Referenţi ştiinţifici - Muzeul Judeţean Satu Mare

Satu Mare – Studii şi Comunicări Ştiinţele Naturale -– Vol. VI (2005)
Figura nr. 7. Phragmites australis în zone umede din
teritoriul cercetat
Figura nr. 8. Încercare de refacere a zonei afectate
Concluzii
1. Pentru o suprafaţă de ~ 5 ha, numărul de specii
este foarte redus, (48), pe când la aceeaşi suprafaţă pe
un teren neafectat de poluare (sau mai puţin afectat
cum este restul Depresiunii Baia Mare) ar trebui sa fie
cel puţin 200 de specii. Cele 48 de specii aparţin doar
la 25 de familii ceea ce este iarăşi puţin pentru ca în
restul Depresiunii Baia Mare pe aceeaşi suprafaţă se
găsesc cel puţin 50-60 de familii.
2. In general sunt 1-3 specii pe familie, ceea ce
este foarte puţin întrucât în restul Depresiunii Baia
Mare sunt în medie 8-10 specii pe familie. Acest
număr mic de specii şi de familii se datorează deci
condiţiilor improprii din zona cercetata, condiţii la
care puţine specii sunt rezistente.
3. Datorita degradării avansate a terenului fiecare
specie este reprezentata de un număr mic de indivizi
pe unitate de suprafaţă, ( faţă de restul Depresiunii
Baia Mare), adică constanta K a fiecărei specii este
redusa, şi de aceea nu se poate vorbi despre o
asociaţie vegetală în teritoriul cercetat, cu excepţia
speciilor Agrostis tenuis şi Mnium punctatum care apar în
5 respectiv 4 relevee, celelalte specii sunt în general
prezente în 1-2 relevee, iar 10 specii sunt atât de rare
95
încât sun în afara tuturor releveelor, deci o distribuţie
foarte rarefiata a speciilor.
4. Deoarece speciile de muşchi (Mnium punctatum)
şi licheni ( Thamnolia vermicularis ) au frecventa redusa,
dezvoltarea lor fiind decelerată de poluare, formarea
unui strat de sol pe sterilul aparent în zona este foarte
mult redusa. De aceea pentru regenerarea unui covor
vegetal în primul rând erbaceu, se impune acoperirea
acestor fragmente de zona cu un strat de sol în care sa
se poată şi însămânţa şi instala natural în primul rând
specii de graminee care prefera acest teritoriu (ex.
Agrostis tenuis ).
5. Dupa acoperire cu covor de sol,( adus de
exemplu din dealurile formate artificial din pământul
escavat de la construirea blocurilor din Baia Mare ),
procesul natural de recuperare a fitocenozei ar fi lent
datorita condiţiilor de poluare, care şi în prezent
frânează acest proces. De aceea se impune
însămânţarea zonei cu Agrostis tenuis, care după cum
rezulta din acest studiu , şi după cum se vede din
figura 10.Aceasta specie ar putea forma în doar câţiva
ani un covor vegetal suficient cat sa fie promotorul
îngroşării stratului de sol, specia fiind şi cu masa
vegetala apreciabila, şi prin uscare şi putrezire în
fiecare an, ar accelera procesul.
6. Pe suprafeţele umede din arealul cercetat, creste
în formaţie foarte compacta Phragmites australis, în
parametri aproape normali pentru aceasta specie. De
aceea prin însămânţarea artificiala a acestor zone cu
aceasta specie s-ar putea şi accelera procesul de
formare şi extindere a solului, dar s-ar şi stabiliza şi
mai bine aceste terenuri.
Bibliografie
Ardelean, G. , Korácsonyi C. 2002. Flora şi fauna văii
Ierului. Editura Bion Satu Mare: 33-91.
Ardelean, G., Karácsonyi C. 2005. Flora, vegetaţia,
fauna si ecologia nisipurilor din Nord-vestul
Romaniei. Editura Daya, Satu Mare: 44-288.
Ciocarlan, V. 1990. Flora ilustrata a Romaniei. Editura
Ceres, Bucuresti.
Ciurchea, M. 1998. Lichenii din Romania. Editura
Presa Universitara Clujeana, Cluj.
Cristea, V., Gafta, D., Pedrott,i F. 2004.
Fitosociologie. Editura Presa Universitara
Clujeana, Cluj-Napoca.
Hodisan, I., Pop, I. 1976. Botanica sistematică.
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.
Javorka S., Csadody V. 1955. A Magyar flóra
képekben. Studium, Budapest.
Oroian, S. 1998. Flora si vegetatia defileului Muresului
intre Toplita si Deda. Casa de Editura Mures,
Targu Mures.
Todor, I. 1968. Mic atlas de plante. Editura Didactica
si Pedagogica, Bucuresti.