Cancerul de col uterin poate fi prevenit şi tratat

Cancerul de col uterin poate
fi prevenit şi tratat
Atunci, de ce aproximativ 2000 de femei din
România mor în fiecare an din cauza acestei boli
Acest ghid media nu vă va oferi răspunsul
Dar v-ar putea ajuta să puneţi întrebările care trebuie

Prea multe vieţi irosite
În fiecare an, în jur de 2000 de femei mor din cauza cancerlui
de col uterin, deşi acesta poate fi prevenit. Cancerul de col uterin
este una dintre cele mai răspândite forme de cancer la femei
care, dacă nu este depistat şi tratat la timp, devine fatal.
Prevenirea dezvoltării cancerului de col uterin este posibilă, întrucât
„semnele de avertizare timpurie” pot fi detectate la nivelul celulelor
cervicale cu mult timp înainte ca acestea să se transforme în celule canceroase.
Şi chiar şi atunci când a apărut deja cancerul, acesta poate fi tratat
dacă este depistat într-o fază incipientă.
Multe dintre femeile care îşi pierd viaţa din cauza cancerului de col uterin
au vârsta cuprinsă între 40 şi 50 de ani sau sunt chiar mai tinere. Moartea
lor i-ar putea priva pe copii de o mamă, familiile, de cineva care aduce bani
în casă, şi pe părinţi, de o fiică ce le poartă de grijă.
Aşadar de ce survin încă aceste decese „inutile” Acest mic îndreptar media
are menirea de a-i ajuta pe ziariştii ca dumneavoastră să descopere adevărul.
2 G H I D U L E S O M E D I A

Care sunt cauzele cancerului
de col uterin
Cancerul de col uterin se dezvoltă în ţesutul de la nivelul
acelei zone care face legătura între partea superioară a
vaginului şi uter, adică la nivelul colului uterin.
A
proape toate tipurile de cancer de col uterin se datorează infecţiei cu
anumite tulpini de virus papiloma uman (HPV). La fel ca în cazul majorităţii
virusurilor, de cele mai multe ori, infecţia cu HPV durează câteva
săptămâni sau chiar luni de zile, până ce organismul se curăţă - nu prezintă
simptome şi nu doare. Atunci când infecţia nu dispare, însă, celulele infectate
cu HPV pot evolua în celule „precanceroase”. Acest proces durează, de
regulă, câţiva ani sau chiar zeci de ani. În vreme ce anumite celule precanceroase
se pot vindeca de la sine, există riscul ca altele să se transforme
într-o formă de cancer invaziv, dacă nu sunt depistate şi tratate la timp.
Virusul HPV se contactează în urma unui raport sexual cu o persoană deja
infectată. Deşi întreţinerea de raporturi sexuale cu mai mulţi parteneri
sporeşte riscul, virusul se poate lua şi de la un singur partener.
G H I D U L E S O M E D I A 3

Cum se poate preveni cancerul
de col uterin
Modificarea celulelor în urma infectării cu HPV şi
transformarea acestora într-o formă incipientă de
cancer este un proces de durată.
Inspectarea semnelor
de avertizare
În tot acest interval de timp, modificările
celulare precanceroase se
pot observa la microscop, cât timp
recoltarea probelor şi analiza acestora
se face conform metodelor
validate în domeniu şi cât timp se
efectuează controale periodice de
calitate, aşa cum este prevăzut în
Ghidurile europene pentru asigurarea
calităţii screeningului şi diagnosticării
cancerului de col
uterin şi alte standarde internaţionale
de profil.
Testul convenţional de depistare
a cancerului de col uterin şi a
stărilor precanceroase se numeşte
Papanicolau (după numele celui
care l-a dezvoltat, profesorul universitar
Georgios Papanikolaou).
Deşi sunt disponibile şi alte
metode, precum testarea ADN-ului
celulelor colului pentru depistarea
virusului HPV, acestea nu se folosesc
prea des.
Toate testele implică un frotiu
de la nivelul colului uterin - prelevarea
unor celule de pe peretele
colului uterin. Această procedură
poate fi efectuată de către aproape
orice cadru medical calificat, în
aproape orice amplasament. Probele
de celule sunt trimise la laborator
pentru a fi examinate de către
citologi experimentaţi şi, acolo
unde se impune, de către anatomopatologi.
Dacă în urma analizei celulelor
prelevate există un motiv de alarmare,
un posibil indiciu pentru un
cancer de col uterin, femeia respectivă
trebuie să efectueze alte
teste pentru a i se confirma diagnosticul,
iar, dacă testele sunt pozitive,
trebuie să urmeze un tratament.
Ţesutul care constituie un
factor de risc trebuie îndepărtat
Science Photo Library
4 G H I D U L E S O M E D I A

înainte ca vreo formă de cancer să
se poată dezvolta, iar femeia este
ţinută sub supraveghere medicală
timp de 5 ani.
Studiile arată că efectuarea testului
Papanicolau o dată la treicinci
ani ajută la depistarea a 80%
din cazurile care pot evolua către
un cancer de col uterin, înainte ca
acele celule să devină canceroase.
Aşadar, cât timp tratamentul şi
controalele se efectuează potrivit
ghidurilor, este posibilă prevenirea
transformării celulelor precanceroase
în cancer în peste 99% din
cazuri. Nu toate tipurile de cancer
pot fi diagnosticate în fază incipientă,
însă chiar dacă celulele devin
canceroase (sau maligne), cancerul
încă se poate trata dacă este depistat
la timp, în fază incipientă.
Vaccinuri
Vaccinarea împotriva virusului
HPV ajută la prevenirea cancerului
de col uterin. La ora actuală, pe piaţă
sunt disponibile două vaccinuri
care s-au dovedit a fi eficiente în
prevenirea infectării cu virusul
HPV 16 şi HPV 18, cele două tulpini
de virus HPV responsabile pentru
aproximativ 70% din cazurile de
cancer de col uterin. Şi totuşi, ele
nu sunt eficiente împotriva unei
treimi (aproximativ) din tulpinile
de HPV care generează apariţia
cancerului şi nu pot împiedica dezvoltarea
cancerului de col uterin la
femeile deja infectate cu virusul
HPV. Din acest motiv, recomandările
europene sunt ca vaccinarea
împotriva virusului HPV să
vină în completarea testelor Papanicolau
şi nu să înlocuiască examinarea
medicală periodică.
Ambele vaccinuri se administrează
în trei doze în decurs de
şase luni. Asemenea tuturor programelor
de vaccinare, efectul este
mai mare atunci când şi acoperirea
este mare. În prezent, numeroase
state europene introduc, cu succes,
programe de vaccinare împotriva
virusului HPV. În unele ţări, controversele
iscate cu privire la vaccinarea
copiilor sau adolescenţilor
împotriva bolilor cu transmisie sexuală
au afectat percepţia corectă
asupra acestor programe. Sunt
multe state care au decis să nu introducă
un program de vaccinare
împotriva virusului HPV din motive
de fonduri insuficiente sau nejustificare
a unei astfel de investiţii.
Gardasil este produs de compania
farmaceutică din SUA Merck &
co şi combate virusurile HPV 6, 11,
16 şi 18. Cervarix este fabricat de
GlaxoSmithKline şi este eficient
împotriva HPV 16 şi 18.
G H I D U L E S O M E D I A 5

Cum poate România reduce rata
deceselor provocate de cancerul
de col uterin
Există un puternic consens bazat pe rezultatele obţinute graţie
experienţei acumulate în domeniu în decurs de zeci de ani, în
numeroase ţări europene, cu privire la faptul că cea mai bună
cale de a reduce numărul cazurilor de cancer de col uterin şi
numărul de decese provocate de acesta este punerea în aplicare
a unui program naţional de depistare a cancerului de col uterin.
Programele naţionale de depistare
a cancerului de col uterin:
● invită femeile sănătoase la examinări
clinice periodice, prin testul
Papanicolau,
● se organizează la nivel regional sau
naţional şi invită femeile dintr-o
anumită categorie de vârstă (de
regulă de la minim 30 la 60 de ani)
la controale efectuate la intervale
de timp regulate (la trei-cinci ani
este intervalul recomandat),
● invită femeile la controale mai
amănunţite şi, dacă este necesar,
recomandă un tratament în cazul
în care se depistează celule anormale
sau suspecte,
● implementează proceduri de asigurare
a calităţii pentru derularea
programului la standarde ridicate -
grad ridicat de participare, frotiu
corespunzător, analizele de laborator
sunt efectuate corect, rezultatele
se raportează la timp, femeia este
rechemată pentru investigaţii suplimentare
şi i se prescrie un tratament,
dacă este cazul, iar tratamentul
se efectuează la nivel ridicat,
● promovează un nivel ridicat de participare,
prin campanii de conştientizare
publică, comunicare eficientă
şi accesibilitate. Femeile vor fi mai
dispuse să răspundă invitaţiilor
dacă acestea le sunt adresate per-
Science Photo Library
6 G H I D U L E S O M E D I A

O bună comunicare este esenţială pentru
succesul unui program de screening
Femeile sunt mai dispuse
să participe la programul
de depistare a cancerului
de col uterin, dacă invitaţia:
●
●
●
●
●
●
le este adresată personal şi specifică
în mod clar faptul că testarea în vederea
depistării cancerului de col
uterin trebuie să facă parte din controlul
lor medical de rutină
prezintă în mod clar nivelul de risc de
dezvoltare a cancerului de col uterin
la care sunt expuse şi cât de eficientă
este această monitorizare în combaterea
acestui risc
le explică cum se face testul Papanicolau:
cât timp durează, dacă doare,
cine îl va face, ce li se va cere
le spune ce se va întâmpla cu proba
recoltată, când sunt gata rezultatele şi
cine are acces la acest rezultate
le explică faptul că e posibil să fie
rechemate pentru investigaţii suplimentare
şi ce ar putea însemna acest
lucru (de regulă, acest lucru se întâmplă
atunci când testele nu sunt clare
sau concludente; chiar atunci când se
depistează anomalii, nu este obligatoriu
ca acestea să şi constituie un pericol
în sensul riscului de apariţie a
cancerului)
le transmite unde pot găsi şi alte informaţii
G H I D U L E S O M E D I A 7

sonal, dacă conţin informaţii clare
şi credibile (vezi căsuţa) şi dacă testul
este gratuit sau foarte ieftin şi se
poate face într-un loc convenabil, la
o oră convenabilă.
S-a dovedit că acest gen de programe
naţionale organizate şi sistematice
sunt mult mai eficiente
decât ideea de a te baza pe un
„screening ocazional”, în cadrul
căreia este posibil ca testul Papanicolau
să fie disponibil, chiar gratuit,
dar decizia de participare să fie la
latitudinea pacientei sau medicului.
În cazul testelor efectuate ocazional
lipseşte controlul calităţii probelor
recoltate, al analizei efectuate, al
tratamentului şi supravegherii medicale
ulterioare, care se regăsesc în
programele bine organizate de depistare
a cancerului. Screening-ul
ocazional este şi o metodă ineficientă
de a folosi resursele sistemului
de sănătate, după cum reiese din
numărul mare de femei care nu au
fost niciodată examinate în vederea
depistării cancerului de col, în timp
ce altele sunt, poate, examinate mai
des decât este cazul.
Dovezi din Finlanda
Experienţa unor ţări precum Finlanda,
care a fost prima ţară care a
implementat un program de depistare
a cancerului de col uterin, ne
arată cât de eficiente pot fi aceste
programe. Finlanda a fost, practic,
iniţiatoarea programelor de depistare
a cancerului de col, în anul 1962. În
1976, 14 ani mai târziu, s-a putut
demonstra că femeile care fuseseră
supuse unei examinări medicale periodice
erau de cinci ori mai puţin expuse
riscului de a dezvolta cancer de
col uterin decât restul populaţiei.
Cifrele din 2008 (globocan.iarc.fr)
arată că femeile din România sunt de
aproximativ zece ori mai expuse
riscului de deces din cauza cancerului
de col uterin decât femeile din Finlanda
şi sunt de aproximativ cinci ori
mai expuse acestui risc decât media
Uniunii Europene.
Depistarea cancerului de col
uterin în România
Româncele sunt expuse unui risc
mai mare de dezvoltare a cancerului
de col uterin şi de deces din această
cauză decât femeile din oricare altă
parte a Europei. De fapt, în România
se înregistrează una din cele mai
mari rate de incidenţă a cancerului
de col uterin din lume.
Un program-pilot promiţător de
depistare a cancerului la populaţia
judeţului Cluj, desfăşurat în perioada
2002–2008, a dus la o
Science Photo Library
8 G H I D U L E S O M E D I A

creştere a procentului grupurilorţintă
de femei examinate de la 1% la
20%. Cu toate acestea, este nevoie
de investiţii considerabile pentru a
construi infrastructura necesară
pentru implementarea, gestionarea
şi monitorizarea unui astfel de program
de examinare medicală la
nivel naţional. Fără aceasta, vor fi
prea puţine cadre pentru recoltarea
probelor de celule cervicale, prea
puţini citologi care să efectueze
analizele de laborator, precum şi
prea puţini medici specialişti care
să recomande un tratament de calitate
femeilor depistate cu cancer de
col uterin sau expuse riscului de a
dezvolta această boală.
Programul-pilot a fost premiat
de Asociaţia Europeană pentru Prevenirea
Cancerului Cervical
(ECCA). Un raport publicat de
ECCA în 2010 concluziona: „Proiectul
a înregistrat progrese notabile în
ceea ce priveşte sporirea atenţiei
acordate la nivel politic prevenirii
cancerului de col uterin în România…
Cu toate acestea, majoritatea
politicienilor încă nu înţeleg complexitatea
programelor de care este
nevoie pentru a obţine rezultate
bune, şi nici ce resurse sunt necesare
pentru a implementa efectiv
aceste programe.”
În 2008, România a introdus în
şcoli un program de vaccinare contra
virusului HPV, adresat fetiţelor
de 11 ani. Cu toate acestea, participarea
a fost extrem de scăzută, datorită
lipsei unei campanii eficiente
de informare, care să explice raţionamentul
din spatele programului de
vaccinare contra virusului HPV,
combinată cu protestul împotriva
vaccinului, cu precădere al persoanelor
care consideră că nu este
adecvat să vaccinezi fetiţe împotriva
unei boli cu transmitere sexuală.
Descoperire Românească
Acest articol din Press Médicale al cercetătorului Aurel Babeş a marcat apariţia
conceptului de depistare a cancerului de col uterin în anul 1927. Cu toate acestea, un
raport din 2010 al Asociaţiei Europene pentru Prevenirea Cancerului Cervical privind
depistarea cancerului de col uterin în România conchidea că „majoritatea politicienilor
încă nu înţeleg complexitatea programelor de care este nevoie pentru a obţine rezultate
bune, şi nici ce resurse sunt necesare pentru a implementa efectiv aceste programe.”
G H I D U L E S O M E D I A 9

Decese „inutile” din cauza cancerului
de col uterin - documentare
România este locul în care a
luat naştere conceptul de depistare
a cancerului de col uterin. În
anul 1927, Victor Babeş a prezentat
Societăţii de Ginecologie din Bucureşti
primele dovezi ce atestă că
este posibilă diagnosticarea cancerului
de col uterin pe bază de
frotiu. Un an mai târziu, acesta publica
descoperirile sale în prestigioasa
publicaţie de profil Presse
Médicale. După alţi 15 ani, descoperirile
sale au fost suficient de
bine înţelese pentru a fi folosite
drept bază a unui instrument practic
de depistare a cancerului. Persoana
responsabilă, în acest sens, a
fost George Papanikolaou, de unde
vine şi numele testului Papanicolau.
Femei din mai multe ţări din
lume beneficiază astăzi de programe
naţionale care au la bază
acest test şi care sunt supuse controlului
calităţii. România, prin contrast,
nu are un asemenea program,
în pofida faptului că înregistrează
una dintre cele mai ridicate rate ale
mortalităţii cauzate de cancerul de
col uterin, din lume.
Dacă România nu înregistrează
progrese în ceea ce priveşte prevenirea
cancerului de col uterin,
numărul femeilor care mor inutil
(din cauza acestei boli) va continua
să crească. Ca ziarişti, dumneavoastră
îndepliniţi un rol vital: de a
spune povestea acestor decese „inutile”
şi de a creşte gradul de conştientizare
a riscurilor de dezvoltare a
cancerului de col, precum şi de a le
transmite femeilor cum se pot proteja
ele însele. Ziariştii au responsabilitatea
de a arunca un ochi critic
asupra modului în care
funcţionează politicile actuale de
prevenire a cancerului de col uterin
şi de a investiga modul în care acestea
ar putea fi îmbunătăţite. Ei pot,
de asemenea, să promoveze genul
de dezbatere echilibrată de care este
nevoie pentru a-i ajuta pe oameni
să ia decizii în privinţa vaccinării în
cunoştinţă de cauză.
Investigarea în scop de prevenire
poate „trage în jos” agenda politică,
deoarece guvernele vor rezultate
Paul Doyle / Alamy
10 G H I D U L E S O M E D I A

apide, ori durează şi 10 ani până
ajungi să vezi beneficiile unui
asemenea program în materie de
vieţi salvate. Sporind conştientizarea
publică privind costurile pe
care le-am suporta dacă nu investim
în prevenirea cancerului de col
uterin, ziariştii pot să atragă atenţia
opiniei publice şi a politicienilor
asupra acestei chestiuni care merită
să i se acorde atenţia cuvenită.
Dacă România ar repeta ceea ce
s-a realizat în Finlanda, numărul
femeilor care mor de cancer de col
uterin în fiecare an ar scădea, în
timp, de la aproximativ 2000 la
doar 200. O bună acoperire în
presă a subiectului şi o analiză
aprofundată a soluţiilor poate avea
un uriaş impact.
G H I D U L E S O M E D I A 11

Acest ghid media a fost realizat de
Anna Wagstaff şi Peter McIntyre
pentru Şcoala Europeană de Oncologie
(www.eso.net) ca parte a proiectului
EUROCHIP-3, finanţat de Direcţia
Generală pentru Sănătate şi
Consumatori (DG SANCO) a
Comisiei Europene şi realizat de Fundaţia
IRCCS „Istituto Nazionale dei
Tumori” din Milano, în colaborare cu
Şcoala Europeană de Oncologie.
Consultanţă de specialitate acordată
de: Ahti Anttila, director de cercetare
la Registrul Finlandez de
Screening Populaţional
(Ahti.Anttila@cancer.fi), Florian
Nicula (nicula@iocn.ro), şef Cetrul
de Prevenire şi Control al Cancerului
, şi Dana Coza
(dana.coza@iocn.ro) coordonator
Registru Regional de Cancer Nord-
Vest, de la Institutul Oncologic Ion
Chiricuţă, din Cluj-Napoca
Traducere realizată de: Interpreti
eTraduttori di Lisa Nitti,
www.lisanitti.com
Design realizat de Harris DPI,
www.harrisdpi.co.uk