CURSUL I - Cursuri Medicina

More documents

Recommendations

Info

Adrian BEZNEA Posterior, fascia superficială aderă slab la diafragma urogenitală. Aşa se explică de ce infiltratele inflamatorii şi edemele se pot propaga atât de uşor, fie la penis, fie în fosa ischiorectală. În partea posterioară a lojii, intre extremitatea posterioară a bulbului penisului şi faţa anterioară a rectului se găseşte centrul tendinos al penisului, asupra importanţei căruia am insistat la începutul studiului perineului. Vasele şi nervii lojii peniene sunt arterele şi venele bulbului penisului, însoţite de ramuri ale nervilor perineali (din nervul ruşinos). 3. Diafragma urogenitală (Diaphragma urogenitale) este un adevărat schelet musculo-fibros, rigid şi rezistent, care serveşte la susţinerea uretrei şi a prostatei. Ea e formată din fascia perineală mijlocie cu cele doua foiţe ale ei între care se găsesc: muşchii transvers profund şi sfincterul uretrei, uretra membranoasă, glandele bulbouretrale, vasele ruşinoase interne şi nervul dorsal al penisului. 4. Prelungirile anterioare ale foselor ischiorectale sunt doi diverticuli simetrici care pătrund adânc în perineul anterior, până în vecinătatea simfizei pubiene. Fiecare prelungire are trei pereţi: a) peretele lateral, e format de obturatorul intern; b) peretele medial, e format de ridicătorul anal; c) peretele inferior e format de diafragma urogenitală. În prelungiri se găseşte grăsime, dependinţă a corpului grăsos al fosei ischiorectale. 5. Diafragma pelviana (Diaphragma pelvis) - este formată aici numai de cei doi ridicători, acoperiţi pe fiecare faţă de câte o fascie (fascia superioară, respectiv fascia inferioară a diafragmei pelviene). Deasupra fasciei superioare se găseşte spaţiul pelvisubperitoneal. Spaţiul pelvisubperitoneal Între pereţii cavităţii abdomino-pelviene şi lama parietală a peritoneului se delimitează spaţiul extraperitoneal. El este umplut de stratul subseros (Tela subserosa), o pătură de ţesut conjunctivo-adipos prin care seroasa aderă de pereţi. În bazin spaţiul ia o dezvoltare foarte mare şi poartă numele de spaţiul pelvisuperitoneal (Spatium pelvis subperitoneale). El este cuprins între planşeul pelvian şi peritoneu. Acesta coboară de pe pereţii excavaţiei pelviene şi la o distanţă destul de mare de planşeu se reflectă peste organele pelviene. Aceste organe, înşirate dinainte-înapoi, sunt următoarele: vezica urinară, 120
Anatomie şi Embriologie organele genitale (prostata, veziculele seminale, ductele deferente) şi ampula rectală. Între aceste organe pe de o parte, pereţii excavaţiei şi peritoneu pe de altă parte, se găseşte un ţesut conjunctiv celuloadipos foarte abundent. Este fascia pelvisului (Fascia pelvis), ţesutul conjunctiv pelvisubperitoneal sau conjunctivul pelvian subseros. În mod obişnuit, prin fascii se înţeleg nişte manşoane fibroase care învelesc muşchii. Ele învelesc atât fiecare muşchi, cât şi diferite grupe musculare. Pe lângă acest fel de formaţiuni laminare, Nomenclatura Anatomică mai atribuie termenul de „Fascia" şi unor mase de ţesut conjunctiv celulo-adipos de grosime şi abundenţă variabile, care umplu spaţiile dintre diferite organe. Este şi cazul pentru Fascia pelvis. Descrierea fasciei pelvisului, a conjunctivului pelvian subseros, cât şi terminologia folosită, ridică numeroase dificultăţi şi diferă de la un autor la altul. Fascia pelviană se divide în trei componente: fascia parietală, fascia viscerală şi ţesutul conjunctiv lax care umple spaţiile dintre diferitele organe şi pereţi. Fascia pelviană parietală (Fascia pelvis parietalis) ne este cunoscută de la descrierea fasciilor perineului. După cum s-a arătat acolo, ea este o lamă fibroasă continuă, care căptuşeşte suprafaţa interioară a bazinului mic (topografic) şi rezultă din fuziunea fasciilor muşchilor parietali endopelvieni (obturatori şi piriformi) şi a diafragmei pelviene (ridicători anali şi coccigieni). Fascia se continuă şi pe feţele pelviene ale sacrului, coccigelui şi a simfizei pubiene. Fascia pelviană viscerală (Fascia pelvis visceralis) îmbracă organele intrapelviene, mai ales vezica urinară, prostata, veziculele seminale, rectul, sub forma unor teci proprii. Aceste teci se formează în jurul organelor cavitare supuse unor modificări de formă succesive, continue, (umplere-golire) şi rezultă din condensarea şi consolidarea ţesutului conjunctiv supus unor solicitări funcţionale permanente, alternante, de tensiunerelaxare. Se formează astfel câte o fascie vezicală, rectală, periprostatică. La nivelul unde organele pelviene străbat planşeul pelvian, fascia parietală se reflectă şi se continuă cu cea viscerală. Toate spaţiile rămase libere între diferitele viscere, precum şi între viscere şi pereţii pelvieni, sunt ocupate de un ţesut conjunctiv celular foarte abundent. Acesta se condensează de-a lungul vaselor şi a nervilor intrapelvieni, conţine numeroase fibre 121
Page 1 and 2:
Anatomie şi Embriologie CURSUL 1 C
Page 3 and 4:
Anatomie şi Embriologie Vârful pr
Page 5 and 6:
Anatomie şi Embriologie Cei patru
Page 7 and 8:
Anatomie şi Embriologie cardiogen.
Page 9 and 10:
Anatomie şi Embriologie umflătura
Page 11 and 12:
Anatomie şi Embriologie DEZVOLTARE
Page 13 and 14:
Anatomie şi Embriologie Mugurele p
Page 15 and 16:
Anatomie şi Embriologie Au fost de
Page 17 and 18:
Anatomie şi Embriologie Secţiune
Page 19 and 20:
Anatomie şi Embriologie atrioventr
Page 21 and 22:
Anatomie şi Embriologie prin fuziu
Page 23 and 24:
Anatomie şi Embriologie CURSUL 4 A
Page 25 and 26:
Anatomie şi Embriologie Anomaliile
Page 27 and 28:
Anatomie şi Embriologie Trilogia F
Page 29 and 30:
Anatomie şi Embriologie Dubla ven
Page 31 and 32:
Anatomie şi Embriologie sternului,
Page 33 and 34:
Anatomie şi Embriologie ataşate m
Page 35 and 36:
Anatomie şi Embriologie Mediastinu
Page 37 and 38:
Anatomie şi Embriologie parte şi
Page 39 and 40:
Anatomie şi Embriologie în lunil
Page 41 and 42:
Anatomie şi Embriologie cavităţi
Page 43 and 44:
Anatomie şi Embriologie Acesta din
Page 45 and 46:
Anatomie şi Embriologie lateral al
Page 47 and 48:
Anatomie şi Embriologie CURSUL 7 A
Page 49 and 50:
Anatomie şi Embriologie Etap
Page 51 and 52:
Anatomie şi Embriologie 2. faptul
Page 53 and 54:
Anatomie şi Embriologie ulterioar
Page 55 and 56:
Anatomie şi Embriologie Prima faz
Page 57 and 58:
Anatomie şi Embriologie formează
Page 59 and 60:
Anatomie şi Embriologie Relaţia
Page 61 and 62:
Anatomie şi Embriologie persistă
Page 63 and 64: Anatomie şi Embriologie duodenojej
Page 65 and 66: Anatomie şi Embriologie adaptat fu
Page 67 and 68: Anatomie şi Embriologie CURSUL 9 A
Page 69 and 70: Anatomie şi Embriologie Atreziile
Page 71 and 72: Anatomie şi Embriologie afectate,
Page 73 and 74: Anatomie şi Embriologie unei greş
Page 75 and 76: Anatomie şi Embriologie Relaţiile
Page 77 and 78: Anatomie şi Embriologie Ligamentel
Page 79 and 80: Anatomie şi Embriologie CURSUL 11
Page 81 and 82: Anatomie şi Embriologie Formarea r
Page 83 and 84: Anatomie şi Embriologie urogenital
Page 85 and 86: Anatomie şi Embriologie doi centri
Page 87 and 88: Anatomie şi Embriologie Din organu
Page 89 and 90: Anatomie şi Embriologie partea cea
Page 91 and 92: Anatomie şi Embriologie Cursul 13
Page 93 and 94: Anatomie şi Embriologie persiste,
Page 95 and 96: Anatomie şi Embriologie Fimoza con
Page 97 and 98: Anatomie şi Embriologie În forma
Page 99 and 100: Anatomie şi Embriologie profunzime
Page 101 and 102: Anatomie şi Embriologie Porţiune
Page 103 and 104: Anatomie şi Embriologie se desprin
Page 105 and 106: Anatomie şi Embriologie tensiune c
Page 107 and 108: Anatomie şi Embriologie Inervaţie
Page 109 and 110: Anatomie şi Embriologie bazin - la
Page 111 and 112: Anatomie şi Embriologie pacientul
Page 113: Anatomie şi Embriologie care e str
Page 117 and 118: Anatomie şi Embriologie pelvisului
show all

CURSUL I - Cursuri Medicina

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?