Intelligence - Serviciul Român de Informaţii

INTELLIGENCE
PUBLICAŢIE EDITATĂ DE DE SERVICIUL ROMÂN DE DE INFORMAŢII
www.sri.ro Prin cunoaştere pentru o lume mai sigură n numărul 19, martie - mai 2011
Personalitaţi ale frontului secret
în istoria serviciilor de informaţii
româneşti - Ion Lissievici
Acţiunile sub acoperire
Informarea decidenţilor
din plan local.
Demersurile SRI
pentru sprijinirea
autorităţilor
publice judeţene
Interviu
George Cristian Maior

Linie telefonică gratuită
pentru semnalarea riscurilor teroriste
Cum poţi fi de folos?
Dacă observi amănunte, telefonează!
0800.800.100
Persoane care manifestă interes pentru procurarea de substanţe Staţionarea îndelungată şi nejustificată a unor autoturisme în
care ar putea fi folosite în scopuri teroriste; apropierea unor zone de importanţă deosebită, misiuni
diplomatice sau alte locaţii în care prezenţa populaţiei este
Persoane care confecţionează, deţin, transportă sau numeroasă;
manipulează ilegal, armament, muniţii, substanţe care ar putea
fi folosite în scopuri teroriste; Interesul unor persoane pentru studierea insistentă a unor
locuri aglomerate (gări feroviare sau de metrou, aerogări, mari
Prezenţa repetată sau prelungită a unor persoane neautorizate centre comerciale, obiective turistice, sportive sau culturale);
în zona unor obiective care ar putea constitui ţinte ale unor
atacuri teroriste (misiuni diplomatice străine, sedii ale unor Chestionarea nejustificată în legătură cu subiecte care, la prima
instituţii internaţionale etc.); vedere, nu ar prezenta interes (programul de funcţionare al unor
instituţii, momente ale zilei de maximă aglomeraţie, momentul
Interesul nejustificat al unor persoane pentru studierea sau schimbării personalului care asigură paza ambasadelor);
obţinerea de date referitoare la obiective importante;
Interesul unor persoane pentru studierea insistentă a căilor de
Tendinţa unor persoane de a fotografia sau filma obiective acces feroviar, rutier, subteran, aerian, fără a avea motive
importante sau aglomerate; plauzibile în acest sens.
Telefon cu acces gratuit. Abuzul se pedepseşte.

INTELLIGENCE
PUBLICAŢIE EDITATĂ DE SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII
C U P R I N S
5
Prin cunoaştere pentru o lume mai sigură
17
25
46
44
3 Adrian Şolea
Agresiunea cibernetică, valenţă modernă a
fenomenului terorist
5
Măsuri legislative pentru combaterea terorismului
cibernetic
9
Terorism şi radicalizare în contextul tragediei de la
11 septembrie 2001
12 Cristian Barna
Jihad în Europa. Ameninţarea terorista de
„franciza Al Qaīda”!
17
Acţiunile sub acoperire
21 Cristian Iordan
Protecţia infrastructurilor critice în contextul
parteneriatului public-privat
25 INTELLIGENCE
Interviu George Cristian Maior
35 Marius Bogdan Florescu
Proliferarea armelor de distrugere în masa –
ameninţare asimetrica la adresa securitaţii
naţionale
37
Cristina Bucur
Mihai Filipescu
Oana Ciobanu
Simona Enescu
Remus Ioan Ştefureac
Ionel Niţu
Forme de organizare a domeniului analizei
informaţiilor în comunităţi de informaţii din
spaţiul euro-atlantic (partea a II-a)
41 Ionuţ -Cristian Dumitru
Ascensiunea Chinei către statutul de superputere
44 Ilie Tudor Ciuflea
Obiective strategice europene de securitate
46 Gabriel Curculescu
Mircea Ştefan
Capabilitatea CERT vs. agresiunea cibernetică,
în spaţiul euro-atlantic
martie - mai 2011 1

70
86
COLECTIVUL DE REDACŢIE:
Redactor-şef: Flaviu Predescu
Redactori: Lucian Agafiţei, Sorin Sava,
Ţugui Cătălin, Oana M. Ciobanu,
Diana Ivan
Coordonator rubrică istorie: dr. Tiberiu Tănase
Coordonator studii terorism: Cristian Barna
Senior editor: Nicolae Rotaru
Tehnoredactare şi design: Bogdan Antipa
Corectura: Centrul Surse Deschise
Contact: presa@sri.ro, fpredescu@sri.ro
Difuzare: 021.410.60.60
Fax: 021.410.25.45
Adresa redacţiei: Bucureşti, bd. Libertatii 14 d
INTELLIGENCE
51
78
51 prof. dr. Dorin N. Uritescu
Recenzie: “Un razboi al minţii”
60 Tiberiu Tănase
Personalitaţi ale frontului secret în istoria
serviciilor de informaţii româneşti - Ion Lissievici
63
Infintarea Serviciului de Informatii si Siguranta al
Deltei/ Serviciul de Siguranta al Dobrogei
31 ianuarie 1918
65 Marius Sebe
Intelligence 21 - partea a III-a
70 Paul Georgescu
Informarea decidentilor din plan local.
Demersurile SRI pentru sprijinirea autoritatilor
publice judetene
72
Managementul riscului într-o societate
corporatistă - perspective ale intelligence-ului
modern
78
Oana Magdalena Ciobanu
Heraldica - Sistem de identificare
82 Bogdan Negoi
Aspecte privind tehnicile de propaganda si
manipulare mass-media
84
Persuasiune
Tiberiu Tănase
Bogdan Alexandru Antipa
Ilie Tudor Ciuflea
Intelligence - repere conceptuale
86
87
Nicolae Rotaru
In Memoriam 1989
Reproducerea oricărui material din această
publicaţie este interzisă în lipsa consimţământului
prealabil al Serviciului Român de Informaţii.
Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea
juridică pentru conţinutul articolului aparţine
exclusiv autorului.
ISSN 1844-7244

E
R
G
A
U
I
S
N
E
C
IB
A E
VALENŢĂ MODERNĂ
A
FENOMENULUI TERORIST
R
Şolea Adrian
La nivel global, dependenţa societăţii faţă de sectorul A s t f e l , h a c k e r i i a r p u t e a a p a r ţ i n e
IT&C se accentuează pe zi ce trece, în condiţiile grupărilor/organizaţiilor teroriste, situaţie în care
prezenţei şi importanţei deţinute de sistemele şi reţelele agresiunea ar fi motivată ideologic, ori ar putea fi
informatice în toate domeniile de bază ale oricărei angajaţi de către exponenţi ai fenomenului terorist,
entităţi statale (financiar-bancar, energetic, militar,
transporturilor, educaţional, sănătăţii).
având ca rezultat obţinerea de beneficii materiale.
Recrutarea unor astfel de indivizi se constituie într-o
Sintagma „societate informaţională”, devenită realitate preocupare constantă pentru exponenţii fenomenului
în momentul exploziei Internetului, are, astăzi, o terorist, în condiţiile în care în state precum China,
accepţiune mult mai largă, incluzând totalitatea Rusia, India, Corea de Nord sau Pakistan, există multe
grupurilor şi structurilor sociale, a căror performanţă în persoane care dispun de cunoştinţe avansate în
activităţile profesionale, economice, politice se
măsoară în funcţie de nivelul tehnologiei informaţiei,
domeniul IT&C.
respectiv al transmisiei acesteia la distanţă. Deşi până în prezent, organizaţii extremist-teroriste
precum „Al-Qaeda” sau „Hamas” au utilizat
Pe acest fond, posibilitatea iniţierii de agresiuni Internetul, preponderent ca mijloc de comunicare sau
cibernetice asupra unor sectoare de importanţă vitală, în scopul propagandei şi atragerii de noi prozeliţi, este
ca modalitate de expresie a exponenţilor diverselor de aşteptat ca în viitor, odată cu dezvoltarea propriilor
grupări/organizaţii teroriste, se constituie într-o capabilităţi, să recurgă şi la lansarea de atacuri
ameninţare reală la adresa securităţii unei ţări, inclusiv a cibernetice asupra unor infrastructuri critice, care,
României, stat implicat activ în teatrele de operaţiuni combinate sau nu cu atacurile „clasice”, ar avea un
din Irak, Afganistan, Kosovo sau Bosnia şi
Herţegovina.
puternic impact psihologic în mediul populaţiei vizate.
Atacurile asupra unor reţele infor matice
guvernamentale sau private, derulate până în prezent,
Obiective vizate şi actori implicaţi şi-au demonstrat eficienţa, cauzând atât prejudicii
financiare, cât şi de imagine, aspect care generează
Prin intermediul Internetului, exponenţii fenomenului „atractivitate” pentru astfel de acţiuni din partea
terorist pot viza atingerea unor obiective specifice şi grupărilor extremist-teroriste. Astfel, încă din 1999, un
diverse, plecând de la culegere/ schimb de informaţii, grup de hackeri sârbi a desfăşurat atacuri de tip DDOS
propagandă, prozelitism, finanţare, organizare în reţele asupra unor sisteme informatice ale NATO,
şi culminând cu planificarea/ realizarea de atacuri protestând, în acest mod, împotriva bombardării
cibernetice asupra unor infrastructuri critice, care
afectează securitatea naţională a statului ţintă.
provinciei Kosovo şi Metohija.
În realizarea atacurilor cibernetice, organizaţiile De asemenea, în mai 2007, activitatea reţelei
extremist-teroriste pot utiliza agresori, cu un nivel înalt informatice guvernamentale a Estoniei a fost grav
de pregătire şi specializare în domeniul sistemelor perturbată în urma unei agresiuni cibernetice,
informatice şi de comunicaţii, cu intenţii sau motivaţii eveniment care s-a repetat, în luna iunie 2008, în
diverse. Lituania.
N
E
T
I
C
Ă
,
martie-mai 2011 3

esponsabile, Serviciul Român de Informaţii
Măsuri întreprinse în vederea asigurării regăsindu-se cu atribuţii pe domeniile
securităţii cibernetice „tehnologia informaţiei şi comunicaţii”,
respectiv „securitate naţională”.
Avantajele conferite de imprevizibilitatea şi
invizibilitatea (cu referire la identificarea statului- Implicarea S.R.I. în asigurarea securităţii
origine al atacului) unei agresiuni cibernetice cibernetice
desfăşurată de o organizaţie teroristă pot conduce
la rezultate devastatoare, context ce impune Calitatea Serviciului Român de Informaţii de
asigurarea unei securităţi ciber netice autoritate naţională în domeniile cybercorespunzătoare,
în special în statele intelligence, respectiv prevenirii şi combaterii
componente ale Coaliţiei Antiteroriste condusă terorismului generează responsabilităţi ale
de S.U.A. instituţiei în ceea ce priveşte protecţia
infrastructurilor critice naţionale/europene
În context, încă din cursul anului 2009, Marea împotriva unor eventuale agresiuni cibernetice
Britanie anunţa formarea unei unităţi speciale de lansate de entităţi teroriste.
luptă împotriva agresiunilor cibernetice, lansate
de entităţi teroriste, în care autorităţile Pe acest fond, este foarte importantă continuarea
intenţionau să coopteze hackeri. demersurilor iniţiate, încă din anul 2008, pe linia
realizării de întâlniri cu reprezentanţi ai unor
În România, începând cu acelaşi an, sub instituţii din mediul public/privat, în cadrul
autoritatea Ministerului Comunicaţiilor şi cărora să fie evidenţiate locul şi rolul Serviciului
Tehnologiei Informaţiei, a început să funcţioneze în asigurarea protecţiei infrastructurilor critice.
Centrul de Naţional de Răspuns la Incidentele de
Securitate Informatică, cu scopul de a crea un Concluzie
centru de excelenţă în domeniul securităţii
informaţiilor, echipamentelor, reţelelor şi În viitorul apropiat este imperios necesară
sistemelor informatice şi de a focaliza interesul adoptarea unei strategii naţionale de securitate
specialiştilor din mediul IT&C, dar şi al ciber netică, în care să se identifice
autorităţilor, asupra securităţii mediului virtual. vulnerabilităţile şi factorii de risc la adresa
infrastructurilor critice, mecanismele de
Principalele obiective ale structurii sunt: cunoaştere, prevenire şi combatere a
ameninţărilor terorismului cibernetic, precum şi
? constituirea unui centru naţional pentru instituţiile abilitate să răspundă acestor
diseminarea de informaţii privind instrumentele provocări.
de securitate şi ghiduri de „bună purtare” în
mediul virtual pentru diferitele categorii de
utilizatori, în limba română;
?constituirea unor baze de date, certe, privind
incidentele de securitate în care este implicată
România, în vederea identificării măsurilor
optime de contracarare şi limitare a prejudiciilor;
? constituirea unei infrastructuri de comunicaţii şi
baze de date privind securitatea mediului IT&C,
ca nucleu de coagulare a unei comunităţi de
specialişti în domeniu.
Totodată, la începutul lunii noiembrie 2010,
guvernul României a adoptat Ordonanţa de Bibliografie
Urgenţă nr.98 privind identificarea, desemnarea
şi protecţia infrastructurilor critice, în vederea
transpunerii în practică a prevederilor Directivei
?O.U. nr.98/2010 privind identificarea, desemnarea şi
protecţia infrastructurilor critice;
114 din 2008 a Consiliului Uniunii Europene.
? http://www.racai.ro/
Actul identifică sectoarele/subsectoarele
infrastructurii critice naţionale (ICN) şi europene
? http://www.livemint.com/
(ICE) şi desemnează autorităţile publice ? http://www.en.wikipedia.org/
INTELLIGENCE
I

MĂSURI LEGISLATIVE
Extinderea terorismului
informatic a determinat
majoritatea ţărilor şi
structurilor suprastatale
să adopte o serie de
m ă s u r i l e g i s l a t i v e
p e n t r u a p r e ve n i ,
combate şi contracara
acest fenomen. În
pofida adoptării unor
măsuri de protecţie a
i n f o r m a ţ i i l o r ş i
s i s t e m e l o r d e
transmitere a acestora,
există temeri potrivit
cărora iniţierea unor
astfel de legi nu ar fi
d e c â t î n c e p u t u l
"cenzurării" mediului
Internet.
“
”
Cristina Bucur
Mihai Filipescu
În ultimii 3 ani, tot mai multe state au Dacă, până în anul 2007, eforturile în
întreprins demersuri pentru crearea unui domeniu ale NATO se concentrau, în
cadru legislativ care să reglementeze principal, asupra apărării sistemelor de
încercarea Guvernelor de a contracara comunicaţii, evenimentele din Estonia au
eventualele atacuri venite din partea unor dus la extinderea eforturilor şi pentru
entităţi care au capacitatea de a lansa protejarea informaţiilor din mediul
atacuri cibernetice sau de a susţine Internet.
financiar reţele de piraţi informatici şi
intervenţia rapidă şi fermă pentru La Summit-ul NATO de la Bucureşti, a
stoparea accesului la Internet, în contextul fost ridicată, pentru prima dată, într-un
configurării şi alimentării uneia dintre cele cadru formal, problema cyberterrorismmai
mari temeri cu care se confruntă ului. Discuţiile s-au concretizat prin
lumea modernă, cuprinsă în semantica adoptarea de măsuri la nivel operaţional şi
termenului „cyberterrorism". strategic: înfiinţarea Cyber Defence
Management Authority (Autoritatea de
Atacurile informatice asupra instituţiilor Management a Apărării Cibernetice) care
statale (SUA, Estonia, Georgia ori Iran - are ca principală responsabilitate
prin virusul „ Stuxnet"-) ori asupra coordonarea apărării cibernetice a Alianţei
c o r p o r a ţ i i l o r , p r e c u m s i t e - u l şi crearea, la Tallin, a Cooperative Cyber
„Amazon.com", din decembrie 2010, Defence Centre of Excellence (Centrul de
reprezintă doar câteva exemple care fac Excelenţă pentru Cooperarea în
necesară adoptarea unei legislaţii pentru Domeniul Apărării Cibernetice), care are
contracararea şi combaterea lor. ca principală menire elaborarea şi
dezvoltarea strategiei de apărare contra
Eforturile NATO terorismului informatic.
şi UE
Preocuparea
pentru terorismul
cibernetic se manifestă
atât la nivelul structurilor
suprastatale (NATO şi UE) cât şi
la nivelul fiecărui stat. Pentru
A l i a n ţ a N o r d - A t l a n t i c ă ,
protejarea sistemelor informatice
şi de comunicaţii a fost mereu una
din priorităţile sale. Pentru prima
dată, această funcţie a fost introdusă
pe agenda politică la Summit-ul de la
Praga din 2002 şi a revenit în atenţie
după atacurile cibernetice care au avut loc
în anul 2007 asupra instituţiilor publice şi
private din Estonia, membră a NATO.
pentru combaterea
terorismului cibernetic
martie-mai 2011 5

La nivelul Uniunii Europene, combaterea şi prevenirea legii. Proiectul de lege a fost aprobat de Comitetul
terorismului cibernetic revine European Network and Senatului pe probleme de comerţ, ştiinţă şi transporturi
Information Security Agency (Agenţia Europenă al cărui preşedinte este Jay Rockefeller, însă, la votul
pentru Securitatea Reţelelor Informatice şi a Datelor), final, proiectul de lege a fost respins.
înfiinţată în 2004, care, în plus, gestionează activităţile
tehnice pregătitoare pentru actualizarea şi dezvoltarea În mai 2010, Administraţia de la Washington a înfiinţat
legislaţiei comunitare în domeniul securităţii reţelelor şi United States Cyber Command (USCYBERCOM),
informaţiilor. subordonat United States Departement of Defence
care are, printre atribuţiuni, supravegherea
Iniţiative legislative naţionale operaţiunilor derulate pe Internet. Iniţial, înfiinţarea
acestui comandament a fost pusă în discuţie în timpul
Printre primele ţări care au demarat lupta, pe plan mandatului lui George W. Bush, la acea dată dorindu-se
legislativ, pentru prevenirea acestor tip de atacuri se ca instituţia să fie „un răspuns la ameninţările
numără Statele Unite ale Americii, Australia, Marea cibernetice aflate în continuă creştere".
Britanie, Spania, Italia. România s-a raliat şi ea, timpuriu,
la noile tendinţe în lupta împotriva terorismului La conducerea USCYBERCOM a fost numit generalul
cibernetic. Keith Alexander, în pofida criticilor potrivit cărora
măsura este percepută drept „linia de demarcaţie"
În Statele Unite ale Americii fenomenul a suscitat pentru o nouă etapă în „militarizarea spaţiului
interesul întregii clase politice. Fostul director al cibernetic".
serviciilor naţionale de informaţii, Mike McConnell, a
afirmat că, dacă în 2001 teroriştii ar fi lansat un atac La începutul lunii iunie 2010, în SUA, senatorul Joseph
cibernetic asupra World Trade Center, efectele Lieberman a înaintat un nou proiect de lege în domeniul
economice produse ar fi fost mult mai devastatoare protecţiei cibernetice, intitulat Protecting Cyberspace
decât cele provocate de atacul de la 11 septembrie. as a National Asset Act (PCNAA), care propunea
introducerea unui control al accesului la reţeaua globală
La rândul său, consilierul prezidenţial pentru securitate de Internet. În conformitate cu prevederile proiectului,
internă şi contraterorism, John Brennan, a declarat, în în cazul apariţiei unei ameninţări la adresa securităţii
martie 2009, că securitatea şi prosperitatea economică a interne, Guvernul ar avea dreptul de a restricţiona
SUA depind de „securitatea, stabilitatea şi integritatea accesul la Internet.
infrastructurilor de comunicaţii şi informaţii care sunt,
în mare parte, proprietate privată". Iniţiativa a avut ca scop, totodată, conjugarea eforturilor
Aceste declaraţii, precum şi rapoartele publicate de Guvernului cu cele ale sectorului privat în vederea
institutele specializate au avut ca efect introducerea pe asigurării securităţii cibernetice, prin înfiinţarea unui
agenda legislativă, în 2009, de către senatorul democrat Birou de Politică Cibernetică la Casa Albă, condus de un
Jay Rockefeller şi senatorul republican Olympia Snowe, director confirmat de către Senat. Pentru a se asigura
a proiectului „Cybersecurity Act 2009" (Legea pentru legătura între cele două sectoare, guvernamental şi
securitate cibernetică), în care se conferea preşedintelui privat, PCNAA stabileşte crearea unei noi agenţii în
SUA dreptul de a declara o „urgenţă cibernetică" şi de a cadrul Department of Homeland Security
limita sau închide traficul pe Internet către sau dinspre (Departamentul de Securitate Internă), denumită
orice reţea „critică" de informaţii a Statelor Unite ale National Center for Cyber Security and
Americii, dacă aceasta ar fi fost în pericol de a fi Communications (Centrul Naţional pentru Securitate
compromisă de către atacuri cibernetice. Cibernetică şi Comunicaţii) ca verigă de legătură.
Documentul prevedea ca înregistrările bancare, din Deşi, la 24 iunie 2010, proiectul de lege a fost votat în
sfera afacerilor şi domeniul medical să fie accesibile unanimitate de către Comitetul Senatului pe probleme
pentru inspecţie, la fel ca şi mesajele personale instant şi de securitate internă şi afaceri guvernamentale, prin
comunicaţiile e-mail. De asemenea, potrivit proiectului, adoptarea unui amendament adus acestuia la data de 7
anumite sisteme informatice şi reţele private ar fi urmat august a aceluiaşi an, autoritatea „nelimitată" a
să fie administrate de către profesionişti în domeniul preşedintelui de a stopa accesul la Internet a fost
securităţii cibernetice, iar preşedintele le-ar fi putut condiţionată de obţinerea unei aprobări din partea
solicita companiilor considerate critice pentru siguranţa Congresului, aprobare care va fi dată numai după o
naţională orice informaţie necesară documentării verificare a reţelei, pentru o perioadă de 120 de zile.
cazurilor aflate în atenţia Guvernului.
Cea mai recentă variantă de propunere legislativă
Conform proiectului de lege, la 90 de zile după intrarea dezbătută în SUA, intrată pe agenda politică la sfârşitul
sa în vigoare (în cazul în care ar fi fost adoptat) anului 2010, este o combinaţie între iniţiativa legislativă
autorităţile trebuiau să prezinte regulile şi procedurile a lui Joseph Lieberman şi normele legislative propuse de
care se impuneau dacă se ajungea în situaţia aplicării Jay Rockefeller. Documentul include prevederi care i-ar
INTELLIGENCE

permite preşedintelui să limiteze accesul la zone întregi dispoziţia entităţilor guvernamentale sau private,
din Internet şi să blocheze întregul trafic online dinspre principalele „îndatoriri" ale sale fiind protejarea
anumite ţări în urma declarării unei stări naţionale de infrastructurii critice şi a informaţiilor. Totodată, în
urgenţă. februarie 2010, secretarul de stat pe probleme de
securitate, Antonio Camacho, a anunţat că Guvernul
Diferenţa dintre noul proiect de lege şi versiunea lui spaniol lucrează la elaborarea unui Decret Regal care să
Joseph Lieberman este aceea că durata de întrerupere, vizeze infrastructurile critice, prin care se doreşte
fără supravegherea Congresului, a fost limitată la 90 de coordonarea între administraţia publică şi sectorul
zile, spre deosebire de perioada iniţială de patru luni privat.
prevăzută de PCNAA. Astfel, preşedintele SUA ar putea
emite o declaraţie de urgenţă care va intra in vigoare La finalul anului 2009, în Italia, a fost înfiinţat Centro di
pentru o perioadă de 30 de zile, putând să o reînnoiască Eccellenza per la Sicurezza Informatica (Centrul de
pentru încă 60 de zile. Excelenţă pentru Securitate Cibernetică), care se
bazează pe o reţea puternică de parteneri, din partea
Dacă proiectul de lege va fi adoptat de Congresul Guvernului, sectorului privat şi mediului academic. Cu
american, serviciile speciale americane, precum FBI, vor această ocazie, ministrul italian pentru dezvoltare
putea urmări legal activitatea utilizatorilor de reţele de economică, Claudio Scajola, a subliniat importanţa
socializare bănuiţi de activităţi subsumate terorismului securităţii cibernetice, care a devenit o prioritate pe
cibernetic. Legea va obliga furnizorii de servicii de agenda instituţională.
comunicare pe Internet să prezinte toate informaţiile
solicitate în privinţa navigatorilor înregistraţi. În acest sens, Guvernul italian a decis să acorde sprijin
total atât planului elaborat de grupul Poste Italiane, cât şi
Încă din anul 2008, Marea Britanie şi-a anunţat intenţia cooperării internaţionale în domeniu, în vederea
de a crea o imensă bază de date centrală, care să asigurării dezvoltării politicilor menite să garanteze
reunească detalii cu privire la fiecare text sau e-mail securitatea în mediul digital. Acordul semnat de Poste
trimis, apel telefonic făcut şi site vizitat de toată lumea de Italiane cu IMPACT (International Multilateral
pe teritoriul său. În cazul în care va fi aprobat, Partnership against Cyber Threats/ Parteneriatul
Multilateral Internaţional împotriva Ameninţărilor
Programul de modernizare a interceptării ar garanta Cibernetice) a conferit recunoaştere internaţională
agenţilor Government Communications Headquarters proiectului întocmit de acest grup pentru protejarea de
(GCHQ) posibilitatea de a monitoriza comunicaţiile potenţiale ameninţări cibernetice.
fiecarei persoane în ţară, fără a mai fi nevoie de un
mandat în acest sens. Monitorizarea s-ar realiza prin În România, terorismul cibernetic este recunoscut în
instalarea de „cutii negre" în nodurile de reţea ale Strategia Naţională de Apărare ca unul din principalele
furnizorilor de servicii Internet şi companiile de riscuri la adresa securităţii ţării noastre.
telefonie.
În calitate de autoritate naţională în materie de Cyber
La data de 8 iunie 2010 a intrat în vigoare Digital Intelligence, Serviciul Român de Informaţii se implică
Economy Bill (Legea pentru economie digitală), care alături de alte instituţii în coordonarea apărării spaţiului
permite Secretarului de Stat pentru afaceri, inovare şi cibernetic. În acest sens, SRI a iniţiat, alături de MCSI,
aptitudini să impună furnizorilor de servicii Internet o MAPN, STS şi alte instituţii de stat şi companii private,
„obligaţie tehnică"1 pentru a reduce sau chiar bloca programul ECIS 2009, având ca obiectiv stabilirea unui
accesul la Internet pentru anumite site-uri, dacă model de sistem de apărare cibernetică la nivel naţional,
Guvernul va considera necesar acest lucru. cu posibilitatea extinderii acestuia la nivel european.
Eforturile de impunere a unor restricţii similare pe Programul a devenit operaţional în octombrie 2010 şi
Internet sunt în desfăşurare şi în Australia, unde are o perioadă de derulare de 24 de luni. Pentru
Guvernul doreşte implementarea obligatorie şi la scară realizarea acestei misuni, SRI a demarat crearea unui
largă a unui "filtru" de Internet, scopul acestei măsuri concept instituţional şi a unei arhitecturi proprii
fiind blocarea propagării pornografiei infantile. La Serviciului, care să ajute la îndeplinirea acestui obiectiv.
29.05.2009 a fost înfiinţat, în Spania, Consejo Nacional Înţelegând faptul că prevenirea cu succes a acestei
Consultivo de Cyberseguridad (Consiliul Naţional ameninţări se poate realiza numai cu sprijinul sectorului
Consultativ pentru Securitate Cibernetică) cu scopul de privat, se intenţionază crearea unei interfeţe de
a stopa criminalitatea informatică, prin consultanţă pe comunicare şi cooperare între cele două sectoare.
teme precum protejarea identităţii consumatorilor sau
prin crearea de legislaţie specifică. În vederea coordonării eforturilor naţionale cu
demersurile derulate de actorii internaţionali cu
Datorită creşterii exponenţiale a infracţiunilor experienţă într-un domeniu în care schimbul de
electronice, acest organism a decis să se pună la informaţii şi de expertiză sunt esenţiale pentru
martie-mai 2011 7

INTELLIGENCE
contracararea fenomenului, protecţia împotriva
atacurilor cibernetice a fost introdusă şi pe agenda
discuţiilor care au avut loc în cadrul întâlnirii de la
Cotroceni, între preşedintele Traian Băsescu, directorii
principalelor servicii de informaţii din România şi
directorul CIA, Leon Panetta.
Protecţie sau cenzură?
Deşi măsurile legislative supuse dezbaterilor şi
adoptării, atât la nivelul fiecărui stat cât şi la nivel
suprastatal au ca scop protejarea infrastructurilor critice
şi a informaţiilor în cazul unor atacuri cibernetice,
contestatarii acestor iniţiative consideră că măsurile
îngrădesc libertatea de exprimare, extinderea politicilor
de „cenzură" online deteriorând impactul şi semnificaţia
fluxului informaţional şi afectând conştiinţa colectivă
din mediul virtual. Argumentele acestora sunt variate şi
reflectă ideea că ameninţarea este exagerată ("se
întâmplă rar ca infrastructura critică să fie conectată în
mod direct la reţeaua publică Internet2 ; sistemele din
sectorul privat sunt departe de a fi lipsite de apărare, iar
„poveştile de coşmar în privinţa vulnerabilităţii acestora
sunt în mare parte apocrife"3), fiind un demers menit a
justifica acţiunile ofensive ale structurilor militare în
spaţiul cibernetic şi a atrage mai multe resurse
financiare. În pofida acestor critici, riscul ca sabotarea
sistemelor informatice ale entităţilor economice,
financiare sau ale serviciilor publice ale unui stat este
unul nu doar real, ci şi materializabil, iar acţiunile
preventive sunt nu doar necesare, ci imperative. I
Repere bibliogafice
?Matthew Rogers, Cyberspace Protection Bill approved by
Senate Committee, no Internet "kill switch" to speak of,
26.06.2010, disponibil la www.downloadsquad.switched.com
?Bianca Bosker, Internet 'kill switch' approved by Senate
Homeland Security Committe, 25.06.2010, disponibil la
www.huffingtonpost.com
? Camille Tuutti, Comprehensive Cyber Legislation Approved,
25.06.2010, disponibil la www.executivegov.com
?William H. McMichael, DoD Cyber Command is officially
online, 21.05.2010 disponibil la www.airforcetimes.com
?Nace el Consejo Nacional sobre 'ciber-seguridad' para frenar las
'mafias' de Inter net, 21.05.2009, disponibil la
www.europapress.es
?Miguel Angel Criado, El Gobierno prepara una norma para
proteger las infraestructuras contra ciberataques, 18.02.2010
disponibil la www.publico.es
? www.nato.int
?Rex B. Hughes, NATO and Cyber Defence Mission
accomplished?, 2009 diponibil la www.carlisle.army.mil
?www.enisa.europa.eu
?http://www.ict.go.ug/index.php?option=com_content&view
=article&id=112:cyber-security-at-itu-forum-&catid=35:ictnews&Itemid=74
?Cybersecurity Act 2009, disponibi la www.cdt.org
?http://www.smh.com.au/technology/technologynews/obama-Internet-kill-switch-proposed-20100618yln6.html
? www.mcsi.ro

Mohammed Atta, de naţionalitate egipteană, a diferenţa dintre trăsăturile caracteriale ale familiei
cărui familie era încadrată, sociologic, la nivelul sale şi cele ale anturajului în care trăise până la
clasei medii şi-a început transformarea în timp ce acel moment. Până în anul 1998, Jarrah a început
studia designul arhitectural, în Germania, în anul să-şi petreacă timpul la moschee cu bin al-Shibh
1992. şi Atta.
Marwan al-Shehhi, fost soldat UAE, a primit, în Decesul tatălui lui Marwan al-Shehhi pare să fi
anul 1998, o bursă de studiu în Germania. fost motivul transformării acestuia. La scurt timp
după pierderea suferită, acesta a căutat refugiul în
Ziad Jarrah, de cetăţenie libaneză, beneficiase, credinţă, încetând, fără o anumită explicaţie, să
datorită familiei, de un stil de viaţă net superior. În mai poarte haine occidentale. La începutul anului
urma cursurilor pe care le-a efectuat în Germania, 1998, s-a transferat la o şcoală din Hamburg şi s-a
a obţinut diploma de specializare în domeniul alăturat grupului de studiu al lui Atta.
tehnic. „Ceea ce ştim până în prezent despre aceşti
terorişti (autorii atacurilor din 11 septembrie n.a.)
este că au fost educaţi, diabolici şi sinucigaşi.
Ramzi bin al-Shibh, originar din Yemen, provenea Aceasta este o combinaţie care nu s-a mai întâlnit
dintr-o familie moderat religioasă, devenind, până în prezent în lunga istorie a terorismului. De
astfel, familiar cu textul Quran-ului. În perioada obicei, teroriştii care sunt educaţi şi diabolici nu
cuprinsă între anii 1987 -1995, acesta a fost au tendinţe sinucigaşe, iar teroriştii care sunt
încadrat ca funcţionar la Banca Internaţională din diabolici şi sinucigaşi sunt lipsiţi de educaţie.”
Yemen. Utilizând documente false, a cerut azil în
Germania, stabilindu-şi domiciliul la Hamburg, Frecventarea unei moschei salafiste
locul unde l-a întâlnit, ulterior, pe Mohammed
Atta. Moscheea al Quds a fost locul iniţial de
radicalizare pentru membrii celulei Hamburg.
Zakariya Essabar, cetăţean marocan, trăia în Fondată de marocani, dar cu congregaţii etnice
Germania din anul 1997. Aici a studiat tehnologia diverse, această moschee era renumită pentru
medicală, iar în anul 1998, în incinta unei moschei retorica sa jihadiste-salafistă dură, exprimată prin
din Hamburg, l-a cunoscut pe Marwan al- încurajarea actelor de violenţă duse până la
Shehhi. extrem (omucidere) asupra celor consideraţi
Said Bahaji, născut în Germania, crescut în necredincioşi. Până în anul 1996, Mohammed
Maroc, a început, cu anul 1996, să studieze la Atta avea o viaţă socială intensă, dezvoltând, cu
Universitatea Tehnică din Hamburg (TUHH) abilitate, relaţiile inter-personale prin
specialitatea de inginer electronist. Nu avea participarea la întruniri studenţeşti, care aveau ca
educaţie islamică şi era fan al jocurilor video F1 principală activitate studiul religiei. Ca membru
racing. al diferitelor grupuri de studiu, Atta i-a cunoscut
Mounir Motassadeq, marocan care a venit în pe Munir Motassadeq şi Ramzi bin al-Shibh. O
Hamburg, în 1995, să studieze ingineria dată cu trecerea timpului, datorită asimilării unui
electronică la TUHH. volum mare de informaţii/ cunoştinţe, Atta şi bin
al-Shibh au devenit mentori religioşi pentru
Auto-identificarea - înclinaţia către Islamul grupurile de studiu studenţeşti, participând activ
salafist la proliferarea mesajului salafist în rândul celor
care îşi căutau, furibund, identitatea. Printre
Cei mai mulţi dintre teroriştii de la 9/11 s-au aceştia se numărau şi Zakariya Essabar şi Said
cunoscut la moschee, construind, în timp, relaţia Bahaji. Celula Hamburg s-a format firesc, ca
care a stat la baza constituirii, ulterior, a „celulei urmare a nenumăratele ore petrecute împreună,
Hamburg”. Mohammed Atta a renunţat la în care au gândit, vorbit, citit şi dezbătut
idealurile pentru care venise în Germania, conceptele fundamentale ale Islamului.
devenind fanatic religios, s-a auto-izolat de
oportunităţile şi bucuriile oferite de viaţa Îndoctrinarea presupune conştientizarea
studenţească normală. După o călătorie spirituală posibilităţii şi asumarea obiectivului salafist
în Egipt, acesta a devenit intolerant, rezervat şi suprem, de a crea, la nivel mondial, o comunitate
interesat de învăţăturile sharia. La scurt timp, musulmană pur fundamentalistă.
starea sa interioară, conflictuală, a început să se Iniţial, ca prim pas în cadrul procesului de
manifeste şi în exterior, punându-şi amprenta şi radicalizare, are loc retragerea din moschee, cea
asupra înfăţişării fizice. Transformarea lui Ziad care marchează evoluţia în formarea şi
Jarrah a survenit în anul 1996, ca urmare a unei consolidarea grupului, precum şi în identificarea
călătorii în Liban, ocazie cu care a avut a realizat potenţialului lider.
INTELLIGENCE

În anul 1998, odată ce celula Hamburg s-a Kandahar, Afganistan, pentru a-şi desăvârşi
radicalizat, grupul şi-a mutat, iniţial, sediu pregătirea paramilitară jihadistă. Odată ajunşi
întâlnirilor de la moschee, într-o librărie, iar aici, Atta şi grupul său au fost abordaţi şi recrutaţi
ulterior, la reşedinţa lui Atta (acesta locuia de către Khalid Sheikh Mohammed, în vederea
împreună cu mai multe persoane, printre care al- operaţionalizării atacului din 11 septembrie. În
Shehi şi bin al-Shibh). Un an mai târziu, Atta şi acest moment s-au întâlnit şi cu ceilalţi membri
prietenii săi şi-au schimbat locaţia pentru pregătiţi de al-Qaeda, pentru acelaşi scop,
întâlnirile săptămânale concentrate pe jihad, într- respectiv cu Hani Hanjour, Khalid al-Midhar şi
un apartament conspirativ denumit „Bait al- Nawaf al-Hazmi.
Ansar” (Casa susţinătorilor Profetului). În primăvara anului 2000, s-a produs rocada - Atta
şi cei trei membri ai grupului, care s-au întors în
În cadrul demersurilor efectuate de membrii Germania, iar Abdelghani Mzoudi, Mounir
grupului radicalizat, s-a înregistrat o evoluţie în Motassadeq, Zakariya Essabar, and Said Bahaji ssensul
diversificării acţiunilor şi a politizării noilor au deplasat în Afganistan.
credinţe. Mohammed Haydar Zammar era
implicat în promovarea obiectivelor, asumate de Deşi ţintele şi modul de atac fuseseră stabilite de
comun acord, prin intermediul manifestărilor al-Qaeda, după sosirea sa în Statele Unite, Atta a
specifice activismului politic. În plus, Atta studia planificat fiecare fază a operaţiunii din 11
declaraţiile şi activităţile altor grupuri teroriste, septembrie, pornind de la stabilirea echipelor,
prin intermediul paginii web creată pe serverul atribuirea rolurilor, pregătirea pentru pilotaj,
universităţii. Aceasta îi facilita accesarea site-ului studierea avioanelor şi analizarea zborurilor, până
organizaţiei Hamas. la alegerea datei atacului.
Atta - „liderul operaţional”- nu a fost nici un
Acceptarea jihadului/ decizia de a comite mujahedin, nici un experimentat terorist, însă
jihadul succesul înregistrat la 9/11 a fost asigurat de
calităţile sale intelectuale native, potenţate de o
Conceptul pentru atacul din 11 septembrie 2001 disciplină, aproape militară şi care a beneficiat de
fusese luat în considerare la nivelul organizaţiei al- pregătire alături de reprezentanţii al-Qaeda.
Qaeda, încă din anul 1996, acesta urmând să fie A urmat ceea ce ştim noi toţi - 11 septembrie 2001.
proiectat, inclusiv la nivel de resurse disponibile şi
estimate. După ce au acceptat jihadul ca unică ?În jurul orei 8.45 (15.45 ora Bucureştiului), un
modalitate de a-şi încheia viaţa, Mohammed Atta, avion de pasageri de tip Boeing 767, cursa 11
Ramzi bin al-Shibh, Marwan al-Shehi şi Ziad Boston - Los Angeles a companiei American
Jarrah au părăsit Germania, deplasându-se în Airlines, având la bord 81 de pasageri şi 11 membri
Afganistan. ai echipajului, a lovit turnul de nord al clădirii
World Trade Center din New York, marcând
Conform declaraţiilor foştilor studenţi, la un debutul atentatului care a schimbat pentru
anumit moment, Mohammed Atta, în cadrul totdeauna faţa terorismului.
discursului său, folosindu-se de toate
oportunităţile oferite de sesiunile de studiu ?Optsprezece minute mai târziu, în timp ce
religios, începuse să predice ca unic răspuns posturile de televiziune din întreaga lume
jihadul, singurul capabil să eradicheze transmiteau în direct imagini de la locul a ceea ce
comportamentele aberante ale democraţiilor părea a fi un nefericit accident, un alt Boeing 767 al
consacrate. companiei United Airlines, cursa 175 Boston - Los
Angeles, având la bord 56 de pasageri şi 9 membri
Până la finele anului 1999, s-a desăvârşit ai echipajului, a intrat în cel de-al doilea turn.
legitimarea şi îndoctrinarea grupului în ideologia
jihadului. Acum, nu mai trebuia decât să aleagă ?La ora 9.43 cursa de pasageri American Airlines
modalităţile de materializare a războiului. 77, Dulles Los Angeles, având la bord 58 de
Atrocităţile ruşilor împotriva musulmanilor din pasageri şi 6 membri ai echipajului, a lovit în
Cecenia, i-au motivat pe membrii grupării, în mod clădirea Pentagonuluisediul Departamentului
suplimentar şi dacă mai era nevoie de aceasta, să Apărării din Washington.
se jihadizeze şi să plănuiască o deplasare în acest
teritoriu, în vederea participării la neutralizarea ?La 10.43 o a patra aeronavă Boeing 757, cursa
trupelor militare responsabile de această situaţie. United Airlines 93 New York - San Francisco,
Ulterior, Atta, al-Shibh, al-Shehi şi Jarrah s-au având 38 de pasageri la bord şi un echipaj de 7
reorientat, hotărând, în noiembrie 1999, să persoane, s-a prăbuşit într-o regiune împădurită la
părăsească Germania şi să se deplaseze în 80 de mile sud-vest de Pittsburg (Pennsylvania). I
martie-mai 2011 11

Radicalizarea on-line, o nouă eră a terorismului amintit în mesajul postat pe internet de „Qahir al-CIA”,
de sorginte fundamentalist islamică a încercat să detoneze un dispozitiv exploziv la bordul
unui avion, pe ruta Amsterdam-Detroit, în care se aflau
În 17 decembrie 2010, „Qahir al-CIA” (învingătorul
CIA) posta un mesaj de ameninţare, pe forumul jihadist
278 de pasageri.
Shumukh al-Islam, la adresa "câinilor şi porcilor Dejucarea acestor comploturi teroriste ne indică faptul
Europei, Franţa, Germania, Danemarca, America, că, deşi se părea că asistăm la o diminuare a capacităţii
Marea Britanie, Belgia, Olanda, ONU şi NATO", Al Qaīda de comitere a unor atentate, aceasta ar putea fi
apreciind că acestea au ofensat Islamul şi au ucis doar o schimbare de strategie a grupărilor teroriste de
musulmanii din Irak, Afganistan şi Somalia, în numele „franciză Al Qaīda”, fenomenul radicalizării pe internet
combaterii terorismului. În cuprinsul mesajului, „Qahir a musulmanilor demonstrând că, astăzi, oricine poate
al-CIA” ameninţa că: "voi aţi ales acest război, aşa că deveni mujahedin şi poate comite un atentat terorist.
trebuie să suportaţi consecinţele greşelilor voastre. Vă Dată fiind această schimbare de strategie, este de
promitem, în curând, daruri de aşteptat ca o campanie teroristă
Crăciun, asemenea celui oferit de împotriva statelor occidentale să se
nigerianul al Farouk Omar”. bazeze pe „strategia celor 1.000 de
înţepături de ac” (adică atacuri
Este această ameninţare teroristă sinucigaşe individuale de tipul celui
reală? Coletele-capcană descoperite comis în Suedia, în 11 decembrie
în Marea Britanie şi Dubai, la finele 2010, de Taimur Abbulwahab
lunii octombrie 2010, aflate la bordul cetăţean suedez stabilit în Luton,
a două avioane care decolaseră din
Yemen cu destinaţia Chicago şi care
Marea Britanie).
conţineau o cantitate mare de În ceea ce-l priveşte pe Anwar al
explozibil au alertat statele Aulaki, supranumit „Osama bin
occidentale cu privire la creşterea Laden al internet-ului”, mentorul
riscului de comitere a unor atentate spiritual al revistei virtuale Inspire,
teroriste. La acea dată, Barack publicată de Al Qaīda din Peninsula
Obama declara că ţinta ar fi fost două Arabă, acesta este considerat cel mai
sinagogi din Chicago şi că era vorba important pion Al Qaīda în
despre „o ameninţare teroristă radicalizarea musulmanilor. Al
credibilă”. Aulaki şi-a dobândit statutul de
mentor spiritual în rândul tinerilor
Ancheta declanşată în scopul identificării celor care au musulmani vorbitori de engleză, adepţi ai
fost în spatele încercării eşuate de a transporta bombe fundamentalismului islamic, prin interpretarea
în SUA s-a concentrat asupra clericului radical Anwar al
Aulaki, despre care se crede că a furnizat cunoştinţele
ideologiei Al Qaīda într-o engleză simplă.
necesare plănuirii mai multor tentative de atacuri în Astfel, în ianuarie 2009, acesta a postat pe internet un
SUA, precum şi îndrumare spirituală şi susţinerea eseu intitulat “44 de modalităţi de susţinere a Jihadatentatorilor.
ului” în care afirma că toţi musulmanii sunt obligaţi să
Anwar al Aulaki este considerat a fi organizatorul participe la „războiul sfânt”, fie în persoană, fie prin
atentatului eşuat din 25 decembrie 2009 când finanţarea mujahedin-ilor sau prin propagandă
cetăţeanul nigerian Omar Farouk Abdulmutallab, împotriva Occidentului.
INTELLIGENCE
Ameninţarea teroristă de
„franciză Al Qaīda”!
Cristian Barna

În cea mai recentă înregistrare video postată pe site- dornici să lupte în „războiul sfânt”, aceste grupări
urile fundamentalist islamice, din noiembrie 2010, reuşind să „radicalizeze tineri britanici” pentru a
Anwar al Aulaki face apel la uciderea cetăţenilor comite atentate teroriste.
americani, despre care susţine că sunt „de partea
răului” şi, prin urmare, nu este nevoie de o permisiune Conform lui David Capitanchik, expert în terorism:
religioasă specială (fatwa) pentru a-i ucide. „Marea Britanie se confruntă cu o ameninţare sporită
din partea grupărilor teroriste de sorginte
2011: seminţele radicalizării musulmanilor din fundamentalist islamică, în mare parte din cauză că
Europa dau roade? avem un număr atât de mare de imigranţi vulnerabili
ideologiei fundamentalist islamice. Plătim preţul
Dar de ce reprezentanţi ai celei de-a doua generaţii de pentru azilul politic oferit indivizilor care sunt cercetaţi
imigranţi musulmani dintr-o ţară precum Marea pentru infracţiuni legate de terorism în propriile ţări”.
Britanie răspund aceloraşi îndemnuri ca şi atentatorii În acest context, este de menţionat că au apărut noi
sinucigaşi din Orientul Mijlociu? dezvăluiri cu privire la complotul terorist din Marea
Unul dintre motivele radicalizării musulmanilor din Britanie, unde 12 suspecţi (unii dintre aceştia originari
Europa ar fi faptul că războiul împotriva terorismului din Bangladesh) au fost arestaţi în 21 decembrie 2010,
din Afganistan şi Irak a fost perceput de majoritatea în patru oraşe britanice (Londra, Cardiff, Stocke-oncovârşitoare
a celor 1,3 miliarde de musulmani ca o Trent şi Birmingham). Oficialii britanici au declarat că
declaraţie de război a Occidentului (mai ales a SUA) suspecţii vizau comiterea unor atentate teroriste asupra
împotriva lumii islamice. unor spaţii publice (spaţii comerciale, staţii de metrou
Este posibil ca tineri musulmani din Londra, Paris, sau aeroporturi), instituţii cu valoare de simbol ale
Madrid, Roma sau Berlin, precum Taimur Abdulwahab Marii Britanii (clădirea Parlamentului britanic) şi chiar a
(Suedia, 2010), Nidal Hassan (SUA, 2009), Umar Ambasadei Statelor Unite ale Americii din Londra.
Farouk Abdulmutallab (Olanda, 2009), Mohammad
Sidique Khan sau Shehzad Tanweer (Londra, 2005),
care nu trăiesc în zone de conflict, nu au fost niciodată
într-o tabără de pregătire a unei grupări teroriste şi nu
au luptat în Afganistan, Irak sau pe alte fronturi
jihadiste, să devină terorişti sinucigaşi deoarece se
radicalizează în urma contactului cu ideologia
fundamentalist islamică. Însă fiecare stat european
trebuie să facă faţă unor probleme diferite legate de
comunitatea musulmană.
Un procent însemnat al populaţiei musulmane din
Marea Britanie provine din Pakistan, India, Bangladesh
şi Orientul Apropiat, în vreme ce în Germania,
majoritatea musulmanilor provin din Turcia şi din
Bosnia. Musulmanii francezi sunt originari din Africa
francofonă, în special din Algeria şi Maroc iar în Spania
şi Italia, imigranţii musulmani, ajunşi în mod ilegal în
aceste state, provin din Africa de Nord şi din Orientul
Mijlociu.
Conform statisticilor, Franţa are aproximativ 5
milioane de musulmani, jumătate dintre aceştia având
cetăţenie franceză. În Germania, există patru milioane
de musulmani, din care trei milioane sunt de
naţionalitate turcă iar Belgia şi Olanda au aproape câte
un milion de musulmani. În ce priveşte Marea Britanie,
se estimează că sunt două milioane de musulmani, 65%
dintre aceştia fiind cetăţeni britanici. În 1999, Spania
avea aproximativ 250000 de musulmani, iar Italia
522000 de imigranţi musulmani.
Marea Britanie reprezintă un punct central pentru
terorismul de sorginte fundamentalist islamică din
Europa şi un teritoriu fertil pentru grupările
fundamentalist islamice, aflate în căutare de noi recruţi,
Astfel, Rajib Karim, unul dintre suspecţii de terorism
reţinuţi, fost informatician al companiei de transport
aerian "British Airways", a recunoscut, în 31 ianuarie
2011, prima zi a procesului intentat împotriva sa, că a
participat, în mod voluntar, la tabere de antrenament
ale unor celule teroriste şi că a incitat şi alte persoane să
facă acest lucru, a participat la producerea şi
distribuirea unei înregistrări video în scopul derulării
unor acţiuni de prozelitism în favoarea Jamat
Mujahideen Bangladesh (grupare de factură
fundamentalist islamică interzisă în Marea Britanie) şi a
finanţat terorişti din Yemen, transferând fonduri în
scopuri teroriste.
De asemenea, Rajib Karim a recunoscut că, în
intervalul 2009-2010, s-a aflat în legătură cu clericul
Anwar al Aulaqi, prin intermediul unui software
criptat. În conţinutul unui mesaj, presupus a fi transmis
de al Aulaqi, acesta afirma că „SUA constituie
prioritatea noastră. Orice operaţiune pe spaţiul
american, chiar la o scară mai mică comparativ cu ceea
ce putem realiza în Marea Britanie, va reprezenta
alegerea noastră”.
martie-mai 2011 13

C o n f o r m r e ch i z i t o r i u l u i
întocmit de autorităţile britanice,
când a aflat că Rajib Karim
lucrează la "British Airways", al
Aulaqi s-a interesat de atribuţiile
acestuia la locul de muncă şi
referitor la posibilitatea
extinderii accesului lui Rajib la
sistemele informatice ale
companiei aeriene menţionate.
De menţionat că nouă dintre
suspecţii arestaţi în 20 decembrie
2010, în mai multe oraşe din
Marea Britanie, au fost inculpaţi
Arabă a trimis o celulă formată din cetăţeni din Africa
pentru complot în vederea provocării de explozii în de Nord să comită un atentat terorist în Franţa.
Marea Britanie care ar fi fost „de natură, probabil, să
pună în pericol viaţa sau să provoace pagube
importante asupra bunurilor”, între 1 octombrie şi 20
noiembrie 2010.
De menţionat că Osama bin Laden a lansat un
avertisment Franţei, la sfârşitul lunii octombrie 2010,
(în urma răpirii celor cinci cetăţeni francezi în Niger, în
septembrie 2010), prin care cerea retragerea trupelor
franceze din Afganistan: „singurul mod de a va păstra
Conform anchetatorilor britanici, inculpaţii au găsit securitatea este să vă retrageţi din războiul lui Bush din
instrucţiuni pentru fabricarea bombelor în revista
Inspire, aspect de natură a furniza indicii cu privire la
presupusa legătură între aceştia şi o campanie teroristă
anti-occidentală, promovată de jihadiştii yemeniţi,
Afganistan. La fel cum voi ucideţi, veţi fi ucişi. La fel
cum voi luaţi prizonieri, veţi fi luaţi ostatici. Asa cum voi
ne ameninţaţi securitatea, noi vă ameninţăm
securitatea”.
saudiţi sau de alte naţionalităţi, sub egida Al-Qaeda din
Peninsula Arabă. În acest context, începând cu 5
ianuarie 2011, autorităţile britanice au decis creşterea
nivelului alertei teroriste de la „substanţial” la „grav”
pentru transportul aerian. Măsuri de securitate sporite
au fost aplicate în staţiile de metrou şi în gări, precum şi
pe Aeroportul 'Heathrow', deşi atacul nu este
considerat a fi iminent.
Ameninţările au prins contur în luna noiembrie 2010,
când cinci cetăţeni arabi, suspectaţi că plănuiau un atac
terorist, au fost arestaţi la Paris. Despre unul dintre
aceştia s-a stabilit că se antrenase în taberele Al-Qaeda
din Afganistan şi că era implicat într-un presupus plan
de asasinare a imamului Marii Moschei din Paris, Dalil
Boubakeur. Cel în cauză a declarat anchetatorilor că,
asasinându-l pe Dalil Boubakeur, pe care-l considera
La rândul său, Departamentul de Stat al SUA a adeptul unui „islam prea moderat”, spera să obţină o
reconfirmat, în 31 ianuarie 2011, avertizarea de risc „franciză Al-Qaeda”.
terorist pentru Anglia, Scoţia, Ţara Galilor şi Irlanda de
Nord invocând „potenţialul teroriştilor de a ataca
sistemul public de transport (inclusiv cel aerian),
precum şi alte infrastructuri”. De menţionat că Marea
Britanie era inclusă într-o avertizare de alertă teroristă
care cuprindea toată Europa, emisă de Departamentul
de Stat al SUA în luna octombrie 2010, care expirase în
31 ianuarie 2011.
Ameninţările teroriste la adresa Franţei nu se opresc
aici, într-o înregistrare audio difuzată de Al-Jazeera, în
21 ianuarie 2011, Osama bin Laden a condiţionat
eliberarea a doi jurnalişti francezi răpiţi în Afganistan de
retragerea Franţei din Afganistan şi a avertizat că
poziţia preşedintelui Nicolas Sarkozy „îl va costa
scump, pe diferite fronturi, în interiorul şi exteriorul
Franţei”: „refuzul preşedintelui vostru de a se retrage
De asemenea, poliţişti înarmaţi ar putea fi plasaţi în din Afganistan este rezultatul imitării Americii, iar acest
metroul din Londra pentru a contracara ameninţarea refuz este o undă verde pentru uciderea prizonierilor
teroristă din ce în ce mai mare, înaintea Jocurilor
Olimpice din 2012. Oficialii britanici analizează
posibilitatea ca poliţiştii care patrulează în metrou,
precum şi pe căile ferate, să fie înzestraţi cu armament
pentru a putea face faţă unui potenţial atentator
sinucigaş.
Franţa
voştri”.
În context menţionăm că Al-Qaeda din Maghrebul
Islamic i-a avertizat pe tunisieni asupra intenţiei Franţei
şi SUA de a-l înlocui pe fostul preşedinte Ben Ali cu
unul dintre agenţii lor de influenţă, acuzând Franţa că
„l-a susţinut pe tiranul Ben Ali până în ultimul
moment”, punându-i la dispoziţie „experienţa sa în
materie de oprimare a revoltelor de stradă”, precum şi
La mijlocul lunii octombrie 2010, oficiali din cadrul că Franţa şi SUA „vor juca acelaşi rol murdar în Tunisia
serviciilor de informaţii din Arabia Saudită îi informau şi în viitor, cel puţin dacă atacurile mujahedinilor nu le
pe omologii lor francezi că Al-Qaeda din Peninsula
opresc”.
INTELLIGENCE

În Germania, la finele lunii octombrie 2010, după îngrijorător”. De menţionat că printre cei mai activi
descoperirea coletelor-capcană expediate din Yemen jihadişti din Spania este Imad Eddin Barakat,
cu destinaţia SUA, informaţiile obţinute de serviciile supranumit Abu Dahdah, cetăţean sirian de origine
secrete occidentale indicau că o celulă teroristă condusă spaniolă, unul dintre fondatorii grupării Al-Qaeda din
de cetăţeanul pakistanez Mohammed Ilyas Kashmiri, Spania, arestat în Madrid la scurt timp după atacurile de
care a participat la atentatul din Mumbai, din 2008 şi din la 11 septembrie 2001 şi condamnat la 12 ani de
care ar fac parte şi doi cetăţeni germani, de naţionalitate închisoare.
siriană, respectiv marocană, ar urma să comită un atac
sângeros în Germania. Germania reprezintă o posibilă În Suedia, 11 decembrie 2010, în centrul oraşului
ţintă a grupărilor teroriste de sorginte fundamentalist Stockholm, Suedia, Taimur Abdulwahab (cetăţean
islamică, în special din cauza participării sale cu trupe la suedez care locuia Marea Britanie) a fost găsit mort în
războiul din Afganistan. urma exploziei unei maşini, în apropiere de o stradă
comercială foarte aglomerată în perioada de dinaintea
De menţionat că cei mai radicali predicatori islamişti Crăciunului.
din Germania îşi îndoctrinează simpatizanţii în
doctrina salafită (unul dintre cele mai radicale curente Anders Thornberg, purtător de cuvânt al poliţiei din
din religia islamică, care vizează crearea unei societăţi Stockholm, a confirmat că a fost un atac sinucigaş, mai
după modelul lumii musulmane din timpul vieţii ales că, în cursul aceleiaşi zile, agenţia suedeză de presă
profetului Mohamed). Din acest motiv, Hassan TT şi serviciul de informaţii din Suedia primiseră un
Dabbagh, alias Abu Alhussain, un imam din Leipzig, şi mesaj (în limba arabă şi suedeză) în care se menţiona că
Mohamed Benhsaid, alias Abu Jamal, un alt imam din aceste acţiuni teroriste vor continua: „atât timp cât nu
Bonn, precum şi moscheea As-Sunna din Elsdorf se veţi înceta războiul împotriva Islamului, degradarea
află sub supravegherea autorităţilor de securitate Profetului şi sprijinul stupid pentru porcul Vilks",
germane. făcându-se referire la prezenţa contingentului militar
suedez în Afganistan şi la caricaturistul Lars Vilks, care
De asemenea, deşi în luna august 2010 moscheea Taiba l-a desenat pe profetul Mohamed sub forma unui câine.
din Hamburg (cunoscută drept moscheea atentatorilor Cunoscuţi din Suedia ai lui Taimur Abdulwahab susţin
sinucigaşi de la 11 septembrie 2001) a fost închisă de că radicalizarea acestuia s-a produs după ce s-a stabilit
autorităţile germane, se pare că islamiştii au găsit un nou în Luton, un oraş cu 20.000 de musulmani din Marea
punct de întâlnire, în Pinneberg (localitate situată la 18 Britanie, unde ar fi intrat în contact cu membri şi
kilometri de Hamburg), aspect confirmat de Horst simpatizanţi ai unor grupări fundamentalist islamice.
Eger, şeful serviciului de informaţii interne din landul În context, este de menţionat că, forţele de ordine
Schleswig-Holstein. publică din Malmø, al treilea oraş suedez ca mărime, au
recunoscut public că nu mai pot ţine sub control
bandele violente de imigranţi musulmani. Personalul
Un curent fundamentalist islamic se înregistrează şi în din serviciile de ambulanţă este atacat cu pietre sau
Spania unde, doar în anul 2010, au fost organizate zece arme şi refuză să meargă în zona respectivă pentru a
congrese ale mişcării salafiste, printre ai cărui oferi ajutor, dacă nu are escortă din partea forţelor de
susţinători se aflau şi autorii atentatelor teroriste din 11 ordine.
martie 2004 din Madrid. Ca atare, nu este de mirare că,
potrivit telegramelor publicate de WikiLeaks, guvernul În Olanda, autorităţile au declanşat o anchetă pentru
spaniol a furnizat Ambasadei SUA la Madrid, în 2004, o implicare în activităţi teroriste asupra a 12 islamişti de
listă cu 87 de adepţi ai fundamentalismului islamic origine somaleză (care ar avea legături cu organizaţia
„suspectaţi de posibile legături cu reţele teroriste din Al-Shabab), aceştia fiind arestaţi în 24 decembrie 2010,
Spania”, printre care figurau şi cinci persoane de origine în urma unei alerte a serviciilor de informaţii olandeze.
spaniolă.
Această creştere a activităţilor de prozelitism Conform oficialilor olandezi, suspecţii reţinuţi
fundamentalist islamic, comparativ cu anul 2008, când intenţionau să doboare un elicopter militar Apache (de
a avut loc un singur congres al acestei mişcări în Spania, tipul celor utilizate în Afganistan), aflat la baza Gilzeaccentuează
temerile oficialilor din domeniul Rijen, atentat care ar fi avut „o valoare simbolică
combaterii terorismului, evidenţiindu-se posibilitatea enormă” în rândul adepţilor fundamentalismului
ca apelul lansat în urmă cu doi ani de Al-Qaeda, care islamic, cu ajutorul unui lansator de rachete care urma
cerea muslmanilor să sprijine „ideologia jihadistă” să fi să fie achiziţionat din Belgia sau Danemarca.
găsit un tărâm fertil. Mai ales că, în încercarea Al-Qaeda
de a atrage noi voluntari, un rol important este jucat de În Danemarca au fost arestaţi patru bărbaţi suspectaţi
moschei, oficialii spanioli avertizând că 10% din cele de pregătirea unui atac terorist asupra cotidianului
aproximativ 1000 de moschei existente în Spania danez „Jyllands-Posten”, cunoscut pentru publicarea
lansează mesaje jihadiste, procent considerat „foarte caricaturilor cu profetul Mohamed.
martie-mai 2011 15

?Radical Yemeni cleric Anwar al-Awlaki calls for killing of
Americans, The Daily Telegraph, 08.11.2010
?Kemp, Geoffrey: Europe's Middle East Challenges, The
Washington Quarterly, Winter 2003 - 2004.
? Josan, Simona: Marea Britanie este punctul central al
terorismului islamic din Europa, avertizează Europol,
Mediafax, 18.05.2008
?Bojan, Ioana: Un fost angajat al 'British Airways' recunoaşte
trei acuzaţii de terorism, Mediafax, 01.02.2011
?Camber, Rebecca: Islamic extremist landed job with British
Airways 'in terror plot to blow up a flight to the U.S.', February
2, 2011, www.dailymail.co.uk
?Vidu, Valentin: Nouă persoane, inculpate pentru complot în
vederea provocării de explozii, în Marea Britanie, Mediafax,
27.12.2010
?Herridge, Catherine: Awlaki Allegedly Tied to British Terror
Plot, December 28, 2010, www.foxnews.com
Cowell, Alan: Britain Raises Terror Alert Level, January 7,
2011, ? www.nytimes.com
?US renews terrorism alert for Britain, February 1, 2011,
www.wn.com
? London Olympics Face Severe Terror Threats, January 18,
2011, www.bukisa.com
? Whitlock, Craig: Al-Qaeda's Yemen affiliate widens search for
r e c r u i t s a n d t a r g e t s , N o v e m b e r 3 0 , 2 0 1 0 ,
www.washingtonpost.com
? Mihăilescu, Robert: Mesajul lui bin Laden către poporul
francez: La fel cum voi ucideţi, veţi fi ucisi. La fel cum voi luaţi
prizonieri, veţi fi luati ostatici, www.hotnews.ro, 27 octombrie
2010
?Vidu, Valentin: Brice Hortefeux afirmă că suspecţii arestaţi
sunt islamişti francezi şi plănuiau un atac terorist, Mediafax,
În loc de concluzii...
11.11.2010
?Enache, Iuliana: Unul dintre suspecţii de terorism arestaţi în
Franţa spera să obţină o 'franciză Al-Qaeda', Mediafax,
Totuşi, de ce există musulmani care doresc să ia parte la 13.11.2010
Jihad-ul împotriva Occidentului? Din motivaţii ?Adamescu, Reya: Osama bin Laden ameninţă Franţa. Ostatici
ideologice! Conform preceptelor fundamentalist la schimb cu retragerea din Afganistan, 21.01.2011,
islamice, teroriştii sunt “luptători în numele lui Allah” www.puterea.ro
care acţionează într-o situaţie de autoapărare, Fusoi, Alexandra: Al-Qaeda îi avertizează pe tunisieni că Franţa
provocată de “conspiraţia occidentală” împotriva şi SUA vor să impună 'un agent' la conducerea ţării, Mediafax,
29.01.2011
musulmanilor.
?Wehner, Markus: Die Terroristen könnten schon da sein,
Frankfurter Allgemeine Zeitung, 23.11.2010
Aceştia vor fi înfrânţi sau anihilaţi doar când ideologiile ?Islam-Unterricht gefährdet, Dezember 28, 2010, www.frcare-i
motivează vor începe să pălească, orice război online.de
fiind, înainte de toate, o bătălie a ideilor. Francis ?Pinneberg neues Zentrum von Islamisten, 19.01.2011,
Fukuyama subliniază că ideologia fundamentalist www.welt.de
islamică „datorează foarte mult, în afara factorului
?Jose, Maria Irujo: US targets Barcelona in anti-terrorist fight,
16.12.2010, www.elpais.com,
religios, contactului cu ideologia occidentală”.
? Islam in Spain : Euro-Islam: News and Analysis on Islam in
În acest caz, ce strategie trebuie folosită în războiul Europe , 8 Mar 2010, www.euro-islam.info
împotriva terorismului? Cea mai bună strategie de ?Atentate teroriste eşuate în Suedia, 13 decembrie 2010,
anihilare a terorii de inspiraţie fundamentalist islamică www.adevarul.ro
o reprezintă o „luptă îndelungată” pentru cucerirea ?Crişan, Magda: Românca Mona, autorul moral al atacului din
sufletelor musulmanilor! I
Suedia? 16 decembrie 2010, www.adevarul.ro
?Spencer, Robert: Europe Will Be Islamic by the End of the
Century, September 16, 2004, www.jihadwatch.org
Bibliografie ?Drăghici, Mihai: Doisprezece islamişti de origine somaleză,
arestaţi în Olanda, sunt suspectaţi de acte de terorism,
? Jihadists Threaten More Western Christmas Bombings, Mediafax, 26.12.2010
December 19, 2010, www.liveleak.com ?Drăghici, Mihai: Islamiştii de origine somaleză arestaţi în
? McGreal, Chrys; Dodd, Vikram: Cargo bombs plot: US hunts Olanda intenţionau să doboare un elicopter militar, Mediafax,
Saudi extremist, The Guardian, October 31.2010 28.12.2010
? Iana, Cristina: Atentatul de la Detroit are legătură cu masacrul ?Choueiri, Youssef: Islamic Fundamentalism, Twayne
de la Fort Hood?, Adevărul, 26 decembrie 2009 Publishers, Boston, 1990
? Bischof, Burkhard: Zehn Jahre nach 9/11: Terror nach ?Berman, Paul: Review of “America at the Crossroads” by
Schrotflintenprinzip, 28.01.2011 www.diepresse.com Francis Fukuyama, March 26, 2006, www.nytimes.com
INTELLIGENCE

www.sri.ro
www.sri.ro
www.sri.ro

Dincolo de percepţii ezoterice, mituri destabilizarea economiilor naţionale prin
populare şi de senzaţionalismul ieftin manipulare şi sabotaj, combaterea sau,
alimentat de literatura de consum, după caz, extinderea expansiunii
acţiunile sub acoperire reprezintă o comunismului în lume.
componentă esenţială a intelligence-ului
modern, chiar dacă diverse abordări Tipologie
teoretice din spaţiul american pun sub
semnul întrebării includerea acţiunilor Acţiunile sub acoperire sunt foarte diverse
secrete în activitatea de informaţii. însă, în funcţie de gradul de violenţă pe
care îl pot provoca, ele sunt grupate în mai
Din punct de vedere conceptual, acţiunile multe tipuri. Una din tipologiile acceptate,
sub acoperire reprezintă activităţi şi pe care o voi prezenta mai jos, este cea
îndeplinite într-o manieră ascunsă sau structurată de Mark Lowenthal în
clandestină cu scopul de a face imposibilă "Intelligence: form secrets to policy".
sau măcar a pune în dificultate urmărirea şi
identificarea serviciului de informaţii sau Propaganda
naţiunii care le-a iniţiat.
Este una dintre cele mai vechi metode
Deşi acţiunile sub acoperire sunt tratate în politice de diseminare a informaţiilor care
literatura de specialitate americană drept au fost concepute pentru a îndeplini un
instrumente de susţinere ale politicii obiectiv politic specific. Propaganda poate
externe a Statelor Unite sau, mai precis, o fi pozitivă în sensul susţinerii unor
opţiune a politicii externe care balansează indivizi, grupuri prietene sau negativă în
între acţiunea militară şi diplomaţie, ele sensul discreditării oponenţilor. Printre
sunt utilizate pentru protejarea securităţii tehnicile propagandei se numără
naţionale atât de serviciile de informaţii cu generarea de zvonuri false, atacuri directe
atribuţii în spaţii externe, cât şi de servicii asupra unor indivizi, provocarea
de informaţii cu atribuţii interne. instabilităţii politice sau a crizei
economice etc.
Acţiunile sub acoperire au un lung istoric,
fiind utilizate, după cerinţele vremurilor, Activitatea politică
pentru crearea de state, consolidarea
statalităţii, extinderea graniţelor, stabilirea Activitatea politică reprezintă un tip de
de legături cu alte state, protejarea acţiune sub acoperire care depăşeşte
intereselor comerciale şi a vieţii cetăţenilor registrul primar al propagandei, deşi cele
unui stat. În a doua jumătate a secolului două pot fi utilizate concomitent pentru
XX, acţiunile sub acoperire au avut drept eficientizarea unei operaţiuni. Diferenţa
ţintă răsturnarea de guverne prin acţiuni dintre acţiunile de propagandă şi
subversive sau mijloace paramilitare, activitatea politică este dată de faptul că
finanţarea secretă a unor candidaţi în cea de-a doua metodă permite intervenţii
alegeri democratice din alte state, mai directe în procesul politic al naţiunii
instigarea mişcărilor sindicale, combaterea ţintă, fie prin susţinerea financiară a unor
terorismului şi a traficului de droguri, partide politice în cazul regimurilor
susţinerea, în aceeaşi măsură, a mişcărilor democratice, fie prin controlarea unor
naţionaliste sau revoluţionare, lideri politici.
Remus Ioan Ştefureac
Acţiunile sub acoperire
Studiul îşi propune să
prezinte conceptul şi
tipologia acţiunilor sub
acoperire, precum şi
două scurte aplicaţii
privind modul în care
au fost operaţionalizate
acţiunile secrete în
perioada Războiului
Rece de către Uniunea
Sovietică, respectiv
condiţionările specifice
pentru derularea unor
asemenea operaţiuni de
către state cu regimuri
democratice.
“
”
martie-mai 2011 17

Activitatea economică echipamente de comunicaţii securizate, până la
pregătirea şi antrenarea de trupe sau schimbul de
Activităţile economice derulate împotriva unor
guverne considerate ostile reprezintă un tip de acţiune
informaţii provenite din surse secrete.
sub acoperire care poate fi îndreptată atât împotriva Influenţarea opiniilor altui stat cu scopul modificării
statelor democratice, cât şi a celor totalitare, chiar dacă strategiei, evenimentelor sau circumstanţelor din statul
rata de succes a unor asemenea măsuri este mai ridicată respectiv în folosul propriilor interese. Metodele de
în cazul primelor. Orice conducere politică, indiferent influenţă sunt utilizarea agenţilor de influenţă (oficial
de natura regimului, este preocupată de starea guvernamental sau membru marcant al clasei politice
economiei deoarece, ea are cel mai mare efect asupra din ţara ţintă, ce are acces la alţi oficiali guvernamentali,
vieţii cotidiene, iar instabilitatea economică poate la liderii de opinie şi la mass-media), respectiv
provoca uşor instabilitate politică. Activităţile informarea şi dezinformarea (transmiterea de
economice vizează aprovizionarea cu hrană şi bunuri informaţii adevărate sau false
de consum, stabilitatea preţurilor, dificultatea sau pentru a determina un alt stat să
uşurinţa cu care sunt satisfăcute nevoile de bază.
Tehnicile economice pot varia de la distrugerea unor
acţioneze într-o direcţie dorită).
culturi de cereale vitale, la inundarea unui stat cu bani Influenţarea opiniei populaţiei
contrafăcuţi pentru a provoca pierderea încrederii în din alt stat reprezintă un tip de
sistemul monetar. De asemenea, la fel ca şi în cazul tehnică cu obiective pe termen
activităţilor politice, activităţile economice pot fi lung şi presupune recrutarea de
corelate cu tehnicile de propagandă pentru a provoca agenţi de influenţă din rândul
frici colective legate de eventuale prăbuşiri ale mass-media (exemplul francez
economiei. unde majoritatea agenţilor de
influenţă erau jurnalişti sau
Loviturile de stat persoane aflate în relaţii strânse
cu presa), utilizarea propagandei
Răsturnarea prin forţă a unui guvern, de regulă prin anonime - (propaganda neagră)
utilizarea unor interpuşi, reprezintă un tip superior de
acţiune sub acoperire. Ca toate tipurile de operaţiuni
sau a falsurilor.
sub acoperire discutate mai sus, loviturile de stat se pot Sprijinul pentru forţe politice
combina cu alte modalităţi de acţiune, ele putând fi prietene se referă la suportul
deznodământul final al unei acţiuni agresive complexe, m a t e r i a l a c o r d a t u n o r
incluzând propagandă, activităţi politice şi activităţi formaţiuni/partide politice
economice. (sprijinul PCUS acordat
partidelor comuniste din alte ţări
Operaţiunile paramilitare sau suportul acordat de CIA
partidelor necomuniste în
Operaţiunile paramilitare sunt acţiunile sub acoperire perioada de după război),
cele mai ample, cele mai violente şi cele mai periculoase. organizaţii civice, sindicate
Ele implică echiparea şi pregătirea unor grupuri armate (asistenţa americană acordată
mari în vederea unui atac direct asupra adversarilor. sindicatului polonez Solidari-
Loviturile de stat nu presupun utilizarea unităţilor tatea), presă, care duc o politică
militare combatante ale unui stat, deoarece în această favorabilă. Astfel de acţiuni se
situaţie s-ar activa o stare de război. De asemenea, pot face şi la vedere, însă
trebuie să facem o distincţie clară între forţele utilizarea în secret a acestei
paramilitare şi forţele speciale care reprezintă personal tehnici este mai eficientă,
militar în uniformă. evitând suspiciunile privind
ingerinţele externe în politica
Schulsky şi Schmitt, în "Războiul tăcut", oferă o
tipologie a acţiunilor secrete care se intersectează în
unui stat.
foarte multe puncte cu cea structurată de Lowenthal. Influenţarea evenimentelor politice prin mijloace
Astfel, ca tehnici de acţiune secretă sunt amintite violente include sprijinirea loviturilor de stat, a
următoarele: războaielor de eliberare naţională, prin susţinerea unor
grupări care utilizează mijloace violente sau prin
Sprijinul secret acordat guvernului unui stat crearea unor grupări-marionetă, inclusiv cu ajutorul
prieten unor forţe paramilitare. De asemenea, în această
categorie pot fi incluse actele de violenţă îndreptate
Sprijinul secret pleacă de la garantarea siguranţei împotriva unor persoane sau proprietăţi (asasinate,
personale a liderului statului aliat sau furnizarea unor acţiuni de sabotaj).
INTELLIGENCE

Acţiunile sub acoperire iniţiate de Uniuniea teoriilor conspiraţioniste şi interpretărilor ideologice
Sovietică ale capitalismului şi democraţiei liberale. În ceea ce
priveşte acţiunile sub acoperire derulate de KGB în
Acţiunile sub acoperire sau acţiunile operative derulate Europa Occidentală, acestea vizau spaţiul politic,
de sovietici prin intermediul KGB şi GRU aveau o bază instituţiile publice, structurile economice, facilităţile
ideologică şi vizau influenţarea cursului evenimentelor industriale şi evident infrastructura militară. Jean
internaţionale printr-o largă paletă de acţiuni, plecând Rochet, fostul şef al DST-ului francez, spune că nici
de la manipularea mediilor de informare, la misiuni bisericile nu au scăpat tentativelor de control şi
speciale care se diferenţiau în funcţie de gradul de influenţare ale agenţilor sovietici.
violenţă, de la lupte de gherilă, sabotaje, răpiri de
persoane, până la asasinarea duşmanilor URSS de Serviciile de informaţii jucau un rol esenţial în strategia
dincolo de graniţe. Acţiunile operative ale KGB, a căror sovietică pentru Europa, având misiunea de penetrare
sistematică a unei varietăţi de obiective militare,
economice, tehnice, ştiinţifice şi politice. Dacă în
domeniul militar, acţiunile KGB şi GRU se cantonau pe
pregătirea operaţiunilor de sabotaj sprijinite de trei
divizii, în domeniul economic, ştiinţific şi tehnic
agresiunile sovietice se concentrau pe recrutarea de
ingineri, tehnicieni, oameni de afaceri, obţinerea
secretelor de fabricaţie. Pe plan politic, serviciile
sovietice acţionau pe direcţii care variau de la instalarea
sau promovarea de agenţi în posturi administrative şi
politice cheie, la utilizarea agenţilor care au cunoscut
ascensiunea socială pentru influenţarea sau intoxicarea
adversarilor şi valorificarea „potenţialului de agitaţie şi
subversiune al mişcărilor de stânga în interesul
comunismului internaţional”. Şeful contraspionajului
francez din perioada 1967-1972 afirma că „răspândirea
unor documente false, provocările şi în anumite cazuri,
organizarea unor atentate fac parte din arsenalul curent
al mijloacelor utilizate în acest domeniu.”
Acţiunile sub acoperire ale regimurile
democratice
Conform legislaţiei americane, acţiunile secrete sunt
definite drept: „activitatea sau activităţile desfăşurate de
Guvernul Statelor Unite în scopul de a influenţa situaţia
politică, economică sau militară din alte ţări, rolul jucat
de (guvern) nefiind dezvăluit sau recunoscut public;
astfel de activităţi nu includ... activitatea tradiţională de
contrainformaţii... activităţile diplomatice... militare...
sau ce ţin de domeniul aplicării legii.”
Esenţa acestei definiţii este diferenţa care se face între
acţiunile secrete propriu-zise şi activitatea de culegere şi
valorificare a datelor obţinute din surse secrete în sensul
că acţiunile secrete nu urmăresc culegerea de
informaţii, ci promovarea unor obiective de politică
ţintă principală erau Statele Unite ale Americii, erau externă. Schulsky şi Schmitt fac, în Războiul tăcut, o
cantonate în registrul nonviolent, respectiv „operaţiuni comparaţie foarte interesantă între acţiunile secrete
de influenţare menite să discrediteze principalul americane şi măsurile active sovietice.
adversar.”
Astfel, cei doi autori consideră că sintagma „acţiuni
Vorbim despre acţiunile de dezinformare fabricate de secrete” pare o invenţie americană, cel mai apropiat
Serviciul A al Directoratului General din cadrul KGB. echivalent sovietic fiind conceptul de „măsuri active”,
Principala problemă activităţilor Serviciului A, mai ales cu precizarea că ultimul are o cuprindere mai largă,
cele care aveau drept ţintă piaţa occidentală, era legată referindu-se atât la tehnicile deschise, cât şi la cele
de faptul că mulţi ofiţeri nu aveau experienţa vieţii în secrete de influenţare a evenimentelor, strategiilor şi
Occident, prin urmare cădeau cu uşurinţă pradă acţiunile altor ţări.
martie-mai 2011 19

De exemplu, măsurile active includeau activităţi de timp, aşa cum sunt activităţile de propagandă cu
politică externă întreprinse de guvernul sovietic, obiective care se pot întinde pe durata a mai mulor
precum acţiuni diplomatice, utilizarea unor mijloace de
informare în masă oficiale, sau de către PCUS, aşa cum
decenii. I
era sprijinirea partidelor comuniste din alte ţări, fapt
care denotă accentul pus pe influenţarea situaţiei
Bibliografie
politice, pe obiectiv, iar nu pe caracterul secret sau ? SCHULSKY, N. Abraham, SCHMITT, J. Garry, Războiul
public al acţiunilor. Gradul mai extins de cuprindere al
echivalentului soviectic aduce în prim plan concepte
suplimentare dezvoltate de americani precum cel de
diplomaţie publică sau soft power.
tăcut. Introducere în universul informaţiilor secrete, editura
Polirom, Iaşi, 2008, pp. 154-158
? BENNETT, M. Richard, Espionage. An encyclopedia of
spies and secrets, Virgin Books, London, 2002, p. 54
? DAUGHERTY, J. Willian, Covert action: strengths and
weaknesses în JOHNSON, K. Loch (ed.), The Oxford of
Spre deosebire de regimurile totalitare unde iniţierea national security intelligence, Oxford University Press, New
acţiunilor sub acoperire nu este temperată decât de York, 2010, p. 623
riscurile legate de neîndeplinirea obiectivului sau de
discreditarea pe plan internaţional ca urmare a
dezvălurii iniţiatorului, regimurile democratice sunt
nevoite să ţină cont, în planificarea acţiunilor sub
acoperire, şi de alte constrângeri de etică politică, aşa
? MACGAFFIN, John, Clandestine Humint Intelligence. Spies,
Counterspies and Covert Actions în SIMS, E. Jennifer,
GERBER, Burton (ed), Transforming U.S. Intelligence,
Georgetown University Press, Washington D.C., 2005, p. 83
Ibidem, p. 609
? LOWENTHAL, M. Mark, Intelligence: from secrets to policy,
cum sunt gradul de violenţă al acţiunilor, posibilitatea second edition, CQ Press, Washington, 2003, pp129-130
de a nega implicarea statului în operaţiuni care eşuează
sau controlul democratic al deciziei de aprobare a unor
asemenea operaţiuni. Din acest punct de vedere, foarte
relevantă este scara acţiunilor sub acoperire aşa cum
este prezentată de Mark Lowenthal. (Figura 1)
? SCHULSKY, SCHMITT, op.cit. pp. 128-148
? SCHECKTER, P., Misiuni Speciale. Arhitectura terorii,
editura Elit Comentator, editura Eleusis, Odorhoiul Secuiesc,
f.a., p. 5
? ROCHET, Jean, 5 ani în fruntea DST. Misiunea imposibilă,
Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 2008, p. 200
Ibidem, p. 215-216
? Legea privind autorizarea activităţii serviciilor de informaţii,
Posibilitatea de anul fiscal 1991, L. 102-88, 14 august 1991 (50 usc 413b) în
negare a implicării
SCHULSKY, N. Abraham, SCHMITT, J. Garry, Războiul tăcut.
(mare)
Operaţiuni paramilitare
Lovituri de stat/de palat
Activitate economică
Activitate politică
(micã)
Introducere în universul informaţiilor secrete, Editura Polirom,
Iaşi, 2008, p. 126
? SCHULSKY, SCHMITT, op. cit. , p. 127
ibidem
? LOWENTHAL, p. 130
(micã)
Gradul de violenţă
INTELLIGENCE
Propagandă
(mare)
? BENNETT, M. Richard, Espionage. An encyclopedia of
spies and secrets, Virgin Books, London, 2002
? JOHNSON, K. Loch (ed.), The Oxford of national security
Concluzii intelligence, Oxford University Press, New York, 2010
Acţiunile sub acoperire reprezintă un concept cheie al
? LOWENTHAL, M. Mark, intelligence: from secrets to policy,
second edition, CQ Press, Washington, 2003
activităţii de informaţii, una dintre cele mai ofensive,
dar şi cele mai sofisticate laturi ale intelligence-ului.
? MITROKHIN, Vasili, ANDREW, Christopher, Arhiva
Mitrokhin. KGB în Europa şi în Vest, editura Orizonturi,
Utilizate în proporţii diferite în funcţie de
Bucureşti, 2007
particularităţile fiecărei epoci istorice, operaţiunile sub ? ROCHET, Jean, 5 ani în fruntea DST. Misiunea imposibilă,
acoperire au caracteristici comune indiferent de statele Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 2008
şi cultura serviciilor care le iniţiază. Acţiunile sub
acoperire reprezintă cireaşa de pe tortul războiului
tăcut dus de serviciile de informaţii, înglobând o
varietate largă de concepte, de la acţiunile secrete
? SCHULSKY, N. Abraham, SCHMITT, J. Garry, Războiul
tăcut. Introducere în universul informaţiilor secrete, Editura
Polirom, Iaşi, 2008
americane la măsurile active şi misiuni speciale
sovietice.
? SIMS, E. Jennifer, GERBER, Burton (ed), Transforming U.S.
Intelligence, Georgetown University Press, Washington D.C.,
2005
Acţiunile sub acoperire se diferenţiază atât din punctul
de vedere al riscului, aşa cum sunt acţiunile derulate pe
perioade scurte de timp, precum răsturnările violente
ale unor regimuri, cât şi din punctul de vedere al
complexităţii şi planificării pe perioade foarte lungi de
? SUDOPALOV, Pavel, SUDOPALOV, Anatoli, JERROLD,
L., SCHECKTER, P., Misiuni Speciale. Arhitectura terorii,
editura Elit Comentator, Editura Eleusis, Odorhoiul Secuiesc,
f.a.

Protectia infrastructurilor critice în contextul
parteneriatuluib public-privat
În ultimii ani, ameninţărilor convenţionale le sunt plăţilor electronice, disruperea/ sistarea livrărilor de
asociate, din ce în ce mai frecvent, cele de tip asimetric, energie, afectarea sistemelor guvernamentale/ militare
care operează cu strategii şi obiective punctuale, în
funcţie de palierul vizat. Riscurile, vulnerabilităţile,
de comunicaţii, a traficului feroviar sau aerian etc.
ameninţările sau pericolele s-au transformat în acest La nivelul Statelor Unite ale Americii, analiza riscului
nou secol, atât din punct de vedere calitativ, cât şi unui atac cibernetic asupra elementelor de
cantitativ. infrastructură critică a demonstrat că evoluţiile
înregistrate de ameninţarea ce vine din spaţiul virtual se
Dintre acestea, se detaşează net, încă de la primele situează pe paliere valorice diferite, funcţie de impact şi
dezbateri pe care le-au generat, ameninţarea la adresa resursele necesare procesului de recuperare a
securităţii infrastructurilor critice, care a devenit, prin
amploarea problematicii abordate şi a implicaţiilor pe
pierderilor.
care aceasta le produce în sfera economică, politică şi La începutul lunii ianuarie 2010, cei mai importanţi
socială, prioritate pe agenda statelor şi organizaţiilor comandanţi ai Pentagonului s-au reunit pentru un
internaţionale.
Cristian Iordan
exerciţiu de simulare a unui atac cibernetic complex,
Articolul vizează două aspecte aflate în dezbaterea
care ar avea ca obiectiv paralizarea reţelei energetice a
Statelor Unite, a sistemelor de comunicaţii şi a celor
comunităţii internaţionale: ameninţarea cibernetică la
adresa securităţii şi stabilirea de parteneriate public-
financiare.
privat (PPP), în contextul protecţiei infrastructurilor Concluziile exerciţiului au fost descurajante, datorită
critice. ascendentului de invizibilitate, anonimat şi
imprevizibilitate al atacatorilor. Cu toate acestea, la
Ameninţarea cibernetică începutul lunii noiembrie 2010, conform declaraţiilor
Pentagonului, Armata americană se declară pregătită
Probabilitatea ca reţelele de telecomunicaţii să fie lovite pentru un război cibernetic, prin constituirea,
de un blocaj major, în următorii 10 ani, a fost estimată implementarea şi operaţionalizarea unui
la 10% până la 20%. Pe fondul dezastrelor naturale, Comandament cibernetic, în ale cărui atribuţii intră
blocării sistemelor informatice, avarierii cablurilor
submarine sau acţiunilor umane, cum ar fi terorismul
protecţia a peste 15.000 de reţele militare.
sau atacurile cibernetice, s-au preconizat a fi Ministrul britanic al apărării, Nick Harvey, sublinia, în
înregistrate pierderi a căror cifră se ridică la miliarde de luna noiembrie 2010, faptul că ameninţarea
euro. reprezentată de atacurile cibernetice este la fel de
importantă ca terorismul internaţional sau ca
Din această paletă de ameninţări menţionată, atacurile dezastrele naturale majore, fapt concretizat prin
cibernetice reprezintă o prioritate datorită impactului includerea acesteia în textul Strategiei de Securitate a
acestora asupra mai multor sectoare de activitate, aflate Marii Britanii, adoptată în martie 2010, alături de
într-o relaţie strânsă de interconectare, prin blocarea terorism sau pandemii.
martie-mai 2011 21

În ceea ce priveste Alianta Nord-Atlantica, Noul La simulare, au participat, pe lânga tarile Uniunii,
Concept Strategic, fundament strategic pentru actiunile Islanda, Norvegia si Elvetia. Conform comisarului
statelor membre, recunoaste în mod oficial european Neelie Kroes, vicepresedinte al Comisiei
amenintarea neconventionala la adresa infra- Europene si responsabila pentru proiectele si
structurilor critice, cum ar fi cea cibernetica. În programele derulate în vederea asigurarii coerentei
contextul cresterii numarului si complexitatii atacurilor pentru Agenda Digitala, exercitiul a reprezentat primul
de acest tip, precum si a pagubelor materiale produse pas important în domeniul colaborarii în lupta
asupra elementelor/ infrastructurilor critice, Alianta împotriva amenintarilor din spatiul virtual. Ulterior
Nord-Atlantica a decis intensificarea demersurilor acestui eveniment, au fost voci din Parlamentul
privind cresterea capabilitatilor de aparare cibernetica. European care au sustinut necesitatea înfiintarii unui
centru cibernetic care sa functioneze în cadrul
Atacurile cibernetice sunt percepute drept amenintari Europol.
la adresa prosperitatii, securitatii si stabilitatii
euroatlantice. Astfel, în sensul protectiei sistemelor sale Parteneriatul public-privat în domeniul securitatii
de comunicatii împotriva atacurilor din spatiul virtual si reprezinta o zona de interes atât pentru teoreticieni, cât
a accesului ilegal la informatiile vehiculate la nivelul si pentru organizatiile de securitate, precum
Aliantei si al statelor membre, s-a dispus alocarea Organizatia Natiunilor Unite si Organizatia pentru
suplimentara de fonduri si resurse umane. Securitate si Cooperare în Europa.
Având în vedere aceste aspecte, Alianta anunta, în textul
Conceptului Strategic, promovat cu ocazia Summitului
de la Lisabona, ca „va dezvolta capacitatea de
prevenire, identificare, aparare si recuperare dupa
incidentele cibernetice, utilizând, în acest sens,
procesul de planificare al
NATO pentru sporirea si
coordonarea capacitatilor
nationale de aparare si
protejare cibernetica
centralizata a tuturor
organismelor apartinând
N A T O, p r e c u m s i
cresterea nivelului de
constientizare a acestui tip
de amenintare, în rândul
”
opiniei publice.
În acelasi context, Uniunea
Europeana si-a intensificat
demersurile de armonizare
legislativa, în aceasta directie. În anul 2009, Comisia
Europeana a facut apel la reunirea eforturilor privind
protectia infrastructurii informatice, prin îmbuna-
tatirea capacitatii de pregatire si rezilienta a UE la
atacurile cibernetice, precum si în alte cazuri de
distrugere a elementelor apartinând acestui domeniu.
Abordarile diferite ale tarilor membre ale Uniunii în
aceasta privinta pot cauza vulnerabilitati suplimentare
tertilor, iar lipsa coordonarii actiunilor comune reduce
eficienta masurilor de contracarare. Prin urmare,
Comisia Europeana a solicitat sprijinul Agentiei
Europene pentru Securitatea Retelelor si a Informatiei
(ENISA) pentru intensificarea dialogului între parti si
cresterea nivelului de cooperare. La mijlocul lunii
noiembrie 2010, la nivelul Uniunii Europene a fost
organizat, pentru prima data, un exercitiu de simulare a
unui razboi cibernetic, al carui obiectiv a fost verificarea
integritatii si securitatii serviciilor online din Europa.
INTELLIGENCE
Organizatia Natiunilor Unite, prin intermediul
Institutului Interregional de Cercetari în domeniul
Criminalitatii si Justitiei (UNICRI), considera ca PPP
poate reprezenta motorul progresului în activitatea
partilor angrenate, prin asigurarea unui plus de
cunoastere, continuitate si
c o e r e n t a , r e d u c â n d
probabilitatea de aparitie
si manifestare a riscurilor
si a amenintarilor. La nivel
international, implicarea
r e p r e z e n t a n t i l o r
sector ului privat în
demersurile de asigurare a
securitatii a devenit o
necesitate.
În acest context, OSCE
s u s t i n e c l a u z a
parteneriatelor dintre
a c t o r i i i m p l i c a t i
(institutionali si civici) în asigurarea rezilientei
infrastructurilor si a sigurantei energetice, pe fondul
prognozei de crestere a riscului de atac terorist, în
special din partea actorilor non-statali.
În acest demers, statele sunt încurajate sa-si evalueze
vulnerabilitatile, inclusiv cele cibernetice si modalitatile
de abordare a acestei provocari, astfel încât nivelul de
risc sa fie redus la un prag acceptabil, suportabil din
punct de vedere al costurilor pentru interventie si
refacere.
Aceste obiective pot fi îndeplinite pe baza elaborarii
unei platforme de cooperare eficienta, cladita pe
diferite paliere de competente, responsabilitati si
expertiza, rezultata din reunirea autoritatilor cu
pondere în arcul interinstitutional, public-privat si
international, favorizând, în acest fel, implementarea
conceptelor de prevenire si protectie.

În context, în ultimii ani, România a înregistrat un Informaţii aduce un plus de cunoaştere, consolidânduparcurs
pozitiv în sensul asigurării protecţiei şi poziţia de actor principal în prevenirea şi combaterea
infrastructurilor critice, reunind eforturi din diferite terorismului, a ameninţărilor cibernetice şi
sectoare de activitate, dintre care se impune a fi coordonator al activităţilor de protecţie a informaţiilor
menţionate: înfiinţarea, în anul 2009, a Centrului de clasificate din zona infrastructurilor critice. SRI
Expertiză în Domeniul Securităţii Informatice (CERT fundamentează, în plan intern, dar şi extern, prin
RO) şi adoptarea, în anul 2010, a cadrului legislativ intermediul parteneriatelor externe, deciziile
aferent protecţiei infrastructurilor critice. autorităţilor responsabile pentru asigurarea protecţiei
Centrul de Expertiză în Domeniul Securităţii acestora, prin integrarea în analize multisursă a
Informatice (CERT RO) este un departament înfiinţat informaţiilor secrete (HUMINT), a surselor deschise
sub autoritatea Ministerului Comunicaţiilor şi (OSINT) şi tehnice (SIGINT), identificând potenţialul
Tehnologiei Informaţiei, în cadrul Institutului Naţional de risc, vulnerabilităţi şi ameninţări din zona securităţii
de Cercetare -Dezvoltare în Informatică. economice, cibernetice ş.a.
Acesta reprezintă un centru de excelenţă în domeniul
securităţii informaţiilor, echipamentelor, reţelelor şi
sistemelor informatice, care reuneşte experţi din mai
multe instituţii, pentru asigurarea securităţii spaţiului
virtual din România.
Prin crearea acestui centru, s-a urmărit crearea unei
infrastructuri tehnice, a unui cadru informaţional şi
operaţional necesar pentru cooperarea în caz de
incident survenit în reţelele IT&C, cu accent pe
infrastructura critică, precum şi eliminarea sincopelor
din procesul educaţional al societăţii, prin elaborarea
unui set de informaţii accesibile şi capabile să acopere
breşele din educaţie, în special pe cele care privesc
accesarea spaţiului virtual.
După cum menţionam anterior, în anul 2010, cadrul
legal naţional a fost consolidat prin adoptarea, în
concordanţă cu Directiva CE 114/ 2008, Ordonanţei
de Urgenţă a Guvernului nr.98 cu privire la
identificarea, desemnarea şi protecţia infrastructurilor
critice, cu intrare în vigoare la data 12 noiembrie 2010.
În cadrul acestei Ordonanţe, Serviciul Român de
Informaţii a fost desemnat, alături de alte instituţii, ca
autoritate în domeniul tehnologiei informaţiei şi a
comunicaţiilor şi în cel al securităţii naţionale.
Acest cadru legislativ dovedeşte şi susţine afirmaţia
privind legăturile existente între segmentele aflate în
analiză, datorită sedimentării domeniilor de
competenţă, pe structuri implicate.
În acest context, un alt element legislativ de actualitate
este reprezentat de Legea nr.178/2010 a parteneriatului
public-privat, care are drept scop reglementarea iniţierii
şi realizării de proiecte de PPP pentru lucrări publice în
diverse sectoare de activitate, stabilind principiile de
bază ale acestui parteneriat.
Competenţe ale SRI în domeniul protecţiei
infrastructurilor critice
Din perspectiva atribuţiilor legale de identificare,
analiză, prognoză şi contracarare a ameninţărilor
vizând securitatea naţională, Serviciul Român de
martie-mai 2011 23

Dar securitatea reprezintă un bun public la care nu ? Securitatea infrastructurii critice in informatica europeana -
mai contribuie doar statul, ci şi actorii privaţi, fapt
pentru care parteneriatul între cele două părţi este
esenţial. În vederea îmbunătăţirii nivelului de
absorbţie a termenilor din acest domeniu la nivelul
cetăţenilor şi sensibilizarea acestora faţă de dubla lor
http://www.fabricadebani.ro/news.aspx?iid=17487
Un exemplu este cel al atacurilor cibernetice comise de către
grupul de hackeri „Anonymous” asupra companiilor Visa,
MasterCard şi PayPal, care au întrerupt legăturile cu site-ul
WikiLeaks, şi anchetate de Poliţia Metropolitană britanică
calitate, de beneficiari şi furnizori ai stării de ? T h e G u a r d i a n , 1 5 d e c e m b r i e 2 0 1 0
securitate naţională, Serviciul Român de Informaţii www.guardian.co.uk/technology/2010/dec/15
susţine şi dezvoltă canale de dialog cu societatea
civilă.
? „International Herald Tribune”, www.iht.com 26 ianuarie
2010
Astfel, începând cu anul 2009, SRI derulează un
proiect de comunicare publică dedicat protecţiei
?www.bbc.co.uk 9 noiembrie 2010
infrastructurilor critice, intitulat „Protecţia ? National Security Strategy of the United Kingdom. Security
infrastructurilor critice direcţie prioritară pentru i n a n I n t e r d e p e n d e n t Wo r l d M a r c h 2 0 1 0
realizarea securităţii naţionale”, detaliind premisele, http://interactive.cabinetoffice.gov.uk
specifice acestui domeniu, în realizarea stării de
securitate naţională.
?NATO - Defending against cyber attacks -
http://www.nato.int/cps/en/natolive/topics_49193.htm?sele
Concluzie
ctedLocale=en
? “Strategic Concept for the Defence and Security of The
În contextul interconectării subtile dintre Members of the North Atlantic Treaty Organisation”
infrastructuri, pe de-o parte, şi al conexiunilor Adopted by Heads of State and Government in Lisbon.
acestora cu securitatea naţională, pe de altă parte, Active Engagement, Modern Defence, www.nato.int
este prioritară abordarea comprehensivă, reunind
activitatea de intelligence, cercetarea şi dezvoltarea,
cooperarea la nivel naţional şi internaţional şi deloc
în ultimul rând demersurile de promovare a culturii
de securitate, concretizată prin dezvoltarea unor
? Comunicarea Comisiei Europene privind protectia
i n f r a s t r u c t u r i i c r i t i c e d e i n f o r m a ţ i e -
http://ec.europa.eu/information_society/policy/nis/strategy/
activities/ciip/index_en.htm
parteneriate viabile între autorităţile publice cu ?www.bbc.co.uk/news/technology 04 noiembrie 2010
responsabilităţi specializate şi sectorul privat.
Europarlamentarul austriac Ernst Strasser, citat de cotidianul
“Fără construirea unor parteneriate solide public-
privat, nu se va putea ajunge la crearea unei adevărate
„ D i e P r e s s e " , A u s t r i a 3 0 n o i e m b r i e 2 0 1 0
http://.diepresse.com/home/politik/aussenpolitik/614534
reţele de securitate capabile să protejeze statul şi
societatea faţă de atacuri care vin de multe ori din
? United Nations Interregional Crime and Justice Research
Institute (UNICRI), Security Governance/ Counterzona
non-statală (terorişti, hackeri, crackeri, Terrorism Laboratory, Handbook to Assist the Establishment
organizaţii mafiote etc.)” I
of Public Private Partnership to Protect Vulnerable Targets,
2010, p.13
INTELLIGENCE
Bibliografie
? Robert Cooper, „The Breaking of Nations: Order and Chaos
in the Twenty-First Century”, Grove Press, London, 2004,
p.77
? George Cristian Maior, „Cunoaşterea strategică în era
globalizării” în Un război al minţii. Intelligence, servicii de
informaţii şi cunoaştere strategică în secolul XXI, RAO,
Bucureşti, 2010
? Protecting Critical Energy Infrastructure from Terrorist
Attacks, Policy Brief No. 2/2010, OSCE, Action against
terrorism Unit (ATU), Septembrie 2010;
? Pentru o hartă la nivel european a structurilor similare:
CERTS in Europe map European Network and Information
S e c u r i t y A g e n c y ( E N I S A ) , N o v e m b e r 2 0 1 0
www.enisa.europa.eu/act/cert/background/inv
? Site-ul Centrului de Expertiză în Domeniul Securităţii
Informatice - www.cert-ro.eu
? Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 98 din 3 noiembrie
2010 privind identificarea, desemnarea şi protecţia
infrastructurilor critice şi Hotărârea de Guvern nr.1110 din 3
noiembrie 2010 privind componenţa, atribuţiile şi modul de
organizare ale Grupului interinstituţional pentru protecţia
infrastructurilor critice.
? George Cristian Maior, „Cunoaşterea strategică în era
globalizării” în Un război al minţii. Intelligence, servicii de
informaţii şi cunoaştere strategică în secolul XXI, RAO,
Bucureşti, 2010.

I
N
T
E
R
V
I
U
www.sri.ro

I
N
T
E
R
V
I
U
Cultura generala si
taria de caracter
sunt esentiale
daca te confrunti cu
situatii exceptionale.
“
„
Ambasador
George Cristian Maior
martie -mai 2011 25

INTELLIGENCE

S-a nãscut pe data de 16 noiembrie Euroatlanticã şi Politici de Apărare,
1967, la Cluj Napoca. misiune pe care a îndeplinit-o cu
succes ºi care a condus la unul dintre
Între 1988-1991 a urmat cursurile cele mai importante rezultate
Facultãþii de Drept din cadrul postdecembriste – aderarea României
Universitãþii Babeº-Bolyai, comple- la NATO. Pentru merite deosebite în
tându-le apoi cu studii de masterat în acest domeniu de activitate a primit cel
drept internaþional ºi comparat la mai înalt grad diplomatic, cel de
Universitatea “George Washington”,
din capitala SUA (1991-1992). A
ambasador.
obţinut titlul de master (LLM) în drept În noiembrie 2004 a fost ales senator
inter naţional şi comparat al de Alba, pe listele Partidului Social
prestigioasei universităţi, lucrarea de Democrat, iar la câteva luni după, a
dizertaţie fiind “Securitate naţională şi fost ales preşedinte al Comisiei de
drepturile omului”.
A mai urmat cursuri în cadrul
Apărare, Ordine publică şi Siguranţă
Naţională din Senatul României.
universităţii din Oslo şi în cadrul Pe data de 4 octombrie 2006, George
Institutului European din Florenţa.
Maior a fost numit de către plenul
În anul 1998 a obţinut titlul de doctor
celor două Camere ale Parlamentului,
în funcţia de director al Serviciului
în drept internaţional al Universitãţii
Babeº-Bolyai, cu teza de disertaţie
Român de Informaţii.
„Naţional ºi european în juris- Autor al mai multor studii de
prudenţa Curţii Europene de la specialitate şi cărţi, conferenţiar
Strasbourg”, nominalizatã pentru universitar, dr. George Maior a
Premiul “Most” acordat de UNESCO.
publicat, în ultimii ani, o serie de lucrări
În 1992 s-a angajat în Ministerul
foarte importante, în domeniile
intelligence şi apărare, dintre care
Afacerilor Externe, pornind de la amintim: “Noul Aliat. Regândirea politicii
nivelul de referent, iar dupã ce a de apărare a României la începutul secolului
traversat mai multe stagii, între 1997- XXI”, „Incertitudine. Gândire strategică şi
1999 a fost numit însãrcinat cu afaceri relaţii internaţionale în secolul XXI” şi „Un
al Ambasadei României în Irlanda. război al minţii. Intelligence, servicii de
informaţii şi cunoaştere strategică în secolul
Perioada 2000-2004 a fost una în care
XXI”.
George Cristian Maior a avut de dat
multiple examene din punct de vedere Îi plac literatura, muzica şi filmul,
profesional. Fiind numit ministru printre scriitorii preferaţi numărânduadjunct
al apãrãrii, diplomatul a se Marin Preda, Mircea Eliade şi Jorge
condus Departamentul de Integrare Luis Borges.
martie - mai 2011 27

INTELLIGENCE
Fiecare om
din sistem
trebuie
sa înteleaga ca
are si libertate,
dar si responsabilitate
în legatura cu
actiunile sale.
“
„
F laviu Predescu: Domnule
director, ce a fost greu si ce a fost
usor pentru dumneavoastra în
ultimii 5 ani?
George Cristian Maior: Nu trebuie sa
facem distinctii simpliste între greu si
usor. Au fost aproape cinci ani de
lucru, pe de o parte, în ceea ce priveste
îndeplinirea misiunii noastre
fundamentale legate de culegerea de
informatii pentru securitatea nationala,
pe de alta parte, multe decizii în ceea ce
priveste transformarea Serviciului întrunul
modern, adaptat contextului
strategic, cultural, social, economic al
secolului XXI.
Deciziile grele sunt legate întotdeauna
de reforma si asumarea lor, probabil ca
nu este un lucru usor dintr-o anumita
perspectiva, dar este necesar, fara
îndoiala.
FP: Cum se vedea Serviciul Român
de Informatii din postura de
senator si cum îl percepeti acum, ca
director?
GCM: Se vedea ca principala
organizatie de informatii a tarii care
necesita, intuitiv spuneam acest lucru
atunci, o reforma si care, din punct de
vedere al credibilitatii, avea unele
probleme. Cel putin asa percepeam din
exterior acest Serviciu. Cunosteam
valoarea sa potentiala si decizia de a
accepta nominalizarea în aceasta
calitate mi-a confirmat, pe de o parte,
anumite intuitii si analize avute înainte
si, pe de alta parte, m-a determinat sa
ma angajez într-un parcurs foarte
amplu de corectare a anumitor lucruri
si de impunere a Serviciului ca o
institutie fundamentala a statului
român, într-un context extrem de
complex din toate punctele de vedere
mentionate anterior.

FP: Care este lucrul de care sunteti cel riscurilor asimetrice, o întrepatrundere a
mai multumit în ceea ce priveste acestora, fapt care necesita mai multa
activitatea dumneavoastra la SRI? flexibilitate în actiunea Serviciului, mai multa
viteza si mai multa capacitate analitica. Au
GCM: Faptul ca s-a întarit semnificativ fost pasi importanti în ceea ce priveste
capacitatea intelectuala si operationala a regândirea schemei generale de organizare a
Serviciului. Când spun capacitatea Serviciului, debirocratizare, pe de alta parte,
intelectuala, ma refer la capabilitatile de formarea unei resurse umane capabile sa
analiza, de întelegere a informatiei, atât de raspunda acestor cerinte deosebite.
necesare unui stat care are o serie de obiective
si de interese nationale foarte clar definite. Viziunea 2011-2015, care este în proces de
constructie acum, face un pas calitativ
Când vorbesc despre aspectele operationale, înainte, dupa parerea mea, în ceea ce priveste
ma refer la dorinta mea profunda de a reveni necesitatea unei adaptari a Serviciului,
la valori operationale, la capacitatea folosesc tot timpul acest cuvânt, semn ca
oamenilor din teren de a culege si transmite realitatile sunt dinamice, fluide, lumea se
informatii si de a realiza jocuri operative schimba foarte repede si vedem cu totii acest
necesare pentru, pe de o parte, contracararea lucru. Necesitatea unei adaptari la
amenintarilor la adresa securitatii nationale dezvoltarile tehnologice fara precedent care
si, pe de alta parte, culegerea de informatie au loc în lumea contemporana, care, pe de o
utila, de calitate, veridica, necesara parte, ofera atât de multe oportunitati
decidentilor în statul român. individului din punct de vedere al cunoasterii
si al afirmarii identitatii sale, dar, pe de alta
FP: Ne puteti enumera câteva principii parte, potenteaza riscuri si amenintari la
dupa care va ghidati în activitatea adresa securitatii nationale a statelor si
manageriala? cetatenilor. Trebuie sa încercam sa anticipam
viitorul si dezvoltarea tehnologiei, care este,
GCM: Principiul fundamental cred ca se esentialmente, benefica pentru individ si
refera la necesitatea unei conduceri strategice state, dar are si un revers al medaliei,
centralizate si a unei descentralizari din punct potentând riscuri si amenintari, de la terorism
de vedere tactic si operational, pe linia pâna la alte amenintari asimetrice, precum
deciziilor care se iau. Fiecare om din sistem crima organizata, chiar spionajul, traficul de
trebuie sa înteleaga ca are si libertate, dar si droguri, toate aceste chestiuni despre care
responsabilitate în legatura cu actiunile sale, discutam amplificând capacitatea lor de
bineînteles, într-un cadru, strategic, materializare prin folosirea de tehnologii
centralizat din punct de vedere al directiilor sofisticate de catre individ, mult mai
majore de actiune. accesibile.
FP: Dupa Viziunea Strategica 2007-2010, Serviciul trebuie, pe de o parte, sa fie pregatit
urmeaza sa implementati Viziunea pentru aceasta transformare din punct de
Strategica 2011-2015, la ce se refera ea? vedere al resursei umane si al resursei
tehnologice pe care se aseaza si, pe de alta
GCM: Viziunea Strategica 2007-2010 care, parte, sa anticipeze socuri posibile în viitor,
între paranteze fie spus, ma bucur ca a fost amenintari, riscuri, vulnerabilitati, iar timpul
finalizata din punct de vedere al aplicarii ei, al nu are rabdare din acest punct de vedere.
implementarii, a vizat transformarea si Tocmai de aceea trebuie sa fim într-o
adaptarea Serviciului la realitatile securitatii permanenta stare de adaptare la aceasta
nationale din secolul XXI - o crestere a dinamica.
martie - mai 2011 29

INTELLIGENCE
Serviciul trebuie,
pe de o parte,
sa fie pregatit pentru
aceasta transformare
din punct de vedere al
resursei umane
si al resursei
tehnologice
si, pe de alta parte,
sa anticipeze
socuri posibile în viitor,
amenintari, riscuri,
vulnerabilitati,
iar timpul
nu are rabdare
din acest
punct de vedere.
“
„

martie - mai 2011 31

FP: Care este feed-back-ul beneficiarilor nivel societal ţi, daca sunt împuterniciti din
vizavi de munca lucratorilor SRI? punct de vedere legal pentru a folosi
asemenea mijloace exceptionale, ei trebuie sa
GCM: Este mai bun, cred, decât în alte ramâna în aceste cadre legale, pe de o parte, ţi
momente istorice din evolutia Serviciului. A sa înteleaga ca lucrul sub presiune va fi, în
fost o preocupare a mea ca, pe lânga nota sau permanenta, o constanta a activitatii, a
analiza transmisa, în mod formal, sa încerc muncii lor din multe puncte de vedere.
sa stimulez beneficiarii legali, fie ca e vorba
de membri ai Guvernului, de autoritati FP: Recent, la Editura “RAO” a aparut
locale, de alti factori de decizie în stat, pentru volumul coordonat de dumneavoastra
a reflecta mai bine la informatia transmisa de “Un razboi al mintii. Intelligence,
catre Serviciu, astfel încât sa poata într- servicii de informatii ţi cunoaţtere
adevar lua decizii, sa poata genera politici pe strategica în secolul XXI”. Ce aduce nou
diversele domenii pe care noi le-am abordat. în literatura de specialitate?
Desigur, niciodata nu poti fi multumit din GCM: Vedeti, publicarea, de catre un
acest punct de vedere şi cred ca este o director, a unei carti nu ar fi fost un lucru
constanta în relatia servicii de informatii – normal în trecut, pentru ca avem ţi vom avea
consumator de informatii sau beneficiar de întotdeauna aceasta restrictie impusa de
informatii, o anumita tensiune care se sensibilitatea activitatii pe care o desfaţuram,
creeaza în mod evident. Ea poate fi benefica dar vedem acest lucru ţi în alte parti,
daca aduce un plus de cunoaştere, poate avea dezvoltarea ţi explozia informationala cu
efecte negative daca se creeaza, se genereaza care ne confruntam cu totii fac necesara
disfunctii de comunicare şi întelegere. Acest ieţirea în public mai mult a decidentilor din
lucru se mai întâmpla, dar încercam domeniul informatiilor, pentru a explica ţi
permanent sa corectam greşelile. Nici noi nu pentru a asigura, într-un fel, credibilitate în
avem cum sa fim perfecti, nimeni nu poate ceea ce priveţte natura profesiei lor. Acesta
asigura o cunoaştere totala şi nu a facut-o este un lucru general pe care voiam sa îl
vreodata în istorie. mentionez în legatura cu publicarea unor
carti, pentru ca, întotdeauna, vor exista unii
Trebuie sa ne concentram pe elementele de care vor privi cu scepticism acest lucru în
cunoaştere specializata în ceea ce priveşte ceea ce priveţte un director al unui serviciu
provocarile la care trebuie sa facem fata, de informatii. Dar daca pâna ţi un fost
încercând sa creionam un tablou cât mai director al Mossad-ului îţ i publica
veridic al realitatii, din perspectiva securitatii memoriile, vedem cât s-a transformat
nationale. realitatea în sensul a ceea ce am spus pe
aceasta dimensiune.
FP: Care trebuie sa fie trasaturile
esentiale ale unui bun ofiter de În ceea ce priveţte aceasta carte, ea încearca
informatii? sa schiteze elementele esentiale ale unei
paradigme a intelligence-ului contemporan
GCM: O foarte buna cultura generala, tarie ţi a teoriei informatiei din punct de vedere al
de caracter, o stapânire perfecta a acestei serviciilor de informatii, ca disciplina ţi
meserii specifice sunt esentiale pentru ca, categorie autonoma de cercetare în
pâna la urma, aceţti oameni lucreaza cu domeniul ţtiintelor sociale. Acesta este
mijloace exceptionale ţi se confrunta cu sensul cartii ţi cred ca specialiţtii, dar şi
situatii exceptionale, într-un fel deviante de publicul larg vor întelege mai mult ce
la etica ţi întelegerea comuna a realitatilor la înseamna acest lucru astazi.
INTELLIGENCE

Încerc sa pastrez
vechile pasiuni şi
obiceiuri – lectura, cititul -
care sunt
o necesitate
pentru mine
din punct de vedere uman.
“
„
FP: Ce mai face omul George Maior? regizori precum Radu Muntean, îmi plac
filmele lui Cristian Mungiu, Cristi Puiu.
GCM: Nu m-am schimbat foarte mult, în Citesc foarte multa istorie, romane. De
afara restrictiilor cunoscute, legate de exemplu, recent am recitit „Darul lui
constrângerile acestei functii. Încerc sa Humboldt” de Saul Bellow, un roman
pastrez vechile pasiuni si obiceiuri – lectura, extraordinar despre conditia intelectualului
cititul - care sunt o necesitate pentru mine în societatea contemporana, a individului, în
din punct de vedere uman. general, în fata provocarilor istoriei.
FP: Ce carte ati mai citit si ce film ati mai FP: Care este lucrul pe care îl apreciati
vazut, domnule director? cel mai mult la un om?
GCM: Ma uit la foarte multe filme. Mi-a GCM: Inteligenta si caracterul sunt doua
placut si îmi place cinematografia aspecte care sunt fundamentale si în munca
româneasca contemporana foarte mult, de informatii.
martie - mai 2011 33

Foto: MS
FP: Exista o personalitate din istoria fac viata mai buna pentru individ.
românilor si una din istoria universala pe Capacitatea aceasta de a rezista parerilor
care le admirati în mod special? comune, a convingerilor comune de la un
moment dat si de a merge mai departe
GCM: Noi am avut oameni de valoare în
multe domenii, în politica, în stiinte, în arte
vazând în viitor nu apartine foarte multora.
etc., din pacate nu au fost întotdeauna FP: Ce transmiteti celor care lucreaza în
recunoscuti ca atare în timpul vietii. Unii au SRI cu ocazia celei de-a 21-a aniversari a
fost mai târziu, post-mortem... As aminti si
de personalitati politice precum Maniu, de
Serviciului?
scriitori precum Mircea Eliade sau Marin GCM: Stiu ca a fost o perioada mai dificila
Preda, iar, din istoria universala, mari oameni din punct de vedere social si ca aceasta criza
de stat, precum Bismarck sau Kissinger, sunt ne-a afectat din multe puncte de vedere, as
personalitati pe care le admir. Personalitatile dori sa aiba încredere în munca pe care o
pot schimba, spun eu, ordinea lucrurilor si desfasoara, în viitorul Serviciului si rolul lor
chiar, contrar opiniei publice dintr-un anumit deosebit în planul statului român si al
moment, sa ia decizii care duc înainte state si securitatii nationale a României. I
INTELLIGENCE

Proliferarea armelor de
distrugere în masa
ameninţare asimetrică
la adresa securităţii naţionale
Considerata una dintre principalele amenintari la adresa securitatii globale, proliferarea armelor de distrugere în masa utilizeaza
mijloacele si metodele specifice unor fenomene tangente, precum crima organizata, si deserveste uneori intentii de natura terorista.
În acest context, comunitatea internationala a adoptat masuri severe pentru eradicarea oricarei tendinte de manifestare,
cooptând specialisti de înalta clasa care sa ofere expertiza necesara constituirii cadrului legal prohibitiv
Marius Bogdan Florescu
Contextul international Proliferarea armelor de distrugere în masa reprezinta un
fenomen ce poate genera grave amenintari si pericole la
Mediul de securitate actual, ca si sistemul international adresa securitatii internationale. În pofida eforturilor pe
în domeniul armelor de distrugere în masa, pot fi care le depune comunitatea internationala pe linia
întelese pe deplin doar în strânsa corelatie cu situatia prevenirii utilizarii acestor arme, fenomenul poate scapa
existenta în timpul Razboiului Rece. de sub control datorita faptului ca gruparile care dispun
sau încearca sa achizitioneze asemenea armament sunt
Profundele transformari care au avut loc pe scena în crestere.
politico-militara internationala, diversificarea continua a
fenomenelor de criza, mentinerea instabilitatii la nivel Concept
regional si subregional, proliferarea armelor de
distrugere în masa (chimice, biologice, radiologice si În legislatia internationala nu exista o definitie pentru
nucleare - ADMCBRN), a tehnologiilor si materialelor “arme de distrugere în masa” (Weapons of Mass
nucleare, a armamentelor si mijloacelor de transport la Destruction - WMD) ca întreg, însa exista legi si tratate
tinta (vectorilor), accesul uneori necontrolat la acestea, pentru fiecare categorie de arme care compun WMD.
amploarea fenomenului terorist si preocuparea sporita Totusi, cea mai larg utilizata enuntare include arme
de perfectionare a actiunilor acestuia pe plan mondial, nucleare, biologice si chimice si, din ce în ce mai mult,
amploarea comertului ilicit cu munitii si materiale arme radiologice, iar Rezolutia O.N.U. nr. 1540/2004 cu
radioactive, cu agenti biologici si chimici, constituie un privire la prevenirea proliferarii armelor de distrugere în
real pericol pentru omenire, ceea ce determina o viziune masa se refera la arme “nucleare, chimice si biologice,
noua asupra descurajarii si asigurarii securitatii vietii în cât si mijloacele lor de lansare”.
general.
În legislatia S.U.A., WMD sunt definite ca “…orice
Dezvoltarea stiintifica si tehnologica, diversificarea si arma sau dispozitiv care are destinatia sau capacitatea de
evolutia industriilor prelucratoare au determinat aparitia a cauza decesul sau ranirea grava a unui numar
riscurilor tehnologice cu un grad înalt de periculozitate, semnificativ de oameni prin eliberarea de …substante
determinate de evenimentele, accidentale sau chimice toxice sau otravitoare…un organism cauzator
premeditate, ce pot fi produse la unele obiective de maladie, sau radiatie sau radioactivitate”; “orice
economice (chimice, nuclearo-energetice, petrochimice, dispozitiv distructiv, incendiar sau toxic, bomba,
depozite de carburanti, instalatii petroliere, etc.), grenada, racheta, având o încarcatura de carburant mai
laboratoare si instalatii destinate activitatii de cercetare mare de patru uncii (110 grame), racheta având o
stiintifica, finalizate cu emisii radioactive, noxe încarcatura de exploziv sau incendiara de peste un sfert
industriale si chiar agenti biologici care, pe lânga efectele de uncie (7 grame), mina sau dispozitiv similar celor de
asupra fiintelor vii, pot avea si un puternic impact asupra mai sus”, respectiv “orice arma conceputa sa emita
mediului, din aceste motive constituind si un punct de radiatii sau radioactivitate la un nivel periculos pentru
interes pentru gruparile teroriste. viata”.
martie-mai 2011 35

O alta definitie, data de Departamentul Apararii reducerea arsenalelor nucleare strategice si a unor
din S.U.A., defineste WMD ca fiind „acele arme succese importante obtinute în implementarea
care au potential înalt de distrugere sau pot fi acordurilor internationale de neproliferare,
folosite astfel încât, cu ajutorul lor sa fie anihilat un pericolul distrugerii civilizatiei umane si a vietii,
numar mare de oameni”. Printre armele de prin folosirea unor astfel de mijloace, se mentine
distrugere în masa se numara explozibili puternici înca ridicat. Sporesc, totodata, riscurile ca armele
sau armele nucleare, armele biologice, chimice si de distrugere în masa sa faca jonctiunea cu
radiologice. În cazul acestora, mijloacele de terorismul international sau ca terorismul nuclear
propulsie sau de transport nu se iau în considerare sa fie promovat de regimuri iresponsabile.
ca facând parte din arma propriu zisa, atunci când
acestea sunt o parte separata si divizibila a În plan extern, România sprijina eforturile
sistemului. comunitatii internationale pentru prevenirea si
combaterea acestui fenomen si participa activ la
Cauze formularea si implementarea politicilor si
strategiilor NATO si ale Uniunii Europene în
În ciuda diferitelor tratate relevante, exista înca domeniu. Contribuie, totodata, la eforturile ONU,
tari care cauta sa aiba arme de distrugere în masa ale altor organizatii internationale si partenerilor
si vectori purtatori de amenintari la adresa strategici care vizeaza combaterea proliferarii si a
securitatii mondiale. Aceste tari par motivate de o încercarilor unor state de a folosi pretextul
perceptie inegala a puterii în regiunea lor, de dezvoltarii capacitatilor nucleare civile pentru
descurajarea vecinilor ostili, necesitatea de a nu producerea de arme de distrugere în masa.
lua decizii complicate în timp de criza,
contracararea capacitatilor conventionale ale Riscul în crestere al achizitionarii sau producerii
vecinilor, prestigiu obtinut, intimidare, precum si de catre grupuri teroriste a unor mijloace de lupta
de costul redus, în special pentru razboiul biologic din categoria armelor de distrugere în masa
/ chimic. necesita îmbunatatirea politicilor de
contraproliferare si neproliferare, perfectionarea
Având în vedere nivelul tehnologic înalt al sistemului national de control si cooperare cu
produselor si cunostintelor din tarile dezvoltate, sistemele similare ale statelor membre în NATO si
statele si teroristii interesate/interesati sa posede Uniunea Europeana, precum si participarea
arme de distrugere în masa cauta sa identifice pe responsabila la regimurile si acordurile
anumite spatii mediile interesante de procurare a internationale în vigoare.
WMD si a vectorilor purtatori. Din acest motiv,
este important ca institutiile stiintifice si
companiile sa fie constiente de riscurile de
proliferare pe care le implica contactele lor cu
organizatiile si organismele din tarile care sunt
suspecte de dezvoltarea WMD si a vectorilor
purtatori.
România în contextul international
Prin faptul ca este membru semnatar al tratatelor
si acordurilor internationale în domeniul
contraproliferarii armelor de distrugere în masa si Bibliografie
a armamentului conventional, si-a asumat
responsabilitati privind instruirea si aplicarea
prevederilor privind utilizarea pasnica a energiei
?Strategia de Securitate Nationala a României
?Cordesmann, H. Anthony The Proliferation of Weapons
nucleare si controlul destinatiei finale a produselor
of Mass Destruction in the Middle East Centre for
si echipamentelor cu dubla utilizare din sfera
domeniului nuclear.
Strategic and International Studies, 1800k Street N.W.
Washington D.C., martie 2004;
?Department of Defense “Dictionary of Military and
Astfel, combaterea proliferarii armelor de Associated Terms: Joint Publication 1-02” (As amended
distrugere în masa reprezinta o prioritate a
preocuparilor vizând pacea si securitatea, din
cauza amplificarii riscului de folosire irationala a
rezultatelor dezvoltarii stiintei si tehnologiei
moderne. În pofida unor progrese majore privind
Through 14 April 2006, promulgated for mandatory use by
the Office of the Secretary of Defence, Military
Departaments, Joint Staff);
?www.scribd.com
?www.lumeamilitara.ro
?www.wmdinsight.com
INTELLIGENCE
I

Forme de organizare
a domeniului analizei informaţiilor
în comunităţi de informaţii
din spaţiul euroatlantic
partea a II-a
Ionel Niţu
ITALIA informaţii, planul privind achiziţionarea de resurse
materiale şi umane;
La 3 august 2007, Italia a adoptat Legea Sistemului de
informaţii pentru Securitatea Republicii, prin care s- ? exercită, prin intermediul unui Oficiu pentru,
a realizat reforma sistemului de securitate al acestei Inspecţie, controlul activităţii serviciilor;
ţări. Actul normativ permite o verticalizare a liniei de
comandă spre Preşedintele Consiliului de Miniştri. ? promovează cultura de securitate şi asigură
Organismul care asigură suportul acestei verticalizări comunicarea interinstituţională.
decizionale este Departamentul Informaţiilor de
Securitate (DIS), instituţie care înlocuieşte fostul DIS reprezintă un punct de control şi de coordonare
Comitet Executiv pentru Servicii de Informaţii şi a activităţii agenţiilor de informaţii, precum şi un
Securitate (CESIS). centru de analiză strategică. În cadrul actualului
Noua lege stabileşte că Agenţiile vor informa sistem italian de intelligence, DIS asigură
Preşedintele Consiliului de Miniştri sau Autoritatea transmiterea solicitărilor beneficiarilor către
delegată prin intermediul DIS, sau direct, în caz de structurile de intelligence, furnizând, în acelaşi timp,
urgenţă (serviciile pot informa oportun, în informaţii factorilor de decizie în stat.
sectoarele ce ţin de competenţele lor) ministrul
apărării, ministrul de externe şi ministrul de interne. În structura DIS mai sunt plasate: Oficiul pentru
Inspecţie, Oficiul Central al Arhivelor şi Şcoala de
? Studiu de caz: DIS Formare Unică, precum şi Oficiul pentru Secrete.
Oficiul pentru Inspecţie îndeplineşte atribuţii ce ţin
Fără a fi o structură care subordonează ierarhic de verificarea activităţii serviciilor, normelor legale,
agenţiile de informaţii, Departamentul Informaţiilor regulamentelor şi directivelor. Cu autorizarea şefului
de Securitate îndeplineşte următoarele atribuţii: Executivului, Oficiul desfăşoară anchete privind
activitatea aparatului de intelligence.
? coordonează întreaga activitate de informaţii
pentru securitate, verificând rezultatele activităţii Oficiul Central al Arhivelor gestionează arhivele DIS
agenţiilor (AISE, AISI), transmiţând Preşedintelui şi veghează asupra exploatării arhivelor celor două
Consiliului de Miniştri informaţiile şi analizele servicii, cu accent pe acces şi pe funcţionarea
provenind de la instituţiile din sistemul de informaţii, acestora. Şcoala de Formare Unică asigură pregătirea
realizând proiectele planurilor de căutare a personalului DIS şi al celor două agenţii.
informaţiilor pe care le supune aprobării şefului
Executivului, cu avizul Comitetului Interministerial În concluzie, DIS reprezintă o curea de transmisie a
pentru Securitatea Republicii (CISR); directivelor autorităţilor politice şi, graţie
consolidării puterii şi atribuţiilor sale, un punct de
? desfăşoară activitatea de All Source Analysis (prin coordonare şi de control al activităţii celor două
centralizarea de informaţii şi analize ce provin atât de agenţii.
la serviciile de informaţii, cât şi de la Forţele Armate
şi de Poliţie, de la alte structuri ale administraţiei Rolul natural al DIS în cadrul actualului sistem italian
publice, precum şi de la organismele private care de intelligence va trebui să fie, în condiţiile unei bune
culeg informaţii), elaborând analize strategice şi gestionări a resurselor şi structurilor pe care le
prognoze; coordonează, cel de centru de analiză strategică,
? realizează analize globale pe care le prezintă CISR; integrator al cunoaşterii specifice realizate de
? elaborează, în colaborare cu cele două agenţii de principalele agenţii de intelligence.
martie-mai 2011 37

Comunitatea europeana de informatii de la
realitate la deziderat
? În general, cooperarea între serviciile de informatii
functioneaza în interiorul aliantelor politico-militare si
priveste schimbul de informatii.
În prezent, având în vedere faptul ca modelarea
institutionala europeana înca nu a atins un grad ridicat
de integrare, cooperarea între agentiile nationale de
informatii pastreaza un caracter bi- sau multilateral,
fiind centrata pe proiecte de interes comun si oferirea
de asistenta si know-how, traduse în cursuri intensive
pentru lucratorii din serviciile unei tari pe cale sa îsi
redefineasca strategiile sectoriale ori nationale cu
relevanta în domeniul intelligence si/sau al securitatii
nationale.
Din aceasta perspectiva, actualul cadru institutional de
asigurare a securitatii la nivelul UE reprezinta un
compromis între diferite paradigme de cooperare
transfrontaliera în domeniul intelligence:
? cooperarea pe orizontala, prin alcatuirea unei retele
prin care agentiile nationale sa poata schimba
informatii direct la nivel bi- sau multinational;
? asistenta pe verticala, prin existenta unor structuri de
securitate.
Coordonarea eforturilor serviciilor de informatii ale
statelor membre UE pentru asigurarea securitatii ? Studiu de caz: SEAE
continentului european este realizata prin intermediul a Serviciul European de Actiune Externa reprezinta un
patru mari agentii de securitate: Joint Situation Centre subiect intens dezbatut la nivel comunitar. În esenta,
(SITCEN), Intelligence Division of the Military Staff SEAE va sprijini Presedintele Consiliului European,
(INTDIV), European Union Satellite Centre (EUSC) presedintele si membrii Comisiei Europene pentru o
si Europol, la care se alatura altele, care nu au relevanta buna coordonare a actiunii externe a UE.
directa în planul informatiilor de securitate, precum:
European Network and Information Safety Agency Înca insuficient conturat în prezent, este posibil ca
(ENISA), Arial Safety Agency (ASA), Maritime Safety SEAE sa fie desemnat drept un serviciu autonom în
Agency (MSA) etc. termeni de buget si management al personalului (care
va proveni de la unele structuri comunitare, însa va
?Studiu de caz: SITCEN include si contributii nationale temporare ale statelor
Joint Situation Centre a fost creat în 2001 de Secretarul membre).
General / Inaltul Reprezentant al Consiliului Europei
(SGHR) si ofera suport informational SGHR despre SEAE ar putea include Directoratul de Planificare
regiunile din afara UE care prezinta interes pentru Civilo-Militara, Capacitatea Civila de Planificare si
organizatia comunitara. Conducere si Statul Major Militar al UE (EUMS) cu
mentinerea competentelor, procedurilor si
În esenta, SITCEN reprezinta „punctul nodal” în care personalului implicat, precum si SitCen.
diferite date provenite de la agentiile nationale de
informatii si „informatii civile” sunt sintetizate într-o Din punctul de vedere al prerogativelor, SEAE va avea
evaluare fundamentata pe toate tipurile de surse. un rol marcant în procesul de adoptare a liniei
Printre putinii beneficiari ai informatiilor SITCEN se strategice europene, va contribui la planificarea
numara si membrii Comitetului Politic si de Securitate, resurselor financiare ale actiunilor în domeniu.
cei ai staff-ului militar european, precum si cei din
Unitatea de Planificare Politica si Avertizare Timpurie Crearea SEAE din perspectiva sprijinirii înaltului
(PPEWU) ori din comisiile pentru relatii externe reprezentant în activitatea de politica externa a UE, ar
(precum DG Relex). putea implica sporirea cerintelor de intelligence,
Coroborând informatii de la toate statele membre, inclusiv prin integrarea resurselor statelor membre.
SITCEN alcatuieste un „Watchlist”, lista revazuta la În prezent, acest rol este asigurat de SitCen, care nu
fiecare sase luni, prin intermediul careia sunt dispune de capacitate proprie de culegere de
monitorizate 25-30 de areale cu potential de criza. informatii.
INTELLIGENCE

Totodata, extinderea parteneriatelor strategice cu
servicii de informatii din alte state contribuie la
cresterea interactiunii si a posibilitatii de realizare a unei
evaluari corecte a riscului.
În ceea ce priveste evolutiile în materie de securitate la
nivel comunitar, trebuie mentionat ca intrarea în
vigoare a Tratatului de la Lisabona modifica
perspectiva institutionala, cu implicatii pentru
organizarea si functionarea organismelor europene,
atributiilor acestora si - implicit - competentelor
decizionale ale organismelor nationale ale statelor
membre în anumite domenii.
Noul Tratat amendeaza Tratatul privind Uniunea
Europeana (TEU) si Tratatul privind înfiintarea
Comunitatii Europene (care devine Tratatul privind
Functionarea Uniunii Europene - TFEU). De
asemenea, în textul Tratatului sunt înlocuite toate
referirile din cele doua tratate anterioare la
“Comunitate” sau “Comunitatea Europeana” cu
referiri la “Uniune”.
Prevederile Tratatului de la Lisabona nu afecteaza în
mod direct activitatea serviciilor de informatii, însa
anumite modificari - care lasa o marja de interpretare -
s-ar putea repercuta tangential.
Din aceasta perspectiva, sunt de evidentiat:
? unificarea pilonului I (Comunitatea Europeana) si
Constituirea SEAE se va traduce si printr-o cerere de
furnizare de intelligence catre acesta si misiunile
pilonului III (Cooperarea politieneasca si judiciara în
PESC/PESA care ar putea duplica aranjamentele
nationale si internationale actuale privind furnizarea de materie penala, cunoscut ca JAI);
intelligence catre teatrele militare si posturile
diplomatice.
? înfiintarea Comitetului pentru Securitate Interna
Având în vedere procesul de reconfigurare al
constructiei institutionale, este posibila preluarea unor
atributii ale SitCen de catre SEAE, mai ales pe
dimensiunea de informare a oficialilor UE si sprijinirea
COSI;
Desi înca insuficient conturate, responsabilitatile COSI
vor include exercitarea unui anumit control, respectiv a
unei coordonari a activitatilor relevante pentru
realizarea securitatii interne a spatiului comunitar;
obiectivelor PESC/PESA (în special pe latura
operationala) sau chiar integrarea totala în SEAE. ?Crearea Serviciului European pentru Actiune Externa
(SEAE).
Concluzii
Înfiintarea acestei structuri care va include Centrul de
Situatii al Consiliului UE (principalul organism care
Complexitatea mediului global de securitate, non-
linearitatea înregistrata la nivelul subsistemelor
componente, precum si influentele multivariate si
sinergice ce actioneaza asupra acestora ofera si
integreaza evaluari în problematica de securitate pe
baza informatiilor furnizate de serviciile de informatii
din spatiul comunitar) - are o relevanta aparte pentru
activitatea serviciilor.
oportunitati pentru remodelarea modalitatilor de
actiune ale structurilor de intelligence.
Este posibil sa se realizeze o distribuire a
competentelor între Comisia Europeana (COM) si
Dat fiind spectrul mare de amenintari, nevoia de
expertiza analitica de calitate si constrângerile în
alocarea resurselor impun comunitatilor de informatii
sa extinda reteaua parteneriatelor peste limitele
traditionale, determinând o amplificare a cooperarii,
inclusiv cu entitati din spatiul privat (care detin
cunoastere si resursele necesare pentru o buna
predictie si un raspuns adecvat).
noua structura cu privire la anumite instrumente
gestionate pâna în prezent numai de COM
(Neighbourhood and Partnership Instrument, The
Development Cooperation Instrument, The European
Development Instrument etc.), pe fondul
redimensionarii rolului UE în plan extern.
? transformarea EUROPOL în agentie a Uniunii
Europene;
martie -mai 2011 39

Plasarea EUROPOL, care are atributii în domeniul unor relatii antagonice între state care apartin spatiului
prevenirii si combaterii terorismului în structura european (spre exemplu Turcia, Grecia, Cipru), care vor
organismelor comunitare poate conduce la determina reticente în ceea ce priveste adâncirea
consolidarea rolului si responsabilitatilor acestei cooperarii;
institutii, accentuând importanta dimensiunii ? deontologic si metodologic - dificultatile de
politienesti în prevenirea si combaterea terorismului (în diseminare a informatiilor, având în vedere inerenta
detrimentul abordarii preventive, axata pe activitatea de preocupare a serviciilor nationale de a-si proteja sursele
intelligence): (mai ales cele umane), diversitatea metodelor de
culegere si prelucrare a datelor, precum si a clasificarii
? consolidarea rolului Coordonatorului pentru diferentiate a documentelor.
Contraterorism al UE (CTC); Este greu de imaginat un produs de informare coerent,
În prezent, CTC are mai degraba atributii de facilitator complet si livrat la momentul oportun, rezultat din
în relationarea între diferitele structuri din spatiul colationarea unor date si informatii provenite de la
comunitar cu responsabilitati în domeniul terorismului. institutii cu moduri de colectare si metode de prelucrare
În noua constructie comunitara, pozitia sa va creste în semnificativ diferite.
importanta, capatând o greutate suplimentara în
elaborarea politicilor comunitare în domeniu si ? cultural - asumarea unor valori identitare comune în
coordonarea unor activitati de cooperare. virtutea carora sunt culese si prelucrate informatiile la
nivel supranational;
? Dezbaterile actuale privind demersul de organizare a
comunitatii europene de securitate sunt centrate în jurul ? economic - prevederile bugetare echitabile pentru toti
dihotomiei recurente dintre cooperarea pe orizontala consumatorii europeni ai produselor informationale.
vs. asistenta pe verticala; Mai mult, edificarea unui „centru” european de
Principala problema este daca modelul optim de informatii de securitate ar fi justificata ca urmare a
functionare consta în intensificarea cooperarii dintre identificarii unor „nise de informare”, respectiv a
agentiile nationale de informatii sau în continuarea elaborarii unor analize integrate cu „valoare adaugata”
demersurilor de înfiintare a unei retele de agentii care sa usureze munca agentiilor nationale. I
europene care sa orienteze derularea activitatii de
culegere si prelucrare a informatiilor de securitate.
Bibliografie
Asistenta pe verticala ar presupune crearea unui
organism european care sa produca propriile diagnoze
?Fleisher, Craig S., Blenkhorn, David L (2001), Managing
Frontiers in Competitive Intelligence, Westport, Connecticcut,
si evaluari de securitate si prin care sa fie dirijate
USA, Ed. Quorum Books, p.80.
informatiile de la agentiile nationale. Înfiintarea unei
asemenea institutii deriva din necesitatea de: ?Victory C. Bernard (2002), Modernizing Intelligence: Structure
and Change for the 21st Century, National Institute for Public
? adaptare a diagnozelor si evaluarilor rezultate din Policy, disponibil la www.nipp.org.
culegerea si prelucrarea informatiilor la nevoile curente
?Abram N. Shulsky; Gary J. Schmitt (2008), Razboiul tacut.
ale beneficiarilor din UE;
Introducere în universul informatiilor secrete, Ed. Polirom,
Iasi, p.58.
? coordonare a eforturilor de asigurare a securitatii la
nivelul UE, în conditiile emergentei unor noi forme de ?George J. Tenet (2010), În mijlocul furtunii: anii mei la CIA, Ed.
amenintare (conjuncturale si tot mai difuze).
Scripta, Bucuresti, p.355.
Principalele obstacole în edificarea unui „centru”
european de informatii de securitate sunt generate de ?http://interactive.cabinetoffice.gov.uk/documents/security/
national_security_strategy.pdf
aspecte de ordin:
? www.mi5.gov.uk
? conceptual - absenta unei congruente politice la nivel
european cu privire la cedarea catre un for ?www.mi-6.gov.uk
supranational european a prerogativelor nationale
privind asigurarea securitatii;
?www.gchq.gov.uk
www.mod.uk
? tehnologic - dificultatile crearii unei retele securizate
?http://en.wikipedia.org/wiki/Joint_Intelligence_Committee
de comunicare si stocare a datelor si informatiilor de _(United_Kingdom)
securitate, destinate inclusiv diseminarii informatiilor
catre potentialii beneficiari; ?http://cryptome.org/uk-intel.doc
? organizational - congruenta limitata dintre producator
(agentie supranationala) si beneficiari (functionari
europeni, dar si autoritati nationale), precum si existenta
INTELLIGENCE
?http://en.wikipedia.org/wiki/Joint_Terrorism_Analysis_Cen
tre
?http://en.wikipedia.org/wiki/Joint_Situation_Centre

ASCENSIUNEA CHINEI
către statutul de superputere
Ionut-Cristian Dumitru
Daca anii 1990 au reprezentant având ca slogan “Îmbogatiti-va, dar
deceniul unipolarismului american, cu glorie!”, noul sistem permitând
perioada 2000-2010 a evidentiat initiativa privata, exportul în tarile
ascensiunea puterilor emergente: capitaliste si atragerea de capital din
China, Rusia, India si Brazilia, dintre aceste tari, deschizând astfel piata
care cel mai rapid spre statutul de
superputere se îndreapta Republica
chineza.
Populara China. În perioada 1980-2000, bazându-se
pe forta de munca ieftina, o industrie
Reteta chineza “Îmbogatiti-va, construita rapid si ieftin, export masiv
dar cu glorie!” de produse contrafacute si atragerea
de investitii straine, China a avut o
La 1 octombrie 1949, Mao Zedong, crestere economica spectaculoasa si a
liderul Partidului Comunist Chinez
(P.C.C.), a proclamat Republica
acumulat un capital impresionant.
Populara China. Fiind în conflict Dupa anul 2001, profitând de faptul
ideologic atât cu Uniunea Sovietica ca atentia lumii era axata pe “razboiul
cât si cu puterile capitaliste împotriva terorismului”, statul chinez
occidentale, China a fost izolata pe
plan international pâna în anii 1970.
Izolarii i s-a adaugat si o situatie
si-a început expansiunea globala.
Razboiul resurselor
economica dezastruoasa cauzata de Pentru a-si asigura accesul la resursele
initiativele lui Mao, precum “Marele energetice, China a propus sistemul
salt înainte” din 1956 care avea ca “tehnologie contra resurse”, prin care
scop egalarea Occidentului în platile pentru constructia de
productia de otel aceasta ducând la infrastructura (drumuri, cai ferate,
supraproductie* si la moartea a cca aeroporturi etc.) în state din lumea a
20-30 milioane de oameni. treia, pot fi facute în materii prime si
nu în bani. Cu suficiente resurse de
De asemenea, “Revolutia culturala” investit în strainatate, Beijingul si-a
din anii 1960 a dus tara în pragul unui asigurat astfel necesarul de materii
razboi civil, fiind nevoie de prime pentru sustinerea trendului
interventia armatei pentru restabilirea
ordinii.
ascendent al economiei chineze.
Prima tinta a fost Africa, statul chinez
Dupa moartea lui Mao, în 1972, la tintind rezervele de petrol si gaze ale
conducerea Chinei vine Deng continentului negru si investind cca
Xiaoping. Acesta pune capat 31 miliarde dolari în Africa de Sud,
practicilor maoiste si staliniste si Congo si Niger si anulând datoriile a
introduce un nou sistem economic, 31 de tari africane.
martie-mai 2011 41

În America Latina, în anul 2009, investitiile chineze financiare, China fiind pregatita sa cumpere 4 - 5
reprezentau doar 1% din totalul investitiilor straine, iar miliarde euro din datoriile acestora. Prin ajutorul
în prezent China este al doilea partener comercial al chinez, respectivele tari pot ajunge sa-si piarda
tarilor din regiune dupa S.U.A., anul trecut statul asiatic independenta financiara fata de puterea asiatica.
investind cca. 17 miliarde euro, în special în scopul
achizitionarii de materii prime. Paralel cu preluarea datoriilor, în noiembrie 2010,
Rusia si China au renuntat la dolar în comertul
De asemenea, guvernul chinez a investit 83 miliarde international, anuntând ca în continuare îsi vor folosi
dolari în industria petroliera din Orientul Mijlociu si a monedele nationale, ceea ce va slabi substantial
declansat un program de investitii inclusiv în Europa - influenta americana în sfera comerciala internationala.
în Bulgaria în domeniul infrastructurii si industriei de
automobile, în Ucraina, dar si în tari din Occident.
Asaltul informatic
Urmatoare tinta pare sa fie Asia Centrala, unde însa
profiturile trebuie sa le împarta cu Federatia Rusa în În vederea obtinerii de tehnologii necesare pentru a
functie de prevederile Organizatiei de Cooperare de la compensa decalajul fata de puterile occidentale,
Shanghai. structurile informative ale statului chinez au lansat un
adevarat razboi cibernetic în vederea obtinerii de
informatii, în special din domeniul industrial, dar
Ofensiva monetara vizând si domeniile politic, social si militar.
Având o moneda atent controlata de stat, nu lasata Desi în prima faza au fost vizate doar tarile din Asia de
libera pe piata, precum dolarul sau euro, China Sud si de Sud-Est, ofensiva informatica a fost
dovedeste o veritabila stabilitate financiara ceea ce i-a îndreptata si împotriva Occidentului. În S.U.A. au fost
conferit o adevarata forta pe pietele planetei. vizate Departamentul de Stat, Pentagonul dar cel mai
important atac a fost îndreptat împotriva companiei
În prima faza, China s-a orientat catre cel mai îndatorat Google în 2010. De asemenea, oameni de afaceri
stat din lume, Statele Unite, achizitionând de la acesta britanici aflati în delegatii în R.P. China au primit
obligatiuni guvernamentale, ajungând în 2010 sa detina “cadou” stick-uri USB infectate cu un virus Troian care
883,5 miliarde dolari din datoriile S.U.A.. În decembrie în momentul în care se instala în calculator permitea ca
2010, guvernul chinez a anuntat ca este dispus sa acesta sa fie controlat de la distanta. Guvernul german
cumpere o mare cantitate din obligatiunile de stat ale s-a plâns ca pierde anual 5 miliarde euro si 30 000 locuri
tarilor din U.E. care se confrunta cu mari probleme de munca de pe urma atacurilor cibernetice.
INTELLIGENCE

Spionajul electronic a afectat 103 tari si 1295 de Totodata, Uniunea Europeana si Statele Unite ale
computere, iar specialistii au detectat ca atacurile au Americii vor fi dependente financiar de puterea
provenit de la servere aflate în provinciile chineze asiatica, care va face presiuni asupra acestora pentru a-si
Hainan, Guangdong si Sichuan. Cum era de asteptat,
Guvernul chinez neaga ca ar fi initiatorul acestor
acoperi creditele cu tehnologii.
actiuni. Pe plan militar nu este exclusa o prezenta militara în
Africa si una în America de Sud (cel mai probabil în
Puterea militara
Armata Populara de Eliberare a Chinei este în prezent
Venezuela), precum si o extindere a proiectiei puterii
navale în Oceanul Pacific.
cea mai mare armata din lume, având încadrati 2185, Desi S.U.A. si U.E. par a nu avea un plan concret de
000 de ofiteri, subofiteri, soldati si angajati civili. contracarare a expansiunii chineze, aceasta se va lovi cel
Aceasta masiva forta este sustinuta de un buget estimat mai probabil de extinderea celorlalte puteri emergente -
la 150 miliarde dolari anual. Pe lânga armata regulata, India, Rusia si Brazilia, în felul acesta dupa 2020 este
China mai detine si o puternica forta de securitate posibil ca guvernul chinez sa adopte o politica de
interna, Militia Înarmata a Poporului, care ar fi echilibru, sau va avea loc o noua reîmpartire a sferelor
încadrata cu 600.000 de oameni. de influenta în lume, între S.U.A., U.E. si puterile
emergente.
Desi fortele terestre si navale ale statului chinez nu au
parasit niciodata teritoriul national, puterea asiatica
dezvolta tehnologii avansate în special în aviatie si
rachete. În prezent, este în curs de derulare proiectul
unei rachete de croaziera care va avea capacitatea sa
distruga un portavion, aceasta arma urmând sa
conteste prezenta americana în jumatatea asiatica a
Oceanului Pacific.
Prognoze Bibliografie
Având în vedere trendul cresterii economice din ultimii
ani, este de asteptat ca, în 2020, R.P. China sa ajunga
prima putere economica a lumii si sa fie principalul
investitor si partener comercial în Africa, America
Latina si Asia si printre cei mai importanti în Europa.
I
? www.trenduri.blogspot.com
? www.hotnews.ro
? www.stratfor.com
martie-mai 2011 43

Politica de securitate adoptată la nivelul Uniunii ameninţări, în raport cu cele manifestate în timpul
Europene izvorăşte din profunda conştientizare a Războiului Rece, nu este pur militară, contracararea
actorilor statali componenţi că, în absenţa unui sistem acestora necesită “o combinaţie/un mix de
multilateral eficient de cooperare inter, intrastatală, instrumente”.
instituţională, nu se poate asigura climatul necesar Proliferarea
progresului global. Ea urmează două linii directoare,
trasate, pe de o parte, de conceptul de “responsabilitate Poate fi urmărită prin controlul exporturilor şi eliminată
de a proteja”, adoptat de O.N.U. şi, pe de o alta, de cel de prin exercitarea unor presiuni la nivel politic, economic
“securitate a persoanei” care acordă prioritate şi de altă natură, în paralel cu abordarea cauzelor politice
individului şi nu statului. determinante.
În acest context, în Strategia Europeană de Securitate, Terorismul
adoptată la data de 12 decembrie 2003, sub titlul “O
Europă mai sigură într-o lume mai bună”, sunt definite Considerat o ameninţare strategică cu grad exponenţial
“ameninţările cheie”, a căror prevenire, susţinută prin de extindere favorizată de operaţiuni complexe
aportul consecvent al serviciilor specializate, reprezintă specifice criminalităţii organizate, poate fi eradicat prin
raţiunea de a exista a întregii arhitecturi europene de implementarea unor strategii acţionale conjugate care să
securitate. implice simultan serviciile de informaţii, organele
poliţieneşti, judiciare, militare.
Pentru a elimina forţele care promovează principii şi
atitudini dăunătoare mediului de securitate regional şi Eşecul statal
transatlantic - perpetuând terorismul, proliferarea
armelor de distrugere în masă, conflictele regionale, Cu efecte semnificative de subminare a guvernanţei
imposibilitatea recuperării în urma eşecului statal, globale şi de creare a unui context de instabilitate
criminalitatea organizată - experţii europeni în materie regională, eliminarea sa poate solicita instrumente
de securitate propun o abordare complexă a militare pentru restabilirea ordinii - perturbate prin
problemelor generate de neglijarea unor semnale declanşarea conflictului civil - şi mijloace de asistenţă
minimale anticipative. Întrucât niciuna dintre noile umanitară, pentru a gestiona crizele inerente imediate.
INTELLIGENCE
Ilie Tudor Ciuflea Ciuflea

Conflictele regionale European din 19 februarie 2009 privind strategia
europeana de securitate si PESA. Documentul în cauza
Daca în conflictele regionale se impun solutii politice, confirma disponibilitatea unanima a statelor
interventiile militare si o politie eficienta pot fi necesare componente ale Uniunii de a constitui unul dintre cele
în faza post-conflict. Instrumentele economice servesc mai complexe sisteme de securitate din lume, prin
pentru reconstructie, iar gestionarea civila a crizelor întarirea parteneriatelor cu mari actori ai scenei relatiilor
contribuie la restaurarea guvernarii. internationale. Este, totodata, o dovada irefutabila a
consecventei cu care se abordeaza actualele probleme
În esenta, întreg angrenajul de securitate pus în miscare ale omenirii din perspectiva solutionarii acestora pentru
la nivelul Uniunii Europene vizeaza sa asigure a nu se dezvolta în amenintari, factori de risc, care, odata
materializarea a trei obiective strategice: “contributia la potentati, sa devina iminente reale si sa produca
stabilitatea si la buna guvernare în vecinatatea imediata” destabilizari, conflicte armate sau sa permita
a granitelor europene; instituirea “unei ordini manifestarea unor interese adverse unei ordini bazate
internationale bazate pe multilateralism eficace”; pe normele si principiile dreptului international.
“consolidarea capacitatii de a raspunde adecvat noilor
amenintari”. Concluzii
Stabilitatea si buna guvernare Esenta politicilor, strategiilor, doctrinelor europene de
securitate centreaza în prim-plan omul, ceea ce le
Obiectivul implica extinderea zonei de securitate din confera rezonante diacronice umanist-renascentiste. În
proximitatea Europei si adoptarea tuturor masurilor plan sincronic, cetateanul modern beneficiaza de un
necesare pentru acordarea acelui grad de expertiza care cadru în care institutiile statului cauta permanent sa
sa asigure ca statele din Europa de Est, Balcanii de Vest implice proactiv membrii comunitatii în procesul de
si din zona Mediteranei sunt bine guvernate. sustinere a apararii europene, abordând problematica
Concomitent, este necesara continuarea si dezvoltarea deosebit de complexa a relatiilor internationale pe un
implicarii organismelor europene de securitate în fundal de transparenta, rentabilitate, responsabilitate
solutionarea conflictului arabo-israelian. parlamentara si respectare a legislatiei internationale în
domeniul drepturilor omului si dreptului international
Ordinea internationala bazata pe un umanitar.
multilateralism eficace
Aspectele respective sunt întarite în Strategia de
Conexat primului obiectiv, aduce un element de noutate Securitate Interna a UE, adoptata în februarie 2010 în
întrucât pune în discutie eforturile conjugate pe care cadrul careia sunt redefinite/reconceptualizate
institutiile internationale abilitate trebuie sa le depuna principalele obiective de securitate: destructurarea
cu scopul raspândirii bunei guvernari, al combaterii retelelor infractionale, prevenirea terorismului si
coruptiei si abuzului de putere, astfel încât sa se mentina combaterea radicalizarii si a recrutarii de militanti
permanent un climat de legalitate si respectare a islamisti, cresterea nivelului de securitate pentru
drepturilor omului. cetateni si întreprinderi în spatiul cibernetic,
consolidarea securitatii frontierelor, ce se va concretiza
Capacitatea de raspuns la amenintarile de tip nou prin înfiintarea Sistemului European de Supraveghere a
Frontierelor (EUROSUR - 2011), cresterea capacitatii
Tipologia acestui raspuns a inclus setul de masuri Europei de gestionare a situatiilor de crize si dezastre. I
antiteroriste adoptat dupa 11 septembrie 2001,
consolidarea masurilor de neproliferare a armelor de
distrugere în masa si furnizarea de asistenta statelor cu
structuri instabile din Balcani, Afganistan, Timorul de
Est si Africa. Strategia de reactie prompta si eficienta la
noile amenintari este fundamentata si orientata în
acceptia în care acestea se produc la mari distante (fiind
necesara amplasarea dispozitivelor informativ-militare Bibliografie
în strainatate), în ritm mult mai dinamic (ceea ce
necesita relocarea accentului pe componenta ?Strategia europeana de securitate - www.consilium.europa.eu
preventiva a crizelor) si în conditii complexe,
globalizante (aspect care incumba adoptarea unor
?Rezolutia Parlamentului European din 19 februarie 2009
p r i v i n d s t r a t e g i a e u r o p e a n a d e s e c u r i t a t e
solutii complementare din sfera controlului
www.europarl.europa.eu
exporturilor si chiar a exercitarii unor presiuni de natura
economica, politica, militara). ?Cioculescu, Filip Serban - Bruxelles 2003 - Strategia de
Orientarile de securitate statuate în Strategia din 2003 securitate a Uniunii Europene www.ceeol.com
au fost mai consistent atinse în Rezolutia Parlamentului
martie-mai 2011 45

Capabilitatea
Asistam la o extindere fara precedent a retelelor de utilizarea de resurse din domeniul comunicatiilor ţi
comunicatii, determinata în principal de multitudinea informaticii în scopul intimidarii sau constrângerii
serviciilor atractive de retea puse la dispozitia semenilor. Incidentele de securitate din IT&C se înscriu
utilizatorilor, miniaturizarea ţi pretul accesibil al în domeniul INFOSEC sau mai nou, conform
resurselor de stocare-procesare-informare, simplitatea conceptelor moderne de securitate, şi de
folosirii echipamentelor ţi a programelor informatice INFORMATION ASSURANCE, respectiv sunt
performante. Proportional cu aceste oferte comerciale, incidente legate de compromiterea informatiei
numarul de utilizatori este în continua creţtere. vehiculate în format electronic, dar ţi a resurselor ţi a
serviciilor de sistem, resurse ţi servicii care participa la
În prezent, multe vulnerabilitati ale retelelor de vehicularea informatiilor.
comunicatii sunt uţor de exploatat, iar oamenii ţi
organizatiile de pretutindeni se pot conecta la aceste Aceste incidente vizeaza atacuri la adresa obiectivelor
retele, dincolo de granitele nationale. De asemenea, securitatii informatiilor: confidentialitatea, integritatea,
tehnologia informatiei permite cu uşurinta ascunderea disponibilitatea, autenticitatea ţi ne-repudierea care
locului şi identitatii persoanelor ţi organizatiilor care constituie elemente de baza ale conceptului
profita de aceste vulnerabilitati. INFORMATION ASSURANCE.
Instrumente ţi resurse de atac pot fi gasite cu uţurinta Incidentele IT de securitate au loc în egala masura atât
chiar şi pe INTERNET. Totodata, sunt descoperite ţi în retele clasificate ţi sensibile cât ţi în cele publice. Din
exploatate permanent noi vulnerabilitati ale retelelor. prima categorie fac parte unele retele guvernamentale
Mai mult decât atât, interconectarea retelelor ţi sau apartinând unor organizatii de stat sau private,
dependenta tot mai crescuta de aceste infrastructuri fac precum ţi retele cu întindere internationala ale NATO,
din activitatea în retea o perspectiva atractiva pentru UE sau ale altor organizatii.
hackeri, crackeri, pentru cei care se ocupa cu culegerea
de informatii, etc... La categoria retelelor publice, INTERNETUL este cea
mai reprezentativa ţi cea mai mare retea (este cazul sa
Atacul cibernetic se consuma în liniţte ţi, cu cât reteaua mentionam aici ca aceasta retea tranziteaza şi informatii
este mai extinsa, cu atât este mai dificil de identificat clasificate, dar în stare criptata), devenita structura
ulterior, locul, dar mai ales autorul atacului. Este o globala (cyberspace) care conecteaza milioane de retele,
provocare asimetrica, imorala şi revoltatoare. sute de milioane de calculatoare personale, precum ţi o
Utilizarea cu rea-vointa a tehnologiei informatiei, în multime de alte dispozitive cum ar fi telefoane mobile,
cazul în care este afectata economia sau starea de PDA-uri, ţ.a. Aceasta retea globala, pe lânga faptul ca
siguranta a populatiei, face ca profilul atacului ofera un tezaur informational, are un rol determinant în
cibernetic sa aiba uneori trasaturi de actiune terorista functionarea eficienta a diverselor domenii: afaceri,
(terorism cibernetic). banci, comert, administratie publica, chiar ţi în aparare
ţi siguranta nationala.
Terorismul cibernetic consta în atacuri cibernetice care
folosesc computerul şi reteaua de comunicatii pentru a Toate aceste retele, publice ţi clasificate, la care şi
cauza prejudicii de proportii, pentru a genera teama sau România este parte, sunt în definitiv structuri deschise
pentru a intimida societatea pentru un tel ideologic. la care se adauga noi ţi noi subretele ţi echipamente.
Conform FBI, terorismul cibernetic este definit ca fiind
INTELLIGENCE
CERT
vs.
agresiunea cibernetica în spatiul euro-atlantic
Gabriel Curculescu, Mircea Ştefan

Astfel, noile performante ale tehnologiei informatiei Emergency Response Team), deşi în prezent se
din care amintim retelele virtuale, arhitectura orientata folosesc mai multe abrevieri pentru aceasta
pe servicii, cloud computing, grid computing, capabilitate, mult mai adecvate şi care corespund
federation of networks, etc... ofera o larga deschidere, abilitatilor pe care le au aceste sisteme moderne.
punând la dispozitie tot mai multe servicii, care atrag
noi ţi noi utilizatori. Dar avantajele acestei arhitecturi în Pornind de la depistarea ţi procesarea incidentelor de
continua extindere în folosul utilizatorilor, al circulatiei securitate IT, principalele obiective CERT sunt:
fluente a informatiei, se izbesc de cealalta fateta, aceea a ?analiza amenintarilor ţi vulnerabilitatilor cibernetice ţi
slabirii controlului asupra sistemelor în general, asupra contracararea sau reducerea acestora;
resurselor ţi serviciilor oferite prin intermediul ?diseminarea informatiilor de avertizare precum ţi
retelelor. recomandari despre amenintari cibernetice depistate.
Asupra acestor infrastructuri, are loc un numar
impresionant de tentative de agresiune, venite din
interiorul organizatiilor sau din afara. Multe dintre
acestea se finalizeaza în atacuri care se pot situa pe o
paleta larga, începând cu ţicanari marunte, pâna la fapte
penale, unele ajungând sa fie de foarte mare gravitate.
În functie de valoarea tintei catre care se îndreapta
atacul ţi de severitatea acestuia, reactia se poate limita
doar la unele remedieri tehnice sau procedurale
efectuate de structura IT dintr-o organizatie sau la
remedieri aplicate în infrastructurile care furnizeaza
servicii critice pentru bunastarea cetatenilor (cyber
defence), uneori putând fi necesara chiar luarea unor
decizii de autoritatile guvernamentale.
Astfel, capabilitatea de raspuns la incidente de
securitate IT se înscrie printre altele ţi în domeniul mult
mai larg al apararii infrastructurilor critice, ţi al
combaterii terorismului (de tip cibernetic).
În planul reactiei, initiativa CERT, ca întreprindere de
mare anvergura, penetreaza sferele de agresiune
prezentate anterior.
În actualul context international, în care aproape toate
statele lumii au implementat sisteme CERT mai mici
sau mai mari, ba chiar crearea acestor sisteme a început
sa devina o cerinta la nivel de aliante şi organizatii
interstatale, o prima necesitate pentru un stat membru
în astfel de aliante este crearea unei initiative CERT de
anvergura nationala.
Atacul cibernetic este fara frontiere, iar asigurarea În al doilea rînd, aceasta capabilitate CERT, ar trebui sa
securitatii retelelor şi a tranzactiilor prin astfel de acopere cât mai mult (preferabil tot) din spatiul
megaretele reprezinta cea mai mare provocare în acest cibernetic national. În functie de marimea tarii, dar mai
domeniu.
ales de multi alti factori, aceasta acoperire ar putea fi
Apararea cibernetica implica protectia retelelor realizata de un singur sistem CERT unitar national, sau
împotriva unui spectru larg de atacuri, de la atacuri de mai multe sisteme CERT mari.
minore de tip „spam” pâna la cele majore cum ar fi
atacul cu coduri malitioase (viruţi, viermi,...), accesul
neautorizat în sistem (intruziunea), blocarea sau
distrugerea unui serviciu al sistemului, spionajul,
falsificarea autenticitatii ţ.a.
Aceste atacuri pot fi prevenite sau minimizate în efect
dar sunt ţi cazuri când, în prima faza, nu pot fi stavilite.
În consecinta, crearea capabilitatii de raspuns la
incidente de securitate din retelele de comunicatii, adica
implementarea unei capabilitati CERT, devine un scop
indispensabil în societatea actuala.
Pe parcursul acestui articol vom folosi numai
denumirea traditionala de CERT (Computer
martie-mai 2011 47

eprezinta totalitatea utilizatorilor (entitati sau
persoane) arondati la serviciile CERT furnizate de
Unitatea respectiva. Deci o Unitate CERT bine
închegata, care desfaşoara servicii CERT pentru
organizatia care a creat-o, poate sa presteze astfel de
servicii şi pentru alte organizatii (pe baza de
abonament), care detin un minim subsistem CERT, dar
nu au personal calificat. De asemenea, pot exista Unitati
CERT independente (nu neaparat create într-o
organizatie gazda), care presteaza sevicii CERT pentru
un oarecare numar de abonati.
Fig.3 Structură CERT zonală
Serviciile CERT pe care le poate furniza o Unitate
Prin spatiul cibernetic national întelegem totalitatea CERT sunt:
retelelor (de fapt a Sistemelor Informatice şi de ?Servicii reactive
Comunicatii SIC cu utilizatori ficşi şi mobili) care
apartin diferitelor organizatii, retele care sunt conectate ?Servicii proactive (de prevenire)
la infrastructuri nationale sau internationale de
comunicatii. (Desigur ca nu excludem definitiv retelele ?Servicii privind managementul calitatii securitatii
izolate, neconectate în niciun fel dar, nu acestea sunt de
prim interes pentru sistemele CERT).
Diferenta dintre serviciile reactive ţi cele proactive
consta în faptul ca serviciile proactive au ca obiectiv
O structura CERT este alcatuita din mai multe Unitati prevenirea incidentelor, în timp ce serviciile reactive au
şi CERT şi din Centre de Management CERT. În cele ca obiectiv tratarea incidentelor ţi micţorarea daunelor
mai multe cazuri functioneaza mai multe Centre de produse de acestea.
Manag ement (civil, militar, educational,
guvernamental, sanatate, ...) unele având acelaşi rang,
iar altele fiind situate ierarhic.
Unitatea CERT sta la baza structurii şi este o entitate
care se înfiinteaza de regula în acele organizatii care
detin retele (Sisteme Informatice şi de Comunicatii SIC
cu utilizatori ficşi şi/sau mobili) care sunt conectate la o
infrastructura nationala sau internationala de
comunicatii.
Unitatile CERT constau într-o dotare tehnica specifica
CERT, plus o stuctura organizationala. Dotarea
tehnica (subsistemul CERT) înseamna echipamente
hardware şi programe software care se instaleaza în
reteaua operationala pe care o exploateaza organizatia Serviciile reactive sunt din categoria raspunsurilor la
respectiva, fara a-i fi afectata functionarea. Dintre solicitarile de asistenta, sunt reactii fata de incidentele
acestea, mentionam: firewall, IDS/IPS, sistem reclamate de la clientela CERT ţi în general reactii fata
antivirus, server de baza de date de securitate, agenti de orice alte amenintari ţi atacuri împotriva SIC-urilor.
software instalati pe router, pe firewall, pe serverele
DNS, WEB, E-Mail şi de aplicatii, etc... , un server cu Anumite servicii de reactie pot fi initiate prin
rol de Net Security Manager, etc... (Tot la capitolul notificarea venita de la un tert sau prin vizualizarea logsecuritate
amintim ca se mai pot adauga semnatura urilor, a alertelor de monitorizare sau prin semnalari de
electronica, certificarea semnaturii, sistem criptografic, la IDS-uri şi de la agentii software instalati.
protectie TEMPEST daca este cazul, etc ...).
În principal, aceste servicii sunt:
Din punct de vedere organizational, Unitatea CERT
trebuie sa aiba un responsabil, sa existe expertiza în IT ?Alerte ţi avertizari
şi comunicatii, expertiza juridica, operator pe
subsistemul CERT, tehnician CERT. Aceste functii ?Tratarea incidentelor
chiar şi cumulate, pot fi asigurate de personal angajat
sau pe baza de contract cu consultanti externi de la ?Tratarea vulnerabilitatilor
institute de cercetare, prestatori de servicii, etc...
Clientela Unitatii CERT (CERT Constituency) ?Tratarea artifactelor
INTELLIGENCE
Fig.4. Două organizaţii care dispun de Unităţi CERT,
conectate la un Centru de Management

Serviciile reactive adresate artifactelor
se refera la tratarea acelor obiecte
informatice pe care sistemul de
securitate nu le recunoaţte ţi pe care le
declara elemente straine, nefiind
p r o d u s e d e v r e u n a d i n t r e
componentele hard sau soft
recunoscute ca a fi autorizate ale
s i s t e mu l u i i n f o r m a t i c ţ i d e
comunicatii.
Serviciile proactive sunt proiectate
pentru a îmbunatati infrastructura ţi
procesele de tratare a securitatii
clientelei, înainte de detectarea sau
consumarea vreunui incident.
Principalul scop este de a evita
incidentele ţi de a le reduce impactul ţi
anvergura în cazul în care apar. În
principal, aceste servicii sunt:
?Informari, avertizari
?Cunoaţterea noutatilor tehnice
aplicate în produsele IT
incidentele sau sa recupereze / reduca daunele produse
?Audit ţi evaluari de securitate
de acestea. Precizam faptul ca incidentele depistate de o
?Configurarea ţi întretinerea instrumentelor, aplicatiilor Unitate CERT (şi recomandarile care decurg) ajung sa
ţi infrastructurilor de securitate.
fie cunoscute de clientela tuturor celorlalte Unitati
?Dezvoltarea de instrumente de securitate
CERT, arondate la Centrul de Management (sau la
?Servicii de detectare a intruziunilor
structura de Centre)
?Difuzarea de informatii privind securitatea
?Capacitatea de a face fata cerintelor cercetarii legale ţi
ale obtinerii probelor în cazul actiunilor în instanta
Serviciile de management al calitatii securitatii sunt DIGITAL FORENSICS
servicii cu obiective pe termen mai lung. Principalul ?Posibilitatea de a fi la curent cu noile dezvoltari în
serviciu este cel de analiza a riscurilor dar contine ţi domeniul securitatii IT
masuri consultative ţi educative. Aceste servicii sunt ?Stimularea cooperarii în cadrul clientelei
gândite sa încorporeze feedback precum ţi acumulare (beneficiarilor) în domeniul securitatii IT
de „lectii învatate” din experienta câţtigata prin raspuns (conţtientizarea acestora).
la incidente, vulnerabilitati ţi atacuri. În principal, aceste
servicii sunt:
Unitatea CERT raporteaza incidentele de securitate la
Centrul de Management la care este arondata.
?Analiza de risc
Centrul de management interpreteaza incidentele şi
?Planul privind continuitatea activitatii ţi refacerea dupa detine baza de date cu toate incidentele primite de la
dezastre
Unitatile CERT.
?Evaluarea ţi certificarea produselor IT în legatura cu
performantele lor de securitate.
La nivelul Centrului se creaza imaginea privind starea de
?Consultanta în domeniul securitatii
securitate zonala. Specialiştii Centrului dau
?Conţtientizare
recomandari catre Unitatile CERT în legatura cu
?Educatie / Training
configurarile din subsistemele CERT, pentru plasarea
optima în jocul fals_negativ / fals_pozitiv.
Profunzimea capabilitatii CERT este data de strânsa
colaborare dintre Unitatile CERT şi Centrul de De asemenea, transmit recomandari privind aplicarea
Management.
unor masuri urgente de securitate, adresate clientelei
Unitatilor CERT.
Astfel, se realizeaza:
?Coordonarea centralizata a problemelor de securitate Aspectele de tip DIGITAL FORENSICS sunt tratate la
IT din zona pe care o acopera Centrul de Management nivelul Centrului. În cazul în care exista nivele ierarhice,
?Gestionarea centralizata ţi specializata a incidentelor Centrul de Management va raporta nivelului superior
IT din zona ţi a raspunsurilor la acestea
problemele nerezolvate precum şi statistici amanuntite
?Posibilitatea de a sprijini utilizatorii sa previna
privind starea de securitate zonala.
martie-mai 2011 49

Prin urmare, pentru definitivarea unei imagini globale
în domeniul securitatii IT la nivelul Aliantei NATO si al
Uniunii Europene, trebuie ca CERT-urile zonale
(putem sa le numim nationale) sa aiba acoperire cât mai
mare pentru ca în afilierea lor la organizatiile CERT
internationale (ale UE si NATO) sa poata aduce un
aport substantial.
Astfel, o capabilitate CERT de nivel national ar trebui
sa aiba la baza Unitati CERT care sa acopere un numar
cât mai mare de organizatii. Precizam faptul ca un
CERT national are de gestionat incidente de securitate
atât din retelele publice cât si din cele clasificate, dar sunt
activitati CERT si fluxuri CERT complet separate, asa
cum respectivele retele sunt de fapt, separate.
Implementarea capabilitatii CERT duce la depistarea În consecinta, unei capabilitati CERT nationale, îi
incidentelor, a înregistrarii, interpretarii, prevenirii revine o responsabilitate deosebit de mare, ca parte
acestora, a descurajarii atacatorilor, a alarmarii pe de o integranta dintr-un sistem international, în cadrul caruia
parte si a îndrumarii pe de alta parte a utilizatorilor. participa la investigarea unor atacuri transfrontaliere,
Tinta generala a unei capabilitati CERT la nivel national furnizeaza date despre incidentele de securitate IT
este protectia infrastructurilor de comunicatii nationale, interne si beneficiaza de consultanta si avertizari,
ca element component al infrastructurilor critice. sintetizate la nivel ierarhic superior. I
Mediul CERT joaca un rol fundamental în domeniul
securitatii informatiei si a retelelor. Munca acestor
echipe este importanta în prevenirea breselor de
securitate, limitarea distrugerilor rezultate din
amenintari precum si pentru recuperarea dupa un atac,
cât mai repede posibil.
Bibliografie
În plus, CERT furnizeaza asistenta victimelor atacurilor ?ENISA Team, Inventory of CERT activities in Europe,
si se alatura eforturilor globale de identificare a ENISA Agency, Version 2.3, 2/2011
vulnerabilitatilor, a atacatorilor, a ridicarii nivelului de
constientizare si pentru promovarea celor mai bune ?Juniper Networks, TRANSFORMING DEFENSE
practici. NETWORKS, Juniper HQ, October 2005
Deoarece frontierele nu reprezinta nici o bariera în fata ?ENISA Team, A STEP BY STEP APPROACH ON HOW TO
SET UP A CSIRT, ENISA Agency, CERT-D1/D2, WP
atacurilor ciber netice, concluzia este ca 2006/5.1
operationalizarea unei capabilitati internationale
CERT, ca reactie fata de aceste agresiuni, trebuie sa fie ?NCIRC Co-ordination Centre, HANDBOOK OF NATO
agregata într-un sistem global, adica sa acopere toate CIRC, Ver1.1, NATO HQ, March 2006
zonele în care se afla utilizatori ficsi sau prin care circula
utilizatori mobili, utilizatori ai acestor megaretele. ?NCIRC Co-ordination Centre, NATO CIRC CONCEPT OF
OPERATIONS, AC/322-N/0797, NATO HQ, 8 Jan 2002
Oricare zona din spatiul cibernetic ramasa fara ?NCIRC Co-ordination Centre, NATO CIRC GUIDE TO
acoperire CERT (figura 4), face ca nivelul de securitate DIGITAL FORENSICS, Ver 0.92, NATO HQ, April 2006
al retelei globale sa scada dramatic, conform
principiului ca „rezistenta unui lant este data de veriga ?Presedintia României, STRATEGIA DE SECURITATE
cea mai slaba”. NATIONALA A ROMÂNIEI,C.S.A.T, 2007
Crearea unei infrastructuri europene de comunicatii ?http://www.cert.org/archive/pdf/04tr015.pdf
securizate este un obiectiv mentionat în documentele
Parlamentului, Consiliului si Comisiei UE.
?http://www.cert.org/archive/pdf/03tr001.pdf
?http://www.ietf.org/rfc/rfc2350.txt
De asemenea, NATO are acest obiectiv pentru spatiul
Aliantei. O asemenea infrastructura securizata nu poate ?http://www.securityunit.com/publications/sp800-61.pdf
fi conceputa fara a fi asociata cu o capabilitate CERT
coerenta.
INTELLIGENCE

www.sri.ro
www.sri.ro
www.sri.ro
www.sri.ro
www.sri.ro

www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro
INTELLIGENCE
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro PUBLICAŢIE www.sri.ro EDITATĂ DE www.sri.ro SERVICIUL www.sri.ro ROMÂN DE INFORMAŢII www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
PUBLICAŢIE EDITATĂ DE SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro

Volum coordonat de
GEORGE CRISTIAN MAIOR
Volumul Un Razboi al Mintii, Intelligence, servicii de
informatii si cunoastere strategica în secolul XXI,
coordonator George Cristian Maior, aparut la Editura
Rao, 2010, 480 p., în primul rând, este o opera de curaj,
fiind unica în bibliografia studiilor care ofera public o
imagine a transformarii serviciilor de informatii
determinata de situatia actuala în dinamica relatiilor
Un Rãzboi al Minţii
Intelligence, servicii de informa?ii ?i
cunoa?tere strategicã în secolul XXI
prof. dr. Dorin N. Uritescu
internationale a erei globalizarii, pentru ridicarea
nivelului culturii de securitate a cetatenilor, iar în al doilea
rând, o creatie stiintifica riguroasa în domeniul, atât de
mistificat de opinia publica româneasca, cel al
aspectelor complexe, multiple si diverse, ale
informatiei fie mediate, fie secrete la începutul
secolului al XXI-lea si în perspectiva.
Aceasta „carte de învatatura”, atât pentru specialisti, prin
cuprinderea sistematica de profunda structura, cât si
pentru publicul larg, în scopul familiarizarii cu modul
de functionare a serviciului de informatii, cu rolul sau în
ansamblul statal si cu provocarile prezente la care trebuie sa
faca fata, lamurind bazele obtinerii securitatii nationale,
stapânind dialectica relationala a cunoasterii strategice,
informatiei si luarii deciziilor – dupa semnalele pe care le
avem din mediile universitare, sociologice si culturale
etc. este foarte bine primita.
Serviciile secrete de informatii, dupa îndelungatul
despotism comunist, care a creat o deformata
considerare a rolului si functiei acestora, uneori
rezumând-o la trasatura de putere discretionara în
suprimarea indezirabililor sociali, politici etc. raportati
la functionarea dictaturii proletariatului sau perceputa
numai sub aspectul indiscretiei exagerate asupra vietii
intime/domestice si sociale ale cetatenilor, exercita si
astazi asupra psihismului colectiv fascinatia unei
realitati substituite de produsul imaginativ al lipsei
educatiei de securitate la nivelul colaborarii factorilor
publici cu cei privati, a celor detinatori de informatie, în
buna parte secreta cu cei care sunt consumatorii
acesteia, si corelarea optima a informatiilor din surse
secrete cu cele din surse deschise (mass-media, literatura
academica, de afaceri, destinate unui cerc profesional
restrâns, dar nu sunt nici secrete).
martie-mai 2011 51

Astfel stând lucrurile, este firesc sa aplaudam aparitia relevarea puterii unui stat în epoca actuala, numita a
culegerii de studii semnate de autori de exceptie sub mass-mediei, a internetului si multiplelor canale si
coordonarea unui exeget în domeniu, George Cristian sisteme de comunicatii si difuzare.
Maior, care ofera prin formatia lor nu numai stiintifica,
ci si didactica, o expunere închegata, fara digresiuni de Autorul lamureste conceptul de cunoastere strategica,
parada sau divagatii gratuite, reusind o redefinire aceasta reprezentând capacitatea de a întelege realitatea
fundamentala a intelligence-ului national în prezenta evaluând-o pe baza informatiilor, dar si pe
extensiunea si comprehensiunea datelor cuprinse în aceea de a sprijini actiuni pentru a putea modela
lucrare. realitatea în viitor – este cunoasterea necesara pentru
exercitarea efectiva a puterii unui stat. Este sustinuta
Ceea ce apare inedit în abordarea unor probleme ideea ca în asigurarea acestui obiectiv, adica al
considerate tabu, pâna nu demult, este etalarea cu promovarii intereselor si puterii unui stat, intelligence-ul
dezinvoltura de catre George Cristian Maior a este cel care ofera nivelul de cunoastere necesar, acesta
raspunderii fata de sarcinile proprii ale intelligence-ului, gestioneaza securitatea prezenta si viitoare, fiind un factor
unele expuse pentru prima oara public, dar si a asumarii la dispozitia statului si societatii deopotriva, capabil sa
raspunderii, care trece de simpla executie a cerintelor protejeze cele doua entitati fata de atacuri noi: teroristi,
rolului, în general, si al functiei, în special, ceea ce se hackeri si crackeri, organizatii mafiote si altele mai mult sau mai
concretizeaza într-o responsabilitate indispensabila putin obscure a caror amenintare trebuie stavilita. Daca
muncii în domeniu. astfel de forte agresive sunt mai usor de urmarit, se
recunoaste dificultatea identificarii
în limitele interne a „cetateanuluiterorist”
(concept nou, care apartine
lui George Cristian Maior,
operational în teoria si praxisul
stapânirii cunoasterii organizatiilor
teroriste – cu 72 de recurente în
contextul întregului volum) adica a
individului „care se afiliaza,
eventual prin internet, unei
organizatii teroriste”.
Cuprinsul lucrarii se structureaza pe trei capitole:
1)Cunoasterea strategica si transformarea intelligence,
2) Serviciile române de informatii în secolul XXI si 3) Serviciile
de informatii si democratia. Experienta României, fiecare
fiind însirat pe un numar apropiat de pagini (cap. I: 142
p.; cap. II: 158 p. si cap. III: 139 p.).
INTELLIGENCE
În aceasta privinta, studiul invita
indirect pe cetateanul onest sa
constientizeze importanta aportului sau,
într-o educatie de securitate adecvata,
la obtinerea unor informatii
obiective.
O problema importanta este
lamurirea raportului dintre
producatorul si consumatorul de
intelligence, cu permanentul control
pentru înlaturarea politizarii
acestuia. Cititorul exigent priveste cu încredere
asigurarea autorului – Director al SRI, George
Cristian Maior – ca deciziile (date de elementele
decidente ale statului) luate în urma culegerii si analizelor
informatiilor sunt rezultatul obiectiv al unui parteneriat
care asigura victoria si elimina esecul statului în
domeniul securitatii.
Primul capitol este deschis de studiul Cunoasterea
Cetatenii de astazi antrenati în procesul de globalizare,
strategica în era globalizarii de George Cristian Maior,
declarat de instantele statale si asigurat de cele
cunoscut ca exeget al abordarii strategice a securitatii, a
internationale ca solutie sigura, daca nu singura, a
drepturilor omului, a teoriei relatiilor internationale si a
supravietuirii în viitor, avizati de media cu privire la
politicilor publice în domeniul apararii, cu idei originale
pericolul pandemiilor, insecuritatii alimentare, al degradarii
si abordari personale cuprinse în articole, studii si carti
mediului, vad în preocuparea serviciilor noastre de informatii
devenite de referinta în domeniu, care expune
pentru evaluarea acestor zone de risc o garantie a
problemele fundamentale ale volumului, axate pe
asigurarii securitatii nationale.

Este evidenta atractia studiului semnat de George impune, acordându-i chiar spatiul unui întreg
Cristian Maior pentru persoanele, care formeaza o subcapitol, Cunoastere si decizie: consumatorii si paradoxurile
colectivitate tot mai larga, interesate de faptul „politizarii” intelligence în secolul XXI, în care avem a face
clarificarii a ceea ce acopera
conceptul stiintific de securitate
nationala aflând ca munca de
intelligence include în preocuparile ei
fundamentale securitatea umana,
înfruntând la nivel global conditia
umana tragica, care a presat asupra
omenirii ca filozofie de viata în
mileniile anterioare. În capitolul
analizat se coreleaza acestor notiuni
clasificatoare, cu o pronuntata nota
sociologica, si categoriile stiintifice
de solidaritate sociala, echilibru
demografic, impactul migratiilor etnice pe
de o parte, si al urbanizarii, pe de alta
parte, adunarea unor riscuri asimetrice
ca terorismul cu procese psihosociale
cu determinari multiple, a se avea în
vedere radicalizarea sau ghetoizarea
unor comunitati.
De o noutate evidenta este
orientarea actuala, moderna si
realist-obiectiva, întelegându-se
cadrul unui nou tip de razboi si a unui
nou tip de pace, în care accentul cade pe
cucerirea mintii adversarului sau inamicului, nu pe
teritoriul sau, în aceasta etapa în care se cristalizeaza
sfârsitul lumii statale si impunerea celei unionale fie mai
largi, fie mai restrânse.
cu convingerea autorului, concretizata în munca sa de
coordonare si control a intelligence-ului national, dupa
parcurgerea unei exhaustive bibliografii a temei si a unei
tensionate practici în domeniu: „«Politizarea» are o
conotatie negativa în intelligence-ul tactic si operational fara
niciun dubiu. A ascunde informatii, a le cosmetiza, a trage
Pentru a risipi orice îndoiala în legatura cu scopul
investigatiei în intelligence, considerat în cultura orala, în
folclorul politic, fie cu note tragice, fie cu note
umoristice (anecdotice) în timpul socialismului si
continuat obsesiv în scurta etapa postrevolutionara,
George Cristian Maior, cunoscator al aspectelor
concluzii care servesc unei anumite politici fara o baza
informativa reala sunt în mod evident erori si esecuri ale
serviciilor de informatii”. Contextul ofera în continuare
extragerea unei concluzii: intelligence se anuleaza prin
politizare, iar politicile esueaza nebazându-se pe acesta.
constiintei nationale, în aceasta privinta, afirma cu
fermitate ca acesta este astazi destinat colectarii de
informatii folosite la pregatirea unei situatii militare bine
De aplaudat este si observatia facuta cu privire la
concurenta nociva uneori a mass-mediei.
conturate (daca este cazul), la impunerea unor masuri de
retorsiune (acte inamicale la care recurge statul spre a
determina un alt stat sa înceteze anumite acte inamicale
pe care le savârseste împotriva sa) politica sau economica
ori la disruperea (termenul este folosit cu sensul figurat
din engleza distrugerea, subminarea) unor actiuni adverse.
Seriozitatea studiului semnat de George Cristian Maior
rezulta si din critica fara menajamente a esecurilor sau
erorilor intelligence când se lasa în voia simpatiilor politice,
daca putem spune asa (de la scandalul Iran-Contras la
implicatii în diferite campanii politice – pentru
serviciile de informatii occidentale, dar, implicit, se
întelege valabilitatea ideii si pentru situatia interna a
Binevenita este si distinctia prezentata explicativ:
abordare ontologica a intelligence-lui – abordare epistemologica a
României).
intelligence-lui, prima incluzând cunoasterea existentiala,
cea de a doua fiind o cunoastere activa, cu întelegerea
realitatii în dinamica evolutiei sale.
În concluzie, se atrage atenţia asupra importanţei
cunoaşterii strategice şi a faptului că naţiunile care nu
investesc în această cunoaştere sunt naţiuni care vor
pierde războaiele secolului XXI, indiferent care vor fi
George Cristian Maior revine asupra problemei
sensibile pentru publicul larg a „politizarii” intelligenceului
de câte ori teoria acestei institutii (domeniu) o
acestea. Noile războaie, fiind prioritar ale minţii, statele
care le vor pierde nu vor fi capabile să determine
promovarea propriilor interese.
martie-mai 2011 53

Subcapitolul Ameninţări, percepţii şi vulnerabilităţi semnat şi ameninţărilor care relevă aspecte necunoscute până în
de Ioan Mircea Paşcu analizează statutul României prezent şi, totodată, referitoare la „politizarea” atât de
după aderarea la NATO şi UE şi sfârşitul Războiului nocivă în mecanismul statal. În „Cuvânt înainte”
Rece. Aceste trei aspecte de natură externă şi vizibile, spiritul universitar al coordonatorului apreciază ca fiind
preponderent militare, devin preponderent interne. Ex- corectă opinia autorului subcapitolului Ameninţări,
ministrul Apărării, membru al mai multor instituţii percepţii şi vulnerabilităţi, aceea că România a valorificat
europene moderne, cu reuşite cunoscute în cercetarea incomplet calitatea de membru al NATO şi al UE,
ştiinţifică a securităţii şi apărării, universitar la catedra de astfel accentuându-şi vulnerabilităţile proprii
relaţii internaţionale a Şcolii Naţionale de Studii Politice structurale în lipsa promovării elitelor veritabile.
şi Administrative, abordează ceea ce exprimă în relaţiile
de putere internaţionale conceptele: unipolarism (de pildă, În subcapitolul Războiul cognitiv, cultura de securitate şi
decizia SUA de a acţiona unilateral, ca unică putere
mondială, în urma atacurilor de la 11 septembrie
2001 şi încercarea schimbării situaţiei din Orientul
Mijlociu, prin intervenţia în Irak), bipolarism
(deţinerea puterii mondiale de către două state cu
sistemul social - politic-economic diferit (SUA-
URSS în timpul Războiului Rece), şi multipolarism
(vechile echilibre locale controlate strict de cele două
supraputeri, SUA şi URSS, în epoca bipolarismului şiau
căpătat libertatea de mişcare, ca afirmarea unor
puteri regionale, de pildă: Iranul).
O remarcă de mare impact psiho-social la nivelul
naţional, intrată prioritar în curcubeul de interese
acute actuale, este aceea făcută de autor în privinţa
bunei sau relei guvernări. În continuare sunt expuse
explicit vulnerabilităţile structurale ale statului, care pot
să fie diminuate, uneori eliminate sau alteori, augmentate
până la eruperea cu urmări nimicitoare asupra
sistemului conductor socio-politic, funcţie de modul
de exersare a actului de guvernare, dependent, la rândul
lui, de calitatea elitelor care-l exercită.
În România aspectul conducerii statale s-a putut şi se
poate observa şi din perspectiva bunului-simţ ca
fiind inegal în perioada postrevoluţionară. Practicant
în actul de guvernare postrevoluţionar, autorul
motivează această situaţie, recunoscând că statul la
noi nu dispune de un sistem coerent de formare a
elitelor, identificarea şi selectarea celor mai buni lasă
de dorit, de aceea conceptul de „echipă de conducere”
este inoperant la noi, pentru că aceasta nu se
constituie după criteriul profesional de
performanţă, ci exclusiv pe criteriul fidelităţii faţă de
o politică anume, mai mult evocată şi invocată decât
aplicată de un anumit partid. Aflăm în finalul
expunerii şi principiile bunei guvernări susţinute de UE:
deschiderea instituţiilor pentru a oferi o mare
transparenţă actului de guvernare, participarea extinsă a percepţia riscurilor. România şi ceilalţi, semnat de Vasile
cetăţenilor alegători la opţiunea pentru decizia optimă Sebastian Dâncu reputat sociolog şi profesor
şi urmărirea implementării ei, asumarea răspunderii, deci a universitar, consacrat în domeniul sociologiei aplicate,
conştientiza înaltul act al responsabilităţii (şi a o declara, ex-ministru al Informaţiilor Publice, relevă noile ameninţări
atât la nivel naţional, cât şi comunitar) eficienţa de securitate din punctul de vedere al legitimităţii şi
proceselor decizionale şi de aplicare a acestora. formării percepţiilor publice, dar şi noile tipuri de
vulnerabilităţi informatice cu care se confruntă
Studiul semnat de Ioan Mircea Pascu se racordează deopotrivă toate statele Lumii. Pentru România se
perfect ideii avansate de coordonatorul lucrării, recunoaşte absenţa culturii de securitate, definite în prima
George Cristian Maior cu privire la dinamica riscurilor parte a volumului de către îndrumătorul ştiinţific,
INTELLIGENCE

George Cristian Maior, atent în a pune de acord generează o structură complexă de comunicare,
părţile întregului volum. construită în jurul unui set de obiective care îi asigură
simultan unitatea de scop şi adaptabilitatea la mediul în
Autorul revine asupra conceptului de gândire strategică care operează”): ignorarea acestora şi lipsa de
abordat de George Cristian Maior în lucrarea deschidere faţă de acestea duce fără putinţă de eludare
Incertitudine. Gândire strategică şi relaţii internaţionale în la marginalizarea şi excluderea din sistem a statului
secolul XXI, RAO, Bucureşti, 2008, lucrare în care se respectiv.
susţine necesitatea schimbării logicii pregătirii strategiei
de apărare naţională. În sprijinul acestei idei, directorul Aflăm din subcapitolul amintit stadiul dezinformării în
SRI, aduce două concepte noi rezultate din cele mai noi această eră numită digitală, despre războiul cibernetic,
analize ale ştiinţelor sociale: statul-reţea şi non-statul şi este bloguri, pirateria electronică, despre cine controlează internetul
etc.
Profesor universitar de sociologie, Vasile
Sebastian Dâncu oferă cititorilor şi o suită de
teste privind România actuală în percepţia
cetăţenilor români, cu întrebări privind încrederea
în autorităţi în relaţie cu rezolvarea riscurilor
inundaţiilor, deşeurilor chimice, poluării atmosferice etc.
Al treilea subcapitol, semnat de Mihaela Matei,
doctorand în relaţii internaţionale al Şcolii
Naţionale de Ştiinţe şi Administraţie, cu o
bogată experienţă în politici de securitate în
cadrul NATO şi UE, este intitulat Transformarea
serviciilor de informaţii: management şi procese pentru o
revoluţie în intelligence. Foarte binevenită este
expunerea argumentelor pentru o transformare
a inteligence de la competiţia cu mediul de afaceri şi
societatea civilă (într-o lume în care informaţia
circulă rapid, ceea ce impune prioritar analiza
informaţiilor, valoarea acesteia şi nu deţinerea ei) la
definirea inamicului devenită tot mai dificil de
fixat (au ajuns să influenţeze în mod determinat
agenda politică a statelor de la corporaţii şi
ONG-uri la grupuri teroriste care deţin propriul
aparat de informaţii, spionaj şi contraspionaj,
grupuri paramilitare etc.), de la dinamica
accelerată a fluxurilor de bunuri, persoane, la
mobilitatea reţelelor teroriste (nóta béne:
terorismul cibernetic, auto radicalizarea pe
internet, furtul de informaţii clasificate etc.) la
fenomenele mai puţin sau deloc studiate (crizele
economice sau alimentare globale, pandemiile,
exploziile demografice în Lume, schimbările
climaterice), de la informaţia secretă la aceeaşi
informaţie devenită publică în acelaşi timp.
Interesantă şi operaţională este expunerea celor
apreciat în contextul studiului pentru afirmaţia trei „crize” ale intelligence-ului actual: politic şi
necesităţii găsirii unei forme de explicare a legăturii politizare, birocratizare şi compartimentalizare, strategic versus
dintre forma tradiţională a relaţiilor internaţionale, tactic într-un întreg subcapitol.
bazate pe stat şi teritoriu şi noile forme ale acestor relaţii,
apărute în urma procesului de globalizare. Este foarte Concluzia rezultată este că eficienţa unui serviciu secret
bine primită pentru lămurirea cititorilor, specialişti în este determinată de capacitatea acestuia de a se
alte domenii, colaterale politicii şi relaţiilor schimba, de a putea influenţa mediul de securitate în
internaţionale, atenţionarea făcută în cartea lui George interiorul căruia acţionează. În revoluţia intelligence-lui
Cristian Maior şi reluată de Vasile Sebastian Dâncu esenţial este în prezent să fie flexibil şi adaptabil în
în lectură cu poziţia statelor faţă de reţele („centre care
actele lui de proiectare.
martie-mai 2011 55

Capitolul II, Serviciile de informaţii şi provocările surprinzătoare pentru necunoscătorii sau neiniţiaţii în
de securitate ale secolului XXI este deschis de domeniu, ca aceasta: „o sursă umană infiltrată în Al -
studiul Contraspionajul secolului XXI. Perspective şi Qaeda e mai valoroasă decât un satelit de milioane de
transformări, semnat de Florian Coldea, doctor în dolari”.
domeniul ştiinţelor militare, cu funcţie didactică la
Academia Naţională de Informaţii şi prim-adjunct al Antrenantă este şi secţiunea Actori vechi şi noi în care
directorului SRI. autorul subcapitolului expune date despre actorii noi,
non-statali: organizaţii teroriste, reţele de criminalitate
organizată şi trafic ilegal, companii private multinaţionale,
organizaţii non-guvernamentale transtatale etc.
INTELLIGENCE
Aflăm că un actor non-statal poate să-şi maximizeze
resursele şi puterea printr-un sistem mai flexibil de
norme sau prin ocolirea unor norme exterioare
(reţinem: grupările de mafioţi şi cele teroriste).
Subcapitolul Evitarea surprizei şi avertizarea timpurie.
Dificultăţile prognozei într-o eră a incertitudinii are ca autor pe
Ionel Niţu, expert în analiza de intelligence şi autor al
unor studii despre managementul procesului de analiză
şi prognoză de intelligence, care susţine cursuri
universitare de pregătire pentru analiştii din serviciile
de informaţii.
Cercetător de excepţie al activităţii serviciilor de
În Cuvânt înainte, George Cristian Maior cu o putere
informaţii, George Cristian Maior a urmărit şi a reuşit
de sinteză, specifică scrierilor sale, prezintă esenţa
să coordoneze la nivelul culegerii de articole-studiu,
studiului astfel: „Pornind de la teoriile neorealiste în
cuprinse în volum, unitatea şi coerenţa, cu toată
relaţiile internaţionale, Ionel Niţu evaluează rolul
diversitatea şi originalitatea ideilor susţinute, în privinţa
analizei de intelligence într-o lume a incertitudinilor, plusurile
asigurării unei duble abordări a problemelor expuse,
şi minusurile metodelor analitice consacrate şi
una teoretică (conceptuală) până la nivelul unei filozofii (a
dificultăţile de dezvoltare a prognozei strategice şi
ideilor de cea mai înaltă generalizare) şi alta, practică,
avertizării timpurii într-un spaţiu caracterizat prin
până la empirică din perspective multiple, în care intră şi
volatilitate, discontinuitate şi imprevizibilitate”.
praxisul (experimentarea) spionajului şi contraspionajului.
Desigur, multe din pasajele articolului incită la meditaţii
asupra situaţiilor naţionale prezente, ca de pildă:
„vulnerabilităţile interne, elemente de ordin contextual (de
ordin politic, social etc.) pot influenţa decizia.
Insuficienţa ori inexistenţa de capabilităţi (mecanismele
legale, autoritatea instituţiilor chemate să adopte măsuri
etc.) sunt la rândul lor, cauze ale imposibilităţii implementării
deciziei” şi „[…] ceea ce doresc serviciile de informaţii
este să elimine riscurile înainte de a fi târziu” – ceea ce
susţine speranţa cititorului–cetăţean în efortul serviciilor
de a elimina evoluţiile periculoase ori ameninţările, că
acestea sunt lucide de responsabilităţile legale care le
revin şi acţionează în virtutea rolului de a avertiza
timpuriu decidenţii la nivelul securităţii naţionale.
Urmează în economia volumului coordonat de George
Cristian Maior, studiul semnat de Nicolae Iancu,
În această direcţie abordează Florian Coldea esenţa Securitate şi putere în spaţiul cibernetic care poartă amprenta
muncii contraspionajului şi evoluţia acestuia pe noi scene doctorului în probleme de securitate şi de guvernare şi a
de luptă, chiar dincolo de formele statale clasice, pe un specialistului în domeniul cooperării militare
câmp de luptă în care tradiţionalele dicotomii: extern- internaţionale şi al planificării securităţii şi apărării.
intern, ofensiv-defensiv, au devenit inoperaţionale. Studiul interesează în mare măsură pe cetăţeanul
preocupat de securitatea cibernetică în continuă
Cercetătorul pune accent pe sursele secrete umane în expansiune (număr de utilizatori, conţinut
activitatea de informaţii, expunerea câştigând în informaţional,oportunităţi de comunicare şi
atractivitate pentru cititori când se referă la analogii complexitate tehnologică): offline şi online (cu zone

extinse de recreere, forme specifice de educaţie, spaţii unei educaţii de securitate este aceea a necesităţii pregătirii
de dialog pe teme politice sau culturale etc.). parlamentarilor implicaţi în controlul parlamentar asupra
serviciilor de informaţii, pentru a căror activitate ei
În subcapitolul Mass-media, Revoluţia Surselor Deschise,
Geneza OSINT, de lect.univ.dr. Gabriel Sebe, specialist
răspund în faţa electoratului.
reputat în domeniul modelării matematice în ştiinţele În urma parcurgerii materialului expus, fără îndoială,
sociale (acomodat cu lumea ţesăturilor şi jocului cetăţeanul-lector va câştiga o mai mare încredere în
abstracţiunilor cum reiese din studiile destinate teoriilor serviciile guvernamentale de informaţii, înţelegând că acestea
politice, analizei de politici publice şi din cele în care lucrează în folosul lui şi că trebuie, cât poate şi când este
abordează problematica intellegence-ului competitiv şi
marketingul politic) analizează rolul surselor deschise şi cât
cazul, să le sprijine.
de complexe au devenit acestea producând o adevărată Capitolul III, Serviciile de informaţii şi democraţia.
Revoluţie a lor într-o lume în care tehnologia atinge Experienţa României, debutează cu articolul Amintiri
culmi de performanţă, cu schimbarea conceptelor din tranziţie. Scurtă istorie a unor arhive secrete, un studiu
datorită acestei evoluţii, ceea ce impune noi metode de comparativ inspirat, care are ca scop prezentarea
analiză puterii la nivel internaţional şi ridică necesitatea experienţei tranziţiei politice în România faţă de
cercetării în detaliu a prosperităţii actorilor evoluţiile tranziţiei în Germania, Polonia, Ungaria şi
internaţionali din perspectiva impusă de acumularea Bulgaria. Autor este (Nicolae) Stejărel Olaru, istoric
ştiinţifică fără precedent, toate acestea înscriindu-se şi politolog, comentator publicist şi consilier în
într-o mişcare teoretică şi practică convergentă în perioada 2005-2008 pe problemele de securitate
fixarea profilului de cunoaştere naţională, atât a stării, cât şi naţională în Cancelaria Primului-ministru, totodată
a puterii de cercetare a acesteia, în momentul actual. reprezentant al guvernului în Comunitatea Naţională
Paginile articolului lămuresc pe cititor în ceea ce
priveşte sursele deschise, constituite pe ideea de mass-
de Informaţii.
media cu atributul libertatea de informare, constituind Cele expuse acoperă un gol informativ la nivel naţional,
cadrul de compatibilitate cu democraţia care să asigure relevând dezbaterile cu privire la lustraţie, accesul la
existenţa unei societăţi a cunoaşterii. arhivele Securităţii etc. şi controlul democratic civil asupra
serviciilor de informaţii, clarificând relaţia controlat-
Interesantă şi binevenită este explicarea genezei opiniei controlor. Radiografia concepţiei la nivel naţional scoate
publice, care pentru intelligence înseamnă mai mult decât la iveală lucruri mai puţin sau deloc cunoscute de
presă, televiziune, internet, ea fiind cadrul socio-politic al publicul larg, ceea ce bucură pe cetăţeanul de rând
interacţiunii inovării tehnologice cu cea socială şi baza văduvit mult timp de cunoaşterea adevărului activităţii
responsabilităţii în gestionarea securităţii celorlalte de început (anii 1990, 1991) a serviciilor de informaţii, a
surse, închise.
Folositoare pentru întregirea culturii politice a
regrupării securiştilor în combinaţie cu entităţi civile
etc.
cetăţenilor este şi prezentarea genezei instrucţiei sociale şi Valetin Filip, lector universitar şi specialist în politica
importanţa funcţiei de învăţare a mass-mediei. de securitate, binecunoscut analist în domeniul
activităţilor strategice şi reformei sectorului de
Capitolul se încheie cu articolul Serviciile române de securitate, se ocupă de Dilemele relaţiei legislativ-intelligence
informaţii în secolul XXI, autor Sergiu Medar, în care se
relevă şi se evaluează relaţia serviciilor de informaţii cu
într-o societate democratică.
democraţia, urmărindu-se etapele transformării serviciilor Autorul reuşeşte să analizeze reforma sectorului de securitate
de intelligence din ţara noastră mai ales în ultimii douăzeci într-unul dintre cele mai sensibile coordonate: controlul
de ani, legile care guvernează acţiunea acestuia etc. exercitat de Parlament asupra serviciilor de informaţii,
Autorul are o prodigioasă activitate în domeniul Parlamentul fiind cea mai reprezentativă instituţie întrsecurităţii
naţionale, fiind expert în problematica o democraţie. Ca aleşi, prin vot liber, parlamentarii
acestuia, datorită funcţiilor importante ocupate în asigură determinarea regimului politic de către alegători,
Direcţiile de Informaţii naţionale, dar şi datorită muncii care indirect trag la răspundere guvernanţii pentru
academice de bibliotecă şi a practicii universitare de aspectul acestuia; sunt lucrurile la nivelul aşteptărilor
predare. Cea mai mare parte a articolului-studiu este cetăţenilor şi al celui agreat de democraţiile înaintate?
analiza transformărilor serviciilor de intelligence, în domeniul Este lămurită situaţia când controlul politic este viciat;
planificării culegerii de informaţii, în cel al cooperării între riscul politizării apare atunci când politicienii
servicii, în cel al analizei informaţiilor, în domeniul selectării, intenţionează şi fac eforturi ca să utilizeze intelligenceselecţionării,
pregătirii şi promovării specialiştilor, al utilizării ul pentru a-şi promova propriile interese politice.
informaţiilor etc. Concluzia prezentată este necesitatea „creării unei
comunităţi care să asigure atât securitatea în contextul
Printre foarte multe idei interesante pentru cetăţeanul noilor ameninţări, cât şi respectarea, consolidarea şi
obişnuit şi benefice pentru pregătirea lui în realizarea promovarea valorilor democratice”.
martie-mai 2011 57

Un alt articol, amplu, Serviciile de informaţii ºi etosul birocraţie, birocratizare; beneficiar de informaţii, consumator de
democratic în secolul XXI. Studiu comparativ: accesul liber la informaţii; cerinţe de informaţi/intelligence; comunitate de
informaţii în România ºi Statele Unite ale Americii este informaţii; corporaţii multinaţionale, corporatism; crimă
semnat de Remus Ioan ªtefur eac, analist politic cu o organizată (reţele, grupări); culegere/colectare de informaţii,
bogată activitate editorială, doctorand în ºtiinţe militare cultură de securitate; cultură politică/civică; democraţie,
ºi informaţii. democratizar e, state democratice; disiminar ea
datelor/informaţiilor; drepturi ºi libertăţi civile, drepturile
Meritul coordonatorului volumului, omului de ºtiinţă ºi cetăţeneºti; etică profesională, cod etic; guvernare/bună
pedagogului George Cristian Maior este că în Cuvânt guvernare; surse secrete umane; influenţă, persuasiune;
înainte ºi în studiul de o condensare academică informaţii clasificate, secrete; informaţii publice/de interes
antologică, a imprimat coautorilor necesitatea reluării public; interese naţionale; internet, reţele interne;
categoriilor, conceptelor ºi naţiunilor operaţionale utilizate de
Domnia sa, pentru obţinerea unor clarificări
suplimentare a acestora ºi fixarea lor lejeră în memoria
cititorilor cu ocazia oricărei abordări a temelor pe
marginea domeniului anunţat încă din subtitlul
volumului: Intelligence, servicii de informaţii ºi cunoaºtere
strategică în secolul XXI.
Iată-le pe cele recurente, pe lângă celelalte studii, în
articolul semnat de Remus Ioan ªtefur eac: analiză de
intelligence de informaţii; aplicarea implementarea legii;
asimetrie, ameninţări asimetrice; cerinţe de informaţii; birocrat,
INTELLIGENCE
înregistrări/interceptări; învăţământ, educaţie de securitate;
judecător, putere judecătorească; legitimitate politică; libertatesecuritate;
libertate de exprimare; operaţiune (informativă);
organism parlamentar, comisie parlamentară penal (urmărire,
dovezi, procese);percepţia riscurilor; performanţă, indicatori de
performanţă; politizarea intelligence; prevenirea riscurilor;
prognoză, predicţie, evaluare strategică; răspundere,
responsabilitate; regim politic; riscuri transnaţionale; societate
cvivilă; societate informaţională; solicitări de informaţii;
supraveghere parlamentară; transformarea intelligence/serviciile
de informaţii; transparenţă; valori democratice; vulnerabilitate,
vulnerabilităţi structurale.

Numai urmărind această înşiruire, orice persoană dezvăluirilor pune în situaţii jenante personalităţi
interesată de clarificarea unor concepte indispensabile politice şi subminează alianţe tradiţionale, numesc pe
vieţii politice, economice şi sociale actuale, poate să cea între Franţa şi SUA (afacerea cu avioanele de luptă
aprecieze bogăţia de informaţii oferite de volumul Un superdotate franceze care să excludă oferta Boeing –
Război al Minţii coordonat de George Cristian contract ameţitor de 10 miliarde de dolari, cu
Maior. implicarea preşedintelui Sarkozy în sprijinirea lui Luiz
Inácio Lula da Silva, preşedintele Braziliei, în chestiuni
Capitolul se încheie cu articolul semnat de Cris Matei de interes personal) etc., astăzi, în România, s-a publicat
(Florina Cristina Matei), lector la Centrul pentru o carte coordonată de un spirit lucid şi profesionist,
Relaţii Civil - Militare al Şcolii Navale de la Monterey, George Cristian Maior care tocmai despre
SUA, intitulat: Pledoarie pentru un intelligence eficient într-o perfecţionarea agenţiilor de informaţii vorbeşte, despre
democraţie: perspectiva unei outsider. După cum însăşi protecţia informaţiilor clasificate, despre securitatea cibernetică,
precizează în Introducere studiul „expune perspectiva despre scurgerea de informaţii... lămurind cetăţeanul
unui outsider al domeniului de intelligence asupra obişnuit, care o citeşte, de importanţa însuşirii acestor
menirii, valorii şi imperativului pentru un sistem idei. Apariţia cărţii se constituie într-un gest de o înaltă
eficient de intelligence într-un stat democratic”. În responsabilitate pentru educaţia de securitate a
subcapitolul Profesia de intelligence într-o democraţie românilor.
autoarea trece în revistă semnificaţia profesiei de
intelligence într-o democraţie. Urmează etalarea unor
raţiuni privind dezideratul pentru un intelligence
eficient într-un astfel de regim (incluzând o discuţie
despre Secolul XXI şi sfidările la adresa securităţii) şi, în
finalul articolului, expunerea unor considerente legate
de eficientizarea activităţii de intelligence într-un
sistem democratic.
În Concluzii, autoarea foloseşte un argument de
necombătut, o remarcă a lui George Cristian Maior
luată din studiul „Intelligence Eficient: de la Control la
Cooperare” apărut în Revista 22, Plus, anul XV, nr. 266:
agenţii de intelligence „sunt instituţii angrenate într-un
«război tăcut», un război al intelligence-ului, al cărui
succes revendică eficienţă [...] reacţie rapidă [...]
prognoză şi analiză serioasă pentru a putea contracara
riscuri tot mai diverse şi mai complexe, de la terorism
sau atacuri cibernetice la riscurile energetice sau
economice”.
Citind această carte, omul de rând (dar este valabil şi
pentru presă, ONG şi decidenţi politici) va înţelege că
„democraţia în România are nevoie de agenţii eficiente de
intelligence” şi va accepta „necesitatea secretitudinii ca
determinant principal al eficienţei acestora şi garantării
securităţii lor”.
În încheiere, vreau să subliniez importanţa socialpolitică
şi valoarea intrinsecă a materialelor ştiinţifice
cuprinse în volumul Un Război al Minţii,
coordonator George Cristian Maior, făcând o
digresiune pe care o consider binevenită în lămurirea
celor declarate:
astăzi, când cetăţeanul unei democraţii înaintate străine,
oferă public peste 250000 de documente care conţin
date incomode despre majoritatea statelor Lumii
(Wikileaks), de la subiecte tip paparazzo, bârfe, până la
informaţii substanţiale despre ţări, de pildă, înscrise în
cursa împărţirii puterii regionale, chiar mondiale,
viitoare, numesc Brazilia, astăzi, când acest scandal al
I
martie-mai 2011 59

Personalităţi ale frontului secret în
istoria serviciilor de informaţii româneşti
“
Colonelul Lissievici este
un ofiţer capabil,
priceput şi muncitor ...
Bun gospodar şi
organizator.
Temperament modest,
domol, cuminte. Lipsit
de vicii. Ducea o viaţ ă
retrasă....m-a substituit
adesea în condiţii
mulţumitoare şi cu toată
onestitatea, căci era şi
un om onest.
Eugen Cristescu,
Organizarea şi
activitatea Serviciului
Special de Informaţii
”
INTELLIGENCE
Ion Lissievici
Tiberiu Tănase
Militar de carieră, şef al secţiei I Informaţii absolvit Şcoala Superioară de Război, în
din SSI, subdirector în perioada în care anul 1925 fiind numit comandant de
Eugen Cristescu a condus SSI-ul şi companie în Regimentul 10 Infanterie.
ulterior chiar director al SSI-ului, Ion Începând cu anul 1925 urmează cursul de
Lissievici este unul din ofiţerii oneşti şi ofiţeri stagiari de stat-major, ceea ce îi va
loiali ai frontului secret sau Intelligence- permite să activeze în perioada anilor 1926
ului românesc dintre cele două războaie şi - 1930 ca ajutor - sef de birou (Biroul 1) şi
din perioada celui de al doilea Război şef de birou (Birourile 2, 3 şi 4) din cadrul
Mondial. Statului - Major al Diviziei 6 Infanterie.
Munca de aici îl va pune în contact direct
Date biografice şi începuturile carierei cu activitatea de informaţii, activitate
pentru care, potrivit aprecierilor
Ion Lissievici s-a născut la Iaşi, pe data de superiorilor ierarhici, Lissievici dispunea
29.01.1896, într-o familie de români de toate calităţile necesare.
ortodocşi în care tatăl, Ioan, şi fratele mai
mare, Mihai, urmaseră cariere militare, Între 1930 şi 1932, Ion Lissievici este şef
direcţie preluată şi de Ion. al Centrului Informativ Cernăuţi (sau
Centrul de Informaţii "A"), o structură cu
Acesta va ajunge să lucreze în structurile sarcini în exteriorul ţării, ce avea ca
informative româneşti ce acţionau la misiune principală obţinerea de informaţii
graniţa de est a României, avansând de pe teritoriul URSS şi activităţi pe
treptele ierarhiei din cadrul Serviciului domeniul contrainformaţii. Centrul se află
Special de Informaţii (SSI) până la funcţia în subordinea directă a Marelui Stat -
de subdirector general (în timpul lui Major, Secţia a Il-a Informaţii. Lissievici se
Eugen Cristescu) şi, mai apoi, chiar până la implică în reorganizarea şi extinderea
funcţia de şef al SSI. sistemului de informaţii şi contrainformaţii
din zonă.
Absolvent al Liceului Militar din Iaşi şi
apoi al Şcolii Militare de Artilerie, Geniu şi În plus, în această perioadă, în cooperare
Marină, Ion Lissievici este înaintat la grad cu serviciile similare poloneze din Lvov, va
de sublocotenent şi repartizat la contribui la neutralizarea unei acţiuni
Regimentul 11 Artilerie, alături de care va periculoase de spionaj sovietic, fapt
participa la campaniile militare din toamna pentru care este decorat de autorităţile
anului 1916 şi la cele din 1917, având militare poloneze (1932).
funcţia de comandant de secţie şi de
baterie. Între anii 1932-1935, Ion Lissievici
efectuează stagii de comandă la diferite
A făcut parte din unităţile operative care unităţi de artilerie şi infanterie, iar din 1935
urmau să execute manevra de la revine în cadrul Secţiei a II-a a Marelui Stat
Flămânda, care nu a fost finalizată; a reuşit - Major, ca şef al Biroului 2 (informaţii si
în schimb să se remarce în urma bătăliilor contrainformaţii) până în 1937, când preia
de la Bran, Dragoslavele, Câmpulung, conducerea Biroului 1 (recrutare,
Mărăşti şi Oituz. În 1924, Ion Lissievici a organizare, mobilizare).

Estul, vestul si restul... se ocupe Ion Lissievici. Aprobând studiul şi proiectul
de reorganizare propuse de Lissievici, ministrul de
În urma instaurării guvernului condus de mareşalul război îl numeşte şef al Serviciului de Informaţii (noua
Antonescu şi a organizării SSI, Lissievici este numit şef denumire a SSI) trecut în subordinea Armatei. Din
al Secţiei I Informaţii din cadrul SSI din 1 mai 1941. păcate, Lissievici va ocupa acest post o perioadă foarte
Potrivit noii organizări, această secţie avea ca misiune să scurtă de timp, din septembrie 1944 până în decembrie
procure şi să difuzeze informaţii de ordin extern care
interesau Marele Stat - Major şi, alături de Secţia a II-a
1944, când va fi schimbat din funcţie.
Contrainformaţii, Secţia a III-a Legături cu Serviciile de Motivele care ţin de această schimbare sunt complexe şi
Informaţii Străine şi Secţia IV Contraspionaj, au la bază noua
reprezenta fundamentul muncii de informaţii în cadrul orientare a României
SSI-ului. de după 1944 şi
implicit schimbarea
Ion Lissievici s-a aflat la conducerea "Eşalonului legăturilor cu URSS.
Mobil" al SSI în campania din Est, având în subordine În acest sens, trebuie
şi Agentura Frontului de Est în perioada mai-august precizat faptul că
1944. Acest Eşalon Mobil a fost principala structură de superiorii din serviinformaţii
pe frontul de Est în războiul antisovietic. ciile sovietice au
Considerat ca un SSI în variantă mai mică, dar şi interzis Serviciului de
mobilă, Eşalonul avea ca principale misiuni: Informaţii românesc
orice legătură exter-
? procurarea de informaţii despre armatele sovietice nă, procedând în
angajate în lupte; acelaşi timp la numeroase
arestări de
? apărarea spatelui armatei române de acţiuni de cadre. Lissievici
spionaj, sabotaj şi terorism; reacţionează, întocmind
un raport către ministrul de război prin care
? recuperarea oricăror documente militare sovietice prezintă situaţia "funcţionarilor timoraţi prin măsurile
găsite pe câmpul de luptă; privative de libertate ce s-au luat de către organele
sovietice", argumentând totodată că acest fapt
În plus, cadrele din Eşalonul Mobil erau obligate să afectează grav prestaţia şi randamentul serviciului. Din
asiste la interogarea prizonierilor de război, a acest moment, Lissievici devine un personaj incomod,
dezertorilor şi a partizanilor prinşi. În luna iulie 1943, în care trebuie înlăturat din structurile superioare ale
momentul în care Cristescu pleacă în concediu,
Lissievici va avea ocazia de a prelua conducerea SSI-lui.
serviciului.
Cu ocazia reorganizării SSI, datorită calitaţilor sale şi a
contribuţiei sale informative, Eugen Cristescu îl
Lissievici şi ordinul mareşalului Antonescu
propune pe Ion Lissievici în funcţia de subdirector, Comandantul militar din Odessa, la scurtă vreme după
acesta devenind astfel oficial locţiitorul şefului SSI. cucerirea Odessei de către trupele române în anul 1942,
Eugen Cristescu relatează în memoriile sale şi acest transmitea o informaţie conform căreia, datorită
lucru, subliniind calităţile deosebite ale lui Lissevici. numărului mare de arestări a celor suspectaţi a fi
"Ca ajutor al şefului, îndeplinind funcţia de subdirector partizani ai sovieticilor, se aflau în închisorile care
general, m-a substituit adesea în condiţii mulţumitoare funcţionau peste capacităţile maxime. În acest context
şi cu toată onestitatea, căci era şi un om onest". se cerea acordul Presedinţiei Consiliului de Miniştri ca
simplii complici să nu mai fie judecaţi de Curtea
În decembrie 1943, conform ordinului ministrului Marţială, ci internaţi într-un lagăr special, urmând ca
apărarii naţionale, Lissievici este numit comandant al
Regimentului 4 Artilerie Grea, în ciuda protestelor lui
doar partizanii activi să fie judecaţi.
Cristescu, care nu este de acord cu această mutare, SSI prezintă un raport cu situaţia şi soluţia propusă,
considerându-l pe Lissievici ca fiind greu de înlocuit. document pe care mareşalul Antonescu ar fi notat: " nu,
toţi partizanii - activi sau complici - să fie împuscaţi.
După evenimentele din august 1944, Cristescu Acest ordin să fie comunicat şi guvernămintelor
părăseşte conducerea SSI, preluată temporar de Traian Basarabiei şi Bucovinei. În aprilie 1942 ordinul în
Borcescu, şef al Secţiei II Contrainformaţii. Tot acum, rezoluţie este trimis către SSI pentru executare.
SSI trece din subordinea Preşedinţiei Consiliului de Cristescu îl prezintă lui Lissievici, pe atunci şef al
Miniştri în cea a ministrului de război, generalul Mihail Secţiei I Informaţii din SSI şi al Eşalonului Mobil care
Racoviţă. În acest sens, acesta din urmă va dispune consideră hotărârea de a împuşca oamenii fără judecată
"studiul organizării, încadrării şi stabilirii misiunilor drept "pripită şi inumană" şi care "poate da naştere la
Serviciului de Informaţii", activitate de care urmează să erori regretabile".
martie-mai 2011 61

Astfel, Lissievici propune să se întocmească un nou "Nu mai am casă şi am fost adăpostit cum s-a putut
raport care să prezinte consecinţele unei asemenea până în momentul de faţă dar acum mă lupt din
măsuri, raport pe care să îl susţină el însuşi în audienţă răsputeri să-mi găsesc o locuinţă propie. Mai grea este
specială la mareşalul Antonescu. Cristescu nu este de problema existenţei. Nu am pensie şi-mi vine pur şi
acord cu această propunere, dar nici nu semnează simplu penibil să fiu întreţinut de alţii, dar aceasta fiind
rezoluţia, lăsându-l pe Lissievici să "se descurce situaţia trebui să mă resemnez".
singur".
În data de 29 ianuarie 1970 Tribunalul Militar Bucureşti
Lissievici îşi reiterează decizia de a nu respecta un ordin dă o soluţie favorabilă în sensul anulării condamnării lui
"contrar conştiinţei sale", ceea ce va şi face mai târziu, Lissievici. În această perioadă, Ion Lissievici începe să
dar în secret. Lissievici transmite ordinul lui Antonescu îşi redacteze memoriile "Amintirile unui fost lucrător
către Comandamentul din Odessa, dar cu menţiunea în Serviciul de Informaţii al statului" , împărţite în două
de a nu îl pune în practică şi de a păstra secretul asupra perioade distincte:
acestuia, urmând să nu mai transmită informaţii despre
situaţia partizanilor. Acelaşi instructaj este stabilit şi ? 1 mai 1941 -31 decembrie 1943;
pentr u Traian Borcescu, şeful Secţiei II
Contrainformaţii. ? 20 septembrie - 24 decembrie 1944.
Sub represiunea sovietică şi comunistă Ion Lissievici moare în februarie 1974, fiind
înmormântat la cimitirul Ghencea Militar. Pe parcursul
O altă etapă importantă începe odată cu instalarea carierei sale militare a obţinut numeroase distincţii,
guvernului Petru Groza (martie 1945), când serviciul printre care Coroana României, Steaua României clasa
cunoaşte o nouă restructurare şi când începe o acţiune IV, Steaua României cu spade şi panglică de Virtute
de "curăţenie" în rândul funcţionarilor, dintre care cei Militară, Victoria, Bărbăţie şi Credinţă, Polonia
"vechi", inclusiv Ion Lissievici, sunt retinuţi şi Restitută etc.
anchetaţi.
În cazul lui Lissievici, acestea s-au concretizat în
arestarea sa, pe data de 28 martie 1945, apoi deportarea
în URSS, la Lubianka, unde a fost deţinut şi anchetat de
către ofiţerii sovietici. În aprilie 1945 revine la
Bucureşti, aici fiind reţinut în arestul Biroului Juridic al
SSI. Cum nici anchetatorii sovietici, nici cei români nu
găsesc probe pentru acuzaţia de crime de război,
Lissievici este eliberat în decembrie 1945. În perioada Bibliografie
următoare îşi desfăşoară activitatea ca director
administrativ la societatea Standard Graphica ? Cristescu, Eugen, Organizarea şi activitatea Serviciului Special
Bucureşti.
de Informaţii, în Cr. Troncotă, Eugen Cristescu. Asul serviciilor
secrete româneşti. Memorii (1916-1944), mărturii, documente,
prefaţă de Dan Zamfirescu, Editura R.A.I., Bucureşti, Editura
Dar, în noaptea de 26 spre 27 mai 1949 Lissievici este
INTELLIGENCE
Roza Vânturilor, Bucureşti, f.a., p. 131-223
arestat din nou, fiind acuzat de "activitate intensă
contra clasei muncitoare" datorită activităţii sale din ? Lissievici, Ion, Amintirile unui fost lucrător în serviciul de
timpul războiului, ca şef al Secţiei I Informaţii. Informaţii al statului, în Cr. Troncotă, Glorie şi tragedii.
Momente din istoria Serviciilor de informaţii şi
contrainformaţii române pe Frontul de Est (1941-1944),
După opt ani de detenţie, în aprilie 1957 se pronunţă
Editura Nemira, Bucureşti, 2003
sentinţa în cazul său: 15 ani de închisoare şi confiscarea
totală a averii. O pedeapsă care a fost executată în ? Pavel Moraru, Serviciile secrete şi Basarabia (1918-1991)
penitenciarele Jilava, Piteşti, Făgăraş, Ghencea şi dicţionar, editura Militară, Bucureşti, 2008, p. 304-312
Gherla. În august 1963 Lissievici este eliberat, dar i se
impune domiciliu obligatoriu în comuna Lăteşti, din ? Colonel dr. Lionede Ochea, Serviciul special de informaţii al
raionul Feteşti.
României pe frontul de vest 1940-1944;
Vezi, Cr. Troncotă, Eugen Cristescu. Asul serviciilor secrete
româneşti. Memorii (1916-1944), mărturii, documente, prefaţă
Din anul 1965 revine în Bucuresti, unde este
de Dan Zamfirescu, Editura R.A.I., Bucureşti, Editura Roza
supravegheat de către Securitate, fiind considerat în
continuare ca un "element periculos pentru regim".
Vânturilor, Bucureşti, f.a., p. 131-223
Despre situaţia acestui onest şi patriot ofiţer de ?Moraru Pavel, op.cit. p. 154 .
informaţii într-o notă a Securităţii se înregistra situaţia
în care fostul conducător al Serviciului Special de
Informaţii al României o prezenta personal .
?Apud, Pavel Moraru, Serviciile Secrete şi Basarabia: 1918 -
1991. Dicţionar, Ed. Militare, Bucureşti, 2008, p. 156.
I

Tiberiu Tănase
Aspecte din istoria serviciilor de
informatii românesti în timpul
Primului Razboi Mondial
Înfiintarea Serviciului de Informatii si Siguranta al Deltei
Serviciul de Siguranta al Dobrogei
“
Serviciul de informatii
are…un rol capital în
conducerea
razboiului…Astazi, daca
nu primesti stiri în
momentul oportun,
Comandamentul poate fi
redus la neputinta din
cauza greutatilor de a
misca armate de un
efectiv mare.
Gh.Buzatu, Din Istoria
secreta a celui de-al doilea
razboi mondial, vol. II.,
Buc. Editura Enciclopedica,
1995, p. 90.
”
În timpul primei conflagratii a secolului termine clasa a III-a liceala, din cauza
XX, din structurile informative ale statului limbii latine.
român faceau parte Structura Informativa
a Ministerului Apararii Nationale - Ulterior am aflat - relata colaboratorul sau
Serviciul de Informatii al Armatei, dar si Nicolae D. Stanescu - ca Moruzov poseda
structurile informative din Ministerul de o diploma de bacalaureat, dar pentru
Interne - Siguranta Generala a Statului, si cineva care prin natura institutiei ce o
Serviciul de Informatii si Siguranta al conducea dispunea de mijloacele tehnice
Deltei/ Serviciul de Siguranta al Dobrogei, de a avea dupa dorinta sau nevoie fel de fel
si alte structuri informative: Sectia Militara de acte, o diploma de bacalaureat, aparent
Secreta din Transilvania, Serviciul autentica, nu constituia o problema. Cu
Supravegherii Stirilor si Biroul de cercetari aceasta pregatire teoretica oficiala destul de
informative de pe lânga Ministerul Justitiei. sumara, poate parea curios nu numai cum
cunostea atât de bine problemele interne si
De asemenea, au existat structuri de internationale, în detalii si aspecte de
cooperare aparute din necesitatile amanunt, analitic, dar si sub aspectul lor
desfasurarii razboiului, cum au fost sintetic...". Dar Stefan Enescu, multa
Serviciul de Informatii si Contrainformatii vreme secretarul sau personal, sustinea ca
româno-rus si o structura care colabora cu pe Moruzov îl ajuta o extraordinara energie
expertii francezi din cadrul Misiunii si vointa o capacitate naturala si puterea de
speciale condus de Henri Berthelot. patrundere uimitoare .
Din structurile informative ale statului Informatiile privind modul în care a fost
român au facut parte o serie de înfiintata respectiva structura le aflam
personalitati începând cu Iancu Panaitescu dintr-un raport înaintat de Moruzov la 18
director în Directia Generala a Politiei si iunie 1917 directorului Sigurantei -
Sigurantei si Romulus P. Voinescu, (primul I.Panaitescu.
director al Sigurantei Generale a Statului, si
continuând cu Mihail Moruzov) primul sef În respectivul raport Moruzov scria: „Ca
al Serviciul de Informatii si Siguranta al rezultat al delegatiunei ce mi-ati dat pentru
Deltei,/Serviciul de Siguranta al Dobrogei, organizarea si conducerea Serviciului [de]
si ulterior primul director al Serviciului contraspionaj din Delta Dunarii am
Secret de Informatii al Armatei Române. onoarea a va raporta urmatoarele: în ziua
de 14 martie a.c., împreuna cu personalul
Serviciul de Siguranta al Deltei a ce mi s-a încredintat, am plecat spre Delta“.
reprezentat o structura informativa si
contrainformativa creata în 1917 si de care Denumirea serviciului apare într-un
se leaga strâns activitatea lui Mihail document din 25 septembrie 1917 drept
Moruzov. Functionar de profesie, a „Echipa de Siguranta din Delta Dunarii“,
absolvit doar liceul "Studiile primare si iar la 31 ianuarie 1918, apare în documente
parte din cele secundare, Mihail Moruzov sub denumirea „Brigada de Siguranta din
le-a facut la Tulcea, nereusind - se pare - sa Delta Dunarii“.
martie-mai 2011 63

În cadrul operatiunilor de dezinformare a informatii al armatei germane”. Acelasi document mai
Comandamentului Puterilor Centrale se va remarca mentioneaza ca „inamicul“ n-a reusit sa distruga niciun
Echipa Speciala de Siguranta a Deltei Dunarii, condusa depozit de munitii, de aprovizionare, nici case, cum s-au
de Mihail Moruzov, care va colabora cu agenti ce petrecut lucrurile în zona celorlalte fronturi, tocmai
cunosteau limba lipovenilor, unii vorbind si bulgara si datorita vigilentei agentilor lui Moruzov.
germana. Zona a fost împartita în 3 sectoare Sulina,
Vâlcov, Ismail în ultimul oras având centrul si Serviciul Despre modalitatile concrete în care s-au petrecut
de Informatii al Armatei Ruse prin Alexandru Escholtz, faptele, raportul întocmit de Mihail Moruzov aduce
fost agent corupator, având sarcina de a provoca amanunte interesante, împreuna cu câtiva agenti
dezertarea cadrelor românesti la rusi. experimentati, profitând si de împrejurarile confuze din
rândurile armatei ruse, s-a reusit infiltrarea în
Ulterior, obiectivul activitatilor informative ale Echipei compunerea delegatiei Armatei Rosii.
Speciale a fost concentrat asupra depistarii elementelor
revolutionare, a dezertorilor, a situatiei agrare si asupra Dupa cum atesta documentul din 1934, „acest Serviciu
extinderii actiunilor spionajului bulgar si german la a adus un aport însemnat actiunii armatei noastre prin
nordul Dunarii. Se va implica si în Comisia bulgara aceea ca s-au putut salva ofiteri, trupe si demnitari,
pentru cumpararea de cereale din sudul Basarabiei cazuti în mâinile bolsevicilor“, si ca „s-au putut dejuca
(1918). toate actiunile armatei bolsevice si acapara toate
depozitele rusesti“.
Dupa armistitiul cu Puterile Centrale se pare ca s-a
transformat în Serviciul de Siguranta al Dobrogei, fiind Serviciul Special de Siguranta va fi desfiintat în urma
singura autoritate româneasca de acest gen autorizata sa afacerii rublelor false, prin care s-a împiedicat
functioneze în zona. introducerea în România de catre serviciile sovietice a
unei mari cantitati de ruble false, afacere ce a generat
În realitate, Serviciul de Informatii si Siguranta al Deltei neîntelegeri personale cu seful Sigurantei, Romulus
era o „structura informativa secreta“ care lucra tot sub Voinescu, Moruzov fiind acuzat de pactizare cu
ordinele Marelui Cartier General al Armatei române, dar inamicul, favorizarea contra-bandei, sustragerea de
deosebirea consta în faptul ca era mai bine acoperita, documente…desi instanta de judecata îl va declara
deci cu posibilitati de risc mai mici, comparativ cu nevinovat.
retelele de rezistenta care în marea lor majoritate se
organizau spontan, din dorinta sincera de a contribui la Dovada ca dupa înfiintarea Serviciului Secret de
sprijinirea cauzei nationale. De altfel Mihail Moruzov Informatii, dupa terminarea razboiului, Moruzov va
refuzase practic sa-si asume raspunderea reorganizarii si deveni directorul acestui serviciu timp de douazeci de
conducerii Serviciului de informatii al armatei pe motiv ani. I
ca „un asemenea aparat nu se poate improviza“, dar în
schimb a acceptat „sa înjghebeze“ un aparat tehnic pe
frontul dobrogean si tarmul Marii Negre, cu sediul la
Ismail-Sulina. Bibliografie
?Înfiintat la Palatul Postei Centrale la 5 ianuarie 1915, cf. Cristian
Din punctul de vedere al efectivului acesta era putin Troncota, în Studii si Cercetari Socio-umane nr. 3/1998, P 97
numeros, câtiva agenti experimentati - pe care Moruzov
?Vezi pe larg capitolul Serviciul Special de Siguranta din Delta
nu i-a destainuit niciodata -, dar care aveau de partea lor Dunarii în lucrarea colectiva, Florin Pintilie, Nevian Tunareanu,
pescari lipoveni din Delta si alti locuitori ce cunosteau Stefan Maritiu, Corneliu Beldiman, Istoria Serviciului Secret de
retelele de traficanti sau aveau posibilitati mai simple de Informatii România, 1917- 1940, P 16-65
infiltrare. Principala misiune a acestei structuri ?Pavel Moraru, Serviciile Secrte si Basarabia, Editura Militara,
informative secrete era de a penetra în retelele inamicilor Bucuresti, 2008, .164
?Apud, Tiberiu Tanase, Mihai Moruzov fondator al Serviciului
în scop de contracarare a actiunilor de spionaj Secret de Informatii al Armatei Române, în Istorie si Civilizatie
desfasurate împotriva armatei române. A actionat în nr. 13 din octombrie 2010 , P 13
zona Deltei Dunarii întrucât aceasta constituia un punct ?Raport prezentat de Mihail Moruzov lui Iancu Panaitescu, vezi
strategic important folosit pentru traficul de informatii în Florin Pintilie, Nevian Tunareanu, Stefan Maritiu, Corneliu
si trecerea clandestina a agentilor secreti dintr-o parte si Beldiman, op.cit., p.133-140
alta a frontului. ?Cf. Colonel dr. Lionede Ochea, Serviciul special de informatii
al României pe frontul de vest 1940-1944, P 80-81
?Cristian Troncota, Mihail Moruzov si frontul secret, Editura
Dintr-un raport întocmit în 1934 de Moruzov, intitulat Elion, Bucuresti, 2004, p. 39.
"Expunere asupra serviciilor de informatii ale Armatei", ?Cristian Troncota, Mihail Moruzov si frontul secret, p. 215-223
aflam si cifre de bilant al activitatii contra informative a ?Cristian Troncota, op. cit., p. 40-41.
Serviciului de informatii, care ,,a reusit capturarea a 156 ?Colonel dr. Lionede Ochea, Serviciul special de informatii al
de spioni dintr-un total de 178 câti fusesera trimisi în României pe frontul de vest 1940-1944, p 11
liniile de aparare ale armatei române de Serviciul de ?Cristian Troncota, op. cit., p. 48-54.
INTELLIGENCE

Intelligence Guvernamental(IG)
Producerea IG în Era Informationala a suferit o Însa, un aspect important al interactiunii ţi relatiei
schimbare paradigmatica, astfel încât procesul dintre analistul intelligence ţi utilizator (decident
intelligence sa se desfaţoare sub imperiul conditiilor politic) îl reprezinta uneori eţecul întelegerii de catre
impuse de 'paradigma diamant'. Vechea paradigma, cel dintâi a perspectivei temporale a politicianului,
cea liniara, se bazeaza pe un model intelligence, deoarece nu se mai poate imagina astazi posibilitatea
specific secolelor 19 ţi 20, prin care consumatorul ca omul politic sa dispuna de lejeritate, de timpul
discuta cu planificatorii intelligence, aceţtia cu cei ce
colecteaza informatiile, care ajung la surse, obtin
necesar citirii unor analize informative.
informatiile pentru analiţti, care închid ciclul prin Adica, ceea ce analiţtii intelligence trebuie sa înteleaga
diseminarea produsului intelligence catre consumator. este tocmai delimitarea clara a tipurilor de produse
intelligence ţi prezentarea acestora într-o forma cât
Acest model nu numai ca era prea încet ţi greoi, dar nu mai clara ţi mai atractiva cu putinta. Din multitudinea
poate fi functional când în jurul sistemului exista un de produse intelligence, poate cele mai importante
mediu cu o agenda în continua schimbare, plina de pentru factorul politic ar fi informarile
subiecte ţi nuante care sunt dificil
21
de operative (current intelligence), care se
comunicat prin intermediari. prezinta zilnic, precum ţ i
produsele de intelligence
Paradigma diamant impune un estimativ, tipul de rapoarte
model prin care consumatorul informative care îti
contacteaza direct analistul ţi asigura patrunderea pe
colectorul, iar în multe termen mediu şi lung
ocazii ajunge chiar la sursa sau ceea ce se va
(atunci când este posibil întâmpla dintr-o
prin nivelele de clasificare perspectiva mai
intelligence). În acelaţi l a r g a ( d e c â t a
timp, jucatorii de pe piata informarilor operaintelligence,
indiferent ca tive).
acesta este intelligence
Intelligence
politic, economic, de Nu trebuie sa fim
afaceri, militar, cultural, surprinţi de faptul ca
etnic-religios, au fost obligati
sa treaca de la arhitectura partea a 3-a
dezvoltarea disemi-
narii electronice tinde sa
'înaintarii' - 'push' architecture la erodeze aceasta distinctie
Marius Sebe
arhitectura 'tragerii'-'pull' archi- între cele doua produse
tecture, datorita dezvoltarii fara intelligence.
precedent a diseminarii electronice.
Întelegerea acestei perspective temporale de catre
În secolul XX, diseminarea intelligence se desfaţura analiţtii intelligence se poate dovedi cruciala în Era
conform arhitecturii 'push', când mediul informativ Informationala când, aţa cum remarca specialiţtii
referitor la derularea evenimentelor utiliza spatiul “mentinerea pacii prin informatii a devenit cea mai
transmisiilor Erei Industriale, în care analistul pura forma de razboi”, iar teatrul cognitiv de
intelligence selecta dintr-o cantitate de informatii ceea operatiuni ţi influenta asupra combatantului politic ne
ce el credea ca utilizatorii ar trebui cel mai mult sa conduc la doua concluzii majore pentru operatiunile
cunoasca. informative:
De cele mai multe ori, aceste produse intelligence erau ? 90% din datele ţi informatiile care ajung la un
'înaintate' (push) în cadrul unor termene fixe ori dupa beneficiar - indiferent de nivel - sunt nesecrete ţi
un program dictat de capacitatea de lucru a analistului.
În secolul XXI, mediul informativ functioneaza sub
neanalizate;
imperiul ţ i în spatiul transmisiilor Erei ? nici beneficiarul, nici producatorii produselor
Informationale, în care diseminarea electronica informative nu au pus la punct pâna acum o capacitate
schimba complet arhitectura, în sensul ca utilizatorii cu ajutorul careia sa se faca descoperirea, selectia,
produselor intelligence au la dispozitie mari cantitati filtrarea ţi analizarea informatiilor în cadrul acestui
de informatii, iar deciziile privind ce informatii ajung nou mediu informational copleţitor, suprasaturat cu
la aceţtia, nivelul de detaliere, formatul documentelor, surse multiple de date ţi informatii contradictorii.
iar mai presus de orice momentul când trebuie sa (vezi figura 1 - întelegerea spatiului competitiv
ajunga, revin utilizatorilor. cognitiv)
martie-mai 2011 65

Acest teatru cognitiv de operatiuni, ce poate influenta biroul unui politician (beneficiar al produselor
actorul politic, a sporit în mod evident ca volum informative) nu constituie intelligence. Chiar un set de
informational, însa în ultimele decenii de interactiune taieturi din ziare, organizate dupa un anumit subiect, nu
între domeniul intelligence si lumea politicului nu s-au reprezinta intelligence. Dar un subset de taieturi din
gasit înca niste scheme clare de interconectare a ziare, selectate în mod expres pentru nevoile unui
elementelor specifice activitatii informative cu cele factor decizional, poate fi intelligence. Acest lucru este
specifice actiunii politice. Factorul politic poate ignora adevarat, chiar daca colectorul initial al informatiilor a
rezultatele activitatii intelligence, poate utiliza fost un reporter. Deoarece, organizarea speciala a unui
produsele informative, astfel încât, în mod constient material pentru decizia unui factor politic (militar sau
sau nu, sa opereze selectii din ceea ce li se prezinta. Spre economic), poate transforma stirile publice disponibile
exemplu, unii lideri politico-militari pun un pret mult în intelligence.
mai mare pe produsele informative din categoria
unisursa, acesta era cazul lui Kissinger, dar nu sunt Luând în calcul aspectele prezentate anterior, procesul
interesati de evaluarile si analizele multi-sursa, intelligence, în plan guvernamental, ar putea fi
preferând sa fie ei însisi proprii analisti si evaluatori ai organizat conform schemei 1, astfel:
situatiilor politico-militare (3).
Însa, asa cum exista lideri si politicieni care prefera
întreprinderea unor analize si evaluari informative
proprii, existând deja o oferta cuprinzatoare a
serviciilor specializate, în acelasi timp, inundarea
teatrului cognitiv al actorului politic cu prea multe
informatii nefiltrate poate aduce atingere procesului
decizional politic.
De asemenea, în timp ce tehnologia informatiei se
constituie într-un factor multiplicator, care Pentru a putea adopta un astfel de model în cadrul IG
influenteaza în mod esential acest proces, este nevoie de o cerinta fundamentala: comunitatea de
responsabilitatea comunitatii de intelligence, în special intelligence trebuie sa constientizeze schimbarile
pe timpul unor crize, consta în asigurarea produselor intervenite si, mai ales, sa renunte la foarte multe dintre
informative pe un singur canal catre liderii politico- prejudecatile acumulate de-a lungul timpului datorita
militari, pentru desfasurarea unui proces decizional conditiilor specifice de activitate (tip organizare,
corect si neperturbat de influente externe, bine comunitate, tara, regim, etc.).
directionate de catre competitor sau chiar inamic.
Intelligence Privat
INTELLIGENCE
Consumator
Intelligence
Cerinte si
Diseminare
Analist
Intelligence
Sisteme si senzori dedicati
SIGINT Sisteme si Platforme Tehnice
HUMINT Ofiteri aflati in operatiuni externe
IMINT Analisti specializati
TECINT
Surse Informative Comerciale
Senzori Comerciali (Imagini Sateliti)
Rapoarte Media
Experti din mediul academic, NGO,
Think Tanks,
Noul model beneficiaza de o trasatura majora: relatiile
sunt fluide si se pot adapta functie de cerintele
momentului. Noile tehnologii informationale,
dezvoltate de sectorul comercial privat, ofera
posibilitatea proiectarii si realizarii unor asemenea
procese intelligence specifice secolului 21.
Daca IG este conditionat de anumite restrictii si va
adopta mai greu structura unui nou proces intelligence,
ca cel descris anterior, sectorul IP adopta cu o mai mare
usurinta structura unui proces intelligence ne-liniar,
specific retelelor informale (comunitati de interese).
Tehnologia informationala actuala reproiecteaza
întregul ciclu intelligence, utilizând puterea tehnologiei
web.
Informatiile, pentru a deveni intelligence, trebuie sa fie
colectate, organizate sau analizate “în numele“ Astfel, noul ciclu devine un proces intelligence 'targetconsumatorului
acelor informatii. În propozitia centric' (2), care are ca obiectiv principal realizarea
dinainte, cuvântul “sau” are un rol critic. imaginii unei 'tinte' informative pe care sa o poata
exploata oricare dintre participantii la proces, astfel
Daca informatia nu este colectata pentru factorul încât fiecare dintre acestia sa poata extrage elementele
decizional, atunci aceasta trebuie sa fie organizata si de care are nevoie pentru îndeplinirea sarcinilor care le
analizata pentru acesta. Un teanc de ziare aflate pe revin (vezi schema 2).
Sarcini si
Colectare
OSINT
IMINT
BUSINT
ECINT
ACINT
Surse din Comunitatea Intelligence
Surse comerciale si Mass-Media

Consumatori
Cerinte
Informatii noi
Intelligence
actionabil
Tinta
Schema 2
Lacune,
Cerinte
Informatii noi
Surse
Informative
lucrează în SUA la dezvoltarea unor noi soluţii pentru
capacităţile de analiză şi modelare 'target-centric'.
În mai puţin de un deceniu, cu o foarte mare
probabilitate, un model care credeam că reprezintă o
noutate va face loc altuia şi mai nou.
De la Revoluţie Informaţională la Revoluţie
Intelligence
Avantajele noului model, faţă de cel clasic, constau în Explozia informaţională şi dezvoltarea continuă a
faptul că acum activitatea intelligence se realizează tehnologiei informaţiei a dus la o transformare majoră
printr-un proces de reţea. In primul rând, acesta este un a domeniului intelligence la frontiera dintre secole.
proces social, prin care toţi participanţii acceptă Revoluţia informaţională a cunoscut o dezvoltare
responsabilitatea participării la realizarea produsului susţinută în ultimele decenii. Rezultatul acestei revoluţii
intelligence, toţi aceştia concentrându-se asupra ne-a permis accesul la cantităţi uriaşe de date şi
aceluiaşi obiectiv. Noul tip de proces 'target-centric' informaţii prin elaborarea şi aplicarea unor procese de
este urmaşul unui proces de reţea colaborativ (5), căutare, selectare, sortare, filtrare, clasificare şi stocare a
dezvoltat de o serie de corporaţii private. Printre
promotorii acestui proces se numără companii precum
informaţiilor.
Royal Dutch Shell, care a folosit asemenea reţele cu un Explozia informaţională a fost amplificată de dispariţia
deceniu în urmă; Wal-Mart, care a lansat un sistem de lumii bipolare şi de eliberarea unor depozite de date şi
retail 'network-centric'; Deutsche Morgan Grenfell, informaţii care anterior erau clasificate ca secrete. În
care a introdus un sistem 'network-centric securities realitate, revoluţia informaţională a fost potenţată de o
trading'. revoluţie tehnică prin dezvoltarea unor soluţii şi
sisteme de computere, din ce în ce mai rapide şi mai
De asemenea, o serie de companii au implementat deja ieftine, capabile să dispună de capacităţi de stocare şi de
o abordare colaborativă 'targ et-centric'.
Dintre acestea o să amintim compania Ericsson care a
viteză necesare căutării prin cantităţi uriaşe de date.
reuşit proiectarea şi realizarea unei reţele de business În acelasi timp, revoluţia informaţională a necesitat
intelligence, fiind pentru mulţi ani liderul indiscutabil schimbări dramatice în metodele şi procedeele de
în materie de intelligence competitiv uman, datorită obţinere a informaţiilor, în normele şi reglementările
sistemului său de 'Business Intelligence Network' .
Doar doi specialişti în business intelligence au fost
de securitate, dar, mai ales, în cultura organizaţiilor,
creând noi discipline şi noi tipuri de profesii.
însărcinaţi cu realizarea 'Ericsson Business Intelligence Sporirea preponderenţei ISD în procesele de
Center' . Acesta a fost fundamentat pe trei componente intelligence ale statelor-naţiune, dar şi creşterea
principale: prima a fost BIC (Business Information volumului de informaţii publice în procesele
Center) un portal intranet care servea drept platformă decizionale politice, economice şi chiar militare din
IT pentru căutarea şi schimbul de informaţii; a doua a afara sistemelor de intelligence guvernamentale, a
fost reţeaua de analiză EBIN (Ericsson Business produs mutaţii esenţiale în spaţiul economico-social,
Intelligence Network); a treia a fost BIAP(Business forţând apariţia unei necesităţi de 'privatizare' pentru
Intelligence Analyst Program). unele procese intelligence, contribuind astfel la
naşterea şi evoluţia unor noi concepte şi discipline, cum
A doua componentă, EBIN, a folosit puterea reţelelor ar fi: intelligence competitiv sau business intelligence.
interne şi a tehnologiilor web, fiind selectaţi peste o Apariţia acestor noi concepte reprezintă, de fapt, o
sută de analişti ai companiei. Aria de responsabilitate a completare firească a domeniului intelligence la nivelul
acestora era monitorizarea pieţei şi evaluarea societăţii informaţionale, prin schimbările de
importanţei evenimentelor, acţiunilor celorlalţi actori
şi a noilor tehnologii în comparaţie cu puterea
paradigmă ce au avut loc în ultimul deceniu.
competitivă a firmei Ericsson. Principala sarcină a Cu certitudine, la începutul secolului 21 are loc
echipei manageriale a fost transformarea analiştilor naşterea unui nou tip de revoluţie: cea a domeniului
într-o reţea, toţi aceştia fiind obisnuiţi să acţioneze ca intelligence. Aceasta afirmaţie este însoţită de două
într-un proiect liniar. argumente majore.Primul provine din esenţa activităţii
de intelligence, care îşi desfăşoară procesul la frontiera
Capacitatea acestor reţele de analişti de a crea şi lucra cu dintre două atribute fundamentale, secretul şi
modele 'target-centric' a devenit astăzi o operaţiune deschiderea. Dacă în perioada secolului 20 şi, mai ales,
chiar rudimentară pentru aceştia. Datorită cooperării şi pe timpul Războiului Rece, secretul constituia esenţa
îmbinării eforturilor sistemului de cercetare academică oricărui proces de intelligence, constituind ponderea
din sectorul privat cu cel guvernamental, astăzi se principală a activităţii intelligence, astăzi, în secolul 21,
martie-mai 2011 67

întreaga arhitectură de intelligence trebuie reproiectată, structurată în reţele, pentru a-şi putea îndeplini
indiferent de nivel, macro sau micro, prin prisma celui obiectivele şi a obţine o poziţie avantajoasă în cadrul
de-al doilea atribut: deschiderea. Ponderea principală în unui sistem, oricare ar fi acesta.
orice proces intelligence revine astăzi deschiderii.
Orice proces intelligence trebuie perceput prin prisma
Al doilea provine din contradicţia existentă între unui intelligence al cunoaşterii, în care esenţa şi
cunoaştere şi secret, putând fi considerat de fapt o ponderea covârşitoare o are deschiderea şi nu
consecinţă a primului argument. Intre cunoaştere şi secretizarea. Societăţile comuniste au pierdut Războiul
secret se manifestă de secole, indiferent de regimul de Rece şi datorită neînţelegerii pe deplin a utilităţii
conducere al statului-naţiune, un antagonism pregnant, computerului şi a reţelelor, dar şi importanţa libertăţii
descris într-o manieră lucidă şi pertinentă de unul din cei cunoaşterii. A încerca astăzi să aplici aceleaşi reguli şi
mai importanţi exponenţi ai activităţii intelligence structuri, specifice vechilor concepte şi paradigme,
americane: “În primul rând, majoritatea celor mai poate echivala cu un 'sărut al morţii' în planul cunoaşterii
importante contribuţii aduse literaturii de specialitate sau mult mai plastic subliniat 'a spiona înseamnă a muri;
intelligence nu trebuie să fie clasificate deloc ca secrete. numai idioţii recurg la acest tip de activităţi dubioase.
Acestea pot apărea în presa zilnică, iar inamicii noştri nu Numai organizaţiile care dispun de capacităţi
vor obţine nimic mai mult decât obţin prin publicarea intelligence inadecvate şi de strategii de achiziţionare a
articolelor din alte publicaţii profesioniste. Bineînţeles cunoaşterii inferioare caută să obţină informaţii prin
că aceştia vor beneficia într-un anumit mod; vor mijloace ilegale şi lipsite de etică' .
beneficia aşa cum în prezent beneficiază în urma citirii
revistelor Foreign Affairs sau The Infantry Journal. Pe De altfel, pentru a înţelege cu exactitate ce se întâmplă
de altă parte, un alt tip de contribuţii se referă la secretele astăzi ar trebui să enumerăm câteva evoluţii definitorii
comerciale care ar trebui clasificate. ale căii parcurse de la Era Industrială la Era
Informaţională spre Era Intelligence (Tyson, 2002).
Dar acest motiv ne împiedică să le scriem sau să fie Aceste evoluţii pot fi caracterizate după cum urmează:
circulate în publicaţii? În fiecare zi trebuie să decidem
asupra procedurilor de securitate corecte cu privire la ? Anii 1900 Managementul ştiinţific, încorporarea
materialele sensibile. O realitate evidentă este principiilor universale de eficienţă şi naşterea ingineriei
constituită de faptul că “securitatea” şi avansarea industriale.
cunoaşterii se află într-o stare de conflict fundamental.
Singura raţiune pentru care ajungem undeva este ? Anii 1930 Managementul relaţiilor umane, acoperă
datorată faptului că nu cerem nicio securitate perfectă şi dezvoltarea profesională şi psihologia motivaţiei.
nicio dezbatere fără sfârşit a secretelor de stat. Noi
ajungem undeva sau atingem un anumit nivel deoarece ? Anii 1940 Cercetarea operaţională, declanşată de
necesitatea pentru compromis în ambele cazuri este apariţia computerelor; soluţionarea problemelor
foarte bine şi pe deplin înţeleasă.” utilizând modelele cantitative.
Numai cunoaşterea ne permite evoluţia ca specie
umană. De modul cum abordăm cunoaşterea depinde
ritmul progresului înregistrat de orice stat-naţiune, grup
social ori individ în parte. Însă, nu cunoaşterea în sine
este cea care crează valoare, ci numai liderii şi elitele,
cultura şi infrastructura (în reţele de 'tehnologia
cunoaşterii' şi nu în 'tehnologia secretului'). În
consecinţă, ceea ce liderii şi elitele sunt chemaţi să
realizeze într-o lume haotică este tocmai regândirea
organizaţiilor lor prin intermediul conceptelor şi nu
prin elaborarea de reguli şi structuri.
Într-o mare măsură, există destule semne de îndoială că
actualele structuri de intelligence, atât în cazul
democraţiilor consolidate, cât şi în democraţiile în
formare, cum este şi cazul nostru, înţeleg pe deplin
faptul că toate organizaţiile private şi de stat (şi, mai ales,
toate birocraţiile guvernamentale) au la bază sisteme de
conducere/guvernare, discipline manageriale care se
bazează pe un model corporativ ce a devenit irelevant.
De aceea, disciplina intelligence trebuie privită astăzi
prin prisma cunoaşterii colective a organizaţiei
INTELLIGENCE

? Anii 1950, '60 şi '70 Planificarea strategică, Intelligence 21 înseamnă înţelegerea importanţei şi
diversificarea, sinergia, restructurarea, analiza aplicării unei culturi intelligence care se va baza pe
sistemelor. câteva concepte cheie: intelligence competitiv,
managementul cunoaşterii prin intelligence colaborativ
? Anii 1980 Managementul stil-japonez, asigurarea şi strategie perpetuă.
calităţii, abordări inedite pentru managementul
controlului şi producţiei. O eră a preluărilor şi fuziunilor Intelligence 21 înseamnă încadrarea în noua paradigmă
corporative, care au condus uneori la un sens iluzoriu intelligence: a încorpora şi a face faţă exploziilor
privind crearea valorii. informaţionale. Creierul uman este incapabil să
proceseze toate informaţiile care îl inundă în ziua de azi.
? Anii 1990 Eforturi spre managementul cognitiv, cu In secolul 21, volumele informaţionale vor spori în mod
accent pus pe achiziţia gândirii, învăţării şi cunoaşterii, exponenţial, iar soluţionarea oportunităţilor şi
managementul infor maţiei şi intelligence, ameninţărilor va fi realizată aplicând tehnologia
îmbunătăţirea unor comunicaţii extinse şi dezvoltarea informaţiei prin intermediul managementului
rapidă a tehnologiei informaţiei. cunoaşterii.
La finele secolului 20 exista o Eră Informaţională ajunsă
deja la maturitate, iar o serie de organizaţii vizionare au Intelligence 21 va însemna spargerea tuturor barierelor
început să adopte concepte care anunţă apariţia unui de până acum şi începutul unei noi revoluţii: revoluţia în
nou val: Era Intelligence (Tyson, 2002). În secolul 21, domeniul intelligence.
disciplina şi activitatea intelligence nu mai reprezintă un
scop, ci devine o cale de existenţă a oricărei
individualităţi, grup social sau stat-naţiune, dacă îşi
schimbă atitudinea şi percepţia faţă de aceasta.
În concluzie,
Intelligence 21 poate reprezenta calea spre succes a
oricărei organizaţii care înţelege faptul că aplicarea Bibliografie
disciplinei intelligence înseamnă găsirea răspunsurilor la ? Berkowitz, D. Bruce (1997) Information Technology and Intelligence Reform,
întrebări, fiind orientată mai mult spre gestionarea Orbis Review
cunoaşterii, ca parte ofensivă a paradigmei deschiderii, ? Clark, M.Robert (2003) Target Centric-Intelligence Analysis, Competitive
Intelligence Magazine, vol.6, no.1, January-February
şi orientată spre gestiunea informaţiei, ca parte ? Cline, R.S. (1975) Policy Without Intelligence, Foreign Policy, nr.17, iarna 1974
defensivă a paradigmei secretului. In acest context, 1975
? Dedijer, Stevan (1999) Doing Business in a Changed World: The Intelligence
intelligence 21 reprezintă abilitatea unei entităţi Revolution and Our Planetary Civilization, Competitive Intelligence Review,
organizaţionale de a administra cultura deschiderii, care vol.10 si in History of Intelligence, Docere, http://www.docere.com
a devenit la fel de importantă, precum a fost cultura ? Fahey, Liam (1999) Competitors, Wiley, pag.206
secretului pe timpul Războiului Rece.
I
? Fuld, Leonard (2002) Intelligence Software Report, http://www.fuld.com
? Friedman, G., Friedman, M., Chapman, C., Baker, J.S. The Intelligence Edge:
How to profit in the Information Age, Crown Publishers, Inc. New York, 1997
? Gilad, Ben (1998) fondator si presedinte al 'Academy of Competitive
Intelligence'; Gilad este considerat liderul experţilor teoriei şi practicii de
intelligence competitiv în lume.
? Kennan, G.F. (1997) International Herald Tribune, 20 May 1997
? Kent, Sherman (1949) Strategic Intelligence for American World Policy,
Princeton University Press
? Kent, Sherman (1955) The Need for an Intelligence Literature, Center for
Intelligence Studies, http://www.odci.gov/cis
? Marling, L.George (2003) Technology for Government Intelligence and CI,
Competitive Intelligence Magazine, vol.6, no.2, March-April
? Meyer, Herbert (1987) Real World Intelligence: Organized Information for
Executives, 1987
? NATO (2001) Open Source Intelligence Hand Book - November 2001
? Ormerod, Pia Helena (2002), How Ericsson Turned Its Workforce into
Intelligence Gatherers,Competitive Intelligence Magazine, vol.5, no.1,
January-February
? Pinchot, G. si Pinchot, E (1993) The End of Bureaucracy & The Rise of the
Intelligent Organization,
? Sharfman, Peter (1996) Intelligence Analysis in an Age of Electronic
Dissemnination, Intelligence Analysis and Assessment, Frank Cass, London,
? Steele, D. Robert (1998) Cyberwar 2.0: Myths, Mysteries and Realities.
Information Peacekeeping: The Purest Form of War,, http://www.oss.net
? Steele, D. Robert (2003) OSS BOOK REVIEW: Thomas A. Stewart, THE
WEALTH OF KNOWLEDGE: Intellectual Capital and the Twenty-First
Century Organization (Currency, 2001)
? Shulsky, Abram si Sims, Jennifer (1993) What is Intelligence?, Working Group
on Intelligence Reform, Consortium for the Study of Intelligence,
Washington,DC, USA
? Wilensky, Harold (1967, 1969) Organizational Intelligence: Knowledge and
Policy in Government and Industry, New York, Basic Books.
martie-mai 2011 69

Demersurile SRI pentru sprijinirea
autorităţilor publice judeţene
“
în slujba natiunii,
Serviciul Român
de Informatii are
datoria sa puna la
dispozitia
factorilor abilitati
datele necesare
pentru
prezervarea starii
de securitate
nationala, acest
demers
realizându-se
inclusiv la nivel
local
”
INTELLIGENCE
Paul Georgescu
Beneficiarii legali ai informatiilor. nationale prin punerea la dispozitia
Conditii pe care acestia trebuie sa le acestora, în conditii clar specificate, a unei
îndeplineasca serii de produse de intelligence atent
elaborate.
La nivelul judetelor tarii sunt îndreptatiti sa Realizate de ofiteri specializati în analiza
primeasca informatii clasificate, obtinute de operationala, aceste documente de
SRI prin mijloace si metode specifice, informare prezinta ceea ce este necesar
prefectii si presedintii consiliilor judetene beneficiarului pentru a lua, în cunostinta de
atunci când acestea se refera la probleme ce cauza, decizia potrivita. Marcate de un înalt
vizeaza competenta organelor respective. nivel de exigenta, informatiile destinate
factorilor de decizie sunt prezentate clar si
Conditiile în care se poate obtine acces la în cel mai concis mod posibil, în special din
evaluarile de securitate pe care SRI le considerentul ce tine de timpul pe care îl pot
elaboreaza sunt stipulate de normele legale
din materia protectiei informatiilor
aloca acestia.
clasificate, iar toti beneficiarii legali trebuie Pot fi utilizate toate modalitatile posibile de
sa urmeze procedura de autorizare. relevare a continutului informational, adica
diagrame (acolo unde este necesar, din
Existenta unor activitati de verificare a considerente de facilitare a întelegerii),
onestitatii si profesionalismului persoanelor grafice (în special pentru analize
ce urmeaza sa le utilizeze garanteaza ca comparative), imagini (daca acestea ajuta la
acestea vor actiona exclusiv în interesul
statului român si, în acelasi timp, îi
conturarea subiectului).
constientizeaza cu privire la rolul pe care îl Atributii ale beneficiarilor legali din
pot juca în dezvoltarea durabila a judetului.
Rolul informatiilor transmise de SRI în
plan local care permit SRI realizarea
de informari
procesul decizional la nivel local Presedintele consiliului judetean, în
calitatea sa de factor de decizie cu
Descentralizarea administrativa în România legitimitate certificata, este, practic,
a mutat o mare parte dintre atributiile persoana care detine cea mai mare putere de
decizionale de la nivel central catre decizie la nivelul unui judet, catre acesta
presedintii consiliilor judetene, respectiv fiind directionate produse informationale
prefecti, acestia dobândind competente care îl pot sprijini atât pentru realizarea
extinse care le permit sa actioneze cu mai functiei de reprezentare, cât si în procesul
multa eficienta pentru aplicarea legii. curent de a „gestiona, în numele si în
interesul colectivitatilor locale pe care le
SRI sprijina direct activitatea de luare a reprezinta, treburile publice, în conditiile
deciziilor cu impact asupra securitatii legii”.

Functia de reprezentare pe care o exercita are referire, SRI se bazeaza pe toate resursele informationale
ca si coordonate de desfasurare, atât pe plan aflate la dispozitie si au rolul primar de a
national (manifestându-se inclusiv în semnala potentialul de pericol al unor
raporturile cu alte puteri în stat), cât amenintari la adresa securitatii
si pe cel international (în relatiile nationale a României, asa cum
externe curente, în organisme sunt ele stipulate de lege. În
consultative sau decizionale de baza acestora, beneficiarii
la nivel european), notele de informati au puterea sa
informare transmise acestuia decida ce actiuni întreprind
de SRI având rolul sa sprijine pentru restabilirea starii de
demersurile de atingere a n o r m a l i t a t e , p e n t r u
intereselor locale sau eliminarea situatiilor de
nationale. nerespectarea legilor, sau în
scopul fructificarii unor
În procesul curent de gestionare oportunitati de dezvoltare
a treburilor publice, presedintele durabila.
consiliului judetean „asigura Paradoxal, eficienta activitatii de
respectarea prevederilor Constitutiei, informare se masoara mai ales prin
punerea în aplicare a legilor, a decretelor prisma estimarilor care nu se adeveresc.
Presedintelui României, a hotarârilor si ordonantelor Explicatia acestei realitati este simpla si se refera la
Guvernului, a hotarârilor consiliului judetean, precum momentul surprins în analizele de securitate: atunci
si a altor acte normative”, aceasta dispozitie legala când acestea identifica riscuri aflate în faza incipienta se
permitând informarea periodica cu aspecte privitoare asigura factorului de decizie o marja de manevra
la fenomene sau situatii ce pot afecta starea de suficient de larga pentru a actiona si elimina germenii
securitate nationala a României. problemelor. I
Prefectul, vazut ca „garantul respectarii legii si a ordinii
publice la nivel local” este celalalt beneficiar legal din
judet, fiind, ca reprezentant al Guvernului în teritoriu,
persoana cu cea mai mare putere executiva, Bibliografie
coordonator ul tuturor ser viciilor publice
deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ? art. 11, lit. c din legea nr. 51 din 29 iulie 1991, privind siguranta
de specialitate ale administratiei publice centrale. nationala a României
Având în vedere ca în atributiile prefectilor intra si
asigurarea realizarii intereselor nationale inclusiv a celor
?Legea administratiei publice locale nr. 215 din 23 aprilie 2001,
modificata, republicata, art. 3 alin. (1)
de securitate nationala, SRI fiind institutia abilitata de
lege în acest sens, persoanele ce îndeplinesc aceasta
? art. 1 din legea nr. 340 din 12 iulie 2004, privind prefectul si
institutia prefectului
demnitate beneficiaza de toate datele care i-ar putea
ajuta sa actioneze corect, eficient, în deplina cunostinta
de cauza.
? conform art. 1 din legea nr. 14 din 24 februarie 1992, privind
organizarea si functionarea SRI, acesta „este serviciul organizat
de stat specializat în domeniul informatiilor privitoare la
Prefectul, în exercitarea rolului de a veghea la aplicarea
siguranta nationala a României”
si respectarea legilor statului în judetul în care este ?Art. 19 din legea nr. 340 din 12 iulie 2004, privind prefectul si
numit, beneficiaza de concursul tuturor autoritatilor institutia prefectului
locale, inclusiv a structurilor locale apartinând SRI,
scopul final fiind asigurarea starii de legalitate la nivelul
tuturor comunitatilor locale din competenta.
?Art. 3 din legea nr. 51/1991, privind siguranta nationala a
României
Atributiile prefectului pe linia mentinerii ordinii publice
îi confera acestuia si capabilitatea de a actiona pentru
realizarea activitatilor destinate mentinerii unui climat
?Legea nr. 51 din 29 iulie 1991, privind siguranta nationala a
României
de securitate si de exercitare neîngradita a drepturilor de ?Legea nr. 14 din 24 februarie 1992, privind organizarea si
catre cetateni.
functionarea SRI
Impactul estimarilor realizate de SRI asupra
mediului de securitate local
Prognozele periodice realizate de analistii din cadrul
?Legea administratiei publice locale nr. 215 din 23 aprilie 2001,
modificata, republicata
?Legea nr. 340 din 12 iulie 2004, privind prefectul si institutia
prefectului
martie-mai 2011 71

Poate cea mai importanta particularitate a activitatii Clasificarea riscurilor. Terminologie
serviciilor de informatii consta în volatilitatea mediului
în care opereaza, ceea ce implica, în mod inevitabil, un Riscul este indisolubil legat de prezenta omului într-un
grad mai mare sau mai mic de incertitudine. anumit spatiu, capabil de a conţtientiza cauzele ţi
consecintele fenomenului aleator, dispunând, totodata,
La rândul sau, incertitudinea este un concept corelat în de liber arbitru. Acest fapt implica un proces
mod obligatoriu cu riscul, care reprezinta, în cea mai educational, în acord cu structura psiho-sociala ţi
simpla acceptiune, nesiguranta asociata oricarui culturala a societatii în cauza, în paralel cu
rezultat. implementarea unui pachet de masuri adecvate de
diminuare a pericolului, ca scop al unui management
Spre deosebire de risk avoidance, care presupune eficient al riscului.
prevenirea pierderilor, risk management, în majoritatea
acceptiunilor acestei sintagme, priveţte metodele/ Din orice perspectiva însa, riscul este o perceptie
mijloacele prin care este gestionata incertitudinea, ca subiectiva asupra unei realitati probabile.
baza majoritara a factorilor de risc. Studiul de perceptie a fenomenelor de risc constituie o
alta preocupare esentiala ţi constanta în domeniul
Filiatia între studiile de securitate ţi cercetarile ţtiintifice analizei riscului, prin faptul ca perceptia evenimentului
din sfera activitatilor private, este exemplificata de periculos reprezinta un indicator esential în
existenta intelligence-ului competitiv, în afara caruia managementul situatiilor de criza ţi adoptarea
este dificil de conceputa orice strategie aplicabila în anumitor politici ţi strategii de reducere a pericolului
cadrul domeniului conex managementului riscului. În (Sjöberg, 1987).
acest context, realitatea actuala imprima un caracter
dinamic procesului de competitivitate, companiile Cu toate ca termenul de perceptie a riscului s-a impus
trebuind sa manifeste capabilitatea de anticipare a înca din anii 1970, sensul sau ramâne confuz. Aceasta
schimbarii, de cunoaţtere a mediului în care opereaza, confuzie provine din faptul ca un “risc” presupune o
precum ţi de analiza ţi prognoza, transformând datele probabilitate de producere a unui eveniment ţi nu un
brute avute la dispozitie în produse de intelligence pe eveniment în derulare (Brehmer, 1987).
baza carora sunt luate deciziile stategice.
Orice sistem, indiferent de marime sau natura, contine
Intelligence-ul competitiv asigura functia de Early o anumita vulnerabilitate potentiala. Aceasta este în
Warning asupra amenintarilor ţi oportunitatilor, iar functie de capacitatea sistemului de a reactiona la
aceasta este liantul cu managementul riscului, în sfera modificarea conditiilor de mediu extern şi intern, fiind
problematicii securitatii, traducându-se prin derularea conditionata de relatia dintre senzitivitate ţi adaptare, în
actiunilor de monitorizare sistematica a unui set de conditii de expunere.
indicatori specifici, care furnizeaza informatii cu privire
la modificarile/abaterile înregistrate în cadrul Riscul, privit din punctul de vedere al unei analize
comportamentului normal, previzibil, al adversarului. sistemice, ca element al mediului în care actioneaza acel
Aţadar managementul riscului presupune înlaturarea „ansamblu structurat de elemente care îţi mentine
factorilor care se interpun atingerii obiectivelor granita fata de mediu” (statul sau actorul non-statal) ţi
strategice, prin crearea unui mecanism capabil sa ofere factor de interactiune cu acesta din urma, constituie
permanent o radiografie exhaustiva a mediului de principalul concept de analiza, efectele pe care aceasta
securitate, prin punerea în aceeaţi ecuatie a tuturor interactiune constanta între risc ţi mediul de
variabilelor interdependente, în oglinda cu identificarea intelligence (ca exponent al factorului statal sau nonvulnerabilitatilor
proprii. statal) contureaza multiple abordari ţtiintifice.
INTELLIGENCE
Managementul riscului
într-o societate corporatistă
perspective ale intelligence-ului modern
Oana Ciobanu

Dat fiind limitele epistemologice (cum că explicaţia şi acţiunea asimetrică a organizaţiilor internaţionale,
funcţionalistă nu este deloc o explicaţie, neidentificând precum şi incapacitatea de a se plia fenomenului
mecanismele şi procesele cauzale, ci o „radiografie” a globalizării ar putea conduce la accentuarea
sistemului) şi ontologice (nepreocupându-se de natura instabilităţii globale.
societăţii) ale perspectivei funcţionaliste, este necesară
definirea condiţionării reciproce risc mediu de
intelligence sub forma unei relaţii asimetrice, complexe,
de natură conflictuală cu eufuncţii şi disfuncţii, care
serveşte totuşi menţinerii ordinii sociale.
În cadrul abordării actuale generate de extinderea
conceptului de cunoaştere prin înglobarea unor
domenii noi, se identifică ca palier aparte de cercetare,
cunoaşterea pentru securitate naţională knowledge
intelligence.
Aceasta este definită ca un proces cognitiv complex de
reflectare obiectivă, prin raportare la diferenţierea
originală, evaluare şi analiză a actelor, evenimentelor,
faptelor, stărilor şi fenomenelor de interes şi stabilirea
caracteristicilor şi interacţiunilor dintre acestea,
desfăşurată de personal specializat, în scopul
identificării disfuncţiilor, vulnerabilităţilor, factorilor
de risc, ameninţărilor, stărilor de pericol şi posibilelor
agresiuni, la adresa valorilor, intereselor şi necesităţilor
de securitate.
Dezvoltarea unor noi structuri de securitate impune
În secolul XXI, lumea globală pretinde o altă raportare întărirea instrumentelor de cooperare regională pentru
la informaţie, aceasta căpătând o plus-valoare datorită a reduce sau chiar anula ameninţările existente şi a le
parcurgerii fluxului de extracţie de către un anumit preveni pe cele în curs de apariţie. Din această
administrator, distribuirii către un anumit tip de elită perspectivă, alianţele şi înţelegerile regionale vor
intelectuală ce impune proprii parametrii de validare rămâne trăsături ale politicii internaţionale viitoare,
datorită utilizării ca premise pentru actul politic, cu chiar dacă ele se vor adapta noilor circumstanţe.
respectarea criteriilor fiziologice ale democraţiei
actuale. Dimensiunea politică influenţează decisiv starea de risc
şi se referă la structura politică, nivelul de organizare şi
Identificarea şi analizarea factorilor de risc sunt apartenenţa la structuri statale sau districtuale.
interconectate cu capacitatea de rezistenţă la schimbare
a sistemelor. Rezistenţa la schimbare se traduce printr-o Această accelerare fără precedent a schimbărilor şi
evaluare corectă a relaţiei evoluţie structură sub adâncire a decalajului dintre cei dintâi şi cei din urmă
impactul şocurilor, ca urmare a acumulării de tensiuni poate ameninţa fragila guvernare a instituţiilor.
interne şi/ sau a instabilităţilor externe sistemului. Confruntaţi cu acest cadru asimetric şi dinamic,
profesioniştii din domeniul informaţiilor vor fi chemaţi
La nivel organizaţional, managementul modern se să evalueze mediul de securitate marcat de competiţia
bazează pe abordarea pe baza unor modele unanim regională, economică, a resurselor, dar şi de cea
recunoscute, exprimate prin standarde internaţionale ideologică.
(de exemplu, sistemul de management al calităţii
prezentat în familia de standarde internaţionale ISO Într-un mediu multidimensional (economic, social,
9000). În cadrul acestor modele este inclus sistemul de tehnic, informaţional) caracterizat prin interconexiuni
management al securităţii informaţiilor (familia de complexe şi dinamică ridicată, propunerea unei soluţii
standarde ISO 27000) prin care se instituie un proces de de securitate este valabilă pentru o perioadă redusă de
identificare şi evaluare a ameninţărilor şi timp. În aceste condiţii valabilitatea soluţiei este
vulnerabilităţilor, de estimare şi tratare a riscurilor, determinată de cunoaşterea şi mai ales, controlul
reunite sub numele de "management al riscurilor de variabilei complexe „risc”, în timp cvasi-real.
securitate".
“Cunoaşterea”, ca atare, va deveni o “armă” de apărare
Adâncirea polarizării sociale şi economice cu efecte împotriva riscurilor, ale noilor vulnerabilităţi ce vor
catastrofale între state şi regiuni, implicarea insuficientă apare cu siguranţă în societatea deceniilor viitoare.
martie-mai 2011 73

Riscuri ţi amenintari în relatia dintre individ ţi risc, posibilitatea de aparitie a unor mutatii
societate disfunctionale care pot aparea la nivelul rationalitatii
instrumentale în cadrul mecanismului democratic.
Notiunile de individ ţi societate nu pot fi tratate Administratia birocratica moderna poseda elemente
separat, ele fiind interconectate în toate planurile vietii. indispensabile necesitatilor de rationalizare a
O societate fara ordine nu exista. Fara structura, capitalismului, respectiv: precizie, disciplina,
ierarhie, norme, legimitate, ţi chiar libertate, nu se rezistenta, stabilitate toate decurgând din caracterul
poate vorbi despre evolutie. “Libertatea” dezordinii nu formal, structurat riguros, loialitate cultivata, disjunctia
înseamna altceva decât potentarea coeficientului de categorica de interesul particular; calitati raportate la
stres al individului prin intermediul angajamentelor nevoia de predictie ţi planificare capabile sa asigure
nerespectate, sau neasumate, sau de fenomene infrastructura organizatorica a activitatii agentului
necontolate. capitalist modern.
Normele sociale sunt creatia colectivitatii, sunt Relationarea perceptuala cu evenimentele de
rezultatul interactiunii sociale ca urmare a nevoii
solutionarii unor probleme sociale. O solutie devine,
risc
prin validarea rezolvarii unei situatii, norma în Reactia la risc, prin adoptarea unor modalitati noi de
momentul în care este impusa de un grup suficient de adaptare la mediu în vederea reducerii pagubelor
reprezentativ din cadrul colectivitatii în care este cauzate de hazarduri, este diferita de la individ la
resimtita necesitatea respectiva. Încalcarea normei comunitate:
sociale de catre individ poate atrage excluderea, în ? pentru individ, procesul de estimare a eficientei
diferite grade, a respectivilor din comunitate, ţi chiar economice a unei metode de adaptare la risc este în
disolutia grupului în cazurile de dezorientare sau functie de factorul timp perceput, în functie de
schimbare sociala semnificativa (anomie). raportul dintre avantaje şi pierderi potentiale şi de
masura în care exista alternative.
În acest context, se poate defini din punct de vedere ? pentru comunitati, selectarea unui anumit mod de
sociologic notiunea de corporatie. Aceasta reprezinta o adaptare la mediu este în functie de gradul şi modul de
formatiune dezvoltata pe verticala, integralista, perceptie a hazardului de catre indivizii care compun
transparenta, bine delimitata ţi bazata pe dinamica comunitatea, de alternativele şi eficienta economica a
activitatii sociale, capabila sa penetreze mai multe clase zonei, influentata de stabilitatea şi eţafodajul puterii
sociale, solidare ţi conţtiente în virtutea functiei pe care
o îndeplinesc.
Evolutia pe care o societate o poate înregistra se
politice.
Teoria intelligence-ului. Delimitari conceptuale
bazeaza, în mare masura, pe capacitatea de adaptare la Evolutia ţi dezvoltarea societatii umane, a noilor teorii
mediu prin cultura (ansamblul comportamentelor, a ţtiintifice ţi a tehnologiei informatiei au dus la
reprezentarilor temporale, spatiale ţi materiale ţi modificari importante ţi transformari controlate ţi
procesul de transmitere sociala a acestora).
Învatamântul, sanatatea, asistenta sociala, sistemul
adaptative asupra domeniului intelligence, mai ales
asupra proceselor ţi sistemelor de intelligence.
asigurarilor sociale, juridic, de securitate, aparare ţi Aceste evolutii au determinat ţi determina în
ordine publica sunt componente majore ale acestei continuare reaţezari obligatorii în procesele de
interfete care servesc drept catalizator social, având o exploatare a informatiilor din surse deschise ţi închise,
functie importanta în mentinerea coeziunii sociale ţi a astfel încât creţterea volumelor informationale din
capacitatii de efort a natiunii (în fata dezastrelor, a surse deschise, dar, mai ales creţterea ponderii acestora
razboaielor, a crizelor, etc.). Pentru a avea succes, în procesele de intelligence, pâna la procente
reforma unei societati trebuie sa fie integrala, neverosimile acum câtiva ani, au determinat centrele de
derulându-se, simultan ţi ca parte din întreg, pe cunoaţtere statale ori corporatiste, care au anticipat
dimensiunea economica, spirituala, juridica ţi politica, valentele utilizarii cunoaţterii ca pe un avantaj
asigurând, în aceeaţi masura, aţezarea statului pe competitiv, sa întreprinda masuri extinse ţi eficiente cu
principiile competentelor, care genereaza institutii ţi scopul reconceptualizarii modului de abordare a
elite organice.
Cele doua pârghii prin care ordinea sociala este
activitatilor de intelligence, prin prisma a noi modele
sistemice.
protejata de imixtiunea anormalului politic sau În ultimii ani, aplicarea metodelor moderne de
personal în economie tin de principiul democratic al management al informatiei ţi cunoaţterii ţi abordarea
accesului la putere şi de cel al birocratiei care sta la baza dezvoltarii prin utilizarea sistemelor deschise au
rationalizarii administratiei. Totuţi, nu poate fi devenit factori determinanti ai competitivitatii oricarei
eliminata ţi trebuie luata în calcul, în cadrul analizei de entitati organizationale.
INTELLIGENCE

În plan global s-a produs o mutaţie dinspre zona Edwards Deming), etc., între:
geopolitică spre cea geoeconomică, abilitatea statului ? colectare şi analiză-conform datelor specialiştilor
constând acum în gestionarea cunoaşterii la nivel doar 10% din informaţia colectată este analizată, motiv
strategic pentru consolidarea sectorului administraţiei suficient de clar şi întemeiat de a sesiza că fie rămânem
publice, al economiei, al educaţiei, al cercetării şi al prizonierii unei clasificări, fie evadăm în eficienţă; rata
bunăstării sociale. Apariţia paradigmei deschiderii a de multiplicare a informaţiei nu o putem stăvili câtă
determinat reconsiderări importante din partea vreme am adoptat globalizarea mijloacelor
serviciilor de informaţii referitoare la capacitatea de a informaţionale şi libertarea de utilizare a acestora,
gestiona o „cultură a deschiderii” şi de a valorifica precum şi între informaţii şi intelligence-inserarea
rezultatele acesteia. cunoaşterii alături de informaţie ar conduce relativ lent
la acest efect. Cu „moderatorul de reacţie” reprezentat
Căutările şi eforturile cercetătorilor presupun la ora de concurenţă se cere însă un potenţial de inovare
actuală o conjugare a eforturilor de cunoaştere şi adecvat şi acesta nu mai permite, în fapt, viaţa liniştită şi
exploatare a informaţiilor prin proiectarea şi plăcută a reducerii activităţii de informaţii la informaţia
administrarea unor capabilităţi compuse din meta- ca produs. Este nevoie nu doar de informaţia ca proces,
reţele de cercetare-dezvoltare, educare şi inovare, ci de informaţia ca mijloc de cunoaştere şi de gândire
conectate prin cadre parteneriale la nivel naţional şi strategică.
global, pe spaţiul informaţional, reprezentat de sursele
deschise. Necesitatea căutării, adaptării şi consolidării unui
model românesc de informaţii presupune existenţa şi
În acest context, ar fi necesară redefinirea domeniului integrarea eforturilor ştiinţifice în toate domeniile care
informaţiilor prin intermediul conceptului intelligence, contribuie la naşterea şi dezvoltarea „ştiinţei politice a
încercând să identificăm un model evolutiv, care să guvernării”, dovedind numai nevoia acută a
exprime o viziune dinamică şi sistemică a acestuia, în coordonării, valorificării şi optimizării maximale a
consonanţă cu evoluţia şi dezvoltarea noilor teorii tuturor resurselor umane ale naţiunii la nivel strategic.
ştiinţifice, restructurând procesele de intelligence prin Aceste activităţi ar trebui să se desfăşoare în Era
prisma teoriilor reţelelor sociale modificate sistemic Informaţională după reguli, metodologii şi paradigme
prin interacţiunea inevitabilă cu tehnologiile noi, diferite de cele ale perioadelor anterioare (secolul al
informaţionale. În acest sens, eforturile trebuie să se XX-lea, „războiul rece” etc.).
îndrepte către conceptualizarea şi proiectarea unui
model de intelligence cu identitate şi specificitate
organizaţionale, întrucât pe de o parte, reprezintă o
premisă a integrării în NATO şi UE, iar pe de altă parte,
constituie o premisă indispensabilă competitivităţii. De
asemenea, pentru a fi o proiecţie de succes, înainte de
toate trebuie să înţelegem cadrul în care acţionăm ca
jucători locali în spaţiul global.
În acelaşi timp, orice demers organizaţional trebuie să
ia în calcul construcţia unui nou model de intelligence Această stare de lucruri nu este indusă de dorinţa de a fi
pornind de la concepte şi nu de la crearea de structuri şi la modă, ci de o cerinţă specifică adaptării la noi niveluri
reguli, fapt ce presupune un tip de hartă mentală aptă să de complexitate, rezultate din evoluţia socio-umană. În
confere flexibilitatea cerută de adaptarea în timp real cazul circumstanţei din perioada „războiului rece”,
dintr-un mediu competiţional dinamic. Avem nevoie să fiecare stat din Europa de Est putea sta liniştit în CAER
înţelegem rolurile, misiunile, componentele şi funcţiile şi trăi cu impresia că nivelul său pe un domeniu anume
domeniului intelligence actual şi, în special, să este în regulă. Ceea ce se omitea era standardul de
identificăm şi să separăm „conceptual” atributele comparaţie, care nu viza vreun mediu competiţional
fundamentale şi complementare ale activităţii extern respectivului spaţiu; de acolo doar se procurau
intelligence, văzută din punct de vedere holistic, atât la produse ori frânturi din proiecte corespunzătoare
nivel naţional, cât şi organizaţional, luând în calcul inovării disruptive prin diverse mijloace. Acum, acest
faptul că vechile principii şi procese au început să se fapt nu doar că nu mai este posibil, dar numai cei care
dilueze, neexistând astăzi o distincţie clară între: au ştiut să îşi protejeze resursele necesare concurenţei
? extern şi intern; pe scurt, acest fapt este o consecinţă ce condiţionează respectiva transformare pot spera la
a fenomenelor legate de emergenţa reţelelor sociale, un statut de pe care să aibă sens a reclama un loc cât de
practic, la orice nivel; se poate consulta lucrarea cât confortabil în competiţie; dimensiunea sine qua
discursivă a lui Castells în această problemă, între: non într-un astfel de proces este capitalul intelectual
? strategic şi tactic un factor determinant în această văzut ca resursă a economiei intangibilului, nu
privinţă îl constituie adoptarea, critica şi extinderea produsul final tranzacţionat în termeni tangibili şi
modelelor de tip OODA (John Boyd), PDCA (W. condiţionat de primul.
martie-mai 2011 75

Din acest motiv nu are sens să vorbim de
revoluţii, ci mai degrabă de detectarea acelei
cunoaşteri necesare pentru a face faţă efectelor
factorilor latenţi ai evoluţiei ce se acumulează în
riscuri pe care teoriile actuale dedicate
fundamentării intelligence-ului le plasează în
zona „unforeseen”.
Studiul trecutului îţi oferă uşurinţa judecării unui
anumit gest politic, estimarea exactă a efectelor
unei reacţii politice, dar nu trebuie uitat că analiza
unei decizii trecute nu este făcută „la cald”, sub
presiunea faptelor şi a timpului limitat de acţiune.
Perspectiva prezentă oferă alte date, informaţii şi
alte interpretări; cel mai important aspect fiind
cel al posibilităţii „judecării” efectelor unei
anumite decizii. Ce poate părea „politically
corect” pe termen scurt se poate dovedi eroare
cu efecte profunde pe termen lung.
Robert J. Sternberg comprimă, în teoria sa asupra
intelligence-ului, cele trei faţete ale acestuia:
componenţa, experienţa şi practica prin
intermediul definiţiei de activitate mentală
îndreptată în mod deliberat scopului de adaptare,
selectare şi armonizare cu elementele lumii
înconjurătoare relevante pentru propria
existenţă, concluzionând că intelligence-ul
constituie modul în care individul se comportă în
raport cu schimbările de mediu pe timpul vieţii
sale.
Nevoile specifice de intelligence rezultă din
necesitatea prevenirii manifestărilor
surprinzătoare ale mediului şi a avertizării cu
privire la posibilele consecinţe, funcţie de
acţiunile în derulare, precum şi a stabilirii
deciziilor referitoare la activităţile pe termen lung
şi mediu.
Pentru a ne menţine în sfera definiţiilor date de
specialişti, merită amintit enunţul dat de CIA,
respectiv: „într-o exprimare simplă prin
intelligence se înţelege cunoaşterea anticipativă a
lumii care ne înconjoară, preludiul deciziei
factorilor decizionali în materie de politică din
SUA, precum şi al acţiunilor desfăşurate de aceşti
decidenţi”.
Din punct de vedere social, intelligence-ul poate
fi definit ca fiind procesul prin care o societate, o
organizaţie sau un individ acumulează informaţii,
le procesează, le evaluează (din mai multe surse,
de preferinţă în cadrul unui proces încrucişat), le
înmagazinează şi le utilizează pentru a acţiona, de
cele mai multe ori în baza unei amprentări unice
generate de înglobarea sensurilor legate de
validitate, veridicitate, legitimitate a condiţiilor de
producere, canalul de circulaţie şi indicaţiile
vizând obiectivele prestabilite.
INTELLIGENCE

Din consideraţiile precedente competiţia, performanţa şi
putem identifica mai multe recunoaşterea socială nu se
componente necesare unei pot obţine în condiţiile unor
segmentări a conceptului în legi de acum 18 ani.
discuţie şi fiecare dintre
acestea necesită o analiză O altă problemă ce constituie
separată. Acestea corespund o piedică în calea flexibilizării
cu amprenta sa identitară şi capacităţii sporite de
(intelligence identitar), adaptare a serviciilor este cea a
resorturile şi mecanismele ce rivalităţii dintre mediile
reprezintă capitalul său a c a d e m i c e ( c e r c e t a r e a
(intelligence capitalizat), ştiinţifică) şi profesionistul în
relaţia cu unele concepte intelligence, rivalitate ce nu
similare din alte state ca bază face decât să încetinească
de compatibilitate necesară în procesul de modificare a
alianţe (intelligence coo- mentalităţilor, de îmbună-
perativ/ de coaliţie) etc. În tăţire a calităţii dezbaterilor de
fine, un astfel de demers profil. I
completat prin influenţa
teoriilor actuale asupra
semnificaţiei dinamice care a
luat naştere din necesitatea
fundamentării unei teorii a
intelligence-ului impune, Bibliografie
natural, ideea de intelligence
?Alexandrescu, Grigore, Ameninţări la
academic. adresa securităţii, Bucureşti, Editura
UNAP, 2004
?Bush, Vannevar, As We May Think în
Trebuie să ne fixăm, ca Atlantic Monthly, 1945, disponibil
(30.08.2010) la:
naţiune, interese naţionale http://www.theatlantic.com/magazine/ar
vitale pe termen lung şi nu chive/1969/12/as-we-may-think/3881/
dezirabile, în funcţie de ?Central Intelligence Agency (Office of
contextele internaţionale de Public Affairs), A Consumer's Guide to
Intelligence, Washington, DC: Central
moment. Interesele naţionale Intelligence Agency, p. VII, 1999
şi politica externă a României Johnson, Loch K., The CIA's Weakest Link:
Forget James Bond. What Our Intelligence
trebuie gândite pe termen Agencies Need are More Professors în
lung, astfel încât intelligence- Washington Monthly iulie-august 2001, p. 6.
?Kent, Sherman, Strategic Intelligence for
ul românesc să poată acţiona American World Policy, Editura Princeton
fără a mai suferi modificări de University Press, 1949
?Maior, George, Studiu introductiv în
formă şi de fond odată la
Tsang, Steve (coord.), Serviciile de
câţiva ani. Informaţii şi Drepturile Omului în era
terorismului global, Bucureşti: Editura
Univers Enciclopedic, 2008
În momentul în care nu se va ?Marshall, Gordon (ed.), Oxford Dicţionar
mai alege soluţia celui mai mic de Sociologie, Bucureşti, Editura Univers
Enciclopedic, 2003
numitor comun, critica ?Megheşan, Karin, Modificările sistemului
constructivă nu va mai fi internaţional. Continuitate şi schimbare în
activităţile de intelligence în Revista
întâmpinată cu suspiciune, iar Română de Studii de Intelligence nr.1-2,
opinia alternativă nu va mai fi Bucureşti, Academia Naţională de
considerată „deviantă” (câteva
Informaţii „Mihai Viteazul”, 2009
?Rughiniş, Cosima , Explicaţia sociologică,
dintre capcanele gândirii de Iaşi, Editura Polirom, 2007
grup), atunci putem spune cu ?Sebe, Marius, Despre intelligence (I) în
Revista Română de Studii de Intelligence
adevărat că intelligence-ul nr.1-2, Bucureşti, Academia Naţională de
românesc a evoluat, fiind Informaţii „Mihai Viteazul”, 2009
?Sternberg, Robert J., Beyond IQ: A
capabil de flexibilitate şi Triarchic Theory of Human Intelligence,
adaptabilitate sporită. O altă New York, Editura Cambridge University
Press, 1985
condiţie esenţială a moder-
?Tobă , Francisc, Securitate naţională,
nizării, care de această dată nu 30.08. 2010
ţine de servicii, ci de factori
http://www.securitatenationala.ro/e107
?Vlăduţescu, Ştefan, Informaţia de la teorie
legislativ-politici, este către ştiinţă, Bucureşti, Editura Didactică şi
Pedagogică, 2002
legislaţia. Cooperarea şi
martie-mai 2011 77

INTELLIGENCE
HERALDICA
SISTEM DE IDENTIFICARE
Bogdan Alexandru Antipa
Apariţia ca ştiinţă (scurt istoric) De la începutul heraldicii, însemnele
au fost transpuse pe diferite suporturi,
Fenomenul heraldic s-a manifestat în cum ar fi hârtie, lemn pictat, piatră,
istorie începând cu Evul Mediu, metal, practica evoluând în direcţia
însemnele specifice fiind necesare în evidenţierii a şapte culori de bază.
distingerea participanţilor la luptă,
feţele lor fiind acoperite cu coifuri din Pentru toate popoarele, stema - semnul
fier şi oţel. Mai târziu scuturile au fost heraldic suprem - are o importanţă
pictate, fiind uşor de memorat şi de deosebită. Imaginile care o compun
recunoscut de la distanţă mare. evocă istoria ţării, prin intermediul ei
tradiţia rămâne veşnic vie, iar
Arta heraldică îşi are începuturile în semnificaţia ei trezeşte sentimentul
secolul al XI-lea în Germania, la naţional.
concursurile care s-au desfăşurat la
Göttingen în anul 934, unde au fost Odată cu trecerea timpului s-a
purtate, de către cavaleri, bucăţi de modernizat şi felul de elaborare a
stofă potrivite în maniera de alcătuire simbolurilor heraldice, dar au rămas şi
ulterioară a stemelor. elemente care au fost folosite încă de la
începuturi, precum arme, plante şi
Numele disciplinei provine din animale. Acestea sunt plasate pe un
termenul latin medieval: heraldus, scut sau inserate în compoziţia
héraut = crainic. Heralzii, în epoca stemelor reprezentate pe diverse alte
medievală, duceau mesajele de război, obiecte.
dar făceau şi oficiul de prezentare a
luptătorilor în turniruri şi de intrare a Cele mai folosite însemne sunt leul şi
acestora în arenă. vulturul, dar şi alte simboluri cum ar fi
dragoni, lilieci, unicorni, grifoni etc.
În sunetele de trâmbiţă sau de corn, Astăzi, heraldica nu mai este o marcă a
heralzii, care trebuiau să fie buni aristocraţiei, oamenii considerând-o
cunoscători ai simbolurilor heraldice, parte a patrimoniului naţional şi
făceau şi prezentarea blazoanelor personal şi o mândrie civică şi
nobililor pe care-i introduceau pe naţională.
câmpul de turnir.

Heraldica în România
Macheta originală se realizează
manual, cu respectarea culorilor şi a
În Ţarile Române, preocupările de metalelor specifice heraldicii.
ordin heraldic se întâlnesc din secolul
al XVII-lea în cronicile lui Grigore Regulile heraldice în ceea ce priveşte
Ureche (1590-1647), Miron Costin însemnele româneşti sunt riguroase.
(1633-1691), Nicolae Costin (1600-1712) Scutul are formă şi dimensiuni
şi Dimitrie Cantemir (1673-1723). standard. Figurile stemei trebuie să fie
Lucrările acestora au valorificat clare şi bine conturate, inteligibile. Nu
legenda heraldică a capului de bour, a este permisă trecerea numelui oraşului
corbului, precum şi ,,pretinsele sau al judeţului pe scut ori în afara
însemne militare ale Daciei” (doi lei acestuia.
afrontaţi).
Pe scut nu se poate afla stema ţării; de
a s e m e n e a , n u s u n t p e r m i s e
reprezentări conţinând exclusiv
elementele generale (vechile steme ale
Principatelor Române, crucea,
biserica, lupoaica capitolină, steagul
ţării etc.). Stemele localităţilor trebuie
timbrate cu o coroană murală
corespunzătoare.
În secolul următor, interesul pentru
heraldică s-a manifestat în măsura în
care aceasta a servit la alcătuirea
stemelor de familie (Sturza, Balş,
Văcărescu). Către sfârşitul perioadei
au apărut sigilii domneşti pe care erau
reprezentate, în afara stemei, şi
stemele celor 17 judeţe.
În România, stemele judeţelor,
municipiilor, oraşelor şi comunelor ca
semn de heraldică teritorială,
s i m b o l i z e a z ă , î n t r - o f o r m ă
concentrată, tradiţiile istorice, precum
şi realităţile economice şi social-
culturale locale, specifice fiecărei
unităţi administrativ-teritoriale.
Elaborarea proiectului stemei se face
cu respectarea strictă a normelor
ştiinţei şi artei heraldice şi a tradiţiilor
româneşti în domeniu, pe baza
metodologiei stabilite de Comisia
Naţională de Heraldică, Genealogie şi
Sigilografie a Academiei Române.
Proiectul stemei poate fi realizat de
autorităţile administraţiei publice
locale prin mijloace proprii sau de
către graficieni heraldişti abilitaţi de
Comisia Naţională.
Este semnificativ în acest sens faptul
că, după Revoluţia de la 1848, românii
d i n Tr a n s i l va n i a a u p r o p u s
autorităţilor de la Viena completarea
stemei provinciei cu un nou cartier în
care să fie reprezentat un personaj
feminin însoţit de leu şi de o acvilă,
imagine preluată de pe moneda
"Provincia Dacia" din secolul al III-
lea, în care se exprima heraldic
continuitatea daco-românilor în
vechea Dacie.
Cele mai vechi steme ale formaţiunilor
(pre)statale aflate pe teritoriul
României datează din secolul al XIIIlea,
perioadă în care ştiinţa heraldică,
precum şi răspândirea stemelor şi a
sigiliilor erau abia la începuturi.
În armorialul „Wijnbergen”, alcătuit la
sfârşitul secolului menţionat, sunt
reprezentate două steme, una atribuită
unui „Roy de Blaqui”, identificat de
către majoritatea specialiştilor de azi
ca fiind Litovoi, şi una aparţinând lui
„Roy de Blaquie”, presupus ca fiind un
“Asan”.
Semnificaţia acestora în limbaj
heraldic (în special culorile roşu şi
auriu) arată aspiraţia conducătorilor
de a stăpâni un stat independent.
martie-mai 2011 79

INTELLIGENCE
Cea mai veche reprezentare heraldică Ţara Românească, provincie ce a jucat
românească păstrată până azi o regăsim pe rolul hotărâtor în destinul istoric al întregii
sigiliul pus de Mircea cel Bătrân pe tratatul Românii.
cu Polonia, la 1390.
Simbolurile prezente atunci se regăsesc şi După căderea regimului comunist, încă
în stema de azi a României: acvila, crucea, din primele momente ale Revoluţiei din
soarele şi luna. Alte însemne heraldice ale 1989, stema comunistă a fost ruptă sau
vechimii româneşti, deşi este sigur că au tăiată de pe steag, multe din drapelele
existat, nu s-au păstrat, fiind sigilii româneşti purtând astfel o gaură în mijloc.
domneşti uşor de deteriorat. De altfel, chiar în ziua de 22 decembrie
1989, crainicul Radiodifuziunii
Reprezentarea heraldică a libere a anunţat: „Stemele
Daciei era o compoziţie ţ ă r i i s u n t c e l e
creată în Evul Mediu, tradiţionale, cele trei
dar avea o tradiţie larg s t e m e m a r i
răspândită, fiind tradiţionale, sunt
cunoscută în toată v u l t u r u l p e n t r u
Europa şi regăsită Valahia, bour ul
în diferite izvoare pentru Moldova şi
din acea perioadă. ghepardul pentru
Folosirea acestui Transilvania ”.
simbol în compoziţia
stemelor domnitorilor Astfel, vechea stemă
r o m â n i r e f l e c t a c o m u n i s t ă a f o s t
aspiraţia lor de a reface eliminată şi de pe sigiliile
vechea Dacie prin unirea oficiale, în interiorul lor
ţărilor române sub un singur apărând scris pentru început
sceptru. doar numele ţării (în variantele
ROMANIA sau ROMÂNIA).
Primele steme unite ale celor trei ţări
româneşti datează de la sfârşitul secolului În 1992, prin Legea nr. 102 din 21
al XVI-lea. În urma tratatului din 1595, septembrie, au fost adoptate stema şi
semnat la Alba-Iulia, Sigismund Bathory sigiliul actual al României, prin
devenea, de jure, principe al Transilvaniei, combinarea diferitelor propuneri
Ţării Româneşti şi Moldovei. Această stare prezentate până atunci.
de fapt s-a reflectat şi în stema sa, pe care a
adoptat-o ulterior. Stema reproduce aproape în totalitate
varianta mică din 1921 (cu excepţia
După unirea de facto a celor trei ţări sub coroanei de oţel, a stemei dinastiei de
sceptrul lui Mihai Viteazul, sigiliile H o h e n zo l l e r n - S i g m a r i n g e n ş i a
aplicate actelor domneşti au fost sceptrului).
schimbate. Acestea conţineau atât stemele
voievodatelor respective, cât şi pe cea a În prima secvenţă se găseşte stema Ţării
Daciei. Româneşti pe fond albastru: un vultur,
ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur,
Stema României are ca element central însoţit de un soare de aur la dreapta şi o
vulturul de aur cruciat. În mod tradiţional, lună nouă de aur la stânga.
acest vultur apare pe stemele judeţului
Argeş, oraşului Piteşti şi oraşului Curtea În a doua secvenţă se află stema
de Argeş. tradiţională a Moldovei: un bour negru cu
o stea între coarne, o roză cu 5 foi în partea
El simbolizează dinastia Basarabilor, dreaptă şi o lună în partea stângă, ambele
nucleul în jurul căruia a fost organizată de argint.

Al treilea sector al stemei prezintă stema ţării şi sigiliul statului
stema tradiţională a Banatului şi
Olteniei: deasupra valurilor, un pod de
aur cu două deschideri boltite
(simbolizând podul peste Dunăre al
împăratului roman Traian), de unde
iese un leu de aur ţinând un paloş în
?Hotărârea nr. 25 din 16 ianuarie 2003 privind
stabilirea metodologiei de elaborare,
reproducere şi folosire a stemelor judeţelor,
municipiilor, oraşelor şi comunelor
?Hotărârea nr.687 din 3 decembrie 1993
privind folosirea şi expunerea stemei
României
laba din dreapta faţă.
?http://ro.wikipedia.org
În cea de-a 4-a secţiune ni se
înfăţişează stema Transilvaniei cu
Maramureşul şi Crişana: un scut
împărţit în două printr-o linie îngustă,
astfel: deasupra, pe un fond albastru,
se află o acvilă negră cu gheare de aur,
ce are la dreapta un soare de aur, iar la
stânga o semilună de argint; dedesubt
se găsesc 7 turnuri crenelate, plasate în
două registre, în primul 4 turnuri, în al
doilea trei.
Sunt, de asemenea, reprezentate
teritoriile adiacente Mării Negre, pe
fond de azur: doi delfini afrontaţi,
dispuşi cu cozile ridicate.
Concluzii
Heraldica, prin izvoarele specifice pe
care le pune la dispoziţia cercetătorilor,
prin simbolistica sa,
constituie un domeniu deosebit de
impor tant pentr u cunoaşterea
proceselor sociale, politice şi culturale
dintr-o epocă istorică.
Heraldica ajută la o mai bună
înţelegere a mentalităţilor şi
obiceiurilor, în general, precum şi la
stabilirea mai exactă a succesiunii
unor evenimente şi a entităţilor istorice
implicate. I
-va urma-
Bibliografie
?Maria Dogaru - "Din heraldica României",
Editura. Jif, Braşov, 1994
?"Enciclopedia României". Comitetul de
direcţie: D. Gusti,
?Constantin Orghidan, Mircea Vulcănescu
şi Virgiliu Leonte. Imprimeria Naţională,
B u c u r e ş t i 1 9 3 8 - 1 9 4 " D i c t i o n n a i r e
héraldique", Paris, 1983
?Sturdza, Săuceşti, Marcel, Heraldica. Tratat
tehnic, Bucureşti, Edit. Ştiinţifică, 1974.
?Heraldică românească
?Legea nr.102 din 21 septembrie 1992 privind
Stema României Mari
Stema actuală a României
martie-mai 2011 81

ASPECTE PRIVIND
TEHNICILE DE
PROPAGANDA SI
MANIPULARE
MASS MEDIA
Conform Dictionarului de Sociologie, Dezinformarea
manipularea reprezinta actiunea de a
determina un actor social (persoana, grup, Dezinformarea reprezinta orice interventie
colectivitate, etc.) sa gândeasca si sa asupra elementelor de baza ale unui proces
actioneze într-un mod compatibil cu de comunicare, interventie ce modifica
interesele initiatorului, si nu cu interesele deliberat mesajele vehiculare cu scopul de a
sale, prin utilizarea unor tehnici ca determina în receptori anumite atitudini,
persuasiunea, care distorsioneaza reactii, actiuni dorite de un anumit agent
intentionat adevarul, lasând impresia social.
libertatii de gândire si decizie. Uneori este considerata ca fiind echivalenta
cu propaganda neagra deoarece vehiculeaza
Spre deosebire de influenta de tipul informatii false. Etimologia cuvântului vine
convingerii rationale, prin manipulare nu se si sustine aceasta legatura: desinformation
urmareste întelegerea mai profunda a (< rusa-dezinformatsia=numele unei divizii
situatiei, ci încalcarea unei întelegeri KGB raspunzatoare cu propaganda
convenabile, recurgându-se la inducerea în neagra”).
eroare cu argumente falsificate, cât si la O alta definitie acceptata si destul de
apelul palierelor emotionale sau non- influenta este cea data de R. Schultz si R.
rationale. În cazul manipularii, intentiile Godson:"Conceptul descrie ansamblul
reale ale celui care transmite mesajul ramân informatiilor false, incomplete, eronate, care
insesizabile celui manipulat. sunt îndreptate, alimentate, confirmate catre
o tinta ce reprezinta un individ, un grup sau
Din punct de vedere social, manipularea un stat".
reprezinta o forma de impunere a
intereselor unei clase, grup, colectivitati nu Intoxicarea
prin mijloace coercitive, ci prin inducerea în
eroare. Forma de dezinformare, intoxicarea consta
în suprasaturarea surselor cu informatie
Din acest motiv, recurgerea la aceasta cale în falsa, în blocarea canalelor de comunicatie
situatii de divergenta de interese devine tot cu mesaje mincinoase, diversioniste, fie
mai frecventa în societatea actuala, pentru a pregati opinia publica pentru o
manipularea fiind un instrument mai lovitura de proportii, fie pentru a discredita
eficient si mai puternic decât utilizarea un mesaj corect asteptat. Instrumentele sale
fortei. de baza sunt zvonurile, bârfele si
comunicatele tendentioase. Intoxicarea este
Herbert Marcuse (Scoala de la Frankfurt) operatia de “anesteziere” a publicului în
este autorul unei ample analize a scopul acceptarii unei diversiuni majore sau
manipularii, considerata a fi un instrument pentru a-l face neîncrezator, ostil în fata unui
esential al “societatii industriale de masa”. El adevar care urmeaza a fi comunicat.
evidentiaza formele particulare pe care Prin intermediul televiziunii, intoxicarea
manipularea le ia în diferite sfere ale vietii poate produce adevarate razboaie ale
sociale, începând cu cea politica si sfârsind imaginii, din care iese învingator cel care a
cu cea economica. investit cel mai mult în propria sa imagine si
care a sabotat cel mai bine imaginea celuilalt.
INTELLIGENCE
Bogdan Negoi

Minciuna sustine o idee, încercând sa convinga
auditoriul.
O specie mai putin tratata de mesaj Persoana care ia decizia o face de multe
deliberat fals, este minciuna. Deoarece ori pe baza altor tipuri de argumente
este un concept cu puternice amprente decât cele logice sau cele logico-corecte,
morale si culturale, subiectul nu a fiind convinsa de “necesitatea” sau
interesat, pâna acum câtiva ani, decât pe “importanta” aparenta a actiunii sau
filosofi, teologi, antropologi si pe lucrului respectiv.
psihologi (s-au facut studii cu precadere Una dintre cele mai simple tehnici este
pe copii). Este ciudat, desi putem spune cea a distorsiunii temporale.
ca întâlnim minciuni pretutindeni, atât în
public cât si în viata privata, la orice nivel Câteodata, cel mai bun mod de a
social si în toate societatile trecute sau influenta persoana-tinta este sa te
prezente. Un ziarist britanic a afirmat ca comporti ca si cum ceea ce vrei tu sa obtii
anii ´80 reprezinta decada minciunilor. În de la aceasta s-a si întâmplat. Este foarte
1991, Bradlee afirma “am impresia ca în util ca sa te referi la o decizie pe care
ultimii ani minciunile au luat proportiile respectivul încearca sa o ia, ca si cum ar fi
unei epidemii fata de care am devenit cu deja facuta. Principiul reciprocitatii
totii imuni”. A minti este pentru oameni consta în nevoia de a rasplati un favor, fie
un obicei care dureaza de milenii si nu o el cerut sau nu, imediat dupa acceptarea
lamentabila inovatie de ultima ora iar, acestuia. Aceasta caracteristica umana
dupa cum constata Ruskin, inducerea în transcede orice diferente culturale sau
eroare nu a fost considerata întotdeauna rasiale, indiferent si de natura
si oriunde un act condamnabil. La grecii respectivului favor.
antici sentimentul de admiratie pentru cei
care reuseau sa pacaleasca un strain era Un alt principiu este cel al angajamentului
uzual. si concordantei. Oamenii vor face
aproape orice încercând sa pastreze ideile
Zvonul care sunt în concordanta cu cele pe care
le-au avut anterior. Când vor lua public o
Zvonul reprezinta o afirmatie prezentata atitudine, toate actiunile ulterioare vor fi
drept adevarata fara a exista posibilitatea în concordanta cu atitudinea manifestata
sa i se verifice corectitudinea. Zvonurile anterior.
care sunt lansate în circulatie au o functie
dubla: o functie explicativa si o functie de Principiul atribuirii. Oamenii fac frecvent
atenuare a anumitor tensiuni emotionale. unele lucruri pentru ca ei cred într-un
Circulatia lor este dependenta de adevar despre ei însisi. Un atribut intern
contextele sociale, de trasaturile de al felului lor de a fi cauzeaza anumite
personalitate ale indivizilor si de nevoile tipuri de comportament. Daca cineva îsi
psihosociologice ale indivizilor, atribuie intern o caracteristica, va face tot
grupurilor sau comunitatilor. Lucrarile lui ceea ce este specific unui om care are acea
Allport si Postman (1965) au pus în caracteristica. Metoda sarmantului. Spre
evidenta trei legi de transmisie a deosebire de celelalte metode, nu are mai
zvonurilor: legea saraciei ( a nivelarii) - pe multe etape si nu se bazeaza pe acrobatii
masura ce zvonul circula, el tinde sa fie tot verbale. Ea functioneaza pentru ca, în
mai scurt, mai usor de înteles si de relatat; mod deschis, ofera concesii, manifesta
legea accentuarii - anumite detalii se vor dorinta de a asculta si valideaza ideile
întari, dobândind loc central în subiectului-tinta.
semnificatia acestuia; legea asimilarii -
i n f o r m a t i a s e c o n s e r v a s i s e
reorganizeaza în jurul unor motive
centrale. Bibliografie
Persuasiunea
?Aries, Philippe & Duby, Georges (coord.),
"Istoria vietii private", Editura “Meridiane”,
Bucuresti, 1977.
Prin persuasiune se întelege actiunea de a
?Barnes, J.A., "Sociologia minciunii", Editura
convinge într-un mod sau altul pe cineva “Institutului European”, Iasi, 1998.
sa faca sau sa aleaga un lucru. Este ?Muchelli, Alex, "Tehnici de manipulare",
actiunea prin care autorul unui mesaj Editura “Polirom”, Iasi, 2002.
I
martie-mai 2011 83

INTELLIGENCE
REPERE CONCEPTUALE
Scopul principal al unui
serviciu de informaţii este
de a căuta permanent să
reuşească cel puţin
sincronizarea - dacă nu
realizarea dezirabilei
componente preventive -
cu dinamica manifestărilor
celor mai noi tipuri de
ameninţări la adresa
securităţii naţionale,
context în care apare
termenul de intelligence.
Ce este intelligence: un
produs, rezultat al unor
demersuri analitice
specializate sau activitatea
de securitate în sine?
“
”
INTELLIGENCE
Ilie Tudor Ciuflea
La nivel lingvistic primar, termenul de termenului de intelligence cu domeniul
intelligence se regăseşte în următoarele securităţii naţionale.
arii semantice:
Cele mai frecvente valori semantice
1. abilitatea de a învăţa, de a înţelege, de a curente ale acestuia au fost atribuite în
aplica noţiuni sau de a gândi abstract în cadrul unor studii în domeniul securităţii
special în legătură cu situaţii noi sau naţionale, prin intelligence desemnânduprovocatoare;
se, pe de o parte, activitatea serviciilor şi
2. o entitate inteligentă; agenţiilor cu atribuţii de securitate
3. actul de a înţelege; naţională, iar pe de altă parte, informaţia
4. ştire, informaţie; prelucrată pentru a fi relevantă pentru
5. informaţie despre posibili inamici sau siguranţa naţională. Unii autori consideră
despre o anumită zonă; că o traducere fidelă a cuvântului
6. agenţie specializată în obţinerea unei intelligence se rezumă la:
informaţii din categoria menţionată
anterior. 1. element de cunoaştere susceptibil a fi
codificat pentru a fi păstrat, prelucrat sau
Din acest termen a derivat intelligencer comunicat;
care denominează un agent secret sau un 2. produs rezultat din culegerea,
culegător de informaţii, prin extensie, un procesarea, integrarea, analiza, evaluarea
reporter. şi interpretarea datelor avute la dispoziţie
Din definiţia respectivă se poate observa referitor la domenii de interes;
cum sensul general al termenului supus 3. produs analitic rezultat din procesarea
atenţiei pivotează în jurul unor noţiuni datelor (informaţiilor brute);
precum inteligenţă, cunoaştere, noutate, 4. activitatea ce generează informaţii
provocare, instituţii speciale/agenţi de prelucrate;
informaţii, reliefând, întrucâtva, o 5. titlu generic pentru spionaj.
similitudine cu însuşi procesul laborios
specific activităţii de informaţii în cadrul În accepţii similare, intelligence este:
căreia, pentru a realiza informarea corectă produsul rezultat din procesarea
a beneficiarilor legali, este nevoie, în informaţiilor referitoare la obiecte
prealabil, de cunoaşterea adecvată a (fenomene, procese) de interes; set de
mediilor pretabile a potenţa ameninţări, fapte, obţinute prin asocierea informade
inteligenţa necesară penetrării ţiilor cu alte elemente cunoscute şi
informative a acestora, de confruntarea analizate prin prisma experienţei;
cu provocări care pot fi gestionate, în deducţie sau concluzie, bazată pe analiza
acord cu orientările şi interesele generale unor informaţii; capacitatea de a rezolva
naţionale, numai de către un lucrător de probleme şi situaţii noi, fundamentată pe
informaţii specializat. De aici au rezultat, experienţa acumulată; colectarea şi
probabil, şi asocierile constante ale prelucrarea informaţiilor; cunoaştere.

Intelligence - ca activitate de culegere a activitate cu impact asupra actorilor sociali, fiecare
informatiilor necesare fundamentarii unor dintre acestia fiind nevoit sa îsi adapteze politicile si
decizii. strategiile care, altadata, îi asigurau existenta. Din ce în
ce mai frecvent, termenul de intelligence este utilizat cu
Aceasta acceptie permite migrarea semantica a preponderenta când se fac referiri la sfera militartermenului
în cauza în orice domeniu de activitate în informativa, suportând asocieri cu activitatea de
care, pentru stabilirea unor politici actionale, este informatii pentru realizarea securitatii nationale.
necesara cautarea, identificarea, penetrarea mediilor din
care sa se realizeze culegerea informatiei brute, care,
supusa prelucrarii, sa fie diseminata beneficiarilor, iar în
Bibliografie
baza ei, acestia sa adopte masurile necesare
protejarii/promovarii intereselor proprii sau
? Duvac, lon - Comunitatea Nationala de Informatii si cultura de
intelligence a decidentilor politici - www.scribd.com
institutionale.
? Enache, Dom - Rolul si importanta intelligence-ului în
contextul noului mediu de securitate în Stabilitate si securitate
Spre exemplu, în domeniul economic, intelligence
reprezinta informatii filtrate si analizate pâna la punctul
regionala, Sesiune anuala de comunicari stiintifice cu participare
internationala, 09-10 aprilie 2010, Universitatea Nationala de
Aparare “Carol I”
în care se poate actiona/se pot adopta decizii pe baza
? Pârlog, Adrian - Sistemul informational si protectia fortei în
lor. De aici au derivat termeni precum intelligence operatii - vector de securitate în contextul noilor provocari ale
biografic (caracterizarea unui decident al unei companii, procesului globalizarii în Stabilitate si securitate regionala,
realizata în scopul anticiparii celor mai probabile actiuni Sesiune anuala de comunicari stiintifice cu participare
ale acestuia, luând în considerare experienta si internationala, 09-10 aprilie 2010, Bucuresti, Universitatea
perspectiva pe care o are asupra pietei), intelligence
competitiv (proces etic, legal si sistematic de colectare,
analiza si diseminare de informatii, ce are ca obiectiv
principal dobândirea sau mentinerea de catre o
companie a avantajului competitiv, evitarea surprizelor
si fructificarea oportunitatilor de piata) sau audit de
intelligence (inventar al resurselor de informatii sau de
expertiza, disponibile la un moment dat într-o
companie, în care urmeaza sa fie implementat un
program de intelligence competitiv.
Intelligence - ca produs informativ integrat
Contribuie, prin exploatare adecvata, la diminuarea
nivelului de incertitudine al beneficiarilor care adopta
decizii. Este rezultatul unui proces amplu în care actantii
conlucreaza pentru a imprima acuratete, veridicitate,
completitudine mesajului informativ transmis pe canale
securizate. De regula, produsul de intelligence poate
avea un real aport în momentul în care se impune
adoptarea unei decizii (preponderent în regim de
urgenta) si se doreste a se afla care sunt consideratiile
referitoare la fiecare alternativa de actiune, context în
care nu exista suficient rastimp pentru decelarea
aprofundata a problemelor.
Intelligence - cumul de activitati desfasurate pe
multiple paliere ierarhice
Înglobeaza întreaga arhitectura a fluxului informativ, de
la cautarea, culegerea si analiza informatiilor pâna la
diseminarea acestora în produse de informare a
beneficiarilor. Defineste, la nivel praxiologic,
interdependenta elementelor componente, calitatea
uneia exercitând un rol decisiv în constructia celeilalte
imediat, urmatoare.
Concluzii
Pe masura ce mediul international a evoluat, s-au produs
mutatii semnificative în majoritatea domeniilor de
Nationala de Aparare “Carol I”
? www.intellcompetitiv.ro
I
martie-mai 2011 85

Nicolae Rotaru
Vi s-a-ntâmplat, desigur, sa parcurgeti un text pe care, nivel adecvat de eficienta si normalitate. Miturile si
din cauza neologismelor (în fapt, din cauza carentelor vechile stigmatizari s-au estompat, delimitarea si
de acumulare culturala!) sa-l întelegeti, mai ales, din compartimentarea interesului mass-media (interesul
deductie! Nu era vorba, fireste, de un extras tehnic, de public, cum ar veni!) s-au operat cu discernamânt, asa
un citat academic (din domeniul medical sau încât nu se mai pot confunda nici domeniul de munca,
astronomic, bunaoara!), ci de un eseu, de un lead ori de nici modusul operandi, nici aria de influente si
un editorial dintr-un hebdomadar. repercusiuni cu ale altor structuri ce concura preventiv,
proactiv, ofensiv si solidar, la mentenanta sanitatii si
Ei bine, aceste impedimente (bariere sau hiatusuri concordiei sociale, la salvagardarea securitatii nationale
comunicationale) au la baza ignoranta si la compatibilizarea procedurala euro-atlantica
manifestata succesiv pe treptele instruirii potrivit asumarilor guvernamental-statale. E
actantilor organizatiilor, pusa pe seama drept, si tabloul (dinamic si efervescent)
behaviorismului subiectilor învatarii, din domeniul „ariei justitiei”
dar datorata, uneori, si managerilor interpretata largo si rubato în ultimul
„planningului education-teachingului” timp a contribuit la aceasta dezirabila
care considera (cu îndreptatire
teoretica) arta dialogica mai degraba
particularizare.
ca pe o autoasumare de cultura Asa stând lucrurile (ca urmare a
generala, necum ca pe un reper investitiei de efort conjugat si a
de baza într-o programa managementului dinamic), cred ca,
scolara, mai ales la formele asemenea lubrifiantului folosit
finale de învatamânt din într-un angrenaj tehnic, si rolul
arhitectura Almei mater. c o mu n i c a r i i ( c a p u n c t
obligatoriu si constant de
Am invocat aspectul stiut trecere în toata devenirea
fiind ca personalul institutiilor umana dialogica), trebuie sa
intelligence-ului, mai mult ca în continue sa-si vadeasca virtutile de
alte domenii, este preponderent informare-persuasiune, de educareconversational
(pe toate treptele de inculcare, de socializare-imagine, fara
înzestrare intelectuala din a ignora manipularea-propaganda, fie
societatea civila) si ca, dincolo de chiar si numai ca recurs de promotion
stapânirea mijloacelor, formelor,
metodel or culegerii, verificarii, analizei, coroborarii,
si advertising.
stocarii sau valorificarii informatiilor, trebuie sa fie Cu alte cuvinte, actul dialogal va trebui sa-si mentina
sigur ca întelege si foloseste corect, riguros, propriu altitudinea si profunzimea semantic-conativa si
morfologia, sintaxa, stilistica, semiologia cuvântului / referential-contextuala în limitele unei rigori dezirabile,
enuntului ce constituie asa zisul cicucecâcucâu (cinecui-ce-când-cum-cât
si unde!) al circumstantelor
fara echivoc, confuzie, bâlba, deturnare sensuala.
relationarii. Zic asta (redundant, desigur, fiindca se stie!) gândinduma
si cu ce tipologie umana (preponderent intelectual-
În ceea ce-l priveste, Serviciul Român de Informatii, cu rasata) relationeaza persuasiv (de ce nu si atractiv, ludic,
discretie (profesionala) si silentiozitate (normala), dar magnetic, carismatic, empatic si vaticinar în imediatete,
cu consecventa (procedurala) si constanta (actionala)
reuseste sa urce si sa mentina stacheta relationarii
dar mai ales în ulterioritate) angajatii din intelligence.
umane (atât organizational-intern, cât si public) la un Sper sa fi fost si...persuasiv!
INTELLIGENCE

IN MEMORIAM
24 decembrie 1989
Colonel (post-mortem)
TROSCA Al. GHEORGHE (1989)
Locotenent-colonel (post-mortem)
COTUNĂ COTUNA Al. EUGEN – TRANDAFIR (1989)
Sublocotenent (post-mortem)
ANDREI I. ŞTEFAN (1989)
Sublocotenent (post-mortem)
COSTACHE I. ION (1989)
EROII
NU
AU
NEVOIE
DE
„DIPLOME”
Sublocotenent (post-mortem)
MUICARU C. ION (1989)
Sublocotenent (post-mortem)
NEAGOE Şt. St. TEODOR (1989)
Sublocotenent (post-mortem)
OPREA I. EMIL (1989)
Sublocotenent (post-mortem)
SURPĂŢEANU P. C-TIN – FLORIN (1989)
La 24 decembrie 1989, în Bucuresti, în Drumul
Taberei, institutia „luptatorului antiterorist” a
înregistrat cea mai grea jertfa, careia istoria
încearca, de doua decenii, sa-i justifice tragismul.
De aceea, pentru Serviciul Român de Informatii
este o traditie de onoare sa pastreze vie si
neîntinata, peste generatii, memoria celor cazuti la
datorie în evenimentele din timpul Revolutiei :
Colonel (post-mortem)
TROSCA Al. GHEORGHE (1989)
Locotenent-colonel (post-mortem)
COTUNA Al. EUGEN – TRANDAFIR
(1989)
Sublocotenent (post-mortem)
ANDREI I. STEFAN (1989)
Sublocotenent (post-mortem)
COSTACHE I. ION (1989)
Sublocotenent (post-mortem)
MUICARU C. ION (1989)
Sublocotenent (post-mortem)
NEAGOE St. TEODOR(1989)
Sublocotenent (post-mortem)
OPREA I. EMIL(1989)
Sublocotenent (post-mortem)
SURPATEANU P. C-TIN – FLORIN (1989)
Peste generatii, eroii Brigazii Antiteroriste
constituie simbolul identitar al unei profesii pentru
care asumarea riscului poate echivala cu sacrificiul
suprem.
Peste generatii, Brigada Antiterorista
comemoreaza an de an, la 24 decembrie, ZIUA
LUPTATORULUI ANTITERORIST, înclinând
in memoriam drapelul de lupta al unitatii, ca semn
de profund respect fata de înaintasi.
Pentru profesionistii de astazi, jertfa acelui
decembrie reprezinta „lectia de baza” a datoriei
împlinite, a devotamentului neconditionat, a
spiritului de sacrificiu, loialitatii si solidaritatii, la
cote de performanta specifice unui corp de elita.
Ea va ramâne astfel în constiinta luptatorilor
antiteroristi, indiferent de formele recunoasterii
oficiale a sacrificiului suprem al eroilor nostri.
martie-mai 2011 87

� In his article, Adrian Solea brings forth the infinite possibilities recent developments in IT&C represent for
extremist-terrorist organisations, providing relevant examples of attacks on significant public or private networks,
as well as measures to ensure cyber security.
�In
their effort to guide readers through the various legal enterprises of Western democracies to counter cyber
terrorism, Cristina Bucur and Mihai Filipescu also approach, in thier article, ”Legal Initiatives to Counter Cyber
Terrorism”, Romania's initiatives in this regard, as well as the sensitive ethical issues involved.
�Oana
Ciobanu and Simona Enescu present an extensive study of the process of radicalization preceding the
9/11 terrorist attacks, offering an insight in the psychology of radical Muslim communities.
�Further
developing the previously-cited studies regarding Muslim radicalization and cyber terrorism,
Cristian Barna, Ph.D, extensively documented the recent developments in Europe, stressing the relatively new
practice of online radicalization.
�In
his study, Remus Ştefureac initiates an academic approach to undercover operations, listing the main
categories and briefly commenting on their use by the Russian secret services during the Cold War.
�Further
developing the ever so present theme of cyber security, Cristian Iordan stresses the need for more
public-private partnership initiatives which, in his opinion, are the optimal solution to protect critical
infrastructures and therefore national security.
�Romanian
Intelligence Service Director George-Cristian Maior presents his insight perspective on the
evolution of the institution under his leadership in an open discussion with Intelligence Editor-in-Chief
Flaviu Predescu.
INTELLIGENCE
S
of the articles
U M M A R Y

S
of the articles
U M M A R Y
�Marius
Bogdan Florescu highlights the threat of weapons of mass destruction's proliferation to global
security, listing the main measures put into place by the international community (to which Romania is a
member) in order to contain and eradicate this phenomenon.
�Ionel
Niţu continues his effort to support intelligence sharing within the intelligence community with case
studies of Italy and of the Romanian Joint Situation Center (SITCEN). The study concludes that the current
security environment compels the intelligence communities to extend their cooperation over the current
boundaries, including to private entities.
�A
fresh and interesting topic of discussion of the international agenda, that of China's rapid rise to
superpower status, is brought about by Ionuţ Cristian Dumitru, who estimates that, by 2020, this People's
Republic will become the world's foremost economic player as well as the main investor and trade partner for
Africa, Latin America and Asia.
�In
an article titled „European Strategic Security Targets”, Ilie Tudor Ciuflea reviews the main current
security threats (WMD proliferation, terrorism, failed states, regional conflicts), as well as the counter
measures put in place by the EU and NATO.
� Due to the unprecedented expansion of communication networks with their inherent vulnerabilities, Gabriel
Curculescu and Mircea Ştefan's extensive study on the importance, organisation and activity of Computer
Emergency Response Team is a must-read for both specialists and neophytes to the subject.
�As
a member of the civil society, PH.D. Professor Dorin Uritescu reviews the latest book coordinated by
Romanian Intelligence Service's Director, Ambassador Ph.D George-Cristian Maior, bringing a new perspective,
that of a philosopher and philologist, on matters of national security. After a thorough analysis of each
contributor's study, Professor Uritescu sums up the importance of the book as a solid basis of academic but
accessible knowledge to both intelligence specialists and to the larger audience's culture of security.
�With
his vivid interest in the history and evolution of the Romanian secret services, Ph.D. Tiberiu Tănase
surprises readers by renewing the flavor of Romania's intelligence community from the World War II period in his
description of colonel Ion Lissievici, Eugen Cristescu's deputy director, personality and activity.
martie-mai 2011 89

INTELLIGENCE
S
of the articles
U M M A R Y
�Another
historical depiction by Ph.D. Tiberiu Tănase reveals new details about the establishment of Dobrogea's
Intelligence and Security Service, during First World War.
�Marius
Sebe continues his series of articles on the intelligence challenges of the 21st Century by detailing the
novelties in governmental intelligence, as well as the emergence and rapid development of private intelligence.
Concluding his study, Mr. Sebe foresees the replacement of 20th Century's Informational Era with the new wave
of the Intelligence Era.
�In
his brief yet didactic study, Paul Georgescu details the Romanian Intelligence Service's efforts to support local
public authorities, stressing the impact intelligence estimates have on local security environments.
�Oana
Magdalena Ciobanu's article on risk management in corporatist societies is a well documented and
extensive introduction to the notions of risk an threats, as well as to intelligence's contribution to reducing the
former two.
�Bogdan
Alexandru Antipa's article, the first in an upcoming series, introduces readers to the relatively
unexplored realm of heraldry, seen as a means of understanding the ”social, political and cultural processes of a
historical age” and, moreover, an useful tool to accurately understand historical events.
�In
his article on „Media Manipulation and Propaganda Techniques”, Bogdan Negoi exposes disinformation,
intoxication, lies, rumors and persuasion from a sociological perspective.
�In
an era when the word ”intelligence” comprises too many meanings for the general public to have a clear grasp
at it, Ilie Tudor Ciuflea brings useful clarifications, encompassing the mutations it has suffered in the 21st Century.
�Persuasion
must be a constant preoccupation for intelligence analysts more than for anyone else, and Nicolae
Rotaru's study of it constitutes a good start for a better understanding of the phenomenon.

Publicaţie a Serviciului Român de Informaţii
Bucureşti, Bd. Libertăţii 14D
Tel. 021.410.60.60 Fax 021.410.25.45
E-mail: presa@sri.ro, www.sri.ro
Articolele pot fi reproduse doar cu permisiunea editorului.
ISSN 1844 – 7244