate fi solicitatå la BRIPS (Biroul Regional pentru
Implementarea Programului Sapard).
5.6 Respectarea obligaœiilor contractuale de cåtre beneficiarul finanœårii
Beneficiarul este obligat så respecte prevederile contractuale pe întreaga perioadå de valabilitate a contractului,
respectiv perioada de execuœie la care se adaugå 5 ani de la data ultimei plåœi. De asemenea, este obligat så respecte
criteriile de eligibilitate æi selecœie înscrise în cererea de finanœare pe toatå aceastå perioadå.
Dacå beneficiarul nu respectå obligaœiile contractuale, Agenœia Sapard, în calitate de Autoritate Contractantå, îæi
rezervå dreptul de a întrerupe plåœile æi / sau de a rezilia contractul æi poate cere înapoierea integralå a sumelor deja
plåtite. Proiectul råmâne eligibil pentru co-finanœare numai dacå nu suferå o modificare substanœialå pe perioada de
valabilitate a contractului.
30

Cum se lucreazaˇ
cu Phare, Ispa Si ¸ Sapard
Modificåri substanœiale la un proiect sunt acelea care:
- afecteazå natura æi condiœiile de implementare sau oferå unei firme sau organism public un avantaj necuvenit;
- rezultå dintr-o schimbare a naturii proprietåœii unui articol din infrastructurå sau o încetare ori schimbare a
localizårii activitåœii co-finanœate.
5.6.1 Nerespectarea obiectivelor
Sprijinul acordat va fi recuperat dacå investiœiile finanœate nu sunt utilizate conform scopului declarat sau în cazul în
care acestea au fost vândute sau închiriate într-o perioadå de 5 ani dupå finalizarea proiectului (data ultimei plåœi).
În cazul întreruperii contractului de cåtre beneficiar, Agenœia Sapard va înceta execuœia contractului, va solicita
rambursarea sumelor deja plåtite æi va impune penalitåœi într-un procent prevåzut de lege.
În plus, Agenœia Sapard poate impune sancœiuni în eventualitatea în care beneficiarul nu îndeplineæte obligaœiile
contractuale, conform MAFA (Acordul Financiar Multianual), secœiunea A, art. 5, punctul 1.d.
5.6.2 Verificarea derulårii contractului æi a proiectului
Pe parcursul derulårii proiectului, serviciile delegate ale Agenœiei Sapard vor verifica la faœa locului modul de
implementare a proiectului. Aceste verificåri se fac în urma fiecårei cereri de platå adresatå de cåtre beneficiar,
înaintea aprobårii acesteia.
În cazul în care la verificarea pe teren se constatå cå o parte a cheltuielilor efectuate de beneficiar nu sunt eligibile,
plata se va face numai pentru cheltuielile eligibile.
5.6.3 Publicitate din partea beneficiarului
Beneficiarul unei finanœåri Sapard trebuie så specifice în orice material publicitar sau informativ cå proiectul a fost
realizat cu sprijinul Uniunii Europene prin Programul Sapard æi trebuie så respecte Manualul de Identitate Vizualå.
5.7 Licitaœii legate de implementarea proiectelor selectate pentru
finanœare în cadrul programului Sapard
În maximum 3 luni de la semnarea contractului de finanœare, beneficiarul privat trebuie så organizeze o cerere de oferte
pentru achiziœiile prevåzute în proiect.
În cazul beneficiarilor publici, în maximum 8 luni de la semnarea contractului de finanœare, aceætia vor organiza licitaœii
pentru achiziœiile publice prevåzute în proiect.
Trebuie respectate instrucœiunile de achiziœii pentru beneficiarii privaœi æi respectiv Manualul de Instrucœiuni privind
achiziœiile publice pentru lucråri, bunuri æi servicii.
5.7.1 Tipurile de contracte folosite în implementarea proiectelor Sapard
Existå trei tipuri de contracte folosite în implementarea proiectelor aprobate în cadrul programului Sapard:
Contracte de servicii
Contractele de servicii sunt contracte care oferå asistenœå tehnicå, studii, know-how, instruire, etc. Noœiunea de
“furnizor de servicii” se referå la orice persoanå fizicå sau juridicå care oferå servicii.
Contracte de furnizare de bunuri
Contractele de furnizare de bunuri implicå proiectarea, producerea, livrarea, asamblarea æi comandarea de bunuri, pe
lângå alte activitåœi specificate în contract, spre exemplu servicii de întreœinere, reparaœii, instalare, instruire, precum æi
servicii post-vânzare. “Furnizorul” poate fi orice persoanå fizicå sau juridicå care furnizeazå bunuri.
31

Cum se lucreazaˇ
cu Phare, Ispa Si ¸ Sapard
Contracte de lucråri
Contractele de lucråri finanœeazå lucråri de inginerie (infrastructurå, construcœii etc.). “Contractantul” poate fi orice
persoanå fizicå sau juridicå care desfåæoarå aceste lucråri.
5.7.2 Instrucœiuni de achiziœii pentru beneficiarii publici æi privaœi
5.7.2.1 Criterii de eligibilitate a contractelor æi principii generale
Prevederile care guverneazå modalitatea în care persoanele fizice sau juridice pot participa cu oferte pentru
adjudecarea de contracte de achiziœii sunt denumite criterii de eligibilitate. Este obligatorie respectarea regulii privind
naœionalitatea persoanelor fizice æi juridice æi originea achiziœiilor.
Reguli referitoare la naœionalitate æi origine: vezi cap. 4.2.1
Regula naœionalitåœii se aplicå consultanœilor propuæi de furnizorii de servicii, care iau parte cu oferte sau contracte de
servicii co-finanœate de Uniunea Europeanå.
Ofertanœii trebuie så declare œara lor de origine prin prezentarea de documente legale care intrå sub incidenœa legilor
œårii respective. Dacå Autoritatea Contractantå suspecteazå cå un candidat /ofertant are numai un birou înregistrat
într-o œarå sau stat eligibil æi cå naœionalitatea candidatului /ofertantului este neeligibilå, atunci candidatul /ofertantul
trebuie så demonstreze cå are legåturi efective æi continue cu economia œårii respective. Astfel se evitå acordarea de
contracte unor firme a cåror naœionalitate este eligibilå, dar care au în œara eligibilå numai o „cåsuœå poætalå”.
5.7.2.2 Criterii pentru excludere
Persoanele fizice æi juridice nu au dreptul så participe la licitaœii æi så li se acorde contracte dacå:
(a) sunt insolvabile sau în stare de faliment sau lichidare, afacerile lor sunt administrate de un judecåtor sindic, sunt
în încetare de plåœi æi au intrat într-un aranjament cu creditorii (reeæalonare de plåœi), au suspendat activitåœile de
afaceri sau sunt în situaœii similare decurgând (prevåzute) din legislaœia naœionalå sau alte reglementari;
(b) fac obiectul unei acœiuni în justiœie de declarare a falimentului, lichidare, administrare de cåtre un judecåtor sindic,
legate de un acord cu creditorii sau orice altå situaœie similarå prevåzutå de legislaœia naœionalå sau de alte
reglementåri;
(c) au fost condamnate pentru abateri profesionale printr-o acœiune judecåtoreascå care are putere de res judicata
(decizie judecåtoreascå definitivå æi irevocabilå);
(d) sunt vinovate de o gravå greæealå profesionalå, pe care Autoritatea Contractantå o poate dovedi;
(e) nu æi-au îndeplinit obligaœiile de platå a taxelor æi impozitelor conform prevederilor legale ale œårii unde îæi au
domiciliul;
(f) nu æi-au îndeplinit obligaœiile de platå a contribuœiei la asigurårile sociale în concordanœå cu prevederile legale ale
œårii în care îæi au domiciliul;
(g) sunt vinovate de prezentarea denaturatå a informaœiilor solicitate de autoritåœile contractante, ca o condiœie de
participare la invitaœia de ofertare sau contract;
(h) au declarat cå au încålcat un contract (în sensul ca au produs insuccesul acestuia) urmare a obligaœiilor pe care
le-au avut într-un alt contract cu aceeaæi Autoritate Contractantå sau alt contract finanœat din fonduri comunitare;
(i) se aflå în una din situaœiile care prevåd excluderea conform clauzelor de eticå în legåturå cu oferta æi contractul
(vezi mai jos).
5.7.2.3 Alte principii generale
Concurenœa loialå: Pentru a evita conflictele de interese, orice firmå sau expert care contribuie la pregåtirea unui
proiect nu va participa la licitaœiile care utilizeazå rezultatele acestei activitåœi de pregåtire.
Transparenœå æi imparœialitate: Procesul de acordare a contractului trebuie så fie complet transparent æi imparœial.
32

Cum se lucreazaˇ
cu Phare, Ispa Si ¸ Sapard
Cea mai avantajoaså ofertå financiarå: Trebuie så fie selectatå cea mai avantajoaså ofertå din punct de vedere economic.
Nu se va acœiona retroactiv: Contractele intrå în vigoare de la data semnårii lor de cåtre ultimul semnatar. Nu se pot
debloca fonduri æi nu se pot furniza servicii sau bunuri înainte de semnarea contractului. Toate contractele trebuie så
conœinå datele exacte la care au fost semnate de pårœile contractante.
Arhivarea documentelor: Documentele scrise ale procedurilor de licitaœie æi contractare sunt confidenœiale æi trebuie
påstrate de Beneficiarul de asistenœå financiarå Sapard timp de cinci ani de la realizarea proiectului. Aceste documente
trebuie så includå ofertele originale depuse în cadrul licitaœiilor, alåturi de dosarele de licitaœie æi de corespondenœå
aferentå, precum æi toate celelalte documente, conform prevederilor Art. 16 din cadrul Condiœiilor Generale pentru
Acordarea Contractelor de Ajutor Financiar Nerambursabil.
5.7.2.4 Clauze etice
Orice încercare a unui candidat sau participant la licitaœie de a obœine informaœii confidenœiale, de a încheia acorduri
ilegale cu concurenœii sau de a influenœa decizia Autoritåœii Contractante în legåturå cu licitaœia va conduce la
respingerea candidaturii acestuia.
Fårå autorizarea prealabilå scriså a Autoritåœii Contractante, un contractant æi personalul såu sau orice altå companie
cu care contractantul este asociat sau are legåturi, nu va putea, nici måcar colateral sau pe bazå de subcontractare,
så furnizeze alte servicii, så realizeze lucråri sau så furnizeze echipament pentru proiect. Aceastå interzicere se aplicå,
de asemenea, pentru oricare alte programe sau proiecte care ar putea contribui, din cauza naturii contractului, la
apariœia conflictului de interese între pårœile contractului.
Când se înainteazå o candidaturå sau ofertå, candidatul sau ofertantul trebuie så declare cå el nu este afectat de
conflicte potenœiale de interese æi cå nu are, în particular, legåturå cu alœi ofertanœi sau pårœi implicate in proiect 10) . Dacå
astfel de situaœii ar apårea pe parcursul derulårii contractului, contractorul trebuie så informeze imediat Autoritatea
Contractantå.
Contractantul trebuie, tot timpul, så acœioneze onorabil æi imparœial în acord cu codul de conduitå profesionalå din
domeniul såu. El nu are voie så angajeze Autoritatea Contractantå în nici un mod fårå încuviinœarea scriså, prealabilå,
a acesteia.
Pe durata contractului, contractantul æi personalul såu trebuie så respecte drepturile omului æi så încerce så nu încalce
tradiœiile politice, culturale æi religioase ale œårii beneficiare.
Contractantul nu poate accepta plåœi în legåturå cu contractul decât cele în care este direct implicat. Contractantul æi
personalul såu nu vor exercita alte activitåœi æi nu vor accepta avantaje care contravin obligaœiilor sale faœå de
Autoritatea Contractantå.
Contractantul æi personalul såu sunt obligaœi så påstreze secretul profesional pe toatå durata contractului æi dupå
finalizarea acestuia. Toate rapoartele întocmite sau primite de la contractant sunt confidenœiale.
Contractantul se va abœine de la orice legåturi care ar compromite independenœa sa sau a personalului såu. Dacå
furnizorul înceteazå så fie independent, Autoritatea Contractantå poate, indiferent de problemele provocate, så
dispunå încetarea contractului fårå nici o altå notificare æi fårå ca furnizorul så pretindå compensaœii.
Comisia Europeanå îæi rezervå dreptul de a suspenda sau anula finanœarea proiectului dacå s-au descoperit practici
de corupœie sau de orice fel, în orice etapå a derulårii procesului æi dacå Autoritatea Contractantå nu a reuæit så ia toate
måsurile necesare pentru remedierea acestei situaœii. În cazul acestei prevederi, prin “practici de corupœie” se înœelege
oferirea de mitå, cadouri, bacæiæuri sau comisioane de cåtre orice persoanå ca stimulent sau råsplatå pentru obœinerea
de facilitåœi privind contractul sau pentru implementarea unui contract deja încheiat cu Autoritatea Contractantå.
10)
Nu participå într-o altå oferå depuså pentru aceeaæi licitaœie
33

Cum se lucreazaˇ
cu Phare, Ispa Si ¸ Sapard
Mai mult, toate dosarele de ofertare æi contractele pentru lucråri, bunuri æi servicii trebuie så includå o clauzå care så
stipuleze cå ofertele vor fi respinse sau contractele anulate dacå se observå o creætere extraordinarå a cheltuielilor de
regie în cadrul contractului.
Contractantul trebuie så furnizeze Comisiei Europene, la cererea acesteia, documentaœia privind condiœiile în care s-a
executat contractul. Comisia poate efectua verificåri la faœa locului, pentru cazurile suspectate de cheltuieli de regie
anormale.
Contractanœii care au plåtit cheltuieli de regie extraordinare la proiectele co-finanœate de Uniunea Europeanå sunt
susceptibili, în funcœie de faptele gåsite, så li se anuleze contractele sau så fie excluæi pentru totdeauna de la primirea
de fonduri comunitare.
Nerespectarea uneia sau mai multora din clauzele de eticå poate conduce la excluderea candidaœilor, ofertanœilor sau
contractanœilor de la alte contracte comunitare æi penalizarea acestora. Persoanele fizice sau firmele din domeniu
trebuie så fie informate în scris asupra acestor aspecte.
5.8 Proceduri de achiziœii pentru beneficiarii privaœi
Pentru achiziœii de servicii, bunuri si lucråri, care valoreazå mai puœin de echivalentul în lei a 10.000 EURO, beneficiarul
poate acorda contractul pe baza unei oferte de la un singur furnizor.
Pentru achiziœii de servicii, bunuri æi lucråri, care valoreazå mai mult de echivalentul în lei a 10.000 EURO, beneficiarii
privaœi trebuie så obœinå oferte de la cel puœin 3 furnizori.
Beneficiarii privaœi depun ofertele originale la BRIPS (Biroul Regional pentru Implementarea Programului Sapard),
acestea constituindu-se ca documente justificative la cererea de platå.
5.8.1 Adjudecarea contractelor de achiziœii
(în situaœia în care costul serviciilor, bunurilor æi lucrårilor depåæeæte echivalentul în lei a 10.000 EURO minim 3 oferte)
Perioada de valabilitate a ofertelor - Ofertanœii sunt legaœi prin ofertele lor pe perioada specificatå în ofertele
respective. Aceasta perioadå trebuie så fie suficientå pentru a permite Autoritåœii Contractante så examineze ofertele,
så aprobe propunerea de adjudecare, så aleagå ofertantul câætigåtor æi så semneze contractul.
Trebuie parcurse urmåtoarele etape:
Primirea æi înregistrarea ofertelor - La primirea ofertelor, Autoritatea Contractantå trebuie så le înregistreze æi så
emitå recipisa de primire pentru cele depuse direct sau prin curier.
Alegerea ofertantului câætigåtor - Autoritatea Contractantå va selecta oferta care permite cel mai bine realizarea
obiectivelor proiectului propus prin studiul de fezabilitate æi planul de afaceri. Dupå alegerea ofertantului câætigåtor,
Autoritatea Contractantå întocmeæte Raportul de adjudecare a contractului.
Semnarea contractului de achiziœii - Autoritatea Contractantå emite spre semnare, contractantului, contractul de
achiziœie. Dacå ofertantul câætigåtor nu semneazå contractul în termenii stabiliœi, acesta pierde contractul. Autoritatea
Contractantå poate încheia contractul cu ofertantul imediat urmåtor.
Modificåri ale contractelor de achiziœii - Contractele de achiziœii pot necesita modificåri pe durata derulårii lor, dacå
anumite circumstanœe de implementare schimbå condiœiile iniœiale din momentul semnårii contractului. Modificårile la
34

Cum se lucreazaˇ
cu Phare, Ispa Si ¸ Sapard
contract se realizeazå pe baza unui act adiœional la contractul iniœial semnat de ambele pårœi. Schimbårile de adreså
æi de cont bancar vor fi notificate în scris de contractant Autoritåœii Contractante.
5.9 Proceduri de achiziœii pentru beneficiarii publici
Principiul de bazå care guverneazå acordarea contractelor este ofertarea competitivå. Scopul acesteia vizeazå
asigurarea transparenœei operaœiunilor, obœinerea calitåœii dorite a serviciilor, bunurilor æi lucrårilor æi eficientizarea
utilizårii fondurilor. Reglementårile aplicabile obligå Autoritatea Contractantå så garanteze cea mai largå participare,
în mod egal, la ofertare æi contractare.
5.9.1 Categoriile de proceduri pentru achiziœii publice
SERVICII BUNURI LUCRÅRI
pânå la 5000 EURO pânå la 5000 EURO pânå la 5000 EURO
Licitaœie cu o singura ofertå Licitaœie cu o singura ofertå Licitaœie cu o singura ofertå
între 5000 æi 200.000 EURO între 5000 æi 30.000 EURO între 5000 æi 300.000 EURO
Licitaœie competitivå negociatå Licitaœie competitivå negociatå Licitaœie competitivå negociatå
între 30.000 æi 150.000 EURO
Licitaœie localå deschiså
între 300.000 æi 5.000.000 EURO
Licitaœie localå deschiså
peste 200.000 EURO peste 150.000 EURO peste 5.000.000 EURO
Licitaœie restrânså cu precalificare Licitaœie internaœionalå deschiså Licitaœie internaœionalå deschiså
Sunt invitaœi 4-8 furnizori de servicii
Licitaœie restrânså de ofertare
(în cazuri excepœionale)
Valoarea de referinœå pentru stabilirea tipului de procedurå de cåtre beneficiarul public, va fi valoarea în lei a
contractului, transformatå în EURO la cursul de referinœå calculat de Banca Naœionalå a României, în ziua începerii
procedurii de licitaœie.
Condiœiile de derulare a diferitelor categorii de licitaœii sunt cele descrise la capitolele 4.3.- 4.6.
În cazul contractelor hibride cuprinzând o combinaœie de lucråri, bunuri si servicii, Autoritatea Contractantå în acord cu
Agenœia Sapard - Serviciul de Achiziœii publice, stabileæte procedura care va fi folositå. Aceasta depinde de
componenta predominantå (lucråri, bunuri, servicii), evaluare care va fi fåcutå pe baza valorilor æi a importanœei
strategice relative a contractului în ansamblu.
Nici un contract nu poate fi divizat pentru a se sustrage de la aceste reguli. Daca existå dubii privind modul de estimare
a valorii unui contract æi de stabilire a procedurii de licitaœie, Autoritatea Contractantå trebuie så consulte Agenœia
Sapard – Serviciul de achiziœii publice asupra acestui aspect înainte de a trece la procedurile de achiziœionare.
35

Cum se lucreazaˇ
cu Phare, Ispa Si ¸ Sapard
6. Glosar de termeni
Phare
l
l
l
l
l
l
l
l
l
l
l
l
l
Acquis comunitar - legislaœia Uniunii Europene æi practicile instituœionale de urmårire a aplicårii æi
respectårii ei.
Agenœii de implementare (AI) - structuri în interiorul ministerelor sau ataæate acestora, care råspund de
implementarea tehnicå a proiectelor finanœate de Uniunea Europeanå.
Banca Europeanå pentru Reconstrucœie æi Dezvoltare (BERD) - bancå al cårei mandat este de a
finanœa proiecte de investiœii în œårile aflate în procesul de tranziœie cåtre democraœie æi economie de piaœå (la
ora actualå - 27 state din Europa Centralå æi de Est pânå în Asia Centralå).
Banca Europeanå de Investiœii (BEI) - instituœia de investiœii a Uniunii Europene, creatå în 1957 cu
misiunea de a contribui la dezvoltarea echilibratå æi la coeziunea economicå æi socialå a statelor membre ale
Uniunii. În prezent, poate acorda finanœare æi pentru proiecte de investiœii din afara Uniunii în cadrul politicii
europene de ajutor æi cooperare pentru dezvoltare.
Beneficiar - instituœia care beneficiazå de programul Uniunii Europene (minister, agenœie guvermanentalå etc.).
Comitetul Mixt de Monitorizare (CMM) - analizeazå progresul programelor în sensul îndeplinirii
condiœiilor aderårii æi, dacå este necesar, recomandå schimbåri de prioritåœi sau realocarea fondurilor Phare
pentru a asigura îndeplinirea acestor condiœii.
EuropeAid: Oficiul de Cooperare EuropeAid pentru gestionarea ajutorului extern (începând cu 1 ianuarie
2001, el fiind succesor al SCR - Serviciul Comun RELEX).
Responsabilul Naœional cu Autorizarea finanœårii - NAO (National Authorising Officer) - conduce
Fondul Naœional æi are responsabilitatea de a administra din punct de vedere financiar fondurile provenite de
la Uniunea Europeanå.
Coordonatorul Naœional al Asistenœei - NAC (National Assistance Coordinator) - este
responsabil cu asigurarea unei legåturi strânse între procesul de aderare æi utilizarea fondurilor comunitare.
Este de asemenea responsabil cu stabilirea prioritåœilor acestor finanœåri.
Oficiul de Plåœi æi Contractare Phare (OPCP) - funcœioneazå în cadrul Ministerului Finanœelor Publice
æi este responsabil cu aspectele procedurale æi administrative privind bugetul proiectelor, organizarea æi
supervizarea licitaœiilor, încheierea æi administrarea contractelor, executarea plåœilor, raportarea financiarå,
legate de achiziœionarea de servicii, bunuri æi lucråri în cadrul programelor Uniunii Europene.
Parteneriatul de Aderare (PA) - documentul care stabileæte pentru fiecare œarå candidatå domeniile
prioritare în care aceasta trebuie så facå progrese în vederea pregåtirii pentru aderare.
Planul Naœional de Dezvoltare (PND) - stabileæte prioritåœile pentru promovarea coeziunii economice æi
sociale în fiecare œarå candidatå.
Programul Naœional de Adoptare a Acquis-ului (PNAA) - documentul elaborat de cåtre Guvern æi care
oferå detalii despre proiectele œårii respective în vederea atingerii prioritåœilor stabilite în Parteneriatul pentru
Aderare.
36

Cum se lucreazaˇ
cu Phare, Ispa Si ¸ Sapard
l
l
l
SIGMA - Sprijin pentru Îmbunåtåœirea Guvernårii æi Managementului în œårile din Europa Centralå æi de Est:
este o iniœiativå comunå OCDE (Organizaœia pentru Cooperare æi Dezvoltare Economicå) – UE, finanœatå în
principal prin Phare pentru a contribui la reforma administraœiei publice din œårile candidate.
TAIEX - Birou de Schimburi de Asistenœå Tehnicå æi Informaœii: este un birou al Comisiei Europene care
furnizeazå asistenœå statelor candidate în ceea ce priveæte armonizarea legislativå. Serviciile sale sunt
complementare cu cele oferite prin Phare sau prin alte programe de asistenœå tehnicå.
TACIS - Asistenœå Tehnicå pentru Comunitatea Statelor Independente: programul de cooperare tehnicå æi
financiarå al Uniunii Europene pentru statele care aparœin Comunitåœii Statelor Independente (13 state:
Armenia, Azerbaidjan, Bielorusia, Georgia, Kazahstan, Kîrgîstan, Moldova, Mongolia, Rusia, Tadjikistan,
Turkmenistan, Ucraina æi Uzbekistan).
Ispa
l
l
l
l
l
l
l
l
l
l
Împrumut fårå garanœie suveranå: împrumutul acordat fårå garanœia statului, autoritåœile locale fiind
responsabile pentru rambursarea creditului.
Împrumut cu garanœie suveranå: împrumut garantat de stat; în cazul în care autoritåœile locale nu pot
rambursa creditul, statul este obligat la rambursarea acestuia.
Autoritåœi Contractante: Agenœiile de Implementare Ispa.
Fondurile structurale: instrumente prin care Uniunea Europeanå acordå asistenœå financiarå
nerambursabilå pentru coeziune economicå æi socialå în statele membre (4 astfel de instrumente: Fondul
European de Dezvoltare Regionalå, Fondul Social European, Fondul European pentru Orientare æi Garantare
Agricolå, Instrumentul Financiar de Orientare a Pescuitului).
Oficiul de Plåœi æi Contractare Phare: instituœia responsabilå cu managementul tuturor proiectelor Ispa
din sectorul de mediu, în particular pentru organizarea licitaœiilor, încheierea contractelor æi executarea plåœilor.
FIDIC - International Federation of Consulting Engineers: Federaœia Internaœionalå a Inginerilor
Consultanœi - în cazul contractelor de lucråri pentru Ispa se aplicå condiœiile generale de contract FIDIC ce pot
fi gåsite pe site-ul Internet www.fidic.org.
NIC - Coordonatorul Naœional Ispa.
NAO - Responsabil Naœional cu Autorizarea fondurilor.
SAO - Responsabili Sectoriali cu Autorizarea.
IMC - Ispa Monitoring Committee - Comitetul de Monitorizare Ispa este format din reprezentanœi ai NIC,
NAO, SAO, beneficiarii finali æi Comisia Europeanå. Comitetul se întruneæte de douå ori pe an æi analizeazå
stadiul implementårii tuturor måsurilor finanœate de Ispa.
Sapard
l
Autoritatea competentå: organismul din România care conferå, monitorizeazå æi retrage acreditarea
Agenœiei Sapard æi care numeæte un Organism de Certificare. În România acesta este Fondul Naœional, din
cadrul Ministerului Finanœelor Publice.
37

Cum se lucreazaˇ
cu Phare, Ispa Si ¸ Sapard
l
l
l
l
l
l
l
l
l
l
l
l
l
l
Agenœia Sapard: organismul care îndeplineæte funcœiile de implementare æi de platå ale programului
Sapard. Doar o singurå Agenœie Sapard poate fi acreditatå în fiecare œarå candidatå la un moment dat.
Autoritate Contractantå (AC): Agenœia Sapard sau beneficiar (public sau privat) al unui contract finanœat
prin programul Sapard.
Birourile Regionale Sapard: unitåœi teritoriale de implementare a programului Sapard. Sunt in numår de
opt, câte unul pentru fiecare din cele 8 regiuni de dezvoltare ale României. Se gåsesc la Timiæoara, Satu-
Mare, Alba Iulia, Iaæi, Târgoviæte, Bucureæti, Craiova æi Constanœa. Solicitanœii vor depune dosarele de
finanœare la Biroul Regional din zona unde urmeazå så se deruleze proiectul propus.
Candidat: orice persoanå fizicå, juridicå sau grup, (care sunt pe lista scurtå) - care participå în nume propriu
la procedura internaœionalå restrictivå.
Comisia de evaluare: o comisie formatå dintr-un numår impar de membri (cel puœin 3) posedând
capacitåœile tehnice æi administrative necesare pentru a da o decizie profesionalå asupra ofertelor.
Conflict de interese: orice eveniment/situaœie care influenœeazå capacitatea candidatului, ofertantului sau
contractanœilor de a-æi exprima o opinie profesionalå obiectivå æi imparœialå sau care îl împiedicå la un anumit
moment de a acorda prioritate intereselor AC; orice consideraœii privind posibilele contracte de viitor sau
conflicte cu alte angajamente actuale sau trecute ale unui candidat, ofertant sau contractant. Aceste restricœii
se aplicå, de asemenea, subcontractanœilor æi angajaœilor candidatului, ofertantului sau contractorului.
Contul EURO Sapard: contul deschis de Responsabilul Naœional cu Autorizarea într-o instituœie financiarå
sau la trezorerie. Acest cont este creat exclusiv pentru plåœile din cadrul programului Sapard, nu face obiectul
vreunei taxe sau vreunui impozit æi este purtåtor de dobândå în condiœii normale.
Contract de achiziœie: un contract încheiat între un furnizor de servicii, bunuri æi lucråri, pe de o parte æi
Autoritatea Contractantå, pe de altå parte.
Contract hibrid: un contract încheiat între AC æi un furnizor de servicii, firmå de construcœii sau furnizor de
bunuri (utilaje, etc.) acoperind douå sau mai multe din urmåtoarele: lucråri, bunuri æi servicii.
Contractant: ofertantul selecœionat la sfâræitul procedurii de adjudecare a unui contract.
Dosarul de licitaœie: dosarul elaborat de AC incluzând toate documentele necesare pentru depunerea
ofertei de cåtre potenœialii ofertanœi.
Fondul Naœional: organismul numit de România æi aflat sub coordonarea Responsabilului Naœional cu
Autorizarea, care acœioneazå în calitate de Autoritate Competentå pentru programul Sapard.
Ofertantul: orice persoanå fizicå sau juridicå sau grup care depune în nume propriu o ofertå în vederea
adjudecårii unui contract.
Organismul de certificare: organismul operaœional independent de Agenœia Sapard æi care atestå
conturile Agenœiei Sapard, raporteazå cu privire la sistemele de management æi control æi verificå elementele
de co-finanœare naœionalå (în România. Curtea de Conturi).
38

Cum se lucreazaˇ
cu Phare, Ispa Si ¸ Sapard
7. Surse de informare referitoare
la programele Uniunii Europene
Programele Uniunii Europene pe Internet
Informaœii despre toate programele finanœate de Uniunea Europeanå pot fi gåsite pe pagina Direcœiei Generale
pentru Extindere a Comisiei Europene:
http://europa.eu.int/comm/enlargement/financial_assistance.htm
În ceea ce priveæte situaœia curentå a programelor Phare, Ispa æi Sapard derulate în România, informaœii pot fi gåsite
pe pagina de Internet a Delegaœiei Comisiei Europene în România:
http://www.infoeuropa.ro
Pe pagina de Internet a EuropeAid, pot fi gåsite descrierea detaliatå a procedurilor Phare æi Ispa æi anunœurile de
licitaœii pentru acordarea contractelor Phare æi Ispa. Tot pe Internet poate fi gåsitå æi lista contractelor pentru care se
vor lansa licitaœii în viitorul apropiat. Fiecare anunœ de licitaœie conœine o descriere a proiectului, experienœa cerutå,
bugetul æi data începerii proiectului.
http://europa.eu.int/comm/EuropeAid/index.htm
http://ted.publications.eu.int - Tenders Electronic Daily de unde se pot afla informaœii despre oportunitåœi de contracte
“Ghidul practic de proceduri pentru contractele de asistenœå externå finanœate din bugetul Comunitåœii
Europene”, manualul editat de Comisia Europeanå conœine regulile care trebuie respectate pentru licitaœii æi
contractare pentru toate proiectele Phare æi Ispa, începând cu 1 iunie 2003. Poate fi gåsit în versiune electronicå la
urmåtoarele adrese :
http://europa.eu.int/comm/europeaid/index_en.htm
http://www.infoeuropa.ro
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene include informaœii legate de contracte æi programe Phare, precum æi rezumatele
Memorandumurilor Financiare (sunt publicate în JO în seria S). Aceste rezumate prezintå activitåœile ce urmeazå a fi
finanœate æi bugetele lor. Ele dau primul semnal privind viitoarele oportunitåœi de licitare.
Licitaœiile Phare pentru bunuri æi lucråri deschise tuturor celor interesaœi, sunt de asemenea anunœate în JO, seria S, la
fel ca æi rezultatele licitaœiilor.
Vizitaœi JO la: http://www.europa.eu.int/documents/eur-lex/index_en.htm pentru a obœine informaœii legate de programe
æi contracte Phare, licitaœii æi rezultatele lor.
În ceea ce priveæte programul Ispa, informaœii atât despre Regulamentul Ispa 1267/99 æi formularele pentru cererile
de finanœare, cât æi despre proiectele de mediu æi cele de transport, pot fi gåsite la urmåtoarea adreså:
http://www.europa.eu.int/comm/regional_policy/funds/ispa/ispa_en.htm,
dar æi pe pagina de Internet a Direcœiei Generale Politicå Regionalå (DG Regio) din cadrul Comisiei Europene:
39

Cum se lucreazaˇ
cu Phare, Ispa Si ¸ Sapard
http://europa.eu.int/comm/regional_policy/index_en.htm
http://inforegio.eu.int
Manualul Ispa elaborat de DG REGIO 11) poate fi gåsit la adresa:
http://europa.eu.int/comm/regional_policy/funds/download/manu_en.pdf
Manualul FIDIC, care poate fi folosit pentru contractele de lucråri Ispa, se gåseæte în versiune electronicå la:
www.fidic.org
Pentru programul Sapard derulat în România, informaœii pot fi gåsite pe:
site-ul Agenœiei Naœionale Sapard:
http://www.sapard.ro
site-ul Direcœiei Generale Agriculturå din cadrul Comisiei Europene:
http://www.europa.eu.int/comm/agriculture/external/enlarge/index_en.htm
Descrierea Politicii Agricole Comune (PAC) a Uniunii Europene:
http://www.europa.eu.int/scadplus/leg/en/lvb/l04000.htm
Cele 10 PNADR (Planul Naœional pentru Agriculturå æi Dezvoltare Ruralå) adoptate pentru cele 10 state candidate sau
viitoare state membre pot fi gåsite pe site-ul Internet al Direcœiei Generale pentru Agriculturå din cadrul Comisiei
Europene:
www.europa.eu.int./comm/agriculture/external/enlarge/countries/index_en.htm
Rapoarte privind sectorul agricol în œårile care beneficiazå de asistenœa Sapard pot fi gåsite la:
http://europa.eu.int/comm/agriculture/external/enlarge/publi/index_en.htm
Programele UE la Centrele de Informare ale Comisiei Europene:
Centrul de Informare al Comisiei Europene în România
Calea Victoriei, nr.88, Bucureæti,
Tel/Fax:0040/21/315.34.70
E-mail: contact@infoeuropa.ro
http://www.infoeuropa.ro
Program cu publicul: 11:00-17:00 (de luni pânå vineri)
Centrul de Informare despre Extindere
Rue Montoyer 19 / Montoyerstraat 19
B- 1000 Bruxelles / Brussel
Tel.: (322) 545.90.10
Fax: (322) 545.90.11
E-mail: enlargement@cec.eu.int
Program cu publicul: 9.30-18.00 (de luni pânå vineri)
11)
Direcœia Generalå “Politicå regionalå” din cadrul Comisiei Europene.
40