semestrială 1(1) 2009 - Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat ...

tehnică artificială creată de om (spre deosebire de lumea naturală). Unii elevi
obţin informaţii despre lumea tehnică în mod spontan, haotic ceea ce din punct
de vedere al satisfacerii interesului personal e bine. Însă din punct de vedere al
formării unui sistem de cunoştinţe din domeniul tehnic, aceste activităţi nu
contribuie în mod esenţial la formarea unei personalităţi competente. De aceea
în prezent pedagogii caută modalităţi efective de ridicare a randamentului
şcolar, de formare la elevi a unui sistem de cunoştinţe cu caracter ştiinţificotehnic,
ce ar putea fi de folos frecvent în viaţă.
Este cunoscut faptul că randamentul şcolar depinde de motivele de
învăţare (interesul cognitiv) [6, p.236; 8, p.122; 9, p.57]. Interesele elevilor sînt
determinate de diferiţi factori: condiţiile de viaţă în societate, condiţiile de viaţă
în familie, anturajul psihologic la lecţie etc.
În literatura de specialitate sînt evidenţiate două grupuri mari de
motivaţii ale învăţării materiei de studiu de către elevi:
motivaţie (interes) extrinsecă;
motivaţie (interes) intrinsecă [7, p.233].
Motivele (motivaţiile) extrinseci mai mult ţin de simţul datoriei şi
răspunderii elevilor vizînd dorinţa de a obţine note bune, să producă satisfacţie
învăţătorilor, părinţilor etc. Desfăşurarea activităţilor educaţionale în baza
motivului extrinsec are la bază o anumită recompensă, de regulă morală.
Motivele extrinseci se cultivă, utilizîndu-se diverse procedee pedagogice, cum
ar fi:
convingerea elevilor privind importanţa socială şi personală a
activităţilor educaţionale ce urmează a fi desfăşurate;
depunerea efortului volitiv, educaţia voinţei elevului;
încurajarea elevilor care au dat dovadă de sine stătător de
autoexigenţă pe parcursul îndeplinirii însărcinării educaţionale
dificile;
utilizarea părerii colectivului de elevi la aprecierea activităţii
educaţionale dificile etc.
Evident, că în grupul procedeelor pedagogice ce ţin de cultivarea
motivelor extrinseci nu trebuie să se includă aşa factori ca: teama de pedepse,
invidie etc.
Motivele intrinseci mai mult ţin de instinctul elevului; acest motiv
reprezintă motorul natural al comportamentului elevului; motivul intrinsec
arată că activitatea elevului coincide cu necesitatea organică a lui [8, p.118].
După cum menţionează L. S. Vîgotschi, forma intrinsecă este forma superioară
a motivaţiei, deoarece ea ţine de particularităţile individuale ale elevului.
Satisfacţia îndeplinirii unei activităţi dificile, datorită motivaţiei intrinseci,
prezintă însăşi îndeplinirea calitativă a activităţii în cauză. Motivaţia intrinsecă
reprezintă faptul că elevul acţionează din curiozitate, ce e firesc pentru copii.
25