rezumat feier (fÄtu) ramona - Gr.T. Popa

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE "GR.T.POPA" IAŞI 

FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ 

INTEGRAREA HOMEOSTAZICĂ A PROTEZELOR PARŢIAL AMOVIBILE 

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 

CONDUCATOR ŞTIINŢIFIC: 

Prof. Univ. Dr. Norina Consuela FORNA 

DOCTORAND: 

Prep. Univ. Dr. Diana Ramona Feier (Fatu) 

IAŞI 

-2011-

CUPRINS: 

INTRODUCERE.MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI 6 

STADIUL CUNOAȘTERII 7 

Capitolul I - PRINCIPIUL HOMEOSTAZIC - SUMA PRINCIPIILOR DE 

TRATAMENT ÎN REECHILIBRAREA ORGANISMULUI 

I.1.Principiul profilactic 13 

I.2.Principiul curativ 16 

I.3.Principiul biologic 19 

I.4.Principiul biomecanic 21 

I.5.Principiul ergonomic 22 

Capitolul II - STABILIREA ETAPELOR PLANULUI DE TRATAMENT 

AVÂND CA FINALITATE ECHILIBRAREA CORECTĂ A SISTEMULUI 

STOMATOGNAT 23 

II.1.Reechilibrarea stării generale 25 

II.2.Pregătirea locală și loco-regională 26 

II.3.Reechilibrarea suportului odontal 27 

II.4.Reechilibrarea suportului parodontal 31 

II.5.Reechilibrarea suportului osos 34 

II.6.Reechilibrarea suportului mucos 35 

II.7.Reechilibrarea musculară 36 

II.8.Reechilibrarea ocluzală și repoziționarea cranio-mandibulară 38 

II.9.Realizarea protetică a ocluziei terapeutice 41 

II.10. Reechilibrarea prin mijloace protetice 45

Capitolul III SISTEME COMPUTERIZATE ÎN MEDICINĂ 

III.1. UTILIZAREA SISTEMELOR COMPUTERIZATE ÎN MEDICINĂ 47 

III.2.SISTEME COMPUTERIZATE PENTRU ASISTAREA DECIZIEI ÎN 

STOMATOLOGIE 53 

III.2.1.Urgențele stomatologice 53 

III.2.2.Durerea în teritoriul maxilo-facial 54 

III.2.3.Patologia orală 55 

III.2.4.Radiologia stomatologică 58 

III.2.5.Ortodonția 59 

III.2.6.Protetica dentară 61 

CONTRIBUȚII PERSONALE 

Capitolul IV.METODOLOGIA CERCETĂRII 66 

1. Introducere 66 

2. Motivația alegerii temei 66 

3. Scopul și obiectivele cercetării 67 

4. Direcțiile de cercetare 68 

5. Material si metodă 68 

Capitolul V.STUDIU CLINICO-STATISTIC PRIVIND INCIDENȚA 

AFECȚIUNILOR DENTARE LA PACIENȚII CE NECESITĂ REABILITARE 

HOMEOSTAZICĂ 


2. Scopul studiului 70 

3. Material și metodă 70 

4. Rezultate și discuții 70 

5. Concluzii 103

Capitolul VI.IMPLICAȚII ALE OZONOTERAPIEI ÎN REECHILIBRAREA 

HOMEOSTAZICĂ A PACIENȚILOR EDENTAȚI PARȚIAL 105 

VI.1. .STUDIU PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA SUPORTULUI DENTO- 

PARODONTAL ÎN ETAPA PREPROTETICĂ PRIN APLICAREA 

OZONOTERAPIEI 





5. Concluzii 111 

VI.2.STUDIU PRIVIND APLICAREA OZONOTERAPIEI ÎN ETAPA DE 

TRATAMENT PROPROTETIC ȘI PROTETIC PROPRIUZIS 






Capitolul VII. REZULTATE CLINICO-STATISTICE OBȚINUTE LA PACIENȚII 

EDENTAȚI PARȚIAL ÎNTINS TRATAȚI PRIN PROTEZE MOBILIZABILE 

PRIVIND INTEGRAREA HOMEOSTAZICĂ 

CAP.VII.1.ALGORITMUL DE TRATAMENT AL PACIENȚILOR EDENTAȚI 

PARȚIAL ÎN VEDEREA INTEGRĂRII HOMEOSTAZICE A PROTEZELOR 





5. Concluzii 154

VII.2.EVALUAREA COMPUTERIZATĂ A PACIENTULUI EDENTAT PARȚIAL 

TRATAT PRIN PROTEZE MOBILIZABILE URMĂRIND GRADUL DE 

INTEGRARE HOMEOSTAZICĂ 






Capitolul VIII. CONCLUZII FINALE 203 

BIBLIOGRAFIE 207 

ANEXE

Motivatia alegerii temei 

Din ce în ce mai mult în ultima vreme, medicina pare a fi preocupată de investigarea 

omului ca un întreg, ca o totalitate în care fiecare componentă este în egală măsură importantă 

și în stransă corelație cu celelalte. Nu mai este de actualitate analizarea doar a unei structuri 

sau a unui organ, făcând abstracție de restul organismului, ci se caută o privire de ansamblu 

care să ofere cât mai multe detalii asupra întregii ființe.Aceste idei stau la baza acupuncturii și 

a altor ramuri ale medicinii naturiste și pot fi puse în evidența și în ceea ce privește sistemul 

stomatognat.[72]Dr. H. Sukel a subliniat în numeroase rânduri corespondența dintre 

structurile dentare și restul organismului, precizând că starea de sănătate a fiecarui organ se 

oglindește la nivelul câte unui dinte, suferința unei structuri dentare arătând medicului care 

dispune de cunoștințele necesare, o afecțiune cantonată la distanță, într-o altă zonă a 

organismului, aparent de nebănuit. În aceeași linie se înscriu și cercetările Dr. Silvia Colla, 

fondatoare a ,,olodonției", ramură a odontoiatriei, care îmbină într-un mod inspirat știința 

modernă cu medicina naturistă, incluzând în tratamentele sale, printre altele, homeopatia, 

acupunctura și fitoterapia.[73] 

La antipodul dorinței de a trata pacientul la toate nivelurile ființei sale, urmărind o 

stare de sănătate complexă și completă, se află unele tendințe actuale de a da curs mai mult 

unor deziderate estetice (în general impuse de către pacient și de către ,,modă") și mai puțin 

celor legate de sănătatea orodentară, manoperele menite să aducă o ,,înfrumusețare" fiind 

deseori însoțite de o afectare a integrității țesuturilor dentare (uitând parcă de ,,Primum non 

nocere" al lui Hippocrate).[72] 

Reabilitarea homeostazică a pacientului edentat parțial întins reprezintă dezideratul final al 

oricărui tip de reabilitare și încununează suma tuturor procedeelor terapeutice menite să 

restabilească echilibrul complex al organismului privit în ansamblul său, cu răsunet deosebit asupra 

sistemului stomatognat. 

În terapia stomatologică actuală nu avem voie să tratăm un element sistemic singular,el 

trebuind să fie rebilitat în contextul sistemului stomatognat,concomitent cu celelalte modificări 

existente în acel moment.[72] 

În urma evaluării statusului bolnavului prin examen clinic amănunțit, analiza atentă a 

investigațiilor paraclinice, se formulează diagnosticul complet și complex și se trece la 

etapizarea planului terapeutic prin stabilirea priorităților de tratament ce vizează pregătirea 

generală,loco-regională si locală specifică și nespecifică,în concordanță cu obiectivele 

profilactic și curativ și în urma analizării criteriilor de tratament. 

Existența unor afecțuni generale prezumtive sau reale necesită în mod obligatoriu 

colaborarea cu medicul de familie sau cu medicul specialist. Aceștia vor stabili diagnosticul corect și 

tratamentul specific afectiunii generale și numai având în vedere avizul și recomandările acestora 

putem demara tratamentul de reechilibrare homeostazică. 

Edentația reprezintă o urgență de primă importanță în afecțiunile sistemului stomatognat. 

Orice absență dentară reprezintă o urgență cu răsunet asupra întregului sistem stomatognat cu 

posibilitatea inducerii dishomeostaziei inițial intrasistemic și apoi suprasistemic. 

În concluzie,importante nu sunt realizarea unor deziderate de natură pur estetică 

circumstanțială ci preocuparea pentru starea de sănătate a structurilor dentare și prin aceasta, 

pentru starea de sănătate a întregului sistem somatognat și chiar a întregului organism. Astfel, 

viziunea integralistă pare a fii superioară doar unei fracțiuni din ea, asigurând prin tot ceea ce 

facem, un echilibru al tuturor componentelor ce alcătuiesc acest magic Univers care este 

OMUL![73].

CAPITOLUL IV.METODOLOGIA CERCETĂRII 

IV.1.INTRODUCERE 

Complexitatea terapeutică a abordării pacientului edentat parţial întins rezidă într-un 

cumul factorial plurivalent şi individualizarea etiopatogenică a fiecărei laturi, coroborată cu 

particularitatea fiecărui caz clinic, se constituie într-o abordare terapeutică ţintită. Corelarea 

examenului clinic cu evaluările paraclinice, ancorate preponderent în sfera non-invazivă și 

minim invazivă decelează cauzele declanşatoare ale întregului areal patogenic al edentaţiei 

parţiale, prevalența afectărilor de acest tip se constituie într-o realitate clinică frecvent 

întâlnită în activitatea practică. Impactul edentaţiei parţiale asupra armoniei sistemului 

stomatognat și asupra nivelului întregului organism este o pledoarie elocventă pentru 

realizarea unor metode profilactice bine conduse, cu eliminarea factorilor etiopatogenici 

corelaţi cu iatrogenia, tipul de biomaterial utilizat abordarea tehnologică, fără a eluda 

arhetipurile caracterizate de specificul binomului stare generală-patologie orală. Alegerea 

soluţiei terapeutice de elecţie la categoria de pacienţi abordată corelată cu managementul 

terapeutic constituie două idei centrale ce guvernează studiile derulate. 

Tratamentul edentatului parțial întins presupune aplicarea în cavitatea orală a 

pacientului a unor substitute artificiale in scopul refacerii continuității morfologice a arcadelor 

dento-alveolare și funcțiilor sistemului stomatognat perturbate prin apariția edentației. 

Toleranța elementelor componenete ale sistemului stomatognat în contact cu 

protezările-substitute artificiale reprezintă o provocare complexă. 

Reabilitarea corectă a pacientului edentat parțial întins trebuie să conducă la inducerea 

unei relații de echilibru între elementele sistemului stomatognat și varianta terapeutică 

aleasă,pe o perioadă cât mai îndelungată. 

IV.2.MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI 

Activitatea practică din teritoriul medicinii dentare oferă o imagine clară a frecvenţei 

crescute a terapiei edentaţiei parţiale la pacientul cu vârste din ce în ce mai reduse, interval ce 

reuneşte cazuri clinice a pacienților debutând de la 29 de ani și mergând până la vârsta 

senescenței , ce pendulează între refacerea anatomică de fidelitate şi diversele grade de 

abdicare de la aceasta,situaţie ce atrage manifestări la nivelul suportului dento-parodontal şi 

muco-osos, cu ecou asupra dishomeostaziei sistemului stomatognat. 

Paleta largă a soluţiilor terapeutice abordate în protetica dentară capătă valenţe individualizate 

la pacienţii edentaţi, soluţia terapeutică finală fiind rezultatul corelării evaluării stării generale 

şi a patologiei orale, cu detaliile câmpului protetic, un rol esenţial revenind variantelor 

terapeutice dependente de biomaterialele utilizate şi linia tehnologică utilizată, toate aceste 

aspecte fiind sub semnul specificităţii anatomo-funcţionale la lotul de pacienţi analizat. 

Obiectivarea aspectelor practice în cadrul unui lot de pacienţi, stabilirea corelaţiilor între 

entitatea clinică şi factorul cauzal, însoţite de exemplificări elocvente,evidenţiază posibilităţile 

practice, ancorate în teritoriul medicinii dentare actuale de a soluţiona situaţiile clinice 

întâlnite. 

Pacientul edentat parțial tânar prezintă unele particularităţi în abordare şi un prognostic 

favorabil tratamentului stomatologic, tocmai prin reactivitatea compensatorie a organismului 

consecutive modificărilor morfo-fiincţionale de la nivelul sistemului stomatognat. Deşi 

mecanismele compensatorii şi de adaptabilitate ce intervin în menţinerea homeostaziei 

sistemului stomatognat sunt mai marcante la tineri, tulburările funcţionale masticatorii, 

fizionomice, de deglutiţie şi fonetice sunt şi ele regăsite printre acuzele pacientului. La această 

categorie de vârstă primează tulburările fizionomice şi fonetice (regăsite în edentaţiile

frontale, prin afectarea pronunţiei fonemelor dentale şi sibilante), care cer urgentarea 

restabilirii lor, reîntregind astfel semnificaţia estetică şi socială de care tinerii sunt preocupaţi 

în mod special. 

În antiteză,pacientul vârstinc,chiar dacă se confruntă cu aceeași patologie a edentației 

întinse,răsunetul la nivelul organismului său va fii mult amplificat,dat fiind curba descendentă 

biologică pe care acesta se situează,coroborată cu patologia generală de cele mai multe ori 

decompensată,și cu potențialul limitat de recuperare homeostazică.Acești pacienți,reclamă 

tulburările de ordin funcțional masticator și fonator,în principal,fizionomia având o mai mică 

importanță în doleanțele acestora. 

. 

IV.3.SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRII 

Prin studiul realizat ne propunem evidențierea importanței pe care o are gândirea 

biologică de ansamblu asupra întregului organism,interrelația organism-sistem stomatognat și 

necesitatea reabilitării complexe în vederea obținerii rezultatelor pozitive și a unui echilibru 

de durată. Având în vedere complexitatea şi varietatea patologiei edentaţiei parţiale întâlnite 

la pacienţi, studiul a avut ca scop evaluarea implicării stării generale, a statului odontoparodontal 

şi muco-osos al pacientului edentat , a complicaţiilor instalate şi a tratamentelor 

restaurative prezente în declanşarea arealului de semne şi simptome a acestei entităţi clinice 

cu profunde implicaţii asupra echilibrului oral. 

Cercetarea a urmărit materializarea practică a următoarelor obiective: 

Stabilirea corelaţiilor existente la lotul de pacienţi analizaţi între starea generală şi patologia 

locală, prin intermediul metodelor non-invazive de evaluare paraclinică, dublată de evaluările 

clasice. 

Stabilirea rolului evaluărilor paraclinice non-invazive asupra individualizării planului 

terapeutic,cu identificarea precoce a afectărilor sistemului stomatognat şi a implicaţiilor stării 

generale în particularizarea algoritmului terapeutic. 

Stabilirea rolului ozonoterapiei,terapie noninvasivă,în recuperarea și menținerea sănătății 

sistemului stomatognat,condiție esențială în reechilibrarea homeostaziei. 

Identificarea arhetipului de situaţii clinice particulare la pacientul edentat parţial întins 

dictate de starea generală, statusul suportului muco-osos sau dento-parodontal, complicaţiile 

locale, loco-regionale, percepţia exigenţelor estetice şi criteriile socio-economice. 

Elaborarea unui plan terapeutic utilizând analiza scorului inițial,al scorului terapeutic și scorul 

de prognostic,având ca finalitate relevarea solutiei de elecție în funcție de totalitatea criteriilor 

și obiectivelor de tratament. 

IV.4.DIRECȚIILE DE CERCETARE 

1.Evaluarea clinică şi paraclinică a unui lot de pacienţi diagnosticați cu edentație 

partială,metodele de evaluare paraclinică fiind ancorate în registrul non-invaziv şi minim 

invaziv. 

2.Identificarea situaţiilor clinice particulare ale edentaţiei la pacienţii , ce necesită protezări 

specifice din sfera clasică şi modernă a proteticii dentare,în scopul restabilirii homeostaziei 

afectate prin edentație.

3.Particularităţi de abordare în managementul pacientului edentat,în scopul definirii soluției 

de elecție adaptate fiecărui caz în parte,ținând cont de principiile , criteriile și obiectivele 

planului de tratament,filtrate prin intermediul scorului ințíal,terapeutic și de prognostic. 

4.Evaluarea rolului ozonoterapiei,în recuperarea suportului dento-parodontal și mucoosos,etapă 

premergătoare aplicării terapiei protetice. 

IV.5.MATERIAL ȘI METODĂ 

Material 

Loturile incluse în studiu sunt variabile ca număr de cazuri, în funcţie de studiul realizat. 

Criteriile de includere în lot: 

au fost incluşi pacienţi care au semnat şi datat formularul de consimţământ informat, 

pacienţi cu vârste cuprinse între 29 şi 82 ani cu edentaţie parţială şi diverse grade de afectare 

a stării generale; 

pacienţi ce pot să participe la studiu pe perioadele determinate. 

Criterii de excludere: 

cei ce nu pot să participe la studiu pe întreaga perioadă; 

pacienţi necooperanţi. 

Loturile studiate sunt reprezentative statistic. 

Tipuri de studii utilizate: 

studiul clinic şi paraclinic utilizind metode non-invazive şi minim invazive; 

examene paraclinice: termografie, radiografie digitală, diagnodent, examene clasice 

(ortopantomografie, tomografie); 

cuantificarea aspectelor corelative patologie loco-regională și locală în absența ,respectiv în 

prezența terapiei miniminvazive cu ozon. 

metode statistice. 

În vederea atingerii obiectivelor propuse: 

Pentru studiul clinic şi paraclinic a fost luat în studiu un lot reprezentativ de pacienţi (305 

cazuri),prezentaţi în asistenţa la solicitare cu vârste cuprinse între 29 şi 82 ani, respectând 

exigenţele metodologice impuse de perspectiva atingerii scopului şi obiectivelor generale şi 

specifice ale cercetării. 

Au fost selectate cazurile cu edentaţie parţială investigate clinic şi paraclinic pentru a 

face o evaluare corectă a statusului odonto-parodontal şi muco-osos , o cuantificare a 

complicaţiilor locale, loco-regionale şi generale şi a calităţii terapiilor restaurative existente. 

Pentru identificarea situaţiilor clinice particulare a pacienţilor diagnosticați cu edentaţie 

parţială s-au cuantificat criteriile prevalente ce conduc la alegerea soluţiei terapeutice de 

elecţie. 

În vederea concretizării managementului terapeutic la pacienţii cu edentaţie parţială s-a 

elaborat un plan terapeutic pornind de la scorul inițial al pacientului,urmat de scorul 

terapeutic,și scorul de prognostic,rezultând din analiza computerizată a acestora soluția de 

elecție pentru fiecare caz în parte. 

Metodele statistice descriptive şi analitice utilizate au permis analiza, compararea şi 

prelucrarea fidelă a datelor obţinute. În cadrul acestei cercetări s-a folosit pentru prelucrarea

statistică a datelor ,programul STATISTICA,SPSS 16.0 dedicat cercetării medicale. În cadrul 

studiului s-au aplicat teste specifice diverselor tipuri de date analizate dintre care putem 

aminti teste de compararea valorilor medii a unui parametru corespunzător mai multor loturi 

de date dintre care testul ANOVA,Schceffe, Spjotvol/ Stoline,Kruskal-Wallis, Mann- 

Whitney, teste specifice de corelaţie pentru variabile cantitative cât şi pentru variabile 

calitative dintre care putem menţiona Testul Pearson, Chi-pătrat (ᵡ2),Mantel-Haenszel, 

Fisher,Spearman, Kendall tau, Gamma. 

În urma aplicării acestor teste s-au luat în discuţie principalii parametrii de interes, iar în 

funcţie de valorile acestora s-au stabilit concluziile. Astfel, p, parametrul de referinţă calculat 

în cadrul testelor, reprezintă nivelul de semnificaţie al testului, care s-a comparat cu p=0,05 

corespunzător unei încrederi de 95%, acesta având valori semnificative pentru 

Pcalculat

V.4.REZULTATE ȘI DISCUȚII 

Prelucrările statistice au fost realizate în SPSS 16.0,iar pentru reprezentări grafice s-a 

folosit Microsoft Excel . 

În ceea ce privește distribuția lotului studiat pe sexe(Fig.IV.4.1.,Tabel I)constatăm 

prevalența sexului feminin,diferența între ponderea pacienților de sex feminin versus masculin 

fiind destul de mică. 

Tabel I.Analiză descriptivă-distribuție frecvențe sexe studiate 

Structura lotului pe sexe 

47,21% 

52,79% 

feminin 

masculin 

Fig.V.4.1 

Din lotul de pacienți selectați se constată o prevalență netă a populației din mediul urban,fapt 

explicat pe de o parte de ușurința celor din mediul urban de adresare la tratament,și pe de altă 

parte costurile din ce în ce mai crescute ale tratamentelor stomatologice limitează 

adresabilitatea pacienților din mediul rural. 

Frecvenţa absolută 

Frecvenţa 

procentuală 

Frecvenţa procentuală 

cumulată 

Valid R 68 22.3 22.3 

U 237 77.7 100.0 

Total 305 100.0 

Tabel I.Analiză descriptivă-distribuție frecvențe medii de proveniență studiate 

Structura lotului pe medii de provenienţă 

22,30% 

77,70% 

rural 

urban 

Fig.V.4.2

Structura lotului pe intervale de vârstă evidențiază prin parametrii de stastistică 

descriptivă , valoarea medie fiind situată la nivelul valorii de 55,63,cu un interval de încredere 

al medianei de 95%.(Tabel II.),corelația mediu de proveniență-sex. 

Total lot Feminin Masculin Rural Urban 

Varsta Media 55.63 53.47 58.06 59.03 54.66 

Intervalul de 

încredere 95% al 

mediei 

Limita inf. 53.86 51.26 55.26 55.88 52.57 

Limita sup. 

57.40 55.67 60.85 62.17 56.74 

Mediana 58.00 56.00 59.00 59.50 57.00 

Varianţa 246.786 200.963 288.584 168.865 265.675 

Deviaţia std. 15.709 14.176 16.988 12.995 16.300 

Minimum 22 23 22 33 22 

Maximum 84 82 84 82 84 

Domeniul valorilor 62 59 62 49 62 

Asimetria -.226 -.226 -.368 -.210 -.167 

Boltirea -.884 -.699 -1.006 -.842 -.973 

Tabel II Parametrii de statistică descriptivă-comparativ pe sex și mediu 

Fig. Fig.V.4.3.Aspecte ale histogramei valorilor de vârstă la lotul de pacienți cu vârste 

cuprinse între 29 și 82 de ani 

Media de vârstă se situează în jurul valorii de 53,47 la sexul feminin,și 58,06 la sexul 

masculin, cu o creștere a vârstei în mediul rural,la 59.03,față de 54.66 în mediul urban.Acest 

rezultat vine în concordanță cu adresabilitatea pacienților la medic,persoanele apropiate de 

vârsta senectuții din mediul rural fiind mai predispuse la afectări severe ale sistemului 

stomatognat,reclamând terapie de specialitate.

Fig. Fig.V.4.4.Frecvența absolută pe sexe 

Fig. Fig.V.4.5.Frecvența absolută pe mediu de proveniență 

Analizând rapoartele de frecvență absolută constatăm paleta cea mai amplă ca fiind 

cea a femeilor aflate în jurul vârstei de 63 de ani,comparativ cu lotul de pacienți bărbați care 

se situează atât la valori apropiate de 59 de ani ,dar și la valori apropiate de 70 ani,raportat la 

mediu observăm însă că pacienții din mediul rural sunt cei mai mulți apropiați de vârsta de 70 

ani,vârsta în mediul urban fiind apropiată valorii de 58-60 de ani. 

Din punct de vedere al integrării sociale raportat la nivelul de instruire remarcăm 

preponderența pacienților cu studii liceale în proporția cea mai mare, de 48,85%,urmați de 

pacienții cu studii primare 26,23%,aproape de cei cu studii superioare,21%.Un procent foarte 

mic este cel al pacienților care au declarat absolvirea de studii gimnaziale.Proporția crescută a 

pacienților absolvenți de scoală liceală,reise din criteriul vârstei,întrucât pacienții cu vârste 

peste 65 de ani au limitat în general nivelul de instruire la această etapă.Pacienții absolvenți 

de învățământ primar și gimnazial fac parte din lotul aflat preponderent în mediul rural,iar cei 

cu studii superioare se încadrează în cea mai mare parte în mediul urban.Paradoxal s-a 

observat cresterea numărului pacienților tineri de peste 30 de ani doar cu studii liceale,aceștia 

provenind atât din mediul rural cât și urban.(Tabel III.Fig.IV.4.6.)


Frecvenţa 

procentuală 


cumulată 

Valid GIMNAZIALE 12 3.9 3.9 

LICEALE 149 48.9 52.8 

PRIMAR 80 26.2 79.0 

SUPERIOARE 64 21.0 100.0 

Total 305 100.0 

TabelIII.Parametrii de statistică descriptivă 

Structura lotului pe nivele de studii 

20,98% 

26,23% 

primare 

gimnaziale 

liceale 

superioare 

48,85% 

Fig.V.4.6.Analiza nivelelor de instruire 

3,93% 

În ceea ce privește analiza lotului studiat pe prevalențele stării generale discuția este 

amplă,dat fiind faptul că marea majoritate a pacienților evaluați prezintă cel puțin o afectare a 

stării generale,doar 26% din totalul pacienților prezentând o stare generală bună(Tabel 

XIV.)O proporție destul de mare a afectărilor este reprezentată de pacienții cu patologie 

cardio-vasculară,reunind o proporție de 33.4%,(Tabel.IV.)valoare apropiată de cea a 

patologiei arborelui respirator,30.2%(Tabel.VI.),în deplină corelație cu patologia 

neurologică,care se regăsește în proporție de 28.5% (Tabel.XI.)în cadrul lotului 

studiat,elemente coroborate cu media vârstei lotului studiat de 53.47 ani.Prin amploarea lor 

acești factori vor avea răsunet în alegerea soluției terapeutice ,limitând pe de o parte 

posibilitățile de redresare a statusului local iar pe de altă parte diminuând posibilitatea de 

alegerea a soluțiilor de avantgardă,reprezentate de protezarea implanto-protetică . 


Frecvenţa 

procentuală 


cumulată 

Valid NU 203 66.6 66.6 

DA 102 33.4 100.0 

Total 305 100.0 

Tabel.IV.Parametrii de statistică descriptivă pentru afecțiunea cardiacă 


Frecvenţa 

procentuală 


cumulată 

Valid NU 275 90.2 90.2 

DA 30 9.8 100.0 

Total 305 100.0 

Tabel.V.Parametrii de statistică descriptivă pentru afecțiunea renală 


Frecvenţa 

procentuală 


cumulată 

Valid NU 213 69.8 69.8 

DA 92 30.2 100.0


Frecvenţa 

procentuală 


cumulată 

Valid NU 213 69.8 69.8 

DA 92 30.2 100.0 

Total 305 100.0 

Tabel.VI.Parametrii de statistică descriptivă pentru afecțiunea respiratorie 

O altă proporție crescută a patologiei se remarcă analizând parametrii legați de 

afectarea gastro-enterologică și cea metabolică,20.3%(TabelVIII) și 13.8%(TabelVII.), 

elemente strâns corelate cu amploarea edentațiilor,entitate ce produce grave disturbări ale 

sistemului digestiv prin însăși imposibilitatea alimentării corecte,a triturării și formării bolului 

alimentar,dat fiind amplele perturbări ale funcției masticatorii și de deglutiție. 


Frecvenţa 

procentuală 


cumulată 

Valid NU 263 86.2 86.2 

DA 42 13.8 100.0 

Total 305 100.0 

Tabel.VII.Parametrii de statistică descriptivă pentru afecțiunea metabolică 


Frecvenţa 

procentuală 


cumulată 

Valid NU 243 79.7 79.7 

DA 62 20.3 100.0 

Total 305 100.0 

Tabel.VIII.Parametrii de statistică descriptivă pentru afecțiunea gastro-enterologică 

Într-o proporție mult mai mică am întâlnit patologia psihiatrică9,8%,renală9,8% și 

imunologică 2,6%,fiecare din ele constituind factor agravant pentru redresarea sistemului 

stomatognat pe de o parte,iar pe de altă parte afectarea psihiatrică putând întreține 

dishomeostazia întregului organism,știind că edentația este deseori percepută ca o mutilare,ca 

o infirmitate.(Fig.IV.4.7.) 


Frecvenţa 

procentuală 


cumulată 

Valid NU 297 97.4 97.4 

DA 8 2.6 100.0 

Total 305 100.0 

Tabel.IX.Parametrii de statistică descriptivă pentru afecțiunea imunologică 


Frecvenţa 

procentuală 


cumulată 

Valid NU 275 90.2 90.2 

DA 30 9.8 100.0 

Total 305 100.0 

Tabel.X.Parametrii de statistică descriptivă pentru afecțiunea psihiatrică 


Frecvenţa 

procentuală 


cumulată 

Valid NU 218 71.5 71.5 

DA 87 28.5 100.0 

Total 305 100.0 

Tabel.XI.Parametrii de statistică descriptivă pentru afecțiunea neurologică


Frecvenţa 

procentuală 


cumulată 

Valid NU 289 94.8 94.8 

DA 16 5.2 100.0 

Total 305 100.0 

Tabel.XII.Parametrii de statistică descriptivă pentru afecțiunea alergică 


Frecvenţa 

procentuală 


cumulată 

Valid NU 234 76.7 76.7 

DA 71 23.3 100.0 

Total 305 100.0 

Tabel.XIII.Parametrii de statistică descriptivă pentru alte afecțiuni 

af.neurologice 

af.imunologice 

stare gen. buna 

Diagnostic de stare generală 

alte afectiuni 

af.metabolice 

af.renale 

23,30% 

5,20% 

28,50% 

9,80% 

2,60% 

20,30% 

13,80% 

30,20% 

9,80% 

33,40% 

26,90% 

0,00% 10,00%20,00%30,00%40,00% 

Fig.V.4.7.Distribuția lotului de studiu pe afecțiuni generale 

Corelând cu ajutorul testelor statistice,Testul Chi-pătrat,utilizând ca parametrii 

Pearson Chi-pătrat,Raportul șanselor și analizând coeficientul de contingență,pentru 

raportarea tipului de afecțiune generală la sex,am obținut rezultate semnificativ stastitice 

pentru o serie de patologii.Astfel preponderența patologiei cardiace este întâlnită la sexul 

masculin 44,4%,față de sexul feminin,33,4% (TabelulXV),afecțiunea renală are o rată de 

16,1% la sexul feminin și doar 2,8 % la sexul masculin,(Tabelul XVI),afecțiunea gastroenterologică 

fiind mai des semnalată la sexul feminin 27,3%(TabelulXIX),față de sexul 

masculin la care se remarcă un procent de doar 12,5%.Afectarea neurologică și psihiatrică a 

fost remarcată într-o proporție mai mică la sexul feminin,23% și 6,2%,față de sexul masculin 

unde procentajul s-a ridicat la valorile de 34,7% respectiv 13,9%.(Tabel XXII,XXI). 

Af. cardiaca 

NU DA Total 

Testul Chi-pătrat 

Sex F N 123 38 161 Pearson Chi-pătrat 14.834 

% 76.4% 23.6% 100.0% Raportul şanselor 14.931 

M N 80 64 144 Coef. de contingenţă .215 

% 55.6% 44.4% 100.0% 

Total N 203 102 305 

% 66.6% 33.4% 100.0% Semnif. asimpt. p .000, SS 

Tabel.XV.Corelație afecțiune cardiacă- sexe 

Af. renală 

NU DA Total 

Testul Chi-pătrat




% 97.2% 2.8% 100.0% 

Total N 275 30 305 


Tabel.XVI.Corelație afecțiune renală- sexe 

Af. respiratorie 

NU DA Total 





% 65.3% 34.7% 100.0% 

Total N 213 92 305 

% 69.8% 30.2% 100.0% Semnif. asimpt. p .101, NS 

Tabel.XVII.Corelație afecțiune respiratorie- sexe 

Af. metabolică 

NU DA Total 





% 90.3% 9.7% 100.0% 

Total N 263 42 305 

% 86.2% 13.8% 100.0% Semnif. asimpt. p .052, NS 

Tabel.XVIII.Corelație afecțiune metabolică- sexe 

Af. gastro-enterologica 

NU DA Total 





% 87.5% 12.5% 100.0% 

Total N 243 62 305 


Tabel.XIX.Corelație afecțiune gastro-enterologică- sexe 

Af. psihiatrica 

NU DA Total 





% 86.1% 13.9% 100.0% 

Total N 275 30 305 


Tabel.XXI.Corelație afecțiune psihiatrică- sexe 

Af. neurologica 

NU DA Total 


Sex F N 124 37 161 Pearson Chi-pătrat 5.139



% 65.3% 34.7% 100.0% 

Total N 218 87 305 


Tabel.XXII.Corelație afecțiune neurologică- sexe 

Stare generala buna 

NU DA Total 





% 79.2% 20.8% 100.0% 

Total N 223 82 305 


Tabel.XXV.Corelație stare generală bună- sexe 

În ceea ce privește restul afecțiunilor analizate datele obținute nu sunt cu relvanță 

statistică deosebită corroborate cu criteriul analizat. 

Starea generală bună raportată la sexul feminin a fost remarcată într-o proporție de 

32.3%,comparativ cu sexul masculin unde doar 20,8% din pacienții analizați au prezentat 

condiții optime de tratament din acest punct de vedere.(Fig.VII.4.8.) 

Diagnostic de stare generală vs. sexe 


af.alergogene 


af.psihiatrice 


af.gastro-enterologice 

af.metabolice 

af.respiratorii 

af.renale 

af.cardiace 


22,20% 

24,20% 

4,20% 

6,20% 

34,70% 

23,00% 

13,90% 

6,20% 

2,80% 

2,50% 

12,50% 

27,30% 

9,70% 

17,40% 

34,70% 

26,10% 

2,80% 

16,10% 

44,40% 

23,60% 

20,80% 

32,30% 

MASC 

FEM 

0,00% 20,00% 40,00% 60,00% 

Fig.V.4.8.Corelație afecțiuni generale- sexe 

Următorul parametru analizat este cel ce raportează starea generală a pacienților la 

mediul de proveniență pentru a realiza o evaluare pertinentă a modului în care patologia 

generală prezintă prevalențe pentru o zonă sau alta. 

Date semnificative statistic am regăsit în urma analizei la pacienții cu afecțiuni gastroenterologice 

și metabolice cu o prevalență crescută pentru aceste afecțiuni în mediul urban 

22,8%,(Tabel XXIX),respectiv 16%(Tabel XXVIII),explicate prin tipul de alimentație pe care 

cei din mediul urban o consumă,in comparație cu mediul rural unde o proporție mult mai mică

de pacienți au aceste manifestări,11,8%,respectiv5,9%,corelate cu alimentația tradițională 

rurală,și un program regulat al meselor. 

Af. metabolica 

NU DA Total 


Mediu R N 64 4 68 Pearson Chi-pătrat 4.586 


U N 199 38 237 Coef. de contingenţă .122 

% 84.0% 16.0% 100.0% 

Total N 263 42 305 


Tabel.XXVIII.Corelație afecțiune metabolică- mediu de proveniență 

Af. gastro-enterologica 

NU DA Total 





% 77.2% 22.8% 100.0% 

Total N 243 62 305 


Tabel.XXIX.Corelație afecțiune gastro-enterologică- mediu de proveniență 

Ca și element relevant de reținut este corelația dintre starea generală bună și mediul de 

proveniență,test semnificativ statistic,și generat probabil de o igienă a vieții păstrată arhaic 

alături de un nivel mai saăzut al stressului cotidian.(Tabel XXXV.) 

Stare generala buna 

NU DA Total 





% 76.4% 23.6% 100.0% 

Total N 223 82 305 


Tabel.XXXV.Corelație stare generală bună-mediu de proveniență 

Diagnostic de stare generală vs. mediu de 

provenienţă 


af.alergogene 


af.psihiatrice 


af.gastro-enterologice 

af.metabolice 

af.respiratorii 

af.renale 

af.cardiace 


21,50% 

29,40% 

5,90% 

2,90% 

30,00% 

23,50% 

11,00% 

5,90% 

3,40% 

0,00% 

URBAN 

22,80% 

11,80% 

RURAL 

16,00% 

5,90% 

32,90% 

20,60% 

10,10% 

8,80% 

32,90% 

35,30% 

23,60% 

38,20% 

0,00% 10,00% 20,00% 30,00% 40,00%

Fig.V.4.9.Corelația patologia generală-mediu de proveniență 

Analizând în continuare rapoartele care se stabilesc între mediul de proveniență și alți 

parametrii,am luat în considerare diagnosticul de clasă de edentație,cunoscut fiind faptul că 

fiecare tip de edentație întrunește cortegii diferite de manifestări clinice,cu grade diferite de 

predictibilitate a instalării dishomeostaziei. 

Din punct de vedere al diagnosticului de edentație,pe structura lotului de studiu 

analizat remarcăm o pondere mare a edentației maxilare de Clasa I Kennedy,33.8% urmată de 

edentația de Clasa II-a și Clasa –III-a.Clasa I și II Kennedy sunt edentații terminale,care pun 

probleme deosebite biomecanice,atrăgând după sine perturbări majore la nivel local dar mai 

ales loco-regional. 

120 

100 

103 

Diagnostic MX (nr. cazuri) 

80 

60 

40 

20 

60 

46 

28 

8 

22 

30 

0 

Fig.V.4.10.Distribuția lotului analizat pe clase de edentație la maxilar 

Ponderea mare a edentațiilor la mandibulă se înregistrează pentru Clasa I Kennedy,un procent 

covârșitor de 41%,urmată de Clasa a III-a și a-II-a Kennedy,17,7% și 11.1%(Tabel XXXVI). 


Frecvenţa 

procentuală 


cumulată 

Valid 40 13.1 13.1 

ED TOT 14 4.6 17.7 

I KENN 127 41.6 59.3 

II KENN 34 11.1 70.5 

III KENN 54 17.7 88.2 

IV KENN 14 4.6 92.8 

V KENN-APP 6 2.0 94.8 

VI KENN-APP 16 5.2 100.0 

Total 305 100.0 

Tabel.XXXVI.Parametrii de stastitică descriptivă-comparativ pe clase de edentație 

mandibular 

Analizând procentajele pentru maxilar și mandibulă,constatăm că cea mai mare 

pondere este de Clasa I Kennedy bimaxilar,ceea ce se traduce din punct de vedere al 

rapoartelor mandibulo-craniene printr-o prăbușire a dimensiunii verticale de ocluzie 

posterioare cu afectarea condililor mandibulari factor dishomeostaziant la nivel loco-regional 

articular,ce pune sub semnul ceritudinii necesitatea realizării unei protezări de tranziție cu rol 

de repoziționare cranio-mandibulară. 

În demersul evaluării cât mai complexe a lotului de pacienți am acordat o atenție 

deosebită analizei măsurii în care pacienții au beneficiat sau nu de protezări în 

antecedente,pentru a vedea gradul de afectare al sănătății dentare ce reclamă

tratament,precum și gradul în care la momentul analizei noastre tratamentele efectuate au fost 

menținute în parametrii optimi,existând o stare de echilibru între componentele sistemului 

stomatognat și proteză,respectiv între sistemul stomatognat și organism în ansamblu ca 

marker al homeostaziei. 

Astfel din lotul analizat doar un procent de 28,9% (TabelXXXVII.)din pacienți au fost 

neprotezați în antecedente,edentația în aceste cazuri fiind neprotezată fie datorită producerii 

acesteia într-un timp relativ scurt,prin extracții,fie datorită neprezentării pacientului la 

tratament din varii motive(neconsiderarea edentației ca o urgență).Comparând lotul de 

pacienți neprotezați prin prisma sexului constatăm că proporțiile sunt echilibrate 50 de 

pacienți femei,raportat la 38 pacienți bărbați,ceea ce nu reprezintă o diferență semnificativă 

statistic.(Tabel.XXXVIII.XXXIX). 


Frecvenţa 

procentuală 


cumulată 

Valid 217 71.1 71.1 

DA 88 28.9 100.0 

Total 305 100.0 

Tabel.XXXVII Parametrii de stastistică descriptivă –comparativ pacienți protezati versus 

neprotezați 

NEPROTEZATI 

NU DA Total 

Sex F N 111 50 161 

% 68.9% 31.1% 100.0% 

M N 106 38 144 

% 73.6% 26.4% 100.0% 

Total N 217 88 305 

% 71.1% 28.9% 100.0% 

Tabel.XXXVIII Parametrii de stastitică descriptivă –comparativ pacienți protezati versus 

neprotezați în corelație cu sexul 

Valoare df Semnif. asimpt. p 

Pearson Chi-pătrat .807 1 .369 

Raportul şanselor .809 1 .369 

Coef. de contingenţă .051 .369 

N 305 NS 

Tabel.XXXIXTestul Chi-pătrat 

Din totalul pacienților protezați versus neprotezați(Fig.IV.4.11,Fig.IV.4.12) am 

analizat mai departe vechimea restaurărilor,atât a protezelor fixe cât si a celor mobile,rata cea 

mai mare de protezare fiind regăsită la protezările fixe realizate într-un interval de 6-10 ani 

anterior evaluării noastre,în proporție de 26,2%.(Tabel XXXXV.),element ce își găsește 

corelația în analiza corectitudinii refacerii funcțiilor.

PROTEZAŢI / NEPROTEZAŢI 

NEPRO 

TEZATI 

28,85% 

PROTEZ 

ATI 

71,15% 

Fig.V.4.11Distribuția pacienților protezați versus neprotezati 


Frecvenţa 

procentuală 


cumulată 

Valid 110 36.1 36.1 

> 11 ani 61 20.0 56.1 

0 - 5 ani 54 17.7 73.8 

6 - 10 ani 80 26.2 100.0 

Total 305 100.0 

Tabel.XXXX Parametrii de stastitică descriptivă-Vechimea protezelor fixe 

Vechime proteze fixe 

> 11 ani 

20,00% 

nu este 

cazul 

36,07% 

Vechime proteze mobile 

6 - 10 > 11 ani 

ani 1,97% 

7,21% 

0 - 5 ani 

15,08% 

6 - 10 

ani 

26,23% 

0 - 5 ani 

17,70% 

nu este 

cazul 

75,74% 

Fig.V.4.13Distribuția lotului pe vechimea protezărilor fixe 

VECHIME PROTEZE FIXE 

0 - 5 ani 6 - 10 ani > 11 ani Total 

Sex F N 60 28 44 29 161 

% 37.3% 17.4% 27.3% 18.0% 100.0% 

M N 50 26 36 32 144 

% 34.7% 18.1% 25.0% 22.2% 100.0% 

Total N 110 54 80 61 305 

% 36.1% 17.7% 26.2% 20.0% 100.0% 

Tabel.XXXXI. Parametrii de stastitică descriptivă -Vechimea proteze fixe în corelație cu 

sexul 

Rezultate interesante am obținut analizând raportul dintre protezările fixe versus 

mobile,doar un procent de 36,07% din lot nefiind protezat fix în antecedente,în antiteză cu un 

procent mare de 75,74% din pacienți care nu au beneficiat de protezări mobile,ceea ce se 

explică prin continuul refuz al pacienților noștrii de a accepta ca soluție terapeutică,proteza

mobilă,de multe ori forțând mâna medicului în optarea spre soluția fixă,chiar cu sacrificiul 

ulterior al tesuțurilor dentare prin suprasolicitare.(Fig.IV.4.13.)Dacă e să analizăm proporția 

femei versus bărbați constatăm că nu avem diferențe semnificative statistic,procentele fiind 

apropiate. 

În ceea ce privește protezările mobile cel mai mare procent l-am întâlnit la protezările 

realizare în urmă cu 0-5 ani,15,2%,(TabelXXXIII,XXXIV,Fig.IV.15)fapt datorat și 

posibilității de compensare prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate care permite o dată 

la 5 ani reînlocuirea protezărilor mobile cu costuri mai reduse pentru pacienții asigurați 

pensionari. 


FEM 

MASC 

30,0% 

20,0% 

17,4% 18,1% 

27,3% 

25,0% 

22,2% 

18,0% 

10,0% 

0,0% 

0 - 5 ani 6 - 10 ani > 11 ani 

Fig.V.4.14Distribuția lotului pe vechimeaprotezării corelată cu sexul 


Frecvenţa 

procentuală 


cumulată 

Valid 231 75.7 75.7 

> 11 ani 6 2.0 77.7 

0 - 5 ani 46 15.1 92.8 

6 - 10 ani 22 7.2 100.0 

Total 305 100.0 

Tabel.XXXXIII Parametrii de stastitică descriptivă-Vechimea protezării mobile 

VECHIME PROTEZE MOBILE 


Sex F N 123 24 12 2 161 

% 76.4% 14.9% 7.5% 1.2% 100.0% 

M N 108 22 10 4 144 

% 75.0% 15.3% 6.9% 2.8% 100.0% 

Total N 231 46 22 6 305 

% 75.7% 15.1% 7.2% 2.0% 100.0% 

Tabel.XXXXIV Parametrii de stastitică descriptivă -Vechima protezării mobile în corelație cu 

sexul


FEM 

MASC 

20,0% 

15,0% 

10,0% 

5,0% 

0,0% 

14,9% 15,3% 

7,5% 6,9% 

2,8% 

1,2% 

0 - 5 ani 6 - 10 ani > 11 ani 

Fig.V.4.15.Distribuția lotului comparativ vechimea protezării-sex 

Dat fiind rezultatele parametrul analizat anterior,văzând amplitudinea protezărilor fixe 

comparativ cu cele mobile,și cunoscând din antecedente amploarea edentațiilor nu este deloc 

surprinzător că am obținut un procent alarmant de mare în ceea ce privește refacerea funcțiilor 

prin protezare,respectiv un procent de 91.5%(TabelXXXXVI.,XXXXVII.,Fig.IV.16) din 

pacienți neîndeplinind în totalitate condițiile de refacere a funcțiilor din punct de vedere al 

integrării homeostazice. 


Frecvenţa 

procentuală 


cumulată 

Valid 279 91.5 91.5 

DA 26 8.5 100.0 

Total 305 100.0 

Tabel.XXXXVI Parametrii de stastitică descriptivă-Restaurarea funcțiilor prin protezare 

Refacerea functiilor prin protezare 

DA 

Total 

Sex F N 151 10 161 

% 93.8% 6.2% 100.0% 

M N 128 16 144 

% 88.9% 11.1% 100.0% 

Total N 279 26 305 

% 91.5% 8.5% 100.0% 

Tabel.XXXXVII Parametrii de stastitică descriptivă-refacerea funcțiilor-versus sex 

Refacerea funcţiilor prin 

protezare 

DA 

8,52% 

Eşecul protezării 

DA 

18,36% 

NU 

91,48% 

NU 

81,64% 

Fig.V.4.17.Distribuția lotului urmărind refacerea funcțiilor prin protezare și eșecul protezării

Considerând refacerea funcțiilor prin protezare drept indicator optim pentru aprecierea 

homeostaziei sistemului stomatognat,eșecul protezării îl cuantificăm atunci când niciunul din 

dezideratele propuse nu s-au atins prin restaurarea realizată,element pe care îl întâlnim într-un 

procent de 18,36 % la lotul analizat(Fig.IV.4.17.),diferențele pe sexe fiind nerelative(Tabel 

L.,LI.,Fig.IV.4.18.). 


Frecvenţa 

procentuală 


cumulată 

Valid 249 81.6 81.6 

DA 56 18.4 100.0 

Total 305 100.0 

Tabel.XXXXIX Parametrii de stastitică descriptivă-Eșecul protezării 

Esecul protezarii 

DA 

Total 

Sex F N 133 28 161 

% 82.6% 17.4% 100.0% 

M N 116 28 144 

% 80.6% 19.4% 100.0% 

Total N 249 56 305 

% 81.6% 18.4% 100.0% 

Tabel L. Parametrii de stastitică descriptivă-Eșecul protezării raportat la sexe 


MASC 

NU; 

80,60% 

DA; 

19,40% 

FEM 

NU; 

82,60% 

DA; 

17,40% 

0% 50% 100% 

Fig.V.4.18Distribuția lotului corelat eșecul protezării versus sexe 

Dat fiind procentajul extrem de ridicat al nerefacerii echilibrului homeostazic la 

nivelul sistemului stomatognat ,am urmărit cauzele acestei situații de fapt și am evaluat gradul 

de instalare al complicațiilor asociate edentației(Fig.IV.4.19.) situându-se la un nivel de 

51,48% din lotul evaluat, fie ele generale,loco-regionale sau locale,precum și momentul 

surprinderii evoluției acesteia,respectiv compensare și decompensare .(Fig.IV.4.21.).Raportat 

la repartiția lotului pe sex feminin și masculin valorile procentuale sunt 

echilibrate,constatându-se valori ușor mai ridicate pentru lotul feminin,55,3% în comparație 

cu cel masculin de 47,2%(Tabel LIII.) pentru parametrul reprezentat de instalarea 

complicațiilor edentației.Apariția complicațiilor la un număr atât de mare de pacienți,mai 

mult de jumătate dintre acestia este un real semnal de alarmă,întrucât acestea o dată instalate 

cu greu pot fii stopate,prognosticul situației devenind din ce în ce mai puțin 

favorabil.Explicația acestui rezultat rezidă din însăși condițiile socio-economice și de mediu 

care an de an își pun amprenta asupra calității vieții și a nivelului general de sănatate ,în speță

sanatatea oro-dentară care din ce în ce mai mult suferă în ceea ce privește posibilitățile de 

terapie modernă și corectă,terapia pe scară largă,fiind cea mai afectată. 

Complicaţii ale edentaţiei 

NU 

48,52% 

DA 

51,48% 

Fig.V.4.19Distribuția lotului raportat la existența complicațiilor edentației 

Complicatii ale edentatiei 

DA 

Total 

Sex F N 72 89 161 

% 44.7% 55.3% 100.0% 

M N 76 68 144 

% 52.8% 47.2% 100.0% 

Total N 148 157 305 

% 48.5% 51.5% 100.0% 

Tabel LIII. Parametrii de stastitică descriptivă-corelații complicații ale edentației versus sexe 

În ceea ce privește gradul de existență a complicațiilor raportate la lotul feminin versus 

lotul masculin,constatăm prevalența complicațiilor la nivelul lotului feminin în procent de 

55,3%,comparativ cu lotul masculin unde prevalența este de doar 47,2%.(Fig.IV.4.20.), 

diferență relativ mică între loturile studiate,ceea ce demonstrează că parametru în sine nu este 

diferit de la un sex la altul,fiind îngrijorătoare doar valoarea globală care interesează lotul în 

ansamblu. 


MASC 

NU; 

52,80% 

DA; 

47,20% 

FEM 

NU; 

44,70% 

DA; 

55,30% 

0% 20% 40% 60% 80% 100% 

Fig.V.4.20.Distribuția lotului comparativ complicații ale edentației-sexe 

Cu toate acestea aspectul îmbucurător este rezultat în urma evaluării situației de compensare 

versus decompensare a edentației,un procent relativ mic de pacienți,34,75%(Fig.IV.4.21.) din 

lotul studiat prezintă semne de decompensare,comparativ cu cei al căror organism a găsit 

resurse de compensare fie perse ,fie prin tratamentele realizate în antecedente. 

În ceea ce privește analiza comparativă compensare-sexe,constatăm proporții semnificativ 

egale lot feminin-lot masculin,32,3%-37,5%(TabelLVI.),ceea ce nu arată să existe vreo

prevalență pentru un lot sau altul,ambele sexe fiind la fel de dispuse de a declanșa fenomene 

de decompensare sau dimpotrivă de compensare. 

Compensarea edentaţiei 

NU 

65,25% 

DA 

34,75% 

Fig.V.4.21Distribuția lotului urmărind gradul de compensare al edentației 

Compensarea edentatiei 

DA 

Total 

Sex F N 109 52 161 

% 67.7% 32.3% 100.0% 

M N 90 54 144 

% 62.5% 37.5% 100.0% 

Total N 199 106 305 

% 65.2% 34.8% 100.0% 

Tabel LVI Parametrii de stastitică descriptivă-corelația compensarea edentației-sexe 

V.5.CONCLUZII 

Lotul evaluat a fost format dintr-un număr de 305 pacienți,cu toții diagnosticați cu 

edentație parțială de diferite clase,cu vârste cuprinse între 29 și 82 de ani,atât de sex feminin 

cât și masculin,provenind atât din mediul urban cât și rural,cu diferite nivele de instruire,și 

prezentând patologii generale asociate în diferite grade. 

Din punct de vedere al statusului loco-regional și local lotul studiat prezintă pacienți 

protezați și pacienți care nu au beneficiat de protezare,cei ce au fost protezați fiind 

dihotomizați pe protezări fixe și mobile,la care s-a urmărit măsura în care s-a atins refacerea 

funcțiilor sistemului stomatognat pe de o parte și pe de altă parte gradul de existență a 

eșecului protezării. 

În egală măsură extrem de importantă a fost evaluarea instalării complicațiilor,și a 

compensării acestora factori de predictibilitate asupra prognosticului tratamentului realizat. 

Elementele desprinse din evaluarea statistică realizată au o reală semnificație,unii 

dintre parametrii investigați constituindu-se în reale semnale de alarmă în ceea ce privește 

parametrii de sănătate oro-dentară,cu previziuni asupra evoluției în timp a patologiei 

stomatologice. 

La o medie de vârstă de 55,6,ani cu 53,4media la femei și 58.06 la bărbați,pe un lot în 

care prevalența sexului feminin este de 47,2%,față de 52,79% bărbați,din care 77,7% sunt 

proveniți din mediul urban și doar 22,3% din mediul rural,nivelul de instruire raportat a fost 

unul îngrijorător,respectiv procentul covârșitor a fost reprezentat de instruirea 

liceală,48,9%,urmată de cea primară,26,2%,și doar apoi de invățământul superior în proporție 

de 21%.Primul semnal de alarmă este cel legat de scăderea dramatică a nivelului de instruire 

pentru populația țânără,existând o serie de pacienți pentru care nivelul liceal se constitue în 

punct terminus.Dacă ne gândim la media de vârstă situația nu este critică,dar pe de altă parte

lotul face parte preponderent din mediul urban,acolo unde accesul la instruire este mai facil și 

mai diversificat. 

Din punct de vedere al stării generale patologia preponderentă este cea 

cardiacă,33,4%,urmată îndeaproape de cea respiratorie,30,2%,neurologică,28,5%,gastroenterologică,20,3% 

și metabolică,13.8%. 

Rezultate semnificativ statistice am obținut corelând afecțiunile generale cu sexul și cu 

mediul de proveniență,astfel că patologia cardiacă este preponderentă la sexul masculin, 

44,4%, patologia renală este remarcată la sexul feminin,16,1% din lot,patologia gastroenterologică 

este majoritară tot la sexul feminin,27,3%,iar afectarea psihiatrică și neurologică 

preponderentă la sexul masculin. 

Raportat la mediu de proveniență remarcăm prezența afecțiunilor gastro-enterologice 

și metabolice cu preponderență pentru mediul urban în 22,8% /11,8% mediul rural pentru 

afecțiunile gastro-enterologice și 16,0%/5,9%,urban/rural,pentru afecțiunile metabolice,ceea 

ce își găsește răspuns în alimentația precară din punct de vedere nutrițional coroborată cu 

lipsa programului normal de alimentație,elemente păstrate cu religiozitate în mediul 

rural,unde hrana mai puțin procesată și mai puțin modificată este la îndemâna oricui. 

Tot în același registru,vine să confirme datele obținute,procentul de stare generală 

bună care este superior pentru lotul din mediul rural,38,2%,față de mediul urban unde doar 

23,6% din pacienți sunt echilibrați din punct de vedere general.Factorul stress este credem un 

indice important ce destabilizează rapid organismul,și care coroborat cu statusul general al 

lotului urban este capabil de a induce el însuși dishomeostazie. 

Din totalul pacienților investigați în ceea ce privește diagnosticul de integritate al 

arcadelor am constatat prevalența pentru clasa I Kennedy atât maxilar cât și mandibular, 

urmată de clasa II și a III-a Kennedy în proporții mult mai mici,fapt ce aduce în discuție 

necesitatea unui mai bun management al duportului dento-parodontal din zona molară. 

La investigații am constatat un procentaj de 26,23% de pacienți protezați fix cu o 

vechime medie a protezărilor cuprinsă între 6 și 10 ani,și un procentaj de 20% de pacienți cu 

protezări fixe cu o vechime mai mare de 11 ani,ceea ce arată pe de o parte rata de schimb a 

protezărilor,pe de altă parte gradul de depreciere al acestora,necesitând reintervenirea aupra 

lor. 

Protezarea mobilă a fost întâlnită într-o rată mult mai mică decât protezarea 

fixă,24,26% știut fiind faptul că pacienții sunt în general reticenți în ceea ce înseamnă 

protezarea mobilizabilă,cu toate acestea constatându-se că vechimea protezărilor mobile este 

mai mică decât vechimea protezărilor fixe,element pus pe seama costurilor mai scăzute a 

protezărilor mobile convenționale pe de o parte și pe de altă parte a compensării acestora de 

catre Casa Națională de Asigurări de Sănătate. 

Existența complicațiilor datorate edentațiilor a fost întâlnită în proporție de 

51,43%,înglobând aici complicațiile atât de la nivel general cât și local și locoregional,prevalența 

existenței acestora fiind întâlnită la sexul feminin și în mediul urban. 

Cu toate acestea constatăm că există și un grad de compensare a acestor complicații în 

proporție de 34,75% per total din care prevalează lotul masculin și mediul urban. 

Semnalul de alarmă vine în momentul obținerii rezultatelor statistice care analizează 

parametrul de refacere a funcțiilor prin protezările existente,parametru pe care l-am considerat 

îndeplinit în momentul în care toate funcțiile sistemului stoatognat au fost refăcute prin 

protezare,întâlnind un procent de 93% pentru sexul feminin și 88,9% pentru sexul masculin de 

neândeplinire a criteriului,pus pe seama rezolvărilor parcelare,înguste,cu urmărirea doar a 

unor principii de tratament în detrimentul altora,sau chiar a fenomenului iatrogenic. 

Am considerat eșec al protezării situația în care nu s-au restabilit corect rapoartele 

mandibulo-craniene,întâlnind această situație într-o rată de 18,36% din totalul pacienților 

investigați,un procent destul de mic comparativ cu cel anterior ,lot pentru care 82,6% a fost 

reprezentat de sexul feminin și 80,60% de sexul masculin.

CAPITOLUL VI.IMPLICAȚII ALE OZONOTERAPIEI ÎN 

REECHILIBRAREA HOMEOSTAZICĂ A PACIENȚILOR EDENTAȚI PARȚIAL 

VI.1.STUDIU PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA SUPORTULUI DENTO- 

PARODONTAL ÎN ETAPA PREPROTETICĂ PRIN APLICAREA 

OZONOTERAPIEI 

VI.1.1.INTRODUCERE 

Ozonul,ca urmare a potenței sale ca puternic agent oxidant şi datorită catalizării 

rapide cu formarea intermediară de oxigen şi a radicalilor hidroxil, este un candidat potrivit 

pentru reducerea bacteriană , contaminarea endotoxică și organică.Ozonul este de câteva sute 

de ori mai puternic ca agent oxidant decât peroxidul de hidrogen,fiind prin urmare apt în a 

realiza distrugerea florei bacteriene patogene responsabile de declanșarea bolii parodontale. 

VI.1.2.SCOPUL LUCRĂRII 

Testarea efectului aplicării ozonului în conjuncţie cu detartrajul subgingival şi surfasajul 

radicular. 

Observarea diferenţelor în răspunsul la tratament al pungilor parodontale ,consecutive 

aplicării ozonoterapiei. 

VI.1.3.MATERIAL ŞI METODĂ 

Am utilizat în studiu aparatul de ozonoterapie Ozonytron al firmei Biozonyx,pus la dispoziție 

în cadrul Disciplinei de Edentație Parțială Întinsă. 

În evaluare au fost incluşi 115 dinţi,pe un lot de pacienți aflați în etapa preprotetică de 

tratament.Din aceștia 

33 dinţi la care s-au facut aplicatii cu ozon 

30 -detartraj subgingival 

26- tratament combinat 

26- grup control 

Protocolul operator :la nivelul fiecărei hemiarcade s-a realizat unul din următoarele 

tratamente: 

Ozonoterapie 

Detartraj subgingival - care s-a realizat într-o singură şedinţă după detartraj supragingival 

ultrasonic. 

Tratament combinat - detartraj subgingival şi aplicare de ozon. După completarea 

detartrajului subgingival s-au facut aplicații cu ozon 

Hemiarcada de control nu a primit nici un tratament. 

Parametrii clinici şi de evaluare a eficacităţii tratamentului au au fost: 

1.adîncimea la sondaj 

2.sângerarea la sondare 

Înregistrarea s-a făcut înainte de tratament și la 1, 3, 6 şi 12 săptămâni după realizarea 

detartrajului subgingival.

Dozajul practicat : 

Gingie inflamatã:30 sec-1 min 

Pungi parodontale inactive 1-2 min 

Pungi pardontale active 2-3 min 

VI.1.4.REZULTATE ȘI DISCUŢII 

Parametru 1.Adâncimea la sondaj 

TabelVI.4.1.Adâncimile medii la sondarea iniţială şi reducerea adâncimii pungilor după 

diferite intervale de timp, în funcţie de tratament 

Timp Detartraj (198 

situsuri) 

Ozonoterapie (180 

situsuri) 

Combinat (156 

situsuri) 

Iniţial 4,39 4,43 4,59 4,54 

Control (156 

situsuri) 

Reducere la 

2 săptãmâni 

Reducere la 


Reducere la 


Reducere la 

14 

săptãmâni 

0,10 0,13 0,12 0,01 

0,29 0,19 0,30 0,03 

0,31 0,23 0,20 0,01 

0,32 0,14 0,20 0,02 

Tabel VI.4.2.Reducerea adâncimii pungilor ≤4, 4 mm., după aplicarea tratamentelor 

Tratament 

Profunzime iniţială 

a pungilor (mm) 

Reducerea adâncimii 

pungilor-săpt 3(mm) 

Detartraj 3, 12 0, 38 0, 44 

Ozon 3, 17 0, 35 0, 25 

Combinat 3, 18 0, 67 0, 40 

Control 3, 12 0, 01 0, 39 


pungilor-săpt 12 

(mm) 

Analiza bazată pe clasificarea pungilor ca superficiale ≤ 4, 4 mm, sau adânci ≥4, 5 mm au 

relevat următoarele aspecte: după trei săptămâni pungile mai mici de 4, 4 mm s-au redus cu 

21% în urma tratamentului combinat( Fig.VI.4.5), cu 12% în urma detartrajului( Fig.VI.4.4), 

şi cu 11% în urma tratamentului cu ozon(FigVI.4.3.).

Reducerea adincimii dupa 3 

saptamini dupa terapia cu ozon 

11% 

89% 

1 

2 

Fig.VI.4.3.Reducerea pungii parodontale după terapia cu ozon 

Reducerea adancimii dupa 3 

saptamani dupa detartraj 

12% 

88% 

1 

2 

Fig.VI.4.4.Reducerea pungii parodontale după detartraj 

Reducerea adâncimii după 3 

săptămâni după tratament 

combinat 

21% 

79% 

1 

2 

Fig.VI.4.5.Reducerea pungii parodontale după tratament combinat 

TabelVI.4.3.Reducerea adâncimii pungilor ≥4, 5mm după aplicarea tratamentelor 

Tratament 

Profunzime iniţială a 

pungilor (mm) 


pungilor-săpt 3 (mm) 

Detartraj 5, 07 1, 06 1, 46 

Ozonoterapie 5, 06 1.05 1, 11 

Reducerea 

adâncimii 

pungilor-săpt 

12 (mm)

Combinat 5, 05 1, 27 1, 51 

Control 4, 99 0, 30 0, 65 

Cea mai mare reducere a adâncimii de sondare s-a observat la pungile adânci după 12 

săptămâni. Tratamentul combinat a dus la o reducere de 30% (Fig.VI.4.8), detartrajul la o 

reducere de 29% (Fig.VI.4.7)şi terapia cu ozon la o reducere de 22% .(Fig.VI.4.6.) 

Reducerea adancimii pungilor la 12 

saptamani,dupa ozonoterapie 

22% 

78% 

1 

2 

Fig.VI.4.6.Reducerea pungii parodontale după ozonoterapie 


saptamani,dupa detartraj 

29% 

71% 

1 

2 

Fig.VI.4.7.Reducerea pungii parodontale după detartraj 


saptamani dupa tratament combinat 

30% 

70% 

1 

2 

Fig.VI.4.8.Reducerea pungii parodontale după tratament combinat 

Nu au existat diferenţe semnificative în reducerea profunzimii de sondare între cadrane după 4 

săptămâni, însă după 12 săptămâni cadranele detartrate au arătat o reducere semnificativ mai 

mare a adâncimii de sondare faţă de cele tratate numai cu ozonoterapie.

În comparaţie cu grupul de control, toate tratamentele au obţinut o reducere semnificativ mai 

mare a adâncimii de sondare după 3 săptămâni, dar după 12 săptămâni numai cadranele cu 

tratament combinat şi cele detartrate demonstrau o reducere semnificativ mai mare a 

adâncimii de sondare. 

Parametru 2.Sângerarea la sondare 

Tabel VI.4.9.Sângerarea la sondare în diferitele grupuri de tratament-valori medii 

Tratament 

Sângerare la 

sondaj 

Iniţial 

Sângerare la 

sondaj 

Săptămâna 3 

Detartraj 0, 81 0, 24 0, 20 

Sângerare la 

sondaj 

Săptămâna 12 

Ozon 0, 80 0, 29 0, 30 

Combinat 0, 76 0, 20 0, 17 

Control 0, 77 0, 52 0, 52 

Cele trei grupuri tratate arătau o reducere marcatã a sângerării la sondare în primele 2 

săptămâni. În săptămâna 12 atât cadranele tratate cît şi cele de control arătau o reducere 

semnificativă în comparaţie cu tabelele iniţiale. 

Terapia cu ozon a produs o reducere semnificativ mai mare a sângerãrii la sondare decât 

grupul de control în săptămâna 12. 

VI.1.5.CONCLUZII 

Ozonoterapia singură,fără suprimarea factorului local reprezentat de placă și tartru,nu 

produce efecte spactaculoase de reducere a pungilor parodontale și nici a scăderii sângerării la 

sondare. 

Efectul tratamentului combinat este semnificativ mai mare decât a ozonului singur. 

Nu au existat diferenţe semnificative în ceea ce priveşte sângerarea la sondare între 

efectele tratamentului combinat şi cele ale detartrajului. 

Ozonul,ca urmare a potenței sale ca puternic agent oxidant şi datorită catalizării 

rapide cu formarea intermediară de oxigen şi a radicalilor hidroxil, este un candidat potrivit 

pentru reducerea bacteriană , contaminarea endotoxică și organică.Ozonul este de câteva sute 

de ori mai puternic ca agent oxidant decât peroxidul de hidrogen,fiind prin urmare apt în a 

realiza distrugerea florei bacteriene patogene responsabile de declanșarea bolii parodontale. 

Influenţa pozitivă a ozonului în terapia parodontală este asociată cu mai mulţi factori. 

Se consideră că ozonul are capacitatea de a suprima legarea antigenilor de ţesuturile 

parodontale, fapt demonstrat prin scăderea infiltratului inflamator focal de la nivelul gingiei 

(Menabde şi Natroshvili, 2006). 

De asemenea, ozonul reduce semnele de inflamaţie concomitent cu modificările 

imuno-morfologice şi normalizează permeabilitatea vasculară. 

Putem considera că utilizarea ozonului în tratamentul complex al bolii parodontale 

duce la efecte clinice evidente, manifestate prin reducerea/dispariţia sângerării, stoparea 

formării puroiului şi normalizarea tabloului clinic,atunci când este utilizat în conjuncție cu 

detartrajul supra și subgingival.

VI.2.STUDIU PRIVIND APLICAREA OZONOTERAPIEI ÎN ETAPA DE 

TRATAMENT PROPROTETIC ȘI PROTETIC PROPRIUZIS 

VI.2.1.INTRODUCERE 

Intervalul de vârsta cuprins între 29-59 ani reuneşte aspecte particulare morfofuncţionale 

care determină în mod firesc alegerea unei soluţii teraputice optime în acord cu 

fiecare caz în parte.Aspectele specifice ale câmpului protetic atrag în mod indiscutabil 

metode non-invazive şi minim invazive de tratament,elemente bazale ce conduc la elaborarea 

unui diagnostic de precizie şi la derularea unui plan terapeutic individualizat pentru acest tip 

de pacient.[121] 

VI.2.2.SCOP 

Scopul acestui studiu vizează evidenţierea aportului metodelor non-invazive şi minim 

invazive ,ozonoterapia, în reabilitarea elementelor suportului dento-parodontal și muco-osos 

,în scopul receptării terapiilor protetice de reabilitare orală. 

VI.2.3.MATERIAL ȘI METODĂ 

Lotul de studiu a fost reprezentat de pacienţi cu vârste cuprinse între 29 şi 56 de 

ani,diagnosticaţi cu edentaţie parţială ,cu diferite complicaţii instalate la nivelul elementelor 

sistemului stomatognat ,cărora li s-au aplicat terapii convenţionale de recuperare a 

elementelor afectate alături de terapia cu ozon în etapa nespecifică și specifică de 

tratament.Într-un prim timp s-a realizat examenul clinic după algortimul clasic şi care alături 

de rezultatele paraclinice obţinute în urma analizei utilizând diagnodentul,radiografii 

seriate,ortopantomografii sau tomografii,au trasat mai departe traiectoria terapeutică. 

Etapa terapiei a cuprins întreg arsenalul de tehnici de la clasic la modern,avnâd ca scop 

pozitivarea indicilor clinico-biologici negativi,terapia cu ozon fiind asociată la toate 

nivelurile de tratament,atât la nivel odontal cât si parodontal,precum şi la nivelul suportului 

muco-osos. 

Fig.VI.2.3.Aparatul de ozonoterapie Ozonyx

Fig.VI.2.4.Aplicații locale ale ozonoterapiei 

VI.2.4.REZULTATE ŞI DISCUŢII 

Structura lotului de studiu pe intervale de vârstă (Fig. VI.2.5.) împarte pacienţii în două 

intervale de vârstă:Nota 1 pacienţii cu vârste cuprinse între 29-41 şiNota 2,pacienţii cu vârste 

cuprinse între 41-59 de ani.Se remarcă un procent de 41% pentru intervalul de vârsta 29-41 

ani,aspect important legat de particularităţile psihosomatice ale acestui interval făcând 

trecerea către medicina dentară a adultului,şi o prevalenţă de 59% in ceea ce priveşte lotul 

cuprins între 41-53 de ani,perioadă în care organismul uman se află deja pe curba biologică 

descendentă,prin urmare procesele de regenerare si vindecare încep să diminue. 

59% 

41% 

1 

2 

Fig. VI.2.5.Reprezentarea grafică a structurii lotului pe intervale de vârstă 

În ceea ce priveşte repartiţia lotului pe sexe remarcăm un procent de 55% corespunzător 

sexului masculin,comparativ cu un procent de 45% corespunzător sexului feminin 

(fig.4.).Prevalenţa sexului masculin pledează pentru recuperarea cât mai rapidă a 

funcţionalităţii sistemului stomatognat,cu precădere a funcţiei masticatorii,ceea ce conduce 

către alegerea variantelor terapeutice menite sa întrunească acest deziderat. 

45% 

55% 

1 

2

Fig.VI.2.6.Reprezentarea grafică astructurii lotului pe sexe 

În ceea ce priveşte distribuţia lotului de studiu pe clase de edentaţie (Fig.VI.2.6) remarcăm 

complexitatea manifestărilor patologiei, astfel că la cei 130 de pacienţi am întâlnit 

următoarele clase de edentaţie: 

Edentaţii de cls.I Kennedy -59 de pacienţi, 

Edentaţii de cls.II Kennedy -21 de pacienţi 

Edentaţii de cls.III Kennedy-12 pacienţi 

Edentaţii de cls.IV Kennedy- 7 pacienţi 

Edentaţii de cls.V Applegate- 14 pacienţi 

Edentaţii de cls.VIApplegate- 17 pacienţi(Fig.5) 

60 

59 

40 

20 

21 

12 

7 

14 17 

0 

1 2 3 4 5 6 

Fig.VI.2.6.Distribuţia lotului pe clase de edentaţie 

Fiecare clasă de edentaţie este definită de un tablou clinic specific,în convergenţă cu 

topografia edentaţiei,ceea ce şi particularizează soluţiile teraputice posibile. Ceea ce este 

extrem de important de remarcat este prezenţa unui număr mare de cazuri ce prezintă 

edentaţie biterminală (clasa I Kennedy),ce se traduce prin suport dento-parodontal remanent 

complet deficitar din punct de vedere biomecanic,absenţa unităţilor masticatorii din zona 

laterală,bilateral aducând după sine grave dezechilibre la nivelul tuturor componentelor 


Un aspect şi mai îngrijorător dat fiind şi grupa de vârstă aflată în lotul de studiu(29-59 ani) 

este prevalenţa edentaţiilor subtotale,respectiv un număr de 14 cazuri,situaţie în care suma 

dezechilibrelor instalate până la acest moment este dificil de surmontat ,rolul terapeutului 

fiind acela de a restabilii echilibrul sistemului uzând de mijloace provizorii ,de temporizare şi 

doar apoi putând sa realizeze restaurări de avantgardă. 

Influenţa pozitivă a ozonului în terapia ţesuturilor dentare este asociată cu mai mulţi 

factori.Activitatea imuno-modulatorie a ozonului:la nivelul leucocitelor stimulează activitatea 

fagocitară a neutrofilelor iar la nivelul limfocitelor iniţiază procese ce reglează expresia mai 

multor gene.Acţiunea acesteia este potenţată prin repetarea tratamentului,deoarece limfocitele 

activate încep să relaxeze citochinele,care la rândul lor activează alte limfocite(efect de 

priming)cu rezultatul unei amplificări imunitare progresive.La nivel trombocitar ozonul 

acţionează prin eliberare de ATP și de factori de creştere precum PDGP,TGF-b 

,bFGF,HGF,EGF,VEGF,cu mare importanţă şi capabile să explice motivul pentru care 

tratamentul parenteral şi local cu ozon,la ulcere cronice permite ameliorarea vascularizării şi 

cicatrizarea rapidă a plăgii.Perceptele fiziologice pe care se bazează utilizarea ozonului sunt 

corelate cu efectul benefic pe care îl exercită în domeniul hematologiei:îmbunătăţirea

filtrabilităţii eritrocitare,diminuarea vâscozităţii hematice,îmbunătăţirea agregării 

trombocitare.Mecanisme de acţiune:bactericidă indirectă prin producţia mare de leucocite şi 

macrofage (fagocitoza), îmbunătăţeşte perfuzia locală,stimulează remodelarea osoasă,vindecă 

leziunile în urma plăgilor chirurgicale,şi favorizează regerarea osoasă. 

Se consideră că ozonul are capacitatea de a suprima legarea antigenilor de ţesuturile 

parodontale,fapt demonstrat prin scăderea inflitratului inflamator local de la nivelul gingiei 

(Menabde si Naroshvili,2006). Ozonoterapia îşi găseşte iată o largă aplicabilitate,însoţind pe 

tot parcursul pregătirii nespecifice ,manoperele pregătitoare aplicării terapiei protetice. 

Grefat pe structura lotului evaluat,am realizat distribuţia lotului de studiu în funcţie de 

suportul la nivelul căruia s-au realizat aplicările.În urma evaluării am constatat ca aplicaţiile 

la nivelul suportului dento-parodontal au reprezentat un procent de 67%,comparativ cu 

aplicaţiile pentru suportul muco-osos,unde procentajul a fost de 33%,fapt explicat prin 

patologia inflamatorie preponderent grefată la nivelul suportului dento-parodontal consecutiv 

complicaţiilor apărute ca urmare a instalării edentaţiei(abrazie,retracţii gingivale, 

malpozitii,etc). (Fig.VI.2.7.) 

67% 

33% 

1 

2 

Fig.VI.2.7.Reprezentarea grafică a structurii lotului la nivel de aplicaţii pe suport dentoparodontal 

(2)si muco-osos(1) 

Din lotul de studiu am selectat cazuri clinice reprezentative care evidenţiază aportul net al 

ozonoterapiei în reducerea fenomenelor inflamatorii fie ele acute sau cronice şi care a condus 

la reuşita în final a unor situaţii clinice nefavorabile, prin terapii cu un grad minim de 

invazivitate. 

Pacientul I.A., 31 ani,prezintă edentaţie maxilară clasa II Kennedy cu 1 modificare şi clasa I 

Kennedy la mandibulă. În urma examenului clinic si paraclinic (rx) (Fig.VI.2.8.a) s-a 

formulat diagnosticul de parodontită apicală cronică 25.,fără interesare sinusală.Asociată 

terapiei endodontice de sterilizare a canalului si limitare a fenomenelor inflamatorii,alături de 

preparatele de hidroxid de calciu aplicate sub formă de pastă intracanalar,s-a practicat la 

aplicarea terpiei cu ozon timp de 10 sedinţe a câte 3 aplicaţii la intervale 3 minute.Rezultatele 

clinice si paraclinice obţinute au relevat dispariţia simptomatologiei,creând premisele unei 

vindecări complete (Fig.VI.2.8.b).

Fig.VI.2.8.aRadiografie iniţială pacient I.A. 

Fig.VI.2.8.bRadiografie finală pacient I.A. 

Pacienta M.R.,38 ani,prezintă edentaţie maxilară clasa I Kennedy cu 1 modificare şi clasa III 

Kennedy la mandibulă. În urma examenului clinic şi paraclinic (rx Fig.VI.2.9) s-a formulat 

diagnosticul de parodontită apicală cronică 11,post rezecţie apicală în urmă cu 8 

luni.Imaginea radiologică evidentiază liza osoasă,clinic pacienta prezentând dureri de 

intensitate medie la percuţia in ax. Tratamenul a constat în aplicarea unui număr de 10 sedinţe 

de ozonoterapie ,pe durata a două saptamâni,aplicate la nivelul regiunii apicale a dintelui 

11.S-a constatat remiterea fenomenului dureros începând cu a şasea şedinţă urmând ca la 

încheierea celor 10 şedinţe să se înregistreze o radiografie de control care evidentiază 

demararea procesului de remineralizare. (Fig.VI.2.10). 

Fig.VI.2.9.Radiografie iniţială pacienta M.R.

Fig.VI.2.10.Radiografie finală pacienta M.R. 

Pacientul U.B,42 ani,prezintă edentaţie maxilară clasa I Kennedy şi clasa IKennedy la 

mandibulă. În urma examenului clinic şi paraclinic (rx Fig.VI.2.11) s-a formulat diagnosticul 

de parodontită apicală cronică 11,consecutiv aplicării locale de compuşi pe bază de 

cianoacrilat (adeziv universal,pe care pacientul îl utiliza in scopul cimentării unei protezări 

provizorii acrilice).Etapele de tratament au constat în curăţarea mecano-chimică a unităţilor 

odontale interesate respectiv11,12,21,pansamente provizorii cu preparate pe bază de hidroxid 

de calciu asociate cu ozonoterapie două serii a câte 10 şedinţe la interval de 2 săptămâni,după 

care s-a trecut la realizarea tratamentului definitiv constând intr-o protezare metalocompozită.Radiografia 

finală relvă remineralizarea suportului osos,oferind premisele unei 

terapii de durată(Fig.VI.2.12). 

Fig.VI.2.11.Radiografie iniţială pacient U.B. 

VI.5.CONCLUZII 

Fig.VI.2.12.Radiografie finală pacient U.B. 

Ozonoterapia în cadrul tratamentelor nespecifice,preprotetice și proprotetice şi-a dovedit din 

plin rolul prin mecanismele de acţiune: bactericidă indirectă,bactericidă virustatică 

directă,îmbunătaţeşte perfuzia locală,stimulează activitatea osteoclastică-osteoblastică de

emodelare osoasă, favorizând regenerarea osoasă odată cu dispariţia infecţiei.Oriunde există 

infecţii care implică bacterii,virusuri sau ciuperci,ozonul poate fii folosit pentru a o elimina. 

Aplicabilitatea majoră şi-o găseşte ozonoterapiachiar pe tărâmul protezărilor provizorii care 

pe de o parte îşi ating rolul de repoziţionare cranio-mandibulară,şi pe de altă parte oferă 

timpul necesar acestor intervenţii minim invazive,pentru a aduce la parametrii optimi întregul 

sistem stomatognat. 

CAPITOLUL VII.REZULTATE CLINICO-STATISTICE OBȚINUTE LA 

PACIENTUL EDENTAT PARȚIAL ÎNTINS TRATAT PRIN PROTEZE 

MOBILIZABILE PRIVIND INTEGRAREA HOMEOSTAZICĂ 

CAP.VII.1. ALGORITMUL DE TRATAMENT AL PACIENTULUI EDENTAT 

PARȚIAL ÎN VEDEREA INTEGRĂRII HOMEOSTAZICE A PROTEZELOR 

VII.1.INTRODUCERE 

Evaluarea particularităţilor clinice ale pacienţilor edentaţi parţial constitue un punct de 

plecare pertinent în scopul argumentării şi diversificării alegerii soluţiei de tratament dictată 

de o serie de parametri deosebit de importanţi privitori la starea generală, aspectele locoregionale 

şi locale. 

Studiile statistice derulate în acest capitol au rolul de a cuantifica interrelaţia dintre 

tipul de câmp şi soluţia terapeutică aleasă , modificările induse de caracteristicile morfofuncţionale 

specifice intervalului de vârstă influenţând în mod decisiv alegerea variantei 

terapeutice finale. 

VII.2.SCOPUL STUDIULUI 

Scopul studiului este reprezentat de stabilirea corelaţiei dintre particularitea cazurilor 

clinice la pacienţii edentaţi parţial şi varianta terapeutică aleasă, rezultantă a criteriilor 

terapeutice şi aprincipiilor ce guvernează alegerea soluţiei terapeutice de elecţie . 

VII.3.MATERIAL ȘI METODĂ 

Lotul de studiu a fost reprezentat de un numar de 198 pacienţi,diagnosticaţi cu 

edentaţie parţială ,cu diferite complicaţii instalate la nivel loco-regional și local pe suport 

dento-parodontal și muco-osos,tratați prin protezări fixe și mobile,clasice și moderne în 

decursul perioadei de timp cuprinsă între 2009-2011.S-a realizat analiza planului de tratament 

și a soluțiilor terapeutice prin prisma conceptelor terapeutice și s-au obținut traiectorii de 

tratament pentru fiecare tip de protezare în parte. 

VII.4. REZULTATE ȘI DISCUȚII 

Structura lotului de studiu în funcție de patologia generală (Fig.VII.4.1.) relevă 

prevalența pentru patologia cardiacă(41 cazuri),care antrenează dupa sine limitări în 

optimizarea câmpului protetic prin intermediul intervențiilor chirurgicale de amploare ,alături 

de celelalte tipuri de afectări : respiratorie(29 cazuri), metabolică (23 cazuri), gastroenterologică 

(20 cazuri) ,imunologică(10cazuri),renală(12 cazuri) , alergogenă (8 cazuri) , 

psihiatrică (18 cazuri),neurologică(7cazuri),care impun limitarea soluțiilor terapeutice din 

paleta largă existentă.

6 

7 

8 

10 

12 

18 

20 24 

23 

29 

0 20 40 

41 

Fig.VII.4.1.Reprezentarea grafică a structurii lotului în funcție de patologia generală 

În ceea ce priveşte distribuţia lotului de studiu pe clase de edentaţie remarcăm 

complexitatea manifestărilor patologiei, astfel că la cei 198 de pacienţi am întâlnit 

următoarele clase de edentaţie: 

Edentaţii de cls.I Kennedy -46 de pacienţi, 

Edentaţii de cls.II Kennedy -38 de pacienţi 

Edentaţii de cls.III Kennedy-31 pacienţi 

Edentaţii de cls.IV Kennedy- 15 pacienţi 

Edentaţii de cls.V Applegate- 33 pacienţi 

Edentaţii de cls.VIApplegate- 38 pacienţi(Fig.VII.4.2.) 

40 

30 

20 

10 

0 

1 2 3 4 5 6 

Fig.VII.4.2.Distribuţia lotului pe clase de edentaţie 

Fiecare clasă de edentaţie este definită de un tablou clinic specific,în convergenţă cu 

topografia edentaţiei,ceea ce şi particularizează soluţiile teraputice posibile. Ceea ce este 

extrem de important de remarcat este prezenţa unui număr mare de cazuri ce prezintă 

edentaţie biterminală (clasa I Kennedy),ce se traduce prin suport dento-parodontal remanent 

complet deficitar din punct de vedere biomecanic,absenţa unităţilor masticatorii din zona 

laterală,bilateral aducând după sine grave dezechilibre la nivelul tuturor componentelor 


Analizând lotul de studiu în funcție de soluțiile terapeutice alese am remarcat o 

frecvență crescută a soluției provizorii,112 cazuri(Nota 2) de proteze acrilice mobile clasice 

în congruență cu soluția fixă socială metalo-acrilică,elemente direct coroborate cu statutul 

socio-economic al pacienților aflați în lucru.Soluția definitivă hibridă a fost adoptată într-un 

număr mult mai redus,fiind în legătură și cu vârsta mai redusă a pacienților în cauză,65 de 

cazuri(Nota 3).Numărul cel mai redus de cazuri a fost reprezentat de rezolvările doar prin 

protezare fixă(Nota 1),în număr de 9 dat fiind și amplitudinea edentațiilor care nu au permis 

rezolvarea de această manieră.(Fig.VII.4.3.)

1; 9 

3; 65 

2; 112 

Fig.VII.4.3.Distribuţia lotului pe soluții terapeutice 

Grefat pe structura lotului analizat,am realizat distribuţia lotului de studiu în funcţie de 

etapizarea planului de tratament.În urma evaluării am constatat că etapa de prefigurare a 

planului terapeutic prin wax-up a fost realizată în proportie de 61,1%,(Fig.VII.4.4.)fiind 

indicată pentru cazurile de reabilitare orală complexă prin protezări hibride și flexibile,și 

nefiind realizate pentru cazurile de protezare fixă și protezare mixtă clasică considerată ca și 

protezare de temporizare. 

39% 

61% 

1 

2 

Fig.4.Configurarea solutiei terapeutice prin intermediul wax-up 

Asanarea cavității orale a fost realizată de sine stătător în proporție de 83%(Nota 

1),comparativ cu asanarea asociată cu pregătirea nespecifică și specifică în același timp care a 

fost în procent de 17%(Nota 2),un procent mic ce se traduce prin creșterea duratei de timp în 

realizarea tratamentelor,pe de o parte,precum și cresterea numărului de ședinte de 

tratament,cresterea costurilor atât pentru pacient cât și pentru echipa medicală.(Fig.VII.4.5.) 

17% 

83% 

1 

2 

Fig.VII.4.5.Reprezentarea grafică a structurii lotului la nivel de asanare cu sau fără asocierea 

pregătirii specifice și nespecifice 

Am evaluat în continuare etapa protetică propriu-zisăa în care am diferențiat situațiile 

care au utilizat pentru protezarea fixă o singură amprentă globală,prepararea realizându-se în 

toate cele patru cadrane,iar înregistrarea RMC fiind realizată cu ajutorul machetelor de

ocluzie acolo unde rapoartele erau instabile și insuficiente,în antiteză cu situațiile în care s-a 

realizat protezarea inițial pe o hemiarcadă și antagoniști și într-o etapă ulterioară pe 

hemiarcada antagonistă . Această ultimă variantă este mai facilă din punct de vedere al 

comfortului pentru pacient și are un grad de dificultate scăzut pentru practician,dar nu oferă 

economie de timp și materiale,și nu oferă certitidinea unei soluționări corecte dacă rapoartele 

anterioare mandibulo-craniene nu sunt într-o situație de normalitate și echilibru.Rezultatele 

obținute au demonstrat prevalența pentru a doua variantă diferența nefiind însă 

semnificativă.(Fig.VII.4.6.) 

42% 1 

58% 

2 

Fig.VII.4.6. Amprentarea globală versus parcelară în terapie 

Realizarea etapelor de laborator pe același model funcțional,în protezarea mixtă 

reprezintă o soluție ideală atât din punct de vedere al corelării soluției protetice fixe cât și 

mobile,diminuând timpul de lucru al echipei stomatologice,al prezenței pacientului în 

cabinetul de medicină detară,eficientizând materialele consumate și astfel diminuând costurile 

terapiei.(Fig.VII.4.7.)(Nota1).Pe de altă parte abordarea unei astfel de etapizări atrage după 

sine efort crescut din partea echipei stomatologice și crește durata ședințelor inițiale care 

presupun pregătirea câmpului protetic,discomfortul pacientului fiind net superior în 

comparație cu abordarea etapizată în ședințe multiple. 

39% 

61% 

1 

2 

Fig.VII.4.7.Distribuția lotului de studiu în funcție de eficientizarea terapiei protetice 

Următorul criteriu de evaluare a constat în analiza scorului pacienților,scor realizat 

înainte,prin evaluarea pacientului S1, și după prefigurarea soluției terapeutice,scorul 

prognosticului terapeutic S2 și care ghidează oportunitatea soluției terapeutice,oferind scorul 

final Sf , al prognosticului de evoluție.În urma evaluării scorului inițial s-a remarcat 

preponderenta situațiilor medii 44%,(Fig.VII.4.8.) a celor nefavorabile 35%,procentul 

situațiilor favorabile fiind destul de mic 21%,ceea ce se explică prin modificările majore ale 

indicatorilor de scor ca urmare a edentațiilor.

21% 

35% 

44% 

1 

2 

3 

Fig.VII.4.8.Distribuția lotului de studiu în funcție de scorul inițial 

Ca urmare a variantei de protezare alese ,s-a realizat scorul terapeutic S2 ce a 

dihotomizat lotul de studiu pe trei coordonate:Soluția de elecție a fost aleasă într-o proporție 

de 38% din cazuri fiind reprezentată de soluția hibridă, (Fig.VII.4.9.), soluția intermediară 

reprezentată de protezări mixte cu protezare mobilă flexibilă regăsind un procent de 28%,iar 

soluția terapeutică cu prognostic nefavorabil pe termen lung fiind soluția acrilică 

convențională și cea mixtă clasică în procent de 34%.(Nota3). 

34% 38% 

1 

2 

3 

28% 

Fig.VII.4.9.Distribuția lotului de studiu în funcție de scorul terapeutic 

Scorul final Sf numit si scorul de prognostic de evolutie rezulta din analiza S1siS2,astfel ca 

am obtinut prognostic favorabil pentru 29% din cazuri,prognostic mediu pentru 38% din 

cazuri si prognostic nefavorabil pentru 33% din cazuri(Fig.VII.4.10). 

33% 29% 

1 

2 

3 

38% 

Fig.VII.4.10.Distributia lotului de studiu in functie de scorul de prognostic de evolutie 

Grefat pe structura lotului de studiu evaluat , am selectat cazuri clinice reprezentative 

din fiecare entitate terapeutică evaluând măsura în care se reflectă aplicarea conceptelor de 

reabilitare homeostazică. 

Pacienta VII.II. C.M. 33 ani,edentata partial intins clasa II Kennedy maxilar si Clasa I 

Kennedy mandibluar,cu afectarea starii generale prin patologie psihiatrica,psihoza bipolara, 

prezenta in clinica noastra pentru refacerea functiilor.Scorul initial a fost unul mediu, scorul 

de solutie terapeutica a fost de solutie nefavorabila pe termen lung,prognosticul pe termen

lung fiind si el unul nefavorabil.Cu toate acestea solutia aleasa reprezinta solutia de tranzitie 

dat fiind necesitatea repozitionarii cranio-mandibulare,pacienta prezentandu-se cu ocluzie 

prabusita prin lipsa stopurilor ocluzale din zona laterala,iar alegerea acrilatului flexibil,ca 

material folosit in protezare a aparut ca o necesitate datorita crestelor edentate cu retentivitati 

mari,criteriul socio-eco nomic punanadu-si decisiv amprenta asupra solutiei terapeutice. 

Tabel VII.II.1.Bilanțul indicilor clinico-biologici ai pacientei C.M. 

Fig.VII.II.2.Aspectul intraoral initial

Fig.VII.II.3.Prefigurarea soluției terapeutice prin intermediul Wax-up 

Analiza rapoartelor mandibulo-craniene inițială a relevat necesitatea realizării reșhapării 

coronare,pentru a aduce planul de ocluzie la nivele de corectitudine. 

Fig. VII.II.4.Reshaparea coronară în etapa proprotetică 

Fig.VII.II.5.Amprentarea funcțională maxilară și mandibulară 

Fig.VII.II.6.Înregistrarea rmc cu ajutorul machetelor de ocluzie;Machetele în ceară cu dinți

Fig.VII.II.7. Fața mucozală a protezărilor și imaginea acestora intraorală 

Fig.VII.II.8.Aspectul protezărilor în cavitatea orală cu restabilirea rapoartelor mandibulocraniene 

corecte 

Elementul esențial de remarcat este acela al temporizării inițiale a soluției 

definitive,prin protezarea provizorie asigurandu-se timpul necesar remodelarii osoase pe de o 

parte si pe de alta parte restabilirii rapoartelor mandibulo-craniene corecte,premisa obligatorie 

pentru rezolvarea corecta a reabilitarii.Solutia definitiva chiar daca nu reprezinta solutia ideala 

care s-ar fii putut realiza,respectiv reabilitarea implanto-protetica,dat fiind considerente 

socio-economice,reuseste cu succes sa refacă în totalitate premisele unei recuperări 

funcționale complete,constituindu-se astfel în varianta de elecție pentru situația de față. 

VII.5.CONCLUZII 

În momentul de față terapia medicală modernă stă sub semnul eficientizării actului 

medical prin prisma pe de o parte a diminuării costurilor inutile cu menținerea calității 

crescute a actului medical In urma evaluarii statusului bolnavului prin examen clinic 

amanuntit, analiza atenta a investigatiilor paraclinice, se formuleaza diagnosticul complet si 

complex si se trece la etapizarea planului terapeutic prin stabilirea prioritatilor de tratament ce 

vizeaza pregatirea generala, loco-regionala si locala specifica si nespecifica, in concordanta cu 

obiectivele profilactic si curativ si in urma analizarii criteriilor de tratament. 

Conceptele ce guverneaza principiul de reabilitare vin astfel în ajutorul echipei 

medicale,demonstrandu-se ca acolo unde acestea sunt respectate diminua consumul de timp și 

materiale, atât în avantajul echipei medicale cat si a pacientului,dar fără să afecteze 

oportunitatea alegerii soluției terapeutice. 

Calculul scorului final al pacientului oferă de la bun început prognosticul pe termen 

lung,soluția terapeutică fiind astfel modelată încât să obțină cele mai bune rezultate la 

momentul dat,dar oferă în același timp și limitările pe care acesta le aduce.

Un alt aspect important de urmarit in reabilitarea orala complexa este asigurarea unei 

calitati optime a ingrijirilor orale, realizand astfel asa-numitul management al calitatii. Nu este de 

neglijat nici analiza periodica a raporturilor cost-beneficiu, calitate-cost, eflcienta terapeutica versus 

performanta tehnica, desigur incluse. in ciclul managerial 

Cazurile clinice aduse în discuție,prezintă prin amploarea fenomenelor clinice locale raportate 

la factorul vârsta un semnal de alarmă.Criteriul socio-economic ce guvernează soluțiile terapeutice 

alese este din nou un element demn de luat in seamă.Fiecare din cazurile prezentate puteau beneficia 

de rezolvari implanto-protetice, limitările impuse însa au facut ca fiecare solutie sa fie aleasa in acord 

cu particularitatea cazului in scopul oferirii celei mai viabile solutii. 

Pentru fiecare caz s-a incercat eficientizarea planului de tratament prin realizarea asanărilor 

concomitent cu pregatirile nespecifice si specifice,amprentarile globale atat pentru protezarile mobile 

cat si fixe,și parcurgerea etapelor clinice si de laborator concomitent,ducând la scurtarea perioadei de 

timp necesară tratamentului și scăderea costurilor prin minimizarea consumului de materiale,atât în 

beneficiul echipei medicale cât și al pacientului. 

VII.2.EVALUAREA COMPUTERIZATĂ A PACIENTULUI EDENTAT PARȚIAL 

TRATAT PRIN PROTEZE MOBILIZABILE URMĂRIND GRADUL DE 

INTEGRARE HOMEOSTAZICĂ 

VII.2.1.INTRODUCERE 

Examenul clinic de decelare a semnelor şi simptomelor declanşate de edentaţie este 

deosebit de important, ancorând practicianul în arealul de formule computerizate ce oferă o 

imagine clară a stării prezente a edentaţiei. Avem nevoie de transpunerea detaliilor clinice în 

vederea analizei schemelor detratament, ce pot fi realizate prin intermediul unor softuri 

performante, individualizate, reprezentative atît pentru partea clinică cât şi tehnologică, 

teritoriul inteligenţei artificiale oferind substratul necesar materializării practice. 

Introducerea datelor complete în programul computerizat ce vizează atât aspectele de stare 

generală, esenţiale în direcţionarea manierei terapeutice , cât şi datele cunoscute ale 

anamnezei ce aduc pacientul în planul cunoaşterii concrete a variabilelor ce stau la baza 

elaborării diagnosticului şi planuluide tratament este prima etapă a fişei clinice 

computerizate.(Fig. VII.2.1) 

Fig. VII.2.1. Completarea datelor de examen clinic în fişa computerizată 

Datele culese în urma examenului clinic extraoral şi intraoral vor fi introduse ulterior în baza 

de date, contribuind la elaborarea diagnosticului şi a planului de tratament. 

VII.2.2.SCOP 

Scopul acestui studiu este de a releva oportunitatea utilizării sistemelor computerizate 

în decizia de asistare a elaborării conduitei terapeutice optime în raport cu particularitatea

fiecărui caz clinic luat în considerare și elaborarea unei scale de dishomeostazie,ca element de 

predictibilitate a evoluției soluției terapeutice alese în acord cu particularitatea pacientului. 

VII.2.3.MATERIAL SI METODĂ 

S-au luat în studiu un număr de 305 pacienți care prezentau edentație parțială în 

diferite grade de compensare sau decompensare,cu instalarea manifestă a 

dishomeostaziei,netratați sau tratați incorect sau incomplet,pentru care s-a stabilit scorul 

inițial,scorul final si scorul de prognostic.Tuturor pacienților din lotul de studiu l-i s-au 

refăcut rapoartele mandibulo-craniene într-o manieră corectă,creeându-se premisele unei 

reabilitări ale dishomeostaziei instalate.Nu putem vorbi de un echilibru satisfăcator fără să 

aducem în discuție elementele legate de reabilitarea stării generale condiție esențială de 

includere în lotul de studiu. 

S-a folosit ca soft de evaluare clinică aplicația ProDent,alături de Softul K-Scoring de 

calcul al parametrilor sociali,de patologie generală,loco-regională și locală,indicând în final 

prognosticul de evoluție pe varianta terapeutică aleasă.Pornind de la datele obținute am 

realizat o evaluare statistică a soluțiilor terapeutice alese în raport de cele care s-ar fii 

constituit de elecție și am realizat o sinteză pertinentă a acestora. 

Principiul de evaluare al pacientului are ca punct de plecare sintetizarea variabilelor 

ce individualizează un caz clinic anume, asociată ulterior cu o soluţie terapeutică de elecţie şi 

cu varianta de tratament aplicată.Prin urmare va exista o evaluare inițială a pacientului,și una 

finală ce se realizează după parcurgerea pregătirilor pacientului .Următoarea etapă este aceea 

de a încadra în scor soluția terapeutică aleasă,și mai apoi coroborarea acestor doi parametrii 

într-ulul final,numit scor de prognostic de evoluție (Fig. VII.3.1.). 

Fig. VII.3.1. Principiul de abordare al unui caz clinic

Fig. VII.3.2. Algoritmul de evaluare a pacientului 

S-au evaluat următorii parametrii pentru obținerea S1-evaluarea inițială 

1.Socio-economici-vârstă,mediul de proveniență,accesul la servicii medicale,nivelul de 

scolarizare,statutul profesional,nivelul venitului 

2.Psiho-comportamentali-anxietatea în raport cu medicul dentist,frecvența 

controalelor,frecvența periajului dentar,utlizarea mijloacelor suplimentare de igienă 

orală,fumatul,relația edentație-estetică,relația edentație-status psihic 

3.Clinico-biologici-indici de stare generală,indice suport odontal,indice suport 

parodontal,indice suport mucos,indice suport osos,indice ocluzie,indice relații mandibulocraniene 

S-au analizat variantele terapeutice posibile pentru obținerea S2-prognosticul terapeutic 

Soluția finală terapeutică a fost cuprinsă într-una din următoarele posibilități-protezare 

acrilică,protezare elastică,protezare scheletată cu croșete,protezare hibridă cu sisteme rigide, 

protezare hibridă cu sisteme semirigide,protezare hibridă cu sisteme articulate,și reabilitare 

implanto-protetică mobilă. 

Scorul final ,Sf,al pacientului rezultă din combinarea S1 cu S2,stabilind prognosticul de 

evoluție,încadrându-ne pe un scor favorabil,mediu sau dimpotrivă nefavorabil 

VII.3.REZULTATE ȘI DISCUȚII 

Din punct de vedere statistic al criteriului socio-economic ce urmărește prevalența pe 

vârste,sex,mediu de proveniență,coroborate cu diagnosticul oral, lotul de pacienți luat în 

studiu se caracterizează prin următoarele elemente ce particularizează rezultatele 

obținute:pentru populația masculină,diagnosticul de edentație Clasa I Kennedy Maxilară se 

întâlneste într-un procent de 41,7%,urmat de procentajul feminin de 26,7%,(Tabel VII.1)date 

semnificative statistic,ceea ce stabilesc prevalența edentației de acest tip pentru sexul 

masculin.(Fig.VII.3.3) 

DIAGNOSTIC MX 

ED TOT I KENN II KENN III KENN IV KENN 

V KENN- 

APP 

VI KENN- 

APP 

Total

Sex F N 6 10 43 30 34 18 6 14 161 

% 3.7% 6.2% 26.7% 18.6% 21.1% 11.2% 3.7% 8.7% 100.0% 

M N 2 20 60 16 26 10 2 8 144 

% 1.4% 13.9% 41.7% 11.1% 18.1% 6.9% 1.4% 5.6% 100.0% 

Total N 8 30 103 46 60 28 8 22 305 

% 2.6% 9.8% 33.8% 15.1% 19.7% 9.2% 2.6% 7.2% 100.0% 

Tabel VII.1.Parametrii de statistică descriptivă Corelația-Diagnostic maxilar-sexe 

Valoare df Semnif. Asimpt. P 

Pearson Chi-pătrat 18.499 7 .010 

Raportul şanselor 18.829 7 .009 

Coef. De contingenţă .239 .010 

N 305 SS 

Tabel.VII.2.Parametrii de statistică descriptivă-Testul chi-pătrat 

80 

60 

40 

20 

0 

43 

60 

Diagnostic MX (nr. cazuri) vs. sexe 

30 

16 

34 

26 

18 

10 

6 

2 

14 

8 

10 

FEM 

I KENN II KENN III KENN IV KENNV KENN-APP VI KENN-APPED TOT 

20 

Fig.VII.3.3.Distribuția lotului pe clase de edentație maxilară versus sexe 

Pentru situația clinică la mandibulă procentele sunt echilibrate atât pentru lotul 

feminin cât și pentru cel masculin,prevalența edentației fiind tot pentru edentația de clasă I 

Kennedy.(Tabel VII.3.,Fig.VII.3.4). 

DIAGNOSTIC MD 


V KENN- 

APP 

VI KENN- 

APP 

Total 

Sex F N 22 6 67 22 26 8 4 6 161 

% 13.7% 3.7% 41.6% 13.7% 16.1% 5.0% 2.5% 3.7% 100.0% 

M N 18 8 60 12 28 6 2 10 144 

% 12.5% 5.6% 41.7% 8.3% 19.4% 4.2% 1.4% 6.9% 100.0% 

Total N 40 14 127 34 54 14 6 16 305 

% 13.1% 4.6% 41.6% 11.1% 17.7% 4.6% 2.0% 5.2% 100.0% 

Tabel.VII.3.Parametrii de statistică descriptivă Corelații clase de edentație mandibulă-sexe 

80 

60 

67 

60 

Diagnostic MD (nr. cazuri) vs. sexe 

FEM 

40 

20 

0 

22 

12 

26 

28 

8 

6 

4 6 

10 

2 

6 8 

I KENN II KENN III KENN IV KENNV KENN-APP VI KENN-APPED TOT 

Fig.VII.3.4.Distribuția lotului pe clase de edentație mandibulară versus sexe

Soluția finală de tratament fie ea provizorie sau definitivă,reprezintă scorul 

terapeutic,în funcție de care se stabilește prognosticul pe termen lung coroborat cu scorul de 

evaluare inițială. 

Din punct de vedere al solutiilor terapeutice putem evalua lotul de studiu în funcție de 

tipul protezărilor-sociale sau moderne-provizorii sau definitve.Astfel pentru maxilar un 

procent de 38% din cazuri au beneficiat de soluția de tratament provizorie,și 32,7% 

(Fig.VII.3.5.) de soluția de tratament provizorie mandibulară,ceea ce se traduce prin 

necesitatea restabilirii imperioase a rapoartelor mandibulo-craniene normale. 

Soluţie tratament 

provizorie MX 

Soluţie tratament 

provizorie MD 

NU 

61,97 

% 

DA 

38,03 

% 

NU 

67,21 

% 

DA 

32,79 

% 

Fig.VII.3.5.Distribuția lotului funcție de rata alegerii soluției provizorii de tratament 

Solutie de tratament provizorie maxilar 

DA 

Total 

Sex F N 99 62 161 

% 61.5% 38.5% 100.0% 

M N 90 54 144 

% 62.5% 37.5% 100.0% 

Total N 189 116 305 

% 62.0% 38.0% 100.0% 

Tabel.VII.6.Parametrii de statistică descriptivă corelativi soluțíe de tratament-sexe 

Soluţie de tratament provizorie 

maxilar 

MASC 

NU; 

62,50% 

DA; 

37,50% 

FEM 

NU; 

61,50% 

DA; 

38,50% 

0% 20% 40% 60% 80% 100% 

Fig.VII.3.6.Distribuția lotului pe corelația soluție provizorie- versus sexe 

Analizând distribuția lotului funcție de repartiția pe sexe constatăm proporții echilibrate în 

alegerea acestei variante terapeutice atât la lotul feminin cât și la cel masculin.(Tabel VII.6. 

,Fig.VII.3.6.)

Solutie de tratament provizorie mandibular 

DA 

Total 

Sex F N 105 56 161 

% 65.2% 34.8% 100.0% 

M N 100 44 144 

% 69.4% 30.6% 100.0% 

Total N 205 100 305 

% 67.2% 32.8% 100.0% 

Tabel.VII.9.Parametrii de statistică descriptivă corelativi soluție provizorie mandibulă-sexe 

MASC 

Soluţie de tratament provizorie 

mandibular 

NU; 

69,40% 

DA; 

30,60% 

FEM 

NU; 

65,20% 

DA; 

34,80% 

0% 20% 40% 60% 80% 100% 

Fig.VII.3.7.Distribuția lotului pe corelația soluție provizorie- versus sexe 

Pentru situația de la mandibulă privind aplicarea soluției provizorii,constatăm o 

creștere ușoară a procentului de protezări pe lotul feminin,34,8% față de 30,6% pentru lotul 

masculin,diferențele nefiind însă majore.(Fig.VII.3.7.) 

Analiza cea mai pertinentă este cea legată de alegerea soluției definitive de tratament 

în acord cu evaluarea inițială rezultând un scor inițial pentru fiecare caz în parte,care mai 

departe coroborat cu scorul terapeutic dă naștere scorului de prognostic de evoluție,ce este 

principalul element de predictibilitate pentru scala de homeostazie a organismului. 

Analizând paleta largă de posibilități terapeutice,am realizat corelații între soluțiile 

oferite de protezarea scheletată și varianta implanto-protetică pe de o parte si pe de altă 

parte,corelații între variantele mixte moderne,protezările flexibile și protezările sociale. 

Pentru prima situație luând în calcul protezările scheletate cu croșete turnate și cele cu 

attachmenturi,alături de soluția implantară am remarcat frecvența crescută a celor utilizând 

attachmenturi,17,0%,urmată îndeaproape de soluția cu croșete turnate,15,4% , (Fig.VII.3.8., 

Tabel VII.11.,VII.12.),procentul mai mare fiind întâlnit la protezările cu attachmenturi 

realizate la lotul masculin,19,4%. 

20,0% 

15,0% 

10,0% 

5,0% 

0,0% 

17,0% 15,4% 

0,7% 

Tratament definitiv MX 

Fig.VII.3.8.Distribuția lotului pe soluții terapeutice scheletate

TRATAMENT DEFINITIV MAXILAR 

attachmenturi crosete turnate implantar Total 

Sex F N 110 24 25 2 161 

% 68.3% 14.9% 15.5% 1.2% 100.0% 

M N 94 28 22 0 144 

% 65.3% 19.4% 15.3% .0% 100.0% 

Total N 204 52 47 2 305 

% 66.9% 17.0% 15.4% .7% 100.0% 

Tabel.VII.12.Parametrii de statistică descriptivă-corelații soluție terapeutică-sexe 

Soluția implantară este din păcate una excepțională,dat fiind în principal limitării impuse de 

criteriul socio-econmic,alături de cel general.(Fig.VII.3.9.) 

Tratament definitiv maxilar 

19,4% 

20,0% 14,9% 15,5% 15,3% 

15,0% 

10,0% 

5,0% 

1,2% 0,0% 

0,0% 

FEM 

Fig.VII.3.9.Distribuția lotului privind corelația soluție definitivă- versus sexe 

Următorul parametru analizat este cel legat de rapoartele între soluția de protezare 

mixtă modernă,protezarea mixtă socială,și protezarea flexibilă,întrucât prin pretul de cost 

scăzut,ușurința de realizare tehnologică și gradul de aceeptare crescut,s-au constituit în 

principalele soluții de tratament realizate. 

Protezarea flexibilă este la granița dintre varianta socială și cea mixtă 

modernă,neputând fii inclusă în niciuna din aceste entități.Îmbucurător este faprul ca soluția 

mixtă modernă reprezintă gradul cel mai crescut al reabilitării maxilare,un procent de 

26,6%,urmată însa de soluția socială de tratament,în propotție de 24,9% care se constitue în 

variante de temporizare a terapiei,și de redresare a elementelor afectate ale sistemului 

stomatognat.(Tabel.VII.14.,Fig.VII.3.10.) 

Loturile analizate sunt echilibrate din punct de vedere al repartiției pe sexe,pentru 

maxilar pentru variantele sociale și moderne,pentru proteza flexibilă observăm un procent mai 

mare la pacientele de sex feminin(TabelVII.15.,Fig.VII.3.11.) 

30,0% 

20,0% 

10,0% 

0,0% 

8,5% 

26,6% 24,9% 

Tip protezare MX 

Fig.VII.3.10.Distribuția lotului vizând soluția flexibilă,modernă și socială

Tip protezare maxilar 

30,0% 

25,0% 

20,0% 

15,0% 

10,0% 

5,0% 

0,0% 

11,2% 

5,6% 

proteza 

flexibila 

27,8% 

25,5% 26,4% 

23,6% 

protezari 

mixte 

moderne 

protezari 

mixte 

sociale 

FEM 

MAS 

C 

Fig.VII.3.11.Distribuția lotului vizând corelația soluție terapeutică- versus sexe 

În ceea ce priveste reprezentarea la nivelul mandibular aceleași criterii luate în discuție 

dau ca rezultate un procent de 19,4% protezări utilizând attachmenturi(Tabel VII.18.) pentru 

lotul masculin,și 27,8% pentru protezări mixte moderne(Tabel VII.21.),acestea fiind cele mai 

mari valori obținute în loturile analizate,datele fiind sensibil egale. 

Diferențele majore sunt reptrezentate de soluția implantară,alături de protezarea flexibilă care 

se întâlnesc în proporții mult mai mici decât restul soluțiilor(TabelVII .17.,VII.20., 

Fig.VII.3.12.) 


Frecvenţa 

procentuală 


cumulată 

Valid 204 66.9 66.9 

attachmenturi 56 18.4 85.2 

crosete turnate 41 13.4 98.7 

implantar 4 1.3 100.0 

Total 305 100.0 

Tabel.VII.17.Parametrii de statistică descriptivă-soluția definitivă la mandibulă 

20,0% 

15,0% 

10,0% 

5,0% 

0,0% 

18,4% 

13,4% 

1,3% 

Tratament definitiv MD 

Fig.VII.3.12.Distribuția lotului vizând alegerea soluției terapeutice scheletate și implantare

Tratament definitiv mandibula 

20,0% 17,4% 19,4% 

14,3% 

12,5% 

15,0% 

10,0% 

5,0% 

1,2% 1,4% 

0,0% 

FEM 

Fig.VII.3.13.Distribuția lotului vizând corelația soluție terapeutică- versus sexe 

proteza flexibila 

TIP PROTEZARE MANDIBULA 

protezari mixte 

moderne 


sociale 

Sex F N 60 20 39 42 161 

% 37.3% 12.4% 24.2% 26.1% 100.0% 

M N 54 14 40 36 144 

% 37.5% 9.7% 27.8% 25.0% 100.0% 

Total N 114 34 79 78 305 

Total 

% 37.4% 11.1% 25.9% 25.6% 100.0% 

Tabel.VII.21.Parametrii de statistică corelație tipul de protezare vresus sexe 

30,0% 

20,0% 

10,0% 

0,0% 

11,1% 

25,9% 25,6% 

Tip protezare MD 

Fig.VII.3.14.Distribuția lotului vizând soluție terapeutică modernă,socială și flexibilă 

Tip protezare mandibula 

FEM 

30,0% 

25,0% 

20,0% 

15,0% 

10,0% 

5,0% 

0,0% 

12,4% 

9,7% 

proteza 

flexibila 

27,8% 

24,2% 

26,1% 25,0% 

protezari 

mixte 

moderne 

protezari 

mixte 

sociale 

Fig.VII.3.15.Distribuția lotului vizând corelația soluție terapeutică- versus sexe

Analizând reperele finale constatăm că protezarea mixtă atât maxilară cât și mandibulară,fie 

ea modernă sau clasică,reprezintă preponderența pe lotul studiat.Aspectele pozitive legate de 

acest fapt surprind elementele de nuanță în reabilitarea homeostazică.Protezările mixte prin 

insăși modul lor de concepere realizează reabilitarea atât a suportului muco-osos prin proteza 

mobilă,dar și a suportului dento-parodontal prin protezările fixe asociate,ceea ce indubitabil 

realizează redresarea rapoartelor mandibulo-craniene condiție esențială în redresarea 

homeostaziei. 

Un procent de 15,74% din lot a beneficiat doar de soluții protetice fixe în reabilitarea 

edentației(Fig.VII.3.16).Din aceștia 14,9% au fost femei și 16,7% au fost bărbați 

(TabelVII.24).proporții aproximativ egale pe lot 

Au beneficiat de aceasă soluție de tratament doar pacienții cu edentații intercalate la 

care raportul forțelor a inclinat net în favoarea rezisteței dinților prezenți pe arcade,pentru a 

evita în totalitate suprasolicitarea biomecanică. 

Soluţii moderne fixe 

DA 

15,7 

4% 

NU 

84,2 

6% 

Fig.VII.3.16.Distribuția lotului soluția terapeuticăfixă 

SOLUTII MODERNE FIXE 

DA 

Total 

Sex F N 137 24 161 

% 85.1% 14.9% 100.0% 

M N 120 24 144 

% 83.3% 16.7% 100.0% 

Total N 257 48 305 

% 84.3% 15.7% 100.0% 

Tabel.VII.24.Parametrii de statistică descriptivă-soluția fixă-sexe 


MASC 

NU; 

83,30% 

DA; 

16,70% 

FEM 

NU; 

85,10% 

DA; 

14,90% 

0% 20% 40% 60% 80% 100% 

Fig.VII.3.17.Distribuția lotului vizând corelația soluție terapeutică fixă- versus sexe 

Rezultate foarte interesante am obținut corelând mediul de proveniență cu toți ceilalți 

parametrii luați în studiu.

Astfel analizând diagnosticul oral comparativ pe mediul de proveniență remarcăm 

diferența mare între Edentația de Clasă I Kennedy din mediul urban și cea din mediul rural,69 

de cazuri pentru mediul urban comparativ cu 34 de cazuri pentru mediul 

rural(Fig.VII.3.18.),la nivel maxilar,și o diferență și mai mare pentru cazurile din mediul 

urban pentru mandibulă,versus cazurile din mediul rural pentru același parametru 

(Fig.VII.3.18.). 

DIAGNOSTIC MX 


V KENN- 

APP 

VI KENN- 

APP 

Mediu R N 0 2 34 12 8 6 2 4 68 

% .0% 2.9% 50.0% 17.6% 11.8% 8.8% 2.9% 5.9% 100.0% 

U N 8 28 69 34 52 22 6 18 237 

% 3.4% 11.8% 29.1% 14.3% 21.9% 9.3% 2.5% 7.6% 100.0% 

Total N 8 30 103 46 60 28 8 22 305 

% 2.6% 9.8% 33.8% 15.1% 19.7% 9.2% 2.6% 7.2% 100.0% 

80 

70 

60 

50 

40 

30 

20 

10 

0 

Tabel.VII.26.Parametrii de statistică descriptivă 





N 305 SS 

Diagnostic MX (nr. cazuri) vs. mediu de provenienţă 

34 

69 

12 

34 

52 

8 6 

6 

2 4 2 

Fig.VII.3.18.Distribuția lotului vizând corelația diagnostic-mediu de proveniență 

DIAGNOSTIC MD 


V KENN- 

APP 

VI KENN- 

APP 

Mediu R N 10 2 30 10 8 4 2 2 68 

% 14.7% 2.9% 44.1% 14.7% 11.8% 5.9% 2.9% 2.9% 100.0% 

U N 30 12 97 24 46 10 4 14 237 

% 12.7% 5.1% 40.9% 10.1% 19.4% 4.2% 1.7% 5.9% 100.0% 

Total N 40 14 127 34 54 14 6 16 305 

% 13.1% 4.6% 41.6% 11.1% 17.7% 4.6% 2.0% 5.2% 100.0% 

Tabel.VII.27.Parametrii de statistică descriptivă-corelație diagnostic-mediu 

22 

I KENN II KENN III KENN IV KENN V KENN- 

APP 

18 

VI KENN- 

APP 

RURAL 

URBAN 

28 

ED TOT 

Total 

Total

150 

100 

Diagnostic MD (nr. cazuri) vs. mediu de 

provenienţă 

97 

RURAL 

URBAN 

50 

0 

30 

I KENN 

46 

10 

24 

8 4 10 14 

2 4 2 2 

12 

II KENN III KENN IV KENNV KENN-APP VI KENN-APPED TOT 

Fig.VII.3.19.Distribuția lotului vizând corelația diagnostic-mediu 

Analizând criteriul mediu în raport de existența protezării constatăm că ponderea pacienților 

neprotezati este mai mare în mediul rural,32,4% comparativ cu cea a mediului 

urban,27.8%(TabelVII.29.,Fig.VII.3.20),iar în situația analizei duratei de timp scursă de la 

protezare observăm următoarele date semnificative statistic,și anume că proporția protezărilor 

fixe întâlnește valoarea cea mai crescută pentru durata 0-5 ani in mediul urban,21,9% 

(TabelVII.31.,Fig.VII.3.21),urmate de un procent de 28,7% tot pentru mediul urban,și o 

pondere crescută de 38,2% pentru mediul rural.Explicația rezidă din faptul că pacienții din 

mediul rural ajung mai târziu la medic pentru înlocuirea protezărilor fixe,durata de timp 

trecând de 11 ani. 

În ceea ce priveste protezările mobile situația suferă modificări întrucât pacienții din mediul 

rural sunt de aceasă dată în topul realizărilor de protezări mobile,astfel că26,5% si-au realizat 

protezări in urmă cu mai puțin de 5 ani,si 12,9% si-au realizat protezări mobile în urmă cu mai 

bine de 10 ani.Proporția crescută am întâlnit-o doar la cei protezați intre 6-10 ani la cei din 

mediul urban,7,6%(TabelVII.33.,Figura.VII.3.22.).Explicația o găsim în costul redus al 

protezării mobile,astfel că pacienții din mediul rural sunt principalii care acceptă o asemenea 

protezare. 

% Neprotezaţi 

URB 

AN 

NU; 

72,20 

% 

DA; 

27,80 

% 

RUR 

AL 

NU; 

67,60 

% 

DA; 

32,40 

% 

0% 50% 100% 

Fig.VII.3.20.Distribuția lotului vizând corelația neprotezați-mediu 

VECHIME PROTEZE FIXE 


Mediu R N 28 2 12 26 68 

% 41.2% 2.9% 17.6% 38.2% 100.0% 

U N 82 52 68 35 237 

% 34.6% 21.9% 28.7% 14.8% 100.0% 

Total N 110 54 80 61 305 

% 36.1% 17.7% 26.2% 20.0% 100.0% 

Tabel.VII.31.Parametrii de statistică descriptivă-vechimea protezărilor-mediu





N 305 SS 

Tabel.VII.32.Parametrii de statistică descriptivă-Testul Chi-patrat 


40,0% 

30,0% 

20,0% 

10,0% 

0,0% 

2,9% 

38,2% 

28,7% 

21,9% 

17,6% 

14,8% 

0 - 5 ani 6 - 10 ani > 11 ani 

RURAL 

URBAN 

Fig.VII.3.21.Distribuția lotului vizând corelația vechime protezare-mediu 

VECHIME PROTEZE MOBILE 


Mediu R N 44 18 4 2 68 

% 64.7% 26.5% 5.9% 2.9% 100.0% 

U N 187 28 18 4 237 

% 78.9% 11.8% 7.6% 1.7% 100.0% 

Total N 231 46 22 6 305 

% 75.7% 15.1% 7.2% 2.0% 100.0% 






N 305 SS 



RURAL 

URBAN 

30,0% 

26,5% 

20,0% 

10,0% 

0,0% 

11,8% 

5,9% 7,6% 

2,9% 1,7% 

0 - 5 ani 6 - 10 ani > 11 ani 

Fig.VII.3.22.Distribuția lotului vizând corelația vechime protezare mobilă-mediu 

Analiza parametrului refacerea funcțiilor prin protezare raportată la mediu relevă un procentaj 

de 10,1% pentru protezările realizate pentru cei din mediul urban,comparativ cu mediul rural 

unde nivelul este mult mai mic ,de doar 2,9%(Tabel.VII.35.,Fig.VII.3.23.).Eșecul restaurării 

este întâlnit preponderent în mediul rural în proporție de 20,6%,și 17,7% pentru mediul 

urban,o rată ușor mai mică.(TabelVII.37,Fig.VII.3.24.).

URBAN 

Refacerea funcţiilor prin 

protezare 

NU; 

89,90% 

DA; 

10,10% 

RURAL 

NU; 

97,10% 

DA; 

2,90% 

80% 85% 90% 95% 100% 

Fig.VII.3.23.Distribuția lotului vizând corelația refacerea funcțiilor-mediu 


URBAN 

NU; 

82,30% 

DA; 

17,70% 

RURAL 

NU; 

79,40% 

DA; 

20,60% 

0% 20% 40% 60% 80% 100% 

Fig.VII.3.24.Distribuția lotului vizând corelația eșecul protezării-mediu 

Ca și complicații ale edentației s-au regăsit în proporție de 47,1% în mediul rural,și 

52,7% în mediul urban(Tabel VII.39.,Fig.VII.3.25.),cu grade de compensare de 35,4% în 

mediul urban și 32.4% în mediul rural(TabelVII.41.Fig.VII.3.26.). 

URBAN 


NU; 

47,30 

% 

DA; 

52,70 

% 

RURAL 

NU; 

52,90 

% 

DA; 

47,10 

% 

0% 50% 100% 

Fig.VII.3.25.Distribuția lotului vizând corelațiacomplicatii-mediu 

Compensarea edentaţiei 

URBAN 

NU; 

64,60 

% 

DA; 

35,40 

% 

RURAL 

NU; 

67,60 

% 

DA; 

32,40 

% 

0% 50% 100% 

Fig.VII.3.26.Distribuția lotului vizând corelația compensare-mediu

Aspectele relevante luate în studiu sunt legate de proporția,oportunitarea,și relevanța 

fiecărui tip de protezare,realizat în cadrul acestui lot de pacienți. 

Soluția provizorie a fost aleasă atunci când dishomeostazia manifestă a sistemului 

stomatognat,reclamă alegerea unei soluții de așa manieră prefigurată încât să asigure 

premisele unei bune reechilibrări a sistemului,creeând condițiile optime de reabilitare finală. 

Proporțiile din mediul rural și cel urban au beneficiat în condiții similare de 

reabilitare provizorie,38,2% rural față de 38% urban,la nivel maxilar(Tabel VII.45., 

Fig.VII.3.28.).La nivel mandibular soluția provizorie își găsește aplicabilitatea în proporție de 

35,3% în mediul rural,si în proporție de 32,1% în mediul urban(TabelVII.47.,Fig.VII.3.29). 

URBAN 

Soluţie de tratament 

provizorie maxilar 

NU; 

62,00% 

DA; 

38,00% 

RURAL 

NU; 

61,80% 

DA; 

38,20% 

0% 50% 100% 

Fig.VII.3.28.Distribuția lotului vizând corelația soluțieprovizorie-mediu 

Soluţie de tratament 

provizorie mandibular 

URB 

AN 

NU; 

67,90% 

DA; 

32,10% 

RUR 

AL 

NU; 

64,70% 

DA; 

35,30% 

0% 50% 100% 

Fig.VII.3.29.Distribuția lotului vizând corelația soluție provizorie mandibular-mediu 

Mai mult decât soluțiile terapeutice provizorii,variantele definitve sunt cele ce ne 

interesează cel mai mult,întrucât sunt cele direct interesate în a ne furniza corectitudinea 

aplicabilității scorului terapeutic. 

Soluțiile definitive repezentate de protezarea scheletată cu croșete,cu attachmenturi și 

protezarea implanto-protetică sunt prima entitate luată în discuție.Datele obținute sunt 

semnificative statistic și relevă prezența unui număr de 26,5% protezări cu croșete turnate 

pentru mediul rural,și 17,7% protezări cu elemente speciale pentru pacienții din mediul 

urban.9(Tabel.VII.49.Fig.VII.3.30.)Cifrele reprezintă cea mai mare valoare a unui parametru 

luat în calcul,astfel că putem conchide că protezarea cu attachmenturi este apanajul pacienților 

din mediul urban,probabil și datorită costurilor mai crescute,dar și a exigențelor de ordin 

fizionomic mai ridicate. 

In ceea ce privește cea de-a doua entitate discutată ,reprezentă de protezările 

definitive mixte moderne,protezările flexibile și protezările mixte sociale,discuția o purtăm pe 

același palier.Astfel 35,3% din cazuri din mediul rural au fost rezolvate prin protezări 

sociale,și 24,1% din pacienții din mediul urban au fost finalizați uzând de protezări moderne 

maxilare.(TabelVII.51.,Fig.VII.3.31.).Alegerea soluției mixte sociale cu precădere în mediul 

rural există datorită criteriului socio-economic și al nivelului de cunoștințe,pe de altă parte nu 

poate decât să ne bucure că și această soluție chiar dacă este mai precară din punctul de

vedere al materialelor folosite,ea reușește să-și atingă scopurile propuse și anume de 

reabilitare homesotazică a sistemului. 

Soluția modernă este adoptată de un numar de 24,1% din pacienții din mediul urban ce 

denotă exigente crescute,dar și posibilitatea susținerii unui astfel de tratament. 

TRATAMENT DEFINITIV MAXILAR 


Mediu R N 40 10 18 0 68 

% 58.8% 14.7% 26.5% .0% 100.0% 

U N 164 42 29 2 237 

% 69.2% 17.7% 12.2% .8% 100.0% 

Total N 204 52 47 2 305 

% 66.9% 17.0% 15.4% .7% 100.0% 

Tabel.VII.49.Parametrii de statistică descriptivă-corelația tratament definitiv-mediu 





N 305 SS 

Tabel.VII.50.Parametrii de statistică descriptivă-Testul Chi-pătrat 

Tratament definitiv maxilar 

26,5% 

30,0% 14,7% 17,7% 

20,0% 

12,2% 

10,0% 

0,0% 0,8% 

0,0% 

RURAL 

URBAN 

Fig.VII.3.30.Distribuția lotului vizând corelația soluția definitivă maxilar-mediu 


TIP PROTEZARE MAXILAR 


moderne 


sociale 

Mediu R N 12 8 24 24 68 

Total 

% 17.6% 11.8% 35.3% 35.3% 100.0% 

U N 110 18 57 52 237 

% 46.4% 7.6% 24.1% 21.9% 100.0% 

Total N 122 26 81 76 305 

% 40.0% 8.5% 26.6% 24.9% 100.0% 

Tabel.VII.51.Parametrii de statistică descriptivă-corelatia soluție definitivă maxilar-mediu 





N 305 SS 

Tabel.VII.52.Parametrii de statistică descriptivă-Testul Chi-Patrat

Tip protezare maxilar 

40,0% 

30,0% 

20,0% 

10,0% 

0,0% 

11,8% 

7,6% 

proteza 

flexibila 

35,3% 35,3% 

protezari 

mixte 

moderne 

24,1% 21,9% 

protezari 

mixte 

sociale 

RURAL 

URBAN 

Fig.VII.3.31.Distribuția lotului vizând corelația tip protezare maxilar-mediu 

Referindu-ne la situația înregistrată la mandibulă procentajul celor care au beneficiat de 

rezolvări definitivă prin croșete turnate sau attachmenturi,a fost de 23,5% pacienți din mediul 

rural,și 19,4% pacienți din mediul urban care au ales ca soluție de tratament protezarea cu 

attachmenturi.(TabelVII.53.Fig.VII.3.32.).Din cel de-al doilea palier reprezentat de protezarea 

mixtă socială sau modernă alaturi de protezarea flexibilă,am desprins date semnificativ 

statistice,în procent de 35,3% protezarea socială în mediu rural și 24,1% protezarea modernă 

în mediul urban.(TabelVII.55.,Fig.VII.3.33.). 

TRATAMENT DEFINITIV MANDIBULA 


Mediu R N 42 10 16 0 68 

% 61.8% 14.7% 23.5% .0% 100.0% 

U N 162 46 25 4 237 

% 68.4% 19.4% 10.5% 1.7% 100.0% 

Total N 204 56 41 4 305 

% 66.9% 18.4% 13.4% 1.3% 100.0% 

Tabel.VII.53.Parametrii de statistică descriptivă-corelație soluția definitivă mandibulă-mediu 





N 305 SS 

Tabel.VII.54.Parametrii de statistică descriptivă-Testul Chi-pătrat 

Tratament definitiv mandibula 

23,5% 

25,0% 19,4% 

20,0% 14,7% 

15,0% 

10,5% 

10,0% 

5,0% 

0,0% 

0,0% 1,7% 

RURAL 

URBAN 

Fig.VII.3.32.Distribuția lotului vizând corelația tratament definitiv mandibulă-mediu 


TIP PROTEZARE MANDIBULA 


moderne 


sociale 

Total

Mediu R N 12 12 20 24 68 

% 17.6% 17.6% 29.4% 35.3% 100.0% 

U N 102 22 59 54 237 

% 43.0% 9.3% 24.9% 22.8% 100.0% 

Total N 114 34 79 78 305 

% 37.4% 11.1% 25.9% 25.6% 100.0% 

Tabel.VII.55.Parametrii de statistică descriptivă-corelația tip protezare-mediu 





N 305 SS 

Tabel.VII.56.Parametrii de statistică descriptivă-Testul Chi-Pătrat 

Tip protezare mandibula 

40,0% 

30,0% 

20,0% 

10,0% 

0,0% 

17,6% 

9,3% 

proteza 

flexibila 

35,3% 

29,4% 

24,9% 22,8% 

protezari 

mixte 

moderne 

protezari 

mixte 

sociale 

RURAL 

URBAN 

Fig.VII.3.33.Distribuția lotului vizând corelația tip protezare mandibulară-mediu 

Ultimul parametru aflat în discuție este reprezentat de soluțiile fixe moderne care 

rezolvă edentațiile mai puțin ample,intercalate,la care principiul biomecanic este pe deplin 

respectat.Date semnificative am obținut la evaluarea lotului raportat la mediu după cum 

urmează-Protezările fixe moderne sunt apanajul pacienților din mediul urban în proporție de 

18.6%,fată de cei din mediul rural unde procentul de refacere a funcțiilor prin intermediul 

proetzărilor fixe este de doar 5,9%,fapt explicat prin costurile crescute ale acesturi tip de 

soluție,și exigentele deosebite fizionomice ale pacienților.(TabelVII.57.Fig.VII.3.34.). 

SOLUTII MODERNE FIXE 

DA 

Total 

Mediu R N 64 4 68 

% 94.1% 5.9% 100.0% 

U N 193 44 237 

% 81.4% 18.6% 100.0% 

Total N 257 48 305 

% 84.3% 15.7% 100.0% 

Tabel.VII.57.Parametrii de statistică descriptivă-soluția fixă-mediu 





N 305 SS 

Tabel.VII.58.Parametrii de statistică descriptivă-Testul Chi=pătrat


URB 

AN 

NU; 

81,40% 

DA; 

18,60% 

RUR 

AL 

NU; 

94,10% 

DA; 

5,90% 

Fig.VII.3.34.Distribuția lotului vizând corelația soluție fixă modernă-mediu 

Pentru exemplificare am selectat un caz reprezentativ pentru evidențierea obiectivelor 

propuse dupǎ cum urmează- Pacient II.G.M.în vârstă de 71 ani,domiciliată în Iași,se 

prezintă în “Baza Clinică de Învăţământ Medical Stomatologic” din motive de tulburări 

funcţionale (masticatorii, fizionomice, fonetice şi de deglutiţie). 

Situaţia clinicǎ iniţialǎ: 

0% 50% 100% 

Fig.VII.3.II.1.Norma de faţǎ și norma de profil 

Fig.VII.3.II.2Arcada maxilară și arcada mandibulară 

Fig.VII.3.II.3.Rapoarte ocluzale din zona anterioarǎ și laterală (stânga/dreapta)

Fig.VII.3.II.4.Examene paraclinice – Modele de studiu 

Fig.VII.3.II.4Examene paraclinice – Ortopantomografie 

Termograma 

Fig.VII.3.II.5.Examene paraclinice- Termografie 

La examenul termografic s-au decelat urmatoarele: modificari calorice ce sugereaza 

o tulburare a functiei de conducere cardiace, la nivelul sânului reactie hiperreglatorie-risc 

crescut de dezvoltare a unei neoplazii, termograma blocata la nivel limfatic- afectiuni la 

nivelul cavitatii orale si a amigdalelor palatine

Fig.VII.3.II.6.Examene paraclinice – Pletismografia si examen Doppler 

Valorile parametrilor inregistrati prin intemediul fluxometrului ultrasonic Doppler 

indica faptul ca vascularizatia este constanta pe ambele parti, atat la nivelul arterei faciale 

drepte, cat si la nivelul arterei faciale stângi. 

Principiul de abordare al pacientilor(Fig.VII.3.I.5.) 

Pentru fiecare pacient s-a calculat scorul terapeutic ce integrează evaluarea 

pacientului(S1) și prognosticul terapeutic(S2),iar prin combinarea încadrării clinice a 

pacientului cu prognosticul soluţiei terapeutice aplicate, raportată la soluţia terapeutică de 

elecţie vom obţine un scor final de evaluare, scor căruia îi va fi asociat un prognostic de 

evoluţie. 

Astfel, în evaluarea inițială a pacientului se ține cont de trei indici: indice socioeconomic, 

indice psiho-comportamental, indice clinico-biologic.Indicele clinico-biologic 

implică evaluarea urmatorilor parametri: indice de stare generala, indicele suportului odontal, 

indice suport parodontal, indice suport mucos, indice de suport osos, indicele rapoartelor de

ocluzie, indicele relatiilor mandibulo-craniene.Prin evaluarea acestora acest caz a obtinut un 

scor de evaluare a pacientului de 0, 52, ceea ce reflectă o situatie clinică medie. 

Scorul terapeutic(S2) depinde de tentativa de proiect și planul de tratament, astfel încât 

scorul terapeutic reprezintă raportul între soluția terapeutică de elecție furnizată de programul 

computerizat în urma introducerii parametrilor analizati la scorul de evaluare al pacientului, și 

soluția terapeutica aleasa de echipa medicala.Astfel, în cazul nostru, solutia de electia era 

reprezentata de varianta implantara cu protezare fixă, iar noi am aplicat o protezare scheletată 

cu elemente rigide, și am obținut astfel un scor terapeutic de 0,5, ceea ce înseamnă că varianta 

terapeutică aleasă de noi este intermediară. 

Prognosticul terapeutic sau scorul final este reprezentat de raportarea situației clinice la 

scorul terapeutic. In cazul de față avem o situație clinică medie cu o soluție terapeutică 

intermediară, ceea ce ne oferă un prognostic de evoluție mediu. 

Exemplificăm în continuare modalitatea de construcție a scorului final,urmărind toate 

etapele de realizare,conform algoritmului,și în urma preluării datelor din examenul clinic și 

paraclinic al pacientului. 

S.1.Indicatorii socio-economici

S.2.Indicatori psiho-comportamentali 

S.3.Indicatorii de stare generală

S.4.Indicatori de suport odontal 

S.5.Indicatori de suport parodontal

S.6.Indicatori de suport mucos 

S.7.Indicatori de suport osos

S.8.Indicatori de rapoarte ocluzale 

S.9.Indicatori ai relațiilor mandibulo-craniene

S.10.Evaluarea inițială a pacientului 

S.11.Evaluarea terapeutică și a prognosticului de evoluție

S.12.Scala de integrare homeostazică 

Pentru evaluarea cazului s-a calculat scorul terapeutic, obtinandu-se in cazul de fata un scor 

de evaluare al pacientului de 0,54, adica o situatie clinica medie, cu o solutie terapeutica 

intermediara(S2=0,66), ceea ce va genera un rezultat final cu prognostic terapeutic mediu. 

Diagnosticul iniţial: 

Diagnosticul de stare generalǎ: : hipertensiune arteriala compensata; osteoporoza; RAA; 

astm alergic, permite tratamentul stomatologic. 

Diagnosticul de stare localǎ: 

Odontal: proces carios clasa II Black la nivelul 24; abrazie generalizata gradul 2, de 

etiologie traumatica, tulburarea funcţiilor masticatorii şi de deglutiţie, evoluţie lentă, 

complicaţii locale, loco-regionale şi generale, prognostic favorabil; 

Parodontal: Parodontită marginală cronică generalizatǎ, etiologie plurifactorialǎ, 

tulburarea funcţiei masticatorii , fizionomică , evoluţie lentă , complicaţii locale, locoregionale 

şi generale, netratată; 

De integritate a arcadei: Edentaţie parţial întinsă maxilară clasa a I-a Kennedy, cu o 

modificare, subclasa C Lejoveux şi edentaţie parţialǎ intinsa clasa a I-a Kennedy 

mandibulară, cu doua modificari, subclasa C Lejoyeux, de etiologie plurifactorială, cu 

tulburări funcţionale, masticatorii, de deglutiţie, fizionomice, fonetice, cu evoluţie lentă, 

complicaţii locale, loco-regionale şi generale, prognostic favorabil sub tratament, tratate 

provizoriu, incomplet si incorect; 

De integritate a ocluziei: Malocluzie prin lipsa reperelor cauzată de edentaţia parţial întinsă 

la maxilar şi la mandibulă cu tulburarea funcţiilor masticatorii, de deglutiţie, cu evoluţie 

lentă, complicaţii locale, loco-regionale şi generale, prognostic rezervat, tratatǎ provizoriu; 

Integritate osoasǎ: ATM afectată în urma traumei ocluzale, cu tulburări ale funcţiilor 

sistemului stomatognat, cu evoluţie lentă, complicaţii locale, prognostic rezervat, netratat;

Integritatea relaţiilor mandibulo-craniene: Malrelaţii mandibulo-craniene clasa III Burlui, 

de etiologie dată de edentaţie, cu tulburarea funcţiilor globale ale sistemului stomatognat, 

evoluţie lentă, cu complicaţii locale şi loco-regionale, prognostic rezervat prin tratament; 

Integritatea homeostazicǎ şi funcţionalǎ: Dishomeostazie clinic manifestă a sistemului 

stomatognat (ATM, muşchi ) , de etiologie plurifactorială, tulburarea funcţiilor fonetice, cu 

evoluţie lentă, complicaţii locale, loco-regionale, prognostic favorabil prin tratament, 

netratatǎ; 

Diagnosticul stǎrii de igienǎ: Stare de igienă satisfǎcǎtoare. 

Elaborarea planului de tratament a ţinut cont, ca şi în cazul precedent, de importanţa 

principiului biologic tot prin încercarea de a sacrifica cât mai puţin structurile dentare şi de a 

preveni apariţia traumelor la nivelul ţesuturilor moi şi dure a cavitǎţii orale atǎt pe termen 

scurt cât şi pe termen îndelungat. 

Din punct de vedere profilactic s-au adresat indicaţii privind educaţia sanitarǎ, 

efectuarea unui detartraj şi unui tratament antiinfalamator, duşuri bucale, cât şi conservarea 

unui metabolism optim şi a unei stǎri de sǎnǎtate optime a ţesuturilor cu care restaurǎrile fixe 

vin în contact. 

Obiectivul curativ a urmǎrit pe plan morfologic realizarea atât la nivelul maxilarului cât 

şi a mandibulei de restaurǎri protetice hibride în vederea reechilibrǎrii ocluzale şi 

repoziţionǎrii mandibulo-craniene şi refacerii integrităţii arcadei dento-alveolare şi 

reconstituirii ariilor ocluzale. Funcţional s-a urmǎrit refacerea funcţiilor sistemului 

stomatognat: masticatorie, foneticǎ, fizionomicǎ, de deglutiţie. 

În realizarea planului de tratament şi a variantei de tratament efective s-a ţinut cont de 

urmǎtorii factori: 

-socio-economic: favorabil; 

-dotǎrile tehnice: favorabil; 

-competenţa profesionalǎ a echipei stomatologice. 

Tabel VII.3.II.7.-Indici clinico-biologici 

Suport Pozitivi Negativi 

Generali - tratamentul stomatologic se 

poate realiza; 

- stare psihicǎ echilibratǎ; 

- pacient cooperant. 

Loco-regionali - muşchi: nedureroşi, 

nespasmatici; 

- sistemul limfatic: ganglioni 

Dentoparodontal 

superficiali 

nedureroşi 

nepalpabili, 

- Maxilar: prezenţa unui numǎr 

satisfǎcǎtor de dinţi restanţi, cu o 

bunǎ implantare; 

- hipertensiune arterială 

compensata; osteoporoză; RAA; 

astm alergic 

- ATM: excursii condiliene 

asimetrice, asinergice, de 

amplitudine inegalǎ, spaţiul 

articular pensat bilateral, 

deplasarea cǎtre posterior a 

condilior şi ocupare unor poziţii 

excentrice; 

- muşchi: hipertonie (m. 

buccinator ş orbicularul buzelor); 

- malocluzie prin lipsa ocluziei 

statice şi dinamice datorate 

pierderii dinţilor 

- Maxilar: absenţa dinţilor 

posteriori bilateral; abrazie 

generalizata

Muco-osos 

- Rezilienţa mucoasei în limite 

normale, absenţa leziunilor 

mucozale; 

- Distanţa medie sinus-creastǎ. 

- Mandibulǎ: prezenta unui 

numar redus de unitati dentoparodontale, 

absenta punctelor de 

contact; recesiune gingivalǎ 

43,44. 

Maxilar: 

- rezorbţia şi atrofia crestei 

alveolare bilateral; 

- tuberozitǎţi şterse neretentive; 

- versanţi vestibulari neretentivi; 

- bolta palatinǎ – ogivalǎ. 

Mandibular: 

- rezorbţia şi atrofia crestei 

alveolare pe partea stângǎ; 

- înǎlţimea versantului vestibular 

redusǎ, inserţia mucoasei mobile 

aproape de creasta; 

- tuberculul piriform slab 

reprezentat; 

Tratamentul protetic prescris: 

Protezare hibrida formata din proteza scheletata formata din conector principal placuta 

palatina mucozala, 2 sei metalo-acrilice ce sustin 6 dinti acrilici modelati anatomorf, 

mediocuspidati; ESMSS: culise extracoronare la nivelul 15, 23; proteza fixa metalocompozita 

semifizionomica cu elemente de agregare 15,13,12,11,21,22,23. 

Tratamentul protetic prescris: 

Protezare hibrida formata din: proteza scheletata formata din conectorprincipal bara 

linguala metalica, 2 sei metalo-acrilice ce sustin 5 dinti acrilici modelati anatomorfi 

mediocuspidati; 

ESMSS: culise extracoronare la nivelul 44, 35; proteza fixa metalo-compozita 

semifizionomica cu elemente de agregare 33,35,43,44 si elemente intermediare 

41,42,31,32,34 

Etapele tratamentului 

A. Educaţia sanitarǎ: 

- Stabilirea planului de tratament; 

- Conştientizarea pacientului; 

- Argumentarea soluţiei terapeutice; 

- Etapizarea planului de tratament. 

B. Pregǎtirea generalǎ: 

- Pacientul echilibrat din punct de vedere psihic prin comunicare verbală şi nonverbală. 

C. Pregǎtire localǎ preproteticǎ: 

- Igienizarea cavităţii bucale; 

- Detartraj şi periaj profesional. 

D. Pregǎtirea localǎ proproteticǎ şi proteticǎ propriu-zisǎ: 

- Amprenta preliminarǎ cu alginat a câmpului protetic maxilar şi mandibular; 

- Adaptarea şi verificarea portamprentei individuale mandibularǎ, înregistrarea amprentei 

funcţionale periferice şi centrale mandibularǎ; 

- Adaptarea şi individualizarea machetelor de ocluzie, înregistrarea relaţiilor fundamentale 

mandibulo-craniene; 

- Verificarea şi adaptarea machetei mandibulare în cearǎ cu dinţi;

- Adaptarea imediatǎ a protezei mobile mandibulare. 

Fig.VII.3.II.8.- Înregistrarea amprentelor preliminare maxilară și mandibulară 

Fig.VII.3.II.9 Amprentarea substructurilor organice 

Fig.VII.3.II.10. Inregistrarea planului de ocluzie cu arcul facial și realizarea wax-up-ului 

Fig.VII.3.II.11. Verificarea protezelor fixe si proba de schelet a protezelor mobile

Fig.VII.3.II.12. Aspecte clinice finale ale protezărilor 

VII.5.CONCLUZII 

Având în vedere marea complexitate clinicǎ datǎ de forma de edentaţie şi indicii 

clinico-biologici particulari fiecǎrui caz în parte, considerǎm starea de edentaţie parţial întinsǎ 

o boalǎ dificil de investigat şi tratat, conducerea unui tratament complex şi corect fiind nu de 

puţine ori o reală încercare pentru medicul stomatolog. 

Elementele de particularitate întâlnite la nivelul câmpului protetic edentat parţial întins 

se întâlnesc la nivelul fiecǎrei componente a acestuia, regǎsindu-se în cea mai mare parte în 

sfera zonelor de sprijin supuse fenomenelor resorbtive, modificǎrile neeludând nici mucoasa 

de acoperire a acestor zone,complicațiile antrenând atât elementele suportului local cât și 

loco-regional. 

S-a urmǎrit elaborarea şi realizarea a unui plan de tratament individualizat pentru 

fiecare caz în parte dorind sa se realizeze o reabilitare orală prin intermediul protezei,fie ea 

provizorie sau definitivă,modernă sau convențională,pe întregul lot de pacienți. 

In alegerea soluției terapeutice primează selectarea tipului de protezare și influența pe 

care o are aceasta, asupra procesului de resorbție a crestei edentate, avaâd in vedere că nu 

există o soluție-tip care să poată fii adaptată unui anumit caz,revenind clinicanului alegerea 

soluției optime pentru cazul dat în acord cu particularitățile generale,locale și loco-regionale 

ale cazului. 

Din evaluarea statistică am desprins date concludente,de o reală valoare,în ceea ce 

privesc, tipurile de protezări alese,în raport cu evaluarea inițială a pacienților,și în raport de 

criteriul socio-economic,putând desprinde o imagine globală a raportului situație de elecție 

versus situație realizată,date care ne conduc ulterior în formularea scalei de predictibilitate 

homeostazică. 

Din totalul pacienților 38% din ei au beneficiat de protezare provizorie maxilară iar 

32,79% de protezare provizorie mandibulară,din totalul acestora 62% fiind femei și 54% fiind 

bărbați,ceea ce relevă necesitatea protezării provizorii de temporizare în terapia edentației 

parțiale. 

În ceea ce privește alegerea soluției definitive la maxilar s-a optat pentru varianta 

modernă mixtă cu attachmenturi pentru un număr de 133 de cazuri,și un număr de 137 de 

cazuri pentru mandibulă,prevalența feminin-masculin fiind sensibil egală,dar cu o rată mai 

mare de aplicare în mediul urban,în comparație cu proteza scheletată cu croșete turnate și 

protezarea mixtă socială care s-au întâlnit în proporție mai mare în mediul urban într-un total 

de 123 de cazuri maxilar și 119 de cazuri mandibular. 

Protezarea flexibilă face apanajul atât a mediului urban cât și rural,fiind realizate un 

număr de 60 de protezări,cu amendamentul că protezarea flexibilă prin dezavantajele de ordin 

biologic și biomecanic se constitue în protezare cu caracter de temporizare și nu ca și soluție 

de elecție. 

Protezările fixe realizate vin cu scopul de a redresa suportul dento-partodontal acolo 

unde acesta este deficitar pe de o parte iar pe de altă parte vin să închidă breșe edentate mici 

care nu necesită protezare mobilă,protezări realizate în conjuncție cu protezările mobile în 

scopul restabilirii rapoartelor mandibulo-craniene pierdute prin edentație.

Evaluarea statistică amplă a evidențiat aspecte extrem de importante atât legate de 

morbiditatea în cadrul patologiei stomatologice,cu influențele negative asupra întregului 

organism,cât și prevalența soluțiilor terapeutice existente în practică. 

Desigur că ne dorim un lot de studiu ideal,dar așa ceva nu există,rezultatele obținute 

vin să oglindească realitatea clinică și nu în ultimul rând cea socială pe care o traversăm,și 

care realmente ridică semne de întrebare vis-a-vis de direcțiile către care ne îndreptăm. 

Scorul de evaluare inițială,alături de scorul de plan terapeutic, ne-a condus către scorul 

de prognostic terapeutic,care prin el însuși realizează o scală a predicitibilității în 

dishomeostazie.Ca urmare a acestei analize ne este foarte ușor să identificăm măsura în care 

intrevine reinstalarea dishomeostaziei în funcție de factorul timp. 

Elaborarea şi realizarea planului de tratament în cadrul celui de-al doilea caz a dus la 

confecţionarea a unei proteze scheletizate cu sisteme speciale de mentinere sprijin și 

stabilizare atât la maxilar cât și la mandibulă, la maxilar utilizând două culise extracoronare 

extraplate cu interloc încorporat situat distal, iar la mandibulă am utilizat două culise 

extracoronare sferice (SOC 1,7 mm 30º, BREDENT). Insa, datorită abraziei generalizate si 

prezenta unui numar redus de unitati odonto-parodontale, am apelat la acoperirea tuturor 

dinților cu coroane de înveliș pentru ca forțele de masticație să fie distribuite cât mai uniform. 

Pentru cazul prezentat scorul de prognostic de evoluție a indicat o situație 

intermediară,ceea ce se traduce în plan practic prin necesitatea reevaluării sistemelor de 

protezare în acord cu criteriile de obținere de soluții de elecție.Factorii incriminați în alegerea 

acestor soluții terapeutice au fost strâns legați de statusul general al pacienților,dar în cea mai 

mare măsura a primat factorul socio-economic. 

Scala de dishomeostazie vine să identifice măsura în care tratamenul ales și realizat 

coroborat cu elementele scorului inițial,și cu prognosticul cazului se situează pe un nivel 

capabil de a atinge și menține fenomenul de echilibru pe un interval de timp cât mai lung,fiind 

astfel un element de predictibilitate în sensul instalării unor noi factori perturbatori capabili de 

a conduce la un eșec terapeutic. 

CAPITOLUL VIII.CONCLUZII FINALE 

1. Edentația parțială reprezintă prin compexitatea manifestărilor clinice cu răsunet la 

nivelul întregului organism o entitate de sine stătătoare ce necesită pentru redresare , 

reechilibrarea întregului organism. 

2. Reabilitarea homeostazică a pacientului edentat parțial întins reprezintă dezideratul final 

al oricărui tip de reabilitare și încununează suma tuturor procedeelor terapeutice menite să 

restabilească echilibrul complex al organismului privit în ansamblul său, cu răsunet deosebit 

asupra sistemului stomatognat. 

3. Patologia generală este de cele mai multe ori asociată,cu patologia loco-regională și 

locală a edentatului,existând o interdependență stare generală-stare locală,cunoscut fiind 

faptul că nu există boală care să nu producă perturbări și la nivel oral. 

4. Tratamentul curativ al edentaţiei parţiale întinse are la bază un nou concept, acela al 

tratamentului protetic temporizat prin aplicarea protezelor care realizează alături de 

fizioterapie şi kinetoterapie,recondiţionarea tisulară, protecţia substructurilor organice şi 

repoziționarea mandibulo-craniană. 

5. Protezarea mobilă,chiar dacă nu este acceptată și dorită de către pacienți,se constitue 

într-o reală solție de reabilitare homeostazică prin prisma reechilibrării sistemului stomatognat 

și astfel a schemei corporale a pacientului. 

6. Tipurile de protezări prezente în studiile conduse au relevat importanța unui deosebit 

discernământ în alegerea soluției terapeutice,pentru că nu orice protezare,fie ea și de 

avantgardă este o soluție viabilă pentru un anumit caz. 

7. Deşi terapia protetică încearcă să fie cât mai biologică, ea este de la început nebiologic 

fundamentată prin faptul că nu reuşeşte altceva decât completarea organului deficitar prin

substituţii artificiale solidarizate mecanic la arcada restantă, fără a reuşi creearea unei 

adevărate continuităţi biologice. În cadrul acestor limite trebuie înţeles, acceptat şi aplicat 

principiul biologic în terapia mobilă. 

8. Implantologia oferă la ora actuală posibilitatea refacerii integrităţii arcadelor dentare prin 

reamplasarea ideală a dinţilor aproape de cea naturală,cu incontestabile avantaje fiziologice şi 

psihologice pentru pacient.Cu toate acestea soluţia implantară nu este întotdeauna cea de 

elecţie datorită multitudinii de factori care sunt necesar de îndeplinit pentru a concura la 

succesul terapiei protetice utilizând aceste sisteme. 

9. Având în vedere conceptul modern al tratamentului etiologic,planul terapeutic impune o 

etapizare,o ierarhizare a actelor terapeutice în funcţie de implicaţiile şi importanta afectării 

fiecărui element sistemic oglindit în diagnostic. 

10. Decizia complexă şi încărcată de responsabilitate în stabilirea soluției terapeutice 

implică o gândire predictivă,răspunderea medicului este extrem de importantă în a stabili 

momentul fiecărei intervenţii terapeutice în parte. 

11. SAD încearcă să ofere unui singur clinician experiența acumulată de mai mulţi. În 

principiu, "experiența clinică" (numărul de fapte clinic semnificative), a unui sistem 

computerizat poate depăşi cu mult tot ceea ce acumulează un practician în întreaga sa viaţa 

profesională. Practica medicală se caracterizează prin necesitatea, de a învăţa mai mult din 

greşelile altora decât din cele proprii, în caz contrar, preţul plătit (în special de pacienţi) este 

foarte mare. Această necesitate face extrem de util orice efort - ca acela realizat prin SAD - de 

a "pune în comun" experiența clinică. 

12. O aplicaţie cu potenţial major a SAD o reprezintă planul de tratament, optimizând 

serviciul terapeutic în funcţie de factorii economici, clinici, predispozanţi . Reducerea 

incidenței şi gravităţii patologiei legate de caria dentară şi complicaţiile ei poate determina 

într-un viitor nu prea îndepărtat, creşterea importanţei pe care o au, în medicina 

stomatologică, procedurile profilactice, parodontale, ortodontice, chirurgicale şi protetica 

dentară pe implante. 

13. Este necesară , pe viitor ,dezvoltarea unor baze de date clinice mari, standardizate şi 

accesibile, de stocare a unor volume mari de informaţie clinică,ce lipsesc în momentul de fată 

, în condiţiile în care ar putea juca un rol deosebit de important atât pentru cercetare cât şi 

pentru practică stomatologică uzuală. Existenţa unor astfel de baze de date ar constitui un 

foarte bun suport pentru dezvoltarea, pe viitor, a SAD. 

14. Terapiile nonivazive de tipul ozonoterapiei se constitue într-un real ajutor pentru 

restabilirea echilibrului atât la nivel dento-parodontal.cât și muco-osos,fiind un mijloc 

terapeutic ce poate să însotească etapele tratametului de la bun început și până la sfârșit. 

15. Ozonul,ca urmare a potenței sale ca puternic agent oxidant şi datorită catalizării rapide 

cu formarea intermediară de oxigen şi a radicalilor hidroxil, este un candidat potrivit pentru 

reducerea bacteriană , contaminarea endotoxică și organică.Ozonul este de câteva sute de ori 

mai puternic ca agent oxidant decât peroxidul de hidrogen,fiind prin urmare apt în a realiza 

distrugerea florei bacteriene patogene responsabile de declanșarea bolii parodontale. 

16. De asemenea, ozonul reduce semnele de inflamaţie concomitent cu modificările imunomorfologice 

şi normalizează permeabilitatea vasculară. Aplicabilitatea majoră şi-o găseşte 

ozonoterapia chiar pe tărâmul protezărilor provizorii care pe de o parte îşi ating rolul de 

repoziţionare cranio-mandibulară,şi pe de altă parte oferă timpul necesar acestor intervenţii 

minim invazive,pentru a aduce la parametrii optimi întregul sistem stomatognat. 

17. Patologia analizată, atât la nivel oral cât şi general, pledează pentru aspectele corelative 

ale binomului unitate dentară-organ afectat, elocvente fiind modificările traseelor 

termografice pentru aria somatică analizată ulterior terapiei specifice stomatologice. 

18. Evaluările non-invazive şi minim invazive de diagnostic, stabilesc corelaţii 

semnificative statistic între starea generală,locală și loco-reginală,trecându-le prin filtrul 

parametrului de sex și mediu de provenientă.

19. Valori semnificative statistic, cu profund impact în elaborarea diagnosticului precum şi 

în maniera terapeutică abordată, au fost obţinute prin analiza parametrilor reprezentaţi de tipul 

de edentație,de existența sau nu a protezărilor în antecedente,de gradul de compensare și 

decompensare instalat,de prezența sau nu a complicațiilor cu răsunet global. 

20. Din totalul pacienților investigați în ceea ce privește diagnosticul de integritate al 

arcadelor am constatat prevalența pentru clasa I Kennedy atât maxilar cât și mandibular, 

urmată de clasa II și a III-a Kennedy în proporții mult mai mici,fapt ce aduce în discuție 

necesitatea unui mai bun management al duportului dento-parodontal din zona molară. 

21. La investigații am constatat un procentaj de 26,23% de pacienți protezați fix cu o 

vechime medie a protezărilor cuprinsă între 6 și 10 ani,și un procentaj de 20% de pacienți cu 

protezări fixe cu o vechime mai mare de 11 ani,ceea ce arată pe de o parte rata de schimb a 

protezărilor,pe de altă parte gradul de depreciere al acestora,necesitând reintervenirea aupra 

lor. 

22. Protezarea mobilă a fost întâlnită într-o rată mult mai mică decât protezarea fixă,24,26% 

știut fiind faptul că pacienții sunt în general reticenți în ceea ce înseamnă protezarea 

mobilizabilă,cu toate acestea constatându-se că vechimea protezărilor mobile este mai mică 

decât vechimea protezărilor fixe,element pus pe seama costurilor mai scăzute a protezărilor 

mobile convenționale pe de o parte și pe de altă parte a compensării acestora de catre Casa 

Națională de Asigurări de Sănătate. 

23. Existența complicațiilor datorate edentațiilor a fost întâlnită în proporție de 

51,43%,înglobând aici complicațiile atât de la nivel general cât și local și locoregional,prevalența 

existenței acestora fiind întâlnită la sexul feminin și în mediul urban. 

24. Cu toate acestea constatăm că există și un grad de compensare a acestor complicații în 

proporție de 34,75% per total din care prevalează lotul masculin și mediul urban. 

25. Semnalul de alarmă vine în momentul obținerii rezultatelor statistice care analizează 

parametrul de refacere a funcțiilor prin protezările existente,parametru pe care l-am considerat 

îndeplinit în momentul în care toate funcțiile sistemului stoatognat au fost refăcute prin 

protezare,întâlnind un procent de 93% pentru sexul feminin și 88,9% pentru sexul masculin de 

neândeplinire a criteriului,pus pe seama rezolvărilor parcelare,înguste,cu urmărirea doar a 

unor principii de tratament în detrimentul altora,sau chiar a fenomenului iatrogenic. 

26. Am considerat eșec al protezării situația în care nu s-au restabilit corect rapoartele 

mandibulo-craniene,întâlnind această situație într-o rată de 18,36% din totalul pacienților 

investigați,un procent destul de mic comparativ cu cel anterior ,lot pentru care 82,6% a fost 

reprezentat de sexul feminin și 80,60% de sexul masculin. 

27. Soluţia terapeutică finală reprezintă suma indicilor clinico-biologici rezultaţi din 

examenul clinic şi paraclinic corelată cu starea generală şi criteriile socio-economice trecute 

prin filtrul scorului de evaluare inițială și evaluare a planului terapeutic. 

28. Scorul de evaluare inițială,alături de scorul de plan terapeutic, ne-a condus către scorul 

de prognostic terapeutic,care prin el însuși îndrumă o scală a predicitibilității în 

dishomeostazie. 

29. Ca urmare a acestei analize ne este foarte ușor să identificăm măsura în care intrevine 

reinstalarea dishomeostaziei în funcție de factorul timp și conferă particularităţi certe de 

predictibilitare a lotului. 

30. Calculul scorului final al pacientului oferă de la bun început prognosticul pe termen 

lung,soluția terapeutică fiind astfel modelată încât să obțină cele mai bune rezultate la 

momentul dat,dar oferă în același timp și limitările pe care acesta le aduce. 

31. Din totalul pacienților 38% din ei au beneficiat de protezare provizorie maxilară iar 

32,79% de protezare provizorie mandibulară,din totalul acestora 62% fiind femei și 54% fiind 

bărbați,ceea ce relevă necesitatea protezării provizorii de temporizare în terapia edentației 

parțiale. 

32. În ceea ce privește alegerea soluției definitive la maxilar s-a optat pentru varianta 

modernă mixtă cu attachmenturi pentru un număr de 133 de cazuri,și un număr de 137 de

cazuri pentru mandibulă,prevalența feminin-masculin fiind sensibil egală,dar cu o rată mai 

mare de aplicare în mediul urban,în comparație cu proteza scheletată cu croșete turnate și 

protezarea mixtă socială care s-au întâlnit în proporție mai mare în mediul urban într-un total 

de 123 de cazuri maxilar și 119 de cazuri mandibular. 

33. Protezarea flexibilă face apanajul atât a mediului urban cât și rural,fiind realizate un 

număr de 60 de protezări,cu amendamentul că protezarea flexibilă prin dezavantajele de ordin 

biologic și biomecanic se constitue în protezare cu caracter de temporizare și nu ca și soluție 

de elecție. 

34. Protezările fixe realizate vin cu scopul de a redresa suportul dento-partodontal acolo 

unde acesta este deficitar pe de o parte iar pe de altă parte vin să închidă breșe edentate mici 

care nu necesită protezare mobilă,protezări realizate în conjuncție cu protezările mobile în 

scopul restabilirii rapoartelor mandibulo-craniene pierdute prin edentație. 

35. Evaluarea statistică amplă a evidențiat aspecte extrem de importante atât legate de 

morbiditatea în cadrul patologiei stomatologice,cu influențele negative asupra întregului 

organism,cât și prevalența soluțiilor terapeutice existente în practică. 

36. Din arealul soluţiilor terapeutice la lotul analizat se constată prevalenta de 24,26% a 

restaurărilor mobilizabile convenționale, în cadrul cărora deosebit de important pentru 

particularitatea analizei este reprezentarea pentru mediul rural ,criteriul socio-economic și cel 

al instruirii fiind principalii promotori ai varintei alese. 

37. Cazurile clinice aduse în discuție,prezintă prin amploarea fenomenelor locale raportate 

la factorul vârstă un semnal de alarmă.Criteriul socio-economic ce guvernează soluțiile 

terapeutice alese este din nou un element demn de luat în seamă.Fiecare din cazurile 

prezentate puteau beneficia de rezolvari implanto-protetice, limitările impuse însă au facut ca 

fiecare solutie sa fie aleasă în acord cu particularitatea cazului în scopul oferirii celei mai 

viabile soluții. 

38. Introducerea scalei de dishomeostazie este un element de originalitate ce vizează 

prognosticul soluţiei terapeutice, rezistenţa in timp şi cuantumul de reabilitare globală, această 

scală completând algoritmul rapid computerizat. 

39. Edentația reprezintă o urgență de primă importanță în afecțiunile sistemului stomatognat. 

Orice absență dentară reprezintă o urgență cu răsunet asupra întregului sistem stomatognat cu 

posibilitatea inducerii dishomeostaziei inițial intrasistemic și apoi suprasistemic. 

40. Este de reţinut că atunci când homeostazia sistemului stomatognat nu se poate redresa la 

un nivel de normalitate ideală sau atunci când pentru aceasta ar fi necesare modificări prea 

ample la nivelul sistemului, se preferă realizarea unui echilibru la un nivel de normalitale care 

să asigure integritatea şi funcţia componentelor sistemului stomatognat.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ: 

1. Abbey L M. Mastering Change. - Dental Informatics: Integrating technology into the 

dental environment 1992:3-17. 

2. Abbey L M. - Computer based decision support: the /r-_substrate for dental. J Dent 

Educ 1991:55:262-3. 

3. Abu-Nab’a L, Shorman AL, Lynch E. Ozone treatment of primary occlusal pit and 

fissure caries. Caries Res 2003; 37: 272. (s) 

4. Adoro - Verarbeitungsanleitung 2004; 41; 

5. Alpha Bio - Product Catalog 2006; 15-35; 

6. Alwas-Danowska H.M., Plasschaert A.J.M., Suliborski S., Verdonschot E.H.: 

Reliability and validity issues of laser fluorescence measurements in occlusal caries 

diagnosis. Journal of Dentistry 2002; 30:129-134; 

7. Amet E.M.: A unique method of combining teeth and endosseus implants for a stable 

removable prolhesis. J. Oral Implantol. 1993; 19: 216-220; 

8. Anusavice K J. - Optimum treatment based on decision tree-analysis, part 2. Dent 

Today 1994;13:90-3. .11221 Anusavice K J. Decision analysis in restorative dentistry. 

J Dent Educ 1992;56:812-22. 

9. Astrand P., Borg K., Gunne J., Olsson M.: Combination of natural teeth and 

osseointegrated implants as prosthesis abutments. Int. J. ofOral Maxillofacial 

Implants, 1991, 6: 95-111; 

10. Asvanund C, Morgano S.M.: Restoration of unfavorably positioned implants for a 

partially edentulous patients bz using an overdenture retained with a milled bar and 

attachments: A clinical report. J. Prosthetics Dent. 2004; 91: 6-10; 

11. Attard N.J., David L.A., Zarb G.A.: Immediate Loading of Implants with Mandibular 

Overdentures: One-Year Clinical Results of a Prospective Study. Int. J. Prosthodont., 

2005, 18: 463^t70; 

12. Attard N.J., Zarb G.A., Laporte A.: Long-term treatment costs associated with 

implant-supported mandibular prostheses in edentulous patients. International Journal 

of Prosthodontics 2005; 18:117- 123; 

13. Attrill DC, Ashley P.F.: Occlusal caries detection in primary teeth: A comparison of 

DIAGNOdent with conventional methods. British Dental Journal, Vol. 190, No. 8, 

April 28, 2001; 

14. Baciliero U. et al.: Arthropathy of the TMJ and disorders of the endocapsular 

dynamics: Analysis with MRI and artroscopy. J CrMaxillofac Surg, 1998, 26:13; 

15. Badel T., Panduri6 J., Marotti M., Krolo I.: Clinical Investigation of 

Temporomandibular Joint Arthrosis Frequency in Young Males, Acta Stomatol Croat. 

2006;40(l):46-55; 

16. Bader J.D., Shugars D.A.: A systematic review of the performance of a laser 

fluorescence device for detecting caries. The Journal of the American Dental 

Association 2004;135:1413-1426; 

17. Bailit H L. - Dental informatics and the delivery ofdental care. Dental Informatics: 

Integrating technolo-gy into the dental environment 1992;65-76. 

18. Banks G. , Artificial intelligence in medical diagnosis: The INTERNIST/CADUCEUS 

approach. Grit Rev Med Inform 1986;l:23-54.

19. Bankowitz R A, McNeil M A, Challinor S M, Parker R C, Kapoor W N, Miller R A. - 

A comput¬er-assisted medical diagnostic consultation service: Implementation and 

prospective evaluation of a proto¬type. Annals of Internal Medicine 1989;110:824-32. 

20. Bartels P H, Hiessl H. - Expert systems in histopathol¬ogy. II. Knowledge 

representation and rule-based sys¬tems. Anal Quant Cytol Histol 1989;ll:147-53. 

21. Bartels P H, Thompson D. - Expert systems in histopathology. III. Representation of 

knowledge as structured objects. Anal : Quant Cytol Histol 1989;ll:367-74. 

22. Bartels P H, Thompson D, Weber J E. - Expert 51. systems in histopathology. IV. 

The management of uncertainty. Anal Quant Cytol Histol 1992;14:1-13. 

23. Baston R., Bălan S.: Protezarea conjunctă timpurie a unei edentaţii terminale 

mandibulare drepte printr-o punte cimentată pe implanturi STI-Bio - Tehnica Dentară 

III, 1(8) 2004; 10-12; 

24. Baston R., Gaspar M.: De la insuficient la excelent în proteza totală mandibulară fixă 

implantoportată - curs la congresul AMSPPR Bucureşti, 2007; 

25. Baston R., Hutu E,. Gaspar M., Ilea-Peltecu C: Aprecierea factorilor de risc estetici în 

împlantologie - prezentare la congresul anual al UNAS Bucureşti, 2007; 

26. Baston R., Hutu E., Gaspar M., Costea Ş., Costea C: Coroana implantoportată 

unidentară cimentată metaloceramică versus coroana implantoportată unidentară 

înşurubată integrată cu bontul protetic (SRIAC): pe care, unde, cum şi când să o 

alegem - Revista Română de Stomatologie LIII, 1. 2007; 27-39; 

27. Baston R., Hutu E., Gaspar M.: Evaluarea retrospectivă a scoringului biomecanic 

iniţial pentru reabilitările pluridentare pe implanturi Impladent şi Frialit-2 din perioada 

2003 - 2006 – Revista Română de Stomatologie LII, 1-2, 2006; 26-35; 

28. Baston R., Hutu E., Ilea-Peltecu C: De la complicaţii la inovaţii în implantologia 

dentară -prezentare la conferinţa anuală de stomatologie SRS - GAO Bucureşti, 

2007;Stomatologie LIII, 2, 2007; 117-128; 

29. Bergbreiter C, Pröbster L., Klaus Th.: Seven Year Clinical Study of Silicoated Resin – 

bonded Fixed Partial Dentures - Abstract EPA - Meeting Milano 1993 

30. Bergeron B. ILIAD - A diagnostic consultant and patient simulator. M.D. Computing 

1991;8:46-53. 

31. Bergenholtz G.: Iatrogenic injury to the pulp in dental procedures: Aspects of 

pathogenesis, managementand preventive measures. Int Dent J 1991; 41: 99-110 

32. Bezzon OL, Fregonesi LA, Mattos MGC, Panzeri H - Protese partial removivel 

imediata. Odontologo Moderno 19: 13-14,1992 

33. Bleich H L. - Computer-based consultation: elec¬trolyte and acid-base disorders. 

Computer-Assisted 57 Medical Decision Making: Volume 1 1985;83-92 

34. Blum P.: Regulationsthermographische Erstdiagnostik des Unterbauches mit klinisher 

(intraoperativer) Befunderhebung Arztezeitschrift fur Naturhoilverfahren 9 (1992): 

746-747; 

35. Boone J M, Gross G W, Greco-Hunt V. - Neural networks in radiologic diagnosis. 

Introduction and illustration. Invest Radiol 1990;25:1012-6. 

36. Böttcher R., Goepel H: Galvanotechnik in der Implantatprothetik-Teil 2: 

Galvanoforming- erganzende Technik in der Implantatprothetik. împlantologie Journal 

6, 2003, 22-26; 

37. Bourgeois D., Chedid N.: filteret de la prediction de facteurs de risque carieux dans la 

protetique dentaire, Realites Cliniques. 2004,15,3, 215-226; 

38. Bragger U, Krenander P., Lang N.P.: Economic aspects of single-tooth replacement. 

Clinical Oral Implant Research 2005; 16:335-341;

39. Brahim J.S.: Dental implants in children, Oral and Maxillofacial Surgery Clinics of 

North America,Volume 17, Issue 4, Nov. 2005; 375-381; 

40. Bratu D., Bratu E., Antonie S.: Restaurarea edentaţiilor parţiale prin proteze 

mobilizabile, Ed. Medicală, Bucureşti, 2008; 

41. Bratu D., Ieremia L., Uram-Ţuculescu S.: Bazele clinice şi tehnice ale protezării 

edentaţiei totale, Editura Medicală, Timişoara 2005; 

42. Bratu D., Nussbaum R.: Bazele clinice şi tehnice ale protezării fixe, Editura Signata, 

Timişoara 2001; 

43. Bratu Dorin si colaboratorii - "Aparatul dento-maxilar", pag. 738-750. 

44. Brudvik J. S.: Advanced removable partial dentures, Ed. Quintessence, 1999; 

45. Bruhn L., Buchholz G., Curth K: 3 - Jahresstudie zur klinischen Bewertung des 

Silicoater -Dentacolor-Verfahrens im Vergleich zur anderen Verblendsystemen In: 

Hofmann M.(Hrsg.) -Silicoatersymposium Bad Homburg 1989, Hüthig Heidelberg 

1990; 

46. Bryant S.R., Zarb G.A.: Crestai bone loss proximal to oral implants in older and 

younger adults, The Journal of Prosthetic Dentistry, Vol. 89, Issue 6, June 2003; 589- 

597; 

47. Budtz-Jorgensen E., Bochet G.: Alternate framework designs for removable partial 

dentures. J Prosthet Dent. 1998; 80: 58-66; 

48. Burlui V., Forna N., Ifteni G: Clinica şi terapia edentaţiei parţiale intercalate reduse, 

Ed. Apollonia, Iaşi, 2001; 

49. Burlui V. - Protetica dentara, lasi, 1989 

50. Burlui V., Forna N.: Clinica şi terapia edentaţiei parţiale întinse, Editura Apollonia, 

Iaşi 2004; 

51. Burlui V., Morăraşu C: Reabilitare orală complexă, Editura Apollonia, Iaşi 2002; 

52. Burlui V.: Juvento-stomatologia, vol I, II, Editura Apollonia, Iaşi 2003; 

53. Burlui V., Morăraşu C: Gnatologie, Editura Apollonia, 2000: 173-241; 

54. Brown I D, Adams S R, Stephens C D, Erritt S J, Sims-Williams J H - The initial use 

of a comput¬er-controlled expert system in the treatment planning of class II division 

1 malocclusion. Br J Orthod 

55. Caldas D.C., Baldisserotto S. M., De Lima E. F., Elken G. R., Rosing C. K, Sadami 

R., Shinkai A.: Functional evaluation of oral rehabilitation with removable partial 

dentures after five years. J Applied Oral Science 2006; 14(2): 111-6; 

56. Celiberti P, Pazera P, Lussi A. The impact of ozone treatment on enamel physical 

properties. Am J Dent. 2006; 19(1):67-72. (s) 

57. Christensen G.J.: Facing the challenges of ceramic veneers, JADA, May 2006, 

vol.137: 661-664; 

58. Costea E. - "Sindromul disfunctional al sistemului temporo-mandibular", Editura 

Medicala, Bucuresti, 1988. 

59. Crall J J. - Informatics and issues related to assess¬ing, assuring and improving 

quality of care. Dental Informatics: Integrating technology into the dental environment 

1992;249-258.

60. Creugers N.H., Kreulen CM., Snoek P.A., de Kanter R.J.: A systematic review of 

single-tooth restorations supported by implants. Journal of Dentistry 2000; 28:209- 

217; 

61. Datz F L, Rosenberg C, Gabor F V, Christian P E, Gullberg G T, Ahluwalia R, 

Morton K A. - The use of computer-assisted diagnosis in cardiac perfu-sion nuclear 

medicine studies: a review (Part 3) [pub¬lished erratum appears in J Digit Imaging 

1993;6(4):240]. J Digit Imaging 1993;6:67-80. 

62. Daher T., Hall D., Goodacre C.J.: Designing Successfttl Removable Partial Denture, 

Compendium/March 2006, Vol.27, No.3; 

63. Dahnhard JE, Jaeggi T et al. Treating caries in anxious children with Ozone: Parents’ 

attitude after the first session. J Dent Res 2003; 82B: 2034. (s) 

64. Davarpanah M., Martinez H, Kebir M., Tecucianu J.F.: Handbuch der zahnärztlichen 

Implantologie - Quintessenz Verlags - Gmbh Chicago, Berlin, London, Chicago, 

Tokyo, Kopenhagen, Paris,Mailand, Barcelona, Istambul, Săo Paulo, Neu Delhi, 

Moskau, Prag, Sofia und Warsaw 2003; 15-16, 180-185; 

65. Davenport J. C, Basker R. M., Heath J. R., Ralph J. P., Glantz P. O., Hammond P.: 

Comunication between the dentist and the dental technician, British Dental Journal 

2000; 189: 471-474; 

66. Davenport J. C, Basker R. M., Heath J. R., Ralph J. P., Glantz P. O, Hammond P.: 

Need an demand for treatment, British Dental Journal 2000; 189: 364-368; 


The removable partial denture equation, British Dental Journal 2000; 189: 414-424; 

68. Davenport J. C, Basker R. M., Heath J. R., Ralph J. P., Glantz P. O.: Surveying, 

British Dental Journal, vol.189, no.10, 2000, 532-541; 

69. Davenport J. C, Basker R. M., Heath J. R., Ralph J. P., Glantz P. O.: Retention, British 

Dental Journal, vol.189, no. 12, 2000, 646-657; 


Bracing and reciprocación, British Dental Journal, vol.190, no.l, 2001, 10-14; 


Clasp design,British Dental Journal, vol.190, no.2, 2001,71-81; 

72. Davenport J. C, Basker R. M., Heath J. R., Ralph J. P., Glantz P. O, Hammond P.: 

Indirect retention, British Dental Journal, vol.190, no.3, 2001, 128-132; 

73. Davenport J C, Hammond P, Fitzpatrick F J. - Computerized design of removable 

partial dentures: A knowledge-based system for the future. Densai Update 1993:221- 

26 

74. Davenport J. C, Basker R. M., Heath J. R., Ralph J. P., Glantz P. O: A Clinical Guide 

toRemovable Partial Dentures Design, 2 nd Edition, BDJ Books, London, 2000; 

75. Davenport J. C, Basker R. M., Heath J.R., Ralph J. P., Glantz P.: The removable 

partial denture equation. British Dental Journal OCTOBER 28, 2000, Vol. 189, No. 8: 

414-424; 

76. Davis D.M. et al.: The emotional effects of tooth loss: a preliminary quantitative 

study. BDJ, 2000; 188(9): 503-506; 

77. Davis D.M., Packer M.E., Watson R.M.: Maintenance requirements of implantsupported 

fixed prostheses opposed by implant-supported fixed prostheses, natural

teeth, or complete dentures: a 5-year retrospective study. International Journal of 

Prosthodontics 2003; 16:521-533; 

78. Davis D.M., Packer M.E.: Mandibular overdentures stabilized by Astra Tech implants 

with either ball attachments or magnets: 5-year results. International Journal of 

Prosthodontics 1999; 12:222 229; 

79. Davis D N, Taylor C J. - A blackboard architecture for automating cephalornetric 

analysis. Med Inform 1991:16:137-49. 

80. De Dombal F. - Computer-aided decision support-glittering prospects, practical 

problems, and Pandora's box. Baillieres Clin Obstet Gynaecol 1990;4:841-9. 

81. De Dombal F T, Leaper D J, Horrocks J C, Staniland J R, McCann A P. - Human and 

computer-aided diagnosis of abdominal pain: Further report with emphasis on 

peformance of clinicians. Brit Med 

82. De Dombal F. - Computer-aided decision support in , clinical medicine. Int J Biomed 

Comput 1989;24:9-16. 

83. De Boever J.A., Van Den Berghe L., De Boever A.L., Keersmaekers K.: Comparison 

of clinical profiles and treatment outcomes of an elderly and a younger 

temporomandibular patient groups. J Prosthet Dent. 1999; 81(3):312-7; 

84. Denry I, Kelly J.R.: State of the art of zirconia for dental applications. Dent Mater 

2008; 24(3):299-2307; 

85. Diehl R. et al.: Factors associated with successful denture therapy. J Prosthodont, 

1996; 5: 84-90; 

86. Donciu V., Donciu I.: Proteza partial mobilizabilă, Ed. Didactică şi Pedagogică, 

bucureşti 2001; 

87. Domingo H, Smith C et al. Patients’ attitude to managing caries with Ozone. J Dent 

Res 2002; 81A: 1337. (s) 

88. Duda R O, Shortliffe E H - Expert Systems Research. Science 1983;220:261-220. 

89. Dulíic N., Panduric J., Kraljevic S., Badel T„ Celic R.: Incidence of 

temporomandibular disorders at tooth loss in the supporting zones. Coll Antropol. 

2003; 27 Suppl 2:61-7; 

90. Dumitriu Horia, Dumitriu Silvia - "Parodontologie", Editura Viata Medicala, 1999, 

pag. 153-161. 

91. Dyer K., Ibbetson R„ Grey N.: A question of space: Options for the restorative 

management of worn teeth. Dent Update 2001; 28: 118-123; 

92. Ene L. - "Ocluzia normala - ocluzia functionala", pag. 192-194 

93. Esposito M., Worthington H.V., Thomsen P., Coulthard P.: Interventions for replacing 

missing teeth: different types of denial implants. Cochrane Database of Systematic 

Reviews 2003:CD003815; 

94. Estrela C, Estrela CRA, Decurcio DA, Hollanda ACB, Silva JA. Antimicrobial 

efficacy of ozonated water, gaseous ozone, sodium hypochlorite and chlorhexidine in 

infected human root canals. Int Endod J. 2007; 40:85-93. (s) 

95. Evans R S, Pestotnik S L, Classen D C, Burke J P. - Development of an automated 

antibiotic consult¬ant. M.D. Computing 1993;10:17 

96. Fabrizio C, Fabrizio B., Guliano P.: Lokalisierte Augumentation des Sinusbodens 

durch einen krestalen Zugang bei der Implantation - Internationales Journal fur

Parodontologie & Restaurative Zahnheilkunde, Quintessenz Publishing Co, Inc. Carol 

Stream 2001; 431-440; 

97. Fagin M.: Color Atlas of Dental Medicine: Aesthetic Dentistry. J of Prosthodontics, 

2005; 14: 75-79; 

98. Feinstein A R. - The haze of Bayes, the aerial palaces of decision analysis, and the 

computerized Ouija board. Clinical Biostatistics 1977;21:482-496. 

99. Firu P.: Stomatologie infantilă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983: 61, 

73-79; 

100. Forna N. -Actualități în clinica și terapia edentației parțiale întinse -ed Demiurg-2009 

101. Forna N. (coordonator): Protetica Dentara Vol I, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 

2011. 

102. Forna N. : Evaluarea stării de sănătate afectate prin edentaţie. Editura Demiurg. 2007 

ISBN 978-973-152-017-9; 

103. Forna N, Antohe M.: Reabilitarea pierderilor de substanţă oro-maxilo-faciale. Ed. 

Demiurg, Iaşi,2007; 

104. Forna N., Burlui V.: Clinical guidelines and principles in the therapy of partial 

extended edentation, Editura Apollonia, 2001; 

105. Forna N.: Telescoparea în terapia edentaţiei parţiale întinse, Editura Apollonia, Iaşi 

2002; 

106. Forna N- Dental medicine between reality and paradigm, Ed. Demiurg, 2008 

107. Forna N, Andronache M - Manifestări orale ale acţiunii factorilor generali, locoregionali 

şi locali în protezarea parţial amovibilă- În volumul"30 de ani de învăţământ 

în medicina de ambulator la Iaşi", 27-29 septembrie 2001. 

108. Forna N, Bahrim D, Andronache M - Restaurări estetice în edentaţia parţială întinsă, 

Priorităţi ieşene în Medicina Stomatologică (supliment al Revistei de Medicină 

Stomatologică) vol. 5, nr. 6, 30 noiembrie 2001. 

109. Forna N, Stadoleanu C, Budaie D, Suciu D, Andronache M, Aelenei D, Tănăsuc L- 

Evaluarea solicitărilor biomecanice în protezarea amovibilă , Analele Ştiinţifice ale 

USMF "Nicolae Testemiţanu" vol. 3, "Probleme clinico-chirurgicale ale sănătăţii 

mamei şi copilului", Zilele Universităţii 17-18 oct. 2002, ediţia III, Chişinău, 2002. 

110. Forna N, Ursache M, Andronache M, Plenovici L - aspecte secundare în protezarea 

parţial amovibilă –Conferinţa Naţională 30 de învăţământ în medicina de ambulator la 

Iaşi", 27-29 sept. 2002, ediţia Tehnică şi Didactică "Cermi" Iaşi şi ediţia Academică 

"V. Voiculescu" Buzău. 

111. Forna N, Burlui V, Andronache M - Exigenţe clinico-tehnologice în realizarea 

sistemelor speciale , Supliment Rev. Med. Stom. – vol. 1, 2002 

112. Forna N, Stadoleanu C, Bahrim D, Andronache M, Gheban E - Amprentarea 

funcţională în edentaţia parţială întinsă- Forna N, Stadoleanu C, Bahrim D, 

Andronache M, Gheban E, Droguri, Biomateriale, Echipamente şi Tehnici în Medicina 

Stomatologica, Vol. II- Supliment al Revistei de Medicină Stomatologică, Editura 

Apollonia, 2002 

113. Forna N, Burlui V, Andronache M, Gheorghe D Juventologia, cap.18.Tratamentul 

edentaţiei parţial întinse la tineri –pag.691-743, 2003

114. Forna N, Burlui V, Andronache M, Gheorghe D Exigenţe clinico-tehnologice în 

realizarea sistemelor de telescopare totale şi parţiale.– Droguri, biomateriale, 

echipamente şi tehnici în medicina stomatologică, - Supliment al revistei de Medicină 

Stomatologică, Iaşi, 27 februarie, 2002 

115. Forna N, Silvaş M, Andronache M, Bahrim D, Brânză M, Bejan C – inteligenţa 

artificială în edentaţia parţial întinsă Zilele Facultăţii de Medicină Stomatologică- 

Supliment al Revistei de Medicină Stomatologică, Iaşi, 28 februarie-1 martie 2003 

116. Forna N, Silvaş M, Brânză M, Andronache M, Bejan B - Culisa MINI-SG-R– Zilele 

Facultăţii de Medicină Stomatologică- Supliment al Revistei de Medicină 

Stomatologică, Iaşi, 28 februarie-1 martie 2003 

117. Forna N, Ursache M, Andronache M, Bahrim D, Bejan C- Sisteme de protezare 

amovibille la pacienţii tineri, Zilele Facultăţii de Medicină Stomatologică- Supliment al 

Revistei de Medicină Stomatologică, Iaşi, 28 februarie-1 martie 2003 

118. Forna N, Bahrim D, Andronache M, Antohi M, Gheban E, Tipau T- Studiul 

Computerizat al solicitarilor biomecanice a elementelor de mentinere si stabilizare - 

Supliment al Revistei de Medicină Stomatologică, Iaşi, 5-9 noiembrie 2003, vol.7, nr. 

4. 

119. Forna N, Silvaş M, Andronache M - Sisteme de bare şi culise în epi, Supl. Rev. Med. 

Stom. – vol. 7, nr. 1, 2003. 

120. Forna N, Stadoleanu C, Adronache M - Protezarea de tranziţie în epi, Supl. Rev. Med. 

Stom. – vol. 7, nr. 1, 2003. 

121. Forna N, Brinza M, Bahrim D, Forna N, Andronache M, Bejan C - Reabilitarea 

suportului osos în edentaţia parţială întinsă, Supliment al Revistei "Medicina 

Stomatologică", vol. 7, nr. 1, Vol. I editat cu ocazia Zilelor Facultăţii de Medicină 

Stomatologică, Ediţia a VII-a, 28 februarie -1 martie 2003 

122. Forna N, Silvas M, Andronache M, Bahrim D, Brinza M, Bejan C -Sisteme de bare şi 

culise în edentaţia parţială întinsă –Supliment al Revistei "Medicina Stomatologică", 

vol. 7, nr. 1, Vol. I editat cu ocazia Zilelor Facultăţii de Medicină Stomatologică, Ediţia 

a VII-a, 28 februarie -1 martie 2003 

123. Forna N, Boiculese L, Andronache M, Antohe M - Inteligenţa artificială utilizată în 

algoritmul clinic al tratamentului edentaţiei parţiale întinse, Supliment al revistei 

Medico-Chirurgicale, editat cu prilejul Zilelor Universităţii de Medicină şi Farmacie 

Gr.T.Popa Iaşi, 25-29 noiembrie 2003 

124. Forna N, Ursache M, Antohe M, Andronache M, Tipau T, Iovu C, Gartan M - 

Impactul psihologic al protezei parţiale amovibile, Volumele editate cu prilejul Zilei 

Facultăţii de Medicină Dentară, Supliment al Revistei de Medicină Stomatologică, 

Ediţia a IX-a, 4-6 martie 2005 

125. Frank R. P., Milgrom P., Leroux B. G., Hawkins N. R.: Treatments outcomes wim 

mandibular removable dentures: a population-based study of patient satisfaction; J. 

Prosthet. Dent. 1998; 80(1):36-45; 

126. Frank R.P., Brudvik J.S., Leroux B. et al.: Relationship between the standards of 

removable partial denture construction.clinical acceptability, and patient satisfaction. J 

Prosthet Dent. 2000; 83: 521-527; 

127. Friadent - The Ultimate Esthetics - Product Presentation Catalog 2003; 2; 

128. Friberg B., Ekestubbe A., Sennerby P.: Clinical Outcome Of Brânemark System 

Implants Of Various Diameters: A Retrospective Study - JOMI 17, 5, 2002; 671-677;

129. Fromentin O. et al.: Quality of Prosthetic care: Patients Level of Expectation, Attitude 

and satisfaction. European J Prosthodont Rest Dent, 2001; 9 (3/4): 123-129; 

130. Geis - Gersdorfer J., Frank G: Besserer Verbund durch Silanisieren-Ein Fortschritt in 

der dentalen Technologie - Dent. lab. 34, 1986; 1543-1546; 

ANEXE 

LISTA LUCRĂRILOR PUBLICATE 

1. THE ROLE OF NONINVASIVE THERAPY IN PARTIAL EDENTATION 

HOMEOSTATIC REHABILITATION,Fatu Ramona Diana, Magda Ecaterina 

Antohe, Norina Consuela Forna,RJOR,Iași 

2. PRINCIPLE OF ERGONOMICS IN THE CLINICAL AND TECHNOLOGICAL 

APPROACH OF PARTIAL EDENTATIONFătu Ramona Diana, Magda-Ecaterina 

Antohe, Norina Consuela Forna,RJOR, Iasi 

3. CUANTIFICAREA NEVOILOR DE TRATAMENT PRONIND DE LA 

PRINCIPIILE EDENTAȚIEI PARȚIALE ÎNTINSE ÎN TERAPIA PRIN PROTEZE 

AMOVIBILE,Ramona Fătu,Tănase Gabriela,Norina Forna,Roxana Ionescu,Angela 

Onițoiu,Cosmin Oniciuc,2006 

4. REABILITAREA PSIHICĂ A PACIENTILOR PURTĂTORI DE PROTEZE,Carmen 

Simion,Alexandru Crăciun,Ramona Fatu,Norina Forna,Supliment nr.2.la revista 

Medico-Chirurgicală,Nr.2,2008,Iași

rezumat feier (fÄtu) ramona - Gr.T. Popa

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?

rezumat feier (fÄtu) ramona - Gr.T. Popa