Views
3 years ago

datoria de a spune adevărul - Dacia.org

datoria de a spune adevărul - Dacia.org

Nr. 65, mai 2011 DACIA

Nr. 65, mai 2011 DACIA magazin au fost luate de episcopia Tomisului, apoi returnate episcopiei de la Tulcea, actualmente fiind în mănăstirea nou construită la Salmorus; - martirii nu sunt geţi din Asia Mică datorită probabil negocierilor între B.O.R şi B.O.G., unde s-a stabilit că de fapt toţi martirii din Scitia Minor, numită şi Scitia Secunda, de fapt Getia Minor sau Dobrogea de azi, sunt de origine greacă. Înţelegem din aceste poziţii aşa-zise ştiinţifice că grecii nu aveau posibilitatea a se martiriza la ei acasă ( Dioclitian fiind mai înţelegător cu ei la ei acasă ) şi veneau la noi să facă acest gest suprem întru Cristos. Concluzii: 1) Legislaţia din România prevede în mod greşit protejarea artefactelor cu materiale plastice. 2) Neinstruirea pluridisciplinară a arheologilor duce în mod inevitabil la distrugeri iremediabile. 3) Metodele de cercetare relative trebuie înlocuite cu metodele absolute, cunoscute de altfel de arheologi, dar nefolosite pentru că folosirea lor nu le-ar mai permite ataşamentul faţă de o cultură sau alta . 4) Este necesar să se legifereze interzicerea unor cercetări ce au la bază numai metode relative. 5) Cercetările absolute să fie publicate în mass media şi să înceteze acea meteahnă a „ştiinţificilor“ de a publica numai pentru uzul intern al acestor instituţii, pe care noi le plătim. Cercetările din România sunt cunoscute numai de cercetători, iar informaţia are un circuit închis, ce se ghidează după proverbul macedonean „io mi cantu, io mi giocu“ şi toate acestea plătite de la bugetul de stat, adică de noi . Cunoscut este faptul că, cel mai adesea, arheologul trăieşte un sentiment de afecţiune, faţă de civilizaţia de care s-a ataşat în mod voit sau nevoit în timpul studenţiei, ajungând, în final, să subestimeze alte civilizaţii sau chiar să le urască. Persistând în acest mod de lucru, drama arheologului se conturează profund cu toata atenţionarea făcută de Vasile Pârvan pentru cei ce vor veni după el, şi anume: „Tăcerea e centrul lumii. Spre tăcere se adună toate, ca apa spre prăpastia neagră. Tăcerea e moartea vieţii şi viaţa morţii. Tăcerea e mormântul în care închidem toată plângerea sufletului nostru doritor .” Şi atunci noi vă zicem: Atenţie, arheologi, nu mai tăceţi (minţiţi)! Lucrări de dacologie 32

Nr. 65, mai 2011 documente, recenzii, evocări DACIA magazin DACII DIN CURBURA CARPAŢILOR Prof. Adriana Grigorescu Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (Sf. Gheorghe), Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei (Cluj- Napoca), Muzeul Judeţean de istorie Braşov, Muzeul Judeţean Buzău, Muzeul Secuiesc al Ciucului (Miercurea Ciuc), Muzeul Naţional Secuiesc (Sf. Gheorghe) şi Muzeul Brăilei au organizat în oct. 2010, la Brăila, expoziţia arheologică Dacii din Curbura Carpaţilor, unde au fost prezentate ultimele cercetări şi ultimele descoperiri. Au fost investigate de arheologi şase sit-uri situate de o parte şi de alta a Carpaţilor de Curbură: 1. Cârlomăneşti-Cetăţuia (Valea Buzăului) şi 2. Pietroasa Mică Gruiu Dării; 3. Olteni Cariera de nisip şi 4. Covasna Cetatea Zânelor; 5. Ormeniş Tipia Ormenişului şi 6. Racoşul de Jos Piatra detunată (Braşov). Sunt atestate pentru perioada sec. I î.Hr. - sec. I d.Hr., excepţie, Olteni (Covasna) sec. IV-III î.Hr. Prin artefactele descoperite se dovedeşte omogenitatea şi unitatea culturii geto-dacice prin numărul mare de aşezări şi fortificaţii, cu viaţă economică şi socială înfloritoare. Carpaţii de Curbură au facilitat mişcarea oamenilor şi a comunităţilor prin faptul că sunt brăzdaţi de ape şi pasuri relativ uşor de străbătut. Ieri, drumeţi, meşteri, negustori au mers cu pasul, carul şi călare. Descoperirile arheologice constau în vase ceramice, unelte, arme, podoabe, monede şi obiecte de import greceşti şi romane (oglinzi, mărgele, fibule, vase). 1. Dacii din Ţara Bârsei (arheolog Florea Costea) Recenta ediţie a Repertoriului arheologic al Judeţului Braşov consemnează circa 630 aşezări omeneşti sigure şi 102 puncte cu locuiri probabile. Cele mai numeroase sunt din epoca bronzului (142) şi a 2-a epocă a fierului (133). Multe aşezări sunt pe terase (53), pe dealuri aşezări fortificate (15) - Breaza, Buneşti, Crizbav, Râşnov (Cumidava). Fortificată cu zid este cetatea de la Tipia Racoşului, iar cea de la Piatra Detunată are şanţuri, valuri, ziduri cu turnuri. O notă aparte are şi fortificaţia de la Pietrele lui Solomon, ce foloseşte avantajele unui crater natural şi a unui pârâiaş de munte (are suprafaţa de 3 ha). Aşezarea de la Râşnov (Cumidava) este amintită în Geographia lui Claudiu Ptolemeu. Dacii cumidavensi făceau parte din neamul cotensilor, de la care s-au păstrat 28 de cuvinte de origine traco-dacică, atestate numai în Ţara Bârsei. O descoperire deosebită este cea de la Tipia Ormenişului, un deal de 755,9 m altitudine, situat în stânga râului Olt, în defileul din Munţii Perşani. În sec. I î. Hr., aici a fost ridicată o puternică cetate şi peste 100 de locuinţe. Zidul clasic dacic este gros de 2 m, la care s-au folosit lespezi şi blocuri de calcar din zonă. Construcţia este în terase, tip zigurat cu 3 platforme sanctuar, ce constituie centrul religios pandacic (sec II î.Hr.), înfloritor pe vremea lui Burebista şi care a continuat până la cucerirea romană. Primul sanctuar este dreptunghiular (11/10m), al 2-lea – circular (14-14,50m) – este central şi al 3-lea – cu aliniamente de baze de coloane din tuf vulcanic – în 3 şiruri lungi şi fiecare cu 10 sau 6 coloane. Lungimea totală a complexului este de 32 m (este asemănător celui de la Piatra-Roşie din Munţii Orăştiei). 2. Comunitatea dacică de la Olteni (Covasna) sec. IV-III î.Hr. (arheolog Valeriu Sârbu - Brăila) S-a descoperit şi cercetat o locuinţă de suprafaţă, cu formă aproape ovală. S-au evidenţiat 2 vetre ovale, fragmente arse de lut şi lemn, pietre sparte, oase de animale. Inventarul include şi o râşniţă primitivă, 7 fusaiole şi vase ceramice modelate cu mâna, vase borcan, oale cu 2 toarte, căni, castroane, ceşti. Decorul vaselor este format din brâuri alveolate sau crestate. Ca piese individuale: un mosorel în formă de clepsidră şi un ac de cusut din bronz. În necropolă s-au găsit vase ceramice (50), vârfuri de săgeată cu 3 muchii din bronz, un pumnal din fier şi 2 mărgele de sticlă. Ca rit de înmormântare, este întâlnită atât incineraţia, cât şi inhumaţia. Aşezarea a existat şi în timpul stăpânirii romane, ceea ce arată o îndelungată locuire dacică în zonă. 33

De ce Eminescu? - Dacia.org
Malus Dacus – Mihai Viteazul - Dacia.org
De ce Malus Dacus - Dacia.org
2004 - Civilizaţia Danubiană - Rădăcini - Dacia.org
septembrie 2006 - Dacia.org
noiembrie-decembrie 2006 - Dacia.org
iunie 2006 - Dacia.org
PlAcuTele de la Sinaia PlAcuTele de la Sinaia , - Dacia.org
mai-iunie 2005 - Dacia.org
aprilie 2006 - Dacia.org
martie-aprilie 2009 - Dacia.org
decembrie 2005 - Dacia.org
nr.7 noiembrie 2003 - Dacia.org
februarie-martie 2003 - Dacia.org
iunie 2008 - Dacia.org
ianuarie 2006 - Dacia.org
Dacologia ca ştiinţă - Dacia.org
februarie 2006 - Dacia.org
august-septembrie 2008 - Dacia.org
iulie 2009 - Dacia.org
Starea economică, socială şi de mediu a municipiului Timişoara
Ştiinţe Medicale - Academia de Ştiinţe a Moldovei
Românii pot spune adio ma[inilor \nmatriculate \n Bulgaria - Curentul
Adaptati tinerii cu lentile de contact si lasati - Spune din priviri
Descarcă în format PDF - Camera de Comert si Industrie a Romaniei
Anexa - Academia de Ştiinţe a Moldovei
Seismul - masuri de prevenire a incendiilor - IGSU
Decembrie 2010. Tiraj 1000 exemplare. Gratuit ... - Ziarul de ASII