Views
3 years ago

datoria de a spune adevărul - Dacia.org

datoria de a spune adevărul - Dacia.org

Nr. 65, mai 2011 DACIA

Nr. 65, mai 2011 DACIA magazin Marioara Golescu, căreia Ion Nistor, directorul muzeului, îi sugerase să scrie chiar o carte, pe care el însuşi ar fi scris-o, dacă nu ar fi avut în vedere „reţinerile” confraţilor şi teama de a fi „dezavuat” de lumea ştiinţifică! O primă calificare de fals a plăcuţelor de plumb – deşi acestea nu au fost cercetate şi expertizate niciodată - a fost făcută de Alexandru Vulpe (directorul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”) şi Alexandru Suceveanu, adjunctul său. „Falsul” este atribuit, pe rând, când lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, când lui Nicolae Densuşianu, autorul „Daciei preistorice”, când unui grup de persoane (din preajma împărătesei Maria Tereza) care susţinea ideea unei Dacii Mari, integrate Imperiului Austro-Ungar… Susţinătorii ideii de fals (atribuit, în principal, lui B.P.Hasdeu) aduceau, ca argument, profilul savant al iniţiatorului, care cunoştea foarte bine nu numai istoria Daciei, din izvoare antice, medievale şi moderne, dar avea şi cunoştinţe de filologie. Aceste „falsuri” ar proveni, aşadar, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când dacismul se conturase în mod pregnant în cultura şi literatura română, venind să întâmpine exagerările istoriografiei şi orientării latiniste… După publicarea lucrării inginerului Dan Romalo, la 3 iunie 2004, d-na Aurora Peţan, cercetător principal la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” din Capitală, a susţinut, într-un cadru restrâns, la Academia Română, conferinţa „O posibilă sursă de cunoaştere a limbii dacilor”, moment în care a început, cu adevărat, „marea bătălie” între susţinătorii ideii de fals şi aceia care şi-au exprimat, cu unele rezerve, o anume credibilitate în privinţa autenticităţii plăcuţelor de plumb. Să precizăm că d-na Aurora Peţan, licenţiată în filologie clasică, posedă cunoştinţe temeinice atât de istoria limbii şi etimologie, cât şi de indoeuropenistică sau romanistică. „Cred că a fost dorită povestea pieselor de plumb, – declară cercetătoarea Aurora Peţan – pentru a nu se afla povestea celor de aur, care au dispărut. Asta ar putea fi o explicaţie. Pentru că erau tone de aur acolo. Dacă au fost cel puţin 200 de piese, imaginaţi-vă!” În al doilea rând, „istoricii şi arheologii consacraţi nu s-ar fi bucurat să renunţe la tot ce au scris până atunci, acceptând atât de multe informaţii noi care ar fi dus, într-adevăr, la umplerea unui gol şi la rescrierea multor capitole din istoria noastră veche, şi nu numai a noastră. Sunt lucruri care privesc istoria întregii Europe. Se continuă versiunea falsurilor, în condiţiile în care nimeni nu a cercetat serios întreaga problematică legată de plăcuţe. Faptul că un Pârvan, un Tocilescu şi un Radu Vulpe au spus că sunt falsuri a constituit o etichetă definitivă. Nimeni nu a încercat să vadă dacă nu cumva este altfel şi poate inerţia. Nu găsesc explicaţii mulţumitoare pentru atitudinea lor.” [4] Mult mai rezervat, prof. dr. Vasile Boroneanţ le pune în legătură cu „oasele scrise de la Chitila” sau cu unele „semne de pe pereţii încăperilor rupestre dacice de la Cetăţeni, Răcătău şi chiar pe ceramica pictată din Munţii Orăştiei.” [5] Mult mai tranşant se declară prof. dr. fizician Virgiliu Copaci: „Avem o istorie care deranjează pe mulţi.” Indignat de dezinteresul manifestat timp de peste 100 de ani (începând chiar cu directorul de atunci al muzeului, renumitul Grigore Tocilescu, de la care nu avem nicăieri nici o referire la aceste plăcuţe de plumb), dl Copaci se exprimă categoric: „Ar 36

Nr. 65, mai 2011 fi trebuit să fie măcar o simplă notă de achiziţie sau de transfer dintr-o colecţie mai veche către muzeu, un document de donaţie sau de atribuire testamentară, o oarecare mărturie, de orice altă natură.” [6] „Misterul” artefactelor de plumb îl ocoleşte şi pe I.I.Rusu, care se ocupase în detaliu de toate falsurile epigrafice atribuite epocii dacice. Cercetate de dl Dan Romalo, dar şi de Aurora Peţan, Vasile Boroneanţ, Virgiliu Copaci ş.a., plăcuţele de plumb de la Sinaia ar constitui o adevărată „epopee” a Daciei de demult: „Plăcile conţin relatări despre căpeteniile geto-dace, într-o anumită cronologie, evenimente importante, bătălii şi tratate de pace, toate înşirate pe zidurile şi pe stâlpii sanctuarelor dacice, ca un memorial fastuos şi strălucitor, scris de preoţii daci, păstrătorii întregii istorii a neamului geto-dac.” Scrise de iniţiaţi, acestea ar putea reflecta „o adevărată cronică a începuturilor popoarelor traco-dace.” Mult mai aplicat, în maniera binecunoscută a iniţierilor misterice în epigrafia ocultă a Daco-României, filologul Adrian Bucurescu, autorul recentei lucrări „Tainele tăbliţelor de la Sinaia” (2005) afirmă: „Informaţiile acoperă o perioadă de 7000 de ani, cu mari pauze, pornind de la Imperiul atlant, până la Mihai Viteazul. Cele mai multe texte şi cele mai bogate se referă la apariţia zeilor pe pământul dacilor, care pare să se fi petrecut pe la anul 7131 î. Hr., Zalmoxis apărând în texte până la perioada lui Mihai Viteazul.” Cât priveşte pe dl Napoleon Săvescu, domnia-sa afirmă categoric: „Plăcuţele de la Sinaia conţin o cronică a poporului dac.” [7] Susţinătorii autenticităţii afirmă că, dacă plăcile ar fi falsuri, atunci acestea ar fi fost executate de un „geniu enciclopedic” atotştiutor în materie de istorie dacică, de scriere şi arheologie! (Dan Romalo). Plăcile ar fi „autentice în conţinut”, suportul, însă, provenind din secolul al XIX-lea (A. Peţan). Limba folosită ar putea fi „preindo-europeană” sau o variantă de „limbă sacră”, neavând nimic care să sugereze o limbă „artificială”. Provenind din mai multe epoci şi din diferite zone, limba acestor artefacte de plumb este, totuşi, unitară (având „o unitate de stil şi de redactare”), plăcile provenind din epoca DACIA magazin lui Burebista sau Decebal, dar şi din alte epoci, ca şi din arealul dobrogean ori din zona Banatului… Aproape 90% din textele plăcuţelor sunt scrise în alfabet grecesc, în diferite variante, alături de caractere aparţinând unor scrieri total necunoscute. De asemenea, multe din imagini pot fi identificate, precum portretul lui Burebista, aflat pe un medalion ce se află în posesia dlui Dan Romalo (artefact analizat de Bogdan Constantinescu, doctor în fizică la Institutul de Fizică Nucleară, care confirmă autenticitatea şi originalitatea compoziţională specifică metalurgiei scitice). Reprezentările portretistice şi cele arheologice au putut fi identificate (regii Burebista, Duras, Decebal cu fiii săi Diegis şi Vezinas [8] ş.a.), precum şi unele cetăţi (Sarmizegetusa, Comidava, atestată ulterior, în inscripţia de la Rasnov, sub forma Cumidava etc.), la fel unele trofee, divinităţi, armate, obiecte de cult şi ceremonial, ce apar cu o coerenţă uşor observabilă. Departe de a fi fost elucidat, misterul Plăcuţelor de plumb de la Sinaia rămâne în atenţia cercetătorilor, impunându-se eforturi conjugate, căci, dincolo de statutul lor arheologic, acestea implică nu numai istorici şi filologi, ci specialişti din varii domenii de activitate ştiinţifică, întru stabilirea provenienţei şi conţinutului lor. --------------------------- 1 Predarea plăcuţelor-copii ar fi fost însoţită de o scrisoare a regelui Carol I, document descoperit de Augustin Deac în arhivele fostului Comitet Central al PCR, o copie a acesteia aflându-se, zice-se, în arhiva decedatului! 2 Horia Ţurcan, Din tainele istoriei, în „Formula AS”, anul XV, nr. 649, 10-17 ianuarie 2005, p. 1. 3 Drd. Aurora Peţan, cercetător ştiinţific, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” – „Plăcuţele de plumb de la Sinaia – o sursă excepţională de cunoaştere a istoriei şi civilizaţiei dacilor”, în „Dacia Magazin”, nr. 13, iunie 2004, p. 3, periodic editat de Fundaţia Dacia Revival International Society – New York. 4 Declaraţie în „Gardianul”, din 1 iunie 2005, p. 3. 5 Ibidem. 6 Ibidem. 7 „Gardianul”, miercuri, 1 iunie 2005, p. 3. 8 Vezi Adrian Bucurescu, Cercetători, mafioţi şi servicii secrete, pe urmele Tăbliţelor dacice de la Sinaia (III), în „Gardianul”, joi, 2 iunie 2005, p. 5. 37

De ce Eminescu? - Dacia.org
Malus Dacus – Mihai Viteazul - Dacia.org
De ce Malus Dacus - Dacia.org
septembrie 2006 - Dacia.org
2004 - Civilizaţia Danubiană - Rădăcini - Dacia.org
mai-iunie 2005 - Dacia.org
iunie 2006 - Dacia.org
noiembrie-decembrie 2006 - Dacia.org
PlAcuTele de la Sinaia PlAcuTele de la Sinaia , - Dacia.org
martie-aprilie 2009 - Dacia.org
aprilie 2006 - Dacia.org
decembrie 2005 - Dacia.org
iunie 2008 - Dacia.org
februarie-martie 2003 - Dacia.org
nr.7 noiembrie 2003 - Dacia.org
ianuarie 2006 - Dacia.org
august-septembrie 2008 - Dacia.org
februarie 2006 - Dacia.org
Dacologia ca ştiinţă - Dacia.org
De ce n-are ursul coada
Starea economică, socială şi de mediu a municipiului Timişoara
Ştiinţe Medicale - Academia de Ştiinţe a Moldovei
Starea economică, socială şi de mediu a municipiului Timişoara ...
Adaptati tinerii cu lentile de contact si lasati - Spune din priviri
Românii pot spune adio ma[inilor \nmatriculate \n Bulgaria - Curentul
Descarcă în format PDF - Camera de Comert si Industrie a Romaniei
Anexa - Academia de Ştiinţe a Moldovei
Seismul - masuri de prevenire a incendiilor - IGSU