Cititi online - CLICK AICI - Primaria Mizil

Acest ziar se 

distribuie 

GRATUIT 

Fondator 

Emil 

PROSCAN 

Publicaţie lunară a 

Primăriei şi 

Consiliului Local Mizil 

p 

“Nu sântu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.” - Miron Costin 

Anul IX /Nr. 103 / iulie 2013 www.primaria-mizil.ro 

OStali 

onul 

Editorial 

Existã o ierarhizare în toate lu - 

mi le din Univers! În lumea animalelor, 

cele mai feroce exemplare, prin teroare 

ºi forþã, deþin supremaþia faþã de celelalte. 

Aceastã ierarhizare, adicã îm - 

pãrþirea unei lumi în puternici ºi slabi, în 

buni ºi rãi, în harnici ºi leneºi, în avuþi ºi 

sãraci, se face dupã alte criterii decât cele 

legate de bunãtatea sufletului, înþelep - 

ciune, conºtiinþã faþã de adevãr, dreptate, 

înþelegere sau bun simþ. La fel ºi în 

lumea peºtilor, a pãsãrilor, a furnicilor, a 

târâtoarelor... 

Lumea copacilor, se pare cã ar 

face excepþie de la aceastã, sã-i zicem, 

regulã. Copacii mai falnici ºi mai 

impunãtori, nu au ºi dreptul de a domina, 

exploata sau chiar ucide pe ceilalþi. 

Apogeul ferocitãþii ºi nedreptãþii 

acestei reguli este atins în lumea oamenilor. 

Cei mai puternici nu sunt cei care 

au niºte calitãþi fizice deosebite, nu sunt 

nici cei care-ºi duc viaþa în cinste ºi 

corectitudine, nici cei care se dedicã ce - 

lor lalþi oameni prin studiu, citit sau ex - 

plorarea necunoscutului, sau a felului 

prin care îi lumineazã ori îi ajutã pe 

ceilalþi. Nu, sau nu întotdeauna. 

Cum se reuºeşte aceastã monstruoasã 

ºi paradoxalã ierarhizare 

Prin reguli ºi legi construite pe 

faþetele unor epoci cãrora dupã anumite 

perioade "istorice" li se schimbã aparent 

structura echitãþii, rezultatul accesului 

individual la beneficiului societãþii, rã - 

mânând pentru cei mulþi, aproximativ 

ace laºi. Aceste schimbãri, fãcute la pe - 

rioade de mai mulþi zeci de ani, sunt o 

adevãratã mãiestrie regizoralã, ajungându-se 

pânã într-acolo, încât cei nedreptãþiþi, 

nu numai cã acceptã aceste schimbãri, 

dar le doresc ºi le primesc cu mult 

entuziasm. 

În lumea oamenilor, cei puter - 

nici sunt de regulã cei bogaþi, banul fiind 

un instrument de impunere ºi boicot a 

scãrii valorice. 

ªi cine sunt cei bogaþi În mare 

parte sunt cei care prin diferite metode, 

mai mult sau mai puþin corecte, cu surle 

ºi trâmbiþe în ale hãrniciei, iau mare parte 

din produsul muncii celorlalþi, ºi culmea, 

fãcându-i dependenþi de puþinul pe care 

tot din munca lor li-l acordã. 

Cum îi recunoaºtem Simplu! 

Dupã îmbrãcãminte, case, maºini, dar ce 

e mai trist, cã ºi dupã felul de a vorbi ºi a 

relaþiona cu ceilalþi. Paradoxul este cã 

bogãþia celor bogaþi este efectul muncii, 

devotamentului ºi supunerii celor sãraci. 

Deci bogãþia este creatã prin palmele, 

Muşuroiul 

de furnici 

truda, abnegaþia, supunerea, dãruirea ºi 

sudoarea celor cãrora li se impune accesul 

limitat ºi controlat la ea. 

De obicei, când cineva îþi face 

un favor sau îþi creeazã niºte avantaje, 

dupã niºte reguli elementare ale bunului 

simþ, trebuie sã-i mulþumeºti, obligat fi - 

ind ºi la un sentiment de recunoºtinþã. 

Cei bogaþi, de cele mai multe 

ori, sunt stãpâniþi de sentimente inverse 

recunoºtinþei ºi mulþumirii faþã de cei 

care le produc bogãþia ºi bunãstarea. 

Ignoranþa, infatuarea, preamãrirea, in - 

sen sibilitatea la lacrimã, sunt câteva din 

“atuurile” personalitãþii lor. 

Aceasta este, dacã vreþi, una din 

cele mai crude ºi adevãrate definiþii ale 

nedreptãþii. Cine împarte aceastã nedreptate 

Dorinþa netihnitã a celor care, in - 

diferent cum, vor cât mai multe acu - 

mulãri din ceea ce ne-au dat nouă tuturor 

natura, Dumnezeu, viaþa. 

Existã ºi oameni care fac acumulãri 

în mod cinstit, prin truda muncii. 

Aceºtia însã, au respectul ºi înþelegerea 

cuvenitã pentru ceilalþi. 

Oamenii adevãraþi se mulþu - 

mesc cu strictul necesar, fãcând din acesta 

chiar motiv de viaþã normalã, iar 

puþinul agonisit, chiar motiv de fericire. 

Ideea de mai mult, de nesaþ, le repugnã, 

ºi chiar îi jeneazã. Principiile bunului 

simþ transmise ca un drept normal de a fi, 

din generaþie în generaþie, sunt sugrumate 

de tot mai multã neputinþã generatã 

de tot mai multã nedreptate ce abundã 

scenariul fiecãrei zile. Cei ce au mai 

mult, dar mai ales cei ce sunt aleºi sã 

hotãrascã, trebuie sã înþeleagã ºi sã simtã 

viaþa celorlalþi, sã le simtã durerile, ne - 

voile. Este nevoie de înþelegere, de multã 

înþelegere! Românii trebuie sã-i înþeleagã 

pe români! Noi toþi, cei care alcãtuim 

acest popor, trebuie sã ajungem la 

acel grad de înþelegere generat de adevãr 

ºi bun simþ! 

Þara mea ARE NEVOIE sã fie 

condusã de români care sã o iubeascã, 

care sã-i simtã nevoile ºi pãsurile. 

TREBUIE aduse înapoi bogãþiile 

furate, agricultura, industria devastatã. 

TREBUIE adus înapoi dreptul 

de a locui, munci ºi trãi în þara în care s- 

au nãscut strãmoºii noºtri. 

TREBUIE aduºi înapoi cei ce 

trudesc la strã ini. 

TREBUIE aduse înapoi bucuria 

sãrbãtorilor, a anotimpurilor ºi toatã acea 

stare de normalitate care ne dã dreptul sã 

trãim, sã admirãm frumuseþea lumii ºi, 

din când în când... sã zâmbim. Sã ne 

putem îmbrãþiºa copiii, nepoþii, pãrinþii, 

bunicii ºi chiar noi între noi, fãrã sã ne 

mai ascundem lacrimile! 

Tu ce mai faci, Ioane Tu, care 

ºtii sã mângâi pãmântul, animalele ºi 

vãzduhul, ce mai faci Prin ce colþuri ale 

neputinþei te-a azvârlit nedreptatea 

Este varã peste tot în lume, 

Ioane, ºi ºtiu cã în privirea ta un dangãt 

de clopot se zvârcoleºte! 

13 IUNIE - ÎNĂLŢAREA DOMNULUI 

ŞI ZIUA EROILOR NEAMULUI 

ROMÂNESC 

TRADIŢIE ŞI CULOARE - 

BÂLCIUL DE SF. PETRU ŞI PAVEL 

LA MIZIL 

PAG 3 

GRUPAJ 

INFORMAŢIONAL 

PAG 2 

OPINIA 

DUMNEAVOASTRĂ 

CONTEAZĂ! 

PAG 3 

ŞEDINŢELE 

CONSILIULUI 

LOCAL 

PAG 4 

APIA - DESPRE 

CERERILE DE PLATĂ 

PE SUPRAFAŢĂ 

PAG 7 

SITUAŢIE 

DEMOGRAFICĂ - 

Sporul 

natural.... negativ! 

PAG 9 

ADRIAN PĂUNESCU 

“ÎNTOARCEREA TÂRÂŞ 

LA FEUDALISM” 

PAG 12 

PAG 2 

FĂRĂ MENAJAMENTE - Asociaţiile de proprietari 

şi problemele cu care se confruntă acestea... 

PAG 3 

RUGĂCIUNEA 

ROMÂNULUI 

Doamne, preasfinte Doamne, care-ai creat pãmântul 

ªi muntele ºi marea, ºi soarele ºi vântul 

Acum când nu ºtiu încã ce zile-mi mai rãmân 

Dã-mi, Doamne, iar mândria cã m-am nãscut 

ROMÂN!!! 

Nu-þi cer nici bogãþie, nici glorie, nici avere 

Pãmânturi, acareturi, sau slavã ºi putere 

Un singur lucru, Doamne, îmi este de ajuns 

Sã am iar fericirea sã mor cu fruntea sus!!! 

De ce-ai lãsat Tu, Doamne, acest popor blajin 

Ce te-a slãvit de-a pururi cu cuget de creºtin 

Ce þi-a`nchinat biserici în fiecare sat 

S`ajungã azi sã umble cu capul aplecat 

Când azi totul se vinde ºi cumpãrã pe bani, 

Când ţara e condusã de hoþi ºi ºarlatani, 

Ascultã, Doamne Sfinte ºi ultima mea rugã: 

Fã, Doamne-n ţara asta sã fiu stãpân, nu slugã!!! 

Dã-mi, Doamne iar tãria sã lupt cu toþi duºmanii 

Ce cred cã sunt puternici fiindc`au furat toþi banii. 

Când conºtiinþa tace în ÞARA ROMÂNEASCÃ 

Fã, Doamne, ca poporul DIN SOMN 

SÃ SE TREZEASCÃ!!! 

ªi ca un nou VLAD ÞEPEª, ºi ca un nou ªTEFAN 

Sã cureþe moºia de orice hoþoman 

S-alunge paraziþii ce- i s-au urcat în spate 

ªi sã trãiascã mândru, în cinste ºi dreptate!!! 

(Anonim) 

“Atât timp cât se mişcă 

roata, înseamnă că existăm!” 

interviu cu domnul Băican Romulus, 

şef de staţie în Gara Mizil 

PAG 5

Nr. 103 / iulie 2013 

GRUPAJ 

INFORMAŢIONAL 

n În perioada 7-9 iunie 

2013, elevii cercului de aeromodele 

din cadrul Clubului 

Copiilor "Marian Frangulea", 

pregãtiþi de domnul antrenor 

Marius Sãvulescu, au debutat la 

primul Campionat Naþional de 

Aeromodele care a avut loc la 

Pucioasa. 

Deºi sunt la prima participare 

de acest gen, aceºtia au 

obþinut rezultate foarte bune: 

Locul III: echipe juniori 

- Clasa de concurs aeromodele 

de interior( Cat.F1M) 

Locul II: Bãlan Sebas - 

tian - Clasa de concurs machete 

statice 0-500mm 

Locul III: Burlacu Mihai 

- Clasa de concurs kituri 

Locul III: Preda Vlad - 

Clasa de concurs machete statice 

500-1000mm 

Locul III: Viºoiu Gabri - 

ela - Clasa de concurs machete 

statice seniori 

n Pe data de 22 iunie, Cen - 

trul Cultural "Adrian Pãunescu" a 

gãzduit piesa "Gaiþele" a Teatru - 

lui de amatori "Victoria Art", în 

regia lui Mihai Calotã. 

În afara prestaþiei ireproºabile, 

este de remarcat faptul 

una din actriþe este nãscutã în 

Mizil, fatã de nota zece, a 

Liceului Teoretic, pe atunci Sofia 

Grigore, acum doamna Sofia 

Giurgea, cu o carierã de succes în 

Bucureºti ºi care iatã, ne-a de - 

mon strat cã poate fi ºi o bunã 

actriþã. 

LOCAL 

Pagina 2 

13 IUNIE - ÎNĂLŢAREA DOMNULUI ŞI 

ZIUA EROILOR NEAMULUI ROMÂNESC 

Este Ziua Eroilor din 

toate timpurile ºi din toate 

locurile care s-au jertfit pe câmpurile 

de luptã, în lagãre ºi în 

închisori pentru apãrarea patriei 

ºi a credinþei strãmoºeºti, pentru 

întregirea neamului, libertatea ºi 

demnitatea poporului român. În 

Biserica Ortodoxã Românã, sãrbãtoarea 

Înãlþãrii Domnului este 

ziua de pomenire a eroilor neamului 

românesc. 

Înãlþarea Domnului, nu - 

mitã în popor ºi Ispas, este unul 

ªi noi, mizilenii pre - 

zenþi în centrul oraºului într-un 

numãr destul de mare, ne-am 

omagiat eroii cum se cu vine. Aºa 

cum spunea în deschi derea 

evenimentului, domnul primar 

Emil Proºcan: "Este o zi foarte 

importantã în viaþa spiritualã a 

popo rului nostru, este ziua în 

care ne sãrbãtorim eroii, acei 

oameni care de-a lungul timpului, 

în anumite mo mente, au dispãrut 

ºi prin sacrificiul lor, au 

fãcut ca noi sã existãm astãzi. 

multã încredere ºi înþelegere 

vom depãºi toate greutãþile, 

crezul nostru este puternic ºi 

adevãrat - vom dãinui!" 

De asemenea, domnul 

primar a mai menþionat fap tul cã 

dimi nea þa le-a fost oferitã picilor 

de la grãdinþe care s-au întrecut 

în a desena cât mai frumos în 

centrul oraºu lui, în primul rând 

datoritã faptului cã aceastã zi 

specialã nu putea debuta decât 

cu po sesorii modelului suprem 

de inocenþã sufleteascã ºi în al 

doilea rând copiii nu s-au putut 

bucura pe 1 IUNIE, de aceastã 

activitate creativã din cauza precipitaþiilor. 

În semn de omagiu, au 

fost depuse la statuia eroilor din 

centru, coroane de flori de cãtre: 

Primãrie ºi Consiliul Local; Po - 

liþie; Liceul Teoretic "Grigore 

To cilescu"; Partidul Poporului; 

Asociaþia Pensionarilor Militari 

"Au rel Vlai cu" filiala Mi zil ºi 

interiorul cimitirului orãºenesc. 

Ulterior, preoþii mizi - 

leni au oficiat slujbe de po - 

menire iar dupã momentul de 

reculegere, domnul profesor 

Viorel ªoldea a nuanþat din 

punct de vedere istoric acest 

moment. 

A urmat un program 

ar tistic susþinut de elevi ai ºco - 

lilor ºi liceelor mizilene care au 

cântat ºi recitat poezii ce au marcat 

aceastã sãrbãtoare iar copiii 

"Ansamblului Poeniþa" pregãtiþi 

de domnul Ni co lae Chiriþã, 

corepetitor Marian Iancu ºi cei 

din cadrul cercului de canto 

pregãtiþi de doamna Popa Mileta 

(Centrul Cultural "Adrian Pãu - 

nescu") ne-au fãcut o demonstraþie 

a folclorului românesc au - 

tentic. 

Cei prezenþi au primit 

din partea Primãriei ouã roºii, 

astfel cã toþi, cu multã emoþie, 

am putut spune "Hristos S-a 

n Pe data de 30 iunie, 

Ansamblul "Poeniþa" ºi copii ai 

cercului de canto care activeazã 

în cadrul Centrului Cultural 

"Adrian Pãunescu", au susþinut 

un program folcloric care s-a 

bucurat de un real succes, la 

"Ziua Satului Corni" - Ediþia I, 

judeþul Botoºani. Ansamblul 

pregãtit de domnul Nicolae 

Chiriþã, corepetitor Marian Iancu 

ºi copiii pregãtiþi de doamna 

Milete Popa s-au aflat acolo la 

invitaþia domnului primar Dorel 

Dorneanu. 

n Ca urmare a câºtigãrii 

fazei judeþene a concursului de 

circulaþie, echipa ªcolii NR. 1 va 

participa la faza naþionalã ce va 

avea loc la Slatina ºi la Mamaia. 

n Vã reamintim cã în 

vacanþã, elevii instituþiilor de 

învãþâmânt mizilene, pot folosi 

bazele sportive în funcþie de re - 

gulamentul interior al fiecãrei 

instituþii. 

dintre cele douãsprezece mari 

praznice împãrãteºti ale Bisericii 

Ortodoxe ºi se sãrbãtoreºte întotdeauna 

în joia din sãptãmâna a 

ºasea dupã Paºti, adicã la pa - 

truzeci de zile dupã Înviere. Sãr - 

bãtoarea rememoreazã mo men - 

tul în care, în prezenþa Apos - 

tolilor Sãi, Mântuitorul Hristos 

S-a înãlþat la ceruri de pe Mun - 

tele Mãslinilor. Acest eveniment 

este relatat de Sfintele Evan - 

ghelii. 

Isus este cel mai mare erou dar ºi 

pe poporul român îl consi der a fi 

erou pentru cã a rezistat, s-a 

încãpãþânat sã existe, chiar dacã 

am fost cotropiþi, jefuiþi. Nu ºtiu 

ce alt neam ar fi continuat sã 

dãinuie ºi sã-ºi pãstreze nealte - 

ratã frumuseþea sufletului. 

ªi astãzi avem nevoie 

de eroi care sã ne apere ºi sã 

pãstreze tot ce e autentic, tot ce 

este românesc. În ciuda a tot ce 

se întâmplã în jurul nostru, cu 

Cultul Ero ilor "Regina Ma ria" 

filiala Mizil. 

S-au mai depus jerbe de 

flori la monumentul ero ilor 

cãzuþi în pri mul rãzboi mon dial, 

aflat în incinta bisericii "Sf. 

Nicolae" de cãtre cele douã asociaþii 

mai sus amintite ºi de elevii 

Cercului Cultului Eroilor" - 

ªcoala "Sf. Nic olae" iar elevii 

Cercurilor Cultu lui Eroi lor de la 

ªcolile "Nr.1" ºi "Sfânta Maria" 

au fost la cimitirul eroilor aflat în 

Înãlþat". 

Ne-am rugat împreunã 

pentru cei care au dat coerenþã ºi 

sens vieþii noastre, ne-am închinat 

smeriþi pentru cei care ne-au 

dãruit libertatea prin jertfa lor, 

care ºi-au vãrsat sângele cu demnitate 

ºi curaj apãrând glia strãmoºeascã 

- Eroii Români ºtiuþi 

sau neºtiuþi, de pretutindeni ºi 

din toate timpurile - recunoºtinþã 

neþãrmuitã! 

Gabriela NEGOIÞÃ 

PRIMĂRIA 

B-dul Unirii, nr. 14, Mizil, Jud. Prahova, 

Cod poºtal 105800 

Telefoane: 0244.250.027 sau 0244.250.008 

Fax: 0244.251.120 

e-mail: 

COLEGIUL DIRECTOR 

Primar 

Emil PROªCAN 

REDACŢIA 

Cristina COLÞ / Gabriela NEGOIÞÃ / 

CASETA REDACŢIONALĂ 

Lucian MÃNÃILESCU 

Adresa: Str. Mihai Bravu, nr. 63 

primaria_mizil@idilis.ro 

Viceprimar 

Nicolai PAªOL 

Tel./fax: 0244.252. 722 

e-mail: postalionulmizil@yahoo.com 

ISSN 1548 - 6903 

TEHNOREDACTARE 

S.C. EXCELLTIPO. S.R.L. 

Gheorghe ANGHEL 

Tel. 0760 530 430 

office@excelltipo.ro 

Adriana POPA adyzest@yahoo.com

Pagina 3 REPORTAJ Nr. 103 / iulie 2013 

Pe 29 iunie, pãstrând 

astfel una dintre cele mai vechi 

tradiþii din lume, Primãria ora ºu - 

lui nostru a organizat Bâlciul de 

"Sfintii Apostoli Petru si Pavel", 

prilej de bucurie atât pentru cei 

mici cât ºi pentru cei mari. 

În calendarul popular, 

ziua de 29 iunie (când Biserica îi 

prãznuieºte pe Sfinþii Apostoli 

Petru ºi Pavel) poartã numele de 

Sânpetru de varã (sau Sãrbã - 

toarea lupilor) ºi marcheazã 

miezul verii agrare ºi perioada 

seceriºului. Acum se "calcã" 

Pentru acest numãr al 

publicaþiei noastre, am iniþiat un 

sondaj de opinie având ca temã 

Steluþa Ilie - str. Victoriei 

Bãnuiesc cã sunt ca sectoriºtii 

de altãdatã, dar nu am avut 

nici cea mai micã idee cã la noi în 

oraº existã poliþie de proximitate. 

Bineînþeles cã aº apela dacã aº 

avea nevoie dar nici nu ºtiu cine 

sunt. 

Romelia Oprescu - str. M. 

Kogãlniceanu 

Chiar nu ºtiam cã existã, 

deci nici nu ºtiu cine sunt. 

Puica Dumitrache - str. M.Bravu 

(zona bazar) 

Nu ºtiam cã existã, nici 

nu ºtiu cu ce se ocupã, unde sunt 

Vasile Floroiu - str. Soarelui 

Nu ºtiu cã avem aºa ce va 

ºi nici nu ºtiu cu ce se ocupã. Da ce 

sunt comunitari 

Preda Elena - str. Decebal 

Nu am auzit de aºa ceva! 

Claudiu Baicu - Teilor 

ªtiu cã existã, ºtiu cã în 

principiu se ocupã mai mult cu 

TRADIŢIE ŞI CULOARE - 

BÂLCIUL DE SF. PETRU ŞI PAVEL LA MIZIL 

ceapa sau usturoiul. Sf. Petru, 

patronul agricultorilor, rãspunde 

de starea recoltelor, cãldurã, 

ploaie ºi îi pedepseºte cu tunete 

ºi grindinã pe cei ce-l nesoco - 

tesc. Fiind un om bun, mi lostiv 

ºi credincios, Dumnezeu l-a luat 

în cer ºi i-a încredinþat porþile ºi 

cheile Raiului. 

Despre bâlciuri se ºtie 

cã: au fost un eveniment economic 

apãrut în Evul Mediu 

timpuriu (sec XI-XV) în Europa 

Apuseanã când au început sã se 

dezvolte oraºele datoritã comer - 

poliþia de proximitate, mai exact: 

ªTIAÞI CÃ EXISTÃ 

POLIÞIE DE PROXIMITATE 

prevenþia infracþionalitãþii, nu ºtiu 

însã cine sunt iar dacã aº ºti ºi aº 

avea vreo problemã, cu siguranþã 

aº apela la aceºtia. 

Daniela Mihalcea - str. Nichita 

Stãnescu 

Nu ºtiu de existenþa acestora, 

ce fac 

Cosmin Stângaciu - str. M. Bravu 

(zona centralã) 

ªtiu cã existã, ºtiu cu se 

ocupã chiar am colaborat cu domnul 

Suditu ºi cu domniºoara Voicu. 

Carla Trandafir - Teilor 

Am auzit cã existã dar nu 

ºtiu cu ce se ocupã ºi nici nu ºtiu 

cine sunt dumnealor. 

Violeta Sandu - str. M.Bravu 

Chiar nu ºtiam de exis - 

ten þa lor ºi automat nici nu-i cu - 

nosc. 

Fulvia Staicu - str. N. Bãlcescu 

Nu am auzit de aºa ceva, 

nu ºtiu cu ce se ocupã, spuneþi-mi 

dvs! 

Baloane, vatã de zahãr, floricele 

de porumb, ciubuce, porumb 

fiert, limonadã, mici, bere rece, 

alviþã, muzicã de tot felul, 

negustori care te îmbiau cu 

marfa lor, cãluºei, carusel, forfotã, 

mãrgele colorate, jucãrii 

pe toate gusturile, pãlãrii, tricouri, 

rochiþe, ochelari de soare, 

flu iere, ceaune, linguri de 

lemn, râ sete de copii, 

pãrinþi ºi bunici nostalgici 

cu gân dul la braga de altãdatã, 

adolescenþi curioºi, 

atmosferã de vacanþã, de 

sãrbãtoare, de ve se lie 

generalã. 

þului, artizanatului ºi finanþelor 

rupându-se de sfera ruralã bazatã 

pe creºterea animalelor ºi cultivarea 

plantelor. 

Bâlciurile medievale se 

amplasau, în general, în pieþele 

centrale ale oraºelor în perioada 

hramurilor ºi în sãrbãtorile dedicate 

sfinþilor ocrotitori ai ora - 

ºelor respective. Tradiþia bâlciu - 

rilor s-a extins ºi s-a perpetuat în 

întreaga lume ºi au cãpãtat for - 

me diferite de la þarã la þarã. 

Pe 29 iunie, chiar ºi vremea 

a þinut cu mizilenii, astfel cã 

aceºtia au dat startul la voie bu nã 

ºi distracþie, bâlciul atrã gând ca 

un magnet lume... lume... 

Am vorbit cu domnul 

Vasile Iordan de 72 de ani, din 

Târgoviºte care de mic copil 

face linguri de lemn ºi coºuri din 

rãchitã ºi a venit ºi la noi sã-ºi 

încerce norocul. Mi-a spus cã nu 

prea merge vânzarea în general 

pe unde se duce, dar nu poate sã 

renunþe, asta ºtie sã facã, asta 

iubeºte sã facã. În schimb, domnul 

Andrei din Bucureºti care 

vindea icoane era foarte încântat 

datoritã faptului cã mizilenii i-au 

fãcut vânzare bunã. 

ªi ca sã nu facem discriminare 

am vorbit ºi cu Ionuþ 

Matache (cinci ani), care dupã 

ce a "suflat" o îngheþatã ºi s-a 

dat în fioroasa comedie numitã 

caracatiþa ne-a acordat o picãturã 

din timpul sãu ºi mi-a spus cu 

gura pânã la urechi cã e foarte 

bucuros de (respectãm cu ri goa - 

re ordinea): porumbeii care apã - 

reau din pãlãria lui nenea cir - 

caºu’, de masca cu spidermen pe 

care i-a luat-o mami ºi de caru - 

sel dar - era mai bine dacã era 

unul ºi mai mare. 

În speranþa cã v-a plãcut 

ºi v-aþi distrat, vã aºteptãm ºi la 

anul! 

Mulþumim celor care au 

fãcut posibilã desfãºurarea acestei 

sãrbãtori cât ºi tuturor instituþiilor 

care au asigurat ordinea 

În locul lui Vasilache ºi Mãrioara de altãdatã, în acest an, a fost 

prezent circul "Dargento" care ne-a încântat cu numere de magie, 

bufonade, dresurã de ie puri, ºedinþe de hipnozã, aruncare de cuþite la 

þintã vie. Patronul acestui circ este domnul Gabriel Ionescu care ne-a 

mãrturisit cã dragostea pentru circ ºi aceastã meserie a sa, este 

moºtenire de familie, fiind transimisã din generaþie în generaþie. Vine cu 

mult drag în Mizil, fiind deseori prezent pe scena Cen trului Cultural 

"Adrian Pãu nescu" prezentând copiilor noº tri numerele sale magice. 

ÎN MIZIL 

ªTIÞI CINE SUNT 

AÞI APELAT VREO- 

Mihaela Neagu - str. Democraþiei 

Nu ºtiam cã existã, nu am 

nici cea mai micã idee cu ce se 

ocupã sau cine sunt. 

Dumitru Drãgan - str. George 

Ranetti 

Vã rog sã mã credeþi cã 

nu am auzit în viaþa mea de ei! Aº 

dori sã ºtiu cu ce se ocupã ºi în ce 

condiþii am putea apela la ei! 

Marian Zahiu - str. Tase 

Dumitrescu 

Nu ºtiu nimic despre 

acest subiect. 

Marius Alexe - str. N.Bãlcescu 

Am auzit despre ei, mi-a 

povestit bãiatul cã au venit la ei la 

ºcoalã, cred cã se ocupã cu prevenþia 

din câte am înþeles de la el. 

Aº apela la ei dacã aº avea pro - 

bleme dar sper sã nu am ocazia. 

Nu ºtiu cine sunt. 

Georgiana Ilie - Teilor 

Nu ºtiu, spuneþi-mi dvs.! 

publicã pentru ca totul sã se 

petreacã într-un cadru sigur ºi 

plãcut! 


Opinia dumneavoastră contează! 

"Şi ei trebuie să aibă 

o şansă!" 

Servicii gratuite pentru 

persoanele cu autism din 

Prahova 

În judeþul Prahova 

funcþioneazã Centrul de consiliere 

ºi asistenþã pentru persoane 

cu autism, deschis de Fundaþia 

Romanian Angel Appeal în 

parteneriat cu Ministerul Muncii - 

Direcþia Protecþia Copilului ºi 

DGASPC Prahova, prin proiectul 

"ªi ei trebuie sã aibã o ºansã!" - 

program de sprijin pentru integrarea 

socialã ºi profesionalã a 

persoanelor cu tulburãri de spectru 

autist. 

La Centru lucreazã personal 

specializat - psihologi ºi/sau 

psihopedagogi instruiþi în lucrul 

cu copiii cu autism. 

Copilul cu autism poate 

prezenta simptome diverse, însã 

urmãtoarele caracteristici sunt 

considerate semnale de alarmã: 

w pare cã nu aude ºi nu 

rãspunde niciodatã la nume; 

w nu observã persoanele din jur 

ºi nu este interesat de jocul altor 

copii; 

w pare cã nu ºtie sã se joace cu 

jucãriile; 

Pentru copiii cu autism 

din comunitate, existã acum Cen - 

trul de consiliere ºi asistenþã pentru 

persoane cu autism, Prahova 

Adresa : Intrarea Cazãrmii nr. 2, 

bl. 155 A, apt.3, interfon 03, 

Ploieºti, jud. Prahova 

Telefon : 0244.592.529 

Serviciile sunt gratuite ! 

Cu consideraþie, 

Adelaide Katerine Tarpan - 

Fundaþia Romanian Angel 

Appeal 

Manager de proiect 

Tel: 0731.137.520; e-mail: 

adela.tarpan@raa.ro 

DATÃ LA ACEªTIA 

AVEÞI ÎNCREDERE 

Iatã rãspunsurile dvs.: 

Având în vedere rãspunsurile 

dvs., ne-am gândit cã ar fi 

benefic sã vã informãm cã poliþia 

de proximitate: 

Este parte integrantã a 

Poliþiei de Ordine Publicã ºi a fost 

implementatã în þara noastrã de 

Guvernul Confederaþiei Elveþi ene 

ca o consecinþã a fenomenului 

infracþional care a condus la sentimentul 

de insecuritate ºi nesiguranþã 

personalã. 

Conceptul de poliþie de 

proximitate are în vedere o dublã 

orientare a activitãþii poliþiei res - 

pectiv: - stabilirea unei relaþii 

strânse între poliþie ºi cetãþeni pentru 

a stopa infracþionalitatea; - orientarea 

sarcinilor ºi a acti vitãþilor 

poliþiei spre identificarea ºi rezol - 

varea problemelor împreunã cu 

cetãþenii. Rolul poliþistului de pro - 

xi mitate se diferenþiazã de cel al 

poliþistului tradiþional în sensul cã 

el îºi dedicã o mare parte a timpului 

sãu de lucru informãrii cetãþenilor 

ºi consilierii acestora în 

diferitele probleme ale vieþii cotidiene. 

Proximitatea se reali zea - 

zã prin parteneriatul între poliþie ºi 

cetãþeni, unitãþi ºcolare, bisericã, 

medii de afaceri, organizaþii neguvernamentale, 

autoritãþi publice 

locale, etc, în scopul rezolvãrii 

problemelor cu impact direct 

asupra vieþii sociale, al creãrii unui 

climat de siguranþã civicã, contribuind 

astfel la îmbunãtãþirea 

calitãþii vieþii cetãþenilor. 

La noi, în oraº, poliþiºtii de 

proximitate sunt: domnul DORU 

SUDITU ºi domniºoara 

ROXANA VOICU pe care îi 

puteþi apela la numãrul: 

0244 251 207.

Nr. 103 /iulie 2013 

ADMINISTRAÞIE 

Pagina 4 

Şedinţele Consiliului Local 

Pe data de 30.05.2013, în 

prezenþa conducerii Primãriei ºi a 

invitaþilor, 15 din cei 17 consilieri 

ai Consiliul Local, sub preºedinþia 

de ºedinþã a d-lui consilier Mãr - 

gãrit Romeo, s-au întrunit în ºe - 

dinþã ordinarã, având înscrise pe 

ordinea de zi urmãtoarele proiecte 

de hotãrâre: 

1. Aprobarea proceselor 

verbale din data de 25.04.2013, 

13.05.2013 ºi din data de 

16.05.2013; 

2. Proiect de hotãrâre 

privind avizul folosirea drumu - 

rilor aflate pe teritoriul administrativ 

al oraºului Mizil, în ve derea 

racordãrii parcurilor fotovoltaice 

ale com. Baba - Ana la staþia electricã 

Mizil; 


privind aprobarea preþului minim 

evaluat de la care se porneºte 

negocierea în vederea concesionãrii 

spaþiului în suprafaþã de 

236,31 mp, spaþiu proprietate publicã 

a oraºului Mizil, situat în 

Mizil, str. Mihai Bravu, nr.114A; 


privind aprobarea decontãrii su - 

melor reprezentând drepturile de 

deplasare a personalului didactic 

din instituþiile de învãþãmânt preuniversitar 

din oraºul Mizil pentru 

luna aprilie 2013; 


privind abrogarea Hotãrârii Con - 

siliului Local nr. 42/28.03.2013 

prin care s-a aprobat desfãºurarea 

activitãþii de talcioc în oraºul 

Mizil; 


privind aprobarea preþului minim 

evaluat, de la care se porneºte 

negocierea în vederea vânzãrii 

terenului ºi construcþiei aflatã pe 

aceastã proprietate privatã a 

oraºului Mizil, situat în str. 

Nuferilor nr.9; 


privind continuarea activitãþii de 

parteneriat între Uniunea Eu - 

ropeanã ºi Comisia Europeanã 

reprezentatã de ªeful Repre - 

zentanþei Comisiei Europene în 

România ºi Primãria oraºului 

Mizil, conform Acordului cadrul 

AC 19/2013 - 2017 convenit între 

parteneri la data de 09.04.2013; 

8. Proiect de hotãrâre pri - 

vind rectificarea bugetului local al 

oraºului Mizil pe anul 2013; 


privind revocarea art. 4 ºi art. 5 din 

Hotãrârea Consiliului Local nr. 

47/13.05.2013; 

10. Diverse. 

Dupã discutarea ºi avi - 

zarea proiectelor de hotãrâre, Con - 

siliul Local a hotãrât aprobarea 

proiectelor de hotãrâre cu unani - 

mitate de voturi, cu excepþia 

proiectului de hotãrâre privind 

avizul pentru folosirea drumurilor 

aflate pe teritoriul administrativ al 

oraºului Mizil, în vederea ra - 

cordãrii parcurilor fotovoltaice ale 

com. Baba - Ana la staþia electricã 

Mizil - la care domnul primar a 

subliniat cã nu este pus la punct 

sistemul de refacere al strãzilor ºi, 

dupã o analizã mai amãnunþitã 

acesta va fi pus din nou în discuþia 

Consiliului Local. 

Consiliul Judeţean Prahova 

Direcţia de Asistenţă Socială şi 

Protecţia Copiilor 

Directia Generală de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului 

Prahova aduce în atenþia publicului etapele care trebuie parcurse în 

vederea încadrãrii în grad de handicap a persoanelor cu dizabilitãþi. 

Astfel, pacienţii nedeplasabili pot fi reprezentaþi de o terþã persoanã, 

nefiind necesarã prezenþa beneficiarului la sediul instituþiei. Iatã 

informaþiile fãcute publice de cãtre D.G.A.S.P.C Prahova: 

-Obþinerea informaþiilor privind actele necesare întocmirii do - 

sarului, fie de la sediul instituþiei, fie de pe site-ul Direcþiei. Nu este 

necesarã prezenþa beneficiarului la depunerea dosarului, aceasta putând 

fi fãcutã ºi de cãtre un reprezentant al acestuia; 

-Depunerea dosarului la Serviciul de Evaluare Complexã a 

Persoanelor Adulte cu Handicap; 

-Evaluarea documentelor ºi beneficiarului de cãtre echipa de 

specialiºti a Serviciului de Evaluare Complexã a Persoanelor Adulte cu 

Handicap. În cazul în care, la depunerea dosarului nu se prezintã beneficiarul 

ºi doar un reprezentant al acestuia, se va face programarea în 

vederea evaluãrii multidisciplinare a beneficiarului. Programarea la 

Serviciul de Evaluare Complexã a Persoanelor Adulte cu Handicap se 

va face în scris ºi se va menþiona data ºi ora la care persoana trebuie sã 

se prezinte. De asemenea, se va menþiona cã, în situaþia în care persoana 

nu este deplasabilã la data analizãrii cazului de cãtre Serviciului de 

Evaluare Complexã a Persoanelor Adulte cu Handicap, aceasta poate fi 

reprezentatã de cãtre o terþã persoanã, care va prezenta un înscris prin 

care certificã imposibilitatea deplasãrii acesteia (adeverinþã medicalã 

eliberatã de medicul de familie, dovada spitalizãrii etc...) 

-Dosarul beneficiarului va fi analizat de cãtre Comisia de 

Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, la data programãrii pri mite 

cu ocazia evaluãrii de cãtre Serviciul de Evaluare Complexã a Per - 

soanelor Adulte cu Handicap. La ºedinþa Comisiei nu este necesarã 

prezenþa persoanei cu handicap. 

Se va suplimenta programul de lucru cu publicul la Serviciul 

de Evaluare Complexã a Persoanelor Adulte cu Handicap. Astfel, persoanele 

cu handicap sau cele care solicitã încadrarea într-un grad de 

handicap, se pot adresa serviciului respectiv de luni pânã vineri între 

orele 08:00 - 13:00 

La punctul 5 de pe 

ordinea de zi, privind abrogarea 

Hotãrârii Consiliului Local nr. 

42/28.03.2013 prin care s-a aprobat 

desfãºurarea activitãþii de talcioc 

în oraºul Mizil, domnul primar 

considerã cã este vorba de un 

viciu de procedurã ºi cã aceastã 

hotãrâre va fi refãcutã cu res - 

pectarea legislaþiei. "Imediat ce va 

fi pus la punct ºi acest proiect, 

activitatea va fi reluatã în oraºul 

Mizil", completeazã secretarul 

oraºului Mizil, ªtefan Marcel. 

La punctul 6 de pe or - 

dinea de zi, privind aprobarea 

preþului minim evaluat, de la care 

se porneºte negocierea în vederea 

vânzãrii terenului ºi construcþiei 

aflatã pe aceastã proprietate privatã 

a oraºului Mizil, situat în str. 

Nuferilor nr.9, domnul secretar a 

specificat cã este vorba de douã 

familii care locuiesc cu chirie la 

adresa respectivã ºi pentru care s-a 

aprobat vânzarea cãtre cei doi 

chiriaºi, cu analiza evaluatorului, 

rãmânând doar aprobarea Con - 

siliului Local cu privirea la preþul 

mimin de la care se porneºte licitaþia. 

La punctul 7 de pe or - 

dinea de zi, privind continuarea 

activitãþii de parteneriat între 

Uniunea Europeanã ºi Comisia 

Eu ropeanã reprezentatã de ªeful 

Reprezentanþei Comisiei Euro - 

pene în România ºi Primãria 

oraºului Mizil, conform Acor dului 

cadrul AC19/2013 - 2017 conve - 

nit între parteneri la data de 

09.04.2013 - domnul primar a 

subliniat faptul cã este vorba de 

continuarea activitãþii Centrului de 

Informare Europe Direct pentru 

urmãtorii 4 ani ºi cã acest centru 

european are tot timpul acti vitãþi 

cu toate ºcolile din oraº ºi din 

comunele învecinate. 

Pe data de 04.06.2013, în 




de ºedinþã a d-lui consilier Nicolai 

Paºol, s-au întrunit în ºedinþã de 

îndatã, având înscrise pe ordinea 

de zi urmãtoarele proiecte de 

hotãrâre: 

Proiect de hotãrâre pri - 

vind constituirea dreptului de su - 

perficie, uz ºi servitute în fa voa rea 

S.C. F.D.E.E. Electrica Dis tribuþie 

Muntenia Nord S.A., pentru rea - 

lizarea racordului electric al Cen - 

tralei fotovoltaice a oraºului Mizil 

la reþeaua electricã de distribuþie, 

situat în intravilanul oraºului 

Mizil, Tarlaua 4, Parcela P52. 

Invitatã la ºedinþã, dom - 

niºoara Sturz Pe tro nela a specificat 

cã pentru încheierea contractului 

de racordare la Sistemul Ener getic 

Naþional a centralei fotovoltaice 

ce va fi rea lizatã în cadrul 

Proiectului "Centrala fotovoltaicã 

de produ cere a energiei electrice 

din convenþia energiei solare în 

oraºul Mizil" este necesarã transmiterea 

acordului oraºului Mizil 

pentru ocuparea terenului în 

suprafaþã de 50 mp pentru 

exercitarea de cãtre operatorul de 

reþea S.C. F.D.E.E. Electrica 

Distribuþie Muntenia Nord S.A. a 

dreptului de uz ºi de servitute 

asupra terenurilor afectate de 

instalaþia de racordare. Domnul 

viceprimar a susþinut încã o datã 

cã în urma producerii energiei 

electrice, toate instituþiile publice 

din oraºul Mizil nu vor mai plãti 

energia electricã, ca beneficiari ai 

acestui proiect iar fondurile alocate 

pentru plata acestor facturi se 

vor redistribui cãtre alte cheltuieli 

sau investiþii necesare oraºului de 

care vor beneficia în mod direct 

cetãþenii acestui oraº. 

Pe data de 27.06.2013, în 




de ºedinþã a d-lui consilier Paºol 

Nicolai, s-au întrunit în ºedinþã de 

îndatã, având înscrise pe ordinea 

de zi urmãtoarele proiecte de 

hotãrâre: 

1.Aprobarea proceselor 

verbale ale ºedinþelor Consiliului 

local Mizil din data de 30.05.2013 

ºi 4.06.2013. 


privind aprobarea componenþei 

comisiei de concurs pentru pro - 

iecte de management ºi a componenþei 

comisiei de soluþionare a 

contestaþiilor pentru ocuparea postului 

de manager al Teatrului 

Tineretului George Ranetti Mizil. 


privind aprobarea Caietului de 

obiective ºi a Regulamentului de 

organizare ºi desfãºurare a concursului 

de proiecte de management 

pentru Teatrul Tineretului George 

Ranetti. 

4.Proiect de hotãrâre pri - 

vind aprobarea "PUZ-ridicare 

restricþie de construire ºi schimbare 

destinaþie teren zonã de 

locuinþe ºi funcþiuni complementare 

în zona de instituþii ºi servicii 

pentru amplasare bisericã 

ortodoxã (S=1.700 mp)" situat în 

oraºul Mizil, str. Leonida Con - 

deescu nr. 13A, zona Han. 

5. Proiect de hotãrâre pri - 

vind aprobarea decontãrii sumelor 

reprezentând drepturile de de - 

plasare a personalului didactic din 

instituþiile de învãþãmânt preuniversitar 

din oraºul Mizil pentru 

luna mai 2013 ºi decontarea 

sumelor reprezentând drepturile 

de deplasare ale personalului 

didactic din cadrul Liceului Teh - 

nologic "Tase Dumitrescu" Mizil 

pentru luna aprilie 2013. 


privind scoaterea la licitaþie pu - 

blicã în vederea închirierii spaþiilor 

comerciale aflate la etajul 

Pieþei oraºului Mizil, în suprafaþã 

de 100 m.p. situat în oraºul Mizil, 

str. Blajului nr. 3-5, proprietate 

publicã a oraºului Mizil, în ve - 

derea amenajãrii unui atelier de 

artizanat cu vânzare. 


privind atribuirea unui spaþiu cu 

destinaþie de sediu "Filialei Cultul 

Eroilor" oraºul Mizil, judeþul 

Prahova, situat în clãdirea din str. 

Mihai Bravu nr. 136, oraºul Mizil, 

judeþul Prahova. 

8.Proiect de hotãrâre 

privind scoaterea la licitaþie pu - 

blicã în vederea închirierii a 

terenului în suprafaþã de 18 m.p. , 

situat în oraºul Mizil, lângã blocul 

nr. 11 din str. Teilor, teren proprietate 

privatã a oraºului Mizil în 

vederea construirii unui garaj. 

9.Proiect de hotãrâre 

privind închirierea unei suprafeþe 

de 80 m.p. teren intravilan, proprietate 

publicã a oraºului Mizil, în 

condiþiile Cap.II, art.3-7 din legea 

nr. 154/28.09.2012 privind regi - 

mul infrastructurii reþelelor de 

comunicaþii electronice. 


privind concesionarea prin ne - 

gociere directã a suprafeþei de 

teren de 219 m.p. situatã în Mizil, 

str. M. Bravu nr.136, tarla 20, 

parcela Cc 526, teren proprietate 

privatã a oraºului Mizil, de cãtre 

d-na Barac ªtefana în vederea 

extinderii de locuinþã. 


privind atribuirea în folosinþã cu 

titlu gratuit a imobilului situat în 

valea Dobrii, proprietate privatã a 

oraºului Mizil, de cãtre d-na 

Constantin Constanþa, pe o 

perioadã de 1 (unu) an. 

12. Diverse. 

Preºedintele de ºedinþã, 

dl. Pasol Nicolai prezintã un supliment 

la ordinea de zi ºi anume: 

1. Raport de activitate 

pentru perioada 01.01-01.06.2013 

prezentat de Poliþia naþionalã, 

Poliþia localã a oraºului Mizil ºi 

Formaþiunea de jandarmi a ora - 

ºului Mizil. 

2. Rediscutarea proiectului 

de hotãrâre privind avizul pentru 

folosirea drumurilor aflate pe 

teritoriul administrativ al oraºului 

Mizil în vederea racordãrii parcurilor 

fotovoltaice ale comunei 

Baba Ana la staþia electricã Mizil. 


privind însuºirea documentaþiei 

cadastrale de alipire a unor imobile 

(terenuri intravilane) proprietatea 

privatã a oraºului Mizil, si - 

tuate în Mizil, str. M. Kogãl - 

niceanu f.n. (str. M. Kogãlniceanu 

colþ cu str. M. Bravu). 


privind aprobarea ºtatului de 

funcþii al Spitalului orãºenesc "Sf. 

Filofteia" pe anul 2013. 


privind desemnarea reprezentantului 

Consiliului Local al oraºului 

Mizil în Consiliul de Admi - 

nistraþie al Spitalului orãºenesc Sf. 

Filofteia Mizil. 

Supusã la vot ordinea de 

zi este aprobatã în unanimitate de 

voturi. 

Dupã discutarea ºi avi - 

zarea proiectelor de hotãrâre, 

Consiliul Local a hotãrât aprobarea 

proiectelor de hotãrâre cu 

unanimitate de voturi, cu excepþia 

Proiectului de hotãrâre privind 

concesionarea, prin negociere 

directã, a suprafeþei de teren de 

219 m.p. situatã în Mizil, str. M. 

Bravu nr.136, tarla 20, parcela Cc 

526, teren proprietate privatã a 

oraºului Mizil, de cãtre d-na Barac 

ªtefana în vederea extinderii de 

locuinþã, care s-a respins cu 14 

voturi împotrivã ºi 2 voturi pentru. 

Victoria Panait

Pagina 5 Un bilet pânã la Mizil, vã rog... Nr. 103 / iulie 2013 

“Atât timp cât se mişcă roata, înseamnă că existăm!” 

interviu cu domnul Băican Romulus, şef de staţie 

în Gara Mizil 

ªtim deja cã în þara noastrã 

nimic nu mai este normal sau, 

cel puþin, aºa pare. Pierderile statului 

român par a fi în ascensiune ºi 

asta din cauza unor mari deficienþe 

la nivel administrativ. Dacã 

pânã acum eram "familiarizaþi" cu 

investitorii strãini care pun uºor 

uºor monopol pe piaþa economiei 

din România, cãrora pare cã le 

merge foarte bine aici, românii 

sunt forþaþi sã accepte ideea cã 

Statul român nu mai are puterea 

sã facã nimic, nu mai are forþa 

financiarã sã þinã în picioare 

firmele de stat, profitabile într-o 

perioadã îndepãrtatã, ºi nici forþã 

civicã pentru a stopa fenomenul 

de emigrare a românilor ºi cel de 

imigrare a strãinilor. De curând, 

dupã multe "dezbateri" CFRmarfã 

devine GFR-marfã în urma 

privatizãrii. Decizie care s-a luat 

"pentru bunãstarea economiei 

României" - dupã cum spun 

politicienii noºtri. Din nou o 

demonstraþie a distrugerilor de tot 

felul la care a fost supusã þara 

noastrã. În timp ce glasul roþilor 

de tren rãguºeste, iar cãlãtorii sunt 

tot mai puþini ºi mai nemulþumiþi, 

alþii fac afaceri de milioane. Întrun 

microbuz, nici un centimetru 

de spaþiu nu este irosit, în schimb, 

trenurile pleacã aproape goale. 

Vremurile când lumea se bulucea 

în vagoane au apus de mult. 

Acum, orele "de vârf" în care 

trenurile se aglomereazã cât de 

cât, sunt cele de plecat ºi întors de 

la serviciu, a celor cât au mai 

rãmas din navetiºti. 

Este limpede cã toþi ope - 

ratorii privaþi de pe Calea Feratã 

or sã facã profit, în timp ce statul 

român va pierde. Pentru a încuraja 

afacerile celorlalþi transportatori, 

s-a ajuns la acest paradox 

incredibil, ca transportul prin 

microbuze, autobuze, autocare, sã 

fie mult mai ieftin decât cel de pe 

calea feratã. 

Am vrut sã aflãm mai 

multe despre acest subiect dar ºi 

despre problemele cu care se confruntã 

Staþia ferovialã Mizil, iar 

pentru acest lucru am stat de 

vorbã cu însuºi ºeful staþiei, domnul 

Bãican Romulus: 

Reporter: Bunã ziua! Aº 

vrea pentru început sã ne spuneþi 

câte ceva despre dumneavoastrã. 

Cum aþi ajuns ºef de staþie la 

Mizil, în ce perioadã ºi, cum se 

prezenta staþia pe atunci. 

Bãican Romulus: Nãscut 

ºi crescut în Mizil, am 47 de ani, 

cãsãtorit cu doi copii. Am absolvit 

Liceul Industrial din Mizil, dupã 

care am urmat, în perioada 1990 - 

2000 ªcoala tehnicã pentru 

funcþia de Împiegat de miºcare, 

chiar aici în staþia Mizil ºi în 

aceeaºi perioadã am urmat niºte 

cursuri de specializare în funcþia 

de ªef de staþie, iar din 2001 pânã 

în prezent sunt ºef de staþie în 

Gara din Mizil. 

Despre Gara Mizil... 

când am preluat eu conducerea, în 

2001, evident cã nu se prezenta ca 

acum, din punct de vedere al 

infrastructurii. Pe parcursul anilor 

s-au adus multe îmbunãtãþiri, cu 

aportul Regiunii de Cãi ferate 

Galaþi, care se pot observa de altfel, 

însã, este loc de mai bine. Dar, 

faþã de 1999 - 2000, când arãta 

deplorabil, acum este mult mai 

bine. 

R: Câþi angajaþi existã în 

staþia Mizil 

B.R: În momentul de faþã 

suntem 15 salariaþi plus perso - 

nalul de salubrizare, fãrã de care, 

din punct de vedere al curãþeniei, 

gara ar fi arãtat jalnic. Nu suntem 

nici mulþi nici puþini. Bineînþeles 

cã ne-ar fi trebuit ºi pazã, dar cu ce 

sã-i plãteºti 

R: Cã veni vorba de 

curãþenie, domnul primar mi-a 

spus sã vã amintesc de faptul cã, 

de aspectul Gãrii sunt rãspunzãtori 

cei de la Regionala de Cãi 

Ferate Galaþi; de ce acesta se aflã 

încã într-o stare mai puþin îngrijitã, 

sã spunem 

B.R: Este adevãrat cã 

partea de îngrijire ºi întreþinere 

revine exclusiv Regionalei de Cãi 

Ferate Galaþi dar, aici aº aduce o 

completare dacã-mi permiteþi: 

Având în vedere cã staþia este o 

poartã de intrare în oraº, iar 

cetãþeanul care coboarã la Mizil, 

coboarã în staþia din Mizil nu pe 

Regionala Galaþi, ar fi de folos 

dacã admnistraþia localã ar ajunge 

la un consens cu Regionala de Cãi 

Ferate Galaþi pentru a se atrage 

niºte fonduri care sã fie folosite 

pentru îmbunãtãþirile care mai 

sunt de fãcut. Pentru cã mai sunt 

multe lipsuri. 

R: Care ar fi "urgenþele" 

din punct de vedere al îm bu - 

nãtãþirilor 

B.R: În primul rând peronul 

de acces în staþie care prezintã 

mari degradãri. Acesta necesitã 

pavare. Apoi, ne-ar fi foarte folo - 

sitoare o parcare, deoarece sunt 

mulþi care pleacã la serviciu sau 

facultãþi ºi îºi lasã maºinile în 

acest rond, blocând astfel circulaþia 

pe ambele sensuri. Existã un 

spaþiu, acel pãrculeþ care nu este 

îngrijit, de la platformã mai încolo, 

care ar putea fi transformat 

într-o parcare. S-ar elibera sensul 

acesta giratoriu, intrarea ar cãpãta 

dintr-o datã alt aspect, nu cel 

aglomerat de acum, ºi oamenii ar 

fi mai liniºtiþi în privinþa 

maºinilor. Iar o altã necesitate ar fi 

o linie de Maxi-Taxi. Sunt mulþi 

cãlãtori care vin din zonele îndepãrtate 

ale oraºului, care nu toþi au 

maºini ºi de multe ori pierd trenul 

sau dacã au maºini sunt nevoiþi sã 

le lase aici. O linie de Maxi-Taxi 

care sã circule în funcþie de mersul 

trenurilor, cred eu cã ar fi un avantaj 

ºi pentru noi ºi pentru cãlãtori. 

R: Starea trecerilor la 

nivel cu calea feratã este ºi ea una 

foarte proastã. Din cadrul Poliþiei 

Mizil s-au fãcut numeroase 

sesizãri cu privire la siguranþa trecerii 

acestora, de ce nu s-au luat 

mãsuri de îmbunãtãþire 

B.R: Într-adevãr s-au 

fãcut sesizãri, noi colaborãm ºi cu 

Poliþia Mizil, ºtiu despre situaþia 

în care se aflã de care trebuie sã se 

ocupe Secþiile de linii din subordinea 

Regiunii de Cãi Ferate 

Galaþi, care, din lipsa fondurilor 

nu au putut repara pânã acum 

aceste treceri. Ele s-au deteriorat 

ºi din cauza reparaþiilor care au 

avut loc. Banii sunt problema! De 

aceea revin la sugestia mea, dacã 

administraþia localã ar putea 

ajunge la o înþelegere cu 

Regionala de Cãi Ferate Galaþi 

pentru a obþine niºte fonduri, ca 

toate aceste probleme sã nu mai 

existe. 

R: Spuneþi-mi, câþi cãlãtori 

mai circulã cu trenul ºi, de 

asemenea, câte trenuri mai opresc 

în Mizil ºi câte nu 

B.R: În privinþa cãlãtorilor, 

noi primim lunar un raport 

de 12.500 - 13.000 de cãlãtori 

expediaþi. Din aceºti 13.000, 

6.000 sunt abonamente (navetiºti: 

elevi, studenþi, muncitori). 

Numãrul lor este mult mai mic 

faþã de anul 2.000, clar, dar nici 

atât de mic încât sã nu ne permitem 

sã circulãm în aceleaºi 

condiþii. Vizavi de numãrul tre - 

nurilor, actual, trenuri care opresc 

în Mizil sunt în numãr de 68, care 

circulã 24 din 24 de ore. Iar de 

vreo cinci ani, opresc în Mizil ºi 

trenurile de rang superior (Ac - 

celerate/Interregio ºi InterCity, 

care la începutul anului 2000 nu 

opreau. Trenurile acum sunt co - 

masate iar denumirile s-au schimbat. 

Personalul care-l ºtiam, acum 

se numeºte Regio, iar Acceleratul 

se numeºte Inter Regio. Numãrul 

cãlãtorilor este mult mai mic ºi 

din cauza lipsei locurilor de 

muncã. Oamenii nu mai au unde 

sã meargã. 

R: Fiindcã vorbim acum 

de situaþia lipsei locurilor de 

muncã care ºtim cã este generatã 

de criza financiarã, vã întreb: cât 

costã un bilet de tren Mizil - 

Ploieºti - Bucureºti în comparaþie 

cu unul de microbuz 

B.R: Diferenþa nu este 

mare sã ºtiþi. De câþiva lei. Un 

bilet întreg Mizil - Bucureºti este 

de 29 de lei la clasa I. La 

microbuz nu ºtiu sã vã spun... nu 

ºtiu dacã avem microbuze direct 

Mizil - Bucureºti, se calculeazã 

cred cã pânã la Ploieºti ºi cât o fi 

de la Ploieºti la Bucureºti. Este 

mai ieftin la microbuz, asta ºtiu, 

dar nu cu foarte mult. Dupã pãrerea 

mea, cei care se grãbesc ºi 

vor sã ajungã cât mai repede se 

duc la microbuz, iar cei care vor 

confort ºi siguranþã vin la tren. Iar, 

altã chestie, bineînþeles cã este mai 

scump biletul la tren. Gândiþi-vã ºi 

dumneavoastrã, câte costuri poate 

sã aibã o societate de Maxi-Taxi ºi 

câte costuri are Calea Feratã. 

Diferenþele sunt mari. 

R: Vizavi de starea 

trenurilor, nu pot sã vã spun cã am 

observat o îmbunãtãþire dar din 

pãcate în ce priveºte curãþenia în 

ele, sunt ºi cazuri în care aceasta 

lasã de dorit. Cum comentaþi acest 

aspect 

B.R: Pãi ce pot sã vã 

spun, ele s-au îmbunãtãþit dar tot 

cãlãtorul degradeazã. Nu întreþin 

dar tot ei fac reclamaþii. Aici este 

o problemã cu care ne confruntãm 

din toate timpurile. Cei "ºapte ani 

de acasã" ºi simþul civic al oamenilor 

lasã de dorit. Dacã vãd pe 

cineva cã aruncã ambalaje, nu 

numai în tren, chiar ºi aici pe 

peron, sau taie canapeaua… nu se 

ia nimeni de el, nu-i atrage nimeni 

atenþia. 

R: În privinþa asta, nu ar 

trebui un om în uniformã se se 

ocupe Aº vrea sã vã amintesc ºi 

de vânzãtorii ambulaþi lãsaþi sã 

cãlãtoreascã, fãrã bilet sau cer - 

ºãtorii. De ce au voie 

B.R: La ultima parte vã 

rãspund cã nu avem ce sã le 

facem. Sunt atât de rãi ºi dacã-i 

dai jos din tren sau te iei de ei, nu 

stau cuminþi ºi încep sã devasteze, 

sã distrugã. Aºa, preferi sã-i laºi în 

pace. Sunt controlorii în trenuri, 

dar nu stau, vã daþi seama, sã-i 

pãzescã. Iar omul nu þine cont de 

nimic sã ºtiþi. ªi în garã aici, nu 

avem pazã. Nu ne permitem din 

punct de vedere financiar. 

R: La final aº vrea sã-mi 

vorbiþi despre situaþia CFR care 

este GFR acum. Ce pãrere aveþi 

de aceastã privatizare 

B.R: Dupã mine este un 

lucru bun ce s-a-ntâmplat. ªi spun 

asta pentru cã numãrul de trenuri 

o sã creascã. Fiind privat acum, au 

interesul sã "miºte roata" pe calea 

feratã ºi, atâta timp cât se miºcã 

înseamnã cã existãm. 

R: Se vor schimba ºi 

preþurile biletelor 

B.R. Probabil vor exista 

schimbãri ºi din acest punct de 

vedere, nu ºtiu. Fiecare patron îºi 

stabileºte preþul, ºtiþi cum este. O 

sã vedem cum vor sta lucrurile din 

punctul ãsta de vedere. 

R: Vã mulþumesc, domnule 

Bãican pentru timpul acordat. 

Sperãm cã rãspunsurile dumneavoastrã 

au fost de ajutor cititorilor 

nostri. 

Cristina COLÞ

În cultura mare, luna iulie 

înseamnã recoltarea ce rea lelor 

pãioase, aceasta fiind cea mai 

importantã lucrare agricolã a 

sezonului. Pentru aceasta, culturile 

de cereale pãioase, se vor urmãri 

zilnic, pentru a stabili perioada 

optimã de recoltat. 

Producþia recoltatã se 

depoziteazã în spaþii igienizate, 

dezinfectate. În cazul în care 

umiditatea boabelor este prea 

mare, se vor lua mãsuri de scã dere 

a umiditãþii sub pragul de 15%. 

Imediat dupã recoltare se 

efectueazã dezmiriºtirea, pentru a 

menþine umiditatea ºi a pregãti 

terenul pentru urmãtoarea culturã. 

În legumiculturã, iulie în - 

seamnã completarea golurilor în 

cul turile de varzã de toamnã, co - 

nopidã ºi gulii de toamnã, executarea 

lucrãrilor de întreþinere la 

toate celelalte culturi legumicole. 

La tomatele timpurii se eliminã 

Nr. 103 / iulie 2013 

GHEORGHE CĂZĂNESCU - 

membru al Consiliului Local 

Mizil 

Reporter: Domnule Cãzãnescu, 

aºa cum am procedat ºi cu colegii dvs., aº 

dori sã începem discuþia noastrã prin a vã 

prezenta cititorilor noºtri! 

Gheorghe Cãzãnescu: M-am 

nãscut pe 4 septembrie 1948, în comuna 

Bentu din judeþul Buzãu, sunt cãsãtorit, 

am avut patru copii, spun am avut pentru 

cã din pãcate, am pãþit cel mai cumplit 

lucru care i se poate întâmpla unui 

pãrinte, mi-am pierdut un copil, mai precis 

bãiatul... dar am trei fete ºi doi nepoþi 

de care sunt foarte mândru. 

Am absolvit Liceul Teo retic din 

Mizil la secþia real, iar ulterior am lucrat 

casier plãtitor la CEC. Dupã aceea, am 

lucrat la "Tractorul Braºov" timp de trei 

ani, tot la Braºov, am absolvit ºi ªcoala 

Tehnicã de Merceologie. 

În anul 1969, m-am reîntors în 

Mizil ºi am lucrat: primitor distribuitor, 

merceolog, tehnician mecanic, administrator, 

la MFA; pazã ºi protecþie la 

Trezorerie iar în anul 1998, m-am pensionat 

pe caz de boalã. 

R.: Ce v-a determinat sã intraþi în 

politicã 

G.C.: Politica este zestre de fa - 

milie, dragostea pentru aceasta fiindu-mi 

insuflatã de bunicul meu care a fost 

preºedintele de partid (P.L.) la Bentu, 

frunzele de la bazã pentru o mai 

bunã aerisire a plantei. 

În iulie se poate semãna 

fasole de grãdinã, salatã ºi spanac 

pentru recoltare în septembrieoctombrie. 

Se recolteazã ceapa ºi 

usturoiul, care se þin câteva zile la 

soare pentru uscare dupã care se 

depoziteazã. 

În viticulturã se menþine 

solul afânat ºi curat de buruieni, se 

continuã legarea lãstarilor conco - 

mitent cu îndepãrtarea copililor în 

stare erbacee. Se efectueazã tratamente 

fitosanitare, se aplicã îngrã - 

ºãminte foliare. 

În pomiculturã se urmã - 

resc buletinele de avertizare fitosanitarã 

ºi se aplicã tratamente 

dupã caz. Solul se mentine aerisit 

ºi curat de buruieni. 

Biroul Cadastru ºi agriculturã, 

Ing. Ionel Dumitru. 

Direcþia pentru Agricul - 

turã Prahova vã informeazã, în 

aceastã perioadã, cu privire la 

INFORMAÞII 

apariþia dãunãtorului Buha Ga - 

mma, din familia Noctuide. 

Dãunãtorul adult - fluturii, produc 

discomfort oamenilor, atât ziua, 

dar mai ales seara. 

În aceastã perioadã, 

apariþia în masã a acestui dãunãtor, 

atacã toate plantele care le întâlneºte 

în cale, printre care, de 

preferinþã, leguminoasele (ma zã - 

rea, soia), sfecla de zahãr, legu - 

mele, cartoful, floarea soarelui, 

porumbul, mãrul, coacãzul, alþi 

pomi, arborii ºi arbuºtii precum ºi 

alte culturi agricole. Condiþiile 

cele mai favorabile pentru dezvoltarea 

acestui dãunãtor sunt 

terenurile îmburuienate, umiditatea 

sporitã a aerului ºi timpul cãlduros. 

Acesta se întâlneºte în toate 

zonele þãrii. 

Despre insecta adultã 

ºtim cã are aripile anterioare, de la 

cenuºiu pânã la brun - violet, cu 

linii duble transversal ºi o patã ar - 

gintie strãlucitoare în forma literei 

gamma. Larva este verde, cu douã 

linii ºerpuite albe, pe partea dorsalã 

ºi câte una neagrã în pãrþile 

laterale. Lungimea corpului variazã 

de la 24 pânã la 40 de mm. 

Astmul bronºic este o infecþine 

inflamatorie difuzã a cãilor aeriene, cauzatã 

de o varietate de stimuli declanºatori ce au 

ca efect o bronhoconstricþie, parþial sau total 

reversibilã. Simptomele ºi semnele astmului 

includ dispneea (greutate în respiraþie), 

wheezingul (respiraþia în urma cãreia este 

eliberat un sunet ascuþit) ºi constricþie toracicã 

(incapacitatea de a sta în poziþie orizontalã 

- transpiraþie - creºterea ritmului cardiac). 

EPIDEMIOLOGIE 

Dezvoltarea astmului este multifactorialã 

ºi depinde de interacþiunea dintre 

multiplele gene de susceptibilitate ºi factorii 

de mediu. Dovezile implicã în mod clar 

alergenii domiciliari (praf de casã, gândaci 

de bucãtãrie, animale de companie) ºi cei de 

mediu (polenuri) în dezvoltarea bolii la 

copiii mai mari ºi la adulþi. Poluarea atmosfericã 

nu este în mod cert legatã de dezvoltarea 

astmului, cu toate cã poate provoca 

intensificãri ale bolii. Dietele cu un conþinut 

scãzut de vitaminele C ºi E ºi acizi graºi, au 

fost asociate cu astmul; la fel ºi obezitatea. 

Astmul a mai fost asociat cu factori perinatali, 

cum ar fi vârsta tânãrã a mamei, prematuritatea, 

greutatea scãzutã la naºtere ºi lipsa 

alimentaþiei la sân. Rolul expunerii în 

copilãriei la fumul de þigarã este controversat, 

unele studii demonstrând un rol cauzator, 

altele dimpotrivã, un rol protector. 

Factorii declanºatori obiºnuiþi ai 

unei crize de astm sunt: alergenii de mediu 

ºi profesionali, infecþiile (cu virus sinciþial 

respirator ºi virus paragripal la copiii mici ºi 

infecþiile de tract respirator superior ºi pneumoniile 

la copiii mari ºi adulþi), efortul - mai 

ales în aer rece sau uscat, iritanþi inhalatori 

(poluarea atmosfericã), precum ºi anxietatea, 

furia sau emoþiile. 

SEMNE SI SIMPTOME 

Pacienþii cu astm uºor intermitent 

sau uºor persistent sunt tipic asimptomatici 

între intensificãri. Cei cu boalã mai severã 

prezintã greutate în respiraþie, constricþie 

toracicã ºi tuse; tusea poate fi unicul simptom 

la anumiþi pacienþi. Simptomele se pot 

Insecta are trei generaþii 

pe an, dintre care douã în perioada 

de vegetaþie ºi cea de-a treia este 

pentru iernare. Ierneazã la stadiul 

de larvã. Prima generaþie se dezvoltã 

în perioada mai - iulie, iar 

cea de-a doua în august - 

octombrie. Larvele din aceastã 

generaþie fiind hibernante. 

Larvele (omizi) schele - 

tea zã frunzele, gãurindu-le ori 

rozându-le de la margine, parþial 

sau în întregime, dar ele pot ataca 

ºi bobocii florali, cauzând uneori 

mari pagube. 

Adulþii - fluturii nu produc 

pagube în perioada premergãtoare 

larvelor, având doar rolul de 

Pagina 6 

agrava în timpul somnului, deseori în jurul 

orei 4 a.m. Mulþi pacienþi cu forme mai 

severe de boalã suferã de treziri nocturne 

(astm nocturn). 

TRATAMENT 

Tratamentul astmului - atât al 

formei cronice, cât ºi al intensificãrilor - 

constã în controlul factorilor declanºatori, 

tratamentul medicamentos adaptat severi - 

tãþii bolii, precum ºi educarea pacientului 

pentru sporirea gradului de autocontrol 

asupra bolii. 

Controlul factorilor declanºatori 

constã în folosirea de perne din materiale 

sintetice, de învelitori de saltea impermeabile 

ºi spãlarea frecventã a lenjeriei de pat 

în apã fierbinte. Mobila tapiþatã, jucãriile de 

pluº, covoarele ºi animalele de casã trebuie 

îndepãrtate. De asemenea trebuie folosite 

dezumidificatoare în subsoluri ºi alte zone 

prost ventilate, umede (mucegaiuri). 

Folosirea aburului în curãþenia casei reduce 

alergenii din praful de casã. Faptul cã este 

mai dificil de realizat controlul factorilor 

declanºatori în mediul urban nu îi reduce 

acestuia din importanþã. Pacienþii suspectaþi 

de astm trebuie sã efectueze explorãri 

funcþionale pulmonare pentru confirmarea 

diagnosticului ºi pentru aprecierea severi - 

tãþii bolii. Eliminarea gândacilor de bu - 

cãtãrie prin curãþenie ºi dezinsecþie are un 

rol deosebit. 

EDUCAÞIA PACIENTULUI 

Importanþa educaþiei pacientului 

nu poate fi niciodatã suficient de mult subliniatã. 

Pacienþii au o evoluþie mai bunã 

dacã sunt bine informaþi - ce anume 

declanºeazã o crizã, ce medicament sã 

foloseascã ºi când, care este tehnica de 

inhalaþie corectã, cum se foloseºte un spa cer 

pentru aerosoli ºi importanþa utilizãrii precoce 

a corticosteroizilor în exarcerbãri. 

Fiecare pacient trebuie sã aibã un plan scris 

pentru tratamentul zilnic ºi mai ales pentru 

managementul crizelor. 

Medic primar, medicinã internã, 

Dr. Ciornei Margareta 

Ne-am informat pentru dumneavoastră 

Calendarul 

lucrărilor agricole 

în luna iulie 

"ÎMI PLACE SĂ 

LUPT PENTRU 

ADEVĂR" 

unde m-am nãscut. Dar principalul motiv 

pentru care am intrat în viaþa politicã a 

fost acela cã îmi place sã lupt pentru adevãr. 

Sunt fondatorul P.N.L. din Mizil, 

acest lucru întâmplându-se în anul 1990 

ºi am fost mai tot timpul secretarul acestui 

partid. 

R: Comentaþi vã rog poziþia pe 

care o aveþi în cadrul Consiliului Local ºi 

prioritãþile pe care le aveþi în acest mandat! 

G.C.: Fac parte din Comisia 

prestãri - servicii, comerþ, agriculturã, privatizare 

ºi cred cã din orice comisie am 

face parte, un lucru primordial ar fi 

atragerea investitorilor pentru a rezolva 

problema stringentã a locurilor de muncã 

ºi aºa cum spune domnul primar mereu: 

"sã facem ceva pentru ca nepoþii noºtri sã 

aibã o viaþã mai bunã". 

R.: Care este perioada în care v- 

aþi simþit împlinit 

G.C.: Când lucram la "Tractorul 

Braºov", fãceam parte din brigada artisticã, 

compuneam poezii dar ºi texte pentru 

cântece, recitam - aceasta este o mare 

pasiune a mea. Aveam spectacole la 

teatrele din jurul Braºovului cât ºi la 

teatrul din Braºov, ocazie cu care l-am 

cunoscut pe Remo Germani care participa 

la "Cerbul de Aur". O perioadã 

deosebitã, plinã de creativitate ºi de 

oameni speciali. Pe de altã parte, cea mai 

mare bucurie a mea a fost când am 

devenit bunic, tatãl fiind bãiatul pe care l- 

am pierdut, dar care mi-a dãruit o 

nepoþicã pe care am crescut-o de când era 

micã, eu ºi soþia devenind tutorii acesteia. 

Profit de aceastã ocazie sã le 

mulþumesc tuturor mizilenilor care au 

avut încredere în mine ºi m-au votat! 

R.: Vã mulþumesc! 


Buletin de avertizare 

Unitatea 

Fitosanitară Prahova 

ASTMUL BRONŞIC 

împerechere ºi depunere a oulelor 

pe partea inferioarã a frunzelor. 

Pagubele urmând a fi produse 

dupã apariþia larvelor (omizi), 

aproximativ în 14 zile. 

Pentru a preîntâmpina 

pagubele provocate de aceºti 

dãunãtori, este ncesar sã se execute 

tratamente fitosanitare de 

combatere chimicã. Aceste tratamente 

se pot executa avio sau terestru 

cu aparatura purtatã de înaltã 

performanþã. 

Se recomandã repetarea 

tratamentului, în special la apariþia 

larvelor. 

Cei interesaþi se pot in - 

forma la Centrul Fitosanitar, Mi zil, 

str. Tohani, nr.57, sau la numãrul 

de telefon: 0244-00024, Ing. 

Andreescu E. 

Unitatea Fitosanitarã este 

structura din Subordinea Direcþiei 

Agricole Prahova, abilitatã sã 

urmãreascã apariþia ºi evoluþia 

bolilor ºi dãunãtorilor din sectorul 

agricol. De asemenea, efectueazã 

prognoze ºi emite avertizãri pentru 

combaterea bolilor sau dãunãtorilor 

respectivi.

Pagina 7 Nr. 103 / iulie 2013 

APIA - Despre cererile de plată pe suprafaţă 

Pentru a beneficia în continuare 

de subvenþii europene ºi de 

la bugetul statului, fermierii trebuiau 

sã depunã la centrele teritoriale 

ale Agenþiei de Plãþi ºi 

Intervenþie pentru Agriculturã 

(APIA), pânã pe data de 31 mai 

2013, câte o singurã cerere de 

platã. În perioada 1 - 10 iunie, pe - 

nalitãþile sunt de 1 la sutã pentru 

fiecare zi lucrãtoare de întârziere. 

Potrivit APIA Prahova, numãrul 

de cereri depuse în aceastã pe ri - 

oadã este de 15.776, pentru o su - 

prafaþã de 133.442,10 ha, faþã de 

anul trecut unde au fost înregistrate 

15.778 de cereri de platã a 

subvenþiei, pentru o suprafaþã to - 

talã eligibilã de 131.993,55 hec ta - 

re de teren. 

De precizat este ºi faptul 

cã, aºa cum s-a procedat ºi în anii 

anteriori, dupã 10 iunie 2013, 

cererile nu mai sunt admise la calculul 

plãþii pentru anul în curs. 

Anca Oprea, purtãtorul 

de cuvânt al APIA Prahova ne-a 

precizat cã pot beneficia de mã - 

surile de sprijin financiar persoanele 

fizice ºi/sau juridice care 

lucreazã terenul agricol pentru 

care solicitã subvenþie, în calitate 

de proprietari, arendaºi, concesionari, 

administratori în cadrul 

asociaþiilor în participaþiune, loca - 

tari etc. Arendatorul, concedentul 

ºi/sau locatorul nu beneficiazã de 

plãþi directe pentru terenul arendat, 

concesionat ºi/sau închiriat 

conform art. 6 din O.U.G. nr. 125/ 

2006 pentru aprobarea schemelor 

de plãþi directe ºi plãþi naþionale 

directe complementare, care se 

acordã în agriculturã începând cu 

anul 2007, ºi pentru modificarea 

art. 2 din Legea nr. 36/1991 pri - 

vind societãþile agricole ºi alte 

forme de asociere în agriculturã, 

cu modificãrile ºi completãrile 

ulterioare. 

În eventualitatea în care 

proprietarul a dat terenul în aren - 

dã, l-a concesionat sau l-a închiriat, 

sprijinul financiar pe suprafaþa 

respectivã va reveni celui care 

munceºte pãmântul. Sunt admise 

la platã terenurile cu suprafaþa de 

cel puþin un hectar, formate din 

par cele agricole de cel puþin 0,3 

hec tare. Nedeclararea întregii su - 

pra feþe utilizate atrage dupã sine 

sancþiuni. În cazul viilor, livezilor, 

culturilor de hamei, pepinierelor 

pomicole, pepinierelor viticole 

sau ale arbuºtilor fructiferi, su pra - 

faþa minimã a parcelei trebuie sã 

fie de cel puþin 0,1 hec tare. La fel 

ca ºi în anii anteriori, categoriile 

de sprijin financiar sunt diverse: 

schema de platã unicã pe supra - 

faþã (SAPS); plãþi naþionale direc - 

te complementare - PNDC (culturi 

în teren arabil; in pentru fibrã; 

cânepã pentru fibrã; tutun; hamei; 

sfeclã-de-zahãr); plãþi compensa - 

torii pentru mãsu rile de dezvol tare 

ruralã; plãþi de agro-mediu (practici 

agricole tradiþionale; agriculturã 

ecologicã; pajiºti cu înaltã 

valoare naturalã; pajiºti importante 

pentru pãsãri º.a.). 

DOCUMENTE ANEXATE 

CERERII UNICE DE PLATÃ 

a. fermierul persoanã fi - 

zicã/administratorul formei simplã 

de asociere fãrã personalitate 

juridicã prezintã: 

m actul identitate-CI/BI/ 

paºaport; 

m dovada contului bancar 

activ (aceastã adeverinþã se de - 

pune în cazul în care: contul bancar 

nu mai corespunde cu cel din 

campania precedentã, nu mai este 

activ sau când fermierul depune 

cerere în campania 2013 pentru 

prima datã-este fermier nou); 

m în cazul în care fermierul 

este administratorul numit 

FINANCIAR 

al unei forme de asociere simplã 

(fãrã personalitate juridicã), conform 

Legii nr. 36/1991, modificatã 

prin Legea nr. 139/2007, acesta 

prezintã ºi contractul de societate 

al formei simple de asociere fãrã 

personalitate juridicã. 

b. fermierii persoane juri - 

dice prezintã la depunerea cererii, 

dupã caz: 

m actul de identitate al 

administratorului/reprezentantului 

desemnat-CI/BI; 

m adeverinþa de la ban - 

ca la care are deschis cont bancar 

active 

m actele care dovedesc 

forma de organizare ºi numirea/ 

desemnarea administratorului/ 

reprezentantului (de ex. Hotãrârea 

Adunãrii Generale, Actul constitutiv 

ºi/sau Statutul ºi/sau Contractul 

de societate ºi/sau Acordul de constituire, 

etc.). În cazul în care 

existã cereri de menþiuni înregistrate 

la registrul comerþului prin 

care se modificã aspecte esenþiale 

privind identificarea societãþii, 

acestea vor fi aduse în original, iar 

o copie se pãstreazã la dosar. 

m documentele care do - 

ve desc înregistrarea fiscalã (de ex. 

certificatul de înregistrare de la 

Registrul Comerþului, certificatul 

de înscriere în Registrul asociaþiilor 

ºi fundaþiilor, actul pentru 

codul fiscal, etc.); 

Atât persoanele fizice cât 

ºi persoanele juridice în baza art. 7 

alin. 1 litera f din O.U.G. nr. 

125/2006, cu modificãrile ºi completãrile 

ulterioare fermierii trebu - 

ie sã prezinte documentele dove - 

ditoare ale dreptului de utilizare/ 

folosinþã, pentru suprafaþa totalã 

declaratã ( adeverinþa elibe ratã de 

Primaria pe raza cãreia utilizeazã 

terenul, conformã cu în scri surile 

din Registrul Agricol). 

Conform legislaþiei în 

vigoare, documentele doveditoare 

ale dreptului de utilizare: 

m trebuie sã fie înche - 

iate înainte de depunerea cererii - 

sã ateste dreptul de utilizare a 

terenului la data depunerii cererii, 

m trebuie sa fie valabile 

pânã la 01.12.2013, 

m pot fi aduse de fermier 

în termenul legal, pânã la 

10.06.2013. 

Verificarea cererilor de 

platã ºi determinarea suprafeþei 

parcelelor agricole de cãtre APIA 

constã în: controale vizuale (la 

depunerea cererii) - când fermierul 

are posibilitatea de a corecta eventualele 

neconcordanþe din cererea 

sa, controale administrative încruciºate 

(în sistem) ºi controale pe 

teren (prin metoda clasicã sau prin 

teledetecþie conform art. 34, 35 

din Regulamentul CE nr. 

1122/2009). 

Pentru a preveni depu - 

nerea cererii de plata cu erori sau 

incomplete APIA oferã fermie - 

rilor posibilitatea sã depunã cere - 

rea de platã online prin aplicatia 

IPA ONLINE. Aceasta pune la 

dispozitie lista parcelelor pentru 

care fermierul a solicitat sprijin în 

anul anterior putând modifica, 

corecta sau completa declaraþia de 

su prafaþã ºi schiþa parcelei. Pro - 

gra mul realizeazã verificãri ale 

datelor ajutând astfel completarea 

corectã a declaraþiei. 

"Dat fiind faptul cã anul 

2012 a fost un an secetos, prin HG 

nr. 897/2012 s-a introdus schema 

"Ajutoare de minimis pentru compensarea 

efectelor fenomenului de 

secetã manifestat în anul agricol 

2011-2012 asupra culturilor agricole" 

care se acordã în agriculturã 

ºi în sectorul vegetal. Aceastã acþiune 

s-au derulat prin Direcþiile 

pentru Agriculturã cu sprijinul 

APIA" - a declarat purtãtorul de 

cuvânt APIA Prahova, Anca 

Oprea. 

În ceea ce priveºte su - 

mele de bani restituite de fermieri 

privind documentaþia depusã, 

APIA Prahova, nu a înregistrat 

astfel de cazuri, aceste documente 

fiind verificate cu rigurozitate de 

cãtre funcþionarii instituþiei. Tot 

doamna Anca Oprea ne-a relatat 

faptul cã relaþia APIA - fermier - 

este apreciatã a fi o relaþie constructivã. 

Fermierii sunt consiliaþi 

înainte de campania de depunere a 

cererilor de platã prin caravane de 

informare. Acestea se deplaseazã 

la primãrii sau locuri publice pentru 

a discuta ºi informa. De reþinut 

este cã asigurarea culturilor ºi animalelor 

nu este obligatorie. 

Fermierii care încheie 

poliþe de asigurare pentru culturile 

agricole ºi/sau animale, pãsãri, 

familii de albine, se pot prezenta la 

centrele judeþene pentru a beneficia 

de ajutor astfel: 

a) 70% din costul pri me - 

lor de asigurare aferente poli þelor 

care prevãd acoperirea pier derilor 

cauzate de fenomene meteorolo - 

gice nefavorabile care pot fi asimi - 

late dezastrelor naturale (în gheþ, 

grindinã, polei, plo aie, sece tã); 

b) 50% din costul pri - 

melor de asigurare aferente poli - 

þelor care prevãd acoperirea pier - 

derilor cauzate de fenomenele prevãzute 

la litera a), precum ºi altor 

pierderi cauzate de fenomene 

meteorologice nefavorabile ºi/sau 

pierderi cauzate de boli ale animalelor 

sau ale plantelor sau de 

infestãri parazitare. 

Fermierii pot fi consiliaþi 

de funcþionarii centrul judeþean 

cât ºi la fiecare centru local de 

care este arondatã localitatea 

respectivã. 

C.C. 

"GILYTRICO" - CEA MAI VECHE 

FIRMĂ DE CONFECŢII DIN MIZIL 

În acest numãr al publi - 

caþiei noastre, vã vom prezenta 

firma "GILYTRICO" SRL, înfiinþatã 

în anul 1999, este cea mai 

veche firmã de confecþii din oraºul 

nostru care îºi des fãºoarã activitatea 

ºi în prezent. 

Pentru a obþine informaþiile 

necesare, l-am abordat pe 

patronul acesteia - domnul Gabriel 

Ghiþã Sârbu. 

Reporter: Ce anume lu - 

craþi ºi unde ajunge marfa dvs. 

Gabriel Sârbu: Lucrãm 

lenjerie de damã, tricouri de damã, 

bãrbaþi ºi copii, în sistem Lohn (cu 

materialele clienþilor), nu avem 

magazine de desfacere în România 

iar clientul nostru este "Benetton 

Group" - companie retail de 

îmbrãcãminte, care deþine ºase 

branduri, marfa noastrã ajungând 

în toatã lumea. 

R.: Când aþi resmiþit cel 

mai puternic criza financiarã ºi 

care a fost cel mai prolific an 

G.S.: Cel mai puternic am 

resimþit criza financiarã chiar în 

acest an, noi nu suntem afectaþi de 

efectele acesteia în România ci de 

criza din þãrile unde ajunge marfa 

noastrã. 

Cel mai bun an pentru 

mine, a fost 2005 când de altfel neam 

situat pe Locul V, în Topul 

Firmelor, Industriei confecþiilor de 

îmbrãcãminte. 

R.: Câþi angajaþi aveþi ºi 

cum relaþionaþi cu aceºtia 

G.S.: Am început cu 138 

ºi în prezent am 65 de angajaþi. 

Principalul motiv al scãderii 

numãrului acestora se datoreazã 

faptului cã în anul 2007, foarte 

mulþi au plecat în strãinãtate. Mã 

confrunt de atunci cu o lipsã a cu tã 

de forþã de muncã. Era ºi este ideal 

ºi chiar am discutat acest lucru cu 

domnul Dan Iacob, dacã la Liceul 

Teh nologic s-ar înfiinþa o clasã de 

confecþioneri ºi elevii acesteia sã 

facã paracticã în fabricile mizilene 

ºi aºa poate o parte din ei, ar 

rãmâne sã lucreze în oraº la firmele 

respective. 

Am nevoie de confecþioneri, 

reglori de maºini, me - 

canici - cei ce vor sã mun ceas cã 

sunt aºteptaþi la sediul firmei noastre 

ºi în urma unei probe de lucru, 

aceºtia pot fi angajaþi. 

Minimul salariului este 

de 750 lei, primesc bonuri de masã 

când se realizeazã planul de 

muncã, tichete cadou de sãrbãtori, 

concediul de ohihnã este de minim 

21 de zile, programul este de la 7- 

15.30, pauza de masã de la 11- 

11.30 iar sâmbetele ºi duminicile 

sunt libere, ore suplimentare nu se 

fac. 

Eu cred cã sunt un om 

deschis, mã consider colegul lor ºi 

avem o relaþie normalã bazatã pe 

respect reciproc, fãrã o rela þio nare 

de acest gen nu am ajunge nicãieri. 

Aceeaºi seriozitate o ofe rim ºi 

clientului nostru, res pectând cu 

stricteþe standardul de calitate ºi 

termenul de livrare. 

R.: Aveþi vreo pãrere de 

rãu cã v-aþi apucat de aceastã 

afacere, aþi face altceva dacã aþi lua 

de la capãt 

G.S.: Îmi pare rãu nu mai 

dintr-un singur motiv - pentru cã în 

România încã se mun ceºte la 

negru ºi dacã ar fi sã o iau de la 

capãt m-aº face manelist, cu toate 

cã nu am voce dar probabil aº avea 

mai mulþi bani - am glumit 

bineînþeles. Sper sã ne fie tuturor 

mai bine ºi profit de aceastã ocazie 

sã-i urez domnului primar mult 

succes în continuare! 

R.: ªi noi vã urãm succes 

ºi sã treceþi cât mai repede peste 

aceastã perioadã dificilã, vã 

mulþumesc! 

Gabriela NEGOIÞÃ

Nr. 103 / iulie 2013 

COTIDIENE 

FĂRĂ MENAJAMENTE - Asociaţiile de proprietari şi 

problemele cu care se confruntă acestea... 

Având în vedere cã, 

acest an este dedicat Anului 

European al Cetãþenilor în data 

de 27 iunie la sediul Centrului 

de Informare Europe Direct 

Mizil s-a desfãºurat evenimentul 

"Sunt cetãþean europen. Îmi 

cunosc drepturile". 

Anul European este o 

iniþiativã a Parlamentului 

European ºi a Consiliului de 

Miniºtri. Comisia Europeanã 

joacã un rol principal în a se 

asigura cã prioritãþile naþionale 

ºi obiectivele comunitare sunt 

atinse. Un An European este 

dedicat creºterii gradului de 

sensibilizare a publicului cu 

privire la un anumit subiect 

important pentru cetãþenii eu - 

ropeni. Lansarea Anului eu ro - 

Asociaþiile de proprietari 

funcþioneazã în baza Legii 

230/2007. Ele au statut juridic 

ºi au ca obiect de activitate asi - 

gurarea condiþiilor de funcþio - 

na re normalã atât a locuinþelor 

(garsonierelor), aflate în proprietate 

exclusivã, cât ºi a spaþiilor, 

construcþiilor ºi instalaþii - 

lor, aflate în proprietate comunã 

indivizibilã, aferentã condominiului. 

Asociaþiile de proprie - 

tari se confruntã de cele mai 

mul te ori cu foarte multe pro - 

bleme. Aºa cum asociaþiile, ºi 

implicit conducerea acestora, 

au foarte multe obligaþii, puþini 

proprietari îºi cunosc atât drepturile, 

dar mai ales obligaþiile. 

Din cele mai importante 

obligaþii ale proprietarului, 

una este aceea cã proprietarii 

sunt obligaþi sã ia mãsuri 

pentru consolidarea sau moder - 

nizarea clãdirii, pentru reabili - 

ta rea termicã ºi eficienþa ener - 

ge ticã, potrivit prevederilor le - 

gale. Indiferent de natura intervenþiilor, 

se va avea în vedere 

menþinerea aspectului armonios 

ºi unitar al întregii clãdiri. Deºi 

legea spune acest lucru, în 

oraºul Mizil mai sunt destule 

blocuri nereabilitate ºi asta din 

cauza neînþelegerilor dintre asociaþii 

ºi proprietarii apartamen - 

telor acestora. 

Vom încerca începând 

cu acest numãr sã vã prezentãm 

pe scurt situaþia asociaþiilor de 

proprietari din oraºul nostru, 

începând cu Asociþia nr. 4, unde 

am stat de vorbã cu domnul 

Pâr vu ªtefan, Preºedinte de 

asociaþie. 

Prezentarea asociaþiei: 

Asociaþia Nr. 4 îºi are 

sediul pe str. I.L. Caragiale, nr. 

11, bl. 42, sc. A ºi are ca structurã 

organizatoricã: 

Preºedinte - Pârvu ªtefan; 

Administrator - 

Manolache Corneliu; 

Contabil - 

Stângaciu Constantin; 

Comisia de Cenzori - 

Dinu Dobriþa; 

ºi câte un ºef de scarã desemnat. 

Are în subordine 18 

blo curi, 27 de scãri ºi 427 de 

apar tamente plus o garsonierã. 

Probleme cu care a - 

ceas ta se confruntã: "Una din 

problemele majore cu care confruntã 

asociaþia în momentul 

actual este canalizarea care nu a 

fost refãcutã. Ea este veche, s-a 

opturat ºi nu s-a intervenit cu 

nimic pânã acum. Problema 

fiind existentã la toate cele 18 

blo curi. Menþionez cã s-au 

înaintat adrese cãtre SC. 

HIDRO Prahova, prin care s-au 

arãtat punctele unde sunt pro - 

bleme, respectiv Bl. 20, 14, 18, 

44, însã nu am primit niciun 

rãspuns. Înþelegere am gãsit, 

din partrea celor de la Hidro din 

oraºul nostru, în momentul 

când s-a apelat pentru desfundare, 

au rãspuns pentru rezol - 

varea situaþiei, trimiþând cei doi 

muncitori care se ocupã de ca - 

nalizarea stradalã, însã cu scu - 

lele pe care le au, proble me le se 

rezolvã doar pentru moment. 

Noi avem nevoie de o reparaþie 

a întregii canalizãri stradale, în - 

trucat ea fiind foarte veche s-a 

obturat ºi prezintã mari defecþiuni. 

O altã problemã este cea în 

privinþa restanþierilor. Avem 

pânã la 10% restanþieri mari, 

cu sume peste 1.000 lei (10 mil - 

i oane vechi) plus ceilalþi cu 

sume mai mici, pe o lunã, douã, 

trei. Avem la momentul actual 

17 înaintãri în instanþã pentru a 

recupera banii. Am avut chiar ºi 

pean al cetãþenilor în România 

ºi inaugurarea noii reþele de 

centre de informare "Europe 

Direct" 2013 - Anul european al 

cetãþenilor este consacrat drepturilor 

care decurg din statutul 

de cetãþean al UE. Scopul acestei 

iniþiative este acela de a 

încuraja dialogul dintre toate 

nivelurile administraþiei publi - 

ce, societatea civilã ºi întreprinderi, 

prin evenimentele ºi 

conferinþele care vor avea loc în 

executãri judecãtoreºti. Un lu - 

cru nou, ºi în unele situaþii bun, 

este medierea, la care am apelat 

ºi noi, iar acolo unde am apelat 

a dat ºi rezultate bune, reuºind 

astfel sã ne înþelegem cu proprietarii. 

O asociaþie presupune ºi 

foarte multe responsabilitãþi. Ai 

nu ai bani, furnizorii trebuie sãi 

plãteºti. Noi suntem la zi cu 

plata furnizorilor, din acest 

punct de vedere nu ne putem 

plânge. Dar tragem de fiecare 

bãnuþ pentru a reuºi acest lucru" 

- ne-a declarat domnul Pârvu. 

Ce trebuie sã ºtiþi: 

O nouã schimbare a 

intervenit în ceea ce priveºte 

facturarea de cãtre furnizorul 

Hidro, dacã aceasta se fãcea pe 

baza unui singur contract, cu 

aso ciaþia, de la 1 iulie s-a în - 

cheiat contract cu fiecare scarã 

de bloc. "Noi am anunþat în 

acest sens, prin afiºare la fie - 

care scarã de bloc, atenþionând 

pe cei care au restanþe sã se 

prezinte la asociaþie pentru a-ºi 

achida datoriile, altfel riscã sã 

rãmânã fãrã apã." - ne-a mai 

spus domnul preºedinte de asociaþie. 

Situaþie reabilitãri blocuri: 

“În ce priveºte reabili - 

tarea blocurilor, din cele 18 blo - 

curi ale asociaþiei, doar 3 sunt 

reabilitate. Iar la aceste blocuri 

s-a fãcut reabilitare parþialã, 

fãrã instalaþii sanitare, doar rea - 

bilitarea termicã a blocului, pe - 

reþi, terasã ºi înlocuire ferestre 

cu termopan. Ideal ar fi fost sã 

schimbãm ºi instalaþia de apã, 

dar costurile erau mult mai ma - 

ri. La celelalte blocuri, pentru a 

nu avea probleme cu acope - 

riºul, s-a fãcut hidroizolaþia pe 

terasele acestora, aproximativ 

7.500 mp.Toate lucrãrile de re - 

pa raþii au fost fãcute cu firme 

Europa. Vor fi dezbãtute drepturile 

cetãþenilor europeni ºi se 

va contribui contribui la 

definirea unei viziuni despre 

cum ar trebui sã fie Uniunea 

Europeanã în 2020. 

Cu cât cetãþenii 

europeni îºi cunosc ºi exercitã 

mai bine drepturile, cu atât este 

mai bine pentru economia ºi 

societatea europeanã. 

Invitaþi sã participe la 

acest eveniment au fost pensionarii 

Organizaþiei Judeþeane 

a cadrelor Militare în Rezervã 

ºi Retragere "Aurel Vlaicu" 

(filiala Mizil) ºi Asociaþia 

Judeþeanã Cultulul Eroilor 

Prahova (filiala Mizil). 

Obiectivul acestui eve - 

niment l-a constituit creºterea 

gradului de constientizare asu - 

pra conþinutului noþiunii de 

cetãþean european ºi asupra 

Pagina 8 

specializate, cu garanþii de 8 

ani. Deºi toþi locatarii blo cu - 

rilor au fost înºtiinþaþi cu privire 

la reabilitare, din timp, reacþiile 

ºi mobilizarea acestora au lãsat 

de dorit.” 

Relaþia Asociaþie - locatari: 

Potrivit domnului Pâr - 

vu, locatarii asociaþiei nr. 4 sunt 

informaþi tot timpul asupra 

condiþiilor, modificãrilor, ter - 

me ne lor de platã, tabelelor 

lunare privind întreþinerea... 

Dupã cum ne certificã domnul 

preºedinte informarea acestora 

este un lucru prioritar al asociaþiei. 

Asociaþia a fost nevoitã 

sã se "strângã" în privinþa cheltuielilor 

ca sã nu riºte sã rãmânã 

datoare la furnizori, astfel a 

rãmas la un singur instalator din 

doi ºi o singurã femeie de serviciu, 

la toate blocurile. 

Banii pe care asociþia îi 

încaseazã pe apartament sunt: 

11 lei/ap.cu 2 camere, 12 lei/ap. 

3 camere, 13 lei/ap. 4 camere ºi 

10 lei/garsonierã. 

Obligaþiile proprietari - 

lor de apartamente nu se opresc 

la mãsurile pentru consolidarea 

sau modernizarea clãdirii, pentru 

reabilitarea termicã ºi eficienþa 

energeticã. ªi de curãþenia 

spaþiilor verzi, asociaþia de 

proprietari împreunã cu proprietarii 

apartamentelor sunt obli - 

gaþi sã se ocupe. "Am încercat 

de numãrate ori sã-i stimulãm 

pentru a ieºi la curãþenie, pri - 

mã vara, vara, însã nu iese ni - 

meni. Am cumpãrat tot ce este 

necesar pentru curãþenie de la 

mãturi pânã la vopsea... în 

zadar. Avem câteva blocuri 

care se implicã, dar puþine. De 

pildã, locatarii blocului 14 B ºiau 

fãcut singuri curãþenia pe 

scarã, încã de la început. S-au 

înþeles între ei ºi au fãcut trea - 

bã. Blocul 31, sc.A, bl. 13 sc.A 

ºi B, sunt alte blocuri în care 

locatarii întreþin curãþenia ºi se 

implicã. Cei care au ieºit la 

curãþenie, s-a vãzut" - a mai 

precizat domnul Pârvu. 

În încheiere, domnul 

Pârvu a declarat cã asociaþia nu 

are probleme deosebite în ce 

priveºte relaþia cu locatarii. Întotdeauna 

domniile lor au încercat 

sã informeze locatarul dar, aºa 

cum este peste tot valabil, nu poþi 

mulþumi pe toatã lumea. 

Cristina Colþ 

Sunt cetăţean european şi îmi cunosc drepturile! 

drepturilor cetãþenilor europeni. 

În timpul desfãºurãrii 

evenimentului, participanþilor 

le-a fost prezentat ºi site-ul de - 

dicat Anului European, filmuleþele 

de promovare reali - 

zate de Uniunea Europeanã precum 

ºi prezentarea în premierã 

a videoclipului realizat de CED 

Mizil ce cuprinde drepturile 

europene.

Pagina 9 OAMENI Nr. 103 /iulie 2013 

Situaţie demografică - 

Sporul natural.... negativ! 

Pe lângã numeroasele 

probleme cu care România se 

confruntã în ultimii ani, pe plan 

economic, cultural, educaþio - 

nal, sãnãtate, agriculturã etc, 

una dintre problemele majore 

care afecteazã în mod direct 

dezvoltarea socialã a þãrii este 

deficienþa miºcãrii naturale a 

populaþiei. Raportarea între anii 

2002 - 2011 aratã o scãdere mai 

accentuatã a populaþiei, una din 

primele explicaþii pentru aceas - 

tã scãdere fiind fenomenul 

migra þiei care s-a accentuat pu - 

ternic, odatã cu criza economicã. 

Pe locul doi al motivelor 

reducerii numãrului de locuitori 

este spo rul natural negativ. Asta 

înseamnã cã numãrul persoa - 

nelor decedate într-o anumitã 

perioadã de timp este mai mare 

decât nu mãrul celor nãscute vii. 

Potrivit mai multor 

explicaþii date de unii statisticieni, 

România, ca ºi întreaga 

Uniune Europeanã, se mai lo - 

veºte ºi de mortalitatea infantilã. 

Aceasta fiind datoratã pe 

fondul condiþiilor sanitare precare, 

slabei pregãtiri a mamelor, 

a îngrijirii, sãrãciei - sunt doar 

câteva exemple. 

Potrivit datelor oficiale 

de pe site-ul INS (Institutului 

Naþional de Statisticã), în ia - 

nua rie 2013, populaþia Româ - 

niei a scãzut cu 4.325 persoane. 

Tot în prima lunã din 2013, s-a 

înregistrat naºterea a 17.913 

copii, cu 4.263 mai mulþi decât 

în decembrie 2012, iar numãrul 

persoanelor ale cãror decese au 

fost consemnate în perioada 

analizatã a fost de 22.238, cu 

835 mai puþine decât în luna 

decembrie 2012. Tot din datele 

În ultima perioadã de 

timp lucrãtorii Formaþiunii Ru - 

tiere Mizil au constatat cã, atât pe 

raza oraºului Mizil cât ºi pe raza 

comunelor arondate, nu mã rul 

posesorilor de biciclete ºi im pli - 

cit bicicliºtilor a crescut con si - 

derabil, la fel ºi numãrul accidentelor 

rutiere provocate de aceº tia. 

Comisarul ºef din ca - 

drul Poliþiei Rutiere, Mizil, 

Adrian Þurcaº ne spune cã "neatenþia 

participanþilor la tra fic, fie 

ei bicicliºti, ºoferi sau cãruþaºi, a 

condus ºi conduce la pro ducerea 

a numeroase acci den te rutiere, 

soldate cu vãtã mãri corporale 

grave sau chiar unele soldate cu 

morþi, ceea ce îi determinã pe 

lucrãtorii Forma þiunii Rutiere 

Mizil sã le aducã la cunoºtinþã 

acestor categorii de participanþi 

la trafic sã respecte cu stricteþe 

normele rutiere ce îi privesc, 

pentru a nu fi implicaþi în evenimente 

rutiere." 

Un astfel de exemplu, 

este cel a numitului A.E. care a 

suferit vãtãmãri corporale grave 

oficiale ale INS aflãm cã sporul 

natural provizoriu a fost negativ, 

în ianuarie, de 4.325 persoane 

(decedaþii având un excedent 

faþã de nãscuþii-vii), la fel 

ca în luna decembrie 2012, 

când a fost de 9.423 persoane. 

Numãrul copiilor cu vârstã sub 

un an care au decedat a fost, în 

prima lunã a anului, de 149 (8,3 

copii sub un an la 1.000 nãscuþi-vii), 

rata fiind în scãdere 

faþã de luna decembrie, când a 

fost de 9,8 copii sub un an la 

1.000 nãscuþi-vii. În privinþa 

cãsãtoriilor înregistrate la ofi - 

cii le de stare civilã, acestea au 

fost, în perioada analizatã, de 

3.471, cu 834 mai puþine decât 

în luna decembrie. Pe de altã 

parte, numãrul divorþurilor pronunþate 

prin hotãrâri judecãtoreºti 

definitive ºi conform 

Legii nr. 202/2010 a fost de 

1.289, cu 1.570 mai puþine 

decât în decembrie, anul trecut. 

Datele provizorii de la 

ultimul recensãmânt aratã cã 

judeþul Prahova are o populaþie 

stabilã de 735,9 mii (735903) 

persoane. Din punctul de vedere 

al mãrimii populaþiei stabile, 

judeþul Prahova se situeazã pe 

locul 2 în ierarhia judeþelor. 

Miºcarea naturalã a populaþiei 

din judeþul Prahova în luna ia - 

nuarie 2013, aratã un numãr de 

564 de copii, cu 108 mai mulþi 

faþã de luna precedentã, iar 

numãrul persoanelor care au 

decedat în luna ianuarie a fost 

de 864, cu 5 mai multe decât în 

luna decembrie. Sporul natural 

provizoriu a fost negativ în luna 

ianuarie, de 300 persoane (de - 

cedaþii având un excedent faþã 

de nãscuþii-vii), la fel ca în luna 

în urma unui accident petrecut 

pe raza satului Conduratu, com. 

Baba-Ana. Se pare cã biciclistul 

a decis sã plece la drum, deºi 

acesta se afla sub influenþa bãuturilor 

alcolice ºi, nemaiputând 

controla corespunzãtor ghidonul 

bicicletei, a intrat într-un gard de 

beton de unde a rezultat vãtãma - 

rea corporalã gravã a acestuia. 

"Acesta este doar unul din exemplele 

contrete de acest gen", spu - 

ne domnul Adrian Þurcaº, care a 

lansat ºi o avertizare pentru aceºtia: 

ATENÞIE BICICLIªTI! 

Tot în perioada de refe - 

rinþã, pe raza de competenþã au 

mai avut loc ºi alte evenimente 

rutiere, în care au fost implicaþi, 

de data aceasta, ºi conducãtorii 

auto. Accidentele au avut loc pe 

fondul neadaptãrii vitezei la 

condiþiile de drum ºi nerespectãrii 

unei distanþe corespunzãtoare 

în mers. 

În ceea ce priveºte situaþia 

drumului Naþional DN1B- 

E577, care tranziteazã Mizilul, 

referitor la siguranþa acestuia ºi 

decembrie când a fost de 403 

persoane. Numãrul copiilor cu 

vârstã sub un an care au decedat 

în luna ianuarie a fost de 4 (7,1 

copii sub un an la 1000 nãscuþivii), 

rata fiind în scãdere faþã de 

luna decembrie, când a fost de 

8,8 copii sub un an la 1000 nãscuþi-vii. 

În privinþa cãsãtoriilor 

înregistrate la oficiile de stare 

civilã, acestea au fost, în perioada 

analizatã, de 98, cu 17 mai 

puþine decât în luna decembrie 

2012. Pe de altã parte, numãrul 

divorþurilor pronunþate prin 

hotãrâri judecãtoreºti definitive 

ºi conform Legii nr. 202/ 2010 a 

fost de 11, în ianuarie 2013, în 

scãdere cu 79 faþã de luna 

precedentã. 

Datele privind fenome - 

nele demografice s-au obþinut 

prin prelucrarea informaþiilor 

cuprinse în buletinele statistice 

de nãscuþi-vii, decese, cãsãtorii 

ºi divorþuri întocmite de pri - 

mãriile municipale, orãºe neºti 

ºi comunale, odatã cu înregistrarea 

fenomenelor în actele de 

stare civilã. Aceste date sunt 

provizorii ºi urmeazã sã fie rectificate 

dupã publicarea rezultatelor 

finale a Recensã mân - 

tului populaþiei ºi locuin þelor 

din 2011. 

STOP ACCIDENTELOR DE CIRCULAŢIE 

Viaţa are prioritate! 

riscul de accidente rutiere, dar ºi 

alte probleme privind siguranþa 

drumurilor de acces în oraº (aici 

fãcând referire cu prioritate la 

trecerile de cale feratã), situaþia 

semaforului de la garã, în pri - 

vinþa cãruia cetãþenii, conducãtori 

auto, ºi-au exprimat de mai 

multe ori doleanþe ca acesta sã 

rãmânã pe luminã intermitentã, 

dar ºi alte probleme ce þin de circulaþia 

rutierã; despre toate acestea, 

am discutat cu domnul A - 

drian Þurcaº care ne-a de clarat: 

"În primul rând, drumul na þio nal 

DN1B-E577, deschis traficului 

european, are ca administrator 

Secþia de Drumuri Naþionale 

Ploieºti, cãreia i-au fost înaintate 

mai multe sesizãri referitoare la 

deficienþele constatate (sema - 

forizare rutierã, verticalã ºi orizontalã; 

starea pãrþii carosabile) 

de-a lungul timpului. Rãspunsul 

primit fiind lipsa fondurilor alocate 

pentru remedierea acestor 

probleme. Re feritor la intersecþia 

semaforizatã din str. B-ul Gãrii 

cu str. L.E. Radu Nicolae, vã 

putem preciza faptul cã este 

Tot din datele oficiale 

INS Prahova, rezultatele provizorii 

ale recensãmântului din 

2011 aratã cã Mizilul are o po - 

pulaþie stabilã de 13.367 de lo - 

cuitori, din care 6.447 bãrbaþi ºi 

6.920 femei. În privinþa cãsãtoriilor 

înregistrate la oficiul de 

stare civilã din cadrul Primãriei 

oraºului Mizil, în 2013, pânã la 

momentul actual s-au înregistrat 

21 de cãsãtorii faþã de ace - 

eaºi perioadã din anul trecut 

când s-au înregistrat un numãr 

de 19 cãsãtorii. 

Miºcarea naturalã a 

populaþiei, pe raza oraºului 

Mizil aratã la sfârºitul anului 

2012 un numãr de 142 nãscuþi 

ºi 200 decedaþi. Nãscuþii în luna 

ianuarie 2013, aratã un numãr 

de 20 de copii, la fel ca în luna 

precedentã, iar numãrul persoanelor 

care au decedat în luna 

ianuarie a fost de 19, cu 13 mai 

mulþi decât în luna decembrie 

2012. 

Tot din datele primite 

de la oficiul de stare civilã al 

Primãriei Mizil, de la începutul 

anului pânã la momentul actual, 

s-au înregistrat un numãr de 74 

nãscuþi vii ºi 81 de decese (de - 

cedaþii având un excedent faþã 

de nãscuþii-vii). 

Bicicliştii - pericol de sezon! 

necesar ca semaforul sã funcþio - 

neze corespunzãtor prin cele trei 

culori existente. În ceea ce pri - 

veºte trecerile la nivel cu calea 

feratã, toate aceste treceri, din 

punct de vedere al pasajului, 

intrã în administrarea Sucursalei 

Regio nale de Cãi ferate Galaþi, 

cãrora le-au fost înaintate nu - 

meroase adrese din partea noastrã 

privind deteriorarea acestora. 

De asemenea, vã sugerãm sã vã 

implicaþi ºi dumneavoastrã, consilierii 

locali, în vederea informãrii 

ºi obþinerii de fonduri pentru 

construirea unei pasarele 

supraterane, peste cele douã fire 

de cale feratã. Iar la problema 

care priveºte aglomerarea intersecþiei 

din DN1B-E577 cu strã - 

zile M. Kogãlniceanu ºi Tohani, 

vã sugerãm dumneavoastrã, 

consilierilor locali, sã analizaþi 

oportunitatea înfiinþãrii drumului 

de centurã al oraºului Mizil, 

despre care am mai vorbit ºi s-a 

mai scris anterior în aceastã pu - 

blicaþie" - a încheiat comisarul 

şef, Adrian Þurcaº. 

Cristina Colt 

CEAIURI DE VARA 

Odatã cu venirea anotimpului 

cald, organismul uman are nevoie de o 

hidratare suplimentarã, care sã refacã 

pierderile accentuate prin transpiraþie, 

apãrute ca un mecanism de adaptare 

împotriva temperaturilor crescute. 

În anotimpul cald trebuie sã nu 

cedãm primului impuls, acela de a ne 

repezi la sticla cu bãuturã carbogazoasã 

din comerþ, ci sã consumãm din belºug 

apã mineralã, de preferinþã carbogazoasã, 

la fel ca ºi ceaiuri. Acestea repre - 

zintã o bãuturã excelentã pentru varã, în 

special dacã sunt consumate reci sau cu 

adaos de gheaþã. 

De ce ceaiul 

Ceaiul are proprietatea de a 

hidrata organismul, are efect rãcoritor ºi 

revigorant, benefic asupra sãnãtãþii ge - 

nerale a corpului. Poate cel mai rãcoritor 

ceai de varã este ceaiul de mentã 

amestecat cu ceai verde, în pãrþi egale. 

Amestecul se preparã sub formã de 

infuzie, cu o crenguþã de mentã ºi o linguriþã 

de ceai verde (uscat); se lasã la 

infuzat 1-2 minute ºi se bea rece. Ceaiul 

verde poate fi consumat în amestec ºi cu 

mandarine, portocale, lãmâie. 

Atenþie! 

Nu trebuie sã consumãm mai mult de 

do uã ceºti de ceai verde pe zi ºi nu 

dupã ora 16.00, deoarece poate provoca 

insomnii. 

Efect tonifiant cu rozmarin 

Un ceai foarte rãcoritor este cel 

obþinut din frunze de rozmarin, ceai 

verde, flori roºii de hibiscus, mãceºe, 

mentã. Efec tul tonifiant al frunzelor de 

rozmarin se îm binã cu proprietãþile 

antioxidante ale ceaiului verde ºi cu virtuþile 

revigorante ale florilor roºii de 

hibiscus. 

Menta în caz de tulburări digestive 

Benefice în anotimpul cald sunt 

ºi ceaiurile din plante aromatice - mentã, 

coriandrul, rozmarimul sau busuiocul. 

Aceas ta datoritã uleiurilor volatile pe 

care le conþin, acþioneazã în cazul tulburãrilor 

digestive de tip colitã, enterocolitã, 

diaree, frecvent întâlnite în acest 

sezon. Plantele se pot consuma sub 

formã de infuzie, cu o linguriþã de plantã 

la 200 ml de apã fiartã. 

Ceai de fructe pentru vitaminizare 

Ceaiurile de fructe (fructe de 

pã dure, cãpºuni ºi fragi, afine, zmeurã, 

lãmâi, caise sau fructe exotice) sunt to - 

nice, vitaminizante, energizante ºi foarte 

plã cute la gust. Acestea nu conþin co fe - 

inã ºi pot fi bãute în orice moment al 

zilei (trebuie sã conþinã pulbere de fructe 

ºi nu arome). Ceaiurile de fructe se pre - 

parã prin infuzare: se adaugã 1-2 lingu - 

riþe de pulbere sau 1-2 pliculeþe de ceai 

peste 200 ml apã clocotitã; se lasã la 

infuzat 5-10 minute. Ceaiul se serveºte 

eventual cu gheaþã ºi lãmâie. 

Ceaiuri antisudorifice 

Pentru persoanele care transpirã 

foarte mult sunt indicate ceaiurile antisudorifice 

din scoarþã de salcie sau de stejar 

ºi ceaiul de frunze de nuc sau de sal - 

vie. Frunzele de nuc ºi salvia pot fi pre - 

pa rate prin infuzie, cu o linguriþã de 

plan tã la 200 ml de apã fiartã, iar scoarþa 

de stejar ºi salcie sub formã de decoct, 

cu aceeaºi cantitate care se fierbe zece 

minute. 

Dr. Constantina Ruxandra 

Medic specialist medicinã de familie 

Competenþã apifitoterapie

De la bunica... 

La realizarea acestei 

rubrici, poate contribui oricare 

dintre dumnea voastrã. 

Vã invitãm, aºadar, sã vã 

întrebaþi bunicii cât mai multe 

lucruri ºi apoi sã împãrtãºiþi cu 

cititorii noºtri cele învãþate, tri - 

miþându-ne informaþiile pe adresa 

noastrã. 

Vã aºteptãm! 

DULCEAÞA 

- jeleurile ºi dulceþurile fãcute în 

casã sunt mai bine legate dacã 

jumãtate din cantitatea de zahãr se 

încorporeazã la urmã, aproape de 

sfãrºitul fiertului; 

- dacã puneþi dulceaþa în borcane 

cu capac filetat, aºezaþi-le pe rafturile 

cãmãrii cu gura în jos, veþi 

preveni astfel formarea "florii" de 

mucegai; 

- dulceaþa de fructe roºii - fragi, 

mure, cãpºuni, zmeurã, e mult 

mai gustoasã dacã dupã ce o fierbeþi, 

mai puneþi în ea câteva fructe 

proaspete; 

- gemurile ºi dulceþurile nu se mai 

închid la culoare dacã în timpul 

fierberii adãugaþi pastile cu vitamina 

C (500 mg/ 0,5l compo - 

ziþie); 

FASOLEA 

- amatorii de fasole verde trebuie 

sã o cumpere proaspãtã ºi sã o 

gãteascã imediat, þinutã la fri gi der 

mai mult de douã zile, ea de vine 

toxicã ºi provoacã indigestii cãrora, 

adesea, nu li se bãnuieºte 

cauza; 

- fasolea uscatã trebuie pusã 

întodeauna la înmuiat de seara în 

apã rece, a doua zi, înainte de a fi 

pusã la fiert, apa se aruncã ºi se 

pune alta curatã. 

FRUCTELE 

- curãþate de coajã ºi tãiate bucãþi 

îºi schimbã foarte repede culoa - 

rea, puneþi-le într-un vas cu apã cu 

2-3 linguri de suc de lãmâie, aºa 

vor rãmâne proaspete la culoare, 

pânã ce le veþi pune în salate, 

compoturi sau prãjituri; 

- fructele sau ouãle îngheþate îºi 

recapãtã calitãþile dacã se pun 

într-un vas cu apã rece în care s- 

au adãugat 1-2 linguriþe de sare, 

se lasã pânã se dezgheaþã; 

- pentru a feri fructele de pu - 

trezire, în vasul în care stau, 

puneþi printre ele doi-trei cãþei de 

usturoi. 

PROGRAM 

DE 

VACANŢĂ 

Nr. 103 / iulie 2013 DIVERSE 

Pagina 10 

LUNI - MIECURI - VINERI: 

09.00 - 10.30 HANDBAL ( M.Moise); 

10.30 - 13.00 FOTBAL (G.Cozma); 

MARŢI - JOI: 

09.00 - 12.00 TENIS DE CÂMP (F.Brânzoi); 

MIERCURI - VINERI: 

17.00 HANDBAL (C.Teleru); 

19.00 KARATE (F.Carabă); 

MARŢI - JOI: 

18.00 HANDBAL (C.Rusoiu). 

Chec cu miere şi căpşuni 

CULINAR 

CUM E 

CORECT 

"NOI 

EXTRATEREªTRII" 

O greºealã de începãtor 

gãsim într-o reclamã a unei firme 

serioase, canalul Cartoon Net - 

work: Noi aventuri, noi 

extratereºtrii 

Când adjectivul stã îna - 

in tea substantivului, acesta din 

urmã nu se articuleazã cu articol 

hotãrât. Aºa, de pildã, scriem 

În plin sezon estival, o 

cãlãtorie în þarã sau în afara ei, 

reprezintã planul de vacanþã al 

multora dintre noi, însã gândul la 

zilele de lenevie, temperaturile 

plãcute ºi liniºtea dintr-o staþiune 

izolatã ne poate face adeseori sã 

uitãm bunele maniere. 

COMPORTAMENTUL 

PE PLAJA 

Plaja reprezintã un loc 

public neobiºnuit, în care oamenii 

poartã articole vestimentare considerate 

echivalentul lenjeriei 

intime. Însã, chiar ºi într-un astfel 

de mediu aparent intim, comportamentul 

trebuie sã fie guvernat 

întotdeauna de respectul ºi consi - 

deraþia pentru cei din jur. 

RESPECTAÞI SPAÞIUL 

CELORLALTE PERSOANE 

Pãstraþi o distanþã echivalentã 

cu lãrgimea unui prosop de 

INGREDIENTE 

300 g de cãpºuni, 180 g de fãinã, 

un plic de praf de copt, 3 ouã, 110 

g de brânzã proaspãtã, 50 g de 

miere, 25 g de zahãr, 75 g de fulgi 

de migdale, o lingurã de dulceaþã 

de cãpºuni 

MOD DE PREPARARE 

Pune deoparte o lingurã 

de fulgi de migdale iar restul ru - 

me neºte-i într-o tigaie antiaderentã. 

Spalã cãpºunile, scurge-le, ta - 

ie -le codiþele ºi toacã-le bucãþi 

mãriºoare. 

Încãlzeºte uºor mierea, 

pânã devine lichidã. Ia de pe foc ºi 

amestec-o cu zahãrul ºi ouãle, 

unul câte unul. Încorporeazã fãina 

ºi praful de copt, brânza, mig - 

dalele coapte. La sfârºit adaugã în 

compoziþie cãpºunile. 

Pune checul cu miere ºi 

cãpºuni într-o tavã ºi dã-l la cuptor 

30-35 de minute, la foc mediu. 

Lasã checul sã se rãceascã, unge-l 

cu dulceaþã de cãpºuni ºi presarã 

pe deasupra migdalele lãsate 

deoparte. 

Lecţie de gramatică 

corect: 

u noi pomi, NU noi pomii 

u noi elevi, NU noi elevii 

u noi saci, NU noi sacii etc. 

Prin urmare, în reclama 

de mai sus, ar trebui scris corect: 

Noi aventuri, noi extratereºtri 

"SÃ DEVI" SAU "SÃ 

DEVII" 

Ce încredere poþi avea 

ARTA MANIERELOR 

“DACĂ VREI CA ALŢII SĂ TE RESPECTE, RESPECTĂ-TE 

ÎN PRIMUL RÂND TU.” BALTAZAR GRACIAN 

BUNELE MANIERE ÎN CONCEDIU 

baie faþã de persoana cea mai 

apropiatã de pe plajã ºi nu-i incomodaþi 

pe vecini. Nu uitaþi cã 

nisipul ajunge cu multã uºurinþã la 

mare distanþã, iar atunci când vã 

strângeþi prosopul, þineþi cont de 

direcþia în care bate vântul. 

Muzica trebuie întotdeauna 

ascultatã doar la cãºti, 

niciodatã la boxe, iar sporturile de 

echipã trebuie practicate doar în 

zone neocupate de alte persoane. 

COSTUMELE DE BAIE 

TREBUIE SÃ VÃ ACOPERE 

PÃRÞILE INTIME 

Evitaþi costumele de baie 

de tipul tanga sau micro-slip. 

Faceþi plajã topless doar 

pe o plajã pustie sau pe o plajã 

special rezervatã. Nu vã uitaþi 

niciodatã insistent la celelalte persoane 

de pe plajã. În magazine ºi 

restaurante, acoperiþi-vã cu tricouri 

sau rochii. 

într-o firmã care oferã servicii 

educaþionale, care se autointi - 

tuleazã pompos "academie", dar 

care face greºeli de ortografie pe 

materialele promoþionale 

ITAcademy are un ba - 

nner pe care scrie: Cum sã devi 

expert în design 

Forma de conjunctiv, 

prezent, persoana a II-a, singular a 

verbului a deveni se construieºte 

cu desinenþa -i, prin urmare corect 

este sã devii:Cum sã devii expert 

în design 

Ionel Nedelcu 

“ARTA MANIERELOR” este o 

rubricã ce vrea sã aducã la 

suprafaþã nobleþea din oameni. 

Noi toþi ne-am nãscut no bili ºi 

trebuie sã avem bune ma niere. 

Aici veþi gãsi exemple ºi indicii 

despre cum poþi fi nobil ºi 

manierat azi. 

Nu lãsaþi mizerie dupã ce 

plecaþi - adunaþi toate gunoaiele 

din locul în care aþi stat ºi luaþi-le 

cu dumneavoastrã pânã la cel mai 

apropiat tomberon. 

HOTELURI 

Un zâmbet ºi un comportament 

civilizat atrag de la sine 

servicii de calitate. Încercaþi sã nu 

uitaþi aceste sfaturi atunci când vã 

cazaþi la hotel. Nu uitaþi sã daþi 

bacºiº portarului ºi bellboy-ului 

pentru fiecare geamantan transportat 

de cãtre aceºtia (1-2 dolari 

sau euro în strãinãtate). 

Angajaþii din departamentul 

de room-service pot fi re - 

compensaþi atunci când aduc 

comanda în camerã, însã nu uitaþi 

sã lãsaþi o bancnotã în camerã 

pentru cameristã, dacã aþi petrecut 

CASĂ DE PIATRĂ 

Primãria este ºi locul unde 

se oficiazã cãsãtoriile, adicã se desã - 

vârºesc poveºtile de dragoste. Dorin - 

þele de a fi pentru totdeauna împreunã, 

prind aici conturul adevãrului. 

Câte un "DA" rostit din toa - 

tã fiinþa ºi se unesc aici destine, se 

nasc familii! Mo mente emoþionante, 

unice în viaþa noastrã, a tuturor! 

Le urãm o viaþã cât mai 

lungã împreunã, sã trãiascã în res - 

pect, liniºte, adevãr, sãnãtate ºi sã 

constate cât mai des cã au fãcut cea 

mai bunã alegere ºi cã viaþa e 

deosebit de frumoasã! 

Dacã-i întâlniþi pe: 

Iosif Petru-Dorin cu 

Micula Cosmina-ªtefania 

Cristian Georgian cu 

Barcan Elena-Larisa 

Diaconu Ion cu 

Irimia Viorica 

Petre ªtefan-Sergiu cu Piscociu 

Florina 

Barbu Dumitru-Daniel cu Alecse 

Monica-Florina 

COMEMORĂRI 

ANIVERSĂRI 

3 iulie - 185 de ani de 

la moartea poetului ºi traducãtorului 

Ioan Cantacuzino. 


la naºterea prozatorului ºi jurnalistului 

Mihai Tatulici. 


la naºterea prozatorului Hara - 

lamb Zincã. (d. 28 decembrie 

2008) 


la moartea compozitorului Ci - 

prian Porumbescu. 


la moartea eseistului ºi jurna - 

listului Petre Pandrea. 


la moartea lingvistului român 

Alexandru Graur. 


la moartea criticului ºi isto - 

ricului literar, Eugen Lovi - 

nescu. 


la moartea Reginei Maria. 


la naºterea poetului, prozatorului 

ºi omului politic 

Adrian Pãunescu. (d. 5 noiembrie 

2010) 


la moartea poetului Teodor 

Balº. 


la naºterea actorului Nicu 

Constantin. (d. 15 septembrie 

2009) 

în acel hotel o perioadã suficient 

de lungã. 

Îmbrãcaþi-vã decent în 

spaþiile publice ale hotelului. 

Chiar dacã vã întoarceþi de la 

piscinã, asiguraþi-vã ca v-aþi uscat 

ºi cã nu sunteþi în costum de baie. 

Barurile hotelurilor sunt de cele 

mai multe ori locuri sofisticate ºi 

liniºtite. Evitaþi comportamentul 

zgmotos ºi violent. 

Lãsaþi camera de hotel 

într-o stare rezonabilã înainte de 

venirea cameristei - strângeþi 

patul, agãþaþi prosoapele pe suporturile 

din baie, nu lãsaþi hainele pe 

podea etc. 

Respectaþi programul de 

odihnã al celorlalþi turiºti ºi lãsaþi 

comportamentul rock'n'roll în 

seama starurilor din aceastã 

branºã. 

Respectaþi ora de plecare 

din hotel sau avertizaþi-i pe angajaþii 

din serviciul de recepþie dacã 

vã întârziaþi plecarea. 

Musteþea Alin-Cãtãlin cu Irimia 

Cristina-Mãdãlina 

Moise George cu Tatomirescu 

Andreea-Georgiana 

...sã ºtiþi cã de acum încolo sunt soþ 

ºi soþie! Bine ar fi sã le ziceþi ceva 

despre fericire, dragoste, înþelegere! 

Cu siguranþã se vor bucura 

ºi vor cãpãta ºi mai mare încredere în 

lungul drum ce-i aºteaptã!

Pagina 11 INTERES GENERAL 

Nr. 103 / iulie 2013 

ÎN SLUJBA TA, OMULE! 

Scopul declarat al Primãriei Mizil este sã descopere, sã 

gestioneze ºi dupã putinþã, sã rezolve, problemele dumneavoastrã 

ºi ale oraºului în care trãim. Acesta este rostul nostru, al tutu - 

ror celor care suntem aici. Este nevoie deci, de cunoaºtere, do - 

rinþã ºi implicare. 

Vã reamintesc cã prin Dispoziþia de primar nr 

771/12.06.2009, modificatã ºi completatã de Dispoziþia 

1672/6.06.2011, fiecare stradã a fost repartizatã unui anumit 

funcþio nar, care în fiecare zi de vineri are obligaþia sã se de - 

plaseze în sectorul arondat, sã constate toate problemele existente 

acolo ºi sã le aducã la cunoºtinþã instituþiei, inclusiv mie. 

Doresc sã ºtiu dacã sunteþi vizitaþi, întrebaþi de pro - 

blemele avute, ajutaþi! Doresc deasemenea sã ºtiu dacã publicaþia 

gratuitã a primãriei, Poºtalionul, vã este adusã cu regula - 

ritate acasã. 

Telefonaþi-mi la 250 027, interior 51, 250 970 sau 0722 

653 808, scrieþi-mi pe adresa bulevardul Unirii numãrul 14 – 

Mizil sau la adresa de e-mail leonidacondeescu@yahoo.com 

Emil PROªCAN 

Vã anunþãm cã începând cu luna martie, pentru cei care locu - 

iesc la bloc, publicaþia "POªTALIONUL" va fi distribuitã 

asociaþiilor de proprietari. Administratorii asociaþiilor se vor 

ocupa ca acesta sã fie distribuit în fiecare locuinþã. 

Tabelul cu salariaþii primãriei care 

TREBUIE SÃ VÃ VIZITEZE! 

Zona Persoana responsabilã Telefoane 

Bacovia, Leonida Condeescu, 

Tase Dumitrescu, Paralela 45, 

M. Bravu - de la intrare dinspre 

Buzãu pânã la inters. cu 

str. Eroilor (pod) 

Eroilor, Soarelui, Ghica 

Vodã, Mircea Vodã 

Decebal, Nuferilor, 

Democraþiei, Victoriei 

ªtefan Cel Mare, 13 

Decembrie 

Constantin Elisei 250 008 

int 30 

Simona Petrescu 250 020 

Aniºoara Doleanu 250 008 

int 33 

Petre Elena 250 008 

int 34 

Tudor Vladimirescu Cornelia Toma 250 897 

N. Bãlcescu - de la pod pânã la Gabriela Negoiþã 252 722 

B-dul Unirii (case + blocuri) 

M. Bravu de la pod pânã la B- 

dul Unirii (fãrã bl. 112) 

I.L.Caragiale, A. Iancu, Alba 

Iulia 

Mirela 

Paraschivescu 

250 008 

int 26 

24 Ianuarie, Lt. Gheorghiu Daniela Aldea 250 008 

int 40 

Blajului, B-dul Unirii Nicoleta Tudorache 250 897 

B-dul Gãrii, Spicului, 

Recoltei 

Ionel Dumitru 250 008 int 

29 

Valea Jiului Aniºoara Enache 250 008 int 

40 

1 Mai Loredana Tãnase 250 020 

Mr. Ivanovici, G-ral 

Praporgescu 

Elena Mãrãcine 250 008 int 

29 

M. Bravu de la inters. cu B- Mirela Bonciog 253 309 

dul Unirii (inclusiv bl. 112) 

pânã la str. Er. R. Nicolae, 

Sos. Vadu Sãpat 

Er. R. Nicolae, Stadionului, Emilia Ionescu 250 020 

Primãverii 

Transilvaniei, Agricultori, 

Toamnei 

Ionela Duþu 250 008 int 

34 

N. Bãlcescu de la intersectia 

cu Er. R. Nicolae pânã la UM 

Mariana Plaiaºu 250 008 int 

16 

Teilor bl. 9,9A, 10, 10A, 11, Puica Sacuiu 250 132 

11A, cãmin nefamiliºti (bl. 14) 

Teilor cãsuþe + bl. 5, 5A, 6, 

6A, 7, 7A, 8, 8A 

Daniela Toader/ 

Cristina Colþ 

250 008/ 

252 722 

M. Kogalniceanu, Tohani Silvia Viuleþ 250 008 

int 16 

Fefelei, Er. Enache Ilie, Lt. 

Ionescu Gh, Cap. Pândaru D- 

tru, Nucilor 

Madi Pãtraºcu 

250 008 int 

21 

Aurel Vlaicu, Zorile Mariana Oprescu 250 008/ 

252722 

Carpaþi, Ana Ipatescu Stelian Dragnea 250 062 

Viºinului, Dr. Istrate Simona Radu 250 020 

Bradului + cartier nou zona 

Bradului 

Gheorghiþã Elisei 250 062 

Griviþei, Bucegi, 

Fnd.Lalelelor 

Aleea Crizantemelor 

M. Bravu - de la inters. cu str. 

Er. R. Nicolae + blocuri uzinã 

Victoria Panait 

250 008 int 

25 

Aurelia Dragomir 250 020 

Primar etajul II 

interior 51 tel. 250.027 

Audienþe 

- luni: 10.00-14.00 

Viceprimar etajul II 

interior 15 

Audienþe 

- marþi: 10.00-14.00 

Secretar etajul II 


Audienþe 

- joi: 10.00 - 12.00 

Dir. executiv etajul I 


Audienþe 

- joi: 10.00 - 12.00 

PROGRAM DE LUCRU 

CU PUBLICUL 

Luni - joi: 08.00 - 12.30; 

13.00 - 16.30 

Vineri: 08.00 - 16.30 

S.C. SECURYTAS TEAM 

S.R.L., angajeazã agent securita te, 

studii medii, perioadã determinatã, 

Ploieºti, str. Gh. Gr. Can - 

tacuzino, nr.216A, bl.. 131C, ap.2, 

tel: 0244 523345, 0244 597194. 

S.C. DELTAROM DISTRIBU- 

TION S.R.L., angajeazã agent 

vânzãri/distribuitor, studii medii, 

carnet cat. B, perioadã nedeterminatã, 

Urlaþi, str. 1 Mai, nr. 66, 

bl.75, sc.B, et 4, ap.30, pct de 

lucru: Urlaþi, str. Orzoaia de jos, 

nr.60, tel: 0244 271668, email: 

office@berteea.ro. 

S.C. MARSHALL IMOBI - 

LIARE S.R.L., angajeazã asistent 

manager, vechime 1 an, stu - 

dii superioare, experienþã calculator, 

lb. englezã, perioadã nedeterminatã, 

Ploieºti, str. Andrei 

Mureºanu, nr.4, bl. 37I2, ap.52, 

tel/fax: 0344 140152, 0731 

348133, e-mail: marshall_imobiliare@yahoo.com. 

S.C. MARSHALL IMOBI LIA - 

RE S.R.L., angajeazã Broker i - 

mo biliar, vechime 1 an, studii su - 

perioare, experienþã calculator, 

lb. englezã, permis conducere, 

perioadã nedeterminatã, Ploieºti, 

str. Andrei Mureºanu, nr.4, bl. 

37I2, ap.52, tel/fax: 0344140152, 

0731348133,email:marshall_ 

imobiliare@yahoo.com 

S.C. JOHNSON CONTROLS 

ROMANIA S.R.L., angajeazã 

confecþioner textile, vechime min 

6 luni, diplomã calificare, peri - 

oadã determinatã, Parc Industrial 

Ploiesti, str. Conului, nr.3, tel/fax: 

0372 447901, 0244 406881. 

S.C. ZARA DESIGN S.R.L., 

angajeazã confecþioner textile, 

vechime 2 ani, studii medii, 

perioadã nedeterminatã, Ploieºti, 

str. Târgoviºte, nr. 10, tel: 0244 

558221, 0244 558225. 

S.C. TASAR DESIGN S.R.L., 

angajeazã confecþioner textile, 

vechime 2 ani (la maºina de 

cusut), calificare, perioadã nedeterminatã, 

Pãuleºti, str. Prin - 

cipalã, nr.1, tel: 0244 306752, 

0244 433751. 

S.C. XENIA S.A., angajeazã 

economist, vechime 5 ani, studii 

superioare, perioadã nedeterminatã, 

Ploieºti, str. Poligonului, 

nr.1, tel: 0244 531355, 0244 

598854, email: xeniaconstruct@gmail.com. 

S.C. MID INTERPREST 

AGREGAT S.R.L., angajeazã 

electrician întreþinere ºi reparaþii. 

Locuri vacante pentru Mãneºti, 

perioadã nedeterminatã, Mãneºti, 

tel 0742056746, lungus@ 

gmail.com. 

S.C. DIOGHENIS INTERNA- 

TIONAL S.R.L., angajeazã 

electromecanic, vechime 10 ani, 

ºcoala profesionalã, perioadã 

nedeterminatã, Ploieºti, str. 

Boldescu, nr.18, tel/fax: 0244 

517695, 0244 407273. 


Despre oameni ºi viaþã... 

Fiecare om are importanţa şi rostul său pe pământ, fiecare om a parcurs o viaţă în care 

a simţit şi trăit din vasta paletă de sentimente dintre bucurie şi tristeţe, dintre zâmbet 

şi lacrimă. Fiecare om a iubit, a fost iubit, a trecut prin lumina multor ano timpuri, 

sărbători. Fiecare om a fost drag cuiva, a fost util unor oameni şi a lăsat în urma sa 

ceva. 

Pentru fiecare om vine, însă, o zi când trebuie să se despartă definitiv de co - 

paci, de flori, de ape, de di mineţi, de ceilalţi oa meni! Vine o zi când ră mâ nem doar cu 

aminti rile despre zâmbetul şi sufletul lor! 

Indiferent dacă i-am cunoscut sau nu, să tri mitem spre ei un gând de 

Bârsan Maria (1955) 

Răileanu Elena (1934) 

Milea Alexandru (1936) 

LOCURI DE MUNCÃ PRAHOVA 


excavatorist, Mãneºti, tel: 0742 

056746, lungus@gmail.com. 

S.C. BIANOR SOLUTIONS 

S.R.L., angajeazã inginer proces, 

vechime 1 an, studii superioare, 

lb. englezã, experienþã în injecþii 

mase plastice, Ploieºti, ªos. Pl. - 

Târgoviºte,km.8, corina.petcu 

@bianorsolutions.ro 

S.C. SEKAMET S.R.L., angajeazã 

inginer TCM, Com. Dum - 

brãveºti, sat. Plopeni, Fab.II, tel: 

0745 023882, scsekametsrl 

@yahoo.com, perioadã nedeterminatã. 

S.C. FAL EXPERT CLEAN 

S.R.L. BUZÃU, angajeazã îngrijitor 

clãdiri (femeie de serviciu), 

Buzãu, str. Unirii, bl.O2, ap.17, 

tel: 0749 237795, 0238 430681, 

perioadã nedeterminatã. 

S.C. LUFKIN INDUSTRIES 

S.R.L., angajeazã lãcãtuº meca - 

nic, Com. Ariceºtii Rahtivani, str. 

Bruxelles, nr.6, tel: 0344 131131, 

0344/131002,gdumitru@yahoo. 

com, studii: liceul, tichete de 

masã, perioadã nedeterminatã. 



lãcãtuº mecanic, Mãneºti, tel: 

0742056746,lungus@gmail.com 

S.C. LUFKIN INDUSTRIES 

S.R.L., angajeazã macaragiu gr. 

E (comandã la sol), Com Ari - 

ceºtii Rahtivani, str. Bruxelles, 

nr.6, tel: 0344131131, 0344/ 

131002,gdumitru@yahoo.com, 

studii: liceul, tichete de masã, 




maºinist maºini cale, Mãneºti, tel: 


locuri vacante pentru Mãneºti, 


S.C. MID INTERPREST A - 

GREGAT S.R.L., angajeazã 

mecanic auto, Mãneºti, tel: 0742 

056746, lungus@gmail.com 

MOLOCEA MARIUS MIHAI 

I.I. angajeazã mecanic auto, 

Ploieºti, str. Ion H. Rãdulescu, 

nr.6, tel: 0722247463, marius. 

molocea@gmail.com, 4 ore/zi, 

loc vacant Strejnicu, calificare în 

domeniu, perioadã determinatã. 

S.C. MID INTERPREST A - 

Au fost concetãþenii noºtri... 

Grigore Ioan (1948) 

Ioniţă Tudora (1940) 

Panait Nicolae (1930) 

GREGAT S.R.L., angajeazã 

muncitor necalificat, Mãneºti, tel: 


S.C. DUCRIS CONSTRUCT 

S.R.L., angajeazã muncitor neca - 

lificat (construcþii metalice u - 

ºoare), Ploieºti, str. Dr. Bagdazar, 

nr.6, tel: 0344 140011, ducrisconstruct@yahoo.com, 

studii: min 8 

clase, perioadã determinatã. 

S.C. JOHNSON CONTROLS 


muncitor necalificat în confecþii, 

Parc Industrial Ploiesti, str. 

Conului, nr.3, tel/fax: 0372 

447901, 0244 406881, vechime 

min 6 luni, abilitãþi bune de lucru 

la maºina de cusut, perioadã 

determinatã. 

S.C. TASAR DESIGN S.R.L, 

angajeazã muncitor necalificat în 

confecþii, Pãuleºti, str. Principalã, 

nr.1, tel: 0244 306752, 0244 

433751, vechime 1 an (la maºina 

de cusut), studii generale, pe - 

rioadã nedeterminatã. 

S.C. IZVORUL RECE PS 

S.R.L., angajeazã bucãtar, Nisto - 

reºti, str: Prundului, nr: 11, Tel: 

072253008, vechime în domeniu 

2 ani, studii medii, perioadã nedeterminatã. 

S.C. TARMIR CONSTRUCT 

S.R.L., angajeazã dulgher, Câm - 

pina, str: Ion Câmpineanu, Tel: 

024433313;0721126069, e-mail: 

radum_mircea@ yahoo.com, 

persoanã de contact: Radu 

Mircea, vechime în domeniu 5 

ani, liceu, permis auto categ.B, 

perioadã determinatã 

S.C. ADYIMPEX PRELMET 

S.R.L., angajeazã frezor universal, 

Câmpina, str: Orizontului, nr: 

2 bis, Tel: 0726757668, vechime 

în domeniu 5 ani, ºcoala profesionalã, 



S.R.L, angajeazã lãcãtuº me ca - 

nic, Câmpina, str: Orizontului, nr: 

2 bis, Tel: 0726757668, ve chi me 

în domeniu 1 an, ºcoala pro - 

fesionalã perioadã nedeterminatã. 

S.C. ELSICA PROD S.R.L., 

angajeazã lãcãtus mecanic, 

Scorþeni, Tel/Fax: 0745029186/ 

0244220051, studii de specialitate, 


S.C. ELIRO S.R.L, angajeazã 

muncitor necalificat, Câmpina, 

str: Sãlaj, nr:11, Tel: 0244 - 

375125, ºcoala profesio nalã, 


S.C. TARMIR CONSTRUCT 

S.R.L., angajeazã muncitor ne - 

calificat în construcþii, Câmpina, 

str: Ion Câmpineanu, Tel: 

024433313;0721126069, e-mail: 

radum_mircea@yahoo.com, 

persoanã de contact: Radu 

Mircea, vechime în domeniu 5 

ani, liceu, permis auto categ.B, 

perioadã determinatã. 


S.R.L., angajeazã operator la ma - 

Dobre Alexandru (1937) 

Preda Constantin (1933) 

Lupu Irina (1930) 

Cunoscuţi, prie te ni sau rude care vor să tri mită gânduri, aprecieri sau frânturi din 

povestea vieţii celor dispăruţi şi înde pli nesc condiţiile de pu bli care, o fa cem cu plă ce re! 

mVând casă pe str. 

Ţepeş Vodă, nr. 40. 

Informaţii suplimentare 

la telefonul: 0724 983 

142. 

mVând apartament cu 3 

Dumnezeu sã-i odihnescã-n pace! 

camere (îmbunătăţiri), 

la et. III (izolare termică 

exterioară). Informaţii 

la numărul: 0766 472 

606. 

mVând 1 ha pământ ex - 

ºini unelte cu comandã numericã 

(CNC) Câmpina, str: Ori zon - 

tului, nr: 2 bis, Tel: 0726757668, 

vechime în domeniu 1 an, ºcoala 

profesionalã, perioadã nedeterm. 

S.C. TEOSIN S.R.L., angajeazã 

recepþioner hotel, Sinaia, Tel: 



S.C. GERULA COM S.R.L., 

angajeazã spãlãtor auto, Poiana 

Câmpina, Tel: 0244351420; 

0723323844, persoanã de contact: 

ªtefan Ion, vechime în 

domeniu 1 an, studii medii, 



S.R.L., angajeazã strungar uni - 

ver sal, Câmpina, str: Orizontului, 

nr: 2 bis, Tel: 0726757668, 

vechime în domeniu 5 ani, ºcoala 

profesionalã, perioadã nedeterm. 

S.C. ELSICA PROD S.R.L., 

angajeazã sudor cu arc electric cu 

electrod fuzibil în mediu de gaz 

protector (MIG MAG) Scorþeni, 

Tel/Fax: 0745029186/ 0244 - 


perioadã nedeterminatã 

S.C. TEOSIN S.R.L., angajeazã 

ºef de recepþie hotel, Sinaia, Tel: 



S.C. ELIRO S.R.L., angajeazã 

ºofer autobuz, Câmpina, str: Sã - 

laj, nr: 11, Tel: 0244375125, ve - 

chime în domeniu 2 ani, ºcoala 

profesionalã, permis auto categ.D 

+ atestat, perioadã nedeterminatã. 

S.C. ROSIDAV GRUP S.R.L., 

angajeazã ºofer automacaragiu, 

Câmpina, str: Schelelor, nr: 2, bl: 

5, ap: 14, Tel/Fax: 0728 227555/ - 

0244372281 e-mail: automacarale@gmail.com, 

vechime, calificare, 


S.C. ADEMAR SERV S.R.L., 

angajeazã ºofer taxi, Câmpina, 

str: Erupþiei, nr: 6B, bl: B4, ap: 

20, Tel: 0721573211; 0762 - 

203355, persoanã de contact: Ilie 

Emilian, atestat taxi, perioadã 

nedeterminatã. 

S.C. ANTAGI S.R.L., angajeazã 

ºofer taxi, Câmpina, str: Teilor, 

nr: 13, Tel: 0745198663, persoanã 

de contact: Cojocaru Ion, 

vechime în domeniu 3 ani, studii 

medii, atestat taxi, perioadã nedeterminatã 

S.C. TYMBARK MASPEX 


agent comercial, Vãlenii de 

Munte, Str: Cimislia, nr:38-40. 

S.C. GILMET S.R.L., angajeazã 

ascuþitor laminate la rece, Drajna 

de Jos, Str: Drajna de Jos. 

MICA PUBLICITATE 

tra vilan pe D.N., la ie - 

şirea din Mizil şi 1 pogon 

viţă-de-vie nobilă la To - 

hani. Informaţii la telefonul: 

0764 396 964.

Nr. 103 /iulie 2013 

CARTEA LUNII 

“Insula din 

ziua de ieri” 

de UMBERTO ECO 

Insula din ziua de ieri 

(1994) este al treilea roman al lui 

Umberto Eco. Roberto della Griva, 

un tânãr nobil italian din secolul al 

XVII-lea însãrcinat cu o misiune 

delicatã ºi primejdioasã, a supra - 

vie þuit rãzboiului, Bastiliei, ºantajului 

politic, cãlãtoriei pe mãri ºi 

naufragiului, pentru a se pomeni i - 

zo lat pe un vas în mijlocul Pa ci - 

ficului. Dacã ar ajunge la insula pe 

care o are în faþã, nu doar soarta lui, 

ci însuºi cursul timpului s-ar putea 

modifica, dar Roberto nu ºtie sã 

înoate… În acest roman care îm - 

binã dragostea, aventura, cunoaº - 

terea ºi intriga politicã, Eco oferã o 

adevãratã lecþie de naratologie, 

schim bând frecvent registrele po - 

vestirii ºi recurgând la spectaculoa - 

se volute stilistice. 

Roman-ºcoalã al 

postmodernismului 

literar, “Insula 

din ziua de ieri” 

este totodatã o 

splendidã uto - 

pie a depã ºirii 

limitelor. 

S-A TERMINAT UN 

CAMPIONAT, 

ÎNCEPE ALTUL 

Preturi pentru toate buzunarele! 

Fuzionând în pauza 

de iarnã cu echipa "Avântul II 

Iordãcheanu", echipa "Rapid 

Mizil" a terminat campionatul 

pe un onorabil Loc IV. 

Þinând cont cã a preluat 

"zestrea" sãracã de 

puncte, ocupând la începutul 

returului locul 14, e chi pa 

mizileanã, nu a suferit în - 

frânge rea terminând la egalitate 

douã me ciuri, restul fiind 

câºtigate la scoruri mari! Sunt 

speranþe ca aceastã iubitã 

echipã mizileanã, sã activeze 

în noul campionat, în Liga B. 

Cei care iubesc 

aceastã echipã, sã vinã în 

numãr cât mai mare pe stadionul 

"Tineretului" pentru a-i 

susþine ºi a striga cât mai tare: 

HAI RAPIDUL! 

Eugen Grigore 

Pagina 12 

Noi nu am cerut sã fim români. Am avut noroc! 

Moto: "Nu cred că e ceva mai urât 

decât situaţia politică de la noi, din clipa de 

faţă. Cred că nu e locul să ne implicăm 

într-o discuţie de acest fel, într-un spaţiu de 

cultură. Parcă mi-e şi jenă... sunt unele 

nume pe care, dacă le-aş pronunţa, ar cădea 

toate cuvintele pe care le-am spus 

înainte"... 

ÎNTOARCEREA TÂRÂŞ 

LA FEUDALISM 

"Înþeleg esenþa capita - 

lismului ca societate a compe - 

tiþiei, dar nu înþeleg capitalismul 

ca pe o întoarcere la feuda - 

lism. Ceea ce se întâmplã, din 

pãcate, în capitalismul românesc 

este întoarcerea târâº la 

feudalism. 

Chiar aceastã mult 

trâm biþatã descentralizare e 

menitã, în concepþia unora, sã le 

dea puteri supranaturale în anumite 

zone în care trãiesc ºi sã 

devinã autonomi, pentru a slãbi 

ºi a eroda, pentru a dãrâma 

Statul Român. Am constatat, cu 

o imensã tristeþe, în anii din 

urmã, cã multe din centrele de 

putere ale planetei ºi multe din 

centrele ei de interes, folosesc 

atât de necesara democraþie ca 

pe un mod de a slãbi unitatea 

naþionalã. 

Evident cã, în momentul 

în care hotãrârea nu mai este 

unicã, ºi e bine cã nu e unicã, 

pentru cã sunt mai multe opinii, 

existã dreptul la diferenþã, dar 

în momentul în care din dife - 

renþã se face un fetiº ºi nu suntem 

buni decât dacã toþi ne 

opunem tuturor, atunci unitatea 

naþionalã este foarte departe. 

În 1940 a crescut ciuperca 

fascismului, care ne-a 

luat Ardealul, bazându-se pe 

slãbiciunile de acest fel ale sta - 

tului român.. Ce se întâmplã 

S.C. MERENDA PRIM S.R.L. 

acum s-a mai întâmplat, nu trebuie 

sã ne mirãm. Sigur cã nu 

toþi cei care ne-au premers nu 

erau atât de "analfabeþi", ca 

mulþi dintre liderii actuali, ºi 

unii dintre ei mai beau ºi apã... 

E greu de tot de trãit 

astãzi ºi cu atât mai greu de 

gândit pentru viitor. Observãm 

în jurul nostru paraginã... Când 

eram mai tânãr ºi treceam prin 

zonele cooperativizate, ale cã - 

ror ogoare erau nelucrate pe 

mar gini, mã rugam la Dum ne - 

zeu sã vinã clipa când pãmântul 

sã redevinã proprietatea þãra - 

nilor, sã-l poatã lucra. 

ªi a redevenit al lor, ºi 

nu-l pot lucra, pentru cã între 

timp, stãpânii au pus biruri, au 

pus preþuri mari pe combus - 

tibili, pentru cã clasa þãrãneascã 

a îmbãtrânit ºi pentru cã Ro - 

mânia este la... eratã. Undeva, 

la erata cãrþii de istorie a continentului. 

Poate face orice derbedeu 

planuri pe harta noastrã, 

poate hotãrî orice ticãlos cã nui 

în regulã cu construcþia Ro mâ - 

niei ºi cã nu suntem stat naþio - 

nal unitar. 

Cu toate aceste griji am 

venit în faþa dumneavoastrã... 

Nu acuz pe nimeni, n-am nici 

rãceala de cuget sã fac analize 

neiertãtoare... sunt doar profund 

mâhnit cã între timp trece 

viaþa". 

Adrian Paunescu 

Fragment din alocuþiunea 

rostitã la 2 octombrie 2009 pe 

scena Casei de Culturã a oraºului 

Mizil 

Vi s-a făcut foame Doriţi să mâncaţi pe săturate, ieftin şi bun, ca la "mama acasă" 

Nimic mai simplu! 

S.C. MERENDA 

PRIM S.R.L. 

vã oferã aceastã oportunitate, 

zilnic, la sediul societãþii aflat la subsolul 

Primãriei 

Locuri de muncă vacante pentru mizileni 

S.C. ERYN MO DA - 

MAX S.R.L., an gajeazã muncitor 

necalificat în in dustria confecþiilor 

(pentru maº i na de cusut) 

Mizil, str. Tohani, nr. 36, tel: 

0244.253411, ve chi me 2 ani, 

studii medii, perioadã determinatã. 

S.C. PLOLAR PROD 

S.R.L., angajeazã mun citor 

necalificat în industria textilelor 

(ma ºinist), Mi zil, str. M. Bravu, 

nr.63, tel/fax: 0244. 253259, 

office @plolar. ro, ve chime în 

domeniu min 1 an, ti chete de 

masã, prime lunare, perioadã 

nedeterminatã, cunoºtinþe la 

ma ºina de cusut. 

S.C. PLOLAR PROD 

S.R.L., angajeazã mun citor 

necalificat în industria textilelor 

VÃ AªTEPTÃM LA CANTINA PRIMÃRIEI 

Anul acesta, pe 20 iu li e, 

Adrian Pãunescu împlinea 70 de 

ani! Un nume ce va re zona în toþi 

cei care-l vor des coperi, citindu-i 

mãcar frânturi din vasta sa operã 

poeticã. Celor de vârsta mea, ºi nu 

numai, ne-a pietruit prima tinereþe 

cu imagini ce ne-au in trat ireversibil 

în partea de su flet în care, 

din când în când, ne copilãrim tristeþe 

ºi rostul de a fi. În flãcãrile 

nopþilor albe ale Cenaclului sãu (al 

nostru) am ars frica ºi teama de a 

fi noi în ºine, învãþând 

despre libertatea cugetului, 

nevi novãþia mâinilor 

ridicate spre cer, a zâmbetului. 

Prieten de suflet 

cu Mi zilul ºi mi zilenii, în 

ultimii ani de viaþã ne-a 

vizitat de nenu mãrate ori, 

oferindu-ne respect, prie - 

tenie, dra goste! Am oftat 

de multe ori îm preunã în 

discuþiile des pre viaþã ºi 

oameni. 

Un gând de pre - 

þuire, recunoºtinþã ºi 

mângâiere trimitem ºi 

noi acum spre Cer! 

În rest, tãcere ºi 

aducere aminte! 

Emil Proºcan 

(cãlcãtor), Mi zil, str. M. Bravu, 

nr.63, tel/fax: 0244. 253259, 

office @plolar. ro, ve chime în 

domeniu min 1 an, ti che te de 

masã, prime lunare, pe rioadã 

nedeterminatã, cunoº tinþe la 

maºina de cusut. 

Totodatã, S.C. MERENDA PRIM S.R.L. Mizil primeºte 

comenzi ºi livreazã mâncare la sediile societãþilor comerciale 

(instituþiilor) sau la domicilii, închiriazã sala pentru diverse evenimente 

(agape, nunþi, botezuri, parastase) la urmãtoarele tarife: 

25-30 persoane = 300 lei; 30-50 persoane = 400 lei; 

50-70 persoane = 500 lei 

ºi preparã masa pentru aceste evenimente! 

Pentru rezervãri sau 

alte informaþii: 

Tel. 0244-250027/25008 

int. 35 - Cantina. 

Citeºte ºi: MIZILUL 

publicaþie lunarã a întregului oraº

Cititi online - CLICK AICI - Primaria Mizil

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?