N AGEPI-Info-3-2012.indd

3/2012 \ AGEPI info \ 

D S 

: 

20 AGEPI 

PE 8 SEPTEMBRIE CURENT, S-AU ÎMPLINIT 

20 ANI DE LA CREAREA AGENȚIEI DE 

STAT PENTRU PROPRIETATEA INTELECTUALĂ A 

REPUBLICII MOLDOVA. CU ACEASTĂ OCAZIE, 

ÎN SALA MARE A PALATULUI REPUBLICII A AVUT 

LOC O ȘEDINȚĂ FESTIVĂ CONSACRATĂ ANI- 

VERSĂRII AGEPI. ȘEDINȚA A FOST PREZIDATĂ 

DE CĂTRE DNA LILIA BOLOCAN, DIRECTOR 

GENERAL AGEPI, CARE A FĂCUT O TRECERE ÎN 

REVISTĂ A REZULTATELOR OBȚINUTE DE AGENȚIE 

PE PARCURSUL CELOR 20 DE ANI DE ACTIVITATE, 

INTITULATĂ „CONTRIBUȚIA AGEPI LA DEZVOL- 

TAREA SISTEMULUI NAȚIONAL DE PROPRIETATE 

INTELECTUALĂ: 20 DE ANI DE ACTIVITATE”. 

La ședință au participat reprezentanți ai Parlamentului 

și Guvernului Republicii Moldova, 

ai autorităților publice centrale, instituțiilor din 

sfera științei, inovării și învățământului superior 

din republică, instituțiilor și organizațiilor, activitatea 

cărora are tangență cu domeniul de PI, 

mandatari autorizați, reprezentanți ai uniunilor 

de creație, asociațiilor de gestiune colectivă a 

drepturilor de autor din republică, altor instituții 

partenere, veteranii sistemului. 

Oaspeții de peste hotare au reprezentat 

unele oficii naționale de proprietate intelectuală 

de peste hotare (dl Sîrîm Erchinovici BECHENOV, 

Directorul Institutului Național de Proprietate 

Intelectuală din Republica Kazahstan, dl Alexandru 

Cristian ȘTRENC, Directorul general adjunct 

al Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci din 

România, dl Keld Nymann JENSEN, Director general 

adjunct al Oficiului pentru Brevete și Mărci 

din Danemarca, dna Marina Victorovna KRIUCO- 

VA, șefa Secției relații internaționale a Oficiului 

Eurasiatic de Brevete). 

» PERSPECTIVA ȘI PRESTANȚA 

SISTEMULUI DE PI 

» COOPERARE INTERNAȚIONALĂ 

» IP-TRASEE 

» REALIZAREA DREPTURILOR 

DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ 

» PROMOVARE, SERVICII, INSTRUIRE 

» ,,BURSA INVENȚIILOR” 

» REPERE ACADEMICE 

» ANIVERSĂRI 

» DivertisMOMENT 

\ PROPRIETATEA INTELECTUALĂ: IMPERATIVE L A ZI 

1

\ AGEPI info \ 3/2012 

Ședința a fost onorată 

de prezența ambasadorului 

Chinei, reprezentanților ambasadelor 

Bulgariei și Cehiei, 

acreditați la Chișinău. 

Un cuvânt de felicitare 

pentru colectivul AGEPI a 

rostit dna Liliana PALIHO- 

VICI, Vicepreședintele Parlamentului, 

dl Ion TIGHI- 

NEANU, m.c., Vicepreședintele AȘM, dl Valeriu 

CANȚER, Președintele Consiliului Național pentru 

Acreditare și Atestare, dl Viorel PRISĂCARU, 

Prorectorul USMF „N. Testemițanu”, dl Valeriu 

DOROGAN, Prorectorul UTM, dl Mihail REVEN- 

CO, Prorectorul USM. 

Scrisori de felicitare cu ocazia aniversării au 

sosit pe adresa AGEPI de la oficiile de specialitate 

din România, Ungaria, Republica Cehă, Turcia, 

Georgia, Republica Belarus și Federația Rusă. 

Dna Lilia BOLOCAN, Director General AGEPI, 

a înmânat diplome de excelență și medalii aniversare 

„20 ani AGEPI” unor personalități și instituții 

din republică și de peste hotare, care au 

contribuit la dezvoltarea și consolidarea sistemului 

de PI al Republicii Moldova. 


2 

Vorbitorii au menționat rolul proprietății 

intelectuale în dezvoltarea unei societăți moderne, 

bazate pe cunoaștere, și faptul că Aniversarea 

de 20 de ani a AGEPI constituie un bun 

prilej de a evoca contribuția Agenției la crearea, 

dezvoltarea și afirmarea în Republica Moldova a 

unui Sistem de protecție a proprietății intelectuale 

comparabil cu sistemele similare ale țărilor 

cu tradiții considerabile în domeniu. 

AGEPI a primit, de asemenea, felicitări din 

partea Camerei de Comerț și Industrie a Republicii 

Moldova, Comisiei de Stat pentru Testarea 

Soiurilor de Plante, Asociației Naționale a Oamenilor 

de Cultură și Știință a Moldovei, INDEPRIN 

SRL, prezenți la ședința festivă. 

Sistemul de proprietate intelectuală este 

foarte dinamic și se caracterizează printr-o capacitate 

remarcabilă de a evolua și a se adapta în 

noile condiții social-economice. Performanțele 

tehnologice curente, în special cele din domeniul 

tehnologiilor informaționale și biotehnologiei, 

precum și evoluția societății însăși, necesită 

o reevaluare permanentă a sistemului. 

Legislația națională în domeniul proprietății 

intelectuale a cunoscut o dezvoltare continuă 

în paralel cu integrarea țării în sistemul


economic mondial. Astfel, aderarea Republicii 

Moldova la Organizația Mondială a Comerțului 

în 2001 a fost precedată de adoptarea legilor cu 

privire la protecția obiectelor de proprietate intelectuală 

(invenții, soiuri de plante, design industrial, 

mărci și denumiri de origine, topografii ale 

circuitelor integrate, obiecte protejate de dreptul 

de autor și drepturile conexe), precum și a legislației 

civile și administrative în scopul conformării 

acestora cerințelor impuse de Acordul privind aspectele 

comerciale ale drepturilor de proprietate 

intelectuală (Acordul TRIPS). În același context, a 

fost adoptat un șir de amendamente la Codul penal, 

prin care au fost prevăzute sancțiuni penale 

pentru cazurile de încălcare a drepturilor de PI. 

În prezent, țara noastră este parte la 32 de 

convenții, aranjamente, tratate și acorduri regionale 

și internaționale și colaborează pe bază de 

parteneriat reciproc avantajos cu o serie de oficii 

de specialitate din lume. 

Evoluția Republicii Moldova pe calea integrării 

europene a determinat armonizarea legislației 

în domeniul proprietății intelectuale cu acquis-ul 

comunitar, în scopul asigurării unui nivel de protecție 

și de respectare a drepturilor de proprietate 

intelectuală echivalent celui existent în Uniunea 

Europeană și în conformitate cu angajamentul 

asumat în temeiul Acordului de Parteneriat și 

Cooperare între Republica Moldova și UE. 

Astfel, în perioada 2007-2010 întregul cadru 

legislativ ce ține de domeniul proprietății intelectuale 

a fost revizuit, fiind adoptate, în redacție 

nouă, 6 legi speciale armonizate cu legislația 

Uniunii Europene. Cadrul juridic în domeniul 

proprietății intelectuale este pus actualmente în 

concordanță atât cu normele internaționale, cât 

și cu cele ale UE. Totodată, procesul de armonizare 

a legislației este unul continuu, chemat 

să facă față evoluției dinamice a domeniului 

de proprietate intelectuală. 

Rezultatele activității inventive și de brevetare/înregistrare 

a OPI din momentul înființării 

AGEPI până în prezent (1993-2012) ne demonstrează 

că, în pofida condițiilor economice 

precare, inventatorii și cercetătorii din Republica 

Moldova completează patrimoniul universal cu 

cele mai progresive soluții tehnice, tehnologii 

avansate, materiale și procedee noi, iar producătorii 

și oamenii de creație autohtoni conștientizează 

tot mai mult necesitatea protecției OPI. 

În perioada 1993-2011 la AGEPI au fost depuse 

107765 de cereri de înregistrare a obiectelor 

de proprietate industrială. Dintre acestea, au 

fost depuse 6154 de cereri de brevet de invenție 

și peste 92000 de cereri pentru mărci. În aceeași 

perioadă AGEPI a acordat protecție pentru 96313 

obiecte de proprietate industrială. La 31 decembrie 

2011 pe teritoriul țării noastre erau valabile 

peste 46000 de mărci internaționale, înregistrate 

prin procedura Aranjamentului de la Madrid, circa 

3000 de înregistrări ale modelelor și desenelor 

industriale prin procedura Aranjamentului de la 

Haga, circa 800 de denumiri de origine, înregistrate 

prin procedura Aranjamentului de la Lisabona, 

și peste 4000 de brevete eurasiatice. 

Deși înregistrarea operelor protejate prin 

dreptul de autor este facultativă, în perioada 

2003-2011 au fost înregistrate 2570 de asemenea 

obiecte. Dintre acestea, 145 sunt obiecte de 

proveniență străină. 

Buletinul Oficial de Proprietate Intelectuală 

(BOPI), editat lunar de AGEPI, conține datele 

referitoare la cererile de înregistrare și la OPI înre- 


3



4 

gistrate. Brevetele publicate sunt o sursă prețioasă 

de informație tehnică și comercială. Informația 

este plasată și pe web site-ul AGEPI, se transmite 

pentru editarea CD-ului regional de brevete „CIS- 

PATENT”, precum și pentru bazele de date regionale 

„INPADOC” și „EAPATIS”. Informația în cauză 

este actualizată în permanență pe web site-urile 

AGEPI: www.agepi.gov.md, www.infoinvent.md, 

www.db.agepi.md, precum și pe portalul informațional 

Intranet. Pentru a facilita navigarea 

celor ce folosesc informația pusă la dispoziție de 

către AGEPI prin intermediul Internetului, recent 

pagina www.agepi.gov.md a fost modernizată. 

Cea mai mare parte a informațiilor din domeniul 

PI este oferită solicitanților din țara noastră 

de către AGEPI, care deține Colecția Națională 

de documente în domeniul proprietății 

intelectuale. La moment, aceasta numără circa 

26,5 mln de documente naționale și din alte țări, 

majoritatea - în format electronic. 

În vederea reducerii cheltuielilor suportate 

de solicitanți pentru obținerea drepturilor de PI, 

în 2011 AGEPI a început să implementeze mecanismul 

de depunere electronică a cererilor de 

protecție. Totodată, unele categorii de solicitanți 

(invalizii, pensionarii, studenții, persoanele fizice 

și juridice cu venituri mici) beneficiază de scutiri 

de taxe, totale sau parțiale, acordate în conformitate 

cu legislația în vigoare, iar organizațiile din 

sfera cercetării și inovării sunt scutite în primii 

cinci ani de taxele pentru menținerea în vigoare 

a titlurilor de protecție. 

Protecția juridică a OPI oferă titularilor de 

drepturi posibilitatea de a încheia contracte de 

licență, cesiune, franchising și gaj care, de altfel, 

sunt generatoare de venituri considerabile. În Republica 

Moldova practica transmiterii drepturilor 

asupra OPI s-a dezvoltat în paralel cu sistemul de 

protecție juridică a acestora. În perioada 1993- 

2011 la AGEPI au fost înregistrate 1887 de contracte 

de transmitere a drepturilor, inclusiv 204 

contracte de licență și 1661 de contracte de cesiune, 

16 contracte de franchising și 6 contracte de 

gaj, numărul lor crescând pe an ce trece. 

De menționat faptul că dezvoltarea și consolidarea 

Sistemului național de proprietate 

intelectuală a avut loc sub semnul colaborării 

multilaterale la nivel internațional. Succesele 

realizate în acest sens se datorează în mare parte 

sprijinului de care a beneficiat și continuă să beneficieze 

țara noastră, în primul rând din partea 

Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale 

(OMPI), Oficiului Eurasiatic de Brevete (OEAB), 

Oficiului European de Brevete (OEB) și oficiilor de 

specialitate din România (Oficiul de Stat pentru 

Invenții și Mărci și Oficiul Român pentru Dreptul 

de Autor). În ultimul deceniu s-a amplificat colaborarea 

bilaterală a AGEPI cu oficiile de PI de 

peste hotare, în special din Danemarca, Franța, 

Ungaria, Bulgaria, Cehia, Elveția, Turcia, Federația 

Rusă, Ucraina, Kazahstan și din multe alte țări. 

Colaborarea la nivel național ține în mare 

parte de activitatea de promovare a sistemului de 

protecție a proprietății intelectuale, precum și de 

diseminare a cunoștințelor privind avantajele și 

beneficiile pe care le pot avea agenții economici 

prin obținerea drepturilor exclusive, activitate 

efectuată sub egida Guvernului și în comun cu 

alte autorități ale administrației publice centrale, 

instituții și organizații din republică. În acest 

scop, AGEPI a încheiat un șir de acorduri bilaterale 

cu Serviciul Vamal, Consiliul Coordonator al 

Audiovizualului, Organizația pentru Dezvoltarea 

Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii, Organizația 

pentru Atragerea Investițiilor și Promovarea 

Exportului din Moldova, Camera de Comerț și Industrie, 

Academia de Științe a Moldovei, un șir de 

universități și biblioteci din republică, UIR „Inovatorul”, 

CIE „Moldexpo” SA etc. 

În scopul abordării operative, complexe și strategice 

a problemelor legate de funcționarea Sistemului 

de proprietate intelectuală, în anul 2008 a 

fost creată Comisia Națională pentru Proprietatea 

Intelectuală - organ consultativ pe lângă Guvern, 

constituit în scopul coordonării și asigurării 

interacțiunii ministerelor, altor autorități administrative 

centrale, precum și a titularilor drepturilor


de proprietate intelectuală în activitățile orientate 

spre dezvoltarea și consolidarea Sistemului național 

de proprietate intelectuală, combaterea și 

prevenirea încălcărilor drepturilor de proprietate 

intelectuală și lupta cu contrafacerea și pirateria, 

importul și comercializarea în Republica Moldova 

a produselor contrafăcute și piratate. 

În vederea preluării celor mai bune practici 

europene de respectare a drepturilor de PI, în țara 

noastră a fost implementat cu succes Proiectul 

Twinning “Suport pentru implementarea și 

respectarea drepturilor de proprietate intelectuală 

în Republica Moldova”, finanțat de UE. Proiectul 

în cauză a contribuit la ameliorarea comunicării 

dintre instituțiile guvernamentale responsabile 

de implementarea și respectarea drepturilor 

de PI, a consolidat activitatea organizațiilor de 

gestiune colectivă a drepturilor de autor și conexe, 

a sporit nivelul de conștientizare a importanței 

protejării drepturilor de PI, inclusiv a indicațiilor 

geografice și denumirilor de origine a produselor. 

În cadrul Proiectului Twinning și cu suportul 

OMPI, AGEPI desfășoară în perioada 26 aprilie-27 

octombrie 2012 Campania publică “STOP Pirateria 

și Contrafacerea!”. Prin această acțiune organizatorii 

își propun să sensibilizeze o parte cât 

mai mare a societății, în special tânăra generație, 

cu referire la efectele negative ale fenomenelor 

contrafacerii și pirateriei asupra dezvoltării economice, 

sociale și culturale a țării. 

Promovarea proprietății intelectuale și 

acordarea asistenței de specialitate rămân 

acțiuni actuale și prioritare pentru funcționarea 

eficientă a Sistemului național de proprietate 

intelectuală. Pe parcursul întregii perioade de bilanț, 

AGEPI a acordat o atenție deosebită acestor 

servicii, menite să stimuleze activitatea de brevetare/înregistrare 

a OPI, să impulsioneze creativitatea 

și valorificarea legală a drepturilor de PI. 

Printre cele mai solicitate se numără serviciile ce 

țin de obținerea drepturilor de PI: cercetări documentare, 

consultații privind perfectarea cererilor 

de protecție, utilizarea bazelor de date în domeniu, 

dar și cele ce țin de realizarea drepturilor (întocmirea 

și înregistrarea contractelor de licență, 

cesiune și gaj, evaluarea și punerea la evidență 

contabilă a OPI). 

Indicii de performanță ai AGEPI din ultimul 

deceniu derivă din diversitatea serviciilor 

prestate și acțiunilor de promovare realizate. În 

acest scop, au fost editate 466 de publicații periodice, 

lucrări metodice și de popularizare a domeniului 

de PI, au fost organizate 196 de seminare 

tematice (naționale, regionale și cu participare 

internațională) pentru diverse categorii de utilizatori, 

prezentate standuri expoziționale și efectuate 

activități de diseminare a informației și de 

consultanță în cadrul a 180 de expoziții naționale 

și 63 de expoziții internaționale. În mass-media 

națională au fost publicate circa 600 de materiale 

din domeniul de referință, au fost organizate 152 

de emisiuni Radio și TV, 33 de conferințe de presă, 

27 de concursuri naționale, 20 de manifestări 

de amploare consacrate PI, au fost acordate peste 

75.000 de consultații, efectuate 4803 cercetări 

documentare. 

De menționat că rezultatele activității AGEPI 

se datorează în mare parte eforturilor generațiilor 

de specialiști care au muncit și muncesc cu 

abnegație și dăruire, de la veterani până la tinerii 

specialiști de azi. Este incontestabil și greu de estimat 

aportul juriștilor, experților, specialiștilor în 

domeniul promovării, al informaticienilor și economiștilor, 

al redactorilor și bibliotecarilor, al inginerilor 

și lucrătorilor tehnici, al tuturor celor care 

prin munca lor conștiincioasă, prin fidelitatea și 

responsabilitatea lor au creat un oficiu competitiv 

și modern de proprietate intelectuală, în stare 

să răspundă tuturor sarcinilor puse în fața lor de 

Guvern, de organismele și structurile internaționale. 

Fiecare dintre aceste persoane concrete și-a 

adus aportul la opera noastră comună: crearea, 

dezvoltarea și consolidarea Sistemului național 

de proprietate intelectuală, în beneficiul țării și al 

solicitanților. 

(Serviciul de presă AGEPI) 


5


AGEPI 20 : C 

 

E 

STE CUNOSCUT FAPTUL CĂ UNUL DINTRE CELE MAI IMPORTANTE ȘI MAI FUNCȚIONABILE SISTEME 

NAȚIONALE, CREAT ȘI DEZVOLTAT ÎN ANII DE INDEPENDENȚĂ A ȚĂRII NOASTRE, ESTE AGENȚIA DE 

STAT PENTRU PROPRIETATEA INTELECTUALĂ, CARE MARCHEAZĂ ÎN PREZENT FRUMOASA ANIVERSARE 

DE 20 DE ANI DE LA FONDARE. ÎN CONTEXTUL DAT, VOM MENȚIONA CĂ SOCIETATEA MOLDOVENEASCĂ 

ÎN MARE PARTE A CONȘTIENTIZAT CĂ PROPRIETATEA INTELECTUALĂ ESTE CEA MAI MARE BOGĂȚIE A 

UNEI ȚĂRI – REZULTAT AL ACTIVITĂȚII CETĂȚENILOR EI CU HAR, CĂ BUNĂSTAREA EI ESTE ÎN CORELAȚIE 

STRÂNSĂ CU PROMOVAREA ÎN CONTINUARE A INOVAȚIEI, ATRAGEREA INVESTIȚIILOR ÎN PROCESELE DE 

INOVARE ȘI TRANSFER TEHNOLOGIC, REALIZAREA PROIECTELOR MIXTE PRIVIND IMPLEMENTAREA INVEN- 

ȚIILOR, TEHNOLOGIILOR ȘI MATERIALELOR NOI ÎN ECONOMIA NAȚIONALĂ, DEZVOLTAREA COOPERĂRII 

TEHNICO-ȘTIINȚIFICE INTERNAȚIONALE. 


Nu putem trece cu vederea o realizare remarcabilă 

pe plan internațional, la care și-a adus 

contribuția și echipa combativă a Agenției de 

Stat pentru Proprietatea Intelectuală: conform 

Indexului Global al Inovației 2012, realizat de 

Institutul European de Administrare a Afacerilor 

și de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale, 

Republica Moldova s-a plasat pe locul 

50 în topul celor mai inovatoare state dintr-un 

număr de 141. La întocmirea acestui clasament 

s-au luat în calcul situația instituțiilor științifice, 

capitalul uman, cercetarea și infrastructura. 

Cred că ne mai rămâne totuși multe de făcut, 

sub toate aspectele, pentru ca țara noastră, 

grație potențialului ei intelectual, să se apropie 

cu mai mult curaj de experiența, realizările și bunăstarea 

statelor industrial avansate, ca să simtă 

și cetățeanul nostru această schimbare pozitivă 

pe care o merită cu prisosință. În acest scop, 

drept obiective majore rămân: implementarea 

invențiilor, care s-au adunat destul de multe la 

noi și utilizarea eficientă a tuturor instrumentelor 

oferite de Sistemul național de proprietate 

intelectuală. 

20 de ani de la fondarea Agenției de Stat 

pentru Proprietatea Intelectuală este vârsta tinereții, 

o dată remarcabilă pentru a trece în revistă 

realizările ei, dar și perspectivele de dezvoltare, 

la care ne uităm cu mult optimism. Cu acest frumos 

prilej, mult stimați colegi, noi, cei de CNAA, 

venim în Casa Dumneavoastră, AGEPI, cu sincere 

felicitări și urări de bine pentru toți acei cărora 

azi le promovați valorile și idealurile. La mulți ani 

și toți prosperi! 

acad. Valeriu CANȚER, 

Președintele CNAA 

6


Î C 

 

, 

 

 

PE 10 SEPTEMBRIE CURENT, LA MINISTE- 

RUL ECONOMIEI A AVUT LOC FESTIVITA- 

TEA DE ÎNMÂNARE A PREMIILOR CÂȘTIGĂTORILOR 

CONCURSULUI PENTRU CREAREA SIMBOLURILOR 

NAȚIONALE ASOCIATE INDICAȚIILOR GEOGRAFICE 

PROTEJATE (IGP), DENUMIRILOR DE ORIGINE PRO- 

TEJATE (DPO) ȘI SPECIALITĂȚILOR TRADIȚIONALE 

GARANTATE (STG). PREMIILE AU FOST ÎNMÂNATE 

DE CĂTRE DL OCTAVIAN CALMÎC, VICEMINIS- 

TRU AL ECONOMIEI AL REPUBLICII MOLDOVA. 

Ceremonia de înmânare a premiilor a avut 

loc în prezența membrilor Comisiei naționale 

pentru organizarea și desfășurarea Concursului, 

din componența căreia au făcut parte reprezentanții 

ministerelor Economiei, Agriculturii 

și Industriei Alimentare, Mediului, Sănătății, 

Culturii, ai Academiei de Științe a Moldovei, 

Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, 

Agenției Naționale pentru Protecția Concurenței, 

Camerei de Comerț și Industrie și Direcției 

generale dezvoltare economică, comerț, 

sfera deservirii și relații economice externe din 

UTA Găgăuzia. 

Prin Hotărârea de Guvern nr. 362 din 

06.06.2012, în baza deciziei Comisiei naționale, 

au fost decernate următoarele premii: 

1. pentru simbolul național asociat indicațiilor 

geografice protejate: 

- firma „AMBROS” SRL – locul I; 

- Vitalie CATARAGA – locul II; 

- Elena ZAVOROTNII – locul III. 

2. pentru simbolul național asociat denumirilor 

de origine protejate: 


- Vitalie CATARAGA – locul II; 


3. pentru simbolul național asociat specialităților 

tradiționale garantate: 


- Vitalie CATARAGA– locul II; 


Câștigătorilor Concursului le-au fost oferite 

premii bănești din fondul de rezervă al Guvernului, 

care au constituit, pentru locurile I, II și III, la 

fiecare categorie de simbol național, 5 mii de lei, 3 

mii de lei și 2 mii de lei, respectiv. Totodată, luând 

în considerație impactul deosebit al simbolurilor 

elaborate asupra dezvoltării economiei, în general, 

și a agriculturii, în special, Ministerul Economiei 

a decis să ofere un premiu special în valoare de 10 

mii lei pentru fiecare categorie de simbol național. 


7


Simbolurile menționate cu Premiul 

I vor fi înaintate Guvernului 

spre aprobare în calitate de simboluri 

naționale asociate IGP, DOP 

și STG, urmând a fi utilizate pentru 

marcarea produselor comercializate 

sub o denumire de origine 

protejată, o indicație geografică 

protejată ori pentru marcarea specialităților 

tradiționale garantate. 

Concursul pentru crearea simbolurilor 

naționale asociate IGP, DOP și STG a 

fost lansat la 1 noiembrie 2011, în temeiul Hotărârii 

Guvernului nr. 485 din 05 iulie 2011. 

Lucrările câștigătorilor Concursului pot fi 

văzute pe adresa: http://agepi.gov.md/pdf/noutati/2012/Castigatorii_concursului.pdf 


A A 

 

O E B AGEPI 


8 

PE 23 AUGUST 2012, LA OFICIUL EURA- 

SIATIC DE BREVETE (OEAB) CU SEDIUL 

LA MOSCOVA A AVUT LOC SEMNAREA NOU- 

LUI ACORD DE COLABORARE ÎNTRE OEAB ȘI 

AGEPI. DELEGAȚIA REPUBLICII MOLDOVA A 

FOST REPREZENTATĂ DE CĂTRE DNA LILIA BO- 

LOCAN, DIRECTOR GENERAL AGEPI, ȘI DL AN- 

DREI MOISEI, DIRECTOR DEPARTAMENT JURIDIC 

AGEPI. ÎN CADRUL ÎNTRUNIRII BILATERALE A 

PARTICIPAT ȘI DNA LEONORA MOROȘAN, SE- 

CRETARUL II AL AMBASADEI REPUBLICII MOL- 

DOVA LA MOSCOVA. 

Noul Acord de colaborare prevede necesitatea 

creării unor mecanisme eficiente de interacțiune 

dintre OEAB și AGEPI pentru realizarea 

prevederilor Acordului între Organizația Eurasiatică 

de Brevete și Guvernul Republicii Moldova 

privind protecția juridică a invențiilor pe terito- 

riul Republicii Moldova după denunțarea de către 

Republica Moldova a Convenției Eurasiatice 

de Brevete și include următoarele domenii de 

colaborare: 

• schimbul de experiență în domeniul protecției 

invențiilor, formarea și calificarea specialiștilor;


• schimbul de date și informații în domeniul 

protecției invențiilor; 

• acordarea asistenței tehnice în dezvoltarea 

și perfecționarea sistemului de protecție 

juridică a invențiilor, inclusiv implementarea și 

utilizarea tehnologiilor informaționale; 

• alte forme de colaborare stabilite de către 

Părți. 

Necesitatea semnării acestui Acord a fost 

condiționată de faptul că, după denunțarea 

de către Republica Moldova a Convenției Eurasiatice 

de Brevete (Legea nr. 78 din 21 aprilie 

2011), în scopul continuității efectului brevetelor 

eurasiatice pe teritoriul Republicii Moldova, 

până la finele perioadei de valabilitate a acestora, 

pe 12 aprilie 2012 la Chișinău a fost sem- 

nat Acordul între Guvernul Republicii Moldova 

și Organizația Eurasiatică de Brevete privind 

protecția juridică a invențiilor pe teritoriul Republicii 

Moldova (HG nr. 618 din 17.08.2012). 

(www.agepi.gov.md) 

Protecția proprietății intelectuale în Republica Moldova 

În condițiile economiei de piață, obiectele de proprietate industrială protejate adecvat (invențiile, mărcile, 

numele comerciale, numele de domeniu, designul industrial, soiurile noi de plante, indicațiile geografice, 

denumirile de origine) reprezintă instrumente valoroase ale marketingului, care îndeplinesc funcții specifice 

de stimulare a concurenței, dezvoltare a competitivității, promovare a comerțului și atragere a investițiilor. 

Funcțiile Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a Republicii Moldova 

AGEPI: 

• înaintează propuneri privind dezvoltarea Sistemului național de protecție a proprietății intelectuale și 

exercită supravegherea executării și respectării legislației naționale și a tratatelor internaționale în domeniul PI 

la care Republica Moldova este parte; 

• elaborează, administrează, dezvoltă și pune la dispoziția publicului bazele de date naționale, asigură 

accesul la bazele de date regionale și internaționale în domeniul proprietății intelectuale; 

• elaborează, coordonează și execută programele de dezvoltare și acordurile de colaborare cu țările străine 

și cu organizațiile internaționale în domeniul PI; 

• elaborează și implementează programe de formare teoretică și practică și de perfecționare a specialiștilor 

în domeniul proprietății intelectuale; 

• înregistrează rezultatele cercetărilor științifice (obiecte ale proprietății intelectuale) ale organizațiilor din 

sfera științei și inovării; 

• elaborează și execută programe de promovare a proprietății intelectuale, de stimulare a activității în 

sfera științei și inovării; 

• exercită alte funcții și prestează servicii aferente în domeniu în conformitate cu legislația în vigoare. 


9


P , 

 

 

R M 

 

Interviu acordat de către dna Svetlana MUNTEANU, 

Vicedirector general AGEPI, postului de radio Europa Liberă 

\ PERSPEC TIVA ȘI PRESTANȚA SISTEMULUI 

10 

DE CE ESTE NECESARĂ PROTECȚIA JURIDI- 

CĂ A INDICAȚIILOR GEOGRAFICE (IG), 

DENUMIRILOR DE ORIGINE (DO) ȘI SPECIALI- 

TĂȚILOR TRADIȚIONALE GARANTATE (STG) PE 

TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA CARE SUNT 

AVANTAJELE ACESTEI PROTECȚII PENTRU PRO- 

DUCĂTORII AUTOHTONI SUNT OARE LUATE ÎN 

SEAMĂ ACESTE AVANTAJE 

- Europa Liberă: Există legislație națională 

menită să asigure protecția IG, DO și 

STG. Sper să lămurim un pic, ce menire găsim 

în lege și ce există dincolo de ea. Mai 

întâi de toate, să explicăm, poate simplificând 

cât se poate definițiile, pe rând: ce 

înțelegem prin indicații geografice, denumiri 

de origine și specialități tradiționale 

garantate când vorbim de produse… 

- Svetlana Munteanu: Definițiile foarte 

tehnice ale acestor noțiuni sunt reflectate în 

legislația națională. Aș propune, deci, o explicație 

a lor, ca să fie percepute mai bine de 

publicul larg. Încep cu indicațiile geografice. 

Vorbind la modul general, o indicație geografică 

este un semn de identificare a produselor 

originare dintr-o arie geografică determinată și 

care posedă o calitate specifică, un renume sau 

alte caracteristici care pot fi atribuite acestei 

origini geografice. De regulă, o indicație geografică 

constă din denumirea locului de origine 

a produselor și aceasta poate fi, de exemplu, o 

localitate, cum ar fi „Cricova” pentru vinuri, o 

regiune, de exemplu, „Manciuria” pentru caviar, 

sau în cazuri excepționale o țară – „India” pentru 

ceai sau „Columbia” pentru cafea. 

Legătura dintre produs și aria geografică 

este esențială pentru ca un produs să beneficieze 

de o indicație geografică. Dacă e să facem 

distincție între o indicație geografică și o denumire 

de origine, aceasta se axează mai mult pe 

faptul cât de strânsă este legătura dintre calitățile 

produsului și aria geografică respectivă. În 

cazul când vorbim despre indicația geografică, 

această legătură nu este atât de strânsă, așa 

încât etapele de producere, de prelucrare și de 

finisare a produsului pot să nu aibă loc toate 

în aceeași arie geografică, adică e suficient ca 

măcar una din aceste etape să aibă loc în aria 

geografică delimitată. 

Când vorbim despre denumirile de origine, 

legătura dintre calitățile produsului și aria 

geografică este una foarte strânsă, adică toate


etapele de producere, prelucrare, ambalare etc. 

trebuie să aibă loc în aria geografică delimitată, 

iar calitățile produsului trebuie să se datoreze 

esențial acestui mediu geografic, incluzând și 

factorul uman. 

- Europa Liberă: Vă rugăm să ne dați un 

exemplu. 

- Svetlana Munteanu: În acest sens, aș 

aduce două exemple autohtone. La moment, 

noi avem două denumiri de origine de vinuri 

protejate conform prevederilor legii, și anume: 

„Ciumai” și „Romănești”. Sau alt exemplu – „Bohemia” 

pentru cristale, o denumire de origine 

din Cehia. 

- Europa Liberă: Și specialitățile tradiționale 

garantate 

- Svetlana Munteanu: Când vorbim despre 

specialitățile tradiționale garantate, acestea 

sunt niște produse agricole sau alimentare 

axate mai mult pe tradiție. Ele nu sunt legate 

de aria geografică. Astfel, o specialitate tradițională 

garantată poate fi comună pentru câteva 

țări. Aș numi aici sarmalele. Sunt niște specialități 

care nu se referă doar la Republica Moldova 

sau România, dar și la Bulgaria, Turcia, însă fiecare 

din aceste țări au un specific în ceea ce privește 

prepararea acestor specialități tradiționale 

garantate. Chiar și unele regiuni din aceeași 

țară au anumite deosebiri în ceea ce privește 

prepararea sarmalelor. 

- Europa Liberă: Care sunt, sau ar trebui 

să fie, avantajele protecției IG, DO și 

STG 

- Svetlana Munteanu: Avantajele sunt 

atât directe, cât și indirecte. Cele directe se referă 

la domeniul economic. Deci, protejând o 

indicație geografică care, de altfel, este un monopol 

colectiv al producătorilor care activează 

în aria geografică delimitată și care produc 

produsele respective, în primul rând trebuie 

de spus că, spre deosebire de alte obiecte de 

proprietate intelectuală, de exemplu, mărcile, 

pentru înregistrarea indicațiilor geografice 

producătorii trebuie să elaboreze un caiet de 

sarcini. Adică un document care descrie toate 

etapele de producere și control pe întreg lanțul 

elaborării produsului, adică niște reguli pe care 

trebuie să le respecte producătorii. Acest fapt 

înseamnă că produsul dat are o garanție a calității. 

Plus la aceasta, fabricarea produselor cu 

o indicație geografică este supravegheată de o 

autoritate competentă. 

Caietul de sarcini este aprobat de această 

autoritate competentă și în așa mod se încheie 

acest ciclu de garantare a calității. Și în acest 

caz consumatorii sunt siguri că produsul care 

poartă o indicație geografică este calitativ și că 

această calitate este garantată de către o autoritate 

competentă. 

- Europa Liberă: Același lucru se întâmplă 

și în cazul denumirilor de origine sau al 

specialităților tradiționale garantate 

- Svetlana Munteanu: Pentru aceste trei 

tipuri de obiecte de proprietate intelectuală 

sunt aceleași prevederi, adică acestea obțin 

protecție doar dacă sunt prezentate caietele de 

sarcini omologate de autoritatea competentă 

și sunt întrunite toate cerințele prevăzute de 

lege. 

Dar, ca să revenim la avantaje, atunci când 

există garanția calității și originii, consumatorul 

este dispus să plătească un preț mai înalt pentru 

un asemenea produs. Or, de aici și avantajul 

economic direct. Pentru unele produse, după 

exemplele țărilor străine, întrucât noi nu avem 

încă asemenea statistici, prețul de vânzare pentru 

produsele cu o indicație geografică poate 

să fie de 3-4 ori mai mare decât al unui produs 

fără indicație geografică. 

- Europa Liberă: Revenind la legea respectivă, 

din 2008, în general parcă favo- 


11



12 

rabil apreciată, ce a înregistrat deja AGEPI 

ca indicație geografică, denumire de origine 

sau specialitate tradițională garantată 

- Svetlana Munteanu: După cum am 

menționat, noi avem la moment înregistrate 

doar două denumiri de origine, „Ciumai” și 

„Romănești” pentru vinuri, ele fiind înregistrate 

conform legii vechi, de până în 2008. Însă 

acum avem depuse patru cereri noi de înregistrare 

a unor denumiri de origine și indicații 

geografice, aflate în proces de examinare la 

AGEPI. 

- Europa Liberă: Această realitate ar 

trebuie să ne bucure Să ne întristeze 

Două înregistrate și patru în așteptare… 

- Svetlana Munteanu: Desigur că ne bucură 

faptul că au fost depuse patru cereri noi, 

însă ne întristează faptul că, având un potențial 

atât de valoros, avem un număr atât de mic 

de asemenea înregistrări… 

- Europa Liberă: Din punctul Dvs. de vedere, 

ce lipsește aici Parcă avem de toate, 

dar iată că nu se regăsesc în registrele 

AGEPI. Cum să explicăm că avem doar 2 și 

nu mai multe înregistrări 

- Svetlana Munteanu: În comparație cu 

alte țări, nu stăm prea bine. Republica Moldova 

este membră la Aranjamentul de la Lisabona 

privind protecția indicațiilor locului de origine 

a produselor și înregistrarea lor internațională 

încă din 2001. Acest Aranjament are 27 de țări 

membre și în baza acestuia noi protejăm circa 

800 de denumiri de origine ale altor țări. 

Din partea țării noastre noi am depus doar 

o singură denumire – „Romănești” – și de aici 

vedeți proporția. Deci, dacă e să vorbim despre 

cele mai înaintate țări în acest sens, aceasta 

este Franța, care doar prin Aranjamentul de 

la Lisabona are peste 500 de denumiri de origine 

înregistrate. Și aici aș vedea o analogie cu 

Republica Moldova. În sensul că nici Franța nu 

are foarte multe bogății naturale, zăcăminte și 

altele, dar a știut să valorifice bogăția aceasta 

naturală, adică condițiile naturale, climaterice 

și talentul cetățenilor săi. Au știut cum să îmbine 

acești factori. 

- Europa Liberă: Totuși, care este partea 

de responsabilitate a statului pentru ca 

acest proces să meargă cu pași mai rapizi, 

și care este a producătorului, ca să-și protejeze 

produsele 

- Svetlana Munteanu: Cred că ar trebui 

să se miște unul în întâmpinarea altuia. Și ar fi 

necesare niște măsuri mai energice din partea 

statului. Aș reveni iarăși la exemplul UE. Pe 28 

iunie curent, la Bruxelles, Comisia Europeană a 

aprobat 20 de programe destinate promovării 

produselor agricole din UE atât pe piața sa, cât 

și pe piețele țărilor terțe. A fost aprobat un buget 

de 70 de mln. de euro, din care mai mult de 

jumătate este suportat de Comisia Europeană, 

iar restul vine din surse ale țărilor membre ale 

UE. Mai multe programe în acest sens au fost 

derulate începând cu anul 2000, cu un buget de 

55 mil. pe an. Adică vreau să spun că în UE se 

fac eforturi foarte mari pentru promovarea 

acestor produse. 

- Europa Liberă: Ce-ar trebui să fac eu 

personal, ca producător, dacă, de exemplu, 

mă pricep să gătesc încă de la bunica fel de 

fel de bucate, cum ar fi: „Pătlăgele umplute”, 

„Minciunele”, „Alivenci”, „Agică” sau „Salata 

Nașilor” … Dacă vreau să le înregistrez 

la AGEPI, cum fac Ce șanse am 

- Svetlana Munteanu: Ați spus foarte bine 

– la aceasta vă pricepeți Dvs. Și aici este un alt 

avantaj al indicațiilor geografice – ele oferă o 

oportunitate de a antrena producătorii chiar la 

locul lor de trai, ca să se ocupe anume cu ceea 

ce sunt ei obișnuiți să facă.


Deci, ce ar trebui să întreprindă producătorii 

În primul rând, ar trebui să manifeste inițiativă, 

să se informeze. Și în acest sens noi facem 

eforturi susținute, chiar recent am editat un 

ghid pentru producători în care sunt expuși toți 

pașii pe care trebuie să-i facă aceștia. În primul 

rând, să elaboreze caietul de sarcini, să-l aprobe 

la autoritatea competentă. La moment, avem 

cinci autorități competente… 

- Europa Liberă: Deci, să vină la AGEPI, 

cu alte cuvinte… 

- Svetlana Munteanu: După ce autoritatea 

competentă aprobă caietul de sarcini, producătorul 

vine la AGEPI, depune cererea și deja nu 

mai sunt multe etape de parcurs. 

Europa Liberă: Vă mulțumim pentru interviu. 

Alexandru CANȚÎR, 

Liliana BARBĂROȘIE 

(http://www.europalibera.org/ 

content/article/24654575.html ) 

24.07.2012 

I 

 

ACO RDUL PRIVIND PROTECȚIA INDICAȚII- 

LOR GEOGRAFICE ALE PRODUSELOR 

AGRICOLE ȘI ALIMENTARE, PE CARE REPUBLICA 

MOLDOVA L-A SEMNAT CU UNIUNEA EURO- 

PEANĂ PE 26 IUNIE CURENT, CONSTITUIE UN STI- 

MULENT REAL PENTRU EXPORTURILE DE VINURI 

MOLDOVENEȘTI, APRECIAZĂ VICEPREȘEDINTELE 

COMPANIEI MOLDO-AMERICANE „LION GRI”, 

NELLY SONIC. 

Nelly Sonic a menționat că acest fapt este 

important și pe motivul că respectarea acordului 

răspunde standardelor și cerințelor aplicate în 

UE față de vinurile importate. „Lion Gri” exportă 

vinuri în Polonia, Cehia, Germania, România, SUA, 

Canada, China, Japonia, Coreea, Vietnam, Cambogia 

și în ultimii patru ani specifică pe etichete 

originea geografică a tuturor brandurilor sale. 

„Cred că, cu ajutorul acordului semnat cu UE, 

vinificatorii vor reuși să păstreze și să protejeze 

denumirile originale ale locurilor de origine 

(indicațiile geografice), în care se află plantațiile 

viticole, fapt care se va regăsi în vinurile și bă- 

uturile alcoolice tari. Acordul are o cerință specială 

privind indicarea zonelor Moldovei în care 

se cresc struguri și se produc vinuri”, a spus managerul. 

Dna N. Sonic a informat că, foarte curând, 

„Lion Gri” va începe să îmbutelieze vinuri la întreprinderea 

mixtă construită special în acest 

scop – „UraVin”, lansată în aprilie 2012 într-o 

zonă economică liberă din China, situată într-o 

provincie cu o populație de 300 mil. de locuitori. 

„Pe etichetele vinurilor va fi indicată localitatea 

geografică a Moldovei în care au fost crescuți 

strugurii din care s-a fabricat vinul. Compania a 

avut grijă din timp de procedura de înregistrare 

a indicațiilor geografice obligatorii ale vinurilor”, 

a declarat managerul. 

Întrebată despre capacitățile de producție 

ale „UraVin”, vicepreședintele „Lion Gri” a spus că, 

potrivit unei înțelegeri cu partenerul cinez, fabrica 

va îmbutelia cel puțin 30 mil. de sticle pe an, 

deși capacitatea proiectată este de 60 mil. sticle. 

(INFOTAG) 


13


R M 

30- G UPOV 

 

 


14 

ÎN IUNIE 2012, LA CHIȘINĂU ȘI-A DESFĂ- 

ȘURAT LUCRĂRILE SESIUNEA A 30-A A 

GRUPULUI TEHNIC PENTRU AUTOMATIZARE ȘI 

PROGRAME DE CALCULATOR AL UNIUNII INTER- 

NAȚIONALE PENTRU PROTECȚIA SOIURILOR NOI 

DE PLANTE (UPOV), ORGANIZATĂ DE COMI- 

SIA DE STAT PENTRU TESTAREA SOIURILOR DE 

PLANTE A MINISTERULUI AGRICULTURII ȘI IN- 

DUSTRIEI ALIMENTARE AL REPUBLICII MOLDO- 

VA ȘI AGENȚIA DE STAT PENTRU PROPRIETATEA 

INTELECTUALĂ (AGEPI), ÎN COLABORARE CU 

OFICIUL UPOV. 

În cadrul Grupului tehnic de lucru UPOV s-au 

întrunit circa 35 de experți din domeniul protecției 

juridice a soiurilor de plante prin sistemul 

sui generis, statisticieni și biometriști din 19 state 

membre ale UPOV, inclusiv: Marea Britanie, 

Olanda, Finlanda, Danemarca, Germania, Franța, 

Italia, Polonia, România, Republica Cehă, Ungaria, 

Ucraina, Republica Belarus, China, Coreea, 

Kenya, Brazilia, Japonia și Republica Moldova, 

precum și ai Oficiului Comunitar pentru Soiurile 

de Plante, cu sediul la Angers, Franța, și Oficiului 

UPOV, cu sediul la Geneva. 

La sesiune, Republica Moldova a fost reprezentată 

de amelioratori și specialiști în domeniul 

protecției juridice a soiurilor noi de plante, statistică 

și informatică din cadrul Ministerului Agriculturii 

și Industriei Alimentare, Comisiei de Stat 

pentru Testarea Soiurilor de Plante, AGEPI, Institutului 

de Fitotehnie „Porumbeni”, Institutului 

de Cercetări pentru Culturile de Câmp “Selecția”, 

Bălți, Institutului de Horticultură și Tehnologii 

Alimentare, Institutului de Genetică și Fiziologie 

a Plantelor al AȘM, Grădinii Botanice a AȘM. 

Programul a prevăzut organizarea unei ședințe 

preliminare a sesiunii Grupului tehnic de 

lucru UPOV, în cadrul căreia experții străini și 

amelioratorii din republică au luat cunoștință de 

prevederile generale ale sistemului sui generis de 

protecție juridică a soiurilor noi de plante, recomandările/ghidurile 

UPOV privind testarea soiurilor 

noi de plante la distinctivitate, omogenitate 

și stabilitate; selectarea, examinarea și descrierea 

caracteristicilor soiului nou de plante; metodele 

de observație; utilizarea tehnicilor moleculare în 

testarea soiurilor noi la distinctivitate; bazele de 

date UPOV; pagina web a UPOV etc.


Participanții la sesiunea a 30-a a Grupului 

tehnic de lucru UPOV au fost familiarizați 

cu evoluțiile înregistrate în dezvoltarea sistemelor 

de protecție a soiurilor de plante 

în statele membre ale UPOV, prezentate de 

experții statelor membre și de observatori; 

de schimbările ce au intervenit în cadrul UPOV; 

au examinat documentele elaborate de Oficiul 

UPOV cu privire la tehnicile moleculare de examinare 

a materialului soiurilor noi de plante; 

bazele de date ale UPOV privind denumirile soiurilor 

de plante înregistrate; descrierea soiurilor 

de plante protejate prin sistemul sui generis; 

sistemele electronice de depunere a cererilor; 

denumirea soiurilor; analiza imaginilor; furnizorii 

de date; analiza statistică a datelor; bazele de 

date pentru căutarea documentelor Grupului 

tehnic de lucru; transmiterea prin web a sesiunilor 

UPOV etc. 

Documentele de lucru ale sesiunii a 30-a a 

Grupului tehnic de lucru UPOV se găsesc pe 

adresa: http://www.upov.int/meetings/en/details.jspmeeting_id=25643. 

I G I 2012: 

 

 

 

ORGANIZAȚIA MONDIALĂ A PROPRIETĂ- 

ȚII INTELECTUALE (OMPI) INFOR- 

MEAZĂ DESPRE PUBLICAREA UNEI NOI EDIȚII A 

RAPORTULUI „INDICELE GLOBAL AL INOVAȚIEI 

2012”, ACCESIBIL ÎN FORMAT ELECTRONIC PE 

ADRESA WWW.GLOBALINNOVATIONINDEX.ORG. 

„Indicele Global al Inovației 2012” reprezintă 

un clasament a 141 de țări în baza capacităților 

de inovare, realizat de către Școala de Afaceri IN- 

SEAD, OMPI și partenerii săi în domeniul cunoașterii. 

Scopul acestui indice este de a familiariza 

publicul cu tezaurul inovațiilor din societate și de 

a aborda acest domeniu dincolo de măsurile tradiționale 

de inovare, precum cheltuielile ce țin de 

cercetare și dezvoltare. 

Indicele evaluează inovația în baza unor criterii 

cum sunt instituțiile, capitalul uman și de 

cercetare, infrastructura, creditele, investițiile, in- 


15



16 

terconexiunile, absorbția și difuzarea cunoștințelor, 

inovarea și rezultatele activității creative. 

Tematica din anul curent a Raportului privind 

„Indicele Global al Inovației 2012” este: „Legături 

mai puternice în domeniul inovării în scopul 

creșterii economice la nivel global” și subliniază 

importanța interacțiunilor productive dintre actorii 

inovației, cum ar fi firmele, sectorul public, 

mediul academic și societatea, în cadrul unor 

ecosisteme moderne de inovare. De asemenea, 

ediția curentă a Indicelui include o analiză detaliată 

a factorilor de bază care influențează schimbările 

anuale în clasamentul țărilor. În plus, se 

identifică în mod detaliat punctele forte și cele 

slabe ale fiecărei economii în profiluri per țară. 

De exemplu, în conformitate cu „Indicele 

Global al Inovației 2012”, pe poziția de top 10 

lideri ai inovațiilor se clasează următoarele țări: 

Elveția, Suedia, Singapore, Finlanda, Marea Britanie, 

Olanda, Danemarca, Hong Kong (China), 

Irlanda, SUA. Canada este unica țară care a părăsit 

acest clasament, evidențiindu-se prin poziții 

slabe în toate domeniile inovației. Raportul demonstrează 

că SUA continuă să fie un lider global 

în domeniul inovației, evidențiind totodată 

deficiențele sale la capitolul educație, resurse 

umane și rezultate inovaționale, care au provocat 

căderea pe locul 10 în clasament. 

În conformitate cu declarația dnei Soumitra 

Dutta, fondatorul „Indicelui Global al Inovației”, 

profesor în domeniul afacerilor și tehnologiilor 

din cadrul INSEAD: „Scopul Indicelui constă în 

actualizarea și îmbunătățirea tehnicilor de inovare. 

Definițiile de azi trebuie să cuprindă un 

mediu bazat pe context, pe problema-subiect și 

pe aspectele interdisciplinare. Variabilele anului 

2012 au fost extinse într-un efort de a găsi combinația 

potrivită pentru inovare”. 

Raportul evidențiază necesitatea pentru 

țările BRIC (Brazilia, Federația Rusă, India și China) 

de a investi mai mult în capacitățile lor de 

inovare pentru a supraviețui conform obiectivelor 

scontate. Performanța Chinei la capitolul 

cunoaștere și tehnologii este depășită doar de 

către Elveția, Suedia, Singapore și Finlanda. Cu 

toate acestea, raportul notează că atât China, cât 

și India au deficiențe la capitolul infrastructura 

de inovare și de mediu. De asemenea, raportul 

constată că Brazilia a suferit cea mai mare scădere 

dintre țările BRIC. 

Un alt Indice Global, axat pe eficiența inovațiilor, 

ne demonstrează că țările puternice în a 

produce rezultate inovative, în pofida unui mediu 

de inovare mai slab, pot fi clasate pe un loc 

înalt în clasamentul „eficienței” . 

În „Indicele Global de Eficiență a Inovației”, 

China și India conduc top 10 (China, India, Republica 

Moldova, Malta, Elveția, Paraguay, Serbia, 

Estonia, Olanda, Sri Lanka). Patru din primele 10 

țări din Indicele de Eficiență sunt statele cu venituri 

mai mici. Ca rezultat, țările cu o economie 

dezvoltată trebuie să continue să consolideze și 

să dezvolte legăturile dintre părțile interesate 

în procesul de inovație, pentru a rămâne lideri 

în sectoarele strategice. De asemenea, țările cu 

economia în curs de dezvoltare trebuie să instituie 

un model național care să stabilească legături 

coerente în sistemele lor de inovare. Prin 

alinierea transversală a politicilor și coordonarea 

eforturilor tuturor parților interesate, aceste legături 

pot contribui la procesul de inovare. 

Raportul „Indicele Global al Inovației 2012” 

reliefează o Europă cu mai multe viteze de inovare 

- cu lideri de inovare din Europa de Nord și 

cea de Vest, cu o activitate de capturare în Europa 

de Est și Țările Baltice și cu o Europă de Sud în 

care se produc mai puține inovații. 

În contextul acestei estimări, printre „liderii 

de inovare” sunt țările cu venituri mari, precum 

Elveția, țările nordice, Singapore, Marea Britanie, 

Olanda, Hong Kong (China), Irlanda, SUA, 

Luxemburg, Canada, Noua Zeelandă, Germania, 

Malta, Israel, Estonia, Belgia, Republica Coreea,


Franța, Japonia, Slovenia, Republica Ceha și Ungaria, 

care au obținut succese în crearea ecosistemelor 

de inovare și în care investițiile în capitalul 

uman se materializează în infrastructuri 

de inovare viabile și stabile, favorabile pentru 

cunoaștere, tehnologie și realizări creative. 

Grupul “liderilor de inovare” - țările cu venituri 

medii - include țări precum Letonia, Malaezia, 

China, Muntenegru, Serbia, Republica 

Moldova, Iordania, Ucraina, India, Mongolia, 

Armenia, Georgia, Namibia, Vietnam, Swaziland, 

Paraguay, Ghana și Senegal. Printre țările cu economie 

slabă se numără Kenya și Zimbabwe. 

Țările cu economii medii de producere și 

cu venituri mici demonstrează o creștere a nivelului 

de realizare a inovațiilor, ca urmare a 

îmbunătățirii cadrului lor instituțional, a forței 

de muncă calificate, a unor mai bune infrastructuri 

de inovare, a unei integrări mai profunde în 

piețele financiare globale, precum și creării unei 

comunități de afaceri viabile, chiar dacă progresele 

înregistrate în aceste dimensiuni nu sunt 

uniforme per țară. 

Termenul de „Innovation Underperformers” 

este atribuit țărilor cu deficiențe în sistemele lor 

de inovare. Acestea includ statele cu economii 

combinate de venituri înalte și medii. 

Pentru vizualizarea grafică a acestui clasament, 

precum și pentru alte informații detaliate la temă, vizitați 

pagina web: www.globalinnovationindex.org. 


Protecția invențiilor 

Legislația în domeniul protecției invențiilor: 

• Legea privind protecția invențiilor nr. 50-XVI din 07.03.2008; 

• Regulamentul privind procedura de depunere și examinare a cererii de brevet de invenție și de eliberare a 

brevetului, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 528 din 01.09.2009; 

• Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 774 din 13.08.1997 „Cu privire la taxele pentru servicii cu 

semnificație juridică în domeniul protecției obiectelor proprietății intelectuale”, cu modificările ulterioare. 

Brevetul de invenție 

Brevetul de invenție se acordă pentru orice invenție care are ca obiect un produs, un procedeu sau o 

metodă din orice domeniu tehnologic, cu condiția ca invenția să fie nouă, să implice o activitate inventivă și 

să fie susceptibilă de aplicare industrială. 

Invenția poate avea ca obiect și aplicarea unui produs, unui procedeu sau a unei metode. 

Conform Legii nr. 50/2008, nu se acordă brevete pentru: 

a) invențiile a căror publicare sau exploatare este contrară ordinii publice sau bunelor moravuri, inclusiv 

pentru cele dăunătoare sănătății și vieții oamenilor, animalelor, plantelor și care sunt de natură să 

aducă atingeri grave mediului, cu condiția ca această excepție să nu fie generată numai de interzicerea, printr-o 

dispoziție legală, a exploatării invenției; 

b) soiurile de plante și rasele de animale; 

c) procedeele esențial biologice de obținere a plantelor sau a animalelor; această dispoziție nu se 

aplică procedeelor microbiologice și produselor obținute prin aceste procedee; 

d) invențiile având ca obiect corpul uman în diferite stadii ale formării și dezvoltării acestuia, precum 

și simpla descoperire a unuia dintre elementele lui, inclusiv secvența ori secvența parțială a unei gene. 

În conformitate cu Legea, pe teritoriul Republicii Moldova sunt recunoscute și apărate drepturile ce decurg 

din brevetul eurasiatic. 

 


17


L C 

AGEPI-OSIM 

\ COOPERARE INTERNAȚIONALĂ 

ÎN IULIE CURENT, LA CHIȘINĂU S-A DESFĂ- 

ȘURAT ÎNTRUNIREA BILATERALĂ LA NIVEL DE 

DIRECTORI GENERALI AL AGENȚIEI DE STAT PEN- 

TRU PROPRIETATEA INTELECTUALĂ (AGEPI) ȘI 

AL OFICIULUI DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI 

MĂRCI DIN ROMÂNIA (OSIM). 

Întrunirea a avut drept scop examinarea realizării 

Convenției de colaborare dintre AGEPI și 

OSIM, semnată la Chișinău în martie 2000, și a 

Addendumului la aceasta, încheiat la București 

în martie 2010. 

În deschiderea întrunirii, dl Gabor VARGA, 

Directorul general OSIM, și dna Lilia BOLOCAN, 

Directorul general AGEPI, au trecut în revistă 

principalele realizări înregistrate pe perioada 

anilor 2011-2012, menționând importanța 

schimbului de experiență dintre experții celor 

două oficii pentru dezvoltarea sistemelor naționale 

de proprietate intelectuală, ținând cont de 

provocările cu care se confruntă acestea la etapa 

actuală. 

În conformitate cu agenda întâlnirii bilaterale, 

a fost pusă în discuție realizarea Programului 

comun de cooperare dintre AGEPI și OSIM pentru 

anii 2011-2013, semnat la 31 august 2011 

la Tulcea, România. În continuare, specialiștii 

AGEPI și OSIM au realizat un schimb de opinii 

privind evoluțiile sistemului internațional și regional 

de protecție a proprietății industriale, inclusiv 

prioritățile colaborării dintre AGEPI și OSIM în 

cadrul Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale, 

Organizației Europene de Brevete, altor 

instituții europene și comunitare. 


18


V 

OMPI C 

ÎN SCOPUL ACORDĂRII SUPORTULUI PENTRU 

EVALUAREA IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI 

OMPI „PERFECȚIONAREA CAPACITĂȚILOR IN- 

STITUȚIONALE ȘI DE UTILIZARE A PI LA NIVEL 

NAȚIONAL, SUBREGIONAL ȘI REGIONAL”, PROIECT 

PRIN CARE REPUBLICA MOLDOVA A BENEFICIAT 

DE ASISTENȚA TEHNICĂ ȘI METODOLOGICĂ PRI- 

VIND ELABORAREA STRATEGIEI NAȚIONALE ÎN 

DOMENIUL PROPRIETĂȚII INTELECTUALE PENTRU 

ANII 2012-2020, ÎN AUGUST 2012 LA CHI- 

ȘINĂU A AVUT LOC O VIZITĂ DE DOCUMENTARE 

A DLUI FREDRICK SISULE MUSUNGU, EVALU- 

ATOR EXTERN AL ORGANIZAȚIEI MONDIALE A 

PROPRIETĂȚII INTELECTUALE (OMPI). 

Pe parcursul acestei misiuni, dl. Fr. S. MU- 

SUNGU a avut o serie de întrevederi cu experții 

de la AGEPI, responsabili de componentele 

Proiectului Strategiei Naționale în domeniul 

Pro prie tății Intelectuale, cu reprezentanții 

auto rităților publice responsabile de realizarea 

drepturilor de PI, inclusiv din cadrul Direcției 

investigare fraude a Ministerului Afacerilor Interne 

și Direcției control și destinații vamale a 

Serviciului Vamal. 

De asemenea, evaluatorul OMPI s-a întrunit 

cu mandatarii autorizați din Republica Moldova, 

reprezentanții USMF „N. Testemițanu”, Secția noi 

tehnologii și transfer tehnologic. 

Raportul de evaluare a Proiectului a fost prezentat 

statelor membre OMPI în cadrul Adunării 

Generale care a avut loc în octombrie curent 

(1-9 octombrie). 

Menționăm că în cadrul implementării Proiectului 

OMPI, urmare interviurilor detaliate 

efectuate cu peste 50 de instituții, agenți economici, 

ONG etc., experții OMPI au identificat 

obiectivele prioritare și acțiunile specifice pentru 

atingerea lor și au formulat recomandări privind 

elaborarea Strategiei Naționale în domeniul 

Proprietății Intelectuale a Republicii Moldova 

pentru anii 2012-2020. 



19


E O B 

M S U A 

(USPTO) C 

ÎN SCOPUL IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI 

„INTELLECTUAL PROPERTY RIGHT US 

SPEAKER”, ORGANIZAT DE AMBASADA STATE- 

LOR UNITE ALE AMERICII ÎN MOLDOVA, ÎN COO- 

PERARE CU AGEPI, ÎN SEPTEMBRIE CURENT, LA 

CHIȘINĂU A AVUT LOC VIZITA DNEI ANN CHAI- 

TOVITZ, CONSILIER ÎN DOMENIUL POLITICI ȘI 

RELAȚII EXTERNE ÎN DOMENIUL DREPTURILOR DE 

PROPRIETATE INTELECTUALĂ AL OFICIULUI PEN- 

TRU BREVETE ȘI MĂRCI AL SUA (USPTO). 

De asemenea, expertul USPTO a discutat cu 

judecătorii de la Curtea Supremă de Justiție și 

reprezentanții Asociației Naționale a Judecătorilor 

din Republica Moldova referitor la practica 

judiciară pe cazurile de litigii din domeniul dreptului 

de autor. În cadrul discuțiilor, s-a evidențiat 

necesitatea instruirii judecătorilor în domeniul 

aplicării normelor de drept, în contextul ultimelor 

modificări legislative care țin de competența 

instanțelor de judecată. 


20 

Programul vizitei a inclus o serie de întrevederi 

cu administrația AGEPI, cu experții Departamentului 

drept de autor și drepturi conexe și 

Departamentului juridic, în cadrul cărora expertul 

USPTO a prezentat sistemul de protecție a 

dreptului de autor din SUA. La rândul său, dna 

Ann CHAITOVITZ a fost informată despre sistemul 

național de protecție a dreptului de autor și 

drepturilor conexe. 

A urmat o vizită la Centrul American de Resurse 

(ARC), administrat de către Secția pentru 

Cultură și Presă a Ambasadei SUA la Chișinău, 

unde au avut loc întrevederi cu studenții membri 

ai Clubului în vederea familiarizării acestora 

cu importanța respectării drepturilor de proprietate 

intelectuală. 

Vizita a inclus și organizarea a două mese 

rotunde la AGEPI. Prima reuniune a urmărit 

scopul familiarizării reprezentanților organizațiilor 

de gestiune colectivă a dreptului de autor 

și drepturilor conexe (AsDAC, Copyright, ANPCI, 

ReproMold, ORDA) și ai utilizatorilor cu practicile 

de stabilire și negociere a tarifelor remunerației 

de autor, practicile judiciare în domeniul 

drepturilor de autor și conexe din SUA, litigiile 

privind încălcarea drepturilor de autor, recuperarea 

prejudiciilor ș.a. A doua întrunire s-a axat 

pe sistemul de gestiune colectivă a drepturilor 

patrimoniale de autor și conexe, avându-i în calitate 

de participanți pe reprezentanții autorităților 

publice, mediului de afaceri, organizațiilor de 

gestiune colectivă și AGEPI. În cadrul întrunirii,


dna Ann CHAITOVITZ a vorbit despre principiile 

de gestiune colectivă și activitatea OGC-urilor 

după modelul SUA, încadrarea activității acestor 

organizații în sistemul de drept, cooperarea cu 

alte organizații în contextul erei digitalizării informației. 

Expertul american a mai avut întâlniri cu 

reprezentanții Comisiei Parlamentare pentru 

Cultură, Știință, Educație, Tineret și Sport, Consiliului 

Coordonator al Audiovizualului, în cadrul 

cărora s-au pus în discuție protecția operelor audiovizuale 

și regimurile transfrontaliere în cazul 

dreptului de autor. 

În finalul vizitei, dna Ann CHAITOVITZ a fost 

protagonista unei lecții deschise la Academia de 

Studii Economice (ASEM), familiarizând corpul 

didactic și studenții acestei instituții cu domeniul 

drepturilor de autor și conexe în era digitală. 


O O P 

I R P 

C AGEPI 

ÎN PERIOADA 28-30 SEPTEMBRIE CURENT, 

LA INVITAȚIA AGENȚIEI DE STAT PENTRU 

PROPRIETATEA INTELECTUALĂ (AGEPI), O 

DELEGAȚIE A OFICIULUI DE PROPRIETATE INTE- 

LECTUALĂ DIN REPUBLICA POPULARĂ CHINEZĂ 

(SIPO) A EFECTUAT O VIZITĂ LA CHIȘINĂU. 

Chinez de Brevete, a venit la Chișinău cu scopul 

de a se familiariza cu sistemul național de protecție 

și de asigurare a respectării drepturilor de 

proprietate intelectuală, precum și cu activitățile 

desfășurate de AGEPI în vederea consolidării și 

promovării sistemului de PI. 

În cadrul vizitei, a avut loc o întâlnire a delegației 

SIPO cu conducerea AGEPI, pe parcursul 

căreia părțile au realizat un schimb de experiență 

privind activitățile celor două oficii, orientate 

Delegația chineză, din componența căreia 

au făcut parte dr. Li YUGUANG, Vicepreședinte 

al SIPO, dra Sheng LI, Vicedirector al Departamentului 

Cooperare Internațională, dl Wang 

JIANJIAN, Administrator, Departamentul Cooperare 

Internațională, și dl Wei BAOZHI, Director 

general, Centrul de asistență în domeniul examinării 

cererilor de brevet sub egida Oficiului 

spre asigurarea unui înalt nivel de calitate a serviciilor 

prestate solicitanților protecției obiectelor 

de proprietate intelectuală; rolul oficiului de 


21


PI în diseminarea cunoștințelor și 

informarea societății privind necesitatea 

respectării drepturilor de 

PI și impactul negativ al pirateriei 

și contrafacerii asupra dezvoltării 

economice și culturale și asupra 

sănătății publice; colaborarea internațională 

și proiectele de asistență 

desfășurate de către oficii 

etc. 

În cadrul întâlnirii au fost identificate, 

de asemenea, direcțiile prioritare ale 

colaborării dintre cele două oficii atât la nivel 

internațional, cât și bilateral. 

Menționăm că la întrevederea bilaterală a 

participat Ambasadorul plenipotențiar și extraordinar 

al Republicii Populare Chineze în Republica 

Moldova, E.S. dl Tong MINGTAO. 

În zilele de 29-30 septembrie, în conformitate 

cu programul vizitei, delegația SIPO a vizitat și 

unele obiecte de interes turistic din țara noastră. 

(www.agepi.gov.md ) 

S 

„M 5 

R U E” 


22 

ÎN PERIOADA 29-31 AUGUST 2012, OFI- 

CIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI 

DIN ROMÂNIA (OSIM) A ORGANIZAT LA CON- 

STANȚA, ROMÂNIA, SEMINARUL NAȚIONAL CU 

GENERICUL „MARCA NAȚIONALĂ LA 5 ANI DE 

LA ADERAREA ROMÂNIEI LA UNIUNEA EURO- 

PEANĂ”. 

La lucrările seminarului au participat examinatori 

și consilieri juridici din cadrul OSIM, 

reprezentanți ai Oficiului de proprietate intelectuală 

din Macedonia, Oficiului de Armonizare 

pe Piața Internă (OHIM), avocați, judecători și 

consilieri în domeniul mărcilor din România. 

Din partea AGEPI la seminar au participat dna 

Lilia Bolocan, Director general AGEPI, dna Maria 

Rojnevschi, director Departament promovare și 

editură, și dna Natalia Mogol, director adjunct 

Departament mărci și modele industriale. 

Conform agendei seminarului, lucrările au 

fost moderate de către dl Gabor Varga, Directorul 

general al OSIM, dna Constanța Moraru,


șef Serviciu juridic OSIM, și dna Constanța Moisescu, 

judecător la Tribunalul municipal București. 

În cadrul seminarului au fost abordate subiecte 

de interes comun pentru examinatorii 

oficiilor de PI din România, Republica Moldova 

și Macedonia și pentru avocații și consilierii în 

probleme de protecție a mărcilor și designului 

comunitar, printre care menționăm: armonizarea 

legislației naționale în domeniul mărcilor 

și designului industrial cu acquis-ul comunitar; 

tipurile de mărci și procedurile de opoziție în materie 

de mărci; ariile de convergență în practica și 

legislația privind protecția mărcii și designului industrial; 

examinarea aspectelor tehnice și de procedură 

cu privire la formalitățile de înregistrare a 

mărcilor. 

Experții OSIM, AGEPI și OHIM au discutat pe 

marginea examinării motivelor absolute de refuz 

la înregistrarea mărcilor prin procedura națională 

și comunitară. Comunicările prezentate 

de examinatori în cadrul seminarului au trezit 

interesul viu al ascultătorilor grație importanței 

subiectelor puse în discuție, dar și faptului 

că acestea s-au bazat pe studii de caz concrete. 

Printre cele mai interesante comunicări menționăm. 

„Sloganul – Strategie. Imaginație. Provocare”; 

„Similaritatea mărcilor în opoziții; studii de 

caz”; „Mărcile color – practica curentă”; „ Motive 

absolute de refuz – Studii de caz”; „Solicitarea dovezilor 

de utilizare în procedura de opoziție; puncte 

de vedere privind examinarea națională și comunitară”; 

„Raportul de cercetare – un rezultat în 

urma căruia se asigură o protecție pentru o marcă 

solidă, de calitate și serioasă” etc. 

Dna Natalia Mogol, director adjunct Departament 

mărci și modele industriale, AGEPI, a 

prezentat comunicarea „Examinarea motivelor 

absolute de refuz – abordarea și procedura națională”, 

care a fost înalt apreciată de către participanți. 

Dl A. C. Ștrenc, Directorul general adjunct 

al OSIM, a prezentat avocaților și consilierilor 

de mărci pentru dezbateri „Instrucțiunea OSIM 

privind fluxul de examinare a mărcii”, elaborată 

în scopul aplicării prevederilor Legii României 

nr. 84/1998 privind înregistrarea mărcilor, cu 

modificările ulterioare. 

Au urmat comunicările reprezentanților Oficiului 

de Armonizare pe Piața Internă (OHIM) cu 

privire la proiectele derulate în cadrul Fondului 

de Cooperare al OHIM. Menționăm că OHIM 

este o agenție a Uniunii Europene responsabilă 

de promovarea și administrarea mărcii comunitare 

(din 1994) și a desenului comunitar 

înregistrat (din 2003). OHIM este de fapt atât o 

instituție a Uniunii Europene, cât și un oficiu de 

proprietate industrială, în sarcina căruia se află 

înregistrarea drepturilor de proprietate pentru 

mărci și desene comunitare. 

Fondul de Cooperare al OHIM a fost conceput 

pentru a promova armonizarea în continuare 

și modernizarea oficiilor naționale de PI, astfel 

încât să faciliteze procedurile pentru utilizatorii 

sistemelor mărcii și designului comunitar. 

Acesta finanțează elaborarea a 16 proiecte 

noi (Documentarea imaginilor; Baza de date 

comună privind clasificarea bunurilor și serviciilor; 

Standardele de calitate; Metodologia 

armonizată de previziune în domeniul mărcii 

și designului; Chestionarul privind satisfacerea 

clienților; „Designview”; Similitudinea; CESTO 

“Common Examiner Support Tools”- Instrument 

(gateway) comun pentru depunerea cererilor; 

Standardele HTML și arhitectura; pachetele 

viitoare de soft; „E-Learning” - Instrument pentru 

Centrul comun de consultații; Baza de date 

privind Respectarea Drepturilor de PI; Instrumentul 

de suport în depistarea contrafacerilor), 

continuând totodată dezvoltarea a 2 proiecte 

derulate anterior, și anume: „TMview” și „Euro- 

Class”. 


23



Examinatorii au fost interesați de derularea 

proiectulului “Common Examiner Support 

Tools”, lansat în luna iunie 2010, care constă în 

elaborarea unui model de raport de documentare 

standardizat și automatizat. Acesta va ameliora 

calitatea deciziilor luate de examinatori și 

va reduce timpul procedurilor de examinare. 

Proiectul are o durată de 2 ani și un buget de 

1,634,083 euro, majoritatea fondurilor fiind repartizate 

pentru specialiștii din sfera tehnologiilor 

informaționale, responsabili de elaborarea 

instrumentului soft de automatizare a procedurilor. 

Pentru obținerea acestui raport standardizat 

vor fi integrate mai multe sisteme, și anume: 

Mărcile similare – pe baza sistemului „TMview” 

al OHIM; Mărcile cu titular comun; Mărcile protejate 

conform art. 6ter din Convenția de la Paris 

(OMPI); Numele internaționale neprotejate 

pentru substanțele farmaceutice (OMS); Indicațiile 

geografice și alte liste aplicabile la nivel 

național. 

În cadrul seminarului au fost prezentate, de 

asemenea, două comunicări privind Programele 

de Convergență ale OHIM, lansate în comun 

cu oficiile naționale și organizațiile de utilizatori 

ai sistemului comunitar de protecție, cu scopul 

de a găsi soluții comune pe o serie de probleme 

la care oficiile de PI și OHIM au practici diferite. 

Alt proiect al Programului de Convergență 

se referă la subiectul titlurilor de clasă, care este 

uneori prezentat drept o problemă care definește 

diferențele dintre oficiile de PI și dificultatea 

de a ajunge la o practică comună. Astfel, 

proiectul se referă la interpretarea domeniului 

de aplicare a titlurilor de clasă a mărcilor și atingerea 

unui consens în acest sens. 

În cadrul seminarului, a avut loc și lansarea 

cărții „Întoarcere în timp…..spre viitor”, editată 

de editura OSIM, care se referă la evoluția mărcilor 

pe parcursul anilor. Autorul lucrării este 

dna Luisa Mocanu, examinator OSIM. 

Participarea delegației AGEPI la lucrările 

seminarului în cauză a permis realizarea unui 

schimb de experiență în domeniul examinării 

și înregistrării mărcilor, inclusiv pe domenii de 

interes comun al ambelor oficii, cum ar fi examinarea 

motivelor absolute și relative de refuz 

la înregistrarea mărcii, fapt care va contribui la 

ameliorarea procedurii interne. 

De asemenea, delegația AGEPI a informat 

participanții la seminar despre sistemul național 

de protecției a mărcii și designului industrial, 

nivelul de armonizare a legislației naționale 

în domeniu cu acquis-ul comunitar și practica 

AGEPI în examinarea acestor obiecte de PI. 

Totodată, specialiștii AGEPI au realizat un 

schimb valoros de opinii cu reprezentanții 

OHIM despre posibilitatea participării statelor 

non-membre ale UE la proiectele Fondului de 

Cooperare al OHIM și interesul AGEPI, în calitate 

de autoritate națională în domeniul PI, față 

de aceste proiecte, precum și despre intenția 

AGEPI de a dezvolta relații de colaborare bilaterală 

cu Oficiul de Armonizare pe Piața Internă 

în contextul aspirațiilor de integrare europeană 

a țării noastre și negocierii Acordului pentru 

crearea Zonei de Liber Schimb Comprehensiv 

și Aprofundat. 

Maria ROJNEVSCHI, 

Director Departament Promovare 

și Editură, AGEPI 

24


C „D 

 

” 

ÎN IUNIE 2012, ÎN ORAȘUL SIBIU, ROMÂ- 

NIA, ȘI-A DESFĂȘURAT LUCRĂRILE CONFE- 

RINȚA REGIONALĂ “DEZVOLTAREA STRATEGIILOR 

NAȚIONALE DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ”, OR- 

GANIZATĂ DE OMPI ÎN COLABORARE CU OFI- 

CIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI DIN 

ROMÂNIA (OSIM), OFICIUL ROMÂN PENTRU 

DREPTURILE DE AUTOR (ORDA) ȘI CU SPRI- 

JINUL UNIVERSITĂȚII „LUCIAN BLAGA” DIN SI- 

BIU (ULBS) - CENTRUL EUROPEAN PATLIB 

SIBIU. 

Conferința de la Sibiu se încadrează într-o 

serie de activități derulate de către OMPI în cadrul 

programului pentru elaborarea Instrumentului 

„Ghidul privind dezvoltarea unei strategii 

de proprietate intelectuală în țările în tranziție”. 

La conferință au participat experți naționali din 

16 țări. Instrumentul menționat este conceput 

drept suport pentru guvernele din țările în tranziție 

în scopul creării strategiilor naționale de 

proprietate intelectuală și relaționarea acestora 

cu strategiile economice și culturale în ceea ce 

privește creativitatea și inovarea. 

La deschiderea oficială cuvinte de salut 

au adresat dl Gabor VARGA, Directorul general 

OSIM, dna Biserka STREL, Directorul Secției 

pentru Europa Centrală, Statele Baltice și Țările 

Mediteraneene, Diviziunea pentru Statele din 

Europa Centrală și Asia, OMPI, prof. univ. dr. ing. 

Ioan BONDREA, Rectorul ULBS, Robert BUCUR, 

Directorul general ORDA. 

Agenda de lucru a Conferinței a inclus 5 subiecte 

de bază: 

• sporirea capacităților de management 

a drepturilor de proprietate intelectuală (PI) în 

țările în tranziție (lector - Biserka STREL, OMPI); 

• instrumentele OMPI pentru țările în 

tranziție (lector - Ilya GRIBKOV, Ofițer al Diviziunii 

pentru Statele din Europa Centrală și Asia, 

OMPI); 

• necesitățile de dezvoltare a strategiilor de 

PI în țările în tranziție (lector - Ron MARCHANT, 

expert internațional în PI, Torfaen, Regatul Unit 

al Marii Britanii); 

• strategia națională de PI în România (lector 

- Gabor VARGA, OSIM); 

• discuții în grup: Strategiile naționale de 

PI în țările în tranziție (rapoarte de țară au prezentat 

reprezentanții oficiilor de PI din toate țările 

participante: Albania, Bosnia și Herțegovina, 

Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Macedonia, 

Muntenegru, Polonia, Republica Moldova, 

România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Ungaria). 

Aceste discuții au arătat că în țările nominalizate 

există o gamă întreagă de abordări în ceea 

ce privește strategiile naționale de PI: unele încă 

nu dispun de strategii, altele sunt în proces de 

elaborare sau de implementare a strategiilor, în 

unele țări strategia de PI este o parte componentă 

a strategiei de inovare etc. Participanții au 

descris sistemele naționale de PI sau, după caz, 

strategiile existente, au elucidat problemele cu 

care se confruntă în procesele de elaborare sau 

\ IP TRASEE 

25


\ IP TRASEE 

26 

de implementare a strategiilor și au împărtășit 

experiența acumulată în soluționarea lor. Un raport 

privind dezvoltarea strategică a Sistemului 

național de proprietate intelectuală al Republicii 

Moldova, inclusiv prevederile proiectului noii 

Strategii în domeniul PI pentru anii 2012-2020, 

elaborată cu suportul experților OMPI 1 , a fost 

prezentat de către Svetlana Munteanu, Vicedirector 

general AGEPI. 

De asemenea, se poate constata că majoritatea 

țărilor în tranziție se confruntă cu un șir de 

probleme similare: utilizarea ineficientă a potențialului 

PI de către mediul de afaceri, activitatea 

redusă de implementare a invențiilor de către 

mediul academic și universități, lipsa stimulentelor 

pentru atragerea inovațiilor în producție, 

a mecanismelor economice de atragere a investițiilor 

private în cercetare și inovare, piața 

obiectelor de PI subdezvoltată, nivelul scăzut de 

cultură în domeniul PI, rata înaltă a pirateriei și 

contrafacerii etc. Soluționarea acestor probleme 

necesită o abordare sistemică și politici adecvate, 

reieșind din specificul fiecărei țări. Astfel, crearea 

de către OMPI a unui Ghid privind elaborarea 

strategiilor de PI a fost apreciată de către toți 

participanții drept binevenită. 

În cadrul Conferinței, au fost organizate 3 

mese rotunde moderate de către expertul internațional 

în PI Ron MARCHANT și reprezentanții 

OMPI Biserka STREL și Ilya GRIBKOV: 

1. Metodologiile de creare a strategiilor de PI: 

lecții învățate și propuneri de implementare; 

2. Adaptarea Ghidului privind dezvoltarea 

strategiilor de PI în țările în tranziție; 

3. Activitățile următoare stipulate în Ghidul 

privind dezvoltarea strategiilor de PI în țările în 

tranziție. 

În cadrul acestor mese rotunde participanții 

au prezentat experiență acumulată în procesul 

1 Project DA_10_05: “Improvement of National, 

Sub Regional and Regional IP Institutional and 

User Capacity”. CDIP/3/INF/2. http://www.wipo.int/ 

edocs/mdocs/mdocs/en/cdip_3/cdip_3_inf_2.pdf 

de elaborare a strategiilor de PI, problemele cu 

care s-au confruntat etc. A fost prezentată, de 

asemenea, și experiența țării noastre, în special 

faptul că noi am urmat, pe de o parte, recomandările 

OMPI privind elaborarea Strategiei de PI, 

iar pe de altă parte ne-am conformat reglementărilor 

naționale privind elaborarea strategiilor 

(Hotărârea Guvernului nr. 33 din 11 ianuarie 

2007 cu privire la regulile de elaborare și cerințele 

unificate față de documentele de politici). 

Or, a fost destul de dificil să argumentăm necesitatea 

unei analize detaliate și sub toate aspectele 

a situației actuale a Sistemului național de PI 

(recomandarea OMPI) având în vedere obiecțiile 

unor instituții că această analiză este prea detaliată 

și trebuie redusă. Totodată, a fost inclus un 

șir de compartimente care lipsesc în recomandările 

OMPI, însă sunt prevăzute de Hotărârea 

menționată a Guvernului. 

Mai mulți participanți au menționat dificultățile 

care apar în procesul de monitorizare a implementării 

strategiei din cauza lipsei unor indicatori 

statistici privind activitatea de inovare, impactul 

economic al PI, piața OPI, lipsa unei metodologii 

de evaluare a ratei pirateriei și contrafacerii etc. 

Experții OMPI au apreciat utilitatea discuțiilor 

purtate cu experții naționali în cadrul Conferinței 

la definitivarea versiunii a II-a a Ghidului 

elaborat de OMPI și-au îndemnat pe toți participanții 

să înainteze, timp de o lună, propuneri și 

comentarii pe marginea proiectului. 

Concluzii 

1. Participarea la lucrările Conferinței regionale 

“Dezvoltarea strategiilor naționale de 

proprietate intelectuală” a permis să preluăm 

experiența altor țări și să prezentăm experiența 

RM. Experții OMPI au menționat că proiectul elaborat 

de țara noastră este unul reușit, apreciind 

profesionalismul Grupului de lucru AGEPI, care a 

lucrat asupra acestuia. 

2. Instrumentul OMPI „Ghidul privind dezvoltarea 

unei strategii de proprietate intelectuală 

în țările în tranziție” este foarte util, deoarece


explică detaliat modul de elaborare a unei strategii 

naționale în domeniul PI. Acesta a servit 

ca document de referință în procesul elaborării 

Strategiei naționale în domeniul PI pentru anii 

2012-2020 și a contribuit la o mai bună organizare 

a lucrărilor de elaborare a Strategiei. 

Svetlana MUNTEANU, 

Vicedirector general AGEPI 

M „P 

 

 

” 

PE 3 SEPTEMBRIE CURENT, AGEPI A OR- 

GANIZAT ÎN CADRUL SALONULUI IN- 

TERNAȚIONAL DE CARTE CARE A AVUT LOC ÎN 

INCINTA BIBLIOTECII NAȚIONALE A RM, MASA 

ROTUNDĂ „PROTECȚIA DREPTULUI DE AUTOR ÎN 

CONTEXTUL NOILOR PROVOCĂRI ALE DIGITALIZĂ- 

RII FONDULUI DE CARTE DE CĂTRE BIBLIOTECI”. 

carte pe suport digital oferă facilitarea accesului 

populației la informație și utilizarea resurselor 

online în învățământ. 

La eveniment au participat reprezentanții 

bibliotecilor universitare care au abordat problemele 

digitalizării fondului de carte al bibliotecilor 

din Republica Moldova, prevăzută în Programul 

național de informatizare a sferei culturii 

pentru anii 2012-2020, aprobat prin Hotărârea 

Guvernului nr. 478 din 04.07.2012. 

Unul dintre obiectivele de bază cuprinse în 

acest Program prevede asigurarea digitalizării 

fondului de carte din bibliotecile publice. După 

cum este specificat, transpunerea fondului de 

Sergiu ROTARU, jurist principal din cadrul 

Departamentului drept de autor și drepturi conexe, 

AGEPI, a menționat în raportul său intitulat 

„Protecția dreptului de autor în contextul noilor 

provocări ale digitalizării fondului de carte de 

către biblioteci” următoarele: „în procesul digitalizării 

fondului de carte, trebuie de remarcat posibilitatea 

de a încadra aceste acțiuni în sistemul 

de protecție a drepturilor, în special a dreptului 

de autor, deoarece orice operă pasibilă de editare 

este rezultatul activității creatoare a unei persoane 

fizice – autorul. Astfel, în conformitate cu 

prevederile Legii nr. 139 din 02.07.2010 privind 

dreptul de autor și drepturile conexe, autorul 

\ IP TRASEE 

27


sau alt titular al dreptului de autor are dreptul 

exclusiv să efectueze, să permită sau să interzică 

valorificarea operei, inclusiv prin punerea la dispoziție 

în regim interactiv a operei”. Deci, pentru 

a transpune pe suport digital o operă este necesar 

de a obține consimțământul autorului sau al 

titularului de drepturi, fixarea în formă electronică 

a operelor în scopuri de arhivare de către 

biblioteci, fără obținerea unui avantaj economic 

sau comercial fiind posibilă doar pentru operele 

intrate în domeniul public, după expirarea termenului 

de protecție. 

În continuare, un raport privind „Digitalizarea 

în masă a colecțiilor de carte” a fost prezentat 

de către Maria HARJEVSCHI, vicepreședintele 

Asociației Bibliotecarilor din RM, directorul Bibliotecii 

Publice de Drept din mun. Chișinău, care a 

specificat că Programul aprobat de Guvern prevede, 

de asemenea, digitalizarea în proporție de 

75%, până în anul 2020, a patrimoniului material 

și imaterial cultural, crearea unor servicii publice 

care ar garanta accesul la valorile culturale. În 

acest context, doar 3,4% din biblioteci au o pagină 

web, diferența dintre nivelul de informatizare 

al bibliotecilor din mediul rural și cel urban 

este foarte mare și se caută surse suplimentare 

pentru realizarea acestui proiect. 

În cadrul mesei rotunde a urmat un schimb 

de opinii privind acest subiect sensibil pentru 

bibliotecari, convenindu-se asupra continuării 

consultărilor pentru a identifica măsurile ce vor 

impulsiona activitățile de digitalizare a fondului 

bibliotecilor în scopul facilitării accesului la informație 

pentru toți utilizatorii. 

La finalul manifestării, Rodica CRÎJANOV- 

SCHI, șef Secție Bibliotecă și Colecția de Arhivă, 

AGEPI, a prezentat „Culegerea de acte normative 

în domeniul dreptului de autor și al drepturilor 

conexe”, editată de AGEPI, oferită ca donație 

bibliotecilor universitare, municipale și specializate, 

în contextul Aniversării de 20 de ani de la 

fondarea AGEPI. 

Ediția 2012 a Salonului Internațional de 

Carte s-a desfășurat în perioada 31 august - 4 

septembrie, fiind consacrată aniversării a 180-a 

de la fondarea Bibliotecii Naționale a Republicii 

Moldova și Anului Ion și Doina Aldea-Teodorovici. 

Programul Salonului, pe lângă expoziția de 

carte propriu-zisă, a inclus lansări de periodice 

și de carte ale scriitorilor din Republica Moldova 

și din România, expoziții-eveniment, ateliere de 

creație, Gala laureaților ediției a XX-a a Salonului 

Internațional de Carte. Marele premiu Coresi 

i-a revenit volumului „Republica Moldova patrimonial”, 

pregătit de Institutul de Cercetări Enciclopedice 

al AȘM (Editura „Princeps”). Premiul 

„Cartea anului” a fost conferit acad. Mihai Cimpoi 

pentru lucrarea „Mihai Eminescu. Dicționar 

enciclopedic” (Editura „Gunivas”). Constantin 

Rusnac a obținut același premiu la categoria 

originalitate pentru volumul „Portrete în timp” 

(Editura „Princeps”). 

Menționăm că AGEPI participă de mai mulți 

ani la acest salon de carte, prezentând de fiecare 

dată standuri cu cele mai importante lucrări 

editoriale pe suport hârtie și electronic pe care 

Agenția le pune la dispoziția publicului. 

Sv. TACU, specialist principal, 

Secția Redacția „Intellectus” și mass-media 

\ IP TRASEE 

28


C 

- „P 

” 

ÎN SEPTEMBRIE 2012, LA IALTA, CRIMEEA, 

S-A DESFĂȘURAT CONFERINȚA INTERNA- 

ȚIONALĂ ȘTIINȚIFICO-PRACTICĂ „PROBLEME 

ACTUALE ALE PROPRIETĂȚII INTELECTUALE”, A 

XIX-A EDIȚIE, CEL MAI MARE FORUM ÎN DOME- 

NIUL PROTECȚIEI PROPRIETĂȚII INTELECTUALE DIN 

UCRAINA. 

Organizatorii evenimentului au fost: Departamentul 

de Stat pentru Proprietatea Intelectuală 

din Ucraina, Consiliul de Miniștri al Republicii 

Autonome Crimeea, Institutul de Proprietate 

Intelectuală din Ucraina, Organizația Mondială 

a Proprietății Intelectuale (OMPI), Oficiul European 

de Brevete (OEB), cu sprijinul Radei Supreme 

a Ucrainei pentru Educație și Știință, Ministerului 

Educației, Tineretului și Sportului din Ucraina, 

Academiei Naționale de Științe a Ucrainei. 

Desfășurarea acestui eveniment internațional 

a devenit o tradiție, în fiecare an semnificația 

sa fiind în creștere, ca și numărul de participanți 

din Ucraina și din străinătate. Astfel, ediția actuală 

a conferinței a întrunit experți invitați din 

Ucraina, Polonia, Germania, Statele Unite ale 

Americii, Georgia, Belarus, Republica Moldova, 

Lituania, Kirghizstan, Uzbekistan ș.a. 

Lucrările Conferinței au fost deschise de către 

dl Alex Yanov, Președinte prim-adjunct al Departamentului 

de Stat pentru PI, care în discursul 

său a declarat: ”Este important faptul că acest 

eveniment în fiecare an întrunește tot mai mulți 

participanți. Aceasta confirmă influența crescândă 

a rolului proprietății intelectuale în economia 

mai multor țări. Îmi doresc ca acest eveniment 

să devină nu doar o bună tradiție anuală, ci și o 

platformă pentru idei noi, fructuoase, menite să 

îmbunătățească protecția juridică a proprietății 

intelectuale”. 

Oaspete de onoare al Conferinței a fost dl 

Nurzhan Zhaparkul, Director adjunct al Institutului 

Național pentru PI din cadrul Ministerului 

Justiției al Republicii Kazahstan. N. Zhaparkul a 

salutat participanții în numele Oficiului de Brevete 

al Republicii Kazahstan și a remarcat: ”Noile 

aspecte ale domeniului PI care urmează să fie 

discutate în cadrul conferinței - în special examinarea, 

protecția drepturilor de autor – sunt 

la fel de relevante pentru toate țările, inclusiv și 

pentru oficiul nostru, care este deschis pentru 

un dialog activ cu toată lumea”. 

Natalia Goncharova, Viceministru al Educației, 

Tineretului și Sportului al Republicii Autonome 

Crimeea, în discursul său a menționat: 

„Fără noi soluții eficiente în domeniul drepturilor 

de proprietate intelectuală nu se poate 

tinde la creșterea socio-economică a țării 

noastre. Pentru a menține și dezvolta potențialul 

științific și tehnic, dezvoltarea comerțului 

exterior, schimbul internațional de tehnologii 

moderne, este necesară acordarea unor garanții 

sigure protecției juridice a PI. Sunt sigură că 

evenimentul va contribui la rezolvarea acestor 

probleme, mai ales prin prisma unor discuții internaționale 

și regionale privind domeniul de 

aplicare al PI”. 

Nina Formby, șeful sectorului Proiecte internaționale 

din cadrul Oficiului European de 

Brevete (OEB) și-a exprimat satisfacția pentru 

oportunitatea de a participa la conferință. Potrivit 

ei, acest eveniment constituie o mare ocazie 

pentru a discuta, într-o atmosferă amicală, 

diverse aspecte ale sferei de PI pe plan internațional. 

În numele OEB și-a exprimat sprijinul deplin 

pentru dezvoltarea continuă a sistemului 

de protecție juridică a PI în Ucraina. 

\ IP TRASEE 

29


\ IP TRASEE 

30 

Ca și la edițiile precedente, la lucrările conferinței 

au participat și specialiști de la Agenția de 

Stat pentru Proprietatea Intelectuală a Republicii 

Moldova. 

Datorită multitudinii subiectelor puse în discuție, 

în primele două zile de lucru, participanții 

Conferinței au avut ocazia de a participa activ la 

diferite sesiuni de lucru repartizate în secțiuni 

tematice: 

1. Perspectivele de îmbunătățire a protecției 

juridice a drepturilor de autor și conexe 

în societatea informațională, fiind abordate 

subiecte precum: pirateria în mass-media; 

evaluare obiectivă și subiectivă (evaluarea 

nivelului pirateriei în contextul „Listei-301” și 

cele mai recente cercetări sociologice în acest 

domeniu); consolidarea dialogului cu titularii 

drepturilor de autor și experții juridici întru 

elaborarea modificărilor la legislația privind 

drepturile de autor și conexe; rolul inspectorilor 

de stat în punerea în aplicare a dreptului de 

autor și a drepturilor conexe în diferite tipuri 

de performanță publică, inclusiv transportul; 

jurisprudența protecției dreptului de autor și 

a drepturilor conexe pe Internet, analiza experienței 

Federației Ruse, Ucrainei, Germaniei, 

SUA și altor țări; caracteristicile urmăririi penale 

în cazul încălcărilor efectuate de către nonrezidenți, 

responsabilitatea ISP etc. În cadrul 

acestei secțiuni, Sergiu Brînză, reprezentantul 

AGEPI, a prezentat comunicarea „Sistemul actual 

de protecție și strategia de îmbunătățire a 

protecției drepturilor interpreților”. 

2. Cooperarea internațională în domeniul 

proprietății intelectuale. Au fost prezentate 

rapoarte pe diverse tematici: tendințele și perspectivele 

de cooperare internațională, aspecte 

ale cooperării dintre Ucraina și Comitetul pentru 

standarde al OMPI prin intermediul tehnologiilor 

informaționale moderne. 

3. Constituirea, utilizarea și protecția 

denumirilor de origine (mărcile de produse și 

servicii, denumirile comerciale, indicațiile geografice), 

desenelor și modelelor industriale 

și numelor de domen. Irina Vasilenko, director 

adjunct al Secției juridice în cadrul Institutului 

de PI din Ucraina, a familiarizat audiența cu 

aspecte ale cadrului juridic în domeniul drepturilor 

de proprietate intelectuală în Ucraina, 

concentrându-se în special pe suportul metodologic. 

Potrivit vorbitorului, a fost creat un grup 

de lucru din cei mai experimentați specialiști 

ucraineni în domeniul proprietății intelectuale, 

în scopul îmbunătățirii secțiunii a IV a Codului 

civil al Ucrainei „Proprietatea intelectuală”, armonizând 

legile generale și speciale ale Ucrainei în 

deplină conformitate cu tendințele moderne în 

materie de drept internațional. 

4. Utilizarea și protecția invențiilor și 

modelelor de utilitate. În cadrul secțiunii în 

cauză, Tatiana Cernei, expert coordonator, Secția 

mecanică, electricitate, AGEPI, a prezentat 

comunicarea „Hotărârile de respingere a cererii 

de brevet de invenție. Practica Secției mecanică, 

electricitate”. 

Conferința a fost organizată la un nivel înalt, 

participanții punând în discuția comunicări interesante, 

deosebit de utile pentru activitatea lor 

profesională. 

Viorica DUCA, specialist principal, 

Secția cooperare internațională și integrare 

europeană, AGEPI


A … 

Abraham Lincoln a numit brevetul de invenție drept una dintre cele mai mari realizări din istoria 

umanității, pe lângă descoperirea Americii și inventarea tiparului… 

ÎN REPUBLICA MOLDOVA MĂRUL LUI NEW- 

TON NU CADE PREA DES LA METRU PĂTRAT 

ȘI DIN PUNCT DE VEDERE STATISTIC PUȚINE IN- 

VENȚII AU AJUNS SĂ FIE CUNOSCUTE PESTE MĂRI 

ȘI ȚĂRI. TOTUȘI, EXISTĂ TOATE CONDIȚIILE CA 

„PĂRINTELE SPIRITUAL AL UNEI IDEI” SĂ-ȘI ȚINĂ 

LA ADĂPOST „ODRASLA”. CARE ESTE MECANIS- 

MUL BREVETĂRII ÎN REPUBLICA MOLDOVA ȘI 

CU CE SUNT UNSE ROTICELELE ACESTUIA CA SĂ 

FUNCȚIONEZE IMPECABIL. UN INTERVIU ÎN ACEST 

SENS A FOST OFERIT REVISTEI „PUNKT” DE CĂTRE 

DL TUDOR JOVMIR, EXPERT PRINCIPAL, DE- 

PARTAMENTUL INVENȚII, AGEPI. 

- De ce ne-am oftica cu experiențe și testări 

în cazul când putem lua totul gratis, făcând un 

singur copy-paste 

- Cineva spunea că tot ce poate fi copiat merită 

să fie și protejat. Acest raționament se referă 

nu numai la operele artistice, ci și la realizările 

tehnice, la invenții. Eforturile materiale și intelectuale 

dedicate creării unei invenții, în scopul 

obținerii ulterioare a unui profit, pot lesne săși 

piardă sensul în cazul în care invenția făcută 

publică este copiată sau replicată de concurenți. 

Banii se duc nemeritat în buzunarele întreprinzătorilor 

care folosesc invenții ce nu le aparțin 

și în care nu au investit timpul, banii și, adesea, 

sănătatea. Nu mai puțin nedreaptă și crudă, cum 

spune poetul, este situația când inventatorul 

află că paternitatea invenției sale este atribuită…altcuiva. 

Astfel, dacă nu este destul de bine 

protejat de acest furt, inventatorul nu mai este 

stimulat să creeze și să divulge societății invenția 

sa. Ca rezultat, pierde nu numai inventatorul, 

dar și fiecare dintre noi. 

- Cum își pot ține inventatorii moldoveni la 

adăpost ideile 

- Omenirea a „inventat” de câteva secole 

un mecanism juridic de protecție a invențiilor 

– acordarea de către stat a unui titlu juridic de 

protecție – „BREVETUL”, care conferă inventatorului 

drepturi exclusive asupra invențiilor sale. 

Se consideră că prima lege privind brevetele 

de invenție a fost adoptată în Veneția, încă în 

1474. Dar istoria protecției invențiilor pornește, 

de fapt, cu două milenii mai devreme. Poate ați 

auzit și dvs. de sibariți. Dicționarul explicativ al 

limbii române îi descrie ca pe niște persoane 

care trăiesc în lux, lene și desfrâu. Scriitorii antici 

au relatat despre o lege foarte interesantă 

din Sybaris: bucătarul care propunea o mâncare 

deosebită și gustoasă avea dreptul exclusiv să 

prepare timp de un an pentru coloniști acest fel 

de mâncare. Numai el era îndreptățit să obțină 

toate profiturile din pregătirea și realizarea invenției 

sale culinare. 

Statul acordă inventatorului un drept exclusiv 

de exploatare a invenției sale, un monopol, 

dar acesta este limitat în spațiu și timp printr-un 

titlu de protecție numit brevet. Inventatorul, în 

schimb, pentru a obține acest brevet are obliga- 

\ REALIZ AREA DREPTURILOR DE PI 

31



32 

ția să divulge invenția publicului. De aici rezultă 

explicit un principiu fundamental – invenția nu 

poate fi protejată simultan prin brevet și prin 

secret de producere (“know-how”), acestea fiind 

două forme de protecție incompatibile pentru 

aceeași invenție. 

- Cum își apără în acest caz inventatorul 

marea sa descoperire 

- Inventatorul are la dispoziție un cadru legal 

care-i permite să elimine eventualii imitatori neautorizați 

ai invenției sale, prin exercitarea dreptului 

exclusiv de exploatare a invenției. Această 

invenție socială, brevetul, a fost și este adesea 

criticată, dar o altă alternativă mai bună nu există 

deocamdată. Un admirator și susținător al inventatorilor, 

Abraham Lincoln, încă în 1858 a numit 

introducerea Legii privind brevetele drept una 

dintre cele trei mari realizări din istoria umanității, 

pe lângă descoperirea Americii și inventarea 

tiparului. Apropo, Lincoln este unicul Președinte 

care a obținut un brevet de invenție. 

„După rata specifică de depunere, 

80 de cereri la un milion de populație, 

ne aflăm ceva mai sus în comparație cu multe 

din statele din Europa de Est sau CSI…” 

- Câte drepturi ne oferă, de fapt, dreptul 

exclusiv de exploatare a invenției conferit de 

brevet 

- O întrebare bună, deoarece aici se produce 

adesea o confuzie, din cauza lipsei culturii de 

brevet și a necunoașterii legislației. Brevetul îi 

acordă titularului doar dreptul de a interzice terțelor 

persoane să fabrice, să ofere spre vânzare 

sau să vândă invenția. Brevetul, conform legislației, 

nu acordă automat și dreptul de a fabrica 

produsul inventat. Autorizația de a produce și 

a comercializa este misiunea autorităților specializate 

ale statului, de exemplu, în cazul medicamentelor 

- Agenția medicamentului, care 

efectuează un șir lung de analize și testări ce pot 

dura ani de zile. 

- și „Maturinolul”… cum a ajuns controversatul 

preparat să fie administrat copiilor 

- Produsul a fost brevetat în 2005, prin brevetul 

nr. MD2903 – „Remediu medicamentos 

pentru tratamentul afecțiunilor sistemului nervos 

central și periferic la copii”. Urmărind discuțiile 

din presă, am auzit și opinii de felul: „De ce 

AGEPI a eliberat brevet de invenție pentru acest 

preparat dacă el nu a fost testat până la capăt” 

Brevetul obținut de inventatori nu conferă în nici 

un caz dreptul de a produce. Brevetul certifică 

faptul că invenția este nouă, implică o activitate 

inventivă și este susceptibilă pentru aplicare industrială. 

Și, în general, existența sau neexistența 

brevetului nu joacă niciun rol în ceea ce privește 

autorizația de a pune pe piață un oarecare medicament 

sau alt produs. De exemplu, pentru un 

pesticid sau o loțiune cosmetică e nevoie de testări 

riguroase de laborator, clinice sau de câmp, 

pentru a proteja viitorul consumator de eventualele 

efecte adverse. În cazurile acestea, obținerea 

brevetului reprezintă doar o măsură asiguratorie 

pentru viitor – în cazul dacă remediul brevetat va 

trece cu succes procedura de autorizare (după 

ani de zile), să fie asigurate drepturile exclusive 

pentru producerea și comercializarea respectivă. 

Apropo, încă o opinie greșită mai există atunci 

când auzim că un oarecare inventator a obținut 

un brevet internațional. Asta, pentru că dreptul 

exclusiv conferit de brevet este limitat și din 

punct de vedere teritorial, în funcție de țara unde 

se află oficiul care eliberează brevetul. Deoarece 

nu există un oficiu de brevet mondial, nu există 

brevete internaționale, deși se pot obține brevete 

regionale, de exemplu, brevete europene, valabile 

simultan în mai multe state care au aderat 

la Organizația Europeană de Brevete. Unii inventatori 

consideră că, odată ce au obținut brevet în 

țara lor, și-au protejat invenția și în restul lumii. 

Dar să nu uităm că monopolul conferit de brevet 

este limitat teritorial – bucătarul din Sybaris obținea 

privilegiul doar pe teritoriul acestei colonii


grecești. Brevetul obținut în Republica Moldova 

nu este valabil, de exemplu, pe teritoriul Germaniei 

și viceversa. 

- Cum pot invențiile să ne facă viața mai 

bună și când vom ajunge să ne înconjurăm de 

obiecte inventate de „arhimezii” moldoveni 

- Istoria modernă a demonstrat cu lux de 

amănunte că brevetul de invenție este un instrument 

indispensabil în dezvoltarea tehnologică 

a omenirii. Practic, toate lucrurile care ne 

înconjoară și pe care le folosim în viața noastră 

sunt produsele creației intelectuale ale unor inventatori 

concreți și au fost brevetate anterior 

în diverse state. Fără îndoială, există o corelare 

directă între gradul de dezvoltare economică a 

unui stat și nivelul de brevetare. Această interdependență 

iese în evidență cel mai tare în cazul 

SUA, al țărilor puternic industrializate din Europa 

de Vest și, nu în ultimul rând, al Japoniei. În 1997 

am participat la niște cursuri de perfecționare la 

Oficiul American de Brevete și Mărci (USPTO). Am 

avut ocazia să mă conving că în această țară, pe 

parcursul a două secole, a fost creat și persistă un 

cult al inventatorului. Exemplul Statelor Unite ale 

Americii, o superputere economică, este extraordinar 

de relevant. Constituția SUA este, probabil, 

unica din lume care conține prevederi directe 

referitoare la protecția invențiilor. 1790 este anul 

adoptării primei Legi privind brevetele de invenție 

și fondării USPTO, primul examinator de brevete 

fiind Secretarul de stat Thomas Jefferson. 

Deja în 2011, în luna august, Oficiul american de 

Brevete și Mărci a eliberat brevetul cu numărul 

8 milioane! Imperiul Rus, URSS și Federația Rusă, 

toate împreună, au eliberat aproape 2 milioane 

400 mii de brevete, SUA atingând această cifră în 

1946! Așadar, e chiar potrivit să apelăm încă o dată 

la raționamentele Președintelui american Abraham 

Lincoln, unicul Președinte-inventator: „Sistemul de 

brevete alimentează cu interes flacăra geniului”. 

- Cine și cum eliberează brevetele de invenție 

în Republica Moldova 

- Printre atributele oricărui stat independent 

se numără și Oficiul național de proprietate intelectuală 

(industrială). Știați că cunoscutul scriitor 

american Mark Twain a fost și inventator Ei bine, 

într-unul din romanele sale, și anume „Un yankey 

la curtea regelui Arthur” prin gura eroului principal 

dânsul scria: “Prima mea acțiune de stat, realizată 

de mine în prima zi după investirea în post, a 

constat în crearea Oficiului de Brevete, deoarece 

știam că țara fără un Oficiu de Brevete și legi puternice 

pentru apărarea drepturilor inventatorilor 

e ca un rac care se mișcă într-o parte sau înapoi.” 

În Republica Moldova funcțiile de recepționare a 

cererilor de brevet, de examinare a acestora și de 

eliberare a brevetelor de invenție revine Agenției 

de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI). 

Apropo, la 8 septembrie am sărbătorit Aniversarea 

de 20 de ani de la fondarea Agenției. 

Brevetul nu se eliberează automat după depunerea 

la AGEPI a cererii conținând descrierea 

invenției. Cererile se examinează de examinatorii 

de brevete care au studii superioare în funcție 

de domeniile tehnice de care ține invenția. Dacă 

invenția satisface cumulat anumite criterii de 

brevetabilitate, se adoptă hotărârea de acordare 

a brevetului. Anual, la AGEPI se depun 300-350 

de cereri de brevete. După rata specifică de depunere 

(numărul de cereri raportat la un milion 

de populație) - 80 de cereri, ne aflăm ceva mai 

sus în comparație cu multe din statele din Europa 

de Est sau CSI. 

- În ultimii 5 ani numărul de cereri s-a redus… 

- Mie personal, nivelul depunerii mi s-a părut 

întotdeauna cam artificial ridicat dacă ne raportăm 

la state cu o economie mai dezvoltată. Republica 

Moldova, cel mai sărac stat din Europa, 

dar cu un număr de cereri de brevet semnificativ 

mai mare decât statele mai dezvoltate Un paradox! 

S-ar putea explica prin faptul că multe 

cereri sunt depuse în baza unei motivații morale 

și nu din considerente economice. 


33

\ AGEPI info \ 3/2012 2/2012 


34 

- Ce “ajutoare” oferă statul cercetătorilor, 

pentru că, fără suport, inventatorii ar putea 

peregrina cu tot cu idee peste hotarele țării, iar 

noi ne-am pomeni ca fata moșneagului, cu fuioarele 

dincolo de pârleaz 

- Avem și un regim de scutiri pentru taxele 

de brevetare foarte prietenos - de 95 la sută, iar 

pentru unele categorii de solicitanți chiar de 

100% (pentru pensionari, invalizi, studenți etc.). 

Pe de altă parte, scăderea ratei de brevetare se 

poate explica prin reducerea numărului potențialilor 

inventatori – persoanele tinere, active, cu 

studii superioare pleacă în fiecare an din țară în 

căutarea unui serviciu mai bun. Anul trecut lucram 

la un raport și am mai depistat un factor 

care m-a pus pe gânduri. Mulți ani, întreprinderile 

mari au fost active în brevetare, dar aproximativ 

din 1999-2002 practic au încetat să mai breveteze 

invenții. Îmi aduc aminte cu nostalgie de 

primii ani ai carierii mele de examinator, atunci 

când aveam pe masă un șir de cereri de brevet 

de invenții foarte interesante, depuse de uzina 

„ELCAS”. Ultima cerere a fost depusă de acest 

solicitant în 1999, în perioada de privatizare, iar 

după aceea – nimic! Totodată, unii inventatori 

activi și cu o experiență bogată au fost concediați… 

Tendința de reducere a depunerii cererilor 

de brevet îi îngrijorează pe unii specialiști, alții 

încearcă să speculeze, afirmând chiar că această 

situație e creată de AGEPI. Aș dori să-i întreb: 

dacă într-un stat anume se observă o tendință 

de reducere a ratei natalității, de exemplu, cum 

e cazul țării noastre, se poate oare, de afirmat că 

de vină sunt oficiile stării civile responsabile de 

înregistrarea nou-născuților Pe de altă parte, 

exista și ramuri tradiționale ale economiei reale 

destul de dezvoltate, cu tradiții bune, în care activează 

un număr relativ mare de agenți economici, 

fapt ce condiționează existența unui nivel 

semnificativ al concurenței – agricultura, materialele 

de construcție, industria alimentară, în special 

cea vinicolă. Această situație creează condiții 

obiective pentru brevetarea realizările tehnologice, 

alimentată de motivația economică privind 

protecția invențiilor, fapt reflectat prin activitatea 

mai mare de depunere a cererilor de brevet 

de invenție provenite din aceste sectoare. 

”Din cauza “defectelor de la naștere”, 

unele invenții nu prea au șanse 

de a fi valorificate…” 

- Sunt, cu siguranță, și inventatori foarte 

activi… 

- Desigur, aceste date pot fi regăsite fără 

restricții, apelând la baza de date de pe site-ul 

www.agepi.gov.md. Printre cei mai prolifici inventatori 

se numără profesorul Victor Covaliov 

și academicianul Valeriu Rudic, fiecare având 

titlul de inventator în cca. 200 de cereri și brevete. 

Printre instituții – Universitatea de Stat 

din Moldova este cea mai activă, cu peste 500 

de cereri și brevete. Aș vrea să menționez încă 

o instituție - Institutul de Tehnică Agricolă „MEC- 

AGRO”. La această întreprindere din sectorul real 

al economiei, deși deține un număr modest de 

brevete - cca. 60, practic toate invențiile brevetate 

au fost implementate prin „realizare în metal”, 

iar o bună parte dintre acestea a fost fabricată 

și pentru export. Cu părere de rău, nu pot numi 

și alte întreprinderi cu așa palmares de brevete 

implementate. 

- Cum credeți, statul a creat toate condițiile 

necesare pentru brevetarea și comercializarea 

invențiilor autohtone 

- AGEPI reprezintă o verigă vitală în lanțul 

inovațional care începe de la conceperea invenției 

și se termină cu comercializarea invenției 

brevetate. Obținerea brevetului, de regulă la 

etapa cercetare-dezvoltare, nu este o garanție 

automată a succesului comercial. Conform statisticilor 

internaționale, în medie aproximativ 

5-10 la sută din invențiile brevetate se bucură 

de succes comercial. Taxele pentru obținerea 

brevetului nu au fost niciodată un impediment 

în calea brevetării pentru inventatorii locali. Pot 

să vă aduc un exemplu indirect. În 2001 AGEPI a 

efectuat un experiment unic în vederea stimu-

3/2012 2/2012 \ AGEPI info \ 

lării depunerii cererilor de brevet. Fiecărui inventator, 

care a depus în anii precedenți măcar 

o cerere de brevet, i s-au oferit câte trei bonuri 

speciale cu care aveau posibilitatea să depună 

GRATUIT trei cereri pe parcursul anului. Administrația 

AGEPI își făcea griji dacă examinatorii 

ei vor fi în stare să examineze în termene legale 

avalanșa de cereri prognozată. Se aștepta că numărul 

de cereri va crește de patru ori, atingând 

cifra de cca. 1000. Dar nu a fost să fie așa – depunerea 

s-a mărit, desigur, dar numai cu 70 la 

sută și a atins cifra de 459 de cereri. Acesta a fost 

tot potențialul disponibil la momentul dat. Totodată, 

brevetarea gratuită a stimulat depunerea 

multor cereri de o calitate joasă – invenții foarte 

superficiale și dezvoltate la un nivel embrionar 

etc. Unele aveau descrieri de mai puțin de o pagină… 

Peste o sută de cereri au fost respinse la 

examinare, iar câteva zeci au fost abandonate 

ulterior de inventatori. 

- De ce are nevoie inventatorul nostru 

- În primul rând, de o evaluare obiectivă a 

șanselor economice ale invenției sale. Pentru 

aceasta sunt necesare niște studii de piață, de 

marketing. Obținerea brevetului nu este un scop 

în sine. Inventatorul mai are nevoie stringentă 

de un suport tehnologic și financiar pentru a-și 

dezvolta invenția și a o aduce la stadiul de prototip. 

Istoria inovării ne sugerează faptul că existența 

unui prototip viabil îl ajută pe inventator 

să găsească investitori sau cumpărători pentru 

invenția dată. Referitor la evaluarea obiectivă a 

invenției pot spune că noi, examinatorii, din discuțiile 

cu inventatorii deducem că o bună parte 

dintre inventatori supraevaluează valoarea 

economică a invenției lor. Pentru un inventator 

creația sa, invenția, este ca și un copil, pe care, 

părinte fiind, îl consideră cel mai frumos, cuminte, 

talentat, în pofida plângerilor celor din jur. 

Pentru a evita irosirea în zadar a timpului și banilor 

pentru o invenție care, din cauza “defectelor 

de la naștere”, din start nu prea are șanse de a fi 

valorificată, ar fi bine ca inventatorii să fie sinceri 

cu ei înșiși, să evalueze obiectiv șansele invenției, 

să nu-și creeze iluzii nefondate. 

- Ce mai urmează de făcut, pentru ca invențiile 

moldovenilor să “lucreze” pentru țară, iar 

inventatorii să rămână acasă 

- Răspund cu un proverb chinezesc: „Politica 

guvernului se aseamănă cu Luna. La începutul 

lunii calendaristice, este într-o fază, la mijlocul 

lunii – este diferită. Politica guvernului se aseamănă 

și cu Soarele. Când te luminează, tu înflorești”. 

Ce mai poate fi adăugat Doar un refren 

din copilăria noastră: „Fie soare întruna!”. 

Interviu realizat de către Viorica MIJA 

(www.punkt.md) 


 

În cazul unor divergențe între prevederile tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte 

și cele ale Legii, vor prevala prevederile tratatelor internaționale. 

Întinderea protecției juridice acordate de brevet sau de cererea de brevet este determinată de conținutul 

revendicărilor. 

Brevetul certifică prioritatea, calitatea de autor al invenției și dreptul exclusiv al titularului de brevet asupra 

invenției. 

Invențiile sunt protejate prin următoarele titluri de protecție: 

a) brevet de invenție; 

b) brevet de invenție de scurtă durată; 

c) certificat complementar de protecție. 


35


D 

– 

 


36 

LA 5 IUNIE CURENT, GUVERNUL A APRO- 

BAT ȘI A TRANSMIS ÎN PARLAMENT UN 

PROIECT DE MODIFICĂRI LA LEGEA PRIVIND 

DREPTUL DE AUTOR ȘI DREPTURILE CONEXE, CARE 

VINE SĂ REMEDIEZE O SERIE DE VICII CU CARE S-A 

NĂSCUT ÎN IULIE 2010 ACEASTĂ LEGE NOUĂ. 

Două concluzii se impun din start. Prima 

este că viciile atestate nu sunt altceva decât 

efectul nerespectării cerințelor de transparență 

decizională și analiză ex-ante a impactului de 

reglementare, impuse prin reforma ghilotinei. 

Se pare că la prima fază, de elaborare a Legii, s-a 

procedat de o manieră veche, tradițională: s-a 

bifat participarea părților interesate la avizarea 

proiectului de lege, s-a mimat o Analiză a impactului 

de reglementare și… s-a raportat o nouă 

operă a creației legislative. 

A doua concluzie este mult mai optimistă: 

ceva de genul „și totuși se poate”. Nu mai contează 

a cui a fost inițiativa de modificare a Legii, 

chiar dacă e lesne de a o deduce, dacă ne 

amintim de reacția furibundă, dar justificată, a 

furnizorilor de Internet la escapada torrento-fobă 

a forțelor de ordine din toamna anului 2010, 

culminată cu intervenția factorilor decizionali 

de prim rang în stat. Ceea ce contează mai mult 

este că, într-adevăr, de această dată „vox populi” 

a contat. Este în primul rând meritul AGEPI, care 

a știut să audă, nu doar să asculte, vocile nu neapărat 

concordante ale oamenilor de afaceri, 

pe de o parte, și ale reprezentanților autorilor 

(muzicienilor, textierilor, scenariștilor etc.), pe de 

altă parte. Este însă și meritul celor din urmă, a 

ambelor tabere, care au știut să articuleze propuneri 

rezonabile, să stea la masa de negocieri 

(de fapt, la cele câteva runde de negocieri) și să 

accepte soluții de compromis. Mai mult, trebuie 

să remarcăm și să apreciem rolul organizațiilor 

profesionale în acest proces, fie din partea operatorilor 

pieței (Asociația Companiilor Private 

din domeniul TIC - ATIC, Camera de Comerț Moldo-Americană 

- AmCham), fie din partea autorilor 

(AsDAC, Copyright și, mai nou, ORDA). 

Efectul pare a fi pe măsura efortului. Potrivit 

proiectului de modificări, cuantumul remunerației 

autorilor (pentru retransmisia prin cablu, 

pentru interpretarea publică a fonogramelor 

etc.) se stabilește doar prin negocieri, fără intervenția 

Guvernului, prevăzută anterior și în 

prezent. Operatorilor de TV prin cablu nu li se 

vor impune obligații injuste privind modul de 

calculare a remunerației de autor. Importatorii 

de echipament audio/video, suporturi pentru 

imprimare și echipament pentru copiere vor 

plăti o remunerație compensatorie negociată cu 

organizațiile de gestiune colectivă a dreptului 

de autor, în loc de remunerarea de 3% stabilită 

în prezent. Sancțiunile pentru încălcarea dreptului 

de autor au fost readuse în albia raționalului, 

fiind probabil înțeles că excesul nu face bine nici 

uneia din părți. În fine, s-a abandonat bizarul 

concept de complicitate prezumată (un knowhow 

legislativ național) de la art. 66 al Legii, 

când furnizorii de Internet și găzduire (hosting) 

erau pasibili de pedeapsă, inclusiv penală, chiar 

și fără vină, atunci când dreptul de autor era încălcat 

în rețeaua publică mondială. Soluția propusă 

de proiectul de modificări prevede obligația 

deținătorului paginii web (sub-domeniului) 

de a exclude de pe pagina sa adresa web pe care 

este postată ilegal o operă, sub riscul sancțiunii. 

Diferența majoră constă în șansa acordată titularului 

paginii web de a intra în legalitate, fără a fi 

sancționat din start.


Evident, proiectul propus al modificărilor nu 

este deloc ideal și este de așteptat ca în comisia 

de profil a Parlamentului să fie propuse și alte 

îmbunătățiri (ex. indicarea listei exhaustive a 

echipamentelor la al căror import se calculează 

remunerația de autor, excluderea sancțiunilor 

redundante pentru încălcarea dreptului de autor, 

garanții reale pentru independența Comisiei 

de mediere și Arbitrajului specializat). Or, dincolo 

de calitatea reglementării, un proiect bine pus 

la punct înseamnă un cadru de reglementare 

propice valorificării factorilor de producere, pentru 

antreprenori, și adecvat protecției drepturilor 

patrimoniale asupra operelor, pentru autori. 

Roger GLADEI, 

Managing Partner GLADEI & PARTNERS 

П „A” „S”: 

 

ПРИСЯЖНЫЕ ИЗ ГОРОДА САН-ХОСЕ 

(ШТАТ КАЛИФОРНИЯ, США) НЕДАВНО 

ПРИШЛИ К ВЫВОДУ, ЧТО КОРПОРАЦИЯ SAM- 

SUNG ELECTRONICS НАРУШИЛА ПАТЕНТЫ AP- 

PLE, НАНЕСЯ ПОСЛЕДНЕЙ УБЫТКОВ БОЛЕЕ ЧЕМ 

НА $1 МЛРД. 

Речь шла о сравнительно малоизвестной 

разновидности интеллектуальной собственности 

— патентах на промышленный образец, 

в том числе о патенте Apple на физический 

дизайн iPad (патент США №D618677). Что 

это за категория и какие последствия будет 

иметь разбирательство 

На вопросы отвечает правовед Сьюзен 

Барбьери Монтгомери из Северо-Восточного 

университета (США). 

1. В чём разница между патентом на изобретение 

(utility patent, буквально «патент на 

полезное изобретение») и патентом на промышленный 

образец (design patent) Какова 

сфера компетенции защиты патентов на промышленный 

образец 

В большинстве случаев, когда человек говорит 

«патент», он имеет в виду патент первого 

типа, то есть описывающий новое устройство, 

процесс, способ, материал. Патенты на промышленный 

образец имеют отношение к чисто декоративным 

вещам — например, оригинальному 

дизайну. В первом случае описываются функциональные 

возможности и методы использования 

продукта, во втором — то, как продукт выглядит. 

Насчёт формулировки первых существуют 

многочисленные длинные и точные правила. 

Вторые могут ограничиться одним чертежом. 

В данном случае Apple обвиняла Samsung 

в нарушении трёх патентов на изобретение 

и четырёх патентов на промышленный образец, 

а также в копировании зарегистрированных 

и незарегистрированных деталей оформления 

(trade dress, буквально — «торговое 

платье») смартфонов и планшетных компьютеров. 

Присяжным поручили установить наличие 

или отсутствие нарушения в каждом 

отдельном случае. 

В случае патентов на промышленный образец 

от присяжных требовалось определить, 

можно ли сказать, что общий вид продукта 

компании Samsung, по сути, такой же, как внешний 

вид продукта Apple. И жюри решило, что 

тонкие прямоугольные устройства Samsung 

Galaxy со скруглёнными углами и впрямь нарушили 

указанный патент. По мнению правоведа, 

это выдающийся пример возможностей 

и масштабов патентной защиты. 


37



38 

2. Насколько широко распространена 

практика патентов на промышленный образец 

Можно ли говорить о том, что они становятся 

всё более популярными на рынке электронных 

устройств 

Поскольку такие патенты охватывают 

лишь внешний вид, они издавна считаются 

«бедным родственником» патентов на изобретения. 

Однако за последние 30 лет инвестиции 

в патенты на дизайн значительно 

увеличились: в 1980 году в США было выдано 

3 942 таких патента, а в 2011-м — 21 356. 

В одних отраслях интерес к ним оставался 

стабильным (например, в автомобилестроении), 

в других — активно рос (особенно на 

рынке товаров широкого потребления). С 

конца 1990-х ответственность за основную 

часть роста несут рынки компьютеров, мобильных 

телефонов и других электронных 

устройств. По данным Управления США по 

патентам и торговым маркам, в списке компаний, 

оформивших наибольшее количество 

патентов на дизайн в 1987−2011 годах, 

лидируют именно те, кто поставляет электронные 

устройства. Apple находится на 21-м 

месте (722 патента), а Samsung — на первом 

(3 008). Стоит отметить, что корейская компания 

за последнее десятилетие заметно 

активизировалась: в 1998 году она зарегистрировала 

всего четыре патента на промышленный 

образец, а в 2011-м — 328. 

Как видим, в роли патентного монстра выступает 

именно Samsung, а не Apple. Поступки 

громче слов. 

3. Решение по этому делу, наверное, заставит 

многие компании пересмотреть подходы 

к защите интеллектуальной собственности 

Если выяснится, что нарушение патентов со 

стороны «Самсунга» было умышленным, миллиардный 

штраф только возрастёт. К тому же пресса 

подняла шумиху по поводу того, что Apple, 

оказывается, имеет монополию на «прямоугольники 

с закруглёнными углами» (так иронически 

отозвались об исходе разбирательства в 

Samsung). Всё это не может не привести к повышению 

интереса к патентам на промышленные 

образцы, которые уже не будут считаться «младшими 

братьями» патентов на изобретения. 

Хотим мы того или нет, но выходит, что Apple 

стала законодателем мод и на этом поприще. 

Можно сколько угодно кричать о том, что это нечестно, 

что Apple копирует дизайн своих разработок 

с малоизвестных товаров, выпускавшихся 

десятилетия назад и благополучно забытых, но 

нельзя не признать, что маркетологи и юристы 

этой компании пока сильнее конкурентов. 

Подготовлено по материалам Северо- 

Восточного университета. 

(http://science.compulenta.ru/706853) 


 

Dreptul exclusiv conferă titularului dreptul de exploatare a invenției, dacă exploatarea nu lezează drepturile 

altor titulari de brevet, dreptul de a dispune de invenție și dreptul de a interzice terților folosirea invenției 

protejate fără autorizația titularului de brevet. 

Conform principiului teritorialității, drepturile care decurg din brevetul de invenție eliberat de AGEPI se 

extind numai pe teritoriul Republicii Moldova. 

Brevetarea în străinătate a invențiilor create în Republica Moldova se efectuează în conformitate cu 

Tratatul de Cooperare în Domeniul Brevetelor (PCT) prin depunerea cererii internaționale la AGEPI, la oficiile 

regionale, de exemplu, la Oficiul European de Brevete (OEB) sau la Oficiul Eurasiatic de Brevete (OEAB), sau 

direct la oficiile de brevete din străinătate.


„S 

” 

ÎN PERIOADA 27-28 SEPTEMBRIE CURENT, 

ÎN SALA DE CONFERINȚE AGEPI S-A DES- 

FĂȘURAT „SEMINARUL NAȚIONAL PRIVIND PRO- 

PRIETATEA INTELECTUALĂ ȘI POLITICA DE CON- 

CURENȚĂ”, ORGANIZAT DE AGENȚIA DE STAT 

PENTRU PROPRIETATEA INTELECTUALĂ (AGEPI) 

ÎN PARTENERIAT CU ORGANIZAȚIA MONDIALĂ A 

PROPRIETĂȚII INTELECTUALE (OMPI). 

Seminarul a avut drept scop informarea și 

instruirea specialiștilor din cadrul instituțiilor și 

autorităților publice abilitate cu responsabilități 

în domeniul protecției și asigurării respectării 

drepturilor de PI și al politicii concurențiale din 

Republica Moldova: AGEPI, Consiliul Concurenței, 

Procuratura Generală, Curtea Supremă de 

Justiție, Curtea de Apel, Ministerul Justiției, Ministerul 

Afacerilor Interne, Ministerul Economiei, 

Agenția pentru Protecția Consumatorilor, Centrul 

pentru Combaterea Crimelor Economice și 

a Corupției al RM, Serviciul Vamal. 

În cadrul ședinței plenare, au prezentat comunicări 

Lilia Bolocan, Director General AGEPI, 

Viorica Cărare, Președinte al Consiliului Concurenței, 

și Giovanni Napolitano, consultant, 

Direcția proprietatea intelectuală și politica de 

concurență, OMPI. 

Experții internaționali și naționali au pus în 

discuție un șir de probleme importante din domeniul 

dat, și anume: 

• Corelația între proprietatea intelectuală și 

concurența neloială; 

• Proprietatea intelectuală, antitrustul și 

concurența neloială: problemele țărilor cu economia 

în tranziție; 

• Practica judiciară în domeniul proprietății 

intelectuale și al concurenței în Republica Moldova; 

• Proprietatea intelectuală, concurența și 

legislația în domeniul protecției consumatorului: 

principalele probleme în domeniu; 

• Mărcile și libera concurență. Studii de caz; 

• Proprietatea intelectuală și respectarea 

legislației în domeniul concurenței: perspectiva 

mediului de afaceri etc. 

În cea de-a doua zi a seminarului, s-a desfășurat 

Masa rotundă privind problemele curente 

și perspectivele referitoare la corelația 

între proprietatea intelectuală și concurență, 

moderată de Ion Țîganaș, Vicedirector general 

AGEPI. 

În condițiile economiei bazate pe principiile liberei 

concurențe, este foarte important de a stabili norme 

clare și eficiente pentru combaterea concurenței 

neloiale. Trebuie stimulată sistematic competitivitatea, 

încurajând toți producătorii să elaboreze noi tehnologii 

și să ofere noi produse. La realizarea acestor 

scopuri, contribuie plenar obiectele de proprietate 

\ PROMOVARE, SERVICII, INSTRUIRE 

39


intelectuală, care permit de a face distincție atât între 

producători, cât și între produsele oferite de către 

aceștia, servind drept mijloc de protecție în sfera comerțului 

și, în același timp, drept sursă de informare a 

consumatorilor referitor la produse și producători etc. 

De asemenea, aceste obiecte, fiind protejate, asigură 

drepturile exclusive ale titularului, aspect esențial în 

dezvoltarea concurenței loiale. 



40 

S 

 

PE 13 SEPTEMBRIE CURENT, SPECIALIȘTII 

AGEPI AU PARTICIPAT LA SEMINARUL 

CU TEMA „CĂILE ȘI POSIBILITĂȚILE DE DEZVOL- 

TARE A AFACERILOR ÎN DOMENIUL INOVĂRII ÎN 

REPUBLICA MOLDOVA”, ORGANIZAT DE PȘT 

„ACADEMICA” ÎN COMUN CU PȘT „INAGRO”. 

La seminar au participat conducători și specialiști 

ai companiilor de inovare, rezidenții și 

candidații în rezidenți ai parcurilor științificotehnologice 

și incubatoarelor de inovare. 

Comunicări la tema dată au prezentat Gheorghe 

Popovici, administratorul PȘT „Academica”, 

Anatol Bucatînschi, managerul PȘT „Academica”, 

Mihai Vornicescu, administratorul PȘT „Inagro”, și 

Mihai Cuiban, administratorul Incubatorului de 

Inovare „Inovatorul”. 

Specialiștii AGEPI au participat la seminarul 

în cauză cu două comunicări, și anume: „Sistemul 

național de protecție și respectare a drepturilor 

de proprietate intelectuală”, prezentată 

de Andrei Moisei, director Departament juridic 

AGEPI, care le-a vorbit celor prezenți despre importanța 

înregistrării OPI și necesitatea respectării 

drepturilor de PI, și „Protecția invențiilor în 

Republica Moldova”, prezentată de Viorel Iustin, 

șef Secție chimie, biologie AGEPI, care a vorbit 

despre etapele brevetării invențiilor, documentele 

necesare anexate la cerere, taxele care se 

percep pentru înregistrarea invențiilor etc. 

Participanții la seminar au adresat mai multe 

întrebări privind valorificarea OPI, posibilitățile 

evaluării și transmiterii drepturilor asupra OPI, 

alte întrebării ce țin de procedura de înregistrare. 

În scopul informării rezidenților și candidaților 

în rezidenți ai parcurilor științifico-tehnologice 

și ai incubatoarelor de inovare cu legislația 

din domeniul protecției proprietății intelectuale, 

AGEPI a transmis un set de materiale promoționale 

în domeniul menționat pentru completarea 

fondului bibliotecilor PȘT „Academica” și 

PȘT „Inagro”. 


P F I 

“ANTICONTRAFACT – 2012“ 

Î 

N PERIOADA 22-24 OCTOMBRIE 2012, ÎN INCINTA CENTRULUI EXPOZIȚIONAL “CROCUS EXPO” 

DE LA MOSCOVA, FEDERAȚIA RUSĂ, A AVUT LOC PRIMUL FORUM INTERNAȚIONAL “ANTICON- 

TRAFACERE – 2012”, DEDICAT PROBLEMELOR PROTECȚIEI ȘI APĂRĂRII DREPTURILOR DE PI, COMBATE- 

RII TRAFICULUI DE PRODUSE CONTRAFĂCUTE, FALSE ȘI NECALITATIVE. GENERICUL FORUMULUI A FOST: 

„PENTRU O PIAȚĂ CIVILIZATĂ, FĂRĂ FALSURI ȘI CONTRAFACERI”.


Organizat de Ministerul Industriei și Comerțului 

din Federația Rusă, cu participarea în 

calitate de coorganizator a PN (Parteneriat Necomercial) 

„Anticontrafact”, Forumul a beneficiat 

de susținerea Guvernului Federației Ruse, 

președinte al Comitetului de organizare fiind 

Igor Șuvalov, Viceprim-ministru. 

În cadrul Forumului menționat a fost examinat 

un spectru larg de probleme privind 

dezvoltarea unei piețe civilizate, accentul 

principal fiind pus pe dezvoltarea colaborării 

internaționale în domeniul protecției dreptului 

de autor și drepturilor conexe pe piața produselor 

media digitale. De asemenea, o atenție 

deosebită s-a acordat protecției mărcilor 

de produse; perfecționării practicii normativlegislative, 

a procedurilor judiciare și de aplicare 

a legislației; aspectelor economice, juridice 

și organizaționale de susținere a activității 

de inovare; asigurării unei protecții eficiente a 

industriilor high-tech împotriva contrafacerii 

acestora. 

Forumul găzduit o expoziție a realizărilor 

în domeniul protecției împotriva producerii și 

distribuirii bunurilor contrafăcute, precum și 

în domeniul mijloacelor de control al calității, 

al bunurilor contrafăcute și false, al tehnologiilor 

anti-contrafacere avansate etc. 

Conform preconizărilor, Forumul va fi organizat 

în fiecare an, constituind una dintre cele 

mai importante platforme profesionale de dialog 

la nivel internațional. La lucrările Forumului 

sunt invitați specialiști din diverse domenii – reprezentanți 

ai organizațiilor internaționale, ministerelor 

și departamentelor, sistemului judiciar, 

funcționari vamali, experți naționali și străini 

în domeniul protecției proprietății intelectuale 

și în domeniul controlului de stat asupra calității 

produselor. 

Programul Forumului a inclus, de asemenea, 

un concert cu genericul „Stelele combat pirateria”, 

manifestare care întrunit aproximativ 6500 

de spectatori. 

Detalii despre forum citiți pe adresa: 

http://forum-antikontrafakt.ru/index/invitation/ 

și/sau http://forum-antikontrafakt.ru/registration/ 

Î 

 

„D ♥ M” 

PE 13 SEPTEMBRIE CURENT, LA MINISTERUL ECONOMIEI A AVUT LOC LANSAREA UNEI CAMPANII 

DE PROMOVARE A UNEI SERII DE MĂRCI COMERCIALE MOLDOVENEȘTI. CAMPANIA A FOST SUS- 

ȚINUTĂ DE STATELE UNITE ALE AMERICII (SUA), PRIN INTERMEDIUL AGENȚIEI SUA DE DEZVOLTA- 

RE INTERNAȚIONALĂ (USAID). 

La conferința de presă dedicată evenimentului 

Vicepremierul Valeriu LAZĂR, ministru al 

Economiei, a remarcat că firmele de confecții 

moldovenești sunt în proces de tranziție de la 

producerea în lohn la producerea mărfurilor 

proprii. „Industria ușoară este una din ramurile 

cele mai competitive din economia Republicii 

Moldova, atrăgând și executând comenzi pentru 

cele mai mari branduri din lume. Una din 

prioritățile pentru companiile din sector este 


41


acum trecerea treptată de la acordarea serviciilor 

partenerilor străini la fabricarea produselor 

de înaltă calitate sub marca comercială proprie 

și însușirea noilor piețe de desfacere”. 

William MOSER, ambasadorul SUA în Moldova, 

în discursul său a menționat: „Produsele din 

Moldova sunt competitive pe plan internațional. 

Mai mult ca atât, dezvoltarea acestei industrii 

sporește economia și generează noi locuri de 

muncă, iar beneficiarii sunt cetățenii Republicii 

Moldova”, a mai adăugat diplomatul american. 

Directori de întreprinderi ale căror mărci au 

fost promovate în campanie au adus mulțumiri 

USAID și au explicat că au primit consultanță de 

la experți internaționali în design vestimentar 

prin intermediul Programului de creștere economică 

și dezvoltare a întreprinderilor. 

Campania „Din ♥ branduri de Moldova” a 

fost inițiată în martie 2012 în parteneriat cu 12 

companii autohtone din industria ușoară, care 

au creat mărci de succes pe piața locală. O mare 

parte dintre acești producători sunt asistați de 

proiectul dat în consolidarea mărcilor proprii, 

abilităților de design a colecțiilor și a capacităților 

de marketing. În ediția de toamnă a campaniei, 

care a durat în perioada 1 septembrie - 30 

octombrie 2012, au participat 15 producători de 

haine, încălțăminte și accesorii, reprezentând 17 

mărci comercializate în Moldova. 

(După: Moldpres, Adevărul) 


B „V M” 

2012 

BRANDUL NAȚIONAL „VIN MOLDOVA” VA 

FI FINALIZAT PÂNĂ LA SFÂRȘITUL ACESTUI 

AN, A DECLARAT PREȘEDINTELE UNIUNII OENO- 

LOGILOR DIN MOLDOVA, GHEORGHE ARPENTIN. 

„În prezent vinificatorii, împreună cu Ministerul 

Agriculturii și Industriei Alimentare, lucrează 

la brandul de țară „Vin Moldova”, care va 

fi finalizat până la sfârșitul anului curent. Este 

vorba de marketing, design, logotip pentru că 

acesta va fi un generic pentru toate vinurile din 

Republica Moldova. Imediat după finalizare și 

adoptarea de către Parlament a Legii privind 

restructurarea sectorului viti-vinicol, vinurile 

moldovenești vor fi promovate și exportate sub 

denumirea brandului național „Vin Moldova”, 

care va putea fi utilizat doar de către companiile 

care produc cele mai calitative vinuri. Calitatea 

acestora va fi determinată conform unui caiet de 

sarcini de către o comisie formată din reprezentanții 

ministerului și ai vinificatorilor”, a precizat 

Gh. Arpentin. 

El a afirmat că vinificatorii moldoveni trebuie 

să se coopereze și să se promoveze împreună 

pe piața externă, ci nu separat. „Avem vinuri de 

calitate, dar nu știm cum să le promovăm. Anume 

acest brand național le va oferi vinificatorilor 

posibilitatea să se facă cunoscuți în lume. 

Rămâne doar să înființăm și Oficiul Național al 

Viei și Vinului care se va ocupa de administrarea 

și promovarea brandului”, a încheiat Gheorghe 

Arpentin. 

(INFOTAG) 

42


Î 

BI NR. 4084 

INSTITUTUL DE GENETICĂ ȘI FIZIOLOGIE A PLANTELOR AL AȘM 

ȘVEȚ STEPAN, SÂROMEATNICOV IULIA, CHINTEA PAVEL, COTENCO EUGENIA, 

MARCENCO-CICANCI ALEXANDRA 

3-O-Α-L-RAMNOPIRANOZIL(1→4)-Α-L-RAMNOPIRANOZIL(1→4)-B-D- 

GLUCOPIRANOZIDĂ-(25R)-5Α-CHOLESTAN,22-KETO,3Α,16Β,26-TRIOL-[26-O-B-D- 

GLUCOPIRANOZIDĂ] ÎN CALITATE DE COMPUS CE SPOREȘTE PRODUCTIVITATEA 

ȘI CALITATEA FRUCTELOR DE TOMATE 

Invenția se referă la o substanță biologic activă 

nouă din clasa glicozidelor steroidice care 

poate fi aplicată în agricultură, pentru sporirea 

productivității și a calității fructelor de tomate. 

Se propune o glicozidă steroidică nouă din 

șirul colestanic 3-O-a-L-ramnopiranozil(1→4)- 

a-L-ramnopiranozil(1→4)-b-D-glucopiranozidă- 

(25R)-5a-colestan, 22-keto,3a,16b,26-triol-[26- 

O-b-D-glucopiranozidă] (rusticozidă G 1 

) cu formula 

structurală: 

unde: Glc - glucoză, Rha - ramnoză 

în calitate de compus ce sporește productivitatea 

și calitatea fructelor de tomate. 

BI DE SCURTĂ DURATĂ NR. 300 

INSTITUTUL ȘTIINȚIFICO-PRACTIC DE HORTICULTURĂ ȘI TEHNOLOGII ALIMENTARE 

BOGDAN ION 

PROCEDEU DE LUCRARE A SOLULUI ÎN PLANTAȚIILE MULTIANUALE 

Procedeul, conform invenției, include lucrarea 

de toamnă sau de primăvară a solului 

în intervalele dintre rândurile de plante cu un 

cultivator. Lucrarea solului se efectuează într-o 

fâșie cu lățimea de 55 cm de ambele părți ale 

rândului și include tăierea rădăcinilor la adâncimea 

de până la 40 cm cu un cuțit pasiv, instalat 

pe rama cultivatorului, și afânarea solului până 

la adâncimea de 30 cm cu două labe scarificatoare, 

instalate alături de cuțit la depărtarea de 

5 cm. Totodată, lucrarea solului se efectuează în 

fiecare an impar, începând cu al 3-lea an după 

sădirea plantelor, la o distanță de 0,5 m de la linia 

rândului la prima lucrare cu mărirea distanței 

\ BURSA INVENȚIILOR 

43


respective de la linia rândului cu 0,2 m la fiecare 

lucrare ulterioară până când fâșiile de sol lucrate 

ajung la mijlocul intervalului dintre rândurile de 

plante. 

Rezultatul constă în simplificarea tehnologiei 

de îngrijire a solului, asigurarea stopării descompunerii 

excesive a humusului și în sporirea 

productivității plantațiilor multianuale. 

BI NR. 4086 

INSTITUTUL DE MICROBIOLOGIE ȘI BIOTEHNOLOGIE AL AȘM 

CHISELIȚA OLEG, USATÎI AGAFIA, CHISELIȚA NATALIA, GULEA AURELIAN 

MEDIU NUTRITIV PENTRU CULTIVAREA TULPINII DE DROJDIE SACCHAROMYCES 

CEREVISIAE CNMN-Y-20 

Invenția se referă la un mediu nutritiv pentru 

cultivarea tulpinii de drojdie Saccharomyces cerevisiae 

CNMN-Y-20 și poate fi utilizată la obținerea 

biomasei de drojdie pentru industria alimentară, 

industria producerii suplimentelor furajere, 

industria farmaceutică, veterinărie. 

Mediul nutritiv pentru cultivarea tulpinii de 

drojdie Saccharomyces cerevisiae CNMN-Y-20 

conține, la 1L: sulfat de amoniu 3,0 g, sulfat de 

magneziu 0,7 g, clorură de sodiu 0,5 g, azotat de 

calciu 0,4 g, dihidrogenofosfat de potasiu 1,0 g, 

autolizat de drojdie 10 ml, melasă 20 g, clorură 

de tricloracetat de zinc 5,0¼10 mg și apă potabilă 

restul, având pH-ul 5,5. 

Rezultatul invenției constă în sporirea productivității 

biomasei de drojdie și a conținutului 

de carbohidrați. 

BI NR 4104 

RUDIC VALERIU, MISCU VERA, RUDI LIUDMILA, CEPOI LILIANA, IAȚCO IULIA 

TULPINĂ DE ALGĂ HAEMATOCOCCUS PLUVIALIS FLOTOW − 

SURSĂ DE ASTAXANTINĂ 


44 

Invenția se referă la biotehnologie și poate fi 

utilizată pentru obținerea astaxantinei. 

Tulpina de algă Haematococcus pluvialis 

Flotow este depozitată în Colecția Națională de 

Microorganisme Nepatogene a Institutului de 

Microbiologie și Biotehnologie al Academiei de 

Științe a Republicii Moldova cu numărul CNMN- 

AV-07 și poate fi utilizată în calitate de sursă de 

astaxantină. 

Rezultatul constă în sporirea productivității 

algei și a cantității de astaxantină. 

BI NR. 4108 

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA 

BULIMAGA VALENTINA, RUDIC VALERIU, EFREMOVA NADEJDA, DJUR SVETLANA, ELENCIUC DANIELA, 

BIVOL CEZARA, LOZAN VASILE, BOLOGA OLGA 

PROCEDEU DE CULTIVARE A CIANOBACTERIEI SPIRULINA PLATENSIS 

Invenția se referă la un procedeu de cultivare 

a cianobacteriei Spirulina platensis pentru 

obținerea biomasei cu un conținut sporit de ficobiliproteine. 

Procedeul de cultivare a cianobacteriei 

Spirulina platensis include cultivarea timp de 

6 zile pe un mediu nutritiv, conținând, g/L: 

NaNO 3 

− 2,5; NaHCO 3 

− 16,8; NaCl − 1,0; K 2 

SO 4


− 1,0; K 2 

HPO 4·3H 2 

O − 1,0; MgSO 4·7H 2 

O − 0,20; 

CaCl 2·6H 2 

O − 0,04; H 3 

BO 3 

− 0,00286; MnCl 2·4H 2 

O 

− 0,00181; ZnSO 4·7H 2 

O − 0,00022; CuSO 4·5H 2 

O 

− 0,00008; MoO 3 

− 0,000015, 1mL/L de soluție 

FeHEDTA de 0,09 M și apă distilată până la 1 L. În 

prima zi de cultivare în mediul nutritiv se adaugă 

tiosemicarbaziddiacetatetilendiamina Co(III) 

trihidrat cu formula: 

[Co(L-H)En]·3H 2 

O, 

unde: 

L − H 2 

N-CS-NH-N(CH 2 

COOH) și En − H 2 

N- 

C 2 

H 4 

-NH 2 

, în cantitate de 10...20 mg/L, totodată 

cultivarea se efectuează la iluminarea de 

3000...4500 lx și temperatura de 25...30°C. 

INSTALAȚIE FUNDAMENT TRANSPORTABILĂ 

BI NR. 4096 

INSTITUTUL DE ENERGETICĂ AL AȘM 

BERZAN VLADIMIR, ANISIMOV VLADIMIR, ANISIMOVA RAISA, ZALÎMOV ALBERT, 

IVANENCO MIHAIL 

Invenția se referă la instalații fundament 

transportabile, și poate fi utilizată la construcția 

reazemelor instalațiilor energetice eoliene. 

Instalația fundament transportabilă conține 

un bloc de beton (1), în care sunt executate 

două găuri străpunse, sub un unghi drept, simetric 

față de axa verticală a blocului (1), în care 

sunt amplasate două țevi metalice (2). Instalația 

mai conține două tije metalice (3) cu filet și piulițe 

(4) în partea de sus, cu posibilitatea amplasării 

tijelor (3) în țevi (2) și pătrunderii lor în sol (6). 

În partea de sus a blocului sunt fixate șuruburi 

de ancorare (5) pentru fixarea construcțiilor și 

transportarea instalației fundament în alt loc. 

Rezultatul constă în posibilitatea de a scoate 

operativ din sol instalația fundament și de a o 

reamplasa în alt loc. 

BI NR. 4102 

RASSOHIN ION 

NOD DE FIXARE A SCULEI ÎN PORTSCULĂ 

Invenția se referă la mașini și poate fi folosită 

la strungurile pentru prelucrarea metalelor. 

Nodul de fixare a sculei în portsculă constă 

din portsculă ce conține o coadă con Morse (3) 

și un corp (1), în care sunt executate o gaură 

centrală (2) pentru fixarea cozii sculei (9) și două 

găuri filetate (4, 5) cu șuruburi de strângere (6, 

7). Pe diametrul exterior al cozii sculei (9) sunt 

executate sub un unghi de 120º câte trei teșituri 

în două rânduri. Teșiturile ultimului rând sunt 

executate până la capătul cozii sculei (9). 


45


BI NR. 4111 

ȘAMIS EVSEI, COLTUC PIOTR, LUPAȘCU TUDOR, BOȚAN VICTOR, STAȘCOV EUGEN, MD; DOROSHENCO 

EDUARD, US; IVANOV VENIAMIN, RU; CUNIȚA VITALII, US 

PROCEDEU DE PREPARARE A AMESTECULUI DE CONSTRUCȚIE 

Invenția se referă la producerea amestecurilor 

de construcție activate în principal pe bază 

de lianți minerali cu agregate inerte și fibră, care 

consolidează dispers amestecul prin segmentele 

de fibră. 

Procedeul de preparare a amestecului de 

construcție pe bază de liant mineral include 

amestecarea liantului mineral, debitat sub un 

unghi de 45...60°, nisipului, apei, inclusiv a apei 

de mare, varului nestins măcinat cu suprafața 

specifică de 3500...5000 cm 2 /g, precum și а adaosului 

puzzolanic măcinat cu suprafața specifică 

de 3500...5000 cm 2 /g, cu debitarea concomitentă 

a aerului sub presiunea de 0,5...6,5 atm în 

zona de amestecare a componentelor, omogenizarea 

amestecului prin deplasarea rectilinie 

alternativă a acestuia la amestecare, activarea 

liantului mineral prin cavitație hidrodinamică, 

impulsurile de forță ale căreia apar datorită 

micșorării locale a presiunii la trecerea fluxului 

de amestec prin îngustări, fiecare cu suprafața 

de 5...50% din suprafața secțiunii transversale 

a fluxului și/sau datorită ciocnirilor particulelor 

componentelor amestecului cu jeturile de apă, 

axele cărora sunt înclinate în plan vertical sub un 

unghi de 15...75° și deplasate una față de cealaltă 

în plan orizontal sub un unghi de 45...270°. 

Suplimentar în compoziția amestecului de construcție 

se adaugă fibră și plastifiant de înaltă 

performanță într-o cantitate de 1,0...4,0% din 

masa liantului mineral. Amestecarea componentelor 

amestecului de construcție se realizează 

în două etape, la prima din ele se prepară un 

amestec apos activat de liant mineral, plastifiant 

de înaltă performanță cu aer, iar la etapa a doua 

în zona de ieșire a amestecului activat obținut se 

adaugă celelalte componente pregătite și fibra. 

Concomitent la prima etapă, pe sectoare separate 

de deplasare a fluxului se creează un regim 

de cavitație intensă, gradul de agresivitate a căreia 

este determinat de proprietățile specifice 

ale liantului mineral. 

I 

MAȘINĂ CU PISTON AXIAL 


NICHIȘOV ARTUR 


46 

Invenția se referă la domeniul construcției 

de mașini, și anume la mașinile cu piston axial, la 

care axele cilindrilor sunt amplasate paralel axei 

arborelui cotit. 

Mașina cu piston axial conține un corp (1), 

un arbore (2) cu o flanșă (33), cilindri (10) cu pistoane 

(11) amplasate în ei, unite prin tije (13) 

cu suporturile articulațiilor (28, 29), în care este 

montată o șaibă înclinată (4), dotată cu un me-


canism de modificare a unghiului de înclinare 

(15). Mecanismul de modificare a unghiului de 

înclinare (15) a șaibei (4) este executat în formă 

de mecanism cu came de tip centrifug, care conține 

prima fuzetă (3), unită cu un pivot (18), pe 

care este instalată șaiba înclinată (4) și care este 

unit printr-o pârghie oscilantă (19), pivot (20) 

și cea de-a doua fuzetă (21) cu cel de-al doilea 

arbore (22), dotat cu un arc (37) pentru întoarcerea 

automată a mecanismului cu came în poziția 

inițială după înlăturarea sarcinii. Mecanismul de 

modificare a unghiului de înclinare (15) a șaibei 

(4) este unit cu hidrocilindrul (16) unui hidromotor 

(17) printr-o pedală de comandă. Flanșa (33) 

primului arbore (2) este dotată cu un suport (5), 

de care este fixată șaiba (4), executată cu posibilitatea 

de modificare a unghiului de înclinare 

față de axa primului arbore (2). 

P 

BI NR. 4105 

TALPĂ SERGHEI, MD 

USCĂTOR-SEPARATOR ÎN STRAT VIBROFLUIDIZAT ȘI PROCEDEU DE USCARE 

ȘI SEPARARE 

Invenția poate fi utilizată în industriile alimentară, 

chimică și microbiologică. 

Uscătorul-separator în strat vibrofluidizat și 

procedeul de uscare și separare conțin un corp 

(2), montat pe un batiu (1), cu un capac (3) fixat 

ermetic, în care este amplasat un racord telescopic 

(5) pentru debitarea produsului umed, dotat 

cu un manșon (17). În corp (2) este amplasat un 

organ de lucru în formă de sită conică (6) cu vârful 

în jos, unită cu un mecanism vibrator (13), instalată 

pe douăsprezece elemente elastice (10) și 

dotată cu un dispozitiv (11) pentru modificarea 

unghiului de înclinare a sitei în limitele 2¼20º. 

Mai sus de punctul de debitare a produsului 

umed este montată o placă perforată (8). În corp 

(2) sub sita conică (6) sunt amplasate unul în altul 

un con interior (15) cu perforații și unul exterior 

(16) cu racorduri (24, 25) pentru evacuarea 

fracțiilor cernută și refuz, corespunzător. Uscătorul-separator 

mai conține un sistem de convecție 

a agentului termic (4) format dintr-o pompă 

de aer, unită cu un calorifer și o conductă pentru 

injectarea agentului termic sub sita conică (6), 

unită cu conul exterior (16), o conductă pentru 

evacuarea și curățarea agentului termic utilizat, 

montată în partea de sus a capacului (3), dotată 

cu plăci gofrate (7) și o clapetă (9) și unită cu un 

ciclon pentru curățarea agentului termic utilizat 

de particule grele și ușoare, cu o pompă de aer 

și cu un filtru-ciclon pentru înlăturarea particulelor 

de praf microscopice. Diametrul conductei 

pentru evacuarea și curățarea agentului termic 

utilizat este egal cu 2/3 din diametrul sitei conice 

(6). Pe 1/3 din suprafața centrală a sitei conice 

(6) sunt executate orificii de dimensiuni mai mici 

decât dimensiunile medii ale particulelor produsului, 

iar pe 2/3 din suprafața rămasă a sitei 

conice (6) sunt executate orificii de dimensiuni 

egale sau mai mari decât dimensiunile medii ale 

particulelor produsului. 


47


O 

BI NR. 4082 

PRIDA IVAN, PRIDA ANDREI 

DOAGĂ PENTRU UTILIZARE LA PRODUCEREA PRODUSELOR VINICOLE 

Doaga, conform invenției, reprezintă un corp 

din lemn de stejar de forma alungită, în care sunt 

executate, pe un segment de 50... 95% din lungimea 

corpului, niște tăieturi paralele longitudinale 

străpunse cu lățimea de 2...5 mm, la o distanță de 

PROCEDEU DE MATURARE A DISTILATELOR DE VIN 

Invenția se referă la un procedeu de maturare 

a distilatelor de vin. 

Procedeul, conform invenției, prevede menținerea 

distilatului în contact cu doage de stejar 

utilizate cu suprafața de contact renovată, totodată 

renovarea suprafeței de contact a doagelor 

7...20 mm dintre ele, totodată tăieturile sunt executate 

în grosimea și/sau lățimea corpului. 

Rezultatul constă în sporirea suprafeței specifice 

a doagelor. 

BI NR. 4085 

PRIDA IVAN, PRIDA ANDREI, IALOVAIA ANTONINA, KRAJEVSKAIA ALLA 

PROCEDEU DE MAJORARE A ACIDITĂȚII ACTIVE A VINULUI SEC 

se efectuează prin executarea unor șanțuri cu 

lățimea de 2...5 mm, adâncimea de 3...10 mm și 

distanța dintre ele de 5...20 mm. 

Rezultatul constă în folosirea rațională a 

rezervelor tehnologice ale lemnului de stejar și 

ameliorarea calității produsului finit. 

BI NR. 4090 


BERZAN VLADIMIR, ANISIMOV VLADIMIR, TARAN NICOLAE 

Procedeul, conform invenției, prevede electroliza 

vinului la un raport al densității curentului 

electrozilor de cel puțin 100:1, totodată electrodul 

cu densitatea curentului mai mare este utilizat 

în calitate de catod, în decursul unui interval 

de timp T, după care electroliza se efectuează cu 

polaritatea electrozilor opusă, în decursul unui 

interval de timp de cel mult 0,01T. 


48 


INSTITUȚIA PUBLICĂ "INSTITUTUL ȘTIINȚIFICO-PRACTIC DE HORTICULTURĂ ȘI TEHNOLOGII ALIMENTARE" 

SCORDANOV ELENA, GĂINA BORIS, NEZALZOVA ELENA, TAMPEI OLGA, RÎNDA PARASCOVIA, 

COMANICI VERONICA, CORNEA VLADIMIR 

METODĂ DE DETERMINARE A VÂRSTEI DISTILATULUI DE VIN 

Metoda, conform invenției, prevede analiza 

fizico-chimică a distilatului cu determinarea cantitativă 

a ligninei, etilacetatului, 5-hidroxi-metilfurfurolului, 

acizilor galic, vanilic, siringic și elagic, 

vanilinei și a aldehidelor siringică, sinapică și coniferilică 

prin metoda de cromatografie cu lichide 

de performanță înaltă, precum și determinarea 

prin metoda spectrofotometrică a densității optice 

și a intensității culorii, determinarea vârstei 

aproximative și calcularea vârstei precizate a distilatului 

utilizând respectiv formulele: 

X7 

+ X8 

X 

și 

12 

= 

C 

sin.al. 

Y = 0,10618 - 0,00109 X1 + 4,54863 X2 + 

0,95093 X3 + 0,25429 X4 - 1,56236 X5 + 1,37151 X6 

- 1,11535 X7 + 0,28456 X8 + 0,07181 X9 - 0,62412 

X10 - 2,02767 X11 + 0,34479 X12 + 0,00049 X13 + 

0,45171 X14.


D 

BI NR. 4109 


COVALIOV VICTOR, COVALIOVA OLGA 

BLOC MODULAR ELECTROCHIMIC PENTRU GENERAREA HIDROGENULUI 

Blocul modular electrochimic pentru generarea 

hidrogenului include un corp cilindric (1), 

cuprins între capete (11, 9) cu ștuțuri de admisiune 

(10) și evacuare (20) a soluției alcaline, de 

evacuare a hidrogenului (13) și a oxigenului (14), 

un catod volumic poros în flux continuu (2) și un 

anod tubular central (3) instalați coaxial, precum 

și o diafragmă (4) instalată între ei formând compartimentele 

catodic (8) și anodic (19). Catodul 

(2) este unit cu corpul (1) și diafragma (4) prin 

intermediul unor punți (5, 6), pe capetele superioare 

ale anodului și diafragmei este instalat un 

capac (16) de colectare a oxigenului, unit cu ștuțul 

(14) de evacuare a acestuia, totodată capacul 

(16) este executat cu un tub coaxial intern cu orificii 

(18) pentru evacuarea soluției alcaline prin 

anod, care este unit cu ștuțul (20) de evacuare 

a acesteia. Capul superior (11) este dotat cu un 

hidroînchizător (12), montat sub ștuțul (13) de 

evacuare a hidrogenului. 

DIVIZOR DE ÎNALTĂ TENSIUNE 

BI NR. 4128 

SA „INSTITUTUL DE CERCETĂRI ȘTIINȚIFICE „ELIRI” 

BADINTER EFIM, COLPACOVICI IULIAN, DANILIUC ION, CLEIMENOV VLADIMIR, 

COJOCARU DUMITRU 

Invenția se referă la domeniul măsurărilor 

electrice și poate fi utilizată pentru măsurarea 

tensiunilor alternative și cercetarea tensiunilor 

de impuls. 

Divizorul de înaltă tensiune conține un braț 

de înaltă tensiune și un ecran rezistiv, executate 

în formă de coloane de rezistoare cilindrice, 

conectate consecutiv, totodată brațul de înaltă 

tensiune este amplasat coaxial în ecranul rezistiv, 

acestea fiind amplasate într-un ecran metalic 

comun, executat în formă de con, legat la 

pământ, cu posibilitatea deplasării axiale reciproce, 

și un braț de joasă tensiune. Prima bornă 

a brațului de înaltă tensiune este conectată la 

potențialul înalt, iar cea de-a doua bornă este 

conectată la prima bornă a brațului de joasă 

tensiune, a doua bornă a lui fiind legată la pământ. 

Punctul de conexiune a brațului de înaltă 

tensiune cu brațul de joasă tensiune este unit 

printr-un repetor de tensiune cu ieșirea ecranului 

rezistiv, formând borna de ieșire a divizorului 

de tensiune. 


49


S 

METANTANC 

BI NR. 4076 


BERZAN VLADIMIR, OVSEANNICOVA TATIANA, ANISIMOV VLADIMIR 

Invenția se referă la metantancuri pentru 

obținerea biogazului din deșeuri cu utilizarea 

energiei solare sau eoliene. 

Metantancul, conform invenției, conține un 

rezervor-reactor dotat cu un dispozitiv de încălzire 

a acestuia executat în formă de cămașă de 

apă, în interiorul căreia sunt amplasate acumulatoare 

de căldură în formă de capacități cu volumul 

de 0,3...0,5 L umplute cu parafină, precum 

și încălzitoare unite la surse sezoniere de energie 

regenerabilă solară sau eoliană. 

BIODIESEL 

BI NR. 4119 


SLIUSARENCO VALENTIN, COVALIOV VICTOR 

Invenția se referă la producerea biocombustibilului, 

și anume la biodiesel conținând adaosuri 

pentru stabilizare. 

Biodieselul, conform invenției, conține un 

amestec de esteri metilici ai acizilor grași și adaosuri 

pentru stabilizare, în % mas.: naftenat de 

cupru 0,05...0,1 și ionol 0,005...0,01. 

Rezultatul constă în îmbunătățirea caracteristicilor 

de lubrifiere, precum și în majorarea 

termenului de păstrare. 

Î 

BI NR. 4089 

INSTITUTUL DE CHIMIE AL AȘM 

LUPAȘCU TUDOR, MD; SANDU ION, ȘTIRBU CĂTĂLINA-MIHAELA, CHIRAZI MARIN, ȘTIRBU ILIE-CĂTĂLIN, 

SANDU ANDREI VICTOR, RO 

HALOCAMERĂ ARTIFICIALĂ DE SUPRAFAȚĂ 


50 

Invenția se referă o halocameră artificială de 

suprafață destinată profilaxiei și tratamentului 

afecțiunilor cardiorespiratorii și psihomotorii. 

Halocamera, conform invenției, include o anticameră 

ce comunică cu o cameră de tratament 

uscată cu ferestre cu filtre ultraviolete, în care 

este amplasată o încărcătură de săruri, o ușă, un 

sistem de ventilare și un schimbător de căldură. 

Încărcătura de săruri, cu suprafața de 1 m 2 , este 

constituită din unul sau mai multe blocuri presate 

sau topite de sare gemă NaCl sau din blocuri de 

sare NaCl amestecată cu MgCl 2 

și/sau CaCl 2 

, sau 

din blocuri de sare NaCl amestecată cu MgCl 2 

, 

KCl, KI, sau din blocuri de sare NaCl amestecată 

cu KI, luate într-un raport prestabilit, care formează 

un paravan. Blocul este executat în formă de 

paralelipiped cu o grosime minimă de 100 mm și 

cu o rețea de canale străpunse cu diametrul de 

2...4 mm la o distanță de 8...10 mm între ele. Încărcătura 

de săruri este plasată la ieșirea aerului 

dintr-o hotă de perete cu acțiune inversă, în care 

este amplasat un ventilator cu o capacitate mini-


mă de 0,5 m 3 /s și schimbătorul de căldură pentru 

încălzirea aerului la ieșire până la o temperatură 

de 80...130°C și asigurarea umidității relative a 

aerului de 60...65% și a temperaturii de 20...22°C 

în cameră. Hota la intrare este dotată cu un filtru, 

executat din material celulozic țesut sau nețesut. 

BI 4101 

UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA, 


MACARI VASILE, RUDIC VALERIU, PUTIN VICTOR, MACARI ANA 

PROCEDEU DE STIMULARE A PRODUCTIVITĂȚII PUILOR BROILER 

Invenția se referă la medicina veterinară, și 

anume la un procedeu de stimulare a productivității 

puilor broiler. 

Procedeul include administrarea extractului 

din biomasa tulpinii cianobacteriei Spirulina platensis 

CNM-CB-02 în concentrație de 0,01...0,1% 

de substanță uscată în soluție fiziologică. Preparatul 

se administrează intramuscular puilor broiler 

la a 9-a zi a vieții în doză de 0,3...0,6 ml/cap și 

la a 21-a zi în doză de 0,4...1,0 ml/cap. 

BI NR. 4106 

INSTITUTUL DE CHIMIE AL ACADEMIEI DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI 

LUPAȘCU TUDOR, GONCIAR VEACESLAV, MD; 

HAGIU BOGDAN ALEXANDRU, SANDU ION, VASILACHE VIOLETA, TURA VASILE, MANGALAGIU IONEL, SAN- 

DU ANDREI VICTOR, RO 

PROCEDEU DE OBȚINERE A UNEI NANODISPERSII ULEIOASE DE ARGINT 

INJECTABILE 

Procedeul include amestecarea în raport 

volumetric de 5:1 a uleiului de floarea-soarelui 

pentru uz injectabil cu o nanodispersie apoasă 

de argint coloidal cu dimensiunea particulelor 

de 5...10 nm, obținute din azotat de argint 

prin precipitare cu citrat de sodiu și stabilizate 

cu polivinilpirolidonă. Totodată, amestecarea se 

efectuează la agitare cu viteza de 300 rot./min 

timp de 15...20 min, după care se separă fracția 

apoasă, iar nanodispersia uleioasă cu concentrația 

de argint coloidal de 2,5...5,0 ppm se vacuumează 

la o presiune de 0,85 atm, temperatură 

de 75...80 o C, timp de 20...30 min și se ambalează 

în fiole de sticlă. 

Rezultatul constă în posibilitatea administrării 

pe cale injectabilă a nanodispersiei uleioase 

de argint. 

PREPARAT ANTIHERPETIС 

BI NR. 4110 

RUDIC VALERIU, UNCUȚA DIANA 

Invenția se referă la un preparat, care poate 

fi utilizat pentru tratamentul herpesului acut și 

recurent. 

Conform invenției, preparatul antiherpetic 

conține extract din biomasa tulpinii de cianobacterii 

Spirulina platensis, polizaharide sulfatate 

din biomasa tulpinii de cianobacterii Spirulina 

platensis, β-alanină și soluție fiziologică în următorul 

raport al componentelor, % mas.: 


51


extract din biomasa tulpinii de cianobacterii Spirulina platensis 

calculat pentru substanța uscată 0,25...1,0 

polizaharide sulfatate din biomasa tulpinii de cianobacterii 

Spirulina platensis 0,0025...0,01 

β-alanină 0,0025...0,01 

soluție fiziologică 

restul. 


ȘAVGA NICOLAI 


DISPOZITIV PENTRU TRATAMENTUL DEFORMĂRII SCOLIOTICE CU TORSIUNEA 

COLOANEI VERTEBRALE LA COPII 

Invenția se referă la tehnica medicală, în special 

la utilajul medical utilizat în traumatologie 

și ortopedie pentru tratamentul deformării scoliotice 

cu torsiunea coloanei vertebrale la copii. 

Esența invenției constă în aceea că dispozitivul 

pentru tratamentul deformării scoliotice cu 

torsiunea coloanei vertebrale include două tije 

(1) de ghidare în formă de S, pe care sunt montate 

elemente de fixare a vertebrelor (2) și elemente 

de strângere a tijelor (3). Fiecare element 

de strângere a tijelor (3) include un bulon de 

strângere (4) cu capetele filetate, porțiunea de 

mijloc a căruia este executată de formă hexagonală 

(5), la un capăt este executat filet de stânga 

(6), iar la capătul opus filet de dreapta (7), fixând 

tijele prin intermediul unor noduri de îmbinare. 

Fiecare element de fixare a vertebrei (2) constă 

dintr-un șurub cu cap (8) de formă cilindrică, de 

partea laterală a căruia este executată o scobitură 

arcuită (9) pentru fixarea de tijă, capul șurubului 

este executat cu o porțiune de capăt cu 

filet (10) având un diametru mai mic, în care este 

executat un șliț (11), șurubul este dotat, de asemenea, 

cu un cuzinet cilindric (12), în care sunt 

executate două scobituri arcuite (13) pe marginea 

lui inferioară sub un unghi de 45° față de axa 

lui și cu o piuliță (14) pe porțiunea de capăt a 

capului șurubului pentru strângerea cuzinetului, 

totodată elementele de fixare a vertebrelor sunt 

executate cu posibilitatea glisării pe tije. 

52


T 

BI NR. 4098 

ȘCHILIOV VLADIMIR, REDCENCO VICTOR, ADAMCIUC ARCADII 

HOLOGRAMĂ ȘI DISPOZITIV PENTRU APLICAREA IMAGINII INDIVIDUALE 

DE IDENTIFICARE PE ACEASTA 

Invenția este destinată protecției informaționale 

a documentelor, actelor de identitate, cardurilor 

bancare etc. 

Holograma conține un suport, pe care este 

amplasat un strat de lucru, pe care sunt aplicate 

un cod numeric, un sector mecanolizibil informațional 

protejat cu o grilă de coordonate și o 

imagine individuală de identificare, executată 

ca un set de puncte de diferite mărimi și forme, 

aplicate prin descărcări electrice cu un dispozitiv 

pentru aplicarea imaginii individuale de identificare 

pe hologramă, de asemenea conține un 

strat transparent de protecție, aplicat pe hologramă 

după aplicarea imaginii individuale. 

Dispozitivul pentru aplicarea imaginii individuale 

de identificare pe hologramă include 

un electrod (12), conectat la o sursă de energie 

electrică de înaltă tensiune (14) cu posibilitatea 

deplasării de la centru spre partea periferică a 

hologramei (10) și amplasat cu un interstițiu 

(13) în raport cu holograma (10), care este fixată 

pe un electrod (11) legat la pământ, instalat cu 

posibilitatea rotirii și cuplat cu un motor electric 

(15) printr-un bloc de dirijare (16). 

P 

BI NR. 4103 


COVALIOVA OLGA, COVALIOV VICTOR 

PROCEDEU DE EPURARE A APELOR REZIDUALE DE IONI DE FLUORURĂ 

Invenția se referă la procedeele de epurare 

a apelor reziduale și de protecție a mediului 

ambiant, și anume la un procedeu de epurare a 

apelor reziduale de ioni de fluorură. 

Procedeul, conform invenției, prevede tratarea 

apelor reziduale prin coagulare galvanică la acțiunea 

mecanică abrazivă cu utilizarea unui cuplu 

galvanic aluminiu/material carbonic cu adaos de 

corindon în calitate de material abraziv și separarea 

ulterioară a sedimentului format. Totodată, prealabil 

tratării în apele uzate se introduce suplimentar 

un eluat, care se formează la regenerarea rășinilor 

schimbătoare de ioni cu clorură de sodiu, după 

dedurizarea apei. Eluatul se introduce reieșind din 

următorul calcul, 2...4 mg-echiv. de cationi de calciu 

și magneziu la 1 mg de fluor eliminat, iar procesul 

de coagulare galvanică se efectuează la un pH de 

4,6...5,0 în decurs de 8...10 min. 

Rezultatul constă în majorarea eficienței și 

a randamentului procesului de eliminare a fluorului 

din apele reziduale, precum și în ieftinirea 

procesului. 


53


BI NR. 4144 

GLAVNENCO NICOLAE, JIGĂU GHEORGHE 

PROCEDEU DE OBȚINERE FĂRĂ DEȘEURI DIN SUBSTANȚE CU CONȚINUT DE 

HUMUS A UNUI FERTILIZATOR ȘI A UNUI BIOSTIMULATOR LICHID DE CREȘTERE 

ȘI DEZVOLTARE A PLANTELOR 

Invenția se referă la producerea fără deșeuri 

a fertilizatorilor și a biostimulatorilor ecologic 

puri de creștere și dezvoltare pentru diferite culturi 

agricole și florale. 

Procedeul, conform invenției, include următoarele 

etape: 

a) înmuierea cu amestecarea a 1 volum de 

substanțe cu conținut de humus cu 3...5 volume 

de apă cu o temperatură de 10...40°C; 

b) separarea după sedimentare a suspensiei 

bacteriene; 

c) adăugarea cu agitare la reziduul de suspensie 

a bazei caustice solide conform calculului: 

1,5...2,0 kg de bază caustică la 20 L de volum 

inițial al substanței cu conținut de humus cu 

creșterea spontană a temperaturii amestecului 

obținut până la 50...80°C; 

d) sedimentarea suspensiei hidrolizatului alcalin 

la temperatura camerei; 

e) diluarea suspensiei alcaline cu apă până la 

atingerea a 45...50 de volume; 

f) neutralizarea cu acid a suspensiei diluate 

obținute; 

g) combinarea suspensiei neutralizate cu 

suspensia bacteriană obținută la etapa b); 

h) separarea de sediment a lichidului supernatant 

după limpezirea suspensiei, care reprezintă 

produsul biostimulator, în care opțional se 

introduc adaosuri auxiliare, cum ar fi microelemente, 

și se îmbuteliază după necesitate; 

i) colectarea sedimentului rămas sub formă 

de suspensie densă și pregătirea lui pentru 

transportare pentru utilizarea în calitate de fertilizator 

organic. 

Rezultatul constă în simplificarea procedeului, 

majorarea economicității lui, biostimulatorul 

obținut fiind de o calitate înaltă cu un spectru 

larg de activitate. 


Durata de valabilitate a brevetului de invenție 

Durata de valabilitate a brevetului de invenție este de 20 de ani, termenul începând să curgă de la data 

constituirii depozitului național reglementar la AGEPI. 


54 

Taxa de menținere în vigoare a brevetului se achită după publicarea mențiunii privind hotărârea de 

acordare a brevetului. 

Titularul brevetului de invenție pentru un produs farmaceutic, care a obținut autorizația de comercializare 

a acestuia, beneficiază de un termen complementar de protecție a invenției, echivalent cu termenul 

care s-a scurs de la data depunerii cererii de brevet până la data autorizării acestei comercializări, dar care 

nu va depăși 5 ani. 

Eliberarea brevetului de invenție este supusă taxei stabilite pentru eliberarea și menținerea lui în vigoare, 

care se calculează de la data depunerii cererii.


L -2012 

COMISIA PENTRU DECERNAREA PREMIULUI 

NAȚIONAL A DESEMNAT PE 16 AU- 

GUST CURENT LAUREAȚII PREMIULUI NAȚIO- 

NAL-2012. MEMBRII COMISIEI AU STUDIAT 

DOSARELE A 45 DE PERSONALITĂȚI, CARE S-AU 

REMARCAT ÎN DIFERITE DOMENII, PRECUM ȘTIIN- 

ȚĂ, TEHNOLOGII, CULTURĂ ȘI ARTĂ, SPORT. 

Ca rezultat, au fost desemnați 10 câștigători 

care au primit câte 100 mii de lei fiecare. Aceștia 

sunt: Constantin Spânu, doctor habilitat în medicină; 

Anatol Ciobanu, doctor habilitat în filologie; 

Valeriu Pasat, doctor habilitat în istorie; 

poetul Andrei Strâmbeanu, publicistul Constantin 

Tănase; pictorul, ceramistul și sculptorul 

Iurie Platon; Vladimir Curbet, directorul general 

și coregraful-șef al Ansamblului Național Academic 

de Dansuri Populare „Joc”; Alexandru 

Grecu, directorul artistic al Teatrului Satiricus „I. 

L. Caragiale”, Vasile Babuc, doctor habilitat în 

agricultură, și Nicolae Juravschi, președintele 

Comitetului Național Olimpic. 

Ședința comisiei a fost prezidată de premierul 

Vladimir Filat, care este și președintele 

acesteia. „Toți cei 45 de candidați merită atenția 

statului pentru munca depusă în domeniile în 

care activează și au înregistrat succese. Premiul 

Național este o apreciere a activității, dar și o investiție 

în oameni talentați. Propun ca, începând 

cu anul 2013, să fie majorat numărul premiilor 

acordate. Cea mai bună investiție este investiția 

în oameni. Avem mulți oameni talentați și 

deștepți în Moldova care trebuie să fie apreciați 

și motivați, ca să obțină noi performanțe”, a opinat 

Vlad Filat. 

Ceremonia de înmânare a premiilor a avut 

loc pe 26 august, la Palatul Național „Nicolae Sulac” 

și a fost parte a festivităților dedicate Zilei 

Independenței. 

Premiul Național a fost instituit la 12 iunie 

2012 printr-o hotărâre de Guvern, care acordă 

anual 10 premii în sumă de 100 mii lei fiecare cetățenilor 

Republicii Moldova care au înregistrat 

„realizări remarcabile în știință, tehnologii, cultură, 

artă și sport sau au contribuit la promovarea 

imaginii pozitive a țării pe plan internațional”. 

(INFOTAG) 

S 

 

LA SFÂRȘITUL LUNII SEPTEMBRIE CURENT, LA ACADEMIA DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI, SECȚIA ȘTIIN- 

ȚE AGRICOLE, CUNOSCUTUL GENETICIAN ȘI SELECȚIONER AL VIȚEI DE VIE, DOCTORUL ÎN ȘTIINȚE 

AGRICOLE GHEORGHE SAVIN, ȘEFUL LABORATORULUI AMELIORARE GENETICĂ DIN CADRUL INSTITU- 

TULUI NAȚIONAL AL VIEI ȘI VINULUI, A PREZENTAT SOIURI APERENE NOI CU O REZISTENȚĂ BIOLOGICĂ 

SPORITĂ LA FACTORII NEFAVORABILI A MEDIULUI AMBIANT, ÎN SPECIAL, LA IERNARE. ACESTEA CONSTI- 

TUIE REZULTATELE ȘTIINȚIFICE, OBȚINUTE DE DOMNIA SA ȘI COLECTIVUL PE CARE ÎL CONDUCE DE ZECI 

DE ANI ÎN ACEST DOMENIU. 

La prezentare a participat conducerea AȘM, 

membrii Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare 

Tehnologică al AȘM, membrii secțiilor de 

științe care au apreciat atât proprietățile nutritive 

ale acestor soiuri, cât și efectul economic, pe care 

îl poate oferi dezvoltarea acestei ramuri. 

Specialiștii au reușit să demonstreze că datorită 

unei activități multiaspectuale de mai mulți 

ani, la frontiera de nord a viticulturii, în Europa, 

există posibilitatea de a avea soiuri aperene (fără 

\ REPERE AC ADEMICE 

55


semințe), lucru negat zeci de ani de unii specialiști. 

„Colegul nostru, dr. Gheorghe Savin, prin 

munca sa a dovedit că soiurile aperene de masă 

și pentru vin sunt de perspectivă și astăzi acestea 

au fost confirmate și înalt apreciate”, a remarcat 

acad. Boris Găină. În calitatea sa de conducător 

al Subsecției de științe agricole, academicianul 

a adus mulțumiri șefului de laborator și colegilor 

de la Institutul Național al Viei și Vinului care au 

colectat această bogăție de pe toate câmpurile 

experimentale. Acestea, la ora actuală, numără 

peste două mii de varietăți din toată lumea. 

Prim-vicepreședintele AȘM, acad. Teodor Furdui, 

academician-coordonator al Secției Științe 

ale Naturii și Vieții a AȘM, a menționat că dr. Gheorghe 

Savin este primul care a reușit să creeze și 

să producă soiuri fără semințe, motiv pentru care 

merită toată aprecierea și recunoștința din partea 

comunității științifice. Academicianul a precizat 

că aceste realizări demonstrează fără echivoc că 

în condiții, de cele mai multe ori nefavorabile, în 

circumstanțe aproape imposibile oamenii de știință 

pot face lucruri extraordinare. 

În cadrul evenimentului, au fost prezentate 

multiple soiuri noi, printre care Aperen roz, publicat 

recent în Revista „Viticultura și Vinificația în 

Moldova”, Aperen negru de Grozești, extra timpuriu, 

Aperen roz basarabean, Aperen alb. Unele 

din acestea sunt predestinate fabricării vinului 

și a stafidelor. Acest succes muncit pe parcursul 

a zeci de ani a constituit și tema tezei de doctor 

habilitat, pe care geneticianul Gheorghe Savin a 

susținut-o recent. Fiind întrebat care soiuri îi sunt 

mai aproape de suflet, selecționerul a răspuns 

fără ezitare și oarecum metaforic că „toate îi sunt 

dragi, pentru că sunt cu ochi diferiți, cu caracter 

diferit… e ca o simfonie”. 

(www.asm.md) 


56 

AȘM , 

 

 

ACADEMIA DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI 

(AȘM) ÎNDEAMNĂ CENTRELE DE CER- 

CETARE, CERCETĂTORII, OAMENII DE AFACERI, 

ORGANIZAȚIILE NEGUVERNAMENTALE, CORPO- 

RAȚIILE MULTINAȚIONALE, DAR ȘI ORGANELE AD- 

MINISTRAȚIEI PUBLICE ȘI PERSOANELE FIZICE SĂ 

PROPUNĂ NOI PROIECTE INOVATIVE ÎN CADRUL 

PROGRAMULUI CADRU ȘAPTE AL COMUNITĂȚII 

EUROPENE PENTRU CERCETARE ȘI DEZVOLTARE 

TEHNOLOGICĂ (2007-2013) AL UNIUNII EU- 

ROPENE (PC7). 

Pe 9 iulie curent, în cadrul lansării oficiale a 

Apelurilor pentru propuneri de proiecte pentru 

anul 2013 în cadrul PC7, președintele AȘM, Gheorghe 

Duca, a declarat că PC7 este principalul 

instrument pentru finanțarea cercetării științifice 

în Europa, având în perioada 2007-2013 un 

buget de peste 53 mlrd. euro. 

„Moldova are șansa de a se afirma în Uniunea 

Europeană prin cercetări inovative și descoperiri, 

de aceea toate organizațiile, cercetătorii


se pot implica în acest program și înainta cele 

mai originale și ingenioase proiecte de cercetare. 

Cercetarea poate fi realizată în orice domeniu 

al științei sau tehnologiei, inclusiv ingineria, 

științele socio-economice și umaniste. Proiectele 

înaintate vor fi analizate de către un grup de 

experți ai AȘM și UE, iar cele mai bune planuri 

și descoperiri vor fi înaintate pentru finanțare. 

În perioada 10-16 iulie curent, a fost organizată 

Săptămâna de informare cu genericul „Moldova 

- Membră a Spațiului European de Cercetare”, în 

cadrul căreia a fost expusă informația detaliată 

cu privire la noile apeluri PC7 lansate pentru 

2013. Evenimentul a înscris în Planul de acțiuni 

„Moldova spre Orizont-2020” și are drept scop 

informarea comunității științifice, mediului de 

afaceri și societății civile din Republica Moldova 

cu privire la oportunitățile anunțate în cadrul 

PC7”, a precizat Gh. Duca. 

Șeful Delegației UE în Moldova, Dirk Schuebel 

a declarat că Moldova are cercetători de 

valoare și un potențial mare de a dezvolta noi 

proiecte inovative. 

„Începând cu 1 ianuarie 2012, Moldova a devenit 

prima țară a Parteneriatului Estic și a doua 

inclusă în cadrul Politicii Europene de Vecinătate, 

care obține statutul de țară asociată la PC7. 

Acest lucru demonstrează clar dorința Republicii 

Moldova de a-și dezvolta sfera științei și inovării, 

lucru care va fi susținut în continuare de către 

UE prin acordarea resurselor necesare”, a promis 

Dirk Schuebel. 

Conform AȘM, în urma asocierii, Moldova a 

obținut drepturi similare statelor membre ale 

UE, devenind membră a Spațiului European de 

Cercetare, calitate care îi permite să coopereze 

și să concureze în calitate de partener egal în 

toate concursurile anunțate de PC7, să devină 

parte componentă a unei rețele europene a oamenilor 

de știință, mediului de afaceri și factorilor 

de decizie care stabilesc obiectivele și prioritățile 

europene în domeniul cercetării-inovării. 

De asemenea, republica poate să beneficieze 

de potențialul și excelența științifică europeană 

pentru soluționarea problemelor interne. 

(INFOTAG) 

P 

, 

 

ÎN IUNIE CURENT, A AVUT LOC ȘEDINȚA ÎN 

TERITORIU A CONSILIULUI SUPREM PEN- 

TRU ȘTIINȚĂ ȘI DEZVOLTARE TEHNOLOGICĂ 

AL AȘM. ȘEDINȚA A DEMARAT CU VIZITAREA 

LOTURILOR EXPERIMENTALE ALE INSTITUTULUI 

DE CERCETĂRI PENTRU CULTURILE DE CÂMP 

(ICCC) „SELECȚIA” DIN MUN. BĂLȚI, UNDE 

S-AU DESFĂȘURAT PROGRAME DE CERCETARE 

ȘTIINȚIFICĂ ÎN DOMENIUL AMELIORĂRII ȘI ELABO- 

RĂRII TEHNOLOGIILOR DE CULTIVARE A CULTURI- 

LOR DE CÂMP. 

În cadrul vizitei, membrii CSȘDT au făcut 

cunoștință cu experiențele de câmp de lungă 

durată pe asolamente și culturi permanente. O 

demonstrație la fața locului a fost susținută de 

Boris Boincean, doctor habilitat în științe agricole, 

profesor, șeful Secției Sisteme Agricole 

din cadrul Institutului. În expunerea sa, savantul 

a pus accentul pe importanța asolamentului 

în agricultura modernă în vederea reducerii 

cheltuielilor de producere și ameliorării stării 


57


mediului ambiant. Cercetătorul a explicat că 

tehnologiile agricole pot fi efective doar în cadrul 

asolamentului. În acest sens, vorbitorul a 

demonstrat foarte convingător avantajele menținerii 

fertilității solului, care constituie factorul 

determinant în obținerea producției culturilor 

agricole. Astfel, prin săparea probelor de sol pe 

hârleț din diferite variante ale experiențelor de 

câmp s-a demonstrat starea structurală a solului 

în dependență de complexul de măsuri agrotehnice 

aplicat. 

Membrii CSȘDT au vizitat, de asemenea, 

loturile experimentale cu ameliorarea grâului 

și orzului de toamnă. O informație amplă cu 

argumente temeinice a fost prezentată de către 

dr. Valeriu Vozian, directorul Institutului de 

Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția”, dr. 

Serghei Titu, seful Laboratorului de ameliorare 

a culturilor cerealiere, și dr. Maria Chișca, colaborator 

științific superior din cadrul aceluiași 

laborator, ameliorator de bază la cultura orzului 

de toamnă. Cercetătorii au demonstrat calitățile 

soiurilor nou create, comparativ cu soiurile din 

alte centre științifice de profil de peste hotarele 

R. Moldova. 

Totodată, specialiștii s-au arătat îngrijorați 

de situația alarmantă din domeniul agriculturii, 

în special cea legată de degradarea solului. 

Savanții au venit cu mai multe recomandări și 

propuneri, solicitând în acest sens susținere din 

partea Guvernului a sectorului agricol și disponibilitatea 

acestuia de a soluționa în comun 

problemele grave abordate. S-a menționat, de 

asemenea, că statul ar trebui prin lege să creeze 

condiții necesare, să susțină și să stimuleze agricultorul 

autohton. În caz contrar, se va pierde 

performanța, capacitatea de asigurare alimentară 

a țării cu produse autohtone, noi fiind nevoiți 

să importăm și să devenim dependenți atât de 

importul materialului semincer, la prețuri incomparabile, 

cât și al specialiștilor. Drept exemplu 

elocvent poate servi faptul că Moldova, 

potrivit estimărilor specialiștilor, produce doar 

20% din semințele anual folosite, iar 80% sunt 

importate. În realitate, potențialul de asigurare 

și producere a semințelor este cu mult mai înalt, 

nefiind valorificat. 

În pofida condițiilor nefavorabile create în 

urma secetei din toamna anului trecut, dar și din 

anul curent, s-a menționat nivelul înalt de producție, 

ca rezultat al respectării tehnologiilor de 

cultivare a culturilor cerealiere de toamnă și posibilitatea 

de obținere a recoltelor competitive, 

grație asistenței științifice. 

Președintele AȘM, acad. Gheorghe Duca, s-a 

arătat impresionat de rezultatele prezentate de 

savanții de la ICCC ”Selecția” referitor la crearea 

și omologarea unui număr impunător de soiuri 

și hibrizi ai diferitelor culturi și a venit cu propunerea 

ca următorul soi de grâu creat să fie denumit 

„Academia”. 

(www.asm.md) 


58


S G G 80 

PE 30 IULIE 2012, DOCTORUL HABILITAT 

ÎN FILOLOGIE, CERCETĂTORUL ȘTIINȚIFIC 

PRINCIPAL DE LA INSTITUTUL DE FILOLOGIE AL 

ACADEMIEI DE ȘTIINȚE DIN REPUBLICA MOL- 

DOVA, GEORGE GOGIN, A AJUNS LA VENERABI- 

LA VÂRSTĂ DE 80 DE ANI. A FOST PRIMUL, ÎN 

ȚARA NOASTRĂ, SPECIALIST ÎN FONETICA EXPERI- 

MENTALĂ, IAR PRIN CUNOAȘTEREA DIN INTERIOR 

A SUNETELOR VORBIRII, A FOST UN COMPETENT 

CULTIVATOR ȘI PROPAGATOR AL ROSTIRII CO- 

RECTE, EXEMPLARE, EXPRESIVE A CUVÂNTULUI 

PRIN CĂRȚILE PUBLICATE, PRIN ACTIVITATEA DE 

INSTRUIRE A CRAINICILOR DE RADIO ȘI TELEVIZIU- 

NE, A ACTORILOR DE TEATRU. 

Omagierea celor opt decenii de viață și a celor 

peste cinci decenii de activitate științifică și 

didactică s-a desfășurat în cadrul unei întruniri 

festive, organizate de Institutul de Filologie al 

AȘM. 

Un mesaj de felicitare a adresat octogenarului 

vicepreședintele AȘM, dr. hab. Mariana Șlapac, 

exprimându-i sincere urări de bine, cuvinte 

de apreciere pentru munca depusă pe tărâmul 

miraculos al filologiei. Cu prilejul aniversării, dar 

și pentru contribuția substanțială la dezvoltarea 

științei filologice, dr. hab. George Gogin i-a fost 

conferită cea mai înaltă distincție a AȘM - Medalia 

„Dimitrie Cantemir”. 

Toată activitatea științifică de o viață și-a 

consacrat-o cercetărilor fonetice. Pe lângă alte 

merite pe care le are G. Gogin, e și meritul de a 

fi îmbrățișat un domeniu de cercetare, de care 

rar lingvist să se lase atras cu ușurință sau, altfel 

spus, rar lingvist care să știe a beneficia de 

fonetică în investigațiile științifice în orice alt 

compartiment al limbii, nemaivorbind de scrierea 

literară corectă, de rostirea (cum ar spune-o 

E. Coșeriu) expresivă, estetică, inteligibilă. 

Fiind licențiat în filologie, George Gogin a intuit, 

probabil, de la bun început, alături de Iosif 

Popovici (1876-1928), primul specialist român în 

fonetica experimentală, că „filologie fără fonetică 

nu există și nici nu se poate concepe”. A ținut 

cont, desigur, și de spusele profesorului Universității 

„M.V. Lomonosov” din Moscova, R.A. Budagov: 

„Sunetele vorbirii reprezintă nu numai niște 

unități lingvistice aparte, ci și un mod de existență 

a limbii”. Dar încă Wilhelm von Humboldt, 

lingvist comparativist, cunoscut teoretician și 

filozof al limbii, era ferm convins că „de la fonetică 

trebuie să se înceapă cercetarea științifică a 

oricărei limbi”. 

Cu prilejul împlinirii vârstei octogenare, multă 

sănătate și mult bine i-au dorit octogenarului 

acad. Haralambie Corbu, acad. Mihai Dolgan, 

discipola dumnealui dr. Gabriela Frunză. 

La rândul său, protagonistul evenimentului 

a mulțumit tuturor pentru cuvintele calde adresate, 

exprimându-și onoarea și plăcerea de a 

marca aniversarea alături de cei cu care a muncit 

o jumătate de secol. 

La mulți ani! 

(www.asm.md) 

\ ANIVERSĂRI 

59


A M C 70 

PE 3 SEPTEMBRIE CURENT, ACADEMICIA- 

NUL MIHAI CIMPOI A ÎMPLINIT 70 DE 

ANI. LA REMARCABILA SA ANIVERSARE, DUM- 

NEALUI A CONVOCAT PRIMUL CONGRES MONDI- 

AL AL EMINESCOLOGILOR, INIȚIATIVĂ SUSȚINUTĂ 

DE DOUĂ FORURI ȘTIINȚIFICE NAȚIONALE DIN 

DOUĂ ȚĂRI: ACADEMIA DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI 

ȘI ACADEMIA ROMÂNĂ. 

\ ANIVERSĂRI 

60 

Congresul Mondial a fost reprezentat de cercetători 

eminescologi din 6 state ale lumii, în 

total circa 100 de persoane. Printre cei îndrăgostiți 

de poezia lui Eminescu, dar și în semn 

de respect și apreciere a personalității dlui Mihai 

Cimpoi, membru al celor două academii, 

au fost și nespecialiști în eminescologie: cel 

mai în vârstă, de 92 de ani, a fost acad. Gleb 

Drăgan, de origine basarabeană, membru al 

Academiei Române și membru de onoare al 

AȘM, inginer, cercetător în domeniul tehnicii 

energetice, iar cel mai tânăr – Ștefănel Iordache 

de 5 ani, nepoțelul omagiatului. 

Opera științifică a acad. Mihai Cimpoi, 

fructificată de-a lungul anilor în circa 60 de 

cărți, 3000 de articole, cronici literare și recenzii, 

publicată în presa de specialitate națională 

și din străinătate, este bine cunoscută 

cititorilor de pe mai multe meridiane ale lumii. 

Menționăm doar volumele Disocieri, Alte 

disocieri, Nar cis și Hyperion (1970, 1987, apărut 

și în colecția „Eminesciana”, Iași, 1994); Spre 

un nou Eminescu, dialoguri cu eminescologi 

și traducători din întreaga lume (1993, 1995, 

2000); O istorie deschisă a literaturii române 

din Basarabia (1997, 2002, 2004); Plânsul Demiurgului 

(1999); Cumpăna cu două ciu turi 

(2000). La Pomme d’or (2001); Integrala „Eminescu” 

(în 8 vol.), Esența ființei noastre (2003) 

etc. Și ultima lucrare – Dicționarul enciclopedic 

„Eminescu”, lansat chiar în ziua Congresului 

de la Chișinău. 

Sub îndrumarea acad. Mihai Cimpoi și-au 

susținut tezele de doctorat 5 persoane; doar 

în ultimii trei ani a participat ca membru al 

consiliului științific specializat la susținerea a 

8 teze de doctorat, ca referent – la 7. În anul 

curent, Comisia de atestare a CNAA l-a confirmat 

pe savant pentru următorii patru ani în 

calitate de președinte al Seminarului științific 

de profil din cadrul Institutului de Filologie al 

AȘM, la trei specialități: Literatura română, Teoria 

literaturii și Folcloristica. Prin urmare, toți 

tinerii din domeniile respective care vor catadicsi 

să facă lucrări de doctorat și să le susțină 

public, vor trece inițial prin filtrul acestui seminar 

științific, condus de acad. Mihai Cimpoi. 

Jubileul acad. Mihai Cimpoi a adunat multă 

lume bună – cercetători eminescologi din 

țară și din străinătate, oameni de știință și 

cultură, reprezentanți ai unor ambasade, ai 

structurilor de stat, transformând sala Azurie 

a AȘM pentru o zi în Catedrala lui Eminescu. 

În cuvântul de felicitare al Președintelui Republicii 

Moldova, Nicolae Timofti, acad. Gheorghe 

Duca, președintele AȘM, în comunicările 

celorlalți oratori de la ședința plenară a Congresului 

a fost menționată truda de zeci de 

ani a omagiatului, partea prioritară a căreia 

o constituie studiile și volumele consacrate 

marelui poet Mihai Eminescu. În semn de re-


cunoștință și gratitudine pentru cele realizate, 

Președintele țării i-a înmânat acad. Mihai 

Cimpoi insigna titlului onorific „Om emerit”, 

alături de celelalte mari distincții pe care dânsul 

le-a primit anterior. 

Felicitări și la mulți ani, stimate dle academician, 

noi realizări în cercetările din literatura 

națională și universală! 

(www.asm.md) 

A V P 

75 

LA 19 IULIE 2012, ACADEMICIANUL VI- 

TALIE POSTOLATI, ȘEF DE LABORATOR 

LA INSTITUTUL DE ENERGETICĂ AL AȘM, ȘI-A 

SĂRBĂTORIT VENERABILA VÂRSTĂ DE 75 DE ANI. 

CU ACEST PRILEJ, LA BIBLIOTECA ȘTIINȚIFICĂ 

CENTRALĂ „ANDREI LUPAN” A AȘM S-A ORGA- 

NIZAT UN SEMINAR ȘTIINȚIFIC, LA CARE A PAR- 

TICIPAT CONDUCEREA AȘM, PERSONALITĂȚI DE 

MARCĂ DIN DOMENIUL ENERGETICII, COLEGI ȘI 

DISCIPOLI AI OMAGIATULUI. 

Un cuvânt de felicitare i-a adresat președintele 

AȘM, acad. Gheorghe Duca, prin care a exprimat 

cele mai sincere urări de bine, sentimente 

de prețuire pentru eforturile depuse și rezultatele 

obținute în calitate de savant notoriu în 

domeniul energeticii. Cu prilejul aniversării, dar 

și pentru contribuția substanțială la dezvoltarea 

științei, competență și responsabilitate, președintele 

AȘM i-a conferit sărbătoritului cea mai 

înaltă distincție a Academiei de Științe a Moldovei 

- Medalia „Dimitrie Cantemir”. De asemenea, 

acad. Gheorghe Duca a dat citire unui mesaj de 

felicitare din partea președintelui Parlamentului, 

Marian Lupu, în care este subliniată înalta apreciere 

privind realizările acad. Vitalie Postolati în 

domeniul științelor tehnice și contribuția meritorie 

pe care le-a avut la formarea cadrelor naționale 

de profil. Dl Marian Lupu i-a transmis cele 

mai senine gânduri, multă sănătate și realizări 

frumoase în activitatea nobilă de promovare a 

științei. 

M.c. Ion Tighineanu, vicepreședinte al AȘM, 

a evocat personalitatea acad. Vitalie Postolati, 

prezentând etapele activității științifice, principalele 

rezultate obținute pe parcursul întregii 

sale cariere, contribuția la pregătirea specialiștilor 

de cea mai înaltă calificare în energetică 

care, actualmente, activează în diverse ramuri 

ale economiei naționale și peste hotare. Vicepreședintele 

AȘM i-a dorit multă sănătate și noi 

succese în activitatea ce tine de implementarea 

tehnologiilor energetice. 

Contribuția acad. Vitalie Piostolati la dezvoltarea 

Institutului de Energetică al AȘM a fost 

conturată în luarea de cuvânt a directorului 

Institutului, dr. hab. Vladimir Berzan, care a exprimat 

înalta apreciere pentru vasta activitate 

a academicianului. În numele colectivului, la 

cei 75 de ani împliniți, directorul i-a dorit multă 

energie, noi idei creative și pasiune de muncă. 

La mulți ani! 

(www.asm.md) 

\ ANIVERSĂRI 

61


\ DIVERTIS-MOMENT 

S 

PESTE PATRU ANI PRODUCĂTORII MOLDO- 

VENI NU VOR MAI AVEA VOIE SĂ FOLO- 

SEASCĂ DENUMIREA „ȘAMPANIE”. OFICIALII DE 

LA MINISTERUL AGRICULTURII ȘI INDUSTRIEI 

ALIMENTARE ȘI VINIFICATORII SPUN CĂ SUNT 

GATA DE NEGOCIERI. 

Atunci când spui „cava” te gândești la vinurile 

spumante produse în Spania, iar denumirile 

„champagne” și „cremante” te duc cu gândul la 

Franța. În Portugalia acestor licori li se spune 

„espumante”, în Germania - „sekt”, în Italia - „asti” 

sau „spumante”. Republica Moldova însă continuă 

să le identifice cu denumirea generică „vin 

spumant”, înregistrată deja de România. 

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, 

Vasile Bumacov, susține că producătorii noștri 

caută o denumire pentru spumant. Tot el vine 

și cu sugestii: „În cazul în care vor hotărî ca acesta 

să se numească „cricova”, înseamnă că toți vor 

plăti pentru această denumire celui care deține 

marca dată”. 

„Trebuie să fie ceva pozitiv” 

„Deocamdată, totul este încă la nivel de 

propunere, pentru că „avem nevoie de adoptarea 

legii de restructurare a sectorului vitivinicol, 

care este blocată în Parlament”, a adăugat ministrul. 

Specialiștii spun însă că va veni și rândul 

spumantului pentru că, deocamdată, trebuie să 

promovăm brandul național. „Noi lucrăm asupra 

brandului de țară „Vin Moldova”, care va fi finisat 

până la sfârșitul anului 2012. Este vorba de 

marketing, design, logotip pentru că acesta va 

fi un generic pentru toate vinurile din Moldova. 

Ulterior, vom căuta o denumire națională pentru 

spumant, care trebuie să fie una pozitivă”, explică 

Gheorghe Arpentin, președintele Uniunii Oenologilor. 

Pe de altă parte, producătorii refuză deocamdată 

să-și dea cu părerea și spun că trebuie 

să se întrunească și să decidă care va fi denumirea 

națională a spumantului. „Ar fi bine să existe 

o singură denumire, dar trebuie să discutăm. 

Oricum, aceasta nu ar trebui să fie „cricova”, pentru 

că noi avem cumpărătorii noștri. De asemenea, 

cred că va trebui să fie un singur nivel de 

calitate a produsului, or acum acesta diferă de la 

un producător la altul”, explică Gheorghe Castraveț, 

director general al Combinatului de Vinuri 

„Mileștii Mici”. 

Nu și-ar pune brandul în joc 

Nici Valentin Bodiu, directorul „Cricova” SA, 

nu și-ar oferi brandul pentru a înlocui denumirea 

generică a spumantului. „Cricova” este un 

brand foarte cunoscut, iar o astfel de decizie 

ar fi inacceptabilă. Producătorii de spumant nu 

au aceleași standarde de calitate. Cel mai bine 

ar fi să căutăm un nume nou. Inevitabil, trebuie 

să găsim o soluție”, explică directorul. Totuși, Valentin 

Bodiu spune că o nouă denumire pentru 

spumantul produs la noi va trebui să fie urmată 

de investiții semnificative. „Totul abia începe. 

După ce vom găsi un nume potrivit, va trebui să 

investim mult pentru a-l promova”, a mai adăugat 

V. Bodiu. 

(www.adevarul.md) 

62


V B: „C” „C” 

 

 

MINISTRUL AGRICULTURII ȘI INDUSTRIEI 

ALIMENTARE, VASILE BUMACOV, CON- 

SIDERĂ CĂ CEA MAI ADECVATĂ DENUMIRE PEN- 

TRU PROMOVAREA VINULUI SPUMANT PRODUS ÎN 

MOLDOVA ESTE „CRICOVA” SAU „CODRU”. 

V. Bumacov a declarat că, deși ministerul a 

solicitat propuneri privind denumirea vinului 

spumant, până acum nici o instituție sau companie 

nu a venit cu vreo inițiativă în acest sens. 

„Am mizat mai mult pe suportul savanților 

de la Academia de Științe a Moldovei, însă nimeni 

nu a propus nimic. În aceste condiții, cred 

că cel mai bine este ca vinul spumant să fie denumit 

„Cricova” sau „Codru”. Sunt nume cunoscute 

deja, ușor de pronunțat și reprezintă Moldova”, a 

opinat ministrul V. Bumacov. Ministrul a mai spus 

că în Moldova trebuie să fie înființată o asociație 

a producătorilor de vin spumant de calitate. 

„Chiar dacă reprezentanții Combinatului de 

Vinuri „Cricova” SA, cunoscuți deja în lume pentru 

calitatea superioară a produselor vinicole, 

nu prea sunt de acord ca vinul spumant produs 

de către toate companiile să poarte denumirea 

lor, totuși, acest lucru ar putea fi acceptat cu o 

condiție. Dacă vom accepta această denumire, 

toate companiile care vor dori să producă vin 

spumant vor trebui să fie acceptate mai întâi 

de către combinatul cu aceeași denumire. De 

asemenea, calitatea vinului spumant produs de 

acestea va trebui să fie verificată strict ce către 

un grup de experți ai ministerului și ai combinatului 

„Cricova”, astfel încât să ne convingem 

de calitatea produselor, mai ales că în Moldova 

există companii care produc vin spumant gazat 

artificial și nu natural”, a subliniat ministrul. 

Vasile Bumacov a mai afirmat că vinificatorii 

care își vor eticheta vinul spumant cu denumirea 

„Cricova” vor trebui să achite combinatului 

o taxă simbolică. „În calitate de ministru, mi-am 

expus deja părerea, dar ministerul așteaptă în 

continuare propuneri pentru o denumire originală 

a vinului spumant”, a reiterat ministrul. 

(INFOTAG) 


Brevetul de invenție de scurtă durată 

Brevetul de invenție de scurtă durată se acordă pentru orice invenție care este nouă, implică o activitate 

inventivă și este susceptibilă de aplicare industrială. 

Se consideră că o invenție care face obiectul unui brevet de scurtă durată implică o activitate inventivă 

dacă aceasta prezintă un avantaj tehnic sau practic. 

În completarea excepțiilor de la brevetabilitate, aplicate brevetelor de invenție, nu se acordă brevete de 

invenție de scurtă durată pentru invențiile care se referă la: 

a) un material biologic; 

b) substanțe și/sau procedee chimice sau farmaceutice. 

Durata unui brevet de invenție de scurtă durată este de 6 ani începând cu data de depozit a cererii de 

brevet de invenție de scurtă durată. Titularul de brevet poate prezenta la AGEPI o cerere de prelungire a termenului 

de valabilitate a brevetului de scurtă durată pentru o perioadă de cel mult 4 ani, cu condiția că acesta va 

solicita la AGEPI efectuarea unei cercetări documentare referitoare la invenția care face obiectul brevetului și 

va achita taxa respectivă de prelungire. 


63



64 

S 

 

CELE MAI DE ÎNCREDERE BRANDURI DE AS- 

TĂZI, PRECUM „COCA-COLA” SAU „AP- 

PLE”, AU CREAT RELAȚII CU CONSUMATORII LOR 

PRIN INTERMEDIUL UNOR EXPERIENȚE CARE GE- 

NEREAZĂ UN RĂSPUNS IMEDIAT. 

„Se observă o tendință din ce în ce mai pregnantă a 

companiilor, care încearcă să construiască relații afective 

cu consumatorii, pentru că este o metodă puternică, 

ce dă rezultate. Când te apropii de cumpărători, obții o 

mai mare afinitate către produsul tău, un business mai 

puternic și rezultate excelente”, a explicat consultantul 

în branding Jim Stengel. 

Publicația www.antrepreneur.com a realizat o listă 

care cuprinde modalitățile prin care cele mai de încredere 

branduri încearcă să se apropie de consumatori. 

1. „Amazon” – personalizare 

Cel mai mare retailer online se află pe primul loc în 

clasamentul celor mai de încredere branduri. 

„Amazon” oferă cea mai bună experiență de vânzări 

pe Internet, magazinul său conținând milioane de 

produse, la care accesul este non-stop, iar prețurile sunt 

acceptabile. 

Deși o asemenea varietate poate părea o dovadă 

de impersonalitate, compania are o relație bună cu utilizatorii 

săi, deoarece le oferă asistență în achiziționarea 

de produse, prin recomandări de produse sau afișarea 

achizițiilor anterioare. 

De asemenea, utilizatorul își poate crea un profil 

personalizat, poate face recenzii la articole sau își poate 

întocmi o listă cu preferințele sale. 

2. „Coca-Cola” – fericire 

Încă de la început, compania producătoare de 

băuturi răcoritoare a promis că își va încânta consumatorii, 

întreaga campanie de marketing fiind bazată pe 

ideea „cum să vindem fericire”. 

„Ei iau conceptele de spontaneitate și de fericire și 

le introduc în orice idee care face parte din campaniile 

lor publicitare”, a precizat Stengel. 

În relația sa cu consumatorii, „Coca-Cola” se mai 

bazează pe longevitate și istoria sa îndelungată. Compania 

are un mare respect pentru tradiție, dovadă fiind 

rețeta neschimbată de zeci de ani. 

3. „Apple” – inovație 

Produsele „Apple” sunt așteptate cu mare interes, 

atât de presă, cât și de consumatori, dovadă fiind milioanele 

de exemplare din iPad 3 sau iPhone 4S vândute 

în primele zile de la lansare. 

Cumpărătorii au încredere că dispozitivul de la „Apple” 

va fi unul inteligent și că va îmbunătăți modul în 

care comunică, muncește sau își petrece timpul liber. 

De asemenea, personalul angajat în magazine este 

foarte deschis și comunicativ, iar senzația de implicare 

este transmisă și cumpărătorului. 

Consumatorii de produse „Apple” se plâng doar de 

partea corporatistă a afacerii, îndeosebi de faptul că nu 

sunt răsplătiți pentru fidelitate. 

4. „Nike” - pozitivism 

Sloganurile „Nike” sunt mereu inspirate și pozitive, 

cum ar fi „Just do it!”, fiind un apel direct către consumator. 

Firma de încălțăminte se axează foarte mult pe client 

și este extrem de atractivă atât pentru atleții profesioniști, 

cât și pentru oamenii obișnuiți. 

De asemenea, inovațiile aduse de „Nike” în legătură 

cu materialele de fabricație sau design reprezintă un 

plus pentru companie, deoarece clientul este atras tot 

timpul de către produse și tehnologii noi. 

5. „Ford” - încredere 

Într-o eră care se bazează foarte mult pe schimbare, 

Ford a rămas constantă, bazându-se pe tradiție 

și încredere. 

Aceste atuuri derivă din denumirea monosilabică 

și simplu de reținut, logo-ul atractiv și amintirea fondatorului 

Henry Ford. 

Consumatorii văd în „Ford” o marcă stabilă, de 

încredere și atentă cu clienții și angajații săi. 

„Dacă și-ar schimba sigla, denumirea sau mesajul, 

atunci compania ar pierde totul”, a spus Jim Stengel. 

(www.eco.md)


J 

ÎN JAPONIA TOCMAI A FOST APROBATĂ 

O LEGE CONFORM CĂREIA ORICINE ÎNCAL- 

CĂ DREPTURILE DE AUTOR (DESCARCĂ DE PE 

INTERNET CONȚINUT ILEGAL) ESTE PEDEP- 

SIT CU DOI ANI DE ÎNCHISOARE ȘI AMENDĂ 

DE 25 680 $. 

Astfel, Japonia devine cel mai aprig luptător 

împotriva pirateriei. Oficial, această măsură are la 

bază faptul că la nivel local download-urile ilegale 

sunt de zece ori mai multe decât cele legale, iar 

acestea din urma au înregistrat o scădere cu 16% 

față de anul precedent. 

Însă în mod ciudat în această lege sunt incluse 

doar filmele și muzica, nu și software-ul sau 

jocurile. Să înțelegem ca aceștia din urmă nu au 

cotizat suficient Oricum, o astfel de măsură nu 

are cum să fie aplicată, mai ales în Japonia, unde 

fiecare cetățean muncește într-un ritm extrem 

de alert și orice absență ar fi o mare pierdere. 

Probabil că vor încerca să inducă frica și nimic 

mai mult. Până acum în Japonia erau vânați 

numai cei ce ofereau conținut ce încalcă drepturile 

de autor, aceștia fiind pedepsiți cu închisoarea 

până la zece ani și cu 128 300 $ amendă. 

(www.arenait.net) 

„S” „A”. 

M: P 5 

„SAMSUNG”, CEL MAI MARE PRODUCĂTOR DE 

TELEFOANE MOBILE DIN LUME, A ACȚIONAT ÎN 

JUDECATĂ COMPANIA „APPLE”, SUD-COREENII 

AFIRMÂND CĂ IPHONE 5, CEL MAI NOU TELEFON 

AL AMERICANILOR, ÎNCALCĂ PATENTELE LOR. 

Oficialii „Samsung” au declarat că „nu avem 

de ales decât să acționăm pentru a ne proteja 

inovațiile și drepturile de proprietate intelectuală”. 

„Apple” a câștigat în luna august procesul pe 

care i l-a intentat companiei „Samsung” pentru 

copierea unor brevete și va primi peste 1 miliard 

de dolari în urma verdictului dat de instanță. 

„Apple” a mai cerut interzicerea comercializării 

în SUA a opt modele de telefoane produse 

de „Samsung”, care, în opinia lor, au fost realizate 

pe baza unor brevete ale companiei „Apple”. Justiția 

americană va examina pe data de 6 decembrie 

solicitarea companiei „Samsung”. 

(Sursa: www.capital.ro) 


65


B „N”, „L”, „P”, 

„A” 

 

ÎN CONFORMITATE CU INFORMAȚIA DIFUZATĂ DE SERVICIUL VAMAL AL REPUBLICII MOLDOVA, LA 

15 OCTOMBRIE CURENT, ÎN CADRUL CONTROLULUI VAMAL AL UNUI MICROBUZ DE MODEL „MER- 

CEDES BENZ”, CARE TRANSPORTA COLETE NEÎNSOȚITE DIN ITALIA, COLABORATORII POSTULUI VAMAL 

LEUȘENI-ALBIȚA AU STOPAT INTRODUCEREA ÎN ȚARĂ A UNOR LOTURI CU MARFĂ DE LARG CONSUM, 

PRODUSĂ ÎN ITALIA: ÎMBRĂCĂMINTE SPORT, ÎNCĂLȚĂMINTE PENTRU DAME ȘI ADIDAȘI, CU BRANDURI 

RENUMITE CA „NIKE”, „REEBOK”, „PUMA”, „ADIDAS” CARE NU AU FOST DECLARATE. 

Lotul de marfă a fost confiscat de către organul vamal pentru examinarea sub aspect penal și determinarea 

valorii, dar potrivit estimărilor preliminare articolele de îmbrăcăminte și încălțăminte depășesc suma 

de 200 mii lei. 

Alte 2 mii de perechi de colanți cu brandul renumit „Levante” au fost depistate într-un alt microbuz 

de pasageri cu colete neînsoțite ce veneau din Italia, care au fost tăinuite în scopul eschivării de la plățile 

vamale. 

Ținând cont de faptul că brandurile renumite „Nike”, „Levante”, „Puma”, „Adidas” reprezintă un risc sporit 

de contrafacere și sunt incluse în registrul „Obiecte de proprietate intelectuală”, Serviciul Vamal va examina 

dacă mărfurile reținute nu sunt contrafăcute. 

Detalii la: http://www.customs.gov.md/index.phpid=3310 


Colegiul de redacție: 

Președinte – dr. L. BOLOCAN 

Membri: A. ZAVALISTÎI, Sv. TACU 

Design copertă - O. BALAN 

Tehnoredactare – N. BOGDAN 

Adresa redacției: 

MD-2024, str. Andrei Doga 24, bloc 1, Chișinău, Republica Moldova, 

Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI). 

Tel.: (37322) 400-588, 400-586 

E-mail: press@agepi.md 

66 

© AGEPI, 2012 Imprimat la AGEPI

N AGEPI-Info-3-2012.indd

Transform your PDFs into Flipbooks and boost your revenue!

Delete template?

Save as template ?