Steaua 7-8_2010.s

More documents

Recommendations

Info

26 regulile fonetice ale limbii maghiare. Pronunþia lui Clus trebuie sã fi fost Cluº (Klu• atestat la 1478) încã înainte. Numele în limba românã, Cluº> Klu•>Cluj, provine direct din forma Clus, utilizatã în secolul XII ºi pânã spre mijlocul secolului XIII, cu precãdere pentru mãnãstirea benedictinã de la Cluj- Mãnãºtur. În aceastã zonã exista, probabil, o comunitate româneascã compactã, care, cândva în prima jumãtate a secolului XIII, a ajuns sã pronunþe numele mãnãstirii sub forma Cluj. De altfel, satul Mãnãºtur din jurul platoului mãnãstirii a fost pânã acum 30 de ani, când a fost distrus intenþionat de cãtre regimul comunist, un sat total românesc, chiar dacã primul document care menþioneazã o “uliþã româneascã” în Mãnãºtur este abia din 1461. Forma în limba maghiarã Kulusuar, Kuluswar> Kolozsvár, a apãrut puþin mai târziu, dar înainte de 1270, când este atestatã documentar, însã cu referire directã la oraºul nou creat. Denumirea germanã Clusenburg este atestatã prima oarã la 1348 ºi se referã evident la oraºul lãrgit, iar la 1453 este cunoscutã forma Klausenburg. Sigur cã ºi aceste forme sunt mai timpurii decât anul atestãrii ºi cuvintele Clusen, Klausen vin tot de la mãnãstirea Clus, aºa cum am vãzut cã s-a întâmplat ºi în cazul satului Klausen din Tirolul de Sud. În concluzie, nici N. Drãganu, nici ªt. Pascu n-au avut dreptate, preferând sã susþinã ideea cã toponimul Cluj vine din antroponimul slav Klus, hipocoristic al lui Nicolaus. El nu este slav ºi nici împrumutat din maghiarã, pentru cã, în aceastã ultimã ipotezã, ar fi trebuit sã dea în românã Coloºoara, aºa cum s-a constatat încã de multã vreme. În limbile slave clusura din latina secolului VI a fost preluatã direct în „Klisura” (defileul Dunãrii ºi localitate în Serbia, lângã Niš). În Croaþia tot din clusura, sau clusa în defileul stâncos al râului Krka, avem cetatea medievalã Kljuèica ºi în apropiere satul Kljuè. Fenomenul s-a petrecut cândva în secolele VII-VIII, dupã stabilirea slavilor la sudul Dunãrii ºi contactul lor cu localnicii din Balcani, vorbitori de romanicã. Oricum, la noi, în secolul XII slavii erau de mult asimilaþi. Ei au dat cuvântul „kljuè”=”cheie” (preluat din romanicã) limbii maghiare sub forma „kulcs”, cândva prin secolul X. Este clar, aºadar, cã nici în maghiarã, nici în românã Kolosvár ºi Cluj nu au evoluat din slavã. Aºadar, numele Cluj este românesc, cum am demonstrat, fiind derivat direct din numele mãnãstirii Clus de la Cluj- Mãnãºtur. Încheiere Prin urmare, Cluj, sau Cluj- NapocaPutem spune cu siguranþã cã numele oraºului antic Napoca nu s-a perpetuat dupã pãrãsirea Daciei din anul 271. Mult mai târziu, în secolul XIII, pe ruinele sale încã impresionante ºi utilizabile (dar anonime) s-a nãscut cetatea Clus, întemeiatã de nouveniþi. Aceastã cetate a evoluat pânã la oraºul actual fãrã nici o întrerupere de locuire. Adãugarea numelui antic dispãrut Napoca (recuperat din inscripþiile romane gãsite) la numele utilizat din secolul XIII pânã astãzi, subliniazã, în opinia noastrã, lipsa de continuitate dintre cele douã aºezãri suprapuse, la fel ca ºi în cazul similar Drobeta-Turnu Severin. Castrum Clus a fost întemeiat deasupra fostei Napoca doar din motive practice ºi strategice. Cunoscând ºi acceptând toate aceste realitãþi, forma actualã, Cluj- Napoca poate fi menþinutã în continuare. A-i cãuta însã justificãri istorice false este inutil ºi pãgubos.
Alunecam pe ºoseaua netedã ca pe o pernã de apã. Prin geamul autocarului zãream din când în când lumini rãspândite pe dealurile stâncoase. Erau corturile beduinilor. În jurul lor, se agitau, înghesuindu-se unele într-altele, niºte oi stranii, cu urechile mari ca evantaiele, pe care ºi le miºcau precum pendulele unor ceasornice atârnate de cerul înstelat. Cãmilele se profilau în lumina roºieticã a apusului pe linia orizontului ca niºte fantome. Înserarea se lãsa brusc ºi era noapte, noapte, când am intrat în Petra. Nerãbdarea de a pune în sfârºit piciorul pe pãmântul despre care citisem atât nu ne mai dãdea pace. Moise sau Musa Oraºul pierdut– Petra Doina Cetea Prima oprire am fãcut-o la Izvorul lui Moise, sau cum îi zic arabii, respectând tradiþia biblicã, Wadi Musa (Valea lui Moise). O clãdire nouã, modern luminatã, ascunde între pereþii de beton, stânca din care þâºneºte un ºuvoi puternic de apã. Emoþia a pus brusc stãpânire pe mine în clipa în care am încercat sã-mi imaginez scena dramaticã petrecutã chiar în acest loc cu mai multe mii de ani în urmã. În lungul drum dinspre Egipt spre Þara Fãgãduinþei, Moise ºi triburile conduse de el s-au oprit printre acele stânci, rupþi de obosealã ºi însetaþi. “Ei au zis: «Dãne apã sã bem ! Pentru ce ne-ai scos din Egipt, ca sã ne faci sã murim de sete aici, cu copiii ºi cu turmele noastre» ªi Domnul i-a zis lui Moise: «…tu vei lovi stânca ºi va þâºni apã din ea ºi poporul va bea. » “ (Exodul, 17). În jurul meu dispãruserã pereþii clãdirii, lumina electricã, scãrile metalice care duceau la izvor. Era întuneric ºi auzeam doar glasurile celor care coborâserã ºi care lãudau apa rece. Cei de lângã mine cereau ºi ei nerãbdãtori apã proaspãtã, cãnile au început sã circule susjos-sus, iar noi, însetaþii, o beam încet, cu înghiþituri mici, ca sã ne putem bucura îndelung de ea. Aºa era acum…Aºa o fi fost ºi atunci Puþinã istorie Petra, micul orãºel din Iordania, în care am ajuns când întunericul ascunsese crestele golaºe ale munþilor, este aºezat pe un relief contorsionat. Parcã cineva ar fi frãmântat pãmântul cu picioarele, lãsându-l apoi aºa neterminat, uitat. Poteci abrupte, vãi fãrã apã (interesantã etimologia cuvântului românesc vad ! El vine din latinã - vadum, dar etimonul originar este din arabã, unde Wadi înseamnã vale fãrã apã ), stânci ascuþite peste care s-au construit case, apoi pensiuni ºi hoteluri, s-au sãdit pomi ºi flori. La numai câþiva kilometri de localitate, care începe sã-ºi dobândeascã statut de importantã staþiune turisticã, se aflã oraºul pierdut. Fondat de populaþiile nabateene, venite din Peninsula Arabicã prin secolul IV î. Hr., Petra devine capitala regatului nabateean trei sute de ani mai târziu. Comercianþi abili, nabateenii îºi duc caravanele pânã în îndepãrtata Chinã, iar relaþiile cu Imperiul roman sunt la ordinea zilei. Câºtigã bine ºi construiesc cu pricepere în oraºulcapitalã. Astfel încât, în secolul I d.Hr., când legiunile lui Traian ocupã Petra, gãsesc aici un spaþiu înfloritor, cu construcþii uriaºe ºi monumente impunãtoare. Anexat provinciei Arabia, oraºul decade, iar cutremurele successive terminã ceea ce cuceritorii începuserã. Ultimul mare seism din anul 747 îi determinã pe locuitori sã pãrãseascã oraºul altãdatã înfloritor. ªi aºa începe lunga agonie a ceea ce mai rãmãsese din magnificele monumente nabateene. Istoria mai zvâcneºte o datã în secolul XII, când apar cruciaþii. Dar ºi ei sunt învinºi de celebrul Saladin ºi din acest moment Petra dispare din istorie. A trebuit sã treaca 700 de ani ca sã se vorbeascã din nou de ea. Ca într-un veritabil roman poliþist, 27
Page 1 and 2: evistã lunarã editatã de Uniunea
Page 3 and 4: Prima decadã a primei luni toride
Page 5 and 6: aceastã schimbare. Urmãtoarele ti
Page 7 and 8: Iatã, un nou volum dedicat lui Adr
Page 9 and 10: alãturi de alþi câþiva, element
Page 11 and 12: locaþii pe care le utiliza literat
Page 13 and 14: producãtorul, din Republica reprod
Page 15 and 16: crearea lumii. Ruxandra Cesereanu:
Page 17 and 18: ajutorul mitopiei acest tip de fant
Page 19 and 20: Exegeþi ai vieþii ºi activitãþ
Page 21 and 22: Încadrate din start în aºanumitu
Page 23 and 24: Argument S-a stârnit din senin o p
Page 25: Întemeietorii mãnãstirii Clus so
Page 29 and 30: asupra întregii vãi. Mai poþi aj
Page 31 and 32: Ajuns diplomat la Varºovia, în no
Page 33 and 34: Miguel Hernández, (1910- 1942), po
Page 35 and 36: ginaþiei”), ce poate fi consider
Page 37 and 38: Spune-mi Spune-mi de-acolo de jos v
Page 39 and 40: Chestiunea iniþialã nu este ce an
Page 41 and 42: O îndeajuns de sensibilã deplasar
Page 43 and 44: Pasiunea de a scrie vorbind despre
Page 45 and 46: subminarea „cãlinescianismului
Page 47 and 48: Cartagina în literaturã, de la an
Page 49 and 50: Pariez pe Julian Barnes, pentru cã
Page 51 and 52: este o arcã a lui Noe pervertitã
Page 53 and 54: Perugia, 12 ianuarie, 2008 10.00, p
Page 55 and 56: Pentru cei care cred cã literatura
Page 57 and 58: valorificã în mod paradoxal princ
Page 59 and 60: moartea lui Bãlcescu, la 33 de ani
Page 61 and 62: unui nou contract. I-am propus ingi
Page 63 and 64: tacticii jocurilor sã punã ºi ex
Page 65 and 66: contiuare, în acest chip: “În o
Page 67 and 68: O mare noutate a acestui sezon lite
Page 69 and 70: Dracul ne prinde ºi ne joacã! / D
Page 71 and 72: zisa materialitate a operei), rolul
Page 73 and 74: dacã referentul luat drept „real
Page 75 and 76: (Norman Bryson), trompe l’oeilul
Page 77 and 78:
Florina Isache Premiul Revistei Ste
Page 79 and 80:
moarte. Fiindcã Petuºki se dovede
Page 81 and 82:
Împlinirea a 130 de ani de la stab
Page 83 and 84:
Bucureºti s-a strãduit sã limite
Page 85 and 86:
Marinella Amico Mencarelli Trasimen
Page 87 and 88:
ascuþit ºi bufniturile saxofoanel
Page 89 and 90:
la toba mare, þârcovnicul cânta
Page 91 and 92:
edobândirea grabnicã a cotului Du
Page 93 and 94:
În cele câteva zile petrecute la
Page 95 and 96:
Dupã examenul de absolvire, fostul
Page 97 and 98:
La întoarcere, aþi fost fixat pe
Page 99 and 100:
VIAÞA CÃRÞILOR Patru decenii în
Page 101 and 102:
VIAÞA CÃRÞILOR cunoaºtem. Dar s
Page 103 and 104:
VIAÞA CÃRÞILOR cultural al urbei
Page 105 and 106:
VIAÞA CÃRÞILOR slabe, ci, eventu
Page 107 and 108:
sfidãtor de convenþii, ºi toate
Page 109 and 110:
Motto Nun weiter denn, nur weiter,
Page 111 and 112:
cãruia îi aparþinuse casa de pes
Page 113 and 114:
Hlestakov a ajuns aici, pe malul So
Page 115 and 116:
Da, într-adevãr, Festivalul inter
Page 117 and 118:
EUROBAROQUE este denumirea unui pro
Page 119 and 120:
Cea de-a treia Stagiune Muzicalã R
Page 121 and 122:
exprimat felicitãrile în limba sp
Page 123 and 124:
Ediþia Tiff din 2010 m-a provocat
Page 125 and 126:
abia apoi (da, de-abia apoi) un cap
Page 127 and 128:
extrem de intens ºi o poveste în
show all

Steaua 7-8_2010.s

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?