FACULTATEA DE LIMBI ŞI LITERATURI STRĂINE - CIOCP

ciocp.ro

FACULTATEA DE LIMBI ŞI LITERATURI STRĂINE - CIOCP

FACULTATEA DE LIMBI ŞI LITERATURI STRĂINE

Str. Edgar Quinet, nr. 7, tel. 314.35.08, 314.89.65

Prima medie/ultima medie:

Specializarea A 2004 2003 2002 2001 2000

Engleză ‣ 9,34/8,10 ‣ 9,45/7,72 ‣ 9,23/7,58 ‣ 9,48/6,93 ‣ 9,26/7,69

Franceză ‣ 9,60/7,97 ‣ 9,53/7,95 ‣ 9,67/7,77 ‣ 9,45/6,51 ‣ 9,43/7,33

Germană ‣ 9,42/7,81 ‣ 10,00/6,96 ‣ 9,06/7,34 ‣ 9,42/6,87 ‣ 9,03/5,26

Rusă ‣ 9,72/9,24 ‣ 10,00/9,48 ‣ 8,97/5,75 ‣ 8,47/5,95

Italiană ‣ 9,55/7,39 ‣ 9,18/6,93 ‣ 9,40/6,91 ‣ 9,28/5,96 ‣ 9,01/6,98

Spaniolă ‣ 9,52/7,19 ‣ 9,03/6,60 ‣ 8,72/6,50 ‣ 8,89/5,45 ‣ 8,38/5,61

Portugheză ‣ 9,03/6,84 ‣ 9,23/7,61 ‣ 9,22/7,16 ‣ 8,87/5,32 ‣ 7,82/7,46

Filologie clasică ‣ 10,00/9,69 ‣ 10,00/9,35 ‣ 10,00/9,34 ‣ 9,80/5,00 ‣ 8,63/5,04

Japoneză ‣ 9,53/8,23 ‣ 9,36/8,14 ‣ 9,47/7,67 ‣ 8,36/7,16 ‣ 9,21/8,33

Chineză ‣ 9,33/6,48 ‣ 9,07/6,55 ‣ 9,45/6,55 ‣ 8,30/6,98 ‣ 8,08/7,34

Arabă ‣ 9,07/7,55 ‣ 8,81/7,59 ‣ 8,85/7,17 ‣ 9,14/5,35 ‣ 8,46/7,52

Sârbă ‣ 9,86/9,33 ‣ 9,77/9,38

Slovacă ‣ 9,95/9,66 ‣ 10,00/9,41

Ucraineană ‣ 9,80/9,24 ‣ 9,64/9,26

Maghiară ‣ 10,00/9,26 ‣ 9,76/8,86 ‣ 9,76/9,29

Turcă ‣ 9,98/9,08 ‣ 9,85/9,57

Bulgară ‣ 9,36/8,79

Cehă ‣ 9,73/9,37

Croată ‣ 9,68/9,03

Polonă ‣ 9,76/9,10

Limbi moderne aplicate – ‣ 9,97/9,55 ‣ 9,82/9,14

Engleză-Franceză

Limbi moderne aplicate – ‣ 9,92/9,61 ‣ 9,89/9,24

Engleză-Italiană

Limbi moderne aplicate – ‣ 10,00/9,06 ‣ 10,00/9,30

Engleză-Spaniolă

Limbi moderne aplicate – ‣ 9,91/9,53

Engleză-Germană

Studii americane ‣ 9,56/8,84

Traducători ‣ 9,08/7,30

Concurenţa în anii anteriori (candidaţi/loc):

A 2001 2002 2003 2004 2001 2002 2003 2004

Engleză ‣ 2,37 ‣ 3,38 ‣ 4,5 ‣ 5,96 Arabă ‣ 1,67 ‣ 2,86 ‣ 3,85 ‣ 3,87

Franceză ‣ 1,60 ‣ 3,58 ‣ 5,09 ‣ 4,16 Bulgară ‣ 3,73

Germană ‣ 1,58 ‣ 2,06 ‣ 1,91 ‣ 2,40 Polonă ‣ 4,53

Rusă ‣ 0,88 ‣ 7,53 ‣ 4,10 ‣ 5,80 Sârbă ‣ 7,13 ‣

Italiană ‣ 1,56 ‣ 2,25 ‣ 2,52 ‣ 3,13 Slovacă ‣ 7,66 ‣

Spaniolă ‣ 1,28 ‣ 2,15 ‣ 2,52 ‣ 3,87 Cehă ‣ 4,73

40


Portugheză ‣ 1,29 ‣ 2,53 ‣ 2,87 ‣ 2,60 Croată ‣ 4,00

Filologie ‣ 0,40 ‣ 5,90 ‣ 3,10 ‣ 3,07 Turcă ‣ 11,93

clasică

LMA ‣ 1,78 ‣ 4,98 ‣ 4,12 ‣ 3,15/5 Ucraineană ‣ 6,13

Japoneză ‣ 2,53 ‣ 2,73 ‣ 3,80 ‣ 3,93 Maghiară ‣ 5,53 ‣ 3,07 ‣ 2,47

Chineză ‣ 1,07 ‣ 2,00 ‣ 1,73 ‣ 2,20 Studii

‣ 7,70

americane

Traducători ‣ 3,43

NOTĂ: Pentru limbile: rusă, sârbă, croată, slovacă, ucraineană, maghiară, turcă – ca specializare A şi pentru secţiile

Filologie clasică şi Limbi moderne aplicate, admiterea s-a făcut în baza selecţiei de dosare.

Proba scrisă la Limba engleză (subiect tip A)

Subiectul 1. Translate into Romanian:

In the hours of her night watch she had gone over and over the possibilities before her. They were few. If she tried to

sell out and return to Charleston, the little money she could hope to realize from the farm in such bad times, when buyers

would be scarce, could hardly support her for long. She would, after a point, have to attach herself to friends of her father's

in some kind of parasitic relationship. That or marry. And the thought of returning to Charleston as some desperate spinster

was appalling to her. She could imagine the scenes. Spending much of what money she had on suitable wardrobe and then

negotiating matrimony with the kind of aging persons of a certain level of Charleston society when all the men

approximately her age were off to war.

Subiectul 2. Translate into English:

Marosin a trebuit să coboare de pe deal şi să se strecoare printre crengi în căutarea casei care nu se zărea deloc de

acolo. Gândurile-i fugiseră şi le aduna cu greu. Căuta să-şi repete cu exactitate ce avea de spus când va găsi casa şi când are

s-o revadă pe Fibula pe care n-o mai întâlnise de ani şi ani. Va să zică ... dar de ce să-i vorbească Îi va înmâna scrisoarea

pur şi simplu, e mai bine, deşi nu-i era adresată ei. N-ar fi o impoliteţe Scrisoarea îi era adresată lui, Generalului Marosin.

Nu-l va bănui de grosolănie voită Fibula, dacă i-ar da o scrisoare care nu-i aparţine ei Nu, îi va vorbi abia după ce îşi va

confirma spusele cu scrisoarea de zece pagini primită de la bătrân.

Subiectul 3.1. Write out the sentences, using the most logical form of the verbs in brackets:

When Peter (arrive) at London Airport yesterday, he (be) without luggage. A revolution (break out) in the country in

which he (work) for four years, and he (advise) to leave as quickly as he could. They told him he (be) in great trouble

otherwise.

Subiectul 3.2. Rewrite the following sentences into Indirect Speech, beginning as shown:

1. "He went out at 10 o'clock yesterday morning and nobody's seen him since then."

She explained that...

2. "Don't come back too late!"

Mother asked Jim...

3. "If I could help you, I would. I'm not in a position to do so at the moment."

Mary told Jim that...

Subiectul 3.3. Finish each sentence in such a way that it means exactly the same as the sentence above it:

1. When did they move to Edinburgh

How long is…

2. He has written nineteen novels and will write one more before he retires.

By the time…

3. As soon as they arrived home, they started fighting.

No sooner…

Subiectul 3.4. Find the mistake in each of the following sentences and correct it:

1. She couldn't refuse him so she lended him the money he needed.

2. Mary is a too nice person to say such a thing.

3. The moment they will find out our secret, we will be in big trouble.

Subiectul 4. A.

"Comrades!" cried Squealer, making little nervous skips, "a most terrible thing has been discovered. Snowball has

sold himself to Frederick of Pinchfield Farm, who is even now plotting to take our farm away from us! Snowball is to attack

as his guide when the attack begins. But there is worse than that. We had thought that Snowball's rebellion was caused by

his vanity and ambition. But we were wrong, comrades. Do you know what the real reason was Snowball was in league

with Jones from the very start! He was Jones' secret agent all the time. It has all been proved by documents which he left

behind him and which we have only just discovered. To my mind this explains a great deal, comrades. Did we not see for

ourselves how he attempted -fortunately without success - to get us defeated and destroyed at the Battle of the Cowshed"

(George Orwell, Animal Farm)

41


Consider Squealer's position in front of his "comrades". Discuss the ways in which the "real reason" of Snowball's

rebellion is presented to the audience. (Do not write more than 200 words).

Subiectul 4. B.

"The red-nosed boy has again insulted me in Court. I do not blame him. He was told that he ought to insult me. Until

lately he was quite a nice boy, but the others have got hold of him." (E. M. Forster, A Passage to India)

Discuss who "the others" may be and what their role is in shaping the attitude of a British boy in colonial India. (Do

not write more than 100 words)

Barem de corectare

Fiecare subiect este notat cu note de la 1 la 9. Se acordă un punct din oficiu.

Subiectul 1.

Se notează corectitudinea şi acurateţea exprimării în limba română, redarea adecvată a sensului textului în limba

engleză. Se depunctează cu un punct abaterile grave de la sensul textului, distorsionarea totală a înţelesului ca şi exprimarea

confuză în limba română. Se apreciază eleganţa exprimării în limba română, găsirea de soluţii cât mai aproape de sensul

textului englezesc. Se pot puncta cu un bonus de 0,50 p. până la 1 p. soluţiile ingenioase de traducere.

Subiectul 2.

Se notează traducerea corectă a structurilor gramaticale, fluenţa textului în limba engleză, cunoaşterea vocabularului

implicat de traducerea textului. Se depunctează cu 0,50 p. folosirea greşită sau formarea greşită a timpurilor verbale, a

verbelor modale şi a diatezei pasive, nerespectarea regulilor de concordanţă a timpurilor, folosirea greşită a infinitivului ca şi

a gerundului sau a participiului. Se depunctează cu 0,25 p. formele greşite de plural, folosirea necorespunzătoare a

principalelor prepoziţii din limba engleză, greşelile de topică. Se consideră că cinci greşeli de ortografie se vor depuncta cu

0,10 p. Se pot puncta cu un bonus între 0,50 p. şi 1 p. soluţiile deosebit de originale pentru unele structuri mai dificile

Subiectul 3.

Primul subpunct din cele patru ale subiectului 3 este notat cu 3 p., subpunctul 2 se notează cu 3 p., subpunctul 3 se

notează cu 1,50 p., iar subpunctul 4 cu 1,50 p., după cum urmează:

3.1. 0,50 p. x 6; 3.2. 1 p. x 3; 3.3. 0,50 p. x 3; 3.4. 0,50 p. x 3.

Subiectul 4.

Se acorda câte 4,5 p. pentru fiecare subpunct.

Se vor deduce 0,25 p. pentru fiecare 10 cuvinte peste numărul recomandat de cuvinte. Se apreciază: exprimarea

corectă, coerenţa şi concizia răspunsului, claritatea şi consecvenţa, încadrarea în limitele cerinţei, precum şi

capacitatea candidatului de a structura argumentaţia. Se acordă un bonus de 0,5 p. până la un p. pentru idei originale şi

exprimare nuanţată.

Proba scrisă la Limba Franceză (subiect tip A)

Subiectul 1. Traduisez en français:

Mă întâlnesc cu J., nepotul Doamnei Sen, venit aici pentru afaceri. E cel dintâi cunoscut pe care-l văd în Singapore. Îl

invit la masă şi, după a treia ţigară, el îmi spune privindu-mă în ochi, serios:

- Allan, ştii că Maitreyi te-a iubit foarte mult A aflat toată lumea de dragostea aceasta ...

Am încercat să-1 opresc, căci dacă îmi place să întâlnesc câteodată oameni din acele locuri, mi-e peste putinţă să-i

ascult compătimindu-mă sau comentând dragostea noastră. Ştiam că s-au aflat multe. Dar la ce bun dacă s-au aflat

- Nu, nu, stărui el, am să-ţi spun lucruri triste.

- Nu cumva a murit mă înspăimântai eu. (Deşi nu puteam crede în moartea ei, căci ştiam că am să simt ceasul acela,

dacă se va întâmpla ca Maitreyi să moară înainte de mine.)

Ar fi fost mai bine să moară, adaugă J. Dar a făcut un lucru nebunesc. S-a lăsat sedusă de vânzătorul de fructe.

Îmi venea să urlu. Simţeam că dacă nu mă apuc bine de masă, îmi pierd cunoştinţa. Eram sigur că a făcut-o pentru

mine. Dacă aş fi citit scrisorile aduse de Khokha! J. observă schimbarea mea şi încercă să mă consoleze.

- A fost o lovitură grea pentru noi toţi. Mătuşa e aproape nebună de durere.

Subiectul 2. Traduisez en roumain:

Cependant, M.Ruban, qui avait reçu les dépositions des élèves de troisième B, manifestait une certaine nervosité.

N'ayant aucun diplôme, il détestait M.Jourdin qui parsemait ses propos de provocantes citations latines. Comme Salignon

s'était laissé tomber sur son banc, écrasé par la sentence du principal, M.Ruban prit la parole avec déférence.

- Monsieur le principal, il me semble qu'en l'occasion la bonne foi de M.Jourdin s'est laissé surprendre par certaines

apparences. D'abord, je ne crois pas qu'une punition collective des élèves de B soit de bonne justice puisque leur professeur

les avait autorisés à sortir. D'autre part, il semble que M.Jourdin se soit un peu pressé d'accuser Salignon...

-Permettez, dit M.Jourdin, je suis seul juge....

-Mais une pareille erreur, s'il faut parler d'erreur lorsque...

-Monsieur, je ne vous autorise pas à apprécier ma conduite, et je vous invite à plus de réserve.

42


Les deux hommes s'étaient rapprochés; sans égard à la présence de M.Cugnon, le principal, ils s'interpellaient avec

violence.

Subiectul 3.

A. Mettez au discours indirect. Commencez par : La vieille dame racontait qu'ils.....

La vieille dame racontait l'aventure de la maison: "Ils sont venus, ils reviendront, c'est pour cela que je voulais une

aide, quelqu'un comme vous, pour m'aider. Je voulais une jeune fille, je pensais que ça serait mieux, il y en a deux qui sont

venues ici, elles ont regardé la maison, elles m'ont dit poliment au revoir, et je ne les ai jamais revues. Elles avaient peur,

elles ne voulaient pas rester ici. Je les comprends, même si tout a l'air tranquille maintenant, je sais qu'ils reviendront, ils

viendront la nuit, et ils taperont sur les volets avec leurs barres de fer, et ils lanceront des cailloux, et ils pousseront leurs cris

sauvages."

B. Remplacez les séquences soulignées par les pronoms qui conviennent en plaçant correctement ces substituts dans

les phrases:

1. Ils adressent des reproches à leur compagnon.

2. Va porter ces fruits à ta grand-mère.

3. Va conduire ton camarade à l'aéroport.

C. Mettez les verbes entre parenthèses au passé composé, en faisant attention à toutes les modifications qui s'imposent:

Françoise: Comment tu (s'y prendre)

Alice, la prof: Je (rester) d'abord sans voix. Je (avaler) ma salive, je lui (dire): Francine, je te demande pardon. Tu me

(répliquer) grossièrement, ce n'était pas une raison pour te frapper. Elle ne (montrer) d'abord aucune réaction. Alors, je (se

tourner) vers les autres, en leur disant: moi qui vous demande toujours de ne pas vous disputer, je vous (donner) un bien

mauvais exemple. Je vous présente mes excuses. Les élèves (applaudir). Si c'était ou non un peu démagogique, je ne me le

(se demander) jamais.

Subiectul 4. Le fait de vivre dans une société nous ôte-t-il le droit de la critiquer (35 - 40 lignes)

Barem de corectare

Fiecare subiect se notează cu 9 puncte. Se adaugă un punct din oficiu.

Pentru traduceri:

Greşelile se vor depuncta astfel:

la traducerile în limba franceză

‣ 0,50 p. - 1,00 p.: contrasensurile, în funcţie de gravitate;

‣ 0,40 p: greşeli de sintaxă de tipul: interogaţie directă şi indirectă, concordanţa timpurilor, folosirea modurilor, SI

condiţional;

‣ 0,25 p: greşeli de morfosintaxă de tipul: acordul în număr şi/sau gen, acordul participiului trecut, genul substantivelor,

flexiunea verbului, negaţiile, elementele de relaţie, folosirea prenumelor sau a articolelor;

‣ 0,15 p.: greşeli de lexic;

‣ 0,05 p.: greşeli de grafie.

la traducerile în limba română

‣ 0,50 p. - 1,00 p.: greşelile de ortografie sau de gramatică a limbii române, în funcţie de gravitate;

‣ 0,40 p.: necunoaşterea unui cuvânt, contrasensurile;

‣ 0,20 p.: exprimările forţate, calcurile, nerespectarea topicii specifice limbii române;

‣ 0,15 p.: inadecvările stilistice.

Soluţiile elegante vor fi premiate cu 0,25 p. - 0,50 p.

Pentru proba de gramatică franceză:

Se acordă pentru subiectul 3.A. - 3,50 p.; subiectul 3.B. - 3 p.; subiectul 3.C. - 2,50 p.

Greşelile de gramatică se sancţionează conform baremului de la probele de traducere.

Pentru proba de redactare: Greşelile se vor depuncta astfel:

‣ 2,00 p. - 4,00 p.: absenţa structurii de bază (introducere, dezvoltare, concluzie), greşeli de logică şi argumentare.

‣ 1,00 p. - 2,00 p.: absenţa sau folosirea incorectă a exemplelor.

‣ 2,00 p. - 8,00 p.: abaterea de la subiect, în funcţie de gravitate. Astfel, un eseu perfect redactat din punct de vedere retoric

şi lingvistic, dar pe alte teme decât cea cerută (chiar dacă există o anumită apropiere), va fi notat cu 1.

‣ 1,00 p.: nerespectarea dimensiunilor indicate.

Greşelile grave de lexic şi de gramatică se sancţionează conform baremului de la probele de traducere.

Se punctează pozitiv: 1,00 p. pentru originalitate.

Proba scrisă la Limba germană (subiect tip A)

Subiectul 1. Übersetzen Sie den folgenden Text ins Rumänische:

Sie trägt einen Rock, den kann man nicht beschreiben, denn schon ein einziges Wort wäre zu lang. Ihr Schal dagegen

ähnelt einer Doppelschleppe: lässig um den Hals geworfen, fällt er in ganzer Breite über das Bein. Am liebsten hätte sie

43


einen Schal, an dem mindestens drei Großmütter zweieinhalb Jahre gestrickt haben - eine Art Niagarafall aus Wolle. Ich

glaube, von einem solchen Schal würde sie behaupten, dass er genau ihrem Lebensgefühl entspricht. Doch wer hat vor

zweieinhalb Jahren wissen können, dass solche Schals heute Mode sein würden.

(nach Reiner Kunze, Fünfzehn)

Subiectul 2. Übersetzen Sie den folgenden Text ins Deutsche:

La fel aş spune că un om există în măsura în care trăieşte, se bucură, suferă, iubeşte şi a învăţat să preţuiască sau să

regrete fructele pământului. Un om fără această dorinţă e ca un oraş fără scări. El s-a născut, dar n-are nici o şansă de a

ajunge undeva. Va muri în acelaşi punct în care a apărut pe lume fără să adauge nimic istoriei inimii omeneşti.

(Octavian Paler, Scrisori imaginare)

Subiectul 3. Ergänzen Sie die Geschichte mit den angegebenen Ausdrücken. Schreiben Sie die passende Nummer in

den Text:

1). wegen seines Äußeren; 2) der schimpfenden Frau; 3) ihm gegenüber; 4) in der Hand; 5) auf die Jugend; 6) von

den Mitfahrenden; 7) auf einen freien Platz; 8) wegen des Schwarzfahrens; 9) an der nächsten Station.

In Berlin steigt ein Punker in die U-Bahn und setzt sich ruhig _________. Eine Frau _________ fängt an, allgemein

und ___________ insbesondere laut zu schimpfen. Schließlich beleidigt sie ihn ___________. Der Punker bleibt ganz

gelassen. __________ sieht er, wie ein Kontrolleur einsteigt. Bevor sie kontrolliert werden, ergreift er hastig die Fahrkarte

_________ und isst sie auf. ________ will dann keiner bestätigen, dass die Frau vorher eine Fahrkarte _______ hatte. Sie

muss Strafe _________ bezahlen.

Subiectul 4. Schreiben Sie die Geschichte zu Ende: (ca 150 Wörter/1 Seite)

Ich träumte, dass ich auf dem Bahnsteig stand, um eine wichtige Reise ins Ausland zu machen. Plötzlich fiel mir ein,

dass ich Pass und Geld zu Hause auf dem Küchentisch hatte liegen lassen. Aufgeregt rannte ich zurück in meine Straße,

oder war sie es gar nicht Ich hatte den Straßennamen und meine Hausnummer vergessen....

Notă: Tratarea tuturor subiectelor este obligatorie.

Barem de corectare

Pentru Subiectul 1. (Traducere) şi Subiectul 2. (Retroversiune) se procedează în felul următor:

Se apreciază cu punctaj maxim (9 p.) redarea fidelă a sensului textului, forma lingvistică îngrijită şi corectă.

Se acordă 1 p. din oficiu.

Nu se ţine cont de variantele indicate de candidat în paranteze.

Se depunctează:

‣ 1 p. devierea gravă de sens;

‣ 0,25 p. orice eroare lexicală sau gramaticală;

‣ 0,25 p. orice omisiune sau element adăugat;

‣ 0,10 p. orice eroare de ortografie sau punctuaţie.

Subiectul 3. Gramatică

Se acordă 9 puncte, respectiv câte 1 p. pentru rezolvarea corectă a problemelor.

Se acordă 1 punct din oficiu.

Subiectul 4. Redactare

Se acordă 9 puncte pentru tratarea tuturor aspectelor solicitate, dublate de coerenţă, corectitudine lingvistică şi

cursivitatea exprimării.

Se acordă 1 punct din oficiu.

Se depunctează:

‣ 0,50 p. fiecare incoerenţă a afirmaţiilor şi pentru lipsa de fluiditate a textului;

‣ 0,05 p. orice greşeală de ortografie şi/sau punctuaţie;

‣ 0,10 p. fiecare element gramatical neadecvat, respectiv greşeală gramaticală.

Proba scrisă la Limba italiană (subiect tip A)

Subiectul 1. Tradurre in romeno:

Il treno era affollato ancora più di quello della mattina; e tuttavia Mara, non appena trovò un posticino nel corridoio tra

una donna e un uomo anziano, respirò di sollievo. E quando il treno si mosse e sparì la vista dei binari e dei vagoni merci e

dopo che furono passate le case e il treno entrò in aperta campagna, si sentì ancor meglio. Al di là del folto d'alberi spuntava

il campanile di una chiesa. Finalmente era cominciato il viaggio che l'avrebbe ricondotta a casa. Quando, non lo sapeva;

sapeva solo che fino a Firenze non aveva da cambiar treno. Glielo aveva detto il ferroviere forandole il biglietto. L'avevano

invitata ad andare in sala d'aspetto, per starci più comoda, ma lei s'era stretta nelle spalle ed era rimasta ad aspettare in piedi.

Alla prima stazione uscì una persona dallo scompartimento accanto a lei e se si fosse sbrigata avrebbe potuto mettersi a

sedere; ma come al solito la assalì quel senso di profondo imbarazzo che provava sempre tra i forestieri.

Subiectul 2. Tradurre in italiano:

44


Fata se îndreptă spre fereastră, o deschise şi se aşeză pe un fotoliu, tăcută. „Cred că ai aflat ceva despre mătuşa mea şi

nu vrei să-mi spui nimic despre asta. Mă dezamăgeşti“, îmi mărturisi ea în şoaptă. Am încercat s-o fac să priceapă că

era imposibil ca o fiinţă umană să fi supravieţuit în acele condiţii, fără hrană şi fără căldură. Şi dacă aş fi avut noutăţi

nesperate, evident că i le-aş fi comunicat.

Subiectul 3.

a) Completare in una maniera logica e grammaticalmente corretta le seguenti frasi:

1. Loro volevano che tu…………………

2. Ti avrei chiamata subito, se…………….

3. Andiamocene, prima che………………

b) Volgere le seguenti frasi al plurale (nomi, aggettivi, pronomi, verbi inclusi):

1. E' stato un attore a riconoscerla.

2. Ammirò molto lo stile di quello scrittore antico.

3. Mi fece un esempio analogo.

4. Stavo leggendo un annuncio pubblicitario sul giornale.

5. C'era allo sportello un uomo ubriaco.

6. Alzasti il braccio per chiedere perdono al dio di quella terra greca.

Subiectul 4. Dopo la lettura attenta del seguente testo,

a. fatene il riassunto in non più di 70 parole;

b. trovatene un titolo adatto;

c. formulate almeno tre informazioni nuove che vi sono fornite dai testo;

d. spiegate in italiano il significato delle parole o dei sintagmi sottolineati.

Seguire le richieste del proprio orologio biologico è vitale, ma non tutti ne conoscono l'importanza, tanto che le

malattie del sonno sono diffusissime: oggi un italiano su tre dorme male, fatica ad addormentarsi, si sveglia troppo presto o

più volte durante la notte o soffre di insonnia cronica. Rispetto a un secolo fa si dorme un'ora e mezzo di meno per notte. I

colpevoli Dalla scoperta della lampadina in poi, tutte le innovazioni tecnologiche: computer, turni di lavoro notturni, tv o

internet, voli transcontinentali con salti di fuso orario. Quello che manca è un'ecologia del sonno. Non si fa nulla per dormire

bene, cioè senza rumori, stress, inutili sollecitazioni. Le ultime ore di veglia dovrebbero essere le più tranquille. Oggi invece

molti vanno in palestra dopo cena, oppure lavorano, giocano con i video-games: tutte attività che mantengono alto il livello

di attenzione del cervello, impedendogli di rilassarsi. Le ricadute immediate della carenza di sonno si fanno sentire sulla

memoria a breve termine, sulla capacità di concentrazione, il tempo di reazione e l'attenzione. Circa un terzo degli incidenti

mortali causati dai camion sono dovuti a stanchezza o colpo di sonno del conducente. Che un buon sonno allunghi la vita e

fuori di dubbio. Se la natura ci impone di trascorrere un terzo della nostra esistenza dormendo, il sonno dev'essere di sicuro

funzionale alla sopravvivenza.

Barem de corectare

Subiectul 1. (9 p.)

Subiectul 2 (9 p.)

Subiectul 3. (9 p.)

Subiectul 3.a. (3 p.)

Subiectul 3.b. (6 p.)

Subiectul 4. (9 p.)

Subiectul 4.a. (3 p.)

Subiectul 4.b. (1 p.)

Subiectul 4.c. (2 p.)

Subiectul 4.d. (0,50 p. pentru fiecare sintagmă/cuvânt explicat) (3 p.)

Nota fiecărui corector reprezintă media notelor celor patru subiecte.

La toate subiectele se depunctează fiecare greşeală după cum urmează:

‣ 0,05 p. greşeli de grafie;

‣ 0,10 p. greşeli de lexic (confuzii, folosire improprie a termenilor);

‣ 0,25 p. contrasensuri, confuzii lexicale grave;

‣ 0,30 p. greşeli de morfologie;

‣ 0,50 p. greşeli de sintaxă;

‣ 1 p. schimbări grave de sens; răsturnări de frază.

Proba scrisă la Limba spaniolă (subiect tip A)

Subiectul 1. A partir del fragmente siguiente:

a. realice el retrato de Laszlo Malamüd describiendo su relación con la lengua y el drama personal que está viviendo;

b. resalte los parámetros de la narración y la relación entre narrador, autor y protagonista.

Renzi estaba ya contando otro capítulo de su vida.

45


Cuando era estudiante y vivía en La Plata enseñando español a los derechistas checos, polacos y croatas a los que el

avance de la historia había expulsado de sus territorios. En general vivían en un viejo barrio de Berisso llamado el Imperio

Austro-Húngaro donde desde finales del siglo XIX se habían asentado los inmigrantes del centro de Europa. Alquilaban

una pieza en las manzanas de chapa y madera de la zona y trabajaban en los mataderos mientras buscaban algo mejor. El

Congreso por la Libertad de la Cultura, una organizacion de apoyo a los anticomunistas de Europa del Este los protegía y

hacía lo que podía por ayudarlos. En La Plata habían hecho un acuerdo con la Universidad y contrataban estudiantes de

literatura para enseñarles un poco de gramática española. Conocí muchos casos patéticos durante estos años, pero ninguna

historia tan triste como la de Laszlo Malamüd. Había sido un crítico famoso y profesor de literatura en la universidad de

Budapest y era el mayor experto centroeuropeo en la obra de José Hernández. Su traducción del Martin Fierro al húngaro

había recibido el premio anual de la Asociación Internacional de Traductores en París, 1949. Era marxista e integró el

circulo Petöfi y sobrevivió a los nazis, pero acabó por escaparse en 1956 cuando entraron los tanques rusos en Hungría,

porque no pudo soportar que lo masacraran aquéllos en quienes había depositado su esperanza y su ilusión de toda la vida.

Aquí lo rodearon los derechistas con sus frustraciones ruidosas y para salir de este círculo buscó el contacto de los grupos

intelectuales, a los que se dio a conocer como traductor de Hernández. Leía correctamente el español, pero no podía

hablarlo. Llevaba una extraña carga del silencio engendrada por haber presenciado el horror. Se sabía el Martín Fierro de

memoria y este era su vocabulario básico. Había venido acá con la ilusión de conseguir un cargo en la universidad y para

obtenerlo sólo tenía que ser capaz de enseñar en español. Le habían pedido que dictara una conferencia en la Facultad de

Humanidades, donde estaba Hector Aceves, y de esta conferencia dependía su futuro. La fecha se acercaba y estaba

paralizado de terror. Nos vimos por primera vez a mediados de diciembre y la conferencia estaba anunciada para el 15 de

marzo. Recuerdo que tomaba el tranvía 12 y así llegaba a la casa de Laszlo, en la parte baja de Berisso. Nos sentábamos los

dos en la cama, poníamos una silla como mesa y empezábamos a trabajar con el libro de Andrés Bello. La universidad me

pagaba diez pesos por mes y yo tenía que llevar una especie de planificación con la firma de Malamüd garantizando la

asistencia. Lo veía tres veces por semana. Hablaba conmigo en un idioma imaginario lleno de erres guturales y de

interjecciones gauchescas. A media palabra trataba de explicarme la desesperación que le producía verse condenado a

expresarse como un chico de tres años. La inminencia de la conferencia lo tenía sumido en tal pánico, que no lograba

avanzar más allá de los verbos de la primera conjugación. Estaba tan abatido que una tarde, después de un largísimo silencio

me ofrecí leer en su lugar lo que él quisiera decir y entonces el pobre Laszlo tragó una risa que parecía un graznido para

mostrarme que no había perdido su sentido del ridículo pese a la desesperación de la situación. ¿Cómo iba yo a leer si era él

quien tenía que dar la clase Era cómico, es cómico ver a alguien que no sabe hablar y que, sin embargo, trata de explicarse

con palabras, y no deja de confiar en las palabras porque las palabras son lo único que tiene en el mundo.

Una tarde lo encontré sentado de cara a la ventana, sin fuerzas ya, decidido a desistir.

- No más, dijo. Una vida desgraciada. Yo no merece tanta humillación. Viene primero el furor después la melancolía.

Vierten lágrimas los ojos, pero su pena no alivia. No trabajar entonces muerto de esta pena extraordinaria.

Ricardo Piglia, La ciudad ausente

Subiectul 2. Tradúzcase al rumano:

Cuando Barceló regresó arrastrando una sonrisa felina en la comisura de los labios habían pasado dos horas que a mí

me habían sabido a dos minutos. Durante todo este tiempo había deambulado en aquel laberinto de estanterías que olía a

papei viejo, a polvo y magia. Había dejado que mi mano rozase las largas avenidas de libros expuestos, tentando mi

elección. Vislumbraba con emoción, entre los títulos desdibujados por el tiempo, palabras en lenguas que reconocía y

decenas de otras que era incapaz de catalogar. De repente me había asaltado la idea de que aquellos centenares de tomos

parecían saber más acerca de mí que yo de ellos. Detrás de los muros de la librería el mundo dejaba pasar la vida en tardes

de fútbol y seriales de radio, satisfecho con ver hasta allí donde alcanza su nariz y poco más.

El librero me tendió el libro:

- Míralo bien, que luego no quiero que me vengas con que te lo he cambiado.

- Me fio de usted.

- Valiente bobada. Al último que me vino con eso (turista yanqui, él) le vendí un Fuenteovejuna firmado por Lope de

Vega a bolígrafo, fijate tú, así que ándate con ojo, que en este negocio de libros no te puedes fiar ni de Dios.

(Carlos Ruiz Zafón, La sombra del viento)

Subiectul 3. Tradúzcase al español:

Nici astăzi n-am ieşit din casă. Mi-a fost frică. Până acum câtva timp crezusem că teama n-ar avea alt motiv decât

golul care se cască din când în când în viaţa oricărui om. Fiecare e obligat de împrejurări să constate că are slăbiciuni, zile

proaste. Dar mi-am dat seama curând că nu e numai asta. Acum câteva ore încercasem să cred că frica se va îndepărta aşa

cum apăruse, fără motiv aparent. „Nu trebuie să las să treacă această clipă“, mi-am zis. Am ieşit, am traversat curtea cu un

fel de neastâmpăr, ca la începutul unei călătorii la capătul lumii. /.../. Atunci am observat, de parcă ar fi fost pentru prima

dată, iarba şi florile. Pe trotuar, printre crăpăturile vechi ale pavajului crescuse o iarbă cu tulpini înalte, drepte, ţepene, care

stăteau nemişcate în bătaia soarelui. Pe dedesubtul oraşului, câmpia părea să se fi apropiat nevăzută şi acum sălta pietrele ca

să-şi arate iarba. Am închis din nou poarta. Până atunci fusese pentru mine un lucru obişnuit să văd mereu, din primăvară

până-n toamnă, cum creşte iarba sub pietrele adormite ale oraşului. Dar acum mă gândeam că vegetaţia asta a început să ne

cuprindă, să ne acopere. (Ştefan Bănulescu, Memorial de amiază)

Subiectul 4.

1. En cada una de las oraciones siguientes hay un error. Señálese y corríjase:

- Es un lector apasionado, lee más de cuatrocientos páginas a la semana.

46


- En su infancia pasó mucho hambre.

- Juan debe de acabar el proyecto en una semana, se lo prometió a su jefe.

2. Transfórmense las estructuras subrayadas en una subordinada con el verbo en un modo personal, sin cambiar el

significado global del enunciado:

Nada más salir a la calle, notó que había cambios en el aspecto de la gente.

Para tener tanto dinero, Juan viaja poco.

Me gustaba su hablar ameno.

3. En las oraciones siguientes, sustituya el verbo HABER por otro verbo y haga las debidas adaptaciones de forma:

a. En otoño, hay muchas lluvias.

b. Hay mucho camino hasta la ciudad.

c. Antes, en esta parte de la montaña, había oro.

d. En la antesala hay un desconocido que pide ayuda.

e. Mañana habrá un encuentro entre los dos ministros.

Barem de corectare

Pentru fiecare dintre subiecte se acordă câte 1 p. din oficiu la care se adaugă 9 p. pentru îndeplinirea corectă a

cerinţelor, astfel:

Subiectul 1.

‣ 1 p. pentru înţelegerea subiectului;

‣ 1 p. pentru existenţa unui plan al expunerii şi respectarea părţilor sale componente (introducere, cuprins, concluzii);

‣ 4 p. pentru selectarea informaţiilor potrivite subiectului formulat (semnalarea trăsăturilor definitorii ale modului discursiv

pe care îl ilustrează textul propus; semnalarea instanţelor creatoarea ale discursului: autor, narator personaj; a coordonatelor

reflectării experienţei: perspectivă, spaţiu, timp; semnalarea resurselor expresive ale textului), pentru prezentarea logică a

argumentelor, pentru calitatea şi originalitatea comentariului;

‣ 1 p. pentru folosirea unor argumente şi realizarea unor analogii sub formă de parafrază, citat, trimitere la opere literare,

texte critice etc;

‣ 1 p pentru corectitudinea şi proprietatea limbii;

‣ 1 p. pentru originalitate.

Pentru fiecare dintre Subiectele 2. şi 3. se poate acorda 1 p. pentru găsirea unor soluţii originale.

Subiectul 4. Se acordă câte 3 p. pentru fiecare dintre subpuncte.

În toată lucrarea, greşelile de limbă se vor depuncta astfel:

‣ 0,10 p.: semne diacritice greşite sau omise, greşeli de ortografie;

‣ 0,25 p.: distorsiuni lexicale şi frazeologice, contextualizare improprie;

‣ 0,30 p.: greşeli de morfosintaxă (forme verbale şi nominale, conectori, acord);

‣ 0,50 p.: folosirea greşită a verbelor ser şi estar, selecţia greşită a modurilor şi timpurilor verbale în subordonată;

‣ 0,5 p. - 1 p.: calcuri, lacune, distorsiuni semantice grave la nivelul frazei.

Proba scrisă la Limba japoneză (subiect tip A)

Subiectul 1. Traduceţi următorul text în limba română:

împrejurările / situaţia.

111

Subiectul 2. a. Completaţi cu particulele potrivite (acolo unde este necesar):

b. Traduceţi şi scrieţi denumirile următoarelor ţări în limba japoneză:

47


1. Spania; 2. Anglia; 3. România; 4. Franţa; 5. Germania.

c. Puneţi verbele din paranteză la forma potrivită:

d. Notaţi citirile următoarelor cuvinte scrise în kanji:

e. Scrieţi următoarele cuvinte în kanji:

Subiectul 3. Traduceţi în limba japoneză următoarele fraze:

1. Se pare că azi nu plouă.

2. Tatăl meu mi-a cumpărat un aparat de radio nou.

3. Deşi e răcoare, multă lume a plecat la mare.

4. Am pus-o pe menajeră să facă ordine.

5. Tocmai i-am scris mamei mele o scrisoare.

6. Cutia aceasta este prea grea.

7. Probabil o să vină şi prietenul meu.

8. Dacă nu e linişte, nu pot învăţa.

9. Spunei că nu are de gând să meargă la film mâine.

Subiectul 4. Scrieţi o compunere de aproximativ o jumătate de pagină cu titlul:

Barem de corectare

Subiectul 1. 10 p. (9 p. + 1 p. din oficiu)

‣ traducerea greşită a unei construcţii gramaticale se depunctează cu 0,20 p.;

‣ traducerea greşită a unui cuvânt se depunctează cu 0,10 p.;

‣ lipsa traducerii unei construcţii gramaticale se depunctează cu 0,25 p.;

‣ exprimările incorecte în limba română se depunctează cu 0,05 p.;

‣ utilizarea nenaturală a limbii române se depunctează cu 0,10 p. pentru fiecare construcţie de acest tip.

Subiectul 2. 10 p. (9 p. + 1 p. din oficiu)

2.a. 2 p. (4 x 0,50 p.) (pentru fiecare particulă corectă se acordă 0,50 p.); 2.b. 1 p. (5 x 0,20 p.) (pentru fiecare exemplu

corect se acordă 0,20 p.); 2.c. 2 p. (5x 0,40 p.) (pentru fiecare formă verbală corectă se acordă 0,40 p.); 2.d. 2 p. (5 x 0,40 p.)

(pentru fiecare cuvânt scris corect se acordă 0,40 p.; pentru scriere parţial corectă se acordă numai 0,15 p.; pentru fiecare

semn scris neinteligibil, neregulamentar sau neîngrijit se scad 0,10 p.); 2.e. 2 p. (5 x 0,40 p.) (pentru fiecare cuvânt scris

corect se acordă 0,40 p.; pentru scriere parţial corectă se acordă numai 0,15 p.; pentru fiecare semn scris neinteligibil,

neregulamentar sau neîngrijit se scad 0,10 p.)

Subiectul 3: 10 p. (9 p. + 1 p. din oficiu)

‣ traducerea greşită a unei construcţii gramaticale se depunctează cu 0,25 p.;

‣ traducerea greşită a unui cuvânt se depunctează cu 0,15 p.;

‣ lipsa traducerii unei construcţii gramaticale se depunctează cu 0,45 p.;

‣ lipsa traducerii unui cuvânt se depunctează cu 0,20 p.;

‣ exprimarea nenaturală în limba japoneză se depunctează cu 0,05 p. pentru fiecare construcţie de acest tip.

Subiectul 4: 10 p. (9 p. + 1 p. din oficiu)

‣ lipsa legăturii între titlu şi conţinutul lucrării se depunctează cu 2 - 5 p.;

‣ fiecare greşeală de gramatică se depunctează cu 0,25 pe.;

‣ fiecare greşeală de lexic se depunctează cu 0,10 p.;

‣ scrierea greşită a unui kanji se depunctează cu 0,05 p.;

‣ exprimările greşite, nenaturale ori neadecvate se depunctează cu 0,10 p.

Bonificaţii:

‣ pentru lexic bogat şi expresiv: 0,5 - 1,5 p.;

‣ Kanji folosiţi extensiv: 0,5 - 1,5 p.;

‣ structuri gramaticale avansate: 0,5 - 1,5 p.;

‣ scriere caligrafică: 0,5 p - 1 p.

48


Proba scrisă la Limba chineză (subiect tip A)

Subiectul 1. Traduceţi în limba chineză:

1. Când a intrat în clasă, profesorul a văzut că studenţii tocmai citeau textul cu multă atenţie.

2. Această fustă este la fel de scumpă ca aceea, dar e ceva mai scurtă.

3. Eu încă nu am învăţat să merg pe bicicletă. Trebuie să exersez mai mult în fiecare zi.

4. Mama mi-a făcut o bluză din mătasea cumpărată de tine anul trecut.

5. El nu ştia cum se ajunge la universitate şi de aceea s-a urcat greşit în autobuz.

6. Toate geamurile sunt deschise. Roagă-l pe fratele tău să le închidă. Mi se pare că este frig aici.

7. Textul a fost tradus de către studenţi frază cu frază în limba franceză.

8. Valiza este la mine acasă. Dacă îţi trebuie, mă duc să o aduc imediat.

9. Masa aceasta este foarte grea. N-ai să o poţi muta singur. Mă duc să-l chem pe prietenul tău să te ajute.

Subiectul 2. Construiţi câte 3 fraze în care să folosiţi următoarele elemente complementare: de direcţie complexă, de

posibilitate, de durată (total 9 fraze).

Subiectul 3. Alcătuiţi o compoziţie cu titlul:

Subiectul 4. Traduceţi în limba română:

Barem de corectare

Subiectul 1. Se acordă câte 1 p. pentru fiecare din cele 9 fraze traduse corect. (9 p.)

Subiectul 2. Se acordă câte 1 p. pentru fiecare frază alcătuită corect. (9 p.)

Subiectul 3. Se acordă 9 p. după cum urmează:

‣ 4 p. pentru exprimarea corectă din punct de vedere gramatical;

‣ 2 p. pentru gradul de complexitate al formulărilor;

‣ 2 p. pentru modul în care se valorifică lexicul şi informaţiile furnizate de manual pe tema propusă;

‣ 1 p. pentru stil, apreciindu-se coerenţa compoziţiei, claritatea exprimării, originalitate.

Subiectul 4. Se acordă 7 p. pentru traducerea corectă a textului şi 2 p. pentru exprimarea îngrijită în limba română. (9 p.)

Se penalizează cu:

‣ 0,05 p. o greşeală de scriere (caracter scris greşit sau lipsă);

‣ 0,15 p. pentru o greşeală de lexic (cuvânt greşit sau lipsă);

‣ 0,20 - 0,50 p. pentru o greşeală de gramatică (în funcţie de gravitate).

Subiectul 1. Vocalizaţi integral următorul text

Proba scrisă la Limba arabă (subiect tip A)

49


Subiectul 2: Traduceţi în limba română textul de mai sus.

Subiectul 3: Analizaţi morfologic şi sintactic cuvintele şi îmbinările de cuvinte sublimate în textul de mai sus

Subiectul 4: Traduceţi în limba arabă următoarele fraze:

1. Această carte a fost frumoasă.

2. Băieţii au plecat ieri din capitală şi se vor întoarce peste două săptămâni.

3. Am citit un ziar libanez nou.

4. Prietenul meu sosise, când am venit eu.

Barem de corectare

Subiectul 1. Se penalizează:

‣ 0,2 p. vocalizarea greşită a consoanei finale a cuvântului;

‣ 0,1 p. vocalizarea greşită în interiorul cuvântului şi/sau absenţa vocalei şi a saddei în interiorul cuvântului;

‣ 0,3 p. vocalizarea incompetentă a unui cuvânt.

Subiectul 2. Se penealizează:

‣ 0,2 p. alegerea greşită a unui cuvânt şi netraducerea unui cuvânt;

‣ 0,5 p. lipsa de logică în traducerea unei propoziţii;

‣ 0,2 p. greşelile de redactare în limba română;

‣ 1 p. netraducerea unei fraze.

Subiectul 3. Se penalizează:

‣ 0,5 p. confuziile între nume şi verbe;

‣ 0,2 p. analizele incomplete;

‣ 1 p. neanalizarea unuia din cuvintele subliniate.

Subiectul 4: Se penealizează:

‣ 0,3 p. alegerea nepotrivită a cuvântului arab;

‣ 0,2 p. greşelile de acord între substantiv şi adjectiv, verb şi subiect;

‣ 0,2 p. alte greşeli gramaticale;

‣ 1 p. netraducerea unei fraze.

Probă scrisă la Limba portugheză (subiect tip A)

Subiectul 1. Comente o texto:

A palavra autorizada é, entre Espanha e Portugal, a palavra irmãos. Palavra-símbolo, mas extremamente perigosa pelo

seu gume cortante. No processo vital profundamente vivido por cada um de nós, irmão quer dizer rival, muito mais do que

amigo.

Subiectul 2. Traduza para romeno:

Há na gente nova um sentimento adequado à época, a parte todos os outros que se concertam com a natureza de cada

um. Hoje, trata-se de um precoce receio da senilidade; todas as instituições parecem um cerco feito à liberdade que se traduz

como idade da infância, com a sua coreografia própria, movimento desordenado e silvestre.

Entretanto, nós vemos que a sociedade se tornou tumultuosa e sem coreografia. Todos correm e dizem «não posso

viver assim...» quando se trata de uma forma sedentária de vida. Ao acabarem as profissões sedentárias - sapateiros,

alfaiates, escritores, mulheres de casa - acaba a arte da narrativa. Eles recolhiam a história local, transmitindo-a como

50


folclore; a precisão dos movimentos que se repetem sugere à mente que se confie ao acontecimento na sua minúcia,

descobrindo nele o conceito.

Subiectul 3. Traduza para português:

De câte ori mă gândeam la prietenia noastră, mă întrebam dacă există cu adevărat motive pentru îndepărtarea care s-a

petrecut între noi în ultimele luni. Dacă aş putea schimba ceva aş face-o; poate m-aş întoarce în trecut ca un călător în timp şi

le-aş cere zeilor binecuvântarea pentru a şterge din cartea orelor ultima noastră întâlnire, aruncând-o în gunoiul memoriei.

Dar de ce, pentru ce Răul este făcut, nu e nimic de schimbat. Unii spun că toate astea sunt greşite, că e periculos să te laşi

prins în trecut; în el sunt vârtejuri care înghit sufletul, şi omul, când se trezeşte, vede că e făcut din acelaşi cristal ca visele lui.

Subiectul 4. Exercicios:

a. Preencha os espaços em branco com as preposições adequadas:

Andava .... olhos postos sempre .... o chão.

Tinha uma grande paixão .... os livros e um ódio igual .... a natureza.

Juntava .... mão os bagos derramados .... o chão.

.... a satisfação .... ter um herdeiro ....a coroa, o soberano chamou o filho .... si, apertou-o .... o peito e desatou .... chorar.

b. Utilize as formas verbais convenientes:

Telefonei ao João para que ....(ser) o primeiro a saber a notícia.

Tenho pena que não .... (estar) presente ontem na reunião.

Por mais que.... (desejar), não conseguiram enriquecer.

Talvez .... (ficar) neste hotel se não .... (ser) tão barulhento.

Tinhas-me prometido que quando .... (ter) um carro me .... (deixar) conduzí-lo.

Ele não vem, mas se ....(vir), .... (poder) falar com ele.

Ele vem amanhã a menos que .... (surgir) algo de imprevisto.

Barem de corectare

Pentru fiecare dintre subiecte se acordă câte 1 p. din oficiu la care se adaugă 9 p. pentru îndeplinirea corectă a

cerinţelor, astfel:

Subiectul 1

‣ 1 p. pentru înţelegerea subiectului;

‣ 1 p. pentru existenţa unui plan al expunerii şi respectarea părţilor sale componente;

‣ 4 p. pentru selectarea informaţiilor potrivite subiectului formulat;

‣ 1 p. pentru folosirea unor argumente şi realizarea unor analogii adecvate;

‣ 1 p. pentru corectitudinea şi proprietatea limbii;

‣ 1 p. pentru originalitate.

Pentru fiecare dintre Subiectele 2. şi 3. se poate acorda 1 p. pentru găsirea unor soluţii originale.

Subiectul 4 Se acordă câte un punct pentru fiecare formă corectă (total 9 p.)

În toată lucrarea se vor depuncta greşelile de limbă:

‣ 0,10 p.: semne diacritice greşite sau omise, greşeli de ortografie;

‣ 0,25 p.: distorsiuni lexicale şi frazeologice, contextualizare improprie;

‣ 0,30 p.: greşeli de morfosintaxă;

‣ 0,50 p.: selecţia greşită a modurilor şi timpurilor în subordonate;

‣ 0,50 - 1 p.: calcuri, lacune, distorsiuni semantice grave la nivelul frazei.

Probă scrisă la Limba latină (subiect tip A)

Subiectul 1. Traduceţi textul următor:

Afranii Petreique amici haec pleniora atque uberiora Romam ad suos perscribebant. Rumores quoque multa

affingebant, ut bellum paene confectum videretur. His litteris nuntiisque Romam perlatis, magni concursus Afranii domum

magnaeque gratulationes fiebant. Multi ex Italia ad Cn. Pompeium proficiscebantur, ut primi talem nuntium attulisse

viderentur.

Subiectul 2. Faceţi schema sintactică a frazelor a doua şi a treia din textul de mai sus (Rumores ... fiebant), arătând

natura propoziţiilor şi relaţiile lor.

Subiectul 3. Motive predilecte şi artă a expresiei în lirica lui Catul.

Subiectul 4. Dintre cele trei variante latineşti - |a| |b| |c| - ale frazei româneşti, alegeţi-o pe cea corectă şi marcaţi-o cu |x|.

Acestea odată înţelese, gândeşte-te că cel pe care îl numeşti sclavul tău s-a născut din aceleaşi elemente ca şi tine, se

bucură de acelaşi cer, respiră la fel, trăieşte la fel, moare la fel. Purtaţi-vă blând cu sclavii!

|a| His autem intellectis, cogitate istum, quem servum tuum vocatis, ex iisdem seminibus ortum esse, eodem frui caelo,

aeque spirare, aeque vivere, aeque mori. Vivite clementer cum servis!

|b| His autem intellectis, cogita istum, quem servum tuum vocas, ex iisdem seminibus ortum esse, eodem frui caelo,

aeque spirare, aeque vivere, aeque mori. Vivite clementer cum servis!

51


|c| His autem intellectis, cogita istos, quos servos tuos vocas, ex iisdem seminibus oriri, eodem frui caelo, aeque

spirare, aeque vivere, aeque mori. Cum servis clementer vivas!

N.B. Candidaţii pot folosi Dicţionarul Latin-Român.

Barem de corectare

Se acordă o notă (între 1 şi 10) pentru rezolvarea corectă a fiecăruia dintre cele patru subiecte. La fiecare dintre cele

patru notări se acordă câte 1 punct din oficiu. Nota finală rezultă din media celor patru note parţiale.

Din aceste valori maxime se vor scădea câte 0,10 - 0,50 p. pentru greşelile de morfologie, sintaxă sau lexic, în funcţie

de gravitatea lor (e.g.: se consideră mai gravă neidentificarea unui ablativ absolut sau a unui acuzativ cu infinitiv decât o

confuzie de timp sau de caz). Neînţelegerea textului se taxează cu 2-3 p., după întinderea şi profunzimea erorii.

La literatură, se iau în considerare atât corectitudinea şi bogăţia informaţiei, cât şi capacitatea de sintetizare şi eleganţa

de expresie a candidatului.

O teză care impresionează prin corectitudine, prin demonstrarea obiceiului traducerii şi prin amploarea cunoştinţelor

de literatură va putea fi recompensată cu un punct în plus.

Se vor sancţiona drastic greşelile de limba română.

Proba scrisă la Limba română (subiect tip B)

Subiectul 1.

1. Care din cuvintele de mai jos se caracterizează prin flexiune

ceva – cineva – amândoi – celălalt – anume – asemenea – care – orice

2. Explicaţi diferenţa gramaticală dintre cele două apariţii ale formei lui în exemplele de mai jos:

E casa lui. E casa lui Dan.

3. Menţionaţi patru funcţii sintactice ale pronumelui interogativ ce şi ilustraţi-le prin enunţuri.

4. Secvenţa subliniată poate fi interpretată în mai multe feluri din punct de vedere gramatical Construiţi contexte care

să o dezambiguizeze.

Dan ar fi plecat în Spania.

5. Subordonata de mai jos este o circumstanţială de cauză sau de scop

A lipsit ieri ca nu cumva să capete o notă mică.

6. Care este diferenţa dintre cele două forme subliniate

„Aproapele ne este cel mai departe“ - adică cel mai greu de perceput, tocmai pentru că ne este atât de aproape.

7. Explicaţi ce problemă de acord ridică exemplul de mai jos:

Fiecare dintre dumneavoastră puteţi să alegeţi.

Subiectul 2. Se dau textele:

a. Este interesant că atunci când ne dedăm, zilnic, acestui exerciţiu de contemplare, când în călătoria noastră inspectăm

fiecare bucăţică din tot ce ne iese în cale, de la fiecare pietricică a drumului şi până la formaţiunile nemaiîntâlnite care ne taie

respiraţia şi ne fac să scoatem la tot pasul mici ţipete de admiraţie, suntem îmbrăcaţi identic, aproape într-o „uniformă de

lucru“ pe care fiecare a creat-o ad-hoc, pornind de la ideea că trupul trebuie să fie liber şi mişcările lejere, pentru a putea păşi

mai lesne pe acest alt tărâm.

b. Toate acestea mi-au trecut prin minte în urmă cu câteva ore, corect ar fi să spun că le-am văzut, prins într-o

dedublare suspectă, pe care trecerea timpului o operase în mine şi din care ieşeam bulversat şi nedumerit, meditând rară

speranţă la esenţa elementului schimbări.

1. Extrageţi propoziţiile subiective din textul a. (Nu este necesară calificarea după scopul comunicării şi după structură).

2. Caracterizaţi morfosintactic cuvintele subliniate din textul a.

3. Indicaţi modurile şi timpurile verbelor din textul b.

4. Extrageţi formele neaccentuate ale pronumelor personale în acuzativ din textul b.

Subiectul 3.

1. Indicaţi poziţia accentului în cuvintele următoare: înfiinţare, anecdotă, decembrie, superior, deja.

2. Identificaţi triftongii în: aievea, leoarcă, fanteziei, inimioară, miei, copiii, tăiai.

3. Identificaţi în lista de mai jos cuvintele care aparţin familiei lexicale a verbului a bate: bătător, baterie, străbătut,

bătătură, dezbatere, abate.

4. Găsiţi cinci cuvinte formate în limba română cu sufixul -eală.

5. Indicaţi şi ilustraţi prin exemple patru sensuri diferite ale verbului a sta.

6. Explicaţi şi corectaţi folosirea improprie a cuvântului subliniat:

„N. spune că avionul a rămas la sol «din cauza comportamentului suspicios al unor pasageri»“.

7. Explicaţi modul de formare şi valoarea stilistică a cuvintelor subliniate:

a. S-a îngrăşat binişor.

b. Şi-au mai construit nişte viluţe din banii publici.

Subiectul 4.

52


1. Fragmentul de mai jos este redactat în stil direct, indirect, sau indirect liber Argumentaţi pe scurt:

„A ajuns în staţie, tramvaiu nu se vede, mai bine să-şi potrivească ea, dinainte, banii. Să-şi scoată portofelu din ţoaşcă,

să numere dooşcinci de bani, clasa a doua, să ţie banii în palmă pân-se suie... Tot bâjbâie în ţoaşcă după portofel, şi tot se

împiedică în afurisitele astea de pungi goale de plastic... Lua-le-ar dracu, la ce s-o mai fi încurcat şi cu ele, portofelu, asta e

ce-i trebuie ei... portofelu, unde-o fi... Unde poate fi portofelu I s-a muiat şi mai rău picioarele, şi simte gheaţă la inimă şi pe

spinare...“.

2. Identificaţi în fragmentul de mai jos două folosiri metaforice ale cuvintelor.

„Alteori, poetul era de o directeţe plată ca o labă de gâscă călcată de tramvai. În acest caz, te străduiai să-l extragi din

amorţeală, din asfalt, din lipsa crasă de talent, din lipsa lui de chef artistic, din impotenţa lipsei de inspiraţie, din borhotul

originar al minţii lui îngălate. O injecţie cu adrenalina epitetului falnic şi imediat începeam să tremur beethovenian cu mâna

pe clapa metaforei, în timp ce diezi şi bemoli mozarţieni se strecurau în pauzele de respiraţie“.

3. Transpuneţi enunţurile de mai jos în limbaj standard:

- „Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici din Guvernul României girează "chichiţa" care fentează statutul“.

- „După ce s-au bălăcărit, şefii LPF şi FRF au bătut palma ieri la Casa Fotbalului“.

Barem de corectare

Fiecare subiect este notat de la 1 la 10 (se acordă câte 1 p. din oficiu).

Orice greşeală de ortografie făcută de candidat pe parcursul rezolvării unui subiect este penalizată cu un punct: acesta

se scade din totalul notei pentru subiectul respectiv (putând astfel anula punctajul obţinut la o cerinţă a subiectului, rezolvată

în rest corect).

Subiectul 1.

1. Se acordă câte 0,25 p. pentru fiecare răspuns corect (cineva - amândoi - celălalt - care); din total se scad câte 0,25 p.

pentru orice alt cuvânt indicat greşit (total: 1 p.)

2. Se acordă câte 0,50 p. pentru identificarea şi caracterizarea fiecăruia dintre celor două elemente (pronume personal

m. sg. în G; Atribut pron. / articol hot. m. sg., G, proclitic cu nume proprii masculine) (total: 1 p.)

3. Se acordă câte 0,25 p. pentru fiecare funcţie indicată corect (subiect, nume predicativ, complement direct,

complement indirect, circumstanţiale de diferite tipuri), şi câte 0,25 p. pentru fiecare exemplu corect. Nu se iau în

considerare funcţii şi exemple în plus faţă de numărul cerut (total: 2 p.)

4. Se acordă 1 p. pentru identificarea ambiguităţii (predicat nominal: verb copulativ la cond. prez. + participiu adj. /

predicat verbal - verb la condiţional perfect - exprimând dorinţa în trecut sau relatarea unei informaţii incerte) şi 1 p. pentru

construirea contextelor dezambiguizante (total: 2 p.)

5. Se acordă 1 p. pentru identificare: scop. (total: 1 p.)

6. Se acordă câte 0,50 p. pentru identificarea fiecărei forme: substantiv articulat, provenit din adv. / adverb. (total: 1 p.)

7. Se acordă 1 p. pentru explicarea ca acord în persoană "după înţeles" şi/sau "prin atracţie" (după atributul la pers. a IIa

al pronumelui nehotărât cu funcţia de subiect). (total: 1 p.)

Subiectul 2.

1. Se acordă câte 1 p. pentru identificarea şi delimitarea fiecărei propoziţii subiective, repartizat astfel: 0,50 p. pentru

identificare + 0,50 p. pentru delimitare corectă. a. /că atunci /... / suntem îmbrăcaţi identic, aproape într-o „uniformă de lucru“;

b. /trupul /... / să fie liber /; c. /şi mişcările lejere, pentru a putea păşi mai lesne pe acest alt tărâm/. (Se admite includerea

secvenţei cursive şi în b.) (total: 3 p.)

2. Se acordă câte 1 p. pentru fiecare element, repartizat astfel: la exerciţiu, câte 0,25 p. pentru identificarea funcţiei (CI),

cazului (D), genului (n.), numărului (sg.); la fiecare, câte 0,25 p. pentru informaţiile: Sb., pronume neh., caz N., sg.; la mai

lesne. 0, 50 p. pentru funcţie (CCM) şi câte 0,25 p. pentru: adv., comparativ de superioritate. (total: 3 p.)

3. Se acordă 0,25 p. pentru caracterizarea corectă a fiecărui verb (ind. p.c. / cond. prez. / conj. prez./ ind. p.c. / part. /

ind. m.m.c.p. / ind. imp. / ger.). (total: 2 p.)

4. Se acordă câte 0,50 p. pentru fiecare formă: le; o. (total: 1 p.)

Subiectul 3.

1. Se acordă câte 0,20 p. pentru fiecare accent corect indicat (înfiinţáre, anecdótă, decémbrie, superiór, dejá) (total: 1 p.)

2. Se acordă câte 0,25 p. pentru fiecare triftong corect indicat: leoarcă, inimioară, miei, tăiai, din total se scad câte 0,25

p. pentru orice altă secvenţă indicată greşit drept triftong (total: 1 p.)

3. Se acordă câte 0,25 p. pentru fiecare cuvânt corect indicat: bătător, străbătut, bătătură, dezbatere; din total se scad

câte 0,25 p. pentru orice alt cuvânt indicat greşit ca făcând parte din familia lexicală (total: 1 p.)

4. Se acordă câte 0,20 p. pentru fiecare cuvânt corect indicat; din total se scad câte 0,20 p. pentru orice cuvânt indicat

greşit. (total: 1 p.)

5. Se acordă câte 0,25 p. pentru fiecare sens diferit şi câte 0,25 p. pentru fiecare exemplu care ilustrează corect sensul

respectiv. (total: 2 p.)

6. Se acordă 0,50 p. pentru corectare (suspect) şi 0,50 p. pentru explicare (confuzie paronimică). (total: 1 p.)

7. Se acordă 1 p. pentru explicarea modului de formare (baza + suf. diminutival) şi 1 p. pentru explicarea valorii

stilistice (atenuare ironică, minimalizare ironică). (total: 2 p.)

Subiectul 4.

53


1. Se acordă 1 p. pentru diagnosticarea stilului indirect liber şi 4 p. pentru furnizarea de argumente din text (enunţuri la

pas. a IlI-a, dar cu mărci de oralitate populară şi familiară: în pronunţie, morfologie, sintaxă, lexic; discontinuităţi, repetiţii,

elemente afective, exclamaţii şi interogaţii, imprecaţii) şi pentru calităţile expunerii. (total: 5 p.)

2. Se acordă câte 0,50 p. pentru identificarea a două folosiri metaforice („să-l extragi... din asfalt”, „borhotul ... minţii ...

îngălate”, „adrenalina epitetului”, „clapa metaforei” etc. şi câte 0,50 p. pentru explicarea dezvoltării sensurilor metaforice

din cele curente. (total: 2 p.)

3. Se acordă câte 1 p. pentru fiecare citat, pentru formularea în registru standard care nu se depărtează inutil de text.

(total: 2 p.)

Proba scrisă la Limba engleză (subiect tip B)

Subiectul 1. Translate into Romanian:

He remained standing with his two companions, listening idly to their talk or to the bursts of applause in the theatre.

She was sitting there among the others perhaps waiting for him to appear. He tried to recall her appearance but could not.

He could remember only that she had worn a shawl about her head and that her dark eyes had invited and unnerved him. He

wondered whether he had been in her thoughts as she had been in his. Then in the dark and unseen by the other two he

rested the fingers of one hand upon the palm of the other hand, scarcely touching it and yet pressing upon it lightly. But the

pressure of her fingers had been lighter and steadier: and suddenly the memory of their touch traversed his brain and body

like an invisible warm wave.

Subiectul 2. Translate into English:

Dar plecând Lică, Ana-l întrebase pe Ghiţă despre cele petrecute şi el îi spusese că n-a fost nimic, că ce putea sa fie!

Şi că Lică e omul lui. De aceea, Ana tăcuse atunci, şi de atunci tăcea mereu şi privea numai din când în când furişat la Lică,

zicând în sine: „Trebuie să fie un om rău şi primejdios.“

Zilele treceau însă, şi precum ele treceau, Ana se simţea tot mai părăsită. De când se împrietenise cu Lică, Ghiţă parcă

fugea de dânsa, parcă-i ascundea ceva şi se ferea să nu rămâie singur cu dânsa.

- Ghiţă, ce ai tu cu omul ăsta Îl întrebă ea într-una din zile după plecarea lui Lică.

- Eu! îi zise el cam speriat. Ce să am Nimic! Ceea ce am cu toţi drumeţii: vine, stă de vorbă, mănâncă, bea şi

plăteşte.

Subiectul 3.1. Write out the sentences, using the most logical form of the verbs in brackets:

Harry went back to the camp the following morning but it was in some confusion. Soldiers (wander) around carrying

equipment from one place to another, but there (not seem) to be any purpose to what they (do). Harry (never be) in an army

camp before, but it (not take) a genius to realise that most of the officers (take) the first opportunity to abandon men and

head for safety.

Subiectul 3.2. Show the difference in meaning between the following sentences in pairs:

a. They must be watching a movie. / They must watch a movie.

b. I recommend you to buy their dictionary. / I recommend buying their dictionary.

Subiectul 3.3. Finish each sentence in such a way that it means exactly the same as the sentence above it:

a. You have until Monday to complete this report.

The report ………….

b. I have been driving since the age of eighteen.

I learned …………….

Subiectul 3.4. Find the mistake in each of the following sentences and correct it:

a. We have been together since we have first met.

b. The King Lear's three daughters did not love him equally.

Subiectul 4. A.

"For having lived in Westminster - how many years now over twenty - one feels even in the midst of the traffic, or

waking at night, Clarissa was positive, a particular hush or solemnity; an indescribable; a suspense (but that might be her

heart, affected, they said, by influenza) before Big Ben strikes. There! Out it boomed. First a warning, musical; then the

hour, irrevocable. The leaden circles dissolved in the air. Such fools we are, she thought, crossing Victoria Street. For

heavens only knows why one loves it so, how one sees it so, making it up, building it round one, tumbling it, creating it every

moment afresh; but the veriest frumps, the most dejected of miseries sitting on doorsteps (drink their downfall) do the same;

can 't be dealt with, she felt positive, by Acts of Parliament for that very reason: they love life. In people 's eyes, in the swing,

tramp, and trudge; in the bellow and uproar; the carriages, motor cars, omnibuses, vans, sandwich men shuffling and

swinging; brass bands; barrel organs; in the triumph and the jingle and the strange high singing of some aeroplane

overhead was what she loved; life; London; this moment of June." (Virginia Woolf, Mrs Dalloway)

Explore the ways in which Clarissa's perceptions and viewpoint of "London; this moment of June" are communicated

to the reader. (Do not write more than 200 words)

Subiectul 4. B.

"The spectral, half-compounded, aqueous light which pervaded the open mead impressed them with a feeling of

isolation, as if they were Adam and Eve." (Thomas Hardy, Tess of the d'Urbervilles)

Discuss the importance of the landscape in shaping the destiny of Tess and Clare. (Do not write more than 100 words)

54


Barem de corectare

Fiecare subiect este notat cu note de la 1 la 9. Se acordă un punct din oficiu.

Subiectul 1.

Se notează traducerea corectă a structurilor gramaticale, fluenţa textului în limba engleză, cunoaşterea vocabularului

implicat de traducerea textului. Se depunctează cu 0,50 p. folosirea greşită sau formarea greşită a timpurilor verbale, a

verbelor modale şi a diatezei pasive, nerespectarea regulilor de concordanţă a timpurilor, folosirea greşită a infinitivului ca şi

a gerundului sau a participiului. Se depunctează cu 0,25 p. formele greşite de plural, folosirea necorespunzătoare a

principalelor prepoziţii din limba engleză, greşelile de topică. Se consideră că cinci greşeli de ortografie se vor depuncta cu

0,10 p. Se pot puncta cu un bonus între 0,50 p. şi 1 p. soluţiile deosebit de originale pentru unele structuri mai dificile.

Subiectul 2.

Se notează corectitudinea şi acurateţea exprimării în limba română, redarea adecvată a sensului textului în limba

engleză. Se depunctează cu un punct abaterile grave de la sensul textului, distorsionarea totală a înţelesului ca şi exprimarea

confuză în limba română. Se apreciază eleganţa exprimării în limba română, găsirea de soluţii cât mai aproape de sensul

textului englezesc. Se pot puncta cu un bonus de 0,50 p. până la 1 p. soluţiile ingenioase de traducere.

Subiectul 3.

Primul subpunct din cele patru ale subiectului 3 este notat cu 3 p., subpunctul 2 se notează cu 2 p., subpunctul 3 se

notează cu 2 p., iar subpunctul 4 cu 2 p., după cum urmează:

3.1. 0,50 p. x 6; 3.2. 1 p. x 2; 3.3. 1 p. x 2; 3.4. 1 p. x 2.

Subiectul 4.

Se acorda câte 4,5 p. pentru fiecare subpunct.

Se vor deduce 0,25 p. pentru fiecare 10 cuvinte peste numărul recomandat de cuvinte. Se apreciază: exprimarea

corectă, coerenţa şi concizia răspunsului, claritatea şi consecvenţa, încadrarea în limitele cerinţei, precum şi

capacitatea candidatului de a structura argumentaţia. Se acordă un bonus de 0,5 p. până la un p. pentru idei originale şi

exprimare nuanţată.

Proba scrisă la Limba franceză (subiect tip B)

Subiectul 1. Traduisez en français:

În clipa aceea la capătul aleii apăru un băiat cu ochelari şi îmi dădui imediat seama că era Iacob. L-am strigat, căci el

mergea cu capul în pământ.

- Hello, Iacob, ţi-am dat un telefon azi dimineaţă. Te-a informat sora ta

Înălţă capul şi nu păru deloc surprins că mă vede cu băieţii aceia.

- Ce mai faci l-am întrebat.

- Mulţumesc, bine, zise. Tu ce mai faci

- Ăştia vor să mă ducă în pădure, i-am spus. Trebuia neapărat să atac problema, Iacob părea să fie pe altă lume, complet.

Derbedeii tăceau, nu ştiam deloc ce le trece prin cap în momentele acelea, dar mă ţineau strâns de braţe; deşi Iacob era

destul de voinic, cu puţin efort i-ar fi doborât pe toţi patru.

- Iacob, i-am spus, n-am nici un chef să merg în pădure.

- Dacă n-ai nici un chef, de ce te duci

- Nu mă duc eu, Iacob, uită-te mai bine, tot nu înţelegi

- Nu-nţeleg nimic, zise, şi mă grăbesc. La revedere.

Subiectul 2. Traduisez en roumain:

Le professeur leva les yeux au plafond, passa la main sur son crâne chauve et murmura pour lui-même:

-À la vérité, je ne crois pas que l'on puisse comprendre Racine avant l'âge de vingt-cinq ans... Certes, j'aurais aimé

aborder Racine dans un esprit de véritable humanisme; j'aurais souhaité m'attarder à la cadence du vers; mesurer ce que le

rythme, la syntaxe même doivent aux anciens. Cette étude généreuse, la seule qui porte des fruits durables, je pourrais m'y

livrer avec mes élèves de A que leur connaissance du latin met en mesure de suivre ces aspects. Hélas! la fusion au cours de

français des classes de troisième A et de troisième B, imposée par le règlement, me réduit à des considérations d'un ordre

moins élevé. Mais je ne veux pas, en m'attardant sur les conséquences de ce système, infliger de stériles regrets aux élèves

de troisième B...

Subiectul 3.

A. Complétez par les pronoms relatifs qui conviennent.

- Les Anglais apprécient le cinéma français, …….. ils connaissent les grands noms: Godard, Truffaut, Malle.

- Dans leurs discours, quelques hommes politiques parlent encore de "la grandeur nationale de la France", ce à

………. peu de Français sont sensibles.

- Je vais te préseter un ami .……… j'ai beaucoup parlé de toi.

B. Faites dépendre chacune des phrases interrogatives ci-dessous du verbe principal indiqué entre parenthèses:

- Que puis-je vous dire de plus (J'ignore .…)

- Où ont-ils trouvé ces vieux livres (J'aimerais savoir ....)

- Qui attend-il (Je ne sais pas ….)

C. Récrivez au passé le texte suivant:

55


Elle pense qu'il faudra qu'elle demande à son mari s'il a remarqué l'inquiétude qui se lit sur le visage de leur fils quand

quelqu'un s'approche de lui.

Subiectul 4. L'amour peut-il justifier l'infidélité Donnez votre avis en argumentant (30 - 35 lignes).

Barem de corectare

Fiecare subiect se notează cu 9 puncte. Se adaugă un punct din oficiu.

Pentru traduceri:

Greşelile se vor depuncta astfel:

la traducerile în limba franceză

‣ 0,50 p. - 1,00 p.: contra sensurile, în funcţie de gravitate;

‣ 0,40 p: greşeli de sintaxă de tipul: interogaţie directă şi indirectă, concordanţa timpurilor, folosirea modurilor, SI

condiţional;

‣ 0,25 p: greşeli de morfosintaxă de tipul: acordul în număr şi/sau gen, acordul participiului trecut, genul substantivelor,

flexiunea verbului, negaţiile, elementele de relaţie, folosirea prenumelor sau a articolelor;

‣ 0,15 p.: greşeli de lexic;

‣ 0,05 p.: greşeli de grafie.

la traducerile în limba română

‣ 0,50 p. - 1,00 p.: greşelile de ortografie sau de gramatică a limbii române, în funcţie de gravitate;

‣ 0,40 p.: necunoaşterea unui cuvânt, contrasensurile;

‣ 0,20 p.: exprimările forţate, calcurile, nerespectarea topicii specifice limbii române;

‣ 0,15 p.: inadecvările stilistice.

Soluţiile elegante vor fi premiate cu 0,25 p. - 0,50 p.

Pentru proba de gramatică franceză:

Se acordă pentru subiectul 3.A. - 3 p.; subiectul 3.B. - 3 p.; subiectul 3.C. - 3 p.

Greşelile de gramatică se sancţionează conform baremului de la probele de traducere.

Pentru proba de redactare: Greşelile se vor depuncta astfel:

‣ 2,00 p. - 4,00 p.: absenţa structurii de bază (introducere, dezvoltare, concluzie), greşeli de logică şi argumentare.

‣ 1,00 p. - 2,00 p.: absenţa sau folosirea incorectă a exemplelor.

‣ 2,00 p. - 8,00 p.: abaterea de la subiect, în funcţie de gravitate. Astfel, un eseu perfect redactat din punct de vedere retoric

şi lingvistic, dar pe alte teme decât cea cerută (chiar dacă există o anumită apropiere), va fi notat cu 1.

‣ 1,00 p.: nerespectarea dimensiunilor indicate.

Greşelile grave de lexic şi de gramatică se sancţionează conform baremului de la probele de traducere.

Se punctează pozitiv: 1,00 p. pentru originalitate.

Proba scrisă la Limba germană (subiect tip B)

Subiectul 1. Übersetzen Sie den folgenden Text ins Rumänische:

Sie hatte einen wilden pechschwarzen Lockenkopf, der so aussah, als ob er noch nie mit einem Kamm oder einer

Schere in Berührung gekommen wäre. Sie hatte sehr große wunderschöne und ebenfalls pechschwarze Augen und Füße

von der gleichen Farbe, denn sie lief fast immer barfuß. Nur im Winter trug sie manchmal Schuhe, aber es waren zwei

verschiedene, die nicht zusammenpassten und ihr außerdem viel zu groß waren. Das kam daher, dass Momo eben nichts

besaß, als was sie irgendwo fand oder geschenkt bekam. (M. Ende, Momo)

Subiectul 2. Übersetzen Sie din folgenden Text ins Deutsche:

Ne rămân, desigur, orice s-ar întâmpla, cărţile. Ele nu ne părăsesc niciodată şi sunt întotdeauna gata să atenueze

lacunele care ne dor. Dar putem trăi numai între cărţi E drept că au fost clipe când aş fi răspuns „da“. Acum nu mai sunt

sigur ... Au existat totuşi oameni care şi-au imaginat paradisul în forma unei biblioteci. (Octavian Paler, Scrisori imaginare)

Subiectul 3.

Setzen Sie die passenden Konjunktionen in den folgenden Text ein:

(um...zu, deshalb, darum, weil, damit, da)

a. ……. mehr Arbeit und Wohlstand …... haben, wollte man mehr Touristen auf die Insel holen.

b. …… es im Süden zu wenig Platz gab, musste man den Nordosten entwickeln.

c. ……. baute man dort neue Hotels.

d. Die Palmen verschwanden im Meer und ……. man den Strand zu schützen versuchte, wurde schon nach zwei

Jahren das erste Hotel zerstört.

e. ……. setzte man Betonblöcke ins Meer, …….. die Wellen nicht mehr an den Strand kamen.

Subiectul 4. Schreiben Sie eine Geschichte mit folgendem Ende (ca 150 Wörter/1 Seite):

... Ich wollte noch mehr erfahren und hielt ihn am Arm fest; aber er machte sich ohne Anstrengung los, indem er mir

seinen Arm zurückließ und immer höher in die Luft stieg, bis ich ihn nicht mehr sah.

56


Notă: Tratarea tuturor subiectelor este obligatorie.

Barem de corectare

Pentru Subiectul 1. (Traducere) şi Subiectul 2. (Retroversiune) se procedează în felul următor:

Se apreciază cu punctaj maxim (9 p.) redarea fidelă a sensului textului, forma lingvistică îngrijită şi corectă.

Se acordă 1 p. din oficiu.

Nu se ţine cont de variantele indicate de candidat în paranteze.

Se depunctează:

‣ 1 p. devierea gravă de sens;

‣ 0,25 p. orice eroare lexicală sau gramaticală;

‣ 0,25 p. orice omisiune sau element adăugat;

‣ 0,10 p. orice eroare de ortografie sau punctuaţie.

Subiectul 3. Gramatică

Se acordă 9 puncte, respectiv câte 1,5 p. pentru rezolvarea corectă a problemelor.

Se acordă 1 punct din oficiu.

Subiectul 4. Redactare

Se acordă 9 puncte pentru tratarea tuturor aspectelor solicitate, dublate de coerenţă, corectitudine lingvistică şi

cursivitatea exprimării.

Se acordă 1 punct din oficiu.

Se depunctează:

‣ 0,50 p. fiecare incoerenţă a afirmaţiilor şi pentru lipsa de fluiditate a textului;

‣ 0,05 p. orice greşeală de ortografie şi/sau punctuaţie;

‣ 0,10 p. fiecare element gramatical neadecvate, respectiv greşeală gramaticală.

Proba scrisă la Limba rusă (subiect tip B)

Subiectul 1. УПРАЖНЕНИЯ:

1.1. Вместо точек вставьте глаголы пойти или поехать в нужной форме:

Я захотел есть и ... в столовую. Вчера мы решили посмотреть новый фильм и ... в кино. Он взял такси и ... на

вокзал. Студенты сдали экзамены и ... на практику в другой город. Она взяла сумку и ... в магазин за покупками.

После свадьбы они ... к родственникам в Сибирь. Отец оделся, позавтракал и ... на работу. Спортсмены ... на

стадион и начали тренироваться. Он попрощался с нами и ... домой.

1.2. Вставьте подходящий глагол в нужной форме:

Они часто ... друг другу по телефону (звонить-позвонить). От волнения девушка ... (краснеть-по краснеть).

Они редко ... в парке, потому что у них мало свободного времени (собирамься-собрамься). Мама любит ...

праздничные обеды (готовить-приготовить). Вчера я ... письмо от отца (получать-получить). По субботам мы ...

в городском парке (гулять-погулять). Этот большой роман я ... быстро, за два дня (читать-прочитать). Сестра ...

письмо подруге и пошла на почту послать его (писать-написать). Ученик долго ... задачу по математике

(решить-решать).

Subiectul 2. ПЕРЕВЕДИТЕ НА РУМЫНСКИЙ ЯЗЫК:

Первые румынские переводы из произведений Пушкина появились в 1837 году, в год смерти великого

русского поэта. Но ещё задолго до появления первых переводов имя Пушкина и многие его произведения были

знакомы румынской общественности, как в Молдове, так и в Валахии, причём главная заслуга в этом

принадлежит первым его почитателлям и переводчикам К. Стамати, К. Негруцци и А. Доничу. О первом

румынском переводе поэмы Цыганы, сделланном Доничем, Александр Хаждеу положительно пишет ещё в 1853

году в журнале «Телескоп», то есть за два года до её появления в печати.

Subiectul 3. ПЕРЕВЕДИТЕ НА РУССКИЙ ЯЗЫК:

Cea mai importantă galerie de artă rusă din Moscova şi din Rusia este Galeria Tretiakov. In cele cincizeci şi cinci de

săli sunt adunate numeroase tablouri, portrete, desene, sculpturi, icoane ale marilor pictori şi sculptori ruşi din diferite

perioade. În sălile de expoziţie ale galeriei sunt prezentate capodoperele artei ruse din domeniul peisajului, în principal

tablouri ale lui Levitan, Şişkin şi ale lui Repin. Unul dintre cei mai mari pieton ruşi este Ilia Repin. Este greu să-ţi imaginezi

arta rusă fără Repin, aşa cum nu-ţi poţi imagina muzica rusă fără creaţia lui P.I. Ceaikovski.

Subiectul 4. НАПИШИТЕ СОЧИНЕНИЕ НА ТЕМУ: «место сергея есенина в русской литературе»

(сочинение должно быть не более 2 страниц).

Barem de corectare

Fiecare din cele patru subiecte se va nota cu câte o notă între 1 şi 9. Se acordă un punct din oficiu.

Subiectul 1 (9 p.)

Subiectul 1.1 este punctat cu 4,5 p.. Pentru fiecare construcţie greşită se scad 0,50 p..

57


Subiectul 1.2 este punctat cu 4,5 p.. Pentru fiecare construcţie greşită se scad 0,50 p..

Subiectul 2 (9 p.)

Se notează corectitudinea şi acurateţea exprimării în limba română, redarea adecvată a textului din limba rusă. Se pot

puncta soluţiile deosebit de originale pentru unele structuri mai dificile.

Se scad:

‣ 0,75 p. pentru fiecare propoziţie netradusă, pentru deviere gravă de sens a unei întregi fraze sau propoziţii;

‣ 0,50 p. pentru omisiune sau element adăugat;

‣ 0,20 p. pentru fiecare greşeală de echivalare lexicală;

‣ 0,005 p. pentru fiecare greşeală de ortografie.

Subiectul 3 (9 p.)

Se notează traducerea corectă a structurilor gramaticale, fluenţa textului în limba rusă, cunoaşterea vocabularului

implicat de traducerea textului.

Se pot puncta soluţiile deosebit de originale pentru unele structuri mai dificile.

Se scad:

‣ 0,50 p. pentru fiecare echivalare incorectă a structurilor gramaticale fundamentale;

‣ 0,30 p. pentru fiecare greşeală de gramatică (recţiune verbală, terminaţii substantivale, adjectivale, pronominale, verbale

etc.);

‣ 0,20 p. pentru fiecare greşeală de echivalare lexicală.

Subiectul 4

Se acordă 9 p. pentru o compoziţie închegată, corectă din punct de vedere al informaţiei, care se încadrează în temă şi

tratează subiectul într-o formă îngrijită, fără greşeli de gramatică şi lexic.

Se poate puncta suplimentar (după caz) originalitatea abordării temei.

Se scad:

‣ până la 5 p. pentru tratarea eronată a temei;

‣ 0,50 p. pentru fiecare greşeală gravă de exprimare, care face textul ininteligibil;

‣ 0,20 p. pentru fiecare greşeală gramaticală şi/sau lexicală;

‣ 0,10 p. pentru două greşeli de ortografie şi/sau punctuaţie.

Proba scrisă la Limba italiană (subiect tip B)

Subiectul 1. Tradurre in romeno:

Ritornando a casa, giunta quasi davanti al suo vialetto, lei, alia luce dei fari, vide per un lampo una pelliccia bianca e

una coda folta fuggire nell'oscurità da dietro il suo bidone della spazzatura. Allora era un gatto che la notte precedente aveva

fatto tanto chiasso!

Uscita dalla macchina, entrò in casa. Le luci erano accese; ultimamente, chissà perché non si sentiva più tranquilla a

vivere sola; forse stava invecchiando. Tra poco avrebbe avuto trent'anni e l'età dell'ottimismo, del "niente, mi può accadere"

forse era passata definitivamente. Appese la giacca nello stanzino guardaroba, poi si lasciò cadere nel bianco e

modernissimo divano in soggiorno. Di fronte aveva il grande camino di pietra in cui giaceva ancora un tronco carbonizzato.

Lo sovrastava un quadro che aveva dipinto quando era quindicenne, una grande marina che le infondeva sempre un senso

di profonda calma.

Subiectul 2. Tradurre in italiano:

Auzi pe cineva apropiindu-se şi se sperie, ca şi cum acea persoană ar fi putut să-i citească gândurile. Era chiar fata

brunetă pe care o întâlnise cu o jumătate de oră în urmă în staţia de metrou. Coborâse să vadă de ce se strânsese atâta lume

în piaţă şi se întoarse de acolo în fugă, foarte tulburată. „N-aş fi crezut niciodată că aceste lucruri chiar pot să se întâmple“.

Subiectul 3. Volgere il verbo fra parentesi al modo e al tempo grammaticalmente e logicamente richiesto:

1. Mi aveva promesso che il giorno dopo (tornare).

2. Domani loro (venire) a prendervi.

3. C'era anche lui, ma io non (accorgersi) prima.

4. Non so nemmeno chi (essere) voi.

5. I due (sposarsi) due giorni fa.

6. Un giorno prima (capitare) una disgrazia.

7. (Avvicinarsi), signore!

8. (Avvicinarsi) tutti voi!

9. Ci dispiace, non glielo (sapere) dire.

Subiectul 4. Dopo la lettura attenta del seguente testo,

a. fatene il riassunto in non più di 70 parole;

b. trovatene un titolo adatto;

c. formulate almeno tre informazioni nuove che vi sono fornite dai testo;

d. spiegate in italiano ii significato delle parole o dei sintagmi sottolineati.

II giorno 24 agosto del 79 d.C. si annunciò con uno splendido sole e i pompeiani non sapevano che quel sole

meraviglioso lo avrebbero visto per l'ultima volta. Poche ore dopo, descrive Plinio il Giovane in due sue lettere, una nube in

58


forma di pino si levò dal Vesuvio, fino ad allora ritenuto un monte florido. Continue e prolungate scosse della terra quasi

quasi strappavano le abitazioni dalle fondamenta. Il tappo di lava che copriva la sommità del vulcano fu spezzato da una

notevole pressione di gas tossici. Il boato fu assordante e al tempo stesso terrificante. Seguì una lunga pioggia di sassi,

completata da una caduta di cenere che si depositò per un raggio di circa 70 km. con uno spessore di quattro metri. La

caduta di materiale vulcanico durò ben quattro giorni, durante i quali frequenti scosse di terremoto provocarono crolli di

edifici e scarse possibilità di scampo per gli abitanti che dovevano essere circa 10.000. Prima dei seppellimenti e dei crolli la

morte dei pompeiani fu provocata dalia esalazione di gas velenoso. Da Napoli fino a Stabia ogni forma di vita era stata

cancellata. La gente cercò rifugio altrove, abbandonando per sempre le località colpite dall'eruzione che per lunghi secoli

furono dimenticate. Appena nel 1748 il ricordo del sito romano tornò alla luce, quando, durante i lavori di bonifica nella

valle del fiume Sarno, furono trovati alcuni edifici con pareti decorate. Molti anni dopo, la città sepolta ritrova la sua identità

grazie ad un'iscrizione trovata durante gli scavi archeologici.

Barem de corectare

Subiectul 1. (9 p.)

Subiectul 2 (9 p.)

Subiectul 3. (1 p. pentru fiecare frază) (9 p.)

Subiectul 4. (9 p.)

Subiectul 4.a. (3 p.)

Subiectul 4.b. (1 p.)

Subiectul 4.c. (2 p.)

Subiectul 4.d. (0,50 p. pentru fiecare sintagmă/cuvânt explicat) (3 p.)

Nota fiecărui corector reprezintă media notelor celor patru subiecte.

La toate subiectele se depunctează fiecare greşeală după cum urmează:

‣ 0,05 p. greşeli de grafie;

‣ 0,10 p. greşeli de lexic (confuzii, folosire improprie a termenilor);

‣ 0,25 p. contrasensuri, confuzii lexicale grave;

‣ 0,30 p. greşeli de morfologie;

‣ 0,50 p. greşeli de sintaxă;

‣ 1 p. schimbări grave de sens; răsturnări de frază.

Proba scrisă la Limba spaniolă (subiect tip B)

Subiectul 1. Emil Cioran decía que la admiración que probamos por determinadas personas constituye un progreso en

la construcción de la propia personalidad. ¿Cuáles son los actos, rasgos de personalidad o personas que suscitan su

admiración y por qué ¿Piensa que es necesario probar admiración por alguien Realice un ensayo titulado Ejercicios de

admiración. Se recomienda que su trabajo tenga una extensión maxima de 40 renglones.

Subiectul 2. Tradúzcase al rumano:

Al volver al salón, apagué la luz y me senté en el viejo butacón de mi padre. No tenía sueño, ni ganas de atraparlo. Me

acerqué al balcón y me asomé hasta ver el reluz vaporoso que vertían las farolas en la puerta de la catedral. La figura que me

observaba se recortaba en un retazo de sombra tendido sobre el empedrado de la calle, inerte. El tenue parpadeo ámbar de la

brasa de un cigarrillo se reflejaba en sus ojos. Vestía de oscuro, una mano enfundada en el bolsillo de la chaqueta, la otra

acompañando al cigarro que tejía una telaraña de humo azul entorno a su perfil. Me observaba en silencio, el rostro oculto a

medias, a la contraluz del alumbrado de la calle. Permaneció allí por espacio de casi un minuto, la mirada fija en la mía. Al

escucharse las campanadas de medianoche, la figura hizo un leve asentimiento con la cabeza, un saludo tras el cual intuí una

sonrisa que no pude ver. Quise corresponder, pero me había quedado paralizado. (C. Ruiz Zafón, La sombra del viento)

Subiectul 3. Tradúzcase al español:

Între timp, se înnorase puţin, astfel încât cerul părea înăbuşit sub o pânză care oprea razele soarelui. Am auzit atunci,

dintr-o direcţie care nu putea fi decât vag localizată, un zgomot ciudat, un bâzâit ca de albine uriaşe. Zgomotul dens şi

îndepărtat la început a devenit mai lămurit, metalic, aşa cum ştiam că e sunetul care însoţeşte apariţia pe cer a avioanelor

americane. După amploarea acustică trebuie să fi fost o escadrilă (= la escuadra) de câteva zeci. Care le fusese ţinta In

după-amiaza aceleiaşi zile am aflat că Braşovul fusese grav lovit. Victimele se aleseseră cu precădere dintre cei care,

ignorând primejdia, îşi căutaseră adăpost prin pădurile de la marginea oraşului. Veştile despre dezastru mă făcură să nu mai

ies prin sat vreo câteva zile. De Braşov mă legau multe aduceri aminte, din adolescenţă şi de mai târziu. Aş fi dorit să

ghicesc de departe ce anume părţi ale oraşului fuseseră zdrobite. Cel mai supărător era faptul că intuiam că din acel moment

voi căuta orice pretext sau prilej de a pleca la Braşov, cu toate că oamenii vorbeau că ar fi riscant să călătoreşti într-un

vehicul atât de lent cum este carul cu boi. (Lucian Blaga, Luntrea lui Caron)

Subiectul 4.

4.1. Sustitúyase el verbo DAR con un sinónimo y háganse las debidas adaptaciones formales:

Me pidió el libro y yo se lo di, después de todo, era su libro.

La secretaria le dio la carta que acababa de llegar.

59


En la empresa le dieron un buen empleo.

4.2. Exprésense en estilo indirecto las oraciones subrayadas:

Nadie le dijo: Cuídate, que pronto acabarás agotado.

María pensaba: Nunca hubo tanta agitación en la calle.

Su madre le amenazó: Mañana iré a hablar con tu maestra.

4.3. En cada uno de los enunciados siguientes hay un error. Señálese y corríjase:

No tengo ninguna idea de como debería solucionar este problema.

Barcelona tiene muchos más habitantes que Pamplona.

El malo es que, al irse, se olvidó de cerrar la puerta.

4.4. Pónganse las preposiciones convenientes en los sitios indicados:

Juan llegará …….. las siete, pero la hora exacta no te la puedo decir. En verano sólo trabajo ……… lunes ………

jueves. ………. más de dos años no ha hecho sino divertirse. Me enteré de sus preferencias …….. la prensa, entre otras

cosas, de que le gustaba pasear ………. la lluvia.

Barem de corectare

Pentru fiecare dintre subiecte se acordă câte 1 p. din oficiu la care se adaugă 9 p. pentru îndeplinirea corectă a

cerinţelor, astfel:

Subiectul 1.

‣ 1 p. pentru înţelegerea temei pe care o propune subiectul;

‣ 1 p. pentru existenţa unui plan al expunerii şi respectarea părţilor sale componente (introducere, cuprins, încheiere);

‣ 3 p. pentru selectarea unui ansamblu de argumente adecvate temei, pentru coerenţă logică şi eleganţă a expunerii;

‣ 2 p. pentru utilizarea unor exemple sub formă de parafraze, citate, trimiteri la poziţii asumate de autori şi opere cunoscute;

‣ 1 p. pentru alegerea unui registru lingvistic adecvat temei, pentru proprietatea şi adecvarea termenilor;

‣ 1 p. pentru originalitate.

Pentru fiecare dintre Subiectele 2. şi 3. se poate acorda 1 p. pentru găsirea unor soluţii originale.

Subiectul 4. Se acordă câte 2,25 p. pentru fiecare dintre subpuncte.

În toată lucrarea, greşelile de limbă se vor depuncta astfel:

‣ 0,10 p.: semne diacritice greşite sau omise, greşeli de ortografie;

‣ 0,25 p.: distorsiuni lexicale şi frazeologice, contextualizare improprie;

‣ 0,30 p.: greşeli de morfosintaxă (forme verbale şi nominale, conectori, acord);

‣ 0,50 p.: folosirea greşită a verbelor ser şi estar, selecţia greşită a modurilor şi timpurilor verbale în subordonată;

‣ 0,5 p. - 1 p.: calcuri, lacune, distorsiuni semantice grave la nivelul frazei.

Proba scrisă la Limba latină (subiect tip B)

Subiectul 1. Traduceţi textul următor:

Accidit etiam repentinum incommodum biduo, quo haec gesta sunt. Tanta enim tempestas cooritur, ut numqum illis

locis maiores aquas fuisse constaret. Tum autem ex omnibus montibus nix proluit et ripas fluminis superavit pontesque

ambos, quos C. Fabius fecerat, uno die interrupit.

Subiectul 2. Faceţi schema sintactică a frazelor din textul de mai sus, arătând natura propoziţiilor şi relaţiile lor.

Subiectul 3. Caracterizaţi succint activitatea oratorică a lui Cicero.

Subiectul 4. Dintre cele trei variante latineşti – a b c – ale frazei româneşti, alegeţi-o pe cea corectă şi marcaţi-o cu x.

Eu, poetul Ovidius Naso, cântăreţul gingaşelor iubiri, zac aici, sub lespedea cea grea. Am pierit din pricina talentului

meu. Trecătorule, spune “Odihnească-i-se în pace osemintele!”

a Ego, Ovidius Naso poeta, teneri lusor amoris, hic iacebo, sub gravi lapide. Ingenio meo perii. Viator, dic „molliter

ossa cubarent"!

b Ego, Ovidius Naso poeta, tenerorum lusor amorum, hic iacueram, sub gravibus lapidibus. Ingenio meo perieram.

Viator, dic „molliter ossa cubent!"

c Ego, Ovidius Naso poeta, tenerorum lusor amorum, hic iaceo, sub gravi lapide. Ingenio meo perii. Viator, dic

„molliter ossa cubent!"

Notă: Candidaţii pot folosi Dicţionarul Latin-Român.

Barem de corectare

Se acordă o notă (între 1 şi 10) pentru rezolvarea corectă a fiecăruia dintre cele patru subiecte. La fiecare dintre cele

patru notări se acordă câte 1 punct din oficiu. Nota finală rezultă din media celor patru note parţiale.

Din aceste valori maxime se vor scădea câte 0,10 - 0,50 p. pentru greşelile de morfologie, sintaxă sau lexic, în funcţie

de gravitatea lor (e.g.: se consideră mai gravă neidentificarea unui ablativ absolut sau a unui acuzativ cu infinitiv decât o

confuzie de timp sau de caz). Neînţelegerea textului se taxează cu 2-3 p., după întinderea şi profunzimea erorii.

60


La literatură, se iau în considerare atât corectitudinea şi bogăţia informaţiei, cât şi capacitatea de sintetizare şi eleganţa

de expresie a candidatului.

O teză care impresionează prin corectitudine, prin demonstrarea obiceiului traducerii şi prin amploarea cunoştinţelor

de literatură va putea fi recompensată cu un punct în plus.

Se vor sancţiona drastic greşelile de limba română.

Proba scrisă la Limba română

(pentru specializările B la care examenul s-a susţinut prin Limba română)

Subiectul 1.

1. Ce părţi de vorbire au flexiune în funcţie de categoria morfologică a persoanei

2. Explicaţi diferenţa gramaticală dintre cele două apariţii ale formei ne în exemplele de mai jos:

Nu ne aşteptam la aşa ceva, nu Nu trebuie să ne analizăm în continuu.

3. Menţionaţi două funcţii sintactice ale verbului la supin şi ilustraţi-le prin câte un exemplu.

4. Comparaţi pe scurt conjuncţiile subordonatoare şi pronumele relative, indicând asemănările şi deosebirile generale

dintre cele două clase.

5. Explicaţi cum se realizează acordul pronumelui relativ în exemplul:

A adoptat o idee care i se pare genială şi ale cărei prime consecinţe nu le întrevede.

6. Ce este a în exemplele de mai jos

a. Nu e uşor a pleca acum. b. A treia nu merge. c. Cine a venit d. Îmi sună a ameninţare. e. Am citit cronicile a doi

critici. i. Casa era a Mariei. g. A scris pe zid un „a“ de tipar. h. A, tu erai

Subiectul 2. Se dau textele:

a. „Nu e întâmplător că Cioran povesteşte cum îşi detesta tatăl când, copil fiind, dimineaţă de dimineaţă, trebuia să-l

asculte relatând nevesti-sii ce visase noaptea.”

b. Tânărul se pare că nu va mai fi chemat la inteviu, fiind preferat un alt candidat, cel despre care v-am vorbit ieri, pe

care chiar voiau să-1 angajeze.

1. Extrageţi propoziţiile subordonate din fraza a. şi indicaţi pe scurt felul lor. (Nu este necesară calificarea după scopul

comunicării şi după structură).

2. Identificaţi felul şi rolul elementului de relaţie ce din fraza a.

3. Indicaţi modurile şi timpurile verbelor din textul a.

4. Arătaţi care sunt subiectele gramaticale ale verbelor din fraza b.

5. Analizaţi morfosintactic cuvintele subliniate în fraza b.

Subiectul 3.

1. Marcaţi accentul în cuvintele următoare: fuseseră, plumburiu, instantaneu, acvariu, constant.

2. Identificaţi vocalele în hiat în: noutate, plouase, eroi, trebuia, a intui.

3. Identificaţi în lista de mai jos cuvintele care aparţin familiei lexicale a adjectivului mic:

nimic, micime, micro, micuţ, micolog, miceliu, micţiune.

4. Găsiţi cinci adjective formate în limba română cu sufixul -esc.

5. Indicaţi şi ilustraţi prin exemple patru sensuri diferite ale verbului a apuca.

6. Rescrieţi fragmentul de scrisoare de mai jos, corectând toate greşelile de punctuaţie, ortografie, gramatică şi

construcţie (coeziune) a textului.

Scumpul meo soţ în primul rând îţi scriu că suntem sănătoş dar nu ştim de tine de când ai plecat de acasă şi Marine

să şti că am săpat porumbul şi Marine să şti că acum începem la secere dar ceom mai face nuştiu şi Marine să şti că sandu

şi oiţa sunt sănătoşi Marine să şti că boi sunt sănătoşi dar oduc cam rău cuei că nu am notreţ Marine să şti că aluat ăla

bătrânu o jumătate de trifoi şi mia dat şi mie un sfert şi Marine să şti că dela finăto a venti mereu scrisori dela el.

Subiectul 4.

1. Se dă textul:

„Mult ar fi rămas Iovănuţ pe gânduri, cugetând la cele rostite de înţeleaptă doamnă Potoţki, dacă în clipele acelea

somptuoasele uşi de Lipsca ale salonului gazdei nu s-ar fi deschis cu sfială, lăsând să apară în cadrul lor - cine întrebăm noi,

atenţi la retorica suspansului, despre care noua critică a scris pagini strălucite, şi ţine de onestitatea şi datoria noastră, a

povestitorilor contemporani, să amintim câteva nume de la care nu puţin am învăţat: A.J. Greimas, Michel Foucault, Mia

Kristeva, Alain Brassier, Wayne C. Boom, Igor Vitowski, Philippe Lejeune, A. Blaimberg şi alţii - tocmai, bat-o vina,

perechea în jurul căreia se învârtea întreaga conversaţie: Zbigniew şi Malgorzata. Frumoşi tineri! El, înalt, cu mustăcioară,

bine legat, având pe chip una din acele expresiuni nobile ce trezesc consideraţiune...“

Identificaţi mijloacele lingvistice care produc contraste de registru stilistic şi explicaţi efectul acestora.

2. Identificaţi două trăsături specifice oralităţii în replica:

- Las 'că-nţeleg io! Înţeleg io, ce nici pân cap nu-ţi trece că înţeleg! Da mai bine zi dân scrisoare ...

3. Transpuneţi fragmentul de mai jos în limbaj standard, eliminând trăsăturile colocviale:

Păi dacă ăia care ne controlează sânt paraleli cu finanţele, cum să fim noi, ăştilalţi, perpendiculari Iaca, mai greşim şi

noi, că n-o fi foc!

61


Barem de corectare

Fiecare subiect este notat de la 1 la 10 (se acordă câte 1 punct din oficiu).

Orice greşeală de ortografie făcută de candidat pe parcursul rezolvării unui subiect este penalizată cu 1 punct: acesta se

scade din totalul notei pentru subiectul respectiv (putând astfel anula punctajul obţinut la o cerinţă a subiectului, rezolvată în

rest corect).

Subiectul 1.

1. Se acordă câte 0,50 p. pentru fiecare răspuns corect (pronume, verb); din total se scad câte 0,50 p. pentru orice altă

parte de vorbire indicată greşit (total: 1 p.)

2. Se acordă câte 0,50 p. pentru identificarea celor două valori (pronume reflexiv obligatoriu, care intră în componenţa

verbului; pronume reflexiv cu funcţia de complement direct) (total: 1 p.)

3. Se acordă câte 0,25 p. pentru fiecare funcţie indicată corect (dintre: subiect, nume predicativ, complement direct,

complement indirect, circumstanţiale de diferite tipuri, atribut), şi câte 0,25 p. pentru fiecare exemplu corect. Nu se iau în

considerare funcţii şi exemple în plus faţă de numărul cerut (total: 1 p.)

4. Se acordă 1 p. pentru punerea în evidenţă a rolului comun de elemente de relaţie în frază şi 1 p. pentru menţionarea

principalei diferenţe (conjuncţiile subordonatoare nu au şi funcţie sintactică în propoziţia subordonată). În acordarea

punctajului maxim contează şi logica expunerii, calitatea exprimării. (total: 2 p.)

5. Se acordă câte 1 p. pentru explicarea completă a acordului fiecărui element: articolul posesiv - în gen şi număr cu

substantivul determinat de pronumele relativ (consecinţe); pronumele relativ - în gen şi număr cu substantivul din regentă

determinat de propoziţia atributivă (idee). (total: 2 p.)

6. Se acordă câte 0,25 p. pentru identificarea fiecărei valori (a. prepoziţie în componenţa infinitivului; b. articol în

componenţa numeralului ordinal; c. formă de pers. III sg. a auxiliarului a avea; d. prepoziţie; e. prepoziţie; f. articol posesivgenitival;

g. numele literei, substantivizat; h. interjecţie) (total: 2 p.)

Subiectul 2.

1. Se acordă câte 0,20 p. pentru delimitarea corectă a fiecărei propoziţii şi câte 0,20 p. pentru caracterizare (subiectivă,

completivă directă, circumstanţială de timp sau circumstanţială cauzală, subiectivă, completivă directă).

"- Nu e întâmplător ¹/ că Cioran povesteşte 2 / cum îşi detesta tatăl ³/ când, copil fiind, 4 /dimineaţă de dimineaţă, 5 /

trebuia 4 / să-l asculte relatând nevesti-sii 5 / ce visase noaptea. 6 / (total: 2 p.)

2. Se acordă 0,50 p. pentru calificarea drept pronume relativ în Ac. şi 0,50 p. pentru rolul de a stabili legătura între

fraze şi funcţia sintactică de CD. (total: 1 p.)

3. Se acordă 0,25 p. pentru caracterizarea corectă a fiecărui verb (ind. prez. / ind. prez. / ind. imp. / ger. / ind. imp. /

conj. prez. / ger. / ind. m.m.c.p.). (total: 2 p.)

4. Se acordă câte 0,40 p. pentru identificarea corectă a fiecărui subiect: subiectivă, tânărul, un candidat, inclus,

subînţeles (nedeterminat) (total: 2 p.)

5. Se acordă câte 0,50 p. pentru caracterizarea părţiior de vorbire (adj. pron. nehotărât, acordat în gen, nr., caz;

pronume demonstrativ, masc. sg., N) şi câte 0,50 p. pentru indicarea funcţiilor (atribut adjectival, apoziţie). (total: 2 p.)

Subiectul 3.

1. Se acordă câte 0,20 p. pentru fiecare accent corect indicat (fuséseră, plumburíu, instantanéu, acváriu, constánt)

(total: 1 p.)

2. Se acordă câte 0,50 p. pentru fiecare hiat corect indicat: noutate, plouase, eroi, trebuia, a intui; din total se scad câte

0,50 p. pentru orice altă secvenţă indicată greşit drept hiat (total: 1 p.)

3. Se acordă câte 0,50 p. pentru fiecare cuvânt corect indicat: micime, micuţ; din total se scad câte 0,50 p. pentru orice

alt cuvânt indicat greşit ca făcând parte din familia lexicală (total: 1 p.)

4. Se acordă câte 0,20 p. pentru fiecare cuvânt corect indicat; din total se scad câte 0,20 p. pentru orice cuvânt indicat

greşit. (total: 1 punct)

5. Se acordă câte 0,25 p. pentru fiecare sens diferit şi câte 0,25 p. pentru fiecare exemplu care ilustrează corect sensul

respectiv (total: 2 p.)

6. Se acordă punctajul maxim (3 p.) pentru o rescriere corectă care nu se îndepărtează inutil de textul dat (dar renunţă,

de exemplu, la unele repetiţii inutile). Se penalizează cu 0,25 p. fiecare greşeală necorectată (scriere cu majusculă, absenţa

virgulei necesare, a punctului, ortografierea cuvintelor). (total: 3 p.)

Subiectul 4.

1. Se acordă punctajul maxim pentru furnizarea de argumente din text (exemple de lexic şi sintaxă arhaizante,

solemne, dar şi cu elemente populare - în contrast cu terminologia modernă, de specialitate, stilul de articol teoretic) şi

pentru calităţile expunerii. (total: 5 p.)

2. Se acordă câte 1 p. pentru fiecare trăsătură din cele două cerute (care pot fi: repetiţia; abateri de la pronunţia

standard; intonaţie exclamativă, implicare afectivă etc.)

3. Se acordă punctajul maxim pentru o formulare în registru standard care nu se depărtează inutil de text. (total: 2 p.)

Specializarea „Studii Americane“ (A)

62


Probă scrisă la Limba engleză

Subiectul 1. Translate into Romanian:

On that occasion, much of the room was in darkness, and the two gentlemen were sitting side by side midway down

the table - it being much too broad to allow them to sit facing one another - within the pool of light cast by the candles on the

table and the crackling fire opposite. I decided to minimize my presence by standing in the shadows much further away

from the table than I might usually have done. Of course, this strategy had a distinct disadvantage in that each time I moved

towards the light to serve the gentlemen, my advancing footsteps would echo long and loud before I reached the table,

drawing attention to my arrival in the most ostentatious manner; but it did have the great merit of making my person only

partially visible while I remained stationary.

Subiectul 2. Translate into English:

Îi era foame, se simţea neodihnit şi nu ştia ce vrea să facă. Se gândise că va sta de vorbă cu Gavrilă, pe care-1 preţuia, îi

va explica ce înseamnă vremurile care vin, îl va ruga să fie primar, pentru că activitatea democratică în sat să înceapă

oarecum sub pavăza acestui nume respectat de toţi, chiar de cei care nu-1 iubeau, sau îl invidiau. Ştia că o să aibă mult de

furcă cu Mitru când se vor întâlni, dar nu-şi închipuise că acesta i-o va lua înainte şi lucrul se întâmplase de două ori... Şi mai

erau în el, ca un spin, cuvintele lui Mitru de atunci, de la culesul porumbului... se silise să nu se gândească niciodată la ele,

dar nu era vorba atât de cuvinte cât de realitatea dură din dosul lor: el avea pământ, Mitru era argatul lui.

Subiectul 3.1. Write out the sentences, using the most logical form of the verbs in brackets:

Susan went to call an ambulance, but not before he (catch) her deeply sympathetic glance: she had a feeling that this

young man, who was deeply tanned and well-muscled, (die) no matter what they did. He (be) just as dead even if their

ambulance already (park) out front with the motor idling when the patient (bring) in. It somehow (seem) useless!

Subiectul 3.2. Rewrite the following sentences into Indirect Speech, beginning as shown:

1. "Would you mind telling me if a man named Jones was here an hour ago"

She asked me...

2. "Where do you think that book is"

He wondered...

3. "You must do as I say!"

She demanded...

Subiectul 3.3. Finish each sentence in such a way that it means exactly the same as the sentence above it:

a. It took him twenty minutes to cycle to work.

He cycled ....

b. He stopped eating meat ages ago.

He hasn't...

c. She left for Italy before I received her letter.

By the time...

Subiectul 3.4. Find the mistake in each of the following sentences and correct it:

a. There isn't any money in the drawer, is it

b. Hardly had they come in that the lights were switched on.

c. He is reported to win a prize at the local fair.

Subiectul 4.

A. "The old man looked carefully in the glimpse of vision that he had. Then he took two turns of the harpoon line

around the bitt in the bow and laid his head on his hands.

'Keep my head clear,' he said against the wood of the bow. 'I am a tired old man. But I have killed this fish which is my

brother and now I must do the slave work.'

Now I must prepare the nooses and the rope to lash him alongside, he thought. Even if we were two and swamped her

to load him and bailed her out, this skiff would never hold him. I must prepare everything, then bring him in lash him well

and step the mast and set sail for home ". (Ernest Hemingway, The Old Man and the Sea)

Place the fragment in context. Consider the old man's vision of the sea world and discuss the perspective from which

he relates to "this fish which is my brother". (Do not write more than 200 words)

B. "If personality is an unbroken series of successful gestures, then there was something gorgeous about him, some

heightened sensitivity to the promises of life, as if he were related to one of those intricate machines that register earthquakes

ten thousand miles away. " (F. Scott Fitzgerald, The Great Gatsby)

Discuss this description of Gatsby. What does the "heightened sensitivity to the promises of life" refer to (Do not

write more than 100 words)

Barem de corectare

Fiecare subiect este notat cu note de la 1 la 9. Se acordă un punct din oficiu.

Subiectul 1.

Se notează traducerea corectă a structurilor gramaticale, fluenţa textului în limba engleză, cunoaşterea vocabularului

implicat de traducerea textului. Se depunctează cu 0,50 p. folosirea greşită sau formarea greşită a timpurilor verbale, a

verbelor modale şi a diatezei pasive, nerespectarea regulilor de concordanţă a timpurilor, folosirea greşită a infinitivului ca şi

63


a gerundului sau a participiului. Se depunctează cu 0,25 p. formele greşite de plural, folosirea necorespunzătoare a

principalelor prepoziţii din limba engleză, greşelile de topică. Se consideră că cinci greşeli de ortografie se vor depuncta cu

0,10 p. Se pot puncta cu un bonus între 0,50 p. şi 1 p. soluţiile deosebit de originale pentru unele structuri mai dificile.

Subiectul 2.

Se notează corectitudinea şi acurateţea exprimării în limba română, redarea adecvată a sensului textului în limba

engleză. Se depunctează cu un punct abaterile grave de la sensul textului, distorsionarea totală a înţelesului ca şi exprimarea

confuză în limba română. Se apreciază eleganţa exprimării în limba română, găsirea de soluţii cât mai aproape de sensul

textului englezesc. Se pot puncta cu un bonus de 0,50 p. până la 1 p. soluţiile ingenioase de traducere.

Subiectul 3.

Primul subpunct din cele patru ale subiectului 3 este notat cu 3 p., subpunctul 2 se notează cu 3 p., subpunctul 3 se

notează cu 1,50 p., iar subpunctul 4 cu 1,50 p., după cum urmează:

3.1. 0,50 p. x 6; 3.2. 1 p. x 3; 3.3. 0,50 p. x 3; 3.4. 0,50 p. x 3.

Subiectul 4.

Se acordă câte 4,5 p. pentru fiecare subpunct.

Se vor deduce 0,25 p. pentru fiecare 10 cuvinte peste numărul recomandat de cuvinte. Se apreciază: exprimarea

corectă, coerenţa şi concizia răspunsului, claritatea şi consecvenţa, încadrarea în limitele cerinţei, precum şi

capacitatea candidatului de a structura argumentaţia. Se acordă un bonus de 0,5 p. până la 1 p. pentru idei originale şi

exprimare nuanţată.

Specializarea „Traducători, Interpreţi, Terminologi“

Probă scrisă de Limba engleză

Subiectul 1.A. Put the verbs in brackets in the correct form:

1. If I (know) what (happen) the previous day, I never (go) there. 2. I recently (consider) (take out) life insurance, but

my husband (not feel) it (be) worth (make) the payments. 3. It's six o'clock and although I (work) all day I (achieve) almost

nothing. 4. If you ask my opinion I suggest you (go) by bus. 5. By the time the police (arrive), the burglar (vanish). 6. John

acts as if he (live) on another planet. 7. The police went after the thief lest he (escape) again.

Subiectul 1.B.

1. Give the negative counterparts of the sentences below:

a. The plane must have taken off. b. You may come in. c. My friend used to visit me every summer years ago. d. He

may be working late.

2. Rephrase each sentence so that it contains a modal verb and the meaning stays the same:

a. It is not necessary for you to apologize. b. I demand that you release my client at once. c. It's typical of George to

say that! d. Phil tried but couldn't get out of the window. e. Probably Bill has already managed to make the reservations.

Subiectul 1.C. Give the passive counterpart of the sentences below:

1. They believe that the murderer is hiding in the mountains. 2. I wish you had told me there was a holiday. 3. They are

repairing the lift tomorrow. 4. I don't know why you came here in the first place. 5. The police discovered the body as a

result of a phone call. 6. She doesn't like people staring at her.

Subiectul 1.D. Rephrase each sentence, beginning as shown, so that the meaning stays the same:

1. By the time Christmas comes, my stay in London will be over. I’ll ………………..

2. Having asked a number of questions, the police left. If ……………………………

3. As I wanted a better job I went on a training course. I …………………………….

Subiectul 1.E.

1. Report the questions below using the verbs in brackets:

a. What time does the plane arrive (We asked) b. Who do you want to talk to (She inquired) c. Are you French (He

wanted to know)

2. In each of the questions below there is an error. Correct it:

a. What one of you borrowed my pen b. How do you think of her work c. Who does call me every day

Subiectul 2. Translate into English:

Oare să fi venit vremea să fie controlate şi armele nucleare israeliene Aşa s-ar părea, căci peste mai puţin de trei luni,

celebrul Mordechai Vanunu, omul care a dezvăluit lumii secretele militare ale Israelului şi care a ispăşit o pedeapsă de peste

17 ani într-o închisoare israeliană, va fi eliberat. Iată faptele care au declanşat o dezbatere aprinsă în Israel în legătură cu

fizicianul care, acum 18 ani, a făcut unele precizări unui ziar britanic şi ale cărui acţiuni mai pot încă dăuna ţării sale o dată

ce se va afla în libertate. O echipă a serviciilor secrete israeliene 1-a răpit pe Vanunu, după ce acesta fusese atras în Italia de

o femeie care era, evident, agent al acestor sevicii. Potrivit CIA, numărul armelor nucleare deţinute face din Israel cea de-a

cincea mare putere nucleară, având arme mai mult decât suficiente pentru a nimici orice ţintă imaginabilă din majoritatea

ţărilor arabe. Dar, pe de altă parte, numai 18,3 la sută dintre locuitorii ţării au sentimentul unei securităţi naţionale, deşi unul

din patru israelieni crede că ţara ar trebui să renunţe la „presupusul" său arsenal nuclear.

Subiectul 3. Translate into Romanian:

64


Blinding blizzards brought London to a virtual standstill today. As Arctic conditions spread eastwards from

snowbound Essex into Sussex, rail chiefs extended their 'stay at home' plea to the whole of the Southern and Eastern

regions. The chilling admission of defeat was the greatest threat so far to commerce and industry in the capital. Weather

men warned there could be worse to come. The nightmare was no better on the roads, millions of commuters being forced

to take to their cars, when faced with the worst conditions since the big freeze began. As thousands of freezing commuters

were left stranded on empty platforms and trapped in dozens in London-bound trains, British rail said: "That's it. We can no

longer guarantee any sort of service. The weather has beaten us". Only a tiny number of trains were still attempting to move

across the Eastern and Southern Regions, while people making the effort to get to work were under no illusion that they

would get there, and, if by miracle they could, it would be a rotten journey.

Subiectul 4.1. While preserving the same meaning, identify and rephrase the main idea in each paragraph and express

it in a simple sentence of your own.

a. Have you ever wondered what it would be like to sit behind the wheel of a racing car Are you looking for a really

imaginative birthday present for a car-mad friend or relation If the answer to either of these questions is "yes", then you

may be interested to hear about a course I took at Stoke Lodge Racing School recently, where I learnt a lot about how to

drive a speedy car without exceeding the legal speed limit.

b. Less obvious but no less harmful is the impact of one powerful culture upon our languages and ways of life. We are

witnessing the spread of English, carried by an American culture, delivered by Japanese technology. We are also witnessing

the increasing dominance of a few great, transnational tongues: Chinese, Spanish, Russian and Hindi.

Subiectul 4.2. Summarize the text below in no more than one complex sentence:

Martin Luther King Jr., who urged his followers to fight discrimination through non-violent resistance, finally led a

march in Birmingham to protest against the city's segregation practices. He was arrested and jailed. Below is his answer to a

group of clergymen who accused him of being an outside agitator:

My dear Fellow-clergymen,

While confined here in Birmingham city jail, I came across your recent statement calling my present activities "unwise

and untimely". Your basic point is that the action that land my associates have taken in Birmingham is untimely. Some have

asked: "Why didn’t you give the new city administration time to act"

Barem de corectare

Fiecare subiect se notează cu note de la 1 la 9, deci un punct de acordă din oficiu. Nota finală se obţine adunând notele

pentru cele patru subiecte şi împărţind aceasta sumă la patru.

Subiectul 1.

A. Formele verbale 1,50 p. (0,10 p. x 15); B.l. Negaţia verbelor modale 1 p. (0,25 p. x 4); B.2. Refomulare folosind

verbe modale 0,50 p. (0,10 p. x 5); C. Propoziţii pasive 3 p. (0,50 p. x 6); D. Reformulare folosind corect concordanţa

timpurilor 1,50 p. (0,50 p. x 3); E.l. Trecerea la vorbirea indirectă a unor întrebări 0,75 p. (0,25 p. x 3); E.2. Corectarea unor

greşeli 0,75 p. (0,25 p. x 3).

Subiectul 2. Se notează traducerea corectă a structurilor gramaticale, fluenţa textului în limba engleză, cunoaşterea

vocabularului implicat de traducerea textului. Se depunctează cu 1 p. folosirea greşită sau formarea greşită a timpurilor

verbale, a verbelor modale şi a diatezei pasive, ca şi nerespectarea regulilor de concordanţă a timpurilor . Se depunctează cu

0,50 p. folosirea greşită a infinituvilui ca şi a gerundului sau a participiului. Se depunctează cu 0,25 p. formele greşite de

plural, folosirea necorespunzătoare a principalelor prepoziţii din limba engleză, greşelile de topică. Se consideră că cinci

greşeli de ortografie se vor depuncta cu 0,10 p.. Se pot puncta cu un bonus între 0,50 p. şi 1 p. soluţiile deosebit de originale

pentru unele structuri mai dificile.

Subiectul 3. Se notează corectitudinea şi acurateţea exprimării în limba română, redarea adecvată a sensului textului în

limba engleză. Se depunctează cu 1 p. abaterile grave de la sensul textului, distorsionarea totală a înţelesului ca şi

exprimarea confuză în limba română. Se apreciază eleganţa exprimării în limba română, găsirea de soluţii cât mai aproape

de sensul textului englezesc. Se pot puncta cu un bonus de la 0,50 p. până la 1 p. soluţiile ingenioase de traducere.

Se acordă 4 p. (2 p. x 2) pentru Subiectul 4.1. şi 4 p. pentru Subiectul 4.2..

Se notează identificarea strictă şi corectă a ideii principale a fiecărui text şi reformularea ei într-o propoziţie simplă, fără

digresiuni inutile. Se notează rezumatul textului de la punctul doi realizat într-o frază. Se depunctează abaterile de la cerinţe,

nerespectarea limitărilor impuse fiecărei cerinţe ca şi tot ceea ce nu este legat strict de răspunsul necesar pentru cerinţele

respective.

Se apreciază conciziunea răspunsului, claritatea exprimării şi încadrarea în limitele impuse fiecărei cerinţe.

Greşelile de limbă se depunctează conform celor menţionate pentru Subiectul 2.

Probă scrisă la Limba franceză

Subiectul 1. Traduisez en français:

De câte ori mă întâlnesc, în ultima vreme, cu oameni din diferitele instituţii publice, aflu veşti surprinzătoare. Două

lucruri mă frapează când îi ascult: mai întâi unanimitatea opiniilor, şi apoi senzaţia că cei care le formulează se feresc să fie

65


identificaţi. Toţi spun că în instituţia lor se petrec lucruri ciudate, dar aproape toţi preferă să-şi păstreze anonimatul şi să se

resemneze ca dinaintea unei catastrofe naturale. Credeam că oamenilor le-a dispărut în cei cincisprezece ani din urmă frica

de represalii şi că exprimarea nemulţumirii faţă de diferitele carenţe instituţionale a devenit un reflex firesc. Ei bine, la noi,

lucrurile nu stau aşa. Am reînvâţat să ne temem şi să protestăm pe furiş. Cu câteva manevre simple, „şefii“ ar putea reuşi să

anuleze unul din efectele esenţiale ale democraţiei: curajul civic. Cum se poate evita aşa ceva Oricât m-aş strădui, nu pot

imagina decât o singură soluţie: să ne angajăm generos în serviciul unei cauze - nu aceea a unei instituţii ori a unei persoane,

ci a demnităţii noastre comune.

Subiectul 2. Traduisez en roumain:

Que les grands patrons régnant sur l'acier, la chimie, le verre, l'agroalimentaire, le papier, les engrais, les métaux non

ferreux, l'automobile, l'électronique, les ciments, etc. retroussent leurs manches pour alléger leur consommation d'énergie,

personne, aujourd'hui, ne saurait en douter. Les chiffres parlent d'eux-mêmes et méritent d'être présentés avec la gravité d'un

scribe égyptien de la XXIIIe dynastie. Alors que, depuis 1973, la consommation finale d'énergie, en France, a grimpé en

flèche, la part de l'industrie dans ce domaine n'a cessé de décroître, tant en valeur absolue, qu'en valeur relative. Une réaction

liée à la « tertiarisation » de l'économie tricolore, mais résultant aussi des efforts obstinés des firmes privées et publiques

pour limiter leurs besoins en énergie.

Subiectul 3.

A. Résumez en une phrase, en respectant les rapports logiques identifiés, le contenu du paragraphe ci-dessous.

B. Pour chacun des mots soulignés, donnez un synonyme que vous mettrez dans une phrase de votre invention.

C. Trouvez trois arguments pour réfuter l'assertion : «il n'y a guère de doute que le nucléaire restera indispensable»

Le nucléaire: énergie du XXIe siècle... L'association est provocante. Moins qu'on ne pourrait le croire. En effet, entre la

nécessaire réduction des rejets de CO 2 dans l'atmosphère et les besoins en électricité d'une grande puissance industrielle, la

marge de manœuvre est des plus étroites. On progressera encore du côté des économies d'énergie, certes! On poussera les

énergies renouvelables, sûrement! Pour autant, il n'y a guère de doute que le nucléaire restera indispensable. Dans une

proportion peut-être moindre, il est vrai.

Subiectul 4.

A. Quelles seraient les questions qui auraient pour réponse chacune des séquences soulignées

- La croisade antigaspillage a été dûment appréciée au sommet de l'État.

- Les verriers augmentent l'emploi de verre usagé.

- Plusieurs pays se sont engagés à diviser par quatre leurs émissions de gaz à effet de serre.

B. Complétez par les pronoms relatifs qui conviennent:

- Les partis écologiques font passer des lois de sortie du nucléaire .... sont annulées au moment de l'alternance libérale.

- Dans les pays d'Europe .... les écologistes ont la possibilité d'accéder au pouvoir, on peut s'attendre à ce qu'aucune

nouvelle unité nucléaire ne soit construite.

- A partir de 2020, en Europe, la France pourrait se retrouver seule avec la Finlande dans son choix de l'option

nucléaire, et ce malgré le traité Euratom, .... l'objet était de promouvoir une politique nucléaire commune en Europe.

C. Continuez convenablement les phrases:

Qu'est-ce que tu dirais si ....

Il est inutile que ....

Je me demandais si ....

Barem de corectare

Fiecare subiect se notează cu 9 puncte. Se adaugă un punct din oficiu.

Pentru traduceri:

Greşelile se vor depuncta astfel:

la traducerile în limba franceză

‣ 0,25 p. - 0,50 p.: contrasensurile (neînţelegerea unei fraze), distorsiuni lexicale;

‣ 0,50 p.: greşeli de sintaxă de tipul: interogaţie directă şi indirectă, concordanţa timpurilor, folosirea modurilor, SI

condiţional;

‣ 0,30 p.: greşeli de morfosintaxă de tipul: acordul în număr şi/sau gen, acordul participiului trecut, genul substantivelor,

flexiunea verbului, negaţiile, elementele de relaţie, folosirea prenumelor sau a articolelor;

‣ 0,10 p.: greşeli de lexic (necunoaşterea unui cuvânt);

‣ 0,05 p.: greşeli de grafie.

la traducerile în limba română

‣ 1,00 p.: greşelile de ortografie sau de gramatică a limbii române;

‣ 0,50 p.: necunoaşterea unui cuvânt, contrasensurile;

‣ 0,25 p.: exprimările forţate, calcurile, nerespectarea topicii specifice limbii române;

‣ 0,15 p.: inadecvările stilistice.

Soluţiile elegante vor fi premiate cu 0,25 p. - 0,50 p..

Pentru subiectele 3. şi 4. (gramatică franceză):

Se acordă pentru subiectul 3.A. - 3 p.; subiectul 3.B. - 3 p.; subiectul 3.C. - 3 p..

66


Se acordă pentru subiectul 4.A. - 3 p.; subiectul 4.B. - 3 p.; subiectul 4.C. - 3 p..

Greşelile de gramatică se sancţionează conform baremului de la proba de traducere în limba franceză.

Probă scrisă la Limba germană

Subiectul 1. Übersetzt den folgenden Text ins Rumänische:

„Richtig“ und „Anders“ Deutsch Sprechen

Wenn jemand, der ordentliches Deutsch gelernt hat, zum ersten Mal nach Deutschland reist, bekommt er trotzdem oft

einen Schrecken: Die Deutschen sprechen ja ganz anders, als ich das gelernt habe! Sie sprechen viel schneller als wir im

Klassenzimmer, sie lassen viele Endungen weg, sie verschlucken ganze Silben, man versteht sie kaum! Ja, in Deutschland

kann man feststellen, dass fast nur in den Fernsehnachrichten und im Theater „richtiges" Hochdeutsch gesprochen wird und

dass man die Leute in Hannover besser versteht als in Dresden, München oder Köln. Außerdem wird die Art und Weise,

wie die Leute sprechen, von weiteren Faktoren beeinflusst. Warenhausverkäuferinnen und Arbeiter sprechen anders als

Lehrer und Chefsekretärinnen, Bauern anders als Stadtbewohner. Und natürlich sprechen die Jungen etwas anders als die

Älteren. (Gekürzt aus „Deutschland", 6/2003, 40 f.)

Subiectul 2. Übersetzt den folgenden Text ins Deutsche:

Cultura suedeză în România

Institutul Suedez din Stockholm şi ambasada Suediei la Bucureşti organizează în luna octombrie 2004 "Săptămânile

culturale suedeze". Prin acest eveniment, cultura suedeză contemporană va fi prezentată în România şi se vor stabili noi

contacte între culturile celor două ţări. Programul este conceput în forma unui festival în care vor avea loc, la Bucureşti,

Timişoara şi Braşov, concerte, spectacole de dans contemporan, teatru şi circ, dramaturgie contemporană suedeză şi

expoziţii de fotografie. În afară de aceste evenimente destinate publicului larg, programul mai cuprinde şi expuneri şi

dezbateri pentru publicul de specialitate. (Selecţie din "Adevărul", 31 august 2004, pag. 4)

Subiectul 3.

a. Setzt den folgenden Text ins Passiv:

Bericht über ein Unglück: Vorgestern hatte der scharfe Ostwind drei Jungen in ihrem Segelboot auf die Elbe

hinausgetrieben. Erst am Abend konnte man sie sehen. Niemand hatte ihre Hilferufe gehört. Wegen Verdachts einer

Lungenentzündung musste man den Jüngsten der drei in ein Krankenhaus einliefern. Die anderen beiden brachte man nach

Hamburg zurück, wo ihre Eltern sie schon erwarteten.

b. Setzt die richtige Präposition und den richtigen Artikel ein:

Ich habe lange ... Plan nachgedacht. Er ist .... Erfolg stolz. Ich muss mich .... Kollegen entschuldigen. Wir freuen uns.

.... Besuch am nächsten Wochenende. Es handelt sich .... Firma. Das hat .... Beruf nichts zu tun.

c. Vervollständigt die angefangenen Sätze mit sinnvollen Nebensätzen:

Er nahm einen Kredit von der Bank auf, als ...

Sie verließ das Zimmer immer, wenn ...

Er schlief bei offenem Fenster, auch wenn ...

Subiectul 4.

a. Lest den folgenden Text und gebt ihm einen Titel.

b. Gebt die Hauptinformationen dieses Textes mit eigenen Worten wieder (7-10 Zeilen).

Es hat manchen Vorteil, auf dem Land zu leben. Die Luft ist besser und die Natur näher. Jeder kennt jeden. Häufig

wohnen mehrere Generationen unter einem Dach. Wenn man Glück hat, liegen Wohnung und Arbeitsstelle nahe

zusammen. Früher war das Leben in der Stadt und auf dem Land kaum vergleichbar. Heute haben sich die Unterschiede

verringert, aber sie sind immer noch sichtbar. Von vielen wird das Leben in Dörfern und kleinen Orten positiv bewertet.

Vor wenigen Jahrzehnten wurde es noch als großer Nachteil angesehen. Leuten aus ländlichen Gebieten fehlte es - so

meinte man - an Lebensart und Urbanität. „Bäurisch“ oder „kleinstädtisch“ waren immer negative Qualitäten. Aber das

Verhältnis zum Land als Wohn- und Arbeitsort hat sich grundlegend geändert. Ein Fünftel der Bevölkerung der

Bundesrepublik Deutschland lebt heute in Gemeinden unter 2000 Einwohnern. Das heißt keineswegs, dass sie alle in der

Landwirtschaft tätig sind. Wie in anderen europäischen Ländern gibt es auch in der Bundesrepublik Gruppen von jungen

Leuten, die einen alten Bauernhof mieten, um von einem Handwerk oder der Produktion landwirtschaftlicher Güter zu

leben. Es sind alternative Lebensversuche. Zahlenmäßig spielen sie keine große Rolle, aber auch sie zeugen von einer

veränderten Einstellung zum Dorf. Und die Nachteile des Landlebens Man verdient weniger Geld. Ärztliche Behandlung,

Krankenhäuser und Altersheime sind schlechter als in der Stadt. Viele Berufsgruppen können auf dem Land keine

angemessene Arbeit finden. Man ist isolierter, weil die Verkehrsverhältnisse schlechter sind. Das kulturelle Angebot ist

eindeutig geringer. Wer ohne Theater, Konzerte und Museen nicht leben kann, ist für das Landleben nicht geboren. Er

würde sich zu Tode langweilen. („Eindrücke - Einblicke“, Berlin, Langenscheidt, 1994, 33)

Barem de corectare

Fiecare subiect se notează cu 9 puncte. Se adaugă un punct din oficiu.

Subiectul 1. (9 p.)

Subiectul 2. (9 p.)

67


Subiectul 3.a. 3 p. (6 x 0,50 p.); 3.b. 3 p. (12 x 0,25 p.); 3.c. 3 p. (3 x 1 p.)

Subiectul 4.a. 2 p. (1 x 2 p.); 4.b. 7 p. (7 x 1 p.)

Se scade pentru o eroare:

‣ ortografie, punctuaţie 0,05 p.;

‣ improprietatea termenului 0,10 p.;

‣ distorsiune lexicală 0,25 p.;

‣ morfologie 0,30 p.;

‣ sintaxă 0,50 p..

Probă scrisă la Limba rusă

Subiectul 1. УПРАЖНЕНИЯ:

1.1. Bcтавьте подходящий глагол движения в нужной форме:

1. Обычно я … на автобусе. По городу мы … на троллейбусе. Ты любишь … на мотоцикле Моя подруга

живёт далеко , поэтому она … в школу на трамвае , а я живу близко и … в школу пешком (ходить-ездить). 2.

Они … в театр на автобусе, а мы … пешком. На чём они … в Синаю летом Они … на поезде (идть-ехать).

1.2. Слова из скобок поставьте в нужной фореме:

1. Mои дpyзья ходят в походы по (суббота). 2. Mы ceли зa (пapтa) начали итать. 3. Блaгoдоря (пoмoщь) oтцa,

он peшил зaдaчy. 4. Oн любуется (кapтина). 5. Чepeз (нeдeля) они вepнyтся к (мы) и поедем вместе на (экскурсия).

6. Около (дом) находится большой магазин. 7. Брат с (сестра) играют в волейбол.

Subiectul 2. ПЕРЕВЕДИТЕ НА РУМЫНСКИЙ ЯЗЫК:

Ha земле осталось очень немного места где человек ещё не изменил природу. Эти нетронутые уголки стали

довольно редкими. Здесь человек может наблюдать, изучать жизнь природы, что очень важно для науки. В

настоящее время многие виды животных и растений уже исчезли, другие оказались под угрозой исчезновения.

Чтобы спасти редкие виды растений и животных, ученые создали Красную книгу, куда записаны все исчезающие

виды. Эта книга - сигнал тревоги. В ней указано, какие меры следует предпринимать для того чтобы сохранить

для будущих поколений животный и растительный мир земли. Но чем больше нас на земле, тем трудней

становится получать от природы новые богатства, не уничтожая её. Ещё двести лет назад людям казалось, что

ресурсы земли неисчерпаемы.

Subiectul 3. ПЕРЕВЕДИТЕ НА РУССКИЙ ЯЗЫК:

Operele literare ale oricărui scriitor talentat, care lucrează în sfera limbii materne, reflectă particularităţile culturii create

în această limbă. Aceste particularităţi, coloritul naţional specific trebuie să fie păstrate şi în traducerile operelor respective în

alte limbi.

Trebuie subliniat faptul că nu se pot face traduceri perfecte, mai ales când este vorba de texte ce aparţin literaturii

beletristice. Ceva se pierde în procesul de traducere. Dar acest „ceva“ nu trebuie să împiedice transmiterea sensului şi a

spiritului operei originale. Tocmai în aceasta constă măiestria fiecărui traducător adevărat. Traducătorul are datoria să

transmită în lucrările sale nu propriile trăiri în legătură cu faptele şi evenimentele descrise; sarcina acestuia este de a

transmite cititorului prin mijlocele unei alte limbi opera literară deja creată.

Subiectul 4. Прокомментируйте следующую русскую пословицу: „Для ково труд радость, для тово жизниьсчастье“.

(Комментарий должен быть максимум ½ страницы).

Barem de corectare

Fiecare din cele patru subiecte se va nota cu câte o notă între 1 şi 9. Se acordă un punct din oficiu.

Subiectul 1 (9 p.)

Subiectul 1.1 este punctat cu 4,5 p.. Pentru fiecare construcţie greşită se scad 0,50 p..

Subiectul 1.2 este punctat cu 4,5 p.. Pentru fiecare construcţie greşită se scad 0,50 p..

Subiectul 2 (9 p.)

Se notează corectitudinea şi acurateţea exprimării în limba română, redarea adecvată a textului din limba rusă. Se pot

puncta soluţiile deosebit de originale pentru unele structuri mai dificile.

Se scad:

‣ 0,75 p. pentru fiecare propoziţie netradusă, pentru deviere gravă de sens a unei întregi fraze sau propoziţii;

‣ 0,50 p. pentru omisiune sau element adăugat;

‣ 0,20 p. pentru fiecare greşeală de echivalare lexicală;


Subiectul 3 (9 p.)

Se notează traducerea corectă a structurilor gramaticale, fluenţa textului în limba rusă, cunoaşterea vocabularului

implicat de traducerea textului.

Se pot puncta soluţiile deosebit de originale pentru unele structuri mai dificile.

Se scad:

‣ 0,50 p. pentru fiecare echivalare incorectă a structurilor gramaticale fundamentale;

68


‣ 0,30 p. pentru fiecare greşeală de gramatică (recţiune verbală, terminaţii substantivale, adjectivale, pronominale, verbale

etc.);

‣ 0,20 p. pentru fiecare greşeală de echivalare lexicală.

Subiectul 4

Se acordă 9 p. pentru o compoziţie închegată, corectă din punct de vedere al informaţiei, care se încadrează în temă şi

tratează subiectul într-o formă îngrijită, fără greşeli de gramatică şi lexic.

Se poate puncta suplimentar (după caz) originalitatea abordării temei.

Se scad:

‣ până la 5 p. pentru tratarea eronată a temei;

‣ 0,50 p. pentru fiecare greşeală gravă de exprimare, care face textul ininteligibil;

‣ 0,25 p. pentru fiecare greşeală gramaticală şi/sau lexicală;

‣ 0,10 p. pentru două greşeli de ortografie şi/sau punctuaţie.

Probă scrisă la Limba italiană

Subiectul 1. Tradurre in romeno:

Le statistiche ci dicono che ci sono milioni di persone che non leggono mai un libro. Molti si giustificano col fatto che

l'intenso lavoro quotidiano non lascia tempo da dedicare alla lettura. Ma se è vero per chi fa lavori pesantissimi e disumani,

non lo è per chi segue orari più ragionevoli. Uno dei luoghi più propizi alla lettura è il letto. Chi, magari riducendo

l'esposizione alla televisione, riuscisse a ritagliarsi anche mezz'ora di lettura serale, realizzerebbe più di cento e ottanta ore di

lettura annuali, il che non è poco. Tutti i lettori per gusto e per vocazione ricorderanno le battaglie infantili per poter leggere

alla sera, negoziando coi genitori preoccupati per la loro vista e magari riuscendo di nascosto a leggere con una pila sotto le

coperte. Anche ammesso che a un bambino non fa bene leggere a letto, quel bambino inizierebbe ad apprezzare quella

pratica, accorgendosi che i suoi genitori la seguono.

Subiectul 2. Tradurre in italiano:

Cred că reprezentantul guvernului a spus destul de clar că problema corupţiei nu este doar o chestiune internă. Să spun

drept, credeam că ţara dumneavoastră, este foarte aproape de o schimbare profundă cu câţiva ani în urmă, când au fost

adoptate câteva legi deosebit de democratice. Certitudinile mele însă s-au stins mult prea repede, dar, cum se zice, speranţa

nu moare niciodată.

Subiectul 3. Volgere il verbo fra parentesi al modo e al tempo grammaticalmente e logicamente richiesto:

1. (Venire) qui, signora!

2. (Andarsene) ora, non ti voglio più vedere!

3. Speravo che Lei mi (volere) aiutare.

4. Credeva che lei (essere) via.

5. Dei bambini (rompere) ieri questi vetri.

6. Maria, ma come (crescere) dall'anno scorso!

7. Nel 1999 noi (partire) per la Francia.

8. Loro (arrivare) due minuti fa.

9. Lui tornò ad avvertirli, ma loro (partire) ormai.

Subiectul 4. Dopo la lettura attenta del seguente testo,

a. trovatene un titolo adatto

b. formulate almeno tre informazioni nuove che vi sono fornite dai testo

Siamo curiosi e adoriamo i confronti tra la nostra condizione di italiani e quelta dei popoli che visitiamo. Siamo

indiscutibilmente generosi, quasi sempre, ad esempio rinunciamo a controllare i conti dei ristoranti, un'attività che occupa

invece circa la metà delle ferie di uno svizzero o di un austriaco. Un italiano in viaggio non soltanto non si innervosisce

incontrando altri italiani, ma festeggia l'avvenimento, manifestando un orgoglio nazionale che in patria tiene ben nascosto.

Un aspetto meno entusiasmante del turismo italiano è la sua rumorosità. E' scientificamente provato che una comitiva di

cinquanta napoletani produce gli stessi decibel di cento francesi, centocinquanta tedeschi e duecento giapponesi. E' un fatto

che non ha nulla a che fare con la scortesia, essendo invece un'espressione del piacere di stare ai mondo. Le risate, l'allegria,

la simpatia rappresentano dei valori sicuri per i nostri connazionali che stringono facilmente amicizia con coloro che

incontrano. Un piatto tipico, un bicchiere di rosso, un bel posto da visitare in Italia, un acceso commento delle partite di

calcio si ritroveranno sempre e sempre nelle loro conversazioni con la gente dei paesi ospitanti. Tornati a casa, infilano con

cura le foto negli album dei loro viaggi e non vedono l'ora di riscoprire l'eccezionale, l'impareggiabile gusto di una vera

spaghettata.

Barem de corectare

Subiectul 1. (9 p.)

Subiectul 2 (9 p.)

Subiectul 3. (1 p. pentru fiecare frază) (9 p.)

Subiectul 4. (9 p.)

69


Subiectul 4.a. (3 p.)

Subiectul 4.b. (6 p.)

Nota fiecărui corector reprezintă media notelor celor patru subiecte.

La toate subiectele se depunctează fiecare greşeală după cum urmează:

‣ 0,05 p. greşeli de grafie;

‣ 0,10 p. greşeli de lexic (confuzii, folosire improprie a termenilor);

‣ 0,25 p. contrasensuri, confuzii lexicale grave;

‣ 0,30 p. greşeli de morfologie;

‣ 0,50 p. greşeli de sintaxă;

‣ 1 p. schimbări grave de sens; răsturnări de frază.

Probă scrisă la Limba spaniolă

Subiectul 1. Léase con atención el fragmento siguiente:

Entre la multitud que se doraba al sol en la playa de Bahía Verde el domingo 19 de enero, nadie reconoció a Patricio

Kelly, el líder de la Alianza Republicana Argentina que en septiembre del año anterior se fugó disfrazado de mujer de una

penitenciaria de Chile. Después del baño, vestido con un negro traje de alpaca demasiado bien hecho, demasiado

inmaculado para pasar inadvertido bailó durante tres horas con la dama que lo acompañó durante todo el domingo. Muchos

de quienes se encontraban en el salón habían visto su fotografia en las últimas 72 horas. Pero nadie lo reconoció. Patricio

Kelly y su misteriosa acompañante regresaron a Caracas al atardecer, a bordo de un Chevrolet azul celeste, demasiado

nuevo, demasiado celeste para pasar inadvertido. Esa noche tomó el aperitivo en el Gran Café. El camarero se le dirigió por

su nombre, con „señor Kelly“, después de leer la cartulina que el cliente le había entregado, en que ponía: P. A. Kelly -

representante de negocios. A pesar de esto, tampoco él le reconoció. Para el camarero no podía haber ninguna relación

entre este desenvuelto, simpático y generoso señor Kelly que tomaba whisky con soda al atardecer y el intrépido

protagonista de la fuga cinemátográfica que hace cuatro meses provocó una explosión de titulares en la prensa de América.

Patricio Kelly no ha cambiado de nombre en Caracas. No se ha escondido ni disfrazado. Ha llevado la vida normal de

un hombre que conoce la ciudad por haber estado en ella en ocasiones anteriores. Ha comido en los restaurantes más

concurridos, ha ido al cine hasta tres veces por semana e incluso ha frecuentado el mismo bar, donde se quedaba mirando

horas enteras los programas de televisión. Nadie se hubiera imaginado que un hombre perseguido por varios gobiernos,

fugitivo de 13 cárceles en toda América, amenazado de muerte en su país después de la caída del gobierno Perón y buscado

ansiosamente por los periodistas, se atrevería a pasar una noche de sábado en la pista de baile del Hotel Tamanaco. Kelly

estuvo allí más de una vez protegido por el hecho cierto y comprobado de que nadie lo habría creido tan audaz.

Esa incorporación a la vida corriente no era inconciencia, ni intrepidez, ni vanidad. Sus espectaculares evasiones

tampoco habían tenido nada espectacular. En septiembre, cuando se supo que se había evadido de la penitenciaria chilena

disfrazado de mujer, pudo pensarse que había puesto en práctica su experiencia en la acción clandestina. Nada de eso. Su

fuga fue la culminación del estudio frío e inteligente de las costumbres de sus guardianes. Durante un mes, una mujer fue a

visitarlo a la cárcel. Los celosos guardianes de la penitenciaria se hicieron a la rutina de aquella mujer puntual que entraba a

las 7.30, como un reloj, y salía a las 8.25. Mientras tanto, Patricio Kelly inició el largo y dificil aprendizaje de hacerse pasar

por una mujer. El 20 de septiembre, una semana antes de la evasión, el embajador de Argentina previno al gobierno de

Chile de que el preso más vigilado preparaba la fuga. La dirección de la cárcel tomó nota y se dispuso a trasladar al detenido

a la sección más siniestra, el recinto de los condenados a muerte, delante del que estaban siempre dos guardias con fusiles.

Esa misma noche, la mujer de las 7.30 vino acompañada por otra mujer cuya única mision era la de coquetear con las

guardias mientras la primera iba a ver al prisionero. El 28 de septiembre las dos mujeres entraron a la cárcel. La más antigua

de ella, que se había hecho familiar después de más de treinta visitas, se quitó rápidamente la ropa conocida, los cabellos

conocidos; su compañera estaba justo concertando una cena galante con las dos guardias. En el proyecto de evasión se

había calculado que disponían de solo 8 minutos para maquillar y vestir a Kelly. A la hora de siempre dos mujeres salieron

de la cárcel. Después de muchas reticencias, la visitante más reciente había aceptado la invitación de los guardianes. La otra

se despidió del grupo en la esquina, anduvo unos metros más y se subio a un automóvil. Ese era Patricio Kelly. La

propietaria de la ropa salió diez minutos más tarde por una puerta sin vigilar. Al caer la noche, al cambio de turno, las

autoridades, que se preparaban a moverlo a otro sitio para evitar la evasión se encontraron con una celda vacía.

1. Redacte un resumen del texto anterior en no más de 10 renglones.

2. Clasifique el texto desde el ponto de vista del registro (estilo funcional) al que pertenece y justifique su opción (15

renglones).

3. Señale las unidades narrativas que componen el texto y explique la relación cronológica que existe entre dichas

unidades. ¿Cómo contribuyen dichas unidades a la construcción del retrato del protagonista (15 renglones)

4. Encuentre en el texto los sinónimos de las palabras subrayadas.

5. Encuentre un título adecuado para este fragmento.

Subiectul 2. Tradúzcase al rumano:

Llegada la Navidad, Julio se entretenía en recomponer las figutas del pesebre, pero no a la manera común, sino

urdiendo intrigas grotescas en las que el Niño Jesús había sido raptado por los tres magos con fines criminales. Pronto

adquirió la manía de dibujar ángeles con dientes de lobo e inventar historias de espíritus encapuchados que salían de las

70


paredes y se comían las ideas de la gente mientras dormía. A los diez años, mientras todavía luchaba con el alfabeto, ya que

la letra que vivía en el sonido, o al revés, le parecía una burla, anunció que iba a ser pintor como Velázquez y que le tocaba

realizar los lienzos que el gran maestro no se había planteado en vida por culpa de, argumentaba, tanto retratar por

obligación a los débiles mentales de la familia real. Con el tiempo, el sombrerero perdió toda esperanza de enderezar a aquel

último hijo suyo hacia una vida de provecho. Su casa se había vuelto irrespirable. Insultos y recriminaciones afiladas

volaban por el piso como cuchillos tocando cruelmente a quien osara interponerse en su trayectoria, habitualmente Julio.

(C. Ruiz Zafón, La sombra del viento)

Subiectul 3. Tradúzcase al español:

Conflictul care îl opune uneori pe scriitor criticului e în esenţa lui unul ancestral, trimiţând la rivalitatea dintre

producător şi intermediar. Cel care culege opera pentru a o valorifica şi dă mai departe nu ştie, şi producătorul tocmai acest

lucru i-l reproşează, câtă muncă, energie, sacrificiu de sine a pus el în valoarea produsă. La rândul său, producătorul, lucrând

uneori pe terenuri vitrege, nu înţelege că numai calitatea produsului finit contează, şi e chiar în interesul lui să ştie ce preţ are

cu adevărat lucrul lui, dacă vrea să progreseze şi să obţină în viitor câştiguri mai importante. Sentimentul paternităţii artistice

al celui care-şi iubeşte opera ca pe un copil conţine paradoxul, sau poate imperativul, că odrasla, cu cât este mai plăpândă şi

mai puţin fermă pe picioarele ei, cu atât este mai apărată şi mai ocrotită până la răsfăţ. Au fost scriitori care au murit cu

credinţa că mesajul lor artistic stă în cutare carte pe care au înconjurat-o în timpul vieţii cu o iubire lipsită de discernământ,

adevăratul mesaj critica descifrându-1 însă mai târziu, în lucrări neglijate de propriul autor. (C. Ţoiu, Alte pretexte)

Subiectul 4.

1. Transfórmense las estructuras subrayadas en una subordinada con el verbo en un modo personal, sin cambiar el

significado global del enunciado:

a. El policía me multó por ponerme nervioso.

b. Después de irse Juan, iremos a tomar café.

c. En caso de enterarte avísame.

2. Exprésense en estilo indirecte las oraciones subrayadas:

a. La maestra nos decía siempre: No os olvidéis de la tarea.

b. A las nueve de la noche, el abuelo sentenció: Ya es tiempo de acostarse.

c. Juan pensaba: A Martín lo he visto esta mañana.

3. Pónganse los verbos entre paréntesis en la forma adecuada:

a. En cuanto (presentarse) ______________ la oportunidad, pedirá que le suban el sueldo.

b. Me parece bien que (haber) _____________ tanta gente en la reunión.

c. Si se despidió tan pronto, no fue porque no (gustarle) __________ la comida.

4. Complete las frases con la forma conveniente de SER o ESTAR:

a. La decisión del tribunal le ____________ favorable

b. Probó la bebida y dijo: „____________ muy fría, voy a coger un catarro“.

c. En el museo, las conferencias _____________ siempre a las cinco de la tarde.

Barem de corectare

Pentru fiecare dintre subiecte se acordă câte 1 p. din oficiu la care se adaugă 9 p. pentru îndeplinirea corectă a

cerinţelor, astfel:

Subiectul 1.1. (realizarea rezumatului) - 1,50 p.; 1.2. (definirea registrului şi argumentarea opţiunii) - 2 p.; 1.3.

(semnalarea unităţilor narative şi a relaţiei dintre acestea) - 3 p.; 1.4. (perechi de sinonime) - 1 p.; 1.5. (titlul) -1,50 p..

Pentru fiecare dintre Subiectele 2. şi 3. se poate acorda 1 p. pentru găsirea unor soluţii originale.

Subiectul 4. Se acordă câte 2,25 p. pentru fiecare dintre subpuncte.

În toată lucrarea, greşelile de limbă se vor depuncta astfel:

‣ 0,10 p.: semne diacritice greşite sau omise, greşeli de ortografie;

‣ 0,25 p.: distorsiuni lexicale şi frazeologice, contextualizare improprie;

‣ 0,30 p.: greşeli de morfosintaxă (forme verbale şi nominale, conectori, acord);

‣ 0,50 p.: folosirea greşită a verbelor ser şi estar, selecţia greşită a modurilor şi timpurilor verbale în subordonată;

‣ 0,5 p. - 1 p.: calcuri, lacune, distorsiuni semantice grave la nivelul frazei.

Probă scrisă de Limba română

Subiectul 1.

1. Indicaţi o asemănare şi o deosebire între pronumele relativ ce şi pronumele interogativ ce.

2. Explicaţi în ce constă diferenţa gramaticală dintre formele subliniate:

a. Nu mă interesează nimic.

b. Nu mă rog de nimeni.

c. Vreau să mă văd aşa cum sunt în realitate.

3. Construiţi câte un exemplu în care cuvântul absolut să fie: a. adjectiv, b. adverb, c. substantiv.

4. Ce ambiguitate gramaticală apare în exemplul: Trimiteţi maşina lui Dan Cum poate fi dezambiguizat enunţul

71


Subiectul 2. Se dă textul:

El este atunci disperat, gestul sfâşietor cu braţele care se avântă plecând din dreptul inimii se repetă, iar de partea

cealaltă, palma întoarsă în dreptul frunţii şi al ochilor se agită sugerând o teribilă sperietură, subliniată de faptul că eroina

face mulţi paşi mărunţi când în dreapta, când în stânga, lăsându-ne să înţelegem că ar vrea să fugă, să scape de sub şuvoiul

declaraţiilor prinţului, care o înspăimântă şi, deopotrivă, îi fac plăcere.

1. Extrageţi propoziţiile atributive din frază şi indicaţi regentul fiecăreia.

2. Caracterizaţi morfosintactic cuvintele subliniate.

3. Extrageţi din text participiile şi arătaţi pentru fiecare dacă au valoare verbală sau adjectivală.

Subiectul 3.

1. Găsiţi cinci cuvinte formate în limba română cu sufixul -ar.

2. Indicaţi şi ilustraţi prin exemple patru sensuri diferite ale verbului a prinde.

3. Explicaţi modul de formare şi valoarea stilistică a cuvântului subliniat:

Şi-a construit un castelaş cu morminte şi fantome.

4. Alegeţi din textele de mai jos două împrumuturi lexicale recente şi arătaţi în ce măsură s-au adaptat limbii române.

Indicaţi pentru cele două cuvinte - dacă există - câte un sinonim deja existent în limbă.

„Boşilor“ noştri de la F.R.F. nu pare să le fie prea bine.

S-a creat un melanj de elemente, adaptat la condiţiile şi resursele locale.

Cei mai mulţi dintre absolvenţii Universităţii de Arte aleg să lucreze ca art-directori în agenţii de publicitate.

În golful de la cherhana e greu să mai găseşti o masă în week-end, dar, totuşi, nu există impresia, de aglomeraţie.

Feţele se schimbă de la an la an, dar se păstrează totuşi impresia de déjà-vu.

Scriu mailuri, navighez, din când în când mai şi chatuiesc un pic.

Subiectul 4.

1. Caracterizaţi din punct de vedere stilistic fragmentul de mai jos, identificând trăsăturile de oralitate populară

reflectate în scris:

Dute carte cât de iute la sora Sate sărute căsi ieu team sărutat când în Poştă team băgat dute carte prin trifoi şi Iară vină

înapoi cu răspuns de pela voi Hei tu dragă păsărea ieatu asta cărticea şi O du la sora mea şi o pune pe fereastă iea Frumos

săo citească lacrămile săi pornească Pe cum mia pornit şi mie când am început Ascrie hei tu soră draga mea de când de

Acasăi plecat casa pustie arămas pe mime Naud horind nici glasuri legănând vei şti Dragă soră ană căci două flori sunt cu

pupi Cele din gră dinuţă de la todoră din crăceşti şi una din lădiţă cele din grădinuţă văa Fi roşie cele din lădiţă nuştiu cum a

fi ţi Voi scrie după cea în flori şi a venit mărie Lui onisim de la bucureşti şi mia Dat 4 batiste şi un bot mare de fitău în toată

forma şi un ghemuţi de bumbac.

2. Ce diferenţe există între folosirea persoanei a II-a singular în cele două situaţii de mai jos

a. Văd că nu mă înţelegi şi n-o să mai repet inutil ce-am spus.

b. V-am mai spus: dacă nu înţelegi ceva, e mai bine să întrebi.

3. Transpuneţi fragmentul de mai jos în limbaj standard, eliminând trăsăturile colocviale:

Nu mai râdeţi ca prostu-n vie că opoziţia-i de trei lulele şi nu mai muriţi de grija ei că o să ajungeţi şi voi mai rău decât

ea! Nu vă hăhăiţi pe seama polologhiei lor pentru că nu ea e buricul pământului. (...) Şi hotărâţi-vă o dată! Vreţi să vă

scoateţi pârleala că aţi ajuns în fruntea bucatelor, să scoateţi ţara din încurcătură sau să o puneţi pe şest de o catastrofă

Barem de corectare

Fiecare subiect este notat de la 1 la 10 (se acordă câte 1 punct din oficiu).

Orice greşeală de ortografie făcută de candidat pe parcursul rezolvării unui subiect este penalizată cu 1 punct: acesta se

scade din totalul notei pentru subiectul respectiv (putând astfel anula punctajul obţinut la o cerinţă a subiectului, rezolvată în

rest corect).

Subiectul 1.

1. Se acordă 1 p. pentru punerea în evidenţă a formei comune, invariabile, doar de N-Ac., şi 1 p. pentru menţionarea

uneia dintre principalele diferenţe (apariţia în enunţuri interogative / legarea propoziţiilor; referirea doar la inanimate /

referirea la animate şi inanimate; compatibilitatea ca subiect doar cu singularul / cu singularul şi pluralul etc.) (total: 2 p.)

2. Se acordă câte 1 p. pentru fiecare caracterizare care menţionează diferenţele faţă de celelalte forme ( a. - pronume

personal în Ac., CD; b. - pronume reflexiv în Ac., obligatoriu, intră în componenţa verbului; c. - pronume reflexiv în D,

funcţie de CD (total: 3 p.)

3. Se acordă câte 1 p. pentru fiecare exemplu corect (total: 3 p.)

4. Se acordă 1 p. pentru identificarea ambiguităţii (secvenţa lui Dan poate fi substantiv în D, cu funcţia de CI al

verbului, sau subst. în G., atribut al subst. maşina) şi 1 p. pentru explicarea posibilităţii de dezambiguizare sau construirea

unor contexte dezambiguizante. (total: 2 p.)

Subiectul 2.

1. Se acordă câte 0,50 p. pentru indicarea şi delimitarea corectă a fiecărei propoziţii atributive şi câte 0,50 p. pentru

indicarea regentului (total: 4 p.)

braţele / care se avântă plecând din dreptul inimii

faptul / că eroina face mulţi paşi mărunţi când în dreapta, când în stânga, lăsându-ne

72


declaraţiilor (prinţului) / care o înspăimântă

declaraţiilor / [care] deopotrivă, îi fac plăcere.

2. Se acordă câte 1 p. pentru fiecare element, repartizat astfel: la al ochilor, câte 0,20 p. pentru identificarea funcţiei /

părţii de vorb. / art. hot. / art. gen. şi caz / gen şi nr.; la îi câte 0,20 p. pentru funcţie / parte de vorbire / caz / formă neacc. /

pers. şi nr. (total: 2 p.)

3. Se acordă câte 0,50 p. pentru identificarea corectă a fiecărui participiu şi câte 0,50 p. pentru indicarea corectă a

valorii verbale (întoarsă, sublimată) sau adjectivale (disperat) (total: 3 p.)

Subiectul 3.

1. Se acordă câte 0,40 p. pentru fiecare cuvânt corect indicat; din total se scad câte 0,40 p. pentru orice cuvânt indicat

greşit. (total: 2 p.)

2. Se acordă câte 0,25 p. pentru fiecare sens diferit şi câte 0,25 p. pentru fiecare exemplu care ilustrează corect sensul

respectiv. (total: 2 p.)

3. Se acordă 0,50 p. pentru explicarea modului de formare (baza + suf. diminutival) şi 0,50 p. pentru explicarea valorii

stilistice (minimalizare ironică). (total: 1 p.)

4. Se acordă câte 2 p. pentru fiecare cuvânt extras (dintre: boşi, melanj, art-itrectori, week-end, déjà-vu, mailuri,

chatuiesc), repartizate astfel: 0,50 p. alegerea corectă, 0,50 p. găsirea unui sinonim sau explicarea corectă a faptului că acesta

nu există, 1 p. descrierea gradului de adaptare (pronunţie, scriere, morfologic articulare, formă de plural - modificare

semantică). (total: 4 p.)

Subiectul 4.

1. Se acordă 3 p. pentru indicarea principalelor trăsături de oralitate populară reflectată în scris (particularităţi regionale,

recurs la clişee şi forme versificate prestabilite, nestăpânire a normelor de ortografie şi punctuaţie etc). şi 1 p. pentru calităţile

expunerii. (total: 4 p.)

2. Se acordă câte 1 p. pentru fiecare caracterizare corectă: a. adresarea directă către interlocutor; b. persoana a II-a cu

valoare generică. (total; 2 p.)

3. Se acordă punctajul maxim pentru o formulare în registru standard care nu se depărtează de sensul textului,

înlocuind obligatoriu secvenţele ca prostu-n vie, de trei lulele, muriţi de grija ei, că, vă hăhăiţi, polologhiei, buricul

pământului, să vă scoateţi pârleala, aţi ajuns în fruntea bucatelor, să o puneţi ... de, pe şest. (total: 3 p.)

73

More magazines by this user
Similar magazines