Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 - GeoEcoMar

Titus Brustur
TEZE DE DOCTORAT ÎN
GEOLOGIE ŞI GEOFIZICĂ
1905 - 2010
CONTRIBUŢII ROMÂNEŞTI ŞI STRĂINE
LA CUNOAŞTEREA GEOLOGIEI ROMÂNIEI
București, 2011

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU GEOLOGIE ŞI GEOECOLOGIE MARINĂ – GeoEcoMar
NATIONAL INSTITUTE OF MARINE GEOLOGY AND GEOECOLOGY
Str. Dimitrie Onciul 23-25, 024053, P.O.Box 34-51, București, România
Tel./Fax: (+4) 021 252 25 94
Editori șefi:
Prof. dr. Nicolae PANIN, Membru corespondent al Academiei Române, GeoEcoMar, România
Prof. dr. Marian-Traian GOMOIU, Membru corespondent al Academiei Române, GeoEcoMar, România
Dr. Dan C. JIPA, GeoEcoMar, Romania
Editori:
Prof. dr. H.K. WONG, Hamburg, Germania
Dr. Jean-Marie MARTIN, Varese, Italia
Dr. Gilles LERICOLAIS, Brest, Franța
Dr. Franco MARABINI, Bologna, Italia
Dr. Georg Umgiesser, Venice, Italia
Dr. Andrew Petter, Minnesota, SUA
Dr. Claudia STRECHIE, Peachtree City, SUA
Dr. Cornel Olariu, Austin, SUA
Dr. ing. Gheorghe OAIE, București, România
Dr. Adrian STĂNICĂ, București, România
Dr. Silviu RĂDAN, București, România
Dr. Sorin-Corneliu RĂDAN, București, România
Dr. Constantin Ştefan SAVA, București, România
Dr. Dan SECRIERU, Constanța, România
Dr. Titus BRUSTUR, București, România
Mulțumiri speciale Domnului Dr. Sorin-Corneliu RĂDAN pentru contribuția critică la editarea volumului
Coperta: Formaţiunea de Vineţişu, Paltin, Vatra Moldoviţei (Bucovina). Foto © 2009 T. Brustur
Diector editorial:
Tipar www.smartprint.ro
Cristina POENARU
Contact: Matei FOTIADE
print@smartprint.ro
Tehnoredactare:
Str. Jean Texier 17, 011901, București, România
Carmen BIRIŞ Tel: (+4) 021 233 43 63; (+4) 021 233 43 53;
office@perfectpixel.ro (+4) 0722 217 170
Tel.: (+4) 0727 844 737 Fax: (+4) 021 233 43 53
Mulțumiri S.C. PROEXTRA S.R.L. pentru sponsorizarea tehnoredactării
© 2011 GEOECOMAR
All rights reserved
Geo-Eco-Marina figurează în Index Copernicus
Articolele din Geo-Eco-Marina apar selectiv în CAB Abstracts and Environmental Impact databases
Articolele din Geo-Eco-Marina pot fi citite gratuit (textul complet) și pe website DOAJ: http://www.doaj.org/
Vă rugăm să trimiteți toată corespondența - articolele și cererile pentru exemplarele gratuite pe adresa: cristina.poenaru@geoecomar.ro
Adresa: Str. Dimitrie Onciul 23-25, 024053, P.O.Box 34-51, București, România
Tel./Fax: (+4) 021 252 25 94; Tel: (+4) 021 252 55 12
Tipărit în 300 de exemplare
August 2011
(se distribuie gratuit)

Cuprins
Cuvânt înainte.................................................................................................................................................. 5
Abrevieri............................................................................................................................................................. 7
Argument .......................................................................................................................................................... 9
Teze anterioare secolului XX (1889 – 1900) ........................................................................................11
Lista tezelor de doctorat (1905 – 2010) ................................................................................................13
Date statistice.................................................................................................................................................63
Teze de doctorat de autori români privind teritorii străine............................................................73
Index tematic..................................................................................................................................................77
Index geografic ..............................................................................................................................................89
Bibliografie selectivă....................................................................................................................................95
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2 3

Cuvânt înainte
Iniţiativa Domnului Dr. Titus Brustur, eminent
geolog, de a face investigaţie informatică şi statistică
privind evoluţia tezelor de doctorat din domeniul
geologiei şi geofizicii, în intervalul de timp care
cuprinde secolul XX şi primul deceniu al secolului
XXI, este lăudabilă și pozitivă.
Această contribuţie ne permite să apreciem,
de-a lungul timpului, dezvoltarea cunoaşterii
alcătuirii geologice şi a structurii scoarţei terestre
în spaţiul Carpatic şi a Forlandului, inclusiv
Platforma Continentală a părţii vestice a Mării
Negre.
Se remarcă faptul că, nu puţine teze de doctorat
ale autorilor români au fost susţinute în universităţi
străine. Dar, și că autori străini au susţinut teze de
doctorat privind teritoriul românesc.
Foarte interesant este studiul statistic-evolutiv
al elaborării tezelor de doctorat. Se desprind două
perioade de vârf, care coincid cu dezvoltarea a două
generaţii de cercetători în domeniile geologiei şi
geofizicii.
Desigur, valoarea intrinsecă a tezelor de doctorat
este inegală, dar trebuie remarcat faptul că, în
interiorul Ştiinţelor Pământului, comunitatea geoştiinţelor
din România reprezintă un element important
pentru zestrea intelectuală a ţării, fără a uita
interesul unor cercetători străini pentru problemele
alcătuirii şi evoluţiei teritoriului românesc.
Acad. Prof. Dr. Mircea Săndulescu
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2 5

Abrevieri
ACG
Anuarul Comitetului Geologic
AICCFR Anuarul Institutului de Cercetări al Căilor Ferate
Române
AIG Anuarul Institutului Geologic
AIGG Anuarul Institutului de Geologie şi Geofizică
AIGR Anuarul Institutului de Geologie al României
ASUI Analele Ştiinţifice ale Universităţii din Iaşi
AUI Analele Universităţii Iaşi
BGBC Buletinul Grădinii Botanice din Cluj
BGP Biblioteca de Geologie şi Paleontologie
BS Buletinul Ştiinţific
BSS Buletinul Societăţii de Ştiinţe
BSSBAGG Buletin Ştiinţific – Secţiile Biologie-Agricole,
Geologie-Geografie ale Academiei RPR
ICGM Institutul de Cercetări Geologice Moscova
IF Institutul de Fizică al Academiei RPR
IFA Institutul de Fizică Atomică
IGG Institutul de Geologie şi Geofizică
IGR Institutul Geologic al României
IGSSSAR Institutul de Geodinamică “Sabba S. Ştefănescu”
al Academiei Române
IPB Institutul Politehnic Bucureşti
IPGP Institutul de Petrol şi Gaze Ploieşti (Universitatea
Petrol-Gaze Ploieşti)
IPGG Institutul de Petrol, Gaze şi Geologie
ISER Institutul de Speologie „Emil Racoviţă”
IPT Institutul Politehnic Timişoara
LSCBGGS Lucrările Staţiunii de Cercetări Biologice, Geologice
şi Geografice „Stejarul” Pângăraţi
MIGG Memoriile Institutului de Geologie şi Geofizică
MIGR Memoriile Institutului Geologic al României
MJKUGA Mitteilungen aus dem Jahrbuche der königlich
ungarischen geologischen Anstalt, Budapest
MMGSSNM Mitteilungen aus der mineralogisch-geologischen
Sammlung des siebenbürgischen National-Museums,
Cluj (=Muzeumi Füzetek)
MMPG Ministerul Minelor, Petrolului şi Geologiei
MS Teză de masterat
MSR Miscellanea Speologica Romaniae
RMGMUC Revista Muzeului Geologic-Mineralogic al
Universtăţii din Cluj
RTD Rezumatul tezei de doctorat
RTD(pdf) Rezumatul tezei de doctorat (format electronic)
RTDH Rezumatul tezei de doctor habilitat
STE Studii tehnico-economice, Institutul Geologic
TMHNGA Travaux du Muséum d’Histoire Naturelle “Grigore
Antipa“
UTCB Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2 7

ARGUMENT
Motto: “Nu există activitate omenească, în care să nu se arunce din
vreme în vreme câte o ochire îndărăt, spre a şti cât s-a făcut în vederea
progresului de mai târziu.”
Ion Simionescu, 1906
Cerinţele tot mai mari de materii prime minerale
au impulsionat cercetarea detaliată a diferitelor regiuni
ale ţării, ocazie cu care s-au adus importante
precizări de ordin litostratigrafic, biostratigrafic şi
structural, necesare pentru explicarea genezei acumulărilor
de substanţe minerale utile (solide, fluide
şi gazoase) şi pentru fundamentarea şi orientarea
lucrărilor miniere şi de foraj, în vederea explorării,
exploatării şi valorificării acestora.
Imensul bagaj de date astfel obţinut a stat la
baza întocmirii hărţilor geologice şi tectonice ale ţării,
la diferite scări, precum şi a numeroaselor studii
locale, regionale şi de sinteză.
În cadrul acestui imens efort, se detaşează numeroasele
teze de doctorat, multe dintre ele, lucrări
regionale care privesc teritorii întinse, situate în
marile unităţi structurale ale României, dar şi lucrări
care se referă la zăcăminte minerale şi puncte fosilifere.
În volumul de faţă se realizează o trecere în revistă,
pe cât posibil exhaustivă, a tezelor de doctorat
în geologie şi geofizică referitoare la teritoriul
naţional, aparţinând cercetătorilor români şi străini,
întocmite după anul 1901, cu precizarea titlului şi a
referinţelor bibliografice (cazul lucrărilor publicate),
precum şi a rezumatelor tezelor de doctorat [RTD şi
RDT(pdf)], existente în arhivele universităţilor şi în
Biblioteca Naţională a României sau disponibile pe
Internet 1 .
Consacrată unui interval de timp de peste un
secol de cunoaştere geologică şi geofizică a teritoriului
naţional prin teze de doctorat, lista cuprinde
peste 800 de titluri – multe dintre acestea nepublicate
– având drept autori geologi şi geofizicieni români
şi străini, absolvenţi ai universităţilor din Bucureşti,
Iaşi şi Cluj-Napoca sau ai altor prestigioase
instituţii de învăţământ superior sau de cercetare
1 Cu ocazia documentării, a fost lămurită şi problema tezei de doctorat a
lui Theodor Kräutner (1899 -1945) care, pentru mulţi geologi români, era
monografia „Das Kristalline Massiv von Rodna (Ostkarpathen)”, publicată în
AIGR, XIX, p.164-286, 1938. În realitate, Th. Krautner şi-a susţinut teza „Die
geologischen Verhaltnisse der Heinburger Berge” la Universitatea din Viena,
în anul 1923. Lucrarea tratează geologia terminaţiei sudice a Carpaţilor
Mici pe teritoriul Austriei, la sud de Bratislava (Dr. H. G. Kräutner, com. online,
29 febr. 2000).
O chestiune nelămurită priveşte teza geologului şi paleobotanistului bucovinean
Liviu Coroamă (1910 -), intitulată „Contribuţii la cunoaşterea
cerealelor cultivate în regiunea montană a Ţinutului Sucevei şi istoricul ei”,
susţinută în anul 1940, sub conducerea lui Fr. Netolitzky, la Universitatea
din Cernăuţi (v. Satco E. – Enciclopedia Bucovinei, vol. I, p. 267-268, 2004,
Ed. Princeps-Biblioteca Bucovinei „I.G.Sbiera”, Iaşi-Suceava).
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2 9

Titus Brustur
aplicată (de exemplu, fostul Institut de Petrol, Gaze
şi Geologie - IPGG, Institutul Geologic al României,
SC „Prospecţiuni” SA etc.) 1 .
Rezultat al unor investigaţii asidue, derulate
de-a lungul mai multor ani, lucrarea este binevenită,
deoarece:
a) prezintă o listă aproape exhaustivă a tezelor de
doctorat din cele două domenii, susţinute sau
publicate la cele trei universităţi şi la fostul IPGG,
precum şi la diferite centre/institute de cercetare;
b) oferă cadrelor universitare şi/sau cercetătorilor
ştiinţifici conducători de doctorate o imagine
clară asupra tematicii abordate de-a lungul unui
secol;
Un scurt capitol de date statistice permite cititorului
observarea dinamicii elaborării tezelor de
doctorat, iar indexul tematic şi indexul geografic de
la sfârşitul lucrării constituie un instrument util în
găsirea rapidă a titlurilor şi subiectelor.
*
* *
Dificultăţile cu care ne-am confruntat în
activitatea de informare şi de sistematizare a acestor
date nu ar fi fost depăşite, dacă nu am fi beneficiat,
de-a lungul mai multor ani, de sprijinul şi ajutorul
substanţial al unor personalităţi cărora le adresez
întreaga gratitudine: acad. Mircea Săndulescu,
acad. Radu Dimitrescu, acad. Theodor Neagu
(Academia Română), prof. Corneliu Dinu, prof.
Eugen Grădinaru, prof. Simon Pauliuc, conf. Răzvan
Damian (Universitatea din Bucureşti), prof. Viorel
Erhan, prof. Constantin Grasu, prof. Mihai Brânzilă,
prof. Dan Grinea (Universitatea “Al. I. Cuza” din Iaşi),
prof. Răzvan Givulescu, membru de onoare al
Academiei Române, prof. Ioan Mârza, prof. Ioan I.
Bucur, membru corespondent al Academiei Române
(Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca) şi dr.
Árpád Szabó (Institutul de Tehnologie Izotopică şi
Moleculară din Cluj-Napoca).
Colegilor din ţară – CS Lucian Stanciu, dr. Sorin-
Corneliu Rădan, dr. Dragomir Romanescu,
dr. Mircea Mureşan (Institutul Geologic al României),
dr. Rodica Macaleţ (Institutul Naţional de Hidrologie
şi Gospodărire a Apelor), dr. Bogdan Popescu,
dr. Micu Mihai Codru (Zeta Petroleum LTD), dr.
Marian Palcu (SC Geo Aqua Consult SRL), dr. Emanoil
Ştiucă (Institutul de Speologie „Emil Racoviţă”),
precum şi celor din străinatate – dr. Hans Georg
Kräutner, dr. Hann Horst Peter, dr. Haino Uwe
Kasper (Germania), dr. Ştefan Nicolescu (Suedia),
dr. Teodosia Mânecan şi dr. Cornel Olariu (SUA),
mulţumiri pentru promptitudinea ajutorului si
semnalarea mai multor titluri de teze.
Mulţumiri alese Domnilor prof. Nicolae Panin,
membru corespondent al Academiei Române, şi dr.
Silviu Rădan, din Institutul Naţional de Geologie şi
Geoecologie Marină (GeoEcoMar), pentru recomandările
călduroase fără de care nu s-ar fi putut finanţa
tipărirea lucrării, care a beneficiat de sprijinul permanent
şi atent al doamnei Cristina Poenaru, director
editorial al revistei Geo-Eco-Marina.
Consiliului Ştiinţific şi conducerii GeoEcoMar din
Bucureşti întreaga mea recunoștință pentru interesul
şi sprijinul necondiţionat arătate permanent
pentru apariţia acestei lucrări.
1 În listă am adăugat şi unele teze de doctorat elaborate de specialişti
din alte domenii, dar cu impact semnificativ în geoştiinţe (botanişti –
73, 132, 234, 311, 500, 600, 760), biologi (648, 681, 770), fizicieni (9,
19, 641, 783), ingineri constructori (7), geografi (71, 582, 776, 815) şi
chimişti (250, 274, 626). O teză de MS a unui autor american reprezintă
o valoroasă contribuţie la cunoaşterea crustaceelor decapode
din olistolitele tithonice de la Purcăreni (708)
10
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

Teze anterioare secolului XX
1889 - 1900
Buţureanu Vasile (1889) a Recherches sur les sélénites.
Thèse no 658, 69 p., Gauthier-Villars et fils,
Imprimeurs-libraires du Bireau des longitudes de
l’École Polytechnique, Paris.
Şaabner Tuduri Alexandru (1889) Studiu asupra
apelor minerale din judeţul Neamţu.
Ştefănescu Sabba (1897) b Étude sur le terrain
tertiaire de Roumanie. Contribution a l’étude stratigraphique.
178 p., Lille.
Anastasiu Victor (1898) c Contribution à l’étude
géologique de la Dobrogea. 133 p., harta Dobrogei
1: 800 000, Ed. Carré et Naud, Paris.
Popovici-Hatzeg Valeriu (1898) d Étude géologique
des environs de Câmpulung et de Sinaia. 218 p.,
Univ. Paris.
Simionescu Ion (1898) e Über die Geologie des
Quellengebietes der Dâmbovicioara (Rumänien). Jahrb.
d. k.k. R.-A., XLVIII, 9-51, Wien.
Athanasiu Sava (1899) f Geologische Studien in
den nordmoldauischen Karpathen. Jahrb. d. k.k. R.-A.,
XLIX, 429-492, Wien.
Munteanu-Murgoci Gheorghe (1900) g Über die
Einschlüsse von Granat-Vesuvianfels in dem Serpentin
des Parîngu-Masiv’s – Rumäniens (mit 4 Taffeln, 2
geologischen Karten und 25 Textbildungen). Inaugural-Dissertation
zur Erlangung der Doktorwürde
an der Hohen Philosophischen Facultät, II, Section,
der K. Bayerischen Ludwig Maximilians Universität
zu München 1 .
1 Primul docent universitar în mineralogie din Romania, cu o lucrare privind
chihlimbarul românesc (1903)
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2 11

LISTA TEZELOR DE DOCTORAT
1905 – 2010
Notă: Titlurile tezelor sunt conform cu originalul
1. Abd Eldaiem Soleiha Mohamed (1961) Contribuţii
la interpretarea anomaliilor gravimetrice.
Aplicaţie în regiunea Iaşi. RTD, 19 p., IPGG,
Bucureşti.
2. Abdo Sharaf Galeb (1984) Caracterele geochimice
şi mineralogice ale zăcămîntului polimetalic
de la Brusturi-Luncşoara (Munţii Apuseni).
RTD, 26 p., Univ. Bucureşti.
3. Adel Waheed Felesteen (1985) Studiul geologic
complex al neogenului din zona vestică a Platformei
Moesice, sectorul Brădeşti-Iancu Jianu-Craiova
cu privire specială asupra formării acumulărilor
de petrol şi gaze. RTD, 26 p., Univ. Bucureşti.
4. Airinei Şt. (1967) Interpretarea anomaliilor
gravimetrice şi magnetice cu privire la structura
adâncă a unei zone petrolifere gazeifere
dintre valea Buzăului şi valea Prahovei. RTD,
41 p., IPGG, Bucureşti.
5. Albu Elena (1977) Evoluţia geologică a Depresiunii
precarpatice în neogen cu privire la
structuri majore de fundament şi cuvertură şi
delimitarea în timp şi spaţiu a avanfosei pe teritoriul
României. Univ. Bucureşti.
6. Albu M. (1975) Studiul unor mişcări gravitaţionale
nestaţionare ale apei prin medii poroase.
Univ. Bucureşti.
7. Aldea Al. (2002) Evaluarea hazardului seismic
din sursa Vrancea în condiţiile de teren specifice
teritoriului României. UTC, Bucureşti.
8. Alec Andreea (2010) Interrelaţia între substratul
geologic şi populaţiile unor specii de halofile
rare din Bazinul Transilvaniei. RTD(pdf),
43 p., Univ. “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca.
9. Alexe Elena Veronica (2009) Studiul comparativ
al tehnicilor de spectrometrie atomică în
cazul probelor geologice. RTD(pdf), 6 p., Univ.
Bucureşti.
10. Alexandrescu Gr. (1971) Studiul flişului cretacic
intern şi extern dintre valea Bistricioarei şi
valea Moldovei (Carpaţii Orientali). RTD, 43 p.,
Univ. Bucureşti.
11. Alexandrescu Mioara (1993) Model planetar
pentru variaţia seculară a câmpului geomagnetic
şi prelungirea la nivelul nucleului. RTD,
24 p., Univ. Bucureşti.
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2 13

Titus Brustur
12. Ali Hussain Tahir Al-Naffakh (1979) Studiul
geologic complex al depozitelor mio-pliocene
din partea central-sudică a Platformei Moesice
(structurile Grădinari, Bragadiru, Novaci-Dumitrana,
Bălăceanca) cu privire specială asupra
condiţiilor de formare şi de acumulare a
hidrocarburilor. RTD, 25 p., Univ. Bucureşti.
13. Ali Saleh Bukutayan (2004) Contribuţii ale
metodelor magnetice de prospecţiune – sol
şi aero – la descifrarea petrografiei, structurii
şi potenţialului metalogenetic al unei zone cu
erupţiuni neogene, cu aplicaţii în arealul Baia
de Arieş-Munţii Metaliferi. Univ. Bucureşti.
14. Anastasiu N. (1974) Masivul granitoid Ogradena
– studiu petrografic şi geochimic. Univ.
Bucureşti (Masivul granitoid Ogradena – studiu
petrografic şi geochimic. AIGG, XLIX, 1976,
5-151, Bucureşti).
15. Andăr P. (1991) Geochemistry of the granitoid
rocks in the Ţarcu Mountains. AIGG, 68, 17-114,
IGG Bucureşti.
16. Andrăşanu Al. (2009) Geoconservarea. Concepte,
metodologie, aplicaţii. Geoconservarea
depozitelor de vârstă Cretacic inferior din Bazinul
Dâmboviciora. RTD(pdf), 3 p., Univ. Bucureşti.
17. Androhovici Anca (2000) Studiul geologic
complex al formaţiunilor purtătoare de cărbuni
din zona Anina, cu privire specială asupra
petrografiei cărbunilor. Univ. Bucureşti.
18. Androne Delia Anne-Marie (2004) Geochimia
şi potenţialul metalogenetic al câmpului
pegmatitic Conţu-Negovanu (Munţii Lotru-
Cibin). Univ “Al. I. Cuza”, Iaşi [integral in: Geochimia
şi potenţialul metalogenetic al câmpului
Conţu-Negovanu (Munţii Lotru-Cibin), 259 p.,
2005, Tehnopress, Iaşi].
19. Anghel M. (1998) Model de organizare a
structurii materiei la presiuni înalte. Aplicaţii la
fizica procesului de seismogeneză. IFA, Bucureşti.
20. Anton Dana Corina (1999) Petrographical,
geochemical and isotopic study of Mt. Mare
granitoids, North Apuseni Mountains. Evolution
of peraluminous magma. RTD, 163 p., Univ.
“Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca.
21. Anton O. (1971) Studiul mineralelor argiloase
din roci vulcanice neogene de la Cavnic. RTD,
27 p., Univ. Bucureşti.
22. Apetroaei Al. (1996) Studiul geochimic asupra
sedimentelor actuale din lacul de baraj Bicaz.
RTD, 38 p., Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi (pro parte
in: Sedimentele din lacul de baraj Izvorul Muntelui-Bicaz,
203 p., 2003, Ed. Academiei Române,
Bucureşti).
23. Apostoae L. (1998) Studiul geologic, petrografic
şi mineralogic al formaţiunilor metamorfice
din zona Bălan (Carpaţii Orientali).
Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi.
24. Apostol L. (1976) L’étude morphometrique des
mammiferes fossiles quaternaires de la Plaine
Roumaine et leur distribution paléozoo-géographique.
TMHNGA, XVII, 341-375, Bucureşti.
25. Apostu Claudia (2004) Structura geologică a
regiunii dintre Moineşti şi Târgu Ocna cu privire
specială asupra limitelor Oligocenului. Univ.
Bucureşti.
26. Aroldi C. (2000) Lithofacial analysis of the formations
from the allochtonous units of the
Transcarpathian Flysch area (Maramureş) for
palispastic paleogeography reconstruction.
Univ. Bucureşti. (The Pienides in Maramureş –
sedimentation, tectonics and paleogeography,
156 p., 2001, Cluj University Press).
14
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 - 2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României
27. Atanasiu I. (1928) Cercetări geologice în împrejurimile
Tulgheşului, district Neamţ. AIGR, XIII,
165-371, Bucureşti.
28. Atanasiu Ligia-Narciza (1998) Cercetări geofizice
la descifrarea structurii litosferei din
sectorul nordic al Carpaţilor Orientali. Univ.
Bucureşti.
29. Atudorei N. V. (1998) Constraints on the Upper
Permian to Upper Triassic marine carbon isotope
curve. Case studies from the Tethys. 160 p.,
Univ. Lausanne.
30. Avram E. (1980) Stratigrafia regiunii pasului
Predeluş. AIGG, LIV, 5-152, Bucureşti.
31. Asimopolos L. (2003) Contributions for establishing
geological deep structure on Pannono-Carpathian
geotransect through magnetotelluric
and geomagnetic sounding. Univ.
Bucureşti (pro parte in: Aplicaţii ale metodei
magnetotelurice în descifrarea structurii geologice
profunde, 146 p., 2007, Ed. Vergiliu, Bucureşti).
32. Babskow Al. (1980) Prelucrarea automată a
diagrafiei cu aplicaţii la rezolvarea unor probleme
directe şi indirecte ale geofizicii de sondă.
Univ. Bucureşti.
33. Baciu C. (1999) Studiu paleontologic asupra
Charophytelor din formaţiunile paleogene
din nord-vestul Bazinului Transilvaniei. Univ.
“Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca (Charophytele
paleogene din nord-vestul Depresiunii Transilvaniei,
198 p., 2003, Ed. Casa Cărţii de ştiinţă,
Cluj-Napoca).
34. Baciu D.S. (2001) Studiul ihtiofaunei fosile din
Oligocenul şi Miocenul inferior al pânzelor de
Tarcău şi Vrancea, sectorul central şi nordic.
RTD, 67 p., Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi.
35. Balaban Aneta (1989) Studiul mineralogic şi
petrografic al formaţiunilor cristalofiliene şi
magmatitelor din regiunea Poiana Mărului,
Munţii Făgăraş. RTD, 23 p., Univ. Bucureşti.
36. Balica C. (2007) Vârsta şi originea unităţilor
metamorfice din Carpaţii Meridionali şi Munţii
Apuseni cu posibile implicaţii asupra evoluţiei
termotectonice prealpine. Univ. „Babeş-
Bolyai”, Cluj-Napoca.
37. Balint Iolanda (1968) Contribuţii la studiul
mineralelor argiloase din solurile R.S.R. RTD,
27 p., Univ. Bucureşti.
38. Balintoni I. (1970) Studiul comparativ al migmatitelor
din RSR, cu privire specială asupra
celor din Carpaţii Meridionali, în vederea elucidării
mecanismului proceselor petrogenetice,
RTD, 116 p., Univ. Bucureşti (pro parte in:
Studiul petrogenetic comparativ al unor migmatite
din Munţii Făgăraş şi Sebeş. AIGG, XLIV,
133-179, 1975, Bucureşti).
39. Balogh E. (1906) Die längs des Drăgan-Beches
befindliche eruptive Masse der Vlegyásza zwischen
dem Kecskés und Bulzuc-Bache. Naturwiss.
Museums, Hefte, I, B. Heft 1/2, Cluj.
40. Baltres A. P. (1993) Formaţiunea de Somova
(Dobrogea de nord). Studiu sedimentologic.
RTD, 23 p., Univ. Bucureşti.
41. Bandi Şt. (1999) Dezvoltarea metodelor de
investigare geofizică în sonde şi interpretarea
diagrafiilor pentru descoperirea şi evaluarea
rezervelor zăcămintelor de gaze naturale.
Univ. Bucureşti.
42. Bandrabur T. (1970) Geologia Cîmpiei dunărene
dintre Jiu şi Olt. Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi
(Geologia cîmpiei dunărene dintre Jiu şi Olt. STE,
J9, 146 p., 1971, IGG Bucureşti).
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2
15

Titus Brustur
43. Barbu Alexandrina (1959) Analiza structurală
petrologică a masivului eruptiv de la Iacobdeal-Turcoaia
(Dobrogea de nord). RTD, 32 p.,
Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi.
44. Barbu C. (1973) Structura adâncă a părţii de est
a Platformei Moesice (teritoriul RSR) cu privire
la zonele de acumulare pentru petrol şi gaze
ale Paleozoicului. RTD, 48 p., IPGG, Bucureşti.
45. Barbu I.Z. (1954) Flora fosilă din terţiarul Olteniei.
ACG, XXVII, 5-76, Bucureşti.
46. Barbu V. (2007) Limita Jurasic-Cretacic pe
baze biostratigrafice şi sedimentologice în
versantul vestic al masivului Bucegi. RTD(pdf),
10 p., Univ. Bucureşti.
47. Barbu Virginia (1959) Contribuţii la
cunoaşterea genului Hipparion. BGP, III, 87 p.,
Ed. Acad. RPR, Bucureşti.
48. Băceanu I. (2002) Analiza influenţei deformărilor
tectonice asupra ambianţei sedimentogenetice:
modelul Subcarpaţilor Orientali
Centrali. Univ. Bucureşti.
49. Bârzoi S. C. (2002) Petrogeneza rocilor metamorfice
cu grafit, cu referiri la situaţiile din
Carpaţi. Univ. Bucureşti & École Nationale
Supérieure des Mines de Saint Etienne, Centre
SPIN, France.
50. Batistatu M. V. (1998) Investigarea geologică
şi geofizică a formaţiunilor premiocene din
zona cutelor diapire prin foraje de mare adâncime.
Univ. Bucureşti.
51. Batki Aniko (2009) Petrogenesis of lamprophyres
from the Ditrău alkaline massif.
RTD(pdf), 10 p., Univ. Szeged, Ungaria.
52. Băcăran Gh. V. (2009) Studiul paleomicologic
al depozitelor miocene din bazinele văilor Teleajen
şi Buzău. RTD(pdf), XIX+66 p., Univ. Bucureşti.
53. Bădăluţă-Năstăseanu Aurelia (1965) Geologia
regiunii Anina cu privire specială asupra
Jurasicului (zona Reşiţa, Banat). RTD, 23 p,
Univ. Bucureşti.
54. Bădescu D. (1999) Modelul structural al Carpaţilor
Orientali (partea centrală şi nordică)
şi paleogeografia palinspastică la nivelul Senonianului
şi Paleogenului. Univ. Bucureşti.
(Evoluţia tectono-stratigrafică a Carpaţilor
Orientali în decursul Mezozoicului şi Neozoicului,
307 p., 2005, Ed. Economică, Bucureşti).
55. Bălan M. (1976) Mineralogia zăcămintelor
manganifere de la Iacobeni. 123 p., Ed. Acad.
RSR, Bucureşti.
56. Băluţă Cr. (1973) Geologia depozitelor neozoice
de pe bordura de est şi sud-est a Munţilor
Trascău. Univ. Bucureşti.
57. Băncilă I. (1941) Étude géologique dans les
monts Hăghimaş-Ciuc (Carpathes Orientales).
AIGR, XXI, 1-118, Bucureşti.
58. Bărbulescu Aurelia (1974) Stratigrafia Jurasicului
din vestul Dobrogei centrale. 173 p., Ed.
Acad. RSR, Bucureşti.
59. Bedelean I. (1971) Zeoliţii din Munţii Apuseni
şi fenomenul de zeolitizare. Univ. ”Babeş-
Bolyai”, Cluj.
60. Beju D. (1971) Contribuţii la studiul palinoprotistologic
al Paleozoicului din Platforma
Moesică. RTD, 27 p., Univ. ”Al. I. Cuza”, Iaşi.
61. Beldean Claudia Mariana (2010) Relaţia dintre
asociaţiile de foraminifere fosile şi mediile
depoziţionale din Formaţiunea de Hida (nordvestul
Bazinului Transilvaniei). RTD(pdf), 43 p.,
Univ. “Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca.
62. Berbeleac I. (1975) Studiul petrografic şi metalogenetic
al regiunii Vălişoara (Porcurea) (Munţii
Metaliferi). AIGG, XLVI, 5-189, Bucureşti.
16
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 - 2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României
63. Bercia I. (1975) Metamorfitele din partea
centrală şi de sud a masivului Godeanu (Carpaţii
Meridionali). STE, I12, 159 p., IGG, Bucureşti.
64. Berghes Şt. (1975) Studiul mineralogic şi petrografic
al zăcămintelor de talc din Poiana
Ruscă. RTD, 24 p., Univ. ”Al. I. Cuza”, Iaşi.
65. Berza T. (1978) Studiul mineralogic şi petrografic
al masivului granitoid de Tismana. AIGG, LIII,
5-176, Bucureşti.
66. Beşuţiu L. (1997) Contribuţii la elaborarea
unui model al zonei de tranziţie de la uscatul
nord-dobrogean la platoul continental al Mării
Negre, pe baza interpretării datelor geofizice
cu ajutorul modelelor de simulare. Univ.
Bucureşti.
67. Bilanici A. (2010) Valorificarea resurselor minerale
şi protecţia populaţiei împotriva dezastrelor
în contextul implementării conceptului
de dezvoltare durabilă. Studiu de caz – zăcămintele
metalifere din judeţul Maramureş.
RDT(pdf), 19 p., Univ. “Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca.
68. Bindea G. (1998) Studiul transformărilor apărute
în structura şi compoziţia feldspaţilor
plagioclazi pe parcursul proceselor de metamorfism,
cu privire specială asupra zonelor
Munţii Căpăţâna, Masivul Făgăraş şi Carpaţii
Orientali. Univ. Bucureşti.
69. Bîrlea Lidia (1976) Studiul mineralelor accesorii
din masivul granitoid de Şicheviţa (Munţii
Almajului). RTD, 24 p., Univ. Bucureşti.
70. Bîtă O.-G. (2006) Studiul palinostratigrafic al
formaţiunilor metamorfice din bazinul Putnei
(Munţii Bistriţei). RTD, 21 p., Univ. ”Al. I. Cuza”, Iaşi.
71. Bleahu M. (1974) Morfologia carstică.
Condiţionarea geologică şi geografică a procesului
de carstificare. 590 p., Ed. stiinţifică, Bucureşti.
72. Boboş I. R. (1995) Zăcămintele de “caolin” din
Munţii Harghita. Studiul geologic şi metalogenetic.
RTD, 28 p., Univ. ”Babeş-Bolyai”, Cluj.
73. Bodnariuc A. (2000) Histoire holocène de la
végétation des Monts Apuseni (Carpates Occidentales,
Roumanie) – étude palynologique.
Laboratoire d’Ecologie Terrestre, Univ. Paul Sabatier
Toulouse III.
74. Bogatu L. (1999) Geologia regiunii Soloneţ-
Suceviţa-Moldoviţa şi perspectivele în resurse
minerale utile. RTD, 34 p., Univ. ”Al. I. Cuza”, Iaşi.
75. Bombiţă Gh. (1972) Studii geologice în Munţii
Lăpuşului. AIG, XXXIX, 7-108, Bucureşti.
76. Bomboe P. (1967) Studiul litologic comparativ
al formaţiunilor permiene din Banat. RTD,
46 p., IPGG, Bucureşti.
77. Borcoş M. (1970) Cercetări de microtermometrie
geologică cu privire specială asupra unor
procese metalogenetice şi petrogenetice din
Romania. RTD, 36 p., Univ.Bucureşti.
78. Bordea D. S. I. (1992) Stratigrafia depozitelor
neojurasice şi cretacice din partea vestică
a Munţilor Metaliferi. RTD, 27 p., Univ. ”Al. I.
Cuza”, Iaşi.
79. Boroşi Viorica (2004) Microfaciesuri carbonatice
din Neogenul Depresiunii Pannonice.
Univ. Bucureşti.
80. Bostan I.-V. (2001) Bioavailability of nutrients
associated with sediment and suspension of the
Danube Delta; assessment by Algal bioassays.
Terre & Environnement, 26, XVIII+191 p., Univ.
Genève.
81. Botez Cornelia (1963) Distribuţia clarkeică a
fosforului în unele tipuri de roci din R.P.R. Univ.
”Al. I. Cuza”, Iaşi.
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2
17

Titus Brustur
82. Botezatu R. (1971) Interpretarea anomaliilor
gravimetrice şi magnetice cu ajutorul funcţiilor
periodice. STE, D8, 1-289 p., IGR Bucureşti.
83. Bradac Maria (2002) Aplicaţii ale metodei
carotajului neutronic în regim de impulsuri în
zona Prahova. Univ. Bucureşti.
84. Brânzilă M. (1998) Studiul geologic al Câmpiei
Moldovei între Bârnova-Mădârjac şi Ştefăneşti-Botoşani.
Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi (Geologia
părţii sudice a Câmpiei Moldovei. 219 p., 1999,
Ed. Corson, Iaşi).
85. Bretotean M. V. (1996) Analiza sistemelor acvifere
subterane prin modelare matematică în
scopul evaluării resurselor de apă. Univ. Bucureşti.
86. Brişan N. (2004) Palinologia formaţiunii cu
sare din Badenianul Bazinului Transilvaniei.
Univ. “Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca.
87. Brustur T. (1995) Studiul paleoichnologic al
formaţiunilor cretacic-miocene din Moldavidele
externe. RTD, 24 p., Univ. Bucureşti.
88. Bucur I. (1991) Studiul Jurasicului şi Cretacicului
din unele perimetre de prospecţiuni pentru
cărbuni liasici, între valea Minişului şi valea
Nerei (compartimentul central al zonei Reşiţa,
Banat). RTD, 36 p., Univ. “Babeş-Bolyai”, Cluj
(pro parte in: Formaţiunile mezozoice din zona
Reşiţa-Moldova Nouă - Munţii Aninei şi estul
Munţilor Locvei, 214 p., 1997, Ed. Presa Univ.
Clujeană, Cluj-Napoca).
89. Bucur I.C. (1980) Studiu stratigrafic şi tectonic
al flişului cretacic şi paleogen dintre valea Turia
şi valea Caşinului (nord Târgu Secuiesc). AIGG,
LV, 97-205, IGG, Bucureşti.
90. Buia Gr. (1998) Studiul mineralogic al zăcământului
Ghezuri (Munţii Oaş). Univ. Bucureşti.
91. Bulgariu D. (2002) Aspecte geochimice ale
procesului de zeolitizare a unor tufuri vulcanice
din România. Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi (pro
parte in: Bulgariu D. & Bulgariu Laura – Procesul
de zeolitizare a tufurilor vulcanice din România.
Aspecte geochimice, vol. I, 428 p., 2005, Ed.
Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi; Modelarea teoretică şi
experimentală a procesului de zeolitizare, vol. II,
310 p., 2005, Ed. Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi).
92. Bulgaru Luciana (1999) Structura geologică a
bazinului Dornei. Univ. Bucureşti.
93. Buliga S. L. (2000) Sinonimizarea, analiza
morfologică a stratelor şi a zăcămintelor de
cărbune din sectorul Motru-Gilort şi implicaţiile
lor genetice. Univ. “Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca.
94. Bulinschi Paula Daniela (2006) Studiul geologic,
mineralogic şi petrografic al formaţiunilor
neogene din zona Dorohoi-Hudeşti-Miorcani
(Platforma Moldovenească). Univ. “Al.I.
Cuza”, Iaşi.
95. Buracu O. (1974) Studiul comparativ asupra
aureolelor de dispersie secundară asociate
zăcămintelor polimetalice din România.
Univ. Bucureşti (pro parte in: Prospectarea
geochimică a zăcămintelor de minereuri, 282 p.,
1978, Ed. Tehnică, Bucureşti).
96. Bürg G. (1930) Untersuchungen über die Sichtbarmachung
des feinstverteilten Goldes mit besonderer
Berucksichtigung der goldführenden
Pyrite Brads in Siebenbürgen. Dissertation Bergakademie,
Freiberg.
97. Buz Z. (1987) Cercetări palinologice în depozitele
precuaternare şi cuaternare în regiunea
Sovata-Praid-Dealu. Univ. „Babeş-Bolyai”, Cluj-
Napoca.
98. Buzgar N. (1998) Studiul mineralogic şi petrografic
al intruziunilor de Codru dintre Bistra şi
18
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 - 2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României
Gârda. Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi (Studiul mineralogic
şi petrografic al intruziunilor de Codru dintre
Bistra şi Gârda. 129 p., 2000, Ed. Corson, Iaşi).
99. Cadicheanu Nicoleta (2008) Studiu asupra
influenţelor gravimetrice induse de mareele
terestre în activitatea seismică intermediară
din zona Vrancea. RTD(pdf), 56 p., Univ. Bucureşti
& Univ. Catolică Louvain.
100. Calotă S. C. (1980) Aplicarea modelării la prelucrarea
şi interpretarea anomaliilor gravimetrice
utilizînd analiza de frecvenţă. RTD, 25 p.,
Univ. Bucureşti.
101. Cantuniari Şt. (1914) Masivul eruptiv Muntele
Carol-Piatra Roşie (jud. Tulcea). AIGR, VI, 1,
1-160, Bucureşti.
102. Caracaş Ema Felicia Roxana (2004) Studiul
mineralizaţiei de Ni, Co, Bi, As din perimetrul
Valea Badeanca, sud-vestul Masivului Leaota.
Univ. Bucureşti.
103. Caraivan G. (1982) Studiul sedimentologic al
depozitelor din zona de plajă şi a şelfului intern
din faţa ţărmului românesc între Portiţa şi
Tuzla. RTD, 25 p., Univ. Bucureşti (Studiul sedimentologic
al depozitelor de plajă şi de pe şelful
intern românesc al Mării Negre între Portiţa şi
Tuzla, 171 p., 2010, Ed. Ex-Ponto, Constanţa).
104. Caraman V. (1976) Studiul complex al Tortonianului
din partea de nord a Bazinului Transilvaniei
cuprins între Cluj şi Bistriţa Bârgăului,
cu privire specială asupra posibilităţilor de utilizare
a rocilor tufacee din Complexul Tufului
de Dej. Univ. Bucureşti.
105. Casta L. (1980) Les formation quaternaire de
la Dépression de Braşov (Roumanie). Facies
sédimentaires et conditions de dépôts. Nature
et origine de l’alimentation detritique. Evolution
post-sédimentaire des dépôts. 256 p., Univ.
d’Aix-Marseille II, CNRS, Marseille-Luminy.
106. Catană C. (1989) Studiul mineralogic şi petrografic
al unităţii gnaiselor de Rarău-Hăghimaş.
RTD, 26 p., Univ. ”Al. I. Cuza”, Iaşi.
107. Catianis Irina (2007) Studiul indicatorilor geochimici
ai calităţii apei şi al toxicităţii potenţiale
în apele de suprafaţă din zona Râmnicu
Vâlcea (lacurile Băbeni, Govora). RTD(pdf),
15 p., Univ. Bucureşti.
108. Catrina Virginia (2008) Studiul hidrogeochimic
al cursului inferior al râului Bahlui. Univ.
“Al. I. Cuza”, Iaşi.
109. Cazacu Elena (2001) Studiul biostratigrafic şi
de paleomediu asupra solurilor fosile din bazinul
râului Elan. Univ. ”Al. I. Cuza”, Iaşi.
110. Cătuneanu O. (1993) Geologia şelfului românesc
din prelungirea platformei sud-dobrogene
şi a masivului nord-dobrogean, cu implicaţii
asupra perspectivelor sale petrolifere. RTD,
15 p., Univ. Bucureşti. (v. Cătuneanu O., Maftei
A. – Şelful românesc al Mării Negre, in Ionesi L.
(1994) Geologia unităţilor de platformă şi a orogenului
nord-dobrogean, p. 227-260, Ed. Tehnică,
Bucureşti).
111. Cădere D. (1924) Rocile eruptive de la Camena-Dobrogea.
Studiul geologic, petrografic şi
chimic. Univ. ”Al. I. Cuza”, Iaşi [Rocile eruptive
dela Camena (Dobrogea), jud. Tulcea. Studiu
geologic, petrografic şi chimic. AIGR, X, 121-
240, 1925, Bucureşti].
112. Căpriţă D. (1993) Contribuţii la modelarea
câmpurilor curenţilor continuu în prospecţiunea
electrometrică. Univ. Bucureşti.
113. Căsuţă Ana (1999) Studiul molasei dintre văile
Cozieni şi Sărăţel (Buzău) şi disponibilităţile
producerii fenomenelor de hazard natural.
Univ. Bucureşti.
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2
19

Titus Brustur
114. Căta V. (1973) Stratigrafia neogenului din regiunea
văii Nirajului şi a bazinului superior al
Tîrnavei Mici (Tg. Mureş-Sovata-Cristuru Secuiesc).
RTD, 38 p., Univ. Bucureşti.
115. Cehlarov Aura (1999) Studii mineralogice şi litologice
ale depozitelor neogene dintre valea
Milcovului şi valea Putnei, cu privire specială
asupra acumulării de celestină de pe pârâul
Valea Sării, judeţul Vrancea. Univ. Bucureşti.
116. Cernea G. (1952) Zona internă a flişului dintre
valea Moldovei şi valea Bistriţei. ACG, XXIV, 37-
94, Bucureşti.
117. Cetean C. G. (2009) Cretaceous foraminifera
from the southern part of the eastern Carpathians
between Stoeneşti and Cetăţeni. Paleoecology
and biostratigraphy. Univ. “Babeş-
Bolyai”, Cluj-Napoca.
118. Cetean Valentina-Maria (2009) Studii sedimentologice
si petrografice în cursul mijlociu
al râului Ialomiţa: evaluări hidrodinamice şi
economice. RTD(pdf), 120 p., Univ. Bucureşti
119. Chelărescu Al. (1936) Studiul zăcămintelor
metalifere din regiunea Tulgheş. Univ. ”Al. I.
Cuza”, Iaşi (Gisments métallifères de Tulgheş.
ASUI, seconde partie, XXIII, 2, 265-393, 1937,
Jassy).
120. Cheşu Mioara (1983) Elemente minore în minereuri
neferoase din România. 314 p., Ed. tehnică,
Bucureşti.
121. Chintăuan O. I. (1994) Stratigrafia şi paleontologia
Neogenului din regiunea Bistriţa-Budac.
Univ. “Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca.
122. Chira Carmen (1996) Geologia şi stratigrafia
formaţiunilor neogene şi cuaternare din perimetrul
Borzeşti-Turda-Aiton-Comşeşti pe
baza studiului de moluşte şi nannplancton.
Univ. “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca (pro parte in:
Nannoplancton calcaros şi moluşte miocene din
Transilvania, Romania, 183 p., 2000, Ed. Carpatica,
Cluj-Napoca)
123. Chiriac M. (1981) Amoniţi cretacici din Dobrogea
de sud. Studiu biostratigrafic. 143 p., Ed.
Acad. RSR, Bucureşti.
124. Chirilă G. (2008) Studiul paleofloristic al Volhinianului
din bazinul văii Râşca (Platforma Moldovenească).
RTD(pdf), 4 p., Univ. “Al. I. Cuza”,
Iaşi.
125. Chitea Florina Mihaela (2010) Utilizarea metodelor
geofizice în strategia măsurilor de
protecţie a solului şi subsolului. Studiu de caz:
contaminarea cu hidrocarburi a terenurilor şi
apelor subterane. RTD(pdf), 23 p., Univ. Bucureşti.
126. Chiţescu Mădălina Nicoleta (2006) Evoluţia
geologică a Culoarului Dâmbovicioara. Univ.
Bucureşti. (pro parte in: Fânculeasa-Chiţescu
Mădălina - Evoluţia geologică a Culoarului
Dâmbovicioara, 222 p., 2010, Ed. Cetatea de
Scaun, Târgovişte).
127. Chiţimuş V. (1999) Structura geologică din
partea de nord a Platformei Moldoveneşti.
Univ. Bucureşti.
128. Cho-Man-Gil (1987) Studiul comparativ al
metodelor de interpretare fizico-matematică
a anomaliilor magnetice produse de corpuri
intrusive. RTD, 19 p., Univ. Bucureşti.
129. Ciceu St. (1975) Studiul mineralogic şi tehnic
al argilelor refractare din Munţii Pădurea Craiului
- sectorul Şuncuiuş. RTD, 37 p., Univ. ”Babeş-Bolyai”,
Cluj-Napoca.
130. Cioacă Mihaela-Elena (2007) Studiul mineralizaţiei
de cupru şi aur tip “porphyry” de la Bolcana,
Munţii Metaliferi. RTD(pdf), 168 p., Univ.
Bucureşti.
20
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 - 2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României
131. Ciobanu Cristiana Liana (1999) Studiul mineralizatiilor
din skarnele de la Ocna de Fier,
Banat. Univ. Bucureşti.
132. Ciobanu I. (1948) Analize de polen în turba Masivului
Semenic din Banat. 144 p., Ed. Laboratorului
de anatomie şi fiziologie vegetală, Univ.
Cluj. Tipografia “Cartea Românească”.
133. Ciobanu M. (1975) Fauna fosilă din Oligocenul
de la Piatra Neamţ. Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi
(Fauna fosilă din Oligocenul de la Piatra Neamţ.
159 p., 1977, Ed. Acad. RSR, Bucureşti).
134. Ciobanu Rodica (2002) Selacienii paleogeni
din România. 216 p., Ed. Univ. “Lucian Blaga”,
Sibiu.
135. Ciobotaru V. (2001) Structura geologică şi
geochimia formaţiunilor geologice din zona
nord-estică a Republicii Moldova. Univ. “Al. I.
Cuza”, Iaşi.
136. Ciocârdel M. (2010) Studiul petrografic şi mineralogic
al clastelor endogene din Conglomeratele
de Bucegi. RTD(pdf), 3 p., Univ. Bucureşti.
137. Ciocârdel R. (1950) Le Néogène de la partie
méridionale du département de Putna. ACG,
XXIII, 5-119, Bucureşti.
138. Ciocănelea R. (1973) Studiul geologic şi petrografic
al zonei Deva. RTD, 32 p., IPGG, Bucureşti.
139. Cioflica G. (1962) Studiu petrografic al
formaţiunilor eruptive din regiunea Căzăneşti-
Ciungani (Munţii Drocea). ACG, XXXII, 257-423,
Bucureşti.
140. Cioflica Giannina (1969) Studiul palinologic
al depozitelor pliocene dintre Teleajen şi Dîmboviţa.
RTD, 15 p., Univ. Bucureşti.
141. Cirimpei Claudia (2010) Studiul litostratigrafic
al depozitelor de vârstă jurasic şi cretacic
din Depresiunea Bârladului. RTD(pdf), 66 p.,
Univ. Bucureşti.
142. Ciulavu D. (1998) Tertiary tectonics of the Transylvanian
basin. VIII+152 p., Vrije Universiteit,
Amsterdam.
143. Ciulavu Magda-Cristina (2001) Condiţiile fizice
ale metamorfismului alpin şi acumulărilor
de substanţe minerale utile asociate acestuia
din pânzele Danubiene şi de Severin. Univ. Bucureşti.
144. Clichici O. (1973) Stratigrafia neogenului din
estul bazinului Şimleu. 178 p., Ed. Acad. RSR,
Bucureşti.
145. Cociuba I. (1999) Studiul stratigrafic al depozitelor
mezozoice din sud-vestul Pădurii Craiului.
Univ. “Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca.
146. Cocîrţă C. (1974) Studiul mineralogic, petrografic
şi geochimic al porfiroidelor din cristalinul
Carpaţilor Orientali. Univ. ”Al. I. Cuza”, Iaşi.
147. Codarcea Al. (1931) Studiu geologic şi petrografic
al regiunii Ocna de Fier-Bocşa Montană,
jud. Caraş-Severin. AIGR, XV, 1-424, Bucureşti.
148. Codarcea Fl. (1977) Studiul geologic al
turbăriilor oligotrofe dintre rîul Dorna şi pîrîul
Teşna (Carpaţii Orientali). STE, A12, 13-55, Bucureşti.
149. Codarcea-Dessila Marcela (1965) Studiul
geologic şi petrografic al regiunii Răşinari -
Cisnădioara - Sadu. MIGG, VI, 78 p., IGG, Bucureşti.
150. Codrea V. A. (1994) Evoluţia, semnificaţiile
stratigrafice şi descrierea monografică a Ceratomorfelor
din România. RTD, 43 p., Univ.
”Babeş-Bolyai”, Cluj (Rinoceri şi tapiri terţiari din
România, 174 p., 2000, Ed. Presa Univ. Clujeană,
Cluj-Napoca).
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2
21

Titus Brustur
151. Coman M. L. (1994) Contribuţii la estimarea
contrastului geomecanic de calitate între roca
de bază şi formaţiunea acoperitoare. Univ. Bucureşti.
152. Conea Ana (1968) Formaţiuni pedogenetice
şi depozite cuaternare în Dobrogea centrală şi
de sud. Univ. “Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca [pro
parte in: Formaţiuni cuaternare în Dobrogea
(loessuri şi paleosoluri). 235 p., 1970, Ed. Acad.
RSR, Bucureşti].
153. Conovici M. (1999) Studiul geostructural al
Domeniului Getic-Supragetic din sud-vestul
Carpaţilor Meridionali. Univ. “Babeş-Bolyai”,
Cluj-Napoca.
154. Constantin P. (2000) Studiul ichtiofaunei
oligocene dintre valea Trotuşului şi valea Ialomicioarei.
Univ. Bucureşti.
155. Constantin S. (2003) Evoluţii paleoclimatice
în Cuaternar pe baza speleotemelor din
carstul Munţilor Banatului şi Mehedinţi. Univ.
Bucureşti.
156. Constantina C. (2008) Studiul complexului
vulcanoclastic paleocen din regiunea Sârbi-
Gurasada-Burjuc (Valea Mureşului), cu privire
specială asupra mineralelor cu valoare gemologică.
Univ. „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca.
157. Constantinescu E. (1980) Mineralogeneza
skarnelor de la Sasca Montană. 158 p., Ed. Acad.
RSR, Bucureşti.
158. Constantinescu P. (1973) Contribuţii la cercetarea
seismică a limitelor de profunzime cu
privire specială asupra studiului scoarţei terestre
pe teritoriul R. S. România. IPGG, Bucureşti.
159. Constantinescu S. R. (1989) Contribuţii la
modelarea câmpului gamma în cercetările radiometrice.
Univ. Bucureşti.
160. Constantinof D. (1980) Complexul banatitic
de la Oraviţa-Ciclova. RTD, 22 p., Univ. Bucureşti.
161. Corduneanu I. (1981) Studiul geologic al regiunii
dintre vârful Mîndra Săcel, Polovragi şi
Poiana Paltinului. RTD, 23 p., Univ. Bucureşti.
162. Costache P. V. (1999) Geologia litoralului românesc
al Mării Negre, de la sud de linia Pecineaga-Camena
şi implicaţiile de ordin ecologic
(zona litoralului românesc al Mării Negre între
Lacul Sinoe şi Vama Veche), Univ. Bucureşti.
163. Costan Camelia (2010) Riscuri naturale şi tehnologice
în bazinul mijlociu al râului Arieş. Reducerea
vulnerabilităţii comunităţilor locale.
RTD(pdf), 40 p., Univ. “Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca.
164. Costăchescu N. (1906) Les gas contenus dans
le sel gemme et dans les volcans de boue de la
Roumanie. ASUI, IV, 1, 3-59, Iaşi.
165. Costea I. (1969) Studiul micropaleontologic
al Cretacicului inferior din regiunea centrală
a Platformei Moesice. RTD, 19 p., Univ. ”Al. I.
Cuza”, Iaşi.
166. Costin G. (2000) Petrologia, geochimia şi analiza
structurala a complexului gabbro-eclogitic
din zona Cumpăna-Topolog; implicaţii privind
evoluţia metamorfică a fundamentului
Carpaţilor Meridionali (Pétrologie, géochimie et
analyses structurales du complexe gabbro-éclogite
de zona Topolog-Cumpana (Mts. Fagaras):
implications pour l’évolution métamorphique
du socle des Carpates Méridionales). Univ. Bucureşti,
România & Univ. Saint Etienne, France.
167. Costin N.D.-Fl. (2005) Petrologia, mineralogia
şi geochimia sistemului epitermal din zăcământul
Văratec-Băiuţ, România. Univ. “Babeş-
Bolyai”, Cluj-Napoca.
22
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 - 2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României
168. Crahmaliuc R. (1999) Studiul structural metalogenetic
al magmatitelor neogene din Munţii
Oaş-Gutâi cu ajutorul modelelor magnetice şi
gravimetrice de simulare. Univ. Bucureşti.
169. Crăciun C. (1984) Studiul mineralogic al depozitelor
bentonitice de la Gurasada. RTD, 24 p.,
Univ. Bucureşti.
170. Crihan Ileana-Monica (1999) Lito-biostratigrafia
Miocenului mediu dintre valea Prahovei
şi valea Teleajenului, la sud de sinclinalul Slănic.
RTD, 29 p., Univ. “Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca.
171. Cristea P. (1987) Contribuţii la aplicarea seismometriei
în domeniul minier. RTD, 24 p.,
Univ. Bucureşti.
172. Czier Z. (1994) A Körös-vidék és a Bánság
liász flórája. Univ. “Eötvös Lorand”, Budapest
(pro parte în: Macroflorialistica din România cu
privire specială asupra Pădurii Craiului. 260 p.,
2000, Ed. Imprimeria de Vest, Oradea).
173. Cziki Z. (2005) Sistematica, tafonomia şi paleoecologia
microvertebratelor şi dinozaurilor
saurischieni din Maastrichtianul Bazinului Haţeg.
Univ. Bucureşti.
174. Dabu E. T. (2009) Studiul micropaleontologic
şi paleoecologic al faunelor de foraminifere
din Complexul Marnelor de Gura Beliei de pe
Valea Prahovei. Univ. Bucureşti.
175. Damian A. (1988) Studiul unor capcane nestructurale
din Platforma Moesică pe baza
datelor geologice şi geofizice. RTD, 21 p., Univ.
Bucureşti.
176. Damian Floarea (1999) Studiul mineralogic,
geochimic şi genetic al mineralizaţiilor de sulfuri
din regiunea Nistru-Baia Mare. Univ. Bucureşti.
177. Damian Gh. Şt. (1996) Studiul mineralogic,
geochimic şi genetic al zăcământului polimetalic
de la Herja. RTD, 23 p., Univ. Bucureşti.
178. Damian R. (1999) Studiul geologic complex
al depozitelor neogen superioare dintre Dâmboviţa
şi Prahova cu privire specială asupra
cărbunilor. Univ. Bucureşti (Geologia depozitelor
neogen superioare dintre Dâmboviţa şi Prahova.
Interpretări geochimice, 111 p., 2003, Ed.
Universităţii din Bucureşti).
179. Danchiv Al. (1977) Contribuţii la studiul undelor
elastice prin medii fisurate. Univ. Bucureşti.
180. Danci G. M. (1997) Relaţii între unele particularităţi
ale undelor seismice provocate de
cutremure puternice şi structura geologică a
României. Univ. Bucureşti.
181. David M. (1919) Cercetări geologice în Podişul
Moldovenesc. Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi (Cercetări
geologice în Podişul moldovenesc, AIGR, IX,
1922, 69-208, Bucureşti; reeditare: Cercetări
geologice în Podişul moldovenesc cu o schiţă
geologică pe 1: 200 000 – ediţie îngrijită de Donisă
I., Brânzilă M., Patriche C.V., în “Collectio
Excellentia”, 49-232, 2010, Ed. Univ. “Al. I. Cuza”,
Iaşi).
182. David T. M. (1974) Cercetări petrologice în
formaţiunea cristalinului de Cozia. RTD, 24 p.,
Univ. “Babeş-Bolyai”, Cluj.
183. Delamou Pépé (1989) Criterii geologice pentru
optimizarea exploatării şi valorificării zăcămintelor
de bauxită. RTD, 22 p., Univ. Bucureşti.
184. Demetrescu E. (1994) Studiul palinosedimentologic
şi palino-stratigrafic: potenţial şi
aplicabilitate (cazul formaţiunilor pliocene din
avanfosa Carpaţilor Meridionali). RTD, 23 p.,
Univ. Bucureşti.
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2
23

Titus Brustur
185. Delinschi A. (2008) Studiul faunei de microvertebrate
meoţiene din partea de sud a Republicii
Moldova. Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi.
186. Denuţ I. (1998) Caracterizarea structurii geologice
Ţicău cu privire specială asupra petrologiei
metamorfitelor. Univ. „Babeş-Bolyai”, Cluj.
187. Diaconu Florina (2005) Reconstituirea paleomediilor
de formare a zăcămintelor de cărbuni
plioceni dintre Dunare şi Motru. Univ.
Bucureşti. (Reconstituirea mediilor carbogeneratoare
pliocene dintre Dunare şi Motru. 321 p.,
2008, Editura Universitaria Craiova, Drobeta-
Turnu Severin).
188. Diaconu G. (1990) Cloşani Cave. Mineralogical
and genetic study of carbonates and clays. MSR,
2, 7-135. ISER, Bucuresti.
189. Dica P. (2006) Studii paleoambientale în formaţiunile
paleogene din NV-ul Depresiunii
Transilvaniei pe baza asociaţiilor ichtiologice.
RTD, 38 p., Univ. “Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca.
190. Dicea O. (1968) Studiul geologic al regiunii
Voroneţ-Suha Mică-Plotoniţa cu privire specială
asupra perspectivelor de hidrocarburi.
Univ. Bucureşti (Studiul geologic al regiunii
Voroneţ-Suha Mică-Plotoniţa. STE, J11, 162 p.,
1974, IGG, Bucureşti).
191. Dimitrescu Mihaela (1998) Studiul petrologic
al metaconglomeratelor paleozoice din Munţii
Bihor. Univ. Bucureşti.
192. Dimitrescu R. (1958) Studiul geologic şi petrografic
al regiunii dintre Gârda şi Lupşa (bazinul
superior al Arieşului). ACG, XXXI, 51-149, Bucureşti.
193. Dimitriu R. G. (2002) Modele de simulare geofizică
a structurii geologice a zonei de tranziţie
de la uscatul dobrogean la domeniul marin.
Univ. Bucureşti.
194. Dimofte C. (1966) Cercetări geologice şi petrografice
în cristalinul Munţilor Făgăraş între
valea Oltului şi vîrful Surul. RTD, 35 p., Univ.
Bucureşti.
195. Dincă Al. (1977) Geologia bazinului Rusca
Montană. Partea de vest. AIGG, LII, 99-173, Bucureşti.
196. Dinu C. (1985) Geologic study of the Cretaceous
flysch deposits in the upper course of the Trotus
Valley (East Carpathians). AIGG, LXV, 5-142,
IGG, Bucureşti.
197. Dinu Irina Mihaela (2003) Studiu hidrodinamic,
izotopic şi de transport de poluanţi în sistemul
acvifer din bazinul inferior al râului Olt.
Univ. Bucureşti (Groundwater flow, izotopes
and transport of pollutants in the aquifer system
from the lower Olt basin, 218 p., 2004, Ed. Vergiliu,
Bucureşti).
198. Dobrescu Anca (2001) Magmatitele acide
slab-potasice din Masivul Sebes-Cibin (Domeniul
Getic): petrologia si rolul lor in formarea
crustei continentale. Univ. Bucureşti.
199. Dobrică Venera (2007) Contribuţii la studiul
proprietăţilor magnetice şi electrice ale interiorului
globului prin cercetări asupra variaţiilor
geomagnetice de perioada lunga. Univ. Bucureşti.
200. Donos I. (1977) Studiul geologic al depozitelor
paleogene din regiunea Săcel-Borşa cu
privire specială asupra perspectivelor de hidrocarburi.
RTD, 24 p., Univ. Bucureşti.
201. Dordea D.-Gh. (2009) Structura geologică a
Munţilor Oaş şi Gutâi obţinută din prelucrarea
datelor geologice, geofizice şi de teledetecţie.
RTD(pdf), 7 p., Univ. Bucureşti.
202. Dragastan O. (1975) Upper Jurassic and Lower
Cretaceous microfacies from the Bicaz Valley
24
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 - 2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României
basin (East Carpathians). MIGG, XXI, 87 p., IGG,
Bucureşti.
203. Dragomir B. P. (1990) Studiul geologic complex
al depozitelor cretacice din sectorul nordvestic
al Dobrogei de sud cu privire specială
asupra corelării cu depozitele purtătoare de
hidrocarburi din zona estică a Platformei Moesice.
RTD, 24 p., Univ. Bucureşti.
204. Dragomir S. (1998) Geochimia apelor subterane
din judeţul Iaşi. Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi
(pro parte in: Geochimia apelor subterane din
judeţul Iaşi, 305 p., 2010, Ed. Univ. “Al. I. Cuza”,
Iaşi)
205. Dragoş I. (1971) Fauna şi flora cretacică din regiunea
Vlădeasa (Munţii Apuseni). RTD, 41 p.,
Univ. Bucureşti.
206. Dragoş V. (1970) Cercetări geologice în regiunea
dintre valea Buzăului şi valea Sărăţelu-Berca.
RTD, 49 p., IPGG, Bucureşti.
207. Drăgănescu L. (1998) Studiul geologic complex
al masivului de sare Slănic-Prahova cu
privire specială la geneza şi distribuţia substanţelor
bituminoase şi cărbunoase. Univ.
Bucureşti (pro parte in: Originea sării şi geneza
masivelor de sare, 226 p., 1997, Tipar la SC Grafica
Prahoveană SA, Ploieşti)
208. Drivaliari A. (1993) Images polliniques et paléoenvironnements
au Néogène supérieur en
Mediterranée Orientale. Aspects climatiques et
paléogéographique d’un transect longitudinal
(de la Roumanie au delta du Nil), 333 p., Univ.
Montpellier II.
209. Dumitraş Delia-Georgeta (2009) Asociaţii
mineralogice în sedimentele Peşterii Cioclovina
Uscată. RTD(pdf), 20 p., Univ. Bucureşti &
École Nationale Supérieure des Mines de Saint
Etienne, France.
210. Dumitraşcu Carmen (2001) Studiul metalogenetic,
mineralogic şi petrografic al versantului
drept al Bistriţei între Ciocăneşti şi Iacobeni.
Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi.
211. Dumitrescu G. (1905) Recherches sur la composition
chimique de quelques roches de Carpathes
roumains (Vallée du Jiu). Thèse, Genève,
Bucarest.
212. Dumitrescu I. (1952) Studiul geologic al regiunii
dintre Oituz şi Coza. ACG, XXIV, 195-270, Bucureşti.
213. Dumitrescu Loreta Virginia (2006) Studiul mineralogic
şi geochimic al prafului din Baia Mare:
implicaţii asupra mediului. Univ. Bucureşti.
214. Dumitrică P. (1974) Silicoflagelatele miocene
din România. RTD, 22 p., Univ. Bucureşti.
215. Dumitru I. (2002) Procedee moderne de simulare
fizico-matematică a anomaliilor geoelectrice.
Univ. Bucureşti.
216. Duşa A. (1969) Stratigrafia depozitelor mezozoice
şi terţiare de la Căprioara-Coşteiu de Sus.
159 p., Ed. Acad. RSR, Bucureşti.
217. Ebed Atef A. (1978) Condiţii de formare şi
procedee de atenuare a reflexiilor multiple.
Aplicaţii în prospecţiunea seismică a structurilor
de platformă. RTD, 21 p., Univ. Bucureşti.
218. El Ghendy Hussein Ali Khalaf Ali (1975) Studiul
geologic şi petrografic al rocilor calcaroase
din regiunea Moldova Nouă. RTD, 26 p.,
Univ. Bucureşti.
219. Enache C. (1974) Geologia şi hidrogeologia regiunii
dintre Jiu şi Motru cu privire specială asupra
zăcămîntului de cărbune. Univ. Bucureşti.
220. Enăchescu M. (1995) Amplitude interpretation
of three-dimensional seismic reflection
data. Univ. Bucureşti.
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2
25

Titus Brustur
221. Enciu P. (1998) Studiul Pliocenului şi Cuaternarului
dintre Jiu şi Desnăţui. RTD, 29 p., Univ.
“Al. I. Cuza”, Iaşi. (Pliocenul şi Cuaternarul din
vestul Bazinului Dacic. Stratigrafie şi evoluţie
paleogeografică, 228 p., 2007, Ed. Academiei
Române; Pliocene and Quaternary of the western
part of the Dacian Basin. Stratigraphy and
paleogeography evolution, 251 p., 2009, Ed.
Academiei Române).
222. Enculescu P. (1924) 1 Zonele de vegetaţie
lemnoasă din România în raport cu condiţiunile
oro-hidrografice, climaterice, de sol şi de subsol.
MIGR, I, 1-268, Bucureşti.
223. Ene I. (1975) Studiul litologic-petrografic al
formaţiunilor paleozoice din anticlinalul Natra-Gîrlişte-Banatul
de vest. RTD, 20 p., Univ.
Bucureşti.
224. Enescu B.D. (2001) Contribuţii la cunoaşterea
seismotectonicii zonei Vrancea şi la predicţia cutremurelor
din această zonă, folosind date seismologice
şi alte date geofizice. Univ. Bucureşti.
225. Enescu N.D. (1961) Studiul şi aplicaţiile undelor
seismice secundare înregistrate la unele cutremure
din Vrancea. RTD, 20 p., Univ. Bucureşti.
226. Erhan V. (1970) Studiul geologic al regiunii
Valea Putnei-Giumalău. Univ. ”Al. I. Cuza”,
Iaşi. [Studiul geologic al regiunii valea Putnei-
Giumalău (Carpaţii Orientali). STE, I10, 166 p.,
1974, IGG, Bucureşti].
227. Fabian C. (1995) Studiul petrografic al rocilor
metamorfice din masivul Cibin (Carpaţii Meridionali)
cu privire specială asupra formaţiunilor
migmatice. RTD, 35 p., Univ. Bucureşti.
228. Falk Isabela (2007) Evoluţia terţiară a Depresiunii
Transilvaniei cu privire la geneza capca-
1 Prima teză de geologia mediului din România
nelor rupturale, flexurale şi stratigrafice pentru
hidrocarburi. Univ. “Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca.
229. Fati V. (1998) Evolutia microflorelor la limita
Eocen-Oligocen în nord-vestul Transilvaniei.
Univ. ”Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca.
230. Fechet Roxana Magdalena (2003) Geologia
regiunii Slănic (Prahova)-Aluniş şi relaţiile geostructură-morfostructură-mediu.
Univ. Bucureşti.
231. Féménias O. (2003) Contribution à l’étude
du magmatisme tardi- à postorogénique. De
sa source à sa mise en place en sub-surface:
exemples régionaux de l’essai de filons du
Motru (Roumanie) et du complex lité profond
sous Beaunit (France). Univ. Libre de Bruxelles.
232. Feroiu M. (1998) Contribuţii la soluţionarea
problemelor hidrogeologice implicate de optimizarea
exploatărilor de lignit din zona Motru.
Univ. Bucureşti.
233. Feru A. (2004) Metode şi tehnici specifice utilizate
în studiul apelor minerale naturale; studiu
de caz: zăcământul hidromineral Borsec.
Univ. Bucureşti.
234. Feurdean Angelica (2004) Palaeoenvironment
in Romania during last 15,000 years.
RTD(pdf), 47 p., Univ. Stockholm. http://www.
dissertations.se/dissertation/c3d5d44d09/
235. Filipescu M. G. (1934) Cercetări geologice între
valea Teleajenului şi valea Doftanei (jud. Prahova).
167 p., Tipografia Curţii Regale, C. Göbl, Bucureşti
[Recherches géologiques entre la Vallée
du Teleajen et la Vallée de la Doftana (district de
Prahova), AIGR, XVII, 545-648, 1936, Bucureşti].
236. Filipescu S. (1996) Stratigrafia Neogenului de
pe bordura estică a Munţilor Trascău între Valea
Arieşului şi Valea Teiuşului. RTD, 34 p., Univ.
Cluj (Stratigraphy of the Neogene from the wes-
26
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 - 2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României
tern border of the Transylvanian Basin. Studia
Universitatis Babeş-Bolyai, Geologia, XLI, 2,
3-77, 1996, Cluj-Napoca).
237. Fisch W. (1924) Beiträge zur Geologie des Bihargebirges.
Dissertation, Bern.
238. Florea F. Fl. (1999) Studiul flişului paleogen
dintre Suceviţa şi Putna. Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi.
239. Florea Irina-Elena (2010) Geochimia mediului
în aria de prelucrare a petrolului din bazinul
Trotuşului (judeţul Bacău). Univ. “Al. I. Cuza”,
Iaşi.
240. Florea M. N. (1970) Studiul terenurilor sedimentare
din zona Vipereşti-Cislău, Valea Buzăului
în vederea realizării unui lac de acumulare.
Univ. Bucureşti.
241. Florea N. (1972) Studiul geochimic al apelor
naturale mineralizate din Câmpia Română de
nord-est (dintre râurile Cricov-Ialomiţa şi Milcov-Putna-Siret).
Univ. Bucureşti.
242. Florei N. (1972) Stratigrafia şi fauna Neogenului
de pe bordura nordică şi nord-vestică a
Munţilor Semenic (regiunea Zorlenţu Mare-
Delineşti-Rugi). RTD, 30 p., Univ. Bucureşti.
243. Folea I. (1980) Orientarea cercetărilor geologice
şi tehnologice pentru valorificarea raţională a
potenţialului de minereuri neferoase din România.
STE, A14, 192 p., IGG Bucureşti.
244. Forray F. L. (2002) Geochimia mediului în
ariile exploatărilor miniere de pe Valea Arieşului
(Munţii Apuseni). Univ. “Babes-Bolyai”,
Cluj-Napoca [Geochemistry of the environment
in the areas of mining works from Arieş Valley,
Apuseni Mts., Romania, RTD(pdf), 31 p., 2002; şi
appendix din: Environmental Geology, 39(12),
p.1372-1384, 2000, Springer-Verlag].
245. Frunzescu D. (2000) Studiul stratigrafic şi sedimentologic
al evaporitelor miocene dintre
valea Buzăului şi valea Teleajenului. Univ. Bucureşti
(Miocenul din partea de sud a Carpaţilor
Orientali – Megasecvenţe evaporitice, 233 p.,
2002, Ed. Universităţii din Ploieşti)
246. Fülop Alexandrina (2000) Analiza secvenţială
a piroclastitelor acide din baza complexului vulcanic
al Munţilor Gutâi, reconstituiri paleovulcanice
şi paleosedimentologice. Univ. Bucureşti
(Debutul vulcanismului în Munţii Gutâi. Reconstituiri
paleovulcanologice şi paleosedimentologice.
123 p., 2003, Ed. Dacia, Cluj-Napoca).
247. Gaboş L. (1975) Geologia bazinului Iara cu
privire specială asupra depozitelor neogene.
RTD, 24 p., Univ. Bucureşti.
248. Gandrabura E. (1976) Studiul mineralogic,
petrografic şi geochimic al eruptivului mezozoic
din Munţii Trascău. Univ. ”Al. I. Cuza”, Iaşi
(Studiul mineralogic, petrografic şi geochimic al
eruptivului mezozoic din Munţii Trascău. AIGG,
LVIII, 5-121, 1981, Bucureşti).
249. Gârbacea R. (1997) The Pliocene to Recent
tectonic evolution of the Eastern Carpathians
(Romania). Tübinger Geowiss. Arbeiten (TGA),
A-35, 136 p., Tübingen.
250. Gâţă Gh. C. Gh. (1972) Contribuţii la studiul
metodelor de determinare a structurii şi compoziţiei
chimice a mineralelor argiloase din
soluri şi sedimente. RDT, 52 p., IPB, Bucureşti.
251. Găbudeanu B. (2000) Aspecte calitative şi
cantitative privind specificitatea metalogenetică
a principalelor etape de evoluţie alpine cu
privire specială asupra proceselor endogene.
Univ. Bucureşti.
252. Găgeanu Maia (2000) Litostratigrafia formaţiunilor
jurasic superioare-cretacic inferioare
din platforma continentală a Mării Negre (sectorul
dintre faliile Peceneaga-Camena şi Capidava-Ovidiu).
Univ. Bucureşti.
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2
27

Titus Brustur
253. Geary Dana Helen (1986) The evolutionary
radiation of Melanopsid Gastropods in the Pannonian
Basin (Late Miocene, Eastern Europe),
221 p., Harvard Univ., Cambridge, Massachusetts,
USA.
254. Georgescu Al. O. (1989) Studiul posibilităţilor
de punere în evidenţă de noi zăcăminte de
hidrocarburi lichide şi gazoase în depozitele
sedimentare şi ale fundamentului fisurat productiv
din perimetrul cuprins între valea Barcău
şi valea Tur din Depresiunea Pannonică,
cu privire specială la caracterele mineralogopetrografice
ale colectoarelor. RTD, 21 p., IPGP,
Ploieşti.
255. Georgescu M. (1972) Studii geologice şi petrografice
în valea Sadului-Gorj cu privire
specială asupra amplasării construcţiilor hidrotehnice.
RTD, 35 p., Univ. Bucureşti. (Studii
geologice şi petrografice între valea Sadului şi
vîrful Reci cu privire specială asupra proiectării
construcţiilor hidrotehnice. STE, F9, 181 p.,
1975, Bucureşti).
256. Georgescu M. D. (1994) Studiul micropaleontologic
al foraminiferelor planctonice din
Jurasicul superior şi Cretacicul platformei continentale
româneşti a Mării Negre. RTD, 22 p.,
Univ. Bucureşti.
257. Georgescu P. (1977) Contribuţii la interpretarea
datelor prospecţiunii electrice în curent
continuu. Univ. Bucureşti.
258. Ghaleb Ibrahim Mohammed Essa (1982)
Studiul geologic complex al depozitelor cretacice
şi neogene din sectorul nord estic (Bordei
Verde) al Platformei Moesice, cu privire specială
asupra condiţiilor de formare a zăcămintelor
de hidrocarburi. RTD, 23 p., Univ. Bucureşti.
259. Ghenea C. (1968) Studiul depozitelor pliocene
dintre valea Prutului şi valea Bîrladului. STE, J6,
137 p., IGG, Bucureşti.
260. Gheorghe Al. (1969) Cercetarea hidrogeologică
a zăcămintelor de lignit în etapa de explorare.
RTD, 55 p., IPGG, Bucureşti.
261. Gheorghian Doina Mihaela (1976) Studiul
foraminiferelor din depozitele tortoniene şi
sarmaţiene din regiunea cuprinsă între valea
Şteaza şi valea Cîlnicului (sudul Bazinului Transilvaniei).
RTD, 23 p., Univ. ”Al. I. Cuza”, Iaşi.
262. Gheorghian M. (1976) Microfauna depozitelor
burdigaliene şi helveţiene din regiunea
cuprinsă între valea Sebeş-Olt şi valea Cisnădioara
(partea de sud a Bazinului Transilvaniei.
RTD, 21 p., Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi.
263. Gheorghiţă Ioana (1975) Studiul mineralogic şi
petrografic al regiunii Moldova Nouă (zona Suvorov-Valea
Mare). STE, I11, 188 p., IGG, Bucureşti.
264. Gheorghiţescu D. (1980) Mineralogia şi geneza
skarnelor şi a mineralizaţiilor cuprifere asociate
de la Vărad (Moldova Nouă). RTD, 23 p.,
Univ. Bucureşti.
265. Gheorghiu C. (1954) Studiul geologic al văii
Mureşului între Deva şi Dobra. ACG, XXVII, 77-
174, Bucureşti.
266. Gherasi N. (1937) Etude géologique et pétrographique
dans les Monts Godeanu et Ţarcu (Carpathes
Meridionales). AIGR, XVIII, 1-78, Bucureşti.
267. Gherman J. (1943) Cercetări geologice în colţul
de SV al depresiunii Transilvaniei între valea
Stremţului şi valea Ampoiului. RMGMUC, VII,
1-2, 1-110, Cluj.
268. Ghika-Budeşti Şt. (1934) Etudes géologiques
et pétrographiques dans les Munţii Lotrului. Carpates
Meridionales roumaines. AIGR, XVI, 419-
480, Bucureşti.
28
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 - 2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României
269. Ghiţă G. (1999) Studiul geologic complex al
formaţiunilor pliocen superioare din zona Mihăiţa-Peşteana
sud cu privire specială asupra
stratelor de cărbuni. Univ. Bucureşti.
270. Ghiurcă V. (1970) Geologia bazinului neogen
Baia Mare. RTD, 52 p., Univ. Bucureşti.
271. Gillet H. (2004) La stratigraphie tertiaire et
la surface d’érosion messinienne sur le marge
occidentale de la Mer Noire: stratigraphie,
sismique haute résolution. 259 p., Univ. de
Bretagne Occidentale, Brest [http://tel.archi-
ves-ouvertes.fr/docs/00/04/77/79/PDF/tel-
00008559/pdf]
272. Givulescu R. (1957) Cercetări geologice în bazinul
neogen al Borodului (Reg. Oradea). Acad.
RPR (Cluj), Stud. cerc. geol., geogr., VIII, 1/2,
99-158, Cluj.
273. Goga I. (1973) Caracteristicile geologo-structurale
ale zăcămîntului de molibden Băiţa-Bihor
şi legătura mineralizaţiei cu intruziunile
mici. RTD, 58 p., IPGG, Bucureşti.
274. Gogălniceanu S. M. (1937) Analiza chimică,
mecanică şi microscopică a loessului românesc.
Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi (Analiza chimică,
mecanică şi microscopică a loessului românesc.
Facultatea de Ştiinţe din Iaşi, Laboratorul de
Mineralogie Generală 49, 1939, Imprimeria
Naţională, Bucureşti).
275. Gorie J. (2006) Imagini structurale ale Dobrogei
de Nord deduse din date geofizice, în special
gravimetrice, Univ. Bucureşti.
276. Gräf I. O. (1972) Flişul cretacic din regiunea
Zizin-Vama Buzăului. Univ. ”Al. I. Cuza”, Iaşi
(Studiul geologic al flişului cretacic din regiunea
Zizin-Vama Buzăului. AIGG, XLIV, 1975, 5-132,
Bucureşti).
277. Grasu C. (1969) Mezozoicul din bazinul superior
al Bicazului (Tulgheş-Hăghimaş). Univ. ”Al.
I. Cuza”, Iaşi [Recherches géologiques dans le sédimentaire
mesozoique du bassin supérieur de
Bicaz (Carpates Orientales). LSCBGGS, 4, 1971,
7-55, Pîngăraţi-Neamţ].
278. Grădianu I. (2010) Studiul peştilor fosili din
flişul terţiar dintre valea Moldovei şi valea Sucevei
(Carpaţii Orientali). RTD, 91 p., Univ. “Al. I.
Cuza”, Iaşi.
279. Grădinaru E. (2000) Studiul complex al formaţiunilor
triasice şi jurasice din zona Peceneaga-Camena
în aria Dobrogei de Nord şi a
platformei continentale a Mării Negre. Univ.
Bucureşti.
280. Gridan T. (1979) Studiul petrografic al părţii
de nord-est a masivului Semenic. Univ. Bucureşti
(Petrologia Semenicului de nord-est.
194 p., 1981, Ed. Acad. RSR, Bucureşti).
281. Grigoraş N. (1955) Studiul comparativ al faciesurilor
paleogenului dintre Putna şi Buzău. ACG,
XXVIII, 99-219, Bucureşti.
282. Grigore D. (2002) Formaţiunea cu acanthicum
din regiunea Lacu Roşu (Msv. Haghimaş–Carpaţii
Orientali) posibil hipostratotip al limitei
Kimmeridgian-Tithonic. Stratigrafie, Paleontologie.
Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi.
283. Grigorescu D. I. (1971) Studiu stratigrafic al
formaţiunii “Şisturilor negre” (s.str.) în perimetrul
valea Covasna-valea Zăbrătău (“Unitatea
Şisturilor negre”) prin metoda microfacială.
RTD, 42 p., Univ. Bucureşti.
284. Grinea D. (1998) Studiul mineralogic şi geochimic
al rocilor eruptive bazice mezozoice
din Munţii Hăghimaş şi Munţii Tulgheş. Univ.
“Al. I. Cuza”, Iaşi.
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2
29

Titus Brustur
285. Grozescu H. (1918) Geologia regiunii subcarpatice
din partea de nord a districtului Bacău.
AIGR, VIII, 118-211, Bucureşti.
286. Grujinschi C. (1972) Studiul complex al Gresiei
de Tarcău. RTD, 47 p., IPGG, Bucureşti.
287. Gurău A. (1974) Studiul geologic structural şi
genetic al zăcămîntului de sulfuri polimetalice
de la Muncelul Mic, partea de nord-est a masivului
Poiana Ruscă. RTD, 35 p., Univ. ”Babeş-
Bolyai”, Cluj (parţial in: Microtectonica, 319 p.,
1982, Ed. Tehnică, Bucureşti).
288. Guşă Popescu Carmen Teodora (2006) Studiul
palinologic şi microfaunistic al Badenianului
din Platforma Moldovenească şi Dobrogea
de Sud. Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi.
289. Guzman A. Carlos (2001) Studiul sedimentologic
al secvenţelor siliciclastice din Miocenul
inferior: Valea Doftanei-Valea Teleajen (avanfosa
carpatică). Univ. Bucureşti.
290. Hadnagy Á. (1987) Studiul aluviunilor recente
din bazinul hidrografic al Crişului Negru şi
al posibilităţilor lor de valorificare. RTD, 27 p.,
Univ. Bucureşti.
291. Halga S. (1998) Studiul comparativ al unor
structuri mineralizate din districtul metalifer
Baia Mare. Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi.
292. Hanganu Elisabeta (1966) Studiul stratigrafic
al pliocenului dintre văile Teleajenului şi Prahova
(regiunea Ploiesti). STE, J2, 127 p., IGG, Bucureşti.
293. Hanu D. B. (1999) Posibilităţi şi limitări ale metodei
magnetometrice în descifrarea structurii
fundamentului cristalin al Platformei Moldoveneşti
din perimetrele N-Iaşi şi S-Iaşi. Univ.
Bucureşti.
294. Hann H. P. (1983) Studiul petrografic al pegmatitelor
dintre Teregova şi Marga. Univ.
Bucureşti [Petrographic investigation of pegmatites
located between Teregova and Marga
(Eastern Banat, South Carpathians]. AIGG, 67,
5-80, Bucureşti (pro parte in: Pegmatitele din
Carpaţii Meridionali, 144 p., 1987, Ed. Academiei
RSR, Bucureşti).
295. Hannich K. D. (1997) Aportul prospecţiunii
magnetometrice la descifrarea structurii geologice
a regiunii Oaş-Gutâi. Univ. Bucureşti.
296. Har N. (1999) Magmatismul calco-alcalin al ciclurilor
banatitic şi neogen din Munţii Apuseni
(petrografie, petrogeneză) şi condiţii structurale.
Univ. “Babes-Bolyai” Cluj-Napoca (pro
parte in: Andezite bazaltice alpine din Munţii
Apuseni, 214 p., 2001, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă,
Cluj-Napoca)
297. Hârtopanu I. (1982) Semnificaţia rocilor cu
minerale Al 2
SiO 5
(disten, andaluzit, sillimanit)
în cristalinul Carpaţilor Meridionali. RTD, 26 p.,
Univ. Bucureşti [Polymetamorphic evolution of
the Sebeş-Lotru series (South Carpathians) as result
of the aluminium silicate-bearing metapelites
study. Rom. J. Petrology, 76A, spec. issue,
104 p., 1994, IGR, Bucureşti].
298. Hârtopanu Paulina (2002) Mineralogia şi geneza
zăcămintelor de Mn din Munţii Bistriţei.
Univ. Bucureşti (Mineralogeneza centurii manganifere
din Munţii Bistriţei, Mineral genesis of
the manganese belt in the Bistriţa Mountains,
352 p., 2004, Ed. Cartea universitară, Bucureşti).
299. Helke A. (1933) Beiträge zur Kenntnis der Golderzgänge
am Ungarberge und am Fericsel bei
Stănija im Siebenbürgischen Erzgebirge. Dissertation,
Leipzig.
300. Heredea N. (2000) Contribuţii radiometrice la
cunoaşterea unor structuri geologice ale masivului
alcalin de la Ditrău. Univ. Bucureşti.
30
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 - 2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României
301. Herrmann Regina (1996) Entwicklung einer
oberjurassischen Karbonat-plattform: Biofazies,
Riffe und Sedimentologie im Oxfordium der
Zentralen Dobrogea (Ost-Rumänien). Berliner
geowiss. Abh., E19, 1-101, Berlin.
302. Hicham Abou-Ayach (1978) Hidrogeologia
bazinului Rîmncu Sărat. RTD, 17 p., Univ. Bucureşti.
303. Hobincu R. V. (1999) Cercetări asupra genezei
şi implicaţiilor tectonice ale fisuraţiei cărbunilor
în Depresiunea Getică. Univ. Bucureşti.
304. Hoffer A. (1909) Die geologischen Verhältnisse
des Gebietes zwischen Kiskapus (Căpuşu
Mic) und Gyerövásárhely (Oşorhei). Univ.
Cluj.
305. Horaicu N. C. (1998) Studiul geologic, petrografic
şi metalogenetic al bazinului inferior al
Vaserului. Corelări şi datări pe baza asociaţiilor
palinologice în formaţiunile metamorfice din
masivul cristalin al Maramureşului. Univ. „Al. I.
Cuza”, Iaşi (Datări şi corelări pe baza asociaţiilor
palinologice în formaţiunile metamorfice din
bazinul inferior al văii Vaserului, Masivul cristalin
al Maramureşului şi Carpaţii Orientali.
130 p., 2000, Ed. Sedcom Libris, Iaşi).
306. Horoi V. (2001) L’influence de la géologie sur la
karstification. Étude comparative entre le Massif
Obârşia Cloşani-Piatra Mare (Roumanie) et le
Massif d’Arbas (France). 174 p., Univ. Toulouse
III-Paul Sabatier.
307. Hosu Al. (1999) Arhitectura sedimentaţiei
depozitelor eocene din nord-vestul Depresiunii
Transilvaniei. 224 p., Ed. Presa Univ. Clujeană,
Cluj-Napoca.
308. Hotz W. (1909) Die Magnetiterzlagerstätten von
Vaspatak im Komitat Hunyad (jud. Hunedoara).
Disert. Basel. Mitt. d. Geol. Ges. in Wien, Bd. II,
Heft 1, 25-80, Wien.
309. Huică I. (1977) Studiul geologic al depozitelor
miocene şi pliocene dintre valea Sohodol şi valea
Blahniţa, judeţul Gorj (Depresiunea Getică).
AIGG, LI, 5-68, Bucureşti.
310. Humă I. (1971) Studiul geologic al zonei de fliş
paleogen dintre valea Bistriţa şi valea Iapa cu
privire specială asupra perspectivelor de petrol
şi gaze. RTD, 53 p., Univ. Bucureşti.
311. Humml H. (1929) Die fossile Flora Rumäniens.
I Teil nebst Beiträgen zur dieser und zur Kenntnis
rezenter Hölzer von Typus Cupressiroxylon,
Taxodioxylon und Glyptostroboxylon. Univ.
Graz, Austria.
312. Hyam Daoud (2006) Calcare microbiale din
unele depozite mezozoice si terţiare din România:
facies, diageneză. 1. Calcarele Cretacicului
inferior din Pădurea Craiului; 2. Depozitele
carbonatice sarmaţiene din Bazinul
Şimleu. Univ. “Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca.
313. Iacob D. (1943) Contribuţiuni la cunoaşterea
Cretacicului superior din sudul Munţilor Apuseni
între valea Geoagiului şi valea Vinţii. RMMGUC,
VIII, 1, 203-228, Timişoara.
314. Iakab G. (1982) Studiu mineralogic şi geochimic
al mineralizaţiilor metalifere dintre Voşlobeni
şi Corbu. RTD, 25 p., Univ. “Al. I. Cuza”,
Iaşi (pro parte in: Geologia masivului alcalin de
la Ditrău, 1998, 297 p., Ed. Pallas-Akadémia,
Miercurea-Ciuc).
315. Iamandei Eugenia-Puica (2004) Studiul lemnelor
fosile din depozitele cretacic-paleogene
() din România. Univ. Bucureşti.
316. Iamandei S. (2002) Lemne fosile din Neogenul
Bazinului Zarand. Univ. Bucureşti.
317. Ianăş M. (1969) Contribuţii la analiza cantitativă
a datelor gravimetrice. IPGG, Bucureşti.
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2
31

Titus Brustur
318. Iancu G. O. (1998) Studiul geologic şi petrografic
al insulei cristaline Buziaş-Sacoş (NV
Munţilor Semenic). Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi (Petrogeneza
insulei cristaline Buziaş-Sacoşu Mare
(NV Munţilor Semenic). 143 p., 2000, Ed. Univ.
“Al. I. Cuza”, Iaşi).
319. Iancu Viorica (1998) Relaţii între granitoide
şi metamorfite pre-alpine în Carpaţii Meridionali.
Univ. Bucureşti.
320. Ianovici V. (1929) Studiul masivului sienitic de
la Ditrău, regiunea Jolotca, district Ciuc. Univ.
”Al. I. Cuza”, Iaşi [Étude sur le massif syenitique
de Ditrău, région Jolotca, distr. Ciuc (Transylvanie).
RMGMUC, 2, 1934, 53 p., Cluj].
321. Iatan Luisa Elena (2008) Relaţia dintre magmatism
şi metalogeneză în aria zăcămintelor
Roşia Montană şi Roşia Poieni, Munţii Metaliferi.
RTD(pdf), 58 p., Univ. Bucureşti.
322. Ibrahim Khalil Ghazal (1980) Studiul hidrogeologic
al bazinului superior al rîului Motru
cu privire specială asupra resurselor de apă.
RTD, 27 p., Univ. Bucureşti.
323. Idris Guirreh Farah (1980) Studiul mineralogic
şi geochimic al zăcămîntului Herja (Baia
Mare). RTD, 18 p., Univ. Bucureşti.
324. Ignat T. (2000) Studiul petrologic al granitoidelor
din masivul Cherbelezu, cu realizarea
unui sistem expert pentru analiza, clasificarea
şi geneza acestor roci. Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi.
325. Ilham F. N. Al Jhadanfari (1980) Studiul mineralogic
şi petrografic al masivului eruptiv
de la Cerbia (Munţii Drocea). RTD., 25 p., Univ.
Bucureşti.
326. Ilie D. M. (1936) Recherches géologiques dans
les Monts du Trascău et dans le bassin de l’Arieş.
AIGR, XVII, 329-466, Bucureşti.
327. Ilie (Dima) Simona Marilena (2008) Resurse
minerale în complexul ofiolitic din Platoul Mehedinţi.
RTD(pdf), 46 p., Univ. Bucureşti.
328. Iliescu Daniela (2004) Soluţii structurale şi
informaţii metalogenetice obţinute prin interpretarea
datelor magnetice de detaliu din
zona de nord-est a Munţilor Bihor. Univ. Bucureşti.
329. Ilieş Dorina Camelia (2001) Biostratigrafia regiunii
Derna-Voivozi-Suplacu de Barcău. Univ.
Bucureşti.
330. Ilinca G. (1999) Cristalochimia sulfosărurilor
de bismut din provincia banatitică. Univ. Bucureşti.
331. Imreh J. (1957) Celestina în rocile terţiare din
Transilvania. RTD, 17 p., Univ. ”Al. I. Cuza”, Iaşi.
332. Ioane D. (1998) Contribuţii metodologice şi
de interpretare la cercetarea gravimetrică,
magnetometrică, spectrometrică gama şi
mercurometrică a mineralizaţiilor hidrotermale
asociate eruptivului neogen din România.
Univ. Bucureşti.
333. Ion D. (2004) Consideraţii asupra unor mineralizaţii
cu oxizi de fier din România în legătură
cu posibilităţile lor de valorificare. Univ. Bucureşti.
334. Ion G. (2001) Aplicarea seismicii multifrecvenţă
cu sursă controlată în cercetarea sedimentelor
marine: posibilităţi şi limitări. Univ. Bucureşti.
335. Ion Jana (1983) Étude micropaléontologique
(formanifères planctoniques) du Crétace supérieur
de Ţara Bârsei (Carpates Orientales). MIGG,
XXXI, 5-176, IGG, Bucureşti.
336. Ionescu Alissa Larisa (2007) Evaluarea formaţiunilor
prin analiza integrată a datelor geologice
şi geofizice de sonda: studii de caz pe
32
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 - 2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României
structurile ce aparţin platformei continentale
a Mării Negre. Univ. Bucureşti.
337. Ionescu Ana (1998) Studiul sistematic şi biostratigrafic
al dinoflagelatelor eocene şi oligocene
din flişul extern al Carpaţilor Orientali.
Univ. Bucureşti.
338. Ionescu Bujor D. (1909) Contribuţiuni la studiul
petrografic şi geologic al Carpaţilor Meridionali.
Granitul de Şuşiţa. Univ. Buc., Fac. de
ştiinţe, 107 p., Inst. arte grafice “Carol Göbl”,
Bucureşti.
339. Ionescu C. C. (1970) Studiul geologic şi mineralogic
al regiunii Biharia. RTD, 30 p., Univ.
Bucureşti.
340. Ionescu Corina (1997) Studiul metalogenetic
al intruziunilor banatitice de la Budureasa şi
Pietroasa (Munţii Bihor, România). Univ. “Babes-Bolyai”,
Cluj-Napoca [pro parte în; Brucitul-Mg(OH)2.
Mineralogie şi mineralogeneză.
Zăcăminte de brucit din România. 156 p., 1999,
Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti].
341. Ionescu G. (2000) Modele faciale ale formaţiunilor
paleogene pe şelful nord-vestic al Mării
Negre. Univ. Bucureşti.
342. Ionescu I. N. (1974) Condiţiile acumulării hidrocarburilor
naturale în capcane lito-stratigrafice
şi posibilităţile seismometriei la detectarea
zăcămintelor de acest tip, pe şelfuri, cu
privire specială la Banat (România). RTD, 25 p.,
Univ. Bucureşti (Les conditions de l’accumulation
des hydrocarbures dans le pièges lithostratigraphiques
et les posibilités de la séismometrie
pour la prospection des gisements de ce type,
sur les shelves, concernant surtout le Banat. STE,
D13, 5-144, 1981, IGG, Bucureşti).
343. Ionescu L. T. (2002) Studiul geologic, mineralogic
şi petrologic al zonei Bilbor-Tulgheş
(Carpaţii Orientali), cu privire specială asupra
Grupului de Tulgheş. Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi.
344. Ionescu L. D. (1999) Optimizarea calităţilor
geomecanice ale rocilor moi, folosite ca terenuri
de fundare şi ecrane impermeabile. Univ.
Bucureşti.
345. Ionescu M. M. (1976) Studiul geologic, mineralogic,
geochimic şi genetic al zăcămîntului
aurifer şi polimetalic Haneş, Munţii Metaliferi.
RTD, 21 p., Univ. Bucureşti.
346. Ionescu-Argetoaia I.P. (1918) Pliocenul din
Oltenia. AIGR, VIII, 261-350, Bucureşti.
347. Ionesi Bica (1968) Stratigrafia depozitelor miocene
de platformă dintre valea Siretului şi valea
Moldovei. 397 p., Ed. Acad. RSR, Bucureşti.
348. Ionesi L. (1969) Flişul paleogen din bazinul
văii Moldovei. Univ. ”Al. I. Cuza”, Iaşi (Flişul
paleogen din bazinul văii Moldovei. 250 p.,
1971, Ed. Acad. RSR, Bucureşti).
349. Ionesi V. (2003) Sarmaţianul dintre valea Siretului
şi valea Şomuzului Mare (Platforma
Moldovenească). RTD, 44 p., Univ. “Al. I. Cuza”,
Iaşi (Sarmaţianul dintre valea Siretului şi valea
Şomuzului Mare. 238 p., 2006, Ed. Univ. “Al. I.
Cuza”, Iaşi).
350. Iordache S. Gh. (1966) Înregistrator de oscilaţii
electrice. RTD, 36 p., IPGG, Bucureşti.
351. Iordan Magdalena (1977) Studiul faunelor
Silurianului şi Devonianului din partea de est
a Platformei Moesice. RTD, 24 p., Univ. “Al. I.
Cuza”, Iaşi (Study of Silurian and Devonian faunas
from the eastern part of Moesian Platform.
MIGG, XXX, 115-222, 1981, IGG, Bucureşti).
352. Iorgulescu Th. (1953) Contribuţiuni la studiul
micropaleontologic al Miocenului superior din
Muntenia de E (Prahova şi Buzău). ACG, XXVI,
5-222, Bucureşti.
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2
33

Titus Brustur
353. Isache C. (1986) Studiul mineralogic, petrografic
şi structural al cristalinului dintre Breaza
şi Cîrlibaba (Carpaţii Orientali). RTD, 22 p.,
Univ. ”Al. I. Cuza”, Iaşi.
354. Istocescu D. (1970) Studiul geologic al bazinului
Crişurilor între Şiria şi Tinca. Univ. “Al. I.
Cuza”, Iaşi (Studiul geologic al sectorului vestic al
bazinului Crişului Alb şi al ramei munţilor Codru
şi Highiş. STE, J8, 201 p., 1971, IGG Bucureşti).
355. Istrate Al. (2000) Hidrogeologia carstului din
zona Cheile Tătarului-Scropoasa, Masivul Bucegi,
cu privire la evaluarea resurselor exploatabile
de ape subterane, pe baza datelor de
regim al debitelor izvoarelor. Univ. Bucureşti
(pro parte in: Sisteme hidrocarstice din Masivul
Bucegi, 222 p., 2002, Ed. Cetatea de Scaun, Târgovişte).
356. Istrate Gh. (1978) Petrologic study of the
Vlădeasa massif (western part). AIGG, LIII, 177-
298, Bucureşti.
357. Iurkiewicz A.-A. (2003) Analiza sistemică a investigaţiei
hidrodinamice a acviferelor carstice
(exemple semnificative din România). Univ.
Bucuresti (pro parte in: Iurkiewicz A. – Hydrogeological
condition of the karst areas, p. 29-32,
105-120, 137-168. In: Orăşeanu I. & Iurkiewicz
A. (Eds) Karst hydrogeology of Romania, 444 p.,
2010, Ed. Belvedere, Oradea).
358. Ivan M. (1993) Studiul influenţei reliefului în
determinările gravimetrice şi magnetice în
scopul eliminării efectelor perturbante. RTD,
23 p., Univ. Bucureşti.
359. Jeanrenaud P. (1971) Geologia Moldovei Centrale
dintre Siret şi Prut. RTD, 47 p., Univ. ”Al. I.
Cuza”, Iaşi (Publicată postum sub titlul “Geologia
Moldovei Centrale dintre Siret şi Prut”, autori
Jeanrenaud P. şi Saraiman A., 186 p., 1995, Ed.
Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi). 1
360. Jekelius E. (1916) A brassöi hegyek mezozóos
faunája (= Fauna mezozoică a munţilor
Braşovului). (Fauna Doggerului şi Malmului dela
Braşov). MJKUGA, XXIV, 3, 221-315, Budapest.
361. Jianu Denisa (2004) Controlul structural şi rolul
fluidelor în geneza mineralizaţiei aurifere
din nordul Masivului Leaota. Univ. Bucureşti.
362. Jipa D. C. (1994) Studiul fenomenului de sedimentare
laterală după exemple din Carpaţii
româneşti. RTD, 18 p., Univ. Bucureşti.
363. Joja Th. (1952) Cercetări geologice între valea
Râşcei şi valea Agapiei. ACG, XXIV, 95-193, Bucureşti.
364. Jonet A. S. (1958) Contributions a l’étude de
schistes disodiliques oligocène de Roumanie. La
faune ichtiologique de Homorâciu, distr. de Prahova.
108 p., Lisboa.
365. Jude R. (1977) Geologia şi petrologia vulcanitelor
neogene din nord-vestul zonei eruptive a
munţilor Oaş (regiunea Tarna Mare-Turţ). STE,
A11, 111-174, IGG Bucureşti (pro parte in:
Metalogeneza asociată vulcanismului neogen
din nord-vestul Munţilor Oaş, 128 p., 1986, Ed.
Acad. RSR, Bucureşti).
366. Juncu A. (1948) Relaţiuni între caracterele
petrografice şi tehnologice determinate asupra
rocelor de construcţie din carierele din
România. Univ. ”Al. I. Cuza”, Iaşi. (pro parte in :
Proprietăţile tehnologice ale rocelor din R.P.R. cu
aplicaţii practice, AICCFR, 256-284, 1957, Edit.
CFR, Bucureşti).
1 Reproducere eronată a hărţii anexate lucrării, deşi primul autor o publicase
corect: Harta geologică a Moldovei Centrale dintre Siret şi Prut. ASUI
(serie nouă), Secţ. II, b. Geologie, XVII, 65-78, 1971, Iaşi
34
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 - 2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României
367. Juravle D.-T. (2004) Geologia regiunii dintre
valea Sucevei şi valea Putnei (Carpaţii Orientali).
Univ. ”Al. I. Cuza”, Iaşi [Geologia regiunii
dintre valea Sucevei şi valea Putnei (Carpaţii
Orientali), 319 p., 2007, Casa editorială Demiurg,
Iaşi].
368. Jurca I. (2005) Contribuţii la proiectarea şi
construirea aparaturii utilizate în studiul câmpului
geomagnetic. Univ. Bucureşti.
369. Kader Abbas Friadon (1985) Metodologia
de evaluare a rezervelor de ape freatice cu
ajutorul metodei bilanţurilor şi utilizarea datelor
din reţeaua hidrogeologică cu aplicaţie în
zona de cîmpie a bazinului inferior al Oltului.
RTD, 28 p., Univ. Bucureşti.
370. Kalmar I. (1973) Stratigrafia cristalinului masivelor
Preluca, Inău şi Ţicău. RTD, 49 p., IPGG,
Bucureşti.
371. Kang Din Gon (1985) Studiul geologic complex
al depozitelor paleogene din regiunea
Ghelinţa-Ojdula-Breţcu-Oituz-Poiana Mare, cu
privire asupra formării zăcămintelor de hidrocarburi.
RTD, 24 p., Univ. Bucureşti.
372. Kasper U. H. (1973) Studiul mineralogic şi
geochimic al rocilor granatifere din cristalinul
Carpaţilor Orientali şi Meridionali. RTD, 29 p.,
Univ. ”Al. I. Cuza”, Iaşi.
373. Khadiga Jama Noor (1983) Studiul formaţiunilor
metamorfice purtătoare de mineralizaţii
din regiunea Muncelu Mic. RTD, 18 p., Univ.
Bucureşti.
374. Khamphai Khounnala (1972) Studii mineralogice
şi petrografice în masivul eruptiv de la
Greci. RTD, 21 p., IPGG, Bucureşti.
375. Kim Zu Hen (1984) Contribuţii la prelucrarea
şi interpretarea diagrafiei geofizice în nisipuri
argiloase. RTD, 26 p., Univ. Bucureşti.
376. Kissling Al. (1967) Studii mineralogice şi petrografice
în zona de exoskarn de la Ocna de Fier
(Banat). 172 p., Ed. Acad. RSR, Bucureşti.
377. Kovacs M. (1998) Studiu petrologic al formaţiunilor
magmatice din aria sud-estică a Munţilor
Gutâi (între valea Firiza şi valea Cavnic).
Univ. Bucureşti (Petrogeneza rocilor magmatice
de subducţie din aria central-sud-estică a
Munţilor Gutâi, 201 p., 2002, Ed. Dacia, Cluj-
Napoca).
378. Kovács-Pálffy P. (1994) Studiul mineralogic şi
geochimic al scoarţei de alteraţie a gnaiselor
feldspatice de la Stejera, Ţicău (România) – cu
privire specială la studiul mineralelor argiloase
caolinitice. Univ. Eötvös Loránd, Budapesta;
379. Kräutner G.H. (1970) Zăcămintele de minereu
de fier din formaţiunile epimetamorfice
ale masivului Poiana Ruscă. RTD, 26 p., Univ.
Bucureşti [pro parte in: 1. Die hercynische Geosynklinalerzbildung
in den rumänischen Karpaten
und ihre Beziehung zu der hercynischen
Metallogenese Mitteleuropas. Mineralium Deposita,
5/4, 323-344, 1970, Berlin; 2. Hydrothermal-sedimentary
iron ores related to submarine
volcanic rises: the Teliuc-Ghelartype as a carbonatic
equivalent of the Lahn-Dill type. In: D.D.
Klemm & Schneider H. J. (eds.), Time and strata-bound
ore deposits, 232-253, 1977, Springer-Verlag,
Berlin, Heidelberg, New York].
380. Krestel Svetlana (1970) Studiul micropaleontologic
al diatomitelor din RSR. RTD, 28 p.,
Univ. Bucureşti.
381. Krezsek C. (2005) Sedimentologia şi arhitectura
depozitelor pannoniene din estul Bazinului
Transilvaniei. RTD, 27 p. Univ. ”Babeş-
Bolyai”, Cluj-Napoca.
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2
35

Titus Brustur
382. Laczkó Attila-A. (2007) Geochimia mediului
în ariile exploatărilor miniere de la Sântimbru-Băi
(judeţul Harghita) şi influenţa acestora
asupra gradului general de poluare. Univ. “Babeş-Bolyai”,
Cluj-Napoca.
383. Lang B. (1976) Mineralogy and geochemistry
of the neogene pyroxene andesites from the
northern part of the Gutîi Mountains (Romania).
AIGG, XLIX, 154-213, Bucureşti.
384. Laţiu V. N. (1928) Birefringenţa feldspaţilor din
seria andesinei şi studiul microscopic al rocelor
cu andesine din Transilvania. RMGMUC, II, 2,
1-79, Univ. Cluj (teză susţinută la 3 iunie 1925).
385. Lazăr Alina Carmen (2006) Studiul palinologic
şi biostratigrafic al Devonianului din Dobrogea
de Nord. RTD, 49 p., Univ. “Al. I. Cuza”,
Iaşi.
386. Lazăr F.L. (1963) Cercetări geologice tehnice
asupra carstului din regiunea Anina (Banat).
STE, E6, 217-240, IGG, Bucureşti (Disertaţie
susţinută în 1955, la Moscova).
387. Lazăr Iuliana (2003) Studiul paleontologic şi
paleoecologic al moluştelor bivalve din depozitele
jurasice situate în versantul vestic al
Munţilor Bucegi. Univ. Bucureşti (Jurasicul mediu
din Bucegi – versantul vestic. Paleontologie
şi paleoecologie. 185 p., 2006, Ed. Ars Docendi,
Bucureşti).
388. Laszlo A. (1999) Studiul geologic al structurii
vulcanice din partea sudică a masivului Harghita.
Univ. “Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca.
389. Lăcătuşu R. (1978) Studiul mineralogic şi geochimic
al argilelor apţiene din Dobrogea de
sud. RTD, 29 p., Univ. Bucureşti.
390. Lăzărescu V. (1966) Cercetări geologice între
Someş şi Lăpuş la NW de Dej. RTD, 24 p., IPGG,
Bucureşti.
391. Le Canh Dai (1979) Structura terenurilor neogene
pe marginea de nord a Platformei Moesice
şi raporturile lor cu substratul şi cu molasa
părţii interne a avanfosei carpatice în sectorul
dintre Gilort şi Olteţ cu privire la explorarea
zăcămintelor de hidrocarburi naturale. RTD,
23 p., Univ. Bucureşti.
392. Lemne Marioara Mia (1970) Contribuţii la
studiul răspândirii elementelor radioactive în
formaţiunile cristalofiliene din Carpaţii Meridionali.
IPGG, Bucureşti.
393. Leveer Karen Agneta (2007) Foreland of the
Romanian Carpathians. Controls on late orogenic
sedimentary basin evolution and Paratethys
paleogeography. 182 p., Vrije Universiteit Amsterdam.
394. Li Hak Ung (1984) Studiul sedimentologic şi
petrografic al rocilor posibil generatoare din
formaţiunile paleogene din pintenii de Văleni
şi Homorâciu între văile Buzău şi Teleajen. RTD,
27 p., Univ. Bucureşti.
395. Liteanu E. (1953) Geologia ţinutului de cîmpie
din bazinul inferior al Argeşului şi a teraselor
Dunãrii. STE, E2, 5-79, Bucureşti.
396. Liu Cian Ci (1966) Studiul variaţiei litofaciesului
prin analogii geologice şi geofizice în mezozoicul
Platformei Moesice (sud de Caracal)
din R. S. România. RTD, 28 p., IPGG, Bucureşti.
397. Loc Ngoc Ly (1972) Studiul geologic, geomorfologic,
hidrogeologic şi de geologie tehnică
al carstului în regiunea Roşia-Zece Hotare
(Munţii Pădurea Craiului). RTD, 28 p., Univ. Bucureşti.
398. Lubenescu Victoria (1976) Studiul macrofaunei
pliocene de pe rama nordică a Munţilor
Cibin între Mureş şi Olt. Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi
(Studiul biostratigrafic al Neogenului superior
36
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 - 2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României
din sud-vestul Transilvaniei. AIGG, LVIII, 123-
202, 1981, Bucureşti).
399. Luca Anca Cornelia (2007) Studiul petrografic
al corpurilor eclogitice din Unitatea Porţile
de Fier, pentru elucidarea tipurilor de reacţii
minerale retrograde care au însoţit exhumarea
corpurilor. Univ. Bucureşti.
400. Lungu A. (1969) Contribuţii la procesul măsurătorilor
radiometrice in situ în cercetarea zăcămintelor
de uraniu. IPGG, Bucureşti.
401. Lupei N. (1949) Contribuţii la studiul zăcămintelor
aurifere din regiunea Stănija-Techereu.
Univ. Cluj.
402. Lupu Denisa (1975) Contribuţii la studiul faunei
senoniene de rudişti din Munţii Apuseni.
RTD, 23 p., Univ. Bucureşti.
403. Lupu M. (1972) Stratigrafia şi structura formaţiunilor
mezozoice din Munţii Trascău. RTD,
56 p., Univ. Bucureşti.
404. Lupulescu M.V. (1987) Studiul mineralogic,
petrografic şi metalogenetic al bazinului superior
al văii Bârsa. RTD, 20 p., Univ. “Al. I. Cuza”,
Iaşi.
405. Luţac D. (2000) Procese sedimentare şi tectonice
la baza paleopantei bazinului Histria.
Univ. Bucureşti.
406. Macaleţ Rodica (1997) Studiul lito-biostratigrafic
al formaţiunilor ponţiene de molasă
dintre valea Buzăului şi valea Dâmboviţei.
RTD, 26 p., Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi.
407. Macaleţ V. (1985) Studiul geologic şi petrografic
al părţii de nord a Munţilor Retezat.
Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi (Geological and petrographical
study of North Retezat Mountains. AIGG,
68, 115-222, 1991, IGG, Bucureşti).
408. Macarovici N. (1939) Geologia sudului Basarabiei.
Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi [Recherches géologiques
et paléontologiques dans la Bessarabie
méridionale (Roumanie). ASUI, XXVI, séconde
partie, 228 p., 1939, Jassy] (retipărită sub acelaşi
titlu la Tipografia “Presa Bună”, p.177-404,
1940, Iaşi).
409. Macovei Gh. (1909) 1 Geologia bazinului de la
Bahna. Univ. „Al. I. Cuza” Iaşi (Basenul terţiar de
la Bahna. AIGR, III, 57-164, 1909, Bucureşti).
410. Macovei Gh. (1997) Stratigrafia Terţiarului
dintre Masivul Preluca şi eruptivul neogen
Baia Mare. Univ. “Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca.
411. Mafteiu M. (2001) Interpretarea integrată a
datelor de prospecţiune geofizică în scopul
cunoaşterii structurilor geologice cu potenţial
de acumulare a minereurilor radioactive. Univ.
Bucureşti.
412. Maier O. W. (1974) Studiul geologic şi petrografic
al masivului cristalin Locva. STE, I5, 173 p.,
IGG, Bucureşti.
413. Maloş Ana (1973) Mineralizaţiile de pirită cupriferă
din valea Motrului (Baia de Aramă - judeţul
Mehedinţi) cu privire specială asupra folosirii
metodei geobotanice în prospecţiune.
RTD, 65 p., Univ. ”Babeş-Bolyai”, Cluj.
414. Mamulea A. (1953) Studii geologice în regiunea
Sînpetru-Pui (Bazinul Haţegului). ACG, XXV,
211-274, Bucureşti.
415. Man Livia Ecaterina (2007) Contribuţii la
identificarea şi evaluarea rocilor sursă de hidrocarburi
pe baza diagrafiei geofizice. Aplicaţii
pentru formaţiunile paleogene din Depresiunea
Precarpatică din Muntenia. RTD(pdf),
18 p., Univ. Bucureşti.
1 Prima teză de geologie susţinută în România, la Universitatea din Iaşi
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2
37

Titus Brustur
416. Man S. (2007) Evaluarea formaţiunilor oligocene
din zona Proviţa-Runcu-Mislea-Buştenari,
pe baza datelor geologice, geofizice şi de
foraj. RTD(pdf), 18 p., Univ. Bucureşti.
417. Manilici V. (1956) Studiul petrografic al rocelor
eruptive mesozoice din regiunea Poiana
Mărului-Şinca Nouă. ACG, XXIX, 5-75, Bucureşti.
418. Manolescu Gh. (1937) Étude géologique et
pétrographique dans les Monts Vulcan. AIGR,
XVIII, 79-172, Bucureşti.
419. Manoliu-Negreanu Eugenia (1969) Studiul
geologic al regiunii Zărneşti-Tohanul Vechi-
Vulcan-Codlea cu privire specială asupra Jurasicului
şi Cretacicului. RTD, 35 p., Univ. Bucureşti.
420. Mantea Gh. (1981) Cercetări geologice în
bazinul superior al Someşului Cald (Munţii Bihor).
Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi [Geological studies in
the upper basin of the Someşul Cald Valley and
the Valea Seacă Valley region (Bihor-Vlădeasa
Mountains). AIGG, 66, 5-89, 1985, Bucureşti].
421. Mareş-Marinescu Ioana (1964) Studiul depozitelor
cu glauconit din regiunea cuprinsă între
văile Doftana şi Bîsca Chiojdului. RTD, 21 p.,
Univ. Bucureşti.
422. Mariaş Z. Fr. (1996) Câmpul metalogenetic
Cavnic, caracterizare geostructurală şi petrometalogenetică.
RTD, 109 p., Univ. “Babeş-
Bolyai”, Cluj.
423. Marica Silviana (2009) Studii geologo-economice
asupra vulcanitelor pliocen-cuaternare
din România în vederea utilizării acestora la realizarea
unor produse neconvenţionale. Univ.
Bucureşti.
424. Marin Cornelia (2002) Aplicarea metodei curenţilor
telurici la descifrarea structurii fundamentului
Platformei Moldoveneşti. Univ. Bucureşti.
425. Marincaş Valeria (1965) Studii geologice în
regiunea Sebeş-Cîlnic-Săsciori-Răchita-Pianu
de Sus-Cioara cu privire specială asupra stratigrafiei
depozitelor cretacice. Univ. Bucureşti.
426. Marincea Şt. (1998) Cristallochimie et propriétés
physiques des borates magnésiens des
skarns de la province banatitique de Roumanie.
École Nat. Sup. des Mines de Saint-Etienne
& Univ. Bucarest.
427. Marinescu B. (1998) Studiul evolutiv al melanopsidelor
miocen superioare şi pliocene din
domeniul Paratethysului Central. Univ. “Babeş-
Bolyai”, Cluj-Napoca.
428. Marinescu Fl. (1978) Stratigrafia neogenului
superior din sectorul vestic al Bazinului Dacic.
155 p., Ed. Acad.RSR, Bucureşti.
429. Marinescu I. (1972) Studiul geologic al regiunii
dintre valea Teleajenului (Cheia, Mănăstirea
Suzana) şi Munţii Bobu-Grohotişu-Rădila
Mare. RTD, 37 p., Univ. Bucureşti.
430. Marinescu M. (1998) Optimizarea exploatării
şi evaluării zăcămintelor de minereuri neferoase.
Univ. Bucureşti.
431. Marinescu N. (2004) Modele de corelare litologică
a complexului cărbunos geţian din
Bazinul Olteniei pe baza diagrafiei geofizice.
Univ. Bucureşti.
432. Mariş A. Cristina (2005) Mineralogia diferitelor
materii prime cuarţo-feldspatice şi influenţa
lor asupra proprităţilor structurale şi
compoziţionale ale produselor ceramice. Univ.
“Babeş-Bolyai“, Cluj-Napoca.
433. Marosi P. (1967) Originea mineralizării apelor
freatice din cîmpia interfluviatilă Buzău-
Rîmnicu Sărat. STE, E7, 105-150, IGG, Bucureşti.
38
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 - 2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României
434. Mastacan Gh. (1948) Studiul petrografic al regiunii
cristaline dintre Ciocăneşti şi Vatra Dornei.
Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi.
435. Mârza I. (1967) Studiul geologic al formaţiunilor
cristaline din zona de sud-est a Muntelui
Mare. Univ. Bucureşti (Evoluţia unităţilor cristaline
din sud-estul Muntelui Mare. 167 p., 1969,
Ed. Acad. RSR, Bucureşti).
436. Mârza V.I. (1982) Conţinutul premonitoriu al
fluctuaţiilor de seismicitate. Manifestări la scară
globală cu particularizare şi accent pe regiunea
Vrancea. RTD, 26 p., Univ. Bucureşti.
437. Mateescu I. (1932) Petrographische Untersuchungen
der Kohlenflöze des liassichen Steinkohlenlagers
von Anina-Steierdorf in Banat. Mitt.
Inst. für Brennstoffgeologie an der Bergakademie,
78 p., Freiberg.
438. Mateescu Şt. (1927) Cercetări geologice în
partea externă a curburii sudestice a Carpaţilor
româneşti. Districtul Râmnicu Sărat. AIGR, XII,
67-324, Bucureşti.
439. Matei L. (1983) Argilele panoniene din Transilvania.
160 p., Ed. Acad. RSR, Bucureşti.
440. Matei V. (2000) Studiul stratigrafic al flişului
paleogen din Semifereastra Slănic-Oituz dintre
valea Dofteana şi valea Oituzului. Univ. “Al.
I. Cuza”, Iaşi.
441. Matyasi L. (1999) Studiul petrografic şi geostructural
al Bihorului central-estic. Univ. Bucureşti.
442. Matyasi S. (1999) Studiul mineralogic, geochimic
şi genetic al mineralizaţiilor de uraniu
din extremitatea de nord-vest a Munţilor Bihor.
Univ. Bucureşti.
443. Maţenco L. C. (1997) Tectonic evolution of the
Outer Romanian Carpathians. Constraints from
kinematic analysis and flexural modelling. 160
p. Vrije Universiteit, Amsterdam.
444. Mason, P. R. D. (1995) Petrogenesis of subduction-related
magmatic rocks from the East Carpathians,
Romania. 264 p., Univ. London,
445. Maxim I. Al. (1936) Contribuţiuni la explicarea
fenomenului de încălzire a apelor sărate
din Transilvania. III. Lacurile sărate de la Turda.
RMGMUC, VI, 209-320, Cluj.
446. Măldărescu I. C. (1970) Studiul mineralogic şi
geochimic al mineralizaţiilor de la Şuior. RTD,
27 p., Univ. Bucureşti.
447. Mălureanu I. (1995) Contribuţii la interpretarea
cantitativă a diagrafiei geofizice în condiţiile
invaziei cu filtrat de noroi. Aplicaţii în formaţiunile
meoţiene din zona cutelor diapire
- Muntenia. Univ. Bucureşti.
448. Mărgărit Gh. (1976) Geologia bazinului Almaşului
cu privire specială asupra zăcămintelor
de cărbuni. RTD, 23 p., Univ. Bucureşti.
449. Mărunţeanu C. (1987) Rolul factorilor petrografici
şi structurali asupra stabilităţii masivelor
de roci cristaline. RTD., 20 p., Univ. Bucureşti.
450. Mărunţeanu Mariana (1987) Studiul geologic
al bazinului inferior al Tazlăului Mare. RTD,
19 p., Univ. Bucureşti.
451. Mărunţiu M. (1987) Studiul geologic complex
al rocilor ultrabazice din Carpaţii Meridionali.
RTD, 23 p., Univ. Bucureşti.
452. Mătreşu J. (2004) Evoluţia tectonică a Platformei
Moesice. Univ. Bucureşti.
453. Meilescu C. (2005) Evoluţia paleoclimatică în
Neogenul superior din NV Olteniei pe baza
analizelor palinologice. Univ. “Babeş-Bolyai“,
Cluj-Napoca.
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2
39

Titus Brustur
454. Melinte Carmen Mihaela (1997) Biostratigrafia
Cretacicului superior din România pe baza
nannofosilelor, aplicată în flişul din zona de
curbură a Carpaţilor Orientali. Univ. Bucureşti.
455. Memon Allah Dino (1977) Studiul efectelor
diagenezei şi tectogenezei asupra compoziţiei
şi structurii rocilor din Doggerul, Malmul,
Neocomianul şi Barremianul părţii centrale a
Platformei Moesice, cu privire specială la condiţiile
de geneză şi de acumulare a petrolului.
RTD, 29 p., Univ. Bucureşti.
456. Meszaroş N. (1957) Fauna de moluşte a depozitelor
paleogene din nord-vestul Transilvaniei.
BGP, I, 174 p., Ed. Acad. RPR, Bucureşti.
457. Miclăuş Crina Genoveva (2001) Geologia
deltelor relicte extracarpatice sarmaţiene dintre
văile Sucevei şi Bistriţei. Univ. “Al. I. Cuza”,
Iasi.
458. Micu M. C. (1987) Studiul geologic al flişului şi
molasei din regiunea valea Horaiţa-Pîngăraţi-
Săvineşti. RTD, 27 p., Univ. Bucureşti.
459. Mihail Cr. (1981) Studiu geoelectric privind
evidenţierea de noi mineralizaţii auro-argentifere
şi de sulfuri polimetalice în vulcanitele neogene
din Munţii Gutîi şi Oaş. RTD, 26 p., Univ.
Bucureşti.
460. Mihăilă N. (1971) Stratigrafia depozitelor pliocene
şi cuaternare dintre valea Oltului şi valea
Vâlsanului (sectorul Rîmnicu Vîlcea-Curtea de
Argeş-Vîlsăneşti). STE, J7, 145 p., IGG, Bucureşti.
461. Mihăilescu-Toderiţă Victoria (1966) Studiul
geologic al bazinului Roşia (Munţii Pădurea
Craiului). STE, J3, 111 p., IGG, Bucureşti.
462. Milcoveanu D. (1941) Contribution à l’étude du
rayonnement des substances naturelles. Application
à la prospection géophysique par les radiations
pénétrantes. 166 p., Impr. Emmanuel
Vitte, Lyon.
463. Milu Consuela (2005) Consideraţii privind
contaminarea cu produse petroliere a formaţiunilor
sedimentare pleistocene şi a apei subterane
în zona Oil Terminal Constanţa. Univ.
Bucureşti.
464. Milu Viorica (1999) Alteraţii hidrotermale
asociate zăcămintelor de tip porphyry copper
Bolcana şi Roşia Poieni (Apusenii de sud). Univ.
Bucureşti.
465. Mitrofan H. (2005) Modificări episodice în cadrul
unui acvifer plasat în crusta terestra superioară
manifestate cu ocazia unor cutremure
vrâncene majore: studiul informaţiilor furnizate
de anomalii geotermometrice (Na-K-Mg) în
izvoare de la Slănic Moldova. Univ. Bucureşti.
466. Mînecan Teodosia (1985) Studiul mineralogic
şi petrografic al pegmatitelor din bazinul văii
Lotrului. RTD, 25 p., Univ. Bucureşti.
467. Mînzăraru Lidia (1965) Studiul mineralogic şi
petrografic al corpurilor subvulcanice din partea
de NW a munţilor Bîrgău. STE, I1, 93 p., Bucureşti.
468. Mocanu V. (1996) Relaţii între mişcările crustale
recente şi structura adâncă a teritoriului
românesc. Univ. Bucureşti.
469. Möckel K. (1920) Die petrographischen Verhaltnisse
der sudlich Reschinar gelegenen Berggegend.
Geologische Landkarte. Diss. Klausenburg,
1918. MMGSSNM, IV, Sibiu.
470. Mocuţa M. (2005) Contribuţii la înţelegerea
cauzelor şi evoluţiei proceselor de dezechilibru
din câmpul II de sonde de la Ocnele Mari.
Soluţii de dezamorsare. Univ. Bucuresti.
40
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 - 2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României
471. Mogoşanu D. (1999) Corelaţii între parametrii
fizici ai rocilor rezervor din Platforma Valahă.
Univ. Bucureşti.
472. Moisescu Gertrude (1955) Stratigrafia şi
fauna de moluşte din depozitele tortoniene şi
sarmaţiene din regiunea Buituri, RPR. 230 p., Ed.
Acad. RPR, Bucureşti.
473. Moisescu V. (1975) Stratigrafia depozitelor
paleogene şi miocen inferioare din regiunea
Cluj-Huedin-Românaşi (NW-ul bazinului Transilvaniei).
AIGG, XLVII, 5-211, Bucureşti.
474. Moldoveanu Tr. (2002) Contribuţiile metodelor
geofizice la investigarea mediului geologic
şi evaluarea hazardului natural. Univ. Bucureşti.
475. Moldoveanu V. D. (1999) Studiul condiţiilor
hidrogeologice ale Dobrogei de sud pentru
reevaluarea rezervelor exploatabile. Univ. Bucureşti.
476. Momea Lucia (2000) Studiul geologic al rocilor
sursă de hidrocarburi din Pânza de Tarcău
şi Pânza cutelor marginale între valea Tazlăului
Sărat şi Prahova cu privire specială asupra disodilelor.
Univ. Bucureşti.
477. Morariu D. C. (1998) Capcane subtile în sistemele
petroliere din România. Univ. Bucureşti.
478. Moroşan I. (2004) Cadrul structural-stratigrafic
al Platoului continental românesc al Mării
Negre evidenţiat prin prospecţiunea seismică
şi perspectivele de hidrocarburi. Univ.
Bucureşti (pro parte in: Romanian continental
plateau of the Black Sea. Tectonic-sedimentary
evolution and hydrocarbon potential. 176 p.,
2007, Oscar Print, Bucharest).
479. Moroşan N. (1938) Le Pléistocène et le Paléolithique
de la Roumanie du Nord-Est (les dépôts
géologiques, leur faune, flore et produits d’industrie).
AIGR, XIX, 1-160, Bucureşti.
480. Moser Fr. (1993) Tertiary deformation in the
Romanian Southern Carpathians. Univ. Tübingen.
481. Mosonyi Emilia (1998) Studiul geologicstructural
al metamorfitelor de pe versantul
sudic al Masivului Rodna. Univ. “Babeş-Bolyai”,
Cluj-Napoca.
482. Motaş C. I. (1913) Die Tuffitzone der mittleren
Dobrogea (Dobrudscha) und die Kieslagerstätte
von Altan-Tepe, ein Beispiel der Epigenese.
35 p., Dissertation Doktor-Ingenieurs, Berlin
(in Zeitschrift für praktische Geologie, 437-
467,1913, Berlin).
483. Mounazih Mohammed (1988) Studiul geologic
şi petrografic al regiunii Cîrjelari (Dobrogea
de nord). RTD, 24 p., Univ. ”Al. I. Cuza”, Iaşi.
484. Muhawreq Mubarek Khamis (1983) Contribuţii
la perfecţionarea metodelor de prospecţiune
şi explorare pentru substanţe minerale
utile solide. RTD, 25 p., Univ. Bucureşti.
485. Muneer Mahmoud Sulejman Ahmad (1991)
Studiul geologic complex al depozitelor neogene
purtătoare de hidrocarburi cuprinse
între valea Teleajenului şi valea Lopatna. RTD,
26 p., Univ. Bucureşti.
486. Muntean Viorica (2002) Sarmaţianul din regiunea
Făleşti-Bujor şi Valea Prutului (R. Moldova).
Univ. ”Al. I. Cuza”, Iaşi.
487. Munteanu Emilia (1998) Studiul faunei sarmaţiene
din regiunea cuprinsă între valea Lopatna
şi valea Buzăului. Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi.
488. Munteanu M. (1998) Studiul litostratigrafic,
tectonic si metalogenetic al zonei cuprinse între
Dârmoxa şi Dorna. Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi.
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2
41

Titus Brustur
489. Munteanu T. M. (2006) Geologia părţii de sud
a Platformei Covurlui. RTD, 47 p., Univ. “Al. I.
Cuza”, Iaşi.
490. Murariu T. V. (1975) Studiul mineralogic, geochimic
şi structural al pegmatitelor din Munţii
Rodnei. Univ. ”Al. I. Cuza”, Iaşi (Studiul mineralogic,
geochimic şi structural al pegmatitelor din
Munţii Rodna. STE, I15, 264 p., 1979, IGG, Bucureşti).
491. Mureşan I. (1980) Geologia şi petrografia bordurii
de nord-est a Munţilor Gilău. 127 p., Ed.
Acad. RSR, Bucureşti.
492. Mureşan M. (1972) Stratigrafia şi tectonica terenurilor
metamorfice din regiunea Tomeşti-
Luncani (Poiana Ruscă de NW). RTD, 38 p.,
IPGG, Bucureşti [Formaţiunile epimetamorfice
din partea de nord-vest a masivului Poiana
Ruscă (Carpaţii Meridionali), AIG, XLII, 7-337,
1973].
493. Murgeanu G. (1934) La nappe interne du flysch
dans les environs de Comarnic et de Teşila (Prahova).
AIGR, XVI, 281-326, Bucureşti.
494. Mutihac V. (1959) Studii geologice în partea
mediană a zonei Reşiţa - Moldova Nouă (Banat).
BGP, IV, 108 p., Ed. Acad. RPR, Bucureşti.
495. Muţiu R. (1994) Albianul din Platforma Moesică
(studiul paleontologic si stratigrafic). RTD,
13 p., Univ. Bucureşti (Albianul din Platforma
Moesică, 92 p., 2004, Ed. Academiei Române,
Bucureşti).
496. Myint Thein (1971) Geologia regiunii dintre
Aluniş-Poiana Vărbilău-Vălenii de Munte-Bughea
de Sus. RTD, 30 p., IPGG, Bucureşti.
497. Nacu V. (1998) Măsurători geodezice şi modele
de calcul pentru determinarea parametrilor
geodinamici ai mişcărilor crustale recente în
cadrul studiilor interdisciplinare de predicţie a
cutremurelor de pământ. UTCB, Bucureşti.
498. Nagiub Abdel’- Al Ali (1978) Studii mineralogice
şi chimice ale rocilor banatitice din masivul
Bocşa. RTD, 25 p., Univ. Bucureşti.
499. Naidu Dasaratha Bathala (1978) Studiul datelor
de prospecţiune geochimică în sectorul
cuprins între Valea Argeşului şi Valea Ialomitei
al Platformei Moesice, în vederea stabilirii condiţiilor
de formare a zăcămintelor de hidrocarburi.
RTD, 19 p., Univ. Bucureşti.
500. Nanii Elena (1982) Flora sporo-polinică şi
complexele cenologice de la Rovinari (jud.
Gorj) şi corelaţia lor cu vegetaţia actuală. RTD,
27 p., Univ. “Babeş-Bolyai”, Cluj.
501. Nasser Aziz Ahmed (1977) Studiul geologicgeofizic
al sectorului central din Podişul Moldovenesc
cu privire la structura şi perspectivele
de hidrocarburi între Prut şi linia localităţilor
Rădăuţi-Bacău-Fălciu. RTD, 32 p., Univ. Bucureşti.
502. Năstăseanu S. (1979) Géologie de Monts Cerna.
AIGG, LIV, 153-280, Bucureşti.
503. Neacşu Antonela (2003) Studiul mineralogic,
fizico-chimic şi gemologic al chihlimbarului
de la Colţi. Univ. Bucureşti.
504. Neacşu Gh. (1969) Bentonitele din regiunea
Alba Iulia-Ocna Mureşului. 205 p., Ed. Acad.
RSR, Bucureşti.
505. Neagu Th. (1965) Studiul stratigrafic şi micropaleontologic
al Cretacicului superior dintre
Valea Buzăului şi Rîul Negru. Univ. Bucureşti.
[Micropaleontological and stratigraphical study
of the Upper Cretaceous deposits between the
upper valleys of the Buzău and Rîul Negru rivers
(Eastern Carpathians). MIGG, XI, 109 p., 1970,
IGG, Bucureşti].
42
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 - 2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României
506. Nedelcu C. (1994) Studiul petrografic al cărbunilor
din România în vederea stabilirii gradului
de carbonizare. RTD, 35 p., Univ. Bucureşti.
507. Negoiţă V. (1979) Determinarea caracteristicilor
petrofizice ale rocilor prin metode geofizice
de sondă cu aplicaţie la zăcămintele carbonatice
ale Platformei Moesice. Univ. Bucureşti.
508. Negulescu Elena (2007) Semnificaţia mineralelor
şi a asociaţiilor minerale în determinarea
istoriei metamorfice a Cristalinului Masivului
Leaota. Univ. Bucureşti (Semnificaţia mineralelor
şi a asociaţiilor minerale în determinarea
istoriei metamorfice a cristalinului Masivului
Leaota, 466 p., ISBN 978-973-0-07196-2, disponibila
la http://negulescu.greencats.ro/).
509. Neguţ I. A. (1982) Estimarea parametrilor ce
caracterizează regimul termic al formaţiunilor
geologice în Muntenia şi Oltenia. RTD, 22 p.,
Univ. Bucureşti.
510. Neguţ Mihaela Liana (2003) Contribuţii la
valorificarea diagrafiei geofizice pentru rezolvarea
unor probleme geologice particulare în
explorarea hidrocarburilor. Univ. Bucureşti.
511. Niculescu B. M. (2002) Contributions to the
electrical modeling of stratified media. Specific
applications in borehole geophysics. Univ.
Bucureşti.
512. Niţă Şt. C. (2007) Procese geomecanice asociate
evoluţiei golurilor de dizolvare rezultate
ca urmare a exploatării zăcămintelor de sare
gemă prin disoluţie. RTD(pdf), 5 p., Univ. Bucureşti.
513. Nguen Huu Duc (1978) Studiul magnetic şi
paleomagnetic al unor roci din regiunea Mehadia-Plugova-Iablaniţa
(Banat). RTD, 25 p.,
Univ. Bucureşti.
514. Nguyen Thac Nhan (1978) Studiul petrografic
al masivului granitoid Sfîrdinul. RTD, 20 p.,
Univ. Bucureşti.
515. Nguyen Van Cuong (2000) Contribuţii la evaluarea
formaţiunilor fisurate de interes pentru
hidrocarburi pe baza diagrafiei geofizice. Univ.
Bucureşti.
516. Nguyen Van Lien (1981) Studiul proprietăţilor
fizico-mecanice ale unor roci stîncoase
din România (Corelaţii dintre caracteristicile
petrografice-mineralogice şi fizico-mecanice
ale andezitelor din perimetrele Malnaş-Bicsad,
Mădăraş, Chileni-Suseni şi Poiana Ilvei, Carpaţii
Orientali). RTD, 24 p., Univ. Bucureşti.
517. Nguyen Xuan Tung (1977) Studii mineralogice
şi petrogenetice în zona gnaisului ocular de
Căpâlna-Lez (Munţii Sebeş). RTD, 24 p., Univ.
Bucureşti.
518. Nichita O. (1933) Studiul petrografic şi chimic
al regiunei văilor Neagra şi Haita din masivul
munţilor Călimani (jud. Câmpulung). Univ.
”Al. I. Cuza”, Iaşi (Studiul petrografic şi chimic
al regiunii văilor Neagra şi Haita din Masivul
Munţilor Călimani, jud. Câmpulung. AUI, XXI/1-
4, 197-314, 1935, Iaşi).
519. Nicolae Eugenia (2001) Sisteme depoziţionale
şi modele de facies în depozitele badeniene
din Depresiunea Pannonică, în zona Chislaz-
Poiana-Abram. Univ. Bucureşti.
520. Nicolae I. (1985) Ophiolites of the Trascău
Mountains (South Apuseni Mountains). AIGG,
65, 143-205, Bucureşti.
521. Nicolescu Şt. (1998) Skarn genesis at Ocna de
Fier-Dognecea, South-west Romania. Earth Sciences
Centre, Publ. A36, variously paginated,
Univ. Göteborg, Sweden.
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2
43

Titus Brustur
522. Nicolescu Şt. M. (1964) Studiul Miocenului şi
Pliocenului din regiunea Cislău-Salcia-Lapoş.
ACG, XXXIII, 237-289, Bucureşti.
523. Nicorici E. (1972) Stratigrafia neogenului din
sudul bazinului Şimleu. 159 p., Ed. Acad. RSR,
Bucureşti.
524. Nitu Gh. (1977) Condiţiile tectonice ale formării
banatitelor cu privire specială asupra regiunii
Bihorului. RTD, 25 p., Univ. Bucureşti.
525. Nopcsa F. (1905) Zur Geologie der Gegend
zwischen Gyulafehervar, Deva, Ruszkabanya
und der rumanischen Landesgrenze. MJKUGA,
14, 91-279, Budapest.
526. Oaie Gh. (1998) Sedimentologia şi tectonica
Seriei Şisturilor Verzi din Dobrogea centrală şi
prelungirea ei în acvatoriul Mării Negre. Univ.
Bucureşti.
527. Oancea V. (1999) Variaţii spaţio-temporale ale
atenuării undelor seismice pe teritoriul României.
IFA, Bucureşti.
528. Oday Habib Salha (1980) Studiul geologic
al depozitelor cretacice din sectorul estic al
Platformei Moesice cu privire specială asupra
condiţiilor de formare a zăcămintelor de hidrocarburi
din perimetrul Mărgineanu-Urziceni-Padina-Pogoanele.
RTD, 24 p., Univ. Bucureşti.
529. Olaru L. (1976) Cercetări asupra distribuţiei
stratigrafice a microflorei în flişul paleogen
dintre Bistriţa şi Trotuş. Univ. „Al. I. Cuza“, Iaşi
(Cercetări asupra distribuţiei stratigrafice a microflorei
în flişul paleogen dintre văile Bistriţa şi
Trotuş. MIGG, XXVII, 1978, 5-111, IGG, Bucureşti).
530. Olteanu Al.C. (1999) Studiul mineralogic-petrografic
al unor depozite de gipsuri din România
şi posibilităţile lor de valorificare economică.
Univ. “Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca.
531. Olteanu Fl. (1985) Pînzele marginale din Carpaţii
Orientali, poziţia lor în tectonica majoră a
României şi rolul pe care l-au jucat în formarea
zăcămintelor de hidrocarburi. RTD, 27 p., Univ.
Bucureşti.
532. Olteanu R. (1977) Studiul stratigrafic şi micropaleontologic
al depozitelor eocen-oligocene
din regiunea Cluj-Mera-Săvădisla. RTD, 25 p.,
Univ. ”Al. I. Cuza”, Iaşi (pro parte in: Monografia
ostracodelor terţiare din arealul carpatic, 239 p.,
42 pl., 2006, Ed. Academiei Române, Bucureşti).
533. Onac B. P. (1996) Mineralogia speleotemelor
din unele peşteri ale Munţilor Pădurea Craiului
cu referiri asupra semnificaţiei lor paleo-climatice.
Univ. “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca (pro
parte in: Formaţiuni stalagmitice în peşterile
Pădurii Craiului, 175 p., 1998, Ed. Academiei
Române, Bucureşti).
534. Oncescu M. C. (1984) The three dimensional
velocity structure under the Carpathian Arc.
Univ. Bucureşti.
535. Oncescu N. (1943) Région de Piatra Craiului-
Bucegi. AIGR, XXII, 1-124, Bucureşti.
536. Oniceanu I. M. (1975) Studiul mineralogic, petrografic
şi structural al cristalinului dintre vîrful
Ineu şi anticlinalul Bretila. RTD, 25 p., Univ.
”Al. I. Cuza”, Iaşi.
537. Onofrei I. M. (2004) Contribuţii la cunoaşterea
calităţilor geomecanice ale loessului. Univ. Bucureşti.
538. Opran C. (1971) Cercetări geologice şi hidrogeologice
în zona miocenă dintre valea Nechitu
şi valea Cuejdiu cu privire specială asupra
perspectivelor de hidrocarburi şi săruri de potasiu.
RTD, 39 p., Univ. Bucureşti.
44
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 - 2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României
539. Opreanu G. (2008) Caracterizarea granulometrică,
mineralogică, geochimică şi dinamică a
încărcăturii sedimentare a fluviului Dunărea.
RTD(pdf) 161 p., Univ. Bucureşti.
540. Opreanu Priscila-Ana (2006) Studiul populaţiilor
de ostracode actuale şi fosile de pe platforma
continentală a Mării Negre. Univ. “Ovidius”,
Constanţa.
541. Orăşeanu I. (2000) Contribuții la cunoașterea
hidrodinamicii sistemelor acvifere carstice din
Munții Apuseni. Univ. Bucureşti [pro parte in:
Karst hydrogeology of Apuseni Mountains, p.
181-197, 199-444. Retipărit din: Oraşeanu I. &
Iurkewicz A. (ed.) (2010) Karst hydrogeology of
Romania, 444 p., Ed. Belvedere, Oradea].
542. Orban T. (1997) Contribuţii teoretice şi aplicative
în domeniul seismicii inginereşti. Univ.
Bucureşti.
543. Orbocea Marioara (1972) Stratigrafia depozitelor
miocene şi pliocene dintre valea Tărîia
şi valea Luncavăţului (jud. Vîlcea). RTD, 53 p.,
Univ. Bucureşti.
544. Osama Menwer Za’al Al Kofahi (1999) Geological
and hydrochemical study for the
groundwater wells around Glina landfill (Romania)
and Al Akeder landfill (Jordan) with
special regard to the environmental pollution.
Univ. Bucureşti.
545. Paghida-Trelea Natalia (1969) Microfauna
miocenului dintre Siret şi Prut. 189 p., Ed. Acad.
RSR, Bucureşti.
546. Pál Molnár E. (2000) A Ditrói szienitmasszívum
földtani felépítése és petrológiája,
különös tekintettel a hornblenditek és dioritok
kialakulására (Acta-2000, Aluta-XXIV, Acta
Hargitensia VII), Sepsiszentgyörgy, 12). Univ.
Szeged, Ungaria (pro parte in: Hornblendites
and diorites of the Ditró Syenite Massif. Ed. Department
of Mineralogy, Geochemistry and
Petrology, 172 p., 2000, University of Szeged,
Szeged).
547. Palcu M. (2003) Modelarea comportarii acviferului
regional din Dacianul inferior al Olteniei
în condiţiile drenajului pentru exploatarea
zacamintelor de lignit si asigurarea localitatilor
cu apa. Univ. Bucureşti.
548. Paliuc Gh. (1937) Étude géologique et pétrographique
du massif du Parâng et des Munţii
Cimpii (Carpathes Meridionales). AIGR, XVIII,
173-279, Bucureşti.
549. Panaiotu C. (1999) Paleomagnetic studies in
Romania: tectonophysic implications. Univ.
Bucureşti.
550. Panaiotu Emilia Cristina (2000) Platforma
carbonatică din zona masivelor Bucegi şi Piatra
Craiului. Analiza comparativă a sistemelor
depoziţionale şi a proceselor postdepoziţionale.
Univ. Bucureşti.
551. Panaitescu C. Aurelia (1996) Studiul geologic
complex al depozitelor cretacice şi sarmaţiene
din zona Videle-Bălăria cu privire specială
asupra posibilităţii de creştere a rezervelor de
hidrocarburi. RTD, 24 p., Univ. Bucureşti.
552. Panaitescu Paulina (2003) Biostratigrafia Miocenului
din Banat pe baza cercetărilor micropaleontologice.
Univ. Bucureşti.
553. Pană Camelia (1997) Studiu biostratigrafic al
formaţiunilor paleozoice superioare din Platforma
Moesică. Univ. Bucureşti.
554. Pană D. (1998) Petrogenesis and tectonics
of the basement rocks in the Apuseni Mountains:
significance for the alpine tectonics of
the Carpathian-Pannonian region. University
of Alberta, Canada.
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2
45

Titus Brustur
555. Pană Ioana (1966) Studiul depozitelor pliocene
din regiunea cuprinsă între valea Buzău şi valea
Bălăneasa. STE, J1, 136 p., IGG, Bucureşti.
556. Pandele N. (2002) Evaluarea presiunilor anormale
şi a gradienţilor de presiune şi fisurare pe
baza diagrafiei geofizice: aplicaţie pentru formaţiunile
geologice cuprinse în arealul dintre
Valea Buzăului şi Valea Dâmboviţei. Univ. Bucureşti.
557. Panin N. (1974) Le Delta du Danube. Étude géodynamique
et sédimentologique. 230 p., Univ.
Paris VI., Paris.
558. Pântea A. (1999) Studii teoretice şi aplicative
privind caracteristicile dinamice ale undelor
produse de explozii. Univ. Bucureşti.
559. Papaianopol I. (1992) Studiul stratigrafic al
Neogenului din Molasa Pericarpatică (sectorul
dintre valea Cricovului Sărat şi valea Nişcovului).
RTD, 26 p., Univ. ” Al. I. Cuza”, Iaşi.
560. Papiu C. V. (1953) Cercetări geologice în masivul
Drocea (Munţii Apuseni). BSBAGG, V, 1, 107-
213, Acad. RPR, Bucureşti.
561. Papp S. (1909) A Gyalui havasok. Cercul Dobrinului,
Marisel, Prizlop és a Vrf. Cheruluj közötti
részének. Közettani és geologiai viszonyai. A
Kolozsvári Magyar Királi Tudományegyetem
Mathematikai és Természettudományi
Karához, 74 p., Stief Jenö és Társa Könyvsajtója,
Kolozsvar (Die petrographischen und geologischen
Verhältnisse der Gyuluer Berge), Cluj.
562. Paraschiv D. (1972) Studiul stratigrafic al Devonian-Carboniferului
din Platforma Moesică.
Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi (Studiul stratigrafic al
Devonianului şi Carboniferului din Platforma
Moesică, la vest de râul Argeş. STE, J12, 165 p.,
1974, IGG Bucureşti).
563. Paraschiv V. (2006) Flora sarmaţiană din Oltenia.
Univ. Bucureşti.
564. Pârvu G. (1970) Studiul geologic complex al
zăcămintelor de petrol şi gaze din formaţiunile
miocene dintre Olt şi Olteţ cu privire specială
asupra rocilor rezervor. RTD, 27 p., Univ.
Bucureşti.
565. Pascariu Vieru Florentina (2010) Studiul argilelor
sarmaţiene şi al formaţiunilor acoperitoare
din Municipiul Iaşi, privite ca terenuri de
fundare. RTD(pdf), 57 p., Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi.
566. Pascu M. B. (1956) Contribuţiuni la studiul
susceptibilităţii magnetice a rocelor şi minereurilor
din RPR. ACG, XXIX, 77-122, Bucureşti.
567. Patrulius D. (1972) Geologia masivului Bucegi
şi a culoarului Dîmbovicioara. RTD, 29 p., Univ.
“Al. I. Cuza”, Iaşi (Geologia masivului Bucegi şi
a culoarului Dîmbovicioara. 324 p., 1969, Ed.
Acad. RSR, Bucureşti.
568. Paucă M. (1934) Die fossile Fauna und Flora aus
dem Oligozän von Suslăneşti-Muscel in Rumänien.
Eine systematische und paläobiologische
Studie. AIGR, XVI, 575-668, Bucureşti.
569. Paucă M. (1967) Contribuţii la determinarea
rezistivităţii aparente de curent continuu.
IPGG, Bucureşti.
570. Pauliuc S. (1970) Studiul geologic al Perşanilor
centrali cu privire specială la Cretacicul superior.
STE, J4, 133 p., IGG, Bucureşti.
571. Pavel Alina (2009) Dinamica producerii, consumului
şi emisiei de gaze cu efect de seră din
Delta Dunării. RTD(pdf), 14 p., Univ. Bucureşti.
572. Pavelescu L. (1953) Studiul geologic şi petrografic
al regiunii centrale şi de SE a munţilor
Retezatului. AIGR, XXV, 119-210, Bucureşti.
46
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 - 2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României
573. Pătruţ I. (1955) Geologia şi tectonica regiunii
Vălenii de Munte-Cosminele-Buştenari. ACG,
XXVIII, 5-98, Bucureşti.
574. Pătruţi Al. (1999) Interpretarea informaţiilor
magnetice utilizând măsurători la nivele diferite.
Univ. Bucureşti.
575. Pătruţoiu I. (2000). Geologia Pliocenului cu
ligniţi dintre Dunăre şi Motru. Univ. “Babeş-
Bolyai”, Cluj-Napoca.
576. Pătruţoiu T. C. R. (2010) Rezervaţii paleontologice
plio-pleistocene din Oltenia. RTD(pdf),
50 p., Univ. “Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca.
577. Pelin M. (1967) Studiul geologic al formaţiunilor
mezozoice din masivul Hăghimaş (între
Lacul Roşu şi Piatra Unică). RTD, 25 p., Univ.
Bucureşti.
578. Pecheanu I. (1999) Geochimia unor metale
grele şi influenţa lor poluantă asupra mediului
marin costier românesc al Mării Negre. Univ.
“Al. I. Cuza”, Iaşi.
579. Peltz S. (1969) Studiul petrografic al părţii de
sud-est a Munţilor Călimani. STE, I4, 206 p., IGG,
Bucureşti.
580. Pene C. (1995) Studiul geologic complex al
formaţiunilor triasice din vestul Platformei
Moesice la nord de paralela municipiului Craiova
cu privire specială asupra condiţiilor de
formare a zăcămintelor de hidrocarburi. RTD,
24 p., Univ. Bucureşti.
581. Pestrea Simona Ileana (1999) Diatomeele
sarmaţiene din Romania. Univ. Bucureşti.
582. Petculescu Al. (2005) Arvicolidele cuaternare
(Rodentia, Mammalia) din peşterile Dobrogei
centrale. ISER, Bucureşti.
583. Petrescu A. N. (1977) Studiul petrografic al
şisturilor cristaline din partea estică a sinclinalului
Hăghimaş, bazinul văii Bicaz. RTD, 21 p.,
Univ. Bucureşti.
584. Petrescu L. (2004) Studiul mineralogic şi geochimic
al haldelor radioactive de la Crucea şi
Botuşana (Munţii Bistriţei) cu privire specială
asupra impactului poluant al acestora. Univ.
Bucuresti (pro parte in: Haldele de minereuri de
uraniu din Munţii Bistriţei. Implicaţii asupra factorilor
de mediu, 283 p., 2007, Ed. Universităţii
din Bucureşti).
585. Petrescu J. (1978) Studiul lemnelor fosile din
Oligocenul din nord-vestul Transilvaniei. MIGG,
XXVII, 113-184, IGG, Bucureşti.
586. Petrescu M. I. (2000) Studii şi cercetări experimentale
asupra corelaţiei între duritatea şi
cristalochimia sulfurilor şi sulfosărurilor. Univ.
Bucureşti.
587. Petreuş I. (1974) Studiul cristalografic şi mineralogic
al piritei sedimentare. Univ. Bucureşti
(Pirita sedimentară. Cristalografie, mineralogie,
geochimie. 134 p., 1976, Ed. Acad. RSR, Bucureşti).
588. Petrulian N. (1934) Étude calcographique du
gisement aurifère de Roşia Montană et du gisement
de plomb et de zinc de Herja (Transylvanie,
Roumanie). AIGR, XVI, 499-537; 539-572, Bucureşti.
589. Pham Duc Luong (1981) Studiul vulcanologic
şi petrologic al structurilor vulcanice din regiunea
Săcărâmb (Munţii Apuseni). RTD, 25 p.,
Univ. Bucureşti.
590. Pham Huy Tien (1974) Studiul petrografic al
rocilor generatoare şi colectoare de hidrocarburi
din depozitele paleogene dintre valea
Buzăului şi văile Slănic-Bîsca Mare. RTD, 28 p.,
Univ. Bucureşti.
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2
47

Titus Brustur
591. Phan Trung Dien (1973) Studiu litologic în
formaţiunile mezozoice din bazinul Babadag
(între Babadag-Ceamurlia de Jos şi Lacul Razelm).
RTD, 32 p., IPGG, Bucureşti.
592. Pintea I. (1996) Studiul incluziunilor fluide cu
privire specială asupra imiscibilităţii fazelor
fluide asociate genezei zăcămintelor porphyry
cooper din Munţii Metaliferi. RTD, 26 p., Univ.
Bucureşti.
593. Pintilei D.M. (2010) Petrologia şi geochimia
granitoidului Vinţa. RTD(pdf), 49 p., Univ. “Al. I.
Cuza”, Iaşi.
594. Piţu N. (1980) Contribuţii la studiul mişcării
apelor subterane în roci fisurate cu particularizare
la complexele acvifere din zona litoralului.
Univ. Bucureşti.
595. Plaviţă Ramona (1985) Modelări matematice
şi digitale ale unor procese şi sisteme seismice.
Univ. Bucureşti.
596. Podaşcă I. (2002) Studiul structural, litostratigrafic
şi petrologic al formaţiunilor cristaline
din bazinul râului Bistriţa dintre Cârlibaba şi
Iacobeni (Carpaţii Orientali). Univ. „Al. I. Cuza”,
Iaşi.
597. Pomârleanu V. V. (1959) Termometrul geologic
şi aplicarea lui la unele minerale din R.P.R.
Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi (Geotermometria şi aplicarea
ei la unele minerale din România. 158 p.,
1971, Ed. Acad. RSR, Bucureşti).
598. Pozdneakova Irina (1996) Studiul geochimic
al depozitelor loessoide dintre Prut şi Nistru
(Republica Moldova). Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi.
599. Pop Dana (1999) Mineralogical-petrographical
study on the glauconitic formations in the
Transylvanian basin. Abstract, 41 p., Univ. “Babeş-Bolyai”,
Cluj-Napoca.
600. Pop E. (1929) Analize de polen în turba
Carpaţilor Orientali de la Dorna-Lucina. BGBC,
9, 3-4, 81-210, Cluj.
601. Pop E. I. (1957) Studiul geologic al bazinului
Mehadiei. ACG, XXX, 51-105, Bucureşti.
602. Pop Gr. (1973) Depozitele mezozoice din Munţii
Vîlcan. 155 p., Ed. Acad. RSR, Bucureşti.
603. Popa Elena (1981) La biostratigraphie des formations
mésozoiques de la partie orientale de
Pădurea Craiului (Monts Apuseni). AIGG, LVIII,
203-282, Bucureşti.
604. Popa I. (2003) Eficienţa hidrodinamică a forajelor
hidrogeologice. Studii de caz semnificative
din România. Univ. Bucureşti.
605. Popa M. A. (1987) Studiul nisipurilor cuarţoase
caolinoase din Oligocenul superior al zonei
Popeşti-Mihăieşti-Corneşti cu aspecte legate
de valorificarea lor. RTD, 25 p., Univ. Bucureşti.
606. Popa M. (2000) Secvenţe siliciclastice şi piroclastice
în Neogenul inferior din forelandul
Carpaţilor Orientali (zona de curbură). Analiză
comparată pentru elaborarea modelelor de
facies. Univ. Bucureşti.
607. Popa M. E. (2000) Flora continentală a Jurasicului
inferior din Pânza Getică. Univ. Bucureşti
& Univ. Utrecht.
608. Popa Mirela (1998) Biostratigrafia depozitelor
neogene din partea estică a bazinului Vad-Borod.
Univ. “Babes-Boyai”, Cluj-Napoca.
609. Popa Valeria (1972) Flora oligocen-miocenă
din bazinul Petroşani. RTD, 31 p., Univ. Bucureşti.
610. Popescu A. (2010) Asociații de mamifere pliocene
și cuaternare din Oltenia (România); biostratigrafie,
paleoecologie, paleogeografie.
ISER, Univ. Bucureşti.
48
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 - 2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României
611. Popescu A. T. (1983) Studiul petrografic al depozitelor
pannoniene de pe versantul vestic al
munţilor Călimani-Gurghiu cu privire specială
asupra mineralelor grele din rocile detritice.
RTD, 23 p., Univ. Bucureşti.
612. Popescu B. A. (1997) Experimentarea şi aplicarea
unor metode tridimensionale de prospecţiune
seismică în România. Univ. Bucureşti.
613. Popescu D. P. (2002) Foraminiferele eocene
din aria carpatică (Faciesul de Şotrile) şi Platforma
Moesică (prelungirea nordică a bazinului
Lomului) – studiu comparativ. Univ. Bucureşti.
614. Popescu Daniela Alexandra (2003) Geologia
şi microfaciesurile carbonatice triasice dintre
valea Moldovei şi valea Trotuşului. RTD, 72 p.,
Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi. (Geologia şi microfaciesurile
depozitelor carbonatice triasice dintre Valea
Moldovei şi Valea Trotuşului, 221 p., 2008, Ed.
Sedcom Libris, Iaşi).
615. Popescu Emilia (2007) Complex study of the
seismic sequences on the Romanian territory.
IFA, Bucureşti.
616. Popescu Gh. (1975) Étude de foraminifères du
Miocèn inférieur et moyen du nord-ouest de la
Transylvanie. MIGG, XXIII, 121 p., IGG, Bucureşti.
617. Popescu Gh. C. (1972) Studiul formaţiunilor
cristaline cu sulfuri metalice din zona Bălan
(Munţii Hăghimaş-Ciuc). RTD, 14 p., Univ. Bucureşti.
618. Popescu Irina (2002) Analyse des processus
sédimentaires récents dans l’éventail profond du
Danube (Mer Noire), 282 p., Université de Bretagne
Occidentale & Université de Bucarest,
Impression Service TMSI/IDM/RIC, IFREMER
Centre de Brest, France.
619. Popescu L. Gh. (2002) Studiul geologic al
Formaţiunii de Gura Şoimului din Pânza de
Vrancea (sectorul Valea Moldovei-Valea Tazlăului).
RTD, 35 p., Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi [Studiul
geologic al Formaţiunii de Gura Şoimului din
Pânza de Vrancea (sectorul Valea Moldovei-Valea
Tazlăului), 120 p., 2005, Ed. Sedcom Libris,
Iaşi].
620. Popescu R. B. (1979) Sedimentarea carbonatică
în nord-vestul Transilvaniei în timpul
Eocenului şi Oligocenului. RTD, 27 p., Univ.
Bucuresti. (pro parte in: Lithostratigraphy of
cyclic continental to marine Eocene deposits in
NW Transylvania, Romania. Arch. Sci. Genève,
1984, 37, 1, 37-73, Genève).
621. Popescu Rodica (1987) Studiul elementelor
minore din principalele sulfuri ale zăcămintelor
din România. RTD, 14 p., Univ. Bucureşti.
622. Popescu Speranţa-Maria (2001) Végétation,
climat et cyclo-stratigraphie en Paratéthys
centrale au Miocène supérieur et au Pliocène
inférieur d’après la palynologie. Université
Claude Bernard-Lyon 1.
623. Popescu V. N. (1998) Sursa primară şi secundară
a aurului din depozitele aluvionare ale
Piemontului Getic, între Olt şi Gilort. Univ. Bucureşti.
624. Popescu-Gîrlescu Mărioara C. (2008) Studiul
geologic complex al zăcămintelor de baritină
din zona Ostra şi Holdiţa. Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi.
625. Popescu-Voiteşti I. (1909) Contribution à
l’étude stratigraphique du Nummulitique de la
Depression Gétique (Roumanie occidentale).
AIGR, III, 275-372, Bucureşti.
626. Popovăţ M. (1937) Dégradation des sols de
steppe. Application à l’étude agrogéologique
des environs de Perişorul (Distr. de Dolj). AIGR,
XVIII, 281-391, Bucureşti.
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2
49

Titus Brustur
627. Popovici L. Alina (1975) Cercetări geologice
între Teşila şi Cîmpina, în bazinele văilor Doftana
şi Cîmpiniţa. RTD, 26 p., Univ. Bucureşti.
628. Porof M. (2004) Studiul geochimic al apelor
subterane şi de suprafaţă din judeţul Suceava.
Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi.
629. Postolache C. (1997) Structura de adâncime a
masivului alcalin Ditrău dedusă din date geofizice.
RTD, 38 p., Univ. Bucureşti.
630. Preda D. M. (1917) Geologia regiunii subcarpatice
din partea de sud a districtului Bacău. AIGR,
VII, 427-574, Bucureşti.
631. Preda I. (1962) Studiul geologic al regiunii
Roşia-Meziad (Munţii Pădurea Craiului). 108 p.,
Ed. Acad. RPR, Bucureşti.
632. Prelipcean I. (1909) Der Erdrutsch von Frumosu
in der Bukowina (Lunecările de teren de
la Frumosu din Bucovina). Univ. Viena.
633. Prica Ioana-Codruţa (2004) Algele calcaroase
(Rhodophyta) din depozitele paleogene de pe
bordura nord-vestică a Depresiunii Transilvaniei.
Univ. “Babeş-Bolyai“ Cluj-Napoca.
634. Pricăjan A. (1961) Cercetări hidrogeologice în
tinutul de cîmpie dintre Buzău şi Ialomiţa. STE,
E5, 115-139, IGG Bucureşti.
635. Privighetoriţă C. (1978) Caracteristicile inginero-geologice
şi geotehnice ale rocilor metamorfice
din cadrul amenajării hidrotehnice
Lotru-Vidra. Univ. Bucureşti.
636. Proca A. M. (1979) Contribuţii gravimetrice
la cunoaşterea structurii geologice a Munţilor
Harghita de Nord. Univ. Bucureşti.
637. Protescu O. (1922) Contribuţiuni la studiul faunei
de foraminifere terţiare din România. AIGR,
IX, 221-369, Bucureşti.
638. Radu C. (1974) Contribution à l’étude de la
seismicité de la Roumanie et comparaison
avec la séismicité du bassin méditerranéen et
en particulier avec la séismicité du Sud-Est de
la France. Univ. Strasbourg (France).
639. Radu D. M. (2003) Evoluţia termobarică a rocilor
metamorfice din masivele Preluca, Ţicău şi
Codru, NW Transilvaniei. Univ. Bucureşti.
640. Radu E. P. (2010) Studiul microbiostratigrafic
al Cretacicului superior din perimetrul Zăbrătău-Crasna-Gura
Harţagului (Valea Buzăului).
Univ. Bucureşti
641. Radulian M. (1998) Dinamica falierii şi implicaţiile
sale asupra modelării proceselor seismice
din regiunea Vrancea. IFA, Bucureşti.
642. Rahim Abdul Loutfi (1983) Studii geologice
şi geotehnice pentru construcţii rutiere. RTD,
19 p., Univ. Bucureşti.
643. Răbăgia Annamaria (2009) Studii de stratigrafie
secvenţială a părţii de nord a Bazinului
Panonic pentru stabilirea evoluţiei tectonostratigrafice.
RTD(pdf), 20 p., Univ. Bucureşti.
644. Rădan S. (2000) Evoluţia mineralelor argiloase
în procesele sedimentare. Studii de caz în România.
Univ. Bucureşti.
645. Rădan S. C. (1998) Contribuţii la studiul
proprietăţilor magnetice ale rocilor în context
geofizic şi geologic, 332 p., Univ. Bucureşti.
646. Rădăşanu Smaranda (2002) Geochimia şi
geo termometria pegmatitelor din Munţii Preluca.
RTD, 45 p., Univ. “Al. I. Cuza“, Iaşi.
647. Răducă V. (2010) Rolul parametrilor sedimentologici
şi geochimici în evaluarea iazurilor de
decantare. Impact asupra mediului. RTD(pdf),
43 p., Univ. Bucureşti.
50
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 - 2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României
648. Rădulescu C. (1962) Contribuţiuni la studiul
anatomic comparativ al Artriodactylelor actuale
şi fosile din ţara noastră şi importanţa
acestora pentru stratigrafia Pleistocenului superior.
Univ. Bucureşti.
649. Rădulescu D. (1958) Studiul petrografic al
formaţiunilor eruptive din regiunea Seini-Ilba-
Nistru (Baia Mare). ACG, XXXI, 151-260, Bucureşti.
650. Rădulescu Fl. (1979) Cercetări seismice privind
structura crustei terestre în R. S. România.
Univ. Bucureşti.
651. Răileanu Adriana (2002) Arhitectura secvenţelor
depoziţionale purtătoare de hidrocarburi
din Jurasicul Platformei Moesice. Univ.
Bucureşti.
652. Răileanu Gr. (1953) Cercetări geologice în
regiunea Sviniţa-Faţa Mare. BSBAGG, V, 2, 307-
409, Bucureşti.
653. Răileanu M. (2000) Studiul petrografic şi mineralogic
al rocilor eruptive neogene şi mineralizaţiilor
hidrotermale asociate din partea
sudică a Munţilor Bârgăului. Univ. „Al. I. Cuza”,
Iaşi.
654. Rech-Frollo Marguerite (1940) Étude pétrographique
des séries sédimentaires de la vallée
du Bicaz-Carpathes Orientales. Thèse, 183 p.,
serie A, no. 1904, no d’ordre 2771, Univ. Paris.
655. Remeş I. (1971) Studiul geologic al regiunii
Deduleşti-Rîmnicul Vîlcea cu privire specială
asupra deplasărilor de teren. RTD, 26 p., Univ.
Bucureşti.
656. Reschke S. (1998) Biogeochimishe Variabilitäten
in der Schwebstofffracht der Donau und
deren Einfluss auf das Sedimenationsgeschehen
im nordwestlichen Schwarzen Meer. Univ. Hamburg.
657. Reyad Khassawneh (1980) Studiul condiţiilor
de formare a zăcămintelor de hidrocarburi din
sectorul estic al Platformei Moesice în perimetrul
Cioceni-Micşuneşti-Urziceni-Mărgineanu.
RTD, 25 p., Univ. Bucureşti.
658. Ricman C. T. (1999) Studiul tectonitelor legate
de zonele de forfecare dintre Pânza Getică şi
unităţile superioare supragetice dintre Munţii
Lotru şi Cibin. Univ. Bucureşti.
659. Roba Carmen-Andreea (2010) Fenomenul geotermic
din vestul României. Impactul asupra
mediului datorat exploatării apelor geotermale
din perimetrele Oradea şi Săcuieni. RTD(pdf),
40 p., Univ. “Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca.
660. Roban R.-D. (2009) Analiza sedimentologica
a formaţiunilor paleogene din nord-estul Depresiunii
Getice – reconstituiri paleoambientale.
RTD(pdf), 32 p., Univ. Bucureşti.
661. Robu I. N. (2000) Morfologia şi geochimia zirconului
din granitoidele prealpine din Carpaţii
Meridionali. Semnificaţii petrogenetice şi metalogenetice.
Univ. Bucureşti
662. Robu Lucica (2002) Cristalochimia filosilicaţilor
magnezieni din ultramafitele Carpaţilor
Meridionali. Univ. Bucureşti
663. Roman C. (1998) Seismotectonics of the Carpathians
and Central Asia. Rom. J. Geophysics,
18, 196 p., IGR, Bucureşti (A Dissertation submitted
for the degree of PhD at the Univ. of
Cambridge, Dept. of Geodesy & Geophysics,
Peterhouse, 1973).
664. Romanescu D. (1968) Namagnicenost gornîh
parod Gor Apuseni (România). Univ. “Lomonosov”,
Moscova.
665. Roşca Vl. (1978) Consideraţii tectonofizice privind
Platforma Moesică în zona Slatina-Turnu
Măgurele. RTD, 17 p., Univ. Bucureşti.
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2
51

Titus Brustur
666. Roşu V. (2005) Contribuţia evenimentelor tectonice
din Terţiar în definirea structurii geologice
şi crearea condiţiilor necesare formării
zăcămintelor de hidrocarburi în sectorul dintre
văile Olt şi Jiu al Depresiunii Getice. Univ.
Bucureşti.
667. Rotaru A. (2008) Contribuţii la simularea regimului
de curgere al izvoarelor carstice cu
aplicaţie la sistemul carstic Motru Sec-Baia de
Aramă. RTD(pdf), 40 p., Univ. Bucureşti.
668. Roth M. (1979) Contribuţii la problema evaluării
şi îndepărtării efectelor de relief topografic
în magnetometrie. RTD, 19 p., Univ. Bucureşti.
669. Rotman D. (1917) Masivul eruptiv de la Greci.
AIGR, VII, 91-248, Bucureşti.
670. Ruben Borja Sanchez (1983) Contribuţii la
cercetarea geofizică a acviferelor cantonate
în terenuri fisurate şi carstificate cu aplicaţii în
România şi aplicabilitate în Mexic. Univ. Bucureşti.
671. Runceanu M. (1999) Studiul geomecanic al
unor roci stâncoase folosite ca piatră spartă la
construcţia căii ferate. Univ. Bucureşti.
672. Rusu A. (1977) Stratigrafia depozitelor oligocene
din nord-vestul Transilvaniei (regiunea
Treznea-Hida-Poiana Blenchii). AIGG, LI, 69-
223, Bucureşti.
673. Rusz Ottilia (2010) Interpretări paleoclimatice
în Badenianul salifer din zona Praid-Sovata
şi impactul sării asupra mediului înconjurător.
RTD(pdf), 42 p., Univ. “Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca.
674. Ryer Mihaela (1998) Stratigrafie secvenţială şi
evoluţia geologică a formaţiunilor paleogene
şi miocen inferioare din estul Bazinului Getic,
România. Univ. Bucureşti.
675. Saad Yanni Mishrigi (1981) Studiul geologic
al depozitelor neogene superioare dintre văile
Slănic de Buzău şi Buzău cu privire specială
asupra zăcămintelor de petrol şi gaze. RTD,
26 p., Univ. Bucureşti.
676. Sabău G. (1999) Tipuri barice de metamorfism
în Cristalinul Getic – semnificaţii şi implicaţii
în interpretarea succesiunii litostratigrafice.
Univ. Bucureşti.
677. Sagatovici Alexandra (1968) Studiul geologic
al părţii de vest şi centrale a bazinului Oaş. STE,
J5, 7-146, IGG, Bucureşti.
678. Saleh Hasan Hussein (1983) Studiul mineralogic
şi petrografic al eruptivului bazic dintre
valea Bogata şi Racoş. Munţii Perşani. RTD,
20 p., Univ. Bucureşti.
679. Salem M. D. M. (1979) Studiul geologic al depozitelor
sarmaţiene din Platforma Moesică,
în regiunea cuprinsă între rîurile Olt şi Teleorman,
cu privire specială asupra acumulărilor
de hidrocarburi. RTD, 23 p., Univ. Bucureşti.
680. Sami Omer Mohamed Kassem (1991) Perfecţionarea
explorării şi evaluarea zăcămintelor
de calcar utilizate la fabricarea cimentului.
Univ. Bucureşti.
681. Samson P. M. (1975) Les équides fossiles de
Roumanie (Pliocène moyen-Pleistocène supérieur).
Geol. Rom., XIV, 165-352, Roma.
682. Sanders C. A. E. (1998) Tectonics and erosion,
competitive forces in a compressive orogen. A
fission track study of the Romanian Carpathians.
Vrije Universiteit, 182 p., The Netherlands.
683. Sandu D. (1972) Probarea zăcămintelor filoniene
polimetalice. MMPG, Of. docum. publ.
teh., 183 p., Bucureşti.
684. Saraiman A. (1970) Studiul Sarmaţianului
dintre Moldova şi Bistriţa pe bază de microfa-
52
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 - 2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României
ună. Univ. ”Al. I. Cuza”, Iaşi. (pro parte in: Stratigrafia
depozitelor neogene de platformă dintre
Moldova şi Bistriţa, 260 p., 1994, Ed. Univ. “Al. I.
Cuza“, Iaşi).
685. Saulea Emilia (1946) Les recifs et les facies
detritiques du Sarmatien moyen de la partie
centrale du Plateau moldave. Univ. Bucureşti
(Recifs et facies detritiques du Sarmatien moyen
de la partie centrale de la Bessarabie, MIGR, 35,
5-98, 1995, Bucureşti).
686. Sava C. Şt. (2000) Aplicarea metodei gravimetrice
la cercetarea platoului continental românesc
al Mării Negre. Univ. Bucureşti.
687. Sava Dana Monica (2004) Studiul biostratigrafic
al depozitelor miocene din estul Platformei
Moesice. Univ. Bucureşti.
688. Savu Gh. M. (1984) Studiul geologic al regiunii
cuprinse între localităţile Filia-Vîrghiş-Baraolt-Aita
Mare-Malnaş Băi-Bicsad-Herculian cu
privire specială asupra depozitelor de lignit
(jud. Covasna). RTD, 26 p., Univ. Bucureşti.
689. Savu H. (1965) Masivul eruptiv de la Bârzava
(Munţii Drocea). MIGG, VIII, 148 p., IGG, Bucureşti.
690. Savul M. (1924) Studiul cristalinului şi zăcămintelor
de manganez din regiunea Şarul
Dornei-Bistriţa (Districtul Câmpulung). Univ.
”Al. I. Cuza”, Iaşi (Studiu asupra şisturilor cristaline
şi a zăcămintelor de manganez din regiunea
Şaru Dornei. Districtul Câmpulung. AIGR, XII,
415-466, 1927, Bucureşti).
691. Sălăjan I. (1970) Studiul geologic şi petrografic
al părţii centrale din Munţii Codru-Moma
cu privire specială asupra mineralizaţiei urano-molibdinifere.
RTD, 46 p., Univ. ”Babeş-
Bolyai”, Cluj.
692. Săndulescu M. (1975) Studiul geologic al părţii
centrale şi nordice a sinclinalului Hăghimaş
(Carpaţii Orientali). AIGG, XLV, 5-200, Bucureşti.
693. Săsăran E. (2005) Sedimentaţia carbonatică
în Jurasicul superior şi Cretacicul inferioar din
Pânza de Bedeleu (Munţii Apuseni): faciesuri,
biostratigrafie şi evoluţie sedimentară. Univ.
“Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca (Calcarele Jurasicului
superior-Cretacicului inferior din Munţii
Trascău, 249 p., 2006, Presa Universitară, Cluj-
Napoca).
694. Săsăran Liana Maria (2007) Depozitele Cretacicului
superior în facies de Gosau de pe rama
estică a Munţilor Gilău, cu privire specială asupra
calcarelor: biostratigrafie, microfaciesuri
şi reconstituirea paleomediului. Univ. “Babeş-
Bolyai”, Cluj-Napoca.
695. Schuller V. (2004) Evolution and geodynamic
significance of the Upper Cretaceous Gosau Basin
in the Apuseni Mountains (Romania). Univ.
Tübingen, Tübinger Geowiss. Arb., Reihen
A70, 112 p., Tübingen.
696. Schuster A. K. (1980) Geologische und petrographische
Untersuchungen im Danubikum der
Sudkarpaten. Parîng Gebirge, Rumanien. Claushaler
Geol. Abh., 38, 178 p., Claushal-Zellerfeld.
697. Scrădeanu D. (1993) Optimizarea metodelor
de explorare a zăcămintelor de lignit cu privire
specială la bazinele din Oltenia. Univ. Bucureşti.
698. Scurtu E. Fl. (1995) Cercetări geofizice complexe
în bazinul Streiului. Univ. Bucureşti.
699. Seghedi Antoneta (1998) Studiul petrologic
al formaţiunilor magmatice şi metamorfice
din zona Megina-Mircea Vodă (Dobrogea).
Univ. Bucureşti.
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2
53

Titus Brustur
700. Seghedi I. (1987) Studiul petrologic al calderei
Călimani. RTD, 24 p., Univ. Bucureşti
701. Semaka Al. (1968) Studiul geologic şi paleontologic
al Danubianului din Banat. Univ. ”Al. I.
Cuza”, Iaşi (Geologisch-Paläobotanische Untersuchungen
im SO-Banater Danubikum. MIGG,
XI, 9-71, 1970, IGG, Bucureşti).
702. Senduleac C. (2003) Studiul petrologic al faciesurilor
sedimentare cu implicaţii asupra
generării şi înmagazinării hidrocarburilor din
Platforma continentală românească a Mării
Negre. Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi.
703. Sethakul Noparat (1983) Studiul geologic
complex al depozitelor neogene dintre valea
Olteţului şi valea Gilortului cu privire specială
asupra condiţiilor de formare a zăcămintelor
de hidrocarburi. RTD, 20 p., Univ. Bucureşti.
704. Silye L. (2010) Faciesuri sedimentare şi asociaţii
micropaleontologice în depozitele sarmaţiene
din sudul Transilvaniei şi implicaţiile
acestora în cercetarea zăcămintelor de hidrocarburi.
RTD(pdf), 19 p., Univ. „Babeş-Bolyai“,
Cluj-Napoca.
705. Shahwali Admadzoi (1982) Studiul geologic
al depozitelor neozoice din regiunea Ursei-
Vîrfuri-Vişineşti cu privire specială asupra perspectivelor
de petrol şi gaze. RTD, 25 p., Univ.
Bucureşti.
706. Silvestru E. (1997) Stratigrafia şi sedimentologia
depozitelor clastice din exo- şi endocarstul
zonei Padiş-Cetăţile Ponorului. Univ. “Babeş-
Bolyai”, Cluj-Napoca.
707. Simionescu Teodora (1972) Studiul geologic
al Sarmaţianului şi Meoţianului dintre
Bistriţa şi valea Răcăciuni-Bacău. Univ. “Al. I.
Cuza”, Iaşi [Studiul geologic al Sarmaţianului
şi Meoţianului dintre valea Bistriţa şi valea
Răcăciuni (Bacău). AIGG, LI, 1977, 225-262, Bucureşti].
708. Skirk Aubrey M. (2006) A novel assemblage
of decapod Crustacea from a Tithonic coral
reef olistolith, Purcăreni, Romania: systematic
arrangement and biogeographic perspective.
MS Thesis, 191 p., Kent State University,
SUA. http://etd.ohiolink.edu/send-pdf.cgi/
Shirk%20Aubrey%20Mae.pdfkent113901231
709. Slăvoacă Ruxandra (2010) Contribuţii la determinarea
proceselor de mineralizare a apelor
subterane în condiţii naturale sau supuse
influenţelor antropice. Studiu de caz: zăcământul
hidromineral Lipova. Univ. Bucureşti.
710. Soare Barbara (2006) Mineralogia argilelor
din depozitele de vârstă mio-pliocenă din Bazinul
Focşani. Univ. Bucureşti.
711. Soroiu M. (1960) Contribuţii la studiul radioactivităţii
unor cărbuni din R.P.R. RTD, 17 p.,
Acad. RPR, IF (secţia geofizică), Bucureşti.
712. Spănoche S. (1977) Aplicarea seismometriei
la prospectarea unor zone de acumulare a
substanţelor minerale solide. Univ. Bucureşti.
713. Sprînceană V. C. (2005) Cercetări asupra dinamicii
spaţio-temporale a câmpului geomagnetic
în scopul întocmirii unor imagini aeromagnetice
sinoptice unitare pentru teritoriul
României. Univ. Bucureşti.
714. Spulber Liana (2010) Emisii geogene de metan
în Transilvania şi implicaţiile lor asupra
mediului înconjurător. RTD(pdf), 45 p., Univ.
“Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca.
715. Stamatiu M. (1936) Beiträge zur Klärung einiger
Abbauprobleme bei den Rumänischen
Salzgruben unter besonderer Berucksichtigung
der geologischen Verhältnisse und der festigkeit-
54
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 - 2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României
mechanischen Eigen-schaften des Steisalzes.
Freiberg.
716. Stan N. (1975) Procese de feldspatizare în
seriile cristaline Lainici-Păiuş, munţii Vâlcan,
România. Univ. Bucureşti [Feldspatization
processes in the crystalline Lainici-Păiuş Series
(Vâlcan Mountains, Romania). AIGG, 52, 6-98,
1977, Bucureşti].
717. Stanciu V. (1921) Determinarea feldspaţilor pe
baza refrigerenţei lor. Univ. Cernăuţi. Tipografia
Ardealul, 42 p., Cluj (şi în: An. Min. Rom., V, 53-
90, 1922, Bucureşti).
718. Stănciucu Mihaela (1997) Studiul geologicgeomecanic
al stabilităţii iazurilor de decantare
pe baza analizei de semnal. Univ. Bucureşti.
719. Stănculescu Constanţa (1984) Studiul geologic
al depozitelor miocene şi premiocene din
regiunea Ludaş-Luncani-Sărata-Tescani, judeţul
Bacău. RTD, 15 p., Univ. Bucureşti.
720. Stănescu R. V. (1998) Studiul geologic-geomecanic
privind fundarea construcţiilor pe
terenuri compresibile. Univ. Bucureşti.
721. Stănescu V. (1970) Studiul geologic şi hidrogeologic
de prognoză pentru hidrocarburi în
Depresiunea Bîrladului. IPGG, Bucureşti.
722. Stănică A. (2003) Evoluţia geodinamică a litoralului
românesc al Mării Negre din sectorul
Sulina-Sf. Gheorghe şi posibilităţi de predicţie.
Univ. Bucureşti.
723. Stănică D. (1987) Contribuţii la descifrarea
structurii geologice profunde a Platformei
Moesice prin metoda curenţilor telurici. RTD,
22 p., Univ. Bucureşti.
724. Stănoiu I. (1999) Studiul geologic al Autohtonului
danubian din cursul superior al văii
Motru în contextul general al Danubianului
extern. Univ. Bucureşti.
725. Steclaci Livia (1962) Studiul mineralogic
şi geochimic al regiunii Toroioaga-Baia
Borşa,131-240, Ed. Acad. RPR, Bucureşti.
726. Stelea I. (2000) Formaţiuni blastomilonitice în
Munţii Sebeş. Univ. Bucureşti.
727. Stepan M. (1996) Studiu geologic şi geomecanic
al amplasamentelor de baraje situate pe
roci stâncoase. Univ. Bucureşti.
728. Stillă Al. (1985) Géologie de la région de Haţeg-
Cioclovina-Pui-Băniţa (Carpathes Meridionales).
AIGG, 66, 91-179, Bucureşti.
729. Stiopol A. (2004) Caracterizarea geochimică
a vulcanitelor neogene din Carpaţii Orientali
în sectorul Călimani-Gurghiu-Harghita. Univ.
Bucureşti.
730. Stiopol Victoria (1962) Studiu mineralogic şi
geochimic al complexului filonian din munţii
Ţibleşului. 93 p., Ed. Acad. RPR, Bucureşti.
731. Stoica I. (1998) Contribuţii la metodica prospecţiunilor
electrometrice cu curenţi tranzitorii,
cu aplicaţii în România. Univ. Bucureşti.
732. Stoica M. (2003) Ostracode purbeckiene din
Dobrogea de Sud. Univ. Bucuresti (Ostracode
purbeckiene din Dobrogea de Sud, 218 p., 2007,
Ed. Ars Docendi, Bucuresti).
733. Stoica Negulescu Elena Rodica (2001) Studiu
geologic complex al formaţiunilor neogene
din zona de trecere de la Platforma Moldovenească
la avanfosa Carpaţilor Orientali, cu
privire specială asupra condiţiilor de formare a
acumulărilor de hidrocarburi. Univ. Bucureşti.
734. Stoicescu Al. A. (2004) Palinologia şi biostratigrafia
Miocenului inferior şi a bituminelor
asociate din Semifereastra Slănic-Oituz. RTD,
39 p., Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi.
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2
55

Titus Brustur
735. Stoici S. D. (1974) Studiul geologic şi petrografic
al bazinului superior al Crişului Negru-Băiţa
Bihor cu privire specială asupra mineralizaţiei
de bor şi a skarnelor magneziene. STE, I7, 199 p.,
IGG, Bucureşti.
736. Stoiciu Fl. I. (2002) Studiul mineralogic şi geochimic
al sistemelor minerale prăfoase haldate
şi impactul lor cu mediul. Univ. Bucureşti.
737. Stoicovici E. (1936) Separaţiuni şi succesiuni
magmatice în masivul eruptiv din regiunea
cuprinsă între Ţara Oaşului şi Ţara Chioarului.
RMGMUC, VI, 1/2, 26-62, Cluj.
738. Strechie Claudia (2007) Changements environnementaux
récents dans la zone de Nord-
Ouest de la Mer Noire. 270 p., Geo-Eco-Marina,
13/1, Spec. Publ., Bucureşti-Constanţa.
739. Stroia Ioana Florica (1988) Contribuţii la cercetarea
hidrogeologică a amplasamentelor de
construcţii hidrotehnice situate pe masive fisurate
şi fracturate. RTD, 23 p., Univ. Bucureşti.
740. Strutinschi C. (1998) Relaţii cauzale între sistemele
transcurente crustale şi metamorfismul
regional, cu referire la formaţiunile proterozoic
superioare-cambrian inferioare din
Dobrogea centrală. Univ. Bucureşti.
741. Stumbea D. (1998) Pegmatitele din cristalinul
Gilăului (Munţii Apuseni). Univ. “Babeş-Bolyai”,
Cluj-Napoca [pro parte in : Geochimia pegmatitelor
din cristalinul Gilăului (Munţii Apuseni).
267 p., 2001, Ed. Univ. «Al. I. Cuza», Iaşi] (rezumat
in : http://geology.uaic.ro/dani/P.0-Index.
HTM).
742. Suciu N. A. Anca-Andreea (2005) Studiul
depozitelor miocene din subasmentul municipiului
Cluj şi din împrejurimi, cu privire specială
asupra conţinutului microfaunistic. Univ.
“Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca.
743. Superceanu C. I. (1970) Studiul chimico-mineralogic
al minereurilor de Cu, Mo-Re din
România în vederea valorificării industriale a
reniului. IPT, Timişoara.
744. Susanu Georgeta (2008) Principii şi aplicaţii
ale bazelor de date în sedimentologie. Univ.
Bucureşti.
745. Szakács A. (2000) Studiul petrologic şi tefrologic
al tufurilor vulcanice din Badenianul inferior
din nord-vestul bazinului Transilvaniei.
Univ. Bucureşti.
746. Szasz L. (1998) Stratigrafia şi paleontologia
Cretacicului superior din regiunea Vânturariţa-Brezoi
(Carpaţii Meridionali). Univ. “Al. I.
Cuza”, Iaşi.
747. Szöke Amalia (1962) Studiul geologic şi petrografic
al regiunii Toroioaga - Baia Borşa, 9-128,
Ed. Acad. RPR, Bucureşti.
748. Şabliovschi V. (1978) Studiul mineralogic şi
geochimic al rocilor bazice şi ultrabazice din
Dealul Ursului, Munţii Căpăţânii. RTD, 25 p.,
Univ. ”Al. I. Cuza”, Iaşi.
749. Şaramet M. (2001) Contribuţii la perfecţionarea
metodelor de evaluare în condiţii de incertitudine
a zonelor potenţiale şi a acumulărilor
noi de hidrocarburi. Univ. Ploieşti (pro parte in:
Sistemul petrolifer Histria, 114 p., 2004, Ed. Junimea,
Iaşi).
750. Şeclăman M. (1972) Studiul rocilor cuarţofeldspatice
din cursul superior al văii Streiului.
RTD, 15 p., Univ. Bucureşti.
751. Şerban Delia Zemira (2002) Inversia datelor
de temperatură obţinute prin măsurători în
foraje pentru determinarea variatiei în trecut a
temperaturii suprafeţei Pământului. IGSSSAR,
Bucureşti.
56
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 - 2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României
752. Şerbănescu T. I. (1971) Cercetări geologominiere
privind zăcămîntul de antracit de la
Schela, jud.Gorj. RTD, 41 p., Univ. Bucureşti.
753. Şoigan P. (1971) Studiul flişului cretacic intern
şi extern dintre valea Bicazului şi valea Bistricioarei
(Carpaţii Orientali). RTD, 36 p., Univ. Bucureşti.
754. Ştefan A. (1980) Petrographic study of the eastern
part of the Vlădeasa eruptive massif. AIGG,
LV, 207-325, Bucureşti.
755. Ştefan Stan Cristina Oana (2009) Studiul hidrogeochimic
al apelor subterane din zona
centrală a Platformei Moldoveneşti. Univ. “Al.
I. Cuza”, Iaşi.
756. Ştefan P. D. (1989) Geologia regiunii Dealului
Mare-Hîrlău şi perspectivele în resurse minerale
utile. RTD, 25 p., Univ. ”Al. I. Cuza”, Iaşi
(pro parte in: Dealul Mare-Hârlău. Monografie
geologică. 131 p., 1997, Ed. Univ. “Al. I. Cuza”,
Iaşi).
757. Ştefănescu D. (1973) Asupra unor cazuri particulare
de medii alfa utilizabile în prospecţiunea
electrică a subsolului. IPGG, Bucureşti.
758. Ştefănescu Lucrinia (2010) Cercetări privind
impactul asupra mediului la închiderea unor
exploatări de aur din câmpul metalogenetic
Roşia Montană. RTD(pdf), 39 p., Univ. “Babeş-
Bolyai”, Cluj-Napoca.
759. Ştefănescu M. (1978) Stratigrafia şi structura
flişului cretacic şi paleogen dintre valea Prahovei
şi valea Ialomiţei. RTD, 23 p., Univ. Bucureşti
(pro parte in: Stratigraphy and structure
of Cretaceous and Paleogene flysch deposits
between Prahova and Ialomiţa Valley. Rom. J.
of Tectonics and Regional Geology, 76, Suppl.,
49 p., 1995, Inst. Geol., Bucureşti).
760. Ştefârţă Ana (1997) Flora miocenă din interfluviul
Nistru-Prut. RTDH, Academia de Ştiinţe
a Republicii Moldova, Institutul de Botanică,
Chişinău.
761. Ştiucă E. (2000) Paleontologia carnivorelor
neogene din Bazinul Dacic. Univ. Bucureşti.
762. Şuraru Maria (1972) Studiul coralierilor senonieni
din bazinul Borod. Univ. Bucureşti.
763. Şuraru N. (1970) Stratigrafia depozitelor terţiare
din bazinul inferior al văii Almaşului (NW
Transilvaniei) cu privire specială asupra celor
miocen inferioare. RTD, 58 p., Univ. Bucureşti.
764. Tanţău I. (2003) Recherches pollenanalytiques
dans les Carpates Orientales (Roumanie).
Histoires de la végétation et de l’impact humain.
Univ. Aix-Marseille III & Univ. Babeş-
Bolyai Cluj-Napoca [pro parte in : Histoire de la
végétation tardiglaciaire et holocène dans les
Carpates Orientales (Roumanie), 200 p., 2006,
Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca].
765. Tatu M. (1998) Le massif Highiş (Roumanie),
un exemple de l’évolution du magmatisme
alcalin anorogénique. Univ. Paris Sud & Univ.
Bucureşti.
766. Tămaş T. (2003) Mineralogia şi geochimia speleotemelor
din câteva peşteri din Munţii Bihor.
Univ. ”Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca.
767. Tămaş-Bădescu S. (2010) Contribuţii privind
geologia economică a aurului în România.
RTD(pdf), 132 p., Univ. Bucureşti.
768. Tărăpoancă M. (2004) Arhitecture, 3D geometry
and tectonic evolution of the Carpathians
foreland basin. 119 p., Univ. Vrije, Amsterdam.
(http://www.danubianenergy.com/publications/Articole/Tarapoanca(2004)).pdf.
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2
57

Titus Brustur
769. Tătărâm Niţa (1963) Stratigrafia Eocenului din
regiunea de la sud-vest de Cluj. 182 p., Ed. Acad.
RPR, Bucureşti.
770. Terzea Elena (1963) Contribuţiuni la studiul
osteologic, zoogeografic şi filogenetic al carnivorelor
din RPR. RTD, 27 p., Univ. Bucureşti.
771. Teulade A. (1989) Téphrologie des formations
cendro-ponceuses en millieux lacustres quaternaires.
Méthode d’étude et applications au
Massif Central français (Velay) et aux Carpathes
orientales roumaines (dépression de Braşov).
302 p., Univ. Aix-Marseille II.
772. Tetişan (Smical) Ana-Irina (2010) Studii şi
cercetări privind utilizarea tufurilor zeolitice
din zona Bârsana în tehnologii neconvenţionale
de epurare a apelor uzate. RTD(pdf),
54 p., Univ. ”Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca.
773. Thamer A. Dawoud (1980) Litologia depozitelor
sedimentare între Doman, Mîniom şi
Bocşa. RTD, 23 p., Univ. Bucureşti.
774. Therrien F. (2004) Paleoenvironmental reconstruction
of Late Cretaceous (Maastrichtian)
dinosaur-bearing formations of Romania. The
John Hopkins University, Baltimore, USA.
775. Tihulcă Ramona (2007) Studiul hidrogeochimic
al apelor minerale din Carpaţii Orientali,
cu privire specială asupra zonei Slănic Moldova.
Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi.
776. Tiron Laura (2010) Delta du Danube – Bras de
St. George. Mobilité morphologique et dynamique
hydro-sédimentaire depuis 150 ans. Geo-
Eco-Marina, Spec. publ., 4, 280 p., Bucureşti.
777. Tiţă Rodica (2010) Studiul stratigrafic şi paleontologic
al depozitelor miocene din Bazinul
Bahna (Carpaţii Meridionali). RTD(pdf), 29 p.,
Univ. Bucureşti.
778. Todea Z. R. (1982) Studiul geologic al regiunii
dintre văile Adamclisi şi Pietreni din Platforma
sud-dobrogeanã cu privire specială la apele
subterane. RTD, 23 p., Univ. Bucureşti.
779. Tomescu L. (1972) Structura geologică şi posibilităţile
acumulării hidrocarburilor naturale
în subsolul regiunii dintre valea Dîmboviţei
şi valea Buzăului la confinele zonei cutate a
depresiunii subcarpatice cu platforma. RTD,
28 p., Univ. Bucureşti.
780. Török Z. (1944) A Kelemen havasok eruptiv
tömegének talapzatát alkoto képzödményekrol,
különös tekintettel azok disszlokácioira (Rocile
eruptive care formează fundamentul Munţilor
Călimani). Muz. Fuz. (S.N.), I, 4, 225-260, Cluj.
781. Tran Nghi (1982) Studiul petrografic al rocilor
colectoare de hidrocarburi din depozitele
paleogene în regiunea cuprinsă între valea
Oituzului şi valea Slănicului. RTD, 23 p., Univ.
Bucureşti.
782. Trif Aurica (1968) Migmatitele, granitizarea,
budinajul în regiunea Muntele Săcel-Valea
Ierii sat-văile Rîşca-Someşul Rece. RTD, 41 p.,
Univ. ”Babeş-Bolyai”, Cluj.
783. Trifu C. I. (1991) Un model al sursei seismice
bazat pe distribuţia asperităţilor şi stăpungerea
tensiunii tectonice, cu aplicaţie în calculul
seismogramelor teoretice. IFA, Bucureşti.
784. Trifulescu M. (1982) Cercetări petrografice
în partea de est a Munţilor Parâng. RTD.,
24 p., Univ. Bucureşti (pro parte in: Monografia
mondială a grafitului, 365 p., 2005, Ed. Vergiliu,
Bucureşti).
785. Tudor G. (1996) Magmatitele şi metalogeneza
zonei vestice a masivului Poiana Ruscă. RTD,
28 p., Univ. ”Al. I. Cuza”, Iaşi.
58
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 - 2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României
786. Tudor Mira (1955) Stratigrafia şi fauna depozitelor
tortoniene şi sarmaţiene dintre Jiu şi Olteţ.
115 p., Ed. Acad. RPR, Bucureşti.
787. Tulucan Dana Alina (1999) Studiul geologic
complex al sectorului românesc al Depresiunii
Pannonice cu privire specială asupra capcanelor
de hidrocarburi. Univ. Bucureşti.
788. Turculeţ I. (1968) Cercetări geologice asupra
depozitelor jurasice şi eocretacice din cuveta
Rarău-Breaza. Univ. ”Al. I. Cuza”, Iaşi. (Cercetări
geologice asupra depozitelor jurasice şi eocretacice
din cuveta Rarău-Breaza. STE, J10, 1971,
141 p., IGG, Bucureşti).
789. Turculeţ L. (1969) Stratigrafia depozitelor
mio-pliocene de pe Argeş. Univ. “Al. I. Cuza”,
Iaşi.
790. Turturean N. (1999) Studiul depozitelor din
Pânza de Audia şi din partea vestică a Pânzei
de Tarcău din sectorul nordic al Carpaţilor Orientali.
Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi.
791. Ţabără D. (2006) Studiul palinologic al Basarabianului
şi Chersonianului din Platforma Moldovenească.
RTD, 43 p., Univ. “Al. I. Cuza“, Iaşi
(Palinologia Sarmaţianului mediu şi superior
din Platforma Moldovenească, 300 p., 2008, Ed.
Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi).
792. Ţambrea Dorina (2007) Analiza de subsidenţă
şi evoluţia tectonică-termică a Depresiunii
Istria (Marea Neagră). Implicaţii în generarea
hidrocarburilor. RTD(pdf), 28p., Univ. Bucureşti.
793. Ţenu A. (1981) Zăcămintele de ape hipertermale
din nord-vestul României. 208 p., Ed. Acad.
RSR, Bucureşti.
794. Ţibuleac P. (1999) Studiul geologic al depozitelor
sarmaţiene din zona Fălticeni-Sasca-
Răuceşti (judeţul Suceava) Platforma Moldovenească,
cu referire specială asupra stratelor
de cărbuni. Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi [pro parte
in: Sarmaţianul cu strate de cărbuni din zona
Fălticeni-Boroaia (Platforma Moldovenească),
313 p., 2009, Ed. Tehno-press, Iaşi].
795. Ţicleanu M. (1999) Studiul structurii şi evoluţiei
geologice a părţii vestice a Bazinului Dacic (Oltenia)
în etapa carbogeneratoare pliocen superioară
(dacian-romaniană). Univ. Bucureşti.
796. Ţicleanu N. (1992) Studiu genetic al principalelor
zăcăminte de cărbuni neogeni din România,
pe baza paleofitocenozelor caracteristice,
cu privire specială la Oltenia. RTD, 24 p., Univ.
Bucureşti.
797. Udubaşa Gh. (1972) Syngenese und Epigenese
in metamorphen und nichtmetamorphen
Pb-Zn Erzlagerstatten, aufgezeigt an den Beispilen
Blazna-Tal (Ostkarpaten, Rumanien) und
Ramsbach (Westfalen, BRD). Diss. naturwiss.
gesamtfah., Univ. Heidelberg [Syngenesis und
Epigenesis in metamorphen und nicht-metamorphen
Pb-Zn – Erzlagerstätten, aufgezeigt an
den Beisielen Blazna-Tal (Ostkarpaten, Rumänien)
und Ramsbeck (Westfalen, B.R.D.). Heidelberg
Geowiss. Abh., Bd. 87, 145 p., 1996, Heidelberg].
798. Udubaşa S. S. (2004) Metalogeneza auriferă
asociată zonelor de forfecare din Munţii Căpăţânii.
Univ. Bucureşti.
799. Umesh Chandra Singh (1978) Contribuţii la
fundamentarea petrologică şi petrofizică a datelor
prospecţiunilor gravimetrice şi magnetice
din zona Balş-Optaşi a Platformei Moesice.
RTD, 19 p., Univ. Bucureşti.
800. Ungureanu G. V. (2000) Structura şi evoluţia
sedimentelor recente din zona de şelf extern
şi taluz continental din nord-vestul Mării Negre.
Univ. Bucureşti.
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2
59

Titus Brustur
801. Ungureanu N. (1978) Studiul geologic şi petrografic
al părţii de vest a muntelui Parîng.
Univ. Bucureşti.
802. Urban T. (1997) Contribuţii teoretice aplicative
în domeniul seismicii inginereşti. Univ. Bucureşti.
803. Ureche I. (1999) The petrology of the neogene
magmatites from Bârgău Mountains. Univ.
“Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca.
804. Vaida Marioara (1999) Datarea şi corelarea pe
baza asociaţiilor palinologice a formaţiunilor
cristalofiliene şi mineralizaţiilor singenetice
asociate din partea sudică a masivului cristalin
al Carpaţilor Orientali şi partea estică a Carpaţilor
Meridionali. Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi.
805. Vâjdea Anca-Marina (1999) Studiul influenţei
proprietăţilor spectrale ale rocilor asupra
distribuţiei câmpului geotermic la suprafaţa
solului cu aplicaţii pe teritoriul României. Univ.
Bucureşti.
806. Vamvu V. (1965) Metode de cercetare hidrogeologică
şi prognoză a afluxului de apă în
lucrările miniere cu exemplificare la zăcământul
Palazu Mare şi comparare cu zăcământul
Iakovlev din zona anomaliei magnetice Kursk.
ICGM, Moscova.
807. van Vugt Nicole (2000) Orbital forcing in the
Late Neogene lacustrine basins from the Mediterranean.
A magnetostratigraphic and cyclostratigraphic
study. Geologica Ultraiectina,
189, 166 p., Univ. Utrecht.
808. Vancea A. (1929) Observaţiuni geologice în
regiunea de SW a Cîmpiei ardelene – cu o privire
generală asupra geologiei Basinului Transilvaniei
şi cu descrierea specială a domului de
gaz natural de la Zăul de Câmpie (Moineşti).
67 p., 2 pl., 2 profile, 2 hărţi geologice, Mediaş.
Bibl. Univ. Cluj-Napoca (pro parte in: Neogenul
din Bazinul Transilvaniei, 262 p., 1960, Ed. Academiei
RPR, Bucureşti).
809. Varga Ildiko Melinda (2010) Exploatările de
cărbuni din Bazinul Văii Almaşului - Impactul
asupra mediului şi reabilitarea terenurilor
afectate. RTD(pdf), 57 p., Univ. “Babeş-Bolyai”,
Cluj-Napoca.
810. Vârban B. L. (2003) Analiza sedimentologică a
secvenţelor ciclice de vârstă cretacic superior
din Moldavide - reconstituiri paleoambientale.
Univ. Bucureşti.
811. Varodin V. Gh. (1978) Aplicarea metodei seismometrice
la cercetarea şelfului românesc al
Mării Negre. RTD, 26 p., Univ. Bucureşti.
812. Văscăuţanu Th. (1929) Formaţiunile siluriene
din malul românesc al Nistrului. Univ. Bucureşti
(Formaţiunile siluriene din malul românesc
al Nistrului. Contribuţiuni la studiul paleozoicului
din basinul Moldo-Podolic. AIGR, XV, 425-
663, 1931, Bucureşti).
813. Veliciu Ș. (1984) Contribuţii privind prospecţiunea
geotermică a apelor termale şi mineralizaţiilor
cu aplicaţii în R. S. România. RTD, 25 p.,
Univ. Bucureşti (pro parte in: Contribuţii privind
prospecţiunea geotermică a apelor termale cu
aplicaţii în R. S. România. STE, 1988, D15, 85-
201, IGG, Bucureşti).
814. Vendl Al. (1932) Das Kristallin des Sebeser und
Zibins-Gebirges. Geologica Hungarica, ser.
geol., IV, Budapesta.
815. Viehmann I. (1991) Carst în Munţii Apuseni
şi Rodnei – studiu comparativ cu consideraţii
geomorfologice şi stratigrafice. Univ. “Babeş-
Bolyai”, Cluj-Napoca.
816. Vinogradov C. (1967) Studiul petrografic al
stratelor de Sinaia din anticlinoriul Zamura.
RTD, 28 p., Univ. Bucureşti.
60
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 - 2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României
817. Visarion P. M. (1967) Anomaliile gravimetrice
din Depresiunea pre-carpatică dintre valea
Moldovei-valea Trotuşului şi studiul statistic
al unor particularităţi ale lor. RTD, 40 p., IPGG,
Bucureşti.
818. Vlad Daniela (1997) Modele de facies în molasa
carpatică cu privire specială asupra colectoarelor
de hidrocarburi. RTD, 25 p., Univ. Bucureşti.
819. Vlad Ş. (1971) Studiul mineralogic al formaţiunilor
de skarne de la Dognecea (Banat). RTD, Univ.
Bucureşti (Mineralogeneza skarnelor de la Dognecea.
119 p., 1974, Ed. Acad. RSR, Bucureşti).
820. Vodă Al. (1982) Studiul geologic al regiunii
Broşteni-Borca. Carpaţii Orientali. RTD, 25 p.,
Univ. Bucureşti.
821. Voicu Gh. (1949) Studiul micropaleontologic
al părţii superioare a Oligocenului de pe flancul
sudic al Cuvetei de Slănic între rîul Prahova
şi valea Vărbilăului. Univ. Bucureşti (pro parte
in: Studiul micropaleontologic al stratelor de
Cornu de pe flancul sudic al cuvetei de Slănic
între valea Prahovei şi valea Vărbilăului. ACG,
XXVI, 1953, 223-264, Bucureşti).
822. Voiculescu L. (1973) Studii mineralogice asupra
rocilor psamitice terţiare de pe rama nordică
a bazinului sedimentar Baia Mare, între
Cavnic şi Seini. RTD, 34 p., Univ. ”Babeş-Bolyai”,
Cluj.
823. Vu-Chi-Hieu (1973) Studiul mineralogic şi geochimic
al zăcămîntului polimetalic de la Brusturi-Luncşoara
(Munţii Bihor). RTD, 39 p., Univ.
Bucureşti.
824. Vulc Ana-Maria (2008) Nannoplancton calcaros
în depozitele Cretacicului inferior din Apusenii
de Sud. Univ. “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca.
825. Vulpe Fl. (1986) Studiul geologic al flişului
paleogen dintre valea Slănic-valea Ciunget cu
privire asupra zăcămîntului de ape minerale şi
gaze (CO 2
) terapeutice Slănic Moldova, judeţul
Bacău. RTD, 20 p., Univ. Bucureşti.
826. Wijsman J. (2001) Early diagenetic processes
in northwestern Black Sea sediments. 120 p.,
Rijkuniversiteit Groningen, Olanda.
827. Willingshofer E. (2000) Extension in collisional
orogenic belts: the Late Cretaceous evolution of
the Alps and Carpathians. 146 p., Vrije Universiteit,
Amsterdam.
828. Winguth Cornelia (1998) Pleistozäne meerespiegelschwamkungen
und sedimentation im
nordwestlichen Schwarzen Meer. Universität
Hamburg, Berichte aus dem ZMK, Reiche D, 3.
829. Younes Soubhi Ali (1982) Studiul geologic
complex al formaţiunilor sedimentare din regiunea
promontoriului nord-dobrogean cu
privire asupra formării acumulărilor de petrol
şi gaze. RTD, 19 p., Univ. Bucureşti.
830. Zamfirescu Fl. (1976) Condiţiile de stabilitate
a taluzelor naturale şi artificiale construite din
terenuri argiloase. RTD, 19 p., Univ. Bucureşti.
831. Zett G.A.I. (1996) Evaluarea formaţiunilor geologice
pe baza diagrafiei geofizice înregistrate
în sonde tubate. Univ. Bucureşti.
832. Zincenco D. (1999) Studiul metalogenetic al
zăcămintelor stratiforme de pirită Zn-Pb-Cu
din Munţii Maramureşului. Univ. Bucureşti.
833. Zugrăvescu D. Gh. (1985) Contribuţii la studiul
deformărilor globului terestru în R. S. România.
RTD, 25 p., Univ. Bucureşti.
834. Zweigel P. (1997) The Tertiary tectonic evolution
of the Eastern Carpathians (Romania): Orogenic
arc formation in response to micro-plate
movements. Tübingen Geowiss. Arbeiten,
A33, 158 p., Tübingen.
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2
61

Date statistice
În secolul al XX-lea şi în prima decadă a secolului al
XXI-lea, într-un interval de 105 ani (1905 - 2010), s-au
elaborat 834 teze de doctorat, în cadrul următoarelor
etape: etapa I (1905 - 1967), etapa a II-a (1968 - 1987),
etapa a III-a (1988 - 1993) şi etapa a IV-a (1994 - 2010),
după cum rezultă din reprezentarea grafică din fig. 1.
Fig. 1 Dinamica tezelor de doctorat din intervalul 1905 - 2010
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2 63

Titus Brustur
În etapa I, cu o durată de 62 de ani, s-au elaborat
138 teze de doctorat (media 2,22 teze/an). Desfăşurată
de-a lungul a şase decade, această etapă
este foarte importantă deoarece este marcată de
publicarea unor teze de doctorat – pe drept cuvânt
fundamentale – care se referă la descifrarea geologiei
unor mari unităţi structurale ale ţării, rezultatele
acestora servind la elaborarea hărţii geologice a României,
scara 1: 500 000 (1936 - 1959).
Urmărind graficul din fig. 2a, se constată ponderea
însemnată a tezelor de geologie regională (40,59%),
urmate de cele de petrologie magmatică (12,32%),
petrologie metamorfică şi geofizică, fiecare cu câte 10
teze (14,49%), zăcăminte şi mineralogie, cu câte 6 teze
fiecare (8,69%). Paleontologia (11 teze – 7,97%) este
reprezentată prin lucrări consacrate vertebratelor, nevretebratelor
şi paleobotanicii. Sunt prezente şi lucrări
de petrologie sedimentară, hidrogeologie, geotehnică,
cristalografie, geomecanică şi micropaleontologie,
iar un grup de patru teze tratează probleme de geotermometrie,
geologia mediului, geologie de laborator
şi agrogeologie (22 teze – 15,94%).
Este remarcabil faptul că 110 teze de doctorat
au fost publicate integral, ceea ce reprezintă cca
80% din numărul total aferent etapei I. Tezele publicate
însumează 11307 de pagini, la care se adaugă
211 de pagini ale celor 23 de RTD (fig. 2b).
Majoritatea tezelor au fost susţinute la Universitatea
din Bucureşti (71 teze – 51,44%), urmate de
cele din străinătate (26 teze –18,84%), Universitatea
“Al. I. Cuza” din Iaşi (17 teze – 12,31%), Universitatea
“Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (12 teze – 8,70%) şi
alte instituţii (12 teze – 8,70%).
Fig. 2 Teze de doctorat din etapa I: repartiţia pe discipline (a) şi pe numărul de teze publicate (b)
64
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 - 2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României
În străinătate, înaintea celui de-al Doilea Război
Mondial, specialiştii români au susţinut 23 de teze la
universităţi din Elveţia, Franţa, Germania, Austria şi
Ungaria, iar după război, în fosta Uniune Sovietică,
la Leningrad şi Moscova.
Dintre tezele elaborate după război de autorii
străini, una se referă la anomaliile gravimetrice din
regiunea Iaşi şi o alta la peştii fosili din Oligocenul
de la Homorâciu.
În etapa a II-a, cu o durată de numai 20 de ani,
s-au elaborat 279 teze de doctorat (media 13,95
teze/an), un număr dublu raportat la etapa precedentă,
într-o perioadă când regimul comunist a cunoscut
o oarecare relaxare şi aparentă liberalizare,
dar şi o creştere semnificativă a numărului de specialişti
geologi şi geofizicieni.
Examinarea graficului (fig. 3a) permite evidenţierea
următoarelor aspecte: creşterea numărului de
lucrări de geologie regională (97 teze – 34,76%), petrologie
magmatică (23 teze – 8,24%) şi metamorfică
(17 teze – 6,09%) ; triplarea lucrărilor de geofizică
(34 teze – 12,18%), mineralogie (22 teze – 7,88%),
hidrogeologie (10 teze – 3,58%) şi micropaleontologie
(7 teze – 2,92%); dublarea numărului lucrărilor
de geochimie (6 teze – 2,15%) şi zăcăminte (14 teze
– 5,01%). Apar tezele de doctorat de sedimentologie
(10 teze – 3,58%) şi creşte numărul lucrărilor de
paleontologie, mai ales al celor de paleobotanică.
Restul disciplinelor (petrologie sedimentară, geotehnică,
geomecanică, geotermometrie, geologie
de laborator, geologie economică, geologia carstului
şi tectonică) reprezintă 13,37% din numărul total
de teze din această etapă deosebit de productivă.
Fig. 3 Teze de doctorat din etapa a II-a: repartiţie pe discipline (a) şi pe numărul de teze publicate (b).
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2
65

Titus Brustur
Rezultatele remarcabile obţinute în tezele de doctorat
de specialiştii Institutului Geologic al României,
din universităţi şi unităţi de cercetare geologică, s-au
concretizat în harta geologică a ţării, scara 1: 200 000
(1964-1968) 1 . Tot acum, se aplică metoda seismometrică
la cercetarea şelfului românesc al Mării Negre.
O caracteristică a acestei perioade o constituie
prezenţa masivă a doctoranzilor străini în România
(45 teze – 16,13%), majoritatea provenind din Orientul
Apropiat (Siria, Palestina, Iordania etc.) şi Asia
de SE (Vietnam, Coreea de Nord). Aceştia s-au specializat
în geologia zăcămintelor de hidrocarburi,
hidrogeologie, zăcăminte de minereuri metalifere,
geofizică aplicată, petrologie magmatică, petrologie
metamorfică şi petrologie sedimentară.
În străinătate, au fost susţinute 4 teze de doctorat:
două în Franţa, la Paris şi Lyon, una în fosta URSS,
la Moscova şi o alta în Germania, la Heidelberg.
Două teze de doctorat – de sedimentologie şi
paleontologia nevertebratelor – au fost elaborate
de cercetători din Franţa, respectiv SUA.
Un număr apreciabil de teze de doctorat (101
teze – 36,20%) au fost publicate, însumând 16497
de pagini, la care se adaugă 3986 de pagini ale celor
142 de RTD (fig. 3b).
Universitatea din Bucureşti (216 teze – 77,42%)
este, de departe, prima, în ceea ce priveşte numărul
de teze susţinute în instituţiile organizatoare de
doctorat (IOD), urmată de Universitatea “Al. I. Cuza”
din Iaşi (31 teze – 11,11%), Universitatea “Babeş-
Bolyai” din Cluj-Napoca (17 teze – 6,10%), fostul Institut
de Petrol, Gaze şi Geologie, alte instituţii din
ţară (9 teze – 3,22%) şi instituţii din străinătate (6
teze – 2,15%).
În etapa a III-a, cu o durată foarte scurtă (6 ani),
s-au elaborat 29 de teze de doctorat (media 4,8
1 Rădulescu D., Bleahu M. (1968) Harta geologică 1: 200 000. Notă introductivă,
20 p., Comitetul de Stat al Geologiei, Institutul Geologic, Bucureşti
teze/an). Practic, această etapă corespunde primilor
ani ai tranziţiei, care a urmat evenimentelor din Decembrie
1989.
Se remarcă o reducere semnificativă a disciplinelor
(fig. 4a), cu menţinerea în top a lucrărilor de
geologie regională (8 teze – 27,58%), urmate de tezele
cu subiect de geofizică (5 teze – 17,24%), zăcăminte
(4 teze – 13,79%) şi petrologie magmatică
(3 teze – 10,34%). Restul de 9 teze (31,05%) au ca
tematică petrologia metamorfică, petrologia sedimentară,
mineralogia, paleobotanica, geochimia,
hidrogeologia, sedimentologia, geologia carstului
şi tectonica.
Odată cu diminuarea embargoului asupra datelor
geologice şi geofizice privitoare la acvatoriul Mării
Negre, în această etapă este elaborată şi o primă
teză de doctorat referitoare la geologia şelfului românesc
din prelungirea platformei sud-dobrogene
şi a masivului nord-dobrogean, cu implicaţii asupra
perspectivelor petrolifere.
Este de remarcat faptul că 4 doctoranzi străini
din Orientul Apropiat şi Guineea şi-au finalizat tezele
în intervalul 1988 -1991, iar 3 cercetători străini,
doi din Franţa şi unul din Germania, au tratat probleme
de palinologie comparată şi tefrologie a bazinelor
lacustre din Depresiunea Braşov, respectiv
de tectonică terţiară a Carpaţilor Meridionali.
Au fost publicate 6 teze de doctorat care însumează
1205 de pagini, iar cele 16 RTD totalizează
372 de pagini (fig. 4b).
Şi în acest caz, dintre IOD se detaşează Universitatea
din Bucureşti cu 17 teze, urmată, la distanţă,
de universităţile din Iaşi, Cluj-Napoca, din străinătate
şi două institute de cercetare româneşti (IFA,
IPGP).
În etapa a IV-a, cu o durată de 17 ani, se constată
o creştere spectaculoasă a numărului de teze de
doctorat, timp în care s-au susţinut şi publicat 388
66
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 - 2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României
Fig. 4 Teze de doctorat din etapa a III-a: repartiţie pe discipline (a) şi pe numărul de teze publicate (b)
teze de doctorat (media 22,82 teze/an). Dacă avem
în vedere că, în numai în doi ani (1998, 1999), s-au
înregistrat 105 teze, ceea ce reprezintă 27,06% din
numărul total al tezelor de doctorat din această etapă,
creşterea explozivă este evidentă.
Din graficul repartiţiei pe discipline (fig. 5a), se
poate constata, ca şi în cazul etapelor precedente,
menţinerea în top a tezelor de geologie regională
(66 teze – 17,01%), urmate de cele de geofizică
(61 teze – 15,72%), sedimentologie (32 teze –
8,24%), paleobotanică (27 teze – 6,95%), petrologie
magmatică şi zăcăminte (44 teze – 11,34%),
geochimie (18 teze – 4,63%), petrologie metamorfică
(17 teze – 4,38%) şi de geologia mediului (20 teze
– 5,15%). Acestea din urmă au fost susţinute de
un cercetător român în Elveţia, de un cercetător
american preocupat de reconstituirea paleomediului
din Bazinul Haţeg, restul de 18 teze fiind distribuite,
în mod egal, la Universitatea din București și la
Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.
Un număr important de teze aparţin paleontologiei
nevertebratelor şi vertebratelor (18 teze
– 4,63%), mineralogiei, micropaleontologiei, geomecanicii
şi tectonicii (45 teze – 11,59%). Petrologia
generală, petrologia sedimentară, paleoichnologia,
hidro-geologia, geotehnica, geochimia, metalogenia,
geologia carstului, gemologia, geoconservarea,
geologia economică şi geologia de laborator însumează
58 de teze, reprezentând 14,95% din total
(etapa a IV-a).
În această perioadă, au fost publicate 71 de teze
care însumează 14398 de pagini, 42 de RTD în format
electronic (1709 pagini) şi 27 de RTD cu 1347
pagini (fig. 5b).
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2
67

Titus Brustur
Fig. 5 Teze de doctorat din etapa a IV-a: repartiţie pe discipline (a) şi pe numărul de teze publicate (b)
În privinţa IOD, se menţine pe primul loc Universitatea
din Bucureşti, cu 219 de teze (56,44%),
urmată de Universitatea “Al. I. Cuza” din Iaşi (62 teze
– 15,97%), Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca
(58–14,94%) şi alte instituţii din ţară (7 teze
– 1,80%). În străinătate, s-au susţinut 33 de teze
(8,50%), iar în cotutelă 9 teze (2,35%).
Sintetizând cele expuse mai sus, rezultă următoarele:
• în intervalul 1905 - 2010, au fost susţinute – şi,
unele dintre ele, publicate - 834 teze de doctorat
de geologie şi geofizică pe diverse teme,
cuprinse în 34 de domenii (discipline) principale
(tabelul 1, fig. 6);
• cea mai mare parte a tezelor de doctorat (776
teze – 93,05%) aparţin domeniilor geologie
regională (220 teze – 26,37%), urmate de cele
de petrologie (115 teze – 13,79%), geofizică (112
teze – 13,43%), paleontologie şi micropaleontologie
(100 teze – 11,99%), zăcăminte (44 teze –
5,28%), mineralogie (43 teze – 5,16%), sedimentologie
(41 teze – 4,92%), geochimie (32 teze
– 3,84%), hidrogeologie (24 teze – 2,88%), geologia
mediului (23 teze – 2,76%) şi tectonică (22
teze – 2,63%);
• cu mai puţin de 15 teze fiecare sunt domeniile
geomecanică (12 teze – 1,44%), geologie tehnică
(10 teze – 1,20%), geologie economică (6 teze –
0,71%), metalogenie (6 teze – 0,71%), geologie
de laborator (5 teze – 0,6%), geologia carstului
(4 teze – 0,48%), cristalochimie (4 teze – 0,48%),
cristalografie (3 teze – 0,35%), gemologie (2 teze
– 0,23%), geoconservare (2 teze – 0,23%) şi agrogeologie
(1 teze – 0,11%); ele totalizează 58 teze
de doctorat (6,95%);
68
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 - 2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României
Tabelul 1 Discipline geologice abordate în tezele de doctorat
Nr. crt. Discipline Teze Observaţii
1 Agrogeologie 1
2 Cristalochimie 4
3 Cristalografie 3
4 Gemologie 2
5 Geochimie 32
6 Geoconservare 2 inclusiv rezervaţii paleontologice
7 Geofizică aplicată 77
8 Geofizică globală 8
9 Geofizică regională 21
10 Geofizica zonei Vrancea 6
11 Geologia carstului 5
12 Geologia mediului 23 hazarde, impact de mediu
13 Geologie economică 6 optimizare, resurse
14 Geologie laborator 5 spetrometrie comparată, analize loess, perfecţionare metode geofizice, analize
sedimente actuale
15 Geologie regională 220
16 Geomecanică 12
17 Geotehnică 10
18 Hidrogeologie 24
19 Metalogenie 6
20 Micropaleontologie 22
21 Mineralogie 43
22 Paleobotanică 43
23 Paleoichnologie 1 paleontologie-sedimentologie
24 Paleontologia nevertebratelor 11
25 Paleontologia vertebratelor 18
26 Paleontologie generală 5
27 Petrologie generală 7 relaţii metamorfite-eruptiv
28 Petrologie magmatică 57
29 Petrologie metamorfică 36
30 Petrologie sedimentară 15
31 Sedimentologie 41 inclusiv microfaciesuri
32 Tectonică 22
33 Geotermometrie 2
34 Zăcăminte 44 inclusiv mineralizaţii metalifere
Total 834
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2
69

Titus Brustur
Fig. 6 Distribuţia tezelor de doctorat pe domenii (discipline)
• marea majoritate a tezelor de doctorat au fost
susţinute la Universitatea din Bucureşti (523 teze
– 62,71%), urmată de Universitatea “Al. I. Cuza”
din Iaşi (115 teze – 13,79%), Universitatea „Babeş-
Bolyai” din Cluj-Napoca (89 teze – 10,67%), străinătate
(68 teze – 8,15%), alte instituţii (30 teze –
3,60%) şi în cotutelă (9 teze – 1,08%) (fig. 7a);
• au fost publicate 288 teze de doctorat, un număr
de 296 sunt nepublicate, 208 teze au RTD,
iar 42 sunt accesibile pe Internet (fig. 7b);
• tezele publicate conţin un număr de 42389 pagini,
cele cu RTD au 5916 pagini, iar în format
electronic 1709 pagini (fig. 7c);
• cercetătorii români alcătuiesc marea majoritate
a autorilor (741 teze – 88,85%), iar 93 de autori
sunt străini (11,15%) (fig. 7d);
• pe ţări, distribuţia autorilor este următoarea: 37
români, în centre universitare din Europa şi SUA –
Austria (2), Canada (1), Elveţia (7), Franţa (10), Germania
(5), Olanda (3), SUA (1), Suedia (2), Ungaria
(2) şi Rusia (4) (fig. 8a) şi 93 de străini, provenind
din Anglia (1), Asia de SE (1), Austria (4), Belgia (1),
Franţa (5), Germania (8), Italia (1), Olanda (5), Orientul
Apropiat (55), Portugalia (1), Republica Moldova
(4), SUA (1) şi Ungaria (5), în universităţi şi instituţii
de învăţământ superior din România (fig. 8b).
70
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 - 2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României
Fig. 7 Instituţiile organizatoare de doctorat (a), numărul total
de teze (b), pagini publicate (c) şi autori (d)
Fig. 8 Autori români în Europa (a) şi autori străini în România (b)
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2
71

Teze de doctorat de autori români
privind teritorii străine
Mrazec Ludovic (1892) La protogine du Mont-Blanc et les roches éruptives qui l’accompagnent. 91 p., 3
profile, 1 planşă cu imagini microscopice. Imprimerie F. Taponnier, Genève.
Pamfil P. George 1 (1910) Recherches sur quelques roches de l’Oural. Universitatea Geneva.
Dinu J. Jon (1912) Geologische Untersuchungen der Beziehungen zwischen den Gesteinsspalten, der Tektonik
und dem hydrographischen Netz im östlichen Pfälzerwalde (Hardt). Universitatea Heidelberg.
1 Farmacist militar
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2 73

Titus Brustur
Patriciu Valeriu (1929) 1 Geologische und geophysikalische
(radioaktive) Unter-suchungen am
Werstrande de Göttinger Leinetalgrabens. Universitatea
Göttingen (publicată sub acelaşi titlu, la Institutul
Geologic din Berlin, în anul 1930; 31 p., 2
tabele).
Morariu Dan (1985) Deformation und metamorphose
der mesozoischen metasedimente am
west- und südrand des Aarmassivs (Leukerbad/
Ausserberg). Universitatea Basel [Deformation und
metamorphose der mesozoischen metasedimente am
west- und südrand des Aarmassivs (Leukerbad/Ausserberg).
Rom. J. Tectonics and Regional Geology,
77: 1-187, 1998, IGR, Bucureşti]
Cătuneanu Octavian (1996) 2 Reciprocal architecture
of Bearpaw and post-Bearpaw sequences,
Late Cretaceous-early Tertiary, Western Canada Basin.
University of Toronto (Canada).
Crânganu Constantin (1997) Heat flow in Oklahoma.
University of Oklahoma.
Dumitrescu Roxana (1997) Studiul petrografic,
mineralogic şi geochimic al magmatismului de
vârstă triasică din sud-estul Catenei Iberice, Spania.
Universitatea Bucureşti.
Ducea Mihai Nicolae (1998) A petrologic investigation
of deep-crustal and upper-mantle xenoliths
from the Sierra Nevada, California: Constraints
on lithospheric composition beneath continental
arcs and the origin of cordilleran batholiths. California
Institute of Technology.
Universitatea Bucureşti
(sursa imaginii: http://www.unclosuk.org/posters/ISA_poster.pdf)
Szobotka A. Ştefan (1998) Studiul petrologic şi
geochimic al sedimentelor abisale din zona centrală
a Oceanului Pacific, cu privire specială asupra nodulilor
polimetalici.
1 Primul român care a obţinut un doctorat în geofizică în Germania, sub
conducerea profesorului Hans Stille.
2 Al doilea doctorat, după cel din România
74
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 - 2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României
Corbeanu Rucsandra M. (2001) Detailed internal
architecture of ancient distributary channel
reservoirs using ground-penetrating radar, outcrop
and borehole data - case studies: Cretaceous Ferron
Sandstone, Utah. University of Texas at Dallas.
Giosan Liviu (2001) The use of sediment color
in paleoceanography: Pliocene-Pleistocene
sedimentation in the western North Atlantic. State
University of New York at Stony Brook (pro parte in:
Giosan L., Flood R. D., Aller R. C. – Paleoceanographic
significance of sediment color on western North
Atlantic drifts: I. Origin of color. Marine Geology, 189,
2002; Giosan L., Flood R. D., Grützner J., Mudie, P. –
Paleoceanographic significance of sediment color on
western North Atlantic drifts: II. Plio-Pleistocene sedimentation.
Marine Geology, 189/1-2, 2002).
Bădescu Adrian Constantin (2002) Reservoir
characterization of the Miocene Starfak and Tiger
Shoal fields, offshore Louisiana through integration
of sequence stratigraphy, 3D seismic, and well-log
data. University of Texas at Austin.
Puşcă Victor Alexandru (2003) Wet/dry, terminal
fan-dominated sequence architecture: A new,
outcrop-based model for the Lower Green River
Formation, Utah. University of Wyoming.
Pop Nicole (2004) Studiul geologic şi metalogenetic
al arealului cu mineralizaţii cuprifere din partea
estică a districtului Punta del Cobre (Copiapo,
Chile). Universitatea din Bucureşti.
Tomescu Al. M. Fl. (2004) Late Ordovician-Early
Silurian terrestrial biotas of Virginia, Ohio and Pennsylvania:
an investigation into the early colonization
of land. 244 p., University of Ohio (http://etd.ohiolink.edu/send-pdf.cgl/Tomescu20%Alexandru.
pdfohiou1108479418).
Sava Diana (2004) Quantitative data integration
for fracture characterization using statistical
rock physics. Stanford University.
Vârban Bogdan L. (2005) 1 Sedimentology and
stratigraphy of the Cenomanian-Turonian Kaskapau
Formation, northeast British Columbia and
northwest Alberta. University of Western Ontario
(Canada).
Olariu Cornel (2005) Quantitative study of delta
front deposits. University of Texas at Dallas.
Sava Paul Constantin (2005) Migration and velocity
analysis by wavefield extrapolation. Stanford
University.
Dumitrescu Mirela (2006) High-resolution biogeochemical
study of organic-rich sediments from
the Early Aptian oceanic anoxic event at Shatsky
Rise, ODP Leg 198. Indiana University.
Olariu Mariana Iulia (2007) Development and
testing of methods for analyzing high resolution
3-D digital outcrop geology: big rock quarry, Arkansas.
University of Texas at Dallas.
Lazar Ovidiu Remus (2007) Redefinition of the
New Albany Shale of the Illinois basin: An integrated,
stratigraphic, sedimentologic, and geochemical
study. Indiana University.
Mitru Daniela (2007) Controlul structural al
bazinului Ptolemaida (Grecia) cu privire specială
asupra zăcămintelor de cărbuni. Universitatea din
Bucureşti.
Constantinescu Iuliana (2010) Specific geotechnical
problems for transportations ways on glacial
deposits area associated with lacustrine deposits.
2 Universitatea din Bucureşti.
1 Al doilea doctorat, după cel din România.
2 Chicago area, SUA.
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2
75

Index tematic 1
Acvifer regional 1 547 2
Agrogeologie 626
Albian 495
Alge calcaroase (Rhodophyta) 633
Alteraţie hidrotermală 464
Alunecare de teren 632, 655
Aluviuni recente 290
Ambianţă sedimentogenetică 48
Amoniţi cretacici 123
Amplasament baraj 727
Amplasament hidrotehnic 255, 635, 739
Analiză cinematică 443
Analiză de frecvenţă 100
Analiză de polen 132, 600
Analiză de semnal 718
Analiză de subsidenţă 792
Analiză integrată 336
Analiză litofacială 26
Analiză sedimentologică 660, 810
Analiză structural-petrologică 43
Andezit cu piroxeni 383
1 Bazat exclusiv pe titlurile tezelor
2 Numărul de ordine al tezei din listă
Anomalie geoelectrică 215
Anomalie geotermometrică 465
Anomalie gravimetrică 1, 817
Anomalie magnetică 128
Apă freatică 433
Apă minerală 233, 709, 775, 825
Apă naturală mineralizată 233
Apă sărată 445
Apă subterană 204, 355, 594, 709, 755, 778
Apă hipertermală 793
Apă termală 813
Argilă 188, 389, 439, 710
Argilă refractară 129
Artriodactyla 648
Asociaţie ichtiologică 189
Asociaţie micropaleontologică 704
Asociaţie minerală 508
Asociaţie mineralogică 209
Aur 299, 767
Aureolă de dispersie secundară 95
Autohtonul danubian 696, 701, 724
Avanfosă 5, 289, 391, 733
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2 77

Titus Brustur
Badenian 86, 104, 288, 673, 745, 786
Banatite 160, 296, 340, 498, 524
Bancă de date 744
Bazin de Gosau 695
Bazin lacustru 807
Bazinul Focşani 710
Bentonite 169, 504
Biofacies 301
Biostratigrafie 46, 117, 123, 329, 385, 398, 454, 552, 553,
603, 608, 610, 687
Birefringenţa feldspaţilor 384, 717
Boraţi magnezieni 413
Cai fosili 681
Calcare microbiale 312
Caldera Călimani 700
Câmp de curent continuu 113
Câmp gamma 159
Câmp geomagnetic 11, 368, 713
Câmp geotermic 805
Câmp metalogenetic 422, 758
Câmp pegmatitic 18
Capcană de hidrocarburi 228, 787
Capcană nestructurală 175
Capcană subtilă 477
Caracteristici geotehnice 635
Caracterizare geochimică 729
Carbonaţi 188
Carnivore 761, 770
Carotaj neutronic 83
Carst 386, 815
Carstificare 306
Cărbuni 178, 269, 303, 711
Celestină 115, 331
Centură manganiferă 297
Centură orogenică 827
Ceratomorpha 150
Charophyta 33
Chihlimbar 503
Claste endogene 136
Complex cărbunos 431
Complex cenologic 500
Complex filonian 730
Complex gabbro-eclogitic 166
Complex vulcanoclastic 156
Compoziţie chimică 211
Condiţie de drenaj 547
Condiţii de stabilitate 830
Condiţii hidrogeologice 475
Condiţii tectonice 524
Conglomerate de Bucegi 136
Construcţii rutiere 642
Contaminare cu hidrocarburi 125, 463
Contrast geomecanic 151
Conul abisal al Dunării 618
Corali 762
Corelare geologică 203
Corp subvulcanic 467
Cretacic 165, 314, 335, 454, 505, 570, 640, 746, 774
Cretacic-Paleogen 315
Cristalin de Cozia 182
Cristalochimie 330, 426, 586, 662
Cristalografie 384, 587, 717
Crusta continentală 198
Crusta terestră 465, 650
Crustacea (Decapoda) 708
Cuaternar 24, 155, 610
Curent continuu 257
Curenţi telurici 424, 723
Curenţi tranzitorii 731
Cutremur de pământ 180, 225, 465, 497
Dacian 547
Deformare tectonică 48
Deformare terţiară 480
Deformarea globului terestru 833
78
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 - 2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României
Degradarea solului de stepă 626
Deltă relictă 457
Depozit clastic 706
Depozit cuaternar 152
Depozit loessoid 598
Depozit de plajă 103
Depozite jurasic-cretacice 141
Depozite miocene 52
Depozite neogene 56, 115
Devonian 385
Devonian-Carbonifer 562
Diageneză 455
Diagrafie geofizică 510, 556
Diagrafie geofizică în sondă tubată 831
Diatomee 581
Diatomit 380
Dinamica falierii 641
Dinamică hidrosedimentară 776
Dinoflagelate 337
Dinozauri saurischieni 173
Disodile 364, 476
Distribuţie clarkeică 81
Dom de gaz natural 808
Eclogit 399
Efect de relief 668
Efect perturbant 358
Elemente minore 120, 621
Elemente radioactive 392
Emisie geogenă 714
Eocen 326, 600, 769
Eocen-Oligocen 229
Epigeneză 797
Epurare ape uzate 772
Eroziune messiniană 271
Eruptiv bazic 678
Eruptiv mezozoic 248, 284, 417
Eruptiv neogen 13, 332, 653
Etapă carbogeneratoare 795
Evaluare geologică 416
Evaporite 245
Eveniment tectonic 666
Evoluţie alpină 251
Evoluţie cretacic superioară 827
Evoluţie geodinamică 722
Evoluţie geologică 5, 126, 795
Evoluţie paleoclimatică 155, 453
Evoluţie paleogeografică 221
Evoluţie postsedimentară 105
Evoluţie radiativă 253
Evoluţie tectonică 249, 443, 452, 768
Evoluţie termobarică 639
Evoluţie termotectonică 36
Evoluţie terţiară 228
Exoskarn 376
Explorare 260, 510
Exploatare de cărbune 809
Exploatare minieră 382
Facies de Gosau 694
Facies de Șotrile 613
Facies sedimentar 105
Faciesuri comparate 281
Faciesuri sedimentare 702, 704
Fauna de moluşte 456, 472
Fauna sarmaţiană 487
Faună fosilă 133, 242, 351, 402, 786
Faună ichtiologică 364
Faună mezozoică 360
Faună şi floră 205, 568
Feldspat plagioclaz 68, 384, 717
Fenomen de încălzire 445
Fenomen de zeolitizare 59
Fenomen geotermic 659
Filogenie 770
Filosilicaţi magnezieni 662
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2
79

Titus Brustur
Fission track 682
Fisuraţia cărbunilor 303
Fliş cretacic 10, 116, 196, 276, 429, 753
Fliş cretacic-paleogen 89, 782
Fliş extern 337
Fliş intern 493
Fliş paleogen 238, 310, 348, 440, 529, 825
Fliş şi molasă 458
Fliş terţiar 278
Fliş transcarpatic 26
Floră continentală 607
Floră fosilă 45, 311
Floră miocenă 760
Floră oligocen-miocenă 609
Floră sarmaţiană 563
Foraj de mare adâncime 50
Foraj hidrogeologic 604
Foraminifere 61, 174
Foraminifere cretacice 117
Foraminifere planctonice 256
Foraminifere terţiare 637
Formaţiunea cu acanthicum 282
Formaţiunea de Gura Şoimului 619
Formaţiunea de Hida 61
Formaţiunea de Sinaia 816
Formaţiunea de Somova 40
Formaţiunea Şisturilor Negre 283
Formaţiuni blastomilonitice 726
Formaţiuni cretacice 203, 425, 528, 551, 824
Formaţiuni cu dinosauri 774
Formaţiuni cuaternare 105, 463
Formaţiuni de skarne 819
Formaţiuni eocene 307
Formaţiuni eocen-oligocene 532
Formaţiuni fisurate 515
Formaţiuni gipsifere 530
Formaţiuni jurasic-eocretacice 788
Formaţiuni magmatice 377, 699
Formaţiuni meoţiene 447
Formaţiuni metamorfice 23, 35, 63, 70, 186, 194, 210, 226,
227, 296, 304, 318, 353, 370, 372, 373, 379,
392, 412, 434, 435, 469, 481, 492, 536, 583,
596, 616, 635, 640, 676, 690, 699, 716, 797,
805, 814
Formaţiuni mezozoice 88, 216, 279, 403, 577, 591, 602,
603
Formaţiuni miocene 347, 564, 687, 742, 777
Formaţiuni mio-pliocene 309, 543, 789
Formaţiuni neogene 94, 247, 391, 485, 608, 675, 703, 705,
733
Formaţiuni oligocene 416, 672
Formaţiuni paleogene 33, 189, 200, 341, 371, 394, 415,
456, 590, 633, 660, 781
Formaţiuni paleogen-miocen inferioare 473, 674
Formaţiuni paleozoice 223, 553
Formaţiuni pannoniene 381, 611
Formaţiuni pedogenetice 152
Formaţiuni permiene 76
Formaţiuni pliocene 259, 555
Formaţiuni pliocen-cuaternare 460
Formaţiuni ponţiene 406
Formaţiuni premiocene şi miocene 719
Formaţiuni proterozoic superior-cambrian inferioare 740
Formaţiuni sarmaţiene 679, 794
Formaţiuni sedimentare 240, 773, 829
Formaţiuni siluriene 812
Formaţiuni terţiare 216, 763
Formaţiuni triasice 580, 614
Formaţiuni ultrabazice 451
Fosfor 81
Fundament 254, 424, 780
Gastropoda 253
Gaze cu efect de seră 571
Gemologie 156, 503
Geneză hidrocarburi 3, 12, 258, 371, 455, 499, 528, 531,
580, 657, 702, 703, 733
Geochimia apelor subterane şi de suprafaţă 628
80
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 - 2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României
Geochimie 15, 22, 81, 91, 95, 108, 120, 135, 164, 204, 211,
239, 241, 244, 382, 392, 413, 433, 499, 544,
578, 584, 598, 621, 628, 646, 656, 661, 729,
736, 755, 775
Geochimia loessului 579
Geochimia mediului 15, 22, 197, 231, 233, 236, 400, 626
Geoconservare 16, 576
Geodinamică şi sedimentologie 557
Geofizică aplicată 13, 31, 32, 41, 50, 82, 83, 100, 112, 128,
159, 168, 171, 179, 215, 217, 220, 257, 293,
294, 299, 317, 328, 332, 334, 336, 342, 350,
358, 368, 375, 396, 400, 411, 415, 416, 424,
431, 447, 459, 462, 465, 471, 497, 507, 509,
510, 511, 513, 515, 542, 549, 556, 558, 566,
569, 574, 595, 612, 636, 645, 659, 664, 668,
670, 686, 698, 711, 712, 723, 731, 757, 783,
802, 807, 811, 831
Geofizică de sondă 32, 336, 507, 511
Geofizică globală 11, 19, 199, 436, 638, 663, 751, 833
Geofizică regională 1, 4, 28, 44, 66, 158, 180, 193, 275, 468,
527, 534, 615, 629, 650, 665, 713, 799, 805,
813, 817
Geofizică Vrancea 7, 99, 224, 225, 436, 641
Geologia carstului 71, 155, 306, 397, 815
Geologia mediului 8, 67, 80, 107, 113, 125, 162, 163, 187,
213, 222, 230, 463, 474, 571, 647, 673, 714,
738, 758, 772, 774, 809
Geologie economică 243, 327, 333, 423, 605, 767
Geologie laborator 9, 250, 274, 484, 539
Geologie regională 3, 5, 10, 12, 25, 26, 27, 29, 30, 42, 53,
56, 57, 58, 74, 75, 76, 78, 84, 88, 89, 92, 94, 104,
109, 110, 114, 116, 121, 126, 127, 137, 138,
141, 144, 145, 147, 161, 170, 175, 178, 181,
190, 192, 195, 196, 200, 201, 203, 206, 212,
216, 221, 226, 235, 236, 237, 238, 242, 247,
252, 258, 259, 265, 266, 267, 268, 269, 270,
271, 272, 276, 277, 279, 281, 285, 292, 304,
309, 310, 314, 314, 326, 329, 339, 346, 347,
348, 349, 354, 359, 363, 367, 370, 371, 390,
391, 393, 395, 397, 398, 403, 406, 408, 409,
410, 414, 417, 418, 419, 420, 425, 428, 429,
435, 438, 440, 441, 445, 448, 450, 455, 458,
460, 461, 472, 473, 476, 477, 478, 479, 485,
486, 488, 489, 491, 492, 493, 494, 495, 496,
501, 502, 518, 522, 523, 525, 528, 535, 543,
548, 551, 553, 555, 559, 560, 562, 564, 567,
570, 572, 573, 575, 577, 580, 591, 601, 602,
603, 608, 614, 619, 625, 627, 630, 631, 643,
652, 657, 672, 674, 675, 677, 679, 684, 685,
688, 692, 696, 703, 705, 707, 719, 721, 724,
728, 733, 746, 747, 753, 756, 759, 763, 769,
777, 779, 784, 786, 787, 788, 789, 790, 794,
795, 796, 801, 808, 812, 820, 825, 829
Geomecanica loessului 537
Geomecanică 151, 344, 366, 449, 512, 516, 537, 671, 715,
718, 720, 727
Geostructură 153
Geostructură-morfostructură-mediu 230
Geotehnică 240, 255, 386, 470, 565, 632, 635, 642, 655,
830
Geotermometrie 77, 597
Geotransect 31
Glauconit 421, 599
Glob terestru 199
Gnais de Rarău-Hăghimaş 106
Gnais ocular de Căpâlna-Lez 517
Gol de dizolvare 512
Grad de carbonizare 506
Grad de poluare 382
Gradient de presiune 556
Grafit 49, 784
Granitoid de Cherbelezu 324
Granitoid de Sfârdinu 514
Granitoid de Vinţa 593
Granitoide 15
Granit de Şuşiţa 338
Gravimetrie 275, 317, 636
Gresia de Tarcău 286, 343
Grupul Şisturilor Verzi 482, 526
Haldă radioactivă 584
Hazard natural 113, 474
Hazard seismic 7
Hidrochimie 544, 755, 775
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2
81

Titus Brustur
Hidrodinamică 6, 197, 541
Hidrogeochimie 108
Hidrogeologie 6, 85, 197, 219, 232, 233, 260, 302, 322,
355, 357, 369, 475, 538, 541, 547, 594, 604,
634, 667, 709, 739, 778, 806
Hipparion 47
Holocen 73
Iaz de acumulare 240
Iaz de decantare 647, 718
Ichtiofaună 34, 154
Imagine structurală 275
Imagine aeromagnetică 713
Impact de mediu 213, 647, 659, 673, 714, 736, 758, 809
Impact poluant 584
Impact uman 764
Implicaţie ecologică 162
Implicaţie tectonofizică 549
Incluziune fluidă 592
Indicatori geochimici 107
Interpretare geochimică 178
Interpretare geofizică 4, 41, 66, 82, 100, 128, 220, 257, 317,
328, 332, 375, 411, 415, 431, 447, 574
Interpretare paleoclimatică 155, 673
Intruziunea de Codru 98
Istoria vegetaţiei 764
Istorie metamorfică 508
Izotopi 20, 29, 197
Izvor carstic 667
Închidere exploatare 758
Jurasic 53, 58, 387, 607, 651
Jurasic-Cretacic 46, 78, 419
Kimmeridgian-Tithonic 282
Lamprofire 51
Lemne fosile 315, 316, 585
Litobiostratigrafie 170, 406
Litofacies 396
Litologie 773
Litologie comparată 76
Litoralul românesc 162, 722
Litosferă 28
Litostratigrafie 141, 252
Loess 274, 537
Maastrichtian 173
Macrofaună 398
Magma peraluminoasă 20
Magmatism 231, 296, 765
Magmatite 35, 168, 198, 785, 803
Magnetometrie 668
Magnetostratigrafie 807
Mamifere 24, 582, 610
Maree terestră 99
Marne de Gura Beliei 174
Masă eruptivă 39
Masiv de sare 207
Masiv eruptiv 43
Masiv granitoid 14
Masiv fisurat-fracturat 739
Materii prime cuarţo-feldspatice 432
Mecanica sării 715
Mediu alfa 757
Mediu carbogenerator 187
Mediu depoziţional 61
Mediu fisurat 179
Mediu geologic 474
Mediu poros 6
Mediul costier românesc 578
Melanopside 427
Meoţian 185, 707
Metaconglomerat 191
Metale grele 578
Metalogenie 18, 62, 251, 328, 340, 422, 798
Metalogeneză 62, 77, 168, 210, 251, 340, 785
82
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 - 2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României
Metalogeneză auriferă 798
Metamorfism alpin 143
Metoda bilanţurilor 369
Metoda geobotanică 413
Metoda gravimetrică 686
Metoda magnetometrică 293
Metodă geofizică 125
Metodă 3D 612
Metodă de evaluare 749
Metode de prospecţiune şi explorare 484
Mezozoic 277, 396
Microbiostratigrafie 640
Microfacies carbonatic 79, 202, 614
Microfacies detritic 283
Microfaună 684, 742
Microfloră 229
Micropaleontologie 61, 117, 165, 174, 256, 261, 262, 335,
352, 505, 532, 545, 552, 613, 616, 637, 640,
687, 704, 732, 742, 821
Microvertebrate 173, 185
Migmatit 38, 227, 782
Mineral accesoriu 69
Mineral argilos 21, 37, 250, 378, 644
Minerale Al 2
SiO 5
297
Minerale grele 611
Minerale prăfoase 736
Mineralizare 433
Mineralizaţie „porphyry” 130
Mineralizaţie hidrotermală 332, 653
Mineralizaţie Ni, Co, Bi, As 102
Mineralizaţie de sulfuri 177
Mineralizaţie urano-molibdiniferă 691
Mineralizaţii 813
Mineralizaţii aurifere 361
Mineralizaţii cuprifere 264
Mineralizaţii de bor 735
Mineralizaţii de oxizi de Fe 333
Mineralizaţii de uraniu 442
Mineralizaţii metalifere 314
Mineralizaţii skarne 131
Mineralogeneză skarne 157
Mineralogie 21, 37, 55, 59, 68, 69, 96, 115, 129, 157, 169,
188, 209, 250, 263, 264, 296, 298, 299, 331,
372, 376, 378, 383, 389, 421, 432, 439, 498,
504, 508, 533, 599, 611, 644, 725, 730, 710,
743, 748, 766, 819, 822
Minereuri de Cu, Mo-Re 743
Minereuri neferoase 120, 243
Minereuri radioactive 411
Miocen 34, 214, 245, 253, 289, 352, 552, 616, 734
Mio-pliocen 427, 522, 710
Mişcări crustale 468, 497
Mobilitate morfologică 776
Model de calcul 497
Model de simulare 66, 168
Model structural 54
Modelare matematică 85, 595
Modele de facies 341, 519, 818
Morfologie şi geochimie 661
Molasă 113, 559, 818
Moldavide 87, 810
Moluşte 122
Morfologie carstică 71
Morfometrie 24
Nannoplancton 122, 454, 824
Neogen 79, 114, 121, 137, 208, 235, 242, 316, 398, 428,
453, 523, 559, 606
Nisip cuarţos caolinos 605
Nisip argilos 396
Nutrienţi 80
Ofiolite 327, 520
Ogradena 14
Oligocen 25, 34, 133, 154, 337, 568, 585, 605, 620, 821
Optimizare 183, 430
Orientarea cercetării geologice 243
Oscilaţie electrică 350
Osteologie 770
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2
83

Titus Brustur
Ostracoda 540, 732
Oxfordian 300
Paleobotanică 33, 45, 52, 60, 70, 73, 86, 97, 124, 132, 140,
172, 184, 208, 214, 229, 234, 288, 311, 315,
316, 337, 380, 385, 453, 454, 500, 529, 540,
581, 563, 585, 600, 607, 609, 622, 633, 701,
734, 760, 764, 791, 804, 824
Paleocen 156
Paleoclimă 533
Paleoecologie 174, 387, 610
Paleofitocenoză 796
Paleofloristic 124
Paleogen 54, 134, 281, 625
Paleogeografie 610
Paleogeografie palinspastică 54, 393
Paleoichnologie 87
Paleolitic 479
Paleomagnetism 513, 549, 645, 664
Paleomediu 208, 234
Paleomicologie 52
Paleontologie generală 122, 202, 205, 487, 568
Paleontologia nevertebratelor 123, 253, 282, 351, 360,
387, 402, 427, 456, 708, 762
Paleontologia vertebratelor 24, 34, 47, 133, 134, 150, 154,
173, 185, 189, 278, 364, 582, 610, 648, 681,
761, 770
Paleozoic 44, 60
Palinologie 60, 73, 86, 97, 140, 208, 288, 305, 385, 453,
500, 529, 622, 734, 764, 791, 804
Palinosedimentologie 184
Palinostratigrafie 70
Pânza Cutelor Marginale 476
Pânza de Audia 790
Pânza de Bedeleu 693
Pânza de Tarcău 34, 476
Pânza de Vrancea 34, 619
Pânza Getică 607, 658
Pânze marginale 531
Parametri geodinamici 497
Parametri sedimentologici 647
Paratethys 393, 427, 622
Pegmatit 294, 466, 490, 646, 741
Perspectivă de hidrocarburi 190, 200, 310, 478, 501, 538,
705, 779
Perspectivă de săruri de potasiu 538
Peşti fosili 278
Petrogeneză 51, 296, 444, 554
Petrografia cărbunilor 17, 437, 506
Petrologie generală 14, 35, 319, 444, 521, 554, 699
Petrologie magmatică 20, 39, 43, 51, 65, 98, 101, 106, 111,
139, 160, 166, 198, 231, 246, 248, 284, 296,
306, 320, 324, 325, 338, 356, 365, 374, 377,
388, 399, 451, 466, 467, 483, 490, 514, 517,
520, 546, 561, 579, 589, 593, 649, 653, 669,
678, 689, 700, 737, 741, 745, 754, 765, 771,
780, 785, 803
Petrologie metamorfică 23, 36, 38, 49, 63, 143, 146, 149,
182, 186, 194, 210, 227, 280, 305, 318, 343,
353, 373, 404, 407, 412, 434, 469, 536, 583,
596, 617, 639, 676, 690, 716, 726, 750, 782, 814
Petrologie sedimentară 17, 136, 191, 218, 223, 254,437,
506, 530, 590, 654, 702, 773, 781, 816
Pirită auriferă 96
Pirită sedimentară 587
Piroclastite 246
Platforma continentală 252, 256, 279, 336, 478, 540, 656,
702
Platforma Moesică 3, 12, 44, 60, 165, 175, 203, 258, 351,
391, 396, 452, 455, 495, 499, 507, 528, 553,
562, 580, 613, 651, 657, 665, 679, 687, 723, 799
Platforma Moldovenească 94, 124, 127, 288, 293, 349,
359, 424, 733, 755, 791
Platforma sud-dobrogeană 110
Platforma Valaha 471
Platformă carbonatică 301, 550
Platou continental 686
Pleistocen 479, 648
Pliocen 140, 184, 292, 346, 398, 575, 610
Pliocen-Cuaternar 221
Porfiroide 146
84
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 - 2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României
Potenţial metalogenetic 13, 18
Praf 213, 736
Predicţie 224, 722
Prelucrare date 201
Presiune anormală 556
Probare 683
Probe geologice 9
Proces de carstificare 71
Proces de mineralizare 709
Proces de zeolitizare 91
Proces petrogenetic 38
Proces de dezechilibru 470
Proces de feldspatizare 716
Proces de metamorfism 68
Proces diagenetic 826
Proces endogen 251
Proces geomecanic 512
Proces postdepoziţional 550
Proces sedimentar 405, 618, 644
Proces seismic 641, 595
Produse ceramice 432
Prognoză geologică-hidrogeologică 721
Promontoriul nord-dobrogean 829
Proprietăţi spectrale ale rocilor 805
Prospecţiune electrică 257, 757
Prospecţiune electrometrică 112, 731
Prospecţiune geochimică 499
Prospecţiune geoelectrică 459
Prospecţiune geofizică 462
Prospecţiune geotermică 813
Prospecţiune gravimetrică 799
Prospecţiune magnetică 13, 799
Prospecţiune magnetometrică 295
Prospecţiune radiometrică 300
Prospecţiune seismică 217, 478, 612
Protecţia solului şi subsolului 125
Provincia banatitică 330, 426
Purbeckian 732
Radiaţie penetrantă 462
Radioactivitate 711
Radiometrie 159, 400
Recif coraligen 708
Recifi şi faciesuri detritice 685
Reconstituire paleovulcanică 246
Reconstituire paleosedimentologică 246
Reconstrucţie paleogeografică 26
Reconstrucţie paleomediu 187, 774
Reflexii multiple 217
Regim de curgere 667
Regim termic 509
Resurse de apă 85
Resurse minerale utile 74, 756
Rezervaţie paleontologică 576
Rezistivitate de curent continuu 569
Risc natural şi tehnologic 163
Rocă metamorfică 49
Rocă colectoare 254, 471, 564, 781, 818
Rocă generatoare 394, 476, 590
Rocă vulcanică 21
Roci bazice şi ultrabazice 748
Roci calcaroase 218
Roci cuarţo-feldspatice 750
Roci de fundament 554
Roci eruptive 111
Roci fisurate 594
Roci granatifere 372
Roci magmatice 444
Roci metamorfice 449
Roci psamitice terţiare 822
Roci stâncoase 516, 671, 727
Rudişti 402
Sare gemă 164
Sarmaţian 312, 349, 457, 486, 551, 565, 581, 684, 685, 704,
707, 786, 791
Schimbări recente ale mediului 738
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2
85

Titus Brustur
Scoarţa terestră 158
Scoarţă de alterare 378
Secvenţă ciclică 810
Secvenţă depoziţională 651
Secvenţă seismică 615
Secvenţă siliciclastică 606
Secvenţă piroclastică 606
Sedimentare actuală 656
Sedimentare carbonatică 620, 693
Sedimentare laterală 362
Sedimentare pleistocenă 828
Sedimente actuale 22, 539
Sedimente marine 334
Sedimente recente 800
Sedimente şi suspensii 80
Sedimentologie 40, 46, 79, 103, 105, 118, 152, 245, 283,
286, 289, 290, 301, 307, 312, 341, 362, 381,
394, 405, 457, 519, 526, 550, 557, 606, 618,
620, 623, 651, 660, 693, 694, 706, 722, 744,
776, 800, 810, 818, 826, 828
Seismică 3D 220
Seismică de înaltă rezoluţie 271
Seismică inginerească 542, 802
Seismică multifrecvenţă 334
Seismicitate 436, 638
Seismicitate comparată 638
Seismogeneză 19
Seismograme 783
Seismometrie 171, 342, 534, 712, 811
Seismotectonică 224, 663
Selacieni 134
Semifereastra Slănic-Oituz 440, 734
Semnificaţie geodinamică 695
Senonian 54, 762
Serie sedimentară 654
Siliciclaste 289
Silicoflagelate 214
Silurian-Devonian 351
Simulare fizico-matematică 215
Simulare geofizică 193
Sinclinalul Hăghimaş 583, 692
Sinclinalul Slănic 170
Singeneză 797
Sinonimizare 93
Sistem acvifer carstic 541
Sistem depoziţional 519, 550
Sistem expert 324
Sistem petrolier 477
Sistem seismic 595
Sistem transcurent crustal 740
Skarn 264, 521, 735
Sol 37
Sol fosil 109
Soluţie structurală 328
Specie halofilă 8
Speleotemă 155, 533, 766
Spectrometrie comparată 9
Stabilitate 449
Stratigrafie 30, 58, 78, 114, 121, 144, 145, 216, 221, 235,
242, 245, 271, 292, 347, 370, 410, 425, 428,
460, 472, 473, 523, 543, 559, 562, 672, 746,
763, 769, 786, 789
Stratigrafie secvenţială 643, 674
Structură adâncă 4, 31, 44, 468, 629
Structură profundă 723
Structură vulcanică 589
Studiu statistic 817
Substanţă bituminoasă 207
Substrat geologic 8
Succesiuni magmatice 737
Sulfosăruri 330, 586
Sulfuri 586, 617, 621
Sursă aur aluvionar 623
Susceptibilitate magnetică 566
Şelf 103, 341, 800
Şelful Mării Negre 110, 811
86
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 - 2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României
Taluz continental 800
Taluz natural şi artificial 830
Tectogeneză 455
Tectonică 48, 54, 142, 153, 228, 249, 302, 443, 452, 480,
481, 524, 531, 658, 682, 666, 695, 740, 768,
792, 827, 834
Tectonică alpină 554
Tectonică terţiară 142, 834
Tectonit 658
Tectonofizică 665
Tefrologie 771
Temperatură în foraj 751
Teren compresibil 720
Teren de fundare 565
Terţiar 45, 410, 666
Tethys 29
Tipuri barice de metamorfism 676
Toxicitate potenţială 107
Transport de poluanţi 197
Tuf de Dej 104
Tuf vulcanic 745
Tuf zeolitic 772
Turbă 600
Turbărie oligotrofă 148
Unitate metamorfică 36
Undă elastică 179
Undă seismică 527
Undă seismică provocată 180
Undă seismică secundară 225
Unde de explozii 558
Unitatea Porţilor de Fier 399
Valorificare 67, 290, 530, 605, 743
Variabilitate biogeochimică 656
Variaţie geomagnetică 199
Variaţie de temperatură 751
Variaţie seculară 11
Vegetaţie lemnoasă 222
Volhinian 124
Vorland carpatic 393, 768
Vulcani noroioşi 164
Vulcanite neogene 365, 459, 729
Vulcanite pliocen-cuaternare 423
Vulnerabilitate 163
Zăcăminte 2, 66, 72, 90, 93, 102, 119, 130, 131, 148, 167,
176, 177, 183, 207, 219, 273, 287, 291, 308,
321, 323, 345, 361, 379, 401, 430, 442, 446,
464, 482, 588, 592, 624, 680, 683, 691, 697,
735, 749, 752, 793, 797, 823, 832
Zăcământ «porphyry» 321, 464, 592
Zăcământ de aur 298
Zăcământ de bauxită 183
Zăcământ de caolin 72
Zăcământ de cărbune 93, 219, 547
Zăcământ de gaze naturale 41
Zăcământ de hidrocarburi 254, 666
Zăcământ de lignit 260, 688, 697
Zăcământ de magnetit 308
Zăcământ de molibden 273
Zăcământ de sulfuri polimetalice 287
Zăcământ de talc 64
Zăcământ hidromineral 233, 709
Zăcământ manganifer 55
Zăcământ metalifer 67, 119
Zăcământ polimetalic 2, 95, 823
Zăcăminte aurifere 401, 588
Zăcăminte carbonatice 507
Zăcăminte de baritină 624
Zăcăminte de brucit 340
Zăcăminte de calcare 680
Zăcăminte de cărbuni 187, 448, 796
Zăcăminte de fier 379
Zăcăminte de mangan 298, 690
Zăcăminte de sare gemă 512
Zăcăminte de uraniu 400
Zăcăminte filoniene polimetalice 683
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2
87

Titus Brustur
Zăcăminte metalifere 291
Zăcăminte neferoase 430
Zăcăminte stratiforme de pirită Zn-Pb-Cu 832
Zeoliţi 59
Zircon 661
Zona cutelor diapire 50, 447
Zona de tranziţie 66, 193
Zona litorală 594
Zonă de forfecare 658, 798
Zonă petrolifer-gazeiferă 4
Zone potenţiale de hidrocarburi 749
Zoogeografie 770
88
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

Index geografic 1,2
Adamclisi-Pietreni 778 1 , 2
Alba Iulia-Deva-Rusca 525
Alba Iulia-Ocna Mureşului 504
Alpi şi Carpaţi 827
Aluniş-Poiana Vărbilău-Vălenii de Munte-Bughea de Sus 496
Altân-Tepe 482
Anina 17, 53, 386, 437
Argeş-Dunăre 382
Bahlui 108
Baia de Aramă 413
Baia Mare 213, 291, 323
Balş-Optaşi 799
Basarabia 408, 685
Banat 53, 76, 132, 218, 223, 263, 264, 306, 324,
342, 376, 386, 412, 437, 498, 513, 521, 552, 601,
652, 701, 773, 819
Bazinul Almaşului 448, 809
Bazinul Babadag 591
Bazinul Bahna 409, 777
Bazinul Baia Mare 270, 822
1 S-a păstrat denumirea din titlul tezei de doctorat
2 Bazat exclusixv pe titlurile tezelor
Bazinul Borod 272, 762
Bazinul Dacic 428, 761, 795
Bazinul Dâmbovicioara 16
Bazinul Dornei 92
Bazinul Haţeg 173, 414
Bazinul Histria (acvatoriu) 405, 794
Bazinul Iara 247
Bazinul Mehadiei 601
Bazinul Oaş 677
Bazinul Pannonic 253, 643
Bazinul Petroşani 609
Bazinul Rusca Montană 195
Bazinul Streiului 698
Bazinul Şimleu 144, 312, 523
Bazinul superior al Bicazului 277
Bazinul Trotuşului 239
Bazinul Vad-Borod 608
Bazinul Zarand 316
Băiţa-Bihor 273
Bazinul Transilvaniei 8, 33, 61, 86, 97, 104, 114, 121, 122,
142, 189, 228, 229, 236, 261, 262, 267, 307,
331, 381, 398, 425, 439, 445, 448, 456, 473,
504, 525, 532, 585, 599, 616, 620, 633, 672,
704, 714, 745, 763, 769
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2 89

Titus Brustur
Bălan 23, 617
Biharia 339
Bihorul central-estic 441
Bolcana-Roşia Poieni 464
Bordei Verde 258
Borsec 232
Brădeşti-Iancu Jianu-Craiova 3
Breaza-Cârlibaba 353
Broşteni-Borca 820
Brusturi-Luncşoara 823
Bucegi 46, 387
Bucegi-Culoarul Dâmbovicioara 548
Bucegi-Piatra Craiului 567
Budureasa-Pietroasa 340
Bilbor-Tulgheş 343
Buituri 472
Buzău-Ialomiţa 634
Buziaş-Sacoşu Mare 318
Camena 111
Câmpia ardeleană 808
Câmpia Buzău-Râmnicu Sărat 433
Câmpia dunăreană 42
Câmpia Moldovei 84
Câmpia Română 24, 241
Cârjelari 483
Cârlibaba-Iacobeni 596
Carpato-Pannonică (regiunea) 554
Carpaţi 49
Carpaţi-Asia Centrală 663
Carpaţii de Curbură 438, 454
Carpaţii Meridionali 36, 38, 153, 166, 184, 211, 227, 255,
263, 266, 268, 280, 296, 306, 318, 319, 322,
325, 327, 338, 372, 392, 399, 413, 451, 466,
480, 548, 602, 658, 661, 662, 667, 804
Carpaţii Orientali 10, 23, 28, 34, 54, 57, 68, 117, 146, 148,
210, 212, 226, 238, 239, 249, 276, 277, 278,
281, 282, 283, 297, 299, 304, 310, 313, 323,
335, 337, 343, 353, 361, 362, 367, 372, 429,
434, 446, 476, 518, 529, 531, 583, 584, 590,
596, 600, 606, 614, 617, 619, 624, 629, 632,
636, 640, 654, 708, 764, 775, 790, 797, 804,
820, 825, 834
Cavnic 422
Căprioara-Coşteiu de Sus 216
Căpuşu Mic 303
Cheile Tătarului-Scropoasa 355
Chişlaz-Poiana-Abram 519
Ciocăneşti-Iacobeni 210
Ciocăneşti-Vatra Dornei 434
Cioceni-Micşuneşti-Urziceni-Mărgineanu 657
Cislău-Salcia-Lapoş 522
Cluj-Huedin-Românaşi 473
Cluj-Mera-Săvădisla 532
Colţi 503
Comarnic-Teşila (Valea Doftanei) 493
Constanţa (Oil Terminal) 463
Cricov-Ialomiţa, Milcov-Putna-Siret 241
Cricovul Sărat-Nişcov 559
Culoarul Dâmbovicioara 126
Cumpăna-Topolog 166
Cuveta de Slănic 821
Dealul Mare-Hârlău 756
Deduleşti-Râmnicu Vâlcea 655
Delta Dunării 80, 557, 571, 776
Depresiunea Bârlad 141, 721
Depresiunea Braşov 105, 771
Depresiunea Getică 269, 302, 309, 391, 625,
660, 666, 674
Depresiunea Histria (acvatoriu) 792
Depresiunea Pannonică 79, 254, 519, 787
Depresiunea Precarpatcă 5, 415, 817
Derna-Voivozi-Suplacu de Barcău 329
Deva 138
Dognecea 819
Dorna-Lucina 600
Dunăre 539
Dunăre-Motru 187, 575
90
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 - 2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României
Falia Pecineaga-Camena 162
Făleşti-Bujor-Valea Prutului 486
Fălticeni-Sasca-Răuceşti 794
Fericel 298
Filia - Vârghiş-Baraolt - Aita Mare - Malnaş Băi -Bicsad -
Herculian 688
Frumosu (Bucovina) 632
Gârda-Lupşa 192
Ghelinţa-Ojdula-Breţcu-Oituz-Poiana Mare 371
Ghezuri 90
Glina 544
Gurasada 169
Haneş 345
Haţeg-Cioclovina-Pui-Băniţa 728
Herja 177, 323
Homorâciu 364
Horaiţa-Pângăraţi-Săvineşti 458
Hunedoara 308
Iacobeni 55
Ialomiţa 118
Iaşi 293
Ineu-Bretila 536
Jiu-Desnăţui 221
Jiu-Motru 219
Jiu-Olteţ 786
Lacul Roşu-Piatra Unică 577
Lipova 709
Ludaş-Luncani-Sărata-Tescani 719
Mândra Săcel-Polovragi-Poiana Paltin 161
Maramureş 26, 67, 304
Marea Neagră 103, 110, 162, 252, 256, 271, 279, 336, 341,
478, 540, 578, 618, 656, 686, 702, 722, 738,
792, 800, 826, 828
Marga 306
Masivele Preluca, Ţicău şi Codru 639
Masivul alcalin Ditrău 51, 299, 314, 320, 546, 629
Masivul Bocşa 498
Masivul Bucegi 355
Masivul Godeanu 63
Masivul Highiş 765
Masivul Leaota 102, 361, 508
Masivul Obârşia Cloşani-Piatra Mare 305
Masivul Preluca 410
Masivul Rodna 481
Masivul Sebeş-Cibin 198
Masivul Semenic 280
Masivul Vlădeasa 356
Mărgineanu-Urziceni-Padina-Pogoanele 528
Megina-Mircea Vodă 699
Mehadia-Plugova-Iablaniţa 513
Mehedinţi 155
Mihăiţa-Peşteana 269
Moldova Centrală 359
Moldova Nouă 218, 263
Motru 231, 322
Muntele Mare 20, 435
Muntele Parâng 801
Muntele Săcel-Valea Ierii; văile Râşca- Someşul Rece 782
Muncelu Mic 373, 287
Muntenia 352, 415, 447, 509
Munţii Almajului 69, 324
Munţii Aninei 88
Munţii Apuseni 36, 59, 73, 205, 244, 247, 273, 295, 541,
554, 560, 313, 402, 403, 589, 603, 664, 695, 815
Munţii Apuseni de Sud 464, 824
Munţii Banatului 155
Munţii Bârgăului 467, 653, 803
Munţii Bihor 191, 237, 328, 340, 420, 442, 524, 766
Munţii Bistriţei 70, 297, 584
Munţii Braşovului 360
Munţii Călimani 518, 579
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2
91

Titus Brustur
Munţii Călimani-Gurghiu 611
Munţii Căpăţânii 68, 748, 798
Munţii Cerna 502
Munţii Cibin 227, 398
Munţii Codru-Highiş 354
Munţii Codru-Moma 691
Munţii Drocea 139, 325, 560, 689
Munţii Făgăraş 35, 68, 166, 194
Munţii Gilău 491, 561, 694, 741
Munţii Godeanu-Ţarcu 266
Munţii Gutâi 246, 377, 383
Munţii Harghita 72
Munţii Harghita de Nord 636
Munţii Harghita de Sud 388
Munţii Hăghimaş 57, 282, 284, 577
Munţii Hăghimaş-Ciuc 617
Munţii Lăpuşului 75
Munţii Locvei 412
Munţii Lotru-Cibin 658
Munţii Lotrului 268
Munţii Maramureşului 832
Munţii Metaliferi 13, 62, 78, 130, 298, 345, 592
Munţii Oaş 90, 365
Munţii Oaş-Gutâi 168, 201, 294, 459
Munţii Parâng 696, 784
Munţii Pădurea Craiului 129, 145, 172, 312, 397, 533, 603, 631
Munţii Perşani 570, 678
Munţii Poiana Ruscă 287, 379, 492, 785
Munţii Preluca 646
Munţii Retezat 407, 572
Munţii Rodnei 490, 815
Munţii Sebeşului 517, 726
Munţii Sebeşului-Munţii Cibinului 814
Munţii Semenic 132, 242, 318
Munţii Trascău 56, 248, 326, 520
Munţii Tulgheş 284
Munţii Ţarcu 15
Munţii Ţibleşului 730
Munţii Vâlcan 602, 716
Munţii Vlădeasa 39
Munţii Vulcan 418
Mureş şi Olt 398
Natra-Gârlişte 223
Nistru 812
Nistru-Baia Mare 176
Nistru-Prut 760
Ocna de Fier 131, 376
Ocna de Fier-Bocşa Montană 147
Ocna de Fier-Dognecea 521
Ocnele Mari 470
Ogradena 14
Oituz-Coza 212
Oltenia 45, 346, 431, 453, 509, 547, 563, 575, 576, 610, 697,
796
Olteţ-Valea Gilortului 703
Olt-Gilort 623
Olt-Jiu 666
Olt-Olteţ 564
Olt-Teleorman 679
Oradea-Secuieni 659
Oraviţa-Ciclova 160
Ostra-Holdiţa 624
Oşorhei 303
Padiş-Cetăţile Ponorului 706
Palazu Mare 806
Parâng-Munţii Cimpii 548
Pasul Predeluş 30
Peceneaga-Camena 279
Peştera Cioclovina Uscată 209
Peştera Cloşani 188
Piatra Craiului-Bucegi 535
Piatra Neamţ 133
Piemontul Getic 623
92
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 - 2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României
Platforma Covurlui 489
Platoul Mehedinţi 327
Podişul Moldovenesc 181, 501
Poiana Mărului 35
Poiana Mărului-Şinca Nouă 417
Poiana Ruscă 64
Praid-Sovata 673
Preluca, Inău, Ţicău 370
Proviţa-Runcu-Mislea-Buştenari 416
Prut-Nistru 598
Purcăreni 708
Putna-Buzău 280
Racoş 678
Râmnicu Sărat 301
Râmnicu Vâlcea 107
Rarău-Breaza 788
Rădăuţi-Bacău-Fălciu 501
Răşinari 469
Răşinari-Cisnădioara-Sadu 149
Republica Moldova 135, 185, 598
Reşiţa-Moldova Nouă 88, 494
România 5, 7, 37, 44, 77, 81, 95, 134, 150, 158, 164, 172,
180, 208, 214, 222, 231, 234, 311, 332, 333,
340, 342, 357, 364, 380, 393, 423, 426, 468,
477, 479, 506, 516, 527, 530, 581, 615, 621,
637, 638, 644, 650, 659, 711, 767, 770, 774,
793, 805, 813, 833
Roşia Montană 321
Roşia Montană, Herja 588
Roşia Poieni 321
Roşia-Meziad 631
Rovinari 500
Sasca Montană 157
Sânpetru-Pui 414
Sântimbru-Băi 382
Săcărâmb 589
Săcel-Borşa 200
Schela 752
Sebeş-Câlnic-Săsciori-Răchita-Pianu de Sus-Cioara 425
Sebeş-Olt-Valea Cisnădioara 262
Seini-Ilba-Nistru 649
Siret-Prut 545
Slatina-Turnu Măgurele 665
Slănic Moldova 465, 775, 825
Slănic Prahova 207
Slănic Prahova-Aluniş 230
Someş-Lăpuş 390
Someşul Cald 420
Stănija 298
Stănija-Techereu 401
Stejera-Ţicău 378
Subcarpaţii Moldovei 285, 630
Subcarpaţii Orientali Centrali 48
Suceviţa-Putna 238
Suslăneşti-Muscel 568
Sviniţa-Faţa Mare 652
Şaru Dornei-Bistriţa 690
Şiria 354
Şuior 446
Tarna Mare-Turţ 365
Târnava Mică 114
Tazlăul Mare 450
Teşila-Câmpina 627
Teregova 306
Tinca 354
Tomeşti-Luncani 492
Toroioaga-Baia Borşa 725, 747
Transilvania 96
Tulgheş 27, 119
Ţara Bârsei 335
Ţara Oaşului-Ţara Chioarului 737
Ţinutul de câmpie 395, 633
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2
93

Titus Brustur
Ursei-Vârfuri-Vişineşti 705
Valea Almaşului 763
Valea Argeşului-Valea Ialomiţei 499
Valea Arieşului 244
Valea Arieşului-Valea Teiuşului 235
Valea Bădeanca 102
Valea Bârsa 404
Valea Bicazului 202, 277, 583, 654
Valea Bicazului-Valea Bistricioarei 753
Valea Bistriţei 116, 210
Valea Bistriţei-Valea Iapa 310
Valea Bistriţei-Valea Răcăciuni 707
Valea Bistriţei-Valea Sucevei 457
Valea Bistriţei-Valea Trotuşului 529
Valea Blazna 797
Valea Bogata 678
Valea Buzăului 240
Valea Buzăului-Râul Negru 505
Valea Buzăului-Sărăţelu-Berca 206
Valea Buzăului-Valea Dâmboviţei 406, 556
Valea Buzăului-Valea Teleajenului 245
Valea Buzăului-văile Slănic-Bâsca Mare 590
Valea Buzău-Valea Bălăneasa 555
Valea Covasna-Valea Zăbrătău 283
Valea Dâmboviţei-Valea Buzăului 779
Valea Doftana-Bâsca Chijdului 421
Valea Doftana-Valea Câmpiniţa 627
Valea Doftana-Valea Teleajenului 289
Valea Firiza-Valea Cavnic 377
Valea Geoagiului-Valea Vinţii 313
Valea Lopatna-Valea Buzăului 487
Valea Lotrului 466
Valea Moldova-Valea Bistriţei 684
Valea Moldovei 116, 348
Valea Moldovei-Valea Sucevei 278
Valea Moldovei-Valea Tazlăului 619
Valea Moldovei-Valea Trotuşului 514, 817
Valea Mureşului (Deva-Dobra) 265
Valea Neagra-Valea Haita 518
Valea Oituz-Valea Slănicului 781
Valea Oltului-Valea Vâlsanului 460
Valea Prahovei-Valea Ialomiţei 759
Valea Prutului-Valea Bârladului 259
Valea Putnei-Giumalău 226
Valea Râşca 124
Valea Râşcei-Valea Agapiei 363
Valea Sadului 255
Valea Sării (Vrancea) 115
Valea Siretului-Valea Moldovei 347
Valea Siretului-Valea Şomuzului Mare 349
Valea Slănic de Buzău-Valea Buzău 675
Valea Slănic-Valea Ciunget 825
Valea Sohodol-Valea Blahniţa 309
Valea Streiului 750
Valea Stremţului-Valea Ampoiului 25
Valea Sucevei-Valea Putnei 367
Valea Şteaza-Valea Câlnicului 261
Valea Tărâia-Valea Luncavăţului 543
Valea Teleajenului-Bobu-Grohotişu-Rădila Mare 429
Valea Teleajenului-Valea Doftanei 235
Valea Teleajenului-Valea Lopatna 485
Valea Teleajenului-Valea Prahovei 292
Valea Trotuşului 196
Valea Vaserului 304
Vânturariţa-Brezoi 746
Vălenii de Munte-Cosminele-Buştenari 573
Vărad 264
Văratec-Băiuţ 167
Videle-Bălăria 551
Vipereşti-Cislău 240
Voroneţ-Suha Mică-Plotoniţa 190
Voşlobeni-Corbu 314
Vrancea 99. 224, 225, 436, 641
Zamura 816
Zăbrătău-Crasna-Gura Harţagului 640
Zăul de Câmpie 808
94
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

Bibliografie selectivă
Roman D., Codarcea Al. (1926) Bibliografia geologică a
României. I, 155 p., Cultura Naţională, Bucureşti.
Jekelius E. (1929) Bibliografia geologică a României. I-iul
supliment, 103 p., Atelierele Grafice „Cultura Naţională”,
Bucureşti.
Kräutner Th. (1939) Bibliografia geologică a României. Al
II-lea supliment, 80 p., Monitorul Oficial şi Imprimeriile
Statului, Imprimeria Naţională, Bucureşti.
Semaka Al., Atanasiu L., Gheorghiu C. (1962) Bibliografia
geologică a Republicii Populare Romîne. Al IIIlea
supliment, 211 p., Întreprinderea poligrafică
nr. 4, Bucureşti.
Antonovici Suzana (1969) Bibliografia geologică a Republicii
Socialiste România. Al IV-lea supliment, 394
p., Întreprinderea poligrafică „Informaţia”, Bucureşti.
Nica Ecaterina (1975) Bibliografia geologică a Republicii
Socialiste România. Al V-lea supliment, 308 p., Bucureşti.
Pelz Margareta, Ştefănescu Marina, Stoica Maria, Dinu
Laura (1981) Bibliografia geologică şi geofizică a Republicii
Socialiste România. VI (1971-1975), 268 p.,
Întreprinderea poligrafică „Informaţia”, Bucureşti.
Peltz Margareta, Dinu Laura (1985) Bibliografia
geologică şi geofizică a Republicii Socialiste România.
VII (1976-1980), 263 p., Întreprinderea poligrafică
„Informaţia”, Bucureşti.
Dinu Laura, Peltz Margareta (1994) Bibliografia
geologică şi geofizică a României. VIII (1981-1985),
Partea I, 167 p., Institutul Geologic al României,
Bucureşti.
Dinu Laura, Peltz Margareta (1994) Bibliografia
geologică şi geofizică a României. VIII (1981-1985),
Partea II, 347 p., Institutul Geologic al României,
Bucureşti.
Dinu Laura (2004) Bibliografia geologică a României. IX
(1986-1990), 345 p., Institutul Geologic al României,
Bucureşti.
* * *
Anastasiu N. (2010) Maeştri şi discipoli. 395 p., Ed.
Universităţii din Bucureşti, Bucureşti.
Bleahu M., Iancovici Br. (1957) Viaţa şi opera lui G.M.
Murgoci. In: Protopopescu-Pache Em., Chiriţă C.D.,
Bleahu M., Iancovici Br. (red.), 335-401, Ed. Acad.
RPR, Bucureşti.
Edelstein O., Kovacs M. (coord.), 2008, Dicţionarul geologilor
care au lucrat în zona Baia Mare şi în ariile
adiacente. 425 p., Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.
Erhan V., Apostoae Liliana (2010) Istoricul învăţământului
geologico-mineralogic şi geochimic la Universitatea
„Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (1860-2010), 340 p.,
Ed. Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi.
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2 95

Titus Brustur
Ionesi L. (2007) Sculptori în piatra timpului. Geologia
ieşeană şi alţi geologi români. 246 p., Ed. Universităţii
„Al. I. Cuza”, Iaşi.
Mârza I. (2002) Geneza zăcămintelor de origine magmatică.
4. Metalogenia hidrotermală. Ed. a II-a, 516 p., Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca (referinţe
bibliografice - p. 447-505).
Mészáros N. (1964) In memoriam: Prof. Dr. Zoltán Török.
Stud. Univ. Babeş-Bolyai, ser. geol.-geogr., 2, 111-
113, Cluj.
Olteneanu M. (1997) O semnătură pentru viitor - Valeriu
Patriciu. 214 p., Ed. Ziua Omega Press, Bucureşti.
Pricăjan A. (1985) Substanţele minerale terapeutice din
România. 434 p., Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti.
Rusu N. Dorina (2003) Membrii Academiei Române.
Dicţionar 1866-2003. Ediţia a III-a, revăzută şi adăugită,
1149 p., Ed. Enciclopedică/Ed. Academiei
Române, Bucureşti.
Săndulescu M. (1984) Geotectonica României. 336 p., Ed.
Tehnică, Bucureşti.
Simionescu I. (1906) Geologia României. Literatura
geologică. Consideraţiuni generale asupra tectonicei
şi stratigrafiei României. Publ. Fondului Vasile
Adamachi, XVIII, 2-51, Bucureşti.
Ştefănescu S., Murgeanu G., Mihăilescu V. (red.) (1977)
Istoria ştiinţelor în România. Geologia, Geofizica,
Geodezia, Geografia. 323 p., Ed. Academiei RSR,
Bucureşti.
Turculeţ I. (2007) Geologi şi destine. 264 p., Ed. Junimea,
Iaşi.
Visarion M. (2004) Istoria geofizicii româneşti. I, 517 p., II,
393 p., Ed. Vergiliu, Bucureşti.
*** (2000) Teze de doctorat 1990 - 1999. Universitatea din
Bucureşti, volum nepaginat, Ed. Universităţii din
Bucureşti.
*** (2008) Bibliografia Naţională Română, 795 p. Teze de
doctorat, p. 180 -191.
96
GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2