Views
3 years ago

Cititi online - click aici - Primaria Mizil

Cititi online - click aici - Primaria Mizil

cadru prin care

cadru prin care specialiştii din agricultură să vină cu un plus care să ducă la o mai bună profesionalizare a învățământului agricol şi care să îl apropie pe acesta de realitățile practice. Este vorba de îmbunătățirea curriculei şcolare pentru adaptarea la realitate, crearea unui cadru pentru o practică mai eficientă, cum ar fi reactivarea fermelor didactice. Ministerul doreşte să creeze o direcție care să includă o parte de învățământ şi de cercetare. Vorbind despre starea actuală a sectorului agricol şi a spațiului rural românesc, Dacian Cioloş apreciază că încă există o diferență profundă între viziunea europeană şi cea românească asupra ruralului: „UE face reguli doar pentru aspectul mercantil al agriculturii, în timp ce românii au în mintal ideea că ruralul este un element al culturii româneşti. Trebuie să vedem ce spațiu de manevră avem acum pentru a aduce acest plus al specificității româneşti în piața comună”. Roxana Mazilu Articol preluat din revista Eu.Ro.Com JURNALUL OFICIAL AL UNIUNII EUROPENE – Sursa autorizată de legislație europeană Abonați-vă şi fiți la curent cu legislația comunitară în vigoare! Ediția pe suport de hârtie este sursa cu forță juridică obligatorie pentru legislația europeană! Jurnalul Oficial al Uniunii Europene este publicat în fiecare zi lucrătoare, în cele 23 de limbi oficiale ale UE! El este compus din două serii: seria L – Legislația UE: regulamente, directive, decizii, recomandări, avize; seria C – Comunicări şi informări ale UE: rapoarte şi avize ale instituțiilor europene, rezumate ale hotărârilor instanțelor UE, procese-verbale ale sesiunilor parlamentare, invitații de manifestare a interesului pentru programe şi proiecte ale UE. Pentru mai multe informații asupra modalităților de abonare (ediția pe suport de hârtie sau ediția pe CD-ROM), consultați site-ul http:// publications.europa.eu/official/ index_ro.htm. Puteți, de asemenea, să consultați Jurnalul Oficial online la adresa EUR-Lex: http://eur-lex.europa.eu. FONDUL SOCIAL EUROPEAN 50 de ani de investiții în oameni -II- Reconstrucția Europei după cel de-Al Doilea Război Mondial După pierderile masive de vieți omeneşti din timpul ultimei conflagrații mondiale, Europa se îndrepta spre reconstrucție. În 1951, la şase ani de la sfârşitul războiului, şase țări (Franța, Germania de Vest, Italia, Belgia, Țările de Jos şi Luxemburg) au semnat Tratatul de la Paris, care a pus bazele Comunității Europene a Cărbunelui şi Oțelului (CECO), pentru a garanta gestionarea în mod colectiv a oțelului şi a cărbunelui, materii prime pentru industria militară, obiectivul prioritar fiind acela de a preveni izbucnirea unui nou război pe continent. Naşterea Fondului Social European În anii care au urmat războiului, Europa a primit ajutor din Partea Statelor Unite sub forma Planului Marshall pentru Programul de Reconstrucție a Europei, destinat refacerii infrastructurii, dar şi educației şi formării. Industria oțelului şi cea a cărbunelui au ridicat probleme speciale, pentru că, după război, numărul de muncitori a trebuit redus. Unul dintre rezultatele Tratatului CECO a fost un fond destinat să sprijine muncitorii din industria cărbunelui şi din cea a oțelului să dobândească o serie de calificări la locul de muncă, pentru a ține pasul cu modernizarea industriilor sau cu trecerea la noi moduri de producție şi, în caz de eşec, să le permită să caute un loc de muncă în alte industrii sau în alte regiuni geografice. Acest fond, cunoscut sub numele de Fondul CECO pentru reconversia profesională şi relocarea lucrătorilor, a fost predecesorul Fondului Social European (FSE). În 1957, Tratatul de la Roma instituia Comunitatea Economică Europeană (CEE), şi, odată cu ea, FSE. Acesta a reprezentat o parte integrantă a viziunii Europei chiar de la început, fiind creat cu scopul de a îmbunătăți oportunitățile privind locurile de muncă din Comunitate, prin promovarea ocupării forței de muncă şi prin stimularea mobilității geografice şi ocupaționale a lucrătorilor. În primele sale etape, FSE era folosit ca un mijloc de „compensare” pentru pierderea locurilor de muncă, fondul ajutând lucrătorii din sectoarele în curs de modernizare sau de trecere la noi moduri de producție, oferindu-le alocații pe termen limitat pentru reconversia profesională. De asemenea, fondul asigura sprijin pentru relocarea persoanelor fără loc de muncă, care părăseau regiunea pentru a-şi căuta un loc de muncă în altă parte. FSE avea o întrebuințare mai largă decât Fondul Comunității Europene a Cărbunelui şi Oțelului, acoperind toate sectoarele, mai puțin agricultura.

De la Bruxelles la Mizil 2009 Anul european al creativității şi inovării Comitetul Regiunilor, întrunit la Bruxelles în cea de-a 75-a sesiune plenară (18 – 19 iunie a.c.), a avut printre altele pe ordinea de zi acordarea avizului pentru declararea anului 2009 ca An european al creativității şi inovării. Inițiativa porneşte de la constatarea că: „Potențialul creativ al Europei reprezintă un element-cheie pentru îndeplinirea Obiectivelor de la Lisabona, astfel încât economia europeană să devină cea mai inovatoare economie bazată pe cunoaştere”. Realizarea acestui deziderat ambițios nu este însă simplă, diferențele dintre țările membre UE şi specificitățile ridicând numeroase probleme în abordarea unor soluții ce vizează: educația timpurie în cadrul învățământului preşcolar şi de nivel primar, dezvoltarea competențelor de bază, respectiv a cunoştințelor, abilităților şi atitudinilor care, în societatea modernă, fac posibilă desfăşurarea cu succes a vieții şi muncii, precum şi acumularea de noi cunoştințe. Dintre recomandările politice făcute de Comitetul Regiunilor (COR), câteva sunt deosebit de importante pentru România şi dezvoltarea ei în context european. Astfel, COR subliniază: „Creativitatea nu trebuie redusă la aşa numitele «materii creative». Capacitatea de rezolvare creativă a problemelor şi gândirea inovatoare trebuie să fie parte integrantă a tuturor proceselor de educație formală”. Se remarcă, de asemenea, necesitatea „de a asigura nu numai promovarea excelenței şi rezultatelor valoroase, ci şi a unui nivel ridicat de învățământ şi formare pentru populația din regiune, acest lucru fiind un element de bază pentru prosperitatea individuală şi colectivă şi pentru capacitatea de inovare a regiunilor”. Având în vedere faptul că „Anul creativității şi inovației” nu beneficiază de finanțări specifice, rolul determinant în reuşita proiectului îl au autoritățile locale şi regionale: „... cultura, creativitatea şi inovarea reprezintă sursele esențiale ale creşterii economice, ale investițiilor şi ale creării de noi locuri de muncă. Dezvoltarea potențialului creativ şi a capacității de inovare ale unei regiuni reprezintă condiția succesului acestei regiuni în cadrul concurenței europene şi mondiale. Autoritățile locale şi regionale sunt în general responsabile de organizarea învățării pe tot parcursul vieții, de politicile active ale pieței forței de muncă, de dezvoltarea strategiilor regionale de inovare şi promovarea ramurilor inovatoare şi creative ale economiei”. În acest context se vorbeşte despre „experiențe” în care România n-a excelat niciodată: cele vizând înființarea de centre tehnologice, incubatoare de afaceri, parcuri ştiințifice şi capitaluri de risc la nivel local. Abordarea obiectivelor desprinse din proiectul „Anului creativității şi inovării” impune promovarea activităților interdisciplinare dintre centrele de învățare pe tot parcursul vieții, instituțiile şi actorii din domeniul culturii, economiei, ştiinței şi al societății civile. În acelaşi timp, este necesară promovarea învățării creative, care se bazează pe urmărirea dezvoltării cunoştințelor, spre deosebire de învățarea bazată pe imitare şi pe memorie. (Greutățile întâmpinate de reformarea învățământului românesc pornesc şi de la excesul teoretic al eşafodajului şcolii româneşti, de la lipsa de pragmatism a acestuia şi de legăturile deficitare cu partea aplicată a învățării). Să amintim şi faptul că COR a atras atenția asupra nevoii elaborării de norme vizând drepturile de protecție pentru proprietatea intelectuală, urmând ca acestea să fie reunite într-o „Cartă europeană privind gestionarea proprietății intelectuale”. În concluzie, se poate spune că resursele umane, atât de valoroase pentru dezvoltarea colectivităților, precum şi utilizarea eficientă a acestora depind, în primul rând, de elaborarea unor strategii proprii, în care factorii generali să fie armonizați cu specificul şi tradițiile locale precum şi cu perspectivele dezvoltării. Este important, aşadar, ca fiecare areal social să-şi adapteze formele de învățare, să le asigure flexibilitatea şi permanența şi, mai ales, să le pună, cât mai rapid, în practică. Emil PROŞCAN Primarul oraşului Mizil

Cititi online - CLICK AICI - Primaria Mizil
Cititi online - click aici - Primaria Mizil
Cititi online - CLICK AICI - Primaria Mizil
Cititi online - click aici - Primaria Mizil
Cititi online - click aici - Primaria Mizil
Cititi online - click aici - Primaria Mizil
Cititi online - click aici - Primaria Mizil
Director: Emil Proºcan - Primaria Mizil
SE RB ĂR IL E TO AM NE I - Primaria Mizil
Cititi online - click aici - Primaria Mizil
Cititi online - click aici - Primaria Mizil
cititi online - click aici - Primaria Mizil
Cititi online - click aici - Primaria Mizil
Cititi online - click aici - Primaria Mizil
Cititi online - click aici - Primaria Mizil
Cititi online - click aici - Primaria Mizil
Cititi online - CLICK AICI - Primaria Mizil
Cititi online - click aici - Primaria Mizil
Cititi online - click aici - Primaria Mizil
Cititi online - click aici - Primaria Mizil
Cititi online - click aici - Primaria Mizil
Cititi online - click aici - Primaria Mizil
Cititi online - click aici - Primaria Mizil
Cititi online - click aici - Primaria Mizil
Cititi online - CLICK AICI - Primaria Mizil
Cititi online - click aici - Primaria Mizil
Cititi online - CLICK AICI - Primaria Mizil
Cititi online - click aici - Primaria Mizil