Newsletter nr. 19 - Institutul Social Democrat Ovidiu Sincai

Buletin
såptåmânal PSD
Newsletter
Anul II, nr. 19 (158)
7-13 mai 2004
Realizat de Institutul Social Democrat „Ovidiu ªincai“
¿i Departamentul Comunicare ¿i Tehnologia Informa¡iei al PSD
Rubrici
Sumar
Rela¡ii
externe
PSD
Sediul central
Palatul
Parlamentului
Palatul
Victoria
Ministere
Curier
jude¡ean
Discursul domnului Adrian Nåstase, pre¿edintele Partidului Social Democrat,
cu ocazia lansårii candida¡ilor PSD pentru jude¡ul Bihor (Oradea, 7 mai 2004) .................... 2
Alocu¡iunea domnului Mihai Bar, candidatul PSD la Primåria municipiului Oradea
(Oradea, 7 mai 2004) ............................................................................... 5
Alocu¡iunea domnului Adrian Nåstase, pre¿edintele PSD, cu ocazia lansårii candidatului PSD
pentru Primåria ora¿ului Ale¿d, domnul Sorin Hodi¿an (Ale¿d, Casa de culturå, 7 mai 2004) ..... 6
Discursul domnului Adrian Nåstase, pre¿edintele Partidului Social Democrat,
cu prilejul lansårii candida¡ilor PSD pentru Transilvania ¿i Banat
(Cluj - Napoca - Sala Sporturilor, 8 mai 2004) ...................................................... 8
Discursul domnului Ioan Rus cu prilejul lansårii candidaturii sale
la Primåria Municipiului Cluj-Napoca (Cluj-Napoca, Sala Sporturilor, 8 mai 2004) .............. 12
Vizitå de lucru în România a primului ministru al Regatului Suediei, domnul Göran Persson -
Declara¡ii de preså ale domnilor Adrian Nåstase, primul ministru al României, ¿i Goran Persson,
primul ministru al Regatului Suediei (Palatul Victoria, 10 mai 2004) ............................. 14
Discursul domnului Adrian Nåstase, primul ministru al României, la Forumul oamenilor de
afaceri româno-suedez, (Hotel Marriott, 11 mai 2004) ........................................... 15
Alocu¡iunea domnului Goran Persson, primul ministru al Regatului Suediei,
la Forumul oamenilor de afaceri româno-suedez (Hotel Marriott, 11 mai 2004) ................. 17
Alocu¡iunea domnului Adrian Nåstase, pre¿edintele PSD, la mitingul electoral în sprijinul
candidatului PSD la primåria Slatina, domnul Gheorghe Påunescu, ¿i al candida¡ilor PSD
din jude¡ul Olt (Slatina, 11 mai 2004) ............................................................. 19
Vizita de lucru la Bruxelles a domnului Adrian Nåstase,
prim-ministru al României .......................................................................... 22
Declara¡ii ale domnilor Gunter Verheugen, comisar European pentru Extindere
¿i Adrian Nåstase, primul ministru al României, la inaugurarea expozi¡iei de picturå româneascå
(Bruxelles, 12 mai 2004) ........................................................................... 22
Conferin¡a de preså sus¡inutå de domnii Gunter Verheugen, comisar european
pentru extindere, ¿i Adrian Nåstase, primul ministru al României (Bruxelles, 12 mai 2004) ..... 23
Interven¡ia domnului Adrian Nåstase, primul-ministru al României,
în cadrul conferin¡ei „Harnessing the power of EU enlargement” (Bruxelles, 13 mai 2004) ..... 25
Interven¡ia domnului Gunter Verheugen, Comisar European pentru Extindere în cadrul
Conferin¡ei “Harnessing the power of EU enlargement” (Bruxelles, 13 mai 2004) ............... 27
Conferin¡å de preså sus¡inutå de domnii Adrian Nåstase, primul ministru al României,
Mihai Tånåsescu, ministrul finan¡elor publice ¿i Alexandru Fårca¿, ministrul integrårii europene
(Bruxelles, 13 mai 2004) ........................................................................... 30
Din presa interna¡ionalå ...................................................................... 33
Mesajul primului ministru al României, domnul Adrian Nåstase,
cu ocazia “Zilei Europei” ........................................................................... 35
Alocu¡iunea domnului prim-ministru Adrian Nåstase la a IV-a sesiune de dezbatere
a Strategiei de dezvoltare durabilå „Orizont 2025” (Palatul Parlamentului, 7 mai 2004) ....... 35
Alocu¡iunea domnului prim-ministru Adrian Nåstase la
inaugurarea fabricii de ciment HOLCIM (Ale¿d, 7 mai 2004) ...................................... 38
Alocu¡iunea domnului prim-ministru Adrian Nåstase la Conferin¡a anualå a Asocia¡iei
Române de Sociologie ¿i a Asocia¡iei Române de Promovare a Asisten¡ei Sociale
(Cluj-Napoca, 8 mai 2004) ......................................................................... 39
Alocu¡iunea domnului prim-ministru Adrian Nåstase la inaugurarea sålii de sport
din Oradea (7 mai 2004) ........................................................................... 41
Declara¡ii de preså ale domnului Adrian Nåstase, primul ministru al României,
cu ocazia vizitårii sediului companiei Bechtel din Cluj-Napoca (Cluj Napoca, 8 mai 2004) ....... 42
Declara¡ii de preså ale domnului prim-ministru Adrian Nåstase
cu ocazia vizitårii cartierului ANL “Cetatea Fetei” (Cluj-Napoca, 8 mai 2004) .................... 42
Cuvântul primului ministru al României, domnul Adrian Nåstase,
cu ocazia vizitei la ALRO Slatina (Slatina, 11 mai 2004) .......................................... 43
Alocu¡iunea domnului Adrian Nåstase, primul ministru al României, la seminarul cu tema:
formularea politicilor publice în România ¿i lansarea strategiei de reformå
în administra¡ia publicå (Palatul Parlamentului - 11 mai 2004) ................................... 43
Alocu¡iunea primului ministru, domnul Adrian Nåstase, la decernarea
,,Premiilor calitå¡ii în construc¡ii - 20 de ani de la înfiin¡area Inspectoratului de Stat în Construc¡ii”
(Palatul Parlamentului - Sala Unirii, 10 mai 2004) ................................................ 45
Comunicat de preså ........................................................................... 48
Conferin¡å de preså sus¡inutå de domnul Octav Cozmâncå, pre¿edintele executiv
al partidului, dupå ¿edin¡a Delega¡iei permanente (10 mai 2004) ................................ 48
Ac¡iunile desfå¿urate de organiza¡iile jude¡ene în perioada 8-10 mai ....................... 49
Statisticå electoralå ........................................................................... 63
Emil Boc, discurs na¡ionalist .................................................................. 63
Declara¡ie politicå ............................................................................. 63
Declara¡ii politicianiste ieftine ................................................................ 64
Comunicate de preså ......................................................................... 64
Guvernul României condamnå cu fermitate atacul terorist din capitala Ceceniei ............ 66
INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICÅ Principalii indicatori conjuncturali în luna martie
¿i trimestrul I 2004 ................................................................................. 66
Replicå ........................................................................................ 67
Reuniunea såptåmânalå a Comitetului executiv de integrare europeanå ................... 67
Videoconferin¡a cu jude¡ele ¿i municipiul Bucure¿ti (Vineri, 7 mai 2004) .................... 69
Ministere ....................................................................................... 78
Curier jude¡ean .............................................................................. 108
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 1

Eveniment
Discursul domnului Adrian Nåstase, pre¿edintele Partidului Social Democrat,
cu ocazia lansårii candida¡ilor PSD pentru jude¡ul Bihor
(Oradea, 7 mai 2004)
Dragi prieteni,
Må bucur så constat cå sunte¡i aici într-un numår atât de
mare, pentru a-l sprijini pe Mihai Bar ¿i pe to¡i colegii lui, la
acest moment important din via¡a lor, dar ¿i din via¡a noastrå,
ca partid.
Ascultându-l pe Mihai Bar må gândeam la parabola
întoarcerii fiului råtåcitor, dar vreau så subliniez acum, poate
chiar în acest mod, cå noi aråtåm a fi o familie, suntem o
echipå. Putem så avem uneori påreri diferite, dar vreau så
subliniez cå, pentru Mihai Bar, adevårul este în prezentarea
pe care am våzut-o mai devreme, dovedind loialitate ¿i cinste.
Suntem aståzi aici, împreunå, pentru cå am muncit
împreunå, pentru cå, celor care se gândesc la viitorul României,
vrem så le oferim un viitor european, så fim împreunå
pentru a continua ceea ce am fåcut bun. „Continuåm
împreunå” nu înseamnå cå vom continua så facem ¿i gre-
¿elile pe care le-am fåcut în ace¿ti ani. ,,Continuåm împreunå”
înseamnå cå suntem acum mai în¡elep¡i, ¿tim mai bine
ce avem de fåcut, cå am învå¡at din gre¿eli ¿i cå avem for¡a
de a merge înainte pe un drum care ¿tim cå este necesar.
Dragi prieteni,
Am fost în ultimele zile la mai multe lansåri de candida¡i,
la Târgovi¿te, la Gala¡i, la Bucure¿ti, mâine voi merge la
Cluj, am våzut pe unde am fost manifestarea unui mare
entuziasm. Dar, da¡i-mi voie så vå spun cå am dobândit ceva
experien¡å, trecând împreunå prin momente mai bune sau
mai dificile ¿i ¿tim ce înseamnå un sfâr¿it de mandat, ¿tim
împreunå ce înseamnå så fii la guvernare ¿i så te pregåte¿ti
pentru noi alegeri, ¿tim så sim¡im pulsul oamenilor ¿i ¿tim så
în¡elegem când ei sunt nemul¡umi¡i ¿i ¿tim, mai ales, så-i
în¡elegem atunci când ei î¿i pun, în continuare, speran¡a în
noi.
Ceea ce am våzut eu - ¿i sper cå nu voi fi contrazis - este
faptul cå, peste tot, cei pe care-i întâlnim ne spun cå sunt încå
multe probleme nerezolvate, dar vor så ne sus¡inå så mergem
împreunå înainte ¿i aceasta este probabil for¡a cea mai
importantå care trebuie så ne motiveze în ceea ce urmeazå în
perioada aceasta complicatå, în care avem atâtea lucruri de
fåcut, în care vedem cå Europa ea înså¿i se schimbå ¿i î¿i
pune întrebåri. Este vorba de Europa care, ca ¿i noi va trebui
så organizeze alegeri în iunie pentru Parlamentul European,
de Uniunea Europeanå care n-a reu¿it încå, spre deosebire de
noi, så-¿i dea o Constitu¡ie ¿i încearcå så gåseascå cea mai
bunå formulå de armonizare a intereselor, de Uniunea Europeanå
care încå nu ¿tie dacå så înceapå sau nu negocierile cu
Turcia, de o Europå marcatå de rånile din Cipru ¿i de incapacitatea
de a gåsi acolo o solu¡ie, de o Uniune Europeanå în
care existå o vibra¡ie pe care n-o putem în¡elege încå foarte
2
bine, datoratå preocupårilor legate de lårgirea Uniunii Europene.
Zece noi state, peste noapte, de la 1 mai, înseamnå ¿i
bine, înseamnå ¿i råu, multe semne de întrebare, înseamnå
locuri de muncå de apårat în ¡årile membre ale Uniunii Europene,
ceea ce se va întâmpla în lunile urmåtoare, în anii
urmåtori.
Mi-am pus aståzi, pentru aceastå întâlnire o cravatå a
Uniunii Europene, este cravata pre¿edin¡iei spaniole – cravatå
pe care o iubesc foarte mult nu doar pentru culoare, nu
doar pentru design, ci pentru simbol, pentru ceea ce reprezintå
ea pentru mine ¿i pentru noi to¡i în acest efort care, în
ace¿ti ani a însemnat pentru noi scoaterea României dintr-o
izolare care, pentru noi to¡i a fost catastrofalå. O izolare
înainte de 1989, o semiizolare, o marginalizare a¿ putea
spune, dupå 89 când doar ¡årile grupului Vi¿egrad erau,
într-un fel, în avangarda mi¿cårilor de schimbare. Iatå cå
acum avem o ¿anså, o ¿anså pe care o au ¿i cetå¡enii României
¿i pe care noi, ca ¡arå, ca na¡iune, nu trebuie så o pierdem.
Dragi prieteni
Spuneam cå trebuie så mergem în locurile publice ¿i så
spunem oamenilor ce vrem så facem mai departe. Sunt atâtea
întrebåri la care cei cu care nu ne întâlnim nu au råspunsuri.
Poate uneori nici noi nu avem cele mai bune råspunsuri la
aceste întrebåri dar ¿tim cå ne a¿teaptå foarte multå muncå.
Cuvântul cheie pentru noi ..... - mi-am adus aminte, „cuvântul
cheie” avea ¿i o altå semnifica¡ie – un cuvânt important
pentru noi este responsabilitatea.
Ceea ce facem, facem cu suflet, dar, în acela¿i timp
gândim temeinic la consecin¡e.
S-au întâmplat multe lucruri importante în ace¿ti ani.
Uneori nici nu realizåm, pentru cå a¿a suntem noi to¡i: lucrurile
bune råmân în urmå, le uitåm, le consideråm normale,
doar lucrurile neplåcute sau cele neîmplinite ne marcheazå,
ne urmåresc, se transformå în fantome uneori, nu ne laså så
dormim, sunt a¿teptåri, sunt frustråri cu care trebuie så tråim
uneori, dar vå rog så vå aduce¡i aminte, o perioadå în care
aveam sentimentul nu numai cå nu puteam så ne gândim la
Uniunea Europeanå, dar nu puteam nici måcar så ne gândim
cå vom deveni vreodatå cetå¡eni europeni.
Cålåtoriile, care au însemnat pentru milioane de români
posibilitatea de a în¡elege Europa, cu bune ¿i cu rele, de a
spera, de a-¿i decide viitorul, alegând între mai multe variante
posibile ¿i nu doar în interiorul frontierelor ¡årii, într-o
perioadå în care cåutåm ¿i în¡elegem ¿i vrem så fim nu doar
aici, acaså, local, vorbind doar o limbå a semnelor genetice
¿i acolo, când vrem så mergem în alte pår¡i ¿i så aråtåm cå
suntem performan¡i.
România noastrå de aståzi, este o ¡arå care ne readuce
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Eveniment
demnitea, ne readuce for¡a de a visa la viitor, de a gândi
viitorul în termenii celor tineri care vor avea, probabil, mai
multe ¿anse decât noi, dar ¿i în termenii unei for¡e vitale,
politice, care asigurå stabilitatea unei ¡åri în construc¡ie.
Acesta este mesajul nostru, este un mesaj al faptelor, un
mesaj care vine din împliniri succesive, poate unele dintre
ele incomplete, dar ele înseamnå pentru noi to¡i acest sentiment
cå lucrurile se mi¿cå, cå lucrurile merg în direc¡ia cea
bunå. ªtim cå sunt încå multe probleme în ¡arå, cå veniturile
sunt încå mici, sunt foarte mul¡i oameni nemul¡umi¡i, foarte
mul¡i oameni såraci, ¿tim cå este încå foarte multå corup¡ie
în ¡arå. ªtim toate lucrurile acestea ¿i, totu¿i, am realizat a¿a
de mult împreunå în ace¿ti ani, am reu¿it så ducem România
mai aproape de punctele cardinale politice ale Europei, am
reu¿it så låsåm deoparte acel sentiment de nesiguran¡å.
Mul¡i ani am considerat cå råzboiul rece continuå încå în
zona noastrå geograficå, chiar dacå alte ¡åri din spa¡iul fost
sovietic s-au apropiat de nucleul european.
De aceea, pentru noi, intrarea în Alian¡a Atlanticå a fost
atât de importantå, pentru cå sentimentul cå suntem încå întro
zonå gri a hår¡ii politicii europene a dispårut odatå decizie
¿i cu aceastå împlinire a a¿teptårilor noastre. România, în
felul acesta, s-a reîntors în familia euro-atlanticå. Avem de
apårat acum o frontierå a Alian¡ei Atlantice; va trebui så ne
gândim de pe acum ca, în 2007, aceastå frontierå så se identifice
cu frontiera råsåriteanå a Uniunii Europene.
De pe acum românii se pot sim¡i la ei acaså, aproape,
uneori invita¡i, uneori mai pu¡in accepta¡i, dar, în orice caz,
având posibilitatea unor cålåtorii de studii, turistice, cålåtorii
de afaceri în Uniunea Europeanå. Aceste lucruri trebuie så le
spunem oamenilor, de¿i ei ne vor întreba despre problemele
lor, despre faptul cå nu au încå aici gaz metan, dar, iatå, am
vorbit mai devreme cu Mihai Bar ¿i spuneam cå vom cåuta
împreunå cea mai bunå solu¡ie pentru a sus¡ine o dinamizare
a efortului de a aduce gaz metan aici, în Oradea, dar ¿i în alte
zone ale jude¡ului. Trebuie så în¡elegem un anumit lucru.
Investi¡iile inteligente aduc cele mai mari beneficii. În ultima
vreme am reu¿it så pornim investi¡ii absolut extraordinare,
chiar ceea ce am våzut la Ale¿d, investi¡ia într-o fabricå de
ciment de 70 de milioane de euro, reprezintå un semn al
schimbårii de atitudine din partea investitorilor stråini. Este
¿i un semnal politic, cå astfel de investi¡ii înseamnå cå România
a devenit o zonå interesantå ¿i valabilå pentru investi¡ii,
o ¡arå care din punct de vedere economic, politic, legislativ
¿i institu¡ional reprezintå o ¡arå de destina¡ie pentru
investi¡ii pe termen lung.
Acesta este mesajul ¿i, de aceea, poate, dacå adåugåm
investi¡ia de la Hunedoara, Draxlmaier, la a cårei lansare a
participat ieri Mihai Tånåsescu - care este în salå – o investi¡ie
de 30 de milioane de euro, vedem cå s-au realizat efectiv
în douå zile investi¡ii de o sutå de milioane de euro. În alte
perioade de timp aveam nevoie de ¿apte luni pentru a ajunge
la acest nivel de investi¡ii. Semnalul este important ¿i îl vor
în¡elege ¿i unii din afarå, dar trebuie så-l în¡elegem în primul
rând noi, så fim con¿tien¡i de faptul cå în jurul nostru schimbarea
se produce ¿i cå noi am fost motorul acestei schimbåri.
Dragi prieteni,
Dragi colegi,
Da¡i-mi voie så vå må adresez acum celor care vor fi candida¡ii
no¿tri la alegerile ce vor urma ¿i så le spun cå ei vor
fi cei care ne vor reprezenta în acest dialog necesar cu cei
care trebuie så în¡eleagå mesajul nostru.
Este important, dragi colegi, så le spunem ¿i så le dovedim
cå suntem un partid social democrat, så le aråtåm cå ¿tim
ce înseamnå compasiune, solidaritatea, cå ¿tim så în¡elegem
cå problemele macro sunt importante dar cå, pentru fiecare,
problemele personale sunt cel pu¡in la fel de importante ¿i
¿tim så ascultåm, ¿tim så decidem, så avem for¡a de a urmåri
ca lucrurile pe care le hotårâm så fie duse pânå la capåt. Pânå
la urmå, credibilitatea noastrå depinde de aceste teste mici,
de lucrurile pe care le promitem ¿i le facem.
For¡a noastrå în ace¿ti ani a fost datå, în primul rând, de
for¡a noastrå de a munci. Spuneau colegi de-ai mei cå cineva
care a fost la Palatul Victoria, ¿i avea o func¡ie importantå
înaintea mea, lucra 4 ore pe zi, din care douå ore juca ¿ah
pe calculator. Probabil cå este doar o legendå, dar ceea ce
este important pentru noi este så în¡elegem cå performan¡a
este bazatå, în mod esen¡ial, pe muncå, iar dacå nu în¡elegem
cå noi, în primul rând, trebuie så ne punem în slujba oamenilor
¿i så încercåm så rezolvåm problemele pe care ei le au,
nu vom reu¿i niciodatå så-i facem så simtå cå ne paså de
problemele lor ¿i dificultå¡ile lor par simple dar sunt greu de
rezolvat pentru cå multe sunt legate de venituri, de bani, de
nivelul pensiilor, al salariilor ¿i nu avem voie så promitem
mai mult decât ceea ce putem så facem.
Pe de altå parte, trebuie så fim con¿tien¡i de faptul cå
oamenii au nevoie så simtå cå schimbarea în bine de care noi
vorbim îi atinge ¿i pe ei la modul cel mai concret, sub aspectul
veniturilor, al pensiilor, al salariilor, al ajutoarelor sociale
atunci când este nevoie. Chiar dacå unii se vor supåra, chiar
dacå, nu întotdeauna, Fondul Monetar Interna¡ional va fi de
acord, chiar dacå, din punctul de vedere al teoriei economice,
solu¡iile noastre nu vor fi perfecte, trebuie så-i încurajåm
pe cei care, ani de zile, au acceptat så meargå cu noi pe
un drum dificil ¿i så simtå cå acest sprijin din partea lor, la
capåtul drumului înseamnå ¿i beneficii.
De acea, în ultima vreme, am vorbit despre câteva proiecte
care înseamnå, atât dublarea salariului minim, cât ¿i
cre¿terea cu 50% a salariului mediu, am vorbit despre dublarea
pensiei celei mai mici ¿i majorarea cu 50% a pensiei
medii....
Toate aceste lucruri sunt realizabile ¿i noi avem dreptul
så vorbim despre aceste lucruri pentru cå avu¡ia ¡årii s-a
mårit prin efortul nostru din ace¿ti ani. Cre¿terea de peste 5%
din anii care au trecut a însemnat, în fiecare, an la bogå¡ia
¡årii încå 2 milioane ¿i jumåtate de dolari. În felul acesta, noi
avem temeiul så spunem cå în ace¿ti ani, pe baza unei
cre¿teri economice pe care am for¡at-o ¿i am încurajat-o, ¡ara
este mai bogatå ¿i ne putem permite så facem aceste cheltuieli
suplimentare care, la rândul lor, vor încuraja cre¿terea
economicå. Este vorba de o politicå ra¡ionalå ¿i, în acela¿i
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 3

Eveniment
timp, o politicå responsabilå.
Am fost la fabrica de ciment de la Ale¿d ¿i ceea ce este
important acolo este cå, de¿i sunt mai pu¡ine locuri de
muncå, ele sunt plåtite de trei ori mai bine decât cele existente
înainte. Mul¡i dintre cei care lucreazå acolo, lucreazå la
calculator ¿i urmåresc fluxul tehnologic, având nevoie de
cuno¿tin¡e speciale. Sigur cå veniturile lor vor fi la nivel de
2 – 300 de euro ¿i meritå acest lucru.
Noi avem datoria ca, prin restructurarea economiei, så
facem în a¿a fel încât så creåm nu doar locuri de muncå, în
general, ci locuri de muncå mai bine plåtite. În felul acesta,
vom crea mai multe resurse ¿i la buget.
Sunt multe lucruri despre care, în ultima vreme am discutat,
multe lucruri pe care le-am spus, dar vreau så în¡elege¡i
¿i så spune¡i mai departe cå ceea ce noi spunem în campanie,
nu este promisiune electoralå ci este concluzia a 4 ani
de eforturi ¿i, în acela¿i timp, premisa pentru o strategie de
ac¡iune pentru urmåtorii 4 ani.
Noi spunem de fiecare datå oamenilor adevårul. Ar fi o
mare gre¿ealå din partea noastrå så coloråm cuvintele, så
dåm speran¡e care så nu poatå fi împlinite, dar for¡a noastrå
este legatå de faptul cå sunt multe lucruri realizabile pe care
le putem înfåptui dacå vom fi mai puternici ¿i vom sta împreunå
mai clar, mai sigur, mai hotårât. De aceea, o întâlnire
cum este ¿i cea de aståzi este, de fapt, ¿i o formå prin care noi
ne manifeståm solidaritatea unii cu al¡ii în acest partid care,
el însu¿i, s-a transformat imens.
Un partid care are for¡a så transfere zone de decizie
importantå unei genera¡ii în vârstå de 40 de ani, partid care
are curajul de a introduce pe listele sale 13 mii de tineri, 14
mii de femei, un partid care are curajul så reînnoiascå listele
într-un procent atât de mare este un partid puternic, este un
partid care pune în prim-plan for¡a echipei. Acesta este, de
fapt, principalul nostru avantaj. Noi nu ne batem cum se bat
liberalii sau cei de la Partidul Democrat pentru o persoanå
sau pentru câteva individualitå¡i care trag sforile, încercând
så aranjeze diferite locuri pe liste.
Pentru noi, important este ca mesajul general de partid,
mesajul nostru politic så fie acceptat într-un pachet în care
proiectele så fie purtate din poartå în poartå, din u¿å în u¿å,
la casele pe care încercåm så le abordåm prin oamenii cei
mai buni pe care îi avem. Ne batem pentru aceastå formulå
politicå în condi¡iile în care cei care vor fi ale¿i ca primari ¿i
consilieri în 2004, î¿i vor încheia mandatul în Uniunea
Europeanå. Ei vor fi ale¿i într-o perioadå tulbure, de tranzi¡ie,
î¿i încep mandatul într-o perioadå în care le va fi extrem
de greu, dar se vor regåsi împreunå cu colegii lor europeni,
într-o administra¡ie localå europeanå care va avea alte
constrângeri, alte reguli, alte standarde. Ei trebuie så fie
pregåti¡i pentru aceastå întâlnire nu doar la nivelul ¡årilor,
dar mai ales la nivelul comunitå¡ilor locale.
Dragi prieteni,
Ar fi foarte multe lucruri pe care så vi le spun astå-searå.
În definitiv, ceea ce ne dorim este så sim¡im atunci când ne
4
întâlnim pe stradå cu concetå¡enii no¿tri o undå de simpatie,
o privire care så însemne o apreciere pentru un proiect, care
så însemne cå ne identificåm fiecare cu un numår de proiecte:
„Cornul ¿i laptele”, sålile de sport sau, la nivel local,
diverse alte proiecte care sunt, toate, importante ¿i care înseamnå
construc¡ie, care înseamnå cå facem ceea ce promitem.
Fiecare dintre aceste proiecte reprezintå teste pentru
fiecare dintre noi ¿i, pânå la urmå, credibilitatea noastrå comunå
este rezultatul unei credibilitå¡i însumate pentru fiecare
dintre membrii echipei.
Dragi prieteni,
Så încercåm så facem mai mult pentru zonele care sunt
încå dificil de reparat într-un termen scurt, så vedem mai
atent problemele de sånåtate. Am vorbit despre cele 200 de
spitale pe care vrem så le renovåm, så le schimbåm complet
în urmåtorii ani printr-un parteneriat public – privat. Am vorbit
despre continuarea reformei în sånåtate, dar am vorbit ¿i
despre nevoia de a întåri sistemul de educa¡ie ¿i de cercetare.
Nu putem så participåm la comer¡ul european doar prin
activitå¡ile de lohn din fabricile de textile.
Trebuie så relansåm efortul ¿i rezultatele de creativitate.
Toate acestea vor necesita din partea noastrå for¡a de a rezista
tenta¡iei de a da solu¡iile u¿oare.
Uneori, vom pierde pe termen scurt, pentru unele decizii
pe care le luåm, dar trebuie så avem for¡a de a rezista atunci
când suntem tenta¡i så cedåm în fa¡a unor presiuni imediate.
Noi suntem motorul esen¡ial al unei schimbåri care trebuie så
ducå România în 2007 în Uniunea Europeanå ¿i nu avem
voie så gre¿im din nou, a¿a cum am gre¿it în 1996. Atunci,
am pierdut alegerile dar, odatå cu noi, din påcate, a pierdut
¡ara pentru cå recesiunea economicå în perioada pânå în
2000, problemele macroeconomice teribile din acea perioadå,
scåderea economicå, nivelul de infla¡ie, pierderea contactului
cu celelalte ¡åri din Europa Centralå ¿i de Råsårit,
care au mers înainte, ne-a costat enorm.
În acei ani, avu¡ia ¡årii s-a mic¿orat cu aproximativ 4 miliarde
de dolari.
De abia acum, dupå 8 ani am ajuns practic la nivelul PIBului
din 1996. Ne-au trebuit 8 ani ca så ne întoarcem la anul
1996. Sigur, s-au întâmplat multe alte lucruri, evolu¡iile au
fost mai complexe dar, foarte brutal spus, aventura din 1996
a costat România o parantezå de istorie de 8 ani.
Avem, deci, datoria så explicåm care este miza alegerilor
¿i nu doar la nivelul primåriei Cluj sau din Bucure¿ti, nu doar
la alegerile preziden¡iale sau la alegerile pentru Parlament,
ci, la nivelul fiecårei localitå¡i. Båtålia noastrå trebuie så se
dea la nivelul fiecårei localitå¡i din fiecare jude¡.
Dragi bihoreni,
Locui¡i într-un jude¡ care se aflå la grani¡a Uniunii
Europene. Voi vede¡i, de fapt, Uniunea Europeanå cu ochiul
liber. Într-un fel, putem spune cå Bihorul este, într-un fel, în
Uniunea Europeanå! Mentalitå¡ile, felul în care aratå localitå¡ile,
toate sunt importante acum, când ne uitåm în jur, dar
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Eveniment
vreau så vå aduc aminte cå Bihorul va fi principala poartå de
intrare a UE în România. Vreau så vå aduc aminte faptul cå
autostrada Bor¿ – Bra¿ov, care va stråbate toatå Transilvania,
va intra în România prin Bihor.
Atunci când cålåtori stråini vor veni în România pe
aceastå autostradå, ei vor lua contactul cu România privind
localitå¡ile din Bihor ¿i vor vedea adevårata Românie. Vor
vedea progresele din ¡ara noastrå ¿i vor fi martori ai acestui
proces de schimbare extraordinarå, vor vedea, în acela¿i
timp, România viitorului. Vor vedea România europeanå!
Acestea sunt, pânå la urmå, proiectele noastre, proiecte care
¡in de eforturi zilnice, de muncå foarte multå ¿i, da¡i-mi voie
så vå spun, stima¡i colegi, aici, pe aceastå scenå, de unde
încercåm så privim spre viitor, ¿i celor care sunt în ¡arå ¿i
bihorenilor, în general, cå avem încredere cå putem continua
împreunå!
Dragi prieteni,
Câ¿tigåm cu PSD! Continuåm împreunå! Victorie!
Alocu¡iunea domnului Mihai Bar,
candidatul PSD la Primåria municipiului Oradea
(Oradea, 7 mai 2004)
Domnule pre¿edinte,
Stima¡i prieteni,
Dragi concetå¡eni,
Poate cå n-am fost atât de emo¡ionat niciodatå în via¡a
mea. Numai Dumnezeu ¿tie cât de mult am a¿teptat aceste
clipe, så fiu împreunå cu pre¿edintele partidului ¿i împreunå
cu dumneavoastrå, cu to¡i.
Aceastå ¿anså o am aståzi aici, ¿i nu în orice ipostazå, ci
cea de candidat la Primåria Municipiului Oradea. Este o responsabilitate
deosebitå pentru mine så reprezint cea mai puternicå
for¡å politicå a ¡årii în aceastå confruntare. De aceea,
vreau så mul¡umesc tuturor celor care au contribuit la aceastå
decizie ¿i, în primul rând, dumneavoastrå, domnule pre¿edinte
Adrian Nåstase.
Vå mul¡umesc dumneavoastrå, tuturor, pentru cå participa¡i
la aceastå sårbåtoare de suflet a noastrå. Trebuie så ¿ti¡i
cå ipostaza privilegiatå în care må aflu în calitate de candidat
PSD la Primåria Municipiului nostru este numai aparent
o revenire. Am fost, sunt ¿i voi fi parte integrantå acestui partid,
dedicat cu sufletul, cu mintea ¿i cu tot ce are mai bun în
el Mihai Bar.
Nu este de ici de colo så ai abilitå¡ile ¿i curajul så înfrun¡i
o redutå, nu este de ici de colo s-o faci, nu în numele personal,
ci la chemarea celui mai puternic partid din România,
Partidul Social Democrat. Am intrat în aceastå luptå, dar nu
orbe¿te, nu este un impuls al instinctului, nici vorbå, vreau så
råmân un om al ra¡iunii, un om echilibrat a¿a cum m-a¡i cunoscut,
un om în putere, puterea håråzitå mie de bunul
Dumnezeu.
Am avut ¿anså în carierea mea de conducåtor de unitate,
mai apoi în aceea de pre¿edinte al Consiliului jude¡ean ¿i, nu
în cele din urmå, ca parlamentar. Må adresez oamenilor de
toate categoriile ¿i vreau så fac dovada apropierii mele fa¡å
de ei. N-am avut ¿i nu voi avea mai mari satisfac¡ii în via¡å
decât aceea de a-mi ajuta semenii.
Privind în urmå, nu regret nimic din filmul vie¡ii mele.
Am doar sentimentul cå nici un efort nu-i prea mare atunci
când te dedici celor cu care te întâlne¿ti zi de zi. Pot så
privesc în ochi pe oricine, nu sunt un ¿antajabil ¿i aceasta
pentru cå nu am fåcut niciodatå compromisuri. Aceasta este
imaginea candidatului PSD la Primåria Municipiului Oradea
¿i aceasta må face så cred cå vom învinge. Sunt omul care
dore¿te så se dedice în orice moment vindecårii rånilor din
sufletul orådeanului. ªtiu s-o fac ¿i cei prezen¡i aståzi în jurul
meu îmi demonstreazå cå am cu cine s-o fac. Am, promis
orådenilor, ¿i am fåcut scrisoare în acest sens, cå investi¡ia
deja începutå, cea cu privire la introducerea gazului metan
va fi sprijinitå de Guvernul României. Este aici primul ministru
al României ¿i vå va spune domnia sa dacå este a¿a sau
nu.
Vreau så cred, mai mult pentru mårinimia domniei sale ¿i
impresionat de faptul cå bihorenii sunt oameni aparte, cå
domnia sa ne va promite cå vom extinde aceastå investi¡ie ¿i
la nivelul jude¡ului Bihor. Am promis cå nu va exista nici o
stradå fårå canalizare la încetarea mandatului viitorului primar
PSD-ist, chiar dacå ¿tiam care este costul acestora, dar
vå promit cå a¿a o så fie. La sfâr¿itul mandatului meu orådenii
vor fi uitat de mult de gropile care i-au chinuit. Promit
iubitorilor de frumos, de sport ¿i de culturå cå vom începe o
nouå abordare a acestor activitå¡i extrem de importante.
Sportul, cultura, dar mai ales fotbalul bihorean meritå o
soartå mai bunå. Nu voi uita nici un moment de problemele
sociale, de cei amårâ¡i, de pensionari care au încå nevoie de
sprijinul nostru. Sunt doar câteva din problemele care vor sta
în vederile noului primar PSD-ist ¿i vå asigur cå Mihai Bar
nu este omul care så facå promisiuni neacoperite, ci este
omul faptelor, al cuvântului dat, al promisiunilor onorate.
Vreau voturile dumneavoastrå nu numai pentru mine, ci
pentru noi to¡i. Avem ¿ansa participårii la investi¡ia de cea
mai mare anvergurå ¿i må refer la autostrada Bucure¿ti-Bor¿,
care va avea un mare efect asupra situa¡iei for¡ei de muncå
din jude¡ul nostru. Aceastå investi¡ie a fost posibilå datoritå
modului responsabil de abordare a problemelor extrem de
importante pentru viitorul României, de cåtre Guvernul
Adrian Nåstase.
Avem în jude¡ cea mai puternicå firmå privatå ¿i nu-i
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 5

Eveniment
pu¡in lucru ¿i pot så vå spun cå este firma care contribuie la
buget cu circa 3000 de miliarde, iar urmåtoarea firmå privatå
este pe undeva pe locul douåzeci.
Avem în jude¡ cea mai puternicå investi¡ie. Este cea pe
care a vizitat-o aståzi domnul prim-ministru ¿i cred cå a fost
plåcut impresionat ¿i avem o universitate dinamicå, o universitate
care i-a format pe mul¡i dintre tinerii pe care-i avem
aståzi alåturi de noi. Sunt aståzi alåturi de prietenii ¿i colegii
mei care atacå primåriile din ora¿ele ¿i comunele Bihorului,
pentru cå eu cunosc acest jude¡ cum îmi cunosc semnele din
palmå. Sunt, din nou, alåturi de ace¿ti oameni pentru cå
bihorenii må cunosc. Må ¿tiu ¿i cei din satele îndepårtate,
unde am mers ¿i le-am båtut la geam så le cer consim¡åmântul
så-i reprezint în Consiliul jude¡ean ¿i, mai apoi, în
Parlamentul României. Cât am fost departe de aceste locuri
am sim¡it chemarea lor mai puternic decât dorul de mamå.
M-am întors din sfatul ¡årii nu pentru un simplu exerci¡iu
politic. Voi detrona un primar care nu ¿i-a respecta promisiunile.
Sunt convins cå ¿i prin mine partidul a dorit så demonstreze
¡årii cå trateazå cu maximå generozitate problematica
administra¡iei locale. Prezen¡a dumneavoastrå aståzi aici,
prezen¡a celor care au fåcut efortul så asiste la lansarea candidatului
PSD pentru Primåria Municipiului Oradea ¿i a prietenilor
mei din toate comunele, din celelalte municipii ale
jude¡ului må face så cred cå numai împreunå vom învinge.
Nu pot încheia, înainte de a mul¡umi colegilor mei parlamentari
prezen¡i aici. Mi-a¿ fi dorit så fie cu to¡ii, pentru cå
s-au bucurat atunci când au aflat cå Mihai Bar va fi candidat
la Primåria Municipiului Oradea. Am fost atât de emo¡ionat,
încât am scåpat atunci o lacrimå. Este aici lângå mine colegul
meu Vasile Suciu de la Cluj, ¿i-i mul¡umesc, colegul meu
Costicå de la Alba, colegul meu Moldovan de la Maramure¿,
colegul Mådålin Voicu, î¡i mul¡umesc, Mådålin, bihorenii te
iubesc, colegul meu, domnul senator Varga, colegul meu
domnul senator Tucå.
Sunt prezen¡i, alåturi de noi, cred cå majoritatea directorilor
serviciilor deconcentrate, sunt aici preo¡i de la toate cultele,
sunt aici alåturi de noi ¿i cei care au alte confesiuni.
Aceasta înseamnå cå suntem mul¡i ¿i nu se poate så nu
învingem.
Alocu¡iunea domnului Adrian Nåstase, pre¿edintele PSD, cu ocazia lansårii
candidatului PSD pentru Primåria ora¿ului Ale¿d, domnul Sorin Hodi¿an
(Ale¿d, Casa de culturå, 7 mai 2004)
6
Doamnelor ¿i domnilor,
Stima¡i prieteni,
Domnul Sorin Hodi¿an s-a prezentat, în mod categoric
doar pentru 4 ani, dar nu cred cå-i vor fi suficien¡i, sunt convins
cå este un om foarte gospodar. În plus, eu în¡eleg cå nu
a împlinit încå 40 de ani, face parte dintr-o genera¡ie care din
care fac parte ¿i tinerii ace¿tia care sunt în salå ¿i, sigur,
viitorul lor este important, trebuie så ne gândim mult la
viitorul lor, noi, cei care suntem mai în vârstå, cei care acum
avem, în mai mare måsurå, responsabilitå¡i ¿i care am purtat
¿i greul ultimelor decenii.
Alegerea unui astfel de primar este, probabil, solu¡ia cea
mai bunå pentru cineva care så se afle în fruntea unei comunitå¡i,
el putând så-¿i doreascå pentru comunitatea care-l
alege o strategie pe termen mediu, pe termen lung. Nu uita¡i
cå cei pe care-i alegem anul acesta sunt ale¿i într-o Românie
care este, încå, în zona tranzi¡iei nefinalizate dar, practic, în
2008 când î¿i vor încheia mandatul, România va fi parte a
Uniunii Europene iar administra¡ia noastrå va fi, în mod evident,
parte a unei administra¡ii moderne europene.
De aceea conteazå atât de mult calitå¡ile celor pe care-i
alegem acum ¿i care vor trebui så fie capabili så se gândeascå
nu numai în termeni strict locali, ci så gândeascå în
termenii unei rela¡ii tot mai intense cu alte regiuni, cu alte
¡åri, cu Uniunea Europeanå, så fie capabili så se mi¿te rapid,
så gåseascå fondurile necesare pentru a realiza toate aceste
obiective, pentru cå multe dintre sursele de finan¡are a acestor
proiecte nu vor mai veni direct de la Bucure¿ti, vor veni,
adeseori, din numeroase proiecte de finan¡are, în cadrul unor
programe extrem de generoase, de care România va putea
beneficia.
Dragi prieteni,
Sunt impresionat de numårul mare al celor veni¡i aståzi
aici pentru aceastå întâlnire ¿i simt în aceastå salå o a¿teptare
pentru lucruri bune, o speran¡å cå lucrurile pot så meargå mai
bine. Vin de la fabrica de ciment ¿i vå rog så må ierta¡i pentru
întârziere, de la un obiectiv de investi¡ii extrem de important,
HOLCIM, o investi¡ie de peste 70 de milioane de euro,
o investi¡ie care ne aratå, de fapt, ce înseamnå o restructurare
industrialå în termenii competi¡iei europene.
Må bucur så constat cå se con¿tientizeazå faptul cå nu
mai putem så peticim obiective care au fost construite cândva
cu tehnologii care acum nu mai sunt eficiente, ci trebuie
så facem eforturi mari de a accepta aceastå restructurare pe
care trebuie s-o aplicåm în a¿a fel încât så nu producå doar
disponibilizåri de locuri de muncå, ci så ajute la crearea de
noi locuri de muncå ¿i, sigur cå toate aceste lucruri cer eforturi,
cer sacrificii dar cer, în primul rând, asumarea de
responsabilitå¡i.
Din acest punct de vedere, eu cred cå ceea ce se întâmplå
aici, lângå dumneavoastrå, ceea ce se întâmplå, de fapt, în
întregul jude¡, ceea ce începem så vedem cå se întâmplå în
¡arå, este un motiv de speran¡å pentru noi to¡i ¿i, de aceea,
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Eveniment
dincolo de rezultatul acestor alegeri, oricare dintre cei care
vor fi ale¿i vor trebui så gândeascå, pânå la urmå, la ceea ce
este interesul ¡årii în acest moment.
Am trecut de 10 ani, care au fost, poate, cei mai grei,
acum trebuie så fim, probabil mai inteligen¡i, în eforturile pe
care le facem, så în¡elegem mai mult din lec¡iile pe care
aceastå istorie recentå ni le-a impus ¿i så vedem cum putem
så ne realizåm interesele, într-o Europå care, ea înså¿i, este
sfâ¿iatå de dezbateri, de dileme.
ªtiu cå aici, dumneavoastrå v-a¡i confruntat cu o problemå
deosebitå, închiderea Fabricii de Sticlå de la Pådurea
Neagrå, dar, dincolo de aceste lucruri care ¡in de o istorie pe
care nu vrem s-o låsåm så continue în datele sale de nesiguran¡å,
vrem så participa¡i la alegeri cu mai multå speran¡å
într-un efort în care så fim implica¡i cu to¡ii. Nu este vorba
de a crea linii de demarca¡ie în ¡arå între Partidul Social Democrat
¿i alte partide. Noi încercåm acum, înainte de alegeri,
så vedem în fond ce anume fiecare partid vrea så aducå drept
solu¡ie, ca formulå, ca oameni ¿i iatå, eu pot så vå spun din
statistici cå, din cei aproximativ 60.000 de candida¡i pe care
noi îi propunem în ¡arå, sunt aproximativ 13.000 de tineri,
14.000 de femei pe aceste liste, este un plan de înnoire extrem
de important, dar, în acela¿i timp, avem pe aceste liste
oameni cu multå experien¡å, oameni care au trecut prin greutå¡ile
vie¡ii. Toate acestea sunt, argumentele pe care le aducem,
împreunå cu proiectele noastre, cu mesajul general ¿i
chiar împreunå cu rezultatele acestor 3-4 ani, pe care le-am
demonstrat, pe care le-am impus atât în ¡arå, cât ¿i în afarå la
guvernare. De aceea, eu a¿ dori så accepta¡i ca în aceste dezbateri
pe care le vom face împreunå, så-i votåm pe cei mai
buni oameni, pe cei mai buni gospodari care, cu adevårat, så
eviden¡ieze aceastå schimbare în administra¡ia româneascå
¿i pot cu adevårat så aibå grijå de cei care fac parte din comunitatea
lor. Prin politicå sau prin domeniul social încercåm
så corectåm ceea ce este uneori brutal, ceea ce este dureros,
de aceea conteazå foarte mult oamenii pe care îi ve¡i alege.
Omul sfin¡e¿te locul. Ce v-a¿ spune despre un candidat
care, eventual, nu ar fi potrivit pentru dumneavoastrå? Probabil
cå a¡i avea o reac¡ie generalå de simpatie pentru partid,
poate pentru mesajul nostru, dar a¡i vota în¡elept. Am cåutat
pentru aceste alegeri ca mesajul nostru cel mai important så
vinå chiar de la oamenii pe care-i propunem ¿i acei oameni
så-¿i punå pielea la båtaie, oameni care så vinå în fa¡a colegilor,
în fa¡a concetå¡enilor ¿i så så-i antreneze pentru a face
anumite lucruri care sunt necesare.
Uneori, ¿i ¿ti¡i lucrul acesta, pentru un mare bulgåre de
zåpadå este nevoie de cineva care så aibå curajul så bage
mâna în zåpadå, så facå primul nucleul pe care, dupå aceea,
så îl rostogoleascå. Aceastå ini¡iativå, acest prim impuls pe
care trebuie så-l dea oamenii pe care noi îi alegem în fiecare
localitate în ¡arå, aceste ini¡iative vor conta pentru succesul
general al ¡årii. Cine-¿i închipuie cå putem rezolva lucrurile
doar de la Bucure¿ti sau Oradea se în¿ealå. În fiecare loc din
¡arå este nevoie de energie, de entuziasm, de angajament. De
aceea, cuvintele mele aici nu vor viza neapårat aspectele
generale, lucruri, pe care, probabil cå le ¿ti¡i.
În ace¿ti ultimi ani ne-am ocupat de lucruri mai tehnice,
macroeconomie, statistici, rela¡ia cu Fondul Monetar Interna¡ional,
cu Banca Mondialå, aspectele financiare, aspectul
financiar cu Uniunea Europeanå ¿i fondurile de preaderare,
o mul¡ime de lucruri tehnice, de care ar putea Mihai Tånåsescu
så vå vorbeascå ore întregi, dar, pânå la urmå, ceea ce
este important este ca noi så avem împreunå acea administra¡ie
calificatå pentru a pune în valoare rezultatele acestor
eforturi, o conjuncturå internå ¿i interna¡ionalå care devine
tot mai bunå.
Acesta este rostul acestor întâlniri ¿i, mai ales, rostul
evaluårilor pe care noi le facem în cadrul partidului pentru a
gåsi formulele cele mai bune spre a-i asigura pe concetå¡enii
no¿tri cå vrem ca ei så-¿i valorifice cât mai bine toate ¿ansele
pe care le au la orice vârstå ¿i din orice genera¡ie ar face
parte.
Poate cå, într-o anumitå måsurå, am reu¿it så facem anumite
lucruri pânå acum. Fårå îndoialå cå mai existå probleme,
veniturile ¿ti¡i ¿i dumneavoastrå, sunt încå mici, ¿tiu cå
existå în continuare corup¡ie. Nu am fåcut chiar tot ce ne-am
propus în ace¿ti ani. Sunt încå multe alte lucruri de fåcut în
continuare.
Dar mai ¿tiu cå, practic, în to¡i ace¿ti ani, am fåcut primii
pa¿i pentru a rezolva multe dintre problemele pe care unii
le-au ocolit pânå acum, nu au încercat så le rezolve.
Aceastå realitate, fårå îndoialå cå nu poate s-o conteste
nimeni. Nu vreau så vå vorbesc despre succesele interna¡ionale,
faptul cå am intrat în NATO, cå s-au eliminat vizele, cå
am fåcut progrese în ceea ce prive¿te negocierile noastre cu
Uniunea Europeanå, am fåcut multe lucruri, totu¿i, ¿i în alte
domenii sensibile: noi am creat Parchetul Na¡ional Anticorup¡ie,
ne-am angajat råspunderea în Parlament pentru o lege
anticorup¡ie, am creat un sistem electronic pentru toate licita¡iile
pentru achizi¡ii publice.
Sunt multe lucruri, fårå îndoialå, dar ceea ce ¿tim, în
acela¿i timp, este cå am realizat ¿i foarte multe programe
sociale în aceastå perioadå pentru foarte mul¡i cetå¡eni.
Programul „Cornul ¿i laptele”, spre exemplu, a fost foarte
util pentru 1.500.000 de copii, care, practic au avut o ¿anså
în plus så fie mai sånåto¿i, så creascå mai bine, så se dezvolte
¿i fizic nu doar intelectual. Indemniza¡ia pentru mame, dublarea
pensiilor pentru agricultori, subven¡iile mari, sume
totale foarte mari pentru agriculturå, ajutoare pentru încålzire,
venitul minim garantat. Sunt multe alte lucruri pe care
a¿ putea så vi le spun ¿i care s-au întâmplat în ace¿ti ani.
Unii au beneficiat mai mult, al¡ii mai pu¡in, sunt încå
a¿teptåri foarte mari pentru pensionari, pentru tineri.
De aceea, trebuie så lucråm, în continuare, în domeniu ¿i
nu vreau så vin cu lozinci, cu entuziasm ¿i folosindu-må de
bucuria unei întâlniri de acest gen, så lansez baloane prin
cuvintele pe care vi le adresez. Încå må simt responsabil pentru
ceea ce am fåcut ¿i, în acela¿i timp, pentru ce vrem så
facem în continuare, sunt con¿tient cå sunt încå enorm de
multe lucruri de fåcut.
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 7

Eveniment
Diminea¡å, am avut o dezbatere la Bucure¿ti despre agriculturå.
A fost o discu¡ie extrem de interesantå, cåzându-se
de acord cå, fa¡å de ce s-a fåcut pânå acum, råmâne, poate
încå dublu de fåcut de acum încolo.
De aceea, dragi prieteni, vreau så subliniez, încå o datå,
nevoia de a continua pe acest drum spre normalitate, este un
drum în continuare dificil, dar absolut necesar. Nu ne putem
roti în cerc, nu putem så revenim de fiecare datå s-o luåm de
la început, nu putem, de fiecare datå, så cåutåm experimente,
så încercåm aventuri. Suntem responsabili pentru soarta
acestor copii, pentru to¡i copiii ¡årii. Suntem responsabili ¿i
pentru destinul României care, poate prea des, a råmas în
urma altor ¡åri într-un mod nemeritat. Guvernåm pentru cei
care ne voteazå ¿i pentru cei nu ne voteazå. Rezultatele sunt
egal împår¡ite ¿i sunt bune sau rele. Administra¡ia localå, de
asemenea, este cea care face ca via¡a så fie mai bunå sau mai
rea. Guvernåm sau administråm problemele ¡årii pentru
dumneavoastrå, pentru întreaga societate româneascå ¿i, de
aceea, avem o imenså responsabilitate. Vreau så închei prin
a vå ruga så cântåri¡i cum este bine så procedåm pentru a-l
sus¡ine pe domnul Sorin Hodi¿an, pe care-l consider un candidat
gospodar, dinamic ¿i foarte bun ¿i sunt convins cå va
câ¿tiga.
Så votåm cu to¡ii, så câ¿tigåm cu PSD.
Discursul domnului Adrian Nåstase, pre¿edintele Partidului Social Democrat,
cu prilejul lansårii candida¡ilor PSD pentru Transilvania ¿i Banat
(Cluj - Napoca - Sala Sporturilor, 8 mai 2004)
Dragi prieteni,
Dragi colegi,
Nu ¿tiu dacå mai avem nevoie de foarte multe cuvinte
pentru a transfera de la unii la al¡ii, de la inimile noastre la
inimile celor care vor încerca så intuiascå, ce se întâmplå cu
noi, ce se întâmplå în aceastå salå. Dincolo de cåldura extraordinarå
a acestei întâlniri, trebuie så vå spun cå venind spre
aceastå salå ¿i trecând printre oamenii care mi-au strâns
mâna ¿i care vroiau, într-un fel, så simtå cå suntem o echipå,
mi-am amintit o frazå spuså demult de un învå¡at al Rena¿terii,
un om care afirma atunci cå ,,este tot atât de greu så
faci liber un popor care e hotårât så tråiascå în sclavie, ca ¿i
când ai vrea så aduci în stare de sclavie un popor care nu
concepe så nu fie liber”.
Mi-am adus aminte de aceste cuvinte, pentru cå, pânå la
urmå, ceea ce ne une¿te aståzi, aici, este dorin¡a de libertate,
dar nu o libertate gratuitå, o libertate absolutå despre care så
vorbim, ci o formå de a ne exprima european, liberi din acest
punct de vedere. ªi avem nevoie, în primul rând, så ne
schimbåm noi mentalitå¡ile, så fim toleran¡i, så privim spre
viitor ¿i, în acela¿i timp, så le cerem celorlal¡i så ne respecte
demnitatea.
Aceasta este, probabil, starea noastrå de spirit acum, când
ne pregåtim så ne întâlnim cu Uniunea Europeanå iar ceea ce
se întâmplå acum în Cluj-Napoca mi se pare a fi un fel de
bastion, un fel de Grivi¡å a noastrå, într-un moment în care
încercåm så câ¿tigåm o mare båtålie cu noi în¿ine, în primul
rând, dar ¿i cu cei care vor så ne ¡inå în secolul 19 sau în secolul
20. Marea noastrå båtålie este de a fi în secolul 21, împreunå
cu tot ceea ce se întâmplå bun, modern, eficient,
demn în Europa.
Acesta este mesajul pe care noi trebuie så-l transmitem.
Nu este un mesaj despre putere, nu este o încercare de a
ajunge la pârghii de comandå. Este un mod de a revolu¡iona
felul nostru de a ne raporta la ceilal¡i, fie cå este vorba de o
8
comunitate localå, fie cå este vorba de o comunitate europeanå.
De aceea sunt emo¡ionat aståzi, aici. Sunt emo¡ionat mai
mult decât am fost în alte capitale de jude¡, pentru cå miza
noastrå, aici, nu este o mizå electoralå, ci este o mizå politicå.
Aici vom verifica dacå am avut dreptate, dacå proiectul
nostru este inteligibil, dacå am reu¿it så vorbim despre el ¿i
så convingem pe ceilal¡i cå avem dreptate. Emo¡ia de aståzi
nu este legatå doar de mesaje, de cuvinte, este datå de ceea
ce, într-un fel atât de inspirat, vedem pe panourile ¿i pe bilboardurile
din ora¿ aici, în Cluj-Napoca. Inimi lângå inimi
înseamnå, în primul rând, så construim o stare de spirit care
så ne permitå så fim convingåtori atunci când aducem cu noi
proiecte, cuvinte, atunci când vrem så-i convingem pe
ceilal¡i cå avem dreptate.
Må bucur så må aflu aici, în inima Ardealului, alåturi de
dumneavoastrå, la apogeul unui turneu în care am lansat candida¡ii
partidului nostru în toatå ¡ara. Vin aici dupå ce am
participat la lansarea candida¡ilor Târgovi¿te, Gala¡i, la
Bucure¿ti. Ieri am fost la Oradea ¿i, peste tot pe unde am
mers, am întâlnit oameni entuzia¿ti, oameni plini de energie,
de hotårâre ¿i må bucur enorm så simt aceea¿i atmosferå aici,
la Cluj-Napoca.
Må bucur în mod special, pentru cå aici, în inima
Transilvaniei, de¿i am fost privi¡i mereu cu multå prietenie,
am fost mereu, totu¿i, îndemna¡i så continuåm så fim lucizi,
så nu ne înflåcåråm prea repede la victorii, så nu disperåm
atunci când avem e¿ecuri. Aici am fost ¿i cel mai drastic
sanc¡iona¡i atunci când nu am råspuns aspira¡iilor sau speran¡elor
puse în noi.
Aståzi, înså, dragi prieteni, ceva mi se pare schimbat.
Parcå în aceastå salå ¿i în acest ora¿ am sim¡it mai multå fericire,
mai multå bucurie, mai mult entuziasm, un fel de complicitate
prieteneascå, mai mult decât oricând, altådatå. Am
våzut fe¡e mai destinse, zâmbete, pu¡inå ironie, dar foarte
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Eveniment
multå cåldurå. Într-un fel, a¿ spune cå am sim¡it fiorul solidaritå¡ii.
O stare de spirit absolut necesarå pentru a construi
ceva solid.
Må bucur de douå ori mai mult, pentru cå îmi dau seama
cå cei care au venit aståzi aici nu au venit doar pentru a face
un act de prezen¡å, au venit cu prietenie, au venit pentru a-i
sprijini pe candida¡ii no¿tri în cursa electoralå. ªi nu este
vorba doar de cei care au venit din Cluj-Napoca, ci de to¡i cei
care au venit din Ardeal, din Banat pentru a sus¡ine o echipå
de învingåtori, o echipå de oameni extraordinari care sunt
candida¡ii no¿tri pentru alegerile locale. În al doilea rând,
simt cå bucuria dumneavoastrå aståzi, aici, vine ¿i din efectul
discursului deosebit al colegului nostru Ioan Rus. Ardelenii
¿i-au recunoscut întotdeauna liderii, i-au respectat ¿i nu
i-au trådat. Ioan Rus, prietenul meu, este unul din acei lideri
care electrizeazå prin calitå¡ile umane de cea mai înaltå calitate.
Må bucur så-i fiu alåturi la aceastå adevåratå sårbåtoare
¿i så fac parte din acest lan¡ de solidaritate care sunt sigur
cå-l va purta spre victorie.
A¿ vrea så fiu foarte sincer, så vå spun cå nu mi-a fost
deloc u¿or så må despart de unul dintre cei mai buni oameni
din echipa mea din Guvern, dar sunt mai mult convins aståzi
de faptul cå, pânå la urmå, Guvernul este – îndråznesc så
spun – o locomotivå, pânå la urmå, pentru via¡a de partid, dar
¿i un loc unde învå¡åm cu to¡ii; este un fel de ¿coalå, avem
un program accelerat de învå¡at, iar apoi, din nou, liderii
ace¿tia de partid trebuie så meargå înapoi, în diferite locuri,
så conducå alte proiecte ¿i så ducå mai departe un anumit tip
de învå¡åturå, un anumit tip de luminå, o concep¡ie. Aceasta
este, de fapt, filozofia oricårei ¿coli. ªi, îndråznesc så spun
cå, pânå la urmå, guvernul nostru a fost, în primul rând, o
¿coalå ¿i, dupå aceea, un mecanism de comandå.
Unii întrebau de ce, la început, ¿edin¡ele noastre de
guvern durau 10-12 ore. De ce? Pentru cå învå¡am împreunå,
discutam împreunå, stabileam împreunå care sunt punctele
importante pentru Guvern, nu pentru fiecare minister. Acum,
când ma¿inåria este mai bine puså la punct, putem så facem
¿edin¡e de Guvern de douå-trei ore, pentru cå multe dintre
problemele tehnice sunt preluate de secretarii de stat, dar a
fost o perioadå în care am învå¡at unii de la al¡ii. În acest context
a¿ vrea så spun cå, probabil una dintre deciziile mele
cele mai bune a fost aceea de a aduce mai mul¡i mini¿tri în
Cabinet din zona Transilvaniei. Nu este vorba doar de Ioan
Rus, ¿i ¡in så-i salut, încå o datå, pe Vasile Pu¿ca¿, pe Vasile
Dâncu.
Vreau så vå aduc aminte de mini¿trii din Banat –
Hildegard Puwak, Ilie Sârbu.
Noi încercåm så realizåm la Bucure¿ti o echipå în care
toate mesajele, toate felurile de mentalitå¡i, toate semnalele
så fie primite într-un mod amical, prietenesc, så în¡elegem,
de fapt, ce este bine ¿i ce este råu, nu doar prin ochiul, prin
privirea, prin abordarea bucure¿teanului, ci så în¡elegem
cum sunt våzute lucrurile ¿i în Moldova, dar ¿i în Cluj-
Napoca sau la Timi¿oara. În felul acesta, mi s-a pårut normal
ca atunci când trebuie så punem în aplicare ceea ce noi am
hotårât prin strategii, cei mai buni membri ai echipei så
meargå pe teren, så iaså la luptå, så ducå acest mesaj care,
altfel, nu ar fi convingåtor dacå el nu ar presupune ¿i sacrificii.
Nimic din ceea ce se construie¿te fårå sacrificiu sau fårå
suflet nu poate så dea rezultate.
Iatå pentru ce eu sunt convins cå locuitorii din Cluj-
Napoca vor în¡elege mesajul pe care noi am vrut så-l dåm,
vor în¡elege cå vrem så convingem cå ceea ce am fåcut trei
ani de zile pentru ¡arå din punct de vedere economic, din
punct de vedere al rela¡iilor externe, putem så facem pentru
fiecare localitate. ªi trebuie så în¡elegem cå, pânå la urmå,
progresul ¡årii nu înseamnå de fapt progresul Guvernului, nu
înseamnå rapoarte cu trei virgule schimbate în pozi¡ii mai
bune pentru ¡arå, scrise undeva în afarå, ci înseamnå progresul
individual, dar însumat la nivelul ¡årii, pentru fiecare
comunitate localå. Aceasta este de fapt båtålia adevåratå ¿i
sensul adevårat al descentralizårii. Nu este vorba de o filozofie
a pierderii suveranitå¡ii, ci o întårire a suveranitå¡ii na-
¡ionale ¿i a for¡ei na¡ionale, prin luarea în considerare a tuturor
intereselor care existå în România.
Acesta este mesajul principal ¿i a¿ dori ca to¡i så-l
în¡eleagå în acest fel. Nu este foarte simplu så lucrezi într-o
echipå care, în mod evident, în lunile viitoare, va avea sarcini
deosebite. Cre¿tem oameni tineri care, pânå la urmå, vor
trebui så preia de la noi o ¿tafetå care va fi la fel de dificilå.
Vå rog så vå uita¡i la mini¿trii din cabinetul actual. Cei mai
mul¡i au vârsta de aproximativ 40 de ani. Este vorba de o
genera¡ie tânårå, de oameni entuzia¿ti, dar este extrem de
important ca mesajul acesta så-l transferåm ¿i în alegerile
locale. De aceea, pe listele noastre sunt 13.000 de femei,
14.000 de tineri, sunt enorm de mul¡i oameni noi care au
apårut pe aceste liste, tocmai pentru cå echipa noastrå este
foarte numeroaså ¿i putem så alegem pe cei mai buni pentru
aceastå întâlnire cu alegåtorii.
Dragi prieteni,
Ioan Rus este un manager. A devenit, între timp, un manager
politic. Poate så fie un administrator de ora¿, poate så
creeze spiritul de echipå câ¿tigåtoare. Aceste lucruri sunt importante.
Spuneam la Oradea: omul sfin¡e¿te locul! Avem
multe idei, dar noi trebuie så oferim, în primul rând, modele,
iar Ioan Rus poate så ofere acest model despre ceea ce credem
noi cå trebuie så reprezinte un candidat ¿i, în viitorul
foarte apropiat, un primar de mare ora¿ în România, pentru
întâlnirea noastrå cu Uniunea Europeanå.
Ioan Rus va fi ales primar peste câteva såptåmâni, iar
când î¿i va fi terminat mandatul el va fi deja parte a Uniunii
Europene. În 2008, la urmåtoarele alegeri, speråm så fim
deja de un an ¿i ceva în Uniunea Europeanå, iar administra¡ia
pe care el va conduce, a¿a cum se va întâmpla cu toate celelalte
administra¡ii pe care colegii no¿tri le vor conduce în
Ardeal, în Banat, în toatå ¡ara, vor fi parte a unei administra¡ii
europene modelatå altfel, construitå altfel, cu alte reguli.
Trebuie så ne pregåtim pentru acel moment.
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 9

Eveniment
De aceea, acest model, pe care noi dorim så-l oferim
acum, este, în primul rând, un model de succes pentru
viitorul ¡årii noastre.
De ce l-a ales partidul pe Ioan Rus pentru a da aceastå
båtålie? În primul rând, pentru cå în Transilvania ¿i în Banat
nu e foarte simplu så faci politicå. În aceste zone ale României
societatea este diferen¡iatå. Existå aici mai multå
diversitate decât în alte locuri. Diversitatea creeazå uneori
conflict, dar creeazå ¿i competi¡ie. ªtiu cå aici trebuie så te
prezin¡i în competi¡ie cu oamenii cei mai buni.
Vreau så vå spun cå, pânå la urmå, Ioan Rus nu då
aceastå båtålie doar pentru Cluj-Napoca. Ioan Rus se luptå
aici, în numele social-democra¡iei, pentru întreaga Transilvanie,
ceea ce ¿ti¡i mai bine decât mine. Dupå 1989, ardelenii
au fost mai rezerva¡i, au votat mai pu¡in cu partidul nostru.
A fost nevoie de foarte mari eforturi pentru a câ¿tiga mai
multå încredere aici, în aceastå parte a ¡årii. De aceea, vreau,
într-un fel, så aråtåm respectul nostru pentru alegåtorii din
Transilvania, venind cu cei mai buni candida¡i.
De acum, înså, sarcina noastrå – ¿i spun, poate a dumneavoastrå,
a celor care sunte¡i aici în salå, a prietenilor, a
colegilor de partid, a simpatizan¡ilor – este de a nu-l låsa singur
în aceastå båtålie ¿i de a-l ajuta într-un efort care înseamnå
riscuri ¿i muncå. ªi nu întâmplåtor suntem aståzi aici,
pentru a aråta cå ¿i echipa noastrå de conducere, liderii partidului
sunt aici pentru a aråta cå sus¡inem ¿i în¡elegem acest
sacrificiu ¿i, în acela¿i timp, suntem con¿tien¡i de miza politicå
deosebitå a acestor alegeri. De aceea, dragi prieteni,
vreau så ne în¡elegem bine. Aceasta nu este o ac¡iune de
imagine la sfâr¿it de såptåmânå. Este, de fapt, prima noastrå
ac¡iune în campania electoralå, o ac¡iune foarte hotårâtå. O
ac¡iune în care punem suflet, cåreia vrem så-i dåm multå
substan¡å. Trebuie så aråtåm cå, împreunå, formåm o echipå,
¿i nu orice fel de echipå, ci o echipå câ¿tigåtoare.
Nu în ultimul rând, suntem aici pentru a lansa oferta partidului
nostru pentru Transilvania ¿i avem datoria så le
spunem oamenilor cå ceea ce le propunem aståzi nu este
doar o ofertå printre multe altele, cå nu venim cu promisiuni,
ci cu dovada lucrului bine fåcut. Suntem cei mai buni, pentru
cå noi am adus cele mai multe beneficii ¡årii într-o perioadå
relativ scurtå. O dovadå vie a acestui lucru este ¿i atitudinea
ardelenilor fa¡å de noi. Am vizitat în aceastå diminea¡å
un nou cartier care, practic, a råsårit ca din påmânt,
o zonå în care mii de oameni vor tråi altfel, mai bine. Este o
dovadå concretå a unui proiect care nu a råmas doar pe hârtie.
Este efortul unor echipe de la nivel central. Este, pânå la
urmå, ¿i båtålia permanentå a lui Ioan Rus la Bucure¿ti, a¿a
cum ¿i Autostrada Transilvania este tot rezultatul båtåliei lui
la Bucure¿ti.
Am fost aståzi la sediul BECHTEL aici, în Cluj-Napoca,
împreunå cu Miron Mitrea, Mihai Tånåsescu. Mihai Tånåsescu
a ¿i semnat aståzi prima tran¿å din cele 150 de milioane
de dolari din acest an pentru începerea lucrårilor ¿i faptul
cå lucrårile efective vor începe în luna iunie dovede¿te cå
proiectele pentru care ne zbatem noi au via¡å, sunt adevårate,
10
nu sunt pove¿ti, nu sunt speran¡e lansate în campanie. Pentru
acest proiect am luat multe critici, dar a meritat. Ne batem
pentru acest proiect, pentru cå noi credem cå acest proiect
este important pentru Transilvania, este important pentru
România. Este important nu doar så vorbim despre integrarea
europeanå, ci så ¿i realizåm aceastå legåturå fizicå pe
un drum modern, rapid, care va deschide teritoriul României
pentru ceea ce înseamnå, de fapt, investi¡ii viitoare, proiecte
importante viitoare. Încå nu intuim importan¡a acestei
autostråzi, de aceea ne-am båtut ca lucrårile så înceapå acum
¿i nu peste 15 ani.
Unora, sigur cå le este indiferent, celor care stau în birouri
confortabile ¿i au salarii ,,pu¡in mai mari” decât cele din
România în diferite capitale europene. Nouå, înså, ne paså de
acest proiect ¿i vrem ca el så înceapå anul acesta.
Dragi prieteni,
Organiza¡iile noastre din Ardeal sunt tot mai puternice,
tot mai mul¡i oameni vin alåturi de noi, pentru cå politica
noastrå are fundamentul faptelor. România a intrat în
NATO, se apropie rapid de Uniunea Europeanå. Pa¿ii cei
mai importan¡i i-am fåcut deja. România nu mai este blocatå
¿i românii nu mai sunt bloca¡i din cauza vizelor, iar românii
pot så circule liber oriunde doresc în Europa, cu excep¡ia
Marii Britanii, dar speråm så rezolvåm ¿i aceastå chestiune,
cât mai curând. Cre¿terea economicå a creat venituri mai
mari, investi¡ii importante s-au realizat ¿i lângå Oradea, la
Ale¿d, am fost martorii inaugurårii unei investi¡ii de 70 de
milioane de euro, o nouå fabricå de ciment, ultramodernå.
Putem vorbi despre programe sociale ambi¡ioase ¿i chiar
despre scåderea såråciei. Raportul Båncii Mondiale ne-a aråtat
foarte clar cå såråcia în România, doar în anii 2001-2002,
a scåzut de la 35% la 29%. Probabil în lunile urmåtoare, va
apare un nou raport ¿i speråm ca cifrele, datele acestea så fie
¿i mai bune. Sigur, nu mai sunt 35%, råmân 29%. Poate vor
fi 25%, poate vor fi 20%, dar este un segment important în
societatea noastrå de oameni care o duc greu ¿i datoria noastrå
ca social-democra¡i este så ne ocupåm nu doar de macroeconomie,
så ne ocupåm nu doar de politica fiscalå, nu doar
de buget, ci så ne gândim la fiecare dintre cei care poate cå
sunt în suferin¡å ¿i au nevoie de ajutorul nostru.
Oricât de mult am încerca, la nivelul Guvernului, så
vedem fiecare situa¡ie de acest gen în ¡arå, nu vom reu¿i.
Este datoria ale¿ilor locali, a celor care vin în contact nemijlocit
cu locuitorii, cu cetå¡enii ¡årii, så în¡eleagå aceste probleme
¿i så le rezolve. Adeseori, când merg la o întâlnire mai
importantå unde sunt mul¡i oameni, mul¡i vin cu un plic, cu
câteva cuvinte scrise rapid pe o hârtie, o problemå pe care nu
¿i-au rezolvat-o.
Uneori, poate este greu de rezolvat, uneori, poate este
imposibil, alteori, poate cå problema respectivå nu poate fi
rezolvatå acum, imediat, dar toate solicitåri, aceste strigåte
de durere, uneori, trebuie så gåseascå ecou, så gåseascå un
råspuns din partea noastrå.
Aceasta este rugåmintea mea cåtre colegii mei de aici ¿i
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Eveniment
cåtre cei peste 60.000 de ale¿i locali, candida¡ii no¿tri pe care
îi trimitem într-o båtålie politicå, dar, în acela¿i timp, îi trimitem
la o întâlnire cu cetå¡enii pentru a-i asculta ¿i pentru a
le rezolva problemele.
De aceea, dragi colegi, trebuie så continuåm så credem în
nevoia unei bune guvernåri. Guvernarea nu înseamnå
exercitarea în sine a puterii, înseamnå folosirea puterii pentru
realizarea unei bune guvernåri. Aici este, de fapt, marea
båtålie pe care o dåm în fiecare zi, pentru a în¡elege, pentru
a rezolva, pentru a hotårî, pentru a decide, pentru a urmåri,
dupå aceea, împlinirea a ceea ce noi am hotårât.
Aceste lucruri trebuie fåcute ¿i la nivel local.
Oamenii nu mai cred în cuvinte, nici în promisiuni, de
aceea noi, în aceastå campanie electoralå, venim, în primul
rând, cu exemple concrete, cu proiecte realizate: un bloc de
locuin¡e, o aduc¡iune de apå, o aduc¡iune de gaz metan, o investi¡ie
realizatå undeva, o clådire modernå pentru un spa¡iu
administrativ, rezolvarea unora dintre proiectele directe,
anumite tipuri de ajutoare ¿i, în acela¿i timp, le spunem celor
care au încredere în noi cå n-am parcurs decât o etapå dintrun
drum foarte lung, dar cå în fiecare etapå vom face un pas
mai departe.
Vom rezolva mai bine problema pensiilor, pentru cå, în
urmåtorii ani, a¿a cum am promis, vom dubla pensia minimå,
vom måri cu 50% pensia medie, vom dubla salariul
minim, vom måri cu 50% salariul mediu.
Dragi prieteni,
Ceea ce då o notå distinctå acestei regiuni este caracterul
såu multietnic.
Clujul, inima acestei regiuni, poate fi considerat o reprezentare
la scarå reduså a Transilvaniei. Ca to¡i ardelenii, ¿i
clujenii au învå¡at så fie mai toleran¡i, în ciuda unui primar
care întotdeauna a agitat spiritele, românii ¿i maghiarii din
Cluj ne-au aråtat cå pot convie¡ui pa¿nic, ne-au aråtat cå
tenta¡ia de a construi ziduri între noi nu e bunå. Clujenii au
învå¡at cå în¡elegerea este o cale mai potrivitå pentru a ne
face tuturor via¡a mai bunå.
Mai avem un pas pânå la intrarea în Uniunea Europeanå.
De aceea, trebuie så fim con¿tien¡i de faptul cå multiculturalismul
¿i convie¡uirea pa¿nicå între etnii este drumul pe
care trebuie så mergem ¿i care ne fere¿te de izolare. Pe suprafe¡e
întinse din Transilvania, bilingvismul este foarte
råspândit între români ¿i maghiari, deopotrivå. Acestea sunt
de fapt ¿i zonele cu cel mai scåzut pericol de conflict. Oamenii
din aceste locuri au permanenta experien¡å a convie-
¡uirii. Este un lucru care ne aratå cå pericolul nu poate så
aparå decât în zonele care se autoizoleazå. Am încredere,
înså, cå lucrul acesta nu se va întâmpla în România de acum
înainte, niciodatå. Partidul nostru nu sprijinå ¿i nu poate accepta
o altå cale decât cea a convie¡uirii pa¿nice, a toleran¡ei,
a spiritului european, a în¡elegerii faptului cå secolul 21 nu
mai este un secol al frontierelor ¿i al amenin¡årilor cu teritorii
care så fie mutate dintr-o zonå în alta, Europa devine ea înså¿i
un stat confederal, cu noi reguli la care trebuie så ne
adaptåm.
Este o responsabilitate na¡ionalå pentru noi. Este ¿i o
responsabilitate de a ne pregåti pentru ca interesele noastre
så poatå så fie apårate într-un mod inteligent în aceastå nouå
realitate europeanå. Fårå o astfel de atitudine, s-ar crea un
culoar liber partidelor extremiste, s-ar încuraja conflictele,
neîncrederea, nesiguran¡a. Suntem într-o competi¡ie chiar ¿i
în zonele noastre europene. Mul¡i vor spune: ”Dacå ave¡i
probleme încå de rezolvat, poate mai råmâne¡i o vreme în
sta¡ia în care sunte¡i ¿i veni¡i, vå rog, cu noi mai târziu. Poate
ave¡i probleme, mai ave¡i încå lucruri de rezolvat între voi.
Poate ne ocupåm de alte ¡åri între timp, Croa¡ia sau poate
chiar Turcia”.
Dacå nu în¡elegem cå nu mai avem timp de pierdut ¿i cå
mesajul nostru trebuie så fie neechivoc pentru schimbare,
pentru modernizare, pentru reformå, pentru o convie¡uire
între genera¡ii, pentru o convie¡uire pa¿nicå între etnii, vom
pierde cu to¡ii.
Vreau så în¡elegem foarte bine. Vorbim despre ceea ce
putem noi så aducem noi Uniunii Europene ca valoare adåugatå.
Fårå îndoialå, este adevårat, dar ¿tim oricum, ¿i ¿tiu ¿i
cei din Uniunea Europeanå, cå ceea ce au ei de oferit este
mult mai mult decât putem aduce noi. De aceea, este nevoie
de acest efort care så se desfå¿oare nu doar în Palatul
Victoria, nu doar în clådirile Guvernului, ci peste tot în ¡arå.
Acest mesaj trebuie så fie parte a mesajului nostru electoral.
Sunt convins cå ne îndreptåm spre o comunitate a în-
¡elegerii. România merge aceastå cale, România se îndreaptå
spre Europa. ªi de aceea noi, PSD, pledåm pentru acest fel
de în¡elegere, pentru acest fel de politicå. Sunt lucruri care ne
spun cå a trecut vremea politicienilor care încearcå så-¿i
ascundå lipsa de realizåri ¿i de idei constructive în spatele
atitudinilor extremiste.
Vreau så vå reamintesc climatul politic de acum un an, de
acum doi ani, strigau unii, vorbeau mai apåsat, se plângeau
în diferite locuri, plângeam pe umårul popula¡iei, spuneau
„ungurii vor lua Transilvania”.
În momentul în care am intrat în Alian¡a Atlanticå ¿i în
momentul în care, într-un mod absolut, frontierele noastre
sunt garantate în cadrul unei alian¡e care este cea mai puternicå
alian¡å din lume, iatå cå, pânå ¿i unii dintre cei care
veneau cu acest tip de mesaj, încep så se schimbe. Unii încep
så se ducå în pelerinaj la Auschwitz, unele partide s-au dotat
cu ni¿te clipuri care schimbå imaginea comportamentului
liderilor – ceea ce, în definitiv, nu este råu – dar trebuie så
aråtåm ce înseamnå seriozitatea ¿i constan¡a în atitudinea
noastrå.
Noi am spus anumite lucruri ¿i am construit strategiile
care så înfåptuiascå ceea ce ne-am propus, pentru cå aceasta
a fost for¡a noastrå. Ne-am båtut pentru anumite lucruri nu
dupå ce ele s-au realizat, ci înainte ca ele så se întâmple.
Acum, unii vorbesc foarte deta¿at despre subiectul vizelor,
despre NATO, dar noi a trebuit så facem eforturi
imense tocmai pentru a compensa lipsa de activitate în anumite
perioade.
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 11

Eveniment
Dragi prieteni,
A-i ignora pe maghiari sau a-i desconsidera nu poate fi de
bun augur pentru viitorul acestui ora¿ ¿i nici pentru viitorul
¡årii noastre. Ca partid social democrat, ne preocupå destinul
tuturor cetå¡enilor acestei ¡åri. Du¿manii no¿tri nu sunt
maghiarii, nem¡ii, ¡iganii sau evreii, du¿manii no¿tri sunt
såråcia, mizeria, drumurile proaste, corup¡ia. Cu ace¿ti adversari
trebuie så ne luptåm. Dacå vom ¿ti så le explicåm
oamenilor aceste lucruri, sunt sigur cå ne vor acorda încrederea
lor.
Dragi prieteni,
Guvernarea noastrå este întemeiatå pe un fundament
extrem de solid – social-democra¡ia, în care credem ¿i pe
care o aplicåm în tot ce facem. Social-democra¡ia, adicå doctrina
grijii fa¡å de oameni. Oamenii apreciazå eforturile
noastre, ne onoreazå cu încrederea lor. PSD este cel mai puternic
partid din România, pentru cå a ¿tiut întotdeauna så se
raporteze la oameni, la problemele lor în tot ceea ce a fåcut.
Credem în democra¡ie, credem în libertate, credem în proprietate,
în muncå, în economia de pia¡å, în justi¡ia socialå,
în solidaritate. Dar, mai presus de orice, credem în oameni!
Un patriot ardelean spunea, acum aproape douå secole, cå
ura du¿manilor este cununa de lauri a bårbå¡iei. Aståzi, ardelenii
¿i bånå¡enii ¿tiu cå toleran¡a ¿i solidaritatea sunt valori
care caracterizeazå mai bine exigen¡ele timpului în care
tråim. Aceste valori sunt valori centrale ale social democra-
¡iei ¿i le slujim cu sufletele ¿i cu min¡ile noastre. Numai de
noi depinde victoria.
Avem aici, pe scenå ¿i în salå cea mai bunå echipå pe
care am propus-o vreodatå Transilvaniei ¿i Banatului.
Dragi prieteni, aceastå echipå då o båtålie decisivå a
social democra¡iei pentru recâ¿tigarea acestei pår¡i importante
a României. Este o echipå pe care ne-o dorim câ¿tigåtoare
¿i care are un cåpitan de echipå, pe Ioan Rus. Dacå vom
câ¿tiga aceastå båtålie, atunci, acesta va fi semnul cå integrarea
europeanå este deja un proiect realizat.
Inimi, lângå inimi, împreunå så construim Europa la noi
acaså! Împreunå pentru normalitate! Continuåm împreunå
pentru România! VICTORIE!
Discursul domnului Ioan Rus cu prilejul lansårii candidaturii sale
la Primåria Municipiului Cluj-Napoca
(Cluj-Napoca, Sala Sporturilor, 8 mai 2004)
Stimate doamne,
Stima¡i domni,
Dragi colegi,
Iubi¡i prieteni,
Vå mul¡umesc pentru aplauze! Sunt fericit cå nu sunt singur,
cå simt cåldura solidaritå¡ii dumneavoastrå. Unii mi-au
spus så vorbesc simplu, al¡ii mi-au spus så vorbesc dur, hotårât,
unii så vorbesc frumos, al¡ii så ¡in un discurs viu, de
învingåtor. Ave¡i dreptate To¡i candida¡ii la o func¡ie importantå
vorbesc ca ni¿te învingåtori ¿i unii chiar câ¿tigå
alegerile, dar nu to¡i cei care câ¿tigå alegerile sunt ¿i învingåtori.
Eu am plecat în 2000 în Capitala ¡årii unde, alåturi de o
echipå de prieteni, am început båtålia pentru viitorul
României, a¿a cum ne-o descrisese domnul Adrian Nåstase
într-o carte care ne-a entuziasmat ¿i convins pe to¡i la vremea
aceea.
Prin munca mea ¿i a întregii echipe am realizat lucruri
importante: am scåpat românii de inimaginabila umilin¡å de
a sta la cozi zile întregi pentru a ob¡ine dreptul de a circula
liber în Europa, am realizat modernizarea Poli¡iei, am pus
umårul la procesul de integrare europeanå ¿i în NATO ¿i,
mai ales, am realizat proiectul “Autostrada Transilvania”.
Alåturi de echipå to¡i må considerau un învingåtor ¿i,
totu¿i, eu ¿i ceilal¡i doi prieteni clujeni din Guvern ne sim-
¡eam mereu semiînfrân¡i. Victoriile ob¡inute la Bucure¿ti sau
în lume erau mereu umbrite de faptul cå ora¿ul nostru råmânea
într-o stare jalnicå.
12
Vedeam cå noi, clujenii, suntem privi¡i, peste tot în lume
¿i chiar în ¡arå, ca un loc al dezbinårii, ca primitivi ¿i intoleran¡i
¿i, cu adevårat, nu eram ni¿te învingåtori totali pentru
cå nu reu¿eam så aducem victoria ¿i acaså, så aducem Europa
¿i în locul care ne este nouå cel mai drag. Eu am pornit
så må bat pentru schimbarea profundå a comunitå¡ii mele,
pentru cå unui singur loc îi spunem acaså: locul în care ai
copilårit, te-ai îndrågostit, locul în care ai devenit tatå, ¡i-ai
construit o caså.
Pentru mine acel loc unic este ora¿ul Cluj - Napoca. Eu
am venit så må bat pentru schimbarea profundå a comunitå¡ii
mele pentru cå tråim în acest ora¿, de 15 ani, ca într-un ora¿
asediat. Ridicåm mereu drapele pe creneluri.
Ne aprovizionåm cu ura ¿i între¡inem rånile pentru a nu
uita råzboaiele trecute. Români ¿i unguri, ortodoc¿i ¿i grecocatolici,
boga¡i sau såraci, trecem unii pe lângå al¡ii cu suspiciune
¿i încrâncenare. Ne zâmbim scrâ¿nit la petreceri ¿i ne
batem în montarea de plåcu¡e. A¿teptåm vremi de revan¿e
sau ocazii favorabile ¿i nu vedem cå încet, încet zidurile se
fårâmi¡eazå, via¡a noastrå se înråutå¡e¿te, noi îmbåtrânim,
via¡a noastrå trece absurd iar copiii no¿tri ne påråsesc, pleacå
în Bucure¿ti, la Budapesta, în Germania sau Canada. ¿ti¡i cå
în ultimii 7 ani au plecat din Cluj - Napoca peste 10 mii de
familii tinere, majoritatea cu studii superioare? Cum råspundem
noi acestui adevårat cataclism? Punem steaguri tricolore
peste tot, ståm cu pu¿tile pe crenele. Am baricadat ora¿ul
în fa¡a investitorilor stråini. Gåsim tot felul de explica¡ii pe-
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Eveniment
nibile pentru nevolnicia noastrå ¿i ne facem cå nu vedem cå
cei care ne conduc ora¿ul au luat-o razna de mult.
Prieteni,
Adversarul meu nu este Gheorghe Funar. Actualul primar
a dus lucrurile pânå aici. Atât a putut, atât a în¡eles, atât
a fåcut.
Eu må lupt cu iner¡ia, cu frica de schimbare, cu încremenirea
în proiect! Må voi lupta cu neputin¡a de a vedea cum
lumea se schimbå ¿i de a în¡elege cå ¿i noi în¿ine trebuie så
ne schimbåm permanent.
Nu mai putem continua a¿a! Nu putem construi nimic pe
urå ¿i råzbunare ¿i suntem pro¿ti dacå nu am învå¡at nimic
din dramele spa¡iului iugoslav ori din tragediile Orientului
Apropiat. Am fost de multe ori în ultimul an la Belgrad. Am
fost cu primul ministru Adrian Nåstase la înmormântarea lui
Zoran Djindjici. Am våzut amândoi ce sentiment ai când
por¡i vestå antiglon¡. M-am uitat la rånile care unele nu se
vor vindeca niciodatå ¿i atunci spun acum ¿i aici: românii ¿i
ungurii sau ungurii ¿i românii care î¿i poftesc a se urî ¿i a se
råzboi, eventual pot så o facå, dar nu aici unde cresc ¿i înva¡å
copiii no¿tri.
Eu sunt unul dintre cei care v-au ajutat så scåpa¡i de
grani¡ele exterioare, cele care vå împiedicau så merge¡i la
Viena sau Paris. Acum am venit acaså pentru ca împreunå så
ne eliberåm ¿i de grani¡ele interioare, de zidurile pe care politicieni
absurzi sau valurile istoriei le-au construit între noi!
Ora¿ul acesta este ora¿ul tuturor ¿i trebuie så facem în a¿a
fel încât to¡i locuitorii lui så se simtå acaså.
Dragi prieteni,
Eu cred cå po¡i så câ¿tigi în politicå cu adevårat doar
atunci când aduci bucurie oamenilor, când te dedici luptei cu
suferin¡a ¿i cu mizeria. Am avut curajul cå pornesc aceastå
luptå pentru cå må simt sus¡inut de funda¡ia unitå a Partidului
Social Democrat ¿i de pre¿edintele nostru, Adrian
Nåstase!
Putem schima totul! Stå în puterea noastrå så fim
învingåtori! Suntem uni¡i, suntem puternici, suntem competen¡i,
suntem o echipå care a dus România în NATO. Suntem
la por¡ile Europei. A venit vremea så le aråtåm oamenilor
care este calea spre o administra¡ie europeanå a comunitå-
¡ilor locale. Împreunå cu prietenul meu Mircea Geoanå am
început aceastå luptå ¿i credem cå locuitorii vor în¡elege
exact acest gest. Vor în¡elege cå administrarea dupå reguli
europene este singura noastrå ¿anså de a recupera. Clujenii
vor în¡elege sigur. Clujenii nu au nevoie de foarte multe ajutoare.
Nu sunt o comunitate asistatå. Trebuie så le aråtåm cå
Primåria nu este o cazarmå, ci este locul care le reprezintå
interesele lor reale. De aceea sunt convins cå vom reu¿i! Så
continuåm drumul bun pe care l-am început împreunå!
Voi vorbi în cele ce urmeazå de inten¡iile mele ca viitor
primar ¿i vå voi spune franc cå, în loc så-mi pierd vremea cu
vopsirea båncilor în trei culori, am så le vopsesc pe toate
într-una singurå ¿i o så-mi dovedesc patriotismul ocupându-må
eficient de problemele majore ale comunitå¡ii în care
tråim ¿i nu pierzând timp, energie ¿i bani pentru ac¡iuni de
suprafa¡å! Extremi¿tilor de toate etniilor le spunem cå lumea
himerelor ¿i a spaimelor lor a trecut! A dispårut un subiect
deosebit de important ¿i în condi¡iile lipsei lor de program
politic, vor dispårea de pe scena istoriei dacå nu vor intra în
rând cu to¡i oamenii.
Dragi prieteni,
Poate politica face minuni pentru clujeni? Categoric
politica nu face minuni! Nimeni nu poate munci în locul nostru.
Salvarea este mereu în munca noastrå dar oricât am
munci, dacå o comunitate este prost conduså, totul se
risipe¿te ¿i ora¿ul nostru nu aratå ca un ora¿ european, adicå
ascunde ceea ce este cu adevårat partea lui cea mai frumoaså.
În zilele urmåtoare o så vå prezint proiectele mele, pe rând,
gospodåre¿te, fårå gargarå ¿i fårå confetti. Vå voi împårtå¿i
îngrijorårile mele, va voi spune cu sinceritate unde suntem
puternici ¿i unde suntem slabi, unde este nevoie de sprijinul
si contribu¡ia Dumneavoastrå.
Dar aståzi vreau ca, în fa¡a a doua instan¡e care conteazå
pentru mine: locuitorii Clujului ¿i cel care deocamdatå må
cålåuze¿te în politicå, så declar de bunå voie ¿i nesilit de
nimeni urmåtoarele:
To¡i cetå¡enii Clujului vor fi egali pentru mine. Vom intra
cu to¡ii pe intrarea principala a Primåriei - azi este rezervatå
doar primarului;
Voi respecta dorin¡ele clujenilor ¿i îi voi asculta, îi voi
chestiona pe clujeni în toate problemele importante ale
comunitå¡ii. ªi, în plus, îi voi respecta pe to¡i consilierii locali
pe care ei i-au ales, indiferent de partid;
Voi fi un pårtinitor doar fa¡å de cei afla¡i în suferin¡å, fa¡å
de cei pe care soarta nu i-a ajutat, fa¡å de cei singuri sau fa¡å
de båtrânii pe care adesea proprii lor fii îi uita;
Voi mai avea un grup favorizat: orfanii Clujului. Ei vor fi
copiii mei ¿i nimeni nu le va mai putea spune din 6 iunie cå
nu au tatå sau mamå;
Voi face tot ce îmi stå în putere pentru ca ora¿ul Cluj
Napoca så devinå ora¿ european cu adevårat, la fel ca Viena,
Praga, Munchen sau Milano Vå mul¡umesc tuturor celor ce
ave¡i încredere în mine ¿i în noi, celor care a¡i venit så ne
sus¡ine¡i. Pentru noi, clujenii, cuvântul “ÎMPREUNÅ” va
avea o semnifica¡ie în plus de acum încolo, va fi mai bogat
cu o emo¡ie.
Am ascultat cu to¡ii imnul na¡ional cântat doar din
strunele sufletelor. “De¿teaptå-te române” prime¿te azi o
semnifica¡ie în plus: „De¿teaptå-te clujene”, auzim noi, care
ne cheamå pe to¡i, nu la învråjbire, nu la luptå surdå, ci la
construc¡ie comunå, împreunå, români, maghiari, greco-catolici,
ortodoc¿i, protestan¡i, neoprotestan¡i, boga¡i sau såraci.
Inimi lângå inimi, inimi lângå inima Transilvaniei –
Cluj-Napoca.
Vom demonstra cu to¡ii cå istoria nu face pa¿i înapoi ¿i
cå noi, social-democra¡ii români, suntem învingåtorii båtåliei
pentru viitor.
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 13

Eveniment
Vizitå de lucru în România a primului ministru al Regatului Suediei, domnul Göran Persson
Declara¡ii de preså ale domnilor Adrian Nåstase, primul ministru al României,
¿i Goran Persson, primul ministru al Regatului Suediei
(Palatul Victoria, 10 mai 2004)
Primul ministru al Regatului Suediei, domnul Göran Persson, a efectuat o vizitå de lucru la Bucure¿ti, în
perioada 10 - 11 mai 2004, la invita¡ia omologului român, domnul Adrian Nåstase.
Programul vizitei a inclus consultåri cu ¿eful Executivului de la Bucure¿ti, o primire la pre¿edintele României,
domnul Ion Iliescu, ¿i o conferin¡å a premierului Göran Persson la Institutul Român pentru Studii Interna¡ionale.
În cadrul convorbirilor bilaterale au fost abordate atât proiecte ale cooperårii româno-suedeze privind
pregåtirea aderårii României la Uniunea Europeanå, cât ¿i aspecte ale politicii europene ¿i interna¡ionale. Au
fost prezentate prioritå¡ile Guvernului României pentru încheierea negocierilor de aderare în cursul acestui an.
Primul ministru Adrian Nåstase a prezentat viziunea României privind principalele evolu¡ii în planul securitå¡ii
globale, rolul organiza¡iilor interna¡ionale ¿i al cooperårii regionale în întårirea solidaritå¡ii ¿i responsabilitå¡ii
fa¡å de noile riscuri de securitate - inclusiv din perspectiva activitå¡ii ¡årii noastre în calitate de membru
în Consiliul de Securitate al ONU.
Vizita ¿efului executivului suedez a inclus ¿i un însemnat aspect economic, prin desfå¿urarea, în data de 11
mai 2004, a Forumului oamenilor de afaceri româno-suedez, eveniment pe parcursul cåruia au fost prezen¡i ¿i
cei doi premieri.
14
Dl. Adrian Nåstase:
Doamnelor ¿i domnilor,
Este o deosebitå bucurie pentru Guvernul României, pentru
mine personal så salutåm prezen¡a la Bucure¿ti a domnului
Goran Persson, primul ministru al Suediei.
Este pentru a patra oarå numai în acest an numai când ne
reîntâlnim ¿i discutåm subiectele de interes bilateral ¿i de
interes european. Rela¡iile bilaterale au evoluat foarte bine ¿i
cel mai bun indicator este cre¿terea în primele trei luni ale
acestui an a schimburilor comerciale cu mai mult de 40%.
Mâine, de altfel, vom participa împreunå la Forumul oamenilor
de afaceri româno-suedez tocmai pentru a încuraja ¿i
mai departe aceste schimburi comerciale ¿i mai ales investi¡iile
greenfield. În ceea ce prive¿te subiectul european, integrarea
europeanå, este semnificativ pentru noi faptul cå
vizita domnului Persson la Bucure¿ti are loc în prima zi dupå
ce am sårbåtorit cu to¡ii Ziua Europei.
Este un an important pentru noi ¿i am prezentat domnului
prim-ministru ceea ce am realizat în ultimele luni ¿i ceea
ce a¿teptåm så se întâmple în rela¡ia noastrå cu Comisia
Europeanå ¿i cu Consiliul European. Este deosebit de important
så finalizåm negocierile în acest an, så semnåm Tratatul
de aderare în 2005 ¿i så devenim membri ai Uniunii Europene
în 2007. Vom face în continuare eforturile necesare
pentru men¡inerea acestei agende stabilitå de altfel de
Consiliul European de la Bruxelles ¿i sunt convins cå putem
så ne bazåm pe sprijinul amical al guvernului suedez.
De asemenea, am discutat despre unele chestiuni punctuale,
dorim o întårire a colaborårii noastre ¿i în ceea ce
prive¿te strategia de implicare socialå a popula¡iei de etnie
rromå în a¿a fel încât, gradual så reu¿im så rezolvåm o parte
din problemele de ordin social, educa¡ional, importante pentru
etnia rromilor.
Vom discuta probabil în cursul serii teme legate mai
curând de evolu¡ii în plan regional, iar mâine, a¿a cum
anun¡am ne vom concentra pe aspectele care ¡in de colaborare
economicå în cadrul Forumului de Afaceri.
Este o mare bucurie pentru noi så-l avem ca oaspete pe
domnul Goran Persson, este unul dintre oamenii pe care îi
respect în mod deosebit pentru ceea ce a reu¿it så facå pentru
social democra¡ia suedezå ¿i pentru social democra¡ia
europeanå.
Dl. Goran Persson:
Vå mul¡umesc domnule prim-ministru.
A¿ dori så adaug câteva lucruri deoarece consider cå a¡i
acoperit ceea ce am discutat. Cele douå lucruri pe care
doresc så le adaug sunt: în primul rând, putem observa acum
o cre¿tere în schimburile economice dintre Suedia ¿i România.
Punctul de pornire în aceste evolu¡ii a fost hotårârea
domnului prim-ministru Nåstase de a rezolva unele conflicte
foarte vechi care existau între Suedia ¿i România. Este vorba
despre reglementarea unor foarte vechi datorii ¿i atunci când
aceastå decizie care nu a fost una u¿oarå a fost luatå, ea a
constituit fundamentul pentru inaugurarea unei noi ere în
rela¡iile dintre ¡årile noastre.
Doresc så-i adresez cålduroase mul¡umiri domnului
prim-ministru pentru ceea a fåcut pentru rela¡iile dintre
Suedia ¿i România. Cea mai bunå modalitate de a-i mul¡umi
domnului prim-ministru Nåstase este de a invita oameni de
afaceri ¿i investitori din Suedia pentru a face investi¡ii ¿i
comer¡ în România. Acest lucru îl vom face mâine. Al doilea
lucru la care doresc så må refer este pregåtirea României
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Eveniment
pentru aderarea la Uniunea Europeanå. Uniunea Europeanå
are nevoie de România ¿i România are nevoie de Uniunea
Europeanå. Sunt încrezåtor în posibilitå¡ile pe care le are
România de a-¿i încheia negocierile la timp astfel încât så
semneze anul viitor tratatul de aderare ¿i så devinå membru
în 2007. Multe decizii foarte dificile trebuie luate dar ¿i aici
pot observa aceea¿i conducere îndråznea¡å doveditå ¿i cu
ocazia reglementårii vechilor datorii între România ¿i
Suedia, care îl caracterizeazå pe domnul Nåstase care are de
stabilit un calendar pentru deciziile råmase care trebuie
adoptate în Parlament înaintea finalizårii negocierilor. Este
adevårat cå m-am întâlnit cu omologul meu de patru ori în
acest an ¿i de multe ori în anii preceden¡i. Aceasta este
modalitatea normalå în care se coopereazå în cadrul structurilor
europene în prezent. Ne întâlnim, discutåm, încercåm
så cooperåm. În persoana domnului prim - ministru Nåstase,
România are un lider modern în centrul procesului european
de luare a deciziilor. Sunt recunoscåtor cå îi sunt prieten.
Reporter: Stelian Muscalu( Realitatea TV) A¿ dori så
vå întreb având în vedere cå au fost abordate aspecte
economice, dacå în urma discu¡iilor pe care domnul
Persson le-a avut cu investitorii suedezi, dacå au existat
probleme de care s-au lovit în România ¿i eventual dacå
a¡i luat în discu¡ie rezolvarea acestora?
Dl. Goran Persson: Nu am våzut så existe vreo problemå.
Este o evolu¡ie bunå ¿i acum observ cå ne sunt deschise
toate posibilitå¡ile în viitor în aceastå privin¡å. Am început o
colaborare într-o manierå modernå ¿i vom continua så construim
pe aceastå colaborare, sunt încrezåtor în succesul ei.
Discursul domnului Adrian Nåstase, primul ministru al României,
la Forumul oamenilor de afaceri româno-suedez,
(Hotel Marriott, 11 mai 2004)
Dragi prieteni,
Domnule prim ministru,
Doamnelor ¿i domnilor,
Este o mare plåcere pentru mine så adresez acestei remarcabile
audien¡e un cålduros ¿i sincer bun venit la Bucure¿ti.
Permite¡i-mi så vå împårtå¿esc punctul de vedere al Guvernului
României, cå aceastå întâlnirea este expresia foarte
clarå a dorin¡ei noastre comune de a dezvolta ¿i consolida
cooperarea noastrå la nivel antreprenorial ¿i de a dezvolta pe
aceastå bazå investi¡iile suedeze în România. Cred cå este un
excelent moment så punem accentul mai mult pe oportunitå¡ile
existente în peisajul economic românesc, så-i invitåm
pe to¡i prietenii no¿tri din Suedia så vinå mai des în România
så descopere mai multe lucruri despre posibilitå¡ile de investi¡ii
existente în ¡ara noastrå. Realizårile economice ¿i
perspectivele pe termen mediu încurajeazå eforturile partidelor
noastre de a dezvolta pe mai departe legåturile noastre
economice tradi¡ionale. Este demn de men¡ionat cå rela-
¡iile politice sunt la cel mai înalt nivel, schimburile comerciale
bilaterale au înregistrat o dezvoltare sus¡inutå în ultima
perioadå, în 2003 ele au atins aproape pragul de 300 de milioane
de euro.
În primele trei luni ale anului 2004, schimburile comerciale
bilaterale au cunoscut o cre¿tere cu 41%. Suedia este
cel de-al 25 –lea partener al României ¿i este evident cå procesul
de integrare europeanå reprezintå printre altele, un instrument
cheie pentru consolidarea rela¡iilor între cele douå
na¡iuni. Sunt ferm convins cå investitorii suedezi au avut
motive întemeiate så aleagå pia¡a româneascå ca destina¡ie a
intereselor lor, datoritå condi¡iilor economice adecvate ¿i
atractivitå¡ii mediului economic nou structurat.
Oportunitå¡ile de afaceri din România sunt oferite în mod
egal tuturor partenerilor no¿tri europeni.
De aceea, cred cå prezen¡a economicå suedezå pe pia¡a
româneascå la acela¿i nivel cu cea a colegilor din Fran¡a,
Italia, Germania ¿i Olanda ar putea fi un punct de pornire.
Obiectivele politicii noastre economice pe termen scurt sunt
foarte clare: men¡inerea ¿i consolidarea unei cre¿teri constante,
reducerea în continuare a infla¡iei, exprimatå printr-o
singurå cifrå, controlul deficitului bugetar ¿i atragerea mai
multor investi¡ii stråine. Am identificat recent trei prioritå¡i
pentru consolidarea cre¿terii economice a României: cre¿-
terea nivelului investi¡iilor în sectorul privat cu impact pozitiv
asupra creårii de locuri de muncå, o mai bunå administrare
a resurselor financiare disponibile, accelerarea reorganizårii
sectorul energetic.
La acestea adåugåm måsurile specifice care trebuie luate
pentru a ob¡ine statutul de economie de pia¡å func¡ionalå.
Cre¿terea constantå a investi¡iilor în ultimii ani este dovada
atractivitå¡ii pie¡ei române¿ti pentru investitorii stråini.
Stabilitatea mediului politic, dezvoltarea din perioada
tranzi¡iei, stabilitatea macroeconomicå, domnia legii, dezvoltarea
infrastructurii, accesibilitatea resurselor, calitatea ¿i
costurile for¡ei de muncå, accesul la pie¡ele stråine ¿i mårimea
pie¡ei interne sunt printre factorii care contribuie la o
dezvoltare pozitivå.
Perspectiva aderårii la Uniunea Europeanå devine mai
clarå;22 de capitole au fost încheiate ¿i negocierile pentru
cele råmase au fost accelerate. Inten¡ia noastrå este så încheiem
negocierile de aderare cât mai rapid posibil în 2004
¿i så aderåm efectiv la Uniunea Europeanå la 1 ianuarie
2007. Suedia acordå asisten¡å ¿i sprijinå aderarea României
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 15

Eveniment
la Uniunea Europeanå, ¡arå care se bucurå de o înaltå apreciere
¿i reprezentå o garan¡ie pentru comunitatea de afaceri
suedezå în ceea ce prive¿te cre¿terea schimburilor comerciale
¿i a investi¡iilor în România. România se bucurå de
anumite avantaje competitive precum: un poten¡ial creativ
ridicat al for¡ei de muncå calificate la costuri relativ scåzute
care este unanim recunoscut, o pozi¡ie strategicå la intersec¡ia
rutelor comerciale ¿i de energie tradi¡ionale între Uniunea
Europeanå, Asia ¿i zona statelor fost sovietice, resurse
naturale bogate ¿i oportunitå¡i de investi¡ii în sectoare cu
poten¡ial sporit precum energia, agricultura ¿i turismul, o
re¡ea de telecomunica¡ii total modernizatå ¿i o pia¡å liberå
deschiså, investi¡ii impresionante în infrastructura de drumuri,
dezangajarea statului prin privatizarea inclusiv a distribu¡iei
de energie electricå, care este în curs de desfå¿urare
¿i o povarå fiscalå comparabilå cu cea din statele vecine.
Suntem con¿tien¡i cå întreprinderile mici ¿i mijlocii constituie
o surså esen¡ialå de cre¿tere economicå ¿i sprijinim pe
deplin dezvoltarea lor prin facilitå¡i fiscale ¿i scutiri de taxe.
Trebuie så ne concentråm pe încurajarea participårii fondurilor
stråine la anumite activitå¡i esen¡ial legate de sectorul
public precum utilitå¡ile ¿i alte proiecte în sectorul de mediu.
Instrumentele pe care am dori så le dezvoltåm într-o
manierå îndråznea¡å sunt BOT – Built Operate and Transfer,
concesiunea, parteneriatul între sectorul public ¿i privat.
Toate acestea ar permite în mod egal dispersia presiunilor
bugetare prin recurgerea la garan¡ii de stat. Procesul de privatizare
este aproape încheiat cu excep¡ia sectorului energetic.
A sosit momentul pentru rapida dezvoltare a investi¡iilor
greenfield. Aceasta presupune så încurajåm ini¡iativa privatå
în noile industrii pentru a pune capåt tendin¡ei impuså de privatizåri,
care înseamnå alocarea de resurse în industriile
mo¿tenite înainte de 1989. Investi¡iile cunoscute sub numele
de “market positioning”au atins un nivel rezonabil aståzi
prin prezen¡a marilor actori interna¡ionali în sectoarele de
bunuri de consum, de echipament ¿i distribu¡ie. Investitorii
suedezi au deja o pozi¡ie semnificativå. Oportunitå¡i uria¿e
sunt oferite în momentul prezent investi¡iilor eficiente ¿i
celor din domeniul exploatårii resurselor.
Acordåm o aten¡ie specialå unei îmbunåtå¡iri permanente
a mediului de afaceri. Adoptarea Acquis communautaire
asigurå predictabilitatea schimbårilor cadrului legal ¿i institu¡ional.
Un nou cod fiscal a intrat în vigoare cu 1 ianuarie
2004 ¿i s-a îmbunåtå¡it dialogul cu investitorii ¿i comunitatea
de afaceri. Voin¡a noastrå de a folosi un limbaj comun cu
lumea de afaceri într-un numår de ini¡iative, precum crearea
recentå a unui grup de consultan¡å la nivel înalt, care så aibå
ca membri personalitå¡i cunoscute ¿i personalitå¡i respectate
din comunitatea de afaceri pentru asigurarea promovårii
investi¡iilor în România ¿i consultårii continue a antreprenorilor
¿i a asocia¡iilor de investitori asupra proiectelor de legi
economice. În acela¿i timp, Guvernul ¿i Parlamentul român
sunt receptive la nevoile comunitå¡ii de afaceri, un numår
semnificativ de måsuri fiind luate la sugestiile companiilor
române¿ti ¿i stråine. Suedia este între statele europene un
partener esen¡ial pentru dezvoltarea economiei române¿ti. În
prezent, în România func¡ioneazå mai mult de 750 de companii
suedeze. Investi¡iile în industria telecomunica¡iilor, a
petrochimiei, construc¡iei de ma¿ini, industriei u¿oare ¿i a
mobilei au contribuit la cre¿terea competitivitå¡ii noastre ¿i a
satisfac¡iei partenerilor no¿tri. Cooperarea dintre România ¿i
Suedia reprezintå din aceastå perspectivå un model european
prin meritele sale la progresul spre integrare.
Domnule prim ministru,
Doamnelor ¿i domnilor,
Sper cu tårie cå interven¡ia mea vå va încuraja så vå
intensifica¡i ¿i extinde¡i afacerile cu partenerii români. Multe
companii suedeze prezente aici desfå¿oarå activitå¡i în ¡ara
mea. Con¿tientizez interesul dumneavoastrå pentru economia
româneascå prin participarea semnificativå la aceastå
întâlnire.
Doresc så vå mul¡umesc foarte mult domnule prim-ministru
pentru cå a¡i adus cu dumneavoastrå atât de mul¡i
oameni de afaceri din Suedia. Va fi o ocazie excelentå pentru
ei så priveascå în jurul lor, så în¡eleagå oportunitå¡ile pe
care le oferim. Sunt sigur cå vizita dumneavoastrå va marca
un nou început ¿i în domeniul economic.
Trebuie så transferåm acest uria¿ poten¡ial al dialogului
nostru politic care este excelent în domeniul economic.
Multe lucruri au fost realizate dar sunt convins cå putem
realiza mai mult în acest domeniu. Sunt sigur cå forumul
oamenilor de afaceri româno-suedez care are loc aståzi va
încuraja companiile suedeze domnule prim-ministru så ne
viziteze mai des ¿i så investeascå mai mult în ¡ara noastrå.
16
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Eveniment
Alocu¡iunea domnului Goran Persson, primul ministru al Regatului Suediei,
la Forumul oamenilor de afaceri româno-suedez
(Hotel Marriott, 11 mai 2004)
Domnule prim-ministru,
Distin¿i oaspe¡i,
Doamnelor ¿i domnilor,
Permite¡i-mi så råspund, mai întâi direct, colegului ¿i prietenului
meu Adrian Nåstase ¿i så vå spun cå, fårå angajamentul
såu, nu cred cå ne aflam aståzi aici, deoarece el este
un lider român recunoscut în Europa, ca for¡å motrice a procesului
de aderare a României la Uniunea Europeanå.
Pentru a ståpâni un proces a¿a complicat este nevoie de un
politician deosebit, iar Adrian Nåstase are aceastå capacitate.
Îmi amintesc momentul când a luat prima decizie necesarå
pentru restaurarea încrederii între sectorul de afaceri suedez
¿i România. În urmå cu câ¡iva ani s-a decis så ia o decizie
finalå, dupå mai mult de 70 de ani de discu¡ii despre modalitatea
de a se reglementa datoria de la sfâr¿itul anului 1920.
A fost un semnal de încredere pentru companiile suedeze
care au venit så investeascå în România.
În mod evident, aceastå decizie nu a fost u¿or de luat, a
fost o decizie îndråznea¡å, în concordan¡å cu strategia care se
va încheia cu intrårea României în Uniunea Europeanå. Aståzi
pute¡i observa un råspuns la ceea a¡i realizat, domnule
prim-ministru Adrian Nåstase: delega¡ia oamenilor de afaceri
suedezi venind la România pentru a investi. Am våzut
ultimele cifre, o cre¿tere a schimburilor comerciale cu 40 %
în ultima jumåtate de an, care ne spune cå ceea am început a
fost posibil datoritå dumneavoastrå. Vå mul¡umesc domnule
Adrian Nåstase pentru ceea ce a¡i fåcut.
Pentru mine este o plåcere så fiu aståzi aici. Aceasta este
o manifestare excelentå a marilor oportunitå¡i care existå în
domeniul cooperårii româno-suedeze. În 2003 am våzut
schimburile comerciale crescând între cele douå ¡åri în ambele
direc¡ii. Sunt încrezåtor cå evenimentul de aståzi va
stimula un numår ¿i mai mare de schimburi în viitor. Multe
dintre marile companii suedeze fac afaceri prospere în
România de câ¡iva ani. Volvo-truck, ABB, Electrolux, Ericsson,
TetraPack, ¿i altele dovedesc succesul afacerilor care
se pot desfå¿ura în România. Experien¡a lor va contribui la
atragerea altor companii, vå pot asigura de acest lucru. În
timp ce må pregåteam pentru aceastå vizitå, mi s-a spus cå
încå sunt români care î¿i amintesc de lucrårile de construc¡ie
a drumurilor executate de suedezi în 1940. ¿i aståzi infrastructura,
transporturile, precum ¿i energia sunt importante
domenii pentru activitå¡i comerciale.
Dar în prezent existå un poten¡ial uria¿ în domenii precum
sånåtatea ¿i protec¡ia mediului, de exemplu, reciclarea
¿i purificarea apei. Sectorul telecomunica¡iilor care a fost
deschis recent pentru întreprinderi private ¿i sectorul IT în
multe companii uria¿e române¿ti constituie, de asemenea,
pie¡e interesante pentru parteneriate ¿i investi¡ii. Permite¡imi
så întreb despre perspectiva ecologicå. Timp de mai mul¡i
ani, cererile legate de mediu erau privite ca piedici în dezvoltarea
economicå, o povarå. Aceia care considerau aceastå
perspectivå comiteau o gre¿ealå severå, deoarece industria
care se ocupå de mediu, se ocupå de viitor.
Nimeni nu gre¿e¿te dacå afirmå cå aceasta este o pia¡å în
cre¿tere, din cauza problemelor. Toate problemele pe care le
putem vedea în jurul nostru pot fi rezolvate. Cele mai multe
le sprijinim prin preså ¿i tehnologie, dar trebuie så le facem
comercial acceptabile. Dorim så înregistråm cre¿teri în acel
sector, så facem acest lucru în parteneriat cu alte ¡åri, poate
¿i cu România.
Doresc så spun câteva cuvinte despre industria suedezå ¿i
ceea ce ea reprezentå. Conform standardelor europene, Suedia
este o ¡arå relativ mare, cu o popula¡ie relativ reduså.
Investi¡iile noastre în infrastructura fizicå ¿i socialå au cerut
resurse substan¡iale, am ob¡inut aceste resurse când am reu¿it
så vindem produsele noastre.
Fårå importuri ¿i exporturi transformarea Suediei în secolul
XX, dintr-o ¡arå såracå, într-un stat bogat nu ar fi fost
posibilå niciodatå. Deschiderea noastrå fa¡å de lume a fost
unul dintre marile noastre succese recente. Comer¡ul liber,
circula¡ia liberå a bunurilor ¿i serviciilor, de fiecare datå
când sunt oprite sau împiedicate, avem o problemå. Aceasta
este valabil atât pentru ¡årile de mårime medie cât ¿i pentru
cele mari ¿i mici. România î¿i dore¿te cre¿terea economicå.
Singurul råspuns pe care îl am pentru dumneavoastrå este:
alege¡i comer¡ul liber, în¡elegeri asupra grani¡elor care så
asigure circula¡ia liberå a bunurilor ¿i serviciilor, desigur, în
interiorul måsurilor de securitate pe care trebuie întotdeauna
så le iei, dar så nu vå gândi¡i cå este posibil så dezvolta¡i economia
internå fårå comer¡, cå este posibil så atrage¡i investitorii
fårå un mod decent de a-i întâmpina la grani¡å.
Este ceva ce doresc så subliniez. Potrivit multor servicii
interna¡ionale, Suedia este privitå ca una dintre cele mai
atractive ¡åri din lume pentru investi¡ii. ºara noastrå de¡ine o
varietate de industrii, unele dintre ele fiind reprezentate la
acest forum. Suedia are o lungå tradi¡ie de antreprenori ¿i
inova¡ii, multe dintre ele asigurând succesul companiilor interna¡ionale.
Avem, de asemenea, un nivel ridicat de investi¡ii
în cercetare ¿i dezvoltare ¿i o strategie de a concura
în cuno¿tin¡e ¿i competen¡å.
În ultimii zece ani Suedia a adoptat un numår de ini¡iative
pentru îmbunåtå¡irea climatului microeconomic: reglementarea
Telecomunica¡iilor, a transporturilor ¿i a sectorului
energetic ¿i deschiderea pie¡elor financiare au creat un mediu
mai dinamic ¿i competitiv. În România måsuri importante au
fost luate similar pentru a crea o adevåratå economie de
pia¡å. Prin reforme, cre¿terea puternicå a României, indicatorii
economici pozitivi trebuie så sporeascå ¿i mai mult.
Permite-mi så-¡i spun, Adrian, dragul meu prieten, cå,
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 17

Eveniment
privind cifrele economiei României, performan¡ele sunt
importante: o cre¿terea economicå atât de importantå ¿i, în
acela¿i timp, ¡inerea infla¡iei sub control, îmi spune un singur
lucru: ave¡i o echipå care ¿tie så gestioneze nu numai
bugetul fiscal, nu numai finan¡ele publice dar ¿tie ¿i cum så
integreze acestea cu sectorul comercial. Felicitåri! În urmå
cu 11 zile, s-a fåcut un pas istoric pentru unificarea Europei,
noii membri au o pia¡å extinså, o monedå comunå, iar noul
tratat va contribui la prosperitate, democra¡ie ¿i pace în Europa.
A¿tept cu neråbdare ziua când cetå¡enii României vor
adera la Uniunea Europeanå. Suedia este un sus¡inåtor puternic
al procesului de extindere ¿i al viitoarei aderåri a României.
ªtim din propria noastrå experien¡å cå pregåtirea
pentru aderare poate fi un proces dificil ¿i lung.
În cazul României måsuri cruciale au fost adoptate deja
pentru a pregåti aderarea ¿i vor fi fåcute în continuare eforturi
de reformå. Aceasta este fårå îndoialå o provocare pe
care România va avea nevoie. Chiar ¿i înaintea aderårii sale
propriu-zise, România poate culege roadele unei Europe
extinse cu 25 de membri.
Din punct de vedere economic, extinderea Uniunii Europene
asigurå beneficii majore noilor state membre. Statele
membre vor primi fluxuri mari de capital ¿i vor måri schimburile
comerciale în bunuri ¿i servicii, vor culege roadele
unei specializåri consolidate ¿i ale unei utilizåri mai bune a
avantajelor comparate. Aceste procese vor accelera semnificativ
cre¿terea economicå în toate ¡årile membre din întreaga
Europå. Din aceastå perspectivå, pozi¡ia geograficå a
României creeazå mari posibilitå¡i pentru viitor, prin vecinåtatea
sa cu pie¡e în dezvoltare din centrul, estul ¿i sudul
Europei. Prin drumuri ameliorate ¿i procese de afaceri vor
beneficia to¡i membrii Uniunii Europene extinse. ªi România
va beneficia de pe urma acestora.
Måsurile sale de îmbunåtå¡ire a climatului de afaceri ¿i
prin cre¿terea transparen¡ei ¿i predictibilitå¡ii, România
poate atrage mai multe investi¡ii, stråine ¿i interne.
Domnule prim-ministru,
Doamnelor ¿i domnilor,
Domnilor ambasadori,
Schimburile bilaterale între Suedia ¿i România s-au dovedit
deja excep¡ional de fructuoase. Prezen¡a, aståzi, a Consiliului
Comercial al Suediei ¿i delega¡ia la nivel înalt a
oamenilor de afaceri din Suedia au stat mårturie atât la fructuosul
trecut dar ¿i la poten¡ialul viitor. Sunt încrezåtor cå
rela¡iile comerciale între Suedia ¿i România vor continua ¿i
se vor intensifica în anii urmåtori. Întâlnirea de aståzi va reprezenta
un pas înainte în aceastå direc¡ie.
Doresc så subliniez, încå o datå, ceea ce am spus când am
început România este în plin proces politic un proces politic,
ea se pregåte¿te deja de aderare.
Vor mai fi încå multe decizii dificile încå de luat.
Sunt convins cå România va reu¿i, va fi membrå a Uniunii
Europene în 2007, dupå încheierea negocierilor privind
standardele europene, datoritå unei echipe foarte capabile
uzdin jurul premierului Nåstase.
18
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Eveniment
Alocu¡iunea domnului Adrian Nåstase, pre¿edintele PSD,
la mitingul electoral în sprijinul candidatului PSD la primåria Slatina,
domnul Gheorghe Påunescu, ¿i al candida¡ilor PSD din jude¡ul Olt
(Slatina, 11 mai 2004)
Dragi prieteni,
Venind spre Slatina, må gândeam la aceste zile de campanie
electoralå ¿i reflectam la cea ce în¡eleg oamenii din
ceea ce spun în aceastå perioadå sau în aceste zile reprezentan¡ii
opozi¡iei. Dacå vå uita¡i la Theodor Stolojan, o så
vede¡i cå, de¿i se laudå cå vrea så lupte împotriva corup¡iei,
î¿i apårå colegii care nu vor så completeze declara¡iile de
avere. Dacå vå uita¡i la Emil Boc, vede¡i cå, de¿i a jurat pe
Biblie cå nu vrea så discute cu UDMR, a anun¡at recent cå ar
putea colabora cu reprezentan¡ii minoritå¡ii maghiare.
Iar dacå vå uita¡i la Traian Båsescu, vede¡i cå, de¿i se
plânge cå nu e låsat så î¿i facå treaba, pe el de fapt îl preocupå
mai mult cum så îl loveascå pe Mircea Geoanå, decât
conducerea ora¿ului. Nu e prima datå când astfel de politicieni
sunt incoeren¡i. De aceastå datå înså, incoeren¡a lor îi
jigne¿te pe oamenii care au încredere în ei ¿i în definitiv pe
oamenii din întreaga ¡arå, care a¿teaptå, acum, dupå 14 ani
de la Revolu¡ie ca oamenii politici så fie responsabili, så fie
serio¿i, så propunå solu¡ii pentru ca drumul greu pe care ne
aflåm de atâ¡ia ani så se încheie mai repede, så gåsim solu¡ii
pentru rezolvarea problemelor pe care Român ia încå le mai
are.
Noi nu trebuie så facem gre¿elile pe care le fac contracandida¡ii
no¿tri. Noi trebuie så-i ascultåm pe oameni ¿i så
ne raportåm doar la dorin¡ele lor, så vedem ce este necesar så
facem în continuare ¿i de aceea în aceastå campanie electoralå,
dragi prieteni, ar trebui så punem accentul pe patru
idei: În primul rând så spunem ce am fåcut noi în ultimii trei
ani ¿i jumåtate ¿i cum aceste lucruri au schimbat în bine via¡a
românilor. În al doilea rând, så recunoa¿tem cinstit ce anume
nu am realizat ¿i cå mai sunt multe lucruri de fåcut. În al
treilea rând, så aråtåm ce vom face în continuare, astfel încât
så continuåm schimbårile pe care le-am început în ace¿ti ani.
Si, în fine, så le reamintim oamenilor ce au fåcut al¡ii, înaintea
noastrå, atunci când au condus România.
În ultimii trei ani ¿i jumåtate, dragi prieteni, dragi colegi,
România s-a schimbat foarte mult.
Mai important decât orice, via¡a românilor a fost mult
îmbunåtå¡itå. ¿i dacå vå uita¡i în jurul vostru, vede¡i cu siguran¡å
aceste schimbåri. Fie cå este rezultatul unui succes la
nivel na¡ional, fie cå este rezultatul ac¡iunilor desfå¿urate de
cåtre colegii no¿tri, la nivel local.
Am intrat în NATO ¿i suntem aproape de Uniunea
Europeanå. Nu mai suntem bloca¡i de vize. Am început lupta
împotriva corup¡iei. „Cornul ¿i laptele”, calculatoare în ¿coli,
dublarea pensiilor pentru agricultori, venitul minim garantat,
indemniza¡ia pentru mame, toate acestea sunt premiere pentru
România.
Existå realizåri multe ¿i în acest ora¿, mul¡umitå primarului
pe care îl sus¡inem aståzi, domnul Gheorghe Påunescu.
S-au introdus apå, canalizare ¿i gaze în trei cartiere
periferice, s-a modernizat sistemul de încålzire la toate
unitå¡ile de învå¡åmânt din Slatina, s-au dat foarte multe ajutoare
sociale pentru cei cu venituri reduse, s-au extins spa¡iile
verzi, a început construirea de noi locuin¡e. ªi asta nu e
tot.
Dacå judeca¡i singuri cu bunå credin¡å, vå da¡i seama cå
toate acestea nu reprezintå pu¡in lucru. Au fost eforturi mari
într-o perioadå care a fost foarte dificilå ¿i la fel s-a întâmplat
în fiecare municipiu, în fiecare ora¿, în fiecare comunå
conduse de primari de-ai no¿tri. ªtim ce obiective am îndeplinit
¿i ce realizåri am avut, pentru România.
Stim, în acela¿i timp, cå nu am fåcut suficient. Tocmai de
aceea, putem så îi privim în ochi pe oameni ¿i så le spunem
ce vrem så facem în continuare.
Românii vor avea în continuare încredere în singurul partid
care nu i-a min¡it, nu le-a în¿elat a¿teptårile ¿i nu i-a låsat
în urmå.
Am fost, acum câteva zile, la Pite¿ti, la o întâlnire cu
foarte mul¡i oameni.
Am stat de vorbå cu câ¡iva dintre ei ¿i le-am strâns mâinile.
Au fost sute, mii de oameni acolo. Mai târziu, mergând
spre caså, mi-am dat seama cå, de fapt, energia lor s-a transferat
spre mine, spre colegii mei ¿i lucrul acesta este extraordinar
de important, pentru cå, în definitiv, la nici o întâlnire
de nivel înalt, nici un mesaj de la americani, de la nem¡i, de
la mini¿tri sau de la birocra¡i, nici un mesaj de la lorzi sau
pre¿edin¡i, nu mi-a transmis vreodatå atâta energie ¿i atâta
încredere în viitor. ªi probabil cå aceasta este for¡a noastrå
de solidaritate pe care o sim¡im ca pe un lan¡ viu care ne
poartå mai departe pentru realizarea obiectivelor pe care ni
le-am propus ¿i aceasta este for¡a noastrå. Nu este doar o
for¡å a ideilor, nu este doar o for¡å a programelor, nu este justificatå
doar prin ceea ce am fåcut pânå acum, ci este o stare
de spirit, este încrederea cå mergem pe drumul cel bun, este
încrederea cå facem lucrurile care se cuvin a fi fåcute în
aceastå perioadå.
Faptul cå Daniel Blånculecu poate så vinå aståzi aici, så
vorbeascå mai bine decât mine, liber, fårå så foloseascå note,
toate aceste lucruri se întâmplå pentru cå noi vrem så se
întâmple, pentru cå vrem ca ace¿ti tineri så ducå mai departe
ceea ce am început noi ¿i este, în definitiv, datoria noastrå så
continuåm, så-i încurajåm pe ace¿ti tineri. 14.000 de tineri pe
listele noastre nu este pu¡in lucru.
Vå rog så vå gândi¡i ce va însemna aceastå for¡å în anii
urmåtori. Nu putem så råmânem la periferia Europei. Vom
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 19

Eveniment
intra în Uniunea Europeanå în 2007. Asculta¡i nu doar pe cei
care pun råul înainte, asculta¡i-i nu numai pe cei care, în
diverse ziare, revarså veninul pe care l-au adunat din diferite
motive. Så-l ascultåm pe Goran Persson, pre¿edintele
Partidului Social Democrat din Suedia, primul-ministru al
Suediei, care, în vizitå la noi, ne-au spus câtå încredere au
¡årile europene în ceea ce facem, cå ne a¿teaptå, dacå vom ¿ti
så rezolvåm temele acestea dificile, så le ducem pânå la
capåt. Så-i ascultåm pe cei care vor så ne fie aproape, så
folosim experien¡a lor ¿i, în acela¿i timp, energiile pe care
uneori le-am ignorat. Din påcate, pe listele noastre în 2000
erau doar 3% femei. Acum am ajuns la 22% procentul la
nivelul ¡årii ¿i este vorba de locurile eligibile. Toate aceste
lucruri ne aratå cå începem så folosim mai bine ceea ce
înseamnå resursele ¡årii noastre, începem så în¡elegem cum
func¡ioneazå o societate modernå. Aceste lucruri se întâmplå
nu doar la Bucure¿ti, ci în fiecare loc din ¡arå.
Vå aduc aminte de aceastå salå ¿i de atmosfera din
aceastå salå, când am venit cu alte ocazii. ªi în organiza¡ia
aceasta, ca ¿i în altele, au fost de-a lungul timpului ¿i mici
scandaluri ¿i mari neîn¡elegeri ¿i prietenii ¿i gre¿eli. Toate
le-am depå¿it pentru cå am ¿tiut så punem deasupra cea ce
este mai important pentru noi, ca organiza¡ie, ¿i, pânå la
urmå, pentru fiecare localitate ¿i, în definitiv, pentru ¡arå.
De aceea, noi avem dreptul så spunem cum trebuie så
mergem mai departe, avem dreptul de a cere ca lucrurile pe
care le-am început bine så fie continuate ¿i dezvoltate ¿i cine
mai bine decât noi poate så împlineascå aceste proiecte?
Acesta este un mesaj pe care trebuie så-l ducem pânå la
capåt, så-l distribuim pânå la capåt. Nu putem så continuåm
într-un mod grobian, înjurând, jignind în stânga ¿i în dreapta.
Ce fel de societate vrem så construim dacå nu ¿tim så ne
respectåm unii pe al¡ii, dacå nu ¿tim så ne ajutåm unii pe
al¡ii, dacå oamenii pe care noi îi desemnåm a fi candida¡ii
no¿tri nu vor ¿ti så ducå mai departe acest sentiment de solidaritate,
de toleran¡å, dacå nu vor ¿ti så-i asculte pe oameni
¿i så le rezolve problemele? Noi, social democra¡ii trebuie så
impunem acest mod de a face politicå ¿i aceasta este o
schimbare pe care noi o facem în primul rând din interior,
prin felul în care noi am reu¿it, noi în¿ine, ca partid, så ne
structuråm ca o for¡å modernå, låsând deoparte ceea ce ne
împiedica poate så mergem cu o vitezå mai mare, så evoluåm
mai rapid. Aceste lucruri sunt esen¡iale pentru
România.
Uita¡i-vå la perioadele care au trecut, uita¡i-vå la sentimentul
de omenie pe care l-am avut de fiecare datå, fie cå era
vorba de deciziile luate în legåturå cu Grupul Vi¿egrad, fie
cå era vorba de deciziile legate de Madrid ¿i de lårgirea
NATO fårå România, fie cå era vorba de decizia luatå în
2000 pentru a permite bulgarilor så circule liber în Europa,
¿i nu românilor, ¿i a trebuit så mai luptåm un an astfel încât
abia în 2001 acest lucru så fie valabil ¿i pentru România, dar
suntem foarte aproape, suntem pe o cale foarte bunå.
Am reu¿it în ace¿ti ani så men¡inem pacea socialå. Nu au
fost fråmântåri speciale majore, nu au mai fost mineri care så
20
meargå la Bucure¿ti. Nu au mai fost mi¿cåri sociale de anvergurå
care så creeze instabilitate politicå. De ce? Fiindcå
am ¿tiut så-i ascultåm ¿i pe sindicali¿ti, am ¿tiut så ascultåm
så vedem care sunt problemele de rezolvat ¿i trebuie så în-
¡elegem cå, distrugând ro¡ile ma¿inii pe care vrem så o
folosim pentru pe un anumit drum, nu ne facem un serviciu.
Trebuie så avem grijå, eventual, så reparåm motorul dacå,
¿tiu eu, cilindrii sunt uza¡i, så schimbåm din când în când
aceste repere elementare pe care noi, pânå la urmå, le-am
construit de-a lungul acestor ani.
De aceea, mesajul nostru pentru cetå¡eni este un mesaj de
încredere ¿i se bazeazå nu atât pe vorbe, cât, mai ales, pe
ceea ce-am înfåptuit pânå acum. Faptele reprezintå politica
noastrå, faptele sunt cartea noastrå de identitate. Fiecare din
cei prezen¡i aici poate så vå vorbeascå despre ceea ce au
fåcut în ace¿ti ani.
Imediat dupå Revolu¡ie era o modå så spui ce-ai fåcut în
ultimii 5 ani, cu alt scop atunci, era perioada demascårilor în
maså sau individuale, dar acum, pânå la urmå, ar fi important
ca fiecare dintre candida¡ii no¿tri ¿i candida¡ii opozi¡iei
så spunå ce-au fåcut în ultimii 4 ani, ce-au fåcut pentru comunitå¡ile
pentru care se prezintå. Nu putem continua doar
înjurând, doar spunând cå sunt probleme, numai aråtând
paiul din ochiul altuia.
Acesta este un mesaj important pe care noi trebuie så-l
transmitem ¿i, de aceea, da¡i-mi voie så vå spun cå, pânå la
urmå, acele strângeri de mânå de care v-am vorbit, pentru
mine au contat enorm, pentru cå, în definitiv, ¿i pentru mine
urma o zi grea cum este fiecare dintre zilele acestea din
aceastå perioadå, cum au fost ¿i zilele din ultimii ani cum vor
fi probabil ¿i zilele urmåtoare, dar ¿i pentru cei pe care i-am
întâlnit atunci la Pite¿ti urmau, de asemenea, zile grele. Erau
zile de muncå, zile în care, în definitiv fiecare ¿tia cå se va
trezi în ziua urmåtoare, pentru a o lua de la capåt, poate încå
nu era luminå afarå, så-¿i ducå copii la ¿coalå, så se întoarcå
pe urmå de la serviciu, poate obosit, så-l enerveze poate uneori
so¡ia, så nu aibå suficientå råbdare pentru a råspunde la
întrebårile zilei.
Toate acestea probabil cå se întâmpla ¿i cu cei care må
salutau acolo ¿i, probabil cå se întâmplå ¿i cu cei care sunt
aståzi aici ¿i cu cei pe care-i întâlnim, dar existå acea
încredere, acea licårire de speran¡å pe care am sim¡it-o de
fiecare datå cu cei care vroiau så dea mâna cu mine, cu cei
care vor dori så dea mâna cu noi, ca partid, ca for¡å adevåratå
în aceastå ¡arå.
Este de fapt, marea bucurie pe care o avem dupå trei ani
¿i jumåtate de guvernare. Aduce¡i-vå aminte, unii dintre
dumneavoastrå, în 1995-1996, era o atmosferå mai încårcatå,
era o anumitå nemul¡umire pe care o sim¡eam ¿i la întâlnirile
cu oamenii.
Acum, avem o atmosferå mai bunå. Singura problemå
este, în definitiv, så-i convingem pe oameni cå nemul¡umirile
lor nu se rezolvå dacå ne întoarcem la punctul zero, cå o
nouå aventurå, noi experimente nu vor rezolva mai u¿or problemele
pe care le au. Problemele României vor continuate
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Eveniment
¿i noi ne vom bate ca aceste probleme ale lor så fie rezolvate
în continuare ¿i, din acest punct de vedere, eu sunt absolut
convins cå întâlnirile noastre în campania electoralå, trebuie
så punå accentul accentul nu pe înjuratul adversarilor, nu pe
chestiunile negative, nu pe cåutat cusururi de frumuse¡e, ci
pe gåsirea unor solu¡ii inteligente la problemele care existå
peste tot.
Am în¡eles cå, în definitiv, ca ¿i la Pite¿ti, dupå toate celelalte
întâlniri pe care le avusesem, am ¿i aici, sentimentul de
a fi împreunå, încrederea bazatå pe faptul cå nimeni dintre
noi nu este singur, se poate baza pe ceilal¡i cå existå un ajutor
pe care statul social democrat poate så-l ofere, cå existå
responsabilitatea Guvernului dar ¿i o responsabilitate a administra¡iei
locale. Oamenii pot så aibå un sprijin atunci când
au nevoie ¿i din prima secundå a guvernårii ne-am asumat
misiunea de a fi un sprijin pentru români, pentru fiecare
român. Oamenii au sim¡it acest lucru ¿i aståzi ei råspund cu
încrederea lor.
Este un drum pe care-l vom continua totdeauna fårå
ezitåri, vom continua fårå pa¿i înapoi, fårå så ne oprim, fårå
så renun¡åm, atâta vreme cât avem ceva de spus. Tot ce-am
fåcut pânå acum reprezintå, dragi prieteni, doar o etapå, o
etapå dintr-un drum foarte lung. Vom continua pânå când
nici un român nu va mai avea grija zilei de mâine, dar pânå
atunci va fi foarte mult, pânå atunci vor fi foarte multe
lucruri de rezolvat.
Pensionarii tråiesc mai bine acum decât în urmå cu patru
ani, dar vor tråi din ce în ce mai bine, pentru cå nici un efort
nu e prea mare pentru a le asigura o via¡å lini¿titå.
Vom dubla pensia minimå ¿i vom måri cu 50% pensia
medie, în anii urmåtori. Oamenii care muncesc asemenea au
mai multe ¿anse aståzi, dar mâine se vor bucura cu adevårat
de munca lor, pentru cå pe umerii lor se dezvoltå România.
Vom dubla salariul minim ¿i, prin întårirea economiei,
salariul mediu se va dubla la rândul såu, în anii urmåtori.
Copiii vor avea posibilitatea realå de a-¿i continua studiile.
Tinerii vor avea aici întreg sprijinul din partea noastrå pentru
a-¿i clådi o via¡å normalå. Agricultorii vor fi în continuare
ajuta¡i så producå mai mult ¿i mai bine pentru familiile
lor. Spitalele vor avea spa¡ii decente, cu aparate performante.
¿colile vor fi spa¡ii moderne, unde så se poatå face, cu adevårat,
învå¡åmânt de calitate.
Aceasta este misiunea unei Românii normale, în viziunea
PSD. Toate acestea nu sunt idealuri, nu sunt promisiuni electorale,
sunt parte a unui proiect pe care noi l-am început, sunt
planuri care devin, deja, realitate.
De aceea, este important pentru ¡ara noastrå, este important
pentru jude¡ul Olt så continuåm lucrurile bine fåcute, så
continuåm lucrurile pe care le-am început în anul 2001. ªi
este important, pentru cå nu avem voie så uitåm ce au fåcut
fo¿tii guvernan¡i atunci când au fost la putere. Ne aducem
aminte de såråcia ¿i dezastrul în care au îngropat ¡ara patru
ani de regim liberalo-¡årånist. Ne aducem aminte de umilin¡ele
îndurate de oameni. De dublarea, de triplarea peste
noapte a pre¡urilor. De concedierea, dintr-un condei, a mii de
oameni. Ne aducem aminte cå, timp de patru ani, regimul
liberalo-¡årånist a uitat cu desåvâr¿ire de oameni, a uitat de
problemele båtrânilor, iar pensiile lor reale au devenit tot mai
mici, a uitat de oamenii care muncesc, iar salariile lor atunci
s-au înjumåtå¡it, a uitat de oamenii såraci, de oamenii tri¿ti,
de oamenii supåra¡i, iar durerea lor a devenit insuportabilå.
Noi înså, PSD, împreunå cu oamenii aceste ¡åri nu avem
dreptul så uitåm acea perioadå. Trebuie så facem în a¿a fel
încât acele lucruri så nu se mai întâmple.
Nu vom uita cå regimul liberalo-¡årånist a adus ¡ara la
marginea pråpåstiei, iar pe oameni pe culmile disperårii.
Nu vom permite, deci så se repete în România dezastrul
din perioada 1997 – 2000. De aceea, vå spun dvs., candida¡i
ai partidului nostru din jude¡ul Olt, dar ¿i celor 54.000 de
candida¡i PSD din toate jude¡ele ¡årii, candida¡i la alegerile
locale din toatå ¡ara: Fo¿tii guvernan¡i au fåcut politica partidelor
politice, politica algoritmului, a alian¡elor ¿i a intereselor
personale.
Noi trebuie så facem politica oamenilor!
Dragi prieteni,
Pânå la urmå problemele oamenilor, problemele comunitå¡ii
în care tråim, problemele ¡årii sunt motivele pentru
care facem politicå.
Cine întrå în politicå ¿i nu în¡elege cå menirea sa este de
a ajuta oamenii, de a avea grijå de comunitatea în care
tråie¿te, de a påstra demnitatea ¡årii nu are ce cåuta nici în
politicå ¿i nici în PSD, pentru cå noi, PSD facem o politicå a
demnitå¡ii, a eficien¡ei, o politicå a interesului na¡ional ¿i noi,
PSD nu vom permite aventurierilor politici så distrugå din
nou ¡ara. Noi, PSD guvernåm pentru oameni, alåturi de ei,
noi, PSD îngrijim de binele ¿i de viitorul României. De aceea
continuåm împreunå. Jude¡ul Olt voteazå PSD, România
câ¿tigå cu PSD. Victorie!
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 21

Vizita de lucru la Bruxelles a domnului Adrian Nåstase,
prim-ministru al României
Premierul Adrian Nåstase a efectuat o vizitå de lucru la
Bruxelles în intervalul 12 - 13 mai, pentru promovarea candidaturii
¡årii noastre la Uniunea Europeanå. ªeful executivului
de la Bucure¿ti a participat la conferin¡a interna¡ionalå
pe tema extinderii europene, intitulatå generic “How Big
Can The EU Get”, organizatå de Friends of Europe, la invita¡ia
secretarului general al organiza¡iei, domnul Giles
Merrit.
Evenimentul, al treilea dintr-o serie de conferin¡e anuale
similare, s-a bucurat de o prezen¡å interna¡ionalå prestigioaså,
ocazie cu care domnul Adrian Nåstase a argumentat statutul
¿i pozi¡ia României în arhitectura europeanå. Aflat la
Bruxelles, primul ministru al României a avut întrevederi cu
pre¿edintele Comisiei Europene, Romano Prodi, ¿i comisarul
european pentru extindere, Gunther Verheugen.
Eveniment
Consultårile cu oficialii europeni au abordat angajamentele
guvernului asumate ¿i respectate în domeniile sensibile
ale negocierilor: promovarea pachetului legislativ pentru reforma
justi¡iei, implementarea acquis-ului în domeniul energiei,
alocarea a 2.000 de posturi pentru construc¡ia institu¡ionalå
în domeniul politicilor de mediu, ini¡iativele legislative
de reformå a administra¡iei, de cre¿tere a transparen¡ei în
exercitarea func¡iilor publice ¿i de reducere a arieratelor din
economie. Întrevederea cu domnul Joacquin Almunia, Comisar
European pentru Afaceri Economice ¿i Monetare, precum
¿i participarea la vernisajul unei expozi¡ii de picturå
româneascå, la sediul Comisiei Europene, au întregit agenda
vizitei de lucru a primului ministru al României la Bruxelles.
Declara¡ii ale domnilor Gunter Verheugen, comisar European
pentru Extindere ¿i Adrian Nåstase, primul ministru al României,
la inaugurarea expozi¡iei de picturå româneascå
(Bruxelles, 12 mai 2004)
22
Dl. Gunter Verheugen: Este o mare plåcere pentru mine
så urez bun venit nu în biroul meu ci în galeria mea de artå.
Am transformat biroul meu ¿i al colegilor mei într-o galerie
de artå contemporanå. Am prezentat aici picturi ¿i sculpturi
din noile state membre ale Uniunii Europene. Este ultima
expozi¡ie nu ¿tiu data urmåtoarei ¿i este una specialå. Mai
întâi de toate doresc så urez bun venit la trei dintre arti¿tii
care sunt reprezenta¡i aici la expozi¡ie: domnul Comånescu,
domnul Gon¡u ¿i doresc så îi urez bun venit directorului
Muzeului Na¡ional de Artå Contemporanå de la Bucure¿ti,
domnului Oroveanu care ne-au sprijinit în organizarea acestei
manifeståri. Mai târziu vom avea ocazia så studiem picturile
pe care le ve¡i dori. Arta contemporanå din România
este foarte distinctå.
Doresc så îl salut pe colegul meu, comisarul Janoz Potocenik
care lucreazå acum împreunå cu mine. Suntem aici doi
comisari. Janoz Potocenik vine din Slovenia, Slovenia a fost
deja reprezentatå aici ¿i nu doresc så fac ierarhii, dar trebuie
så ¿tiu ceea ce exprimå picturile din România. Cum este perceputå
aceastå ¡arå? România este o combina¡ie fantasticå a
unei anumite tradi¡ii europene ¿i a unor tradi¡ii na¡ionale
române¿ti specifice în picturå ¿i sculpturå.
A¿ dori så vå prezint un responsabil din cabinetul meu
care a organizat expozi¡ia împreunå cu autoritå¡ile române ¿i
cu arti¿tii. Arti¿tii reprezenta¡i aici se bucurå de o mare recunoa¿tere
nu numai în România dar ¿i la scarå interna¡ionalå.
Ei au fost recunoscu¡i ca arti¿ti de marcå ai ¡årii dumneavoastrå,
la expozi¡ii de artå ¿i lucrårile arti¿tilor contemporani
români sunt cunoscute pretutindeni. ªtiu domnule
prim ministru cå dumneavoastrå sunte¡i un mare cunoscåtor
al artei din ¡ara dumneavoastrå, sunte¡i colec¡ionar, unele
dintre picturile care sunt permanent aici în birou sunt gra¡ie,
dumneavoastrå, domnule prim-ministru. Vå pot spune cå
adeseori vizitatorii mei discutå despre picturile române¿ti ¿i
atunci încerc så explic de ce consider cultura atât de importantå
pentru ideea de integrare europeanå. Identitatea europeanå
este importantå. Nu cred cå putem defini identitatea
europeanå în termeni geografici, va fi dificil de definit chiar
¿i în termeni politici.
Trebuie så discutåm ce au în comun lucrurile de artå
provenind din Finlanda, România, Irlanda. Dacå studiezi
atent arta din aceste ¡åri, observi cå sunt rådåcini europene în
toate aceste ¡åri ¿i aceste rådåcini sunt foarte vizibile. Vå
mul¡umesc foarte mult pentru sprijinul dumneavoastrå, pentru
expozi¡ia de picturå româneascå. Så explicåm de ce
România este o ¡arå în inima Europei ¿i doresc så folosesc
aceastå ocazie pentru a face comentarii foarte scurte. Sper ¿i
sunt încrezåtor cå va fi posibil dupå ¿ase luni când expozi¡ia
se va apropia de sfâr¿it toate capitolele de negociere cu
România så fie încheiate. Precum ¿ti¡i au fost dezbateri în
România în urmå cu câteva luni. Primul ministru ¿i Guvernul
au reac¡ionat rapid ¿i în for¡å, suntem în contact permanent
cu ei ¿i aståzi existå foarte multe informa¡ii despre ceea ce a
fåcut ¡ara pentru a-¿i consolida eforturile, a îndeplini toate
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Eveniment
cerin¡ele.
Trebuie så mårturisesc cå sunt impresionat de viteza ¿i de
calitatea pregåtirilor de aderare din România, îndemnåm
Guvernul så continue. Suntem pe deplin de acord cå trebuie
så ne concentråm nu numai asupra capitolelor de negociere
ca atare, aceasta este numai parte a problemei, dar trebuie så
ne concentråm asupra modalitå¡ii de îmbunåtå¡ire a situa¡iei
politice ¿i economice a ¡årii care într-o pozi¡ie mult mai dificilå
decât toate celelalte ¡åri candidate - dar trebuie så repet,
România a avut cea mai grea mo¿tenire. Picturile de aici
prezintå ¡ara din care provin, de multe ori speciali¿tii în aceste
picturi reflectå istoria unei ¡åri. Trebuie så luåm în considerare
progresul ¿i i-am promis primului ministru un sprijin
deplin al Comisiei în îndeplinirea obiectivelor ¿i în încheierea
tuturor capitolelor înainte de sfâr¿itul acestui an ¿i în
garantarea aderarea României la începutul lui 2007. Este un
obiectiv realist ¿i cred cå prin eforturi unite putem så-l
atingem. Domnule Prim ministru vå mul¡umesc cå a¡i venit,
este o mare onoare pentru mine cå a¡i venit personal la
Bruxelles pentru a ajuta la deschiderea acestei mici expozi¡ii
¿i a¿ fi foarte încântat så spune¡i câteva cuvinte.
Dl. Adrian Nåstase: Vå mul¡umesc foarte mult domnule
Comisar.
Dragi prieteni,
Dragi colegi,
Este o nouå lume aici. De fiecare datå când vin la Bruxelles,
percep Uniunea Europeanå prin ochii unor arti¿ti diferi¡i
¿i dupå pårerea mea, Comisarul a avut o idee excelentå
de a adapta dimensiunea culturalå a fiecårui stat candidat
la atmosfera de la Bruxelles aråtându-le astfel arti¿tilor no¿tri
cå nu pot tråi în izolare. Odatå ce cålåtorim liber, fårå vize
este mult mai u¿or så împårtå¿im valori ¿i så învå¡åm unul de
la altul. Sunt foarte impresionat de ini¡iativa Comisarului de
a organiza aici o expozi¡ie a arti¿tilor români, sunt foarte
mândru de acest lucru. Sunt foarte mândru de ei ¿i de noi
deoarece acest eveniment este cel mai bun indiciu al faptului
cå la baza acestor negocieri ale noastre cu Uniunea
Europeanå stau valori comune. Împårtå¿im acelea¿i idei
despre viitorul Europei, dorim så fim o familie.
Nu voi face prea multe comentarii despre artå deoarece
am fost atât de impresionat de declara¡ia politicå a domnului
Comisar cå nu pot så må concentrez asupra artei în acest
moment.
Doresc så fac cunoscut faptul cå suntem foarte hotårâ¡i så
mergem înainte. Este parte a unei mo¿teniri låsatå de acei
români renumi¡i înainte de cel de-al doilea råzboi mondial,
de cei care au påråsit ¡ara dupå cel de-al doilea råzboi mondial
¿i au tråit în alte ¡åri. Sunt sigur cå ei ar fi foarte mândri
la rândul lor så tråiascå momentele când : România a început
så facå parte dintr-o Europå culturalå, o nouå Europå în sensul
cå Europa va avea în România un membru ¿i un partener.
Sunt foarte bucuros cå vom deschide la Bucure¿ti în câteva
zile un nou sediu pentru Muzeul de Artå Contemporanå,
noua clådire va fi pregåtitå så gåzduiascå multe alte picturi ¿i
sculpturi, artefact-uri deoarece dorim så creåm un spa¡iu
pentru avangarda româneascå ¿i pentru arta contemporanå
pentru a vedea ceea ce rezistå timpului. Dacå acum spunem
celorlal¡i cå aceasta este o picturå care a fost vândutå recent
pentru suma de 100 de milioane de dolari atunci toatå lumea
va spune cå este în regulå. Dar am trecut printr-o perioadå de
acordare a valorilor printr-o opera¡ie de “veni¡i ¿i lua¡i”. Pe
ce bazå apreciem valoarea picturilor care se realizeazå în
prezent? Avem nevoie de un muzeu, de un loc unde så evaluåm
ceea ce va rezista timpului si ceea ce este legat de gusturile
genera¡iei noastre. De aceea, acest tip de expozi¡ie ¿i de
muzeu sunt absolut necesare, nu toate aceste picturi vor
rezista la testului timpului dar multe dintre ele vor fi parte a
ceea ce încercåm acum så construim – o nouå culturå, o nouå
culturå europeanå.
Doresc så vå mul¡umesc încå o datå domnule Comisar
pentru ceea ce face¡i ¿i ceea ce a¡i fåcut pentru România ¿i în
numele compatrio¡ilor ¿i a arti¿tilor de aici, permite¡i-mi så
afirm cå suntem foarte mândri de aceastå realizare.
Conferin¡a de preså sus¡inutå de domnii Gunter Verheugen, comisar
european pentru extindere, ¿i Adrian Nåstase, primul ministru al României
(Bruxelles, 12 mai 2004)
Dl. Gunter Verheugen: Doamnelor ¿i domnilor
A fost un eveniment foarte plåcut care ne-a reunit în
aceasta dupå-amiazå. Pe lângå aceasta am avut ¿i o discu¡ie
lungå ¿i de substan¡a asupra stadiului actual al procesului de
aderare. De asemenea, am avut o întâlnire constructiva ¿i
amicalå ¿i cu domnul Romano Prodi, pre¿edintele Comisiei
Europene. Ceea ce pot så vå spun aståzi este cå vedem în
mod clar un dinamism nou, impresionant, în pregåtirea
României pentru aderare. Am încercat så facem un bilan¡ al
progreselor realizate pânå în prezent de la ultima noastrå
întâlnire de acum câteva luni ¿i ne-am concentrat asupra
unor domenii cruciale: reforma administrativå, reforma
justi¡iei, continuarea reformei economice, lupta împotriva
corup¡iei ¿i îmbunåtå¡irea managementului fondurilor UE.
Pentru toate aceste domenii Primul ministru a prezentat
legisla¡ia care este fie deja adoptata, fie se aflå în Parlament
spre adoptare. A explicat, de asemenea, ceea ce domnia sa ¿i
Guvernul sau au realizat pânå în prezent. Cred cå trebuie så
recunoa¿tem cå România face progrese mari ¿i acestea vor fi
luate în considerare de UE în momentul prezentårii
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 23

Eveniment
Raportului de ¡arå privind progresele înregistrate care va stabili
daca vom putea încheia negocierile cu România sau nu
anul acesta. Raportul va fi prezentat la începutul lunii octombrie,
la sfâr¿itul mandatului actualei Comisii. Am mai discutat
despre stadiul actual al negocierilor ¿i am fost de acord ca
pe durata pre¿edin¡iei irlandeze så putem închide câteva
capitolele substan¡iale. Trebuie så ne concentråm pe trei
capitole care sunt dificile dar nu numai pentru România.
Aceste capitole sunt dificile in orice condi¡ii, må refer la:
justi¡ie ¿i afaceri interne, mediu ¿i competi¡ie. Aceste capitole
vor fi închise pe durata pre¿edin¡iei olandeze.
Este normal så avem intre 4 ¿i 6 capitole deschise pentru
ultima etapå a negocierilor deci România este cu adevårat pe
calea cea bunå. Mesajul pe care atât eu cât ¿i pre¿edintele
Prodi l-am transmis premierului Nåstase este så continue cu
eforturi sus¡inute ¿i så arate o puternica voin¡å politicå în
¡arå, pentru a convinge pe toata lumea cå România trebuie så
parcurgå ultima etapå pentru a fi gata så încheie negocierile
pânå la sfâr¿itul anului. Pentru UE obiectivul este, a¿a cum
¿ti¡i, så primeascå România ca membru cu drepturi depline
al UE la începutul anului 2007 ¿i pentru atingerea acestui
obiectiv nu avem timp de pierdut. ¡ara beneficiazå de întreaga
noastrå sus¡inere ¿i trebuie så obiectez în mod ferm împotriva
ideii unei eventuale întârzieri a negocierilor de aderare
a României, în scopul creårii unui nou grup la care României
så i se alåture Croa¡ia ¿i Turcia.
Pozi¡ia este foarte clarå ¿i nu este punctul meu de vedere
ci este pozi¡ia adoptatå de UE: România ¿i Bulgaria fac parte
din runda actuala de extindere. Aceastå rundå nu s-a încheiat
cu aderarea celor 10 ¡åri, ea va fi completå numai dupå aderarea
României ¿i Bulgariei. Suntem în continuare în cadrul
primei runde a extinderii, România ¿i Bulgaria au avut nevoie
de mai mult timp decât celelalte state ¿i nu este vorba
aici de capacitå¡i de negociere ci de recunoa¿terea faptului cå
ambele ¡åri atât din punct de vedere politic cât ¿i economic
au fost mai slabe decât celelalte candidate. Nu este responsabilitatea
lor, aceasta ¡ine de trecut. Asta a fost ceea ce am
discutat aståzi. Selec¡ia de picturi din cabinetul meu aratå in
mod clar cå România este o ¡arå europeanå ¿i cå nu este nici
un motiv ca România sa nu fie mândra de acest lucru. Arta
contemporanå a României se ridicå la cele mai înalte standarde
europene.
Dl. Adrian Nåstase: Vreau doar så spun cå am avut ca
de fiecare datå o discu¡ie interesantå ¿i prieteneascå. Pot så
spun cå a¿a cum a demonstrat de fiecare datå, Comisia Europeanå,
este hotårâtå sa men¡inå calendarul stabilit la Bruxelles.
Acum depinde de noi så ne îndeplinim angajamentele
¿i så continuåm reformele.
Dacå nu vom reu¿i va fi din vina noastrå.
Discu¡ia mea de aståzi cu comisarul Verheugen ¿i cu
pre¿edintele Prodi mi-a întårit convingerea cå existå foarte
multå disponibilitate pentru a ne ajuta in depå¿irea obstacolelor
¿i acum depinde de noi så ne facem temele ¿i så finalizåm
capitolele de negocieri pânå la sfâr¿itul anului 2004.
Sunt foarte multe lucruri de fåcut, ¿tim asta. Multe alte
24
lucruri vor mai fi importante pentru noi atât pe parcursul
anului 2005 ¿i 2006 ¿i vom continua. ªtim cå România este
încå în urmå ¿i cå sunt încå multe lucruri de fåcut dar este
important så fim con¿tien¡i cå avem sprijinul prietenilor
no¿tri din Bruxelles. ¿tim cå procesul modernizårii ¡årii
poate fi fåcut într-un mod mai bun cu sprijinul UE ¿i a
Comisiei.
De aceea, nu mai doresc så adaug alte comentarii
deoarece tot ceea ce a fost mai important a fost deja spus de
cåtre comisarul Verheugen. În ce prive¿te expozi¡ia de artå
contemporanå româneasca sunt foarte încântat cå ¿i cultura
noastrå este consideratå acum ca fiind parte a schimbului
cultural, din valorile comune europene ¿i cå arti¿tii români
au contribuit la transmiterea unui mesaj foarte clar ¿i aici, la
Bruxelles, ¿i anume cå apar¡inem acelea¿i comunitå¡i.
Reporter (Mihaela Gherghisan, RFI): Må întreb dacå
România ¿i Bulgaria vor så închidå negocierile în acest
an, ce fel de mecanism ave¡i în vedere pentru continuarea
monitorizårii acestor ¡åri?
Dl. Gunter Verheugen: Acela¿i pe care l-am utilizat ¿i
pentru celelalte 10 ¡åri, exact acela¿i. A fost un mecanism
care ¿i-a dovedit succesul pentru cele 10 ¡åri, avem aceastå
experien¡å, nu avem nici un motiv pentru a-l schimba. Va fi
exact acela¿i.
Reporter (Oana Lungescu, BBC): Domnule comisar,
tuturor ne-au plåcut tablourile dar nu sunte¡i îngrijorat
cå din tabloul politic din România lipsesc ni¿te mini¿tri
cheie, cum ar fi ministrul afacerilor externe ¿i ministrul
de interne care sunt implica¡i în campania electoralå? Nu
va reprezenta acest lucru un pas înapoi pentru pregåtirea
României? De asemenea, am fost uimitå mai devreme
de declara¡ia dumneavoastrå cu privire la faptul
cå data de 2007 pentru aderarea României este calificatå
drept realistå în timp ce înainte spunea¡i cå este un termen
ambi¡ios dar realist. Care este diferen¡a?
Dl. Gunter Verheugen: Este realist. Probabil, eforturile
demonstrate, hotårârea fermå ¿i noul dinamism pentru pregåtire
pe care le-am våzut in tara. Nu vreau så comentez cu
privire la deciziile interne, cum ar fi membri ai guvernului
care candideazå pentru alegerile locale.
Dl. Adrian Nåstase Domnule comisar sunt angajat personal
¿i acest fapt este cel mai important pentru Cabinetul
meu. Conduc Guvernul ¿i sunt sigur cå vom putea lua toate
deciziile ¿i måsurile necesare.
Dl. Gunter Verheugen: Dacå Mircea care este un prieten
de-al meu bun va fi primarul Bucurestiului cred cå premierul
¿tie exact cât de profitabil este acest lucru ¿i va gåsi
un înlocuitor pe måsurå. Aceasta nu este înså problema mea
¿i nu am de ce så fac comentarii pe acest subiect. În¡eleg
motivele politice din spatele acestei decizii dar nu am cali-
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Eveniment
tatea så comentez.
Reporter (Magdalena Anghel, TVR1): A¡i discutat ¿i
despre adop¡iile interna¡ionale?
Dl. Gunter Verheugen: Am abordat ¿i acest subiect
printre altele ¿i am repetat pozi¡ia UE conform cåreia sistemul
adop¡iilor interna¡ionale într-un viitor stat membru trebuie
så fie în concordan¡å cu legisla¡ia interna¡ionalå, cu conven¡iile
interna¡ionale ¿i ca legisla¡ia din România trebuie så
atingå aceste standarde. In al doilea rând, structurile de implementare
trebuie så existe ¿i så fie func¡ionale pentru aplicarea
corespunzåtoare a legii ¿i evitarea abuzurilor din trecut.
Proiectul de lege care se aflå în Parlamentul român este
subiectul unei evaluåri din partea unui grup de exper¡i europeni
de nivel înalt înfiin¡at de curând de Comisie. A¿tept
rezultatele acestei evaluåri care vor fi aduse la cuno¿tin¡a
premierului odatå definitivate.
Reporter (Gunnar Krueger, ZDF/ARTE): De ce sunte¡i
convins cå România trebuie så facå parte din UE, ce
o face din punct de vedere cultural atât de importanta
pentru UE?
Dl. Gunter Verheugen: Din punct de vedere cultural,
România ca ¿i celelalte state candidate sunt state europene cu
bogate ¿i puternice tradi¡ii culturale care sunt in mod clar
europene ¿i fårå contribu¡ia arti¿tilor acestor ¡åri cultura
europeanå nu ar putea fi justificatå. Cultura este cea mai
bunå punte de legåturå pentru a explica cetå¡enilor europeni
motivul pentru care apar¡inem acelea¿i comunitå¡i, bazatå pe
acela¿i sistem de valori. Extinderea UE nu a început pornind
de la culturå, este un lucru important dar motivul principal
pentru care negociem cu Romania este unul strategic.
Dl. Adrian Nåstase: Permite¡i-mi så comentez acest
aspect. Românii se considerå ca apar¡inând din totdeauna familiei
europene. La începutul secolului XX, românii fåceau
parte din avangarda artisticå, må refer la Brancusi, Brauner
dar ¿i la alte nume sonore din dramaturgie ¿i literaturå. Alåturându-ne
familiei europene ¿i Uniunii Europene ne va
ajuta så participåm la actul creator ¿i så facem parte ¿i din
avangarda secolului XXI. Este important pentru noi, pentru
ca ne va oferi posibilitatea så venim cu creativitatea românilor
precum ¿i cu ambi¡ia lor de a îmbogå¡i cultura europeanå.
A¿a cum spunea domnul Comisar este numai o parte
din proces, este un segment important. Aderarea României la
UE a fost sus¡inutå in procent de 80%, aceasta se bazeazå pe
faptul ca romanii au considerat ca dupå cel de-al doilea
råzboi mondial, dupå în¡elegerea de la Ialta au fost înlåtura¡i
din familia europeanå. In prezent, existå o puternicå for¡å
motrice în ¡arå care determinå Guvernul ¿i toate partidele
politice så participe prin intermediul arti¿tilor, studen¡ilor, a
mediului academic la via¡a Europei. De aceea, politica si cultura
se completeaza reciproc în procesul de modernizare a
tarii.
Dl. Gunter Verheugen: Am uitat så spun un singur
lucru. Expozi¡ia de aici este a¿a cum am afirmat mai
devreme – ultima expozi¡ie de acest gen. A fost interesant så
se constate cå vizitatorii au fost întotdeauna con¿tien¡i cå a
fost ceva special ¿i cum linia compozi¡ionalå este întotdeauna
un subiect de discu¡ii, existå întotdeauna o discu¡ie despre
arta contemporanå. Dar nimeni nu i-a întrebat pe vizitatori
dacå î¿i pot imagina cårei ¡åri îi apar¡ine o anumitå sculpturå.
Este o excep¡ie ca vreun vizitator så afirme: “Aceastå sculpturå
este din Slovenia sau Bulgaria sau România”. Acest
lucru demonstreazå cå existå o identitate culturalå în Europa,
nu se poate defini arta româneascå ca pur româneascå sau
cea estonianå ca pur estonianå deoarece existå o artå europeanå.
Dl. Adrian Nastase: Asta înseamnå cå este o artå
româneascå care este ¿i europeanå în acela¿i timp.
Dl. Gunter Verheugen: Da, sigur.
Interven¡ia domnului Adrian Nåstase, primul-ministru al României,
în cadrul conferin¡ei „Harnessing the power of EU enlargement”
(Bruxelles, 13 mai 2004)
Doamnelor ¿i domnilor,
Pregåtisem un discurs spectaculos, cuprinzând o mul¡ime
de informa¡ii interesante despre România, motivul pentru
care meritåm så devenim membri ai Uniunii Europene.
Dar cred cå ar fi mult mai bine dacå a¿ citi câteva din datele
pe care le-am pregåtit pentru aståzi, a¿a încât så vå pute¡i
face o pårere despre ceea ce credem noi cu privire la procesul
privind viitorul Europei. Permite¡i-mi, de asemenea, så
men¡ionez cå noi ne consideråm, în multe privin¡e, un membru
de facto al Uniunii Europene. Comisarul Verheugen a
avut amabilitatea de a men¡iona faptul cå în anul 2007, am
putea deveni membri ai Uniunii Europene; mai sunt multe
lucruri de fåcut pânå atunci, dar cred cå este important cå
avem posibilitatea de a participa la aceastå fantasticå dezbatere
privind viitorul Europei. Din când în când, dupå
numeroase realizåri, este necesar un moment de viziune, de
curaj ¿i, ceea ce m-a ¿ocat în ultimele luni a fost aceastå alåturare
a dezbaterii privind extinderea Uniunii Europene cu
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 25

Eveniment
dezbaterea privind noua identitate a Uniunii Europene.
Procesul extinderii, un proces orizontal, nu poate continua
fårå a lua în considerare aspectul vertical, reforma internå,
cum a fost men¡ionat de cåtre Comisie. Pentru Uniunea
Europeanå este clar cå noua realitatea teritorialå coincide
cu faptul cå trebuie så contractåm o nouå identitate politicå,
atingând, în cele din urmå, un fel de statut global pentru
Uniunea Europeanå, lucru absolut normal o datå ce Uniunea
Europeanå înregistreazå o anumitå putere economicå. Din
punct de vedere economic, 80% din comer¡ul României se
realizeazå cu statele membre ale Uniunii Europene, în interiorul
sistemului, în interiorul pie¡ei europene. Este important
så în¡elegem cum procesul extinderii UE ar putea afecta
coeziunea la nivelul opiniei publice din aceste ¡åri, câte crize
pot fi evitate în mod eficient de conducåtorii acestor ¡åri. Din
nefericire, UE se confruntå în prezent nu numai cu problema
finalizårii Proiectului Constitu¡iei, nu numai cu campania
electoralå pentru un nou Parlament European, nu numai cu
problema Ciprului, nu numai cu problemele privind începerea,
sau nu, a negocierilor cu Turcia, nu numai cu problema
obi¿nuirii cu cele 10 noi state membre, dar ¿i cu presiunea
exercitatå de ¡årile vecine de a deveni membre ale
UE. Ce solu¡ii putem oferi? Cât de repede poate începe un
nou proces de extindere a UE? Comisarul Verheugen ne-a
oferit o serie de råspunsuri.
Cred cå este importantå ¿i modalitatea în care sunt privite
lucrurile din perspectiva ¡årilor est-europene. Pentru România,
dar ¿i pentru români, perioada de dupå cel de-al doilea
råzboi mondial a fost o perioadå plinå de frustråri, deoarece
divizarea Europei ne-a separat de valorile pe care întotdeauna
le-am considerat ca fiind ale noastre. Acordul de la Yalta
ne-a împins departe, cåtre est, ¿i în termeni ideologici, ¿i,
timp de o jumåtate de secol, genera¡ii întregi de români au
suferit din cauza acestei rupturi. Existå o presiune psihologicå
foarte clarå la nivelul ¡årii noastre, ¿i am convingerea cå
acest lucru este valabil ¿i în cazul celorlalte ¡åri, de exemplu
Bulgaria sau ¡åri din zona Balcanilor.
Oamenii au acela¿i fel de a gândi. Cum putem oferi solu¡ia
potrivitå? Cum va afecta perspectiva extinderii UE natura
rela¡iilor din zonå ¿i a rela¡iilor cu vecinii no¿tri? A¿ dori
så vå dau un exemplu despre cum ne-am schimbat în totalitate
natura rela¡iilor cu Ungaria, datoritå perspectivei României
¿i Ungariei de a deveni membri ai acelora¿i organiza¡ii,
NATO ¿i UE. Consider cå aceastå schimbare totalå este un
exemplu foarte bun al perspectivei oferite de UE sau de
NATO, din punctul de vedere al securitå¡ii.
Acest lucru a contribuit la schimbarea naturii rela¡iilor
din zonå, care, uneori, au fost destul de tensionate, datoritå
unor dispute care au devenit subiect de discu¡ie pentru politicieni
¿i pentru opinia publicå. Nu voi intra în detalii, dar permite¡i-mi
så men¡ionez cå acest lucru se datoreazå în¡elepciunii
liderilor de la Bruxelles ¿i din celelalte capitale ale
Uniunii Europene, care au în¡eles cå cea mai bunå modalitate
de rezolvare a problemelor trecutului este de a oferi o nouå
perspectivå asupra viitorului pentru cei care locuiesc într-o
zonå unde existå sau au existat diverse conflicte.
26
De aceea, acordåm o aten¡ie deosebitå rela¡iilor cu ¡åri
din fosta Iugoslavie, care nu au inten¡ii clare în rela¡ia cu UE.
Întotdeauna oferim exemplul UE, care a men¡inut legåtura ¿i
a încurajat unele dintre ¡årile fostei Iugoslavii, Slovenia,
Croa¡ia, ¿i acest lucru a fost posibil prin oferirea unei perspective
favorabile, pozitive. Din acest punct de vedere, consider
cå Uniunea Europeanå ¿i sistemul din Bruxelles func-
¡ioneazå asemenea unui aspirator, care încearcå så elimine
aspectele negative ale sistemului, oferind perspective bune.
Acest tip de aspirator trebuie så func¡ioneze în continuare,
existå ¿i alte state din fosta Iugoslavie, deoarece, oferind
aceastå perspectivå, UE gråbe¿te procesul de modernizare în
acele state, ¿i acest lucru este valabil ¿i pentru Turcia. Consider,
în primul rând, cå Europa nu poate avea un caracter
global fårå a fi reunitå ¿i, în al doilea rând, fårå a folosi toatå
puterea economicå, toate capacitå¡ile acestor ¡åri europene.
De aceea, am convingerea cå acest an va fi un an important
în a gåsi råspunsuri la unele dintre aspectele pe care le-am
ridicat la începutul interven¡iei mele, ¿i care sunt cunoscute
aici, la Bruxelles. Am convingerea cå, începând cu anul
viitor, un nou proces de gândire va fi esen¡ial pentru viitor.
Multe lucruri sunt în schimbare în jurul nostru. Una din
problemele care råmâne deschiså este rela¡ia dintre Europa ¿i
Statele Unite. Existå o oarecare tensiune datoritå modului de
abordare a situa¡iei din Irak. Acest lucru se mai datoreazå
faptului cå Europa, timp de decenii, s-a concentrat asupra
economiei, acceptând, în acela¿i timp, cå problemele de
securitate vor fi rezolvate financiar ¿i decizional de SUA.
Dispunând de o nouå putere economicå ¿i în cåutarea unei
noi identitå¡i politice, este clar cå Europa trebuie så decidå
asupra propriei politici externe comune ¿i a politicii externe
de apårare comune. Acest lucru implicå mai multe cheltuieli,
dar, în acela¿i timp, ¿i noi orizonturi pentru Europa privind
securitatea globalå. ªi acest lucru trebuie discutat. Dar, sunt
de acord cu dl. comisar Verheugen: un parteneriat puternic
cu Statele Unite este esen¡ial, nu numai pentru Europa ¿i
Statele Unite, dar ¿i pentru noul echilibru în lume, luând în
considerare noile pericole care, în mod evident, ne amenin¡å
din partea unor actori ne-statali.
Existå ¿i alte teme pe care a¿ fi tentat så le abordez. Sunt
tentat så vå men¡ionez faptul cå România poate aduce întradevår
o valoare adåugatå Europei. Existå multe aspecte în
discursul meu scris, pe care sper cå ve¡i avea câteva minute
så îl parcurge¡i, deoarece nu doresc så insist asupra lor. În
opinia mea, rela¡ia dintre România ¿i Uniunea Europeanå
cunoa¿te o lungå tradi¡ie, rådåcini adânci, dar ¿i un proces
îndelungat înaintea noastrå. Ne vom ajuta reciproc, de¿i
Uniunea Europeanå va ajuta România într-o mai mare
måsurå, deoarece, în aceste momente, avem nevoie de sprijinul
ei. Dar, sunt convins cå, pe parcurs, ¿i România va
aduce UE o contribu¡ie importantå în multe feluri. De aceea,
dragi prieteni, må aflu aici, deoarece dorim så continuåm
negocierile cu Comisia, iar ieri, Comisarul s-a întâlnit cu
mine ¿i am convingerea cå acest tip de discu¡ii vor fi foarte
importante pentru dezvoltarea României, pentru standardizarea
regiunii care întotdeauna a creat probleme. Sunt sigur
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Eveniment
cå aceastå rela¡ie amicalå, care a fost consolidatå pe parcursul
ultimilor ani, va avea rezultate pozitive. De aceea, doresc
så vå mul¡umesc pentru invita¡ia de a participa la aceastå
dezbatere ¿i sunt pregåtit så råspund la întrebåri. Organizarea
acestui tip de dezbatere a fost o idee excelentå.
Giles Merritt
(Secretar General al Organiza¡iei
„Friends of Europe”)
Vå mul¡umesc foarte mult, domnule prim-ministru
Adrian Nåstase, pentru cuvintele dumneavoastrå amabile,
cât ¿i pentru comentariile dumneavoastrå. Cine
dore¿te så îi adreseze o întrebare domnului Nåstase?
Întrebare: - Ne pute¡i spune câteva cuvinte despre
vecinii dumneavoastrå din partea de est a ¡årii, Republica
Moldova? Ce ar trebui så facå Uniunea Europeanå
pentru a accelera aderarea lor în urmåtorii 10 – 15
ani?
Dl. Adrian Nåstase: Nu doresc så comentez foarte mult
asupra acestui aspect, este o întrebare foarte bunå, desigur,
mai ales pentru faptul cå dl. comisar a indicat faptul cå, pentru
moment, procesul extinderii - nu voi spune cå va fi stopat
- necesitå ceva timp pentru a fi relansat. Comisarul
Verheugen a men¡ionat ¿i Republica Moldova care va continua
cu transformårile interne ¿i cu pregåtirea unui anumit
tip de viitor. Foarte multe depinde de ei.
Dupå cum ¿ti¡i, au loc numeroase transformåri în
Republica Moldova, care a considerat întotdeauna cå ar trebui
så fie cât mai aproape de Uniunea Europeanå ¿i, în opinia
mea, este în interesul Republicii Moldova, dar ¿i al Uniunii
Europene, så încurajåm aceastå tendin¡å. Sunt convins cå
acest lucru este în favoarea celor din Republica Moldova ¿i
i-ar ajuta så nu mai depindå atât de mult de resursele economice,
de resursele energetice din Est, dar cei de acolo trebuie,
ei în¿i¿i, så decidå asupra acestui aspect. În acela¿i
timp, cetå¡enii Republicii Moldova trebuie så ¿tie cå existå o
¿anså ca ¡ara lor så adere la Uniunea Europeanå, la un
moment dat, într-un fel sau altul. Aceasta este pårerea mea,
dar ¿i speran¡a mea.
Giles Merritt: Vå rog så vå prezenta¡i pentru ca
domnul prim-ministru så ¿tie cine a pus întrebarea.
Întrebare (Victor Tucå, Dilema Veche) - Am o singurå
întrebare pentru domnul prim-ministru. Vå rog så ne
spune¡i în câteva cuvinte care sunt cele mai importante
valori care recomandå România ca viitor membru al
Uniunii Europene.
Dl. Adrian Nåstase: - Este dificil de råspuns în câteva
cuvinte deoarece, mai întâi, trebuie datå defini¡ia valorilor în
termenii aderårii la o organiza¡ie. Mai întâi, cred cå ar trebui
så facem referire la tradi¡ii, la valorile pe care România a
consolidat societatea modernå, încå din secolul 19. ªti¡i ¿i
dumneavoastrå, ca ¿i mine, de astfel, cå statul modern român
a fost construit pe baza unor valori europene, vest-europene,
care au fost aduse în România de politicieni extraordinari ai
secolului 19, din Fran¡a, din Germania. Primul råzboi mondial
a creat condi¡iile pentru crearea unui stat bazat pe valorile
occidentale. De aceea, cea mai bunå dovadå a faptului cå
România a fost creatå ca stat modern în prima jumåtate a
secolului 20 poate fi gåsitå în modul în care societatea
românå a fost creatå dupå primul råzboi mondial ¿i înainte de
cel de-al doilea råzboi mondial. De ceea am men¡ionat frustrarea
genera¡iilor de dupå cel de-al doilea Råzboi mondial ¿i
de aceea bazele au fost puse de deschizåtorii de drum, de
aceia care au consolidat statul modern în România. Este
vorba de aspecte privind etnicitatea, limba ¿i stabilitatea,
România fiind o ¡arå latinå, în timp ce toate celelalte ¡åri din
jur sunt fie slavone, sau au alte limbi. România, prin limba ¿i
cultura foarte veche, este parte a Europei de Vest, ¿i acest
lucru este, de asemenea, foarte important. Stråinii care vin în
Bucure¿ti, ajung så în¡eleagå foarte repede titlurile ziarelor,
de exemplu, ¿i chiar så citeascå reviste foarte interesante. ªi
acest aspect este important.
Este important ¿i faptul cå acum, dupå 14 ani în care noua
genera¡ie s-a format prin intermediul cålåtoriilor, al burselor
de studiu, existå, la nivelul genera¡iei tinere, o con¿tiin¡å
europeanå foarte puternicå, bazatå pe valori europene. Nu
doresc så comentez asupra unor valori care reprezintå baza
statului modern din punctul de vedere al democra¡iei, al
domniei legii, al solidaritå¡ii etc., ¿i care, într-un fel sau altul,
nu sunt negociabile, la aderarea la UE. Am încercat så fac
referire la ceea ce eu consider cå sunt aspectele de bazå ale
viitoarei noastre identitå¡i europene.
Interven¡ia domnului Gunter Verheugen, Comisar European pentru
Extindere în cadrul Conferin¡ei “Harnessing the power of EU enlargement”
Domnule prim ministru,
Domnilor mini¿tri,
Excelen¡e,
Este o plåcere pentru mine så fiu prezent aici la aceastå
(Bruxelles, 13 mai 2004)
conferin¡å comunå organizatå de douå funda¡ii germane .
Poate cå sunt singurul din aceastå salå care l-a cunoscut personal
pe Konrad Adenauer deoarece a locuit în acea parte a
Germaniei unde m-am nåscut ¿i locuiesc în prezent. Am avut
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 27

Eveniment
28
ocazia de a-l întâlni când era foarte în vârstå. Konrad Adenauer
este un exemplu strålucit deoarece a devenit cancelar
al Germaniei când avea 73 ¿i s-a men¡inut la putere14 ani,
deci este o speran¡å cå voi avea realizåri în anii urmåtori. Voi
sublinia numai anumite aspecte deoarece doresc så fiu succint
în diminea¡a asta.
Prima parte a misiunii a fost îndeplinitå, am organizat
aderarea celor zece ¡åri ¿i fårå complica¡ii dupå cum pute¡i
observa. Toate acele viziuni dramatice, cå dupå aderare ne
vom confrunta cu o crizå a institu¡iilor Uniunii Europene,
politicile ar putea deveni confuze ¿i nimic nu va mai func-
¡iona, s-au dovedit a fi eronate. Nu sunt nici un fel de probleme.
Un singur lucru a¿ dori så men¡ionez în acest moment:
sub presiunea statelor membre am introdus un sistem
de monitorizare ¿i de securitate foarte dur pentru noile state
membre. Nu era necesarå introducerea nici unui sistem de
securitate înainte de aderare, acest fapt demonstreazå cå
noile state membre sunt suficient de pregåtite, a¿ putea spune
chiar mai bine pregåtite decât statele membre din valurile
anterioare de extindere. Dar aceasta face parte dintr-o dezbatere
politicå ¿i sigur nu doresc så discut anumite chestiuni
care sunt atât de importante în ¡åri precum Germania,
Austria, anume: locurile de muncå, imigra¡ia, competi¡ia.
Dar întrebarea politicå este urmåtoarea: ce înseamnå pentru
Uniunea Europeanå aceastå extindere, acest proces va
slåbi sau va întåri Uniunea? Am exagerat sau am råspuns
unei provocåri istorice? Cunosc opinia vechii genera¡ii de
politicieni europeni, precum Giscard D’ Estaing, Helmuth
Schmidt, Jacques Delors în anumite privin¡e, sunt sceptici.
Ei afirmå cå nu au mai fåcut acest lucru, nu ar trebui så
acceptåm zece ¡åri în acela¿i timp.
Dar trebuie så spun cå a fost o situa¡ie absolut unicå care
nu va mai apårea vreodatå. În Europa a avut loc o revolu¡ie,
a fost necesarå stabilizarea întregii regiuni între Marea Balticå
¿i Marea Neagrå, pentru a oferi noilor democra¡ii care au
cunoscut regimuri comuniste vreme de decenii, speran¡å ¿i
orientare. Era u¿or de afirmat: “A¡i gre¿it, aderarea a zece
¡åri înseamnå prea mult ¿i Uniunea nu se va descurca”. Dar
care era alternativa? Întrebarea care se pune este “Cum ar fi
aråtat situa¡ia din punct de vedere economic, financiar, politic
în Europa dacå nu ar fi putut proiecta acela¿i nivel de
stabilitate economicå ¿i politicå în acea zonå între Marea
Balticå ¿i Marea Neagrå?” Ce dificilå situa¡ie ar fi fost
atunci. Dar cred cå råspunsul este foarte clar: într-o situa¡ie
istoricå unicå, trebuie så råspunzi printr-o nouå politicå ¿i o
nouå strategie, trebuie så ai curaj, o voin¡å politicå puternicå,
o reac¡ie foarte preciså. Sus¡in cu tårie ceea ce am realizat.
Acum se pune problema urmåtorilor pa¿i.
Cred cå este clar cå actuala rundå de extindere nu s-a
încheiat, Bulgaria ¿i România au promisiuni clare, ne-am
angajat så organizåm aderarea ambelor state în anul 2007.
Opinia mea este cå obiectivul este ambi¡ios dar realist.
Sunt necesare eforturi puternice în ambele ¡åri, domnul prim
ministru Nåstase cunoa¿te acest lucru foarte bine, trebuie
så-l laud pentru voin¡a politicå puternicå pe care a demonstrat-o
în ¡ara sa, pentru hotårârea de a realiza reforme economice
¿i politice profunde. Dificultatea în ambele ¡åri nu
constå atât în încheierea de capitole, sau în adoptarea
Acquis-ului comunitar, ci în principiu în sistemul guvernårii
economice ¿i politice care în ambele ¡åri este mai slab decât
în altele din motive care nu ¡in de responsabilitatea prezentelor
guverne ci de mo¿tenirea trecutului. Dupå pårerea mea,
situa¡ia este clarå, ambele ¡åri vor reu¿i, vor adera, nu trebuie
så le separåm, cu siguran¡å nu trebuie så le spunem: “Acum
trebuie så a¿tepta¡i pu¡in, trebuie så reflectåm la consecin¡ele
aderårii celor zece ¿i pute¡i a¿tepta pânå vom avea un alt
val”. Nu va fi un alt “Big Bang”, Bulgaria ¿i România sunt
împreunå dar nu formeazå un nou grup, ele apar¡in primei
runde de extindere. Croa¡ia, dupå pårerea mea este ultimul
venit, evaluarea ei este pozitivå, ¡ara este bine pregåtitå din
punct de vedere economic ¿i politic, opinia mea este cå
negocierile de aderare cu Croa¡ia vor începe foarte curând.
Acest lucru are o semnifica¡ie profundå nu numai pentru
Croa¡ia, ci pentru întreaga regiune ¿i constituie un exemplu
bun, un semnal pozitiv pentru ¡årile Balcanilor de vest.
Croa¡ia nu este o ¡arå balcanicå, este o ¡arå în vest balcanicå
în sensul în care Germania sau Fran¡a sunt ¡åri vest balcanice,
în vestul Balcanilor. Dar totu¿i Croa¡ia a fost parte a
fostei Iugoslavii, a avut legåturi apropiate cu Bosnia; ¿i ar fi
foarte important så se în¡eleagå cå reformele hotårâte sunt
necesare cu atât de mult cu cât situa¡ia din aceste ¡åri este cel
pu¡in ambivalentå. Nu suntem pe deplin mul¡umi¡i de progresele
înregistrate în aceste ¡åri, dar poate ar trebui så ne
întrebåm dacå aceste ¡åri nu au nevoie de un stimulent puternic.
Pårerea mea personalå este cå trebuie så dezvoltåm
politici de stabilizare ¿i asociere care så ducå la o strategie de
preaderare serioaså ¿i adecvatå, folosindu-se de bunul exemplu
furnizat de Turcia unde strategia de preaderare ¿i parteneriatele
de aderare au fost pline de succes.
Poate va fi de ajutor acest exemplu la convingerea opiniei
publice ¿i a factorilor de decizie cå fårå dezvoltare economicå
¿i politicå, stabilitate regionalå ¿i reconciliere nu va fi
posibil pentru aceste state så devinå membre ale familiei
na¡iunilor democratice europene în viitor. U¿a este deschiså
¿i depinde de ele, de viteza cu care vor implementa politici
adecvate.
Turcia va constitui cea mai mare problemå pentru Uniunea
Europeanå la sfâr¿itul anului ¿i pot så transmit un avertisment
legat de posibilitatea de a amâna decizia de a începe
sau nu negocierile cu Turcia. Este impresionant dinamismul
politicilor Turciei de modernizare, democratizare ¿i liberalizare.
El izvorå¿te din faptul cå în 2002 la Copenhaga s-a
decis ca, dupå evaluårile finale de la sfâr¿itul anului 2004, så
stabilim când ¿i dacå începem negocierile; iar dacå evaluårile
vor fi pozitive, negocierile vor începe fårå amânare. Ce
înseamnå acest lucru? Înseamnå cå aceastå chestiune este
hotårâtå iar în chestiunile de principiu, Turcia întrune¿te
condi¡iile pentru a deveni membrå a Uniunii Europene.
Dar acestea sunt politicile Uniunii Europene de 40 de ani.
Este de în¡eles cå pe måsurå ce se apropie momentul începe
o dezbatere publicå amplå ¿i nu am nimic împotriva dezbaterilor
controversate, a politicienilor ¿i partidelor care se
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Eveniment
opun aderårii Turciei, dar trebuie så vå aminti¡i un lucru
extrem de important, nu pute¡i separa procesul de modernizare
de cel de integrare europeanå a Turciei. Dacå Turciei
îi iei perspectiva europeanå, îi opre¿ti efectiv procesul de
modernizare ¿i pe termen lung e¿ti responsabil de pierderea
stabilitå¡ii ¿i predictibilitå¡ii unei ¡åri atât de importante.
Nimeni nu trebuie så uite acest lucru. Cele douå aspecte nu
pot fi separate. Turcii sunt un popor foarte mândru, nu doresc
så fie în¿ela¡i. Nu le po¡i spune turcilor vreme de patruzeci
de ani, “ave¡i voca¡ie europeanå - så folosesc un termen
recent, “dar din påcate nu sunte¡i o democra¡ie, nu
existå o domnie a legii în Turcia, nu respecta¡i drepturile
omului ¿i nu proteja¡i minoritå¡ile na¡ionale”. Acum chiar au
realizat aceste lucruri. Iar noi le spunem “ Ne pare foarte råu,
nu am crezut cå ve¡i realiza aceste lucruri ¿i în consecin¡å trebuie
så ne schimbåm politica”. Este un nonsens. Sunt douå
motive care ne împiedicå så ac¡ionåm astfel.
Primul este importan¡a strategicå a Turciei în domeniul
securitå¡ii. Privi¡i harta. Întrebarea veche este: Unde situåm
Turcia? Pozi¡ia ¡årii este cel mai important factor pentru stabilitatea
întregii regiuni, dar este ¿i alt aspect care devine din
ce în ce mai important, care ne revine în minte din ce în ce
mai mult dupå evenimentele de la 11 septembrie de la New
York.
Ce rol va putea juca Turcia când va trebui så discutåm ¿i
mai mult så hotårâm problema organizårii rela¡iei între democra¡iile
vestice ¿i lumea islamicå? Cred cå toatå lumea
este de acord cå aceasta poate fi cel mai important subiect al
secolului 21” Rela¡ia între democra¡iile vestice ¿i lumea islamicå”.
Turcia poate fi un exemplu, o ¡arå cu o popula¡ie islamicå
numeroaså demonstreazå cå poate fi o democra¡ie
adevåratå, poate instaura domnia legii, poate respecta drepturile
omului ¿i poate så î¿i protejeze minoritå¡ile. Ea poate
fi un exemplu foarte important pentru întreaga lume islamicå
¿i dacå acceptåm aceastå ¡arå ca stat membru, ea va demonstra
lumii islamice cå noi lumea cre¿tinå nu o tratåm de pe o
pozi¡ie superioarå, dar ca parteneri egali.
Aceasta decizie are o semnifica¡ie strategicå profundå.
Nu cred cå putem începe negocierile cu Turcia fårå un studiu
adecvat al impactului acestei decizii, chiar ¿i fårå mandat din
partea Consiliului, Comisia a început så pregåteascå un
asemenea studiu asupra impactului acestei aderåri. Trebuie
så con¿tientizåm ceea ce ar înseamnå aderarea Turciei pentru
economia, politicile, bugetul Uniunii Europene.etc.
În ceea ce prive¿te chestiunile legate de pozi¡ia
geograficå nu sunt perspective de aderare pentru celålalte
¡åri. Sigur nu voi men¡iona din diverse motive ¡åri precum
Elve¡ia, Islanda. Dar în ceea ce prive¿te celålalte ¡åri, mai
ales Rusia, Ucraina, Moldova, Belarus ¿i ¡årile din Caucaz,
am dezvoltat o politicå în acest sens. Ieri Comisia a adoptat
o strategie de abordare a problemelor acestor ¡åri ¿i a men-
¡ionat foarte clar cå aceastå politicå de vecinåtate europeanå
este distinctå de politica de extindere. Aderarea acestor ¡åri
nu este pe agenda noastrå, dar sigur nu trebuie så spunem
direct acest lucru, va fi un lucru gre¿it. Aceste ¡åri sunt ¡åri
europene ¿i sunt îndreptå¡ite så î¿i depunå candidatura pentru
aderare dacå doresc acest lucru, dar dupå pårerea mea trebuie
så le spunem cå pentru moment aderarea lor nu este pe
agenda noastrå, nu putem aborda acest aspect, deoarece
acum trebuie sa avem o altå prioritate, una diferitå : trebuie
så ne concentråm în anii urmåtori pe politicile esen¡iale, nu
pe extindere. Aceste politici sunt în numår de patru. Prima
este reforma internå a Uniunii Europene, implicând nu
numai Constitu¡ia, cred cå avem nevoie de ceva mai mult
decât o Constitu¡ie.
Trebuie så eficientizåm procedurile, mecanismele, institu¡iile,
trebuie så facem sistemul mai transparent ¿i mai democratic.
Este extrem de important så eliminåm discrepan-
¡ele din rela¡ia dintre institu¡iile europene ¿i cetå¡enii
europeni. Situa¡ia va fi într-adevår dezastruoaså dacå vom
permite acestor discrepan¡e så se aprofundeze. Aceasta este
exact ceea ce se întâmplå aståzi. Al doilea aspect este legat
de economie, nu am înregistrat succese extraordinare în ceea
ce prive¿te agenda de la Lisabona. În anii urmåtori avem
nevoie de o politicå de concentrare a tuturor eforturilor ¿i
mijloacelor noastre în vederea unei mai mari creativitå¡i,
competitivitå¡i, avem nevoie for¡å intuitivå pentru a impulsiona
cre¿terea economicå ¿i pentru a crea mai multe locuri
de muncå altfel nu vom putea proteja vestitul model social
european. Economia este o prioritate pentru urmåtorii cinci,
¿ase ani, ¿apte ani. În al treilea rând este prioritarå lupta
împotriva infrac¡ionalitå¡ii interna¡ionale ¿i a terorismului.
Cred cå cetå¡enii europeni au dreptul la cea mai sigurå protec¡ie,
statele chiar ¿i cele mari nu pot realiza acest lucru singure.
Avem nevoie de politici europene, trebuie så dezvoltåm
capitolul justi¡ie ¿i afaceri interne în cadrul comunitå¡ii
europene. Suntem deja o putere continentalå, nu suntem cu
to¡ii con¿tien¡i de acest aspect. Trebuie så ne comportåm ca
o putere continentalå, trebuie så acceptåm responsabilitatea
globalå. Europa trebuie så joace un rol global în cadrul
parteneriatelor strategice cu Statele Unite. Nu acuz Statele
Unite pentru unilateralismul lor de vreme ce europenii nu
reu¿esc så foloseascå o singurå voce ¿i så aparå ei în¿i¿i ca
parteneri puternici ¿i de încredere.
Trebuie ca schimbarea så înceapå în interiorul sistemului
nostru ¿i trebuie så oferim mai mult, så fim cel mai mare
partener comercial din lume, cel mai mare donator în cadrul
programelor de acordare a ajutorului interna¡ional pentru
dezvoltare, o pia¡å deschiså pentru produsele na¡iunilor mai
pu¡in dezvoltate, cea mai dezvoltatå regiune în ceea ce
prive¿te politicile de mediu ¿i cred cå experien¡a noastrå în
transformarea societå¡ilor ¿i a ¡årilor este importantå în
aceastå privin¡å. Pe scurt, trebuie så ne concentråm pe politici,
pe aprofundarea extinderii Uniunii Europene, pe finalizarea
în anii urmåtori a ceea ce am început, dar fårå a lua în
considerare un nou “Big Bang”, o nouå rundå de extinderi în
viitor.
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 29

Eveniment
Conferin¡å de preså sus¡inutå de domnii Adrian Nåstase,
primul ministru al României, Mihai Tånåsescu, ministrul finan¡elor publice
¿i Alexandru Fårca¿, ministrul integrårii europene
(Bruxelles, 13 mai 2004)
30
Dl. Adrian Nåstase:
Doamnelor ¿i domnilor,
Vroiam så vå reamintesc faptul cå, în urma alegerilor ce
au avut loc în Spania, dl. Sarboz a fost invitat så facå parte
din noul cabinet Spaniol, condi¡ii în care dl. Almunia, cu o
veche experien¡å interna¡ionalå ¿i fost lider al Partidului
Socialist Spaniol o lungå perioadå de timp, a fost desemnat
så fie comisarul spaniol pentru probleme economice ¿i bugetare.
Asearå am avut o micå discu¡ie cu dânsul pe teme care
¡in de agenda generalå a problemelor pe care le subsumåm
statutului de economie de pia¡å func¡ionalå. În acest context,
am hotårât împreunå cu colegii mei så-i prezentåm ultimele
date în legåturå cu ultimele eforturi pe care le-am fåcut, precum
¿i ¿i ce avem de gând så facem în perioada urmåtoare.
În ceea ce prive¿te arieratele, am prezentat ideile de bazå
a unei noi ordonan¡e de urgen¡å ce va fi aprobatå mâine în
Guvern pe aceastå temå, de asemenea, am discutat despre
evolu¡ia unora despre privatizåri, despre sectorul de energie
¿i despre toate aceste probleme pe care le cunoa¿te¡i, legate
într-un fel sau altul de discu¡iile privind statutul economiei
de pia¡å func¡ionalå. Discu¡ia mie mi s-a pårut foarte bunå.
Dl. Almunia a vrut så afle de la noi, în profunzime, ce anume
se întâmplå în momentul de fa¡å, a vrut så ¿tie care este stadiul
discu¡iilor cu Fondul Monetar, dar, bineîn¡eles cå el era
informat despre unele aceste aspecte, pentru cå discutase cu
mai mu¡i colegii de-ai såi. În opinia mea, a fost o discu¡ie
extrem de utilå, iar aståzi dl. Mihai Tånåsescu urmeazå så
mai aibå discu¡ii în zona aceasta economicå a Comisiei cu
speciali¿ti pe probleme economice. În orice caz, dorim så
clarificåm toate punctele care au fost cumva men¡ionate
de-a lungul timpului, pentru cå ¿i la Bucure¿ti am avut în
ultima vreme discu¡ii intensive pe aceastå problemå. Cea
mai bunå solu¡ie ar fi ca dl. Mihai Tånåsescu så vå prezinte
unele dintre aceste aspecte într-un mod mai concret decât am
putut eu.
Dl. Mihai Tånåsescu: O parte din problemele pe care
le-am discutat au fost, în principal, cele care, de fapt, reprezintå
elementele de bazå pentru ob¡inerea statutului de economie
func¡ionalå de pia¡å. O primå parte au fost cele legate
de activitatea macroeconomicå ¿i, sigur, în acest context,
ultimele evolu¡ii ale primului trimestru, pe care le-am dat
publicitå¡ii, legate de macroeconomie, de politicile fiscale,
de politicile de cre¿tere economicå, în strânså legåturå cu
Acordul cu Fondul Monetar Interna¡ional.
Faptul cå negocierile cu aceastå institu¡ie au fost finalizate,
urmând ca, în cursul lunii iunie, acest nou agrement de
24 de luni så fie discutat ¿i, sper, aprobat de cåtre Bordul
Fondului, constituie un pilon foarte important în contextul
acestui element, cred eu esen¡ial, în ceea ce prive¿te stabilitatea
macroeconomicå ¿i continuitatea politicilor de macrostabilizare.
A doilea element de discu¡ie a fost legat de reformele
structurale, iar aici putem så împår¡im aceastå idee a
reformelor structurale în douå elemente, unul legat de procesul
de privatizare, unde au fost prezentate anumite detalii ¿i
elemente noi legate de privatizarea societå¡ii Petrom, a distribu¡iilor
de energie electricå ¿i energie de gaze precum ¿i
perspectivele pe care le avem de continuare a acestui proces
de privatizare în anii care urmeazå, fiindcå, repet, este doar
un început al acestui proces de modernizare ¿i înnoire a acestor
importante sectoare ale economiei na¡ionale.
Am discutat, în al treilea rând, probleme legate de arierate
¿i modul în care am aprobat împreunå cu cei de la
Bruxellles planurile de restructurare a companiilor care au
înregistrat arierate pânå în prezent. Urmare acestor programe
de restructurare, cum v-am spus ¿i ieri în avion, am elaborat
un proiect de act normativ care vine în întâmpinarea acestei
måsuri, ¿i anume, conferirea disciplinei financiare cu o posibilitate
de înghe¡are, ¿tergere a datoriilor pentru companiile
care sunt monitorizate ¿i, nu în ultimul rând, acordarea unei,
så nu o luåm subven¡ie, unui impuls unei cantitå¡i de bani
pentru a putea ca anumite companii care urmeazå a fi privatizate
din domeniul distribu¡iei de electricitate ¿i distribu¡iei
de gaze så poatå så-¿i plåteascå la rândul lor furnizorii ¿i
toate datoriile pe care le au, în a¿a fel încât banii så se reîntoarcå
la buget. Toate acestea sunt un mecanism mai complex,
o så-l elaborez în zilele urmåtoare când, sper, Guvernul
va aproba acest proiect de ordonan¡å.
Important este cå planul de måsuri, ¿i repet, planul de
måsuri ¿i restructurare pe fiecare companie în parte, coroborat
cu acest gen de politici pe care le avem în vedere prin
aceastå ordonan¡å, vor conduce pânå la sfâr¿itul lui iunie ca
nivelul arieratelor, într-adevår, så scadå a¿a cum ne-am
angajat, cu cel pu¡in 0,5% din Produsul Intern Brut, calculele
pe care le avem fåcute la aceastå orå aratå un poten¡ial de
descre¿tere cu aproximativ 13 mii de miliarde, deci ceva mai
mult de 0,5% din Produsul Intern. O altå categorie de probleme
pe care am discutat-o asearå a fost legatå de mediul de
afaceri.
Mediul de afaceri, o componentå destul de importantå, ¿i
îmi pare råu cå nu este ¿i colegul Cristi aici, pentru cå este
vorba de modul în care aprobarea legilor, care sunt deja în
Parlament pe problemele de îmbunåtå¡ire a justi¡iei, så poatå
conduce la un mediu de afaceri mai prietenos. Sigur cå au
fost foarte multe întrebåri din partea comisarului Almunia
toate specializate în domeniul comercial ¿i a¿a mai departe.
El este de 2 såptåmâni la Bruxelles, se familiarizeazå cu
toate elementele acestea; au fost prezen¡i asearå ¿i echipa
tehnicå cu care noi lucråm de foarte multå vreme, ¿i pot så
spun, foarte bine. Am convenit ca în luna iunie så må reîn-
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Eveniment
torc pentru a-i face o prezentare asupra tuturor acestor probleme
pe care le-am discutat. Såptåmânal vor fi informåri
privind punctele pe care vi le-am spus, în a¿a fel încât finalul
de iunie så conducå, într-adevår, la o concluzie pozitivå în
ceea ce prive¿te ob¡inerea în raportul din toamnå a acestui
statut de economie func¡ionalå de pia¡å. Må opresc aici, dacå
ave¡i întrebåri punctuale cu multå plåcere.
Reporter (Antena 1, Maria Coman): În legåturå cu
acest proiect cu arieratele, ce prevede el în esen¡å?
Dl. Mihai Tånåsescu: - Este o înghe¡are a principalului,
¿tergerea a dobânzilor ¿i a penalizårii.
Reporter (Antena 1): - Dar impulsul pe care îl vor
primi întreprinderile, în ce va consta?
Dl. Mihai Tånåsescu: - Va însemna o sumå de bani care
vine de la bugetul de stat cåtre companiile care urmeazå så
fie privatizate ¿i aceastå de sumå de bani, dupå ce trece pentru
a ¿terge aceste datorii cåtre alte companii se vor întoarce
la bugetul de stat.
Reporter (Antena 1, Maria Coman): - Vor înapoia
aceste fonduri?
Dl. Mihai Tånåsescu: - Dupå ce î¿i ¿terg datoriile, ace¿ti
bani se vor întoarce la buget.
Reporter (Mediafax, Thomas Dincå): Ce se va întâmpla
dacå, în aceastå perioadå, pânå în 2006, nu se vor
achita aceste datorii, vor exista sanc¡iuni pentru manageri?
Dl. Mihai Tånåsescu: - V-am spus cå principala componentå
a acestei Ordonan¡e este de întårirea disciplinei
financiare. Odatå elaboratå aceastå Ordonan¡å, managementul
fiecårei companii va fi sub o presiune foarte mare în ceea
ce prive¿te respectarea acestor ¿tate de platå a datoriilor
curente. Existå, a¿a cum v-am spus ieri, douå posibilitå¡i în
cazul în care aceste companii nu-¿i plåtesc curentul sau toate
aceste facilitå¡i de care au beneficiat, respectiv înghe¡are ¿i
¿tergere, care vor fi repuse în bilan¡ul companiei ¿i, sigur,
vor urma procedurile pe care le ¿ti¡i. Mai mult, în cazul în
care aceste lucruri sunt în regulå odatå cu privatizarea sau
pânå la sfâr¿itul lui 2006, ele vor fi anulate complet din
bilan¡urile societå¡ilor respective. Deci se acordå aceastå
¿anså tuturor companiilor care au înregistrat, pânå la aceastå
datå, aceste arierate, pentru ca ele så poatå func¡iona, repet,
pe baza programelor de restructurare care sunt discutate ¿i
aprobate ¿i de cåtre Consiliul concuren¡ei, pentru cå multe
dintre ele probabil primind ajutorul de la stat, repet acceptate
de cåtre Bruxelles dar cu condi¡ia ca ele så fie respectate pe
perioada celor 24 de luni ce urmeazå de acum încolo.
Reporter (Mediafax, Thomas Dincå): Sunt prevåzute
sanc¡iuni ¿i cu închisoarea?
Dl. Mihai Tånåsescu: - Sunt prevåzute ¿i sanc¡iuni la
nivelul managementului respectiv, în cazul în care ele nu î¿i
respectå aceste obliga¡ii.
Reporter: A fost acceptatå aceastå idee a unui ajutor
de stat?
Dl. Mihai Tånåsescu: Da, deci, aceastå Ordonan¡å a fost
elaboratå în cooperare cu Bruxelles ¿i cu Fondul Monetar
Interna¡ional, iar forma care va fi prezentatå mâine în Guvern
este o formå acceptatå de cåtre ace¿tia.
Dl. Adrian Nåstase: - ªi o astfel de modalitate a mai fost
utilizatå ¿i în alte ¡åri, de acela¿i model.
Reporter (Antena 1, Maria Coman): La cât estima¡i
sumele care vor fi necesare pentru aceste impulsuri acordate
companiilor?
Dl. Mihai Tånåsescu: Pentru distribu¡iile de gaze aproximativ
6 mii de miliarde, pentru distribu¡ia de energie electricå
aproximativ 2 mii de miliarde.
Reporter (Rompres, Paula Tiplea): Câte companii
vor fi?
Dl. Mihai Tånåsescu: - Toate companiile care sunt
monitorizate, cele 72 de companii din toate sectoarele de
activitate.
Dl. Adrian Nåstase: - Eu am så vå rog så vå uita¡i cu
aten¡ie vineri la declara¡ia lui dlui Stolojan, pentru cå s-ar
putea så îl critice pe dl. Verheugen, pentru cå dl. Verheugen
ne-a låudat ¿i, a¿a cum l-a criticat pe dl. Persson, probabil va
face acela¿i lucru ¿i cu dl. Verheugen. Vreau så vå uita¡i, så
reflectåm cu aten¡ie cum va sta dl. Stolojan, dacå va câ¿tiga
alegerile, ceea ce må îndoiesc, dar cum va sta la maså cu dl.
Verheugen în viitor. Pentru mine este de neimaginat ca un
om politic ce se pregåte¿te så devinå un om de stat så nu-¿i
poatå reprima nemul¡umirea; sigur, po¡i så ai nemul¡umiri la
un moment dat cå cineva laudå un adversar politic, dar
lucrurile nu trebuie så råbufneascå. Påstrezi nemul¡umirea,
vezi mai departe ce se întâmplå, poate ai o altå ocazie så
semnalezi un anumit lucru, dar mi se pare o mare gre¿ealå
pentru un om politic så ac¡ioneze în acest fel. Altfel, lucrurile
noastre murdare putem så le spålåm în plan intern. Mi se
pare o mare gre¿ealå så începem så atacåm ¿i så învinuim
oameni importan¡i care au un cuvânt de spus în ceea ce
prive¿te deciziile privind destinul nostru european, numai
pentru cå nu ne plac declara¡iile lor. Sigur înså, nu pot eu så
fiu consilierul dlui Stolojan pentru politicå externå.
Reporter (BBC): În aceastå ultimå fazå a negocierilor,
dacå e så comparåm modul în care România ¿i
Bulgaria negociazå, se simte cå România a fost tot timpul
în defensivå. Care sunt obiectivele pentru care vå lupta¡i
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 31

Eveniment
în aceastå fazå finalå a negocierilor, så spunem, eforturile
din agriculturå, concuren¡å? Care sunt obiectivele
„liniile ro¿ii” ale României în aceste negocieri?
Dl. Adrian Nåstase: Unele dintre ¡årile care au negociat
cu Uniunea Europeanå au politizat foarte mult negocierile.
Nu este inten¡ia noastrå så facem acest lucru. Negocierile trebuie
så råmânå la nivel tehnic ¿i så discutåm la nivel de
exper¡i; în rest, situa¡ia este complet diferitå. Momentul în
care Polonia a negociat pânå în ultima clipå la Copenhaga
¿tim bine cå era un „dead line”, care crea o presiune permi¡ând
negocierea în anumite condi¡ii. Dar eu cred cå tocmai
ceea ce s-a întâmplat atunci creeazå un alt mediu de negociere,
nu mai existå acela¿i timp pentru finalizarea negocierilor
cu România ¿i Bulgaria ¿i mi se pare normal ca, în
acest moment, Comisia Europeanå så nu mai trateze acest
lucruri bazându-se sau acceptând componente politice în
negocieri. De aceea, trebuie så fim foarte serio¿i så vedem
care sunt obiec¡iile tehnice så rezolvåm aceste aspecte så
negociem. Fiind subiecte de negociere, nu am så intru în
detalii acum, pentru cå nu au fost fixate anumite aspecte.
Ceea ce pot så vå spun este cå la „agriculturå”, unde
lucrurile påreau mult mai complicate, suntem, în momentul
de fa¡å, destul de aproape de un rezultat final pozitiv, iar
speran¡a mea este så încheiem acest capitol chiar în timpul
pre¿edin¡iei irlandeze. S-a negociat intens, s-au ob¡inut în
anumite zone rezultate mai bune decât ne-am fi a¿teptat, în
alte zone nu am reu¿it så depå¿im un anumit prag al intereselor
comune agreate de ¡årile cu care negociem, deci, în
mod evident, nu am så dau acum exemple, dar este clar cå,
în condi¡iile în care întreaga politicå agricolå din Uniunea
Europeanå este supuså unor presiuni deosebite pentru un nou
tip de reformå, de abordare, evident cå, în aceastå zonå, neam
confruntat cu foarte multe probleme, dar, iatå, aståzi este
în continuare la Bruxelles dl. Ilie Sârbu, care continuå aceste
negocieri ¿i, repet, într-un mod care, dupå pårerea mea,
este foarte încurajant.
Dl. Alexandru Fårca¿: - Am så eviden¡iez doar un singur
element care ¡ine de context, ca diferen¡å între situa¡ia în
care negociazå România fa¡å de cea în care a negociat Polonia.
Este stabilit de cåtre Consiliul European ca asisten¡a
de preaderare pentru România så fie cea mai mare primitå de
o ¡arå, în compara¡ie cu toate cele 12 membre ale Planului de
extindere. Aceastå asisten¡å va cre¿te în 2004, iar în 2006 va
ajunge la peste 1,4 miliarde de euro, este un element pe care
¿i Uniunea Europeanå îl subliniazå ¿i ne fortificå în abordarea
întåririi capacitå¡ii administrative ¿i nu a negocierii
unei sume globale pe care ulterior integrårii în Uniunea Europeanå
så nu fim în måsurå så o absolvim.
Reporter (Radio România Actualitå¡i, Victor Caraculacu):
Domnule prim-ministru aståzi, la finalul acestor
discu¡ii de la Bruxelles, cât de realiste vi se par perspectivele
încheierii negocierilor în 2004 ¿i aderarea în
2007?
32
Dl. Adrian Nåstase: Eu nu pot så spun mai mult decât
a spus Dl. Verheugen. Pentru mul¡i a fost un ¿oc ceea ce a
declarat dl. Verheugen pentru cå pårea cå lucrurile sunt complet
în cea¡å iar ceea ce a declarat ieri dl. Verheugen au fost
extrem de încurajatoare. ªi durerea mea este cå, dacå mergem
în acela¿i ritm ¿i suntem serio¿i în såptåmânile ¿i lunile
urmåtoare, nu este o problemå så finalizåm negocierile. Dar
nu are rost, la acest moment, så spunem: „iatå lucrurile sau
rezolvat” sau, din contrå, „este imposibil så finalizåm”. Ceea
ce putem så spunem, în mod categoric, este cå Uniunea
Europeanå, Comisia, sunt extrem de favorabile men¡inerii
calendarului cu România ¿i Bulgaria a¿a cum s-a stabilit de
cåtre Consiliul European la Bruxelles, anul trecut. ¿i depinde
de noi acum så intråm în acest calendar prin ceea ce facem.
De acea, am discutat pe temele legate de statutul de economie
de pia¡å, de aceea ne-am concentrat pe lista de måsuri
prioritare, care a prezentat o mul¡ime de informa¡ii aici, s-au
fåcut foarte multe lucruri dar ¿tim cå mai avem încå foarte
multe. Pentru acest motiv, nu vreau så må hazardez în a face
pronosticuri privind ceea ce cred cå este important pentru
România ca så încheiem negocierile pânå la sfâr¿itul acestui
an, nu doar din motive politice sau din cauzå cå ¿i Guvernul
î¿i va încheia mandatul acum ¿i vrem så låsåm lucrurile
clare. Eu cred cå este bine så în¡elegem cå urmeazå momente
complicate pentru Uniunea Europeanå ¿i trebuie så ne gråbim
så avem aceastå chestiune clarificatå înainte, pentru cå
decizia privind Turcia, indiferent cå se va lua în sensul
începerii negocierilor sau de a nu se începe negocierile, va
provoca foarte mari dezbateri politice.
În acel moment noi vom avea nevoie, pe de o parte la
nivel tehnic: „discu¡iile cu Comisia s-au lansat conform
agendei”, pe de altå parte, în diferite capitale, så convingem
cå acest proces este credibil ¿i realizabil.
Chiar ieri, comisarul Verheugen a spus foarte clar cå intrarea,
deci obiectivul intrårii României în Uniunea
Europeanå în 2007 este un obiectiv realist. Sigur este realist,
dar, pânå în 2007. Sunt a¿a de multe lucruri care se pot
întâmpla, sunt atâtea lucruri de fåcut! De aceea, trebuie så nu
neglijåm nici o singurå zi, pentru a trata cu seriozitate angajamentele
noastre. Aståzi, are loc o întâlnire importantå la
Paris între cancelarul Schroeder ¿i pre¿edintele Fran¡ei. Sunt
convins cå temele acestea privind lårgirea Uniunii Europene
vor fi ¿i pe agenda celor doi ¿efi de stat din Fran¡a ¿i Germania.
Am avut întâlniri, în ultima vreme, extrem de importante
la Berlin, la Paris, a fost cancelarul Austriei la
Bucure¿ti, a fost primul-ministru suedez, am fost în
Danemarca, prin aceste foarte multe întâlniri încercåm så
men¡inem urmåtorul sprijin în capitalele europene, astfel
încât så avem un sprijin dublu, atât la nivelul Comisiei, cât ¿i
la nivel politic, în fiecare capitalå, sens în care vor mai urma
vizite în Olanda, în alte ¡åri, mini¿trii se deplaseazå mult mai
mult. Niciodatå, probabil cå nu am avut a¿a de mul¡i mini¿tri
la Bruxelles, veni¡i så discute pe domeniile lor. Cristian
Diaconescu este azi la Comisie pentru a discuta temele
legate de reforma judiciarå, iar domnul Pu¿ca¿, domnul Ilie
Sârbu sunt aici, discutå mai departe. Niciodatå n-am avut a¿a
de mul¡i colegi care så vinå så discute aceste aspecte, dar,
repet, trebuie så fim ¿i noi reali¿ti în legåturå cu un obiectiv
realist ¿i så în¡elegem cå toate aceste obiective pe care le-am
fixat ca angajamente trebuie så fie respectate.
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Din presa interna¡ionalå
AFP
Întâlnirea
prin¡ului Charles
cu pre¿edintele român
Ion Iliescu
AFP (Fran¡a), 10 mai
2004. Prin¡ul Charles al Angliei
se afla luni la Bucuresti
pentru a se întâlni cu presedintele
român Ion Iliescu,
privind probleme de protec¡ia
mediului, potrivit Ambasadei
britanice la Bucuresti.
Venit în România pentru
o vizitå particularå de o såptåmânå,
prin¡ul Charles urmeazå
de asemenea så viziteze
Maramuresul, potrivit
aceleiasi surse.
Mostenitorul Tronului
britanic a venit pânå acum
de trei ori în România, în noiembrie
1998, mai 2002 si
mai 2003. Primele sale douå
vizite au avut legåturå cu
proiecte de restaurare a centrului
istoric al Sibiului si a
douå sate saxone din Transilvania,
care fac parte din
patrimoniul Unesco.
Cu ocazia celei de-a treia
vizite, care a avut loc cu
exact un an în urmå, prin¡ul
de Walles a inaugurat o caså
pentru copiii abandona¡i, a
cårei construc¡ie a fost
finan¡atå de o funda¡ie britanicå,
si a vizitat mai multe
månåstiri ortodoxe din regiunea
Bucovina, celebre pentru
frescele lor exterioare.
AFP
Candidaturile
Bulgariei ¿i României
sunt legate
(Verheugen) AFP
(Fran¡a), 13 mai 2004 –
Candidaturile Bulgariei
¿i României la UE sunt legate
¿i nu trebuie disociate,
iar obiectivul de a vedea cele
douå ¡åri aderând la UE în
2007 este “ambi¡ios dar realist”,
a subliniat joi comisarul
european pentru lårgire,
Günter Verheugen.
“Cele douå ¡åri pot sosi.
Senza¡ia mea este cå ele vor
reu¿i.
Nu trebuie så le decuplåm”,
a declarat comisarul
în cursul unei conferin¡e organizate
la Bruxelles privind
lårgirea Uniunii. Günter
Verheugen a fåcut aceste declara¡ii
în prezen¡a premierului
român, Adrian
Nåstase, cåruia i-a adus un
omagiu. Bulgaria a închis
deja 26 de capitole de negociere
fa¡å de numai 22 în
cazul României. Anumite
persoane se tem la Sofia cå
aceastå întârziere a Bucure¿tiului
ar putea amâna intrarea
Bulgariei în Uniune ¿i
considerå cå ar fi preferabil
ca cele douå candidaturi så
fie disociate. “Bulgaria ¿i
România sunt legate”, a insistat
Günter Verheugen.
Comisarul european a
avertizat, de asemenea, cu
privire la orice tenta¡ie a
statelor membre ale Uniunii
de a amâna Sofia ¿i Bucure¿tiul,
dupå lårgirea UE cu
zece noi ¡åri membre la 1
mai, spunându-le celor douå
¡åri så a¿tepte “un nou big
bang”. “Nu va mai exista un
alt big bang”, a subliniat dl
Verheugen.
AFP
NATO cautå alia¡i
împotriva
terorismului, potrivit
lui Jaap
de Hoop Scheffer
AFP (Fran¡a), 13 mai
2004 –
NATO cautå noi alia¡i în
lupta împotriva terorismului
¿i proliferårii armelor de distrugere
în maså, a declarat
joi la Bucure¿ti secretarul
general al Alian¡ei, Jaap de
Hoop Scheffer. “Terorismul
¿i proliferarea reprezintå
douå sfidåri globale. Pentru
a le combate, noi avem
nevoie de coali¡ii chiar mai
largi decât NATO”, a
declarat dl de Hoop Scheffer
în discursul rostit în fa¡a
celor douå camere reunite
ale Parlamentului român.
“De aceea noi am propus noi
idei privind viitorul parteneriatului,
noi idei vizând
combaterea terorismului ¿i
întårirea cooperårii cu
parteneri din Caucaz ¿i Asia
Centralå”, a adåugat el.
Potrivit dlui de Hoop
Scheffer, aflat într-o vizitå
de o zi în România, “transformarea
radicalå a mediului
securitå¡ii” în ultimii ani a
antrenat schimbåri importante
la nivelul NATO. “Una
din sfidårile cruciale care ne
stau în fa¡å se referå la
capacitatea noastrå de a
trimite trupe în misiuni, cum
sunt cele conduse în
Afganistan”, a indicat conducåtorul
NATO.
Confruntatå cu o
înmul¡ire a cererilor, Alian¡a
“nu va putea så le facå fa¡å
dacå se va crampona de procedurile
actuale de planificare
¿i mobilizare a trupelor”,
a estimat el. “De
aceea, eu sper så våd primele
rezultate ale acestei noi
abordåri (...) cu ocazia summitului
de la Istanbul”, care
va avea loc la 28 ¿i 29 iunie,
a subliniat secretarul general,
care nu a evocat Irakul în
alocu¡iunea sa. Dl de Hoop
Scheffer, care urma så ajungå
în cursul serii la Sofia,
apreciase anterior, într-o
discu¡ie cu ziarul bulgåresc
Trud, cå îi revine “guvernului
suveran din Irak” care
urmeazå så acceadå la putere
dupå 30 iunie, så facå eventual
“o cerere oficialå de
participare a NATO” la for¡a
de stabilizare.
DNEVNIK
Günter Verheugen:
Aderarea Bulgariei
¿i României la UE
reprezintå
garan¡ia påcii
DNEVNIK (Bulgaria),
12 mai 2004 - “Bulgaria ¿i
România vor fi urmåtoarele
state care vor adera la Uniunea
Europeanå, în 2007 - a
men¡ionat comisarul european
pentru extindere,
Günter Verheugen, într-o
alocu¡iune ¡inutå la Paris în
fa¡a unor studen¡i în economie.
“Noi avem nevoie de
aceste ¡åri, dacå vrem så stabilizåm
partea de sud-est a
Europei. Fårå ele, pacea nu
va exista” - a afirmat comisarul
european.
În privin¡a Turciei, el a
spus cå s-a hotårât deja intrarea
ei în UE, dar aceasta
se va întâmpla, dupå toate
probabilitå¡ile, abia dupå
pesionarea lui. Verheugen a
aråtat un optimism prudent
în ce prive¿te capacitatea
Turciei de a împårtå¿i valorile
europene - democra¡ie,
suprema¡ia legii ¿i respectarea
drepturilor omului - remarcând
înså cå “primirea
unei ¡åri islamice în este o
chestiune strategicå de cea
mai mare însemnåtate”.
“Este în joc viitorul Europei,
al Turciei ¿i al lumii
occidentale”. Chiar dacå regretå
cå-¿i va pierde locul de
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 33

Din presa interna¡ionalå
muncå, Verheugen sperå ca
Uniunea! Europeanå så continue
så creascå, iar într-o zi
så devinå o pia¡å unicå cu
aproxiamtiv 1 miliard de utilizatori.
Moldovei, Ucrainei
¿i republicilor caucaziene li
se va propune cotå parte din
pia¡å, dar se profileazå perspectiva
primirii lor ca
membri în UE - a remarcat
Verheugen.
34
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Declara¡ii, discursuri, mesaje
Mesajul primului ministru al României,
domnul Adrian Nåstase, cu ocazia “Zilei Europei”
Astazi, poate ca niciodata pana acum in parcursul nostru
european, ziua Europei este si ziua noastra. Sårbåtorim împreunå
cu celelalte state europene, ca cetå¡eni ai Europei,
ziua de 9 mai - acest simbol al unitå¡ii ¿i solidaritå¡ii continentului
nostru.
În istoria ultimelor decenii, doar solidaritatea a putut
determina ruperea Cortinei de Fier care a separat continentul
vreme de jumatate de secol si afirmarea celorlalte valori constitutive
ale Europei: libertatea, democratia, primatul legii si
respectul demnitatii umane, egalitatea, progresul economic
si social. Unul dintre parintii fondatori ai Europei, Robert
Schuman, afirma ca Europa unita nu va fi creata dintr-o data.
Azi, dupa 54 de ani, cuvintele lui Robert Schuman au o semnifica¡ie
aparte. La baza constructiei europene, în care
Romania va fi membrå cu o contribu¡ie de prestigiu, se aflå
cea mai importanta valoare europeana, aceea a solidaritatii.
Doar solidaritatea a putut face ca evenimentul de la 1 mai
2004 – aderarea a 8 state din Europa Centrala si de Est si 2
mediteraneene – så dea o nouå impetuozitate proiectului
ambi¡ios al unitå¡ii europene întårite la care România este
pregåtitå så participe pe deplin. Aderarea celor 10 noi membri
face ca ziua Europei din acest an sa aiba o anvergurå
istoricå. Istoria Europei secolului 20 macinat de razboaie si
crize a luat sfarsit. 9 mai 2004 este prima zi a Europei care
se situeaza in noua istorie a Europei mileniului trei. O istorie
a pacii si bunastarii in care constructia continentala fara
precedent, intarita prin aderarea a inca 10 state ¿i, în curând
a României ¿i Bulgariei, va marca in mod pozitiv si decisiv
evolutiile de pe scena politica internationala. Romania face
parte din actualul proces de extindere al Uniunii Europene –
al cincilea din istoria acesteia – proces inclusiv si ireversibil,
cum a fost el definit in concluziile Consiliilor Europene. In
parcursul nostru european, anul 2004 este decisiv. Este anul
in care Romania doreste incheierea negocierilor sale de aderare,
creând condi¡iile pentru ca anul viitor sa semnam Tratatul
de Aderare, iar în 2007 sa ne alaturam efectiv marii familii
europene.
Aceste obiective sunt clare si in Romania si in Uniune.
Ele au fost confirmate de Consiliul European din decembrie
2003. Ne-am asumat misiunea clara si responsabilå pentru
atingerea ¡intelor pe care ni le-am propus. Este un efort
na¡ional de cea mai mare anvergurå ¿i am convingerea cå
vom reu¿i ca aderarea så fie îndeplinitå la timp ¿i în folosul
cetå¡enilor no¿tri. Eforturile din aceste luni vor conduce la
confirmarea deplinå a poten¡ialului României de a fi
deopotrivå cu celelalte state membre ale Uniunii Europene.
Vom confirma cu energie, ambi¡ie ¿i seriozitate capacitatea
noastrå de a gestiona procesul integrårii europene în folosul
cetå¡enilor, pentru sincronizarea func¡ionårii economiei
noastre, a administra¡iei, a institu¡iilor la ritmul ¿i nivelele de
performan¡å ale Uniunii.
Voin¡a românilor pentru confirmarea locului lor binemeritat
in marea familie europeana este – in 2004 – o certitudine.
Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana reprezinta
doar o chestiune de timp. De aceea, dar si datorita faptului
ca suntem de facto europeni, ziua Europei este si ziua
noastra. De 9 mai, Romania saluta Europa si isi reafirma
dorinta de a pasi pe portile-i deschise pentru a contribui la
desavarsirea in continuare a proiectului unic european si la
armonia familiei europene solidare ¿i puternice.
Alocu¡iunea domnului prim-ministru Adrian Nåstase la a IV-a
sesiune de dezbatere a Strategiei de dezvoltare durabilå „Orizont 2025”
(Palatul Parlamentului, 7 mai 2004)
Domnule pre¿edinte,
Domnule pre¿edinte al Senatului,
Domnule guvernator,
Domnule ministru de stat,
Domnule ministru al agriculturii,
Doamnelor ¿i domnilor,
Stima¡i colegi, stima¡i prieteni,
S-au prezentat foarte multe date, foarte multe elemente
de analizå, convingåtoare despre ce a însemnat efortul
deosebit din ultimii ani, în cea ce prive¿te agricultura
româneascå. Nu vreau så reiau unele dintre aceste cifre.
Suntem aici pentru a ne sfåtui, pentru a gândi cum så abordåm
o nouå etapå în cea ce prive¿te restructurarea agriculturii,
pentru cå, practic, noi consemnåm aståzi aceastå strategie
pe termen lung „Orizont 2025”, iar domnul Pre¿edinte
Iliescu are un rol extrem de important în lansarea acestei
analize necesare ¿i a construc¡iei strategice pe un interval de
timp mai lung.
Vedem cå se încheie o anumitå perioadå în care ne-am
concentrat în mare måsurå pe restituirea proprietå¡ilor în
zona agricolå, în special terenuri, iar acum fixåm regulile
jocului în rela¡ia cu Uniunea Europeanå, sperând ca
negocierile så poatå så fi încheiate în scurt timp. Constatåm,
înså, cå sunt probleme pe care încå nu le-am atacat suficient
de serios, dupå pårerea mea. Practic, problema de esen¡å este
aceea cå, în România, lucreazå în acest moment pentru agri-
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 35

Declara¡ii, discursuri, mesaje
culturå 35% din popula¡ie. Acest procent este foarte ridicat
comparativ cu alte ¡åri, iar din punctul de vedere al contribu¡iei
la PIB, practic, procentele au oscilat între 12-15% în
ultimii ani. Este clar cå sectorul acesta reprezintå un domeniu
în care valoarea adåugatå, brutå, pe persoanå ocupatå
este cea mai micå din economie iar o treime din economia
României func¡ioneazå în momentul de fa¡å cu motoare mai
pu¡in puternice.
Fårå îndoialå, putem så facem în a¿a fel încât lucrurile så
meargå mult mai bine ¿i aici, dar este nevoie de eforturi, nu
se poate progresa doar introducând tractoare sau combine,
nu numai prin schimbarea raporturilor de încårcare pe
fiecare dintre aceste ma¿ini. Este nevoie, într-un fel, så
vedem cum construim, în continuare, aceastå zonå a
economiei, în a¿a fel încât randamentul ei så fie mult mai
mare.
Va fi o båtålie extraordinarå cu celelalte ¡åri, dar noi, aici,
am discutat mai mult din punctul de vedere al producåtorilor.
Da¡i-mi voie så vå prezint câteva date pe care le-am cerut de
la Ministerul Economiei ¿i Comer¡ului, zona de comer¡ exterior,
pentru a vedea care este, de fapt, situa¡ia din punctul de
vedere al deficitului comercial pe zona produselor agricole ¿i
agroalimentare.
Astfel, vom vedea pânå la urmå problemele de productivitate
¿i de eficien¡å pe care le avem în momentul de fa¡å ¿i
atunci vom în¡elege mai bine de ce, în perioada urmåtoare,
ciclul economic urmåtor, dupå alegeri va trebui så trateze cu
maximå seriozitate problema randamentului în agriculturå ¿i
a unor måsuri, a¿ îndråzni så spun, mult mai curajoase. Deci
iatå, în ceea ce prive¿te importul de produse agricole - de¿i
au fost condi¡ii nefavorabile în 2003, a fost o secetå prelungitå
¿i în 2002 - a crescut semnificativ importul de produse
agricole ¿i ca valoare ¿i ca pondere în totalul importurilor
române¿ti. El a ajuns la 7,85% în trimestrul 1 al acestui an.
În trimestrele 1-2-3 el era de 6,57%.
Valoarea importului de produse agricole a fost de 875
milioane de euro în semestru II-2003, iar în primul semestru
2004 valoarea a fost de 419-420 de milioane de euro practic.
Deci, putem så estimåm la nivelul unui semestru 830-840 de
milioane de euro, fa¡å de semestrul I-2003, 659 de milioane
de euro. Problema, din acest punct de vedere, este faptul cå
noi, din agriculturå nu numai cå nu ob¡inem beneficii în
export, dar începem så avem probleme în ceea ce prive¿te
balan¡a comercialå, iar acest lucru trebuie så ne dea de gândit.
De aceea, strategia privind agricultura trebuie realizatå ¿i
trebuie gânditå ¿i din acest punct de vedere. Cerealele au
ajuns så reprezinte aproape 30% din importul total de produse
agroalimentare al României, respectiv 27,5% în semestrul
II/2003 ¿i 28,2% în trimestrul I/2004.
Aici este o altå problemå, asupra cåreia vreau, din nou, så
atrag aten¡ia cu maximå responsabilitate. Observåm jocurile
unor importatori care, practic, se îmbogå¡esc din jocul de
export-import, în timp ce statul trebuie så plåteascå fie subven¡iile
pentru export, când este cazul, fie, dacå nu, pre¡ul
necesar de diferen¡å pentru a se asigura pâinea în zonele
orå¿ene¿ti ¿.a.m.d. ceea ce nu este în ordine.
36
Am câteva date în legåturå cu evolu¡iile privind
cantitå¡ile de cereale importate. Nu este în ordine. În semestrul
I/2002 s-au importat 24.000 de tone de grâu. În semestrul
I/2003, 325000 de tone, în semestrul II, 1724000 de
tone, iar în trimestrul I/2004, 431000 de tone. Nu vå dau
cifrele la porumb, dar este foarte clar, iatå: valoarea importurilor,
numai de cereale, s-a situat în felul urmåtor: în
semestrul III/20034, la grâu 207 milioane de euro; în
trimestrul I/2004, doar la grâu, 73 de milioane de euro.
Cre¿terea valorii importurilor s-a situat sub dublul efect,
bineîn¡eles, al cre¿terii cantitå¡ilor importate, dar ¿i al
tendin¡ei aproape generale de cre¿tere a pre¡urilor
interna¡ionale din vara anului 2003 pânå în prezent ¿i aici
este jocul de care vå spuneam, al importatorilor. Am så vå
aråt imediat acest lucru ¿i, pornind de la ceea ce, în definitiv,
noi nu luåm în considerare.
Sti¡i mai bine cå pre¡ul pe tonå la grâu, a variat în luna
iunie anul trecut în jur de 111 dolari pe tonå, a ajuns acum,
în luna aprilie, cam la 150 de dolari pe tonå, mergând spre
200 foarte rapid, datoritå faptului cå rezervele în plan interna¡ional
au scåzut foarte mult, în a¿teptarea noii recolte. Aici
este marea gre¿ealå pe care o facem.
Deci noi, practic, îi încurajåm pe cei care cumpårå grâul
la momentul recoltei, în introduc în silozuri, marii intermediari
în general, ¿i plåtim, dupå aceea, la capåtul drumului,
dublu pentru cantitå¡ile de grâu necesare. Problema noastrå,
acum, este så ståm så vedem dacå plouå sau nu såptåmâna
aceasta. Plouå sau nu plouå, recoltele, oricum, vor fi probabil
mai bune anul acesta. Cum ne organizåm pentru a asigura
pentru tot anul, pânå la urmåtoarea recoltå, situa¡ia în a¿a
fel încât så nu fie nevoie så importåm, så nu låsåm iar tot
felul de intermediari så ne joace cu pre¡urile, cumpårând
acum de la fermieri pe nimic iar dupå care fermierii vin la
noi pentru subven¡ionåri, pentru a reporni ciclul de
produc¡ie. Sunt ni¿te probleme pe care noi nu vrem încå så
le rezolvåm într-un mod foarte serios. Sunt chestiuni legislative,
sunt chestiuni politice, pe care, vå spun cu experien¡a pe
care am dobândit-o mai mult sau mai pu¡in în ace¿ti ani, a
trebuit så le vedem cu foarte mare aten¡ie.
Låsåm în continuare un anumit tratament pentru importuri,
eliminåm taxe, cote ¿.a.m.d., favorizând importatorii ¿i
defavorizând, într-un fel, producåtorii care, în perioada
urmåtoare, datoritå faptului cå pot fi angajate diferite tipuri
de importuri, vor trebui så vândå la pre¡uri mai mici, dupå ce
noi le-am dat sume foarte importante pentru a-i încuraja så
cultive. Ieri, în Danemarca i-am oferit premierului danez o
revistå publicatå în 1910 în România ¿i unde un ministru
care nu era al agriculturii, ci doar al culturii, Constantin
Banu, foarte cunoscut ministru la vremea respectivå, a fåcut
o recenzie, probabil în urma unei vizite în Danemarca, în
legåturå cu agricultura danezå, urmårind cu foarte mare
aten¡ie fluctua¡iile la export ¿i pre¡urile la export pe pia¡a
mondialå, a aråtat cå Danemarca stabilise în 1920 cå cea mai
bunå formå de export a cerealelor este carnea, ceea ce este
un lucru extrem de cunoscut, pentru cå este mult mai profitabil
så expor¡i carne dupå ce s-au folosit cerealele pentru
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Declara¡ii, discursuri, mesaje
hrana animalelor. ªti¡i lucrul acesta mai bine decât mine, dar
trebuie så încurajåm aceste chestiuni ¿i trebuie så vedem
cum reu¿im în perioada urmåtoare så investim, dar, în acela¿i
timp, så fim foarte aten¡i, fiindcå, practic, am constatat cu
to¡ii, cå acum terenurile se vând aproape pe nimic în anumite
zone, zone unde un hectar se vinde cu 100 de euro.
Nu vorbesc de terenurile foarte bune. În alte pår¡i chiar
mai pu¡in. Noi începem så importåm hrana pentru animale ¿i
am importat mult pentru cå nu ¿tim så ne ocupåm de fâne¡e.
Nimeni nu are grijå de ele pentru a le regenera. Cele mai
multe sunt låsate pârloagå, nimeni nu le îngrije¿te ¿i, pe
urmå, ne trezim cå zootehnia se dezvoltå, dar nu avem hranå
pentru animale. Sunt aproape 5 milioane de posibile fâne¡e,
deci nu ar trebui så avem probleme cu hrana pentru animale
¿i, totu¿i, facem ni¿te importuri masive de hranå pentru animale.
Nu este în ordine. Eu cred cå suntem aici tocmai pentru
cå vrem împreunå så gândim viitorul agriculturii în cei
mai buni termeni. Am avut de reparat o mul¡ime de lucruri,
situa¡ia terenurilor, restituirilor, în fapt, rezisten¡a mentalå a
celor care sunt încå împotriva exploata¡iilor agricole de
suprafa¡å mai mare, lipsa de respect pentru ceea ce înseamnå
investi¡ia comunå, iriga¡ii ¿.a.m.d. Am fåcut ni¿te eforturi
foarte mari, am pornit ni¿te proiecte care sunt importante dar
nu putem så acceptåm în continuare cå într-un sat sunt zece
persoane care ¡in de lan¡ o vacå pe care o duc la påscut ¿i stau
acolo o zi întreagå aducând-o, apoi, acaså. Dacå nu pornim
de la ideea cå acest tip de agriculturå reprezintå un handicap
pentru tot ce înseamnå economia noastrå ¿i agricultura
aceasta pe care vrem s-o conectåm cu agricultura europeanå,
vom avea cu to¡ii greutå¡i. De aceea, trebuie så urmårim
realizarea acestei idei a fermelor mici de 10-15 vaci ¿i, pânå
la urmå, reorganizarea for¡ei de muncå pe ceea ce trebuie så
fie activitå¡i mai complexe la nivelul comunitå¡ilor rurale.
Problema noastrå nu este doar dezvoltarea durabilå a
agriculturii sau dezvoltarea durabilå a agroalimentarului.
Pentru noi, problema este dezvoltarea ruralului în ansamblu,
pentru cå, felul în care ne vom raporta la agriculturå, prin
cre¿terea de randamente, va duce la disponibilizarea aproape
a 3 milioane de persoane care vor trebui så gåseascå alte
tipuri de ocupa¡ii la nivelul satelor ¿i avem o ¿anså, care nu
trebuie s-o irosim.
Pe de altå parte, trebuie så fim con¿tien¡i de faptul cå
dacå nu ne trezim acum ¿i dacå nu în¡elegem så punem noi
påmântul în aceste exploata¡ii rentabile, påmântul se va
vinde pe nimic în forme deghizate la tot felul de stråini, care
¿tiu care este valoarea påmântului ¿i ne vom trezi dupå 2007
cå påmântul pe care vrem noi så-l organizåm mult mai
inteligent, de fapt, nu mai este al nostru, ci al altora, în forme
extrem de sofisticate. Mul¡i dintre dumneavoastrå sunte¡i
deja în prezen¡a acestui fenomen, mai ales în anumite zone
din Banat, pe anumite zone din Transilvania, dar ¿i în sud.
Haide¡i så tratåm lucrurile în acest mod. Deci, så pornim
de la ideea cå am fåcut foarte mult ¿i vreau så felicit
Ministerul Agriculturii ¿i pe domnul ministru Sârbu ¿i pe
colegii såi. L-am admirat ieri pe domnul Steriu la
Copenhaga. A fost extrem de convingåtor în discu¡iile
despre problemele pe care le-am rezolvat ¿i pe care le negociem
acum cu Uniunea Europeanå, dar trebuie så în¡elegem
cu to¡ii cå este o perioadå crucialå nu doar pentru agriculturå,
ci pentru viitorul societå¡ii române¿ti. De aceea, fårå så
încerc acum så vå vorbesc mai mult despre aceste lucruri, pe
care le ¿ti¡i, fårå îndoialå, vreau så vå rog ca, împreunå, så
facem eforturi foarte solide, foarte serioase. Este un domeniu
extrem de important, dar, adeseori, cum så spun, ne påcålim
singuri.
Avem în România extrem de multe retail în ultima
vreme, sunt aceste mari magazine Carrefour, Metro ¿.a.m.d.
Când i-am întrebat de unde î¿i cumpårå produsele agroalimentare,
mi-au spus: 90% de la români. Fals: românii sunt
intermediari care vând la aceste magazine, dar ei cumpårå
din stråinåtate produsele respective. De aceea, eu cred cå trebuie
så facem o analizå ¿i så vedem efectiv ¿i aceste lucruri.
Putem så stabilim anumite condi¡ii, trebuie så ne implicåm,
trebuie så ne pese. De aceea, eu am så cer ¿i la Guvern, så
combinåm analizele, så punem împreunå ¿i Ministerul
Agriculturii dar ¿i zona de comer¡ exterior, ca så vedem ce
anume trebuie så facem ¿i din punctul de vedere al politicilor
comerciale, câtå vreme putem så facem acest lucru ¿i, în
orice caz, o anumitå politicå comercialå fa¡å de zonele care
nu reprezintå Uniunea Europeanå. Stima¡i colegi, dragi prieteni,
eu sunt convins cå aceastå dezbatere este importantå
pentru cå ea pune în legåturå speciali¿tii no¿tri, oameni absolut
remarcabili, care au fåcut eforturi deosebite, care vor
avea, în continuare, sarcina de a explica în fiecare comunå,
în fiecare sat, rolul exploata¡iilor optime, a fermelor care så
aibå suprafe¡e suficient de mari care så permitå un randament
crescut.
De asemenea, parlamentari, membri ai Guvernului, cred
cå este foarte important så facem acest efort. Este o foarte
bunå ocazie pe care ne-a oferit-o aceastå dezbatere lansatå de
pre¿edintele Ion Iliescu ¿i sunt absolut convins cå rezultatele
acestei dezbateri vor fi deosebit de utile pentru noi to¡i.
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 37

Declara¡ii, discursuri, mesaje
Alocu¡iunea domnului prim-ministru Adrian Nåstase
la inaugurarea fabricii de ciment HOLCIM
(Ale¿d, 7 mai 2004)
Dragi prieteni,
Doamnelor ¿i domnilor,
Este o mare bucurie pentru mine så fiu prezent aståzi,
aici, la inaugurarea celei mai moderne fabrici de ciment din
România. Este o bucurie ¿i pentru cå aceastå investi¡ie de 70
de milioane de euro, o investi¡ie importantå care se adaugå la
alte investi¡ii realizate de HOLCIM în România reprezintå,
probabil, mesajul cel mai bun despre climatul de afaceri din
România ¿i må bucur så våd aici prieteni reprezentând comunitatea
oamenilor de afaceri ¿i a investitorilor stråini, pentru
a spune cå, în definitiv, aceasta este cea mai bunå dovadå
cå mediul de afaceri în România s-a îmbunåtå¡it ¿i, chiar
dacå mai sunt probleme de rezolvat, este clar cå suntem pe
un drum bun care sigur o så fie pavat cu beton sau asfalt, o
så vedem, dar este evident cå direc¡ia, cel pu¡in, este foarte
bunå dacå funda¡ia este întotdeauna asiguratå. Sunt bucuros
¿i pentru cå, într-un fel, aici, la Ale¿d se vede foarte bine ce
înseamnå cu adevårat un proiect de privatizare combinat,
aproape a¿ spune, cu un proiect green field, pentru cå, în
definitiv investi¡ia, ca atare, noua linie realizatå, a pornit de
la ideea cå ceea ce s-a cumpårat, ceea ce s-a privatizat nu
putea så fie eficient în competi¡ia europeanå din punctul de
vedere al pre¡ului ¿i al randamentului.
Este o lec¡ie foarte bunå ¿i trebuie så în¡elegem cå, pe de
o parte existå riscul ca, în anumite zone din ¡arå, datoritå privatizårii
sau restructurårii economice, så pierdem locuri de
muncå foarte multe, iar dacå nu facem eforturi pentru a stimula
investi¡ii, pentru a realiza noi locuri de muncå, deficitul
de locuri de muncå va duce la o cre¿tere masivå a ¿omajului.
Pentru acest motiv este atât de important så realizåm în
diferite zone acest tip de proiecte, tocmai pentru a rezolva
unele dintre problemele privind locurile de muncå. În plus,
este extrem de important så în¡elegem cå problemele de
mediu nu mai reprezintå doar un hobby, o eventualå preocupare
colateralå, mai ales în domeniul industriei de ciment.
Din acest punct de vedere, investi¡ia realizatå aici, deci formulå
green field, pânå la urmå, ne aratå cå este mai u¿or så
faci o astfel de opera¡iune decât så intervii pe solu¡ii de
mediu pe o investi¡ie anterioarå. Sunt lucruri pe care le cunoa¿te¡i
mult mai bine decât mine, de aceea n-am så insist
asupra lor.
Sunt înså ¿i câteva lucruri pe care eu vreau så vi le împårtå¿esc
¿i care ¡in de ceea ce dorim så realizåm, ¿i anume,
un parteneriat puternic, or, aici este, de fapt, problema
esen¡ialå pe care trebuie s-o rezolvåm împreunå, ecua¡ia pe
care trebuie s-o rezolvåm împreunå. În România, noi avem
în perioada urmåtoare obiective extrem de importante de
realizat în domeniul construc¡iilor, locuin¡e, drumuri ¿i, în
mod evident, vom avea nevoie de foarte mult ciment. Problema
esen¡ialå este la ce pre¡ ¿i aici este o chestiune pe care
38
va trebui totu¿i s-o clarificåm, sigur, nu neapårat Garda Financiarå,
dar, poate, Consiliul Concuren¡ei sau Ministerul de
Finan¡e ar putea så stabileascå dacå nu cumva existå tenta¡ia
ca pre¡ul cimentului în România så fie mai ridicat decât
pre¡ul practicat la export. Aceasta este o chestiune pe care
trebuie s-o vedem cu aten¡ie, pentru cå n-am vrea ca, pornind
de la acest interes al nostru de a realiza construc¡ii ample,
practic, pre¡urile la intern så creascå ¿i så acopere profitabilitatea
generalå a societå¡ii multina¡ionale. Tot astfel, vrem så
fim siguri cå profitul realizat în România este taxat în
România ¿i nu este transferat în altå parte, pentru a fi taxat
acolo. Sunt chestiuni pe care le vom discuta foarte deschis.
A¿a cum ¿i dumneavoastrå discuta¡i deschis cu noi, vå
spunem ¿i noi ce preocupåri avem ¿i cum în¡elegem så construim
un parteneriat foarte solid. Vreau så ¿ti¡i, înså, cå, dincolo
de aceste chestiuni pe care, fårå îndoialå, le vom clarifica
în perioada urmåtoare ave¡i întregul sprijin al Guvernului
pentru a continua aceastå linie de investi¡ie ¿i, probabil
cå a¡i sim¡it acest sprijin. De altfel, domnul ambasador a vorbit
despre întâlnirile pe care le-am avut cu diferite prilejuri ¿i
cu reprezentan¡ii investitorilor vecini, fiindcå noi suntem
con¿tien¡i cå dezvoltarea României nu se poate realiza fårå
acest impuls de investi¡ii. Suntem con¿tien¡i cå acestea constituie
singurul factor în måsurå, în aceastå perioadå de tranzi¡ie
¿i de repornire a motoarelor economiei române¿ti, så
sus¡inå efortul de realizare a unor locuri de muncå. ªtim cu
to¡ii foarte bine, cå nivelul salariilor este încå foarte scåzut ¿i
problema standardului de via¡å la nivel de familie, veniturile
unei familii, depind foarte mult de posibilitatea ca cel pu¡in
un membru al familiei, så aibå un loc de muncå. De aceea,
pentru noi, ¡inând seama de acest nivel foarte coborât al
salariilor din România dorim så existe în fiecare familie cel
pu¡in o persoanå care så fie salariatå pentru ca, în felul acesta,
så asiguråm minimum de venituri pe familie.
Acestea sigur cå sunt problemele noastre, nu sunt problemele
investitorilor, sunt problemele Guvernului. Ceea ce
este, înså, important ¿i a¡i aråtat ¿i aici ¿i må bucurå lucrul
acesta, este cå un investitor devine parte a unei comunitå¡i
locale, iar ceea ce a¡i men¡ionat privind ¿coala, grådini¡a, formarea
oamenilor, problemele locale devin, pânå la urmå,
probleme în care apare un alt tip de parteneriat de legåturå
specialå care nu mai este strict economicå.
Devine o legåturå puternicå, comunitarå extrem de serioaså.
Am så vå spun doar cå sunt extrem de bucuros cå am
avut posibilitatea så particip la aceastå inaugurare oficialå a
unei fabrici moderne, a unei linii moderne de producere a
cimentului ¿i, în acela¿i timp, o pepinierå, a¿ spune, pentru
tinerii, pentru managerii din România, în legåturå cu o altå
modalitate de a aborda problemele de filozofie a muncii, de
mentalitate. Învå¡åm cu to¡ii, iar fabrica aceasta, uzina aceas-
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Declara¡ii, discursuri, mesaje
ta este, pânå la urmå, ea înså¿i o ¿coalå, pentru cele câteva
sute de lucråtori care sunt aici ¿i care, la rândul lor, vor transfera
mai departe, în familie copiilor ¿.a.m.d. un anumit tip de
experien¡å, de manageriat în zona economiei de pia¡å. De
aceea eu vå felicit încå o datå, vå doresc succes ¿i vå asigur
de întregul nostru sprijin.
Alocu¡iunea domnului prim-ministru Adrian Nåstase la Conferin¡a anualå
a Asocia¡iei Române de Sociologie ¿i a Asocia¡iei Române de Promovare
a Asisten¡ei Sociale
(Cluj-Napoca, 8 mai 2004)
Stimate colege,
Stima¡i colegi,
Da¡i-mi voie så må simt aståzi aici mai mult sociolog
decât om politic ¿i în acela¿i timp så vå spun din zona aceasta
de experien¡å politicå unele lucruri care poate sunt importante
pentru analizele pe care le face¡i, pentru concluziile
finale pe care le ve¡i trage. Prima idee pe care vreau s-o subliniez
este cå în România, în momentul de fa¡å capacitatea de
diagnozå s-a îmbunåtå¡it. Spun de la început cå nu este cazul
în aceea¿i måsurå sau concluzia nu este valabilå în aceea¿i
måsurå pentru analizå. /.../Pot så le doresc, så le sugerez ¿i
sigur este responsabilitatea noastrå så decidem, dar este
foarte clar faptul cå analiza pe care noi o realizåm depinde
foarte mult de fotografia realitå¡ii pe care încercåm så o realizåm
cât mai bine. Avem posibilitatea så comunicåm sau
poate este mai curând privilegiul meu de a vå spune câteva
rânduri. În ultima vreme am observat un lucru deosebit de
important.
Må bucur foarte mult cå, chiar ¿i pentru pu¡ine momente
avem posibilitatea så discutåm împreunå. În ultima vreme
am observat un lucru deosebit de important. Pentru oamenii
politici, un alfabet minim de ¿tiin¡e sociologice este absolut
necesar, pentru cå practic, politica înseamnå så transferi
înapoi spre popula¡ie ceea ce în¡elegi cå popula¡ia a¿teaptå,
så încerci så afli care sunt disfunc¡iile, care sunt problemele.
Dar care este modalitatea prin care acest lucru se poate întâmpla?
Sigur, po¡i så cite¿ti ziare, dar te po¡i gåsi într-o
situa¡ie destul de delicatå.
Deci cum gåsim ca oameni politici acel „food for soul”
cum spun americanii? De unde luåm informa¡ia de fapt, informa¡ia
de bazå ? O lungå perioadå de timp oamenii politici
au tråit mai curând din instinct, s-au raportat la ac¡ionåri izolate,
la ceea ce presa, mass-media semnalau ca fiind interesant
sau semnificativ, deja era o prezentare oarecum mediatå,
intermediatå ¿i aleatorie.
De aceea, tot mai mult, oamenii politici merg spre o måsurare
a realitå¡ii prin instrumente profesionale. Aceasta este
probabil din punctul meu de vedere evolu¡ia cea mai semnificativå
pe care o putem constata în rela¡ia dintre politicå ¿i
sociologie. Nu ¿tiu dacå a¡i observat, comparând anul acesta
cu anul trecut, de exemplu, numårul imens de sondaje de
sondaje de opinie care au fost realizate pentru a semnaliza în
legåturå cu candida¡ii, în legåturå cu mesajul electoral.
Deci este o evolu¡ie absolut spectaculoaså, pentru cå în
mod evident pårerile noastre, adeseori în politicå se bazeazå
¿i pe un anumit grad de prietenie, pe un anumit tip de solidaritate,
de echipå, dar nu întotdeauna cel pe care noi îl consideråm
ca fiind cel mai interesant candidat este perceput ca
atare în comunitatea în care tråie¿te, pentru diverse ra¡iuni.
În plus este deosebit de interesant så observåm cât de rapid
se schimbå opiniile la nivel local ¿i la nivel general, ¿i am våzut
aceste lucruri în ultimii ani într-un mod semnificativ.
N-am så må refer foarte mult la aceste lucruri, dar vreau så
subliniez, încå o datå, importan¡a måsurårii fenomenelor
sociale ¿i evolu¡iile extrem de pozitive în acest plan. Aceasta
mi se pare probabil evolu¡ia cea mai interesantå. Noi, la partid,
în ultima vreme am realizat zeci de sondaje în diferite
localitå¡i, ne-am schimbat candida¡ii în nenumårate ori, pentru
cå am verificat la nivel central sau la nivelul jude¡ului
situa¡ii în care, din påcate, colegii no¿tri erau bloca¡i într-o
rela¡ie de prietenie ¿i care nu mai era o rela¡ie obiectivå de
evaluare a candida¡ilor. ªi vå dau un singur exemplu - o problemå
pe care noi am avut-o de curând a fost aceea de a evalua
felul în care trebuie så reac¡ionåm politic la evolu¡ia care
a avut loc ¿i în preså ¿i în partid în legåturå cu cei care erau
numi¡i baroni locali. Situa¡ia ¿i dilema pe care am avut-o, era
generatå de faptul cå mul¡i dintre ei au local un grad de sprijin
¿i inten¡ie de vot deosebit de ridicate. Problema noastrå
era de a evalua cât câ¿tigåm la nivel local ¿i cât eventual
pierdem la nivel general, pentru cå alegerile se desfå¿oarå în
acela¿i timp, în toate localitå¡ile, ¿i existå un vot politic mai
ales pentru consilii locale sau cele jude¡ene, care este influen¡at
în mod evident de un anumit tip de dezbatere ¿i de un
anumit tip de mesaj, prin calitatea unor candida¡i.
Înainte de a lua o decizie am fåcut un sondaj de opinie,
cred cå o mie ¿i ceva de subiec¡i, un e¿antion reprezentativ la
nivel na¡ional, tocmai pentru a evolua la nivel na¡ional acest
lucru ¿i am våzut ni¿te lucruri foarte interesante.
N-am så vå spun toate concluziile. Unele sunt oarecum
confiden¡iale, dar decizia pe care am luat-o nu a fost o decizie
subiectivå. Sigur era un aspect politic pe care trebuia
så-l subliniem ¿i l-am subliniat, era ¿i o decizie ce conta în
rela¡ia cu alegåtorii, dar era ¿i o decizie motivatå obiectiv,
prin aceastå måsurare pe care noi am realizat-o în cadrul
acestui sondaj. Pot da foarte multe alte exemple ¿i exemplele
pot så continue ¿i spre zona agendei de prioritå¡i, a mesaju-
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 39

Declara¡ii, discursuri, mesaje
lui nu doar prin candida¡i, ci chiar prin programe, prin prioritå¡i,
prin felul în care se desemneazå mesajul politic, agenda
de prioritå¡i la nivel na¡ional sau agenda de prioritå¡i la
nivel local.
Toate aceste lucruri sunt esen¡iale. Nu mai po¡i så faci
politicå dupå ureche, ce ai impresia cå vor oamenii, ci este
nevoie de o focalizare pe ceea ce oamenii considerå cå sunt
prioritå¡ile lor, nu ceea ce noi eventual consideråm cå ar trebui
så fie prioritå¡ile lor. Poate fi riscant så ajungem într-o situa¡ie
de divor¡, de autism pe care în mod evident vrem så-l
evitåm. Este interesant faptul cå apare tot mai mult un grad
ridicat de credibilitate pentru sondaje. Acesta este un alt
aspect pe care vroiam så-l subliniez. În urmå cu 2, 3, 4 ani,
aduce¡i-vå aminte, aproape toate sondajele erau contestate.
Acum apare tot mai evident faptul cå sondajele au un grad de
credibilitate deosebit. Sigur, orice partid serios î¿i construie¿te
¿i realizeazå baterii de sondaje pentru cå ceea ce po¡i så
observi este mai curând trend-ul atunci când urmåre¿ti
evolu¡ia unui anumit fenomen, dar problema credibilitå¡ii
deja o problemå aproape rezolvatå. Sigur, singura excep¡ie
este dacå un sociolog lucreazå cu Guvernul atunci el î¿i
pierde credibilitatea, dacå lucreazå în opozi¡ie, atunci el este
¿i mai credibil decât era înainte, dar aceasta ¡ine, fårå îndoialå,
de farmecul democra¡iei noastre tinere. Sigur înså, cå
lucrurile se vor edifica ¿i din acest punct de vedere.
Ca så nu vå re¡in foarte mult, ave¡i foarte multe lucruri de
discutat. Am så trec la al doilea aspect pe care a¿ vrea så
vi-l prezint ¿i anume faptul cå la nivel de analizå sociologicå,
cantitatea ¿i calitatea acestora sunt destul de scåzute. Eu
vorbesc de data aceasta din punctul de vedere al beneficiarului,
al eventualului beneficiar. Lucråm mai mult cu analize
realizate de institute din stråinåtate, de funda¡ii din stråinåtate
¿i aceasta este încå probabil un punct slab în ceea ce prive¿te
activitatea sociologilor din România. Poate este ¿i vina
institu¡iilor guvernamentale care nu s-au implicat mai mult
structurile de sociologi din România. Poate så vedem împreunå,
¿i asta ar fi o sugestie din partea noastrå, cum vom putea
în viitor så angajåm mai multe niveluri de sociologi din România
pentru a analiza problemelor ¿i pentru o diagnozå care
så ducå deja spre anumite sugestii. Pe noi, pânå la urmå, ne
intereseazå ideile care derivå din anumite situa¡ii, disfunc-
¡iile, dar cred cå este nevoie de un efort mai mare pentru a
sugera alternativa. Vreau så vå spun din acest punct de vedere
cå avem un raport din stråinåtate foarte interesant, despre
sistemul medical, despre puterea judecåtoreascå, despre
sistemul de protec¡ie a copilului, sistemul de pensii, sistemul
penitenciar, Valea Jiului, ni¿te analize excep¡ionale realizate
de Banca Mondialå ¿i aici sunt exper¡i interna¡ionali foarte
buni, dar care adeseori lucreazå cu oameni din România, înså
poate cå institu¡iile academice, institu¡iile private din România
vor putea så facå mai mult în acest domeniu.
Am så vå spun cå România probabil va deveni curând
membrå a Organiza¡iei Economice a ¡årilor Dezvoltate -
OECD.
Din acel moment, ¿i în ceea ce prive¿te finan¡area dumneavoastrå
de proiecte vor fi dificultå¡i pentru cå noi vom
40
deveni ¡arå donatoare ¿i practic fondurile pentru astfel de
studii din exterior se vor diminua. De aceea trebuie så ne
pregåtim în plan intern. ªi un ultim aspect la care vreau så
må refer vizeazå protec¡ia ¿i asisten¡a socialå. Sigur, subiectul
acesta pe mine må intereseazå în mod deosebit ¿i în calitate
politicå. Încercåm pe cât este posibil ca modelul social
democrat, bazat pe o echilibrare a bogå¡iei în societate, pe o
redistribuire echitabilå a ceea ce înseamnå câ¿tigurile în
societate, mai ales în contextul economiei de pia¡å, så reprezinte
un motiv de încredere în solidaritate socialå, care så
sus¡inå evolu¡ii neconflictuale. Formula aceasta este pu¡in
prea sofisticatå. Ar trebui så spun mai direct. În România noi
am avut în ultimii ani o cre¿tere economicå de peste 5% în
fiecare an. Aceasta înseamnå cam 7,2 miliarde de dolari
adåuga¡i la avu¡ia ¡årii. Problema este dacå ace¿ti bani,
aceastå cre¿tere economicå, se împart echitabil în societate,
dacå nu cumva ea genereazå ¿i mai multå polarizare socialå.
Råspunsul la aceastå întrebare sau un prim råspuns a venit de
la Banca Mondialå care ne-a spus cå, totu¿i, în perioada
2001-2003 nivelul såråciei în România a scåzut de la 35% la
21%, ceea ce ne aratå cå aceastå cre¿tere economicå nu a fost
neapårat înso¡itå de polaritate socialå. Asta înseamnå cå
probabil, persoana de mijloc ¿i upper middle class, probabil,
s-au realizat investi¡ii mai curând în echipamente, tehnologii
care vor produce probabil beneficii în viitor. Ce facem cu
pensionarii înså, ce facem cu cei care nu au serviciu? Problema
Guvernului este de a gestiona pe cât este posibil aceste
probleme de ordin social, dincolo de ceea ce înseamnå
reformele economice, care sigur produc sau motorul reformei
economice func¡ioneazå la o tura¡ie bunå.
Trebuie så fim înså aten¡i så nu generåm frustrare, tensiuni
la nivel social, ¿i de aceea în afarå de stabilitatea politicå,
în afarå de macrostabilitate economicå, trebuie så fim foarte
aten¡i la stabilitatea socialå ¿i la acest sentiment de solidaritate
socialå, într-o perioadå, în care în mod evident, în orice
tranzi¡ie apar lucruri spectaculoase ¿i unele dintre ele deranjante
din punctul de vedere a celui care are impresia cå el
însu¿i nu are nici o ¿anså, în timp ce al¡ii trec pe lângå el cu
o vitezå foarte mare, realizând mult mai multå bogå¡ie, mult
mai mult profit. Din acest punct de vedere, asisten¡a socialå,
programele sociale pot ¿i trebuie så aibå un rol extraordinar
de important. Trebuie så acordåm pentru acest obiectiv /.../ o
cre¿tere economicå durabilå. Cât acordåm pentru forme de
protec¡ie socialå, fårå så încurajåm nemunca? Cât de mult
mergem cu venitul minim garantat, cît de mult mergem cu
ajutoarele sociale, fårå så încurajåm par¡ial munca la negru ?
Sunt o mul¡ime de proiecte legate de social pe care trebuie så
le vedem cu foarte mare aten¡ie, pentru cå nu mai este vorba
de aspecte, så spunem, generale, de foarte multe situa¡ii particulare
pe care trebuie så le examinåm ¿i bineîn¡eles îi avem
pe cei care sunt efectiv în dificultate ¿i trebuie så vedem cum
rezolvåm aceste lucruri, aveam notat aici, dacå am så gåsesc
câteva elemente pe care så vi le spun. Iatå dacå excludem
cheltuielile pentru asiguråri sociale ¿i ajutorul de ¿omaj, fondul
de asisten¡å socialå alocat de Guvern a crescut de la 2,1%
în 2000, må refer la 1% din PIB, au ajuns în anul 2003 la
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Declara¡ii, discursuri, mesaje
2,9%. Este în mod evident o cre¿tere substan¡ialå. Dar sunt
unele lucruri ciudate ¿i unde este nevoie ¿i de un efort institu¡ional.
Dacå vorbim de asisten¡å socialå, pentru aloca¡ie de
stat pentru copii, aceste aloca¡ii se acordå prin foarte multe
institu¡ii, ¿i ar trebui så vedem poate gåsim o solu¡ie ¿i aici
pute¡i så ave¡i un rol important pentru a gândi cea mai bunå
formulå: Aloca¡ia de stat pentru copii, plåtitå prin Direc¡iile
Dialog, Familie Socialå pentru aproape 1,6 milioane de
copii. Aloca¡ia de stat pentru copii, plåtitå de inspectoratele
¿colare pentru peste 3 milioane de copii. Aloca¡ia de stat
pentru copii plåtitå de inspectoratele teritoriale de stat pentru
persoane cu handicap cu peste 120.000 de beneficiari, aloca-
¡ia complementarå pentru familiile cu copii, respectiv aloca-
¡ia de sus¡inere pentru familiile monoparentale care au venituri
mai mici de un milion cinci sute de mii pe membru de
familie pentru peste 600.000 ¿i mai este ¿i aloca¡ia de între¡inere
pentru copii cu handicap ¿i aloca¡ia pentru nou
nåscu¡i.
Toate aceste mecanisme de dialogare, de resurse evident
creazå ¿i risipå, creazå ¿i cheltuieli administrative foarte
mari. De aceea, nu putem vorbi de un sistem de asisten¡å
socialå atunci când existå zeci de institu¡ii implicate. Poate
cå este nevoie de o singurå agen¡ie na¡ionalå pentru plata
presta¡iilor sociale, så vedem dacå aceasta este cea mai bunå
solu¡ie. Pe urmå cred cå trebuie ruptå legåtura între cei care
fac anchetå socialå ¿i cei care plåtesc. Sunt câteva reguli de
bazå pe care le putem gândi împreunå ¿i iatå, reforma acestui
sistem poate cå ar putea så fie o temå în care så lucråm
împreunå ¿i în care noi avem un interes evident. Mai aveam
alte sugestii, alte gânduri aici în legåturå cu unele dintre
aceste probleme mai ales în zona asisten¡ei sociale, a programelor
sociale. Sunt teme de interes ¿i din punct de vedere
sociologic dar, îndråznesc så spun, ¿i pentru o colaborare
foarte strânså cu Guvernul. A¿ vrea så închei spunându-vå cå
avem nevoie de sprijin, în continuare, din partea dumneavoastrå.
Din punct de vedere profesional må simt solidar cu
dumneavoastrå ca sociolog, iar ca om politic sunt un beneficiar
avid de noutå¡i.
Doresc cå o så cumpår cât mai mult de la dumneavoastrå
¿i solu¡ii, ¿i acela¿i timp, consider cå aceastå breaslå, în
momentul de fa¡å reprezintå unul din temeiurile de profesionalizare
pentru via¡a politicå din România.
Alocu¡iunea domnului prim-ministru Adrian Nåstase
la inaugurarea sålii de sport din Oradea
Dragi prieteni,
Dragi elevi,
Dragi pårin¡i,
Dragi colegi,
Sunt emo¡ionat de fiecare datå când particip la inaugurarea
unei noi såli de sport.
Domnul director spunea atât de bine, a prezentat atât de
bine esen¡a acestui program ,,Mens sana in corpore sano”.
Noi nu dorim så ne ocupåm doar de calculatoare, doar de
manuale, doar de repararea båncilor în clase. Este tot mai
important så ne ocupåm de sånåtatea copiilor, a tinerilor ¿i
chiar ¿i chiar ¿i performan¡a, pânå la urmå, are nevoie de o
bazå mai largå de pregåtire, are nevoie de timp, nu se poate
doar ca prin accident så descoperim copii super performan¡i.
De aceea acest proiect mi se pare extraordinar pentru cå
el va permite nu doar desfå¿urarea unor antrenamente necesare,
nu doar concursuri sau meciuri pasionante.
(7 mai 2004)
Vor fi aici, probabil, ¿i întâlniri care, într-un fel sau altul,
vor permite elevilor, tinerilor din aceastå zonå, din colegiu ¿i
nu numai så se întâlneascå aici ¿i, practicând sportul, så-¿i
întåri prieteniile, så înve¡e ce înseamnå competi¡ia. De aceea,
sunt onorat så primesc acest carnet de membru al Asocia¡iei
sportive pe care a¡i creat-o, domnule director ¿i stima¡i prieteni,
¿i vå promit cå acest program va continua, vå promit
cå dincolo de sålile acestea magice, de covorul sålii de sport,
vor fi ¿i instala¡iile care så permitå diferitele tipuri de jocuri
sportive ¿i aparate pentru gimnasticå ¿i pentru diferite tipuri
de activitå¡i sportive. Nu vreau så vå vorbesc foarte mult
despre ceea ce vrem så facem. Este important så vå spun iatå,
acesta este un angajament pe care-l respectåm. Iatå, aceasta
este una dintre sålile de sport despre care am vorbit ¿i, de
aceea, am vrut så fiu aici, cu dumneavoastrå, aståzi, pentru a
ne bucura împreunå ¿i pentru a ne gândi la modul optimist,
la viitor.
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 41

Declara¡ii, discursuri, mesaje
Declara¡ii de preså ale domnului Adrian Nåstase, primul ministru al
României, cu ocazia vizitårii sediului companiei Bechtel din Cluj-Napoca
(Cluj Napoca, 8 mai 2004)
Doamnelor ¿i domnilor,
Este o mare bucurie pentru mine ¿i pentru colegii mei så
fim aici, la sediul Bechtel din Cluj Napoca ¿i så punem la
cale începutul unui drum spre Uniunea Europeanå, un drum
care nu este doar al cuvintelor, ci o autostradå adevåratå, este
o legåturå fizicå, de fapt, între ¡ara noastrå ¿i Uniunea
Europeanå. Sigur, paradoxul face ca acest drum så fie construit
împreuna cu americanii, dar via¡a întotdeauna este
complicatå ¿i, uneori, plina de aceste paradoxuri.
Ne bucuråm cå lucrårile vor începe, efectiv vor începe
peste aproximativ o lunå, în iunie lucrårile fizice la autostradå
vor începe ¿i ele vor continua într-un ritm extrem de
sus¡inut. Aståzi, domnul ministru Mihai Tånåsescu a semnat
¿i prima scrisoare de garan¡ie pentru primele sume necesare
acestei lucråri, 33 de milioane de dolari care, practic, reprezintå
prima parte din suma de 150 de milioane, bani care vor
fi utiliza¡i în acest an pentru construc¡ie.
Suntem con¿tien¡i de faptul cå ritmul construc¡iei va depinde
de ritmul de finan¡are. Ceea ce este important pentru
noi este ca lucrarea så fie rapidå, så fie realizatå în condi¡ii
de bunå calitate, så fie realizatå la parametri de cost cât mai
coborâ¡i, sigur, men¡inând calitatea ¿i performan¡a lucrårii ¿i,
de asemenea, este foarte important ca lucrårile så se realizeze
cu subcontractori din România, în a¿a fel încât banii pe care
noi îi dåm så ajungå, de fapt, înapoi în ¡arå la constructorii
români. De aceea, toate aceste lucruri fiind puse la punct, eu
cred cå ne putem apuca de treabå, vedem, este vorba de un
proiect important, ne-am båtut pentru el ¿i, în plan interna-
¡ional, eu cred cå acest proiect meritå så fie sus¡inut. Sunt
convins cå locuitorii din Cluj Napoca, cei din jude¡ ¿i cei din
Transilvania vor aprecia aceste eforturi ale noastre. Sper cå
¿i colegul nostru Ioan Rus este mul¡umit de acest proiect ¿i
de faptul cå ceea ce a fost adeseori un argument, o motiva¡ie
pentru un anumit tip de abordare a problemelor transilvånene,
inclusiv în cadrul discu¡iilor din Guvern, la Bucure¿ti,
s-au realizat, cel pu¡in par¡ial. Sunt multe alte proiecte pe
care le putem realiza în viitor. Este important så avem voin¡a
necesarå, så fim foarte hotårâ¡i ¿i, mai ales, så fim solidari.
Sunt foarte bucuros så fiu aståzi aici, cu echipa Bechtel în
România ¿i så spun cå noi suntem extrem de deci¿i så
mergem mai departe cu acest proiect, så-l sus¡inem ¿i, mai
ales, så-l realizåm.
Întrebare: De unde provin ace¿ti bani, domnule
Prim-ministru? Cele 300 de milioane?
Dl. Adrian Nåstase: Cele 33 de milioane. Este vorba de
una dintre Båncile europene care asigurå acest împrumut.
¥ntrebare: Problema exproprierilor cum a fost rezolvatå?
Dl. Adrian Nåstase: Problema exproprierilor se rezolvå
în baza în¡elegerilor locale, atunci când este posibil, dar pentru
proiectele de interes public, a¿a cum am stabilit, avem
acum un Proiect de Lege, care ne ajutå foarte mult. El a fost
votat de cåtre Parlament, permi¡ându-ne ca sumele pentru
terenurile respective så le punem într-un cont ¿i, chiar dacå
existå probleme între eventualii proprietari care î¿i disputå,
eventual, titlul asupra terenului, suma så fie consemnatå în
acest cont special, iar cel care câ¿tigå în instan¡å, în final, så
poatå så ia suma respectivå, care este fixatå, bineîn¡eles, în
baza unei expertize judiciare în urma cåreia, deci, banii, vor
ajunge la cel care câ¿tigå in instan¡å, în final, dreptul de proprietate.
Declara¡ii de preså ale domnului prim-ministru Adrian Nåstase
cu ocazia vizitårii cartierului ANL “Cetatea Fetei”
(Cluj-Napoca, 8 mai 2004)
Mi se pare un lucru extraordinar ¿i sigur cå deocamdatå
este doar nucleul unui nou cartier. Am våzut cum aratå
apartamentele sau cum vor aråta toate apartamentele, gradul
de finisare este foarte ridicat. Må bucurå faptul cå toate
observa¡iile pe care, de-a lungul timpului, le-am fåcut eu sau
colegii mei în legåturå cu finisajele interioare, acum au fost
luate în considerare.
În plus, toate materialele utilizate sunt materiale române¿ti,
ceea ce este important pentru cå proiectele de construc¡ii
vor continua ¿i este important så asiguråm locuri de
42
muncå pe orizontalå pentru toate aceste activitå¡i de construc¡ii,
iar ideea în sine este superbå! Un astfel de cartier
aici, în aceastå zonå colinarå , la 10-15 minute de centrul
Clujului este superbå ¿i de data aceasta nu mai este vorba
doar de ni¿te blocuri izolate, ci este vorba practic de inima
unui viitor cartier care va avea ¿coalå, centru comercial, salå
de sport, deci este vorba de o unitate complexå de locuit.
Må bucur foarte mult când våd astfel de proiecte care încep
så iaså din påmânt, så se vadå, så se arate. De fapt, toatå
ideea noastrå de a relansa activitatea de construc¡ii pentru
locuin¡e, prinde un contur de data aceasta foarte concret.
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Declara¡ii, discursuri, mesaje
Cuvântul primului ministru al României, domnul Adrian Nåstase,
cu ocazia vizitei la ALRO Slatina
(Slatina, 11 mai 2004)
Doamnelor ¿i domnilor,
Am avut multe dureri de cap cu privatizarea ALRO, dupå
cum ¿ti¡i. Må bucur så constat - ¿i de aceea am ¡inut foarte
mult så vin aici - cå fabrica merge bine, cå are comenzi, cå
investi¡iile promise s-au realizat. ªti¡i mai bine decât mine
cå, fårå aceste investi¡ii, fabrica, la un moment, dat risca så
se opreascå. Competi¡ia este foarte mare, energia, în alte
pår¡i ale lumii, este mai ieftinå decât la noi.
De aceea, este extrem de important cå locurile de muncå
au fost asigurate. Salariile sunt mult mai bune decât în alte
pår¡i, de¿i, sigur, salariul nu este niciodatå suficient de mare,
dar må bucur så våd cå, de fapt, inima Slatinei func¡ioneazå
bine în acest mod.
Dacå noi, la nivelul Guvernului, putem så mai sprijinim
cu ceva o vom face cu multå bucurie. Acesta este mesajul
meu: ne intereseazå locurile de muncå, ne intereseazå så
ave¡i aceste locuri de muncå asigurate ¿i grija noastrå, a
Guvernului, este de a avea grijå ca aceste locuri de muncå så
fie din ce în ce mai bine plåtite. Pentru asta avem nevoie, în
continuare, så facem export, avem nevoie de un primar
foarte serios, în continuare, avem nevoie de o sus¡inere generalå
care så conducå la cre¿terea economicå, în a¿a fel
încât pia¡a internå, dar ¿i pia¡a externå, så poatå så fie interesate
de produsele extraordinare pe care le realiza¡i aici. Primul
lucrul, înså, care m-a interesat cel mai mult a fost så våd
dacå investi¡iile, care au reprezentat, în fond, esen¡a acestei
privatizåri s-au realizat. ¿ti¡i bine cå ¿i pentru ora¿ problemele
de mediu erau imense ¿i era esen¡ial ca aceste investi¡ii
så se facå.
Trebuie så veghem, în continuare, ¿i împreunå cu primarul
Slatinei så vedem ca aceste investi¡ii så nu afecteze
nici sånåtatea celor care lucreazå aici, nici a locuitorilor. Eu
vreau så vå doresc numai bine în continuare, vå asigur de
sprijinul nostru ¿i sunt convins cå ne vom vedea din nou pentru
a cåuta cele mai bune solu¡ii în continuare.
Numai bine! Vå doresc succes!
Alocu¡iunea domnului Adrian Nåstase, primul ministru al României,
la seminarul cu tema: formularea politicilor publice în România
¿i lansarea strategiei de reformå în administra¡ia publicå
Domnule prim-ministru Michel Rocard,
Domnule pre¿edinte al Senatului,
Domnule pre¿edinte al Camerei Deputa¡ilor,
Domnilor ambasadori,
Domnilor mini¿tri,
Dragi prefec¡i,
Dragi prieteni,
Dragi colegi,
ªtiu cå vå a¿tepta¡i så vå citesc un discurs foarte lung,
care så prezinte pe larg strategia ¿i ce avem de fåcut mai departe.
Vå în¿ela¡i. Am så vå spun câteva gânduri, pentru cå,
dupå pårerea mea, discursul de încheiere ar trebui så fie
acum, în esen¡å, „så trecem la treabå”. În definitiv am tot
fåcut strategii, lucrurile sunt foarte clare. Problema este cå
am descoperit, într-un fel, cå existå o a cincia putere în stat,
func¡ionarii publici, care, uneori, au propria lor vitezå de
croazierå, care nu se suprapune neapårat cu obiectivele ¿i ritmurile
pe care noi le stabilim politic.
Deci, problema este så-i motivåm din zona de luare a
deciziilor politice, så facem ca tot acest mecanism så fie mai
eficient. Organizarea a douå seminarii în acela¿i timp este
deja un semn al faptului cå începem så mårim viteza de
(Palatul Parlamentului - 11 mai 2004)
lucru: un seminar privind administra¡ia publicå ¿i accelerarea
reformei în domeniul acesta, dar ¿i formularea politicilor
publice, ceea ce ne aratå cå aceastå temå ne preocupå.
Dupå câ¡iva ani de guvernare am tras anumite concluzii
¿i în¡elegem cå osatura statului, pânå la urmå, este formatå
din administra¡ie, din func¡ionarii publici, înal¡ii func¡ionari
¿i func¡ionarii publici în general.
Problema este cum construim, cum reconstruim aceastå
structurå în a¿a fel încât ea så fie modernå eficientå, så
debirocratizåm aceastå structurå care avea propriile ei reguli
¿i propria sa func¡ionare internå, iar, pe de altå parte, cum
realizåm descentralizarea, trecând anumite competen¡e din
zona Capitalei, din zona Guvernului central spre zone locale.
Cred cå, în fond, acestea sunt problemele, dar dacå vorbim
doar noi, care suntem aici la pupitru, fårå ca dumneavoastrå
så accepta¡i aceste lucruri ¿i så le pune¡i în aplicare în fiecare
localitate, în fiecare jude¡, vorbim degeaba. Acesta este, de
fapt, mesajul meu.
Am fåcut ni¿te texte excep¡ionale, strategiile sunt absolut
deosebite, vreau så mul¡umesc institu¡iilor cu care am lucrat,
Uniunea Europeanå, Comisia Europeanå, Delega¡ia sa la
Bucure¿ti, Na¡iunile Unite, PNUD, Banca Mondialå, Fondul
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 43

Declara¡ii, discursuri, mesaje
Monetar Interna¡ional. În ultima vreme, de altfel, Fondul
Monetar Interna¡ional a început så se ocupe mai mult de
aceste teme ¿i mi se pare firesc, pentru cå problemele economice,
în mare måsurå, s-au rezolvat, dar este interesant
faptul cå reu¿im acum, în acest fel, så coordonåm anumite
activitå¡i pe care, în mod firesc trebuie så le privim cu foarte
mare aten¡ie.
Avem câteva lucruri de fåcut în continuare pentru a
îmbunåtå¡i organizarea. Unii vor spune cå Stalin era un mare
adept al organizårii. Eu cred cå, låsând la o parte lucrurile
anecdotice, dacå nu în¡elegem care sunt lucrurile de bazå ¿i
nu le facem a¿a cum trebuie, riscåm så råmânem doar la discursul
de teorie a administra¡iei, cu tot respectul pentru organizare.
Din acest punct de vedere, noi, la Guvern am realizat
câteva lucruri bune. Înaintea ¿edin¡ei de Guvern avem o
întâlnire a înal¡ilor func¡ionari din ministere, ceea ce a fåcut
în ultima vreme ca ¿edin¡ele de Guvern så se reducå la douå,
trei ore, pentru cå rezolvåm în trepte problemele care trebuie
mediate ¿i, sigur, ceea ce nu are nevoie de o dezbatere în
Cabinet se rezolvå cu o zi înainte, în acest cadru.
Apoi, am creat mecanismele interministeriale care ne
asigurå, spre exemplu, pe problemele de integrare europeanå,
posibilitatea de a coordona activitå¡i multisectoriale ¿i
acest lucru, de asemenea, func¡ioneazå foarte bine. Aståzi
am avut o ¿edin¡å de o orå în care am revåzut problemele
concrete legate de negocierile cu Uniunea Europeanå ¿i m-a¿
bucura så-i spun domnului ambasador Quayle cå mai sunt o
mie de zile pânå în 2007, dar mai avem aproximativ 150 de
zile pânå când speråm, cu sprijinul Marii Britanii ¿i a celorlalte
¡åri membre, så încheiem negocierile cu Uniunea
Europeanå ¿i cred cå este extrem de important så dåm acest
semnal de seriozitate nu doar în seminarii, ci, mai ales, acolo
unde efectiv trebuie så luåm decizii. Unele sunt dificile ¿i
¿tim cå, mai spuneam ¿i cu alt prilej, aducem sute de calculatoare
în administra¡ia publicå, dar nu numai cå nu dåm
afarå pe cei care, practic, nu mai sunt necesari, dar mai luåm
¿i operatori pentru noile calculatoare, dar aceasta este
departe de a fi o solu¡ie rezonabilå. Am dat bani pe calculatoare,
cred cå puteam så rezolvåm cumva pe o formulå super
informatizatå o mul¡ime de probleme, dar vedem cå sunt
func¡ionari care n-au fost da¡i afarå, blocând func¡ionarea
sistemului informatizat, fiindcå nu au nici un interes în promovarea
reformelor, iar formularul solicitat de cetå¡ean nu
poate fi ob¡inut pânå nu se pune o ¿tampilå de mânå. Aceasta
este inadmisibil ¿i aici este vina, pânå la urmå, da¡i-mi voie
din nou, så vå spun cu prietenie, a celor care conduce¡i
administra¡ia localå.
Apelul meu direct este så vå uita¡i cu aten¡ie la aceste
lucruri, pentru cå inova¡ia, de aceea este un al doilea aspect,
dincolo de organizare. Nu mai putem så mergem pe ceea ce
înseamnå obiceiuri vechi, modalitå¡i prin care, în mod evident,
nu putem så aplicåm reformele mai rapid. Obiectivele
noastre în accelerarea reformei în administra¡ie vi le-am spus
foarte rapid, debirocratizare, descentralizare, modernizare
printr-o mai mare eficien¡å. Ne intereseazå så realizåm trei
mari ac¡iuni: cea de transparen¡å, så asiguråm predictibilitatea
¿i, de asemenea, o mai mare responsabilitate la nivelul
fiecårui segment.
Guvernarea nu este doar o ma¿inå de fåcut legi, discutam
¿i aståzi cu domnul prim-ministru Rocard. Este foarte important
så punem în aplicare aceste legi, så controlåm dacå ele
sunt respectate. Prezum¡ia absolutå de cunoa¿tere a legii, la
dinamica noastrå legislativå aproape cå devine inoperantå,
de¿i nu ar trebui så spun un astfel de lucru, dar trebuie så
în¡elegem cå o componentå extrem de importantå a administra¡iei
este informarea opiniei publice, astfel încât administra¡ia
så nu se reducå la sanc¡iuni, ci, în primul rând, så asigure
o cunoa¿tere temeinicå a prevederilor legale de cåtre cetå¡eni.
Vreau så subliniez, încå o datå, faptul cå aceste aduceri la
zi, aceste linii orientative ¿i, mai ales, programele de sus-
¡inere, inclusiv cele financiare se datoreazå unei colaboråri
excep¡ionale cu Uniunea Europeanå ¿i indiferent de unele
nemul¡umiri, unele întârzieri care, în mod evident, existå,
procesul de modernizare a României se realizeazå în acest
moment în paralel cu procesul de finalizare a negocierilor.
Din acest punct de vedere, eu cred cå este important ca în
cursul dezbaterilor din acest seminar organizat aici, participan¡ii
så sublinieze în mod concret ceea ce este, dupå pårerea
mea, o realitate, o capacitate întåritå de aplicare a Acquisului
comunitar în România, atât pentru îndeplinirea criteriului
politic, cât ¿i pentru cel economic, precum ¿i în ceea ce
prive¿te capacitatea de a face fa¡å cerin¡elor standardelor de
func¡ionare ale Uniunii Europene.
Acestea sunt, într-un fel, ¿i obiectivele finale de pregåtire
pentru întâlnirea cu Uniunea Europeanå, în 2007. Din acest
punct de vedere, eu sunt absolut convins cå prin efortul nostru
însumat vom ¿ti så realizåm toate aceste ¡inte care sunt
esen¡iale pentru viitorul României ¿i, fårå îndoialå, fiecare
guvern, la rândul såu trebuie så adauge ceva în aceastå construc¡ie
care este modernizarea României, dar ¿i aducerea ei
foarte aproape de un obiectiv esen¡ial, ¿i anume, intrarea în
Uniunea Europeanå în 2007.
Vå mul¡umesc pentru aten¡ie ¿i vå doresc succes.
44
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Declara¡ii, discursuri, mesaje
Alocu¡iunea primului ministru, domnul Adrian Nåstase,
la decernarea ,,Premiilor calitå¡ii în construc¡ii - 20 de ani
de la înfiin¡area Inspectoratului de Stat în Construc¡ii”
(Palatul Parlamentului - Sala Unirii, 10 mai 2004)
Dragi prieteni,
Dragi colegi,
Våd de pe acum titlurile din presa de mâine ¿i, în sfâr¿it,
lucrul acesta nu este, în definitiv, foarte grav. Este important
så vedem ce avem de fåcut în continuare ¿i, într-un fel, da¡imi
voie så vå spun cå må simt ca fåcând parte din aceastå
breaslå a constructorilor ¿i pentru un motiv foarte simplu.
Timp de patru ani, în aceastå clådire am încercat så duc spre
finalizare ni¿te lucråri de construc¡ii extrem de dificile, mul¡i
dintre dumneavoastrå ¿ti¡i despre ce este vorba, a¡i participat
într-un fel sau altul la acest efort.
În perioada 1992-1996, ca pre¿edinte al Camerei Deputa-
¡ilor, am cåutat så finalizåm aici ni¿te lucråri care erau absolut
necesare. Îmi sugerau unii atunci så distrugem, så îngropåm
în påmânt aceastå mårturie a unei perioade de care trebuia
så ne despår¡im, ceea ce ar fi costat, probabil, la fel de
mult ca ¿i construirea ei. Al¡ii vroiau så construiascå aici cel
mai mare cazinou din Europa. Pânå la urmå, cred cå am ales
o solu¡ie în¡eleaptå lucrând la finalizarea a ceea ce era, în
definitiv, munca poporului român ¿i banii cheltui¡i pentru tot
ce înseamnå aceastå clådire. De altfel, profit de aceastå
ocazie pentru a vå spune cå pe 31 mai vom inaugura, tot aici,
în aceastå clådire spa¡iul noului Muzeu Na¡ional de Artå
Contemporanå ¿i, foarte curând, de asemenea, chiar vizavi
de aceastå salå, noul spa¡iu în care-¿i va desfå¿ura lucrårile
Senatul României. Sigur cå va trebui, în continuare, så dåm
via¡å acestei clådiri, så ¡inem seama de ceea ce este important
de fåcut. Nu mai putem så punem marmurå peste tot,
acolo unde se dorea så se punå marmurå ¿.a.m.d. Cunoa¿te¡i
toate discu¡iile care au avut loc, dar este important cå, în
ace¿ti ani, am început så construim mult mai mult. Din informa¡iile
mele, în ultimii 3-4 ani s-au dat aproape 200.000 de
autoriza¡ii de construc¡ii, s-au realizat foarte multe proiecte
¿i aici în Bucure¿ti, de la consolidarea Ateneu-ului, la construc¡ii
ANL extrem de ambi¡ioase. În Drumul Taberei este,
probabil, cartierul cel mai mare de construc¡ii noi care se
realizeazå, existå proiectul de construire a celor 400 de såli
de sport, de autistråzi ¿.a.m.d. ¿i toate acestea se bazeazå pe
faptul cå, pe de o parte, institu¡iile statului au avut mai mul¡i
bani pentru investi¡ii, datoritå unui buget mai mare, determinat
¿i de cre¿terea economicå din ace¿ti ani. Pe de altå parte,
veniturile popula¡iei au fost mai mari ¿i au permis aceste
construc¡ii suplimentare acestei investi¡ii, pe care le putem
observa. De aceea, în momentul în care trebuie så privim mai
departe trebuie så ne punem întrebarea cum construim, care
sunt parametrii urbanistici, ce anume este nevoie de realizat
în Bucure¿ti, dacå putem så mai låsåm în Bucure¿ti anumite
råni pe trupul ora¿ului, a¿a cum sunt ele acum, cele douå
blocuri de la Operetå, cei doi gemeni, care, practic, 14 ani au
fost mårturia unei neputin¡e într-un fel a factorilor publici de
a rezolva o problemå. Eu sper înså, ca în såptåmânile urmåtoare
så putea trece la lucråri acolo, pe baza unei opera¡iuni
care a fost absolut necesarå ¿i anume expropierea celor care,
la un moment dat, au luat în anumite condi¡ii aceste clådiri.
Acelea¿i preocupåri le avem în privin¡a acelor clådiri
cunoscute ca „Circul foamei” sau alte construc¡ii neterminate.
Mai sunt încå o mul¡ime în ora¿. Este nevoie de un efort
conjugat ¿i de voin¡å, pentru cå, oricum, discu¡ii vor fi ¿i vor
fi legate fie de licita¡ie, fie de calitate, vor fi legate de proiect,
dar a låsa lucrurile a¿a cum sunt ele, acum este probabil cea
mai proastå solu¡ie ¿i, în plus, probabil cå este o nevoie extraordinarå
de coordonare cu urbani¿tii ¿i cu cei care trebuie
så ia decizia, fiindcå sunt o mul¡ime de anomalii. Sigur, este
o pårere personalå. În Bucure¿ti, dar nu numai în Bucure¿ti,
în mod evident sunt proiecte care se desfå¿oarå, pe anumite
baze comerciale, dar care distrug fie ambian¡a unui cartier,
fie unitatea de abordare pe un anumit spa¡iu.
Lucrurile acestea le ¿ti¡i foarte bine. Fårå îndoialå „clientul
nostru, ståpânul nostru”, dar, pânå la urmå, solu¡ia de
construc¡ie trebuie så fie în armonie cu viziunea arhitectului
dar ¿i cu nevoile locale. Pentru mine este o deosebitå bucurie
så particip la aceastå manifestare. Este, în definitiv, ¿i începutul
unui drum de competi¡ii, a unei competi¡ii realizate
prin prisma calitå¡ii. Sper cå vor câ¿tiga cei mai buni ¿i nu
este vorba, în definitiv, doar de o competi¡ie cu câ¿tigåtor
direct, ci este vorba de o competi¡ie care så genereze nevoia
unei examinåri atente, a calitå¡ii în construc¡ii, mai ales pe
terenurile din Bucure¿ti ¿i din împrejurimi care în totdeauna
au fost mai fragile, mai supuse unor riscuri seismice. Ne intereseazå,
fårå îndoialå, aspectul competi¡iei asupra acestui
domeniu ¿i este clar cå promovarea performan¡ei aici conduce
la cre¿terea calitå¡ii vie¡ii oamenilor.
Am fost impresionat zilele trecute, våzând, lângå Cluj, un
nou cartier care începe så tråiascå ¿i nu doar ca o anexå dormitor,
ci ca o structurå integratå, cu ¿coalå, cu centru administrativ,
centru comercial. Este, pânå la urmå, semnul cå noi
nu numai privatizåm, sau reconstruim ceea ce au fåcut al¡ii
înainte, ci începem, chiar, så aducem mårturia noastrå în domeniul
construc¡iilor pentru cei care vor veni dupå noi. Nu
putem så råmânem la acela¿i numår de locuin¡e doar modificând,
eventual, confortul sau încercând så mai ridicåm un
etaj. Este nevoie de proiecte mult mai ambi¡ioase, pentru cå
nevoile sunt extraordinare ¿i chiar dacå în România avem,
practic, 7,5 milioane de locuin¡e, la un numår de opt milioane
de familii, ceea ce în definitiv nu este foarte råu, este clar
cå un numår foarte mare din aceste locuin¡e, care sunt apartamente
construite în anii 1970-1970, multe vor avea nevoie
de o reabilitare, sau va fi nevoie pentru familiile tinere de noi
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 45

Declara¡ii, discursuri, mesaje
construc¡ii. Este nevoie, pe de altå parte, de un efort mai
mare pentru a consolida clådirile pentru riscuri seismice viitoare.
A început un astfel de program, dar dacå nu vom avea
locuin¡e tampon în care så-i mutåm pe cei care vor trebui så
accepte så se deplaseze o vreme din locuin¡ele lor, pentru a
efectua aceste lucråri va fi foarte greu.
De altfel, cele douå blocuri gemene de la Operetå au
chiar aceastå destina¡ie de a se constitui, ca zonå tampon, ca
locuin¡e pentru cei care vor trebui så se mute din casele lor
pe perioada acestor lucråri aici în Bucure¿ti. Sunt foarte
multe lucruri pe care le avem de fåcut în continuare, le ¿ti¡i
mai bine decât mine, dar a¿ vrea så insist încå o datå asupra
nevoii de a ¡ine seama de ambian¡a urbanå ¿i de cerin¡ele de
urbanism. Da¡i-mi voie så vå spun ¿i ca bucure¿tean, dar
våzând aceste lucruri în definitiv ¿i în alte localitå¡i. Existå o
foarte mare dezordine urbanisticå ¿i, de aceea, doar aceastå
ac¡iune în care se realizeazå plombe de diferite feluri, în diferite
locuri în ora¿e conduce la efecte uneori grote¿ti, la
schimbarea, pânå la urmå, a specificului anumitor cartiere,
dar uniformitatea ¿i capacitatea de a da un anumit sentiment
de întreg, elemente pe care le vedem în construc¡iile noi ne
aratå cå aceasta este calea. Unele dintre reperele generale
pentru locuin¡e au råmas Cartierul Primåverii. Locuin¡ele de
acolo, sigur, sunt cochete, sunt interesante. ªti¡i, înså, la fel
de bine ca ¿i mine cå farmecul cartierului nu este dat neapårat
de suprafe¡ele acestor case ci, mai ales, de faptul cå întregul
cartier este un întreg care are propriul såu aer, cu pu¡inå
verdea¡å, cu un anumit mod de convie¡uire ¿i aici este probabil
nevoia de responsabilitate la fel cum este nevoie de responsabilitate
din punctul de vedere al calitå¡ii materialelor
folosite în construc¡ii, din punctul de vedere al calitå¡ii construc¡iilor,
în general.
La un moment dat, am avut o discu¡ie destul de lungå în
cea ce prive¿te Palatul de Justi¡ie, iar aceastå discu¡ie este
importantå, pentru cå, în definitiv, astfel de clådiri au nevoie
de o expertizå ¿i în acela¿i timp de un efort de reconstruc¡ie
¿i de reabilitare absolut excep¡ionale ¿i mi se pare important
ca noi, fie cå este vorba de firme române¿ti, fie cå este vorba
de firme stråine, så men¡inem acest standard foarte înalt, a¿a
cum este important în ceea ce prive¿te construc¡iile de drumuri,
så ¡inem seama de faptul cå indiferent de antreprenor,
practic, firmele române¿ti sunt cele care trebuie så execute
lucrårile respective. Este ¿i o chestiune, pânå la urmå, de
onestitate, pentru cå banii care se plåtesc vin din banii contribuabilillor
¿i ei trebuie så se întoarcå înapoi, la firmele
române¿ti care plåtesc, dupå aceea, salariile pentru muncitorii
din România. Sunt foarte multe lucruri pe care acum le
putem spune ceva mai serios, mai puternic.
Este important, înså, pentru noi så ¡inem seama de faptul
cå multe dintre materialele de construc¡ii, prea multe, se
importå ¿i avem posibilitatea acum, când ritmul de construc-
¡ii a crescut foarte mult så sprijinim industria orizontalå de
materiale de construc¡ii, astfel încât så creåm cât mai multe
locuri de muncå, pentru cå utilizarea de for¡å de muncå din
¡arå va conta foarte mult în ceea ce prive¿te sus¡inerea în
continuare a eforturilor în acest domeniu, a¿a cum este foarte
46
important så avem în vedere în perioada urmåtoare eliminarea
muncii la negru în construc¡ii, så încercåm så gåsim
cele mai bune solu¡ii din punct de vedere al fiscalitå¡ii, astfel
încât acest tip de activitate så nu mai poatå så fie realizatå în
domeniul construc¡iilor.
Vå spun aceste lucruri, pentru cå, în definitiv avem interesul
cu to¡ii ca la nivelul ¡årii, la nivelul bugetului så putem
så sus¡inem în continuare proiectul de genul celor despre
care v-am vorbit. Vor participa la competi¡ia care porne¿te
aståzi firme de construc¡ii, arhitec¡i, liber profesioni¿ti cu
realizåri excep¡ionale ¿i sunt convins din acest punct de vedere
cå aceastå competi¡ie va fi un succes. Bucure¿ti este o
capitalå europeanå, cel pu¡in pe hârtie. În multe dintre cålåtoriile
lor în România, în secolul XIX, mul¡i dintre cålåtorii
stråini vorbeau despre un ora¿ care, datoritå incendiilor succesive,
a trebuit de multe ori så înceapå a reconstrui de la
început.
Secolul XX a însemnat o revitalizare ¿i, pânå la urmå,
ora¿ul poartå marca sfâr¿itului de secol ¿i începutului de
secol XX. Este important, din acest punct de vedere, dacå
dorim så facem, så men¡inem o anumitå identitate a ora¿ului
din punct de vedere arhitectonic så ¡inem seama de acest specific.
Sigur, sunt ¿i cerin¡e noi, sunt ¿i elemente interesante
pe care va trebui så le aducem în viitor. Îmi aduc aminte cå,
la un moment dat a fost un concurs interesant. Era un concurs
de arhitecturå ¿i de urbanism: ,,Bucure¿ti 2000”, dacå
nu må în¿el. Clådirea aceasta în care ne aflåm ar fi trebuit så
fie acoperitå cu o cupolå de sticlå dacå-mi aduc bine aminte
¿i ar fi trebuit så fie un fel de dealuri de blocuri de jur împrejur
care så opreascå vizibilitatea spre aceastå clådire.
Erau, în sfâr¿it, tot felul de solu¡ii extravagante, unele au
luat ¿i premii atunci, dar må bucur cå realismul ¿i pragmatismul,
pânå la urmå, ne-au permis så ajungem la momentul
în care sårbåtoarea de 9 mai så putem s-o realizåm aici, în
fa¡a acestei clådiri, cu un spectacol de muzicå ¿i luminå cum
s-a întâmplat în seara de ieri.
Pânå la urmå, trebuie så punem în valoare ceea ce avem,
nu så ascundem, dar pentru aceasta este nevoie de enorm de
multe eforturi care trebuie så fie conjugate din partea celor
care sunt în primårie, din partea celor care lucreazå în urbanism,
arhitec¡i, constructori ¿i bineîn¡eles beneficiari. Mi se
pare important så observåm cå, în momentul de fa¡å, nu
avem la nivelul Bucure¿tiului un mega plan din punct de vedere
imagistic. De fiecare datå când ajung în Pia¡a Victoriei
må întreb dacå este absolut normal ca cei care au câte ceva
de vândut, tot felul de comis voiajori, så-¿i lase în parcare, în
mijlocul Pie¡ei Victoriei, ma¿ina pe care au råmas panourile
de reclamå pe care le-au plimbat în diferite locuri. Este un fel
de ambian¡å pe care, da¡i-mi voie så spun cå n-o în¡eleg ¿i, la
limitå, chiar n-o accept. Dar, sigur, a fost mai greu în Bucure¿ti
så transmit acest mesaj. Poate dupå alegerile care vor
avea loc va fi mai simplu de comunicat. Nu vreau så fac politicå
aståzi, nu vreau decât så vå spun cå, în definitiv, va fi
nevoie ¿i în acest ora¿ ca to¡i factorii de decizie så stea împreunå
¿i så ia deciziile corect. Sigur cå putem så cheltuim
to¡i banii ca så facem o pasarelå la Gara de Nord sau o par-
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Declara¡ii, discursuri, mesaje
care pentru tot ora¿ul, dar, pânå la urmå, problemele sunt
mult mai complexe, fiind legate de parcare pe întreg teritoriul
ora¿ului.
La fel, nu mi se pare normal så nu începem de pe acum
så ne gândim la ceea ce înseamnå un Bucure¿ti mare, care så
¡inå seama ¿i de dezvoltårile care s-au realizat foarte intens
la periferie. Un ora¿ cum este Beijing-ul are ¿apte centuri
care asigurå practic ¿i circula¡ia, dar ¿i func¡ionarea gradualå
¿i care digerå, pânå la urmå, expansiunea ora¿ului. Lucrurile
acestea vor trebui, fårå îndoialå, discutate, iar cei din Ilfov
vor fi, probabil, de acord cå nu este normal ca absolut toate
sumele din investi¡iile green field care se realizeazå pe liniile
de centurå, toate taxele ¿i impozitele så meargå doar la
comunele sau ora¿ele din jurul Bucure¿tiului, pânå la urmå
aceste sume trebuie så fie gestionate împreunå, pentru cå
investi¡iile se fac în mare måsurå din Bucure¿ti. Sunt teme pe
care va trebui så le tratåm. Sigur, nu în campanie electoralå,
nu pe termen scurt, dar sunt întrebåri la care cu to¡ii trebuie
så råspundem. Este ora¿ul nostru, este capitala ¡årii ¿i trebuie
så avem cu to¡ii grijå de ceea ce se întâmplå aici.
Eu sunt absolut sigur cå întâlnirea pe care a¡i convocat-o
pentru aståzi este o întâlnire de lucru, vor fi fårå îndoialå
specula¡ii, ca de fiecare datå, de ce se întâlnesc vânåtorii, de
ce se întâlnesc elevii care picteazå despre Uniunea Europeanå,
înså eu cred cå este important så fim critica¡i pentru cå
facem anumite lucruri decât pentru cå nu facem, or, aici este,
de fapt, sensul unei întregi filozofii. Råmân în urma noastrå
ni¿te fapte care vor fi judecate ¿i, pânå la urmå, probabil al¡ii
vor spune dacå am fåcut bine sau dacå am fåcut råu, de
aceea, pornind de la Alexandru Ioan Cuza, eu cred cå trebuie
så ajungem undeva aici, mai aproape så vedem ce ne råmâne
de fåcut în perioada care vine, så în¡elegem cå, pânå la urmå,
toate lucrurile acestea se leagå: cre¿terea economicå, integrarea
europeanå, autostrada construitå cu Bechtel, ANL-urile,
banii de la buget, felul în care folosim fondurile comunitare
¿i, bineîn¡eles, eforturile unor institu¡ii cum este ISCE, cu o
tradi¡ie atât de lungå, iar lucrul acesta må bucurå.
Nu ¿tiu cât de ferici¡i sunt constructorii ¿i aici eu nu-mi
dau seama dacå avem o întâlnire, de fapt, între ISCE ¿i constructori.
Nu ¿tiu dacå ace¿ti constructori n-ar fi mai ferici¡i
dacå n-ar exista ISCE. Nu ¿tiu, dar în¡eleg cå aici sunte¡i
cumva o familie ¿i încerca¡i så rezolva¡i cu responsabilitate
ni¿te probleme care ¡in, pânå la urmå, de deontologia meseriei
¿i må bucurå lucrul acesta. Sunt convins cå actuala echipå
de conducere a ISCE este capabilå så lucreze cu constructorii
din ¡arå ¿i så asigure acea performan¡å în construc¡ii
care provine din Bucure¿ti, din specificul acestui ora¿ ¿i,
peste tot în ¡arå din nevoia de a face mai bine ¿i mai repede.
A¿ vrea så vå spun cå, dupå pårerea mea, condi¡iile ce
trebuie îndeplinite în Bucure¿ti, pentru ca o clådire så fie sigur
solidå sunt în mod necesar mai riguroase, iar controlul
modului în care sunt respectate aceste condi¡ii trebuie så fie
pe måsurå. Am început un proces radical de schimbare a
filozofiei activitå¡ii de control pe toate palierele, începând de
anul trecut. În felul acesta, am ajuns la crearea Autoritå¡ii
Na¡ionale pentru Control, iar domnul Blåculescu, aici
prezent, vegheazå ¿i ca ISCE så nu facå gre¿eli, ceea ce este
important ¿i, de asemenea, vegheazå ca, în general, så nu
existe încålcåri ale legii iar acolo unde s-au produs, ele så fie
sanc¡ionate, ceea ce este foarte important. Dupå un an ¿i ceva
de func¡ionare a acestei autoritå¡i cuvintele sunt mai curând
de laudå pentru o activitate deosebit de complexå ¿i absolut
necesarå pentru credibilitatea tuturor.
Este nevoie de mai multå disciplinå, de control, de rigoare.
Este, de asemenea, important ca noi så observåm nevoia
de a urmåri cu to¡ii standarde înalte de calitate în construc¡ii.
Aduce¡i-vå aminte ce s-a întâmplat în anumite ¡åri,
spre exemplu, în Turcia, unde efectele unor cutremure au dus
la distrugerea unor blocuri care au fost construite în grabå,
fårå respectarea unor condi¡ii de calitate. Doamne fere¿te,
vor fi ¿i în România alte cutremure în viitor, probabil, A¿a
spun speciali¿tii. De aceea, trebuie ca noi så fim foarte riguro¿i,
foarte serio¿i, cel pu¡in din acest punct de vedere.
Restul, sigur, ¿i aspectul este important, vorbeam mai devreme
despre aspectele de urbanism, dar trebuie så pornim de la
aceastå cerin¡å de calitate, care este absolut necesarå.
Cei de la Inspectoratul de Stat în Construc¡ii, sigur, nu
lucreazå la lumina reflectoarelor. Lucrul acesta nu înseamnå,
înså, cå activitatea lor este mai pu¡in importantå, dimpotrivå.
οi fac datoria, de munca lor depinde via¡a a milioane de
români, pentru cå orice gre¿ealå nedescoperitå în construc¡ii,
a¿a cum ¿ti¡i poate så fie fatalå. De aceea, a¿ dori, ¿i pe
aceastå cale, så le mul¡umesc, så mul¡umesc întregului personal
al ISCE ¿i celor de conducere ¿i, în sfâr¿it, pânå la ultimul
nivel, pânå la ultimul lucråtor din ISCE, pentru felul în
care-¿i fac meseria zi de zi ¿i, în final, vå doresc succes în
cadrul acestor lucråri.
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 47

Partidul Social Democrat - Sediul Central
Partidul Social Democrat solicitå, din nou, PNL ¿i PD så
nu accepte pe listele de candida¡i în alegerile locale persoane
asupra cårora planeazå suspiciuni de corup¡ie, ori se aflå în
anchete ale organelor de urmårire penalå.
O astfel de decizie ar fi un exemplu de responsabilitate
politicå adoptatå din respect pentru electorat ¿i un exemplu
de probitate moralå al celor care conduc cele douå partide
aliate.
Din påcate, au trecut deja trei zile de când Partidul Social
Democrat a cerut PNL ¿i PD så î¿i cure¡e listele de candida¡i,
pentru a dovedi cå sus¡in cu adevårat ceea ce declarå: lupta
împotriva corup¡iei.
Partidul Social Democrat a decis så nu includå în cursa
electoralå candida¡i care au dosare la Parchetul Na¡ional
Anticorup¡ie sau asupra cårora planeazå suspiciuni cå, în
timpul mandatului lor, au desfå¿urat activitå¡i susceptibile a
Comunicat de preså
fi considerate ca fiind la marginea legii. Aceastå ac¡iune,
fermå ¿i durå, împotriva membrilor de partid care aveau
func¡ii de conducere ¿i erau în aceastå situa¡ie, a dovedit din
nou consecven¡a Partidului Social Democrat într-o luptå fårå
precedent de curå¡ire a politicii române¿ti. Iatå, deci, cå PSD
î¿i respectå alegåtorii ¿i angajamentele luate, produce fapte
¿i nu vorbe goale ca al¡ii.
În cazul în care liderii PNL ¿i PD, Theodor Stolojan ¿i
Traian Båsescu, nu î¿i amintesc despre ce anume candida¡i
este vorba, Partidul Social Democrat, pe baza relatårilor presei,
poate så le punå la dispozi¡ie o listå a baronilor liberali ¿i
democra¡i, nume precum Båsescu (Bucure¿ti), Berceanu
(Craiova), Chiri¡å (sectorul 5), Ghi¿e (Bra¿ov), Cåncescu
(Bra¿ov), Munteanu (Deva), Flutur (Suceava), Filip
(Oradea) ¿i mul¡i al¡ii. În consecin¡å, a¿teptåm o reac¡ie
demnå din partea PNL ¿i PD.
Conferin¡å de preså sus¡inutå de domnul Octav Cozmâncå,
pre¿edintele executiv al partidului, dupå ¿edin¡a Delega¡iei permanente
(10 mai 2004)
Nu ne-am mai våzut de ceva vreme, de aceea, îmi pare
bine cå ne revedem în acest cadru.
Voi încerca så vå prezint câteva concluzii ale Delega¡iei
permanente care tocmai s-a încheiat.
În primul rând, am abordat campania electorala de alegeri
locale ¿i am trecut în revistå chestiunile legate de pregåtirea
¿i desfå¿urarea, în continuare, a campaniei electorale.
Am apreciat cå s-a terminat prima etapå, cea de precampanie
electoralå, care a durat pânå de data de 8 mai, ¿i am intrat în
cea de-a doua parte, ¿i anume, în campania electoralå propriu
ziså, oficialå, debutând cu lansarea de la Cluj pentru jude¡ele
din Ardeal ¿i din Banat.
Membrii Delega¡iei permanente au fost de acord cu faptul
cå, pânå în prezent, partidul nostru a fåcut eforturi ståruitoare
¿i se prezintå bine în demersul de a câ¿tiga alegerile din
acest an.
Dorim ca ¿i în aceastå a doua etapå lucrurile så se desfå¿oare
într-o manierå destul de riguroaså în toate jude¡ele
¡årii, de aceea, vom monitoriza desfå¿urarea mitingurilor
electorale la nivelul municipiilor ¿i re¿edin¡elor de jude¡, în
general, a marilor ora¿e ¿i vom asigura participarea liderilor
de la nivelul central a vicepre¿edin¡ilor ¿i a secretarilor executivi
care råspund de jude¡ele respective.
În al doilea rând, în aceastå a doua etapå, un accent
deosebit vom pune pe prezen¡a candida¡ilor PSD în mijloacele
de mass-media de la nivel central ¿i la nivel local potrivit
timpilor de antenå aloca¡i la televiziuni ¿i radiouri ¿i, evident,
la contractele de publicitate pe care le vom încheia cu
presa centralå ¿i cu presa localå.
Vom folosi la maxim timpii aloca¡i ¿i în acest sens pe
48
posturile de televiziune ¿i pe posturile de radio vor fi prezen¡i
candida¡ii PSD la func¡iile de primari în primul rând în
marele municipalitå¡i ¿i apoi consilieri de la nivelul jude¡elor
¿i apoi de la nivelul municipiilor. Nu dorim ca aceste emisiuni
så fie monopolizate numai cu lideri de la nivel central ¿i
så procedåm precum, ne îndeamnå unii ¿i al¡ii, så realizåm
dezbateri pe probleme de facturå generalå, pe oferte generale
la nivelul partidului. Aceste lucruri le vom concretiza la
nivelul localitå¡ilor, a jude¡elor, municipiilor, ora¿elor ¿i comunelor.
În al treilea rând, am stabilit så ne ocupåm foarte
serios, în perioada urmåtoare, de reprezentan¡ii PSD pe lângå
sec¡iile de votare.
Din acest punct de vedere, am stabilit ca, pe lângå fiecare
sec¡ie de votare, så avem organiza¡ie de partid, evident, un
numår mai redus de membri sau cel pu¡in grupe ¿i am insistat
¿i vom insista ¿i la întâlnirile care le vom avea pe jude¡e,
probabil cu prilejul unei videoconferi¡e, pe grupe la sec¡iile
de votare nou înfiin¡ate.
Vreau så vå informez cå, fa¡å de situa¡ia pe care am
avut-o în anul 2000, când au fost 15724 sec¡ii de votare, în
aceste alegeri din 6 iunie vor fi 16670 de sec¡ii de votare,
deci cu 1278 de sec¡ii în plus fa¡å de ce a fost în anul 2000.
Evident cå este un lucru important så organizezi în bune
condi¡ii activitatea acestor sec¡ii, iar noi, ca partid, så avem
o reprezentare corespunzåtoare pe lângå sec¡iile de votare cu
reprezentan¡i, cu structuri de partid ¿i, evident, cu reprezentan¡i
în birourile sec¡iilor de votare, atunci când se vor trage
la sor¡i pentru completarea birourilor sec¡iilor de votare.
A¿ vrea så vå informez cå am fåcut ¿i o evaluare a criteriilor
de performan¡å, pe care noi le-am discutat în repetate
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Partidul Social Democrat - Sediul Central
rânduri cu organiza¡iile jude¡ene atât în teritoriu, cât ¿i la
nivel central, în vreo douå rânduri, în prezen¡a pre¿edintelui
partidului. S-a desprins un lucru foarte clar, ¿i anume, cå
PSD va câ¿tiga deta¿at alegerile locale din acest an. Aceasta
înseamnå cå vom ob¡ine un numår important de consilieri
jude¡eni, consilieri, locali, la municipii, ora¿e ¿i comune.
Oricum, cu 10-15 la sutå mai mare decât numårul de consilieri
pe care l-am avut în anul 2000. Dupå pårerea noastrå,
va fi un scor bun în ce ne prive¿te ¿i credem cå este pe deplin
realizabil.
A¿ vrea så vå anun¡ cå ne ¡inem de cuvânt cu ceea ce a
anun¡at pre¿edintele partidului, ¿i anume, cu ponderea
femeilor ¿i tinerilor pe listele PSD. Pe locurile eligibile pe
care le-am estimat noi, femeile vor reprezenta peste 25 la
sutå consiliile jude¡ene ¿i, pe ansamblu, aproape 24 spre 25
la sutå. Deci, este un prim scor pe care credem cå-l vom realiza,
la fel în ceea ce prive¿te numårul de tineri în structura
consiliilor locale ¿i, respectiv, a consiliilor jude¡ene. De asemenea,
vreau så vå anun¡ cå 50 la sutå din numårul consilierilor,
pe locuri, repet, eligibile vor fi propuneri noi, deci reîmprospåtåm,
a¿ spune, destul de serios consiliile locale de
la comune, ora¿e, municipii ¿i respectiv consiliile jude¡ene.
Credem cå sunt lucruri foarte importante ¿i dåm un semnal
puternic, un semnal politic extrem de puternic în ceea ce
prive¿te reprezentarea femeilor, a tinerilor ¿i a unor oameni
noi în structurile administra¡iei publice locale.
La fel stau lucrurile ¿i în cea ce prive¿te primarii în care
ne propunem så câ¿tigåm mandate cât mai multe fa¡å de
alegerile precedente ¿i aici lucrurile stau bine ¿i în privin¡a
tinerilor ¿i a femeilor ¿i ponderea de reînnoire a primarilor
este de 36 spre 40 la sutå. Acestea sunt câteva criterii pe care
noi le-am analizat ¿i avem convingerea cå ele cå ele vor fi
îndeplinite de câtre PSD.
A¿ vrea så vå mai spun cå s-a încheiat depunerea listelor
¿i a documentelor necesare pentru candida¡i, pe data de 8.
Aici avem o situa¡ie pe care a¿ vrea så v-o prezint. Mi se pare
interesantå. A¿a cum vå spuneam sau cum a¡i aflat, la cei
43.000 de consilieri ¿i primari, deci cu 25 la sutå rezerve -
aceasta înseamnå peste 53170 de candidaturi. Noi vom avea
în jur de 51000 datoritå faptului cå, în unele localitå¡i, nu depunem
liste pentru consilii ¿i nu depunem liste în alte localitå¡i
nici pentru primari. De ce? Este lesne de în¡eles, în jude-
¡ele unde ponderea o reprezintå popula¡ia de etnie maghiarå
nu are nici un sens så depunem asemenea liste ¿i vreau så vå
informez, la jude¡e am depus liste în toate cele 41 de jude¡e,
la municipii din 103 municipii inclusiv cele 41 re¿edin¡å de
jude¡, am depus pentru consiliile locale în 403 municipii ¿i la
primar am depus liste numai pentru o sutå. În trei localitå¡i
nu am depus liste pentru primar, respectiv Târgu Mure¿, jude¡ul
Mure¿, Odorheiul Secuiesc ¿i Gheorghieni din Harghita.
Evident cå am depus în toate cele 6 sectoare ale Capitalei
care, dupå cum bine ¿ti¡i, au statut de municipii ca similare
¿i pentru consilieri ¿i pentru func¡ia de primari.
La ora¿e, din 205 ora¿e, am depus liste pentru consilieri
locali. În 2002, nu am depus la trei localitå¡i, ¿i anume, la
ora¿ele Miercurea Mirajului, Cristurul Secuiesc ¿i Vlåhi¡a.
Pentru func¡ia de primar am depus la 198 de ora¿e din 205,
mai pu¡in la 7 ¿i anume Miercurea Miraj, Cristurul Secuiesc,
Vlåhi¡a, Sângeorgiu de Pådure, Sovata, Borsec, Båile Tu¿-
nad. La comune, din cele 2824 de comune am depus liste
pentru consilii locale la 2737, deci mai pu¡in 87 de comune
¿i ele se regåsesc în jude¡ele Bihor 9, Covasna 15, Harghita
48, Mure¿ 20, Sålaj o comunå, Cluj o comunå, totalul de 7.
ªi la func¡ia de primar am depus în 2701 localitå¡i, mai pu¡in
123 de localitå¡i ¿i anume Bihor 11, Covasna 26, Harghita
48, Mure¿ 29, Sålaj 6, Cluj 3, deci total 123. Aceasta era
situa¡ia cu listele cu candida¡ii pe care noi îi sus¡inem în acest
proces electoral, peste 51000 de membri ai PSD candideazå
la alegerile locale din acest an. Cred cå suntem partidul cu
cea mai numeroaså pondere de candida¡i în alegerile locale.
O så vedem ce ne spun ¿i colegii din celelalte partide ¿i, dacå
nu ne vor spune ei, evident cå lucrurile se vor da publicitå¡ii
de cåtre Biroul Electoral Central în perioada imediat urmåtoare.
Credem cå, din acest punct de vedere, am fåcut un efort
extrem de serios ¿i, datoritå ¿i numårului mare de candida¡i
pe care am reu¿it så-i selectåm, credem cå ¿i scorul la alegeri
va fi cel de care vorbeam, ¿i anume, cå vom fi primul partid
ca numår de consilieri ¿i de primari la alegerile locale din
acest an.
¥n continuare, domnul Octav Cozmâncå a råspuns la
întrebårile ziari¿tilor.
Ac¡iunile electorale desfå¿urate de organiza¡iile jude¡ene
• Organiza¡ia PSD – Alba: Pe listele PSD Alba, pentru
consiliile jude¡ene, municipale, orå¿ene¿ti ¿i comunale, candideazå
953 de persoane, din care 82 femei ¿i 96 de tineri,
din totalul acestora 48,4% fiind la prima candidaturå. Pentru
primårii, PSD Alba a decis lansarea a 77 de candidaturi,
16,6% fiind propuneri noi. Propunerile pentru Consiliul Jude¡ean
Alba (primii 5 candida¡i) sunt: Cornel Filipescu,
Georgiana Irina Jurcå, Ioan Popa, Ioan Florea ¿i Eugen Popa
iar la primåria municipiului candideazå Ioan Florea.
• Sâmbåtå, 8 mai, Ioan Florea, candidatul PSD la Primåria
Alba Iulia a participat la evenimentul prilejuit de lansarea
lui Ioan Rus în cursa electoralå pentru Primåria municipiului
Cluj Napoca. Ioan Florea a fost înso¡it la Cluj de o
delega¡ie numeroaså formatå din candida¡i ai Organiza¡iei
jude¡ene a PSD Alba la Consiliul Jude¡ean, Consiliile Locale
¿i primårii. Duminicå, 9 mai, începând cu ora 17.00, la
¿coala generalå din Båråban¡, locuitorii din zonå sunt invita¡i
så participe la întîlnirea cu Ioan Florea, candidatul PSD Alba
la primåria municipalå. Cu acest prilej vor fi dezbåtute probleme
legate de administrarea cartierului, precum: canaliza-
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 49

Partidul Social Democrat - Sediul Central
re, asfaltarea ¿i modernizarea stråzilor, dar ¿i alte probleme
de naturå socialå.
• Pentru a reda aspectul unui adevårat ora¿ civilizat, care
så fie folositor locuitorilor såi, Ioan Florea, candidatul PSD
la Primårie, a decis så se ocupe de refacerea spa¡iilor verzi.
“Preocuparea scåzutå a actualului primar de a reda ora¿ul
locuitorilor såi este extrem de scåzutå de 12 ani de când se
aflå în func¡ii de conducere la Primåria Alba Iulia. Cum e altfel
posibil, ca într-o re¿edin¡å de jude¡, så nu existe un parc
civilizat în care locuitorii så se plimbe, så se recreeze?” a
declarat candidatul PSD. De asemenea, Ioan Florea, a semnalat
faptul cå a identificat 16 loca¡ii potrivite pentru amenajarea
unor miniparcuri ¿i spa¡ii de joacå pentru copii.
Refacerea spa¡iilor verzi în municipiul Alba Iulia este unul
din elementele principale al programului electoral al candidatului
PSD.
• Organiza¡ia PSD –Arad: Listele candida¡ilor PSD
Arad cuprind pentru consiliile jude¡ului un numår de 962 de
candidaturi, din care 79 sunt femei, 65 tineri ¿i 165 din total
sunt propuneri noi. PSD Arad a hotårât lansarea candidaturilor
pentru 78 de primårii, 25,7% dintre ace¿tia aflându-se
la prima candidaturå. Primele 5 propuneri pentru func¡ia de
consilier jude¡ean sunt: Caius Parpalå, Zoe Rotaru, Dorel
Cåprar, Gheorghe Sabåu, Francisc Mandek, în timp ce la
primåria municipiului candideazå Dorel Popa.
• Organiza¡ia PSD – Arge¿: Joi, 13 mai, candida¡ii Partidului
Social Democrat la primåriile localitå¡ilor din jude¡ se
vor întâlni cu pre¿edin¡ii de organiza¡ii PSD din jude¡ul
Arge¿ în Sala Mare a Prefecturii Arge¿. În cursul aceleia¿i
zile, va avea loc lansarea candida¡ilor PSD pentru Consiliul
Jude¡ean la Sala Sporturilor din Pite¿ti, unde vor fi prezen¡i
aproximativ 2000 de participan¡i. La manifestare vor participa
vicepre¿edintele PSD, Nicolae Våcåroiu, reprezentan¡i
ai Consiliului Na¡ional PSD, parlamentarii de Arge¿, conducerea
jude¡ului ¿i echipa de candida¡i PSD pentru Consiliul
Jude¡ean.
• PSD Arge¿ lanseazå în cursa pentru func¡ia de consilier
locali un numår de 1.465 de persoane, aflate pe locuri eligibile,
printre ace¿tia numårându-se 166 de femei, 176 de
tineri, 96 fiind propuneri noi. Pentru primåriile din municipii,
ora¿e ¿i comune, PSD Arge¿ dispune de un numår de
102 candida¡i. Pentru Consiliul Jude¡ean Arge¿, primele 5
nominalizåri sunt: Constantin Nicolescu, Simona Oprescu
Bucura, Ion Mihåilescu, Florea Costache ¿i Marilena
Ciopleia¿i, la func¡ia de primar al municipiului candidând
Tudor Pendiuc.
• Organiza¡ia PSD – Baia Mare: Vineri, 14 mai, la
Casa de Culturå a Sindicatelor din Baia Mare va avea loc
lansarea candidatului PSD pentru primåria municipiului
Baia Mare, Dumitru Matei. Cu aceea¿i ocazie vor fi prezenta¡i
electoratului ¿i candida¡ii PSD pentru consilieri locali ¿i
consilieri jude¡eni. Aflat în continuå cre¿tere a popularitå¡ii,
Dumitru Matei este optimist în privin¡a ¿anselor sale, având
alåturi cel mai puternic partid din România ¿i o ofertå electoralå
menitå a transforma municipiul Baia Mare într-un ora¿
european, modern ¿i prosper. Alåturi de candidatul PSD vor
50
participa la eveniment mii de båimåreni care a¿teaptå o
schimbare în administra¡ia ora¿ului lor ¿i care sunt convin¿i
cå solu¡ia social democratå este cea câ¿tigåtoare.
• Organiza¡ia PSD – Bihor: Pentru posturile de consilieri
locali, PSD Bihor de¡ine pe liste 1.299 de candida¡i,
din care 10% sunt femei ¿i 12% tineri . Pentru primåriile
jude¡ului s-a decis includerea pe liste a 100 de candida¡i,
33% fiind propuneri noi. Primii 5 candida¡i pentru Consiliul
Jude¡ean Bihor sunt: Floare Chipea, Teodor Maghiar, Mårioara
Cri¿an, Ioan Mang ¿i Gavril Ghilea, la func¡ia de primar
al municipiului candidând Mihai Bar.
• Luni, 10 mai, candida¡ii PSD Bihor la primåria municipiului
Salonta, Ioan Nistor, la primåria comunei Tulca, Ioan
Bulzan ¿i a comunei ¡e¡echea, Chirilå Bujor (primarul în
exerci¡iu) s-au întâlnit cu cetå¡enii din aceste localitå¡i pentru
a lua notå de problemele specifice cu care aceåtia se confruntå
la nivel local. Au fost supuse dezbaterii ofertele electorale,
care, în urma dialogului cu alegåtorii, au fost îmbogå¡ite
cu noi obiective.
• Programul de joi, 13 mai, al candidatului PSD la primåria
municipiului Oradea, Mihai Bar este urmåtorul: 9.00
–10.30, întâlnire cu alegåtorii în Pia¡a Nufårul; 11.00 –
13.00, întâlnire cu reprezentan¡i ai sindicatelor; 13.30 –
14.00, ¿edin¡å operativå la sediu; 17.00 – 19.00, întâlnire cu
studen¡ii în Aula Magna a Universitå¡ii din Oradea.
• Organiza¡ia PSD – Boto¿ani: Listele candida¡ilor
PSD Boto¿ani cuprind pentru consiliile jude¡ului un numår
de 1.050 de candidaturi, din care 103 sunt femei, 78 tineri ¿i
117 din total sunt propuneri noi. PSD Boto¿ani a hotårât
lansarea candidaturilor pentru 77 de primårii, 16% dintre
ace¿tia aflându-se la prima candidaturå. Primele 5 propuneri
pentru func¡ia de consilier jude¡ean sunt: Constantin Con¡ac,
Iuliana Petru¿cå, Ioan Toma, Constantin Hu¡u ¿i Gheorghe
Marcu, în timp ce la primåria municipiului candideazå Florin
Simion Egner.
• Miercuri, 12 mai, a avut loc lansarea candidatului
Partidului Social Democrat pentru primåria localitå¡ii Frumu¿ica,
Rådeanu Constantin. Manifestarea a avut loc la Cåminul
Cultural din localitate, unde s-a aflat ¿i pre¿edintele
organiza¡iei Boto¿ani a Partidului Social Democrat, deputat
Mihai Baltå, împreunå cu candida¡ii la func¡ia de Consilieri
Jude¡eni ai PSD. Tot în cursul zilei, aceastå delega¡ie a participat
¿i la lansarea candidatul Partidului Social Democrat
pentru func¡ia de primar din comuna Curte¿ti. Candidatul
PSD la func¡ia de primar al Municipiului Boto¿ani, Florin
Simion Egner, a participat miercuri, 12 mai, la inaugurarea
¿i recep¡ia Clubului Pensionarilor din Boto¿ani. La finalul
acestei ac¡iuni, Florin Simion Egner s-a întâlnit cu locatarii
din cartierul Grivi¡a, ocazie cu care a prezentat programul
electoral ¿i a purtat discu¡ii cu cetå¡enii.
• Organiza¡ia PSD Bra¿ov: Luni, 10 mai, în zona
Codlea, continuå ac¡iunea “Caravana Dialogului”. Candida-
¡ii PSD Bra¿ov la Consiliul Jude¡ean, înso¡i¡i de senatorul
Ion Seche, se deplaseazå în satele ¿i comunele din aceastå
zonå ¿i încearcå aflarea problemelor cu care se confruntå
cetå¡enii. În perioada 7-10 mai au avut loc mai multe lansåri
de candida¡i de primar. Astfel, au fost lansate candidaturile
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Partidul Social Democrat - Sediul Central
în localitå¡ile: Târlungeni, Harman ¿i Vama Buzåului. De
asemenea, o delega¡ie a PSD Bra¿ov a fost prezentå sâmbåtå
8 mai la Cluj, la lansarea candida¡ilor pe zona Transilvania
¿i Banat. Conducerea PSD Bra¿ov a depus vineri 7 mai, la
sediile Biroului Electoral Municipal ¿i la Biroul Electoral Jude¡ean,
listele cu candida¡ii la func¡iile de consilieri locali,
jude¡eni ¿i candidatura pentru Primarie a lui Sergiu Chiriacescu.
O cota de 20% pe listele depuse pe tot jude¡ul, o reprezintå
femeile, 15% fiind membri ai organiza¡iei de tineret.
• Pe listele PSD Bra¿ov, pentru consiliile jude¡ene, municipale,
orå¿ene¿ti ¿i comunale, candideazå 778 de persoane,
din care 42 femei ¿i 63 de tineri, din totalul acestora 60,3
% fiind la prima candidaturå. Pentru primårii, PSD Bra¿ov a
decis lansarea a 57 de candidaturi, 80% fiind propuneri noi.
Propunerile pentru Consiliul Jude¡ean Bra¿ov (primii 5 candida¡i)
sunt: Ion Seche, Ioan Cristolovean, Roxana Matei,
Augustin I. Vespasian ¿i Toma Dobrogeanu, la primåria municipiului,
candidând Sergiu Chiriacescu.
• Organiza¡ia PSD - Bråila: Listele candida¡ilor PSD
Bråila pentru func¡iile de consilieri cuprind 595 de persoane,
din care 90 femei ¿i 83 de tineri, pe locuri eligibile, din totalul
acestora 56,7% candidând pentru prima datå. Pentru
func¡iile de primar, Organiza¡ia PSD Bråila a decis depunerea
candidaturilor a 44 de persoane, din care 30% sunt la
prima confruntare electoralå. Propunerile PSD Bråila pentru
func¡ia de consilier jude¡ean sunt: Simionescu Aurel Gabriel,
Rusu Raluca Mariana, Sculschi Alexandru, Gheorghe Bunea
Stancu, Rotaru Ion, la primåria municipiului candidând Simionescu
Aurel Gabriel.
• Luni, 10 mai 2004, peste 2000 de tineri au participat,
în Pia¡a “Mircea cel Båtrân”, la megaconcertul “TURNEUL
ÎNVINGÅTORILOR – TINEREºE SOCIAL - DEMOCRA-
TÅ” sus¡inut de Cristiana Rådu¡å, Animal X ¿i DJ PROJECT
– membri ai Organiza¡iei Tineretului Social Democrat din
România. La manifestare a participat candidatul PSD la Primåria
municipiului Bråila, domnul Aurel Gabriel Simionescu
alåturi de întreg staff-ul de campanie a Organiza¡iei
PSD Bråila. Organiza¡ia de Tineret PSD Bråila s-a implicat
activ în organizarea acestei manifeståri prin mobilizarea unui
numår de 500 de membri. Atmosfera a fost electrizantå,
spectacolul încheindu-se în jurul orei 2330. La concert au
participat peste 20.000 de bråileni care ¿i-au manifestat
bucuria de a-i întâlni, la Bråila, pe membrii celor trei forma¡ii.
Mar¡i, 11 mai, candida¡ii PSD pentru posturile de consilieri
locali ¿i primari, alåturi de arti¿ti au acordat autografe,
afi¿e, postere ¿i ilustrate sutelor de fani ¿i simpatizan¡i. Tot
în cursul zilei, candidatul PSD la Primåria municipiului
Bråila, domnul Aurel Gabriel Simionescu ¿i arti¿tii au sus¡inut
o conferin¡a de preså. Apreciem cå manifestarea s-a
bucurat de un real succes, “TURNEUL ÎNVINGÅTORILOR
– TINERE¡E SOCIAL - DEMOCRATÅ”, urmând a se desfå¿ura
¿i în alte municipii din ¡arå.
• Organiza¡ia PSD Bistri¡a-Nåsåud: Sâmbåtå, 8 mai,
candida¡ii pentru ora¿ele ¿i comunele jude¡ului precum ¿i
candida¡ii pentru Consiliul Local Municipal ¿i cel Jude¡ean,
plasa¡i pe locuri eligibile, împreunå cu staff-ul Organiza¡iei
Jude¡ene PSD, au participat la Cluj Napoca la lansarea candida¡ilor
PSD pentru Ardeal ¿i Banat. Pe parcursul aceleia¿i
zile a fost definitivatå ac¡iunea de depunere a listelor cu candida¡i
la birourile electorale de circumscrip¡ie.Pe parcursul
zilei de aståzi, 9 mai, liderii PSD BN ¿i candida¡ii pentru alegerile
locale participå în prima parte a zilei la toate manifestårile
sportive programate pentru a marca sårbåtorirea Zilei
Europei, urmând ca dupå-amiazå, pe toate scenele din municipiu
¿i din principalele localitå¡i din jude¡ aibå loc spectacole
artistice dedicate aceluia¿i eveniment. De asemenea, pe
parcursul zilei, pre¿edintele PSD BN, Viorel Pupezå, pre-
¿edintele executiv, Emil Radu Moldovan ¿i alte personalitå¡i
vor participa în municipiul Bistri¡a la inaugurarea statuii
domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Tot aståzi, Organiza¡ia
PSD Bistri¡a Nåsåud organizeazå festivitå¡ile de lansare a
candidatului la primåria Nåsåud, eveniment la care participå
¿i ministrul Vasile Dâncu.
• Listele candida¡ilor PSD Bistri¡a Nåsåud includ pentru
consiliile jude¡ului 807 candidaturi dintre care 52 sunt femei,
78 tineri ¿i 170 sunt persoane aflate la prima candidaturå.
Pentru primårii, PSD Bistri¡a Nåsåud a decis så lanseze în
cursa electoralå 60 de primari, 54,3 % fiind propuneri noi.
Propunerile PSD Bistri¡a pentru Consiliul Jude¡ean (primele
5 candidaturi) sunt: Gheorghe Marinescu, Adriana Doina
Panå, Emil Radu Moldovan, Vasile Negru¿eri ¿i Lazår
Ciroie, la func¡ia de primar al municipiului candidând Ioan
Adrian Mure¿an.
• Candidatul PSD la Primåria municipiului Bistri¡a,
domnul Adrian Mure¿an, pre¿edintele Organiza¡iei municipale,
Ioan Nelu Boti¿ ¿i membrii echipei tehnice de campanie
s-au întâlnit cu peste 700 de cetå¡eni care î¿i fac
cumpåråturile zilnice în pie¡ele “Independen¡ei”, “Decebal”
¿i “Calea Moldovei”. Zonele respective se caracterizeazå
prin organiza¡ii PSD de cartier puternice, printr-un numår
mare de membri ¿i simpatizan¡i PSD. Tot mar¡i, 11 mai, candidatul
PSD ¿i actualul primar al ora¿ului Beclean, Nicolae
Moldovan s-a întâlnit cu sute de cetå¡eni, cårora le-a prezentat
programul electoral, personalizând câteva aspecte ale
problemelor din localitate. Emil Moldovan, pre¿edintele
executiv PSD BN, Gheorghe Marinescu, vicepre¿edintele
PSD BN ¿i pre¿edintele CJ BN au participat la lansarea
candidatului PSD pentru primåria comunei Mila¿, actualul
edil Gabor Iosif. Pentru cå cetå¡enii din localitate îl sus¡in în
continuare pe primar, se presupune cå Gabor Iosif va câ¿tiga
din primul tur alegerile din 6 iunie.
• Mar¡i, 11 mai, în pie¡ele agro-alimentare Independen-
¡ei, Decebal ¿i Calea Moldovei din municipiul Bistri¡a, Adrian
Mure¿an, candidatul pentru func¡ia de primar ¿i Ioan Nelu
Boti¿, pre¿edintele Organiza¡iei Municipale PSD, se vor întîlni
cu cetå¡enii. La fiecare întâlnire, vor participa circa 700
persoane. În cursul aceleia¿i zile, Emil Radu Moldovan, pre-
¿edintele executiv al PSD BN ¿i Gheorghe Marinescu, vicepre¿edintele
PSD BN vor participa la ac¡iunea de lansare a
candidatului la primåria comunei Mila¿, actualul primar
PSD, Gabor Iosif. Tot mâine, actualul primar ¿i candidat al
PSD la primåria ora¿ului Beclean, vicepre¿edintele PSD BN,
Nicolae Moldovan, are programatå o întâlnire cu un grup de
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 51

Partidul Social Democrat - Sediul Central
cetå¡eni pentru a-¿i expune programul electoral. Pe parcursul
zilei de luni, 10 mai, candidatul PSD pentru Primåria municipiului
Bistri¡a, Ioan Adrian Mure¿an, înso¡it de o parte din
candida¡ii pentru func¡iile de consilieri s-au deplasat în
cartierul Ghinda, unde au purtat un dialog cu cetå¡enii. Cetå¡enii
prezen¡i la întâlnire au apreciat modul în care candidatul
PSD a reu¿it, într-un timp scurt, så se implice ¿i så
rezolve problemele care trenau în acest cartier, cum ar fi
decolmatarea râului principal ¿i construirea unei fântâni.
• Mar¡i, 11 mai, candidatul PSD la primåria municipiului
Bistri¡a, Adrian Mure¿an, alåturi de Nelu Ioan Boti¿,
viceprimar PSD ¿i pre¿edintele Organiza¡iei Municipale
PSD, George Avram, vicepre¿edintele Organiza¡iei ¿i candida¡ii
pentru Consiliul Local, ¿i-au dat întâlnire cu un grup
important de locatari ai cartierului bistri¡ean “ªtefan cel
Mare”, care ¿i-au aråtat mul¡umirea fa¡å de implicarea PSD
în modernizarea zonei. Cartierul “Stefan cel Mare” beneficiazå
de unul dintre cele mai moderne sedii pentru învå¡åmântul
preuniversitar ¿i de o nouå salå de sport. Candidatul PSD
a fost informat ¿i asupra unor neajunsuri gospodåre¿ti care
persistå din cauza managementului defectuos de care a dat
dovadå actualul primar, membru PD.
• Ioan Adrian Mure¿an, candidatul PSD pentru func¡ia
de primar al municipiului Bistri¡a, Emil Radu Moldovan ¿i
pre¿edinte executiv al PSD BN, Ioan Nelu Boti¿, înso¡i¡i de
un grup de candida¡i pentru func¡ia de consilier local au vizitat
miercuri, 12 mai, mai multe unitå¡i comerciale din zona
de est a municipiului. Candida¡ii PSD s-au interesat de aspectele
care ar putea fi îmbunåtå¡ite, venindu-se astfel în
sprijinul cetå¡enilor care frecventeazå aceste unitå¡i comerciale
dar ¿i în încurajarea realå a comercian¡ilor care, prin
activitatea la standarde europene, dau o notå de civiliza¡ie în
plus comer¡ului bistri¡ean. Candida¡ii PSD ¿i-a continuat vizitele
pe ¿antierele de construc¡ii, unde î¿i desfå¿oarå activitatea
peste 250 de muncitori, cea mai mare pondere a activitå¡ii
fiind distribuitå pe ¿antierele de locuin¡e ANL. Candidatul
PSD ¿i colegii såi de partid s-au întâlnit ¿i cu tinerii
locatari ai blocurilor ANL din cartierele Subcetate ¿i Vii¿oara,
unde, tinerele familii cu care au intrat în dialog, ¿i-au aråtat
entuziasmul fa¡å de toate programele PSD. Nicoale Moldovan,
candidatul PSD la func¡ia de primar al ora¿ului Beclean
s-a întâlnit cu o parte din salaria¡ii ªcolii speciale din
ora¿ ¿i s-a interesat de unele aspecte de manageriat. Candidatul
s-a întâlnit de asemenea cu locuitorii din cartierul Bichigiu
care i-au prezentat teme de importan¡å pentru urbea
de pe Some¿. Dan Petru Moldovan, candidatul de primar
pentru ora¿ul Nåsåud ¿i un numår important de membri
PSD, candida¡i pentru func¡ia de consilier local, s-au întâlnit
cu locatarii din Bulevardul Grånicerilor, cårora le-au prezentat
oferta electoralå. Candidatul PSD le-a prezentat oamenilor
planuri concrete ¿i poten¡iale surse de finan¡are pentru
obiective pe care ¿i le-a trecut pe listele de prioritå¡i în
situa¡ia în care va câ¿tiga fotoliul de edil al Nåsåudului.
• Organiza¡ia PSD Bucure¿ti: Programul candidatului
PSD la Primåria Generalå: 10:30 - Plecarea grupului de
ziari¿ti din fa¡a sediului Organiza¡iei PSD Bucure¿ti (B-dul
Regina Elisabeta nr. 3, lângå statuia lui Mihai Viteazul) cåtre
52
Primåria sectorului 6; 11:30 – Întâlnire cu primarul sectorului
6, Dan Darabont; 12:00-12:30 - Deplasarea la Liceul
Tudor Vladimirescu 12:30 - Festivitatea de înmânare a diplomei
de majorat pentru 250 de tineri, cu ocazia Zilei Adolescentului
13:30-14:00 - Deplasare la Politehnicå 15:00 -
Inaugurarea centrului de campanie al PSD sector 6, în prezen¡a
primarului ¿i candidatului PSD Dan Darabont. În continuare
va avea loc întâlnirea candidatului Mircea Geoanå cu
administratorii Asocia¡iilor de Proprietari din sectorul 6.
17:00 - Participare la festivitatea de lansare a cår¡ii pre¿edintelui
Ion Iliescu - “Marele ¿oc din finalul unui secol scurt”
(Sediul Universitå¡ii Spiru Haret - Strada Ion Ghica nr. 3);
• Programul candidatului PSD la Primåria Municipiului
Bucure¿ti, domnul Mircea Geoanå pentru miercuri, 12 mai a
fost urmåtorul: - 08:30 – prezen¡a ziari¿tilor la sediul Organiza¡iei
PSD Bucure¿ti (Bulevardul Regina Elisabeta nr.3,
sector 3) - 09:00 – sosirea la sediul Primåriei Sectorului 2 -
9:30 - 11:30 – deplasare la Platforma Industrialå Bucur
Obor. Vizitarea SC Carmesin. La sediul SC Aversa va avea
loc o întâlnire cu salaria¡ii ¿i membrii sindicatelor de la SC
Carmesin ¿i SC Aversa - 11:30 – 12:30 vizita la ªcoala Generalå
nr. 23 (Sfântul Silvestru).Vizitarea laboratorului de
informaticå, a laboratorului de integrare europeanå. - 13:00
– 14:30 vizitå la SC Pipera SA - 17:30 – 18: 30 – întâlnirea
pre¿edintelui executiv al organiza¡iei PSD Bucure¿ti Mircea
Geoanå, cu Michael Haeupl, primarul ora¿ului Viena.
(Sediul Organiza¡iei PSD Bucure¿ti, B-dul Regina Elisabeta
nr. 3, sector 3, etaj 3). Oportunitå¡i de imagine si declara¡ii
de preså.
• Mircea Geoanå, candidatul PSD la func¡ia de primar
general al municipiului Bucure¿ti, s-a întâlnit luni, 11 mai,
cu 200 de administratori ¿i reprezentan¡i ai Asocia¡iilor de
Proprietari din sectorul 6, care au prezentat problemele cu
care se confrunta cetå¡enii din asocia¡ii, atât în ceea ce
prive¿te administrarea blocurilor, cât ¿i alte probleme care
¡in de siguran¡a comunitå¡ii. Mircea Geoanå a precizat cå o
prioritate pentru Bucure¿ti, pentru care va ac¡iona în calitate
de primar general, o va reprezenta siguran¡a cetå¡enilor, afirmând
cå dore¿te “un Bucure¿ti mai sigur”. Candidatul PSD
la Primåria Municipiului Bucure¿ti a afirmat cå, printre prioritå¡ile
sale, se numårå împrejmuirea terenurilor virane din
Bucure¿ti ¿i construirea de parcåri supraetajate. Mircea
Geoanå a subliniat faptul ca este gata så-¿i punå experien¡a
acumulatå în administra¡ia centralå pentru to¡i locuitorii
Bucure¿tiului, care trebuie så beneficieze de o “viziune strategicå
¿i metodicå”, ¿i nu de “cârpåceli”. - Sectorul 1: Programul
candidatul PSD la Primåria Sectorului 1, Vasile
Gherasim de miercuri, 12 mai a fost urmåtorul: 9:30 – vizitå
ªcoala nr. 13 „Alexandru Vlahu¡å”, Str. Floreasca Nr. 15
14:00-19:00 – întâlnire cu cetå¡enii pe stråzile sectorului 1
19:00-22:00 – activitå¡i organizatorice Pe parcursul zilei de
marti, 11 mai, candidatul PSD la Primåria sectorului 1,
Vasile Gherasim a participat la un traseu electoral în care au
fost incluse ¿oseaua Chitilei ¿i biserica Sfântul Andrei. Pe tot
traseul, cetå¡enii au intrat în dialog cu candidatul exprimându-¿i
dorin¡a ca proiectele pe care primarul le-a început så le
ducå în urmåtorul mandat la bun sfâr¿it. Foarte mul¡i oameni
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Partidul Social Democrat - Sediul Central
¿i-au exprimat dorin¡a de a se înfiin¡a un serviciu de preluare
rapidå a sesizårilor de primå urgen¡å. Stråzile care au fost
vizitate pe parcursul traseului au fost: Str. Banul Antonache,
Str. Bålånescu Rosetti, Str. Cornescu, Str. Calea Doroban¡ilor,
Str. Iliescu Teodor, Str. Tudor ªtefan, Str. Albac,
Str. Andreescu Marcel, Str. Fotino Dionisie, Str. Negulescu
ªtefan, Str. Popasului, Str. ªtefan cel Mare, Str. Roma, Str.
Oslo, Str. Madrid ¿i Str. Washington. - Sectorul 2: Programul
candidatul PSD la Primåria Sectorului 2, Neculai
On¡anu de miercuri, 12 mai, este urmåtorul: 09:30-11:00 –
vizitå pe Platforma Industrialå Obor SC Carmesin S.A.; vizitå
în întreprindere, discu¡ii cu angaja¡ii, întâlniri în incinta
SC Aversa S.A. cu personalul ¿i sindicatele de la SC Carmesin
S.A. ¿i SC Aversa S.A. 11:30-12:30 – vizitå la ªcoala
Generalå Nr. 23 „Sfântul Silvestru”, pentru aniversarea a
144 de ani de existen¡å; se vor vizita laboratorul de Informaticå
¿i cabinetul de integrare europeanå. 13:00-14:00 – vizitå
la SC Pipera S.A; se va organiza o vizitå prin întreprindere
pentru a discuta cu angaja¡ii ¿i cu membrii sindicatului consiliului
de conducere. 17:30-19:00 – vizita parcul Morarilor,
la Campionatul de ¿ah ¿i table, unde va înmâna Cupa
Primarului Sectorului 2. Candidatul PSD pentru Primåria
Sectorului 2, Neculai On¡anu, a aniversat, luni, 11 mai,
împreunå cu elevii ¿i profesorii colegiului economic
„Hermes”, împlinirea a 135 de ani de existen¡å a acestei
unitå¡i de învå¡åmânt. Cu aceastå ocazie a acordat diplome
elevilor ¿i a vizitat incinta ¿colii. Neculai On¡anu a primit
Placheta de Onoare a colegiului „Hermes”, pentru calitå¡ile
de bun gospodar ¿i manager ¿i pentru modul cum s-a implicat
în sprijinirea unitå¡ilor de învå¡åmânt din sector. De
asemenea, Neculai On¡anu a participat în parcul Plumbuita
din Sectorul 2, la finalele Campionatului de baschet, ¿ah ¿i
table, unde a premiat câ¿tigåtorii. - Sectorul 3: Programul
candidatul PSD la Primåria Sectorului 3, Eugen Ple¿ca de
miercuri, 12 mai, este urmåtorul: 10:00-11:00 – ProTV - participare
la emisiunea „Angajåm Primar”, moderator Cristian
Tabårå. 11:30-13:30 – vizitå la SC IOR unde participå candidatul
PSD la Primåria Sectorului 3 ¿i candida¡ii la
Consiliul Local al Sectorului 3. 14:00-15:00 – Radio Delta
RFI – participare Talk-Show – „Candida¡ii la Primårie”.
17:00 – întâlnirea la sediul de campanie cu membri staff-ului
pentru analiza ac¡iunilor efectuate ¿i pregåtirea urmåtoarelor
activitå¡i. Pe parcursul zilei de luni, 11 mai, candidatul PSD
la Primåria Sectorului 3, Eugen Ple¿ca, înso¡it de candida¡ii
PSD pentru Consiliul Local a petrecut 2 ore în mijlocul a
peste 300 de angaja¡i ai Întreprinderii Timpuri Noi. În dialogul
cu cetå¡enii, primarul Ple¿ca a insistat asupra preocupårii
constante a administra¡iei locale de a asigura o dezvoltare
durabilå a Sectorului 3. „Am ac¡ionat potrivit competen¡elor
oferite de cadrul legal, într-un sigur sens, în
interesul oamenilor, al cetå¡enilor comunitå¡ii”, a afirmat
candidatul PSD. Eugen Ple¿ca a fåcut o vizitå prin sector
unde s-a întâlnit cu oamenii ¿i a discutat despre problemele
¿i preocupårile acestora. Candidatul PSD la Primåria
Sectorului 3, împreunå cu echipa de campanie au vizitat
complexul Bucure¿ti Mall. Cetå¡enii prezen¡i în numår mare
¿i-au exprimat simpatia pentru primarul Eugen Ple¿ca iar
mai mul¡i tineri afla¡i în zonå i-au transmis domnului Ple¿ca
cå votul lor este asigurat atât pentru domnul Ple¿ca, dar mai
ales pentru candidatul PSD la Primåria Capitalei, domnul
Mircea Geoanå. - Sectorul 4: Programul candidatul PSD la
Primåria Sectorului 4, Vasile Mihalache, de miercuri, 12
mai, este urmåtorul: 10:30 – înregistrare spot radio 12:00 –
inaugurare magazin „Cris-Tim” (vis-a-vis de Big Berceni)
12:30 – înmânare atestate pentru administratorii care au luat
examenul de atestare în func¡ie. 15:00 – vizitå Hipermarket
SellGros(Str. Turnu Mågurele 102-108) Candidatul PSD la
Primåria Sectorului 4, Vasile Mihalache a efectuat, luni, 11
mai, o vizitå la Fântâna Florilor, unde s-a întâlnit cu cetå¡enii
sectorului 4 ¿i a discutat despre problemele legate de administrarea
sectorului ¿i solu¡iile care trebuie gåsite pentru
rezolvarea lor. Vasile Mihalache i-a anun¡at pe locuitorii din
sector cå în curtea Primåriei Sectorului 4 s-a înfiin¡at un
modern sediu al Serviciului de Informa¡ii ¿i Rela¡ii Publice.
Acest centru este la dispozi¡ia tuturor cetå¡enilor care se
adreseazå Primåriei, fåcând legåtura între institu¡ie ¿i
cetå¡ean. De asemenea, Vasile Mihalache a vizitat sediul
Poli¡iei Sector 4, responsabilå pentru lini¿tea, ordinea ¿i siguran¡a
locuitorilor acestui sector. Principalele probleme
discutate cu angaja¡ii sec¡iei ¿i cu cetå¡enii din zonå au fåcut
referire la cre¿terea gradului de siguran¡å a cetå¡eanului.
„Pentru mine o prioritate o reprezintå siguran¡a cetå¡eanului
¿i cred cå o måsurå importantå ar fi cre¿terea echipelor
care patruleazå în sector”, a spus candidatul PSD. -
Sectorul 6: Programul candidatul PSD la Primåria Sectorului
6, Dan Darabont, de miercuri, 12 mai, a fost urmåtorul:
9:00 – ¿edin¡å cu echipa tehnicå de campanie 11:00 – întâlnire
cu cetå¡enii la Centrul de Campanie Electoralå 13:00 –
activitate la Primåria Sectorului 6 16:00 – pregåtirea ac¡iunii
din 13 Mai 2004 19:00 – bilan¡ul zilei; analiza activitå¡ii Dan
Darabont, candidatul PSD la Primåria Sectorului 6, a participat
ieri, 11 mai, împreunå cu Mircea Geoanå, candidatul
PSD la Primåria Capitalei, la o întâlnire cu elevii liceului
„Tudor Vladimirescu”, pentru care alegerile de anul acesta
reprezintå primul vot din via¡a lor. Dan Darabont le-a spus
elevilor cå doar „prin implicare po¡i schimba lucrurile” ¿i i-
a sfåtuit ca în via¡å så nu stea niciodatå deoparte ¿i orice
alegere ar face, så fie întotdeauna în teren.
• Programul de joi, 13 mai, al candidatului PSD la
Primåria Generalå, domnul Mircea Geoanå a fost urmåtorul:
-11:00 - plecarea ziari¿tilor din fa¡a sediului organiza¡iei
PSD Bucure¿ti -11:30 – 11:55 – vizitå la ¿coala Aurel Vlaicu
(Strada Rother nr. 1) -12:10 - 12:35 – vizitarea Sålii de Sport
a Liceului Ion Luca Caragiale (intrarea din strada Roma, sector
1. Participå vicepre¿edintele PSD, Miron Mitrea ¿i primarul
sectorului 1, Vasile Gherasim) -12:50 – 13:15 – vizitå
la ªcoala nr. 174 (Strada Ro¿ia Montana nr. 41, sector 6. Participå
ministrul Miron Mitrea ¿i primarul sectorului 6, Dan
Darabont) -13:30 – 14:00 – vizitå la ¿coala generalå 195
(strada Luca bradului nr. 2 sector 3. Participå ministrul
Miron Mitrea ¿i primarul sectorului 3, Eugen Ple¿ca) -14:45-
15:15 – vizitå la Liceul Nicolae Teclu (str. Gh. Påtra¿cu, sec-
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 53

Partidul Social Democrat - Sediul Central
tor 4. Se viziteazå terenul de minifotbal, proiect pilot derulat
de UEFA. Participå primarul Eugen Ple¿ca) -15:35-16:35 –
vizitå la SC Rosal SA (¿oseaua Dude¿ti-Pantelimon, sector
3. Participå primarul Eugen Ple¿ca) - Mircea Geoanå, candidatul
PSD la func¡ia de primar general al Capitalei, a vizitat
miercuri, 12 mai, douå societå¡i comerciale de pe platforma
industriala Obor, SC Carmesim ¿i SC Aversa, unde a discutat
cu salaria¡ii celor douå societå¡i. Candidatul PSD a precizat
cå, dupå ce va câ¿tiga alegerile din iunie, achizi¡iile
Primåriei Capitalei vor fi îndreptate prioritar spre produc¡ia
internå. Mircea Geoanå a mai vizitat ¿coala Generalå nr. 43,
“Sfântul Silvestru”, una din cele mai vechi ¿coli din Bucure¿ti.
- Candidatul PSD pentru func¡ia de primar al Sectorului
4, actualul edil Vasile Mihalache a avertizat echipele
organiza¡iei PSD sector 4, care se ocupå de panotaj ¿i afi¿aj
electoral pentru încålcarea art. 72, alin.3 ¿i 4 din Legea nr.
67/2004 privind alegerea autoritå¡ilor administra¡iei publice
locale. Cele douå articole se referå la nerespectarea dimensiunilor
permise pentru afi¿ele electorale amplasate în locuri
publice ¿i la aplicarea a mai mult de un singur afi¿ electoral
pe un panou electoral. Candidatul PSD, Vasile Mihalache î¿i
manifestå surprinderea cu privire la faptul cå Alian¡a PNL-
PD “nu a observat” încålcarea acestor prevederi de cåtre propriii
candida¡i, exemplul Liviu Negoi¡å de la sectorul 3, fiind
edificator. Pe aceastå cale, Vasile Mihalache solicitå
Asocia¡iei ProDemocra¡ia så sesizeze ¿i aceste cazuri de
încålcare a legii. Candidatul PSD declarå cå va aplica legea
fårå excep¡ie ¿i în cazul celorlalte partide care vor încålca
normele în vigoare, cu privire la desfå¿urarea alegerilor
locale. - Candidatul PSD la Primåria Sectorului 6, Dan Darabont,
s-a întâlnit miercuri, 12 mai, la sediul Centrului de
Campanie, cu locuitori ai cartierului Drumul Taberei. “Recent,
am înfiin¡at în acest cartier un Birou de Rela¡ii cu
cetå¡enii, unde vor putea fi rezolvate problemele cu care
oamenii vin la Primårie. Vom aduce astfel, Primåria mai
aproape de domiciliul oamenilor”, a precizat Dan Darabont.
Cetå¡enii au criticat situa¡ia drumurilor, salubrizarea,
calitatea ¿i corectitudinea comer¡ului în pie¡ele Drumul Taberei
¿i Valea Ialomi¡ei. De asemenea, primarul a expus ¿i
proiectele pe care inten¡ioneazå så le punå în practicå în
perioada 2004-2008 ¿i i-a invitat pe cetå¡eni så vinå cu sugestii:
“A¿tept de la fiecare dintre dumneavoastrå o idee,
o propunere, pentru cå numai împreunå putem rezolva
problemele gospodåre¿ti. Curå¡enia continuå!”, a spus
candidatul PSD.
• Organiza¡ia PSD – Buzåu: La alegerile locale din 6
iunie, organiza¡ia PSD Buzåu participå cu un numår de 661
de consilieri, din care 130 sunt femei, 92 tineri, din totalul
acestora 33% candidând pentru prima datå. Pentru func¡iile
de primari, au fost depuse candidaturile a 50 de persoane, din
care 30% sunt, de asemenea propuneri noi. Primii 5 candida¡i
pentru Consiliul Jude¡ean Buzåu sunt: Viorel Constantinescu,
Mariana Barna, Constantin Bo¿codealå, Constantin
Ghinioiu ¿i Valeriu Ungureanu, în timp ce pentru primåria
municipiului candideazå Constantin Bo¿codealå.
• Miercuri, 12 mai 2004, în Pia¡a Centralå din Buzåu, va
54
avea loc megaconcertul “TURNEUL ÎNVINGÅTORILOR –
TINEREºE SOCIAL-DEMOCRATÅ” sus¡inut de Cristiana
Rådu¡å, Animal X ¿i DJ PROJECT – membri ai Organiza¡iei
Tineretului Social Democrat din România.
• Organiza¡ia PSD – Cara¿ Severin: Luni, 9 mai 2004,
a avut loc lansarea candidatului PSD la primåria comunei
Turnu Ruieni. Domnul Petru Haramba¿a este actualul primar
al comunei ¿i lucreazå în administra¡ie de 8 ani de zile. Lansarea
a avut loc în prezen¡a vicepre¿edin¡ilor PSD Cara¿-
Severin Ilie Muståcilå, Dan Grindeanu, a deputatului PSD
Ion Mocioalcå ¿i a vicepre¿edintelui TSD CS – Claudiu Pasåre.
Tot ieri, o delega¡ie a PSD CS formatå din vicepre-
¿edin¡ii PSD CS - Ion Mocioalcå, Ilie Muståcilå, Georgeta
Milicin ¿i Claudiu Pasåre, vicepre¿edinte TSD CS, a participat
la „Sårbåtoarea Narciselor“, eveniment dedicat rezerva¡iei
naturale din satul Zerve¿ti. În comuna Cornereva, satul
Bogâltin, a avut loc un spectacol omagial în memoria îndrågitei
interprete de muzicå popularå din Banat, Mariana Dråghicescu.
La eveniment au participat membri ai Delega¡iei
Permanente a PSD CS.
• Mar¡i, 11 mai, PSD Cara¿-Severin a încheiat un protocol
cu Uniunea Sârbilor din România (USR), care prevede ca
USR så sprijine, la alegerile locale din 6 iunie, candida¡ii
PSD pentru func¡iile de consilieri jude¡eni. De asemenea,
USR va sprijini candida¡ii din rândul comunitå¡ii sârbe pentru
func¡iile de primari, în comunele în care comunitatea
sârbå tråie¿te într-un numår însemnat. Acest protocol dovede¿te
încå o datå faptul cå PSD a propus pe listele de candida¡i
oameni one¿ti, buni gospodari, recunoscu¡i în comunitå¡ile
lor pentru realizårile din plan personal ¿i profesional.
• Listele candida¡ilor PSD Cara¿ Severin includ pentru
consiliile jude¡ului 935 candidaturi dintre care 99 sunt femei,
155 tineri ¿i 199 sunt persoane aflate la prima candidaturå.
Pentru primårii, PSD Cara¿ Severin a decis så lanseze în
cursa electoralå 77 de primari, 10,7 % fiind propuneri noi.
Propunerile PSD Cara¿ Severin pentru Consiliul Jude¡ean
(primele 5 candidaturi) sunt: Ilie Muståcilå, Paula Todireanu,
Dan Nicolae Grindeanu, Gheorghe Popescu ¿i Vasile
Mircea Zaberca, la func¡ia de primar al municipiului urmând
så candideze Ion Simion Purec.
• Vicepre¿edintele PSD Cara¿-Severin, Ilie Muståcilå ¿i
candidatul PSD la Consiliul Jude¡ean s-a întâlnit mar¡i, 11
mai, cu membrii Biroului Executiv al organiza¡iei PSD
Boc¿a. Cu aceastå ocazie, Ilie Muståcilå a luat parte la o
maså rotundå cu tema „Este social democra¡ia o ¿anså pentru
Cara¿-Severin?”. Dan Nicolae Grindeanu, candidatul
PSD la Consiliul Jude¡ean a participat la o reuniune a
cadrelor didactice din Caransebe¿. Tot mar¡i, candidatul
PSD la Consiliul Jude¡ean Iosif Hilofsky s-a întâlnit cu alegåtorii
din comuna Berzovia, pe care i-a informat cu privire
la stadiul investi¡iei SAPARD din localitate. Vicepre¿edintele
PSD Cara¿-Severin, Ion Chisåli¡å a participat la o întâlnire
cu silvicultorii din Moldova Nouå. Candidatul PSD la
primåria Re¿i¡a, Ion Simion Purec s-a întâlnit cu alegåtorii
din cartierul Muncitoresc din Re¿i¡a, cårora le-a prezentat
oferta sa electoralå. Candidatul PSD la primåria Anina,
Gheorghe Neicu se va întâlni, în aceastå searå, la Clubul
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Partidul Social Democrat - Sediul Central
Minier din localitate, cu tinerii din ora¿ care vor vota pentru
prima datå în acest an.
• Candidatul PSD la func¡ia de primar al Municipiului
Dorohoi, Sergiu Lungu, a avut miercuri, 12 mai, o întâlnire
cu alegatorii din Trestiana. Au participat peste 150 de persoane
din localitate, membri ¿i simpatizan¡i ai PSD. Candidatul
PSD la primåria ora¿ului O¡elu Ro¿u, Mihai Råducanu,
a organizat aståzi, o dezbatere cu tema „ Cre¿terea rolului
politic al femeii în societate ”. Cu aceastå ocazie, Mihai Råducanu
¿i-a prezentat ¿i oferta electoralå pentru cetå¡enii localitå¡ii.
Candidatul PSD la primåria Oravi¡a ¿i actualul primar,
Marcel Laza a prezentat o scurtå analizå asupra activitå¡ii
depuse la primårie din anul 2000 pânå în prezent ¿i oferta
electoralå a PSD pentru ora¿, în cadrul dezbaterii cu tema
„Oravi¡a de ieri, Oravi¡a de mâine”. Au fost prezen¡i candida¡ii
PSD la Consiliul Local ¿i candidatul PSD la Consiliul
Jude¡ean, Paula Todireanu. În cursul acesleia¿i zile, candidatul
PSD la Consiliul Jude¡ean Cara¿ Severin, Dan Nicolae
Gindeanu, a participat la o dezbatere privind implementarea
învå¡åmântului informatizat în jude¡.
• Membrii Delega¡iei Permanente a PSD Cara¿-Severin
au fost prezen¡i joi, 13 mai, în teritoriu pentru discu¡ii cu
alegåtorii ¿i candida¡ii partidului la alegerile locale. Candida¡ii
PSD pentru Consiliul Jude¡ean vor fi prezen¡i în localitatea
Berli¿te pentru discu¡ii cu privire la necesitatea introducerii
televiziunii prin cablu în comunå. În comuna Verme¿,
domnul Ilie Muståcilå a participat la o discu¡ie cu alegåtorii
pentru amplasarea a douå cabine telefonice în satele
apar¡inåtoare. De asemenea, candidatul PSD pentru primåria
Re¿i¡a, Ion Simion Purec a participat la o întâlnire cu angaja¡ii
fabricii de confec¡ii „Anotimpuri ” din Re¿i¡a. Domnia
sa va fi înso¡it de candida¡ii PSD pentru consiliul local. Candidatul
PSD pentru primåria Caransebe¿, Traian Ple¿A s-a
întâlnit joi, 13 mai, cu investitorul principal de la Combinatul
de prelucrare a lemnului Balata Såratå. Mihai Råducanu,
candidatul PSD pentru primåria O¡elu Ro¿u a participat,
la o întâlnire cu reprezentan¡i ai sindicatelor, iar Marcel
Laza, candidatul PSD pentru primåria Oravi¡a, s-a întâlnit cu
reprezentan¡i ai societå¡ii civile din localitate.
• Organiza¡ia PSD - Cålåra¿i: Cålårå¿enii au sårbåtorit
duminicå, 9 mai, Ziua Europei. Cu aceasta ocazie, la sediul
Partidului Social Democrat s-a desfå¿urat un spectacol cu
¿coala Minivedetelor. La manifestare au participat peste 300
de persoane, alåturi de care s-a aflat candidatul PSD la primåria
municipiului Cålåra¿i, Drågan Marian. În deschidere,
acesta a vorbit despre semnifica¡ia zilei de 9 Mai - Ziua Europei
¿i despre eforturile depuse de guvernarea PSD în vederea
integrårii europeane. Spectacolul a avut un real succes,
bucurându-se de aprecierea publicului.
• Luni, 10 mai, domnul Drågan Marian s-a întâlnit cu salaria¡ii
firmelor de confec¡ii Marianno Tex ¿i Cisa Conf, cu
aceastå ocazie purtându-se discu¡ii legate de problemele de
administra¡ie localå. Salaria¡ii au fost multumi¡i de solu¡iile
oferite de echipa PSD pentru administra¡ia publicå localå ¿i
¿i-au manifestat sprijinul pentru candida¡ii PSD.
• Candidatul Partidului Social Democrat la Primåria
municipiului Cålåra¿i, Drågan Marian, s-a întâlnit mar¡i, 11
mai, cu peste 400 de salaria¡i de pe platforma siderurgicå
Siderca–Donasid. În cadrul acestei întâlniri, candidatul PSD
a vorbit despre atragerea investi¡iilor stråine – în perioada
2000- 2004 la Donasid, precum ¿i despre înfiin¡area ¿i punerea
în func¡iune a Parcului Industrial Cålåra¿i ¿i crearea de
noi locuri de muncå.
• Pentru posturile de consilieri locali, PSD Cålåra¿i
de¡ine pe liste 727 de candida¡i, din care 27,5% sunt femei ¿i
26,7% tineri. Pentru primåriile jude¡ului s-a decis includerea
pe liste a 53 de candida¡i, 16 fiind propuneri noi. Primii 5
candida¡i pentru Consiliul Jude¡ean Cålåra¿i sunt: Liviu
Mu¿at, Liviu Vârtejanu, Adela Alexe, Ion Munteanu,
Gabriela Camelia Dragomir, în cursa pentru Primåria
municipiului fiind înscris Marian Drågan.
• Organiza¡ia PSD – Cluj: Pre¿edintele Partidului Social
Democrat, domnul Adrian Nåstase a participat sâmbåtå
la Cluj Napoca la evenimentul prilejuit de lansarea candida¡ilor
PSD pentru primåriile principalelor municipii din
Transilvania ¿i Banat. Ac¡iunea a avut loc la Sala Sporturilor
din Cluj-Napoca, în prezen¡a a peste 10.000 de simpatizan¡i
¿i membri care au creat o atmosferå incendiarå. Cu aceastå
ocazie, au fost prezenta¡i: Ioan Rus - Cluj-Napoca, Ioan
Florea - Alba-Iulia, Dorel Popa - Arad, Mihai Bar - Oradea,
Adrian Mure¿an - Bistri¡a, Sergiu Chiriacescu - Bra¿ov, Reti
Odon - Sfîntu Gheorghe, Nelu Ardelean - Deva, Dumitru
Matei - Baia Mare, Dorin Dånå¿an - Tîrgu-Mure¿, Ioan Viman
- Satu-Mare, Iuliu Nosa - Zalåu, Petru Inclezan - Sibiu
¿i Horia Ciocîrlie- Timi¿oara. “Prin lansarea celor mai buni
candida¡i la alegerile locale, PSD a vrut så î¿i arate respectul
pentru locuitorii Transilvaniei”, a sus¡inut în discursul såu
cåtre clujeni, pre¿edintele PSD, domnul Adrian Nåstase.
• PSD Cluj lanseazå în cursa pentru func¡ia de consilier
locali un numår de 1.030 de persoane, aflate pe locuri eligibile,
printre ace¿tia numårându-se 63 de femei, 68 de tineri,
96 fiind propuneri noi. Pentru primåriile din municipii, ora¿e
¿i comune, PSD Cluj dispune de un numår de 47 candida¡i.
Pentru Consiliul Jude¡ean Cluj, primele 5 nominalizåri sunt:
Vasile Soporan, Mihaela Rozor, Gra¡ian ªerban, Dånu¡
Dorel Canta, Liviu Medrea iar pentru func¡ia de primar al
municipiului Cluj Napoca, candidatul este Ioan Rus.
• Luni, 10 mai, 25 de tineri membri ai PSD au prezentat
clujenilor CV-ul candidatul PSD pentru primaria municipiului
Cluj-Napoca, vicepre¿edintele PSD, Ioan Rus. Ac¡iunea
s-a desfå¿urat în zona centralå a ora¿ului, pe strada Napoca,
în Pia¡a Unirii, pe Bulevardul Eroilor, Bulevardul 21
Decembrie 1989, strada Memorandumului ¿i în Pia¡a Lucian
Blaga. Clujenii au avut astfel ocazia så afle de ce Ioan Rus
este singurul candidat care ar putea face din Cluj primul ora¿
european al României. Cei mai tineri membri PSD sus¡in
candidatura lui Ioan Rus. „E bine så ¿tim cine sunt cei ce vor
så ne conducå. Domnul Rus a ajutat ¡ara asta så intre in
Europa, acum o så ajute ¿i Clujul cå a ramas prea tare în
urmå“, spune Veronica Corpodean, 60 de ani, locuitoare a
municipiului Cluj-Napoca.
• Candidatul PSD la Primåria municipiului Cluj-Napoca,
Ioan Rus, a deschis miercuri, 12 mai, la ora 12,00, Târgul de
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 55

Partidul Social Democrat - Sediul Central
Carte Gaudeamus la Expo Transilvania. În cursul aceleia¿i
zile, candida¡ii PSD la Consiliul Municipal Cluj-Napoca au
participat la întâlniri cu alegåtorii din Centru ¿i din cartierele
Gheorgheni ¿i Zorilor. Candida¡ii PSD ai filialei ora¿ului
Gherla la posturile de consilieri locali au participat aståzi la
o întâlnire cu angaja¡ii ¿i cu conducerea Atelierului de tâmplårie
¿i mobilå din str. Parcului. Ulterior, s-au deplasat în
satele Hastade ¿i Silivas pentru a avea un dialog cu localnicii,
pe tema problemelor specifice cu care ace¿tia se confruntå.
Tot miercuri, candidatul PSD la primåria municipiului
Dej, Morar Costan a ini¡iat o întâlnire cu angaja¡ii
firmelor de taximetrie din localitate ¿i sa întâlnit apoi cu
angaja¡ii de la S.C. SOMPAN. Tineretul Social Democrat
Dej, împreunå cu Liga Elevilor, au organizat în localitå¡ile
Dealul Florilor ¿i Balta ac¡iunea intitulatå „Faptele sunt
politica noastrå“.
• Candida¡ii PSD la alegerile locale din Cluj au avut joi,
13 mai, urmåtorul program: -Cluj-Napoca: ora 8:00 – La
Spitalul Clinic de Adul¡i se va prezenta proiectul de înfiin-
¡are a Institutului Octavian Fodor; ora 9:30 – întâlnire cu
cetå¡enii ¿i func¡ionarii Direc¡iei de Muncå; ora 11:00 –
întâlnire cu alegåtorii PSD din cartierele Mårå¿ti, Some¿eni
¿i Dambul Rotund, la sediul Consiliului Local Cluj-Napoca;
ora 12:00 – conferin¡a de preså a domnilor Jurgen Porr ¿i
Ioan Rus (Forumul Democrat German din Transilvania, str.
Memorandumului, nr. 8); ora 13:00 – participarea la lansåri
de carte în cadrul Târgului Gaudeamus de la Expo
Transilvania; ora 14:30 – întâlnire cu conducerea UGIR, la
SC Armåtura SA; ora 18:00 – ceremonia de inaugurare a
liceului “Eugen Pora”, din cartierul Månå¿tur; -Gherla: ora
13:00 – întâlnire cu alegåtorii la SC Banc-Post ora 18:00 –
candida¡ii PSD invitå pensionarii la o întâlnire, la Casa de
Culturå, din municipiul Gherla; ora 19:30 - întâlnire cu
Asocia¡iile de proprietari din Cartierul Nou.
• Joi, 13 mai, PSD Cluj ¿i Forumul Democrat al Germanilor
din Transilvania au încheiat un acord de sus¡inere a
candidatului Ioan Rus la Primåria municipiului Cluj Napoca.
Paul Jurgen Porr, pre¿edintele Forumului Democrat al germanilor
din Transilvania a precizat, cu aceastå ocazie, cå
“omul cel mai potrivit pentru a ocupa func¡ia de primar
al „Capitalei Transilvaniei este domnul Ioan Rus, candidatul
Partidului Social Democrat”. La rândul såu, candidatul
PSD, Ioan Rus a declarat cå ini¡iativa organiza¡iei Cluj a
Forumului de a-i sus¡ine candidatura, îl onoreazå ¿i îl responsabilizeazå
suplimentar. “¿tim foarte bine cât de exigen¡i
sunt nem¡ii în tot ceea ce fac. Unul din proiectele mele pentru
Cluj este tocmai reînvierea spiritului comunitar. Nu må
refer la acel impuls de cooperare restrictiv prin care fiecare
etnie se refugiazå în propria carapace culturalå, ci la cooperarea
între germani, maghiari ¿i români pentru binele comun”,
a aråtat Ioan Rus.
• Organiza¡ia PSD - Constan¡a: PSD Constan¡a lanseazå
în cursa pentru func¡ia de consilier local un numår de
939 de persoane, aflate pe locuri eligibile, printre ace¿tia
numårându-se 99 de femei, 56 de tineri, 255 fiind propuneri
noi. Pentru primåriile din municipii, ora¿e ¿i comune, PSD
Constan¡a dispune de un numår de 68 candida¡i. Pentru
56
Consiliul Jude¡ean Constan¡a, primele 5 nominalizåri sunt:
Radu Mazåre, Mariana Gâju, Zamfir Iorgu¿, Mircea Pintilie,
Mugur Viorel Mitrana iar Radu Mazåre candideazå pentru
func¡ia de primar al municipiului Constan¡a.
• Luni, 10 mai, candidatul PSD la Primåria municipiului
Constan¡a ¿i actualul primar, Radu Mazåre, a efectuat o vizitå
la ªc. gen. nr 18, unitate de învå¡åmânt care este incluså
în programul ce prevede înlocuirea mobilierului din toate
unitå¡ile de învå¡åmânt preuniversitar din municipiu. Ca
urmare a acestui program, în aceastå institu¡ie, toate cele 180
de mese de studiu ¿i de laborator, scaunele ¿i catedrele au
fost înlocuite cu mobilier modern. Ac¡iunea a fost cea de-a
doua din programul ini¡iat de Primåria Constan¡a, prima unitate
de învå¡åmânt preuniversitar din Constan¡a care a beneficiat
de schimbarea mobilierului fiind Liceul Teoretic G.
Cålinescu.
• Organiza¡ia PSD – Covasna: Listele candida¡ilor
PSD Covasna includ pentru consiliile jude¡ului 685 candidaturi
dintre care 15,9% sunt femei, 22,7% tineri ¿i 15,9% sunt
persoane aflate la prima candidaturå. Pentru primårii, PSD
Covasna a decis så lanseze în cursa electoralå 44 de candida¡i.
Propunerile PSD Covasna pentru Consiliul Jude¡ean
(primele 5 candidaturi) sunt: Sabin Calinic, Adrian Vicen¡iu
Vlad, Leca Båncilå, Luiza Mike ¿i Alexandru Racol¡a, la
func¡ia de primar al municipiului urmând så candideze Retyi
Odon.
• Organiza¡ia PSD – Constan¡a: Miercuri, 12 mai, primarul
municipiului Constan¡a, Radu Mazåre, pre¿edinte al
organiza¡iei jude¡ene PSD a inaugurat demararea lucrårilor
de reabilitare a podului IPMC, care face legåtura între ora¿ ¿i
zona industrialå. Repara¡iile podului sunt necesare deoarece
prezintå un risc sporit în ceea ce prive¿te siguran¡a circula¡iei.
Un alt obiectiv, podul spre Mangalia, care a costat 45
de miliarde de lei a fost reabilitat în întregime, dupå 30 de
ani ¿i redat circula¡iei la începutul acestui an. Dupå aceastå
ac¡iune, primarul municipiului Constan¡a a verificat stadiul
lucrårilor care se deruleazå la douå mari proiecte din sta-
¡iunea Mamaia, respectiv Aqua Magic ¿i Telegondola. ¥n
aceea¿i zi, organiza¡ia TSD Cernavodå a organizat cu sprijinul
candidatului Partidului Social Democrat pentru func¡ia
de primar al ora¿ului o ac¡iune dedicatå Zilei Adolescentului,
la care au participat 200 de tineri.
• Organiza¡ia PSD – Dâmbovi¡a: La alegerile locale
din 6 iunie, organiza¡ia PSD Dolj participå cu un numår de
1.188 de consilieri, din care 109 sunt femei, 94 tineri, din
totalul acestora 37% candidând pentru prima datå. Pentru
func¡iile de primari, au fost depuse candidaturile a 84 de persoane,
din care 39,4% sunt, de asemenea propuneri noi. Primii
5 candida¡i pentru Consiliul Jude¡ean Dâmbovi¡a sunt:
Traian Novolan, Ion Nicolae, Aurelia Catanå, Anton Rådulescu
¿i Gheorghe Ana, în timp ce pentru primåria municipiului
candideazå Iulia Furcoiu.
• În aceste zile, Organiza¡ia Jude¡eanå a PSD organizeazå
ultimele lansåri ale candida¡ilor la func¡iile de primari,
consilieri locali ¿i jude¡eni. Miercuri, 12 mai, în prezen¡a
unor vicepre¿edin¡i ai Organiza¡iei Jude¡ene, Nicolae
Drågoi, primarul comunei Råcari, ¿i-a prezentat, în fa¡a a
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Partidul Social Democrat - Sediul Central
circa 1000 de cetå¡eni, oferta electoralå menitå så confere
localitå¡ii statutul de ora¿ în viitoarea legislaturå, ofertå care
a stârnit entuziasmul celor prezen¡i. În aceea¿i zi, în comuna
Morteni, actualul primar, Ion Butuligå ¿i conducerea
Organiza¡iei PSD Dâmbovi¡a a avut întâlniri cu electoratul.
El ¿i-a prezentat, pe scurt, bilan¡ul acestui mandat, bilan¡
apreciat de locuitorii comunei care våd în el o garan¡ie cå
viitorul mandat va fi cel pu¡in la fel de bogat în realizåri.
• Organiza¡ia PSD – Dolj: Duminicå, 9 mai, sub egida
„Zilelor ora¿ului Calafat“, au avut loc mai multe manifeståri
prilejuite de sårbåtorirea Zilei Europei ¿i a Zilei Independen-
¡ei României. Seria de evenimentele a debutat la statuia
Eroului Necunoscut din centrul municipiului Calafat, unde
candidatul PSD la primåria ora¿ului ¿i actualul primar Petre
Tråistaru a citit mesajul pre¿edintelui României cåtre locuitorii
Calafatului. Pe lângå reprezentan¡ii autoritå¡ilor locale,
au fost prezen¡i ¿i oaspe¡i de peste hotare: o delega¡ie a
ora¿ului Vidin conduså de primarul Ivan ºvenov ¿i o delega-
¡ie a ora¿ului Daiuven – Olanda conduså de primarul Hank
Zenderliken, ora¿ care a încheiat zilele acestea un acord de
cooperare cu municipiul Calafat. Mar¡i, 10 mai vor fi comunica¡i
reprezentan¡ii PSD care vor face parte din Birourile
Electorale de Circumscrip¡ie.
• Luni, 10 mai, un grup de 20 de candida¡i PSD la func¡ia
de consilieri municipali, alåturi de Antonie Solomon, candidatul
partidului pentru primåria Craiova au vizitat cartierele
Romane¿ti ¿i 1 Mai, unde au fost dezbåtute problemele zonei,
cum ar fi asfaltarea stråzilor ¿i alimentarea cu gaze.
Locuitorii celor douå cartiere au fost încânta¡i de oferta electoralå
prezentatå care cuprinde rezolvarea acestor disfunc¡ionalitå¡i
administrative.
• Mar¡i, 11 mai, candidatul PSD la Primåria municipiului
Craiova, Antonie Solomon, alåturi de candida¡ii la Consiliul
Local, se va deplasa în cartierele Rovine, Bacriz ¿i Pia¡a
Gårii pentru a discuta cu cetå¡enii problemele municipalitå¡ii.
Cu aceastå ocazie, candidatul PSD î¿i va prezenta
programul electoral ¿i obiectivele pe care ¿i le propune så le
atingå în calitate de viitor primar al municipiului Craiova.
• La alegerile locale din 6 iunie, organiza¡ia PSD Dolj
participå cu un numår de 1.424 de consilieri, din care 128
sunt femei, 100 tineri, din totalul acestora 65,5% candidând
pentru prima datå. Pentru func¡iile de primari, au fost depuse
candidaturile a 111 de persoane, din care 49% sunt, de asemenea
propuneri noi. Primii 5 candida¡i pentru Consiliul
Jude¡ean Dolj sunt: Ion Voiculescu, Liliana Victoria Novac,
Ion Prioteasa, Neculai Grigora¿ ¿i Cornel Mondea, în timp ce
pentru primåria municipiului candideazå actualul viceprimar,
Antonie Solomon.
• Candidatul PSD pentru Primåria municipiului Craiova,
Antonie Solomon ¿i consilierii din jude¡ s-au întâlnit cu electoratul
din cartierele Rovine, SUCCPI, Bacriz, Garå, Pia¡a
Gårii.
• Organiza¡ia PSD – Gala¡i: În data de 8 mai au fost
depuse la Biroul Electoral Jude¡ean listele cu candida¡ii PSD
pentru func¡ia de consilier jude¡ean.“Ne a¿teptåm la un rezultat
bun al acestor alegeri, care så asigure continuitatea,
atât la nivelul comunitå¡ii cât ¿i al întregii ¡åri” a declarat
pre¿edintele Consiliului Jude¡ului Gala¡i, Dan Lilion Gogoncea
la depunerea listelor. Au fost prezen¡i la sediul Biroului
Electoral Jude¡ean pre¿edintele executiv al PSD Gala¡i,
Dorin Otrocol, secretarul executiv, Avram Trandafir ¿i mai
mul¡i responsabili din cadrul Organiza¡iei Jude¡ene. În
cursul zilei a mai avut loc în municipiul Tecuci un miting
electoral la care candidatul PSD pentru func¡ia de primar,
Ghi¡å Hulea ¿i-a prezentat echipa ¿i oferta electoralå. Acest
tip de ac¡iuni a fost organizat ¿i în comunele Cosme¿ti, Ghidigeni,
Gohor, Independen¡a ¿i Tudor Vladimirescu, unde
candida¡ii PSD au discutat cu alegåtorii despre nevoile
comunitå¡ii ¿i modul în care ¿i-ai propus så le rezolve.
• La Gala¡i, manifestårile dedicate Zilei Europei au început
pe Faleza Dunårii, unde tinerii au participat la concursuri
de role ¿i cros. Primarul Dumitru Nicolae, candidatul
PSD la încå un mandat pentru primåria Gala¡iului, s-a aflat
în mijlocul mul¡imii ¿i a împår¡it numeroase premii pregåtite
de municipalitate celor mai performan¡i dintre participan¡i.
Dumitru Nicolae a fost înso¡it ulterior de tineri, autoritå¡i
locale ¿i consilieri PSD la deschiderea primei expozi¡ii de
artå în aer liber, organizatå de Funda¡ia Milenium pe Faleza
inferioarå. Primarul, alåturi de subprefectul Marius Necula,
a premiat aici cele mai reu¿ite afi¿e dedicate zilei de 9 mai.
Candida¡ii la func¡iile de primar ¿i consilieri locali din Tudor
Vladimirescu, Independen¡a, Schela ¿i Târgu Bujor s-au
întâlnit ieri cu alegåtorii din localitå¡ile pentru care candideazå,
pentru a-¿i prezenta ofertele electorale. Organiza¡ia
Jude¡eanå PSD - Gala¡i a fost reprezentatå de pre¿edintele
executiv Dorin Otrocol, parlamentari ¿i staff-ul tehnic de
campanie. În toate cele patru localitå¡i, candida¡ii sunt primari
în func¡ie, astfel încât mesajul lor este concentrat pe
ideea de continuitate a ac¡iunilor începute.
• Listele candida¡ilor PSD Gala¡i pentru func¡iile de consilieri
cuprind 880 de persoane, din care 76 femei ¿i 46 de
tineri, pe locuri eligibile, din totalul acestora 57% candidând
pentru prima datå. Pentru func¡iile de primar, Organiza¡ia
PSD Gala¡i a decis depunerea candidaturilor a 63 de persoane,
din care 65,7% sunt la prima confruntare electoralå.
Propunerile PSD Gala¡i pentru func¡ia de consilier jude¡ean
sunt: Dan Lilion Gogoncea, Adelina Hristea, Dorin Otrocol,
Alexandru Nicolau ¿i Eugen Chebac, la primåria municipiului
intrând în cursa electoralå Nicolae Dumitru.
• Duminicå, 16 mai, 3 echipe de campanie se vor deplasa
în localitå¡i din jude¡ pentru a sus¡ine candida¡ii PSD în
cadrul unor mitinguri electorale: la Ghidigeni, ºepu, Tecuci
¿i Bråhå¿e¿ti se va afla echipa conduså de senatorul ªtefan
Viorel, la Grivi¡a, Cudalbi, Valea Mårului ¿i Costache Negri
va merge echipa senatorului Ilie Platica Vidovici ¿i o altå
echipå se va afla Târgu Bujor, la Sårbatoarea Bujorului.
Fiecare echipå are în componen¡å candida¡i la func¡iile de
consilieri jude¡eni ¿i municipali, pentru a se asigura o mai
bunå vizibilitate a acestora în teritoriu.
• Candidatul PSD la primåria municipiului Gala¡i,
Dumitru Nicolae a întreprins o vizitå electoralå la fabrica de
confec¡ii COZAMIN. Întâmpinat de cele 1.200 de angajate,
Dumitru Nicolae a stat de vorbå cu muncitoarele ¿i a împår¡it
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 57

Partidul Social Democrat - Sediul Central
pliante cu oferta sa electoralå. Dupå discu¡iile purtate cu
patronatul fabriciicandidatul Dumitru Nicolae a promis cå va
depune eforturi pentru crearea a încå 3 000 de locuri de
muncå.
• Candidatul PSD Gala¡i la primåria comunei Independen¡a,
Ene Costicå, înso¡it de candida¡ii pe listele de consilieri
jude¡eni, a participat joi, 13 mai, la inaugurarea unei
fabrici de napolitane din localitate. Fabrica, realizatå cu o
investi¡ie de 200.000 de euro lucreazå pentru pia¡a internå ¿i
export.“ Ne bucuråm cå dåm astfel posibilitatea ca 42 de
locuitori ai comunei noastre så beneficieze de un nou loc de
muncå. Vå asigur cå, împreunå cu Consiliul Jude¡ului Gala¡i,
vom gåsi solu¡ii ca în viitor så atragem ¿i al¡i investitori “ a
declarat la festivitatea de inaugurare, candidatul PSD Ene
Costicå. Staff-ul tehnic de campanie al Organiza¡iei Jude¡ene
PSD Gala¡i a convocat, la sediu, to¡i candida¡ii pentru
func¡iile de primar ¿i consilier local din jude¡ pentru instruire.
Au fost dezbåtute probleme organizatorice ¿i strategia de
campanie.
• Organiza¡ia PSD – Giurgiu: La alegerile locale din 6
iunie, organiza¡ia PSD Giurgiu participå cu un numår de 725
de consilieri, din care 123 sunt femei, 125 tineri, din totalul
acestora 64,4% candidând pentru prima datå. Pentru
func¡iile de primari, au fost depuse candidaturile a 54 de persoane,
din care 40,5% sunt, de asemenea propuneri noi.
Primii 5 candida¡i pentru Consiliul Jude¡ean Giurgiu sunt:
Victor Boiangiu, Aurelia Dobre, Dan Liviu Cartojan, Ioan
Moldoveanu ¿i Ovidiu Cristian Marciu, în timp ce pentru
primåria municipiului candideazå Nicolae Sin.
• Organiza¡ia PSD - Gorj: Listele candida¡ilor PSD
Gorj pentru func¡iile de consilieri cuprind 924 de persoane,
din care 124 femei ¿i 53 de tineri, pe locuri eligibile, din
totalul acestora 56,4% candidând pentru prima datå. Pentru
func¡iile de primar, Organiza¡ia PSD Gorj a decis depunerea
candidaturilor a 70 de persoane, din care 52,3% sunt la prima
confruntare electoralå. Propunerile PSD Gorj pentru func¡ia
de consilier jude¡ean sunt: Florin Cârciumaru, Liliana Luca,
Ion Cålinoiu, Corneliu Popescu ¿i Ilie Råu¡escu, la primåria
municipiului intrând în cursa electoralå Florin Cârciumaru.
• Organiza¡ia PSD – Harghita: Pe listele PSD
Harghita, pentru consiliile jude¡ene, municipale, orå¿ene¿ti
¿i comunale, candideazå 814 de persoane, din care 20 femei
¿i 16 de tineri, din totalul acestora 52,17% fiind la prima candidaturå.
Pentru primårii, PSD Harghita a decis lansarea a 61
de candidaturi. Propunerile pentru Consiliul Jude¡ean
Harghita (primii 5 candida¡i) sunt: Toader Bendri¿, Sabina
Stoia, Cristinel Glodeanu, Dumitru ¡epelu¿ ¿i Tibi¿or Miron
iar la primåria municipiului candideazå Adrian Andrei.
• Organiza¡ia PSD – Hunedoara: Luni, 9 mai, candidatul
PSD la primåria Municipiului Orå¿tie, ing. Arapu
Petre, alåturi de candida¡ii pentru posturile de consilieri
locali, au participat la o manifestare dedicatå Zilei Europei.
În cursul aceleia¿i zile, candidatul PSD la primåria municipiului
Vulcan, prof. Petre Hodor, împreunå cu 12 candida¡i
la Consiliul local au fost prezen¡i la un spectacol desfå¿urat
în parcul Avram Iancu din localitate. Tot duminicå, 9 mai,
candida¡ii la primåriile comunelor Bo¿orod, Pui, Tote¿ti,
58
Rapolti Mare, Blåjeni, Martine¿ti ¿i Våli¿oara au avut întâlniri
cu cetå¡enii, în cadrul cårora au discutat probleme
privind dezvoltarea economicå a localitå¡ilor ¿i diverse probleme
sociale.
• Listele candida¡ilor PSD Hunedoara cuprind pentru
consiliile jude¡ului un numår de 872 de candidaturi, din care
84 sunt femei, 89 tineri ¿i 200 din total sunt propuneri noi.
PSD Hunedoara a hotårât lansarea candidaturilor pentru 69
de primårii, 17,1% dintre ace¿tia aflându-se la prima candidaturå.
Primele 5 propuneri pentru func¡ia de consilier
jude¡ean sunt: Mihail Nicolae Rudeanu, Liliana ºola¿, Ioan
I. Rus, Costel Avram ¿i Daniel Andronache, în timp ce la primåria
municipiului candideazå Nelu Ardelean.
• În cursul zilei de mar¡i, 11 mai, candidatul PSD pentru
primåria municipiului Deva, Nelu Ardelean se va întâlni cu
personalul didactic de la Liceul Pedagogic. La acest eveniment
vor participa peste 60 de profesori. Tot aståzi, candidatul
PSD la primåria ora¿ului Ha¡eg, Ioan Glodeanu a participat
la o emisiune electoralå la cel mai cunoscut post local
de radio. Programul zilei de miercuri, 12 mai a cuprins o întâlnire
a candidatului PSD pentru primåria municipiului Lupeni
cu peste 150 de mineri din schimbul 1 ¿i 2 de la Mina
Lupeni. De asemenea, pe parcusul zilei, candidatul PSD la
primåria municipiului Orå¿tie a participat la o emisiune electoralå
realizatå de un post local de radio.
• Candidatul PSD pentru primåria municipiului Lupeni,
Cornel Råsmeri¡å, a avut miercuri, 12 mai, o întâlnire cu minerii
din schimbul 1 ¿i 2 de la Exploatarea Minierå Lupeni.
Candidatul pentru primåria municipiului Deva, Nelu Ardelean
s-a întâlnit în Sala Sporturilor din localitate cu peste
150 de alegåtori din câteva cartiere ale municipiului.
• Joi, 13 mai, candidatul PSD pentru func¡ia de primar al
municipiului Orå¿tie, Petru Arapu s-a întâlnit cu personalul
Spitalului municipal. Peste 200 de personae au fost la ¿coala
generalå din cartierul Viile Noi pentru a-l întâlni pe candidatul
PSD la primårie, actualul edil, Nelu Ardelean. Candidatul
PSD pentru func¡ia de primar al municipiului Lupeni,
Cornel Resmeri¡å ¿i consilierii locali s-au întâlnit cu 100 de
mineri de la exploatarea minierå Bårbåteni cu care au discutat
despre condi¡iile de muncå ¿i normele de protec¡ie a
muncii. Octavian Dumulescu, candidatul PSD pentru primåria
ora¿ului Cålan s-a întâlnit cu locuitorii satului Batiz, în
timp ce candidatul pentru primåria municipiului Petro¿ani,
Benor Voicescu s-a întâlnit cu 100 de alegåtori din cartierul
Bosnea. Ioan Rovinaru, candidatul PSD pentru func¡ia de
primar al ora¿ului Simeria s-a întâlnit cu alegåtorii din localitate
la sediul Cåminului Cultural din Simeria Veche.
• Organiza¡ia PSD – Ialomi¡a: Luni, 10 mai, ora 18.00,
la Casa de Culturå a Sindicatelor din Slobozia va avea loc
lansarea colectivå a candida¡ilor PSD Ialomi¡a, în prezen¡a
pre¿edintelui Consiliului Na¡ional PSD, Alexandru Athanasiu
¿i a pre¿edintelui filialei jude¡ene PSD, Silvian Ciupercå.
De asemenea, mar¡i, 11 mai, ora 19.00, PSD Ialomi¡a
lanseazå oficial candidatul pentru func¡ia de primar al municipiului,
Gabi Ionescu, candida¡ii pentru Consiliul Local
Slobozia ¿i pentru Consiliul Jude¡ean Ialomi¡a. Manifestarea
va fi urmatå de un spectacol. În data de 7 mai, Organiza¡ia
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Partidul Social Democrat - Sediul Central
jude¡eanå a organizat evenimentul lansårii candida¡ilor la
func¡iile de primar, consilier local ¿i consilieri jude¡eni pentru
localitå¡ile: Bordu¿ani, Fåcåeni, Stelnica ¿i Vlådeni.
• Mar¡i, 11 mai, Stadionul Municipal Slobozia va gåzdui
un spectacol extraordinar sus¡inut de arti¿ti membri ai partidului,
în cadrul “Turneului Învingåtorilor”, organizat de
Partidul Social Democrat, sub genericul „Împreunå pentru
Europa“. Vor concerta trupele Animal X, Cristiana Rådu¡å ¿i
DJ Project. La manifestare vor fi prezen¡i reprezentan¡i ai
conducerii PSD – Ialomi¡a, precum ¿i candida¡ii partidului
pentru primårii ¿i Consiliile Locale din jude¡.
• Listele candida¡ilor PSD Ialomi¡a includ pentru consiliile
jude¡ului 776 candidaturi dintre care 115 sunt femei,
111 tineri ¿i 224 sunt persoane aflate la prima candidaturå.
Pentru primårii, PSD Ialomi¡a a decis så lanseze în cursa
electoralå 59 de primari, 69,4 % fiind propuneri noi. Propunerile
PSD Ialomi¡a pentru Consiliul Jude¡ean (primele 5
candidaturi) sunt: Silvian Vasile Ciupercå, Elena Påcalå,
Cornel Anghel, Mihåi¡å Gåinå ¿i Valentin Cojocaru, la
func¡ia de primar al municipiului urmând så candideze Gabi
Iona¿cu.
• Mar¡i, 11 mai, peste 15.000 de de oameni au participat,
pe stadionul municipal din Slobozia, la megaconcertul
“TURNEUL ÎNVINGÅTORILOR – TINEREºE SOCIAL
- DEMOCRATÅ”, sus¡inut de Cristiana Rådu¡å, Animal X
¿i DJ Project, sub genericul Împreunå pentru România. La
spectacolul care a depå¿it cu mult a¿teptårile organizatorilor
a fost prezent ¿i pre¿edintele Consiliului Na¡ional al PSD,
Alexandru Athanasiu.
• Organiza¡ia PSD –Ia¿i: Primarul municipiului Ia¿i ¿i
candidatul Partidului Social Democrat pentru Primåria Ia¿i,
Gheorghe Nichita, a anun¡at sâmbåtå, 8 mai, cå a ob¡inut
aprobarea din partea Båncii Mondiale pentru proiectul de
reabilitarea a re¡elei de distribu¡ie a energiei termice în municipiul
Ia¿i, în valoare de 22 milioane euro, din care 7 milioane
euro nerambursabili. Anun¡ul a fost fåcut la Sala Sporturilor,
în mijlocul unei atmosfere incendiare, unde primarul
municipiului Ia¿i ¿i candidatul PSD pentru Primåria Ia¿i,
Gheorghe Nichita, a fost lansat oficial în cursa pentru alegerile
locale, sub sloganul „Ia¿iul un ora¿ mare.
Un primar puternic Nichita. Alåturi de primarul Gheorghe
Nichita s-a aflat întreaga echipå desemnatå de Organiza¡ia
jude¡eanå Ia¿i a PSD så candideze pentru Consiliul
Local Municipal Ia¿i. Evenimentul a fost marcat de prezen¡a
¿i sus¡inerea vicepre¿edintelui PSD, Valer Dorneanu ¿i a
senatorului Ion Solcanu, pre¿edintele PSD Ia¿i, care a
anun¡at cå ”peste o lunå sårbåtorim cî¿tigarea alegerilor locale”,
iar ”viitorul european al Ia¿ului începe cu Nichita”.
Tot sâmbåtå, primarul ora¿ului Târgu Frumos ¿i candidatul
PSD pentru Primåria Târgu Frumos, Gheorghe Tåtaru, înso-
¡it de candida¡ii PSD la func¡ia de consilieri locali, s-a întâlnit
cu cetå¡enii ora¿ului în cartierul Tineretului, în Pia¡a agroalimentarå
¿i la Casa de Culturå orå¿eneascå.
• Primarul municipiului Ia¿i ¿i candidatul PSD pentru
Primåria Ia¿i, Gheorghe Nichita, participå luni, 10 mai la
principalele manifeståri din cadrul Festivalului studen¡esc
”FEstudIS”. Gheorghe Nichita a deschis lucrårile seminarului
”Ziua arborilor monument”, a fost prezent la concursul de
caricaturi ”Haz de necaz” ¿i la expozi¡ia de fotografie ”Via¡a
de student”, la Casa de Culturå a Studen¡ilor din Ia¿i. El a
participat, alåturi de studen¡i, la spectacolul rock de pe
esplanada Iulius Mall, unde au concertat forma¡iile HARA ¿i
TAXI. Mâine, mar¡i, 11mai 2004, în Sala Mare a Palatului
Roznovanu, primarul municipiului Ia¿i ¿i candidatul PSD
pentru Primåria Ia¿i, Gheorghe Nichita, va semna acordul de
parteneriat între Primåria Ia¿i, Asocia¡ia „Alexandru Låpu¿-
neanu” ¿i DAI-GRASP privind constituirea Zonei de Dezvoltare
a Afecerilor „Alexandru Låpu¿neanu”. Acest parteneriat
public-privat î¿i propune så revigoreze una din cele
mai cunoscute artere ale ora¿ului.
• Pentru posturile de consilieri locali, PSD Ia¿i de¡ine pe
liste 1354 de candida¡i, din care 35% sunt femei ¿i 26,5%
tineri. Pentru primåriile jude¡ului s-a decis includerea pe liste
a 97 de candida¡i, 31 fiind propuneri noi. Primii 5 candida¡i
pentru Consiliul Jude¡ean Ia¿i sunt: Lucian Flai¿er, Carmen
Lunca¿u, Valentin Soroceanu, Marin Burlea ¿i Petru Alexa,
în cursa pentru Primåria municipiului fiind înscris Gheorghe
Nichita.
• Primarul municipiului Pa¿cani ¿i candidatul PSD pentru
primårie, Neculai Rå¡oi, s-a deplasat mar¡i, 11 mai, în
cartierul Fântânele, unde a discutat cu cetå¡enii despre
finalizarea repara¡iilor capitale la ªcoala nr. 2, proiect derulat
cu fonduri de la Banca Mondialå. Tot mar¡i, primarul
ora¿ului Târgu Frumos ¿i candidatul PSD pentru acea¿i
func¡ie, Gheorghe Tåtaru, a avut ieri, o întâlnire cu alegåtorii
de pe stråzile Lunca Bahlue¡ ¿i 22 Decembrie 1989 din
Târgu Frumos.
Miercuri, 12 mai, candidatul PSD la primåria municipiului
Ia¿i, Gheorghe Nichita a participat la inaugurarea Centrului
de Informa¡ii Regiunea de Nord – Est, Camera de
Comer¡ Ia¿i.
• Miercuri, 12 mai, primarul municipiului Ia¿i ¿i candidatul
PSD pentru Primåria Ia¿i, Gheorghe Nichita, a participat
la concursul de tir organizat în cadrul “FestudIS”. Pe
agenda zilei de aståzi a candidatului PSD se mai aflå ¿i conferin¡a
de preså prilejuitå de deschiderea Circuitului Interna¡ional
de Tenis al României, dotat cu trofeul Tester ºiriac,
turneu de tenis ce se va desfå¿ura la Ia¿i în perioada 13-23
mai. Totodatå, pe parcursul zilei, Lucian Flai¿er, pre¿edintele
Consiliului Jude¡ean Ia¿i ¿i primul pe lista de candida¡i
din partea PSD pentru Consiliul Jude¡ean, a participat la deschiderea
Centrului româno-italian din cadrul Camerei de Comer¡
¿i Industrie Ia¿i, urmând ca dupå-amiazå si s-a intalnit
cu consilierii jude¡eni pentru discutarea unor proiecte de dezvoltare
a jude¡ului. la nivelul jude¡ului, primarul municipiului
Pa¿cani ¿i candidatul PSD pentru Primåria Pa¿cani, Neculai
Rå¡oi, a avut programate întâlniri cu locuitorii din suburbia
Sodomeni, discutând cu ace¿tia måsurile de refacere a
stråzilor afectate de furtuna din 6 mai ¿i finalizarea lucrårilor
de repara¡ii capitale la biserica din aceastå zonå.
• Candidatul PSD pentru Primåria Ia¿i, Gheorghe
Nichita, a participat joi, 13 mai, la deschiderea Conferin¡ei
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 59

Partidul Social Democrat - Sediul Central
Interna¡ionale cu tema „Integrare europeanå prin finan¡e,
monedå ¿i administra¡ie publicå ”, organizatå de Universitatea
„Al. I. Cuza”. De asemenea, Gheorghe Nichita va participa
la Festivalul FEStudIs, în cadrul cåruia sunt aniversa¡i
25 de ani de la înfiin¡area Clubului de Jazz al Casei Studen-
¡ilor Ia¿i. Tot în cursul dupå amiezii de aståzi, primarul comunei
ªipote ¿i candidatul PSD pentru Primåria ªipote,
Mihai Irimia, se va întâlni în satul Hâlceni cu candida¡ii PSD
propu¿i pentru Consiliul Local în vederea mobilizårii cetå¡enilor
cu drept de vot de a se prezenta la scrutinul din 6 iunie.
• Organiza¡ia PSD - Ilfov: PSD Ilfov lanseazå în cursa
pentru func¡ia de consilier local un numår de 598 de persoane,
aflate pe locuri eligibile, printre ace¿tia numårându-se
29 de femei, 38 de tineri, 86 fiind propuneri noi. Pentru
primåriile din municipii, ora¿e ¿i comune, PSD Ilfov dispune
de un numår de 39 candida¡i. Pentru Consiliul Jude¡ean
Ilfov, primele 5 nominalizåri sunt: Anghel Iordånescu,
Florin Pandele, Rodica Anghel, Petru¿ Câmpulungeanu ¿i
Ion Radu.
• Organiza¡ia PSD – Olt: Candidatul PSD la Primåria
Slatina ¿i actualul primar, Gheorghe Påunescu s-a întâlnit în
cursul zilei de 10 mai cu pensionarii asista¡i social ¿i cu reprezentan¡ii
mass-media, în vederea inaugurårii unui “Cabinet
Stomatologic” al Primåriei, care va deservi gratuit persoanele
cu venituri mici. Candidatul PSD la primåria ora¿ului
Bal¿, prof. Stanciu Vitalie, primar în func¡ie s-a întâlnit,
pe parcursul zilei de luni, 10 mai, cu cetå¡enii din cartierul
Turnuri pentru inaugurare unui pårcule¡ de cartier ¿i a unui
loc de joacå pentru copii. Tot luni, 10 mai, candidatul PSD
la primåria ora¿ului Corabia, Ion Dimienescu, primar în
func¡ie, a avut o întâlnire cu cetå¡enii din cartierul Valea
Seacå pentru discu¡ii pe tema ofertei electorale.
• Mar¡i, 11 mai, pre¿edintele Partidului Social Democrat,
domnul Adrian Nåstase, alåturi de vicepre¿edin¡i ai partidului,
a participat la evenimentul de lansare a candida¡ilor
din jude¡ul Olt, pentru alegerile din 6 iunie. Peste 6.000 de
slåtineni, membri ai partidului ¿i simpatizan¡i, au fost prezen¡i,
în cadrul unei adunåri cetå¡ene¿ti, la eveniment. În
municipiul Slatina, oaspe¡ii au fost primi¡i de pre¿edintele
PSD Olt, Marin Diaconescu, prim-vicepre¿edintele organiza¡iei
jude¡ene, Marin Ionicå ¿i de candidatul partidului pentru
func¡ia de primar al municipiului Slatina, Gheorghe
Påunescu. Cu prilejul vizitei, delega¡ia de la Bucure¿ti a vizitat
câteva dintre cele mai importante obiective din municipiu:
S.C. ALRO S.A. – societate etalon a industriei na¡ionale
¿i sålile de sport construite din fonduri guvernamentale
constituite la Ministerul Transporturilor ¿i Locuin¡ei, prin
Compania Na¡ionalå de Investi¡ii.
•: Listele candida¡ilor PSD Olt cuprind pentru consiliile
jude¡ului un numår de 1.382 de candidaturi, din care 105
sunt femei, 232 tineri ¿i 456 din total sunt propuneri noi.
PSD Olt a hotårât lansarea candidaturilor pentru 111 de
primårii, 41,5% dintre ace¿tia aflându-se la prima candidaturå.
Primele 5 propuneri pentru func¡ia de consilier jude-
¡ean sunt: Marin Ionicå, Cornelia Smarandache, Ioan Nedelea,
Dorin Postelnicu ¿i Cåtålin Matei, în timp ce la primåria
municipiului candideazå Gheorghe Påunescu.
60
• Joi, 13 mai, candidatul PSD la func¡ia de primar al
municipiului Slatina, ing. Gheorghe Påunescu, a participat la
o întâlnire de lucru cu comisiile de cenzori ale asocia¡iilor de
proprietari din localitate, ce s-a desfå¿urat la S.C. ACETI
S.A. Scopul întâlnirii l-a reprezentat prelucrarea actelor normative
în vigoare, care fac referire la gestiunea patrimoniului
asocia¡iilor de proprietari, în vederea aplicårii uniforme a
acestora. Un alt punct al ordinii de zi a fost analizarea problemelor
cu care se confruntå asocia¡iile de proprietari ¿i
cetå¡enii, pentru a identifica împreunå cele mai bune solu¡ii
pentru rezolvarea lor. Seara, la un post local de televiziune,
Gheorghe Påunescu a fost prezent într-o emisiune electoralå.
Tot în cursul zilei, candidatul PSD la func¡ia de primar al
ora¿ului Corabia, Ion Dimienescu, s-a întâlnit cu cetå¡enii
din cartierul Cuza Vodå pentru a le prezenta oferta sa electoralå
pentru alegerile din 6 iunie. La Bal¿, Vitalie Stanciu,
candidatul partidului pentru func¡ia de primar s-a întâlnit cu
electoratul din zona Corbeni – Româna.
• Organiza¡ia PSD – Maramure¿: Duminicå, 9 mai, în
prezen¡a unei delega¡ii a Biroului Executiv Jude¡ean, a avut
loc lansarea candidatului PSD la primåria ora¿ului Seini ¿i a
candida¿ilor pentru Consiliul Local Seini. Manifestarea a
fost urmatå de un program artistic incluzând concursul Miss
PSD Seini. În cursul aceleia¿i zile, la Ruscova, a avut loc
lansarea candidatului PSD la primåria comunei, Pop Vasile
¿i a candida¡ilor PSD pentru Consiliul Local, în prezen¡a
vicepre¿edintelui PSD Maramure¿, Filip Aurel. Luni, 10
mai, a avut loc întâlnirea cu candida¡ii la primåriile localitå-
¡ilor Poienile de sub Munte, Ruscova ¿i Vi¿eu de Jos, pentru
prezentarea strategiei ¿i elaborarea afi¿elor din campania
electorala. Mar¡i, 11 mai, la Vi¿eu de Sus, are loc întâlnirea
candida¡ilor PSD la func¡ia de primar ¿i cea de consilieri
locali, cu alegåtorii de la fosta Fabricå de mobilå din ora¿.
• PSD Maramure¿ lanseazå în cursa pentru func¡ia de
consilier local un numår de 1.017 de persoane, aflate pe
locuri eligibile, printre ace¿tia numårându-se 91 de femei, 86
de tineri, 209 fiind propuneri noi. Pentru primåriile din
municipii, ora¿e ¿i comune, PSD Maramure¿ dispune de un
numår de 76 candida¡i. Pentru Consiliul Jude¡ean Maramure¿,
primele 5 nominalizåri sunt: Eugenia Godja, Alexandru
Cosma, Cålin Matei, Ana Moldovan ¿i Gabriel Zetea iar
Dumitru Matei candideazå pentru func¡ia de primar al
municipiului Baia Mare.
• Organiza¡ia PSD Baia Mare va lansa vineri, 13 mai,
candidatul partidului pentru primåria municipiului, Dumitru
Matei. Cu aceea¿i ocazie, PSD Maramure¿ va lansa oficial ¿i
candida¡ii pentru Consiliile locale. Dumitru Matei a anun¡at
cå va lansa vineri ¿i propriul såu imn electoral. Candidatul
PSD s-a întâlnit pe parcursul zilei de ieri cu Organiza¡iile de
Femei ¿i Tineret din jude¡, pentru a pune la punct ultimele
detalii legate de alegerile din iunie.
• Organiza¡ia PSD – Mehedin¡i: La alegerile locale din
6 iunie, organiza¡ia PSD Mehedin¡i participå cu un numår de
803 de consilieri, din care 84 sunt femei, 52 tineri, din totalul
acestora 29,7% candidând pentru prima datå. Pentru
func¡iile de primari, au fost depuse candidaturile a 64 de persoane,
din care 20% sunt, de asemenea propuneri noi. Primii
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Partidul Social Democrat - Sediul Central
5 candida¡i pentru Consiliul Jude¡ean Mehedin¡i sunt:
Constantin Dinu, Constantin Sârbulescu, Daniela Trancota,
Constantin Zintea ¿i Marin Mateescu, în timp ce pentru
primåria municipiului candideazå Constantin Dinu.
• Organiza¡ia PSD Mure¿: Candida¡ii PSD Mure¿ la
Consiliul Jude¡ean: Timar Liviu, Szamcsek Mihaela, Groza
Emil, Frå¡ean Alexandru, alåturi de membri ai Organiza¡iei
Jude¡ene PSD Mure¿ au participat ieri, 9 mai, orele 15.00, în
comuna Grebeni¿u de Câmpie, jude¡ul Mure¿, la lansarea
candida¡ilor pentru func¡iile de primar ¿i consilier local. Deoarece
candidatul pentru func¡ia de primar, Måtea Emil este
actualul primar PSD ¿i în acest mandat, mesajul primarului,
al candida¡ilor pentru Consiliul Local ¿i Consiliul Jude¡ean a
fost pentru continuarea realizårilor ob¡inute din 2000 pânå în
prezent. Principalele realizåri în comuna Grebeni¿u de Câmpie
în ultimii 4 ani sunt introducerea apei potabile, pietruirea
drumurilor, extinderea re¡elei electrice, modernizarea
unitå¡ilor de învåtåmânt etc. Evenimentul a continuat cu un
spectacol de muzicå popularå sus¡inut de Ansamblul Artistic
„Mure¿ul”, la care au luat parte 500 de simpatizan¡i.
• Listele candida¡ilor PSD Mure¿ pentru func¡iile de
consilieri cuprind 1.283 de persoane, din care 58 femei ¿i 70
de tineri, pe locuri eligibile, din totalul acestora 47,7% candidând
pentru prima datå. Pentru func¡iile de primar,
Organiza¡ia PSD Mure¿ a decis depunerea candidaturilor a
100 de persoane, din care 22,4% sunt la prima confruntare
electoralå. Propunerile PSD Mure¿ pentru func¡ia de consilier
jude¡ean sunt: Liviu Timar, Mhaela Szamcsek, Emil
Groza, Petru Alexandru Frå¡ean ¿i Vasile Boto¿.
• Organiza¡ia PSD – Neam¡: Pe listele PSD Neam¡,
pentru consiliile jude¡ene, municipale, orå¿ene¿ti ¿i comunale,
candideazå 1.130 de persoane, din care 137 femei ¿i 79
de tineri, din totalul acestora 53,9% fiind la prima candidaturå.
Pentru primårii, PSD Neam¡ a decis lansarea a 81 de
candidaturi, 20% fiind propuneri noi. Propunerile pentru
Consiliul Jude¡ean Neam¡ (primii 5 candida¡i) sunt: Ion
Rotaru, Cristina Flenchea, Valeria Dacålu, Elena Doina
Toma ¿i Constantin Sandu iar la primåria municipiului candideazå
Ion Rotaru.
• Organiza¡ia PSD – Prahova: Candidatul PSD la
func¡ia de primar al ora¿ului Sinaia, Ion Dilirici s-a întâlnit
miercuri, 12 mai, cu to¡i candida¡ii PSD pentru Consiliul
Local ¿i cu membrii Organiza¡iei TSD Sinaia. Împreunå au
început pregåtirea materialelor de reclamå ¿i promovare ¿i au
discutat despre problemele legate de campania electoralå.
Candidatul PSD pentru func¡ia de primar al ora¿ului Azuga,
Adrian Purcaru s-a aflat în mijlocul tinerilor la turneul de
minifotbal organizat de TSD Azuga. Candidatul PSD s-a
întâlnit, de asemenea, cu cetå¡enii din ora¿. În Plopeni, candidatul
PSD pentru func¡ia de primar, Octavian Vasile se
întâlne¿te miercuri cu alegåtorii din zona de nord a ora¿ului
cårora le va împår¡i materiale de propagandå electoralå. De
asemenea, Octavian Vasile a participat la un meci de fotbal
în localitate. Candidatul PSD pentru func¡ia de primar al
ora¿ului Câmpina, Gheorghe Tudor a participat la evenimentul
de lansare a cår¡ii “Destin ¿i pasiuni”, de Th.
Marinescu, la Casa Tineretului din Câmpina ¿i a împår¡it pliante
cu extrase din programele electorale ale candida¡ilor la
consiliile locale.
• Listele candida¡ilor PSD Prahova includ pentru consiliile
jude¡ului 1.446 candidaturi dintre care 208 sunt femei,
193 tineri ¿i 315 sunt persoane aflate la prima candidaturå.
Pentru primårii, PSD Prahova decis så lanseze în cursa electoralå
103 de primari, 5,6% fiind propuneri noi. Propunerile
PSD Prahova pentru Consiliul Jude¡ean (primele 5 candidaturi)
sunt: Mircea Cosma, Fabioara Ionescu, Constantin
Marin, Cristian Mihai Apostolache ¿i Ludmila Sfârloagå, la
func¡ia de primar al municipiului urmând så candideze Emil
Calotå.
• Agenda candida¡ilor din jude¡ul Prahova a cuprins pentru
ziua de joi, 13 mai, activitå¡i electorale dupå cum urmeazå:
- Sinaia: Candidatul PSD la func¡ia de primar, Ion Dirilici
pregåte¿te lansarea oficialå a candida¡ilor pentru Consiliul
Local ¿i primåria din localitate. Candida¡ii PSD s-au întâlnit
în cursul dimine¡ii cu personalul grådini¡elor din ora¿,
urmând ca pe parcursul zilei, staff-ul de campanie så aibe o
întrevedere cu membri organiza¡iei TSD Sinaia. - Câmpina:
Candidatul la func¡ia de primar, Gheorghe Tudor, actualul
edil, se întâlne¿te aståzi, la ora 17.00, cu alegåtorii din zona
Democra¡iei, Toma Ionescu, Kogålniceanu ¿i Ana Ipåtescu.
- Breaza: Candidatul PSD pentru primåria ora¿ului, George
Måråcineanu, actualul primar, s-a întâlnit cu membri societå¡ii
civile pentru a discuta amplasarea unor obiective ¿i
construc¡ii de interes public. - Plopeni: Octavian Vasile, candidatul
PSD pentru func¡ia de primar se întâlne¿te aståzi cu
alegåtorii din zona Service, lângå stadion, unde î¿i va prezenta
programul electoral. - Slånic: Candidatul PSD, Alexandru
Deliu va fi prezent, la Casa de Culturå din localitate,
unde, în fa¡a electoratului, î¿i va prezenta programul electoral.
• Organiza¡ia PSD Satu-Mare: Candidatul PSD la
Primåria municipiului Satu Mare, Ioan Viman, s-a întâlnit cu
personalitå¡i din domeniul învå¡åmântului såtmårean pentru
o dezbatere cu tema “Probleme ale ¿colii såtmårene”. Dupåamiazå,
candidatul PSD ¿i echipa sa au efectuat o vizitå în
zona stråzii Magnolia, unde, în cadrul întâlnirii cu cetå¡enii,
au fost analizate problemele din cartier ¿i s-au formulat
solu¡ii pertinente ¿i viabile.
• Pentru posturile de consilieri locali, PSD Satu Mare
de¡ine pe liste 832 de candida¡i, din care 24,9% sunt femei ¿i
24,5% tineri. Pentru primåriile jude¡ului s-a decis includerea
pe liste a 64 de candida¡i, 18 fiind propuneri noi. Primii 5
candida¡i pentru Consiliul Jude¡ean Satu Mare sunt: Gheorghe
Ciocan, Paula Lauran, Mircea Govor, Ioan Jou ¿i Simion
Ciorbå, în cursa pentru Primåria municipiului fiind înscris
Ioan Viman.
• Organiza¡ia PSD - Sålaj: PSD Sålaj lanseazå în cursa
pentru func¡ia de consilier locali un numår de 739 de persoane,
aflate pe locuri eligibile, printre ace¿tia numårându-se
49 de femei, 44 de tineri, 113 fiind propuneri noi. Pentru
primåriile din municipii, ora¿e ¿i comune, PSD Sålaj dispune
de un numår de 60 candida¡i. Pentru Consiliul Jude¡ean
Sålaj, primele 5 nominalizåri sunt: Tiberiu Marc, Iuliu Nosa,
Niculi¡a Matya¿, Radu Mara ¿i Gheorghe Pop iar pentru
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 61

Partidul Social Democrat - Sediul Central
func¡ia de primar al municipiului Zalåu, candidatul este Iuliu
Nosa.
• Organiza¡ia PSD Sibiu: Candida¡ii PSD la primåriile
¿i consiliile locale au participat mar¡i, 11 mai, la o conferin¡å
de preså cu tema: “Continuarea programului de construc¡ii
de locuin¡e ¿i extinderea perimetrului construibil în municipiul
Sibiu, cu 200 de ha”. Conferin¡a a avut loc la sediul PSD
Sibiu în prezen¡a lui Ioan Baciu, viceprimarul din Sibiu ¿i a
lui Petre Inclezan, directorul Direc¡iei Finan¡elor Publice ¿i
candidatul PSD pentru Primåria Sibiu. Viceprimarul PSD al
municipiului Sibiu, Ioan Banciu a spus cå în Sibiu sunt prevåzute
a se construi aproximativ 1.200 de locuin¡e tip ANL.
La rândul såu, Petre Inclezan a spus cå, dacå va fi ales de
cetå¡eni în alegerile din 6 iunie, va fi garantul cå programul
va continua ¿i Sibiul se va men¡ine în topul ora¿elor cu cele
mai multe locuin¡e ANL construite. Tot mar¡i, candida¡ii
PSD pentru Consiliul Jude¡ean Sibiu s-au întâlnit cu peste
300 de simpatizan¡i din comuna Marpod.
• PSD Sibiu lanseazå în cursa pentru func¡ia de consilier
local un numår de 817 de persoane, aflate pe locuri eligibile,
printre ace¿tia numårându-se 84 de femei, 95 de tineri,
220 fiind propuneri noi. Pentru primåriile din municipii,
ora¿e ¿i comune, PSD Sibiu dispune de un numår de 64 candida¡i.
Pentru Consiliul Jude¡ean Sibiu, primele 5 nominalizåri
sunt: Constantin Morar, Ioana Frunzescu, Teodor Pruteanu,
Teodor Plopeanu, Ioan Cindrea ¿i Ion Vraciu iar Petru
Inclezan candideazå pentru func¡ia de primar al municipiului
Sibiu.
• În cadrul unei conferin¡e de preså sus¡inutå joi, 13 mai,
la sediul PSD Sibiu, liderul social-democra¡ilor sibieni, Ioan
Cindrea a declarat cå, sus¡inerea ¿i modernizarea învå¡åmântului
prin programele derulate de Guvernul Adrian Nåstase
în perioada 2000 – 2004, a avut ca una din componentele
esen¡iale Programul Na¡ional de Construire de Såli de Sport.
„Acest program, demarat în anul 2003, s-a derulat în jude¡ul
Sibiu prin construirea a 12 såli de sport pe teritoriul jude¡ului
în localitå¡ile Avrig, Bazna, Dumbråveni, Sibiu (douå såli),
Agnita, Cop¿a Micå, Media¿ (douå såli), Tålmaciu, Cisnådie
¿i Såli¿te“, declarå pre¿edintele PSD Sibiu Ioan Cindrea.
Jude¡ul Sibiu se claseazå pe locul zece, la nivel na¡ional, în
privin¡a numårului de såli de sport care se construiesc.
• Organiza¡ia PSD – Teleorman: Miercuri, 12 mai, în
prezen¡a responsabililor organiza¡iilor locale de partid, precum
¿i cei ai Delega¡iei Permanente, locuitorii din Gratia ¿i
Sârbeni s-au întâlnit cu candida¡ii PSD la func¡ia de primar.
Pentru primåria Sârbeni, PSD a desemnat drept candidat pe
actualul secretar al primåriei, Ion Chelaru.
• Organiza¡ia PSD – Vaslui: Duminicå seara (9 mai),
în Pia¡a Centralå din Municipiul Hu¿i va avea loc lansarea
candidaturii la func¡ia de primar a domnului Ioan Costin.
Dupå aceastå ac¡iune ¿i prezentarea celor care vor candida la
func¡iile de consilieri locali din partea PSD, pe scenå vor
urca forma¡ia Vama Veche ¿i solistul ardelean Radu Ille.
Sâmbåtå, 8 mai 2004, Organiza¡ia jude¡eanå PSD Vaslui a
definitivat înregistrarea candidaturilor pentru consilierii
jude¡eni, consilierii locali ¿i primari la birourile electorale de
circumscrip¡ie. Au fost depuse candidaturi pentru posturile
de primar în trei municipii, douå ora¿e ¿i 81 comune, precum
¿i listele de consilieri complete pentru aceste localitå¡i. Din
totalul candidaturilor propuse, pe locuri eligibile sunt
20,39% femei, 22,44% tineri ¿i 42,17% propuneri noi.
• Organiza¡ia PSD - Vâlcea: Peste 1.000 de cetå¡eni din
municipiul Drågå¿ani au participat duminicå, 9 mai, la manifestarea
prilejuitå de lansarea candidatului Partidului Social
Democrat pentru func¡ia de primar al ora¿ului, Dan Bini¿or,
precum ¿i a candida¡ilor pentru Consiliul Local. Din partea
Biroului Executiv Central au fost prezen¡i: Acsinte Gaspar,
deputat, vicepre¿edintele PSD, Ioan Sasu, alåturi de parlamentarii
vâlceni - Matei Vintilå, Anton Mi¡aru ¿i Nicu Spiridon.
Candidatul PSD a fost prezentat de Vasile Bleotu, deputat
¿i pre¿edinte al Organiza¡iei municipale, alåturi de Ion
Câlea, pre¿edintele organiza¡iei. Tot în cursul zilei, la Båile
Govora a avut loc lansarea candidatului pentru func¡ia de
primar din partea PSD, Floren¡a Colgiu, iar organiza¡ia orå-
¿eneascå PSD Horezu ¿i-a lansat candida¡ii atât pentru func-
¡ia de primar, cât ¿i pentru Consiliul Local, în prezen¡a a
peste 600 de cetå¡eni care au aplaudat lansarea în cursa electoralå
a tânårului profesor, Constantin Ni¡u.
• Organiza¡ia PSD – Vrancea: Joi, 13 mai, o delega¡ie
a PSD, formatå dintr-un grup de candida¡i ai partidului la
func¡ia de consilieri jude¡eni, a inaugurat lucrårile la drumurile
comunale 142 ¿i 144 din comuna Vârte¿coiu. Cu
aceastå ocazie, PSD a lansat ¿i candidatul pentru func¡ia de
primar al comunei, Nicolae Saigåu, care a prezentat un
inventar al obiectivelor pe care le are în vedere în viitorul
mandat. De asemenea, pe parcursul zilei de ieri, 12 mai, primarul
municipiului Foc¿ani, Decebal Bacinski ¿i un grup de
candida¡i PSD la func¡ia de consilieri locali au vizitat principalele
pie¡e din municipiu pentru a vedea cu ce probleme se
confruntå comercian¡ii ¿i ce se poate face pentru rezolvarea
acestora. Tot miercuri, un grup de candida¡i PSD pentru
func¡iile de consilieri jude¡eni ¿i locali a inaugurat, în prezen¡a
câtorva sute de cetå¡eni, lucrårile la podul peste râul
Berheci ¿i extinderea Centrului de zi, instructiv-educativ din
comuna Corbi¡a. Cu aceastå ocazie, a fost lansat ¿i candidatul
PSD la func¡ia de primar al comunei, Emil Tacu, care a
promis cå va finalize lucrårile de pietruire a drumurilor
comunale ¿i la sediul primåriei, va construi un Cåmin cultural,
va introduce televiziunea prin cablu ¿i va înfin¡a o substa¡ie
de ambulan¡å.
62
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Partidul Social Democrat - Sediul Central
Partidului Social Democrat participå la alegerile locale
din acest an cu un numår de 53.916 de candida¡i, dintre care
13.000 femei ¿i 14.000 tineri. Din totalul listelor cu candida¡i
ai PSD, nu mai pu¡in de 46,7% (afla¡i pe locuri eligibile) sunt
persoane care candideazå pentru prima datå.
Partidul Social Democrat a depus liste complete cu candida¡i
pentru Consiliile Locale într-un numår de 3.041 de
localitå¡i, iar pentru func¡ia de primar, într-un numår de
2.998 de localitå¡i, din totalul celor 3.131 de localitå¡i.
Men¡ionåm cå aceste date reflectå situa¡ia de la nivelul ¡årii,
cu excep¡ia municipiului Bucure¿ti unde au fost depuse, de
asemenea, liste complete pentru Consiliile Locale ¿i primåriile
de sector, Primåria Generalå ¿i Consiliul General al
Statisticå electoralå
Municipiului Bucure¿ti.
Partidul Social Democrat nu a depus dosare de candidat
pentru func¡ia de primar în localitå¡ile: Târgu Mure¿, Odorheiu
Secuiesc, Gheorghieni, Miercurea Miraj, Cristuriu Secuiesc,
Vlahi¡a, Sângeorgiu de Pådure, Sovata, Borsec ¿i
Båile Tu¿nad. De asemenea, nu au fost depuse candidaturi
pentru func¡ia de primar în 123 de comune din jude¡ele:
Bihor, Covasna, Harghita, Mure¿, Sålaj ¿i Cluj.
Pentru Consiliile Locale, Partidul Social Democrat nu a
depus candidaturi în ora¿ele Miercurea Miraj, Cristuriu Secuiesc,
Vlahi¡a, precum ¿i în 87 de comune din jude¡ele:
Bihor, Covasna, Harghita, Mure¿, Sålaj ¿i Cluj.
Partidul Social Democrat se declarå dezamågit de
råzboiul pe care Emil Boc îl declan¿eazå împotriva maghiarilor
din Cluj Napoca. Dupå ce a jurat cu mâna pe Biblie, alåturi
de „fratele såu de cruce”, primarul Gheorghe Funar, cå
nu va colabora cu UDMR, acum Emil Boc sus¡ine cå existå
„o mare diferen¡å” între agenda conducåtorilor UDMR ¿i
interesele comunitå¡ii maghiare.
Aceste declara¡ii ale lui Emil Boc aratå verticalitatea
pre¿edintelui executiv al PD, acesta jurând strâmb cu mâna
pe Biblie. De¿i Emil Boc neagå cå ar fi jurat, Partidul Social
Democrat poate pune la dispozi¡ia oricui este interesat imaginile
care îl aratå pe acesta, fårå nici un dubiu, cu mâna pe
Cartea Sfântå, rostind urmåtorul juråmânt: „Emil Boc, candidatul
Alian¡ei PNL-PD la Primåria Municipiului Cluj-
Napoca, nu am fåcut ¿i nu fac nici un fel de alian¡å cu
Emil Boc, discurs na¡ionalist
UDMR”. Partidul Social Democrat atrage aten¡ia lui Emil
Boc asupra faptului cå nu el este în måsurå så decidå care
sunt interesele maghiarilor din Cluj Napoca ¿i cât de bine
sunt reprezentate acestea de cåtre UDMR. Respectarea dreptului
de a vota este una dintre regulile democratice pe care
„europeanul” Boc nu ¿i le-a însu¿it încå. Folosirea de cåtre
Emil Boc a unui discurs na¡ionalist, împrumutat de la
Gheorghe Funar, nu face altceva decât så ofere adevårata
dimensiune a „europeanului” Emil Boc: intoleran¡å
etnicå. Prin declara¡iile sale, Emil Boc, cel care se autodeclarå
„singurul candidat de sorginte europeanå”, dovede¿te
cå se îndepårteazå pe zi ce trece de ceea ce ar putea a¿tepta
clujenii de la un primar: toleran¡å, respectarea legii, spirit
european.
Declara¡ie politicå
Parcå devenite reguli ale campaniei electorale, loviturile
sub centurå ¿i atacurile din ce în ce mai înver¿unate ale unor
lideri ai opozi¡iei sunt pe cât de inoportune ¿i dezavuate de
cåtre electorat, pe atât de dezonorante ¿i lipsite de eficien¡å.
De aceea, declara¡ia de aståzi se constituie într-un veritabil
apel cåtre decen¡å ¿i corectitudine în ceea ce prive¿te
conduita pe timpul campaniei, bazatå pe dialog ¿i declara¡ii
argumentate. Este momentul då dovedim cå în România se
poate face politicå ¿i altfel, corect ¿i cu maturitate, modern ¿i
transparent, fårå a apela la iure¿ul declara¡iilor calomnioase.
Prezen¡a unor contracandida¡i de genul celor ca Mircea
Geoanå sau Ioan Rus, personalitå¡i de calibru ale politicii
române¿ti, este de naturå så schimbe pentru totdeauna regulile
campaniei electorale. Este påcat ca noua viziune europeanå
cu care candida¡ii PSD se prezintå în aceste alegeri,
så aibå de suferit de pe urma unor lideri ca Traian Båsescu ¿i
a altora asemenea lui, care preferå denigrarea ¿i demolarea,
în locul concilierii ¿i atitudinii constructive.
În acest sens, atrag aten¡ia pre¿edin¡ilor de filialå ai PNL
¿i PD, precum ¿i acelora care încå nu ¿tiu cum se desfå¿oarå
o campanie curatå, så lase deoparte uneltirile cu care au fost
obi¿nui¡i; nu de alta, dar oricum acestea nu vor aduce decât
mari deservicii, lor ¿i politicii române¿ti, în general.
VREM O CAMPANIE ELECTORALÅ CURATÅ!
Secretar Executiv PSD,
Deputat Codrin ªtefånescu
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 63

Partidul Social Democrat - Sediul Central
Odatå cu începerea campaniei electorale, o serie de
politicieni de care cetå¡enii nu au auzit nimic timp de patru
ani, încearcå så revinå în via¡a publicå prin declara¡ii politicianiste
ieftine, menite a compensa lipsa unui mesaj politic
coerent.
Astfel, Organiza¡ia Femeilor Liberale, prin vocea doamnei
Norica Nicolai, a reclamat o presupuså încålcare de cåtre
Partidul Social Democrat a Legii pentru alegerea
autoritå¡ilor administra¡iei publice locale, în privin¡a
numårului femeilor aflate pe listele electorale.
Låsând la o parte echivocul mesajului doamnei Nicolai,
care afirma cå pe toate listele depuse de PNL se regåsesc
femei, fårå a preciza ponderea acestora, consideråm cå tocmai
exemplul pe care l-a ales Norica Nicolai îi nåruie propriile
acuze. Astfel, numai în jude¡ul Satu Mare, la care face
referire, 24,9 la sutå dintre candida¡ii eligibili ai Partidului
Social Democrat sunt femei, iar la nivelul întregii ¡åri ponderea
este de 22,64 la sutå.
Declara¡ii politicianiste ieftine
Partidul Social Democrat nu are cum så fie obiectul
måsurilor legale reclamate de PNL. Numårul ¿i calitatea
femeilor ¿i a tinerilor de pe listele partidului nostru trimit
demersurile liberalilor în derizoriu.
Atragem aten¡ia reprezentan¡ilor PNL cå dintre cei
53.916 de candida¡i ai Partidului Social Democrat pentru
alegerile locale, 13.000 sunt femei ¿i 14.000 tineri. Iar din
totalul listelor cu candida¡i ai PSD, nu mai pu¡in de 46,7%
(afla¡i pe locuri eligibile) sunt persoane care candideazå pentru
prima datå. În aceste condi¡ii, Partidul Social Democrat
este de departe forma¡iunea care a respectat atât prevederile
legale cât ¿i aspira¡iile cetå¡enilor, atunci când a întocmit listele
cu candida¡i.
Partidul Social Democrat cere PNL, ¿i doamnei Norica
Nicolai, så facå public numårul femeilor care candideazå în
alegerile locale, din partea liberalilor, ¿i câte dintre acestea se
aflå pe locurile eligibile.
Comunicate de preså
• Partidul Social Democrat protesteazå fa¡å de caracterul
vådit partizan al emisiunii electorale “Primårie,
te iubesc!”, difuzatå de postul de televiziune al Partidului
Umanist din România, Antena 1, ¿i moderatå de Gabriela
Vrânceanu Firea. Emisiunea, atât prin format cât ¿i prin
presta¡ia celei care încearcå så o modereze, are scopul evident
de a promova candida¡ii Partidului Umanist din România,
care apar în inten¡iile de vot ale electoratului cu procente
modeste.
Facem cunoscut reprezentan¡ilor postului de televiziune
Antena 1 cå, pe perioada desfå¿urårii campaniei electorale,
televiziunile au obliga¡ia conform Legii 67/2004, alineatul
(2) de a “asigura în cadrul serviciilor de programe, desfå¿urarea
unei campanii electorale echitabile, echilibrate
¿i corecte pentru toate partidele politice, alian¡ele politice,
alian¡ele electorale, organiza¡iile cetå¡enilor apar¡inând
minoritå¡ilor na¡ionale, precum ¿i pentru to¡i candida¡ii”.
Aceste condi¡ii cerute de lege nu au fost respectate
pe parcursul mai multor edi¡ii ale emisiunii. De aceea Partidul
Social Democrat considerå inacceptabile ¿i contrare
oricåror reguli de deontologie profesionalå o serie de manifeståri
care au avut loc în emisiunile electorale prezentate: •
difuzarea în deschiderea emisiunii a unor „filmule¡e”
realizate cu o tentå vådit negativå la adresa Partidului
Social Democrat ¿i a candida¡ilor såi; • introducerea pe
site-ul postului de televiziune a unui a¿a-zis sondaj, care
con¡ine o singurå întrebare formulatå tenden¡ios. • toate
întrebårile adresate de cåtre moderator sunt cunoscute
înainte de emisiune, de candida¡ii PUR, care, ¿i atunci
când citesc fårå nici o ru¿ine råspunsurile, se bâlbâie; •
alegerea unor teme pentru emisiune, fårå nici o legåturå
cu alegerile locale; • emisiunea din 11 mai 2004, de¿i prezentatå
ca având drept temå protec¡ia socialå, a con¡inut
atacuri directe la adresa Partidului Social Democrat,
atât din partea invita¡ilor, respectiv Liviu Negoi¡å (PD),
Codru¡ Sere¿ (PUR) ¿i Paul Påcuraru (PNL), dar ¿i a
moderatoarei, care a stimulat aceste manifeståri ce încalcå
prevederile legale. • emisiunea din 12 mai 2004, a
con¡inut atacuri, chiar ale moderatoarei, la adresa candidatului
PSD pentru Primåria Sectorului 5, Cåtålin
Stochi¡å, de¿i acesta nu se afla în studio, iar producåtorul
emisiunii a fost anun¡at cå nu va participa candidatul
PSD. În plus, a regizat un spectacol de prost gust, punând
pe un scaun gol un cartona¿ care ar fi reprezentat
PSD. În ceea ce prive¿te presta¡ia lamentabilå a prezentatoarei
de ¿tiri care încearcå så fie moderator al emisiunii,
aceasta derivå probabil din confuzia pe care purtåtorul de
cuvânt al PUR, Gabriela Vrânceanu Firea, o face între calitatea
de fost secretar de stat ¿i purtåtor de cuvânt al guvernårii
CDR ¿i cea de moderator TV. Altfel, nu ne putem
explica de ce Gabriela Vrânceanu Firea nu intervine niciodatå
atunci când candida¡ii altor partide acuzå reprezentan¡ii
PSD, fårå så prezinte dovezi. A¿a s-a întâmplat, de exemplu,
în emisiunea din 11 mai a.c., atunci când Codru¡ Sere¿ a
fåcut afirma¡ia “PSD a avut neru¿inarea” sau când Liviu Negoi¡å
a declarat cå “PSD este corupt”. Så fie doar indolen¡å
craså derivatå din necunoa¿terea legii sau rea-voin¡å? Atragem
aten¡ia cå Legea 67/2004, art. 65 stipuleazå clar obli-
64
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Partidul Social Democrat - Sediul Central
ga¡iile realizatorilor ¿i moderatorilor de emisiuni: a.) så fie
impar¡iali; b) så asigure echilibrul necesar desfå¿urårii emisiunii,
oferind fiecårui candidat participant la discu¡ii posibilitatea
de prezentare a opiniilor sale; c.) så formuleze clar
întrebårile, fårå a fi tenden¡ioase sau pårtinitoare; d) så asigure
men¡inerea dezbaterii în sfera de interes a campaniei
electorale ¿i a tematicii stabilite; e) så intervinå atunci când,
prin comportamente sau exprimåri, invita¡ii încalcå dispozi¡iile
art. 64 alin. (2); în cazul în care invita¡ii nu se conformeazå
solicitårilor, moderatorul poate decide întreruperea
microfonului acestuia sau oprirea emisiunii, dupå caz.
Partidul Social Democrat propune postului Antena 1
schimbarea formatului emisiunii „Primårie, te iubesc!”,
în a¿a fel încât reprezentan¡ii puterii ¿i ai opozi¡iei så fie
reprezenta¡i echitabil, pe baza propor¡ionalitå¡ii parlamentare,
iar timpul alocat så fie contorizat pe ecran. În cazul în
care conducerea televiziunii Antena 1 nu va lua în considerare
punctul de vedere exprimat de Partidul Social
Democrat, ¿i nu se va reveni la postura unui canal de televiziune
normal, echidistant, ¿i nu unul de partid, reprezentan¡ii
PSD nu vor mai participa la emisiunile electorale
difuzate de acest post TV.
• Partidul Social Democrat a solicitat în repetate rânduri,
atât PD cât ¿i PNL, så î¿i retragå de pe listele cu candida¡i
în alegerile locale persoane asupra cårora planeazå suspiciuni
de corup¡ie, se aflå în anchete ale organelor de urmårire
penalå ori chiar au fost condamnate. Din påcate PNL ¿i
PD nu ¿i-au curå¡at listele cu candida¡i, dovedind din
nou cå nu sus¡in cu adevårat ceea ce declarå: lupta
împotriva corup¡iei.
O astfel de decizie ar fi fost un exemplu de responsabilitate
politicå adoptatå din respect pentru electorat ¿i un exemplu
de probitate moralå al celor care conduc cele douå partide
aliate. Dacå PD ¿i PNL ar fi renun¡at la baronii locali,
probabil cå nu s-ar fi ajuns în situa¡ii precum cea din
Vrancea, unde candidatul Partidului Democrat pentru
Primåria Panciu, Fånicå Panciu, a fost scos din cursa
electoralå de Judecåtoria Panciu, pentru cå, în 2002, a
fost condamnat la închisoare cu suspendare. Astfel, instan¡a
a descoperit ceea ce liderii PD ar fi trebuit så cunoascå:
în anul 2002, prin Decizia 839 a Sec¡iei Penale a Cur¡ii
de Apel Bacåu, Fånicå Panciu a fost condamnat la doi ani de
închisoare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice
¿i la opt luni închisoare pentru instigare la fals în înscrisuri
oficiale, fapt ce îl pune în imposibilitate de a candida pentru
func¡ia de primar Partidul Social Democrat atrage din nou
aten¡ia asupra dublului limbaj al reprezentan¡ilor PNL
¿i PD, care una declarå în fa¡a cetå¡enilor, ¿i iatå cå, în
fapt, merg umår la umår cu cei care încalcå legea.
• Referitor la declara¡iile pre¿edintelui PNL, Theodor
Stolojan, fåcute la Cålimåne¿ti, Biroul de Preså al PSD este
împuternicit så aducå precizårile care se impun:
Îl asiguråm pe domnul Theodor Stolojan cå alegerile locale
se vor desfå¿ura liber ¿i corect, respectându-se prevederile
legale în vigoare. Institu¡iile statului au luat toate måsurile
necesare pentru ca procesul electoral så se desfå¿oare
în cele mai bune condi¡ii. E greu de crezut cå reprezentan¡ii
liberali din sec¡iile de votare vor contribui la buna desfå-
¿urare a alegerilor, dat fiind îndemnul „democratic” al pre-
¿edintelui lor: „liber, dar nu ¿i corect”. Acesta pare a fi principiul
dupå care membrii PNL vor aborda alegerile locale, la
nivel na¡ional. Prin declara¡ia sa, domnul Theodor Stolojan
ne prezintå o defini¡ie personalå a democra¡iei: „liberå, dar
nu ¿i corectå”. Domnul Theodor Stolojan probabil vorbe¿te
din experien¡å, modelul alegerilor „libere, dar nu ¿i corecte”
fiind aplicat de liberali în perioada interbelicå de mai multe
ori.
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 65

Palatul Victoria
Guvernul României condamnå cu fermitate
atacul terorist din capitala Ceceniei
Guvernul României a luat notå cu indignare ¿i profundå
îngrijorare despre actul terorist de la 9 mai 2004, din
Groznîi, care a condus la decesul pre¿edintelui Ahmad Kadîrov,
a altor oficiali, precum ¿i la rånirea a peste 40 de persoane.
Guvernul României se alåtura comunitå¡ii interna¡ionale
în a condamna cu fermitate atacul terorist din capitala Ceceniei,
care demonstreazå încå o datå necesitatea coordonårii
eforturilor tuturor statelor în combaterea în comun a acestui
flagel. România respinge orice ac¡iune teroristå. Nici o cauzå
etnicå, religioaså sau de altå naturå nu poate justifica terorismul.
Guvernul României transmite condolean¡e ¿i solidaritatea
poporului român familiilor îndoliate dupå atacul barbar
de la Groznîi ¿i sperå cå principalii responsabili vor fi adu¿i
în fa¡a justi¡iei.
INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICÅ
Principalii indicatori conjuncturali în luna martie ¿i trimestrul I 2004
Produc¡ia industrialå realizatå în trimestrul I 2004 a fost
mai mare comparativ cu trimestrul I 2003, indicele brut înregistrând
o cre¿tere de 5,8%, iar cel calculat în condi¡ii
comparabile din punct de vedere al numårului de zile lucråtoare
de 4,2%. În luna martie 2004, fa¡å de luna similarå din
anul 2003 produc¡ia industrialå a înregistrat o cre¿tere de
9,4%, respectiv 2,6%. Cifra de afaceri totalå a întreprinderilor
cu activitate principalå de industrie a fost în perioada 1.I-
29.II.2004 mai mare, în termeni reali, cu 8,3% fa¡å de perioada
corespunzåtoare din anul precedent. Principalele resurse
de energie primarå, în trimestrul I 2004 au totalizat 11202,6
mii tone echivalent petrol2), din care 6615,2 mii tone echivalent
petrol2) din produc¡ia internå.
Produc¡ia de energie electricå realizatå în aceastå perioadå,
a însumat 15,5 miliarde kWh, în cre¿tere cu 1,1% fa¡å
de perioada corespunzåtoare din anul precedent. Energia
electricå ob¡inutå în termocentrale clasice a reprezentat
67,0% din total produc¡ie, fiind în cre¿tere cu 5,4% fa¡å de
trimestrul I 2003. În agriculturå, conform datelor operative
primite de la Ministerul Agriculturii, Pådurilor ¿i Dezvoltårii
Rurale, la data de 29 aprilie 2004, însåmân¡årile culturilor de
primåvarå erau efectuate pe 4482,1 mii ha (70,4% din suprafa¡a
programatå).
Efectivele de animale, existente la 31 martie 2004, fa¡å
de 31 martie 2003, au fost mai mari cu 5,0% la bovine, cu
2,9% la ovine ¿i caprine ¿i au scåzut cu 22,4% la porcine.
În perioada 1.I-29.II.2004, volumul cifrei de afaceri a
întreprinderilor cu activitate principalå de comer¡ cu amånuntul
(cu excep¡ia comer¡ului cu autovehicule ¿i motociclete)
s-a situat cu 16,9% peste nivelul înregistrat în perioada
corespunzåtoare din 2003, cre¿teri mari ob¡inându-se atât
la vânzårile de mårfuri nealimentare (+18,0%) cât ¿i la cele
alimentare (+15,6%). Volumul cifrei de afaceri a întreprinderilor
cu activitate principalå de comer¡ cu ridicata ¿i cu
amånuntul, între¡inerea ¿i repararea autovehiculelor ¿i a motocicletelor,
de comer¡ cu amånuntul al carburan¡ilor pentru
autovehicule în aceastå perioadå a fost mai mare cu 10,4%
fa¡å de perioada similarå din anul 2003, sus¡inut de cre¿terea
volumului cifrei de afaceri ob¡inutå din comer¡ul cu amånuntul
al carburan¡ilor pentru autovehicule (+16,4%).
Din activitatea de servicii de pia¡å prestate popula¡iei în
primele douå luni din anul 2004 a rezultat o cifrå de afaceri
cu 39,2% mai mare fa¡å de aceea¿i perioadå din anul precedent.
Potrivit datelor furnizate de Agen¡ia Na¡ionalå pentru
Ocuparea For¡ei de Muncå, numårul ¿omerilor înregistra¡i la
sfâr¿itul lunii martie 2004 era de 697,4 mii persoane. Comparativ
cu luna martie din anul 2003 numårul ¿omerilor înregistra¡i
la agen¡iile pentru ocuparea for¡ei de muncå a fost
mai mic cu 81,8 mii persoane.
Din numårul total al ¿omerilor înregistra¡i, femeile reprezentau
40,6%. Rata ¿omajului înregistrat în luna martie
2004 a fost de 7,7% în raport cu popula¡ia activå civilå totalå,
situându-se la nivelul lunii precedente (8,6% în luna martie
2003). În aceea¿i lunå, rata ¿omajului pentru femei a fost de
6,5% (6,7% în luna februarie 2004 ¿i 7,6% în luna martie
2003), iar pentru bårba¡i a fost de 8,7% (8,7% în luna februarie
2004 ¿i 9,5% în luna martie 2003). Rate ridicate ale
¿omajului se înregistrezå în jude¡ele: Hunedoara (13,5%),
Olt (12,4%), Gala¡i (12,2%), Ialomi¡a (11,7%), Cara¿ Severin
(11,6%). Cele mai scåzute rate ale ¿omajului au fost în
jude¡ele: Bihor (2,5%), Satu Mare (3,2%) precum ¿i în Municipiul
Bucure¿ti (2,8%).
66
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Palatul Victoria
Replicå
Sunt mâhnitå cå trebuie så fac cu precizåri asupra unor
informa¡ii de preså lipsite de veridicitate ¿i råuvoitoare la
adresa mea, publicate ini¡ial în edi¡ia de duminicå, 9 mai a
jurnalului România Liberå ¿i reiterate mar¡i, 11 mai a.c., în
Libertatea, potrivit cårora a¿ exercita anumite presiuni „în
teritoriu” cu scopul de a influen¡a organizarea unui turneu ai
cårui protagoni¿ti sunt reprezentan¡i ai muzicii dance din
România.
Exceptând faptul cå informa¡iile oferite de cele douå publica¡ii
diferå atât sub aspectul identitå¡ii participan¡ilor cât ¿i
în ceea ce prive¿te bugetul, articolul din Libertatea, intitulat
„¿i muzica dance intrå în campanie electoralå”, spre surprinderea
mea, nu poartå nici o semnåturå. Or „anonimå,
anonimå dar s-o ¿tim ¿i noi!”, câtå vreme con¡inutul îmi
aduce prejudicii de imagine fårå så fie angrenatå responsabilitatea
cuiva în acest demers. Interpretez aceasta ca pe o
suitå de lipse din partea autorului/autorilor, ¿i anume de
curaj, de fair-play ¿i de asumare.
Regret cå redac¡ia ziarului Libertatea î¿i submineazå
prestigiul prin faptul de a „vinde” materiale lipsite de credibilitate
în absen¡a asumårii acestora.
De altfel, pentru mine ¿i colegii mei este extrem de evidentå
„sursa” acestor informa¡ii „servite” ¿i deloc verificate
sub aspectul veridicitå¡ii de cåtre semnatarul articolului
men¡ionat înså, încå o datå, îmi pare råu pentru faptul cå, fie
cedând tenta¡iei senza¡ionalului, fie din cine ¿tie ce alte considerente
obscure mie, redac¡ia unui ziar în principiu serios
face rabat de la normele profesionale ¿i distribuie „pastile”
cårora le lipse¿te simbolul specific semnifica¡iei de „trucat”.
Cât prive¿te conflictele pe care le-a¿ genera ¿i gre¿elile de
care må fac vinovatå, recunosc, asumându-mi riscurile, cå
am „gre¿it”, „gre¿esc” ¿i voi persista în „gre¿ala” de a nu må
situa decât în conflict perpetuu cu prostia, duplicitatea ¿i
lipsa de moralitate.
Nu îmi face vreo plåcere deosebitå ideea de conflict înså
mi-ar produce un sentiment absolut dezagreabil så fiu prietenul
sau så må aflu în gra¡ia cuiva nestråin de o astfel de
categorie. Sunt curioaså: plasarea articolului la care m-am
referit într-o paginå în¡esatå de publicitate are cumva vreo
legåturå cu vreun tip de campanie publicitarå, alta decât
comercialå, fiindcå tot a fost aduså vorba de cåtre autorul
anonim? În speran¡a cå må voi bucura de aceea¿i aten¡ie ¿i
de acela¿i spa¡iu în paginile jurnalului Libertatea ca ¿i detractorul
meu,
Vå transmit toatå considera¡ia,
Dorina Mihåilescu Secretar de stat
P.S. Må simt datoare så vå informez cu privire la faptul cå
nu sunt „¿efa Departamentului de Strategie al Guvernului”,
cum eronat se afirmå în articolul din Libertatea, ci secretar de
stat, coordonator al Departamentului pentru Analizå Institu¡ionalå
¿i Socialå, institu¡ie care transmite zilnic presei informa¡ii
utile.
Reuniunea såptåmânalå a Comitetului executiv de integrare europeanå
Premierul Adrian Nåstase a prezidat, în cursul dimine¡ii
de mar¡i, 11 mai 2004, la Palatul Victoria, reuniunea såptåmânalå
a Comitetului executiv de integrare europeanå, în
cadrul cåreia au participat ministrul de stat Dan Ioan Popescu,
ministrul integrårii europene Alexandru Fårca¿, ministrul
finan¡elor Mihai Tånåsescu, ministrul pentru coordonarea
SGG Eugen Bejinariu, ministrul negociator-¿ef
Vasile Pu¿ca¿, ministrul cancelar Alin Teodorescu, Ambasadorul
României la Misiunea UE Lazår Comånescu.
În plan diplomatic, såptåmâna este dominatå de contactele
la nivel înalt, ocazionate de vizita primului ministru
al României la Copenhaga ¿i întrevederea cu omologul
danez Anders Fogh Rasmussen ¿i de vizita premierului suedez
Goran Persson la Bucure¿ti. Prilej de consolidare a
rela¡iilor bilaterale, ambele întrevederi la nivel de primmini¿tri
s-au axat prioritar pe aspecte privind problematica
europeanå. Danemarca ¿i Suedia au reconfirmat, cu aceste
ocazii cå sus¡in respectarea calendarului de aderare a României
la UE.
Agenda prioritå¡ilor såptåmânii include, a afirmat premierul
Adrian Nåstase, în cadrul vizitei sale la Bruxelles,
întrevederi cu domnul Romano Prodi, pre¿edintele Comisiei
Europene ¿i domnul Gunther Verheugen, comisarul european
pentru extindere, prilej de promovare a candidaturii
¡årii noastre la UE. Primul ministru a subliniat cå reuniunea
såptåmânalå a executivului, programatå pentru vineri, 14
mai a.c., va fi dedicatå în mare parte problematicii europene,
cåreia i se va aloca o sec¡iune semnificativå din agenda de
lucru. Datå fiind importan¡a deosebitå a acesteia, primul ministru
i-a adresat invita¡ia de a participa la ¿edin¡a executivului
domnului Ion Iliescu, pre¿edintele României.
Reuniunea Comitetului executiv a abordat ¿i problematica
legatå de criteriul de economie de pia¡å func¡ionalå. În
analiza prezentatå de ministrul de stat Dan Ioan Popescu se
eviden¡iazå patru domenii de ac¡iune prioritarå: consolidarea
stabilitå¡ii macroeconomice, continuarea procesului de reformå
structuralå a economiei cu accent pe restructurarea sectorului
energetic ¿i continuarea procesului de privatizare,
reducerea arieratelor ¿i îmbunåtå¡irea climatului de afaceri.
Ini¡iativa unui act normativ privind reducerea arieratelor,
aflatå în stadiu de finalizare, va da semnalul politic din partea
Guvernului României de toleran¡å zero fa¡å de arierate.
Atât Ministerul Economiei ¿i Comer¡ului cât ¿i Ministerul
Transporturilor, Cosntruc¡iilor ¿i Turismului au adoptat
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 67

Palatul Victoria
programe viguroase de reducere a arieratelor societå¡ilor de
stat. Planul de ac¡iuni („to do list”) a evoluat ¿i în cazul intervalului
de la precedenta reuniune a Comitetului executiv,
acesta fiind îndeplinit în propor¡ie de 80%.
68
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Palatul Victoria
Videoconferin¡a cu jude¡ele ¿i municipiul Bucure¿ti
(Vineri, 7 mai 2004)
Dl. Eugen Bejinariu:
Domnilor prefec¡i,
Domnilor pre¿edin¡i ai consiliilor jude¡ene,
Stima¡i reprezentan¡i ai administra¡iei publice centrale
¿i locale,
Doamnelor ¿i domnilor,
Tema principalå a întâlniri noastre de aståzi, o constituie,
dupå cum vå a¿tepta¡i, de fapt, organizarea alegerilor
pentru autoritå¡ile publice ale administra¡iei locale. Alåturi
de mine se aflå dl. ministru Gabriel Oprea, ministrul pentru
Administra¡ia Publicå ¿i dl. judecåtor Petre Similean,
pre¿edintele Biroului Electoral Central, îl avem ca invitat
în premierå. Domnia sa ne va prezenta unele aspecte legate
de aplicarea Legii 67/2004 cu privire la alegerea autoritå¡ilor
publice locale.
Înainte de a da cuvântul colegilor mei, doresc så vå
re¡in aten¡ia cu câteva probleme.
În primul rând, vreau så må refer la unele måsuri recente
privind cre¿terea transparen¡ei în exercitarea demnitå¡ilor
publice ¿i a func¡iilor publice, precum ¿i intensificarea
måsurilor de prevenire ¿i combatere a corup¡iei.
Dupå cum cunoa¿te¡i deja, Executivul a acceptat Ordonan-
¡a de urgen¡å Nr. 24/ 2004, vizând sporirea eficien¡ei måsurilor
de luptå împotriva fenomenului corup¡iei ¿i aplicarea
imediatå a acestora . Pentru realizarea acestui obiectiv prioritar
al politicii Guvernului au fost modificate unele dintre
actele normative din domeniu, Legea Nr. 115/1996,
pentru declararea ¿i controlul averilor demnitarilor, magistra¡ilor,
a unor persoane cu func¡ii de conducere ¿i de control
¿i a func¡ionarilor publici, Ordonan¡a de Urgen¡å Nr.
43/2002, privind Parchetul Na¡ional Anticorup¡ie, Legea
Nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerialå.
Principale modificåri aduse de aceste acte normative
având în vedere ¿i perspectiva alegerilor generale din acest
an le vom prezenta în continuare. Mai întâi, este vorba de
obliga¡ia legalå de declarare a averii ¿i pentru persoanele
care candideazå la func¡ia de Pre¿edinte al României, deputat
senator, consilier jude¡ean sau consilier local sau primar.
În acest mod, se are în vedere asigurarea transparen¡ei
în ceea ce prive¿te func¡iile ¿i demnitå¡ile publice încå din
perioada campaniei electorale. S-a prevåzut dreptul procurorului
general al Parchetului Na¡ional Anticorup¡ie de a
formula cererea de cercetare a averilor, precum ¿i declan-
¿area din oficiu a procedurii de control al averilor ¿i în
cazul nedepunerii în termenul prevåzut de lege.
Astfel, consideråm cå se contribuie la eficientizarea comisiilor
de cercetare a averilor pentru sanc¡ionarea de îndatå
a oricårei abateri. Pentru a asigura o totalå transparen¡å
în exercitarea demnitå¡ilor publice ¿i a func¡iilor publice
a fost modificat formularul declara¡iei de avere. Trebuie
declarate, astfel, sumele din depozite, contul curente
¿i celelalte forme prevåzute de lege inclusiv crean¡e ¿i
obliga¡ii ce depå¿esc 5000 Euro, în loc de 10.000 Euro cât
era prevåzut în vechea declara¡ie.
Pentru asocia¡i sau ac¡ionari la societå¡i comerciale sau
stråine s-a prevåzut obliga¡ia indicårii denumirii societå¡ii
comerciale, a numårului de pår¡i sociale ¿i a valorii acestuia.
Alte måsuri au vizat întårirea capacitå¡ii Parchetului
Na¡ional Anticorup¡ie, ca structurå autonomå specializatå
în combaterea infrac¡iunilor de corup¡ie, precum ¿i modificarea
cadrului legal privind responsabilitatea ministerialå
pentru punerea de acord cu dispozi¡iile constitu¡iei revizuite.
Îi rog pe to¡i conducåtorii autoritå¡ilor ¿i ai institu-
¡iilor publice de la nivelul central ¿i legal så ia toate måsurile
necesare pentru aplicarea întocmai ¿i în termenele
stabilite a noilor reglementåri adoptate cu privirea la cre¿-
terea transparen¡ei în exercitarea demnitå¡ilor ¿i func¡iilor
publice. În al doilea rând, consider cå este necesar så semnalez
ultimele rezultate ale måsurilor luate de la începutul
acestui an pentru eficientizarea actului de guvernare. Toate
eforturile noastre din ultimele luni au fost ¿i sunt concentrate
pentru îndeplinirea ac¡iunilor prevåzute în agenda prioritå¡ilor
executivului pânå în luna iunie 2004 prezentatå în
luna februarie de la Bruxelles de dl. prim-ministru Adrian
Nåstase. Primele rezultate se reflectå ¿i în recentele declara¡ii
a înal¡ilor oficiali europeni, potrivit cårora România î¿i
påstreazå, în continuare, toate ¿ansele de aderare la Uniunea
Europeanå în anul 2007, conform graficului stabilit.
Am convingerea cå putem afirma cå Administra¡ia noastrå
este mai eficientå este o guvernare care tinde så devinå predictibilå
din ce în ce mai aproape de modelul european.
Am så vå dau numai douå exemple care cred sunt mai mult
decât sugestive: Guvernul a adoptat privind termenul stabilit
pachetul de acte normative necesare în procesul de
integrare a României în Uniunea Europeanå, suntem în
fazå avansatå ¿i în ceea ce prive¿te aprobarea a proiectelor
de lege ini¡iate de Executiv în acest domeniu. Spre exemplu,
numai în ¿edin¡a din aceastå såptåmânå a Guvernului
am discutat un pachet de 17 proiecte de legi, necesare procesului
de integrare în Uniunea Europeanå. A¿ dori så
men¡ionez câteva din aceste proiecte.
1. Legea privind institu¡ia prefectului.
2. Legea cadru privind descentralizarea.
3. Legea privind înfiin¡area Poli¡iei comunitare pentru
ordine publicå la nivelul unitå¡ilor administrativ teritoriale.
4. Legea privind stimularea înfiin¡årii ¿i dezvoltårii întreprinderilor
mici ¿i mijlocii.
Un al doilea exemplu este reprezentat de calendarul îndeplinirii
planului de ac¡iuni stabilit în „To do List”. În
cadrul acestui plan sunt prevåzute 39 de måsuri ¿i 131 de
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 69

Palatul Victoria
ac¡iuni, 82 dintre ele fiind deja realizate, iar termenul scadent
este de 15 iunie. Atrag aten¡ia asupra acestui termen,
care, în nici un caz, nu poate fi depå¿it.
Proiectele de lege asupra cårora m-am referit vor fi
strict monitorizate în vederea adoptårii cu prioritate de
cåtre Parlament, pe cât posibil în actuala sesiune pânå la
mijlocul acestui an.
Cu siguran¡å, asupra unora vom reveni cu precizåri cu
ocazia video-conferin¡elor urmåtoare. Sunt convins cå
dupå intrarea lor în vigoare, autoritå¡ile locale în func¡ie de
responsabilitå¡ile ce le vor reveni vor ac¡iona cu fermitate
pentru îndeplinirea acestor reglementåri legale de o
deosebitå importan¡å.
Stima¡i colegi,
Programul social reprezintå una dintre cele mai importante
dimensiuni ale actualei Guvernåri. În ¿edin¡a din
aceastå såptåmânå a Guvernului s-a discutat ¿i informarea
lunarå privind stadiul realizårii ac¡iunilor cuprinse în programul
social pe perioada 2003 -2004 . Programul social al
Guvernului are în vedere 5 obiective majore. - Protec¡ia socialå
a familiei - Realizarea de locuin¡e cu caracter social;
- Îmbunåtå¡irea ¿i extinderea accesului popula¡iei la utilitå¡ile
sociale; - Reducerea impactului social al restructurårii
economice - Ameliorarea stårii de sånåtate a popula¡iei
Aceste obiective cuprind un numår total de 138 de ac¡iuni
din 28 de måsuri legislative dintre care voi men¡iona câteva.
1. Programul „Cornul ¿i Laptele”, de care beneficiazå
în acest an ¿colar peste 1,5 milioane copii din clasele 1-4 ¿i
grådini¡e cu un efort bugetar de 216 miliarde lei.
Aloca¡iile pentru familiile cu copii de care beneficiazå
în anul 2004 peste 1,1 milioane de familii pentru care s-a
estimat un efort bugetar de aproape 4,900 miliarde. Continuarea
procesului de recorelare a pensiilor vizând 2,6 milioane
de beneficiari ¿i un efort bugetar estimat de peste
5,100 miliarde. Dublarea pensiilor agricultorilor, ac¡iune
care s-a realizat în luna ianuarie a acestui an, a avut circa
840 mii de beneficiari pentru care s-au prevåzut în bugetul
de stat aproape 7,000 miliarde lei. Asigurarea rechizitelor
¿colare gratuite pentru elevii care provin din familii cu
venituri reduse de care beneficiazå în acest an ¿colar circa
1 mil. de elevi cu un efort bugetar de peste 181 de miliarde.
Programul de reabilitare a ¿colilor ¿i cåminelor, care a însemnat
numai în primul trimestru al acestui an 360 de ¿coli
reabilitate, suma cheltuitå fiind de 30 mil. de dolari. Programele
de construc¡ie de locuin¡e pentru tineri ¿i locuin¡e
sociale finan¡ate din surse bugetare sau din credite externe.
Programele speciale de încadrare a ¿omerilor, vizând peste
53 de mii de persoane din valea Jiului ¿i alte zone defavorizate
sau cu o înaltå ratå a ¿omajului. Numai în primele
4 luni a acestui an au fost încadrate în muncå 24,600,000
de persoane din care 3,000 în Valea Jiului. Alte programe
de ocuparea for¡ei de muncå vizeazå peste 60 mii persoane
din categorii precum, ¿omerii peste 45 de ani între¡inåtori
unici de familie, persoane cu handicap, ¿omeri care mai au
70
trei ani pânå la pensie, absolven¡i ai institu¡iilor de învå¡åmânt.
Organizarea burselor locurilor de muncå dintre care
s-a desfå¿urat deja în cursul lunii martie , bursa pentru
femei prin care au fost încadrate în muncå 10,500 de femei.
În cursul lunilor mai - septembrie vor fi organizate burse
ale locurilor de muncå pentru persoane de etnie roma, studen¡i,
persoane cu handicap, absolven¡i ai Institu¡iilor de
Învå¡åmânt. Trebuie så remarcåm faptul cå atât multitudinea
ac¡iunilor realizate cât ¿i efortul bugetar deosebit sunt
fårå precedent.
Rog toate autoritå¡ile ¿i Institu¡iile publice implicate în
realizarea ac¡iunilor ¿i måsurilor cuprinse în programul
social så manifeste în continuare totalå disponibilitate pentru
atingerea obiectivelor propuse. Subliniez ¿i cu aceastå
ocazie rolul deosebit de important care revine în special
pre¿edin¡ilor ¿i vicepre¿edin¡ilor consiliilor jude¡ene, prefec¡ilor
¿i conducåtorilor serviciilor publice deconcentrate.
Stima¡i colegi,
În data de 9 mai 2004 Guvernul României organizeazå
sub egida ,, Ziua Europei, Ziua Ta “ o serie de manifeståri
dedicate Zilei Europei. Ziua de 9 mai semnificå începutul
construc¡iei europene iar celebrarea ei in României este un
simbol pentru voca¡ia europeanå a ¡årii noastre ¿i pentru
viitorul ei statut de membru al Uniunii Europene. Programul
manifestårilor cuprinde evenimente organizate atât în
Bucure¿ti cât ¿i în toate jude¡ele ¡årii. Programul detaliat
privind desfå¿urarea acestor evenimente a fost prezentat în
conferin¡a de preså pe care am sus¡inut-o în data de 4 mai
alåturi de Ambasadorul Fran¡ei, dl. Phillippe Etienne ¿i un
ministru consilier din partea Ambasadei Germane.
Voi aminti înså câteva momente din ceea ce am pregåtit
în Capitalå: crosul pentru Europa, Crosul persoanelor
cu handicap, campionat de fotbal sub genericul Euro - mini
fotbal, concertul pentru Europa, spectacolul de sunet lumini
¿i focuri de artificii “ Lumini în noapte”, realizat împreunå
cu ambasadele Fran¡ei ¿i Germaniei ¿i cu sprijinul
Camerei Deputa¡ilor. Suportul pe care cetå¡eni no¿tri îl
asigurå obiectivului aderårii la Uniunea Europeanå , asumându-¿i
pe aceastå apartenen¡å, apartenen¡a la sistemul
de valori european impune acordarea unor aten¡ii speciale
modului în care este sårbåtoritå ziua Europei în întreaga
¡arå. În aceste condi¡ii pentru cå fiecare jude¡ au fost elaborate
programe ale manifestårilor consacrate zilei de 9 mai,
ac¡iunile urmând a se desfå¿ura în principal în municipiile
de re¿edin¡å de jude¡ dar ¿i în celelalte localitå¡i. Sunt sigur
cå manifestårile care constau, în principal, în lansåri de
carte, expozi¡ii, spectacole sportive ¿i alte concursuri pe diverse
teme se vor bucura de toatå aten¡ia ¿i sprijinul autoritå¡ilor
locale. În ansamblul lor manifestårile consacrate
sårbåtoririi zilei Europei se constituie ca o dovadå în plus
a încrederii în destinul european al României, asigurat prin
eforturile depuse de cåtre to¡i cetå¡enii ¡årii, pentru consa-
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Palatul Victoria
crarea locului nostru ca na¡iune respectatå ¿i demnå în
marea familie a Europei Unite. În final a¿ vrea så vå fac
câteva precizåri în legåturå cu cei doi membrii ai Guvernului
care ¿i-au depus candidaturile pentru Primåria
Clujului, respectiv Primåria Municipiului Bucure¿ti. În
scopul eliminårii oricårei discu¡ii la incompatibilitate dl.
Ioan Rus ministrul de stat, ministrul Administra¡iei ¿i Internelor
¿i-a depus demisia din calitatea de Pre¿edinte al
Comisiei tehnice centrale, constituite în baza Hotårârii de
Guvern Nr. 502 din 2004. Urmeazå ca atribu¡iile pre¿edintelui
så fie preluate de dl. ministru Gabriel Oprea, în calitatea
sa de vicepre¿edinte al Comisiei. Nu existå absolut
nici un impediment legal în ceea ce prive¿te participarea
celor doi membrii ai Guvernului la campania electoralå în
calitate de candida¡i la func¡ia de primar. În momentul de
fa¡å, cei doi mini¿trii se aflå în concediu fårå platå, iar
unele din atribu¡iile lor curente sunt preluate prin efectul
legii de cåtre al¡i demnitari din cadrul Ministerelor respective.
Reamintesc faptul cå în situa¡ii similare ¿i pe acela¿i
fond normativ sau aflat ¿i al¡i membrii ai guvernului care
au participat în calitate de candida¡i la campaniile electorale
precedente, spre exemplu în anul 2000.
Dl. Gabriel Oprea:
Domnule ministru,
Stima¡i colegi,
Anul 2004 reprezintå anul accelerårii reformei Administra¡iei
publice. Este anul în care dorim så armonizåm
legisla¡ia noastrå internå în domeniu cu cea europeanå La
ultima ¿edin¡å de Guvern s-a aprobat proiectul Legii Institu¡iei
Prefectului, o lege modernå, o lege europeanå.
Guvernul s-a ¡inut de promisiune ¿i a elaborat cadrul legal
pentru reglementarea unei institu¡ii importante pentru reforma
administra¡iei publice - institu¡ia prefectului. Prin
prevederile sale, proiectul asigurå condi¡iile necesare pentru
a avea în administra¡ia publicå adevåra¡i profesioni¿ti,
capabili så sus¡inå eforturile de realizare a unui sistem modern
de management al sectorului public.
Aceasta implicå întårirea rolului prefec¡ilor ¿i asigurarea
instrumentelor necesare îndeplinirii atribu¡iilor ce le
revin, potrivit prevederilor Constitu¡iei. Prefectul va fi înalt
func¡ionar public - plasat în afara sferei politicului - ¿i va
gestiona problematica administra¡iei la nivel local. Noii
prefec¡i vor fi selecta¡i prin concurs, numai din rândul persoanelor
cu studii superioare, cu vârsta de peste 30 de ani
¿i cu o experien¡å minimå de cinci ani în domeniul în care
s-au specializat. Mai mult, ocuparea func¡iei este condi¡ionatå
de absolvirea unei forme de specializare în administra¡ia
publicå. S-a avut în vedere, de asemenea, extinderea
ariei responsabilitå¡ilor ce revin prefectului, fiindu-i atribuite
noi domenii de competen¡å.
Må refer aici la faptul cå prefectul va propune proiectele
bugetelor serviciilor publice deconcentrate, iar numirea
¿i eliberarea din func¡ie a conducåtorilor acestor servicii
se va face numai cu avizul prefectului.
Func¡ia de prefect va avea un caracter interministerial.
Prefectul va fi reprezentantul în teritoriu al primului ministru,
precum ¿i al fiecårui membru al Guvernului.
Acest proiect de act normativ dovede¿te preocuparea
permanentå a Guvernului pentru modernizarea ¿i perfec-
¡ionarea aparatului administrativ. Ne revine sarcina så demonstråm
cå acest aparat func¡ioneazå în slujba cetå¡eanului
¿i cå prin noile prevederi, prefectul va fi o verigå eficientå
între Guvern, ministere ¿i organele administra¡iei publice
centrale, pe de o parte ¿i serviciile publice deconcentrate,
pe de altå parte. Sunt astfel realizate condi¡iile realizårii
unei administra¡ii europene. Proiectul va fi transmis
Parlamentului, spre dezbatere ¿i adoptare.
Stima¡i colegi,
De curând, a intrat în vigoare Regulamentul-cadru de
organizare ¿i func¡ionare a serviciilor publice de salubrizare,
act normativ care întrege¿te cadrul legislativ necesar
desfå¿urårii activitå¡ii de gospodårie comunalå.
Regulamentul-cadru stabile¿te condi¡iile generale de
desfå¿urare a serviciilor publice de salubrizare ¿i introduce
în legisla¡ia româneascå noi principii de abordare a acestora.
La elaborarea acestui document, s-au avut în vedere
grija fa¡å de oameni, de sånåtatea semenilor no¿tri, precum
¿i necesitatea realizårii unei dezvoltåri durabile a localitå¡ilor.
În acest sens, prin Regulamentul-cadru se acordå o
aten¡ie sporitå autonomiei locale ¿i descentralizårii deciziei,
conservårii ¿i protec¡iei mediului înconjuråtor. De
asemenea, sunt ridicate la nivel de principiu calitatea ¿i
continuitatea serviciului prestat, practicarea de tarife
echitabile, nediscriminarea ¿i egalitatea tuturor consumatorilor.
Toate acestea vor avea la bazå transparen¡a ¿i se vor
desfå¿ura prin consultarea ¿i antrenarea cetå¡enilor în luarea
deciziilor, urmårindu-se administrarea corectå a bunurilor
din proprietatea publicå ¿i cheltuirea eficientå a
banilor publici. În calitate de cetå¡ean, am urmårit acest
proces ca ¿i dumneavoastrå, „cu ochiul liber”, cum se
spune. Este foarte limpede cå gradul, dar ¿i preten¡iile de
civiliza¡ie ale oamenilor au crescut.
Nevoia obiectivå de evolu¡ie ¿i dezvoltare economicå ¿i
socialå impune crearea condi¡iilor de trai decent ¿i confort
pentru to¡i cetå¡enii ¡årii. Un parc curat ¿i renovat, o stradå
bine asfaltatå induc atât nevoia, cât ¿i grija pentru acestea.
Doresc så identifica¡i solu¡ii viabile pentru cre¿terea implicårii
active ¿i responsabile a cetå¡enilor la nivelul comunitå¡ilor
¿i nu doar pentru manifestarea corectitudinii individuale
a acestora. Pentru evitarea situa¡iilor litigioase,
contractele încheiate cu concesionarii trebuie så prevadå
distinct obliga¡iile specifice ale acestora. Administra¡iile
locale trebuie så instituie centre de contact ¿i de informare
pentru cetå¡eni în fiecare cartier ¿i în fiecare zonå importantå.
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 71

Palatul Victoria
72
Oamenii trebuie încuraja¡i så-¿i manifeste atitudinea
civicå. Acest gen de monitorizare cu ajutorul cetå¡eanului
a aspectelor care îl privesc direct – ¿i curå¡enia este unul
dintre ele - constituie deja o axiomå în Occident. A¿a trebuie
så gândim ¿i noi rolul ¿i drepturile cetå¡eanului.
Regulamentul-cadru privind organizarea ¿i func¡ionarea
serviciilor publice de salubrizare, împreunå cu Regulamentul
de delegare a gestiunii acestor servicii, constituie
un adevårat ghid pentru serviciile publice de salubrizare.
Cele douå reglementåri stabilesc pentru autoritå¡ile locale
o serie de sarcini, obliga¡ii ¿i råspunderi în asigurarea
salubrizårii localitå¡ilor. Doresc så subliniez cå, în aplicarea
acestor acte normative, este necesarå adoptarea de
cåtre consiliile locale a unor hotårâri prin care så se stabileascå
måsurile specifice fiecårei localitå¡i. Consiliile
locale trebuie så precizeze strategiile de dezvoltare ¿i de
func¡ionare a serviciilor publice pe termen mediu ¿i lung.
Totodatå, acestea vor prevedea sarcini concrete pentru definitivarea
documenta¡iilor de urbanism, pe baza programelor
de dezvoltare economico – socialå a unitå¡ilor administrativ
teritoriale ¿i vor identifica solu¡iile optime pentru
amplasarea unor depozite sau incineratoare de de¿euri.
ªti¡i cå solu¡ionarea problemei de¿eurilor constituie un
obiectiv important, inclusiv în cadrul capitolului “Mediu”
al negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeanå.
Vå recomand så fi¡i foarte aten¡i, în problema salubritå¡ii,
la partenerii economici ¿i sociali pe care îi ve¡i
alege ¿i la viabilitatea solu¡iilor propuse de ace¿tia. Incineratoarele
de de¿euri presupun costuri destul de ridicate. Nimeni
nu-¿i poate permite luxul de a alege o ofertå ineficientå.
De aceea, ve¡i avea în vedere atât calitatea, cât ¿i
pre¡ul, pentru cå o parte din bugetul local va fi alocatå pentru
plata unor asemenea instala¡ii. Modul în care vor fi realizate
aceste op¡iuni trebuie så fie unul transparent ¿i responsabil.
Pe baza Regulamentului-cadru men¡ionat, prin
hotårâri ale consiliilor locale, se vor aproba regulamentele
proprii care vor stabili indicatorii de performan¡å privind
eficien¡a ¿i calitatea acestor servicii. Foarte important este,
a¿a cum se precizeazå în Regulament, så stabili¡i taxele ¿i
så aproba¡i tarifele pentru serviciile de salubrizare, precum
¿i måsurile privind råspunderea în cazul în care este încålcatå
legea sau nu sunt onorate contractele.
O altå activitate importantå este organizarea licita¡iilor
pentru atribuirea serviciilor de salubrizare, acolo unde
acestea nu se desfå¿oarå, încå, pe baza unor contracte de
concesionare, atribuite în conformitate cu legisla¡ia în
vigoare.
Aten¡ie la calitatea ¿i bonitatea firmelor cu care ve¡i
încheia contractele, eventualele erori putând avea consecin¡e
negative chiar la nivelul unui întreg ora¿ ! Modul în
care vor fi concepute contractele cu aceste firme de servicii
trebuie så anticipeze ¿i så stabileascå norme clare pentru
evitarea situa¡iilor cu poten¡ial toxic, la propriu ¿i la figurat.
Pentru cå sunt în joc ¿i banii, dar ¿i sånåtatea contribuabililor.
Prin acest pachet de acte normative se finalizeazå
procesul de reglementare în domeniul serviciilor de salubrizare
a localitå¡ilor.
Consider cå, din acest moment, întreaga responsabilitate
de a veghea pentru aplicarea lor revine primarilor ¿i
consiliilor jude¡ene ¿i locale.
Ave¡i la dispozi¡ie instrumentele legale så ac¡iona¡i ¿i
vå invit så le aplica¡i fårå ezitare, deoarece nu mai putem
tolera aspectul dezolant al drumurilor, gråmezile de gunoaie
de la marginea ora¿elor ¿i de pe spa¡iile virane sau de¿eurile
din zonele de agrement. Sunt convins cå ave¡i în
aten¡ie aceste aspecte ¿i ve¡i definitiva strategia pentru fiecare
localitate, în concordan¡å cu noile norme men¡ionate
¿i, mai ales, în acord cu interesul cetå¡enilor.
Stima¡i colegi,
Vom analiza, în continuare, modul de derulare a ac¡iunilor
pentru organizarea ¿i desfå¿urarea alegerilor pentru
autoritå¡ile administra¡iei publice locale. Pânå în prezent,
activitå¡ile planificate au fost îndeplinite conform
Programului calendaristic. Putem spune, deci, cå suntem în
grafic.
Aceasta demonstreazå seriozitate din partea dumneavoastrå,
precum ¿i faptul cå s-a în¡eles rolul pe care îl ave¡i
în pregåtirea alegerilor. În såptåmâna pe care o încheiem
s-a finalizat ac¡iunea de delimitare ¿i numerotare a sec¡iilor
de votare ¿i a circumscrip¡iilor electorale care, prin dispozi¡ie
a primarilor, au fost aduse la cuno¿tin¡å publicå. De
asemenea, a continuat depunerea candidaturilor, ac¡iune al
cårei termen expirå mâine. Prin grija birourilor electorale
de circumscrip¡ie, pânå cel târziu pe 9 mai, se vor afi¿a
candidaturile acceptate. În vederea asigurårii condi¡iilor
pentru tipårirea la timp a buletinelor de vot, Ministerul Administra¡iei
¿i Internelor împreunå cu Administra¡ia Na¡ionalå
a Rezervelor de Stat, a stabilit cantitå¡ile de hârtie ce
vor fi alocate fiecårui jude¡. Acestea vor fi preluate de cåtre
prefecturi pânå la 14 mai. Prin dispozi¡ie a primarilor au
fost precizate locurile speciale pentru afi¿aj electoral. Referitor
la acest aspect, solicit celor implica¡i în organizarea
alegerilor så vegheze ca locurile de afi¿are så fie folosite în
mod civilizat ¿i corect, asigurând fiecårui candidat, posibilitatea
expunerii afi¿elor electorale. ªtiu cå, în general,
aceste etape decurg bine. Atunci când cadrul legislativ ¿i
modul de ac¡iune au fost bine coordonate, func¡ionarii din
administra¡ia publicå au probat o eficien¡å ¿i, mai mult,
chiar un devotament deosebit. Avem un cadru normativ
electoral modern ¿i democratic, cel mai complet de dupå
1990. Vreau så îl onoråm, aplicându-l cu precizie ¿i eficien¡å.
Stima¡i colegi,
Doresc så subliniez un moment deosebit de important !
Din data de 8 mai, deci de mâine, începe campania elec-
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Palatul Victoria
toralå. Practic, intråm în altå etapå din perioada electoralå,
când confruntårile de idei, lupta politicå pentru atragerea
electoratului vor deveni intense ¿i pot îmbråca diverse
forme de manifestare. Nu dorim så dåm sfaturi celor care
s-au angajat în aceastå competi¡ie în legåturå cu modul
cum så-¿i prezinte programele ¿i candida¡ii. Este necesar,
înså, ca to¡i så în¡elegem cå avem obliga¡ia så respectåm
legea în ac¡iunile pe care le întreprindem.
Datoria noastrå, a autoritå¡ilor administra¡iei publice,
este aceea de a asigura condi¡ii optime de manifestare pentru
toate forma¡iunile politice ¿i pentru to¡i candida¡ii, indiferent
de culoarea politicå a acestora. Så ne aducem aminte
cå obiectivul major al României este cel al integrårii în
familia Europei unite.
România trebuie så dovedeascå ¿i prin modul de desfå-
¿urare a procesului electoral cå este o ¡arå europeanå. Mai
mult ca niciodatå, raportorii ¿i observatorii europeni ne vor
aprecia potrivit standardelor Uniunii Europene. Este o
chestiune de onoare a oamenilor implica¡i ¿i, în acela¿i
timp, a administra¡iei publice din România.
Dorim o campanie electoralå civilizatå, o luptå corectå
a ideilor, fårå atacuri la persoanå ¿i fårå incidente.
Så respectåm litera ¿i spiritul legii, pânå la capåt.
Alegerile nu sunt poligonul de încercare al nimånui. Ele
reprezintå un proces complex, care va decide soarta României
pentru cei mai importan¡i ani din istoria sa contemporanå.
Domnilor prefec¡i,
Vå reamintesc faptul cå, începând cu data de 16 mai
2004, candidaturile vor råmâne definitive. Urmeazå tragerea
la sor¡i pentru stabilirea numårului de ordine în vederea
înscrierii candidaturilor pe buletinele de vot, dupå care,
prefecturile vor asigura imprimarea buletinelor.
În acest sens, vå solicit så selec¡iona¡i din timp, conform
procedurilor legale, agen¡ii economici care vor tipåri
buletinelor de vot.
Vreau så se identifice formula optimå, så se respecte
dreptul fiecårui agent economic de a avea acces la aceste
oferte. Tipårirea buletinelor de vot este o ac¡iune foarte importantå,
care trebuie så se desfå¿oare în condi¡ii bune ¿i în
afara oricårei suspiciuni. A¿a cum suntem obi¿nui¡i, în perioada
campaniei electorale, ac¡iunile de propagandå ¿i
manifestårile desfå¿urate pentru sus¡inerea candidaturilor,
vor fi din ce în ce mai multe ¿i cu participarea unui public
numeros. Situa¡ia va impune ca ¿i måsurile de asigurare a
ordinii ¿i siguran¡ei publice så fie amplificate.
În acest domeniu, sarcini importante revin structurilor
specializate ale Ministerului Administra¡iei ¿i Internelor ¿i
ale Ministerului Apårårii Na¡ionale. În acest scop, Ministerul
nostru a trecut, deja, la stabilirea ¿i instruirea celor
care vor asigura ordinea ¿i siguran¡a publicå pe întreaga
perioadå electoralå. De asemenea, s-a finalizat Protocolul
între cele douå ministere, prin care s-au stabilit detaliile
privind repartizarea misiunilor de ordine publicå pe localitå¡i,
în raport de dispunerea efectivelor.
Prefec¡ii ¿i ¿efii Inspectoratelor jude¡ene de poli¡ie, împreunå
cu autoritå¡ile administra¡iei publice locale, vor asigura
condi¡iile corespunzåtoare de cazare ¿i maså ale efectivelor
ce vor desfå¿ura aceste misiuni.
Avem nevoie de lini¿te, deci ¿i de for¡ele capabile så o
asigure. Pentru func¡ionarea în bune condi¡ii a aparaturii de
prelucrare a datelor, vå solicit domnilor prefec¡i, så asigura¡i,
prin intermediul structurilor din jude¡ ale SC ELEC-
TRICA SA, instalarea de grupuri electrogene, care så fie
utilizate în cazul întreruperii alimentårii cu energie electricå.
În acest sens, domnilor prefec¡i, v-au fost transmise,
în scris, în cursul zilei de miercuri ¿i alte precizåri referitoare
la asigurarea condi¡iilor necesare bunei func¡ionåri a
sistemului de comunicare ¿i prelucrare a datelor. În încheierea
întâlnirii noastre, vreau så aten¡ionez asupra fenomenelor
hidrometeorologice nefavorabile prognozate pentru
zilele de 7 ¿i 8 mai, când ne a¿teptåm la ploi abundente,
înso¡ite de grindinå.
Am transmis deja o radiogramå cu privire la posibile
cre¿teri de debite ¿i niveluri în intervalul 5 – 8 mai 2004,
pe râurile din zona de deal ¿i de munte, cu atingerea ¿i
chiar depå¿irea cotelor de apårare.
Din informårile operative primite de la jude¡e, rezultå
urmåtoarele: • În jude¡ul Sålaj, datoritå ploilor toren¡iale ¿i
cåderilor de grindinå care au cåzut în intervalul 5 – 6 mai
2004, au fost inundate 700 hectare de teren agricol, 54
gospodårii ¿i anexe gospodåre¿ti, precum ¿i 4 obiective
social-culturale.
De asemenea, au fost afectate 6 km de drum comunal
în comunele Boc¿a ¿i Vâr¿ol¡. În prezent, apa s-a retras de
pe suprafe¡ele inundate, iar situa¡ia s-a normalizat. S-a
ac¡ionat operativ cu for¡e ¿i mijloace de interven¡ie ale Inspectoratului
de Protec¡ie Civilå, Grupului de pompieri,
Comandamentului jude¡ean de jandarmi ¿i Direc¡iei
jude¡ene de sånåtate publicå Sålaj pentru deblocarea cåilor
de acces, evacuarea apei din subsoluri ¿i beciuri.
• În jude¡ul Cålåra¿i, se men¡in în faza I de apårare împotriva
inunda¡iilor Incintele Unirea – Jegålia – Galdåu,
Cålåra¿i – Raul ¿i Borcea de Sus, pe sectoarele I, II, III ¿i
IV. Au fost afectate de luciu de apå 126 hectare islaz pe
raza localitå¡ilor Jegålia ¿i Roseti.
Aceste suprafe¡e se aflå în zona inundabilå a Luncii
Dunårii. La acest moment, situa¡ia se aflå sub control, dar
¿tim cu to¡ii cå sunt încå multe de fåcut în teritoriu.
Vå solicit så acorda¡i importan¡a cuvenitå monitorizårii
acestor fenomene ¿i så dispune¡i måsuri urgente pentru
preîntâmpinarea producerii de pagube.
E de datoria noastrå ca, în astfel de cazuri, så ac¡ionåm
în timp util, så avem o reac¡ie rapidå ¿i eficientå ¿i så asiguråm
fluxul informa¡ional ¿i decizional operativ.
Dl. Petre Similian, pre¿edintele Biroului Electoral
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 73

Palatul Victoria
74
Central:
Stima¡i colegi,
În cuvântul meu voi prezenta câteva probleme de aplicare
a legilor electorale care sau ivit pânå la aceastå datå ¿i
modul de solu¡ionare al lor de cåtre Biroul Electoral
Central.
Pânå la aceastå datå, Biroul Electoral Central a emis
trei hotårâri cu privire la interpretarea unor prevederi din
actele normative cu aplicabilitate în desfå¿urarea alegerilor
pentru autoritå¡ile publice locale din data de 6 iunie 2004,
care au fost transmise spre publicare la Monitorul Oficial
al României partea I. Prin aceste hotårâri s-au stabilit urmåtoarele:
Declara¡iile de acceptare a candidaturii vor fi
scrise personal vor fi semnate ¿i datate de candida¡i, vor
cuprinde toate datele de identificare ale candidatului, consim¡åmântul
expres al acestuia de a candida, precum ¿i precizarea
cå întrune¿te condi¡iile legale de a candida conform
articolului 41, alin. 4 ¿i 5 din Legea 67/2004 pentru alegerea
Autoritå¡ilor Administra¡iei Publice Locale.
A doua problemå, persoanele care candideazå pentru a
fi alese sau numite în una dintre demnitå¡ile sau func¡iile
prevåzute la Art. 2 din Legea 187/1999 privind accesul la
propriul dosar ¿i desconspirarea securitå¡ii ca poli¡ie politicå
sunt obligate så facå o declara¡ie autenticå pe propria
råspundere, potrivit legii penale, privind apartenen¡a sau
neapartenen¡a ca agent sau colaborator al organelor de
securitate ca poli¡ie politicå înainte de alegere sau denumire.
Întrucât textul citat face trimitere la dispozi¡iile legii
penale no¡iunea Declara¡ie autenticå pe proprie råspundere
trebuie interpretatå în raport cu dispozi¡iile Art. 292 din
codul penal, referitoare la falsul în declara¡ii.
În consecin¡å, declara¡ia fåcutå în scris ¿i fåcutå de candidat
în vederea depunerii candidaturilor la Birourile electorale
de circumscrip¡ie produce acelea¿i efecte ca ¿i declara¡ia
autenticå notarialå. În vederea stabilirii listei complete
de candida¡i pentru consiliile locale ¿i consiliile jude¡ene,
conform Art. 25 alin.2 coroborat cu Art. 6 alin. 7 din Legea
67/2004, se vor avea în vedere numerele întregi fårå frac¡ii,
indiferent de mårimea lor. Întrucât este expres prevåzutå în
Legea electoralå, prezentarea cazierului judiciar nu este
obligatorie, deci nu este expres prevåzutå în lege, prezentarea
cazierului judiciar nu este obligatorie la depunerea
candidaturii pentru func¡ia de consilier jude¡ean, consilier
local ¿i de primar. Atrag aten¡ia cå am semnale cå în unele
circumscrip¡ii se cere cazierul judiciar, lucru care nu este
conform legii.
În cazul comunelor ¿i ora¿elor nou înfiin¡ate se iau în
considerare atât la depunerea candidaturilor, cât ¿i la
exercitarea dreptului de vot, men¡iunile privitoare la domiciliu,
existente în actele de identitate ale cetå¡enilor în
cauzå chiar dacå aceste men¡iuni nu au fost puse de acord
cu situa¡ia creatå în urma reorganizårii unitå¡ii administrativ
teritoriale sau schimbårii denumirii acestuia. În legåturå
cu prevederile Art. 7 alin. 2 cu privire la depunerea candidaturilor
organiza¡iilor cetå¡enilor apar¡inând minoritå¡ilor
na¡ionale, acestea se vor interpreta în sensul cå pot depune
candidaturi numai acele organiza¡i apar¡inând minoritå¡ilor
na¡ionale care au reprezentare în Parlamentul României. În
conformitate cu prevederile Legii Nr.187/1999 privind accesul
la propriul dosar ¿i deconspirarea securitå¡ii ca poli¡ie
politicå, consilierii locali la func¡ia de vice-primar vor depune
declara¡ia pe propria råspundere dupå constituirea
Consiliului local.
Cu privire la ordinele de înscriere în buletinele de vot a
listelor de candida¡i s-au stabilit urmåtoarele de cåtre
Biroul Electoral Central: Alian¡ele politice dintre partidele
politice parlamentare participå la tragerea la sor¡i în prima
etapå, potrivit prevederilor Art. 51 alin. 8 lit. a din Legea
67/2004, împreunå cu partidele politice parlamentare care
au depus liste de candida¡i ¿i candida¡i pentru func¡ia de
primar în jude¡e respectiv în Municipiul Bucure¿ti, inclusiv
UDMR. În jude¡ele în care Alian¡a politicå nu a depus
nici o listå comunå de candida¡i ¿i nici un candidat comun
la func¡ia de primar la tragerea la sor¡i din prima etapå participå
partidele politice componente ale Alian¡ei. Dacå partidele
politice din Alian¡å au depus în unele circumscrip¡ii
electorale din jude¡ sau din Municipiul Bucure¿ti liste separate,
iar în liste comune se va face o nouå tragere la sor¡i
la care participå numai partidele politice membre ale Alian¡ei.
Lista de candida¡i depuså de partidul în Alian¡å care
a fost extras primul din urnå va fi înscriså pe buletinul de
vot în patrulaterul stabilit pentru Alian¡å în urma primei
trageri la sor¡i efectuatå potrivit alin.1 lit. A, iar celelalte
partide ale Alian¡ei vor fi înscrise în ordinea extragerii din
urnå în ultimele patrulatere cuvenite partidelor politice parlamentare,
alian¡e politice ¿i alian¡e electorale ale acestora.
Ordinea stabilitå potrivit alineatului 1 este valabilå pentru
toate circumscrip¡iile electorale din jude¡ respectiv din
Municipiul Bucure¿ti, inclusiv în cazul buletinului de vot
pentru alegerea primarului. Pentru înscrierea în patrulaterul
buletinului de vot a listelor depuse de partidele politice
neparlamentare, deci altå situa¡ie, de alian¡e politice sau
electorale ale acestora precum ¿i ale organiza¡iilor
cetå¡enilor apar¡inând minoritå¡ilor na¡ionale legal constituite,
cu excep¡ia UDMR, se va proceda, potrivit prevederilor
art. 51 alin. 8 lit. b Legea 67/2004, tragerea la sor¡i
efectuându-se în fiecare circumscrip¡ie electoralå comunalå,
orå¿eneascå, municipalå sau de sector a Municipiului
Bucure¿ti.
A¿ vrea så re¡ine¡i, mereu am spus, cu excep¡ia UDMR,
UDMR- ul are un regim special, are regim de partid politic
parlamentar ¿i de aceea tot avem probleme ¿i cu presa din
acest punct de vedere, iar noi, de aceea, am precizat mereu
în hotårârile noastre cu excep¡ia UDMR, când ne-am referit
la organiza¡iile cetå¡enilor apar¡inând minoritå¡ilor na-
¡ionale. Dacå un partid politic parlamentar, dintre aceasta
din alian¡a politicå nu depune liste de candida¡i la func¡ia
de primar la unele circumscrip¡ii din jude¡ respectiv din
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Palatul Victoria
Municipiul Bucure¿ti în patrulaterul cuvenit acestora stabilit
potrivit art. 51 alin 8 lit. a va fi înscriså lista urmåtorului
partid, respectiv a alian¡ei politice, efectuându-se o
opera¡ie de deplasare în sus a urmåtoarelor liste.
Dacå Biroul electoral de circumscrip¡ie refuzå înregistrarea
unor candida¡i prevåzu¡i în listele de candida¡i, întrucât
ace¿tia nu îndeplinesc condi¡iile legale, în locul lor
pot fi propu¿i de cåtre partidele politice, alian¡ele politice,
alian¡ele electorale respectiv organiza¡iile cetå¡enilor
apar¡inând minoritå¡ilor na¡ionale al¡i candida¡i care îndeplinesc
condi¡ii de fond ¿i de formå cerutå de lege. Înlocuirea
se poate face pânå, cel mai târziu, în ziua de 8 mai
2004, dacå nu existå rezerve de candida¡i, lista se afi¿eazå
potrivit alin, 2 a art. 46 din lege fårå persoanele a cåror candidaturå
a fost respinså.
Respingerea integralå a listei de candida¡ii se va putea
face numai în måsura în care nici un candidat nu îndepline¿te
condi¡iile legale sau dacå lista nu con¡ine datele prevåzute
de art. 41 alin. 3 din legea 67 /2004. A¿ vrea så se
re¡inå cå am avut mereu întrebåri, un candidat nu îndepline¿te
condi¡iile, ce facem, respingem toatå lista. Acest
aliniat la carte m-am referit eu din hotårârea biroului electoral
central låmure¿te clar ce se întâmplå în aceste situa¡ii.
În situa¡ia în care respingerea candidaturii de cåtre Biroul
electoral central de circumscrip¡ie a fost anulatå de cåtre
instan¡a de judecatå, candidatul respectiv respins de cåtre
biroul electoral de circumscrip¡ie î¿i va relua locul pe listå.
Deci, merge, face contesta¡ie, câ¿tigå î¿i reia locul pe listå,
înlocuitorul såu putând fi påstrat sau eliminat din lista cu
propuneri în func¡ie de op¡iunea celor care au propus lista
respectivå.
Totodatå, s-a hotårât cå numårul de membri pentru
fiecare biroul electoral central de sec¡ii de votare din cuprinsul
unei circumscrip¡ii electorale se stabile¿te în limitele
art. 28 al. 1 din Legea 67/2004 de cåtre biroul electoral
de circumscrip¡ie comunale, orå¿ene¿ti, municipale, sau de
sector a Municipiului Bucure¿ti prin hotårâre în func¡ie de
numårul alegåtorilor cuprinse în listele electorale ale sec¡iei
respective. ªi aici avem multe probleme, este vorba la 3
la 4 sau la 5, cum se face, cine îi nume¿te, am clarificat
aici, deci se raporteazå la numårul alegåtorilor pentru cå,
dacå avem 200 de alegåtori, se va desemna un numår mai
mic de membri, dacå va fi un numår mai mare de alergåtori
un numår mai mare de membrii.
Deci så nu facem exces acolo så fie mai mul¡i membrii
în birou decât alegåtori, pânå la urmå. Pentru desfå¿urarea
în condi¡ii optime a procesului electoral, Biroul Electoral
Central a dat unele îndrumåri care au fost transmise tuturor
birourilor electorale de circumscrip¡ie dupå cum urmeazå.
Ordonan¡a de urgen¡å a Guvernului Nr. 24/2004 referitoare
la declara¡ia de avere, a intrat în vigoare la data publicårii
acesteia în Monitorul Oficial României Nr. 365/27.04.
2004, deci este în vigoare din 27 aprilie 2004. Potrivit art.
6 din aceastå Ordonan¡å de urgen¡å, persoanele care candideazå
pentru func¡ia de consilier jude¡ean, consilier local
sau de primar, au obliga¡ia så-¿i declare averea. Aceste declara¡ii
se depun la Biroul Electoral de Circumscrip¡ii
odatå cu declara¡ia de acceptare a candidaturii în douå
exemplare conform alin.2 al aceluia¿i text. ªi aici am avut
probleme, så scrie totul olograf, este un formular de declara¡ie
¿i dumneavoastrå vi s-au înmânat asemenea formulare
¿i mie mi s-a înmânat alaltåieri l-am completat important
este så fie completat personal ¿i så fie semnat ¿i datat personal.
Persoanele care ¿i-au depus deja candidatura pânå la
data intrårii în vigoare a Ordonan¡ei de urgen¡å 24/2004
vor depune declara¡ii de avere în termen de 5 zile de la data
de 27 aprilie 2004.
O altå problemå importantå ¿i care se pare cå tot nu se
în¡elege: legea este cadru, legea nu poate så reglementeze
toate situa¡iile în amånunt care apar la Bucure¿ti, la satul
nu ¿tiu care, comuna nu ¿tiu care, este o lege cadru ¿i de
aceea sunt juri¿ti în birourile electorale de circumscrip¡ii,
så le interpreteze. Må rog, dumnealor încearcå ¿i, în mare
au uitat, dar noi am sim¡it nevoia så dåm o îndrumare în
acest sens înså, ¿i am spus: con¡inutul dosarului pentru
depunerea candidaturilor trebuie så cuprindå urmåtoarele:
- lista candidaturilor în 4 exemplare - declara¡ia de acceptare
a candidaturilor, scriså, semnatå ¿i datatå personal de
candidat, în 4 exemplare - declara¡ia pe propria råspundere
în conformitate cu prevederile legii nr. 187/29, privind
accesul la propriul dosar ¿i deconspirarea securitå¡ii ca
poli¡ie politicå în patru exemplare originale - declara¡ia de
avere în doua exemplare Deci cred cå este suficient ¿i nu
mai este nevoie de alte detalii.
Listele de persoane care candideazå pentru func¡ia de
primar, consilier local, consilier jude¡ean, va fi transmiså
spre verificare în termen de 24 de ore de la depunere Colegiului
Consiliului Na¡ional pentru studierea arhivelor
Securitå¡ii. ªi aici sunt probleme, este adevårat, domnii de
la acest colegiu ne-au sesizat cå nu au suficiente date pentru
a identifica acele persoane care apar pe liste pentru verificare,
respectiv nu sunt trecute prenumele pårin¡ilor candidatului,
legea nu obligå, nu putem så trecem peste ce
prevede legea ¿i chiar dacå sunt greutå¡i la verificare, nu
putem så le cerem acum, în aceastå fazå, celor din teritoriu
så cheme din nou så treacå ¿i prenumele pårin¡ilor. Am dat
aceastå îndrumare pentru a se trimite o listå ca så fie mai
u¿or preluatå, pentru cå este limitatå capacitatea de preluare
la acest colegiu ¿i deci se face o centralizare pe liste
care så cuprindå toate datele, fårå obliga¡ia så cuprindå ¿i
numele pårin¡ilor. Candida¡ii la func¡ia de consilieri locali
nu trebuie sa depunå declara¡ii pe propria råspundere în
conformitate cu prevederile legii nr. 187/1999.
Lista de sus¡inåtori pentru candida¡ii independen¡i la
func¡ia de primar, consilier local sau jude¡ean va fi depuså
într-un singur exemplar original, ¿i aici iar probleme nu se
în¡elege cum trebuie completatå aceastå listå. Se cer trei
exemplare, patru exemplare nu ¿tiu de ce, deci este sufi-
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 75

Palatul Victoria
76
cient o listå de sus¡inåtori în original, restul poate så fie
copii xerox. S-a difuzat adresa Pre¿edintelui Tribunalului
Bucure¿ti în care se men¡ioneazå faptul cå denumirea
corectå a partidului Noua Genera¡ie este fårå a avea sintagma
Noua Genera¡ie în ghilimele, sunt gre¿eli tehnice
care s-au strecurat deci în documentele pe care ni le-a
transmis Tribunalul Bucure¿ti. Dumnealor ne-au comunicat
ulterior, ne-au trimis ni¿te liste suplimentare ¿i noi am
comunicat în teritoriu ce v-am anun¡at acum. S-a men-
¡ionat în aceea¿i adreså faptul cå Partidul Mileniului Trei
este legal constituit, fiind înregistrat din data de 29 aprilie
2004 lista partidelor politice ¿i a alian¡elor politice la
pozi¡ia 30. Totodatå, s-a men¡ionat în aceea¿i adreså faptul
cå s-a dispus înregistrarea partidului în For¡a Democratå în
România cu denumirea prescurtatå FDR în registrul partidelor
politice de la Tribunalul Bucure¿ti. ªi cu acest partid
mari probleme am avut la Biroul Electoral Central acest
partid, nu ¿tiu dacå ¿ti¡i, va participa la alegeri dar, pentru
cå a întârziat cu înregistrårile la Tribunal, fårå semn electoral.
Noi am transmis în teritoriu aceste probleme. Acum,
pe lângå aceste probleme stricte cuprinse în hotårâri ale
Biroului Electoral Central eu a¿ vrea så mai adresez câteva
rugåmin¡i colegilor din teritoriu.
A¿ dori ca programul de lucru de la birourile electorale
de circumscrip¡ie så fie afi¿at ¿i så asigure permanen¡a. În
art. 118 alin. 2 din legea 67/2004 se prevede aceastå obliga¡ie
de a asigura permanen¡a. Så ne în¡elegem, nu se poate
asigura permanen¡a afi¿ând un program 10 -15. Va trebui,
pe 8 mai, så se stea la birouri panå la orele 24, aceasta este
ora limitå pânå la care se primesc candidaturi. Så nu ne
trezim cu situa¡ii cå este Biroul Electoral închis, cå nu s-a
respectat programul care a fost afi¿at, sunt ¿i situa¡ii limitå
când trebuie så se a¿tepte pânå la expirarea zilei calendaristice,
deci, panå la orele 24 a¿a este situa¡ia pentru ziua
de 8 mai.
A¿ vrea så se în¡eleagå de asemenea un lucru, se pare
cå în teritorii unii domni judecåtori mai sunt solicita¡i så
participe la ¿edin¡ele de judecatå în aceastå perioadå. În
lege se spune clar, în art.116 alin. 2, cå sunt deta¿a¡i în
aceastå perioadå ¿i, deci, nu au obliga¡ia så participe la
¿edin¡ele de judecatå. Este adevårat cå dumnealor nu î¿i
pierd calitatea de judecåtor, iar dacå este absolut necesar,
vor participa doar în situa¡ia în care au probleme ¿i
pre¿edin¡ii de instan¡å îi cheamå ¿i îi obligå så participe. A¿
ruga, în acest caz, så fim informa¡i, så luam legåtura cu
domnul ministrul al Justi¡iei ¿i cu Consiliul Superior al
Magistraturii poate chiar pânå acolo vom ajunge dacå vom
avea situa¡ii în care domnii judecåtori nu sunt acolo pe
motivul cå este treabå la Tribunal. Afi¿area listelor de candida¡i
¿i a modelelor de buletine de vot a¿ ruga så se facå
cu toatå råspunderea ca cei interesa¡i så poatå så ia cuno¿tin¡å
de ele în timp util så poatå så-¿i exercite dreptul de
contesta¡ie, cu respectarea termenului pentru depunerea
listelor de candida¡i, deci 8 mai, orele 24. Accentuez, pentru
cå s-ar putea ca cineva så în¡eleagå faptul cå, dacå a
început campania electoralå, 8 mai este scos din perioada
de depunere; trebuie våzut bine programul acesta, aprobat
prin Hotårârea de guvern 501, unde se spune clar cå se
încheie la 8 mai opera¡iunea de depunere ¿i tot atunci
începe ¿i campania electoralå se suprapun intr-o zi, deci
listele cu candida¡i se vor primi pânå la orele 24 pe 8 mai.
Completarea birourilor electorale de circumscrip¡ie cu reprezentan¡i
ai partidelor dupå definitivarea candidaturilor
prevåzute de art. 24 alin. 12 ¿i 14 legea 67, så se respecte
termenele stabilite acolo ¿i modalitatea în care se face acest
lucru. Mai sunt câteva nelåmuriri, noi ne-am propus pentru
cå mai este pânå atunci, nici noi nu suntem comple¡i Biroul
Electoral Central, mai trebuie ¿i el completat cu câteva persoane,
este vorba de partidele politice neparlamentare ¿i
organiza¡iile cetå¡enilor apar¡inând minoritå¡ilor na¡ionale,
vom da o hotårâre a Biroului Electoral Central prin care
vom aråta cum se interpreteazå aceste dispozi¡ii care sunt
mai greu de în¡eles.
Cu privire la frauda electoralå, a¿ vrea så se în¡eleagå
bine, legea prevede cå aceasta se face numai pe bazå de
probe, iar cel care face sesizarea trebuie så dovedeascå cu
probe cå este vorba despre o fraudå electoralå. De fapt, noi
vom solu¡iona aceste sesizåri, dar a¿ vrea så se în¡eleagå
bine cå, încå de pe acum, ¿i în preså se vânturå aceastå idee
cå vor fi fraude, este nenorocire a¿a så intråm în panicå
deja. Sincer, vå spun cå nu am avut asemenea sesizåri pânå
la oara actualå, doar cå nu a în¡eles cineva de la un birou
electoral ni¿te lucruri sau låmurit sau luat masuri, deci nu
sunt probleme pânå acum. În acreditarea observatorilor,
noi am dat o hotårâre deja, cred cå eu nu am cuprins-o în
materialul pe care l-am prezentat ini¡ial, a¿ vrea så se
în¡eleagå faptul cå în art. 123 din Legea 67/2004 se aratå
cå sunt acredita¡i cei împuternici¡i de organiza¡iile neguvernamentale
care au în obiectul de activitate apårarea
drepturilor omului.
Este acolo un articol, nu re¡in exact, care ar veni în contradic¡ie
cel pu¡in la prima vedere. Pårerea noastrå, punctul
de vedere al Biroului Electoral Central, este ca så fie acreditate
toate persoanele propuse de aceste organiza¡ii neguvernamentale
care au în obiectul de activitate apårarea
drepturilor omului, chiar dacå nu au numai acest obiect, au
¿i altceva în obiectul de activitate. Deci noi în¡elegem ca så
participe un numår mai mare, cât mai mare de observatori.
Aten¡ie la observatorii stråini: este problema Biroului
Electoral Central cu privire la acreditarea acestora, noi
suntem în legåturå cu Ministerul Afacerilor Externe ¿i vom
lua toate måsurile så fie acreditate toate persoanele care vin
din stråinåtate, înså, probabil, cå acestea vor vrea så participe
în teritoriu. Deci vor fi prezen¡i acolo la sec¡iile de
votare, la birourile electorale, må rog, pe teren. V-a¿ ruga
så acorda¡i toatå aten¡ia så nu avem probleme så nu se
nascå diferende.
V-a¿ ruga så ¡ine¡i legåtura permanentå cu domni
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Palatul Victoria
prefec¡i cu primari pentru asigurarea bazei materiale eu am
în¡eles cå nu sunt probleme ¿i a ordini publice bineîn¡eles
cu urna volantå a¡i våzut cå legea de data asta o interzice
aproape cu desåvâr¿ire o admite folosirea urnei volante
numai în cazul celor bolnavi, netransportabili, deci så
în¡elegem cå nu mai mergem prin pie¡e a¿a cum imputa
cineva, tot din preså ¿tiu, la alegerile trecute, nu ¿tiu dacå
a fost realå. Deci, urna volantå este admiså numai în situa-
¡ia bolnavilor netransportabili ¿i a aresta¡ilor preventivi
care domiciliazå în localitatea în care se desfå¿oarå alegerile
la cererea acestora så fie clar trebuie så fie o cerere
scriså. Nu cer så ne ducem noi så-i rugam: „Domnilor aresta¡i
vre¡i så vota¡i, pofti¡i urna så vota¡i”. Este dreptul dumnealor
¿i trebuie så ¿i-l exprime în scris, a¿a scrie în lege,
a¿a vom proceda. V-a¿ ruga så ¡ine¡i instructajul acesta
privind cele impuse prin Lege, så face¡i controale permanente,
så vå gåsi¡i unii din dumneavoastrå, mai ales în perioada
aceasta de început la nivel de comune de ora¿e. Mai
am încå douå probleme: a¿ dori ca rezolvarea contesta¡iilor
¿i a întâmpinårilor care vi se adreseazå så o face¡i cu multå
operativitate, rapid, pentru ca oameni så-¿i poatå exercita ¿i
cåile de atac, så ac¡ioneze la instan¡ele de judecatå, eventual,
dacå nu sunt mul¡umi¡i, så foloseascå ¿i calea recursului.
Så nu îi împiedicåm, så le dåm în ultima zi råspuns,
pentru cå termenele sunt foarte scurte ¿i nu trebuie depå-
¿ite, mai ales cå în hotårârile de guvern sunt prevåzute ¿i
termenele limitå, nu putem så trecem peste acele termene
limitå.
A¿ dori så manifeståm echidistan¡å, solicitudine fa¡å de
cei care vi se adreseazå ¿i, bineîn¡eles, rela¡ii principiale cu
reprezentan¡ii partidelor politice, cu observatorii care vor fi
acredita¡i ¿i cu presa, mai ales.
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 77

Ministere
78
Ministerul Economiei ¿i Comer¡ului
¥ntâlnire cu dl. Batyrkhan Issayev,
viceministru al Economiei ¿i Planificårii
Bugetare din Kazahstan
Vineri, 7 mai 2004, dl. Dan Ioan Popescu, ministru de
stat, ministrul Economiei si Comertului, si dl. Eugen Dijmarescu,
ministru delegat pentru comert, au avut intalniri cu dl.
Batyrkhan Issayev, viceministru al Economiei si Planificarii
Bugetare al Republicii Kazahstan.
Dl. Batyrkhan Issayev a fost insotit de domnii Erik
Zhussupov - Insarcinat cu afaceri a.i. al Ambasadei R.
Kazahstan la Bucuresti si Askar Abdirakhman - secretar economic
al Ambasadei R. Kazahstan. Vizita demnitarului din
Kazahstan reprezinta un important semnal politic din partea
Guvernului R. Kazahstan pentru impulsionarea relatiilor
economice bilaterale, fiind necesara o abordare pragmatica
si o valorificare in plan economic a bunelor relatii politice
existente intre cele doua tari.
In cadrul intalnirilor, s-a facut o prezentare a situatiei
actuale a economiei romanesti si a evolutiei ei din ultimii 3
ani. Cu aceasta ocazie, a fost analizat stadiul relatiilor bilaterale
intre Romania si Republica Kazahstan, identificandu-se
modalitatile de crestere a volumului schimburilor si de reducere
a deficitului balantei comerciale bilaterale, aflata la
un nivel ridicat datorita importului de resurse energetice.
In acest sens, pentru o intensificare a contactelor dintre
mediile de afaceri romane si kazahstaneze, s-a convenit organizarea,
in luna septembrie a.c., a unei misiuni economice
la care sa participe societatile romanesti cu potential economic,
pentru identificarea unor oportunitati de afaceri cu
parteneri locali.
Partenerii de dialog au subliniat necesitatea identificarii
zonelor de interes comun pe care se vor axa actiunile de cooperare
economica bilaterala, remarcandu-se, in acest context,
activitatea desfasurata in Kazahstan, de companiile romanesti
PETROM SA si UPETROM 1 MAI Ploiesti.
Una dintre temele dezbatute in cadrul discutiilor de astazi
a fost necesitatea reexaminarii documentelor care reglementeaza
cooperarea economica bilaterala, astfel incat
armonizarea legislatiei romane cu cea a Uniunii Europene sa
contribuie la dezvoltarea relatiilor economice bilaterale dintre
Romania si R. Kazahstan dupa aderarea Romaniei la UE
in 2007.
Gaze naturale în comuna Dragomire¿ti,
jude¡ul Dâmbovi¡a
Potrivit programului de investitii pe anul in curs, la inceputul
lunii mai, S.N.P. Petrom S.A. a receptionat lucrarile
la reteaua de distributie a gazelor naturale in comuna Dragomiresti,
judetul Dambovita.
Aceasta retea de distributie a gazelor, care a creat noi
locuri de munca, deserveste 1.700 de gospodarii, avand
6.640 locuitori, din satele Decindeni, Rancaciov, Geangoiesti,
Mogosesti si Ungureni.
De asemenea, de noua retea de distribitie a gazelor naturale
beneficiaza si 19 obiective social-culturale si agenti economici.
Dificultatile cu care se confrunta populatia in aprovizionarea
cu combustibilul solid si a buteliilor cu gaze lichefiate
sunt argumente care au pledat in favoarea infiintarii
distributiei de gaze naturale in comuna Dragomiresti.
Lucrarile pentru aceasta investitie au demarat in mai
2002. Lungimea retelei de distributie este de 11 207,59m.
Vizita ministrului delegat
pentru comer¡ în SUA
In perioada 10-13 mai 2004, domnul Eugen Dijmarescu,
ministru delegat pentru comert, s-a aflat in Statele Unite ale
Americii unde a participat la lucrarile Forumului Economic
“Expanding American Business in South – Eastern Europe”.
In interventia sa, domnul Eugen Dijmarescu a evidentiat procesul
de stabilizare politica si economica din Europa de Sud-
Est, regiunea devenind atractiva pentru investitii straine si
afaceri. Romania a inregistrat o dezvoltare economica continua,
devenind un factor de stabilitate in regiune. Desi investitiile
americane in tara noastra nu reflecta potentialul
existent, numeroase companii americane de prestigiu sunt
prezente in Romania, cum ar fi Lockheed Martin, Northrop
– Grumann, Qualcomm, Bechtel, Washington Group,
Oracle, Microsoft, Cisco, Harris, Delphi Automotive Systems,
Honeywell, Amromco Energy, care isi desfasoara activitatea
in domeniile comunicatiilor, industria auto, industria
de aparare, infrastructura, IT, energie si agricultura. Exporturile
generate de companiile americane au atins suma de un
miliard de USD in anul 2003. Domnul Eugen Dijmarescu a
mai avut intrevederi cu dl. Eric Stewart, subsecretar adjunct
de stat al Departamentului American pentru Comert, dl Anthony
Wayne, subsecretar de stat pentru domeniul economic,
din cadrul Departamentului de Stat, dna. Catherine Novelli,
director USTR (US Trade Representatives) si cu dl. Jeffrey
Miller, vicepresedinte si seful divizie de finantari pentru
export, Export-Import Bank of the U.S.
Seminar de afaceri România-Australia
Cu prilejul Expozitiei internationale in domeniul tehnologiei
informatiilor si comunicatiilor, CeBIT’ 2004, desfasurata
la Sydney, in perioada 4-6 mai 2004, cele opt firme,
membre ale A.R.I.E.S., participante la misiunea economica
a Ministerului Economiei si Comertului, au organizat, in
data de 6 mai 2004, seminarul de afaceri Romania-Australia.
La eveniment, organizat in complexul expozitional cu sprijinul
Consulatului General al Romaniei din Australia, au participat:
ambasadorul Romaniei la Canberra, dna. Manuela
Vulpe, consulul general al Australiei la Bucuresti, dna.
Jacquiline Davison, directorul general al CeBIT, dl. Jackie
Taranto si reprezentanti al guvernului statului New South
Wales. Au raspuns invitatiei la seminar 24 de firme aus-
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Ministere
traliene, care si-au exprimat interesul fata de oferta de produse
si servicii a partenerilor romani, remarcand profesionalismul
deosebit al acestora si nivelul calitativ ridicat al
industriei de profil din tara noastra.
Acelasi spirit a caracterizat si negocierile bilaterale, desfasurate
cu prilejul seminarului si a confirmat existenta premiselor
favorabile pentru materializarea de afaceri profitabile,
actiuni de cooperare si parteneriate, in viitorul apropiat,
pe piata australiana si in regiune. Sunt argumente incurajatoare
pentru participarea cu pavilion national la viitoarele
editii ale CeBIT, organizatorii aratandu-si disponibilitatea de
a sprijini o astfel de initiativa. Delegatia romana a apreciat
utilitatea contactelor avute in timpul seminarului si pe acelea
desfasurate pe toata durata expozitiei, precum si necesitatea
mentinerii unor relatii bilaterale dinamice in domeniul
tehnologiei informatiilor. Misiunea economica a Ministerului
Economiei si Comertului in Australia a reprezentat o
actiune reusita, necesara pentru dezvoltarea relatiilor romano-australiene.
Participare româneascå
la Târgul Interna¡ional de Vinuri
In perioada 3-5 mai 2004, s-a desfasurat, la Bruxelles, un
Targ International de Vinuri, cea mai mare manifestare de
acest fel din regiune. La editia din acest an, au luat parte 433
de firme specializate, producatoare si/sau exportatoare, din
28 de tari. Romania a fost reprezentata la acest eveniment de
sase firme, respectiv “Hale Wood Romania Vinuri”,
“Jidvei”, “Murfatlar Romania”, “Vinarte”, “Vinex Murfatlar”
si “Vinterra International”, importator de vinuri romanesti.
In cadrul ceremoniei oficiale de deschidere a targului,
desfasurata in prezenta domnului Jacques Simonet, ministrupresedinte
al Guvernului Regiunii Bruxelles-Capitala si a
doamnei Sabine Laruelle, ministrul claselor de mijloc si
agriculturii, au fost decernate medaliile pentru cele mai bune
vinuri prezentate la editia actuala a acestei manifestari.
Printre vinurile premiate, s-au numarat si nume romanesti:
Feteasca neagra/Dealu Mare - recolta 2001, al firmei Vinarte,
caruia i s-a decernat o medalie de aur, Beciul Domnesc/Feteasca
Neagra/Dealu Mare - recolta 2003 si Prahova
Valley Special Reserve/Pinot Noir - recolta 2000, care au
fost distinse cu medalii de argint. Participarea romaneasca la
aceasta manifestare expozitionala de prestigiu a oferit inca
un prilej pentru a face cunoscuta, pe piata belgiana, oferta de
vinuri romanesti, in scopul imbunatatirii prezentei acestora
in aceasta zona a Europei.
Privatizarea Societå¡ilor Comerciale de
Distribu¡ie ¿i Furnizare a energiei electrice-
Electrica Banat S.A. ¿i Electrica Dobrogea S.A.
În conformitate cu prevederile strategiei de privatizare
aprobate de guvern, Ministerul Economiei ¿i Comer¡ului a
ini¡iat procesul de privatizare a celor douå societå¡i de distribu¡ie
a energiei electrice de¡inute integral de cåtre stat,
proces în care s-a prezentat o singurå ofertå din partea firmei
ENEL Italia.
Pe baza ofertei prezentate au avut loc în ultimele 10 luni
peste 20 de runde de negocieri cu firma ENEL privind con-
¡inutul contractului de privatizare, regimul de reglementare a
operårii activitå¡ii de distribu¡ie ¿i furnizare a energiei electrice,
care så permitå realizarea unui pachet de în¡elegeri
echilibrat atât din punct de vedere al interesului investitorului,
cît ¿i pentru protejarea consumatorilor.
Au avut loc întâlniri pe grupe de lucru, pentru clarificarea
unor probleme de strictå specialitate, privind: • Definirea cadrului
contractual, obliga¡iile ¿i råspunderea pår¡ilor, sistemul
de plå¡i ¿i garan¡ii, obliga¡iile de investi¡ii ¿i rela¡ionarea
lor cu sistemul de tarifare, clarificarea crean¡elor ¿i
datoriilor societå¡ii, clarificarea aspectelor legate de proprietatea
asupra terenurilor ¿i altor active, asigurarea serviciilor
de iluminat public în contextul legislativ precum ¿i realizarea
programelor guvernului privind electrificarea unor zone, în
mod special din domeniul rural; • Proiec¡ia sistemului de tarifare
pe termen mediu ¿i lung pe baza prevederilor din Foaia
de Parcurs din Sectorul Energetic, aprobatå prin hotårâre a
guvernului ¿i în conformitate cu directivele europene specifice,
modul de operare în pia¡a energiei din România acum ¿i
dupå liberalizarea ei completå, separarea contabilå ¿i apoi
legalå a activitå¡ii de furnizare a energiei de cea de distribu¡ie,
situa¡ia activelor ¿i definirea bazei de active reglementatå
care stå la baza formårii tarifelor; • Redefinirea raporturilor
contractuale interne ¿i cu ter¡ii; • Contractul de concesiune
a serviciilor de distribu¡ie ¿i definirea rezolvårii valorii
reziduale; • Definirea licen¡elor de operare ¿i rela¡ionarea
lor cu contractele de concesiune; • Definirea raporturilor
¿i modului de conlucrare în contextul rela¡ional complex în
care func¡ioneazå o societate de distribu¡ie a energiei electrice.
La aceste negocieri au fost definite o serie de raporturi
cu: Autoritatea Na¡ionalå de Reglementare în domeniul
Energiei, care a avut un rol activ în definirea cadrului de
reglementare a tarifårii ¿i operårii, Transelectrica în calitate
de transportator de energie, Electrica care pe lângå faptul cå
î¿i men¡ine un pachet semnificativ de ac¡iuni, asigurå o serie
de servicii prin societå¡ile de specialitate, precum ¿i servicii
de telecomunica¡ii, raporturile operatorului cu autoritå¡ile
publice locale pe teritoriul cårora opereazå; • Definirea raporturilor
de muncå, rela¡ia cu salaria¡ii ¿i sindicatele care
asigurå un cadru corect de conlucrare necesar unei bune
desfå¿uråri a activitå¡ii ¿i protejarea interesului salaria¡ilor.
În procesul de negociere un rol activ l-a avut consultantul
pentru privatizare BNP Paribas cu care a fost stabilit un
dialog activ ¿i permanent privind strategia cea mai adecvatå
de negociere. Urmare a negocierilor intense avute, cele douå
pår¡i au semnat la data de 10.05.2004 un Memorandum de
În¡elegere care consemneazå în principal acordul pår¡ilor
asupra documentelor men¡ionate mai sus, în fapt finalizarea
procesului de negociere ¿i stabile¿te etapele urmåtoare care
så permitå semnarea contractului de privatizare ¿i transferul
dreptului de proprietate.
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 79

Ministere
Reuniunea zonalå a Asocia¡iei Constructorilor
de Automobile din România
În conformitate cu strategia sa de dezvoltare durabilå în
domeniul industriei constructoare de ma¿ini, Ministerul
Economiei ¿i Comer¡ului, prin Direc¡ia Generalå Politicå
Industrialå, deruleazå un program privind extinderea pie¡ei
interne ¿i externe de componente auto. În cadrul acestuia,
vineri, 7 mai 2004, la Bucure¿ti, a avut loc reuniunea zonalå
a Asocia¡iei Constructorilor de Automobile din România
în care reprezenta¡ii companiilor participante au prezentat
interesul tot mai accentuat al firmelor stråine cu tradi¡ie în
industria auto (General Motors, Opel, Fiat, Renault, Ford)
pentru extinderea opera¡iunilor de fabrica¡ie a componentelor
auto în România. Cu aceastå ocazie s-a accentuat importan¡a
formårii profesionale în perspectiva cre¿terea performan¡elor
conform cerin¡elor pie¡ei mondiale ¿i necesitatea
implementårii cerin¡elor standardelor ISO 900l/2000
¿i ISO/TS 16949/2000 (managementul sistemului de calitate
pentru fabrica¡ia autoturismelor) în toate unitå¡ile producåtoare
de componente auto.
Ac¡iuni de control
Agentia Romana pentru Conservarea Energiei a initiat,
pe parcursul primului trimestru al anului 2004, actiuni de
control la 27 din cei 725 agenti economici inventariati in
baza de date a agentiei, in legatura cu modul de indeplinire
a prevederilor Legii nr. 199/200, republicata, privind utilizarea
eficienta a energiei. S-a urmarit respectarea obligatiilor
agentilor economici privind: - intocmirea programelor
proprii de eficienta energetica; - respectarea reglementarilor
tehnice in vigoare privind proiectarea, construirea,
exploatarea, intretinerea, repararea instalatiilor proprii
si a receptoarelor de energie, precum si dotarea acestora cu
aparate de masura si control; - existenta unui sistem propriu
de evidenta si monitorizare a consumurilor energetice; -
intocmirea unui bilant energetic realizat de o persoana fizica
sau juridica autorizata; - angajarea unui responsabil cu
gestiunea energiei, persoana atestata de Agentia Romana
pentru Conservarea Energiei. Actiunile au avut un caracter
inopinat si au fost organizate de catre filialele teritoriale ale
Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei. In urma
efectuarii activitatii de control, s-au constatat: - inexistenta
bilanturilor energetice; - dotarea necorespunzatoare cu aparatura
de masura si control; - lipsa unui sistem propriu de
monitorizare a consumurilor; - inexistenta programelor
proprii de eficienta energetica; - lipsa unui responsabil atestat,
care sa monitorizeze problemele legate de gestiunea
energiei. Ca urmare a verificarilor, au fost avertizati toti
agentii economici controlati si au fost acordate termene
pentru intrarea in legalitate, in functie de constatarile
facute.
Modernizarea re¡elei electrice de joaså tensiune
din localitatea Lehe¿ti, comuna Sohodol,
jude¡ul Alba
80
În conformitate cu programul de investi¡ii destinat cre¿-
terii calitå¡ii serviciilor oferite clien¡ilor, aprobat de Ministerul
Economiei ¿i Comer¡ului, S.C. Electrica Transilvania
Sud S.A. – Sucursala Alba a recep¡ionat mar¡i, 11 mai 2004,
lucrarea “Modernizarea re¡elei de joaså tensiune din localitatea
Lehe¿ti, comuna Sohodol”. Lucrarea a constat în înlocuirea
stâlpilor de lemn cu stâlpi de beton ¿i a conductorului,
necorespunzåtor din punct de vedere tehnic, cu un conductor
torsadat (8,8 km linie electrica de joasa tensiune), în
refacerea bransamentelor electrice ale consumatorilor din
localitatea Lehe¿ti ¿i montarea blocurilor de måsurå ¿i protec¡ie
(59 bucå¡i).
Valoarea totalå a lucrårii a fost de 2,4 miliarde lei.
Aceastå investi¡ie face parte din planul de lucråri de dezvoltare
a re¡elelor electrice în vederea optimizårii
func¡ionårii lor ¿i a cre¿terii calitå¡ii serviciilor oferite, prin
reducerea numårului ¿i duratei întreruperilor în furnizarea
energiei electrice cåtre beneficiari.
Precizåri
Ca urmare a unor articole aparute in ultima perioada in
presa centrala, precum si pentru a evita dezinformarea
opiniei publice, in legatura cu proiectul de Lege a Energiei
Termice, MEC face urmatoarele precizari: In perspectiva
integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, tara noastra face
eforturi de aliniere la standardele europene in toate domeniile
de activitate. Un indicator important al gradului de civilizatie
al populatiei il reprezinta consumul individual de
energie si, in acest context, alimentarea cu energie termica a
devenit una din preocuparile majore ale autoritatilor administratiei
publice centrale si locale.
Avand in vedere ca, in prezent, alimentarea consumatorilor
cu energie termica produsa centralizat se confrunta cu
mari dificultati datorita starii tehnice a retelelor termice care
induc pierderi in sistem, a modului de alocare si cheltuire
ineficienta a resurselor, precum si a constrangerilor financiare
existente, apare necesitatea reglementarii acestei activitati,
a crearii unui cadru juridic, la nivel de lege, care sa stabileasca
competentele si raspunderile autoritatilor administratiei
publice locale si centrale in eficientizarea acestei
activitati, in care consumatorul sa plateasca energia termica
consumata efectiv.
De asemenea, prin aceasta lege, se stabilesc obligatiile
operatorilor de servicii publice, a modului de licentiere si de
monitorizare a activitatii acestora. Prin aceasta reglementare,
se defineste serviciul public de alimentare cu energie termica,
in concordanta cu prevederile directivelor si normelor europene,
avand ca finalitate asigurarea alimentarii cu energie
termica a localitatilor in conditii optime, la preturi accesibile,
cu respectarea normelor de protectie a mediului. Totodata,
prin aceste norme, se precizeaza ca dreptul de a presta serviciul
public de alimentare a consumatorilor cu energie termica
produsa centralizat este supus ofertei competitive, in vederea
stimularii cresterii eficientei economice si a calitatii
serviciului, deschizandu-se, astfel, o piata concurentiala pentru
toti operatorii competenti si calificati care doresc sa primeasca
concesiunea serviciului, precum si reglementarea re-
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Ministere
latiilor contractuale ce se stabilesc atat intre autoritatile administratiei
publice locale si operatori, cat si intre acestia si
consumatori.
Prin reglementarile propuse, se urmareste sa se creeze
premisele necesare pentru ca serviciul public de alimentare
cu energie termica sa devina un serviciu de calitate, la standarde
europene si la un pret accesibil. Potrivit prezentului
proiect de lege, consumatorii, care, la data intrarii in vigoare
a prezentei legi, au alte sisteme de incalzire/preparare a apei
calde menajere, isi pot mentine sistemele de incalzire legal
montate, nefiind obligati sa adopte sistemul de incalzire centralizat.
Conform prezentei legi, Guvernul va reduce treptat
fondurile alocate ca subventii pentru energia termica in
scopul directionarii acestora spre montarea contoarelor individuale
si a repartitoarelor de costuri in apartamentele de
bloc, venind, in acest fel, in sprijinul populatiei cu venituri
reduse.
Acest proces de redirectionare a subventiilor constituie
subiectul unui program pe care il analizeaza si elaboreaza
Ministerul Finantelor Publice. Trebuie mentionat, de asemenea,
ca producatorii de energie apartinand Ministerului Economiei
si Comertului nu primesc nici un fel de subventie;
MEC nu favorizeaza mentinerea in viata a unor unitati neperformante.
Dimpotriva, continuarea procesului de restructurare
si reforma in sectorul termoenergetic a impus inchiderea
a peste 3000 MW, capacitati neperformante, demararea
procesului de privatizare (CET Galati si CET Palas), precum
si constructia, intr-un program greenfield, a unor capacitati
noi, moderne (CTE Iernut, CTE Borzesti, CTE Doicesti).
La acestea, se vor adauga lucrarile de reabilitare si
modernizare finantate din capitalul privat atras la complexele
energetice Turceni, Rovinari si Craiova (1.500 MW). De
altfel, societatile producatoare de energie termica din coordonarea
MEC asigura agent termic doar in 8 din orasele tarii,
respectiv: Bucuresti, Craiova, Galati, Constanta, Deva, Petrosani,
Lupeni si Vulcan. Pentru celelalte orase, atat producerea,
cat si transportul si furnizarea energiei termice se afla
in subordinea directa a autoritatilor administratiei publice
locale. Luand in considerare observatiile Bancii Mondiale la
proiectul de strategie a energiei termice, recenta Declaratie
de la Moscova, care atrage atentia factorilor de decizie din
tarile Europei Centrale si de Sud-Est de a crea conditii optime
pentru eficientizarea costurilor si pentru o dezvoltare durabila
a termoficarii si avand in vederea cresterea preconizata
pe plan mondial a pretului gazelor naturale, prezenta lege
isi propune sa promoveze o alternativa ieftina de incalzire a
consumatorilor, care sa fie in concordanta cu directivele si
orientarile europene, oferindu-le, totodata, posibilitatea unei
decizii libere in alegerea sistemului de alimentare cu caldura.
În perioada 11-13 mai 2004, dl. Dan Ioan Popescu, ministru
de stat, ministrul Economiei ¿i Comer¡ului s-a aflat în
Germania, la München ¿i Stuttgart. Miercuri, 12 mai 2004,
dl. Dan Ioan Popescu a participat la Forumul Båncii Mondiale,
care are loc la München, la Hotel Bayerischer Hof. La
reuniune au fost prezen¡i mini¿tri ai economiei din Albania,
Bosnia-Her¡egovina, Bulgaria, Croa¡ia, Ungaria, Macedonia,
Muntenegru, Slovenia, reprezentan¡i ai unor mari companii
transna¡ionale ¿i germane, oficiali ai Båncii Mondiale.
La acest Forum, interven¡ia d-lui Dan Ioan Popescu, ministru
de stat, ministrul Economiei ¿i Comer¡ului s-a desfå¿urat
în cadrul panelului cu tema: „Dezvoltåri viitoare / Realizarea
cre¿terii economice responsabile în Europa de Sud-Est”.
Hidroelectrica, produc¡ie record – 64 000 000
Luna mai 2004 consemneazå realizarea unei produc¡ii
record în centralele hidroelectrice. Pe 10 mai 2004 s-au produs
64 000 000 kWh cu o putere medie de peste 2650 MW
(puterea maximå la vârful de sarcinå al sistemului energetic
românesc atingând 3600 MW), reprezentând 42% din consumul
brut al României pentru aceastå datå - energie echivalentå
acoperirii consumului a 640 000 000 becuri de 100
watt.
Din întreaga cantitate, 25 000 000 kWh, adicå 40% au
fost produ¿i în amenajarea hidroenergeticå Por¡ile de Fier, ca
urmare a procesului de retehnologizare. Prin finalizarea lucrårilor
la primele 4 hidroagregate s-a înregistrat un spor de
putere de 76 MW ¿i o produc¡ie suplimentarå de energie de
1 824 000 kWh/zi. Situa¡ia hidroenergeticå favorabilå a majorat
rezerva de energie din marile lacuri de acumulare la 2
186 000 000 kWh, premizå optimistå în perspectiva acoperirii
obliga¡iilor contractuale ale Hidroelectrica în vara lui
2004. În prima decadå a lunii mai Hidroelectrica a furnizat
pe pia¡a consumatorilor captivi, prin intermediul societå¡ii
Electrica, un surplus de 130 000 000 kWh, totalul cantitå¡ii
de energie electricå livratå de la începutul anului pe acest
contract fiind de 2 387 000000 kWh.
¥ntâlnire cu omologi din alte ¡åri
Aflat în Germania pentru douå zile, dl. Dan Ioan Popescu,
ministru de stat, ministrul Economiei ¿i Comer¡ului, care
a participat miercuri, 12 mai, la Forumul Båncii Mondiale cu
tema: „Dezvoltåri viitoare / Realizarea cre¿terii economice
responsabile în Europa de Sud-Est”, a avut numeroase întâlniri
cu omologi din ¡ara gazdå ¿i din ¡åri balcanice. Astfel,
în cursul zilei de miercuri, ministrul Economiei ¿i Comer-
¡ului s-a întâlnit cu dl. Milko Kovachev, ministrul Energiei
din Bulgaria. În cadrul întâlnirii au fost abordate probleme
de interes privind crearea unui sistem energetic flexibil, modern
¿i performant în zona Balcanilor, precum ¿i aspecte de
interes bilateral privind cooperarea în domeniul energiei ¿i a
altor sectoare industriale. În cursul întrevederii cei doi mini¿tri
au decis så dezvolte un dialog sistematic, care va permite
rezolvarea tuturor amånuntelor de reglementare ¿i de
cooperare care ar putea så aparå în cadrul procesului de modernizare
a sistemului energetic din zona sud-estului
Europei.
• Tot miercuri, 12 mai 2004, ministrul Economiei ¿i Comer¡ului
s-a întâlnit cu dl. Stevce Jakimovski, ministrul Economiei
din Macedonia.
Cu aceastå ocazie au fost abordate problematicile pie¡ei
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 81

Ministere
82
economice din zona balcanicå, precum ¿i modalitå¡i de armonizare
a pie¡elor de energie din aceastå zonå. În cursul întrevederii,
au fost identificate o serie de oportunitå¡i de cooperare
bilateralå ¿i în proiecte regionale.
Cei doi mini¿tri au apreciat importan¡a men¡inerii unui
dialog sistematic, care va permite dezvoltarea cooperårilor
viitoare.
¥n cursul zilei de 12 mai 2004, ministrul Economiei ¿i
Comertului s-a întâlnit cu:
• dl. Klaus Mangold, reprezentantul concernului
DaimlerChrysler. Cu aceastå ocazie, au fost discutate oportunitåti
legate de extinderea cooperårii acestui important
concern cu industria româneascå prin crearea cadrului optim
unor investitii majore în economia româneascå.
• dl. Heinrich von Pierer, pre¿edinte, director general
Siemens. În cadrul acestei întâlniri au fost abordate mai
multe tipuri de probleme , cum ar fi oportunitåtile de cre¿tere
a volumului de investitii în marile companii din România.
De asemenea, au fost abordate chestiuni punctuale privind,
de exemplu, modernizarea sistemului de încålzire din ora¿ul
Bra¿ov, precum ¿i participarea la procesele de privatizare a
unor companii din Craiova. - dl. Otto Wiesheu, ministrul
afacerilor economice, infrastructurii, transporturilor ¿i tehnologiei
din Landul Bavaria.
Cu aceastå ocazie, au fost discutate aspecte legate de cooperarea
bilateralå, au fost trecute în revistå cele mai importante
obiective ale cooperårii pe termen mediu ¿i lung, au
fost inventariate oportunitåtile pe care, aståzi, economia
româneascå, aflatå într-un dinamic proces de dezvoltare, le
oferå investitorilor stråini. Dl. Dan Ioan Popescu, ministru
de stat, ministrul economiei ¿i comertului a tinut så sublinieze
cå experienta ¿i competenta germanå sunt privite cu
multå încredere ¿i a¿teptate cu mult interes de piata româneascå.
Cei doi mini¿tri au decis så se implice mai mult în
procesul de informare bilateralå a celor douå comunitåti de
afaceri, precum ¿i în organizarea de reuniuni ¿i activitåti de
prospectiune care så permitå companiilor române¿ti ¿i germane
o informare online cu privire la posibilitåtile de asociere
¿i cooperare. - dl. James D. Wolfensohn, pre¿edintele
Båncii Mondiale. Subiectele abordate în cursul acestei
întrevederi au fost: o structura relatiilor dintre BM ¿i România;
• rolul constructiv pe care BM îl are în dinamica dezvoltårii
economice a României; o mentinerea ¿i intensificarea
rolului BM în procesul de dezvoltare economicå. Dupå
cum se ¿tie, BM a sustinut mai multe proiecte în diverse
domenii strategice de dezvoltare economicå ¿i a fost un
foarte riguros ¿i obiectiv consultant, inventariind cele mai
importante domenii de dezvoltare pentru perioada urmåtoare
în economia româneascå.
Dl. Dan Ioan Popescu, ministru de stat, ministrul economiei
¿i comertului a tinut så afirme, încå o datå, cå România
a¿teaptå cre¿terea contributiei BM ¿i î¿i propune så solicite,
mai mult, bogata competentå ¿i experientå acumulatå de
acest impartial arbitru al vietii economice mondiale. - reprezentantii
companiilor E.ON ¿i Ruhrgas, cu care România are
proiecte în derulare în domeniile distributiei ¿i înmagazinårii
subterane de gaze naturale. În acest context, au fost evaluate
stadiul ¿i perspectivele dezvoltårii proiectelor deja abordate
cu ocazia unor întâlniri anterioare, precum ¿i conditiile create
pentru dezvoltarea unor noi directii de lucru în domeniul
energetic.
Misiune economicå IT&C în Japonia
In perioada 10-12 mai 2004, misiunea economica a Ministerului
Economiei si Comertului, cu participarea a opt
firme specializate, membre ale A.R.I.E.S., s-a aflat in Japonia,
dupa vizita in Australia de saptamana trecuta. Cu
acest prilej, in prezenta ambasadorului Romaniei in Japonia,
presedintii Asociatiei Romane din Industria Electronica si
Software si Asociatiei Japoneze pentru Servicii in domeniul
Tehnologiei Informatiei au incheiat un Memorandum de
colaborare. Documentul creeaza cadrul dezvoltarii relatiilor
pe termen lung intre firmele de specialitate din cele doua tari,
inlesnind accesul la informatii si sprijin reciproc in dezvoltarea
actiunilor bilaterale. De asemenea, la sediul Camerei
de Comert si Industrie a Japoniei a avut loc seminarul de
prezentare a industriei profil din Romania, eveniment organizat
sub patronajul ambasadei tarii noastre si cu sprijinul
institutului local pentru investitii in strainatate. Au participat
peste 60 de firme japoneze.
Delegatia romana a participat si la expozitia internationala
specializata "Business Show 2004", care a permis un
mare numar de contacte cu firmele expozante.
Ministerul Administra¡iei ¿i Internelor
ªedin¡a comisiei de dialog social
Luni,10 mai a.c., la sediul institu¡iei noastre a avut loc
¿edin¡a de lucru a Comisiei de Dialog Social din Ministerul
Administra¡iei ¿i Internelor, conduså de domnul chestor
principal Alexandru Mircea, secretar de stat pentru Rela¡ia
cu Parlamentul. Pe ordinea de zi a întâlnirii s-au aflat:
1. Legea privind constituirea ¿i utilizarea Fondului de
bunuri confiscate din traficul ilicit de droguri, precursori ¿i
infrac¡iuni conexe
2. Legea privind cazierul judiciar
3. Legea privind institu¡ia prefectului ¿i
4. Legea privind libera circula¡ie pe teritoriul României a
cetå¡enilor statelor membre ale Uniunii Europene ¿i Spa-
¡iului Economic European.
Lansarea strategiei actualizate a guvernului
privind accelerarea reformei
în administra¡ia publicå
Mar¡i, 11 mai a.c., la Sala „I.C. Bråtianu” a Palatului
Parlamentului a avut loc, în prezen¡a domnului Ion Iliescu
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Ministere
pre¿edintele României, ¿i a domnului Adrian Nåstase, primministrul
Guvernului României, lansarea Strategiei actualizate
a Guvernului privind accelerarea reformei în administra¡ia
publicå.
La eveniment au mai fost prezen¡i domnii Ioan Rus, ministru
de stat, ministrul Administra¡iei ¿i Internelor, Gabriel
Oprea, ministru delegat pentru Administra¡ia Publicå,
Michel Rocard, deputat în Parlamentului Europei, Philippe
Etienne, ambasadorul Fran¡ei la Bucure¿ti, Quinton Quayle,
Ambasadorul Marii Britanii la Bucure¿ti, Jonathan Scheele,
¿eful Delega¡iei Comisiei Europene în România, Eugen Bejinariu,
ministru pentru Coordonarea Secretariatului General
al Guvernului, mini¿tri, prefec¡i, ambasadori, alte personalitå¡i
cu responsabilitå¡i în domeniul administra¡iei publice.
Cu acest prilej, domnul Ioan Rus, ministru de stat, ministrul
Administra¡iei ¿i Internelor, a rostit o alocu¡iune.
Concluzii
Joi, 13 mai a.c., la sediul Inspectoratului de Poli¡ie al
Jude¡ului Gorj, în prezen¡a domnului chestor-¿ef Zaharia
Toma, secretar de stat, ¿eful Departamentului Ordine ¿i Siguran¡å
Publicå, a avut loc prezentarea principalelor concluzii
desprinse în urma inspec¡iei efectuate la acest inspectorat
de cåtre un colectiv al Corpului de Control al ministrului
Administra¡iei ¿i Internelor.
Cu acest prilej au fost eviden¡iate rezultatele meritorii ob-
¡inute de cadrele I.P.J. Gorj în domeniul combaterii ¿i investigårii
fraudelor, care au situat unitatea în primele zece locuri
pe ¡arå la majoritatea indicatorilor de performan¡å în anul
2003, iar în primul trimestru al anului 2004, pe locul 2. De
asemenea, prin eforturile marii majoritå¡i a colectivului, s-a
reu¿it solu¡ionarea unui numår mare de dosare cu autori
necunoscu¡i, dintre care 74% prin identificare, procent care
situeazå jude¡ul Gorj printre primele pe ¡arå, precum ¿i o
scådere a acestora comparativ cu anii trecu¡i, performan¡å
realizatå de pu¡ine inspectorate jude¡ene de poli¡ie. În acest
sens, s-a subliniat reu¿ita managerialå a ¿efului I.P.J. Gorj, dl
comisar-¿ef Nicolescu Constantin, care a închegat un colectiv
profesionist, împreunå cu care a ¡inut sub control situa¡ia
operativå complexå la nivelul jude¡ului. Pentru rezultate
deosebite ob¡inute în muncå, au fost recompensa¡i cu sume
båne¿ti urmåtorii poli¡i¿ti: comisar-¿ef Nicolescu Constantin,
¿eful I.P.J. Gorj; insp.pr. Eva Constantin, ofi¡er operativ
judiciar – Poli¡ia ora¿ului Novaci; ag.¿ef Stoian Marin – Biroul
de poli¡ie Stoina; ag.¿ef pr. Popescu Gheorghe – ¿eful
Postului de poli¡ie al comunei Runcu; ag.¿ef Calotå Ion –
¿eful Postului de poli¡ie al comunei Crasna; ag.¿ef adj.
Miculescu Sergiu – Biroul de poli¡ie T.F. Gorj; ag.¿ef
ªu¡å Aurelian – Serviciul criminalistic.
În acela¿i timp, în urma inspec¡iei au fost constatate ¿i
unele deficien¡e în exercitarea actului managerial, precum ¿i
superficialitate în executarea activitå¡ii de îndrumare ¿i control
de cåtre unii ¿efi, fa¡å de care s-au luat urmåtoarele
måsuri: - aten¡ionarea cms.¿ef Voinescu Ion, primul adjunct
al ¿efului inspectoratului ¿i a cms.¿ef Båroianu Victor,
adjunct al ¿efului inspectoratului; - diminuarea drepturilor
salariale cu 10%, pe trei luni, pentru cms.¿ef Talabå Constantin,
¿eful Serviciului poli¡iei rutiere din I.P.J. Gorj, pentru
neglijen¡a manifestatå în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu;
- diminuarea drepturilor salariale cu 10%, pe trei luni,
pentru scms Filip Cornel-Petre, ¿ef al Poli¡iei ora¿ului Rovinari,
pentru neglijen¡a manifestatå în îndeplinirea sarcinilor
de serviciu de cåtre subordona¡i; - destituirea din Poli¡ie
a ag.¿ef adj. Muja Gheorghe ¿i ag.¿ef Cocoranu Grigore,
dupå consultarea Consiliului de disciplinå, pentru neglijen¡e
manifestate în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu; - declinarea
competen¡ei în favoarea Parchetului de pe lângå
Tribunalul Târgu-Jiu pentru cercetarea ag.¿ef adj. Muja
Gheorghe, ofi¡er de serviciu la Poli¡ia ora¿ului Rovinari,
pentru comiterea infrac¡iunii de neglijen¡å în serviciu, faptå
prevåzutå ¿i pedepsitå de art. 249, al. 1, Cod Penal, precum
¿i a ag. ¿ef Cocoranu Grigore, agent de poli¡ie rutierå la aceea¿i
unitate, pentru comiterea infrac¡iunii de fals intelectual,
faptå prevåzutå ¿i pedepsitå de art. 289 Cod Penal. - eliberarea
din func¡ii ¿i mutarea pe func¡ii de execu¡ie, potrivit
gradului profesional, pentru lipså de performan¡å profesionalå,
a ag.pr. Biråu Daniel, ¿eful Postului de poli¡ie Ståne¿ti
¿i ag.¿ef Hortopan Vasile, ¿eful Postului de poli¡ie Båle¿ti.
Pe timpul inspec¡iei, ¿eful I.P.J. Gorj a sanc¡ionat 15 poli¡i¿ti
cu mustrare scriså ¿i un poli¡ist cu diminuarea drepturilor
salariale pentru func¡ia îndeplinitå cu 10%, pe o perioadå de
trei luni, pentru îndeplinirea defectuoaså a atribu¡iilor de serviciu.
Ministerul Integrårii Europene
România: provocåri ¿i perspective europene
Ministrul Integrårii Europene, domnul Alexandru Fårca¿,
a participat vineri, 7 mai 2004, la Conferin¡a Centrelor de
studii europene cu tema „România: provocåri ¿i perspective
europene”, organizatå de Institutul European din România.
În cadrul interven¡iei sale, ministrul Integrårii Europene
a salutat extinderea grani¡elor Uniunii Europene la data de 1
mai, odatå cu intrare celor 10 noi membri, subliniind totodatå
cå pentru România, aderarea acestora trebuie så constituie
un impuls în vederea accelerårii proceselor de armonizare
a legisla¡iei interne cu acquis-ul comunitar ¿i negocierii
în cele mai bune condi¡ii a aderårii ¡årii noastre la UE.
Ministrul Integrårii Europene a reiterat cå extinderea va
avea consecin¡e imediate asupra ¡årii noastre, cum ar fi operarea
unui control mai riguros din partea noilor state membre
a calitå¡ii produselor noastre exportate pe teritoriul Uniunii,
precum ¿i cre¿terea costurilor la export pentru producåtorii
romani.
De asemenea, ministrul Integrårii Europene a prezentat
semnifica¡ia pe care o are data de 9 mai pentru statele europene,
iar sårbåtorirea acestei zile „exprimå convingerea cå
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 83

Ministere
împreunå vom fi capabili så construim o Românie dupå
chipul ¿i asemånarea Europei unite: liberå, prosperå ¿i stabilå”.
Remarcabilå constantå în exerci¡iul democratic
„Într-o Europå de Sud-est nu de pu¡ine ori marcatå, din
påcate, de convulsii sociale ¿i conflicte inter-etnice, România
a dovedit o remarcabilå constantå în exerci¡iul democratic
¿i o stabilitate incontestabilå a climatului såu politic ¿i
social” a subliniat ministrul Integrårii Europene, dl Alexandru
Fårca¿, în cadrul reuniunii comune a Asocia¡iei de
Drept Interna¡ional ¿i Rela¡ii Interna¡ionale ¿i Funda¡iei Europene
Titulescu organizatå vineri, 7 mai, cu prilejul Zilei
Europei.
În cadrul interven¡iei sale, ministrul Integrårii Europene
a subliniat importan¡a pe care o au dezbaterile ¿i dialogul cu
reprezentan¡ii societå¡ii civile ¿i cercurilor academice, în
procesul de aderare la Uniunea Europeanå.
”Centrul de greutate al problematicii adaptårii României
la standardele europene a înregistrat o muta¡ie semnificativa
dinspre zona unor chestiuni de ordin politic spre chestiuni
legate aproape in exclusivitate de domeniul economic.
Aceastå tendin¡a este, poate, unul dintre aspectele pozitive
ale acestor ani” a adåugat ministrul Integrårii Europene.
De asemenea, în cadrul discu¡iilor a fost reliefatå importan¡a
pe care România o acordå finalizårii negocierilor anul
acesta, astfel încât ¡ara noastrå så facå parte, începând cu
2007,din marea familie europeanå.
84
Dezvoltarea regionalå în orizontul aderårii
României la Uniunea Europeanå
„În acord cu politica europeanå de coeziune economicå ¿i
socialå, România promoveazå o politicå regionalå care are
ca obiectiv general diminuarea decalajelor economice ¿i sociale
dintre diferitele regiuni ¿i zone ale ¡årii, acumulate în
timp, prevenirea apari¡iei unor noi dezechilibre, precum ¿i
sus¡inerea unei dezvoltåri durabile a tuturor regiunilor ¡årii”
a declarat ministrul Integrårii Europene, dl Alexandru Fårca¿,
în cadrul simpozionului cu tema „Dezvoltarea regionalå
în orizontul aderårii României la Uniunea Europeanå”,
desfå¿urat vineri, 7 mai a.c., la Brasov. Simpozionul, organizat
de Prefectura Jude¡ului Bra¿ov, a deschis campania de
informare „Europa la Bra¿ov”, campanie prin care autoritå¡ile
locale î¿i propun cre¿terea gradului de informare al
locuitorilor municipiului Bra¿ov, precum ¿i al reprezentan-
¡ilor administra¡iei publice, cu privire la procesul de integrare
europeanå. În cadrul simpozionului, ministrul Integrårii
Europene a prezentat participan¡ilor la reuniune importan¡a
dezvoltårii regionale în contextul aderårii ¡årii noastre
la Uniunea Europeanå. „Acest nou tip de politicå vine în
întâmpinarea unor necesita¡i reale.“ De asemenea, ministrul
Integrårii a subliniat rolul ¿i importan¡a Planul Na¡ional de
Dezvoltare, care a crescut datoritå implicårii mai active în
elaborarea lui a diferitelor institu¡ii, precum ¿i a partenerilor
economici ¿i sociali.
Întâlnire cu reprezentan¡ii MAE irlandez
O delega¡ie conduså de dl. Vasile Pu¿ca¿, ministru delegat,
negociator ¿ef cu Uniunea Europeanå, s-a întâlnit cu
reprezentan¡ii MAE irlandez, în calitatea exercitatå de Pre-
¿edinte a Consiliului UE. Discu¡iile au avut loc la sediul
Ministerului Integrårii Europene, mar¡i, 11 aprilie 2004.
În cadrul întâlnirii, au fost analizate ¿i capitolele pe care
România le-ar putea finaliza în cursul pre¿edin¡iei irlandeze.
Dl. Vasile Pu¿ca¿ a prezentat capitolele care sunt pregåtite
tehnic pentru închidere provizorie pânå la sfâr¿itul pre-
¿edin¡iei irlandeze, înså a aråtat cå finalizarea negocierilor
depinde ¿i de evaluårile Comisiei Europene ¿i de pozi¡ia statelor
membre ale Uniunii Europene fa¡å de solicitårile
României.
Au fost discutate obiectivele României pentru Consiliul
European din iunie a.c. ¿i måsurile întreprinse pentru a finaliza
negocierile în acest an ¿i pentru a începe pregåtirea
elaborårii proiectului Tratatului de aderare.
O nouå rundå a dialogului Delega¡iei Na¡ionale de Negociere
a Aderårii României la Uniunea Europeanå cu pre-
¿edin¡ia irlandezå se va desfå¿ura la Bruxelles, la sfâr¿itul
acestei luni.
Întâlnire cu reprezentan¡ii MAE irlandez
O delega¡ie conduså de dl. Vasile Pu¿ca¿, ministru delegat,
negociator ¿ef cu Uniunea Europeanå, s-a întâlnit cu reprezentan¡ii
MAE irlandez, în calitatea exercitatå de pre-
¿edinte a Consiliului UE. Discu¡iile au avut loc la sediul
Ministerului Integrårii Europene, mar¡i, 11 aprilie 2004.
În cadrul întâlnirii, au fost analizate ¿i capitolele pe care
România le-ar putea finaliza în cursul pre¿edin¡iei irlandeze.
Dl. Vasile Pu¿ca¿ a prezentat capitolele care sunt pregåtite
tehnic pentru închidere provizorie pânå la sfâr¿itul pre¿edin¡iei
irlandeze, înså a aråtat cå finalizarea negocierilor depinde
¿i de evaluårile Comisiei Europene ¿i de pozi¡ia statelor
membre ale Uniunii Europene fa¡å de solicitårile României.
Au fost discutate obiectivele României pentru Consiliul
European din iunie a.c. ¿i måsurile întreprinse pentru a finaliza
negocierile în acest an ¿i pentru a începe pregåtirea
elaborårii proiectului Tratatului de aderare.
O nouå rundå a dialogului Delega¡iei Na¡ionale de Negociere
a Aderårii României la Uniunea Europeanå cu pre-
¿edin¡ia irlandezå se va desfå¿ura la Bruxelles, la sfâr¿itul
acestei luni.
¥ntâlnire cu consilierii de pre-aderare
pentru capitolul 24 – justi¡ie ¿i afaceri interne
Dl. Vasile Pu¿ca¿, ministru delegat, negociator ¿ef cu
Uniunea Europeanå, s-a întâlnit miercuri, 12 mai 2004, cu
consilierii de pre-aderare pentru capitolul 24 – Justi¡ie ¿i
afaceri interne. Discu¡iile au avut loc la sediul Ministerului
Integrårii Europene. În cadrul întâlnirii, au fost discutate:
stadiul reformei în domeniul judiciar, securizarea frontierei
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Ministere
estice a României, care va deveni frontiera externå a Uniunii
Europene, demilitarizarea Poli¡iei ¿i cooperarea cu celelalte
structuri care asigurå ordinea publicå, lupta împotriva spålårii
banilor ¿i a terorismului etc. Date despre toate aceste
aspecte vor fi furnizate Comisiei Europene ¿i statelor membre
prin documentul de pozi¡ie pentru capitolul 24 – Justi¡ie
¿i afaceri interne.
Se estimeazå cå acesta va fi transmis Consiliului UE în
luna iunie. Negociatorul ¿ef cu UE, dl. Vasile Pu¿ca¿, a
solicitat consilierilor de pre-aderare så colaboreze cu institu-
¡iile din delega¡ia sectorialå pentru cap. 24 ¿i cu Ministerul
Integrårii Europene pentru elaborarea documentului de pozi¡ie,
astfel încât acesta så cuprindå toate måsurile realizate
de România, iar angajamentele trecute în document de cåtre
partea românå så fie fezabile. Consilierii de pre-aderare au
apreciat cå, dupå reuniunea de la Snagov cu primul ministru,
dl. Adrian Nåstase, colaborarea lor cu autoritå¡ile române
s-a îmbunåtå¡it. Ei a aråtat cå au colaborat deja la elaborarea
materialelor necesare redactårii documentului de pozi¡ie ¿i
au spus cå vor coopera în continuare.
Ministerul Educa¡iei ¿i Cercetårii
Conferin¡å interna¡ionalå cu tema
„Raportul dintre politicile ¿i ac¡iunile
educa¡ionale ¿i rezultatele acestora”
Ministerul Educa¡iei ¿i Cercetårii împreunå cu Banca
Mondialå au organizat la Bucure¿ti, în zilele de 6 ¿i 7 mai
2004, conferin¡a interna¡ionalå cu tema „Raportul dintre
politicile ¿i ac¡iunile educa¡ionale ¿i rezultatele acestora”,
prina de acest gen în Europa de Sud-Est. „Reprezentan¡ii
Båncii Mondiale au ales România pentru prima conferin¡å
interna¡ionalå al cårei subiect este învå¡åmântul, apreciind cå
din toate statele unde s-au aplicat programele institu¡iei, ¡ara
noastrå a avut cele mai bune rezultate”, a declarat ministrul
educa¡iei ¿i cercetårii, domnul Alexandru Athanasiu.
De altfel, la ceremonia de deschidere a evenimentului,
ministrul educa¡iei ¿i cercetårii din România a spus cå „majoritatea
¡årilor vest-europene ¿i organismele interna¡ionale
au demonstrat disponibilitate în a oferi granturi, asisten¡å
tehnicå ¿i expertizå în aplicarea reformei din învå¡åmântul
românesc”. Directorul sectorului Educa¡ie pentru Europa ¿i
Asia Centralå din cadrul Båncii Mondiale, d-na Maureen
McLaughlin, a declarat cå existå suficiente dovezi cå în
politica educa¡ionalå româneascå actualå se cunosc scopurile
¿i rezultatele pe care Romania ¿i le-a propus în reforma
învå¡åmântului.
De asemenea, acest lucru a fost subliniat ¿i de directorul
Biroului pentru România al Båncii Mondiale, domnul
Owaise Saadat, care a spus cå în acest moment, România
poate fi luatå ca exemplu pentru modul în care a realizat legatura
între politica educa¡ionalå ¿i rezultatele acesteia.
Principalele aspecte prezentate ¿i dezbåtute de participan¡i
au vizat în special accentuarea rolului evaluårii interne a
unitå¡ilor de învå¡åmânt, importan¡a aplicårii în context
na¡ional a evaluårilor interna¡ionale de tip PISA, PIRLS,
CIVED etc, necesitatea stabilirii unui echilibru optim între
evaluårile na¡ionale ¿i examenele dintr-un sistem educa¡ional
func¡ional, implementarea unui management al calitå¡ii
în învå¡åmântul liceal ¿i preliceal ¿i utilizarea eficientå a
rezultatelor educa¡iei în procesul de consiliere a elevilor ¿i
pårin¡ilor.
Responsabilii Båncii Mondiale, precum ¿i ceilalti invita¡i
stråini au admis cå o reformå în educa¡ie presupune „un proces
indelungat, mari investi¡ii financiare, precum ¿i coeziune
în administrarea strategiilor” ¿i au fost de accord cå urmåtoarele
etape ale reformelor din educa¡ie trebuie så ¡inå cont
de trei aspecte esen¡iale: - ini¡ierea unor parteneriate regionale
active - promovarea în acest context regional a cazurilor
de bune practici ¿i a experien¡elor de succes - stimularea ¿i
sus¡inerea la nivel na¡ional (inclusiv din surse ¿i cu fonduri
complementare) a acelor ini¡iative cu ¿anse de a fi generalizate.
La lucrårile conferin¡ei de la Bucure¿ti au luat parte
peste 200 de reprezentan¡i ai ministerelor educa¡iei, agen-
¡iilor educa¡ionale, precum ¿i ai unor institu¡ii care coopereazå
cu Banca Mondialå, din 28 de ¡åri din Europa, Asia
Centralå ¿i SUA.
Performan¡e remarcabile la matematicå…
Lotul olimpic de matematicå al României a participat în
perioada 5-9 mai 2004, la Plovdiv (Bulgaria), la edi¡ia cu
numårul 21 a Olimpiadei Balcanice de Matematicå, unde a
înregistrat performan¡e remarcabile: 6 medalii (douå de aur,
trei de argint ¿i una de bronz) ¿i primul loc în clasamentul pe
na¡iuni.
Astfel, Andrei Negu¡ (clasa a XII-a) ¿i Gabriel Kreindler
(clasa a XI-a), ambii de la Colegiul Na¡ional „Tudor Vianu”
din Bucure¿ti, au ob¡inut punctaj maxim (40 de puncte din
40 posibile) ¿i au intrat în posesia medaliilor de aur. Andrei
Bogdan Ungureanu, elev în clasa a X-a, la Colegiul Na¡ional
„Traian” Drobeta Turnu-Severin, Råzvan Dinu, elev în clasa
a XII-a la Colegiul Na¡ional „Mihai Viteazul” Ploie¿ti ¿i
Alexandru Ro¿oiu, elev în clasa a XI-a la Liceul Interna-
¡ional de Informaticå Bucure¿ti au cucerit medalii de argint,
iar Marius Pachi¡ariu, elev în clasa a X-a la Colegiul Na-
¡ional Ia¿i a ob¡inut o medalie de bronz. Olimpiada Balcanicå
de Matematicå (OBM) este un concurs regional, destinat
elevilor din Albania, Bulgaria, Cipru, Grecia, Serbia-
Muntenegru, Macedonia, Moldova, România ¿i Turcia, fiind
organizat anual în una din aceste ¡åri.
Fiecare ¡arå poate înscrie în concurs o echipå formatå din
maximum 6 elevi din învå¡åmântul liceal a cåror vârstå nu
depå¿e¿te 20 de ani. Valorile premiilor pe care MEC le acordå
la sfâr¿itul fiecårui an calendaristic, premian¡ilor la olimpiadele
balcanice sunt: 22 milioane lei – premiu special, 17
milioane lei – premiul I, 13 milioane – premiul II, 8 milioane
lei – premiul III ¿i 5 milioane lei – men¡iune. Cu acelea¿i
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 85

Ministere
sume de bani sunt premia¡i profesorii care i-au pregåtit pe
olimpicii români ¿i unitå¡ile din care ace¿tia provin.
…¿i chimie
Patru componen¡i ai lotului olimpic de chimie al României
au participat în perioada 2-9 mai 2004, la Chi¿inåu
(Republica Moldova), la a XXVIII-a edi¡ie a Olimpiadei
Interna¡ionale de Chimie „Mendeleev”. Afla¡i pentru prima
oarå la acest concurs, reprezentan¡ii României au ob¡inut trei
medalii de argint ¿i una de bronz.
Medaliile de argint au fost adjudecate de Alina Raluca
Ene, elevå în clasa a XII-a la Colegiul Na¡ional „Fra¡ii Buze¿ti”
din Craiova, Constantin Takacs, elev în clasa a XII-a
la Liceul Teoretic „Simion Bårnu¡iu” din Drobeta Turnu-Severin,
respectiv Nicolae Done, elev în clasa a XII-a la Colegiul
Na¡ional „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Buzåu.
Palmaresul delega¡iei noastre a fost întregit de Alexandra
Velian, elevå în clasa a XII-a la Colegiul Na¡ional „Sfântul
Sava” Bucure¿ti.
La Olimpiada Interna¡ionalå de Chimie „Mendeleev” au
participat 81 de concuren¡i din 14 ¡åri din Europa ¿i Asia.
Vizita în România a domnului Jean Fournet,
secretarul general adjunct al NATO
pentru Diploma¡ie Publicå
La invita¡ia Ministerului Educa¡iei ¿i Cercetårii, în dupåamiaza
zilei de 11 mai 2004, domnul Jean Fournet, secretarul
general adjunct al NATO pentru Diploma¡ie Publicå,
inclusiv cercetare ¿i dezvoltare tehnologicå, a sus¡inut în
Aula Bibliotecii Academiei Române un seminar cu tema
„Cooperarea Euro-Atlanticå în ¿tiin¡å ¿i tehnologie”, în cadrul
cåruia a prezentat noile direc¡ii ale Programului NATO
„Securitate prin ¿tiin¡å”, respectiv cooperarea în domeniul
¿tiin¡ei privind lupta împotriva terorismului ¿i cooperarea în
domeniul ¿tiin¡ei privind contracararea altor amenin¡åri la
adresa securitå¡ii. În cadrul seminarului a fost prezentat Programul
Na¡ional de Cercetare pentru securitate, Secretarul
General adjunct NATO apreciind contribu¡ia României, ca
¡arå membrå NATO, la realizarea obiectivelor Alian¡ei.
De asemenea, distinsul oaspete a men¡ionat o serie de
realizåri ale unor institute române¿ti care au participat sau
participå la Programul ¿tiin¡ific al NATO, prin proiecte precum
„Impactul cutremurelor din regiunea Vrancea asupra
securitå¡ii ora¿ului Bucure¿ti ¿i a altor zone urbane adiacente
(modelarea mi¿cårii solului ¿i predic¡ia pe termen mediu)”
sau „Supravegherea inunda¡iilor periculoase din România ¿i
Ungaria folosind date preluate prin satelit”.
86
Ministerul Transporturilor,
Construc¡iilor ¿i Turismului
Vizita ministrului în jude¡ul Satu Mare
Vineri, 7 mai 2004, Miron Mitrea, ministrul Transporturilor,
Construc¡iilor ¿i Turismului, a fost prezent în jude¡ul
Satu Mare.
Cu aceastå ocazie, ministrul Miron Mitrea a avut o întâlnire
la sediul Prefecturii cu reprezentan¡ii acestei institu¡ii,
cu cei ai Consiliului Jude¡ean Satu Mare ¿i ai Primåriei municipiului.
Aceastå întâlnire a avut drept scop discutarea proiectelor
de modernizare a infrastructurii (rutiere ¿i feroviare)
¿i a facilitå¡ilor turistice existente în zona Satu Mare.
În cursul discu¡iei, reprezentan¡ii autoritå¡ilor locale au
remarcat contribu¡ia deosebitå a MTCT la decongestionarea
traficului greu, provenit mai ales din transporturi interna¡ionale
de marfå, prin atribuirea sumei de 15 miliarde lei care a
fost utilizatå pentru reabilitarea ¿oselelor ¿i drumurilor din
zonå. Traficul greu a luat o amploare deosebitå, mai ales
dupå deschiderea în urmå cu un an a våmii Petea, situatå pe
teritoriul jude¡ului Satu Mare. Factorii responsabili au propus
ministrului Mitrea construirea unui by-pass prin care så
se realizeze efectiv decongestionarea traficului greu din
zonå. Ministrul Mitrea a solicitat prezentarea unui studiu de
fezabilitate pentru ca acest proiect så poatå fi pus pe lista
celor promovate de minister începând de anul viitor. În ceea
ce prive¿te dezvoltarea turismului în zonå, participan¡ilor la
întâlnire le-au fost solicitate de cåtre ministrul Transporturilor,
Construc¡iilor ¿i Turismului proiecte concrete pentru
promovarea turismului în jude¡. Dupå desfå¿urarea acestei
discu¡ii, ministrul Mitrea a vizitat vama Petea, în apropierea
cåreia oficialitå¡ile locale i-au prezentat locul previzionat
pentru construirea unui pod peste calea feratå care så asigure
legåtura rutierå cu viitoarea centurå a ora¿ului Satu Mare.
La conferin¡a de preså organizatå cu participarea ministrului
Miron Mitrea a fost discutatå problema reabilitårii DN
E81 Satu Mare - Carei – Oradea, la care lucrårile de reabilitare
vor începe în cursul anului viitor, înså numai dupå ce se
va gåsi o solu¡ie de finan¡are pentru aceste lucråri. Pânå la
începerea reabilitårii, CNADNR va desfå¿ura în 2004 lucråri
de repara¡ii pe acest drum, astfel încât så se poatå circula
normal între localitå¡ile situate de-a lungul drumului men-
¡ionat. În continuare, ministrul Mitrea a precizat cå urmeazå
så fie efectuate repara¡ii capitale pe tronsonul de cale feratå
Satu Mare – Baia Mare, astfel încât la sfâr¿itul lucrårilor de
RK viteza normalå de circula¡ie så creascå pe acest tronson
de la 50 km/h, cât este în prezent, la 80-100 km/h. În continuare,
Miron Mitrea a vizitat sålile de sport ale ¿colilor generale
nr. 14 „Avram Iancu” ¿i nr. 21 „Vasile Lucaciu” din municipiul
Satu Mare, recent finalizate. Construc¡ia fiecårei
dintre cele douå såli de sport a costat circa 18 miliarde lei.
În finalul vizitei în jude¡ul Satu Mare, ministrul Transporturilor,
Construc¡iilor ¿i Turismului a fost prezent în comuna
Tur¡, unde a vizitat amplasamentul în pregåtire din
Pia¡a Eroilor, bloc C47. Aici va fi construit prin ANL un
bloc de locuin¡e pentru tineri destinate închirierii. Blocul va
fi ridicat în regim de înål¡ime S+P+2E+M ¿i va con¡ine 40
de locuin¡e destinate tinerilor. Valoarea investi¡iei pentru
aceastå construc¡ie este de peste 23 miliarde de lei.
Strategiile pe termen lung în domeniul
construc¡iilor ¿i infrastructurii rutiere
Reprezentan¡i ai Ministerului Transporturilor, Construc-
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Ministere
¡iilor ¿i Turismului au prezentat sâbåtå, 8 mai, în cadrul unei
mese rotunde organizate cu ocazia târgului ExpoConstruct,
strategiile pe termen lung în domeniul construc¡iilor ¿i infrastructurii
rutiere. Accentul a fost pus pe programele de construc¡ii
de locuin¡e derulate de Agen¡ia Na¡ionalå pentru Locuin¡e,
construc¡ii de såli de sport, program al Companiei
Na¡ionale de Investi¡ii precum ¿i pe strategiile Companiei
Na¡ionale de Autostråzi ¿i Drumuri Na¡ionale din România.
Acesta a fost punctul de plecare al dezbaterilor, la care au
participat ¿i reprezentan¡i ai firmelor din domeniu.
Cunoa¿terea principalelor direc¡ii în aceste domenii este
foarte importantå pentru pia¡a autohtonå deoarece le då posibilitatea
producåtorilor, furnizorilor ¿i constructorilor så se
adapteze cerin¡elor ¿i så gåseascå noi solu¡ii tehnice, care vor
duce la cre¿terea calitå¡ii lucrårilor.
De asemenea, este foarte important ca proiectan¡ii ¿i constructorii
så cunoascå cele mai noi tehnici ¿i materiale
apårute pentru a le putea folosi pe pia¡a româneascå.
În aceastå idee, reprezentan¡ii ministerului au stabilit
împreunå cu ceilal¡i participan¡i cå este nevoie de o colaborare
mai strânså între to¡i cei implica¡i în domeniul construc¡iilor.
Primul pas care va fi fåcut va fi organizarea unor
întâlniri unde fiecare participant, fie cå este producåtor,
furnizor, proiectant sau constructor så aibå posibilitatea de a-
¿i prezenta produsele ¿i tehnicile de lucru, urmând ca cele
mai bune solu¡ii så fie aplicate pentru construc¡ia de locuin¡e
sau pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere.
De asemenea, au fost dezbåtute ¿i noile posibilitå¡i de
finan¡are a lucrårilor, cum ar fi parteneriatul public privat
care func¡ioneazå deja în România, precum ¿i alte modele
din ¡årile europene care pot fi adaptate pe pia¡a româneascå.
Licita¡ie
Compania Na¡ionalå Administra¡ia Porturilor Maritime
SA Constan¡a a organizat luni, 10 mai 2004, licita¡ia pentru
selectarea contractorului pentru obiectivul „Incinerator”,
parte componentå a „Proiectului de Mediu ¿i Infrastructurå
în Portul Constan¡a”. Au cumpårat documenta¡ia pentru licita¡ie
¿ase firme: Facultative Technologies – UK, Guris Insaat
Ve Muhendislik A.S. – Turcia, Heymo Ingenieria SA –
Spania, Progesam-SIRI SpA – ITALIA, Seghers Keppel –
Belgia ¿i VA Tech Wabag – Germania. Aståzi la licita¡ie s-au
prezentat cu oferte urmåtoarele firme: Guris Insaat Ve Muhendislik
A.S. – Turcia, Heymo Ingenieria SA – Spania,
Progesam-SIRI SpA – Italia ¿i Seghers Keppel – Belgia, cu
oferte între 2.339.425,25 euro (fårå TVA) ¿i 4.850.074 euro
(fårå TVA).
La licita¡ie a participat ¿i un reprezentant al Consultantului
General al proiectului: OVM – ICCPET – Germania.
Comisia de evaluare va analiza în perioada ce urmeazå
atât ofertele tehnice, cât ¿i oferta de pre¡. Pentru îmbunåtå¡irea
managementului de¿eurilor care trebuie incinerate, dupå
analiza cantitå¡ilor de de¿euri, a legisla¡iei ¿i a deficien¡elor
existente, s-a propus ca de¿eurile spitalice¿ti provenite din
port ¿i municipiu, precum ¿i cele poten¡ial infectate provenite
de la nave så se incinereze într-un incinerator ecologic.
Astfel se va elimina pericolul poluårii ulterioare a mediului,
prin ardere în aer liber (cum se procedeazå în prezent)
¿i depozitarea resturilor rezultate dupå ardere la rampa de
gunoi existentå, prin amestecarea cu celelalte de¿euri.
Colectarea de¿eurilor spitalice¿ti ¿i a celor poten¡ial infectat
de la nave se va face în containere speciale, care se vor
dezinfecta dupå fiecare utilizare. Va exista posibilitatea cântåririi
¿i monitorizårii de¿eurilor ce se vor incinera. Depozitarea
de¿eurilor înainte de incinerare se va face într-un spa¡iu
special amenajat în interiorul clådirii incineratorului.
Totodatå, se vor asigura facilitå¡ile necesare spålårii containerelor,
mijloacelor de transport ¿i pentru personalul care
va lucra la incinerator. Proiectul constå în executarea lucrårilor
de construc¡ii ¿i montajul echipamentului de incinerare.
Incineratorul va avea o capacitate maximå de 432 tone/an
de¿euri incinerate.
Timpul anual de operare va fi de 1.680 ore, cu o capacitate
de incinerare de 257 kg/orå. Capacitatea termicå maximå
de combustie a de¿eurilor a incineratorului va fi de 6.300
MJ/h. În procesul de incinerare de¿eurile vor fi tratate în mod
corespunzåtor, în func¡ie de provenien¡a lor. Incineratorul va
dispune de mai multe clådiri (administrativå, a incineratorului
propriu-zis, de depozitare a containerelor ¿i pentru generatorul
electric de urgen¡å), suprafa¡a construitå a clådirilor
fiind de 892 m.p. Incineratorul va fi amplasat în imediata
apropiere a noii rampe ecologice, astfel încât parte din utilitå¡i
så fie folosite pentru ambele obiective.
SNTFM “CFR Marfå” a achizi¡ionat
noul program ERIC de calcul al tarifelor
în traficul interna¡ional feroviar de mårfuri
În aprilie 2004, SNTFM “CFR Marfå” a achizi¡ionat
noul program ERIC al firmei Jerid, program de calcul al tarifelor
în traficul interna¡ional feroviar de mårfuri. Acest program
este de fapt forma actualizatå a programului PEPA,
program utilizat de CFR Marfå încå din noiembrie 2002.
Principalul avantaj al utilizårii acestuia constå în calcularea
prin simpla accesare a tarifelor de vitrinå privind transportul
feroviar de marfå în trafic interna¡ional pentru rela¡iile dintre
România ¿i Italia, Austria, Polonia, Slovacia, Germania,
Bulgaria, Turcia, Grecia, Iran, Macedonia, Siria ¿i Albania.
De asemenea, noul program face posibil accesul rapid la
lista restric¡iilor de trafic interna¡ional, la informa¡ii privind
încadrarea mårfurilor, caracteristicile sta¡iilor, vagoanelor ¿i
ale tipurilor de linie apar¡inând unor companii de transport
feroviar de marfå din afara ¡årii. Noua versiune mai poate
furniza ¿i distan¡ele kilometrice dintre sta¡ii apar¡inând altor
administra¡ii de cale feratå.
Toate aceste informa¡ii ¿i baze de date pe care ERIC le
con¡ine sunt în permanen¡å actualizate. Prin utilizarea lor se
urmåre¿te eficientizarea calculului tarifelor pentru traficul
interna¡ional de mårfuri pe calea feratå. Prin achizi¡ia ¿i utilizarea
acestui program de calcul al tarifelor în traficul interna¡ional
de marfå, CFR Marfå vine în întâmpinarea nevoilor
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 87

Ministere
pie¡ei, putându-le oferi clien¡ilor såi informa¡ii în timp util.
Toate informa¡iile privind tarifele de vitrinå privind
transportul feroviar de marfå în trafic interna¡ional pe rutele
mai sus amintite se pot ob¡ine de la Serviciul Contracte
Comerciale, din cadrul SNTFM “CFR Marfa”. Orice client
poate trimite un fax la numårul 021/313.70.01 în care va
men¡iona sta¡ia de expedi¡ie ¿i cea de destina¡ie, tipul ¿i cantitatea
de marfå transportatå.
88
Tren experimental
Compania Na¡ionalå de Cåi Ferate „CFR” S.A., împreunå
cu administra¡iile feroviare din Germania, Austria, Ungaria,
Bulgaria ¿i Turcia, au pus în circula¡ie un tren de marfå
interna¡ional, experimental, destinat så verifice gradul de
interoperabilitate dintre re¡elele de cale feratå din ¡årile central
¿i est-europene. Trenul „Asia-Europa Express” a fost pus
în circula¡ie în ora¿ul turcesc Halkali, cu destina¡ia Köln, urmând
så stråbatå distan¡a de aproximativ 4.800 km ¿i cele 5
grani¡e care despart ¡årile de pe parcurs într-un interval
cuprins între 72 ¿i 96 ore, în perioada 9 – 13 mai 2004.
Prin punerea în func¡iune a acestui tren experimental se
urmåre¿te demonstrarea faptului cå pe acest parcurs este posibilå
men¡inerea în circula¡ie a unei garnituri interna¡ionale
fårå schimbarea locomotivelor ¿i cå acest mod de transport
este mai rapid ¿i mai sigur decât cel rutier. În urma concluziilor
stabilite de echipa tehnicå care înso¡e¿te trenul experimental,
dupå un an de zile, în vara anului 2005, vor fi puse
în circula¡ie primele curse regulate de marfå pe rela¡ia Halkali
– Köln, cu o frecven¡å de un tren pe såptåmânå. „Participarea
CFR la acest proiect interna¡ional se încrie în proiectele
de dezvoltare a infrastructurii feroviare din România
pe termen mediu ¿i lung, precum ¿i în cele de extindere a serviciilor
prestate cåtre operatorii feroviari. În perioada urmåtoare
exper¡ii din cadrul CFR vor conlucra cu omologii lor
din cadrul celorlalte administra¡ii pentru armonizarea specifica¡iilor
tehnice necesare punerii în circula¡ie a unui astfel
de tren.
Încurajarea transportului de marfå constituie pentru administra¡ia
noastrå o prioritate, deoarece acesta constituie o
surså importantå de venituri. Probabil aceste transport va
servi, totodatå, ¿i ca bazå de studiu pentru stabilirea corectå
a viitoarelor coridoare de transport de marfå pan-europene,
preconizate de Uniunea Europeanå”, declarå Vasile Tulbure,
director general al Companiei Na¡ionale de Cåi Ferate
„CFR” S.A.
Vizitå de promovare a ghidului turistic
“Så descoperim România”
În perioada 6 mai – 10 mai 2004, o delega¡ie formatå din
12 jurnali¿ti francezi, elve¡ieni ¿i belgieni, 4 reprezentan¡i ai
editurii Hachette ¿i 3 librari s-a aflat în România pentru o
vizitå de promovare a ghidului turistic “Så descoperim România”
din colec¡ia „Bleu Evasion” a editurii Hachette. Printre
ace¿tia s-au aflat doamnele Cécile Boyer ¿i Dominique
Nouvel din partea editurii Hachette ¿i autorul acestui ghid,
domnul Bernard Houliat. „Consider cå este o idee excelentå
ca jurnali¿tii ¿i editorii Hachette Livre så cunoascå România
la ea acaså pentru a se convinge cå autorul ghidului Hachette
nu a exagerat cu nimic prezentând România ca pe o destina¡ie
turisticå de excep¡ie, o ¡arå ospitalierå cu tradi¡ii ¿i obiceiuri
bine conservate. Ghidul “Så descoperim România”
din colec¡ia „Bleu Evasion” a editurii Hachette este o apari-
¡ie editorialå realizatå în edi¡ie trilingvå (englezå, francezå,
germanå) care a fost lansatå la Paris la începutul såptåmânii
trecute, bucurându-se de un deosebit succes. Lansarea acestui
ghid practic ¿i ilustrat va fi înso¡itå de o campanie de publicitate
¿i de afi¿aj în câteva dintre cele mai importante publica¡ii
din Fran¡a. În perioada urmåtoare vor fi lansate ¿i
edi¡iile în limbile englezå ¿i germanå”, a declarat domnul
Nicu Rådulescu, pre¿edintele Autoritå¡ii Na¡ionale pentru
Turism din cadrul Ministerului Transporturilor, Construc¡iilor
¿i Turismului. Pe parcursul celor 5 zile ale vizitei, componen¡ii
delega¡iei au vizitat zone pitore¿ti din diverse regiuni
ale ¡årii. „Am fost încânta¡i de ceea ce am våzut aici, ¿i
credem cå ghidul „Blue Evasion” a surprins bine cele mai interesante
locuri care trebuie neapårat vizitate de turi¿ti în
zonele prin care am fost ¿i noi în ultimele zile. Ne-am convins
la fa¡a locului cå în România turi¿tii au ce descoperi ¿i
am fost deosebit de plåcut surprin¿i de ospitalitatea ¿i prietenia
oamenilor, de vechimea vestigiilor istorice ¿i tradi¡iilor
populare ¿i de diversitatea culturalå a zonelor vizitate”, a declarat
Cécile Boyer, directoarea editurii «Hachette Livre».
Vizita ministrului la Bråila
„Am vizitat aståzi Târgul de oferte educa¡ionale, unde
am våzut cå Bråila este un ora¿ tânår, plin de sete de
cunoa¿tere ¿i cu o ofertå educa¡ionalå pe måsurå. Am våzut
cå sunt 30 de licee ¿i grupuri ¿colare care se prezintå în fa¡a
tinerilor cu solu¡ii moderne privind pregåtirea, adaptate pie¡ii
actuale. Inaugurarea a douå såli de sport, primele din cele 8
care vor fi gata în jude¡ul Bråila pânå la sfâr¿itul anului, îmi
confirmå speran¡a cå nu peste mult timp fiecare ¿coalå ¿i
grup ¿colar va avea propria salå de sport. În acest fel putem
ajuta copiii din aceastå nouå genera¡ie så creascå mai
frumo¿i ¿i mai sånåto¿i” a declarat miercuri, 12 mai, la
Bråila, Miron Mitrea. Ministrul transporturilor, Construc-
¡iilor ¿i Turismului, prezent în municipiul Bråila, unde a vizitat
Târgul de oferte educa¡ionale ¿i Biblioteca Jude¡eanå.
Aceastå institu¡ie a fost reabilitatå ¿i informatizatå prin intermediul
programului RICOP. În continuare, ministrul Miron
Mitrea a vizitat amplasamentul din str. Buzåului ¿i cartierul
ANL Bråili¡a. Pe amplasamentul din str. Buzåului se construiesc
51 de locuin¡e în proprietate prin Ordonan¡a 19, din
care sunt finalizate ¿i urmeazå så fie predate beneficiarilor
un numår de 32 apartamente situate în blocul B 32.
Pe amplasamentul din cartierul Bråili¡a au fost recep¡ionate
pânå în prezent 104 locuin¡e destinate tinerilor. Blocurile
situate pe acest amplasament au un regim de înål¡ime
P+3E, valoarea investi¡iei ridicându-se la aproximativ 60
miliarde lei. În programul „Locuin¡e pentru tineri, destinate
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Ministere
închirierii” au fost finalizate în jude¡ul Bråila 232 de apartamente,
alte 200 locuin¡e fiind în execu¡ie. Ministrul Miron
Mitrea a participat ¿i la inaugurarea sålilor de sport de la
Grupul ¿colar „Anghel Saligny” ¿i Colegiul Na¡ional „Gh.
M. Murgoci”. Construc¡ia sålii de sport a Grupului ¿colar
„Anghel Saligny” a costat 17,5 miliarde lei, iar investi¡ia
pentru sala Colegiului Na¡ional „Gh. M. Murgoci” s-a ridicat
la 15,5 miliarde lei. Acestea sunt primele douå såli de
sport finalizate în jude¡ul Bråila din totalul celor 8 care vor fi
terminate pânå la sfâr¿itul anului în acest jude¡.
Memorandum româno-chinez
Joi, 13 mai 2004, la sediul MTCT a avut loc semnarea
Memorandumului de În¡elegere între Ministerul Transporturilor,
Construc¡iilor ¿i Turismului din România ¿i Ministerul
Comunica¡iilor din Republica Popularå Chinezå privind
cooperarea în domeniul transporturilor rutiere, maritime
¿i pe cåile navigabile interioare ¿i a construc¡iei de infrastructuri
asociate. Din partea românå, Memorandumul a
fost semnat de doamna Ileana Tureanu, secretar de stat în
MTCT, iar din partea chinezå de cåtre Feng Zhenglin, ministru
adjunct în cadrul Ministerului chinez al Comunica¡iilor.
La ceremonie a fost prezent ¿i Ambasadorul Republicii
Chineze la Bucure¿ti, Xu Jian. În cursul anului 2003, colaborarea
cu R.P. Chinezå în toate domeniile de activitate a
cunoscut o accelerare deosebitå. Semnarea memorandumului
men¡ionat reprezintå încununarea eforturilor depuse de
partea românå prin MTCT în direc¡ia intensificårii cooperårii
cu partea chinezå, în conformitate cu obiectivele strategiei
na¡ionale, sub aspectul armonizårii cadrului juridic al
cooperårii bilaterale ¿i având în vedere dinamica dezvoltårii
rela¡iilor politice ¿i economice bilaterale. Prin acest Memorandum,
pår¡ile se angajeazå så coopereze, în conformitate
cu legile ¿i reglementårile lor na¡ionale, în urmåtoarele
domenii de activitate: a. Construc¡ia infrastructurii rutiere, în
mod special a autostråzilor ¿i a podurilor cu deschidere largå,
precum ¿i a infrastructurii portuare ¿i de transport pe cåile
navigabile interioare; b. Planificarea ¿i administrarea infrastructurii
rutiere, în mod special a autostråzilor, precum ¿i a
infrastructurii portuare ¿i de transport pe cåile navigabile
interioare; c. Transport rutier ¿i pe cåi navigabile; d. ¿tiin¡å,
tehnologie ¿i educa¡ie cu aplicabilitate la transporturile rutiere,
în special la autostråzi, precum ¿i la transporturile maritime
¿i pe cåi navigabile ¿i a construc¡iei de infrastructuri
asociate.
Formele prin care se inten¡ioneazå realizarea acestei
cooperåri sunt urmåtoarele: - consultåri la nivel de exper¡i
asupra aspectelor specifice ale cooperårii, la cererea Pår¡ilor;
- organizarea reciprocå de vizite de lucru; - organizarea
schimburilor tehnice prin organizarea unor grupuri de lucru
comune; - schimb gratuit de materiale tehnice relevante ¿i
informa¡ii privind politici, legi ¿i reglementåri; - furnizarea
reciprocå de informa¡ii privind proiectele de construc¡ie de
infrastructuri de transport în propriile lor ¡åri; - asigurarea de
asisten¡å pentru întreprinderile din cealaltå ¡arå sau întreprinderile
din ambele ¡åri pentru a participa singure sau în
asociere în proiectele de infrastructurå de transport în una
din ¡åri în conformitate cu legisla¡ia ¿i reglementårile na-
¡ionale ale acesteia; - asigurarea de asisten¡å pentru institutele
¿tiin¡ifice ¿i de cercetare relevante din ambele ¡åri în
vederea realizårii cooperårii în diferite forme, inclusiv cercetarea
în comun.
Noi såli de sport în Capitalå
„La ora actualå avem avem 60 de såli de sport care
urmeazå så fie recep¡ionate în aceastå lunå. Programul
merge foarte bine. În Bucure¿ti sunt 36 care vor fi terminate.
Avem 12 recep¡ionate, sunt încå 24 în execu¡ie, dintre care
patru le vom recep¡iona luna aceasta. Mergem foarte bine cu
programul de såli de sport în toatå ¡ara ¿i cred cå este un program
care ¿i-a dovedit utilitatea. Am promis în campania din
2000 cå vom face 400 de såli de sport, pânå la sfâr¿itul anului
vom da în folosin¡å cel pu¡in 420 în toatå ¡ara”, a declarat
ministrul Transporturilor, Construc¡iilor ¿i Turismului,
Miron Mitrea, prezent la inaugurarea a douå noi såli de sport
în Capitalå. De aståzi, copiii de la ªcolile Generale nr. 174
(Str. Ro¿ia Montanå nr. 41, sector 6) ¿i nr. 195 (Str. Lunca
Bradului nr. 2, sector 3) vor avea såli de sport moderne unde
se vor desfå¿ura orele de educa¡ie fizicå. Investi¡iile se ridicå
la 15 miliarde de lei, respectiv 14,3 miliarde. Miron Mitrea a
verificat aståzi ¿i stadiul lucrårilor la sålile de sport de la
Liceul teoretic „Aurel Vlaicu” din Str. Stefan Ludwig Roth
nr. 1, sector 1 ¿i de la ªcoala Generalå nr. 45 (Liceul Caragiale),
din Str. Roma, sector 1. Investi¡iile pentru fiecare dintre
aceste såli de sport se ridicå la 18 miliarde de lei.
Licita¡ie
În perioada 11-12 mai 2004, la sediul Bursei Române de
Mårfuri a avut loc licita¡ia publicå privind închirierea
sec¡iunilor de cale feratå neinteroperabilå din cadrul re¡elei
feroviare din România. Licita¡ia s-a desfå¿urat în baza Hotårârii
de Guvern nr. 27/2004 privind gestionarea infrastructurii
¿i operarea transportului de cålåtori ¿i marfå pe sec¡iile
neinteroperabile. Documenta¡ia de licita¡ie a fost achizi¡ionatå
de 25 societå¡i comerciale, 13 dintre acestea depunând
documentele de participare pentru 27 de sec¡ii însumând
aproximativ 700 de km. În urma licita¡iei desfå¿urate prin
procedura licita¡ie deschiså cu strigare au fost adjudecate 25
de sec¡ii, însumând 660 km la o valoare totalå de 9,14 miliarde
lei, cu 800 de milioane lei mai mult decât suma solicitatå
prin anun¡urile de licita¡ie.
Autoritatea pentru
Valorificarea Activelor Statului
¥ntâlnire AVAS – Standard & Poor’s
Vineri, 7 mai, conducerea Autoritå¡ii pentru Valorificarea
Activelor Statului (AVAS), reprezentatå de domnul
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 89

Ministere
Victor Dumitriu s-a întâlnit la sediul AVAS cu o delega¡ie a
agen¡iei Standard & Poor’s care a solicitat o serie de informa¡ii
economice privind activitatea noii institu¡ii, necesare
acordårii ratingului de ¡arå pentru România. Reprezentan¡ii
Standard & Poor’s s-au interesat de stadiul privatizårii
Båncii Comerciale Române, precum ¿i de situa¡ia trecerii în
proprietate privatå a celor 19 societå¡i cuprinse în acordul
încheiat cu Fondul Monetar Interna¡ional.
Astfel, în data de 26 septembrie 2003, a fost încheiat contractul
cu BERD ¿i IFC pentru pachetul de 25% plus douå
ac¡iuni din capitalul BCR, tranzac¡ionate pentru 222 milioane
dolari, sumå care va fi plåtitå pânå la sfâr¿itul lunii mai.
În data de 30 aprilie a fost încheiatå cea de a doua etapå a privatizårii
båncii, ¿i anume vânzarea cåtre Asocia¡ia Salaria¡ilor
din Banca Comercialå Românå a unui pachet de pânå 8%
din ac¡iunile de¡inute de stat. În ceea ce prive¿te stadiul trecerii
în proprietate privatå a celor 19 societå¡i cuprinse în
acordul încheiat cu Fondul Monetar Interna¡ional, situa¡ia
este urmåtoarea: În cadrul PSAL I, în portofoliul AVAS mai
existå doar douå societå¡i pentru care trebuie ini¡iate procedurile
de privatizare: S.C. Electroputere S.A. Craiova ¿i S.C.
UZTEL S.A. Ploie¿ti. Pentru S.C. Exfor S.A. Bucure¿ti a
fost publicat deja anun¡ul de privatizare, iar data limitå pentru
depunerea ofertelor a fost stabilitå pentru 27 mai. În cazul
S.C. Griro S.A. Bucure¿ti se negociazå cu patru poten¡iali
investitori care au depus oferte, iar pentru S.C. Rulmentul
S.A. Bra¿ov urmeazå så fie semnat actul de cesiune cåtre
SIF, în compensa¡ie pentru pachetul de¡inut de acesta la S.C.
Tractorul S.A. Din programul PSAL II, AVAS mai are în
portofoliu doar douå societå¡i comerciale - S.C. Metalurgica
S.A. Aiud ¿i S.C. Caromet S.A. Caransebe¿ - pentru care în
prezent se poartå negocieri cu investitorii interesa¡i.
¥n ceea ce prive¿te celelalte 11 societå¡i din portofoliul
AVAS cu peste 1000 de angaja¡i, lucrurile stau dupå cum
urmeazå:
• O societate (S.C. ICMRS S.A. Gala¡i) în negociere cu
doi poten¡iali investitori;
• Douå societå¡i (S.C. SEVERNAV S.A. Drobeta Turnu
Severin ¿i S.C. GES S.A. Bolde¿ti-Scåieni) pentru care
anun¡ul de privatizare urmeazå så fie publicat / republicat;
• O societate aflatå în perioada de depunere de oferte –
S.A. Aversa S.A. Bucure¿ti;
• ªapte societå¡i aflate în procedurå de lichidare voluntarå
– S.C. Rocar S.A. Bucure¿ti, S.C. IAIFO S.A. Zalåu,
S.C. CUG S.A. Cluj, S.C. BRAFOR S.A. Bra¿ov, S.C.
Turnu S.A. Turnu Mågurele, S.C. Ampelum S.A. Zlatna,
S.C. Republica S.A. Bucure¿ti.
• O societate, S.C. Oltchim Râmnicu Vâlcea, a fost
transferatå la Ministerul Economiei ¿i Comer¡ului.
90
Plata salariilor restan¡e
pentru fo¿tii angaja¡i ai Republica
Din dispozi¡ia pre¿edintelui AVAS, Mircea Ursache,
luni, 10 mai, în termenul prevåzut de legisla¡ia în vigoare,
administratorul special al Republica a fost mandatat så încheie
cu reprezentan¡ii fo¿tilor angaja¡i contractul de dare în
platå a activelor pentru achitarea în regim de urgen¡å a drepturilor
salariale restante.
Totodatå, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului
considerå cå måsura a fost luatå în cel mai scurt timp
posibil, cu respectarea legii, motiv pentru care apreciazå cå
protestele sindicale au fost nejustificate. AVAS considerå
suspecte presiunile sindicale pentru eludarea cadrului legislativ,
în condi¡iile în care fo¿tii salaria¡i ai S.C. Republica
S.A. afla¡i în greva foamei beneficiazå lunar, în conformitate
cu prevederile OUG 8/2003, de un venit de completare în
sumå de 4.700.000 lei net.
Reamintim totodatå cå motivul pentru care fo¿tii angaja¡i
se aflå în prezent în greva foamei îl reprezintå plata unor
salarii restante din perioada 2001-2002, salarii pentru care
instan¡a judecåtoreascå a dispus sechestru asiguratoriu
asupra unor active ale S.C.Republica S.A.
Subliniem cå, în perioada men¡ionatå, societatea a fost
închiså opera¡ional, adicå nu a lucrat, iar angaja¡ii s-au aflat
în ¿omaj tehnic.
Conform legii, în aceastå perioadå, ar fi trebuit så beneficieze
de o sumå reprezentând 75% din salariu lunar. Pentru
cå la acel moment societatea se afla într-o situa¡ie economico-financiarå
dezastruoaså, salaria¡ii nu au primit veniturile
aferente perioadei de ¿omaj tehnic.
Decizia de lichidare voluntarå a S.C. Republica S.A.
Bucure¿ti este singura op¡iune existentå în acest moment
prin care se poate asigura recuperarea salariilor restante ale
actualilor ¿i fo¿tilor angaja¡i ai societå¡ii, precum ¿i salvarea
nucleului productiv al acesteia.
Aceastå måsurå a fost luatå nu pentru a amâna plata
salariilor restante, ci tocmai în vederea accelerårii acestui
proces ¿i a respectårii prevederilor legale.
În concluzie, AVAS considerå cå, atât timp cât existå o
hotårâre judecåtoreascå ce garanteazå plata salariilor revendicate
de angaja¡ii Republica, aceste proteste care încearcå så
impunå termene limitå fårå temei legal sunt nejustificate, cu
atât mai mult cu cât salaria¡ii au un venit lunar comparabil cu
salariul mediu pe economie, iar drepturile ce li se cuvin pentru
perioada de ¿omaj tehnic vor fi primite în condi¡iile legii
odatå cu aplicarea contractului de dare în platå.
AVAS råspunde criticilor
domnului Radu Sârbu
Ca råspuns la declara¡iile domnului Radu Sârbu cu privire
la activitatea de privatizare desfå¿uratå de fosta Autoritate
pentru Privatizare ¿i Administrarea Participa¡iilor Statului,
precum ¿i la misiunea institu¡iei nou create, Autoritatea
pentru Valorificarea Activelor Statului precizeazå urmåtoarele:
Autoritatea pentru Privatizare ¿i-a încheiat activitatea
tocmai pentru faptul cå a reu¿it så finalizeze procesul de privatizare
a portofoliului propriu. Gigan¡i industriali precum
SIDEX Gala¡i, COS Târgovi¿te, Roman Bra¿ov sau Siderurgica
Hunedoara, a cåror trecere în proprietate privatå a fost
amânatå nejustificat de absolut toate guvernele care s-au suc-
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Ministere
cedat dupå 1989, au fost privatiza¡i cu succes de fosta
APAPS. Astfel, în portofoliul AVAS se mai aflå în prezent
mai pu¡in de 1% din totalul capitalului social din România.
În ceea ce prive¿te „calitatea” contractelor de privatizare
încheiate în perioada 1996-2000 de cåtre FPS, sub conducerea
domnului Radu Sârbu, aceasta a dus la e¿ecuri råsunåtoare,
precum cele de la TEPRO Ia¿i, Combinatul Siderurgic
Re¿i¡A sau Petrotub Roman, care din påcate au avut consecin¡e
economice ¿i sociale extrem de grave. APAPS a avut
astfel dificila misiune nu numai de a privatiza portofoliul
propriu, ci ¿i de a repara gre¿elile FPS, reprivatizând aceste
societå¡i, aflate într-o situa¡ie economico-financiarå dezastruoaså,
cu datorii de mii de miliarde.
Referitor la a¿a-zisele derogåri de la legisla¡ia privatizårii,
precizåm cå toate contractele de privatizare semnate
de APAPS au fost încheiate în baza prevederilor Legii 137/
2002 privind unele måsuri de accelerare a privatizårii, ordonan¡e
de urgen¡å nefiind necesare decât în cazul unor societå¡i
a cåror situa¡ie nu permitea trecerea lor în proprietate privatå
exclusiv pe baza legisla¡iei existente.
Cu privire la opinia domnului Radu Sârbu despre institu¡ia
nou-creatå ¿i misiunea acesteia, conducerea AVAS î¿i
rezervå dreptul de a accepta sfaturi doar de la cei care au
dovedit performan¡å în activitatea de privatizare ¿i valorificare
¿i care au avut curajul de a-¿i asuma responsabilitatea
pentru activitatea desfå¿uratå.
Domnul Radu Sârbu, care nu a semnat nici un contract de
privatizare, în calitatea sa de pre¿edinte al fostului Fond al
Proprietå¡ii de Stat, nu se înscrie printre ace¿tia.
7,38 miliarde lei din vânzarea pe burså
a unui pachet de ac¡iuni de 16,869%
Miercuri, 12 mai, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor
Statului ob¡inut 7,38 miliarde lei din vânzarea pe Bursa
Electronicå RASDAQ a unui pachet minoritar de ac¡iuni al
S.C. Legume Fructe Militari S.A. Bucure¿ti.
Men¡ionåm cå AVAS a oferit spre vânzare prin metoda
licita¡iei electronice un numår de 177.790 ac¡iuni, reprezentând
16,869% din capitalul social al S.C. Legume Fructe
Militari S.A.
De la începutul anului în curs, Direc¡ia Tranzac¡ii Speciale
din cadrul Autoritå¡ii a vândut prin metode specifice
pie¡ei de capital 32 de pachete minoritare de ac¡iuni. Valoarea
totalå netå încasatå de A.V.A.S. în urma vânzårii acestor
pachete de ac¡iuni este de peste 68 miliarde lei.
Ministerul Justi¡iei
Manifestare cu prilejul Zilei Europei
Vineri, 7 mai 2004, doamna Simona Maya Teodoroiu,
secretar de stat, a participat, la Casa Titulescu, la reuniunea
publicå organizatå de Funda¡ia Europeanå Titulescu împreunå
cu Asocia¡ia de Drept Interna¡ional ¿i Rela¡ii Interna¡ionale,
cu ocazia Zilei Europei.
La manifestare au mai participat ¿eful misiunii diplomatice
a Irlandei la Bucure¿ti, domnul Brian McElduff, însårcinat
cu afaceri, ¿i alte personalitå¡i ale vie¡ii publice ¿i politice.
În cadrul reuniunii, doamna secretar de stat Simona
Maya Teodoroiu a sus¡inut o alocu¡iune cu tema „Asimilarea
standardelor europene în domeniul normativ”, fåcând o evaluare
a stadiului transpunerii ¿i aplicårii de cåtre România a
normelor europene în domeniul cooperårii judiciare interna¡ionale
¿i combaterii criminalitå¡ii organizate. A fost reafirmatå
voin¡a fermå a Guvernului român de a lua toate
måsurile necesare, în vederea integrårii în spa¡iul de libertate,
securitate ¿i de justi¡ie al Uniunii Europene.
A fost subliniat faptul cå ¡ara noastrå a ratificat cea mai
mare parte a instrumentelor privind cooperarea judiciarå ce
fac parte din acquis-ul comunitar ¿i a luat, totodatå, måsuri
legislative ¿i institu¡ionale, pentru facilitarea aplicårii acestora.
Doamna Simona Maya Teodoroiu a insistat asupra necesitå¡ii
formårii continue a magistra¡ilor pentru a face fa¡å
noilor provocåri privind aplicarea instrumentelor comunitare
¿i, în acest sens, a eviden¡iat rolul Institutului Na¡ional al
Magistraturii ¿i rolul re¡elelor de magistra¡i.
Doamna secretar de stat a prezentat, în continuare, proiectul
noii legi privind cooperarea judiciarå interna¡ionalå în
materie penalå, ce va reglementa într-un context mai larg ¿i
de o manierå concertatå aspectele specifice dreptului interna¡ional
penal, înlocuind actele normative adoptate în anul
2001 în aceastå materie. Legea va fi armonizatå cu dispozi¡iile
Conven¡iei Uniunii Europene privind asisten¡a judiciarå
în materie penalå din 29 mai 2000, cu decizia-cadru din
13 iunie 2002 privind echipele comune de anchetå ¿i cu instrumentele
comunitare privind procedurile simplificate de
extrådare. De asemenea, noul act normativ va asigura transpunerea,
de la data aderårii, a deciziei-cadru din 13 iunie
2002 privind mandatul european de arestare ¿i procedurile
de predare între statele membre.
Reuniunea Comitetului Executiv
al Uniunii Interna¡ionale a Notariatului Latin
Domnul Claudiu Seucan, secretar de stat la Ministerul
Justi¡iei a participat sâmbåtå, 8 mai 2004, la Reuniunea
Comitetului Executiv al Uniunii Interna¡ionale a Notariatului
Latin (UINL).
În deschiderea acestei reuniuni, domnul Claudiu Seucan
a ¡inut o scurtå alocu¡iune, prin care a salutat prezen¡a la
Bucure¿ti a pre¿edintelui UINL, domnul Francisco Arias,
precum ¿i a altor personalitå¡i de marcå, invitate la aceasta
reuniune.
Domnul Seucan a subliniat eforturile si måsurile luate de
Guvern în ultima perioadå în vederea finalizårii reformei
justi¡iei române¿ti, notarii realizând deja mari pa¿i pentru
alinierea profesiei lor la standardele europene. De asemenea,
a fost afirmat sprijinul Ministerului Justi¡iei pentru derularea
de cåtre Uniunea Na¡ionalå a Notarilor din România a unor
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 91

Ministere
programe de cooperare interna¡ionala, în diverse domenii
specifice ce vizeazå organizarea profesiei, informatizarea
procedurilor notariale, protec¡ia cetå¡eanului care apeleazå la
serviciile notariale.
A fost subliniat de cåtre domnul secretar de stat Claudiu
Seucan faptul cå, odatå cu eforturile depuse de statul român
pe calea integrårii europene, Uniunea Na¡ionalå a Notarilor
Publici din România a efectuat demersuri ¿i a ob¡inut statutul
de membru observator în cadrul Conferin¡ei Notariatelor
din Uniunea Europeanå ¿i al Comisiei de Afaceri ale Uniunii
Europene, organism preocupat de studiul ¿i monitorizarea
legisla¡iilor europene incidente în profesie, în scopul armonizårii
acestora; toate aceste realitå¡i reprezintå garan¡ii ale
autonomiei func¡iei pe care o îndepline¿te notarul public.
Uniunea Interna¡ionalå a Notariatului Latin este o organiza¡ie
interna¡ionala, înfiin¡atå in anul 1948, care reune¿te
peste 70 de state de pe 5 continente, cu sisteme juridice de
inspira¡ie latinå. Aceasta organiza¡ie are reprezentan¡i permanen¡i
în Parlamentul European precum ¿i în Consiliul
Europei.
92
Regulament aprobat
Ministrul justi¡iei, domnul Cristian Diaconescu, a aprobat
Regulamentul privind distribuirea aleatorie a dosarelor în
cadrul judecåtoriilor, tribunalelor ¿i cur¡ilor de apel.
Adoptarea sistemului aleatoriu ca modalitate de repartizare
a cauzelor constituie o componentå esen¡ialå pentru modernizarea
¿i îmbunåtå¡irea performan¡elor justi¡iei. Aceastå
måsurå urmåre¿te cre¿terea transparen¡ei actului de justi¡ie ¿i
se înscrie în demersurile de îmbunåtå¡ire a mecanismelor
administrative ¿i corectarea deficien¡elor birocratice care
måresc nivelul perceput al corup¡iei.
Începând cu data de 1 septembrie 2004, repartizarea cauzelor
pe complete în cadrul judecåtoriilor, tribunalelor ¿i
cur¡ilor de apel se va realiza dupå criteriul alfabetic. În
esen¡å, noul sistem presupune alocarea cauzelor judiciare pe
complete în raport de prima literå a numelui pår¡ii care sesizeazå
instan¡a - în materie civilå, comercialå, de contencios
administrativ, în litigiile de muncå.
În materie penalå, regula o reprezintå distribuirea dosarelor
în func¡ie de prima literå a numelui inculpatului.
Excep¡ie fac acele cauze în care sesizarea instan¡ei se realizeazå
la plângerea prealabilå a pår¡ii våtåmate (ex.: infrac-
¡iuni contra demnitå¡ii, lovire sau alte violen¡e, abuz de încredere
etc.), precum ¿i plângerile împotriva rezolu¡iilor sau
ordonan¡elor procurorului de netrimitere în judecatå. În
aceastå situa¡ie, distribuirea se va realiza în raport de prima
literå a numelui pår¡ii care sesizeazå instan¡a.
În cazul în care sesizarea instan¡ei este fåcutå de mai
multe pår¡i sau când existå mai mul¡i inculpa¡i, cauza se
repartizeazå dupå numele pår¡ii care a sesizat instan¡a sau al
inculpatului, alegându-se numele a cårui ini¡ialå este prima
în ordine alfabeticå. În privin¡a persoanelor juridice, cauza se
va repartiza în func¡ie de prima literå a numelui stråzii unde
persoana juridicå î¿i are sediul.
Alocarea literelor pe complete se va realiza anual de cåtre
pre¿edin¡ii judecåtoriilor, iar la tribunale ¿i cur¡i de apel de
cåtre pre¿edin¡ii de sec¡ii.
Repartizarea aleatorie va reveni judecåtorului de serviciu,
pre¿edintele judecåtoriei distribuind cauzele în care sesizarea
instan¡ei se face prin rechizitoriu. Cauzele de competen¡a
tribunalelor ¿i cur¡ilor de apel vor fi împår¡ite de cåtre
pre¿edin¡ii de sec¡ii.
Vizitå de lucru în Regatul ºårilor de Jos
Ministrul Justi¡iei, domnul Cristian Diaconescu, a efectuat
în perioada 10 – 11 mai 2004 o vizitå de lucru în Regatul
¡årilor de Jos în vederea unor consultåri cu omologul såu
olandez, domnul Piet Hein Donner. Convorbirile cu ministrul
olandez al justi¡iei s-au concentrat pe procesul de aderare
a României la Uniunea Europeanå, inclusiv din perspectiva
de¡inerii de cåtre Regatul ¡årilor de Jos a pre¿edin¡iei
Consiliului Uniunii Europene, în semestrul al doilea al acestui
an.
Partea olandezå a salutat progresele înregistrate de ¡ara
noastrå în domeniul reformei sistemului judiciar, apreciind
eforturile autoritå¡ilor române de a acorda aten¡ie atât schimbårilor
de sistem, conceptuale, cât ¿i fazelor de implementare.
Oficialii olandezi ¿i-au afirmat întreaga disponibilitate
pentru oferirea unui sprijin concret, tehnic, de perfec¡ionare
în domenii de maximå importan¡å.
Astfel, au fost identificate posibilitå¡i de cooperare ¿i
asisten¡å în ceea ce prive¿te pregåtirea magistra¡ilor - inclusiv
la nivelul Institutului Na¡ional al Magistraturii - func¡ionarea
Consiliului Superior al Magistraturii, facilitå¡ile
Schengen, lupta împotriva terorismului.
Partea românå a transmis o listå de proiecte ¿i de solicitåri
care urmeazå så fie avizatå ¿i detaliatå de partenerul
olandez, în perioada imediat urmåtoare. Cooperarea din domeniul
pregåtirii viitoarelor frontiere ale Uniunii Europene,
cu toate aspectele legislative, financiare ¿i logistice implicate,
se va înscrie ca o prioritate a pre¿edin¡iei olandeze a
Consiliului UE, potrivit în¡elegerii convenite între cei doi
mini¿tri, prin prisma pozi¡iei cheie pe care România o va
avea in arhitectura europeanå din 2007.
În cadrul discu¡iilor, au fost abordate ¿i perspectivele extinderii
¿i aprofundårii dialogului la nivel ministerial. In
acest context, s-a luat hotårârea continuårii discu¡iilor, atât
prin practica întâlnirilor informale din cadrul Consiliilor
Justi¡ie si Afaceri Interne, organizate de cåtre Regatul ¡årilor
de Jos, cât ¿i prin efectuarea unei vizite la Bucure¿ti a ministrului
olandez al justi¡iei.
Vizita ministrului român a mai cuprins întâlniri cu pre-
¿edintele Cur¡ii Interna¡ionale de Justi¡ie ¿i conducerile
EUROJUST ¿i Consiliului Magistraturii din regat. Au fost
stabilite unele posibilitå¡i de transfer de expertizå, în cazul
institu¡iilor coordonatoare ale activitå¡ilor instan¡elor ¿i magistra¡ilor
din cele douå ¡åri ¿i declan¿area negocierilor pentru
semnarea unui Memorandum de În¡elegere cu nou creata
organiza¡ie europeanå a investigatorilor, EUROJUST.
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Ministere
Aceste aspecte vor permite cre¿terea eficien¡ei luptei împotriva
criminalitå¡ii transfrontaliere, pregåtind intrarea României
în aceastå organiza¡ie, ca membru cu drepturi depline,
la 1 ianuarie 2007, cu ocazia aderårii la Uniunea Europeanå.
Consultåri tehnice privind capitolul 24 – JAI
În perioada 12-13 mai 2004, domnul Cristian Diaconescu,
ministrul justi¡iei, a fåcut parte din delega¡ia oficialå care
l-a înso¡it la Bruxelles pe domnul Adrian Nåstase, prim-ministru
al României. Cu aceasta ocazie, ministrul justi¡iei a
avut consultåri tehnice privind capitolul 24 – JAI cu domnul
Matthias Ruete director general - coordonator pentru negocierile
cu ¡årile candidate - ¿i cu domnul Rudger Wiessels,
director general - coordonator pentru negocierile capitolului
24 – Justi¡ie ¿i Afaceri Interne din cadrul Direc¡iei Generale
Extindere a Comisiei Europene.
Au fost prezentate interlocutorilor progresele realizate in
cadrul sistemului judiciar: acte normative recent promovate
sau aflate în dezbatere parlamentarå, precum ¿i o serie de
documente cu caracter tehnic elaborate în cadrul procesului
de negociere.
De asemenea, au fost anun¡ate prioritå¡ile identificate
pentru perioada imediat urmåtoare, fiind accentuatå latura de
implementare a legisla¡iei privind reforma în justi¡ie ¿i continuarea
luptei împotriva corup¡iei. Oficialii comunitari au
subliniat cå vor continua så sprijine eforturile României pentru
încheierea negocierilor de aderare, cu respectarea calendarului
agreat cu Uniunea Europeana. În acest context partenerii
comunitari au salutat progresele in ceea ce prive¿te
elaborarea pachetului legislativ privind reforma in justi¡ie ¿i
au subliniat importan¡a procesului de implementare a acestui
pachet, prin legisla¡ie secundarå ¿i prin måsuri concrete
corespunzåtoare.
Cea de-a 79-a Reuniune a Comitetului
European pentru Cooperare Juridicå
În perioada 11 – 14 mai 2004, doamna Simona-Maya
Teodoroiu, secretar de stat la Ministerul Justi¡iei, a participat
la Strasbourg, în calitate de reprezentant al României, la cea
de-a 79-a Reuniune a Comitetului European pentru Cooperare
Juridicå (CDCJ) din cadrul Consiliului Europei.
Comitetul European de Cooperare Juridicå este cel mai
important comitet director în domeniul justi¡iei, fiind responsabil
pentru o mare parte dintre activitå¡ile juridice ale Consiliului
Europei. Pe agenda actualei reuniuni s-au aflat teme
de actualitate în domeniul cooperårii juridice ¿i judiciare
precum: adoptarea unor principii directoare privind protec¡ia
datelor cu caracter personal ¿i, în general, activitå¡ile în acest
domeniu; activitatea Comisiei Europene pentru eficientizarea
justi¡iei (CEPEJ); dezbaterea cu privire la oportunitatea
elaborårii unei noi Conven¡ii a Consiliului Europei
privind adop¡iile; adoptarea de cåtre Comitetul de Mini¿tri a
mandatului Comitetului de exper¡i privind cetå¡enia; societatea
informa¡ionalå; activitå¡ile CDCJ privind ONG-urile;
guvernarea electronicå.
În discu¡iile reuniunii a fost incluså ¿i adoptarea unei
pozi¡ii a Comitetului European pentru Cooperare Juridicå referitoare
la activitatea ¿i rolul Comitetului de exper¡i privind
terorismul (CODEXTER) ¿i la måsurile ce trebuie luate în
continuare pentru prevenirea ¿i combaterea terorismului.
Ministerul Muncii, Solidaritå¡ii Sociale
¿i Familiei
Ministrul Muncii, Solidaritå¡ii Sociale
¿i Familiei, la Bursa locurilor de muncå
pentru studen¡i
La Bursa locurilor de muncå pentru studen¡i din anul
2003 (vineri, 7 mai 2004), au participat 618 agenti economici,
care au oferit 6.384 locuri de muncå. La burså au fost
prezen¡i 14.027 studen¡i, 5.593 au fost selecta¡i în vederea
încadrårii, iar 472 dintre ei au fost încadra¡i pe loc.
Ministrul Muncii Solidaritå¡ii Sociale ¿i Familiei doamna
Elena Dumitru a discutat cu angajatorii ¿i cu studen¡ii participan¡i
la bursa locurilor de muncå organizatå la Bucure¿ti
în cadrul Institutului Politehnic Bucure¿ti ¿i a apreciat faptul
cå agen¡ii economici au început så ofere tinerilor posibilitatea
de a se pregåti încå din anii facultå¡ii, så dobândeascå
experin¡å atât în domeniile pentru care se specializeazå dar ¿i
în alte domenii.” Studen¡ii din anul II sau III de studii cautå
suplimentarea veniturilor pentru cår¡i sau cursuri , cei din
anii terminali cautå posiblitatea de a-¿i dezvolta o carierå.
Numårul locurilor de muncå ¿i prezen¡a studen¡ilor la burså
confirmå optimismul tinerilor în gåsirea unor locuri de
muncå.” a declarat doamna Elena Dumitru.
Negocieri cu sindicatele din învå¡åmânt
Rezultatul primei runde de negocieri dintre reprezentan¡ii
comisiei guvernamentale conduse de domnul Marian Sarbu,
ministru delegat pentru rela¡iile cu partenerii sociali ¿i cei ai
sindicatelor din învå¡åmânt s-a concretizat în elaborarea
pânå la 30 iunie a unei Legi speciale a salarizårii întregului
personal din sistemul de învå¡åmânt. In urmåtoarea perioadå,
pår¡ile au convenit ca negocierile så continue la nivelul speciali¿tilor
din cadrul Ministerului Educa¡iei ¿i Cercetårii ¿i
din cadrul Ministerului Finan¡elor Publice.
„Am cåzut de acord asupra primului punct de pe lista de
revendicåri în ceea ce prive¿te elaborarea unei Legi speciale
de salarizare. Celelalte revendicåri urmând a fi discutate în
comisiile tehnice. Cre¿terea salarialå cu 5% pentru întreg
personalul din învå¡åmânt poate fi luatå în discu¡ie prin identificare
de resurse financiare în interiorul bugetului
Ministerului Educa¡iei ¿i Cercetårii”, a declarat domnul
Marian Sârbu, ministru delegat pentru rela¡iile cu partenerii
sociali. Partea sindicalå a solicitat alocarea de fonduri suplimentare
pentru cre¿terea salarialå. În aceste condi¡ii, Marius
Nistor, pre¿edinte executiv al Federa¡iei Sindicatelor din
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 93

Ministere
Învå¡åmânt „Spiru Haret” a anun¡at ca va continua ac¡iunile
de protest, în timp ce pre¿edintele Federa¡iei Na¡ionale
Sindicale „Alma Mater” a anun¡at suspendarea mitingului ¿i
mar¿ului programat, considerând cå negocierile sunt un prim
pas pozitiv în dezamorsarea conflictului din învå¡åmânt. Atât
partea guvernamentalå cât ¿i cea sindicalå au fost de acord cå
salariile personalului din învå¡åmânt trebuie så creasca
etapizat astfel încât în 2007 så ajungå la nivelul colegilor lor
din tårile membre ale UE.
Întrevederea doamni Elena
cu domnul Stavros DIMAS comisar european
pentru Ocupare ¿i Afaceri Sociale
94
Ministrul Muncii, Solidaritå¡ii Sociale ¿i Familiei, doamna
Elena Dumitru a avut, în cadrul vizitei pe care o desfå¿oarå
în Regatul Belgiei în perioada 12-15 mai 2004 o
întrevedere cu domnul Stavros Dimas, Comisar european
pentru Ocupare ¿i Afaceri Sociale.
Cei doi demnitari au discutat despre progresele înregistrate
în realizarea obliga¡iilor asumate în procesul de pregåtire
a aderårii la Uniunea Europeanå. Ministerul Muncii,
Solidaritå¡iii Sociale ¿i Familiei(MMSSF) este responsabil
pentru negocierea capitolelor: 2 - Libera circula¡ie a persoanelor
¿i 13 – Politica socialå ¿i ocuparea for¡ei de muncå
- ambele capitole închise provizoriu. Pentru îndeplinirea angajamentelor
asumate prin Capitolul 2, MMSSF, în colaborare
cu celelalte institu¡ii implicate, ac¡ioneazå prin mijloace
legislative pentru eliminarea oricåror discriminåri între
cetå¡enii români ¿i cei ai statelor membre în privin¡a calificårilor,
a condi¡iilor de angajare ¿i de muncå. Progresele în
realizarea obliga¡iilor asumate în cadrul Capitolului 13 au
avut ca rezultat consolidarea elementelor esen¡iale ale unei
politici de coeziune economicå ¿i socialå, în concordan¡å cu
politica Uniunii Europene în domeniu.
„În ceea ce prive¿te obiectivele de politicå a ocupårii,
avem în vedere cre¿terea gradului de ocupare a popula¡iei
active ¿i implicit, diminuarea ¿omajului, în condi¡iile asigurårii
transpunerii acquis-ului comunitar în legisla¡ia na-
¡ionalå ¿i pregåtirii pentru participarea la Strategia Europeanå
de Ocupare pe baza prioritå¡ilor identificate în Documentul
Comun de Evaluare a Politicilor de Ocupare (Joint
Assessment Paper – JAP) – semnat cu Comisia European” a
precizat doamna Elena Dumitru. În luna aprilie 2004, Guvernul
României a aprobat al doilea Plan Na¡ional de Ac-
¡iune pentru Ocupare, pentru perioada 2004-2005.
Documentul stabile¿te obiectivele politicilor na¡ionale în
domeniul ocupårii pentru perioada 2004-2005, având în
vedere, de asemenea, ¿i obiectivele orizontale ale Strategiei
Europene de Ocupare: ocuparea deplinå, calitatea ¿i productivitatea
muncii, precum ¿i coeziunea ¿i incluziunea socialå.
Ministrul Muncii a subliniat cå România participå la procesul
de cooperare în domeniul incluziunii sociale ini¡iat de
Comisia Europeanå pentru sprijinirea unei implicåri graduale
a ¡årilor candidate în metoda deschiså de coordonare
din domeniul incluziunii sociale.” Pe baza concluziilor preliminare
rezultate din primele etape ale procesului de elaborare
a Memorandumului Comun privind Incluziunea Socialå
(JIM) am decis så întårim colaborarea cu celelalte institu¡ii
implicate în problematica etniei romilor, precum ¿i cu societatea
civilå pentru afirmarea rolului central al MMSSF în
elaborarea politicilor publice de incluziune socialå pentru
etnia romilor” a afirmat demnitarul român. Memorandumul
Comun privind Incluziunea Socialå va fi semnat de Guvernul
României ¿i de Comisia Europeanå în luna septembrie
2004.
De asemenea, doamna Elena Dumitru a subliniat cå
MMSSF va depune, în continuare, eforturile necesare pentru
îndeplinirea angajamentelor asumate în procesul de negociere
¿i conteazå pe sprijinul oferit de speciali¿tii Direc¡iei Generale
Ocupare ¿i Afaceri Sociale pentru derularea eficientå
a programelor din domeniul social. Comisarul european pentru
Ocupare ¿i Afaceri Sociale, domnul Stavros DIMAS a
exprimat sprijinul Comisiei Europene în vederea aderårii
României la Uniunea Europeanå.
Ministerul Finan¡elor Publice
Conven¡ii româno-franceze
Vineri, 7 mai 2004, la sediul Ministerului Finantelor Publice
a avut loc ceremonia semnarii a trei Conventii privind
proiectele de infratire incheiate intre Ministerul Finantelor
Publice si Ministerul Economiei si Finantelor din Franta,
finantate de Uniunea Europeana cu peste 2,5 milioane Euro.
Fran¡a ¿i România coopereazå activ si continuu în
domeniul administra¡iei fiscale de peste 10 ani.
Aceastå cooperare tehnicå bilateralå s-a intensificat în
1999, cu ocazia unei prime conven¡ii de înfrå¡ire institu¡ionalå
în domeniul fiscal, încheiatå între cele douå administra¡ii,
finan¡atå de programul PHARE al Uniunii Europene
¿i care a vizat colectarea impozitelor.
Cele 20 de luni de muncå în comun în cadrul acestui
proiect s-au concretizat în propuneri de texte de legi ¿i
rezultate foarte încurajatoare în materie de colectare a impozitelor
constatate in cadrul centrului de experimentare implementat
la Bucure¿ti.
Ca o prelungire a acestei colaboråri fructuoase, atât
pentru Fran¡a cât ¿i pentru România, administra¡iile fiscale
ale celor douå ¡åri au încheiat trei noi conven¡ii de înfrå¡ire,
finan¡ate de UE cu peste 2,5 milioane Euro.
Aceste noi conven¡ii, care demonstreazå încrederea reciprocå
dintre cele douå administra¡ii, vizeazå subiecte strategice
pentru oricare administra¡ie având sarcini în colectarea
veniturilor, control fiscal, îmbunåtå¡irea performan¡ei serviciilor
fiscale.
Lansarea oficialå a acestor trei conven¡ii – vineri, 7 mai
2004 - de cåtre cei doi mini¿tri, francez si român, pune în
luminå calitatea rela¡iilor care existå între cele douå ¡åri, în-
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Ministere
crederea reciprocå pe care o au responsabilii administra¡iilor
¿i nu în ultimul rand importan¡a subiectelor alese, atât de
cåtre administra¡iile fiscale românå ¿i francezå, cât ¿i de
cåtre Delega¡ia Comisiei Europene.
Aceste trei proiecte, care constituie elemente esen¡iale
ale modernizårii administra¡iei fiscale române, vizeazå:
- Implementarea unor proceduri ¿i metodologii în vederea
tratårii arieratelor ¿i a obliga¡iilor fa¡å de bugetul de
stat
- Consolidarea misiunii de control fiscal în cadrul
Ministerului Finan¡elor
- Consolidarea ¿i dezvoltarea structurii de administrare
a veniturilor statului
Pregåtite ¿i coordonate din partea francezå de cåtre Direc¡ia
generalå a impozitelor (DGI), aceste conven¡ii de înfrå¡ire
vor fi implementate în cadrul serviciilor Agen¡iei
Na¡ionale de Administrare Fiscalå de cåtre trei ¿efi de proiect
¿i trei consilieri de pre-aderare proveni¡i din DGI. Pe
durata proiectelor, ace¿tia din urmå î¿i vor exercita func¡iile
în cadrul administra¡iei fiscale române.
Aceste proiecte se vor concretiza în misiuni în România
ale exper¡ilor francezi, misiuni în Fran¡a sau în alte ¡åri din
UE ale responsabililor români, instruirea in domeniul fiscal
a mai multor sute de func¡ionari din administra¡ia fiscalå
românå, redactarea de ghiduri metodologice, propuneri
pentru îmbunåtå¡irea func¡ionårii administra¡iei, elaborarea
de texte de legi, introducerea de indicatori care så permitå
pilotajul misiunilor, pregåtirea pentru implementarea unei
re¡ele intranet.
Conven¡iile sus men¡ionate vor contribui la reu¿ita României
în reformele curajoase pe care dore¿te så le aplice.
“¥mbunåtå¡irea activitå¡ii de control fiscal”
La Centrul Zonal al Scolii de Finante Publice Ramnicu-
Valcea s-au incheiat lucrarile atelierului de lucru pe componenta
“Imbunatatirea activitatii de control fiscal”, avand ca
subiect controlul calitatii activitatii de inspectie fiscala.
Aceasta actiune s-a desfasurat in cadrul Proiectului de cooperare
bilaterala cu Olanda - “Sprijinirea Administratiei fiscale
romane in procesul de adaptare la standardele europene”,
proiect derulat incepand cu anul 2003. Atelierul de lucru
s-a adresat personalului Agentiei Nationale de Administrare
Fiscala, care a lucrat la proiectul strategic de control a calitatii,
precum si directorilor executivi adjuncti care coordoneaza
activitatea de metodologie pentru inspectia fiscala
din cadrul directiilor finantelor publice judetene.
Astfel, au fost identificate constrangerile ce vor trebui
eliminate in vederea unei cat mai bune aplicari a proiectului
si au fost elaborate norme si proceduri de control al calitatii
procesului de inspectie fiscala. Aceste norme si proceduri urmeaza
a fi supuse aprobarii conducerii ANAF si implementate
la nivel national.
Ministerul Comunica¡iilor
¿i Tehnologiei Informa¡iei
Sistemele de e-Government române¿ti,
prezentate consilierului
pre¿edintelui Jacques Chirac
Vineri, 07 mai 2004, secretarul de stat pentru Tehnologia
Informa¡iei, Adriana ºicåu, a avut o întâlnire cu Alain Lambert,
consilier al pre¿edintelui Jacques Chirac, în cadrul cåreia
a prezentat o parte din proiectele de e-Government implementate
în România.
MCTI a dezvoltat, începând cu 2001, mai multe proiecte
pilot, unele func¡ionând la nivel na¡ional: Sistemul electronic
de achizi¡ii publice, plata electronicå a taxelor ¿i impozitelor
locale, Sistemul Electronic Na¡ional, sistemul electronic de
alocare a autoriza¡iilor de transport interna¡ional rutier de
marfå.
„Sistemul electronic de achizi¡ii publice este func¡ional
de doi ani, iar valoarea estimatå a economiilor realizate pentru
cele peste 280 000 tranzac¡ii desfå¿urate a atins 80 milioane
euro.
Aståzi au fost deschise în sistem 423 licita¡ii noi, iar în
ultima saptåmânå au fost închise peste 6000, acesta fiind un
indicator important al utilizårii sistemului. Mai mult de 1000
de institu¡ii publice în calitate de autoritå¡i contractante – fa¡å
de 159 în momentul lansårii sistemului, sunt înregistrate în
sistem, la care se adaugå câteva mii de ofertan¡i. De asemenea,
în perioada ianuarie-martie 2004, au fost îmregistrate
economii de 68% fa¡å de pre¡ul de pornire la consumabile
pentru fax ¿i copiatoare, produse utilizate zi de zi în administra¡ie”,
a declarat Adriana ºicåu.
„Foarte multe ¡åri sunt angajate în cursa pentru informatizare,
iar România a fåcut multe progrese, în special în ceea
ce prive¿te achizi¡iile on-line”, a afirmat Alain Lambert, consilierul
pre¿edintelui francez.
Una dintre concluziile discu¡iilor a fost cå rezultatele din
România sunt cu atât mai mult de apreciat cu cât toate ¡årile
se confruntå cu o rezisten¡å la schimbare în procesul de
introducere a noilor tehnologii în administra¡ie. Consilierul
preziden¡ial a vizitat Inspectoratul General pentru Comunica¡ii
¿i Tehnologia Informa¡iei, operator al sistemelor de e-
Government din România.
În 2001, în România a fost ini¡iat un program de reformå
digitalå, instrumentele de IT&C începând så fie utilizate în
mod activ pentru a demonstra avantajele pe care le au noile
tehnologii asupra oricårui tip de activitate.
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 95

Ministere
27 miliarde euro - valoarea plå¡ilor electronice
efectuate într-un an prin intermediul
mijloacelor electronice
“Asistam in ultimul timp la o crestere semnificativa a
numarului de servicii electronice pe care bancile le ofera
cetatenilor, cu garantii de securitate sporite, precum si la majorarea
investitiilor sectorului bancar in echipamente si programe
informatice.
Astfel, 23 din cele 38 de banci active pe piata romaneasca
dispun de 31 de instrumente de plata cu acces la distanta,
auditate din punct de vedere al securitatii sistemelor informatice.
Pe de alta parte, din luna aprilie a anului trecut si pana in
martie 2004, valoarea platilor in lei si valuta efectuate prin
intermediul instrumentelor electronice, depaseste 27 miliarde
echivalent euro. Numarul utilizatorilor de on line banking
va creste in continuare, si pe fondul oferirii de noi servicii de
e-government.
Diversificarea ofertelor existente pe piata prin folosirea
instrumentelor electronice a generat, de asemenea, noi
riscuri, la care societatile de asigurari au inteles sa raspunda
prin crearea de noi produse.” a declarat miercuri, 12 mai
2004, Adriana Ticau, secretar de stat pentru Tehnologia
Informatiei in MCTI, la deschiderea oficiala a targului FIN-
FAIR 2004.
Targul, care se va desfasura pe parcursul a patru zile, se
afla la cea de a doua editie si va reuni aproape 40 de institutii
financiare: banci de renume, societati de leasing, societati
de asigurare, firme si companii din domeniul creditului de
consum. Anul trecut targul FINFAIR a avut peste 7000 de
vizitatori.
La deschiderea oficiala au fost prezenti reprezentanti ai
Guvernului, ai Asociatiei Romane a Bancilor, ai Bursei de
Valori Bucuresti, ai Bancii Comerciale Romane.
96
Conferin¡a “Extinderea afacerilor americane
în Europa de Sud-Est”
In prezentarea din cadrul conferintei “Extinderea afacerilor
americane in Europa de Sud-Est”, organizata la Washington,
ministrul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei,
Dan Nica, a abordat tema rolului pe care comunicatiile
si tehnologia informatiei il au procesul de dezvoltare a
Romaniei. Ministrul roman a prezentat performantele industriei
de comunicatii si tehnologia informatiei, aratand ca este
sectorul se bucura de sprijin si la nivel guvernamental. Multe
dintre companiile din domeniu inregistreaza cresteri de peste
30% de la an la an, in cazul firmelor mici producatoare de
software ratele de crestere ajungand si la 100%.
Valoarea resurselor umane, capacitatea acestora de a
realiza intr-un timp foarte scurt produse originale, este recunoscuta
de companiile americane, multe dintre ele exprimandu-si
interesul pentru a deschide laboratoare de dezvoltare
software in Romania.
Dan Nica a aratat, de asemenea, ca administratia foloseste
noile tehnologii: “Una dintre prioritatile guvernamentale
din ultimii ani a fost legata de folosirea tehnologiei informatiei
in administratie, cu scopul de a aduce un plus de eficienta
si transparenta, dar si o monitorizare mai riguroasa si
o rezolvare mai rapida si mai comoda a problemelor cetatenilor
sau companiilor in relatia cu administratia. Sistemul
electronic national, e-guvernare.ro, pune in acest moment la
dispozitia agentilor economici 7 servicii online, legate de
depunerea unor documente catre diferite institutii, pe langa
alte solutii bazate pe folosirea noilor tehnologii, cum sunt
sistemul electronic de achizitii publice, sistemul electronic
de atribuire a autorizatiilor de transport international de
marfa sau cel de colectare a datelor statistice. Extinderea
acestui sistem, atat ca numar de utilizatori, cat si ca numar de
servicii disponibile va conduce la maximizarea rezultatelor
pe care le urmarim. Un exemplu in acest sens este si sistemul
electronic de achizitii publice, care a adus in doi ani de functionare
economii estimate la peste 100 milioane euro.”
Conferinta “Extinderea afacerilor americane in Europa
de Sud-Est”, organizata la Washington, in perioada 9-12 mai
2004, si-a propus sa aduca in prim plan motivatiile si asteptarile
investitorilor americani fata de Romania, precum si sa
defineasca interesele comune legate de securitate, de schimburile
comerciale si de investitiile directe. La evenimentul de
la Washington au fost prezenti reprezentanti ai guvernelor
Romaniei si SUA, ai clasei politice din cele doua state, precum
si numerosi oameni de afaceri.
Conferin¡a “Convergent Networks”
Adriana Ticau, secretar destat pentru Tehnologia Informatiei
in MCTI, a participat joi, 13 mai 2004, la deschiderea
oficiala a conferintei “Convergent Networks”.
“Convergenta este cu atat mai importanta cu cat dezvoltarea
infrastructurii de comunicatii si a tehnologiilor folosite
trebuie sa fie dublata de existenta unui continut digital
care sa raspunda nevoilor utilizatorilor, fie ca este vorba de
cetateni sau de mediul de afaceri. Investitiile in infrastructura
creaza valoare adaugata numai atunci cand prin intermediul
acesteia sunt furnizate servicii si informatii de care consumatorii
au nevoie.
Convergenta retelelor si cresterea gradului de utilizare a
acestora reprezinta o provocare pentru companiile de software
care trebuie sa raspunda prin dezvoltarea de solutii performante
in domeniul securitatii informatice, precum si in
cel al optimizarii algoritmilor de calcul specifici pentru compresie
sau decompresie” a declarat oficialul roman.
De asemenea, secretarul de stat in MCTI a subliniat
importanta competitiei pe piata liberalizata a comunicatiilor,
precum si rolul serviciilor electronice si a unui cadru de
interoperabilitate care sa permita schimbul de date electronice.
Aflata la cea de a sasea editie, conferinta si-a propus sa
abordeze noile oportunitati de afaceri din perspectiva unei
piete a comunicatiilor convergente. De asemenea, evenimentul
si-a propus sa identifice tendintele importante in dome-
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Ministere
niu, precum si sa demonstreze, prin dezbateri si studii de caz,
ca, in momentul de fata, convergenta mediilor de comunicare
a devenit o realitate, atat la nivel de concept, cat si practic,
reprezentand una din cele mai viabile solutii de penetrare
si dezvoltare a domeniului IT&C.
La deschiderea oficiala au participat reprezentanti ai
guvernului, mediului de afaceri si a firmelor de consultanta
din domeniul IT&C.
Departamentul pentru
Românii de Pretutindeni
„Ziua României 2004”, la New York
Sâmbåtå, 8 mai 2004, la New York, a avut loc Festivalul
„Ziua României 2004”, organizat de Uniunea ¿i Liga
Societå¡ilor Româno-Americane din Statele Unite ale
Americii, cu sprijinul Guvernului României, prin Departamentul
pentru românii de pretutindeni.
Ajuns la cea de-a cincea edi¡ie, Festivalul „Ziua României”
s-a desfå¿urat pe celebra arterå Broadway ¿i a gåzduit
o serie de manifeståri în aer liber, conferin¡e ¿i seminarii
la care au participat membri ai comunitå¡ilor române¿ti din
SUA ¿i Canada, oameni de afaceri americani, reprezentan¡i
ai administra¡iei ¿i presei locale, precum ¿i oficiali români.
În acest an, parada costumelor populare române¿ti a fost
continuatå printr-un program artistic sus¡inut de Monica
Anghel, Nicola, Nicolae Voicule¡, Silvia Tåmå¿an ¿i Grupul
folcloric „Banatul”.
La ini¡iativa Televiziunii Române, Departamentul România
Interna¡ional, a avut loc o întâlnire cu reprezentan¡ii presei
de limbå românå din SUA ¿i Canada. Evenimentul s-a
impus în comunitå¡ile române¿ti din America de Nord prin
amploarea ¿i diversitatea activitå¡ilor pe care le patroneazå:
simpozioane culturale, popularizarea oportunitå¡ilor de afaceri
prin prezen¡a la standuri a firmelor române¿ti sau româno-americane,
promovarea turismului românesc ¿i a
imaginii României pe continentul nord-american.
La edi¡ia 2004, au fost prezen¡i domnul Sorin Ducaru,
Ambasadorul României în SUA, domnul Gheorghe Dumitrescu,
Consulul general al României la New York, doamna
Linda Grass, vice-primar al New York-ului, doamna
Christina Mizar, director programe culturale ¿i diplomatice,
Primåria New York. Departamentul pentru românii de pretutindeni
a fost reprezentat de doamna Ileana Andrei, consilier,
care a prezentat participan¡ilor mesajul secretarului de
stat coordonator al DRP, domnul Titus Corlåtean, în care,
printre altele, se men¡ioneazå: „Felicit Uniunea ¿i Liga Asocia¡iilor
Române¿ti din America pentru organizarea celei
de-a cincea edi¡ii a acestei manifeståri ¿i vå asigur cå noi, cei
de acaså, suntem mândri ca face¡i parte din marea familie a
culturii ¿i civiliza¡iei române¿ti.
Aceastå sårbåtoare, care strânge laolaltå atât de mul¡i români
în inima financiarå a New York-ului, face cunoscutå
opiniei publice americane cultura româneascå ¿i dovede¿te
încå o datå cå sunte¡i unii dintre cei mai buni ambasadori ai
României peste ocean. Dorim så fim considera¡i parteneri ¿i
så construim împreunå imaginea pe care România o meritå.
A¡i devenit buni americani sau buni canadieni, construinduvå
identitatea pe baza fondului existent: cel românesc.
Ne bucurå reu¿itele voastre, pentru cå - oriunde s-ar afla
– românii din emigra¡ie reprezintå o parte a spiritualitå¡ii
române¿ti”.
Autoritatea Na¡ionalå
pentru Protec¡ia Consumatorilor
Interven¡ie dupå o notificare
a unui producåtor stråin
Luni, 10 mai 2004, doamna secretar de stat Rovana
Plumb, presedintele Autoritatii Nationale pentru Protectia
Consumatorilor, impreuna cu inspectori ai Oficiilor pentru
Protectia Consumatorilor din Bucuresti si Ilfov, a efectuat un
control la un depozit comun, aflat in Com. Bragadiru, Sos.
Alexandriei Nr. 66, Jud. Ilfov, unde se aflau marfuri ale
firmelor S.C.Noroc Holding S.R.L., S.C. Eti Prod Import
S.R.L. si S.C. Motta Invest S.R.L.. La sesizarea unor consumatori,
pe 29 aprilie 2004, OJPC Ilfov a efectuat un control
la acest depozit, in urma caruia a dispus retragerea de la
comercializare a 13.000 de bucati de produse alimentare iesite
din termenul din valabilitate si a aplicat o amenda de 20
de milioane de lei firmei S.C.Noroc Holding S.R.L.
Firma Eti Peazarlama ve Sanayi AS, cu sediul in Istanbul,
Turcia, a notificat institutia noastra cu privire la faptul
ca unele produse fabricate de ei sunt comercializate si dupa
expirarea termenului de valabilitate, punand in pericol sanatatea
consumatorilor romani. Prin urmare, ne-am deplasat
la depozit, unde am identificat produse zaharoase (biscuti cu
crema, jeleuri) cu termenul de valabilitate depasit de peste
doi ani. ANPC a aplicat, in consecinta, amenzi in valoare de
100 de milioane de lei fiecareia dintre firmele SC Noroc
Holding SRL si SC Eti Prod Import SRL.
De asemenea, s-a dispus retragerea de pe piata prin distrugere
a marfii valorand 40.000 de euro.
Agen¡ia Na¡ionalå pentru ¥ntreprinderi
Mici ¿i Mijlocii ¿i Coopera¡ie
Sprijin financiar nerambursabil, pentru
sus¡inerea me¿te¿ugarilor ¿i artizanilor
În Monitorul Oficial nr. 392/4 mai 2004, au fost aprobate
prin Ordinul Pre¿edintelui Agen¡iei Na¡ionale pentru Întreprinderi
Mici ¿i Mijlocii ¿i Coopera¡ie, domnul Eugen Ovidiu
Chirovici, Programul Na¡ional pentru Sus¡inerea Me¿te-
¿ugurilor ¿i Artizanatului, precum ¿i Programul Na¡ional
pentru Informarea ¿i Educarea Comercian¡ilor.
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 97

Ministere
98
Programul na¡ional pentru sus¡inerea
me¿te¿ugurilor ¿i artizanatului
Obiectivul Programului îl constituie stimularea dezvoltårii
me¿te¿ugurilor artistice tradi¡ionale din România, relansarea
produc¡iei de obiecte de artå popularå ¿i artizanat cu
specific tradi¡ional, precum ¿i promovarea acestor produse
pe pie¡ele na¡ionale ¿i interna¡ionale.
Anul acesta Bugetul alocat Programului, este de 5 miliarde
lei. Programul urmåre¿te: stimularea practicårii me¿te¿ugurilor
artistice tradi¡ionale ca mijloc important de realizare
a unor produse de artå popularå ¿i artizanat, inspirate din
specificul tradi¡ional na¡ional; îmbunåtå¡irea accesului producåtorilor
de artå popularå ¿i artizanat la informa¡ii de pia¡å
¿i facilitarea valorificårii acestor informa¡ii; promovarea produselor
de artå popularå ¿i artizanat cu specific tradi¡ional pe
pie¡ele externe, precum ¿i câ¿tigarea de pie¡e noi; stimulera
cererii interne de produse de artå popularå ¿i artizanat; cre¿-
terea numårului de locuri de muncå în domeniu prin atragerea
în astfel de activitå¡i a genera¡iei tinere ¿i femeilor, în
toate zonele ¡årii.
Prin Program vor fi sus¡inute prin aloca¡ie financiarå nerambursabilå
urmåtoarele activitå¡i eligibile: a) participåri la
târguri ¿i expozi¡ii interna¡ionale, organizate în stråinåtate,
cu stand propriu sau în asociere cu al¡i agen¡i economici,
pentru care se acordå o finan¡are maximå de 80 milioane lei;
b) participåri la târguri ¿i expozi¡ii, organizate în ¡arå, cu
stand propriu sau în asociere cu al¡i agen¡i economici, pentru
care se acordå o finan¡are maximå de 60 milioane lei; c) elaborarea
¿i produc¡ia de materiale tipårite de promovare a
agentului economic, redactate în limbi de largå circula¡ie
interna¡ionalå, pentru care se acordå o finan¡are maximå de
80 milioane lei; d) realizarea unui site pe Internet pentru
prezentarea activitå¡ii solicitantului ¿i a produselor sau serviciilor
promovate, pentru care se acordå o finan¡are maximå
de 20 milioane lei.
Agen¡ii economici men¡ionati pot beneficia de prevederile
Programului, dacå îndeplinesc cumulativ, la data solicitårii
urmåtoarele criterii de eligibilitate: a) au capital social
integral privat; b) îndeplinesc criteriul de independen¡å conform
prevederilor art.2 din Ordinul Pre¿edintelui Consiliului
Concuren¡ei nr. 55/2004, privind punerea în aplicare a Regulamentului
privind ajutorul de stat pentru întreprinderile mici
¿i mijlocii ¿i a Regulamentului privind ajutorul de stat regional;
c) au o duratå de func¡ionare la data depunerii solicitårii
de cel pu¡in 1 an; d) activeazå în domeniul me¿te¿ugurilor
artistice tradi¡ionale, au ca obiect de activitate producerea,
comercializarea produselor de artå popularå ¿i artizanat sau
acordarea de consultan¡å în domeniul me¿te¿ugurilor artistice
tradi¡ionale; e) ¿i-au îndeplinit obliga¡iile exigibile de
platå a impozitelor ¿i taxelor cåtre bugetul de stat, inclusiv
cele locale, precum ¿i contribu¡iilor pentru asigurårile sociale
de stat, asigurårile de sånåtate ¿i asigurårile sociale de ¿omaj,
dupå caz; f) nu au mai beneficiat în ultimii doi ani de
aloca¡ii financiare nerambursabile de la bugetul de stat pentru
activitå¡ile eligibile prevåzute.
Programul na¡ional pentru
informarea ¿i educarea comercian¡ilor
Bugetul alocat pentru anul 2004 este de 4 miliarde lei.
Obiectivul Programului pentru informarea ¿i educarea comercian¡ilor
este sprijinirea comercian¡ilor, persoane fizice sau
juridice autorizate så desfå¿oare activitå¡i de comercializare
a produselor ¿i serviciilor de pia¡å, prin facilitarea accesului
lor la cursuri de pregåtire ¿i specializare profesionalå, achizi-
¡ionarea de calculatoare ¿i crearea de site-uri, promovarea e-
commerce, sus¡inerea utilizårii mijloacelor moderne de
platå, precum ¿i materiale promo¡ionale în vederea reducerii
decalajului de informare a comercian¡ilor români fa¡å de cei
din Uniunea Europeanå.
Pot beneficia de aloca¡ii financiare nerambursabile, în
cadrul Programului, comercian¡ii care îndeplinesc cumulativ
la data solicitårii, urmåtoarele criterii de eligibilitate: sunt organiza¡i
în baza Legii nr.31/1990 privind societå¡ile comerciale,
republicatå, cu modificårile ¿i completårile ulterioare,
sau sunt persoane fizice/asocia¡ii familiale autorizate så desfå¿oare
activitå¡i de comer¡ pe baza liberei ini¡iative, conform
Legii nr. 507/2002 privind organizarea ¿i desfå¿urarea
unor activitå¡i economice de cåtre persoane fizice; domeniul
de activitate este comer¡ul cu amånuntul ¿i/sau cu ridicata
sau alimenta¡ie publicå; au capital social integral privat ¿i
cifra de afaceri anualå pânå la echivalentul a 8 milioane
EURO, conform datelor din bilan¡ul contabil al ultimului an
fiscal încheiat; au numårul mediu scriptic anual de personal
de pânå la 249 (inclusiv) raportat în anul anterior; nu au datorii
sau credite restante, func¡ioneazå de cel pu¡in 1 (un) an
la data depunerii solicitårii; în ultimii 2 (doi) ani, participan¡ii
la curs nu au mai beneficiat de finan¡are de la bugetul
de stat pentru activitå¡ile similare.
Valoarea aloca¡iei financiare nerambursabile se acordå
beneficiarilor eligibili selecta¡i ¿i este egalå cu echivalentul a
65% din valoarea cheltuielilor eligibile, (exclusiv TVA), numai
pentru participan¡ii la curs care au vârsta maximå de 35
de ani împlini¡i în cursul anului 2004. Pentru restul activitå¡ilor
eligibile ¿i în cazul în care participan¡ii la curs au
vârsta care depå¿e¿te 35 de ani, se acoperå echivalentul a
60% din valoarea fiecårei cheltuieli eligibile efectuate (exclusiv
TVA), dar nu mai mult de valoarea maximå a finan-
¡årii pentru fiecare activitate. Sumele nerambursabile acordate
diferå func¡ie de destina¡ie.
Astfel:
• Cheltuielile pentru formare/calificare profesionalå pentru
meseriile existente, pânå la 35 de ani, sunt de 2.200.000
lei, iar, peste 35 de ani, de 2.000.000 lei.
• Cheltuielile pentru instruire privind no¡iunile de igienå
sunt, pânå în 35 de ani, de 1,400.000 lei, iar peste aceastå
vârstå, de 1.300.000 lei.
• Cheltuielile pentru specializarea profesionalå sunt
cuprinse, pânå în 35 de ani, între 3.000.000 – 3.300.000 lei,
iar peste 35 de ani, între 2.800.000 – 3.000.000 lei.
• Cheltuieli pentru achizi¡ionarea de calculatoare se cifreazå
la 30 milioane de lei.
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Ministere
• Pentru realizarea unei pagini de web sunt prevåzute 10
milioane de lei, iar pentru achizi¡ionarea de semnåturi electronice
extinse ¿i certificare digitalå, de 9 milioane de lei.
• În cazul administrårii POS-urilor pentru utilizarea
plå¡ii cu card, pentru 6 luni, sprijinul acordat este de 60 milioane
de lei.
• La 50 de milioane de lei se cifreazå sprijinul financiar nerabursabil
pentru tipårirea de materiale tipårite.
Programul PHARE finan¡eazå seminarii
dedicate impactului integrarii europene
asupra IMM din România
Mar¡i, 11 mai 2004, a-a desfå¿urat la Timi¿oara – sala de
conferin¡e a Hotelului Clubului Senator - seminarul intitulat
„Aspecte ale integrårii europene din perspectiva Întreprinderilor
Mici ¿i Mijlocii” organizat de Agen¡ia Na¡ionalå
pentru Întreprinderile Mici ¿i Mijlocii ¿i Coopera¡ie (ANI-
MMC) în parteneriat cu Agen¡ia de Dezvoltare Regionalå
Vest (ADR).
Lucrårile au fost prezidate de domnul Gabriel Nåstase,
vicepre¿edinte, din partea ANIMMC, ¿i domnul Sorin Maxim,
director, din partea ADR Vest. La reuniune au participat
reprezentan¡i ai patronatelor IMM din regiune, ai camerelor
de comer¡, centrelor de afaceri ¿i firmelor de consultan¡å
specializate. Evenimentul a permis selectarea de informa¡ii
relevante asupra cerin¡elor cårora trebuie så le facå
fa¡å întreprinderile din România în perspectiva integrårii
europene. Au fost abordate de asemenea aspecte de interes
practic cum ar fi: marcajul CE, sistemul calitå¡ii ¿i standardelor,
dreptul de proprietate intelectualå.
Reuniunea a fåcut parte dintr-o serie de 7 seminarii care
s-au desfå¿urat în perioada 22 aprilie - 13 mai a.c., în cadrul
Proiectului PHARE „Asisten¡å tehnicå pentru ANIMMC” la
Slatina, Alba Iulia, Cluj, Ploie¿ti, Roman, Timi¿oara ¿i
Gala¡i.
Proiectul PHARE 2001 „Asisten¡å Tehnicå pentru
Agen¡ia Na¡ionalå pentru Întreprinderile Mici ¿i Mijlocii ¿i
Coopera¡ie” este o componentå a pachetului de måsuri
finan¡at de cåtre Uniunea Europeanå în vederea sus¡inerii
eforturilor de integrare a ¡årii noastre.
Scopul acestui proiect este dezvoltarea ¿i implementarea
politicilor ¿i programelor na¡ionale pe baza prevederilor
Plaqnului Na¡ional de Dezvoltare (PND) ¿i a Dispozi¡iilor
Consiliului 1266/99 privind Sistemul Extins de Implementare
Descentralizatå (EDEIS) în ¡årile candidate.
Ministerul Mediului
¿i Gospodåririi Apelor
Ac¡iunea de salubrizare ¿i igienizare
a cursurilor de apå
In cadrul programului “Romania Curata”, actiunea de
salubrizare si igienizare a cursurilor de apa din intreaga tara
continua cu masuri concrete intreprinse de catre inspectorii
Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor si ai Administratiei
Nationale “Apele Romane”.
Astfel, numai in luna aprilie 2004, inspectorii au depistat
94 de noi depozite cu deseuri, amplasate ilegal, pe malurile
cursurilor de ape. Pentru nerespectarea prevederilor legale,
inspectorii au sanctionat cu avertisment 87 de agenti economici
si primarii. In plus, pentru neregulile constatate, s-au
aplicat 31 de amenzi contraventionale, in valoare de 206 milioane
lei.
Inspectorii vor monitoriza in continuare agentii economici
care deruleaza activitati in vecinatatea cursurilor de apa,
solicitand in acelasi timp sprijinul autoritatilor locale pentru
constientizarea cetatenilor privind necesitatea salubrizarii
cursurilor de apa si rigolelor. In cursul primelor trei luni ale
anului 2004, inspectorii au aplicat 22 de amenzi contraventionale,
in valoare de 221,4 milioane lei.
De asemenea, 187 de agenti economici si primarii au primit
avertismente. Tot in aceeasi perioada, din zonele aflate
in vecinatatea cursurilor de apa s-au colectat 6,22 tone PETuri,
2012,7 metri cubi de gunoi menajer, 36,74 tone anvelope
uzate si 254 metri cubi rumegus. S-a organizat transportul si
depozitarea deseurilor la gropile de gunoi sau societatile de
reciclare autorizate.
ªedin¡a a Comisiei mixte bilaterale
româno-olandezå
Miercuri, 12 mai 2004, la sediul Ministerului Mediului si
Gospodaririi Apelor, s-a desfasurat prima sedinta a Comisiei
mixte bilaterale romano-olandeza in domeniul gospodaririi
apelor. Comisia, alcatuita din experti ai Ministerului Mediului
si Gospodaririi Apelor si ai Ministerului Transporturilor,
Lucrarilor Publice si Gospodaririi Apelor din Regatul Tarilor
de Jos, urmareste aplicarea Memorandumului de Intelegere
privind cooperarea in domeniul managementului integrat
al apelor, incheiat intre cele doua ministere in luna aprilie
2004. Discutiile bilaterale au vizat analiza stadiului
realizarii proiectelor in domeniul gospodaririi apelor, realizate
in Romania cu sprijin olandez.
In tara nostra se afla in curs de derulare o serie de proiecte
comune romano-olandeze, dintre care amintim:
• “Implementarea Directivei Cadru a Apei si a managementului
integrat al zonei de coasta in apele de coasta”, care
se desfasoara in perioada ianuarie 2003-decembrie 2004 si
este finantat de Ministerul Afacerilor Externe din Regatul
Tarilor de Jos;
• “Planificarea managementului integrat al apelor pentru
subbazinul carpatic”. Proiectul este programat a se finaliza
in iulie 2004;
• “Asistenta tehnica pentru sprijinirea Romaniei in implementarea
Directivei Cadru a Apei si a managementului
integrat al zonei de coasta”. Proiectul se desfasoara in perioada
ianuarie 2003-decembrie 2004 si este finantat de Ministerul
Afacerilor Externe al Regatului Tarilor de Jos.
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 99

Ministere
100
ªedin¡a Comisiei Na¡ionale pentru
Acordarea Etichetei Ecologice
In data de 12.05.2004 la sediul Ministerului Mediului si
Gospodaririi Apelor a fost convocata Comisia Nationala
pentru Acordarea Etichetei Ecologice. In cadrul sedintei s-au
analizat institutele care vor efectua incercarile specifice fiecarui
produs pentru care se va acorda eticheta ecologica. Comisia
Nationala pentru Acordarea Etichetei Ecologice, infiintata
prin Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului
nr. 1010/31.10.2002, este un organism consultativ independent,
fara personalitate juridica, a carui activitate se desfasoara
sub patronajul autoritatii publice centrale pentru protectia
mediului si care este desemnata ca autoritate competenta
pentru acordarea etichetei ecologice. Activitatea Comisiei
Nationale are caracter consultativ, fiind alcatuita din reprezentanti
ai autoritatilor publice centrale, reprezentanti ai
institutelor de cercetare si organizatiilor neguvernamentale
reprezentative, implicate in procesul de acordare a etichetei
ecologice.
¥ntâlnire cu reprezentan¡ii
Misiunii Båncii Mondiale
Joi, 13 mai 2004, la sediul Ministerului Mediului si Gospodaririi
Apelor (MMGA), secretarul de stat pentru Ape,
domnul Florin Stadiu, experti din cadrul MMGA si consilieri
ai ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor s-au intalnit
cu reprezentantii Misiunii Bancii Mondiale (BM) si
Fondului Nerambursabil Global pentru Mediu (GEF), condusa
de domnul Dirk Frans, consultant GEF, cercetator la Institutul
de Mediu din Stockholm, Suedia. Membrii Misiunii
se afla in Romania pentru a evalua beneficiile la nivel local
ale Proiectului GEF “Biodiversitatea Deltei Dunarii”, derulat
in perioada 1995-2000 cu sprijin financiar GEF si administrat
de Banca Mondiala.
In acest context, secretarul de stat pentru Ape a apreciat
rezultatele proiectului, subliniind importanta acestuia pentru
ecosistemul si locuitorii Deltei Dunarii. Zilele acestea, membrii
Misiunii BM-GEF se deplaseaza la Tulcea, unde se vor
intalni cu reprezentantii Administratiei Rezervatiei Biosferei
“Delta Dunarii” (ARBDD), Institutului National de Cercetare-Dezvoltare
“Delta Dunarii”, organizatiilor non-guvernamentale
si administratiei locale. Proiectul GEF “Biodiversitatea
Deltei Dunarii” a avut urmatoarele componente: • Intarirea
capacitatilor institutionale si operationale ale Corpului
de inspectie si paza din cadrul ARBDD; • Monitoringul
ecosistemelor; • Refacerea polderelor; • Refacerea ecosistemelor;
• Constientizarea populatiei si implicarea comunitatii
locale; • Managementul de coordonare.
Autoritatea Na¡ionalå de Control
Declara¡ie de preså
Urmare celor sustinute in presa de catre Fundatia pentru
o societate deschisa si in mod special de catre domnul
Valerian Stan, domnul Ionel Blanculescu, Ministrul Controlului,
face urmatoarea declaratie:

Ministere
tatiri de structura. Faptul ca, pana in prezent, au existat uneori
dificultati in accesarea declaratiilor de avere tine de aspecte
tehnice care nu sunt dependente de vointa proprietarului
site-ului, ci de lucrari tehnice pentru imbunatatirea performantelor
comunicatiei Internet, realizate de furnizorul de
servicii. Totodata, tocmai din astfel de motive tehnice, din
data de 8 mai 2004, pe o perioada de maxim 2 saptamani,
site-ul Autoritatii Nationale de Control este mai greu accesibil.
Referitor la afirmatiile din mass - media ale domnului
Valerian Stan, pot sa spun ca, in calitate de om, dar si de
ministru al controlului, ii inteleg pe deplin frustrarile domnului
Valerian Stan care, dupa ce a fost seful Corpului de
Control al Guvernului fostului primar general - prim-ministru
Victor Ciorbea, a reusit de a parasi
Guvernul pe usa din dos. De atunci, am observat ca orice
subiect legat de control reprezinta o obsesie pentru domnul
Valerian Stan, din pacate in sensul negativ al cuvantului.
Mai mult, daca domnia sa tot se considera o somitate in
domeniul controlului, nu inteleg de ce, pana in prezent, nu a
catadicsit sa vina macar o data la sediul Autoritatii Nationale
de Control, pentru a purta o discutie pe teme profesionale cu
mine si cu colaboratorii mei si pentru a-si manifesta sprijinul
pentru activitatea pe care o desfasuram.
In schimb, domnia sa a considerat de cuviinta sa lanseze
tot felul de «fumigene» in mass-media, multe indreptate
impotriva mea si a actiunilor de control ale institutiei pe care
o conduc. Stiu ca acestea sunt menite sa arunce in derizoriu
pe toti cei care doresc sa isi faca in mod cinstit treaba, incercand
sa le denigreze acestora munca si performantele. Ii
transmit domnului Valerian Stan ca nici una din aceste tentative
de deturnare a atentiei noastre de la munca pe care o
desfasuram nu va fi o reusita, pentru simplul fapt ca nu va fi
luata in serios. Va compatimesc, domnul Stan.> (11 mai
2004).
Reorganizare judiciarå împotriva
debitoarei SC UREX SA Rovinari
Printr-o Decizie a Tribunalului Gorj, Sectia Comerciala
si Contencios Administrativ, a fost dispusa procedura de
reorganizare judiciara impotriva debitoarei SC UREX SA
Rovinari. Decizia Tribunalului intareste astfel concluziile
Raportului de control intocmit de catre Autoritatea Nationala
de Control dupa operatiunea de control efectuata la SC
UREX SA Rovinari.
Tribunalul Gorj, Sectia Comerciala si Contencios Administrativ,
in dosarul nr. 106/F/2004, a admis cererea formulata
de creditoarea Directia Generala a Finantelor Publice
Gorj si a dispus deschiderea procedurii de reorganizare judiciara
impotriva debitoarei SC UREX SA Rovinari. Reamintim
astfel ca Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii
judiciare si a falimentului, modificata si completata prin
Ordonanta nr. 38/2002, prevede, la art.29, ca orice creditor
care are o creanta certa, lichida si exigibila, poate introduce
la tribunal o cerere impotriva unui debitor care timp de 30 de
zile a incetat platile fata de acesta.
Astfel, in ceea ce priveste SC UREX SA Rovinari, conform
art. 34, alin. 1, judecatorul sindic a numit administrator
judiciar pe SC SIOMAX SRL Targu-Jiu, stabilindu-i acestuia
atributiile potrivit art. 18 din Legea nr. 64/1995, cu modificarile
ulterioare, si dispunand in sarcina acestuia intocmirea
unui raport preliminar pentru identificarea tuturor creditorilor,
debitorilor si cauzelor care au dus la starea de insolventa.
Decizia Tribunalului Gorj intareste inca o data concluziile
Raportului de control intocmit de Autoritatea Nationala
de Control.
Control inopinat
la fabrica din localitatea Zimnicea
Avand informatii ca intr-o fabrica din Zimnicea,judetul
Teleorman, apartinand societatii Picena Manifatture Romania
SRL, nu sunt respectate prevederile legale in domeniul
sanatatii si securitatii in munca,muncitorii lucrand in conditii
insuportabile (de zgomot si temperaturi extreme), Autoritatea
Nationala de Controls-a autosesizat cu privire la acest
caz. Astfel, miercuri, 12 mai 2004,a fost declansat un control
inopinat la fabrica din localitatea Zimnicea.
Conform raportului preliminar de control s-a constatat ca
la fabrica din Zimnicea, cu obiect de activitate confectii de
imbracaminte, lucreaza un numar de 540 de angajati, dintre
care 382 femei, acestia declansand un protest spontan ca
urmare a nerespectarii de catre angajator a promisiunilor
asumate cu privire la acordarea de tichete de masa suplimentare,
in conditiile realizarii normei stabilite.
De asemenea, din discutiile purtate cu angajatii, a rezultat
ca acestia sunt nemultumiti si de conditiile de munca :
temperatura excesiva, zgomot si inexistenta unei sali de
mese, aspecte ce vor fi verificate in cadrul actiunii de control
declansate miercuri, 12 mai 2004.
Totodata vor fi verificate si aspecte legate de munca la
negru sau alte forme de evaziune aferente fortei de munca.
Societatea a mai fost verificata de Inspectia Muncii in ianuarie
2003 si in februarie 2004, fiind depistate si atunci abateri
de la respectarea prevederilor legale in domeniul sanatatii
si securitatii muncii. In consecinta, la momentul respectiv,
s-au dispus masuri obligatorii cu termene concrete de
realizare, iar societatea a fost sanctionata contraventional
(conform prevederilor legale), fiind dispusa totodata sistarea
partiala a activitatii la statia compresoare aer.
Ministerul Agriculturii, Pådurilor,
¿i Dezvoltårii Rurale
Concesionarea activitå¡ilor
sanitare veterinare publice
In perioada 3.05.2004-7.05.2004, la Agentia Domeniilor
Statului s-au desfasurat sedintele de licitatie publica deschisa
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 101

Ministere
pentru concesionarea activitatilor sanitare veterinare publice
de interes national si bunuri imobile proprietate publica a statului,
din cadrul circumscriptiilor sanitare veterinare ramase
neconcesionate, respectiv C.S.V. Dobresti si C.S.V. Priboieni-Arges,
C.S.V. Teius-Alba, C.S.V. Belin-Covasna,
C.S.V. Ciumeghiu Ghiorac-Bihor, C.S.V. Cehu Silvaniei-Salaj,
C.S.V. Teremia Mare-Timis, C.S.V. Glavile-Valcea.
Pentru cele opt circumscriptii veterinare concesionate, urmeaza
ca in termenul legal de 30 de zile sa se incheie contractele
de concesiune cu ofertantul declarat castigator.
102
Descentralizarea contractårii proiectelor
Agen¡ia SAPARD a descentralizat opera¡iunea de contractare
a proiectelor de investi¡ii în mediul rural, începând cu
aceastå såptâmânå. Astfel, contractele de finan¡are cu fonduri
nerambursabile vor putea fi semnate la sediul fiecårui Birou
Regional de Implementare a Programului SAPARD
(BRIPS), în zona aferentå fiecårei investi¡ii. Beneficiarii ale
cåror proiecte au fost declarate eligibile, adicå acele proiecte
care respectå condi¡iile obligatorii pentru ob¡inerea fondurilor
nerambursabile, vor fi notifica¡i, în scris sau telefonic, så se
prezinte la sedile BRIPS pentru semnarea contractului cu
Agen¡ia SAPARD. Contractele trimise cåtre Birourile Regionale
sunt semnate de cåtre directorul general al Agen¡iei
SAPARD ¿i, astfel, imediat dupå ce beneficiarul semneazå
contractul, acesta intrå în vigoare. Pânå acum, toate contractele
erau semnate la sediul central al Agen¡iei SAPARD,
adicå în Bucure¿ti, indiferent dacå beneficiarul era din Satu
Mare sau Arad. Prin aceastå modificare aplicatå de conducerea
Agen¡iei SAPARD se eficientizeazå opera¡iunea de
contractare, beneficiarii putând totodatå så economiseascå
timpul ¿i banii necesari deplasårii.
Primele contracte care vor fi semnate la sediile BRIPS din
¡arå sunt ¿i primele contracte încheiate pentru måsurile nou
acreditate (15 decembrie 2003), ¿i anume Måsura 3.1
„Investi¡ii în exploata¡ii agricole” ¿i Måsura 3.4 „Dezvoltarea
¿i diversificarea activitå¡ilor economice care så genereze activitå¡i
multiple ¿i venituri alternative”. Vor fi semnate 63 de
contracte. Valoarea totalå a investi¡iilor realizate prin aceste
proiecte este de peste 10 milioane de Euro, din care aproximativ
5 milioane de Euro reprezintå contribu¡ia nerambursabilå
de 50% a Uniunii Europene (75%) ¿i a Guvernului
României (25%). Directorul general al Agen¡iei SAPARD,
Gheorghi¡å Corbu, a semnat toate cele 63 de contracte în cursul
zilei de luni, 10 mai 2004, dupå care au fost expediate la
Birourile Regionale, urmând så ajungå la destinatar în aproximativ
douå zile.
Inaugurarea unui pod realizat
prin Programul SAPARD
Consiliul Local al comunei Tetoiu din jude¡ul Vâlcea a finalizat
construc¡ia unui pod modern care leagå satele Pope¿ti
¿i Cepe¿ti de re¡eaua de drumuri jude¡ene. Investi¡ia realizatå
cu fonduri SAPARD, în cadrul Måsurii 2.1 „Dezvoltarea ¿i
îmbunåtå¡irea infrastructurii rurale” a fost inauguratå în data
de 13 mai 2004. Proiectul „pod beton armat în satul Pope¿ti,
comuna Tetoiu” a fost contractat în aprilie 2003, valoarea
totalå eligibilå fiind de 329.537 euro. Lucrårile au demarat la
data de 1 august 2003, ele putând fi finalizate mai devreme
dacå anotimpul rece nu ar fi încetinit ritmul de realizare a
proiectului. Podul are o lungime totalå de 47,55 metri, lå-
¡imea acestuia fiind de 6 metri, inclusiv calea pietonalå, iar
partea carosabilå este de 5 metri. Scurgerea apelor de suprafa¡å
se face prin rigole (¿an¡uri). Pentru siguran¡a popula¡iei
s-au prevåzut pe ambele pår¡i, parapete metalice. Malurile
râului sunt apårate împotriva eroziunii printr-o protec¡ie
cu plase în care au fost introdu¿i bolovani de râu.
Datoritå faptului cå din fondurile SAPARD contractate a
fost economisitå o suma suficientå de bani, primåria Tetoiu a
hotårât så asfalteze ¿i o por¡iune de drum în continuarea
podului, totalizând 300 de metri. Suprafa¡a totalå ocupatå de
pod ¿i de rampe este de 1.600 de metri påtra¡i. Pârâul ¿asa
împarte comuna Tetoiu în douå pår¡i distincte. Interesele economice
ale celor douå pår¡i se întrepåtrund datoritå faptului
cå aproximativ 70% din familiile rezidente într-un sat au påmânturi
în celålalt. Lipsa unei legåturi utilizabile cu satul de
re¿edin¡å a dus de-a lungul timpului la o diminuare a popula¡iei
tinere în satul Pope¿ti. Înainte de construirea acestui nou
pod condi¡iile de trafic erau îngreunate nefiind permis accesul
vehiculelor mai grele de o tonå. Vechiul pod din lemn,
aflat într-o stare avansatå de uzurå, punea în pericol siguran¡a
atât a pietonilor cât ¿i a ma¿inilor.
Ca variantå ocolitoare exista posibilitatea unui traseu cu
aproximativ 6 - 7 kilometri mai lung. Pentru asigurarea sumei
necesare demarårii lucrårilor, Consiliul Local a apelat la un
credit bancar, cu o dobândå de aproximativ 20%, neexistând
probleme sau impedimente în contractarea acestui sprijin financiar.
De aceastå nouå investi¡ie „vor beneficia peste 2000
de locuitori ai comunei. Este un mare eveniment pentru noi,
deoarece fårå sprijinul SAPARD nu am fi reu¿it nici în 20 de
ani så realizåm aceastå lucrare prin fonduri proprii. Este pe
departe cel mai ambi¡ios proiect pe care l-a cunoscut localitatea
noastrå în ultimii 25 de ani”, a declarat Nicolae Buretea,
primarul comunei Tetoiu.
Ordin comun
Ministrul agriculturii, pådurilor ¿i dezvoltårii rurale Ilie
Sârbu ¿i ministrul transporturilor, construc¡iilor ¿i turismului
Miron Mitrea au emis un ordin comun privind func¡ionarea ¿i
marcarea Fi¿ierului Navelor ¿i Ambarca¡iunilor de Pescuit.
Astfel fi¿ierul Navelor ¿i Ambarca¡iunilor de pescuit se organizeazå
la nivel de compartiment în cadrul direc¡iei de specialitate
din Ministerul Agriculturii, Pådurilor ¿i Dezvoltårii
Rurale. Acest compartiment va avea urmåtoarele atribu¡ii: •
Întocme¿te fi¿a individualå pentru fiecare navå sau ambarca¡iune
de pescuit ¿i o actualizeazå permanent; • Emite licen-
¡a de pescuit sau licen¡a pentru activitå¡i auxiliare pescuitului,
pentru fiecare navå sau ambarca¡iune de pescuit; • Tine eviden¡a
centralizatå a navelor ¿i ambarca¡iunilor de pescuit,
grupate în func¡ie de : tonajul brut, puterea motorului, speci-
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Ministere
ile exploatate, uneltele ¿i tehnologiile folosite; • Centralizeazå
efortul de pescuit pe segmente ale flotei; • Asigurå transmiterea
permanentå a informa¡iilor cåtre Registrul comunitar al
navelor de pescuit; Pentru a efectua activitå¡i de pescuit în
scop comercial sau activitå¡i auxiliare pescuitului, orice navå
sau ambarca¡iune de pescuit trebuie så îndeplineascå urmåtoarele
condi¡ii: • Så arboreze pavilion romanesc ¿i så fie înmatriculatå
conform reglementårilor legale în vigoare; • Så
fie înscriså în fi¿ierul navelor ¿i ambarca¡iunilor de pescuit; •
Så posede licen¡a de pescuit sau licen¡a pentru activitå¡i auxiliare
pescuitului ; • Så posede autoriza¡ie de pescuit în scop
comercial; Fiecare navå de pescuit se individualizeazå printrun
numår de identificare acordat de compartimentul Fi¿ierului
Navelor ¿i Ambarca¡iunilor de Pescuit. Proprietarul navei
este obligat så înscrie numårul de identificare în bordul tribord
¿i bordul babord al navei sau ambarca¡iunii de pescuit.
Prevederile prezentului ordin vor fi îndeplinite de cåtre Direc¡ia
de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii, Pådurilor
¿i Dezvoltårii Rurale, Autoritatea Navalå Românå,
Compania Na¡ionala de Administrare a Fondului Piscicol,
Administra¡ia Rezerva¡iei Biosferei «Delta Dunårii» ¿i Inspec¡ia
Piscicolå.
Seminar
In zilele de 10 si 11 mai 2004, a avut loc la sediul Oficiul
de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM), in cadrul Programului
Phare RO 0107.06.07, seminarul cu tema ”Protectia
juridica si inregistrarea noilor soiuri de plante in Comunitatea
Europeana”.
La seminar au participat amelioratori si cercetatori din
domeniu, specialisti Institutului de Stat pentru Testarea si
Inregistrarea Soiurilor, membri ai Academiei de Stiinte
Agricole si Silvice si consilieri din cadrul Inspectiei Nationale
pentru Calitatea Semintelor si Reglementarea Pietei
Semintelor. Seminarul a constituit un bun prilej pentru aprofundarea
legislatiei europene in domeniul protectiei noilor
soiuri, a inregistrarii soiurilor in Catalogul National si respectiv
Catalogul Comun al soiurilor de plante, precum si certificarea
semintelor si a materialului de inmultire.
De asemenea, au fost prezentate aspecte legate de protectia
drepturilor amelioratorului, lista nationala si certificarea
semintelor in Marea Britanie.
O importanta deosebita a constituit-o partea a doua a
seminarului unde a fost detaliata procedura de inregistrare la
OSIM a cererilor de brevete pentru soiuri, reprezentarea prin
mandatari a solicitantilor romani si straini in fata OSIM si
verificarea denumirii soiurilor eligibile pentru protectie.
Proiect în derulare
Proiectul de Înfrå¡ire “Realizarea ¿i implementarea unui
model complet de simulare a contribu¡iei României la Bugetul
Uniunii Europene” a început så fie derulat de luni, 10
mai 2004. Coordonatorii acestuia sunt Delega¡ia Uniunii Europene,
Ministerul Finan¡elor Publice – Direc¡ia de Evaluarea
a Veniturilor Bugetului General Consolidat ¿i Ministerul
Economiei ¿i Finan¡elor din Grecia. Proiectul cuprinde 23 de
sec¡iuni ¿i se va desfå¿ura pe parcursul a 16 luni de zile.
La prima activitate au participat 21 de exper¡i români, din
partea Ministerului Agriculturii, Pådurilor ¿i Dezvoltårii
Rurale fiind prezentå o echipå formatå din exper¡i ¿i consilieri
de integrare europeanå. Cu aceastå ocazie au fost dezbåtute
diverse teme, precum implementarea Sistemului Resurselor
Proprii (analiza posibilelor dificultå¡i ce pot surveni în
procesul de implementare), analiza veniturilor bugetului comunitar
¿i a procesului de creare a Sistemului Resurselor
Proprii, analiza resurselor proprii pe categorii, analizarea sistemului
comunitar al resurselor proprii ¿i a bazei sale teoretice.
Ministerul Sånåtå¡ii
Urgen¡a unei situa¡ii a pregåtirii licita¡iilor
de achizi¡ionare a medicamentelor pentru
programele na¡ionale de sånåtate
In sedinta de luni, 10 mai, a Colegiului Ministerului Sanatatii,
Dr. Ovidiu BRINZAN, ministrul Sanatatii, a cerut
reprezentantilor Casei Nationale de Asigurari de Sanatate
prezentarea de urgenta a situatie pregatirii licitatiilor de achizitionare
a medicamentelor pentru programele nationale de
sanatate. Deocamdata, medicamentele pentru aceste programe
sunt achizitionate pe licitatiile de anul trecut, dar va trebui
ca pana in aceasta vara sa se desfasoare noile licitatii.
Ministerul Sanatatii gestioneaza in prezent un numar de
4 programe nationale de sanatate, cu 42 de subprograme, in
care bolnavii luati in evidenta primesc tratament si ingrijire
gratuite. Cele 4 programe sunt: Programul comunitar de
sånåtate publicå, Programul de prevenire ¿i control al bolilor
netransmisibile, Programul de sanatate a mamei si copilului
si Programul de administratie sanitara si politici de sanatate.
Mii de bolnavi care sufera de boli cronice, printre care si
cei suferinzi de cancer, diabet, tuberculoza, sau HIV/SIDA
care sunt luati in evidenta in aceste programe primesc anual
gratuit, medicamente si alte ingrijiri, banii fiind decontati de
catre casele de sanatate. Numai anul acesta, pentru preventia
si controlul unor maladii ca HIV/SIDA, tuberculoza, cancer
si diabet sunt alocati din Fondul National al Asigurarilor de
Sanatate peste 4400 mld.lei. De altfel, din ordinul ministrului,
in acest an, reprezentantii MS au inceput si o ampla analiza
a modului de desfasurare a celor 4 programe nationale
de sanatate pe care le gestioneaza Ministerul Sanatatii.
Un accent deosebit va fi pus pe programul de prevenire
si control al bolilor netransmisibile. In acest sens, au si
inceput verificarile la subprogramul de diabet la care s-au
constat in timp numeroase disfunctionalitati in modul de
desfasurare. Ministrul Sanatatii a declarat ca vrea ca in doua
luni de zile sa rezolve problema aprovizionarii cu insulina si
medicamente orale pentru diabetici, problema prescrierii
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 103

Ministere
medicamentelor, dar si realizarea unui registru national la zi
de evidenta a acestor bolnavi.
104
Stoc de medicamente îndestulåtor
Directia de Sanatate Publica Dolj a informat joi, 13 mai,
Ministerul Sanatatii ca, la ora actuala, in farmacia Spitalul
Judetean de Urgenta Craiova exista un stoc de medicamente
care asigura necesarul pentru rezolvarea tuturor situatiilor.
Spitalul Judetean de Urgenta Craiova functioneaza in regim
normal, numarul bolnavilor internati fiind de aprox. 1600.
De asemenea, media interventiilor chirurgicale este de 95 pe
zi. Stocul actual de medicamente in aceasta unitate sanitara
este de aproximativ 19 miliarde de lei, iar in cursul acestei
luni se vor achizitiona medicamente in valoare de 8 miliarde
lei. De asemenea, DSP Dolj a informat MS ca in stocul spitalului
exista 20 000 fiole de algocalmin, infirmand astfel
stirile aparute in media conform carora in aceasta unitate ar
exista o criza de medicamente.
Ministerul Afacerilor Externe
Precizåri cu privire la informa¡iile
potrivit cårora autoritå¡ile ucrainene vor începe
lucrårile de construc¡ie a canalului navigabil
Dunåre-Marea Neagrå pe bra¡ul Bâstroe
al Dunårii
Ministerul Afacerilor Externe al României a luat notå de
informa¡iile publicate recent în presa ucraineanå ¿i preluate,
la data de 11 mai 2004 de cåtre presa românå, potrivit cårora
autoritå¡ile ucrainene vor începe, la aceea¿i datå, lucrårile
de construc¡ie a canalului navigabil de mare adâncime Dunåre-Marea
Neagrå pe bra¡ul Bâstroe al Dunårii, zonå declaratå
rezerva¡ie naturalå ¿i aflatå sub protec¡ie interna¡ionalå.
Fa¡å de aceste informa¡ii, Ministerul Afacerilor Externe
dore¿te så precizeze cå problematica legatå de proiectul
ucrainean s-a aflat permanent în aten¡ia diploma¡iei române.
Astfel, Ministerul Afacerilor Externe al României a încercat
så promoveze un dialog sincer ¿i deschis cu partea
ucraineanå pentru a gåsi, de comun acord, solu¡ii la problemele
legate de construirea canalului Bâstroe. În acest sens,
au fost transmise pår¡ii ucrainene zece note verbale prin care
au fost solicitate informa¡ii cu privire la proiectul men¡ionat
¿i posibilele consecin¡e ale acestuia asupra ecosistemului
Delta Dunårii, precum ¿i organizarea unor consultåri bilaterale
conform prevederilor Acordului dintre Guvernul României
¿i Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul
gospodåririi apelor de frontierå, semnat la Gala¡i, la 30 septembrie
1997, dar partea ucraineanå nu a transmis, pânå în
acest moment, nici un råspuns.
Ministerul Afacerilor Externe dore¿te så sublinieze faptul
cå diferite instrumente interna¡ionale la care Ucraina este
parte – atât încheiate la nivel bilateral, cum este cazul Acordului
interguvernamental sus-men¡ionat, cât ¿i multilateral
(Conven¡ia privind cooperarea pentru protec¡ia ¿i utilizarea
durabilå a fluviului Dunårea, încheiatå la Sofia, la 29 iunie
1994, Conven¡ia privind valoarea impactului asupra mediului
în context transfrontier, încheiatå la Espoo, la 25 februarie
1991) prevåd obliga¡ia pår¡ii ucrainene de a transmite
pår¡ii române toate informa¡iile relevante privind executarea
unor lucråri pe teritoriul statului propriu, în zona apelor de
frontierå, de naturå så modifice regimul de scurgere sau condi¡iile
de calitate ale acestora, înainte de începerea lucrårilor
respective.
Problema canalului Bâstroe se aflå, în prezent, ¿i în
aten¡ia unor importante foruri europene ¿i interna¡ionale care
s-au pronun¡at pentru stoparea lucrårilor, precum ¿i în aten¡ia
unor organiza¡ii neguvernamentale europene care activeazå
în domeniul protec¡iei mediului ¿i care au criticat ini¡iativa
ucraineanå. Astfel, Comisia Interna¡ionalå pentru Protec¡ia
Fluviului Dunårea (ICPDR) cu sediul la Viena, constituitå în
baza prevederilor Conven¡iei privind cooperarea pentru protec¡ia
¿i utilizarea durabilå a fluviului Dunårea, adoptatå la
Sofia în 1994, la care Ucraina este parte, a adoptat, la data de
2 decembrie 2003, cu prilejul celei de-a 6-a Reuniuni Anuale
Ordinare, o rezolu¡ie prin care s-a solicitat Ucrainei så nu
înceapå lucråri de amenajare a bra¡ului Bâstroe al Dunårii
pânå când nu se va elabora un studiu al impactului pe care
construirea canalului îl va avea asupra protec¡iei mediului înconjuråtor
în Delta Dunårii.
Ministerul Afacerilor Externe va continua demersurile
întreprinse pânå în prezent pentru conservarea ecosistemelor
¿i protejarea calitå¡ii apelor din Delta Dunårii, zonå aflatå de
mai mul¡i ani sub protec¡ia specialå a UNESCO, element de
patrimoniu natural unic în Europa, în conformitate cu dreptul
interna¡ional aplicabil.
Reprezentantul României este pre¿edinte
al comisiei de drept interna¡ional
Pentru prima datå în istoria Comisiei de Drept Interna¡ional
un reprezentant al României a fost ales pre¿edinte al
sesiunii Comisiei. Comisia de Drept Interna¡ional, care s-a
reunit la Geneva pentru perioada 3 mai – 4 iunie, în cadrul
celei de-a 56-a sesiuni, a ales în func¡ia de pre¿edinte pe reprezentantul
României, Teodor Viorel Mele¿canu. Pe agenda
sesiunii din acest an a Comisiei se aflå teme de actualitate
ale dreptului interna¡ional public precum rezervele la tratate,
actele unilaterale ale statelor, protec¡ia diplomaticå, responsabilitatea
interna¡ionalå pentru consecin¡ele unor acte neinterzise
de dreptul interna¡ional, folosirea în comun a resurselor
naturale.
Comisia de Drept Interna¡ional a fost creatå printr-o rezolu¡ie
din 1947 a Adunårii Generale a ONU ¿i are în componen¡a
sa 34 de juri¿ti, în capacitate personalå, reprezentând
toate grupurile geografice ¿i toate sistemele de drept.
România a mai fost prezentå în Comisia de Drept Interna¡ional
o singurå datå, în intervalul 1982 – 1986, prin diplo-
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Ministere
matul Constantin Flitan.
Dezbaterile au fost coordonate de cåtre doi exper¡i
responsabili din Grecia, de la Ministerul elen al Finan¡elor ¿i
al Economiei, Sec¡iunea Buget UE.
Semnarea protocolului 14 la Conven¡ia
Europeanå a drepturilor omului referitor la
reforma Cur¡ii Europene a Drepturilor Omului
Joi, 13 mai, cu ocazia reuniunii Comitetului Mini¿trilor al
Consiliului Europei, desfå¿uratå zilele acestea la Strasbourg,
a fost deschis spre semnare Protocolul nr. 14 la Conven¡ia
pentru apårarea drepturilor omului ¿i a libertå¡ilor fundamentale.
Pentru partea românå, Protocolul a fost semnat de
secretarul de stat în cadrul MAE, Bogdan Aurescu, România
înscriindu-se în rândul primelor state semnatare ale acestuia.
Protocolul urmåre¿te eficientizarea mecanismului de
control instaurat prin Conven¡ie, avându-se în vedere în mod
special cre¿terea continuå a volumului de activitate a Cur¡ii.
Printre modificårile preconizate se numårå posibilitatea
creårii unor posturi suplimentare de judecåtori, constituirea
unor complete formate din judecåtor unic, ce se vor pronun¡a
asupra inadmisibilitå¡ii cererilor, extinderea competen¡ei
comitetelor, care vor putea pronun¡a hotårâri privind fondul
cauzelor. De asemenea, o altå evolu¡ie importatå o reprezintå
faptul cå procedura solu¡ionårii amiabile va putea fi demaratå
în orice stadiu al proceselor aflate pe rolul Cur¡ii.
În sfâr¿it, amendamentul care a stârnit cele mai vii dezbateri
prive¿te introducerea unui nou criteriu de admisibilitate
a cererilor individuale.
Astfel, potrivit textului ce urmeazå a fi adoptat, o cerere
va putea fi declaratå inadmisibilå dacå reclamantul nu a
suferit un dezavantaj semnificativ, afarå de cazul în care cererea
sa nu a fost examinatå corespunzåtor de cåtre o instan¡å
internå. Partea românå sus¡ine adoptarea Protocolului nr. 14,
apreciind cå aceasta este necesarå pentru eficientizarea activitå¡ii
CEDO ¿i a men¡inerii în func¡iune a mecanismului de
control al modului în care statele î¿i îndeplinesc obliga¡iile
ce le revin în baza Conven¡iei.
În opinia Guvernului român, eficientizarea mecanismului
de func¡ionare a Cur¡ii va permite instan¡ei de la Strasbourg
så se aplece cu mai mare aten¡ie asupra cauzelor care ridicå
probleme importante de legisla¡ie ¿i practicå în domeniul
drepturilor omului la nivel na¡ional.
Reforma mecanismului de control al CEDO va fi înso¡itå
de adoptarea unor acte normative ¿i måsuri concrete la nivel
na¡ional, menite så previnå încålcårile drepturilor omului ¿i
så punå la dispozi¡ia celor care se considerå victime ale acestora
remedii eficiente, apte så conducå la recunoa¿terea încålcårilor
¿i repararea prejudiciilor suferite.
Participarea României la cea de-a 114 sesiune a
comitetului de mini¿tri al Consiliului Europei
Secretarul de stat în MAE, Bogdan Aurescu, a participat,
în perioada 12-13 mai a.c., la cea de-a 114-a sesiune a Comitetului
de Mini¿tri al Consiliului Europei. În context, România
a semnat Protocolul 14 la Conven¡ia europeanå a
drepturilor omului, adoptat ¿i deschis spre semnare cu acest
prilej.
De asemenea, au fost depuse instrumentele de ratificare
ale Conven¡iei europene privind combaterea ciber-criminalitatii
¿i, respectiv, Conven¡iei pentru recunoa¿terea ¿i aplicarea
deciziilor privind custodia copiilor si restabilirea custodiei
acestora. Actuala sesiune ministerialå marcheazå pentru
România intrarea în Biroul Comitetului de Mini¿tri, a
cårui pre¿edin¡ie semestrialå a fost preluatå de Norvegia,
România urmând så î¿i asume aceastå responsabilitate începând
cu noiembrie 2005.
În contextul sesiunii, secretarul de stat român Bogdan
Aurescu a avut întrevederi cu secretarul general al Consiliului
Europei, Walter Schwimmer, ¿efii delega¡iilor din
Italia, Portugalia, Ungaria, Georgia, precum ¿i cu secretarul
Comisiei de la Vene¡ia, Gianni Buquicchio.
Dialogurile au vizat probleme bilaterale, procesul de
aderare a României la Uniunea Europeanå ¿i cooperarea cu
Consiliul Europei, inclusiv din perspectiva pre¿edin¡iei române
a SEECP. ªeful delega¡iei române a prezentat progresele
recente înregistrate de România în procesul integrårii ei
în Uniunea Europeanå. Referitor la angajamentele asumate
de Guvernul român privind calendarul de aderare fixat, to¡i
interlocutorii europeni au exprimat sprijinul politic ¿i tehnic
pentru îndeplinirea acestui obiectiv.
Atât în discursul pronun¡at în plenul Comitetului de
Mini¿tri, cât ¿i în cadrul întâlnirii cu secretarul general al
Consiliului Europei, reprezentantul României a reiterat ata-
¿amentul ¡årii noastre fa¡å de valorile democratice promovate
de Consiliul Europei ¿i sprijinul pentru ac¡iunea interna¡ionalå
în domeniul luptei împotriva terorismului ¿i a
crimei organizate. Având în vedere pre¿edin¡ia românå a
SEECP, secretarul de stat Bogdan Aurescu a eviden¡iat dorin¡a
autoritå¡ilor de la Bucure¿ti de a întåri cooperarea regionalå
¿i asocierea mai strânså a Consiliului Europei la programele
desfå¿urate sub egida SEECP.
ªeful delega¡iei Republicii Moldova a salutat ini¡iativa
românå de a invita Republica Moldova cu statut de invitat
special la ac¡iunile pre¿edin¡iei române a SEECP.
În timpul sesiunii Comitetului Mini¿trilor a fost contactat
Secretariatul Conven¡iei de la Berna pentru protec¡ia vie¡ii
sålbatice. A fost exprimatå preocuparea autoritå¡ilor române
fa¡å de ini¡iativa ucraineanå de construire a unui canal navigabil
pe bra¡ul Bâstroe al Dunårii. Secretariatul a declarat
cå se considerå sesizat cu aceastå problemå ¿i inten¡ioneazå
så organizeze o vizitå a unei delega¡ii de exper¡i la fa¡a locului
pânå în luna iulie a.c.
Pe agenda sesiunii Comitetului de Mini¿tri au figurat mai
multe teme de interes, între acestea problema celui de-al
treilea summit al Consiliului Europei ¿i cea a reformei Cur¡ii
Europene a Drepturilor Omului.
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 105

Ministere
106
Secretariatul General al Guvernului
Precizåri
Referitor la unele afirma¡ii apårute în articolul intitulat
„Anticorup¡ia ca o glumå la Palatul Victoria”, din ziarul
Cotidianul, în data de 11 mai 2004, precizåm urmåtoarele:
1. Referirile din articol privind obliga¡iile de depunere a
declara¡iilor de interese de cåtre consilierii personali ai primului
ministru sunt neconforme cu dispozi¡iile legale, deoarece
aceastå categorie de personal are obliga¡ia depunerii
doar a declara¡iei de avere în baza legii nr. 115/1996 cu modificårile
¿i completårile ulterioare.
2. Nu existå o problemå tehnicå de accesare a adreselor
de pe site-ul Guvernului www.gou.ro, la rubrica care con¡ine
declara¡iile de avere ale consilierilor primului ministru.
Acestea func¡ioneazå în permanen¡å, de la data afi¿årii lor,
înså, pentru vizionare, este necesar programul Adobe Acrobat
Reader care se poate descårca la adresa www.adobe.com.
3. Reamintim cå data limitå pentru depunerea de cåtre
demnitari ¿i func¡ionari publici a declara¡iilor de avere completate
pe noul tip de formular, conform OUG 24/2004, este
27 mai a.c.
„Formularea politicilor publice în România”
La Palatul Parlamentului a avut loc, mar¡i, 11 mai 2004,
Seminarul „Formularea politicilor publice în România”, organizat
de Secretariatul General al Guvernului (SGG), prin
Unitatea de Politici Publice (UPP). La dezbaterile seminarului
au participat, din partea Guvernului României, ministrul
pentru coordonarea SGG, Eugen Bejinariu ¿i ¿eful Cancelariei
primului ministru, Alin Teodorescu.
Dintre secretarii de stat prezen¡i la reuniune, îi men¡ionåm
pe Remus Truicå, director coordonator al Corpului de
consilieri ai primului ministru, Ion Moraru, SGG ¿i Sorin
Encu¡escu, MApN. Au participat, de asemenea, parlamentarul
european Michel Rocard, ¿eful Delega¡iei Comisiei
Europene în România, Jonathan Scheele, reprezentan¡i ai
ambasadelor Fran¡ei ¿i Marii Britanii la Bucure¿ti. Coordonatorul
UPP, Armenia Androniceanu a prezentat participan-
¡ilor la reuniune misiunea, obiectivele ¿i principalele ac¡iuni
ale Unitå¡ii. Totodatå, ace¿tia au fost informa¡i despre proiectul
Ghidului privind elaborarea, implementarea ¿i evaluarea
politicilor publice. În cadrul seminarului, ministrul pentru
coordonarea SGG, Eugen Bejinariu a subliniat cå întårirea
capacitå¡ii manageriale a Guvernului reprezintå o preocupare
constantå a Guvernului ¿i cå, în ultimii ani, a existat
o evolu¡ie pozitivå în acest sens, doveditå prin rapoartele de
¡arå ale Comisiei Europene din perioada 2001-2003.
Eugen Bejinariu a explicat cå, datoritå experien¡ei SGG
în consultarea interministerialå ¿i analizarea proiectelor de
acte normative a fost consideratå necesarå o analizå de substan¡å
a op¡iunilor de politici publice ¿i stabilirea unor proceduri
standard de formulare a acestora. În plan institu¡ional,
strategia s-a concretizat în înfiin¡area Unitå¡ii de Politici Publice
(UPP), al cårei obiectiv este întårirea capacitå¡ii Guvernului
de coordonare a procesului de formulare, implementare
¿i monitorizare a politicilor publice la nivel central.
Astfel, UPP a elaborat proiectul de ghid privind formularea
politicilor publice care integreazå coordonatele întregului
proces de formulare a acestora, contribuind la o mai bunå
corelare a agendei publice cu cea a Executivului, precum ¿i
la armonizarea diferitelor actelor normative. Rolul ghidului,
este acela de a sistematiza procesul de elaborare, implementare
¿i evaluare a politicilor publice ¿i constituie un instrument
util echipelor tehnice din cadrul ministerelor.
Festival Interetnic de Teatru
Miercuri, 12 mai 2004, a avut loc, la Palatul Victoria,
conferin¡a de preså sus¡inutå de Cristian Jura, secretar de stat
la Departamentul pentru Rela¡ii Interetnice din cadrul
Guvernului României. Conferin¡a de preså a avut ca principalå
temå Festivalul Interetnic de Teatru, care va avea loc la
Timi¿oara în perioada 14 – 23 mai 2004. Acest eveniment va
fi sprijinit financiar de Guvernul României prin Departamentul
pentru Rela¡ii Interetnice cu suma de 1,5 miliarde
lei. Manifestarea este rezultatul ini¡iativei Teatrului Na¡ional
din Timi¿oara, a Teatrului German de Stat din Timi¿oara ¿i
a Teatrului Maghiar „Csiky Gergely” din Timi¿oara, festivalul
urmând a se desfå¿ura sub înaltul patronaj al premierului
Adrian Nåstase. Festivalul se aflå la a doua edi¡ie.
Prima edi¡ie a avut loc în septembrie 2002, la Bucure¿ti,
¿i a beneficiat de participarea tuturor teatrelor minoritå¡ilor
na¡ionale din România. Acestora li s-a alåturat un grup de
actori români care au sus¡inut un spectacol în limba greacå.
Edi¡ia a II-a a Festivalului Interetnic de Teatru va reuni
aproximativ 800 de oameni de teatru – reprezentan¡i ai teatrelor
invitate, actori, dramaturgi, teatrologi, urmând ca de-a
lungul celor 10 zile ale evenimentului så fie prezentate 23 de
spectacole, realizate de 18 teatre profesioniste. La festival
vor participa ¿i sec¡ia românå a Teatrului Sârbesc „Sterija” ¿i
Teatrul Na¡ional din Belgrad. Spectacolele vor putea fi
urmårite în limba maternå de persoanele de etnie maghiarå,
germanå, evreiascå ¿i sârbå. Mai mult, toate spectacolele
beneficiazå de traducere simultanå în limba românå. Astfel,
acestea vor fi accesibile ¿i publicului românesc. Festivalul
Interetnic de Teatru reprezintå o manifestare a identitå¡ii culturale
a minoritå¡ilor na¡ionale din România, facilitând accesul
la spectacole de teatru în limba maternå în una din principalele
zone interetnice ale ¡årii.
Scopul acestui proiect constå în prezentarea artei teatrale
practicate de teatrele profesioniste ale minoritå¡ilor na¡ionale
din România. Conform tradi¡iei festivalurilor ¿i colocviilor
de teatru interetnice, alåturi de teatrele minoritå¡ilor na¡ionale
vor participa ¿i teatre române¿ti, care vor prezenta spectacole
bazate pe texte ale unor scriitori apar¡inând diverselor
minoritå¡i na¡ionale. Un alt punct pe ordinea de zi a conferin¡ei
de preså a fost prezentarea måsurilor ce urmeazå a fi
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Ministere
întreprinse pentru reabilitarea infrastructurii socio-economice
în zona Zåbråu¡i, (la periferia Bucurestiului), locuitå preponderent
de popula¡ie de etnie romå. În noiembrie 2003, a
avut loc o serie de consultåri între secretarul general adjunct
al Consiliului Europei, Maud de Boer-Buquicchio ¿i premierul
Adrian Nåstase, respectiv Cristian Jura, secretar de
stat la Departamentul pentru Rela¡ii Interetnice, pe tema reabilitårii
infrastructurii socio-economice în zona Zåbråu¡i.
Urmare a demersurilor efectuate de autoritå¡ile române, a
fost finan¡at un studiu de pre-fezabilitate pentru reabilitarea
zonei Zåbråu¡i, rezultatele urmând a fi cunoscute în luna
iunie 2004. Rezultatele acestui studiu vor constitui baza pentru
promovarea unor måsuri concrete în zonå. Au fost de
asemenea prezentate unele teme curente din activitatea Departamentului
pentru Rela¡ii Interetnice din cadrul Guvernului
României, printre care måsurile luate pentru elaborarea ¿i
promovarea proiectului de lege a minoritå¡ilor na¡ionale.
Ministerul Apårårii Na¡ionale
Impactul favorabil al calitå¡ii de membru
NATO asupra mediului de afaceri din România
Domnul dr. George Cristian Maior, secretar de stat ¿i ¿ef
al Departamentului pentru Integrare Euroatlanticå ¿i Politica
de Apårare, a prezentat (11 mai 2004}, în calitate de invitat
special, în cadrul conferin¡ei „Extinderea afacerilor americane
în Europa de Sud-Est”, o expunere referitoare la impactul
favorabil al calitå¡ii de membru NATO asupra mediului
de afaceri din România, precum ¿i la dimensiunea
economicå asociatå parteneriatului strategic România-SUA
în domeniul apårårii ¿i securitå¡ii.
Conferin¡a s-a înscris în manifestårile prilejuite de
Summitul „Forum Invest”, ce se desfå¿oarå, în aceste zile, în
capitala Statelor Unite ale Americii.
Demnitarul român a subliniat cå primul ¿i cel mai important
impact al admiterii ¡årii noastre în NATO îl constituie
cre¿terea indirectå a investi¡iilor, mai ales a celor americane,
în economia României, ca parte a unei comunitå¡i politice ¿i
economice unice.
Domnul Maior a aråtat cå parteneriatul strategic românoamerican
se bazeazå pe percep¡ia comunå ¿i în¡elegerea
mutualå privind råzboiul global împotriva terorismului, stabilizarea
Irakului, desfå¿urarea unor opera¡iuni de råspuns la
crizele existente în Afganistan, Balcani ¿i în alte zone ale
lumii. Interesele comune de securitate româno-americane
oferå garan¡ie ¿i durabilitate nu numai schimburilor comerciale,
ci ¿i investi¡iilor legate de infrastructura de securitate
din România, care vor permite sporirea capabilitå¡ilor militare
române¿ti, în concordan¡å cu nevoile Alian¡ei Nord-
Atlantice, prin finan¡are dintr-un buget comun.
Parteneriatul strategic al ¡årii noastre cu SUA în domeniul
securitå¡ii ¿i apårårii cuprinde trei arii de cooperare:
„transformarea” apårårii, instalarea unor baze militare în
România ¿i realizarea unor proiecte regionale. Situarea ¡årii
noastre la „frontiera” esticå a NATO reprezintå un factor favorizant
pentru dezvoltarea investi¡iilor referitoare la proiec¡ia
for¡ei ¿i suportul acesteia ¿i, în egalå måsurå, în domeniul
comunica¡iilor. Astfel se poten¡eazå rolul geopolitic al
României, conferindu-i o nouå perspectivå în promovarea
stabilitå¡ii politice, a cre¿terii economice, precum ¿i a reformelor
militare din a¿a-numitul „arc al crizelor”, reprezentat
de spa¡iul cuprins între Marea Mediteranå, Orientul Mijlociu,
Marea Neagrå ¿i Caucaz.
În finalul expunerii sale, domnul Maior a subliniat cå
„Dezvoltarea parteneriatului strategic româno-american
urmeazå noile trenduri de securitate ¿i se concretizeazå prin
valorificarea oportunitå¡ilor oferite de domeniile securitå¡ii
¿i apårårii, dezvoltårii economice ¿i sociale, infrastructurii
necesare proiec¡iei for¡ei”. La evenimentul din Washington
D.C. participå, alåturi de oficiali ai guvernelor României ¿i
SUA, oameni de afaceri ¿i actori economici de prim rang din
cele douå ¡åri ¿i din Uniunea Europeanå, delega¡i ai FMI ¿i
Båncii Mondiale, oameni politici ¿i reprezentan¡i ai massmedia.
Conferin¡a are loc sub patronajul Ministerului Economiei
¿i Comer¡ului din România, Ambasadei ¡årii noastre la
Washington DC ¿i este organizatå de Forum Invest, Institutul
American de Investi¡ii Est-Europene ¿i Camera Americanå
de Comer¡ din România.
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 107

Curier jude¡ean
Alba
Arad
• Vineri, la o primå festivitate de premiere a partricipan¡ilor
merituo¿i la Festivalul interna¡ional de culturå
„Lucian Blaga“, din partea Prefecturii Alba, prefectul Mugurel
Sârbu a înmânat 5 premii în valoare de câte 4 milioane
fiecare.
• Prin Comunicatul de preså din 10 mai a.c., Prefectura
jude¡ului Alba mul¡ume¿te cetå¡enilor municipiului Alba
Iulia care au participat la celebrarea Zilei Europei. Prezen¡a
a peste 15.000 de persona la manifestårile organizate cu
acest prilej dovede¿te cå albaiulienii s-au raliat marii familii
europene în aceastå zi de neuitat.
• Sâmbåtå, 8 mai a.c., în prima zi de campanie electoralå,
domnul Ioan Florea, candidatul PSD la Primåria Alba
Iulia, a participat la Cluj Napoca la lansarea domnului Ioan
Rus în cursa electoralå pentru Primåria Cluj. Au participat,
de asemenea, candida¡i din organiza¡ia jude¡eanå Alba a
PSD pentru primårii, Consiliul Jude¡ean ¿i consiliile locale.
Întâlnirile candidatului PSD la Primåria Alba Iulia, dl
Ioan Florea cu cetå¡enii din cartierele Ampoi II ¿i Båråban¡
au prilejuit prezentarea punctelor din programul såu electoral
privind amenajarea în centralele termice dezafectate de centre
de zi pentru persoane vârstnice sau, dupå nevoi, såli de
sport. Cetå¡enii au primit cu interes inten¡ia de a reorganiza,
mai aproape de cerin¡ele lor, a spa¡iilor de parcare din municipiul
Alba Iulia.
• „Calitatea umanå ¿i profesionalå a candida¡ilor PSD ne
då dreptul la câ¿tigarea alegerilor“ a afirmat într-un recent
interviu senatorul Cornel Filipescu, candidat la func¡ia de
consilier al Consiliului Jude¡ean Alba.
• Actualul primar, candidatul PSD la Primåria Sebe¿,
profesorul Alexandru Dåncilå, preciza cå: „Administra¡ia
trebuie så fie a cetå¡enilor, prin cetå¡eni ¿i pentru cetå¡eni“,
a¿a cum s-a pornit la Sebe¿, încå din anul 2000.
• Doamna Lenu¡a Bubur, primar la Cråciunelu de Jos,
candidat de primar PSD pentru aceastå comunå, preciza cå
prioritå¡ile noului mandate vor fi: asfaltarea stråzii Morii;
realizarea proiectului pentru canalizare; realizarea lucrårilor
de pietruire a drumului local Bucerdea Grânoaså – Pânca;
construirea unor såli de sport pentru ¿colile din Cråciunel ¿i
Bucerdea Grânoaså; amenajarea grupurilor sanitare din ¿colile
comunei; amenajarea drumurilor dintre Cråciunel ¿i Bucerdea
Grânoaså; terminarea lucrårilor de alimentare cu apå
potabilå.
• În primele 3 luni ale anului, lucråtorii DSVA Alba au
recoltat ¿i supus analizelor de laborator 2611 probe de la unitå¡ile
autorizate veterinar. În perioada 10-14 mai personalul
Laboratorului veterinar jude¡ean va fi instruit IISPV
Bucure¿ti. Aceste eforturi sunt menite de a asigura securitatea
alimentarå a consumului.
108
• Luni, 10 mai a. c. ora 10.00, a avut loc în Sala Rotondå
a prefecturii ¿edin¡a Comandamentului pentru combaterea
cer¿etoriei, vagabondajului, prostitu¡iei ¿i altor forme care
afecteazå climatul de siguran¡å civicå în mediul urban. A
fost semnat protocolul privind colaborarea institu¡iilor implicate
în combaterea fenomenelor men¡ionate. Tot în cadrul
¿edin¡ei s-a discutat finalitatea ac¡iunilor desfå¿urate în baza
acestui protocol, concluzionându-se cå structurile componente
au colaborat foarte bine. Dintre rezultatele ac¡iunilor
întreprinse în comun amintim dezafectarea a douå loca¡ii din
aproprierea gårii în care locuiau persoane fårå adåpost.
Tot în cursul zilei de luni, prefectul a participat la festivitatea
înmânårii titlului de Doctor Honoris Causa la douå
distinse personalitå¡i ale elitei universitare ¿i ¿tiin¡ifice clujene.
Este vorba de profesorul universitar dr. doc. Vladimir
Hanga, specialist în drept ¿i de domnul academician Nicolae
Ghilezan, medic, cercetåtor în domeniul oncologiei.
• Târgul interna¡ional desfå¿urat în Fran¡a, la care
România a participat în calitate de invitat de onoare, a luat
sfâr¿it duminicå, 9 mai 2004. Ac¡iunea delega¡iei române
s-a bucurat de un real succes, felul în care aceasta s-a pregåtit
reu¿ind så aducå un plus important în ceea ce prive¿te imaginea
României în exterior. La inaugurare au fost prezen¡i
consulul României în Fran¡a, domnul Tånase Joi¡å ¿i ata¿atul
economic ¿i comercial al Ambasadei României la Paris,
domnul Florian Pârvånescu.
Jude¡ul Arad a prezentat talentele ¿i me¿te¿ugurile tradi-
¡ionale din zonå dar ¿i intensa activitate economicå, reu¿ind
så atragå interesul ¿i så câ¿tige admira¡ia vizitatorilor ¿i expozan¡ilor
târgului din La Roche sur Foron.
• Joi, 13 mai, la ora 09.00, în Sala Rotondå a Prefecturii
Jude¡ului Arad a avut loc o întâlnire pe problemele agendei
electorale, la care au participat to¡i reprezentan¡ii structurilor
publice descentralizate ale statului de pe raza jude¡ului Arad.
Arge¿
• În cadrul Comitetului Operativ-Consultativ al jude¡ului
Arge¿ de luni, 10 mai 2004, au fost stabilite efectivele de
pazå pentru sec¡iile de votare ¿i birourile electorale de circumscrip¡ie
ce se vor asigura de cåtre structurile Ministerului
Administra¡iei ¿i Internelor ¿i Ministerului Apårårii Na¡ionale
pentru alegerile autoritå¡ilor administra¡iei publice locale
din 6 iunie 2004. Paza celor 445 de sec¡ii de votare ¿i
celor 102 birouri electorale de circumscrip¡ie va fi asiguratå
de efective ale Ministerului Apårårii Na¡ionale, Inspectoratului
de Poli¡ie Jude¡ean Arge¿, Comandamentului Jude¡ean
de Jandarmi, Grupului Jude¡ean de Pompieri „Cpt. Puicå
Nicolae”¿i Inspectoratului de Protec¡ie Civilå. Inspectoratul
de Poli¡ie Jude¡ean Arge¿ va asigura paza la 318 sec¡ii de
votare ¿i 99 birouri electorale de circumscrip¡ie; Comanda-
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Curier jude¡ean
mentul Jude¡ean de Jandarmi va sigura paza la 45 sec¡ii de
votare ¿i 4 birouri electorale de circumscrip¡ie (inclusiv cel
jude¡ean); Structurile MApN vor asigura paza la 69 sec¡ii de
votare; Grupul de Pompieri Jude¡ean „Cpt. Puicå Nicolae”
va sigura paza la 9 sec¡ii de votare; Inspectoratul Jude¡ean de
Protec¡ie Civilå va asigura paza la 4 sec¡ii de votare.
• La întâlnirea såptåmânalå a prefectului jude¡ului Arge¿
cu presa, luni 10 mai 2004, a fost prezentå ¿i doamna judecåtor
Andreea Tabacu, pre¿edintele Biroului electoral jude¡ean
de circumscrip¡ie.
Domnia sa a prezentat numårul de candida¡i înscri¿i în
cursa electoralå pentru func¡ia de primar pentru fiecare localitate
a jude¡ului Arge¿. Astfel, s-a constatat cå cei mai mul¡i
candida¡i pentru ocuparea func¡iei de primar s-au înregistrat
pentru ora¿ul ªtefåne¿ti, în numår de 17, iar cei mai pu¡ini, 5
la comuna Dragoslavele. Pentru fotoliul de primar al municipiului
Pite¿ti s-au înscris în cursa electoralå 13 candida¡i.
Numårul total de candida¡i la nivelul întregului jude¡ pentru
cele 102 func¡ii de primar este de 853.
De asemenea, a fost prezentatå ¿i lista forma¡iunilor politice
care ¿i-au depus liste pentru consiliul jude¡ean, în
numår total de 18, dintre care 11 au liste complete de 46 de
candida¡i.
Bihor
• Mar¡i,11 mai 2004, prefectul Gheorghe Sârb a condus
¿edin¡a Comitetului Operativ Consultativ. Principalul punct
al ordinii de zi a constat în înfiin¡area Comitetului Consultativ
de Dialog Social pentru Problemele Persoanelor
Vârstnice. În baza H.G. nr.499 din 2004, art.1 ¿i 2, prin
Ordin al prefectului au fost nominalizate persoanele componente
ale acestui nou comitet consultativ, respectiv un numår
de 20 reprezentan¡i ai prefecturii, consiliului jude¡ean, ai
direc¡iilor ¿i serviciilor deconcentrate, ai altor institu¡ii jude¡ene,
reprezentan¡i ai asocia¡iilor pensionarilor, cadrelor
militare în rezervå ¿i retragere, ai persoanelor vârstnice.
Prefectul Gheorghe Sârb a fost nominalizat în func¡ia de
pre¿edinte, iar subprefectul Alexandru Retegan, în func¡ia de
secretar al Comitetului Consultativ. În cursul såptåmânii
viitoare, comitetul se va reuni în prima sa ¿edin¡å de lucru,
prilej cu care î¿i va definitiva Regulamentul de organizare ¿i
func¡ionare. Comitetul Operativ Consultativ a mai analizat
posibilitatea asigurårii de spa¡ii corespunzåtoare pentru arhiva
Oficiului Jude¡ean de Cadastru, Geodezie ¿ Cartografie
Bihor ¿i pentru Serviciul de Eviden¡å Informatizatå a
Persoanei.
A fost stabilit programul de igienizare pe traseul cåilor
ferate din jude¡ul Bihor. În continuare, prefectul Gheorghe
Sârb a sus¡inut såptåmânala conferin¡å de preså.
Bistri¡a Nåsåud
• Vineri 8 mai, la Sâmihaiu de Câmpie a fost lansatå candidatura
PSD pentru fotoliul de primar al comunei, în persoana
lui Boar Ioan, în prezent viceprimar PSD. Au fost de
fa¡å persoane cu func¡ii în structurile Organiza¡iei Judetene
PSD, presedintele Organiza¡iei Comunale Sânmihaiu de
Câmpie, Adam Simion ¿i un numeros public format din
membri ¿i simpatizan¡i PSD.
Cu acest prilej a fost fåcutå publicå ¿i lista cu candida¡ii
PSD pentru locurile de consileri locali, reprezentan¡i ai organiza¡iilor
locale din Sânmihai, Zoreni, Stupini, Sålcu¡a ¿i
Bråteni.
In ordinea locurilor de pe listå numele acestora sunt:
Boar Ioan, Adam Simion, Fiscutean Ioan, Pop Monica, Oltena¿
Adin-Lucian, Milå¿an Alexandru, Radu Iosif, Bungårdean
Zaharie, Cocan Voichi¡a, Muscar Cosmin, Jimborean
Florin, Mårginean Viorel, Nicula Olimpiu ¿i Capåtå Ioan.
• Vineri 8 mai, în comuna Matei a avut loc evenimentul
prin care a fost lansat candidatul pentru func¡ia de primar al
comunei ¿i lista ce cuprinde persoanele propuse så candideze
pentru locurile de consilieri locali în viitoarele alegeri locale,
¿i care sunt girate de PSD. Au participat la eveniment membri
¿i simpatizan¡i PSD din comunå, reprezentan¡i ai
Organiza¡iei Judetene PSD Bistri¡a Nåsåud.
• Veresezan Grigore, presedintele Organiza¡ieie comunele
PSD, a demonstrat cå este omul potrivit pentru a intra în
competi¡ia din 6 iunie a.c. dar mai ales cå este un manager
capabil så schimbe în bine mersul comunei, în cazul în care
consåtenii såi îi vor înredin¡a votul.
Din echipa sa, pe lista cu candida¡ii PSD pentru
consilierii locali, se aflå trecute numele unora din cei mai
buni cetå¡eni ai satelor: Matei, Corvine¿ti, Fântânele, Enciu,
Bidiu, Moru¡, dupå cum urmeazå: Veresezan Grigore, Tånase
Traian, Berar Grigore, Grec Margareta, Pop Gheorghe,
Târnovan Ioan, Manea Aurelian, Andreica Mihai, Cråciun
Tiberiu Vasile, Patco Nicolae, Felecan Florin, Deac Ionela
Voichi¡a, Moru¡an Grigore, Hlinca Vasile, Låcåtu¿ Toader ¿i
Moldovan Marinela.
• Duminicå, 9 mai, la Teaca, sub semnul social democra¡iei,
în prezen¡a reprezentan¡ilor Organiza¡iei Judetene
PSD Bistri¡a Nåsåud, a unui public numeros format din
membri si simpatizanti PSD, a avut loc lansarea oficialå pentru
o noua candidaturå la fotoliul primåriei Teaca, a actualului
primar Zaig Vilhelm Echehardt, personalitate distinctå în
comunå ¿i care a fost ales ¿i sus¡inut de colegii såi, din organiza¡ia
PSD din localitate.
In aceea¿i ambian¡å a fost lansatå ¿i lista cu propunerile
PSD pentru candida¡ii de consilieri locali, reprezentan¡i ai
organiza¡iilor PSD din localitå¡ile compenente comunei
Teaca: Ocni¡a, Pintic, Archiud, Budurleni, Viile Tecii.
• In ordinea numericå, candida¡ii la primårie Teaca pentru
viitorul mandat, sus¡inu¡i de PSD, sunt: Zaig Vilhelm
Eckehardt, Petru¿ Vasile, Arcålean Pompeiu, Sam¿udean
Avram, Filip Valentin, Pintican Lucica, Câmpean Nicolae,
Pop Pavel Partene Emil, Sabåu Simion Dånu¡,Bråtfålean
Cålin Ioan, Molnar Ioan, Horga Viorel, Muntean Damian,
Nacu Hora¡iu Sorin, Recean Traian, Låcåtu¿ Anton, Egyed
Alexandru ¿i Florea Ioan.
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 109

Curier jude¡ean
110
• Vineri, 8 mai, la Nimigea s-au reunit membrii si simpatizan¡i
PSD din toate satele apr¡inåtoare comunei, pentru a
fi alåturi de Turcu I. Grigore în lansarea sa pentru func¡ia de
primar, în alegerile de la 6 iunie. I-au fost mai alåturi Viorel
Pupezå, prefect ¿i presedinte Organiza¡iei Judetene PSD, alte
personalitå¡i cu func¡ii de conducere ¡n organiza¡ie.
Pe lista consilierilor propu¿i ¿i sus¡inu¡i de PSD se aflå
numele unor oameni destoinici, bårba¡i ¿i femei, mul¡i tineri,
care au demonstrat cå sunt intresati de viitiorul mai bun al
comunei. In ordinea locurilor de pe listå ,candida¡ii pentru
Consiliul Local Nimigea sunt: Runcan Mircea Gavrilå,
Turcu Grigore, Filipoiu Emilia, Pop Sever, Blaga Alexandru,
Lazår Iulian, ªutea Ioan, Rusu Ioan, Zagrai Grigore,
Mure¿an Grigore, Purcea Anamaria-Floarea, Moldovan
Ioan, Chifa Iacob, Timbulea Stefan, Roman Ioan, Nala¡ Nicolae,
Mure¿an Grigore, Oproaie Irina ¿i Purcea Traian.
• Mar¡i, 11 mai 2004, Adrian Mure¿an, candidatul de
primar pentru municipiul resedintå de jude¡ Constantin Rus,
director de campanie, Ioan Nelu Boti¿, viceprimar PSD ¿i
presedinte al Organiza¡iei Municipale PSD ¿i George Avram
vicepre¿edinte al Organiza¡iei ¿i candida¡i pentru Consiliul
Local, ¿i-au dat întâlnire cu un grup important de locatari ai
cartierului bistri¡ean ,,Stefan cel Mare”.
Cetå¡enii prezen¡i la întâlnire ¿i-au aråtat mul¡umirea fa¡å
de implicarea PSD în modernizarea zonei, prin transpunerea
în via¡å a programelor Guvernului Nåstase pe probleme de
educa¡ie ¿i de tineret. Cel mai modern cartier de blocuri din
municipiu, ,,Stefan cel Mare” - beneficiind azi de unul dintre
cele mai moderene låca¿e pentru învå¡åmântul preuniversitar
¿i de o nouå salå de sport .
Candidatul de primar a fost informat ¿i asupra unor neajunsuri
gospodåre¿ti care persistå datoritå prostului management
de care a dat dovadå acutualul primar, membru PD.
Dezamågi¡i de politica ,,de gâlceavå” a celor din opozi¡ie,
oamenii, membri sau simpatizan¡i PSD, ¿i-au exprimat
convingerea cå cetå¡enii Bistri¡ei vor în¡elege cå a venit
timpul ca reprezentantul PSD, în alegerile locale din 6 iunie
pentru fotoliul de primar, så primeascå girul lor.
• 11 mai 2004, Ioan Boar, candidatul de primar pentru
comuna Sânmihaiul de Câmpie, actualul primar, membru
PSD, Simion Adam ¿i candida¡ii PSD pentru Consilul Local,
au participat în cåtunul Zoreni Deal la recep¡ia lucårilor de
electificare a unui grup råzle¡, de 17 case.
Proiectul a fost derulat prin programul guvernamental
promovat de primul ministru ¿i sus¡inut la nive de jude¡ de
prefectul Viorel Pupezå ¿i presdintele, membru PSD, al
Consiliului Judeteran, Gheorghe Marinescu.
Cu acest prilej, cetå¡enii prezen¡i la evemintul deosebit de
important pentru via¡a lor, ¿i-au exprimat simpatia pentru
Guvernul Nåstase, pentru PSD ¿i s-au aråtat mul¡umi¡i de
modul în care a fost sus¡inutå prin investi¡ii majore ¿i comuna
lor, în cei 4 ani de mandat al primarului PSD.
• 11 mai 2004, actualul primar ¿i candidat pentru încå un
foltoliu la Primåria Beclean, vcepresedinte al Organiza¡iei
Judetene PSD, Nicolae Moldovan, înso¡it de candida¡ii pentru
Consiliul Local ¿i directorul de campanie s-a deplasat în
cartierul Figa, unde, în cadrul unei adunåri populare a dialogat
cu cetå¡rnii interesa¡i de bunul viitorul ora¿ului.
Au fost remarcate rezultatele foarte bune ob¡inue în
acesti 4 ani de administra¡ia localå, un accent deosebit fiind
pus pe modul în care, la Figa, loc cu poten¡ial balneologic
cert, lucrurile au prins så iaså din iner¡ie ¿i datoritå politicii
PSD, a primarului Nicolae Moldovan.
Intâlnirile staff-ului de campanie din Beclean continuå ¿i
în urmåtoarele zilele, conform unui grafic axat pe grupuri
¡intå ale electoratului.
• 11 mai 2004, candidatul de primar pentru ora¿ul Nåsåud,
presedinte al Organiza¡iei locale PSD, Dan Moldovan ¿i
candida¡ii la func¡ia de consilier local ¿i-au dat întâlnire cu
un grup de cetå¡eni interesa¡i de modernizarea centrului
ora¿ului.
Candidatul PSD a prezentat programul såu de campanie,
proiecte pe termen scurt, mediu ¿i cu båtaie mai lung dar care
toate converg în posibilitatea realå, cea a creårii unui cadru
optim pentru ca Nåsåudul, ora¿ul cu cel mai mare numår de
academnicieni din România, så redevinå un ora¿ al culturii,
ceea ce nu s-a întâmplat în ultimii ani, când aici, PSD nu a
convins ¿i a câ¿tigat votul electoratului opozi¡ia actualå.
Prin politica sa social democratå, Dan Moldovan unul
dintre cei mai tineri candida¡i pentru primårie din jude¡, este
capabil så convingå, cå Nåsåudul are nevoie de suportul real
al unui patrid, guvern ¿i a oamenilor capabili så-l a¿eze alåturi
de ora¿ele revigorate, în ultimii 4 ani, din raza jude¡ului.
• 11 mai 2004, Roland Vening, actualul primar ¿i candidat
de primar din partea PSD pentru ora¿ul Sângeorz Båi, ¿ia
continuat campania electoralå råspunzând întrebårilor pe
care i le-a adresat un grup de cetå¡eni , interesa¡i de viitorul
ora¿ului lor, sta¡iune cândva cu renume, Sângeorz Båi, ¿i de
creearea unor locuri de muncå în sfera turismului, mai ales
pentru femei.
In acest scop, primarul Roland Vening ¿i presedintele
Organiza¡iei locale PSD, Cristian Strungari, au expus secven¡e
din Programul de Dezvoltare Durabilå al zonei, ¿i au
sus¡inut cå sunt ¿anse reale ca sta¡iunea balneocliamtericå
Sângeorz Båi så reintre curând în circuitul na¡ional ¿i interna¡ional.
S-au fåcut referin¡e la importan¡a pe care PSD o
acorå tinerilor ¿i femeilor, în acest sens, Organiza¡ia PSD din
Sângeorz Båi acordându-le locuri eligibile pe listele candida¡ilor
pentru consilieri judeteni ¿i locali.
Au fost fåcute aprecieri pozitive fa¡å de politica PSD, a
Guvernului Nåstase ¿i, ca o dovadå a interesului vådit acordat
zonei, au fost enun¡ate sumele care revin îi ora¿ului Sângeorz
Båi de la Guvern, pentru construc¡ia unuia dintre cele
mai mari ¿i mai costisitoare poduri din zona Some¿ului de
Sus.
Bra¿ov
• Prefectul jude¡ului Bra¿ov, domnul Otilian Neagoe, a
participat vineri, 7 mai, la „Bursa Locurilor de Muncå pen-
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Curier jude¡ean
tru Studen¡i”, eveniment organizat de Agen¡ia Jude¡eanå
pentru Ocuparea For¡ei de Muncå. „Bursa Locurilor de
Muncå pentru Studen¡i” edi¡ia mai 2004 s-a bucurat de
prezen¡a a 39 de agen¡i economici care au pus la dispozi¡ia
participan¡ilor, peste 350 de locuri de muncå.
Din cele 550 de persoane care s-au prezentat au fost
selec¡iona¡i pentru interviu în vederea angajårii 335 de persoane.
În cadrul ofertei AJOFM Bra¿ov, o pondere însemnatå
au avut-o locurile de muncå din domeniul asigurårilor,
economiei, administra¡iei ¿i soft-ului.
Cu acest prilej, prefectul Otilian Neagoe, a insistat asupra
nevoii elaborårii unor strategii pe termen mediu ¿i lung în
scopul pregåtirii for¡ei de muncå la un înalt nivel calitativ,
care så corespundå standardelor europene, precum ¿i cerin¡elor
investitorilor.
• Luni, 10 mai 2004, la Prefectura jude¡ului Bra¿ov s-a
desfå¿urat conferin¡a de preså såptåmânalå sus¡inutå de prefectul
jude¡ului Bra¿ov, domnul Otilian Neagoe, ¿i pre¿edinta
Biroului Electoral Jude¡ean, doamna Cristina Ropotå.
Tematica întâlnirii cu reprezentan¡ii mass-media locale a fost
legatå de stadiul organizårii alegerilor pentru autoritå¡ile administra¡iei
publice.
Cu acest prilej, s-au trecut în revistå ac¡iunile ce urmeazå
a fi îndeplinite în cursul acestei såptåmânii, în conformitate
cu programul calendaristic stabilit prin hotårâre de guvern.
Pre¿edinta BEJ a fåcut o prezentare statisticå a candidaturilor
depuse în toate localitå¡ile din jude¡ul Bra¿ov ¿i a precizat cå
pânå în prezent au fost primite la Tribunalul Bra¿ov douå
contesta¡ii împotriva respingerii candidaturilor.
Motivele respingerii au fost: depå¿irea termenului legal
pentru depunerea listelor ¿i neînregistrarea la Biroul Electoral
Central a forma¡iunii care a solicitat depunerea de candidaturi.
Cea mai frecventå problemå semnalatå de pre¿edin¡ii
birourilor electorale de circumscrip¡ie, referitoare la
depunerea listelor de candida¡i, a fost regåsirea pe mai multe
liste a aceleia¿i persoane, fapt care a determinat aplicarea
prevederilor art. 6, al .8 din legea 67/2004, respectivele candidaturi
fiind declarate nule de drept.
S-a subliniat cå în såptåmâna aceasta, institu¡iile competente
vor da solu¡iile privind contesta¡iile la respingerea sau
acceptarea candidaturilor, urmând ca în data de 16 mai så fie
comunicatå lista definitivå de candida¡i.
• Ministrul Autoritå¡ii Na¡ionale de Control (ANC),
Ionel Blånculescu, s-a aflat joi, 13 mai, la Bra¿ov. La conferin¡a
de preså sus¡inutå alåturi de prefectul jude¡ului
Bra¿ov, Otilian Neagoe, s-a fåcut o prezentare a ac¡iunilor
derulate de ANC în jude¡ul Bra¿ov. Principalele teme abordate
în cadrul întâlnirii cu reprezentan¡ii mass-media bra-
¿ovene sunt legate de stadiul anchetei în dosarul UREX,
unde este implicatå ¿i societatea comercialå Hidromecanica
Bra¿ov, precum ¿i stadiul în care se aflå organizarea parcului
industrial de pe platforma Roman. Ministrul Ionel Blånculescu
a subliniat faptul cå în prezent sunt în curs de derulare
procedurile legale în cazul UREX, fiind sesizate urmåtoarele
institu¡ii: Curtea de Conturi (pentru verificarea modului
în care s-a derulat procesul de privatizare), Parchetul
General de pe lângå Înalta Curte de Justi¡ie ¿i Casa¡ie ¿i
PNA.
În ceea ce prive¿te parcul industrial de pe platforma
Roman, în baza analizei realizate la sediul societå¡ii, coroboratå
cu datele furnizate de AVAS ¿i de Ministerul Economiei
¿i Comer¡ului, s-a creionat o concluzie preliminarå.
S-a afirmat cå existå o temelie solidå pentru construc¡ia acestui
parc ¿i cå Guvernul României sprijinå acest proiect pentru
a deveni un succes.
Cu acest prilej, s-au exprimat mul¡umiri mass-mediei locale
pentru sprijinul acordat în desfå¿urarea activitå¡ii institu¡iilor
statului ¿i s-a fåcut apel cåtre to¡i reprezentan¡ii presei
de a continua semnalarea cazurilor de corup¡ie sau de
ac¡iuni ilegale ce prejudiciazå statul, personele juridice ¿i nu
în ultimul rând pe cetå¡enii României.
Buzåu
• Joi, 13.05.2004, prefectul jude¡ului Buzåu, dr. Ion
Vasile a condus, în calitate de pre¿edinte, lucrårile ¿edin¡ei
Comisiei Tehnice Jude¡ene pentru Pregåtirea ¿i Desfå¿urarea
Alegerilor Locale, înfiin¡atå prin Ordinul Prefectului. Au
fost analizate activitå¡ile care se desfå¿oarå în cadrul calendarului
privind organizarea alegerilor locale. Pe data de
16.05.2004, duminicå, se va încheia o altå etapå importantå,
respectiv se vor completa birourile electorale de circumscrip¡ie
¿i Biroul Electoral Jude¡ean cu reprezentan¡ii partidelor
¿i alian¡elor politice în prezen¡a acestora. Pânå acum,
aceste birouri au func¡ionat doar cu pre¿edin¡i ¿i vicepre-
¿edin¡i. Dupå completarea birourilor se va trage la sor¡i
ordinea înscrierii în buletinele de vot, opera¡iune la care vor
participa numai partidele politice neparlamentare, pentru
cele parlamentare tragerea la sor¡i fiind efectuatå de cåtre
pre¿edintele Biroului Electoral de Circumscrip¡ie Jude¡ean.
SEIP a informat comisia cå, acum, coopereazå bine cu primarii
în vederea transmiterii listelor permanente de alegåtori.
• Vineri, 14.05.2004, s-au ridicat 86 de ¿tampile de control
realizate de cåtre Prefecturå, celelalte ¿tampile cu men-
¡iunea „votat” ¿i autocolantele urmând a fi aduse de la Bucure¿ti
în zilele imediat urmåtoare. Paza sec¡iilor de votare a
fost rezolvatå, astfel cå ea va fi asiguratå cu militari, jandarmi
¿i poli¡i¿ti. Prefectul jude¡ului a solicitat Societå¡ii
Electrica så asigure furnizarea curentului electric fårå probleme
peste tot acolo unde func¡ioneazå un birou electoral.
Constan¡a
• Prefectul Judetului Constanta a convocat miercuri,
12.05.2004, sedinta Comandamentului pentru monitorizarea
indeplinirii activitatilor prevazute pentru indeplinirea OUG
96/2002, completata cu OUG 70/2003, privind atribuirea
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 111

Curier jude¡ean
produselor lactate si de panificatie catre elevii claselor I-IV
din invatamantul de stat si prescolarilor cu program normal.
In cadrul sedintei au fost prezentate informari privind
modul in care se asigura conditiile de calitate si igiena necesare
pentru indeplinirea programului Din analizele efectuate
de Directia Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor si
Directia de Sanatate Publica a rezultat ca produsele corespund
din toate punctele de vedere normelor in vigoare.
Distributia se efectueaza cu mijloace de transport autorizate
sanitar-veterinar.
• ¥n data de 12.05.2004, la Prefectura Judetului Constanta
a avut loc sedinta Comandamentului pentru siguranta
transportului produselor petroliere prin conducte, sub conducerea
prefectului judetului.
In perioada 5-12.05.2004 nu s-au inregistrat atacuri la
conductele magistrale de transport produse petroliere de pe
raza judetului Constanta. In perioada 5-12.05.2004 nu s-au
inregistrat tentative sau sustrageri de titei din conductele Petromar,
pomparea desfasurandu-se fara evenimente. In
perioada 5-12.05.2004 Inspectoratul Judetean de Politie a
organizat si executat 14 actiuni si controale cu caracter preventiv,
16 filtre si pande, au fost legitimate 82 persoane. Au
fost sanctionate contraventional 6 persoane cu amenzi in valoare
de 1,1 milioane lei. Comandamentul de Jandarmi Teritorial
Constanta a executat in perioada 05-12.05.2004, 522
actiuni si controale, la care au participat in medie 172 militari/zi.
Au fost legitimate 162 persoane si au fost controlate
77 autovehicule.
• Prefectul judetului Constanta a convocat joi,
13.05.2004, Comisia de Dialog Social, urmare a solicitarii
Federatiei Nationale a Sindicatelor Portuare, afiliata
Blocului National Sindical.
In esenta, sindicalistii au dorit sa se discute situatia societatii
Salport S.A., care nu detine autorizatie de mediu, strict
necesara pentru continuarea activitatii.
Directorul executiv al Agentiei pentru Protectia Mediului
Constanta, invitat la sedinta Comisiei de Dialog Social la
solicitarea B.N.S., a informat ca societatea Salport nu detine
autorizatie de mediu din cauza nerespectarii legislatiei in
domeniu si ca Agentia pentru Protectia Mediului a conditionat
eliberarea autorizatiei de intrarea in legalitate, respectiv
de deversarea gunoaielor la rampa ecologica existenta in
Constanta. In cadrul sedintei, prefectul judetului Constanta
a solicitat respectarea reglementarilor in vigoare, subliniind
importanta acordata protectiei mediului, mai ales in contextul
integrarii europene.
Totodata, prefectul Gheorghe Martin a solicitat conducerii
Salport S.A. sa nu afecteze, prin refuzul de a intra in legalitate,
destinele salariatilor si familiilor acestora. In urma
discutiilor purtate, sindicalistii au ajuns la concluzia ca problema
sociala se poate evita daca administratia societatii va
respecta legislatia in vigoare.
112
Cluj
• Reprezentan¡ii GEW Rhein Energie AG Koln, ai RGE
Ruhrgas Energie Beteilingungs AG, precum ¿i cei ai Regiei
Autonome de Termoficare Cluj au prezentat joi, 13.05.2004,
prefectului jude¡ului Cluj, dl. Valentin Cuibus, un nou proiect
care are în vedere realizarea unei instala¡ii în incinta
Centralei termice de Zonå din municipiul Cluj-Napoca.
Aceastå instala¡ie va fi echipatå cu unitå¡i de cogenerare a
1500 KW electrici ¿i 1500KW termici, fiecare, ¿i 2 cazane
de apå fierbinte de 8 MW, respectiv 14 MW.
Valoarea investi¡iei a fost evaluatå la 4,2 milioane euro.
Noua instala¡ie va furniza agentul termic primar necesar
încålzirii ¿i preparårii apei calde de consum pentru un numår
de 16.000 de apartamente. Prefectul Valentin Cuibus aprecia
cå „aceastå colaborare este deosebit de beneficå pentru
municipiul Cluj-Napoca deoarece asigurå modernizarea
echipamentelor din sistemul de termoficare ¿i reduce consumurile
specifice de combustibili ¿i energie”.
• Vineri, 7.05.2004 a avut loc lansarea candida¡ilor pentru
func¡iile de primar ¿i consilier local în comunele Valea
Ierii, Iara, Petre¿tii de Jos ¿i Tureni.
• Sâmbåtå, 8.05.2004 la Sala Sporturilor „Horia Demian“
din municipiul Cluj-Napoca a avut loc lansarea candida¡ilor
pentru func¡ia de primar din municipiile re¿edin¡å de
jude¡ din cele 16 jude¡e ale Transilvaniei ¿i Banatului în prezen¡a
pre¿dintelui Partidului Social Democrat, domnul
Adrian Nåstase.
• Duminicå, 9.05.2004 a avut loc lansarea candida¡ilor
pentru func¡iile de primar ¿i consilier local în comunele
Calatele, Vii¿oara ¿i Bontida.
Dâmbovi¡a
• Joi, 13 mai 2004, prefectul jude¡ului Dâmbovi¡a a dispus
måsuri stricte pentru evitarea fraudårii alegerilor locale.
Prefectul jude¡ului Dâmbovi¡a, Victor Sanda, a sus¡inut o
conferin¡å de preså a cårei tematicå s-a axat exclusiv pe activitå¡ile
de pregåtire ¿i organizare a alegerilor locale în jude¡ul
Dâmbovi¡a. În acest context, prefectul de Dâmbovi¡a a
informat mass-media localå despre måsurile dispuse în
scopul evitårii fraudårii alegerilor dar ¿i a oricåror specula¡ii
pe aceastå temå.
„Am hotårât ca întreaga opera¡iune de tipårire a buletinelor
de vot så fie supravegheatå de reprezentan¡i ai Prefecturii
Dâmbovi¡a ¿i ai Inspectoratului jude¡ean de Poli¡ie.
Preluarea buletinelor din tipografie, se va face pe bazå de
proces-verbal, cu distrugerea matri¡elor. De asemenea, ¿i
transportul de la tipografie pânå la sediul Prefecturii, unde
vor fi predate Biroului Electoral Jude¡ean, se va face sub
pazå militarå. În acela¿i mod vom proceda ¿i în cazul ¿tampilelor
de control ale celor 358 sec¡ii de votare”, a spus prefectul
Victor Sanda.
Tot pentru buna desfå¿urare a alegerilor locale, la nivelul
jude¡ului Dâmbovi¡a, vor fi constituite colective tehnice formate
din reprezentan¡i ai Consiliului jude¡ean ¿i Prefecturii
Dâmbovi¡a. Aceste colective tehnice se vor deplasa în terito-
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Curier jude¡ean
riu ¿i vor verifica loca¡iile în care vor func¡iona sec¡iile de
votare ¿i împreunå cu autoritå¡ile administra¡iei publice locale
vor dispune måsuri pentru amenajarea adecvatå a acestora.
„Vom recomanda primarilor ca, în fiecare sec¡ie de votare
så fie amenajate un numår de 3 urne pentru cele 3 categorii
de autoritå¡i ce vor fi alese, respectiv consiliul jude¡ean,
consiliul local ¿i primar”, a precizat prefectul de Dâmbovi¡a.
În cadrul acelea¿i conferin¡e de preså, prefectul de Dâmbovi¡a
a precizat, în legåturå cu desemnarea personalului
tehnic auxiliar pe lângå birourile electorale de circumscrip¡ie
sau de sec¡ie de votare, cå pânå la aceastå datå, au fost atacate
la contencios administrativ un numår de aproximativ 28
dispozi¡ii ale primarilor.
„Aceasta deoarece se observå cå, de¿i aproximativ 50
localitå¡i nu au fonduri prevåzute pentru organizarea
alegerilor ¿i pentru plata birourilor electorale, se exagereazå
cu plata unor func¡ionari ai primåriilor în birourile electorale”,
a afirmat prefectul Victor Sanda. În acest sens, Prefectura
jude¡ului Dâmbovi¡a a transmis o circularå, în interpretarea
Legii nr. 67/2004, în sensul cå primarii pot desemna
func¡ionari, ca personal tehnic auxiliar, numai la solicitarea
birourilor electorale de circumscrpi¡ie sau sec¡ie.
Ia¿i
• Primarul municipiului Ia¿i ¿i candidatul Partidului
Social Democrat pentru Primåria Ia¿i, Gheorghe Nichita, a
anun¡at cå a ob¡inut aprobarea din partea Båncii Mondiale
pentru proiectul de reabilitarea a re¡elei de distribu¡ie a
energiei termice în municipiul Ia¿i, în valoare de 22 milioane
euro, din care 7 milioane euro nerambursabili. Anun¡ul a fost
fåcut vineri, 7 mai 2004, la Sala Sporturilor, în mijlocul unei
atmosfere incendiare, unde primarul municipiului Ia¿i ¿i candidatul
Partidului Social Democrat pentru Primåria Ia¿i,
Gheorghe Nichita, a fost lansat oficial în cursa pentru alegerile
locale ,sub sloganul „Ia¿iul un ora¿ mare. Un primar
puternic Nichita”. Alåturi de primarul Gheorghe Nichita s-a
aflat întreaga echipå desemnatå de Organiza¡ia jude¡eanå
Ia¿i a PSD så candideze pentru Consiliul Local Municipal
Ia¿i. Evenimentul a fost marcat de prezen¡a ¿i sus¡inerea
pre¿edintelui Camerei Deputa¡ilor, Valer Dorneanu ¿i a senatorului
Ion Solcanu, pre¿edintele PSD Ia¿i, care a anun¡at
cå ”peste o lunå sårbåtorim cî¿tigarea alegerilor locale”, iar
”viitorul european al Ia¿ului începe cu Nichita”. Miilor de
tineri, de membri ¿i simpatizan¡i ai Partidului Social Democrat
care au participat la aceastå lansare le-a fost oferit un
recital extraordinar sus¡inut de Andra ¿i Spicy.
• Sâmbåtå, 8 mai 2004, primarul municipiului Ia¿i ¿i
candidatul Partidului Social Democrat pentru Primåria Ia¿i,
Gheorghe Nichita, a participat la deschiderea oficialå a Festivalului
Studen¡esc “Festudis” ce va avea loc pe esplanada
din fa¡a “Iulius Mall” din Campusul Studen¡esc “Tudor Vladimirescu”
din Ia¿i, precum ¿i la spectacolul de deschidere
sus¡inut de ªtefan Bånicå jr. În alocu¡iunea sa ¡inutå în fa¡a
studen¡ilor prezen¡i pe esplanada din fa¡a Iulius Mall, primarul
PSD Gheorghe Nichita a apreciat cå studen¡imea reprezintå
”cartea de vizitå a viitorului nostru european”,
le-a adresat un mesaj de unitate ¿i i-a asgurat cå va sprijini în
continuare, ca ¿i pînå acum, proiectele ¿i programele organiza¡iilor
studen¡e¿ti.
• Sâmbåtå, 8 mai, primarul municipiului Ia¿i ¿i candidatul
Partidului Social Democrat pentru Primåria Ia¿i,
Gheorghe Nichita, precum ¿i candida¡ii PSD pentru Consiliul
Local Municipal Ia¿i ¿i-au depus oficial dosarele de candidaturå
la sediul Primåriei. Men¡ionåm cå în fruntea listei
de candida¡i pentru Consiliul Local Municipal Ia¿i din partea
PSD se aflå primarul Gheorghe Nichita, cunoscutul ¿i îndrågitul
actor al Na¡ionalului ie¿ean, Petricå Ciubotaru,
cunoscutul ¿i apreciatul profesor ie¿ean Seryl Talpalaru. De
asemenea, tot sîmbåtå, 8 mai, ¿i-au depus candidaturile pentru
func¡ia de consilieri jude¡eni din partea PSD Ia¿i pre-
¿edinte al Consiliului Jude¡ean Ia¿i, Lucian Flai¿er, împreunå
cu ceilal¡i candida¡i din partea PSD.
• Sâmbåtå, 8 mai 2004, primarul Pa¿caniului, Neculai
Rå¡oi, candidat din partea PSD pentru func¡ia de primar al
municipiului, a participat alåturi de organiza¡ia tinerilor
social-democra¡i din Pa¿cani la ac¡iunea de ecologizare a
parcului municipal. În aceea¿i zi, primarul PSD Neculai
Rå¡oi a purtat discu¡ii cu tinerii referitoare la ziua de 9 mai –
„Ziua Europei”
• Primarul municipiului Ia¿i ¿i candidatul Partidului
Social Democrat pentru Primåria Ia¿i, Gheorghe Nichita,
alåturi de membrii conducerii Organiza¡iei jude¡ene, respectiv
ai celei municipale Ia¿i a Partidului Social Democrat, a
participat duminicå, 9 mai, la dezbaterea organizatå de Prefectura
jude¡ului Ia¿i sub genericul “Drum spre Europa”,
dedicatå sårbåtoririi Zilei Europei.
• Funda¡ia România pentru Social-Democra¡ie ¿i
Integrare Europeanå a organizat, duminicå, 9 mai, la Casa de
Culturå a Municipiului Ia¿i din parcul Copou, manifestarea
”Ia¿i - un ora¿ al Europei”, cu prilejul sårbåtoririi Zilei Europei.
La acest simpozion au fost prezen¡i ministrul Integrårii
Europene, Alexandru Fårca¿, senatorul Ion Solcanu,
vicepre¿edinte al PSD, pre¿edintele PSD Ia¿i, primarul municipiului
Ia¿i ¿i candidatul Partidului Social Democrat pentru
Primåria Ia¿i, Gheorghe Nichita, pre¿edintele Consiliului
Jude¡ean Ia¿i ¿i primul pe lista de candida¡i ai PSD propu¿i
pentru Consiliul Jude¡ean, Lucian Flai¿er. Prin senatorul Ion
Solcanu al cårei pre¿edinte este, Funda¡ia România pentru
Social-Democra¡ie ¿i Integrare Europeanå a decernat cu
aceastå ocazie ”Premiul Europa”, scriitorului ¿i publicistului
ie¿ean Cassian Maria Spiridon
• Membrii conducerii Organiza¡iei jude¡ene Ia¿i a PSD,
Ion Solcanu – pre¿edinte, Lucian Flai¿er – vicepre¿edinte,
pre¿edintele Consiliului Jude¡ean ¿i candidat PSD pentru
Consiliul Jude¡ean Ia¿i, Gheorghe Nichita – primarul Municipiului
Ia¿i ¿i candidatul PSD pentru Primåria Ia¿i, au participat
duminicå, 9 mai, la ceremonialul depunerii de coroane
la Statuia Independen¡ei, cu prilejul comemorårii Zilei
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 113

Curier jude¡ean
114
Independe¡ei României.
• În cadrul Programului jude¡ean ”Sånåtate înainte de
toate”, ini¡iat ¿i coordonat de senatorul Ion Solcanu, vicepre¿edinte
al PSD, pre¿edintele PSD Ia¿i, sâmbåtå, 8 mai
2004, în satul Topile, comuna Valea Seacå, jude¡ul Ia¿i s-a
aflat caravana ”Sånåtå¡ii înainte de toate”, conduså de prof.
univ. dr. Marin Burlea, directorul Spitalului de copii „Sfânta
Maria” din Ia¿i, prof. univ. dr. Petru Boi¿teanu, directorul
Spitalului Clinic de Psihiatrie ”Socola” din Ia¿i, ¿i Alexandru
Iosub, directorul Policlinicii MedCenter Medicarom,
care a acordat consulta¡ii ¿i tratamente medicale ¿i medicamente
gratuite pentru peste 330 de locuitori ai zonei.
• Duminicå, 9 mai 2004, primarul Pa¿caniului, Neculai
Rå¡oi, candidat din partea PSD pentru func¡ia de primar al
municipiului, a participat slujba religioaså de la Biserica
”Sfin¡ii Voievozi” din Pa¿cani, dupå care, împreunå cu un
grup de enoria¿i, intelectuali ¿i veterani de råzboi, vor depune
jerbe de flori la monumentele eroilor din municipiul
Pa¿cani.
• Mar¡i, 11 mai 2004, primarul municipiului Ia¿i ¿i candidatul
PSD pentru Primåria Ia¿i, Gheorghe Nichita, a semnat
la Palatul Roznovanu acordul de parteneriat între Primåria
Ia¿i, Asocia¡ia „Alexandru Låpu¿neanu” ¿i DAI –
GRASP privind constituirea zonei de dezvoltare a afacerilor
”Alexandru Låpu¿neanu”, program finan¡at de Agen¡ia
Statelor Unite pentru Dezvoltare Interna¡ionalå (USAID)
care participå cu 50.000 de dolari la acest proiect. Acest
parteneriat public-privat î¿i propune så revigoreze una din
cele mai cunoscute artere ale ora¿ului, strada Låpu¿neanu,
redându-i måre¡ia de odinioarå ¿i transformând-o, totodatå,
într-o zonå de atrac¡ie turisticå ¿i comercialå.
• Mar¡i, 11mai 2004, primarul municipiului Ia¿i ¿i candidatul
PSD pentru Primåria Ia¿i, Gheorghe Nichita, a participat
la Conferin¡a organizatå de Ministerul Educa¡iei ¿i
Cercetårii privind proiectele educa¡ionale Phare, ce se
desfå¿oarå la Hotel Moldova.
• Primarul municipiului Pa¿cani ¿i candidatul PSD pentru
Primåria Pa¿cani, Neculai Rå¡oi, s-a aflat în cursul zilei
de mar¡i, 11mai 2004, în cartierul Fântânele, unde a purtat
discu¡ii cu cetå¡enii cu privire la finalizarea repara¡iilor capitale
la ¿coala nr. 2, proiect derulat cu fonduri de la Banca
Mondiale. De asemenea, primarul PSD Neculai Rå¡oi a
abordat ¿i chestiunea urgentårii lucrårilor de canalizare în
aceastå zonå a ora¿ului, precum ¿i a refacerii iluminatului
public.
• Primarul ora¿ului Târgu Frumos ¿i candidatul PSD la
Primåria Târgu Frumos, Gheorghe Tåtaru, a avut mar¡i,
11mai 2004, o întâlnire cu alegåtorii de pe stråzile Lunca
Bahlue¡ ¿i 22 Decembrie 1989 din Târgu Frumos.
• Miercuri, 12 mai, Gheorghe Nichita, primarul municipiului
Ia¿i ¿i candidatul PSD pentru Primåria Ia¿i, a participat
la concursul de tir organizat în cadrul FestudIS, cu participarea
reprezentan¡ilor presei.
• Miercuri, 12 mai, primarul Gheorghe Nichita a fost
prezent la conferin¡a de preså prilejuitå de deschiderea Circuitului
Interna¡ional de Tenis al României dotat cu trofeul
Tester ¡iriac, turneu de tenis ce se va desfå¿ura la Ia¿i în
perioada 13-23 mai.
• Miercuri, 12 mai, Lucian Flai¿er, pre¿edintele Consiliului
Jude¡ean Ia¿i ¿i primul pe lista de candida¡i din partea
PSD pentru Consiliul Jude¡ean Ia¿i, ¿i primarul Gheorghe
Nichita, candidatul PSD pentru Primåria Ia¿i au fost prezen¡i
la Seminarul ¿tiin¡ific „Carrefour Francophone” organizat de
Centrul Cultural Francez ¿i Inspectoratul ¿colar Jude¡ean, la
ini¡iativa Ambasadei Fran¡ei în România, ce s-a desfå¿urat la
Colegiul Na¡ional din Ia¿i.
• Miercuri, 12 mai, a asistat primarul Ia¿ului, Gheorghe
Nichita, la meciul de baschet POLI–UPA Ia¿i din divizia
na¡ionalå de baschet, dupå care a participat la înmânarea premiilor
Cenaclului „Moldavia” din cadrul FEstudIS.
• Miercuri, 12 mai, Lucian Flai¿er, pre¿edintele Consiliului
Jude¡ean Ia¿i ¿i primul pe lista de candida¡i din partea
PSD pentru Consiliul Jude¡ean Ia¿i, a participat la
deschiderea Centrului româno-italian de comer¡.
• În cursul zilei de miercuri, 12 mai, Lucian Flai¿er,
pre¿edintele Consiliului Jude¡ean Ia¿i ¿i primul pe lista de
candida¡i din partea PSD pentru Consiliul Jude¡ean Ia¿i, a
avut o întâlnire cu consilierii jude¡eni pentru discutarea proiectelor
de dezvoltare a jude¡ului Ia¿i
• Miercuri, 12 mai, primarul municipiului Pa¿cani ¿i
candidatul PSD pentru Primåria Pa¿cani, Neculai Rå¡oi, s-a
întâlnit cu locuitorii din suburbia Sodomeni ¿i va purta
discu¡ii referitoare la måsurile de refacere a stråzilor afectate
de furtuna din 6 mai, precum ¿i privitoare la finalizarea
lucrårilor de repara¡ii capitale la biserica din aceastå zonå.
* Miercuri, 12 mai, primarul comunei Bivolari ¿i
candidatul PSD pentru Primåria Bivolari, Liviu Teodorescu
a avut o întîlnire cu cetå¡enii la punctul de lucru unde se
deruleazå investi¡ia prin p-rogramul SAPARD ”Alimentare
cu apå a comunei Bivolari”, în valoare de 1 milion de euro.
De asemenea a avut o întâlnire cu cetå¡enii din satul Traian
pentru a stabili împreunå posibilitå¡ile de continuarea lucrårilor
la biserica satului ¿i s-a deplasat în satele Solone¡,
Bivolari ¿i Tabåra, unde s-a întîlnit cu cetå¡enii ¿i a purtat
discu¡ii referitoare la extiderea re¡elei de iluminat public ¿i la
problemele edilitar gospodåre¿ti.
• Gheorghe Nichita, primarul municipiului Ia¿i ¿i candidatul
PSD pentru Primåria Ia¿i, a participat joi, 13 mai, la
deschiderea Conferin¡ei Interna¡ionale cu tema „Integrare
europeanå prin finan¡e, monedå ¿i administra¡ie publicå”,
organizatå de Universitatea „Al. I. Cuza”.
• Gheorghe Nichita, primarul municipiului Ia¿i ¿i candidatul
PSD pentru Primåria Ia¿i, a fost prezent joi, 13 mai, la
Festivalul FEStudIs, în cadrul cåruia sunt aniversa¡i 25 de
ani de la înfiin¡area Clubului de Jazz al Casei Studen¡ilor
Ia¿i.
• Lucian Flai¿er, pre¿edintele Consiliului Jude¡ean Ia¿i ¿i
primul pe lista de candida¡i din partea PSD pentru Consiliul
Jude¡ean Ia¿i, a participat joi, 13 mai, la o întâlnire zonalå pe
probleme legate de programul RICOP ce se va desfå¿ura la
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Curier jude¡ean
Sala Galbenå a Palatului Administrativ jude¡ean.
• Joi, 13 mai, Lucian Flai¿er, pre¿edintele Consiliului
Jude¡ean Ia¿i ¿i primul pe lista de candida¡i din partea PSD
pentru Consiliul Jude¡ean Ia¿i, s-a deplasat în satul Hândre¿ti,
comuna O¡eleni, jude¡ul Ia¿i, unde a fost prezent la
recep¡ia ¿colii Hândre¿ti. În aceea¿i localitate, pre¿edintele
CJ Ia¿i Lucian Flai¿er, primul candidat pe lista PSD Ia¿i pentru
func¡ia de consilier jude¡ean, a fåcut o evaluare a ¿antierului
de asfaltare a drumului O¡eleni – Strunga, lucrare
aflatå în execu¡ie.
• Neculai Rå¡oi, primarul municipiului Pa¿cani ¿i candidatul
PSD pentru Primåria Pa¿cani, s-a întâlnit joi, 13 mai,
cu gospodarii din suburbii ¿i speciali¿tii din agriculturå pentru
evaluarea pagubelor produse de furtuna din 6 mai ¿i stabilirea
solu¡iilor ce se impun pentru diminuarea consecin-
¡elor produse ¿i restabilirea unei situa¡ii de normalitate.
• Joi, 13 mai, primarul comunei Bivolari ¿i candidatul
PSD pentru Primpria Bivolari, Liviu Teodorescu, s-a aflat la
unitatea medico-socialå din Bivolari pentru a purta discu¡ii
cu personalul medical ¿i cel auxiliar în vederea identificårii
problemelor care trebuie rezolvate pentru o bunå desfå¿urare
a activitå¡ii medicale. În aceea¿i zi, primarul PSD Liviu
Teodorescu a fåcut o inventariere a drumurilor din comuna
Bivolari pentru a planifica continuarea lucrårilor de reabilitare
pentru tronsoanele DN 24C – Buruiene¿ti ¿i DN 24C –
Tabåra – Tabåra Nouå.
• Joi, 13 mai, primarul comunei ¿ipote ¿i candidatul PSD
pentru Primåria ªipote, jude¡ul Ia¿i, Mihai Irimia, s-a întâlnit
în satul Hâlceni cu candida¡ii PSD propu¿i pentru Consiliul
Local în vederea mobilizårii cetå¡enilor cu drept de vot de a
se prezenta la scrutinul din 6 iunie.
• Joi, 13 mai, la Cåminul Cultural Comarna, primarul
Vlad Melinte, candidat din partea PSD pentru Primâria Comarna,
jude¡ul Ia¿i, ¿i pre¿edinte al Organiza¡iei PSD Comarna
i-a prezentat alegåtorilor pe candida¡ii PSD la func¡ia
de consilier local cetå¡enilor din satul Osoi.
• Joi, 13 mai, Constantin Cernescu, primarul ora¿ului
Hârlåu ¿i candidatul PSD pentru Primåria Hârlåu a purtat
discu¡ii cu cetå¡enii de etnie rromå din cartierul Nomazi, pe
problemele aduc¡iunii de apå, a extinderii re¡elei de cablu ¿i
de reabilitare a drumurilor laterale.
• Joi, 13 mai, Dumitru Diaconu, primarul comunei Belce¿ti
¿i candidatul PSD pentru Primåria Belce¿ti, alåturi de
candida¡ii PSD pentru Consiliul Local Belce¿ti, ¿i-a prezentat
oferta electoralå la ¿coala Rui – Belce¿ti, unde a purtat
discu¡ii cu cetå¡enii în vederea construirii unei noi clådiri
pentru ¿coala din sat cu fonduri de la Banca Mondialå.
Ilfov
• In zilele de 8 si 9 mai a.c. in judetul Ilfov, s-au desfå-
¿urat activitati dedicate Zilei Europei, organizate prin colaborarea
Prefecturii Judetului Ilfov, Consiliului Judetean Ilfov
primariilor si Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu
Cultural Ilfov, Directia Judedeana pentru Sport Ilfov si
Inspectoratul Scolar al Judetului Ilfov. Manifestarile au constat
in activitati cultural sportive in localitatile Bragadiru,
Snagov, Corbeanca, Chiajna, Pantelimon, Ciorogarla.
Duminica, 9 mai au avut loc intreceri sportive, spectacole
de teatru, spectacole de muzica si dans, concursuri de desen,
muzica si geografie in orasele Otopeni-Centrul Cultural Ion
Manu, in orasul Buftea - Baza Turistica pentru Tineret si in
toate localitatile din judetul Ilfov.
Olt
• Vineri, 7 mai 2004, domnul Marin Diaconescu, prefectul
jude¡ului Olt s-a întâlnit cu membrii Grupului tehnic
de lucru constituit constituit conform H.G. 502/2004 pentru
a dezbate ultimele detalii legate de bunul mers al campaniei
electorale. În acest context, domnul prefect Marin Diaconescu
a punctat prezen¡a membrilor Grupului tehnic de lucru
în teritoriu.
• Duminicå, 9 mai 2004, la Cimitirul Eroilor din Slatina,
în organizarea Prefecturii Olt, cu participarea domnului prefect
Marin Diaconescu, au fost omagiate douå momente importante
în devenirea României moderne – Ziua Independen-
¡ei de Stat a României ¿i Ziua victoriei împotriva fascismului.
Ceremonialul religios, depunerea de jerbe ¿i coroane de
flori s-a constituit într-o emo¡ionantå tråire româneascå ¿i un
pios omagiu adus jertfei eroilor nemaului.
• Duminicå, 9 mai 2004, în prezen¡a prefectului jude-
¡ului ¿i a sute de cetå¡eni, pe platoul din fa¡a Prefecturii Olt,
elevi ai ¿colilor din municipiu Slatina au participat la diferite
concursuri cu ocazia Zilei Europei. Fie cå au câ¿tigat, fie cå
nu, to¡i participan¡ii au primit, din partea Prefecturii Olt,
cadouri constând în rechizite ¿colare ¿i dulciuri.
• Tot de Ziua Europei, Prefectura jude¡ului Olt ¿i Primåria
Slatina prin implicarea directå a domnului prefect ¿i a
domnului primar Gheroghe Påunescu, au organizat renumita
„Parada a Liceelor“, în care mii de liceeni, sub deviza
„Vreau så fiu european“, ¿i-au pus în valoare talentul ¿i
imagina¡ia. Aceastå explozie de tinere¡e, culoare ¿i speran¡å
s-a bucurat de prezen¡a a mii de slatineni, care târziu, în
noapte, au avut parte de un concert extraordinar al renumitului
interpret ¿tefan Bånicå Jr. Atrac¡ia acestei zile a constituit-o
înså focurile de artificii, care timp de zeci de minute au
fåcut din cerul Slatinei un joc al luminii, culorii ¿i formelor.
• Mar¡i, 11 mai 2004, municipiul Slatina a fost gazda
unui înalt demnitar, prim-ministrul României, pre¿edintele
PSd, domnul Adrian Nåstase. Dupå o scurtå vizitå la sediul
Prefecturii Olt, domnul Adrian Nåstase s-a întâlnit, într-o
atmosferå plinå de entuziasm, speran¡å ¿i exuberan¡å, cu alegåtorii
olteni ¿i candida¡ii PSD la func¡ia de primar din jude¡ul
Olt. A urmat apoi vizita celei mai renumite societå¡i de
producere a aluminiului din Europa, SC Alro SA, domnul
Adrian Nåstase aratându-se încântat de modul cum s-au realizat
investi¡iile promise de Guvernul României. Ultimul
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 115

Curier jude¡ean
punct pe agenda vizitei a fost Colegiul Na¡ional „Nicolae
Titulescu“, unde delega¡ia oficialå a våzut sala de sport, construc¡ie
finan¡atå tot de Guvernul României, printr-un program
care se deruleazå la nivel na¡ional.
• La Ploiesti a avut loc, joi, 13 mai, in organizarea
Prefecturii Judetului Prahova, lansarea Proiectului Tinerilor
Profesionisti (Young Professional Scheme), finantat cu 4
milioane de euro de Uniunea Europeana, prin intermediul
programului PHARE 2001. Proiectul va forma un corp de
functionari publici care sa contribuie la intarirea si modernizarea
administratiei publice din Romania, in cadrul procesului
de reforma a acesteia. Absolventii programului vor
beneficia de instruire in domeniul managementului profesionist,
bazat pe metode moderne de pregatire in administratia
publica a statelor membre in Uniunea Europeana, de
experienta in cadrul ministerelor din Romania si de cursuri
postuniversitare la universitati prestigioase din Europa. Proiectul
dispune de un site de informare pe internet, la adresa
www.yps.ro.
Urmare sezizarii unor cetateni din comuna prahoveana
Tataru, prefectura a ordonat un control fulger al politiei si
Directiei Judetene de Cultura, Culte si Patrimoniu ce a impiedicat
instrainarea unor piese de patrimoniu. Este vorba de
zece colaci (ghizduri) de fantana si cinci teici (adapatori)
confectionate dintr-o singura bucata de piatra cioplita, databile
din perioada secolelor XVII - XIX, pe care se gasesc inscriptii
cu caractere slavone. Piesele fusesera colectate de un
“intreprinzator” din judetul Arad si erau pe pregatite pentru
a fi transportate inafara judetului. A fost deschisa o ancheta
pentru stabilirea vinovatilor, iar ghizdurile si teicile confiscate
au fost depozitate in parcul Muzeului Belu, din orasul
Urlati.
116
Prahova
Satu Mare
• În data de 13 mai, în cadrul såptåmânalei conferin¡e de
preså de la sediul Prefecturii jude¡ului Satu Mare, pre¿edintele
Biroului Electoral Jude¡ean, judecåtorul Gheorghe Pop,
a prezentat situa¡ia, pe forma¡iuni politice, a listelor de candida¡i
înregistrate pentru alegerile locale.
Pre¿edintele Gheorghe Pop a anun¡at cå în data de 16
mai, începând cu orele 9, va avea loc la sediul BEJ tragerea
la sor¡i a ordinii pe buletinele de vot a candida¡ilor forma-
¡iunilor politice pentru Consiliul jude¡ean, ordine ce va fi
påstratå ¿i pe buletinele de vot pentru alegerea Consiliilor
locale ¿i a primarilor din jude¡. Pe 17 mai este programatå
¿edin¡a privind completarea BEJ cu reprezentan¡ii forma-
¡iunilor politice ce au depus liste de candida¡i pentru scrutinul
din 6 iunie.
Tot legat de alegerile locale, secretarul general al Prefecturii,
Octavian Lazin, a declarat cå pregåtirile sunt în grafic,
såptåmâna viitoare urmând så fie aduså hârtia pentru
tipårirea buletinelor de vot ¿i ¿tampilele necesare procesului
electoral. Invita¡i la conferin¡a de preså, inspectorul-¿ef al
Inspectoratului de Stat în Construc¡ii, Grigore Pop, ¿i comisarul-¿ef
al Gårzii Financiare, Radu Haiduc, au prezentat
rezultatele activitå¡ii celor douå institu¡ii în primul trimestru
al anului 2004. Inspectorii în construc¡ii au aplicat, în trimestrul
I, 14 amenzi în valoare totalå de 420 milioane de lei
¿i au verificat 30 de reclama¡ii depuse de cetå¡eni privind
respectarea disciplinei în construc¡ii, majoritatea reclama-
¡iilor vizând încålcarea proprietå¡ii vecinilor.
În cadrul celor 944 de controale efectuate de comisarii
Gårzii Financiare Satu Mare au fost atrase la bugetul de stat
sume suplimentare în valoare de 13 miliarde de lei ¿i au fost
confiscate bunuri ce valoreazå 477 milioane lei. Comisaru-
¿ef al GF a ¡inut så prezinte modificårile legislative aduse în
domeniul aparatelor de marcat fiscale, insistând în special pe
cre¿terile substan¡iale ale amenzilor ce se aplicå pentru
nede¡inerea de AMF ¿i neeliberarea bonurilor de marcaj.
Tulcea
• Prefectul jude¡ului Tulcea, domnul Ion Vårgåu, a
prezidat luni, 10 mai 2004, ¿edin¡a Comitetului Operativ
Consultativ la care au participat reprezentan¡ii Direc¡iei de
Sånåtate Publica Tulcea, Societatea de Gospodårire a Apelor
Tulcea, Direc¡ia Sanitar Veterinara, Cåpitånia Portului Tulcea,
Garda de Mediu, Inspectoratul Politiei de Frontiera, Administra¡ia
Rezerva¡iei Biosferei Delta Dunårii (ARBDD),
Oficiul pentru Protec¡ia Consumatorilor Tulcea. In cadrul
sedintei, domnul prefect a solicitat informa¡ii despre cotele
apelor Dunårii, tendinta acestora in perioada urmåtoare si
daca exista pericolul inunda¡iilor. Reprezentantul Societatii
de Gospodårire a Apelor Tulcea a afirmat ca nu sunt probleme
si ca situa¡ia din jude¡ este ¡inuta sub control.
Un alt subiect discutat in sedinta COC a fost cel legat de
salubrizarea judetului. Domnul Ion Vårgåu a cerut factorilor
responsabili sa ac¡ioneze ferm si eficient pentru salubrizarea
teritoriului, iar cei care nu påstreazå curatenia sa fie sanctionati
potrivit legii.
Totodatå, domnul prefect a cerut amenajarea unui numår
mai mare de locuri de depozitare a de¿eurilor, måsura ce se
impune deoarece, in perioada imediat urmåtoare, numårul
turi¿tilor in jude¡ va cre¿te. De asemenea, reprezentantul
Guvernului in teritoriu a insistat ca Oficiul pentru Protec¡ia
Consumatorilor Tulcea sa intensifice controalele pe linia turismului
si acei agen¡i economici care nu respecta normele
de igiena sa fie aspru sanc¡iona¡i.
Un alt subiect discutat in sedin¡a COC a fost cel legat de
braconaj, domnul prefect atrågând aten¡ia asupra necesita¡ii
unor ac¡iuni eficiente si comune ale factorilor de råspundere
pentru evitarea producerii acestui fenomen. In ceea ce prive¿te
pregåtirea alegerilor locale, domnul prefect Ion Vårgåu
a cerut tuturor celor implica¡i sa respecte graficul stabilit
pentru ca in data de 6 Iunie 2004 sa nu existe probleme.
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004

Curier jude¡ean
• Prefectul judetului Tulcea, domnul Ion Vargau, a participat
la deschiderea festiva a concursului national de
proiecte „Parteneriat educational- prezent si perspective” joi,
13.05.2004 Cu acest prilej domnul prefect a afirmat urmatoarele
: „Implicarea in actul educational reprezinta un act de
mare raspundere pentru o comunitate dar si garantia formarii
unor vlastare cu o conceptie sanatoasa, apte sa transmita la
randul lor generatiilor urmatoare reperele care constituie valori
sociale. Dascalii si familia au un rol esential dar prin implicarea
oamenilor de cultura, Politiei si medicilor avem
garantia ca acet efort colectiv va fi ancorat in realitate si nu
va ramane fara ecou. Prin implementarea programelor nationale
„ Educatia pentru sanatate in scoala romaneasca” si
„Educatia pentru cetatenie democratica.Prevenirea consumului
de droguri, a traficului de persoane si a a delincventei
juvenile”, tinerii nostri au depasit jena fireasca si rezerva
fata de adulti si au invatat sa puna mai presus de orice propria
sanatate. Tratandu-i ca pe niste adulti, mizand pe inteligenta,
flexibilitatea si spontaneitatea lor am reusit sa ne
atingem scopul. Concluzia care se desprinde este ca doar
printr-un efort colectiv, care imbina bogatia de cunostinte a
oamenilor de stiinta, tactul pedagogic, experienta cadrelor
medicale si a Politiei, vom reusi sa ne protejam tinerii, sa ii
pregatim pentru viata.“
Vâlcea
• Luni, 10 mai, începând cu ora 9.00, în biroul prefectului
a avut loc ¿edin¡a såptåmânalå de analizå cu directorii din
cadrul Prefecturii, în cadrul cåreia au fost prezentate, pe
direc¡ii, principalele activitå¡i din såptåmâna precedentå ¿i
planul de ac¡iuni al perioadei urmåtoare.
De la ora 10.00, prefectul Aurel Vlådoiu a condus ¿edin¡a
Comitetului Operativ Consultativ ce a avut ca teme: analiza
privind stadiul realizårii la sålile de sport din jude¡; modul în
care se desfå¿oarå lucrårile la Biblioteca Jude¡eanå „Antim
Ivireanul“, precum ¿i alte probleme curente. Imediat dupå
¿edin¡å, prefectul Aurel Vlådoiu, împreunå cu vicepre¿edintele
Consiliului Jude¡ean, Dumitru Stancu, s-au deplasat la
noul sediu al Bibliotecii „Antim Ivireanul“ din Râmnicu
Vâlcea pentru a evalua la fa¡a locului stadiul realizårii
lucrårilor la acest edificiu cultural. Constructorii au dat asiguråri
cå noua biblioteca va fi inauguratå la începutul lunii
iunie a.c.
• Miercuri, 12 mai 2004, la Prefectura jude¡ului Vâlcea
s-a desfå¿urat conferin¡a de preså såptåmânalå sus¡inutå de
prefectul jude¡ului Vâlcea, Aurel Vlådoiu, ¿i pre¿edinta
Biroului Electoral Jude¡ean, Lucia Båråscu. Tematica întâlnirii
cu reprezentan¡ii mass-media locale a fost privitoare la:
stadiul organizårii alegerilor pentru autoritå¡ile administra¡iei
publice locale în jude¡ul Vâlcea.
La conferin¡a de preså a Prefecturii au mai participat ¿i
conducåtorii tuturor structurilor jude¡ene din cadrul Ministerului
Administratiei si Internelor (Inspectoratul de Poli¡ie –
comisar ¿ef Rândunel Bådescu, Grupul Jude¡ean de Pompieri
– maior Nicolae Cornea, Comandamentul Jude¡ean de
Jandarmi Vâlcea – colonelul Ni¡u, Inspectoratul de Protec¡ie
Civilå – colonel Adrian Mesescu). Cu acest prilej, prefectul
Aurel Vlådoiu a men¡ionat ac¡iunile ce urmeazå a fi îndeplinite
în cursul acestei såptåmânii, în conformitate cu programul
calendaristic jude¡ean. Pre¿edinta BEJ Vâlcea, judecåtoarea
Lucia Båråscu, le-a adus la cuno¿tin¡å ziari¿tilor
vâlceni douå probleme semnalate de pre¿edin¡ii birourilor
electorale de circumscrip¡ie, referitoare la: depunerea listelor
de candida¡i - regåsirea pe mai multe liste de partid a
aceleia¿i persoane ¿i la schimbarea de mai multe ori a ordinii
pe liste. În cadrul conferin¡ei de preså, secretarul general al
Prefecturii, Emilian Ionescu, a men¡ionat faptul cå în cursul
acestei såptåmâni s-au primit la Prefectura jude¡ului Vâlcea
¿i ofertele pentru tipårirea buletinelor de vot, iar în urma
selec¡iei de oferte a fost stabilit agentului economic care va
efectua aceastå opera¡iune – Tipografia Conphys Râmnicu
Vâlcea (a avut oferta cea mai avantajoaså: 360 lei/coalå A4).
Prefectul Aurel Vlådoiu a precizat cå cererea de ofertå
pentru tipårirea buletinelor de vot a presupus urmåtoarele
douå componente: îndeplinirea criteriilor legate de pre¡ ¿i
calitate dar ¿i verificarea capacitå¡ii tehnice a respectivului
agent economic de a face fa¡å unui volum de muncå considerabil.
În cadrul aceleia¿i conferin¡e de preså, s-a subliniat faptul
cå paza celor 416 de sec¡ii de votare ¿i celor 89 de birouri
electorale de circumscrip¡ie din jude¡ul Vâlcea va fi asiguratå
de 1030 persoane - efective ale Inspectoratului de Poli¡ie
Jude¡ean Vâlcea, Ministerului Apårårii Na¡ionale, Comandamentului
Jude¡ean de Jandarmi, Grupului Jude¡ean de
Pompieri „General Magheru”, Corpului Gardienilor Publici
Vâlcea. Inspectorul ¿ef al Inspectoratului Jude¡ean de Poli¡ie
Vâlcea, comisar ¿ef Rândunel Bådescu a precizat cå pânå în
prezent au fost aplicate 9 amenzi pentru afi¿aj ilegal. O altå
problemå abordatå în cadrul întâlnirii cu presa, organizatå de
Prefectura Vâlcea, a fost aceea legatå de accesul reprezentan¡ilor
mass – media în sec¡iile de votare în ziua alegerilor,
6 iunie a.c.
Judecåtoarea Lucia Båråscu i-a asigurat pe ziari¿ti cå
accesul se va face pe baza legitima¡iilor, nefiind nevoie de o
acreditare specialå.
Informa¡iile propuse pentru a fi cuprinse în acest buletin
vor fi transmise la Institutul Social Democrat „Ovidiu ªincai“,
str. Atena 11, telefon: 230.24.34, 230.24.74. Fax: 231.55.23. e-mail: isd@rdsnet.ro
¿i la Departamentul Comunicare ¿i Tehnologia Informa¡iei al PSD, ªoseaua Kiseleff nr. 10,
telefon/fax: 222.32.72, e-mail: comunicare@psd.ro, psd@psd.ro, mdorina@gov.ro
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 117