Views
3 years ago

datoria de a spune adevărul - Dacia.org

datoria de a spune adevărul - Dacia.org

Nr. 65, mai 2011 vom fi

Nr. 65, mai 2011 vom fi până la capăt”. La rândul lui, Pascal Marini Polli nota că domnitorii români au „frică de turci care stau zilnic cu gura cascată ameninţând cu schimbarea” (N. Iorga, Contribuţii la istoria Munteniei, Bucureşti, 1896, p. 77. Cf. George Lăzărescu, Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 109). l 27. Andronic îi mai scrie lui Petru Şchiopul „Iar la întrebarea aceasta a ta, dacă am mai păstrat Bogdania pentru Domnia Ta până acum, deoarece la viaţa mea am avut multe neplăceri pe suflet din cauza multor pretendenţi, că în cele din urmă împăratul împăraţilor… a poruncit să vii Domnia Ta la Constantinopol; de aceea dacă Domnia Ta doreşte din tot sufletul şi din toată inima… atunci cu siguranţă Bogdania va fi a Domniei Tale. Şi cu adevarat să nu zăboveşti nici un pic… deoarece ştii că nu pot s-o păstrez mult timp din pricina vrăjmaşilor şi dacă ne-o vor lua, care va mai fi folosul? (M.V.C.E., vol. I, p. 67). 28. Hurmuzaky, XI, p. 740. Cf. Ion Sîrbu, op. cit., p. 19. 29. În scrisoarea din 14 noiembrie 1593, Andronic Cantacuzino, care era văr bun cu Mihai scrie că faptul că l-a numit pe Mihai domn „…au binecuvantat şi pe părinţii mei răposaţi…”. La rândul lui, Mihai, recunoaşte că este rudă cu Andronic. Într-un document din 7 octombrie 1595, prin care întărea „…prea cinstitului dregător şi mai ales din casa domniei mele jupân Andronic vistier, satul Grosani”. (Cf. George D. Florescu, Dan Pleşia, op. cit., loc. cit., p. 153, s.n. 30. Radu Popescu, op. cit, p. 69, s.n. 31. Iorga susţine că „…o asemenea înrudire se pare că este cu neputinţă” (N. Iorga, Istoria…, p. 31. 32. Dan Simonescu, op. cit., loc. cit., p. 61. 33. I. Crăciun, Cronicarul Szamosközy, p. 20-35. 34. Ibidem, p. 41, 159. Cf. Ştefan Andreescu, Familia…, loc. cit., p. 226, 227; George D. Florescu, Dan Pleşia, op. cit., loc. cit., p. 136, 137. 35. Cronicarul Szamosközy notează: „că acest Mihai a avut o rudă pe Iane vistierul care a fost ban al Craiovei, om înţelept şi priceput” (I. Crăciun, Cronicarul Szamosközy, p. 99, 101, 129, 144). 36. D.R.H., XI, p. 346. 37. D.I.R., XVII, vol. I, p. 65, 66. 38. N. Iorga, Istoria…, p. 25. 39. D.I.R., XVII, vol. II, p. 71-73. La acelaşi document – pe care îl datează din 1615 când Alexandru Iliaş nu era domn – se referă şi N. Iorga (Istoria…, p. 24). Vezi mai pe larg comentariile făcute pe marginea acestui hrisov de Ştefan Andreescu, Familia…, loc. cit., p. 237- 239. 40. Cf. N. Iorga, Istoria…, p. 25. 41. Radu Popescu, op. cit., p. 69, s.n. P.P. Panaitescu arată că anonimul care a scris Cronica Bălenilor, a introdus „...o povestire provenită din tradiţia orală despre originea lui Mihai de la Oraşul de Floci, dintro femeie de acolo şi un gelep (negustor) mare şi bogat de la Poarta otomană (aluzie la Iane banul)”. (P.P. Panaitescu, Începuturile istoriografiei în Ţara Românească, „Studii si materiale de istorie medie”, vol. V, 1962, Ed. Acad. R.S.R., p. 222), s.n. 42. Privitor la originea lui Mihai mai găsim şi alte referiri cum sunt: „Mihai nu putea fi decât fiul din flori al lui Pătraşcu…”; „mamă-sa era vânzătoare de rachiu”; „Tot la Floci mamă-sa fierbea rachiu, din asta trăia”, I. Craciun, Cronicarul Szamosközy, p. 55, 66, 99, 101, 129, 144, s.n. 43. Dan Simonescu, op. cit., loc. cit., p. 62. 44. Ioan, Mihai Cantacuzino, op. cit. 45. Radu Popescu, op. cit, p. 69. 46. Ibidem, p. 70. Baltasar Walther confirmă parţial informaţia ştiind că „unchiul după mamă” al lui Mihai, „ţinuse mai înainte dregătoria de ban” şi se bucura de mare trecere la Constantinopol (Dan Simonescu, op. cit., loc. cit., p. 61). 47. Hurmuzaky, III, 1, 457. 48. P.P. Panaitescu., op. cit., p. 18, s.n. DACIA magazin 49. Ibidem, p. 20. Referindu-se la silezianul Heidenstein, N. Iorga nota că este „…un scriitor foarte distins” (N. Iorga, Istoria românilor prin călătorii, Ed. Eminescu, Bucureşti, MCMLXXXI, p. 196). 50. M.V.C.E., vol. I, p. 345, 346, s.n. Ideea că Mihai era fiu de grec era prezentă şi în scrierile a doi istorici care au trăit în secolul al XIXlea. Astfel, Ivan Ignatievici Malîşevski este convins că „Mihai fiul lui Pătraşcu. O legendă valahă îi atribuie o origine greacă şi o educaţie primită de la grecii din Ţarigrad”. Caracterizându-l pe marele domn al Valahiei, Malîşevski scrie că era „...cutezător, până la sălbăticie ca un hatman cazac, şiret ca un bizantin...”. Un alt istoric, Willibald Ştefan Teutschlaender, deşi nu cunoştea bine originea lui Mihai aminteşte, totuşi, fără să fie de acord cu „presupunerea” că „...tatăl său ar fi fost un grec iar mama o româncă...”. În vara anului 1594, în timp ce se afla în faţa cetăţii Vesprem din Ungaria, Sinan paşa s-a mâniat tare pe Mihai pentru că nu trimisese la timp un anumit număr de cai pentru transportul tunurilor turceşti. Enervat, serdarul a jurat că va ataca anul următor Valahia şi a exclamat: „De ce trebuie ca ţara padişahului – Valahia şi Moldova – să fie dată unor ghiauri nepăsători şi fără de lege”. Idem, vol. II, p. 204; vol. III, p. 231, 235, s.n. 51. M.V.C.E., vol. V, Mărturii, Ed. Acad., Bucureşti, 1990, p. 467, s.n. 52. Ibidem. 53. M.V.C.E., vol. IV, Relatări şi presă, Ed. Acad. Bucureşti, 1986, p. 145. Szamosközy scria în 1600 că Mihai „fost-a hibrid, tatăl său grec, mama sa româncă”, I. Crăciun, Cronicarul Szamosközy, p. 99. În acelaşi sens pledează şi tradiţia de la Zagori, Epir (vezi Ştefan Andreescu, Familia…, loc cit., p. 228, s.n. 54. Iancu Moţu, op. cit., p. 181, s.n. 55. M.V.C.E., vol. IV, p. 385. 56. D.R.H., XI, p. 486. 57. La început marele istoric N. Iorga, a susţinut că Iane este cantacuzin (Iorga, N., Hurmuzaky, XI, XV, indicele. Idem, Documente noi despre Petre Şchiopul şi Mihai Viteazul, în Analele Academiei Române, secţia istorică, seria II, tom XX, p. 2, 5; Idem, Contribuţii, p. 81). Dar în monografia dedicată lui Mihai Viteazul, N. Iorga susţine că „Iane nu poate fi un Cantacuzino”. (N. Iorga, Istoria…, p. 30). De asemenea, Demostene Russo, referindu-se la Iane, notează: „El trebuie să fie vreun gelep ajuns dintr-o familie joasă la influenţă şi prestigiu” (Russo, D., Studii istorice greco-romane, t. 1, Ed. Constantin Giurescu, Bucureşti, 1939, p. 48). Chesarie Daponte este convins de apartenenţa lui Iane la familia Cantacuzino (C. Erbiceanu, Cronicari greci, Bucureşti, 1888, p. 168. 58. Considerăm că Iane Cantacuzino nu este acelaşi Iane care i-a fost postelnic lui Pătraşcu cel Bun. 59. Iane Cantacuzino „de fapt era pe atunci stăpânul ambelor ţări” româneşti. (Apud Ştefan Andreescu, Mihai Viteazul şi cantacuzinii, loc. cit., p. 188. 60. P.P. Panaitescu, op. cit., p. 13. 61. Iată care sunt cei 16 descendenţi până la Iane Cantacuzino, inclusiv: Ioan, general bizantin, Ioan, Mihai, Manuel, Mihai, Mihai guvernator în Pelopones, Ioan împărat bizantin 1347-1358, Matei coîmparat bizantin 1355-1357, Dimitrie, Mihai, Dimitrie tatăl lui Iane, Mihai Şaitanoglu, Constantin şi Iane. După Iane Cantacuzino mai sunt 15 descendenţi care poartă numele de Mihai. (Vezi Ion Mihai Cantacuzino, op. cit.). 62. Ibidem. 63. Să fie numele de Mihai „inelul” oferit de Iane, despre care relatează cronicarul Radu Popescu? Este de reţinut că doi dintre nepoţii lui Mihai Viteazul, unul din partea lui Nicolae, Mihai Pătraşcu şi unul din partea doamnei Florica poartă numele de Mihai (cf. Ştefan Andreescu, Familia…, loc. cit. passim). 22

Nr. 65, mai 2011 personalităţi ale dacologiei DACIA magazin Mihail Kogălniceanu, dacolog (6 septembrie 1817 – 21 iunie 1891) Profesor Maria Ionescu Personalitate proeminentă a secolului al XIX-lea, Mihail Kogălniceanu a marcat întregul veac cu prezenţa sa: om politic, istoric, scriitor, publicist, profesor de istorie naţională la Academia Mihăileană, academician. Se impune prin elaborarea programului revoluţiei de la 1848 în Moldova 1 , în lupta pentru Unirea Principatelor, în reformele sub domnia lui Cuza, în dobândirea independenţei naţionale, în eforturile pentru recunoaşterea statutului internaţional al României. Marele om politic a fost mai întâi istoric şi făuritor de istorie. Precocupat de istoria naţională, a întocmit Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques transdanubiens. Tome premier Histoire de la Dacie, des Valaques transdanubiens et de la Valachie. După Hronica românilor şi a mai multor neamuri a lui Şincai, el era primul cărturar care concepea în spirit modern o istorie a tuturor românilor. Prima parte a tomului întâi Histoire de la Dacie, cuprinde, în prima carte, „Din cele mai vechi timpuri până la cucerirea Daciei de către Traian”, greşeala făcută de mulţi, căci vatra Daciei era mult mai întinsă decât teritoriul cucerit. O foarte mare parte a Daciei nord-dunărene şi nord-pontice rămânea liberă. În secolul I după Hristos, scrie autorul, „un stat mare şi puternic, deşi barbar, făcea să tremure Roma civilizată, un stat independent exista aici unde azi se află Transilvania, Valahia, Banatul Timişoarei şi Moldova. Acest stat era Dacia: ea se întindea de la Tisa şi Carpaţi până la Dunăre şi Marea Neagră”. 2 Are o viziune incompletă asupra spaţiului Daciei. Locuitorii acestei ţări erau dacii, poporul cel mai razboinic, cel mai curajos şi cel mai independent, în timp ce Roma era „sclava lui Augustus”. Ei erau bravi, drepţi, sobri, riguroşi şi demni a purta numele de Dani sau Daci, sinonim războinicilor. Ei preferau moartea unei dominaţii străine şi erau mult diferiţi de moldovenii şi vlahii timpurilor moderne. 3 Elogiază pe daci pentru calităţile lor, dar consideră în mod eronat că dacii şi geţii nu aveau nici oraşe, nici sate, nici locuinţe, că erau un popor nomad. „Ei sunt cunoscuţi în istorie sub numele de Sciti, Daci şi Geţi. Zamolxis a fost legislatorul lor, iar mai târziu Dumnezeul lor. Herodot şi Strabon spun că a fost elevul lui Pythagora. După moartea sa, dacii s-au divizat în 4 clase – familia regală, preoţii, bătrânii naţiunii şi poporul.” Înfocaţi prieteni ai libertăţii, ei au susţinut multe războaie contra celor ce voiau să le-o răpească. Primul menţionat în izvoare este Darius, cu 23

Malus Dacus – Mihai Viteazul - Dacia.org
De ce Malus Dacus - Dacia.org
septembrie 2006 - Dacia.org
2004 - Civilizaţia Danubiană - Rădăcini - Dacia.org
mai-iunie 2005 - Dacia.org
De ce Eminescu? - Dacia.org
PlAcuTele de la Sinaia PlAcuTele de la Sinaia , - Dacia.org
iunie 2006 - Dacia.org
iunie 2008 - Dacia.org
ianuarie 2006 - Dacia.org
martie-aprilie 2009 - Dacia.org
decembrie 2005 - Dacia.org
februarie 2006 - Dacia.org
Dacologia ca ştiinţă - Dacia.org
februarie-martie 2003 - Dacia.org
august-septembrie 2008 - Dacia.org
noiembrie-decembrie 2006 - Dacia.org
aprilie 2006 - Dacia.org
nr.7 noiembrie 2003 - Dacia.org
Adaptati tinerii cu lentile de contact si lasati - Spune din priviri
Românii pot spune adio ma[inilor \nmatriculate \n Bulgaria - Curentul
De ce n-are ursul coada
Descarcă în format PDF - Camera de Comert si Industrie a Romaniei
Starea economică, socială şi de mediu a municipiului Timişoara ...
Click AICI pentru a descarca VARIANTA PDF
Castelul Roşianu din Turburea şi 10.000 de mp de teren, puse pe ...