Views
3 years ago

datoria de a spune adevărul - Dacia.org

datoria de a spune adevărul - Dacia.org

Nr. 65, mai 2011 Fig.026

Nr. 65, mai 2011 Fig.026 Răspândirea pe teritoriul Europei a Haplogrupurilor R1b, I şi R1a, în urmă cu 12.000 de ani - Peninsula Iberică (genomul „R1b”), - central-europenii (genomul „I” ), de la sud de Carpaţi, - est-european (“R1a”) din Zona Massagetică de mai târziu). Aceste trei grupări umane, în locurile lor de refugiu din perioada glaciară, au suferit mutaţii caracteristice, care se disting pe Haplogrupurile reprezentative: R1b, I şi R1a. Părăsindu-şi locurile de refugiu, ei vor popula întreaga Europă. Chiar şi azi ei reprezintă 80% din populaţia europeană. DACIA magazin de pământ ce o lega de Anatolia şi care va fi înghiţită de ape în urmă cu 6.800 de ani. Noile Haplogrupuri sunt: E3b, F, J2 şi G2. Aceste Haplogrupuri Neolitice sosesc în valuri, în perioade de timp diferite, fiind şi astăzi găsite predominant de-a lungul coastei Mării Mediterane. Ele reprezintă până în zilele noastre 20% din populaţia Europei. Este interesant de ştiut că tehnica agriculturii adusă de ei se va răspândi mult mai departe decât cei care au inventat-o. În urmă cu 4.500 de ani, soseşte dinspre Munţii Urali Haplogrupul N 3, cel care va da naştere limbii Finno- Ugrice. Membrii haplogrupului R1b, definit de M 343, sunt descendenţii direcţi ai primilor oameni moderni europeni, numiţi generic oamenii de Cromagnon. Aceştia au ajuns în Europa acum 35.000 de ani, într-o perioadă în care neandertalienii încă populau regiunea. Purtătorii markerului M 343 ţeseau haine şi construiau colibe pentru a rezista climei reci din Paleoliticul superior. Ei utilizau unelte relativ sofisticate, din piatră, os şi fildeş. Bijuterii, obiecte cioplite şi elaborate picturi rupestre colorate stau mărturie pentru surprinzător de avansata cultură Cromagnon din timpul ultimei ere glaciare. Când clima s-a încălzit, grupuri omogene din punct de vedere genetic au recolonizat Nordul, astfel încât 70% dintre bărbaţii din sudul Angliei fac parte din R1b, la fel ca în anumite părţi ale Spaniei şi Italiei, unde ponderea lor este tot de peste 70 de procente. Membrii Haplogrupului „I” au ajuns în Europa în urmă cu 60.000 de ani ca urmare a liniilor genetice: M168 — M89 — M170. Astăzi, membrii acestui Haplogrup pot fi găsiţi în partea centrală şi sud-estică a Europei, ei fiind cei ce vor da naştere la 45% din populaţia Scandinaviei, dar şi, parţial, Vikingilor şi Celţilor. Fig.027 Sosirea în Europa a grupelor anatoliene E3b, F, J2 şi G2 în urmă cu 6.800 de ani, cât şi a celor Finno-Ugrice în urmă cu 4.500 de ani. În urmă cu 8.000 de ani, oamenii Neoloticului din Orientul Mijlociu, dezvoltând o nouă tehnologie a agriculturii, încep să pătrundă în Europa, prin Balcani, pe pânza Fig.028 6

Nr. 65, mai 2011 Acum, având cunoştinţele de bază cu privire la formarea populaţiei europene, să ne continuăm călătoria genetică. Vă rog să-mi permiteţi să vă fac cunoscute rezultatele personale din punct de vedere al genomului căruia îi aparţin. Pentru mine, rezultatul a fost „I” sau, mai exact, „I 1 b”. Fig.029 Istoria strămoşilor mei începe în urmă cu 60.000 de ani, când unul dintre ei, markerul M 168, se aventurează în afara Africii. Nimeni nu ştie precis ce l-a determinat la această aventură; poate căutarea unei clime mai bune, cu mai multă umiditate, poate doar spiritul de aventură, care, ca şi pe mine, zeci de mii de ani mai târziu, mă va aduce în America. Numărul total de homo sapiens la acea dată îndepărtată în timp nu era mai mare de 10.000. Uneltele folosite de ei erau confecţionate din piatră, însă nu le lipsea spiritul artistic. Antropologia şi arheologia sugerează că omul Fig.030 DACIA magazin modern a apărut în Africa în urmă cu 200.000 de ani, iar migraţia în afara continentului a început cam cu 60.000 de ani în urmă. Bărbatul care a dat naştere markerului genetic care mă caracterizează a trăit undeva în nord-estul Africii, undeva prin Rift Valley, prin Etiopia de azi sau Kenia ori Tanzania, în urmă cu 79.000 de ani. De ce acest strămoş al meu s-a aventurat afară din Africa rămâne o întrebare la care nu cred că voi avea un răspuns sigur. Probabil că fluctuaţiile climaterice au jucat un rol important în acest exod. S-a întâmplat ca, în Europa, calota glacială să înceapă să se topească, determinând şi în Africa încălzirea temperaturii şi creşterea umidităţii locale. Părţi ale neospitalierei Sahare devin peste noapte locuri fertile, deşertul transformându-se în savană. Animalele încep să populeze acest nou coridor de verdeaţă, determinând şi migraţia vânătorilor. Strămoşii mei, urmărind animalele şi climatul mai bun, vor începe să se mute în aceste noi locuri. În timp, strămoşii au dezvoltat o nouă capacitate intelectuală: cea de comunicare verbală, aparent inexistentă înainte. Mulţi oameni de ştiinţă consideră că apariţia limbajului le-a dat un mare avantaj acestor străbuni faţă de alte specii umane. Perfecţionarea uneltelor şi a armelor, posibilitatea de a planifica şi coopera unii cu alţii, cât şi creşterea capacităţilor de explorare a resurselor, au permis oamenilor moderni o mai rapidă migrare spre noi teritorii, explorarea noilor resurse, dar şi înlocuirea altor ominide. Un nou pas îl reprezintă migrarea markerului M 89 spre Orientul Mijlociu, marker care se găseşte într-un procent de 90-95% în populaţia neafricană. În urmă cu 40.000 de ani, clima se schimbă din nou, începând să fie mai răcoroasă şi mai secetoasă. Nordul Africii este afectat destul de drastic şi păşunile înfloritoare ale Saharei redevin deşert, astfel că pentru următorii 20.000 de ani clima nu va mai fi propice vieţii. Având deşertul în faţa lor, strămoşilor mei nu le vor rămâne decât două opţiuni: să rămână pe loc în Orientul Mijlociu ori să continue explorarea lumii (reîntoarcerea în Africa nefiind o opţiune). Astfel, în timp ce unii dintre descendenţii lui M 89 rămân pe loc, cei mai mulţi pornesc după turmele de bafalo, antilope şi mamuţi spre zonele Iranului de azi, în timp ce alţii îşi vor continua migraţia spre stepele din Centrul Asiei. Un mic grup, însă, va continua să se 7

De ce Eminescu? - Dacia.org
Malus Dacus – Mihai Viteazul - Dacia.org
De ce Malus Dacus - Dacia.org
septembrie 2006 - Dacia.org
2004 - Civilizaţia Danubiană - Rădăcini - Dacia.org
PlAcuTele de la Sinaia PlAcuTele de la Sinaia , - Dacia.org
iunie 2006 - Dacia.org
noiembrie-decembrie 2006 - Dacia.org
mai-iunie 2005 - Dacia.org
iunie 2008 - Dacia.org
martie-aprilie 2009 - Dacia.org
aprilie 2006 - Dacia.org
ianuarie 2006 - Dacia.org
decembrie 2005 - Dacia.org
nr.7 noiembrie 2003 - Dacia.org
februarie-martie 2003 - Dacia.org
august-septembrie 2008 - Dacia.org
Dacologia ca ştiinţă - Dacia.org
februarie 2006 - Dacia.org
Adaptati tinerii cu lentile de contact si lasati - Spune din priviri
Românii pot spune adio ma[inilor \nmatriculate \n Bulgaria - Curentul
Starea economică, socială şi de mediu a municipiului Timişoara
Ştiinţe Medicale - Academia de Ştiinţe a Moldovei
Descarcă în format PDF - Camera de Comert si Industrie a Romaniei
NIVELUL DE VICTIMIZARE A POPULAŢIEI ÎN REPUBLICA MOLDOVA
2008, a îndeplinit - Academia de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza"
Anexa - Academia de Ştiinţe a Moldovei
Seismul - masuri de prevenire a incendiilor - IGSU