Opera italiana.pdf

Opera s-a dezvoltat fn Italia
fncepiind cu anul1597 ~i s-a
riispiindit rapid fn Europa.
jnsii compozitorii italieni,
cum sunt Claudio ~i
Alessandro Scarlatti, au
riimas cele mai marcante
influenfe fn noul gen artistic.
D e~i laorigini opera avea mai degraba o
fonna "literara", piesa de baza fiind
recitalul -text cantat sau ~antat, cu
linie melodica foarte slaba sau inexistenta -,
spre sfar~itul secolului al XIX-lea, opera
devine o fonna primordial melodica, piesa de
rezistenta fiind aria. Aria este un solo lung In
timpul caruia actiunea este suspendata ~i prin
intermediul caruia interpretul exprima
f1lozofia vietii sau deplange cruzimea soartei.
Esential melodice, ariile au calitatea de a opri
spectacolul In loc ~i su1'.1t plasate la sfar~itul
aproape fiecarei scene.
Partea recitativa a operei a fost rezervata
dialogurilor, acompaniate de cateva acorduri
de clavecin 1n partile 1n care aqiunea se
desfa~ura lent, ~i de 1ntreaga orchestrn 1n
momente de maxima trnire emotionala.
In aceasta perioada, aria era de tip da
capo, construita dintr-o sectiune principala, o
sectiune secundara ~i apoi reluarea 1ntregii
sectiuni principale. Partea a treia nu insista
deloc pe elementele intrigii, ci era menita sa
puna 1n valoare calitatile vocale ale
interpretului, devenind unul din principalele
motive pentru punerea 1n scerul a unei opere.
Interpretii cautau sa 1nfrumuseteze cat mai
mult aceasta parte, ajungand la o ornamentatie
vocala atat de elaborata, incat aducea
publicul1o delir .
Cei mai faimo~i interpreti erau "castrati",
barbati castrati 1n copii;lrie pentru a-~1 pastra
vocea de soprana. In combinatie cu puterea
barbatului adult, vocea de soprana devenea
extrem de stralucitoare ~i de flexibila,
cucerindadmiratia publicului, precum a reu~it
celebrul Farinnelli (1705 -1782).
Opera seria
Barbatilor soprane le-au fost distribuite
rolurile cele mai importante 10 opera seria
(opera serioasa) pana 1n secolulXlX, candau
fost 1nlocuiti de tenori. Opera seria devenise
un spectacol plin de artificii; ca ~i subiectele
O Scena din Ernani, de Verdi, reprezenta,i
data in 1970 la Opera din Roma.
tratate, de altfel -episoade din istoria antic~
tratate cu mult;l imaginatie ~i avand un grad
mic de plauzibilitate. Cu toate acestea, aceasta
a fost forma in care opera italian~ a cucerit
Europa. De altfel, opera era interpretat;l
aproape in intregime in limba italian~ -
compozitorul german Handel ~i chiar
reformatori ~i inovatori precum Gluck sau
marele Mozart, au compus oper~ "italian~".
Doar francezii ~i-au dezvoltat o traditie
proprie -intemeiat;l de Jean Baptiste Lully,
care se n~scuse ~i tr:lise in Florenta, sub
numele de Giovanni Battista Lulli!
Opera buffa
Pe la rnijlocul secolului al XVIII-lea, opera
seria a lnceput sa: fie rivalizata: de opera buffa,
forma italiana: a operei cornice. Construita:
pentru a avea un efect dramatic ~i un inteles,
aceasta: forma: a operei avea ca eroi oarneni
obi~nuiti~ chiar daca: uneori personajele erau
puse in situatii dificile, tra:iau sentirnente reale
(spre deosebire de personajele operei sena) ~i
aveau vicii familiare publicului -la:comia,
vanitatea. Oferind o alternativa: traditionalisrnului,
opera buffa a avut o influenta:

OPERA
IT ALIANA
O Gaetano
Donizetti a fost unul
din cei mai prolifici
compozitori italieni
de opera, pana cand
a fost lovit de o
boala care i-a
provocat paralizie ~i
instabilitate psihica.
intre 1816 ~i 1844,'
a scris in jur de 70
de lucrari, printre
care si binecunoscuta
comedie Don
Pasquale.
O Giuseppe Verdi a
schimbat radical
destinul operei
italiene, punand un
mai mare accent pe
dramatism decat pe
forma. Celebritatea
lui Verdi se
datoreaza de
asemenea unui
puternic ~i mi~cator
Requiem, compus in
1874, la moartea
unui prieten, marele
scriitor Manzoni.
considerabil~ ~i In afara Italiei, provocand
chiar un "rnzboi al comediantilor" In Franta.
Printre cei mai remarcabili compozitori ai
genului opera buffa se num~rn Pergolesi
Paisiello ~i Cimarosa.
in decusul secolului al XVIII-Iea,
diferentele Intre cele dou~ genuri -opera
seria ~i opera buffa au Inceput s~ se
estompeze, 1ncepand s~ fie admise ~i 1n opera
seria personaje ~i scene umoristice. Ariile au
devenit mai putin dominante, accentul fiind
pus pe ansamblu -un grup de personaje
cantand Impreun~, dar de multe ori
exprimand puncte de vedere diferite. Toate
acestea, Impreun~ cu alte schimb~ri care au
intervenit In forma ~i continutul operei au
facut-o mai flexibil~ ~i mai interesan~. La
Inceputul anilor 1800 castratii au 1nceput s~
disparn, chiar dac~ In continuare, interpretul
principal (de obicei femeie: primadona) avea
puterea de a Infrumuseta o arie ~i chiar de a
o schimba substantial sau a o Inlocui cu aria
preferat~ din alt~ opern!
Rossini
in ciuda tuturor realiz~rilor vremurilor
precedente, secolul al XIX.lea a fost era de
aur a operei italiene. Primul mare compozitor
al acestei perioade a fost Gioacchino Rossini,
geniu prolific, care a cunoscut un remarcabil
succes atat In opera serioas~, cat ~i In opera
comic~. Publicul tinde, totu~i, s~ prefere
opera sa comic~, In mod special ¥icuta
Italianc~ In Alger (1813) ~i B~rbierul din
Sevilia (1816), lucrarea sa cea mai cunoscu~
ast~zi. Compus~ In mai putin de dou~
s~pt~mani, In aceast~ oper~ se disting
172
influentele primelor lucrnri ale compozitorului.
in anul 1824, Rossini. s-a mutat la Paris,
ora$ care devenise capitala muzical~ a
Europei, compunftnd in stilurile $i limbile
francez~ $i italian~. William Tell (1829) este o
lucrare impresionant de lung~ $i de
ambitioas~, atftt de lung~, incftt doar rareori
este interpretat~ in intregime, cu toate c~
uvertura (partea muzical~ de inceput,
interpretata inainte de ridicarea cortineO este
o faimoas~ pies~ clasic~.
Dup~ terminarea lucrnrii William Tell,
Rossini a incetat s~ mai compun~ pentru
spectacole -o decizie pentru care nu s-a g~sit
nici o explicatie, de vreme ce, la doar 37 de
ani, Rossini era inc~ in plin~ fo~. Rossini a
trait, fericit, se pare, inc~ 39 de ani de la
aceast~ retragere.
Romanticii
Succesorii lui Rossini au fost profund
influentati de romantism, curent cultural
european concentrat pe pasiune $i
individualitate. Romanticii tr~iau nostalgia
vremurilor de demult, in special vremurile
citate in atftt de popularele romane ale lui
Walter Scott.
Une din compozitiile lui Gaetano
Donizetti, Lucia de Lammermoor, a fost
compus~ dup~ nuvela lui Walter Scott
Mireasa de Lamermoo~ episodul in care o
O Joan Southerland joaca rolul titular in
opera lui Donizetti Lucia di Lammermaor, rol
care necesita o soprana cu o voce foarte
agila.

nebuna, Lucia,traie~te 1n imaginatie casatoria
cu iubitUl pe care 11 pierduse este cea mai
faimoasa scena de nebunie din opera -genul
de scena care devenise foarte popular la
romantici, unde regula o reprezenta tragicul ~i
extremul.
Italienii continuau sa 1ndrageasca atat
opera comica, cat ~i suferintele romantice;
Donzetti a fost adeptul ambelor genuri,
compunand 1n jur de 70 de opere.
Contemporanul sau, Vincenzo Bellini a murit
tanar, dar a lasat 1n urma sa cateva
capodopere precum Norma (1831), opera
romantica compusa pe scene din conflictele
1ntre druizi ~i cuceritorii romani. Donizetti ~i
Bellini sunt mae~tri ai stilului bel canto -1n
traducere literala "cantare frumoasa", dar
aceasta nu se refera la stilul ornamental
asociat castratilor, ci la un lirism aparte,
1ncarcat de emotie puternica.
Verdi
Cel mai mare compozitor italian de opera este
Giuseppe Verdi, care a trait pana la varsta de
87 de ani, cariera sa lunga ~i plina de succes
1ntinzandu-se de la Oberto (1830), pana la
Falstaff (1893). Fiu de tarani, Verdi a avut
norocul de a intalni un protector bogat care
i-a finantat studiile. Nefiind admis la
Conservatorul din Milano, a trebuit sa-~i
continue studiul cu profesori privati, muncind
in acela~i timp.
Cand, 1n sfa~it, cariera sa parea sa se
contureze, Verdi a fost descurajat de
insuccesul unei lucrari ~i de moartea sotiei
sale ~i a celor do.i copii. cand parea sa fi
renuntat la compus, un producil.tor i-a dat
libretul (scenariul) operei Nabucco. Entuziast,
Verdi a compus opera, jar spectacolul s-a dat
in anul 1842. Deosebitul succes de care s-a
bucurat acest spectacol s-a datorat in mare
parte corului "Va pensiero", care exprima
senimentele evreilor captivi in Babilon.
ltalienii au considerat aceast:l scenii a referire
la situatia in care se giiseau ei, dominati fiind
de austrieci, scene patriotice de acest gen
regiisindu-se in compozitiile urma:toare ale lui
Verdi.
Numele de Verdi este de fapt un cod; el
vine de la Victor Emmanuel, in care italienii
credeau pentru eliberarea t:lrii lor. in "Viva
Verdi!", fiecare litern din numele compozitorului
are o semnificatie. Astfel Verdi
semnificii Vittorio Emmanuel, Re d'Italia
(Victor Emmanuel, Rege al Italiei). Dupii
alungarea austriecilor, Verdi a fast cativa ani
(Intre 1861 ~i 1865) membru al Parlamentul.
Cele mai cunoscute opere
intre 1850 ~i 1860, Verdi a compus cele mai
cunascute opere ale sale: Rigoletto (1851), II
Tovatare (1853) ~i Traviata (1853), in care
intensitatea drarnaticii se 1mbinii cu o bogatii
inventivitate melodicii.
Alte lucriiri renumite ale marelui
compozitor sunt Aida (1871), Otello (1877) ~i
O Interiorul Operei O Necru1atoarea
La Scala din Milano, prin,esa chinezoaica
construita pe locul din Turandot, o opera
unei biserici, Santa a pianistului Ferruccio
Maria alIa Scalla ~i Busoni. Povestea a
deschisa la 3 august fost prelucrata ~i de
1778. Puccini.

OPERA
ITALIANA
Tosca (1900) ~i Madam Butterfly (1904),
poveSte patetica cu eroina ~i cadru japonez.
Puccini a compus ~i un "western": The Girl of
the Golden West (Fata din vestul de aur)
(1910), precum ~i o operachineza romantica,
Turandot, neterminata pana la moartea lui
Puccini, survenita In 1924, ~i terminata de
Francesco Alfano; prima reprezentatie a avut
loc In 1926.
Marea traditie lirico-dramatica a operei
italiene a secolului al XIX-lea se termina cu
Puccini, Insa viata operei italiene nu se
opre~te aici; se remarca de acum Incolo
compozitori italieni moderni precum
Ferruccio Busoni, Gian Carlo Menotti ~i Luigi
Dallapiccola.
Traditia operei italiene se Imbina cu
talentul marilor interpreti, In special tenori, de
la Caruso ~i Gigli ~i pana la Luciano Pavarotti,
care au facut din opera italiana una din
formele muzicale cele mai celebre.
O Giaacchina
Rassini a campus
cate daua, trei
lucrari pe an, pana la
varsta de 37 de ani,
dupa care s-a retras,
pentru a gusta in
vaie placerile de
gurmand.
'"
16
IX
Falstaff (1893), inspirate din Shakespeare.
Personajele romantice ale lui Verdi au
dominat scenele teatrelor o lung;l perioad;l de
timp, ins;l in 1890 a ap;lrut un nou curent,
realismul, care se distinge prin personaje
obi~nuite, alese din viata de zi cu zi; povestea
r~manea ins;l inc;lrcat~ de emotii putemice,
dra~ ~i violent~.
Cele mai cunoscute lucr;lri apartinand
acestui curent sunt Cavalleria Rusticana
(1890), de Pietro Mascagni ~i Pagliacci (1892),
de Ruggerio Leoncavallo, ambele pove~ti in
care gelozia duce la sfar~ituri violente.
Pagliacci ("Bufonii") este construit~ pe o
poveste foare interesant;l, in care personajele
joac;l intr-o pies~ (teatru in teatru) care
oglinde~te situatia lor, transformandu-se intr-o
adev~rat;l tragedie in fata spectatorilor.
Puccini
Giacomo Puccini este adev~ratul succesor al
lui Verdi; darul s~u deo~ebit pentru linia
melodic~ a f~cut din anile sale, in special
anile ultimei lucr;ln, Turandot, adev~rate
lucr;ln clasice. Puccini acorda o atentie
deosebit~ libretelor, avea fler pentru efectele
teatrale ~i un talent deosebit in a readuce,
pnn intermediul muzicii, atmosfera vremunlor
de demult ~i a locunlor exotice.
Manon Lescaut (1893) a fost pnmul mare
succes allui Puccini; se spune c~ dup~ pnt:Ila
reprezentare a avut nici mai mult, nici mai
putin de 50 de bis-un. Iar urm~toarele trei
compozitii ale sale se num;lr;l, de asemenea,
pnntre lucr;lnle de opern cele mai celebre: La
Boheme (1896), despre viata ~i dragostea
scnitonlor ~i arti~tilor panzieni, melodrama
O Traviata lui Verdi
ramane una din cele
mai celebre opere, a
carei eroina,
Violetta, este o
curtezana care
moare in final de
pneumonie. Aceasta
edi,ie a partiturii
este realizata ~i
publicata de Ricordi,
care l-a sus,inut pe
compozitor ~i l-a
ajutat sa devina
celebru ~i in afara
Italiei.
0
Portret al lui
Giacomo Puccini.
unul dintre cei mai
celebri compozitori
italieni. Talentul lui
Puccini se exprima
in linii melodice pline
de fort,a, situa,ii
realiste ~i intrigi
dramatice. Avea. de
asemena. un fler
deosebit pentru
efecte teatrale ~i era
un ochestrator
foarte telentat.
'"
15
.x
174 ~ Arta $i omul 60 -RICHARD WAGNER I