Occidentul romanesc nr. 47

occidentul

Publicatia Occidentul Romanesc este adresata in special comunitatii de romani din Spania. Continutul editorial, de o foarte buna calitate, este pregatit de o echipa redactionala profesionista, sub conducerea directa a jurnalistului Michael Harrison Cronkite din CA – SUA. Alaturi de articole cu informatii practice si utile, oferim cititorilor nostrii si teme de interes si cultura generala, pregatite de jurnalisti romani din Spania, SUA, Romania si Australia. Printre rubricile permanente regasim: consultanta juridica, sfatul psihologului, traditii romanesti, bucatarie romaneasca, interviuri cu personalitati romane, pagina sportiva, informatii ale autoritatilor romane din Spania, stiri din Spania si din Romania. Ziarul este gratuit, Occidentul Romanesc ajungand direct in locurile frecventate de romanii din Spania, sau in care acestia au acces (consulate, primarii, rute de transport, locatii de magazine si afaceri romanesti din Spania, expedieri postale etc.)

occidentul romanesc

www.occidentul-romanesc.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania

Ziar

GRATUIT

Anul V - Nr. 47 / 24 pagini

Ianuarie 2015

Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă!

Revista FHM, ediţia spaniolă, anunţă că

INNA

este „noul superstar al muzicii dance”

„După un an plin de reuşite în Spania artista a participat la evenimentul 40 Principales, alături de cei de la

One Direction, The Vamps, David Bisbal, Birdy, Cris Cab şi Wisin, precum şi de artişti locali din Spania...”

Relaţia sănătoasă dintre

părinte şi copil

„Misiunea de părinte este

cea mai frumoasă meserie

din lume, însă în acelaşi timp

este şi cea mai grea. Sunt

provocări la fiecare pas, etape

de vârstă cu cerinţe şi...”

Pagina 08

Cetăţenii români rezidenţi

în Spania pot vota în cadrul

alegerilor municipale din

2015

„În conformitate cu legislaţia

europeană, toţi cetăţenii

europeni care şi-au stabilit

reşedinţa într-un alt stat...”

Pagina 04

Cine nu are un bătrân, să

şi-l cumpere…

„Dumitru Sinu nu a r euşit

să-şi termine studiile în

ţară. Vremurile, condiţiile,

greutăţile i-au fost potrivnice.

În plus, l-a stăpânit mereu

o dorinţă nestăvilită de a

cunoaşte alte locuri şi alţi

oameni, de a-şi încerca

norocul în lumea largă...”

Pagina 12-13

Decenţa în politică

„Omenirea nu va scăpa

niciodată de necazuri până

când iubitorii înţelepciunii

nu vor ajunge la frâiele

puterii politice, sau până

când deţinătorii puterii nu vor

deveni...”

Pagina 17

Pagina 23

Lleida, la tierra del

turismo activo

„La provincia de Lleida

cuenta con un gran número de

lugares en los que d escargar

adrenalina. Todo tipo de

deportes para todo tipo de

públicos...”

Pagina 18


02 IANUARIE

2015

REPREZENTAREA

DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI

ÎN REGATUL SPANIEI

Ambasada României în Spania • Adresa: Avenida de Alfonso

XIII nr. 157, Madrid 28016, •Telefon: 0034/913 501 881 (5

linii) •Fax: 0034/913 452 917 •Web: madrid.mae.ro •E-mail:

secretariat@ embajadaderumania.es •Facebook: www.f acebook.

com/ambasada.madrid •Probleme de muncă şi sociale: E-mail:

agregado.trabajo@embajadaderumania.es •Birou de promovare

economică şi comercială: E-mail: oficina.comercial@

embajadaderumania.es

Secţia Consulară a Ambasadei României la Madrid •Adresa:

Avenida de la Albufera nr. 319, 28031 Madrid •Telefon: 0034/

917 344 004 (5 linii) •Fax: 0034/914 165 025 • E-mail: contact@

informatiiconsulare.ro • Program cu publicul: luni-joi 09:00-

17:00, vineri 09:00-16:00 •Jurisdicţii consulare: León (León,

Palencia, Burgos, Zamora, Valladolid, Soria, Salamanca, Avila,

Segovia), Insulele Canare (Las Palmas, Santa Cruz de Tenerife)

•Telefon de urgenţă: 0034/649 656 032 (doar pentru cazuri de

deces sau accidente rutiere)

Institutul Cultural Român Madrid •Adresa: Plaza de la

Lealtad 3, entreplanta dcha. 28014 Madrid •Program cu publicul:

10:00-17:00 •Telefon: 0034/917 589 566 •Fax: 0034/915

590 135 •E-mail: icrmadrid@icr.ro

Consulatul General al României la Barcelona •Adresa:

Calle San Juan de la Salle 35 bis, 08022 Barcelona •Intrare

pentru public: C/Alcoi 22, colţ cu C/San Juan de la Salle,

Barcelona •Telefon: 0034/934 181 535, 0034/934 344 223 •Fax:

0034/934 341 109 •E-mail: contact@ informatiiconsulare.ro,

consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net •Site web: http://

barcelona.mae.ro •Program cu publicul: luni-vineri 09:00-17:00

(între orele 09:00-14:00 se primesc cererile pentru servicii consulare,

între orele 15:30-16:30 se eliberează documentele solicitate)

•Jurisdicţii consulare: Catalonia (Barcelona, Girona,

Lerida, Tarragona), Insulele Baleare

Consulatul General al României la Bilbao •Adresa: Plaza

Circular nr. 4, etaj 1, 48001 Bilbao •Telefon: 0034/944 245 177

•Fax: 0034/944 245 405 •Email: contact@ informatiiconsulare.

ro •Program cu publicul: luni-joi, 09:30-17:00 (09:30-14:00 se

primesc solicitările pentru serviciile consulare, între orele 16:30-

17:00 se eliberează documentele solicitate) •Telefon de urgenţă:

0034/608 956 278 (pentru cazuri de deces sau accidente rutiere)

•Jurisdicţii consulare: Galicia (La Coruña, Lugo, Pontevedra,

Orense), Asturia, Cantabria, Ţara Bascilor (Alava, Guipuzcoa,

Vizcaya), Navarra, La Rioja

Consulatul României la Castellón de la Plana •Adresa: Avenida

Valencia s/n, esquina Rambla de la Viuda, 12006 Castellón

de la Plana •E-mail:contact@ informatiiconsulare.ro •Telefon:

0034/964 212 446, 0034/964 203 331, 0034/964 216 172 •Fax:

0034/964 257 053 •Site web: http://castellon.mae.ro/ •Telefon

de urgenţă: 0034/677 842 467 (numai pentru cazuri de deces,

accidente sau alte situaţii de dificultate deosebită) •Program cu

publicul: luni-joi: de la 09:00 la 13:00 (preluare documente), de

la 15:30 la 16:30 (eliberare acte); vineri: 09:00-12:00 (preluare

documente), 12:00-13:00 (eliberare acte), 14:00-15:30 (oficiere

căsătorii, probleme cetăţenie, audienţe etc., cu programare),

15:30-16:30 vize (primire cereri de acordare a vizei de intrare în

România, eliberare vize, cu programare) •Jurisdicţii consulare:

Comunitatea Valenciană (Valencia, Castellón, Alicante)

Consulatul României la Ciudad Real • Adresa: Calle Mata 37,

13004, Ciudad Real •Telefon informaţii consulare: 0034/926 226

825 •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro •Fax: 0034/926

231 170 •Program cu publicul: luni-joi: 09:00-14:00 depunere

documente pentru servicii consulare, 16:00-17:00 eliberarea

actelor; vineri: 09:00-17:00 doar servicii programate (audienţe,

oficieri casatorii, depuneri juramânt, penitenciare etc.)

•Telefon de urgenţă: 0034/609 513 790 (doar pentru cazuri de

arestare, deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii consulare: Comunitatea

Castilia-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete,

Guadalajara, Cuenca), Extremadura (Caceres, Badajoz)

Consulatul General al României la Sevilla •E-mail: contact@

informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/954 233 243, 0034/954

230 947, 0034/954 624 053 •Program cu publicul: luni-vineri,

orele 09:30-14:00 pentru primirea solicitărilor, orele 15:30-

16:30 pentru eliberarea documentelor •Telefon de urgenţă:

0034/648 212 169 (va fi utilizat strict pentru cazuri de urgenţă,

accidente şi decese) •Jurisdicţii consulare: Andaluzia (Huelva,

Cádiz, Málaga, Sevilla, Cordoba, Jaen, Granada), Regiunea

Murcia, oraşele autonome Ceuta şi Melilla

Consulatul României la Zaragoza •Adresa: Calle Camino de

Las Torres 24, 50008 Zaragoza •Telefon: 0034/976 481 429

•Fax: 0034/976 481 779 •E-mail: contact@informatiiconsulare.

ro •Program cu publicul: luni-vineri, orele 09:00-14:00 depunere

solicitări, orele16:30-17:00 eliberare documente •Telefon de

urgenţă: 0034/663 814 474, numai pentru cazuri de accidente,

decese •Jurisdicţii consulare: Aragón (Huesca, Zaragoza, Teruel)

Viceconsulatul României la Almeria •Adresa: Carretera

Huércal de Almería 46, 04009 Almería •Telefon: 0034/950

625 963, 0034/950 624 769 •Fax: 0034/950 145 217 •E-mail:

almeria@mae.ro

Adrese şi informaţii utile

Occidentul Românesc lansează campania de

promovare a valorilor româneşti din străinătate:

„Noi susţinem Excelenţa”

Proiectul „Noi susţinem

Excelenţa” îşi propune să promoveze

românii care prin pasiune

şi dăruire fac performanţă

în ţările lor de adopţie. Campania

va face cunoscute atât

rezultatele deosebite ale acestora

cât şi eforturile care stau în

spatele succesului lor.

Pentru început, poveştile

celor care au reuşit să facă

performanţă în străinătate vor

fi promovate prin intermediul

unei platforme online şi o componentă

de comunicare social

media iar cele mai apreciate se

vor publica în ediţiile tipărite

FONDATORI:

Kasandra Kalmann-Năsăudean

Florin Valentin Barbu

MARKETING:

Michael H. Cronkite (CA-USA)

REDACTOR ŞEF:

Kasandra Kalmann-Năsăudean

REDACTOR ROMÂNIA:

Anca Gaia

REDACTOR MADRID:

Oana Moşniagu

MANAGER PROIECT:

Eduard Rudolf Roth (Baleares)

SENIOR EDITOR:

Dan Caragea (Portugalia)

Letiţia Coza - Brad/România

Puşa Roth (Bucureşti)

COLABORATORI:

Andra M. Gutierréz (Benidorm)

Andrei Bodea K. Varble (CA/USA)

Dan Luca (Bruxelles)

Gabriela C. Sonnenberg (Spania)

Occidentul Românesc.

Dorim să ne implicăm activ

în promovarea celor care fac

performanţă, pentru că massmedia

din România vorbeşte

prea puţin despre românii de

succes din străinătate: cercetători,

profesori, medici, scriitori,

poeţi, pictori, sportivi, oameni

de afaceri deosebiţi şi despre

eforturile şi sacrificiile pe care

le depun pentru a excela în domeniile

lor.

De asemenea, campania

lansează un concurs de proză

scurtă şi poezie, la care pot

participa atât români din străinătate

cât şi din ţară, cu vârsta

între 18 - 70 de ani. Cele mai

valoroase lucrări vor fi publicate

în diverse publicaţii din străinătate,

iar finaliştii vor fi selecţionaţi

de un juriu de specialişti

în perioada 01 - 15 iunie 2015.

Premiile constau în bani,

iar trofeul concursului va fi o

vacanţă de 7 zile într-o staţiune

exotică de pe Costa Blanca

(Coasta Albă) din Spania.

Condiţii de participare:

• Textele se trimit în perioada

15 ianuarie - 15 mai 2015,

la adresa de e-mail: redactia@

occidentul-romanesc.com.

Gerardo M. Bedoya (Spania)

Irina G. Şova (CA/USA)

Lucian Oprea (Colorado)

Lorena G. Borrero (Spania)

Mircea Fluieraş (Malága)

Tiberiu Grădişteanu (Timişoara)

Timeea Opreanu (Cluj-Napoca)

Tudor Petruţ (CA/USA)

Vasile Mureşan (Illinois/USA)

Zoe Stoleru (Valencia)

Redactor investigaţii - Cristian

Ioanovics Guitars (Barcelona)

• Sunt acceptate doar creaţiile

proprii semnate cu numele

real sau cu pseudonim.

• Fiecare participant poate

trimite trei poezii, o singură

proză scurtă, de maximum patru

pagini, însoţite de o fotografie

şi de CV.

• Lucrările pot fi numai poezii

sau numai proză, exclusiv

în limba română, în document

word, font de 12, Times New

Roman, A4, la un rând, obligatoriu

cu diacritice şi fără imagini.

Important: Nerespectarea

acestor cerinţe duce la eliminarea

lucrărilor din concurs!

Campania de ajutor:

„De Sărbători, Occidentul Românesc

este alături de tine!”, s-a încheiat cu

succes!

Mulţumim şi pe această cale celor

implicaţi: JeTT Media Group

USA, Imigrantul Român – Málaga/

Spania, Gândacul de Colorado/USA,

Radio D iaspora Online/Chicago şi,

nu în ultimul rând, familiei: Laura şi

Constantin Hant din Viena.

PUBLICITATE:

Răzvan M. Ionescu (Spania)

SPECIALIŞTI:

Corina S. Hudgens – Medic terapeut

Jeni Chiriac – Psiholog

Marius Vili Sarbu – Avocat

CONTACT:

redactia@occidentul-romanesc.com

publicitate@occidentul-romanesc.com

www.occidentul-romanesc.com

Depósito Legal: M-30588-2013

Publicaţie independentă realizată şi editată

de: El Occidente Rumano/Spania


Cuvânt înainte IANUARIE

2015 03

Kasandra Kalmann-Năsăudean

Redactor şef - Occidentul

Românesc

La început de 2015,

doar… beţe în roate

Mai mult decât în alte ocazii

asemănătoare, la sfârşit de an

2014, românii l-au aşteptat pe

Moş Crăciun. Dar poate acesta

da viaţă viselor pentru un nou

an, şi de ce nu, pentru o viaţă

mai bună

După un an politic nestatornic,

după un deceniu cu Traian

Băsescu, la Cotroceni venirea

lui Klaus Iohannis la preşedinţia

României stă sub semnul

Crăciunului…

Discursul inaugural al noului

preşedinte sugerează că

2015 ar trebui să fie un an

al dialogului şi de consens.

Şi aceasta, după ce anul politic

2014 a stat sub semnul

unei crize latente: a început

cu criza USL şi s-a încheiat

cu o neaşteptată victorie a lui

Klaus Iohannis la preşedinţia

R omâniei.

Între timp, criza PSD, amânată

de apariţia USL în 2011,

a arătat fragilitatea partidelor

clientelare din România. La

fel s-a întâmplat după alegeri-

le parlamentare din decembrie 2012, şi cu PDL. Şi, la fel se

poate întâmpla şi noului PNL

dacă se va mulţumi doar cu o

schimbare cosmetică.

O privire realistă asupra datelor

politice nu lasă însă loc

de prea multe iluzii. Alegerea

lui Klaus Iohannis urmată de

votul de încredere şi relegitimare

parlamentară a noului

guvern Ponta pune România

în faţa unei noi coabitări.

Până acum, România a cunoscut

concurente. Acum, când suntem la o generaţie

distanţă de prăbuşirea

ceauşismului constatăm că

societatea românească nu şi-a

găsit încă echilibrul.

Ce aşteaptă lumea de la preşedintele

Iohannis Mă rog,

fiecare cu ce-l doare! Una peste

alta, însă, oricum le-ai lua,

adunate, aranjate, ori puse la

grămadă, aşteptările echivalează

cu o schimbare de regim.

Noul preşedinte apare în

priul său mit, cel care a susci-

tat acest val uriaş de aşteptări.

Vestea bună este că, din două

direcţii, preşedintele Iohannis

pare să primească… ajutoare!

Problema este că, justiţia,

oricât de bine şi-ar face treaba,

nu poate ţine locul partidelor

politice. Una dintre funcţiile

esenţiale ale partidelor politice,

în sistemele democraticereprezentative,

este aceea de a

selecta, pregăti, testa şi controla

politic, personajele care sunt

deja două perioade de aceste proiecte fragmenta-

împinse spre vârful ierarhiilor,

coabitare conflictuală, care au

marcat ambele mandate prezidenţiale

ale lui Traian Băsescu.

Atât coabitarea cu PNL din

2007-2008 când prim-ministru

era Călin Popescu Tăriceanu,

cât şi coabitarea cu USL (până

în februarie 2014), iar apoi

cu PSD până la sfârşitul celui

de-al doilea mandat au fost nu

doar prilejul unei competiţii

electorale continue, dar şi dovada

unei crize politice latente

pe care politicienii nu au ştiut

să o administreze. De aceea,

este greu de crezut că există

premisele politice pentru o coabitare

de catifea.

Schimbarea brutală a regimului

ceauşist a pus violenţa

la temelia „noului regim” şi,

poate şi din acest motiv, paşii

de urmat nu au făcut niciodată

obiectul unui consens nici între

diferitele părţi ale societăţii,

nici între grupurile politice

re, desenate de aşteptările,

speranţele şi fantasmele politice

ale diferitelor categorii

care formează electoratul

României, ca instrument al

unei reîntemeieri; de la cadrul

constituţional, la redefinirea

practicilor de guvernare şi

până la realizarea cerinţelor

mandatului prezidenţial.

La acest moment de început,

lumea aşteaptă de la preşedintele

ales, fără nici un temei de

altfel, schimbarea radicală atât

a clasei politice, (compoziţie,

comportament), cât şi a instrumentelor

şi instituţiilor prin

care ea se exprimă în exercitarea

mandatelor de guvernare şi

administrare a treburilor publice

în România.

Nici un alt preşedinte postdecembrist

nu a purtat pe

umeri o asemenea povară!

De aceea, veritabil nemesis

al preşedintelui ales este pro-

pentru a forma stratul acela ultra-subţire

din care se recrutează

mandatarii puterii.

Este o operaţiune delicată,

supusă multor distorsiuni,

incertitudini şi tentative de

„instrumentalizare”, dar este

singura cale cât de cât „naturală”

şi „controlabilă”, la nivelul

electoratului, de a ne asigura

că cei care ajung să ia decizii

care influenţează viaţa a milioane

de oameni au în bagajul

lor de pregătire şi în zestrea de

personalitate, elementele profesionale

şi morale care să-i

ferească, pe ei, de derapaje

majore, iar pe noi, de consecinţele

multiplicate, de complexitatea

spaţiului social, ale

acestora.

În general, în spaţiile democraţiilor

„consacrate”, partidele

realizează din ce în ce mai

puţin performant această funcţie

esenţială pentru echilibrul

vieţii politice şi sociale. După

cum observa Mattei Dogan,

încă din anii ‚ 80 ai secolului

trecut, sistemul natural al maşinăriilor

de partid a început să

fie scurtcircuitat, iar astăzi este

aproape în totalitate înlocuit de

soluţiile tip „mandarinat”.

În România pseudo-democraţiei

post-decembriste

a funcţionat doar o variantă

precară a acestui sistem „alternativ”,

una în care „împăratul”

îşi numeşte discreţionar, după

criterii care nu au nimic de a

face cu competenţa ori cu moralitatea,

„înalţii funcţionari”

şi mandatarii puterii, după

care, de la înălţimea sprijinului

politic acordat şi a poziţiei

distribuite sunt supuşi unui soi

de ritual al „botezului electoral”,

ca să aibă în buzunar şi

„acreditarea votului popular”!

În consecinţă, denominaţii

mandatelor puterii sunt

impregnaţi mai mult de „loialitatea

de grup” decât de competenţe,

sunt minaţi de precaritatea

şanselor de a-şi menţine

prea mult înalta poziţie dobândită,

de unde impulsul aproape

irepresibil de „a apuca”, tot ce

poate fi apucat acum, şi încă

ceva pe deasupra, că mâine,

nu se ştie…

Responsabilitatea faţă de

interesele publice şi faţă de

alegători este un criteriu inexistent

în formarea şi recrutarea

oamenilor care ajung să

deţină în România mandatele

politice şi administrative cele

mai înalte.

Atâta vreme cât pseudo-partidele

politice româneşti produc

acest profil de „om politic

de vârf”, justiţia, oricât de harnică,

va rămâne neputincioasă,

adică incapabilă să creeze alte

profiluri de oameni politici.

Oricum, nu acesta este rostul

ei şi nici nu are cu ce să realizeze

asemenea funcţie!

A doua veste bună pentru

preşedinte pare să fie aceea că

„zguduirea” produsă de victoria

sa în alegeri pare să fi pus în

mişcare un mult aşteptat proces

de „reformare” a partidelor.

Pe „stânga”, PSD-ul se frânge,

se sparge, se reformează,

se restructurează, se războieşte

intern, mă rog, ceva se întâmplă,

iar rezultatul aşteptat al

acestor frământări ar trebui să

fie unul pozitiv.

Adică, apariţia unui instrument

politic capabil să acopere

funcţiile esenţiale ale unui partid

modern: ideologie-mesaj,

proiect-politici, comunicare

şi interacţiune eficientă - cel

puţin, cu partea de electorat

pe care o reprezintă -, mobilizarea

sprijinului electoral

capabil să-l promoveze la guvernare,

selecţie a elitelor politice,

lideri şi administratori de

performanţă, control eficient

asupra actelor guvernării, atât

din opoziţie, cât şi din postura

de partid deţinător al puterii.

Nici un partid din România

post-decembristă nu a fost capabil

să îndeplinească simultan,

ori pentru o perioadă mai

mare de timp, aceste funcţii

esenţiale. De aceea, nu este

nici o exagerare să spunem că

în originalitatea sa specifică,

democraţia românească este,

între altele, una „fără partide”!

Adică, ele nu se schimbă

niciodată, doar se transformă,

pentru că sunt moarte, înainte

chiar de a se naşte!

Vestea proastă, aşadar, pentru

preşedintele Iohannis este

că şi ceea ce pare a fi un ajutor,

deocamdată, îi pune doar beţe

în roată!


04 IANUARIE

2015

Cetăţenii români

rezidenţi în Spania pot

vota în cadrul alegerilor

municipale din 2015

De interes

În perspectiva zării alegerilor municipale

organispaniole

în luna mai 2015,

Ambasada României la

Madrid reaminteşte cetăţenilor

români rezidenţi în Spania

faptul că au dreptul de a vota

în cadrul acestor alegeri.

Ambasada recomandă

şi susţine participarea cât

mai numeroasă a românilor

la acest proces electoral,

având în vedere faptul că

votul este atât un drept cât

şi o datorie civică, iar prin

exercitarea acestuia comu-

nitatea românească îşi poate

face „vocea” cât mai auzită

şi puternică!

În conformitate cu legislaţia

europeană, toţi cetăţenii

europeni care şi-au stabilit

reşedinţa într-un alt stat membru

diferit de cel de origine

îşi pot exercita dreptul la vot

în cadrul alegerilor locale şi

europarlamentare organizate

de autorităţile statului de reşedinţă.

Pentru a vă putea exercita

dreptul la vot cu ocazia viitoarelor

alegeri municipale

din Spania (2015), trebuie să

îndepliniţi următoarele condiţii:

• să aveţi 18 ani împliniţi

până în ziua de 24 mai 2015

(inclusiv);

• să fiţi înregistraţi la Primăria

localităţii de reşedinţă din

Spania (empadronamiento);

• să solicitaţi înscrierea în

Registrul Electoral.

Cei care nu s-au înscris cu

ocazia anterioarelor alegeri

locale sau europarlamentare

pe listele electorale spaniole

(în Registrul Electoral) o pot

face până la termenul limită

de 30 decembrie 2014.

Pentru a veni în sprijinul

cetăţenilor europeni care doresc

să voteze, autorităţile

spaniole au pus la dispoziţia

dumneavoastră trei modalităţi

de înscriere în Registrul

Electoral:

• prin intermediul primăriei:

la Evidenţa Populaţiei

(Oficina de Empadronamiento),

prin completarea unui

formular special;

• prin internet: accesând

portalul Institutului Naţional

de Statistică (http://sede.ine.

gob.es);

• prin poştă: răspunzând la

scrisorile pe care cetăţenii UE

rezidenţi în Spania le-au primit

în cursul lunii octombrie.

Informaţii suplimentare

se pot obţine de la Oficiul

Registrului Electoral (Oficina

del Censo Electoral), telefon:

901 101 900.

În perioada 8-29 ianuarie

2015, ediţia a V-a a Zilelor

Filmului Românesc propune

un program paralel de filme, la

sediul ICR Madrid (Plaza de la

Lealtad, 3, entreplanta dcha.,

Madrid).

Cu această ocazie, sediul

I nstitutului găzduieşte proiecţia

a patru lungmetraje. Filmele

sunt programate de la ora 19:30

şi accesul este gratuit în limita

locurilor disponibile.

Ediţia a V-a a Zilelor

Filmului Românesc continuă şi

la cinematograful Cine Doré /

Filmoteca Española, în perioada

9-16 ianuarie.

ZILELE FILMULUI RO-

MÂNESC, EDIŢIA A V-A

PROGRAM LA INSTITU-

TUL CULTURAL ROMÂN

DE LA MADRID

Plaza de la Lealtad, 3, entreplanta

dcha. Madrid, 08-29

ianuarie 2015.

Filmele se vor proiecta de la

ora 19.30.

Intrarea liberă în limita locurilor

disponibile.

• 08 ianuarie

Emak Bakia baita / La casa

Emak Bakia (Casa Emak

Bakia)

Regie: Oskar Alegría

2012 / Spania / 83 min.

• 15 ianuarie

Poziţia copilului / Madre e hijo

Regie: Călin Peter Netzer

2013 / România / 112 min.

Cu: Luminiţa Gheorghiu,

Bogdan Dumitrache

• 22 ianuarie

Anochece en la India (Noaptea

vine în India)

Regie: Chema Rodríguez

2014 / Spania-România-Suedia

/ 94 min.

Cu: Juan Diego, Clara Vodă

• 29 ianuarie

Caníbal (Canibal)

Regie: Manuel Martín Cuenca

2013 / Spania-România-Rusia-

Franţa /116 min.

Cu: Antonio de la Torre,

Olimpia Melinte

***

Organizează:

Institutul Cultural Român

cu colaborarea caselor de producţie

Sin Un Duro, Wanda

Visión, Emak Bakia Films,

Mod Producciones.

Parteneri instituţionali:

AMBASADA ROMÂNIEI

ÎN REGATUL SPANIEI

Zilele Filmului Românesc,

ediţia a V-a, la sediul ICR Madrid


06 IANUARIE

2015

De Sărbători,

alături de români

Federaţia Asociaţiilor

de Români din Europa

( FADERE), împreună cu

Asociaţia pentru difuzarea

culturii româneşti din

Parets del Vallès (Barcelona),

Asociaţia Centrul Cultural

Român din Catalonia, Parohia

„Sfântul Ştefan cel Mare” din

Arbúcies/Provincia Girona şi

alte comunităţi româneşti din

străinătate au iniţiat o campanie

umanitară cu ocazia

Crăciunului şi a Anului Nou.

Şi comunitatea de români

din Catalonia a răspuns cu fermitate

acestei iniţiative, astfel

că, s-au trimis colete cu dulciuri,

fructe şi îmbrăcăminte

persoanelor care locuiesc în

Complexul de Servicii Sociale

Comunitare din Reşiţa.

Pachetele au ajuns cu

bine la destinaţie şi în timp

util prin grija companiei de

A devenit obicei ca în

fiecare an, încă de la implementarea

cursului de

Limbă, Cultură şi Civilizaţie

Românească, coordonat de

Institutul Limbii Române

din Bucureşti şi a înfiinţării

Parohiei Ortodoxe Româneşti

Sf. Mărturisitori Valdemoro,

în cadrul parteneriatului între

biserică şi şcoală „Cultură şi

spiritualitate românească”,

ediţia a IV-a, să se organizeze

un program artistic cu prilejul

Sărbătorilor de iarnă. Şi acest

an nu a fost mai prejos.

Activităţile dedicate marii

sărbători a Crăciunului

au debutat cu vizita preotului-paroh

Dorin Sas la

C olegiul „ Vicente Alexandre”

Valdemoro, în data de 15 decembrie

a.c., unde copiii au

putut afla mai multe despre

transport Atlassib. Cadourile

pregătite cu drag de românii

din Catalonia au bucurat de

Crăciun şi Anul Nou, sufletele

locatarilor din căminul

pentru persoanele în vârstă

din Reşiţa.

Mulţumim şi pe această

cale părintelui Adrian Apostol

de la Parohia „ Sfântul Ştefan

cel Mare” din Arbúcies/

Provincia Girona pentru

sprijinul acordat la colectarea

cadourilor, românilor

din Catalonia pentru generozitatea

lor, precum şi firmei

Atlassib din Barcelona pentru

transportul gratuit, promtitudinea

şi rapiditatea cu care au

răspuns solicitărilor noastre.

Tuturor românilor de bine

de acasă şi de pretutindeni,

multă sănătate, putere de muncă,

unitate şi numai bucurii.

Un an 2015 mai bogat şi

taina sfântă a Crăciunului şi

au primit câte o iconiţă ca

recompensă pentru participarea

activă la această activitate.

Repetiţiile desfăşurate la

biserică au constituit o altă

activitate în agenda noastră

menită să asigure succesul

programului artistic „Ninge

iar, ninge iar cu bucuria magică

a Crăciunului”.

Unul dintre elementele

climatologice care ne lipsesc

aici este zăpada şi pentru că

doream să recreăm cât mai fidel

atmosfera de Crăciun din

ţara noastră dragă, România,

copiii au fost cei însărcinaţi

să ne aducă zăpada, dar şi poveştile

de iarnă şi tradiţiile de

Crăciun.

Bucuria şi magia fulgilor

de zăpadă au fost personificate

de fetele care ne-au purtat

Comunitate

plin de împliniri!

Corespondenţă:

Stela Vidraşcu - Preşedinte/Asociaţia

pentru difuzarea

culturii româneşti din

Parets del Vallès (Barcelona)

Ninge iar…

în paşii valsului „Era odată în

decembrie” spre visare.

În acest an, biserica

„ Sfinţii Mărturisitori Visarion,

Sofronie şi Oprea” din

V aldemoro a fost locul unde

peste patruzeci de suflete inocente

de copii au dansat, au

recitat, au colindat, au cântat

şi ne-au încântat în cadrul serbării

ce a avut loc pe data de

21 decembrie a.c., după terminarea

Sfintei Liturghii.

Lumina steluţelor confecţionate

de către copii cu

ajutorul părinţilor care ne-a

însoţit de la începutul şi până

la sfârşitul programului dorim

să fie acea lumină care să ne

călăuzească paşii vieţii.

Pentru că Moş Crăciun „le

ştie toate-toate”, este generos

şi bun, dar şi pentru că a fost

invocat cu mare pasiune de

copii, el a putut asista la spectacol

şi, ajutat de donaţiile bisericii,

ale comunităţii româneşti

şi ale părinţilor, a putut

oferi tuturor copiilor cadouri

drept răsplată pentru reuşita

spectacolului.

Programul artistic a fost

orgnizat, în colaborare, de

profesor Vanina-Mirela

Constantin-Peţa şi de preotulparoh

Dorin Sas din Parohia

Valdemoro.

***

Lotería del Niño 2015:

Un român a câştigat

Ştefan Gudulai, şomer, de

profesie mecanic auto a câştigat

la tragerea loto de Regii

Magi suma de 200.000 euro.

Românul a declarat că norocul

său se datorează faptului

că Dumnezeu îl iubeşte. După

nouă ani de muncă în Spania,

Ştefan intrase în şomaj de la 1

ianuarie 2015.

Nu a jucat niciodată la

loto pentru că nu are încredere

iar biletul norocos l-a cumpărat

împreună cu fiul său,

Andrei, în vârstă de 17 ani.

Ştefan a declarat, de ase-

Lotería del Niño este o

tombolă anuală operată de

Loteria Naţională din Spania

care oferă premii în valoare

totală de 560 milioane de euro

şi 40 de premii de jackpot în

valoare de 2 milioane de euro

pentru un bilet întreg.

Şansele de câştig sunt de

1:100.000 pentru jackpotul

El Niño şi de 1: 3 pentru celelalte

premii, dat fiind cele

peste 37.000 de combinaţii

câştigătoare pentru fiecare bilet.

Lotería del Niño foloseşte

formatul Lotería de Navidad -

loteria spaniolă de Crăciun - şi

organizează una dintre cele mai

populare tombole din Spania şi

un eveniment naţional la început

de an.

Istoria Lotería del Niño

Acest joc loto prono a primit

numele pe care îl poartă

datorită datei extragerii care

coincide cu o sărbătoare religioasă:

Ziua Celor Trei Magi.

Prima extragere Lotería del

Niño a avut loc în anul 1941 şi a

devenit în 1966 o parte oficială

din Loteria Naţională Spaniolă,

care este organizatoarea celor

mai pupulare extrageri spaniole,

inclusiv El Gordo şi La

Primitiva.

200.000 euro

Lotería del Niño

Extragerile Lotería del

Niño au avut loc pe data de 5

ianuarie între 1941 şi 1999.

Începând cu anul 2000, au fost

organizate cu o zi mai târziu, pe

data de 6 ianuarie.

Sărbătoarea Regilor Magi

În Spania, sărbătoarea

Regilor Magi depăşeşte în notorietate

Crăciunul în privinţa

cadourilor pentru cei mici.

După parada de Reyes Magos,

în noaptea de 5 spre 6 ianuarie,

copiii trebuie să se culce devreme

pentru a-şi primi cadourile

cerute în scrisori adresate celor

trei crai.

În Spania şi celelalte

ţări hispanice, în general,

Regii Magi sunt mai iubiţi şi

mai cunoscuţi de către copii

decât Moş Crăciun. Sărbătoarea

Regilor Magi sau „Cei trei

crai de la Răsărit” cum sunt

cunoscuţi la noi, este o sărbătorire

a momentului în care craii

din ţări îndepărtate au venit

să-l vadă pe pruncul Iisus abia

născut, aducându-i daruri, aur,

smirnă şi tămâie.

În ţările catolice s-a

adoptat obiceiul de a sărbători,

în acelaşi timp, ziua de

Bobotează şi Regii Magi,

însă, încetul cu încetul, a fost

menea, că va reuşi cu banii

câştigaţi, să îşi deschidă propriul

atelier auto, un vis pe

care îl are de foarte mult timp.

uitat sensul sărbătorii religioase,

totul devenind doar

o sărbătoare în cinstea celor

trei Magi.

În ziua de 6 ianuarie, spaniolii

mănâncă o prăjitură

tradiţională, decorată simbolic,

numită „roscon”. Nu

se ştie cu exactitate cine au

fost cei 3 magi despre care

pomeneşte Evanghelia după

Matei, ştim însă cu certitudine

că erau înţelepţi păgâni

care au urmărit o stea ce i-a

condus la Betleem.

În secolul III, cei 3 magi au

devenit regi, în tradiţiile europene,

în secolul VI aveau deja

şi nume: Bithisarea, Melichior

şi Gathaspa, iar în secolul XIV,

tradiţia armeană îi identifică

Baltazar, rege din Arabia,

Melchior, rege din Persia, şi

Gaspar, rege din India.

Povestea lor scrisă de călugărul

Johannes de Hildesheim

din oraşul german Hildesheim

în capodopera ”Historia Trium

Regum”, din 1364, a traversat

secolele, incluzând vieţile lor

de dinaintea călătoriei în Israel

şi după adorarea Pruncului

Iisus, istoria relicvelor lor care

se găsesc în Catedrala din

Köln, Germania.


Poezia lui Eminescu în

Motto:”Eminescu nu e o fl oare rară, desfăcută aproape prin miracol dintr-o sămânţă adusă din

întâmplare pe solul Daciei de sufl area vânturilor apusene: este un astru ţâşnit din adâncurile

cerurilor din Răsărit, ca mărturie despre o civilizaţie tânără şi nouă, dar înrădăcinată într-un

trecut de veche cultură şi de severă tradiţie.” (Rosa Del Conte)

Valorile autentice ale

culturii fac obiectul unor

schimburi între popoare,

având menirea de a contribui

la îmbogăţirea permanentă

a spiritualităţii omeneşti.

„ Divina è la parola!”, exclama

Gabriele D’Annunzio,

deoarece primul indiciu care

îl defineşte pe scriitor ca valoare

îl reprezintă conştiinţa

cuvântului. Iar pentru o naţiune

„limba unui poet ca

Eminescu echivalează cu o

mare şi incomparabilă cucerire.

Sufl etul lui s-a făcut

cuvânt şi cuvântul a fost învestit

cu universalitatea spiritului”

(G. Bertoni).

Rosa Del Conte, nume

de primă mărime în eminescologia

modernă, afirmă:

„Dacă sufletul popoarelor

se oglindeşte în

cuvântul poeţilor, Eminescu

reflectă şi în aceasta istoria

intelectuală a poporului

său, depunând mărturie

pentru ea. (...) Dar, ca şi a

Luceafărului său, şi lumina

lui a străbătut, înainte să

ajungă până la noi, o cale

lungă”.

Receptarea lui Eminescu

în Italia a început încă din

1887. Marco Antonio Canini

este primul italian care a

tradus din poezia eminesciană:

Dorinţa, Sunt ani la

mijloc..., Când însuşi glasul.

Pier Emilio Bosi este

al doilea nume de care se

leagă destinul italian al

lui Eminescu. El a tradus:

V enere şi Madonă, V eneţia,

Şi dacă..., Singurătate. Lui

Bosi îi urmează Romeo

cultura italiană

Lovera, care a tradus:

S ingurătate, Epigonii, V enere

şi Madonă, Mortua Est!, Şi

dacă... .

În primele decenii ale

secolului XX, interesul

pentru creaţia lui Eminescu

devine o componentă a

culturii italiene. „Distinşi

profesori, reprezentanţi ai

Misiunii Culturale Italiene

din România, descoperind

direct, printr-o cunoaştere

adâncă a limbii române, valoarea

şi originalitatea versului

eminescian, încep să-l

transpună masiv în limba lui

Dante”, scria în 1989, în revista

„Collegium”, Eleonora

Cărcăleanu.

Carlo Tagliaviani a publicat

în 1923 studiul „ Michele

Eminescu”, ce conţine şi

numeroase traduceri din

poeziile lui Eminescu. În

1927, apare primul volum în

versiune italiană la prestigioasa

editură Sansoni din

Florenţa: „Mihai Eminescu,

Poesie”. Volumul cuprinde

78 de traduceri din antumele

eminesciene. Traducătorul,

Ramiro Ortiz, a fost

reprezentantul cel mai de

seamă al culturii italiene în

România. Tot în 1927, marele

cărturar român Nicolae

Iorga ţine la Roma prelegerea

„Un gran poeta romeno:

Michele Eminescu”. Prelegerea

a fost publicată împreună

cu mai multe traduceri

-Speranţa, O, mamă..., Când

însuşi glasul, Mai am un singur

dor, Revedere- în broşura

„Conferenze italiane

sulla nazione romena”.

Eminescu IANUARIE

2015 07

La o distanţă de zece ani,

în 1937, Francesco Politi,

lector la Universitatea din

Cernăuţi, a realizat o traducere

a poeziei Mai am un

singur dor. În 1939, Enzo

Loreti publică traducerile

poeziilor: Mortua Est!, De

câte ori, iubito, Kamadena.

În 1941, la Modena,

Umberto C ianciolo a publicat

„Poesie scelte di Mihai

Eminescu. Introduzione.

Versione col pesto a fronte.

Note”. Volumul a apărut

sub auspiciile Institutului

de Filologie Romanică de la

Universitatea din Roma, cu

scopul de a pune la îndemâna

studenţilor de la romanistică

texte pentru studiul practic

al limbii române. Umberto

Cianciolo a tradus în proză

22 de poezii reprezentative,

punând variantele sale alături

de textul original.

În 1943, la Bucureşti,

Pietro Gerbore a publicat

volumul „Eminescu, poeta

di noi tutti”, în care include

12 poezii. După 1950, interesul

pentru cunoaşterea,

descifrarea şi transpunerea

versului eminescian înn limba

italiană s-a menţinut viu.

Proiectarea lui Eminescu în

universalitate s-a făcut prin

Rosa Del Conte, autoarea

celui mai important studiu

dedicat literaturii noastre de

către un filolog străin: „Mihai

Eminescu o dell’Assoluto”,

apărut în 1962, la Modena

şi tradus integral în limba

română de Marian P apahagi

- „ Eminescu sau despre

A bsolut”, apărut la Editura

Dacia în 1990.

În iunie 1989, autoarea îi

scria lui Marian Papahagi:

„Cartea s-a născut întradevăr

în cursul lungii mele

perioade de predare universitară

şi păstrează amintirea

acelei atmosfere de pură

fervoare pe care numai tinereţea

ştie s-o creeze în jurul

unui interpret care, cu învăţătură,

dar şi cu înţelegerea

dată de iubire, caută să îndrume

spre marea poezie,

într-o întâlnire ce capătă,

pentru cei tineri, valoarea

unei revelaţii”. În carte sunt

citate şi traduse câteva mii

de versuri, foarte multe fiind

selectate din postume. Pentru

întâia oară, opera poetică

a lui Eminescu este analizată

şi interpretată ţinând cont de

variantele publicate în ediţia

Perpessicius.

În „Cuvântul înainte”,

autoarea explică în ce constă

noutatea interpretării

sale: „În loc să vedem în

Eminescu o sinteză fericită,

culmea unui proces de asimilare

a marii poezii europene,

început în România odată cu

epoca modernă, noi revendicăm

arhaicitatea şi, deci,

ROMÂNITATEA acestui

cântec, tânăr şi bătrân. Desigur,

nu este puţin ceea ce

datorează gândirii occidentale

cultura lui Eminescu,

dar cuvântul liric, în care

se transfi gurează lumea lui,

este scos din izvoarele tradiţiei

autohtone”.

Rosa Del Conte mărturiseşte

cu sinceritate: „Dacă

din acea vibraţie emotivă,

care i-a apropiat de poezia

lui Eminescu pe atâţia tineri

studenţi italieni, ceva o să

străbată prin aceste pagini

către tânărul cititor român

(...), mă voi simţi răsplătită”.

După retragerea din cariera

universitară, Rosa Del

Conte şi-a reluat traducerile

din poezia eminesciană şi

a publicat o amplă antologie

din lirica poetului care

ne reprezintă cel mai bine

în universalitate. Antologia

intitulată „Poesie” a fost

publicată la Madrid, în anul

1989, cu sprijinul Fundaţiei

Mucchi-Fundacion Cultural

Rumana Madrid.

(Va urma)

***

Un material realizat de:

Letiţia Coza - Lunca/Brad

România

Bibliografie

Bertoni, Giulio – Poezia

lui Eminescu, în vol. „M.

Eminescu în critica italiană”,

Iaşi, 1977

Cărcăleanu, Eleonora

– Poezia lui Eminescu în

versiune italiană, în revista

„ Collegium”, 1989

Del Conte, Rosa –

Eminescu sau despre Absolut,

Editura Dacia, Cluj, 1990

Drag Eminescu

de Mihăiţă Macoveanu

Dor cu dor, păduri puţine,

Dulce graiu-ţi, românescu’,

Bate vântu-n vânt şi-mi vine

Să-ţi mai scriu drag Eminescu!

Să-mpresori întreaga ţară,

De niciunde, peste tot,

Din Constanţa-n Timişoara:

Eşti român, fii patriot!

Scump bădie, ca pe-atunci,

Ne-au întemniţat avarii,

În mizerie, pe brânci,

Suntem sclavi, stăpâni mai-marii.

Văzut-ai! Cu toate acestea,

N-au pus preţ pe vorba ta.

Uite-aşa, ni s-a dus vestea:

Eşti român, n-ai ce mânca!

Eu ţi-am moştenit iubirea...

Sunt sărac, sărac şi mic,

Dară fala, prea-cinstirea,

E a celui de nimic.

Tu, a tot nemuritor,

Cât mai pot oare-ndura

Copil simplu, din popor,

Sunt bolnav de ţara mea!

În cuvânt, cuvinte-ai pus,

Cine n-are, mai citească,

Şi te-ai dus, şi te-ai tot dus,

Tocmai pe bolta cerească.

Mai coboară-te-napoi,

Şi din când în când, la noi,

Să ne-mparţi, din doi în doi,

În „smintiţi”, şi în ciocoi.


08

IANUARIE

2015

Prof. Irina Georgescu Şova

California/USA

Misiunea de părinte este

cea mai frumoasă meserie din

lume, însă în acelaşi timp este

şi cea mai grea. Sunt provocări

la fiecare pas, etape de vârstă

cu cerinţe şi necesităţi diferite,

o adaptare continuă la un copil

care se schimbă şi evoluează

constant. Părinţii aduc pe lume

o nouă viaţă şi apoi au responsabilitatea

de a creşte o fiinţă

echilibrată şi armonioasă. Nu

este întotdeauna uşor să fii părinte,

însă şi satisfacţiile sunt cu

siguranţă pe măsură.

Rolul unui părinte este de

a-i asigura copilului său toate

premisele ca să devină un adult

de sine-stătător şi autonom şi îi

felicit pe toţi acei părinţi care

privesc astfel meseria de părinte.

Însă, din păcate, realitatea

nu reflectă întotdeauna ceea

ce am scris mai sus. Sunt unii

părinţi care aduc pe lume copii

doar pentru că „aşa se face”,

pentru că familia sau cei din

jur îi presează, sau pentru că

îşi imaginează că progeniturile

lor „le vor da un pahar de apă la

bătrâneţe”, sau pentru că vor să

dea un sens vieţii lor, sau pentru

că mama îşi imaginează că aşa

îi forţează mâna bărbatului să o

ia de nevastă sau că prin intermediul

copilului va avea viitorul

asigurat, sau tatal îşi doreşte

un copil ca şi prelungirea orgoliului

său, s.a.m.d. În aceste

exemple este reflectată dorinţa

egoistă a acelor părinţi care

aduc pe lume „copilul–trofeu”,

„copilul–sclav”, „copilul–instrument”,

etc.

Aceşti părinţi vor avea tendinţa

să nu-şi respecte copilul,

să-l trateze cu lipsă de consideraţie

şi chiar să-l supună la

abuzuri fizice şi psihice, în

funcţie de toanele lor. Aceşti

părinţi îşi vor supune copiii

prin frică, le vor induce ideea

că trebuie să facă toată viaţa

ce doresc ei, le vor distruge

încrederea în sine şi posibilitatea

să-şi dezvolte o personalitate

puternică şi armonioasă,

iar consecinţele asupra vieţii

viitoare ale acelui copil pot fi

uneori chiar devastatoare.

Părinţii care îşi cresc copiii

prin frică şi supunere, cei care

le spun copiilor exact ce se aşteaptă

de la ei – îi forţează să

facă lucruri chiar dacă nu şi le

doresc, le spun ce meserie săşi

aleagă, când şi cu cine să se

căsătorească, cum să-şi trăiască

viaţă, s.a.m.d., nu sunt de fapt

părinţi în adevăratul sens al cuvântului,

ci mai degrabă nişte

tirani. Ei nu oferă libertate copilului

pentru că ei „ştiu întotdeauna

mai bine”.

De fapt, rolul de părinte

înseamnă să ofere protecţie şi

siguranţă copilului, să-l îndrume

şi să-l călăuzească fără să

impună şi să-i permită copilului

să-şi dezvolte propriul Eu şi

propria personalitate, nu să devină

o copie a părintelui său, un

trofeu cu care se poate lăuda.

Un părinte care îşi îndeplineşte

misiunea cu succes, va

avea încredere în progenitura

sa şi în destinul pe care şi-l

alege. Misiunea de părinte se

desfăşoară între vârsta de 0-18

(maxim22) ani a copilului, iar

apoi acest rol se încheie.

Un părinte care şi-a făcut

treaba bine va avea încredere

să-şi lase copilul (ajuns adult

acum) să pornească în viaţă şi

să-şi găsească propria cale. Un

părinte care a crescut un copil

Părinţi şi copii

Relaţia sănătoasă dintre

părinte şi copil

pe care îl vrea dependent de el,

îl va întreba şi la 30 de ani „ce

ai mâncat”, „te-ai îmbrăcat

bine astăzi ai grijă să nu răceşti!”,

etc.

Mi se pare inadmisibil ceea

ce aud uneori în cabinet: mama

îşi loveşte fiica căsătorită şi

gravidă, tatăl ridică mâna la

băiatul său care are acum 30 şi

ceva de ani, „copilul” (care are

acum 50 de ani) trăieşte din copilărie

şi până în prezent terorizat

de mama sa care îl ameninţă

că se va îmbolnăvi şi va muri

din cauza sa dacă nu face ce

vrea ea… Exemplele sunt atât

de multe şi de fiecare dată sunt

siderată să aud astfel de lucruri.

Dragi „copii”, dacă aveţi

astfel de părinţi, este obligaţia

şi dreptul vostru să

spuneţi „NU” la toate aceste

comportamente disfuncţionale,

abuzive şi tiranice.

Nu sunteţi sclavii părinţilor

voştri, nu aţi venit pe lume

ca să le satisfaceţi lor dorinţele

egoiste sau ca să faceţi ce

spun ei.

Nu este problema voastră

ce vor ei de la voi, nu aveţi

de ce să cedaţi manipulării şi

şantajului emoţional şi NU

aveţi nici o responsabilitate

faţă de dorinţele lor egoiste şi

dominatoare. Ceea ce vă cer

ei este să vă supuneţi capriciilor

lor şi nu au nici un drept

să vă ceară asta. Respectul şi

iubirea nu se câştigă prin frică

sau prin supunere.

După cum spuneam şi mai

sus, misiunea de părinte se încheie

atunci când copilul atinge

maturitatea. În acel moment,

dacă părintele nu-şi schimbă

atitudinea, copilul este cel care

este dator să reaşeze relaţia cu

părinţii săi pe alte considerente:

dintr-o relaţie de tip PĂRINTE-

COPIL să o transforme într-o

relaţie de tip ADULT-ADULT.

Acest tip de relaţie presupune

respect mutual, comunicare

bazată pe empatie, lipsa

manipulării şi şantajului emoţional,

validare şi susţinere reciprocă.

Un părinte îşi va sprijini

şi iubi copilul în mod necondiţionat,

îl va susţine şi îl va încuraja

să-şi atingă visurile, fără să

încerce să-l influenţeze sau să-l

manipuleze în vreun fel.

Le sunt recunoscătoare părinţilor

mei pentru că la 18 ani

m-au obligat să-mi iau viaţa în

propriile mâini şi mi-au spus că

trebuie să plec de acasă şi să locuiesc

şi să mă întreţin singură.

Le mulţumesc că au avut încredere

în mine şi în misiunea pe

care ei şi-au îndeplinit-o până

în acel moment şi că astfel miau

permis să-mi găsesc propria

cale în viaţă.

Îmi aduc aminte, de exemplu,

când l-am întrebat pe tatăl

meu ce facultate să urmez, mi-a

spus ce ar face el, însă în acelaşi

timp mi-a spus că eu trebuie sămi

trăiesc propria mea viaţă,

astfel că este cel mai bine să-mi

cântăresc opţiunile şi să decid

singură. Şi aşa am şi făcut.

Să ajungi un adult de sine

stătător presupune să înveţi să

te bazezi pe forţele proprii, să

înveţi să ai încredere în tine

şi să-ţi alegi propria cale în

viaţă. Înseamnă să faci greşeli

şi să înveţi din ele, să te întăreşti

la fiecare pas şi să mergi

cu curaj pe drumul tău, unic,

original şi personal.

Nici un părinte nu ştie mai

bine decât „copilul” lui ce este

mai bine pentru el, indiferent

cât de mult îşi doreşte să creadă

asta. Doar tu, „copile”, poţi să

ştii ce anume rezonează cu tine,

cum anume vrei să îţi trăieşti

viaţa şi să-ţi asumi 100% responsabilitatea

asupra existenţei

tale.

Închei acest articol cu un

citat care exprimă foarte bine

ceea ce vreau să-ţi transmit.

„Deşi copiii vin pe lume

prin intermediul vostru, ei nu

vă aparţin. Voi le puteţi dărui

iubirea voastră, dar nu ar trebui

să le impuneţi cu forţa ideile

voastre[…] Ei au luat naştere

prin voi, dar nu vă aparţin.

Voi aveţi un trecut; ei au doar

viitor. Nu-şi vor trăi viaţa conform

ideilor voastre. Ei trebuie

să-şi ducă viaţa în acord cu ei

înşişi, în libertate, pe deplin

responsabili, înfruntând toate

pericolele şi obstacolele ce le

ies în cale. Odată ce ai înţeles

că proprii tăi copii nu-ţi aparţin,

că ei aparţin existenţei, iar

tu ai fost numai un vehicul, trebuie

să fii recunoscător existenţei

că te-a ales ca intermediar

pentru venirea pe lume a unor

copii minunaţi. Nu trebuie să

intervii în dezvoltarea lor, în

potenţialul lor. Nu le impune

propria ta gândire. Ei nu vor

trăi aceleaşi vremuri, nu vor

avea de înfruntat aceleaşi probleme.

Vor face parte dintr-o

altă lume. Nu-i pregăti pentru

această lume, pentru această

societate, pentru acest timp,

deoarece le vei crea probleme.

Nu-şi vor găsi locul, nu vor fi

pregătiţi.

Le veţi permite deci să înflorească

în felul care le este

propriu Le veţi permite libertatea

de a fi ei înşişi Dacă

sunteţi pregătiţi pentru toate

acestea, foarte bine. Dacă nu,

mai aşteptaţi, iar între timp,

pregătiţi-vă. Aşteptaţi acel moment

în care vă simţiţi perfect

purificaţi, şi abia apoi daţi naştere

unui copil. În continuare,

dăruiţi-i acestuia viaţa voastră,

iubirea voastră. Numai în

acest fel veţi putea contribui la

crearea unei lumi mai bune. ”

(Osho-Chandra Mohan Jain)


Pagina copiilor IANUARIE

2015 09

Bucuria lecturii

Fata – Stea dans vrea

Face-n aer piruetă

Acrobata cea cochetă,

Tremurând cu trup de jar

Arde noaptea iar şi iar.

Se iveşte înspre seară,

Tip-tiptil, ca din cămară...

Ea-ţi înfige-n suflet ace,

Are farmec, n-ai ce-i face!

Letiţia Coza - Lunca/Brad

România

Cenaclul literar „Muguri de lumină” şi-a

desfăşurat activitatea timp de 20 de ani „Sub

semn Eminescu”. Cabinetul de limba română

era locul întâlnirii celor aflaţi sub vraja versului

eminescian. Aici, a fost recitat în întregime

(nu doar o dată!) poemul „Luceafărul”; aici,

elevii pasionaţi de teatru au devenit personaje

ale legendei „Dochia şi ursitorile”; aici,

cu emoţie în glas, se citeau primele încercări

de creaţie literară. Şi, tot aici, s-a născut imnul

cenaclului nostru - „Sub semn Eminescu”

(muzica: Adela Kaszonyi).

Sub semn Eminescu

Lumină şi cântec, mereu împreună,

Aici, pe planeta albastră,

Sub cer Eminescu, lumina de lună

E încă, e încă a noastră!

Alunge-se anii, nori negri şi grei

Aducă ploi calde-n fereastră,

Sub ram Eminescu, e floare de tei

Şi-i totuşi, şi-i totuşi a noastră!

Ca Pasărea Phoenix, mereu renăscândă,

Aprinsă de-o pană măiastră,

Sub semn Eminecu stă limba română

Şi-i toată, şi-i toată a noastră!

Invitaţie la scris

După-o muzică de sfere,

Ascultată cu plăcere,

Nu-i tango şi nu-i nici vals,

Saltă inima în dans!

Veselie-n doi, cadenţă,

Râuri de incandescenţă!

Eeee, super! Dar nechemate

Apărură milioane de surate!

Luna – Soră ţese fire

Lunecând pe cer, în noapte,

Uneori c-un văl de nori,

Numai mările de şoapte

Aprinzând de mii de ori,

Se înalţă şi desface

O mulţime de fuioare

Răsfirând deplină pace...

Ăsta n-o să-l scape, oare

Ţesătoarea eminentă

Este foarte vigilentă,

Singură se redresează,

Este trează, nu visează!

Făureşte, pe sub stele,

Incandescente inele.

Răsucirea firelor

E-unirea destinelor.

Completează titlurile careurilor scriind cuvintele

descoperite pe verticala AB a fiecărui careu:

Ţese vorbe pe alese!

E-un covor cu pătrăţele;

Ţese litere în ele!

Nu oricum, ci-n mod corect

Ca lucrul să aibă-efect!

Litere mari de tipar

De sub creionul tău apar

În cuvinte potrivite,

De prin textele citite,

Pe orizontală scrise,

La numerele precise.

Atenţie! Pe verticală,

Marcată AB pe coală,

Câte un cuvânt anume

Vei citi şi îl vei pune

Chiar în titlul ce e scris

Cu acel cuvânt omis.

Căsuţa-i minusculă,

Litera-i majusculă,

Jocu-i plăcut şi uşor

Să lucrezi cu drag şi spor!

NB: Păstraţi pagina, deoarece în numărul din

luna februarie 2015 veţi putea verifica soluţiile

jocurilor din lunile noiembrie, decembrie şi

ianuarie. Îndeplinind această condiţie, vă veţi

putea bucura de o mică surpriză pe care o pregăteşte

pentru voi autoarea.

(Fata-Stea dans vrea)

1

2

3

4

5

6

7

8

Mihai .........................

A

B

1. Se iveşte înspre ...............................

2. După-o ............................... de sfere

3. Saltă .................................. în dans

4. Veselie-n doi, ..................................

5. Arde ................................... iar şi iar

6. Nu-i tango şi nu-i nici ......................

7. Are ............................., n-ai ce-i face

8. Ea-ţi înfige-n .............................. ace

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

(Luna-Soră ţese fi re)

.......................... eminentă

A

B

1. Desface o ............................... de fuioare

2. Lunecând pe .......................... în noapte

3. ...........................................se redresează

4. Răsfirând deplină ....................................

5. Este......................................., nu visează

6. Este ........................................... vigilentă

7. ......................................................... inele

8. .............................................. pe sub stele

9. Răsucirea .................................................

10. Numai mările de ......................................


10 IANUARIE

2015

Gabriela Căluţiu Sonnenberg

Spania

Printre ciudăţeniile întâlnite

în Spania se numără

şi neaşteptatele prenume de

fete, nume pe care le întâlnim

la tot pasul. Este adevărat

că Maria conduce în

toate provinciile, combinată

ades cu nume secundare

precum Carmen, Angeles

sau Dolores, dar altfel decât

fraţii noştri francezi sau

italieni, spaniolii ocolesc

clasicele Gabriela, Emilia,

Adriana sau Mihaela. În locul

lor tronează stranii năzăriri

cu semnificaţii prozaice,

cum ar fi Amparo (adăpost),

Ascension (înălţare), Belen

(iesle), Concepcion (concepţie),

Consuelo (sfat), Dolores

(dureri), Encarnacion (încarnare),

Esperanza (speranţa),

Gemma (giuvaer),

Inmaculada (imaculata),

Mercedes (milă), Milagros

(miracole), Nieves (zăpadă),

Pilar (stâlp), Purificación

(purificare), R emedios

(leacuri), Rocio (rouă) sau

Trinidad (treime). Şi nu contează

dacă sunt substantive

de gen masculinsau chiar la

plural! În castiliană te poţi

numi Soare, Sfaturi, Stâlp

sau Miracole fără să fie nevoie

să te clonezi sau să fii

hermafrodit(ă).

Fireşte, au şi aceste substantive

o origine legată de

religie, doar este evident că

fac aluzie la întâmplări şi

capitole din biblie, dar nicidecum

nu derivă din numele

personajelor care au făcut

istoricul Creştinătăţii. Concluzia

este că, atunci când e

vorba să-şi înzestreze fiicele

cu un apelativ sonor, părinţii

spanioli preferă trăirile intense

sau locurile comune. Cu ei

chiar nu-i de glumă! De parcă

un ghimpe interior i-ar împiedica

să perpetueze veşnica

pomerire în viaţa de zi cu zi a

numelor sfinte!

Singură, Maria face excepţie,

de unde iarăşi se poate

concluziona că dacă eşti

fată în lumea hispanică, ori

eşti demnă de apelativul sfânt

maxim posibil, ori de niciunul,

ca să nu ocupi vreun rol

secundar în biblie.

De unde vine oare în spaţiul

hispanic moda aceasta a

ocolirii numelor clasice O fi

teama de a nu cominte vreun

sacrilegiu Nu se ştie. Un lucru

e evident:spaniolii acordă

mai multă atenţie circumstanţelor

biblice decât protagonistelor

lor.

Dealtfel ei mereu pun în

practică ritualurile, înscenând

pentru publicul larg

Pagina mea

Nomen est Omen

Numele este destin

marile evenimente din biblie.

Aşa cum pe 6 ianuarie sosesc

Magii de la Răsărit în carne

şi oase, cu alai mare, iar de

Paşti se parcurge pas cu pas

calvarul lui Iisus, de ce să

nu-ţi poţi da întâlnire zilnic

cu „Miracole” sau să ieşi la o

cafea cu „Încarnarea”

Pentru că tot am pomenit

numele Mântuitorului,

iată că la bărbaţi lucrurile

stau cu totul altfel. Constat

că binecunoscutele nume

sfinţite de biserică Jose, Antonio

şi Jorge îşi dau mâna

de-a lungul şi de-a latul celor

52 de Provincii, asezonate

pe alocuri cu Carloşi,

Fernanzi, Manueli, Migueli,

Luişi şi Davizi. Cu alte cuvinte,

se pare că lucrurile

stau destul de normal aici,

de n-ar fi îndrăzneţul Jesus,

care saltă voiniceşte pe primele

locuri, ca un continuu

avertisment de creştinească

aducere aminte.

Plouă cu Iisuşi în ţările cu

neamuri vorbitoare de spaniolă!

Jesus poate fi primar sau

golan, poliţist sau infractor,

preot sau hipiot, cântăreţ sau

avocat. Jesus e peste tot, iar

lumea face ce vrea cu el. E-n

tot şi în toate, aşa cum dealtfel

îi este hărăzit destinic, dar

în cazul acesta chiar la modul

concret, nu doar eufemistic

vorbind.

Am căutat omonimul pe la

alte naţiuni şi l-am găsit sub

forma mult mai estompată de

Christos la greci sau Cristian

în spaţiului de sorginte latină,

dar nu echivalează cu Jesus.

Una este să te denumeşti

„creştin”, definindu-te ca

vlăstar al unei religii majore,

în timp ce altfel este să te

Ba mai mult, teoreticienii

îndrăzneţi sunt convinşi că

numele ne modelează caracterul,

făcându-ne să devenim

într-un anumit fel. Dacă ar fi

aşa, atunci mare năpastă ar

cădea pe capul unor Doamne:

Dolores ar fi mereu chinuită,

Mercedes ar trebui să fie

foarte miloasă, Remedios ar

Calvo Torres – s-ar naşte putea

naşte un Jesús Calvo Pastor

de toată frumuseţea (Isus

Baciul Chilug) iar Milagros

Crespo Lozano s-ar traduce

mot a mot drept „Minunea

Creaţă Durdulie”.

Aşa că mare grijă şi atenţie

de Bobotează! Nu degeaba

sărbătorim în aceste zile

ziua botezului, o Sărbătoare

care, evident, îşi merită toată

atenţia, din mai multe motive.

Poate că nu e o întâmplare

faptul că botezul lui Iisus

Cristos se sărbătoreşte la început

de an. Şi botezul nostru

mai pământesc şi profan se

petrece tot la începutul unui

ciclu natural, la fiecare început

de viaţă.

cheme Iisus, semnalizând că te-ncumeţi să te compari cu

fi bine să se facă doctoriţă iar Milagros ar trebui să facă nici

O superstiţie răspândită

printre creştini este aceea că

însuşi eroul principal. Căci mai mult nici mai puţin decât nou-născuţii trebuie botezaţi

numele nu este nimic altceva

decât o repetare în cuvinte a

ceea ce se doreşte să însemni

pe lume. Aceasta se ştia din

antichitate, când s-a creat

dictonul „nomen est omen”

(numele este destin).

minuni la tot pasul!

Lăsând gluma la o parte,

alegerea numelui potrivit

pentru un copil este o întreprindere

care implică multă

responsabilitate, la toate

popoarele. Cu atât mai multă

cât mai repede, pentru

a-i protejade eventuale boli

şi pentru a-i apăra de soarta

nefastă a unei morţi premature.

Dacă este aşa, acum când

noul an ne bate la uşă, poate

ar fi bine să-l botezăm cât

importanţă trebuie să i se mai repede cu un nume bine

acorde în spaţiul hispanic, ales, ca să crească mare şi

unde adăugarea celor două sănătos şi să ni-l ţină soarta

nume de familie ale părinţilor

prosper şi fericit până în de-

poate crea combinaţii cembrie viitor, că nu se ştie

neaşteptate. Unde mai pui că niciodată.

numele spaniole se dau pe Propun pentru anul 2015

vecie, ele nefiind afectate de o denumire veselă, optimistă,

starea civilă, aşa cum se întâmplă

victorioasă. Ce-ar fi să-i pu-

în mai toate celelate nem ca prenume Felix Victor,

ţări!

dacă e băiat sau Paz Optima,

Pentru cei care au nume dacă e fată Să aibă apelative

de familie patronimice sau regeşti şi să fie bun cu noi.

toponimice, situaţia e relativ

Două nume de familie frec-

simplă. Un Gonzales vente în Spania sunt Reyes şi

Navarro poate fi lesne identificat

Bueno, aşa că, iată, l-am gă-

ca fiind descendentul sit: Felix Victor Bueno Reyes

unui Gonzalo din trecut, care el Decimoquito (al cincisprezecelea).

la vremea sa s-a căsătorit cu

un vlăstar originar din zona Să dea Domnul să-i fie

Navarrei. Cam aşa cum un ursita ca-n numele-program,

Brătescu Voineşti s-ar trage

să avem un 2015 victorios,

din Bratu, locuitor al paşnic, bun şi optimist. Un

Voineştiului.

bun venit inimos! Sperăm că

Când însă numele de familie

se va ţine de numele pe care

sunt derivate din profesi-

i l-am predestinat, Nomen est

uni sau adjective descriptive, Omen!

situaţia poate scăpa de sub Şi-am încălecat pe-o şea/

control. Din însoţirea unui Şi v-am sorcovit aşa!

cuplu – ea Pastor Blanco şi el La Anul şi la Mulţi Ani!


Dan Caragea - Critic literar

Portugalia

La început de an, caut întotdeauna

un text acoperit de

colbul uitării, dar care, deşi

vechi, îmi apare proaspăt, expresiv,

meşteşugit cu cuvinte

cărora noi nu le mai ştim

taina. Textul îi aparţine lui

Petre Ispirescu (1830-1887),

tipograf şi folclorist, al cărui

nume se identifică îndeobşte

cu basmul românesc.

Dar Ispirescu a publicat

şi alte lucrări demne de interes,

trezind admiraţia lui

Filimon, Haşdeu, Alecsandri,

Odobescu sau Moses Gaster.

Omul, în bună parte autodidact,

a fost privit cu simpatie

de minţile luminate ale vremii

sale.

De aceea, ca un fel de

prefaţă-omagiu pentru anul

care acum începe, voi transcrie

aproape în întregime

rândurile de căpătâi la

Zicători populare, o culegere

grăitoare pentru acribia

cu care Ispirescu le-a extras

din producţiile contemporane,

inclusiv din Dicţionarul

Academiei, 2 vol., 1871-

1876, publicându-le doct, cu

feluritele variante întâlnite.

Atrag cititorului atenţia că

prin „proverbe”, Ispirescu

înţelege adesea şi expresiile

(„zicătorile”) de care ne ocupăm

la această rubrică.

Iată textul: „La 1872 am

publicat o parte din zicătorile

(locuţiuni) şi proverbele

poporului român, adunate

din gura lui. De atunci încoace

am cules necontenit,

şi azi sunt în stare de a da

publicului cea mai completă

colecţie din câte au văzut lumina

la noi.

Între acestea, d. Hinţescu,

la 1877, a tipărit o carte intitulată

Proverbele românilor.

În ea reproduce, după cum

însuşi mărturiseşte, tot ce

a găsit în colecţia de proverbe

a lui A. Pann, în cărţile

de lectură de Pumnul,

Muntean, Boiu, Cipariu şi

Popescu, precum şi într-o

colecţiune bucureşteană de

legende, basme şi proverbe,

cu o introducere de Haşdeu,

şi în opurile lui Baronzi.

Îndată după aceasta, d.

G. Dem. Teodorescu scrise

şi tipări în acelaşi an, 1877,

Educaţie şi cultură IANUARIE

2015 11

Vorbe de duh şi de

luare-aminte (XIX)

„Cercetările asupra proverbelor

române” (cum trebuiesc

culese şi publicate).

Acest june plin de talente şi

instruit a arătat din destul de

cât folos ar fi pentru literatura

şi naţionalitatea română o

colecţie completă de proverbe,

cu cercetări şi studii, în

felul cum a dat câteva probe.

Ca să înlesnesc tuturor

acelora ce vor voi a se ocupa

în acel mod ştiinţifi c cu proverbele

române, nu mi-am

cruţat puţinele mele ore cemi

rămân de odihnă şi m-am

pus cu toată osârdia a citi pe

toţi autorii noştri mai însemnaţi

peste care am putut da şi

care s-au servit în scrierile

lor de asemenea proverbe.

Rezultatul la care am ajuns

se va vedea mai la vale.

Cu aceasta n-am pretenţia

a zice că am cules tot. Câte

zicători şi proverbe nu s-or

mai fi afl ând în graiul poporului

nostru

Cel dintâi care a publicat

proverbe la noi fu Anton

Pann. Eu l-am cunoscut

personal, ştiam de opera sa

„Povestea vorbei”, dar n-o

citisem. În cei din urmă trei

ani, trecând-o pe sub ochi,

împreună cu operele altor

autori, în multe din proverbele

publicate de el am găsit

deosebiri însemnate de

cele grăite de popor, căci el

avea tragere de inimă întru

a rima.

Făcând un mare bine literaturei

române de a publica

la un loc proverbele adunate

de dânsul, Anton Pann a făcut,

fără voia sa, şi un mare

păcat. Dorinţa de a rima

l-a făcut să schimonosească

unele proverbe până într-atât

încât nu mai au nicio asemănare

cu cele ce umblă, din

gură în gură, pe buzele poporului.

Sunt aproape să nu

se mai cunoască.

Totuşi meritul este al său.

El a dat semnul deşteptării,

el a fost cel dintâi carele s-a

îndeletnicit a aduna aceste

mărgăritărele ale poporului

din nomolul dispreţului la

care erau osândite de persecuţia

străină.

Cea mai mare parte din

autorii posteriori lui Anton

Pann, cari s-au servit de zicători,

nu şi-au mai dat osteneala

a merge la origină, ci

l-a copiat întocmai.

Dorinţa de a rima se vede

şi la unii autori posteriori ai

lui A. Pann, bunăoară ca în

colecţia d-lui Hinţescu. Cu

toate astea se cunosc cât de

colo rimele ce a întrebuinţat

geniul poporului la zicătorile

lui. Ele sunt curgătoare şi

line. Înţelesul lor se coprinde

fără multă bătaie de cap.

Zicătorile făcute în versuri

de cei cu patima de a rima

nu înfăţişează înlesnirea de

a le înţelege numaidecât, ele

sunt greoaie, întortocheate şi

zdruncinătoare.

Îndeletnicindu-mă cu adunarea

zicătorilor din gura

poporului şi cu citirea diferiţilor

noştri autori, am avut

norocul să dau peste o altă

colecţie manuscrisă, aceea a

vornicului Iordache Golescu,

fi ul banului Radu Golescu.

Din ea am scos toate proverbele

neschimbat. Această colecţie

se afl ă azi în Biblioteca

Academiei Române.

Iată acum şi cum le-am rânduit.

Proverbele sau zicătorile

pe care le-am auzit cu urechile

de la popor le-am pus întâi şi

le-am însemnat cu o steluţă;

după ele, pe cele cari le-am

citit în fiecare autor, copiindule

întocmai, iar cele scoase din

Dicţionarul Academiei le-am

păstrat şi ortografia cu care

au fost publicate.

Se mai atrage luarea aminte

a cetitorului asupra unor

proverbe sau zicători care

s-au trecut fără nici un semn.

Acestea sunt puse aşa cum

le-am citit în cărţi.

Despre unele din ele îmi

aduc aminte a fi auzit ceva,

dară am uitat cum ies din

graiul poporului, despre

altele mărturisesc că n-am

auzit nimic şi, prin urmare,

rămân aşa şi unele şi altele

pe răspunderea celor ce leau

scris”.

În numerele următoare ne

vom ocupa de acele „zicători”

pe care poporul le mai

are încă în minte şi în suflet.

Puşa Roth - Bucureşti

Ion Neculce, viitorul cronicar,

se naşte în anul1672, la

Prigorenii Mici, actualmente

Ion Neculce. În anul 1732

el însuşi mărturisea că avea

„şaizeci de ani”, iar cercetătorii

au ajuns la concluzia că

1672 este anul de naştere al

cronicarului.

Tatăl său, vistiernicul

Enache Neculce, este originar

din Moldova şi era

neam cu Vasile Lupu. Mama,

Catrina, fiica marelui spătar

al lui Dabija-vodă, I ordache

C antacuzino, care este descendent

din împăraţii Bizanţului

şi a Alexandrei.

Sub domnia lui Antioh

Cantemir, Ion Neculce a înaintat

până la rangul de spătar

şi după ce a stat retras un

timp, a fost făcut mare hatman

de către Dimitrie Cantemir, la

trecerea acestuia de partea lui

Petru cel Mare.

A luat parte la războiul ruşilor

cu turcii. După ce ruşii au pierdut

războiul, Neculce a trecut

cu Cantemir în Rusia şi a stat

acolo câţiva ani, până la 1719,

după care, întorcându-se în

„Letopiseţul” lui Ion Neculce

„O samă de cuvinte ce suntu audzite din om în om, de oameni

vechi şi bătrâni, şi în letopiseţi nu sunt scrise, ce s-au scris aice,

după domnia lui Ştefăniţă-vodă, înaintea domniii Dabijii-vodă.

Deci cine va ceti şi le va crede, bine va fi, iară cine nu le va

crede, iară va fi bine; cine precum îi va fi voia, aşa va face.”

Moldova, a trăit la moşia sa din

Boian, ocupând numai o dată,

sub Constantin Mavrocordat,

funcţia de vornic.

A murit după 1744, lucru

ce se dovedeşte prin ultimele

cuvinte ale cronicii lui,

unde spune că Constantin

Mavrocordat, fiind scos din

domnia Moldovei, nu a stat

mazilit niciun an întreg ci a

fost numit în Muntenia, ceea

ce s-a întâmplat în anul 1744.

Până a scrie „Letopiseţul

Ţării Moldovei de la Dabija

Vodă până la domnia lui

Constantin Mavrocordat”,

Ion Neculce a compilat din

cronicile anterioare. Letopiseţul

său cuprinde evenimentele

din perioada 1662 - 1743,

la care a fost mai totdeauna

părtaş sau le-a cunoscut de

aproape.

Cel mai probabil, cronicarul

şi-a început lucrul la Letopiseţ

după anul 1732, când

avea deja 60 de ani. În prefaţa

lucrării, autorul relatează că

până la Duca-Vodă el s-a condus

de diferite izvoare aflate

pe la alţii, „iar de la Duca-

Vodă cel bătrân înainte până

unde s-o vedea, la domnia lui

Ion Vodă Mavrocordat, nici

de pre un izvor a nimănui, ce

am scris singur dintru a mea

ştiinţă, câte s-au tâmplat de

au fost în viaţa mea. Nu mi-au

trebuit istoric străin să cetesc

şi să scriu că au fost scrise în

inima mea”.

Letopiseţul este precedat

de câteva file ce poartă titlul:

„O seamă de cuvinte” ce

cuprinde 42 de legende „ce

sunt auzite din om în om, de

oameni vechi şi bătrâni şi în

letopiseţe nu sunt scrise...”.

În Predoslovie, el promite să

fie obiectiv, adevărul făgăduit

fiind adevărul privirii sale

asupra istoriei.

Accentul cade pe propriile

informaţii: „singur dintru

a sa ştiinţă cât s-au tâmplat

de au fost în viaţa sa”. Rolul

lui Ion Neculce este de a

transforma povestirea orală

în povestire scrisă. Multe

dintre aceste legende au format

ulterior subiectele poemelor

din literatura română

modernă, precum: „Daniil

Sihastru” de Bolintineanu,

„ Aprodul Purice” d e

Negruzzi, „ Altarul mănăstirii

Putna”, „ Dumbrava roşie”

şi „Visul lui Petru Rareş”

de Alecsandri, „Cupa lui

Ş tefan” de Bolintineanu etc.

Domnia lui Dimitrie

Cantemir, care devenise

„blând şi bun către toţi”, reprezintă

punctul central al istorisirii

lui Ion Neculce. Acesta

realizează o alianţă cu Petru

cel Mare. Venirea lui Petru cel

Mare la Iaşi este prilejul pentru

cronicar de a-şi arăta măiestria

în arta portretului: „împăratul

era un om mare, mai înalt decât

toţi oamenii, iară nu gros,

rotund la faţă şi cam smad, oacheş

şi cam arunca câteodată

din cap fluturând”.

În capitolul X al Letopiseţului

descrie extrem de plastic şi de

precis faptul că cele două ţări

româneşti suferă din cauza

turcilor şi grecilor care sunt

interesaţi numai de bani şi de

averi şi nicidecum de progresul

celor două ţări.

Un pasaj care arată dragostea

de ţară a acestui mare cărturar.

„Aşè socotescu au cu firea

mè această proastă: când a vrè

Dumnedzeu să facă să nu fie rugină

pe fier, şi turci în Ţarigrad

să nu fie, şi lupii să nu mânânce

oile în lume, atunce poate nu

vor fi nici greci în Moldova şi în

Ţara Muntenească, nici or fi boieri,

nici or pute mânca aceste

doao ţări, cum le mânâncă. Iar

alt leac n-au rămas cu condeiul

mieu să mai pomenescu, ca să

pot gâci. Focul îl stângi, apa o

iezăşti şi o abaţi pe altă parte,

vântul când bate, te dai în laturi,

într-un adăpost şi te odihneşti,

soarele intră în nuor, noaptea

cu întunerecul trece şi să face

iar lumină, iar la grec milă, sau

omenie, sau dreptate, sau nevicleşug,

nici unele de aceste nu

sunt, sau frica lui Dumnedzău.

Numai cându nu poate să facă

rău să arată cu blândeţe, iar

inima şi firea, tot cât arǔ putè,

este să facă răutate. Căutaţi de

cetiţi la hronograful grecescu,

de vă încredinţaţi şi mai bine, pe

când au fost grecii puternici şi

împărăţia era a lor, ce făcè pre

atunce şi ce lucra!”


ing room-ul te întâmpină cu o

atmosferă caldă, familială, mobilat

simplu şi cu bun gust. Pe

unul dintre pereţi, încadrată de

două săbii încrustate cu însemne

pe care nu le poţi desluşi la prima

vedere, stă frumos aranjată

uniforma militară a lui Nicolae,

băiatul lui nea Mitică. El a fost

înrolat în armata americană şi a

avut merite deosebite.

Peretele este împodobit cu

diplomele şi medaliile băiatului,

care se ocupă acum cel mai mult

de afacerile familiei. Pentru

ţinută exemplară, eficienţă şi fidelitate

în perioada 1996-1999,

citesc pe una din diplomele de

merit ale lui Nicolae. Din buzunarul

drept al vestonului iese la

iveală fotografia fostului militar.

Îi stătea bine în uniformă şi

seamănă leit cu tatăl său.

Ceilalţi pereţi sunt ornaţi

cu tablouri pictate de însuşi

Nicolae, care este pasionat de

artă. L-a moştenit şi pe tărâm

spiritual pe tatăl său. Picturi

abstracte, culori vii, forme

geometrice şi iluzii optice

care poartă în ele sufletul artistului,

creează o atmosferă de

vernisaj în camera de zi.

Nu se putea să lipsească biblioteca

din living, de fapt toată

casa lui nea Mitică e plină de

cărţi pentru că ştim bine, cărţile

reprezintă marea lui pasiune.

Studiez de multe ori cărţi din

rafturile pe care stau aliniate

frumos exemplare de colecţie

şi mă delectez de fiecare dată,

redescoperind bijuterii pe care

nu le poţi răsfoi oriunde.

Beletristică, filosofie,

sănătate, spiritualitate, de toate

găseşti în biblioteca lui Dumitru

Sinu, nu numai din toate domeniile

dar şi în mai multe limbi

de circulaţie internaţională.

Fabulele lui La Fontaine în mai

multe volume legate în piele,

Balzac, Molière şi alţi coloşi ai

literaturii franceze şi universale,

volume nenumărate în limba

lui Voltaire, în engleză, italiană

şi română. Se spune că o carte

pe care n-o reciteşti este ca un

prieten pe care l-ai uitat.

Nea Mitică n-a uitat pe nimeni.

I-a aşezat pe toţi prietenii

lui în sertăraşe speciale ale sufletului

său imens, a scris despre

fiecare câte ceva, a colectat

amintiri, frânturi de viaţă…

Zăresc apoi alături de Biblie,

Coranul şi o ediţie în limba

engleză a istoriei poporului arab.

La loc de cinste stau şi volumele

medicului indian Deepak

Chopra, cel care a scris 25 de

cărţi, traduse în 35 de limbi şi

care ne provoacă la o transformare

în persoane libere şi

iubitoare, la preschimbarea

comportărilor inferioare, precum

frica, ignoranţa, ruşinea,

în cele mai preţioase sentimente

care există: iubire şi împlinire.

Tot la loc de cinste stau şi

dicţionare filosofice şi opere ale

marilor gânditori ai Greciei antice

şi multe altele, din care şi-a

extras mereu sevele cunoaşterii,

prietenul meu.

Deasupra, pe bibliotecă stau

Istoria nu este acumularea

evenimentelor de orice fel care

s-au întâmplat în trecut. “Este

ştiinţa societăţilor umane”,

spunea istoricul francez Fustel

de Coulanges. Amintirile lui

Dumitru Sinu sunt o părticică

din istoria emigranţilor români,

o istorie încă nescrisă. Oameni

ca nea Mitică sunt legende vii,

iar viaţa lor ţese istoria şi traiectoria

societăţilor umane în care

au poposit, s-au integrat şi asupra

cărora şi-au pus amprenta.

Viaţa românilor din Occident

este un amestec armonios de

cultură şi tradiţii natale, cu cele

ale ţării adoptive.

Dumitru Sinu, alias nea

Mitică are o bogată experienţă

de viaţă şi un caracter integru,

o putere de netăgăduit de a

pătrunde în conştiinţele celor cu

care intră în contact. Este unul

dintre românii plecaţi din ţară

pentru a-şi urma destinul departe

de locurile natale, care a

avut grijă întotdeauna să-şi dezvolte

acea latură a cunoaşterii

necesară fiecăruia dintre noi,

pentru a ne desprinde de gândurile

deseori învolburate ale

trăirilor prezentului şi a le filtra

prin lumina cuvântului rostit

frumos.

Voi încerca de această dată

să vă fac cunoştinţă mai îndeaproape

cu Dumitru Sinu

şi să prezint o părticică din

ceea ce este şi ce trăieşte el în

Phoenix-ul de care s-a ataşat cu

mulţi ani în urmă şi unde mi-a

fost dat să-l cunosc, cu toate

amintirile adunate într-un suflet

cum rar am întâlnit.

Acasă mă simt cel mai bine,

cu amintirile şi cărţile mele

De fiecare dată când îl

vizitez la casa din centrul

oraşului Phoenix am impresia

că fac o călătorie în trecut.

Mă întâlnesc cu toate amintirile

sale şi le retrăim împreună.

Ele se derulează ca nişte înşirte

mărgărite din tainiţele unei

minţi nevăduvite vreodată de

inteligenţă şi sclipire, cu o

dăruire şi un magnetism care te

atrage spre o comoară nepreţuită

pentru minte şi suflet.

Întotdeauna voi considera

un câştig al sufletului şi un indubitabil

mijloc de cunoaştere

şi învăţătură fiecare discuţie

purtată cu fascinantul octogenar

care n-a uitat că a văzut

lumina zilei într-un sat de la

poalele muntelui Suru din lanţul

munţilor Făgăraş şi nici că trebuie

să dea bună ziua fiecărui

om pe care-l întâlneşte.

A fost mereu avid de

cunoaştere şi n-a contenit săşi

asume riscuri, să escaladeze

zidurile grele ale exilului, să

rămână la cei 85 de ani pe care

îi poartă demn, un altruist, un

om deschis şi primitor, aşa cum

a învăţat de la părintele său, de la

bunicul nea Niculiţă şi de la cei

în mijlocul cărora şi-a trăit prima

parte a vieţii: sătenii Sebeşului de

Sus, din împrejurimile Sibiului.

Când îl vizitez pe Dumitru

Sinu îmi place să-mi las maşina

în parcarea de la magazinul

Safeway, de unde mai sunt circa

200 de metri până la locuinţa

sa. Merg apoi pe jos spre locul

în care am avut atâtea întâlniri

plăcute şi pline de miez.

Mişcarea îmi prinde bine. După

aproximativ 45 de minute de

condus de la mine de acasă până

aici, mă pregătesc pentru orele

ce curg întotdeauna mai repede

decât aş putea crede.

Asemănător cu acest magazin

era şi cel în care, acum

aproape cincizeci de ani, a

întâlnit-o pentru prima dată,

în Canada, pe Nicole, soţia

sa. Îmi amintesc relatarea

acelei întâlniri, care a fost fără

îndoială un coup de foudre autentic:

„Am cerut-o pe Nicole

în căsătorie în primul minut

când am văzut-o, nu în prima

oră, ci în primul minut: Cum te

cheamă Câţi ani ai Tu vei fi

nevasta mea!”. Cât de hotărât

spusese acele cuvinte şi cât de

răspicat şi iată că s-a dovedit a

fi alegerea cea mai bună, pentru

că au avut o căsnicie frumoasă

şi o viaţă de familie armonioasă,

au rămas mereu alături, indiferent

de piedicile ridicate în calea

lor de-a lungul timpului.

Reamintindu-mi acel episod,

mă îndreptam spre casa lui nea

Mitică zâmbind în sinea mea şi

gândindu-mă, că parcă anume

alesese o asemenea locaţie, spre

permanenta aducere aminte a

acelor vremuri. şi îmi spuneam:

Nimic nu este întâmplător în

viaţa aceasta!

În apropiere se zăresc blocurile

înalte din centru, impozante

şi cu arhitectură modernă

şi faţade din sticlă, cu ochi care

par a mă privi şi a mă invidia de

fiecare dată când păşesc pragul

casei lui nea Mitică. Pot ele intui,

oare, ce comori ale sufletului

stau ascunse acolo Casa lui

nea Mitică este o oază de linişte

rătăcită în forfota oraşului, o

casă spaţioasă, fără pretenţii

exuberante, dar cu mult gust

şi foarte primitoare, caldă, din

pereţii căreia parcă răzbate mirosul

cernelii şi aroma dulce a

amintirilor, cu o grădină plină cu

flori, cu terasa de unde adesea

distinsul meu prieten îşi admiră

florile, toate semănate şi îngrijite

cu dragoste, de mâna sa.

De multe ori mă aşteaptă

cu uşa larg deschisă şi ştiu

atunci că îl voi găsi în camera

unde îi place să stea de obicei,

să citească sau să mai adauge

câte ceva în caietele pline de

notiţe, şi unde poţi răsfoi în voie

tot felul de reviste. Alteori, mă

aşteaptă pe terasă, la umbră, chiar

şi pe timp de vară. Înţeleg că,

nu l-a deranjat niciodată căldura

din Arizona.

Când intri în casă, livcâteva

antichităţi, obiecte din

bronz: o cizmă din aramă, un

vaporaş, un trenuleţ miniatural

care arborează drapelul românesc

şi un moşneag cu barbă

albă, poate chiar prototipul

înţeleptului aşezat la loc de cinste

în casa lui nea Mitică.

Alături de rafturile pline

cu cărţi valoroase, o măsuţă

rotundă din împletitură

uşoară şi un scaun confortabil

confecţionat din acelaşi gen de

fibră, nu fac altceva decât să te

îmbie la lectură.

Setea de cunoaştere a lui

Dumitru Sinu este omniprezentă

în casa lui. În master bedroom,

tronează un pat, mobilier antic

(la mare căutare în America

zilelor noastre!) şi alte piese

în acelaşi stil, mobilă făcută

din lemn de culoare închisă

cu sculpturi decorative, radiind

parcă din fiecare ungher o

linişte regească şi armonie.

Probabil că aici se odihneşte

pe parcursul zilei Dumitru Sinu,

pentru că trebuie să ştiţi că nea

Mitică şi Nicole dorm la hotel,

unde au un apartament cu toate

dotările aferente traiului unei familii,

cu bucătărie, cu televizor

şi mai ales, cu cărţi şi reviste

câte vrei.

Dar aproape în fiecare zi, mai

puţin în weekend, dimineaţa în

jurul orei 10, doamna Nicole îl

aduce pe nea Mitică acasă pentru

că aici se simte în largul său,

aici citeşte, scrie, conversează

ore în şir la telefon, sau stă de

vorbă cu câte un prieten care îl

vizitează. N-a condus niciodată

maşina, i-a plăcut mult să circule

pe jos ceea ce i-a fost de

un real folos în menţinerea unei

sănătăţi de invidiat.

O altă cameră a casei

găzduieşte o bibliotecă

impresionantă în care tronează,

ca nişte regine ale cunoaşterii,

o sumedenie de cărţi aparţinând

greilor literaturii române şi universale,

dar şi cărţi scrise de

cei cu care s-a întâlnit, a avut

contact sau s-a împrietenit de-a

lungul vieţii, nea Mitică, pe care

cred că nu greşesc dacă-l numesc

omul enciclopedie.

De fiecare dată când intru în

această cameră am impresia că

Minulescu a spus special pentru

mine şi prietenul meu Mitică:

Intraţi în templul literaturii

pe poarta cea mare, nu pe uşi

lăturalnice!

Deseori, când am mers la

el în vizită l-am găsit într-o

cameră plină de reviste, caiete şi

foi cu notiţe, unde scrie, undeşi

adună gândurile şi amintirile

şi le aşterne pe hârtie. În linişte,

la biroul simplu dar încărcat de

poveşti adevărate, Dumitru Sinu

îşi aminteşte, scrie frânturi de

viaţă, pe care mi le destăinuieşte

fără pic de zgârcenie. Viaţa sa a

cunoscut din plin aventura, în

sensul bun al cuvântului.

Amintirile-i sunt fascinante

şi pe măsură ce îl asculţi

te captivează tot mai mult şi

tot mai multe ai vrea să afli,

minunându-te ce experienţă de

viaţă a putut să aibă. Şi toate

aceste trăiri ale sale se aşează în

timp, sunt filele unei cărţi scrise

cu sevele sufletului, căpătând

acel farmec care te îndeamnă

la cunoaştere, la aprofundare

şi mai ales, la luare aminte…

„Acasă mă simt cel mai bine,

cu amintirile şi cărţile mele…”

– nu uită să-mi spună de fiecare

dată când îl vizitez.

Dumnezeu nu greşeşte

niciodată, El face totul perfect!

Stăteam ore întregi ascultându-l

pe nea Mitică acasă, şi de

multe ori, doamna Nicole, care

venea să-l ia la hotel se întorcea

singură, pentru că soţul său îi

spunea zâmbind: „Draga mea,

lasă că mă aduce prietenul meu,

mai stăm puţin de vorbă”. Iar

când întrerupeam conversaţia,

pentru că noi am fi discutat altfel

mult şi bine, plecam împreună.

Într-una din zilele acelea,

când am ajuns la hotel,

Dumitru Sinu mi-a arătat florile

frumoase din faţa acestuia,

spunându-mi: „Toate plantele

şi florile acestea au fost sădite

şi îngrijite de mine. Privesc

zilnic cum îşi deschid petalele

şi cum fiecare este unică în felul

ei. Culorile lor parcă se scurg

din penelul unui pictor, spre

încântarea ochiului şi a sufletului

în acelaşi timp… Dumnezeu

nu greşeşte niciodată, El face

totul perfect!”

Frumuseţea sufletului său

este un adevăr care se poate

citi cu uşurinţă şi în această

dragoste a lui nea Mitică pentru

tot ce este viu, pentru că el

iubeşte florile şi iubeşte viaţa cu

toate frumuseţile şi umbrişurile

ei. Niciodată nu m-a întâmpinat

altfel decât bine dispus şi fiecare

întâlnire a noastră a debutat cu

o glumă bună sau o întâmplare

hazlie, menite parcă să creeze

şi apoi să menţină acest spirit

pe tot parcursul orelor petrecute

împreună.

Acelaşi lucru însă, mi se

întâmplă şi când vorbim la telefon,

are darul de a mă bine

dispune chiar din prima clipă

când îl aud şi de a imprima o

atmosferă plăcută pe tot parcursul

conversaţiei.

Revenind la sintagma de

mai sus, Dumnezeu a fost

foarte generos cu nea Mitică,

dăruindu-i un caracter puternic,

demnitate şi o fantastică putere

de analiză şi sinteză, dragoste de

viaţă, de pământul strămoşesc şi

de oamenii lui şi nu numai, el i-a

iubit pe toţi cei care au dovedit

că-i merită aprecierea.

Dumitru Sinu nu a reuşit

să-şi termine studiile în ţară.

Vremurile, condiţiile, greutăţile

i-au fost potrivnice. În plus,

l-a stăpânit mereu o dorinţă

nestăvilită de a cunoaşte alte

locuri şi alţi oameni, de a-şi

încerca norocul în lumea largă.

Spiritul de aventură şi curiozitatea

sa nativă l-au ambiţionat

să înveţe în exil tot ce n-a reuşit

acasă; să citească tot ce n-a citit

şi să se înfrupte din tainele

cărţilor, dobândind cu timpul un

bagaj enorm de cunoştinţe pe

care orice om care se pretinde a

fi cult şi-ar dori să le deţină.

A terminat liceul la Sibiu şi

a continuat să înveţe tot restul

vieţii sale. Nici acum, la cei

85 de ani, setea de lectură şi de

cunoaştere nu i-a dispărut, căci

Dumnezeu a făcut totul perfect

iar noi ar trebui să ne apropiem

cât mai mult de perfecţiune prin

propria străduinţă.

Cu un spirit de observaţie

mereu la cote maxime, chibzuit

şi plin de modestie,

Dumitru Sinu a învăţat tot

timpul: de la viaţă, din cărţi,

de la marii gânditori ai lumii

sau chiar de la omul de rând.

Abordează discuţii pe teme

filosofice şi orice aspect al

vieţii îl dezbate cu o abilitate

nemaipomenită, opiniile sale

rivalizând cu ale unor gânditori

de marcă ai omenirii.

Are o cultură solidă,

niciodată cu el nu te poţi plictisi

pentru că ştie să te captiveze

şi să te determine să mai

doreşti încă şi încă să-i asculţi

pledoariile. Cu harul cu care

este înzestrat în ceea ce spune,

presărând pe alocuri câte-o

vorbă de duh, el încearcă să

surprindă întotdeauna ceea

ce este mai important, făcând

ca relatarea evenimentelor

trecutului său să-ţi folosească

ţie, celui care-l asculţi, drept

lecţie de viaţă.

Imigrantul

12

cunoaştere şi n-a contenit să-

IANUARIE

IANUARIE

IANUARIE

2015

2015

2015

ing room-ul te întâmpină cu o câteva antichităţi, obiecte din foi cu notiţe, unde scrie, unde- întâmplă şi când vorbim la tel-

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Cine nu are un bătrân, să şi-l cumpere…

Octavian D. Curpaş

Phoenix - Arizona/USA


Imigrantul IANUARIE

2015 13

Dar până la urmă, tot

Eminescu e cel mai mare

Când stai cu nea Mitică

de vorbă, el nu încearcă, în

niciun caz, să te impresioneze

sau să se laude. Spune cu atâta

convingere, de exemplu, că

viaţa este scurtă şi trebuie în

permanenţă să te focalizezi pe

ceea ce este important şi util,

încât te îndeamnă să-ţi faci

rapid o autoevaluare şi să-ţi

stabileşti priorităţile.

„Mare lucru este dacă nu

te amesteci cu oricine”- îmi

spune mereu şi-mi reaminteşte

de fiecare dată ce a învăţat

dânsul de la nea Niculiţă, bunicul

său: să se amestece doar

cu cel care are sâmbure în ceea

ce spune. Şi nu-i înţelept Ba

da! Am admirat la Dumitru

Sinu permanent capacitatea de

a extrage învăţăminte din viaţa

şi gândirea omului din popor

şi de a le compara şi îmbina cu

ale celor mai mari gânditori ai

lumii.

Nu o dată a făcut referire

la scrierile lui Homer, ale

lui Diogene sau Socrate. Dar

nu numai că le-a citit operele,

curiozitatea şi dorinţa

permanentă de a şti l-a determinat

să citească tot ce a

găsit despre vieţile fiecăruia

în parte.

Îţi poate vorbi ore în şir

fără să obosească şi fără să

te plictisească, de toţi corifeii

istoriei şi culturii româneşti

şi universale. În biblioteca

sa, cu sute de volume rare,

găseşti cărţile lui Dostoievski,

Puşkin, Dante Alighieri sau

Shakespeare şi la loc de cinste,

toate cărţile lui Emil Cioran.

Nu lipseşte din impresionanta

sa bibliotecă nici Mircea

Eliade sau Petre Ţuţea, ori

adevăratele comori de poezie

din cărţile celor mai însemnaţi

poeţi ai literaturii universale.

Ştie pe dinafară enorm de

multe poezii, este ca o enciclopedie

din paginile căreia nu

te mai saturi să citeşti.

Când îşi aminteşte câte o

întâmplare pe care o poate

asocia cu vreo învăţătură

extrasă din cărţile marilor gânditori

şi scriitori, nu ezită să

facă trimiteri la scrierile lor,

cunoscându-le bine operele.

După ce îmi vorbeşte cu entuziasm

despre toate acestea,

face însă o mică pauză şi îmi

spune cu o voce calmă: „Dar

până la urmă, tot Eminescu e

cel mai mare! Şi, printre altele,

pentru faptul că a spus:

«Poţi zidi o lume-ntreagă / Să

dărâmi orice ai spune / Peste

toate o lopată / De ţărână se

depune» – şi-apoi continuă,

atenţionându-mă subtil:

Niciodată să nu uiţi lopata lui

Eminescu! Mă uit la toţi aceşti

mari scriitori ai lumii. Nu zic

că nu au fost mari, însă nici

unul nu a descris rostul vieţii

ca şi Eminescu. Lopata lui

Eminescu este fi nalul tuturor.

Pe toţi îi aşteaptă doar acea

lopată…”

Nea Mitică mi-a vorbit de

multe ori despre efemeritatea

vieţii: „La mine la hotel,

adesea îi întreb pe americanii

ăştia, ce părere au despre

moarte şi dacă s-au gândit

vreodată la realitatea morţii.

Rămân surprins când constat

că majoritatea dintre ei

nici nu se gândesc că într-o

zi vor muri; poţi să faci orice

în viaţa aceasta pentru că

până la urmă tot la lopata lui

E minescu ajungi!”

Cioran a fost ca o batoză:

el i-a luat pe toţi şi i-a treierat!

Ştia atât de multe despre

Emil Cioran… Pe Cioran şi pe

Octavian Goga, nea Mitică îi

numea consătenii mei, pentru

că îşi au originile toţi trei în

ţinuturile Sibiului.

„După părerea mea,

C ioran a fost ca o batoză:

el i-a luat pe toţi şi i-a treierat,

a separat grâul cel bun

de pleavă şi neghină”, mi-a

mărturisit Dumitru Sinu. “În

Franţa, unde l-am ascultat de

multe ori la diverse prezentări

publice, Emil Cioran era cunoscut

ca unul dintre cei mai

valoroşi intelectuali ai vremurilor

de-atunci şi al celor

ce-au urmat, era nelipsit de la

toate reuniunile ce se ţineau

la cafenelele scriitorilor şi

unde se dezbăteau ideile şi operele

celor mai mari scriitori,

fi losofi şi gânditori ai Franţei

şi diasporei. Toţi îşi exprimau

opiniile asupra temelor

abordate, iar lui Cioran îi

dădeau cuvântul la sfârşit. Cu

siguranţă, obiectivitatea cu

care acesta îşi spunea părerea,

îi ajuta la elucidarea punctelor

de vedere expuse, pentru

că ceea ce românul, fi losof

şi scriitor de marcă avea

să spună, rămânea pe frontispiciul

discuţiilor purtate ca

o pecete. Adesea era răguşit a

doua zi, atât de mult vorbise

în seara precedentă!” Interesante

amintiri şi catalogări!

Într-o lume aflată în plină

viteză, într-una dintre cele mai

mari metropole americane în

care accentul se pune pe competitivitate,

pe cunoaştere, seriozitate

şi rigurozitate în tot

ceea ce faci ca să-ţi poţi asigura

ascensiunea pe tărâm profesional,

casa lui nea Mitică a

fost pentru mine o adevărată

oază de relaxare.

De când l-am întâlnit, fiecare

ocazie de a-l vizita este

similară cu o evadare din cotidian,

o şansă de a pătrunde

dincolo de superficialitatea

discuţiilor şi întâlnirilor

obişnuite. Cu el am dezbătut şi

dezbat în profunzime acel gen

de subiecte delicate, sensibile,

încărcate de semnificaţii, care

te înalţă, îţi aduc un plus de

cunoaştere, din punct de vedere

cultural, pe de-o parte, şi

constituie totodată, nepreţuite

lecţii de viaţă.

Lângă nea Mitică am înţeles

cu adevărat semnificaţia unui

proverb românesc: Cine nu

are un bătrân, să şi-l cumpere!

Adesea, venind de la vreo

întâlnire de afaceri sau de la un

seminar, după o zi stresantă,

încărcată de probleme de tot

soiul, îmi doream să poposesc

la nea Mitică. Eram invadat de

o adevărată plăcere, o bucurie

sufletească imensă, numai

la gândul că voi deschide uşa

casei lui, pătrunzând în tainele

unei alte lumi, o lume diferită,

ruptă complet de ritmul infernal

în care ne trăim zilele.

Poate că dacă în Statele

Unite nu ar exista atât de mulţi

conaţionali de-ai mei, dacă

n-aş avea minunaţi prieteni cu

care să petrec weekend-uri sau

să conversez, dorul de ţară,

dorul de acasă ar fi mult mai

pregnant. Când întâlneşti un

om ca nea Mitică, e imposibil

să nu doreşti să te vezi cu el.

Personalitatea lui puternică te

cheamă să-l asculţi, să înveţi

câte ceva de la domnia sa, pentru

că, sincer, ai ce învăţa!

Odată, mi-a amintit un cântec

pe care îl fredona cu amicii

săi după plecarea din ţară

şi m-a cuprins un sentiment

care mă stăpânise mult timp

după ce am ajuns în America:

acel dor pe care îl ţii, numai

Dumnezeu ştie cum, lipit de

suflet mereu, care se infiltrează

în fiecare părticică din tine şi

a cărui alinare nu o poţi găsi

altundeva decât acasă: Tristă

este fl oricica / Care creşte între

spini / Dar mai tristă este

viaţa/ Petrecută prin străini

/ Cu străinii-am stat la masă

/ Şi cu ei m-am ospătat /

Dar gândind la mine acasă /

Lacrimi multe am vărsat…

Despre România şi despre

români

Deşi plecat din ţară din

toamna anului 1948, Dumitru

Sinu nu şi-a uitat nicicând

obârşia. Am prezentat într-un

capitol anterior multe dintre

lucrurile pe care mi le-a povestit

despre satul său, despre

locuri, despre oameni şi obiceiurile

lor, despre spiritul

ţăranului autentic pe care l-a

stimat, l-a iubit şi l-a avut

model. Întotdeauna nea Mitică

a fost, este şi va rămâne român

adevărat!

Cunoaşte atât de bine istoria

României, literatura şi

reprezentanţii ei de seamă,

valorile naţionale, geografia,

oraşele, satele, evenimentele

importante şi este în

permanentă legătură cu ţara,

se informează despre tot şi despre

toate. Nu a prea cunoscut

experienţa comunismului şi

mereu îmi spune că trăieşte cu

nostalgia vremurilor când era

bine…

Pentru majoritatea emigranţilor

români, patria strămoşilor va

rămâne mereu vie în memoria

lor. Aşa a fost şi cu nea Mitică.

Trecerea timpului a diluat

relele, iar motivele pentru care

a fost nevoit să părăsească

România s-au estompat… Aşa

este făcut omul, să uite de rele

şi să îşi aducă aminte cu drag

de perioadele frumoase ale

vieţii.

Trecutul reprezintă pentru

fiecare emigrant român

tinereţea, o Românie pe care

şi-a construit-o în suflet:

puţin utopică, puţin idilică,

specifică oamenilor cu două

patrii. Cu toate acestea, am remarcat

la nea Mitică o imagine

realistă asupra României

zilelor noastre.

Prietenul meu şi-a iubit

întotdeauna ţara, graiul şi

portul strămoşesc, oamenii

pământului în care s-a născut,

dar mi-a spus că este de acord

cu Cioran, care spunea la un

moment dat că noi nu avem

nimic… „Românului îi cam

place să se laude. Eu mă bucur

când întâlnesc români

de succes, este o mândrie a

sufletului meu de român, dar

când aud laude nejustificate

sunt mâhnit; trebuie să fim

realişti şi să nu ne atribuim

alte calităţi, decât pe cele cu

care, într-adevăr, ne putem

evidenţia între alte naţii”.

În susţinerea convingerilor

sale mi-a dat exemplul japonezilor,

care îşi învaţă copiii

că de fapt, ei nu au nimic în

afară de mintea pe care trebuie

să şi-o valorifice la maxim:

Tot ce aveţi este inteligenţa

voastră, mergeţi la şcoală cât

mai departe, studiaţi, învăţaţi,

pregătiţi-vă!

Afirmă cu tărie: „Trebuia

ca în şcoli să ne fi învăţat

adevărul despre tot ce ţine de

neamul nostru românesc, care

este un neam brav, cu rădăcini

puternice şi origini străvechi,

iar despre România noastră

trebuia să ne fi învăţat că este

o ţară mică, că avem şi noi ce

avem!”

Era tare indignat că s-au

scris pe vremea comunismului

atâtea poezii patriotice exagerate,

laudative, cu atâta emfază

despre calităţi pe care nu le

avem, ascunzând defecte,

pe care, în definitiv, fiecare

popor le are şi pe care trebuie

să le înlăture. Intenţia de a-ţi

preamări neamul este bună,

dar patriotismul îşi poate avea

locul doar după ce conştiinţa

obiectivă a fost stabilită. Mai

întâi lumina minţii şi apoi focul

aprins al patriotismului,

scria cineva.

Nea Mitică îşi iubeşte

foarte mult satul natal şi amintirile

anilor petrecuţi acolo

i-au rămas mereu vii! Dar

trăind atâţia ani departe de

România, cutreierând ţări şi

continente, având şansa de a

cunoaşte şi a face o ierarhizare

realistă a valorilor, opinia lui

este imparţială, chiar dacă inima

sa a bătut tot timpul şi bate

în continuare româneşte.

Nu suportă oamenii care

fac exces de laude şi când are

ocazia să-i asculte, nu pregetă

a le spune direct: „Măi,

fraţilor, da’ ce suntem noi,

românii, buricul pământului

cumva Suntem şi noi un

popor mic, dar în loc să ne

lăudăm cu ce-au fost străbunii

noştri, noi trebuie să muncim,

să învăţăm, să avem

grijă de valorile noastre şi

să ne evidenţiem prin fapte

şi realizări remarcabile între

toate popoarele acestei lumi”.

„Românii sunt isteţi,

prind repede totul, sunt

descurcăreţi, cu alte cuvinte”-

îmi spunea adesea nea Mitică

– şi continua prin a-mi da

exemple din România zilelor

noastre, făcând referiri la ceea

ce se petrece în ţara pe care

a părăsit-o acum 63 de ani.

Nu agreează acest subiect, ar

fi preferat să rămână cu imaginea

României lui de-atunci,

când era bine.

Nici unui român care-şi

iubeşte ţara nu-i este uşor să

vadă cum se degradează cu

fiecare zi ce trece scara valorilor,

cum triumfă doar puterea

banului, fără să se ţină

seamă de interesul naţional.

„Că-mi place sau nu, trebuie

să fiu realist şi să subscriu

opiniei lui Cioran şi-anume,

că ne batem de multe ori cu

cărămida în piept, mândrindune

cu ce-au fost şi ce-au făcut

bunii şi străbunii noştri, în loc

să punem mâna să facem noi

ceva pentru ţărişoara asta şi

să ne remarcăm cu-adevărat

între celelalte popoare; uităte,

ce se întâmplă acum în

ţară, uite cum se mănâncă

între ei cei mari şi cum se

luptă pentru putere, fără să

se gândească la soluţii viabile

şi care să acţioneze în folosul

naţional”. Şi câtă dreptate are,

fie că ne place fie că nu!

Spiritul moştenit de la bunii

şi părinţii săi, educaţia

sănătoasă primită într-o

familie de oameni simpli dar

cinstiţi şi nu în ultimul rând

anii petrecuţi într-o lume

diferită de cea în care s-a format

în tinereţe, au făcut ca

nea Mitică să-şi făurească din

ţăranul român un model de

viaţă: „Dacă scriu bine nu se

datorează faptului că am trăit

între intelectuali, ci faptului

că am trăit între ţărani, afirma

cândva un mare scriitor

francez, iar eu sunt în totalitate

de-acord cu el, de aceea

îmi voi scoate mereu pălăria

în faţa ţăranului român”.

(va urma)


14 IANUARIE

2015

Internaţional

California: Imigranţii

aflaţi în afara legii primesc

permise de conducere

Mii de imigranţi ajunşi ilegal

în California s-au aşezat la

cozi impresionante ca să dea

examenul pentru permisul de

conducere auto. Legea care

le permite să primească documentul

a intrat în vigoare la

începutul anului.

Poliţia rutieră s-a pregătit

temeinic pentru prima zi a examenului

de conducere. Imigranţii

au la dispoziţie patru

spaţii generoase pentru a susţine

testul: un fost supermarket,

o spălătorie, un cinematograf

şi un restaurant. Aşa cum era

de aşteptat, s-au prezentat mii

de candidaţi.

„Sunt foarte emoţionat şi

bucuros că împreună cu soţia

mea vom putea obţine permisele

de conducere. Suntem aici

de 10 ani fără acte şi ne bucurăm

să intrăm în legalitate”.

„Sunt în ţara aceasta de 25

de ani şi nu am reuşit niciodată

să obţin un permis. Acum

sunt foarte fericită că pot să

dau testul”.

Iniţiatorii legii se aşteaptă

ca 1,5 milioane de imigranţi

care au vârsta legală să se prezinte

la examenul pentu permisul

de conducere, în următorii

trei ani. California este statul

american cu cei mai mulţi imi-

granţi ilegali: între 2 şi 3 milioane,

potrivit estimărilor.

„Părinţii mei sunt aici de

11 ani şi nu au avut niciodată

permis. Erau întotdeauna stresaţi

când conduceau, iar acum,

în sfârşit pot obţine permisul.

Sunt foarte fericit, de aceea am

venit împreună cu ei”.

Guvernatorul democrat

Jerry Brown a semnat legea

acum doi ani, iar proiectul a

fost susţinut şi de politicieni

republicani.

California se alătură astfel

altor nouă state care permit

imigranţilor ilegali să obţină

permisul de conducere.

Un marinar român a fost ucis

în Libia, de o rachetă care a

lovit nava pe care se afla

Cancelarul

german,

Angela Merkel,

e gata să lase

Grecia să iasă

din zona euro

Un marinar român şi altul

grec au fost ucişi într-un

port din Libia. O rachetă

lansată de un avion de vânătoare

a explodat la bordul

petrolierului pe care se aflau.

Alţi doi membri ai echipajului,

filipinezi, au fost răniţi.

Nava avea 1.600 de tone de

petrol în rezervoare. În momentul

bombardamentului,

la bord erau 26 de oameni.

Incidentul a avut loc în

rada portului Derna, din

nord-estul Libiei, într-o zonă

considerată fief al organizaţiei

teroriste Statul Islamic, din

Libia. Un oraş în care sunt

antrenaţi combatanţi străini

pentru a fi trimişi în Siria şi

Irak. Nava Araevo, un petrolier

sub pavilion liberian, cu

armator grec, se îndreapta

spre Grecia când a fost atacată

de forţele aeriene libiene,

fiind considerată suspectă.

Un purtător de cuvânt al comandamentului

forţelor libiene,

colonelul Ahmed Mesmari,

a declarat pentru AFP că echi-

pajul nu s-a supus ordinelor de

a opri, pentru percheziţie, înainte

să intre în port. Cum nu

s-a putut stabili dacă la bord

erau arme şi muniţii destinate

islamiştilor, forţele libiene au

bombardat-o. La bord se aflau

26 de membri ai echipajului.

Doi dintre ei români: Eduard

şi Ilie Curduman, tată şi fiu,

din Galaţi.

Grecia condamnă în termenii

cei mai fermi atacul

aerian, „neprovocat şi laş”,

asupra petrolierului A raevo.

Nava efectua de mulţi ani

cursa Marsa El Brega -

D erna, fără probleme, precizează

autorităţile elene.

Guvernul grec spune că va

lua toate măsurile necesare

pentru a se stabili circumstanţele

acestui eveniment

tragic, identificarea şi pedepsirea

autorilor atacului.

Obiectivele petroliere din

Libia sunt, deseori, ţinta atacurilor

între facţiunile care

îşi dispută puterea, dar şi

exporturile de hidrocarburi.

Informaţia apare în săptămânalul

german Der

S piegel, care citează „surse

apropiate guvernului”. Ziarul

spune că Berlinul consideră

aproape inevitabilă

ieşirea Greciei din uniunea

monetară, dacă la Atena va

ajunge la putere stânga radicală,

adică partidul Syriza.

Această formaţiune politică

a promis că va abandona

politica de austeritate şi

nu va mai rambursa datoriile

ţării.

Grecii vor avea peste 3

săptămâni alegeri parlamentare

anticipate, iar Syriza

este favorit în sondaje.

Uniunea Europeană şi

Fondul Monetar Internaţional

au împrumutat Atenei

240 de miliarde de euro, ca

să o salveze de la un colaps

financiar.

Până acum, posibilitatea

ca Grecia să iasă din zona

euro a fost exclusă, pe motiv

că ar fi extrem de costisitoare.


România IANUARIE

2015 15

2015 vine cu promisiuni, fuziuni şi incertitudini

Cât de „neamţ” va putea fi

Klaus Iohannis ca preşedinte

Vom rămâne cu acelaşi Guvern

şi acelaşi prim- ministru Sau

vor fuziona cu adevărat liberalii

şi PDL-iştii Va intra Traian

Băsescu în PMP Sunt întrebările

începutului de an pentru

care aşteptăm răspunsuri întrun

viitor cât de cât apropiat.

Cert este că, în 2015, an

pre-electoral, se regrupează

forţele şi se redesenează alianţele

pentru alegerile viitoare.

Un motiv suplimentar de

surprize şi tensiuni. Îndemnul

la muncă pentru 2015 al preşedintelui

Klaus Iohannis e completat

optimist.

Necunoscutele sunt multe.

Avem un preşedinte debutant,

pe un val uriaş de

simpatie, cu gânduri şi ambiţii

mari pentru acest an:

o Românie a normalităţii,

revizuirea Constituţiei, un

cod electoral nou, reforme

în educaţie şi sănătate. Cu ce

guvern va înfăptui aceste planuri,

este încă incert.

Opoziţia pândeşte deja

actualul guvern cu o moţiune

de cenzură după începerea

sesiunii parlamentare. În

plus, liberalii şi democratliberalii

ar trebui să fie iar

ce au fost, şi mai mult decât

atât: prieteni nu într-o alianţă,

ci într-un unic Partid

Naţional Liberal iar fuziunea

trebuie definitivată până

la anul.

Pe de altă parte, premierul

şi Guvernul au o majoritate

confortabilă, dar întorsături

spectaculoase în numele interesului

naţional s-au mai văzut.

UNPR deja şi-a nuanţat

susţinerea.

Deocamdată am intrat în

2015 cu încă o coabitare pe

care premierul şi preşedintele

o tratează politicos. E drept că

Victor Ponta are de liniştit apele

şi în partid. În martie e congres

pentru alegerea conducerii

PSD, iar Ponta cochetează

în public cu ideea de a rămâne

doar premier.

Plecat de la Cotroceni,

Traian Băsescu e curtat intens

de foştii colaboratori de la

PMP. Nu şi-a luat însă în primire

biroul pus la dispoziţie de

partid, mai ales că şi fundaţia

îl invită în rândurile sale. Foarte

probabil ca în curând fostul

preşedinte jucător să-şi aleagă

echipa şi postul pe care va juca

în continuare.

În nouă judeţe, şcolile au

fost închise din cauza vremii

Viscol şi blocaje rutiere

în zona montană din sud vestul

ţării. În Gorj, pe drumul

care leagă oraşul Novaci de

staţiunea Rânca, circulaţia a

fost oprită mai multe ore din

cauza troienelor. În nouă judeţe,

şcolile au fost închise

din cauza vremii.

Problemele în zona Ranca

au început încă de duminică

seara. La peste 1600 de metri

altitudinte vântul a suflat

fără încetare ore în sir spulberând

zăpada. Turiştii care

au plecat spre casă au reuşit

să coboare spre Novaci doar

însoţiţi de utilajele de deszăpezire.

Circulaţia a fost deblocată

doar pentru scurt timp. Vântul

puternic a impus noi restricţii:

nimeni nu urcă şi coboară

până dimineaţă.

Tot din cauza viscolului şi a

ninsorii, peste 20 de şcoli din

9 judeţe au rămas închise. Inspectoratele

judeţene susţin că

de marţi în majoritatea se vor

relua cursurile. Ar putea rămâne

închise doar câteva unităţi

de învăţământ din Alba şi Cluj.

Peste 1.900 de dosare penale au fost întocmite în

domeniul afacerilor cu cereale şi panificaţie

Peste 1.900 de dosare penale

au fost întocmite de Poliţia

Română în 2014 şi peste

58.500 de sancţiuni contravenţionale

au fost aplicate în

domeniul operaţiunilor economice

cu produse cerealiere şi

de panificaţie, informează un

comunicat de presă al IGPR.

Potrivit sursei citate, în

urma acţiunilor oamenilor legii,

au fost indisponibilizate

bunuri în valoare de aproape

31.000.000 de lei .

De asemenea, în urma acţiunilor

poliţiştilor în Portul

Constanţa, au fost controlate

peste 78.600 de transporturi de

mărfuri şi 36.200 de firme, situ-

ate la nivel naţional.

IGPR precizează că acţiunile

desfăşurate au avut ca efect

reducerea evaziunii fiscale cu

20%, pe acest segment, iar cele

desfăşurate în Portul Constanţa

şi la nivel naţional, au dus la

creşterea cu 20% a exporturilor

fiscalizate, faţă de perioadele

similare ale anului trecut.

În perioada 1 februarie - 23

decembrie, poliţiştii au efectuat

controale atât la producătorii de

produse de panificaţie, cât şi la

cei care comercializează produsul

finit către populaţie, fiind

vizate inclusiv zonele în care se

exportă cereale.

Poliţiştii au întocmit 1.903

dosare penale, dintre care 1.387

la legea pentru prevenirea şi

combaterea evaziunii fiscale

şi 140 la legea privind dreptul

de autor şi drepturile conexe.

În cadrul dosarelor penale sunt

bănuite 1.106 persoane.

De asemenea, au fost

aplicate 58.665 de sancţiuni

contravenţionale, dintre care

14.331 la legea privind protejarea

populaţiei împotriva unor

activităţi comerciale ilicite, 380

la ordonanţa privind reglementarea

pieţei pe filiera cerealelor

şi a produselor procesate din

cereale şi 43.954 la alte acte

normative. „Valoarea totală a

sancţiunilor contravenţionale

aplicate este de 32.569.474 de

lei’’, precizează sursa citată.

În urma verificărilor efectuate

au fost anulate/suspendate

20 de autorizaţii de antrepozit

fiscal, iar în urma neregulilor

constatate, a fost suspendată/

oprită activitatea la 57 de unităţi

de morărit şi panificaţie.

Au fost indisponibilizate sau

confiscate bunuri în valoare de

30.925.502 de lei, aceeaşi măsură

fiind luată şi faţă de 71 de

mijloace de transport, în valoare

de 1.066.450 de lei.

Până la data de 23 decembrie,

poliţiştii au verificat peste

78.600 de transporturi de

mărfuri (cereale, lemn, deşeuri

metalice şi nemetalice, produse

alimentare şi nealimentare) şi

peste 36.200 de firme destinatare

ale transporturilor.

***


16 IANUARIE

2015

Retrocedarea ilegală a

pădurilor în România

Juridic

În România peste 5,5 % lui de proprietate;

din suprafaţa păduroasă a ţării

sunt păduri distruse. Procesul

de distrugere al pădurilor, fără

precedent în istoria ultimilor

25 de ani în ţările europene, a

luat amploare în sectorul privat

al pădurilor din România. Una

din cauzele majore privind distrugerea

pădurilor o reprezintă

modul în care s-au aplicat legile

privind reconstituirea dreptului

de proprietate a pădurilor.

Legea 247, pentru care

Guvernul în anul 2005 şi-a

asumat răspunderea în faţa

Parlamentului României, prevede

ca pădurile să fie retrocedate

de statul român proprietarilor,

astfel încât aceştia

• neluarea în considerare

de către autoritatea publică

care răspunde de silvicultură a

propunerilor societăţii civile,

respectiv ale Federaţiei pentru

Apărarea Pădurilor, în vederea

stopării retrocedărilor ilegale.

Aceste propuneri au fost

transmise de către Federaţia

pentru Apărarea Pădurilor

ministerului de resort încă

din data de 15.02.2010.

Retrocedarea ilegală a pădurilor

a fost posibilă astfel:

• S-a permis ca aceeaşi suprafaţă

de pădure, pe baza unor

documente neaferente anului

1948 - când au fost naţionalizate

pădurile, să aibă mai mulţi

să-şi recapete proprietăţile solicitanţi, oferindu-se, pentru

confiscate de regimul comunist.

Confiscarea pădurilor de

la proprietarii de drept s-a făcut

prin naţionalizare, conform art.

6 din Constituţia din 1948.

Legea nr. 247/2005 a apărut

cu 3 ani înainte de apariţia

noului Cod Silvic, care reglementa

administrarea pădurilor

atât în sectorul de stat, cât şi

în sectorul privat, contribuind

şi în acest mod la accentuarea

fenomenului de distrugere a

pădurilor.

Retrocedarea ilegală a pădurilora

fost cauzată sau

facilitată de:

• interpretarea şi aplicarea

greşită a legilor privind reconstituirea

dreptului de proprietate;

• neluarea în considerare a

legilor de expropriere efectuate

de statul român până la apariţia

regimului comunist;

• nepromovarea de către ministerele

de resort care au răspuns

de silvicultură ( Ministerul

Agriculturii şi Dezvoltării

Rurale, Ministerul Mediului

şi Pădurilor) şi a celui care

răspunde în prezent de silvicultură

(Ministerul Mediului

şi S chimbărilor Climatice) a

modificărilor necesare eliminării

confuziilor din legile

de reconstituire a dreptu-

a se satisface toţi solicitanţii,

păduri şi pe alte amplasamente

chiar dacă pentru aceasta

se diminua un bun proprietate

publică - suprafaţa pădurilor

statului, încălcându-se astfel

art. 136 alin. (4) din Constituţia

României prin care “bunurile

proprietate publică sunt inalienabile”.

• S-a permis reconstituirea

dreptului de proprietate fără ca

solicitantul să probeze cu documente

dreptul, mărimea şi amplasamentul

proprietăţii;

• S-au acceptat succesiuni

fără ca acestea să fie dovedite

cu acte autentificate;

• S-a permis reconstituirea

dreptului de proprietate unor

societăţi comerciale care au

funcţionat înainte de anul 1948,

încălcându-se şi prevederile

Legii 247/2005 prin care reconstituirea

dreptului de proprietate

a pădurilor nu se face către

societăţile comerciale;

• S-a permis reconstituirea

dreptului de proprietate fără

ca solicitantul să probeze cu

documente dreptul, mărimea

şi amplasamentul proprietăţii,

cum este cazul la persoane fizice,

persoane juridice, forme

asociative (composesorate,

obşti). Este cunoscut cazul unui

cetăţean care solicită dreptul de

propieri nu au fost evidenţiate

în cărţile funciare, legislaţia de

atunci nu obliga în acest sens,

grofii maghiari şi-au declarat

fostele proprietăţi ca fiind ale

lor. La 9 februarie 1945 (până

la apariţia regimului comunist

în România) a intrat în vigoare

Legea Casei de Asigurare

şi Supraveghere a Bunurilor

Inamice, prin care s-au confiscat

pădurile acestor grofi. În

prezent, sunt pe rolul instanţei

36 de dosare vizând retrocedarea

celor 130.000 ha păduri

care sunt proprietatea statului

înainte de apariţia regimului

comunist şi, implicit, nu pot

face obiectul Legii 247/2005;

• S-a permis solicitarea de

reconstituire a dreptului de proprietate

pentru o fundaţie de

drept privat înfiinţată în anul

2000 asupra 166.813 ha păduri

ce au fost date în folosinţă unei

fundaţii de drept public înfiinţată

prin lege în 1925. În cartea

sa, “Istoria uitată şi iertată a

averilor mănăstireşti”, scriitorul

Ion Drăguşanul prezintă

obiectul şi scopul fundaţiei -

Fondul Bisericesc Ortodox

Român al Bucovinei, înfiinţată

ca persoană juridică de drept

privat de 27 de persoane fizice

în anul 2000 (în prezent în

această fundaţie au rămas 22

de persoane), acela de a i “se

retroceda suprafaţa de 192.158

ha pădure ce a constituit Fondul

Bisericesc Ortodox Român al

Bucovinei” (persoană juridică

de drept public infiinţată

prin lege în 1925). Discutabile

sunt cum o persoană juridică

de drept privat poate să fie

continuatoarea unei persoane

juridice de drept public şi dacă

terenurile forestiere solicitate

pot face obiectul retrocedărilor

fiind proprietate de stat încă

din secolul XVIII. În prezent

Curtea de Apel Cluj nu a dat

câştig de cauză fundaţiei create

în anul 2000, existând însă posibilitatea

ca această fundaţie să

conteste hotărârea.

Situaţie prezentată pe larg

de mass-media şi care poate

fi caracterizată ca şi retrocedare

ilegală de păduri a fost

creată prin sentinţa civilă nr.

1281/2010, pronunţată în dosarul

1705/177/2010, de către

J udecătoria Aleşd, care a admis

o acţiune civilă formulată

de reclamanta Radu Maria.

Prin această sentinţă se

constată că din proprietatea

antecesorului doamnei Radu

Maria, defunctul Mateescu

Matei Alexandru, s-au preluat

de către Statul Român în

perioada anilor 1945-1949,

păduri şi terenuri cu vegetaţie

forestieră în suprafaţă totală de

62.682,8283 ha din localităţile

Vadu Crişului, Cacuciu Nou

– Comuna Măgeşti, Bălnaca -

Comuna Şunculuş, Luncşoara,

Gheghie şi Groşi - Comuna

Auşeu, numita Radu Maria

fiind îndreptăţită prin această

sentinţă la „reconstituirea”

dreptului de proprietate pe

această suprafaţă pe vechiul

amplasament, în măsura în care

acest lucru este posibil, sau prin

teren în echivalent pe raza Judeţului

Bihor.

Totodată, prin aceeaşi sentinţă,

instanţa obligă Comisia

Judeţeană Bihor şi Comisiile

Locale Vadu Crişului, Şunculuş,

Măgeşti şi Auşeu să procedeze

la întocmirea documentaţiei

necesare pentru punerea în

posesie pentru suprafaţa de

62.682,8283 ha şi emiterea titlului

de proprietate pentru suprafaţa

respectivă.

Sentinţa a fost atacată cu

recurs de către Comisiile - pârâte

în cauză, Direcţia Silvică

Bihor formulând în faza de

recurs o cerere de intervenţie

în interesul Comisiei

J udeţene Bihor. Recursul s-a

judecat la Tribunalul Olt, care

a casat Hotărârea Judecătoriei

Aleşd, procesul fiind reluat la

Tribunalul Cluj.

Sentinţa pronunţată de

Judecătoria Aleşd reprezintă o

gravă eroare judiciară, dimensiunea

acestei erori fiind dată

în primul rând de disproporţia

dintre suprafaţa fond forestier

ce se pretinde că a fost preluată

abuziv de către Statul

Român de la antecesorul petentei

- aproape 63.000 ha - şi

întreaga suprafaţă de pădure

naţionalizată din raza celor patru

comune - aproximativ 9500

ha.Totodată, însumând suprafeţele

totale ale celor patru comune,

rezultă că întreg teritoriul

administrativ al acestora este

de 27.062 ha (Comuna Vadu

Crişului - 7470 ha, Şuncuiuş

- 7204 ha, Auşeu - 7258 ha şi

Măgeşti - 5130 ha). Subliniem

că este vorba de întreg teritoriul

administrativ, cumulat, al

celor patru comune, respectiv

proprietate pe 62.757 ha pădure

în judeţul Buzău motivând că

este un urmaş al boierului Preda

Buzescu din secolul XVII.

Din documentele A rhivelor

Naţionale se certifică însă

că tatăl solicitantului avea o

proprietate doar de 3,8 ha coastă

şi pădure în cadrul Obştei moşnenilor

Bâsca Gura Teghii;

• S-a permis reconstituirea

dreptului de proprietate

fără ca solicitantul

să probeze cu documente dreptul,

mărimea şi amplasamentul

proprietăţii, cum ar fi retrocedarea

suprafeţei de 9.008 ha

păduri în judeţul Bacău, zona

Oituz, unor descendenţi ai familiei

Negropontes. Imediat

după punerea în posesie aceştia

au vândut pădurea cu zece

milioane euro unor firme străine.

În prezent, mare parte din

această pădure a fost tăiată.

Un alt exemplu care necesită

investigaţii este retrocedarea

către urmaşii familiei Stirbey a

suprafaţei de 6.500 ha păduri la

Dărmăneşti, judeţul Bacău. Întreaga

suprafaţă a fost vândută

unor firme străine. De asemenea,

printr-o Hotărâre ilegală a

Tribunalului Sf. Gheorghe, s-a

permis reconstituirea dreptului

de proprietate asupra unei

suprafeţe de 43.000 ha păduri

situată în judeţul Bacău urmaşilor

familiei Ghika, fără ca

solicitantul să posede vocaţie

succesorală pentru această reconstituire,

conform Legii nr.

247/2005.

• Sunt solicitate în instanţă

aproximativ 130.000 ha păduri

în judeţul Mureş de către urmaşii

grofilor maghiari: Banffy,

Kemeny, Bethlen, Farkas,

Elteto (în nume propriu sau în

numele a două societăţi comerciale

din perioada interbelică,

reînfiinţate în 2005), deşi în

anul 1921 mare parte din aceste

păduri au fost expropriate,

cu plată, şi au fost atribuite în

proprietate ţăranilor, bisericilor,

şcolilor, primăriilor, tot

contra cost. Întrucât aceste exterenuri

intravilane şi extravilane

(terenuri arabile, fâneţe şi

păduri).

Situaţia creată prin sentinţa

pronunţată de Judecătoria

Aleşd ar determina ca cele patru

comune amintite să-şi cedeze

întregul teritoriu administrativ,

incluzând terenuri arabile,

fâneţe şi păduri, pentru a acoperi

mai puţin de jumătate din

suprafaţa de pădure pe care petenta

Radu Maria pretinde că a

avut-o pe raza acestor comune.

Federaţia pentru Apărarea

Pădurilor a sesizat Comisiile

pentru Cercetarea Abuzurilor

de la Camera Deputaţilor şi Senat

despre acest caz.

Un alt exemplu de retrocedare

ilegală de păduri către

falşi proprietari îl constituie solicitarea

unui grup de persoane

constituite într-o asociaţie ce a

revendicat o suprafaţă de pădure

de 11.144 hectare în judeţul

Timiş.

În anul 2005, printr-o sentinţă

a Judecătoriei Lugoj, s-a

înfiinţat Asociaţia „Societatea

Forestieră Anonimă Nădrag”

având ca obiectiv administrarea

terenurilor forestiere care au

aparţinut „Societăţii Forestiere

Anonime Nădrag”, înfiinţată în

1924. Asociaţia „Societatea

Forestieră Anonimă Nădrag” a

solicitat reconsituirea dreptului

de proprietate pentru 11.144

hectare teren forestier Comisiei

Locale Nădrag, care a dat curs

solicitării, iar Comisia Judeţeană

Timiş, în anul 2009, a validat

dreptul de proprietate asupra terenurilor

forestiere solicitate.

Federaţia pentru Apărarea

Pădurilor a luat atitudine ori de

câte ori a fost necesar, încă din

anul 2008 faţă de retrocedările

ilegale de păduri, semnalând

astfel de cazuri opiniei publice,

solicitând ministerului de resort,

Guvernului şi Parlamentului

României, Comisiilor din

Senat şi Camera Deputaţilor

pentru cercetarea abuzurilor,

Parchetului de pe lângă Înalta

Curte de Casaţie şi Justiţie

să ia măsuri în acest sens. O

parte din sesizările Federaţiei

pentru Apărarea Pădurilor la

Comisiile Parlamentului pentru

cercetarea abuzurilor au fost

transmise Consiliului Superior

al Magistraturii de către aceste

comisii.

Un material realizat de

Tiberiu Grădiştean


Vavila Popovici

Carolina de Nord/USA

Decenţa este definită ca o

atitudine de respectare a regulilor

de bună purtare, a convenienţelor

şi a moralei, ea

determinând adevărata valoare

a omului şi a societăţii în

care trăieşte. Comportamentul

în spiritul decenţei trebuie

păstrat în toate momentele şi

domeniile vieţii noastre, prin

cuvinte, ţinută, fapte.

Avem o moştenire proastă,

este adevărat! Ne aflăm

după o perioadă de vieţuire

în comunism, în care decenţa

nu era apreciată şi nici cultivată,

oamenii erau dresaţi

într-un mod în care trebuiau

să se comporte, nu aveau voie

să gândească la un alt mod

de comportament, regulile

de convieţuire erau lipsite de

moralitate, de exemplu, trebuia

să suspectezi şi să reclami

pe cel de lângă tine.

Odată cu obţinerea libertăţii

în acel decembrie 89,

oamenii s-au comportat bizar,

unii neînţelegând cu adevărat

ce este libertatea, cum trebuie

ea folosită, alţii confundândo

cu libertinajul. Şi-au permis

orice fel de comportament,

neruşinarea şi obrăznicia fiind

considerate calităţi ale omului

cu „personalitate” şi mediatizate

din plin. Se striga după

nişte drepturi, dar fără a conştientiza

efectul lor, moralitatea

lor şi fără a preţui îndatoririle,

responsabilităţile. După

alţi 25 de ani, semne vizibile

au arătat că societatea necesită

o nouă schimbare.

Politica - practică de guvernare

a statului - reprezintă

orientarea, activitatea, acţiunea

propriu-zisă a partidelor,

în baza unei ideologii, aceasta

presupunând un sistem de valori

configurat pentru societate.

În cadrul acestui proces

sunt luate decizii noi, deosebit

de importante pentru popor.

Nicolae Titulescu (1882-

1941), diplomat şi om politic

român, spunea: „Societăţile

nu se guvernează bine decât

dacă se suprapun două forţe:

inteligenţa şi puterea”, prin

inteligenţă înţelegându-se capacitatea

creierului uman de a

înţelege uşor şi repede problemele

ivite, ea fiind solicitată

numai atunci când persoana

se întâlneşte pentru prima

dată în decursul vieţii cu o

anumită problemă (în politică

se ivesc mereu noi probleme!),

iar cel care a soluţionat

o anumită problemă, nu mai

are ulterior dificultăţi în rezolvarea

problemelor identice

sau asemănătoare.

Din această cauză am

afirmat cândva că activitatea

aleşilor, înţelegerea lor până

la data alegerii, contează. Se

spune că hărnicia este importantă

la aceşti oameni dotaţi

cu inteligenţă, ea însemnând

o energie peste medie. La o

astfel de forţă a oamenilor

inteligenţi, cred, că se referea

omul politic român. Sau poate

a celor înţelepţi

Îmi amintesc că cineva se

întreba care este diferenţa dintre

inteligenţă şi înţelepciune

şi a primit următorul răspuns:

„Inteligenţa este capacitatea

de a imagina alternative,

înţelepciunea – de a alege

pe cea mai bună”. Şi mai făcea

următoarea comparaţie:

„Inteligenţa este roiul fără

matcă, înţelepciunea - roiul

cu matcă”. Inteligenţa poate

fi obţinută prin cultivare şi

exerciţiul schimbului de idei,

pe când omul înţelept este cel

căruia i se dezvăluie adevărata

semnificaţie a lucrurilor. De

aceea se spune despre înţelepciune,

că „preţuieşte mai mult

decât mărgăritarele şi nici un

lucru de preţ nu se poate asemui

cu ea”.

De asemenea nu trebuie

confundată inteligenţa cu talentul.

Sunt oameni talentaţi

sau cu aptitudini diferite, fără

a avea o inteligenţă ieşită din

comun, sau alţii care au o inteligenţă

ieşită din comun şi

au talente, aptitudini, dar nu

le acordă timp pentru realizare.

Când spunem putere, noi

ne gândim imediat la puterea

fizică, sau la o superioritate

într-un raport ierarhic. În

funcţie de natura raporturilor

pot exista diverse forme de

putere. Spre exemplu, experienţa

într-un anumit domeniu

reprezintă şi ea o formă

de putere, ca atare decizia ar

trebui să aparţină întotdeauna

persoanelor cu experienţă.

„Puterea celor tineri stă în

faptă, a celor bătrâni în chibzuinţă”,

spunea Euripide.

Unii consideră că în plan

social puterea înseamnă bani,

dar, viaţa ne-a arătat că au fost

persoane care au trăit în sărăcie

şi au fost puternice, rămânând

în istorie prin realizările

lor, prin lucruri bine făcute,

beneficiind de energie, tenacitate

şi hărnicie.

Aceste calităţi ne pot

aminti cuvintele marelui inventator

american Thomas

Edison (1847-1931): „Geniul

este 10% inspiraţie şi 90%

transpiraţie”. La acest aspect,

cred, că se referea Nicolae

Opinii IANUARIE

2015 17

Decenţa în politică

„Omenirea nu va scăpa niciodată de necazuri până când iubitorii înţelepciunii nu vor ajunge

la frâiele puterii politice, sau până când deţinătorii puterii nu vor deveni iubitori ai înţelepciunii.”

(Platon)

Titulescu, atunci când vorbea

de putere. Dar, puterea fără

acea rază de lumină care este

înţelepciunea, poate avea rezultate

nedorite.

Aşa cum există o conştiinţă

morală născută deodată

cu omul – glasul Divinităţii în

sufletul omului - ea fiind judecătorul

faptelor noastre, tot

aşa există o conştiinţa politică

care se referă la cunoştinţe

politice relativ stabile, la norme

politice dobândite prin experienţă

colectivă. Ea este legată

de nivelul de cultură, de

perceperea evenimentelor, de

inteligenţa de care am amintit,

de actualitatea informaţiei şi

de dorinţa de participare şi de

implicare în mersul societăţii.

Referitor la alegerea făcută

din multitudinea de norme,

un filozof grec sfătuia să se

răspundă cu „infi nitatea raţiunii

de om oceanului care

încearcă să ne înece”.

Credinţa noastră lămureşte

termenul general de conştiinţă:

„Conştiinţa slujeşte

drept călăuză la împlinirea

legii. Ea este judecătorul neadormit

şi aspru, care nu se

poate cumpăra cu nimic şi

care se pronunţă asupra fi ecărei

fapte, arătând dacă aceasta

este bună sau rea şi deci

dacă trebuie săvârşită sau nu.

Ea îşi ridică glasul atât înainte

de săvârşirea unei fapte,

cât şi după săvârşirea ei. Înainte

de săvârşirea unei fapte,

conştiinţa spune dacă fapta

este bună sau rea şi ne sfătuieşte

să o împlinim sau nu.

După săvârşirea faptei, tot ea

ne judecă” ( Doxologia).

Conştiinţa politică este

proprie fiecărui cetăţean, este

crezul său intelectual, legat

de cel moral şi care se adaugă

societăţii în care trăieşte;

este şi conştiinţa celor care ne

conduc, aleşii poporului. Au

dovedit vorbele, gesturile şi

faptele celor care ne-au condus

în ultima vreme, înţelepciune,

decenţă Au constituit

ei exemple de urmat

Orice om cu bun simţ a

fost şocat de vorbele şi fotografiile

publicate în ziare, înaintea

alegerilor din noiembrie

2014: un primar se îmbracă

într-o uniformă nazistă, iar la

o adunare a partidului foloseşte

cele mai triviale înjurături;

un Episcop se amestecă

în politică şi dă „indicaţii”

credincioşilor; un şef de partid

strigă în gura mare: „Deci

noi facem ce trebuie pentru

judeţ şi ne… pe şefi i noştri…

Nu se mai poate să-l dăm în

aia, nici pe el, nici pe… de

la municipiu…[…] În judeţul

Satu Mare, cât sunt eu aici

nu vor mai exista aşa feluri

de oameni. Să-i ia mama...

pe toţi, că n-am nevoie de

toţi nenorociţii în jurul meu.

Deci am nevoie decât de cei

cu care pot face treabă, restul

valea!”, sau: „Cei care

nu veţi avea rezultate în turul

doi (de alegeri fi ind vorba),

cât sunt eu în Consiliul Judeţean

şi cât am posibilitate, nu

o să primiţi niciun cinci bani.

Când se repartizează bugetul

– zero, când se împarte… zero

şi garantez că niciunul nu mai

primeşte nimic. Staţi şi muriţi,

asta e viaţa!”; alt primar

ameninţa pe localnici că le dă

foc dacă nu votează cu cine le

spune el; premierul ţării avid

de putere, năzuind la funcţia

de Preşedinte al ţării purta o

şapcă maoistă şi era mândru

de ea, şi exemplele negative

pot continua. Putem glumi cu

astfel de simboluri ale crimei,

terorii şi vulgarităţii Nu este

o dovadă clară de incultură şi

de lipsă a decenţei

Dimitrie Gusti (1880-

1955), filosof, sociolog şi estetician

român, definea clar şi

cuprinzător un partid politic:

„O asociaţie liberă de cetăţeni

uniţi în mod permanent

prin interese şi idei comune,

de caracter general, asociaţie

ce urmăreşte, în plină

lumină publică, a ajunge la

putere de o guvernare, pentru

realizarea unui ideal etic

şi social”. Ne putem întreba:

care ideal

Partidele şi oamenii politici

care ne-au condus şi ne

mai conduc, ar trebui să se

afle sub judecata unor idei, iar

ideile sunt cuprinse într-o aşa

numită Ideologie. Etimologia

noţiunii de ideologie provine

de la cuvântul grecesc „eidos”

însemnând imagine, iar

„logos” - ştiinţă, disciplină,

învăţătură despre idei, un sistem

de valori. Ce se întâmplă

atunci când părăseşti urgent

ideologia propriului tău partid,

crezul tău intelectual şi

moral Oare l-ai avut

„Enciclopedia Blackwell

a gândirii politice”, scrisă de

scoţianul David Miller, una

dintre cele mai serioase enciclopedii

în domeniul gândirii

politice, defineşte ideologiile

ca fiind „constelaţii de credinţe

şi expresii cu încărcătură

simbolică, prin care lumea

este prezentată, interpretată

şi evaluată într-un mod menit

să modeleze, să mobilizeze, să

orienteze, să organizeze şi să

justifi ce anumite modalităţi

sau direcţii de acţiune şi să

anatemizeze altele”.

Au fost voci care au contrazis

această definiţie, spunând

că Ideologia este un

concept care excelează prin

ambiguitate, modul de gândire

ideologic fiind respins

aproape instinctual din cauza

temerii ca fundamentele celor

mai îndrăgite concepţii ale

omului să se afle „pe nisipuri

mişcătoare şi nu pe baze solide”.

Doctorul şi profesorul de

filozofie, francezul J.F. Revel

(1924-2006) , cel care a scris

numeroase eseuri politice de

mare succes şi despre care

unii spun că a fost un model

de rigoare, de măsură şi de

onestitate intelectuală, a gândit

în alt mod: „Ideologia are

o funcţie cvadruplă: ea este

instrument al puterii, mecanism

de apărare împotriva

informaţiei, pretext de a te

sustrage moralei, abrogând

răul cu bună ştiinţă şi mijloc

de a anula criteriul experienţei,

adică de a elimina criteriile

de reuşită şi eşec”. În paranteză

amintesc că el estecel

care mai spunea: „Poporul

francez nu mai are pentru a

gândi decât un creier de sticlă,

numit televiziune“.

Cum s-a ajuns la fenomenul

întâlnit, cel al „traseismului”

Dicţionarul defineşte

clar traseismul ca „Atitudine

caracteristică politicianului

care se transferă de la un

partid la altul în funcţie de

interesele personale”, cuvânt

format din traseu, plus - ism.

Iar traseistă, tot dicţionarul

nostru defineşteprostituata

care îşi acostează clienţii pe

şoseaua de centură. Urât, dar

ce înrudire bună!

În limba engleză este

numit „party switching”, ultimul

cuvânt însemnând comutare,

un fenomen politic

care constă în schimbarea de

către un politician a partidului

politic care l-a propulsat

într-o funcţie. Omul politic

britanic Winston Churchill

(1874-1965) spunea că „Unii

oameni schimbă partidele din

cauza principiilor lor; alţii,

datorită intereselor lor”.

Printre explicaţiile găsite

fenomenului, este şi existenţa

unui sistem de partide slab instituţionalizat.

Poate explicaţia

a fost folosită, mai curând,

ca scuză. Fenomenul a fost şi

este întâlnit în mai multe state,

dar trebuie avut în vedere,

de fiecare dată, condiţiile în

care el s-a produs sau se produce.

Se poate ca un om să-şi

schimbe optica pe parcursul

vieţii, dar aceasta se face

în timp, cu motivaţii logice,

după glasul conştiinţei. Traseismul

însă se dovedeşte a fi

altceva.

Aşa cum s-a produs la noi

în ţară, de curând, printr-o

ordonanţă de urgenţă care a

permis politicienilor, aleşilor

locali, de a migra „urgent”

către partidul politic interesat,

decât cele sub sigla cărora

au câştigat alegerile, poate fi

considerat ca fiind imoral.

Prin astfel de ordonanţe

partidele se dovedesc a fi cele

mai nedemocratice instituţii

din democraţie. Poate este

nevoie de o orientare clară

în politică Debusolarea nu

ajută, ci stagnează mersul

înainte al societăţii, atât de

mult dorit.

Şi închei tot cu cuvintele

înţeleptului Platon: „Aceia

care sunt prea deştepţi pentru

a se angaja în politică, sunt

pedepsiţi prin a fi guvernaţi

de către cei proşti.”


18

IANUARIE

2015

Lorena G. Borrero - Málaga

La provincia de Lleida cuenta

con un gran número de

lugares en los que descargar

adrenalina. Todo tipo de deportes

para todo tipo de públicos.

Adrenalina en los Pirineos

El rafting es el rey de los

deportes de aventura, el que

gana por goleada (lo practican

unas 180.000 personas al año)

al amplio abanico de opciones

que se ofrecen en el medio

acuático leridano. Mezcla de

deporte, riesgo y diversión,

estas aguas disparan la adrenalina

de quien las prueba. ¡Y

siempre repiten!

Las aguas de los ríos, embalses,

pantanos y lagos de

Lleida permiten practicar una

veintena de deportes acuáticos.

Los hay para todos los

públicos y para diferentes

edades y niveles. Numerosas

empresas se dedican a organizar,

guiar y planificar todo

tipo de actividades.

Rafting

Es el rey de los deportes

acuáticos y se practica en

Lleida desde mediados de

los años 80, fecha en que se

creó la primera empresa de

turismo activo del país. Se

trata del descenso en ríos en

una canoa neumática con una

capacidad de cuatro a diez

personas. Los tripulantes llevan

un remo corto de una sola

pala con el que irán siguiendo

las indicaciones del guía o entrenador,

quien lleva un remo

más largo como timón.

Lo bueno es que resulta

apto para casi todo el mundo,

ya que la mayor destreza se

precisa del guía o monitor que

facilita la empresa contratada

para llevar el timón y dar las

órdenes al resto de pasajeros.

Aunque se puede practicar

el rafting en varios ríos,

sin duda alguna es el tramo

comprendido entre Llavorsí

y Sort el que se considera el

mejor de la península y uno

de los tres mejores recorridos

de Europa. Son 50 kilómetros

con los desniveles y rápidos

más adecuados y palpitantes

para practicar este deporte.

En realidad, no se sabe

exactamente cuándo empezó

a practicarse este deporte,

aunque hay hipótesis que fijan

su origen en los antiguos raiers,

balseros que descendían

río abajo sobre un tronco propulsados

únicamente por la

corriente del agua para transportar

los árboles que eran

talados en las serrerías. Hay

empresas en Alta Ribagorça,

Alt Urgell, Pallars Jussà,

Pallars Sobirà y Val d’Aran.

Barranquismo

Ya se le llame barranquismo

o descenso de cañones, esta

práctica se inscribe dentro de

la espeleología, aunque su realización

precisa el desarrollo

de todo tipo de técnicas: desde

la escalada al buceo, pasando

por la natación. Se empezó a

realizar en Lleida en los 80, y

en los últimos años esta disciplina

ha tenido un avance espectacular,

ya que los Pirineos

resultan un marco de lo más

adecuado para cruzar cascadas,

recorrer el nacimiento de

los ríos o saltar por las rocas.

Su práctica suele circunscribirse

entre los meses de

abril y octubre. Es importante

el material que utilicemos,

aunque en las empresas que

ofrecen este deporte tienen

a disposición de sus clientes

equipos completos para alquilar

en perfecto estado. Hay

empresas para el descenso de

cañones en Alta Ribagorça, Alt

Urgell, Pallars Jussà, Pallars

Sobirà y Val d’Aran.

Piragüismo en aguas bravas

Este deporte se realiza sobre

una embarcación ligera y

alargada; las más habituales

son de plástico, fibra de vidrio

o de carbono (las de competición).

La piragua es propulsada

por una, dos o cuatro personas

con una pala. Si la pala

es de una hoja, se llamará canoa,

mientras que si es de dos

hojas se denomina kayak.

Es deporte olímpico desde

1992, cuando se celebraron

las competiciones en el Parc

del Segre de La Seu d’Urgell.

En competición suele realizarse

la modalidad de eslalon

en aguas bravas, cuya dificultad

técnica aumenta mediante

puertas de paso obligado

(entre 18 y 25) que deberán

franquearse correctamente y

en el orden correlativo.

Este año se celebrará en Sort

el Campeonato del Mundo de

Piragüismo de Aguas Bravas en

junio, mientras que en La Seu

d’Urgell tendrá lugar la Copa

del Mundo de Eslalon. Hay

empresas en Alta Ribagorça,

Alt Urgell, Pallars Jussà,

Pallars Sobirà y Val d’Aran.

Trineo de agua (Hidrospeed)

En esta actividad de aguas

bravas se utiliza el Hidro, una

tabla aerodinámica semejante

a un trineo; es como si fuera

una tabla de surf cortada por

la mitad y adaptada al río (con

un mayor volumen y agarraderas

especiales).

Es muy versátil y permite

múltiples posibilidades. El

equipo es similar al del rafting,

pero se le añaden aletas de buceador.

Hay empresas para este

deporte en Alta Ribagorça, Alt

Urgell, Pallars Jussà, Pallars

Sobirà y Val d’Aran.

Piragüismo en aguas

tranquilas

Las embarcaciones suelen

ser más alargadas que las anteriores,

ya que ganan estabilidad

a cambio de una menor

capacidad de maniobra. Aquí

lo que cuenta es la fuerza y la

España

Lleida

velocidad logradas por el deportista.

Este deporte acuático

se puede realizar tanto en los

tramos tranquilos de los ríos

como en lagos, embalses y

pantanos.

Es perfecto para navegar

entre cañones (como en

T erradets o Mont-rebei) contemplando

la grandiosidad de

la naturaleza circundante desde

una nueva perspectiva. Hay

empresas para esta práctica

deportiva en Alta Ribagorça,

Alt Urgell, La Cerdanya, La

Noguera, El Solsonés, Pallars

Jussà, Pallars Sobirà y Val

d’Aran.

Actividades subacuáticas

Bucear por los lagos de

altura o en algunos embalses

leridanos es mucho más habitual

de lo que a priori pueda

parecer a los neófitos. Sumergirse

a 1.800 metros de altura

puede resultar más complicado

que hacerlo en el mar: hay

más presión, menos luz, hace

más frío…, pero no es necesario

llevar tanto lastre.

Es por esto que la gente

que se inicia en lagos de altura

suele tener mejor nivel.

Se precisa fortaleza y dominio

mental sobre el organismo

para lograr una adecuada

relajación y poder respirar

acompasadamente durante la

inmersión.

Conviene realizarse un

chequeo médico periódico.

Para los más experimentados

existe la inmersión en aguas

extremas o bajo el hielo.

En Lleida hay empresas en

Pallars Jussà, Pallars Sobirà y

Alta Ribagorça.

Esquí náutico

Este deporte consiste en

mantener el equilibrio (lo de

las piruetas mejor que lo prueben

sólo los experimentados)

sobre unos esquís mientras se

es arrastrado por una embarcación

a motor mediante una

cuerda: la fuerza de la tracción

es la que facilitará que

se pueda estar “navegando”

sobre el agua.

Este deporte es mejor practicarlo

en las aguas tranquilas

de lagos y pantanos, ya que

el viento y las olas no son los

mejores compañeros. Para su

práctica se precisa tener buenos

reflejos y equilibrio. Hay

empresas en Pallars Jussà.

Kite surf

Para entendernos, sería la

unión entre una tabla de surf

y un parapente. Más concretamente

podemos hablar del

uso de una cometa como tracción

mientras nos deslizamos

sobre el agua en una tabla.

El equipo básico se compondría,

pues, de cometa, barra

de dirección, arnés, tabla y

cuerdas. Hay empresas en La

Noguera y El Solsonès.

Ultra tube

El ultra tube es un gran

neumático remolcado por

una lancha a motor. Su forma

circular provoca continuas

sacudidas por la velocidad y

sensación de vértigo; o sea,

se obtienen los sobresaltos

propios de las aguas bravas

en aguas tranquilas. Hay em-

presas en L’Alt Urgell, La equilibrio.

Noguera, El Solsonès, Pallars Existe una variante en la

Sobirà y Pallars Jussà. que el flotador alargado es arrastrado

por una embarcación

Embarcaciones de paseo

Las lanchas, botes o barcos a motor. Las exigencias de

de remos permitirán que hasta este deporte dependen de

los niños puedan participar de donde se practique. Hay empresas

para esta práctica de-

la aventura sin que se precise

ningún tipo de equipamiento

extra más allá del sentido Urgell, Pallars Jussà, Pallars

portiva en Alta Ribagorça, Alt

común. Puede haber embarcaciones

algo más grandes Motos náuticas

Sobirà y Val d’Aran.

con motor para que puedan Se trata de un tipo de embarcaciones

con un tipo de

navegar los grupos más numerosos.

Hay empresas en El conducción similar al de una

Pla d’Urgell, El Solsonès, La motocicleta convencional. Su

Noguera y L’Alt Urgell. principal diferencia es que

Trekking acuático

las de agua se propulsan mediante

una turbina. Las hay

Se trata de realizar senderismo

siguiendo el recorrido

de un torrente o río de distintas cilindradas y pueden

deportivas, recreativas, de

montaña. Normalmente hay llevar desde sólo el conductor

hasta tres pasajeros. Se

que saltar, nadar y deslizarse

por toboganes naturales. Se usan en aguas tranquilas. Hay

utilizan trajes especiales por empresas en L’Alt Urgell, La

las frías aguas. Hay empresas Noguera y El Solsonès.

en El Solsonès y el Pallars Puenting. Consiste en tirarse

al vacío, enganchado a

Sobirà.

Bus-bob o Hidrobob unos arneses que se mantienen

bien sujetos a un puente.

Es un flotador cilíndrico

alargado, generalmente para Las cuerdas elásticas provocan

que no sólo se rebote en el

un máximo de seis personas

sentadas en hilera y provistas aire y/o agua sino que el atrevido

deportista se balancee un

de un remo, completado por

un flotador –también alargado–

a cada lado. Se impuldas

suelen ser de 20 ó 25 me-

rato bajo el puente. Las cuersa

por la corriente de aguas tros, deben estar siempre bien

bravas y hay que mantener el revisadas y saber con certeza

la tierra del

turismo activo

la altura real del punto en el

que va a efectuarse el salto.

Antes de arrojarse al vacío

hay una importante subida

de adrenalina, mientras que

al finalizar la experiencia la

sensación de relajación es extrema.

Hay empresas en Alta

Ribagorça, La Noguera, el

Pallars Sobirà, Pallars Jussà y

Val d’Aran.

Vela/catamarán

Ya sea en catamarán o en

otras pequeñas embarcaciones,

en las zonas de aguas

tranquilas puede practicarse

la navegación relacionada con

la vela, en la que es el viento

la fuerza motriz que permitirá

el desplazamiento. Hay

empresas en La Noguera y El

Solsonès.

Wakeboard

Es como el esquí naútico,

pero con la diferencia de que

en lugar de esquís los pies están

unidos a una tabla. De esta

forma la posición del cuerpo

es lateral en lugar de frontal.

Hay empresas en Pallars Jussà.

Windsurf

Es la navegación sobre una

tabla de surf que está dotada

de una vela para poder aprovechar

la fuerza del viento.

Hay empresas especializadas

en las comarcas de La

Noguera y el Solsonès.


Stil, sănătate, frumuseţe IANUARIE

2015 19

Detoxifierea organismului

după sărbători

Zoe Stoleru - Valencia

După excesele alimentare

ale sărbătorilor de iarnă, începutul

anului e momentul ideal

pentru a face ordine în regimul

alimentar. Aşa că alege să

treci, pentru câteva zile, la un

meniu special de detoxifiere.

Ca regimul de detoxifiere

să aibă efect ar trebui să renunţi

complet câteva zile la

lactate, carne şi tot ce înseamnă

grăsime.

Alimentele care nu trebuie

să îţi lipsească în aceste zile:

Pe primul loc se află ceaiul

şi toate infuziile de plante, e

important să bei şi multă apă

pentru a putea elimina toate

toxinele din organism. Legumele

crude sau fierte şi fruc-

tele sunt cele pe care te poţi

baza, dar poţi mânca şi supe şi

puţină pâine integrală.

E bine să ştii că îţi poţi îndeplini

şi unele mici pofte în

această perioadă în care încerci

să îţi detoxifici organismul,

chiar dacă aceste pofte

nu înseamnă decât să mănânci

o mână de migdale sau câteva

dintre fructele tale favorite.

Nu uita să îţi păstrezi un orar

regulat al meselor, pentru că

nu e bine să te lupţi cu senza-

ţia de foame.

Exemplu de meniu pentru o

zi de detoxifiere

Micul dejun: un ceai sau o

infuzie de plante, o salată de

fructe proaspete şi o felie de

pâine integrală. Ca şi gustare

poţi bea încă o cană de ceai.

Masa de prânz: o supă

de legume de sezon, un piure

de cartofi făcut fără unt

sau ulei şi o mică salată de

legume proaspete. Ca desert

poţi mânca o portocală

sau o clementină.

Gustarea de amiază: o cană

de ceai sau o infuzie de plante

sau un compot de fructe.

Masa de seară: supă cremă

de legume, legume la grătar

şi ca desert ananas crud (nu

conservat).

Cele mai frecvente greşeli care

îţi încetinesc metabolismul

Metabolismul este influenţat,

direct, de vârstă, greutate

şi gene. Cum vârsta şi genele

nu pot fi schimbate, nu putem

interveni decât asupra greutăţii.

De mare folos în procesul

de slăbire este păstrarea unui

jurnal alimentar în care să notezi

tot ce mănânci, astfel încât

seara să cumulezi cel mult

1.000 – 1.200 de calorii.

Pentru un metabolism sănătos,

care va duce, în mod

sigur, la un corp frumos, în

armonie, trebuie să eviţi să

mai faci următoarele greşeli:

• Mănânci la ore târzii

Săritul peste micul dejun

este cel mai rău lucru pe carel

poţi face în curele de slăbire.

Când nu mănânci, creierul

“porunceşte” corpului să-şi

conserve energia, forţându-l

să păstreze tocmai rezervele

de grăsime de care încerci să

scapi. Pe de altă parte, să bei

o cană de cafea nu înseamnă

că iei micul dejun. Alege un

mic dejun bogat în proteine,

sub 350 de calorii: omletă cu

brânză slabă şi roşii, iaurt degresat

cu fructe şi nuci, cereale

integrale cu fructe uscate şi

lapte degresat, smoothie din

fructe şi iaurt.

• Eviţi exerciţiile fizice

Studiile arată că arderea

caloriilor continuă 24 de ore

după încheierea exerciţiilor.

De altfel, s-a demonstrat că

exerciţiile făcute dimineaţa

ard mai multe calorii decât

cele făcute în orice alt moment

al zilei.

• Nu mănânci suficient

Pentru a pierde în greutate

trebuie să reduci numărul de

calorii. Nu trebuie, însă, să

cazi în extrema cealaltă. Dacă

limitezi consumul de calorii

sub minimul de 1.200 necesar

funcţionării organismului

în parametri normali (pentru

femei), metabolismul va fi dat

peste cap. În plus, pentru a

face rost de energia necesară,

va începe să consume masa

musculară. Nutriţioniştii recomandă

să mănânci cât să nu-ţi

fie foame: trei mese principale,

la interval de 3-4 ore, cu două

gustari între ele, limitate la 430

de calorii per porţie.

Scapă rapid de dietele înşelătoare

De câte ori n-ai auzit că,

dacă ţii dietă, după ora 18:00

nu trebuie să mai mănânci

nimic Aşa să fie Nimic

mai fals! Renunţă, aşadar, la

trucurile nocive şi urmează

câteva reguli de aur care, cu

siguranţă, vor fi benefice pentru

organismul tău.

• Alimentele bogate în grăsimi

adaugă kilograme în

plus la cântar

• Fals! Depinde de tipul de

grăsimi consumate. Grăsimile

din chipsuri, fursecuri şi mâncăruri

uleioase cresc nivelul colesterolului

şi, odată cu acesta,

riscul apariţiei mai multor boli.

Grăsimile bune, însă, cele

luate din nuci, avocado sau

somon, spre exemplu, îţi protejează

inima şi îmbunătăţesc

considerabil sănătatea. Consumate

în cadrul unui regim

de viaţă sănătos, aceste grăsimi

te împiedică să te îngraşi.

• Evită gustările între mese

• Fals! Porţiile mici, consumate

între mese, sunt cea

mai bună metodă de a învinge

foamea. Nu trebuie decât

să reduci porţiile şi să optezi

pentru alimente sănătoase.

Nucile, fructele şi iaurturile

naturale îţi vor asigura energie

pentru o zi întreagă.

• Toate caloriile sunt la fel

• Fals! Tipul caloriilor şi

calitatea acestora pot influenţa

efectul asupra corpului.

Mâncarea dă naştere unor

reacţii diverse în corpurile

noastre, aşa că tipul alimentelor

este un factor extrem de

important în dietă. De exemplu,

cele 50 de calorii dintrun

măr pot da naştere unor

reacţii total diferite faţă de

cele dintr-o prăjitură. Caloriile

care nu conţin nutrienţi –

caloriile goale – se găsesc, de

exemplu, în cartofii prăjiţi.

• Renunţă la carbohidraţi

• Fals! Deseori, studiile

asupra carbohidraţilor sunt

greşit interpretate.

Într-adevăr, consumaţi în

exces, carbohidraţii rafinaţi

(pâinea albă şi orezul alb) pot

provoca, în timp, creşteri în

greutate şi pot creşte riscul

apariţiei bolilor cardiovasculare.

Însă nu există nicio

dovadă că acei carbohidraţi

sănătoşi proveniţi din cereale

integrale, fructe şi legume ar

afecta sănătatea sau că ar influenţa

creşterea în greutate.

• Consumă cât mai multe

proteine

• Fals! O dietă bazată pe

un consum mare de proteine

nu va avea rezultate spectaculoase.

În plus, nu este sănătoasă.

Corpul are nevoie de

trei macronutrienţi: proteine,

carbohidraţi şi grăsimi. Axarea

exclusiv pe proteine nu-şi

are rostul. Nu numai că îţi vei

seca organismul de fibre şi alţi

antioxidanţi întâlniţi în carbohidraţii

sănătoşi – cereale integrale,

fructe şi legume – dar

există şi riscul să incluzi prea

multe grăsimi în dietă crescând,

astfel, nivelul colesterolului

şi al trigliceridelor.

• Scoate glutenul din alimentaţie

• Fals! Nu există nicio dovadă

că glutenul este un ingredient

care îngraşă.

Pericolul îl reprezintă consumul

excesiv de cereale rafinate

– alimente din făină albă

sau alte cereale rafinate. Mai

mult, scoaterea glutenului din

alimentaţie înseamnă deficit

de fibre, fier, vitamina B12 şi

magneziu.

• Arzi mai multe calorii dacă

faci sport pe stomacul gol

• Fals! Săritul peste masă

înainte de efort fizic poate cauza

pierderi masive de masă

musculară. Înainte de a te

apuca de exerciţii consumă un

fruct dulce – banană, piersică,

mango. Contrar aparenţelor, o

pătrăţică de ciocolată neagră

este recomandată înainte de

a merge la sală. Îţi va creşte

energia considerabil!

• Sari peste micul dejun

pentru a putea consuma

mai multe calorii la prânz şi

la cină

• Fals! Tendinţa e să creşti

consumul de calorii la prânz

şi seara, când activitatea organismului

începe să se reducă.

În majoritatea cazurilor

se instalează consumul în

exces la ore târzii, în contul

caloriilor scăzute din porţia

de dimineaţă. De altfel, cele

mai spectaculoase pierderi în

greutate s-au înregistrat la subiecţi

care luau un mic dejun

consistent, dar sănătos.

• Mănâncă albuşul, aruncă

gălbenuşul

• Fals! Potrivit unor studii

recente, gălbenuşul asigură

creşterea colesterolului bun.

În comparaţie cu albuşul, care

oferă doar proteină, gălbenuşul

conţine carotenoide, acizi

graşi esenţiali, vitaminele A,

E, D, K. Cu alte cuvinte, ouăle

sunt alimentele perfecte.

Limitează consumul, însă, la

cel mult 4 pe săptămână.

• Arzi mai multe calorii

dacă mănânci alimentele în

stare crudă

• Fals! Deşi multe alimente

sunt mai sănătoase consumate

în stare crudă, asta nu trebuie

să fie o regulă valabilă în toate

cazurile. Foarte multe studii

arată că, gătite, alimentele îşi

schimbă valorile nutritive.


20

IANUARIE

2015

Prof. Andra Mateescu Gutiérrez

Alicante/ Spania

Potrivit calendarului popular

românesc, perioada cuprinsă

între 25 ianuarie şi 2 februarie

(în unele părţi ale ţării 29

ianuarie–2 februarie) este cunoscută

sub numele „Filipii de

iarnă”. Filipii sunt zeităţi protectoare

ale lupilor în legătură

cu care nu s-au păstrat foarte

multe credinţe.

Filipii de iarnă marchează

în Calendarul popular, sfârşitul

unei lungi perioade de împerechere

a lupilor, începută

cu aproximativ 80 de zile în

urmă, la Filipii de Toamnă.

Mitologia românească referitoare

la originea lupului

afirmă că acesta a fost creat

de diavol, pentru „paguba”

omului. Numai că diavolul

n-a putut să-şi ducă opera la

bun sfârşit: după ce a modelat

lupul din humă sau lemn, nu a

mai reuşit să-i dea viaţă.

Pentru a ieşi din această încurcătură,

el a acceptat pariul

cu Dumnezeu: lupul va prin-

de suflet, dar va fi al aceluia

„după care s-ar lua să-l mănânce”.

De îndată ce a prins viaţă,

animalul înfometat s-a repezit

la diavol; acesta abia a scăpat

ascunzându-se într-o baltă, lăsând

însă o bucată din călcâi în

colţii lupului.

Amândouă sunt fiinţe malefice

care, în loc să colaboreze,

se resping reciproc. Astfel,

animalul care trebuia să

fie ajutorul diavolului devine

duşmanul sau. Momentul de

vârf al acestei înfruntări se

consumă în miezul iernii, în

ziua în care diavolii nu se mai

pot ascunde în tărâmul hărăzit

lor:apele adânci şi statute.

„Culcuşul dracilor sunt

apele: bălţi, lacuri, gârle; şi fiindcă

în ziua de Bobotează se

sfinţesc apele, peste noapte nu

le mai dă mesii să se pitească,

aşa că ei sunt goniţi de lupi,

care îi mănâncă mai repede

decât pe purcei”.

Deşi are o acţiune predominant

malefică, lupul, şi nu alt

animal, jalonează între leagăn

şi mormânt întreaga existenţă

a oamenilor. Uneori prezenţa

lupului în datinile de naştere

ţine de ordinea beneficului.

Atunci când se face „schimbarea

numelui” (pentru a proteja-în

mod magic-, copii bolnavi

sau ameninţaţi cu moartea), noul

nume „e dorit să fie numele unui

animal sălbatic: Lupu, Ursu, etc.

respectiv Lupa, Ursa, Vidra.

Această convingere populară îşi

are ecou şi într-un descântec în

care celui bolnav i se promite:

„Mâncarea lupului, / Puterea

ursului, / Să mănânci cât lupu /

Şi să poţi cât ursu.”

Filipii de iarnă sunt ţinuţi

mai cu seama în casele de ciobani

şi în gospodăriile în care

sunt animale. Aceştia sunt respectaţi

pentru protejarea vitelor

şi a oilor de atacul lupilor.

Totuşi, sărbătoarea este

bine să fie ţinută oricum, pentru

că lupii provoacă pagube

mari. Din acest punct de vedere

lupul este mai temut decât

ursul, pentru că omoară întotdeauna

mai mult decât mănâncă.

În aceste zile nu se coase,

nu se spală pe cap şi nu se dă

cu împrumut, pentru că altfel

lupii vor mânca vitele.

Se spune că în prima zi de

Filipi, femeile satului lipesc

gura sobei ca să se lege şi gura

lupilor. La hornul casei se atârnă

o secure sau o unealtă de-a

casei, existând credinţa că astfel

vor fi uitate vitele şi oile de

către dihănii.

De asemenea, se crede că

gospodarul care nu va prăznui

Filipii va rămâne fără păsările

din curte, pe care i le vor mânca

hultanii. Bătrânii spun că în

aceste zile nu-i bine să dai nimic

din casă că altfel vei da tot anul.

Sărbătoarea e respectată şi

de cei care se îndeletnicesc cu

munca lemnului, crezând că

astfel vor avea mai mult de lucru.

Singura muncă îngăduită

şi chiar recomandată este spălatul

rufelor cu apă clocotită,

căci numai astfel se poate opări,

prin empatie, gura lupului.

Tradiţii

Datini şi tradiţii

strămoşeşti

„Filipii de iarnă”

Cultul apelor

în mitologia

românească

În mitologia românească,

apa împreună cu pământul şi

cerul, constituie una dintre

materiile primordiale din care

a fost închegată lumea.

Apa - izvor originar

Conform mitului cosmogonic

românesc, la începuturi,

când nu era „nimic”

- când exista numai posibilitatea

sau virtualitatea neprecizată

a creaţiei - acest nimic

a luat forma unui „noian

întins de ape”: „din început

era numai apă”.

În legendele româneşti

se precizează că „singur

Dumnezeu şi cu Dracul umblau

pe deasupra”, amândoi

superiori planului acvatic şi

având calitatea voinţei capabile

de a pune în formă fluiditatea.

Apa apare deopotrivă ca

sursă a materiei prime dar

şi ca simbol al regenerării

şi izvor al vieţii. Astfel, apa

este prezentă obligatoriu, ca

ipostază primară a oricărei

existenţe, în toate riturile miliale sau sociale.

fa-

Apa - „sângele purificator

şi transfigurator al pământului”

Funcţia sa magică şi sacrală

este, în aceste rituri,

cea purificatoare. Convieţuirea

apei cu pământul, după

creaţia originară, s-a materializat

într-un fel de organism

cosmic în care apele, care

izvorăsc din adâncuri atunci

când pământul este „rănit”

- natural sau prin intervenţia

omului - sunt „sângele

pământului”. Prin urmare,

natura capacităţii ei purificatoare

se aseamănă cu cea a

sângelui jertfelor.

Această apă purificatoare,

prezentă în ritualul botezului

sau în acela mai vechi al scaldei

copilului imediat după

naştere sau al scaldei mortului

înainte de înmormântare,

are virtute de transfigurare

mai curând decât simplu-purificatoare.

Ea reface structura

corporală şi sufletească a

omului pentru a-l trece peste

pragurile lumilor - de aici şi

de dincolo - praguri figurate

de asemenea acvatic.

În anumite cazuri valoarea

sa este pur simbolică, câteva

picături fiind suficiente

pentru curăţirea unei lumi.

Aşa se întâmplă, de pildă, în

ritualul nunţii, când mireasa

stropeşte nuntaşii cu apă

scoasă de la fântână.

În mitologia românească,

focul este elementul purificator

al sufletului, iar apa al

materiei şi sufletului, deodată.

Cea mai mare putere de

refacere, de anulare a morţii,

de transformare a ei într-o

existenţă înnoită, o are tocmai

apa stătută, mâloasă.

Bolnavii „trataţi” cu apă

neîncepută, puşi în contact

cu substanţa primordială, au

şansa regenerării. Purificarea

prin apă înseamnă nu o transfigurare,

o metamorfoză, ca

în cazul purificării prin foc;

ea exclude distrugerea, dispariţia

substanţei. Lustraţia

înseamnă reluare, este renaşterea,

cu toate atributele naşterii

iniţiale.

Modelul reînvierii eroului

din basmele româneşti, care,

în urma unei morţi năprasnice

este scăldat în două ape - apă

vie şi apă moartă - ilustrează

această restaurare. Ca şi

aceasta din urmă, nici prima

dualitate nu este antitetică, ci

complementară.

Moartea nu se opune vieţii,

ci o completează şi o condiţionează

chiar - reciproca este

de asemenea valabilă - iar

funcţia apei moarte nu o contrazice

pe aceea a apei vii.

Oficianta acestui ritual de

reînviere nu are cum să fie

decât o femeie, o zână sau

o fecioară, preoteasă a unui

ritual ce reia, pe scurt, naşterea

sau renaşterea periodică a

materiei.

Unele din superstiile poporului

român susţin că cei

morţi prin înecare nu stau

împreună cu ceilalţi morţi -

materia lor nu este a unui repauzat

în mediul teluric - ci

deoparte, pe lângă apele în

care s-au înecat, arătându-se

uneori pe lună nouă ca raţă

sau ca gâscă şi chemând şi pe

alţii să se scalde şi să-i reia

destinul.

Potrivit lui Romulus

Vulcănescu apele mirifice

sunt: Apa Duminicii şi Apa

Sâmbetei. „Apa Duminicii

izvorăşte din paradis, dă deviere

cerurilor în spirală şi

coboară pe pământ, ca o apă

fastă, benefi că. Apa Sâmbetei

dă târcol Pământului şi coboară

în spirală în fundul

Iadului ca o apă nefastă, malefi

că.

Apa Sâmbetei este, mai

mult decât un rău infernal,

un rău-prag ce desparte

lumi ireconciliabile (precum

Stixul mitologiei antice greceşti),

apa primordială care

nu lasă pământului autonomie

totală („ea împrejură

pământul ca un gard”), ci îl

păstrează încătuşat în zalele

sale, integrându-l într-un

ciclu de existente anistorice,

început cu emersiunea Bradului

Cosmic şi sfârşind cu

insulele morţilor de la marginea

oceanului primordial.

Pe prima, oamenii o invocă

în rugăciunile lor, pe a

doua o urăsc şi o blestemă,

ca fi ind infernală. Pe fi rul

acestor ape oamenii pot urca

în ceruri sau coborâ în subpământuri,

bineînţeles respectând

ritul călătoriei în

spirală.”

În Moldova se crede, de

exemplu, că morţii în ape

sunt cei mai buni dintre

morţi. Aceştia sunt blajinii,

care locuiesc în curăţenie

pe ostroavele de la capătul

Apei Sâmbetei. Destinul lor

încă nu s-a scris până la capăt,

căci, se crede, după ce

pământul va fi năpădit de

păcatele oamenilor de aici,

blajinii îl vor stăpâni şi îl vor

purifica.

Şi sufletele lor sunt purtate

de apa mortuară a Sâmbetei,

care izvorăşte din rădăcinile

Bradului Lumii şi înconjoară

pământul de nouă sau de

şapte ori.

Conform lui Mircea Eliade,

toată preistoria ritualului de purificare

prin apă presupune, de

fapt, moartea şi reînvierea.

***


Reţetele Annei IANUARIE

2015 21

După sărbătorile de iarnă recomand o

supă cremă de ţelină

cu fulgi de migdale

Ţelina este o plantă aromată

care dă o savoare aparte

oricărei mâncări. Fie că o

folosim într-o supă sau într-o

salată, ea reuşeşte să particularizeze

într-o manieră fină

preparatul respectiv.

Cel mai indicat pentru a

face o supă cremă de ţelină

este să foloseşti ţelina verde,

numită şi apio, care se găseşte

în toate supermarketurile mai

mari. Dacă nu, poţi folosi şi

ţelină tradiţională, cu meţiunea

că este mai fibroasă şi va

necesita un timp mai mare de

fierbere

Iată de ce ai nevoie:

• 1 legătură de ţelină apio sau

1 ţelină obişnuită

• 1 ceapă mare

• 1 căţel de usturoi

• 1 legătură de pătrunjel

• 1 litru de supă de legume

• 100 ml de smântână

• nucşoară, fulgi de migdale

• sare şi piper

• ulei de măsline pentru servire

Ţelina trebuie spălată şi

tăiată în cubuleţe mici. Taie

mărunt şi ceapa, pătrunjelul

şi usturoiul în prealabil curăţate

şi spălate, după care încălzeşte

câteva linguri de ulei

de măsline într-o oală mai

mare.

Adaugă ţelina, ceapa şi

usturoiul şi lasă-le să se călească

aproximativ 15 minute

la foc mic, astfel încât să se

înmoaie, dar să nu se caramelizeze.

Adaugă pătrunjelul şi

supa de legume, presară sare,

piper şi nucşoară după gust şi

pune supa la fiert aproximativ

15 minute, la foc mediu, apoi

toarn-o într-un blender.

La final adaugă smântână

lichidă şi amestecă până când

rezultatul este o compoziţie

fină şi cremoasă, ce mai poate

fi asezonată după gust. Dacă

ţi se pare că supa nu este îndeajuns

de fină, o poţi strecura

printr-o sită, ca să scapi

de eventualele mici bucăţi de

ţelină care nu s-au pasat în

blender. Adaugă nişte crutoane

crocante sau fulgi de migdale

şi bucură-te de savoarea supei!

Reţetă pentru copii mofturoşi

Oricât de mult m-aş strădui să prepar mâncăruri apetisante pentru copii, există momente în

care, indiferent de ce minuni gătesc, copilul nu îşi va atinge nici măcar colţul buzelor de vreo

bucăţică din ce se află în farfurie.

Nu contează dacă ceea ce aterizează pe masă din cuptor sau de pe aragaz e frumos mirositor,

arată îmbietor şi e copia fidelă a unei reţete dintr-o faimoasă carte de bucate.

Dacă şi voi v-aţi confruntat cu astfel de momente în care copiii sunt mofturoşi şi n-au chef să

mănânce nimic, încercaţi reţeta de mai jos.

Tăiţei din orez cu pui,

ceapă, ardei şi curry

Batonul de casă,

o reţetă uşor de personalizat

Batonul de casă cu nuci şi

fructe uscate este o reţetă nu

numai gustoasă, dar şi flexibilă,

pentru că o poţi personaliza

după bunul plac. Poţi folosi

orice tip de fructe uscate sau

orice tip îndrăgit de nuci, varianta

ideală fiind cea în care

combini cât mai multe, ca să

obţii un baton de casă delicios

şi hrănitor.

Ingrediente pentru 8-10

batoane

• 1 ceaşcă de curmale

• 1 ceaşcă de smochine

• 1 ceaşcă de caise uscate

• 1 ceaşcă de mix de nuci raw

(caju, migdale, pecan, alune de

pădure)

Preparare

Pune, nucile în blender şi

pulsează de câteva ori până

când acestea se transformă în

bucăţi mici. Ai grijă să nu le

amesteci prea mult, pentru a

nu le face pudră.

Combină într-un bol curmalele,

smochinele şi caisele

cu nucile mărunţite şi un praf

de sare. Amestecă-le bine, direct

cu mâinile, şi formează

din compoziţia obţinută două

batoane mai mari.

Aplatizează-le cu ajutorul

unei linguri de lemn şi fă-le

dreptunghiulare. Taie fiecare

baton în patru-cinci bucăţi mai

mici şi pune-le în frigider. Poftă

bună!

Oricât de lipsite de poftă

de mâncare ar fi fetele, când

le pun în faţă farfuriile aburinde

cu acest preparat, succesul

e garantat. Unde mai pui că e

ceva care se prepară rapid, iar

ingredientele se găsesc cu uşurinţă.

Chiar şi tăiţeii din orez,

cândva o raritate prin magazine,

sunt astăzi răspândiţi în

mai toate lanţurile mici şi mari

de supermarketuri.

Ingrediente pentru tăiţei

din orez cu pui şi legume:

• 2 pachete a câte 250 de grame

de tăiţei din orez

• 4 cepe potrivite

• 4 ardei graşi (2 roşii şi 2 verzi,

să placă şi ochiului)

• 1 piept sănătos de pui

• 5-6 linguri de ulei de măsline

• un praf de sare

• 4 linguriţe de curry

Cum se fac tăiţeii din orez

cu pui şi legume:

Se curăţă şi se taie ceapa

julienne, după care se pune

într-o cratiţă pe aragaz cu cele

4 linguri de ulei de măsline,

sarea şi apa. Călim ceapa puţin,

după care adăugăm puiul

tăiat fâşiuţe şi amestecăm cu

atenţie din când în când, până

când puiul e aproape făcut.

Adăugăm ardeiul tăiat tot

fâşii subţiri, punem un capac

şi lăsăm să se înăbuşe puţin.

La final, înainte de a închide

focul, punem cele 4 linguriţe

de curry, amestecăm şi oprim

focul.

În paralel punem aproximativ

1 litru şi jumătate de apă la

fiert cu puţină sare şi, când apa

dă în clocot, stingem focul,

adăugând cele două pachete

de paste.

Este important ca ele să nu

fiarbă, ci să stea în apă clocotită,

pentru că sunt extrem de

subţiri şi se pot fărâmiţa uşor

în momentul în care îşi petrec

prea mult timp în lichid.

Chiar dacă termenul de al

dente este mai degrabă folosit

pentru pastele clasice italieneşti

din grâu dur, şi aici

se potriveşte, pentru că tăiţeii

trebuie să aibă o anumită consistenţă.


22

IANUARIE

2015

Corina Simionescu Hudgens

Medic terapeut – Norwich/ Anglia

Aproape de natură, oamenii

au învăţat să profite din

plin de binefacerile sale, tămăduindu-şi

bolile cu reţete

străvechi. Remediile ţărăneşti

sunt păstrate încă de pe vremea

geto-dacilor, fiind cunoscute

mai multe plante ce erau

întrebuinţate încă de atunci ca

ierburi de leac, a căror reputaţie

extraordinară este păstrată

şi acum.

Durerea de dinţi trece cu

cimbrişor sălbatic

De ce umblă ţăranii desculţi

mai ales vara la cosit,

iar casele au pământ pe jos şi

pe prispe Pentru că aceştia

păstrează legătura cu pământul.

Cu cât legătura este mai

directă în anotimpul călduros,

cu atât oamenii sunt apăraţi

de boli în perioada iernii.

Printre remediile cel mai cunoscute

sunt acelea destinate

bolnavilor astmatici, cărora

li se recomandă să consume,

dimineaţa şi seara, zeamă din

frunze de podbal, amestecată

într-o cană cu lapte de capră.

Împotriva degerăturilor

este foarte bună infuzia rece

din frunze de nuc, poţiune în

2015 Terapia verde

care se ţin mâinile şi rele. Pentru a-i da strălucire

picioapărului

şi pentru a întări rădăcina,

se recomandă clătirea cu

apă în care se adaugă infuzie

de flori de nuc.

Persoanele care au probleme

cu ficatul pot consuma în

fiecare dimineaţă, pe stomacul

gol, două plante întregi

de păpădie, iar cele care nu

suportă gustul amărui pot recurge

la salată din frunzele tinere.

Tratamentul se urmează

o perioadă lungă.

Durerea picioarelor obosite

cedează dacă se folosesc

comprese cu frunze de brusture,

aplicate în două-trei

straturi, în timp ce durerea de

dinţi trece cu ceai de cimbrişor

sălbatic.

Ciuboţica-cucului versus gută

Împotriva viermilor intestinali

la copii se foloseşte ceaiul

de leurdă, care este ideal

şi pentru a curăţa intestinele

adulţilor.

Pentru a scăpa de dureri

de reumatism şi gută, bunicii

noştri consumau ceai de ciuboţica-cucului,

mai ales în perioada

ploioasă.

Un alt remediu păstrat din

vechime pentru durerile reumatice

este masajul cu ulei

călduţ în care s-au fiert flori

uscate de castan sau legarea

mijlocului, peste un obiect de

îmbrăcăminte, cu câteva plante

proaspete de pedicuţă.

Inhalaţiile cu aburi de la

cartofi vă desfundă nasul

Maramureşenii folosesc

şi acum cel mai bun remediu

pentru gripă şi răceală: frecţionarea

bolnavului cu o bucată

de lână udată bine cu oţet de

Remedii de ieri

pentru bolile de azi

mere. Când febra nu cedează,

se pun pe tălpi comprese cu

cartofi cruzi sau ceapă tăiată

şi se învelesc cu ciorapi de

lână. O cană cu vin alb în care

s-au fiert o ceapă şi o linguriţă

cu seminţe de mărar calmează

tusea imediat.

Pentru desfundarea nasului

se va folosi următoarea reţetă:

câţiva cartofi mari se fierb în

coajă, apoi se aşază pe o farfurie

crestaţi la un capăt, după

care se vor face inhalaţii cu

aburii degajaţi.

Napii porceşti au rămas

şi acum unul dintre cele mai

bune remedii împotriva rilor de piept în răceli. După

durece

se curăţă de coajă, napii se

toacă mărunt, se presară cu

zahăr şi se lasă câteva ore la

macerat. Din sucul obţinut se

va consuma o lingură la un interval

de două-trei ore.

Un leac imbatabil împotriva

tuberculozei sunt lichenii

care cresc pe pietre. Aceştia

se adună, se spală şi pun la uscat,

apoi se strivesc până devin

o pulbere. Seara se pune o

lingură cu această compoziţie

în apă rece, iar dimineaţa, la

prima oră, lichidul se consu-

mă neîndulcit.

În cazul insomniei sau al

agitaţiei, bunicii folosesc şi

acum cataplasme din seminţe

de mac şi seminţe de ceapă

măcinate şi amestecate cu

apă. Efectul este garantat.

Feliile de iască cicatrizează

rănile

Ardeii iuţi vin de hac reumatismului.

Preparatul este

foarte simplu, dar cu un efect

uluitor: se fierb doi-trei ardei

iuţi în vin alb şi o lingură cu

miere. Se recomandă consumul

unei linguri la fiecare oră.

Concomitent se va aplica peste

locul dureros o compresă

înmuiată în această compoziţie,

uns înainte cu puţin ulei

nerafinat, pentru a preîntâmpina

iritarea pielii.

Excelente în tratarea reumatismului

sunt şi vrejurile

de roşii, vinete şi cartofi.

Acestea se opăresc, se lasă

foarte puţin să se răcească,

iar în compoziţia obţinută se

înmoaie o bucată de pânză,

care se aşază peste locul dureros.

Compresa e indicat să

fie ţinută de dimineaţa până

seara. În perioada tratamentului,

bolnavul trebuie să poarte

doar îmbrăcăminte din bumbac

sau lână.

Un leac imbatabil pentru

vindecarea rănilor sunt feliile

de iască proaspătă puse pe

locul afectat. Efectul este garantat!

Seminţele de gutui, bune

contra hemoroizilor

Hemoroizii, consideraţi

una dintre bolile cele mai

vechi din lume, cedează în

faţa seminţelor de gutui. Reţeta

este pe cât de simplă, pe

atât de eficientă: se pisează

seminţe de gutui până devin

o pulbere, apoi se amestecă

bine cu apă şi se lasă o zi la

macerat. Se folosesc comprese

din pânză înmuiate în

această compoziţie, care se

aplică de mai multe ori pe locul

bolnav.

Cojile de ceapă reglează ciclul

menstrual

Folosite iniţial pentru vopsirea

firelor de lână, cojile de

ceapă sunt o excelentă vopsea

de păr. Procedura este simplă,

se face un decoct concentrat

de coji de ceapă cu care se

spală părul. După câteva proceduri,

firele albe dispar, iar

podoaba capilară devine mai

bogată şi mai sănătoasă.

În cazul în care v-au ros

pantofii, se presară pe locul

afectat pulbere obţinută din

coji uscate de ceapă sau se

tamponează cu decoct din

coji. Datorită substanţelor

conţinute, ce au rolul de a

creşte imunitatea şi a tonifica

activitatea inimii, cojile de

ceapă sunt recomandate şi celor

suferinzi de hipertensiune

arterială, care pot consuma pe

zi o cană cu ceai.

În caz de răceală asociată

cu tuse seacă, decoctul de

coji de ceapă este un excelent

expectorant. Ceaiul de coji de

ceapă le vine de hac şi durerilor

de cap sau crampelor

musculare. În acest caz se va

face o infuzie dintr-o linguriţă

cu coji de ceapă în 200 ml apă

fierbinte. Se consumă o cană

cu ceai pe zi, jumătate din

compoziţie la ora 18:00, iar

cealaltă jumătate la ora 21:00.

Tratamentul durează trei luni.

Pentru reglarea ciclului

menstrual este ideal tot ceaiul

de coji de ceapă, o lingură infuzată

la 300 ml apă. Ceaiul

se consumă în cure lunare de

şapte zile, începând cu ziua a

zecea după terminarea menstruaţiei.

Bătrânii noştri spun că

scoruşul este cel mai bun remediu

împotriva constipaţiei.

Se consumă suc proaspăt

stors din fructe bine coapte,

diluat cu apă (două linguri cu

suc la 100 ml apă).

Şi mămăliga foarte moale,

în care se fierb prune sau corcoduşe

coapte, este un leac de

excepţie pentru constipaţie.

Atenţie! Preparatele din

coji de ceapă nu se păstrează

mai mult de 24 de ore.

Tătăneasa, panaceu al metastazei

Rădăcina de tătăneasă

este considerată un panaceu

desăvârşit pentru metastază.

1,5 kg de rădăcină de

tătăneasă se toacă mărunt,

se dă prin maşina de tocat,

apoi se amestecă bine cu

2,2 kg miere de salcâm şi

3,5 litri vin roşu. Compoziţia

se pune într-un borcan

de sticlă şi se lasă la macerat

cinci zile. Se recomandă

consumul, cu o oră înainte

de masă, a unei linguriţe, de

trei ori pe zi. Tratamentul

durează o lună.

• Îmbrăcămintea roşie purtată

iarna dă senzaţia de

căldură!


Mica publicitate IANUARIE

2015 23

Important pentru cititori!

• Vă rugăm să verificaţi

textul anunţului şi

numărul de telefon înainte

de a fi trimis spre publicare

redacţiei noastre!

• Publicaţia Occidentul

Românesc nu îşi asumă

răspunderea pentru numerele

de telefon greşite

sau conţinutul anunţurilor

de la mica publicitate!

MUNCĂ - CERERI

Mecanic auto,cu experienţă,

caut de muncă în comunitatea

Madrid. Telefon: 667274167.

Doamnă serioasă, 46 de ani,

caut de muncă în comunitatea

Madrid: ca internă, îngrijit

persoane în vârstă, perioadă de

noapte, sau în curăţenie. Am experienţă,

referinţe foarte bune şi

sunt responsabilă! Telefon: 642

527 466.

Tânăr, 26 de ani, caut de

muncă ca şofer, în comunitatea

Madrid. Posed carnet categoria

B, sunt serios, responsabil şi

am experienţă. Telefon: 642 262

188.

Domn, 43 de ani, cu experienţă

în agricultură şi sudură, caut de

muncă în orice regiune a Spaniei.

Telefon: 642 792 190.

Bărbat, 39 de ani, şofer profesionist,

21 de ani experienţă, caut

de muncă în domeniu în toată

Spania sau în construcţii. Rog seriozitate!

Telefon: 603 215 117.

Doamnă serioasă, curată şi

harnică, din comunitatea Madrid,

caut de muncă 4 - 5 ore, sau cu

ora, după orele 16:00. Am referinţe

foarte bune şi experienţă în

curăţenie. Mai multe informaţii

la telefon: 642 797 619.

Doamnă, 47 de ani, caut

de muncă ca şi internă, în

Barcelona. Sunt serioasă, responsabilă,

am referinţe foarte bune,

experienţă. Mai multe informaţii,

la telefon: 642 584 541.

Tânăr, 35 de ani, zidar I, (oficial

de albañileria) caut de muncă

în domeniu, sau la o firmă de

pază, în comunitatea Madrid. Telefon:

603 215 117.

Fată serioasă, cu experienţă,

caut de muncă în Zaragoza. În

curăţenie, îngrijit copii, persoane

în vârstă. Cei interesaţi pot suna

la telefon: 642 229 935.

Sudor, cu experienţă de peste

15 ani, execut orice lucrări de

sudură, confecţii metalice etc., cu

scule profesionale proprii. Mai

multe detalii la telefon: 642 731

407.

MUNCĂ - OFERTE

Caut un meseriaş universal

(albañil de l-a) cu experienţă

de nivel profesional în reforme,

amenajări şi decoraţiuni interioare:

yeso, faianţă, gresie, pladur,

pintura, zidărie - orice nivel - arcade,

coloane, rustic, restaurări,

(fontanerie, electricidad) etc., serios,

responsabil şi onest. Telefon

de contact, urgent: 600 721 808.

Caut persoană care să aibă

cunoştinţe de acordeon sau orgă,

pentru anumite evenimente în

zona Tarragona. Mai multe detalii,

la telefon: 666 355 548.

Căutăm persoană cu experienţă

pentru a avea grijă de un

bebeluş, în Oviedo (Asturias),

de luni până vineri, între orele:

08:30 – 13:45, începând cu luna

februarie. Condiţii: educată, serioasă,

curată, să iubească copiii.

Mai multe detalii la telefon: 608

421 776.

Avem nevoie de o persoană

internă, în Barcelona, cu experienţă

în îngrijirea copiilor, călcat

rufe, curăţenie, cunoştinţe în bucătăria

spaniolă. Orar: de luni de

la orele 17:30, până duminică la

orele 08:00. Informaţii suplimentare,

la telefon: 673 022 994.

Caut persoană cu experienţă,

serioasă şi responsabilă pentru

a îngriji o doamnă în vârstă în

localitatea La Roda (Albacete).

Mai multe detalii, la telefon: 686

211 666.

Avem nevoie de o internă

pentru a avea grijă de 2 copii, în

Getafe (Madrid). Cerinţe: experienţă,

responsabilitate. Informaţii,

la telefon: 662 959 327.

Căutăm externă, care să lucreze

de la 15:00 la 20:00, într-o

casă curată din Arroyomolinos

(Madrid). Telefon: 630293609.

ÎNCHIRIERI

Sunt internă şi caut cameră

pentru sfârşit de săptămână în

zona Delicias. Detalii, la telefon:

611 308 367.

VÂNZĂRI CASE

ŞI TERENURI

Vând casă în Roşiorii de

Vede, strada Stelian Popescu 7.

Preţ negociabil 29.000 euro. Mai

multe informaţii la telefon: 642

895 765.

Vând teren intravilan, ferit

de inundaţii la ieşirea din

oraşul Negreşti-Vaslui, spre

Siliştea pe partea dreapta (DN

15), cu suprafaţa de 3200

mp. Deschiderea la stradă

asfaltată este de 20 m/ 7euro

mp. Preţ teren 22 400 €.Telefon:

642 960 470.

Vând apartament cu 3 camere

în Beclean/Bistriţa-Nasaud, zonă

foarte bună, etaj 1, cu 2 balcoane,

2 băi, utilat cu parchet, termopan

şi centrală proprie. Preţ informativ,

43.000 euro. Telefon: 663

621 612, 642 511 574.

Vând 10 ari de teren intravilan

în oraşul Beclean, judeţul

Bistriţa-Nasaud, zona Parc, pentru

construcţie de casă, dotat cu

toate utilităţile: apă, gaz, canalizare,

curent electric. Preţ, 22.000

euro. Mai multe informaţii, la telefon:

663 621 612, 642 511 574.

DIVERSE

Confecţionez şi vând, naiuri

profesionale din bambus. Mai

multe informaţii la telefon: 666

355 548.

Vând salon de coafură unisex,

modern, foarte bine utilat,

situat în Calle La Pinta 26, din

Calpe/Alicante. Informaţii la

telefon: 639 429 619, 670 283

779. Se vorbeşte numai în limba

spaniolă, germană, franceză şi

engleză.

Dacă aţi fost victima unui accident

rutier, atât dumneavoastră

cât şi membrii familiei dvs. -

chiar şi cu trei ani în urmă -, vă

rugăm să ne contactaţi pentru

a vă recupera despăgubirile ce

vi se cuvin. Mai multe relaţii la

telefon: 0040 / 746 658 143.

Vând utilaje agricole şi piese

auto, în Barcelona. Telefon: 658

898 346.

MATRIMONIALE

Tânăr, 35 de ani, din Pamplona,

brunet, ochi căprui, 175/75,

situaţie economică stabilă, caut o

doamnă de vârstă apropiată pentru

o relaţie serioasă. Telefon: 642

880 431.

Tânăr, 39 de ani, din comunitatea

Madrid, doresc să cunosc o

fată de vârstă apropiată cu mine,

din aceeaşi comunitate, curată,

credincioasă, serioasă, harnică,

pentru o relaţie serioasă. Vă rog

nu sunaţi inutil! Telefon: 672 334

099.

Tânăr 35 ani, prezentabil,

fără obligaţi, muncitor, cu loc de

muncă stabil, care ştie ce vrea de

la viaţă, aş dori să cunosc o femeie

de vârstă apropiată, serioasă, cu

capul pe umeri, pentru o relaţie

serioasă, şi de lungă durată. Telefon:

642 898 732. Anunţ valabil

pentru Comunitatea Madrid.

Anunţurile de mică

publicitate sunt

GRATUITE!

E-mail:

redactia@

occidentul-romanesc.com

Telefon:

617 080 531 - Orange

642 298 948 - DIGI

(de luni până vineri:

09:00–20:00)

Titlul de pe coperta FHM,

ediţia spaniolă, anunţă că

Inna este

„noul superstar al

muzicii dance”

Cântăreaţa Inna a acordat

un interviu şi a participat la o

şedinţă foto pentru ediţia din

ianuarie a revistei FHM din

Spania, artista română apărând

pentru prima dată pe coperta

acestei publicaţii.

„După un an plin de reuşite

în Spania, cu două

single-uri în topuri («Cola

Song» şi «Good Time»), prezentă

la cele mai mari emisiuni

TV şi radio şi evenimente

din ţară, fanii spanioli se

pot bucura de o şedinţa foto

şi un interviu acordat de

Inna revistei FHM”, se arată

într-un comunicat.

Fotografia de pe copertă a

fost făcută de Gabriel Hirit,

iar pozele din interiorul revistei

au fost realizate de Tibi

Clenci şi Edward Aninaru.

Artista a participat recent,

în Madrid, la evenimentul 40

Principales, alături de cei de

la One Direction, The Vamps,

David Bisbal, Birdy, Cris Cab

şi Wisin, precum şi de artişti

locali din Spania, unde a

promovat cel mai nou single

lansat, „Diggy Down”, care a

acumulat 5 milioane de vizualizari

pe contul Innei de pe

site-ul YouTube.

Elena Alexandra Apostoleanu,

cunoscută drept Inna, a început

să colaboreze cu echipa

de producători Play & Win

în 2008, an în care a fost lansat

şi primul său disc single,

„Hot”, piesă care a ajuns pe

primul loc în clasamentele

radio din România, Bulgaria,

Polonia, Rusia, Ungaria,

Turcia şi Grecia.

Ulterior, piesele sale au

cucerit topurile muzicale din

întreaga lume, iar artista a început

să colaboreze cu muzicieni

internaţionali.

More magazines by this user
Similar magazines