Ãn Sibiu nu existÄ carne infestatÄ - Sibiu 100
Ãn Sibiu nu existÄ carne infestatÄ - Sibiu 100
Ãn Sibiu nu existÄ carne infestatÄ - Sibiu 100
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Săptămânal gratuit de informaţii şi publicitate • Nr. 32/22-28 decembrie 2008<br />
Un vis pentru pacienţi şi medici<br />
• Pacienţii sibieni care necesită dializă au de acum ocazia să fie trataţi într-un centru modern, care pe<br />
lângă procedurile standard le oferă şi un cadru apropiat de cel al propriului cămin.<br />
Nefromded Dialysis Centers<br />
(NDC), parte a Grupului<br />
Euromedic International,<br />
a deschis oficial la <strong>Sibiu</strong> cel deal<br />
patrulea Centru de Dializă din<br />
România, după cele de la Cluj<br />
Napoca, Alba Iulia şi Bârlad. NDC<br />
<strong>Sibiu</strong> de pe strada Morilor, <strong>nu</strong>mărul 8,<br />
reprezintă o investiţie de aproximativ<br />
trei milioane de euro şi are o<br />
capacitate de 200 de locuri. Pe lângă<br />
hemodializă şi dializă peritoneală<br />
efectuate de o echipă prestigioasă<br />
de medici, clinica asigură o masă<br />
adecvată regimului igieno-dietetic şi<br />
transportul pacienţilor de la domiciliu<br />
de trei ori pe săptămână. Toate aceste<br />
cheltuieli se ridică la valoarea de 118<br />
euro, dar sunt decontate în totalitate<br />
de Casa Naţională de Asigurări de<br />
Sănătate cu care NDC <strong>Sibiu</strong> a semnat<br />
un contract de colaborare.<br />
Inaugurarea oficială a clinicii de la<br />
<strong>Sibiu</strong> s-a făcut în spiritul Crăciu<strong>nu</strong>lui.<br />
Invitaţii, medicii, colaboratorii,<br />
dar şi pacienţii, au fost întâmpinaţi<br />
cu colinde de către reprezentanţii<br />
NDC. Anca Petca (foto centru),<br />
preşedintele Euromedic România<br />
a ţi<strong>nu</strong>t să sublinieze că momentul<br />
ales pentru deschidere <strong>nu</strong> a fost<br />
tocmai întâmplător. „Am împlinit<br />
un vis, atât pentru pacienţi, cât şi<br />
pentru personalul medical din <strong>Sibiu</strong>.<br />
De aceea am ales ca inaugurarea să<br />
fie acum, în preajma sărbătorilor.”<br />
Deschiderea acestui centru la <strong>Sibiu</strong><br />
face parte din strategia de dezvoltare<br />
pe segmentul serviciilor de dializă.<br />
„Împreună cu partenerii noştri neam<br />
propus să conti<strong>nu</strong>ăm extinderea<br />
prezenţei Nefromed Dialysis Centers<br />
la nivel naţional, astfel încât mai<br />
mulţi pacienţi români să aibă acces<br />
la servicii medicale la standarde<br />
europene”, a declarat dr. Anca Petca.<br />
În prezent clinica sibiană are în<br />
îngrijire 23 de pacienţi însă <strong>nu</strong>mărul<br />
acestora va creşte foarte repede, susţin<br />
reprezentanţii instituţiei, datorită<br />
faptului că s-au primit recent foarte<br />
multe cereri atât din <strong>Sibiu</strong>, cât şi din<br />
împrejurimi şi chiar din alte judeţe.<br />
Momentan se efectuează proceduri<br />
de dializă de trei ori pe săptămână,<br />
lunea, miercurea şi vinerea, în trei<br />
schimburi, însă programul se va<br />
schimba, în funcţie de <strong>nu</strong>mărul<br />
pacienţilor.<br />
În cazul bolnavilor care au nevoie de<br />
dializă astfel de centre pot reprezenta<br />
o a doua casă. Există cazuri în care<br />
pacienţii fac tratament foarte mulţi<br />
ani. Din acest motiv NDC <strong>Sibiu</strong><br />
a fost construit şi amenajat asftel<br />
Glanda tiroidă (II)<br />
Tiroida este o mică glandă de forma<br />
u<strong>nu</strong>i fluture, situată în partea anterioară<br />
a gâtului. Funcţia tiroidei este aceea<br />
de a converti iodul - care se găseşte în<br />
multe alimente - în hormoni tiroidieni:<br />
tiroxina (T4) şi triiodotironina (T3).<br />
Numai glanda tiroidă are celule capabile<br />
să absoarbă iodul. Tiroida preia iodul<br />
din alimente, suplimenţi <strong>nu</strong>tritivi şi<br />
sare iodată şi îl combină cu aminoacizi<br />
pentru a produce hormonii tiroidieni<br />
T3 şi T4. Aceşti hormoni reglează<br />
metabolismul corpului omenesc şi<br />
funcţiile organelor interne. Hormonii<br />
tiroidieni influenţează în mod esenţial<br />
fiecare organ intern, fiecare ţesut şi<br />
fiecare celulă din organism. T3 şi T4<br />
traversează organismul prin fluxul<br />
sanguin şi ajută celulele să convertească<br />
oxige<strong>nu</strong>l şi caloriile în energie.<br />
Sunt multe simptome asociate cu<br />
hipertiroidismul. La fiecare pacient<br />
în parte unele simptome pot fi mai<br />
accentuate decât altele: lipsa de energie,<br />
pacienţii se simt exte<strong>nu</strong>aţi, nervozitate,<br />
anxietate, iritabilitate, intoleranţă la<br />
căldură, transpiraţie, tremur fin al<br />
extremităţilor, apetit crescut (poftă de<br />
mâncare foarte bună) însoţit paradoxal<br />
de pierdere în greutate (câteodată<br />
însă se poate obţine o mărire a masei<br />
corporale din cauza apetitului crescut).<br />
Din tabloul clinic <strong>nu</strong> lipsesc palpitaţiile,<br />
diareea, starea de slăbiciune generală,<br />
modificări ale pielii, mai caldă,<br />
transpirată, foarte fină şi dificultatea la<br />
înghiţire.<br />
Cauze ale hipertiroidismului<br />
Clasic se disting două categorii de forme<br />
de hipertiroidism: hipertiroidism simplu<br />
şi autoimun. Hipertiroidismul autoimun<br />
sau Basedow-Graves este cauzat de o<br />
condiţie autoimună. Corpul consideră<br />
glanda tiroidă ca pe ceva străin şi începe<br />
să o atace. Motivul <strong>nu</strong> este cunoscut.<br />
Oricum, acest atac <strong>nu</strong> distruge glanda<br />
tiroidă, ca în cazul hipotiroidismului,<br />
ci din contră o stimulează. Glanda<br />
tiroidă începe să producă şi mai mulţi<br />
hormoni ca înainte de atac, rezultând<br />
hipertiroidismul. Câteodată se dezvoltă<br />
în glandă un nodul şi acesta începe să<br />
funcţioneze în mod independent de<br />
restul glandei tiroide. Dacă acest nodul<br />
secretă mai mulţi hormoni tiroidieni,<br />
apare hipertiroidismul. (D.L.)<br />
încât bolnavii să se simtă ca acasă.<br />
„Am mai pus câte un tablou cu flori,<br />
câte un televizor la fiecare pat şi am<br />
încercat să zugrăvim în culori mai<br />
calde pentru ca pacienţii noştri să <strong>nu</strong><br />
simtă acel alb de spital”, a mărturisit<br />
dr. Anca Petca.<br />
Cu toate că pacienţii sunt cei mai<br />
câştigaţi în urma deschidereii acestui<br />
centru, şi personalul medical se arată<br />
foarte mulţumit de realizare. „Visam<br />
să lucrez într-un astfel de centru de<br />
dializă, acum mi s-a îndeplinit. Cei 23<br />
de pacienţi care au conti<strong>nu</strong>at să creadă<br />
în valoarea mea de medic au dat<br />
forţă acestui vis”, susţine dr. Cristina<br />
Teodoru, medic şef la NDC <strong>Sibiu</strong>.<br />
Aceasta a mai adăugat că personalul cu<br />
care lucrează este foarte experimentat<br />
şi că are toată încrederea că pacienţii<br />
vor fi cât se poate de mulţumiţi de<br />
ceea ce li se va oferi. (B.A.)<br />
Pagina 7<br />
<strong>Sibiu</strong> – Făgăraş în drum expres<br />
• Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM) a emis<br />
recent Acordul de mediu pentru proiectul drumului expres <strong>Sibiu</strong><br />
– Făgăraş, în urma solicitării depuse de Compania Naţională de<br />
Autostrăzi şi Drumuri Naţionale.<br />
Potrivit documentaţiei oficiale,<br />
drumul expres <strong>Sibiu</strong> - Făgăraş<br />
are traseul pe teritoriul<br />
judeţelor <strong>Sibiu</strong> şi Braşov şi o cale<br />
rutieră cu o lungime totală de 72,537<br />
km. Pentru construirea acestui drum<br />
va fi nevoie de defrişarea a 17,2 ha<br />
de teren, menţionează reprezentanţii<br />
ANPM, într-un comunicat de presă.<br />
Astfel, construcţia drumului expres<br />
<strong>Sibiu</strong> – Făgăraş, care va face legătura<br />
rapidă între autostrada Nădlac – <strong>Sibiu</strong><br />
– Bucureşti – Constanţa şi autostrada<br />
Borş – Braşov – Bucureşti poate<br />
începe. De asemenea, drumul expres<br />
<strong>Sibiu</strong> - Făgăraş va realiza o legătură<br />
rapidă între municipiul <strong>Sibiu</strong> şi zona<br />
centrală a Transilvaniei. Recent,<br />
ANPM a impus constructorilor<br />
şi beneficiarului câteva restricţii<br />
privind protejarea mediului în zona<br />
drumului. „Traseul drumului expres<br />
<strong>Sibiu</strong>-Fagaras intersectează şi se află<br />
în vecinătatea unor situri de interes<br />
comunitar, care sunt parte integrantă<br />
a reţelei ecologice europene Natura<br />
2000 în Romania - Oltul Mijlociu-<br />
Cibin-Hartibaciu, Podişul Hârtibaciu,<br />
Piemontul Făgăraş şi SPA Avrig-<br />
Scorei-Făgăraş”, spun reprezentanţii<br />
ANPM. Aceştia au în vedere să<br />
solicite constructorilor să respecte o<br />
serie de condiţii prevăzute de lege în<br />
ceea ce priveşte organizarea de şantier<br />
cu tot arsenalul pe care aceasta îl<br />
presupune, care <strong>nu</strong> va fi amplasat în<br />
ariile protejate, ci la o distanţă de peste<br />
0,5 km. Mai mult, pentru Piemontul<br />
Făgăraş, ANPM cere măsuri de<br />
compensare obligatorii pentru<br />
constructori, adăugarea a două pajişti<br />
seminaturale şi lucrări de susţinere a<br />
habitatelor periclitate din interiorul<br />
sitului pe aproximativ 300 de hectare<br />
în apropierea localităţii Cârţişoara.<br />
Concretizarea u<strong>nu</strong>i asemenea proiect<br />
în valoare de 598,88 de milioane de<br />
euro va aduce cu sine o mulţime de<br />
beneficii, de la relansarea economică<br />
a localităţilor, modernizarea şi<br />
fluidizarea traficului rutier şi până la un<br />
acces mai rapid către zonele turistice.<br />
Terme<strong>nu</strong>l de finalizare a lucrării este<br />
a<strong>nu</strong>l 2010. (D.L.)<br />
Sărbători fericite alături de Eurofoam<br />
În ajun de sărbători<br />
Eurofom România<br />
urează tuturor<br />
partenerilor şi<br />
colaboratorilor, „Crăciun fericit<br />
şi cele mai bune gânduri pentru<br />
un An Nou 2009 plin de succese!<br />
Sărbători fericite şi La mulţi ani!”<br />
Păltinişul, oaia neagră<br />
a turismului sibian<br />
• Şi acest sezon de iarnă găseşte Păltinişul într-o situaţie deplorabilă. O staţiune resuscitată din când<br />
în când. Principala problemă o reprezintă tere<strong>nu</strong>rile fragmentate şi insuficient grupate, este de părere<br />
Klaus Iohannis.<br />
Păltinişul aparţine din punct<br />
de vedere administrativ, de<br />
municipiul <strong>Sibiu</strong>. De 17 ani<br />
însă, investiţiile în staţiunea unde<br />
pârtia este situată la cea mai mare<br />
altitudine din România sunt doar atât<br />
cât să menţină activitatea pe linia<br />
de plutire. Reprezentanţii Primăriei<br />
şi Consiliului Judeţean <strong>Sibiu</strong> s-au<br />
declarat nemulţumiţi de modul în<br />
care primarii comunelor din zonă, ce<br />
deţin drepturi de proprietate asupra<br />
tere<strong>nu</strong>rilor pe care s-a dezvoltat<br />
staţiunea turistică din Păltiniş, cred<br />
de cuviinţă să gândescă perspectivele<br />
acesteia. Alocările de fonduri au<br />
fost stopate în momentul în care<br />
reprezentanţii instituţiei sibiene au<br />
constatat că primarii comunelor<br />
din zonă au reuşit să întabuleze la<br />
Cartea funciară suprafeţe însemnate<br />
de teren situate în Păltiniş. „În<br />
momentul de faţă, investim cât să<br />
funcţioneze staţiunea. Municipiul<br />
<strong>Sibiu</strong> are posibilitatea de a viabiliza<br />
zona, dar atâta vreme cât <strong>nu</strong> poate<br />
colecta taxe şi impozite, pentru că<br />
tere<strong>nu</strong>l aparţine localităţii Poplaca,<br />
<strong>nu</strong> putem investi acolo. Din Păltiniş<br />
s-ar putea câştiga, în condţiile în<br />
care dezvoltarea staţiunii ar intra în<br />
zona turismului major. Acum turiştii<br />
nici <strong>nu</strong> mai au motive să meargă la<br />
Păltiniş”, a declarat primarul Klaus<br />
Iohannis. Singurii care investesc<br />
în Păltiniş sunt câţiva oameni de<br />
afaceri locali, iar singurele investiţii<br />
finalizate recent sunt cele la taberele<br />
deţi<strong>nu</strong>te de Direcţia Judeţeană pentru<br />
Tineret.<br />
Protocol fără urmări<br />
În iarna a<strong>nu</strong>lui 2005, pentru zona<br />
Păltiniş a fost conceput şi redactat un<br />
protocol de colaborare ce urma să fie<br />
semnat de <strong>Sibiu</strong>, Răşinari, Poplaca,<br />
şi Cristian, cu alte cuvinte localităţile<br />
care au tere<strong>nu</strong>ri în staţiune. Protocolul<br />
a avut drept scop asigurarea unei<br />
perspective turistice Păltinişului. Din<br />
nefericire protocolul <strong>nu</strong> a mai avut<br />
niciun fel de consecinţă. Principalele<br />
nemulţumiri au venit din partea<br />
primarilor de comune, care l-au acuzat,<br />
atunci, pe primarul Klaus Iohannis că<br />
încearcă să obţină controlul şi dreptul<br />
de preempţiune asupra tere<strong>nu</strong>rilor din<br />
Păltiniş. Chiar şi în aceste condiţii,<br />
începând cu sfârşitul săptămânii<br />
trecute, staţiunea Păltiniş a devenit<br />
principala atracţie turistică pentru<br />
sibieni şi <strong>nu</strong> <strong>nu</strong>mai. (D.L.)<br />
Sinteza săptămânii