Views
3 years ago

datoria de a spune adevărul - Dacia.org

datoria de a spune adevărul - Dacia.org

Nr. 65, mai 2011 datini,

Nr. 65, mai 2011 datini, tradiţii, obiceiuri DACIA magazin PLANTELE SACRE ÎN RITUALURILE VEDIC ŞI BRAHMANIC ŞI REFLEXIILE LOR ÎN OBICEIURILE POPULARE ROMÂNEŞTI Eugeniu Lăzărescu CAP. I Utilizarea plantelor sacre în ritualurile religioase. Cazul particular al plantei Sōma. Mitologia vedicobrahmanică despre planta Sōma Incă din perioadele arhaice, ritualurile religioase care aveau un caracter şamanic utilizau diverse plante care aveau anumite caracteristici, plante care, administrate fiinţei umane, îi provocau stări halucinogene prin acţiunile lor neuroleptice. Oportunitatea tratării subiectului privind planta Sōma, menţionată de către mitologia vedico-brahmanică, a fost determinată de faptul că ea conferea indirect corelarea unei serii de date între formele religioase ale epocii, elementele lingvistice şi etnografice specifice arealului carpato-dunărean de unde provin şi care există până în prezent. Utilizarea acestor plante, prin efectele lor, permiteau oficiantului ritualului, conform credinţei sale, abordarea şi a altor planuri existenţiale în afara celui fizic. De-a lungul timpului istoric, plantele de acest gen au fost utilizate şi de cultele organizate care au urmat şamanismului propriu-zis, deşi este dificil a se face o delimitare strictă între acestea, ele, mai degrabă, suprapunându-se. După opiniile unor cercetători, aceste proceduri preexistă şi astăzi în multe culturi de tip arhaic, chiar şi în culturile contemporane. In diverse culturi arhaice ele au fost numite „Hrana zeilor” sau „hrană spirituală” (12). Planta Soma este cunoscută în arealul carpatodunărean sub denumirea de „Pălăria Şarpelui”(Amanita Muscaria) cu sinonimele în alte culturi de Asumer, Pong, Bank şi Amrita.(12). Cuvântul Amrita (9-pg28) este apropiat de cuvântul Amrut, cuvânt care, în mitologia greacă, înseamnă „Băutura Zeilor”. Această plantă creşte numai în zonele submontane (800-1000m altitudine). Tot în arealul carpato-dunărean există şi planta numită Tilişca (Virtilica) mai numită şi „Iarba Vrăjitoarelor” (Oenotheraceae alpina lutesiana), semnalată încă din perioada dacică, plantă prezentă în zona Grădiştei, Orăştiei, Sarmisegetuzei, plantă care produce aceleaşi efecte halucinogene. Pentru efectele ei, romanii au numit-o Circae, după numele vrăjitoarei din epopea „Odiseea” lui Homer.(2) (Dr.O.Bojor). Cuvântul „tilişcă”[Virtilica-(6)] are corespondent în limba sanskrită:-rădăcina de cuvânt „til- 6”înseamnă „susan oriental” (Sesamum indicum) (4-pg.293). Cuvântul sanskrit „tila” se referă la „o însemnare făcută într-un loc ce seamănă cu un grăunte de susan (în formă de picatură) (4-pg.293) (10-pg.104). Cuvântul sanskrit „tilaka”se referă la semnul distinctiv, sectar, care se face pe frunte la brahmani, ca un semn de nobleţe, de distincţie. (4-pg.93). In obiceiurile populare româneşti, după creştinare, semnul s-a transformat într-o cruce iar în ritualul religios creştin ortodox, prin miruire, se face tot o cruce. Se menţionează că, conform doctrinei brahmanice, în zona frunţii se afla centrul energetic (chakra) Agñya, care are ca simbol tot crucea, simbol al răspântiei, al alegerii de către fiinţa umană a căii pe care aceasta să o urmeze în viaţă: a raţionalului, a emoţionalului sau a evoluţiei spirituale. Sōma a fost dusă în India arhaică în jurul anului 2000-1800 î. H. Planta este menţionată în imnurile vedice (12). Planta era culeasă şi preparată după un ritual precis. In arealul carpato-dunărean, cultul vedic a utilizat plante cu efecte halucinogene. Utilizarea lor s-a făcut datorită efectelor inerente provocate, prin arderea lor, ca de exemplu în Cultul Focului (cultul lui Agni). In mod similar aceste culte au fost legate implicit şi de planta Sōma. 26

Nr. 65, mai 2011 Acestei plante i s-a atribuit statutul de plantă sacră, chiar şi acela de zeu, zeul Sōma. Herodot relatează că sciţii, după o înmormântare, după ritualul purificării prin spălare pe cap cu apă, făceau în corturi improvizate inhalaţii cu fumul degajat de seminţe de cânepă, aruncate pe bolovani încinşi. Actul avea un caracter ritual, fumul degajat producând o stare de euforie (7-art.IV-pg.73,74,75). Diverse tratate vorbesc că, în anumite ocazii, un om juca rolul sacrificatului ca victimă, precum şi cazul când însuşi sacrificantul devenea victima propriu-zisă .(puruśamedha) (după Weber în Z.D.M.G. 18,262) (5- pg.19). După M.Eliade, problema substituirii reciproce ca obiect al sacrificiului între om şi cal, este considerată încă una deschisă.(5-pg.209). Prin faptul ca formele sacrificiale umane sunt anterioare formelor sacrificiale ce utilizau fiinţe vii şi faptul ca dacii utilizau sacrificile umane, acestea denota vechimea acestora în ansamblul cultelor arhaice europene. Din punct de vedere etimologic, cuvântul „sōma” provine din limba sanskrită, el însemnând: - Regentul Lunei, Luna, Yama, Kuvera, Cel de-al optulea Vasu, Cerul, atmosfera, după dicţionarele francez şi englez. (10) (3-pg- 730); -Suc de plantă, Lună,Rege al Lunii, fiu al lui Atri, cel de-al optelea Vasu, unul dintre zece Maharişi (3), identificată cu Şiva şi Vişnu ca autori ai Cărţii Legii (Dharma), după dicţionarul englez (3-pg.360). CAP.II. Toponimii, hidronimii, antroponimii provenite din cuvântul sanskrit Soma In zona vestică a României există o serie de denumiri care se refera la cuvântul sanskrit „Sōma”. Astfel, hidronimul „Someş” face trimiteri la rădăcinile de cuvânt sanskrite : -„Sōma”-denumirea ca plantă, „sa”-continuitate, curgere, înşiruire. Denumirea s-ar traduce prin „cursul apei curgătoare Sōma.“ (10). Toponimul „Someşeni” face trimiteri la rădăcinile de cuvânt sanskrite: „Sōma”, denumirea ca plantă, -„sa“, continuitate, stabilitate (sau ca «sa»-oprire, repaus), -„na”, sufix de întărire al rădăcinilor de cuvânt anterioare. Denumirea s-ar traduce prin „locul peren al Somei” (1). Toponimul „Sămăşag” face trimitere la rădăcinele de cuvânt sanskrite: „Sōma, denumirea ca plantă, „sag”- sufix de întărire, în sensul de continuitate, locaţie, stabilitate(10), utilizat IN SPECIAL IN VEDE. Denumirea s-ar traduce prin „locaţie cu o mare continuitate în timp, numită Soma”. Toate acestea confirmă existenţa în arealul carpatic (Mţii. Apuseni), încă din perioada vedică, a plantei DACIA magazin Sōma, cunoscută sub acest nume vedic. Atribuirea atâtor de multe denumiri care au în compunerea lor acest cuvânt sanskrit, vedic (hidronime, denumiri de aşezări umane, denumiri de persoane), toate acestea atestă importanţa deosebită cultică vedică acordată acestei plante în perioada istorică de dinainte de reforma religioasă de la 3200 î. H. începută în India arhaică, perioadă după care utilizarea acestei plante în ritualuri a fost restricţionată, scoasă din cultul public, dar rămasă ca consemnată în scripturile brahmanice şi în Vede într-o forma abstractă a unei zeităţi obscure, Sōma. CAP. III. Reforma brahmanică şi modificarea concepţiilor vedice legate de planta Soma Reforma brahmanică de după 3200 î. H., prin reconsiderarea ccncepţiilor religioase vedice, a modificat şi conceptul de sacrificiu. Astfel, sacrificiul ritual consta în sacrificarea unei fiinţe vii.(animale). Sacrificiul era de tip şamanic, sacrificiu ce nu impunea sacrificatorului existenţa unor calităţi psiho-morale. Sacrificiul de acest gen avea un caracter de manipulare „din exterior” de către sacrificator al actului sacrificial, indiferent de condiţia sa umană, întrucât acestuia nu i se impunea condiţii de moralitate. Accesul la zei se presupunea a se face posibil prin administrarea de către sacrificator a plantei Soma, preparată în prealabil într-un cadru ritual, plantă care, prin caracteristicele ei psihotropice, prin efectele ei halucinogene, favoriza acest contact fără ca operatorul să se considere a fi „implicat”. Conform scripturiilor brahmanice de mai târziu, ca urmare a descoperirii de către brahmanism a existenţei şi a altor planuri existenţiale, superioare, prin vechile proceduri, accesul scrificatorului era limitat doar la planurile existenţiale inferioare. Planurile existenţiale inferioare este domeniul Elementalilor (9-pg164), entităţi care guvernează numai stăriile de agregare ale lumii fizice nominalizate simbolic prin elementele „Pământ”, „Apă”, „Aer”, “Foc”, „Ether” (spaţialitate). Aceste planuri nu conţin, însă, şi spiritualitatea.[ „La Aryeni numai brahmanii erau admişi a cunoaşte secretul Sōma, cea care declanşează inefabilul, care aduce extazul”(11), concept la care s-a renunţat după reformă]. Brahmanismul reformat de după anul 3200 î. H., prin noua sa concepţie, considera că o conectare la planurile existenţiale superioare, la zei, nu se poate realiza decât prin sacrificiul „intern”al fiinţei umane. Prin aceasta se înţelegea redobândirea de către fiinţa umană a calitaţiilor primare, primordiale, cu care fiinţa umană a fost 27

Malus Dacus – Mihai Viteazul - Dacia.org
De ce Malus Dacus - Dacia.org
septembrie 2006 - Dacia.org
2004 - Civilizaţia Danubiană - Rădăcini - Dacia.org
mai-iunie 2005 - Dacia.org
De ce Eminescu? - Dacia.org
PlAcuTele de la Sinaia PlAcuTele de la Sinaia , - Dacia.org
iunie 2006 - Dacia.org
iunie 2008 - Dacia.org
ianuarie 2006 - Dacia.org
martie-aprilie 2009 - Dacia.org
decembrie 2005 - Dacia.org
februarie 2006 - Dacia.org
Dacologia ca ştiinţă - Dacia.org
februarie-martie 2003 - Dacia.org
august-septembrie 2008 - Dacia.org
noiembrie-decembrie 2006 - Dacia.org
aprilie 2006 - Dacia.org
nr.7 noiembrie 2003 - Dacia.org
Adaptati tinerii cu lentile de contact si lasati - Spune din priviri
Românii pot spune adio ma[inilor \nmatriculate \n Bulgaria - Curentul
De ce n-are ursul coada
Descarcă în format PDF - Camera de Comert si Industrie a Romaniei
Starea economică, socială şi de mediu a municipiului Timişoara ...
Click AICI pentru a descarca VARIANTA PDF
Castelul Roşianu din Turburea şi 10.000 de mp de teren, puse pe ...