Views
3 years ago

datoria de a spune adevărul - Dacia.org

datoria de a spune adevărul - Dacia.org

Nr. 65, mai 2011 3.

Nr. 65, mai 2011 3. Cetatea Zânelor de la Covasna (arheolog Viorica Crişan) este situată în Munţii Breţcului, la cota 930 m, cu o amplasare strategică de excepţie. Ca mărime şi grandoare este asemenea celor din zona regală, de la Costeşti şi Piatra Roşie. Acropola sau inima cetăţii au forma ovală şi suprafaţa de 700 mp. Zidul terasei a II-a este apreciat la circa 8 m lăţime sub formă de bastion pătrat. În total sunt 4 terase. S-a descoperit multă ceramică, între care fructiere, capace, ceşti, pahare, unelte (cuţite, cuie, piroane, dălţi, fusaiole), piese de podoabă (brăţări, cercei, mărgele de sticlă, oglinzi), arme, monede greceşti şi romane. Din măreţia acestei falnice cetăţi dacice a rămas doar un munte de ruine legendare. 4. Dava de la Cârlomăneşti - Buzău (arheolog Sebastian Matei) Situl arheologic a fost cunoscut de Al. Odobescu din 1871. Aşezarea este plasată pe un platou de formă ovală, neregulată, cu o suprafaţă de cca 7500mp, având la vest terasa înaltă a râului Buzău. A fost locuită intens din epoca bronzului, devenind în epoca lui Burebista o importantă davă - centru politic, economic şi religios pentru comunităţile geto-dacice din zonă. Au fost descoperite pietre-altar, vase ceramice, unelte, monede, fragmente antropomorfe din lut ars reprezentând lupi, mistreţi, cerbi şi păsări, precum şi bărbaţi în postura de războinici călare. Acestea sunt unice în spaţiul locuit de geto-daci, ele reprezentau fie divinităţi şi animale totemice sau ofrande simbolice. Bogăţia comunităţii geto-dacice de la Cârlomăneşti este dovedită de găsirea podoabelor din fier, argint, aur, piese de harnaşament şi arme. Tezaurul monetar conţine124 de monede de argint tip Vârteju-Bucureşti, făcute în cadrul unui atelier local. Un fragment de la un vas de provizii cu inscripţie în limba greacă ne arată că era proprietatea basi-leoss B…, deci a unui rege ce a stăpânit aceste ţinuturi şi poate chiar a avut sediul la Cârlomăneşti. Un alt fragment reprezintă un bust de bărbat îmbrăcat în armură. Ar putea fi regele Burebista? 5. Pietroasa Mică Gruiu Dării - Buzău (arheolog Valeriu Sârbu - Brăila) Cuprinde importante vestigii din eneolitic (Culturile Cucuteni B şi Cernavodă I) şi din epoca bronzului (Cultura Monteoru) - mileniile 3-2 î.Hr. DACIA magazin În sec. I î.Hr. - sec. I d.Hr. a existat aici o aşezare dacică fortificată cu un val de pământ cu miez din piatră şi o palisadă din lemn. Incinta de formă tronconică este la cota de 534 m pe Masivul Istriţa cu pante abrupte pe 3 laturi şi vizibilitate spre câmpia din sud-est. Zidul are o lăţime de 2-2,20 m. Dar, din sec 4-3 î.Hr., a existat o aşezare cu un bogat şi variat inventar arheologic: fibule de tip tracic, mărgele din sticlă, vârfuri de săgeţi, greutăţi de lut, o monedă histriană, amfore greceşti din Heraclea Pontică, Sinope, Thasos. Vasele getice de tip tronconic din argilă sunt modelate cu mâna şi ornamentate cu brâuri în relief. A fost descoperit şi un sanctuar cu numeroase vetre ce atestă cultul soarelui şi cel agrar. Aveau şi cultul căminului, dovedit de prezenţa unor locuinţe cu bogat inventar. Gruiu Dării a fost un centru regional de cult al dacilor. Măreţia civilizaţiei dacice este susţinută şi de prezenţa celor două tezaure de referinţă: cel de la Surcea (comuna Zăbala - Covasna), datat în sec II-I î.Hr., ce cuprinde falere, cupe, lingouri de argint, 6 nicovale de fier, vase de lut, fructiere modelate cu mâna, păstrat la Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti şi cel de Sâncrăieni, Judeţul Harghita (sec I î.Hr.), cu obiecte de argint în greutate de 3,650 Kg: 2 brăţări masive, o fibulă, 2 monede, 15 vase (cupe şi pocaluri cu ornamente aurite), păstrat tot la Bucureşti. Prin artefactele descoperite este marcată frumuseţea şi unitatea culturii daco-getice. 34

Nr. 65, mai 2011 DACIA magazin Plăcuţele de plumb de la Sinaia Profesor dr. Zenovie Cârlugea, Tg.-Jiu La cel de-al III-lea Congres Internaţional de Dacologie (2002), prof. dr. Augustin Deac repunea în discuţie Tăbliţele de plumb de la Sinaia, care zăceau în subsolurile Institutului de Arheologie din Bucureşti, nefiind cercetate ştiinţific de peste 100 de ani şi care ar conţine o istorie veche a poporului nostru. În 1875, la săparea fundaţiei Castelului Peleş, au fost descoperite aceste tăbliţe de aur, după care regele Carol I a cerut să se facă nişte copii de plumb, la Fabrica de cuie din Sinaia (copii ce au fost predate Mănăstirii Sinaia), originalele rămânând în posesia regelui, care, zice-se, le-ar fi topit! [1] Descoperite, aşadar, pe la sfârşitul secolului al XIX-lea, dar încă nestudiate temeinic nici până azi, Plăcuţele de plumb de la Sinaia au ajuns în custodia Muzeului de Antichităţi (actualul Institut de Arheologie „Vasile Pârvan”). „Evenimentele relatate (pe aceste plăcuţe, n.n.) se întind pe aproape cinci secole - crede cercetătoarea Aurora Peţan – înainte de invazia romană. Se vorbeşte despre un alfabet necunoscut, care pare anterior alfabetului grecesc…Chiar dacă nu suntem de acord cu interpretarea dlui Romalo, cred că limba în care sunt scrise textele nu este o limbă inventată, ci ea a existat cu adevărat ca limbă vie.” [2] Plăcuţele, în majoritatea lor, sunt dreptunghiulare, cu dimensiuni între 35 cm x 25 cm şi 10 cm x 10 cm, fiind scrise într-un alfabet misterios, din care recunoaştem caractere asemănătoare celor greceşti, latineşti, chirilice, împreună cu simboluri şi monograme, cu nume, antroponime, toponime şi etnonime dacice. Supuse analizei la Institutul de Fizică Nucleară, s-a constatat că plumbul folosit la executarea copiilor (98% pur, cu adaos de staniu) provine din tipografiile secolului al XIX-lea (unele piese, mai mici, au în structura lor metalografică, o compoziţie originală de cupru şi argint „specifică minereurilor nerafinate din antichitate, deşi cu şanse mari de a fi originale. Acest lucru a fost confirmat şi de o serie de analize făcute la Oxford pe una din piese.” [3] E vorba de piesa cu nr. 23, numerotată de ing. Dan Romalo şi cercetată de prof. dr. Peter Northover de la secţia „Materiales Science-Based Arheology Group, Oxford University”. Nefiind înregistrate niciodată, din cauza crasei neglijenţe a „ştiinţificilor” noştri (obsedaţi mereu a mai descoperi câte o potcoavă sau zăbală de la armăsarii vremelnicilor legionari romani!), din cele peste 500 de plăcuţe (cântărind, probabil, în jur de trei tone de plumb!) au rămas până azi în „custodia” aceluiaşi Institut de Arheologie vreo 40 de tăbliţe. Se adaugă la acestea în jur de 40 de fotografii, făcute în timpul celui de-al doilea război mondial de tânărul cercetător pasionat Dan Romalo. Deşi la cutremurul din martie 1977 multe din aceste clişee s-au pierdut, totuşi, după 1980, dl ing. Dan Romalo a încercat un studiu sistematic al tăbliţelor pe care le descoperise în subsolurile instituţiei, aruncate în nişte coşuri de nuiele. În acest fel, plăcuţele de plumb de la Sinaia au fost pentru prima dată înregistrate. După o muncă asiduă de 30 de ani, în 1986, dl. Dan Romalo încheie lucrarea „Cronica apocrifă pe plăci de plumb?”, însă, netrecând de bariera lingvistico-arheologică oficială, aceasta rămâne în manuscris până în 2003, când publicarea ei incită spiritele, declanşând ample discuţii pro şi contra, polarizând, aşadar, părerile cercetătorilor. O istorie a acestor tăbliţe, cu pozele a nu mai puţin de 97 + 4 = 101 tăbliţe de plumb, se poate găsi pe site-ul www.dacia.org . Să precizăm că în anii celui de-al doilea război mondial 1943-44, dl. Romalo a aflat de aceste artefacte arheologice şi tot atunci a executat fotografiile plăcuţelor de plumb, la cererea distinsei doamne 35

De ce Eminescu? - Dacia.org
Malus Dacus – Mihai Viteazul - Dacia.org
De ce Malus Dacus - Dacia.org
septembrie 2006 - Dacia.org
2004 - Civilizaţia Danubiană - Rădăcini - Dacia.org
mai-iunie 2005 - Dacia.org
noiembrie-decembrie 2006 - Dacia.org
iunie 2006 - Dacia.org
PlAcuTele de la Sinaia PlAcuTele de la Sinaia , - Dacia.org
aprilie 2006 - Dacia.org
martie-aprilie 2009 - Dacia.org
decembrie 2005 - Dacia.org
nr.7 noiembrie 2003 - Dacia.org
iunie 2008 - Dacia.org
februarie-martie 2003 - Dacia.org
ianuarie 2006 - Dacia.org
Dacologia ca ştiinţă - Dacia.org
februarie 2006 - Dacia.org
august-septembrie 2008 - Dacia.org
iulie 2009 - Dacia.org
Românii pot spune adio ma[inilor \nmatriculate \n Bulgaria - Curentul
Adaptati tinerii cu lentile de contact si lasati - Spune din priviri
Starea economică, socială şi de mediu a municipiului Timişoara
Ştiinţe Medicale - Academia de Ştiinţe a Moldovei
Descarcă în format PDF - Camera de Comert si Industrie a Romaniei
De ce n-are ursul coada
Anexa - Academia de Ştiinţe a Moldovei
Seismul - masuri de prevenire a incendiilor - IGSU