02.12.2014 Views

Newsletter nr. 19 - Institutul Social Democrat Ovidiu Sincai

Newsletter nr. 19 - Institutul Social Democrat Ovidiu Sincai

Newsletter nr. 19 - Institutul Social Democrat Ovidiu Sincai

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Buletin<br />

såptåmânal PSD<br />

<strong>Newsletter</strong><br />

Anul II, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158)<br />

7-13 mai 2004<br />

Realizat de <strong>Institutul</strong> <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> „<strong>Ovidiu</strong> ªincai“<br />

¿i Departamentul Comunicare ¿i Tehnologia Informa¡iei al PSD<br />

Rubrici<br />

Sumar<br />

Rela¡ii<br />

externe<br />

PSD<br />

Sediul central<br />

Palatul<br />

Parlamentului<br />

Palatul<br />

Victoria<br />

Ministere<br />

Curier<br />

jude¡ean<br />

Discursul domnului Adrian Nåstase, pre¿edintele Partidului <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong>,<br />

cu ocazia lansårii candida¡ilor PSD pentru jude¡ul Bihor (Oradea, 7 mai 2004) .................... 2<br />

Alocu¡iunea domnului Mihai Bar, candidatul PSD la Primåria municipiului Oradea<br />

(Oradea, 7 mai 2004) ............................................................................... 5<br />

Alocu¡iunea domnului Adrian Nåstase, pre¿edintele PSD, cu ocazia lansårii candidatului PSD<br />

pentru Primåria ora¿ului Ale¿d, domnul Sorin Hodi¿an (Ale¿d, Casa de culturå, 7 mai 2004) ..... 6<br />

Discursul domnului Adrian Nåstase, pre¿edintele Partidului <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong>,<br />

cu prilejul lansårii candida¡ilor PSD pentru Transilvania ¿i Banat<br />

(Cluj - Napoca - Sala Sporturilor, 8 mai 2004) ...................................................... 8<br />

Discursul domnului Ioan Rus cu prilejul lansårii candidaturii sale<br />

la Primåria Municipiului Cluj-Napoca (Cluj-Napoca, Sala Sporturilor, 8 mai 2004) .............. 12<br />

Vizitå de lucru în România a primului ministru al Regatului Suediei, domnul Göran Persson -<br />

Declara¡ii de preså ale domnilor Adrian Nåstase, primul ministru al României, ¿i Goran Persson,<br />

primul ministru al Regatului Suediei (Palatul Victoria, 10 mai 2004) ............................. 14<br />

Discursul domnului Adrian Nåstase, primul ministru al României, la Forumul oamenilor de<br />

afaceri româno-suedez, (Hotel Marriott, 11 mai 2004) ........................................... 15<br />

Alocu¡iunea domnului Goran Persson, primul ministru al Regatului Suediei,<br />

la Forumul oamenilor de afaceri româno-suedez (Hotel Marriott, 11 mai 2004) ................. 17<br />

Alocu¡iunea domnului Adrian Nåstase, pre¿edintele PSD, la mitingul electoral în sprijinul<br />

candidatului PSD la primåria Slatina, domnul Gheorghe Påunescu, ¿i al candida¡ilor PSD<br />

din jude¡ul Olt (Slatina, 11 mai 2004) ............................................................. <strong>19</strong><br />

Vizita de lucru la Bruxelles a domnului Adrian Nåstase,<br />

prim-ministru al României .......................................................................... 22<br />

Declara¡ii ale domnilor Gunter Verheugen, comisar European pentru Extindere<br />

¿i Adrian Nåstase, primul ministru al României, la inaugurarea expozi¡iei de picturå româneascå<br />

(Bruxelles, 12 mai 2004) ........................................................................... 22<br />

Conferin¡a de preså sus¡inutå de domnii Gunter Verheugen, comisar european<br />

pentru extindere, ¿i Adrian Nåstase, primul ministru al României (Bruxelles, 12 mai 2004) ..... 23<br />

Interven¡ia domnului Adrian Nåstase, primul-ministru al României,<br />

în cadrul conferin¡ei „Harnessing the power of EU enlargement” (Bruxelles, 13 mai 2004) ..... 25<br />

Interven¡ia domnului Gunter Verheugen, Comisar European pentru Extindere în cadrul<br />

Conferin¡ei “Harnessing the power of EU enlargement” (Bruxelles, 13 mai 2004) ............... 27<br />

Conferin¡å de preså sus¡inutå de domnii Adrian Nåstase, primul ministru al României,<br />

Mihai Tånåsescu, ministrul finan¡elor publice ¿i Alexandru Fårca¿, ministrul integrårii europene<br />

(Bruxelles, 13 mai 2004) ........................................................................... 30<br />

Din presa interna¡ionalå ...................................................................... 33<br />

Mesajul primului ministru al României, domnul Adrian Nåstase,<br />

cu ocazia “Zilei Europei” ........................................................................... 35<br />

Alocu¡iunea domnului prim-ministru Adrian Nåstase la a IV-a sesiune de dezbatere<br />

a Strategiei de dezvoltare durabilå „Orizont 2025” (Palatul Parlamentului, 7 mai 2004) ....... 35<br />

Alocu¡iunea domnului prim-ministru Adrian Nåstase la<br />

inaugurarea fabricii de ciment HOLCIM (Ale¿d, 7 mai 2004) ...................................... 38<br />

Alocu¡iunea domnului prim-ministru Adrian Nåstase la Conferin¡a anualå a Asocia¡iei<br />

Române de Sociologie ¿i a Asocia¡iei Române de Promovare a Asisten¡ei <strong>Social</strong>e<br />

(Cluj-Napoca, 8 mai 2004) ......................................................................... 39<br />

Alocu¡iunea domnului prim-ministru Adrian Nåstase la inaugurarea sålii de sport<br />

din Oradea (7 mai 2004) ........................................................................... 41<br />

Declara¡ii de preså ale domnului Adrian Nåstase, primul ministru al României,<br />

cu ocazia vizitårii sediului companiei Bechtel din Cluj-Napoca (Cluj Napoca, 8 mai 2004) ....... 42<br />

Declara¡ii de preså ale domnului prim-ministru Adrian Nåstase<br />

cu ocazia vizitårii cartierului ANL “Cetatea Fetei” (Cluj-Napoca, 8 mai 2004) .................... 42<br />

Cuvântul primului ministru al României, domnul Adrian Nåstase,<br />

cu ocazia vizitei la ALRO Slatina (Slatina, 11 mai 2004) .......................................... 43<br />

Alocu¡iunea domnului Adrian Nåstase, primul ministru al României, la seminarul cu tema:<br />

formularea politicilor publice în România ¿i lansarea strategiei de reformå<br />

în administra¡ia publicå (Palatul Parlamentului - 11 mai 2004) ................................... 43<br />

Alocu¡iunea primului ministru, domnul Adrian Nåstase, la decernarea<br />

,,Premiilor calitå¡ii în construc¡ii - 20 de ani de la înfiin¡area Inspectoratului de Stat în Construc¡ii”<br />

(Palatul Parlamentului - Sala Unirii, 10 mai 2004) ................................................ 45<br />

Comunicat de preså ........................................................................... 48<br />

Conferin¡å de preså sus¡inutå de domnul Octav Cozmâncå, pre¿edintele executiv<br />

al partidului, dupå ¿edin¡a Delega¡iei permanente (10 mai 2004) ................................ 48<br />

Ac¡iunile desfå¿urate de organiza¡iile jude¡ene în perioada 8-10 mai ....................... 49<br />

Statisticå electoralå ........................................................................... 63<br />

Emil Boc, discurs na¡ionalist .................................................................. 63<br />

Declara¡ie politicå ............................................................................. 63<br />

Declara¡ii politicianiste ieftine ................................................................ 64<br />

Comunicate de preså ......................................................................... 64<br />

Guvernul României condamnå cu fermitate atacul terorist din capitala Ceceniei ............ 66<br />

INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICÅ Principalii indicatori conjuncturali în luna martie<br />

¿i trimestrul I 2004 ................................................................................. 66<br />

Replicå ........................................................................................ 67<br />

Reuniunea såptåmânalå a Comitetului executiv de integrare europeanå ................... 67<br />

Videoconferin¡a cu jude¡ele ¿i municipiul Bucure¿ti (Vineri, 7 mai 2004) .................... 69<br />

Ministere ....................................................................................... 78<br />

Curier jude¡ean .............................................................................. 108<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 1


Eveniment<br />

Discursul domnului Adrian Nåstase, pre¿edintele Partidului <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong>,<br />

cu ocazia lansårii candida¡ilor PSD pentru jude¡ul Bihor<br />

(Oradea, 7 mai 2004)<br />

Dragi prieteni,<br />

Må bucur så constat cå sunte¡i aici într-un numår atât de<br />

mare, pentru a-l sprijini pe Mihai Bar ¿i pe to¡i colegii lui, la<br />

acest moment important din via¡a lor, dar ¿i din via¡a noastrå,<br />

ca partid.<br />

Ascultându-l pe Mihai Bar må gândeam la parabola<br />

întoarcerii fiului råtåcitor, dar vreau så subliniez acum, poate<br />

chiar în acest mod, cå noi aråtåm a fi o familie, suntem o<br />

echipå. Putem så avem uneori påreri diferite, dar vreau så<br />

subliniez cå, pentru Mihai Bar, adevårul este în prezentarea<br />

pe care am våzut-o mai devreme, dovedind loialitate ¿i cinste.<br />

Suntem aståzi aici, împreunå, pentru cå am muncit<br />

împreunå, pentru cå, celor care se gândesc la viitorul României,<br />

vrem så le oferim un viitor european, så fim împreunå<br />

pentru a continua ceea ce am fåcut bun. „Continuåm<br />

împreunå” nu înseamnå cå vom continua så facem ¿i gre-<br />

¿elile pe care le-am fåcut în ace¿ti ani. ,,Continuåm împreunå”<br />

înseamnå cå suntem acum mai în¡elep¡i, ¿tim mai bine<br />

ce avem de fåcut, cå am învå¡at din gre¿eli ¿i cå avem for¡a<br />

de a merge înainte pe un drum care ¿tim cå este necesar.<br />

Dragi prieteni,<br />

Am fost în ultimele zile la mai multe lansåri de candida¡i,<br />

la Târgovi¿te, la Gala¡i, la Bucure¿ti, mâine voi merge la<br />

Cluj, am våzut pe unde am fost manifestarea unui mare<br />

entuziasm. Dar, da¡i-mi voie så vå spun cå am dobândit ceva<br />

experien¡å, trecând împreunå prin momente mai bune sau<br />

mai dificile ¿i ¿tim ce înseamnå un sfâr¿it de mandat, ¿tim<br />

împreunå ce înseamnå så fii la guvernare ¿i så te pregåte¿ti<br />

pentru noi alegeri, ¿tim så sim¡im pulsul oamenilor ¿i ¿tim så<br />

în¡elegem când ei sunt nemul¡umi¡i ¿i ¿tim, mai ales, så-i<br />

în¡elegem atunci când ei î¿i pun, în continuare, speran¡a în<br />

noi.<br />

Ceea ce am våzut eu - ¿i sper cå nu voi fi contrazis - este<br />

faptul cå, peste tot, cei pe care-i întâlnim ne spun cå sunt încå<br />

multe probleme nerezolvate, dar vor så ne sus¡inå så mergem<br />

împreunå înainte ¿i aceasta este probabil for¡a cea mai<br />

importantå care trebuie så ne motiveze în ceea ce urmeazå în<br />

perioada aceasta complicatå, în care avem atâtea lucruri de<br />

fåcut, în care vedem cå Europa ea înså¿i se schimbå ¿i î¿i<br />

pune întrebåri. Este vorba de Europa care, ca ¿i noi va trebui<br />

så organizeze alegeri în iunie pentru Parlamentul European,<br />

de Uniunea Europeanå care n-a reu¿it încå, spre deosebire de<br />

noi, så-¿i dea o Constitu¡ie ¿i încearcå så gåseascå cea mai<br />

bunå formulå de armonizare a intereselor, de Uniunea Europeanå<br />

care încå nu ¿tie dacå så înceapå sau nu negocierile cu<br />

Turcia, de o Europå marcatå de rånile din Cipru ¿i de incapacitatea<br />

de a gåsi acolo o solu¡ie, de o Uniune Europeanå în<br />

care existå o vibra¡ie pe care n-o putem în¡elege încå foarte<br />

2<br />

bine, datoratå preocupårilor legate de lårgirea Uniunii Europene.<br />

Zece noi state, peste noapte, de la 1 mai, înseamnå ¿i<br />

bine, înseamnå ¿i råu, multe semne de întrebare, înseamnå<br />

locuri de muncå de apårat în ¡årile membre ale Uniunii Europene,<br />

ceea ce se va întâmpla în lunile urmåtoare, în anii<br />

urmåtori.<br />

Mi-am pus aståzi, pentru aceastå întâlnire o cravatå a<br />

Uniunii Europene, este cravata pre¿edin¡iei spaniole – cravatå<br />

pe care o iubesc foarte mult nu doar pentru culoare, nu<br />

doar pentru design, ci pentru simbol, pentru ceea ce reprezintå<br />

ea pentru mine ¿i pentru noi to¡i în acest efort care, în<br />

ace¿ti ani a însemnat pentru noi scoaterea României dintr-o<br />

izolare care, pentru noi to¡i a fost catastrofalå. O izolare<br />

înainte de <strong>19</strong>89, o semiizolare, o marginalizare a¿ putea<br />

spune, dupå 89 când doar ¡årile grupului Vi¿egrad erau,<br />

într-un fel, în avangarda mi¿cårilor de schimbare. Iatå cå<br />

acum avem o ¿anså, o ¿anså pe care o au ¿i cetå¡enii României<br />

¿i pe care noi, ca ¡arå, ca na¡iune, nu trebuie så o pierdem.<br />

Dragi prieteni<br />

Spuneam cå trebuie så mergem în locurile publice ¿i så<br />

spunem oamenilor ce vrem så facem mai departe. Sunt atâtea<br />

întrebåri la care cei cu care nu ne întâlnim nu au råspunsuri.<br />

Poate uneori nici noi nu avem cele mai bune råspunsuri la<br />

aceste întrebåri dar ¿tim cå ne a¿teaptå foarte multå muncå.<br />

Cuvântul cheie pentru noi ..... - mi-am adus aminte, „cuvântul<br />

cheie” avea ¿i o altå semnifica¡ie – un cuvânt important<br />

pentru noi este responsabilitatea.<br />

Ceea ce facem, facem cu suflet, dar, în acela¿i timp<br />

gândim temeinic la consecin¡e.<br />

S-au întâmplat multe lucruri importante în ace¿ti ani.<br />

Uneori nici nu realizåm, pentru cå a¿a suntem noi to¡i: lucrurile<br />

bune råmân în urmå, le uitåm, le consideråm normale,<br />

doar lucrurile neplåcute sau cele neîmplinite ne marcheazå,<br />

ne urmåresc, se transformå în fantome uneori, nu ne laså så<br />

dormim, sunt a¿teptåri, sunt frustråri cu care trebuie så tråim<br />

uneori, dar vå rog så vå aduce¡i aminte, o perioadå în care<br />

aveam sentimentul nu numai cå nu puteam så ne gândim la<br />

Uniunea Europeanå, dar nu puteam nici måcar så ne gândim<br />

cå vom deveni vreodatå cetå¡eni europeni.<br />

Cålåtoriile, care au însemnat pentru milioane de români<br />

posibilitatea de a în¡elege Europa, cu bune ¿i cu rele, de a<br />

spera, de a-¿i decide viitorul, alegând între mai multe variante<br />

posibile ¿i nu doar în interiorul frontierelor ¡årii, într-o<br />

perioadå în care cåutåm ¿i în¡elegem ¿i vrem så fim nu doar<br />

aici, acaså, local, vorbind doar o limbå a semnelor genetice<br />

¿i acolo, când vrem så mergem în alte pår¡i ¿i så aråtåm cå<br />

suntem performan¡i.<br />

România noastrå de aståzi, este o ¡arå care ne readuce<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Eveniment<br />

demnitea, ne readuce for¡a de a visa la viitor, de a gândi<br />

viitorul în termenii celor tineri care vor avea, probabil, mai<br />

multe ¿anse decât noi, dar ¿i în termenii unei for¡e vitale,<br />

politice, care asigurå stabilitatea unei ¡åri în construc¡ie.<br />

Acesta este mesajul nostru, este un mesaj al faptelor, un<br />

mesaj care vine din împliniri succesive, poate unele dintre<br />

ele incomplete, dar ele înseamnå pentru noi to¡i acest sentiment<br />

cå lucrurile se mi¿cå, cå lucrurile merg în direc¡ia cea<br />

bunå. ªtim cå sunt încå multe probleme în ¡arå, cå veniturile<br />

sunt încå mici, sunt foarte mul¡i oameni nemul¡umi¡i, foarte<br />

mul¡i oameni såraci, ¿tim cå este încå foarte multå corup¡ie<br />

în ¡arå. ªtim toate lucrurile acestea ¿i, totu¿i, am realizat a¿a<br />

de mult împreunå în ace¿ti ani, am reu¿it så ducem România<br />

mai aproape de punctele cardinale politice ale Europei, am<br />

reu¿it så låsåm deoparte acel sentiment de nesiguran¡å.<br />

Mul¡i ani am considerat cå råzboiul rece continuå încå în<br />

zona noastrå geograficå, chiar dacå alte ¡åri din spa¡iul fost<br />

sovietic s-au apropiat de nucleul european.<br />

De aceea, pentru noi, intrarea în Alian¡a Atlanticå a fost<br />

atât de importantå, pentru cå sentimentul cå suntem încå întro<br />

zonå gri a hår¡ii politicii europene a dispårut odatå decizie<br />

¿i cu aceastå împlinire a a¿teptårilor noastre. România, în<br />

felul acesta, s-a reîntors în familia euro-atlanticå. Avem de<br />

apårat acum o frontierå a Alian¡ei Atlantice; va trebui så ne<br />

gândim de pe acum ca, în 2007, aceastå frontierå så se identifice<br />

cu frontiera råsåriteanå a Uniunii Europene.<br />

De pe acum românii se pot sim¡i la ei acaså, aproape,<br />

uneori invita¡i, uneori mai pu¡in accepta¡i, dar, în orice caz,<br />

având posibilitatea unor cålåtorii de studii, turistice, cålåtorii<br />

de afaceri în Uniunea Europeanå. Aceste lucruri trebuie så le<br />

spunem oamenilor, de¿i ei ne vor întreba despre problemele<br />

lor, despre faptul cå nu au încå aici gaz metan, dar, iatå, am<br />

vorbit mai devreme cu Mihai Bar ¿i spuneam cå vom cåuta<br />

împreunå cea mai bunå solu¡ie pentru a sus¡ine o dinamizare<br />

a efortului de a aduce gaz metan aici, în Oradea, dar ¿i în alte<br />

zone ale jude¡ului. Trebuie så în¡elegem un anumit lucru.<br />

Investi¡iile inteligente aduc cele mai mari beneficii. În ultima<br />

vreme am reu¿it så pornim investi¡ii absolut extraordinare,<br />

chiar ceea ce am våzut la Ale¿d, investi¡ia într-o fabricå de<br />

ciment de 70 de milioane de euro, reprezintå un semn al<br />

schimbårii de atitudine din partea investitorilor stråini. Este<br />

¿i un semnal politic, cå astfel de investi¡ii înseamnå cå România<br />

a devenit o zonå interesantå ¿i valabilå pentru investi¡ii,<br />

o ¡arå care din punct de vedere economic, politic, legislativ<br />

¿i institu¡ional reprezintå o ¡arå de destina¡ie pentru<br />

investi¡ii pe termen lung.<br />

Acesta este mesajul ¿i, de aceea, poate, dacå adåugåm<br />

investi¡ia de la Hunedoara, Draxlmaier, la a cårei lansare a<br />

participat ieri Mihai Tånåsescu - care este în salå – o investi¡ie<br />

de 30 de milioane de euro, vedem cå s-au realizat efectiv<br />

în douå zile investi¡ii de o sutå de milioane de euro. În alte<br />

perioade de timp aveam nevoie de ¿apte luni pentru a ajunge<br />

la acest nivel de investi¡ii. Semnalul este important ¿i îl vor<br />

în¡elege ¿i unii din afarå, dar trebuie så-l în¡elegem în primul<br />

rând noi, så fim con¿tien¡i de faptul cå în jurul nostru schimbarea<br />

se produce ¿i cå noi am fost motorul acestei schimbåri.<br />

Dragi prieteni,<br />

Dragi colegi,<br />

Da¡i-mi voie så vå må adresez acum celor care vor fi candida¡ii<br />

no¿tri la alegerile ce vor urma ¿i så le spun cå ei vor<br />

fi cei care ne vor reprezenta în acest dialog necesar cu cei<br />

care trebuie så în¡eleagå mesajul nostru.<br />

Este important, dragi colegi, så le spunem ¿i så le dovedim<br />

cå suntem un partid social democrat, så le aråtåm cå ¿tim<br />

ce înseamnå compasiune, solidaritatea, cå ¿tim så în¡elegem<br />

cå problemele macro sunt importante dar cå, pentru fiecare,<br />

problemele personale sunt cel pu¡in la fel de importante ¿i<br />

¿tim så ascultåm, ¿tim så decidem, så avem for¡a de a urmåri<br />

ca lucrurile pe care le hotårâm så fie duse pânå la capåt. Pânå<br />

la urmå, credibilitatea noastrå depinde de aceste teste mici,<br />

de lucrurile pe care le promitem ¿i le facem.<br />

For¡a noastrå în ace¿ti ani a fost datå, în primul rând, de<br />

for¡a noastrå de a munci. Spuneau colegi de-ai mei cå cineva<br />

care a fost la Palatul Victoria, ¿i avea o func¡ie importantå<br />

înaintea mea, lucra 4 ore pe zi, din care douå ore juca ¿ah<br />

pe calculator. Probabil cå este doar o legendå, dar ceea ce<br />

este important pentru noi este så în¡elegem cå performan¡a<br />

este bazatå, în mod esen¡ial, pe muncå, iar dacå nu în¡elegem<br />

cå noi, în primul rând, trebuie så ne punem în slujba oamenilor<br />

¿i så încercåm så rezolvåm problemele pe care ei le au,<br />

nu vom reu¿i niciodatå så-i facem så simtå cå ne paså de<br />

problemele lor ¿i dificultå¡ile lor par simple dar sunt greu de<br />

rezolvat pentru cå multe sunt legate de venituri, de bani, de<br />

nivelul pensiilor, al salariilor ¿i nu avem voie så promitem<br />

mai mult decât ceea ce putem så facem.<br />

Pe de altå parte, trebuie så fim con¿tien¡i de faptul cå<br />

oamenii au nevoie så simtå cå schimbarea în bine de care noi<br />

vorbim îi atinge ¿i pe ei la modul cel mai concret, sub aspectul<br />

veniturilor, al pensiilor, al salariilor, al ajutoarelor sociale<br />

atunci când este nevoie. Chiar dacå unii se vor supåra, chiar<br />

dacå, nu întotdeauna, Fondul Monetar Interna¡ional va fi de<br />

acord, chiar dacå, din punctul de vedere al teoriei economice,<br />

solu¡iile noastre nu vor fi perfecte, trebuie så-i încurajåm<br />

pe cei care, ani de zile, au acceptat så meargå cu noi pe<br />

un drum dificil ¿i så simtå cå acest sprijin din partea lor, la<br />

capåtul drumului înseamnå ¿i beneficii.<br />

De acea, în ultima vreme, am vorbit despre câteva proiecte<br />

care înseamnå, atât dublarea salariului minim, cât ¿i<br />

cre¿terea cu 50% a salariului mediu, am vorbit despre dublarea<br />

pensiei celei mai mici ¿i majorarea cu 50% a pensiei<br />

medii....<br />

Toate aceste lucruri sunt realizabile ¿i noi avem dreptul<br />

så vorbim despre aceste lucruri pentru cå avu¡ia ¡årii s-a<br />

mårit prin efortul nostru din ace¿ti ani. Cre¿terea de peste 5%<br />

din anii care au trecut a însemnat, în fiecare, an la bogå¡ia<br />

¡årii încå 2 milioane ¿i jumåtate de dolari. În felul acesta, noi<br />

avem temeiul så spunem cå în ace¿ti ani, pe baza unei<br />

cre¿teri economice pe care am for¡at-o ¿i am încurajat-o, ¡ara<br />

este mai bogatå ¿i ne putem permite så facem aceste cheltuieli<br />

suplimentare care, la rândul lor, vor încuraja cre¿terea<br />

economicå. Este vorba de o politicå ra¡ionalå ¿i, în acela¿i<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 3


Eveniment<br />

timp, o politicå responsabilå.<br />

Am fost la fabrica de ciment de la Ale¿d ¿i ceea ce este<br />

important acolo este cå, de¿i sunt mai pu¡ine locuri de<br />

muncå, ele sunt plåtite de trei ori mai bine decât cele existente<br />

înainte. Mul¡i dintre cei care lucreazå acolo, lucreazå la<br />

calculator ¿i urmåresc fluxul tehnologic, având nevoie de<br />

cuno¿tin¡e speciale. Sigur cå veniturile lor vor fi la nivel de<br />

2 – 300 de euro ¿i meritå acest lucru.<br />

Noi avem datoria ca, prin restructurarea economiei, så<br />

facem în a¿a fel încât så creåm nu doar locuri de muncå, în<br />

general, ci locuri de muncå mai bine plåtite. În felul acesta,<br />

vom crea mai multe resurse ¿i la buget.<br />

Sunt multe lucruri despre care, în ultima vreme am discutat,<br />

multe lucruri pe care le-am spus, dar vreau så în¡elege¡i<br />

¿i så spune¡i mai departe cå ceea ce noi spunem în campanie,<br />

nu este promisiune electoralå ci este concluzia a 4 ani<br />

de eforturi ¿i, în acela¿i timp, premisa pentru o strategie de<br />

ac¡iune pentru urmåtorii 4 ani.<br />

Noi spunem de fiecare datå oamenilor adevårul. Ar fi o<br />

mare gre¿ealå din partea noastrå så coloråm cuvintele, så<br />

dåm speran¡e care så nu poatå fi împlinite, dar for¡a noastrå<br />

este legatå de faptul cå sunt multe lucruri realizabile pe care<br />

le putem înfåptui dacå vom fi mai puternici ¿i vom sta împreunå<br />

mai clar, mai sigur, mai hotårât. De aceea, o întâlnire<br />

cum este ¿i cea de aståzi este, de fapt, ¿i o formå prin care noi<br />

ne manifeståm solidaritatea unii cu al¡ii în acest partid care,<br />

el însu¿i, s-a transformat imens.<br />

Un partid care are for¡a så transfere zone de decizie<br />

importantå unei genera¡ii în vârstå de 40 de ani, partid care<br />

are curajul de a introduce pe listele sale 13 mii de tineri, 14<br />

mii de femei, un partid care are curajul så reînnoiascå listele<br />

într-un procent atât de mare este un partid puternic, este un<br />

partid care pune în prim-plan for¡a echipei. Acesta este, de<br />

fapt, principalul nostru avantaj. Noi nu ne batem cum se bat<br />

liberalii sau cei de la Partidul <strong>Democrat</strong> pentru o persoanå<br />

sau pentru câteva individualitå¡i care trag sforile, încercând<br />

så aranjeze diferite locuri pe liste.<br />

Pentru noi, important este ca mesajul general de partid,<br />

mesajul nostru politic så fie acceptat într-un pachet în care<br />

proiectele så fie purtate din poartå în poartå, din u¿å în u¿å,<br />

la casele pe care încercåm så le abordåm prin oamenii cei<br />

mai buni pe care îi avem. Ne batem pentru aceastå formulå<br />

politicå în condi¡iile în care cei care vor fi ale¿i ca primari ¿i<br />

consilieri în 2004, î¿i vor încheia mandatul în Uniunea<br />

Europeanå. Ei vor fi ale¿i într-o perioadå tulbure, de tranzi¡ie,<br />

î¿i încep mandatul într-o perioadå în care le va fi extrem<br />

de greu, dar se vor regåsi împreunå cu colegii lor europeni,<br />

într-o administra¡ie localå europeanå care va avea alte<br />

constrângeri, alte reguli, alte standarde. Ei trebuie så fie<br />

pregåti¡i pentru aceastå întâlnire nu doar la nivelul ¡årilor,<br />

dar mai ales la nivelul comunitå¡ilor locale.<br />

Dragi prieteni,<br />

Ar fi foarte multe lucruri pe care så vi le spun astå-searå.<br />

În definitiv, ceea ce ne dorim este så sim¡im atunci când ne<br />

4<br />

întâlnim pe stradå cu concetå¡enii no¿tri o undå de simpatie,<br />

o privire care så însemne o apreciere pentru un proiect, care<br />

så însemne cå ne identificåm fiecare cu un numår de proiecte:<br />

„Cornul ¿i laptele”, sålile de sport sau, la nivel local,<br />

diverse alte proiecte care sunt, toate, importante ¿i care înseamnå<br />

construc¡ie, care înseamnå cå facem ceea ce promitem.<br />

Fiecare dintre aceste proiecte reprezintå teste pentru<br />

fiecare dintre noi ¿i, pânå la urmå, credibilitatea noastrå comunå<br />

este rezultatul unei credibilitå¡i însumate pentru fiecare<br />

dintre membrii echipei.<br />

Dragi prieteni,<br />

Så încercåm så facem mai mult pentru zonele care sunt<br />

încå dificil de reparat într-un termen scurt, så vedem mai<br />

atent problemele de sånåtate. Am vorbit despre cele 200 de<br />

spitale pe care vrem så le renovåm, så le schimbåm complet<br />

în urmåtorii ani printr-un parteneriat public – privat. Am vorbit<br />

despre continuarea reformei în sånåtate, dar am vorbit ¿i<br />

despre nevoia de a întåri sistemul de educa¡ie ¿i de cercetare.<br />

Nu putem så participåm la comer¡ul european doar prin<br />

activitå¡ile de lohn din fabricile de textile.<br />

Trebuie så relansåm efortul ¿i rezultatele de creativitate.<br />

Toate acestea vor necesita din partea noastrå for¡a de a rezista<br />

tenta¡iei de a da solu¡iile u¿oare.<br />

Uneori, vom pierde pe termen scurt, pentru unele decizii<br />

pe care le luåm, dar trebuie så avem for¡a de a rezista atunci<br />

când suntem tenta¡i så cedåm în fa¡a unor presiuni imediate.<br />

Noi suntem motorul esen¡ial al unei schimbåri care trebuie så<br />

ducå România în 2007 în Uniunea Europeanå ¿i nu avem<br />

voie så gre¿im din nou, a¿a cum am gre¿it în <strong>19</strong>96. Atunci,<br />

am pierdut alegerile dar, odatå cu noi, din påcate, a pierdut<br />

¡ara pentru cå recesiunea economicå în perioada pânå în<br />

2000, problemele macroeconomice teribile din acea perioadå,<br />

scåderea economicå, nivelul de infla¡ie, pierderea contactului<br />

cu celelalte ¡åri din Europa Centralå ¿i de Råsårit,<br />

care au mers înainte, ne-a costat enorm.<br />

În acei ani, avu¡ia ¡årii s-a mic¿orat cu aproximativ 4 miliarde<br />

de dolari.<br />

De abia acum, dupå 8 ani am ajuns practic la nivelul PIBului<br />

din <strong>19</strong>96. Ne-au trebuit 8 ani ca så ne întoarcem la anul<br />

<strong>19</strong>96. Sigur, s-au întâmplat multe alte lucruri, evolu¡iile au<br />

fost mai complexe dar, foarte brutal spus, aventura din <strong>19</strong>96<br />

a costat România o parantezå de istorie de 8 ani.<br />

Avem, deci, datoria så explicåm care este miza alegerilor<br />

¿i nu doar la nivelul primåriei Cluj sau din Bucure¿ti, nu doar<br />

la alegerile preziden¡iale sau la alegerile pentru Parlament,<br />

ci, la nivelul fiecårei localitå¡i. Båtålia noastrå trebuie så se<br />

dea la nivelul fiecårei localitå¡i din fiecare jude¡.<br />

Dragi bihoreni,<br />

Locui¡i într-un jude¡ care se aflå la grani¡a Uniunii<br />

Europene. Voi vede¡i, de fapt, Uniunea Europeanå cu ochiul<br />

liber. Într-un fel, putem spune cå Bihorul este, într-un fel, în<br />

Uniunea Europeanå! Mentalitå¡ile, felul în care aratå localitå¡ile,<br />

toate sunt importante acum, când ne uitåm în jur, dar<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Eveniment<br />

vreau så vå aduc aminte cå Bihorul va fi principala poartå de<br />

intrare a UE în România. Vreau så vå aduc aminte faptul cå<br />

autostrada Bor¿ – Bra¿ov, care va stråbate toatå Transilvania,<br />

va intra în România prin Bihor.<br />

Atunci când cålåtori stråini vor veni în România pe<br />

aceastå autostradå, ei vor lua contactul cu România privind<br />

localitå¡ile din Bihor ¿i vor vedea adevårata Românie. Vor<br />

vedea progresele din ¡ara noastrå ¿i vor fi martori ai acestui<br />

proces de schimbare extraordinarå, vor vedea, în acela¿i<br />

timp, România viitorului. Vor vedea România europeanå!<br />

Acestea sunt, pânå la urmå, proiectele noastre, proiecte care<br />

¡in de eforturi zilnice, de muncå foarte multå ¿i, da¡i-mi voie<br />

så vå spun, stima¡i colegi, aici, pe aceastå scenå, de unde<br />

încercåm så privim spre viitor, ¿i celor care sunt în ¡arå ¿i<br />

bihorenilor, în general, cå avem încredere cå putem continua<br />

împreunå!<br />

Dragi prieteni,<br />

Câ¿tigåm cu PSD! Continuåm împreunå! Victorie!<br />

Alocu¡iunea domnului Mihai Bar,<br />

candidatul PSD la Primåria municipiului Oradea<br />

(Oradea, 7 mai 2004)<br />

Domnule pre¿edinte,<br />

Stima¡i prieteni,<br />

Dragi concetå¡eni,<br />

Poate cå n-am fost atât de emo¡ionat niciodatå în via¡a<br />

mea. Numai Dumnezeu ¿tie cât de mult am a¿teptat aceste<br />

clipe, så fiu împreunå cu pre¿edintele partidului ¿i împreunå<br />

cu dumneavoastrå, cu to¡i.<br />

Aceastå ¿anså o am aståzi aici, ¿i nu în orice ipostazå, ci<br />

cea de candidat la Primåria Municipiului Oradea. Este o responsabilitate<br />

deosebitå pentru mine så reprezint cea mai puternicå<br />

for¡å politicå a ¡årii în aceastå confruntare. De aceea,<br />

vreau så mul¡umesc tuturor celor care au contribuit la aceastå<br />

decizie ¿i, în primul rând, dumneavoastrå, domnule pre¿edinte<br />

Adrian Nåstase.<br />

Vå mul¡umesc dumneavoastrå, tuturor, pentru cå participa¡i<br />

la aceastå sårbåtoare de suflet a noastrå. Trebuie så ¿ti¡i<br />

cå ipostaza privilegiatå în care må aflu în calitate de candidat<br />

PSD la Primåria Municipiului nostru este numai aparent<br />

o revenire. Am fost, sunt ¿i voi fi parte integrantå acestui partid,<br />

dedicat cu sufletul, cu mintea ¿i cu tot ce are mai bun în<br />

el Mihai Bar.<br />

Nu este de ici de colo så ai abilitå¡ile ¿i curajul så înfrun¡i<br />

o redutå, nu este de ici de colo s-o faci, nu în numele personal,<br />

ci la chemarea celui mai puternic partid din România,<br />

Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong>. Am intrat în aceastå luptå, dar nu<br />

orbe¿te, nu este un impuls al instinctului, nici vorbå, vreau så<br />

råmân un om al ra¡iunii, un om echilibrat a¿a cum m-a¡i cunoscut,<br />

un om în putere, puterea håråzitå mie de bunul<br />

Dumnezeu.<br />

Am avut ¿anså în carierea mea de conducåtor de unitate,<br />

mai apoi în aceea de pre¿edinte al Consiliului jude¡ean ¿i, nu<br />

în cele din urmå, ca parlamentar. Må adresez oamenilor de<br />

toate categoriile ¿i vreau så fac dovada apropierii mele fa¡å<br />

de ei. N-am avut ¿i nu voi avea mai mari satisfac¡ii în via¡å<br />

decât aceea de a-mi ajuta semenii.<br />

Privind în urmå, nu regret nimic din filmul vie¡ii mele.<br />

Am doar sentimentul cå nici un efort nu-i prea mare atunci<br />

când te dedici celor cu care te întâlne¿ti zi de zi. Pot så<br />

privesc în ochi pe oricine, nu sunt un ¿antajabil ¿i aceasta<br />

pentru cå nu am fåcut niciodatå compromisuri. Aceasta este<br />

imaginea candidatului PSD la Primåria Municipiului Oradea<br />

¿i aceasta må face så cred cå vom învinge. Sunt omul care<br />

dore¿te så se dedice în orice moment vindecårii rånilor din<br />

sufletul orådeanului. ªtiu s-o fac ¿i cei prezen¡i aståzi în jurul<br />

meu îmi demonstreazå cå am cu cine s-o fac. Am, promis<br />

orådenilor, ¿i am fåcut scrisoare în acest sens, cå investi¡ia<br />

deja începutå, cea cu privire la introducerea gazului metan<br />

va fi sprijinitå de Guvernul României. Este aici primul ministru<br />

al României ¿i vå va spune domnia sa dacå este a¿a sau<br />

nu.<br />

Vreau så cred, mai mult pentru mårinimia domniei sale ¿i<br />

impresionat de faptul cå bihorenii sunt oameni aparte, cå<br />

domnia sa ne va promite cå vom extinde aceastå investi¡ie ¿i<br />

la nivelul jude¡ului Bihor. Am promis cå nu va exista nici o<br />

stradå fårå canalizare la încetarea mandatului viitorului primar<br />

PSD-ist, chiar dacå ¿tiam care este costul acestora, dar<br />

vå promit cå a¿a o så fie. La sfâr¿itul mandatului meu orådenii<br />

vor fi uitat de mult de gropile care i-au chinuit. Promit<br />

iubitorilor de frumos, de sport ¿i de culturå cå vom începe o<br />

nouå abordare a acestor activitå¡i extrem de importante.<br />

Sportul, cultura, dar mai ales fotbalul bihorean meritå o<br />

soartå mai bunå. Nu voi uita nici un moment de problemele<br />

sociale, de cei amårâ¡i, de pensionari care au încå nevoie de<br />

sprijinul nostru. Sunt doar câteva din problemele care vor sta<br />

în vederile noului primar PSD-ist ¿i vå asigur cå Mihai Bar<br />

nu este omul care så facå promisiuni neacoperite, ci este<br />

omul faptelor, al cuvântului dat, al promisiunilor onorate.<br />

Vreau voturile dumneavoastrå nu numai pentru mine, ci<br />

pentru noi to¡i. Avem ¿ansa participårii la investi¡ia de cea<br />

mai mare anvergurå ¿i må refer la autostrada Bucure¿ti-Bor¿,<br />

care va avea un mare efect asupra situa¡iei for¡ei de muncå<br />

din jude¡ul nostru. Aceastå investi¡ie a fost posibilå datoritå<br />

modului responsabil de abordare a problemelor extrem de<br />

importante pentru viitorul României, de cåtre Guvernul<br />

Adrian Nåstase.<br />

Avem în jude¡ cea mai puternicå firmå privatå ¿i nu-i<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 5


Eveniment<br />

pu¡in lucru ¿i pot så vå spun cå este firma care contribuie la<br />

buget cu circa 3000 de miliarde, iar urmåtoarea firmå privatå<br />

este pe undeva pe locul douåzeci.<br />

Avem în jude¡ cea mai puternicå investi¡ie. Este cea pe<br />

care a vizitat-o aståzi domnul prim-ministru ¿i cred cå a fost<br />

plåcut impresionat ¿i avem o universitate dinamicå, o universitate<br />

care i-a format pe mul¡i dintre tinerii pe care-i avem<br />

aståzi alåturi de noi. Sunt aståzi alåturi de prietenii ¿i colegii<br />

mei care atacå primåriile din ora¿ele ¿i comunele Bihorului,<br />

pentru cå eu cunosc acest jude¡ cum îmi cunosc semnele din<br />

palmå. Sunt, din nou, alåturi de ace¿ti oameni pentru cå<br />

bihorenii må cunosc. Må ¿tiu ¿i cei din satele îndepårtate,<br />

unde am mers ¿i le-am båtut la geam så le cer consim¡åmântul<br />

så-i reprezint în Consiliul jude¡ean ¿i, mai apoi, în<br />

Parlamentul României. Cât am fost departe de aceste locuri<br />

am sim¡it chemarea lor mai puternic decât dorul de mamå.<br />

M-am întors din sfatul ¡årii nu pentru un simplu exerci¡iu<br />

politic. Voi detrona un primar care nu ¿i-a respecta promisiunile.<br />

Sunt convins cå ¿i prin mine partidul a dorit så demonstreze<br />

¡årii cå trateazå cu maximå generozitate problematica<br />

administra¡iei locale. Prezen¡a dumneavoastrå aståzi aici,<br />

prezen¡a celor care au fåcut efortul så asiste la lansarea candidatului<br />

PSD pentru Primåria Municipiului Oradea ¿i a prietenilor<br />

mei din toate comunele, din celelalte municipii ale<br />

jude¡ului må face så cred cå numai împreunå vom învinge.<br />

Nu pot încheia, înainte de a mul¡umi colegilor mei parlamentari<br />

prezen¡i aici. Mi-a¿ fi dorit så fie cu to¡ii, pentru cå<br />

s-au bucurat atunci când au aflat cå Mihai Bar va fi candidat<br />

la Primåria Municipiului Oradea. Am fost atât de emo¡ionat,<br />

încât am scåpat atunci o lacrimå. Este aici lângå mine colegul<br />

meu Vasile Suciu de la Cluj, ¿i-i mul¡umesc, colegul meu<br />

Costicå de la Alba, colegul meu Moldovan de la Maramure¿,<br />

colegul Mådålin Voicu, î¡i mul¡umesc, Mådålin, bihorenii te<br />

iubesc, colegul meu, domnul senator Varga, colegul meu<br />

domnul senator Tucå.<br />

Sunt prezen¡i, alåturi de noi, cred cå majoritatea directorilor<br />

serviciilor deconcentrate, sunt aici preo¡i de la toate cultele,<br />

sunt aici alåturi de noi ¿i cei care au alte confesiuni.<br />

Aceasta înseamnå cå suntem mul¡i ¿i nu se poate så nu<br />

învingem.<br />

Alocu¡iunea domnului Adrian Nåstase, pre¿edintele PSD, cu ocazia lansårii<br />

candidatului PSD pentru Primåria ora¿ului Ale¿d, domnul Sorin Hodi¿an<br />

(Ale¿d, Casa de culturå, 7 mai 2004)<br />

6<br />

Doamnelor ¿i domnilor,<br />

Stima¡i prieteni,<br />

Domnul Sorin Hodi¿an s-a prezentat, în mod categoric<br />

doar pentru 4 ani, dar nu cred cå-i vor fi suficien¡i, sunt convins<br />

cå este un om foarte gospodar. În plus, eu în¡eleg cå nu<br />

a împlinit încå 40 de ani, face parte dintr-o genera¡ie care din<br />

care fac parte ¿i tinerii ace¿tia care sunt în salå ¿i, sigur,<br />

viitorul lor este important, trebuie så ne gândim mult la<br />

viitorul lor, noi, cei care suntem mai în vârstå, cei care acum<br />

avem, în mai mare måsurå, responsabilitå¡i ¿i care am purtat<br />

¿i greul ultimelor decenii.<br />

Alegerea unui astfel de primar este, probabil, solu¡ia cea<br />

mai bunå pentru cineva care så se afle în fruntea unei comunitå¡i,<br />

el putând så-¿i doreascå pentru comunitatea care-l<br />

alege o strategie pe termen mediu, pe termen lung. Nu uita¡i<br />

cå cei pe care-i alegem anul acesta sunt ale¿i într-o Românie<br />

care este, încå, în zona tranzi¡iei nefinalizate dar, practic, în<br />

2008 când î¿i vor încheia mandatul, România va fi parte a<br />

Uniunii Europene iar administra¡ia noastrå va fi, în mod evident,<br />

parte a unei administra¡ii moderne europene.<br />

De aceea conteazå atât de mult calitå¡ile celor pe care-i<br />

alegem acum ¿i care vor trebui så fie capabili så se gândeascå<br />

nu numai în termeni strict locali, ci så gândeascå în<br />

termenii unei rela¡ii tot mai intense cu alte regiuni, cu alte<br />

¡åri, cu Uniunea Europeanå, så fie capabili så se mi¿te rapid,<br />

så gåseascå fondurile necesare pentru a realiza toate aceste<br />

obiective, pentru cå multe dintre sursele de finan¡are a acestor<br />

proiecte nu vor mai veni direct de la Bucure¿ti, vor veni,<br />

adeseori, din numeroase proiecte de finan¡are, în cadrul unor<br />

programe extrem de generoase, de care România va putea<br />

beneficia.<br />

Dragi prieteni,<br />

Sunt impresionat de numårul mare al celor veni¡i aståzi<br />

aici pentru aceastå întâlnire ¿i simt în aceastå salå o a¿teptare<br />

pentru lucruri bune, o speran¡å cå lucrurile pot så meargå mai<br />

bine. Vin de la fabrica de ciment ¿i vå rog så må ierta¡i pentru<br />

întârziere, de la un obiectiv de investi¡ii extrem de important,<br />

HOLCIM, o investi¡ie de peste 70 de milioane de euro,<br />

o investi¡ie care ne aratå, de fapt, ce înseamnå o restructurare<br />

industrialå în termenii competi¡iei europene.<br />

Må bucur så constat cå se con¿tientizeazå faptul cå nu<br />

mai putem så peticim obiective care au fost construite cândva<br />

cu tehnologii care acum nu mai sunt eficiente, ci trebuie<br />

så facem eforturi mari de a accepta aceastå restructurare pe<br />

care trebuie s-o aplicåm în a¿a fel încât så nu producå doar<br />

disponibilizåri de locuri de muncå, ci så ajute la crearea de<br />

noi locuri de muncå ¿i, sigur cå toate aceste lucruri cer eforturi,<br />

cer sacrificii dar cer, în primul rând, asumarea de<br />

responsabilitå¡i.<br />

Din acest punct de vedere, eu cred cå ceea ce se întâmplå<br />

aici, lângå dumneavoastrå, ceea ce se întâmplå, de fapt, în<br />

întregul jude¡, ceea ce începem så vedem cå se întâmplå în<br />

¡arå, este un motiv de speran¡å pentru noi to¡i ¿i, de aceea,<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Eveniment<br />

dincolo de rezultatul acestor alegeri, oricare dintre cei care<br />

vor fi ale¿i vor trebui så gândeascå, pânå la urmå, la ceea ce<br />

este interesul ¡årii în acest moment.<br />

Am trecut de 10 ani, care au fost, poate, cei mai grei,<br />

acum trebuie så fim, probabil mai inteligen¡i, în eforturile pe<br />

care le facem, så în¡elegem mai mult din lec¡iile pe care<br />

aceastå istorie recentå ni le-a impus ¿i så vedem cum putem<br />

så ne realizåm interesele, într-o Europå care, ea înså¿i, este<br />

sfâ¿iatå de dezbateri, de dileme.<br />

ªtiu cå aici, dumneavoastrå v-a¡i confruntat cu o problemå<br />

deosebitå, închiderea Fabricii de Sticlå de la Pådurea<br />

Neagrå, dar, dincolo de aceste lucruri care ¡in de o istorie pe<br />

care nu vrem s-o låsåm så continue în datele sale de nesiguran¡å,<br />

vrem så participa¡i la alegeri cu mai multå speran¡å<br />

într-un efort în care så fim implica¡i cu to¡ii. Nu este vorba<br />

de a crea linii de demarca¡ie în ¡arå între Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong><br />

¿i alte partide. Noi încercåm acum, înainte de alegeri,<br />

så vedem în fond ce anume fiecare partid vrea så aducå drept<br />

solu¡ie, ca formulå, ca oameni ¿i iatå, eu pot så vå spun din<br />

statistici cå, din cei aproximativ 60.000 de candida¡i pe care<br />

noi îi propunem în ¡arå, sunt aproximativ 13.000 de tineri,<br />

14.000 de femei pe aceste liste, este un plan de înnoire extrem<br />

de important, dar, în acela¿i timp, avem pe aceste liste<br />

oameni cu multå experien¡å, oameni care au trecut prin greutå¡ile<br />

vie¡ii. Toate acestea sunt, argumentele pe care le aducem,<br />

împreunå cu proiectele noastre, cu mesajul general ¿i<br />

chiar împreunå cu rezultatele acestor 3-4 ani, pe care le-am<br />

demonstrat, pe care le-am impus atât în ¡arå, cât ¿i în afarå la<br />

guvernare. De aceea, eu a¿ dori så accepta¡i ca în aceste dezbateri<br />

pe care le vom face împreunå, så-i votåm pe cei mai<br />

buni oameni, pe cei mai buni gospodari care, cu adevårat, så<br />

eviden¡ieze aceastå schimbare în administra¡ia româneascå<br />

¿i pot cu adevårat så aibå grijå de cei care fac parte din comunitatea<br />

lor. Prin politicå sau prin domeniul social încercåm<br />

så corectåm ceea ce este uneori brutal, ceea ce este dureros,<br />

de aceea conteazå foarte mult oamenii pe care îi ve¡i alege.<br />

Omul sfin¡e¿te locul. Ce v-a¿ spune despre un candidat<br />

care, eventual, nu ar fi potrivit pentru dumneavoastrå? Probabil<br />

cå a¡i avea o reac¡ie generalå de simpatie pentru partid,<br />

poate pentru mesajul nostru, dar a¡i vota în¡elept. Am cåutat<br />

pentru aceste alegeri ca mesajul nostru cel mai important så<br />

vinå chiar de la oamenii pe care-i propunem ¿i acei oameni<br />

så-¿i punå pielea la båtaie, oameni care så vinå în fa¡a colegilor,<br />

în fa¡a concetå¡enilor ¿i så så-i antreneze pentru a face<br />

anumite lucruri care sunt necesare.<br />

Uneori, ¿i ¿ti¡i lucrul acesta, pentru un mare bulgåre de<br />

zåpadå este nevoie de cineva care så aibå curajul så bage<br />

mâna în zåpadå, så facå primul nucleul pe care, dupå aceea,<br />

så îl rostogoleascå. Aceastå ini¡iativå, acest prim impuls pe<br />

care trebuie så-l dea oamenii pe care noi îi alegem în fiecare<br />

localitate în ¡arå, aceste ini¡iative vor conta pentru succesul<br />

general al ¡årii. Cine-¿i închipuie cå putem rezolva lucrurile<br />

doar de la Bucure¿ti sau Oradea se în¿ealå. În fiecare loc din<br />

¡arå este nevoie de energie, de entuziasm, de angajament. De<br />

aceea, cuvintele mele aici nu vor viza neapårat aspectele<br />

generale, lucruri, pe care, probabil cå le ¿ti¡i.<br />

În ace¿ti ultimi ani ne-am ocupat de lucruri mai tehnice,<br />

macroeconomie, statistici, rela¡ia cu Fondul Monetar Interna¡ional,<br />

cu Banca Mondialå, aspectele financiare, aspectul<br />

financiar cu Uniunea Europeanå ¿i fondurile de preaderare,<br />

o mul¡ime de lucruri tehnice, de care ar putea Mihai Tånåsescu<br />

så vå vorbeascå ore întregi, dar, pânå la urmå, ceea ce<br />

este important este ca noi så avem împreunå acea administra¡ie<br />

calificatå pentru a pune în valoare rezultatele acestor<br />

eforturi, o conjuncturå internå ¿i interna¡ionalå care devine<br />

tot mai bunå.<br />

Acesta este rostul acestor întâlniri ¿i, mai ales, rostul<br />

evaluårilor pe care noi le facem în cadrul partidului pentru a<br />

gåsi formulele cele mai bune spre a-i asigura pe concetå¡enii<br />

no¿tri cå vrem ca ei så-¿i valorifice cât mai bine toate ¿ansele<br />

pe care le au la orice vârstå ¿i din orice genera¡ie ar face<br />

parte.<br />

Poate cå, într-o anumitå måsurå, am reu¿it så facem anumite<br />

lucruri pânå acum. Fårå îndoialå cå mai existå probleme,<br />

veniturile ¿ti¡i ¿i dumneavoastrå, sunt încå mici, ¿tiu cå<br />

existå în continuare corup¡ie. Nu am fåcut chiar tot ce ne-am<br />

propus în ace¿ti ani. Sunt încå multe alte lucruri de fåcut în<br />

continuare.<br />

Dar mai ¿tiu cå, practic, în to¡i ace¿ti ani, am fåcut primii<br />

pa¿i pentru a rezolva multe dintre problemele pe care unii<br />

le-au ocolit pânå acum, nu au încercat så le rezolve.<br />

Aceastå realitate, fårå îndoialå cå nu poate s-o conteste<br />

nimeni. Nu vreau så vå vorbesc despre succesele interna¡ionale,<br />

faptul cå am intrat în NATO, cå s-au eliminat vizele, cå<br />

am fåcut progrese în ceea ce prive¿te negocierile noastre cu<br />

Uniunea Europeanå, am fåcut multe lucruri, totu¿i, ¿i în alte<br />

domenii sensibile: noi am creat Parchetul Na¡ional Anticorup¡ie,<br />

ne-am angajat råspunderea în Parlament pentru o lege<br />

anticorup¡ie, am creat un sistem electronic pentru toate licita¡iile<br />

pentru achizi¡ii publice.<br />

Sunt multe lucruri, fårå îndoialå, dar ceea ce ¿tim, în<br />

acela¿i timp, este cå am realizat ¿i foarte multe programe<br />

sociale în aceastå perioadå pentru foarte mul¡i cetå¡eni.<br />

Programul „Cornul ¿i laptele”, spre exemplu, a fost foarte<br />

util pentru 1.500.000 de copii, care, practic au avut o ¿anså<br />

în plus så fie mai sånåto¿i, så creascå mai bine, så se dezvolte<br />

¿i fizic nu doar intelectual. Indemniza¡ia pentru mame, dublarea<br />

pensiilor pentru agricultori, subven¡iile mari, sume<br />

totale foarte mari pentru agriculturå, ajutoare pentru încålzire,<br />

venitul minim garantat. Sunt multe alte lucruri pe care<br />

a¿ putea så vi le spun ¿i care s-au întâmplat în ace¿ti ani.<br />

Unii au beneficiat mai mult, al¡ii mai pu¡in, sunt încå<br />

a¿teptåri foarte mari pentru pensionari, pentru tineri.<br />

De aceea, trebuie så lucråm, în continuare, în domeniu ¿i<br />

nu vreau så vin cu lozinci, cu entuziasm ¿i folosindu-må de<br />

bucuria unei întâlniri de acest gen, så lansez baloane prin<br />

cuvintele pe care vi le adresez. Încå må simt responsabil pentru<br />

ceea ce am fåcut ¿i, în acela¿i timp, pentru ce vrem så<br />

facem în continuare, sunt con¿tient cå sunt încå enorm de<br />

multe lucruri de fåcut.<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 7


Eveniment<br />

Diminea¡å, am avut o dezbatere la Bucure¿ti despre agriculturå.<br />

A fost o discu¡ie extrem de interesantå, cåzându-se<br />

de acord cå, fa¡å de ce s-a fåcut pânå acum, råmâne, poate<br />

încå dublu de fåcut de acum încolo.<br />

De aceea, dragi prieteni, vreau så subliniez, încå o datå,<br />

nevoia de a continua pe acest drum spre normalitate, este un<br />

drum în continuare dificil, dar absolut necesar. Nu ne putem<br />

roti în cerc, nu putem så revenim de fiecare datå s-o luåm de<br />

la început, nu putem, de fiecare datå, så cåutåm experimente,<br />

så încercåm aventuri. Suntem responsabili pentru soarta<br />

acestor copii, pentru to¡i copiii ¡årii. Suntem responsabili ¿i<br />

pentru destinul României care, poate prea des, a råmas în<br />

urma altor ¡åri într-un mod nemeritat. Guvernåm pentru cei<br />

care ne voteazå ¿i pentru cei nu ne voteazå. Rezultatele sunt<br />

egal împår¡ite ¿i sunt bune sau rele. Administra¡ia localå, de<br />

asemenea, este cea care face ca via¡a så fie mai bunå sau mai<br />

rea. Guvernåm sau administråm problemele ¡årii pentru<br />

dumneavoastrå, pentru întreaga societate româneascå ¿i, de<br />

aceea, avem o imenså responsabilitate. Vreau så închei prin<br />

a vå ruga så cântåri¡i cum este bine så procedåm pentru a-l<br />

sus¡ine pe domnul Sorin Hodi¿an, pe care-l consider un candidat<br />

gospodar, dinamic ¿i foarte bun ¿i sunt convins cå va<br />

câ¿tiga.<br />

Så votåm cu to¡ii, så câ¿tigåm cu PSD.<br />

Discursul domnului Adrian Nåstase, pre¿edintele Partidului <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong>,<br />

cu prilejul lansårii candida¡ilor PSD pentru Transilvania ¿i Banat<br />

(Cluj - Napoca - Sala Sporturilor, 8 mai 2004)<br />

Dragi prieteni,<br />

Dragi colegi,<br />

Nu ¿tiu dacå mai avem nevoie de foarte multe cuvinte<br />

pentru a transfera de la unii la al¡ii, de la inimile noastre la<br />

inimile celor care vor încerca så intuiascå, ce se întâmplå cu<br />

noi, ce se întâmplå în aceastå salå. Dincolo de cåldura extraordinarå<br />

a acestei întâlniri, trebuie så vå spun cå venind spre<br />

aceastå salå ¿i trecând printre oamenii care mi-au strâns<br />

mâna ¿i care vroiau, într-un fel, så simtå cå suntem o echipå,<br />

mi-am amintit o frazå spuså demult de un învå¡at al Rena¿terii,<br />

un om care afirma atunci cå ,,este tot atât de greu så<br />

faci liber un popor care e hotårât så tråiascå în sclavie, ca ¿i<br />

când ai vrea så aduci în stare de sclavie un popor care nu<br />

concepe så nu fie liber”.<br />

Mi-am adus aminte de aceste cuvinte, pentru cå, pânå la<br />

urmå, ceea ce ne une¿te aståzi, aici, este dorin¡a de libertate,<br />

dar nu o libertate gratuitå, o libertate absolutå despre care så<br />

vorbim, ci o formå de a ne exprima european, liberi din acest<br />

punct de vedere. ªi avem nevoie, în primul rând, så ne<br />

schimbåm noi mentalitå¡ile, så fim toleran¡i, så privim spre<br />

viitor ¿i, în acela¿i timp, så le cerem celorlal¡i så ne respecte<br />

demnitatea.<br />

Aceasta este, probabil, starea noastrå de spirit acum, când<br />

ne pregåtim så ne întâlnim cu Uniunea Europeanå iar ceea ce<br />

se întâmplå acum în Cluj-Napoca mi se pare a fi un fel de<br />

bastion, un fel de Grivi¡å a noastrå, într-un moment în care<br />

încercåm så câ¿tigåm o mare båtålie cu noi în¿ine, în primul<br />

rând, dar ¿i cu cei care vor så ne ¡inå în secolul <strong>19</strong> sau în secolul<br />

20. Marea noastrå båtålie este de a fi în secolul 21, împreunå<br />

cu tot ceea ce se întâmplå bun, modern, eficient,<br />

demn în Europa.<br />

Acesta este mesajul pe care noi trebuie så-l transmitem.<br />

Nu este un mesaj despre putere, nu este o încercare de a<br />

ajunge la pârghii de comandå. Este un mod de a revolu¡iona<br />

felul nostru de a ne raporta la ceilal¡i, fie cå este vorba de o<br />

8<br />

comunitate localå, fie cå este vorba de o comunitate europeanå.<br />

De aceea sunt emo¡ionat aståzi, aici. Sunt emo¡ionat mai<br />

mult decât am fost în alte capitale de jude¡, pentru cå miza<br />

noastrå, aici, nu este o mizå electoralå, ci este o mizå politicå.<br />

Aici vom verifica dacå am avut dreptate, dacå proiectul<br />

nostru este inteligibil, dacå am reu¿it så vorbim despre el ¿i<br />

så convingem pe ceilal¡i cå avem dreptate. Emo¡ia de aståzi<br />

nu este legatå doar de mesaje, de cuvinte, este datå de ceea<br />

ce, într-un fel atât de inspirat, vedem pe panourile ¿i pe bilboardurile<br />

din ora¿ aici, în Cluj-Napoca. Inimi lângå inimi<br />

înseamnå, în primul rând, så construim o stare de spirit care<br />

så ne permitå så fim convingåtori atunci când aducem cu noi<br />

proiecte, cuvinte, atunci când vrem så-i convingem pe<br />

ceilal¡i cå avem dreptate.<br />

Må bucur så må aflu aici, în inima Ardealului, alåturi de<br />

dumneavoastrå, la apogeul unui turneu în care am lansat candida¡ii<br />

partidului nostru în toatå ¡ara. Vin aici dupå ce am<br />

participat la lansarea candida¡ilor Târgovi¿te, Gala¡i, la<br />

Bucure¿ti. Ieri am fost la Oradea ¿i, peste tot pe unde am<br />

mers, am întâlnit oameni entuzia¿ti, oameni plini de energie,<br />

de hotårâre ¿i må bucur enorm så simt aceea¿i atmosferå aici,<br />

la Cluj-Napoca.<br />

Må bucur în mod special, pentru cå aici, în inima<br />

Transilvaniei, de¿i am fost privi¡i mereu cu multå prietenie,<br />

am fost mereu, totu¿i, îndemna¡i så continuåm så fim lucizi,<br />

så nu ne înflåcåråm prea repede la victorii, så nu disperåm<br />

atunci când avem e¿ecuri. Aici am fost ¿i cel mai drastic<br />

sanc¡iona¡i atunci când nu am råspuns aspira¡iilor sau speran¡elor<br />

puse în noi.<br />

Aståzi, înså, dragi prieteni, ceva mi se pare schimbat.<br />

Parcå în aceastå salå ¿i în acest ora¿ am sim¡it mai multå fericire,<br />

mai multå bucurie, mai mult entuziasm, un fel de complicitate<br />

prieteneascå, mai mult decât oricând, altådatå. Am<br />

våzut fe¡e mai destinse, zâmbete, pu¡inå ironie, dar foarte<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Eveniment<br />

multå cåldurå. Într-un fel, a¿ spune cå am sim¡it fiorul solidaritå¡ii.<br />

O stare de spirit absolut necesarå pentru a construi<br />

ceva solid.<br />

Må bucur de douå ori mai mult, pentru cå îmi dau seama<br />

cå cei care au venit aståzi aici nu au venit doar pentru a face<br />

un act de prezen¡å, au venit cu prietenie, au venit pentru a-i<br />

sprijini pe candida¡ii no¿tri în cursa electoralå. ªi nu este<br />

vorba doar de cei care au venit din Cluj-Napoca, ci de to¡i cei<br />

care au venit din Ardeal, din Banat pentru a sus¡ine o echipå<br />

de învingåtori, o echipå de oameni extraordinari care sunt<br />

candida¡ii no¿tri pentru alegerile locale. În al doilea rând,<br />

simt cå bucuria dumneavoastrå aståzi, aici, vine ¿i din efectul<br />

discursului deosebit al colegului nostru Ioan Rus. Ardelenii<br />

¿i-au recunoscut întotdeauna liderii, i-au respectat ¿i nu<br />

i-au trådat. Ioan Rus, prietenul meu, este unul din acei lideri<br />

care electrizeazå prin calitå¡ile umane de cea mai înaltå calitate.<br />

Må bucur så-i fiu alåturi la aceastå adevåratå sårbåtoare<br />

¿i så fac parte din acest lan¡ de solidaritate care sunt sigur<br />

cå-l va purta spre victorie.<br />

A¿ vrea så fiu foarte sincer, så vå spun cå nu mi-a fost<br />

deloc u¿or så må despart de unul dintre cei mai buni oameni<br />

din echipa mea din Guvern, dar sunt mai mult convins aståzi<br />

de faptul cå, pânå la urmå, Guvernul este – îndråznesc så<br />

spun – o locomotivå, pânå la urmå, pentru via¡a de partid, dar<br />

¿i un loc unde învå¡åm cu to¡ii; este un fel de ¿coalå, avem<br />

un program accelerat de învå¡at, iar apoi, din nou, liderii<br />

ace¿tia de partid trebuie så meargå înapoi, în diferite locuri,<br />

så conducå alte proiecte ¿i så ducå mai departe un anumit tip<br />

de învå¡åturå, un anumit tip de luminå, o concep¡ie. Aceasta<br />

este, de fapt, filozofia oricårei ¿coli. ªi, îndråznesc så spun<br />

cå, pânå la urmå, guvernul nostru a fost, în primul rând, o<br />

¿coalå ¿i, dupå aceea, un mecanism de comandå.<br />

Unii întrebau de ce, la început, ¿edin¡ele noastre de<br />

guvern durau 10-12 ore. De ce? Pentru cå învå¡am împreunå,<br />

discutam împreunå, stabileam împreunå care sunt punctele<br />

importante pentru Guvern, nu pentru fiecare minister. Acum,<br />

când ma¿inåria este mai bine puså la punct, putem så facem<br />

¿edin¡e de Guvern de douå-trei ore, pentru cå multe dintre<br />

problemele tehnice sunt preluate de secretarii de stat, dar a<br />

fost o perioadå în care am învå¡at unii de la al¡ii. În acest context<br />

a¿ vrea så spun cå, probabil una dintre deciziile mele<br />

cele mai bune a fost aceea de a aduce mai mul¡i mini¿tri în<br />

Cabinet din zona Transilvaniei. Nu este vorba doar de Ioan<br />

Rus, ¿i ¡in så-i salut, încå o datå, pe Vasile Pu¿ca¿, pe Vasile<br />

Dâncu.<br />

Vreau så vå aduc aminte de mini¿trii din Banat –<br />

Hildegard Puwak, Ilie Sârbu.<br />

Noi încercåm så realizåm la Bucure¿ti o echipå în care<br />

toate mesajele, toate felurile de mentalitå¡i, toate semnalele<br />

så fie primite într-un mod amical, prietenesc, så în¡elegem,<br />

de fapt, ce este bine ¿i ce este råu, nu doar prin ochiul, prin<br />

privirea, prin abordarea bucure¿teanului, ci så în¡elegem<br />

cum sunt våzute lucrurile ¿i în Moldova, dar ¿i în Cluj-<br />

Napoca sau la Timi¿oara. În felul acesta, mi s-a pårut normal<br />

ca atunci când trebuie så punem în aplicare ceea ce noi am<br />

hotårât prin strategii, cei mai buni membri ai echipei så<br />

meargå pe teren, så iaså la luptå, så ducå acest mesaj care,<br />

altfel, nu ar fi convingåtor dacå el nu ar presupune ¿i sacrificii.<br />

Nimic din ceea ce se construie¿te fårå sacrificiu sau fårå<br />

suflet nu poate så dea rezultate.<br />

Iatå pentru ce eu sunt convins cå locuitorii din Cluj-<br />

Napoca vor în¡elege mesajul pe care noi am vrut så-l dåm,<br />

vor în¡elege cå vrem så convingem cå ceea ce am fåcut trei<br />

ani de zile pentru ¡arå din punct de vedere economic, din<br />

punct de vedere al rela¡iilor externe, putem så facem pentru<br />

fiecare localitate. ªi trebuie så în¡elegem cå, pânå la urmå,<br />

progresul ¡årii nu înseamnå de fapt progresul Guvernului, nu<br />

înseamnå rapoarte cu trei virgule schimbate în pozi¡ii mai<br />

bune pentru ¡arå, scrise undeva în afarå, ci înseamnå progresul<br />

individual, dar însumat la nivelul ¡årii, pentru fiecare<br />

comunitate localå. Aceasta este de fapt båtålia adevåratå ¿i<br />

sensul adevårat al descentralizårii. Nu este vorba de o filozofie<br />

a pierderii suveranitå¡ii, ci o întårire a suveranitå¡ii na-<br />

¡ionale ¿i a for¡ei na¡ionale, prin luarea în considerare a tuturor<br />

intereselor care existå în România.<br />

Acesta este mesajul principal ¿i a¿ dori ca to¡i så-l<br />

în¡eleagå în acest fel. Nu este foarte simplu så lucrezi într-o<br />

echipå care, în mod evident, în lunile viitoare, va avea sarcini<br />

deosebite. Cre¿tem oameni tineri care, pânå la urmå, vor<br />

trebui så preia de la noi o ¿tafetå care va fi la fel de dificilå.<br />

Vå rog så vå uita¡i la mini¿trii din cabinetul actual. Cei mai<br />

mul¡i au vârsta de aproximativ 40 de ani. Este vorba de o<br />

genera¡ie tânårå, de oameni entuzia¿ti, dar este extrem de<br />

important ca mesajul acesta så-l transferåm ¿i în alegerile<br />

locale. De aceea, pe listele noastre sunt 13.000 de femei,<br />

14.000 de tineri, sunt enorm de mul¡i oameni noi care au<br />

apårut pe aceste liste, tocmai pentru cå echipa noastrå este<br />

foarte numeroaså ¿i putem så alegem pe cei mai buni pentru<br />

aceastå întâlnire cu alegåtorii.<br />

Dragi prieteni,<br />

Ioan Rus este un manager. A devenit, între timp, un manager<br />

politic. Poate så fie un administrator de ora¿, poate så<br />

creeze spiritul de echipå câ¿tigåtoare. Aceste lucruri sunt importante.<br />

Spuneam la Oradea: omul sfin¡e¿te locul! Avem<br />

multe idei, dar noi trebuie så oferim, în primul rând, modele,<br />

iar Ioan Rus poate så ofere acest model despre ceea ce credem<br />

noi cå trebuie så reprezinte un candidat ¿i, în viitorul<br />

foarte apropiat, un primar de mare ora¿ în România, pentru<br />

întâlnirea noastrå cu Uniunea Europeanå.<br />

Ioan Rus va fi ales primar peste câteva såptåmâni, iar<br />

când î¿i va fi terminat mandatul el va fi deja parte a Uniunii<br />

Europene. În 2008, la urmåtoarele alegeri, speråm så fim<br />

deja de un an ¿i ceva în Uniunea Europeanå, iar administra¡ia<br />

pe care el va conduce, a¿a cum se va întâmpla cu toate celelalte<br />

administra¡ii pe care colegii no¿tri le vor conduce în<br />

Ardeal, în Banat, în toatå ¡ara, vor fi parte a unei administra¡ii<br />

europene modelatå altfel, construitå altfel, cu alte reguli.<br />

Trebuie så ne pregåtim pentru acel moment.<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 9


Eveniment<br />

De aceea, acest model, pe care noi dorim så-l oferim<br />

acum, este, în primul rând, un model de succes pentru<br />

viitorul ¡årii noastre.<br />

De ce l-a ales partidul pe Ioan Rus pentru a da aceastå<br />

båtålie? În primul rând, pentru cå în Transilvania ¿i în Banat<br />

nu e foarte simplu så faci politicå. În aceste zone ale României<br />

societatea este diferen¡iatå. Existå aici mai multå<br />

diversitate decât în alte locuri. Diversitatea creeazå uneori<br />

conflict, dar creeazå ¿i competi¡ie. ªtiu cå aici trebuie så te<br />

prezin¡i în competi¡ie cu oamenii cei mai buni.<br />

Vreau så vå spun cå, pânå la urmå, Ioan Rus nu då<br />

aceastå båtålie doar pentru Cluj-Napoca. Ioan Rus se luptå<br />

aici, în numele social-democra¡iei, pentru întreaga Transilvanie,<br />

ceea ce ¿ti¡i mai bine decât mine. Dupå <strong>19</strong>89, ardelenii<br />

au fost mai rezerva¡i, au votat mai pu¡in cu partidul nostru.<br />

A fost nevoie de foarte mari eforturi pentru a câ¿tiga mai<br />

multå încredere aici, în aceastå parte a ¡årii. De aceea, vreau,<br />

într-un fel, så aråtåm respectul nostru pentru alegåtorii din<br />

Transilvania, venind cu cei mai buni candida¡i.<br />

De acum, înså, sarcina noastrå – ¿i spun, poate a dumneavoastrå,<br />

a celor care sunte¡i aici în salå, a prietenilor, a<br />

colegilor de partid, a simpatizan¡ilor – este de a nu-l låsa singur<br />

în aceastå båtålie ¿i de a-l ajuta într-un efort care înseamnå<br />

riscuri ¿i muncå. ªi nu întâmplåtor suntem aståzi aici,<br />

pentru a aråta cå ¿i echipa noastrå de conducere, liderii partidului<br />

sunt aici pentru a aråta cå sus¡inem ¿i în¡elegem acest<br />

sacrificiu ¿i, în acela¿i timp, suntem con¿tien¡i de miza politicå<br />

deosebitå a acestor alegeri. De aceea, dragi prieteni,<br />

vreau så ne în¡elegem bine. Aceasta nu este o ac¡iune de<br />

imagine la sfâr¿it de såptåmânå. Este, de fapt, prima noastrå<br />

ac¡iune în campania electoralå, o ac¡iune foarte hotårâtå. O<br />

ac¡iune în care punem suflet, cåreia vrem så-i dåm multå<br />

substan¡å. Trebuie så aråtåm cå, împreunå, formåm o echipå,<br />

¿i nu orice fel de echipå, ci o echipå câ¿tigåtoare.<br />

Nu în ultimul rând, suntem aici pentru a lansa oferta partidului<br />

nostru pentru Transilvania ¿i avem datoria så le<br />

spunem oamenilor cå ceea ce le propunem aståzi nu este<br />

doar o ofertå printre multe altele, cå nu venim cu promisiuni,<br />

ci cu dovada lucrului bine fåcut. Suntem cei mai buni, pentru<br />

cå noi am adus cele mai multe beneficii ¡årii într-o perioadå<br />

relativ scurtå. O dovadå vie a acestui lucru este ¿i atitudinea<br />

ardelenilor fa¡å de noi. Am vizitat în aceastå diminea¡å<br />

un nou cartier care, practic, a råsårit ca din påmânt,<br />

o zonå în care mii de oameni vor tråi altfel, mai bine. Este o<br />

dovadå concretå a unui proiect care nu a råmas doar pe hârtie.<br />

Este efortul unor echipe de la nivel central. Este, pânå la<br />

urmå, ¿i båtålia permanentå a lui Ioan Rus la Bucure¿ti, a¿a<br />

cum ¿i Autostrada Transilvania este tot rezultatul båtåliei lui<br />

la Bucure¿ti.<br />

Am fost aståzi la sediul BECHTEL aici, în Cluj-Napoca,<br />

împreunå cu Miron Mitrea, Mihai Tånåsescu. Mihai Tånåsescu<br />

a ¿i semnat aståzi prima tran¿å din cele 150 de milioane<br />

de dolari din acest an pentru începerea lucrårilor ¿i faptul<br />

cå lucrårile efective vor începe în luna iunie dovede¿te cå<br />

proiectele pentru care ne zbatem noi au via¡å, sunt adevårate,<br />

10<br />

nu sunt pove¿ti, nu sunt speran¡e lansate în campanie. Pentru<br />

acest proiect am luat multe critici, dar a meritat. Ne batem<br />

pentru acest proiect, pentru cå noi credem cå acest proiect<br />

este important pentru Transilvania, este important pentru<br />

România. Este important nu doar så vorbim despre integrarea<br />

europeanå, ci så ¿i realizåm aceastå legåturå fizicå pe<br />

un drum modern, rapid, care va deschide teritoriul României<br />

pentru ceea ce înseamnå, de fapt, investi¡ii viitoare, proiecte<br />

importante viitoare. Încå nu intuim importan¡a acestei<br />

autostråzi, de aceea ne-am båtut ca lucrårile så înceapå acum<br />

¿i nu peste 15 ani.<br />

Unora, sigur cå le este indiferent, celor care stau în birouri<br />

confortabile ¿i au salarii ,,pu¡in mai mari” decât cele din<br />

România în diferite capitale europene. Nouå, înså, ne paså de<br />

acest proiect ¿i vrem ca el så înceapå anul acesta.<br />

Dragi prieteni,<br />

Organiza¡iile noastre din Ardeal sunt tot mai puternice,<br />

tot mai mul¡i oameni vin alåturi de noi, pentru cå politica<br />

noastrå are fundamentul faptelor. România a intrat în<br />

NATO, se apropie rapid de Uniunea Europeanå. Pa¿ii cei<br />

mai importan¡i i-am fåcut deja. România nu mai este blocatå<br />

¿i românii nu mai sunt bloca¡i din cauza vizelor, iar românii<br />

pot så circule liber oriunde doresc în Europa, cu excep¡ia<br />

Marii Britanii, dar speråm så rezolvåm ¿i aceastå chestiune,<br />

cât mai curând. Cre¿terea economicå a creat venituri mai<br />

mari, investi¡ii importante s-au realizat ¿i lângå Oradea, la<br />

Ale¿d, am fost martorii inaugurårii unei investi¡ii de 70 de<br />

milioane de euro, o nouå fabricå de ciment, ultramodernå.<br />

Putem vorbi despre programe sociale ambi¡ioase ¿i chiar<br />

despre scåderea såråciei. Raportul Båncii Mondiale ne-a aråtat<br />

foarte clar cå såråcia în România, doar în anii 2001-2002,<br />

a scåzut de la 35% la 29%. Probabil în lunile urmåtoare, va<br />

apare un nou raport ¿i speråm ca cifrele, datele acestea så fie<br />

¿i mai bune. Sigur, nu mai sunt 35%, råmân 29%. Poate vor<br />

fi 25%, poate vor fi 20%, dar este un segment important în<br />

societatea noastrå de oameni care o duc greu ¿i datoria noastrå<br />

ca social-democra¡i este så ne ocupåm nu doar de macroeconomie,<br />

så ne ocupåm nu doar de politica fiscalå, nu doar<br />

de buget, ci så ne gândim la fiecare dintre cei care poate cå<br />

sunt în suferin¡å ¿i au nevoie de ajutorul nostru.<br />

Oricât de mult am încerca, la nivelul Guvernului, så<br />

vedem fiecare situa¡ie de acest gen în ¡arå, nu vom reu¿i.<br />

Este datoria ale¿ilor locali, a celor care vin în contact nemijlocit<br />

cu locuitorii, cu cetå¡enii ¡årii, så în¡eleagå aceste probleme<br />

¿i så le rezolve. Adeseori, când merg la o întâlnire mai<br />

importantå unde sunt mul¡i oameni, mul¡i vin cu un plic, cu<br />

câteva cuvinte scrise rapid pe o hârtie, o problemå pe care nu<br />

¿i-au rezolvat-o.<br />

Uneori, poate este greu de rezolvat, uneori, poate este<br />

imposibil, alteori, poate cå problema respectivå nu poate fi<br />

rezolvatå acum, imediat, dar toate solicitåri, aceste strigåte<br />

de durere, uneori, trebuie så gåseascå ecou, så gåseascå un<br />

råspuns din partea noastrå.<br />

Aceasta este rugåmintea mea cåtre colegii mei de aici ¿i<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Eveniment<br />

cåtre cei peste 60.000 de ale¿i locali, candida¡ii no¿tri pe care<br />

îi trimitem într-o båtålie politicå, dar, în acela¿i timp, îi trimitem<br />

la o întâlnire cu cetå¡enii pentru a-i asculta ¿i pentru a<br />

le rezolva problemele.<br />

De aceea, dragi colegi, trebuie så continuåm så credem în<br />

nevoia unei bune guvernåri. Guvernarea nu înseamnå<br />

exercitarea în sine a puterii, înseamnå folosirea puterii pentru<br />

realizarea unei bune guvernåri. Aici este, de fapt, marea<br />

båtålie pe care o dåm în fiecare zi, pentru a în¡elege, pentru<br />

a rezolva, pentru a hotårî, pentru a decide, pentru a urmåri,<br />

dupå aceea, împlinirea a ceea ce noi am hotårât.<br />

Aceste lucruri trebuie fåcute ¿i la nivel local.<br />

Oamenii nu mai cred în cuvinte, nici în promisiuni, de<br />

aceea noi, în aceastå campanie electoralå, venim, în primul<br />

rând, cu exemple concrete, cu proiecte realizate: un bloc de<br />

locuin¡e, o aduc¡iune de apå, o aduc¡iune de gaz metan, o investi¡ie<br />

realizatå undeva, o clådire modernå pentru un spa¡iu<br />

administrativ, rezolvarea unora dintre proiectele directe,<br />

anumite tipuri de ajutoare ¿i, în acela¿i timp, le spunem celor<br />

care au încredere în noi cå n-am parcurs decât o etapå dintrun<br />

drum foarte lung, dar cå în fiecare etapå vom face un pas<br />

mai departe.<br />

Vom rezolva mai bine problema pensiilor, pentru cå, în<br />

urmåtorii ani, a¿a cum am promis, vom dubla pensia minimå,<br />

vom måri cu 50% pensia medie, vom dubla salariul<br />

minim, vom måri cu 50% salariul mediu.<br />

Dragi prieteni,<br />

Ceea ce då o notå distinctå acestei regiuni este caracterul<br />

såu multietnic.<br />

Clujul, inima acestei regiuni, poate fi considerat o reprezentare<br />

la scarå reduså a Transilvaniei. Ca to¡i ardelenii, ¿i<br />

clujenii au învå¡at så fie mai toleran¡i, în ciuda unui primar<br />

care întotdeauna a agitat spiritele, românii ¿i maghiarii din<br />

Cluj ne-au aråtat cå pot convie¡ui pa¿nic, ne-au aråtat cå<br />

tenta¡ia de a construi ziduri între noi nu e bunå. Clujenii au<br />

învå¡at cå în¡elegerea este o cale mai potrivitå pentru a ne<br />

face tuturor via¡a mai bunå.<br />

Mai avem un pas pânå la intrarea în Uniunea Europeanå.<br />

De aceea, trebuie så fim con¿tien¡i de faptul cå multiculturalismul<br />

¿i convie¡uirea pa¿nicå între etnii este drumul pe<br />

care trebuie så mergem ¿i care ne fere¿te de izolare. Pe suprafe¡e<br />

întinse din Transilvania, bilingvismul este foarte<br />

råspândit între români ¿i maghiari, deopotrivå. Acestea sunt<br />

de fapt ¿i zonele cu cel mai scåzut pericol de conflict. Oamenii<br />

din aceste locuri au permanenta experien¡å a convie-<br />

¡uirii. Este un lucru care ne aratå cå pericolul nu poate så<br />

aparå decât în zonele care se autoizoleazå. Am încredere,<br />

înså, cå lucrul acesta nu se va întâmpla în România de acum<br />

înainte, niciodatå. Partidul nostru nu sprijinå ¿i nu poate accepta<br />

o altå cale decât cea a convie¡uirii pa¿nice, a toleran¡ei,<br />

a spiritului european, a în¡elegerii faptului cå secolul 21 nu<br />

mai este un secol al frontierelor ¿i al amenin¡årilor cu teritorii<br />

care så fie mutate dintr-o zonå în alta, Europa devine ea înså¿i<br />

un stat confederal, cu noi reguli la care trebuie så ne<br />

adaptåm.<br />

Este o responsabilitate na¡ionalå pentru noi. Este ¿i o<br />

responsabilitate de a ne pregåti pentru ca interesele noastre<br />

så poatå så fie apårate într-un mod inteligent în aceastå nouå<br />

realitate europeanå. Fårå o astfel de atitudine, s-ar crea un<br />

culoar liber partidelor extremiste, s-ar încuraja conflictele,<br />

neîncrederea, nesiguran¡a. Suntem într-o competi¡ie chiar ¿i<br />

în zonele noastre europene. Mul¡i vor spune: ”Dacå ave¡i<br />

probleme încå de rezolvat, poate mai råmâne¡i o vreme în<br />

sta¡ia în care sunte¡i ¿i veni¡i, vå rog, cu noi mai târziu. Poate<br />

ave¡i probleme, mai ave¡i încå lucruri de rezolvat între voi.<br />

Poate ne ocupåm de alte ¡åri între timp, Croa¡ia sau poate<br />

chiar Turcia”.<br />

Dacå nu în¡elegem cå nu mai avem timp de pierdut ¿i cå<br />

mesajul nostru trebuie så fie neechivoc pentru schimbare,<br />

pentru modernizare, pentru reformå, pentru o convie¡uire<br />

între genera¡ii, pentru o convie¡uire pa¿nicå între etnii, vom<br />

pierde cu to¡ii.<br />

Vreau så în¡elegem foarte bine. Vorbim despre ceea ce<br />

putem noi så aducem noi Uniunii Europene ca valoare adåugatå.<br />

Fårå îndoialå, este adevårat, dar ¿tim oricum, ¿i ¿tiu ¿i<br />

cei din Uniunea Europeanå, cå ceea ce au ei de oferit este<br />

mult mai mult decât putem aduce noi. De aceea, este nevoie<br />

de acest efort care så se desfå¿oare nu doar în Palatul<br />

Victoria, nu doar în clådirile Guvernului, ci peste tot în ¡arå.<br />

Acest mesaj trebuie så fie parte a mesajului nostru electoral.<br />

Sunt convins cå ne îndreptåm spre o comunitate a în-<br />

¡elegerii. România merge aceastå cale, România se îndreaptå<br />

spre Europa. ªi de aceea noi, PSD, pledåm pentru acest fel<br />

de în¡elegere, pentru acest fel de politicå. Sunt lucruri care ne<br />

spun cå a trecut vremea politicienilor care încearcå så-¿i<br />

ascundå lipsa de realizåri ¿i de idei constructive în spatele<br />

atitudinilor extremiste.<br />

Vreau så vå reamintesc climatul politic de acum un an, de<br />

acum doi ani, strigau unii, vorbeau mai apåsat, se plângeau<br />

în diferite locuri, plângeam pe umårul popula¡iei, spuneau<br />

„ungurii vor lua Transilvania”.<br />

În momentul în care am intrat în Alian¡a Atlanticå ¿i în<br />

momentul în care, într-un mod absolut, frontierele noastre<br />

sunt garantate în cadrul unei alian¡e care este cea mai puternicå<br />

alian¡å din lume, iatå cå, pânå ¿i unii dintre cei care<br />

veneau cu acest tip de mesaj, încep så se schimbe. Unii încep<br />

så se ducå în pelerinaj la Auschwitz, unele partide s-au dotat<br />

cu ni¿te clipuri care schimbå imaginea comportamentului<br />

liderilor – ceea ce, în definitiv, nu este råu – dar trebuie så<br />

aråtåm ce înseamnå seriozitatea ¿i constan¡a în atitudinea<br />

noastrå.<br />

Noi am spus anumite lucruri ¿i am construit strategiile<br />

care så înfåptuiascå ceea ce ne-am propus, pentru cå aceasta<br />

a fost for¡a noastrå. Ne-am båtut pentru anumite lucruri nu<br />

dupå ce ele s-au realizat, ci înainte ca ele så se întâmple.<br />

Acum, unii vorbesc foarte deta¿at despre subiectul vizelor,<br />

despre NATO, dar noi a trebuit så facem eforturi<br />

imense tocmai pentru a compensa lipsa de activitate în anumite<br />

perioade.<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 11


Eveniment<br />

Dragi prieteni,<br />

A-i ignora pe maghiari sau a-i desconsidera nu poate fi de<br />

bun augur pentru viitorul acestui ora¿ ¿i nici pentru viitorul<br />

¡årii noastre. Ca partid social democrat, ne preocupå destinul<br />

tuturor cetå¡enilor acestei ¡åri. Du¿manii no¿tri nu sunt<br />

maghiarii, nem¡ii, ¡iganii sau evreii, du¿manii no¿tri sunt<br />

såråcia, mizeria, drumurile proaste, corup¡ia. Cu ace¿ti adversari<br />

trebuie så ne luptåm. Dacå vom ¿ti så le explicåm<br />

oamenilor aceste lucruri, sunt sigur cå ne vor acorda încrederea<br />

lor.<br />

Dragi prieteni,<br />

Guvernarea noastrå este întemeiatå pe un fundament<br />

extrem de solid – social-democra¡ia, în care credem ¿i pe<br />

care o aplicåm în tot ce facem. <strong>Social</strong>-democra¡ia, adicå doctrina<br />

grijii fa¡å de oameni. Oamenii apreciazå eforturile<br />

noastre, ne onoreazå cu încrederea lor. PSD este cel mai puternic<br />

partid din România, pentru cå a ¿tiut întotdeauna så se<br />

raporteze la oameni, la problemele lor în tot ceea ce a fåcut.<br />

Credem în democra¡ie, credem în libertate, credem în proprietate,<br />

în muncå, în economia de pia¡å, în justi¡ia socialå,<br />

în solidaritate. Dar, mai presus de orice, credem în oameni!<br />

Un patriot ardelean spunea, acum aproape douå secole, cå<br />

ura du¿manilor este cununa de lauri a bårbå¡iei. Aståzi, ardelenii<br />

¿i bånå¡enii ¿tiu cå toleran¡a ¿i solidaritatea sunt valori<br />

care caracterizeazå mai bine exigen¡ele timpului în care<br />

tråim. Aceste valori sunt valori centrale ale social democra-<br />

¡iei ¿i le slujim cu sufletele ¿i cu min¡ile noastre. Numai de<br />

noi depinde victoria.<br />

Avem aici, pe scenå ¿i în salå cea mai bunå echipå pe<br />

care am propus-o vreodatå Transilvaniei ¿i Banatului.<br />

Dragi prieteni, aceastå echipå då o båtålie decisivå a<br />

social democra¡iei pentru recâ¿tigarea acestei pår¡i importante<br />

a României. Este o echipå pe care ne-o dorim câ¿tigåtoare<br />

¿i care are un cåpitan de echipå, pe Ioan Rus. Dacå vom<br />

câ¿tiga aceastå båtålie, atunci, acesta va fi semnul cå integrarea<br />

europeanå este deja un proiect realizat.<br />

Inimi, lângå inimi, împreunå så construim Europa la noi<br />

acaså! Împreunå pentru normalitate! Continuåm împreunå<br />

pentru România! VICTORIE!<br />

Discursul domnului Ioan Rus cu prilejul lansårii candidaturii sale<br />

la Primåria Municipiului Cluj-Napoca<br />

(Cluj-Napoca, Sala Sporturilor, 8 mai 2004)<br />

Stimate doamne,<br />

Stima¡i domni,<br />

Dragi colegi,<br />

Iubi¡i prieteni,<br />

Vå mul¡umesc pentru aplauze! Sunt fericit cå nu sunt singur,<br />

cå simt cåldura solidaritå¡ii dumneavoastrå. Unii mi-au<br />

spus så vorbesc simplu, al¡ii mi-au spus så vorbesc dur, hotårât,<br />

unii så vorbesc frumos, al¡ii så ¡in un discurs viu, de<br />

învingåtor. Ave¡i dreptate To¡i candida¡ii la o func¡ie importantå<br />

vorbesc ca ni¿te învingåtori ¿i unii chiar câ¿tigå<br />

alegerile, dar nu to¡i cei care câ¿tigå alegerile sunt ¿i învingåtori.<br />

Eu am plecat în 2000 în Capitala ¡årii unde, alåturi de o<br />

echipå de prieteni, am început båtålia pentru viitorul<br />

României, a¿a cum ne-o descrisese domnul Adrian Nåstase<br />

într-o carte care ne-a entuziasmat ¿i convins pe to¡i la vremea<br />

aceea.<br />

Prin munca mea ¿i a întregii echipe am realizat lucruri<br />

importante: am scåpat românii de inimaginabila umilin¡å de<br />

a sta la cozi zile întregi pentru a ob¡ine dreptul de a circula<br />

liber în Europa, am realizat modernizarea Poli¡iei, am pus<br />

umårul la procesul de integrare europeanå ¿i în NATO ¿i,<br />

mai ales, am realizat proiectul “Autostrada Transilvania”.<br />

Alåturi de echipå to¡i må considerau un învingåtor ¿i,<br />

totu¿i, eu ¿i ceilal¡i doi prieteni clujeni din Guvern ne sim-<br />

¡eam mereu semiînfrân¡i. Victoriile ob¡inute la Bucure¿ti sau<br />

în lume erau mereu umbrite de faptul cå ora¿ul nostru råmânea<br />

într-o stare jalnicå.<br />

12<br />

Vedeam cå noi, clujenii, suntem privi¡i, peste tot în lume<br />

¿i chiar în ¡arå, ca un loc al dezbinårii, ca primitivi ¿i intoleran¡i<br />

¿i, cu adevårat, nu eram ni¿te învingåtori totali pentru<br />

cå nu reu¿eam så aducem victoria ¿i acaså, så aducem Europa<br />

¿i în locul care ne este nouå cel mai drag. Eu am pornit<br />

så må bat pentru schimbarea profundå a comunitå¡ii mele,<br />

pentru cå unui singur loc îi spunem acaså: locul în care ai<br />

copilårit, te-ai îndrågostit, locul în care ai devenit tatå, ¡i-ai<br />

construit o caså.<br />

Pentru mine acel loc unic este ora¿ul Cluj - Napoca. Eu<br />

am venit så må bat pentru schimbarea profundå a comunitå¡ii<br />

mele pentru cå tråim în acest ora¿, de 15 ani, ca într-un ora¿<br />

asediat. Ridicåm mereu drapele pe creneluri.<br />

Ne aprovizionåm cu ura ¿i între¡inem rånile pentru a nu<br />

uita råzboaiele trecute. Români ¿i unguri, ortodoc¿i ¿i grecocatolici,<br />

boga¡i sau såraci, trecem unii pe lângå al¡ii cu suspiciune<br />

¿i încrâncenare. Ne zâmbim scrâ¿nit la petreceri ¿i ne<br />

batem în montarea de plåcu¡e. A¿teptåm vremi de revan¿e<br />

sau ocazii favorabile ¿i nu vedem cå încet, încet zidurile se<br />

fårâmi¡eazå, via¡a noastrå se î<strong>nr</strong>åutå¡e¿te, noi îmbåtrânim,<br />

via¡a noastrå trece absurd iar copiii no¿tri ne påråsesc, pleacå<br />

în Bucure¿ti, la Budapesta, în Germania sau Canada. ¿ti¡i cå<br />

în ultimii 7 ani au plecat din Cluj - Napoca peste 10 mii de<br />

familii tinere, majoritatea cu studii superioare? Cum råspundem<br />

noi acestui adevårat cataclism? Punem steaguri tricolore<br />

peste tot, ståm cu pu¿tile pe crenele. Am baricadat ora¿ul<br />

în fa¡a investitorilor stråini. Gåsim tot felul de explica¡ii pe-<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Eveniment<br />

nibile pentru nevolnicia noastrå ¿i ne facem cå nu vedem cå<br />

cei care ne conduc ora¿ul au luat-o razna de mult.<br />

Prieteni,<br />

Adversarul meu nu este Gheorghe Funar. Actualul primar<br />

a dus lucrurile pânå aici. Atât a putut, atât a în¡eles, atât<br />

a fåcut.<br />

Eu må lupt cu iner¡ia, cu frica de schimbare, cu încremenirea<br />

în proiect! Må voi lupta cu neputin¡a de a vedea cum<br />

lumea se schimbå ¿i de a în¡elege cå ¿i noi în¿ine trebuie så<br />

ne schimbåm permanent.<br />

Nu mai putem continua a¿a! Nu putem construi nimic pe<br />

urå ¿i råzbunare ¿i suntem pro¿ti dacå nu am învå¡at nimic<br />

din dramele spa¡iului iugoslav ori din tragediile Orientului<br />

Apropiat. Am fost de multe ori în ultimul an la Belgrad. Am<br />

fost cu primul ministru Adrian Nåstase la înmormântarea lui<br />

Zoran Djindjici. Am våzut amândoi ce sentiment ai când<br />

por¡i vestå antiglon¡. M-am uitat la rånile care unele nu se<br />

vor vindeca niciodatå ¿i atunci spun acum ¿i aici: românii ¿i<br />

ungurii sau ungurii ¿i românii care î¿i poftesc a se urî ¿i a se<br />

råzboi, eventual pot så o facå, dar nu aici unde cresc ¿i înva¡å<br />

copiii no¿tri.<br />

Eu sunt unul dintre cei care v-au ajutat så scåpa¡i de<br />

grani¡ele exterioare, cele care vå împiedicau så merge¡i la<br />

Viena sau Paris. Acum am venit acaså pentru ca împreunå så<br />

ne eliberåm ¿i de grani¡ele interioare, de zidurile pe care politicieni<br />

absurzi sau valurile istoriei le-au construit între noi!<br />

Ora¿ul acesta este ora¿ul tuturor ¿i trebuie så facem în a¿a<br />

fel încât to¡i locuitorii lui så se simtå acaså.<br />

Dragi prieteni,<br />

Eu cred cå po¡i så câ¿tigi în politicå cu adevårat doar<br />

atunci când aduci bucurie oamenilor, când te dedici luptei cu<br />

suferin¡a ¿i cu mizeria. Am avut curajul cå pornesc aceastå<br />

luptå pentru cå må simt sus¡inut de funda¡ia unitå a Partidului<br />

<strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> ¿i de pre¿edintele nostru, Adrian<br />

Nåstase!<br />

Putem schima totul! Stå în puterea noastrå så fim<br />

învingåtori! Suntem uni¡i, suntem puternici, suntem competen¡i,<br />

suntem o echipå care a dus România în NATO. Suntem<br />

la por¡ile Europei. A venit vremea så le aråtåm oamenilor<br />

care este calea spre o administra¡ie europeanå a comunitå-<br />

¡ilor locale. Împreunå cu prietenul meu Mircea Geoanå am<br />

început aceastå luptå ¿i credem cå locuitorii vor în¡elege<br />

exact acest gest. Vor în¡elege cå administrarea dupå reguli<br />

europene este singura noastrå ¿anså de a recupera. Clujenii<br />

vor în¡elege sigur. Clujenii nu au nevoie de foarte multe ajutoare.<br />

Nu sunt o comunitate asistatå. Trebuie så le aråtåm cå<br />

Primåria nu este o cazarmå, ci este locul care le reprezintå<br />

interesele lor reale. De aceea sunt convins cå vom reu¿i! Så<br />

continuåm drumul bun pe care l-am început împreunå!<br />

Voi vorbi în cele ce urmeazå de inten¡iile mele ca viitor<br />

primar ¿i vå voi spune franc cå, în loc så-mi pierd vremea cu<br />

vopsirea båncilor în trei culori, am så le vopsesc pe toate<br />

într-una singurå ¿i o så-mi dovedesc patriotismul ocupându-må<br />

eficient de problemele majore ale comunitå¡ii în care<br />

tråim ¿i nu pierzând timp, energie ¿i bani pentru ac¡iuni de<br />

suprafa¡å! Extremi¿tilor de toate etniilor le spunem cå lumea<br />

himerelor ¿i a spaimelor lor a trecut! A dispårut un subiect<br />

deosebit de important ¿i în condi¡iile lipsei lor de program<br />

politic, vor dispårea de pe scena istoriei dacå nu vor intra în<br />

rând cu to¡i oamenii.<br />

Dragi prieteni,<br />

Poate politica face minuni pentru clujeni? Categoric<br />

politica nu face minuni! Nimeni nu poate munci în locul nostru.<br />

Salvarea este mereu în munca noastrå dar oricât am<br />

munci, dacå o comunitate este prost conduså, totul se<br />

risipe¿te ¿i ora¿ul nostru nu aratå ca un ora¿ european, adicå<br />

ascunde ceea ce este cu adevårat partea lui cea mai frumoaså.<br />

În zilele urmåtoare o så vå prezint proiectele mele, pe rând,<br />

gospodåre¿te, fårå gargarå ¿i fårå confetti. Vå voi împårtå¿i<br />

îngrijorårile mele, va voi spune cu sinceritate unde suntem<br />

puternici ¿i unde suntem slabi, unde este nevoie de sprijinul<br />

si contribu¡ia Dumneavoastrå.<br />

Dar aståzi vreau ca, în fa¡a a doua instan¡e care conteazå<br />

pentru mine: locuitorii Clujului ¿i cel care deocamdatå må<br />

cålåuze¿te în politicå, så declar de bunå voie ¿i nesilit de<br />

nimeni urmåtoarele:<br />

To¡i cetå¡enii Clujului vor fi egali pentru mine. Vom intra<br />

cu to¡ii pe intrarea principala a Primåriei - azi este rezervatå<br />

doar primarului;<br />

Voi respecta dorin¡ele clujenilor ¿i îi voi asculta, îi voi<br />

chestiona pe clujeni în toate problemele importante ale<br />

comunitå¡ii. ªi, în plus, îi voi respecta pe to¡i consilierii locali<br />

pe care ei i-au ales, indiferent de partid;<br />

Voi fi un pårtinitor doar fa¡å de cei afla¡i în suferin¡å, fa¡å<br />

de cei pe care soarta nu i-a ajutat, fa¡å de cei singuri sau fa¡å<br />

de båtrânii pe care adesea proprii lor fii îi uita;<br />

Voi mai avea un grup favorizat: orfanii Clujului. Ei vor fi<br />

copiii mei ¿i nimeni nu le va mai putea spune din 6 iunie cå<br />

nu au tatå sau mamå;<br />

Voi face tot ce îmi stå în putere pentru ca ora¿ul Cluj<br />

Napoca så devinå ora¿ european cu adevårat, la fel ca Viena,<br />

Praga, Munchen sau Milano Vå mul¡umesc tuturor celor ce<br />

ave¡i încredere în mine ¿i în noi, celor care a¡i venit så ne<br />

sus¡ine¡i. Pentru noi, clujenii, cuvântul “ÎMPREUNÅ” va<br />

avea o semnifica¡ie în plus de acum încolo, va fi mai bogat<br />

cu o emo¡ie.<br />

Am ascultat cu to¡ii imnul na¡ional cântat doar din<br />

strunele sufletelor. “De¿teaptå-te române” prime¿te azi o<br />

semnifica¡ie în plus: „De¿teaptå-te clujene”, auzim noi, care<br />

ne cheamå pe to¡i, nu la învråjbire, nu la luptå surdå, ci la<br />

construc¡ie comunå, împreunå, români, maghiari, greco-catolici,<br />

ortodoc¿i, protestan¡i, neoprotestan¡i, boga¡i sau såraci.<br />

Inimi lângå inimi, inimi lângå inima Transilvaniei –<br />

Cluj-Napoca.<br />

Vom demonstra cu to¡ii cå istoria nu face pa¿i înapoi ¿i<br />

cå noi, social-democra¡ii români, suntem învingåtorii båtåliei<br />

pentru viitor.<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 13


Eveniment<br />

Vizitå de lucru în România a primului ministru al Regatului Suediei, domnul Göran Persson<br />

Declara¡ii de preså ale domnilor Adrian Nåstase, primul ministru al României,<br />

¿i Goran Persson, primul ministru al Regatului Suediei<br />

(Palatul Victoria, 10 mai 2004)<br />

Primul ministru al Regatului Suediei, domnul Göran Persson, a efectuat o vizitå de lucru la Bucure¿ti, în<br />

perioada 10 - 11 mai 2004, la invita¡ia omologului român, domnul Adrian Nåstase.<br />

Programul vizitei a inclus consultåri cu ¿eful Executivului de la Bucure¿ti, o primire la pre¿edintele României,<br />

domnul Ion Iliescu, ¿i o conferin¡å a premierului Göran Persson la <strong>Institutul</strong> Român pentru Studii Interna¡ionale.<br />

În cadrul convorbirilor bilaterale au fost abordate atât proiecte ale cooperårii româno-suedeze privind<br />

pregåtirea aderårii României la Uniunea Europeanå, cât ¿i aspecte ale politicii europene ¿i interna¡ionale. Au<br />

fost prezentate prioritå¡ile Guvernului României pentru încheierea negocierilor de aderare în cursul acestui an.<br />

Primul ministru Adrian Nåstase a prezentat viziunea României privind principalele evolu¡ii în planul securitå¡ii<br />

globale, rolul organiza¡iilor interna¡ionale ¿i al cooperårii regionale în întårirea solidaritå¡ii ¿i responsabilitå¡ii<br />

fa¡å de noile riscuri de securitate - inclusiv din perspectiva activitå¡ii ¡årii noastre în calitate de membru<br />

în Consiliul de Securitate al ONU.<br />

Vizita ¿efului executivului suedez a inclus ¿i un însemnat aspect economic, prin desfå¿urarea, în data de 11<br />

mai 2004, a Forumului oamenilor de afaceri româno-suedez, eveniment pe parcursul cåruia au fost prezen¡i ¿i<br />

cei doi premieri.<br />

14<br />

Dl. Adrian Nåstase:<br />

Doamnelor ¿i domnilor,<br />

Este o deosebitå bucurie pentru Guvernul României, pentru<br />

mine personal så salutåm prezen¡a la Bucure¿ti a domnului<br />

Goran Persson, primul ministru al Suediei.<br />

Este pentru a patra oarå numai în acest an numai când ne<br />

reîntâlnim ¿i discutåm subiectele de interes bilateral ¿i de<br />

interes european. Rela¡iile bilaterale au evoluat foarte bine ¿i<br />

cel mai bun indicator este cre¿terea în primele trei luni ale<br />

acestui an a schimburilor comerciale cu mai mult de 40%.<br />

Mâine, de altfel, vom participa împreunå la Forumul oamenilor<br />

de afaceri româno-suedez tocmai pentru a încuraja ¿i<br />

mai departe aceste schimburi comerciale ¿i mai ales investi¡iile<br />

greenfield. În ceea ce prive¿te subiectul european, integrarea<br />

europeanå, este semnificativ pentru noi faptul cå<br />

vizita domnului Persson la Bucure¿ti are loc în prima zi dupå<br />

ce am sårbåtorit cu to¡ii Ziua Europei.<br />

Este un an important pentru noi ¿i am prezentat domnului<br />

prim-ministru ceea ce am realizat în ultimele luni ¿i ceea<br />

ce a¿teptåm så se întâmple în rela¡ia noastrå cu Comisia<br />

Europeanå ¿i cu Consiliul European. Este deosebit de important<br />

så finalizåm negocierile în acest an, så semnåm Tratatul<br />

de aderare în 2005 ¿i så devenim membri ai Uniunii Europene<br />

în 2007. Vom face în continuare eforturile necesare<br />

pentru men¡inerea acestei agende stabilitå de altfel de<br />

Consiliul European de la Bruxelles ¿i sunt convins cå putem<br />

så ne bazåm pe sprijinul amical al guvernului suedez.<br />

De asemenea, am discutat despre unele chestiuni punctuale,<br />

dorim o întårire a colaborårii noastre ¿i în ceea ce<br />

prive¿te strategia de implicare socialå a popula¡iei de etnie<br />

rromå în a¿a fel încât, gradual så reu¿im så rezolvåm o parte<br />

din problemele de ordin social, educa¡ional, importante pentru<br />

etnia rromilor.<br />

Vom discuta probabil în cursul serii teme legate mai<br />

curând de evolu¡ii în plan regional, iar mâine, a¿a cum<br />

anun¡am ne vom concentra pe aspectele care ¡in de colaborare<br />

economicå în cadrul Forumului de Afaceri.<br />

Este o mare bucurie pentru noi så-l avem ca oaspete pe<br />

domnul Goran Persson, este unul dintre oamenii pe care îi<br />

respect în mod deosebit pentru ceea ce a reu¿it så facå pentru<br />

social democra¡ia suedezå ¿i pentru social democra¡ia<br />

europeanå.<br />

Dl. Goran Persson:<br />

Vå mul¡umesc domnule prim-ministru.<br />

A¿ dori så adaug câteva lucruri deoarece consider cå a¡i<br />

acoperit ceea ce am discutat. Cele douå lucruri pe care<br />

doresc så le adaug sunt: în primul rând, putem observa acum<br />

o cre¿tere în schimburile economice dintre Suedia ¿i România.<br />

Punctul de pornire în aceste evolu¡ii a fost hotårârea<br />

domnului prim-ministru Nåstase de a rezolva unele conflicte<br />

foarte vechi care existau între Suedia ¿i România. Este vorba<br />

despre reglementarea unor foarte vechi datorii ¿i atunci când<br />

aceastå decizie care nu a fost una u¿oarå a fost luatå, ea a<br />

constituit fundamentul pentru inaugurarea unei noi ere în<br />

rela¡iile dintre ¡årile noastre.<br />

Doresc så-i adresez cålduroase mul¡umiri domnului<br />

prim-ministru pentru ceea a fåcut pentru rela¡iile dintre<br />

Suedia ¿i România. Cea mai bunå modalitate de a-i mul¡umi<br />

domnului prim-ministru Nåstase este de a invita oameni de<br />

afaceri ¿i investitori din Suedia pentru a face investi¡ii ¿i<br />

comer¡ în România. Acest lucru îl vom face mâine. Al doilea<br />

lucru la care doresc så må refer este pregåtirea României<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Eveniment<br />

pentru aderarea la Uniunea Europeanå. Uniunea Europeanå<br />

are nevoie de România ¿i România are nevoie de Uniunea<br />

Europeanå. Sunt încrezåtor în posibilitå¡ile pe care le are<br />

România de a-¿i încheia negocierile la timp astfel încât så<br />

semneze anul viitor tratatul de aderare ¿i så devinå membru<br />

în 2007. Multe decizii foarte dificile trebuie luate dar ¿i aici<br />

pot observa aceea¿i conducere îndråznea¡å doveditå ¿i cu<br />

ocazia reglementårii vechilor datorii între România ¿i<br />

Suedia, care îl caracterizeazå pe domnul Nåstase care are de<br />

stabilit un calendar pentru deciziile råmase care trebuie<br />

adoptate în Parlament înaintea finalizårii negocierilor. Este<br />

adevårat cå m-am întâlnit cu omologul meu de patru ori în<br />

acest an ¿i de multe ori în anii preceden¡i. Aceasta este<br />

modalitatea normalå în care se coopereazå în cadrul structurilor<br />

europene în prezent. Ne întâlnim, discutåm, încercåm<br />

så cooperåm. În persoana domnului prim - ministru Nåstase,<br />

România are un lider modern în centrul procesului european<br />

de luare a deciziilor. Sunt recunoscåtor cå îi sunt prieten.<br />

Reporter: Stelian Muscalu( Realitatea TV) A¿ dori så<br />

vå întreb având în vedere cå au fost abordate aspecte<br />

economice, dacå în urma discu¡iilor pe care domnul<br />

Persson le-a avut cu investitorii suedezi, dacå au existat<br />

probleme de care s-au lovit în România ¿i eventual dacå<br />

a¡i luat în discu¡ie rezolvarea acestora?<br />

Dl. Goran Persson: Nu am våzut så existe vreo problemå.<br />

Este o evolu¡ie bunå ¿i acum observ cå ne sunt deschise<br />

toate posibilitå¡ile în viitor în aceastå privin¡å. Am început o<br />

colaborare într-o manierå modernå ¿i vom continua så construim<br />

pe aceastå colaborare, sunt încrezåtor în succesul ei.<br />

Discursul domnului Adrian Nåstase, primul ministru al României,<br />

la Forumul oamenilor de afaceri româno-suedez,<br />

(Hotel Marriott, 11 mai 2004)<br />

Dragi prieteni,<br />

Domnule prim ministru,<br />

Doamnelor ¿i domnilor,<br />

Este o mare plåcere pentru mine så adresez acestei remarcabile<br />

audien¡e un cålduros ¿i sincer bun venit la Bucure¿ti.<br />

Permite¡i-mi så vå împårtå¿esc punctul de vedere al Guvernului<br />

României, cå aceastå întâlnirea este expresia foarte<br />

clarå a dorin¡ei noastre comune de a dezvolta ¿i consolida<br />

cooperarea noastrå la nivel antreprenorial ¿i de a dezvolta pe<br />

aceastå bazå investi¡iile suedeze în România. Cred cå este un<br />

excelent moment så punem accentul mai mult pe oportunitå¡ile<br />

existente în peisajul economic românesc, så-i invitåm<br />

pe to¡i prietenii no¿tri din Suedia så vinå mai des în România<br />

så descopere mai multe lucruri despre posibilitå¡ile de investi¡ii<br />

existente în ¡ara noastrå. Realizårile economice ¿i<br />

perspectivele pe termen mediu încurajeazå eforturile partidelor<br />

noastre de a dezvolta pe mai departe legåturile noastre<br />

economice tradi¡ionale. Este demn de men¡ionat cå rela-<br />

¡iile politice sunt la cel mai înalt nivel, schimburile comerciale<br />

bilaterale au î<strong>nr</strong>egistrat o dezvoltare sus¡inutå în ultima<br />

perioadå, în 2003 ele au atins aproape pragul de 300 de milioane<br />

de euro.<br />

În primele trei luni ale anului 2004, schimburile comerciale<br />

bilaterale au cunoscut o cre¿tere cu 41%. Suedia este<br />

cel de-al 25 –lea partener al României ¿i este evident cå procesul<br />

de integrare europeanå reprezintå printre altele, un instrument<br />

cheie pentru consolidarea rela¡iilor între cele douå<br />

na¡iuni. Sunt ferm convins cå investitorii suedezi au avut<br />

motive întemeiate så aleagå pia¡a româneascå ca destina¡ie a<br />

intereselor lor, datoritå condi¡iilor economice adecvate ¿i<br />

atractivitå¡ii mediului economic nou structurat.<br />

Oportunitå¡ile de afaceri din România sunt oferite în mod<br />

egal tuturor partenerilor no¿tri europeni.<br />

De aceea, cred cå prezen¡a economicå suedezå pe pia¡a<br />

româneascå la acela¿i nivel cu cea a colegilor din Fran¡a,<br />

Italia, Germania ¿i Olanda ar putea fi un punct de pornire.<br />

Obiectivele politicii noastre economice pe termen scurt sunt<br />

foarte clare: men¡inerea ¿i consolidarea unei cre¿teri constante,<br />

reducerea în continuare a infla¡iei, exprimatå printr-o<br />

singurå cifrå, controlul deficitului bugetar ¿i atragerea mai<br />

multor investi¡ii stråine. Am identificat recent trei prioritå¡i<br />

pentru consolidarea cre¿terii economice a României: cre¿-<br />

terea nivelului investi¡iilor în sectorul privat cu impact pozitiv<br />

asupra creårii de locuri de muncå, o mai bunå administrare<br />

a resurselor financiare disponibile, accelerarea reorganizårii<br />

sectorul energetic.<br />

La acestea adåugåm måsurile specifice care trebuie luate<br />

pentru a ob¡ine statutul de economie de pia¡å func¡ionalå.<br />

Cre¿terea constantå a investi¡iilor în ultimii ani este dovada<br />

atractivitå¡ii pie¡ei române¿ti pentru investitorii stråini.<br />

Stabilitatea mediului politic, dezvoltarea din perioada<br />

tranzi¡iei, stabilitatea macroeconomicå, domnia legii, dezvoltarea<br />

infrastructurii, accesibilitatea resurselor, calitatea ¿i<br />

costurile for¡ei de muncå, accesul la pie¡ele stråine ¿i mårimea<br />

pie¡ei interne sunt printre factorii care contribuie la o<br />

dezvoltare pozitivå.<br />

Perspectiva aderårii la Uniunea Europeanå devine mai<br />

clarå;22 de capitole au fost încheiate ¿i negocierile pentru<br />

cele råmase au fost accelerate. Inten¡ia noastrå este så încheiem<br />

negocierile de aderare cât mai rapid posibil în 2004<br />

¿i så aderåm efectiv la Uniunea Europeanå la 1 ianuarie<br />

2007. Suedia acordå asisten¡å ¿i sprijinå aderarea României<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 15


Eveniment<br />

la Uniunea Europeanå, ¡arå care se bucurå de o înaltå apreciere<br />

¿i reprezentå o garan¡ie pentru comunitatea de afaceri<br />

suedezå în ceea ce prive¿te cre¿terea schimburilor comerciale<br />

¿i a investi¡iilor în România. România se bucurå de<br />

anumite avantaje competitive precum: un poten¡ial creativ<br />

ridicat al for¡ei de muncå calificate la costuri relativ scåzute<br />

care este unanim recunoscut, o pozi¡ie strategicå la intersec¡ia<br />

rutelor comerciale ¿i de energie tradi¡ionale între Uniunea<br />

Europeanå, Asia ¿i zona statelor fost sovietice, resurse<br />

naturale bogate ¿i oportunitå¡i de investi¡ii în sectoare cu<br />

poten¡ial sporit precum energia, agricultura ¿i turismul, o<br />

re¡ea de telecomunica¡ii total modernizatå ¿i o pia¡å liberå<br />

deschiså, investi¡ii impresionante în infrastructura de drumuri,<br />

dezangajarea statului prin privatizarea inclusiv a distribu¡iei<br />

de energie electricå, care este în curs de desfå¿urare<br />

¿i o povarå fiscalå comparabilå cu cea din statele vecine.<br />

Suntem con¿tien¡i cå întreprinderile mici ¿i mijlocii constituie<br />

o surså esen¡ialå de cre¿tere economicå ¿i sprijinim pe<br />

deplin dezvoltarea lor prin facilitå¡i fiscale ¿i scutiri de taxe.<br />

Trebuie så ne concentråm pe încurajarea participårii fondurilor<br />

stråine la anumite activitå¡i esen¡ial legate de sectorul<br />

public precum utilitå¡ile ¿i alte proiecte în sectorul de mediu.<br />

Instrumentele pe care am dori så le dezvoltåm într-o<br />

manierå îndråznea¡å sunt BOT – Built Operate and Transfer,<br />

concesiunea, parteneriatul între sectorul public ¿i privat.<br />

Toate acestea ar permite în mod egal dispersia presiunilor<br />

bugetare prin recurgerea la garan¡ii de stat. Procesul de privatizare<br />

este aproape încheiat cu excep¡ia sectorului energetic.<br />

A sosit momentul pentru rapida dezvoltare a investi¡iilor<br />

greenfield. Aceasta presupune så încurajåm ini¡iativa privatå<br />

în noile industrii pentru a pune capåt tendin¡ei impuså de privatizåri,<br />

care înseamnå alocarea de resurse în industriile<br />

mo¿tenite înainte de <strong>19</strong>89. Investi¡iile cunoscute sub numele<br />

de “market positioning”au atins un nivel rezonabil aståzi<br />

prin prezen¡a marilor actori interna¡ionali în sectoarele de<br />

bunuri de consum, de echipament ¿i distribu¡ie. Investitorii<br />

suedezi au deja o pozi¡ie semnificativå. Oportunitå¡i uria¿e<br />

sunt oferite în momentul prezent investi¡iilor eficiente ¿i<br />

celor din domeniul exploatårii resurselor.<br />

Acordåm o aten¡ie specialå unei îmbunåtå¡iri permanente<br />

a mediului de afaceri. Adoptarea Acquis communautaire<br />

asigurå predictabilitatea schimbårilor cadrului legal ¿i institu¡ional.<br />

Un nou cod fiscal a intrat în vigoare cu 1 ianuarie<br />

2004 ¿i s-a îmbunåtå¡it dialogul cu investitorii ¿i comunitatea<br />

de afaceri. Voin¡a noastrå de a folosi un limbaj comun cu<br />

lumea de afaceri într-un numår de ini¡iative, precum crearea<br />

recentå a unui grup de consultan¡å la nivel înalt, care så aibå<br />

ca membri personalitå¡i cunoscute ¿i personalitå¡i respectate<br />

din comunitatea de afaceri pentru asigurarea promovårii<br />

investi¡iilor în România ¿i consultårii continue a antreprenorilor<br />

¿i a asocia¡iilor de investitori asupra proiectelor de legi<br />

economice. În acela¿i timp, Guvernul ¿i Parlamentul român<br />

sunt receptive la nevoile comunitå¡ii de afaceri, un numår<br />

semnificativ de måsuri fiind luate la sugestiile companiilor<br />

române¿ti ¿i stråine. Suedia este între statele europene un<br />

partener esen¡ial pentru dezvoltarea economiei române¿ti. În<br />

prezent, în România func¡ioneazå mai mult de 750 de companii<br />

suedeze. Investi¡iile în industria telecomunica¡iilor, a<br />

petrochimiei, construc¡iei de ma¿ini, industriei u¿oare ¿i a<br />

mobilei au contribuit la cre¿terea competitivitå¡ii noastre ¿i a<br />

satisfac¡iei partenerilor no¿tri. Cooperarea dintre România ¿i<br />

Suedia reprezintå din aceastå perspectivå un model european<br />

prin meritele sale la progresul spre integrare.<br />

Domnule prim ministru,<br />

Doamnelor ¿i domnilor,<br />

Sper cu tårie cå interven¡ia mea vå va încuraja så vå<br />

intensifica¡i ¿i extinde¡i afacerile cu partenerii români. Multe<br />

companii suedeze prezente aici desfå¿oarå activitå¡i în ¡ara<br />

mea. Con¿tientizez interesul dumneavoastrå pentru economia<br />

româneascå prin participarea semnificativå la aceastå<br />

întâlnire.<br />

Doresc så vå mul¡umesc foarte mult domnule prim-ministru<br />

pentru cå a¡i adus cu dumneavoastrå atât de mul¡i<br />

oameni de afaceri din Suedia. Va fi o ocazie excelentå pentru<br />

ei så priveascå în jurul lor, så în¡eleagå oportunitå¡ile pe<br />

care le oferim. Sunt sigur cå vizita dumneavoastrå va marca<br />

un nou început ¿i în domeniul economic.<br />

Trebuie så transferåm acest uria¿ poten¡ial al dialogului<br />

nostru politic care este excelent în domeniul economic.<br />

Multe lucruri au fost realizate dar sunt convins cå putem<br />

realiza mai mult în acest domeniu. Sunt sigur cå forumul<br />

oamenilor de afaceri româno-suedez care are loc aståzi va<br />

încuraja companiile suedeze domnule prim-ministru så ne<br />

viziteze mai des ¿i så investeascå mai mult în ¡ara noastrå.<br />

16<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Eveniment<br />

Alocu¡iunea domnului Goran Persson, primul ministru al Regatului Suediei,<br />

la Forumul oamenilor de afaceri româno-suedez<br />

(Hotel Marriott, 11 mai 2004)<br />

Domnule prim-ministru,<br />

Distin¿i oaspe¡i,<br />

Doamnelor ¿i domnilor,<br />

Permite¡i-mi så råspund, mai întâi direct, colegului ¿i prietenului<br />

meu Adrian Nåstase ¿i så vå spun cå, fårå angajamentul<br />

såu, nu cred cå ne aflam aståzi aici, deoarece el este<br />

un lider român recunoscut în Europa, ca for¡å motrice a procesului<br />

de aderare a României la Uniunea Europeanå.<br />

Pentru a ståpâni un proces a¿a complicat este nevoie de un<br />

politician deosebit, iar Adrian Nåstase are aceastå capacitate.<br />

Îmi amintesc momentul când a luat prima decizie necesarå<br />

pentru restaurarea încrederii între sectorul de afaceri suedez<br />

¿i România. În urmå cu câ¡iva ani s-a decis så ia o decizie<br />

finalå, dupå mai mult de 70 de ani de discu¡ii despre modalitatea<br />

de a se reglementa datoria de la sfâr¿itul anului <strong>19</strong>20.<br />

A fost un semnal de încredere pentru companiile suedeze<br />

care au venit så investeascå în România.<br />

În mod evident, aceastå decizie nu a fost u¿or de luat, a<br />

fost o decizie îndråznea¡å, în concordan¡å cu strategia care se<br />

va încheia cu intrårea României în Uniunea Europeanå. Aståzi<br />

pute¡i observa un råspuns la ceea a¡i realizat, domnule<br />

prim-ministru Adrian Nåstase: delega¡ia oamenilor de afaceri<br />

suedezi venind la România pentru a investi. Am våzut<br />

ultimele cifre, o cre¿tere a schimburilor comerciale cu 40 %<br />

în ultima jumåtate de an, care ne spune cå ceea am început a<br />

fost posibil datoritå dumneavoastrå. Vå mul¡umesc domnule<br />

Adrian Nåstase pentru ceea ce a¡i fåcut.<br />

Pentru mine este o plåcere så fiu aståzi aici. Aceasta este<br />

o manifestare excelentå a marilor oportunitå¡i care existå în<br />

domeniul cooperårii româno-suedeze. În 2003 am våzut<br />

schimburile comerciale crescând între cele douå ¡åri în ambele<br />

direc¡ii. Sunt încrezåtor cå evenimentul de aståzi va<br />

stimula un numår ¿i mai mare de schimburi în viitor. Multe<br />

dintre marile companii suedeze fac afaceri prospere în<br />

România de câ¡iva ani. Volvo-truck, ABB, Electrolux, Ericsson,<br />

TetraPack, ¿i altele dovedesc succesul afacerilor care<br />

se pot desfå¿ura în România. Experien¡a lor va contribui la<br />

atragerea altor companii, vå pot asigura de acest lucru. În<br />

timp ce må pregåteam pentru aceastå vizitå, mi s-a spus cå<br />

încå sunt români care î¿i amintesc de lucrårile de construc¡ie<br />

a drumurilor executate de suedezi în <strong>19</strong>40. ¿i aståzi infrastructura,<br />

transporturile, precum ¿i energia sunt importante<br />

domenii pentru activitå¡i comerciale.<br />

Dar în prezent existå un poten¡ial uria¿ în domenii precum<br />

sånåtatea ¿i protec¡ia mediului, de exemplu, reciclarea<br />

¿i purificarea apei. Sectorul telecomunica¡iilor care a fost<br />

deschis recent pentru întreprinderi private ¿i sectorul IT în<br />

multe companii uria¿e române¿ti constituie, de asemenea,<br />

pie¡e interesante pentru parteneriate ¿i investi¡ii. Permite¡imi<br />

så întreb despre perspectiva ecologicå. Timp de mai mul¡i<br />

ani, cererile legate de mediu erau privite ca piedici în dezvoltarea<br />

economicå, o povarå. Aceia care considerau aceastå<br />

perspectivå comiteau o gre¿ealå severå, deoarece industria<br />

care se ocupå de mediu, se ocupå de viitor.<br />

Nimeni nu gre¿e¿te dacå afirmå cå aceasta este o pia¡å în<br />

cre¿tere, din cauza problemelor. Toate problemele pe care le<br />

putem vedea în jurul nostru pot fi rezolvate. Cele mai multe<br />

le sprijinim prin preså ¿i tehnologie, dar trebuie så le facem<br />

comercial acceptabile. Dorim så î<strong>nr</strong>egistråm cre¿teri în acel<br />

sector, så facem acest lucru în parteneriat cu alte ¡åri, poate<br />

¿i cu România.<br />

Doresc så spun câteva cuvinte despre industria suedezå ¿i<br />

ceea ce ea reprezentå. Conform standardelor europene, Suedia<br />

este o ¡arå relativ mare, cu o popula¡ie relativ reduså.<br />

Investi¡iile noastre în infrastructura fizicå ¿i socialå au cerut<br />

resurse substan¡iale, am ob¡inut aceste resurse când am reu¿it<br />

så vindem produsele noastre.<br />

Fårå importuri ¿i exporturi transformarea Suediei în secolul<br />

XX, dintr-o ¡arå såracå, într-un stat bogat nu ar fi fost<br />

posibilå niciodatå. Deschiderea noastrå fa¡å de lume a fost<br />

unul dintre marile noastre succese recente. Comer¡ul liber,<br />

circula¡ia liberå a bunurilor ¿i serviciilor, de fiecare datå<br />

când sunt oprite sau împiedicate, avem o problemå. Aceasta<br />

este valabil atât pentru ¡årile de mårime medie cât ¿i pentru<br />

cele mari ¿i mici. România î¿i dore¿te cre¿terea economicå.<br />

Singurul råspuns pe care îl am pentru dumneavoastrå este:<br />

alege¡i comer¡ul liber, în¡elegeri asupra grani¡elor care så<br />

asigure circula¡ia liberå a bunurilor ¿i serviciilor, desigur, în<br />

interiorul måsurilor de securitate pe care trebuie întotdeauna<br />

så le iei, dar så nu vå gândi¡i cå este posibil så dezvolta¡i economia<br />

internå fårå comer¡, cå este posibil så atrage¡i investitorii<br />

fårå un mod decent de a-i întâmpina la grani¡å.<br />

Este ceva ce doresc så subliniez. Potrivit multor servicii<br />

interna¡ionale, Suedia este privitå ca una dintre cele mai<br />

atractive ¡åri din lume pentru investi¡ii. ºara noastrå de¡ine o<br />

varietate de industrii, unele dintre ele fiind reprezentate la<br />

acest forum. Suedia are o lungå tradi¡ie de antreprenori ¿i<br />

inova¡ii, multe dintre ele asigurând succesul companiilor interna¡ionale.<br />

Avem, de asemenea, un nivel ridicat de investi¡ii<br />

în cercetare ¿i dezvoltare ¿i o strategie de a concura<br />

în cuno¿tin¡e ¿i competen¡å.<br />

În ultimii zece ani Suedia a adoptat un numår de ini¡iative<br />

pentru îmbunåtå¡irea climatului microeconomic: reglementarea<br />

Telecomunica¡iilor, a transporturilor ¿i a sectorului<br />

energetic ¿i deschiderea pie¡elor financiare au creat un mediu<br />

mai dinamic ¿i competitiv. În România måsuri importante au<br />

fost luate similar pentru a crea o adevåratå economie de<br />

pia¡å. Prin reforme, cre¿terea puternicå a României, indicatorii<br />

economici pozitivi trebuie så sporeascå ¿i mai mult.<br />

Permite-mi så-¡i spun, Adrian, dragul meu prieten, cå,<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 17


Eveniment<br />

privind cifrele economiei României, performan¡ele sunt<br />

importante: o cre¿terea economicå atât de importantå ¿i, în<br />

acela¿i timp, ¡inerea infla¡iei sub control, îmi spune un singur<br />

lucru: ave¡i o echipå care ¿tie så gestioneze nu numai<br />

bugetul fiscal, nu numai finan¡ele publice dar ¿tie ¿i cum så<br />

integreze acestea cu sectorul comercial. Felicitåri! În urmå<br />

cu 11 zile, s-a fåcut un pas istoric pentru unificarea Europei,<br />

noii membri au o pia¡å extinså, o monedå comunå, iar noul<br />

tratat va contribui la prosperitate, democra¡ie ¿i pace în Europa.<br />

A¿tept cu neråbdare ziua când cetå¡enii României vor<br />

adera la Uniunea Europeanå. Suedia este un sus¡inåtor puternic<br />

al procesului de extindere ¿i al viitoarei aderåri a României.<br />

ªtim din propria noastrå experien¡å cå pregåtirea<br />

pentru aderare poate fi un proces dificil ¿i lung.<br />

În cazul României måsuri cruciale au fost adoptate deja<br />

pentru a pregåti aderarea ¿i vor fi fåcute în continuare eforturi<br />

de reformå. Aceasta este fårå îndoialå o provocare pe<br />

care România va avea nevoie. Chiar ¿i înaintea aderårii sale<br />

propriu-zise, România poate culege roadele unei Europe<br />

extinse cu 25 de membri.<br />

Din punct de vedere economic, extinderea Uniunii Europene<br />

asigurå beneficii majore noilor state membre. Statele<br />

membre vor primi fluxuri mari de capital ¿i vor måri schimburile<br />

comerciale în bunuri ¿i servicii, vor culege roadele<br />

unei specializåri consolidate ¿i ale unei utilizåri mai bune a<br />

avantajelor comparate. Aceste procese vor accelera semnificativ<br />

cre¿terea economicå în toate ¡årile membre din întreaga<br />

Europå. Din aceastå perspectivå, pozi¡ia geograficå a<br />

României creeazå mari posibilitå¡i pentru viitor, prin vecinåtatea<br />

sa cu pie¡e în dezvoltare din centrul, estul ¿i sudul<br />

Europei. Prin drumuri ameliorate ¿i procese de afaceri vor<br />

beneficia to¡i membrii Uniunii Europene extinse. ªi România<br />

va beneficia de pe urma acestora.<br />

Måsurile sale de îmbunåtå¡ire a climatului de afaceri ¿i<br />

prin cre¿terea transparen¡ei ¿i predictibilitå¡ii, România<br />

poate atrage mai multe investi¡ii, stråine ¿i interne.<br />

Domnule prim-ministru,<br />

Doamnelor ¿i domnilor,<br />

Domnilor ambasadori,<br />

Schimburile bilaterale între Suedia ¿i România s-au dovedit<br />

deja excep¡ional de fructuoase. Prezen¡a, aståzi, a Consiliului<br />

Comercial al Suediei ¿i delega¡ia la nivel înalt a<br />

oamenilor de afaceri din Suedia au stat mårturie atât la fructuosul<br />

trecut dar ¿i la poten¡ialul viitor. Sunt încrezåtor cå<br />

rela¡iile comerciale între Suedia ¿i România vor continua ¿i<br />

se vor intensifica în anii urmåtori. Întâlnirea de aståzi va reprezenta<br />

un pas înainte în aceastå direc¡ie.<br />

Doresc så subliniez, încå o datå, ceea ce am spus când am<br />

început România este în plin proces politic un proces politic,<br />

ea se pregåte¿te deja de aderare.<br />

Vor mai fi încå multe decizii dificile încå de luat.<br />

Sunt convins cå România va reu¿i, va fi membrå a Uniunii<br />

Europene în 2007, dupå încheierea negocierilor privind<br />

standardele europene, datoritå unei echipe foarte capabile<br />

uzdin jurul premierului Nåstase.<br />

18<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Eveniment<br />

Alocu¡iunea domnului Adrian Nåstase, pre¿edintele PSD,<br />

la mitingul electoral în sprijinul candidatului PSD la primåria Slatina,<br />

domnul Gheorghe Påunescu, ¿i al candida¡ilor PSD din jude¡ul Olt<br />

(Slatina, 11 mai 2004)<br />

Dragi prieteni,<br />

Venind spre Slatina, må gândeam la aceste zile de campanie<br />

electoralå ¿i reflectam la cea ce în¡eleg oamenii din<br />

ceea ce spun în aceastå perioadå sau în aceste zile reprezentan¡ii<br />

opozi¡iei. Dacå vå uita¡i la Theodor Stolojan, o så<br />

vede¡i cå, de¿i se laudå cå vrea så lupte împotriva corup¡iei,<br />

î¿i apårå colegii care nu vor så completeze declara¡iile de<br />

avere. Dacå vå uita¡i la Emil Boc, vede¡i cå, de¿i a jurat pe<br />

Biblie cå nu vrea så discute cu UDMR, a anun¡at recent cå ar<br />

putea colabora cu reprezentan¡ii minoritå¡ii maghiare.<br />

Iar dacå vå uita¡i la Traian Båsescu, vede¡i cå, de¿i se<br />

plânge cå nu e låsat så î¿i facå treaba, pe el de fapt îl preocupå<br />

mai mult cum så îl loveascå pe Mircea Geoanå, decât<br />

conducerea ora¿ului. Nu e prima datå când astfel de politicieni<br />

sunt incoeren¡i. De aceastå datå înså, incoeren¡a lor îi<br />

jigne¿te pe oamenii care au încredere în ei ¿i în definitiv pe<br />

oamenii din întreaga ¡arå, care a¿teaptå, acum, dupå 14 ani<br />

de la Revolu¡ie ca oamenii politici så fie responsabili, så fie<br />

serio¿i, så propunå solu¡ii pentru ca drumul greu pe care ne<br />

aflåm de atâ¡ia ani så se încheie mai repede, så gåsim solu¡ii<br />

pentru rezolvarea problemelor pe care Român ia încå le mai<br />

are.<br />

Noi nu trebuie så facem gre¿elile pe care le fac contracandida¡ii<br />

no¿tri. Noi trebuie så-i ascultåm pe oameni ¿i så<br />

ne raportåm doar la dorin¡ele lor, så vedem ce este necesar så<br />

facem în continuare ¿i de aceea în aceastå campanie electoralå,<br />

dragi prieteni, ar trebui så punem accentul pe patru<br />

idei: În primul rând så spunem ce am fåcut noi în ultimii trei<br />

ani ¿i jumåtate ¿i cum aceste lucruri au schimbat în bine via¡a<br />

românilor. În al doilea rând, så recunoa¿tem cinstit ce anume<br />

nu am realizat ¿i cå mai sunt multe lucruri de fåcut. În al<br />

treilea rând, så aråtåm ce vom face în continuare, astfel încât<br />

så continuåm schimbårile pe care le-am început în ace¿ti ani.<br />

Si, în fine, så le reamintim oamenilor ce au fåcut al¡ii, înaintea<br />

noastrå, atunci când au condus România.<br />

În ultimii trei ani ¿i jumåtate, dragi prieteni, dragi colegi,<br />

România s-a schimbat foarte mult.<br />

Mai important decât orice, via¡a românilor a fost mult<br />

îmbunåtå¡itå. ¿i dacå vå uita¡i în jurul vostru, vede¡i cu siguran¡å<br />

aceste schimbåri. Fie cå este rezultatul unui succes la<br />

nivel na¡ional, fie cå este rezultatul ac¡iunilor desfå¿urate de<br />

cåtre colegii no¿tri, la nivel local.<br />

Am intrat în NATO ¿i suntem aproape de Uniunea<br />

Europeanå. Nu mai suntem bloca¡i de vize. Am început lupta<br />

împotriva corup¡iei. „Cornul ¿i laptele”, calculatoare în ¿coli,<br />

dublarea pensiilor pentru agricultori, venitul minim garantat,<br />

indemniza¡ia pentru mame, toate acestea sunt premiere pentru<br />

România.<br />

Existå realizåri multe ¿i în acest ora¿, mul¡umitå primarului<br />

pe care îl sus¡inem aståzi, domnul Gheorghe Påunescu.<br />

S-au introdus apå, canalizare ¿i gaze în trei cartiere<br />

periferice, s-a modernizat sistemul de încålzire la toate<br />

unitå¡ile de învå¡åmânt din Slatina, s-au dat foarte multe ajutoare<br />

sociale pentru cei cu venituri reduse, s-au extins spa¡iile<br />

verzi, a început construirea de noi locuin¡e. ªi asta nu e<br />

tot.<br />

Dacå judeca¡i singuri cu bunå credin¡å, vå da¡i seama cå<br />

toate acestea nu reprezintå pu¡in lucru. Au fost eforturi mari<br />

într-o perioadå care a fost foarte dificilå ¿i la fel s-a întâmplat<br />

în fiecare municipiu, în fiecare ora¿, în fiecare comunå<br />

conduse de primari de-ai no¿tri. ªtim ce obiective am îndeplinit<br />

¿i ce realizåri am avut, pentru România.<br />

Stim, în acela¿i timp, cå nu am fåcut suficient. Tocmai de<br />

aceea, putem så îi privim în ochi pe oameni ¿i så le spunem<br />

ce vrem så facem în continuare.<br />

Românii vor avea în continuare încredere în singurul partid<br />

care nu i-a min¡it, nu le-a în¿elat a¿teptårile ¿i nu i-a låsat<br />

în urmå.<br />

Am fost, acum câteva zile, la Pite¿ti, la o întâlnire cu<br />

foarte mul¡i oameni.<br />

Am stat de vorbå cu câ¡iva dintre ei ¿i le-am strâns mâinile.<br />

Au fost sute, mii de oameni acolo. Mai târziu, mergând<br />

spre caså, mi-am dat seama cå, de fapt, energia lor s-a transferat<br />

spre mine, spre colegii mei ¿i lucrul acesta este extraordinar<br />

de important, pentru cå, în definitiv, la nici o întâlnire<br />

de nivel înalt, nici un mesaj de la americani, de la nem¡i, de<br />

la mini¿tri sau de la birocra¡i, nici un mesaj de la lorzi sau<br />

pre¿edin¡i, nu mi-a transmis vreodatå atâta energie ¿i atâta<br />

încredere în viitor. ªi probabil cå aceasta este for¡a noastrå<br />

de solidaritate pe care o sim¡im ca pe un lan¡ viu care ne<br />

poartå mai departe pentru realizarea obiectivelor pe care ni<br />

le-am propus ¿i aceasta este for¡a noastrå. Nu este doar o<br />

for¡å a ideilor, nu este doar o for¡å a programelor, nu este justificatå<br />

doar prin ceea ce am fåcut pânå acum, ci este o stare<br />

de spirit, este încrederea cå mergem pe drumul cel bun, este<br />

încrederea cå facem lucrurile care se cuvin a fi fåcute în<br />

aceastå perioadå.<br />

Faptul cå Daniel Blånculecu poate så vinå aståzi aici, så<br />

vorbeascå mai bine decât mine, liber, fårå så foloseascå note,<br />

toate aceste lucruri se întâmplå pentru cå noi vrem så se<br />

întâmple, pentru cå vrem ca ace¿ti tineri så ducå mai departe<br />

ceea ce am început noi ¿i este, în definitiv, datoria noastrå så<br />

continuåm, så-i încurajåm pe ace¿ti tineri. 14.000 de tineri pe<br />

listele noastre nu este pu¡in lucru.<br />

Vå rog så vå gândi¡i ce va însemna aceastå for¡å în anii<br />

urmåtori. Nu putem så råmânem la periferia Europei. Vom<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 <strong>19</strong>


Eveniment<br />

intra în Uniunea Europeanå în 2007. Asculta¡i nu doar pe cei<br />

care pun råul înainte, asculta¡i-i nu numai pe cei care, în<br />

diverse ziare, revarså veninul pe care l-au adunat din diferite<br />

motive. Så-l ascultåm pe Goran Persson, pre¿edintele<br />

Partidului <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> din Suedia, primul-ministru al<br />

Suediei, care, în vizitå la noi, ne-au spus câtå încredere au<br />

¡årile europene în ceea ce facem, cå ne a¿teaptå, dacå vom ¿ti<br />

så rezolvåm temele acestea dificile, så le ducem pânå la<br />

capåt. Så-i ascultåm pe cei care vor så ne fie aproape, så<br />

folosim experien¡a lor ¿i, în acela¿i timp, energiile pe care<br />

uneori le-am ignorat. Din påcate, pe listele noastre în 2000<br />

erau doar 3% femei. Acum am ajuns la 22% procentul la<br />

nivelul ¡årii ¿i este vorba de locurile eligibile. Toate aceste<br />

lucruri ne aratå cå începem så folosim mai bine ceea ce<br />

înseamnå resursele ¡årii noastre, începem så în¡elegem cum<br />

func¡ioneazå o societate modernå. Aceste lucruri se întâmplå<br />

nu doar la Bucure¿ti, ci în fiecare loc din ¡arå.<br />

Vå aduc aminte de aceastå salå ¿i de atmosfera din<br />

aceastå salå, când am venit cu alte ocazii. ªi în organiza¡ia<br />

aceasta, ca ¿i în altele, au fost de-a lungul timpului ¿i mici<br />

scandaluri ¿i mari neîn¡elegeri ¿i prietenii ¿i gre¿eli. Toate<br />

le-am depå¿it pentru cå am ¿tiut så punem deasupra cea ce<br />

este mai important pentru noi, ca organiza¡ie, ¿i, pânå la<br />

urmå, pentru fiecare localitate ¿i, în definitiv, pentru ¡arå.<br />

De aceea, noi avem dreptul så spunem cum trebuie så<br />

mergem mai departe, avem dreptul de a cere ca lucrurile pe<br />

care le-am început bine så fie continuate ¿i dezvoltate ¿i cine<br />

mai bine decât noi poate så împlineascå aceste proiecte?<br />

Acesta este un mesaj pe care trebuie så-l ducem pânå la<br />

capåt, så-l distribuim pânå la capåt. Nu putem så continuåm<br />

într-un mod grobian, înjurând, jignind în stânga ¿i în dreapta.<br />

Ce fel de societate vrem så construim dacå nu ¿tim så ne<br />

respectåm unii pe al¡ii, dacå nu ¿tim så ne ajutåm unii pe<br />

al¡ii, dacå oamenii pe care noi îi desemnåm a fi candida¡ii<br />

no¿tri nu vor ¿ti så ducå mai departe acest sentiment de solidaritate,<br />

de toleran¡å, dacå nu vor ¿ti så-i asculte pe oameni<br />

¿i så le rezolve problemele? Noi, social democra¡ii trebuie så<br />

impunem acest mod de a face politicå ¿i aceasta este o<br />

schimbare pe care noi o facem în primul rând din interior,<br />

prin felul în care noi am reu¿it, noi în¿ine, ca partid, så ne<br />

structuråm ca o for¡å modernå, låsând deoparte ceea ce ne<br />

împiedica poate så mergem cu o vitezå mai mare, så evoluåm<br />

mai rapid. Aceste lucruri sunt esen¡iale pentru<br />

România.<br />

Uita¡i-vå la perioadele care au trecut, uita¡i-vå la sentimentul<br />

de omenie pe care l-am avut de fiecare datå, fie cå era<br />

vorba de deciziile luate în legåturå cu Grupul Vi¿egrad, fie<br />

cå era vorba de deciziile legate de Madrid ¿i de lårgirea<br />

NATO fårå România, fie cå era vorba de decizia luatå în<br />

2000 pentru a permite bulgarilor så circule liber în Europa,<br />

¿i nu românilor, ¿i a trebuit så mai luptåm un an astfel încât<br />

abia în 2001 acest lucru så fie valabil ¿i pentru România, dar<br />

suntem foarte aproape, suntem pe o cale foarte bunå.<br />

Am reu¿it în ace¿ti ani så men¡inem pacea socialå. Nu au<br />

fost fråmântåri speciale majore, nu au mai fost mineri care så<br />

20<br />

meargå la Bucure¿ti. Nu au mai fost mi¿cåri sociale de anvergurå<br />

care så creeze instabilitate politicå. De ce? Fiindcå<br />

am ¿tiut så-i ascultåm ¿i pe sindicali¿ti, am ¿tiut så ascultåm<br />

så vedem care sunt problemele de rezolvat ¿i trebuie så în-<br />

¡elegem cå, distrugând ro¡ile ma¿inii pe care vrem så o<br />

folosim pentru pe un anumit drum, nu ne facem un serviciu.<br />

Trebuie så avem grijå, eventual, så reparåm motorul dacå,<br />

¿tiu eu, cilindrii sunt uza¡i, så schimbåm din când în când<br />

aceste repere elementare pe care noi, pânå la urmå, le-am<br />

construit de-a lungul acestor ani.<br />

De aceea, mesajul nostru pentru cetå¡eni este un mesaj de<br />

încredere ¿i se bazeazå nu atât pe vorbe, cât, mai ales, pe<br />

ceea ce-am înfåptuit pânå acum. Faptele reprezintå politica<br />

noastrå, faptele sunt cartea noastrå de identitate. Fiecare din<br />

cei prezen¡i aici poate så vå vorbeascå despre ceea ce au<br />

fåcut în ace¿ti ani.<br />

Imediat dupå Revolu¡ie era o modå så spui ce-ai fåcut în<br />

ultimii 5 ani, cu alt scop atunci, era perioada demascårilor în<br />

maså sau individuale, dar acum, pânå la urmå, ar fi important<br />

ca fiecare dintre candida¡ii no¿tri ¿i candida¡ii opozi¡iei<br />

så spunå ce-au fåcut în ultimii 4 ani, ce-au fåcut pentru comunitå¡ile<br />

pentru care se prezintå. Nu putem continua doar<br />

înjurând, doar spunând cå sunt probleme, numai aråtând<br />

paiul din ochiul altuia.<br />

Acesta este un mesaj important pe care noi trebuie så-l<br />

transmitem ¿i, de aceea, da¡i-mi voie så vå spun cå, pânå la<br />

urmå, acele strângeri de mânå de care v-am vorbit, pentru<br />

mine au contat enorm, pentru cå, în definitiv, ¿i pentru mine<br />

urma o zi grea cum este fiecare dintre zilele acestea din<br />

aceastå perioadå, cum au fost ¿i zilele din ultimii ani cum vor<br />

fi probabil ¿i zilele urmåtoare, dar ¿i pentru cei pe care i-am<br />

întâlnit atunci la Pite¿ti urmau, de asemenea, zile grele. Erau<br />

zile de muncå, zile în care, în definitiv fiecare ¿tia cå se va<br />

trezi în ziua urmåtoare, pentru a o lua de la capåt, poate încå<br />

nu era luminå afarå, så-¿i ducå copii la ¿coalå, så se întoarcå<br />

pe urmå de la serviciu, poate obosit, så-l enerveze poate uneori<br />

so¡ia, så nu aibå suficientå råbdare pentru a råspunde la<br />

întrebårile zilei.<br />

Toate acestea probabil cå se întâmpla ¿i cu cei care må<br />

salutau acolo ¿i, probabil cå se întâmplå ¿i cu cei care sunt<br />

aståzi aici ¿i cu cei pe care-i întâlnim, dar existå acea<br />

încredere, acea licårire de speran¡å pe care am sim¡it-o de<br />

fiecare datå cu cei care vroiau så dea mâna cu mine, cu cei<br />

care vor dori så dea mâna cu noi, ca partid, ca for¡å adevåratå<br />

în aceastå ¡arå.<br />

Este de fapt, marea bucurie pe care o avem dupå trei ani<br />

¿i jumåtate de guvernare. Aduce¡i-vå aminte, unii dintre<br />

dumneavoastrå, în <strong>19</strong>95-<strong>19</strong>96, era o atmosferå mai încårcatå,<br />

era o anumitå nemul¡umire pe care o sim¡eam ¿i la întâlnirile<br />

cu oamenii.<br />

Acum, avem o atmosferå mai bunå. Singura problemå<br />

este, în definitiv, så-i convingem pe oameni cå nemul¡umirile<br />

lor nu se rezolvå dacå ne întoarcem la punctul zero, cå o<br />

nouå aventurå, noi experimente nu vor rezolva mai u¿or problemele<br />

pe care le au. Problemele României vor continuate<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Eveniment<br />

¿i noi ne vom bate ca aceste probleme ale lor så fie rezolvate<br />

în continuare ¿i, din acest punct de vedere, eu sunt absolut<br />

convins cå întâlnirile noastre în campania electoralå, trebuie<br />

så punå accentul accentul nu pe înjuratul adversarilor, nu pe<br />

chestiunile negative, nu pe cåutat cusururi de frumuse¡e, ci<br />

pe gåsirea unor solu¡ii inteligente la problemele care existå<br />

peste tot.<br />

Am în¡eles cå, în definitiv, ca ¿i la Pite¿ti, dupå toate celelalte<br />

întâlniri pe care le avusesem, am ¿i aici, sentimentul de<br />

a fi împreunå, încrederea bazatå pe faptul cå nimeni dintre<br />

noi nu este singur, se poate baza pe ceilal¡i cå existå un ajutor<br />

pe care statul social democrat poate så-l ofere, cå existå<br />

responsabilitatea Guvernului dar ¿i o responsabilitate a administra¡iei<br />

locale. Oamenii pot så aibå un sprijin atunci când<br />

au nevoie ¿i din prima secundå a guvernårii ne-am asumat<br />

misiunea de a fi un sprijin pentru români, pentru fiecare<br />

român. Oamenii au sim¡it acest lucru ¿i aståzi ei råspund cu<br />

încrederea lor.<br />

Este un drum pe care-l vom continua totdeauna fårå<br />

ezitåri, vom continua fårå pa¿i înapoi, fårå så ne oprim, fårå<br />

så renun¡åm, atâta vreme cât avem ceva de spus. Tot ce-am<br />

fåcut pânå acum reprezintå, dragi prieteni, doar o etapå, o<br />

etapå dintr-un drum foarte lung. Vom continua pânå când<br />

nici un român nu va mai avea grija zilei de mâine, dar pânå<br />

atunci va fi foarte mult, pânå atunci vor fi foarte multe<br />

lucruri de rezolvat.<br />

Pensionarii tråiesc mai bine acum decât în urmå cu patru<br />

ani, dar vor tråi din ce în ce mai bine, pentru cå nici un efort<br />

nu e prea mare pentru a le asigura o via¡å lini¿titå.<br />

Vom dubla pensia minimå ¿i vom måri cu 50% pensia<br />

medie, în anii urmåtori. Oamenii care muncesc asemenea au<br />

mai multe ¿anse aståzi, dar mâine se vor bucura cu adevårat<br />

de munca lor, pentru cå pe umerii lor se dezvoltå România.<br />

Vom dubla salariul minim ¿i, prin întårirea economiei,<br />

salariul mediu se va dubla la rândul såu, în anii urmåtori.<br />

Copiii vor avea posibilitatea realå de a-¿i continua studiile.<br />

Tinerii vor avea aici întreg sprijinul din partea noastrå pentru<br />

a-¿i clådi o via¡å normalå. Agricultorii vor fi în continuare<br />

ajuta¡i så producå mai mult ¿i mai bine pentru familiile<br />

lor. Spitalele vor avea spa¡ii decente, cu aparate performante.<br />

¿colile vor fi spa¡ii moderne, unde så se poatå face, cu adevårat,<br />

învå¡åmânt de calitate.<br />

Aceasta este misiunea unei Românii normale, în viziunea<br />

PSD. Toate acestea nu sunt idealuri, nu sunt promisiuni electorale,<br />

sunt parte a unui proiect pe care noi l-am început, sunt<br />

planuri care devin, deja, realitate.<br />

De aceea, este important pentru ¡ara noastrå, este important<br />

pentru jude¡ul Olt så continuåm lucrurile bine fåcute, så<br />

continuåm lucrurile pe care le-am început în anul 2001. ªi<br />

este important, pentru cå nu avem voie så uitåm ce au fåcut<br />

fo¿tii guvernan¡i atunci când au fost la putere. Ne aducem<br />

aminte de såråcia ¿i dezastrul în care au îngropat ¡ara patru<br />

ani de regim liberalo-¡årånist. Ne aducem aminte de umilin¡ele<br />

îndurate de oameni. De dublarea, de triplarea peste<br />

noapte a pre¡urilor. De concedierea, dintr-un condei, a mii de<br />

oameni. Ne aducem aminte cå, timp de patru ani, regimul<br />

liberalo-¡årånist a uitat cu desåvâr¿ire de oameni, a uitat de<br />

problemele båtrânilor, iar pensiile lor reale au devenit tot mai<br />

mici, a uitat de oamenii care muncesc, iar salariile lor atunci<br />

s-au înjumåtå¡it, a uitat de oamenii såraci, de oamenii tri¿ti,<br />

de oamenii supåra¡i, iar durerea lor a devenit insuportabilå.<br />

Noi înså, PSD, împreunå cu oamenii aceste ¡åri nu avem<br />

dreptul så uitåm acea perioadå. Trebuie så facem în a¿a fel<br />

încât acele lucruri så nu se mai întâmple.<br />

Nu vom uita cå regimul liberalo-¡årånist a adus ¡ara la<br />

marginea pråpåstiei, iar pe oameni pe culmile disperårii.<br />

Nu vom permite, deci så se repete în România dezastrul<br />

din perioada <strong>19</strong>97 – 2000. De aceea, vå spun dvs., candida¡i<br />

ai partidului nostru din jude¡ul Olt, dar ¿i celor 54.000 de<br />

candida¡i PSD din toate jude¡ele ¡årii, candida¡i la alegerile<br />

locale din toatå ¡ara: Fo¿tii guvernan¡i au fåcut politica partidelor<br />

politice, politica algoritmului, a alian¡elor ¿i a intereselor<br />

personale.<br />

Noi trebuie så facem politica oamenilor!<br />

Dragi prieteni,<br />

Pânå la urmå problemele oamenilor, problemele comunitå¡ii<br />

în care tråim, problemele ¡årii sunt motivele pentru<br />

care facem politicå.<br />

Cine întrå în politicå ¿i nu în¡elege cå menirea sa este de<br />

a ajuta oamenii, de a avea grijå de comunitatea în care<br />

tråie¿te, de a påstra demnitatea ¡årii nu are ce cåuta nici în<br />

politicå ¿i nici în PSD, pentru cå noi, PSD facem o politicå a<br />

demnitå¡ii, a eficien¡ei, o politicå a interesului na¡ional ¿i noi,<br />

PSD nu vom permite aventurierilor politici så distrugå din<br />

nou ¡ara. Noi, PSD guvernåm pentru oameni, alåturi de ei,<br />

noi, PSD îngrijim de binele ¿i de viitorul României. De aceea<br />

continuåm împreunå. Jude¡ul Olt voteazå PSD, România<br />

câ¿tigå cu PSD. Victorie!<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 21


Vizita de lucru la Bruxelles a domnului Adrian Nåstase,<br />

prim-ministru al României<br />

Premierul Adrian Nåstase a efectuat o vizitå de lucru la<br />

Bruxelles în intervalul 12 - 13 mai, pentru promovarea candidaturii<br />

¡årii noastre la Uniunea Europeanå. ªeful executivului<br />

de la Bucure¿ti a participat la conferin¡a interna¡ionalå<br />

pe tema extinderii europene, intitulatå generic “How Big<br />

Can The EU Get”, organizatå de Friends of Europe, la invita¡ia<br />

secretarului general al organiza¡iei, domnul Giles<br />

Merrit.<br />

Evenimentul, al treilea dintr-o serie de conferin¡e anuale<br />

similare, s-a bucurat de o prezen¡å interna¡ionalå prestigioaså,<br />

ocazie cu care domnul Adrian Nåstase a argumentat statutul<br />

¿i pozi¡ia României în arhitectura europeanå. Aflat la<br />

Bruxelles, primul ministru al României a avut întrevederi cu<br />

pre¿edintele Comisiei Europene, Romano Prodi, ¿i comisarul<br />

european pentru extindere, Gunther Verheugen.<br />

Eveniment<br />

Consultårile cu oficialii europeni au abordat angajamentele<br />

guvernului asumate ¿i respectate în domeniile sensibile<br />

ale negocierilor: promovarea pachetului legislativ pentru reforma<br />

justi¡iei, implementarea acquis-ului în domeniul energiei,<br />

alocarea a 2.000 de posturi pentru construc¡ia institu¡ionalå<br />

în domeniul politicilor de mediu, ini¡iativele legislative<br />

de reformå a administra¡iei, de cre¿tere a transparen¡ei în<br />

exercitarea func¡iilor publice ¿i de reducere a arieratelor din<br />

economie. Întrevederea cu domnul Joacquin Almunia, Comisar<br />

European pentru Afaceri Economice ¿i Monetare, precum<br />

¿i participarea la vernisajul unei expozi¡ii de picturå<br />

româneascå, la sediul Comisiei Europene, au întregit agenda<br />

vizitei de lucru a primului ministru al României la Bruxelles.<br />

Declara¡ii ale domnilor Gunter Verheugen, comisar European<br />

pentru Extindere ¿i Adrian Nåstase, primul ministru al României,<br />

la inaugurarea expozi¡iei de picturå româneascå<br />

(Bruxelles, 12 mai 2004)<br />

22<br />

Dl. Gunter Verheugen: Este o mare plåcere pentru mine<br />

så urez bun venit nu în biroul meu ci în galeria mea de artå.<br />

Am transformat biroul meu ¿i al colegilor mei într-o galerie<br />

de artå contemporanå. Am prezentat aici picturi ¿i sculpturi<br />

din noile state membre ale Uniunii Europene. Este ultima<br />

expozi¡ie nu ¿tiu data urmåtoarei ¿i este una specialå. Mai<br />

întâi de toate doresc så urez bun venit la trei dintre arti¿tii<br />

care sunt reprezenta¡i aici la expozi¡ie: domnul Comånescu,<br />

domnul Gon¡u ¿i doresc så îi urez bun venit directorului<br />

Muzeului Na¡ional de Artå Contemporanå de la Bucure¿ti,<br />

domnului Oroveanu care ne-au sprijinit în organizarea acestei<br />

manifeståri. Mai târziu vom avea ocazia så studiem picturile<br />

pe care le ve¡i dori. Arta contemporanå din România<br />

este foarte distinctå.<br />

Doresc så îl salut pe colegul meu, comisarul Janoz Potocenik<br />

care lucreazå acum împreunå cu mine. Suntem aici doi<br />

comisari. Janoz Potocenik vine din Slovenia, Slovenia a fost<br />

deja reprezentatå aici ¿i nu doresc så fac ierarhii, dar trebuie<br />

så ¿tiu ceea ce exprimå picturile din România. Cum este perceputå<br />

aceastå ¡arå? România este o combina¡ie fantasticå a<br />

unei anumite tradi¡ii europene ¿i a unor tradi¡ii na¡ionale<br />

române¿ti specifice în picturå ¿i sculpturå.<br />

A¿ dori så vå prezint un responsabil din cabinetul meu<br />

care a organizat expozi¡ia împreunå cu autoritå¡ile române ¿i<br />

cu arti¿tii. Arti¿tii reprezenta¡i aici se bucurå de o mare recunoa¿tere<br />

nu numai în România dar ¿i la scarå interna¡ionalå.<br />

Ei au fost recunoscu¡i ca arti¿ti de marcå ai ¡årii dumneavoastrå,<br />

la expozi¡ii de artå ¿i lucrårile arti¿tilor contemporani<br />

români sunt cunoscute pretutindeni. ªtiu domnule<br />

prim ministru cå dumneavoastrå sunte¡i un mare cunoscåtor<br />

al artei din ¡ara dumneavoastrå, sunte¡i colec¡ionar, unele<br />

dintre picturile care sunt permanent aici în birou sunt gra¡ie,<br />

dumneavoastrå, domnule prim-ministru. Vå pot spune cå<br />

adeseori vizitatorii mei discutå despre picturile române¿ti ¿i<br />

atunci încerc så explic de ce consider cultura atât de importantå<br />

pentru ideea de integrare europeanå. Identitatea europeanå<br />

este importantå. Nu cred cå putem defini identitatea<br />

europeanå în termeni geografici, va fi dificil de definit chiar<br />

¿i în termeni politici.<br />

Trebuie så discutåm ce au în comun lucrurile de artå<br />

provenind din Finlanda, România, Irlanda. Dacå studiezi<br />

atent arta din aceste ¡åri, observi cå sunt rådåcini europene în<br />

toate aceste ¡åri ¿i aceste rådåcini sunt foarte vizibile. Vå<br />

mul¡umesc foarte mult pentru sprijinul dumneavoastrå, pentru<br />

expozi¡ia de picturå româneascå. Så explicåm de ce<br />

România este o ¡arå în inima Europei ¿i doresc så folosesc<br />

aceastå ocazie pentru a face comentarii foarte scurte. Sper ¿i<br />

sunt încrezåtor cå va fi posibil dupå ¿ase luni când expozi¡ia<br />

se va apropia de sfâr¿it toate capitolele de negociere cu<br />

România så fie încheiate. Precum ¿ti¡i au fost dezbateri în<br />

România în urmå cu câteva luni. Primul ministru ¿i Guvernul<br />

au reac¡ionat rapid ¿i în for¡å, suntem în contact permanent<br />

cu ei ¿i aståzi existå foarte multe informa¡ii despre ceea ce a<br />

fåcut ¡ara pentru a-¿i consolida eforturile, a îndeplini toate<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Eveniment<br />

cerin¡ele.<br />

Trebuie så mårturisesc cå sunt impresionat de viteza ¿i de<br />

calitatea pregåtirilor de aderare din România, îndemnåm<br />

Guvernul så continue. Suntem pe deplin de acord cå trebuie<br />

så ne concentråm nu numai asupra capitolelor de negociere<br />

ca atare, aceasta este numai parte a problemei, dar trebuie så<br />

ne concentråm asupra modalitå¡ii de îmbunåtå¡ire a situa¡iei<br />

politice ¿i economice a ¡årii care într-o pozi¡ie mult mai dificilå<br />

decât toate celelalte ¡åri candidate - dar trebuie så repet,<br />

România a avut cea mai grea mo¿tenire. Picturile de aici<br />

prezintå ¡ara din care provin, de multe ori speciali¿tii în aceste<br />

picturi reflectå istoria unei ¡åri. Trebuie så luåm în considerare<br />

progresul ¿i i-am promis primului ministru un sprijin<br />

deplin al Comisiei în îndeplinirea obiectivelor ¿i în încheierea<br />

tuturor capitolelor înainte de sfâr¿itul acestui an ¿i în<br />

garantarea aderarea României la începutul lui 2007. Este un<br />

obiectiv realist ¿i cred cå prin eforturi unite putem så-l<br />

atingem. Domnule Prim ministru vå mul¡umesc cå a¡i venit,<br />

este o mare onoare pentru mine cå a¡i venit personal la<br />

Bruxelles pentru a ajuta la deschiderea acestei mici expozi¡ii<br />

¿i a¿ fi foarte încântat så spune¡i câteva cuvinte.<br />

Dl. Adrian Nåstase: Vå mul¡umesc foarte mult domnule<br />

Comisar.<br />

Dragi prieteni,<br />

Dragi colegi,<br />

Este o nouå lume aici. De fiecare datå când vin la Bruxelles,<br />

percep Uniunea Europeanå prin ochii unor arti¿ti diferi¡i<br />

¿i dupå pårerea mea, Comisarul a avut o idee excelentå<br />

de a adapta dimensiunea culturalå a fiecårui stat candidat<br />

la atmosfera de la Bruxelles aråtându-le astfel arti¿tilor no¿tri<br />

cå nu pot tråi în izolare. Odatå ce cålåtorim liber, fårå vize<br />

este mult mai u¿or så împårtå¿im valori ¿i så învå¡åm unul de<br />

la altul. Sunt foarte impresionat de ini¡iativa Comisarului de<br />

a organiza aici o expozi¡ie a arti¿tilor români, sunt foarte<br />

mândru de acest lucru. Sunt foarte mândru de ei ¿i de noi<br />

deoarece acest eveniment este cel mai bun indiciu al faptului<br />

cå la baza acestor negocieri ale noastre cu Uniunea<br />

Europeanå stau valori comune. Împårtå¿im acelea¿i idei<br />

despre viitorul Europei, dorim så fim o familie.<br />

Nu voi face prea multe comentarii despre artå deoarece<br />

am fost atât de impresionat de declara¡ia politicå a domnului<br />

Comisar cå nu pot så må concentrez asupra artei în acest<br />

moment.<br />

Doresc så fac cunoscut faptul cå suntem foarte hotårâ¡i så<br />

mergem înainte. Este parte a unei mo¿teniri låsatå de acei<br />

români renumi¡i înainte de cel de-al doilea råzboi mondial,<br />

de cei care au påråsit ¡ara dupå cel de-al doilea råzboi mondial<br />

¿i au tråit în alte ¡åri. Sunt sigur cå ei ar fi foarte mândri<br />

la rândul lor så tråiascå momentele când : România a început<br />

så facå parte dintr-o Europå culturalå, o nouå Europå în sensul<br />

cå Europa va avea în România un membru ¿i un partener.<br />

Sunt foarte bucuros cå vom deschide la Bucure¿ti în câteva<br />

zile un nou sediu pentru Muzeul de Artå Contemporanå,<br />

noua clådire va fi pregåtitå så gåzduiascå multe alte picturi ¿i<br />

sculpturi, artefact-uri deoarece dorim så creåm un spa¡iu<br />

pentru avangarda româneascå ¿i pentru arta contemporanå<br />

pentru a vedea ceea ce rezistå timpului. Dacå acum spunem<br />

celorlal¡i cå aceasta este o picturå care a fost vândutå recent<br />

pentru suma de 100 de milioane de dolari atunci toatå lumea<br />

va spune cå este în regulå. Dar am trecut printr-o perioadå de<br />

acordare a valorilor printr-o opera¡ie de “veni¡i ¿i lua¡i”. Pe<br />

ce bazå apreciem valoarea picturilor care se realizeazå în<br />

prezent? Avem nevoie de un muzeu, de un loc unde så evaluåm<br />

ceea ce va rezista timpului si ceea ce este legat de gusturile<br />

genera¡iei noastre. De aceea, acest tip de expozi¡ie ¿i de<br />

muzeu sunt absolut necesare, nu toate aceste picturi vor<br />

rezista la testului timpului dar multe dintre ele vor fi parte a<br />

ceea ce încercåm acum så construim – o nouå culturå, o nouå<br />

culturå europeanå.<br />

Doresc så vå mul¡umesc încå o datå domnule Comisar<br />

pentru ceea ce face¡i ¿i ceea ce a¡i fåcut pentru România ¿i în<br />

numele compatrio¡ilor ¿i a arti¿tilor de aici, permite¡i-mi så<br />

afirm cå suntem foarte mândri de aceastå realizare.<br />

Conferin¡a de preså sus¡inutå de domnii Gunter Verheugen, comisar<br />

european pentru extindere, ¿i Adrian Nåstase, primul ministru al României<br />

(Bruxelles, 12 mai 2004)<br />

Dl. Gunter Verheugen: Doamnelor ¿i domnilor<br />

A fost un eveniment foarte plåcut care ne-a reunit în<br />

aceasta dupå-amiazå. Pe lângå aceasta am avut ¿i o discu¡ie<br />

lungå ¿i de substan¡a asupra stadiului actual al procesului de<br />

aderare. De asemenea, am avut o întâlnire constructiva ¿i<br />

amicalå ¿i cu domnul Romano Prodi, pre¿edintele Comisiei<br />

Europene. Ceea ce pot så vå spun aståzi este cå vedem în<br />

mod clar un dinamism nou, impresionant, în pregåtirea<br />

României pentru aderare. Am încercat så facem un bilan¡ al<br />

progreselor realizate pânå în prezent de la ultima noastrå<br />

întâlnire de acum câteva luni ¿i ne-am concentrat asupra<br />

unor domenii cruciale: reforma administrativå, reforma<br />

justi¡iei, continuarea reformei economice, lupta împotriva<br />

corup¡iei ¿i îmbunåtå¡irea managementului fondurilor UE.<br />

Pentru toate aceste domenii Primul ministru a prezentat<br />

legisla¡ia care este fie deja adoptata, fie se aflå în Parlament<br />

spre adoptare. A explicat, de asemenea, ceea ce domnia sa ¿i<br />

Guvernul sau au realizat pânå în prezent. Cred cå trebuie så<br />

recunoa¿tem cå România face progrese mari ¿i acestea vor fi<br />

luate în considerare de UE în momentul prezentårii<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 23


Eveniment<br />

Raportului de ¡arå privind progresele î<strong>nr</strong>egistrate care va stabili<br />

daca vom putea încheia negocierile cu România sau nu<br />

anul acesta. Raportul va fi prezentat la începutul lunii octombrie,<br />

la sfâr¿itul mandatului actualei Comisii. Am mai discutat<br />

despre stadiul actual al negocierilor ¿i am fost de acord ca<br />

pe durata pre¿edin¡iei irlandeze så putem închide câteva<br />

capitolele substan¡iale. Trebuie så ne concentråm pe trei<br />

capitole care sunt dificile dar nu numai pentru România.<br />

Aceste capitole sunt dificile in orice condi¡ii, må refer la:<br />

justi¡ie ¿i afaceri interne, mediu ¿i competi¡ie. Aceste capitole<br />

vor fi închise pe durata pre¿edin¡iei olandeze.<br />

Este normal så avem intre 4 ¿i 6 capitole deschise pentru<br />

ultima etapå a negocierilor deci România este cu adevårat pe<br />

calea cea bunå. Mesajul pe care atât eu cât ¿i pre¿edintele<br />

Prodi l-am transmis premierului Nåstase este så continue cu<br />

eforturi sus¡inute ¿i så arate o puternica voin¡å politicå în<br />

¡arå, pentru a convinge pe toata lumea cå România trebuie så<br />

parcurgå ultima etapå pentru a fi gata så încheie negocierile<br />

pânå la sfâr¿itul anului. Pentru UE obiectivul este, a¿a cum<br />

¿ti¡i, så primeascå România ca membru cu drepturi depline<br />

al UE la începutul anului 2007 ¿i pentru atingerea acestui<br />

obiectiv nu avem timp de pierdut. ¡ara beneficiazå de întreaga<br />

noastrå sus¡inere ¿i trebuie så obiectez în mod ferm împotriva<br />

ideii unei eventuale întârzieri a negocierilor de aderare<br />

a României, în scopul creårii unui nou grup la care României<br />

så i se alåture Croa¡ia ¿i Turcia.<br />

Pozi¡ia este foarte clarå ¿i nu este punctul meu de vedere<br />

ci este pozi¡ia adoptatå de UE: România ¿i Bulgaria fac parte<br />

din runda actuala de extindere. Aceastå rundå nu s-a încheiat<br />

cu aderarea celor 10 ¡åri, ea va fi completå numai dupå aderarea<br />

României ¿i Bulgariei. Suntem în continuare în cadrul<br />

primei runde a extinderii, România ¿i Bulgaria au avut nevoie<br />

de mai mult timp decât celelalte state ¿i nu este vorba<br />

aici de capacitå¡i de negociere ci de recunoa¿terea faptului cå<br />

ambele ¡åri atât din punct de vedere politic cât ¿i economic<br />

au fost mai slabe decât celelalte candidate. Nu este responsabilitatea<br />

lor, aceasta ¡ine de trecut. Asta a fost ceea ce am<br />

discutat aståzi. Selec¡ia de picturi din cabinetul meu aratå in<br />

mod clar cå România este o ¡arå europeanå ¿i cå nu este nici<br />

un motiv ca România sa nu fie mândra de acest lucru. Arta<br />

contemporanå a României se ridicå la cele mai înalte standarde<br />

europene.<br />

Dl. Adrian Nåstase: Vreau doar så spun cå am avut ca<br />

de fiecare datå o discu¡ie interesantå ¿i prieteneascå. Pot så<br />

spun cå a¿a cum a demonstrat de fiecare datå, Comisia Europeanå,<br />

este hotårâtå sa men¡inå calendarul stabilit la Bruxelles.<br />

Acum depinde de noi så ne îndeplinim angajamentele<br />

¿i så continuåm reformele.<br />

Dacå nu vom reu¿i va fi din vina noastrå.<br />

Discu¡ia mea de aståzi cu comisarul Verheugen ¿i cu<br />

pre¿edintele Prodi mi-a întårit convingerea cå existå foarte<br />

multå disponibilitate pentru a ne ajuta in depå¿irea obstacolelor<br />

¿i acum depinde de noi så ne facem temele ¿i så finalizåm<br />

capitolele de negocieri pânå la sfâr¿itul anului 2004.<br />

Sunt foarte multe lucruri de fåcut, ¿tim asta. Multe alte<br />

24<br />

lucruri vor mai fi importante pentru noi atât pe parcursul<br />

anului 2005 ¿i 2006 ¿i vom continua. ªtim cå România este<br />

încå în urmå ¿i cå sunt încå multe lucruri de fåcut dar este<br />

important så fim con¿tien¡i cå avem sprijinul prietenilor<br />

no¿tri din Bruxelles. ¿tim cå procesul modernizårii ¡årii<br />

poate fi fåcut într-un mod mai bun cu sprijinul UE ¿i a<br />

Comisiei.<br />

De aceea, nu mai doresc så adaug alte comentarii<br />

deoarece tot ceea ce a fost mai important a fost deja spus de<br />

cåtre comisarul Verheugen. În ce prive¿te expozi¡ia de artå<br />

contemporanå româneasca sunt foarte încântat cå ¿i cultura<br />

noastrå este consideratå acum ca fiind parte a schimbului<br />

cultural, din valorile comune europene ¿i cå arti¿tii români<br />

au contribuit la transmiterea unui mesaj foarte clar ¿i aici, la<br />

Bruxelles, ¿i anume cå apar¡inem acelea¿i comunitå¡i.<br />

Reporter (Mihaela Gherghisan, RFI): Må întreb dacå<br />

România ¿i Bulgaria vor så închidå negocierile în acest<br />

an, ce fel de mecanism ave¡i în vedere pentru continuarea<br />

monitorizårii acestor ¡åri?<br />

Dl. Gunter Verheugen: Acela¿i pe care l-am utilizat ¿i<br />

pentru celelalte 10 ¡åri, exact acela¿i. A fost un mecanism<br />

care ¿i-a dovedit succesul pentru cele 10 ¡åri, avem aceastå<br />

experien¡å, nu avem nici un motiv pentru a-l schimba. Va fi<br />

exact acela¿i.<br />

Reporter (Oana Lungescu, BBC): Domnule comisar,<br />

tuturor ne-au plåcut tablourile dar nu sunte¡i îngrijorat<br />

cå din tabloul politic din România lipsesc ni¿te mini¿tri<br />

cheie, cum ar fi ministrul afacerilor externe ¿i ministrul<br />

de interne care sunt implica¡i în campania electoralå? Nu<br />

va reprezenta acest lucru un pas înapoi pentru pregåtirea<br />

României? De asemenea, am fost uimitå mai devreme<br />

de declara¡ia dumneavoastrå cu privire la faptul<br />

cå data de 2007 pentru aderarea României este calificatå<br />

drept realistå în timp ce înainte spunea¡i cå este un termen<br />

ambi¡ios dar realist. Care este diferen¡a?<br />

Dl. Gunter Verheugen: Este realist. Probabil, eforturile<br />

demonstrate, hotårârea fermå ¿i noul dinamism pentru pregåtire<br />

pe care le-am våzut in tara. Nu vreau så comentez cu<br />

privire la deciziile interne, cum ar fi membri ai guvernului<br />

care candideazå pentru alegerile locale.<br />

Dl. Adrian Nåstase Domnule comisar sunt angajat personal<br />

¿i acest fapt este cel mai important pentru Cabinetul<br />

meu. Conduc Guvernul ¿i sunt sigur cå vom putea lua toate<br />

deciziile ¿i måsurile necesare.<br />

Dl. Gunter Verheugen: Dacå Mircea care este un prieten<br />

de-al meu bun va fi primarul Bucurestiului cred cå premierul<br />

¿tie exact cât de profitabil este acest lucru ¿i va gåsi<br />

un înlocuitor pe måsurå. Aceasta nu este înså problema mea<br />

¿i nu am de ce så fac comentarii pe acest subiect. În¡eleg<br />

motivele politice din spatele acestei decizii dar nu am cali-<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Eveniment<br />

tatea så comentez.<br />

Reporter (Magdalena Anghel, TVR1): A¡i discutat ¿i<br />

despre adop¡iile interna¡ionale?<br />

Dl. Gunter Verheugen: Am abordat ¿i acest subiect<br />

printre altele ¿i am repetat pozi¡ia UE conform cåreia sistemul<br />

adop¡iilor interna¡ionale într-un viitor stat membru trebuie<br />

så fie în concordan¡å cu legisla¡ia interna¡ionalå, cu conven¡iile<br />

interna¡ionale ¿i ca legisla¡ia din România trebuie så<br />

atingå aceste standarde. In al doilea rând, structurile de implementare<br />

trebuie så existe ¿i så fie func¡ionale pentru aplicarea<br />

corespunzåtoare a legii ¿i evitarea abuzurilor din trecut.<br />

Proiectul de lege care se aflå în Parlamentul român este<br />

subiectul unei evaluåri din partea unui grup de exper¡i europeni<br />

de nivel înalt înfiin¡at de curând de Comisie. A¿tept<br />

rezultatele acestei evaluåri care vor fi aduse la cuno¿tin¡a<br />

premierului odatå definitivate.<br />

Reporter (Gunnar Krueger, ZDF/ARTE): De ce sunte¡i<br />

convins cå România trebuie så facå parte din UE, ce<br />

o face din punct de vedere cultural atât de importanta<br />

pentru UE?<br />

Dl. Gunter Verheugen: Din punct de vedere cultural,<br />

România ca ¿i celelalte state candidate sunt state europene cu<br />

bogate ¿i puternice tradi¡ii culturale care sunt in mod clar<br />

europene ¿i fårå contribu¡ia arti¿tilor acestor ¡åri cultura<br />

europeanå nu ar putea fi justificatå. Cultura este cea mai<br />

bunå punte de legåturå pentru a explica cetå¡enilor europeni<br />

motivul pentru care apar¡inem acelea¿i comunitå¡i, bazatå pe<br />

acela¿i sistem de valori. Extinderea UE nu a început pornind<br />

de la culturå, este un lucru important dar motivul principal<br />

pentru care negociem cu Romania este unul strategic.<br />

Dl. Adrian Nåstase: Permite¡i-mi så comentez acest<br />

aspect. Românii se considerå ca apar¡inând din totdeauna familiei<br />

europene. La începutul secolului XX, românii fåceau<br />

parte din avangarda artisticå, må refer la Brancusi, Brauner<br />

dar ¿i la alte nume sonore din dramaturgie ¿i literaturå. Alåturându-ne<br />

familiei europene ¿i Uniunii Europene ne va<br />

ajuta så participåm la actul creator ¿i så facem parte ¿i din<br />

avangarda secolului XXI. Este important pentru noi, pentru<br />

ca ne va oferi posibilitatea så venim cu creativitatea românilor<br />

precum ¿i cu ambi¡ia lor de a îmbogå¡i cultura europeanå.<br />

A¿a cum spunea domnul Comisar este numai o parte<br />

din proces, este un segment important. Aderarea României la<br />

UE a fost sus¡inutå in procent de 80%, aceasta se bazeazå pe<br />

faptul ca romanii au considerat ca dupå cel de-al doilea<br />

råzboi mondial, dupå în¡elegerea de la Ialta au fost înlåtura¡i<br />

din familia europeanå. In prezent, existå o puternicå for¡å<br />

motrice în ¡arå care determinå Guvernul ¿i toate partidele<br />

politice så participe prin intermediul arti¿tilor, studen¡ilor, a<br />

mediului academic la via¡a Europei. De aceea, politica si cultura<br />

se completeaza reciproc în procesul de modernizare a<br />

tarii.<br />

Dl. Gunter Verheugen: Am uitat så spun un singur<br />

lucru. Expozi¡ia de aici este a¿a cum am afirmat mai<br />

devreme – ultima expozi¡ie de acest gen. A fost interesant så<br />

se constate cå vizitatorii au fost întotdeauna con¿tien¡i cå a<br />

fost ceva special ¿i cum linia compozi¡ionalå este întotdeauna<br />

un subiect de discu¡ii, existå întotdeauna o discu¡ie despre<br />

arta contemporanå. Dar nimeni nu i-a întrebat pe vizitatori<br />

dacå î¿i pot imagina cårei ¡åri îi apar¡ine o anumitå sculpturå.<br />

Este o excep¡ie ca vreun vizitator så afirme: “Aceastå sculpturå<br />

este din Slovenia sau Bulgaria sau România”. Acest<br />

lucru demonstreazå cå existå o identitate culturalå în Europa,<br />

nu se poate defini arta româneascå ca pur româneascå sau<br />

cea estonianå ca pur estonianå deoarece existå o artå europeanå.<br />

Dl. Adrian Nastase: Asta înseamnå cå este o artå<br />

româneascå care este ¿i europeanå în acela¿i timp.<br />

Dl. Gunter Verheugen: Da, sigur.<br />

Interven¡ia domnului Adrian Nåstase, primul-ministru al României,<br />

în cadrul conferin¡ei „Harnessing the power of EU enlargement”<br />

(Bruxelles, 13 mai 2004)<br />

Doamnelor ¿i domnilor,<br />

Pregåtisem un discurs spectaculos, cuprinzând o mul¡ime<br />

de informa¡ii interesante despre România, motivul pentru<br />

care meritåm så devenim membri ai Uniunii Europene.<br />

Dar cred cå ar fi mult mai bine dacå a¿ citi câteva din datele<br />

pe care le-am pregåtit pentru aståzi, a¿a încât så vå pute¡i<br />

face o pårere despre ceea ce credem noi cu privire la procesul<br />

privind viitorul Europei. Permite¡i-mi, de asemenea, så<br />

men¡ionez cå noi ne consideråm, în multe privin¡e, un membru<br />

de facto al Uniunii Europene. Comisarul Verheugen a<br />

avut amabilitatea de a men¡iona faptul cå în anul 2007, am<br />

putea deveni membri ai Uniunii Europene; mai sunt multe<br />

lucruri de fåcut pânå atunci, dar cred cå este important cå<br />

avem posibilitatea de a participa la aceastå fantasticå dezbatere<br />

privind viitorul Europei. Din când în când, dupå<br />

numeroase realizåri, este necesar un moment de viziune, de<br />

curaj ¿i, ceea ce m-a ¿ocat în ultimele luni a fost aceastå alåturare<br />

a dezbaterii privind extinderea Uniunii Europene cu<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 25


Eveniment<br />

dezbaterea privind noua identitate a Uniunii Europene.<br />

Procesul extinderii, un proces orizontal, nu poate continua<br />

fårå a lua în considerare aspectul vertical, reforma internå,<br />

cum a fost men¡ionat de cåtre Comisie. Pentru Uniunea<br />

Europeanå este clar cå noua realitatea teritorialå coincide<br />

cu faptul cå trebuie så contractåm o nouå identitate politicå,<br />

atingând, în cele din urmå, un fel de statut global pentru<br />

Uniunea Europeanå, lucru absolut normal o datå ce Uniunea<br />

Europeanå î<strong>nr</strong>egistreazå o anumitå putere economicå. Din<br />

punct de vedere economic, 80% din comer¡ul României se<br />

realizeazå cu statele membre ale Uniunii Europene, în interiorul<br />

sistemului, în interiorul pie¡ei europene. Este important<br />

så în¡elegem cum procesul extinderii UE ar putea afecta<br />

coeziunea la nivelul opiniei publice din aceste ¡åri, câte crize<br />

pot fi evitate în mod eficient de conducåtorii acestor ¡åri. Din<br />

nefericire, UE se confruntå în prezent nu numai cu problema<br />

finalizårii Proiectului Constitu¡iei, nu numai cu campania<br />

electoralå pentru un nou Parlament European, nu numai cu<br />

problema Ciprului, nu numai cu problemele privind începerea,<br />

sau nu, a negocierilor cu Turcia, nu numai cu problema<br />

obi¿nuirii cu cele 10 noi state membre, dar ¿i cu presiunea<br />

exercitatå de ¡årile vecine de a deveni membre ale<br />

UE. Ce solu¡ii putem oferi? Cât de repede poate începe un<br />

nou proces de extindere a UE? Comisarul Verheugen ne-a<br />

oferit o serie de råspunsuri.<br />

Cred cå este importantå ¿i modalitatea în care sunt privite<br />

lucrurile din perspectiva ¡årilor est-europene. Pentru România,<br />

dar ¿i pentru români, perioada de dupå cel de-al doilea<br />

råzboi mondial a fost o perioadå plinå de frustråri, deoarece<br />

divizarea Europei ne-a separat de valorile pe care întotdeauna<br />

le-am considerat ca fiind ale noastre. Acordul de la Yalta<br />

ne-a împins departe, cåtre est, ¿i în termeni ideologici, ¿i,<br />

timp de o jumåtate de secol, genera¡ii întregi de români au<br />

suferit din cauza acestei rupturi. Existå o presiune psihologicå<br />

foarte clarå la nivelul ¡årii noastre, ¿i am convingerea cå<br />

acest lucru este valabil ¿i în cazul celorlalte ¡åri, de exemplu<br />

Bulgaria sau ¡åri din zona Balcanilor.<br />

Oamenii au acela¿i fel de a gândi. Cum putem oferi solu¡ia<br />

potrivitå? Cum va afecta perspectiva extinderii UE natura<br />

rela¡iilor din zonå ¿i a rela¡iilor cu vecinii no¿tri? A¿ dori<br />

så vå dau un exemplu despre cum ne-am schimbat în totalitate<br />

natura rela¡iilor cu Ungaria, datoritå perspectivei României<br />

¿i Ungariei de a deveni membri ai acelora¿i organiza¡ii,<br />

NATO ¿i UE. Consider cå aceastå schimbare totalå este un<br />

exemplu foarte bun al perspectivei oferite de UE sau de<br />

NATO, din punctul de vedere al securitå¡ii.<br />

Acest lucru a contribuit la schimbarea naturii rela¡iilor<br />

din zonå, care, uneori, au fost destul de tensionate, datoritå<br />

unor dispute care au devenit subiect de discu¡ie pentru politicieni<br />

¿i pentru opinia publicå. Nu voi intra în detalii, dar permite¡i-mi<br />

så men¡ionez cå acest lucru se datoreazå în¡elepciunii<br />

liderilor de la Bruxelles ¿i din celelalte capitale ale<br />

Uniunii Europene, care au în¡eles cå cea mai bunå modalitate<br />

de rezolvare a problemelor trecutului este de a oferi o nouå<br />

perspectivå asupra viitorului pentru cei care locuiesc într-o<br />

zonå unde existå sau au existat diverse conflicte.<br />

26<br />

De aceea, acordåm o aten¡ie deosebitå rela¡iilor cu ¡åri<br />

din fosta Iugoslavie, care nu au inten¡ii clare în rela¡ia cu UE.<br />

Întotdeauna oferim exemplul UE, care a men¡inut legåtura ¿i<br />

a încurajat unele dintre ¡årile fostei Iugoslavii, Slovenia,<br />

Croa¡ia, ¿i acest lucru a fost posibil prin oferirea unei perspective<br />

favorabile, pozitive. Din acest punct de vedere, consider<br />

cå Uniunea Europeanå ¿i sistemul din Bruxelles func-<br />

¡ioneazå asemenea unui aspirator, care încearcå så elimine<br />

aspectele negative ale sistemului, oferind perspective bune.<br />

Acest tip de aspirator trebuie så func¡ioneze în continuare,<br />

existå ¿i alte state din fosta Iugoslavie, deoarece, oferind<br />

aceastå perspectivå, UE gråbe¿te procesul de modernizare în<br />

acele state, ¿i acest lucru este valabil ¿i pentru Turcia. Consider,<br />

în primul rând, cå Europa nu poate avea un caracter<br />

global fårå a fi reunitå ¿i, în al doilea rând, fårå a folosi toatå<br />

puterea economicå, toate capacitå¡ile acestor ¡åri europene.<br />

De aceea, am convingerea cå acest an va fi un an important<br />

în a gåsi råspunsuri la unele dintre aspectele pe care le-am<br />

ridicat la începutul interven¡iei mele, ¿i care sunt cunoscute<br />

aici, la Bruxelles. Am convingerea cå, începând cu anul<br />

viitor, un nou proces de gândire va fi esen¡ial pentru viitor.<br />

Multe lucruri sunt în schimbare în jurul nostru. Una din<br />

problemele care råmâne deschiså este rela¡ia dintre Europa ¿i<br />

Statele Unite. Existå o oarecare tensiune datoritå modului de<br />

abordare a situa¡iei din Irak. Acest lucru se mai datoreazå<br />

faptului cå Europa, timp de decenii, s-a concentrat asupra<br />

economiei, acceptând, în acela¿i timp, cå problemele de<br />

securitate vor fi rezolvate financiar ¿i decizional de SUA.<br />

Dispunând de o nouå putere economicå ¿i în cåutarea unei<br />

noi identitå¡i politice, este clar cå Europa trebuie så decidå<br />

asupra propriei politici externe comune ¿i a politicii externe<br />

de apårare comune. Acest lucru implicå mai multe cheltuieli,<br />

dar, în acela¿i timp, ¿i noi orizonturi pentru Europa privind<br />

securitatea globalå. ªi acest lucru trebuie discutat. Dar, sunt<br />

de acord cu dl. comisar Verheugen: un parteneriat puternic<br />

cu Statele Unite este esen¡ial, nu numai pentru Europa ¿i<br />

Statele Unite, dar ¿i pentru noul echilibru în lume, luând în<br />

considerare noile pericole care, în mod evident, ne amenin¡å<br />

din partea unor actori ne-statali.<br />

Existå ¿i alte teme pe care a¿ fi tentat så le abordez. Sunt<br />

tentat så vå men¡ionez faptul cå România poate aduce întradevår<br />

o valoare adåugatå Europei. Existå multe aspecte în<br />

discursul meu scris, pe care sper cå ve¡i avea câteva minute<br />

så îl parcurge¡i, deoarece nu doresc så insist asupra lor. În<br />

opinia mea, rela¡ia dintre România ¿i Uniunea Europeanå<br />

cunoa¿te o lungå tradi¡ie, rådåcini adânci, dar ¿i un proces<br />

îndelungat înaintea noastrå. Ne vom ajuta reciproc, de¿i<br />

Uniunea Europeanå va ajuta România într-o mai mare<br />

måsurå, deoarece, în aceste momente, avem nevoie de sprijinul<br />

ei. Dar, sunt convins cå, pe parcurs, ¿i România va<br />

aduce UE o contribu¡ie importantå în multe feluri. De aceea,<br />

dragi prieteni, må aflu aici, deoarece dorim så continuåm<br />

negocierile cu Comisia, iar ieri, Comisarul s-a întâlnit cu<br />

mine ¿i am convingerea cå acest tip de discu¡ii vor fi foarte<br />

importante pentru dezvoltarea României, pentru standardizarea<br />

regiunii care întotdeauna a creat probleme. Sunt sigur<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Eveniment<br />

cå aceastå rela¡ie amicalå, care a fost consolidatå pe parcursul<br />

ultimilor ani, va avea rezultate pozitive. De aceea, doresc<br />

så vå mul¡umesc pentru invita¡ia de a participa la aceastå<br />

dezbatere ¿i sunt pregåtit så råspund la întrebåri. Organizarea<br />

acestui tip de dezbatere a fost o idee excelentå.<br />

Giles Merritt<br />

(Secretar General al Organiza¡iei<br />

„Friends of Europe”)<br />

Vå mul¡umesc foarte mult, domnule prim-ministru<br />

Adrian Nåstase, pentru cuvintele dumneavoastrå amabile,<br />

cât ¿i pentru comentariile dumneavoastrå. Cine<br />

dore¿te så îi adreseze o întrebare domnului Nåstase?<br />

Întrebare: - Ne pute¡i spune câteva cuvinte despre<br />

vecinii dumneavoastrå din partea de est a ¡årii, Republica<br />

Moldova? Ce ar trebui så facå Uniunea Europeanå<br />

pentru a accelera aderarea lor în urmåtorii 10 – 15<br />

ani?<br />

Dl. Adrian Nåstase: Nu doresc så comentez foarte mult<br />

asupra acestui aspect, este o întrebare foarte bunå, desigur,<br />

mai ales pentru faptul cå dl. comisar a indicat faptul cå, pentru<br />

moment, procesul extinderii - nu voi spune cå va fi stopat<br />

- necesitå ceva timp pentru a fi relansat. Comisarul<br />

Verheugen a men¡ionat ¿i Republica Moldova care va continua<br />

cu transformårile interne ¿i cu pregåtirea unui anumit<br />

tip de viitor. Foarte multe depinde de ei.<br />

Dupå cum ¿ti¡i, au loc numeroase transformåri în<br />

Republica Moldova, care a considerat întotdeauna cå ar trebui<br />

så fie cât mai aproape de Uniunea Europeanå ¿i, în opinia<br />

mea, este în interesul Republicii Moldova, dar ¿i al Uniunii<br />

Europene, så încurajåm aceastå tendin¡å. Sunt convins cå<br />

acest lucru este în favoarea celor din Republica Moldova ¿i<br />

i-ar ajuta så nu mai depindå atât de mult de resursele economice,<br />

de resursele energetice din Est, dar cei de acolo trebuie,<br />

ei în¿i¿i, så decidå asupra acestui aspect. În acela¿i<br />

timp, cetå¡enii Republicii Moldova trebuie så ¿tie cå existå o<br />

¿anså ca ¡ara lor så adere la Uniunea Europeanå, la un<br />

moment dat, într-un fel sau altul. Aceasta este pårerea mea,<br />

dar ¿i speran¡a mea.<br />

Giles Merritt: Vå rog så vå prezenta¡i pentru ca<br />

domnul prim-ministru så ¿tie cine a pus întrebarea.<br />

Întrebare (Victor Tucå, Dilema Veche) - Am o singurå<br />

întrebare pentru domnul prim-ministru. Vå rog så ne<br />

spune¡i în câteva cuvinte care sunt cele mai importante<br />

valori care recomandå România ca viitor membru al<br />

Uniunii Europene.<br />

Dl. Adrian Nåstase: - Este dificil de råspuns în câteva<br />

cuvinte deoarece, mai întâi, trebuie datå defini¡ia valorilor în<br />

termenii aderårii la o organiza¡ie. Mai întâi, cred cå ar trebui<br />

så facem referire la tradi¡ii, la valorile pe care România a<br />

consolidat societatea modernå, încå din secolul <strong>19</strong>. ªti¡i ¿i<br />

dumneavoastrå, ca ¿i mine, de astfel, cå statul modern român<br />

a fost construit pe baza unor valori europene, vest-europene,<br />

care au fost aduse în România de politicieni extraordinari ai<br />

secolului <strong>19</strong>, din Fran¡a, din Germania. Primul råzboi mondial<br />

a creat condi¡iile pentru crearea unui stat bazat pe valorile<br />

occidentale. De aceea, cea mai bunå dovadå a faptului cå<br />

România a fost creatå ca stat modern în prima jumåtate a<br />

secolului 20 poate fi gåsitå în modul în care societatea<br />

românå a fost creatå dupå primul råzboi mondial ¿i înainte de<br />

cel de-al doilea råzboi mondial. De ceea am men¡ionat frustrarea<br />

genera¡iilor de dupå cel de-al doilea Råzboi mondial ¿i<br />

de aceea bazele au fost puse de deschizåtorii de drum, de<br />

aceia care au consolidat statul modern în România. Este<br />

vorba de aspecte privind etnicitatea, limba ¿i stabilitatea,<br />

România fiind o ¡arå latinå, în timp ce toate celelalte ¡åri din<br />

jur sunt fie slavone, sau au alte limbi. România, prin limba ¿i<br />

cultura foarte veche, este parte a Europei de Vest, ¿i acest<br />

lucru este, de asemenea, foarte important. Stråinii care vin în<br />

Bucure¿ti, ajung så în¡eleagå foarte repede titlurile ziarelor,<br />

de exemplu, ¿i chiar så citeascå reviste foarte interesante. ªi<br />

acest aspect este important.<br />

Este important ¿i faptul cå acum, dupå 14 ani în care noua<br />

genera¡ie s-a format prin intermediul cålåtoriilor, al burselor<br />

de studiu, existå, la nivelul genera¡iei tinere, o con¿tiin¡å<br />

europeanå foarte puternicå, bazatå pe valori europene. Nu<br />

doresc så comentez asupra unor valori care reprezintå baza<br />

statului modern din punctul de vedere al democra¡iei, al<br />

domniei legii, al solidaritå¡ii etc., ¿i care, într-un fel sau altul,<br />

nu sunt negociabile, la aderarea la UE. Am încercat så fac<br />

referire la ceea ce eu consider cå sunt aspectele de bazå ale<br />

viitoarei noastre identitå¡i europene.<br />

Interven¡ia domnului Gunter Verheugen, Comisar European pentru<br />

Extindere în cadrul Conferin¡ei “Harnessing the power of EU enlargement”<br />

Domnule prim ministru,<br />

Domnilor mini¿tri,<br />

Excelen¡e,<br />

Este o plåcere pentru mine så fiu prezent aici la aceastå<br />

(Bruxelles, 13 mai 2004)<br />

conferin¡å comunå organizatå de douå funda¡ii germane .<br />

Poate cå sunt singurul din aceastå salå care l-a cunoscut personal<br />

pe Ko<strong>nr</strong>ad Adenauer deoarece a locuit în acea parte a<br />

Germaniei unde m-am nåscut ¿i locuiesc în prezent. Am avut<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 27


Eveniment<br />

28<br />

ocazia de a-l întâlni când era foarte în vârstå. Ko<strong>nr</strong>ad Adenauer<br />

este un exemplu strålucit deoarece a devenit cancelar<br />

al Germaniei când avea 73 ¿i s-a men¡inut la putere14 ani,<br />

deci este o speran¡å cå voi avea realizåri în anii urmåtori. Voi<br />

sublinia numai anumite aspecte deoarece doresc så fiu succint<br />

în diminea¡a asta.<br />

Prima parte a misiunii a fost îndeplinitå, am organizat<br />

aderarea celor zece ¡åri ¿i fårå complica¡ii dupå cum pute¡i<br />

observa. Toate acele viziuni dramatice, cå dupå aderare ne<br />

vom confrunta cu o crizå a institu¡iilor Uniunii Europene,<br />

politicile ar putea deveni confuze ¿i nimic nu va mai func-<br />

¡iona, s-au dovedit a fi eronate. Nu sunt nici un fel de probleme.<br />

Un singur lucru a¿ dori så men¡ionez în acest moment:<br />

sub presiunea statelor membre am introdus un sistem<br />

de monitorizare ¿i de securitate foarte dur pentru noile state<br />

membre. Nu era necesarå introducerea nici unui sistem de<br />

securitate înainte de aderare, acest fapt demonstreazå cå<br />

noile state membre sunt suficient de pregåtite, a¿ putea spune<br />

chiar mai bine pregåtite decât statele membre din valurile<br />

anterioare de extindere. Dar aceasta face parte dintr-o dezbatere<br />

politicå ¿i sigur nu doresc så discut anumite chestiuni<br />

care sunt atât de importante în ¡åri precum Germania,<br />

Austria, anume: locurile de muncå, imigra¡ia, competi¡ia.<br />

Dar întrebarea politicå este urmåtoarea: ce înseamnå pentru<br />

Uniunea Europeanå aceastå extindere, acest proces va<br />

slåbi sau va întåri Uniunea? Am exagerat sau am råspuns<br />

unei provocåri istorice? Cunosc opinia vechii genera¡ii de<br />

politicieni europeni, precum Giscard D’ Estaing, Helmuth<br />

Schmidt, Jacques Delors în anumite privin¡e, sunt sceptici.<br />

Ei afirmå cå nu au mai fåcut acest lucru, nu ar trebui så<br />

acceptåm zece ¡åri în acela¿i timp.<br />

Dar trebuie så spun cå a fost o situa¡ie absolut unicå care<br />

nu va mai apårea vreodatå. În Europa a avut loc o revolu¡ie,<br />

a fost necesarå stabilizarea întregii regiuni între Marea Balticå<br />

¿i Marea Neagrå, pentru a oferi noilor democra¡ii care au<br />

cunoscut regimuri comuniste vreme de decenii, speran¡å ¿i<br />

orientare. Era u¿or de afirmat: “A¡i gre¿it, aderarea a zece<br />

¡åri înseamnå prea mult ¿i Uniunea nu se va descurca”. Dar<br />

care era alternativa? Întrebarea care se pune este “Cum ar fi<br />

aråtat situa¡ia din punct de vedere economic, financiar, politic<br />

în Europa dacå nu ar fi putut proiecta acela¿i nivel de<br />

stabilitate economicå ¿i politicå în acea zonå între Marea<br />

Balticå ¿i Marea Neagrå?” Ce dificilå situa¡ie ar fi fost<br />

atunci. Dar cred cå råspunsul este foarte clar: într-o situa¡ie<br />

istoricå unicå, trebuie så råspunzi printr-o nouå politicå ¿i o<br />

nouå strategie, trebuie så ai curaj, o voin¡å politicå puternicå,<br />

o reac¡ie foarte preciså. Sus¡in cu tårie ceea ce am realizat.<br />

Acum se pune problema urmåtorilor pa¿i.<br />

Cred cå este clar cå actuala rundå de extindere nu s-a<br />

încheiat, Bulgaria ¿i România au promisiuni clare, ne-am<br />

angajat så organizåm aderarea ambelor state în anul 2007.<br />

Opinia mea este cå obiectivul este ambi¡ios dar realist.<br />

Sunt necesare eforturi puternice în ambele ¡åri, domnul prim<br />

ministru Nåstase cunoa¿te acest lucru foarte bine, trebuie<br />

så-l laud pentru voin¡a politicå puternicå pe care a demonstrat-o<br />

în ¡ara sa, pentru hotårârea de a realiza reforme economice<br />

¿i politice profunde. Dificultatea în ambele ¡åri nu<br />

constå atât în încheierea de capitole, sau în adoptarea<br />

Acquis-ului comunitar, ci în principiu în sistemul guvernårii<br />

economice ¿i politice care în ambele ¡åri este mai slab decât<br />

în altele din motive care nu ¡in de responsabilitatea prezentelor<br />

guverne ci de mo¿tenirea trecutului. Dupå pårerea mea,<br />

situa¡ia este clarå, ambele ¡åri vor reu¿i, vor adera, nu trebuie<br />

så le separåm, cu siguran¡å nu trebuie så le spunem: “Acum<br />

trebuie så a¿tepta¡i pu¡in, trebuie så reflectåm la consecin¡ele<br />

aderårii celor zece ¿i pute¡i a¿tepta pânå vom avea un alt<br />

val”. Nu va fi un alt “Big Bang”, Bulgaria ¿i România sunt<br />

împreunå dar nu formeazå un nou grup, ele apar¡in primei<br />

runde de extindere. Croa¡ia, dupå pårerea mea este ultimul<br />

venit, evaluarea ei este pozitivå, ¡ara este bine pregåtitå din<br />

punct de vedere economic ¿i politic, opinia mea este cå<br />

negocierile de aderare cu Croa¡ia vor începe foarte curând.<br />

Acest lucru are o semnifica¡ie profundå nu numai pentru<br />

Croa¡ia, ci pentru întreaga regiune ¿i constituie un exemplu<br />

bun, un semnal pozitiv pentru ¡årile Balcanilor de vest.<br />

Croa¡ia nu este o ¡arå balcanicå, este o ¡arå în vest balcanicå<br />

în sensul în care Germania sau Fran¡a sunt ¡åri vest balcanice,<br />

în vestul Balcanilor. Dar totu¿i Croa¡ia a fost parte a<br />

fostei Iugoslavii, a avut legåturi apropiate cu Bosnia; ¿i ar fi<br />

foarte important så se în¡eleagå cå reformele hotårâte sunt<br />

necesare cu atât de mult cu cât situa¡ia din aceste ¡åri este cel<br />

pu¡in ambivalentå. Nu suntem pe deplin mul¡umi¡i de progresele<br />

î<strong>nr</strong>egistrate în aceste ¡åri, dar poate ar trebui så ne<br />

întrebåm dacå aceste ¡åri nu au nevoie de un stimulent puternic.<br />

Pårerea mea personalå este cå trebuie så dezvoltåm<br />

politici de stabilizare ¿i asociere care så ducå la o strategie de<br />

preaderare serioaså ¿i adecvatå, folosindu-se de bunul exemplu<br />

furnizat de Turcia unde strategia de preaderare ¿i parteneriatele<br />

de aderare au fost pline de succes.<br />

Poate va fi de ajutor acest exemplu la convingerea opiniei<br />

publice ¿i a factorilor de decizie cå fårå dezvoltare economicå<br />

¿i politicå, stabilitate regionalå ¿i reconciliere nu va fi<br />

posibil pentru aceste state så devinå membre ale familiei<br />

na¡iunilor democratice europene în viitor. U¿a este deschiså<br />

¿i depinde de ele, de viteza cu care vor implementa politici<br />

adecvate.<br />

Turcia va constitui cea mai mare problemå pentru Uniunea<br />

Europeanå la sfâr¿itul anului ¿i pot så transmit un avertisment<br />

legat de posibilitatea de a amâna decizia de a începe<br />

sau nu negocierile cu Turcia. Este impresionant dinamismul<br />

politicilor Turciei de modernizare, democratizare ¿i liberalizare.<br />

El izvorå¿te din faptul cå în 2002 la Copenhaga s-a<br />

decis ca, dupå evaluårile finale de la sfâr¿itul anului 2004, så<br />

stabilim când ¿i dacå începem negocierile; iar dacå evaluårile<br />

vor fi pozitive, negocierile vor începe fårå amânare. Ce<br />

înseamnå acest lucru? Înseamnå cå aceastå chestiune este<br />

hotårâtå iar în chestiunile de principiu, Turcia întrune¿te<br />

condi¡iile pentru a deveni membrå a Uniunii Europene.<br />

Dar acestea sunt politicile Uniunii Europene de 40 de ani.<br />

Este de în¡eles cå pe måsurå ce se apropie momentul începe<br />

o dezbatere publicå amplå ¿i nu am nimic împotriva dezbaterilor<br />

controversate, a politicienilor ¿i partidelor care se<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Eveniment<br />

opun aderårii Turciei, dar trebuie så vå aminti¡i un lucru<br />

extrem de important, nu pute¡i separa procesul de modernizare<br />

de cel de integrare europeanå a Turciei. Dacå Turciei<br />

îi iei perspectiva europeanå, îi opre¿ti efectiv procesul de<br />

modernizare ¿i pe termen lung e¿ti responsabil de pierderea<br />

stabilitå¡ii ¿i predictibilitå¡ii unei ¡åri atât de importante.<br />

Nimeni nu trebuie så uite acest lucru. Cele douå aspecte nu<br />

pot fi separate. Turcii sunt un popor foarte mândru, nu doresc<br />

så fie în¿ela¡i. Nu le po¡i spune turcilor vreme de patruzeci<br />

de ani, “ave¡i voca¡ie europeanå - så folosesc un termen<br />

recent, “dar din påcate nu sunte¡i o democra¡ie, nu<br />

existå o domnie a legii în Turcia, nu respecta¡i drepturile<br />

omului ¿i nu proteja¡i minoritå¡ile na¡ionale”. Acum chiar au<br />

realizat aceste lucruri. Iar noi le spunem “ Ne pare foarte råu,<br />

nu am crezut cå ve¡i realiza aceste lucruri ¿i în consecin¡å trebuie<br />

så ne schimbåm politica”. Este un nonsens. Sunt douå<br />

motive care ne împiedicå så ac¡ionåm astfel.<br />

Primul este importan¡a strategicå a Turciei în domeniul<br />

securitå¡ii. Privi¡i harta. Întrebarea veche este: Unde situåm<br />

Turcia? Pozi¡ia ¡årii este cel mai important factor pentru stabilitatea<br />

întregii regiuni, dar este ¿i alt aspect care devine din<br />

ce în ce mai important, care ne revine în minte din ce în ce<br />

mai mult dupå evenimentele de la 11 septembrie de la New<br />

York.<br />

Ce rol va putea juca Turcia când va trebui så discutåm ¿i<br />

mai mult så hotårâm problema organizårii rela¡iei între democra¡iile<br />

vestice ¿i lumea islamicå? Cred cå toatå lumea<br />

este de acord cå aceasta poate fi cel mai important subiect al<br />

secolului 21” Rela¡ia între democra¡iile vestice ¿i lumea islamicå”.<br />

Turcia poate fi un exemplu, o ¡arå cu o popula¡ie islamicå<br />

numeroaså demonstreazå cå poate fi o democra¡ie<br />

adevåratå, poate instaura domnia legii, poate respecta drepturile<br />

omului ¿i poate så î¿i protejeze minoritå¡ile. Ea poate<br />

fi un exemplu foarte important pentru întreaga lume islamicå<br />

¿i dacå acceptåm aceastå ¡arå ca stat membru, ea va demonstra<br />

lumii islamice cå noi lumea cre¿tinå nu o tratåm de pe o<br />

pozi¡ie superioarå, dar ca parteneri egali.<br />

Aceasta decizie are o semnifica¡ie strategicå profundå.<br />

Nu cred cå putem începe negocierile cu Turcia fårå un studiu<br />

adecvat al impactului acestei decizii, chiar ¿i fårå mandat din<br />

partea Consiliului, Comisia a început så pregåteascå un<br />

asemenea studiu asupra impactului acestei aderåri. Trebuie<br />

så con¿tientizåm ceea ce ar înseamnå aderarea Turciei pentru<br />

economia, politicile, bugetul Uniunii Europene.etc.<br />

În ceea ce prive¿te chestiunile legate de pozi¡ia<br />

geograficå nu sunt perspective de aderare pentru celålalte<br />

¡åri. Sigur nu voi men¡iona din diverse motive ¡åri precum<br />

Elve¡ia, Islanda. Dar în ceea ce prive¿te celålalte ¡åri, mai<br />

ales Rusia, Ucraina, Moldova, Belarus ¿i ¡årile din Caucaz,<br />

am dezvoltat o politicå în acest sens. Ieri Comisia a adoptat<br />

o strategie de abordare a problemelor acestor ¡åri ¿i a men-<br />

¡ionat foarte clar cå aceastå politicå de vecinåtate europeanå<br />

este distinctå de politica de extindere. Aderarea acestor ¡åri<br />

nu este pe agenda noastrå, dar sigur nu trebuie så spunem<br />

direct acest lucru, va fi un lucru gre¿it. Aceste ¡åri sunt ¡åri<br />

europene ¿i sunt îndreptå¡ite så î¿i depunå candidatura pentru<br />

aderare dacå doresc acest lucru, dar dupå pårerea mea trebuie<br />

så le spunem cå pentru moment aderarea lor nu este pe<br />

agenda noastrå, nu putem aborda acest aspect, deoarece<br />

acum trebuie sa avem o altå prioritate, una diferitå : trebuie<br />

så ne concentråm în anii urmåtori pe politicile esen¡iale, nu<br />

pe extindere. Aceste politici sunt în numår de patru. Prima<br />

este reforma internå a Uniunii Europene, implicând nu<br />

numai Constitu¡ia, cred cå avem nevoie de ceva mai mult<br />

decât o Constitu¡ie.<br />

Trebuie så eficientizåm procedurile, mecanismele, institu¡iile,<br />

trebuie så facem sistemul mai transparent ¿i mai democratic.<br />

Este extrem de important så eliminåm discrepan-<br />

¡ele din rela¡ia dintre institu¡iile europene ¿i cetå¡enii<br />

europeni. Situa¡ia va fi într-adevår dezastruoaså dacå vom<br />

permite acestor discrepan¡e så se aprofundeze. Aceasta este<br />

exact ceea ce se întâmplå aståzi. Al doilea aspect este legat<br />

de economie, nu am î<strong>nr</strong>egistrat succese extraordinare în ceea<br />

ce prive¿te agenda de la Lisabona. În anii urmåtori avem<br />

nevoie de o politicå de concentrare a tuturor eforturilor ¿i<br />

mijloacelor noastre în vederea unei mai mari creativitå¡i,<br />

competitivitå¡i, avem nevoie for¡å intuitivå pentru a impulsiona<br />

cre¿terea economicå ¿i pentru a crea mai multe locuri<br />

de muncå altfel nu vom putea proteja vestitul model social<br />

european. Economia este o prioritate pentru urmåtorii cinci,<br />

¿ase ani, ¿apte ani. În al treilea rând este prioritarå lupta<br />

împotriva infrac¡ionalitå¡ii interna¡ionale ¿i a terorismului.<br />

Cred cå cetå¡enii europeni au dreptul la cea mai sigurå protec¡ie,<br />

statele chiar ¿i cele mari nu pot realiza acest lucru singure.<br />

Avem nevoie de politici europene, trebuie så dezvoltåm<br />

capitolul justi¡ie ¿i afaceri interne în cadrul comunitå¡ii<br />

europene. Suntem deja o putere continentalå, nu suntem cu<br />

to¡ii con¿tien¡i de acest aspect. Trebuie så ne comportåm ca<br />

o putere continentalå, trebuie så acceptåm responsabilitatea<br />

globalå. Europa trebuie så joace un rol global în cadrul<br />

parteneriatelor strategice cu Statele Unite. Nu acuz Statele<br />

Unite pentru unilateralismul lor de vreme ce europenii nu<br />

reu¿esc så foloseascå o singurå voce ¿i så aparå ei în¿i¿i ca<br />

parteneri puternici ¿i de încredere.<br />

Trebuie ca schimbarea så înceapå în interiorul sistemului<br />

nostru ¿i trebuie så oferim mai mult, så fim cel mai mare<br />

partener comercial din lume, cel mai mare donator în cadrul<br />

programelor de acordare a ajutorului interna¡ional pentru<br />

dezvoltare, o pia¡å deschiså pentru produsele na¡iunilor mai<br />

pu¡in dezvoltate, cea mai dezvoltatå regiune în ceea ce<br />

prive¿te politicile de mediu ¿i cred cå experien¡a noastrå în<br />

transformarea societå¡ilor ¿i a ¡årilor este importantå în<br />

aceastå privin¡å. Pe scurt, trebuie så ne concentråm pe politici,<br />

pe aprofundarea extinderii Uniunii Europene, pe finalizarea<br />

în anii urmåtori a ceea ce am început, dar fårå a lua în<br />

considerare un nou “Big Bang”, o nouå rundå de extinderi în<br />

viitor.<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 29


Eveniment<br />

Conferin¡å de preså sus¡inutå de domnii Adrian Nåstase,<br />

primul ministru al României, Mihai Tånåsescu, ministrul finan¡elor publice<br />

¿i Alexandru Fårca¿, ministrul integrårii europene<br />

(Bruxelles, 13 mai 2004)<br />

30<br />

Dl. Adrian Nåstase:<br />

Doamnelor ¿i domnilor,<br />

Vroiam så vå reamintesc faptul cå, în urma alegerilor ce<br />

au avut loc în Spania, dl. Sarboz a fost invitat så facå parte<br />

din noul cabinet Spaniol, condi¡ii în care dl. Almunia, cu o<br />

veche experien¡å interna¡ionalå ¿i fost lider al Partidului<br />

<strong>Social</strong>ist Spaniol o lungå perioadå de timp, a fost desemnat<br />

så fie comisarul spaniol pentru probleme economice ¿i bugetare.<br />

Asearå am avut o micå discu¡ie cu dânsul pe teme care<br />

¡in de agenda generalå a problemelor pe care le subsumåm<br />

statutului de economie de pia¡å func¡ionalå. În acest context,<br />

am hotårât împreunå cu colegii mei så-i prezentåm ultimele<br />

date în legåturå cu ultimele eforturi pe care le-am fåcut, precum<br />

¿i ¿i ce avem de gând så facem în perioada urmåtoare.<br />

În ceea ce prive¿te arieratele, am prezentat ideile de bazå<br />

a unei noi ordonan¡e de urgen¡å ce va fi aprobatå mâine în<br />

Guvern pe aceastå temå, de asemenea, am discutat despre<br />

evolu¡ia unora despre privatizåri, despre sectorul de energie<br />

¿i despre toate aceste probleme pe care le cunoa¿te¡i, legate<br />

într-un fel sau altul de discu¡iile privind statutul economiei<br />

de pia¡å func¡ionalå. Discu¡ia mie mi s-a pårut foarte bunå.<br />

Dl. Almunia a vrut så afle de la noi, în profunzime, ce anume<br />

se întâmplå în momentul de fa¡å, a vrut så ¿tie care este stadiul<br />

discu¡iilor cu Fondul Monetar, dar, bineîn¡eles cå el era<br />

informat despre unele aceste aspecte, pentru cå discutase cu<br />

mai mu¡i colegii de-ai såi. În opinia mea, a fost o discu¡ie<br />

extrem de utilå, iar aståzi dl. Mihai Tånåsescu urmeazå så<br />

mai aibå discu¡ii în zona aceasta economicå a Comisiei cu<br />

speciali¿ti pe probleme economice. În orice caz, dorim så<br />

clarificåm toate punctele care au fost cumva men¡ionate<br />

de-a lungul timpului, pentru cå ¿i la Bucure¿ti am avut în<br />

ultima vreme discu¡ii intensive pe aceastå problemå. Cea<br />

mai bunå solu¡ie ar fi ca dl. Mihai Tånåsescu så vå prezinte<br />

unele dintre aceste aspecte într-un mod mai concret decât am<br />

putut eu.<br />

Dl. Mihai Tånåsescu: O parte din problemele pe care<br />

le-am discutat au fost, în principal, cele care, de fapt, reprezintå<br />

elementele de bazå pentru ob¡inerea statutului de economie<br />

func¡ionalå de pia¡å. O primå parte au fost cele legate<br />

de activitatea macroeconomicå ¿i, sigur, în acest context,<br />

ultimele evolu¡ii ale primului trimestru, pe care le-am dat<br />

publicitå¡ii, legate de macroeconomie, de politicile fiscale,<br />

de politicile de cre¿tere economicå, în strânså legåturå cu<br />

Acordul cu Fondul Monetar Interna¡ional.<br />

Faptul cå negocierile cu aceastå institu¡ie au fost finalizate,<br />

urmând ca, în cursul lunii iunie, acest nou agrement de<br />

24 de luni så fie discutat ¿i, sper, aprobat de cåtre Bordul<br />

Fondului, constituie un pilon foarte important în contextul<br />

acestui element, cred eu esen¡ial, în ceea ce prive¿te stabilitatea<br />

macroeconomicå ¿i continuitatea politicilor de macrostabilizare.<br />

A doilea element de discu¡ie a fost legat de reformele<br />

structurale, iar aici putem så împår¡im aceastå idee a<br />

reformelor structurale în douå elemente, unul legat de procesul<br />

de privatizare, unde au fost prezentate anumite detalii ¿i<br />

elemente noi legate de privatizarea societå¡ii Petrom, a distribu¡iilor<br />

de energie electricå ¿i energie de gaze precum ¿i<br />

perspectivele pe care le avem de continuare a acestui proces<br />

de privatizare în anii care urmeazå, fiindcå, repet, este doar<br />

un început al acestui proces de modernizare ¿i înnoire a acestor<br />

importante sectoare ale economiei na¡ionale.<br />

Am discutat, în al treilea rând, probleme legate de arierate<br />

¿i modul în care am aprobat împreunå cu cei de la<br />

Bruxellles planurile de restructurare a companiilor care au<br />

î<strong>nr</strong>egistrat arierate pânå în prezent. Urmare acestor programe<br />

de restructurare, cum v-am spus ¿i ieri în avion, am elaborat<br />

un proiect de act normativ care vine în întâmpinarea acestei<br />

måsuri, ¿i anume, conferirea disciplinei financiare cu o posibilitate<br />

de înghe¡are, ¿tergere a datoriilor pentru companiile<br />

care sunt monitorizate ¿i, nu în ultimul rând, acordarea unei,<br />

så nu o luåm subven¡ie, unui impuls unei cantitå¡i de bani<br />

pentru a putea ca anumite companii care urmeazå a fi privatizate<br />

din domeniul distribu¡iei de electricitate ¿i distribu¡iei<br />

de gaze så poatå så-¿i plåteascå la rândul lor furnizorii ¿i<br />

toate datoriile pe care le au, în a¿a fel încât banii så se reîntoarcå<br />

la buget. Toate acestea sunt un mecanism mai complex,<br />

o så-l elaborez în zilele urmåtoare când, sper, Guvernul<br />

va aproba acest proiect de ordonan¡å.<br />

Important este cå planul de måsuri, ¿i repet, planul de<br />

måsuri ¿i restructurare pe fiecare companie în parte, coroborat<br />

cu acest gen de politici pe care le avem în vedere prin<br />

aceastå ordonan¡å, vor conduce pânå la sfâr¿itul lui iunie ca<br />

nivelul arieratelor, într-adevår, så scadå a¿a cum ne-am<br />

angajat, cu cel pu¡in 0,5% din Produsul Intern Brut, calculele<br />

pe care le avem fåcute la aceastå orå aratå un poten¡ial de<br />

descre¿tere cu aproximativ 13 mii de miliarde, deci ceva mai<br />

mult de 0,5% din Produsul Intern. O altå categorie de probleme<br />

pe care am discutat-o asearå a fost legatå de mediul de<br />

afaceri.<br />

Mediul de afaceri, o componentå destul de importantå, ¿i<br />

îmi pare råu cå nu este ¿i colegul Cristi aici, pentru cå este<br />

vorba de modul în care aprobarea legilor, care sunt deja în<br />

Parlament pe problemele de îmbunåtå¡ire a justi¡iei, så poatå<br />

conduce la un mediu de afaceri mai prietenos. Sigur cå au<br />

fost foarte multe întrebåri din partea comisarului Almunia<br />

toate specializate în domeniul comercial ¿i a¿a mai departe.<br />

El este de 2 såptåmâni la Bruxelles, se familiarizeazå cu<br />

toate elementele acestea; au fost prezen¡i asearå ¿i echipa<br />

tehnicå cu care noi lucråm de foarte multå vreme, ¿i pot så<br />

spun, foarte bine. Am convenit ca în luna iunie så må reîn-<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Eveniment<br />

torc pentru a-i face o prezentare asupra tuturor acestor probleme<br />

pe care le-am discutat. Såptåmânal vor fi informåri<br />

privind punctele pe care vi le-am spus, în a¿a fel încât finalul<br />

de iunie så conducå, într-adevår, la o concluzie pozitivå în<br />

ceea ce prive¿te ob¡inerea în raportul din toamnå a acestui<br />

statut de economie func¡ionalå de pia¡å. Må opresc aici, dacå<br />

ave¡i întrebåri punctuale cu multå plåcere.<br />

Reporter (Antena 1, Maria Coman): În legåturå cu<br />

acest proiect cu arieratele, ce prevede el în esen¡å?<br />

Dl. Mihai Tånåsescu: - Este o înghe¡are a principalului,<br />

¿tergerea a dobânzilor ¿i a penalizårii.<br />

Reporter (Antena 1): - Dar impulsul pe care îl vor<br />

primi întreprinderile, în ce va consta?<br />

Dl. Mihai Tånåsescu: - Va însemna o sumå de bani care<br />

vine de la bugetul de stat cåtre companiile care urmeazå så<br />

fie privatizate ¿i aceastå de sumå de bani, dupå ce trece pentru<br />

a ¿terge aceste datorii cåtre alte companii se vor întoarce<br />

la bugetul de stat.<br />

Reporter (Antena 1, Maria Coman): - Vor înapoia<br />

aceste fonduri?<br />

Dl. Mihai Tånåsescu: - Dupå ce î¿i ¿terg datoriile, ace¿ti<br />

bani se vor întoarce la buget.<br />

Reporter (Mediafax, Thomas Dincå): Ce se va întâmpla<br />

dacå, în aceastå perioadå, pânå în 2006, nu se vor<br />

achita aceste datorii, vor exista sanc¡iuni pentru manageri?<br />

Dl. Mihai Tånåsescu: - V-am spus cå principala componentå<br />

a acestei Ordonan¡e este de întårirea disciplinei<br />

financiare. Odatå elaboratå aceastå Ordonan¡å, managementul<br />

fiecårei companii va fi sub o presiune foarte mare în ceea<br />

ce prive¿te respectarea acestor ¿tate de platå a datoriilor<br />

curente. Existå, a¿a cum v-am spus ieri, douå posibilitå¡i în<br />

cazul în care aceste companii nu-¿i plåtesc curentul sau toate<br />

aceste facilitå¡i de care au beneficiat, respectiv înghe¡are ¿i<br />

¿tergere, care vor fi repuse în bilan¡ul companiei ¿i, sigur,<br />

vor urma procedurile pe care le ¿ti¡i. Mai mult, în cazul în<br />

care aceste lucruri sunt în regulå odatå cu privatizarea sau<br />

pânå la sfâr¿itul lui 2006, ele vor fi anulate complet din<br />

bilan¡urile societå¡ilor respective. Deci se acordå aceastå<br />

¿anså tuturor companiilor care au î<strong>nr</strong>egistrat, pânå la aceastå<br />

datå, aceste arierate, pentru ca ele så poatå func¡iona, repet,<br />

pe baza programelor de restructurare care sunt discutate ¿i<br />

aprobate ¿i de cåtre Consiliul concuren¡ei, pentru cå multe<br />

dintre ele probabil primind ajutorul de la stat, repet acceptate<br />

de cåtre Bruxelles dar cu condi¡ia ca ele så fie respectate pe<br />

perioada celor 24 de luni ce urmeazå de acum încolo.<br />

Reporter (Mediafax, Thomas Dincå): Sunt prevåzute<br />

sanc¡iuni ¿i cu închisoarea?<br />

Dl. Mihai Tånåsescu: - Sunt prevåzute ¿i sanc¡iuni la<br />

nivelul managementului respectiv, în cazul în care ele nu î¿i<br />

respectå aceste obliga¡ii.<br />

Reporter: A fost acceptatå aceastå idee a unui ajutor<br />

de stat?<br />

Dl. Mihai Tånåsescu: Da, deci, aceastå Ordonan¡å a fost<br />

elaboratå în cooperare cu Bruxelles ¿i cu Fondul Monetar<br />

Interna¡ional, iar forma care va fi prezentatå mâine în Guvern<br />

este o formå acceptatå de cåtre ace¿tia.<br />

Dl. Adrian Nåstase: - ªi o astfel de modalitate a mai fost<br />

utilizatå ¿i în alte ¡åri, de acela¿i model.<br />

Reporter (Antena 1, Maria Coman): La cât estima¡i<br />

sumele care vor fi necesare pentru aceste impulsuri acordate<br />

companiilor?<br />

Dl. Mihai Tånåsescu: Pentru distribu¡iile de gaze aproximativ<br />

6 mii de miliarde, pentru distribu¡ia de energie electricå<br />

aproximativ 2 mii de miliarde.<br />

Reporter (Rompres, Paula Tiplea): Câte companii<br />

vor fi?<br />

Dl. Mihai Tånåsescu: - Toate companiile care sunt<br />

monitorizate, cele 72 de companii din toate sectoarele de<br />

activitate.<br />

Dl. Adrian Nåstase: - Eu am så vå rog så vå uita¡i cu<br />

aten¡ie vineri la declara¡ia lui dlui Stolojan, pentru cå s-ar<br />

putea så îl critice pe dl. Verheugen, pentru cå dl. Verheugen<br />

ne-a låudat ¿i, a¿a cum l-a criticat pe dl. Persson, probabil va<br />

face acela¿i lucru ¿i cu dl. Verheugen. Vreau så vå uita¡i, så<br />

reflectåm cu aten¡ie cum va sta dl. Stolojan, dacå va câ¿tiga<br />

alegerile, ceea ce må îndoiesc, dar cum va sta la maså cu dl.<br />

Verheugen în viitor. Pentru mine este de neimaginat ca un<br />

om politic ce se pregåte¿te så devinå un om de stat så nu-¿i<br />

poatå reprima nemul¡umirea; sigur, po¡i så ai nemul¡umiri la<br />

un moment dat cå cineva laudå un adversar politic, dar<br />

lucrurile nu trebuie så råbufneascå. Påstrezi nemul¡umirea,<br />

vezi mai departe ce se întâmplå, poate ai o altå ocazie så<br />

semnalezi un anumit lucru, dar mi se pare o mare gre¿ealå<br />

pentru un om politic så ac¡ioneze în acest fel. Altfel, lucrurile<br />

noastre murdare putem så le spålåm în plan intern. Mi se<br />

pare o mare gre¿ealå så începem så atacåm ¿i så învinuim<br />

oameni importan¡i care au un cuvânt de spus în ceea ce<br />

prive¿te deciziile privind destinul nostru european, numai<br />

pentru cå nu ne plac declara¡iile lor. Sigur înså, nu pot eu så<br />

fiu consilierul dlui Stolojan pentru politicå externå.<br />

Reporter (BBC): În aceastå ultimå fazå a negocierilor,<br />

dacå e så comparåm modul în care România ¿i<br />

Bulgaria negociazå, se simte cå România a fost tot timpul<br />

în defensivå. Care sunt obiectivele pentru care vå lupta¡i<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 31


Eveniment<br />

în aceastå fazå finalå a negocierilor, så spunem, eforturile<br />

din agriculturå, concuren¡å? Care sunt obiectivele<br />

„liniile ro¿ii” ale României în aceste negocieri?<br />

Dl. Adrian Nåstase: Unele dintre ¡årile care au negociat<br />

cu Uniunea Europeanå au politizat foarte mult negocierile.<br />

Nu este inten¡ia noastrå så facem acest lucru. Negocierile trebuie<br />

så råmânå la nivel tehnic ¿i så discutåm la nivel de<br />

exper¡i; în rest, situa¡ia este complet diferitå. Momentul în<br />

care Polonia a negociat pânå în ultima clipå la Copenhaga<br />

¿tim bine cå era un „dead line”, care crea o presiune permi¡ând<br />

negocierea în anumite condi¡ii. Dar eu cred cå tocmai<br />

ceea ce s-a întâmplat atunci creeazå un alt mediu de negociere,<br />

nu mai existå acela¿i timp pentru finalizarea negocierilor<br />

cu România ¿i Bulgaria ¿i mi se pare normal ca, în<br />

acest moment, Comisia Europeanå så nu mai trateze acest<br />

lucruri bazându-se sau acceptând componente politice în<br />

negocieri. De aceea, trebuie så fim foarte serio¿i så vedem<br />

care sunt obiec¡iile tehnice så rezolvåm aceste aspecte så<br />

negociem. Fiind subiecte de negociere, nu am så intru în<br />

detalii acum, pentru cå nu au fost fixate anumite aspecte.<br />

Ceea ce pot så vå spun este cå la „agriculturå”, unde<br />

lucrurile påreau mult mai complicate, suntem, în momentul<br />

de fa¡å, destul de aproape de un rezultat final pozitiv, iar<br />

speran¡a mea este så încheiem acest capitol chiar în timpul<br />

pre¿edin¡iei irlandeze. S-a negociat intens, s-au ob¡inut în<br />

anumite zone rezultate mai bune decât ne-am fi a¿teptat, în<br />

alte zone nu am reu¿it så depå¿im un anumit prag al intereselor<br />

comune agreate de ¡årile cu care negociem, deci, în<br />

mod evident, nu am så dau acum exemple, dar este clar cå,<br />

în condi¡iile în care întreaga politicå agricolå din Uniunea<br />

Europeanå este supuså unor presiuni deosebite pentru un nou<br />

tip de reformå, de abordare, evident cå, în aceastå zonå, neam<br />

confruntat cu foarte multe probleme, dar, iatå, aståzi este<br />

în continuare la Bruxelles dl. Ilie Sârbu, care continuå aceste<br />

negocieri ¿i, repet, într-un mod care, dupå pårerea mea,<br />

este foarte încurajant.<br />

Dl. Alexandru Fårca¿: - Am så eviden¡iez doar un singur<br />

element care ¡ine de context, ca diferen¡å între situa¡ia în<br />

care negociazå România fa¡å de cea în care a negociat Polonia.<br />

Este stabilit de cåtre Consiliul European ca asisten¡a<br />

de preaderare pentru România så fie cea mai mare primitå de<br />

o ¡arå, în compara¡ie cu toate cele 12 membre ale Planului de<br />

extindere. Aceastå asisten¡å va cre¿te în 2004, iar în 2006 va<br />

ajunge la peste 1,4 miliarde de euro, este un element pe care<br />

¿i Uniunea Europeanå îl subliniazå ¿i ne fortificå în abordarea<br />

întåririi capacitå¡ii administrative ¿i nu a negocierii<br />

unei sume globale pe care ulterior integrårii în Uniunea Europeanå<br />

så nu fim în måsurå så o absolvim.<br />

Reporter (Radio România Actualitå¡i, Victor Caraculacu):<br />

Domnule prim-ministru aståzi, la finalul acestor<br />

discu¡ii de la Bruxelles, cât de realiste vi se par perspectivele<br />

încheierii negocierilor în 2004 ¿i aderarea în<br />

2007?<br />

32<br />

Dl. Adrian Nåstase: Eu nu pot så spun mai mult decât<br />

a spus Dl. Verheugen. Pentru mul¡i a fost un ¿oc ceea ce a<br />

declarat dl. Verheugen pentru cå pårea cå lucrurile sunt complet<br />

în cea¡å iar ceea ce a declarat ieri dl. Verheugen au fost<br />

extrem de încurajatoare. ªi durerea mea este cå, dacå mergem<br />

în acela¿i ritm ¿i suntem serio¿i în såptåmânile ¿i lunile<br />

urmåtoare, nu este o problemå så finalizåm negocierile. Dar<br />

nu are rost, la acest moment, så spunem: „iatå lucrurile sau<br />

rezolvat” sau, din contrå, „este imposibil så finalizåm”. Ceea<br />

ce putem så spunem, în mod categoric, este cå Uniunea<br />

Europeanå, Comisia, sunt extrem de favorabile men¡inerii<br />

calendarului cu România ¿i Bulgaria a¿a cum s-a stabilit de<br />

cåtre Consiliul European la Bruxelles, anul trecut. ¿i depinde<br />

de noi acum så intråm în acest calendar prin ceea ce facem.<br />

De acea, am discutat pe temele legate de statutul de economie<br />

de pia¡å, de aceea ne-am concentrat pe lista de måsuri<br />

prioritare, care a prezentat o mul¡ime de informa¡ii aici, s-au<br />

fåcut foarte multe lucruri dar ¿tim cå mai avem încå foarte<br />

multe. Pentru acest motiv, nu vreau så må hazardez în a face<br />

pronosticuri privind ceea ce cred cå este important pentru<br />

România ca så încheiem negocierile pânå la sfâr¿itul acestui<br />

an, nu doar din motive politice sau din cauzå cå ¿i Guvernul<br />

î¿i va încheia mandatul acum ¿i vrem så låsåm lucrurile<br />

clare. Eu cred cå este bine så în¡elegem cå urmeazå momente<br />

complicate pentru Uniunea Europeanå ¿i trebuie så ne gråbim<br />

så avem aceastå chestiune clarificatå înainte, pentru cå<br />

decizia privind Turcia, indiferent cå se va lua în sensul<br />

începerii negocierilor sau de a nu se începe negocierile, va<br />

provoca foarte mari dezbateri politice.<br />

În acel moment noi vom avea nevoie, pe de o parte la<br />

nivel tehnic: „discu¡iile cu Comisia s-au lansat conform<br />

agendei”, pe de altå parte, în diferite capitale, så convingem<br />

cå acest proces este credibil ¿i realizabil.<br />

Chiar ieri, comisarul Verheugen a spus foarte clar cå intrarea,<br />

deci obiectivul intrårii României în Uniunea<br />

Europeanå în 2007 este un obiectiv realist. Sigur este realist,<br />

dar, pânå în 2007. Sunt a¿a de multe lucruri care se pot<br />

întâmpla, sunt atâtea lucruri de fåcut! De aceea, trebuie så nu<br />

neglijåm nici o singurå zi, pentru a trata cu seriozitate angajamentele<br />

noastre. Aståzi, are loc o întâlnire importantå la<br />

Paris între cancelarul Schroeder ¿i pre¿edintele Fran¡ei. Sunt<br />

convins cå temele acestea privind lårgirea Uniunii Europene<br />

vor fi ¿i pe agenda celor doi ¿efi de stat din Fran¡a ¿i Germania.<br />

Am avut întâlniri, în ultima vreme, extrem de importante<br />

la Berlin, la Paris, a fost cancelarul Austriei la<br />

Bucure¿ti, a fost primul-ministru suedez, am fost în<br />

Danemarca, prin aceste foarte multe întâlniri încercåm så<br />

men¡inem urmåtorul sprijin în capitalele europene, astfel<br />

încât så avem un sprijin dublu, atât la nivelul Comisiei, cât ¿i<br />

la nivel politic, în fiecare capitalå, sens în care vor mai urma<br />

vizite în Olanda, în alte ¡åri, mini¿trii se deplaseazå mult mai<br />

mult. Niciodatå, probabil cå nu am avut a¿a de mul¡i mini¿tri<br />

la Bruxelles, veni¡i så discute pe domeniile lor. Cristian<br />

Diaconescu este azi la Comisie pentru a discuta temele<br />

legate de reforma judiciarå, iar domnul Pu¿ca¿, domnul Ilie<br />

Sârbu sunt aici, discutå mai departe. Niciodatå n-am avut a¿a<br />

de mul¡i colegi care så vinå så discute aceste aspecte, dar,<br />

repet, trebuie så fim ¿i noi reali¿ti în legåturå cu un obiectiv<br />

realist ¿i så în¡elegem cå toate aceste obiective pe care le-am<br />

fixat ca angajamente trebuie så fie respectate.<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Din presa interna¡ionalå<br />

AFP<br />

Întâlnirea<br />

prin¡ului Charles<br />

cu pre¿edintele român<br />

Ion Iliescu<br />

AFP (Fran¡a), 10 mai<br />

2004. Prin¡ul Charles al Angliei<br />

se afla luni la Bucuresti<br />

pentru a se întâlni cu presedintele<br />

român Ion Iliescu,<br />

privind probleme de protec¡ia<br />

mediului, potrivit Ambasadei<br />

britanice la Bucuresti.<br />

Venit în România pentru<br />

o vizitå particularå de o såptåmânå,<br />

prin¡ul Charles urmeazå<br />

de asemenea så viziteze<br />

Maramuresul, potrivit<br />

aceleiasi surse.<br />

Mostenitorul Tronului<br />

britanic a venit pânå acum<br />

de trei ori în România, în noiembrie<br />

<strong>19</strong>98, mai 2002 si<br />

mai 2003. Primele sale douå<br />

vizite au avut legåturå cu<br />

proiecte de restaurare a centrului<br />

istoric al Sibiului si a<br />

douå sate saxone din Transilvania,<br />

care fac parte din<br />

patrimoniul Unesco.<br />

Cu ocazia celei de-a treia<br />

vizite, care a avut loc cu<br />

exact un an în urmå, prin¡ul<br />

de Walles a inaugurat o caså<br />

pentru copiii abandona¡i, a<br />

cårei construc¡ie a fost<br />

finan¡atå de o funda¡ie britanicå,<br />

si a vizitat mai multe<br />

månåstiri ortodoxe din regiunea<br />

Bucovina, celebre pentru<br />

frescele lor exterioare.<br />

AFP<br />

Candidaturile<br />

Bulgariei ¿i României<br />

sunt legate<br />

(Verheugen) AFP<br />

(Fran¡a), 13 mai 2004 –<br />

Candidaturile Bulgariei<br />

¿i României la UE sunt legate<br />

¿i nu trebuie disociate,<br />

iar obiectivul de a vedea cele<br />

douå ¡åri aderând la UE în<br />

2007 este “ambi¡ios dar realist”,<br />

a subliniat joi comisarul<br />

european pentru lårgire,<br />

Günter Verheugen.<br />

“Cele douå ¡åri pot sosi.<br />

Senza¡ia mea este cå ele vor<br />

reu¿i.<br />

Nu trebuie så le decuplåm”,<br />

a declarat comisarul<br />

în cursul unei conferin¡e organizate<br />

la Bruxelles privind<br />

lårgirea Uniunii. Günter<br />

Verheugen a fåcut aceste declara¡ii<br />

în prezen¡a premierului<br />

român, Adrian<br />

Nåstase, cåruia i-a adus un<br />

omagiu. Bulgaria a închis<br />

deja 26 de capitole de negociere<br />

fa¡å de numai 22 în<br />

cazul României. Anumite<br />

persoane se tem la Sofia cå<br />

aceastå întârziere a Bucure¿tiului<br />

ar putea amâna intrarea<br />

Bulgariei în Uniune ¿i<br />

considerå cå ar fi preferabil<br />

ca cele douå candidaturi så<br />

fie disociate. “Bulgaria ¿i<br />

România sunt legate”, a insistat<br />

Günter Verheugen.<br />

Comisarul european a<br />

avertizat, de asemenea, cu<br />

privire la orice tenta¡ie a<br />

statelor membre ale Uniunii<br />

de a amâna Sofia ¿i Bucure¿tiul,<br />

dupå lårgirea UE cu<br />

zece noi ¡åri membre la 1<br />

mai, spunându-le celor douå<br />

¡åri så a¿tepte “un nou big<br />

bang”. “Nu va mai exista un<br />

alt big bang”, a subliniat dl<br />

Verheugen.<br />

AFP<br />

NATO cautå alia¡i<br />

împotriva<br />

terorismului, potrivit<br />

lui Jaap<br />

de Hoop Scheffer<br />

AFP (Fran¡a), 13 mai<br />

2004 –<br />

NATO cautå noi alia¡i în<br />

lupta împotriva terorismului<br />

¿i proliferårii armelor de distrugere<br />

în maså, a declarat<br />

joi la Bucure¿ti secretarul<br />

general al Alian¡ei, Jaap de<br />

Hoop Scheffer. “Terorismul<br />

¿i proliferarea reprezintå<br />

douå sfidåri globale. Pentru<br />

a le combate, noi avem<br />

nevoie de coali¡ii chiar mai<br />

largi decât NATO”, a<br />

declarat dl de Hoop Scheffer<br />

în discursul rostit în fa¡a<br />

celor douå camere reunite<br />

ale Parlamentului român.<br />

“De aceea noi am propus noi<br />

idei privind viitorul parteneriatului,<br />

noi idei vizând<br />

combaterea terorismului ¿i<br />

întårirea cooperårii cu<br />

parteneri din Caucaz ¿i Asia<br />

Centralå”, a adåugat el.<br />

Potrivit dlui de Hoop<br />

Scheffer, aflat într-o vizitå<br />

de o zi în România, “transformarea<br />

radicalå a mediului<br />

securitå¡ii” în ultimii ani a<br />

antrenat schimbåri importante<br />

la nivelul NATO. “Una<br />

din sfidårile cruciale care ne<br />

stau în fa¡å se referå la<br />

capacitatea noastrå de a<br />

trimite trupe în misiuni, cum<br />

sunt cele conduse în<br />

Afganistan”, a indicat conducåtorul<br />

NATO.<br />

Confruntatå cu o<br />

înmul¡ire a cererilor, Alian¡a<br />

“nu va putea så le facå fa¡å<br />

dacå se va crampona de procedurile<br />

actuale de planificare<br />

¿i mobilizare a trupelor”,<br />

a estimat el. “De<br />

aceea, eu sper så våd primele<br />

rezultate ale acestei noi<br />

abordåri (...) cu ocazia summitului<br />

de la Istanbul”, care<br />

va avea loc la 28 ¿i 29 iunie,<br />

a subliniat secretarul general,<br />

care nu a evocat Irakul în<br />

alocu¡iunea sa. Dl de Hoop<br />

Scheffer, care urma så ajungå<br />

în cursul serii la Sofia,<br />

apreciase anterior, într-o<br />

discu¡ie cu ziarul bulgåresc<br />

Trud, cå îi revine “guvernului<br />

suveran din Irak” care<br />

urmeazå så acceadå la putere<br />

dupå 30 iunie, så facå eventual<br />

“o cerere oficialå de<br />

participare a NATO” la for¡a<br />

de stabilizare.<br />

DNEVNIK<br />

Günter Verheugen:<br />

Aderarea Bulgariei<br />

¿i României la UE<br />

reprezintå<br />

garan¡ia påcii<br />

DNEVNIK (Bulgaria),<br />

12 mai 2004 - “Bulgaria ¿i<br />

România vor fi urmåtoarele<br />

state care vor adera la Uniunea<br />

Europeanå, în 2007 - a<br />

men¡ionat comisarul european<br />

pentru extindere,<br />

Günter Verheugen, într-o<br />

alocu¡iune ¡inutå la Paris în<br />

fa¡a unor studen¡i în economie.<br />

“Noi avem nevoie de<br />

aceste ¡åri, dacå vrem så stabilizåm<br />

partea de sud-est a<br />

Europei. Fårå ele, pacea nu<br />

va exista” - a afirmat comisarul<br />

european.<br />

În privin¡a Turciei, el a<br />

spus cå s-a hotårât deja intrarea<br />

ei în UE, dar aceasta<br />

se va întâmpla, dupå toate<br />

probabilitå¡ile, abia dupå<br />

pesionarea lui. Verheugen a<br />

aråtat un optimism prudent<br />

în ce prive¿te capacitatea<br />

Turciei de a împårtå¿i valorile<br />

europene - democra¡ie,<br />

suprema¡ia legii ¿i respectarea<br />

drepturilor omului - remarcând<br />

înså cå “primirea<br />

unei ¡åri islamice în este o<br />

chestiune strategicå de cea<br />

mai mare însemnåtate”.<br />

“Este în joc viitorul Europei,<br />

al Turciei ¿i al lumii<br />

occidentale”. Chiar dacå regretå<br />

cå-¿i va pierde locul de<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 33


Din presa interna¡ionalå<br />

muncå, Verheugen sperå ca<br />

Uniunea! Europeanå så continue<br />

så creascå, iar într-o zi<br />

så devinå o pia¡å unicå cu<br />

aproxiamtiv 1 miliard de utilizatori.<br />

Moldovei, Ucrainei<br />

¿i republicilor caucaziene li<br />

se va propune cotå parte din<br />

pia¡å, dar se profileazå perspectiva<br />

primirii lor ca<br />

membri în UE - a remarcat<br />

Verheugen.<br />

34<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Declara¡ii, discursuri, mesaje<br />

Mesajul primului ministru al României,<br />

domnul Adrian Nåstase, cu ocazia “Zilei Europei”<br />

Astazi, poate ca niciodata pana acum in parcursul nostru<br />

european, ziua Europei este si ziua noastra. Sårbåtorim împreunå<br />

cu celelalte state europene, ca cetå¡eni ai Europei,<br />

ziua de 9 mai - acest simbol al unitå¡ii ¿i solidaritå¡ii continentului<br />

nostru.<br />

În istoria ultimelor decenii, doar solidaritatea a putut<br />

determina ruperea Cortinei de Fier care a separat continentul<br />

vreme de jumatate de secol si afirmarea celorlalte valori constitutive<br />

ale Europei: libertatea, democratia, primatul legii si<br />

respectul demnitatii umane, egalitatea, progresul economic<br />

si social. Unul dintre parintii fondatori ai Europei, Robert<br />

Schuman, afirma ca Europa unita nu va fi creata dintr-o data.<br />

Azi, dupa 54 de ani, cuvintele lui Robert Schuman au o semnifica¡ie<br />

aparte. La baza constructiei europene, în care<br />

Romania va fi membrå cu o contribu¡ie de prestigiu, se aflå<br />

cea mai importanta valoare europeana, aceea a solidaritatii.<br />

Doar solidaritatea a putut face ca evenimentul de la 1 mai<br />

2004 – aderarea a 8 state din Europa Centrala si de Est si 2<br />

mediteraneene – så dea o nouå impetuozitate proiectului<br />

ambi¡ios al unitå¡ii europene întårite la care România este<br />

pregåtitå så participe pe deplin. Aderarea celor 10 noi membri<br />

face ca ziua Europei din acest an sa aiba o anvergurå<br />

istoricå. Istoria Europei secolului 20 macinat de razboaie si<br />

crize a luat sfarsit. 9 mai 2004 este prima zi a Europei care<br />

se situeaza in noua istorie a Europei mileniului trei. O istorie<br />

a pacii si bunastarii in care constructia continentala fara<br />

precedent, intarita prin aderarea a inca 10 state ¿i, în curând<br />

a României ¿i Bulgariei, va marca in mod pozitiv si decisiv<br />

evolutiile de pe scena politica internationala. Romania face<br />

parte din actualul proces de extindere al Uniunii Europene –<br />

al cincilea din istoria acesteia – proces inclusiv si ireversibil,<br />

cum a fost el definit in concluziile Consiliilor Europene. In<br />

parcursul nostru european, anul 2004 este decisiv. Este anul<br />

in care Romania doreste incheierea negocierilor sale de aderare,<br />

creând condi¡iile pentru ca anul viitor sa semnam Tratatul<br />

de Aderare, iar în 2007 sa ne alaturam efectiv marii familii<br />

europene.<br />

Aceste obiective sunt clare si in Romania si in Uniune.<br />

Ele au fost confirmate de Consiliul European din decembrie<br />

2003. Ne-am asumat misiunea clara si responsabilå pentru<br />

atingerea ¡intelor pe care ni le-am propus. Este un efort<br />

na¡ional de cea mai mare anvergurå ¿i am convingerea cå<br />

vom reu¿i ca aderarea så fie îndeplinitå la timp ¿i în folosul<br />

cetå¡enilor no¿tri. Eforturile din aceste luni vor conduce la<br />

confirmarea deplinå a poten¡ialului României de a fi<br />

deopotrivå cu celelalte state membre ale Uniunii Europene.<br />

Vom confirma cu energie, ambi¡ie ¿i seriozitate capacitatea<br />

noastrå de a gestiona procesul integrårii europene în folosul<br />

cetå¡enilor, pentru sincronizarea func¡ionårii economiei<br />

noastre, a administra¡iei, a institu¡iilor la ritmul ¿i nivelele de<br />

performan¡å ale Uniunii.<br />

Voin¡a românilor pentru confirmarea locului lor binemeritat<br />

in marea familie europeana este – in 2004 – o certitudine.<br />

Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana reprezinta<br />

doar o chestiune de timp. De aceea, dar si datorita faptului<br />

ca suntem de facto europeni, ziua Europei este si ziua<br />

noastra. De 9 mai, Romania saluta Europa si isi reafirma<br />

dorinta de a pasi pe portile-i deschise pentru a contribui la<br />

desavarsirea in continuare a proiectului unic european si la<br />

armonia familiei europene solidare ¿i puternice.<br />

Alocu¡iunea domnului prim-ministru Adrian Nåstase la a IV-a<br />

sesiune de dezbatere a Strategiei de dezvoltare durabilå „Orizont 2025”<br />

(Palatul Parlamentului, 7 mai 2004)<br />

Domnule pre¿edinte,<br />

Domnule pre¿edinte al Senatului,<br />

Domnule guvernator,<br />

Domnule ministru de stat,<br />

Domnule ministru al agriculturii,<br />

Doamnelor ¿i domnilor,<br />

Stima¡i colegi, stima¡i prieteni,<br />

S-au prezentat foarte multe date, foarte multe elemente<br />

de analizå, convingåtoare despre ce a însemnat efortul<br />

deosebit din ultimii ani, în cea ce prive¿te agricultura<br />

româneascå. Nu vreau så reiau unele dintre aceste cifre.<br />

Suntem aici pentru a ne sfåtui, pentru a gândi cum så abordåm<br />

o nouå etapå în cea ce prive¿te restructurarea agriculturii,<br />

pentru cå, practic, noi consemnåm aståzi aceastå strategie<br />

pe termen lung „Orizont 2025”, iar domnul Pre¿edinte<br />

Iliescu are un rol extrem de important în lansarea acestei<br />

analize necesare ¿i a construc¡iei strategice pe un interval de<br />

timp mai lung.<br />

Vedem cå se încheie o anumitå perioadå în care ne-am<br />

concentrat în mare måsurå pe restituirea proprietå¡ilor în<br />

zona agricolå, în special terenuri, iar acum fixåm regulile<br />

jocului în rela¡ia cu Uniunea Europeanå, sperând ca<br />

negocierile så poatå så fi încheiate în scurt timp. Constatåm,<br />

înså, cå sunt probleme pe care încå nu le-am atacat suficient<br />

de serios, dupå pårerea mea. Practic, problema de esen¡å este<br />

aceea cå, în România, lucreazå în acest moment pentru agri-<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 35


Declara¡ii, discursuri, mesaje<br />

culturå 35% din popula¡ie. Acest procent este foarte ridicat<br />

comparativ cu alte ¡åri, iar din punctul de vedere al contribu¡iei<br />

la PIB, practic, procentele au oscilat între 12-15% în<br />

ultimii ani. Este clar cå sectorul acesta reprezintå un domeniu<br />

în care valoarea adåugatå, brutå, pe persoanå ocupatå<br />

este cea mai micå din economie iar o treime din economia<br />

României func¡ioneazå în momentul de fa¡å cu motoare mai<br />

pu¡in puternice.<br />

Fårå îndoialå, putem så facem în a¿a fel încât lucrurile så<br />

meargå mult mai bine ¿i aici, dar este nevoie de eforturi, nu<br />

se poate progresa doar introducând tractoare sau combine,<br />

nu numai prin schimbarea raporturilor de încårcare pe<br />

fiecare dintre aceste ma¿ini. Este nevoie, într-un fel, så<br />

vedem cum construim, în continuare, aceastå zonå a<br />

economiei, în a¿a fel încât randamentul ei så fie mult mai<br />

mare.<br />

Va fi o båtålie extraordinarå cu celelalte ¡åri, dar noi, aici,<br />

am discutat mai mult din punctul de vedere al producåtorilor.<br />

Da¡i-mi voie så vå prezint câteva date pe care le-am cerut de<br />

la Ministerul Economiei ¿i Comer¡ului, zona de comer¡ exterior,<br />

pentru a vedea care este, de fapt, situa¡ia din punctul de<br />

vedere al deficitului comercial pe zona produselor agricole ¿i<br />

agroalimentare.<br />

Astfel, vom vedea pânå la urmå problemele de productivitate<br />

¿i de eficien¡å pe care le avem în momentul de fa¡å ¿i<br />

atunci vom în¡elege mai bine de ce, în perioada urmåtoare,<br />

ciclul economic urmåtor, dupå alegeri va trebui så trateze cu<br />

maximå seriozitate problema randamentului în agriculturå ¿i<br />

a unor måsuri, a¿ îndråzni så spun, mult mai curajoase. Deci<br />

iatå, în ceea ce prive¿te importul de produse agricole - de¿i<br />

au fost condi¡ii nefavorabile în 2003, a fost o secetå prelungitå<br />

¿i în 2002 - a crescut semnificativ importul de produse<br />

agricole ¿i ca valoare ¿i ca pondere în totalul importurilor<br />

române¿ti. El a ajuns la 7,85% în trimestrul 1 al acestui an.<br />

În trimestrele 1-2-3 el era de 6,57%.<br />

Valoarea importului de produse agricole a fost de 875<br />

milioane de euro în semestru II-2003, iar în primul semestru<br />

2004 valoarea a fost de 4<strong>19</strong>-420 de milioane de euro practic.<br />

Deci, putem så estimåm la nivelul unui semestru 830-840 de<br />

milioane de euro, fa¡å de semestrul I-2003, 659 de milioane<br />

de euro. Problema, din acest punct de vedere, este faptul cå<br />

noi, din agriculturå nu numai cå nu ob¡inem beneficii în<br />

export, dar începem så avem probleme în ceea ce prive¿te<br />

balan¡a comercialå, iar acest lucru trebuie så ne dea de gândit.<br />

De aceea, strategia privind agricultura trebuie realizatå ¿i<br />

trebuie gânditå ¿i din acest punct de vedere. Cerealele au<br />

ajuns så reprezinte aproape 30% din importul total de produse<br />

agroalimentare al României, respectiv 27,5% în semestrul<br />

II/2003 ¿i 28,2% în trimestrul I/2004.<br />

Aici este o altå problemå, asupra cåreia vreau, din nou, så<br />

atrag aten¡ia cu maximå responsabilitate. Observåm jocurile<br />

unor importatori care, practic, se îmbogå¡esc din jocul de<br />

export-import, în timp ce statul trebuie så plåteascå fie subven¡iile<br />

pentru export, când este cazul, fie, dacå nu, pre¡ul<br />

necesar de diferen¡å pentru a se asigura pâinea în zonele<br />

orå¿ene¿ti ¿.a.m.d. ceea ce nu este în ordine.<br />

36<br />

Am câteva date în legåturå cu evolu¡iile privind<br />

cantitå¡ile de cereale importate. Nu este în ordine. În semestrul<br />

I/2002 s-au importat 24.000 de tone de grâu. În semestrul<br />

I/2003, 325000 de tone, în semestrul II, 1724000 de<br />

tone, iar în trimestrul I/2004, 431000 de tone. Nu vå dau<br />

cifrele la porumb, dar este foarte clar, iatå: valoarea importurilor,<br />

numai de cereale, s-a situat în felul urmåtor: în<br />

semestrul III/20034, la grâu 207 milioane de euro; în<br />

trimestrul I/2004, doar la grâu, 73 de milioane de euro.<br />

Cre¿terea valorii importurilor s-a situat sub dublul efect,<br />

bineîn¡eles, al cre¿terii cantitå¡ilor importate, dar ¿i al<br />

tendin¡ei aproape generale de cre¿tere a pre¡urilor<br />

interna¡ionale din vara anului 2003 pânå în prezent ¿i aici<br />

este jocul de care vå spuneam, al importatorilor. Am så vå<br />

aråt imediat acest lucru ¿i, pornind de la ceea ce, în definitiv,<br />

noi nu luåm în considerare.<br />

Sti¡i mai bine cå pre¡ul pe tonå la grâu, a variat în luna<br />

iunie anul trecut în jur de 111 dolari pe tonå, a ajuns acum,<br />

în luna aprilie, cam la 150 de dolari pe tonå, mergând spre<br />

200 foarte rapid, datoritå faptului cå rezervele în plan interna¡ional<br />

au scåzut foarte mult, în a¿teptarea noii recolte. Aici<br />

este marea gre¿ealå pe care o facem.<br />

Deci noi, practic, îi încurajåm pe cei care cumpårå grâul<br />

la momentul recoltei, în introduc în silozuri, marii intermediari<br />

în general, ¿i plåtim, dupå aceea, la capåtul drumului,<br />

dublu pentru cantitå¡ile de grâu necesare. Problema noastrå,<br />

acum, este så ståm så vedem dacå plouå sau nu såptåmâna<br />

aceasta. Plouå sau nu plouå, recoltele, oricum, vor fi probabil<br />

mai bune anul acesta. Cum ne organizåm pentru a asigura<br />

pentru tot anul, pânå la urmåtoarea recoltå, situa¡ia în a¿a<br />

fel încât så nu fie nevoie så importåm, så nu låsåm iar tot<br />

felul de intermediari så ne joace cu pre¡urile, cumpårând<br />

acum de la fermieri pe nimic iar dupå care fermierii vin la<br />

noi pentru subven¡ionåri, pentru a reporni ciclul de<br />

produc¡ie. Sunt ni¿te probleme pe care noi nu vrem încå så<br />

le rezolvåm într-un mod foarte serios. Sunt chestiuni legislative,<br />

sunt chestiuni politice, pe care, vå spun cu experien¡a pe<br />

care am dobândit-o mai mult sau mai pu¡in în ace¿ti ani, a<br />

trebuit så le vedem cu foarte mare aten¡ie.<br />

Låsåm în continuare un anumit tratament pentru importuri,<br />

eliminåm taxe, cote ¿.a.m.d., favorizând importatorii ¿i<br />

defavorizând, într-un fel, producåtorii care, în perioada<br />

urmåtoare, datoritå faptului cå pot fi angajate diferite tipuri<br />

de importuri, vor trebui så vândå la pre¡uri mai mici, dupå ce<br />

noi le-am dat sume foarte importante pentru a-i încuraja så<br />

cultive. Ieri, în Danemarca i-am oferit premierului danez o<br />

revistå publicatå în <strong>19</strong>10 în România ¿i unde un ministru<br />

care nu era al agriculturii, ci doar al culturii, Constantin<br />

Banu, foarte cunoscut ministru la vremea respectivå, a fåcut<br />

o recenzie, probabil în urma unei vizite în Danemarca, în<br />

legåturå cu agricultura danezå, urmårind cu foarte mare<br />

aten¡ie fluctua¡iile la export ¿i pre¡urile la export pe pia¡a<br />

mondialå, a aråtat cå Danemarca stabilise în <strong>19</strong>20 cå cea mai<br />

bunå formå de export a cerealelor este carnea, ceea ce este<br />

un lucru extrem de cunoscut, pentru cå este mult mai profitabil<br />

så expor¡i carne dupå ce s-au folosit cerealele pentru<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Declara¡ii, discursuri, mesaje<br />

hrana animalelor. ªti¡i lucrul acesta mai bine decât mine, dar<br />

trebuie så încurajåm aceste chestiuni ¿i trebuie så vedem<br />

cum reu¿im în perioada urmåtoare så investim, dar, în acela¿i<br />

timp, så fim foarte aten¡i, fiindcå, practic, am constatat cu<br />

to¡ii, cå acum terenurile se vând aproape pe nimic în anumite<br />

zone, zone unde un hectar se vinde cu 100 de euro.<br />

Nu vorbesc de terenurile foarte bune. În alte pår¡i chiar<br />

mai pu¡in. Noi începem så importåm hrana pentru animale ¿i<br />

am importat mult pentru cå nu ¿tim så ne ocupåm de fâne¡e.<br />

Nimeni nu are grijå de ele pentru a le regenera. Cele mai<br />

multe sunt låsate pârloagå, nimeni nu le îngrije¿te ¿i, pe<br />

urmå, ne trezim cå zootehnia se dezvoltå, dar nu avem hranå<br />

pentru animale. Sunt aproape 5 milioane de posibile fâne¡e,<br />

deci nu ar trebui så avem probleme cu hrana pentru animale<br />

¿i, totu¿i, facem ni¿te importuri masive de hranå pentru animale.<br />

Nu este în ordine. Eu cred cå suntem aici tocmai pentru<br />

cå vrem împreunå så gândim viitorul agriculturii în cei<br />

mai buni termeni. Am avut de reparat o mul¡ime de lucruri,<br />

situa¡ia terenurilor, restituirilor, în fapt, rezisten¡a mentalå a<br />

celor care sunt încå împotriva exploata¡iilor agricole de<br />

suprafa¡å mai mare, lipsa de respect pentru ceea ce înseamnå<br />

investi¡ia comunå, iriga¡ii ¿.a.m.d. Am fåcut ni¿te eforturi<br />

foarte mari, am pornit ni¿te proiecte care sunt importante dar<br />

nu putem så acceptåm în continuare cå într-un sat sunt zece<br />

persoane care ¡in de lan¡ o vacå pe care o duc la påscut ¿i stau<br />

acolo o zi întreagå aducând-o, apoi, acaså. Dacå nu pornim<br />

de la ideea cå acest tip de agriculturå reprezintå un handicap<br />

pentru tot ce înseamnå economia noastrå ¿i agricultura<br />

aceasta pe care vrem s-o conectåm cu agricultura europeanå,<br />

vom avea cu to¡ii greutå¡i. De aceea, trebuie så urmårim<br />

realizarea acestei idei a fermelor mici de 10-15 vaci ¿i, pânå<br />

la urmå, reorganizarea for¡ei de muncå pe ceea ce trebuie så<br />

fie activitå¡i mai complexe la nivelul comunitå¡ilor rurale.<br />

Problema noastrå nu este doar dezvoltarea durabilå a<br />

agriculturii sau dezvoltarea durabilå a agroalimentarului.<br />

Pentru noi, problema este dezvoltarea ruralului în ansamblu,<br />

pentru cå, felul în care ne vom raporta la agriculturå, prin<br />

cre¿terea de randamente, va duce la disponibilizarea aproape<br />

a 3 milioane de persoane care vor trebui så gåseascå alte<br />

tipuri de ocupa¡ii la nivelul satelor ¿i avem o ¿anså, care nu<br />

trebuie s-o irosim.<br />

Pe de altå parte, trebuie så fim con¿tien¡i de faptul cå<br />

dacå nu ne trezim acum ¿i dacå nu în¡elegem så punem noi<br />

påmântul în aceste exploata¡ii rentabile, påmântul se va<br />

vinde pe nimic în forme deghizate la tot felul de stråini, care<br />

¿tiu care este valoarea påmântului ¿i ne vom trezi dupå 2007<br />

cå påmântul pe care vrem noi så-l organizåm mult mai<br />

inteligent, de fapt, nu mai este al nostru, ci al altora, în forme<br />

extrem de sofisticate. Mul¡i dintre dumneavoastrå sunte¡i<br />

deja în prezen¡a acestui fenomen, mai ales în anumite zone<br />

din Banat, pe anumite zone din Transilvania, dar ¿i în sud.<br />

Haide¡i så tratåm lucrurile în acest mod. Deci, så pornim<br />

de la ideea cå am fåcut foarte mult ¿i vreau så felicit<br />

Ministerul Agriculturii ¿i pe domnul ministru Sârbu ¿i pe<br />

colegii såi. L-am admirat ieri pe domnul Steriu la<br />

Copenhaga. A fost extrem de convingåtor în discu¡iile<br />

despre problemele pe care le-am rezolvat ¿i pe care le negociem<br />

acum cu Uniunea Europeanå, dar trebuie så în¡elegem<br />

cu to¡ii cå este o perioadå crucialå nu doar pentru agriculturå,<br />

ci pentru viitorul societå¡ii române¿ti. De aceea, fårå så<br />

încerc acum så vå vorbesc mai mult despre aceste lucruri, pe<br />

care le ¿ti¡i, fårå îndoialå, vreau så vå rog ca, împreunå, så<br />

facem eforturi foarte solide, foarte serioase. Este un domeniu<br />

extrem de important, dar, adeseori, cum så spun, ne påcålim<br />

singuri.<br />

Avem în România extrem de multe retail în ultima<br />

vreme, sunt aceste mari magazine Carrefour, Metro ¿.a.m.d.<br />

Când i-am întrebat de unde î¿i cumpårå produsele agroalimentare,<br />

mi-au spus: 90% de la români. Fals: românii sunt<br />

intermediari care vând la aceste magazine, dar ei cumpårå<br />

din stråinåtate produsele respective. De aceea, eu cred cå trebuie<br />

så facem o analizå ¿i så vedem efectiv ¿i aceste lucruri.<br />

Putem så stabilim anumite condi¡ii, trebuie så ne implicåm,<br />

trebuie så ne pese. De aceea, eu am så cer ¿i la Guvern, så<br />

combinåm analizele, så punem împreunå ¿i Ministerul<br />

Agriculturii dar ¿i zona de comer¡ exterior, ca så vedem ce<br />

anume trebuie så facem ¿i din punctul de vedere al politicilor<br />

comerciale, câtå vreme putem så facem acest lucru ¿i, în<br />

orice caz, o anumitå politicå comercialå fa¡å de zonele care<br />

nu reprezintå Uniunea Europeanå. Stima¡i colegi, dragi prieteni,<br />

eu sunt convins cå aceastå dezbatere este importantå<br />

pentru cå ea pune în legåturå speciali¿tii no¿tri, oameni absolut<br />

remarcabili, care au fåcut eforturi deosebite, care vor<br />

avea, în continuare, sarcina de a explica în fiecare comunå,<br />

în fiecare sat, rolul exploata¡iilor optime, a fermelor care så<br />

aibå suprafe¡e suficient de mari care så permitå un randament<br />

crescut.<br />

De asemenea, parlamentari, membri ai Guvernului, cred<br />

cå este foarte important så facem acest efort. Este o foarte<br />

bunå ocazie pe care ne-a oferit-o aceastå dezbatere lansatå de<br />

pre¿edintele Ion Iliescu ¿i sunt absolut convins cå rezultatele<br />

acestei dezbateri vor fi deosebit de utile pentru noi to¡i.<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 37


Declara¡ii, discursuri, mesaje<br />

Alocu¡iunea domnului prim-ministru Adrian Nåstase<br />

la inaugurarea fabricii de ciment HOLCIM<br />

(Ale¿d, 7 mai 2004)<br />

Dragi prieteni,<br />

Doamnelor ¿i domnilor,<br />

Este o mare bucurie pentru mine så fiu prezent aståzi,<br />

aici, la inaugurarea celei mai moderne fabrici de ciment din<br />

România. Este o bucurie ¿i pentru cå aceastå investi¡ie de 70<br />

de milioane de euro, o investi¡ie importantå care se adaugå la<br />

alte investi¡ii realizate de HOLCIM în România reprezintå,<br />

probabil, mesajul cel mai bun despre climatul de afaceri din<br />

România ¿i må bucur så våd aici prieteni reprezentând comunitatea<br />

oamenilor de afaceri ¿i a investitorilor stråini, pentru<br />

a spune cå, în definitiv, aceasta este cea mai bunå dovadå<br />

cå mediul de afaceri în România s-a îmbunåtå¡it ¿i, chiar<br />

dacå mai sunt probleme de rezolvat, este clar cå suntem pe<br />

un drum bun care sigur o så fie pavat cu beton sau asfalt, o<br />

så vedem, dar este evident cå direc¡ia, cel pu¡in, este foarte<br />

bunå dacå funda¡ia este întotdeauna asiguratå. Sunt bucuros<br />

¿i pentru cå, într-un fel, aici, la Ale¿d se vede foarte bine ce<br />

înseamnå cu adevårat un proiect de privatizare combinat,<br />

aproape a¿ spune, cu un proiect green field, pentru cå, în<br />

definitiv investi¡ia, ca atare, noua linie realizatå, a pornit de<br />

la ideea cå ceea ce s-a cumpårat, ceea ce s-a privatizat nu<br />

putea så fie eficient în competi¡ia europeanå din punctul de<br />

vedere al pre¡ului ¿i al randamentului.<br />

Este o lec¡ie foarte bunå ¿i trebuie så în¡elegem cå, pe de<br />

o parte existå riscul ca, în anumite zone din ¡arå, datoritå privatizårii<br />

sau restructurårii economice, så pierdem locuri de<br />

muncå foarte multe, iar dacå nu facem eforturi pentru a stimula<br />

investi¡ii, pentru a realiza noi locuri de muncå, deficitul<br />

de locuri de muncå va duce la o cre¿tere masivå a ¿omajului.<br />

Pentru acest motiv este atât de important så realizåm în<br />

diferite zone acest tip de proiecte, tocmai pentru a rezolva<br />

unele dintre problemele privind locurile de muncå. În plus,<br />

este extrem de important så în¡elegem cå problemele de<br />

mediu nu mai reprezintå doar un hobby, o eventualå preocupare<br />

colateralå, mai ales în domeniul industriei de ciment.<br />

Din acest punct de vedere, investi¡ia realizatå aici, deci formulå<br />

green field, pânå la urmå, ne aratå cå este mai u¿or så<br />

faci o astfel de opera¡iune decât så intervii pe solu¡ii de<br />

mediu pe o investi¡ie anterioarå. Sunt lucruri pe care le cunoa¿te¡i<br />

mult mai bine decât mine, de aceea n-am så insist<br />

asupra lor.<br />

Sunt înså ¿i câteva lucruri pe care eu vreau så vi le împårtå¿esc<br />

¿i care ¡in de ceea ce dorim så realizåm, ¿i anume,<br />

un parteneriat puternic, or, aici este, de fapt, problema<br />

esen¡ialå pe care trebuie s-o rezolvåm împreunå, ecua¡ia pe<br />

care trebuie s-o rezolvåm împreunå. În România, noi avem<br />

în perioada urmåtoare obiective extrem de importante de<br />

realizat în domeniul construc¡iilor, locuin¡e, drumuri ¿i, în<br />

mod evident, vom avea nevoie de foarte mult ciment. Problema<br />

esen¡ialå este la ce pre¡ ¿i aici este o chestiune pe care<br />

38<br />

va trebui totu¿i s-o clarificåm, sigur, nu neapårat Garda Financiarå,<br />

dar, poate, Consiliul Concuren¡ei sau Ministerul de<br />

Finan¡e ar putea så stabileascå dacå nu cumva existå tenta¡ia<br />

ca pre¡ul cimentului în România så fie mai ridicat decât<br />

pre¡ul practicat la export. Aceasta este o chestiune pe care<br />

trebuie s-o vedem cu aten¡ie, pentru cå n-am vrea ca, pornind<br />

de la acest interes al nostru de a realiza construc¡ii ample,<br />

practic, pre¡urile la intern så creascå ¿i så acopere profitabilitatea<br />

generalå a societå¡ii multina¡ionale. Tot astfel, vrem så<br />

fim siguri cå profitul realizat în România este taxat în<br />

România ¿i nu este transferat în altå parte, pentru a fi taxat<br />

acolo. Sunt chestiuni pe care le vom discuta foarte deschis.<br />

A¿a cum ¿i dumneavoastrå discuta¡i deschis cu noi, vå<br />

spunem ¿i noi ce preocupåri avem ¿i cum în¡elegem så construim<br />

un parteneriat foarte solid. Vreau så ¿ti¡i, înså, cå, dincolo<br />

de aceste chestiuni pe care, fårå îndoialå, le vom clarifica<br />

în perioada urmåtoare ave¡i întregul sprijin al Guvernului<br />

pentru a continua aceastå linie de investi¡ie ¿i, probabil<br />

cå a¡i sim¡it acest sprijin. De altfel, domnul ambasador a vorbit<br />

despre întâlnirile pe care le-am avut cu diferite prilejuri ¿i<br />

cu reprezentan¡ii investitorilor vecini, fiindcå noi suntem<br />

con¿tien¡i cå dezvoltarea României nu se poate realiza fårå<br />

acest impuls de investi¡ii. Suntem con¿tien¡i cå acestea constituie<br />

singurul factor în måsurå, în aceastå perioadå de tranzi¡ie<br />

¿i de repornire a motoarelor economiei române¿ti, så<br />

sus¡inå efortul de realizare a unor locuri de muncå. ªtim cu<br />

to¡ii foarte bine, cå nivelul salariilor este încå foarte scåzut ¿i<br />

problema standardului de via¡å la nivel de familie, veniturile<br />

unei familii, depind foarte mult de posibilitatea ca cel pu¡in<br />

un membru al familiei, så aibå un loc de muncå. De aceea,<br />

pentru noi, ¡inând seama de acest nivel foarte coborât al<br />

salariilor din România dorim så existe în fiecare familie cel<br />

pu¡in o persoanå care så fie salariatå pentru ca, în felul acesta,<br />

så asiguråm minimum de venituri pe familie.<br />

Acestea sigur cå sunt problemele noastre, nu sunt problemele<br />

investitorilor, sunt problemele Guvernului. Ceea ce<br />

este, înså, important ¿i a¡i aråtat ¿i aici ¿i må bucurå lucrul<br />

acesta, este cå un investitor devine parte a unei comunitå¡i<br />

locale, iar ceea ce a¡i men¡ionat privind ¿coala, grådini¡a, formarea<br />

oamenilor, problemele locale devin, pânå la urmå,<br />

probleme în care apare un alt tip de parteneriat de legåturå<br />

specialå care nu mai este strict economicå.<br />

Devine o legåturå puternicå, comunitarå extrem de serioaså.<br />

Am så vå spun doar cå sunt extrem de bucuros cå am<br />

avut posibilitatea så particip la aceastå inaugurare oficialå a<br />

unei fabrici moderne, a unei linii moderne de producere a<br />

cimentului ¿i, în acela¿i timp, o pepinierå, a¿ spune, pentru<br />

tinerii, pentru managerii din România, în legåturå cu o altå<br />

modalitate de a aborda problemele de filozofie a muncii, de<br />

mentalitate. Învå¡åm cu to¡ii, iar fabrica aceasta, uzina aceas-<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Declara¡ii, discursuri, mesaje<br />

ta este, pânå la urmå, ea înså¿i o ¿coalå, pentru cele câteva<br />

sute de lucråtori care sunt aici ¿i care, la rândul lor, vor transfera<br />

mai departe, în familie copiilor ¿.a.m.d. un anumit tip de<br />

experien¡å, de manageriat în zona economiei de pia¡å. De<br />

aceea eu vå felicit încå o datå, vå doresc succes ¿i vå asigur<br />

de întregul nostru sprijin.<br />

Alocu¡iunea domnului prim-ministru Adrian Nåstase la Conferin¡a anualå<br />

a Asocia¡iei Române de Sociologie ¿i a Asocia¡iei Române de Promovare<br />

a Asisten¡ei <strong>Social</strong>e<br />

(Cluj-Napoca, 8 mai 2004)<br />

Stimate colege,<br />

Stima¡i colegi,<br />

Da¡i-mi voie så må simt aståzi aici mai mult sociolog<br />

decât om politic ¿i în acela¿i timp så vå spun din zona aceasta<br />

de experien¡å politicå unele lucruri care poate sunt importante<br />

pentru analizele pe care le face¡i, pentru concluziile<br />

finale pe care le ve¡i trage. Prima idee pe care vreau s-o subliniez<br />

este cå în România, în momentul de fa¡å capacitatea de<br />

diagnozå s-a îmbunåtå¡it. Spun de la început cå nu este cazul<br />

în aceea¿i måsurå sau concluzia nu este valabilå în aceea¿i<br />

måsurå pentru analizå. /.../Pot så le doresc, så le sugerez ¿i<br />

sigur este responsabilitatea noastrå så decidem, dar este<br />

foarte clar faptul cå analiza pe care noi o realizåm depinde<br />

foarte mult de fotografia realitå¡ii pe care încercåm så o realizåm<br />

cât mai bine. Avem posibilitatea så comunicåm sau<br />

poate este mai curând privilegiul meu de a vå spune câteva<br />

rânduri. În ultima vreme am observat un lucru deosebit de<br />

important.<br />

Må bucur foarte mult cå, chiar ¿i pentru pu¡ine momente<br />

avem posibilitatea så discutåm împreunå. În ultima vreme<br />

am observat un lucru deosebit de important. Pentru oamenii<br />

politici, un alfabet minim de ¿tiin¡e sociologice este absolut<br />

necesar, pentru cå practic, politica înseamnå så transferi<br />

înapoi spre popula¡ie ceea ce în¡elegi cå popula¡ia a¿teaptå,<br />

så încerci så afli care sunt disfunc¡iile, care sunt problemele.<br />

Dar care este modalitatea prin care acest lucru se poate întâmpla?<br />

Sigur, po¡i så cite¿ti ziare, dar te po¡i gåsi într-o<br />

situa¡ie destul de delicatå.<br />

Deci cum gåsim ca oameni politici acel „food for soul”<br />

cum spun americanii? De unde luåm informa¡ia de fapt, informa¡ia<br />

de bazå ? O lungå perioadå de timp oamenii politici<br />

au tråit mai curând din instinct, s-au raportat la ac¡ionåri izolate,<br />

la ceea ce presa, mass-media semnalau ca fiind interesant<br />

sau semnificativ, deja era o prezentare oarecum mediatå,<br />

intermediatå ¿i aleatorie.<br />

De aceea, tot mai mult, oamenii politici merg spre o måsurare<br />

a realitå¡ii prin instrumente profesionale. Aceasta este<br />

probabil din punctul meu de vedere evolu¡ia cea mai semnificativå<br />

pe care o putem constata în rela¡ia dintre politicå ¿i<br />

sociologie. Nu ¿tiu dacå a¡i observat, comparând anul acesta<br />

cu anul trecut, de exemplu, numårul imens de sondaje de<br />

sondaje de opinie care au fost realizate pentru a semnaliza în<br />

legåturå cu candida¡ii, în legåturå cu mesajul electoral.<br />

Deci este o evolu¡ie absolut spectaculoaså, pentru cå în<br />

mod evident pårerile noastre, adeseori în politicå se bazeazå<br />

¿i pe un anumit grad de prietenie, pe un anumit tip de solidaritate,<br />

de echipå, dar nu întotdeauna cel pe care noi îl consideråm<br />

ca fiind cel mai interesant candidat este perceput ca<br />

atare în comunitatea în care tråie¿te, pentru diverse ra¡iuni.<br />

În plus este deosebit de interesant så observåm cât de rapid<br />

se schimbå opiniile la nivel local ¿i la nivel general, ¿i am våzut<br />

aceste lucruri în ultimii ani într-un mod semnificativ.<br />

N-am så må refer foarte mult la aceste lucruri, dar vreau så<br />

subliniez, încå o datå, importan¡a måsurårii fenomenelor<br />

sociale ¿i evolu¡iile extrem de pozitive în acest plan. Aceasta<br />

mi se pare probabil evolu¡ia cea mai interesantå. Noi, la partid,<br />

în ultima vreme am realizat zeci de sondaje în diferite<br />

localitå¡i, ne-am schimbat candida¡ii în nenumårate ori, pentru<br />

cå am verificat la nivel central sau la nivelul jude¡ului<br />

situa¡ii în care, din påcate, colegii no¿tri erau bloca¡i într-o<br />

rela¡ie de prietenie ¿i care nu mai era o rela¡ie obiectivå de<br />

evaluare a candida¡ilor. ªi vå dau un singur exemplu - o problemå<br />

pe care noi am avut-o de curând a fost aceea de a evalua<br />

felul în care trebuie så reac¡ionåm politic la evolu¡ia care<br />

a avut loc ¿i în preså ¿i în partid în legåturå cu cei care erau<br />

numi¡i baroni locali. Situa¡ia ¿i dilema pe care am avut-o, era<br />

generatå de faptul cå mul¡i dintre ei au local un grad de sprijin<br />

¿i inten¡ie de vot deosebit de ridicate. Problema noastrå<br />

era de a evalua cât câ¿tigåm la nivel local ¿i cât eventual<br />

pierdem la nivel general, pentru cå alegerile se desfå¿oarå în<br />

acela¿i timp, în toate localitå¡ile, ¿i existå un vot politic mai<br />

ales pentru consilii locale sau cele jude¡ene, care este influen¡at<br />

în mod evident de un anumit tip de dezbatere ¿i de un<br />

anumit tip de mesaj, prin calitatea unor candida¡i.<br />

Înainte de a lua o decizie am fåcut un sondaj de opinie,<br />

cred cå o mie ¿i ceva de subiec¡i, un e¿antion reprezentativ la<br />

nivel na¡ional, tocmai pentru a evolua la nivel na¡ional acest<br />

lucru ¿i am våzut ni¿te lucruri foarte interesante.<br />

N-am så vå spun toate concluziile. Unele sunt oarecum<br />

confiden¡iale, dar decizia pe care am luat-o nu a fost o decizie<br />

subiectivå. Sigur era un aspect politic pe care trebuia<br />

så-l subliniem ¿i l-am subliniat, era ¿i o decizie ce conta în<br />

rela¡ia cu alegåtorii, dar era ¿i o decizie motivatå obiectiv,<br />

prin aceastå måsurare pe care noi am realizat-o în cadrul<br />

acestui sondaj. Pot da foarte multe alte exemple ¿i exemplele<br />

pot så continue ¿i spre zona agendei de prioritå¡i, a mesaju-<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 39


Declara¡ii, discursuri, mesaje<br />

lui nu doar prin candida¡i, ci chiar prin programe, prin prioritå¡i,<br />

prin felul în care se desemneazå mesajul politic, agenda<br />

de prioritå¡i la nivel na¡ional sau agenda de prioritå¡i la<br />

nivel local.<br />

Toate aceste lucruri sunt esen¡iale. Nu mai po¡i så faci<br />

politicå dupå ureche, ce ai impresia cå vor oamenii, ci este<br />

nevoie de o focalizare pe ceea ce oamenii considerå cå sunt<br />

prioritå¡ile lor, nu ceea ce noi eventual consideråm cå ar trebui<br />

så fie prioritå¡ile lor. Poate fi riscant så ajungem într-o situa¡ie<br />

de divor¡, de autism pe care în mod evident vrem så-l<br />

evitåm. Este interesant faptul cå apare tot mai mult un grad<br />

ridicat de credibilitate pentru sondaje. Acesta este un alt<br />

aspect pe care vroiam så-l subliniez. În urmå cu 2, 3, 4 ani,<br />

aduce¡i-vå aminte, aproape toate sondajele erau contestate.<br />

Acum apare tot mai evident faptul cå sondajele au un grad de<br />

credibilitate deosebit. Sigur, orice partid serios î¿i construie¿te<br />

¿i realizeazå baterii de sondaje pentru cå ceea ce po¡i så<br />

observi este mai curând trend-ul atunci când urmåre¿ti<br />

evolu¡ia unui anumit fenomen, dar problema credibilitå¡ii<br />

deja o problemå aproape rezolvatå. Sigur, singura excep¡ie<br />

este dacå un sociolog lucreazå cu Guvernul atunci el î¿i<br />

pierde credibilitatea, dacå lucreazå în opozi¡ie, atunci el este<br />

¿i mai credibil decât era înainte, dar aceasta ¡ine, fårå îndoialå,<br />

de farmecul democra¡iei noastre tinere. Sigur înså, cå<br />

lucrurile se vor edifica ¿i din acest punct de vedere.<br />

Ca så nu vå re¡in foarte mult, ave¡i foarte multe lucruri de<br />

discutat. Am så trec la al doilea aspect pe care a¿ vrea så<br />

vi-l prezint ¿i anume faptul cå la nivel de analizå sociologicå,<br />

cantitatea ¿i calitatea acestora sunt destul de scåzute. Eu<br />

vorbesc de data aceasta din punctul de vedere al beneficiarului,<br />

al eventualului beneficiar. Lucråm mai mult cu analize<br />

realizate de institute din stråinåtate, de funda¡ii din stråinåtate<br />

¿i aceasta este încå probabil un punct slab în ceea ce prive¿te<br />

activitatea sociologilor din România. Poate este ¿i vina<br />

institu¡iilor guvernamentale care nu s-au implicat mai mult<br />

structurile de sociologi din România. Poate så vedem împreunå,<br />

¿i asta ar fi o sugestie din partea noastrå, cum vom putea<br />

în viitor så angajåm mai multe niveluri de sociologi din România<br />

pentru a analiza problemelor ¿i pentru o diagnozå care<br />

så ducå deja spre anumite sugestii. Pe noi, pânå la urmå, ne<br />

intereseazå ideile care derivå din anumite situa¡ii, disfunc-<br />

¡iile, dar cred cå este nevoie de un efort mai mare pentru a<br />

sugera alternativa. Vreau så vå spun din acest punct de vedere<br />

cå avem un raport din stråinåtate foarte interesant, despre<br />

sistemul medical, despre puterea judecåtoreascå, despre<br />

sistemul de protec¡ie a copilului, sistemul de pensii, sistemul<br />

penitenciar, Valea Jiului, ni¿te analize excep¡ionale realizate<br />

de Banca Mondialå ¿i aici sunt exper¡i interna¡ionali foarte<br />

buni, dar care adeseori lucreazå cu oameni din România, înså<br />

poate cå institu¡iile academice, institu¡iile private din România<br />

vor putea så facå mai mult în acest domeniu.<br />

Am så vå spun cå România probabil va deveni curând<br />

membrå a Organiza¡iei Economice a ¡årilor Dezvoltate -<br />

OECD.<br />

Din acel moment, ¿i în ceea ce prive¿te finan¡area dumneavoastrå<br />

de proiecte vor fi dificultå¡i pentru cå noi vom<br />

40<br />

deveni ¡arå donatoare ¿i practic fondurile pentru astfel de<br />

studii din exterior se vor diminua. De aceea trebuie så ne<br />

pregåtim în plan intern. ªi un ultim aspect la care vreau så<br />

må refer vizeazå protec¡ia ¿i asisten¡a socialå. Sigur, subiectul<br />

acesta pe mine må intereseazå în mod deosebit ¿i în calitate<br />

politicå. Încercåm pe cât este posibil ca modelul social<br />

democrat, bazat pe o echilibrare a bogå¡iei în societate, pe o<br />

redistribuire echitabilå a ceea ce înseamnå câ¿tigurile în<br />

societate, mai ales în contextul economiei de pia¡å, så reprezinte<br />

un motiv de încredere în solidaritate socialå, care så<br />

sus¡inå evolu¡ii neconflictuale. Formula aceasta este pu¡in<br />

prea sofisticatå. Ar trebui så spun mai direct. În România noi<br />

am avut în ultimii ani o cre¿tere economicå de peste 5% în<br />

fiecare an. Aceasta înseamnå cam 7,2 miliarde de dolari<br />

adåuga¡i la avu¡ia ¡årii. Problema este dacå ace¿ti bani,<br />

aceastå cre¿tere economicå, se împart echitabil în societate,<br />

dacå nu cumva ea genereazå ¿i mai multå polarizare socialå.<br />

Råspunsul la aceastå întrebare sau un prim råspuns a venit de<br />

la Banca Mondialå care ne-a spus cå, totu¿i, în perioada<br />

2001-2003 nivelul såråciei în România a scåzut de la 35% la<br />

21%, ceea ce ne aratå cå aceastå cre¿tere economicå nu a fost<br />

neapårat înso¡itå de polaritate socialå. Asta înseamnå cå<br />

probabil, persoana de mijloc ¿i upper middle class, probabil,<br />

s-au realizat investi¡ii mai curând în echipamente, tehnologii<br />

care vor produce probabil beneficii în viitor. Ce facem cu<br />

pensionarii înså, ce facem cu cei care nu au serviciu? Problema<br />

Guvernului este de a gestiona pe cât este posibil aceste<br />

probleme de ordin social, dincolo de ceea ce înseamnå<br />

reformele economice, care sigur produc sau motorul reformei<br />

economice func¡ioneazå la o tura¡ie bunå.<br />

Trebuie så fim înså aten¡i så nu generåm frustrare, tensiuni<br />

la nivel social, ¿i de aceea în afarå de stabilitatea politicå,<br />

în afarå de macrostabilitate economicå, trebuie så fim foarte<br />

aten¡i la stabilitatea socialå ¿i la acest sentiment de solidaritate<br />

socialå, într-o perioadå, în care în mod evident, în orice<br />

tranzi¡ie apar lucruri spectaculoase ¿i unele dintre ele deranjante<br />

din punctul de vedere a celui care are impresia cå el<br />

însu¿i nu are nici o ¿anså, în timp ce al¡ii trec pe lângå el cu<br />

o vitezå foarte mare, realizând mult mai multå bogå¡ie, mult<br />

mai mult profit. Din acest punct de vedere, asisten¡a socialå,<br />

programele sociale pot ¿i trebuie så aibå un rol extraordinar<br />

de important. Trebuie så acordåm pentru acest obiectiv /.../ o<br />

cre¿tere economicå durabilå. Cât acordåm pentru forme de<br />

protec¡ie socialå, fårå så încurajåm nemunca? Cât de mult<br />

mergem cu venitul minim garantat, cît de mult mergem cu<br />

ajutoarele sociale, fårå så încurajåm par¡ial munca la negru ?<br />

Sunt o mul¡ime de proiecte legate de social pe care trebuie så<br />

le vedem cu foarte mare aten¡ie, pentru cå nu mai este vorba<br />

de aspecte, så spunem, generale, de foarte multe situa¡ii particulare<br />

pe care trebuie så le examinåm ¿i bineîn¡eles îi avem<br />

pe cei care sunt efectiv în dificultate ¿i trebuie så vedem cum<br />

rezolvåm aceste lucruri, aveam notat aici, dacå am så gåsesc<br />

câteva elemente pe care så vi le spun. Iatå dacå excludem<br />

cheltuielile pentru asiguråri sociale ¿i ajutorul de ¿omaj, fondul<br />

de asisten¡å socialå alocat de Guvern a crescut de la 2,1%<br />

în 2000, må refer la 1% din PIB, au ajuns în anul 2003 la<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Declara¡ii, discursuri, mesaje<br />

2,9%. Este în mod evident o cre¿tere substan¡ialå. Dar sunt<br />

unele lucruri ciudate ¿i unde este nevoie ¿i de un efort institu¡ional.<br />

Dacå vorbim de asisten¡å socialå, pentru aloca¡ie de<br />

stat pentru copii, aceste aloca¡ii se acordå prin foarte multe<br />

institu¡ii, ¿i ar trebui så vedem poate gåsim o solu¡ie ¿i aici<br />

pute¡i så ave¡i un rol important pentru a gândi cea mai bunå<br />

formulå: Aloca¡ia de stat pentru copii, plåtitå prin Direc¡iile<br />

Dialog, Familie <strong>Social</strong>å pentru aproape 1,6 milioane de<br />

copii. Aloca¡ia de stat pentru copii, plåtitå de inspectoratele<br />

¿colare pentru peste 3 milioane de copii. Aloca¡ia de stat<br />

pentru copii plåtitå de inspectoratele teritoriale de stat pentru<br />

persoane cu handicap cu peste 120.000 de beneficiari, aloca-<br />

¡ia complementarå pentru familiile cu copii, respectiv aloca-<br />

¡ia de sus¡inere pentru familiile monoparentale care au venituri<br />

mai mici de un milion cinci sute de mii pe membru de<br />

familie pentru peste 600.000 ¿i mai este ¿i aloca¡ia de între¡inere<br />

pentru copii cu handicap ¿i aloca¡ia pentru nou<br />

nåscu¡i.<br />

Toate aceste mecanisme de dialogare, de resurse evident<br />

creazå ¿i risipå, creazå ¿i cheltuieli administrative foarte<br />

mari. De aceea, nu putem vorbi de un sistem de asisten¡å<br />

socialå atunci când existå zeci de institu¡ii implicate. Poate<br />

cå este nevoie de o singurå agen¡ie na¡ionalå pentru plata<br />

presta¡iilor sociale, så vedem dacå aceasta este cea mai bunå<br />

solu¡ie. Pe urmå cred cå trebuie ruptå legåtura între cei care<br />

fac anchetå socialå ¿i cei care plåtesc. Sunt câteva reguli de<br />

bazå pe care le putem gândi împreunå ¿i iatå, reforma acestui<br />

sistem poate cå ar putea så fie o temå în care så lucråm<br />

împreunå ¿i în care noi avem un interes evident. Mai aveam<br />

alte sugestii, alte gânduri aici în legåturå cu unele dintre<br />

aceste probleme mai ales în zona asisten¡ei sociale, a programelor<br />

sociale. Sunt teme de interes ¿i din punct de vedere<br />

sociologic dar, îndråznesc så spun, ¿i pentru o colaborare<br />

foarte strânså cu Guvernul. A¿ vrea så închei spunându-vå cå<br />

avem nevoie de sprijin, în continuare, din partea dumneavoastrå.<br />

Din punct de vedere profesional må simt solidar cu<br />

dumneavoastrå ca sociolog, iar ca om politic sunt un beneficiar<br />

avid de noutå¡i.<br />

Doresc cå o så cumpår cât mai mult de la dumneavoastrå<br />

¿i solu¡ii, ¿i acela¿i timp, consider cå aceastå breaslå, în<br />

momentul de fa¡å reprezintå unul din temeiurile de profesionalizare<br />

pentru via¡a politicå din România.<br />

Alocu¡iunea domnului prim-ministru Adrian Nåstase<br />

la inaugurarea sålii de sport din Oradea<br />

Dragi prieteni,<br />

Dragi elevi,<br />

Dragi pårin¡i,<br />

Dragi colegi,<br />

Sunt emo¡ionat de fiecare datå când particip la inaugurarea<br />

unei noi såli de sport.<br />

Domnul director spunea atât de bine, a prezentat atât de<br />

bine esen¡a acestui program ,,Mens sana in corpore sano”.<br />

Noi nu dorim så ne ocupåm doar de calculatoare, doar de<br />

manuale, doar de repararea båncilor în clase. Este tot mai<br />

important så ne ocupåm de sånåtatea copiilor, a tinerilor ¿i<br />

chiar ¿i chiar ¿i performan¡a, pânå la urmå, are nevoie de o<br />

bazå mai largå de pregåtire, are nevoie de timp, nu se poate<br />

doar ca prin accident så descoperim copii super performan¡i.<br />

De aceea acest proiect mi se pare extraordinar pentru cå<br />

el va permite nu doar desfå¿urarea unor antrenamente necesare,<br />

nu doar concursuri sau meciuri pasionante.<br />

(7 mai 2004)<br />

Vor fi aici, probabil, ¿i întâlniri care, într-un fel sau altul,<br />

vor permite elevilor, tinerilor din aceastå zonå, din colegiu ¿i<br />

nu numai så se întâlneascå aici ¿i, practicând sportul, så-¿i<br />

întåri prieteniile, så înve¡e ce înseamnå competi¡ia. De aceea,<br />

sunt onorat så primesc acest carnet de membru al Asocia¡iei<br />

sportive pe care a¡i creat-o, domnule director ¿i stima¡i prieteni,<br />

¿i vå promit cå acest program va continua, vå promit<br />

cå dincolo de sålile acestea magice, de covorul sålii de sport,<br />

vor fi ¿i instala¡iile care så permitå diferitele tipuri de jocuri<br />

sportive ¿i aparate pentru gimnasticå ¿i pentru diferite tipuri<br />

de activitå¡i sportive. Nu vreau så vå vorbesc foarte mult<br />

despre ceea ce vrem så facem. Este important så vå spun iatå,<br />

acesta este un angajament pe care-l respectåm. Iatå, aceasta<br />

este una dintre sålile de sport despre care am vorbit ¿i, de<br />

aceea, am vrut så fiu aici, cu dumneavoastrå, aståzi, pentru a<br />

ne bucura împreunå ¿i pentru a ne gândi la modul optimist,<br />

la viitor.<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 41


Declara¡ii, discursuri, mesaje<br />

Declara¡ii de preså ale domnului Adrian Nåstase, primul ministru al<br />

României, cu ocazia vizitårii sediului companiei Bechtel din Cluj-Napoca<br />

(Cluj Napoca, 8 mai 2004)<br />

Doamnelor ¿i domnilor,<br />

Este o mare bucurie pentru mine ¿i pentru colegii mei så<br />

fim aici, la sediul Bechtel din Cluj Napoca ¿i så punem la<br />

cale începutul unui drum spre Uniunea Europeanå, un drum<br />

care nu este doar al cuvintelor, ci o autostradå adevåratå, este<br />

o legåturå fizicå, de fapt, între ¡ara noastrå ¿i Uniunea<br />

Europeanå. Sigur, paradoxul face ca acest drum så fie construit<br />

împreuna cu americanii, dar via¡a întotdeauna este<br />

complicatå ¿i, uneori, plina de aceste paradoxuri.<br />

Ne bucuråm cå lucrårile vor începe, efectiv vor începe<br />

peste aproximativ o lunå, în iunie lucrårile fizice la autostradå<br />

vor începe ¿i ele vor continua într-un ritm extrem de<br />

sus¡inut. Aståzi, domnul ministru Mihai Tånåsescu a semnat<br />

¿i prima scrisoare de garan¡ie pentru primele sume necesare<br />

acestei lucråri, 33 de milioane de dolari care, practic, reprezintå<br />

prima parte din suma de 150 de milioane, bani care vor<br />

fi utiliza¡i în acest an pentru construc¡ie.<br />

Suntem con¿tien¡i de faptul cå ritmul construc¡iei va depinde<br />

de ritmul de finan¡are. Ceea ce este important pentru<br />

noi este ca lucrarea så fie rapidå, så fie realizatå în condi¡ii<br />

de bunå calitate, så fie realizatå la parametri de cost cât mai<br />

coborâ¡i, sigur, men¡inând calitatea ¿i performan¡a lucrårii ¿i,<br />

de asemenea, este foarte important ca lucrårile så se realizeze<br />

cu subcontractori din România, în a¿a fel încât banii pe care<br />

noi îi dåm så ajungå, de fapt, înapoi în ¡arå la constructorii<br />

români. De aceea, toate aceste lucruri fiind puse la punct, eu<br />

cred cå ne putem apuca de treabå, vedem, este vorba de un<br />

proiect important, ne-am båtut pentru el ¿i, în plan interna-<br />

¡ional, eu cred cå acest proiect meritå så fie sus¡inut. Sunt<br />

convins cå locuitorii din Cluj Napoca, cei din jude¡ ¿i cei din<br />

Transilvania vor aprecia aceste eforturi ale noastre. Sper cå<br />

¿i colegul nostru Ioan Rus este mul¡umit de acest proiect ¿i<br />

de faptul cå ceea ce a fost adeseori un argument, o motiva¡ie<br />

pentru un anumit tip de abordare a problemelor transilvånene,<br />

inclusiv în cadrul discu¡iilor din Guvern, la Bucure¿ti,<br />

s-au realizat, cel pu¡in par¡ial. Sunt multe alte proiecte pe<br />

care le putem realiza în viitor. Este important så avem voin¡a<br />

necesarå, så fim foarte hotårâ¡i ¿i, mai ales, så fim solidari.<br />

Sunt foarte bucuros så fiu aståzi aici, cu echipa Bechtel în<br />

România ¿i så spun cå noi suntem extrem de deci¿i så<br />

mergem mai departe cu acest proiect, så-l sus¡inem ¿i, mai<br />

ales, så-l realizåm.<br />

Întrebare: De unde provin ace¿ti bani, domnule<br />

Prim-ministru? Cele 300 de milioane?<br />

Dl. Adrian Nåstase: Cele 33 de milioane. Este vorba de<br />

una dintre Båncile europene care asigurå acest împrumut.<br />

¥ntrebare: Problema exproprierilor cum a fost rezolvatå?<br />

Dl. Adrian Nåstase: Problema exproprierilor se rezolvå<br />

în baza în¡elegerilor locale, atunci când este posibil, dar pentru<br />

proiectele de interes public, a¿a cum am stabilit, avem<br />

acum un Proiect de Lege, care ne ajutå foarte mult. El a fost<br />

votat de cåtre Parlament, permi¡ându-ne ca sumele pentru<br />

terenurile respective så le punem într-un cont ¿i, chiar dacå<br />

existå probleme între eventualii proprietari care î¿i disputå,<br />

eventual, titlul asupra terenului, suma så fie consemnatå în<br />

acest cont special, iar cel care câ¿tigå în instan¡å, în final, så<br />

poatå så ia suma respectivå, care este fixatå, bineîn¡eles, în<br />

baza unei expertize judiciare în urma cåreia, deci, banii, vor<br />

ajunge la cel care câ¿tigå in instan¡å, în final, dreptul de proprietate.<br />

Declara¡ii de preså ale domnului prim-ministru Adrian Nåstase<br />

cu ocazia vizitårii cartierului ANL “Cetatea Fetei”<br />

(Cluj-Napoca, 8 mai 2004)<br />

Mi se pare un lucru extraordinar ¿i sigur cå deocamdatå<br />

este doar nucleul unui nou cartier. Am våzut cum aratå<br />

apartamentele sau cum vor aråta toate apartamentele, gradul<br />

de finisare este foarte ridicat. Må bucurå faptul cå toate<br />

observa¡iile pe care, de-a lungul timpului, le-am fåcut eu sau<br />

colegii mei în legåturå cu finisajele interioare, acum au fost<br />

luate în considerare.<br />

În plus, toate materialele utilizate sunt materiale române¿ti,<br />

ceea ce este important pentru cå proiectele de construc¡ii<br />

vor continua ¿i este important så asiguråm locuri de<br />

42<br />

muncå pe orizontalå pentru toate aceste activitå¡i de construc¡ii,<br />

iar ideea în sine este superbå! Un astfel de cartier<br />

aici, în aceastå zonå colinarå , la 10-15 minute de centrul<br />

Clujului este superbå ¿i de data aceasta nu mai este vorba<br />

doar de ni¿te blocuri izolate, ci este vorba practic de inima<br />

unui viitor cartier care va avea ¿coalå, centru comercial, salå<br />

de sport, deci este vorba de o unitate complexå de locuit.<br />

Må bucur foarte mult când våd astfel de proiecte care încep<br />

så iaså din påmânt, så se vadå, så se arate. De fapt, toatå<br />

ideea noastrå de a relansa activitatea de construc¡ii pentru<br />

locuin¡e, prinde un contur de data aceasta foarte concret.<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Declara¡ii, discursuri, mesaje<br />

Cuvântul primului ministru al României, domnul Adrian Nåstase,<br />

cu ocazia vizitei la ALRO Slatina<br />

(Slatina, 11 mai 2004)<br />

Doamnelor ¿i domnilor,<br />

Am avut multe dureri de cap cu privatizarea ALRO, dupå<br />

cum ¿ti¡i. Må bucur så constat - ¿i de aceea am ¡inut foarte<br />

mult så vin aici - cå fabrica merge bine, cå are comenzi, cå<br />

investi¡iile promise s-au realizat. ªti¡i mai bine decât mine<br />

cå, fårå aceste investi¡ii, fabrica, la un moment, dat risca så<br />

se opreascå. Competi¡ia este foarte mare, energia, în alte<br />

pår¡i ale lumii, este mai ieftinå decât la noi.<br />

De aceea, este extrem de important cå locurile de muncå<br />

au fost asigurate. Salariile sunt mult mai bune decât în alte<br />

pår¡i, de¿i, sigur, salariul nu este niciodatå suficient de mare,<br />

dar må bucur så våd cå, de fapt, inima Slatinei func¡ioneazå<br />

bine în acest mod.<br />

Dacå noi, la nivelul Guvernului, putem så mai sprijinim<br />

cu ceva o vom face cu multå bucurie. Acesta este mesajul<br />

meu: ne intereseazå locurile de muncå, ne intereseazå så<br />

ave¡i aceste locuri de muncå asigurate ¿i grija noastrå, a<br />

Guvernului, este de a avea grijå ca aceste locuri de muncå så<br />

fie din ce în ce mai bine plåtite. Pentru asta avem nevoie, în<br />

continuare, så facem export, avem nevoie de un primar<br />

foarte serios, în continuare, avem nevoie de o sus¡inere generalå<br />

care så conducå la cre¿terea economicå, în a¿a fel<br />

încât pia¡a internå, dar ¿i pia¡a externå, så poatå så fie interesate<br />

de produsele extraordinare pe care le realiza¡i aici. Primul<br />

lucrul, înså, care m-a interesat cel mai mult a fost så våd<br />

dacå investi¡iile, care au reprezentat, în fond, esen¡a acestei<br />

privatizåri s-au realizat. ¿ti¡i bine cå ¿i pentru ora¿ problemele<br />

de mediu erau imense ¿i era esen¡ial ca aceste investi¡ii<br />

så se facå.<br />

Trebuie så veghem, în continuare, ¿i împreunå cu primarul<br />

Slatinei så vedem ca aceste investi¡ii så nu afecteze<br />

nici sånåtatea celor care lucreazå aici, nici a locuitorilor. Eu<br />

vreau så vå doresc numai bine în continuare, vå asigur de<br />

sprijinul nostru ¿i sunt convins cå ne vom vedea din nou pentru<br />

a cåuta cele mai bune solu¡ii în continuare.<br />

Numai bine! Vå doresc succes!<br />

Alocu¡iunea domnului Adrian Nåstase, primul ministru al României,<br />

la seminarul cu tema: formularea politicilor publice în România<br />

¿i lansarea strategiei de reformå în administra¡ia publicå<br />

Domnule prim-ministru Michel Rocard,<br />

Domnule pre¿edinte al Senatului,<br />

Domnule pre¿edinte al Camerei Deputa¡ilor,<br />

Domnilor ambasadori,<br />

Domnilor mini¿tri,<br />

Dragi prefec¡i,<br />

Dragi prieteni,<br />

Dragi colegi,<br />

ªtiu cå vå a¿tepta¡i så vå citesc un discurs foarte lung,<br />

care så prezinte pe larg strategia ¿i ce avem de fåcut mai departe.<br />

Vå în¿ela¡i. Am så vå spun câteva gânduri, pentru cå,<br />

dupå pårerea mea, discursul de încheiere ar trebui så fie<br />

acum, în esen¡å, „så trecem la treabå”. În definitiv am tot<br />

fåcut strategii, lucrurile sunt foarte clare. Problema este cå<br />

am descoperit, într-un fel, cå existå o a cincia putere în stat,<br />

func¡ionarii publici, care, uneori, au propria lor vitezå de<br />

croazierå, care nu se suprapune neapårat cu obiectivele ¿i ritmurile<br />

pe care noi le stabilim politic.<br />

Deci, problema este så-i motivåm din zona de luare a<br />

deciziilor politice, så facem ca tot acest mecanism så fie mai<br />

eficient. Organizarea a douå seminarii în acela¿i timp este<br />

deja un semn al faptului cå începem så mårim viteza de<br />

(Palatul Parlamentului - 11 mai 2004)<br />

lucru: un seminar privind administra¡ia publicå ¿i accelerarea<br />

reformei în domeniul acesta, dar ¿i formularea politicilor<br />

publice, ceea ce ne aratå cå aceastå temå ne preocupå.<br />

Dupå câ¡iva ani de guvernare am tras anumite concluzii<br />

¿i în¡elegem cå osatura statului, pânå la urmå, este formatå<br />

din administra¡ie, din func¡ionarii publici, înal¡ii func¡ionari<br />

¿i func¡ionarii publici în general.<br />

Problema este cum construim, cum reconstruim aceastå<br />

structurå în a¿a fel încât ea så fie modernå eficientå, så<br />

debirocratizåm aceastå structurå care avea propriile ei reguli<br />

¿i propria sa func¡ionare internå, iar, pe de altå parte, cum<br />

realizåm descentralizarea, trecând anumite competen¡e din<br />

zona Capitalei, din zona Guvernului central spre zone locale.<br />

Cred cå, în fond, acestea sunt problemele, dar dacå vorbim<br />

doar noi, care suntem aici la pupitru, fårå ca dumneavoastrå<br />

så accepta¡i aceste lucruri ¿i så le pune¡i în aplicare în fiecare<br />

localitate, în fiecare jude¡, vorbim degeaba. Acesta este, de<br />

fapt, mesajul meu.<br />

Am fåcut ni¿te texte excep¡ionale, strategiile sunt absolut<br />

deosebite, vreau så mul¡umesc institu¡iilor cu care am lucrat,<br />

Uniunea Europeanå, Comisia Europeanå, Delega¡ia sa la<br />

Bucure¿ti, Na¡iunile Unite, PNUD, Banca Mondialå, Fondul<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 43


Declara¡ii, discursuri, mesaje<br />

Monetar Interna¡ional. În ultima vreme, de altfel, Fondul<br />

Monetar Interna¡ional a început så se ocupe mai mult de<br />

aceste teme ¿i mi se pare firesc, pentru cå problemele economice,<br />

în mare måsurå, s-au rezolvat, dar este interesant<br />

faptul cå reu¿im acum, în acest fel, så coordonåm anumite<br />

activitå¡i pe care, în mod firesc trebuie så le privim cu foarte<br />

mare aten¡ie.<br />

Avem câteva lucruri de fåcut în continuare pentru a<br />

îmbunåtå¡i organizarea. Unii vor spune cå Stalin era un mare<br />

adept al organizårii. Eu cred cå, låsând la o parte lucrurile<br />

anecdotice, dacå nu în¡elegem care sunt lucrurile de bazå ¿i<br />

nu le facem a¿a cum trebuie, riscåm så råmânem doar la discursul<br />

de teorie a administra¡iei, cu tot respectul pentru organizare.<br />

Din acest punct de vedere, noi, la Guvern am realizat<br />

câteva lucruri bune. Înaintea ¿edin¡ei de Guvern avem o<br />

întâlnire a înal¡ilor func¡ionari din ministere, ceea ce a fåcut<br />

în ultima vreme ca ¿edin¡ele de Guvern så se reducå la douå,<br />

trei ore, pentru cå rezolvåm în trepte problemele care trebuie<br />

mediate ¿i, sigur, ceea ce nu are nevoie de o dezbatere în<br />

Cabinet se rezolvå cu o zi înainte, în acest cadru.<br />

Apoi, am creat mecanismele interministeriale care ne<br />

asigurå, spre exemplu, pe problemele de integrare europeanå,<br />

posibilitatea de a coordona activitå¡i multisectoriale ¿i<br />

acest lucru, de asemenea, func¡ioneazå foarte bine. Aståzi<br />

am avut o ¿edin¡å de o orå în care am revåzut problemele<br />

concrete legate de negocierile cu Uniunea Europeanå ¿i m-a¿<br />

bucura så-i spun domnului ambasador Quayle cå mai sunt o<br />

mie de zile pânå în 2007, dar mai avem aproximativ 150 de<br />

zile pânå când speråm, cu sprijinul Marii Britanii ¿i a celorlalte<br />

¡åri membre, så încheiem negocierile cu Uniunea<br />

Europeanå ¿i cred cå este extrem de important så dåm acest<br />

semnal de seriozitate nu doar în seminarii, ci, mai ales, acolo<br />

unde efectiv trebuie så luåm decizii. Unele sunt dificile ¿i<br />

¿tim cå, mai spuneam ¿i cu alt prilej, aducem sute de calculatoare<br />

în administra¡ia publicå, dar nu numai cå nu dåm<br />

afarå pe cei care, practic, nu mai sunt necesari, dar mai luåm<br />

¿i operatori pentru noile calculatoare, dar aceasta este<br />

departe de a fi o solu¡ie rezonabilå. Am dat bani pe calculatoare,<br />

cred cå puteam så rezolvåm cumva pe o formulå super<br />

informatizatå o mul¡ime de probleme, dar vedem cå sunt<br />

func¡ionari care n-au fost da¡i afarå, blocând func¡ionarea<br />

sistemului informatizat, fiindcå nu au nici un interes în promovarea<br />

reformelor, iar formularul solicitat de cetå¡ean nu<br />

poate fi ob¡inut pânå nu se pune o ¿tampilå de mânå. Aceasta<br />

este inadmisibil ¿i aici este vina, pânå la urmå, da¡i-mi voie<br />

din nou, så vå spun cu prietenie, a celor care conduce¡i<br />

administra¡ia localå.<br />

Apelul meu direct este så vå uita¡i cu aten¡ie la aceste<br />

lucruri, pentru cå inova¡ia, de aceea este un al doilea aspect,<br />

dincolo de organizare. Nu mai putem så mergem pe ceea ce<br />

înseamnå obiceiuri vechi, modalitå¡i prin care, în mod evident,<br />

nu putem så aplicåm reformele mai rapid. Obiectivele<br />

noastre în accelerarea reformei în administra¡ie vi le-am spus<br />

foarte rapid, debirocratizare, descentralizare, modernizare<br />

printr-o mai mare eficien¡å. Ne intereseazå så realizåm trei<br />

mari ac¡iuni: cea de transparen¡å, så asiguråm predictibilitatea<br />

¿i, de asemenea, o mai mare responsabilitate la nivelul<br />

fiecårui segment.<br />

Guvernarea nu este doar o ma¿inå de fåcut legi, discutam<br />

¿i aståzi cu domnul prim-ministru Rocard. Este foarte important<br />

så punem în aplicare aceste legi, så controlåm dacå ele<br />

sunt respectate. Prezum¡ia absolutå de cunoa¿tere a legii, la<br />

dinamica noastrå legislativå aproape cå devine inoperantå,<br />

de¿i nu ar trebui så spun un astfel de lucru, dar trebuie så<br />

în¡elegem cå o componentå extrem de importantå a administra¡iei<br />

este informarea opiniei publice, astfel încât administra¡ia<br />

så nu se reducå la sanc¡iuni, ci, în primul rând, så asigure<br />

o cunoa¿tere temeinicå a prevederilor legale de cåtre cetå¡eni.<br />

Vreau så subliniez, încå o datå, faptul cå aceste aduceri la<br />

zi, aceste linii orientative ¿i, mai ales, programele de sus-<br />

¡inere, inclusiv cele financiare se datoreazå unei colaboråri<br />

excep¡ionale cu Uniunea Europeanå ¿i indiferent de unele<br />

nemul¡umiri, unele întârzieri care, în mod evident, existå,<br />

procesul de modernizare a României se realizeazå în acest<br />

moment în paralel cu procesul de finalizare a negocierilor.<br />

Din acest punct de vedere, eu cred cå este important ca în<br />

cursul dezbaterilor din acest seminar organizat aici, participan¡ii<br />

så sublinieze în mod concret ceea ce este, dupå pårerea<br />

mea, o realitate, o capacitate întåritå de aplicare a Acquisului<br />

comunitar în România, atât pentru îndeplinirea criteriului<br />

politic, cât ¿i pentru cel economic, precum ¿i în ceea ce<br />

prive¿te capacitatea de a face fa¡å cerin¡elor standardelor de<br />

func¡ionare ale Uniunii Europene.<br />

Acestea sunt, într-un fel, ¿i obiectivele finale de pregåtire<br />

pentru întâlnirea cu Uniunea Europeanå, în 2007. Din acest<br />

punct de vedere, eu sunt absolut convins cå prin efortul nostru<br />

însumat vom ¿ti så realizåm toate aceste ¡inte care sunt<br />

esen¡iale pentru viitorul României ¿i, fårå îndoialå, fiecare<br />

guvern, la rândul såu trebuie så adauge ceva în aceastå construc¡ie<br />

care este modernizarea României, dar ¿i aducerea ei<br />

foarte aproape de un obiectiv esen¡ial, ¿i anume, intrarea în<br />

Uniunea Europeanå în 2007.<br />

Vå mul¡umesc pentru aten¡ie ¿i vå doresc succes.<br />

44<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Declara¡ii, discursuri, mesaje<br />

Alocu¡iunea primului ministru, domnul Adrian Nåstase,<br />

la decernarea ,,Premiilor calitå¡ii în construc¡ii - 20 de ani<br />

de la înfiin¡area Inspectoratului de Stat în Construc¡ii”<br />

(Palatul Parlamentului - Sala Unirii, 10 mai 2004)<br />

Dragi prieteni,<br />

Dragi colegi,<br />

Våd de pe acum titlurile din presa de mâine ¿i, în sfâr¿it,<br />

lucrul acesta nu este, în definitiv, foarte grav. Este important<br />

så vedem ce avem de fåcut în continuare ¿i, într-un fel, da¡imi<br />

voie så vå spun cå må simt ca fåcând parte din aceastå<br />

breaslå a constructorilor ¿i pentru un motiv foarte simplu.<br />

Timp de patru ani, în aceastå clådire am încercat så duc spre<br />

finalizare ni¿te lucråri de construc¡ii extrem de dificile, mul¡i<br />

dintre dumneavoastrå ¿ti¡i despre ce este vorba, a¡i participat<br />

într-un fel sau altul la acest efort.<br />

În perioada <strong>19</strong>92-<strong>19</strong>96, ca pre¿edinte al Camerei Deputa-<br />

¡ilor, am cåutat så finalizåm aici ni¿te lucråri care erau absolut<br />

necesare. Îmi sugerau unii atunci så distrugem, så îngropåm<br />

în påmânt aceastå mårturie a unei perioade de care trebuia<br />

så ne despår¡im, ceea ce ar fi costat, probabil, la fel de<br />

mult ca ¿i construirea ei. Al¡ii vroiau så construiascå aici cel<br />

mai mare cazinou din Europa. Pânå la urmå, cred cå am ales<br />

o solu¡ie în¡eleaptå lucrând la finalizarea a ceea ce era, în<br />

definitiv, munca poporului român ¿i banii cheltui¡i pentru tot<br />

ce înseamnå aceastå clådire. De altfel, profit de aceastå<br />

ocazie pentru a vå spune cå pe 31 mai vom inaugura, tot aici,<br />

în aceastå clådire spa¡iul noului Muzeu Na¡ional de Artå<br />

Contemporanå ¿i, foarte curând, de asemenea, chiar vizavi<br />

de aceastå salå, noul spa¡iu în care-¿i va desfå¿ura lucrårile<br />

Senatul României. Sigur cå va trebui, în continuare, så dåm<br />

via¡å acestei clådiri, så ¡inem seama de ceea ce este important<br />

de fåcut. Nu mai putem så punem marmurå peste tot,<br />

acolo unde se dorea så se punå marmurå ¿.a.m.d. Cunoa¿te¡i<br />

toate discu¡iile care au avut loc, dar este important cå, în<br />

ace¿ti ani, am început så construim mult mai mult. Din informa¡iile<br />

mele, în ultimii 3-4 ani s-au dat aproape 200.000 de<br />

autoriza¡ii de construc¡ii, s-au realizat foarte multe proiecte<br />

¿i aici în Bucure¿ti, de la consolidarea Ateneu-ului, la construc¡ii<br />

ANL extrem de ambi¡ioase. În Drumul Taberei este,<br />

probabil, cartierul cel mai mare de construc¡ii noi care se<br />

realizeazå, existå proiectul de construire a celor 400 de såli<br />

de sport, de autistråzi ¿.a.m.d. ¿i toate acestea se bazeazå pe<br />

faptul cå, pe de o parte, institu¡iile statului au avut mai mul¡i<br />

bani pentru investi¡ii, datoritå unui buget mai mare, determinat<br />

¿i de cre¿terea economicå din ace¿ti ani. Pe de altå parte,<br />

veniturile popula¡iei au fost mai mari ¿i au permis aceste<br />

construc¡ii suplimentare acestei investi¡ii, pe care le putem<br />

observa. De aceea, în momentul în care trebuie så privim mai<br />

departe trebuie så ne punem întrebarea cum construim, care<br />

sunt parametrii urbanistici, ce anume este nevoie de realizat<br />

în Bucure¿ti, dacå putem så mai låsåm în Bucure¿ti anumite<br />

råni pe trupul ora¿ului, a¿a cum sunt ele acum, cele douå<br />

blocuri de la Operetå, cei doi gemeni, care, practic, 14 ani au<br />

fost mårturia unei neputin¡e într-un fel a factorilor publici de<br />

a rezolva o problemå. Eu sper înså, ca în såptåmânile urmåtoare<br />

så putea trece la lucråri acolo, pe baza unei opera¡iuni<br />

care a fost absolut necesarå ¿i anume expropierea celor care,<br />

la un moment dat, au luat în anumite condi¡ii aceste clådiri.<br />

Acelea¿i preocupåri le avem în privin¡a acelor clådiri<br />

cunoscute ca „Circul foamei” sau alte construc¡ii neterminate.<br />

Mai sunt încå o mul¡ime în ora¿. Este nevoie de un efort<br />

conjugat ¿i de voin¡å, pentru cå, oricum, discu¡ii vor fi ¿i vor<br />

fi legate fie de licita¡ie, fie de calitate, vor fi legate de proiect,<br />

dar a låsa lucrurile a¿a cum sunt ele, acum este probabil cea<br />

mai proastå solu¡ie ¿i, în plus, probabil cå este o nevoie extraordinarå<br />

de coordonare cu urbani¿tii ¿i cu cei care trebuie<br />

så ia decizia, fiindcå sunt o mul¡ime de anomalii. Sigur, este<br />

o pårere personalå. În Bucure¿ti, dar nu numai în Bucure¿ti,<br />

în mod evident sunt proiecte care se desfå¿oarå, pe anumite<br />

baze comerciale, dar care distrug fie ambian¡a unui cartier,<br />

fie unitatea de abordare pe un anumit spa¡iu.<br />

Lucrurile acestea le ¿ti¡i foarte bine. Fårå îndoialå „clientul<br />

nostru, ståpânul nostru”, dar, pânå la urmå, solu¡ia de<br />

construc¡ie trebuie så fie în armonie cu viziunea arhitectului<br />

dar ¿i cu nevoile locale. Pentru mine este o deosebitå bucurie<br />

så particip la aceastå manifestare. Este, în definitiv, ¿i începutul<br />

unui drum de competi¡ii, a unei competi¡ii realizate<br />

prin prisma calitå¡ii. Sper cå vor câ¿tiga cei mai buni ¿i nu<br />

este vorba, în definitiv, doar de o competi¡ie cu câ¿tigåtor<br />

direct, ci este vorba de o competi¡ie care så genereze nevoia<br />

unei examinåri atente, a calitå¡ii în construc¡ii, mai ales pe<br />

terenurile din Bucure¿ti ¿i din împrejurimi care în totdeauna<br />

au fost mai fragile, mai supuse unor riscuri seismice. Ne intereseazå,<br />

fårå îndoialå, aspectul competi¡iei asupra acestui<br />

domeniu ¿i este clar cå promovarea performan¡ei aici conduce<br />

la cre¿terea calitå¡ii vie¡ii oamenilor.<br />

Am fost impresionat zilele trecute, våzând, lângå Cluj, un<br />

nou cartier care începe så tråiascå ¿i nu doar ca o anexå dormitor,<br />

ci ca o structurå integratå, cu ¿coalå, cu centru administrativ,<br />

centru comercial. Este, pânå la urmå, semnul cå noi<br />

nu numai privatizåm, sau reconstruim ceea ce au fåcut al¡ii<br />

înainte, ci începem, chiar, så aducem mårturia noastrå în domeniul<br />

construc¡iilor pentru cei care vor veni dupå noi. Nu<br />

putem så råmânem la acela¿i numår de locuin¡e doar modificând,<br />

eventual, confortul sau încercând så mai ridicåm un<br />

etaj. Este nevoie de proiecte mult mai ambi¡ioase, pentru cå<br />

nevoile sunt extraordinare ¿i chiar dacå în România avem,<br />

practic, 7,5 milioane de locuin¡e, la un numår de opt milioane<br />

de familii, ceea ce în definitiv nu este foarte råu, este clar<br />

cå un numår foarte mare din aceste locuin¡e, care sunt apartamente<br />

construite în anii <strong>19</strong>70-<strong>19</strong>70, multe vor avea nevoie<br />

de o reabilitare, sau va fi nevoie pentru familiile tinere de noi<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 45


Declara¡ii, discursuri, mesaje<br />

construc¡ii. Este nevoie, pe de altå parte, de un efort mai<br />

mare pentru a consolida clådirile pentru riscuri seismice viitoare.<br />

A început un astfel de program, dar dacå nu vom avea<br />

locuin¡e tampon în care så-i mutåm pe cei care vor trebui så<br />

accepte så se deplaseze o vreme din locuin¡ele lor, pentru a<br />

efectua aceste lucråri va fi foarte greu.<br />

De altfel, cele douå blocuri gemene de la Operetå au<br />

chiar aceastå destina¡ie de a se constitui, ca zonå tampon, ca<br />

locuin¡e pentru cei care vor trebui så se mute din casele lor<br />

pe perioada acestor lucråri aici în Bucure¿ti. Sunt foarte<br />

multe lucruri pe care le avem de fåcut în continuare, le ¿ti¡i<br />

mai bine decât mine, dar a¿ vrea så insist încå o datå asupra<br />

nevoii de a ¡ine seama de ambian¡a urbanå ¿i de cerin¡ele de<br />

urbanism. Da¡i-mi voie så vå spun ¿i ca bucure¿tean, dar<br />

våzând aceste lucruri în definitiv ¿i în alte localitå¡i. Existå o<br />

foarte mare dezordine urbanisticå ¿i, de aceea, doar aceastå<br />

ac¡iune în care se realizeazå plombe de diferite feluri, în diferite<br />

locuri în ora¿e conduce la efecte uneori grote¿ti, la<br />

schimbarea, pânå la urmå, a specificului anumitor cartiere,<br />

dar uniformitatea ¿i capacitatea de a da un anumit sentiment<br />

de întreg, elemente pe care le vedem în construc¡iile noi ne<br />

aratå cå aceasta este calea. Unele dintre reperele generale<br />

pentru locuin¡e au råmas Cartierul Primåverii. Locuin¡ele de<br />

acolo, sigur, sunt cochete, sunt interesante. ªti¡i, înså, la fel<br />

de bine ca ¿i mine cå farmecul cartierului nu este dat neapårat<br />

de suprafe¡ele acestor case ci, mai ales, de faptul cå întregul<br />

cartier este un întreg care are propriul såu aer, cu pu¡inå<br />

verdea¡å, cu un anumit mod de convie¡uire ¿i aici este probabil<br />

nevoia de responsabilitate la fel cum este nevoie de responsabilitate<br />

din punctul de vedere al calitå¡ii materialelor<br />

folosite în construc¡ii, din punctul de vedere al calitå¡ii construc¡iilor,<br />

în general.<br />

La un moment dat, am avut o discu¡ie destul de lungå în<br />

cea ce prive¿te Palatul de Justi¡ie, iar aceastå discu¡ie este<br />

importantå, pentru cå, în definitiv, astfel de clådiri au nevoie<br />

de o expertizå ¿i în acela¿i timp de un efort de reconstruc¡ie<br />

¿i de reabilitare absolut excep¡ionale ¿i mi se pare important<br />

ca noi, fie cå este vorba de firme române¿ti, fie cå este vorba<br />

de firme stråine, så men¡inem acest standard foarte înalt, a¿a<br />

cum este important în ceea ce prive¿te construc¡iile de drumuri,<br />

så ¡inem seama de faptul cå indiferent de antreprenor,<br />

practic, firmele române¿ti sunt cele care trebuie så execute<br />

lucrårile respective. Este ¿i o chestiune, pânå la urmå, de<br />

onestitate, pentru cå banii care se plåtesc vin din banii contribuabilillor<br />

¿i ei trebuie så se întoarcå înapoi, la firmele<br />

române¿ti care plåtesc, dupå aceea, salariile pentru muncitorii<br />

din România. Sunt foarte multe lucruri pe care acum le<br />

putem spune ceva mai serios, mai puternic.<br />

Este important, înså, pentru noi så ¡inem seama de faptul<br />

cå multe dintre materialele de construc¡ii, prea multe, se<br />

importå ¿i avem posibilitatea acum, când ritmul de construc-<br />

¡ii a crescut foarte mult så sprijinim industria orizontalå de<br />

materiale de construc¡ii, astfel încât så creåm cât mai multe<br />

locuri de muncå, pentru cå utilizarea de for¡å de muncå din<br />

¡arå va conta foarte mult în ceea ce prive¿te sus¡inerea în<br />

continuare a eforturilor în acest domeniu, a¿a cum este foarte<br />

46<br />

important så avem în vedere în perioada urmåtoare eliminarea<br />

muncii la negru în construc¡ii, så încercåm så gåsim<br />

cele mai bune solu¡ii din punct de vedere al fiscalitå¡ii, astfel<br />

încât acest tip de activitate så nu mai poatå så fie realizatå în<br />

domeniul construc¡iilor.<br />

Vå spun aceste lucruri, pentru cå, în definitiv avem interesul<br />

cu to¡ii ca la nivelul ¡årii, la nivelul bugetului så putem<br />

så sus¡inem în continuare proiectul de genul celor despre<br />

care v-am vorbit. Vor participa la competi¡ia care porne¿te<br />

aståzi firme de construc¡ii, arhitec¡i, liber profesioni¿ti cu<br />

realizåri excep¡ionale ¿i sunt convins din acest punct de vedere<br />

cå aceastå competi¡ie va fi un succes. Bucure¿ti este o<br />

capitalå europeanå, cel pu¡in pe hârtie. În multe dintre cålåtoriile<br />

lor în România, în secolul XIX, mul¡i dintre cålåtorii<br />

stråini vorbeau despre un ora¿ care, datoritå incendiilor succesive,<br />

a trebuit de multe ori så înceapå a reconstrui de la<br />

început.<br />

Secolul XX a însemnat o revitalizare ¿i, pânå la urmå,<br />

ora¿ul poartå marca sfâr¿itului de secol ¿i începutului de<br />

secol XX. Este important, din acest punct de vedere, dacå<br />

dorim så facem, så men¡inem o anumitå identitate a ora¿ului<br />

din punct de vedere arhitectonic så ¡inem seama de acest specific.<br />

Sigur, sunt ¿i cerin¡e noi, sunt ¿i elemente interesante<br />

pe care va trebui så le aducem în viitor. Îmi aduc aminte cå,<br />

la un moment dat a fost un concurs interesant. Era un concurs<br />

de arhitecturå ¿i de urbanism: ,,Bucure¿ti 2000”, dacå<br />

nu må în¿el. Clådirea aceasta în care ne aflåm ar fi trebuit så<br />

fie acoperitå cu o cupolå de sticlå dacå-mi aduc bine aminte<br />

¿i ar fi trebuit så fie un fel de dealuri de blocuri de jur împrejur<br />

care så opreascå vizibilitatea spre aceastå clådire.<br />

Erau, în sfâr¿it, tot felul de solu¡ii extravagante, unele au<br />

luat ¿i premii atunci, dar må bucur cå realismul ¿i pragmatismul,<br />

pânå la urmå, ne-au permis så ajungem la momentul<br />

în care sårbåtoarea de 9 mai så putem s-o realizåm aici, în<br />

fa¡a acestei clådiri, cu un spectacol de muzicå ¿i luminå cum<br />

s-a întâmplat în seara de ieri.<br />

Pânå la urmå, trebuie så punem în valoare ceea ce avem,<br />

nu så ascundem, dar pentru aceasta este nevoie de enorm de<br />

multe eforturi care trebuie så fie conjugate din partea celor<br />

care sunt în primårie, din partea celor care lucreazå în urbanism,<br />

arhitec¡i, constructori ¿i bineîn¡eles beneficiari. Mi se<br />

pare important så observåm cå, în momentul de fa¡å, nu<br />

avem la nivelul Bucure¿tiului un mega plan din punct de vedere<br />

imagistic. De fiecare datå când ajung în Pia¡a Victoriei<br />

må întreb dacå este absolut normal ca cei care au câte ceva<br />

de vândut, tot felul de comis voiajori, så-¿i lase în parcare, în<br />

mijlocul Pie¡ei Victoriei, ma¿ina pe care au råmas panourile<br />

de reclamå pe care le-au plimbat în diferite locuri. Este un fel<br />

de ambian¡å pe care, da¡i-mi voie så spun cå n-o în¡eleg ¿i, la<br />

limitå, chiar n-o accept. Dar, sigur, a fost mai greu în Bucure¿ti<br />

så transmit acest mesaj. Poate dupå alegerile care vor<br />

avea loc va fi mai simplu de comunicat. Nu vreau så fac politicå<br />

aståzi, nu vreau decât så vå spun cå, în definitiv, va fi<br />

nevoie ¿i în acest ora¿ ca to¡i factorii de decizie så stea împreunå<br />

¿i så ia deciziile corect. Sigur cå putem så cheltuim<br />

to¡i banii ca så facem o pasarelå la Gara de Nord sau o par-<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Declara¡ii, discursuri, mesaje<br />

care pentru tot ora¿ul, dar, pânå la urmå, problemele sunt<br />

mult mai complexe, fiind legate de parcare pe întreg teritoriul<br />

ora¿ului.<br />

La fel, nu mi se pare normal så nu începem de pe acum<br />

så ne gândim la ceea ce înseamnå un Bucure¿ti mare, care så<br />

¡inå seama ¿i de dezvoltårile care s-au realizat foarte intens<br />

la periferie. Un ora¿ cum este Beijing-ul are ¿apte centuri<br />

care asigurå practic ¿i circula¡ia, dar ¿i func¡ionarea gradualå<br />

¿i care digerå, pânå la urmå, expansiunea ora¿ului. Lucrurile<br />

acestea vor trebui, fårå îndoialå, discutate, iar cei din Ilfov<br />

vor fi, probabil, de acord cå nu este normal ca absolut toate<br />

sumele din investi¡iile green field care se realizeazå pe liniile<br />

de centurå, toate taxele ¿i impozitele så meargå doar la<br />

comunele sau ora¿ele din jurul Bucure¿tiului, pânå la urmå<br />

aceste sume trebuie så fie gestionate împreunå, pentru cå<br />

investi¡iile se fac în mare måsurå din Bucure¿ti. Sunt teme pe<br />

care va trebui så le tratåm. Sigur, nu în campanie electoralå,<br />

nu pe termen scurt, dar sunt întrebåri la care cu to¡ii trebuie<br />

så råspundem. Este ora¿ul nostru, este capitala ¡årii ¿i trebuie<br />

så avem cu to¡ii grijå de ceea ce se întâmplå aici.<br />

Eu sunt absolut sigur cå întâlnirea pe care a¡i convocat-o<br />

pentru aståzi este o întâlnire de lucru, vor fi fårå îndoialå<br />

specula¡ii, ca de fiecare datå, de ce se întâlnesc vânåtorii, de<br />

ce se întâlnesc elevii care picteazå despre Uniunea Europeanå,<br />

înså eu cred cå este important så fim critica¡i pentru cå<br />

facem anumite lucruri decât pentru cå nu facem, or, aici este,<br />

de fapt, sensul unei întregi filozofii. Råmân în urma noastrå<br />

ni¿te fapte care vor fi judecate ¿i, pânå la urmå, probabil al¡ii<br />

vor spune dacå am fåcut bine sau dacå am fåcut råu, de<br />

aceea, pornind de la Alexandru Ioan Cuza, eu cred cå trebuie<br />

så ajungem undeva aici, mai aproape så vedem ce ne råmâne<br />

de fåcut în perioada care vine, så în¡elegem cå, pânå la urmå,<br />

toate lucrurile acestea se leagå: cre¿terea economicå, integrarea<br />

europeanå, autostrada construitå cu Bechtel, ANL-urile,<br />

banii de la buget, felul în care folosim fondurile comunitare<br />

¿i, bineîn¡eles, eforturile unor institu¡ii cum este ISCE, cu o<br />

tradi¡ie atât de lungå, iar lucrul acesta må bucurå.<br />

Nu ¿tiu cât de ferici¡i sunt constructorii ¿i aici eu nu-mi<br />

dau seama dacå avem o întâlnire, de fapt, între ISCE ¿i constructori.<br />

Nu ¿tiu dacå ace¿ti constructori n-ar fi mai ferici¡i<br />

dacå n-ar exista ISCE. Nu ¿tiu, dar în¡eleg cå aici sunte¡i<br />

cumva o familie ¿i încerca¡i så rezolva¡i cu responsabilitate<br />

ni¿te probleme care ¡in, pânå la urmå, de deontologia meseriei<br />

¿i må bucurå lucrul acesta. Sunt convins cå actuala echipå<br />

de conducere a ISCE este capabilå så lucreze cu constructorii<br />

din ¡arå ¿i så asigure acea performan¡å în construc¡ii<br />

care provine din Bucure¿ti, din specificul acestui ora¿ ¿i,<br />

peste tot în ¡arå din nevoia de a face mai bine ¿i mai repede.<br />

A¿ vrea så vå spun cå, dupå pårerea mea, condi¡iile ce<br />

trebuie îndeplinite în Bucure¿ti, pentru ca o clådire så fie sigur<br />

solidå sunt în mod necesar mai riguroase, iar controlul<br />

modului în care sunt respectate aceste condi¡ii trebuie så fie<br />

pe måsurå. Am început un proces radical de schimbare a<br />

filozofiei activitå¡ii de control pe toate palierele, începând de<br />

anul trecut. În felul acesta, am ajuns la crearea Autoritå¡ii<br />

Na¡ionale pentru Control, iar domnul Blåculescu, aici<br />

prezent, vegheazå ¿i ca ISCE så nu facå gre¿eli, ceea ce este<br />

important ¿i, de asemenea, vegheazå ca, în general, så nu<br />

existe încålcåri ale legii iar acolo unde s-au produs, ele så fie<br />

sanc¡ionate, ceea ce este foarte important. Dupå un an ¿i ceva<br />

de func¡ionare a acestei autoritå¡i cuvintele sunt mai curând<br />

de laudå pentru o activitate deosebit de complexå ¿i absolut<br />

necesarå pentru credibilitatea tuturor.<br />

Este nevoie de mai multå disciplinå, de control, de rigoare.<br />

Este, de asemenea, important ca noi så observåm nevoia<br />

de a urmåri cu to¡ii standarde înalte de calitate în construc¡ii.<br />

Aduce¡i-vå aminte ce s-a întâmplat în anumite ¡åri,<br />

spre exemplu, în Turcia, unde efectele unor cutremure au dus<br />

la distrugerea unor blocuri care au fost construite în grabå,<br />

fårå respectarea unor condi¡ii de calitate. Doamne fere¿te,<br />

vor fi ¿i în România alte cutremure în viitor, probabil, A¿a<br />

spun speciali¿tii. De aceea, trebuie ca noi så fim foarte riguro¿i,<br />

foarte serio¿i, cel pu¡in din acest punct de vedere.<br />

Restul, sigur, ¿i aspectul este important, vorbeam mai devreme<br />

despre aspectele de urbanism, dar trebuie så pornim de la<br />

aceastå cerin¡å de calitate, care este absolut necesarå.<br />

Cei de la Inspectoratul de Stat în Construc¡ii, sigur, nu<br />

lucreazå la lumina reflectoarelor. Lucrul acesta nu înseamnå,<br />

înså, cå activitatea lor este mai pu¡in importantå, dimpotrivå.<br />

οi fac datoria, de munca lor depinde via¡a a milioane de<br />

români, pentru cå orice gre¿ealå nedescoperitå în construc¡ii,<br />

a¿a cum ¿ti¡i poate så fie fatalå. De aceea, a¿ dori, ¿i pe<br />

aceastå cale, så le mul¡umesc, så mul¡umesc întregului personal<br />

al ISCE ¿i celor de conducere ¿i, în sfâr¿it, pânå la ultimul<br />

nivel, pânå la ultimul lucråtor din ISCE, pentru felul în<br />

care-¿i fac meseria zi de zi ¿i, în final, vå doresc succes în<br />

cadrul acestor lucråri.<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 47


Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> - Sediul Central<br />

Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> solicitå, din nou, PNL ¿i PD så<br />

nu accepte pe listele de candida¡i în alegerile locale persoane<br />

asupra cårora planeazå suspiciuni de corup¡ie, ori se aflå în<br />

anchete ale organelor de urmårire penalå.<br />

O astfel de decizie ar fi un exemplu de responsabilitate<br />

politicå adoptatå din respect pentru electorat ¿i un exemplu<br />

de probitate moralå al celor care conduc cele douå partide<br />

aliate.<br />

Din påcate, au trecut deja trei zile de când Partidul <strong>Social</strong><br />

<strong>Democrat</strong> a cerut PNL ¿i PD så î¿i cure¡e listele de candida¡i,<br />

pentru a dovedi cå sus¡in cu adevårat ceea ce declarå: lupta<br />

împotriva corup¡iei.<br />

Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> a decis så nu includå în cursa<br />

electoralå candida¡i care au dosare la Parchetul Na¡ional<br />

Anticorup¡ie sau asupra cårora planeazå suspiciuni cå, în<br />

timpul mandatului lor, au desfå¿urat activitå¡i susceptibile a<br />

Comunicat de preså<br />

fi considerate ca fiind la marginea legii. Aceastå ac¡iune,<br />

fermå ¿i durå, împotriva membrilor de partid care aveau<br />

func¡ii de conducere ¿i erau în aceastå situa¡ie, a dovedit din<br />

nou consecven¡a Partidului <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> într-o luptå fårå<br />

precedent de curå¡ire a politicii române¿ti. Iatå, deci, cå PSD<br />

î¿i respectå alegåtorii ¿i angajamentele luate, produce fapte<br />

¿i nu vorbe goale ca al¡ii.<br />

În cazul în care liderii PNL ¿i PD, Theodor Stolojan ¿i<br />

Traian Båsescu, nu î¿i amintesc despre ce anume candida¡i<br />

este vorba, Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong>, pe baza relatårilor presei,<br />

poate så le punå la dispozi¡ie o listå a baronilor liberali ¿i<br />

democra¡i, nume precum Båsescu (Bucure¿ti), Berceanu<br />

(Craiova), Chiri¡å (sectorul 5), Ghi¿e (Bra¿ov), Cåncescu<br />

(Bra¿ov), Munteanu (Deva), Flutur (Suceava), Filip<br />

(Oradea) ¿i mul¡i al¡ii. În consecin¡å, a¿teptåm o reac¡ie<br />

demnå din partea PNL ¿i PD.<br />

Conferin¡å de preså sus¡inutå de domnul Octav Cozmâncå,<br />

pre¿edintele executiv al partidului, dupå ¿edin¡a Delega¡iei permanente<br />

(10 mai 2004)<br />

Nu ne-am mai våzut de ceva vreme, de aceea, îmi pare<br />

bine cå ne revedem în acest cadru.<br />

Voi încerca så vå prezint câteva concluzii ale Delega¡iei<br />

permanente care tocmai s-a încheiat.<br />

În primul rând, am abordat campania electorala de alegeri<br />

locale ¿i am trecut în revistå chestiunile legate de pregåtirea<br />

¿i desfå¿urarea, în continuare, a campaniei electorale.<br />

Am apreciat cå s-a terminat prima etapå, cea de precampanie<br />

electoralå, care a durat pânå de data de 8 mai, ¿i am intrat în<br />

cea de-a doua parte, ¿i anume, în campania electoralå propriu<br />

ziså, oficialå, debutând cu lansarea de la Cluj pentru jude¡ele<br />

din Ardeal ¿i din Banat.<br />

Membrii Delega¡iei permanente au fost de acord cu faptul<br />

cå, pânå în prezent, partidul nostru a fåcut eforturi ståruitoare<br />

¿i se prezintå bine în demersul de a câ¿tiga alegerile din<br />

acest an.<br />

Dorim ca ¿i în aceastå a doua etapå lucrurile så se desfå¿oare<br />

într-o manierå destul de riguroaså în toate jude¡ele<br />

¡årii, de aceea, vom monitoriza desfå¿urarea mitingurilor<br />

electorale la nivelul municipiilor ¿i re¿edin¡elor de jude¡, în<br />

general, a marilor ora¿e ¿i vom asigura participarea liderilor<br />

de la nivelul central a vicepre¿edin¡ilor ¿i a secretarilor executivi<br />

care råspund de jude¡ele respective.<br />

În al doilea rând, în aceastå a doua etapå, un accent<br />

deosebit vom pune pe prezen¡a candida¡ilor PSD în mijloacele<br />

de mass-media de la nivel central ¿i la nivel local potrivit<br />

timpilor de antenå aloca¡i la televiziuni ¿i radiouri ¿i, evident,<br />

la contractele de publicitate pe care le vom încheia cu<br />

presa centralå ¿i cu presa localå.<br />

Vom folosi la maxim timpii aloca¡i ¿i în acest sens pe<br />

48<br />

posturile de televiziune ¿i pe posturile de radio vor fi prezen¡i<br />

candida¡ii PSD la func¡iile de primari în primul rând în<br />

marele municipalitå¡i ¿i apoi consilieri de la nivelul jude¡elor<br />

¿i apoi de la nivelul municipiilor. Nu dorim ca aceste emisiuni<br />

så fie monopolizate numai cu lideri de la nivel central ¿i<br />

så procedåm precum, ne îndeamnå unii ¿i al¡ii, så realizåm<br />

dezbateri pe probleme de facturå generalå, pe oferte generale<br />

la nivelul partidului. Aceste lucruri le vom concretiza la<br />

nivelul localitå¡ilor, a jude¡elor, municipiilor, ora¿elor ¿i comunelor.<br />

În al treilea rând, am stabilit så ne ocupåm foarte<br />

serios, în perioada urmåtoare, de reprezentan¡ii PSD pe lângå<br />

sec¡iile de votare.<br />

Din acest punct de vedere, am stabilit ca, pe lângå fiecare<br />

sec¡ie de votare, så avem organiza¡ie de partid, evident, un<br />

numår mai redus de membri sau cel pu¡in grupe ¿i am insistat<br />

¿i vom insista ¿i la întâlnirile care le vom avea pe jude¡e,<br />

probabil cu prilejul unei videoconferi¡e, pe grupe la sec¡iile<br />

de votare nou înfiin¡ate.<br />

Vreau så vå informez cå, fa¡å de situa¡ia pe care am<br />

avut-o în anul 2000, când au fost 15724 sec¡ii de votare, în<br />

aceste alegeri din 6 iunie vor fi 16670 de sec¡ii de votare,<br />

deci cu 1278 de sec¡ii în plus fa¡å de ce a fost în anul 2000.<br />

Evident cå este un lucru important så organizezi în bune<br />

condi¡ii activitatea acestor sec¡ii, iar noi, ca partid, så avem<br />

o reprezentare corespunzåtoare pe lângå sec¡iile de votare cu<br />

reprezentan¡i, cu structuri de partid ¿i, evident, cu reprezentan¡i<br />

în birourile sec¡iilor de votare, atunci când se vor trage<br />

la sor¡i pentru completarea birourilor sec¡iilor de votare.<br />

A¿ vrea så vå informez cå am fåcut ¿i o evaluare a criteriilor<br />

de performan¡å, pe care noi le-am discutat în repetate<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> - Sediul Central<br />

rânduri cu organiza¡iile jude¡ene atât în teritoriu, cât ¿i la<br />

nivel central, în vreo douå rânduri, în prezen¡a pre¿edintelui<br />

partidului. S-a desprins un lucru foarte clar, ¿i anume, cå<br />

PSD va câ¿tiga deta¿at alegerile locale din acest an. Aceasta<br />

înseamnå cå vom ob¡ine un numår important de consilieri<br />

jude¡eni, consilieri, locali, la municipii, ora¿e ¿i comune.<br />

Oricum, cu 10-15 la sutå mai mare decât numårul de consilieri<br />

pe care l-am avut în anul 2000. Dupå pårerea noastrå,<br />

va fi un scor bun în ce ne prive¿te ¿i credem cå este pe deplin<br />

realizabil.<br />

A¿ vrea så vå anun¡ cå ne ¡inem de cuvânt cu ceea ce a<br />

anun¡at pre¿edintele partidului, ¿i anume, cu ponderea<br />

femeilor ¿i tinerilor pe listele PSD. Pe locurile eligibile pe<br />

care le-am estimat noi, femeile vor reprezenta peste 25 la<br />

sutå consiliile jude¡ene ¿i, pe ansamblu, aproape 24 spre 25<br />

la sutå. Deci, este un prim scor pe care credem cå-l vom realiza,<br />

la fel în ceea ce prive¿te numårul de tineri în structura<br />

consiliilor locale ¿i, respectiv, a consiliilor jude¡ene. De asemenea,<br />

vreau så vå anun¡ cå 50 la sutå din numårul consilierilor,<br />

pe locuri, repet, eligibile vor fi propuneri noi, deci reîmprospåtåm,<br />

a¿ spune, destul de serios consiliile locale de<br />

la comune, ora¿e, municipii ¿i respectiv consiliile jude¡ene.<br />

Credem cå sunt lucruri foarte importante ¿i dåm un semnal<br />

puternic, un semnal politic extrem de puternic în ceea ce<br />

prive¿te reprezentarea femeilor, a tinerilor ¿i a unor oameni<br />

noi în structurile administra¡iei publice locale.<br />

La fel stau lucrurile ¿i în cea ce prive¿te primarii în care<br />

ne propunem så câ¿tigåm mandate cât mai multe fa¡å de<br />

alegerile precedente ¿i aici lucrurile stau bine ¿i în privin¡a<br />

tinerilor ¿i a femeilor ¿i ponderea de reînnoire a primarilor<br />

este de 36 spre 40 la sutå. Acestea sunt câteva criterii pe care<br />

noi le-am analizat ¿i avem convingerea cå ele cå ele vor fi<br />

îndeplinite de câtre PSD.<br />

A¿ vrea så vå mai spun cå s-a încheiat depunerea listelor<br />

¿i a documentelor necesare pentru candida¡i, pe data de 8.<br />

Aici avem o situa¡ie pe care a¿ vrea så v-o prezint. Mi se pare<br />

interesantå. A¿a cum vå spuneam sau cum a¡i aflat, la cei<br />

43.000 de consilieri ¿i primari, deci cu 25 la sutå rezerve -<br />

aceasta înseamnå peste 53170 de candidaturi. Noi vom avea<br />

în jur de 51000 datoritå faptului cå, în unele localitå¡i, nu depunem<br />

liste pentru consilii ¿i nu depunem liste în alte localitå¡i<br />

nici pentru primari. De ce? Este lesne de în¡eles, în jude-<br />

¡ele unde ponderea o reprezintå popula¡ia de etnie maghiarå<br />

nu are nici un sens så depunem asemenea liste ¿i vreau så vå<br />

informez, la jude¡e am depus liste în toate cele 41 de jude¡e,<br />

la municipii din 103 municipii inclusiv cele 41 re¿edin¡å de<br />

jude¡, am depus pentru consiliile locale în 403 municipii ¿i la<br />

primar am depus liste numai pentru o sutå. În trei localitå¡i<br />

nu am depus liste pentru primar, respectiv Târgu Mure¿, jude¡ul<br />

Mure¿, Odorheiul Secuiesc ¿i Gheorghieni din Harghita.<br />

Evident cå am depus în toate cele 6 sectoare ale Capitalei<br />

care, dupå cum bine ¿ti¡i, au statut de municipii ca similare<br />

¿i pentru consilieri ¿i pentru func¡ia de primari.<br />

La ora¿e, din 205 ora¿e, am depus liste pentru consilieri<br />

locali. În 2002, nu am depus la trei localitå¡i, ¿i anume, la<br />

ora¿ele Miercurea Mirajului, Cristurul Secuiesc ¿i Vlåhi¡a.<br />

Pentru func¡ia de primar am depus la <strong>19</strong>8 de ora¿e din 205,<br />

mai pu¡in la 7 ¿i anume Miercurea Miraj, Cristurul Secuiesc,<br />

Vlåhi¡a, Sângeorgiu de Pådure, Sovata, Borsec, Båile Tu¿-<br />

nad. La comune, din cele 2824 de comune am depus liste<br />

pentru consilii locale la 2737, deci mai pu¡in 87 de comune<br />

¿i ele se regåsesc în jude¡ele Bihor 9, Covasna 15, Harghita<br />

48, Mure¿ 20, Sålaj o comunå, Cluj o comunå, totalul de 7.<br />

ªi la func¡ia de primar am depus în 2701 localitå¡i, mai pu¡in<br />

123 de localitå¡i ¿i anume Bihor 11, Covasna 26, Harghita<br />

48, Mure¿ 29, Sålaj 6, Cluj 3, deci total 123. Aceasta era<br />

situa¡ia cu listele cu candida¡ii pe care noi îi sus¡inem în acest<br />

proces electoral, peste 51000 de membri ai PSD candideazå<br />

la alegerile locale din acest an. Cred cå suntem partidul cu<br />

cea mai numeroaså pondere de candida¡i în alegerile locale.<br />

O så vedem ce ne spun ¿i colegii din celelalte partide ¿i, dacå<br />

nu ne vor spune ei, evident cå lucrurile se vor da publicitå¡ii<br />

de cåtre Biroul Electoral Central în perioada imediat urmåtoare.<br />

Credem cå, din acest punct de vedere, am fåcut un efort<br />

extrem de serios ¿i, datoritå ¿i numårului mare de candida¡i<br />

pe care am reu¿it så-i selectåm, credem cå ¿i scorul la alegeri<br />

va fi cel de care vorbeam, ¿i anume, cå vom fi primul partid<br />

ca numår de consilieri ¿i de primari la alegerile locale din<br />

acest an.<br />

¥n continuare, domnul Octav Cozmâncå a råspuns la<br />

întrebårile ziari¿tilor.<br />

Ac¡iunile electorale desfå¿urate de organiza¡iile jude¡ene<br />

• Organiza¡ia PSD – Alba: Pe listele PSD Alba, pentru<br />

consiliile jude¡ene, municipale, orå¿ene¿ti ¿i comunale, candideazå<br />

953 de persoane, din care 82 femei ¿i 96 de tineri,<br />

din totalul acestora 48,4% fiind la prima candidaturå. Pentru<br />

primårii, PSD Alba a decis lansarea a 77 de candidaturi,<br />

16,6% fiind propuneri noi. Propunerile pentru Consiliul Jude¡ean<br />

Alba (primii 5 candida¡i) sunt: Cornel Filipescu,<br />

Georgiana Irina Jurcå, Ioan Popa, Ioan Florea ¿i Eugen Popa<br />

iar la primåria municipiului candideazå Ioan Florea.<br />

• Sâmbåtå, 8 mai, Ioan Florea, candidatul PSD la Primåria<br />

Alba Iulia a participat la evenimentul prilejuit de lansarea<br />

lui Ioan Rus în cursa electoralå pentru Primåria municipiului<br />

Cluj Napoca. Ioan Florea a fost înso¡it la Cluj de o<br />

delega¡ie numeroaså formatå din candida¡i ai Organiza¡iei<br />

jude¡ene a PSD Alba la Consiliul Jude¡ean, Consiliile Locale<br />

¿i primårii. Duminicå, 9 mai, începând cu ora 17.00, la<br />

¿coala generalå din Båråban¡, locuitorii din zonå sunt invita¡i<br />

så participe la întîlnirea cu Ioan Florea, candidatul PSD Alba<br />

la primåria municipalå. Cu acest prilej vor fi dezbåtute probleme<br />

legate de administrarea cartierului, precum: canaliza-<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 49


Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> - Sediul Central<br />

re, asfaltarea ¿i modernizarea stråzilor, dar ¿i alte probleme<br />

de naturå socialå.<br />

• Pentru a reda aspectul unui adevårat ora¿ civilizat, care<br />

så fie folositor locuitorilor såi, Ioan Florea, candidatul PSD<br />

la Primårie, a decis så se ocupe de refacerea spa¡iilor verzi.<br />

“Preocuparea scåzutå a actualului primar de a reda ora¿ul<br />

locuitorilor såi este extrem de scåzutå de 12 ani de când se<br />

aflå în func¡ii de conducere la Primåria Alba Iulia. Cum e altfel<br />

posibil, ca într-o re¿edin¡å de jude¡, så nu existe un parc<br />

civilizat în care locuitorii så se plimbe, så se recreeze?” a<br />

declarat candidatul PSD. De asemenea, Ioan Florea, a semnalat<br />

faptul cå a identificat 16 loca¡ii potrivite pentru amenajarea<br />

unor miniparcuri ¿i spa¡ii de joacå pentru copii.<br />

Refacerea spa¡iilor verzi în municipiul Alba Iulia este unul<br />

din elementele principale al programului electoral al candidatului<br />

PSD.<br />

• Organiza¡ia PSD –Arad: Listele candida¡ilor PSD<br />

Arad cuprind pentru consiliile jude¡ului un numår de 962 de<br />

candidaturi, din care 79 sunt femei, 65 tineri ¿i 165 din total<br />

sunt propuneri noi. PSD Arad a hotårât lansarea candidaturilor<br />

pentru 78 de primårii, 25,7% dintre ace¿tia aflându-se<br />

la prima candidaturå. Primele 5 propuneri pentru func¡ia de<br />

consilier jude¡ean sunt: Caius Parpalå, Zoe Rotaru, Dorel<br />

Cåprar, Gheorghe Sabåu, Francisc Mandek, în timp ce la<br />

primåria municipiului candideazå Dorel Popa.<br />

• Organiza¡ia PSD – Arge¿: Joi, 13 mai, candida¡ii Partidului<br />

<strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> la primåriile localitå¡ilor din jude¡ se<br />

vor întâlni cu pre¿edin¡ii de organiza¡ii PSD din jude¡ul<br />

Arge¿ în Sala Mare a Prefecturii Arge¿. În cursul aceleia¿i<br />

zile, va avea loc lansarea candida¡ilor PSD pentru Consiliul<br />

Jude¡ean la Sala Sporturilor din Pite¿ti, unde vor fi prezen¡i<br />

aproximativ 2000 de participan¡i. La manifestare vor participa<br />

vicepre¿edintele PSD, Nicolae Våcåroiu, reprezentan¡i<br />

ai Consiliului Na¡ional PSD, parlamentarii de Arge¿, conducerea<br />

jude¡ului ¿i echipa de candida¡i PSD pentru Consiliul<br />

Jude¡ean.<br />

• PSD Arge¿ lanseazå în cursa pentru func¡ia de consilier<br />

locali un numår de 1.465 de persoane, aflate pe locuri eligibile,<br />

printre ace¿tia numårându-se 166 de femei, 176 de<br />

tineri, 96 fiind propuneri noi. Pentru primåriile din municipii,<br />

ora¿e ¿i comune, PSD Arge¿ dispune de un numår de<br />

102 candida¡i. Pentru Consiliul Jude¡ean Arge¿, primele 5<br />

nominalizåri sunt: Constantin Nicolescu, Simona Oprescu<br />

Bucura, Ion Mihåilescu, Florea Costache ¿i Marilena<br />

Ciopleia¿i, la func¡ia de primar al municipiului candidând<br />

Tudor Pendiuc.<br />

• Organiza¡ia PSD – Baia Mare: Vineri, 14 mai, la<br />

Casa de Culturå a Sindicatelor din Baia Mare va avea loc<br />

lansarea candidatului PSD pentru primåria municipiului<br />

Baia Mare, Dumitru Matei. Cu aceea¿i ocazie vor fi prezenta¡i<br />

electoratului ¿i candida¡ii PSD pentru consilieri locali ¿i<br />

consilieri jude¡eni. Aflat în continuå cre¿tere a popularitå¡ii,<br />

Dumitru Matei este optimist în privin¡a ¿anselor sale, având<br />

alåturi cel mai puternic partid din România ¿i o ofertå electoralå<br />

menitå a transforma municipiul Baia Mare într-un ora¿<br />

european, modern ¿i prosper. Alåturi de candidatul PSD vor<br />

50<br />

participa la eveniment mii de båimåreni care a¿teaptå o<br />

schimbare în administra¡ia ora¿ului lor ¿i care sunt convin¿i<br />

cå solu¡ia social democratå este cea câ¿tigåtoare.<br />

• Organiza¡ia PSD – Bihor: Pentru posturile de consilieri<br />

locali, PSD Bihor de¡ine pe liste 1.299 de candida¡i,<br />

din care 10% sunt femei ¿i 12% tineri . Pentru primåriile<br />

jude¡ului s-a decis includerea pe liste a 100 de candida¡i,<br />

33% fiind propuneri noi. Primii 5 candida¡i pentru Consiliul<br />

Jude¡ean Bihor sunt: Floare Chipea, Teodor Maghiar, Mårioara<br />

Cri¿an, Ioan Mang ¿i Gavril Ghilea, la func¡ia de primar<br />

al municipiului candidând Mihai Bar.<br />

• Luni, 10 mai, candida¡ii PSD Bihor la primåria municipiului<br />

Salonta, Ioan Nistor, la primåria comunei Tulca, Ioan<br />

Bulzan ¿i a comunei ¡e¡echea, Chirilå Bujor (primarul în<br />

exerci¡iu) s-au întâlnit cu cetå¡enii din aceste localitå¡i pentru<br />

a lua notå de problemele specifice cu care aceåtia se confruntå<br />

la nivel local. Au fost supuse dezbaterii ofertele electorale,<br />

care, în urma dialogului cu alegåtorii, au fost îmbogå¡ite<br />

cu noi obiective.<br />

• Programul de joi, 13 mai, al candidatului PSD la primåria<br />

municipiului Oradea, Mihai Bar este urmåtorul: 9.00<br />

–10.30, întâlnire cu alegåtorii în Pia¡a Nufårul; 11.00 –<br />

13.00, întâlnire cu reprezentan¡i ai sindicatelor; 13.30 –<br />

14.00, ¿edin¡å operativå la sediu; 17.00 – <strong>19</strong>.00, întâlnire cu<br />

studen¡ii în Aula Magna a Universitå¡ii din Oradea.<br />

• Organiza¡ia PSD – Boto¿ani: Listele candida¡ilor<br />

PSD Boto¿ani cuprind pentru consiliile jude¡ului un numår<br />

de 1.050 de candidaturi, din care 103 sunt femei, 78 tineri ¿i<br />

117 din total sunt propuneri noi. PSD Boto¿ani a hotårât<br />

lansarea candidaturilor pentru 77 de primårii, 16% dintre<br />

ace¿tia aflându-se la prima candidaturå. Primele 5 propuneri<br />

pentru func¡ia de consilier jude¡ean sunt: Constantin Con¡ac,<br />

Iuliana Petru¿cå, Ioan Toma, Constantin Hu¡u ¿i Gheorghe<br />

Marcu, în timp ce la primåria municipiului candideazå Florin<br />

Simion Egner.<br />

• Miercuri, 12 mai, a avut loc lansarea candidatului<br />

Partidului <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> pentru primåria localitå¡ii Frumu¿ica,<br />

Rådeanu Constantin. Manifestarea a avut loc la Cåminul<br />

Cultural din localitate, unde s-a aflat ¿i pre¿edintele<br />

organiza¡iei Boto¿ani a Partidului <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong>, deputat<br />

Mihai Baltå, împreunå cu candida¡ii la func¡ia de Consilieri<br />

Jude¡eni ai PSD. Tot în cursul zilei, aceastå delega¡ie a participat<br />

¿i la lansarea candidatul Partidului <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong><br />

pentru func¡ia de primar din comuna Curte¿ti. Candidatul<br />

PSD la func¡ia de primar al Municipiului Boto¿ani, Florin<br />

Simion Egner, a participat miercuri, 12 mai, la inaugurarea<br />

¿i recep¡ia Clubului Pensionarilor din Boto¿ani. La finalul<br />

acestei ac¡iuni, Florin Simion Egner s-a întâlnit cu locatarii<br />

din cartierul Grivi¡a, ocazie cu care a prezentat programul<br />

electoral ¿i a purtat discu¡ii cu cetå¡enii.<br />

• Organiza¡ia PSD Bra¿ov: Luni, 10 mai, în zona<br />

Codlea, continuå ac¡iunea “Caravana Dialogului”. Candida-<br />

¡ii PSD Bra¿ov la Consiliul Jude¡ean, înso¡i¡i de senatorul<br />

Ion Seche, se deplaseazå în satele ¿i comunele din aceastå<br />

zonå ¿i încearcå aflarea problemelor cu care se confruntå<br />

cetå¡enii. În perioada 7-10 mai au avut loc mai multe lansåri<br />

de candida¡i de primar. Astfel, au fost lansate candidaturile<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> - Sediul Central<br />

în localitå¡ile: Târlungeni, Harman ¿i Vama Buzåului. De<br />

asemenea, o delega¡ie a PSD Bra¿ov a fost prezentå sâmbåtå<br />

8 mai la Cluj, la lansarea candida¡ilor pe zona Transilvania<br />

¿i Banat. Conducerea PSD Bra¿ov a depus vineri 7 mai, la<br />

sediile Biroului Electoral Municipal ¿i la Biroul Electoral Jude¡ean,<br />

listele cu candida¡ii la func¡iile de consilieri locali,<br />

jude¡eni ¿i candidatura pentru Primarie a lui Sergiu Chiriacescu.<br />

O cota de 20% pe listele depuse pe tot jude¡ul, o reprezintå<br />

femeile, 15% fiind membri ai organiza¡iei de tineret.<br />

• Pe listele PSD Bra¿ov, pentru consiliile jude¡ene, municipale,<br />

orå¿ene¿ti ¿i comunale, candideazå 778 de persoane,<br />

din care 42 femei ¿i 63 de tineri, din totalul acestora 60,3<br />

% fiind la prima candidaturå. Pentru primårii, PSD Bra¿ov a<br />

decis lansarea a 57 de candidaturi, 80% fiind propuneri noi.<br />

Propunerile pentru Consiliul Jude¡ean Bra¿ov (primii 5 candida¡i)<br />

sunt: Ion Seche, Ioan Cristolovean, Roxana Matei,<br />

Augustin I. Vespasian ¿i Toma Dobrogeanu, la primåria municipiului,<br />

candidând Sergiu Chiriacescu.<br />

• Organiza¡ia PSD - Bråila: Listele candida¡ilor PSD<br />

Bråila pentru func¡iile de consilieri cuprind 595 de persoane,<br />

din care 90 femei ¿i 83 de tineri, pe locuri eligibile, din totalul<br />

acestora 56,7% candidând pentru prima datå. Pentru<br />

func¡iile de primar, Organiza¡ia PSD Bråila a decis depunerea<br />

candidaturilor a 44 de persoane, din care 30% sunt la<br />

prima confruntare electoralå. Propunerile PSD Bråila pentru<br />

func¡ia de consilier jude¡ean sunt: Simionescu Aurel Gabriel,<br />

Rusu Raluca Mariana, Sculschi Alexandru, Gheorghe Bunea<br />

Stancu, Rotaru Ion, la primåria municipiului candidând Simionescu<br />

Aurel Gabriel.<br />

• Luni, 10 mai 2004, peste 2000 de tineri au participat,<br />

în Pia¡a “Mircea cel Båtrân”, la megaconcertul “TURNEUL<br />

ÎNVINGÅTORILOR – TINEREºE SOCIAL - DEMOCRA-<br />

TÅ” sus¡inut de Cristiana Rådu¡å, Animal X ¿i DJ PROJECT<br />

– membri ai Organiza¡iei Tineretului <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> din<br />

România. La manifestare a participat candidatul PSD la Primåria<br />

municipiului Bråila, domnul Aurel Gabriel Simionescu<br />

alåturi de întreg staff-ul de campanie a Organiza¡iei<br />

PSD Bråila. Organiza¡ia de Tineret PSD Bråila s-a implicat<br />

activ în organizarea acestei manifeståri prin mobilizarea unui<br />

numår de 500 de membri. Atmosfera a fost electrizantå,<br />

spectacolul încheindu-se în jurul orei 2330. La concert au<br />

participat peste 20.000 de bråileni care ¿i-au manifestat<br />

bucuria de a-i întâlni, la Bråila, pe membrii celor trei forma¡ii.<br />

Mar¡i, 11 mai, candida¡ii PSD pentru posturile de consilieri<br />

locali ¿i primari, alåturi de arti¿ti au acordat autografe,<br />

afi¿e, postere ¿i ilustrate sutelor de fani ¿i simpatizan¡i. Tot<br />

în cursul zilei, candidatul PSD la Primåria municipiului<br />

Bråila, domnul Aurel Gabriel Simionescu ¿i arti¿tii au sus¡inut<br />

o conferin¡a de preså. Apreciem cå manifestarea s-a<br />

bucurat de un real succes, “TURNEUL ÎNVINGÅTORILOR<br />

– TINERE¡E SOCIAL - DEMOCRATÅ”, urmând a se desfå¿ura<br />

¿i în alte municipii din ¡arå.<br />

• Organiza¡ia PSD Bistri¡a-Nåsåud: Sâmbåtå, 8 mai,<br />

candida¡ii pentru ora¿ele ¿i comunele jude¡ului precum ¿i<br />

candida¡ii pentru Consiliul Local Municipal ¿i cel Jude¡ean,<br />

plasa¡i pe locuri eligibile, împreunå cu staff-ul Organiza¡iei<br />

Jude¡ene PSD, au participat la Cluj Napoca la lansarea candida¡ilor<br />

PSD pentru Ardeal ¿i Banat. Pe parcursul aceleia¿i<br />

zile a fost definitivatå ac¡iunea de depunere a listelor cu candida¡i<br />

la birourile electorale de circumscrip¡ie.Pe parcursul<br />

zilei de aståzi, 9 mai, liderii PSD BN ¿i candida¡ii pentru alegerile<br />

locale participå în prima parte a zilei la toate manifestårile<br />

sportive programate pentru a marca sårbåtorirea Zilei<br />

Europei, urmând ca dupå-amiazå, pe toate scenele din municipiu<br />

¿i din principalele localitå¡i din jude¡ aibå loc spectacole<br />

artistice dedicate aceluia¿i eveniment. De asemenea, pe<br />

parcursul zilei, pre¿edintele PSD BN, Viorel Pupezå, pre-<br />

¿edintele executiv, Emil Radu Moldovan ¿i alte personalitå¡i<br />

vor participa în municipiul Bistri¡a la inaugurarea statuii<br />

domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Tot aståzi, Organiza¡ia<br />

PSD Bistri¡a Nåsåud organizeazå festivitå¡ile de lansare a<br />

candidatului la primåria Nåsåud, eveniment la care participå<br />

¿i ministrul Vasile Dâncu.<br />

• Listele candida¡ilor PSD Bistri¡a Nåsåud includ pentru<br />

consiliile jude¡ului 807 candidaturi dintre care 52 sunt femei,<br />

78 tineri ¿i 170 sunt persoane aflate la prima candidaturå.<br />

Pentru primårii, PSD Bistri¡a Nåsåud a decis så lanseze în<br />

cursa electoralå 60 de primari, 54,3 % fiind propuneri noi.<br />

Propunerile PSD Bistri¡a pentru Consiliul Jude¡ean (primele<br />

5 candidaturi) sunt: Gheorghe Marinescu, Adriana Doina<br />

Panå, Emil Radu Moldovan, Vasile Negru¿eri ¿i Lazår<br />

Ciroie, la func¡ia de primar al municipiului candidând Ioan<br />

Adrian Mure¿an.<br />

• Candidatul PSD la Primåria municipiului Bistri¡a,<br />

domnul Adrian Mure¿an, pre¿edintele Organiza¡iei municipale,<br />

Ioan Nelu Boti¿ ¿i membrii echipei tehnice de campanie<br />

s-au întâlnit cu peste 700 de cetå¡eni care î¿i fac<br />

cumpåråturile zilnice în pie¡ele “Independen¡ei”, “Decebal”<br />

¿i “Calea Moldovei”. Zonele respective se caracterizeazå<br />

prin organiza¡ii PSD de cartier puternice, printr-un numår<br />

mare de membri ¿i simpatizan¡i PSD. Tot mar¡i, 11 mai, candidatul<br />

PSD ¿i actualul primar al ora¿ului Beclean, Nicolae<br />

Moldovan s-a întâlnit cu sute de cetå¡eni, cårora le-a prezentat<br />

programul electoral, personalizând câteva aspecte ale<br />

problemelor din localitate. Emil Moldovan, pre¿edintele<br />

executiv PSD BN, Gheorghe Marinescu, vicepre¿edintele<br />

PSD BN ¿i pre¿edintele CJ BN au participat la lansarea<br />

candidatului PSD pentru primåria comunei Mila¿, actualul<br />

edil Gabor Iosif. Pentru cå cetå¡enii din localitate îl sus¡in în<br />

continuare pe primar, se presupune cå Gabor Iosif va câ¿tiga<br />

din primul tur alegerile din 6 iunie.<br />

• Mar¡i, 11 mai, în pie¡ele agro-alimentare Independen-<br />

¡ei, Decebal ¿i Calea Moldovei din municipiul Bistri¡a, Adrian<br />

Mure¿an, candidatul pentru func¡ia de primar ¿i Ioan Nelu<br />

Boti¿, pre¿edintele Organiza¡iei Municipale PSD, se vor întîlni<br />

cu cetå¡enii. La fiecare întâlnire, vor participa circa 700<br />

persoane. În cursul aceleia¿i zile, Emil Radu Moldovan, pre-<br />

¿edintele executiv al PSD BN ¿i Gheorghe Marinescu, vicepre¿edintele<br />

PSD BN vor participa la ac¡iunea de lansare a<br />

candidatului la primåria comunei Mila¿, actualul primar<br />

PSD, Gabor Iosif. Tot mâine, actualul primar ¿i candidat al<br />

PSD la primåria ora¿ului Beclean, vicepre¿edintele PSD BN,<br />

Nicolae Moldovan, are programatå o întâlnire cu un grup de<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 51


Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> - Sediul Central<br />

cetå¡eni pentru a-¿i expune programul electoral. Pe parcursul<br />

zilei de luni, 10 mai, candidatul PSD pentru Primåria municipiului<br />

Bistri¡a, Ioan Adrian Mure¿an, înso¡it de o parte din<br />

candida¡ii pentru func¡iile de consilieri s-au deplasat în<br />

cartierul Ghinda, unde au purtat un dialog cu cetå¡enii. Cetå¡enii<br />

prezen¡i la întâlnire au apreciat modul în care candidatul<br />

PSD a reu¿it, într-un timp scurt, så se implice ¿i så<br />

rezolve problemele care trenau în acest cartier, cum ar fi<br />

decolmatarea râului principal ¿i construirea unei fântâni.<br />

• Mar¡i, 11 mai, candidatul PSD la primåria municipiului<br />

Bistri¡a, Adrian Mure¿an, alåturi de Nelu Ioan Boti¿,<br />

viceprimar PSD ¿i pre¿edintele Organiza¡iei Municipale<br />

PSD, George Avram, vicepre¿edintele Organiza¡iei ¿i candida¡ii<br />

pentru Consiliul Local, ¿i-au dat întâlnire cu un grup<br />

important de locatari ai cartierului bistri¡ean “ªtefan cel<br />

Mare”, care ¿i-au aråtat mul¡umirea fa¡å de implicarea PSD<br />

în modernizarea zonei. Cartierul “Stefan cel Mare” beneficiazå<br />

de unul dintre cele mai moderne sedii pentru învå¡åmântul<br />

preuniversitar ¿i de o nouå salå de sport. Candidatul PSD<br />

a fost informat ¿i asupra unor neajunsuri gospodåre¿ti care<br />

persistå din cauza managementului defectuos de care a dat<br />

dovadå actualul primar, membru PD.<br />

• Ioan Adrian Mure¿an, candidatul PSD pentru func¡ia<br />

de primar al municipiului Bistri¡a, Emil Radu Moldovan ¿i<br />

pre¿edinte executiv al PSD BN, Ioan Nelu Boti¿, înso¡i¡i de<br />

un grup de candida¡i pentru func¡ia de consilier local au vizitat<br />

miercuri, 12 mai, mai multe unitå¡i comerciale din zona<br />

de est a municipiului. Candida¡ii PSD s-au interesat de aspectele<br />

care ar putea fi îmbunåtå¡ite, venindu-se astfel în<br />

sprijinul cetå¡enilor care frecventeazå aceste unitå¡i comerciale<br />

dar ¿i în încurajarea realå a comercian¡ilor care, prin<br />

activitatea la standarde europene, dau o notå de civiliza¡ie în<br />

plus comer¡ului bistri¡ean. Candida¡ii PSD ¿i-a continuat vizitele<br />

pe ¿antierele de construc¡ii, unde î¿i desfå¿oarå activitatea<br />

peste 250 de muncitori, cea mai mare pondere a activitå¡ii<br />

fiind distribuitå pe ¿antierele de locuin¡e ANL. Candidatul<br />

PSD ¿i colegii såi de partid s-au întâlnit ¿i cu tinerii<br />

locatari ai blocurilor ANL din cartierele Subcetate ¿i Vii¿oara,<br />

unde, tinerele familii cu care au intrat în dialog, ¿i-au aråtat<br />

entuziasmul fa¡å de toate programele PSD. Nicoale Moldovan,<br />

candidatul PSD la func¡ia de primar al ora¿ului Beclean<br />

s-a întâlnit cu o parte din salaria¡ii ªcolii speciale din<br />

ora¿ ¿i s-a interesat de unele aspecte de manageriat. Candidatul<br />

s-a întâlnit de asemenea cu locuitorii din cartierul Bichigiu<br />

care i-au prezentat teme de importan¡å pentru urbea<br />

de pe Some¿. Dan Petru Moldovan, candidatul de primar<br />

pentru ora¿ul Nåsåud ¿i un numår important de membri<br />

PSD, candida¡i pentru func¡ia de consilier local, s-au întâlnit<br />

cu locatarii din Bulevardul Grånicerilor, cårora le-au prezentat<br />

oferta electoralå. Candidatul PSD le-a prezentat oamenilor<br />

planuri concrete ¿i poten¡iale surse de finan¡are pentru<br />

obiective pe care ¿i le-a trecut pe listele de prioritå¡i în<br />

situa¡ia în care va câ¿tiga fotoliul de edil al Nåsåudului.<br />

• Organiza¡ia PSD Bucure¿ti: Programul candidatului<br />

PSD la Primåria Generalå: 10:30 - Plecarea grupului de<br />

ziari¿ti din fa¡a sediului Organiza¡iei PSD Bucure¿ti (B-dul<br />

Regina Elisabeta <strong>nr</strong>. 3, lângå statuia lui Mihai Viteazul) cåtre<br />

52<br />

Primåria sectorului 6; 11:30 – Întâlnire cu primarul sectorului<br />

6, Dan Darabont; 12:00-12:30 - Deplasarea la Liceul<br />

Tudor Vladimirescu 12:30 - Festivitatea de înmânare a diplomei<br />

de majorat pentru 250 de tineri, cu ocazia Zilei Adolescentului<br />

13:30-14:00 - Deplasare la Politehnicå 15:00 -<br />

Inaugurarea centrului de campanie al PSD sector 6, în prezen¡a<br />

primarului ¿i candidatului PSD Dan Darabont. În continuare<br />

va avea loc întâlnirea candidatului Mircea Geoanå cu<br />

administratorii Asocia¡iilor de Proprietari din sectorul 6.<br />

17:00 - Participare la festivitatea de lansare a cår¡ii pre¿edintelui<br />

Ion Iliescu - “Marele ¿oc din finalul unui secol scurt”<br />

(Sediul Universitå¡ii Spiru Haret - Strada Ion Ghica <strong>nr</strong>. 3);<br />

• Programul candidatului PSD la Primåria Municipiului<br />

Bucure¿ti, domnul Mircea Geoanå pentru miercuri, 12 mai a<br />

fost urmåtorul: - 08:30 – prezen¡a ziari¿tilor la sediul Organiza¡iei<br />

PSD Bucure¿ti (Bulevardul Regina Elisabeta <strong>nr</strong>.3,<br />

sector 3) - 09:00 – sosirea la sediul Primåriei Sectorului 2 -<br />

9:30 - 11:30 – deplasare la Platforma Industrialå Bucur<br />

Obor. Vizitarea SC Carmesin. La sediul SC Aversa va avea<br />

loc o întâlnire cu salaria¡ii ¿i membrii sindicatelor de la SC<br />

Carmesin ¿i SC Aversa - 11:30 – 12:30 vizita la ªcoala Generalå<br />

<strong>nr</strong>. 23 (Sfântul Silvestru).Vizitarea laboratorului de<br />

informaticå, a laboratorului de integrare europeanå. - 13:00<br />

– 14:30 vizitå la SC Pipera SA - 17:30 – 18: 30 – întâlnirea<br />

pre¿edintelui executiv al organiza¡iei PSD Bucure¿ti Mircea<br />

Geoanå, cu Michael Haeupl, primarul ora¿ului Viena.<br />

(Sediul Organiza¡iei PSD Bucure¿ti, B-dul Regina Elisabeta<br />

<strong>nr</strong>. 3, sector 3, etaj 3). Oportunitå¡i de imagine si declara¡ii<br />

de preså.<br />

• Mircea Geoanå, candidatul PSD la func¡ia de primar<br />

general al municipiului Bucure¿ti, s-a întâlnit luni, 11 mai,<br />

cu 200 de administratori ¿i reprezentan¡i ai Asocia¡iilor de<br />

Proprietari din sectorul 6, care au prezentat problemele cu<br />

care se confrunta cetå¡enii din asocia¡ii, atât în ceea ce<br />

prive¿te administrarea blocurilor, cât ¿i alte probleme care<br />

¡in de siguran¡a comunitå¡ii. Mircea Geoanå a precizat cå o<br />

prioritate pentru Bucure¿ti, pentru care va ac¡iona în calitate<br />

de primar general, o va reprezenta siguran¡a cetå¡enilor, afirmând<br />

cå dore¿te “un Bucure¿ti mai sigur”. Candidatul PSD<br />

la Primåria Municipiului Bucure¿ti a afirmat cå, printre prioritå¡ile<br />

sale, se numårå împrejmuirea terenurilor virane din<br />

Bucure¿ti ¿i construirea de parcåri supraetajate. Mircea<br />

Geoanå a subliniat faptul ca este gata så-¿i punå experien¡a<br />

acumulatå în administra¡ia centralå pentru to¡i locuitorii<br />

Bucure¿tiului, care trebuie så beneficieze de o “viziune strategicå<br />

¿i metodicå”, ¿i nu de “cârpåceli”. - Sectorul 1: Programul<br />

candidatul PSD la Primåria Sectorului 1, Vasile<br />

Gherasim de miercuri, 12 mai a fost urmåtorul: 9:30 – vizitå<br />

ªcoala <strong>nr</strong>. 13 „Alexandru Vlahu¡å”, Str. Floreasca Nr. 15<br />

14:00-<strong>19</strong>:00 – întâlnire cu cetå¡enii pe stråzile sectorului 1<br />

<strong>19</strong>:00-22:00 – activitå¡i organizatorice Pe parcursul zilei de<br />

marti, 11 mai, candidatul PSD la Primåria sectorului 1,<br />

Vasile Gherasim a participat la un traseu electoral în care au<br />

fost incluse ¿oseaua Chitilei ¿i biserica Sfântul Andrei. Pe tot<br />

traseul, cetå¡enii au intrat în dialog cu candidatul exprimându-¿i<br />

dorin¡a ca proiectele pe care primarul le-a început så le<br />

ducå în urmåtorul mandat la bun sfâr¿it. Foarte mul¡i oameni<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> - Sediul Central<br />

¿i-au exprimat dorin¡a de a se înfiin¡a un serviciu de preluare<br />

rapidå a sesizårilor de primå urgen¡å. Stråzile care au fost<br />

vizitate pe parcursul traseului au fost: Str. Banul Antonache,<br />

Str. Bålånescu Rosetti, Str. Cornescu, Str. Calea Doroban¡ilor,<br />

Str. Iliescu Teodor, Str. Tudor ªtefan, Str. Albac,<br />

Str. Andreescu Marcel, Str. Fotino Dionisie, Str. Negulescu<br />

ªtefan, Str. Popasului, Str. ªtefan cel Mare, Str. Roma, Str.<br />

Oslo, Str. Madrid ¿i Str. Washington. - Sectorul 2: Programul<br />

candidatul PSD la Primåria Sectorului 2, Neculai<br />

On¡anu de miercuri, 12 mai, este urmåtorul: 09:30-11:00 –<br />

vizitå pe Platforma Industrialå Obor SC Carmesin S.A.; vizitå<br />

în întreprindere, discu¡ii cu angaja¡ii, întâlniri în incinta<br />

SC Aversa S.A. cu personalul ¿i sindicatele de la SC Carmesin<br />

S.A. ¿i SC Aversa S.A. 11:30-12:30 – vizitå la ªcoala<br />

Generalå Nr. 23 „Sfântul Silvestru”, pentru aniversarea a<br />

144 de ani de existen¡å; se vor vizita laboratorul de Informaticå<br />

¿i cabinetul de integrare europeanå. 13:00-14:00 – vizitå<br />

la SC Pipera S.A; se va organiza o vizitå prin întreprindere<br />

pentru a discuta cu angaja¡ii ¿i cu membrii sindicatului consiliului<br />

de conducere. 17:30-<strong>19</strong>:00 – vizita parcul Morarilor,<br />

la Campionatul de ¿ah ¿i table, unde va înmâna Cupa<br />

Primarului Sectorului 2. Candidatul PSD pentru Primåria<br />

Sectorului 2, Neculai On¡anu, a aniversat, luni, 11 mai,<br />

împreunå cu elevii ¿i profesorii colegiului economic<br />

„Hermes”, împlinirea a 135 de ani de existen¡å a acestei<br />

unitå¡i de învå¡åmânt. Cu aceastå ocazie a acordat diplome<br />

elevilor ¿i a vizitat incinta ¿colii. Neculai On¡anu a primit<br />

Placheta de Onoare a colegiului „Hermes”, pentru calitå¡ile<br />

de bun gospodar ¿i manager ¿i pentru modul cum s-a implicat<br />

în sprijinirea unitå¡ilor de învå¡åmânt din sector. De<br />

asemenea, Neculai On¡anu a participat în parcul Plumbuita<br />

din Sectorul 2, la finalele Campionatului de baschet, ¿ah ¿i<br />

table, unde a premiat câ¿tigåtorii. - Sectorul 3: Programul<br />

candidatul PSD la Primåria Sectorului 3, Eugen Ple¿ca de<br />

miercuri, 12 mai, este urmåtorul: 10:00-11:00 – ProTV - participare<br />

la emisiunea „Angajåm Primar”, moderator Cristian<br />

Tabårå. 11:30-13:30 – vizitå la SC IOR unde participå candidatul<br />

PSD la Primåria Sectorului 3 ¿i candida¡ii la<br />

Consiliul Local al Sectorului 3. 14:00-15:00 – Radio Delta<br />

RFI – participare Talk-Show – „Candida¡ii la Primårie”.<br />

17:00 – întâlnirea la sediul de campanie cu membri staff-ului<br />

pentru analiza ac¡iunilor efectuate ¿i pregåtirea urmåtoarelor<br />

activitå¡i. Pe parcursul zilei de luni, 11 mai, candidatul PSD<br />

la Primåria Sectorului 3, Eugen Ple¿ca, înso¡it de candida¡ii<br />

PSD pentru Consiliul Local a petrecut 2 ore în mijlocul a<br />

peste 300 de angaja¡i ai Întreprinderii Timpuri Noi. În dialogul<br />

cu cetå¡enii, primarul Ple¿ca a insistat asupra preocupårii<br />

constante a administra¡iei locale de a asigura o dezvoltare<br />

durabilå a Sectorului 3. „Am ac¡ionat potrivit competen¡elor<br />

oferite de cadrul legal, într-un sigur sens, în<br />

interesul oamenilor, al cetå¡enilor comunitå¡ii”, a afirmat<br />

candidatul PSD. Eugen Ple¿ca a fåcut o vizitå prin sector<br />

unde s-a întâlnit cu oamenii ¿i a discutat despre problemele<br />

¿i preocupårile acestora. Candidatul PSD la Primåria<br />

Sectorului 3, împreunå cu echipa de campanie au vizitat<br />

complexul Bucure¿ti Mall. Cetå¡enii prezen¡i în numår mare<br />

¿i-au exprimat simpatia pentru primarul Eugen Ple¿ca iar<br />

mai mul¡i tineri afla¡i în zonå i-au transmis domnului Ple¿ca<br />

cå votul lor este asigurat atât pentru domnul Ple¿ca, dar mai<br />

ales pentru candidatul PSD la Primåria Capitalei, domnul<br />

Mircea Geoanå. - Sectorul 4: Programul candidatul PSD la<br />

Primåria Sectorului 4, Vasile Mihalache, de miercuri, 12<br />

mai, este urmåtorul: 10:30 – î<strong>nr</strong>egistrare spot radio 12:00 –<br />

inaugurare magazin „Cris-Tim” (vis-a-vis de Big Berceni)<br />

12:30 – înmânare atestate pentru administratorii care au luat<br />

examenul de atestare în func¡ie. 15:00 – vizitå Hipermarket<br />

SellGros(Str. Turnu Mågurele 102-108) Candidatul PSD la<br />

Primåria Sectorului 4, Vasile Mihalache a efectuat, luni, 11<br />

mai, o vizitå la Fântâna Florilor, unde s-a întâlnit cu cetå¡enii<br />

sectorului 4 ¿i a discutat despre problemele legate de administrarea<br />

sectorului ¿i solu¡iile care trebuie gåsite pentru<br />

rezolvarea lor. Vasile Mihalache i-a anun¡at pe locuitorii din<br />

sector cå în curtea Primåriei Sectorului 4 s-a înfiin¡at un<br />

modern sediu al Serviciului de Informa¡ii ¿i Rela¡ii Publice.<br />

Acest centru este la dispozi¡ia tuturor cetå¡enilor care se<br />

adreseazå Primåriei, fåcând legåtura între institu¡ie ¿i<br />

cetå¡ean. De asemenea, Vasile Mihalache a vizitat sediul<br />

Poli¡iei Sector 4, responsabilå pentru lini¿tea, ordinea ¿i siguran¡a<br />

locuitorilor acestui sector. Principalele probleme<br />

discutate cu angaja¡ii sec¡iei ¿i cu cetå¡enii din zonå au fåcut<br />

referire la cre¿terea gradului de siguran¡å a cetå¡eanului.<br />

„Pentru mine o prioritate o reprezintå siguran¡a cetå¡eanului<br />

¿i cred cå o måsurå importantå ar fi cre¿terea echipelor<br />

care patruleazå în sector”, a spus candidatul PSD. -<br />

Sectorul 6: Programul candidatul PSD la Primåria Sectorului<br />

6, Dan Darabont, de miercuri, 12 mai, a fost urmåtorul:<br />

9:00 – ¿edin¡å cu echipa tehnicå de campanie 11:00 – întâlnire<br />

cu cetå¡enii la Centrul de Campanie Electoralå 13:00 –<br />

activitate la Primåria Sectorului 6 16:00 – pregåtirea ac¡iunii<br />

din 13 Mai 2004 <strong>19</strong>:00 – bilan¡ul zilei; analiza activitå¡ii Dan<br />

Darabont, candidatul PSD la Primåria Sectorului 6, a participat<br />

ieri, 11 mai, împreunå cu Mircea Geoanå, candidatul<br />

PSD la Primåria Capitalei, la o întâlnire cu elevii liceului<br />

„Tudor Vladimirescu”, pentru care alegerile de anul acesta<br />

reprezintå primul vot din via¡a lor. Dan Darabont le-a spus<br />

elevilor cå doar „prin implicare po¡i schimba lucrurile” ¿i i-<br />

a sfåtuit ca în via¡å så nu stea niciodatå deoparte ¿i orice<br />

alegere ar face, så fie întotdeauna în teren.<br />

• Programul de joi, 13 mai, al candidatului PSD la<br />

Primåria Generalå, domnul Mircea Geoanå a fost urmåtorul:<br />

-11:00 - plecarea ziari¿tilor din fa¡a sediului organiza¡iei<br />

PSD Bucure¿ti -11:30 – 11:55 – vizitå la ¿coala Aurel Vlaicu<br />

(Strada Rother <strong>nr</strong>. 1) -12:10 - 12:35 – vizitarea Sålii de Sport<br />

a Liceului Ion Luca Caragiale (intrarea din strada Roma, sector<br />

1. Participå vicepre¿edintele PSD, Miron Mitrea ¿i primarul<br />

sectorului 1, Vasile Gherasim) -12:50 – 13:15 – vizitå<br />

la ªcoala <strong>nr</strong>. 174 (Strada Ro¿ia Montana <strong>nr</strong>. 41, sector 6. Participå<br />

ministrul Miron Mitrea ¿i primarul sectorului 6, Dan<br />

Darabont) -13:30 – 14:00 – vizitå la ¿coala generalå <strong>19</strong>5<br />

(strada Luca bradului <strong>nr</strong>. 2 sector 3. Participå ministrul<br />

Miron Mitrea ¿i primarul sectorului 3, Eugen Ple¿ca) -14:45-<br />

15:15 – vizitå la Liceul Nicolae Teclu (str. Gh. Påtra¿cu, sec-<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 53


Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> - Sediul Central<br />

tor 4. Se viziteazå terenul de minifotbal, proiect pilot derulat<br />

de UEFA. Participå primarul Eugen Ple¿ca) -15:35-16:35 –<br />

vizitå la SC Rosal SA (¿oseaua Dude¿ti-Pantelimon, sector<br />

3. Participå primarul Eugen Ple¿ca) - Mircea Geoanå, candidatul<br />

PSD la func¡ia de primar general al Capitalei, a vizitat<br />

miercuri, 12 mai, douå societå¡i comerciale de pe platforma<br />

industriala Obor, SC Carmesim ¿i SC Aversa, unde a discutat<br />

cu salaria¡ii celor douå societå¡i. Candidatul PSD a precizat<br />

cå, dupå ce va câ¿tiga alegerile din iunie, achizi¡iile<br />

Primåriei Capitalei vor fi îndreptate prioritar spre produc¡ia<br />

internå. Mircea Geoanå a mai vizitat ¿coala Generalå <strong>nr</strong>. 43,<br />

“Sfântul Silvestru”, una din cele mai vechi ¿coli din Bucure¿ti.<br />

- Candidatul PSD pentru func¡ia de primar al Sectorului<br />

4, actualul edil Vasile Mihalache a avertizat echipele<br />

organiza¡iei PSD sector 4, care se ocupå de panotaj ¿i afi¿aj<br />

electoral pentru încålcarea art. 72, alin.3 ¿i 4 din Legea <strong>nr</strong>.<br />

67/2004 privind alegerea autoritå¡ilor administra¡iei publice<br />

locale. Cele douå articole se referå la nerespectarea dimensiunilor<br />

permise pentru afi¿ele electorale amplasate în locuri<br />

publice ¿i la aplicarea a mai mult de un singur afi¿ electoral<br />

pe un panou electoral. Candidatul PSD, Vasile Mihalache î¿i<br />

manifestå surprinderea cu privire la faptul cå Alian¡a PNL-<br />

PD “nu a observat” încålcarea acestor prevederi de cåtre propriii<br />

candida¡i, exemplul Liviu Negoi¡å de la sectorul 3, fiind<br />

edificator. Pe aceastå cale, Vasile Mihalache solicitå<br />

Asocia¡iei ProDemocra¡ia så sesizeze ¿i aceste cazuri de<br />

încålcare a legii. Candidatul PSD declarå cå va aplica legea<br />

fårå excep¡ie ¿i în cazul celorlalte partide care vor încålca<br />

normele în vigoare, cu privire la desfå¿urarea alegerilor<br />

locale. - Candidatul PSD la Primåria Sectorului 6, Dan Darabont,<br />

s-a întâlnit miercuri, 12 mai, la sediul Centrului de<br />

Campanie, cu locuitori ai cartierului Drumul Taberei. “Recent,<br />

am înfiin¡at în acest cartier un Birou de Rela¡ii cu<br />

cetå¡enii, unde vor putea fi rezolvate problemele cu care<br />

oamenii vin la Primårie. Vom aduce astfel, Primåria mai<br />

aproape de domiciliul oamenilor”, a precizat Dan Darabont.<br />

Cetå¡enii au criticat situa¡ia drumurilor, salubrizarea,<br />

calitatea ¿i corectitudinea comer¡ului în pie¡ele Drumul Taberei<br />

¿i Valea Ialomi¡ei. De asemenea, primarul a expus ¿i<br />

proiectele pe care inten¡ioneazå så le punå în practicå în<br />

perioada 2004-2008 ¿i i-a invitat pe cetå¡eni så vinå cu sugestii:<br />

“A¿tept de la fiecare dintre dumneavoastrå o idee,<br />

o propunere, pentru cå numai împreunå putem rezolva<br />

problemele gospodåre¿ti. Curå¡enia continuå!”, a spus<br />

candidatul PSD.<br />

• Organiza¡ia PSD – Buzåu: La alegerile locale din 6<br />

iunie, organiza¡ia PSD Buzåu participå cu un numår de 661<br />

de consilieri, din care 130 sunt femei, 92 tineri, din totalul<br />

acestora 33% candidând pentru prima datå. Pentru func¡iile<br />

de primari, au fost depuse candidaturile a 50 de persoane, din<br />

care 30% sunt, de asemenea propuneri noi. Primii 5 candida¡i<br />

pentru Consiliul Jude¡ean Buzåu sunt: Viorel Constantinescu,<br />

Mariana Barna, Constantin Bo¿codealå, Constantin<br />

Ghinioiu ¿i Valeriu Ungureanu, în timp ce pentru primåria<br />

municipiului candideazå Constantin Bo¿codealå.<br />

• Miercuri, 12 mai 2004, în Pia¡a Centralå din Buzåu, va<br />

54<br />

avea loc megaconcertul “TURNEUL ÎNVINGÅTORILOR –<br />

TINEREºE SOCIAL-DEMOCRATÅ” sus¡inut de Cristiana<br />

Rådu¡å, Animal X ¿i DJ PROJECT – membri ai Organiza¡iei<br />

Tineretului <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> din România.<br />

• Organiza¡ia PSD – Cara¿ Severin: Luni, 9 mai 2004,<br />

a avut loc lansarea candidatului PSD la primåria comunei<br />

Turnu Ruieni. Domnul Petru Haramba¿a este actualul primar<br />

al comunei ¿i lucreazå în administra¡ie de 8 ani de zile. Lansarea<br />

a avut loc în prezen¡a vicepre¿edin¡ilor PSD Cara¿-<br />

Severin Ilie Muståcilå, Dan Grindeanu, a deputatului PSD<br />

Ion Mocioalcå ¿i a vicepre¿edintelui TSD CS – Claudiu Pasåre.<br />

Tot ieri, o delega¡ie a PSD CS formatå din vicepre-<br />

¿edin¡ii PSD CS - Ion Mocioalcå, Ilie Muståcilå, Georgeta<br />

Milicin ¿i Claudiu Pasåre, vicepre¿edinte TSD CS, a participat<br />

la „Sårbåtoarea Narciselor“, eveniment dedicat rezerva¡iei<br />

naturale din satul Zerve¿ti. În comuna Cornereva, satul<br />

Bogâltin, a avut loc un spectacol omagial în memoria îndrågitei<br />

interprete de muzicå popularå din Banat, Mariana Dråghicescu.<br />

La eveniment au participat membri ai Delega¡iei<br />

Permanente a PSD CS.<br />

• Mar¡i, 11 mai, PSD Cara¿-Severin a încheiat un protocol<br />

cu Uniunea Sârbilor din România (USR), care prevede ca<br />

USR så sprijine, la alegerile locale din 6 iunie, candida¡ii<br />

PSD pentru func¡iile de consilieri jude¡eni. De asemenea,<br />

USR va sprijini candida¡ii din rândul comunitå¡ii sârbe pentru<br />

func¡iile de primari, în comunele în care comunitatea<br />

sârbå tråie¿te într-un numår însemnat. Acest protocol dovede¿te<br />

încå o datå faptul cå PSD a propus pe listele de candida¡i<br />

oameni one¿ti, buni gospodari, recunoscu¡i în comunitå¡ile<br />

lor pentru realizårile din plan personal ¿i profesional.<br />

• Listele candida¡ilor PSD Cara¿ Severin includ pentru<br />

consiliile jude¡ului 935 candidaturi dintre care 99 sunt femei,<br />

155 tineri ¿i <strong>19</strong>9 sunt persoane aflate la prima candidaturå.<br />

Pentru primårii, PSD Cara¿ Severin a decis så lanseze în<br />

cursa electoralå 77 de primari, 10,7 % fiind propuneri noi.<br />

Propunerile PSD Cara¿ Severin pentru Consiliul Jude¡ean<br />

(primele 5 candidaturi) sunt: Ilie Muståcilå, Paula Todireanu,<br />

Dan Nicolae Grindeanu, Gheorghe Popescu ¿i Vasile<br />

Mircea Zaberca, la func¡ia de primar al municipiului urmând<br />

så candideze Ion Simion Purec.<br />

• Vicepre¿edintele PSD Cara¿-Severin, Ilie Muståcilå ¿i<br />

candidatul PSD la Consiliul Jude¡ean s-a întâlnit mar¡i, 11<br />

mai, cu membrii Biroului Executiv al organiza¡iei PSD<br />

Boc¿a. Cu aceastå ocazie, Ilie Muståcilå a luat parte la o<br />

maså rotundå cu tema „Este social democra¡ia o ¿anså pentru<br />

Cara¿-Severin?”. Dan Nicolae Grindeanu, candidatul<br />

PSD la Consiliul Jude¡ean a participat la o reuniune a<br />

cadrelor didactice din Caransebe¿. Tot mar¡i, candidatul<br />

PSD la Consiliul Jude¡ean Iosif Hilofsky s-a întâlnit cu alegåtorii<br />

din comuna Berzovia, pe care i-a informat cu privire<br />

la stadiul investi¡iei SAPARD din localitate. Vicepre¿edintele<br />

PSD Cara¿-Severin, Ion Chisåli¡å a participat la o întâlnire<br />

cu silvicultorii din Moldova Nouå. Candidatul PSD la<br />

primåria Re¿i¡a, Ion Simion Purec s-a întâlnit cu alegåtorii<br />

din cartierul Muncitoresc din Re¿i¡a, cårora le-a prezentat<br />

oferta sa electoralå. Candidatul PSD la primåria Anina,<br />

Gheorghe Neicu se va întâlni, în aceastå searå, la Clubul<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> - Sediul Central<br />

Minier din localitate, cu tinerii din ora¿ care vor vota pentru<br />

prima datå în acest an.<br />

• Candidatul PSD la func¡ia de primar al Municipiului<br />

Dorohoi, Sergiu Lungu, a avut miercuri, 12 mai, o întâlnire<br />

cu alegatorii din Trestiana. Au participat peste 150 de persoane<br />

din localitate, membri ¿i simpatizan¡i ai PSD. Candidatul<br />

PSD la primåria ora¿ului O¡elu Ro¿u, Mihai Råducanu,<br />

a organizat aståzi, o dezbatere cu tema „ Cre¿terea rolului<br />

politic al femeii în societate ”. Cu aceastå ocazie, Mihai Råducanu<br />

¿i-a prezentat ¿i oferta electoralå pentru cetå¡enii localitå¡ii.<br />

Candidatul PSD la primåria Oravi¡a ¿i actualul primar,<br />

Marcel Laza a prezentat o scurtå analizå asupra activitå¡ii<br />

depuse la primårie din anul 2000 pânå în prezent ¿i oferta<br />

electoralå a PSD pentru ora¿, în cadrul dezbaterii cu tema<br />

„Oravi¡a de ieri, Oravi¡a de mâine”. Au fost prezen¡i candida¡ii<br />

PSD la Consiliul Local ¿i candidatul PSD la Consiliul<br />

Jude¡ean, Paula Todireanu. În cursul acesleia¿i zile, candidatul<br />

PSD la Consiliul Jude¡ean Cara¿ Severin, Dan Nicolae<br />

Gindeanu, a participat la o dezbatere privind implementarea<br />

învå¡åmântului informatizat în jude¡.<br />

• Membrii Delega¡iei Permanente a PSD Cara¿-Severin<br />

au fost prezen¡i joi, 13 mai, în teritoriu pentru discu¡ii cu<br />

alegåtorii ¿i candida¡ii partidului la alegerile locale. Candida¡ii<br />

PSD pentru Consiliul Jude¡ean vor fi prezen¡i în localitatea<br />

Berli¿te pentru discu¡ii cu privire la necesitatea introducerii<br />

televiziunii prin cablu în comunå. În comuna Verme¿,<br />

domnul Ilie Muståcilå a participat la o discu¡ie cu alegåtorii<br />

pentru amplasarea a douå cabine telefonice în satele<br />

apar¡inåtoare. De asemenea, candidatul PSD pentru primåria<br />

Re¿i¡a, Ion Simion Purec a participat la o întâlnire cu angaja¡ii<br />

fabricii de confec¡ii „Anotimpuri ” din Re¿i¡a. Domnia<br />

sa va fi înso¡it de candida¡ii PSD pentru consiliul local. Candidatul<br />

PSD pentru primåria Caransebe¿, Traian Ple¿A s-a<br />

întâlnit joi, 13 mai, cu investitorul principal de la Combinatul<br />

de prelucrare a lemnului Balata Såratå. Mihai Råducanu,<br />

candidatul PSD pentru primåria O¡elu Ro¿u a participat,<br />

la o întâlnire cu reprezentan¡i ai sindicatelor, iar Marcel<br />

Laza, candidatul PSD pentru primåria Oravi¡a, s-a întâlnit cu<br />

reprezentan¡i ai societå¡ii civile din localitate.<br />

• Organiza¡ia PSD - Cålåra¿i: Cålårå¿enii au sårbåtorit<br />

duminicå, 9 mai, Ziua Europei. Cu aceasta ocazie, la sediul<br />

Partidului <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> s-a desfå¿urat un spectacol cu<br />

¿coala Minivedetelor. La manifestare au participat peste 300<br />

de persoane, alåturi de care s-a aflat candidatul PSD la primåria<br />

municipiului Cålåra¿i, Drågan Marian. În deschidere,<br />

acesta a vorbit despre semnifica¡ia zilei de 9 Mai - Ziua Europei<br />

¿i despre eforturile depuse de guvernarea PSD în vederea<br />

integrårii europeane. Spectacolul a avut un real succes,<br />

bucurându-se de aprecierea publicului.<br />

• Luni, 10 mai, domnul Drågan Marian s-a întâlnit cu salaria¡ii<br />

firmelor de confec¡ii Marianno Tex ¿i Cisa Conf, cu<br />

aceastå ocazie purtându-se discu¡ii legate de problemele de<br />

administra¡ie localå. Salaria¡ii au fost multumi¡i de solu¡iile<br />

oferite de echipa PSD pentru administra¡ia publicå localå ¿i<br />

¿i-au manifestat sprijinul pentru candida¡ii PSD.<br />

• Candidatul Partidului <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> la Primåria<br />

municipiului Cålåra¿i, Drågan Marian, s-a întâlnit mar¡i, 11<br />

mai, cu peste 400 de salaria¡i de pe platforma siderurgicå<br />

Siderca–Donasid. În cadrul acestei întâlniri, candidatul PSD<br />

a vorbit despre atragerea investi¡iilor stråine – în perioada<br />

2000- 2004 la Donasid, precum ¿i despre înfiin¡area ¿i punerea<br />

în func¡iune a Parcului Industrial Cålåra¿i ¿i crearea de<br />

noi locuri de muncå.<br />

• Pentru posturile de consilieri locali, PSD Cålåra¿i<br />

de¡ine pe liste 727 de candida¡i, din care 27,5% sunt femei ¿i<br />

26,7% tineri. Pentru primåriile jude¡ului s-a decis includerea<br />

pe liste a 53 de candida¡i, 16 fiind propuneri noi. Primii 5<br />

candida¡i pentru Consiliul Jude¡ean Cålåra¿i sunt: Liviu<br />

Mu¿at, Liviu Vârtejanu, Adela Alexe, Ion Munteanu,<br />

Gabriela Camelia Dragomir, în cursa pentru Primåria<br />

municipiului fiind înscris Marian Drågan.<br />

• Organiza¡ia PSD – Cluj: Pre¿edintele Partidului <strong>Social</strong><br />

<strong>Democrat</strong>, domnul Adrian Nåstase a participat sâmbåtå<br />

la Cluj Napoca la evenimentul prilejuit de lansarea candida¡ilor<br />

PSD pentru primåriile principalelor municipii din<br />

Transilvania ¿i Banat. Ac¡iunea a avut loc la Sala Sporturilor<br />

din Cluj-Napoca, în prezen¡a a peste 10.000 de simpatizan¡i<br />

¿i membri care au creat o atmosferå incendiarå. Cu aceastå<br />

ocazie, au fost prezenta¡i: Ioan Rus - Cluj-Napoca, Ioan<br />

Florea - Alba-Iulia, Dorel Popa - Arad, Mihai Bar - Oradea,<br />

Adrian Mure¿an - Bistri¡a, Sergiu Chiriacescu - Bra¿ov, Reti<br />

Odon - Sfîntu Gheorghe, Nelu Ardelean - Deva, Dumitru<br />

Matei - Baia Mare, Dorin Dånå¿an - Tîrgu-Mure¿, Ioan Viman<br />

- Satu-Mare, Iuliu Nosa - Zalåu, Petru Inclezan - Sibiu<br />

¿i Horia Ciocîrlie- Timi¿oara. “Prin lansarea celor mai buni<br />

candida¡i la alegerile locale, PSD a vrut så î¿i arate respectul<br />

pentru locuitorii Transilvaniei”, a sus¡inut în discursul såu<br />

cåtre clujeni, pre¿edintele PSD, domnul Adrian Nåstase.<br />

• PSD Cluj lanseazå în cursa pentru func¡ia de consilier<br />

locali un numår de 1.030 de persoane, aflate pe locuri eligibile,<br />

printre ace¿tia numårându-se 63 de femei, 68 de tineri,<br />

96 fiind propuneri noi. Pentru primåriile din municipii, ora¿e<br />

¿i comune, PSD Cluj dispune de un numår de 47 candida¡i.<br />

Pentru Consiliul Jude¡ean Cluj, primele 5 nominalizåri sunt:<br />

Vasile Soporan, Mihaela Rozor, Gra¡ian ªerban, Dånu¡<br />

Dorel Canta, Liviu Medrea iar pentru func¡ia de primar al<br />

municipiului Cluj Napoca, candidatul este Ioan Rus.<br />

• Luni, 10 mai, 25 de tineri membri ai PSD au prezentat<br />

clujenilor CV-ul candidatul PSD pentru primaria municipiului<br />

Cluj-Napoca, vicepre¿edintele PSD, Ioan Rus. Ac¡iunea<br />

s-a desfå¿urat în zona centralå a ora¿ului, pe strada Napoca,<br />

în Pia¡a Unirii, pe Bulevardul Eroilor, Bulevardul 21<br />

Decembrie <strong>19</strong>89, strada Memorandumului ¿i în Pia¡a Lucian<br />

Blaga. Clujenii au avut astfel ocazia så afle de ce Ioan Rus<br />

este singurul candidat care ar putea face din Cluj primul ora¿<br />

european al României. Cei mai tineri membri PSD sus¡in<br />

candidatura lui Ioan Rus. „E bine så ¿tim cine sunt cei ce vor<br />

så ne conducå. Domnul Rus a ajutat ¡ara asta så intre in<br />

Europa, acum o så ajute ¿i Clujul cå a ramas prea tare în<br />

urmå“, spune Veronica Corpodean, 60 de ani, locuitoare a<br />

municipiului Cluj-Napoca.<br />

• Candidatul PSD la Primåria municipiului Cluj-Napoca,<br />

Ioan Rus, a deschis miercuri, 12 mai, la ora 12,00, Târgul de<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 55


Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> - Sediul Central<br />

Carte Gaudeamus la Expo Transilvania. În cursul aceleia¿i<br />

zile, candida¡ii PSD la Consiliul Municipal Cluj-Napoca au<br />

participat la întâlniri cu alegåtorii din Centru ¿i din cartierele<br />

Gheorgheni ¿i Zorilor. Candida¡ii PSD ai filialei ora¿ului<br />

Gherla la posturile de consilieri locali au participat aståzi la<br />

o întâlnire cu angaja¡ii ¿i cu conducerea Atelierului de tâmplårie<br />

¿i mobilå din str. Parcului. Ulterior, s-au deplasat în<br />

satele Hastade ¿i Silivas pentru a avea un dialog cu localnicii,<br />

pe tema problemelor specifice cu care ace¿tia se confruntå.<br />

Tot miercuri, candidatul PSD la primåria municipiului<br />

Dej, Morar Costan a ini¡iat o întâlnire cu angaja¡ii<br />

firmelor de taximetrie din localitate ¿i sa întâlnit apoi cu<br />

angaja¡ii de la S.C. SOMPAN. Tineretul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong><br />

Dej, împreunå cu Liga Elevilor, au organizat în localitå¡ile<br />

Dealul Florilor ¿i Balta ac¡iunea intitulatå „Faptele sunt<br />

politica noastrå“.<br />

• Candida¡ii PSD la alegerile locale din Cluj au avut joi,<br />

13 mai, urmåtorul program: -Cluj-Napoca: ora 8:00 – La<br />

Spitalul Clinic de Adul¡i se va prezenta proiectul de înfiin-<br />

¡are a <strong>Institutul</strong>ui Octavian Fodor; ora 9:30 – întâlnire cu<br />

cetå¡enii ¿i func¡ionarii Direc¡iei de Muncå; ora 11:00 –<br />

întâlnire cu alegåtorii PSD din cartierele Mårå¿ti, Some¿eni<br />

¿i Dambul Rotund, la sediul Consiliului Local Cluj-Napoca;<br />

ora 12:00 – conferin¡a de preså a domnilor Jurgen Porr ¿i<br />

Ioan Rus (Forumul <strong>Democrat</strong> German din Transilvania, str.<br />

Memorandumului, <strong>nr</strong>. 8); ora 13:00 – participarea la lansåri<br />

de carte în cadrul Târgului Gaudeamus de la Expo<br />

Transilvania; ora 14:30 – întâlnire cu conducerea UGIR, la<br />

SC Armåtura SA; ora 18:00 – ceremonia de inaugurare a<br />

liceului “Eugen Pora”, din cartierul Månå¿tur; -Gherla: ora<br />

13:00 – întâlnire cu alegåtorii la SC Banc-Post ora 18:00 –<br />

candida¡ii PSD invitå pensionarii la o întâlnire, la Casa de<br />

Culturå, din municipiul Gherla; ora <strong>19</strong>:30 - întâlnire cu<br />

Asocia¡iile de proprietari din Cartierul Nou.<br />

• Joi, 13 mai, PSD Cluj ¿i Forumul <strong>Democrat</strong> al Germanilor<br />

din Transilvania au încheiat un acord de sus¡inere a<br />

candidatului Ioan Rus la Primåria municipiului Cluj Napoca.<br />

Paul Jurgen Porr, pre¿edintele Forumului <strong>Democrat</strong> al germanilor<br />

din Transilvania a precizat, cu aceastå ocazie, cå<br />

“omul cel mai potrivit pentru a ocupa func¡ia de primar<br />

al „Capitalei Transilvaniei este domnul Ioan Rus, candidatul<br />

Partidului <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong>”. La rândul såu, candidatul<br />

PSD, Ioan Rus a declarat cå ini¡iativa organiza¡iei Cluj a<br />

Forumului de a-i sus¡ine candidatura, îl onoreazå ¿i îl responsabilizeazå<br />

suplimentar. “¿tim foarte bine cât de exigen¡i<br />

sunt nem¡ii în tot ceea ce fac. Unul din proiectele mele pentru<br />

Cluj este tocmai reînvierea spiritului comunitar. Nu må<br />

refer la acel impuls de cooperare restrictiv prin care fiecare<br />

etnie se refugiazå în propria carapace culturalå, ci la cooperarea<br />

între germani, maghiari ¿i români pentru binele comun”,<br />

a aråtat Ioan Rus.<br />

• Organiza¡ia PSD - Constan¡a: PSD Constan¡a lanseazå<br />

în cursa pentru func¡ia de consilier local un numår de<br />

939 de persoane, aflate pe locuri eligibile, printre ace¿tia<br />

numårându-se 99 de femei, 56 de tineri, 255 fiind propuneri<br />

noi. Pentru primåriile din municipii, ora¿e ¿i comune, PSD<br />

Constan¡a dispune de un numår de 68 candida¡i. Pentru<br />

56<br />

Consiliul Jude¡ean Constan¡a, primele 5 nominalizåri sunt:<br />

Radu Mazåre, Mariana Gâju, Zamfir Iorgu¿, Mircea Pintilie,<br />

Mugur Viorel Mitrana iar Radu Mazåre candideazå pentru<br />

func¡ia de primar al municipiului Constan¡a.<br />

• Luni, 10 mai, candidatul PSD la Primåria municipiului<br />

Constan¡a ¿i actualul primar, Radu Mazåre, a efectuat o vizitå<br />

la ªc. gen. <strong>nr</strong> 18, unitate de învå¡åmânt care este incluså<br />

în programul ce prevede înlocuirea mobilierului din toate<br />

unitå¡ile de învå¡åmânt preuniversitar din municipiu. Ca<br />

urmare a acestui program, în aceastå institu¡ie, toate cele 180<br />

de mese de studiu ¿i de laborator, scaunele ¿i catedrele au<br />

fost înlocuite cu mobilier modern. Ac¡iunea a fost cea de-a<br />

doua din programul ini¡iat de Primåria Constan¡a, prima unitate<br />

de învå¡åmânt preuniversitar din Constan¡a care a beneficiat<br />

de schimbarea mobilierului fiind Liceul Teoretic G.<br />

Cålinescu.<br />

• Organiza¡ia PSD – Covasna: Listele candida¡ilor<br />

PSD Covasna includ pentru consiliile jude¡ului 685 candidaturi<br />

dintre care 15,9% sunt femei, 22,7% tineri ¿i 15,9% sunt<br />

persoane aflate la prima candidaturå. Pentru primårii, PSD<br />

Covasna a decis så lanseze în cursa electoralå 44 de candida¡i.<br />

Propunerile PSD Covasna pentru Consiliul Jude¡ean<br />

(primele 5 candidaturi) sunt: Sabin Calinic, Adrian Vicen¡iu<br />

Vlad, Leca Båncilå, Luiza Mike ¿i Alexandru Racol¡a, la<br />

func¡ia de primar al municipiului urmând så candideze Retyi<br />

Odon.<br />

• Organiza¡ia PSD – Constan¡a: Miercuri, 12 mai, primarul<br />

municipiului Constan¡a, Radu Mazåre, pre¿edinte al<br />

organiza¡iei jude¡ene PSD a inaugurat demararea lucrårilor<br />

de reabilitare a podului IPMC, care face legåtura între ora¿ ¿i<br />

zona industrialå. Repara¡iile podului sunt necesare deoarece<br />

prezintå un risc sporit în ceea ce prive¿te siguran¡a circula¡iei.<br />

Un alt obiectiv, podul spre Mangalia, care a costat 45<br />

de miliarde de lei a fost reabilitat în întregime, dupå 30 de<br />

ani ¿i redat circula¡iei la începutul acestui an. Dupå aceastå<br />

ac¡iune, primarul municipiului Constan¡a a verificat stadiul<br />

lucrårilor care se deruleazå la douå mari proiecte din sta-<br />

¡iunea Mamaia, respectiv Aqua Magic ¿i Telegondola. ¥n<br />

aceea¿i zi, organiza¡ia TSD Cernavodå a organizat cu sprijinul<br />

candidatului Partidului <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> pentru func¡ia<br />

de primar al ora¿ului o ac¡iune dedicatå Zilei Adolescentului,<br />

la care au participat 200 de tineri.<br />

• Organiza¡ia PSD – Dâmbovi¡a: La alegerile locale<br />

din 6 iunie, organiza¡ia PSD Dolj participå cu un numår de<br />

1.188 de consilieri, din care 109 sunt femei, 94 tineri, din<br />

totalul acestora 37% candidând pentru prima datå. Pentru<br />

func¡iile de primari, au fost depuse candidaturile a 84 de persoane,<br />

din care 39,4% sunt, de asemenea propuneri noi. Primii<br />

5 candida¡i pentru Consiliul Jude¡ean Dâmbovi¡a sunt:<br />

Traian Novolan, Ion Nicolae, Aurelia Catanå, Anton Rådulescu<br />

¿i Gheorghe Ana, în timp ce pentru primåria municipiului<br />

candideazå Iulia Furcoiu.<br />

• În aceste zile, Organiza¡ia Jude¡eanå a PSD organizeazå<br />

ultimele lansåri ale candida¡ilor la func¡iile de primari,<br />

consilieri locali ¿i jude¡eni. Miercuri, 12 mai, în prezen¡a<br />

unor vicepre¿edin¡i ai Organiza¡iei Jude¡ene, Nicolae<br />

Drågoi, primarul comunei Råcari, ¿i-a prezentat, în fa¡a a<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> - Sediul Central<br />

circa 1000 de cetå¡eni, oferta electoralå menitå så confere<br />

localitå¡ii statutul de ora¿ în viitoarea legislaturå, ofertå care<br />

a stârnit entuziasmul celor prezen¡i. În aceea¿i zi, în comuna<br />

Morteni, actualul primar, Ion Butuligå ¿i conducerea<br />

Organiza¡iei PSD Dâmbovi¡a a avut întâlniri cu electoratul.<br />

El ¿i-a prezentat, pe scurt, bilan¡ul acestui mandat, bilan¡<br />

apreciat de locuitorii comunei care våd în el o garan¡ie cå<br />

viitorul mandat va fi cel pu¡in la fel de bogat în realizåri.<br />

• Organiza¡ia PSD – Dolj: Duminicå, 9 mai, sub egida<br />

„Zilelor ora¿ului Calafat“, au avut loc mai multe manifeståri<br />

prilejuite de sårbåtorirea Zilei Europei ¿i a Zilei Independen-<br />

¡ei României. Seria de evenimentele a debutat la statuia<br />

Eroului Necunoscut din centrul municipiului Calafat, unde<br />

candidatul PSD la primåria ora¿ului ¿i actualul primar Petre<br />

Tråistaru a citit mesajul pre¿edintelui României cåtre locuitorii<br />

Calafatului. Pe lângå reprezentan¡ii autoritå¡ilor locale,<br />

au fost prezen¡i ¿i oaspe¡i de peste hotare: o delega¡ie a<br />

ora¿ului Vidin conduså de primarul Ivan ºvenov ¿i o delega-<br />

¡ie a ora¿ului Daiuven – Olanda conduså de primarul Hank<br />

Zenderliken, ora¿ care a încheiat zilele acestea un acord de<br />

cooperare cu municipiul Calafat. Mar¡i, 10 mai vor fi comunica¡i<br />

reprezentan¡ii PSD care vor face parte din Birourile<br />

Electorale de Circumscrip¡ie.<br />

• Luni, 10 mai, un grup de 20 de candida¡i PSD la func¡ia<br />

de consilieri municipali, alåturi de Antonie Solomon, candidatul<br />

partidului pentru primåria Craiova au vizitat cartierele<br />

Romane¿ti ¿i 1 Mai, unde au fost dezbåtute problemele zonei,<br />

cum ar fi asfaltarea stråzilor ¿i alimentarea cu gaze.<br />

Locuitorii celor douå cartiere au fost încânta¡i de oferta electoralå<br />

prezentatå care cuprinde rezolvarea acestor disfunc¡ionalitå¡i<br />

administrative.<br />

• Mar¡i, 11 mai, candidatul PSD la Primåria municipiului<br />

Craiova, Antonie Solomon, alåturi de candida¡ii la Consiliul<br />

Local, se va deplasa în cartierele Rovine, Bacriz ¿i Pia¡a<br />

Gårii pentru a discuta cu cetå¡enii problemele municipalitå¡ii.<br />

Cu aceastå ocazie, candidatul PSD î¿i va prezenta<br />

programul electoral ¿i obiectivele pe care ¿i le propune så le<br />

atingå în calitate de viitor primar al municipiului Craiova.<br />

• La alegerile locale din 6 iunie, organiza¡ia PSD Dolj<br />

participå cu un numår de 1.424 de consilieri, din care 128<br />

sunt femei, 100 tineri, din totalul acestora 65,5% candidând<br />

pentru prima datå. Pentru func¡iile de primari, au fost depuse<br />

candidaturile a 111 de persoane, din care 49% sunt, de asemenea<br />

propuneri noi. Primii 5 candida¡i pentru Consiliul<br />

Jude¡ean Dolj sunt: Ion Voiculescu, Liliana Victoria Novac,<br />

Ion Prioteasa, Neculai Grigora¿ ¿i Cornel Mondea, în timp ce<br />

pentru primåria municipiului candideazå actualul viceprimar,<br />

Antonie Solomon.<br />

• Candidatul PSD pentru Primåria municipiului Craiova,<br />

Antonie Solomon ¿i consilierii din jude¡ s-au întâlnit cu electoratul<br />

din cartierele Rovine, SUCCPI, Bacriz, Garå, Pia¡a<br />

Gårii.<br />

• Organiza¡ia PSD – Gala¡i: În data de 8 mai au fost<br />

depuse la Biroul Electoral Jude¡ean listele cu candida¡ii PSD<br />

pentru func¡ia de consilier jude¡ean.“Ne a¿teptåm la un rezultat<br />

bun al acestor alegeri, care så asigure continuitatea,<br />

atât la nivelul comunitå¡ii cât ¿i al întregii ¡åri” a declarat<br />

pre¿edintele Consiliului Jude¡ului Gala¡i, Dan Lilion Gogoncea<br />

la depunerea listelor. Au fost prezen¡i la sediul Biroului<br />

Electoral Jude¡ean pre¿edintele executiv al PSD Gala¡i,<br />

Dorin Otrocol, secretarul executiv, Avram Trandafir ¿i mai<br />

mul¡i responsabili din cadrul Organiza¡iei Jude¡ene. În<br />

cursul zilei a mai avut loc în municipiul Tecuci un miting<br />

electoral la care candidatul PSD pentru func¡ia de primar,<br />

Ghi¡å Hulea ¿i-a prezentat echipa ¿i oferta electoralå. Acest<br />

tip de ac¡iuni a fost organizat ¿i în comunele Cosme¿ti, Ghidigeni,<br />

Gohor, Independen¡a ¿i Tudor Vladimirescu, unde<br />

candida¡ii PSD au discutat cu alegåtorii despre nevoile<br />

comunitå¡ii ¿i modul în care ¿i-ai propus så le rezolve.<br />

• La Gala¡i, manifestårile dedicate Zilei Europei au început<br />

pe Faleza Dunårii, unde tinerii au participat la concursuri<br />

de role ¿i cros. Primarul Dumitru Nicolae, candidatul<br />

PSD la încå un mandat pentru primåria Gala¡iului, s-a aflat<br />

în mijlocul mul¡imii ¿i a împår¡it numeroase premii pregåtite<br />

de municipalitate celor mai performan¡i dintre participan¡i.<br />

Dumitru Nicolae a fost înso¡it ulterior de tineri, autoritå¡i<br />

locale ¿i consilieri PSD la deschiderea primei expozi¡ii de<br />

artå în aer liber, organizatå de Funda¡ia Milenium pe Faleza<br />

inferioarå. Primarul, alåturi de subprefectul Marius Necula,<br />

a premiat aici cele mai reu¿ite afi¿e dedicate zilei de 9 mai.<br />

Candida¡ii la func¡iile de primar ¿i consilieri locali din Tudor<br />

Vladimirescu, Independen¡a, Schela ¿i Târgu Bujor s-au<br />

întâlnit ieri cu alegåtorii din localitå¡ile pentru care candideazå,<br />

pentru a-¿i prezenta ofertele electorale. Organiza¡ia<br />

Jude¡eanå PSD - Gala¡i a fost reprezentatå de pre¿edintele<br />

executiv Dorin Otrocol, parlamentari ¿i staff-ul tehnic de<br />

campanie. În toate cele patru localitå¡i, candida¡ii sunt primari<br />

în func¡ie, astfel încât mesajul lor este concentrat pe<br />

ideea de continuitate a ac¡iunilor începute.<br />

• Listele candida¡ilor PSD Gala¡i pentru func¡iile de consilieri<br />

cuprind 880 de persoane, din care 76 femei ¿i 46 de<br />

tineri, pe locuri eligibile, din totalul acestora 57% candidând<br />

pentru prima datå. Pentru func¡iile de primar, Organiza¡ia<br />

PSD Gala¡i a decis depunerea candidaturilor a 63 de persoane,<br />

din care 65,7% sunt la prima confruntare electoralå.<br />

Propunerile PSD Gala¡i pentru func¡ia de consilier jude¡ean<br />

sunt: Dan Lilion Gogoncea, Adelina Hristea, Dorin Otrocol,<br />

Alexandru Nicolau ¿i Eugen Chebac, la primåria municipiului<br />

intrând în cursa electoralå Nicolae Dumitru.<br />

• Duminicå, 16 mai, 3 echipe de campanie se vor deplasa<br />

în localitå¡i din jude¡ pentru a sus¡ine candida¡ii PSD în<br />

cadrul unor mitinguri electorale: la Ghidigeni, ºepu, Tecuci<br />

¿i Bråhå¿e¿ti se va afla echipa conduså de senatorul ªtefan<br />

Viorel, la Grivi¡a, Cudalbi, Valea Mårului ¿i Costache Negri<br />

va merge echipa senatorului Ilie Platica Vidovici ¿i o altå<br />

echipå se va afla Târgu Bujor, la Sårbatoarea Bujorului.<br />

Fiecare echipå are în componen¡å candida¡i la func¡iile de<br />

consilieri jude¡eni ¿i municipali, pentru a se asigura o mai<br />

bunå vizibilitate a acestora în teritoriu.<br />

• Candidatul PSD la primåria municipiului Gala¡i,<br />

Dumitru Nicolae a întreprins o vizitå electoralå la fabrica de<br />

confec¡ii COZAMIN. Întâmpinat de cele 1.200 de angajate,<br />

Dumitru Nicolae a stat de vorbå cu muncitoarele ¿i a împår¡it<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 57


Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> - Sediul Central<br />

pliante cu oferta sa electoralå. Dupå discu¡iile purtate cu<br />

patronatul fabriciicandidatul Dumitru Nicolae a promis cå va<br />

depune eforturi pentru crearea a încå 3 000 de locuri de<br />

muncå.<br />

• Candidatul PSD Gala¡i la primåria comunei Independen¡a,<br />

Ene Costicå, înso¡it de candida¡ii pe listele de consilieri<br />

jude¡eni, a participat joi, 13 mai, la inaugurarea unei<br />

fabrici de napolitane din localitate. Fabrica, realizatå cu o<br />

investi¡ie de 200.000 de euro lucreazå pentru pia¡a internå ¿i<br />

export.“ Ne bucuråm cå dåm astfel posibilitatea ca 42 de<br />

locuitori ai comunei noastre så beneficieze de un nou loc de<br />

muncå. Vå asigur cå, împreunå cu Consiliul Jude¡ului Gala¡i,<br />

vom gåsi solu¡ii ca în viitor så atragem ¿i al¡i investitori “ a<br />

declarat la festivitatea de inaugurare, candidatul PSD Ene<br />

Costicå. Staff-ul tehnic de campanie al Organiza¡iei Jude¡ene<br />

PSD Gala¡i a convocat, la sediu, to¡i candida¡ii pentru<br />

func¡iile de primar ¿i consilier local din jude¡ pentru instruire.<br />

Au fost dezbåtute probleme organizatorice ¿i strategia de<br />

campanie.<br />

• Organiza¡ia PSD – Giurgiu: La alegerile locale din 6<br />

iunie, organiza¡ia PSD Giurgiu participå cu un numår de 725<br />

de consilieri, din care 123 sunt femei, 125 tineri, din totalul<br />

acestora 64,4% candidând pentru prima datå. Pentru<br />

func¡iile de primari, au fost depuse candidaturile a 54 de persoane,<br />

din care 40,5% sunt, de asemenea propuneri noi.<br />

Primii 5 candida¡i pentru Consiliul Jude¡ean Giurgiu sunt:<br />

Victor Boiangiu, Aurelia Dobre, Dan Liviu Cartojan, Ioan<br />

Moldoveanu ¿i <strong>Ovidiu</strong> Cristian Marciu, în timp ce pentru<br />

primåria municipiului candideazå Nicolae Sin.<br />

• Organiza¡ia PSD - Gorj: Listele candida¡ilor PSD<br />

Gorj pentru func¡iile de consilieri cuprind 924 de persoane,<br />

din care 124 femei ¿i 53 de tineri, pe locuri eligibile, din<br />

totalul acestora 56,4% candidând pentru prima datå. Pentru<br />

func¡iile de primar, Organiza¡ia PSD Gorj a decis depunerea<br />

candidaturilor a 70 de persoane, din care 52,3% sunt la prima<br />

confruntare electoralå. Propunerile PSD Gorj pentru func¡ia<br />

de consilier jude¡ean sunt: Florin Cârciumaru, Liliana Luca,<br />

Ion Cålinoiu, Corneliu Popescu ¿i Ilie Råu¡escu, la primåria<br />

municipiului intrând în cursa electoralå Florin Cârciumaru.<br />

• Organiza¡ia PSD – Harghita: Pe listele PSD<br />

Harghita, pentru consiliile jude¡ene, municipale, orå¿ene¿ti<br />

¿i comunale, candideazå 814 de persoane, din care 20 femei<br />

¿i 16 de tineri, din totalul acestora 52,17% fiind la prima candidaturå.<br />

Pentru primårii, PSD Harghita a decis lansarea a 61<br />

de candidaturi. Propunerile pentru Consiliul Jude¡ean<br />

Harghita (primii 5 candida¡i) sunt: Toader Bendri¿, Sabina<br />

Stoia, Cristinel Glodeanu, Dumitru ¡epelu¿ ¿i Tibi¿or Miron<br />

iar la primåria municipiului candideazå Adrian Andrei.<br />

• Organiza¡ia PSD – Hunedoara: Luni, 9 mai, candidatul<br />

PSD la primåria Municipiului Orå¿tie, ing. Arapu<br />

Petre, alåturi de candida¡ii pentru posturile de consilieri<br />

locali, au participat la o manifestare dedicatå Zilei Europei.<br />

În cursul aceleia¿i zile, candidatul PSD la primåria municipiului<br />

Vulcan, prof. Petre Hodor, împreunå cu 12 candida¡i<br />

la Consiliul local au fost prezen¡i la un spectacol desfå¿urat<br />

în parcul Avram Iancu din localitate. Tot duminicå, 9 mai,<br />

candida¡ii la primåriile comunelor Bo¿orod, Pui, Tote¿ti,<br />

58<br />

Rapolti Mare, Blåjeni, Martine¿ti ¿i Våli¿oara au avut întâlniri<br />

cu cetå¡enii, în cadrul cårora au discutat probleme<br />

privind dezvoltarea economicå a localitå¡ilor ¿i diverse probleme<br />

sociale.<br />

• Listele candida¡ilor PSD Hunedoara cuprind pentru<br />

consiliile jude¡ului un numår de 872 de candidaturi, din care<br />

84 sunt femei, 89 tineri ¿i 200 din total sunt propuneri noi.<br />

PSD Hunedoara a hotårât lansarea candidaturilor pentru 69<br />

de primårii, 17,1% dintre ace¿tia aflându-se la prima candidaturå.<br />

Primele 5 propuneri pentru func¡ia de consilier<br />

jude¡ean sunt: Mihail Nicolae Rudeanu, Liliana ºola¿, Ioan<br />

I. Rus, Costel Avram ¿i Daniel Andronache, în timp ce la primåria<br />

municipiului candideazå Nelu Ardelean.<br />

• În cursul zilei de mar¡i, 11 mai, candidatul PSD pentru<br />

primåria municipiului Deva, Nelu Ardelean se va întâlni cu<br />

personalul didactic de la Liceul Pedagogic. La acest eveniment<br />

vor participa peste 60 de profesori. Tot aståzi, candidatul<br />

PSD la primåria ora¿ului Ha¡eg, Ioan Glodeanu a participat<br />

la o emisiune electoralå la cel mai cunoscut post local<br />

de radio. Programul zilei de miercuri, 12 mai a cuprins o întâlnire<br />

a candidatului PSD pentru primåria municipiului Lupeni<br />

cu peste 150 de mineri din schimbul 1 ¿i 2 de la Mina<br />

Lupeni. De asemenea, pe parcusul zilei, candidatul PSD la<br />

primåria municipiului Orå¿tie a participat la o emisiune electoralå<br />

realizatå de un post local de radio.<br />

• Candidatul PSD pentru primåria municipiului Lupeni,<br />

Cornel Råsmeri¡å, a avut miercuri, 12 mai, o întâlnire cu minerii<br />

din schimbul 1 ¿i 2 de la Exploatarea Minierå Lupeni.<br />

Candidatul pentru primåria municipiului Deva, Nelu Ardelean<br />

s-a întâlnit în Sala Sporturilor din localitate cu peste<br />

150 de alegåtori din câteva cartiere ale municipiului.<br />

• Joi, 13 mai, candidatul PSD pentru func¡ia de primar al<br />

municipiului Orå¿tie, Petru Arapu s-a întâlnit cu personalul<br />

Spitalului municipal. Peste 200 de personae au fost la ¿coala<br />

generalå din cartierul Viile Noi pentru a-l întâlni pe candidatul<br />

PSD la primårie, actualul edil, Nelu Ardelean. Candidatul<br />

PSD pentru func¡ia de primar al municipiului Lupeni,<br />

Cornel Resmeri¡å ¿i consilierii locali s-au întâlnit cu 100 de<br />

mineri de la exploatarea minierå Bårbåteni cu care au discutat<br />

despre condi¡iile de muncå ¿i normele de protec¡ie a<br />

muncii. Octavian Dumulescu, candidatul PSD pentru primåria<br />

ora¿ului Cålan s-a întâlnit cu locuitorii satului Batiz, în<br />

timp ce candidatul pentru primåria municipiului Petro¿ani,<br />

Benor Voicescu s-a întâlnit cu 100 de alegåtori din cartierul<br />

Bosnea. Ioan Rovinaru, candidatul PSD pentru func¡ia de<br />

primar al ora¿ului Simeria s-a întâlnit cu alegåtorii din localitate<br />

la sediul Cåminului Cultural din Simeria Veche.<br />

• Organiza¡ia PSD – Ialomi¡a: Luni, 10 mai, ora 18.00,<br />

la Casa de Culturå a Sindicatelor din Slobozia va avea loc<br />

lansarea colectivå a candida¡ilor PSD Ialomi¡a, în prezen¡a<br />

pre¿edintelui Consiliului Na¡ional PSD, Alexandru Athanasiu<br />

¿i a pre¿edintelui filialei jude¡ene PSD, Silvian Ciupercå.<br />

De asemenea, mar¡i, 11 mai, ora <strong>19</strong>.00, PSD Ialomi¡a<br />

lanseazå oficial candidatul pentru func¡ia de primar al municipiului,<br />

Gabi Ionescu, candida¡ii pentru Consiliul Local<br />

Slobozia ¿i pentru Consiliul Jude¡ean Ialomi¡a. Manifestarea<br />

va fi urmatå de un spectacol. În data de 7 mai, Organiza¡ia<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> - Sediul Central<br />

jude¡eanå a organizat evenimentul lansårii candida¡ilor la<br />

func¡iile de primar, consilier local ¿i consilieri jude¡eni pentru<br />

localitå¡ile: Bordu¿ani, Fåcåeni, Stelnica ¿i Vlådeni.<br />

• Mar¡i, 11 mai, Stadionul Municipal Slobozia va gåzdui<br />

un spectacol extraordinar sus¡inut de arti¿ti membri ai partidului,<br />

în cadrul “Turneului Învingåtorilor”, organizat de<br />

Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong>, sub genericul „Împreunå pentru<br />

Europa“. Vor concerta trupele Animal X, Cristiana Rådu¡å ¿i<br />

DJ Project. La manifestare vor fi prezen¡i reprezentan¡i ai<br />

conducerii PSD – Ialomi¡a, precum ¿i candida¡ii partidului<br />

pentru primårii ¿i Consiliile Locale din jude¡.<br />

• Listele candida¡ilor PSD Ialomi¡a includ pentru consiliile<br />

jude¡ului 776 candidaturi dintre care 115 sunt femei,<br />

111 tineri ¿i 224 sunt persoane aflate la prima candidaturå.<br />

Pentru primårii, PSD Ialomi¡a a decis så lanseze în cursa<br />

electoralå 59 de primari, 69,4 % fiind propuneri noi. Propunerile<br />

PSD Ialomi¡a pentru Consiliul Jude¡ean (primele 5<br />

candidaturi) sunt: Silvian Vasile Ciupercå, Elena Påcalå,<br />

Cornel Anghel, Mihåi¡å Gåinå ¿i Valentin Cojocaru, la<br />

func¡ia de primar al municipiului urmând så candideze Gabi<br />

Iona¿cu.<br />

• Mar¡i, 11 mai, peste 15.000 de de oameni au participat,<br />

pe stadionul municipal din Slobozia, la megaconcertul<br />

“TURNEUL ÎNVINGÅTORILOR – TINEREºE SOCIAL<br />

- DEMOCRATÅ”, sus¡inut de Cristiana Rådu¡å, Animal X<br />

¿i DJ Project, sub genericul Împreunå pentru România. La<br />

spectacolul care a depå¿it cu mult a¿teptårile organizatorilor<br />

a fost prezent ¿i pre¿edintele Consiliului Na¡ional al PSD,<br />

Alexandru Athanasiu.<br />

• Organiza¡ia PSD –Ia¿i: Primarul municipiului Ia¿i ¿i<br />

candidatul Partidului <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> pentru Primåria Ia¿i,<br />

Gheorghe Nichita, a anun¡at sâmbåtå, 8 mai, cå a ob¡inut<br />

aprobarea din partea Båncii Mondiale pentru proiectul de<br />

reabilitarea a re¡elei de distribu¡ie a energiei termice în municipiul<br />

Ia¿i, în valoare de 22 milioane euro, din care 7 milioane<br />

euro nerambursabili. Anun¡ul a fost fåcut la Sala Sporturilor,<br />

în mijlocul unei atmosfere incendiare, unde primarul<br />

municipiului Ia¿i ¿i candidatul PSD pentru Primåria Ia¿i,<br />

Gheorghe Nichita, a fost lansat oficial în cursa pentru alegerile<br />

locale, sub sloganul „Ia¿iul un ora¿ mare.<br />

Un primar puternic Nichita. Alåturi de primarul Gheorghe<br />

Nichita s-a aflat întreaga echipå desemnatå de Organiza¡ia<br />

jude¡eanå Ia¿i a PSD så candideze pentru Consiliul<br />

Local Municipal Ia¿i. Evenimentul a fost marcat de prezen¡a<br />

¿i sus¡inerea vicepre¿edintelui PSD, Valer Dorneanu ¿i a<br />

senatorului Ion Solcanu, pre¿edintele PSD Ia¿i, care a<br />

anun¡at cå ”peste o lunå sårbåtorim cî¿tigarea alegerilor locale”,<br />

iar ”viitorul european al Ia¿ului începe cu Nichita”.<br />

Tot sâmbåtå, primarul ora¿ului Târgu Frumos ¿i candidatul<br />

PSD pentru Primåria Târgu Frumos, Gheorghe Tåtaru, înso-<br />

¡it de candida¡ii PSD la func¡ia de consilieri locali, s-a întâlnit<br />

cu cetå¡enii ora¿ului în cartierul Tineretului, în Pia¡a agroalimentarå<br />

¿i la Casa de Culturå orå¿eneascå.<br />

• Primarul municipiului Ia¿i ¿i candidatul PSD pentru<br />

Primåria Ia¿i, Gheorghe Nichita, participå luni, 10 mai la<br />

principalele manifeståri din cadrul Festivalului studen¡esc<br />

”FEstudIS”. Gheorghe Nichita a deschis lucrårile seminarului<br />

”Ziua arborilor monument”, a fost prezent la concursul de<br />

caricaturi ”Haz de necaz” ¿i la expozi¡ia de fotografie ”Via¡a<br />

de student”, la Casa de Culturå a Studen¡ilor din Ia¿i. El a<br />

participat, alåturi de studen¡i, la spectacolul rock de pe<br />

esplanada Iulius Mall, unde au concertat forma¡iile HARA ¿i<br />

TAXI. Mâine, mar¡i, 11mai 2004, în Sala Mare a Palatului<br />

Roznovanu, primarul municipiului Ia¿i ¿i candidatul PSD<br />

pentru Primåria Ia¿i, Gheorghe Nichita, va semna acordul de<br />

parteneriat între Primåria Ia¿i, Asocia¡ia „Alexandru Låpu¿-<br />

neanu” ¿i DAI-GRASP privind constituirea Zonei de Dezvoltare<br />

a Afecerilor „Alexandru Låpu¿neanu”. Acest parteneriat<br />

public-privat î¿i propune så revigoreze una din cele<br />

mai cunoscute artere ale ora¿ului.<br />

• Pentru posturile de consilieri locali, PSD Ia¿i de¡ine pe<br />

liste 1354 de candida¡i, din care 35% sunt femei ¿i 26,5%<br />

tineri. Pentru primåriile jude¡ului s-a decis includerea pe liste<br />

a 97 de candida¡i, 31 fiind propuneri noi. Primii 5 candida¡i<br />

pentru Consiliul Jude¡ean Ia¿i sunt: Lucian Flai¿er, Carmen<br />

Lunca¿u, Valentin Soroceanu, Marin Burlea ¿i Petru Alexa,<br />

în cursa pentru Primåria municipiului fiind înscris Gheorghe<br />

Nichita.<br />

• Primarul municipiului Pa¿cani ¿i candidatul PSD pentru<br />

primårie, Neculai Rå¡oi, s-a deplasat mar¡i, 11 mai, în<br />

cartierul Fântânele, unde a discutat cu cetå¡enii despre<br />

finalizarea repara¡iilor capitale la ªcoala <strong>nr</strong>. 2, proiect derulat<br />

cu fonduri de la Banca Mondialå. Tot mar¡i, primarul<br />

ora¿ului Târgu Frumos ¿i candidatul PSD pentru acea¿i<br />

func¡ie, Gheorghe Tåtaru, a avut ieri, o întâlnire cu alegåtorii<br />

de pe stråzile Lunca Bahlue¡ ¿i 22 Decembrie <strong>19</strong>89 din<br />

Târgu Frumos.<br />

Miercuri, 12 mai, candidatul PSD la primåria municipiului<br />

Ia¿i, Gheorghe Nichita a participat la inaugurarea Centrului<br />

de Informa¡ii Regiunea de Nord – Est, Camera de<br />

Comer¡ Ia¿i.<br />

• Miercuri, 12 mai, primarul municipiului Ia¿i ¿i candidatul<br />

PSD pentru Primåria Ia¿i, Gheorghe Nichita, a participat<br />

la concursul de tir organizat în cadrul “FestudIS”. Pe<br />

agenda zilei de aståzi a candidatului PSD se mai aflå ¿i conferin¡a<br />

de preså prilejuitå de deschiderea Circuitului Interna¡ional<br />

de Tenis al României, dotat cu trofeul Tester ºiriac,<br />

turneu de tenis ce se va desfå¿ura la Ia¿i în perioada 13-23<br />

mai. Totodatå, pe parcursul zilei, Lucian Flai¿er, pre¿edintele<br />

Consiliului Jude¡ean Ia¿i ¿i primul pe lista de candida¡i<br />

din partea PSD pentru Consiliul Jude¡ean, a participat la deschiderea<br />

Centrului româno-italian din cadrul Camerei de Comer¡<br />

¿i Industrie Ia¿i, urmând ca dupå-amiazå si s-a intalnit<br />

cu consilierii jude¡eni pentru discutarea unor proiecte de dezvoltare<br />

a jude¡ului. la nivelul jude¡ului, primarul municipiului<br />

Pa¿cani ¿i candidatul PSD pentru Primåria Pa¿cani, Neculai<br />

Rå¡oi, a avut programate întâlniri cu locuitorii din suburbia<br />

Sodomeni, discutând cu ace¿tia måsurile de refacere a<br />

stråzilor afectate de furtuna din 6 mai ¿i finalizarea lucrårilor<br />

de repara¡ii capitale la biserica din aceastå zonå.<br />

• Candidatul PSD pentru Primåria Ia¿i, Gheorghe<br />

Nichita, a participat joi, 13 mai, la deschiderea Conferin¡ei<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 59


Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> - Sediul Central<br />

Interna¡ionale cu tema „Integrare europeanå prin finan¡e,<br />

monedå ¿i administra¡ie publicå ”, organizatå de Universitatea<br />

„Al. I. Cuza”. De asemenea, Gheorghe Nichita va participa<br />

la Festivalul FEStudIs, în cadrul cåruia sunt aniversa¡i<br />

25 de ani de la înfiin¡area Clubului de Jazz al Casei Studen-<br />

¡ilor Ia¿i. Tot în cursul dupå amiezii de aståzi, primarul comunei<br />

ªipote ¿i candidatul PSD pentru Primåria ªipote,<br />

Mihai Irimia, se va întâlni în satul Hâlceni cu candida¡ii PSD<br />

propu¿i pentru Consiliul Local în vederea mobilizårii cetå¡enilor<br />

cu drept de vot de a se prezenta la scrutinul din 6 iunie.<br />

• Organiza¡ia PSD - Ilfov: PSD Ilfov lanseazå în cursa<br />

pentru func¡ia de consilier local un numår de 598 de persoane,<br />

aflate pe locuri eligibile, printre ace¿tia numårându-se<br />

29 de femei, 38 de tineri, 86 fiind propuneri noi. Pentru<br />

primåriile din municipii, ora¿e ¿i comune, PSD Ilfov dispune<br />

de un numår de 39 candida¡i. Pentru Consiliul Jude¡ean<br />

Ilfov, primele 5 nominalizåri sunt: Anghel Iordånescu,<br />

Florin Pandele, Rodica Anghel, Petru¿ Câmpulungeanu ¿i<br />

Ion Radu.<br />

• Organiza¡ia PSD – Olt: Candidatul PSD la Primåria<br />

Slatina ¿i actualul primar, Gheorghe Påunescu s-a întâlnit în<br />

cursul zilei de 10 mai cu pensionarii asista¡i social ¿i cu reprezentan¡ii<br />

mass-media, în vederea inaugurårii unui “Cabinet<br />

Stomatologic” al Primåriei, care va deservi gratuit persoanele<br />

cu venituri mici. Candidatul PSD la primåria ora¿ului<br />

Bal¿, prof. Stanciu Vitalie, primar în func¡ie s-a întâlnit,<br />

pe parcursul zilei de luni, 10 mai, cu cetå¡enii din cartierul<br />

Turnuri pentru inaugurare unui pårcule¡ de cartier ¿i a unui<br />

loc de joacå pentru copii. Tot luni, 10 mai, candidatul PSD<br />

la primåria ora¿ului Corabia, Ion Dimienescu, primar în<br />

func¡ie, a avut o întâlnire cu cetå¡enii din cartierul Valea<br />

Seacå pentru discu¡ii pe tema ofertei electorale.<br />

• Mar¡i, 11 mai, pre¿edintele Partidului <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong>,<br />

domnul Adrian Nåstase, alåturi de vicepre¿edin¡i ai partidului,<br />

a participat la evenimentul de lansare a candida¡ilor<br />

din jude¡ul Olt, pentru alegerile din 6 iunie. Peste 6.000 de<br />

slåtineni, membri ai partidului ¿i simpatizan¡i, au fost prezen¡i,<br />

în cadrul unei adunåri cetå¡ene¿ti, la eveniment. În<br />

municipiul Slatina, oaspe¡ii au fost primi¡i de pre¿edintele<br />

PSD Olt, Marin Diaconescu, prim-vicepre¿edintele organiza¡iei<br />

jude¡ene, Marin Ionicå ¿i de candidatul partidului pentru<br />

func¡ia de primar al municipiului Slatina, Gheorghe<br />

Påunescu. Cu prilejul vizitei, delega¡ia de la Bucure¿ti a vizitat<br />

câteva dintre cele mai importante obiective din municipiu:<br />

S.C. ALRO S.A. – societate etalon a industriei na¡ionale<br />

¿i sålile de sport construite din fonduri guvernamentale<br />

constituite la Ministerul Transporturilor ¿i Locuin¡ei, prin<br />

Compania Na¡ionalå de Investi¡ii.<br />

•: Listele candida¡ilor PSD Olt cuprind pentru consiliile<br />

jude¡ului un numår de 1.382 de candidaturi, din care 105<br />

sunt femei, 232 tineri ¿i 456 din total sunt propuneri noi.<br />

PSD Olt a hotårât lansarea candidaturilor pentru 111 de<br />

primårii, 41,5% dintre ace¿tia aflându-se la prima candidaturå.<br />

Primele 5 propuneri pentru func¡ia de consilier jude-<br />

¡ean sunt: Marin Ionicå, Cornelia Smarandache, Ioan Nedelea,<br />

Dorin Postelnicu ¿i Cåtålin Matei, în timp ce la primåria<br />

municipiului candideazå Gheorghe Påunescu.<br />

60<br />

• Joi, 13 mai, candidatul PSD la func¡ia de primar al<br />

municipiului Slatina, ing. Gheorghe Påunescu, a participat la<br />

o întâlnire de lucru cu comisiile de cenzori ale asocia¡iilor de<br />

proprietari din localitate, ce s-a desfå¿urat la S.C. ACETI<br />

S.A. Scopul întâlnirii l-a reprezentat prelucrarea actelor normative<br />

în vigoare, care fac referire la gestiunea patrimoniului<br />

asocia¡iilor de proprietari, în vederea aplicårii uniforme a<br />

acestora. Un alt punct al ordinii de zi a fost analizarea problemelor<br />

cu care se confruntå asocia¡iile de proprietari ¿i<br />

cetå¡enii, pentru a identifica împreunå cele mai bune solu¡ii<br />

pentru rezolvarea lor. Seara, la un post local de televiziune,<br />

Gheorghe Påunescu a fost prezent într-o emisiune electoralå.<br />

Tot în cursul zilei, candidatul PSD la func¡ia de primar al<br />

ora¿ului Corabia, Ion Dimienescu, s-a întâlnit cu cetå¡enii<br />

din cartierul Cuza Vodå pentru a le prezenta oferta sa electoralå<br />

pentru alegerile din 6 iunie. La Bal¿, Vitalie Stanciu,<br />

candidatul partidului pentru func¡ia de primar s-a întâlnit cu<br />

electoratul din zona Corbeni – Româna.<br />

• Organiza¡ia PSD – Maramure¿: Duminicå, 9 mai, în<br />

prezen¡a unei delega¡ii a Biroului Executiv Jude¡ean, a avut<br />

loc lansarea candidatului PSD la primåria ora¿ului Seini ¿i a<br />

candida¿ilor pentru Consiliul Local Seini. Manifestarea a<br />

fost urmatå de un program artistic incluzând concursul Miss<br />

PSD Seini. În cursul aceleia¿i zile, la Ruscova, a avut loc<br />

lansarea candidatului PSD la primåria comunei, Pop Vasile<br />

¿i a candida¡ilor PSD pentru Consiliul Local, în prezen¡a<br />

vicepre¿edintelui PSD Maramure¿, Filip Aurel. Luni, 10<br />

mai, a avut loc întâlnirea cu candida¡ii la primåriile localitå-<br />

¡ilor Poienile de sub Munte, Ruscova ¿i Vi¿eu de Jos, pentru<br />

prezentarea strategiei ¿i elaborarea afi¿elor din campania<br />

electorala. Mar¡i, 11 mai, la Vi¿eu de Sus, are loc întâlnirea<br />

candida¡ilor PSD la func¡ia de primar ¿i cea de consilieri<br />

locali, cu alegåtorii de la fosta Fabricå de mobilå din ora¿.<br />

• PSD Maramure¿ lanseazå în cursa pentru func¡ia de<br />

consilier local un numår de 1.017 de persoane, aflate pe<br />

locuri eligibile, printre ace¿tia numårându-se 91 de femei, 86<br />

de tineri, 209 fiind propuneri noi. Pentru primåriile din<br />

municipii, ora¿e ¿i comune, PSD Maramure¿ dispune de un<br />

numår de 76 candida¡i. Pentru Consiliul Jude¡ean Maramure¿,<br />

primele 5 nominalizåri sunt: Eugenia Godja, Alexandru<br />

Cosma, Cålin Matei, Ana Moldovan ¿i Gabriel Zetea iar<br />

Dumitru Matei candideazå pentru func¡ia de primar al<br />

municipiului Baia Mare.<br />

• Organiza¡ia PSD Baia Mare va lansa vineri, 13 mai,<br />

candidatul partidului pentru primåria municipiului, Dumitru<br />

Matei. Cu aceea¿i ocazie, PSD Maramure¿ va lansa oficial ¿i<br />

candida¡ii pentru Consiliile locale. Dumitru Matei a anun¡at<br />

cå va lansa vineri ¿i propriul såu imn electoral. Candidatul<br />

PSD s-a întâlnit pe parcursul zilei de ieri cu Organiza¡iile de<br />

Femei ¿i Tineret din jude¡, pentru a pune la punct ultimele<br />

detalii legate de alegerile din iunie.<br />

• Organiza¡ia PSD – Mehedin¡i: La alegerile locale din<br />

6 iunie, organiza¡ia PSD Mehedin¡i participå cu un numår de<br />

803 de consilieri, din care 84 sunt femei, 52 tineri, din totalul<br />

acestora 29,7% candidând pentru prima datå. Pentru<br />

func¡iile de primari, au fost depuse candidaturile a 64 de persoane,<br />

din care 20% sunt, de asemenea propuneri noi. Primii<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> - Sediul Central<br />

5 candida¡i pentru Consiliul Jude¡ean Mehedin¡i sunt:<br />

Constantin Dinu, Constantin Sârbulescu, Daniela Trancota,<br />

Constantin Zintea ¿i Marin Mateescu, în timp ce pentru<br />

primåria municipiului candideazå Constantin Dinu.<br />

• Organiza¡ia PSD Mure¿: Candida¡ii PSD Mure¿ la<br />

Consiliul Jude¡ean: Timar Liviu, Szamcsek Mihaela, Groza<br />

Emil, Frå¡ean Alexandru, alåturi de membri ai Organiza¡iei<br />

Jude¡ene PSD Mure¿ au participat ieri, 9 mai, orele 15.00, în<br />

comuna Grebeni¿u de Câmpie, jude¡ul Mure¿, la lansarea<br />

candida¡ilor pentru func¡iile de primar ¿i consilier local. Deoarece<br />

candidatul pentru func¡ia de primar, Måtea Emil este<br />

actualul primar PSD ¿i în acest mandat, mesajul primarului,<br />

al candida¡ilor pentru Consiliul Local ¿i Consiliul Jude¡ean a<br />

fost pentru continuarea realizårilor ob¡inute din 2000 pânå în<br />

prezent. Principalele realizåri în comuna Grebeni¿u de Câmpie<br />

în ultimii 4 ani sunt introducerea apei potabile, pietruirea<br />

drumurilor, extinderea re¡elei electrice, modernizarea<br />

unitå¡ilor de învåtåmânt etc. Evenimentul a continuat cu un<br />

spectacol de muzicå popularå sus¡inut de Ansamblul Artistic<br />

„Mure¿ul”, la care au luat parte 500 de simpatizan¡i.<br />

• Listele candida¡ilor PSD Mure¿ pentru func¡iile de<br />

consilieri cuprind 1.283 de persoane, din care 58 femei ¿i 70<br />

de tineri, pe locuri eligibile, din totalul acestora 47,7% candidând<br />

pentru prima datå. Pentru func¡iile de primar,<br />

Organiza¡ia PSD Mure¿ a decis depunerea candidaturilor a<br />

100 de persoane, din care 22,4% sunt la prima confruntare<br />

electoralå. Propunerile PSD Mure¿ pentru func¡ia de consilier<br />

jude¡ean sunt: Liviu Timar, Mhaela Szamcsek, Emil<br />

Groza, Petru Alexandru Frå¡ean ¿i Vasile Boto¿.<br />

• Organiza¡ia PSD – Neam¡: Pe listele PSD Neam¡,<br />

pentru consiliile jude¡ene, municipale, orå¿ene¿ti ¿i comunale,<br />

candideazå 1.130 de persoane, din care 137 femei ¿i 79<br />

de tineri, din totalul acestora 53,9% fiind la prima candidaturå.<br />

Pentru primårii, PSD Neam¡ a decis lansarea a 81 de<br />

candidaturi, 20% fiind propuneri noi. Propunerile pentru<br />

Consiliul Jude¡ean Neam¡ (primii 5 candida¡i) sunt: Ion<br />

Rotaru, Cristina Flenchea, Valeria Dacålu, Elena Doina<br />

Toma ¿i Constantin Sandu iar la primåria municipiului candideazå<br />

Ion Rotaru.<br />

• Organiza¡ia PSD – Prahova: Candidatul PSD la<br />

func¡ia de primar al ora¿ului Sinaia, Ion Dilirici s-a întâlnit<br />

miercuri, 12 mai, cu to¡i candida¡ii PSD pentru Consiliul<br />

Local ¿i cu membrii Organiza¡iei TSD Sinaia. Împreunå au<br />

început pregåtirea materialelor de reclamå ¿i promovare ¿i au<br />

discutat despre problemele legate de campania electoralå.<br />

Candidatul PSD pentru func¡ia de primar al ora¿ului Azuga,<br />

Adrian Purcaru s-a aflat în mijlocul tinerilor la turneul de<br />

minifotbal organizat de TSD Azuga. Candidatul PSD s-a<br />

întâlnit, de asemenea, cu cetå¡enii din ora¿. În Plopeni, candidatul<br />

PSD pentru func¡ia de primar, Octavian Vasile se<br />

întâlne¿te miercuri cu alegåtorii din zona de nord a ora¿ului<br />

cårora le va împår¡i materiale de propagandå electoralå. De<br />

asemenea, Octavian Vasile a participat la un meci de fotbal<br />

în localitate. Candidatul PSD pentru func¡ia de primar al<br />

ora¿ului Câmpina, Gheorghe Tudor a participat la evenimentul<br />

de lansare a cår¡ii “Destin ¿i pasiuni”, de Th.<br />

Marinescu, la Casa Tineretului din Câmpina ¿i a împår¡it pliante<br />

cu extrase din programele electorale ale candida¡ilor la<br />

consiliile locale.<br />

• Listele candida¡ilor PSD Prahova includ pentru consiliile<br />

jude¡ului 1.446 candidaturi dintre care 208 sunt femei,<br />

<strong>19</strong>3 tineri ¿i 315 sunt persoane aflate la prima candidaturå.<br />

Pentru primårii, PSD Prahova decis så lanseze în cursa electoralå<br />

103 de primari, 5,6% fiind propuneri noi. Propunerile<br />

PSD Prahova pentru Consiliul Jude¡ean (primele 5 candidaturi)<br />

sunt: Mircea Cosma, Fabioara Ionescu, Constantin<br />

Marin, Cristian Mihai Apostolache ¿i Ludmila Sfârloagå, la<br />

func¡ia de primar al municipiului urmând så candideze Emil<br />

Calotå.<br />

• Agenda candida¡ilor din jude¡ul Prahova a cuprins pentru<br />

ziua de joi, 13 mai, activitå¡i electorale dupå cum urmeazå:<br />

- Sinaia: Candidatul PSD la func¡ia de primar, Ion Dirilici<br />

pregåte¿te lansarea oficialå a candida¡ilor pentru Consiliul<br />

Local ¿i primåria din localitate. Candida¡ii PSD s-au întâlnit<br />

în cursul dimine¡ii cu personalul grådini¡elor din ora¿,<br />

urmând ca pe parcursul zilei, staff-ul de campanie så aibe o<br />

întrevedere cu membri organiza¡iei TSD Sinaia. - Câmpina:<br />

Candidatul la func¡ia de primar, Gheorghe Tudor, actualul<br />

edil, se întâlne¿te aståzi, la ora 17.00, cu alegåtorii din zona<br />

Democra¡iei, Toma Ionescu, Kogålniceanu ¿i Ana Ipåtescu.<br />

- Breaza: Candidatul PSD pentru primåria ora¿ului, George<br />

Måråcineanu, actualul primar, s-a întâlnit cu membri societå¡ii<br />

civile pentru a discuta amplasarea unor obiective ¿i<br />

construc¡ii de interes public. - Plopeni: Octavian Vasile, candidatul<br />

PSD pentru func¡ia de primar se întâlne¿te aståzi cu<br />

alegåtorii din zona Service, lângå stadion, unde î¿i va prezenta<br />

programul electoral. - Slånic: Candidatul PSD, Alexandru<br />

Deliu va fi prezent, la Casa de Culturå din localitate,<br />

unde, în fa¡a electoratului, î¿i va prezenta programul electoral.<br />

• Organiza¡ia PSD Satu-Mare: Candidatul PSD la<br />

Primåria municipiului Satu Mare, Ioan Viman, s-a întâlnit cu<br />

personalitå¡i din domeniul învå¡åmântului såtmårean pentru<br />

o dezbatere cu tema “Probleme ale ¿colii såtmårene”. Dupåamiazå,<br />

candidatul PSD ¿i echipa sa au efectuat o vizitå în<br />

zona stråzii Magnolia, unde, în cadrul întâlnirii cu cetå¡enii,<br />

au fost analizate problemele din cartier ¿i s-au formulat<br />

solu¡ii pertinente ¿i viabile.<br />

• Pentru posturile de consilieri locali, PSD Satu Mare<br />

de¡ine pe liste 832 de candida¡i, din care 24,9% sunt femei ¿i<br />

24,5% tineri. Pentru primåriile jude¡ului s-a decis includerea<br />

pe liste a 64 de candida¡i, 18 fiind propuneri noi. Primii 5<br />

candida¡i pentru Consiliul Jude¡ean Satu Mare sunt: Gheorghe<br />

Ciocan, Paula Lauran, Mircea Govor, Ioan Jou ¿i Simion<br />

Ciorbå, în cursa pentru Primåria municipiului fiind înscris<br />

Ioan Viman.<br />

• Organiza¡ia PSD - Sålaj: PSD Sålaj lanseazå în cursa<br />

pentru func¡ia de consilier locali un numår de 739 de persoane,<br />

aflate pe locuri eligibile, printre ace¿tia numårându-se<br />

49 de femei, 44 de tineri, 113 fiind propuneri noi. Pentru<br />

primåriile din municipii, ora¿e ¿i comune, PSD Sålaj dispune<br />

de un numår de 60 candida¡i. Pentru Consiliul Jude¡ean<br />

Sålaj, primele 5 nominalizåri sunt: Tiberiu Marc, Iuliu Nosa,<br />

Niculi¡a Matya¿, Radu Mara ¿i Gheorghe Pop iar pentru<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 61


Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> - Sediul Central<br />

func¡ia de primar al municipiului Zalåu, candidatul este Iuliu<br />

Nosa.<br />

• Organiza¡ia PSD Sibiu: Candida¡ii PSD la primåriile<br />

¿i consiliile locale au participat mar¡i, 11 mai, la o conferin¡å<br />

de preså cu tema: “Continuarea programului de construc¡ii<br />

de locuin¡e ¿i extinderea perimetrului construibil în municipiul<br />

Sibiu, cu 200 de ha”. Conferin¡a a avut loc la sediul PSD<br />

Sibiu în prezen¡a lui Ioan Baciu, viceprimarul din Sibiu ¿i a<br />

lui Petre Inclezan, directorul Direc¡iei Finan¡elor Publice ¿i<br />

candidatul PSD pentru Primåria Sibiu. Viceprimarul PSD al<br />

municipiului Sibiu, Ioan Banciu a spus cå în Sibiu sunt prevåzute<br />

a se construi aproximativ 1.200 de locuin¡e tip ANL.<br />

La rândul såu, Petre Inclezan a spus cå, dacå va fi ales de<br />

cetå¡eni în alegerile din 6 iunie, va fi garantul cå programul<br />

va continua ¿i Sibiul se va men¡ine în topul ora¿elor cu cele<br />

mai multe locuin¡e ANL construite. Tot mar¡i, candida¡ii<br />

PSD pentru Consiliul Jude¡ean Sibiu s-au întâlnit cu peste<br />

300 de simpatizan¡i din comuna Marpod.<br />

• PSD Sibiu lanseazå în cursa pentru func¡ia de consilier<br />

local un numår de 817 de persoane, aflate pe locuri eligibile,<br />

printre ace¿tia numårându-se 84 de femei, 95 de tineri,<br />

220 fiind propuneri noi. Pentru primåriile din municipii,<br />

ora¿e ¿i comune, PSD Sibiu dispune de un numår de 64 candida¡i.<br />

Pentru Consiliul Jude¡ean Sibiu, primele 5 nominalizåri<br />

sunt: Constantin Morar, Ioana Frunzescu, Teodor Pruteanu,<br />

Teodor Plopeanu, Ioan Cindrea ¿i Ion Vraciu iar Petru<br />

Inclezan candideazå pentru func¡ia de primar al municipiului<br />

Sibiu.<br />

• În cadrul unei conferin¡e de preså sus¡inutå joi, 13 mai,<br />

la sediul PSD Sibiu, liderul social-democra¡ilor sibieni, Ioan<br />

Cindrea a declarat cå, sus¡inerea ¿i modernizarea învå¡åmântului<br />

prin programele derulate de Guvernul Adrian Nåstase<br />

în perioada 2000 – 2004, a avut ca una din componentele<br />

esen¡iale Programul Na¡ional de Construire de Såli de Sport.<br />

„Acest program, demarat în anul 2003, s-a derulat în jude¡ul<br />

Sibiu prin construirea a 12 såli de sport pe teritoriul jude¡ului<br />

în localitå¡ile Avrig, Bazna, Dumbråveni, Sibiu (douå såli),<br />

Agnita, Cop¿a Micå, Media¿ (douå såli), Tålmaciu, Cisnådie<br />

¿i Såli¿te“, declarå pre¿edintele PSD Sibiu Ioan Cindrea.<br />

Jude¡ul Sibiu se claseazå pe locul zece, la nivel na¡ional, în<br />

privin¡a numårului de såli de sport care se construiesc.<br />

• Organiza¡ia PSD – Teleorman: Miercuri, 12 mai, în<br />

prezen¡a responsabililor organiza¡iilor locale de partid, precum<br />

¿i cei ai Delega¡iei Permanente, locuitorii din Gratia ¿i<br />

Sârbeni s-au întâlnit cu candida¡ii PSD la func¡ia de primar.<br />

Pentru primåria Sârbeni, PSD a desemnat drept candidat pe<br />

actualul secretar al primåriei, Ion Chelaru.<br />

• Organiza¡ia PSD – Vaslui: Duminicå seara (9 mai),<br />

în Pia¡a Centralå din Municipiul Hu¿i va avea loc lansarea<br />

candidaturii la func¡ia de primar a domnului Ioan Costin.<br />

Dupå aceastå ac¡iune ¿i prezentarea celor care vor candida la<br />

func¡iile de consilieri locali din partea PSD, pe scenå vor<br />

urca forma¡ia Vama Veche ¿i solistul ardelean Radu Ille.<br />

Sâmbåtå, 8 mai 2004, Organiza¡ia jude¡eanå PSD Vaslui a<br />

definitivat î<strong>nr</strong>egistrarea candidaturilor pentru consilierii<br />

jude¡eni, consilierii locali ¿i primari la birourile electorale de<br />

circumscrip¡ie. Au fost depuse candidaturi pentru posturile<br />

de primar în trei municipii, douå ora¿e ¿i 81 comune, precum<br />

¿i listele de consilieri complete pentru aceste localitå¡i. Din<br />

totalul candidaturilor propuse, pe locuri eligibile sunt<br />

20,39% femei, 22,44% tineri ¿i 42,17% propuneri noi.<br />

• Organiza¡ia PSD - Vâlcea: Peste 1.000 de cetå¡eni din<br />

municipiul Drågå¿ani au participat duminicå, 9 mai, la manifestarea<br />

prilejuitå de lansarea candidatului Partidului <strong>Social</strong><br />

<strong>Democrat</strong> pentru func¡ia de primar al ora¿ului, Dan Bini¿or,<br />

precum ¿i a candida¡ilor pentru Consiliul Local. Din partea<br />

Biroului Executiv Central au fost prezen¡i: Acsinte Gaspar,<br />

deputat, vicepre¿edintele PSD, Ioan Sasu, alåturi de parlamentarii<br />

vâlceni - Matei Vintilå, Anton Mi¡aru ¿i Nicu Spiridon.<br />

Candidatul PSD a fost prezentat de Vasile Bleotu, deputat<br />

¿i pre¿edinte al Organiza¡iei municipale, alåturi de Ion<br />

Câlea, pre¿edintele organiza¡iei. Tot în cursul zilei, la Båile<br />

Govora a avut loc lansarea candidatului pentru func¡ia de<br />

primar din partea PSD, Floren¡a Colgiu, iar organiza¡ia orå-<br />

¿eneascå PSD Horezu ¿i-a lansat candida¡ii atât pentru func-<br />

¡ia de primar, cât ¿i pentru Consiliul Local, în prezen¡a a<br />

peste 600 de cetå¡eni care au aplaudat lansarea în cursa electoralå<br />

a tânårului profesor, Constantin Ni¡u.<br />

• Organiza¡ia PSD – Vrancea: Joi, 13 mai, o delega¡ie<br />

a PSD, formatå dintr-un grup de candida¡i ai partidului la<br />

func¡ia de consilieri jude¡eni, a inaugurat lucrårile la drumurile<br />

comunale 142 ¿i 144 din comuna Vârte¿coiu. Cu<br />

aceastå ocazie, PSD a lansat ¿i candidatul pentru func¡ia de<br />

primar al comunei, Nicolae Saigåu, care a prezentat un<br />

inventar al obiectivelor pe care le are în vedere în viitorul<br />

mandat. De asemenea, pe parcursul zilei de ieri, 12 mai, primarul<br />

municipiului Foc¿ani, Decebal Bacinski ¿i un grup de<br />

candida¡i PSD la func¡ia de consilieri locali au vizitat principalele<br />

pie¡e din municipiu pentru a vedea cu ce probleme se<br />

confruntå comercian¡ii ¿i ce se poate face pentru rezolvarea<br />

acestora. Tot miercuri, un grup de candida¡i PSD pentru<br />

func¡iile de consilieri jude¡eni ¿i locali a inaugurat, în prezen¡a<br />

câtorva sute de cetå¡eni, lucrårile la podul peste râul<br />

Berheci ¿i extinderea Centrului de zi, instructiv-educativ din<br />

comuna Corbi¡a. Cu aceastå ocazie, a fost lansat ¿i candidatul<br />

PSD la func¡ia de primar al comunei, Emil Tacu, care a<br />

promis cå va finalize lucrårile de pietruire a drumurilor<br />

comunale ¿i la sediul primåriei, va construi un Cåmin cultural,<br />

va introduce televiziunea prin cablu ¿i va înfin¡a o substa¡ie<br />

de ambulan¡å.<br />

62<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> - Sediul Central<br />

Partidului <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> participå la alegerile locale<br />

din acest an cu un numår de 53.916 de candida¡i, dintre care<br />

13.000 femei ¿i 14.000 tineri. Din totalul listelor cu candida¡i<br />

ai PSD, nu mai pu¡in de 46,7% (afla¡i pe locuri eligibile) sunt<br />

persoane care candideazå pentru prima datå.<br />

Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> a depus liste complete cu candida¡i<br />

pentru Consiliile Locale într-un numår de 3.041 de<br />

localitå¡i, iar pentru func¡ia de primar, într-un numår de<br />

2.998 de localitå¡i, din totalul celor 3.131 de localitå¡i.<br />

Men¡ionåm cå aceste date reflectå situa¡ia de la nivelul ¡årii,<br />

cu excep¡ia municipiului Bucure¿ti unde au fost depuse, de<br />

asemenea, liste complete pentru Consiliile Locale ¿i primåriile<br />

de sector, Primåria Generalå ¿i Consiliul General al<br />

Statisticå electoralå<br />

Municipiului Bucure¿ti.<br />

Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> nu a depus dosare de candidat<br />

pentru func¡ia de primar în localitå¡ile: Târgu Mure¿, Odorheiu<br />

Secuiesc, Gheorghieni, Miercurea Miraj, Cristuriu Secuiesc,<br />

Vlahi¡a, Sângeorgiu de Pådure, Sovata, Borsec ¿i<br />

Båile Tu¿nad. De asemenea, nu au fost depuse candidaturi<br />

pentru func¡ia de primar în 123 de comune din jude¡ele:<br />

Bihor, Covasna, Harghita, Mure¿, Sålaj ¿i Cluj.<br />

Pentru Consiliile Locale, Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> nu a<br />

depus candidaturi în ora¿ele Miercurea Miraj, Cristuriu Secuiesc,<br />

Vlahi¡a, precum ¿i în 87 de comune din jude¡ele:<br />

Bihor, Covasna, Harghita, Mure¿, Sålaj ¿i Cluj.<br />

Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> se declarå dezamågit de<br />

råzboiul pe care Emil Boc îl declan¿eazå împotriva maghiarilor<br />

din Cluj Napoca. Dupå ce a jurat cu mâna pe Biblie, alåturi<br />

de „fratele såu de cruce”, primarul Gheorghe Funar, cå<br />

nu va colabora cu UDMR, acum Emil Boc sus¡ine cå existå<br />

„o mare diferen¡å” între agenda conducåtorilor UDMR ¿i<br />

interesele comunitå¡ii maghiare.<br />

Aceste declara¡ii ale lui Emil Boc aratå verticalitatea<br />

pre¿edintelui executiv al PD, acesta jurând strâmb cu mâna<br />

pe Biblie. De¿i Emil Boc neagå cå ar fi jurat, Partidul <strong>Social</strong><br />

<strong>Democrat</strong> poate pune la dispozi¡ia oricui este interesat imaginile<br />

care îl aratå pe acesta, fårå nici un dubiu, cu mâna pe<br />

Cartea Sfântå, rostind urmåtorul juråmânt: „Emil Boc, candidatul<br />

Alian¡ei PNL-PD la Primåria Municipiului Cluj-<br />

Napoca, nu am fåcut ¿i nu fac nici un fel de alian¡å cu<br />

Emil Boc, discurs na¡ionalist<br />

UDMR”. Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> atrage aten¡ia lui Emil<br />

Boc asupra faptului cå nu el este în måsurå så decidå care<br />

sunt interesele maghiarilor din Cluj Napoca ¿i cât de bine<br />

sunt reprezentate acestea de cåtre UDMR. Respectarea dreptului<br />

de a vota este una dintre regulile democratice pe care<br />

„europeanul” Boc nu ¿i le-a însu¿it încå. Folosirea de cåtre<br />

Emil Boc a unui discurs na¡ionalist, împrumutat de la<br />

Gheorghe Funar, nu face altceva decât så ofere adevårata<br />

dimensiune a „europeanului” Emil Boc: intoleran¡å<br />

etnicå. Prin declara¡iile sale, Emil Boc, cel care se autodeclarå<br />

„singurul candidat de sorginte europeanå”, dovede¿te<br />

cå se îndepårteazå pe zi ce trece de ceea ce ar putea a¿tepta<br />

clujenii de la un primar: toleran¡å, respectarea legii, spirit<br />

european.<br />

Declara¡ie politicå<br />

Parcå devenite reguli ale campaniei electorale, loviturile<br />

sub centurå ¿i atacurile din ce în ce mai înver¿unate ale unor<br />

lideri ai opozi¡iei sunt pe cât de inoportune ¿i dezavuate de<br />

cåtre electorat, pe atât de dezonorante ¿i lipsite de eficien¡å.<br />

De aceea, declara¡ia de aståzi se constituie într-un veritabil<br />

apel cåtre decen¡å ¿i corectitudine în ceea ce prive¿te<br />

conduita pe timpul campaniei, bazatå pe dialog ¿i declara¡ii<br />

argumentate. Este momentul då dovedim cå în România se<br />

poate face politicå ¿i altfel, corect ¿i cu maturitate, modern ¿i<br />

transparent, fårå a apela la iure¿ul declara¡iilor calomnioase.<br />

Prezen¡a unor contracandida¡i de genul celor ca Mircea<br />

Geoanå sau Ioan Rus, personalitå¡i de calibru ale politicii<br />

române¿ti, este de naturå så schimbe pentru totdeauna regulile<br />

campaniei electorale. Este påcat ca noua viziune europeanå<br />

cu care candida¡ii PSD se prezintå în aceste alegeri,<br />

så aibå de suferit de pe urma unor lideri ca Traian Båsescu ¿i<br />

a altora asemenea lui, care preferå denigrarea ¿i demolarea,<br />

în locul concilierii ¿i atitudinii constructive.<br />

În acest sens, atrag aten¡ia pre¿edin¡ilor de filialå ai PNL<br />

¿i PD, precum ¿i acelora care încå nu ¿tiu cum se desfå¿oarå<br />

o campanie curatå, så lase deoparte uneltirile cu care au fost<br />

obi¿nui¡i; nu de alta, dar oricum acestea nu vor aduce decât<br />

mari deservicii, lor ¿i politicii române¿ti, în general.<br />

VREM O CAMPANIE ELECTORALÅ CURATÅ!<br />

Secretar Executiv PSD,<br />

Deputat Codrin ªtefånescu<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 63


Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> - Sediul Central<br />

Odatå cu începerea campaniei electorale, o serie de<br />

politicieni de care cetå¡enii nu au auzit nimic timp de patru<br />

ani, încearcå så revinå în via¡a publicå prin declara¡ii politicianiste<br />

ieftine, menite a compensa lipsa unui mesaj politic<br />

coerent.<br />

Astfel, Organiza¡ia Femeilor Liberale, prin vocea doamnei<br />

Norica Nicolai, a reclamat o presupuså încålcare de cåtre<br />

Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> a Legii pentru alegerea<br />

autoritå¡ilor administra¡iei publice locale, în privin¡a<br />

numårului femeilor aflate pe listele electorale.<br />

Låsând la o parte echivocul mesajului doamnei Nicolai,<br />

care afirma cå pe toate listele depuse de PNL se regåsesc<br />

femei, fårå a preciza ponderea acestora, consideråm cå tocmai<br />

exemplul pe care l-a ales Norica Nicolai îi nåruie propriile<br />

acuze. Astfel, numai în jude¡ul Satu Mare, la care face<br />

referire, 24,9 la sutå dintre candida¡ii eligibili ai Partidului<br />

<strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> sunt femei, iar la nivelul întregii ¡åri ponderea<br />

este de 22,64 la sutå.<br />

Declara¡ii politicianiste ieftine<br />

Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> nu are cum så fie obiectul<br />

måsurilor legale reclamate de PNL. Numårul ¿i calitatea<br />

femeilor ¿i a tinerilor de pe listele partidului nostru trimit<br />

demersurile liberalilor în derizoriu.<br />

Atragem aten¡ia reprezentan¡ilor PNL cå dintre cei<br />

53.916 de candida¡i ai Partidului <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> pentru<br />

alegerile locale, 13.000 sunt femei ¿i 14.000 tineri. Iar din<br />

totalul listelor cu candida¡i ai PSD, nu mai pu¡in de 46,7%<br />

(afla¡i pe locuri eligibile) sunt persoane care candideazå pentru<br />

prima datå. În aceste condi¡ii, Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong><br />

este de departe forma¡iunea care a respectat atât prevederile<br />

legale cât ¿i aspira¡iile cetå¡enilor, atunci când a întocmit listele<br />

cu candida¡i.<br />

Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> cere PNL, ¿i doamnei Norica<br />

Nicolai, så facå public numårul femeilor care candideazå în<br />

alegerile locale, din partea liberalilor, ¿i câte dintre acestea se<br />

aflå pe locurile eligibile.<br />

Comunicate de preså<br />

• Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> protesteazå fa¡å de caracterul<br />

vådit partizan al emisiunii electorale “Primårie,<br />

te iubesc!”, difuzatå de postul de televiziune al Partidului<br />

Umanist din România, Antena 1, ¿i moderatå de Gabriela<br />

Vrânceanu Firea. Emisiunea, atât prin format cât ¿i prin<br />

presta¡ia celei care încearcå så o modereze, are scopul evident<br />

de a promova candida¡ii Partidului Umanist din România,<br />

care apar în inten¡iile de vot ale electoratului cu procente<br />

modeste.<br />

Facem cunoscut reprezentan¡ilor postului de televiziune<br />

Antena 1 cå, pe perioada desfå¿urårii campaniei electorale,<br />

televiziunile au obliga¡ia conform Legii 67/2004, alineatul<br />

(2) de a “asigura în cadrul serviciilor de programe, desfå¿urarea<br />

unei campanii electorale echitabile, echilibrate<br />

¿i corecte pentru toate partidele politice, alian¡ele politice,<br />

alian¡ele electorale, organiza¡iile cetå¡enilor apar¡inând<br />

minoritå¡ilor na¡ionale, precum ¿i pentru to¡i candida¡ii”.<br />

Aceste condi¡ii cerute de lege nu au fost respectate<br />

pe parcursul mai multor edi¡ii ale emisiunii. De aceea Partidul<br />

<strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> considerå inacceptabile ¿i contrare<br />

oricåror reguli de deontologie profesionalå o serie de manifeståri<br />

care au avut loc în emisiunile electorale prezentate: •<br />

difuzarea în deschiderea emisiunii a unor „filmule¡e”<br />

realizate cu o tentå vådit negativå la adresa Partidului<br />

<strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> ¿i a candida¡ilor såi; • introducerea pe<br />

site-ul postului de televiziune a unui a¿a-zis sondaj, care<br />

con¡ine o singurå întrebare formulatå tenden¡ios. • toate<br />

întrebårile adresate de cåtre moderator sunt cunoscute<br />

înainte de emisiune, de candida¡ii PUR, care, ¿i atunci<br />

când citesc fårå nici o ru¿ine råspunsurile, se bâlbâie; •<br />

alegerea unor teme pentru emisiune, fårå nici o legåturå<br />

cu alegerile locale; • emisiunea din 11 mai 2004, de¿i prezentatå<br />

ca având drept temå protec¡ia socialå, a con¡inut<br />

atacuri directe la adresa Partidului <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong>,<br />

atât din partea invita¡ilor, respectiv Liviu Negoi¡å (PD),<br />

Codru¡ Sere¿ (PUR) ¿i Paul Påcuraru (PNL), dar ¿i a<br />

moderatoarei, care a stimulat aceste manifeståri ce încalcå<br />

prevederile legale. • emisiunea din 12 mai 2004, a<br />

con¡inut atacuri, chiar ale moderatoarei, la adresa candidatului<br />

PSD pentru Primåria Sectorului 5, Cåtålin<br />

Stochi¡å, de¿i acesta nu se afla în studio, iar producåtorul<br />

emisiunii a fost anun¡at cå nu va participa candidatul<br />

PSD. În plus, a regizat un spectacol de prost gust, punând<br />

pe un scaun gol un cartona¿ care ar fi reprezentat<br />

PSD. În ceea ce prive¿te presta¡ia lamentabilå a prezentatoarei<br />

de ¿tiri care încearcå så fie moderator al emisiunii,<br />

aceasta derivå probabil din confuzia pe care purtåtorul de<br />

cuvânt al PUR, Gabriela Vrânceanu Firea, o face între calitatea<br />

de fost secretar de stat ¿i purtåtor de cuvânt al guvernårii<br />

CDR ¿i cea de moderator TV. Altfel, nu ne putem<br />

explica de ce Gabriela Vrânceanu Firea nu intervine niciodatå<br />

atunci când candida¡ii altor partide acuzå reprezentan¡ii<br />

PSD, fårå så prezinte dovezi. A¿a s-a întâmplat, de exemplu,<br />

în emisiunea din 11 mai a.c., atunci când Codru¡ Sere¿ a<br />

fåcut afirma¡ia “PSD a avut neru¿inarea” sau când Liviu Negoi¡å<br />

a declarat cå “PSD este corupt”. Så fie doar indolen¡å<br />

craså derivatå din necunoa¿terea legii sau rea-voin¡å? Atragem<br />

aten¡ia cå Legea 67/2004, art. 65 stipuleazå clar obli-<br />

64<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> - Sediul Central<br />

ga¡iile realizatorilor ¿i moderatorilor de emisiuni: a.) så fie<br />

impar¡iali; b) så asigure echilibrul necesar desfå¿urårii emisiunii,<br />

oferind fiecårui candidat participant la discu¡ii posibilitatea<br />

de prezentare a opiniilor sale; c.) så formuleze clar<br />

întrebårile, fårå a fi tenden¡ioase sau pårtinitoare; d) så asigure<br />

men¡inerea dezbaterii în sfera de interes a campaniei<br />

electorale ¿i a tematicii stabilite; e) så intervinå atunci când,<br />

prin comportamente sau exprimåri, invita¡ii încalcå dispozi¡iile<br />

art. 64 alin. (2); în cazul în care invita¡ii nu se conformeazå<br />

solicitårilor, moderatorul poate decide întreruperea<br />

microfonului acestuia sau oprirea emisiunii, dupå caz.<br />

Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> propune postului Antena 1<br />

schimbarea formatului emisiunii „Primårie, te iubesc!”,<br />

în a¿a fel încât reprezentan¡ii puterii ¿i ai opozi¡iei så fie<br />

reprezenta¡i echitabil, pe baza propor¡ionalitå¡ii parlamentare,<br />

iar timpul alocat så fie contorizat pe ecran. În cazul în<br />

care conducerea televiziunii Antena 1 nu va lua în considerare<br />

punctul de vedere exprimat de Partidul <strong>Social</strong><br />

<strong>Democrat</strong>, ¿i nu se va reveni la postura unui canal de televiziune<br />

normal, echidistant, ¿i nu unul de partid, reprezentan¡ii<br />

PSD nu vor mai participa la emisiunile electorale<br />

difuzate de acest post TV.<br />

• Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> a solicitat în repetate rânduri,<br />

atât PD cât ¿i PNL, så î¿i retragå de pe listele cu candida¡i<br />

în alegerile locale persoane asupra cårora planeazå suspiciuni<br />

de corup¡ie, se aflå în anchete ale organelor de urmårire<br />

penalå ori chiar au fost condamnate. Din påcate PNL ¿i<br />

PD nu ¿i-au curå¡at listele cu candida¡i, dovedind din<br />

nou cå nu sus¡in cu adevårat ceea ce declarå: lupta<br />

împotriva corup¡iei.<br />

O astfel de decizie ar fi fost un exemplu de responsabilitate<br />

politicå adoptatå din respect pentru electorat ¿i un exemplu<br />

de probitate moralå al celor care conduc cele douå partide<br />

aliate. Dacå PD ¿i PNL ar fi renun¡at la baronii locali,<br />

probabil cå nu s-ar fi ajuns în situa¡ii precum cea din<br />

Vrancea, unde candidatul Partidului <strong>Democrat</strong> pentru<br />

Primåria Panciu, Fånicå Panciu, a fost scos din cursa<br />

electoralå de Judecåtoria Panciu, pentru cå, în 2002, a<br />

fost condamnat la închisoare cu suspendare. Astfel, instan¡a<br />

a descoperit ceea ce liderii PD ar fi trebuit så cunoascå:<br />

în anul 2002, prin Decizia 839 a Sec¡iei Penale a Cur¡ii<br />

de Apel Bacåu, Fånicå Panciu a fost condamnat la doi ani de<br />

închisoare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice<br />

¿i la opt luni închisoare pentru instigare la fals în înscrisuri<br />

oficiale, fapt ce îl pune în imposibilitate de a candida pentru<br />

func¡ia de primar Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> atrage din nou<br />

aten¡ia asupra dublului limbaj al reprezentan¡ilor PNL<br />

¿i PD, care una declarå în fa¡a cetå¡enilor, ¿i iatå cå, în<br />

fapt, merg umår la umår cu cei care încalcå legea.<br />

• Referitor la declara¡iile pre¿edintelui PNL, Theodor<br />

Stolojan, fåcute la Cålimåne¿ti, Biroul de Preså al PSD este<br />

împuternicit så aducå precizårile care se impun:<br />

Îl asiguråm pe domnul Theodor Stolojan cå alegerile locale<br />

se vor desfå¿ura liber ¿i corect, respectându-se prevederile<br />

legale în vigoare. Institu¡iile statului au luat toate måsurile<br />

necesare pentru ca procesul electoral så se desfå¿oare<br />

în cele mai bune condi¡ii. E greu de crezut cå reprezentan¡ii<br />

liberali din sec¡iile de votare vor contribui la buna desfå-<br />

¿urare a alegerilor, dat fiind îndemnul „democratic” al pre-<br />

¿edintelui lor: „liber, dar nu ¿i corect”. Acesta pare a fi principiul<br />

dupå care membrii PNL vor aborda alegerile locale, la<br />

nivel na¡ional. Prin declara¡ia sa, domnul Theodor Stolojan<br />

ne prezintå o defini¡ie personalå a democra¡iei: „liberå, dar<br />

nu ¿i corectå”. Domnul Theodor Stolojan probabil vorbe¿te<br />

din experien¡å, modelul alegerilor „libere, dar nu ¿i corecte”<br />

fiind aplicat de liberali în perioada interbelicå de mai multe<br />

ori.<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 65


Palatul Victoria<br />

Guvernul României condamnå cu fermitate<br />

atacul terorist din capitala Ceceniei<br />

Guvernul României a luat notå cu indignare ¿i profundå<br />

îngrijorare despre actul terorist de la 9 mai 2004, din<br />

Groznîi, care a condus la decesul pre¿edintelui Ahmad Kadîrov,<br />

a altor oficiali, precum ¿i la rånirea a peste 40 de persoane.<br />

Guvernul României se alåtura comunitå¡ii interna¡ionale<br />

în a condamna cu fermitate atacul terorist din capitala Ceceniei,<br />

care demonstreazå încå o datå necesitatea coordonårii<br />

eforturilor tuturor statelor în combaterea în comun a acestui<br />

flagel. România respinge orice ac¡iune teroristå. Nici o cauzå<br />

etnicå, religioaså sau de altå naturå nu poate justifica terorismul.<br />

Guvernul României transmite condolean¡e ¿i solidaritatea<br />

poporului român familiilor îndoliate dupå atacul barbar<br />

de la Groznîi ¿i sperå cå principalii responsabili vor fi adu¿i<br />

în fa¡a justi¡iei.<br />

INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICÅ<br />

Principalii indicatori conjuncturali în luna martie ¿i trimestrul I 2004<br />

Produc¡ia industrialå realizatå în trimestrul I 2004 a fost<br />

mai mare comparativ cu trimestrul I 2003, indicele brut î<strong>nr</strong>egistrând<br />

o cre¿tere de 5,8%, iar cel calculat în condi¡ii<br />

comparabile din punct de vedere al numårului de zile lucråtoare<br />

de 4,2%. În luna martie 2004, fa¡å de luna similarå din<br />

anul 2003 produc¡ia industrialå a î<strong>nr</strong>egistrat o cre¿tere de<br />

9,4%, respectiv 2,6%. Cifra de afaceri totalå a întreprinderilor<br />

cu activitate principalå de industrie a fost în perioada 1.I-<br />

29.II.2004 mai mare, în termeni reali, cu 8,3% fa¡å de perioada<br />

corespunzåtoare din anul precedent. Principalele resurse<br />

de energie primarå, în trimestrul I 2004 au totalizat 11202,6<br />

mii tone echivalent petrol2), din care 6615,2 mii tone echivalent<br />

petrol2) din produc¡ia internå.<br />

Produc¡ia de energie electricå realizatå în aceastå perioadå,<br />

a însumat 15,5 miliarde kWh, în cre¿tere cu 1,1% fa¡å<br />

de perioada corespunzåtoare din anul precedent. Energia<br />

electricå ob¡inutå în termocentrale clasice a reprezentat<br />

67,0% din total produc¡ie, fiind în cre¿tere cu 5,4% fa¡å de<br />

trimestrul I 2003. În agriculturå, conform datelor operative<br />

primite de la Ministerul Agriculturii, Pådurilor ¿i Dezvoltårii<br />

Rurale, la data de 29 aprilie 2004, însåmân¡årile culturilor de<br />

primåvarå erau efectuate pe 4482,1 mii ha (70,4% din suprafa¡a<br />

programatå).<br />

Efectivele de animale, existente la 31 martie 2004, fa¡å<br />

de 31 martie 2003, au fost mai mari cu 5,0% la bovine, cu<br />

2,9% la ovine ¿i caprine ¿i au scåzut cu 22,4% la porcine.<br />

În perioada 1.I-29.II.2004, volumul cifrei de afaceri a<br />

întreprinderilor cu activitate principalå de comer¡ cu amånuntul<br />

(cu excep¡ia comer¡ului cu autovehicule ¿i motociclete)<br />

s-a situat cu 16,9% peste nivelul î<strong>nr</strong>egistrat în perioada<br />

corespunzåtoare din 2003, cre¿teri mari ob¡inându-se atât<br />

la vânzårile de mårfuri nealimentare (+18,0%) cât ¿i la cele<br />

alimentare (+15,6%). Volumul cifrei de afaceri a întreprinderilor<br />

cu activitate principalå de comer¡ cu ridicata ¿i cu<br />

amånuntul, între¡inerea ¿i repararea autovehiculelor ¿i a motocicletelor,<br />

de comer¡ cu amånuntul al carburan¡ilor pentru<br />

autovehicule în aceastå perioadå a fost mai mare cu 10,4%<br />

fa¡å de perioada similarå din anul 2003, sus¡inut de cre¿terea<br />

volumului cifrei de afaceri ob¡inutå din comer¡ul cu amånuntul<br />

al carburan¡ilor pentru autovehicule (+16,4%).<br />

Din activitatea de servicii de pia¡å prestate popula¡iei în<br />

primele douå luni din anul 2004 a rezultat o cifrå de afaceri<br />

cu 39,2% mai mare fa¡å de aceea¿i perioadå din anul precedent.<br />

Potrivit datelor furnizate de Agen¡ia Na¡ionalå pentru<br />

Ocuparea For¡ei de Muncå, numårul ¿omerilor î<strong>nr</strong>egistra¡i la<br />

sfâr¿itul lunii martie 2004 era de 697,4 mii persoane. Comparativ<br />

cu luna martie din anul 2003 numårul ¿omerilor î<strong>nr</strong>egistra¡i<br />

la agen¡iile pentru ocuparea for¡ei de muncå a fost<br />

mai mic cu 81,8 mii persoane.<br />

Din numårul total al ¿omerilor î<strong>nr</strong>egistra¡i, femeile reprezentau<br />

40,6%. Rata ¿omajului î<strong>nr</strong>egistrat în luna martie<br />

2004 a fost de 7,7% în raport cu popula¡ia activå civilå totalå,<br />

situându-se la nivelul lunii precedente (8,6% în luna martie<br />

2003). În aceea¿i lunå, rata ¿omajului pentru femei a fost de<br />

6,5% (6,7% în luna februarie 2004 ¿i 7,6% în luna martie<br />

2003), iar pentru bårba¡i a fost de 8,7% (8,7% în luna februarie<br />

2004 ¿i 9,5% în luna martie 2003). Rate ridicate ale<br />

¿omajului se î<strong>nr</strong>egistrezå în jude¡ele: Hunedoara (13,5%),<br />

Olt (12,4%), Gala¡i (12,2%), Ialomi¡a (11,7%), Cara¿ Severin<br />

(11,6%). Cele mai scåzute rate ale ¿omajului au fost în<br />

jude¡ele: Bihor (2,5%), Satu Mare (3,2%) precum ¿i în Municipiul<br />

Bucure¿ti (2,8%).<br />

66<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Palatul Victoria<br />

Replicå<br />

Sunt mâhnitå cå trebuie så fac cu precizåri asupra unor<br />

informa¡ii de preså lipsite de veridicitate ¿i råuvoitoare la<br />

adresa mea, publicate ini¡ial în edi¡ia de duminicå, 9 mai a<br />

jurnalului România Liberå ¿i reiterate mar¡i, 11 mai a.c., în<br />

Libertatea, potrivit cårora a¿ exercita anumite presiuni „în<br />

teritoriu” cu scopul de a influen¡a organizarea unui turneu ai<br />

cårui protagoni¿ti sunt reprezentan¡i ai muzicii dance din<br />

România.<br />

Exceptând faptul cå informa¡iile oferite de cele douå publica¡ii<br />

diferå atât sub aspectul identitå¡ii participan¡ilor cât ¿i<br />

în ceea ce prive¿te bugetul, articolul din Libertatea, intitulat<br />

„¿i muzica dance intrå în campanie electoralå”, spre surprinderea<br />

mea, nu poartå nici o semnåturå. Or „anonimå,<br />

anonimå dar s-o ¿tim ¿i noi!”, câtå vreme con¡inutul îmi<br />

aduce prejudicii de imagine fårå så fie angrenatå responsabilitatea<br />

cuiva în acest demers. Interpretez aceasta ca pe o<br />

suitå de lipse din partea autorului/autorilor, ¿i anume de<br />

curaj, de fair-play ¿i de asumare.<br />

Regret cå redac¡ia ziarului Libertatea î¿i submineazå<br />

prestigiul prin faptul de a „vinde” materiale lipsite de credibilitate<br />

în absen¡a asumårii acestora.<br />

De altfel, pentru mine ¿i colegii mei este extrem de evidentå<br />

„sursa” acestor informa¡ii „servite” ¿i deloc verificate<br />

sub aspectul veridicitå¡ii de cåtre semnatarul articolului<br />

men¡ionat înså, încå o datå, îmi pare råu pentru faptul cå, fie<br />

cedând tenta¡iei senza¡ionalului, fie din cine ¿tie ce alte considerente<br />

obscure mie, redac¡ia unui ziar în principiu serios<br />

face rabat de la normele profesionale ¿i distribuie „pastile”<br />

cårora le lipse¿te simbolul specific semnifica¡iei de „trucat”.<br />

Cât prive¿te conflictele pe care le-a¿ genera ¿i gre¿elile de<br />

care må fac vinovatå, recunosc, asumându-mi riscurile, cå<br />

am „gre¿it”, „gre¿esc” ¿i voi persista în „gre¿ala” de a nu må<br />

situa decât în conflict perpetuu cu prostia, duplicitatea ¿i<br />

lipsa de moralitate.<br />

Nu îmi face vreo plåcere deosebitå ideea de conflict înså<br />

mi-ar produce un sentiment absolut dezagreabil så fiu prietenul<br />

sau så må aflu în gra¡ia cuiva nestråin de o astfel de<br />

categorie. Sunt curioaså: plasarea articolului la care m-am<br />

referit într-o paginå în¡esatå de publicitate are cumva vreo<br />

legåturå cu vreun tip de campanie publicitarå, alta decât<br />

comercialå, fiindcå tot a fost aduså vorba de cåtre autorul<br />

anonim? În speran¡a cå må voi bucura de aceea¿i aten¡ie ¿i<br />

de acela¿i spa¡iu în paginile jurnalului Libertatea ca ¿i detractorul<br />

meu,<br />

Vå transmit toatå considera¡ia,<br />

Dorina Mihåilescu Secretar de stat<br />

P.S. Må simt datoare så vå informez cu privire la faptul cå<br />

nu sunt „¿efa Departamentului de Strategie al Guvernului”,<br />

cum eronat se afirmå în articolul din Libertatea, ci secretar de<br />

stat, coordonator al Departamentului pentru Analizå Institu¡ionalå<br />

¿i <strong>Social</strong>å, institu¡ie care transmite zilnic presei informa¡ii<br />

utile.<br />

Reuniunea såptåmânalå a Comitetului executiv de integrare europeanå<br />

Premierul Adrian Nåstase a prezidat, în cursul dimine¡ii<br />

de mar¡i, 11 mai 2004, la Palatul Victoria, reuniunea såptåmânalå<br />

a Comitetului executiv de integrare europeanå, în<br />

cadrul cåreia au participat ministrul de stat Dan Ioan Popescu,<br />

ministrul integrårii europene Alexandru Fårca¿, ministrul<br />

finan¡elor Mihai Tånåsescu, ministrul pentru coordonarea<br />

SGG Eugen Bejinariu, ministrul negociator-¿ef<br />

Vasile Pu¿ca¿, ministrul cancelar Alin Teodorescu, Ambasadorul<br />

României la Misiunea UE Lazår Comånescu.<br />

În plan diplomatic, såptåmâna este dominatå de contactele<br />

la nivel înalt, ocazionate de vizita primului ministru<br />

al României la Copenhaga ¿i întrevederea cu omologul<br />

danez Anders Fogh Rasmussen ¿i de vizita premierului suedez<br />

Goran Persson la Bucure¿ti. Prilej de consolidare a<br />

rela¡iilor bilaterale, ambele întrevederi la nivel de primmini¿tri<br />

s-au axat prioritar pe aspecte privind problematica<br />

europeanå. Danemarca ¿i Suedia au reconfirmat, cu aceste<br />

ocazii cå sus¡in respectarea calendarului de aderare a României<br />

la UE.<br />

Agenda prioritå¡ilor såptåmânii include, a afirmat premierul<br />

Adrian Nåstase, în cadrul vizitei sale la Bruxelles,<br />

întrevederi cu domnul Romano Prodi, pre¿edintele Comisiei<br />

Europene ¿i domnul Gunther Verheugen, comisarul european<br />

pentru extindere, prilej de promovare a candidaturii<br />

¡årii noastre la UE. Primul ministru a subliniat cå reuniunea<br />

såptåmânalå a executivului, programatå pentru vineri, 14<br />

mai a.c., va fi dedicatå în mare parte problematicii europene,<br />

cåreia i se va aloca o sec¡iune semnificativå din agenda de<br />

lucru. Datå fiind importan¡a deosebitå a acesteia, primul ministru<br />

i-a adresat invita¡ia de a participa la ¿edin¡a executivului<br />

domnului Ion Iliescu, pre¿edintele României.<br />

Reuniunea Comitetului executiv a abordat ¿i problematica<br />

legatå de criteriul de economie de pia¡å func¡ionalå. În<br />

analiza prezentatå de ministrul de stat Dan Ioan Popescu se<br />

eviden¡iazå patru domenii de ac¡iune prioritarå: consolidarea<br />

stabilitå¡ii macroeconomice, continuarea procesului de reformå<br />

structuralå a economiei cu accent pe restructurarea sectorului<br />

energetic ¿i continuarea procesului de privatizare,<br />

reducerea arieratelor ¿i îmbunåtå¡irea climatului de afaceri.<br />

Ini¡iativa unui act normativ privind reducerea arieratelor,<br />

aflatå în stadiu de finalizare, va da semnalul politic din partea<br />

Guvernului României de toleran¡å zero fa¡å de arierate.<br />

Atât Ministerul Economiei ¿i Comer¡ului cât ¿i Ministerul<br />

Transporturilor, Cosntruc¡iilor ¿i Turismului au adoptat<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 67


Palatul Victoria<br />

programe viguroase de reducere a arieratelor societå¡ilor de<br />

stat. Planul de ac¡iuni („to do list”) a evoluat ¿i în cazul intervalului<br />

de la precedenta reuniune a Comitetului executiv,<br />

acesta fiind îndeplinit în propor¡ie de 80%.<br />

68<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Palatul Victoria<br />

Videoconferin¡a cu jude¡ele ¿i municipiul Bucure¿ti<br />

(Vineri, 7 mai 2004)<br />

Dl. Eugen Bejinariu:<br />

Domnilor prefec¡i,<br />

Domnilor pre¿edin¡i ai consiliilor jude¡ene,<br />

Stima¡i reprezentan¡i ai administra¡iei publice centrale<br />

¿i locale,<br />

Doamnelor ¿i domnilor,<br />

Tema principalå a întâlniri noastre de aståzi, o constituie,<br />

dupå cum vå a¿tepta¡i, de fapt, organizarea alegerilor<br />

pentru autoritå¡ile publice ale administra¡iei locale. Alåturi<br />

de mine se aflå dl. ministru Gabriel Oprea, ministrul pentru<br />

Administra¡ia Publicå ¿i dl. judecåtor Petre Similean,<br />

pre¿edintele Biroului Electoral Central, îl avem ca invitat<br />

în premierå. Domnia sa ne va prezenta unele aspecte legate<br />

de aplicarea Legii 67/2004 cu privire la alegerea autoritå¡ilor<br />

publice locale.<br />

Înainte de a da cuvântul colegilor mei, doresc så vå<br />

re¡in aten¡ia cu câteva probleme.<br />

În primul rând, vreau så må refer la unele måsuri recente<br />

privind cre¿terea transparen¡ei în exercitarea demnitå¡ilor<br />

publice ¿i a func¡iilor publice, precum ¿i intensificarea<br />

måsurilor de prevenire ¿i combatere a corup¡iei.<br />

Dupå cum cunoa¿te¡i deja, Executivul a acceptat Ordonan-<br />

¡a de urgen¡å Nr. 24/ 2004, vizând sporirea eficien¡ei måsurilor<br />

de luptå împotriva fenomenului corup¡iei ¿i aplicarea<br />

imediatå a acestora . Pentru realizarea acestui obiectiv prioritar<br />

al politicii Guvernului au fost modificate unele dintre<br />

actele normative din domeniu, Legea Nr. 115/<strong>19</strong>96,<br />

pentru declararea ¿i controlul averilor demnitarilor, magistra¡ilor,<br />

a unor persoane cu func¡ii de conducere ¿i de control<br />

¿i a func¡ionarilor publici, Ordonan¡a de Urgen¡å Nr.<br />

43/2002, privind Parchetul Na¡ional Anticorup¡ie, Legea<br />

Nr. 115/<strong>19</strong>99 privind responsabilitatea ministerialå.<br />

Principale modificåri aduse de aceste acte normative<br />

având în vedere ¿i perspectiva alegerilor generale din acest<br />

an le vom prezenta în continuare. Mai întâi, este vorba de<br />

obliga¡ia legalå de declarare a averii ¿i pentru persoanele<br />

care candideazå la func¡ia de Pre¿edinte al României, deputat<br />

senator, consilier jude¡ean sau consilier local sau primar.<br />

În acest mod, se are în vedere asigurarea transparen¡ei<br />

în ceea ce prive¿te func¡iile ¿i demnitå¡ile publice încå din<br />

perioada campaniei electorale. S-a prevåzut dreptul procurorului<br />

general al Parchetului Na¡ional Anticorup¡ie de a<br />

formula cererea de cercetare a averilor, precum ¿i declan-<br />

¿area din oficiu a procedurii de control al averilor ¿i în<br />

cazul nedepunerii în termenul prevåzut de lege.<br />

Astfel, consideråm cå se contribuie la eficientizarea comisiilor<br />

de cercetare a averilor pentru sanc¡ionarea de îndatå<br />

a oricårei abateri. Pentru a asigura o totalå transparen¡å<br />

în exercitarea demnitå¡ilor publice ¿i a func¡iilor publice<br />

a fost modificat formularul declara¡iei de avere. Trebuie<br />

declarate, astfel, sumele din depozite, contul curente<br />

¿i celelalte forme prevåzute de lege inclusiv crean¡e ¿i<br />

obliga¡ii ce depå¿esc 5000 Euro, în loc de 10.000 Euro cât<br />

era prevåzut în vechea declara¡ie.<br />

Pentru asocia¡i sau ac¡ionari la societå¡i comerciale sau<br />

stråine s-a prevåzut obliga¡ia indicårii denumirii societå¡ii<br />

comerciale, a numårului de pår¡i sociale ¿i a valorii acestuia.<br />

Alte måsuri au vizat întårirea capacitå¡ii Parchetului<br />

Na¡ional Anticorup¡ie, ca structurå autonomå specializatå<br />

în combaterea infrac¡iunilor de corup¡ie, precum ¿i modificarea<br />

cadrului legal privind responsabilitatea ministerialå<br />

pentru punerea de acord cu dispozi¡iile constitu¡iei revizuite.<br />

Îi rog pe to¡i conducåtorii autoritå¡ilor ¿i ai institu-<br />

¡iilor publice de la nivelul central ¿i legal så ia toate måsurile<br />

necesare pentru aplicarea întocmai ¿i în termenele<br />

stabilite a noilor reglementåri adoptate cu privirea la cre¿-<br />

terea transparen¡ei în exercitarea demnitå¡ilor ¿i func¡iilor<br />

publice. În al doilea rând, consider cå este necesar så semnalez<br />

ultimele rezultate ale måsurilor luate de la începutul<br />

acestui an pentru eficientizarea actului de guvernare. Toate<br />

eforturile noastre din ultimele luni au fost ¿i sunt concentrate<br />

pentru îndeplinirea ac¡iunilor prevåzute în agenda prioritå¡ilor<br />

executivului pânå în luna iunie 2004 prezentatå în<br />

luna februarie de la Bruxelles de dl. prim-ministru Adrian<br />

Nåstase. Primele rezultate se reflectå ¿i în recentele declara¡ii<br />

a înal¡ilor oficiali europeni, potrivit cårora România î¿i<br />

påstreazå, în continuare, toate ¿ansele de aderare la Uniunea<br />

Europeanå în anul 2007, conform graficului stabilit.<br />

Am convingerea cå putem afirma cå Administra¡ia noastrå<br />

este mai eficientå este o guvernare care tinde så devinå predictibilå<br />

din ce în ce mai aproape de modelul european.<br />

Am så vå dau numai douå exemple care cred sunt mai mult<br />

decât sugestive: Guvernul a adoptat privind termenul stabilit<br />

pachetul de acte normative necesare în procesul de<br />

integrare a României în Uniunea Europeanå, suntem în<br />

fazå avansatå ¿i în ceea ce prive¿te aprobarea a proiectelor<br />

de lege ini¡iate de Executiv în acest domeniu. Spre exemplu,<br />

numai în ¿edin¡a din aceastå såptåmânå a Guvernului<br />

am discutat un pachet de 17 proiecte de legi, necesare procesului<br />

de integrare în Uniunea Europeanå. A¿ dori så<br />

men¡ionez câteva din aceste proiecte.<br />

1. Legea privind institu¡ia prefectului.<br />

2. Legea cadru privind descentralizarea.<br />

3. Legea privind înfiin¡area Poli¡iei comunitare pentru<br />

ordine publicå la nivelul unitå¡ilor administrativ teritoriale.<br />

4. Legea privind stimularea înfiin¡årii ¿i dezvoltårii întreprinderilor<br />

mici ¿i mijlocii.<br />

Un al doilea exemplu este reprezentat de calendarul îndeplinirii<br />

planului de ac¡iuni stabilit în „To do List”. În<br />

cadrul acestui plan sunt prevåzute 39 de måsuri ¿i 131 de<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 69


Palatul Victoria<br />

ac¡iuni, 82 dintre ele fiind deja realizate, iar termenul scadent<br />

este de 15 iunie. Atrag aten¡ia asupra acestui termen,<br />

care, în nici un caz, nu poate fi depå¿it.<br />

Proiectele de lege asupra cårora m-am referit vor fi<br />

strict monitorizate în vederea adoptårii cu prioritate de<br />

cåtre Parlament, pe cât posibil în actuala sesiune pânå la<br />

mijlocul acestui an.<br />

Cu siguran¡å, asupra unora vom reveni cu precizåri cu<br />

ocazia video-conferin¡elor urmåtoare. Sunt convins cå<br />

dupå intrarea lor în vigoare, autoritå¡ile locale în func¡ie de<br />

responsabilitå¡ile ce le vor reveni vor ac¡iona cu fermitate<br />

pentru îndeplinirea acestor reglementåri legale de o<br />

deosebitå importan¡å.<br />

Stima¡i colegi,<br />

Programul social reprezintå una dintre cele mai importante<br />

dimensiuni ale actualei Guvernåri. În ¿edin¡a din<br />

aceastå såptåmânå a Guvernului s-a discutat ¿i informarea<br />

lunarå privind stadiul realizårii ac¡iunilor cuprinse în programul<br />

social pe perioada 2003 -2004 . Programul social al<br />

Guvernului are în vedere 5 obiective majore. - Protec¡ia socialå<br />

a familiei - Realizarea de locuin¡e cu caracter social;<br />

- Îmbunåtå¡irea ¿i extinderea accesului popula¡iei la utilitå¡ile<br />

sociale; - Reducerea impactului social al restructurårii<br />

economice - Ameliorarea stårii de sånåtate a popula¡iei<br />

Aceste obiective cuprind un numår total de 138 de ac¡iuni<br />

din 28 de måsuri legislative dintre care voi men¡iona câteva.<br />

1. Programul „Cornul ¿i Laptele”, de care beneficiazå<br />

în acest an ¿colar peste 1,5 milioane copii din clasele 1-4 ¿i<br />

grådini¡e cu un efort bugetar de 216 miliarde lei.<br />

Aloca¡iile pentru familiile cu copii de care beneficiazå<br />

în anul 2004 peste 1,1 milioane de familii pentru care s-a<br />

estimat un efort bugetar de aproape 4,900 miliarde. Continuarea<br />

procesului de recorelare a pensiilor vizând 2,6 milioane<br />

de beneficiari ¿i un efort bugetar estimat de peste<br />

5,100 miliarde. Dublarea pensiilor agricultorilor, ac¡iune<br />

care s-a realizat în luna ianuarie a acestui an, a avut circa<br />

840 mii de beneficiari pentru care s-au prevåzut în bugetul<br />

de stat aproape 7,000 miliarde lei. Asigurarea rechizitelor<br />

¿colare gratuite pentru elevii care provin din familii cu<br />

venituri reduse de care beneficiazå în acest an ¿colar circa<br />

1 mil. de elevi cu un efort bugetar de peste 181 de miliarde.<br />

Programul de reabilitare a ¿colilor ¿i cåminelor, care a însemnat<br />

numai în primul trimestru al acestui an 360 de ¿coli<br />

reabilitate, suma cheltuitå fiind de 30 mil. de dolari. Programele<br />

de construc¡ie de locuin¡e pentru tineri ¿i locuin¡e<br />

sociale finan¡ate din surse bugetare sau din credite externe.<br />

Programele speciale de încadrare a ¿omerilor, vizând peste<br />

53 de mii de persoane din valea Jiului ¿i alte zone defavorizate<br />

sau cu o înaltå ratå a ¿omajului. Numai în primele<br />

4 luni a acestui an au fost încadrate în muncå 24,600,000<br />

de persoane din care 3,000 în Valea Jiului. Alte programe<br />

de ocuparea for¡ei de muncå vizeazå peste 60 mii persoane<br />

din categorii precum, ¿omerii peste 45 de ani între¡inåtori<br />

unici de familie, persoane cu handicap, ¿omeri care mai au<br />

70<br />

trei ani pânå la pensie, absolven¡i ai institu¡iilor de învå¡åmânt.<br />

Organizarea burselor locurilor de muncå dintre care<br />

s-a desfå¿urat deja în cursul lunii martie , bursa pentru<br />

femei prin care au fost încadrate în muncå 10,500 de femei.<br />

În cursul lunilor mai - septembrie vor fi organizate burse<br />

ale locurilor de muncå pentru persoane de etnie roma, studen¡i,<br />

persoane cu handicap, absolven¡i ai Institu¡iilor de<br />

Învå¡åmânt. Trebuie så remarcåm faptul cå atât multitudinea<br />

ac¡iunilor realizate cât ¿i efortul bugetar deosebit sunt<br />

fårå precedent.<br />

Rog toate autoritå¡ile ¿i Institu¡iile publice implicate în<br />

realizarea ac¡iunilor ¿i måsurilor cuprinse în programul<br />

social så manifeste în continuare totalå disponibilitate pentru<br />

atingerea obiectivelor propuse. Subliniez ¿i cu aceastå<br />

ocazie rolul deosebit de important care revine în special<br />

pre¿edin¡ilor ¿i vicepre¿edin¡ilor consiliilor jude¡ene, prefec¡ilor<br />

¿i conducåtorilor serviciilor publice deconcentrate.<br />

Stima¡i colegi,<br />

În data de 9 mai 2004 Guvernul României organizeazå<br />

sub egida ,, Ziua Europei, Ziua Ta “ o serie de manifeståri<br />

dedicate Zilei Europei. Ziua de 9 mai semnificå începutul<br />

construc¡iei europene iar celebrarea ei in României este un<br />

simbol pentru voca¡ia europeanå a ¡årii noastre ¿i pentru<br />

viitorul ei statut de membru al Uniunii Europene. Programul<br />

manifestårilor cuprinde evenimente organizate atât în<br />

Bucure¿ti cât ¿i în toate jude¡ele ¡årii. Programul detaliat<br />

privind desfå¿urarea acestor evenimente a fost prezentat în<br />

conferin¡a de preså pe care am sus¡inut-o în data de 4 mai<br />

alåturi de Ambasadorul Fran¡ei, dl. Phillippe Etienne ¿i un<br />

ministru consilier din partea Ambasadei Germane.<br />

Voi aminti înså câteva momente din ceea ce am pregåtit<br />

în Capitalå: crosul pentru Europa, Crosul persoanelor<br />

cu handicap, campionat de fotbal sub genericul Euro - mini<br />

fotbal, concertul pentru Europa, spectacolul de sunet lumini<br />

¿i focuri de artificii “ Lumini în noapte”, realizat împreunå<br />

cu ambasadele Fran¡ei ¿i Germaniei ¿i cu sprijinul<br />

Camerei Deputa¡ilor. Suportul pe care cetå¡eni no¿tri îl<br />

asigurå obiectivului aderårii la Uniunea Europeanå , asumându-¿i<br />

pe aceastå apartenen¡å, apartenen¡a la sistemul<br />

de valori european impune acordarea unor aten¡ii speciale<br />

modului în care este sårbåtoritå ziua Europei în întreaga<br />

¡arå. În aceste condi¡ii pentru cå fiecare jude¡ au fost elaborate<br />

programe ale manifestårilor consacrate zilei de 9 mai,<br />

ac¡iunile urmând a se desfå¿ura în principal în municipiile<br />

de re¿edin¡å de jude¡ dar ¿i în celelalte localitå¡i. Sunt sigur<br />

cå manifestårile care constau, în principal, în lansåri de<br />

carte, expozi¡ii, spectacole sportive ¿i alte concursuri pe diverse<br />

teme se vor bucura de toatå aten¡ia ¿i sprijinul autoritå¡ilor<br />

locale. În ansamblul lor manifestårile consacrate<br />

sårbåtoririi zilei Europei se constituie ca o dovadå în plus<br />

a încrederii în destinul european al României, asigurat prin<br />

eforturile depuse de cåtre to¡i cetå¡enii ¡årii, pentru consa-<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Palatul Victoria<br />

crarea locului nostru ca na¡iune respectatå ¿i demnå în<br />

marea familie a Europei Unite. În final a¿ vrea så vå fac<br />

câteva precizåri în legåturå cu cei doi membrii ai Guvernului<br />

care ¿i-au depus candidaturile pentru Primåria<br />

Clujului, respectiv Primåria Municipiului Bucure¿ti. În<br />

scopul eliminårii oricårei discu¡ii la incompatibilitate dl.<br />

Ioan Rus ministrul de stat, ministrul Administra¡iei ¿i Internelor<br />

¿i-a depus demisia din calitatea de Pre¿edinte al<br />

Comisiei tehnice centrale, constituite în baza Hotårârii de<br />

Guvern Nr. 502 din 2004. Urmeazå ca atribu¡iile pre¿edintelui<br />

så fie preluate de dl. ministru Gabriel Oprea, în calitatea<br />

sa de vicepre¿edinte al Comisiei. Nu existå absolut<br />

nici un impediment legal în ceea ce prive¿te participarea<br />

celor doi membrii ai Guvernului la campania electoralå în<br />

calitate de candida¡i la func¡ia de primar. În momentul de<br />

fa¡å, cei doi mini¿trii se aflå în concediu fårå platå, iar<br />

unele din atribu¡iile lor curente sunt preluate prin efectul<br />

legii de cåtre al¡i demnitari din cadrul Ministerelor respective.<br />

Reamintesc faptul cå în situa¡ii similare ¿i pe acela¿i<br />

fond normativ sau aflat ¿i al¡i membrii ai guvernului care<br />

au participat în calitate de candida¡i la campaniile electorale<br />

precedente, spre exemplu în anul 2000.<br />

Dl. Gabriel Oprea:<br />

Domnule ministru,<br />

Stima¡i colegi,<br />

Anul 2004 reprezintå anul accelerårii reformei Administra¡iei<br />

publice. Este anul în care dorim så armonizåm<br />

legisla¡ia noastrå internå în domeniu cu cea europeanå La<br />

ultima ¿edin¡å de Guvern s-a aprobat proiectul Legii Institu¡iei<br />

Prefectului, o lege modernå, o lege europeanå.<br />

Guvernul s-a ¡inut de promisiune ¿i a elaborat cadrul legal<br />

pentru reglementarea unei institu¡ii importante pentru reforma<br />

administra¡iei publice - institu¡ia prefectului. Prin<br />

prevederile sale, proiectul asigurå condi¡iile necesare pentru<br />

a avea în administra¡ia publicå adevåra¡i profesioni¿ti,<br />

capabili så sus¡inå eforturile de realizare a unui sistem modern<br />

de management al sectorului public.<br />

Aceasta implicå întårirea rolului prefec¡ilor ¿i asigurarea<br />

instrumentelor necesare îndeplinirii atribu¡iilor ce le<br />

revin, potrivit prevederilor Constitu¡iei. Prefectul va fi înalt<br />

func¡ionar public - plasat în afara sferei politicului - ¿i va<br />

gestiona problematica administra¡iei la nivel local. Noii<br />

prefec¡i vor fi selecta¡i prin concurs, numai din rândul persoanelor<br />

cu studii superioare, cu vârsta de peste 30 de ani<br />

¿i cu o experien¡å minimå de cinci ani în domeniul în care<br />

s-au specializat. Mai mult, ocuparea func¡iei este condi¡ionatå<br />

de absolvirea unei forme de specializare în administra¡ia<br />

publicå. S-a avut în vedere, de asemenea, extinderea<br />

ariei responsabilitå¡ilor ce revin prefectului, fiindu-i atribuite<br />

noi domenii de competen¡å.<br />

Må refer aici la faptul cå prefectul va propune proiectele<br />

bugetelor serviciilor publice deconcentrate, iar numirea<br />

¿i eliberarea din func¡ie a conducåtorilor acestor servicii<br />

se va face numai cu avizul prefectului.<br />

Func¡ia de prefect va avea un caracter interministerial.<br />

Prefectul va fi reprezentantul în teritoriu al primului ministru,<br />

precum ¿i al fiecårui membru al Guvernului.<br />

Acest proiect de act normativ dovede¿te preocuparea<br />

permanentå a Guvernului pentru modernizarea ¿i perfec-<br />

¡ionarea aparatului administrativ. Ne revine sarcina så demonstråm<br />

cå acest aparat func¡ioneazå în slujba cetå¡eanului<br />

¿i cå prin noile prevederi, prefectul va fi o verigå eficientå<br />

între Guvern, ministere ¿i organele administra¡iei publice<br />

centrale, pe de o parte ¿i serviciile publice deconcentrate,<br />

pe de altå parte. Sunt astfel realizate condi¡iile realizårii<br />

unei administra¡ii europene. Proiectul va fi transmis<br />

Parlamentului, spre dezbatere ¿i adoptare.<br />

Stima¡i colegi,<br />

De curând, a intrat în vigoare Regulamentul-cadru de<br />

organizare ¿i func¡ionare a serviciilor publice de salubrizare,<br />

act normativ care întrege¿te cadrul legislativ necesar<br />

desfå¿urårii activitå¡ii de gospodårie comunalå.<br />

Regulamentul-cadru stabile¿te condi¡iile generale de<br />

desfå¿urare a serviciilor publice de salubrizare ¿i introduce<br />

în legisla¡ia româneascå noi principii de abordare a acestora.<br />

La elaborarea acestui document, s-au avut în vedere<br />

grija fa¡å de oameni, de sånåtatea semenilor no¿tri, precum<br />

¿i necesitatea realizårii unei dezvoltåri durabile a localitå¡ilor.<br />

În acest sens, prin Regulamentul-cadru se acordå o<br />

aten¡ie sporitå autonomiei locale ¿i descentralizårii deciziei,<br />

conservårii ¿i protec¡iei mediului înconjuråtor. De<br />

asemenea, sunt ridicate la nivel de principiu calitatea ¿i<br />

continuitatea serviciului prestat, practicarea de tarife<br />

echitabile, nediscriminarea ¿i egalitatea tuturor consumatorilor.<br />

Toate acestea vor avea la bazå transparen¡a ¿i se vor<br />

desfå¿ura prin consultarea ¿i antrenarea cetå¡enilor în luarea<br />

deciziilor, urmårindu-se administrarea corectå a bunurilor<br />

din proprietatea publicå ¿i cheltuirea eficientå a<br />

banilor publici. În calitate de cetå¡ean, am urmårit acest<br />

proces ca ¿i dumneavoastrå, „cu ochiul liber”, cum se<br />

spune. Este foarte limpede cå gradul, dar ¿i preten¡iile de<br />

civiliza¡ie ale oamenilor au crescut.<br />

Nevoia obiectivå de evolu¡ie ¿i dezvoltare economicå ¿i<br />

socialå impune crearea condi¡iilor de trai decent ¿i confort<br />

pentru to¡i cetå¡enii ¡årii. Un parc curat ¿i renovat, o stradå<br />

bine asfaltatå induc atât nevoia, cât ¿i grija pentru acestea.<br />

Doresc så identifica¡i solu¡ii viabile pentru cre¿terea implicårii<br />

active ¿i responsabile a cetå¡enilor la nivelul comunitå¡ilor<br />

¿i nu doar pentru manifestarea corectitudinii individuale<br />

a acestora. Pentru evitarea situa¡iilor litigioase,<br />

contractele încheiate cu concesionarii trebuie så prevadå<br />

distinct obliga¡iile specifice ale acestora. Administra¡iile<br />

locale trebuie så instituie centre de contact ¿i de informare<br />

pentru cetå¡eni în fiecare cartier ¿i în fiecare zonå importantå.<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 71


Palatul Victoria<br />

72<br />

Oamenii trebuie încuraja¡i så-¿i manifeste atitudinea<br />

civicå. Acest gen de monitorizare cu ajutorul cetå¡eanului<br />

a aspectelor care îl privesc direct – ¿i curå¡enia este unul<br />

dintre ele - constituie deja o axiomå în Occident. A¿a trebuie<br />

så gândim ¿i noi rolul ¿i drepturile cetå¡eanului.<br />

Regulamentul-cadru privind organizarea ¿i func¡ionarea<br />

serviciilor publice de salubrizare, împreunå cu Regulamentul<br />

de delegare a gestiunii acestor servicii, constituie<br />

un adevårat ghid pentru serviciile publice de salubrizare.<br />

Cele douå reglementåri stabilesc pentru autoritå¡ile locale<br />

o serie de sarcini, obliga¡ii ¿i råspunderi în asigurarea<br />

salubrizårii localitå¡ilor. Doresc så subliniez cå, în aplicarea<br />

acestor acte normative, este necesarå adoptarea de<br />

cåtre consiliile locale a unor hotårâri prin care så se stabileascå<br />

måsurile specifice fiecårei localitå¡i. Consiliile<br />

locale trebuie så precizeze strategiile de dezvoltare ¿i de<br />

func¡ionare a serviciilor publice pe termen mediu ¿i lung.<br />

Totodatå, acestea vor prevedea sarcini concrete pentru definitivarea<br />

documenta¡iilor de urbanism, pe baza programelor<br />

de dezvoltare economico – socialå a unitå¡ilor administrativ<br />

teritoriale ¿i vor identifica solu¡iile optime pentru<br />

amplasarea unor depozite sau incineratoare de de¿euri.<br />

ªti¡i cå solu¡ionarea problemei de¿eurilor constituie un<br />

obiectiv important, inclusiv în cadrul capitolului “Mediu”<br />

al negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeanå.<br />

Vå recomand så fi¡i foarte aten¡i, în problema salubritå¡ii,<br />

la partenerii economici ¿i sociali pe care îi ve¡i<br />

alege ¿i la viabilitatea solu¡iilor propuse de ace¿tia. Incineratoarele<br />

de de¿euri presupun costuri destul de ridicate. Nimeni<br />

nu-¿i poate permite luxul de a alege o ofertå ineficientå.<br />

De aceea, ve¡i avea în vedere atât calitatea, cât ¿i<br />

pre¡ul, pentru cå o parte din bugetul local va fi alocatå pentru<br />

plata unor asemenea instala¡ii. Modul în care vor fi realizate<br />

aceste op¡iuni trebuie så fie unul transparent ¿i responsabil.<br />

Pe baza Regulamentului-cadru men¡ionat, prin<br />

hotårâri ale consiliilor locale, se vor aproba regulamentele<br />

proprii care vor stabili indicatorii de performan¡å privind<br />

eficien¡a ¿i calitatea acestor servicii. Foarte important este,<br />

a¿a cum se precizeazå în Regulament, så stabili¡i taxele ¿i<br />

så aproba¡i tarifele pentru serviciile de salubrizare, precum<br />

¿i måsurile privind råspunderea în cazul în care este încålcatå<br />

legea sau nu sunt onorate contractele.<br />

O altå activitate importantå este organizarea licita¡iilor<br />

pentru atribuirea serviciilor de salubrizare, acolo unde<br />

acestea nu se desfå¿oarå, încå, pe baza unor contracte de<br />

concesionare, atribuite în conformitate cu legisla¡ia în<br />

vigoare.<br />

Aten¡ie la calitatea ¿i bonitatea firmelor cu care ve¡i<br />

încheia contractele, eventualele erori putând avea consecin¡e<br />

negative chiar la nivelul unui întreg ora¿ ! Modul în<br />

care vor fi concepute contractele cu aceste firme de servicii<br />

trebuie så anticipeze ¿i så stabileascå norme clare pentru<br />

evitarea situa¡iilor cu poten¡ial toxic, la propriu ¿i la figurat.<br />

Pentru cå sunt în joc ¿i banii, dar ¿i sånåtatea contribuabililor.<br />

Prin acest pachet de acte normative se finalizeazå<br />

procesul de reglementare în domeniul serviciilor de salubrizare<br />

a localitå¡ilor.<br />

Consider cå, din acest moment, întreaga responsabilitate<br />

de a veghea pentru aplicarea lor revine primarilor ¿i<br />

consiliilor jude¡ene ¿i locale.<br />

Ave¡i la dispozi¡ie instrumentele legale så ac¡iona¡i ¿i<br />

vå invit så le aplica¡i fårå ezitare, deoarece nu mai putem<br />

tolera aspectul dezolant al drumurilor, gråmezile de gunoaie<br />

de la marginea ora¿elor ¿i de pe spa¡iile virane sau de¿eurile<br />

din zonele de agrement. Sunt convins cå ave¡i în<br />

aten¡ie aceste aspecte ¿i ve¡i definitiva strategia pentru fiecare<br />

localitate, în concordan¡å cu noile norme men¡ionate<br />

¿i, mai ales, în acord cu interesul cetå¡enilor.<br />

Stima¡i colegi,<br />

Vom analiza, în continuare, modul de derulare a ac¡iunilor<br />

pentru organizarea ¿i desfå¿urarea alegerilor pentru<br />

autoritå¡ile administra¡iei publice locale. Pânå în prezent,<br />

activitå¡ile planificate au fost îndeplinite conform<br />

Programului calendaristic. Putem spune, deci, cå suntem în<br />

grafic.<br />

Aceasta demonstreazå seriozitate din partea dumneavoastrå,<br />

precum ¿i faptul cå s-a în¡eles rolul pe care îl ave¡i<br />

în pregåtirea alegerilor. În såptåmâna pe care o încheiem<br />

s-a finalizat ac¡iunea de delimitare ¿i numerotare a sec¡iilor<br />

de votare ¿i a circumscrip¡iilor electorale care, prin dispozi¡ie<br />

a primarilor, au fost aduse la cuno¿tin¡å publicå. De<br />

asemenea, a continuat depunerea candidaturilor, ac¡iune al<br />

cårei termen expirå mâine. Prin grija birourilor electorale<br />

de circumscrip¡ie, pânå cel târziu pe 9 mai, se vor afi¿a<br />

candidaturile acceptate. În vederea asigurårii condi¡iilor<br />

pentru tipårirea la timp a buletinelor de vot, Ministerul Administra¡iei<br />

¿i Internelor împreunå cu Administra¡ia Na¡ionalå<br />

a Rezervelor de Stat, a stabilit cantitå¡ile de hârtie ce<br />

vor fi alocate fiecårui jude¡. Acestea vor fi preluate de cåtre<br />

prefecturi pânå la 14 mai. Prin dispozi¡ie a primarilor au<br />

fost precizate locurile speciale pentru afi¿aj electoral. Referitor<br />

la acest aspect, solicit celor implica¡i în organizarea<br />

alegerilor så vegheze ca locurile de afi¿are så fie folosite în<br />

mod civilizat ¿i corect, asigurând fiecårui candidat, posibilitatea<br />

expunerii afi¿elor electorale. ªtiu cå, în general,<br />

aceste etape decurg bine. Atunci când cadrul legislativ ¿i<br />

modul de ac¡iune au fost bine coordonate, func¡ionarii din<br />

administra¡ia publicå au probat o eficien¡å ¿i, mai mult,<br />

chiar un devotament deosebit. Avem un cadru normativ<br />

electoral modern ¿i democratic, cel mai complet de dupå<br />

<strong>19</strong>90. Vreau så îl onoråm, aplicându-l cu precizie ¿i eficien¡å.<br />

Stima¡i colegi,<br />

Doresc så subliniez un moment deosebit de important !<br />

Din data de 8 mai, deci de mâine, începe campania elec-<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Palatul Victoria<br />

toralå. Practic, intråm în altå etapå din perioada electoralå,<br />

când confruntårile de idei, lupta politicå pentru atragerea<br />

electoratului vor deveni intense ¿i pot îmbråca diverse<br />

forme de manifestare. Nu dorim så dåm sfaturi celor care<br />

s-au angajat în aceastå competi¡ie în legåturå cu modul<br />

cum så-¿i prezinte programele ¿i candida¡ii. Este necesar,<br />

înså, ca to¡i så în¡elegem cå avem obliga¡ia så respectåm<br />

legea în ac¡iunile pe care le întreprindem.<br />

Datoria noastrå, a autoritå¡ilor administra¡iei publice,<br />

este aceea de a asigura condi¡ii optime de manifestare pentru<br />

toate forma¡iunile politice ¿i pentru to¡i candida¡ii, indiferent<br />

de culoarea politicå a acestora. Så ne aducem aminte<br />

cå obiectivul major al României este cel al integrårii în<br />

familia Europei unite.<br />

România trebuie så dovedeascå ¿i prin modul de desfå-<br />

¿urare a procesului electoral cå este o ¡arå europeanå. Mai<br />

mult ca niciodatå, raportorii ¿i observatorii europeni ne vor<br />

aprecia potrivit standardelor Uniunii Europene. Este o<br />

chestiune de onoare a oamenilor implica¡i ¿i, în acela¿i<br />

timp, a administra¡iei publice din România.<br />

Dorim o campanie electoralå civilizatå, o luptå corectå<br />

a ideilor, fårå atacuri la persoanå ¿i fårå incidente.<br />

Så respectåm litera ¿i spiritul legii, pânå la capåt.<br />

Alegerile nu sunt poligonul de încercare al nimånui. Ele<br />

reprezintå un proces complex, care va decide soarta României<br />

pentru cei mai importan¡i ani din istoria sa contemporanå.<br />

Domnilor prefec¡i,<br />

Vå reamintesc faptul cå, începând cu data de 16 mai<br />

2004, candidaturile vor råmâne definitive. Urmeazå tragerea<br />

la sor¡i pentru stabilirea numårului de ordine în vederea<br />

înscrierii candidaturilor pe buletinele de vot, dupå care,<br />

prefecturile vor asigura imprimarea buletinelor.<br />

În acest sens, vå solicit så selec¡iona¡i din timp, conform<br />

procedurilor legale, agen¡ii economici care vor tipåri<br />

buletinelor de vot.<br />

Vreau så se identifice formula optimå, så se respecte<br />

dreptul fiecårui agent economic de a avea acces la aceste<br />

oferte. Tipårirea buletinelor de vot este o ac¡iune foarte importantå,<br />

care trebuie så se desfå¿oare în condi¡ii bune ¿i în<br />

afara oricårei suspiciuni. A¿a cum suntem obi¿nui¡i, în perioada<br />

campaniei electorale, ac¡iunile de propagandå ¿i<br />

manifestårile desfå¿urate pentru sus¡inerea candidaturilor,<br />

vor fi din ce în ce mai multe ¿i cu participarea unui public<br />

numeros. Situa¡ia va impune ca ¿i måsurile de asigurare a<br />

ordinii ¿i siguran¡ei publice så fie amplificate.<br />

În acest domeniu, sarcini importante revin structurilor<br />

specializate ale Ministerului Administra¡iei ¿i Internelor ¿i<br />

ale Ministerului Apårårii Na¡ionale. În acest scop, Ministerul<br />

nostru a trecut, deja, la stabilirea ¿i instruirea celor<br />

care vor asigura ordinea ¿i siguran¡a publicå pe întreaga<br />

perioadå electoralå. De asemenea, s-a finalizat Protocolul<br />

între cele douå ministere, prin care s-au stabilit detaliile<br />

privind repartizarea misiunilor de ordine publicå pe localitå¡i,<br />

în raport de dispunerea efectivelor.<br />

Prefec¡ii ¿i ¿efii Inspectoratelor jude¡ene de poli¡ie, împreunå<br />

cu autoritå¡ile administra¡iei publice locale, vor asigura<br />

condi¡iile corespunzåtoare de cazare ¿i maså ale efectivelor<br />

ce vor desfå¿ura aceste misiuni.<br />

Avem nevoie de lini¿te, deci ¿i de for¡ele capabile så o<br />

asigure. Pentru func¡ionarea în bune condi¡ii a aparaturii de<br />

prelucrare a datelor, vå solicit domnilor prefec¡i, så asigura¡i,<br />

prin intermediul structurilor din jude¡ ale SC ELEC-<br />

TRICA SA, instalarea de grupuri electrogene, care så fie<br />

utilizate în cazul întreruperii alimentårii cu energie electricå.<br />

În acest sens, domnilor prefec¡i, v-au fost transmise,<br />

în scris, în cursul zilei de miercuri ¿i alte precizåri referitoare<br />

la asigurarea condi¡iilor necesare bunei func¡ionåri a<br />

sistemului de comunicare ¿i prelucrare a datelor. În încheierea<br />

întâlnirii noastre, vreau så aten¡ionez asupra fenomenelor<br />

hidrometeorologice nefavorabile prognozate pentru<br />

zilele de 7 ¿i 8 mai, când ne a¿teptåm la ploi abundente,<br />

înso¡ite de grindinå.<br />

Am transmis deja o radiogramå cu privire la posibile<br />

cre¿teri de debite ¿i niveluri în intervalul 5 – 8 mai 2004,<br />

pe râurile din zona de deal ¿i de munte, cu atingerea ¿i<br />

chiar depå¿irea cotelor de apårare.<br />

Din informårile operative primite de la jude¡e, rezultå<br />

urmåtoarele: • În jude¡ul Sålaj, datoritå ploilor toren¡iale ¿i<br />

cåderilor de grindinå care au cåzut în intervalul 5 – 6 mai<br />

2004, au fost inundate 700 hectare de teren agricol, 54<br />

gospodårii ¿i anexe gospodåre¿ti, precum ¿i 4 obiective<br />

social-culturale.<br />

De asemenea, au fost afectate 6 km de drum comunal<br />

în comunele Boc¿a ¿i Vâr¿ol¡. În prezent, apa s-a retras de<br />

pe suprafe¡ele inundate, iar situa¡ia s-a normalizat. S-a<br />

ac¡ionat operativ cu for¡e ¿i mijloace de interven¡ie ale Inspectoratului<br />

de Protec¡ie Civilå, Grupului de pompieri,<br />

Comandamentului jude¡ean de jandarmi ¿i Direc¡iei<br />

jude¡ene de sånåtate publicå Sålaj pentru deblocarea cåilor<br />

de acces, evacuarea apei din subsoluri ¿i beciuri.<br />

• În jude¡ul Cålåra¿i, se men¡in în faza I de apårare împotriva<br />

inunda¡iilor Incintele Unirea – Jegålia – Galdåu,<br />

Cålåra¿i – Raul ¿i Borcea de Sus, pe sectoarele I, II, III ¿i<br />

IV. Au fost afectate de luciu de apå 126 hectare islaz pe<br />

raza localitå¡ilor Jegålia ¿i Roseti.<br />

Aceste suprafe¡e se aflå în zona inundabilå a Luncii<br />

Dunårii. La acest moment, situa¡ia se aflå sub control, dar<br />

¿tim cu to¡ii cå sunt încå multe de fåcut în teritoriu.<br />

Vå solicit så acorda¡i importan¡a cuvenitå monitorizårii<br />

acestor fenomene ¿i så dispune¡i måsuri urgente pentru<br />

preîntâmpinarea producerii de pagube.<br />

E de datoria noastrå ca, în astfel de cazuri, så ac¡ionåm<br />

în timp util, så avem o reac¡ie rapidå ¿i eficientå ¿i så asiguråm<br />

fluxul informa¡ional ¿i decizional operativ.<br />

Dl. Petre Similian, pre¿edintele Biroului Electoral<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 73


Palatul Victoria<br />

74<br />

Central:<br />

Stima¡i colegi,<br />

În cuvântul meu voi prezenta câteva probleme de aplicare<br />

a legilor electorale care sau ivit pânå la aceastå datå ¿i<br />

modul de solu¡ionare al lor de cåtre Biroul Electoral<br />

Central.<br />

Pânå la aceastå datå, Biroul Electoral Central a emis<br />

trei hotårâri cu privire la interpretarea unor prevederi din<br />

actele normative cu aplicabilitate în desfå¿urarea alegerilor<br />

pentru autoritå¡ile publice locale din data de 6 iunie 2004,<br />

care au fost transmise spre publicare la Monitorul Oficial<br />

al României partea I. Prin aceste hotårâri s-au stabilit urmåtoarele:<br />

Declara¡iile de acceptare a candidaturii vor fi<br />

scrise personal vor fi semnate ¿i datate de candida¡i, vor<br />

cuprinde toate datele de identificare ale candidatului, consim¡åmântul<br />

expres al acestuia de a candida, precum ¿i precizarea<br />

cå întrune¿te condi¡iile legale de a candida conform<br />

articolului 41, alin. 4 ¿i 5 din Legea 67/2004 pentru alegerea<br />

Autoritå¡ilor Administra¡iei Publice Locale.<br />

A doua problemå, persoanele care candideazå pentru a<br />

fi alese sau numite în una dintre demnitå¡ile sau func¡iile<br />

prevåzute la Art. 2 din Legea 187/<strong>19</strong>99 privind accesul la<br />

propriul dosar ¿i desconspirarea securitå¡ii ca poli¡ie politicå<br />

sunt obligate så facå o declara¡ie autenticå pe propria<br />

råspundere, potrivit legii penale, privind apartenen¡a sau<br />

neapartenen¡a ca agent sau colaborator al organelor de<br />

securitate ca poli¡ie politicå înainte de alegere sau denumire.<br />

Întrucât textul citat face trimitere la dispozi¡iile legii<br />

penale no¡iunea Declara¡ie autenticå pe proprie råspundere<br />

trebuie interpretatå în raport cu dispozi¡iile Art. 292 din<br />

codul penal, referitoare la falsul în declara¡ii.<br />

În consecin¡å, declara¡ia fåcutå în scris ¿i fåcutå de candidat<br />

în vederea depunerii candidaturilor la Birourile electorale<br />

de circumscrip¡ie produce acelea¿i efecte ca ¿i declara¡ia<br />

autenticå notarialå. În vederea stabilirii listei complete<br />

de candida¡i pentru consiliile locale ¿i consiliile jude¡ene,<br />

conform Art. 25 alin.2 coroborat cu Art. 6 alin. 7 din Legea<br />

67/2004, se vor avea în vedere numerele întregi fårå frac¡ii,<br />

indiferent de mårimea lor. Întrucât este expres prevåzutå în<br />

Legea electoralå, prezentarea cazierului judiciar nu este<br />

obligatorie, deci nu este expres prevåzutå în lege, prezentarea<br />

cazierului judiciar nu este obligatorie la depunerea<br />

candidaturii pentru func¡ia de consilier jude¡ean, consilier<br />

local ¿i de primar. Atrag aten¡ia cå am semnale cå în unele<br />

circumscrip¡ii se cere cazierul judiciar, lucru care nu este<br />

conform legii.<br />

În cazul comunelor ¿i ora¿elor nou înfiin¡ate se iau în<br />

considerare atât la depunerea candidaturilor, cât ¿i la<br />

exercitarea dreptului de vot, men¡iunile privitoare la domiciliu,<br />

existente în actele de identitate ale cetå¡enilor în<br />

cauzå chiar dacå aceste men¡iuni nu au fost puse de acord<br />

cu situa¡ia creatå în urma reorganizårii unitå¡ii administrativ<br />

teritoriale sau schimbårii denumirii acestuia. În legåturå<br />

cu prevederile Art. 7 alin. 2 cu privire la depunerea candidaturilor<br />

organiza¡iilor cetå¡enilor apar¡inând minoritå¡ilor<br />

na¡ionale, acestea se vor interpreta în sensul cå pot depune<br />

candidaturi numai acele organiza¡i apar¡inând minoritå¡ilor<br />

na¡ionale care au reprezentare în Parlamentul României. În<br />

conformitate cu prevederile Legii Nr.187/<strong>19</strong>99 privind accesul<br />

la propriul dosar ¿i deconspirarea securitå¡ii ca poli¡ie<br />

politicå, consilierii locali la func¡ia de vice-primar vor depune<br />

declara¡ia pe propria råspundere dupå constituirea<br />

Consiliului local.<br />

Cu privire la ordinele de înscriere în buletinele de vot a<br />

listelor de candida¡i s-au stabilit urmåtoarele de cåtre<br />

Biroul Electoral Central: Alian¡ele politice dintre partidele<br />

politice parlamentare participå la tragerea la sor¡i în prima<br />

etapå, potrivit prevederilor Art. 51 alin. 8 lit. a din Legea<br />

67/2004, împreunå cu partidele politice parlamentare care<br />

au depus liste de candida¡i ¿i candida¡i pentru func¡ia de<br />

primar în jude¡e respectiv în Municipiul Bucure¿ti, inclusiv<br />

UDMR. În jude¡ele în care Alian¡a politicå nu a depus<br />

nici o listå comunå de candida¡i ¿i nici un candidat comun<br />

la func¡ia de primar la tragerea la sor¡i din prima etapå participå<br />

partidele politice componente ale Alian¡ei. Dacå partidele<br />

politice din Alian¡å au depus în unele circumscrip¡ii<br />

electorale din jude¡ sau din Municipiul Bucure¿ti liste separate,<br />

iar în liste comune se va face o nouå tragere la sor¡i<br />

la care participå numai partidele politice membre ale Alian¡ei.<br />

Lista de candida¡i depuså de partidul în Alian¡å care<br />

a fost extras primul din urnå va fi înscriså pe buletinul de<br />

vot în patrulaterul stabilit pentru Alian¡å în urma primei<br />

trageri la sor¡i efectuatå potrivit alin.1 lit. A, iar celelalte<br />

partide ale Alian¡ei vor fi înscrise în ordinea extragerii din<br />

urnå în ultimele patrulatere cuvenite partidelor politice parlamentare,<br />

alian¡e politice ¿i alian¡e electorale ale acestora.<br />

Ordinea stabilitå potrivit alineatului 1 este valabilå pentru<br />

toate circumscrip¡iile electorale din jude¡ respectiv din<br />

Municipiul Bucure¿ti, inclusiv în cazul buletinului de vot<br />

pentru alegerea primarului. Pentru înscrierea în patrulaterul<br />

buletinului de vot a listelor depuse de partidele politice<br />

neparlamentare, deci altå situa¡ie, de alian¡e politice sau<br />

electorale ale acestora precum ¿i ale organiza¡iilor<br />

cetå¡enilor apar¡inând minoritå¡ilor na¡ionale legal constituite,<br />

cu excep¡ia UDMR, se va proceda, potrivit prevederilor<br />

art. 51 alin. 8 lit. b Legea 67/2004, tragerea la sor¡i<br />

efectuându-se în fiecare circumscrip¡ie electoralå comunalå,<br />

orå¿eneascå, municipalå sau de sector a Municipiului<br />

Bucure¿ti.<br />

A¿ vrea så re¡ine¡i, mereu am spus, cu excep¡ia UDMR,<br />

UDMR- ul are un regim special, are regim de partid politic<br />

parlamentar ¿i de aceea tot avem probleme ¿i cu presa din<br />

acest punct de vedere, iar noi, de aceea, am precizat mereu<br />

în hotårârile noastre cu excep¡ia UDMR, când ne-am referit<br />

la organiza¡iile cetå¡enilor apar¡inând minoritå¡ilor na-<br />

¡ionale. Dacå un partid politic parlamentar, dintre aceasta<br />

din alian¡a politicå nu depune liste de candida¡i la func¡ia<br />

de primar la unele circumscrip¡ii din jude¡ respectiv din<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Palatul Victoria<br />

Municipiul Bucure¿ti în patrulaterul cuvenit acestora stabilit<br />

potrivit art. 51 alin 8 lit. a va fi înscriså lista urmåtorului<br />

partid, respectiv a alian¡ei politice, efectuându-se o<br />

opera¡ie de deplasare în sus a urmåtoarelor liste.<br />

Dacå Biroul electoral de circumscrip¡ie refuzå î<strong>nr</strong>egistrarea<br />

unor candida¡i prevåzu¡i în listele de candida¡i, întrucât<br />

ace¿tia nu îndeplinesc condi¡iile legale, în locul lor<br />

pot fi propu¿i de cåtre partidele politice, alian¡ele politice,<br />

alian¡ele electorale respectiv organiza¡iile cetå¡enilor<br />

apar¡inând minoritå¡ilor na¡ionale al¡i candida¡i care îndeplinesc<br />

condi¡ii de fond ¿i de formå cerutå de lege. Înlocuirea<br />

se poate face pânå, cel mai târziu, în ziua de 8 mai<br />

2004, dacå nu existå rezerve de candida¡i, lista se afi¿eazå<br />

potrivit alin, 2 a art. 46 din lege fårå persoanele a cåror candidaturå<br />

a fost respinså.<br />

Respingerea integralå a listei de candida¡ii se va putea<br />

face numai în måsura în care nici un candidat nu îndepline¿te<br />

condi¡iile legale sau dacå lista nu con¡ine datele prevåzute<br />

de art. 41 alin. 3 din legea 67 /2004. A¿ vrea så se<br />

re¡inå cå am avut mereu întrebåri, un candidat nu îndepline¿te<br />

condi¡iile, ce facem, respingem toatå lista. Acest<br />

aliniat la carte m-am referit eu din hotårârea biroului electoral<br />

central låmure¿te clar ce se întâmplå în aceste situa¡ii.<br />

În situa¡ia în care respingerea candidaturii de cåtre Biroul<br />

electoral central de circumscrip¡ie a fost anulatå de cåtre<br />

instan¡a de judecatå, candidatul respectiv respins de cåtre<br />

biroul electoral de circumscrip¡ie î¿i va relua locul pe listå.<br />

Deci, merge, face contesta¡ie, câ¿tigå î¿i reia locul pe listå,<br />

înlocuitorul såu putând fi påstrat sau eliminat din lista cu<br />

propuneri în func¡ie de op¡iunea celor care au propus lista<br />

respectivå.<br />

Totodatå, s-a hotårât cå numårul de membri pentru<br />

fiecare biroul electoral central de sec¡ii de votare din cuprinsul<br />

unei circumscrip¡ii electorale se stabile¿te în limitele<br />

art. 28 al. 1 din Legea 67/2004 de cåtre biroul electoral<br />

de circumscrip¡ie comunale, orå¿ene¿ti, municipale, sau de<br />

sector a Municipiului Bucure¿ti prin hotårâre în func¡ie de<br />

numårul alegåtorilor cuprinse în listele electorale ale sec¡iei<br />

respective. ªi aici avem multe probleme, este vorba la 3<br />

la 4 sau la 5, cum se face, cine îi nume¿te, am clarificat<br />

aici, deci se raporteazå la numårul alegåtorilor pentru cå,<br />

dacå avem 200 de alegåtori, se va desemna un numår mai<br />

mic de membri, dacå va fi un numår mai mare de alergåtori<br />

un numår mai mare de membrii.<br />

Deci så nu facem exces acolo så fie mai mul¡i membrii<br />

în birou decât alegåtori, pânå la urmå. Pentru desfå¿urarea<br />

în condi¡ii optime a procesului electoral, Biroul Electoral<br />

Central a dat unele îndrumåri care au fost transmise tuturor<br />

birourilor electorale de circumscrip¡ie dupå cum urmeazå.<br />

Ordonan¡a de urgen¡å a Guvernului Nr. 24/2004 referitoare<br />

la declara¡ia de avere, a intrat în vigoare la data publicårii<br />

acesteia în Monitorul Oficial României Nr. 365/27.04.<br />

2004, deci este în vigoare din 27 aprilie 2004. Potrivit art.<br />

6 din aceastå Ordonan¡å de urgen¡å, persoanele care candideazå<br />

pentru func¡ia de consilier jude¡ean, consilier local<br />

sau de primar, au obliga¡ia så-¿i declare averea. Aceste declara¡ii<br />

se depun la Biroul Electoral de Circumscrip¡ii<br />

odatå cu declara¡ia de acceptare a candidaturii în douå<br />

exemplare conform alin.2 al aceluia¿i text. ªi aici am avut<br />

probleme, så scrie totul olograf, este un formular de declara¡ie<br />

¿i dumneavoastrå vi s-au înmânat asemenea formulare<br />

¿i mie mi s-a înmânat alaltåieri l-am completat important<br />

este så fie completat personal ¿i så fie semnat ¿i datat personal.<br />

Persoanele care ¿i-au depus deja candidatura pânå la<br />

data intrårii în vigoare a Ordonan¡ei de urgen¡å 24/2004<br />

vor depune declara¡ii de avere în termen de 5 zile de la data<br />

de 27 aprilie 2004.<br />

O altå problemå importantå ¿i care se pare cå tot nu se<br />

în¡elege: legea este cadru, legea nu poate så reglementeze<br />

toate situa¡iile în amånunt care apar la Bucure¿ti, la satul<br />

nu ¿tiu care, comuna nu ¿tiu care, este o lege cadru ¿i de<br />

aceea sunt juri¿ti în birourile electorale de circumscrip¡ii,<br />

så le interpreteze. Må rog, dumnealor încearcå ¿i, în mare<br />

au uitat, dar noi am sim¡it nevoia så dåm o îndrumare în<br />

acest sens înså, ¿i am spus: con¡inutul dosarului pentru<br />

depunerea candidaturilor trebuie så cuprindå urmåtoarele:<br />

- lista candidaturilor în 4 exemplare - declara¡ia de acceptare<br />

a candidaturilor, scriså, semnatå ¿i datatå personal de<br />

candidat, în 4 exemplare - declara¡ia pe propria råspundere<br />

în conformitate cu prevederile legii <strong>nr</strong>. 187/29, privind<br />

accesul la propriul dosar ¿i deconspirarea securitå¡ii ca<br />

poli¡ie politicå în patru exemplare originale - declara¡ia de<br />

avere în doua exemplare Deci cred cå este suficient ¿i nu<br />

mai este nevoie de alte detalii.<br />

Listele de persoane care candideazå pentru func¡ia de<br />

primar, consilier local, consilier jude¡ean, va fi transmiså<br />

spre verificare în termen de 24 de ore de la depunere Colegiului<br />

Consiliului Na¡ional pentru studierea arhivelor<br />

Securitå¡ii. ªi aici sunt probleme, este adevårat, domnii de<br />

la acest colegiu ne-au sesizat cå nu au suficiente date pentru<br />

a identifica acele persoane care apar pe liste pentru verificare,<br />

respectiv nu sunt trecute prenumele pårin¡ilor candidatului,<br />

legea nu obligå, nu putem så trecem peste ce<br />

prevede legea ¿i chiar dacå sunt greutå¡i la verificare, nu<br />

putem så le cerem acum, în aceastå fazå, celor din teritoriu<br />

så cheme din nou så treacå ¿i prenumele pårin¡ilor. Am dat<br />

aceastå îndrumare pentru a se trimite o listå ca så fie mai<br />

u¿or preluatå, pentru cå este limitatå capacitatea de preluare<br />

la acest colegiu ¿i deci se face o centralizare pe liste<br />

care så cuprindå toate datele, fårå obliga¡ia så cuprindå ¿i<br />

numele pårin¡ilor. Candida¡ii la func¡ia de consilieri locali<br />

nu trebuie sa depunå declara¡ii pe propria råspundere în<br />

conformitate cu prevederile legii <strong>nr</strong>. 187/<strong>19</strong>99.<br />

Lista de sus¡inåtori pentru candida¡ii independen¡i la<br />

func¡ia de primar, consilier local sau jude¡ean va fi depuså<br />

într-un singur exemplar original, ¿i aici iar probleme nu se<br />

în¡elege cum trebuie completatå aceastå listå. Se cer trei<br />

exemplare, patru exemplare nu ¿tiu de ce, deci este sufi-<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 75


Palatul Victoria<br />

76<br />

cient o listå de sus¡inåtori în original, restul poate så fie<br />

copii xerox. S-a difuzat adresa Pre¿edintelui Tribunalului<br />

Bucure¿ti în care se men¡ioneazå faptul cå denumirea<br />

corectå a partidului Noua Genera¡ie este fårå a avea sintagma<br />

Noua Genera¡ie în ghilimele, sunt gre¿eli tehnice<br />

care s-au strecurat deci în documentele pe care ni le-a<br />

transmis Tribunalul Bucure¿ti. Dumnealor ne-au comunicat<br />

ulterior, ne-au trimis ni¿te liste suplimentare ¿i noi am<br />

comunicat în teritoriu ce v-am anun¡at acum. S-a men-<br />

¡ionat în aceea¿i adreså faptul cå Partidul Mileniului Trei<br />

este legal constituit, fiind î<strong>nr</strong>egistrat din data de 29 aprilie<br />

2004 lista partidelor politice ¿i a alian¡elor politice la<br />

pozi¡ia 30. Totodatå, s-a men¡ionat în aceea¿i adreså faptul<br />

cå s-a dispus î<strong>nr</strong>egistrarea partidului în For¡a <strong>Democrat</strong>å în<br />

România cu denumirea prescurtatå FDR în registrul partidelor<br />

politice de la Tribunalul Bucure¿ti. ªi cu acest partid<br />

mari probleme am avut la Biroul Electoral Central acest<br />

partid, nu ¿tiu dacå ¿ti¡i, va participa la alegeri dar, pentru<br />

cå a întârziat cu î<strong>nr</strong>egistrårile la Tribunal, fårå semn electoral.<br />

Noi am transmis în teritoriu aceste probleme. Acum,<br />

pe lângå aceste probleme stricte cuprinse în hotårâri ale<br />

Biroului Electoral Central eu a¿ vrea så mai adresez câteva<br />

rugåmin¡i colegilor din teritoriu.<br />

A¿ dori ca programul de lucru de la birourile electorale<br />

de circumscrip¡ie så fie afi¿at ¿i så asigure permanen¡a. În<br />

art. 118 alin. 2 din legea 67/2004 se prevede aceastå obliga¡ie<br />

de a asigura permanen¡a. Så ne în¡elegem, nu se poate<br />

asigura permanen¡a afi¿ând un program 10 -15. Va trebui,<br />

pe 8 mai, så se stea la birouri panå la orele 24, aceasta este<br />

ora limitå pânå la care se primesc candidaturi. Så nu ne<br />

trezim cu situa¡ii cå este Biroul Electoral închis, cå nu s-a<br />

respectat programul care a fost afi¿at, sunt ¿i situa¡ii limitå<br />

când trebuie så se a¿tepte pânå la expirarea zilei calendaristice,<br />

deci, panå la orele 24 a¿a este situa¡ia pentru ziua<br />

de 8 mai.<br />

A¿ vrea så se în¡eleagå de asemenea un lucru, se pare<br />

cå în teritorii unii domni judecåtori mai sunt solicita¡i så<br />

participe la ¿edin¡ele de judecatå în aceastå perioadå. În<br />

lege se spune clar, în art.116 alin. 2, cå sunt deta¿a¡i în<br />

aceastå perioadå ¿i, deci, nu au obliga¡ia så participe la<br />

¿edin¡ele de judecatå. Este adevårat cå dumnealor nu î¿i<br />

pierd calitatea de judecåtor, iar dacå este absolut necesar,<br />

vor participa doar în situa¡ia în care au probleme ¿i<br />

pre¿edin¡ii de instan¡å îi cheamå ¿i îi obligå så participe. A¿<br />

ruga, în acest caz, så fim informa¡i, så luam legåtura cu<br />

domnul ministrul al Justi¡iei ¿i cu Consiliul Superior al<br />

Magistraturii poate chiar pânå acolo vom ajunge dacå vom<br />

avea situa¡ii în care domnii judecåtori nu sunt acolo pe<br />

motivul cå este treabå la Tribunal. Afi¿area listelor de candida¡i<br />

¿i a modelelor de buletine de vot a¿ ruga så se facå<br />

cu toatå råspunderea ca cei interesa¡i så poatå så ia cuno¿tin¡å<br />

de ele în timp util så poatå så-¿i exercite dreptul de<br />

contesta¡ie, cu respectarea termenului pentru depunerea<br />

listelor de candida¡i, deci 8 mai, orele 24. Accentuez, pentru<br />

cå s-ar putea ca cineva så în¡eleagå faptul cå, dacå a<br />

început campania electoralå, 8 mai este scos din perioada<br />

de depunere; trebuie våzut bine programul acesta, aprobat<br />

prin Hotårârea de guvern 501, unde se spune clar cå se<br />

încheie la 8 mai opera¡iunea de depunere ¿i tot atunci<br />

începe ¿i campania electoralå se suprapun intr-o zi, deci<br />

listele cu candida¡i se vor primi pânå la orele 24 pe 8 mai.<br />

Completarea birourilor electorale de circumscrip¡ie cu reprezentan¡i<br />

ai partidelor dupå definitivarea candidaturilor<br />

prevåzute de art. 24 alin. 12 ¿i 14 legea 67, så se respecte<br />

termenele stabilite acolo ¿i modalitatea în care se face acest<br />

lucru. Mai sunt câteva nelåmuriri, noi ne-am propus pentru<br />

cå mai este pânå atunci, nici noi nu suntem comple¡i Biroul<br />

Electoral Central, mai trebuie ¿i el completat cu câteva persoane,<br />

este vorba de partidele politice neparlamentare ¿i<br />

organiza¡iile cetå¡enilor apar¡inând minoritå¡ilor na¡ionale,<br />

vom da o hotårâre a Biroului Electoral Central prin care<br />

vom aråta cum se interpreteazå aceste dispozi¡ii care sunt<br />

mai greu de în¡eles.<br />

Cu privire la frauda electoralå, a¿ vrea så se în¡eleagå<br />

bine, legea prevede cå aceasta se face numai pe bazå de<br />

probe, iar cel care face sesizarea trebuie så dovedeascå cu<br />

probe cå este vorba despre o fraudå electoralå. De fapt, noi<br />

vom solu¡iona aceste sesizåri, dar a¿ vrea så se în¡eleagå<br />

bine cå, încå de pe acum, ¿i în preså se vânturå aceastå idee<br />

cå vor fi fraude, este nenorocire a¿a så intråm în panicå<br />

deja. Sincer, vå spun cå nu am avut asemenea sesizåri pânå<br />

la oara actualå, doar cå nu a în¡eles cineva de la un birou<br />

electoral ni¿te lucruri sau låmurit sau luat masuri, deci nu<br />

sunt probleme pânå acum. În acreditarea observatorilor,<br />

noi am dat o hotårâre deja, cred cå eu nu am cuprins-o în<br />

materialul pe care l-am prezentat ini¡ial, a¿ vrea så se<br />

în¡eleagå faptul cå în art. 123 din Legea 67/2004 se aratå<br />

cå sunt acredita¡i cei împuternici¡i de organiza¡iile neguvernamentale<br />

care au în obiectul de activitate apårarea<br />

drepturilor omului.<br />

Este acolo un articol, nu re¡in exact, care ar veni în contradic¡ie<br />

cel pu¡in la prima vedere. Pårerea noastrå, punctul<br />

de vedere al Biroului Electoral Central, este ca så fie acreditate<br />

toate persoanele propuse de aceste organiza¡ii neguvernamentale<br />

care au în obiectul de activitate apårarea<br />

drepturilor omului, chiar dacå nu au numai acest obiect, au<br />

¿i altceva în obiectul de activitate. Deci noi în¡elegem ca så<br />

participe un numår mai mare, cât mai mare de observatori.<br />

Aten¡ie la observatorii stråini: este problema Biroului<br />

Electoral Central cu privire la acreditarea acestora, noi<br />

suntem în legåturå cu Ministerul Afacerilor Externe ¿i vom<br />

lua toate måsurile så fie acreditate toate persoanele care vin<br />

din stråinåtate, înså, probabil, cå acestea vor vrea så participe<br />

în teritoriu. Deci vor fi prezen¡i acolo la sec¡iile de<br />

votare, la birourile electorale, må rog, pe teren. V-a¿ ruga<br />

så acorda¡i toatå aten¡ia så nu avem probleme så nu se<br />

nascå diferende.<br />

V-a¿ ruga så ¡ine¡i legåtura permanentå cu domni<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Palatul Victoria<br />

prefec¡i cu primari pentru asigurarea bazei materiale eu am<br />

în¡eles cå nu sunt probleme ¿i a ordini publice bineîn¡eles<br />

cu urna volantå a¡i våzut cå legea de data asta o interzice<br />

aproape cu desåvâr¿ire o admite folosirea urnei volante<br />

numai în cazul celor bolnavi, netransportabili, deci så<br />

în¡elegem cå nu mai mergem prin pie¡e a¿a cum imputa<br />

cineva, tot din preså ¿tiu, la alegerile trecute, nu ¿tiu dacå<br />

a fost realå. Deci, urna volantå este admiså numai în situa-<br />

¡ia bolnavilor netransportabili ¿i a aresta¡ilor preventivi<br />

care domiciliazå în localitatea în care se desfå¿oarå alegerile<br />

la cererea acestora så fie clar trebuie så fie o cerere<br />

scriså. Nu cer så ne ducem noi så-i rugam: „Domnilor aresta¡i<br />

vre¡i så vota¡i, pofti¡i urna så vota¡i”. Este dreptul dumnealor<br />

¿i trebuie så ¿i-l exprime în scris, a¿a scrie în lege,<br />

a¿a vom proceda. V-a¿ ruga så ¡ine¡i instructajul acesta<br />

privind cele impuse prin Lege, så face¡i controale permanente,<br />

så vå gåsi¡i unii din dumneavoastrå, mai ales în perioada<br />

aceasta de început la nivel de comune de ora¿e. Mai<br />

am încå douå probleme: a¿ dori ca rezolvarea contesta¡iilor<br />

¿i a întâmpinårilor care vi se adreseazå så o face¡i cu multå<br />

operativitate, rapid, pentru ca oameni så-¿i poatå exercita ¿i<br />

cåile de atac, så ac¡ioneze la instan¡ele de judecatå, eventual,<br />

dacå nu sunt mul¡umi¡i, så foloseascå ¿i calea recursului.<br />

Så nu îi împiedicåm, så le dåm în ultima zi råspuns,<br />

pentru cå termenele sunt foarte scurte ¿i nu trebuie depå-<br />

¿ite, mai ales cå în hotårârile de guvern sunt prevåzute ¿i<br />

termenele limitå, nu putem så trecem peste acele termene<br />

limitå.<br />

A¿ dori så manifeståm echidistan¡å, solicitudine fa¡å de<br />

cei care vi se adreseazå ¿i, bineîn¡eles, rela¡ii principiale cu<br />

reprezentan¡ii partidelor politice, cu observatorii care vor fi<br />

acredita¡i ¿i cu presa, mai ales.<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 77


Ministere<br />

78<br />

Ministerul Economiei ¿i Comer¡ului<br />

¥ntâlnire cu dl. Batyrkhan Issayev,<br />

viceministru al Economiei ¿i Planificårii<br />

Bugetare din Kazahstan<br />

Vineri, 7 mai 2004, dl. Dan Ioan Popescu, ministru de<br />

stat, ministrul Economiei si Comertului, si dl. Eugen Dijmarescu,<br />

ministru delegat pentru comert, au avut intalniri cu dl.<br />

Batyrkhan Issayev, viceministru al Economiei si Planificarii<br />

Bugetare al Republicii Kazahstan.<br />

Dl. Batyrkhan Issayev a fost insotit de domnii Erik<br />

Zhussupov - Insarcinat cu afaceri a.i. al Ambasadei R.<br />

Kazahstan la Bucuresti si Askar Abdirakhman - secretar economic<br />

al Ambasadei R. Kazahstan. Vizita demnitarului din<br />

Kazahstan reprezinta un important semnal politic din partea<br />

Guvernului R. Kazahstan pentru impulsionarea relatiilor<br />

economice bilaterale, fiind necesara o abordare pragmatica<br />

si o valorificare in plan economic a bunelor relatii politice<br />

existente intre cele doua tari.<br />

In cadrul intalnirilor, s-a facut o prezentare a situatiei<br />

actuale a economiei romanesti si a evolutiei ei din ultimii 3<br />

ani. Cu aceasta ocazie, a fost analizat stadiul relatiilor bilaterale<br />

intre Romania si Republica Kazahstan, identificandu-se<br />

modalitatile de crestere a volumului schimburilor si de reducere<br />

a deficitului balantei comerciale bilaterale, aflata la<br />

un nivel ridicat datorita importului de resurse energetice.<br />

In acest sens, pentru o intensificare a contactelor dintre<br />

mediile de afaceri romane si kazahstaneze, s-a convenit organizarea,<br />

in luna septembrie a.c., a unei misiuni economice<br />

la care sa participe societatile romanesti cu potential economic,<br />

pentru identificarea unor oportunitati de afaceri cu<br />

parteneri locali.<br />

Partenerii de dialog au subliniat necesitatea identificarii<br />

zonelor de interes comun pe care se vor axa actiunile de cooperare<br />

economica bilaterala, remarcandu-se, in acest context,<br />

activitatea desfasurata in Kazahstan, de companiile romanesti<br />

PETROM SA si UPETROM 1 MAI Ploiesti.<br />

Una dintre temele dezbatute in cadrul discutiilor de astazi<br />

a fost necesitatea reexaminarii documentelor care reglementeaza<br />

cooperarea economica bilaterala, astfel incat<br />

armonizarea legislatiei romane cu cea a Uniunii Europene sa<br />

contribuie la dezvoltarea relatiilor economice bilaterale dintre<br />

Romania si R. Kazahstan dupa aderarea Romaniei la UE<br />

in 2007.<br />

Gaze naturale în comuna Dragomire¿ti,<br />

jude¡ul Dâmbovi¡a<br />

Potrivit programului de investitii pe anul in curs, la inceputul<br />

lunii mai, S.N.P. Petrom S.A. a receptionat lucrarile<br />

la reteaua de distributie a gazelor naturale in comuna Dragomiresti,<br />

judetul Dambovita.<br />

Aceasta retea de distributie a gazelor, care a creat noi<br />

locuri de munca, deserveste 1.700 de gospodarii, avand<br />

6.640 locuitori, din satele Decindeni, Rancaciov, Geangoiesti,<br />

Mogosesti si Ungureni.<br />

De asemenea, de noua retea de distribitie a gazelor naturale<br />

beneficiaza si <strong>19</strong> obiective social-culturale si agenti economici.<br />

Dificultatile cu care se confrunta populatia in aprovizionarea<br />

cu combustibilul solid si a buteliilor cu gaze lichefiate<br />

sunt argumente care au pledat in favoarea infiintarii<br />

distributiei de gaze naturale in comuna Dragomiresti.<br />

Lucrarile pentru aceasta investitie au demarat in mai<br />

2002. Lungimea retelei de distributie este de 11 207,59m.<br />

Vizita ministrului delegat<br />

pentru comer¡ în SUA<br />

In perioada 10-13 mai 2004, domnul Eugen Dijmarescu,<br />

ministru delegat pentru comert, s-a aflat in Statele Unite ale<br />

Americii unde a participat la lucrarile Forumului Economic<br />

“Expanding American Business in South – Eastern Europe”.<br />

In interventia sa, domnul Eugen Dijmarescu a evidentiat procesul<br />

de stabilizare politica si economica din Europa de Sud-<br />

Est, regiunea devenind atractiva pentru investitii straine si<br />

afaceri. Romania a i<strong>nr</strong>egistrat o dezvoltare economica continua,<br />

devenind un factor de stabilitate in regiune. Desi investitiile<br />

americane in tara noastra nu reflecta potentialul<br />

existent, numeroase companii americane de prestigiu sunt<br />

prezente in Romania, cum ar fi Lockheed Martin, Northrop<br />

– Grumann, Qualcomm, Bechtel, Washington Group,<br />

Oracle, Microsoft, Cisco, Harris, Delphi Automotive Systems,<br />

Honeywell, Amromco Energy, care isi desfasoara activitatea<br />

in domeniile comunicatiilor, industria auto, industria<br />

de aparare, infrastructura, IT, energie si agricultura. Exporturile<br />

generate de companiile americane au atins suma de un<br />

miliard de USD in anul 2003. Domnul Eugen Dijmarescu a<br />

mai avut intrevederi cu dl. Eric Stewart, subsecretar adjunct<br />

de stat al Departamentului American pentru Comert, dl Anthony<br />

Wayne, subsecretar de stat pentru domeniul economic,<br />

din cadrul Departamentului de Stat, dna. Catherine Novelli,<br />

director USTR (US Trade Representatives) si cu dl. Jeffrey<br />

Miller, vicepresedinte si seful divizie de finantari pentru<br />

export, Export-Import Bank of the U.S.<br />

Seminar de afaceri România-Australia<br />

Cu prilejul Expozitiei internationale in domeniul tehnologiei<br />

informatiilor si comunicatiilor, CeBIT’ 2004, desfasurata<br />

la Sydney, in perioada 4-6 mai 2004, cele opt firme,<br />

membre ale A.R.I.E.S., participante la misiunea economica<br />

a Ministerului Economiei si Comertului, au organizat, in<br />

data de 6 mai 2004, seminarul de afaceri Romania-Australia.<br />

La eveniment, organizat in complexul expozitional cu sprijinul<br />

Consulatului General al Romaniei din Australia, au participat:<br />

ambasadorul Romaniei la Canberra, dna. Manuela<br />

Vulpe, consulul general al Australiei la Bucuresti, dna.<br />

Jacquiline Davison, directorul general al CeBIT, dl. Jackie<br />

Taranto si reprezentanti al guvernului statului New South<br />

Wales. Au raspuns invitatiei la seminar 24 de firme aus-<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Ministere<br />

traliene, care si-au exprimat interesul fata de oferta de produse<br />

si servicii a partenerilor romani, remarcand profesionalismul<br />

deosebit al acestora si nivelul calitativ ridicat al<br />

industriei de profil din tara noastra.<br />

Acelasi spirit a caracterizat si negocierile bilaterale, desfasurate<br />

cu prilejul seminarului si a confirmat existenta premiselor<br />

favorabile pentru materializarea de afaceri profitabile,<br />

actiuni de cooperare si parteneriate, in viitorul apropiat,<br />

pe piata australiana si in regiune. Sunt argumente incurajatoare<br />

pentru participarea cu pavilion national la viitoarele<br />

editii ale CeBIT, organizatorii aratandu-si disponibilitatea de<br />

a sprijini o astfel de initiativa. Delegatia romana a apreciat<br />

utilitatea contactelor avute in timpul seminarului si pe acelea<br />

desfasurate pe toata durata expozitiei, precum si necesitatea<br />

mentinerii unor relatii bilaterale dinamice in domeniul<br />

tehnologiei informatiilor. Misiunea economica a Ministerului<br />

Economiei si Comertului in Australia a reprezentat o<br />

actiune reusita, necesara pentru dezvoltarea relatiilor romano-australiene.<br />

Participare româneascå<br />

la Târgul Interna¡ional de Vinuri<br />

In perioada 3-5 mai 2004, s-a desfasurat, la Bruxelles, un<br />

Targ International de Vinuri, cea mai mare manifestare de<br />

acest fel din regiune. La editia din acest an, au luat parte 433<br />

de firme specializate, producatoare si/sau exportatoare, din<br />

28 de tari. Romania a fost reprezentata la acest eveniment de<br />

sase firme, respectiv “Hale Wood Romania Vinuri”,<br />

“Jidvei”, “Murfatlar Romania”, “Vinarte”, “Vinex Murfatlar”<br />

si “Vinterra International”, importator de vinuri romanesti.<br />

In cadrul ceremoniei oficiale de deschidere a targului,<br />

desfasurata in prezenta domnului Jacques Simonet, ministrupresedinte<br />

al Guvernului Regiunii Bruxelles-Capitala si a<br />

doamnei Sabine Laruelle, ministrul claselor de mijloc si<br />

agriculturii, au fost decernate medaliile pentru cele mai bune<br />

vinuri prezentate la editia actuala a acestei manifestari.<br />

Printre vinurile premiate, s-au numarat si nume romanesti:<br />

Feteasca neagra/Dealu Mare - recolta 2001, al firmei Vinarte,<br />

caruia i s-a decernat o medalie de aur, Beciul Domnesc/Feteasca<br />

Neagra/Dealu Mare - recolta 2003 si Prahova<br />

Valley Special Reserve/Pinot Noir - recolta 2000, care au<br />

fost distinse cu medalii de argint. Participarea romaneasca la<br />

aceasta manifestare expozitionala de prestigiu a oferit inca<br />

un prilej pentru a face cunoscuta, pe piata belgiana, oferta de<br />

vinuri romanesti, in scopul imbunatatirii prezentei acestora<br />

in aceasta zona a Europei.<br />

Privatizarea Societå¡ilor Comerciale de<br />

Distribu¡ie ¿i Furnizare a energiei electrice-<br />

Electrica Banat S.A. ¿i Electrica Dobrogea S.A.<br />

În conformitate cu prevederile strategiei de privatizare<br />

aprobate de guvern, Ministerul Economiei ¿i Comer¡ului a<br />

ini¡iat procesul de privatizare a celor douå societå¡i de distribu¡ie<br />

a energiei electrice de¡inute integral de cåtre stat,<br />

proces în care s-a prezentat o singurå ofertå din partea firmei<br />

ENEL Italia.<br />

Pe baza ofertei prezentate au avut loc în ultimele 10 luni<br />

peste 20 de runde de negocieri cu firma ENEL privind con-<br />

¡inutul contractului de privatizare, regimul de reglementare a<br />

operårii activitå¡ii de distribu¡ie ¿i furnizare a energiei electrice,<br />

care så permitå realizarea unui pachet de în¡elegeri<br />

echilibrat atât din punct de vedere al interesului investitorului,<br />

cît ¿i pentru protejarea consumatorilor.<br />

Au avut loc întâlniri pe grupe de lucru, pentru clarificarea<br />

unor probleme de strictå specialitate, privind: • Definirea cadrului<br />

contractual, obliga¡iile ¿i råspunderea pår¡ilor, sistemul<br />

de plå¡i ¿i garan¡ii, obliga¡iile de investi¡ii ¿i rela¡ionarea<br />

lor cu sistemul de tarifare, clarificarea crean¡elor ¿i<br />

datoriilor societå¡ii, clarificarea aspectelor legate de proprietatea<br />

asupra terenurilor ¿i altor active, asigurarea serviciilor<br />

de iluminat public în contextul legislativ precum ¿i realizarea<br />

programelor guvernului privind electrificarea unor zone, în<br />

mod special din domeniul rural; • Proiec¡ia sistemului de tarifare<br />

pe termen mediu ¿i lung pe baza prevederilor din Foaia<br />

de Parcurs din Sectorul Energetic, aprobatå prin hotårâre a<br />

guvernului ¿i în conformitate cu directivele europene specifice,<br />

modul de operare în pia¡a energiei din România acum ¿i<br />

dupå liberalizarea ei completå, separarea contabilå ¿i apoi<br />

legalå a activitå¡ii de furnizare a energiei de cea de distribu¡ie,<br />

situa¡ia activelor ¿i definirea bazei de active reglementatå<br />

care stå la baza formårii tarifelor; • Redefinirea raporturilor<br />

contractuale interne ¿i cu ter¡ii; • Contractul de concesiune<br />

a serviciilor de distribu¡ie ¿i definirea rezolvårii valorii<br />

reziduale; • Definirea licen¡elor de operare ¿i rela¡ionarea<br />

lor cu contractele de concesiune; • Definirea raporturilor<br />

¿i modului de conlucrare în contextul rela¡ional complex în<br />

care func¡ioneazå o societate de distribu¡ie a energiei electrice.<br />

La aceste negocieri au fost definite o serie de raporturi<br />

cu: Autoritatea Na¡ionalå de Reglementare în domeniul<br />

Energiei, care a avut un rol activ în definirea cadrului de<br />

reglementare a tarifårii ¿i operårii, Transelectrica în calitate<br />

de transportator de energie, Electrica care pe lângå faptul cå<br />

î¿i men¡ine un pachet semnificativ de ac¡iuni, asigurå o serie<br />

de servicii prin societå¡ile de specialitate, precum ¿i servicii<br />

de telecomunica¡ii, raporturile operatorului cu autoritå¡ile<br />

publice locale pe teritoriul cårora opereazå; • Definirea raporturilor<br />

de muncå, rela¡ia cu salaria¡ii ¿i sindicatele care<br />

asigurå un cadru corect de conlucrare necesar unei bune<br />

desfå¿uråri a activitå¡ii ¿i protejarea interesului salaria¡ilor.<br />

În procesul de negociere un rol activ l-a avut consultantul<br />

pentru privatizare BNP Paribas cu care a fost stabilit un<br />

dialog activ ¿i permanent privind strategia cea mai adecvatå<br />

de negociere. Urmare a negocierilor intense avute, cele douå<br />

pår¡i au semnat la data de 10.05.2004 un Memorandum de<br />

În¡elegere care consemneazå în principal acordul pår¡ilor<br />

asupra documentelor men¡ionate mai sus, în fapt finalizarea<br />

procesului de negociere ¿i stabile¿te etapele urmåtoare care<br />

så permitå semnarea contractului de privatizare ¿i transferul<br />

dreptului de proprietate.<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 79


Ministere<br />

Reuniunea zonalå a Asocia¡iei Constructorilor<br />

de Automobile din România<br />

În conformitate cu strategia sa de dezvoltare durabilå în<br />

domeniul industriei constructoare de ma¿ini, Ministerul<br />

Economiei ¿i Comer¡ului, prin Direc¡ia Generalå Politicå<br />

Industrialå, deruleazå un program privind extinderea pie¡ei<br />

interne ¿i externe de componente auto. În cadrul acestuia,<br />

vineri, 7 mai 2004, la Bucure¿ti, a avut loc reuniunea zonalå<br />

a Asocia¡iei Constructorilor de Automobile din România<br />

în care reprezenta¡ii companiilor participante au prezentat<br />

interesul tot mai accentuat al firmelor stråine cu tradi¡ie în<br />

industria auto (General Motors, Opel, Fiat, Renault, Ford)<br />

pentru extinderea opera¡iunilor de fabrica¡ie a componentelor<br />

auto în România. Cu aceastå ocazie s-a accentuat importan¡a<br />

formårii profesionale în perspectiva cre¿terea performan¡elor<br />

conform cerin¡elor pie¡ei mondiale ¿i necesitatea<br />

implementårii cerin¡elor standardelor ISO 900l/2000<br />

¿i ISO/TS 16949/2000 (managementul sistemului de calitate<br />

pentru fabrica¡ia autoturismelor) în toate unitå¡ile producåtoare<br />

de componente auto.<br />

Ac¡iuni de control<br />

Agentia Romana pentru Conservarea Energiei a initiat,<br />

pe parcursul primului trimestru al anului 2004, actiuni de<br />

control la 27 din cei 725 agenti economici inventariati in<br />

baza de date a agentiei, in legatura cu modul de indeplinire<br />

a prevederilor Legii <strong>nr</strong>. <strong>19</strong>9/200, republicata, privind utilizarea<br />

eficienta a energiei. S-a urmarit respectarea obligatiilor<br />

agentilor economici privind: - intocmirea programelor<br />

proprii de eficienta energetica; - respectarea reglementarilor<br />

tehnice in vigoare privind proiectarea, construirea,<br />

exploatarea, intretinerea, repararea instalatiilor proprii<br />

si a receptoarelor de energie, precum si dotarea acestora cu<br />

aparate de masura si control; - existenta unui sistem propriu<br />

de evidenta si monitorizare a consumurilor energetice; -<br />

intocmirea unui bilant energetic realizat de o persoana fizica<br />

sau juridica autorizata; - angajarea unui responsabil cu<br />

gestiunea energiei, persoana atestata de Agentia Romana<br />

pentru Conservarea Energiei. Actiunile au avut un caracter<br />

inopinat si au fost organizate de catre filialele teritoriale ale<br />

Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei. In urma<br />

efectuarii activitatii de control, s-au constatat: - inexistenta<br />

bilanturilor energetice; - dotarea necorespunzatoare cu aparatura<br />

de masura si control; - lipsa unui sistem propriu de<br />

monitorizare a consumurilor; - inexistenta programelor<br />

proprii de eficienta energetica; - lipsa unui responsabil atestat,<br />

care sa monitorizeze problemele legate de gestiunea<br />

energiei. Ca urmare a verificarilor, au fost avertizati toti<br />

agentii economici controlati si au fost acordate termene<br />

pentru intrarea in legalitate, in functie de constatarile<br />

facute.<br />

Modernizarea re¡elei electrice de joaså tensiune<br />

din localitatea Lehe¿ti, comuna Sohodol,<br />

jude¡ul Alba<br />

80<br />

În conformitate cu programul de investi¡ii destinat cre¿-<br />

terii calitå¡ii serviciilor oferite clien¡ilor, aprobat de Ministerul<br />

Economiei ¿i Comer¡ului, S.C. Electrica Transilvania<br />

Sud S.A. – Sucursala Alba a recep¡ionat mar¡i, 11 mai 2004,<br />

lucrarea “Modernizarea re¡elei de joaså tensiune din localitatea<br />

Lehe¿ti, comuna Sohodol”. Lucrarea a constat în înlocuirea<br />

stâlpilor de lemn cu stâlpi de beton ¿i a conductorului,<br />

necorespunzåtor din punct de vedere tehnic, cu un conductor<br />

torsadat (8,8 km linie electrica de joasa tensiune), în<br />

refacerea bransamentelor electrice ale consumatorilor din<br />

localitatea Lehe¿ti ¿i montarea blocurilor de måsurå ¿i protec¡ie<br />

(59 bucå¡i).<br />

Valoarea totalå a lucrårii a fost de 2,4 miliarde lei.<br />

Aceastå investi¡ie face parte din planul de lucråri de dezvoltare<br />

a re¡elelor electrice în vederea optimizårii<br />

func¡ionårii lor ¿i a cre¿terii calitå¡ii serviciilor oferite, prin<br />

reducerea numårului ¿i duratei întreruperilor în furnizarea<br />

energiei electrice cåtre beneficiari.<br />

Precizåri<br />

Ca urmare a unor articole aparute in ultima perioada in<br />

presa centrala, precum si pentru a evita dezinformarea<br />

opiniei publice, in legatura cu proiectul de Lege a Energiei<br />

Termice, MEC face urmatoarele precizari: In perspectiva<br />

integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, tara noastra face<br />

eforturi de aliniere la standardele europene in toate domeniile<br />

de activitate. Un indicator important al gradului de civilizatie<br />

al populatiei il reprezinta consumul individual de<br />

energie si, in acest context, alimentarea cu energie termica a<br />

devenit una din preocuparile majore ale autoritatilor administratiei<br />

publice centrale si locale.<br />

Avand in vedere ca, in prezent, alimentarea consumatorilor<br />

cu energie termica produsa centralizat se confrunta cu<br />

mari dificultati datorita starii tehnice a retelelor termice care<br />

induc pierderi in sistem, a modului de alocare si cheltuire<br />

ineficienta a resurselor, precum si a constrangerilor financiare<br />

existente, apare necesitatea reglementarii acestei activitati,<br />

a crearii unui cadru juridic, la nivel de lege, care sa stabileasca<br />

competentele si raspunderile autoritatilor administratiei<br />

publice locale si centrale in eficientizarea acestei<br />

activitati, in care consumatorul sa plateasca energia termica<br />

consumata efectiv.<br />

De asemenea, prin aceasta lege, se stabilesc obligatiile<br />

operatorilor de servicii publice, a modului de licentiere si de<br />

monitorizare a activitatii acestora. Prin aceasta reglementare,<br />

se defineste serviciul public de alimentare cu energie termica,<br />

in concordanta cu prevederile directivelor si normelor europene,<br />

avand ca finalitate asigurarea alimentarii cu energie<br />

termica a localitatilor in conditii optime, la preturi accesibile,<br />

cu respectarea normelor de protectie a mediului. Totodata,<br />

prin aceste norme, se precizeaza ca dreptul de a presta serviciul<br />

public de alimentare a consumatorilor cu energie termica<br />

produsa centralizat este supus ofertei competitive, in vederea<br />

stimularii cresterii eficientei economice si a calitatii<br />

serviciului, deschizandu-se, astfel, o piata concurentiala pentru<br />

toti operatorii competenti si calificati care doresc sa primeasca<br />

concesiunea serviciului, precum si reglementarea re-<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Ministere<br />

latiilor contractuale ce se stabilesc atat intre autoritatile administratiei<br />

publice locale si operatori, cat si intre acestia si<br />

consumatori.<br />

Prin reglementarile propuse, se urmareste sa se creeze<br />

premisele necesare pentru ca serviciul public de alimentare<br />

cu energie termica sa devina un serviciu de calitate, la standarde<br />

europene si la un pret accesibil. Potrivit prezentului<br />

proiect de lege, consumatorii, care, la data intrarii in vigoare<br />

a prezentei legi, au alte sisteme de incalzire/preparare a apei<br />

calde menajere, isi pot mentine sistemele de incalzire legal<br />

montate, nefiind obligati sa adopte sistemul de incalzire centralizat.<br />

Conform prezentei legi, Guvernul va reduce treptat<br />

fondurile alocate ca subventii pentru energia termica in<br />

scopul directionarii acestora spre montarea contoarelor individuale<br />

si a repartitoarelor de costuri in apartamentele de<br />

bloc, venind, in acest fel, in sprijinul populatiei cu venituri<br />

reduse.<br />

Acest proces de redirectionare a subventiilor constituie<br />

subiectul unui program pe care il analizeaza si elaboreaza<br />

Ministerul Finantelor Publice. Trebuie mentionat, de asemenea,<br />

ca producatorii de energie apartinand Ministerului Economiei<br />

si Comertului nu primesc nici un fel de subventie;<br />

MEC nu favorizeaza mentinerea in viata a unor unitati neperformante.<br />

Dimpotriva, continuarea procesului de restructurare<br />

si reforma in sectorul termoenergetic a impus inchiderea<br />

a peste 3000 MW, capacitati neperformante, demararea<br />

procesului de privatizare (CET Galati si CET Palas), precum<br />

si constructia, intr-un program greenfield, a unor capacitati<br />

noi, moderne (CTE Iernut, CTE Borzesti, CTE Doicesti).<br />

La acestea, se vor adauga lucrarile de reabilitare si<br />

modernizare finantate din capitalul privat atras la complexele<br />

energetice Turceni, Rovinari si Craiova (1.500 MW). De<br />

altfel, societatile producatoare de energie termica din coordonarea<br />

MEC asigura agent termic doar in 8 din orasele tarii,<br />

respectiv: Bucuresti, Craiova, Galati, Constanta, Deva, Petrosani,<br />

Lupeni si Vulcan. Pentru celelalte orase, atat producerea,<br />

cat si transportul si furnizarea energiei termice se afla<br />

in subordinea directa a autoritatilor administratiei publice<br />

locale. Luand in considerare observatiile Bancii Mondiale la<br />

proiectul de strategie a energiei termice, recenta Declaratie<br />

de la Moscova, care atrage atentia factorilor de decizie din<br />

tarile Europei Centrale si de Sud-Est de a crea conditii optime<br />

pentru eficientizarea costurilor si pentru o dezvoltare durabila<br />

a termoficarii si avand in vederea cresterea preconizata<br />

pe plan mondial a pretului gazelor naturale, prezenta lege<br />

isi propune sa promoveze o alternativa ieftina de incalzire a<br />

consumatorilor, care sa fie in concordanta cu directivele si<br />

orientarile europene, oferindu-le, totodata, posibilitatea unei<br />

decizii libere in alegerea sistemului de alimentare cu caldura.<br />

În perioada 11-13 mai 2004, dl. Dan Ioan Popescu, ministru<br />

de stat, ministrul Economiei ¿i Comer¡ului s-a aflat în<br />

Germania, la München ¿i Stuttgart. Miercuri, 12 mai 2004,<br />

dl. Dan Ioan Popescu a participat la Forumul Båncii Mondiale,<br />

care are loc la München, la Hotel Bayerischer Hof. La<br />

reuniune au fost prezen¡i mini¿tri ai economiei din Albania,<br />

Bosnia-Her¡egovina, Bulgaria, Croa¡ia, Ungaria, Macedonia,<br />

Muntenegru, Slovenia, reprezentan¡i ai unor mari companii<br />

transna¡ionale ¿i germane, oficiali ai Båncii Mondiale.<br />

La acest Forum, interven¡ia d-lui Dan Ioan Popescu, ministru<br />

de stat, ministrul Economiei ¿i Comer¡ului s-a desfå¿urat<br />

în cadrul panelului cu tema: „Dezvoltåri viitoare / Realizarea<br />

cre¿terii economice responsabile în Europa de Sud-Est”.<br />

Hidroelectrica, produc¡ie record – 64 000 000<br />

Luna mai 2004 consemneazå realizarea unei produc¡ii<br />

record în centralele hidroelectrice. Pe 10 mai 2004 s-au produs<br />

64 000 000 kWh cu o putere medie de peste 2650 MW<br />

(puterea maximå la vârful de sarcinå al sistemului energetic<br />

românesc atingând 3600 MW), reprezentând 42% din consumul<br />

brut al României pentru aceastå datå - energie echivalentå<br />

acoperirii consumului a 640 000 000 becuri de 100<br />

watt.<br />

Din întreaga cantitate, 25 000 000 kWh, adicå 40% au<br />

fost produ¿i în amenajarea hidroenergeticå Por¡ile de Fier, ca<br />

urmare a procesului de retehnologizare. Prin finalizarea lucrårilor<br />

la primele 4 hidroagregate s-a î<strong>nr</strong>egistrat un spor de<br />

putere de 76 MW ¿i o produc¡ie suplimentarå de energie de<br />

1 824 000 kWh/zi. Situa¡ia hidroenergeticå favorabilå a majorat<br />

rezerva de energie din marile lacuri de acumulare la 2<br />

186 000 000 kWh, premizå optimistå în perspectiva acoperirii<br />

obliga¡iilor contractuale ale Hidroelectrica în vara lui<br />

2004. În prima decadå a lunii mai Hidroelectrica a furnizat<br />

pe pia¡a consumatorilor captivi, prin intermediul societå¡ii<br />

Electrica, un surplus de 130 000 000 kWh, totalul cantitå¡ii<br />

de energie electricå livratå de la începutul anului pe acest<br />

contract fiind de 2 387 000000 kWh.<br />

¥ntâlnire cu omologi din alte ¡åri<br />

Aflat în Germania pentru douå zile, dl. Dan Ioan Popescu,<br />

ministru de stat, ministrul Economiei ¿i Comer¡ului, care<br />

a participat miercuri, 12 mai, la Forumul Båncii Mondiale cu<br />

tema: „Dezvoltåri viitoare / Realizarea cre¿terii economice<br />

responsabile în Europa de Sud-Est”, a avut numeroase întâlniri<br />

cu omologi din ¡ara gazdå ¿i din ¡åri balcanice. Astfel,<br />

în cursul zilei de miercuri, ministrul Economiei ¿i Comer-<br />

¡ului s-a întâlnit cu dl. Milko Kovachev, ministrul Energiei<br />

din Bulgaria. În cadrul întâlnirii au fost abordate probleme<br />

de interes privind crearea unui sistem energetic flexibil, modern<br />

¿i performant în zona Balcanilor, precum ¿i aspecte de<br />

interes bilateral privind cooperarea în domeniul energiei ¿i a<br />

altor sectoare industriale. În cursul întrevederii cei doi mini¿tri<br />

au decis så dezvolte un dialog sistematic, care va permite<br />

rezolvarea tuturor amånuntelor de reglementare ¿i de<br />

cooperare care ar putea så aparå în cadrul procesului de modernizare<br />

a sistemului energetic din zona sud-estului<br />

Europei.<br />

• Tot miercuri, 12 mai 2004, ministrul Economiei ¿i Comer¡ului<br />

s-a întâlnit cu dl. Stevce Jakimovski, ministrul Economiei<br />

din Macedonia.<br />

Cu aceastå ocazie au fost abordate problematicile pie¡ei<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 81


Ministere<br />

82<br />

economice din zona balcanicå, precum ¿i modalitå¡i de armonizare<br />

a pie¡elor de energie din aceastå zonå. În cursul întrevederii,<br />

au fost identificate o serie de oportunitå¡i de cooperare<br />

bilateralå ¿i în proiecte regionale.<br />

Cei doi mini¿tri au apreciat importan¡a men¡inerii unui<br />

dialog sistematic, care va permite dezvoltarea cooperårilor<br />

viitoare.<br />

¥n cursul zilei de 12 mai 2004, ministrul Economiei ¿i<br />

Comertului s-a întâlnit cu:<br />

• dl. Klaus Mangold, reprezentantul concernului<br />

DaimlerChrysler. Cu aceastå ocazie, au fost discutate oportunitåti<br />

legate de extinderea cooperårii acestui important<br />

concern cu industria româneascå prin crearea cadrului optim<br />

unor investitii majore în economia româneascå.<br />

• dl. Hei<strong>nr</strong>ich von Pierer, pre¿edinte, director general<br />

Siemens. În cadrul acestei întâlniri au fost abordate mai<br />

multe tipuri de probleme , cum ar fi oportunitåtile de cre¿tere<br />

a volumului de investitii în marile companii din România.<br />

De asemenea, au fost abordate chestiuni punctuale privind,<br />

de exemplu, modernizarea sistemului de încålzire din ora¿ul<br />

Bra¿ov, precum ¿i participarea la procesele de privatizare a<br />

unor companii din Craiova. - dl. Otto Wiesheu, ministrul<br />

afacerilor economice, infrastructurii, transporturilor ¿i tehnologiei<br />

din Landul Bavaria.<br />

Cu aceastå ocazie, au fost discutate aspecte legate de cooperarea<br />

bilateralå, au fost trecute în revistå cele mai importante<br />

obiective ale cooperårii pe termen mediu ¿i lung, au<br />

fost inventariate oportunitåtile pe care, aståzi, economia<br />

româneascå, aflatå într-un dinamic proces de dezvoltare, le<br />

oferå investitorilor stråini. Dl. Dan Ioan Popescu, ministru<br />

de stat, ministrul economiei ¿i comertului a tinut så sublinieze<br />

cå experienta ¿i competenta germanå sunt privite cu<br />

multå încredere ¿i a¿teptate cu mult interes de piata româneascå.<br />

Cei doi mini¿tri au decis så se implice mai mult în<br />

procesul de informare bilateralå a celor douå comunitåti de<br />

afaceri, precum ¿i în organizarea de reuniuni ¿i activitåti de<br />

prospectiune care så permitå companiilor române¿ti ¿i germane<br />

o informare online cu privire la posibilitåtile de asociere<br />

¿i cooperare. - dl. James D. Wolfensohn, pre¿edintele<br />

Båncii Mondiale. Subiectele abordate în cursul acestei<br />

întrevederi au fost: o structura relatiilor dintre BM ¿i România;<br />

• rolul constructiv pe care BM îl are în dinamica dezvoltårii<br />

economice a României; o mentinerea ¿i intensificarea<br />

rolului BM în procesul de dezvoltare economicå. Dupå<br />

cum se ¿tie, BM a sustinut mai multe proiecte în diverse<br />

domenii strategice de dezvoltare economicå ¿i a fost un<br />

foarte riguros ¿i obiectiv consultant, inventariind cele mai<br />

importante domenii de dezvoltare pentru perioada urmåtoare<br />

în economia româneascå.<br />

Dl. Dan Ioan Popescu, ministru de stat, ministrul economiei<br />

¿i comertului a tinut så afirme, încå o datå, cå România<br />

a¿teaptå cre¿terea contributiei BM ¿i î¿i propune så solicite,<br />

mai mult, bogata competentå ¿i experientå acumulatå de<br />

acest impartial arbitru al vietii economice mondiale. - reprezentantii<br />

companiilor E.ON ¿i Ruhrgas, cu care România are<br />

proiecte în derulare în domeniile distributiei ¿i înmagazinårii<br />

subterane de gaze naturale. În acest context, au fost evaluate<br />

stadiul ¿i perspectivele dezvoltårii proiectelor deja abordate<br />

cu ocazia unor întâlniri anterioare, precum ¿i conditiile create<br />

pentru dezvoltarea unor noi directii de lucru în domeniul<br />

energetic.<br />

Misiune economicå IT&C în Japonia<br />

In perioada 10-12 mai 2004, misiunea economica a Ministerului<br />

Economiei si Comertului, cu participarea a opt<br />

firme specializate, membre ale A.R.I.E.S., s-a aflat in Japonia,<br />

dupa vizita in Australia de saptamana trecuta. Cu<br />

acest prilej, in prezenta ambasadorului Romaniei in Japonia,<br />

presedintii Asociatiei Romane din Industria Electronica si<br />

Software si Asociatiei Japoneze pentru Servicii in domeniul<br />

Tehnologiei Informatiei au incheiat un Memorandum de<br />

colaborare. Documentul creeaza cadrul dezvoltarii relatiilor<br />

pe termen lung intre firmele de specialitate din cele doua tari,<br />

inlesnind accesul la informatii si sprijin reciproc in dezvoltarea<br />

actiunilor bilaterale. De asemenea, la sediul Camerei<br />

de Comert si Industrie a Japoniei a avut loc seminarul de<br />

prezentare a industriei profil din Romania, eveniment organizat<br />

sub patronajul ambasadei tarii noastre si cu sprijinul<br />

institutului local pentru investitii in strainatate. Au participat<br />

peste 60 de firme japoneze.<br />

Delegatia romana a participat si la expozitia internationala<br />

specializata "Business Show 2004", care a permis un<br />

mare numar de contacte cu firmele expozante.<br />

Ministerul Administra¡iei ¿i Internelor<br />

ªedin¡a comisiei de dialog social<br />

Luni,10 mai a.c., la sediul institu¡iei noastre a avut loc<br />

¿edin¡a de lucru a Comisiei de Dialog <strong>Social</strong> din Ministerul<br />

Administra¡iei ¿i Internelor, conduså de domnul chestor<br />

principal Alexandru Mircea, secretar de stat pentru Rela¡ia<br />

cu Parlamentul. Pe ordinea de zi a întâlnirii s-au aflat:<br />

1. Legea privind constituirea ¿i utilizarea Fondului de<br />

bunuri confiscate din traficul ilicit de droguri, precursori ¿i<br />

infrac¡iuni conexe<br />

2. Legea privind cazierul judiciar<br />

3. Legea privind institu¡ia prefectului ¿i<br />

4. Legea privind libera circula¡ie pe teritoriul României a<br />

cetå¡enilor statelor membre ale Uniunii Europene ¿i Spa-<br />

¡iului Economic European.<br />

Lansarea strategiei actualizate a guvernului<br />

privind accelerarea reformei<br />

în administra¡ia publicå<br />

Mar¡i, 11 mai a.c., la Sala „I.C. Bråtianu” a Palatului<br />

Parlamentului a avut loc, în prezen¡a domnului Ion Iliescu<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Ministere<br />

pre¿edintele României, ¿i a domnului Adrian Nåstase, primministrul<br />

Guvernului României, lansarea Strategiei actualizate<br />

a Guvernului privind accelerarea reformei în administra¡ia<br />

publicå.<br />

La eveniment au mai fost prezen¡i domnii Ioan Rus, ministru<br />

de stat, ministrul Administra¡iei ¿i Internelor, Gabriel<br />

Oprea, ministru delegat pentru Administra¡ia Publicå,<br />

Michel Rocard, deputat în Parlamentului Europei, Philippe<br />

Etienne, ambasadorul Fran¡ei la Bucure¿ti, Quinton Quayle,<br />

Ambasadorul Marii Britanii la Bucure¿ti, Jonathan Scheele,<br />

¿eful Delega¡iei Comisiei Europene în România, Eugen Bejinariu,<br />

ministru pentru Coordonarea Secretariatului General<br />

al Guvernului, mini¿tri, prefec¡i, ambasadori, alte personalitå¡i<br />

cu responsabilitå¡i în domeniul administra¡iei publice.<br />

Cu acest prilej, domnul Ioan Rus, ministru de stat, ministrul<br />

Administra¡iei ¿i Internelor, a rostit o alocu¡iune.<br />

Concluzii<br />

Joi, 13 mai a.c., la sediul Inspectoratului de Poli¡ie al<br />

Jude¡ului Gorj, în prezen¡a domnului chestor-¿ef Zaharia<br />

Toma, secretar de stat, ¿eful Departamentului Ordine ¿i Siguran¡å<br />

Publicå, a avut loc prezentarea principalelor concluzii<br />

desprinse în urma inspec¡iei efectuate la acest inspectorat<br />

de cåtre un colectiv al Corpului de Control al ministrului<br />

Administra¡iei ¿i Internelor.<br />

Cu acest prilej au fost eviden¡iate rezultatele meritorii ob-<br />

¡inute de cadrele I.P.J. Gorj în domeniul combaterii ¿i investigårii<br />

fraudelor, care au situat unitatea în primele zece locuri<br />

pe ¡arå la majoritatea indicatorilor de performan¡å în anul<br />

2003, iar în primul trimestru al anului 2004, pe locul 2. De<br />

asemenea, prin eforturile marii majoritå¡i a colectivului, s-a<br />

reu¿it solu¡ionarea unui numår mare de dosare cu autori<br />

necunoscu¡i, dintre care 74% prin identificare, procent care<br />

situeazå jude¡ul Gorj printre primele pe ¡arå, precum ¿i o<br />

scådere a acestora comparativ cu anii trecu¡i, performan¡å<br />

realizatå de pu¡ine inspectorate jude¡ene de poli¡ie. În acest<br />

sens, s-a subliniat reu¿ita managerialå a ¿efului I.P.J. Gorj, dl<br />

comisar-¿ef Nicolescu Constantin, care a închegat un colectiv<br />

profesionist, împreunå cu care a ¡inut sub control situa¡ia<br />

operativå complexå la nivelul jude¡ului. Pentru rezultate<br />

deosebite ob¡inute în muncå, au fost recompensa¡i cu sume<br />

båne¿ti urmåtorii poli¡i¿ti: comisar-¿ef Nicolescu Constantin,<br />

¿eful I.P.J. Gorj; insp.pr. Eva Constantin, ofi¡er operativ<br />

judiciar – Poli¡ia ora¿ului Novaci; ag.¿ef Stoian Marin – Biroul<br />

de poli¡ie Stoina; ag.¿ef pr. Popescu Gheorghe – ¿eful<br />

Postului de poli¡ie al comunei Runcu; ag.¿ef Calotå Ion –<br />

¿eful Postului de poli¡ie al comunei Crasna; ag.¿ef adj.<br />

Miculescu Sergiu – Biroul de poli¡ie T.F. Gorj; ag.¿ef<br />

ªu¡å Aurelian – Serviciul criminalistic.<br />

În acela¿i timp, în urma inspec¡iei au fost constatate ¿i<br />

unele deficien¡e în exercitarea actului managerial, precum ¿i<br />

superficialitate în executarea activitå¡ii de îndrumare ¿i control<br />

de cåtre unii ¿efi, fa¡å de care s-au luat urmåtoarele<br />

måsuri: - aten¡ionarea cms.¿ef Voinescu Ion, primul adjunct<br />

al ¿efului inspectoratului ¿i a cms.¿ef Båroianu Victor,<br />

adjunct al ¿efului inspectoratului; - diminuarea drepturilor<br />

salariale cu 10%, pe trei luni, pentru cms.¿ef Talabå Constantin,<br />

¿eful Serviciului poli¡iei rutiere din I.P.J. Gorj, pentru<br />

neglijen¡a manifestatå în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu;<br />

- diminuarea drepturilor salariale cu 10%, pe trei luni,<br />

pentru scms Filip Cornel-Petre, ¿ef al Poli¡iei ora¿ului Rovinari,<br />

pentru neglijen¡a manifestatå în îndeplinirea sarcinilor<br />

de serviciu de cåtre subordona¡i; - destituirea din Poli¡ie<br />

a ag.¿ef adj. Muja Gheorghe ¿i ag.¿ef Cocoranu Grigore,<br />

dupå consultarea Consiliului de disciplinå, pentru neglijen¡e<br />

manifestate în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu; - declinarea<br />

competen¡ei în favoarea Parchetului de pe lângå<br />

Tribunalul Târgu-Jiu pentru cercetarea ag.¿ef adj. Muja<br />

Gheorghe, ofi¡er de serviciu la Poli¡ia ora¿ului Rovinari,<br />

pentru comiterea infrac¡iunii de neglijen¡å în serviciu, faptå<br />

prevåzutå ¿i pedepsitå de art. 249, al. 1, Cod Penal, precum<br />

¿i a ag. ¿ef Cocoranu Grigore, agent de poli¡ie rutierå la aceea¿i<br />

unitate, pentru comiterea infrac¡iunii de fals intelectual,<br />

faptå prevåzutå ¿i pedepsitå de art. 289 Cod Penal. - eliberarea<br />

din func¡ii ¿i mutarea pe func¡ii de execu¡ie, potrivit<br />

gradului profesional, pentru lipså de performan¡å profesionalå,<br />

a ag.pr. Biråu Daniel, ¿eful Postului de poli¡ie Ståne¿ti<br />

¿i ag.¿ef Hortopan Vasile, ¿eful Postului de poli¡ie Båle¿ti.<br />

Pe timpul inspec¡iei, ¿eful I.P.J. Gorj a sanc¡ionat 15 poli¡i¿ti<br />

cu mustrare scriså ¿i un poli¡ist cu diminuarea drepturilor<br />

salariale pentru func¡ia îndeplinitå cu 10%, pe o perioadå de<br />

trei luni, pentru îndeplinirea defectuoaså a atribu¡iilor de serviciu.<br />

Ministerul Integrårii Europene<br />

România: provocåri ¿i perspective europene<br />

Ministrul Integrårii Europene, domnul Alexandru Fårca¿,<br />

a participat vineri, 7 mai 2004, la Conferin¡a Centrelor de<br />

studii europene cu tema „România: provocåri ¿i perspective<br />

europene”, organizatå de <strong>Institutul</strong> European din România.<br />

În cadrul interven¡iei sale, ministrul Integrårii Europene<br />

a salutat extinderea grani¡elor Uniunii Europene la data de 1<br />

mai, odatå cu intrare celor 10 noi membri, subliniind totodatå<br />

cå pentru România, aderarea acestora trebuie så constituie<br />

un impuls în vederea accelerårii proceselor de armonizare<br />

a legisla¡iei interne cu acquis-ul comunitar ¿i negocierii<br />

în cele mai bune condi¡ii a aderårii ¡årii noastre la UE.<br />

Ministrul Integrårii Europene a reiterat cå extinderea va<br />

avea consecin¡e imediate asupra ¡årii noastre, cum ar fi operarea<br />

unui control mai riguros din partea noilor state membre<br />

a calitå¡ii produselor noastre exportate pe teritoriul Uniunii,<br />

precum ¿i cre¿terea costurilor la export pentru producåtorii<br />

romani.<br />

De asemenea, ministrul Integrårii Europene a prezentat<br />

semnifica¡ia pe care o are data de 9 mai pentru statele europene,<br />

iar sårbåtorirea acestei zile „exprimå convingerea cå<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 83


Ministere<br />

împreunå vom fi capabili så construim o Românie dupå<br />

chipul ¿i asemånarea Europei unite: liberå, prosperå ¿i stabilå”.<br />

Remarcabilå constantå în exerci¡iul democratic<br />

„Într-o Europå de Sud-est nu de pu¡ine ori marcatå, din<br />

påcate, de convulsii sociale ¿i conflicte inter-etnice, România<br />

a dovedit o remarcabilå constantå în exerci¡iul democratic<br />

¿i o stabilitate incontestabilå a climatului såu politic ¿i<br />

social” a subliniat ministrul Integrårii Europene, dl Alexandru<br />

Fårca¿, în cadrul reuniunii comune a Asocia¡iei de<br />

Drept Interna¡ional ¿i Rela¡ii Interna¡ionale ¿i Funda¡iei Europene<br />

Titulescu organizatå vineri, 7 mai, cu prilejul Zilei<br />

Europei.<br />

În cadrul interven¡iei sale, ministrul Integrårii Europene<br />

a subliniat importan¡a pe care o au dezbaterile ¿i dialogul cu<br />

reprezentan¡ii societå¡ii civile ¿i cercurilor academice, în<br />

procesul de aderare la Uniunea Europeanå.<br />

”Centrul de greutate al problematicii adaptårii României<br />

la standardele europene a î<strong>nr</strong>egistrat o muta¡ie semnificativa<br />

dinspre zona unor chestiuni de ordin politic spre chestiuni<br />

legate aproape in exclusivitate de domeniul economic.<br />

Aceastå tendin¡a este, poate, unul dintre aspectele pozitive<br />

ale acestor ani” a adåugat ministrul Integrårii Europene.<br />

De asemenea, în cadrul discu¡iilor a fost reliefatå importan¡a<br />

pe care România o acordå finalizårii negocierilor anul<br />

acesta, astfel încât ¡ara noastrå så facå parte, începând cu<br />

2007,din marea familie europeanå.<br />

84<br />

Dezvoltarea regionalå în orizontul aderårii<br />

României la Uniunea Europeanå<br />

„În acord cu politica europeanå de coeziune economicå ¿i<br />

socialå, România promoveazå o politicå regionalå care are<br />

ca obiectiv general diminuarea decalajelor economice ¿i sociale<br />

dintre diferitele regiuni ¿i zone ale ¡årii, acumulate în<br />

timp, prevenirea apari¡iei unor noi dezechilibre, precum ¿i<br />

sus¡inerea unei dezvoltåri durabile a tuturor regiunilor ¡årii”<br />

a declarat ministrul Integrårii Europene, dl Alexandru Fårca¿,<br />

în cadrul simpozionului cu tema „Dezvoltarea regionalå<br />

în orizontul aderårii României la Uniunea Europeanå”,<br />

desfå¿urat vineri, 7 mai a.c., la Brasov. Simpozionul, organizat<br />

de Prefectura Jude¡ului Bra¿ov, a deschis campania de<br />

informare „Europa la Bra¿ov”, campanie prin care autoritå¡ile<br />

locale î¿i propun cre¿terea gradului de informare al<br />

locuitorilor municipiului Bra¿ov, precum ¿i al reprezentan-<br />

¡ilor administra¡iei publice, cu privire la procesul de integrare<br />

europeanå. În cadrul simpozionului, ministrul Integrårii<br />

Europene a prezentat participan¡ilor la reuniune importan¡a<br />

dezvoltårii regionale în contextul aderårii ¡årii noastre<br />

la Uniunea Europeanå. „Acest nou tip de politicå vine în<br />

întâmpinarea unor necesita¡i reale.“ De asemenea, ministrul<br />

Integrårii a subliniat rolul ¿i importan¡a Planul Na¡ional de<br />

Dezvoltare, care a crescut datoritå implicårii mai active în<br />

elaborarea lui a diferitelor institu¡ii, precum ¿i a partenerilor<br />

economici ¿i sociali.<br />

Întâlnire cu reprezentan¡ii MAE irlandez<br />

O delega¡ie conduså de dl. Vasile Pu¿ca¿, ministru delegat,<br />

negociator ¿ef cu Uniunea Europeanå, s-a întâlnit cu<br />

reprezentan¡ii MAE irlandez, în calitatea exercitatå de Pre-<br />

¿edinte a Consiliului UE. Discu¡iile au avut loc la sediul<br />

Ministerului Integrårii Europene, mar¡i, 11 aprilie 2004.<br />

În cadrul întâlnirii, au fost analizate ¿i capitolele pe care<br />

România le-ar putea finaliza în cursul pre¿edin¡iei irlandeze.<br />

Dl. Vasile Pu¿ca¿ a prezentat capitolele care sunt pregåtite<br />

tehnic pentru închidere provizorie pânå la sfâr¿itul pre-<br />

¿edin¡iei irlandeze, înså a aråtat cå finalizarea negocierilor<br />

depinde ¿i de evaluårile Comisiei Europene ¿i de pozi¡ia statelor<br />

membre ale Uniunii Europene fa¡å de solicitårile<br />

României.<br />

Au fost discutate obiectivele României pentru Consiliul<br />

European din iunie a.c. ¿i måsurile întreprinse pentru a finaliza<br />

negocierile în acest an ¿i pentru a începe pregåtirea<br />

elaborårii proiectului Tratatului de aderare.<br />

O nouå rundå a dialogului Delega¡iei Na¡ionale de Negociere<br />

a Aderårii României la Uniunea Europeanå cu pre-<br />

¿edin¡ia irlandezå se va desfå¿ura la Bruxelles, la sfâr¿itul<br />

acestei luni.<br />

Întâlnire cu reprezentan¡ii MAE irlandez<br />

O delega¡ie conduså de dl. Vasile Pu¿ca¿, ministru delegat,<br />

negociator ¿ef cu Uniunea Europeanå, s-a întâlnit cu reprezentan¡ii<br />

MAE irlandez, în calitatea exercitatå de pre-<br />

¿edinte a Consiliului UE. Discu¡iile au avut loc la sediul<br />

Ministerului Integrårii Europene, mar¡i, 11 aprilie 2004.<br />

În cadrul întâlnirii, au fost analizate ¿i capitolele pe care<br />

România le-ar putea finaliza în cursul pre¿edin¡iei irlandeze.<br />

Dl. Vasile Pu¿ca¿ a prezentat capitolele care sunt pregåtite<br />

tehnic pentru închidere provizorie pânå la sfâr¿itul pre¿edin¡iei<br />

irlandeze, înså a aråtat cå finalizarea negocierilor depinde<br />

¿i de evaluårile Comisiei Europene ¿i de pozi¡ia statelor<br />

membre ale Uniunii Europene fa¡å de solicitårile României.<br />

Au fost discutate obiectivele României pentru Consiliul<br />

European din iunie a.c. ¿i måsurile întreprinse pentru a finaliza<br />

negocierile în acest an ¿i pentru a începe pregåtirea<br />

elaborårii proiectului Tratatului de aderare.<br />

O nouå rundå a dialogului Delega¡iei Na¡ionale de Negociere<br />

a Aderårii României la Uniunea Europeanå cu pre-<br />

¿edin¡ia irlandezå se va desfå¿ura la Bruxelles, la sfâr¿itul<br />

acestei luni.<br />

¥ntâlnire cu consilierii de pre-aderare<br />

pentru capitolul 24 – justi¡ie ¿i afaceri interne<br />

Dl. Vasile Pu¿ca¿, ministru delegat, negociator ¿ef cu<br />

Uniunea Europeanå, s-a întâlnit miercuri, 12 mai 2004, cu<br />

consilierii de pre-aderare pentru capitolul 24 – Justi¡ie ¿i<br />

afaceri interne. Discu¡iile au avut loc la sediul Ministerului<br />

Integrårii Europene. În cadrul întâlnirii, au fost discutate:<br />

stadiul reformei în domeniul judiciar, securizarea frontierei<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Ministere<br />

estice a României, care va deveni frontiera externå a Uniunii<br />

Europene, demilitarizarea Poli¡iei ¿i cooperarea cu celelalte<br />

structuri care asigurå ordinea publicå, lupta împotriva spålårii<br />

banilor ¿i a terorismului etc. Date despre toate aceste<br />

aspecte vor fi furnizate Comisiei Europene ¿i statelor membre<br />

prin documentul de pozi¡ie pentru capitolul 24 – Justi¡ie<br />

¿i afaceri interne.<br />

Se estimeazå cå acesta va fi transmis Consiliului UE în<br />

luna iunie. Negociatorul ¿ef cu UE, dl. Vasile Pu¿ca¿, a<br />

solicitat consilierilor de pre-aderare så colaboreze cu institu-<br />

¡iile din delega¡ia sectorialå pentru cap. 24 ¿i cu Ministerul<br />

Integrårii Europene pentru elaborarea documentului de pozi¡ie,<br />

astfel încât acesta så cuprindå toate måsurile realizate<br />

de România, iar angajamentele trecute în document de cåtre<br />

partea românå så fie fezabile. Consilierii de pre-aderare au<br />

apreciat cå, dupå reuniunea de la Snagov cu primul ministru,<br />

dl. Adrian Nåstase, colaborarea lor cu autoritå¡ile române<br />

s-a îmbunåtå¡it. Ei a aråtat cå au colaborat deja la elaborarea<br />

materialelor necesare redactårii documentului de pozi¡ie ¿i<br />

au spus cå vor coopera în continuare.<br />

Ministerul Educa¡iei ¿i Cercetårii<br />

Conferin¡å interna¡ionalå cu tema<br />

„Raportul dintre politicile ¿i ac¡iunile<br />

educa¡ionale ¿i rezultatele acestora”<br />

Ministerul Educa¡iei ¿i Cercetårii împreunå cu Banca<br />

Mondialå au organizat la Bucure¿ti, în zilele de 6 ¿i 7 mai<br />

2004, conferin¡a interna¡ionalå cu tema „Raportul dintre<br />

politicile ¿i ac¡iunile educa¡ionale ¿i rezultatele acestora”,<br />

prina de acest gen în Europa de Sud-Est. „Reprezentan¡ii<br />

Båncii Mondiale au ales România pentru prima conferin¡å<br />

interna¡ionalå al cårei subiect este învå¡åmântul, apreciind cå<br />

din toate statele unde s-au aplicat programele institu¡iei, ¡ara<br />

noastrå a avut cele mai bune rezultate”, a declarat ministrul<br />

educa¡iei ¿i cercetårii, domnul Alexandru Athanasiu.<br />

De altfel, la ceremonia de deschidere a evenimentului,<br />

ministrul educa¡iei ¿i cercetårii din România a spus cå „majoritatea<br />

¡årilor vest-europene ¿i organismele interna¡ionale<br />

au demonstrat disponibilitate în a oferi granturi, asisten¡å<br />

tehnicå ¿i expertizå în aplicarea reformei din învå¡åmântul<br />

românesc”. Directorul sectorului Educa¡ie pentru Europa ¿i<br />

Asia Centralå din cadrul Båncii Mondiale, d-na Maureen<br />

McLaughlin, a declarat cå existå suficiente dovezi cå în<br />

politica educa¡ionalå româneascå actualå se cunosc scopurile<br />

¿i rezultatele pe care Romania ¿i le-a propus în reforma<br />

învå¡åmântului.<br />

De asemenea, acest lucru a fost subliniat ¿i de directorul<br />

Biroului pentru România al Båncii Mondiale, domnul<br />

Owaise Saadat, care a spus cå în acest moment, România<br />

poate fi luatå ca exemplu pentru modul în care a realizat legatura<br />

între politica educa¡ionalå ¿i rezultatele acesteia.<br />

Principalele aspecte prezentate ¿i dezbåtute de participan¡i<br />

au vizat în special accentuarea rolului evaluårii interne a<br />

unitå¡ilor de învå¡åmânt, importan¡a aplicårii în context<br />

na¡ional a evaluårilor interna¡ionale de tip PISA, PIRLS,<br />

CIVED etc, necesitatea stabilirii unui echilibru optim între<br />

evaluårile na¡ionale ¿i examenele dintr-un sistem educa¡ional<br />

func¡ional, implementarea unui management al calitå¡ii<br />

în învå¡åmântul liceal ¿i preliceal ¿i utilizarea eficientå a<br />

rezultatelor educa¡iei în procesul de consiliere a elevilor ¿i<br />

pårin¡ilor.<br />

Responsabilii Båncii Mondiale, precum ¿i ceilalti invita¡i<br />

stråini au admis cå o reformå în educa¡ie presupune „un proces<br />

indelungat, mari investi¡ii financiare, precum ¿i coeziune<br />

în administrarea strategiilor” ¿i au fost de accord cå urmåtoarele<br />

etape ale reformelor din educa¡ie trebuie så ¡inå cont<br />

de trei aspecte esen¡iale: - ini¡ierea unor parteneriate regionale<br />

active - promovarea în acest context regional a cazurilor<br />

de bune practici ¿i a experien¡elor de succes - stimularea ¿i<br />

sus¡inerea la nivel na¡ional (inclusiv din surse ¿i cu fonduri<br />

complementare) a acelor ini¡iative cu ¿anse de a fi generalizate.<br />

La lucrårile conferin¡ei de la Bucure¿ti au luat parte<br />

peste 200 de reprezentan¡i ai ministerelor educa¡iei, agen-<br />

¡iilor educa¡ionale, precum ¿i ai unor institu¡ii care coopereazå<br />

cu Banca Mondialå, din 28 de ¡åri din Europa, Asia<br />

Centralå ¿i SUA.<br />

Performan¡e remarcabile la matematicå…<br />

Lotul olimpic de matematicå al României a participat în<br />

perioada 5-9 mai 2004, la Plovdiv (Bulgaria), la edi¡ia cu<br />

numårul 21 a Olimpiadei Balcanice de Matematicå, unde a<br />

î<strong>nr</strong>egistrat performan¡e remarcabile: 6 medalii (douå de aur,<br />

trei de argint ¿i una de bronz) ¿i primul loc în clasamentul pe<br />

na¡iuni.<br />

Astfel, Andrei Negu¡ (clasa a XII-a) ¿i Gabriel Kreindler<br />

(clasa a XI-a), ambii de la Colegiul Na¡ional „Tudor Vianu”<br />

din Bucure¿ti, au ob¡inut punctaj maxim (40 de puncte din<br />

40 posibile) ¿i au intrat în posesia medaliilor de aur. Andrei<br />

Bogdan Ungureanu, elev în clasa a X-a, la Colegiul Na¡ional<br />

„Traian” Drobeta Turnu-Severin, Råzvan Dinu, elev în clasa<br />

a XII-a la Colegiul Na¡ional „Mihai Viteazul” Ploie¿ti ¿i<br />

Alexandru Ro¿oiu, elev în clasa a XI-a la Liceul Interna-<br />

¡ional de Informaticå Bucure¿ti au cucerit medalii de argint,<br />

iar Marius Pachi¡ariu, elev în clasa a X-a la Colegiul Na-<br />

¡ional Ia¿i a ob¡inut o medalie de bronz. Olimpiada Balcanicå<br />

de Matematicå (OBM) este un concurs regional, destinat<br />

elevilor din Albania, Bulgaria, Cipru, Grecia, Serbia-<br />

Muntenegru, Macedonia, Moldova, România ¿i Turcia, fiind<br />

organizat anual în una din aceste ¡åri.<br />

Fiecare ¡arå poate înscrie în concurs o echipå formatå din<br />

maximum 6 elevi din învå¡åmântul liceal a cåror vârstå nu<br />

depå¿e¿te 20 de ani. Valorile premiilor pe care MEC le acordå<br />

la sfâr¿itul fiecårui an calendaristic, premian¡ilor la olimpiadele<br />

balcanice sunt: 22 milioane lei – premiu special, 17<br />

milioane lei – premiul I, 13 milioane – premiul II, 8 milioane<br />

lei – premiul III ¿i 5 milioane lei – men¡iune. Cu acelea¿i<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 85


Ministere<br />

sume de bani sunt premia¡i profesorii care i-au pregåtit pe<br />

olimpicii români ¿i unitå¡ile din care ace¿tia provin.<br />

…¿i chimie<br />

Patru componen¡i ai lotului olimpic de chimie al României<br />

au participat în perioada 2-9 mai 2004, la Chi¿inåu<br />

(Republica Moldova), la a XXVIII-a edi¡ie a Olimpiadei<br />

Interna¡ionale de Chimie „Mendeleev”. Afla¡i pentru prima<br />

oarå la acest concurs, reprezentan¡ii României au ob¡inut trei<br />

medalii de argint ¿i una de bronz.<br />

Medaliile de argint au fost adjudecate de Alina Raluca<br />

Ene, elevå în clasa a XII-a la Colegiul Na¡ional „Fra¡ii Buze¿ti”<br />

din Craiova, Constantin Takacs, elev în clasa a XII-a<br />

la Liceul Teoretic „Simion Bårnu¡iu” din Drobeta Turnu-Severin,<br />

respectiv Nicolae Done, elev în clasa a XII-a la Colegiul<br />

Na¡ional „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Buzåu.<br />

Palmaresul delega¡iei noastre a fost întregit de Alexandra<br />

Velian, elevå în clasa a XII-a la Colegiul Na¡ional „Sfântul<br />

Sava” Bucure¿ti.<br />

La Olimpiada Interna¡ionalå de Chimie „Mendeleev” au<br />

participat 81 de concuren¡i din 14 ¡åri din Europa ¿i Asia.<br />

Vizita în România a domnului Jean Fournet,<br />

secretarul general adjunct al NATO<br />

pentru Diploma¡ie Publicå<br />

La invita¡ia Ministerului Educa¡iei ¿i Cercetårii, în dupåamiaza<br />

zilei de 11 mai 2004, domnul Jean Fournet, secretarul<br />

general adjunct al NATO pentru Diploma¡ie Publicå,<br />

inclusiv cercetare ¿i dezvoltare tehnologicå, a sus¡inut în<br />

Aula Bibliotecii Academiei Române un seminar cu tema<br />

„Cooperarea Euro-Atlanticå în ¿tiin¡å ¿i tehnologie”, în cadrul<br />

cåruia a prezentat noile direc¡ii ale Programului NATO<br />

„Securitate prin ¿tiin¡å”, respectiv cooperarea în domeniul<br />

¿tiin¡ei privind lupta împotriva terorismului ¿i cooperarea în<br />

domeniul ¿tiin¡ei privind contracararea altor amenin¡åri la<br />

adresa securitå¡ii. În cadrul seminarului a fost prezentat Programul<br />

Na¡ional de Cercetare pentru securitate, Secretarul<br />

General adjunct NATO apreciind contribu¡ia României, ca<br />

¡arå membrå NATO, la realizarea obiectivelor Alian¡ei.<br />

De asemenea, distinsul oaspete a men¡ionat o serie de<br />

realizåri ale unor institute române¿ti care au participat sau<br />

participå la Programul ¿tiin¡ific al NATO, prin proiecte precum<br />

„Impactul cutremurelor din regiunea Vrancea asupra<br />

securitå¡ii ora¿ului Bucure¿ti ¿i a altor zone urbane adiacente<br />

(modelarea mi¿cårii solului ¿i predic¡ia pe termen mediu)”<br />

sau „Supravegherea inunda¡iilor periculoase din România ¿i<br />

Ungaria folosind date preluate prin satelit”.<br />

86<br />

Ministerul Transporturilor,<br />

Construc¡iilor ¿i Turismului<br />

Vizita ministrului în jude¡ul Satu Mare<br />

Vineri, 7 mai 2004, Miron Mitrea, ministrul Transporturilor,<br />

Construc¡iilor ¿i Turismului, a fost prezent în jude¡ul<br />

Satu Mare.<br />

Cu aceastå ocazie, ministrul Miron Mitrea a avut o întâlnire<br />

la sediul Prefecturii cu reprezentan¡ii acestei institu¡ii,<br />

cu cei ai Consiliului Jude¡ean Satu Mare ¿i ai Primåriei municipiului.<br />

Aceastå întâlnire a avut drept scop discutarea proiectelor<br />

de modernizare a infrastructurii (rutiere ¿i feroviare)<br />

¿i a facilitå¡ilor turistice existente în zona Satu Mare.<br />

În cursul discu¡iei, reprezentan¡ii autoritå¡ilor locale au<br />

remarcat contribu¡ia deosebitå a MTCT la decongestionarea<br />

traficului greu, provenit mai ales din transporturi interna¡ionale<br />

de marfå, prin atribuirea sumei de 15 miliarde lei care a<br />

fost utilizatå pentru reabilitarea ¿oselelor ¿i drumurilor din<br />

zonå. Traficul greu a luat o amploare deosebitå, mai ales<br />

dupå deschiderea în urmå cu un an a våmii Petea, situatå pe<br />

teritoriul jude¡ului Satu Mare. Factorii responsabili au propus<br />

ministrului Mitrea construirea unui by-pass prin care så<br />

se realizeze efectiv decongestionarea traficului greu din<br />

zonå. Ministrul Mitrea a solicitat prezentarea unui studiu de<br />

fezabilitate pentru ca acest proiect så poatå fi pus pe lista<br />

celor promovate de minister începând de anul viitor. În ceea<br />

ce prive¿te dezvoltarea turismului în zonå, participan¡ilor la<br />

întâlnire le-au fost solicitate de cåtre ministrul Transporturilor,<br />

Construc¡iilor ¿i Turismului proiecte concrete pentru<br />

promovarea turismului în jude¡. Dupå desfå¿urarea acestei<br />

discu¡ii, ministrul Mitrea a vizitat vama Petea, în apropierea<br />

cåreia oficialitå¡ile locale i-au prezentat locul previzionat<br />

pentru construirea unui pod peste calea feratå care så asigure<br />

legåtura rutierå cu viitoarea centurå a ora¿ului Satu Mare.<br />

La conferin¡a de preså organizatå cu participarea ministrului<br />

Miron Mitrea a fost discutatå problema reabilitårii DN<br />

E81 Satu Mare - Carei – Oradea, la care lucrårile de reabilitare<br />

vor începe în cursul anului viitor, înså numai dupå ce se<br />

va gåsi o solu¡ie de finan¡are pentru aceste lucråri. Pânå la<br />

începerea reabilitårii, CNADNR va desfå¿ura în 2004 lucråri<br />

de repara¡ii pe acest drum, astfel încât så se poatå circula<br />

normal între localitå¡ile situate de-a lungul drumului men-<br />

¡ionat. În continuare, ministrul Mitrea a precizat cå urmeazå<br />

så fie efectuate repara¡ii capitale pe tronsonul de cale feratå<br />

Satu Mare – Baia Mare, astfel încât la sfâr¿itul lucrårilor de<br />

RK viteza normalå de circula¡ie så creascå pe acest tronson<br />

de la 50 km/h, cât este în prezent, la 80-100 km/h. În continuare,<br />

Miron Mitrea a vizitat sålile de sport ale ¿colilor generale<br />

<strong>nr</strong>. 14 „Avram Iancu” ¿i <strong>nr</strong>. 21 „Vasile Lucaciu” din municipiul<br />

Satu Mare, recent finalizate. Construc¡ia fiecårei<br />

dintre cele douå såli de sport a costat circa 18 miliarde lei.<br />

În finalul vizitei în jude¡ul Satu Mare, ministrul Transporturilor,<br />

Construc¡iilor ¿i Turismului a fost prezent în comuna<br />

Tur¡, unde a vizitat amplasamentul în pregåtire din<br />

Pia¡a Eroilor, bloc C47. Aici va fi construit prin ANL un<br />

bloc de locuin¡e pentru tineri destinate închirierii. Blocul va<br />

fi ridicat în regim de înål¡ime S+P+2E+M ¿i va con¡ine 40<br />

de locuin¡e destinate tinerilor. Valoarea investi¡iei pentru<br />

aceastå construc¡ie este de peste 23 miliarde de lei.<br />

Strategiile pe termen lung în domeniul<br />

construc¡iilor ¿i infrastructurii rutiere<br />

Reprezentan¡i ai Ministerului Transporturilor, Construc-<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Ministere<br />

¡iilor ¿i Turismului au prezentat sâbåtå, 8 mai, în cadrul unei<br />

mese rotunde organizate cu ocazia târgului ExpoConstruct,<br />

strategiile pe termen lung în domeniul construc¡iilor ¿i infrastructurii<br />

rutiere. Accentul a fost pus pe programele de construc¡ii<br />

de locuin¡e derulate de Agen¡ia Na¡ionalå pentru Locuin¡e,<br />

construc¡ii de såli de sport, program al Companiei<br />

Na¡ionale de Investi¡ii precum ¿i pe strategiile Companiei<br />

Na¡ionale de Autostråzi ¿i Drumuri Na¡ionale din România.<br />

Acesta a fost punctul de plecare al dezbaterilor, la care au<br />

participat ¿i reprezentan¡i ai firmelor din domeniu.<br />

Cunoa¿terea principalelor direc¡ii în aceste domenii este<br />

foarte importantå pentru pia¡a autohtonå deoarece le då posibilitatea<br />

producåtorilor, furnizorilor ¿i constructorilor så se<br />

adapteze cerin¡elor ¿i så gåseascå noi solu¡ii tehnice, care vor<br />

duce la cre¿terea calitå¡ii lucrårilor.<br />

De asemenea, este foarte important ca proiectan¡ii ¿i constructorii<br />

så cunoascå cele mai noi tehnici ¿i materiale<br />

apårute pentru a le putea folosi pe pia¡a româneascå.<br />

În aceastå idee, reprezentan¡ii ministerului au stabilit<br />

împreunå cu ceilal¡i participan¡i cå este nevoie de o colaborare<br />

mai strânså între to¡i cei implica¡i în domeniul construc¡iilor.<br />

Primul pas care va fi fåcut va fi organizarea unor<br />

întâlniri unde fiecare participant, fie cå este producåtor,<br />

furnizor, proiectant sau constructor så aibå posibilitatea de a-<br />

¿i prezenta produsele ¿i tehnicile de lucru, urmând ca cele<br />

mai bune solu¡ii så fie aplicate pentru construc¡ia de locuin¡e<br />

sau pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere.<br />

De asemenea, au fost dezbåtute ¿i noile posibilitå¡i de<br />

finan¡are a lucrårilor, cum ar fi parteneriatul public privat<br />

care func¡ioneazå deja în România, precum ¿i alte modele<br />

din ¡årile europene care pot fi adaptate pe pia¡a româneascå.<br />

Licita¡ie<br />

Compania Na¡ionalå Administra¡ia Porturilor Maritime<br />

SA Constan¡a a organizat luni, 10 mai 2004, licita¡ia pentru<br />

selectarea contractorului pentru obiectivul „Incinerator”,<br />

parte componentå a „Proiectului de Mediu ¿i Infrastructurå<br />

în Portul Constan¡a”. Au cumpårat documenta¡ia pentru licita¡ie<br />

¿ase firme: Facultative Technologies – UK, Guris Insaat<br />

Ve Muhendislik A.S. – Turcia, Heymo Ingenieria SA –<br />

Spania, Progesam-SIRI SpA – ITALIA, Seghers Keppel –<br />

Belgia ¿i VA Tech Wabag – Germania. Aståzi la licita¡ie s-au<br />

prezentat cu oferte urmåtoarele firme: Guris Insaat Ve Muhendislik<br />

A.S. – Turcia, Heymo Ingenieria SA – Spania,<br />

Progesam-SIRI SpA – Italia ¿i Seghers Keppel – Belgia, cu<br />

oferte între 2.339.425,25 euro (fårå TVA) ¿i 4.850.074 euro<br />

(fårå TVA).<br />

La licita¡ie a participat ¿i un reprezentant al Consultantului<br />

General al proiectului: OVM – ICCPET – Germania.<br />

Comisia de evaluare va analiza în perioada ce urmeazå<br />

atât ofertele tehnice, cât ¿i oferta de pre¡. Pentru îmbunåtå¡irea<br />

managementului de¿eurilor care trebuie incinerate, dupå<br />

analiza cantitå¡ilor de de¿euri, a legisla¡iei ¿i a deficien¡elor<br />

existente, s-a propus ca de¿eurile spitalice¿ti provenite din<br />

port ¿i municipiu, precum ¿i cele poten¡ial infectate provenite<br />

de la nave så se incinereze într-un incinerator ecologic.<br />

Astfel se va elimina pericolul poluårii ulterioare a mediului,<br />

prin ardere în aer liber (cum se procedeazå în prezent)<br />

¿i depozitarea resturilor rezultate dupå ardere la rampa de<br />

gunoi existentå, prin amestecarea cu celelalte de¿euri.<br />

Colectarea de¿eurilor spitalice¿ti ¿i a celor poten¡ial infectat<br />

de la nave se va face în containere speciale, care se vor<br />

dezinfecta dupå fiecare utilizare. Va exista posibilitatea cântåririi<br />

¿i monitorizårii de¿eurilor ce se vor incinera. Depozitarea<br />

de¿eurilor înainte de incinerare se va face într-un spa¡iu<br />

special amenajat în interiorul clådirii incineratorului.<br />

Totodatå, se vor asigura facilitå¡ile necesare spålårii containerelor,<br />

mijloacelor de transport ¿i pentru personalul care<br />

va lucra la incinerator. Proiectul constå în executarea lucrårilor<br />

de construc¡ii ¿i montajul echipamentului de incinerare.<br />

Incineratorul va avea o capacitate maximå de 432 tone/an<br />

de¿euri incinerate.<br />

Timpul anual de operare va fi de 1.680 ore, cu o capacitate<br />

de incinerare de 257 kg/orå. Capacitatea termicå maximå<br />

de combustie a de¿eurilor a incineratorului va fi de 6.300<br />

MJ/h. În procesul de incinerare de¿eurile vor fi tratate în mod<br />

corespunzåtor, în func¡ie de provenien¡a lor. Incineratorul va<br />

dispune de mai multe clådiri (administrativå, a incineratorului<br />

propriu-zis, de depozitare a containerelor ¿i pentru generatorul<br />

electric de urgen¡å), suprafa¡a construitå a clådirilor<br />

fiind de 892 m.p. Incineratorul va fi amplasat în imediata<br />

apropiere a noii rampe ecologice, astfel încât parte din utilitå¡i<br />

så fie folosite pentru ambele obiective.<br />

SNTFM “CFR Marfå” a achizi¡ionat<br />

noul program ERIC de calcul al tarifelor<br />

în traficul interna¡ional feroviar de mårfuri<br />

În aprilie 2004, SNTFM “CFR Marfå” a achizi¡ionat<br />

noul program ERIC al firmei Jerid, program de calcul al tarifelor<br />

în traficul interna¡ional feroviar de mårfuri. Acest program<br />

este de fapt forma actualizatå a programului PEPA,<br />

program utilizat de CFR Marfå încå din noiembrie 2002.<br />

Principalul avantaj al utilizårii acestuia constå în calcularea<br />

prin simpla accesare a tarifelor de vitrinå privind transportul<br />

feroviar de marfå în trafic interna¡ional pentru rela¡iile dintre<br />

România ¿i Italia, Austria, Polonia, Slovacia, Germania,<br />

Bulgaria, Turcia, Grecia, Iran, Macedonia, Siria ¿i Albania.<br />

De asemenea, noul program face posibil accesul rapid la<br />

lista restric¡iilor de trafic interna¡ional, la informa¡ii privind<br />

încadrarea mårfurilor, caracteristicile sta¡iilor, vagoanelor ¿i<br />

ale tipurilor de linie apar¡inând unor companii de transport<br />

feroviar de marfå din afara ¡årii. Noua versiune mai poate<br />

furniza ¿i distan¡ele kilometrice dintre sta¡ii apar¡inând altor<br />

administra¡ii de cale feratå.<br />

Toate aceste informa¡ii ¿i baze de date pe care ERIC le<br />

con¡ine sunt în permanen¡å actualizate. Prin utilizarea lor se<br />

urmåre¿te eficientizarea calculului tarifelor pentru traficul<br />

interna¡ional de mårfuri pe calea feratå. Prin achizi¡ia ¿i utilizarea<br />

acestui program de calcul al tarifelor în traficul interna¡ional<br />

de marfå, CFR Marfå vine în întâmpinarea nevoilor<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 87


Ministere<br />

pie¡ei, putându-le oferi clien¡ilor såi informa¡ii în timp util.<br />

Toate informa¡iile privind tarifele de vitrinå privind<br />

transportul feroviar de marfå în trafic interna¡ional pe rutele<br />

mai sus amintite se pot ob¡ine de la Serviciul Contracte<br />

Comerciale, din cadrul SNTFM “CFR Marfa”. Orice client<br />

poate trimite un fax la numårul 021/313.70.01 în care va<br />

men¡iona sta¡ia de expedi¡ie ¿i cea de destina¡ie, tipul ¿i cantitatea<br />

de marfå transportatå.<br />

88<br />

Tren experimental<br />

Compania Na¡ionalå de Cåi Ferate „CFR” S.A., împreunå<br />

cu administra¡iile feroviare din Germania, Austria, Ungaria,<br />

Bulgaria ¿i Turcia, au pus în circula¡ie un tren de marfå<br />

interna¡ional, experimental, destinat så verifice gradul de<br />

interoperabilitate dintre re¡elele de cale feratå din ¡årile central<br />

¿i est-europene. Trenul „Asia-Europa Express” a fost pus<br />

în circula¡ie în ora¿ul turcesc Halkali, cu destina¡ia Köln, urmând<br />

så stråbatå distan¡a de aproximativ 4.800 km ¿i cele 5<br />

grani¡e care despart ¡årile de pe parcurs într-un interval<br />

cuprins între 72 ¿i 96 ore, în perioada 9 – 13 mai 2004.<br />

Prin punerea în func¡iune a acestui tren experimental se<br />

urmåre¿te demonstrarea faptului cå pe acest parcurs este posibilå<br />

men¡inerea în circula¡ie a unei garnituri interna¡ionale<br />

fårå schimbarea locomotivelor ¿i cå acest mod de transport<br />

este mai rapid ¿i mai sigur decât cel rutier. În urma concluziilor<br />

stabilite de echipa tehnicå care înso¡e¿te trenul experimental,<br />

dupå un an de zile, în vara anului 2005, vor fi puse<br />

în circula¡ie primele curse regulate de marfå pe rela¡ia Halkali<br />

– Köln, cu o frecven¡å de un tren pe såptåmânå. „Participarea<br />

CFR la acest proiect interna¡ional se încrie în proiectele<br />

de dezvoltare a infrastructurii feroviare din România<br />

pe termen mediu ¿i lung, precum ¿i în cele de extindere a serviciilor<br />

prestate cåtre operatorii feroviari. În perioada urmåtoare<br />

exper¡ii din cadrul CFR vor conlucra cu omologii lor<br />

din cadrul celorlalte administra¡ii pentru armonizarea specifica¡iilor<br />

tehnice necesare punerii în circula¡ie a unui astfel<br />

de tren.<br />

Încurajarea transportului de marfå constituie pentru administra¡ia<br />

noastrå o prioritate, deoarece acesta constituie o<br />

surså importantå de venituri. Probabil aceste transport va<br />

servi, totodatå, ¿i ca bazå de studiu pentru stabilirea corectå<br />

a viitoarelor coridoare de transport de marfå pan-europene,<br />

preconizate de Uniunea Europeanå”, declarå Vasile Tulbure,<br />

director general al Companiei Na¡ionale de Cåi Ferate<br />

„CFR” S.A.<br />

Vizitå de promovare a ghidului turistic<br />

“Så descoperim România”<br />

În perioada 6 mai – 10 mai 2004, o delega¡ie formatå din<br />

12 jurnali¿ti francezi, elve¡ieni ¿i belgieni, 4 reprezentan¡i ai<br />

editurii Hachette ¿i 3 librari s-a aflat în România pentru o<br />

vizitå de promovare a ghidului turistic “Så descoperim România”<br />

din colec¡ia „Bleu Evasion” a editurii Hachette. Printre<br />

ace¿tia s-au aflat doamnele Cécile Boyer ¿i Dominique<br />

Nouvel din partea editurii Hachette ¿i autorul acestui ghid,<br />

domnul Bernard Houliat. „Consider cå este o idee excelentå<br />

ca jurnali¿tii ¿i editorii Hachette Livre så cunoascå România<br />

la ea acaså pentru a se convinge cå autorul ghidului Hachette<br />

nu a exagerat cu nimic prezentând România ca pe o destina¡ie<br />

turisticå de excep¡ie, o ¡arå ospitalierå cu tradi¡ii ¿i obiceiuri<br />

bine conservate. Ghidul “Så descoperim România”<br />

din colec¡ia „Bleu Evasion” a editurii Hachette este o apari-<br />

¡ie editorialå realizatå în edi¡ie trilingvå (englezå, francezå,<br />

germanå) care a fost lansatå la Paris la începutul såptåmânii<br />

trecute, bucurându-se de un deosebit succes. Lansarea acestui<br />

ghid practic ¿i ilustrat va fi înso¡itå de o campanie de publicitate<br />

¿i de afi¿aj în câteva dintre cele mai importante publica¡ii<br />

din Fran¡a. În perioada urmåtoare vor fi lansate ¿i<br />

edi¡iile în limbile englezå ¿i germanå”, a declarat domnul<br />

Nicu Rådulescu, pre¿edintele Autoritå¡ii Na¡ionale pentru<br />

Turism din cadrul Ministerului Transporturilor, Construc¡iilor<br />

¿i Turismului. Pe parcursul celor 5 zile ale vizitei, componen¡ii<br />

delega¡iei au vizitat zone pitore¿ti din diverse regiuni<br />

ale ¡årii. „Am fost încânta¡i de ceea ce am våzut aici, ¿i<br />

credem cå ghidul „Blue Evasion” a surprins bine cele mai interesante<br />

locuri care trebuie neapårat vizitate de turi¿ti în<br />

zonele prin care am fost ¿i noi în ultimele zile. Ne-am convins<br />

la fa¡a locului cå în România turi¿tii au ce descoperi ¿i<br />

am fost deosebit de plåcut surprin¿i de ospitalitatea ¿i prietenia<br />

oamenilor, de vechimea vestigiilor istorice ¿i tradi¡iilor<br />

populare ¿i de diversitatea culturalå a zonelor vizitate”, a declarat<br />

Cécile Boyer, directoarea editurii «Hachette Livre».<br />

Vizita ministrului la Bråila<br />

„Am vizitat aståzi Târgul de oferte educa¡ionale, unde<br />

am våzut cå Bråila este un ora¿ tânår, plin de sete de<br />

cunoa¿tere ¿i cu o ofertå educa¡ionalå pe måsurå. Am våzut<br />

cå sunt 30 de licee ¿i grupuri ¿colare care se prezintå în fa¡a<br />

tinerilor cu solu¡ii moderne privind pregåtirea, adaptate pie¡ii<br />

actuale. Inaugurarea a douå såli de sport, primele din cele 8<br />

care vor fi gata în jude¡ul Bråila pânå la sfâr¿itul anului, îmi<br />

confirmå speran¡a cå nu peste mult timp fiecare ¿coalå ¿i<br />

grup ¿colar va avea propria salå de sport. În acest fel putem<br />

ajuta copiii din aceastå nouå genera¡ie så creascå mai<br />

frumo¿i ¿i mai sånåto¿i” a declarat miercuri, 12 mai, la<br />

Bråila, Miron Mitrea. Ministrul transporturilor, Construc-<br />

¡iilor ¿i Turismului, prezent în municipiul Bråila, unde a vizitat<br />

Târgul de oferte educa¡ionale ¿i Biblioteca Jude¡eanå.<br />

Aceastå institu¡ie a fost reabilitatå ¿i informatizatå prin intermediul<br />

programului RICOP. În continuare, ministrul Miron<br />

Mitrea a vizitat amplasamentul din str. Buzåului ¿i cartierul<br />

ANL Bråili¡a. Pe amplasamentul din str. Buzåului se construiesc<br />

51 de locuin¡e în proprietate prin Ordonan¡a <strong>19</strong>, din<br />

care sunt finalizate ¿i urmeazå så fie predate beneficiarilor<br />

un numår de 32 apartamente situate în blocul B 32.<br />

Pe amplasamentul din cartierul Bråili¡a au fost recep¡ionate<br />

pânå în prezent 104 locuin¡e destinate tinerilor. Blocurile<br />

situate pe acest amplasament au un regim de înål¡ime<br />

P+3E, valoarea investi¡iei ridicându-se la aproximativ 60<br />

miliarde lei. În programul „Locuin¡e pentru tineri, destinate<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Ministere<br />

închirierii” au fost finalizate în jude¡ul Bråila 232 de apartamente,<br />

alte 200 locuin¡e fiind în execu¡ie. Ministrul Miron<br />

Mitrea a participat ¿i la inaugurarea sålilor de sport de la<br />

Grupul ¿colar „Anghel Saligny” ¿i Colegiul Na¡ional „Gh.<br />

M. Murgoci”. Construc¡ia sålii de sport a Grupului ¿colar<br />

„Anghel Saligny” a costat 17,5 miliarde lei, iar investi¡ia<br />

pentru sala Colegiului Na¡ional „Gh. M. Murgoci” s-a ridicat<br />

la 15,5 miliarde lei. Acestea sunt primele douå såli de<br />

sport finalizate în jude¡ul Bråila din totalul celor 8 care vor fi<br />

terminate pânå la sfâr¿itul anului în acest jude¡.<br />

Memorandum româno-chinez<br />

Joi, 13 mai 2004, la sediul MTCT a avut loc semnarea<br />

Memorandumului de În¡elegere între Ministerul Transporturilor,<br />

Construc¡iilor ¿i Turismului din România ¿i Ministerul<br />

Comunica¡iilor din Republica Popularå Chinezå privind<br />

cooperarea în domeniul transporturilor rutiere, maritime<br />

¿i pe cåile navigabile interioare ¿i a construc¡iei de infrastructuri<br />

asociate. Din partea românå, Memorandumul a<br />

fost semnat de doamna Ileana Tureanu, secretar de stat în<br />

MTCT, iar din partea chinezå de cåtre Feng Zhenglin, ministru<br />

adjunct în cadrul Ministerului chinez al Comunica¡iilor.<br />

La ceremonie a fost prezent ¿i Ambasadorul Republicii<br />

Chineze la Bucure¿ti, Xu Jian. În cursul anului 2003, colaborarea<br />

cu R.P. Chinezå în toate domeniile de activitate a<br />

cunoscut o accelerare deosebitå. Semnarea memorandumului<br />

men¡ionat reprezintå încununarea eforturilor depuse de<br />

partea românå prin MTCT în direc¡ia intensificårii cooperårii<br />

cu partea chinezå, în conformitate cu obiectivele strategiei<br />

na¡ionale, sub aspectul armonizårii cadrului juridic al<br />

cooperårii bilaterale ¿i având în vedere dinamica dezvoltårii<br />

rela¡iilor politice ¿i economice bilaterale. Prin acest Memorandum,<br />

pår¡ile se angajeazå så coopereze, în conformitate<br />

cu legile ¿i reglementårile lor na¡ionale, în urmåtoarele<br />

domenii de activitate: a. Construc¡ia infrastructurii rutiere, în<br />

mod special a autostråzilor ¿i a podurilor cu deschidere largå,<br />

precum ¿i a infrastructurii portuare ¿i de transport pe cåile<br />

navigabile interioare; b. Planificarea ¿i administrarea infrastructurii<br />

rutiere, în mod special a autostråzilor, precum ¿i a<br />

infrastructurii portuare ¿i de transport pe cåile navigabile<br />

interioare; c. Transport rutier ¿i pe cåi navigabile; d. ¿tiin¡å,<br />

tehnologie ¿i educa¡ie cu aplicabilitate la transporturile rutiere,<br />

în special la autostråzi, precum ¿i la transporturile maritime<br />

¿i pe cåi navigabile ¿i a construc¡iei de infrastructuri<br />

asociate.<br />

Formele prin care se inten¡ioneazå realizarea acestei<br />

cooperåri sunt urmåtoarele: - consultåri la nivel de exper¡i<br />

asupra aspectelor specifice ale cooperårii, la cererea Pår¡ilor;<br />

- organizarea reciprocå de vizite de lucru; - organizarea<br />

schimburilor tehnice prin organizarea unor grupuri de lucru<br />

comune; - schimb gratuit de materiale tehnice relevante ¿i<br />

informa¡ii privind politici, legi ¿i reglementåri; - furnizarea<br />

reciprocå de informa¡ii privind proiectele de construc¡ie de<br />

infrastructuri de transport în propriile lor ¡åri; - asigurarea de<br />

asisten¡å pentru întreprinderile din cealaltå ¡arå sau întreprinderile<br />

din ambele ¡åri pentru a participa singure sau în<br />

asociere în proiectele de infrastructurå de transport în una<br />

din ¡åri în conformitate cu legisla¡ia ¿i reglementårile na-<br />

¡ionale ale acesteia; - asigurarea de asisten¡å pentru institutele<br />

¿tiin¡ifice ¿i de cercetare relevante din ambele ¡åri în<br />

vederea realizårii cooperårii în diferite forme, inclusiv cercetarea<br />

în comun.<br />

Noi såli de sport în Capitalå<br />

„La ora actualå avem avem 60 de såli de sport care<br />

urmeazå så fie recep¡ionate în aceastå lunå. Programul<br />

merge foarte bine. În Bucure¿ti sunt 36 care vor fi terminate.<br />

Avem 12 recep¡ionate, sunt încå 24 în execu¡ie, dintre care<br />

patru le vom recep¡iona luna aceasta. Mergem foarte bine cu<br />

programul de såli de sport în toatå ¡ara ¿i cred cå este un program<br />

care ¿i-a dovedit utilitatea. Am promis în campania din<br />

2000 cå vom face 400 de såli de sport, pânå la sfâr¿itul anului<br />

vom da în folosin¡å cel pu¡in 420 în toatå ¡ara”, a declarat<br />

ministrul Transporturilor, Construc¡iilor ¿i Turismului,<br />

Miron Mitrea, prezent la inaugurarea a douå noi såli de sport<br />

în Capitalå. De aståzi, copiii de la ªcolile Generale <strong>nr</strong>. 174<br />

(Str. Ro¿ia Montanå <strong>nr</strong>. 41, sector 6) ¿i <strong>nr</strong>. <strong>19</strong>5 (Str. Lunca<br />

Bradului <strong>nr</strong>. 2, sector 3) vor avea såli de sport moderne unde<br />

se vor desfå¿ura orele de educa¡ie fizicå. Investi¡iile se ridicå<br />

la 15 miliarde de lei, respectiv 14,3 miliarde. Miron Mitrea a<br />

verificat aståzi ¿i stadiul lucrårilor la sålile de sport de la<br />

Liceul teoretic „Aurel Vlaicu” din Str. Stefan Ludwig Roth<br />

<strong>nr</strong>. 1, sector 1 ¿i de la ªcoala Generalå <strong>nr</strong>. 45 (Liceul Caragiale),<br />

din Str. Roma, sector 1. Investi¡iile pentru fiecare dintre<br />

aceste såli de sport se ridicå la 18 miliarde de lei.<br />

Licita¡ie<br />

În perioada 11-12 mai 2004, la sediul Bursei Române de<br />

Mårfuri a avut loc licita¡ia publicå privind închirierea<br />

sec¡iunilor de cale feratå neinteroperabilå din cadrul re¡elei<br />

feroviare din România. Licita¡ia s-a desfå¿urat în baza Hotårârii<br />

de Guvern <strong>nr</strong>. 27/2004 privind gestionarea infrastructurii<br />

¿i operarea transportului de cålåtori ¿i marfå pe sec¡iile<br />

neinteroperabile. Documenta¡ia de licita¡ie a fost achizi¡ionatå<br />

de 25 societå¡i comerciale, 13 dintre acestea depunând<br />

documentele de participare pentru 27 de sec¡ii însumând<br />

aproximativ 700 de km. În urma licita¡iei desfå¿urate prin<br />

procedura licita¡ie deschiså cu strigare au fost adjudecate 25<br />

de sec¡ii, însumând 660 km la o valoare totalå de 9,14 miliarde<br />

lei, cu 800 de milioane lei mai mult decât suma solicitatå<br />

prin anun¡urile de licita¡ie.<br />

Autoritatea pentru<br />

Valorificarea Activelor Statului<br />

¥ntâlnire AVAS – Standard & Poor’s<br />

Vineri, 7 mai, conducerea Autoritå¡ii pentru Valorificarea<br />

Activelor Statului (AVAS), reprezentatå de domnul<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 89


Ministere<br />

Victor Dumitriu s-a întâlnit la sediul AVAS cu o delega¡ie a<br />

agen¡iei Standard & Poor’s care a solicitat o serie de informa¡ii<br />

economice privind activitatea noii institu¡ii, necesare<br />

acordårii ratingului de ¡arå pentru România. Reprezentan¡ii<br />

Standard & Poor’s s-au interesat de stadiul privatizårii<br />

Båncii Comerciale Române, precum ¿i de situa¡ia trecerii în<br />

proprietate privatå a celor <strong>19</strong> societå¡i cuprinse în acordul<br />

încheiat cu Fondul Monetar Interna¡ional.<br />

Astfel, în data de 26 septembrie 2003, a fost încheiat contractul<br />

cu BERD ¿i IFC pentru pachetul de 25% plus douå<br />

ac¡iuni din capitalul BCR, tranzac¡ionate pentru 222 milioane<br />

dolari, sumå care va fi plåtitå pânå la sfâr¿itul lunii mai.<br />

În data de 30 aprilie a fost încheiatå cea de a doua etapå a privatizårii<br />

båncii, ¿i anume vânzarea cåtre Asocia¡ia Salaria¡ilor<br />

din Banca Comercialå Românå a unui pachet de pânå 8%<br />

din ac¡iunile de¡inute de stat. În ceea ce prive¿te stadiul trecerii<br />

în proprietate privatå a celor <strong>19</strong> societå¡i cuprinse în<br />

acordul încheiat cu Fondul Monetar Interna¡ional, situa¡ia<br />

este urmåtoarea: În cadrul PSAL I, în portofoliul AVAS mai<br />

existå doar douå societå¡i pentru care trebuie ini¡iate procedurile<br />

de privatizare: S.C. Electroputere S.A. Craiova ¿i S.C.<br />

UZTEL S.A. Ploie¿ti. Pentru S.C. Exfor S.A. Bucure¿ti a<br />

fost publicat deja anun¡ul de privatizare, iar data limitå pentru<br />

depunerea ofertelor a fost stabilitå pentru 27 mai. În cazul<br />

S.C. Griro S.A. Bucure¿ti se negociazå cu patru poten¡iali<br />

investitori care au depus oferte, iar pentru S.C. Rulmentul<br />

S.A. Bra¿ov urmeazå så fie semnat actul de cesiune cåtre<br />

SIF, în compensa¡ie pentru pachetul de¡inut de acesta la S.C.<br />

Tractorul S.A. Din programul PSAL II, AVAS mai are în<br />

portofoliu doar douå societå¡i comerciale - S.C. Metalurgica<br />

S.A. Aiud ¿i S.C. Caromet S.A. Caransebe¿ - pentru care în<br />

prezent se poartå negocieri cu investitorii interesa¡i.<br />

¥n ceea ce prive¿te celelalte 11 societå¡i din portofoliul<br />

AVAS cu peste 1000 de angaja¡i, lucrurile stau dupå cum<br />

urmeazå:<br />

• O societate (S.C. ICMRS S.A. Gala¡i) în negociere cu<br />

doi poten¡iali investitori;<br />

• Douå societå¡i (S.C. SEVERNAV S.A. Drobeta Turnu<br />

Severin ¿i S.C. GES S.A. Bolde¿ti-Scåieni) pentru care<br />

anun¡ul de privatizare urmeazå så fie publicat / republicat;<br />

• O societate aflatå în perioada de depunere de oferte –<br />

S.A. Aversa S.A. Bucure¿ti;<br />

• ªapte societå¡i aflate în procedurå de lichidare voluntarå<br />

– S.C. Rocar S.A. Bucure¿ti, S.C. IAIFO S.A. Zalåu,<br />

S.C. CUG S.A. Cluj, S.C. BRAFOR S.A. Bra¿ov, S.C.<br />

Turnu S.A. Turnu Mågurele, S.C. Ampelum S.A. Zlatna,<br />

S.C. Republica S.A. Bucure¿ti.<br />

• O societate, S.C. Oltchim Râmnicu Vâlcea, a fost<br />

transferatå la Ministerul Economiei ¿i Comer¡ului.<br />

90<br />

Plata salariilor restan¡e<br />

pentru fo¿tii angaja¡i ai Republica<br />

Din dispozi¡ia pre¿edintelui AVAS, Mircea Ursache,<br />

luni, 10 mai, în termenul prevåzut de legisla¡ia în vigoare,<br />

administratorul special al Republica a fost mandatat så încheie<br />

cu reprezentan¡ii fo¿tilor angaja¡i contractul de dare în<br />

platå a activelor pentru achitarea în regim de urgen¡å a drepturilor<br />

salariale restante.<br />

Totodatå, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului<br />

considerå cå måsura a fost luatå în cel mai scurt timp<br />

posibil, cu respectarea legii, motiv pentru care apreciazå cå<br />

protestele sindicale au fost nejustificate. AVAS considerå<br />

suspecte presiunile sindicale pentru eludarea cadrului legislativ,<br />

în condi¡iile în care fo¿tii salaria¡i ai S.C. Republica<br />

S.A. afla¡i în greva foamei beneficiazå lunar, în conformitate<br />

cu prevederile OUG 8/2003, de un venit de completare în<br />

sumå de 4.700.000 lei net.<br />

Reamintim totodatå cå motivul pentru care fo¿tii angaja¡i<br />

se aflå în prezent în greva foamei îl reprezintå plata unor<br />

salarii restante din perioada 2001-2002, salarii pentru care<br />

instan¡a judecåtoreascå a dispus sechestru asiguratoriu<br />

asupra unor active ale S.C.Republica S.A.<br />

Subliniem cå, în perioada men¡ionatå, societatea a fost<br />

închiså opera¡ional, adicå nu a lucrat, iar angaja¡ii s-au aflat<br />

în ¿omaj tehnic.<br />

Conform legii, în aceastå perioadå, ar fi trebuit så beneficieze<br />

de o sumå reprezentând 75% din salariu lunar. Pentru<br />

cå la acel moment societatea se afla într-o situa¡ie economico-financiarå<br />

dezastruoaså, salaria¡ii nu au primit veniturile<br />

aferente perioadei de ¿omaj tehnic.<br />

Decizia de lichidare voluntarå a S.C. Republica S.A.<br />

Bucure¿ti este singura op¡iune existentå în acest moment<br />

prin care se poate asigura recuperarea salariilor restante ale<br />

actualilor ¿i fo¿tilor angaja¡i ai societå¡ii, precum ¿i salvarea<br />

nucleului productiv al acesteia.<br />

Aceastå måsurå a fost luatå nu pentru a amâna plata<br />

salariilor restante, ci tocmai în vederea accelerårii acestui<br />

proces ¿i a respectårii prevederilor legale.<br />

În concluzie, AVAS considerå cå, atât timp cât existå o<br />

hotårâre judecåtoreascå ce garanteazå plata salariilor revendicate<br />

de angaja¡ii Republica, aceste proteste care încearcå så<br />

impunå termene limitå fårå temei legal sunt nejustificate, cu<br />

atât mai mult cu cât salaria¡ii au un venit lunar comparabil cu<br />

salariul mediu pe economie, iar drepturile ce li se cuvin pentru<br />

perioada de ¿omaj tehnic vor fi primite în condi¡iile legii<br />

odatå cu aplicarea contractului de dare în platå.<br />

AVAS råspunde criticilor<br />

domnului Radu Sârbu<br />

Ca råspuns la declara¡iile domnului Radu Sârbu cu privire<br />

la activitatea de privatizare desfå¿uratå de fosta Autoritate<br />

pentru Privatizare ¿i Administrarea Participa¡iilor Statului,<br />

precum ¿i la misiunea institu¡iei nou create, Autoritatea<br />

pentru Valorificarea Activelor Statului precizeazå urmåtoarele:<br />

Autoritatea pentru Privatizare ¿i-a încheiat activitatea<br />

tocmai pentru faptul cå a reu¿it så finalizeze procesul de privatizare<br />

a portofoliului propriu. Gigan¡i industriali precum<br />

SIDEX Gala¡i, COS Târgovi¿te, Roman Bra¿ov sau Siderurgica<br />

Hunedoara, a cåror trecere în proprietate privatå a fost<br />

amânatå nejustificat de absolut toate guvernele care s-au suc-<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Ministere<br />

cedat dupå <strong>19</strong>89, au fost privatiza¡i cu succes de fosta<br />

APAPS. Astfel, în portofoliul AVAS se mai aflå în prezent<br />

mai pu¡in de 1% din totalul capitalului social din România.<br />

În ceea ce prive¿te „calitatea” contractelor de privatizare<br />

încheiate în perioada <strong>19</strong>96-2000 de cåtre FPS, sub conducerea<br />

domnului Radu Sârbu, aceasta a dus la e¿ecuri råsunåtoare,<br />

precum cele de la TEPRO Ia¿i, Combinatul Siderurgic<br />

Re¿i¡A sau Petrotub Roman, care din påcate au avut consecin¡e<br />

economice ¿i sociale extrem de grave. APAPS a avut<br />

astfel dificila misiune nu numai de a privatiza portofoliul<br />

propriu, ci ¿i de a repara gre¿elile FPS, reprivatizând aceste<br />

societå¡i, aflate într-o situa¡ie economico-financiarå dezastruoaså,<br />

cu datorii de mii de miliarde.<br />

Referitor la a¿a-zisele derogåri de la legisla¡ia privatizårii,<br />

precizåm cå toate contractele de privatizare semnate<br />

de APAPS au fost încheiate în baza prevederilor Legii 137/<br />

2002 privind unele måsuri de accelerare a privatizårii, ordonan¡e<br />

de urgen¡å nefiind necesare decât în cazul unor societå¡i<br />

a cåror situa¡ie nu permitea trecerea lor în proprietate privatå<br />

exclusiv pe baza legisla¡iei existente.<br />

Cu privire la opinia domnului Radu Sârbu despre institu¡ia<br />

nou-creatå ¿i misiunea acesteia, conducerea AVAS î¿i<br />

rezervå dreptul de a accepta sfaturi doar de la cei care au<br />

dovedit performan¡å în activitatea de privatizare ¿i valorificare<br />

¿i care au avut curajul de a-¿i asuma responsabilitatea<br />

pentru activitatea desfå¿uratå.<br />

Domnul Radu Sârbu, care nu a semnat nici un contract de<br />

privatizare, în calitatea sa de pre¿edinte al fostului Fond al<br />

Proprietå¡ii de Stat, nu se înscrie printre ace¿tia.<br />

7,38 miliarde lei din vânzarea pe burså<br />

a unui pachet de ac¡iuni de 16,869%<br />

Miercuri, 12 mai, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor<br />

Statului ob¡inut 7,38 miliarde lei din vânzarea pe Bursa<br />

Electronicå RASDAQ a unui pachet minoritar de ac¡iuni al<br />

S.C. Legume Fructe Militari S.A. Bucure¿ti.<br />

Men¡ionåm cå AVAS a oferit spre vânzare prin metoda<br />

licita¡iei electronice un numår de 177.790 ac¡iuni, reprezentând<br />

16,869% din capitalul social al S.C. Legume Fructe<br />

Militari S.A.<br />

De la începutul anului în curs, Direc¡ia Tranzac¡ii Speciale<br />

din cadrul Autoritå¡ii a vândut prin metode specifice<br />

pie¡ei de capital 32 de pachete minoritare de ac¡iuni. Valoarea<br />

totalå netå încasatå de A.V.A.S. în urma vânzårii acestor<br />

pachete de ac¡iuni este de peste 68 miliarde lei.<br />

Ministerul Justi¡iei<br />

Manifestare cu prilejul Zilei Europei<br />

Vineri, 7 mai 2004, doamna Simona Maya Teodoroiu,<br />

secretar de stat, a participat, la Casa Titulescu, la reuniunea<br />

publicå organizatå de Funda¡ia Europeanå Titulescu împreunå<br />

cu Asocia¡ia de Drept Interna¡ional ¿i Rela¡ii Interna¡ionale,<br />

cu ocazia Zilei Europei.<br />

La manifestare au mai participat ¿eful misiunii diplomatice<br />

a Irlandei la Bucure¿ti, domnul Brian McElduff, însårcinat<br />

cu afaceri, ¿i alte personalitå¡i ale vie¡ii publice ¿i politice.<br />

În cadrul reuniunii, doamna secretar de stat Simona<br />

Maya Teodoroiu a sus¡inut o alocu¡iune cu tema „Asimilarea<br />

standardelor europene în domeniul normativ”, fåcând o evaluare<br />

a stadiului transpunerii ¿i aplicårii de cåtre România a<br />

normelor europene în domeniul cooperårii judiciare interna¡ionale<br />

¿i combaterii criminalitå¡ii organizate. A fost reafirmatå<br />

voin¡a fermå a Guvernului român de a lua toate<br />

måsurile necesare, în vederea integrårii în spa¡iul de libertate,<br />

securitate ¿i de justi¡ie al Uniunii Europene.<br />

A fost subliniat faptul cå ¡ara noastrå a ratificat cea mai<br />

mare parte a instrumentelor privind cooperarea judiciarå ce<br />

fac parte din acquis-ul comunitar ¿i a luat, totodatå, måsuri<br />

legislative ¿i institu¡ionale, pentru facilitarea aplicårii acestora.<br />

Doamna Simona Maya Teodoroiu a insistat asupra necesitå¡ii<br />

formårii continue a magistra¡ilor pentru a face fa¡å<br />

noilor provocåri privind aplicarea instrumentelor comunitare<br />

¿i, în acest sens, a eviden¡iat rolul <strong>Institutul</strong>ui Na¡ional al<br />

Magistraturii ¿i rolul re¡elelor de magistra¡i.<br />

Doamna secretar de stat a prezentat, în continuare, proiectul<br />

noii legi privind cooperarea judiciarå interna¡ionalå în<br />

materie penalå, ce va reglementa într-un context mai larg ¿i<br />

de o manierå concertatå aspectele specifice dreptului interna¡ional<br />

penal, înlocuind actele normative adoptate în anul<br />

2001 în aceastå materie. Legea va fi armonizatå cu dispozi¡iile<br />

Conven¡iei Uniunii Europene privind asisten¡a judiciarå<br />

în materie penalå din 29 mai 2000, cu decizia-cadru din<br />

13 iunie 2002 privind echipele comune de anchetå ¿i cu instrumentele<br />

comunitare privind procedurile simplificate de<br />

extrådare. De asemenea, noul act normativ va asigura transpunerea,<br />

de la data aderårii, a deciziei-cadru din 13 iunie<br />

2002 privind mandatul european de arestare ¿i procedurile<br />

de predare între statele membre.<br />

Reuniunea Comitetului Executiv<br />

al Uniunii Interna¡ionale a Notariatului Latin<br />

Domnul Claudiu Seucan, secretar de stat la Ministerul<br />

Justi¡iei a participat sâmbåtå, 8 mai 2004, la Reuniunea<br />

Comitetului Executiv al Uniunii Interna¡ionale a Notariatului<br />

Latin (UINL).<br />

În deschiderea acestei reuniuni, domnul Claudiu Seucan<br />

a ¡inut o scurtå alocu¡iune, prin care a salutat prezen¡a la<br />

Bucure¿ti a pre¿edintelui UINL, domnul Francisco Arias,<br />

precum ¿i a altor personalitå¡i de marcå, invitate la aceasta<br />

reuniune.<br />

Domnul Seucan a subliniat eforturile si måsurile luate de<br />

Guvern în ultima perioadå în vederea finalizårii reformei<br />

justi¡iei române¿ti, notarii realizând deja mari pa¿i pentru<br />

alinierea profesiei lor la standardele europene. De asemenea,<br />

a fost afirmat sprijinul Ministerului Justi¡iei pentru derularea<br />

de cåtre Uniunea Na¡ionalå a Notarilor din România a unor<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 91


Ministere<br />

programe de cooperare interna¡ionala, în diverse domenii<br />

specifice ce vizeazå organizarea profesiei, informatizarea<br />

procedurilor notariale, protec¡ia cetå¡eanului care apeleazå la<br />

serviciile notariale.<br />

A fost subliniat de cåtre domnul secretar de stat Claudiu<br />

Seucan faptul cå, odatå cu eforturile depuse de statul român<br />

pe calea integrårii europene, Uniunea Na¡ionalå a Notarilor<br />

Publici din România a efectuat demersuri ¿i a ob¡inut statutul<br />

de membru observator în cadrul Conferin¡ei Notariatelor<br />

din Uniunea Europeanå ¿i al Comisiei de Afaceri ale Uniunii<br />

Europene, organism preocupat de studiul ¿i monitorizarea<br />

legisla¡iilor europene incidente în profesie, în scopul armonizårii<br />

acestora; toate aceste realitå¡i reprezintå garan¡ii ale<br />

autonomiei func¡iei pe care o îndepline¿te notarul public.<br />

Uniunea Interna¡ionalå a Notariatului Latin este o organiza¡ie<br />

interna¡ionala, înfiin¡atå in anul <strong>19</strong>48, care reune¿te<br />

peste 70 de state de pe 5 continente, cu sisteme juridice de<br />

inspira¡ie latinå. Aceasta organiza¡ie are reprezentan¡i permanen¡i<br />

în Parlamentul European precum ¿i în Consiliul<br />

Europei.<br />

92<br />

Regulament aprobat<br />

Ministrul justi¡iei, domnul Cristian Diaconescu, a aprobat<br />

Regulamentul privind distribuirea aleatorie a dosarelor în<br />

cadrul judecåtoriilor, tribunalelor ¿i cur¡ilor de apel.<br />

Adoptarea sistemului aleatoriu ca modalitate de repartizare<br />

a cauzelor constituie o componentå esen¡ialå pentru modernizarea<br />

¿i îmbunåtå¡irea performan¡elor justi¡iei. Aceastå<br />

måsurå urmåre¿te cre¿terea transparen¡ei actului de justi¡ie ¿i<br />

se înscrie în demersurile de îmbunåtå¡ire a mecanismelor<br />

administrative ¿i corectarea deficien¡elor birocratice care<br />

måresc nivelul perceput al corup¡iei.<br />

Începând cu data de 1 septembrie 2004, repartizarea cauzelor<br />

pe complete în cadrul judecåtoriilor, tribunalelor ¿i<br />

cur¡ilor de apel se va realiza dupå criteriul alfabetic. În<br />

esen¡å, noul sistem presupune alocarea cauzelor judiciare pe<br />

complete în raport de prima literå a numelui pår¡ii care sesizeazå<br />

instan¡a - în materie civilå, comercialå, de contencios<br />

administrativ, în litigiile de muncå.<br />

În materie penalå, regula o reprezintå distribuirea dosarelor<br />

în func¡ie de prima literå a numelui inculpatului.<br />

Excep¡ie fac acele cauze în care sesizarea instan¡ei se realizeazå<br />

la plângerea prealabilå a pår¡ii våtåmate (ex.: infrac-<br />

¡iuni contra demnitå¡ii, lovire sau alte violen¡e, abuz de încredere<br />

etc.), precum ¿i plângerile împotriva rezolu¡iilor sau<br />

ordonan¡elor procurorului de netrimitere în judecatå. În<br />

aceastå situa¡ie, distribuirea se va realiza în raport de prima<br />

literå a numelui pår¡ii care sesizeazå instan¡a.<br />

În cazul în care sesizarea instan¡ei este fåcutå de mai<br />

multe pår¡i sau când existå mai mul¡i inculpa¡i, cauza se<br />

repartizeazå dupå numele pår¡ii care a sesizat instan¡a sau al<br />

inculpatului, alegându-se numele a cårui ini¡ialå este prima<br />

în ordine alfabeticå. În privin¡a persoanelor juridice, cauza se<br />

va repartiza în func¡ie de prima literå a numelui stråzii unde<br />

persoana juridicå î¿i are sediul.<br />

Alocarea literelor pe complete se va realiza anual de cåtre<br />

pre¿edin¡ii judecåtoriilor, iar la tribunale ¿i cur¡i de apel de<br />

cåtre pre¿edin¡ii de sec¡ii.<br />

Repartizarea aleatorie va reveni judecåtorului de serviciu,<br />

pre¿edintele judecåtoriei distribuind cauzele în care sesizarea<br />

instan¡ei se face prin rechizitoriu. Cauzele de competen¡a<br />

tribunalelor ¿i cur¡ilor de apel vor fi împår¡ite de cåtre<br />

pre¿edin¡ii de sec¡ii.<br />

Vizitå de lucru în Regatul ºårilor de Jos<br />

Ministrul Justi¡iei, domnul Cristian Diaconescu, a efectuat<br />

în perioada 10 – 11 mai 2004 o vizitå de lucru în Regatul<br />

¡årilor de Jos în vederea unor consultåri cu omologul såu<br />

olandez, domnul Piet Hein Donner. Convorbirile cu ministrul<br />

olandez al justi¡iei s-au concentrat pe procesul de aderare<br />

a României la Uniunea Europeanå, inclusiv din perspectiva<br />

de¡inerii de cåtre Regatul ¡årilor de Jos a pre¿edin¡iei<br />

Consiliului Uniunii Europene, în semestrul al doilea al acestui<br />

an.<br />

Partea olandezå a salutat progresele î<strong>nr</strong>egistrate de ¡ara<br />

noastrå în domeniul reformei sistemului judiciar, apreciind<br />

eforturile autoritå¡ilor române de a acorda aten¡ie atât schimbårilor<br />

de sistem, conceptuale, cât ¿i fazelor de implementare.<br />

Oficialii olandezi ¿i-au afirmat întreaga disponibilitate<br />

pentru oferirea unui sprijin concret, tehnic, de perfec¡ionare<br />

în domenii de maximå importan¡å.<br />

Astfel, au fost identificate posibilitå¡i de cooperare ¿i<br />

asisten¡å în ceea ce prive¿te pregåtirea magistra¡ilor - inclusiv<br />

la nivelul <strong>Institutul</strong>ui Na¡ional al Magistraturii - func¡ionarea<br />

Consiliului Superior al Magistraturii, facilitå¡ile<br />

Schengen, lupta împotriva terorismului.<br />

Partea românå a transmis o listå de proiecte ¿i de solicitåri<br />

care urmeazå så fie avizatå ¿i detaliatå de partenerul<br />

olandez, în perioada imediat urmåtoare. Cooperarea din domeniul<br />

pregåtirii viitoarelor frontiere ale Uniunii Europene,<br />

cu toate aspectele legislative, financiare ¿i logistice implicate,<br />

se va înscrie ca o prioritate a pre¿edin¡iei olandeze a<br />

Consiliului UE, potrivit în¡elegerii convenite între cei doi<br />

mini¿tri, prin prisma pozi¡iei cheie pe care România o va<br />

avea in arhitectura europeanå din 2007.<br />

În cadrul discu¡iilor, au fost abordate ¿i perspectivele extinderii<br />

¿i aprofundårii dialogului la nivel ministerial. In<br />

acest context, s-a luat hotårârea continuårii discu¡iilor, atât<br />

prin practica întâlnirilor informale din cadrul Consiliilor<br />

Justi¡ie si Afaceri Interne, organizate de cåtre Regatul ¡årilor<br />

de Jos, cât ¿i prin efectuarea unei vizite la Bucure¿ti a ministrului<br />

olandez al justi¡iei.<br />

Vizita ministrului român a mai cuprins întâlniri cu pre-<br />

¿edintele Cur¡ii Interna¡ionale de Justi¡ie ¿i conducerile<br />

EUROJUST ¿i Consiliului Magistraturii din regat. Au fost<br />

stabilite unele posibilitå¡i de transfer de expertizå, în cazul<br />

institu¡iilor coordonatoare ale activitå¡ilor instan¡elor ¿i magistra¡ilor<br />

din cele douå ¡åri ¿i declan¿area negocierilor pentru<br />

semnarea unui Memorandum de În¡elegere cu nou creata<br />

organiza¡ie europeanå a investigatorilor, EUROJUST.<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Ministere<br />

Aceste aspecte vor permite cre¿terea eficien¡ei luptei împotriva<br />

criminalitå¡ii transfrontaliere, pregåtind intrarea României<br />

în aceastå organiza¡ie, ca membru cu drepturi depline,<br />

la 1 ianuarie 2007, cu ocazia aderårii la Uniunea Europeanå.<br />

Consultåri tehnice privind capitolul 24 – JAI<br />

În perioada 12-13 mai 2004, domnul Cristian Diaconescu,<br />

ministrul justi¡iei, a fåcut parte din delega¡ia oficialå care<br />

l-a înso¡it la Bruxelles pe domnul Adrian Nåstase, prim-ministru<br />

al României. Cu aceasta ocazie, ministrul justi¡iei a<br />

avut consultåri tehnice privind capitolul 24 – JAI cu domnul<br />

Matthias Ruete director general - coordonator pentru negocierile<br />

cu ¡årile candidate - ¿i cu domnul Rudger Wiessels,<br />

director general - coordonator pentru negocierile capitolului<br />

24 – Justi¡ie ¿i Afaceri Interne din cadrul Direc¡iei Generale<br />

Extindere a Comisiei Europene.<br />

Au fost prezentate interlocutorilor progresele realizate in<br />

cadrul sistemului judiciar: acte normative recent promovate<br />

sau aflate în dezbatere parlamentarå, precum ¿i o serie de<br />

documente cu caracter tehnic elaborate în cadrul procesului<br />

de negociere.<br />

De asemenea, au fost anun¡ate prioritå¡ile identificate<br />

pentru perioada imediat urmåtoare, fiind accentuatå latura de<br />

implementare a legisla¡iei privind reforma în justi¡ie ¿i continuarea<br />

luptei împotriva corup¡iei. Oficialii comunitari au<br />

subliniat cå vor continua så sprijine eforturile României pentru<br />

încheierea negocierilor de aderare, cu respectarea calendarului<br />

agreat cu Uniunea Europeana. În acest context partenerii<br />

comunitari au salutat progresele in ceea ce prive¿te<br />

elaborarea pachetului legislativ privind reforma in justi¡ie ¿i<br />

au subliniat importan¡a procesului de implementare a acestui<br />

pachet, prin legisla¡ie secundarå ¿i prin måsuri concrete<br />

corespunzåtoare.<br />

Cea de-a 79-a Reuniune a Comitetului<br />

European pentru Cooperare Juridicå<br />

În perioada 11 – 14 mai 2004, doamna Simona-Maya<br />

Teodoroiu, secretar de stat la Ministerul Justi¡iei, a participat<br />

la Strasbourg, în calitate de reprezentant al României, la cea<br />

de-a 79-a Reuniune a Comitetului European pentru Cooperare<br />

Juridicå (CDCJ) din cadrul Consiliului Europei.<br />

Comitetul European de Cooperare Juridicå este cel mai<br />

important comitet director în domeniul justi¡iei, fiind responsabil<br />

pentru o mare parte dintre activitå¡ile juridice ale Consiliului<br />

Europei. Pe agenda actualei reuniuni s-au aflat teme<br />

de actualitate în domeniul cooperårii juridice ¿i judiciare<br />

precum: adoptarea unor principii directoare privind protec¡ia<br />

datelor cu caracter personal ¿i, în general, activitå¡ile în acest<br />

domeniu; activitatea Comisiei Europene pentru eficientizarea<br />

justi¡iei (CEPEJ); dezbaterea cu privire la oportunitatea<br />

elaborårii unei noi Conven¡ii a Consiliului Europei<br />

privind adop¡iile; adoptarea de cåtre Comitetul de Mini¿tri a<br />

mandatului Comitetului de exper¡i privind cetå¡enia; societatea<br />

informa¡ionalå; activitå¡ile CDCJ privind ONG-urile;<br />

guvernarea electronicå.<br />

În discu¡iile reuniunii a fost incluså ¿i adoptarea unei<br />

pozi¡ii a Comitetului European pentru Cooperare Juridicå referitoare<br />

la activitatea ¿i rolul Comitetului de exper¡i privind<br />

terorismul (CODEXTER) ¿i la måsurile ce trebuie luate în<br />

continuare pentru prevenirea ¿i combaterea terorismului.<br />

Ministerul Muncii, Solidaritå¡ii <strong>Social</strong>e<br />

¿i Familiei<br />

Ministrul Muncii, Solidaritå¡ii <strong>Social</strong>e<br />

¿i Familiei, la Bursa locurilor de muncå<br />

pentru studen¡i<br />

La Bursa locurilor de muncå pentru studen¡i din anul<br />

2003 (vineri, 7 mai 2004), au participat 618 agenti economici,<br />

care au oferit 6.384 locuri de muncå. La burså au fost<br />

prezen¡i 14.027 studen¡i, 5.593 au fost selecta¡i în vederea<br />

încadrårii, iar 472 dintre ei au fost încadra¡i pe loc.<br />

Ministrul Muncii Solidaritå¡ii <strong>Social</strong>e ¿i Familiei doamna<br />

Elena Dumitru a discutat cu angajatorii ¿i cu studen¡ii participan¡i<br />

la bursa locurilor de muncå organizatå la Bucure¿ti<br />

în cadrul <strong>Institutul</strong>ui Politehnic Bucure¿ti ¿i a apreciat faptul<br />

cå agen¡ii economici au început så ofere tinerilor posibilitatea<br />

de a se pregåti încå din anii facultå¡ii, så dobândeascå<br />

experin¡å atât în domeniile pentru care se specializeazå dar ¿i<br />

în alte domenii.” Studen¡ii din anul II sau III de studii cautå<br />

suplimentarea veniturilor pentru cår¡i sau cursuri , cei din<br />

anii terminali cautå posiblitatea de a-¿i dezvolta o carierå.<br />

Numårul locurilor de muncå ¿i prezen¡a studen¡ilor la burså<br />

confirmå optimismul tinerilor în gåsirea unor locuri de<br />

muncå.” a declarat doamna Elena Dumitru.<br />

Negocieri cu sindicatele din învå¡åmânt<br />

Rezultatul primei runde de negocieri dintre reprezentan¡ii<br />

comisiei guvernamentale conduse de domnul Marian Sarbu,<br />

ministru delegat pentru rela¡iile cu partenerii sociali ¿i cei ai<br />

sindicatelor din învå¡åmânt s-a concretizat în elaborarea<br />

pânå la 30 iunie a unei Legi speciale a salarizårii întregului<br />

personal din sistemul de învå¡åmânt. In urmåtoarea perioadå,<br />

pår¡ile au convenit ca negocierile så continue la nivelul speciali¿tilor<br />

din cadrul Ministerului Educa¡iei ¿i Cercetårii ¿i<br />

din cadrul Ministerului Finan¡elor Publice.<br />

„Am cåzut de acord asupra primului punct de pe lista de<br />

revendicåri în ceea ce prive¿te elaborarea unei Legi speciale<br />

de salarizare. Celelalte revendicåri urmând a fi discutate în<br />

comisiile tehnice. Cre¿terea salarialå cu 5% pentru întreg<br />

personalul din învå¡åmânt poate fi luatå în discu¡ie prin identificare<br />

de resurse financiare în interiorul bugetului<br />

Ministerului Educa¡iei ¿i Cercetårii”, a declarat domnul<br />

Marian Sârbu, ministru delegat pentru rela¡iile cu partenerii<br />

sociali. Partea sindicalå a solicitat alocarea de fonduri suplimentare<br />

pentru cre¿terea salarialå. În aceste condi¡ii, Marius<br />

Nistor, pre¿edinte executiv al Federa¡iei Sindicatelor din<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 93


Ministere<br />

Învå¡åmânt „Spiru Haret” a anun¡at ca va continua ac¡iunile<br />

de protest, în timp ce pre¿edintele Federa¡iei Na¡ionale<br />

Sindicale „Alma Mater” a anun¡at suspendarea mitingului ¿i<br />

mar¿ului programat, considerând cå negocierile sunt un prim<br />

pas pozitiv în dezamorsarea conflictului din învå¡åmânt. Atât<br />

partea guvernamentalå cât ¿i cea sindicalå au fost de acord cå<br />

salariile personalului din învå¡åmânt trebuie så creasca<br />

etapizat astfel încât în 2007 så ajungå la nivelul colegilor lor<br />

din tårile membre ale UE.<br />

Întrevederea doamni Elena<br />

cu domnul Stavros DIMAS comisar european<br />

pentru Ocupare ¿i Afaceri <strong>Social</strong>e<br />

94<br />

Ministrul Muncii, Solidaritå¡ii <strong>Social</strong>e ¿i Familiei, doamna<br />

Elena Dumitru a avut, în cadrul vizitei pe care o desfå¿oarå<br />

în Regatul Belgiei în perioada 12-15 mai 2004 o<br />

întrevedere cu domnul Stavros Dimas, Comisar european<br />

pentru Ocupare ¿i Afaceri <strong>Social</strong>e.<br />

Cei doi demnitari au discutat despre progresele î<strong>nr</strong>egistrate<br />

în realizarea obliga¡iilor asumate în procesul de pregåtire<br />

a aderårii la Uniunea Europeanå. Ministerul Muncii,<br />

Solidaritå¡iii <strong>Social</strong>e ¿i Familiei(MMSSF) este responsabil<br />

pentru negocierea capitolelor: 2 - Libera circula¡ie a persoanelor<br />

¿i 13 – Politica socialå ¿i ocuparea for¡ei de muncå<br />

- ambele capitole închise provizoriu. Pentru îndeplinirea angajamentelor<br />

asumate prin Capitolul 2, MMSSF, în colaborare<br />

cu celelalte institu¡ii implicate, ac¡ioneazå prin mijloace<br />

legislative pentru eliminarea oricåror discriminåri între<br />

cetå¡enii români ¿i cei ai statelor membre în privin¡a calificårilor,<br />

a condi¡iilor de angajare ¿i de muncå. Progresele în<br />

realizarea obliga¡iilor asumate în cadrul Capitolului 13 au<br />

avut ca rezultat consolidarea elementelor esen¡iale ale unei<br />

politici de coeziune economicå ¿i socialå, în concordan¡å cu<br />

politica Uniunii Europene în domeniu.<br />

„În ceea ce prive¿te obiectivele de politicå a ocupårii,<br />

avem în vedere cre¿terea gradului de ocupare a popula¡iei<br />

active ¿i implicit, diminuarea ¿omajului, în condi¡iile asigurårii<br />

transpunerii acquis-ului comunitar în legisla¡ia na-<br />

¡ionalå ¿i pregåtirii pentru participarea la Strategia Europeanå<br />

de Ocupare pe baza prioritå¡ilor identificate în Documentul<br />

Comun de Evaluare a Politicilor de Ocupare (Joint<br />

Assessment Paper – JAP) – semnat cu Comisia European” a<br />

precizat doamna Elena Dumitru. În luna aprilie 2004, Guvernul<br />

României a aprobat al doilea Plan Na¡ional de Ac-<br />

¡iune pentru Ocupare, pentru perioada 2004-2005.<br />

Documentul stabile¿te obiectivele politicilor na¡ionale în<br />

domeniul ocupårii pentru perioada 2004-2005, având în<br />

vedere, de asemenea, ¿i obiectivele orizontale ale Strategiei<br />

Europene de Ocupare: ocuparea deplinå, calitatea ¿i productivitatea<br />

muncii, precum ¿i coeziunea ¿i incluziunea socialå.<br />

Ministrul Muncii a subliniat cå România participå la procesul<br />

de cooperare în domeniul incluziunii sociale ini¡iat de<br />

Comisia Europeanå pentru sprijinirea unei implicåri graduale<br />

a ¡årilor candidate în metoda deschiså de coordonare<br />

din domeniul incluziunii sociale.” Pe baza concluziilor preliminare<br />

rezultate din primele etape ale procesului de elaborare<br />

a Memorandumului Comun privind Incluziunea <strong>Social</strong>å<br />

(JIM) am decis så întårim colaborarea cu celelalte institu¡ii<br />

implicate în problematica etniei romilor, precum ¿i cu societatea<br />

civilå pentru afirmarea rolului central al MMSSF în<br />

elaborarea politicilor publice de incluziune socialå pentru<br />

etnia romilor” a afirmat demnitarul român. Memorandumul<br />

Comun privind Incluziunea <strong>Social</strong>å va fi semnat de Guvernul<br />

României ¿i de Comisia Europeanå în luna septembrie<br />

2004.<br />

De asemenea, doamna Elena Dumitru a subliniat cå<br />

MMSSF va depune, în continuare, eforturile necesare pentru<br />

îndeplinirea angajamentelor asumate în procesul de negociere<br />

¿i conteazå pe sprijinul oferit de speciali¿tii Direc¡iei Generale<br />

Ocupare ¿i Afaceri <strong>Social</strong>e pentru derularea eficientå<br />

a programelor din domeniul social. Comisarul european pentru<br />

Ocupare ¿i Afaceri <strong>Social</strong>e, domnul Stavros DIMAS a<br />

exprimat sprijinul Comisiei Europene în vederea aderårii<br />

României la Uniunea Europeanå.<br />

Ministerul Finan¡elor Publice<br />

Conven¡ii româno-franceze<br />

Vineri, 7 mai 2004, la sediul Ministerului Finantelor Publice<br />

a avut loc ceremonia semnarii a trei Conventii privind<br />

proiectele de infratire incheiate intre Ministerul Finantelor<br />

Publice si Ministerul Economiei si Finantelor din Franta,<br />

finantate de Uniunea Europeana cu peste 2,5 milioane Euro.<br />

Fran¡a ¿i România coopereazå activ si continuu în<br />

domeniul administra¡iei fiscale de peste 10 ani.<br />

Aceastå cooperare tehnicå bilateralå s-a intensificat în<br />

<strong>19</strong>99, cu ocazia unei prime conven¡ii de înfrå¡ire institu¡ionalå<br />

în domeniul fiscal, încheiatå între cele douå administra¡ii,<br />

finan¡atå de programul PHARE al Uniunii Europene<br />

¿i care a vizat colectarea impozitelor.<br />

Cele 20 de luni de muncå în comun în cadrul acestui<br />

proiect s-au concretizat în propuneri de texte de legi ¿i<br />

rezultate foarte încurajatoare în materie de colectare a impozitelor<br />

constatate in cadrul centrului de experimentare implementat<br />

la Bucure¿ti.<br />

Ca o prelungire a acestei colaboråri fructuoase, atât<br />

pentru Fran¡a cât ¿i pentru România, administra¡iile fiscale<br />

ale celor douå ¡åri au încheiat trei noi conven¡ii de înfrå¡ire,<br />

finan¡ate de UE cu peste 2,5 milioane Euro.<br />

Aceste noi conven¡ii, care demonstreazå încrederea reciprocå<br />

dintre cele douå administra¡ii, vizeazå subiecte strategice<br />

pentru oricare administra¡ie având sarcini în colectarea<br />

veniturilor, control fiscal, îmbunåtå¡irea performan¡ei serviciilor<br />

fiscale.<br />

Lansarea oficialå a acestor trei conven¡ii – vineri, 7 mai<br />

2004 - de cåtre cei doi mini¿tri, francez si român, pune în<br />

luminå calitatea rela¡iilor care existå între cele douå ¡åri, în-<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Ministere<br />

crederea reciprocå pe care o au responsabilii administra¡iilor<br />

¿i nu în ultimul rand importan¡a subiectelor alese, atât de<br />

cåtre administra¡iile fiscale românå ¿i francezå, cât ¿i de<br />

cåtre Delega¡ia Comisiei Europene.<br />

Aceste trei proiecte, care constituie elemente esen¡iale<br />

ale modernizårii administra¡iei fiscale române, vizeazå:<br />

- Implementarea unor proceduri ¿i metodologii în vederea<br />

tratårii arieratelor ¿i a obliga¡iilor fa¡å de bugetul de<br />

stat<br />

- Consolidarea misiunii de control fiscal în cadrul<br />

Ministerului Finan¡elor<br />

- Consolidarea ¿i dezvoltarea structurii de administrare<br />

a veniturilor statului<br />

Pregåtite ¿i coordonate din partea francezå de cåtre Direc¡ia<br />

generalå a impozitelor (DGI), aceste conven¡ii de înfrå¡ire<br />

vor fi implementate în cadrul serviciilor Agen¡iei<br />

Na¡ionale de Administrare Fiscalå de cåtre trei ¿efi de proiect<br />

¿i trei consilieri de pre-aderare proveni¡i din DGI. Pe<br />

durata proiectelor, ace¿tia din urmå î¿i vor exercita func¡iile<br />

în cadrul administra¡iei fiscale române.<br />

Aceste proiecte se vor concretiza în misiuni în România<br />

ale exper¡ilor francezi, misiuni în Fran¡a sau în alte ¡åri din<br />

UE ale responsabililor români, instruirea in domeniul fiscal<br />

a mai multor sute de func¡ionari din administra¡ia fiscalå<br />

românå, redactarea de ghiduri metodologice, propuneri<br />

pentru îmbunåtå¡irea func¡ionårii administra¡iei, elaborarea<br />

de texte de legi, introducerea de indicatori care så permitå<br />

pilotajul misiunilor, pregåtirea pentru implementarea unei<br />

re¡ele intranet.<br />

Conven¡iile sus men¡ionate vor contribui la reu¿ita României<br />

în reformele curajoase pe care dore¿te så le aplice.<br />

“¥mbunåtå¡irea activitå¡ii de control fiscal”<br />

La Centrul Zonal al Scolii de Finante Publice Ramnicu-<br />

Valcea s-au incheiat lucrarile atelierului de lucru pe componenta<br />

“Imbunatatirea activitatii de control fiscal”, avand ca<br />

subiect controlul calitatii activitatii de inspectie fiscala.<br />

Aceasta actiune s-a desfasurat in cadrul Proiectului de cooperare<br />

bilaterala cu Olanda - “Sprijinirea Administratiei fiscale<br />

romane in procesul de adaptare la standardele europene”,<br />

proiect derulat incepand cu anul 2003. Atelierul de lucru<br />

s-a adresat personalului Agentiei Nationale de Administrare<br />

Fiscala, care a lucrat la proiectul strategic de control a calitatii,<br />

precum si directorilor executivi adjuncti care coordoneaza<br />

activitatea de metodologie pentru inspectia fiscala<br />

din cadrul directiilor finantelor publice judetene. <br />

Astfel, au fost identificate constrangerile ce vor trebui<br />

eliminate in vederea unei cat mai bune aplicari a proiectului<br />

si au fost elaborate norme si proceduri de control al calitatii<br />

procesului de inspectie fiscala. Aceste norme si proceduri urmeaza<br />

a fi supuse aprobarii conducerii ANAF si implementate<br />

la nivel national.<br />

Ministerul Comunica¡iilor<br />

¿i Tehnologiei Informa¡iei<br />

Sistemele de e-Government române¿ti,<br />

prezentate consilierului<br />

pre¿edintelui Jacques Chirac<br />

Vineri, 07 mai 2004, secretarul de stat pentru Tehnologia<br />

Informa¡iei, Adriana ºicåu, a avut o întâlnire cu Alain Lambert,<br />

consilier al pre¿edintelui Jacques Chirac, în cadrul cåreia<br />

a prezentat o parte din proiectele de e-Government implementate<br />

în România.<br />

MCTI a dezvoltat, începând cu 2001, mai multe proiecte<br />

pilot, unele func¡ionând la nivel na¡ional: Sistemul electronic<br />

de achizi¡ii publice, plata electronicå a taxelor ¿i impozitelor<br />

locale, Sistemul Electronic Na¡ional, sistemul electronic de<br />

alocare a autoriza¡iilor de transport interna¡ional rutier de<br />

marfå.<br />

„Sistemul electronic de achizi¡ii publice este func¡ional<br />

de doi ani, iar valoarea estimatå a economiilor realizate pentru<br />

cele peste 280 000 tranzac¡ii desfå¿urate a atins 80 milioane<br />

euro.<br />

Aståzi au fost deschise în sistem 423 licita¡ii noi, iar în<br />

ultima saptåmânå au fost închise peste 6000, acesta fiind un<br />

indicator important al utilizårii sistemului. Mai mult de 1000<br />

de institu¡ii publice în calitate de autoritå¡i contractante – fa¡å<br />

de 159 în momentul lansårii sistemului, sunt î<strong>nr</strong>egistrate în<br />

sistem, la care se adaugå câteva mii de ofertan¡i. De asemenea,<br />

în perioada ianuarie-martie 2004, au fost îmregistrate<br />

economii de 68% fa¡å de pre¡ul de pornire la consumabile<br />

pentru fax ¿i copiatoare, produse utilizate zi de zi în administra¡ie”,<br />

a declarat Adriana ºicåu.<br />

„Foarte multe ¡åri sunt angajate în cursa pentru informatizare,<br />

iar România a fåcut multe progrese, în special în ceea<br />

ce prive¿te achizi¡iile on-line”, a afirmat Alain Lambert, consilierul<br />

pre¿edintelui francez.<br />

Una dintre concluziile discu¡iilor a fost cå rezultatele din<br />

România sunt cu atât mai mult de apreciat cu cât toate ¡årile<br />

se confruntå cu o rezisten¡å la schimbare în procesul de<br />

introducere a noilor tehnologii în administra¡ie. Consilierul<br />

preziden¡ial a vizitat Inspectoratul General pentru Comunica¡ii<br />

¿i Tehnologia Informa¡iei, operator al sistemelor de e-<br />

Government din România.<br />

În 2001, în România a fost ini¡iat un program de reformå<br />

digitalå, instrumentele de IT&C începând så fie utilizate în<br />

mod activ pentru a demonstra avantajele pe care le au noile<br />

tehnologii asupra oricårui tip de activitate.<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 95


Ministere<br />

27 miliarde euro - valoarea plå¡ilor electronice<br />

efectuate într-un an prin intermediul<br />

mijloacelor electronice<br />

“Asistam in ultimul timp la o crestere semnificativa a<br />

numarului de servicii electronice pe care bancile le ofera<br />

cetatenilor, cu garantii de securitate sporite, precum si la majorarea<br />

investitiilor sectorului bancar in echipamente si programe<br />

informatice.<br />

Astfel, 23 din cele 38 de banci active pe piata romaneasca<br />

dispun de 31 de instrumente de plata cu acces la distanta,<br />

auditate din punct de vedere al securitatii sistemelor informatice.<br />

Pe de alta parte, din luna aprilie a anului trecut si pana in<br />

martie 2004, valoarea platilor in lei si valuta efectuate prin<br />

intermediul instrumentelor electronice, depaseste 27 miliarde<br />

echivalent euro. Numarul utilizatorilor de on line banking<br />

va creste in continuare, si pe fondul oferirii de noi servicii de<br />

e-government.<br />

Diversificarea ofertelor existente pe piata prin folosirea<br />

instrumentelor electronice a generat, de asemenea, noi<br />

riscuri, la care societatile de asigurari au inteles sa raspunda<br />

prin crearea de noi produse.” a declarat miercuri, 12 mai<br />

2004, Adriana Ticau, secretar de stat pentru Tehnologia<br />

Informatiei in MCTI, la deschiderea oficiala a targului FIN-<br />

FAIR 2004.<br />

Targul, care se va desfasura pe parcursul a patru zile, se<br />

afla la cea de a doua editie si va reuni aproape 40 de institutii<br />

financiare: banci de renume, societati de leasing, societati<br />

de asigurare, firme si companii din domeniul creditului de<br />

consum. Anul trecut targul FINFAIR a avut peste 7000 de<br />

vizitatori.<br />

La deschiderea oficiala au fost prezenti reprezentanti ai<br />

Guvernului, ai Asociatiei Romane a Bancilor, ai Bursei de<br />

Valori Bucuresti, ai Bancii Comerciale Romane.<br />

96<br />

Conferin¡a “Extinderea afacerilor americane<br />

în Europa de Sud-Est”<br />

In prezentarea din cadrul conferintei “Extinderea afacerilor<br />

americane in Europa de Sud-Est”, organizata la Washington,<br />

ministrul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei,<br />

Dan Nica, a abordat tema rolului pe care comunicatiile<br />

si tehnologia informatiei il au procesul de dezvoltare a<br />

Romaniei. Ministrul roman a prezentat performantele industriei<br />

de comunicatii si tehnologia informatiei, aratand ca este<br />

sectorul se bucura de sprijin si la nivel guvernamental. Multe<br />

dintre companiile din domeniu i<strong>nr</strong>egistreaza cresteri de peste<br />

30% de la an la an, in cazul firmelor mici producatoare de<br />

software ratele de crestere ajungand si la 100%.<br />

Valoarea resurselor umane, capacitatea acestora de a<br />

realiza intr-un timp foarte scurt produse originale, este recunoscuta<br />

de companiile americane, multe dintre ele exprimandu-si<br />

interesul pentru a deschide laboratoare de dezvoltare<br />

software in Romania.<br />

Dan Nica a aratat, de asemenea, ca administratia foloseste<br />

noile tehnologii: “Una dintre prioritatile guvernamentale<br />

din ultimii ani a fost legata de folosirea tehnologiei informatiei<br />

in administratie, cu scopul de a aduce un plus de eficienta<br />

si transparenta, dar si o monitorizare mai riguroasa si<br />

o rezolvare mai rapida si mai comoda a problemelor cetatenilor<br />

sau companiilor in relatia cu administratia. Sistemul<br />

electronic national, e-guvernare.ro, pune in acest moment la<br />

dispozitia agentilor economici 7 servicii online, legate de<br />

depunerea unor documente catre diferite institutii, pe langa<br />

alte solutii bazate pe folosirea noilor tehnologii, cum sunt<br />

sistemul electronic de achizitii publice, sistemul electronic<br />

de atribuire a autorizatiilor de transport international de<br />

marfa sau cel de colectare a datelor statistice. Extinderea<br />

acestui sistem, atat ca numar de utilizatori, cat si ca numar de<br />

servicii disponibile va conduce la maximizarea rezultatelor<br />

pe care le urmarim. Un exemplu in acest sens este si sistemul<br />

electronic de achizitii publice, care a adus in doi ani de functionare<br />

economii estimate la peste 100 milioane euro.”<br />

Conferinta “Extinderea afacerilor americane in Europa<br />

de Sud-Est”, organizata la Washington, in perioada 9-12 mai<br />

2004, si-a propus sa aduca in prim plan motivatiile si asteptarile<br />

investitorilor americani fata de Romania, precum si sa<br />

defineasca interesele comune legate de securitate, de schimburile<br />

comerciale si de investitiile directe. La evenimentul de<br />

la Washington au fost prezenti reprezentanti ai guvernelor<br />

Romaniei si SUA, ai clasei politice din cele doua state, precum<br />

si numerosi oameni de afaceri.<br />

Conferin¡a “Convergent Networks”<br />

Adriana Ticau, secretar destat pentru Tehnologia Informatiei<br />

in MCTI, a participat joi, 13 mai 2004, la deschiderea<br />

oficiala a conferintei “Convergent Networks”.<br />

“Convergenta este cu atat mai importanta cu cat dezvoltarea<br />

infrastructurii de comunicatii si a tehnologiilor folosite<br />

trebuie sa fie dublata de existenta unui continut digital<br />

care sa raspunda nevoilor utilizatorilor, fie ca este vorba de<br />

cetateni sau de mediul de afaceri. Investitiile in infrastructura<br />

creaza valoare adaugata numai atunci cand prin intermediul<br />

acesteia sunt furnizate servicii si informatii de care consumatorii<br />

au nevoie.<br />

Convergenta retelelor si cresterea gradului de utilizare a<br />

acestora reprezinta o provocare pentru companiile de software<br />

care trebuie sa raspunda prin dezvoltarea de solutii performante<br />

in domeniul securitatii informatice, precum si in<br />

cel al optimizarii algoritmilor de calcul specifici pentru compresie<br />

sau decompresie” a declarat oficialul roman.<br />

De asemenea, secretarul de stat in MCTI a subliniat<br />

importanta competitiei pe piata liberalizata a comunicatiilor,<br />

precum si rolul serviciilor electronice si a unui cadru de<br />

interoperabilitate care sa permita schimbul de date electronice.<br />

Aflata la cea de a sasea editie, conferinta si-a propus sa<br />

abordeze noile oportunitati de afaceri din perspectiva unei<br />

piete a comunicatiilor convergente. De asemenea, evenimentul<br />

si-a propus sa identifice tendintele importante in dome-<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Ministere<br />

niu, precum si sa demonstreze, prin dezbateri si studii de caz,<br />

ca, in momentul de fata, convergenta mediilor de comunicare<br />

a devenit o realitate, atat la nivel de concept, cat si practic,<br />

reprezentand una din cele mai viabile solutii de penetrare<br />

si dezvoltare a domeniului IT&C.<br />

La deschiderea oficiala au participat reprezentanti ai<br />

guvernului, mediului de afaceri si a firmelor de consultanta<br />

din domeniul IT&C.<br />

Departamentul pentru<br />

Românii de Pretutindeni<br />

„Ziua României 2004”, la New York<br />

Sâmbåtå, 8 mai 2004, la New York, a avut loc Festivalul<br />

„Ziua României 2004”, organizat de Uniunea ¿i Liga<br />

Societå¡ilor Româno-Americane din Statele Unite ale<br />

Americii, cu sprijinul Guvernului României, prin Departamentul<br />

pentru românii de pretutindeni.<br />

Ajuns la cea de-a cincea edi¡ie, Festivalul „Ziua României”<br />

s-a desfå¿urat pe celebra arterå Broadway ¿i a gåzduit<br />

o serie de manifeståri în aer liber, conferin¡e ¿i seminarii<br />

la care au participat membri ai comunitå¡ilor române¿ti din<br />

SUA ¿i Canada, oameni de afaceri americani, reprezentan¡i<br />

ai administra¡iei ¿i presei locale, precum ¿i oficiali români.<br />

În acest an, parada costumelor populare române¿ti a fost<br />

continuatå printr-un program artistic sus¡inut de Monica<br />

Anghel, Nicola, Nicolae Voicule¡, Silvia Tåmå¿an ¿i Grupul<br />

folcloric „Banatul”.<br />

La ini¡iativa Televiziunii Române, Departamentul România<br />

Interna¡ional, a avut loc o întâlnire cu reprezentan¡ii presei<br />

de limbå românå din SUA ¿i Canada. Evenimentul s-a<br />

impus în comunitå¡ile române¿ti din America de Nord prin<br />

amploarea ¿i diversitatea activitå¡ilor pe care le patroneazå:<br />

simpozioane culturale, popularizarea oportunitå¡ilor de afaceri<br />

prin prezen¡a la standuri a firmelor române¿ti sau româno-americane,<br />

promovarea turismului românesc ¿i a<br />

imaginii României pe continentul nord-american.<br />

La edi¡ia 2004, au fost prezen¡i domnul Sorin Ducaru,<br />

Ambasadorul României în SUA, domnul Gheorghe Dumitrescu,<br />

Consulul general al României la New York, doamna<br />

Linda Grass, vice-primar al New York-ului, doamna<br />

Christina Mizar, director programe culturale ¿i diplomatice,<br />

Primåria New York. Departamentul pentru românii de pretutindeni<br />

a fost reprezentat de doamna Ileana Andrei, consilier,<br />

care a prezentat participan¡ilor mesajul secretarului de<br />

stat coordonator al DRP, domnul Titus Corlåtean, în care,<br />

printre altele, se men¡ioneazå: „Felicit Uniunea ¿i Liga Asocia¡iilor<br />

Române¿ti din America pentru organizarea celei<br />

de-a cincea edi¡ii a acestei manifeståri ¿i vå asigur cå noi, cei<br />

de acaså, suntem mândri ca face¡i parte din marea familie a<br />

culturii ¿i civiliza¡iei române¿ti.<br />

Aceastå sårbåtoare, care strânge laolaltå atât de mul¡i români<br />

în inima financiarå a New York-ului, face cunoscutå<br />

opiniei publice americane cultura româneascå ¿i dovede¿te<br />

încå o datå cå sunte¡i unii dintre cei mai buni ambasadori ai<br />

României peste ocean. Dorim så fim considera¡i parteneri ¿i<br />

så construim împreunå imaginea pe care România o meritå.<br />

A¡i devenit buni americani sau buni canadieni, construinduvå<br />

identitatea pe baza fondului existent: cel românesc.<br />

Ne bucurå reu¿itele voastre, pentru cå - oriunde s-ar afla<br />

– românii din emigra¡ie reprezintå o parte a spiritualitå¡ii<br />

române¿ti”.<br />

Autoritatea Na¡ionalå<br />

pentru Protec¡ia Consumatorilor<br />

Interven¡ie dupå o notificare<br />

a unui producåtor stråin<br />

Luni, 10 mai 2004, doamna secretar de stat Rovana<br />

Plumb, presedintele Autoritatii Nationale pentru Protectia<br />

Consumatorilor, impreuna cu inspectori ai Oficiilor pentru<br />

Protectia Consumatorilor din Bucuresti si Ilfov, a efectuat un<br />

control la un depozit comun, aflat in Com. Bragadiru, Sos.<br />

Alexandriei Nr. 66, Jud. Ilfov, unde se aflau marfuri ale<br />

firmelor S.C.Noroc Holding S.R.L., S.C. Eti Prod Import<br />

S.R.L. si S.C. Motta Invest S.R.L.. La sesizarea unor consumatori,<br />

pe 29 aprilie 2004, OJPC Ilfov a efectuat un control<br />

la acest depozit, in urma caruia a dispus retragerea de la<br />

comercializare a 13.000 de bucati de produse alimentare iesite<br />

din termenul din valabilitate si a aplicat o amenda de 20<br />

de milioane de lei firmei S.C.Noroc Holding S.R.L.<br />

Firma Eti Peazarlama ve Sanayi AS, cu sediul in Istanbul,<br />

Turcia, a notificat institutia noastra cu privire la faptul<br />

ca unele produse fabricate de ei sunt comercializate si dupa<br />

expirarea termenului de valabilitate, punand in pericol sanatatea<br />

consumatorilor romani. Prin urmare, ne-am deplasat<br />

la depozit, unde am identificat produse zaharoase (biscuti cu<br />

crema, jeleuri) cu termenul de valabilitate depasit de peste<br />

doi ani. ANPC a aplicat, in consecinta, amenzi in valoare de<br />

100 de milioane de lei fiecareia dintre firmele SC Noroc<br />

Holding SRL si SC Eti Prod Import SRL.<br />

De asemenea, s-a dispus retragerea de pe piata prin distrugere<br />

a marfii valorand 40.000 de euro.<br />

Agen¡ia Na¡ionalå pentru ¥ntreprinderi<br />

Mici ¿i Mijlocii ¿i Coopera¡ie<br />

Sprijin financiar nerambursabil, pentru<br />

sus¡inerea me¿te¿ugarilor ¿i artizanilor<br />

În Monitorul Oficial <strong>nr</strong>. 392/4 mai 2004, au fost aprobate<br />

prin Ordinul Pre¿edintelui Agen¡iei Na¡ionale pentru Întreprinderi<br />

Mici ¿i Mijlocii ¿i Coopera¡ie, domnul Eugen <strong>Ovidiu</strong><br />

Chirovici, Programul Na¡ional pentru Sus¡inerea Me¿te-<br />

¿ugurilor ¿i Artizanatului, precum ¿i Programul Na¡ional<br />

pentru Informarea ¿i Educarea Comercian¡ilor.<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 97


Ministere<br />

98<br />

Programul na¡ional pentru sus¡inerea<br />

me¿te¿ugurilor ¿i artizanatului<br />

Obiectivul Programului îl constituie stimularea dezvoltårii<br />

me¿te¿ugurilor artistice tradi¡ionale din România, relansarea<br />

produc¡iei de obiecte de artå popularå ¿i artizanat cu<br />

specific tradi¡ional, precum ¿i promovarea acestor produse<br />

pe pie¡ele na¡ionale ¿i interna¡ionale.<br />

Anul acesta Bugetul alocat Programului, este de 5 miliarde<br />

lei. Programul urmåre¿te: stimularea practicårii me¿te¿ugurilor<br />

artistice tradi¡ionale ca mijloc important de realizare<br />

a unor produse de artå popularå ¿i artizanat, inspirate din<br />

specificul tradi¡ional na¡ional; îmbunåtå¡irea accesului producåtorilor<br />

de artå popularå ¿i artizanat la informa¡ii de pia¡å<br />

¿i facilitarea valorificårii acestor informa¡ii; promovarea produselor<br />

de artå popularå ¿i artizanat cu specific tradi¡ional pe<br />

pie¡ele externe, precum ¿i câ¿tigarea de pie¡e noi; stimulera<br />

cererii interne de produse de artå popularå ¿i artizanat; cre¿-<br />

terea numårului de locuri de muncå în domeniu prin atragerea<br />

în astfel de activitå¡i a genera¡iei tinere ¿i femeilor, în<br />

toate zonele ¡årii.<br />

Prin Program vor fi sus¡inute prin aloca¡ie financiarå nerambursabilå<br />

urmåtoarele activitå¡i eligibile: a) participåri la<br />

târguri ¿i expozi¡ii interna¡ionale, organizate în stråinåtate,<br />

cu stand propriu sau în asociere cu al¡i agen¡i economici,<br />

pentru care se acordå o finan¡are maximå de 80 milioane lei;<br />

b) participåri la târguri ¿i expozi¡ii, organizate în ¡arå, cu<br />

stand propriu sau în asociere cu al¡i agen¡i economici, pentru<br />

care se acordå o finan¡are maximå de 60 milioane lei; c) elaborarea<br />

¿i produc¡ia de materiale tipårite de promovare a<br />

agentului economic, redactate în limbi de largå circula¡ie<br />

interna¡ionalå, pentru care se acordå o finan¡are maximå de<br />

80 milioane lei; d) realizarea unui site pe Internet pentru<br />

prezentarea activitå¡ii solicitantului ¿i a produselor sau serviciilor<br />

promovate, pentru care se acordå o finan¡are maximå<br />

de 20 milioane lei.<br />

Agen¡ii economici men¡ionati pot beneficia de prevederile<br />

Programului, dacå îndeplinesc cumulativ, la data solicitårii<br />

urmåtoarele criterii de eligibilitate: a) au capital social<br />

integral privat; b) îndeplinesc criteriul de independen¡å conform<br />

prevederilor art.2 din Ordinul Pre¿edintelui Consiliului<br />

Concuren¡ei <strong>nr</strong>. 55/2004, privind punerea în aplicare a Regulamentului<br />

privind ajutorul de stat pentru întreprinderile mici<br />

¿i mijlocii ¿i a Regulamentului privind ajutorul de stat regional;<br />

c) au o duratå de func¡ionare la data depunerii solicitårii<br />

de cel pu¡in 1 an; d) activeazå în domeniul me¿te¿ugurilor<br />

artistice tradi¡ionale, au ca obiect de activitate producerea,<br />

comercializarea produselor de artå popularå ¿i artizanat sau<br />

acordarea de consultan¡å în domeniul me¿te¿ugurilor artistice<br />

tradi¡ionale; e) ¿i-au îndeplinit obliga¡iile exigibile de<br />

platå a impozitelor ¿i taxelor cåtre bugetul de stat, inclusiv<br />

cele locale, precum ¿i contribu¡iilor pentru asigurårile sociale<br />

de stat, asigurårile de sånåtate ¿i asigurårile sociale de ¿omaj,<br />

dupå caz; f) nu au mai beneficiat în ultimii doi ani de<br />

aloca¡ii financiare nerambursabile de la bugetul de stat pentru<br />

activitå¡ile eligibile prevåzute.<br />

Programul na¡ional pentru<br />

informarea ¿i educarea comercian¡ilor<br />

Bugetul alocat pentru anul 2004 este de 4 miliarde lei.<br />

Obiectivul Programului pentru informarea ¿i educarea comercian¡ilor<br />

este sprijinirea comercian¡ilor, persoane fizice sau<br />

juridice autorizate så desfå¿oare activitå¡i de comercializare<br />

a produselor ¿i serviciilor de pia¡å, prin facilitarea accesului<br />

lor la cursuri de pregåtire ¿i specializare profesionalå, achizi-<br />

¡ionarea de calculatoare ¿i crearea de site-uri, promovarea e-<br />

commerce, sus¡inerea utilizårii mijloacelor moderne de<br />

platå, precum ¿i materiale promo¡ionale în vederea reducerii<br />

decalajului de informare a comercian¡ilor români fa¡å de cei<br />

din Uniunea Europeanå.<br />

Pot beneficia de aloca¡ii financiare nerambursabile, în<br />

cadrul Programului, comercian¡ii care îndeplinesc cumulativ<br />

la data solicitårii, urmåtoarele criterii de eligibilitate: sunt organiza¡i<br />

în baza Legii <strong>nr</strong>.31/<strong>19</strong>90 privind societå¡ile comerciale,<br />

republicatå, cu modificårile ¿i completårile ulterioare,<br />

sau sunt persoane fizice/asocia¡ii familiale autorizate så desfå¿oare<br />

activitå¡i de comer¡ pe baza liberei ini¡iative, conform<br />

Legii <strong>nr</strong>. 507/2002 privind organizarea ¿i desfå¿urarea<br />

unor activitå¡i economice de cåtre persoane fizice; domeniul<br />

de activitate este comer¡ul cu amånuntul ¿i/sau cu ridicata<br />

sau alimenta¡ie publicå; au capital social integral privat ¿i<br />

cifra de afaceri anualå pânå la echivalentul a 8 milioane<br />

EURO, conform datelor din bilan¡ul contabil al ultimului an<br />

fiscal încheiat; au numårul mediu scriptic anual de personal<br />

de pânå la 249 (inclusiv) raportat în anul anterior; nu au datorii<br />

sau credite restante, func¡ioneazå de cel pu¡in 1 (un) an<br />

la data depunerii solicitårii; în ultimii 2 (doi) ani, participan¡ii<br />

la curs nu au mai beneficiat de finan¡are de la bugetul<br />

de stat pentru activitå¡ile similare.<br />

Valoarea aloca¡iei financiare nerambursabile se acordå<br />

beneficiarilor eligibili selecta¡i ¿i este egalå cu echivalentul a<br />

65% din valoarea cheltuielilor eligibile, (exclusiv TVA), numai<br />

pentru participan¡ii la curs care au vârsta maximå de 35<br />

de ani împlini¡i în cursul anului 2004. Pentru restul activitå¡ilor<br />

eligibile ¿i în cazul în care participan¡ii la curs au<br />

vârsta care depå¿e¿te 35 de ani, se acoperå echivalentul a<br />

60% din valoarea fiecårei cheltuieli eligibile efectuate (exclusiv<br />

TVA), dar nu mai mult de valoarea maximå a finan-<br />

¡årii pentru fiecare activitate. Sumele nerambursabile acordate<br />

diferå func¡ie de destina¡ie.<br />

Astfel:<br />

• Cheltuielile pentru formare/calificare profesionalå pentru<br />

meseriile existente, pânå la 35 de ani, sunt de 2.200.000<br />

lei, iar, peste 35 de ani, de 2.000.000 lei.<br />

• Cheltuielile pentru instruire privind no¡iunile de igienå<br />

sunt, pânå în 35 de ani, de 1,400.000 lei, iar peste aceastå<br />

vârstå, de 1.300.000 lei.<br />

• Cheltuielile pentru specializarea profesionalå sunt<br />

cuprinse, pânå în 35 de ani, între 3.000.000 – 3.300.000 lei,<br />

iar peste 35 de ani, între 2.800.000 – 3.000.000 lei.<br />

• Cheltuieli pentru achizi¡ionarea de calculatoare se cifreazå<br />

la 30 milioane de lei.<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Ministere<br />

• Pentru realizarea unei pagini de web sunt prevåzute 10<br />

milioane de lei, iar pentru achizi¡ionarea de semnåturi electronice<br />

extinse ¿i certificare digitalå, de 9 milioane de lei.<br />

• În cazul administrårii POS-urilor pentru utilizarea<br />

plå¡ii cu card, pentru 6 luni, sprijinul acordat este de 60 milioane<br />

de lei.<br />

• La 50 de milioane de lei se cifreazå sprijinul financiar nerabursabil<br />

pentru tipårirea de materiale tipårite.<br />

Programul PHARE finan¡eazå seminarii<br />

dedicate impactului integrarii europene<br />

asupra IMM din România<br />

Mar¡i, 11 mai 2004, a-a desfå¿urat la Timi¿oara – sala de<br />

conferin¡e a Hotelului Clubului Senator - seminarul intitulat<br />

„Aspecte ale integrårii europene din perspectiva Întreprinderilor<br />

Mici ¿i Mijlocii” organizat de Agen¡ia Na¡ionalå<br />

pentru Întreprinderile Mici ¿i Mijlocii ¿i Coopera¡ie (ANI-<br />

MMC) în parteneriat cu Agen¡ia de Dezvoltare Regionalå<br />

Vest (ADR).<br />

Lucrårile au fost prezidate de domnul Gabriel Nåstase,<br />

vicepre¿edinte, din partea ANIMMC, ¿i domnul Sorin Maxim,<br />

director, din partea ADR Vest. La reuniune au participat<br />

reprezentan¡i ai patronatelor IMM din regiune, ai camerelor<br />

de comer¡, centrelor de afaceri ¿i firmelor de consultan¡å<br />

specializate. Evenimentul a permis selectarea de informa¡ii<br />

relevante asupra cerin¡elor cårora trebuie så le facå<br />

fa¡å întreprinderile din România în perspectiva integrårii<br />

europene. Au fost abordate de asemenea aspecte de interes<br />

practic cum ar fi: marcajul CE, sistemul calitå¡ii ¿i standardelor,<br />

dreptul de proprietate intelectualå.<br />

Reuniunea a fåcut parte dintr-o serie de 7 seminarii care<br />

s-au desfå¿urat în perioada 22 aprilie - 13 mai a.c., în cadrul<br />

Proiectului PHARE „Asisten¡å tehnicå pentru ANIMMC” la<br />

Slatina, Alba Iulia, Cluj, Ploie¿ti, Roman, Timi¿oara ¿i<br />

Gala¡i.<br />

Proiectul PHARE 2001 „Asisten¡å Tehnicå pentru<br />

Agen¡ia Na¡ionalå pentru Întreprinderile Mici ¿i Mijlocii ¿i<br />

Coopera¡ie” este o componentå a pachetului de måsuri<br />

finan¡at de cåtre Uniunea Europeanå în vederea sus¡inerii<br />

eforturilor de integrare a ¡årii noastre.<br />

Scopul acestui proiect este dezvoltarea ¿i implementarea<br />

politicilor ¿i programelor na¡ionale pe baza prevederilor<br />

Plaqnului Na¡ional de Dezvoltare (PND) ¿i a Dispozi¡iilor<br />

Consiliului 1266/99 privind Sistemul Extins de Implementare<br />

Descentralizatå (EDEIS) în ¡årile candidate.<br />

Ministerul Mediului<br />

¿i Gospodåririi Apelor<br />

Ac¡iunea de salubrizare ¿i igienizare<br />

a cursurilor de apå<br />

In cadrul programului “Romania Curata”, actiunea de<br />

salubrizare si igienizare a cursurilor de apa din intreaga tara<br />

continua cu masuri concrete intreprinse de catre inspectorii<br />

Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor si ai Administratiei<br />

Nationale “Apele Romane”.<br />

Astfel, numai in luna aprilie 2004, inspectorii au depistat<br />

94 de noi depozite cu deseuri, amplasate ilegal, pe malurile<br />

cursurilor de ape. Pentru nerespectarea prevederilor legale,<br />

inspectorii au sanctionat cu avertisment 87 de agenti economici<br />

si primarii. In plus, pentru neregulile constatate, s-au<br />

aplicat 31 de amenzi contraventionale, in valoare de 206 milioane<br />

lei.<br />

Inspectorii vor monitoriza in continuare agentii economici<br />

care deruleaza activitati in vecinatatea cursurilor de apa,<br />

solicitand in acelasi timp sprijinul autoritatilor locale pentru<br />

constientizarea cetatenilor privind necesitatea salubrizarii<br />

cursurilor de apa si rigolelor. In cursul primelor trei luni ale<br />

anului 2004, inspectorii au aplicat 22 de amenzi contraventionale,<br />

in valoare de 221,4 milioane lei.<br />

De asemenea, 187 de agenti economici si primarii au primit<br />

avertismente. Tot in aceeasi perioada, din zonele aflate<br />

in vecinatatea cursurilor de apa s-au colectat 6,22 tone PETuri,<br />

2012,7 metri cubi de gunoi menajer, 36,74 tone anvelope<br />

uzate si 254 metri cubi rumegus. S-a organizat transportul si<br />

depozitarea deseurilor la gropile de gunoi sau societatile de<br />

reciclare autorizate.<br />

ªedin¡a a Comisiei mixte bilaterale<br />

româno-olandezå<br />

Miercuri, 12 mai 2004, la sediul Ministerului Mediului si<br />

Gospodaririi Apelor, s-a desfasurat prima sedinta a Comisiei<br />

mixte bilaterale romano-olandeza in domeniul gospodaririi<br />

apelor. Comisia, alcatuita din experti ai Ministerului Mediului<br />

si Gospodaririi Apelor si ai Ministerului Transporturilor,<br />

Lucrarilor Publice si Gospodaririi Apelor din Regatul Tarilor<br />

de Jos, urmareste aplicarea Memorandumului de Intelegere<br />

privind cooperarea in domeniul managementului integrat<br />

al apelor, incheiat intre cele doua ministere in luna aprilie<br />

2004. Discutiile bilaterale au vizat analiza stadiului<br />

realizarii proiectelor in domeniul gospodaririi apelor, realizate<br />

in Romania cu sprijin olandez.<br />

In tara nostra se afla in curs de derulare o serie de proiecte<br />

comune romano-olandeze, dintre care amintim:<br />

• “Implementarea Directivei Cadru a Apei si a managementului<br />

integrat al zonei de coasta in apele de coasta”, care<br />

se desfasoara in perioada ianuarie 2003-decembrie 2004 si<br />

este finantat de Ministerul Afacerilor Externe din Regatul<br />

Tarilor de Jos;<br />

• “Planificarea managementului integrat al apelor pentru<br />

subbazinul carpatic”. Proiectul este programat a se finaliza<br />

in iulie 2004;<br />

• “Asistenta tehnica pentru sprijinirea Romaniei in implementarea<br />

Directivei Cadru a Apei si a managementului<br />

integrat al zonei de coasta”. Proiectul se desfasoara in perioada<br />

ianuarie 2003-decembrie 2004 si este finantat de Ministerul<br />

Afacerilor Externe al Regatului Tarilor de Jos.<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 99


Ministere<br />

100<br />

ªedin¡a Comisiei Na¡ionale pentru<br />

Acordarea Etichetei Ecologice<br />

In data de 12.05.2004 la sediul Ministerului Mediului si<br />

Gospodaririi Apelor a fost convocata Comisia Nationala<br />

pentru Acordarea Etichetei Ecologice. In cadrul sedintei s-au<br />

analizat institutele care vor efectua incercarile specifice fiecarui<br />

produs pentru care se va acorda eticheta ecologica. Comisia<br />

Nationala pentru Acordarea Etichetei Ecologice, infiintata<br />

prin Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului<br />

<strong>nr</strong>. 1010/31.10.2002, este un organism consultativ independent,<br />

fara personalitate juridica, a carui activitate se desfasoara<br />

sub patronajul autoritatii publice centrale pentru protectia<br />

mediului si care este desemnata ca autoritate competenta<br />

pentru acordarea etichetei ecologice. Activitatea Comisiei<br />

Nationale are caracter consultativ, fiind alcatuita din reprezentanti<br />

ai autoritatilor publice centrale, reprezentanti ai<br />

institutelor de cercetare si organizatiilor neguvernamentale<br />

reprezentative, implicate in procesul de acordare a etichetei<br />

ecologice.<br />

¥ntâlnire cu reprezentan¡ii<br />

Misiunii Båncii Mondiale<br />

Joi, 13 mai 2004, la sediul Ministerului Mediului si Gospodaririi<br />

Apelor (MMGA), secretarul de stat pentru Ape,<br />

domnul Florin Stadiu, experti din cadrul MMGA si consilieri<br />

ai ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor s-au intalnit<br />

cu reprezentantii Misiunii Bancii Mondiale (BM) si<br />

Fondului Nerambursabil Global pentru Mediu (GEF), condusa<br />

de domnul Dirk Frans, consultant GEF, cercetator la <strong>Institutul</strong><br />

de Mediu din Stockholm, Suedia. Membrii Misiunii<br />

se afla in Romania pentru a evalua beneficiile la nivel local<br />

ale Proiectului GEF “Biodiversitatea Deltei Dunarii”, derulat<br />

in perioada <strong>19</strong>95-2000 cu sprijin financiar GEF si administrat<br />

de Banca Mondiala.<br />

In acest context, secretarul de stat pentru Ape a apreciat<br />

rezultatele proiectului, subliniind importanta acestuia pentru<br />

ecosistemul si locuitorii Deltei Dunarii. Zilele acestea, membrii<br />

Misiunii BM-GEF se deplaseaza la Tulcea, unde se vor<br />

intalni cu reprezentantii Administratiei Rezervatiei Biosferei<br />

“Delta Dunarii” (ARBDD), <strong>Institutul</strong>ui National de Cercetare-Dezvoltare<br />

“Delta Dunarii”, organizatiilor non-guvernamentale<br />

si administratiei locale. Proiectul GEF “Biodiversitatea<br />

Deltei Dunarii” a avut urmatoarele componente: • Intarirea<br />

capacitatilor institutionale si operationale ale Corpului<br />

de inspectie si paza din cadrul ARBDD; • Monitoringul<br />

ecosistemelor; • Refacerea polderelor; • Refacerea ecosistemelor;<br />

• Constientizarea populatiei si implicarea comunitatii<br />

locale; • Managementul de coordonare.<br />

Autoritatea Na¡ionalå de Control<br />

Declara¡ie de preså<br />

Urmare celor sustinute in presa de catre Fundatia pentru<br />

o societate deschisa si in mod special de catre domnul<br />

Valerian Stan, domnul Ionel Blanculescu, Ministrul Controlului,<br />

face urmatoarea declaratie:


Ministere<br />

tatiri de structura. Faptul ca, pana in prezent, au existat uneori<br />

dificultati in accesarea declaratiilor de avere tine de aspecte<br />

tehnice care nu sunt dependente de vointa proprietarului<br />

site-ului, ci de lucrari tehnice pentru imbunatatirea performantelor<br />

comunicatiei Internet, realizate de furnizorul de<br />

servicii. Totodata, tocmai din astfel de motive tehnice, din<br />

data de 8 mai 2004, pe o perioada de maxim 2 saptamani,<br />

site-ul Autoritatii Nationale de Control este mai greu accesibil.<br />

Referitor la afirmatiile din mass - media ale domnului<br />

Valerian Stan, pot sa spun ca, in calitate de om, dar si de<br />

ministru al controlului, ii inteleg pe deplin frustrarile domnului<br />

Valerian Stan care, dupa ce a fost seful Corpului de<br />

Control al Guvernului fostului primar general - prim-ministru<br />

Victor Ciorbea, a reusit de a parasi<br />

Guvernul pe usa din dos. De atunci, am observat ca orice<br />

subiect legat de control reprezinta o obsesie pentru domnul<br />

Valerian Stan, din pacate in sensul negativ al cuvantului.<br />

Mai mult, daca domnia sa tot se considera o somitate in<br />

domeniul controlului, nu inteleg de ce, pana in prezent, nu a<br />

catadicsit sa vina macar o data la sediul Autoritatii Nationale<br />

de Control, pentru a purta o discutie pe teme profesionale cu<br />

mine si cu colaboratorii mei si pentru a-si manifesta sprijinul<br />

pentru activitatea pe care o desfasuram.<br />

In schimb, domnia sa a considerat de cuviinta sa lanseze<br />

tot felul de «fumigene» in mass-media, multe indreptate<br />

impotriva mea si a actiunilor de control ale institutiei pe care<br />

o conduc. Stiu ca acestea sunt menite sa arunce in derizoriu<br />

pe toti cei care doresc sa isi faca in mod cinstit treaba, incercand<br />

sa le denigreze acestora munca si performantele. Ii<br />

transmit domnului Valerian Stan ca nici una din aceste tentative<br />

de deturnare a atentiei noastre de la munca pe care o<br />

desfasuram nu va fi o reusita, pentru simplul fapt ca nu va fi<br />

luata in serios. Va compatimesc, domnul Stan.> (11 mai<br />

2004).<br />

Reorganizare judiciarå împotriva<br />

debitoarei SC UREX SA Rovinari<br />

Printr-o Decizie a Tribunalului Gorj, Sectia Comerciala<br />

si Contencios Administrativ, a fost dispusa procedura de<br />

reorganizare judiciara impotriva debitoarei SC UREX SA<br />

Rovinari. Decizia Tribunalului intareste astfel concluziile<br />

Raportului de control intocmit de catre Autoritatea Nationala<br />

de Control dupa operatiunea de control efectuata la SC<br />

UREX SA Rovinari.<br />

Tribunalul Gorj, Sectia Comerciala si Contencios Administrativ,<br />

in dosarul <strong>nr</strong>. 106/F/2004, a admis cererea formulata<br />

de creditoarea Directia Generala a Finantelor Publice<br />

Gorj si a dispus deschiderea procedurii de reorganizare judiciara<br />

impotriva debitoarei SC UREX SA Rovinari. Reamintim<br />

astfel ca Legea <strong>nr</strong>. 64/<strong>19</strong>95 privind procedura reorganizarii<br />

judiciare si a falimentului, modificata si completata prin<br />

Ordonanta <strong>nr</strong>. 38/2002, prevede, la art.29, ca orice creditor<br />

care are o creanta certa, lichida si exigibila, poate introduce<br />

la tribunal o cerere impotriva unui debitor care timp de 30 de<br />

zile a incetat platile fata de acesta.<br />

Astfel, in ceea ce priveste SC UREX SA Rovinari, conform<br />

art. 34, alin. 1, judecatorul sindic a numit administrator<br />

judiciar pe SC SIOMAX SRL Targu-Jiu, stabilindu-i acestuia<br />

atributiile potrivit art. 18 din Legea <strong>nr</strong>. 64/<strong>19</strong>95, cu modificarile<br />

ulterioare, si dispunand in sarcina acestuia intocmirea<br />

unui raport preliminar pentru identificarea tuturor creditorilor,<br />

debitorilor si cauzelor care au dus la starea de insolventa.<br />

Decizia Tribunalului Gorj intareste inca o data concluziile<br />

Raportului de control intocmit de Autoritatea Nationala<br />

de Control.<br />

Control inopinat<br />

la fabrica din localitatea Zimnicea<br />

Avand informatii ca intr-o fabrica din Zimnicea,judetul<br />

Teleorman, apartinand societatii Picena Manifatture Romania<br />

SRL, nu sunt respectate prevederile legale in domeniul<br />

sanatatii si securitatii in munca,muncitorii lucrand in conditii<br />

insuportabile (de zgomot si temperaturi extreme), Autoritatea<br />

Nationala de Controls-a autosesizat cu privire la acest<br />

caz. Astfel, miercuri, 12 mai 2004,a fost declansat un control<br />

inopinat la fabrica din localitatea Zimnicea.<br />

Conform raportului preliminar de control s-a constatat ca<br />

la fabrica din Zimnicea, cu obiect de activitate confectii de<br />

imbracaminte, lucreaza un numar de 540 de angajati, dintre<br />

care 382 femei, acestia declansand un protest spontan ca<br />

urmare a nerespectarii de catre angajator a promisiunilor<br />

asumate cu privire la acordarea de tichete de masa suplimentare,<br />

in conditiile realizarii normei stabilite.<br />

De asemenea, din discutiile purtate cu angajatii, a rezultat<br />

ca acestia sunt nemultumiti si de conditiile de munca :<br />

temperatura excesiva, zgomot si inexistenta unei sali de<br />

mese, aspecte ce vor fi verificate in cadrul actiunii de control<br />

declansate miercuri, 12 mai 2004.<br />

Totodata vor fi verificate si aspecte legate de munca la<br />

negru sau alte forme de evaziune aferente fortei de munca.<br />

Societatea a mai fost verificata de Inspectia Muncii in ianuarie<br />

2003 si in februarie 2004, fiind depistate si atunci abateri<br />

de la respectarea prevederilor legale in domeniul sanatatii<br />

si securitatii muncii. In consecinta, la momentul respectiv,<br />

s-au dispus masuri obligatorii cu termene concrete de<br />

realizare, iar societatea a fost sanctionata contraventional<br />

(conform prevederilor legale), fiind dispusa totodata sistarea<br />

partiala a activitatii la statia compresoare aer.<br />

Ministerul Agriculturii, Pådurilor,<br />

¿i Dezvoltårii Rurale<br />

Concesionarea activitå¡ilor<br />

sanitare veterinare publice<br />

In perioada 3.05.2004-7.05.2004, la Agentia Domeniilor<br />

Statului s-au desfasurat sedintele de licitatie publica deschisa<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 101


Ministere<br />

pentru concesionarea activitatilor sanitare veterinare publice<br />

de interes national si bunuri imobile proprietate publica a statului,<br />

din cadrul circumscriptiilor sanitare veterinare ramase<br />

neconcesionate, respectiv C.S.V. Dobresti si C.S.V. Priboieni-Arges,<br />

C.S.V. Teius-Alba, C.S.V. Belin-Covasna,<br />

C.S.V. Ciumeghiu Ghiorac-Bihor, C.S.V. Cehu Silvaniei-Salaj,<br />

C.S.V. Teremia Mare-Timis, C.S.V. Glavile-Valcea.<br />

Pentru cele opt circumscriptii veterinare concesionate, urmeaza<br />

ca in termenul legal de 30 de zile sa se incheie contractele<br />

de concesiune cu ofertantul declarat castigator.<br />

102<br />

Descentralizarea contractårii proiectelor<br />

Agen¡ia SAPARD a descentralizat opera¡iunea de contractare<br />

a proiectelor de investi¡ii în mediul rural, începând cu<br />

aceastå såptâmânå. Astfel, contractele de finan¡are cu fonduri<br />

nerambursabile vor putea fi semnate la sediul fiecårui Birou<br />

Regional de Implementare a Programului SAPARD<br />

(BRIPS), în zona aferentå fiecårei investi¡ii. Beneficiarii ale<br />

cåror proiecte au fost declarate eligibile, adicå acele proiecte<br />

care respectå condi¡iile obligatorii pentru ob¡inerea fondurilor<br />

nerambursabile, vor fi notifica¡i, în scris sau telefonic, så se<br />

prezinte la sedile BRIPS pentru semnarea contractului cu<br />

Agen¡ia SAPARD. Contractele trimise cåtre Birourile Regionale<br />

sunt semnate de cåtre directorul general al Agen¡iei<br />

SAPARD ¿i, astfel, imediat dupå ce beneficiarul semneazå<br />

contractul, acesta intrå în vigoare. Pânå acum, toate contractele<br />

erau semnate la sediul central al Agen¡iei SAPARD,<br />

adicå în Bucure¿ti, indiferent dacå beneficiarul era din Satu<br />

Mare sau Arad. Prin aceastå modificare aplicatå de conducerea<br />

Agen¡iei SAPARD se eficientizeazå opera¡iunea de<br />

contractare, beneficiarii putând totodatå så economiseascå<br />

timpul ¿i banii necesari deplasårii.<br />

Primele contracte care vor fi semnate la sediile BRIPS din<br />

¡arå sunt ¿i primele contracte încheiate pentru måsurile nou<br />

acreditate (15 decembrie 2003), ¿i anume Måsura 3.1<br />

„Investi¡ii în exploata¡ii agricole” ¿i Måsura 3.4 „Dezvoltarea<br />

¿i diversificarea activitå¡ilor economice care så genereze activitå¡i<br />

multiple ¿i venituri alternative”. Vor fi semnate 63 de<br />

contracte. Valoarea totalå a investi¡iilor realizate prin aceste<br />

proiecte este de peste 10 milioane de Euro, din care aproximativ<br />

5 milioane de Euro reprezintå contribu¡ia nerambursabilå<br />

de 50% a Uniunii Europene (75%) ¿i a Guvernului<br />

României (25%). Directorul general al Agen¡iei SAPARD,<br />

Gheorghi¡å Corbu, a semnat toate cele 63 de contracte în cursul<br />

zilei de luni, 10 mai 2004, dupå care au fost expediate la<br />

Birourile Regionale, urmând så ajungå la destinatar în aproximativ<br />

douå zile.<br />

Inaugurarea unui pod realizat<br />

prin Programul SAPARD<br />

Consiliul Local al comunei Tetoiu din jude¡ul Vâlcea a finalizat<br />

construc¡ia unui pod modern care leagå satele Pope¿ti<br />

¿i Cepe¿ti de re¡eaua de drumuri jude¡ene. Investi¡ia realizatå<br />

cu fonduri SAPARD, în cadrul Måsurii 2.1 „Dezvoltarea ¿i<br />

îmbunåtå¡irea infrastructurii rurale” a fost inauguratå în data<br />

de 13 mai 2004. Proiectul „pod beton armat în satul Pope¿ti,<br />

comuna Tetoiu” a fost contractat în aprilie 2003, valoarea<br />

totalå eligibilå fiind de 329.537 euro. Lucrårile au demarat la<br />

data de 1 august 2003, ele putând fi finalizate mai devreme<br />

dacå anotimpul rece nu ar fi încetinit ritmul de realizare a<br />

proiectului. Podul are o lungime totalå de 47,55 metri, lå-<br />

¡imea acestuia fiind de 6 metri, inclusiv calea pietonalå, iar<br />

partea carosabilå este de 5 metri. Scurgerea apelor de suprafa¡å<br />

se face prin rigole (¿an¡uri). Pentru siguran¡a popula¡iei<br />

s-au prevåzut pe ambele pår¡i, parapete metalice. Malurile<br />

râului sunt apårate împotriva eroziunii printr-o protec¡ie<br />

cu plase în care au fost introdu¿i bolovani de râu.<br />

Datoritå faptului cå din fondurile SAPARD contractate a<br />

fost economisitå o suma suficientå de bani, primåria Tetoiu a<br />

hotårât så asfalteze ¿i o por¡iune de drum în continuarea<br />

podului, totalizând 300 de metri. Suprafa¡a totalå ocupatå de<br />

pod ¿i de rampe este de 1.600 de metri påtra¡i. Pârâul ¿asa<br />

împarte comuna Tetoiu în douå pår¡i distincte. Interesele economice<br />

ale celor douå pår¡i se întrepåtrund datoritå faptului<br />

cå aproximativ 70% din familiile rezidente într-un sat au påmânturi<br />

în celålalt. Lipsa unei legåturi utilizabile cu satul de<br />

re¿edin¡å a dus de-a lungul timpului la o diminuare a popula¡iei<br />

tinere în satul Pope¿ti. Înainte de construirea acestui nou<br />

pod condi¡iile de trafic erau îngreunate nefiind permis accesul<br />

vehiculelor mai grele de o tonå. Vechiul pod din lemn,<br />

aflat într-o stare avansatå de uzurå, punea în pericol siguran¡a<br />

atât a pietonilor cât ¿i a ma¿inilor.<br />

Ca variantå ocolitoare exista posibilitatea unui traseu cu<br />

aproximativ 6 - 7 kilometri mai lung. Pentru asigurarea sumei<br />

necesare demarårii lucrårilor, Consiliul Local a apelat la un<br />

credit bancar, cu o dobândå de aproximativ 20%, neexistând<br />

probleme sau impedimente în contractarea acestui sprijin financiar.<br />

De aceastå nouå investi¡ie „vor beneficia peste 2000<br />

de locuitori ai comunei. Este un mare eveniment pentru noi,<br />

deoarece fårå sprijinul SAPARD nu am fi reu¿it nici în 20 de<br />

ani så realizåm aceastå lucrare prin fonduri proprii. Este pe<br />

departe cel mai ambi¡ios proiect pe care l-a cunoscut localitatea<br />

noastrå în ultimii 25 de ani”, a declarat Nicolae Buretea,<br />

primarul comunei Tetoiu.<br />

Ordin comun<br />

Ministrul agriculturii, pådurilor ¿i dezvoltårii rurale Ilie<br />

Sârbu ¿i ministrul transporturilor, construc¡iilor ¿i turismului<br />

Miron Mitrea au emis un ordin comun privind func¡ionarea ¿i<br />

marcarea Fi¿ierului Navelor ¿i Ambarca¡iunilor de Pescuit.<br />

Astfel fi¿ierul Navelor ¿i Ambarca¡iunilor de pescuit se organizeazå<br />

la nivel de compartiment în cadrul direc¡iei de specialitate<br />

din Ministerul Agriculturii, Pådurilor ¿i Dezvoltårii<br />

Rurale. Acest compartiment va avea urmåtoarele atribu¡ii: •<br />

Întocme¿te fi¿a individualå pentru fiecare navå sau ambarca¡iune<br />

de pescuit ¿i o actualizeazå permanent; • Emite licen-<br />

¡a de pescuit sau licen¡a pentru activitå¡i auxiliare pescuitului,<br />

pentru fiecare navå sau ambarca¡iune de pescuit; • Tine eviden¡a<br />

centralizatå a navelor ¿i ambarca¡iunilor de pescuit,<br />

grupate în func¡ie de : tonajul brut, puterea motorului, speci-<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Ministere<br />

ile exploatate, uneltele ¿i tehnologiile folosite; • Centralizeazå<br />

efortul de pescuit pe segmente ale flotei; • Asigurå transmiterea<br />

permanentå a informa¡iilor cåtre Registrul comunitar al<br />

navelor de pescuit; Pentru a efectua activitå¡i de pescuit în<br />

scop comercial sau activitå¡i auxiliare pescuitului, orice navå<br />

sau ambarca¡iune de pescuit trebuie så îndeplineascå urmåtoarele<br />

condi¡ii: • Så arboreze pavilion romanesc ¿i så fie înmatriculatå<br />

conform reglementårilor legale în vigoare; • Så<br />

fie înscriså în fi¿ierul navelor ¿i ambarca¡iunilor de pescuit; •<br />

Så posede licen¡a de pescuit sau licen¡a pentru activitå¡i auxiliare<br />

pescuitului ; • Så posede autoriza¡ie de pescuit în scop<br />

comercial; Fiecare navå de pescuit se individualizeazå printrun<br />

numår de identificare acordat de compartimentul Fi¿ierului<br />

Navelor ¿i Ambarca¡iunilor de Pescuit. Proprietarul navei<br />

este obligat så înscrie numårul de identificare în bordul tribord<br />

¿i bordul babord al navei sau ambarca¡iunii de pescuit.<br />

Prevederile prezentului ordin vor fi îndeplinite de cåtre Direc¡ia<br />

de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii, Pådurilor<br />

¿i Dezvoltårii Rurale, Autoritatea Navalå Românå,<br />

Compania Na¡ionala de Administrare a Fondului Piscicol,<br />

Administra¡ia Rezerva¡iei Biosferei «Delta Dunårii» ¿i Inspec¡ia<br />

Piscicolå.<br />

Seminar<br />

In zilele de 10 si 11 mai 2004, a avut loc la sediul Oficiul<br />

de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM), in cadrul Programului<br />

Phare RO 0107.06.07, seminarul cu tema ”Protectia<br />

juridica si i<strong>nr</strong>egistrarea noilor soiuri de plante in Comunitatea<br />

Europeana”.<br />

La seminar au participat amelioratori si cercetatori din<br />

domeniu, specialisti <strong>Institutul</strong>ui de Stat pentru Testarea si<br />

I<strong>nr</strong>egistrarea Soiurilor, membri ai Academiei de Stiinte<br />

Agricole si Silvice si consilieri din cadrul Inspectiei Nationale<br />

pentru Calitatea Semintelor si Reglementarea Pietei<br />

Semintelor. Seminarul a constituit un bun prilej pentru aprofundarea<br />

legislatiei europene in domeniul protectiei noilor<br />

soiuri, a i<strong>nr</strong>egistrarii soiurilor in Catalogul National si respectiv<br />

Catalogul Comun al soiurilor de plante, precum si certificarea<br />

semintelor si a materialului de inmultire.<br />

De asemenea, au fost prezentate aspecte legate de protectia<br />

drepturilor amelioratorului, lista nationala si certificarea<br />

semintelor in Marea Britanie.<br />

O importanta deosebita a constituit-o partea a doua a<br />

seminarului unde a fost detaliata procedura de i<strong>nr</strong>egistrare la<br />

OSIM a cererilor de brevete pentru soiuri, reprezentarea prin<br />

mandatari a solicitantilor romani si straini in fata OSIM si<br />

verificarea denumirii soiurilor eligibile pentru protectie.<br />

Proiect în derulare<br />

Proiectul de Înfrå¡ire “Realizarea ¿i implementarea unui<br />

model complet de simulare a contribu¡iei României la Bugetul<br />

Uniunii Europene” a început så fie derulat de luni, 10<br />

mai 2004. Coordonatorii acestuia sunt Delega¡ia Uniunii Europene,<br />

Ministerul Finan¡elor Publice – Direc¡ia de Evaluarea<br />

a Veniturilor Bugetului General Consolidat ¿i Ministerul<br />

Economiei ¿i Finan¡elor din Grecia. Proiectul cuprinde 23 de<br />

sec¡iuni ¿i se va desfå¿ura pe parcursul a 16 luni de zile.<br />

La prima activitate au participat 21 de exper¡i români, din<br />

partea Ministerului Agriculturii, Pådurilor ¿i Dezvoltårii<br />

Rurale fiind prezentå o echipå formatå din exper¡i ¿i consilieri<br />

de integrare europeanå. Cu aceastå ocazie au fost dezbåtute<br />

diverse teme, precum implementarea Sistemului Resurselor<br />

Proprii (analiza posibilelor dificultå¡i ce pot surveni în<br />

procesul de implementare), analiza veniturilor bugetului comunitar<br />

¿i a procesului de creare a Sistemului Resurselor<br />

Proprii, analiza resurselor proprii pe categorii, analizarea sistemului<br />

comunitar al resurselor proprii ¿i a bazei sale teoretice.<br />

Ministerul Sånåtå¡ii<br />

Urgen¡a unei situa¡ii a pregåtirii licita¡iilor<br />

de achizi¡ionare a medicamentelor pentru<br />

programele na¡ionale de sånåtate<br />

In sedinta de luni, 10 mai, a Colegiului Ministerului Sanatatii,<br />

Dr. <strong>Ovidiu</strong> BRINZAN, ministrul Sanatatii, a cerut<br />

reprezentantilor Casei Nationale de Asigurari de Sanatate<br />

prezentarea de urgenta a situatie pregatirii licitatiilor de achizitionare<br />

a medicamentelor pentru programele nationale de<br />

sanatate. Deocamdata, medicamentele pentru aceste programe<br />

sunt achizitionate pe licitatiile de anul trecut, dar va trebui<br />

ca pana in aceasta vara sa se desfasoare noile licitatii.<br />

Ministerul Sanatatii gestioneaza in prezent un numar de<br />

4 programe nationale de sanatate, cu 42 de subprograme, in<br />

care bolnavii luati in evidenta primesc tratament si ingrijire<br />

gratuite. Cele 4 programe sunt: Programul comunitar de<br />

sånåtate publicå, Programul de prevenire ¿i control al bolilor<br />

netransmisibile, Programul de sanatate a mamei si copilului<br />

si Programul de administratie sanitara si politici de sanatate.<br />

Mii de bolnavi care sufera de boli cronice, printre care si<br />

cei suferinzi de cancer, diabet, tuberculoza, sau HIV/SIDA<br />

care sunt luati in evidenta in aceste programe primesc anual<br />

gratuit, medicamente si alte ingrijiri, banii fiind decontati de<br />

catre casele de sanatate. Numai anul acesta, pentru preventia<br />

si controlul unor maladii ca HIV/SIDA, tuberculoza, cancer<br />

si diabet sunt alocati din Fondul National al Asigurarilor de<br />

Sanatate peste 4400 mld.lei. De altfel, din ordinul ministrului,<br />

in acest an, reprezentantii MS au inceput si o ampla analiza<br />

a modului de desfasurare a celor 4 programe nationale<br />

de sanatate pe care le gestioneaza Ministerul Sanatatii.<br />

Un accent deosebit va fi pus pe programul de prevenire<br />

si control al bolilor netransmisibile. In acest sens, au si<br />

inceput verificarile la subprogramul de diabet la care s-au<br />

constat in timp numeroase disfunctionalitati in modul de<br />

desfasurare. Ministrul Sanatatii a declarat ca vrea ca in doua<br />

luni de zile sa rezolve problema aprovizionarii cu insulina si<br />

medicamente orale pentru diabetici, problema prescrierii<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 103


Ministere<br />

medicamentelor, dar si realizarea unui registru national la zi<br />

de evidenta a acestor bolnavi.<br />

104<br />

Stoc de medicamente îndestulåtor<br />

Directia de Sanatate Publica Dolj a informat joi, 13 mai,<br />

Ministerul Sanatatii ca, la ora actuala, in farmacia Spitalul<br />

Judetean de Urgenta Craiova exista un stoc de medicamente<br />

care asigura necesarul pentru rezolvarea tuturor situatiilor.<br />

Spitalul Judetean de Urgenta Craiova functioneaza in regim<br />

normal, numarul bolnavilor internati fiind de aprox. 1600.<br />

De asemenea, media interventiilor chirurgicale este de 95 pe<br />

zi. Stocul actual de medicamente in aceasta unitate sanitara<br />

este de aproximativ <strong>19</strong> miliarde de lei, iar in cursul acestei<br />

luni se vor achizitiona medicamente in valoare de 8 miliarde<br />

lei. De asemenea, DSP Dolj a informat MS ca in stocul spitalului<br />

exista 20 000 fiole de algocalmin, infirmand astfel<br />

stirile aparute in media conform carora in aceasta unitate ar<br />

exista o criza de medicamente.<br />

Ministerul Afacerilor Externe<br />

Precizåri cu privire la informa¡iile<br />

potrivit cårora autoritå¡ile ucrainene vor începe<br />

lucrårile de construc¡ie a canalului navigabil<br />

Dunåre-Marea Neagrå pe bra¡ul Bâstroe<br />

al Dunårii<br />

Ministerul Afacerilor Externe al României a luat notå de<br />

informa¡iile publicate recent în presa ucraineanå ¿i preluate,<br />

la data de 11 mai 2004 de cåtre presa românå, potrivit cårora<br />

autoritå¡ile ucrainene vor începe, la aceea¿i datå, lucrårile<br />

de construc¡ie a canalului navigabil de mare adâncime Dunåre-Marea<br />

Neagrå pe bra¡ul Bâstroe al Dunårii, zonå declaratå<br />

rezerva¡ie naturalå ¿i aflatå sub protec¡ie interna¡ionalå.<br />

Fa¡å de aceste informa¡ii, Ministerul Afacerilor Externe<br />

dore¿te så precizeze cå problematica legatå de proiectul<br />

ucrainean s-a aflat permanent în aten¡ia diploma¡iei române.<br />

Astfel, Ministerul Afacerilor Externe al României a încercat<br />

så promoveze un dialog sincer ¿i deschis cu partea<br />

ucraineanå pentru a gåsi, de comun acord, solu¡ii la problemele<br />

legate de construirea canalului Bâstroe. În acest sens,<br />

au fost transmise pår¡ii ucrainene zece note verbale prin care<br />

au fost solicitate informa¡ii cu privire la proiectul men¡ionat<br />

¿i posibilele consecin¡e ale acestuia asupra ecosistemului<br />

Delta Dunårii, precum ¿i organizarea unor consultåri bilaterale<br />

conform prevederilor Acordului dintre Guvernul României<br />

¿i Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul<br />

gospodåririi apelor de frontierå, semnat la Gala¡i, la 30 septembrie<br />

<strong>19</strong>97, dar partea ucraineanå nu a transmis, pânå în<br />

acest moment, nici un råspuns.<br />

Ministerul Afacerilor Externe dore¿te så sublinieze faptul<br />

cå diferite instrumente interna¡ionale la care Ucraina este<br />

parte – atât încheiate la nivel bilateral, cum este cazul Acordului<br />

interguvernamental sus-men¡ionat, cât ¿i multilateral<br />

(Conven¡ia privind cooperarea pentru protec¡ia ¿i utilizarea<br />

durabilå a fluviului Dunårea, încheiatå la Sofia, la 29 iunie<br />

<strong>19</strong>94, Conven¡ia privind valoarea impactului asupra mediului<br />

în context transfrontier, încheiatå la Espoo, la 25 februarie<br />

<strong>19</strong>91) prevåd obliga¡ia pår¡ii ucrainene de a transmite<br />

pår¡ii române toate informa¡iile relevante privind executarea<br />

unor lucråri pe teritoriul statului propriu, în zona apelor de<br />

frontierå, de naturå så modifice regimul de scurgere sau condi¡iile<br />

de calitate ale acestora, înainte de începerea lucrårilor<br />

respective.<br />

Problema canalului Bâstroe se aflå, în prezent, ¿i în<br />

aten¡ia unor importante foruri europene ¿i interna¡ionale care<br />

s-au pronun¡at pentru stoparea lucrårilor, precum ¿i în aten¡ia<br />

unor organiza¡ii neguvernamentale europene care activeazå<br />

în domeniul protec¡iei mediului ¿i care au criticat ini¡iativa<br />

ucraineanå. Astfel, Comisia Interna¡ionalå pentru Protec¡ia<br />

Fluviului Dunårea (ICPDR) cu sediul la Viena, constituitå în<br />

baza prevederilor Conven¡iei privind cooperarea pentru protec¡ia<br />

¿i utilizarea durabilå a fluviului Dunårea, adoptatå la<br />

Sofia în <strong>19</strong>94, la care Ucraina este parte, a adoptat, la data de<br />

2 decembrie 2003, cu prilejul celei de-a 6-a Reuniuni Anuale<br />

Ordinare, o rezolu¡ie prin care s-a solicitat Ucrainei så nu<br />

înceapå lucråri de amenajare a bra¡ului Bâstroe al Dunårii<br />

pânå când nu se va elabora un studiu al impactului pe care<br />

construirea canalului îl va avea asupra protec¡iei mediului înconjuråtor<br />

în Delta Dunårii.<br />

Ministerul Afacerilor Externe va continua demersurile<br />

întreprinse pânå în prezent pentru conservarea ecosistemelor<br />

¿i protejarea calitå¡ii apelor din Delta Dunårii, zonå aflatå de<br />

mai mul¡i ani sub protec¡ia specialå a UNESCO, element de<br />

patrimoniu natural unic în Europa, în conformitate cu dreptul<br />

interna¡ional aplicabil.<br />

Reprezentantul României este pre¿edinte<br />

al comisiei de drept interna¡ional<br />

Pentru prima datå în istoria Comisiei de Drept Interna¡ional<br />

un reprezentant al României a fost ales pre¿edinte al<br />

sesiunii Comisiei. Comisia de Drept Interna¡ional, care s-a<br />

reunit la Geneva pentru perioada 3 mai – 4 iunie, în cadrul<br />

celei de-a 56-a sesiuni, a ales în func¡ia de pre¿edinte pe reprezentantul<br />

României, Teodor Viorel Mele¿canu. Pe agenda<br />

sesiunii din acest an a Comisiei se aflå teme de actualitate<br />

ale dreptului interna¡ional public precum rezervele la tratate,<br />

actele unilaterale ale statelor, protec¡ia diplomaticå, responsabilitatea<br />

interna¡ionalå pentru consecin¡ele unor acte neinterzise<br />

de dreptul interna¡ional, folosirea în comun a resurselor<br />

naturale.<br />

Comisia de Drept Interna¡ional a fost creatå printr-o rezolu¡ie<br />

din <strong>19</strong>47 a Adunårii Generale a ONU ¿i are în componen¡a<br />

sa 34 de juri¿ti, în capacitate personalå, reprezentând<br />

toate grupurile geografice ¿i toate sistemele de drept.<br />

România a mai fost prezentå în Comisia de Drept Interna¡ional<br />

o singurå datå, în intervalul <strong>19</strong>82 – <strong>19</strong>86, prin diplo-<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Ministere<br />

matul Constantin Flitan.<br />

Dezbaterile au fost coordonate de cåtre doi exper¡i<br />

responsabili din Grecia, de la Ministerul elen al Finan¡elor ¿i<br />

al Economiei, Sec¡iunea Buget UE.<br />

Semnarea protocolului 14 la Conven¡ia<br />

Europeanå a drepturilor omului referitor la<br />

reforma Cur¡ii Europene a Drepturilor Omului<br />

Joi, 13 mai, cu ocazia reuniunii Comitetului Mini¿trilor al<br />

Consiliului Europei, desfå¿uratå zilele acestea la Strasbourg,<br />

a fost deschis spre semnare Protocolul <strong>nr</strong>. 14 la Conven¡ia<br />

pentru apårarea drepturilor omului ¿i a libertå¡ilor fundamentale.<br />

Pentru partea românå, Protocolul a fost semnat de<br />

secretarul de stat în cadrul MAE, Bogdan Aurescu, România<br />

înscriindu-se în rândul primelor state semnatare ale acestuia.<br />

Protocolul urmåre¿te eficientizarea mecanismului de<br />

control instaurat prin Conven¡ie, avându-se în vedere în mod<br />

special cre¿terea continuå a volumului de activitate a Cur¡ii.<br />

Printre modificårile preconizate se numårå posibilitatea<br />

creårii unor posturi suplimentare de judecåtori, constituirea<br />

unor complete formate din judecåtor unic, ce se vor pronun¡a<br />

asupra inadmisibilitå¡ii cererilor, extinderea competen¡ei<br />

comitetelor, care vor putea pronun¡a hotårâri privind fondul<br />

cauzelor. De asemenea, o altå evolu¡ie importatå o reprezintå<br />

faptul cå procedura solu¡ionårii amiabile va putea fi demaratå<br />

în orice stadiu al proceselor aflate pe rolul Cur¡ii.<br />

În sfâr¿it, amendamentul care a stârnit cele mai vii dezbateri<br />

prive¿te introducerea unui nou criteriu de admisibilitate<br />

a cererilor individuale.<br />

Astfel, potrivit textului ce urmeazå a fi adoptat, o cerere<br />

va putea fi declaratå inadmisibilå dacå reclamantul nu a<br />

suferit un dezavantaj semnificativ, afarå de cazul în care cererea<br />

sa nu a fost examinatå corespunzåtor de cåtre o instan¡å<br />

internå. Partea românå sus¡ine adoptarea Protocolului <strong>nr</strong>. 14,<br />

apreciind cå aceasta este necesarå pentru eficientizarea activitå¡ii<br />

CEDO ¿i a men¡inerii în func¡iune a mecanismului de<br />

control al modului în care statele î¿i îndeplinesc obliga¡iile<br />

ce le revin în baza Conven¡iei.<br />

În opinia Guvernului român, eficientizarea mecanismului<br />

de func¡ionare a Cur¡ii va permite instan¡ei de la Strasbourg<br />

så se aplece cu mai mare aten¡ie asupra cauzelor care ridicå<br />

probleme importante de legisla¡ie ¿i practicå în domeniul<br />

drepturilor omului la nivel na¡ional.<br />

Reforma mecanismului de control al CEDO va fi înso¡itå<br />

de adoptarea unor acte normative ¿i måsuri concrete la nivel<br />

na¡ional, menite så previnå încålcårile drepturilor omului ¿i<br />

så punå la dispozi¡ia celor care se considerå victime ale acestora<br />

remedii eficiente, apte så conducå la recunoa¿terea încålcårilor<br />

¿i repararea prejudiciilor suferite.<br />

Participarea României la cea de-a 114 sesiune a<br />

comitetului de mini¿tri al Consiliului Europei<br />

Secretarul de stat în MAE, Bogdan Aurescu, a participat,<br />

în perioada 12-13 mai a.c., la cea de-a 114-a sesiune a Comitetului<br />

de Mini¿tri al Consiliului Europei. În context, România<br />

a semnat Protocolul 14 la Conven¡ia europeanå a<br />

drepturilor omului, adoptat ¿i deschis spre semnare cu acest<br />

prilej.<br />

De asemenea, au fost depuse instrumentele de ratificare<br />

ale Conven¡iei europene privind combaterea ciber-criminalitatii<br />

¿i, respectiv, Conven¡iei pentru recunoa¿terea ¿i aplicarea<br />

deciziilor privind custodia copiilor si restabilirea custodiei<br />

acestora. Actuala sesiune ministerialå marcheazå pentru<br />

România intrarea în Biroul Comitetului de Mini¿tri, a<br />

cårui pre¿edin¡ie semestrialå a fost preluatå de Norvegia,<br />

România urmând så î¿i asume aceastå responsabilitate începând<br />

cu noiembrie 2005.<br />

În contextul sesiunii, secretarul de stat român Bogdan<br />

Aurescu a avut întrevederi cu secretarul general al Consiliului<br />

Europei, Walter Schwimmer, ¿efii delega¡iilor din<br />

Italia, Portugalia, Ungaria, Georgia, precum ¿i cu secretarul<br />

Comisiei de la Vene¡ia, Gianni Buquicchio.<br />

Dialogurile au vizat probleme bilaterale, procesul de<br />

aderare a României la Uniunea Europeanå ¿i cooperarea cu<br />

Consiliul Europei, inclusiv din perspectiva pre¿edin¡iei române<br />

a SEECP. ªeful delega¡iei române a prezentat progresele<br />

recente î<strong>nr</strong>egistrate de România în procesul integrårii ei<br />

în Uniunea Europeanå. Referitor la angajamentele asumate<br />

de Guvernul român privind calendarul de aderare fixat, to¡i<br />

interlocutorii europeni au exprimat sprijinul politic ¿i tehnic<br />

pentru îndeplinirea acestui obiectiv.<br />

Atât în discursul pronun¡at în plenul Comitetului de<br />

Mini¿tri, cât ¿i în cadrul întâlnirii cu secretarul general al<br />

Consiliului Europei, reprezentantul României a reiterat ata-<br />

¿amentul ¡årii noastre fa¡å de valorile democratice promovate<br />

de Consiliul Europei ¿i sprijinul pentru ac¡iunea interna¡ionalå<br />

în domeniul luptei împotriva terorismului ¿i a<br />

crimei organizate. Având în vedere pre¿edin¡ia românå a<br />

SEECP, secretarul de stat Bogdan Aurescu a eviden¡iat dorin¡a<br />

autoritå¡ilor de la Bucure¿ti de a întåri cooperarea regionalå<br />

¿i asocierea mai strânså a Consiliului Europei la programele<br />

desfå¿urate sub egida SEECP.<br />

ªeful delega¡iei Republicii Moldova a salutat ini¡iativa<br />

românå de a invita Republica Moldova cu statut de invitat<br />

special la ac¡iunile pre¿edin¡iei române a SEECP.<br />

În timpul sesiunii Comitetului Mini¿trilor a fost contactat<br />

Secretariatul Conven¡iei de la Berna pentru protec¡ia vie¡ii<br />

sålbatice. A fost exprimatå preocuparea autoritå¡ilor române<br />

fa¡å de ini¡iativa ucraineanå de construire a unui canal navigabil<br />

pe bra¡ul Bâstroe al Dunårii. Secretariatul a declarat<br />

cå se considerå sesizat cu aceastå problemå ¿i inten¡ioneazå<br />

så organizeze o vizitå a unei delega¡ii de exper¡i la fa¡a locului<br />

pânå în luna iulie a.c.<br />

Pe agenda sesiunii Comitetului de Mini¿tri au figurat mai<br />

multe teme de interes, între acestea problema celui de-al<br />

treilea summit al Consiliului Europei ¿i cea a reformei Cur¡ii<br />

Europene a Drepturilor Omului.<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 105


Ministere<br />

106<br />

Secretariatul General al Guvernului<br />

Precizåri<br />

Referitor la unele afirma¡ii apårute în articolul intitulat<br />

„Anticorup¡ia ca o glumå la Palatul Victoria”, din ziarul<br />

Cotidianul, în data de 11 mai 2004, precizåm urmåtoarele:<br />

1. Referirile din articol privind obliga¡iile de depunere a<br />

declara¡iilor de interese de cåtre consilierii personali ai primului<br />

ministru sunt neconforme cu dispozi¡iile legale, deoarece<br />

aceastå categorie de personal are obliga¡ia depunerii<br />

doar a declara¡iei de avere în baza legii <strong>nr</strong>. 115/<strong>19</strong>96 cu modificårile<br />

¿i completårile ulterioare.<br />

2. Nu existå o problemå tehnicå de accesare a adreselor<br />

de pe site-ul Guvernului www.gou.ro, la rubrica care con¡ine<br />

declara¡iile de avere ale consilierilor primului ministru.<br />

Acestea func¡ioneazå în permanen¡å, de la data afi¿årii lor,<br />

înså, pentru vizionare, este necesar programul Adobe Acrobat<br />

Reader care se poate descårca la adresa www.adobe.com.<br />

3. Reamintim cå data limitå pentru depunerea de cåtre<br />

demnitari ¿i func¡ionari publici a declara¡iilor de avere completate<br />

pe noul tip de formular, conform OUG 24/2004, este<br />

27 mai a.c.<br />

„Formularea politicilor publice în România”<br />

La Palatul Parlamentului a avut loc, mar¡i, 11 mai 2004,<br />

Seminarul „Formularea politicilor publice în România”, organizat<br />

de Secretariatul General al Guvernului (SGG), prin<br />

Unitatea de Politici Publice (UPP). La dezbaterile seminarului<br />

au participat, din partea Guvernului României, ministrul<br />

pentru coordonarea SGG, Eugen Bejinariu ¿i ¿eful Cancelariei<br />

primului ministru, Alin Teodorescu.<br />

Dintre secretarii de stat prezen¡i la reuniune, îi men¡ionåm<br />

pe Remus Truicå, director coordonator al Corpului de<br />

consilieri ai primului ministru, Ion Moraru, SGG ¿i Sorin<br />

Encu¡escu, MApN. Au participat, de asemenea, parlamentarul<br />

european Michel Rocard, ¿eful Delega¡iei Comisiei<br />

Europene în România, Jonathan Scheele, reprezentan¡i ai<br />

ambasadelor Fran¡ei ¿i Marii Britanii la Bucure¿ti. Coordonatorul<br />

UPP, Armenia Androniceanu a prezentat participan-<br />

¡ilor la reuniune misiunea, obiectivele ¿i principalele ac¡iuni<br />

ale Unitå¡ii. Totodatå, ace¿tia au fost informa¡i despre proiectul<br />

Ghidului privind elaborarea, implementarea ¿i evaluarea<br />

politicilor publice. În cadrul seminarului, ministrul pentru<br />

coordonarea SGG, Eugen Bejinariu a subliniat cå întårirea<br />

capacitå¡ii manageriale a Guvernului reprezintå o preocupare<br />

constantå a Guvernului ¿i cå, în ultimii ani, a existat<br />

o evolu¡ie pozitivå în acest sens, doveditå prin rapoartele de<br />

¡arå ale Comisiei Europene din perioada 2001-2003.<br />

Eugen Bejinariu a explicat cå, datoritå experien¡ei SGG<br />

în consultarea interministerialå ¿i analizarea proiectelor de<br />

acte normative a fost consideratå necesarå o analizå de substan¡å<br />

a op¡iunilor de politici publice ¿i stabilirea unor proceduri<br />

standard de formulare a acestora. În plan institu¡ional,<br />

strategia s-a concretizat în înfiin¡area Unitå¡ii de Politici Publice<br />

(UPP), al cårei obiectiv este întårirea capacitå¡ii Guvernului<br />

de coordonare a procesului de formulare, implementare<br />

¿i monitorizare a politicilor publice la nivel central.<br />

Astfel, UPP a elaborat proiectul de ghid privind formularea<br />

politicilor publice care integreazå coordonatele întregului<br />

proces de formulare a acestora, contribuind la o mai bunå<br />

corelare a agendei publice cu cea a Executivului, precum ¿i<br />

la armonizarea diferitelor actelor normative. Rolul ghidului,<br />

este acela de a sistematiza procesul de elaborare, implementare<br />

¿i evaluare a politicilor publice ¿i constituie un instrument<br />

util echipelor tehnice din cadrul ministerelor.<br />

Festival Interetnic de Teatru<br />

Miercuri, 12 mai 2004, a avut loc, la Palatul Victoria,<br />

conferin¡a de preså sus¡inutå de Cristian Jura, secretar de stat<br />

la Departamentul pentru Rela¡ii Interetnice din cadrul<br />

Guvernului României. Conferin¡a de preså a avut ca principalå<br />

temå Festivalul Interetnic de Teatru, care va avea loc la<br />

Timi¿oara în perioada 14 – 23 mai 2004. Acest eveniment va<br />

fi sprijinit financiar de Guvernul României prin Departamentul<br />

pentru Rela¡ii Interetnice cu suma de 1,5 miliarde<br />

lei. Manifestarea este rezultatul ini¡iativei Teatrului Na¡ional<br />

din Timi¿oara, a Teatrului German de Stat din Timi¿oara ¿i<br />

a Teatrului Maghiar „Csiky Gergely” din Timi¿oara, festivalul<br />

urmând a se desfå¿ura sub înaltul patronaj al premierului<br />

Adrian Nåstase. Festivalul se aflå la a doua edi¡ie.<br />

Prima edi¡ie a avut loc în septembrie 2002, la Bucure¿ti,<br />

¿i a beneficiat de participarea tuturor teatrelor minoritå¡ilor<br />

na¡ionale din România. Acestora li s-a alåturat un grup de<br />

actori români care au sus¡inut un spectacol în limba greacå.<br />

Edi¡ia a II-a a Festivalului Interetnic de Teatru va reuni<br />

aproximativ 800 de oameni de teatru – reprezentan¡i ai teatrelor<br />

invitate, actori, dramaturgi, teatrologi, urmând ca de-a<br />

lungul celor 10 zile ale evenimentului så fie prezentate 23 de<br />

spectacole, realizate de 18 teatre profesioniste. La festival<br />

vor participa ¿i sec¡ia românå a Teatrului Sârbesc „Sterija” ¿i<br />

Teatrul Na¡ional din Belgrad. Spectacolele vor putea fi<br />

urmårite în limba maternå de persoanele de etnie maghiarå,<br />

germanå, evreiascå ¿i sârbå. Mai mult, toate spectacolele<br />

beneficiazå de traducere simultanå în limba românå. Astfel,<br />

acestea vor fi accesibile ¿i publicului românesc. Festivalul<br />

Interetnic de Teatru reprezintå o manifestare a identitå¡ii culturale<br />

a minoritå¡ilor na¡ionale din România, facilitând accesul<br />

la spectacole de teatru în limba maternå în una din principalele<br />

zone interetnice ale ¡årii.<br />

Scopul acestui proiect constå în prezentarea artei teatrale<br />

practicate de teatrele profesioniste ale minoritå¡ilor na¡ionale<br />

din România. Conform tradi¡iei festivalurilor ¿i colocviilor<br />

de teatru interetnice, alåturi de teatrele minoritå¡ilor na¡ionale<br />

vor participa ¿i teatre române¿ti, care vor prezenta spectacole<br />

bazate pe texte ale unor scriitori apar¡inând diverselor<br />

minoritå¡i na¡ionale. Un alt punct pe ordinea de zi a conferin¡ei<br />

de preså a fost prezentarea måsurilor ce urmeazå a fi<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Ministere<br />

întreprinse pentru reabilitarea infrastructurii socio-economice<br />

în zona Zåbråu¡i, (la periferia Bucurestiului), locuitå preponderent<br />

de popula¡ie de etnie romå. În noiembrie 2003, a<br />

avut loc o serie de consultåri între secretarul general adjunct<br />

al Consiliului Europei, Maud de Boer-Buquicchio ¿i premierul<br />

Adrian Nåstase, respectiv Cristian Jura, secretar de<br />

stat la Departamentul pentru Rela¡ii Interetnice, pe tema reabilitårii<br />

infrastructurii socio-economice în zona Zåbråu¡i.<br />

Urmare a demersurilor efectuate de autoritå¡ile române, a<br />

fost finan¡at un studiu de pre-fezabilitate pentru reabilitarea<br />

zonei Zåbråu¡i, rezultatele urmând a fi cunoscute în luna<br />

iunie 2004. Rezultatele acestui studiu vor constitui baza pentru<br />

promovarea unor måsuri concrete în zonå. Au fost de<br />

asemenea prezentate unele teme curente din activitatea Departamentului<br />

pentru Rela¡ii Interetnice din cadrul Guvernului<br />

României, printre care måsurile luate pentru elaborarea ¿i<br />

promovarea proiectului de lege a minoritå¡ilor na¡ionale.<br />

Ministerul Apårårii Na¡ionale<br />

Impactul favorabil al calitå¡ii de membru<br />

NATO asupra mediului de afaceri din România<br />

Domnul dr. George Cristian Maior, secretar de stat ¿i ¿ef<br />

al Departamentului pentru Integrare Euroatlanticå ¿i Politica<br />

de Apårare, a prezentat (11 mai 2004}, în calitate de invitat<br />

special, în cadrul conferin¡ei „Extinderea afacerilor americane<br />

în Europa de Sud-Est”, o expunere referitoare la impactul<br />

favorabil al calitå¡ii de membru NATO asupra mediului<br />

de afaceri din România, precum ¿i la dimensiunea<br />

economicå asociatå parteneriatului strategic România-SUA<br />

în domeniul apårårii ¿i securitå¡ii.<br />

Conferin¡a s-a înscris în manifestårile prilejuite de<br />

Summitul „Forum Invest”, ce se desfå¿oarå, în aceste zile, în<br />

capitala Statelor Unite ale Americii.<br />

Demnitarul român a subliniat cå primul ¿i cel mai important<br />

impact al admiterii ¡årii noastre în NATO îl constituie<br />

cre¿terea indirectå a investi¡iilor, mai ales a celor americane,<br />

în economia României, ca parte a unei comunitå¡i politice ¿i<br />

economice unice.<br />

Domnul Maior a aråtat cå parteneriatul strategic românoamerican<br />

se bazeazå pe percep¡ia comunå ¿i în¡elegerea<br />

mutualå privind råzboiul global împotriva terorismului, stabilizarea<br />

Irakului, desfå¿urarea unor opera¡iuni de råspuns la<br />

crizele existente în Afganistan, Balcani ¿i în alte zone ale<br />

lumii. Interesele comune de securitate româno-americane<br />

oferå garan¡ie ¿i durabilitate nu numai schimburilor comerciale,<br />

ci ¿i investi¡iilor legate de infrastructura de securitate<br />

din România, care vor permite sporirea capabilitå¡ilor militare<br />

române¿ti, în concordan¡å cu nevoile Alian¡ei Nord-<br />

Atlantice, prin finan¡are dintr-un buget comun.<br />

Parteneriatul strategic al ¡årii noastre cu SUA în domeniul<br />

securitå¡ii ¿i apårårii cuprinde trei arii de cooperare:<br />

„transformarea” apårårii, instalarea unor baze militare în<br />

România ¿i realizarea unor proiecte regionale. Situarea ¡årii<br />

noastre la „frontiera” esticå a NATO reprezintå un factor favorizant<br />

pentru dezvoltarea investi¡iilor referitoare la proiec¡ia<br />

for¡ei ¿i suportul acesteia ¿i, în egalå måsurå, în domeniul<br />

comunica¡iilor. Astfel se poten¡eazå rolul geopolitic al<br />

României, conferindu-i o nouå perspectivå în promovarea<br />

stabilitå¡ii politice, a cre¿terii economice, precum ¿i a reformelor<br />

militare din a¿a-numitul „arc al crizelor”, reprezentat<br />

de spa¡iul cuprins între Marea Mediteranå, Orientul Mijlociu,<br />

Marea Neagrå ¿i Caucaz.<br />

În finalul expunerii sale, domnul Maior a subliniat cå<br />

„Dezvoltarea parteneriatului strategic româno-american<br />

urmeazå noile trenduri de securitate ¿i se concretizeazå prin<br />

valorificarea oportunitå¡ilor oferite de domeniile securitå¡ii<br />

¿i apårårii, dezvoltårii economice ¿i sociale, infrastructurii<br />

necesare proiec¡iei for¡ei”. La evenimentul din Washington<br />

D.C. participå, alåturi de oficiali ai guvernelor României ¿i<br />

SUA, oameni de afaceri ¿i actori economici de prim rang din<br />

cele douå ¡åri ¿i din Uniunea Europeanå, delega¡i ai FMI ¿i<br />

Båncii Mondiale, oameni politici ¿i reprezentan¡i ai massmedia.<br />

Conferin¡a are loc sub patronajul Ministerului Economiei<br />

¿i Comer¡ului din România, Ambasadei ¡årii noastre la<br />

Washington DC ¿i este organizatå de Forum Invest, <strong>Institutul</strong><br />

American de Investi¡ii Est-Europene ¿i Camera Americanå<br />

de Comer¡ din România.<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 107


Curier jude¡ean<br />

Alba<br />

Arad<br />

• Vineri, la o primå festivitate de premiere a partricipan¡ilor<br />

merituo¿i la Festivalul interna¡ional de culturå<br />

„Lucian Blaga“, din partea Prefecturii Alba, prefectul Mugurel<br />

Sârbu a înmânat 5 premii în valoare de câte 4 milioane<br />

fiecare.<br />

• Prin Comunicatul de preså din 10 mai a.c., Prefectura<br />

jude¡ului Alba mul¡ume¿te cetå¡enilor municipiului Alba<br />

Iulia care au participat la celebrarea Zilei Europei. Prezen¡a<br />

a peste 15.000 de persona la manifestårile organizate cu<br />

acest prilej dovede¿te cå albaiulienii s-au raliat marii familii<br />

europene în aceastå zi de neuitat.<br />

• Sâmbåtå, 8 mai a.c., în prima zi de campanie electoralå,<br />

domnul Ioan Florea, candidatul PSD la Primåria Alba<br />

Iulia, a participat la Cluj Napoca la lansarea domnului Ioan<br />

Rus în cursa electoralå pentru Primåria Cluj. Au participat,<br />

de asemenea, candida¡i din organiza¡ia jude¡eanå Alba a<br />

PSD pentru primårii, Consiliul Jude¡ean ¿i consiliile locale.<br />

Întâlnirile candidatului PSD la Primåria Alba Iulia, dl<br />

Ioan Florea cu cetå¡enii din cartierele Ampoi II ¿i Båråban¡<br />

au prilejuit prezentarea punctelor din programul såu electoral<br />

privind amenajarea în centralele termice dezafectate de centre<br />

de zi pentru persoane vârstnice sau, dupå nevoi, såli de<br />

sport. Cetå¡enii au primit cu interes inten¡ia de a reorganiza,<br />

mai aproape de cerin¡ele lor, a spa¡iilor de parcare din municipiul<br />

Alba Iulia.<br />

• „Calitatea umanå ¿i profesionalå a candida¡ilor PSD ne<br />

då dreptul la câ¿tigarea alegerilor“ a afirmat într-un recent<br />

interviu senatorul Cornel Filipescu, candidat la func¡ia de<br />

consilier al Consiliului Jude¡ean Alba.<br />

• Actualul primar, candidatul PSD la Primåria Sebe¿,<br />

profesorul Alexandru Dåncilå, preciza cå: „Administra¡ia<br />

trebuie så fie a cetå¡enilor, prin cetå¡eni ¿i pentru cetå¡eni“,<br />

a¿a cum s-a pornit la Sebe¿, încå din anul 2000.<br />

• Doamna Lenu¡a Bubur, primar la Cråciunelu de Jos,<br />

candidat de primar PSD pentru aceastå comunå, preciza cå<br />

prioritå¡ile noului mandate vor fi: asfaltarea stråzii Morii;<br />

realizarea proiectului pentru canalizare; realizarea lucrårilor<br />

de pietruire a drumului local Bucerdea Grânoaså – Pânca;<br />

construirea unor såli de sport pentru ¿colile din Cråciunel ¿i<br />

Bucerdea Grânoaså; amenajarea grupurilor sanitare din ¿colile<br />

comunei; amenajarea drumurilor dintre Cråciunel ¿i Bucerdea<br />

Grânoaså; terminarea lucrårilor de alimentare cu apå<br />

potabilå.<br />

• În primele 3 luni ale anului, lucråtorii DSVA Alba au<br />

recoltat ¿i supus analizelor de laborator 2611 probe de la unitå¡ile<br />

autorizate veterinar. În perioada 10-14 mai personalul<br />

Laboratorului veterinar jude¡ean va fi instruit IISPV<br />

Bucure¿ti. Aceste eforturi sunt menite de a asigura securitatea<br />

alimentarå a consumului.<br />

108<br />

• Luni, 10 mai a. c. ora 10.00, a avut loc în Sala Rotondå<br />

a prefecturii ¿edin¡a Comandamentului pentru combaterea<br />

cer¿etoriei, vagabondajului, prostitu¡iei ¿i altor forme care<br />

afecteazå climatul de siguran¡å civicå în mediul urban. A<br />

fost semnat protocolul privind colaborarea institu¡iilor implicate<br />

în combaterea fenomenelor men¡ionate. Tot în cadrul<br />

¿edin¡ei s-a discutat finalitatea ac¡iunilor desfå¿urate în baza<br />

acestui protocol, concluzionându-se cå structurile componente<br />

au colaborat foarte bine. Dintre rezultatele ac¡iunilor<br />

întreprinse în comun amintim dezafectarea a douå loca¡ii din<br />

aproprierea gårii în care locuiau persoane fårå adåpost.<br />

Tot în cursul zilei de luni, prefectul a participat la festivitatea<br />

înmânårii titlului de Doctor Honoris Causa la douå<br />

distinse personalitå¡i ale elitei universitare ¿i ¿tiin¡ifice clujene.<br />

Este vorba de profesorul universitar dr. doc. Vladimir<br />

Hanga, specialist în drept ¿i de domnul academician Nicolae<br />

Ghilezan, medic, cercetåtor în domeniul oncologiei.<br />

• Târgul interna¡ional desfå¿urat în Fran¡a, la care<br />

România a participat în calitate de invitat de onoare, a luat<br />

sfâr¿it duminicå, 9 mai 2004. Ac¡iunea delega¡iei române<br />

s-a bucurat de un real succes, felul în care aceasta s-a pregåtit<br />

reu¿ind så aducå un plus important în ceea ce prive¿te imaginea<br />

României în exterior. La inaugurare au fost prezen¡i<br />

consulul României în Fran¡a, domnul Tånase Joi¡å ¿i ata¿atul<br />

economic ¿i comercial al Ambasadei României la Paris,<br />

domnul Florian Pârvånescu.<br />

Jude¡ul Arad a prezentat talentele ¿i me¿te¿ugurile tradi-<br />

¡ionale din zonå dar ¿i intensa activitate economicå, reu¿ind<br />

så atragå interesul ¿i så câ¿tige admira¡ia vizitatorilor ¿i expozan¡ilor<br />

târgului din La Roche sur Foron.<br />

• Joi, 13 mai, la ora 09.00, în Sala Rotondå a Prefecturii<br />

Jude¡ului Arad a avut loc o întâlnire pe problemele agendei<br />

electorale, la care au participat to¡i reprezentan¡ii structurilor<br />

publice descentralizate ale statului de pe raza jude¡ului Arad.<br />

Arge¿<br />

• În cadrul Comitetului Operativ-Consultativ al jude¡ului<br />

Arge¿ de luni, 10 mai 2004, au fost stabilite efectivele de<br />

pazå pentru sec¡iile de votare ¿i birourile electorale de circumscrip¡ie<br />

ce se vor asigura de cåtre structurile Ministerului<br />

Administra¡iei ¿i Internelor ¿i Ministerului Apårårii Na¡ionale<br />

pentru alegerile autoritå¡ilor administra¡iei publice locale<br />

din 6 iunie 2004. Paza celor 445 de sec¡ii de votare ¿i<br />

celor 102 birouri electorale de circumscrip¡ie va fi asiguratå<br />

de efective ale Ministerului Apårårii Na¡ionale, Inspectoratului<br />

de Poli¡ie Jude¡ean Arge¿, Comandamentului Jude¡ean<br />

de Jandarmi, Grupului Jude¡ean de Pompieri „Cpt. Puicå<br />

Nicolae”¿i Inspectoratului de Protec¡ie Civilå. Inspectoratul<br />

de Poli¡ie Jude¡ean Arge¿ va asigura paza la 318 sec¡ii de<br />

votare ¿i 99 birouri electorale de circumscrip¡ie; Comanda-<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Curier jude¡ean<br />

mentul Jude¡ean de Jandarmi va sigura paza la 45 sec¡ii de<br />

votare ¿i 4 birouri electorale de circumscrip¡ie (inclusiv cel<br />

jude¡ean); Structurile MApN vor asigura paza la 69 sec¡ii de<br />

votare; Grupul de Pompieri Jude¡ean „Cpt. Puicå Nicolae”<br />

va sigura paza la 9 sec¡ii de votare; Inspectoratul Jude¡ean de<br />

Protec¡ie Civilå va asigura paza la 4 sec¡ii de votare.<br />

• La întâlnirea såptåmânalå a prefectului jude¡ului Arge¿<br />

cu presa, luni 10 mai 2004, a fost prezentå ¿i doamna judecåtor<br />

Andreea Tabacu, pre¿edintele Biroului electoral jude¡ean<br />

de circumscrip¡ie.<br />

Domnia sa a prezentat numårul de candida¡i înscri¿i în<br />

cursa electoralå pentru func¡ia de primar pentru fiecare localitate<br />

a jude¡ului Arge¿. Astfel, s-a constatat cå cei mai mul¡i<br />

candida¡i pentru ocuparea func¡iei de primar s-au î<strong>nr</strong>egistrat<br />

pentru ora¿ul ªtefåne¿ti, în numår de 17, iar cei mai pu¡ini, 5<br />

la comuna Dragoslavele. Pentru fotoliul de primar al municipiului<br />

Pite¿ti s-au înscris în cursa electoralå 13 candida¡i.<br />

Numårul total de candida¡i la nivelul întregului jude¡ pentru<br />

cele 102 func¡ii de primar este de 853.<br />

De asemenea, a fost prezentatå ¿i lista forma¡iunilor politice<br />

care ¿i-au depus liste pentru consiliul jude¡ean, în<br />

numår total de 18, dintre care 11 au liste complete de 46 de<br />

candida¡i.<br />

Bihor<br />

• Mar¡i,11 mai 2004, prefectul Gheorghe Sârb a condus<br />

¿edin¡a Comitetului Operativ Consultativ. Principalul punct<br />

al ordinii de zi a constat în înfiin¡area Comitetului Consultativ<br />

de Dialog <strong>Social</strong> pentru Problemele Persoanelor<br />

Vârstnice. În baza H.G. <strong>nr</strong>.499 din 2004, art.1 ¿i 2, prin<br />

Ordin al prefectului au fost nominalizate persoanele componente<br />

ale acestui nou comitet consultativ, respectiv un numår<br />

de 20 reprezentan¡i ai prefecturii, consiliului jude¡ean, ai<br />

direc¡iilor ¿i serviciilor deconcentrate, ai altor institu¡ii jude¡ene,<br />

reprezentan¡i ai asocia¡iilor pensionarilor, cadrelor<br />

militare în rezervå ¿i retragere, ai persoanelor vârstnice.<br />

Prefectul Gheorghe Sârb a fost nominalizat în func¡ia de<br />

pre¿edinte, iar subprefectul Alexandru Retegan, în func¡ia de<br />

secretar al Comitetului Consultativ. În cursul såptåmânii<br />

viitoare, comitetul se va reuni în prima sa ¿edin¡å de lucru,<br />

prilej cu care î¿i va definitiva Regulamentul de organizare ¿i<br />

func¡ionare. Comitetul Operativ Consultativ a mai analizat<br />

posibilitatea asigurårii de spa¡ii corespunzåtoare pentru arhiva<br />

Oficiului Jude¡ean de Cadastru, Geodezie ¿ Cartografie<br />

Bihor ¿i pentru Serviciul de Eviden¡å Informatizatå a<br />

Persoanei.<br />

A fost stabilit programul de igienizare pe traseul cåilor<br />

ferate din jude¡ul Bihor. În continuare, prefectul Gheorghe<br />

Sârb a sus¡inut såptåmânala conferin¡å de preså.<br />

Bistri¡a Nåsåud<br />

• Vineri 8 mai, la Sâmihaiu de Câmpie a fost lansatå candidatura<br />

PSD pentru fotoliul de primar al comunei, în persoana<br />

lui Boar Ioan, în prezent viceprimar PSD. Au fost de<br />

fa¡å persoane cu func¡ii în structurile Organiza¡iei Judetene<br />

PSD, presedintele Organiza¡iei Comunale Sânmihaiu de<br />

Câmpie, Adam Simion ¿i un numeros public format din<br />

membri ¿i simpatizan¡i PSD.<br />

Cu acest prilej a fost fåcutå publicå ¿i lista cu candida¡ii<br />

PSD pentru locurile de consileri locali, reprezentan¡i ai organiza¡iilor<br />

locale din Sânmihai, Zoreni, Stupini, Sålcu¡a ¿i<br />

Bråteni.<br />

In ordinea locurilor de pe listå numele acestora sunt:<br />

Boar Ioan, Adam Simion, Fiscutean Ioan, Pop Monica, Oltena¿<br />

Adin-Lucian, Milå¿an Alexandru, Radu Iosif, Bungårdean<br />

Zaharie, Cocan Voichi¡a, Muscar Cosmin, Jimborean<br />

Florin, Mårginean Viorel, Nicula Olimpiu ¿i Capåtå Ioan.<br />

• Vineri 8 mai, în comuna Matei a avut loc evenimentul<br />

prin care a fost lansat candidatul pentru func¡ia de primar al<br />

comunei ¿i lista ce cuprinde persoanele propuse så candideze<br />

pentru locurile de consilieri locali în viitoarele alegeri locale,<br />

¿i care sunt girate de PSD. Au participat la eveniment membri<br />

¿i simpatizan¡i PSD din comunå, reprezentan¡i ai<br />

Organiza¡iei Judetene PSD Bistri¡a Nåsåud.<br />

• Veresezan Grigore, presedintele Organiza¡ieie comunele<br />

PSD, a demonstrat cå este omul potrivit pentru a intra în<br />

competi¡ia din 6 iunie a.c. dar mai ales cå este un manager<br />

capabil så schimbe în bine mersul comunei, în cazul în care<br />

consåtenii såi îi vor î<strong>nr</strong>edin¡a votul.<br />

Din echipa sa, pe lista cu candida¡ii PSD pentru<br />

consilierii locali, se aflå trecute numele unora din cei mai<br />

buni cetå¡eni ai satelor: Matei, Corvine¿ti, Fântânele, Enciu,<br />

Bidiu, Moru¡, dupå cum urmeazå: Veresezan Grigore, Tånase<br />

Traian, Berar Grigore, Grec Margareta, Pop Gheorghe,<br />

Târnovan Ioan, Manea Aurelian, Andreica Mihai, Cråciun<br />

Tiberiu Vasile, Patco Nicolae, Felecan Florin, Deac Ionela<br />

Voichi¡a, Moru¡an Grigore, Hlinca Vasile, Låcåtu¿ Toader ¿i<br />

Moldovan Marinela.<br />

• Duminicå, 9 mai, la Teaca, sub semnul social democra¡iei,<br />

în prezen¡a reprezentan¡ilor Organiza¡iei Judetene<br />

PSD Bistri¡a Nåsåud, a unui public numeros format din<br />

membri si simpatizanti PSD, a avut loc lansarea oficialå pentru<br />

o noua candidaturå la fotoliul primåriei Teaca, a actualului<br />

primar Zaig Vilhelm Echehardt, personalitate distinctå în<br />

comunå ¿i care a fost ales ¿i sus¡inut de colegii såi, din organiza¡ia<br />

PSD din localitate.<br />

In aceea¿i ambian¡å a fost lansatå ¿i lista cu propunerile<br />

PSD pentru candida¡ii de consilieri locali, reprezentan¡i ai<br />

organiza¡iilor PSD din localitå¡ile compenente comunei<br />

Teaca: Ocni¡a, Pintic, Archiud, Budurleni, Viile Tecii.<br />

• In ordinea numericå, candida¡ii la primårie Teaca pentru<br />

viitorul mandat, sus¡inu¡i de PSD, sunt: Zaig Vilhelm<br />

Eckehardt, Petru¿ Vasile, Arcålean Pompeiu, Sam¿udean<br />

Avram, Filip Valentin, Pintican Lucica, Câmpean Nicolae,<br />

Pop Pavel Partene Emil, Sabåu Simion Dånu¡,Bråtfålean<br />

Cålin Ioan, Molnar Ioan, Horga Viorel, Muntean Damian,<br />

Nacu Hora¡iu Sorin, Recean Traian, Låcåtu¿ Anton, Egyed<br />

Alexandru ¿i Florea Ioan.<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 109


Curier jude¡ean<br />

110<br />

• Vineri, 8 mai, la Nimigea s-au reunit membrii si simpatizan¡i<br />

PSD din toate satele apr¡inåtoare comunei, pentru a<br />

fi alåturi de Turcu I. Grigore în lansarea sa pentru func¡ia de<br />

primar, în alegerile de la 6 iunie. I-au fost mai alåturi Viorel<br />

Pupezå, prefect ¿i presedinte Organiza¡iei Judetene PSD, alte<br />

personalitå¡i cu func¡ii de conducere ¡n organiza¡ie.<br />

Pe lista consilierilor propu¿i ¿i sus¡inu¡i de PSD se aflå<br />

numele unor oameni destoinici, bårba¡i ¿i femei, mul¡i tineri,<br />

care au demonstrat cå sunt intresati de viitiorul mai bun al<br />

comunei. In ordinea locurilor de pe listå ,candida¡ii pentru<br />

Consiliul Local Nimigea sunt: Runcan Mircea Gavrilå,<br />

Turcu Grigore, Filipoiu Emilia, Pop Sever, Blaga Alexandru,<br />

Lazår Iulian, ªutea Ioan, Rusu Ioan, Zagrai Grigore,<br />

Mure¿an Grigore, Purcea Anamaria-Floarea, Moldovan<br />

Ioan, Chifa Iacob, Timbulea Stefan, Roman Ioan, Nala¡ Nicolae,<br />

Mure¿an Grigore, Oproaie Irina ¿i Purcea Traian.<br />

• Mar¡i, 11 mai 2004, Adrian Mure¿an, candidatul de<br />

primar pentru municipiul resedintå de jude¡ Constantin Rus,<br />

director de campanie, Ioan Nelu Boti¿, viceprimar PSD ¿i<br />

presedinte al Organiza¡iei Municipale PSD ¿i George Avram<br />

vicepre¿edinte al Organiza¡iei ¿i candida¡i pentru Consiliul<br />

Local, ¿i-au dat întâlnire cu un grup important de locatari ai<br />

cartierului bistri¡ean ,,Stefan cel Mare”.<br />

Cetå¡enii prezen¡i la întâlnire ¿i-au aråtat mul¡umirea fa¡å<br />

de implicarea PSD în modernizarea zonei, prin transpunerea<br />

în via¡å a programelor Guvernului Nåstase pe probleme de<br />

educa¡ie ¿i de tineret. Cel mai modern cartier de blocuri din<br />

municipiu, ,,Stefan cel Mare” - beneficiind azi de unul dintre<br />

cele mai moderene låca¿e pentru învå¡åmântul preuniversitar<br />

¿i de o nouå salå de sport .<br />

Candidatul de primar a fost informat ¿i asupra unor neajunsuri<br />

gospodåre¿ti care persistå datoritå prostului management<br />

de care a dat dovadå acutualul primar, membru PD.<br />

Dezamågi¡i de politica ,,de gâlceavå” a celor din opozi¡ie,<br />

oamenii, membri sau simpatizan¡i PSD, ¿i-au exprimat<br />

convingerea cå cetå¡enii Bistri¡ei vor în¡elege cå a venit<br />

timpul ca reprezentantul PSD, în alegerile locale din 6 iunie<br />

pentru fotoliul de primar, så primeascå girul lor.<br />

• 11 mai 2004, Ioan Boar, candidatul de primar pentru<br />

comuna Sânmihaiul de Câmpie, actualul primar, membru<br />

PSD, Simion Adam ¿i candida¡ii PSD pentru Consilul Local,<br />

au participat în cåtunul Zoreni Deal la recep¡ia lucårilor de<br />

electificare a unui grup råzle¡, de 17 case.<br />

Proiectul a fost derulat prin programul guvernamental<br />

promovat de primul ministru ¿i sus¡inut la nive de jude¡ de<br />

prefectul Viorel Pupezå ¿i presdintele, membru PSD, al<br />

Consiliului Judeteran, Gheorghe Marinescu.<br />

Cu acest prilej, cetå¡enii prezen¡i la evemintul deosebit de<br />

important pentru via¡a lor, ¿i-au exprimat simpatia pentru<br />

Guvernul Nåstase, pentru PSD ¿i s-au aråtat mul¡umi¡i de<br />

modul în care a fost sus¡inutå prin investi¡ii majore ¿i comuna<br />

lor, în cei 4 ani de mandat al primarului PSD.<br />

• 11 mai 2004, actualul primar ¿i candidat pentru încå un<br />

foltoliu la Primåria Beclean, vcepresedinte al Organiza¡iei<br />

Judetene PSD, Nicolae Moldovan, înso¡it de candida¡ii pentru<br />

Consiliul Local ¿i directorul de campanie s-a deplasat în<br />

cartierul Figa, unde, în cadrul unei adunåri populare a dialogat<br />

cu cetå¡rnii interesa¡i de bunul viitorul ora¿ului.<br />

Au fost remarcate rezultatele foarte bune ob¡inue în<br />

acesti 4 ani de administra¡ia localå, un accent deosebit fiind<br />

pus pe modul în care, la Figa, loc cu poten¡ial balneologic<br />

cert, lucrurile au prins så iaså din iner¡ie ¿i datoritå politicii<br />

PSD, a primarului Nicolae Moldovan.<br />

Intâlnirile staff-ului de campanie din Beclean continuå ¿i<br />

în urmåtoarele zilele, conform unui grafic axat pe grupuri<br />

¡intå ale electoratului.<br />

• 11 mai 2004, candidatul de primar pentru ora¿ul Nåsåud,<br />

presedinte al Organiza¡iei locale PSD, Dan Moldovan ¿i<br />

candida¡ii la func¡ia de consilier local ¿i-au dat întâlnire cu<br />

un grup de cetå¡eni interesa¡i de modernizarea centrului<br />

ora¿ului.<br />

Candidatul PSD a prezentat programul såu de campanie,<br />

proiecte pe termen scurt, mediu ¿i cu båtaie mai lung dar care<br />

toate converg în posibilitatea realå, cea a creårii unui cadru<br />

optim pentru ca Nåsåudul, ora¿ul cu cel mai mare numår de<br />

academnicieni din România, så redevinå un ora¿ al culturii,<br />

ceea ce nu s-a întâmplat în ultimii ani, când aici, PSD nu a<br />

convins ¿i a câ¿tigat votul electoratului opozi¡ia actualå.<br />

Prin politica sa social democratå, Dan Moldovan unul<br />

dintre cei mai tineri candida¡i pentru primårie din jude¡, este<br />

capabil så convingå, cå Nåsåudul are nevoie de suportul real<br />

al unui patrid, guvern ¿i a oamenilor capabili så-l a¿eze alåturi<br />

de ora¿ele revigorate, în ultimii 4 ani, din raza jude¡ului.<br />

• 11 mai 2004, Roland Vening, actualul primar ¿i candidat<br />

de primar din partea PSD pentru ora¿ul Sângeorz Båi, ¿ia<br />

continuat campania electoralå råspunzând întrebårilor pe<br />

care i le-a adresat un grup de cetå¡eni , interesa¡i de viitorul<br />

ora¿ului lor, sta¡iune cândva cu renume, Sângeorz Båi, ¿i de<br />

creearea unor locuri de muncå în sfera turismului, mai ales<br />

pentru femei.<br />

In acest scop, primarul Roland Vening ¿i presedintele<br />

Organiza¡iei locale PSD, Cristian Strungari, au expus secven¡e<br />

din Programul de Dezvoltare Durabilå al zonei, ¿i au<br />

sus¡inut cå sunt ¿anse reale ca sta¡iunea balneocliamtericå<br />

Sângeorz Båi så reintre curând în circuitul na¡ional ¿i interna¡ional.<br />

S-au fåcut referin¡e la importan¡a pe care PSD o<br />

acorå tinerilor ¿i femeilor, în acest sens, Organiza¡ia PSD din<br />

Sângeorz Båi acordându-le locuri eligibile pe listele candida¡ilor<br />

pentru consilieri judeteni ¿i locali.<br />

Au fost fåcute aprecieri pozitive fa¡å de politica PSD, a<br />

Guvernului Nåstase ¿i, ca o dovadå a interesului vådit acordat<br />

zonei, au fost enun¡ate sumele care revin îi ora¿ului Sângeorz<br />

Båi de la Guvern, pentru construc¡ia unuia dintre cele<br />

mai mari ¿i mai costisitoare poduri din zona Some¿ului de<br />

Sus.<br />

Bra¿ov<br />

• Prefectul jude¡ului Bra¿ov, domnul Otilian Neagoe, a<br />

participat vineri, 7 mai, la „Bursa Locurilor de Muncå pen-<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Curier jude¡ean<br />

tru Studen¡i”, eveniment organizat de Agen¡ia Jude¡eanå<br />

pentru Ocuparea For¡ei de Muncå. „Bursa Locurilor de<br />

Muncå pentru Studen¡i” edi¡ia mai 2004 s-a bucurat de<br />

prezen¡a a 39 de agen¡i economici care au pus la dispozi¡ia<br />

participan¡ilor, peste 350 de locuri de muncå.<br />

Din cele 550 de persoane care s-au prezentat au fost<br />

selec¡iona¡i pentru interviu în vederea angajårii 335 de persoane.<br />

În cadrul ofertei AJOFM Bra¿ov, o pondere însemnatå<br />

au avut-o locurile de muncå din domeniul asigurårilor,<br />

economiei, administra¡iei ¿i soft-ului.<br />

Cu acest prilej, prefectul Otilian Neagoe, a insistat asupra<br />

nevoii elaborårii unor strategii pe termen mediu ¿i lung în<br />

scopul pregåtirii for¡ei de muncå la un înalt nivel calitativ,<br />

care så corespundå standardelor europene, precum ¿i cerin¡elor<br />

investitorilor.<br />

• Luni, 10 mai 2004, la Prefectura jude¡ului Bra¿ov s-a<br />

desfå¿urat conferin¡a de preså såptåmânalå sus¡inutå de prefectul<br />

jude¡ului Bra¿ov, domnul Otilian Neagoe, ¿i pre¿edinta<br />

Biroului Electoral Jude¡ean, doamna Cristina Ropotå.<br />

Tematica întâlnirii cu reprezentan¡ii mass-media locale a fost<br />

legatå de stadiul organizårii alegerilor pentru autoritå¡ile administra¡iei<br />

publice.<br />

Cu acest prilej, s-au trecut în revistå ac¡iunile ce urmeazå<br />

a fi îndeplinite în cursul acestei såptåmânii, în conformitate<br />

cu programul calendaristic stabilit prin hotårâre de guvern.<br />

Pre¿edinta BEJ a fåcut o prezentare statisticå a candidaturilor<br />

depuse în toate localitå¡ile din jude¡ul Bra¿ov ¿i a precizat cå<br />

pânå în prezent au fost primite la Tribunalul Bra¿ov douå<br />

contesta¡ii împotriva respingerii candidaturilor.<br />

Motivele respingerii au fost: depå¿irea termenului legal<br />

pentru depunerea listelor ¿i neî<strong>nr</strong>egistrarea la Biroul Electoral<br />

Central a forma¡iunii care a solicitat depunerea de candidaturi.<br />

Cea mai frecventå problemå semnalatå de pre¿edin¡ii<br />

birourilor electorale de circumscrip¡ie, referitoare la<br />

depunerea listelor de candida¡i, a fost regåsirea pe mai multe<br />

liste a aceleia¿i persoane, fapt care a determinat aplicarea<br />

prevederilor art. 6, al .8 din legea 67/2004, respectivele candidaturi<br />

fiind declarate nule de drept.<br />

S-a subliniat cå în såptåmâna aceasta, institu¡iile competente<br />

vor da solu¡iile privind contesta¡iile la respingerea sau<br />

acceptarea candidaturilor, urmând ca în data de 16 mai så fie<br />

comunicatå lista definitivå de candida¡i.<br />

• Ministrul Autoritå¡ii Na¡ionale de Control (ANC),<br />

Ionel Blånculescu, s-a aflat joi, 13 mai, la Bra¿ov. La conferin¡a<br />

de preså sus¡inutå alåturi de prefectul jude¡ului<br />

Bra¿ov, Otilian Neagoe, s-a fåcut o prezentare a ac¡iunilor<br />

derulate de ANC în jude¡ul Bra¿ov. Principalele teme abordate<br />

în cadrul întâlnirii cu reprezentan¡ii mass-media bra-<br />

¿ovene sunt legate de stadiul anchetei în dosarul UREX,<br />

unde este implicatå ¿i societatea comercialå Hidromecanica<br />

Bra¿ov, precum ¿i stadiul în care se aflå organizarea parcului<br />

industrial de pe platforma Roman. Ministrul Ionel Blånculescu<br />

a subliniat faptul cå în prezent sunt în curs de derulare<br />

procedurile legale în cazul UREX, fiind sesizate urmåtoarele<br />

institu¡ii: Curtea de Conturi (pentru verificarea modului<br />

în care s-a derulat procesul de privatizare), Parchetul<br />

General de pe lângå Înalta Curte de Justi¡ie ¿i Casa¡ie ¿i<br />

PNA.<br />

În ceea ce prive¿te parcul industrial de pe platforma<br />

Roman, în baza analizei realizate la sediul societå¡ii, coroboratå<br />

cu datele furnizate de AVAS ¿i de Ministerul Economiei<br />

¿i Comer¡ului, s-a creionat o concluzie preliminarå.<br />

S-a afirmat cå existå o temelie solidå pentru construc¡ia acestui<br />

parc ¿i cå Guvernul României sprijinå acest proiect pentru<br />

a deveni un succes.<br />

Cu acest prilej, s-au exprimat mul¡umiri mass-mediei locale<br />

pentru sprijinul acordat în desfå¿urarea activitå¡ii institu¡iilor<br />

statului ¿i s-a fåcut apel cåtre to¡i reprezentan¡ii presei<br />

de a continua semnalarea cazurilor de corup¡ie sau de<br />

ac¡iuni ilegale ce prejudiciazå statul, personele juridice ¿i nu<br />

în ultimul rând pe cetå¡enii României.<br />

Buzåu<br />

• Joi, 13.05.2004, prefectul jude¡ului Buzåu, dr. Ion<br />

Vasile a condus, în calitate de pre¿edinte, lucrårile ¿edin¡ei<br />

Comisiei Tehnice Jude¡ene pentru Pregåtirea ¿i Desfå¿urarea<br />

Alegerilor Locale, înfiin¡atå prin Ordinul Prefectului. Au<br />

fost analizate activitå¡ile care se desfå¿oarå în cadrul calendarului<br />

privind organizarea alegerilor locale. Pe data de<br />

16.05.2004, duminicå, se va încheia o altå etapå importantå,<br />

respectiv se vor completa birourile electorale de circumscrip¡ie<br />

¿i Biroul Electoral Jude¡ean cu reprezentan¡ii partidelor<br />

¿i alian¡elor politice în prezen¡a acestora. Pânå acum,<br />

aceste birouri au func¡ionat doar cu pre¿edin¡i ¿i vicepre-<br />

¿edin¡i. Dupå completarea birourilor se va trage la sor¡i<br />

ordinea înscrierii în buletinele de vot, opera¡iune la care vor<br />

participa numai partidele politice neparlamentare, pentru<br />

cele parlamentare tragerea la sor¡i fiind efectuatå de cåtre<br />

pre¿edintele Biroului Electoral de Circumscrip¡ie Jude¡ean.<br />

SEIP a informat comisia cå, acum, coopereazå bine cu primarii<br />

în vederea transmiterii listelor permanente de alegåtori.<br />

• Vineri, 14.05.2004, s-au ridicat 86 de ¿tampile de control<br />

realizate de cåtre Prefecturå, celelalte ¿tampile cu men-<br />

¡iunea „votat” ¿i autocolantele urmând a fi aduse de la Bucure¿ti<br />

în zilele imediat urmåtoare. Paza sec¡iilor de votare a<br />

fost rezolvatå, astfel cå ea va fi asiguratå cu militari, jandarmi<br />

¿i poli¡i¿ti. Prefectul jude¡ului a solicitat Societå¡ii<br />

Electrica så asigure furnizarea curentului electric fårå probleme<br />

peste tot acolo unde func¡ioneazå un birou electoral.<br />

Constan¡a<br />

• Prefectul Judetului Constanta a convocat miercuri,<br />

12.05.2004, sedinta Comandamentului pentru monitorizarea<br />

indeplinirii activitatilor prevazute pentru indeplinirea OUG<br />

96/2002, completata cu OUG 70/2003, privind atribuirea<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 111


Curier jude¡ean<br />

produselor lactate si de panificatie catre elevii claselor I-IV<br />

din invatamantul de stat si prescolarilor cu program normal.<br />

In cadrul sedintei au fost prezentate informari privind<br />

modul in care se asigura conditiile de calitate si igiena necesare<br />

pentru indeplinirea programului Din analizele efectuate<br />

de Directia Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor si<br />

Directia de Sanatate Publica a rezultat ca produsele corespund<br />

din toate punctele de vedere normelor in vigoare.<br />

Distributia se efectueaza cu mijloace de transport autorizate<br />

sanitar-veterinar.<br />

• ¥n data de 12.05.2004, la Prefectura Judetului Constanta<br />

a avut loc sedinta Comandamentului pentru siguranta<br />

transportului produselor petroliere prin conducte, sub conducerea<br />

prefectului judetului.<br />

In perioada 5-12.05.2004 nu s-au i<strong>nr</strong>egistrat atacuri la<br />

conductele magistrale de transport produse petroliere de pe<br />

raza judetului Constanta. In perioada 5-12.05.2004 nu s-au<br />

i<strong>nr</strong>egistrat tentative sau sustrageri de titei din conductele Petromar,<br />

pomparea desfasurandu-se fara evenimente. In<br />

perioada 5-12.05.2004 Inspectoratul Judetean de Politie a<br />

organizat si executat 14 actiuni si controale cu caracter preventiv,<br />

16 filtre si pande, au fost legitimate 82 persoane. Au<br />

fost sanctionate contraventional 6 persoane cu amenzi in valoare<br />

de 1,1 milioane lei. Comandamentul de Jandarmi Teritorial<br />

Constanta a executat in perioada 05-12.05.2004, 522<br />

actiuni si controale, la care au participat in medie 172 militari/zi.<br />

Au fost legitimate 162 persoane si au fost controlate<br />

77 autovehicule.<br />

• Prefectul judetului Constanta a convocat joi,<br />

13.05.2004, Comisia de Dialog <strong>Social</strong>, urmare a solicitarii<br />

Federatiei Nationale a Sindicatelor Portuare, afiliata<br />

Blocului National Sindical.<br />

In esenta, sindicalistii au dorit sa se discute situatia societatii<br />

Salport S.A., care nu detine autorizatie de mediu, strict<br />

necesara pentru continuarea activitatii.<br />

Directorul executiv al Agentiei pentru Protectia Mediului<br />

Constanta, invitat la sedinta Comisiei de Dialog <strong>Social</strong> la<br />

solicitarea B.N.S., a informat ca societatea Salport nu detine<br />

autorizatie de mediu din cauza nerespectarii legislatiei in<br />

domeniu si ca Agentia pentru Protectia Mediului a conditionat<br />

eliberarea autorizatiei de intrarea in legalitate, respectiv<br />

de deversarea gunoaielor la rampa ecologica existenta in<br />

Constanta. In cadrul sedintei, prefectul judetului Constanta<br />

a solicitat respectarea reglementarilor in vigoare, subliniind<br />

importanta acordata protectiei mediului, mai ales in contextul<br />

integrarii europene.<br />

Totodata, prefectul Gheorghe Martin a solicitat conducerii<br />

Salport S.A. sa nu afecteze, prin refuzul de a intra in legalitate,<br />

destinele salariatilor si familiilor acestora. In urma<br />

discutiilor purtate, sindicalistii au ajuns la concluzia ca problema<br />

sociala se poate evita daca administratia societatii va<br />

respecta legislatia in vigoare.<br />

112<br />

Cluj<br />

• Reprezentan¡ii GEW Rhein Energie AG Koln, ai RGE<br />

Ruhrgas Energie Beteilingungs AG, precum ¿i cei ai Regiei<br />

Autonome de Termoficare Cluj au prezentat joi, 13.05.2004,<br />

prefectului jude¡ului Cluj, dl. Valentin Cuibus, un nou proiect<br />

care are în vedere realizarea unei instala¡ii în incinta<br />

Centralei termice de Zonå din municipiul Cluj-Napoca.<br />

Aceastå instala¡ie va fi echipatå cu unitå¡i de cogenerare a<br />

1500 KW electrici ¿i 1500KW termici, fiecare, ¿i 2 cazane<br />

de apå fierbinte de 8 MW, respectiv 14 MW.<br />

Valoarea investi¡iei a fost evaluatå la 4,2 milioane euro.<br />

Noua instala¡ie va furniza agentul termic primar necesar<br />

încålzirii ¿i preparårii apei calde de consum pentru un numår<br />

de 16.000 de apartamente. Prefectul Valentin Cuibus aprecia<br />

cå „aceastå colaborare este deosebit de beneficå pentru<br />

municipiul Cluj-Napoca deoarece asigurå modernizarea<br />

echipamentelor din sistemul de termoficare ¿i reduce consumurile<br />

specifice de combustibili ¿i energie”.<br />

• Vineri, 7.05.2004 a avut loc lansarea candida¡ilor pentru<br />

func¡iile de primar ¿i consilier local în comunele Valea<br />

Ierii, Iara, Petre¿tii de Jos ¿i Tureni.<br />

• Sâmbåtå, 8.05.2004 la Sala Sporturilor „Horia Demian“<br />

din municipiul Cluj-Napoca a avut loc lansarea candida¡ilor<br />

pentru func¡ia de primar din municipiile re¿edin¡å de<br />

jude¡ din cele 16 jude¡e ale Transilvaniei ¿i Banatului în prezen¡a<br />

pre¿dintelui Partidului <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong>, domnul<br />

Adrian Nåstase.<br />

• Duminicå, 9.05.2004 a avut loc lansarea candida¡ilor<br />

pentru func¡iile de primar ¿i consilier local în comunele<br />

Calatele, Vii¿oara ¿i Bontida.<br />

Dâmbovi¡a<br />

• Joi, 13 mai 2004, prefectul jude¡ului Dâmbovi¡a a dispus<br />

måsuri stricte pentru evitarea fraudårii alegerilor locale.<br />

Prefectul jude¡ului Dâmbovi¡a, Victor Sanda, a sus¡inut o<br />

conferin¡å de preså a cårei tematicå s-a axat exclusiv pe activitå¡ile<br />

de pregåtire ¿i organizare a alegerilor locale în jude¡ul<br />

Dâmbovi¡a. În acest context, prefectul de Dâmbovi¡a a<br />

informat mass-media localå despre måsurile dispuse în<br />

scopul evitårii fraudårii alegerilor dar ¿i a oricåror specula¡ii<br />

pe aceastå temå.<br />

„Am hotårât ca întreaga opera¡iune de tipårire a buletinelor<br />

de vot så fie supravegheatå de reprezentan¡i ai Prefecturii<br />

Dâmbovi¡a ¿i ai Inspectoratului jude¡ean de Poli¡ie.<br />

Preluarea buletinelor din tipografie, se va face pe bazå de<br />

proces-verbal, cu distrugerea matri¡elor. De asemenea, ¿i<br />

transportul de la tipografie pânå la sediul Prefecturii, unde<br />

vor fi predate Biroului Electoral Jude¡ean, se va face sub<br />

pazå militarå. În acela¿i mod vom proceda ¿i în cazul ¿tampilelor<br />

de control ale celor 358 sec¡ii de votare”, a spus prefectul<br />

Victor Sanda.<br />

Tot pentru buna desfå¿urare a alegerilor locale, la nivelul<br />

jude¡ului Dâmbovi¡a, vor fi constituite colective tehnice formate<br />

din reprezentan¡i ai Consiliului jude¡ean ¿i Prefecturii<br />

Dâmbovi¡a. Aceste colective tehnice se vor deplasa în terito-<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Curier jude¡ean<br />

riu ¿i vor verifica loca¡iile în care vor func¡iona sec¡iile de<br />

votare ¿i împreunå cu autoritå¡ile administra¡iei publice locale<br />

vor dispune måsuri pentru amenajarea adecvatå a acestora.<br />

„Vom recomanda primarilor ca, în fiecare sec¡ie de votare<br />

så fie amenajate un numår de 3 urne pentru cele 3 categorii<br />

de autoritå¡i ce vor fi alese, respectiv consiliul jude¡ean,<br />

consiliul local ¿i primar”, a precizat prefectul de Dâmbovi¡a.<br />

În cadrul acelea¿i conferin¡e de preså, prefectul de Dâmbovi¡a<br />

a precizat, în legåturå cu desemnarea personalului<br />

tehnic auxiliar pe lângå birourile electorale de circumscrip¡ie<br />

sau de sec¡ie de votare, cå pânå la aceastå datå, au fost atacate<br />

la contencios administrativ un numår de aproximativ 28<br />

dispozi¡ii ale primarilor.<br />

„Aceasta deoarece se observå cå, de¿i aproximativ 50<br />

localitå¡i nu au fonduri prevåzute pentru organizarea<br />

alegerilor ¿i pentru plata birourilor electorale, se exagereazå<br />

cu plata unor func¡ionari ai primåriilor în birourile electorale”,<br />

a afirmat prefectul Victor Sanda. În acest sens, Prefectura<br />

jude¡ului Dâmbovi¡a a transmis o circularå, în interpretarea<br />

Legii <strong>nr</strong>. 67/2004, în sensul cå primarii pot desemna<br />

func¡ionari, ca personal tehnic auxiliar, numai la solicitarea<br />

birourilor electorale de circumscrpi¡ie sau sec¡ie.<br />

Ia¿i<br />

• Primarul municipiului Ia¿i ¿i candidatul Partidului<br />

<strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> pentru Primåria Ia¿i, Gheorghe Nichita, a<br />

anun¡at cå a ob¡inut aprobarea din partea Båncii Mondiale<br />

pentru proiectul de reabilitarea a re¡elei de distribu¡ie a<br />

energiei termice în municipiul Ia¿i, în valoare de 22 milioane<br />

euro, din care 7 milioane euro nerambursabili. Anun¡ul a fost<br />

fåcut vineri, 7 mai 2004, la Sala Sporturilor, în mijlocul unei<br />

atmosfere incendiare, unde primarul municipiului Ia¿i ¿i candidatul<br />

Partidului <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> pentru Primåria Ia¿i,<br />

Gheorghe Nichita, a fost lansat oficial în cursa pentru alegerile<br />

locale ,sub sloganul „Ia¿iul un ora¿ mare. Un primar<br />

puternic Nichita”. Alåturi de primarul Gheorghe Nichita s-a<br />

aflat întreaga echipå desemnatå de Organiza¡ia jude¡eanå<br />

Ia¿i a PSD så candideze pentru Consiliul Local Municipal<br />

Ia¿i. Evenimentul a fost marcat de prezen¡a ¿i sus¡inerea<br />

pre¿edintelui Camerei Deputa¡ilor, Valer Dorneanu ¿i a senatorului<br />

Ion Solcanu, pre¿edintele PSD Ia¿i, care a anun¡at<br />

cå ”peste o lunå sårbåtorim cî¿tigarea alegerilor locale”, iar<br />

”viitorul european al Ia¿ului începe cu Nichita”. Miilor de<br />

tineri, de membri ¿i simpatizan¡i ai Partidului <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong><br />

care au participat la aceastå lansare le-a fost oferit un<br />

recital extraordinar sus¡inut de Andra ¿i Spicy.<br />

• Sâmbåtå, 8 mai 2004, primarul municipiului Ia¿i ¿i<br />

candidatul Partidului <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> pentru Primåria Ia¿i,<br />

Gheorghe Nichita, a participat la deschiderea oficialå a Festivalului<br />

Studen¡esc “Festudis” ce va avea loc pe esplanada<br />

din fa¡a “Iulius Mall” din Campusul Studen¡esc “Tudor Vladimirescu”<br />

din Ia¿i, precum ¿i la spectacolul de deschidere<br />

sus¡inut de ªtefan Bånicå jr. În alocu¡iunea sa ¡inutå în fa¡a<br />

studen¡ilor prezen¡i pe esplanada din fa¡a Iulius Mall, primarul<br />

PSD Gheorghe Nichita a apreciat cå studen¡imea reprezintå<br />

”cartea de vizitå a viitorului nostru european”,<br />

le-a adresat un mesaj de unitate ¿i i-a asgurat cå va sprijini în<br />

continuare, ca ¿i pînå acum, proiectele ¿i programele organiza¡iilor<br />

studen¡e¿ti.<br />

• Sâmbåtå, 8 mai, primarul municipiului Ia¿i ¿i candidatul<br />

Partidului <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> pentru Primåria Ia¿i,<br />

Gheorghe Nichita, precum ¿i candida¡ii PSD pentru Consiliul<br />

Local Municipal Ia¿i ¿i-au depus oficial dosarele de candidaturå<br />

la sediul Primåriei. Men¡ionåm cå în fruntea listei<br />

de candida¡i pentru Consiliul Local Municipal Ia¿i din partea<br />

PSD se aflå primarul Gheorghe Nichita, cunoscutul ¿i îndrågitul<br />

actor al Na¡ionalului ie¿ean, Petricå Ciubotaru,<br />

cunoscutul ¿i apreciatul profesor ie¿ean Seryl Talpalaru. De<br />

asemenea, tot sîmbåtå, 8 mai, ¿i-au depus candidaturile pentru<br />

func¡ia de consilieri jude¡eni din partea PSD Ia¿i pre-<br />

¿edinte al Consiliului Jude¡ean Ia¿i, Lucian Flai¿er, împreunå<br />

cu ceilal¡i candida¡i din partea PSD.<br />

• Sâmbåtå, 8 mai 2004, primarul Pa¿caniului, Neculai<br />

Rå¡oi, candidat din partea PSD pentru func¡ia de primar al<br />

municipiului, a participat alåturi de organiza¡ia tinerilor<br />

social-democra¡i din Pa¿cani la ac¡iunea de ecologizare a<br />

parcului municipal. În aceea¿i zi, primarul PSD Neculai<br />

Rå¡oi a purtat discu¡ii cu tinerii referitoare la ziua de 9 mai –<br />

„Ziua Europei”<br />

• Primarul municipiului Ia¿i ¿i candidatul Partidului<br />

<strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> pentru Primåria Ia¿i, Gheorghe Nichita,<br />

alåturi de membrii conducerii Organiza¡iei jude¡ene, respectiv<br />

ai celei municipale Ia¿i a Partidului <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong>, a<br />

participat duminicå, 9 mai, la dezbaterea organizatå de Prefectura<br />

jude¡ului Ia¿i sub genericul “Drum spre Europa”,<br />

dedicatå sårbåtoririi Zilei Europei.<br />

• Funda¡ia România pentru <strong>Social</strong>-Democra¡ie ¿i<br />

Integrare Europeanå a organizat, duminicå, 9 mai, la Casa de<br />

Culturå a Municipiului Ia¿i din parcul Copou, manifestarea<br />

”Ia¿i - un ora¿ al Europei”, cu prilejul sårbåtoririi Zilei Europei.<br />

La acest simpozion au fost prezen¡i ministrul Integrårii<br />

Europene, Alexandru Fårca¿, senatorul Ion Solcanu,<br />

vicepre¿edinte al PSD, pre¿edintele PSD Ia¿i, primarul municipiului<br />

Ia¿i ¿i candidatul Partidului <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> pentru<br />

Primåria Ia¿i, Gheorghe Nichita, pre¿edintele Consiliului<br />

Jude¡ean Ia¿i ¿i primul pe lista de candida¡i ai PSD propu¿i<br />

pentru Consiliul Jude¡ean, Lucian Flai¿er. Prin senatorul Ion<br />

Solcanu al cårei pre¿edinte este, Funda¡ia România pentru<br />

<strong>Social</strong>-Democra¡ie ¿i Integrare Europeanå a decernat cu<br />

aceastå ocazie ”Premiul Europa”, scriitorului ¿i publicistului<br />

ie¿ean Cassian Maria Spiridon<br />

• Membrii conducerii Organiza¡iei jude¡ene Ia¿i a PSD,<br />

Ion Solcanu – pre¿edinte, Lucian Flai¿er – vicepre¿edinte,<br />

pre¿edintele Consiliului Jude¡ean ¿i candidat PSD pentru<br />

Consiliul Jude¡ean Ia¿i, Gheorghe Nichita – primarul Municipiului<br />

Ia¿i ¿i candidatul PSD pentru Primåria Ia¿i, au participat<br />

duminicå, 9 mai, la ceremonialul depunerii de coroane<br />

la Statuia Independen¡ei, cu prilejul comemorårii Zilei<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 113


Curier jude¡ean<br />

114<br />

Independe¡ei României.<br />

• În cadrul Programului jude¡ean ”Sånåtate înainte de<br />

toate”, ini¡iat ¿i coordonat de senatorul Ion Solcanu, vicepre¿edinte<br />

al PSD, pre¿edintele PSD Ia¿i, sâmbåtå, 8 mai<br />

2004, în satul Topile, comuna Valea Seacå, jude¡ul Ia¿i s-a<br />

aflat caravana ”Sånåtå¡ii înainte de toate”, conduså de prof.<br />

univ. dr. Marin Burlea, directorul Spitalului de copii „Sfânta<br />

Maria” din Ia¿i, prof. univ. dr. Petru Boi¿teanu, directorul<br />

Spitalului Clinic de Psihiatrie ”Socola” din Ia¿i, ¿i Alexandru<br />

Iosub, directorul Policlinicii MedCenter Medicarom,<br />

care a acordat consulta¡ii ¿i tratamente medicale ¿i medicamente<br />

gratuite pentru peste 330 de locuitori ai zonei.<br />

• Duminicå, 9 mai 2004, primarul Pa¿caniului, Neculai<br />

Rå¡oi, candidat din partea PSD pentru func¡ia de primar al<br />

municipiului, a participat slujba religioaså de la Biserica<br />

”Sfin¡ii Voievozi” din Pa¿cani, dupå care, împreunå cu un<br />

grup de enoria¿i, intelectuali ¿i veterani de råzboi, vor depune<br />

jerbe de flori la monumentele eroilor din municipiul<br />

Pa¿cani.<br />

• Mar¡i, 11 mai 2004, primarul municipiului Ia¿i ¿i candidatul<br />

PSD pentru Primåria Ia¿i, Gheorghe Nichita, a semnat<br />

la Palatul Roznovanu acordul de parteneriat între Primåria<br />

Ia¿i, Asocia¡ia „Alexandru Låpu¿neanu” ¿i DAI –<br />

GRASP privind constituirea zonei de dezvoltare a afacerilor<br />

”Alexandru Låpu¿neanu”, program finan¡at de Agen¡ia<br />

Statelor Unite pentru Dezvoltare Interna¡ionalå (USAID)<br />

care participå cu 50.000 de dolari la acest proiect. Acest<br />

parteneriat public-privat î¿i propune så revigoreze una din<br />

cele mai cunoscute artere ale ora¿ului, strada Låpu¿neanu,<br />

redându-i måre¡ia de odinioarå ¿i transformând-o, totodatå,<br />

într-o zonå de atrac¡ie turisticå ¿i comercialå.<br />

• Mar¡i, 11mai 2004, primarul municipiului Ia¿i ¿i candidatul<br />

PSD pentru Primåria Ia¿i, Gheorghe Nichita, a participat<br />

la Conferin¡a organizatå de Ministerul Educa¡iei ¿i<br />

Cercetårii privind proiectele educa¡ionale Phare, ce se<br />

desfå¿oarå la Hotel Moldova.<br />

• Primarul municipiului Pa¿cani ¿i candidatul PSD pentru<br />

Primåria Pa¿cani, Neculai Rå¡oi, s-a aflat în cursul zilei<br />

de mar¡i, 11mai 2004, în cartierul Fântânele, unde a purtat<br />

discu¡ii cu cetå¡enii cu privire la finalizarea repara¡iilor capitale<br />

la ¿coala <strong>nr</strong>. 2, proiect derulat cu fonduri de la Banca<br />

Mondiale. De asemenea, primarul PSD Neculai Rå¡oi a<br />

abordat ¿i chestiunea urgentårii lucrårilor de canalizare în<br />

aceastå zonå a ora¿ului, precum ¿i a refacerii iluminatului<br />

public.<br />

• Primarul ora¿ului Târgu Frumos ¿i candidatul PSD la<br />

Primåria Târgu Frumos, Gheorghe Tåtaru, a avut mar¡i,<br />

11mai 2004, o întâlnire cu alegåtorii de pe stråzile Lunca<br />

Bahlue¡ ¿i 22 Decembrie <strong>19</strong>89 din Târgu Frumos.<br />

• Miercuri, 12 mai, Gheorghe Nichita, primarul municipiului<br />

Ia¿i ¿i candidatul PSD pentru Primåria Ia¿i, a participat<br />

la concursul de tir organizat în cadrul FestudIS, cu participarea<br />

reprezentan¡ilor presei.<br />

• Miercuri, 12 mai, primarul Gheorghe Nichita a fost<br />

prezent la conferin¡a de preså prilejuitå de deschiderea Circuitului<br />

Interna¡ional de Tenis al României dotat cu trofeul<br />

Tester ¡iriac, turneu de tenis ce se va desfå¿ura la Ia¿i în<br />

perioada 13-23 mai.<br />

• Miercuri, 12 mai, Lucian Flai¿er, pre¿edintele Consiliului<br />

Jude¡ean Ia¿i ¿i primul pe lista de candida¡i din partea<br />

PSD pentru Consiliul Jude¡ean Ia¿i, ¿i primarul Gheorghe<br />

Nichita, candidatul PSD pentru Primåria Ia¿i au fost prezen¡i<br />

la Seminarul ¿tiin¡ific „Carrefour Francophone” organizat de<br />

Centrul Cultural Francez ¿i Inspectoratul ¿colar Jude¡ean, la<br />

ini¡iativa Ambasadei Fran¡ei în România, ce s-a desfå¿urat la<br />

Colegiul Na¡ional din Ia¿i.<br />

• Miercuri, 12 mai, a asistat primarul Ia¿ului, Gheorghe<br />

Nichita, la meciul de baschet POLI–UPA Ia¿i din divizia<br />

na¡ionalå de baschet, dupå care a participat la înmânarea premiilor<br />

Cenaclului „Moldavia” din cadrul FEstudIS.<br />

• Miercuri, 12 mai, Lucian Flai¿er, pre¿edintele Consiliului<br />

Jude¡ean Ia¿i ¿i primul pe lista de candida¡i din partea<br />

PSD pentru Consiliul Jude¡ean Ia¿i, a participat la<br />

deschiderea Centrului româno-italian de comer¡.<br />

• În cursul zilei de miercuri, 12 mai, Lucian Flai¿er,<br />

pre¿edintele Consiliului Jude¡ean Ia¿i ¿i primul pe lista de<br />

candida¡i din partea PSD pentru Consiliul Jude¡ean Ia¿i, a<br />

avut o întâlnire cu consilierii jude¡eni pentru discutarea proiectelor<br />

de dezvoltare a jude¡ului Ia¿i<br />

• Miercuri, 12 mai, primarul municipiului Pa¿cani ¿i<br />

candidatul PSD pentru Primåria Pa¿cani, Neculai Rå¡oi, s-a<br />

întâlnit cu locuitorii din suburbia Sodomeni ¿i va purta<br />

discu¡ii referitoare la måsurile de refacere a stråzilor afectate<br />

de furtuna din 6 mai, precum ¿i privitoare la finalizarea<br />

lucrårilor de repara¡ii capitale la biserica din aceastå zonå.<br />

* Miercuri, 12 mai, primarul comunei Bivolari ¿i<br />

candidatul PSD pentru Primåria Bivolari, Liviu Teodorescu<br />

a avut o întîlnire cu cetå¡enii la punctul de lucru unde se<br />

deruleazå investi¡ia prin p-rogramul SAPARD ”Alimentare<br />

cu apå a comunei Bivolari”, în valoare de 1 milion de euro.<br />

De asemenea a avut o întâlnire cu cetå¡enii din satul Traian<br />

pentru a stabili împreunå posibilitå¡ile de continuarea lucrårilor<br />

la biserica satului ¿i s-a deplasat în satele Solone¡,<br />

Bivolari ¿i Tabåra, unde s-a întîlnit cu cetå¡enii ¿i a purtat<br />

discu¡ii referitoare la extiderea re¡elei de iluminat public ¿i la<br />

problemele edilitar gospodåre¿ti.<br />

• Gheorghe Nichita, primarul municipiului Ia¿i ¿i candidatul<br />

PSD pentru Primåria Ia¿i, a participat joi, 13 mai, la<br />

deschiderea Conferin¡ei Interna¡ionale cu tema „Integrare<br />

europeanå prin finan¡e, monedå ¿i administra¡ie publicå”,<br />

organizatå de Universitatea „Al. I. Cuza”.<br />

• Gheorghe Nichita, primarul municipiului Ia¿i ¿i candidatul<br />

PSD pentru Primåria Ia¿i, a fost prezent joi, 13 mai, la<br />

Festivalul FEStudIs, în cadrul cåruia sunt aniversa¡i 25 de<br />

ani de la înfiin¡area Clubului de Jazz al Casei Studen¡ilor<br />

Ia¿i.<br />

• Lucian Flai¿er, pre¿edintele Consiliului Jude¡ean Ia¿i ¿i<br />

primul pe lista de candida¡i din partea PSD pentru Consiliul<br />

Jude¡ean Ia¿i, a participat joi, 13 mai, la o întâlnire zonalå pe<br />

probleme legate de programul RICOP ce se va desfå¿ura la<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Curier jude¡ean<br />

Sala Galbenå a Palatului Administrativ jude¡ean.<br />

• Joi, 13 mai, Lucian Flai¿er, pre¿edintele Consiliului<br />

Jude¡ean Ia¿i ¿i primul pe lista de candida¡i din partea PSD<br />

pentru Consiliul Jude¡ean Ia¿i, s-a deplasat în satul Hândre¿ti,<br />

comuna O¡eleni, jude¡ul Ia¿i, unde a fost prezent la<br />

recep¡ia ¿colii Hândre¿ti. În aceea¿i localitate, pre¿edintele<br />

CJ Ia¿i Lucian Flai¿er, primul candidat pe lista PSD Ia¿i pentru<br />

func¡ia de consilier jude¡ean, a fåcut o evaluare a ¿antierului<br />

de asfaltare a drumului O¡eleni – Strunga, lucrare<br />

aflatå în execu¡ie.<br />

• Neculai Rå¡oi, primarul municipiului Pa¿cani ¿i candidatul<br />

PSD pentru Primåria Pa¿cani, s-a întâlnit joi, 13 mai,<br />

cu gospodarii din suburbii ¿i speciali¿tii din agriculturå pentru<br />

evaluarea pagubelor produse de furtuna din 6 mai ¿i stabilirea<br />

solu¡iilor ce se impun pentru diminuarea consecin-<br />

¡elor produse ¿i restabilirea unei situa¡ii de normalitate.<br />

• Joi, 13 mai, primarul comunei Bivolari ¿i candidatul<br />

PSD pentru Primpria Bivolari, Liviu Teodorescu, s-a aflat la<br />

unitatea medico-socialå din Bivolari pentru a purta discu¡ii<br />

cu personalul medical ¿i cel auxiliar în vederea identificårii<br />

problemelor care trebuie rezolvate pentru o bunå desfå¿urare<br />

a activitå¡ii medicale. În aceea¿i zi, primarul PSD Liviu<br />

Teodorescu a fåcut o inventariere a drumurilor din comuna<br />

Bivolari pentru a planifica continuarea lucrårilor de reabilitare<br />

pentru tronsoanele DN 24C – Buruiene¿ti ¿i DN 24C –<br />

Tabåra – Tabåra Nouå.<br />

• Joi, 13 mai, primarul comunei ¿ipote ¿i candidatul PSD<br />

pentru Primåria ªipote, jude¡ul Ia¿i, Mihai Irimia, s-a întâlnit<br />

în satul Hâlceni cu candida¡ii PSD propu¿i pentru Consiliul<br />

Local în vederea mobilizårii cetå¡enilor cu drept de vot de a<br />

se prezenta la scrutinul din 6 iunie.<br />

• Joi, 13 mai, la Cåminul Cultural Comarna, primarul<br />

Vlad Melinte, candidat din partea PSD pentru Primâria Comarna,<br />

jude¡ul Ia¿i, ¿i pre¿edinte al Organiza¡iei PSD Comarna<br />

i-a prezentat alegåtorilor pe candida¡ii PSD la func¡ia<br />

de consilier local cetå¡enilor din satul Osoi.<br />

• Joi, 13 mai, Constantin Cernescu, primarul ora¿ului<br />

Hârlåu ¿i candidatul PSD pentru Primåria Hârlåu a purtat<br />

discu¡ii cu cetå¡enii de etnie rromå din cartierul Nomazi, pe<br />

problemele aduc¡iunii de apå, a extinderii re¡elei de cablu ¿i<br />

de reabilitare a drumurilor laterale.<br />

• Joi, 13 mai, Dumitru Diaconu, primarul comunei Belce¿ti<br />

¿i candidatul PSD pentru Primåria Belce¿ti, alåturi de<br />

candida¡ii PSD pentru Consiliul Local Belce¿ti, ¿i-a prezentat<br />

oferta electoralå la ¿coala Rui – Belce¿ti, unde a purtat<br />

discu¡ii cu cetå¡enii în vederea construirii unei noi clådiri<br />

pentru ¿coala din sat cu fonduri de la Banca Mondialå.<br />

Ilfov<br />

• In zilele de 8 si 9 mai a.c. in judetul Ilfov, s-au desfå-<br />

¿urat activitati dedicate Zilei Europei, organizate prin colaborarea<br />

Prefecturii Judetului Ilfov, Consiliului Judetean Ilfov<br />

primariilor si Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu<br />

Cultural Ilfov, Directia Judedeana pentru Sport Ilfov si<br />

Inspectoratul Scolar al Judetului Ilfov. Manifestarile au constat<br />

in activitati cultural sportive in localitatile Bragadiru,<br />

Snagov, Corbeanca, Chiajna, Pantelimon, Ciorogarla.<br />

Duminica, 9 mai au avut loc intreceri sportive, spectacole<br />

de teatru, spectacole de muzica si dans, concursuri de desen,<br />

muzica si geografie in orasele Otopeni-Centrul Cultural Ion<br />

Manu, in orasul Buftea - Baza Turistica pentru Tineret si in<br />

toate localitatile din judetul Ilfov.<br />

Olt<br />

• Vineri, 7 mai 2004, domnul Marin Diaconescu, prefectul<br />

jude¡ului Olt s-a întâlnit cu membrii Grupului tehnic<br />

de lucru constituit constituit conform H.G. 502/2004 pentru<br />

a dezbate ultimele detalii legate de bunul mers al campaniei<br />

electorale. În acest context, domnul prefect Marin Diaconescu<br />

a punctat prezen¡a membrilor Grupului tehnic de lucru<br />

în teritoriu.<br />

• Duminicå, 9 mai 2004, la Cimitirul Eroilor din Slatina,<br />

în organizarea Prefecturii Olt, cu participarea domnului prefect<br />

Marin Diaconescu, au fost omagiate douå momente importante<br />

în devenirea României moderne – Ziua Independen-<br />

¡ei de Stat a României ¿i Ziua victoriei împotriva fascismului.<br />

Ceremonialul religios, depunerea de jerbe ¿i coroane de<br />

flori s-a constituit într-o emo¡ionantå tråire româneascå ¿i un<br />

pios omagiu adus jertfei eroilor nemaului.<br />

• Duminicå, 9 mai 2004, în prezen¡a prefectului jude-<br />

¡ului ¿i a sute de cetå¡eni, pe platoul din fa¡a Prefecturii Olt,<br />

elevi ai ¿colilor din municipiu Slatina au participat la diferite<br />

concursuri cu ocazia Zilei Europei. Fie cå au câ¿tigat, fie cå<br />

nu, to¡i participan¡ii au primit, din partea Prefecturii Olt,<br />

cadouri constând în rechizite ¿colare ¿i dulciuri.<br />

• Tot de Ziua Europei, Prefectura jude¡ului Olt ¿i Primåria<br />

Slatina prin implicarea directå a domnului prefect ¿i a<br />

domnului primar Gheroghe Påunescu, au organizat renumita<br />

„Parada a Liceelor“, în care mii de liceeni, sub deviza<br />

„Vreau så fiu european“, ¿i-au pus în valoare talentul ¿i<br />

imagina¡ia. Aceastå explozie de tinere¡e, culoare ¿i speran¡å<br />

s-a bucurat de prezen¡a a mii de slatineni, care târziu, în<br />

noapte, au avut parte de un concert extraordinar al renumitului<br />

interpret ¿tefan Bånicå Jr. Atrac¡ia acestei zile a constituit-o<br />

înså focurile de artificii, care timp de zeci de minute au<br />

fåcut din cerul Slatinei un joc al luminii, culorii ¿i formelor.<br />

• Mar¡i, 11 mai 2004, municipiul Slatina a fost gazda<br />

unui înalt demnitar, prim-ministrul României, pre¿edintele<br />

PSd, domnul Adrian Nåstase. Dupå o scurtå vizitå la sediul<br />

Prefecturii Olt, domnul Adrian Nåstase s-a întâlnit, într-o<br />

atmosferå plinå de entuziasm, speran¡å ¿i exuberan¡å, cu alegåtorii<br />

olteni ¿i candida¡ii PSD la func¡ia de primar din jude¡ul<br />

Olt. A urmat apoi vizita celei mai renumite societå¡i de<br />

producere a aluminiului din Europa, SC Alro SA, domnul<br />

Adrian Nåstase aratându-se încântat de modul cum s-au realizat<br />

investi¡iile promise de Guvernul României. Ultimul<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 115


Curier jude¡ean<br />

punct pe agenda vizitei a fost Colegiul Na¡ional „Nicolae<br />

Titulescu“, unde delega¡ia oficialå a våzut sala de sport, construc¡ie<br />

finan¡atå tot de Guvernul României, printr-un program<br />

care se deruleazå la nivel na¡ional.<br />

• La Ploiesti a avut loc, joi, 13 mai, in organizarea<br />

Prefecturii Judetului Prahova, lansarea Proiectului Tinerilor<br />

Profesionisti (Young Professional Scheme), finantat cu 4<br />

milioane de euro de Uniunea Europeana, prin intermediul<br />

programului PHARE 2001. Proiectul va forma un corp de<br />

functionari publici care sa contribuie la intarirea si modernizarea<br />

administratiei publice din Romania, in cadrul procesului<br />

de reforma a acesteia. Absolventii programului vor<br />

beneficia de instruire in domeniul managementului profesionist,<br />

bazat pe metode moderne de pregatire in administratia<br />

publica a statelor membre in Uniunea Europeana, de<br />

experienta in cadrul ministerelor din Romania si de cursuri<br />

postuniversitare la universitati prestigioase din Europa. Proiectul<br />

dispune de un site de informare pe internet, la adresa<br />

www.yps.ro.<br />

Urmare sezizarii unor cetateni din comuna prahoveana<br />

Tataru, prefectura a ordonat un control fulger al politiei si<br />

Directiei Judetene de Cultura, Culte si Patrimoniu ce a impiedicat<br />

instrainarea unor piese de patrimoniu. Este vorba de<br />

zece colaci (ghizduri) de fantana si cinci teici (adapatori)<br />

confectionate dintr-o singura bucata de piatra cioplita, databile<br />

din perioada secolelor XVII - XIX, pe care se gasesc inscriptii<br />

cu caractere slavone. Piesele fusesera colectate de un<br />

“intreprinzator” din judetul Arad si erau pe pregatite pentru<br />

a fi transportate inafara judetului. A fost deschisa o ancheta<br />

pentru stabilirea vinovatilor, iar ghizdurile si teicile confiscate<br />

au fost depozitate in parcul Muzeului Belu, din orasul<br />

Urlati.<br />

116<br />

Prahova<br />

Satu Mare<br />

• În data de 13 mai, în cadrul såptåmânalei conferin¡e de<br />

preså de la sediul Prefecturii jude¡ului Satu Mare, pre¿edintele<br />

Biroului Electoral Jude¡ean, judecåtorul Gheorghe Pop,<br />

a prezentat situa¡ia, pe forma¡iuni politice, a listelor de candida¡i<br />

î<strong>nr</strong>egistrate pentru alegerile locale.<br />

Pre¿edintele Gheorghe Pop a anun¡at cå în data de 16<br />

mai, începând cu orele 9, va avea loc la sediul BEJ tragerea<br />

la sor¡i a ordinii pe buletinele de vot a candida¡ilor forma-<br />

¡iunilor politice pentru Consiliul jude¡ean, ordine ce va fi<br />

påstratå ¿i pe buletinele de vot pentru alegerea Consiliilor<br />

locale ¿i a primarilor din jude¡. Pe 17 mai este programatå<br />

¿edin¡a privind completarea BEJ cu reprezentan¡ii forma-<br />

¡iunilor politice ce au depus liste de candida¡i pentru scrutinul<br />

din 6 iunie.<br />

Tot legat de alegerile locale, secretarul general al Prefecturii,<br />

Octavian Lazin, a declarat cå pregåtirile sunt în grafic,<br />

såptåmâna viitoare urmând så fie aduså hârtia pentru<br />

tipårirea buletinelor de vot ¿i ¿tampilele necesare procesului<br />

electoral. Invita¡i la conferin¡a de preså, inspectorul-¿ef al<br />

Inspectoratului de Stat în Construc¡ii, Grigore Pop, ¿i comisarul-¿ef<br />

al Gårzii Financiare, Radu Haiduc, au prezentat<br />

rezultatele activitå¡ii celor douå institu¡ii în primul trimestru<br />

al anului 2004. Inspectorii în construc¡ii au aplicat, în trimestrul<br />

I, 14 amenzi în valoare totalå de 420 milioane de lei<br />

¿i au verificat 30 de reclama¡ii depuse de cetå¡eni privind<br />

respectarea disciplinei în construc¡ii, majoritatea reclama-<br />

¡iilor vizând încålcarea proprietå¡ii vecinilor.<br />

În cadrul celor 944 de controale efectuate de comisarii<br />

Gårzii Financiare Satu Mare au fost atrase la bugetul de stat<br />

sume suplimentare în valoare de 13 miliarde de lei ¿i au fost<br />

confiscate bunuri ce valoreazå 477 milioane lei. Comisaru-<br />

¿ef al GF a ¡inut så prezinte modificårile legislative aduse în<br />

domeniul aparatelor de marcat fiscale, insistând în special pe<br />

cre¿terile substan¡iale ale amenzilor ce se aplicå pentru<br />

nede¡inerea de AMF ¿i neeliberarea bonurilor de marcaj.<br />

Tulcea<br />

• Prefectul jude¡ului Tulcea, domnul Ion Vårgåu, a<br />

prezidat luni, 10 mai 2004, ¿edin¡a Comitetului Operativ<br />

Consultativ la care au participat reprezentan¡ii Direc¡iei de<br />

Sånåtate Publica Tulcea, Societatea de Gospodårire a Apelor<br />

Tulcea, Direc¡ia Sanitar Veterinara, Cåpitånia Portului Tulcea,<br />

Garda de Mediu, Inspectoratul Politiei de Frontiera, Administra¡ia<br />

Rezerva¡iei Biosferei Delta Dunårii (ARBDD),<br />

Oficiul pentru Protec¡ia Consumatorilor Tulcea. In cadrul<br />

sedintei, domnul prefect a solicitat informa¡ii despre cotele<br />

apelor Dunårii, tendinta acestora in perioada urmåtoare si<br />

daca exista pericolul inunda¡iilor. Reprezentantul Societatii<br />

de Gospodårire a Apelor Tulcea a afirmat ca nu sunt probleme<br />

si ca situa¡ia din jude¡ este ¡inuta sub control.<br />

Un alt subiect discutat in sedinta COC a fost cel legat de<br />

salubrizarea judetului. Domnul Ion Vårgåu a cerut factorilor<br />

responsabili sa ac¡ioneze ferm si eficient pentru salubrizarea<br />

teritoriului, iar cei care nu påstreazå curatenia sa fie sanctionati<br />

potrivit legii.<br />

Totodatå, domnul prefect a cerut amenajarea unui numår<br />

mai mare de locuri de depozitare a de¿eurilor, måsura ce se<br />

impune deoarece, in perioada imediat urmåtoare, numårul<br />

turi¿tilor in jude¡ va cre¿te. De asemenea, reprezentantul<br />

Guvernului in teritoriu a insistat ca Oficiul pentru Protec¡ia<br />

Consumatorilor Tulcea sa intensifice controalele pe linia turismului<br />

si acei agen¡i economici care nu respecta normele<br />

de igiena sa fie aspru sanc¡iona¡i.<br />

Un alt subiect discutat in sedin¡a COC a fost cel legat de<br />

braconaj, domnul prefect atrågând aten¡ia asupra necesita¡ii<br />

unor ac¡iuni eficiente si comune ale factorilor de råspundere<br />

pentru evitarea producerii acestui fenomen. In ceea ce prive¿te<br />

pregåtirea alegerilor locale, domnul prefect Ion Vårgåu<br />

a cerut tuturor celor implica¡i sa respecte graficul stabilit<br />

pentru ca in data de 6 Iunie 2004 sa nu existe probleme.<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004


Curier jude¡ean<br />

• Prefectul judetului Tulcea, domnul Ion Vargau, a participat<br />

la deschiderea festiva a concursului national de<br />

proiecte „Parteneriat educational- prezent si perspective” joi,<br />

13.05.2004 Cu acest prilej domnul prefect a afirmat urmatoarele<br />

: „Implicarea in actul educational reprezinta un act de<br />

mare raspundere pentru o comunitate dar si garantia formarii<br />

unor vlastare cu o conceptie sanatoasa, apte sa transmita la<br />

randul lor generatiilor urmatoare reperele care constituie valori<br />

sociale. Dascalii si familia au un rol esential dar prin implicarea<br />

oamenilor de cultura, Politiei si medicilor avem<br />

garantia ca acet efort colectiv va fi ancorat in realitate si nu<br />

va ramane fara ecou. Prin implementarea programelor nationale<br />

„ Educatia pentru sanatate in scoala romaneasca” si<br />

„Educatia pentru cetatenie democratica.Prevenirea consumului<br />

de droguri, a traficului de persoane si a a delincventei<br />

juvenile”, tinerii nostri au depasit jena fireasca si rezerva<br />

fata de adulti si au invatat sa puna mai presus de orice propria<br />

sanatate. Tratandu-i ca pe niste adulti, mizand pe inteligenta,<br />

flexibilitatea si spontaneitatea lor am reusit sa ne<br />

atingem scopul. Concluzia care se desprinde este ca doar<br />

printr-un efort colectiv, care imbina bogatia de cunostinte a<br />

oamenilor de stiinta, tactul pedagogic, experienta cadrelor<br />

medicale si a Politiei, vom reusi sa ne protejam tinerii, sa ii<br />

pregatim pentru viata.“<br />

Vâlcea<br />

• Luni, 10 mai, începând cu ora 9.00, în biroul prefectului<br />

a avut loc ¿edin¡a såptåmânalå de analizå cu directorii din<br />

cadrul Prefecturii, în cadrul cåreia au fost prezentate, pe<br />

direc¡ii, principalele activitå¡i din såptåmâna precedentå ¿i<br />

planul de ac¡iuni al perioadei urmåtoare.<br />

De la ora 10.00, prefectul Aurel Vlådoiu a condus ¿edin¡a<br />

Comitetului Operativ Consultativ ce a avut ca teme: analiza<br />

privind stadiul realizårii la sålile de sport din jude¡; modul în<br />

care se desfå¿oarå lucrårile la Biblioteca Jude¡eanå „Antim<br />

Ivireanul“, precum ¿i alte probleme curente. Imediat dupå<br />

¿edin¡å, prefectul Aurel Vlådoiu, împreunå cu vicepre¿edintele<br />

Consiliului Jude¡ean, Dumitru Stancu, s-au deplasat la<br />

noul sediu al Bibliotecii „Antim Ivireanul“ din Râmnicu<br />

Vâlcea pentru a evalua la fa¡a locului stadiul realizårii<br />

lucrårilor la acest edificiu cultural. Constructorii au dat asiguråri<br />

cå noua biblioteca va fi inauguratå la începutul lunii<br />

iunie a.c.<br />

• Miercuri, 12 mai 2004, la Prefectura jude¡ului Vâlcea<br />

s-a desfå¿urat conferin¡a de preså såptåmânalå sus¡inutå de<br />

prefectul jude¡ului Vâlcea, Aurel Vlådoiu, ¿i pre¿edinta<br />

Biroului Electoral Jude¡ean, Lucia Båråscu. Tematica întâlnirii<br />

cu reprezentan¡ii mass-media locale a fost privitoare la:<br />

stadiul organizårii alegerilor pentru autoritå¡ile administra¡iei<br />

publice locale în jude¡ul Vâlcea.<br />

La conferin¡a de preså a Prefecturii au mai participat ¿i<br />

conducåtorii tuturor structurilor jude¡ene din cadrul Ministerului<br />

Administratiei si Internelor (Inspectoratul de Poli¡ie –<br />

comisar ¿ef Rândunel Bådescu, Grupul Jude¡ean de Pompieri<br />

– maior Nicolae Cornea, Comandamentul Jude¡ean de<br />

Jandarmi Vâlcea – colonelul Ni¡u, Inspectoratul de Protec¡ie<br />

Civilå – colonel Adrian Mesescu). Cu acest prilej, prefectul<br />

Aurel Vlådoiu a men¡ionat ac¡iunile ce urmeazå a fi îndeplinite<br />

în cursul acestei såptåmânii, în conformitate cu programul<br />

calendaristic jude¡ean. Pre¿edinta BEJ Vâlcea, judecåtoarea<br />

Lucia Båråscu, le-a adus la cuno¿tin¡å ziari¿tilor<br />

vâlceni douå probleme semnalate de pre¿edin¡ii birourilor<br />

electorale de circumscrip¡ie, referitoare la: depunerea listelor<br />

de candida¡i - regåsirea pe mai multe liste de partid a<br />

aceleia¿i persoane ¿i la schimbarea de mai multe ori a ordinii<br />

pe liste. În cadrul conferin¡ei de preså, secretarul general al<br />

Prefecturii, Emilian Ionescu, a men¡ionat faptul cå în cursul<br />

acestei såptåmâni s-au primit la Prefectura jude¡ului Vâlcea<br />

¿i ofertele pentru tipårirea buletinelor de vot, iar în urma<br />

selec¡iei de oferte a fost stabilit agentului economic care va<br />

efectua aceastå opera¡iune – Tipografia Conphys Râmnicu<br />

Vâlcea (a avut oferta cea mai avantajoaså: 360 lei/coalå A4).<br />

Prefectul Aurel Vlådoiu a precizat cå cererea de ofertå<br />

pentru tipårirea buletinelor de vot a presupus urmåtoarele<br />

douå componente: îndeplinirea criteriilor legate de pre¡ ¿i<br />

calitate dar ¿i verificarea capacitå¡ii tehnice a respectivului<br />

agent economic de a face fa¡å unui volum de muncå considerabil.<br />

În cadrul aceleia¿i conferin¡e de preså, s-a subliniat faptul<br />

cå paza celor 416 de sec¡ii de votare ¿i celor 89 de birouri<br />

electorale de circumscrip¡ie din jude¡ul Vâlcea va fi asiguratå<br />

de 1030 persoane - efective ale Inspectoratului de Poli¡ie<br />

Jude¡ean Vâlcea, Ministerului Apårårii Na¡ionale, Comandamentului<br />

Jude¡ean de Jandarmi, Grupului Jude¡ean de<br />

Pompieri „General Magheru”, Corpului Gardienilor Publici<br />

Vâlcea. Inspectorul ¿ef al Inspectoratului Jude¡ean de Poli¡ie<br />

Vâlcea, comisar ¿ef Rândunel Bådescu a precizat cå pânå în<br />

prezent au fost aplicate 9 amenzi pentru afi¿aj ilegal. O altå<br />

problemå abordatå în cadrul întâlnirii cu presa, organizatå de<br />

Prefectura Vâlcea, a fost aceea legatå de accesul reprezentan¡ilor<br />

mass – media în sec¡iile de votare în ziua alegerilor,<br />

6 iunie a.c.<br />

Judecåtoarea Lucia Båråscu i-a asigurat pe ziari¿ti cå<br />

accesul se va face pe baza legitima¡iilor, nefiind nevoie de o<br />

acreditare specialå.<br />

Informa¡iile propuse pentru a fi cuprinse în acest buletin<br />

vor fi transmise la <strong>Institutul</strong> <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> „<strong>Ovidiu</strong> ªincai“,<br />

str. Atena 11, telefon: 230.24.34, 230.24.74. Fax: 231.55.23. e-mail: isd@rdsnet.ro<br />

¿i la Departamentul Comunicare ¿i Tehnologia Informa¡iei al PSD, ªoseaua Kiseleff <strong>nr</strong>. 10,<br />

telefon/fax: 222.32.72, e-mail: comunicare@psd.ro, psd@psd.ro, mdorina@gov.ro<br />

<strong>Newsletter</strong> – PSD, <strong>nr</strong>. <strong>19</strong> (158), 7 - 13 mai 2004 117

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!