Views
3 years ago

datoria de a spune adevărul - Dacia.org

datoria de a spune adevărul - Dacia.org

Nr. 65, mai 2011

Nr. 65, mai 2011 cercetare, analize, sinteze Identificarea unui popor ca grup uman unic pe pământ se poate realiza nu numai prin cunoaşterea poziţiei lui geografice şi a limbii comune pe care o foloseşte, dar şi prin dovezi ştiinţifice, de ordin genetic care, după descoperirea ADN-ului, au devenit posibile. Identitatea genetică este un argument ştiinţific major în definirea structurii biologice comune a unui popor anume şi care-l face diferit de structura biologică a altor popoare. Vom demonstra în continuare acest aspect genetic şi implicaţiile lui pentru popoarele lumii, referindu-ne prioritar la poporul daco/român. NOI, DACII Partea a II-a DACIA magazin Dr. Napoleon Săvescu CĂLĂTORIE GENETICĂ Vă propunem o călătorie genetică inedită, care va demonstra – de data aceasta cu puterea de netăgăduit a ştiinţei biologice – că noi, daco/românii de pretutindeni, suntem un neam unic, că „Noi nu suntem urmaşii Romei” şi, ca atare, avem dreptul inalienabil de a fi consideraţi ceea ce, de fapt, suntem: urmaşi ai neamului daco-get. Astăzi, oamenii de ştiinţă pot stabili traseul parcurs de strămoşii noştri care, acum 60.000 de ani, au plecat din nucleul originar, Africa, ajungând, în timp, să colonizeze întreaga planetă. În cazul în care sunteţi curioşi să aflaţi ce drum au urmat strămoşii dumneavoastră, vă invităm să participaţi la „The Human Genome Project” (HGP), un proiect început în urmă cu 15 ani de către U.S. Department of Energy şi National Institutes of Health. Aveţi nevoie de $107 cu care vă procuraţi o trusă de recoltare de la adresa: https://www3.nationalgeographic.com/genographic/index.htmlml . Dacă doriţi să cunoaşteţi şi alte opinii, le puteţi afla pe internet la http://www.bradshawfoundation. com/journey/ . Acolo este prezentat traseul genetic propus de australieni; asta nu înseamnă că englezii nu sunt interesaţi de subiectul „Genom” ca, de altfel, chinezii, japonezii etc. Cercetările se fac cu o deosebită seriozitate, rezultatele fiind puse la dispoziţia oricui doreşte să le studieze. (după http://www.bradshawfoundation.com/journey/). În urmă cu câteva luni, am pornit şi eu în această fascinantă „călătorie genetică” şi vă mărturisesc că nu îmi pare rău. Fig.012 Traseul primilor oameni care, pornind din Africa, au colonizat întreaga planetă. 2

Nr. 65, mai 2011 La o săptămână de la trimiterea banilor la adresa indicată mai sus, am primit trusa de recoltare. Aceasta conţine două „periuţe de dinţi”, două eprubete şi un cod numeric de accesare a rezultatului pe internet. Două probe, la un interval de 12 ore, de pe mucoasa bucală, se trimit la un centru în Arizona, fără a se menţiona cine este furnizorul acestor „samples”(mostre). În 2-3 luni, se poate afla de pe internet rezultatul testului genetic. GENOMUL conţine toate informaţiile necesare construcţiei şi dezvoltării unui organism. Aceste informaţii sunt codate într-un DNA. Fiecare om este purtătorul unui grup specific de 46 de cromozomi: 23 materni şi 23 paterni. Cromozomii sunt „arhitecţii” organismului uman formând DNA-ul specific fiecărei persoane. ADN/DNA (Acid dezoxiribonucleic) conţine întreaga informaţie necesară „construirii” unui organism. E alcătuit din secvenţe lineare de mici molecule (nucleotide, numite şi „cărămizile vieţii”), a căror ordine şi poziţie specifică în genom codifică informaţia cuprinsă de DNA. Fig.014 De la gene la proteine Să ne imaginăm că într-un oraş (într-un DNA) sunt 46 de biblioteci (CROMOZOMI), care conţin toate informaţiile privitoare la construcţia şi organizarea oraşului. Sunt necesari doar 23 de arhitecţi/cromozomi pentru construcţia oraşului. În fiecare bibliotecă sunt albume cu planurile specifice unei anumite operaţiuni referitoare la acest oraş, albume numite GENE. În general, avem în fiecare bibliotecă câteva mii de astfel de albume/cărţi numite GENE. Numărul total de gene/cărţi într-un organism uman nu e mai mare de 30.000, cu mult mai puţine decât s-a presupus iniţial. La oameni, aceste informaţii genetice sunt DACIA magazin transmise de la părinţi la copii, fiind folosite numai cele dominante (cele care convin organismului la un moment dat), determinând nu numai - să spunem - culoarea ochilor, înălţimea, forma atletică a fiecărei persoane, dar şi susceptibilitatea la diferite infecţii. Fig.015 Mecanisme intracelulare Există o singură excepţie de la această regulă; excepţia este cromozomul „Y”. Acesta este trecut de la tată la fiu, neschimbat, din generaţie în generaţie. Neschimbat, în cazul în care nu a intervenit o MUTAŢIE. Mutaţia reprezintă o mică schimbare, întâmplătoare care, de obicei, nu răneşte organismul, dar care se perpetuează, fiind astfel trecută de la tată la fiu, în familia acestuia, din generaţie în generaţie, pentru mii şi mii de ani. Ei bine, când geneticienii identifică un astfel de marker, îi pot urmări deplasarea geografică pe harta lumii. Fiecare marker este esenţial pentru începutul unei noi ramuri pe acest trunchi al arborelui rasei umane. Astfel, s-a putut vedea traseul urmat de diferite triburi plecate din Africa şi împrăştiate peste tot în lume pe perioade de milenii. HAPLOGRUPUL reprezintă un grup de ramificaţii (linii) genetice care au în comun o mutaţie sau un set de mutaţii specifice indivizilor din grupul respectiv. Haplogrupurile sunt definite prin mutaţii care se produc într-un anumit loc şi timp şi care au în mod caracteristic distribuţii geografice reprezentative pentru epoca şi amploarea migraţiilor. Lunga călătorie a acestei ramuri a fost în continuare determinată de variaţiile climaterice ca, de exemplu, preponderenţa gheţii în acea perioadă. Oamenii au fost nevoiţi să caute refugii spre zone mai calde, spre sud, în Balcani, dar şi în Spania şi Italia. În momentul de faţă, este dificil pentru geneticieni 3

De ce Eminescu? - Dacia.org
Malus Dacus – Mihai Viteazul - Dacia.org
De ce Malus Dacus - Dacia.org
septembrie 2006 - Dacia.org
2004 - Civilizaţia Danubiană - Rădăcini - Dacia.org
noiembrie-decembrie 2006 - Dacia.org
iunie 2006 - Dacia.org
PlAcuTele de la Sinaia PlAcuTele de la Sinaia , - Dacia.org
mai-iunie 2005 - Dacia.org
martie-aprilie 2009 - Dacia.org
aprilie 2006 - Dacia.org
decembrie 2005 - Dacia.org
februarie-martie 2003 - Dacia.org
nr.7 noiembrie 2003 - Dacia.org
iunie 2008 - Dacia.org
ianuarie 2006 - Dacia.org
Dacologia ca ştiinţă - Dacia.org
februarie 2006 - Dacia.org
august-septembrie 2008 - Dacia.org
iulie 2009 - Dacia.org
Românii pot spune adio ma[inilor \nmatriculate \n Bulgaria - Curentul
Adaptati tinerii cu lentile de contact si lasati - Spune din priviri
Starea economică, socială şi de mediu a municipiului Timişoara
Ştiinţe Medicale - Academia de Ştiinţe a Moldovei
Descarcă în format PDF - Camera de Comert si Industrie a Romaniei
Anexa - Academia de Ştiinţe a Moldovei
Seismul - masuri de prevenire a incendiilor - IGSU
Decembrie 2010. Tiraj 1000 exemplare. Gratuit ... - Ziarul de ASII