datoria de a spune adevărul - Dacia.org

Nr. 65, mai 2011
documente, recenzii, evocări
DACIA
magazin
DACII DIN CURBURA CARPAŢILOR
Prof. Adriana Grigorescu
Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (Sf. Gheorghe),
Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei (Cluj-
Napoca), Muzeul Judeţean de istorie Braşov, Muzeul
Judeţean Buzău, Muzeul Secuiesc al Ciucului (Miercurea
Ciuc), Muzeul Naţional Secuiesc (Sf. Gheorghe) şi Muzeul
Brăilei au organizat în oct. 2010, la Brăila, expoziţia arheologică
Dacii din Curbura Carpaţilor, unde au fost prezentate
ultimele cercetări şi ultimele descoperiri.
Au fost investigate de arheologi şase sit-uri situate
de o parte şi de alta a Carpaţilor de Curbură: 1. Cârlomăneşti-Cetăţuia
(Valea Buzăului) şi 2. Pietroasa Mică
Gruiu Dării; 3. Olteni Cariera de nisip şi 4. Covasna Cetatea
Zânelor; 5. Ormeniş Tipia Ormenişului şi 6. Racoşul
de Jos Piatra detunată (Braşov).
Sunt atestate pentru perioada sec. I î.Hr. - sec. I
d.Hr., excepţie, Olteni (Covasna) sec. IV-III î.Hr. Prin artefactele
descoperite se dovedeşte omogenitatea şi unitatea
culturii geto-dacice prin numărul mare de aşezări şi
fortificaţii, cu viaţă economică şi socială înfloritoare.
Carpaţii de Curbură au facilitat mişcarea oamenilor
şi a comunităţilor prin faptul că sunt brăzdaţi de ape şi
pasuri relativ uşor de străbătut. Ieri, drumeţi, meşteri, negustori
au mers cu pasul, carul şi călare.
Descoperirile arheologice constau în vase ceramice,
unelte, arme, podoabe, monede şi obiecte de import
greceşti şi romane (oglinzi, mărgele, fibule, vase).
1. Dacii din Ţara Bârsei (arheolog Florea Costea)
Recenta ediţie a Repertoriului arheologic al Judeţului
Braşov consemnează circa 630 aşezări omeneşti sigure
şi 102 puncte cu locuiri probabile. Cele mai
numeroase sunt din epoca bronzului (142) şi a 2-a epocă
a fierului (133). Multe aşezări sunt pe terase (53), pe dealuri
aşezări fortificate (15) - Breaza, Buneşti, Crizbav,
Râşnov (Cumidava).
Fortificată cu zid este cetatea de la Tipia Racoşului,
iar cea de la Piatra Detunată are şanţuri, valuri, ziduri
cu turnuri.
O notă aparte are şi fortificaţia de la Pietrele lui
Solomon, ce foloseşte avantajele unui crater natural şi a
unui pârâiaş de munte (are suprafaţa de 3 ha).
Aşezarea de la Râşnov (Cumidava) este amintită
în Geographia lui Claudiu Ptolemeu. Dacii cumidavensi
făceau parte din neamul cotensilor, de la care s-au păstrat
28 de cuvinte de origine traco-dacică, atestate numai în
Ţara Bârsei.
O descoperire deosebită este cea de la Tipia Ormenişului,
un deal de 755,9 m altitudine, situat în stânga
râului Olt, în defileul din Munţii Perşani.
În sec. I î. Hr., aici a fost ridicată o puternică cetate
şi peste 100 de locuinţe. Zidul clasic dacic este gros de 2
m, la care s-au folosit lespezi şi blocuri de calcar din zonă.
Construcţia este în terase, tip zigurat cu 3 platforme sanctuar,
ce constituie centrul religios pandacic (sec II î.Hr.),
înfloritor pe vremea lui Burebista şi care a continuat până
la cucerirea romană. Primul sanctuar este dreptunghiular
(11/10m), al 2-lea – circular (14-14,50m) – este central şi
al 3-lea – cu aliniamente de baze de coloane din tuf vulcanic
– în 3 şiruri lungi şi fiecare cu 10 sau 6 coloane. Lungimea
totală a complexului este de 32 m (este asemănător
celui de la Piatra-Roşie din Munţii Orăştiei).
2. Comunitatea dacică de la Olteni (Covasna)
sec. IV-III î.Hr. (arheolog Valeriu Sârbu - Brăila)
S-a descoperit şi cercetat o locuinţă de suprafaţă,
cu formă aproape ovală. S-au evidenţiat 2 vetre ovale,
fragmente arse de lut şi lemn, pietre sparte, oase de animale.
Inventarul include şi o râşniţă primitivă, 7 fusaiole
şi vase ceramice modelate cu mâna, vase borcan, oale
cu 2 toarte, căni, castroane, ceşti. Decorul vaselor este
format din brâuri alveolate sau crestate.
Ca piese individuale: un mosorel în formă de clepsidră
şi un ac de cusut din bronz.
În necropolă s-au găsit vase ceramice (50), vârfuri
de săgeată cu 3 muchii din bronz, un pumnal din fier şi 2
mărgele de sticlă. Ca rit de înmormântare, este întâlnită
atât incineraţia, cât şi inhumaţia.
Aşezarea a existat şi în timpul stăpânirii romane,
ceea ce arată o îndelungată locuire dacică în zonă.
33