You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Nr. 65, mai 2011<br />
DACIA<br />
magazin<br />
Motto:<br />
„Această lege a popoarelor este stabilită <strong>de</strong> Dumnezeu şi este<br />
întărită <strong>de</strong> puterea Lui dreaptă <strong>de</strong> a fi urmată, spre binele şi liniştea<br />
comună a popoarelor şi a conducătorilor acestora; este ca un Drept<br />
natural, o lege divină înnăscută în fiinţa umană şi care porunceşte<br />
ce trebuie făcut şi, dimpotrivă, ce este interzis.”<br />
(Carolus Lundius, 1687, Upsala)<br />
„DREPTUL NAŢIUNILOR ÎNAINTEA TUTUROR”<br />
Conf. univ. dr. G. D. Iscru<br />
Să nu surprindă că un om cu pregătire şi formaţie<br />
<strong>de</strong> istoric, nu una <strong>de</strong> jurist/legist, legiuitor sau profesor<br />
în domeniu, îndrăzneşte să abor<strong>de</strong>ze o asemenea problemă.<br />
O face din convingerea că ştiinţa istorică este, cum<br />
i s-a spus <strong>de</strong>mult, şi nu dintr-un <strong>org</strong>oliu exacerbat, „regina”<br />
ştiinţelor umaniste/socio-umane. Iar profesionistul ei, istoricul,<br />
este în măsură să se pronunţe – pe linia interdisciplinarităţii<br />
– şi asupra operei <strong>de</strong> legiferare şi <strong>de</strong> aplicare<br />
a legilor în societatea umană. Căci istoria acestei societăţi<br />
este însăşi viaţa ei, reconstituită prin ştiinţa istorică în conformitate<br />
cu a<strong>de</strong>vărul istoric, viaţă care s-a <strong>de</strong>rulat şi se<br />
<strong>de</strong>rulează după legi pe care şi le dă prin specialişti în domeniu.<br />
Le acceptă sau nu în funcţie <strong>de</strong> faptul dacă au sau<br />
nu componentă morală obligatorie. Impune regândirea şi<br />
reformarea lor când este cazul. Prin componenta morală<br />
obligatorie a unei legi înţeleg calitatea care face legea acceptabilă<br />
la nivelul societăţii în ansamblu, nu doar la nivelul<br />
unor „segmente” sociale, <strong>de</strong>ci un contract social, cum<br />
s-a spus, între un regim politic <strong>de</strong> <strong>de</strong>mocraţie reală şi societate,<br />
în care părţile contractante îşi asumă drepturi şi<br />
răspun<strong>de</strong>ri în interesul general.<br />
Or, încă din etapa trecerii <strong>de</strong> la Străvechime la<br />
Antichitate, <strong>de</strong> când aleşii comunităţii/societăţii umane au<br />
început să uzurpe suveranitatea naţiunii/poporului – ca<br />
efect al polarizării sociale negative (îmbogăţirea prin ilicit) [1]<br />
– şi s-au constituit într-o clasă dominantă şi oprimatoare<br />
(cu unul sau mai multe segmente), societatea umană,<br />
treptat, a încetat să mai fie condusă în conformitate cu interesele<br />
şi aspiraţiile ei în ansamblu, adică după legi cu<br />
componentă morală obligatorie, ci, practic, a început să<br />
fie dominată şi oprimată prin regimul politic impus <strong>de</strong> respectiva<br />
clasă dominantă.<br />
Aşa a început <strong>de</strong>turnarea societăţii umane, a<br />
vieţii ei, <strong>de</strong>ci şi a istoriei sale <strong>de</strong> la o evoluţie firească, naturală,<br />
conformă cu suveranitatea poporului/suveranitatea<br />
naţională. În acest început s-au constituit şi naţiunile care<br />
şi-au format şi State naţionale. Iar aceste <strong>org</strong>anisme/formaţiuni<br />
politice, <strong>de</strong>stinate să coordoneze optim şi în interesul<br />
grupului <strong>de</strong>zvoltarea societăţii, au fost tot mai mult<br />
surclasate <strong>de</strong> regimurile politice impuse <strong>de</strong> clasele dominante,<br />
care şi-au arogat şi dreptul <strong>de</strong> clase politice, conducătoare,<br />
adică, drept înscris – în societăţile premo<strong>de</strong>rne<br />
– în legi impuse <strong>de</strong> ele, emanaţie a voinţei şi intereselor<br />
lor, în timp ce „poporul <strong>de</strong> jos”, poporul suveran/naţiunea<br />
suverană a fost tot mai mult în<strong>de</strong>părtată <strong>de</strong> la actul politic,<br />
<strong>de</strong> conducere. A rămas, fariseic şi propagandistic, cunoscuta<br />
expresie: „Vox populi – vox <strong>de</strong>i!”, pentru eventuale<br />
campanii electorale. Clasa dominantă, cuprinsă <strong>de</strong> un veritabil<br />
<strong>de</strong>lir <strong>de</strong> mărire, dar şi temătoare totuşi <strong>de</strong> reacţia<br />
firească a celor oprimaţi <strong>de</strong> ea, a început chiar să urască<br />
„poporul <strong>de</strong> jos”, în paralel perfecţionându-şi instrumentele<br />
<strong>de</strong> constrângere. Poetul Horaţiu, foarte apropiat <strong>de</strong> „sferele<br />
înalte”, redă cel mai clar mentalitatea aristocratului<br />
roman: „Urăsc poporul <strong>de</strong> jos şi îl ţin <strong>de</strong>parte <strong>de</strong> mine” [2] .<br />
Iar acest <strong>de</strong>lir <strong>de</strong> mărire – cu toate consecinţele sale! – s-<br />
a perpetuat şi s-a amplificat la toate clasele dominante,<br />
până azi.<br />
În acest context s-a creat „fisura”, <strong>de</strong>venită, treptat,<br />
prăpastie între Ţara reală, a tuturor, şi Ţara politică, a<br />
celor „<strong>de</strong> sus”. Şi tot în acest context, tot al polarizării sociale<br />
negative, crescând apetitul şi harpagonismul claselor<br />
dominante, cărora încep să nu le mai ajungă doar cadrul<br />
naţional, au apărut imperiile – megaformaţiuni politice clădite<br />
pe rapt şi jaf pe seama altor spaţii etno-naţionale. Iar<br />
imperiile, toate, în toate timpurile, au năzuit la „statutul”<br />
<strong>de</strong> „imperiu universal”, după mo<strong>de</strong>lul „clasic” al Antichităţii,<br />
Imperiul Roman, care şi-a transmis „urmaşilor” acest<br />
mesaj testamentar corespon<strong>de</strong>ntul <strong>de</strong> azi al acestuia fiind<br />
„Imperiul global” şi Guvernul mondial ce se preconizează.<br />
Ei bine, atunci şi din acel context, până azi,<br />
componenta morală, obligatorie a legii s-a atrofiat treptat,<br />
până la dispariţie, legea fiind tot mai mult expresia voinţei<br />
9