PARTEA I - TRAUMATOLOGIE FRACTURI ... - OvidiusMD

Fractura a diafizei cubitale cu luxația capului radial (fracturaluxație
Monteggia-Stănciulescu)
Fractura diafizei radiale cu luxația capului cubital (fracturaluxație
Galeazzi)
Diagnostic.
Primele au o simptomatologie săracă, la cele cu deplasare existând
durerea, tumefacţia, echimoza, semne funcţionale moderat modificate.
În facturile diafizelor ambelor oase ale antebraţului care sunt cu
deplasare de obicei se constată un tablou clinic destul de sugestiv:
- durerile în punct fix;
- deformarea antebraţului;
- devierea axului antebraţului şi scurtarea acestuia;
- palparea întreruperii evidente a osului, mai ales la nivelul crestei
cubitale;
- mobilitate anormală;
- crepitaţii osoase;
- impotenţa funcţională totală sau parţială a mişcării de supinaţie sau
pronaţie.
Examenul paraclinic constă în efectuarea radiografiilor standard de
față și de profil de antebraț, alături de stabilirea diagnosticului acestea
oferind informații și asupra localizării și varietății de fractură.
Diagnostic diferențial:
Contuzia de antebraț
Luxația de cot (în fractura-luxație Monteggia-Stănciulescu)
Evoluție și prognostic.
Consolidarea acestor fracturi se face lent, în aproximativ 3 luni, fiind
mai îndelungată dacă sunt fracturate ambele oase. Consolidarea în poziție
vicioasă, în special a radiusului, cu îngustarea spațiului dintre cele două
oase, poate duce la limitări funcționale și durere la nivelul articulațiilor
cotului și radio-carpiană.
Complicaţii.
111
Complicaţii imediate:
1. Leziuni tegumentare: fractura deschisă – necesită tratament
chirurgical;
2. Leziuni vasculare – secţiunea uneia dintre cele două artere ale
antebraţului în condiţiile integrităţii celei de-a doua nu afectează sever
vascularizaţia antebraţului. Dacă ambele sunt lezate însă, se impune sutura
sau grefa vasculară, altfel segmentul distal este compromis;
3. Sindromul de compartiment.
Complicaţii tardive:
1. Sindromul Volkmann – mai rar decât după fracturile pe paleta
humerală, este produs de obicei, de un gips prea strâns. Necesită fasciotomie
cu secţionarea arcadelor rotundului pronator şi flexorului comun superficial.
2. Pseudartroza;
3. Calusul vicios.
4. Sinostoza radio-cubitală – cu limitarea mișcării de prono-supinație
5. Infecția – în special după tratamentul chirurgical sau după fracturi
deschise
Tratament.
Primul ajutor se acordă în special când sunt fracturate ambele oase și
constă în atașarea unui tutore rigid extern (ex:scândură) pentru a evita
angulația în focar. În cazul fracturilor deschise dacă există posibilitatea
trebuie aplicat un pansament steril înainte de a îndruma pacientul către o
unitate spitalicească specializată.
Tratament definitiv. În fracturile ambelor oase, tratamentul ortopedic
se indică numai în fracturile simple, fără sau cu deplasare minimă, tentând
reducerea ortopedică, în anestezie generală, sub control radiologic, aplicând
un aparat gipsat brahio-antebrahio-palmar în caz că s-a obţinut corecţia.
Tratamentul chirurgical are indicaţie în fracturile instabile, dominând terapia
acestor fracturi. Osteosinteza se realizează cu plăci înşurubate, tijă sau broşe
centro-medulare. Imobilizarea postoperatorie este de 6-8 săptămâni. În
112