5 ani de la aderarea României la U.E. Consilierii pentru afaceri ...

5 ani de la aderarea României la U.E.
Consilierii pentru afaceri europene, o şansă
pentru viitorul României

Introducere
La 1 ianuarie 2012 s-au împlinit 5 ani de când România a devenit ţară membră a Uniunii
Europene, iar ţara noastră are încă un drum lung până la atingerea unui nivel performant
în valorificarea avantajelor ce derivă din această calitate.
Corpul Consilierilor pentru Afaceri Europene este înfiinţat prin OUG 106 din 13
decembrie 2006, având scopul de a realiza programele şi reformele necesare pentru
îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din calitatea României de stat membru al Uniunii
Europene.
Una dintre cele mai importante probleme ale României din ultimii cinci ani constă în rata
de absorbţie foarte scăzută a fondurilor structural europene. Activitatea consilierilor
pentru afaceri europene din România, unul dintre factorii care influenţează această rată de
absorbţie, nu a fost încă analizată suficient în literatura de specialitate.
În acest context, APD Club Bucuresti şi-a propus în cadrul proiectului "5 ani de la
aderarea României la UE” să afle care este rolul Consilierilor pentru Afaceri
Europene, care sunt activităţile pe care le desfăşoară aceştia, cum sunt utilizaţi ei ca
resursă umană, care sunt mijloacele de eficientizare a activitatii lor în atragerea de fonduri
europene, armonizarea administraţiei româneşti cu cea europeană şi valorificarea pentru
România a beneficiilor ce derivă din calitatea de membru al Uniunii Europene. În
acest sens au fost trimise chestionare către instituţii în care sunt angajaţi Consilieri
pentru Afaceri Europene, precum şi către consilierii pentru afaceri europene.
Raportul rezultat analizează activitatea consilierilor pentru afaceri europene pe baza
răspunsurilor primite de la consilieri, prefecturi, ministere, şi alte instituţii ale statului la o
serie de întrebări legate de activitatea consilierilor.
Chestionarul trimis ministerelor şi prefecturilor conţine unsprezece întrebări legate de
numărul consilierilor, prezenţa lor în cadrul instituţiei din 2004 până astăzi, organizarea,
atribuţiile şi salarizarea acestora. Răspunsurile la cele unsprezece întrebări sunt analizate în
ordinea în care acestea apar în chestionar prin date statistice. La sfârşitul analizei fiecărei
întrebări se stabilesc concluzii şi se fac sugestii pentru îmbunătăţirea activităţii consilierilor
3

pentru afaceri europene şi, implicit, pentru creşterea absorbţiei fondurilor europene.
Toate concluziile şi sugestiile sunt reluate la sfârşitul raportului.
Asociaţia Pro Democraţia Club Bucureşti (APD Club Bucureşti) este o organizaţie
neguvernamentală, non-profit şi nepartizană. Misiunea Asociaţiei Pro Democraţia este de
a întări democraţia la nivel naţional şi internaţional prin stimularea participării civice.
Domeniile de interes ale Asociaţiei Pro Democraţia sunt: îmbunătăţirea relaţiei între
alegători şi aleşi, corectitudinea procesului electoral, educaţia civică, participarea
cetăţenilor la procesul de elaborare a politicilor publice, transparenţa instituţiilor publice
şi controlul societăţii civile asupra acestora, respectarea drepturilor omului.
4

"5 ani de la aderarea României la UE. Consilierii de afaceri europene,
o şansă pentru viitorul Romaniei"
România a aderat la Uniunea Europeană împreună cu Bulgaria în 2007. Una dintre cele
mai importante probleme ale României în perioada post-aderare a reprezentat-o rata de
absorbţie foarte scăzută a fondurilor structural europene: doar 3,72%, în raport cu plăţile
efectuate către Comisia Europeană, conform informaţiilor postate pe site-ul Ministerului
Afacerilor Europene. 1
Rata absorbţiei fondurilor europene este influenţată de mai mulţi factori. Unul dintre
aceştia, care nu a fost analizat cu destulă atenţie în ultimii ani, este activitatea consilierilor
pentru afaceri europene în cadrul instituţiilor statului. Pentru a înţelege cât mai bine
activitatea consilierilor pentru afaceri europene, Asociaţia Pro Democraţia a trimis un
chestionar cu unsprezece întrebări către toate prefecturile şi ministerele României. Cele
unsprezece întrebări au fost următoarele:
1. Câte persoane sunt angajate în prezent cu funcţia de Consilier pentru Afaceri Europene în instituţia
pe care o conduceţi?
2. Câte persoane erau angajate la momentul ianuarie 2004 cu funcţia de Consilier pentru Afaceri
Europene în instituţia pe care o conduceţi?
3. Considerând ca moment de referinţă ianuarie 2004, au existat fluctuaţii de personal în rândul
Consilierilor pentru Afaceri Europene angajaţi în instituţia pe care o conduceţi? Dacă răspunsul este
pozitiv care sunt motivele?
4. Câte persoane sunt angajate pe alte poziţii decât cea de Consilier pentru Afaceri Europene în
instituţia pe care o conduceţi şi care îndeplinesc atribuţii specifice legate de administrarea relaţiei cu
Uniunea Europeană şi celelalte ţări membre?
5. În subordonarea cui se află personalul angajat în funcţia de Consilieri pentru Afaceri Europene?
6. Care sunt sarcinile îndeplinite în cadrul instituţiei pe care o conduceţi de către personalul în funcţia de
Consilier pentru Afaceri Europene?
7. Cum apreciaţi contribuţia Consilierilor pentru Afaceri Europene angajaţi în instituţia pe care o
conduceţi la administrarea relaţiei cu Uniunea Europeană şi celelalte state membre?
1
5

8. Care sunt măsurile pe care le-aţi adoptat până în prezent pentru a creşte capacitatea instituţiei pe
care o conduceţi în ce priveşte valorificarea pentru România a beneficiilor ce derivă din calitatea de
membru al Uniunii Europene?
9. Care consideraţi că sunt măsurile de care este nevoie să fie implementate pentru a creşte capacitatea
instituţiei pe care o conduceţi în ce priveşte valorificarea pentru România a beneficiilor ce derivă din
calitatea de membru al Uniunii Europene?
10. În desfăşurarea activităţii Consilierilor pentru Afaceri Europene sunt respectate prevederile OUG
nr. 19/2003, în special cele privind coordonarea directă a activităţii de către conducătorul instituţiei,
precum şi cele referitoare la stabilirea atribuţiilor?
11. Apreciaţi că salarizarea Consilierilor pentru Afaceri europene este motivantă pentru activitatea pe
care o desfăşoară şi este corelată cu standardele europene în domeniu?
Chestionarul a fost trimis prin fax de către Asociaţia Pro Democraţia către toate
ministerele şi prefecturile României. Au răspuns în termen de 30 de zile 2 6 ministere şi
alte instituţii publice 3 şi 24 de prefecturi (din 42). 4
Pe deasupra, Asociaţia Pro Democraţia a trimis un chestionar asemănător cu nouă
întrebări către mai mulţi consilieri pentru afaceri europene. 5 Doar 4 consilieri au răspuns
la acest chestionar. Cele nouă întrebări adresate consilierilor au fost următoarele:
2 Cele 6 ministere şi alte instituţii sunt: Direcţia Natională Anticorupţie, Consiliul Superior al Magistraturii,
Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Ministerul Justiţiei
şi Ministerul Mediului şi Pădurilor.
3 Conform prevederilor art. 7 alin. 1) din Legea nr. 544/2001, “autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să
răspundă în scris la solicitarea informaţiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30
de zile de la înregistrarea solicitării, în funcţie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare şi
de urgenţa solicitării. În cazul în care durata necesară pentru identificarea şi difuzarea informaţiei solicitate
depăşeşte 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiţia înştiinţării
acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile.”
4 Cele 24 de prefecturi sunt prefecturile următoarelor judeţe: Arad, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila,
municipiul Bucureşti, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Dolj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov,
Maramureş, Mehedinţi, Neamţ, Sălaj, Timiş, Tulcea, Vâlcea, şi Vrancea.
5 Pentru a evita confuziile, întrebările trimise prefecturilor şi ministerelor vor fi notate cu cifre arabe (1,2,3, etc.),
iar întrebările trimise consilierilor pentru afaceri europene vor fi notate cu cifre romane (I, II, III, etc.). Acestea
vor fi correlate şi analizate împreună acolo unde va fi cazul.
6

I. Care sunt problemele cu care vă confruntaţi în îndeplinirea sarcinilor curente?
II. În instituţia în care sunteti angajat există persoane angajate pe alte poziţii decât cea de Consilier
pentru Afaceri Europene şi care îndeplinesc atribuţii specifice legate de administrarea relaţiei cu Uniunea
Europeană şi celelalte ţări membre?
III. Care sunt atribuţiile care vă revin potrivit fişei de post aflate în vigoare la momentul completării
chestionarului?
IV. În ce măsură consideraţi că este folosită competenţa dumneavoastră de către instituţia în care sunteţi
angajat?
V. Care este contribuţia pe care consideraţi că aţi putea să o aduceţi în instituţia în care sunteţi angajat
la administrarea relaţiei cu Uniunea Europeană şi celelalte ţări membre?
VI. Care sunt măsurile adoptate până în prezent în instituţia în care sunteţi angajat pentru a creşte
capacitatea acesteia de a valorifica pentru România beneficiile ce derivă din calitatea de membru al
Uniunii Europene?
VII. Care consideraţi că sunt măsurile de care este nevoie să fie implementate pe viitor pentru a creşte
capacitatea instituţiei în care sunteţi angajat de a valorifica pentru România beneficiile ce derivă din
calitatea de membru al Uniunii Europene?
VIII. În desfăşurarea activităţii dumneavoastră sunt respectate prevederile OUG nr.19/2003, în
special cele privind coordonarea directă a activităţii de către conducătorul instituţiei, precum şi cele
referitoare la stabilirea atribuţiilor?
IX. Apreciaţi că salarizarea actuală este de natură să vă motiveze în activitatea desfăşurată?
Trebuie precizat că strategia absorbţiei fondurilor europene s-a schimbat de la data la care
a fost trimis chestionarul până la data la care a fost întocmit acest raport prin înfiinţarea
Ministerului Afacerilor Europene, minister ce îndeplineşte atribuţii în domeniul
coordonării şi gestionării fondurilor europene şi în domeniul afacerilor europene. 6
Pentru a analiza prezenţa şi activitatea consilierilor pentru afaceri europene în cadrul
instituţiilor statului român, am sintetizat răspunsurile tuturor instituţiilor pentru fiecare
dintre cele unsprezece întrebări, şi a consilierilor pentru fiecare dintre cele nouă întrebări,
am făcut observaţii, am tras concluzii şi, pe baza acestor observaţii şi concluzii, am oferit
sugestii pentru îmbunătăţirea activităţii acestor consilieri, şi implicit pentru ameliorarea
absorbţiei fondurilor europene.
Raportul va analiza pe rând cele unsprezece întrebări, prezentând datele statistice, şi
prezentând concluzii pentru fiecare întrebare. De asemenea, acestea vor fi corelate cu cele
6
7

nouă întrebări adresate consilierilor. Ultima secţiune va relua concluziile tuturor
întrebărilor.
1. Câte persoane sunt angajate în prezent cu funcţia de Consilier pentru Afaceri
Europene în instituţia pe care o conduceţi?
Aproape jumătate dintre prefecturi, 11 la număr, nu au niciun singur consilier pentru
afaceri europene. 9 prefecturi au un singur consilier, 3 prefecturi au doi consilieri, o
singură prefectură, cea a judeţului Cluj, are trei consilieri.
Direcţia Natională Anticorupţie are un consilier pentru afaceri europene, Consiliul
Superior al Magistraturii are patru consilieri, Secretariatul General al Guvernului are şapte
consilieri, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale are zece consilieri, iar
Ministerul Justiţiei unsprezece consilieri. Cei mai mulţi consilieri pentru afaceri europene
sunt angajaţi la Ministerul Mediului şi Pădurilor: şaptesprezece.
Prima observaţie, şi cea mai evidentă, este că aproape jumătate dintre prefecturi nu au nici
măcar un consilier pentru afaceri europene. Chiar dintre prefecturile care au consilieri,
cele mai multe au un singur consilier pentru afaceri europene. Ministerele şi celelalte
instituţii care au răspuns la chestionar stau bine din acest punct de vedere, având între
unu şi şaptesprezece consilieri.
Răspunsurile venite de la instituţiile ce au angajate în prezent cel puţin un consilier pentru
afacerile europene sugerează, după cum vom observa analizând răspunsurile de la
8

întrebările 6,7, şi 8, că rolul acestor consilieri este în general unul pozitiv. Astfel, prima
sugestie a acestui raport constă în constrângerea fiecărei prefecturi de a angaja cel puţin un consilier
– de preferinţă însă doi sau mai mulţi consilieri - pentru afaceri europene.
Numărul scăzut al consilierilor din prefecturi generează probleme din cauza volumului
ridicat de muncă. Astfel, la întrebarea I. care sunt problemele cu care vă confruntaţi în
îndeplinirea sarcinilor curente? unul dintre consilieri a răpuns: „volumul mare de activitate
din cauza faptului că nu sunt implicate mai multe persoane din instituţie în activitatea de
afaceri europene.” Pentru a spera la o activitate într-adevăr eficientă în domeniul afacerilor europene,
fiecare prefectură ar trebui să aibă cel puţin doi consilieri pentru afaceri europene.
9

2. Câte persoane erau angajate la momentul ianuarie 2004 cu funcţia de Consilier pentru
Afaceri Europene în instituţia pe care o conduceţi?
22 de prefecturi, aproape toate dintre cele care au răspuns, nu aveau nicio persoană
angajată la momentul ianuarie 2004 cu funcţia de consilier pentru afaceri europene. O
singură prefectură, cea a judeţului Bistriţa-Năsăud, avea un consilier. Tot o singură
prefectură, cea a judeţului Iaşi, avea doi consilieri.
Consiliul Superior al Magistraturii, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Justiţiei
şi Ministerul Mediului şi Pădurilor nu aveau, la momentul respectiv, niciun consilier
pentru afaceri europene, iar Ministerul Justiţiei ne-a comunicat că „începând cu data de
01.01.2007, consilierii pentru afaceri europene au fost preluaţi, în temeiul legii şi pe bază
de protocol, de la Ministerul Integrării Europene, la Ministerul Justiţiei.” Direcţia
Naţională Anticorupţie avea un consilier, iar Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii
Informaţionale avea opt consilieri.
Din nou, prima şi cea mai evidentă observaţie este că peste 90% dintre prefecturi nu
aveau niciun consilier pentru afaceri europene la începutul anului 2004. De asemenea, nici
4 dintre cele 6 ministere şi celelalte instituţii care au răspuns la chestionarul nostru nu
aveau vreun consilier la acea dată.
10

1. & 2. Comparaţie între ianuarie 2004 şi iulie 2011:
După cum indică graficul, una dintre prefecturi, cea a judeţului Iaşi, are un consilier mai
puţin în iulie 2011 decât avea în ianuarie 2004. Pentru 11 prefecturi numărul consilierilor
pentru afaceri europene a rămas neschimbat. 9 prefecturi au un consilier mai mult, pentru
2 prefecturi, ale judeţelor Bihor şi Constanţa, numărul consilierilor a crescut cu doi, o
singură prefectură, cea a judeţului Cluj, are cu trei consilieri mai mult decât în 2004.
Direcţia Naţională Anticorupţie a stagnat din acest punct de vedere, rămânând cu un
consilier. Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Internaţionale are doi consilieri în plus
faţă de luna ianuarie a anului 2004, Consiliul Superior al Magistraturii are patru consilieri
în plus, Secretariatul General al Guvernului are şapte consilieri în plus. O creştere
semnificativă se poate observa la Ministerul Justiţiei: unsprezece consilieri pentru afaceri
europene. Cea mai mare creştere a avut loc la Ministerul Mediului şi Pădurilor:
şaptesprezece consilieri.
Din grafic reiese clar că nimic nu s-a schimbat pentru aproape jumătate dintre prefecturi
de la începutul anului de referinţă 2004 şi până în 2011. 11 prefecturi din cele 24 au
acelaşi număr de consilieri ca în urmă cu opt ani. Numărul consilierilor a rămas aproape
întotdeauna acelaşi: zero. Într-unul dintre cazuri, cel al prefecturii judeţului Iaşi, numărul
consilierilor chiar a scăzut. Doar jumătate dintre prefecturi au mai mulţi consilieri pentru afaceri
europene decât aveau în luna ianuarie a anului 2004.
11

Situaţia este diferită în cazul ministerelor şi a celorlaltor instituţii. În cinci din cele şase
cazuri se poate vorbi de o creştere a numărului de consilieri.
3. Considerând ca moment de referinţă ianuarie 2004, au existat fluctuaţii de personal în
rândul Consilierilor pentru Afaceri Europene angajaţi în instituţia pe care o conduceţi?
Dacă răspunsul este pozitiv care sunt motivele?
a. Au existat fluctuaţii de personal în rândul Consilierilor pentru Afaceri Europene
angajaţi în instituţia pe care o conduceţi?
Cu toate că cele mai multe prefecturi ne-au anunţat că numărul de consilieri pentru
afaceri europene este neschimbat faţă de momentul ianuarie 2004, aproape jumătate
dintre prefecturi au răspuns că au existat fluctuaţii de personal în rândul consilierilor
pentru afaceri europene. Celelalte 14 ne-au dat de înţeles că nu au existat fluctuaţii de
personal.
Consiliul Superior al Magistraturii a declarat că nu au existat fluctuaţii de personal în
perioada ianuarie 2004 – iulie 2011. Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Internaţionale,
Ministerul Justiţiei, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Mediului şi Pădurilor
şi Direcţia Naţională Anticorupţie au declarat că au existat fluctuaţii în această perioadă.
Cea mai importantă fluctuaţie a avut loc la Ministerul Mediului şi Pădurilor, care a preluat
în cursul anului 2007, în urma desfiinţării Ministerului Integrării Europene, 14 consilieri.
Din răspunsurile prefecturilor rezultă, uneori explicit, că fluctuaţiile care au avut loc au
influenţat doar temporar numărul de consilieri pentru afaceri europene. Astfel, unele
prefecturi care nu aveau consilieri pentru afaceri europene la începutul anului 2004 au
ocupat această poziţie cândva în ultimii opt ani, însă postul de consilier a fost desfiinţat
12

între timp, de cele mai multe ori în anul 2010, sau a rămas vacant din motive pe care le vom
discuta în continuare.
b. Care sunt motivele (pentru fluctuaţiile respective)?
7 8
Cele mai multe prefecturi, 13, nu au răspuns la întrebare, sau au răspuns că nu este cazul.
Altfel, cele mai frecvente cauze pentru fluctuaţii, ce apar în 7, respectiv 4 dintre
răspunsuri, sunt angajarea, şi disponibilizarea cauzată de restructurarea / reorganizarea
instituţiei. Alte cauze pentru fluctuaţii au fost transferul (3 răspunsuri), disponibilizarea,
demisia (ambele cu câte 2 răspunsuri) şi redistribuirea (un răspuns).
Cele mai frecvente cauze menţionate de ministere şi celelalte instituţii au fost plecarea în
mediul privat (2 răspunsuri) şi transferul (2 răspunsuri, dintre care unul în sensul venirii, şi
anume din alt minister, şi celălalt în sensul plecării, şi anume în cadrul unei alte instituţii
guvernamentale). Celelalte cauze sunt plecarea în cadrul instituţiilor U.E., promovarea,
decesul, sau încetarea raporturilor de muncă (toate câte un răspuns).
7 Cea mai importantă fluctuaţie, ce nu este inclusă în grafic, a avut loc la nivelul Secretariatului General al
Guvernului. Astfel, fluctuaţiile de personal la nivelul SGG “se explică prin redistribuirea consilierilor pentru
afaceri europene către alte instituţii ale administraţiei central, potrivit dispoziţiilor HG nr. 406/2007 pentru
aprobarea redistribuirii unui număr de 14 consilieri pentru afaceri europene din cadrul Secretariatului General
al Guvernului în cadrl Departamentului pentru Afaceri Europene şi Oficiului Român pentru Adopţii, precum şi
ale OUG nr. 110/2007 pentru aprobarea redistribuirii unor posturi din cadrul aparatului de lucru al
Guvernului în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.”
8 Au fost luate în considerare şi mai multe variante de răspuns pentru fiecare instituţie acolo unde a fost cazul.
13

După cum am discutat mai devreme, unele prefecturi au avut unul sau mai mulţi consilieri
între anii 2004 şi 2011, consilieri care au fost de multe ori nevoiţi să plece din cauza
restructurării prefecturii respective. În alte cazuri au fost disponibilizaţi, transferaţi, au
părăsit postul de consilier pentru afaceri europene prin demisie, sau au fost redistribuiţi.
Atfel, 12 răspunsuri au indicat plecări ale consilierilor pentru afaceri europene (dintre care
doar 2 răspunsuri sugerează că iniţiativa a aparţinut consilierilor, care au părăsit poziţia
prin demisie), si doar 3 răspunsuri au vorbit despre venirea consilierilor pentru afaceri
europene, prin angajare.
Cele mai frecvente plecări ale consilierilor au avut loc în anul 2010: cinci consilieri din cadrul
prefecturilor au fost disponibilizaţi, cel puţin patru dintre ei din cauza restructurării /
reorganizării instituţiei. Astfel, tendinţa la nivel naţional din ultimii doi ani este una a scăderii
numărului de consilieri pentru afaceri europene.
Toate cele 6 răspunsuri venite de la ministere şi alte instituţii se referă la plecări: plecări în
mediul privat, în cadrul instituţiilor U.E., promovări, încetări ale raportului de muncă.
Dacă în cazul prefecturilor iniţiativa în cazul plecărilor a aparţinut instituţiilor, în cazul
ministerelor şi a celorlaltor instituţii iniţiativa a aparţinut, în majoritatea cazurilor,
consilierilor.
Cu toate că multe prefecturi au vorbit despre fluctuaţii, în majoritatea cazurilor nu putem
să vorbim despre fluctuaţii semnificative la nivelul instituţiilor. Nu avem cum să
observăm, de exemplu, fluctuaţii masive de personal în ultimii opt ani, şi nici în perioada
momentului 1 ianuarie 2007, data la care România a aderat la Uniunea Europeană.
Venirile şi plecările au fost mai degrabă, în majoritatea cazurilor, fenomene izolate.
Pentru a evita demisia consilierilor pentru afaceri europene - plecări în mediul privat, sau
în cadrul instituţiilor U.E. – este necesară motivarea salarială a acestora, acolo unde este cazul.
După cum vom vedea analizând răspunsurile de la întrebarea 9, (care consideraţi că sunt
măsurile de care este nevoie să fie implementate pentru a creşte capacitatea instituţiei pe
care o conduceţi în ce priveşte valorificarea pentru România a beneficiilor ce derivă din
calitatea de membru al Uniunii Europene?) una dintre sugestii constă în motivarea
salarială a consilierilor pentru afaceri europene. Simpla motivare salarială nu este însă
suficientă; este de asemenea necesară introducerea unui sistem de bonusuri financiare, condiţionate de
atragerea unor proiecte finanţate din founduri U.E. Această motivare nu este însă posibilă prin
legea unică a salarizării sub forma ei actuală; legea salarizării va trebui modificată în asa fel
încât motivarea financiară a consilierilor pentru afaceri europene să fie posibilă prin
bonusuri legate de performanţa lor. Angajarea consilierilor pentru afacerile europene
trebuie tratată de către stat ca o investiţie, pentru că atragerea unor proiecte în valoare
totală de miliarde de euro este o investiţie.
14

4. Câte persoane sunt angajate pe alte poziţii decât cea de Consilier pentru Afaceri
Europene în instituţia pe care o conduceţi şi care îndeplinesc atribuţii specifice legate de
administrarea relaţiei cu Uniunea Europeană şi celelalte ţări membre?
9
După cum rezultă şi din grafic, 8 prefecturi nu au nicio persoană angajată pe altă poziţie
care să îndeplinească atribuţii specifice legate de administrarea relaţiei cu U.E. şi celelalte
ţări membre. Alte 6 prefecturi au o singură persoană, 9 prefecturi au două persoane, şi o
singură prefectură, cea a judeţului Hunedoara, are patru persoane angajate pe alte poziţii,
dar care îndeplinesc astfel de atribuţii.
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi Secretariatul General al
Guvernului nu au nicio altă persoană angajată pe vreo altă poziţie decât cea de consilier
pentru afaceri europene care să îndeplinească atribuţii specifice legate de administrarea
relaţiei cu Uniunea Europeană şi celelalte ţări membre. Direcţia Naţională Anticorupţie
are două, iar Consiliul Superior al Magistraturii are patru persoane angajate pe alte poziţii
care îndeplinesc acest gen de atribuţii. Din nou, cel mai bine stă Ministerul Mediului şi
Pădurilor, cu 6 persoane angajate pe alte poziţii ce contribuie la gestionarea relaţiei cu
Uniunea Europeană şi celelalte state membre.
Astfel, situaţia este ceva mai bună dacă luăm în considerare numărul de persoane angajate
pe alte poziţii, dar care îndeplinesc atribuţii specifice legate de administrarea relaţiei cu
U.E.. Doar 8 prefecturi nu au nicio persoană angajată pe o astfel de poziţie. Mai mult de
jumătate dintre prefecturi au o persoană sau două care îndelineşte astfel de atribuţii. De
remarcat că 3 prefecturi, cele ale judeţelor Harghita, Ilfov, şi Timiş, nu au nici consilier
9 Ministerul Justiţiei ne-a comunicat că “există şi personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi
procurorilor care îndeplineşte atribuţii directe în relaţia cu U.E. şi celelalte state membre,” fără a preciza însă
numărul aproximativ al acestora. Astfel, răspunsul primit de la Ministerul Justiţiei nu este inclus în grafic.
15

pentru afaceri europene, şi nici vreo poziţie cu atribuţii specifice asemănătoare cu cele ale
consilierilor.
8 prefecturi au atât cel puţin un consilier pentru afaceri europene, cât şi cel puţin o
persoană care îndeplineşte atribuţii specifice asemănătoare consilierilor pentru afaceri
europene.
În concluzie, singura sugestie ca rezultat al analizei răspunsurilor de la întrebarea 4 este ca
prefecturile în cadrul cărora nu este angajat niciun consilier pentru afaceri europene să delege temporar,
până la momentul angajării unui consilier, cel puţin o parte dintre atribuţiile specifice legate de
administrarea relaţiei cu Uniunea Europeană şi celelalte ţări membre unei alte persoane, sau unor alte
persoane din cadrul instituţiei.
II. În instituţia în care sunteti angajat există persoane angajate pe alte poziţii decât cea de
Consilier pentru Afaceri Europene şi care îndeplinesc atribuţii specifice legate de
administrarea relaţiei cu Uniunea Europeana şi celelalte ţări membre?
Toţi cei patru consilieri ne-au informat că există şi alte persoane cu atribuţii specifice
legate de administrarea relaţiei cu U.E. în cadrul instituţiei respective. Doi dintre cei patru
respondenţi ne-au dat şi detalii:
- „Există în cadrul Serviciului Afaceri Europene, Dezvoltare Economică şi
Conducerea Serviciilor Publice Deconcentrate (...) o persoană care se ocupă şi de
activitatea de relaţii externe, înfrăţiri, etc.
Atribuţiile Consilierului pentru Afaceri Europene nu se regăsesc în fişa postului
niciunuia dintre ceilalţi angajaţi ai instituţiei.”
16

- „Pe lângă consilierii de afaceri europene, mai activează în cadrul acestei unităţi şi
manageri publici. (...) Spre deosebire însă de consilierii de afaceri europene, care
fac parte din categoria personalului contractual, fără posibilităţi de avansare în
carieră şi în grad profesional sau din punct de vedere al venitului, managerii publici
sunt funcţionari de carieră. Deosebirile dintre cele două categorii sunt numai din
punct de vedere al drepturilor şi oportunităţilor pe care le au fiecare, dar nu şi din
punct de vedere al complexităţii atribuţiilor şi sarcinilor. Acest aspect este de
natură a dezavantaja categoria consilierilor de afaceri europene.
17

5. În subordonarea cui se află personalul angajat în funcţia de Consilieri pentru Afaceri
Europene?
10
Prefecturi
- În subordinea şefului / conducerii Serviciilor Publice Deconcentrate: 9
- Nu au răspuns / nu este cazul: 8
- În subordinea prefectului: 4
- În subordinea subprefectului: 2
- Alte răspunsuri: 2
Instituţii şi alte ministere
- Alte răspunsuri: 9
- În subordinea ministrului: 1
- În subordinea Procurorului Şef Direcţie: 1
În cele mai multe prefecturi, 9 la număr, consilierii pentru afaceri europene se află în
subordinea şefului Serviciilor Publice Deconcentrate, sau a conducerii Serviciilor Publice
10 Suma răspunsurilor este 25 şi nu 24 pentru că personalul angajat în funcţia de consilier pentru afaceri
europene din cadrul prefecturii Ialomiţa se află atât în subordinea Şefului Serviciului Afaceri Europene şi
Monitorizarea Serviciilor Publice Deconcentrate, cât şi a prefectului, astfel că răspunsul a fost numărat pentru
ambele categorii.
18

Deconcentrate. 11 8 prefecturi nu au răspuns / au răspuns că nu este cazul. Doar în 4
prefecturi consilierii pentru afaceri europene se află în subordinea prefectului. În 2 prefecturi consilierii
se află în subordinea subprefectului, şi 2 prefecturi au dat alte răspunsuri.
În cazul prefecturilor, categoria „în subordinea şefului Serviciilor Publice Deconcentrate
/ conducerii Serviciilor Publice Deconcentrate” include următoarele 6 răspunsuri:
- Şefului Serviciului Conducerii Serviciilor Deconcentrate, Programe Europene,
Relaţii Publice
- Şefului Serviciului Monitorizarea Serviciilor Publice Deconcentrate, Situaţii de
Urgenţă
- Şefului Serviciului Afaceri Europene şi Monitorizarea Serviciilor Publice
Deconcentrate
- Şefului Serviciului Afaceri Europene, Dezvoltare Economică şi Conducerea
serviciilor Publice Deconcentrate
- Şefului Serviciului Resurse Umane, Financiar Contabilitate, Operaţiuni
Administrative, Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale, Dezvoltare Economică şi
Servicii Publice Deconcentrate
- Serviciului Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale, Servicii Publice
Deconcentrate
-
Tot în cazul prefecturilor, categoria „alte răspunsuri” include următoarele 2 răspunsuri:
- Şefului Serviciilor pentru Coordonarea Serviciilor Publice
- Compartimentului Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale
Cele 6 ministere şi alte instituţii au dat 11 răspunsuri diferite. Astfel, în cazul ministerelor
şi a celorlaltor instituţii, categoria „alte răspunsuri” include următoarele 10 răspunsuri:
- Directorului Direcţiei pentru Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe
- Şefilor de serviciu din cadrul direcţiei
- Compartimentului pentru Afaceri Europene
- Direcţiei Generale pentru Politici şi Programe
- Direcţiei pentru Politici şi Programe
- Direcţiei Afacerilor Europene
- Direcţiei Drept Internaţional şi Cooperare Juridică
- Direcţiei Tehnologiei Informaţiei şi Serviciului Programe Europene
- Fiecare consilier se află în subordinea conducătorului structurii în care sunt
angajaţi
- Sub coordonarea conducătorului instituţei / a ministrului
- În subordinea Procurorului Şef Direcţie
11 Serviciile Publice Deconcentrate sunt “structuri organizatorice ale ministerelor sau ale altor organe ale
administraţiei publice centrale de specialitate, organizate în unităţile administrativ-teritoriale, prin care acestea
îşi exercită atribuţiile în judeţe, municipii, oraşe şi comune.”
19

Răspunsurile de la această întrebare pot fi analizate în strânsă legătură cu prima parte a
întrebării cu numărul 10 (În desfăşurarea activităţii Consilierilor pentru Afaceri Europene
sunt respectate prevederile OUG nr. 19/2003, în special cele privind coordonarea directă
a activităţii de către conducătorul instituţiei [...]?) Astfel, în conformitate cu OUG nr.
19/2003, „consilierii pentru afaceri europene îşi desfăşoară activitatea sub coordonarea
directă a conducătorului autorităţii sau instituţiei publice;” 12 în cazul acesta, în subordinea
prefectului, sau a ministrului, etc. Cu toate acestea, doar 4 prefecturi din cele 24 au declarat că
personalul angajat în funcţia de consilier pentru afaceri europene se află în subordinea prefectului!
Celelalte, după cum am menţionat mai devreme, se află în subordinea şefului - sau a
conducerii - serviciilor publice deconcentrate, sau în subordinea subprefectului. Astfel,
pentru o mai bună organizare şi coordonare, sugestia cea mai evidentă este aplicarea OUG nr.
19/2003, pentru ca toţi consilierii pentru afaceri europene să se afle sub coordonarea directă a
conducătorului autorităţii sau instituţiei publice, adică a prefectului, ministrului, etc.
12 Textul complet al Ordonanţei de Urgenţă numărul 19/2003 poate fi găsit la
şi la sfârşitul acestui raport, la secţiunea Note.
20

6. Care sunt sarcinile îndeplinite în cadrul instituţiei pe care o conduceţi de către
personalul în funcţia de Consilier pentru Afaceri Europene? 13
Întrebarea referitoare la sarcinile îndeplinite de către personalul în funcţia de consilier
pentru afacerile europene a primit gama cea mai variată de răspunsuri. Astfel, răspunsurile
au variat destul de mult de la prefectură la prefectură, ceea ce demonstrează că, de foarte
multe ori, fişa postului de consilier pentru afaceri europene ori nu este destul de clară, ori
nu este întotdeauna respectată. De multe ori consilierii se văd nevoiţi să îndeplinească
sarcini care nu intră neapărat în atribuţiile lor în loc să se concentreze mai mult asupra
sarcinilor care au o influenţă directă asupra absorbţiei fondurilor europene.
- Nu au răspuns / nu este cazul / au dat un răspuns general: 15
- Diseminarea de informaţii despre afaceri europene şi programe cu finanţare
externă U.E.: 11
(Către autorităţile publice locale: 10 ; către cetăţenii / opinia publică din judeţul
respectiv: 8 ; către instituţiile publice: 1; către agenţii economici: 1 ; către alţi actori
sociali: 2)
- Acordarea de consultanţă autorităţilor publice locale în domeniul afacerilor U.E.: 9
- Monitorizarea respectării reglementării europene referitoare la libera circulaţie a
serviciilor, persoanelor, mărfurilor: 6
- Traducerea corespondenţei / documentelor / materialelor relevante (afaceri
europene): 6
- Întocmirea / colaborarea la / participarea la elaborarea planului de acţiuni
referitor la angajamentele asumate de România în domeniul afacerilor europene: 5
- Elaborarea / implementarea / programarea / depunerea de proiecte cu finanţare
U.E.: 4
- Monitorizarea promovării / implementării proiectelor cu finanţare U.E. derulate
de autorităţile publice locale din judeţul respectiv: 4
- Dezvoltarea relaţiilor internaţionale / elaborarea răspunsurilor şi adreselor privind
colaborarea instituţii internaţionale pe probleme de afaceri europene /
comunicarea cu instituţii / organizaţii cu relevanţă la nivelul U.E. sau al statelor
membre: 3
- Elaborarea de documente / rapoarte de informare europeană / cu privire la
finanţările U.E.: 3
- Analizarea / monitorizarea activitatea serviciilor publice deconcentrate: 3
- Desfăşurarea activităţilor necesare pentru a răspunde solicitărilor centrului
SOLVIT: 3 14
13 Au fost luate în considerare şi mai multe variante de răspuns pentru fiecare instituţie acolo unde a fost cazul.
21

- Întocmirea / colaborarea la / participarea la elaborarea planului de acţiuni
referitor la promovarea accesării fondurilor U.E.: 2
- Participarea la cursuri / conferinţe / simpozioane cu tematici legate de
problematica U.E.: 2
- Aplicarea planului de acţiuni referitor la angajamentele asumate de România în
domeniul afacerilor europene: 2
- Elaborarea de documente în vederea cooperării /stabilirea acordurilor de
parteneriat încheiate între autorităţile publice locale şi structuri similare din alte
state: 2
- Informarea unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor de cultură, serviciilor
publice deconcentrate, organizaţiilor neguvernamentale cu privire la lansări de linii
/ programe de finanţare din fonduri U.E.: 2
- Atribuţii specifice în domeniul realizării programelor şi reformelor necesare /
asigurarea îndeplinirii angajamentelor asumate pentru îndeplinirea obligaţiilor ce
decurg din calitatea României ca stat-membru al U.E.: 2
- Urmărirea angajamentelor asumate de România privind legislaţia comunitară /
monitorizarea aplicării politicilor comunitare conform documentelor
programatice: 2
- Atragerea participării societăţii civile în activităţi care au legătură cu domeniul
integrării europene: 2
- Respectarea cerinţelor documentaţiei Sistemului de Management al Calităţii: 2
III. Care sunt atribuţiile care vă revin potrivit fişei de post aflate în vigoare la momentul
completării chestionarului?
Respondentul nr. 1:
- Participă la elaborarea planului de acţiuni pentru realizarea, în judeţ, a
angajamentelor asumate de România în domeniul afacerilor europene
- Colaborează cu compartimentul juridic la acordarea avizului de legalitate al
prefectului asupra actelor normative emise de către autorităţile administraţiei publice
locale, pentru asigurarea conformităţii cu legislaţia comunitară
14 Conform site-ului ,” SOLVIT este o reţea de soluţionare a
problemelor, în cadrul căreia statele membre ale UE conlucrează pentru a soluţiona, fără utilizarea procedurilor
legale, problemele survenite datorită aplicării necorespunzătoare a legislaţiei privind piaţa internă, de către
autorităţile publice. În fiecare stat membru al Uniunii Europene (precum şi în Norvegia, Islanda şi Lichtenstein)
există un centru SOLVIT. Centrele SOLVIT pot sprijini în rezolvarea plângerilor provenite atât din partea
cetăţenilor, cât şi a întreprinderilor. Acestea fac parte din administraţia naţională şi se angajează să furnizeze
soluţii reale pentru problemele prezentate, într-un termen de zece săptămâni. Serviciile furnizate de către
SOLVIT sunt gratuite.
SOLVIT funcţionează din luna iulie 2002. Comisia Europeană coordonează reţeaua, a cărei funcţionare este
asigurată de către statele membre, furnizează baza de date, iar după caz, ajută la soluţionarea mai rapidă a
problemei. Plângerile oficiale primite de către Comisie, pentru care se întrevede o posibilitate reală de a fi
soluţionate altfel decât pe cale juridică, sunt trimise de asemenea către SOLVIT.”
22

- Propune şi desfăşoară acţiuni de informare a autorităţilor publice locale şi a
cetăţenilor din judeţ, cu privire la domeniul afacerilor europene
- Acordă consultanţă autorităţilor publice locale pe probleme referitoare la afaceri
europene
- Elaborează situaţia privind portofoliul proiectelor cu finanţare externă ale
autorităţilor administraţiei publice locale şi ale altor instituţii publice;
- Desfăşoară activităţi menite să faciliteze cunoaşterea, de către autorităţile
administraţiei publice locale şi de către cetăţeni, a programelor cu finanţare externă
iniţiate şi susţinute de Uniunea Europeană şi alte organisme internaţionale
- Participă, după caz, la elaborarea documentelor de programare pentru derularea
asistenţei financiare comunitare şi a altor forme de asistenţă tehnică, întocmite de către
instituţie
- Participă la monitorizarea obstacolelor în calea liberei circulaţii a serviciilor şi a
dreptului de stabilire a persoanelor, identificate în actele normative adoptate de către
autorităţile administraţiei publice locale şi a calendarului de eliminare a acestor obstacole;
- Desfăşoară, sub coordonarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, în cadrul
reţelei organizate de către Guvernul României, activităţile necesare pentru a răspunde
solicitărilor centrului SOLVIT, cu privire la sesizările referitoare la încălcarea
reglementărilor U.E. de către autorităţile publice din judeţ
- Asigură traducerea documentelor şi materialelor cu relevanţă în domeniul
afacerilor europene.
- Respectă Regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului tehnic de
specialitate al Instituţiei Prefectului Maramureş.
- Elaborează un buletin informativ periodic privind integrarea europeană şi asigură
publicarea acestuia pe pagina de internet a Prefecturii;
- Îndeplineşte orice atribuţii încredinţate de conducere
Respondentul nr. 2:
- Coordonare cicluri de formare formatori în afaceri europene.
- Redactare suporturi de curs şi vizare suporturi de curs ale echipei de formatori în
domeniul afacerilor europene.
Respondentul nr. 3:
- Traduceri, organizarea de evenimente, secretariat pentru comisii interne, membru
al unor comisii ad-hoc (inventarierea anuală a bunurilor fixe), organizare deplasări
externe, redactare şi motivare de hotărâri ale instituţiei, altele.
Respondentul nr. 4:
1. Redactează documente privind progresele înregistrate în domeniul sistemului
judiciar, în colaborare cu celelalte direcţii din cadrul institutiei şi cu alte instituţii implicate;
2. Se îngrijeşte de redactarea lucrărilor care vizează cooperarea instituţiei cu
organismele internaţionale;
23

3. Întocmeşte informări şi studii în legătură cu reglementările din legislaţia statelor
europene şi a altor state privind instituţia parchetului şi, în colaborare cu alte direcţii
responsabile;
4. Întocmeşte materialele şi documentele solicitate de structuri europene şi
internaţionale (Eurojust, Reţeaua Judiciară Europeană, etc.);
5. Identificã şi elaborează propuneri de proiecte de finanţare din programe de
asistenţă, pe baza priorităţilor prevăzute în strategii şi documente programatice privind
justiţia, după consultarea conducerii instituţiei şi a structurilor de specialitate şi potenţiali
beneficiari ai asistenţei;
6. Întreprinde toate demersurile pe care le presupune exerciţiul de programare, în
vederea asigurării eligibilităţii proiectelor propuse (completarea sau modificarea fişei de
proiect, redimensionarea bugetului solicitat);
7. Asigură punerea în aplicare a proiectelor, după aprobarea acestora;
8. Participă la întocmirea programelor de cooperare şi instituţii similare din
străinătate ;
9. Redactează lucrări privind cooperarea instituţiei cu organisme interne şi
internaţionale în domeniul afacerilor europene.
I. Care sunt problemele cu care vă confruntaţi în îndeplinirea sarcinilor curente?
Cele patru răspunsuri ale consilierilor pentru afaceri europene:
- Volumul mare de activitate din cauza faptului că nu sunt implicate mai multe persoane din
instituţie în activitatea de afaceri europene.
- Rea voinţă din partea unor directori sau foşti directori semianalfabeţi şi invidioşi.
- Nerespectarea prevederilor din OUG nr.19/2003, respectiv subordonarea directă faţă de
conducătorul instituţiei, îndeplinirea unor sarcini de secretariat, îndeplinirea unor atribuţii
care nu au nicio legătură cu poziţia de consilier pentru afaceri europene. În fapt, consilierul
pentru afaceri europene a fost transformată într-o persoană „bună la toate.”
- Principala inconvenienţă este managementul resurselor umane în cadrul instituţiei. Pentru
îndeplinirea sarcinilor, mai ales a celor complexe, sunt folosite doar persoanele
care au demonstrat că pot face faţă, în timp ce celelalte persoane care ar avea
responsabilităţi similare nu sunt utilizate, generând supraîncărcarea primei
24

categorii şi demotivarea celelaltei. Pe termen lung, acest aspect duce la frustrări
pentru ameble categorii.
Cele mai frecvente răspunsuri ale prefecturilor referitor la sarcinile consilierilor pentru
afaceri europene au fost diseminarea de informaţii despre afaceri europene şi programe
cu finanţare externă (în special către autorităţile publice locale şi cetăţenii din judeţul
respectiv), şi acordarea de consultanţă autorităţilor publice locale în domeniul afacerilor
U.E.. Cele mai multe prefecturi care ne-au trimis acest răspuns nu au detaliat însă foarte
mult, specificând de cele mai multe ori doar că informaţiile despre afaceri europene şi
finanţare externă au fost diseminate către autorităţile locale, şi către cetăţenii judeţului
respectiv. Mult mai puţine prefecturi au declarat că printre sarcinile consilierilor s-ar
număra şi elaborarea / implementarea / programarea / depunerea de proiecte cu
finanţare europeană sau, mai important, monitorizarea promovării şi implementării
proiectelor cu finanţare europeană derulate de către autorităţile publice locale.
O altă sugestie pentru îmbunătăţirea activităţii consilierilor pentru afacerile europene ar fi,
deci, introducerea ca sarcină obligatorie a monitorizării promovării şi implementării proiectelor cu
finanţare europeană derulate de către autorităţile publice locale, dar şi a depunerii şi implementării de
proiecte cu finanţare europeană. De asemenea, având în vedere rata extrem de scăzută a
absorbţiei fondurilor europene din aproape toate judeţele României, concluzionăm că
diseminarea de informaţii către autorităţile publice locale şi către cetăţeni a fost, şi este,
ineficientă, şi modul de abordare al acesteia trebuie ameliorat substanţial. Deoarece
răspunsurile prefecturilor, cu puţine excepţii, nu detaliază modalitatea diseminării
informaţiilor către cetăţeni, nu avem cum să o analizăm în amănunt. Însă ar fi justificat să
presupunem nu numai că informarea publicului nu a fost, în general, una eficientă, ci şi că
implementarea unui proiect finanţat din fonduri europene este greu accesibil publicului.
Astfel, foarte puţine prefecturi par să fi dus o campanie de informare într-adevăr de mari
proporţii şi, poate în cazuri şi mai rare, se poate vorbi despre tentative de simplificare a
procesului prin care se pot implementa proiecte finanţate din fonduri U.E. O altă sugestie
constă, astfel, în demararea unor campanii de informare de mari proporţii, acompaniate în
mod obligatoriu de o simplificare a procesului prin care se pot obţine fonduri europene.
Nu în ultimul rând, este necesară o stabilire mult mai clară a atribuţiilor consilierilor pentru afacerile
europene. După cum am afirmat mai devreme, varietatea de răspunsuri, atât răspunsurile
prefecturilor cât şi cele ale consilierilor, demonstrează că sarcinile consilierilor nu sunt destul de
clare, şi nici destul de limitate ca număr şi, ceea ce este cel mai grav, nu sunt destul de concentrate asupra
activităţilor care au legătură directă cu creşterea absorbţiei fondurilor europene.
25

7. Cum apreciaţi contribuţia Consilierilor pentru Afaceri Europene angajaţi în instituţia pe
care o conduceţi la administrarea relaţiei cu Uniunea Europeană şi celelalte state membre?
15
12 prefecturi nu au răspuns, sau ne-au informat că nu este cazul. 6 prefecturi apreciază
contribuţia consilierilor pentru afaceri europene ca fiind bună, iar 6 prefecturi ne-au dat
de înţeles că activitatea consilierilor este foarte bună.
Domnul Daniel Marius Morar de la DNA consideră că „personalul (...) s-a implicat cu
responabilitate în organizarea şi desfăşurarea activităţilor din cadrul proiectelor
contractate. Are o bună capacitate de planificare si de a lucra în echipă.” Consiliul
Superior al Magistraturii a apreciat contribuţia consilierilor pentru afaceri europene ca
fiind „pozitivă.” Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale consideră
contribuţia consilierilor ca fiind „deosebit de importantă,” Ministerul Justiţiei şi
Secretariatul General al Guvernului o apreciază ca fiind „foarte bună,” iar Ministerul
Mediului şi Pădurilor „extrem de utilă şi eficientă.”
Nicio prefectură şi nicio altă instituţie nu a caracterizat activitatea consilierilor pentru
afaceri europene ca fiind mediocră, slabă sau foarte slabă. Deşi toate prefecturile au
clasificat activitatea consilierilor ca fiind bună şi foarte bună, unele dintre judeţele
respective, precum Ialomiţa, se află la coada clasamentului în ceea ce priveşte atragerea de
fondurilor europene. Cei mai puţini bani europeni se duceau, până în toamna anului 2011,
15 O singură prefectură, cea a judeţului Tulcea, a afirmat că activitatea foştilor consilieri pentru afaceri europene
„nu a fost la cele mai înalte standarde,” însă pentru că nu este vorba de consilieri actuali, răspunsul a fost
încadrat la categoria „nu este cazul.”
26

în judeţul Ialomiţa; 16 cu toate acestea, activitatea consilierului pentru afaceri europene din
judeţul respectiv a fost apreciată ca fiind „foarte bună.”
Prefecturile Bucureştiului şi Clujului, care au apreciat contribuţia consilierilor ca fiind una
benefică, se află pe primele locuri în ceea ce priveşte atragerea de fonduri europene. (În
cadrul prefecturii judeţului Cluj îşi desfăşoară activitatea chiar trei consilieri.) Tot printre
primele locuri se numără, potrivit aceluiaşi studiu al Intitutului pentru Politici Publice, şi
judeţe precum Timiş şi Dolj, care însă nu au persoane angajate pe postul de consilier
pentru afaceri europene. Aceste exemple demonstrează că nu este o regulă ca prefecturile
care au consilieri pentru afaceri europene, a căror activitate este apreciată de către
prefecţi, să aibă o rată ridicată de absorbţie a fondurilor europene, cum nu este nici o
regulă ca prefecturile care nu au personal angajat pe această poziţie să aibă o rată scăzută
de absorbţie; dimpotrivă, exemplele prefecturilor din Ialomiţa, pe de o parte (care are o
rată foarte scăzută în ciuda prezenţei unui consilier, a cărei activitate este de altfel foarte
apreciată de către prefect), şi din Timiş şi Dolj, pe de altă parte (care nu au consilieri, dar
au o rată foarte ridicată de absorbţie), demonstrează că este posibil chiar contrariul.
Totuşi, majoritatea exemplelor demonstrează că există o tendinţă ca judeţele ale căror prefecturi au cel
puţin un consilier să atragă mai multe fonduri europene.
16 despre studiul Institutului pentru
Politici Publice.
27

IV. În ce măsură consideraţi că este folosită competenţa dumneavoastră de către instituţia
în care sunteţi angajat?
- Respondentul nr. 1: 75%
- Respondentul nr. 2: Nu este folosită la modul ideal, eu acordând doar consultanţă
în domeniu cu ajutorul formării de specialitate.
- Respondentul nr. 3: Într-o măsură mult mai mică decât ar oferi posibilităţile de
membru al Uniunii Europene.
- Respondentul nr. 4: 100%
28

8. Care sunt măsurile pe care le-aţi adoptat până în prezent pentru a creşte capacitatea
instituţiei pe care o conduceţi în ce priveşte valorificarea pentru România a beneficiilor ce
derivă din calitatea de membru al Uniunii Europene?
Cele mai frecvente răspunsuri:
17
- S-au contractat / accesat şi implementat programe din fonduri U.E.: 9
- Nu au răspuns / au dat un răspuns general: 6
- Integrarea sistemului de management al calităţii conform standardului
internaţional ISO 9001:2008 / performanţei, care să aducă la un consens
obiectivele generale identificate cu obiectivele fiecărei structuri organizatorice: 5
- Elaborarea unui ghid / manual de bune practici şi distribuţia acestuia cu scopul de
a impulsiona posibili candidaţi la statutul de beneficiar al fondurilor U.E.: 3
- Comunicarea cu administraţia locală / primarii în vederea soluţionării problemelor
apărute în implementarea proiectelor: 3
- Colaborarea cu administraţia locală / primarii în perioada lansării noilor
oportunităţi de finanţare în vederea depunerii de proiecte: 3
- Elaborarea şi depunerea unui proiect / unor proiecte finanţate din fonduri U.E.
(aflate în stare de evaluare): 3
17 Au fost luate în considerare şi mai multe variante de răspuns pentru fiecare instituţie acolo unde a fost cazul.
S-au dat de asemenea multe alte răspunsuri, mai puţin frecvente, care nu au mai fost incluse în grafic sau în
discuţie.
29

- Monitorizarea stadiului proiectelor depuse: 3
Cele mai multe dintre prefecturile care au cel puţin un consilier pentru afaceri europene, 9
la număr, au declarat că au contractat şi implementat programe din fonduri europene,
chiar dacă multe dintre acestea sunt încă în stadiul de evaluare. O altă măsură frecvent
implementată, de către 5 prefecturi, a fost integrarea sistemului de management al calităţii
conform standardului internaţional ISO 9001:2008, care a avut ca scop aducerea la un
consens a obiectivelor generale identificate cu obiectivele fiecărei structuri organizatorice.
3 prefecturi au elaborat un ghid, sau un manual de bune practici, şi l-au distribuit cu
scopul de a impulsiona posibili candidaţi la statutul de beneficiar al fondurilor europene.
3 prefecturi au declarat că au colaborat cu administraţia locală în perioada lansării noilor
oportunităţi de finanţare în vederea depunerii de proiecte, 3 prefecturi au elaborat şi
depus unul sau mai multe proiecte, 3 prefecturi au comunicat cu administraţia locală în
vederea soluţionării problemelor apărut în implementarea proiectelor, şi tot 3 prefecturi
au declarat că au monitorizat stadiul proiectelor depuse.
Cel puţin la nivel declarativ, o bună parte dintre prefecturi au contractat şi implementat
programe din fonduri europene. Cu toate că din punct de vedere statistic situaţia pare să
fie bună, cele mai multe prefecturi dintre cele care au cel puţin un consilier pentru afaceri
europene declarând acest lucru, se presupune oricum că orice judeţ ar trebui să
implementeze programe din fonduri U.E., adevărata problemă fiind valoarea acestora.
Astfel, conform studiului Institutului pentru Politici Publice, cu excepţia municipiului
Bucureşti (care a atras 1.162.300.196 Euro din toate programele operaţionale), toate
judeţele au avut o absorbţie foarte slabă, atrăgând mai puţin de 400 de milioane de Euro
din toate programele operaţionale. 18 Astfel, la nivelul fiecărui judeţ, singura soluţie ar fi de a
stabili obiective de absorbţie de minimum 500 de milioane de Euro, ca valoare totală a banilor atraşi din
toate fondurile operaţionale.
18 Fondurile Structurale – De la Oportunitate de Dezvoltare la Buget de Pradă, Ediţia a II-a, POS CCE, Pos
Mediu, POS-T, pagina 9.
30

VI. Care sunt măsurile adoptate până în prezent în instituţia în care sunteţi angajat pentru
a creşte capacitatea acesteia de a valorifica pentru România beneficiile ce derivă din
calitatea de membru al Uniunii Europene?
Cele patru răspunsuri ale consilierilor pentru afaceri europene:
- Susţinerea în mare măsură a activităţilor propuse de către consilier, activităţi care
au fost realizate însă tot de către consilier.
- Grupuri de lucru pentru principalele politici U.E.
- Conducerea instituţiei a încurajat constant procesul de atragere al fondurilor U.E.,
iar unitatea din care face parte consilierul a beneficiat de sprijinul pentru
implementarea unor proiecte ample, şi de alinierea activităţii la noile trenduri din
U.E.
- „Nu cunosc şi sincer sa fiu nu cred că există asemenea măsuri.”
31

9. Care consideraţi că sunt măsurile de care este nevoie să fie implementate pentru a
creşte capacitatea instituţiei pe care o conduceţi în ce priveşte valorificarea pentru
România a beneficiilor ce derivă din calitatea de membru al Uniunii Europene?
Cele mai frecvente răspunsuri:
19
- Instruirea / formarea / perfecţionarea profesională a consilierilor pentru afaceri
europene: 6
- Întărirea rolului prefectului şi a structurilor specializate / reglementarea rolului si
atribuţiilor prefectului cu privire la implementarea în teritoriu a politicilor U.E.: 5
- Nu au răspuns: 4
- Diseminarea informaţiilor legate de alocarea fondurilor U.E.: 4
- Motivarea salarială a consilierilor pentru afaceri europene: 3
- Colaborarea cu reprezentanţii Comisiei Europene: 2
- Colaborarea cu ONG-uri / societatea civilă: 2
- Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor U.E.: 2
- Elaborarea personalului de proiecte proprii / implicarea personalului în proiecte
proprii: 2
19 Au fost luate în considerare şi mai multe variante de răspuns pentru fiecare instituţie acolo unde a fost cazul.
S-au dat de asemenea multe alte răspunsuri, mai puţin frecvente, care nu au mai fost incluse în grafic sau în
discuţie.
32

Cele mai frecvente propuneri pentru măsuri care ar creşte capacitatea instituţiilor conduse
în ce priveşte valorificarea beneficiilor ce derivă din calitatea de membru U.E. au fost
întărirea, sau reglementarea rolului prefectului cu privire la implementarea în teritoriu a
politicilor Uniunii Europene, şi instruirea, formarea, şi/sau perfecţionarea profesională a
consilierilor pentru afaceri europene. Alte sugestii interesante au făcut referire la
diseminarea informaţiilor legate de alocarea fondurilor europene, motivarea salarială a
consilierilor (doar trei prefecturi au propus această motivare), colaborarea cu
reprezentanţii Comisiei Europene, colaborarea cu ONG-urile şi, în general, cu societatea
civilă, şi implicarea personalului în proiecte proprii. Doar Ministerul Mediului şi Pădurilor
a declarat că „este nevoie de angajarea de personal suplimentar şi motivarea specialiştilor
din direcţiile care gestionează relaţia cu Uniunea Europeană şi celelalte state membre.”
33

V. Care este contribuţia pe care consideraţi că aţi putea să o aduceţi în instituţia în care
sunteţi angajat la administrarea relaţiei cu Uniunea Europeană şi celelalte ţări membre?
Respondentul nr. 1:
- Având în vedere că s-a ajuns la un volum mare de activitate pe linia afacerilor europene,
implicarea mai multor persoane din instituţie pe acest domeniu ar permite iniţierea şi
desfăşurarea de către CAE a unor activităţi mai actuale şi cu o importanţă majoră în acest
moment cum este creşterea gradului de absorbţie al fondurilor europene.
Respondentul nr. 2:
- Consultanţă în domeniul poziţiei României în domeniul Perspectivei bugetare, a
PAC şi a Politicii de Coeziune.
- Consultanţă în domeniul selecţiei şi evaluării proiectelor europene şi în conceperea
proiectelor- Înfiinţare a unei Unităţi de dezvoltare proiecte.
Respondentul nr. 3:
- Având în vedere natura postului pe care funcţionez, apreciez că principalulul atu
este capacitatea de a oferi consultanţă în domeniul afacerilor europene.
Respondentul nr. 4:
- Pregătirea specifică şi experienţa în această poziţie (sunt consilier de afaceri
europene din 2003) se resimte în cadrul lucrărilor de natură complexă, unde
rezultatele activităţii mele se departajează clar de cele ale colegilor care nu sunt consilieri de
afaceri europene. Acest lucru se evidenţiază în numărul mare de aplicaţii de proiect scrise şi care
au primit finanţare din partea U.E., numărul şi importanţa evenimentelor pe care le-am
organizat sau a calităţii rapoartelor şi notelor întocmite.
34

VII. Care consideraţi că sunt măsurile de care este nevoie să fie implementate pe viitor
pentru a creşte capacitatea instituţiei în care sunteţi angajat de a valorifica pentru România
beneficiile ce derivă din calitatea de membru al Uniunii Europene? 20
- Dezvoltarea profesională a consilierilor pentru afaceri europene prin cursuri
speciale: 2 consilieri au dat acest răspuns 21
Câte un răspuns:
- Respectarea prevederilor OUG19/2003.
- O susţinere din partea Ministerului Afacerilor Europene prin creşterea rolului
CAE în procesul de absorbţie al fondurilor europene din fiecare judeţ prin
implicarea consilierilor în acţiunile acestui minister.
- Diseminarea informaţiilor din grupurile de lucru unor experţi din universităţi şi
centre de cercetare în domeniul afacerilor europene.
- Finanţarea unor studii dedicate promovării interesului României în instituţiile U.E.
de care să beneficieze participanţii la grupurile de lucru de la nivel de Consiliu
european şi Comisie pentru a reduce prăpastia dintre discursul academic şi cel al
experţilor.
- Implicarea consilierilor pentru afaceri europene în cercetare în domeniul politicilor
europene în echipele mixte de cercetători şi profesori universitari în domeniul
afacerilor europene.
Puţine dintre sugestiile propuse până acum în raportul de faţă se găsesc printre
răspunsurile prefecturilor. Printre aceastea se numără diseminarea informaţiilor legate de
alocarea fondurilor U.E., cu toate că doar 4 prefecturi par să înţeleagă că este o măsură
absolut necesară pentru valorificarea avantajelor ce derivă din calitatea de membru U.E.
Alte sugestii utile sunt motivarea salarială a consilierilor pentru afaceri europene şi colaborarea cu
ONG-uri / societatea civilă, deşi este îngrijorător faptul că aceste răspunsuri au fost date de
numai 2, şi respectiv 2 prefecturi. Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor U.E. (2
răspunsuri) este scopul urmărit, şi nu o măsură prin care se poate atinge acest scop.
În sfârşit, una dintre cele mai utile sugestii, despre care nu am discutat până acum, constă
în instruirea / formarea / perfecţionarea profesională a consilierilor pentru afaceri europene. Este o
sugestie interesantă a cărei implementare pare să fie absolut necesară, formarea
profesională a consilierilor fiind o soluţie atât pentru prefecturi, cât şi pentru centrele
universitare şi postuniversitare din România.
20 Au fost luate în considerare şi mai multe variante de răspuns pentru fiecare instituţie acolo unde a fost cazul.
21 Unul dintre consilieri a declarat că „în instituţia în care lucrez se permite participarea la asemenea cursuri o
singură dată pe an şi doar în România. Având în vedere că majoritatea cursurilor de prestigiu sunt organizate în
afara României, se impune alocarea fondurilor necesare şi a voinţei politice în acest sens. În fapt, deşi se
clamează dorinţa de formare profesională şi de evoluţie, nu se alocă fonduri pentru acest lucru şi nu există
interes.”
35

10. În desfăşurarea activităţii Consilierilor pentru Afaceri Europene sunt respectate
prevederile OUG nr. 19/2003, în special cele privind coordonarea directă a activităţii de
către conducătorul instituţiei, precum şi cele referitoare la stabilirea atribuţiilor?
a. Sunt respectate prevederile OUG nr. 19/2003, privind coordonarea directă a activităţii
de către conducătorul instituţiei?
Dintre cele 24 de prefecturi, 11 nu au răspuns, sau au răspuns că nu este cazul. Dintre
celelalte prefecturi, cele mai multe, în număr de 7, au recunoscut că nu sunt respectate
prevederile OUG nr. 19/2003 privind coordinarea directă a activităţii de către
conducătorul instituţiei, în cazul unei prefecturi prevederile sunt respectate parţial, şi 5
prefecturi au declarat că prevederile sunt respectate.
Consiliul Superior al Magistraturii a răspuns că „prevederile OUG nr. 19/2003 privind
coordonarea şi stabilirea atribuţiilor consilierilor petru afaceri europene nu se aplică în
fapt.” Prevederile OUG nr. 19/2003 privind coordonarea directă a activităţii de către
conducătorul instituţiei sunt însă respectate în cadrul Ministerului Comunicaţiilor şi
Societăţii Informaţionale, Ministerului Justiţiei, Secretariatului General al Guvernului,
Ministerului Mediului şi Pădurilor şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
După cum am remarcat şi la întrebarea 5, doar 4 prefecturi din cele 22 au declarat că personalul
angajat în funcţia de consilier pentru afaceri europene se află în subordinea prefectului. Celelalte, după
cum am menţionat mai devreme, se află în subordinea şefului, sau a conducerii, serviciilor
publice deconcentrate, sau în subordinea subprefectului. Astfel, pentru o mai bună
organizare şi coordonare, este necesară aplicarea OUG nr. 19/2003, pentru ca toţi
consilierii pentru afaceri europene să se afle sub coordonarea directă a conducătorului autorităţii sau
instituţiei publice, adică a prefectului.
36

. Sunt respectate prevederile OUG nr. 19/2003 referitoare la stabilirea atribuţiilor?
11 prefecturi nu au răspuns, sau au răspuns că nu este cazul. Dacă cele mai multe dintre
prefecturile care au răspuns la această întrebare au recunoscut că prevederile OUG nr.
19/2003 privind coordonarea directă a activităţii de către conducătorul instituţiei nu sunt
respectate, cele mai multe, în număr de 9, au declarat că prevederile OUG referitoare la
stabilirea atribuţiilor sunt respectate. Celelalte 4 prefecturi au recunoscut că prevederile
OUG nr. 19/2003 referitoare la stabilirea atribuţiilor nu sunt respectate.
Consiliul Superior al Magistraturii a răspuns că „prevederile OUG nr. 19/2003 privind
coordonarea şi stabilirea atribuţiilor consilierilor pentru afaceri europene nu se aplică în
fapt.” Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a declarat că „activitatea
consilierilor pentru afaceri europene nu este coordonată direct de către ministru deoarece,
pentru o mai bună şi mai atentă supraveghere a sarcinilor fiecărui consilier, s-a decis
coordonarea activităţilor acestora de către Secretarul General Adjunct.” Ministerul
Justiţiei, Secretariatul General al Guvernului şi Direcţia Naţională Anticorupţie ne-au
informat că prevederile OUG nr. 19/2003 privind coordonarea şi stabilirea atribuţiilor
consilierilor pentru afaceri europene sunt respectate.
37

VIII. În desfăşurarea activităţii dumneavoastră sunt respectate prevederile OUG
nr.19/2003, în special cele privind coordonarea directă a activităţii de către conducătorul
instituţiei, precum şi cele referitoare la stabilirea atribuţiilor?
Unul dintre consilieri ne-a informat că prevederile OUG nr. 19/2003 nu sunt respectate,
şi nici „nu există interes în acest sens, deşi am atras atenţia în repetate rânduri. Inclusiv
fişa postului prevede o subordonare ierarhică inferioară, acesta fiind un document oficial
prin care se încalcă legea cu bună-ştiinţă.” Respondentul care a declarat că prevederile
sunt respectate a observat că „acest lucru este de natură să faciliteze îndeplinirea sarcinilor
în ansamblu.”
După cum am discutat şi la întrebarea 6, este necesară o stabilire mult mai clară a
atribuţiilor consilierilor pentru afacerile europene. Astfel, este necesar ca prevederile OUG nr.
19/2003 referitoare la stabilirea atribuţiilor să fie respectate. După cum am afirmat mai devreme,
varietatea de răspunsuri de la întrebarea 6 demonstrează că sarcinile consilierilor nu sunt
destul de clare, nici destul de limitate ca număr, şi nici destul de concentrate asupra
activităţilor care au legătură directă cu creşterea absorbţiei fondurilor europene.
38

11. Apreciaţi că salarizarea Consilierilor pentru Afaceri europene este motivantă pentru
activitatea pe care o desfăşoară şi este corelată cu standardele europene în domeniu?
a. Apreciaţi că salarizarea Consilierilor pentru Afaceri europene este motivantă pentru
activitatea pe care o desfăşoară?
11 prefecturi nu au dat niciun răspuns, sau ne-au informat că nu este cazul. O singură
prefectură consideră că salarizarea consilierilor pentru afaceri europene nu este
motivantă, 2 prefecturi o consideră oarecum motivantă, cele mai multe dintre cele care au
răspuns, în număr de 9, o consideră motivantă, iar o prefectură, cea a judeţului Brăila, o
consideră foarte motivantă.
Consiliul Superior al Magistraturii a dat de înţeles că salarizarea consilierilor pentru afaceri
europene nu este deloc motivantă, Ministerul Justiţiei şi Direcţia Naţională Anticorupţie
au sugerat că salarizarea nu este motivantă, 22 iar Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii
Informaţionale, Secretariatul General al Guvernului şi Ministerul Mediului şi Pădurilor au
apreciat salarizarea ca fiind motivantă.
22 Personalul din cadrul DNA din funcţie de consilier pentru afaceri europene este “personal contractual, având
venituri modice. Nu se aplică prevederile privind sporul de 75% pentru gestionarea proiectelor finanţate prin
fonduri externe nerambursabile.”
39

. Apreciaţi că salarizarea Consilierilor pentru Afaceri europene este corelată cu
standardele europene în domeniu?
12 prefecturi nu au răspuns, sau nu a fost cazul să răspundă. Cele mai multe prefecturi
dintre cele care au răspuns, în număr de 9, consideră că salarizarea consilierilor pentru
afaceri europene este corelată cu standardele europene în domeniu. 3 prefecturi consideră
că salarizarea nu este corelată cu standardele europene.
Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale,
Ministerul Justiţiei, şi Direcţia Naţională Anticorupţie consideră de asemenea că
salarizarea nu este corelată cu standardele europene. Doar Secretariatul General al
Guvernului a răspuns afirmativ la această întrebare. Ministrul László Borbély a declarat
doar că apreciază ca fiind “motivantă salarizarea consilierilor pentru afaceri europene în
comparaţie cu celelalte funcţii de execuţie din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor.”
40

IX. Apreciaţi că salarizarea actuală este de natură să vă motiveze în activitatea
desfăşurată?
Doi dintre cei patru respondenţi au detaliat răspunsul. Astfel, unul dintre consilieri a
declarat că “salarizarea actuală este la nivelul ajutorului de şomaj din statele membre UE.
De asemenea, diurna pentru deplasări externe este în valoare de aproximativ 25 de
euro/zi, sumă derizorie într-o capitală europeană. Totodată, prin noile prevederi
legislative referitoare la salarizarea unică a angajaţilor din sistemul bugetar se va ajunge la
o salarizare de aproximativ 450 de euro net, ceea ce reprezinta un salariu nedemn pentru
o asemenea poziţie, într-un stat membru al Uniunii Europene.” Conform altui
respondent, “consilierii de afaceri europene au fost întotdeauna o categorie profesională
dezavantajată de legiuitor, mai ales din perspectiva comparaţiei cu alte categorii similare
(ex managerii publici). (…) Deosebirile dintre această categorie şi cea a managerilor
publici din punct de vedere al salarizării şi al posibilităţilor de avansare în carieră (unde
repet, din punct de vedere funcţional, aceste categorii nu se deosebesc) este frustrantă.”
Cu toate că cele mai multe prefecturi care au răspuns la această întrebare consideră că
a) salarizarea consilierilor pentru afaceri europene este motivantă şi b) este corelată cu
standardele europene în domeniu, câteva dintre cifrele reale demonstrează contrariul:
41

- Conform site-ului prefecturii Suceava, consilierul pentru afaceri europene are un
salariu de 1907 RON net, mai puţin de 450 Euro. 23
- Conform site-ului prefecturii Gorj, consilierul pentru afaceri europene are un
salariu de 2929 RON net, mai puţin de 700 Euro. 24
- Conform site-ului prefecturii Bistriţa-Năsăud, consilierii pentru afaceri europene
au salarii de 2957 şi respectiv 2929 RON net, mai puţin de 700 Euro. 25
- Conform site-ului prefecturii Brăila, consilierul pentru afaceri europene are un
salariu de 3130 RON net, mai puţin de 750 Euro. 26
- Conform site-ului prefecturii Iaşi, consilierul pentru afaceri europene are un
salariu de 3271 RON net, aproximativ 750 Euro. 27
- Conform site-ului prefecturii Bucureşti, consilierul pentru afaceri europene are un
salariu de 3546 RON net, mai puţin de 850 Euro. 28
- Conform site-ului prefecturii Vrancea, consilierul pentru afaceri europene are un
salariu de 3693 RON net, mai puţin de 850 Euro. 29
Cele mai multe dintre statele membre ale Uniunii Europene au un salariu minim mai mare
sau, în unele cazuri, mult mai mare, decât au, în medie, consilierii pentru afaceri europene
în România: peste 2400 Euro în Danemarca, peste 1600 în Luxemburg, peste 1500 în
Monaco, peste 1400 în Irlanda şi Belgia, peste 1300 de Euro în Olanda şi Franţa, etc. 30
Salariile consilierilor pentru afacerile europene în România nu au, astfel, nici cum să fie
motivante în raport cu activitatea desfăşurată, nici cum să fie corelate cu standardele
europene în domeniu. Personalul calificat pentru poziţiile de consilier pentru afaceri
europene va fi aproape întotdeauna tentat să se îndrepte către alte poziţii din mediul
privat din România, sau din alte state ale Uniunii Europene. Astfel, după cum am discutat
şi la întrebarea 3, este necesară motivarea salarială a consilierilor prin corelarea cu standardele europene
în domeniu, dar şi prin introducerea unui sistem de bonusuri financiare, condiţionate de atragerea unor
proiecte finanţate din founduri U.E.
23 < http://www.prefecturasuceava.ro/alte_informatii/venituri/sal_sept_2011.pdf>
24
25
26
27
28
29
30
42

CONCLUZII
Voi relua aici concluziile de pe parcursul acestui raport. Majoritatea exemplelor
demonstrează că există o tendinţă ca judeţele ale căror prefecturi au cel puţin un consilier
pentru afaceri europene să atragă mai multe fonduri europene. Cu toate că rolul
consilierilor pentru afaceri europene este pozitiv, mai mult de jumătate dintre prefecturi
nu au nici măcar un singur consilier, ceea ce este îngrijorător. Fiecare prefectură ar trebui,
astfel, constrânsă angajeze cel puţin un consilier, poate chiar doi consilieri, pentru afaceri
europene. Nici anul 2004, nici anul 2007 - anul integrării României în Uniunea Europeană
- nu au adus fluctuaţii semnificative din punct de vedere al personalului angajat pe
poziţiile de consilieri, iar anul 2010 a adus chiar o scădere semnificativă a numărului de
consilieri la nivel naţional din cauza restructurărilor prefecturilor, astfel că ar trebui luată
în considerare şi introducerea unei legi prin care ocuparea acestor poziţii să devină
obligatorie. (Prefecturile în cadrul cărora nu este angajat niciun consilier pentru afaceri
europene au şi opţiunea să delege temporar, până la momentul angajării unui consilier, o
parte dintre atribuţiile specifice legate de administrarea relaţiei cu Uniunea Europeană şi
celelalte ţări membre unei alte persoane - sau mai multor persoane - din cadrul instituţiei.)
Ceea ce ne duce la o altă problemă: dificultatea atragerii personalului calificat pe aceste
poziţii este şi un efect al salarizării nemotivante. Pentru a atrage consilieri pentru afaceri
europene, este necesară motivarea salarială a acestora. Simpla motivare salarială nu este
însă suficientă; este de asemenea necesară introducerea unui sistem de bonusuri
financiare, condiţionate de atragerea unor proiecte finanţate din fonduri europene.
Această motivare nu este posibilă prin actuala formă a legii unice, astfel că legea salarizării
va trebui modificată în aşa fel încât motivarea financiară a consilierilor pentru afaceri
europene prin diverse bonusuri, condiţionate de atragerea fondurilor europene, să devină
posibilă.
O altă problemă constă în nerespectarea OUG nr. 19/2003. Aproape nicio prefectură nu
respectă ordonanţa de urgenţă nr. 19/2003 privind coordonarea directă a activităţii de
către conducătorul instituţiei. Doar în patru cazuri consilierii pentru afaceri europene se
aflau sub directa coordonare a prefectului, în cele mai multe cazuri ei aflându-se în
subordinea şefului - sau a conducerii - Serviciilor Publice Deconcentrate. Pentru o mai
bună organizare şi coordonare, OUG nr. 19/2003 trebuie respectată, astfel ca toţi
consilierii pentru afaceri europene să se afle sub coordonarea directă a conducătorului
autorităţii sau instituţiei publice respective. De asemenea, este necesară o stabilire mult
mai clară a atribuţiilor consilierilor pentru afacerile europene. Şi în acest caz, prevederile
OUG nr. 19/2003 privind coordonarea şi stabilirea atribuţiilor consilierilor pentru afaceri
europene trebuie aplicate în fapt, astfel ca aceştia să se concentreze sufiecient asupra
activităţilor care au legătură directă cu creşterea absorbţiei fondurilor europene.
În sfârşit, alte sugestii pentru creşterea eficienţei cosnilierilor pentru afaceri europene şi,
implicit, creşterea absorbţiei fondurilor europene, pot fi stabilirea unor obiective de
43

absorbţie de minimum 500 de milioane de Euro la nivelul fiecărui judeţ, ca valoare totală
a banilor atraşi din toate fondurile operaţionale; formarea şi dezvoltarea profesională a
consilierilor în cadrul centrelor universitare şi postuniversitare din România, şi al
prefecturilor, sau în cadrul altor instituţii ale statului român sau ale Uniunii Europene;
introducerea ca sarcină obligatorie a monitorizării promovării şi implementării proiectelor
cu finanţare europeană derulate de către autorităţile publice locale, dar şi a depunerii şi
implementării de proiecte cu finanţare europeană; iniţierea unor campanii de informare
de mari proporţii la nivelul fiecărui judeţ, dublate de tentative de simplificare a procesului
prin care se pot implementa proiecte finanţate din fonduri europene; şi, nu în ultimul
rând, reglementarea rolului si atribuţiilor prefectului cu privire la implementarea în
teritoriu a politicilor europene. Toate aceste măsuri legate de activitatea consilierilor
pentru afaceri europene pot creşte semnificativ gradul de absorbţie, la nivel naţional, al
fondurilor puse la dispoziţia noastră de către Uniunea Europeană.
44

NOTE
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr.106 din 13 decembrie 2006 pentru modificarea
şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2003 privind
organizarea şi funcţionarea Corpului consilierilor de integrare
Având în vedere aderarea României la Uniunea Europeană la data de 1 ianuarie
2007,
luând în considerare atribuţiile consilierilor de integrare, activitatea desfăşurată
până în prezent de aceştia, precum şi necesitatea eficientizării activităţii acestora pe
lângă autorităţile şi instituţiile publice în vederea atingerii unui nivel cât mai înalt
de performanţă în valorificarea avantajelor ce derivă din aderarea României la
Uniunea Europeană,
ţinând cont de necesitatea adoptării de măsuri imediate atât pentru continuarea
activităţii consilierilor de integrare şi după data de 1 ianuarie 2007 prin preluarea
acestora de către autorităţile şi instituţiile publice pentru care îşi desfăşoară în
prezent activitatea, cât şi pentru stabilirea regimului juridic al acestora, în condiţiile
exercitării de atribuţii specifice noi, în contextul realizării obiectivelor procesului
de integrare al României în Uniunea Europeană,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
Art. I. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.19/2003 privind organizarea şi
funcţionarea Corpului consilierilor de integrare, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr.226 din 3 aprilie 2003, aprobată cu modificări prin Legea nr.
272/2003, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. Titlul ordonanţei de urgenţă va avea următorul cuprins:
"ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind consilierii pentru afaceri
europene"
2. Articolul 1 va avea următorul cuprins:
"Art. 1. - (1) Consilierii pentru afaceri europene sunt specialişti cu atribuţii în
domeniul realizării programelor şi reformelor necesare pentru îndeplinirea
obligaţiilor ce decurg din calitatea României de stat membru al Uniunii Europene.
(2) Consilierii pentru afaceri europene încadraţi în autorităţile şi instituţiile publice
constituie Corpul consilierilor pentru afaceri europene.
45

(3) Consilierii pentru afaceri europene îşi desfăşoară activitatea sub coordonarea directă a
conducătorului autorităţii sau instituţiei publice."
3. Articolul 2 va avea următorul cuprins:
"Art. 2. - (1) Pot face parte din Corpul consilierilor pentru afaceri europene
absolvenţi de instituţii de învăţământ superior din ţară şi/sau din străinătate, cu
diplome acordate ori echivalate, în condiţiile legii, pentru specializări în domeniile
care fac obiectul procesului de integrare în Uniunea Europeană, specifice
autorităţii sau instituţiei publice în care urmează să-şi desfăşoare activitatea, numiţi
în funcţie pe baza rezultatelor concursului ori, după caz, examenului organizat, în
condiţiile legii, pentru ocuparea funcţiei respective.
(2) Numirea în funcţie, atribuţiile şi responsabilităţile consilierilor pentru afaceri
europene se realizează prin ordin al conducătorului autorităţii sau instituţiei
publice angajatoare."
4. Articolul 3 va avea următorul cuprins:
"Art. 3. - (1) Consilierii pentru afaceri europene au calitatea de personal încadrat
cu contract individual de muncă, beneficiind de drepturile şi exercitând obligaţiile
ce decurg din această calitate.
(2) Salariile de bază şi celelalte drepturi salariale sunt cele stabilite, potrivit Legii nr.
495/2004 privind salarizarea şi alte drepturi băneşti ale personalului din
administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe şi de la misiunile
diplomatice, oficiile consulare şi institutele culturale româneşti din străinătate, cu
modificările şi completările ulterioare, pentru funcţia de consilier diplomatic.
Salariile de bază se majorează cu până la 50%, pe baza criteriilor şi în limitele
stabilite prin Hotărârea Guvernului nr.4/2004 privind repartizarea numărului de
consilieri de integrare pe ministere şi pentru aprobarea criteriilor de majorare a
salariilor de bază ale consilierilor de integrare.
(3) Cuantumul drepturilor salariale individuale ale consilierilor pentru afaceri
europene se stabileşte, cu respectarea dispoziţiilor alin. (1) şi (2), prin ordin al
conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în care aceştia îşi desfăşoară
activitatea, fără a depăşi nivelul salariului de bază prevăzut de lege pentru funcţia
de secretar general din ministere şi alte organe de specialitate ale administraţiei
publice centrale."
5. Articolele 4 şi 5 se abrogă.
Art. II. - (1) Consilierii de integrare încadraţi la Ministerul Integrării Europene, în
cadrul Corpului consilierilor de integrare, vor fi preluaţi, pe bază de protocol,
începând cu data de 1 ianuarie 2007, de către autorităţile sau instituţiile publice în
care aceştia îşi desfăşoară activitatea, cu menţinerea drepturilor salariale dobândite
anterior.
46

(2) Redistribuirea numărului de consilieri pentru afaceri europene pe autorităţi şi
instituţii publice se face prin hotărâre a Guvernului, în limita numărului total de
476 de posturi.
(3) Pe baza protocoalelor încheiate până la data de 31 decembrie 2006, se
autorizează Ministerul Finanţelor Publice ca, la propunerea ordonatorilor
principali de credite, să introducă modificările corespunzătoare în volumul şi în
structura bugetelor autorităţilor sau instituţiilor publice care preiau consilieri
pentru afaceri europene, precum şi al Ministerului Integrării Europene.
Art. III. - (1) La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă,
sintagma "consilieri de integrare" va fi înlocuită cu sintagma "consilieri pentru
afaceri europene" în cuprinsul actelor normative în care este prevăzută.
(2) Art. 1 şi anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr.4/2004 privind repartizarea
numărului de consilieri de integrare pe ministere şi pentru aprobarea criteriilor de
majorare a salariilor de bază ale consilierilor de integrare, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr.29 din 14 ianuarie 2004, se abrogă.
Art. IV. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.19/2003 privind organizarea şi
funcţionarea Corpului consilierilor de integrare, aprobată cu modificări prin Legea
nr. 272/2003, precum şi cu modificările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă,
va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea
prezentei ordonanţe de urgenţă prin lege, dându-se textelor o nouă numerotare.
PRIM-MINISTRU
CÂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul integrării europene, Anca Daniela Boagiu
Ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei, Gheorghe Barbu
Ministrul finanţelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu
Bucureşti, 13 decembrie 2006. Nr. 106.
47

Autorul raportului: Andrei Panţu
Date despre autorul Raportului
Studii
Diplomă absolvire: European College of Liberal Arts, 2005, filozofie şi literatură.
Diplomă de licenţă: American University in Bulgaria, 2008, ştiinţe politice şi relaţii
internaţionale.
Diplomă de masterat: Leiden University, 2010, filozofie politică.
Publicaţii
Discursul de Extremă Dreaptă din România (2004-2008) în Central European Political Science
Review, vol. 10, nr. 36-37, Vara-Toamna 2009, paginile 66-98
Email
andrei.pantu@gmail.com
Prezentul Raport este realizat în cadrul proiectului 5 ani de la aderarea României la U.E.,
proiect derulat de către Asociaţia Pro Democraţia – Club Bucureşti cu finanţare proprie.
Voluntari implicaţi în proiect:
Andrei Panţu, Amira Sawan, Oana Maria Ruxanda, Mihai Buravic, Luiza Bălăceanu,
Dragoş Geamănă, Viviana Anghel
48

Parteneri media:
0