Referenţi ştiinţifici - Muzeul Judeţean Satu Mare

More documents

Recommendations

Info

Satu Mare – Studii şi Comunicări Ştiinţele Naturale -– Vol. VI (2005) cu celule fibrotecale. Ele reprezintă 1,5 % din toate neoplasmele ovariene şi sunt reprezentate, în funcţie de vârsta de apariţie, de tumori de tip adult şi tumori de tip juvenil. Peste 95 % din tumorile cu origine în celulele de granuloasă sunt reprezentate de tumorile de tip adult. Macroscopic, tumora de granuloasă de tip adult este de obicei unilaterală, cu diametrul mediu de 12 centimetri (deşi uneori pot avea dimensiuni microscopice), delimitată la periferie de o capsulă şi are o suprafaţă externă netedă sau lobulată. Pe secţiune prezintă atât arii solide cât şi chistice (uneori pot apare chiar tumori chistice uniloculare), iar culoarea este variabilă de la galben la cenuşiu. În interiorul chisturilor se observă un material lichidian sau sânge coagulat. Consistenţa tumorii este variabilă, de la consistenţă moale până la tumori ferme. Mai ales în tumorile de dimensiuni mari se observă arii de hemoragie şi necroză. În cazuistica prezentată au fost 4 tumori cu aspect doar solid, două cu aspect predominant chistic uni- sau multilocular şi restul tumorilor au prezentat un aspect combinat, solid şi chistic. Microscopic, este constituită dintr-o proliferare de celule de granuloasă de dimensiuni mici, cu citoplasmă redusă, nuclei rotunzi sau ovalari, uniformi, cu o incizură longitudinală caracteristică (aspect de “boabă de cafea”). Câteodată însă, citoplasma celulelor tumorale este vacuolată, astfel de celule se numesc tumori de granuloasă de tip luteinizat. Alteori, pot apare celule tumorale bizare, sau de tip gigant multinucleat. Foarte rar, în unele tumori cu celule de granuloasă se pot întâlni celule de tip hepatoid, de dimensiuni mari, cu citoplasma abundentă eozinofilă (mai mari decât celulele Leydig sau cele luteinizate). În cazuistica studiată toate tumorile au fost constituite dintr-o proliferare de celule de granuloasă, fără a se observa prezenţa celulelor de tip luteinizat, a celulelor de tip hepatoid, sau bizar. În mod caracteristic aceste celule nu sunt înconjurate de o reţea de reticulină, aceasta apărând doar perivascular. În toate cele 12 cazuri, impregnarea argentică a evidenţiat prezenţa reţelei de reticulină doar perivascular. Rareori se observă figuri mitotice numeroase, în tumorile examinate numărul lor nu a depăşit 1-2 mitoze/ 10 câmpuri microscopice de x40. Celulele tumorale se dispun sub variate aspecte arhitecturale: microfolicular, macrofolicular, insular, trabecular, giriform, difuz (sarcomatoid). Cel mai frecvent tip arhitectural întâlnit în cazuistica studiată este cel microfolicular, în care celulele tumorale se dispun în jurul unor cavităţi mici, rotunde, ce conţin în lumen un material acidofil sau bazofil, nuclei degeneraţi, material de membrană bazală, structurile fiind foarte asemănătoare cu un folicul ovarian (corpusculi Call-Exner). Al doilea tip arhitectural ca frecvenţă a fost cel macrofolicular, în care celulele tumorale delimitează cavităţi chistice de dimensiuni mai mari. În tipul trabecular şi insular, celulele tumorale dispuse sub formă de cordoane sau insule sunt separate de celule fibroblastice sau tecale. În tipul giriform, celulele tumorale se dispun în şiruri cu aspect de zig-zag, iar în tipul difuz formează plaje extinse. Printre celulele de granuloasă se pot observa celule tecale şi fibroblastice, fuziforme, uneori luteinizate (atunci când celulele au o citoplasmă eozinofilă sau vacuolată abundentă, iar nucleii sunt rotunzi şi nu mai prezintă incizura caracteristică). În jurul celulelor tecale, reţeaua de reticulină este evidentă şi înconjură fiecare celulă în parte. În tumorile studiate care au prezentat o componentă fibrotecală, reţeaua de reticulină a fost evidenţiată cu ajutorul impregnării argentice înconjurând fiecare celulă din cadrul acestei componente. Uneori, celulele tecale şi cele fibroblastice predomină în tumoră, iar componenta de celule de granuloasă este dificil de identificat. În acest sens, dacă în tumoră componenta formată din celule tecale reprezintă peste 75%, atunci tumora este încadrată ca şi tumoră tecală iar dacă reprezintă sub 25% din tumoră în categoria tumorilor cu celule de granuloasă. Dacă atât componenta cu celule de granuloasă cât şi cea tecală reprezintă peste 25% din tumoră, atunci este o tumoră mixtă, cu celule de granuloasă şi tecale, deşi unii autori le denumesc tot tumori cu celule de granuloasă. Aceasta se datorează faptului că într-o tumoră cu celule de granuloasă, componenta tecală este privită ca o reacţie a stromei ovariene la proliferarea celulelor tumorale de granuloasă şi nu ca o a doua componentă neoplazică a tumorii respective. De altfel, celulele tecale sunt prezente într-o varietate de tumori ovariene benigne sau maligne. Pe de altă parte, în tumorile cu celule de granuloasă în stadii avansate, celulele tecale sunt de obicei absente. În cele 12 tumori studiate, printre celulele de granuloasă s-au putut observa şi celule tecale şi fibroblastice, în cele mai multe cazuri constituind o componentă minoră (sub 10 % din tumoră) dar în 2 cazuri reprezentând 60, respectiv 70% din tumora respectivă În unele arii ale tumorilor respective, celulele tecale şi fibroblastice aveau aspect luteinizat. Din punct de vedere imunohistochimic, celulele tumorale de granuloasă sunt pozitive la Inhibină, Vimentină, Calretinină, Citocheratină 8 şi 18, Proteina S- 100 şi Actină, dar sunt negative la EMA şi Citocheratină 7. Celulele tecale sunt pozitive doar la Vimentină, Calretinină şi Inhibină (8). Acest profil imunohistochimic permite diferenţierea componentei fibrotecale de celulele de granuloasă, deoarece Citocheratina 8 şi 18 nu sunt pozitive niciodată la nivelul celulelor tecale. În ceea ce priveşte prognosticul, tumora de granuloasă de tip adult are de obicei un potenţial de malignitate redus, unele dintre tumori însă dezvoltând recurenţe locale şi după 20 de ani. Cel mai important factor de prognostic este reprezentat de stadiul tumoral, dar o influenţă o prezintă şi vârsta peste 40 de ani, diametrul tumoral peste 5 centimetri, bilateralitatea, ruptura tumorii, activitatea mitotică, atipia, subtipul microscopic difuz, proporţia de celule tecale din tumoră. Prognosticul tumorilor cu celule de granuloasă care conţin sub 25 % celule tecale este mai rezervat decât al tumorilor formate din celule tecale şi care conţin sub 25 % celule de granuloasă. Astfel, supravieţuirea la 10 ani pentru tumorile cu celule tecale şi la care celulele de granuloasă reprezintă sub 25 % este de 89 % iar supravieţuirea tumorilor cu celule de granuloasă la care componenta tecală este sub 25 % este de 76 %, iar 245
Satu Mare – Studii şi Comunicări Ştiinţele Naturale -– Vol. VI (2005) supravieţuirea tumorilor mixte, cu componentă atât de granuloasă cât şi tecală are o valoare intermediară între primele două (80%). De aceea, identificarea celor două componente este extrem de importantă ca şi stabilirea proporţiei acestora. Concluzii Aspectul macroscopic (chistic) şi microscopic al tumorii (prezenţa alături de celule de granuloasă tumorale, dispuse cel mai frecvent în cazuistica studiată sub formă de microfoliculi sau macrofoliculi, a unor arii formate din celule alungite, uneori luteinizate), impregnarea argentică şi examinările imunohistochimice (pozitivitatea atât a celulelor de granuloasă cât şi a celor tecale la Vimentină, Calretinină, Inhibină şi în plus, pozitivitatea celulelor de granuloasă la Citocheratină 8 şi 18) permit evidenţierea în cadrul tumorilor de granuloasă de tip adult a unei componente fibrotecale, care nu trebuie să depăşească 25 % din tumoră. În cazul în care această componentă reprezintă între 25-75 % din tumoră, ea trebuie privită ca o tumoră mixtă, cu un prognostic mai bun decât o tumoră de granuloasă de tip adult, în care componenta fibrotecală reprezintă sub 25 % din tumoră. De asemenea, examinările imunohistochimice sunt utile în diagnosticul diferenţial al tumorii de granuloasă de tip adult cu componentă fibrotecală cu alte tipuri de tumori. Bibliografie 1. Tavassoli FA, Devilee P. Pathology and genetics of tumours of the breast and female genital organs, IARC: Press Lyon, 2003. 2. Silverberg SG, DeLellis RA, Frable WJ. Principles and practice of surgical pathology and cytopathology, New York: Churchill Livingstone, 1997 3. Ahmed E, Young RH, Scully RE. Adult granulosa cell tumor of the ovary with foci of hepatic cell differentiation. A report of four cases and comparison with two cases of granulosa cell tumor with Leydig cells. Am J Surg Pathol 1999; 23: 1089- 1093. 4. Nogales FF, Concha A, Plata C. Granulosa cell tumor of the ovary with diffuse true hepatic differentiation sinulating stromal luteinization. Am J Surg Pathol 1993; 17: 83-90. 5. Young RH, Scully RE. Ovarian stromal tumors with minor sex cord elements: a report of seven cases. Int J Gynecol Pathol 1983; 2: 227-234. 6. Costa MJ, DeRose PB, Roth LM. Immunohistochemical phenotzpe of ovarian granulosa cell tumors: absence of epithelial membrane antigen has diagnostic value. Hum Pathol 1994; 25: 60-65. 7. Flemming P, Wellmann A, Maschek H. Monoclonal antibodies against inhibin represent key markers of adult granulosa cell tumor of the ovary even in their metastases. A report of three cases with late metastasis, being previously misinterpreted as 246 hemangiopericytoma. Am J Surg Pathol 1995; 19: 927- 930. 8. Costa MJ, Ames PF, Walls J. Inhibin imunohistochemistry applied to ovarian neoplasms : a novel, effective, diagnostic tool. Hum Pathol 1996; 28: 1247-1254. 9. Fox H, Agrawal K, Langley FA. A clinicopathologic study of 92 casers of granulosa cell tumor of the ovary with special reference to the factors influencing prognosis. Cancer 1975; 35: 231-241. 10. Stenwig JT, Hazekamp JT, Beecham JB. Granulosa cell tumors of the ovary. A clinicopathologic study of 118 cases with long-term follow-up. Gynecol. Oncol 1979; 7: 136-152. 11. Fine SW, Li M. Expression of calretinin and the alphasubunit of inhibin in granular cell tumors. Am J Clin Pathol 2003 Feb;119(2):259-64 12. McCluggage WG, Maxwell P. Immunohistochemical staining for calretinin is useful in the diagnosis of ovarian sex cord-stromal tumours. Histopathology 2001 May;38(5):403-8 13. Zheng W, Senturk BZ, Parkash V. Inhibin immunohistochemical staining: a practical approach for the surgical pathologist in the diagnoses of ovarian sex cordstromal tumors. Adv Anat Pathol 2003 Jan;10(1):27- 38
Page 2 and 3:
Satu Mare - Studii şi Comunicări
Page 4 and 5:
Page 6 and 7:
Page 8 and 9:
Page 10 and 11:
Page 12 and 13:
Page 14 and 15:
Page 16 and 17:
kg/ha 160 140 120 100 80 60 40 20 0
Page 18 and 19:
Suprafata-mii hectare Substanta act
Page 20 and 21:
Page 22 and 23:
Page 24 and 25:
Page 26 and 27:
Page 28 and 29:
Page 30 and 31:
Page 32 and 33:
Page 34 and 35:
Page 36 and 37:
Page 38 and 39:
Page 40 and 41:
Page 42 and 43:
Page 44 and 45:
Page 46 and 47:
Page 48 and 49:
Page 50 and 51:
Page 52 and 53:
Page 54 and 55:
Page 56:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
140 120 100 80 60 40 20 0 Satu Mare
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Nr. Crt. Satu Mare - Studii şi Com
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Nr. crt. Satu Mare - Studii şi Com
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
Page 171 and 172:
Page 173 and 174:
Page 175 and 176:
Page 177 and 178:
Page 179 and 180:
Page 181 and 182:
Page 183 and 184:
Page 185 and 186:
Anexa - I Satu Mare - Studii şi Co
Page 187 and 188:
Page 189 and 190:
Page 191 and 192:
Page 193 and 194:
Page 195 and 196: Satu Mare - Studii şi Comunicări
Page 245: Satu Mare - Studii şi Comunicări
Page 297 and 298:
Page 299 and 300:
Page 301 and 302:
Page 303 and 304:
Page 305 and 306:
Page 307 and 308:
Page 309 and 310:
Page 311 and 312:
Page 313 and 314:
Page 315 and 316:
Page 317 and 318:
Page 319 and 320:
Page 321 and 322:
Page 323 and 324:
Page 325 and 326:
Page 327 and 328:
Page 329 and 330:
Page 331 and 332:
Page 333 and 334:
Page 335 and 336:
Page 337 and 338:
Page 339 and 340:
Page 341 and 342:
Page 343 and 344:
Page 345 and 346:
Page 347 and 348:
Page 349 and 350:
Page 351 and 352:
Page 353 and 354:
Page 355 and 356:
Page 357 and 358:
Page 359 and 360:
Page 361 and 362:
Page 363 and 364:
Page 365 and 366:
Page 367 and 368:
show all

Referenţi ştiinţifici - Muzeul Judeţean Satu Mare

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?