You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
®<br />
ISSN: 2066 - 4974<br />
ANUL XIII, NR. <strong>136</strong>, februarie 2013<br />
DIN SUMAR | TABLE OF CONTENTS:<br />
EDITORIAL<br />
Cea mai eficientă politică este de a avea o politică 2<br />
The most effective policy is to have a policy<br />
POLITICI ENERGETICE | ENERGY POLICIES<br />
Comisarul Oettinger salută adoptarea finală a directivei privind<br />
eficiența energetică 3<br />
Commissioner Oettinger welcomes final adoption<br />
of Energy Efficiency Directive<br />
Noua propunere a Comisiei Europene de a reduce<br />
impactul producției de biocarburanți asupra climei 4<br />
New Commission proposal to minimise the climate<br />
impacts of biofuel production<br />
Este timpul să finalizăm piaţa internă a e<strong>nr</strong>giei 6<br />
It’s time to complete the internal energy market<br />
Eficiența transformatoarelor. Moduri de a îmbunătăți<br />
ceva deja eficient 8<br />
Transformer efficiency avenues. Avenues to make<br />
a good thing even better<br />
Interdependențele pieței de energie electrică<br />
en gros/en detail 12<br />
Wholesale/retail electricity market interdependencies<br />
Securitatea energetică pentru Europa: gazele și sursele<br />
regenerabile pentru a acoperi viitoarea creștere a cererii 17<br />
Energy security for Europe: gas and renewables<br />
to meet future demand growth<br />
DIN ENERGETICA UE | EU ENERGY<br />
EESC president argues for urgent EU action<br />
to eradicate energy poverty 20<br />
2012 EU-US Energy Council to meet in Brussels, 5th December<br />
2012 23<br />
DIN ACTIVITATEA CME | WEC ACTIVITY<br />
Informaţii din “WEC INSIDE” 24<br />
‘WEC INSIDE’ News<br />
NOI SUNTEM VIITORUL ENERGETICII ROMÂNEŞTI<br />
Analiza funcţionării reţelelor electrice cu luarea în considerare<br />
a caracteristicilor de sarcină în funcţie de tensiune 27<br />
Operation of electric network analysis taking into account the<br />
characteristics of the load voltage depending<br />
DIN ACTIVITATEA CNR-CME | WEC-RNC ACTIVITY<br />
Resursele neconvenționale de energie și siguranța viitorului 29<br />
Unconventional energy resources and future safety<br />
Adunarea Generala a membrilor CNR-CME, 31 ianuarie 2013 32<br />
WEC/RNC General Assembly, January 31, 2013
M E S A G E R U L E N E R G E T I C<br />
Editorial<br />
Cea mai eficientă politică este de a avea o politică *)<br />
Andrew Scott, Research Fellow at the Overseas Development Institute, member of the Climate<br />
Change, Environment and Forests team<br />
Andrew Scott<br />
Încurajarea dezbaterilor asupra<br />
includerii accesului universal la<br />
energie în cadrul Obiectivelor de<br />
Dezvoltare ale Mileniului din anul<br />
2015 reprezintă modul de recon -<br />
ciliere a dezvoltării sustenabile cu<br />
energia pentru toată lumea.<br />
„Eu cred că în acest an, care a fost<br />
declarat de ONU Anul Energiei<br />
Sustenabile pentru Toată Lumea,<br />
am asistat la o intensificare a<br />
dezbaterii asupra accesului uni -<br />
versal la energie pentru cei 1,3<br />
miliarde de oameni care nu au<br />
energie electrică și 2,7 miliarde<br />
care nu au acces la combustibili<br />
moderni pentru pregătirea hranei.<br />
Dezbaterea va continua și mai<br />
departe, deoarece eu cred că<br />
principalul obiectiv este de a ne<br />
asigura că accesul la energie și<br />
servicii energetice va fi inclus în<br />
Obiectivele de Dezvoltare ale<br />
Mileniului din anul 2015”.<br />
Procesul de realizare a acestor<br />
obiective de-abia a început și „va<br />
continua până în anul 2015, dar<br />
are ca scop combinarea a două<br />
obiective potențial contrare”.<br />
Primul este accesul universal la<br />
energie, care înseamnă că toți cei<br />
care trăiesc acum în sărăcie vor<br />
dispune de resursele de bază<br />
pentru a trăi.<br />
Cel de-al doilea este reducerea<br />
emisiilor de gaze cu efect de seră.<br />
„Necesarul mai mare de energie al<br />
populațiilor sărace ar putea con -<br />
tribui, fie și doar marginal, la creș -<br />
terea efectului de seră. Cele două<br />
politici, cea referitoare la accesul la<br />
energie și cea de reducere a emi -<br />
siilor sunt deci procese para lele, și<br />
nu convergente, și cred că avem<br />
nevoie de un mecanism care să<br />
permită abordarea ambelor proble -<br />
me legate de energie, pentru a le<br />
putea rezolva împreună”. Apoi se<br />
pune întrebarea: care sunt cele mai<br />
eficiente politici pentru asigu rarea<br />
accesului universal la energie?<br />
„Eu cred că cea mai eficientă<br />
politică este de a avea o politică.<br />
Sunt multe țări care nu includ<br />
accesul la energie printre obiecti -<br />
vele lor politice, în legătură cu<br />
strategiile de eliminare a sărăciei<br />
sau cele energetice. Țările care au<br />
avut rezultate semnificative în<br />
îmbunătățirea accesului la servicii<br />
energetice sunt cele care au de -<br />
monstrat, la nivel înalt, voința poli -<br />
tică de a le realiza; până când gu -<br />
vernele țărilor sudice nu vor adopta<br />
politici de acces la energie, și nu<br />
doar la energia legată de creșterea<br />
economică, nu cred că vom vedea<br />
progres în această direcție”.<br />
Însă, există semne că se fac pași în<br />
direcția bună:<br />
„În prezent, cel mai important as -<br />
pect este inițiativa politică de<br />
sustenabilitate energe tică, care<br />
asigură discuții la nivel înalt pe<br />
problema sărăciei ener getice și<br />
accesului la energie. Și acest lucru<br />
reprezintă o schimbare semnifi -<br />
cativă față de trecut”.<br />
În acest moment, atenția este<br />
concentrată în principal pe promo -<br />
varea eficienței energetice – care<br />
favorizează creșterea economică,<br />
pe problema securității energetice<br />
și pe cea a prețurilor ridicate ale<br />
combustibililor fosili.<br />
„Accesul la energie este încă un<br />
aspect secundar, dar trebuie să i se<br />
acorde o mai mare importanță,<br />
pentru a deveni obiectiv de bază<br />
referitor la celelalte aspecte ale<br />
politicilor energetice”.<br />
Guvernele pot face multe: mai<br />
întâi, pot „favoriza politicile care<br />
promovează sursele regenerabile<br />
de energie, având în vedere pro -<br />
cesele pe termen lung, nu doar pe<br />
termen scurt, referitoare la sus te -<br />
nabilitatea la nivel național și<br />
global.<br />
Acestea trebuie să se gândească pe<br />
o perioadă de 30∙-∙40 de ani pentru<br />
trecerea către o economie cu emisii<br />
reduse de carbon.<br />
Companiile trebuie să facă același<br />
lucru, în special cele mari. Acestea<br />
au obligația să răspundă nu doar<br />
pentru performanța financiară, dar<br />
și pentru performanța de mediu”.n<br />
*) Preluare din revista Oil #18, 2012<br />
2 februarie 2013
M E S A G E R U L E N E R G E T I C<br />
Politici energetice<br />
Commissioner Oettinger welcomes final<br />
adoption of Energy Efficiency Directive* )<br />
ANRE<br />
Günther Oettinger<br />
Günther Oettinger said:<br />
„I strongly welcome the positive<br />
Council vote on the Energy Efficiency<br />
Directive. The most important phase of<br />
the process – the implementation – will<br />
start soon.<br />
I call upon Member States and<br />
stakeholders for extra efforts to bring<br />
its provisions into life. The Commission<br />
also remains dedicated and committed<br />
to continue its support to the process’’.<br />
The Council (EPSCO) endorsed the<br />
political agreement on the Energy<br />
Efficiency Directive, following the<br />
European Parliament’s overwhelmingly<br />
positive vote of 11 September (632 in<br />
favour, 19 abstentions, 25 against).<br />
The Energy Efficiency Directive brings<br />
forward legally binding measures to<br />
step up Member States’ efforts to use<br />
energy more efficiently at all stages of<br />
the energy chain – from the trans -<br />
formation of energy and its distribution<br />
to its final consumption.<br />
It also requires Member States to set<br />
indicative national targets for 2020. It<br />
is expected that the Energy Efficiency<br />
Directive will make a significant<br />
contribution towards putting the Union<br />
on track towards its 20% energy<br />
efficiency target for 2020.<br />
Next steps?<br />
The Presidents and Secretaries-General<br />
of the European Parliament and of the<br />
Council are expected to sign the<br />
Directive of the European Parliament<br />
and of the Council on energy efficiency<br />
in October. The Directive will enter into<br />
force 20 days after publication in the<br />
Official Journal of the EU then foreseen<br />
in November.<br />
Following entry into force, Member<br />
States will have a year and a half (i.e.<br />
until May/June 2014) to bring most of<br />
the Directive’s provisions into national<br />
law and start the really important<br />
phase of implementation. Some of its<br />
provisions must be implemented earlier<br />
whilst for other measures Member<br />
States are given additional time. For<br />
example, Member States have to<br />
report their national indicative targets<br />
by 30 April 2013 and report on the<br />
implementation of one of the key<br />
articles (i.e. Article 7 on energy<br />
efficiency obligation schemes or<br />
alternative policy measures) only one<br />
year after the entry into force. At the<br />
same time, they have to prepare by the<br />
end of 2015 an assessment of potential<br />
for district heating and cogeneration.<br />
The Commission is committed to<br />
support Member States in their work to<br />
transpose and implement this<br />
Directive.<br />
In addition, as required by the<br />
Directive, in the first semester of 2014,<br />
the Commission will review the<br />
progress towards the 20 % energy<br />
efficiency target, report on it and<br />
assess whether further measures are<br />
needed.<br />
Contacts:<br />
Nicole Bockstaller (+32 2 295 25 89),<br />
Marlene Holzner (+32 2 296 01 96)n<br />
www.nuclearagency.ro<br />
*) Preluare din IP/12/1069, Brussels, 4 October 2012<br />
februarie 2013 3
M E S A G E R U L E N E R G E T I C<br />
Transelectrica<br />
Noua propunere a Comisiei Europene de a<br />
reduce impactul producției de bio -<br />
carburanți asupra climei* )<br />
Comisia a publicat o nouă propunere<br />
vizând limitarea conversiei la nivel<br />
mondial a terenurilor în scopul produc -<br />
ției de biocarburanți și amplificarea<br />
efectelor benefice produse asupra<br />
climei de biocarburanții folosiți în UE.<br />
Utilizarea biocarburanților obținuți din<br />
produse alimentare pentru îndeplinirea<br />
obiectivului de atingere a unei ponderi<br />
de 10% a energiei din surse regenera -<br />
bile, prevăzut de Directiva privind<br />
energia din surse regenerabile, va fi<br />
limi tată la 5%. Acest lucru va stimula<br />
dezvoltarea biocarburanților alternativi,<br />
așa-numiți „de generația a doua”,<br />
obținuți din materii prime nealimen tare,<br />
cum ar fi deșeurile sau paiele, care emit<br />
o cantitate substanțial mai mică de gaze<br />
cu efect de seră decât carburanții fosili și<br />
nu influențează direct producția<br />
mondială de alimente. Pentru prima<br />
dată, impactul estimat al conversiei la<br />
nivel mondial a terenurilor - schimbarea<br />
indirectă a destinației terenurilor<br />
(Indirect Land Use Change - ILUC) – va<br />
fi luat în considerare la eva luarea<br />
performanței biocarburanților în materie<br />
de emisii de gaze cu efect de seră.<br />
Comisarul pentru energie, Günther<br />
Oettinger, a declarat: „Această pro pu -<br />
nere va oferi noi stimulente în favoarea<br />
celor mai performanți biocarburanți. În<br />
viitor, biocarburanții vor genera canti -<br />
tăți și mai mici de emisii de gaze cu<br />
efect de seră și vor reduce factura<br />
noastră de import de carburanți.”<br />
Comisarul responsabil pentru comba -<br />
terea schimbărilor climatice, Connie<br />
Hedegaard, a spus la rândul său:<br />
„Biocarburanții care ne pot ajuta să<br />
combatem schimbările climatice sunt<br />
categoric biocarburanții sustenabili.<br />
Trebuie să investim în biocarburanți<br />
care reduc efectiv emisiile și nu concu -<br />
rează cu alimentele. Bineînțeles, nu<br />
renunțăm complet la prima generație<br />
de biocarburanți, dar transmitem un<br />
semnal clar că sporirea în viitor a<br />
consumului de biocarburanți trebuie să<br />
se bazeze pe biocarburanții avansați.<br />
Orice altceva va deveni nesustenabil.”<br />
Biocarburanții produși în mod suste na bil<br />
în cadrul unor procese eficiente re pre -<br />
zintă pentru mixul energetic al UE și, în<br />
special, pentru transporturi o al ter nativă<br />
la carburanții fosili, cu o in ten sitate re -<br />
dusă a carbonului. Biocarburanții sunt<br />
ușor de depozitat și de pus în folosință,<br />
au o mare densitate energetică și emit,<br />
în general, mult mai puține gaze cu efect<br />
de seră decât pe trolul, gazele naturale<br />
sau cărbunii. Numai biocarburanții care<br />
îndeplinesc o serie de criterii de suste -<br />
nabilitate sunt eligibili pentru ajutoare<br />
publice pe piața europeană.<br />
Odată cu extinderea pieței biocarbu -<br />
ran ților a devenit clar că nu toți bio car -<br />
buranții au același impact asupra emi -<br />
siilor de gaze cu efect de seră datorate<br />
utilizării terenurilor la nivel mondial.<br />
Studii științifice recente au arătat că<br />
atunci când se ia în considerare schim -<br />
barea indirectă a destinației terenurilor,<br />
de exemplu, când producția de biocar -<br />
buranți provoacă deplasarea producției<br />
alimentare sau furajere către terenuri<br />
neagricole, cum ar fi pădurile, unii<br />
biocarburanți pot de fapt să adauge o<br />
cantitate de emisii de gaze cu efect de<br />
seră egală cu cea corespunzătoare<br />
carburanților fosili pe care îi înlocuiesc.<br />
Din acest motiv, Comisia propune mo -<br />
dificarea legislației actuale privind bio -<br />
carburanții prin intermediul Directivei<br />
privind energia din surse regenerabile<br />
și al Directivei privind calitatea carbu -<br />
ranților și, în special:<br />
•majorarea pra gului minim de reducere a<br />
emisiilor de gaze cu efect de seră pen tru<br />
instalațiile noi la 60%, în vede rea creș -<br />
terii efi cien ței proceselor de pro ducție a<br />
biocarbu ranților, pre cum și a descu -<br />
rajării unor noi investiții în instalații cu<br />
performanțe scăzute în domeniul emi -<br />
siilor de gaze cu efect de seră,<br />
•includerea factorilor aferenți schim -<br />
bării indirecte a destinației terenurilor<br />
(ILUC) în raportarea de către furni -<br />
zorii de carburanți și de către Statele<br />
Membre a reducerii emisiilor de gaze<br />
cu efect de seră datorată biocar -<br />
buranților și biolichidelor;<br />
*) Preluare din IP/12/1212, Bruxelles, 17 octombrie 2012<br />
4 februarie 2013
M E S A G E R U L E N E R G E T I C<br />
•limitarea până în 2020 la nivelul<br />
actual de consum (5%) a canti tă ții de<br />
biocarburanți și biolichide pro venind<br />
din culturi alimentare care poate fi<br />
contabilizată în di rec ția îndeplinirii<br />
obiectivului UE de atingere a unei<br />
ponderi de 10% a energiei din surse<br />
rege nerabile în sectorul transportu -<br />
rilor până în 2020, menținând în<br />
același timp obiectivele globale pri -<br />
vind energia regenerabilă și redu -<br />
cerea intensității carbonului;<br />
•furnizarea de stimulente de piață<br />
pentru biocarburanții care nu ge ne -<br />
rează sau generează puține emisii<br />
datorate schimbării indi rec te a des -<br />
tinației terenurilor, în special pentru<br />
biocarburanții de generația a doua<br />
sau a treia produși din materii prime<br />
care nu creează o cerere suplimentară<br />
de terenuri, inclusiv din alge, paie și<br />
diferite tipuri de deșeuri, deoa rece<br />
aceștia vor contribui într-o măsură<br />
mai mare la îndeplinirea obiectivului<br />
de atingere a unei ponderi de 10% a<br />
energiei din surse regenerabile în<br />
sectorul transporturilor, prevăzut de<br />
Directiva privind energia din surse<br />
regenerabile.<br />
Prin aceste noi măsuri, Comisia dorește<br />
să promoveze biocarbu ranții care con -<br />
tribuie la obținerea unor reduceri<br />
substanțiale ale emi siilor, nu se află în<br />
concurență directă cu produsele ali -<br />
mentare și sunt, în același timp, mai<br />
suste nabili.<br />
Deși prezenta propunere nu afectează<br />
posibilitatea statelor membre de a oferi<br />
stimulente financiare pentru biocarbu -<br />
ranți, Comisia consideră că, în perioada<br />
de după 2020, ar trebui să se acorde<br />
sprijin financiar pentru biocarburanți<br />
numai dacă aceștia conduc la reduceri<br />
substanțiale ale emisiilor de gaze cu<br />
efect de seră și nu sunt obținuți din<br />
culturi alimentare sau furajere.<br />
Context<br />
Directiva din 2009 privind energia din<br />
surse regenerabile impune atin gerea,<br />
până în 2020, a unei pon deri de 10% a<br />
energiei din sur se regenerabile în<br />
sectorul trans por turilor; Directiva<br />
privind calita tea carburanților stabilește<br />
pentru carburanții utilizați în sectorul<br />
transporturilor un obiectiv de redu cere<br />
cu 6% a emisiilor de gaze cu efect de<br />
seră până în 2020. Se es ti mează că<br />
biocarburanții vor avea o contribuție<br />
semnificativă la îndeplinirea acestor<br />
obiective.<br />
Pentru a evita eventuale efecte se -<br />
cundare negative, ambele directive<br />
impun criterii de sustenabilitate pe care<br />
biocarburanții și biolichidele trebuie să<br />
le îndeplinească pentru a putea fi<br />
incluse în calculul care stabilește<br />
atingerea obiectivelor și a primi<br />
ajutoare.<br />
Criteriile de sustenabilitate care sunt în<br />
prezent în vigoare pentru biocarburanți<br />
previn conversia di rectă a pădurilor, a<br />
zonelor umede și a zonelor cu o mare<br />
biodiver sitate în scopul producției de<br />
bio car buranți. Conform acestor cri te rii,<br />
biocarburanții trebuie să emită cu cel<br />
puțin 35% mai puține gaze cu efect de<br />
seră decât carburanții fosili pe care îi<br />
înlocuiesc. Acest procent va crește la<br />
50% în 2017.<br />
Cu toate acestea, există riscul ca o parte<br />
din cererea suplimentară de biocarburanți<br />
să fie satisfăcută prin creșterea<br />
suprafețelor de teren des tinate<br />
agriculturii în întreaga lume, ceea ce va<br />
conduce la o creș tere indirectă a emisiilor<br />
dato rate con versiei terenurilor. În con -<br />
secință, Comisia a fost invitată să<br />
reexami neze impactul schim bării<br />
indirecte a destinației tere nurilor (ILUC)<br />
asupra emisiilor de gaze cu efect de seră<br />
și să propună măsuri legislative de<br />
reducere a acestui impact.<br />
Informații suplimentare:<br />
Link către propunere<br />
Mai multe informații despre biocar bu -<br />
ranți–Schimbarea destinației terenurilor:<br />
http://ec.europa.eu/energy/renewables/biof<br />
uels/land_use_change_en.htm<br />
Mai multe informații despre Directiva privind<br />
energia din surse regenerabile - Obiectivul<br />
2020:<br />
http://ec.europa.eu/energy/renewable<br />
s/targets_en.htm<br />
Mai multe informații despre Directiva privind<br />
calitatea carburanților:<br />
http://ec.europa.eu/clima/policies/tran<br />
s p o r t / f u e l / i n d e x _ e n . h t m ,<br />
MEMO/12/787<br />
Contact:<br />
Marlene Holzner (+32 2 296 01 96), Isaac<br />
Valero Ladron (+32 2 296 49 71)<br />
Nicole Bockstaller (+32 2 295 25 89),<br />
Stephanie Rhomberg (+32 2 298 72 78)n<br />
www.gdfsuez.com<br />
www.axpo.com<br />
www.elcen.com<br />
februarie 2013 5
M E S A G E R U L E N E R G E T I C<br />
Este timpul să finalizăm piața internă a energiei* )<br />
O piață internă europeană a ener -<br />
giei eficientă, interconectată și<br />
trans parentă va oferi cetățenilor și<br />
întreprinderilor o aprovizionare cu<br />
energie sigură și durabilă la cel mai<br />
mic preț posibil. Prin Comunicarea<br />
de astăzi privind modul în care piața<br />
internă a energiei poate de veni efi -<br />
ca ce, Comisia invită Statele Membre<br />
să își intensifice eforturile de a<br />
trans pune și de a pune în aplicare<br />
normele existente privind piața in -<br />
ternă europeană a energiei. Comisia<br />
va colabora cu Statele Membre pen -<br />
tru a consolida poziția consuma -<br />
torilor și pentru a reduce interven țiile<br />
de stat care distor sio nează piețele.<br />
Comisarul pentru energie, Günther<br />
Oettinger, a declarat: „În ceea ce<br />
privește gazul și electricitatea, în tre -<br />
prinderile și cetățenii sunt inte resați<br />
de două lucruri – sigu ranța apro -<br />
vizionării în orice mo ment și un preț<br />
accesibil. Aceste lucruri pot fi reali -<br />
zate cel mai bine printr-o piață<br />
europeană a energiei funcțională.”<br />
Chiar dacă s-au realizat deja pro -<br />
grese în ceea ce privește opțiunile<br />
oferite consumatorilor, stabilizarea<br />
prețurilor angro ale energiei și asi -<br />
gurarea unei aprovizionări sufi cien -<br />
te în orice moment, mai sunt încă<br />
multe de făcut pentru a utiliza pe<br />
deplin potențialul unei piețe euro -<br />
pene cu adevărat integrate. Pentru<br />
a finaliza piața internă a energiei a<br />
UE până în 2014, Comisia prevede<br />
mai multe acțiuni. Acestea includ:<br />
•Punerea în aplicare a legis -<br />
lației privind piața internă și<br />
asigurarea respectării nor -<br />
me lor privind concurența.<br />
Deși au trecut 20 de luni de la<br />
termenul limită de transpunere<br />
din martie 2011, unele State<br />
Membre nu au transpus încă<br />
integral cel de-al treilea pachet<br />
privind piața energiei. Comisia<br />
va continua procedurile de cons -<br />
ta tare a neîndeplinirii obligațiilor,<br />
pentru a se asigura că normele<br />
europene relevante sunt puse în<br />
aplicare în mod corect. Normele<br />
privind concurența tre buie să fie<br />
aplicate cu fermitate pentru a<br />
asi gura condiții de con cu rență<br />
echitabile pentru toți actorii de<br />
pe piață.<br />
•Consolidarea poziției consu -<br />
ma torilor. Studiile arată că doar<br />
unul din trei consumatori com pară<br />
ofertele de servicii. Conform esti -<br />
mărilor, consumatorii din UE ar<br />
putea economisi până la 13 mld.<br />
EUR pe an dacă ar alege cel mai<br />
ieftin furnizor de electri citate dis -<br />
ponibil. Comisia se va asigura că<br />
drepturile consuma torilor înscri -<br />
se în legislația UE vor fi vizibile în<br />
legislația națională și vor fi res -<br />
pectate în mod cores punzător de<br />
către toți actorii de pe piață.<br />
Acestea includ dreptul de a trece<br />
de la un furnizor la altul în decurs<br />
de trei săptămâni, fără costuri<br />
financiare. Comisia va promova,<br />
de asemenea, intro ducerea sis -<br />
te melor de contori zare inteligen -<br />
te, care vor per mite consuma -<br />
torilor să-și gestio neze consumul<br />
în timp real și să își controleze<br />
mai bine facturile de energie. O<br />
atenție specială va fi acordată<br />
protecției consuma to rilor vulne -<br />
ra bili. În plus, Raportul privind<br />
trans parența piețelor cu amă -<br />
nuntul ale energiei din UE oferă<br />
recomandări privind pre zen tarea<br />
clară a prețurilor, tari felor și ofer -<br />
telor. În plus, în prezent, doar 9<br />
State Membre (Austria, Republica<br />
Cehă, Germania, Finlanda, Luxemburg,<br />
Țările de Jos, Slovenia, Suedia și<br />
Regatul Unit) nu au prețuri cu<br />
amă nun tul pentru energie<br />
regle mentate. Prețurile stabi lite<br />
prin intervenția statului nu oferă<br />
con su matorilor cel mai bun raport<br />
ca litate-preț. Ele riscă să ofere o<br />
impresie falsă de protecție și nu<br />
stimulează consumatorii să exa -<br />
mineze în mod activ opțiuni mai<br />
bune, inclusiv serviciile pri vind efi -<br />
ciența energetică. Mai mult, pre -<br />
țurile reglementate pen tru con su -<br />
matorii finali împiedică in vestițiile.<br />
Ele împiedică între prin derile să<br />
intre pe piață și să investească în<br />
noi modalități de producere a<br />
energiei. Prețurile re gle mentate la<br />
un nivel inferior costurilor duc la<br />
datorii care, în cele din urmă, vor fi<br />
plătite de contribuabili.<br />
•Asigurarea flexibilității pieței.<br />
Unele State Membre inten țio -<br />
nează să sprijine producătorii de<br />
electricitate pentru ca aceștia să<br />
garanteze că există o capacitate<br />
suficientă de producere de ener -<br />
giei și atunci când nu se produce<br />
energie din surse de energie va -<br />
riabile precum energia solară sau<br />
eoliană. Această procedură poar -<br />
tă numele de mecanism de asi -<br />
gurare a capacității. Totuși, me -<br />
canismele de asigurare a ca -<br />
pa cității introduse prematur și<br />
concepute în mod defectuos pot<br />
duce la fragmentarea pieței in -<br />
ter ne și pot împiedica investițiile.<br />
Înainte de a introduce astfel de<br />
mecanisme, statele membre ar<br />
trebui să analizeze dacă există o<br />
lipsă de invesțitii în sectorul pro -<br />
ducerii de energie și de ce.<br />
Înainte ca Statele Membre să<br />
intervină pe piață la nivel na -<br />
țional, ar trebui să se ia în con -<br />
siderare soluții transfronta liere.<br />
De obicei, soluțiile euro pene pre -<br />
zintă un raport calitate-preț mai<br />
bun.<br />
În plus, Comisia va propune<br />
orien tări privind programele de<br />
sprijin pentru sursele de<br />
energie regenerabile care vor<br />
spori eficacitatea pieței interne.<br />
Context<br />
În februarie 2011, șefii de stat din<br />
UE au declarat că piața internă a<br />
energiei trebuie finalizată până în<br />
2014. Cel de-al treilea pachet<br />
privind piața energiei (Directivele<br />
2009/72/CE și 2009/73/CE) este<br />
piatra de temelie a integrării pieței<br />
gazului și a energiei electrice. El<br />
prevede următoarele măsuri:<br />
(i)separarea rețelelor (separarea<br />
acti vităților privind rețelele de<br />
gaz și electricitate care țin de<br />
generarea, producerea și trans -<br />
portul energiei);<br />
(ii)aspecte legate de protecția con -<br />
sumatorilor (în special cu privire<br />
la obligația Statelor Membre de a<br />
proteja consu matorii vulnerabili,<br />
de a oferi con s umatorilor infor -<br />
mații trans parente privind factu -<br />
rile și contractele, de a stabili un<br />
singur punct de contact și un<br />
mecanism alternativ pentru solu -<br />
ționarea extra judiciară a litigiilor)<br />
și<br />
*) Preluare din IP/12/1214, Bruxelles, 15 noiembrie 2012<br />
6 februarie 2013
M E S A G E R U L E N E R G E T I C<br />
(iii)independența și competențele auto -<br />
rităților naționale de reglementare.<br />
Pentru mai multe informații:<br />
Comunicarea „Pentru o piață<br />
internă a energiei eficace”<br />
Documentul de lucru al serviciilor<br />
Comisiei intitulat „Piețele energiei<br />
în Uniunea Europeană în 2011”<br />
Documentul de lucru al serviciilor<br />
Comisiei intitulat „Proiecte de<br />
investiții în infrastructura energetică”<br />
Pagina de internet a Comisiei pr i -<br />
vind piața internă a energiei:<br />
http://ec.europa.eu/energy/gas_e<br />
lectricity/internal_market_en.htm<br />
Raportul privind transparența piețe -<br />
lor cu amănuntul ale energiei din UE:<br />
http://ec.europa.eu/energy/gas_electr<br />
icity/forum_citizen_energy_en.htm,<br />
http://ec.europa.eu/consumers/citi<br />
zen/my_rights/energy_en.htm<br />
Contacte:<br />
Nicole Bockstaller (+32 2 295 25 89),<br />
Marlene Holzner (+32 2 296 01 96)n<br />
Commission launches innovation partnership for Smart<br />
Cities and Communities * )<br />
One of the greatest challenges<br />
facing the EU is how best to design<br />
and adapt cities into smart<br />
intelligent and sustainable environ -<br />
ments. Almost three quarters of<br />
Europeans live in cities, consuming<br />
70% of the EU’s energy. Congestion<br />
costs Europe about 1% of its GDP<br />
every year; most of it is located in<br />
urban areas. Smart urban techno -<br />
logies can make a major contri -<br />
bution to tackling many urban<br />
challenges.<br />
By launching a Smart Cities and<br />
Communities European Innovation<br />
Partnership (SCC) the European<br />
Commission aims to boost the<br />
development of smart techno logies<br />
in cities – by pooling research<br />
resources from energy, transport<br />
and ICT and concentrating them on<br />
a small number of demonstration<br />
projects which will be implemented<br />
in partnership with cities. For 2013<br />
alone, € 365 million in EU funds<br />
have been earmarked for the<br />
demonstration of these types of<br />
urban technology solutions.<br />
Currently many obstacles limit the<br />
potential of innovative smart techno -<br />
logies, for example high technological<br />
risk, difficulties over uncertain<br />
returns on investment or regulatory<br />
difficulties. In tough economic times,<br />
businesses and cities are also<br />
reluctant to scale up and rapidly<br />
deploy innovative technologies<br />
despite potential cost savings and<br />
longer-term emissions reductions.<br />
The transport, energy and ICT<br />
services and value chains are also<br />
now converging. The EU has many<br />
years of experience promoting and<br />
implementing urban projects in<br />
transport, energy and information<br />
technology, those efforts need also<br />
to converge to create „new<br />
thinking“ across sectors.<br />
Energy Commissioner Günther<br />
Oettinger stated: „Innovation drives<br />
Europe’s competitiveness and is the<br />
best means of addressing energy<br />
efficiency. Thanks to this partner -<br />
ship, high efficiency heating and<br />
cooling systems, smart metering,<br />
real-time energy management, or<br />
zero-energy buildings neighbourhoods<br />
solutions will spread among more and<br />
more European cities.“<br />
Vice-President Siim Kallas,<br />
responsible for transport, said:<br />
‘’Transport is the lifeblood of every<br />
city for people and business. But<br />
Europe’s cities suffer most from<br />
road accidents, congestion, poor<br />
air quality and noise. We need to<br />
drive forwards the research and<br />
innovation that can bring us to our<br />
goals of CO2 free cities, phasing<br />
out conventionally fuelled cars<br />
from city centres, to smart<br />
charging of electric vehicles and<br />
smokeless silent buses.“<br />
Vice President Neelie Kroes<br />
said: „ICTs put the ‘smart’ in<br />
‘smart cities’. It challenges legacy<br />
industries to rethink how to reduce<br />
congestion and increase energy<br />
efficiency in the urban environ -<br />
ment; enabling new business<br />
models and empowering people.“<br />
Background<br />
The Smart Cities and Communities<br />
Initiative was launched in 2011. In<br />
the first year (2012), € 81 Million<br />
has been earmarked for this<br />
initiative, covering only two<br />
sectors: transport and energy.<br />
Demonstration projects financed<br />
under the scheme can be in either<br />
one of the two sectors - rather<br />
than the two combined.<br />
Starting from 2013, the budget has<br />
been increased from € 81 Million to €<br />
365 Million, covering three areas<br />
instead of two: energy, transport and<br />
ICT. In addition, each and every<br />
demonstration project financed<br />
under the scheme must combine all<br />
the three sectors. Pooling the sources<br />
together also means using synergies.<br />
With this Smart Cities Partnership,<br />
the EU will help to establish<br />
strategic partnerships between<br />
those industries and European<br />
cities to develop and roll out the<br />
urban systems and infrastructures<br />
of tomorrow. A High level group<br />
consisting of CEOs from R&Dintensive<br />
industries, city mayors,<br />
regulatory authorities and public<br />
financing institutions will be set up to<br />
support the successful imple men -<br />
tation of this innovation partnership.<br />
Further information<br />
The Smart cities communication<br />
can be consulted here:<br />
DG Energy web page on Smart Cities:<br />
http://ec.europa.eu/energy/technol<br />
ogy/initiatives/smart_cities_en.htm<br />
DG Transport and mobility web<br />
page on Urban Mobility:<br />
http://ec.europa.eu/transport/urban/u<br />
rban_mobility/urban_mobility_en.htm<br />
DG CONNECT web page on<br />
Smart Cities:<br />
http://ec.europa.eu/information_s<br />
ociety/activities/sustainable_grow<br />
th/cities/index_en.htm<br />
Contacts:<br />
Marlene Holzner (+32 2 296 01 96),<br />
Helen Kearns (+32 2 298 76 38), Ryan<br />
Heath (+32 2 296 17 16), Nicole<br />
Bockstaller (+32 2 295 25 89), Dale<br />
Kidd (+32 2 295 74 61), Linda Cain<br />
(+32 2 299 90 19)n<br />
*) Preluare din IP/12/760, Bruxelles, 10 iulie 2012<br />
februarie 2013 7
M E S A G E R U L E N E R G E T I C<br />
Eficiența transformatoarelor. Moduri de a îmbunătăți<br />
ceva deja eficient* )<br />
<br />
Claude Rajotte, CS A2 CIGRE<br />
Introducere<br />
Un transformator este un aparat<br />
care convertește energia electrică<br />
cu o eficiență excepțională. Totuşi,<br />
odată cu liniile și cablurile electrice,<br />
transformatoarele sunt printre prin -<br />
cipalii factori care contribuie la pier -<br />
derile din rețelele electrice. Fiindcă<br />
eficiența energetică este o temă<br />
strategică pentru CIGRE, Comitetul<br />
de Studiu A2 a pregătit o lucrare<br />
pentru a descrie și discuta diferitele<br />
aspecte ale eficienței transforma -<br />
toarelor și posibilele căi de îmbună -<br />
tățire a acesteia.<br />
Eficiența transformatoarelor se re -<br />
feră la mai mulți factori, în principal<br />
la pierderi, dar și la zgomot, tipul și<br />
cantitatea de mate riale necesare,<br />
greutate, dimen siuni, costuri totale<br />
etc. Îmbunătățirea unuia dintre<br />
acești factori ar putea avea efecte<br />
adverse asupra altor factori și astfel<br />
un efect limitat asupra eficienței<br />
generale a transformatorului.<br />
Această lucrare se se referă la mo -<br />
duri de reducere a pierderilor trans -<br />
formatorului, având în vedere și<br />
po si bilele efecte secundare care in -<br />
fluențează eficiența generală a<br />
trans formatorului.<br />
Originea pierderilor transfor -<br />
ma torului<br />
Pierderile din transformatoarele de<br />
putere se împart în trei categorii.<br />
Pierderi de mers în gol: acestea<br />
includ în principal pierderile prin<br />
histerezis și prin curenți electrici<br />
Foucault în tolele circuitului mag -<br />
netic. Acestea se produc atunci<br />
când transformatorul este conectat<br />
la sistemul de tensiune chiar dacă<br />
nu există sarcină conectată la<br />
trans formator.<br />
Pierderi în sarcină: acestea includ<br />
în principal pierderi în rezistența<br />
electrică a înfăşurărilor, pierderi<br />
prin curenți electrici Foucault în<br />
conductoarele înfăşurărilor și pier -<br />
deri în alte piese structurale meta -<br />
lice și în cuvă datorate scăpărilor.<br />
Acestea sunt aproximativ propor -<br />
ționale cu pătratul sarcinii (curen -<br />
tului electric). Pierderi în sistemul<br />
de răcire: acestea sunt cauzate de<br />
necesarul de energia pentru ali -<br />
men tarea pompelor și ventilatoa -<br />
relor pe care le necesită sistemul de<br />
răcire al transformatorului. În unele<br />
modele, sistemul de răcire este<br />
activat imediat la punerea sub ten -<br />
siune a transformatorului, iar la<br />
altele, sistemul este activat parțial<br />
sau complet numai după ce tem -<br />
peratura uleiului sau a înfăşurărilor<br />
atinge o valoare prestabilită.<br />
În Figura 1a şi 1b sunt prezentate<br />
miezul și înfăşurările transforma -<br />
torului, acolo unde se î<strong>nr</strong>egistrează<br />
majoritatea pierderilor.<br />
Fig. 1a<br />
Fig. 1b<br />
Figura 1a: Miezul transformatorului<br />
Figura 1b: Înfăşurările transforma torului<br />
Pierderi pentru un transfor -<br />
mator modern tipic eficient.<br />
Un transformator tipic eficient de<br />
100 MVA este luat drept exemplu.<br />
Pierderile tipice pentru un astfel de<br />
transformator modern sunt urmă -<br />
toarele (procentaje în raport cu în -<br />
căr carea la sarcină maximă):<br />
-Pierderi de mers în gol: 30 kW =<br />
0.03%;<br />
-Pierderi în sarcină: 377 kW =<br />
0.38% (la sarcină maximă);<br />
-Pierderi la sistemul de răcire: 2,2<br />
kW = 0,002% ; (răcire ONAF cu<br />
12 ventilatoare de 180 W);<br />
-Pierderi totale: 409.2 kW = 0.41%<br />
(în sarcină maximă).<br />
Pe baza acestor valori, în Figura 2<br />
se prezintă pierderile și eficiența<br />
acestui transformator în funcție de<br />
sarcină (ignorând pierderile siste -<br />
mului de răcire și utilizând rezis -<br />
tența echivalentă a înfăşurării la<br />
30°C). Deși transformatoarele ră -<br />
mân foarte eficiente la orice sar -<br />
cină, eficiența este maximă acolo<br />
unde pierderile de mers în gol și<br />
cele în sarcină sunt egale. În Figura<br />
2, eficiența își atinge maximul la<br />
30% din sarcina nominală.<br />
Figura 2: Pierderile și eficiența<br />
unui transformator modern de<br />
putere tipic, în funcție de sarcină<br />
Considerații privind utilizarea<br />
Tipul transformatorului și modul<br />
său de utilizare au un impact direct<br />
asupra pierderilor produse. Mai jos<br />
sunt prezentate diferite tipuri de<br />
transfor matoare și este analizat<br />
efectul asupra pierderilor.<br />
*) Preluare din revista ELECTRA 263 /aug 2012<br />
8 februarie 2013
M E S A G E R U L E N E R G E T I C<br />
Transformatoare de în centrale<br />
electrice<br />
Acestea sunt în general proiectate pentru<br />
un anumit nivel normat și sunt, de obicei,<br />
utilizate aproape de sarcina maximă.<br />
Pentru acest tip de utilizare, pierderile în<br />
sarcină sunt factorul predominant.<br />
Transformatoare în reţeaua de<br />
transport<br />
Staţiile de transformare sunt de obicei<br />
proiectate cu un anumit număr de trans -<br />
formatoare în paralel pentru ca un<br />
defect la unul dintre transformatoare să<br />
nu determine întreruperea serviciului de<br />
alimentare. Astfel, dacă numărul de<br />
transformatoare dintr-o staţie este „N”,<br />
sarcina maximă ar trebui să fie calculată<br />
pentru „N-1” transformatoare. Dacă<br />
numărul de transformatoare în paralel<br />
este 2 (N = 2), această configurație<br />
înseamnă că fiecare transformator va fi<br />
încărcat cu peste 50% din puterea<br />
nominală numai dacă celălalt trans -<br />
formator este defect. Într-o astfel de<br />
configurație, transformatoarele trebuie,<br />
de obicei, să funcționeze cu pierderi în<br />
sarcină mici și aproape de eficiența lor<br />
maximă. Însă, odată cu creșterea nu -<br />
mă rului de transformatoare în paralel<br />
ale unei staţii, sarcina medie a fiecărui<br />
transformator este mai mare, rezultând<br />
pierderi în sarcină mai mari și prin<br />
urmare o eficiență mai mică.<br />
Transformatoare de conversie<br />
(Instalaţii de înaltă tensiune continuă și<br />
industriale)<br />
Transformatoarele de conversie au în<br />
general specificații similare cu transfor -<br />
matoarele din centralele electrice și<br />
funcționează în serviciu deseori aproape<br />
de sarcina maximă. Pierderile în sarcină<br />
sunt astfel factorul predominant în<br />
majoritatea cazurilor. Pentru această<br />
utilizare, trebuie luate în considerare<br />
efectele armonicelor, deoarece acestea<br />
pot afecta distribuția pierderilor în sarcină<br />
și astfel locul punctelor fierbinți și<br />
temperatura.<br />
Transformatoare din reţeaua de dis -<br />
tribuție<br />
Transformatoarele din reţeaua de distri -<br />
buție sunt în general proiectate pe baza<br />
sarcinii maxime a circuitului pe care îl<br />
alimentează. Această sarcină poate varia<br />
în funcție de oră, zi și sezon. Variaţia de<br />
sarcină trebuie avută în vedere pentru<br />
dimensionarea acestor transformatoare.<br />
Moduri de reducere a pierderilor la<br />
transformatoare<br />
Unele îmbunătățiri simple ale practicile<br />
de operare pot contribui la minimizarea<br />
pierderilor în transformatoarele din<br />
rețeaua electrică. De exemplu, utiliza -<br />
torii transformatoarelor trebuie să evite<br />
lăsarea acestora fără sarcină conectate<br />
la rețea pentru perioade lungi, deoarece<br />
rezultă pierderi inutile. Invers, indispo -<br />
nibilitatea prelungită a unui transfor -<br />
mator dintr-un grup paralel crește sar -<br />
cina celorlalte transformatoare, mărind<br />
din nou pierderile. De asemenea, con -<br />
trolul inteligent al răcirii poate optimiza<br />
utilizarea sistemului de răcire și mini -<br />
miza pierderile totale ale transfor -<br />
matorului. La unele temperaturi am -<br />
bien tale și condiții de sarcină, de exem -<br />
plu, ar putea fi avantajoasă por nirea<br />
sistemului de răcire înainte de atingerea<br />
pragului prestabilit de tem peratură a<br />
înfăşurării pentru a reduce temperatura<br />
părții active și astfel pierderile totale în<br />
sarcină.<br />
Aceste îmbunătăţiri relativ simple pot<br />
reduce pierderile, dar nu au efect<br />
semnificativ asupra eficienței parcului<br />
de transformatoare. Însă, următoarele<br />
cinci metode ar putea avea un impact<br />
mult mai mare.<br />
Metoda 1: Strategia de înlocuire a trans -<br />
formatoarelor de putere ale fur nizorilor de<br />
utilități și luarea în consi deraţie a pierde -<br />
rilor pe durata de viaţă<br />
Multe transformatoare folosite în pre ent<br />
la nivel mondial au fost instalate în anii<br />
‘50, ‘60 și ‘70. Acestea se apropie trep -<br />
tat de sfârșitul duratei de viață din<br />
cauza îmbătrânirii componentelor, dete -<br />
riorării, incompatibilității tehnice, uzurii<br />
morale etc. Transformatoarele moderne<br />
au pierderi mult mai mici la mersul în<br />
gol, obținute în principal prin oțel mag -<br />
netic mai bun pentru miez și tehnici de<br />
asamblare mai bune, introduse treptat<br />
de fabricanții de transformatoare.<br />
S-au obținut alte îmbunătățiri prin<br />
luarea în consideraţie a pierderilor pe<br />
durata de viaţă, utilizată acum de<br />
cumpărătorii de transformatoare.<br />
O astfel de abordare lărgește com -<br />
parația inițială de costuri în pro cesul de<br />
achiziție a transforma toarelor, pentru a<br />
include nu doar costurile de cumpărare,<br />
ci și cos turile pierderilor pe durata de<br />
viață a transformatoarelor.<br />
Societatea Nationala<br />
a Huilei Petrosani<br />
www.snh.ro<br />
februarie 2013 9
M E S A G E R U L E N E R G E T I C<br />
Ca un exemplu tipic, în Figura 3 se<br />
prezintă pierderile medii în miezul<br />
transformatoarelor pentru o mare<br />
companie de utilități din America de<br />
Nord în funcție de anul de fabri -<br />
cație. Înlocuirea treptată a acestor<br />
transformatoare, începând în gene -<br />
ral cu cele mai vechi, va îmbunătăți<br />
„în mod natural” eficiența parcului<br />
de transformatoare a respectivei<br />
companii.<br />
Figura 3: Pierderile în miez în<br />
funcție de anul de fabricație<br />
Deși strategiile de înlocuire a trans -<br />
for matoarelor sunt clar motivate de<br />
problema fiabilității, impactul pozi -<br />
tiv al acestora asupra eficienței<br />
ener getice poate fi semnificativ.<br />
Metoda 2. Noi standarde de defi -<br />
nire a claselor de eficiență pentru<br />
trans formatoare<br />
În mai multe țări, s-au făcut efor -<br />
turi substanțiale pentru elabo rarea<br />
de noi standarde de eficiență pen -<br />
tru transformatoarele din reţelele<br />
de distribuție, motivate în special<br />
de considerații de mediu.<br />
IEC lucrează în prezent la un nou<br />
standard de eficiență a transfor -<br />
matoarelor de putere cu scopul de<br />
a crea mai multe clase de eficiență<br />
în funcţie de nivelul de pierderi și,<br />
dacă este posibil, de a specifica o<br />
metodă standard de calcul pentru<br />
determinarea pierderilor pe durata<br />
de viaţă.<br />
Reglementatorii naționali și strate -<br />
giile companiilor de utilități au un<br />
rol important deoarece pot influ -<br />
ența strategiile de achiziție ale utili -<br />
zatorilor de transformatoare prin<br />
stabilirea de noi criterii financiare<br />
pentru pierderi și calculul acestora<br />
pe durata de viaţă. Acest fapt<br />
motivează la rândul lui fabricanții<br />
să utilizeze cele mai bune tehno -<br />
logii actuale pentru a optimiza<br />
proiectarea și alegerea materia -<br />
lelor, îmbunătățind astfel eficiența<br />
totală a transformatorului. În mai<br />
multe țări se observă o tendință de<br />
utilizare a calculului pierderilor pe<br />
dureata de viaţă.<br />
Dar este esențial să înțelegem efec -<br />
tul reducerii pierderilor asupra ce -<br />
lorlalte aspecte ale unui trans for -<br />
mator. Pentru transformatoarele<br />
mari, efectele asupra dimensiunii și<br />
greutății pot crea transformatoare<br />
care nu pot fi transportate în am -<br />
pla samentl, sau nu pot fi instalate<br />
în spaţiile existente fără schimbări<br />
structurale majore.<br />
Metoda 3. Îmbunătățiri pentru re -<br />
du cerea pierderilor la mersul în gol<br />
S-au făcut multe îmbunătățiri<br />
privind calitatea oțelului magnetic.<br />
Aceasta are un impact direct<br />
asupra pierderilor transforma toa -<br />
relor la mersul în gol. Pierderile prin<br />
histerezis pot fi reduse sem nificativ<br />
prin utilizarea oțelului de înaltă<br />
calitate, dar și prin simpla mărire a<br />
secțiunii transversale a miezului<br />
magnetic. Abordarea aceasta mă -<br />
rește însă pierderile în sarcină din<br />
cauza lungimii crescute a conduc -<br />
toarelor înfăşurării și deci a rezis -<br />
tenței acestora (a se vedea metoda<br />
4). O secțiune transversală mare ar<br />
putea totuși avea un efect pozitiv<br />
asupra zgomotului transfor ma -<br />
torului, cu toate că adaugă<br />
greutate și costuri. Pentru transfor -<br />
matoarele mari de putere, con -<br />
strângerile stricte de transport (ex:<br />
dimensiuni maxime pentru calea<br />
ferată) limitează uneori dimen -<br />
siunile și/sau greutatea. Pierderile<br />
prin curenți electrici Foucault pot fi<br />
reduse prin utilizarea de tablă mai<br />
subțire sau cu o rezistență electrică<br />
mai mare. Acest tip de îmbu nă -<br />
tățire crește de asemenea costul<br />
transformatorului.<br />
Miezul magnetic poate fi realizat și<br />
din oțel amorf, un aliaj metalic<br />
vitrifiat care prelucrat prin lami -<br />
nare, foarte subțire, permite redu -<br />
cerea pierderilor la funcţionarea în<br />
gol cu 60-70%. Utilizarea unui<br />
astfel de oțel magnetic la trans -<br />
formatoarele de distribuție este din<br />
ce în ce mai întâlnită. Din păcate,<br />
aceste materiale nu pot fi utilizate<br />
la transformatoarele de mare pute -<br />
re din cauza insuficientei rezistențe<br />
mecanice și a eforturilor necesare<br />
asamblării miezurilor de acest tip.<br />
De aceea ar fi nevoie de C&D pen -<br />
tru extinderea aplicației acestei<br />
tehnologii la viitoarele transforma -<br />
toare de putere.<br />
Metoda 4. Îmbunătățiri pentru re -<br />
ducerea pierderilor în sarcină<br />
O îmbunătățire majoră imple men -<br />
tată acum câțiva ani o reprezintă<br />
utilizarea de conductoare transpuse<br />
continuu (CTC).<br />
Înlocuind unui bloc masiv din cupru<br />
ca conductor de bobinaj, CTC con -<br />
stă dintr-un grup de conductoare<br />
de secţiune mică, izolate, aplatisate<br />
radial la miez pentru a reduce pier -<br />
derile prin curenți electrici Foucault.<br />
Alte bune practici ajută la redu -<br />
cerea pier derilor în sarcină, cum ar<br />
fi utili zarea ecranelor magnetice și<br />
controlul fluxului de scăpări al<br />
transformatorului.<br />
Pentru a reduce și mai mult<br />
pierderile în sarcină, fabricanții pot<br />
mări de asemenea secțiunea<br />
transversală a conductorului pentru<br />
a reduce rezistența acestuia.<br />
Aceasta va crește greutatea trans -<br />
for matorului și, odată cu reducerea<br />
surselor de materii prime, costurile.<br />
10 februarie 2013
M E S A G E R U L E N E R G E T I C<br />
transformatoarelor HTS în sistemul<br />
electric. Costurile generale (achiziție,<br />
întreținere) și durata de viață a acestor<br />
transformatoare nu sunt încă foarte bine<br />
cunoscute.<br />
A doua generaţie de benzi HTS bazate<br />
pe tehnologie de conductoare izolate cu<br />
YBCO este dezvoltată pentru aplicații la<br />
transformatoare. Tehnologia de fabri -<br />
care, controlul calității, costurile și rata<br />
de producție reprezintă problemele cu<br />
care se confruntă fabricanții de supra -<br />
conductoare. Obiectivul pe termen lung<br />
este de a aduce costurile de producție<br />
ale HTS la nivelul conductoarelor<br />
convenționale.<br />
Figura 5: secțiune transversală CTC<br />
Așa cum s-a menționat la pierderile în<br />
gol, constrângerile stricte de transport<br />
precum cele pentru căi ferate pot<br />
restrânge dimensiunea și/sau greutatea<br />
transformatoa relor de putere, limitând<br />
această metodă.<br />
Metoda 5. Transformatoare cu supra -<br />
conductoare de înaltă temperatură<br />
Materialele supraconductoare de tem pe -<br />
ratură înaltă (HTS) fac posibilă cons -<br />
truirea unui transformator mai mic și<br />
mai ușor (posibilă reducere cu 50% a<br />
masei, sau chiar mai mult), mai silențios<br />
și mai eficient, cu capacitate mai mare<br />
de suprasarcină. Este de asemenea mai<br />
sigur, deoarece uleiul este înlocuit cu<br />
gaz (de exemplu, azot) și are o anumită<br />
capacitate de limitare a curentului<br />
electric.<br />
Figura 6:<br />
Transformator<br />
HTS<br />
Transformatoarele HTS sub 10 MVA sunt<br />
testate în prezent în SUA și Japonia.<br />
Eforturile japoneze au ca țintă anul 2020<br />
pentru implementarea comercială a<br />
Concluzie<br />
Transformatoarele sunt echipamente<br />
foarte eficiente, dar se numără printre<br />
principalii factori ce contribuie la pier -<br />
derile din rețelele electrice. Domeniul<br />
eficienței transformatoarelor include nu<br />
numai pierderile, ci și nivelul de zgomot,<br />
tipul și cantitatea mate rialelor necesare,<br />
greutatea, dimen siunea, costurile totale<br />
etc. Îmbunătățirea unuia din acești fac -<br />
tori ar putea avea efecte negative asu -<br />
pra altor factori și deci un efect limitat<br />
asupra eficienței totale a trans for -<br />
matoarelor. Mai mult, pentru trans for -<br />
matoarele mari, efectele unei mai bune<br />
eficiențe asupra dimensiunilor și greu -<br />
tății pot avea ca efect impo sibi litatea<br />
transportului acestora în amplasamentl,<br />
sau imposibilitatea insta lării fără schim -<br />
bări structurale majore ale locului de<br />
montare. Toți acești factori trebuie luați<br />
în considerare în efortul de a îmbunătăți<br />
eficiența transforma toar elor.<br />
Eficiența în rețelele electrice este o temă<br />
esențială pentru CIGRE. Bunele practici<br />
operaționale la utilizarea transforma -<br />
toarelor pot reduce pierderile, dar acestea<br />
pot fi reduse și mai mult prin modurile<br />
discutate în această lucrare: strategii de<br />
înlocuire a transformatoa relor la<br />
companiile de utilități, noi stan darde de<br />
definire a claselor de eficiență a<br />
transformatoarelor, îmbună tățiri de<br />
reducere a pierderilor în gol și în sarcină și<br />
dezvoltarea de transforma toare cu<br />
supraconductoare de înaltă temperatură.<br />
Comitetul de Studii A2 va continua<br />
să exploreze, discute și studieze<br />
această temă și poate contribui la<br />
îmbunătățirea eficienței generale a<br />
transformatoarelor de putere și deci<br />
a rețelelor electrice.n<br />
www.hidroservcj.ro<br />
Partenerul ideal pentru<br />
Dumneavoastră!<br />
www.saem.ro<br />
www.ucmgroup.ro<br />
februarie 2013 11
M E S A G E R U L E N E R G E T I C<br />
Interdependențele pieței de energie electrică en gros /<br />
en detail* )<br />
WG C5 7.4<br />
Introducere<br />
La nivel internațional, industria<br />
energiei electrice a urmărit obiec -<br />
tive comune referitoare la struc -<br />
turile pieței deschise.<br />
Aceste obiective de piață sunt:<br />
•concurența mai mare în seg men -<br />
tul producerii energiei electrice;<br />
•creșterea investițiilor private pen -<br />
tru dezvoltare;<br />
•acces deschis la reţeaua de trans -<br />
port;<br />
•răspuns la noile reglementări și<br />
scheme operaționale; și<br />
•libertatea de a alege pentru seg -<br />
mentul utilizatorilor.<br />
Aceste obiective sunt implementate<br />
diferit pentru segmentele de piață<br />
en gros şi pe piaţa cu amănuntul și<br />
rămâne nevoia de a dezvolta pro -<br />
cese mai bune pentru a sprijini<br />
accesul utilizatorilor și utilizarea<br />
răspunsului acestora.<br />
Modelul competitiv al sectorului<br />
ener giei electrice este dezvoltat<br />
pentru beneficiul utilizatorilor finali<br />
prin stimularea gestiunii mai bune a<br />
activelor prezente și viitoare.<br />
Într-adevăr, beneficiile competiției<br />
din sectorul energiei electrice tre -<br />
buie să se extindă asupra tuturor<br />
sec toa relor economice și utiliza -<br />
torilor finali.<br />
Coordonarea dintre piețele en gros<br />
şi piaţa cu amă nuntul asigură un<br />
răspuns mai bun al utilizatorilor,<br />
mai multe beneficii pentru furnizori<br />
și utilizatori deopo trivă.<br />
O necesitate de bază a so cietății<br />
moderne precum energia necesită<br />
monitorizare și evaluare continuă a<br />
beneficiilor derivate din competiția<br />
pe piața en gros care se simt pe<br />
piața cu amănuntul.<br />
Cele mai semnificative schimbări<br />
din cadrul piețelor de energie<br />
electrică mature sunt în domeniul<br />
concurenței pe piața cu amănuntul.<br />
Acestea includ schimbări ale direc -<br />
tivelor europene pentru creșterea<br />
concurenței precum și dezvoltarea<br />
serviciilor de răspuns la cererea<br />
utilizatorilor, pe piețele nordamericane.<br />
Fără îndoială, piața cu<br />
amănuntul se confruntă cu noi<br />
oportunități financiare și opțiuni<br />
operaționale. Tranziția de la un<br />
model de bază de cumpărare en<br />
gros la un model de cumpărare<br />
/furnizare cu amănuntul necesită o<br />
regândire a reglementărilor, me -<br />
diului pieței și a practicilor opera -<br />
ționale.<br />
Deschiderea treptată a piețelor<br />
pentru utilizatorii care îşi pot alege<br />
furnizorul este o realitate la nivel<br />
mondial. Exercitarea efectivă a<br />
acestei posibilităţi trebuie verificată<br />
și utilizată pentru a îmbunătăți<br />
modelele economice de astăzi.<br />
Opțiunile financiare și operaționale<br />
disponibile pe piețele en gros dau<br />
de obstacole naturale când este<br />
vorba de comerțul cu amănuntul.<br />
Identificarea acestor obstacole și<br />
metodele utilizate pentru a le<br />
depăși sunt contribuţii de valoare în<br />
tranziția către modelul en gros/cu<br />
amănuntul care să incorporeze mai<br />
bine capacitățile de creștere oferite<br />
de sectorul comerțului cu amă -<br />
nuntul. Utilizarea eficientă a inter -<br />
dependențelor din piețele cu amă -<br />
nuntul cu cele en gros este esen -<br />
țială pentru ambele tipuri de piețe.<br />
Obiectul Grupului de Lucru al<br />
CIGRE WG C5.7 este de a colecta,<br />
cataloga și documenta practicile și<br />
experiența internațională referitoa -<br />
re la interdependențele dintre pie -<br />
țe le en gros și en detail.<br />
Obiectivul este de a clasifica<br />
problemele refe ri toare la soluțiile<br />
efective de imple mentare și nu de a<br />
propune măsuri detaliate în mediul<br />
comerțului cu amănuntul.<br />
Structura lucrării<br />
Lucrarea este rezultatul eforturilor<br />
WG C5 7.4, de a oferi o imagine<br />
generală a modului în care inter -<br />
dependențele piețelor en gros și en<br />
detail sunt tratate în prezent.<br />
Grupul de lucru a analizat ten din -<br />
țele generale și a prezentat rezul -<br />
tatele principale obţinute.<br />
Evaluarea interdependențelor sta bi -<br />
lite dintre piețele en gros și en detail<br />
au inclus: documentarea sti mu len -<br />
telor pentru extinderea com petiției în<br />
sectorul en detail, obsta colele din ca -<br />
lea implementării con cu renței reale<br />
pe piața en detail și identificarea<br />
interdependențelor aces tor piețe.<br />
Ca parte a evaluării, a fost esențial<br />
să se prezinte:<br />
•o definiție a ce înseamnă piețe en<br />
gros și en detail și interde pen den -<br />
țele acestora;<br />
•problemele de reglementare re fe ri -<br />
toare la extinderea concu ren ței de<br />
pe piețele en gros la cele en detail;<br />
•mediul de piață – produse, pre țu ri,<br />
tranzacții și facturări și răs punsul<br />
pieței;<br />
•noi practici operaționale și pro du -<br />
se în noul mediu de piață.<br />
Studiul a inclus date din America de<br />
Sud (Brazilia, Argentina); Europa<br />
(Portugalia, Olanda, UK); America de<br />
Nord (SUA – California), Canada;<br />
Oceania (Australia) și Asia (Japonia).<br />
Studiul a inclus un eșan tion repre -<br />
zentativ la nivel global. Participanții<br />
la studiu au fost rugați să identifice<br />
Piețele respec tive folosind termenii<br />
din Tabelul 1 de mai jos:<br />
*) Preluare din revista Electra 263 august 2012<br />
12 februarie 2013
Tabelul1<br />
Piețe<br />
Tipuri de entități<br />
Companii<br />
producătoare<br />
En gros (GENCO), de<br />
distribuție (DISCO),<br />
Comercianți<br />
En<br />
detail<br />
Producție distribuită,<br />
Comercianți, toți<br />
utilizatorii<br />
Volum<br />
comercial<br />
Volum mare<br />
de tranzacții<br />
Mediu comercial<br />
Deschis (PX, OTC,<br />
Burse Comerciale și<br />
Închidere<br />
Financiară)<br />
Mai dedicat, cu<br />
Mici tranzacții<br />
produse special<br />
individuale<br />
create<br />
Rezultate – Clasificarea pieței<br />
en detail<br />
Concurența în mediul Pieței en<br />
detail<br />
Gradul de deschidere pentru concu -<br />
rența pe piața en detail este o func ție<br />
ce ține de obiectivele definite de<br />
guvern, directivele comunității poli ti -<br />
ce, sau o combinație a acestora.<br />
Concurența pe această piață nu este<br />
o decizie de piață izolată.<br />
Argentina este singura țară din studiu<br />
în care nu există concurență deplină<br />
pe piața en detail din cauza strategiei<br />
guvernului. În SUA- California, ac tua -<br />
la concurență pe piața en detail se<br />
aplică doar clienților existenți și este<br />
blocată acceptarea de noi clienți.<br />
Mai mult, odată ce un client trece<br />
înapoi la furnizorul său, acesta pentru<br />
mult timp nu mai poate avea acces<br />
direct. În Brazilia, 26% din totalul<br />
utiliza to rilor parti cipă la concurența<br />
en detail, dintr-un maxim posibil de<br />
46%.<br />
Energia rămasă reprezintă sarcină<br />
captivă reglementată.<br />
Limita piețelor en gros și en<br />
detail<br />
Piețele en gros și en detail pot fi de -<br />
finite pe baza limitelor lor, cum ar fi:<br />
•standardele normative (ex: nive lul de<br />
tensiune, zona de conce siune etc.);<br />
•nivelul sarcinilor;<br />
•obiectivul comercial permis pen tru<br />
concurenți, care înseam nă ce tip<br />
de concurență este des chisă pe<br />
fiecare piață.<br />
În tabelul 2 se arată atributele utili -<br />
zate în studiu pentru a defini limi -<br />
tele piețelor en gros și en detail.<br />
Tabelul 2 – Limitele piețelor en<br />
gros și en detail<br />
Brazilia<br />
Portugalia<br />
standarde normative<br />
(ex: tensiune, zona de * * * * *<br />
con cesiune)<br />
nivelul sarcinilor * * * * * 1)<br />
obiective comerciale per -<br />
*<br />
mise pentru concurenți<br />
* * *<br />
(1) – Activitatea de comerț en detail necesită o licență, deși există scutiri pentru<br />
o activitate nu foarte importantă<br />
Pentru Australia de est, concurența<br />
pe piața en gros este între furnizori,<br />
pe Piețele Naționale de Energie<br />
Electrică (AMEO) și Piața en Gros<br />
de Energie Electrică (Western).<br />
Concurența pe piața en detail din<br />
Est se regăsește în cumpărarea de<br />
energie prin contracte, independent<br />
de dimensiunea clientului.<br />
În Brazilia, utilizatorii en detail (500<br />
kW – 3000 kW) pot participa pe o<br />
piață concurențială prin utilizarea<br />
de surse regenerabile.<br />
În UK, piața energetică en gros<br />
necesită î<strong>nr</strong>egis trare (inclusiv anga -<br />
jări de credit) pentru a participa în<br />
schimburi comer ciale bilaterale<br />
ferme.<br />
Există inderdependențe reale<br />
pe piețe en gros și en detail?<br />
S-a pus întrebarea de mai sus pen -<br />
tru a identifica direct interde pen -<br />
dențele piețelor en gros și en detail.<br />
În Argentina, interdependențele<br />
sunt mici, deoarece concurența<br />
pen tru utilizatorii mici este neglija -<br />
bilă. Producătorii sunt dați la o<br />
parte, și astfel utilizatorii mari și<br />
medii participă doar prin piața spot<br />
en gros.<br />
În Brazilia, concurența pe piața en<br />
detail pentru micii utiliza tori este<br />
concentrată pe sursele regene -<br />
rabile. Interdependența bra zi lia nă<br />
este controlată într-un mod în care<br />
utilizatorii medii și mari au opțiunea<br />
de a accesa contracte și prețuri en<br />
gros. Ceilalți participanți presupun<br />
inter de pendențe pe pie țele en gros<br />
și en detail.<br />
În Portugalia, entitățile en gros și<br />
en detail aparțin acelorași gru puri<br />
de furnizori de utilități. Noi furnizori<br />
en detail sunt așteptați să intre pe<br />
piață în perioada urmă toare.<br />
SUA-California<br />
Australia<br />
Argentina<br />
Olanda<br />
Japonia<br />
Canada<br />
UK<br />
California și Australia utilizează<br />
îmbunătățiri la contorizare sub<br />
forma contoarelor de jumătate de<br />
oră și a contoarelor inteligente.<br />
Pentru Japonia, Olanda, Canada și<br />
UK, există interdependențe puter -<br />
nice deoarece toată piața en detail<br />
este o activitate competitivă, iar<br />
distribuitorii depind de aranjamen -<br />
tele en gros pentru a achiziționa<br />
energie.<br />
Semnale puternice de inter -<br />
dependență<br />
Pentru a ilustra mai bine obsta co -<br />
lele în calea interdependențelor mai<br />
puternice, Grupul de lucru a clasi -<br />
ficat interdependențele după dife -<br />
rite criterii. În tabelul 3 se prezintă<br />
un sumar al acestora. Grupul de<br />
lucru a identificat motivele pentru<br />
interdependențele scăzute.<br />
Motivele identificate sunt:<br />
•Piața en detail este încă puternic<br />
reglementată;<br />
•Companiile Locale de Distribuție<br />
(OD-operator de ditribuţie) tre -<br />
buie să treacă prin cotele de preț<br />
ale pieței en gros;<br />
•utilizatorii en detail nu sunt sufi -<br />
cient de educați pentru a înțelege<br />
piața și cum să utilizeze semna -<br />
lele de piață;<br />
•actuala piață en gros nu este<br />
matură;<br />
•Motive tehnice (ex: contorizare și<br />
comunicații).<br />
Tabelul 3 – Interdependențele pie -<br />
țe lor en gros și en detail – Aspecte<br />
importante<br />
răspuns la cerere pentru<br />
prețuri<br />
schimbarea de preț pe piețele<br />
en gros afectează tarife<br />
stabilite pe piața en detail,<br />
creând un nou portofoliu<br />
Brazilia<br />
Un bun exemplu de puternică<br />
interacțiune poate fi văzut în UK,<br />
unde există o piață de preț unic ce<br />
Portugalia<br />
California<br />
Australia<br />
Argentina<br />
Olanda<br />
Japonia<br />
Canada<br />
UK<br />
* * * * *<br />
* * * * *<br />
eficiență energetică crescută * *<br />
noi furnizori pe piața en detail * * * * * *<br />
produse specifice pentru<br />
*<br />
furnizorii en gros<br />
* * * * *<br />
îmbunătățirea contorizării * * * * *<br />
gestiune mai bună pentru<br />
investițiile în rețea<br />
* *<br />
februarie 2013 13
utilizează un tarif zonal de trans -<br />
port, care se aplică la toți pro -<br />
ducătorii și distribuitorii din zonele<br />
respective.<br />
Rezultate – Caracteristicile<br />
pieței en detail<br />
Există reglementări specifice<br />
pentru utilizatori pe piețele<br />
concurențiale en detail?<br />
Reglementările piețelor en detail<br />
sunt de obicei create și utilizate<br />
pentru a crește încrederea utiliza -<br />
torilor în exploatarea opțiunilor<br />
concurențiale. În Tabelul 4 se ex pli -<br />
că reglementările specifice asupra<br />
pieței en detail.<br />
Tabelul 4<br />
Brazilia<br />
protecția prețurilor * * *<br />
furnizor de ultimă instanță * * * * * * * *<br />
gamă specială de tarife *<br />
reguli comerciale * * * * *<br />
standarde de eligibilitate și<br />
controlul migrației<br />
* * * * *<br />
reguli speciale pentru costul<br />
total al energiei electrice<br />
pentru utilizator<br />
* * *<br />
eficiența energetică * * * *<br />
aplicații de rețea inteligentă *<br />
tarife parțial reglementate<br />
(transport)<br />
* * * *<br />
Entitățile din piață recunosc<br />
concurența pe piața en detail ca o<br />
oportunitate comercială reală?<br />
Toți participanții au considerat con cu -<br />
rența pe piața en detail ca o opor -<br />
tunitate reală, în principal fiind că este<br />
o piață neexplorată și prietenoasă cu<br />
sursele regenerabile.<br />
Există alte produse pe piață dispo -<br />
nibile în mediul concurențial în afa -<br />
ra energiei electrice?<br />
Unele țări, precum Portugalia, oferă<br />
pro duse cu „Etichetă verde” la nivel<br />
de distribuție. În Australia, există ga -<br />
ze naturale cu oferte duale de com -<br />
bustibil, tranzacții financiare ener -<br />
getice și credite de carbon. UK oferă<br />
concurență la distribuție pentru gaze<br />
naturale, apa curentă și credite de<br />
carbon.<br />
Portugalia<br />
SUA-California<br />
Australia<br />
Argentina<br />
Olanda<br />
Japonia<br />
Canada<br />
UK<br />
Care sunt modurile în care<br />
utilizatorii de pe piața en detail<br />
pot accesa concurența la pre -<br />
țurile energiei electrice?<br />
Accesul la produsele concurențiale<br />
este similar cu cele disponibile pe<br />
piața en gros (a se vedea Tabelul 5).<br />
OD datorită experienței mari cu uti -<br />
lizatorii reprezintă mijlocul pre do -<br />
minant de acces pentru utiliza to rii en<br />
detail. În mod tradițional, OD este<br />
doar un contractor de servicii de<br />
distribuţie care oferă ser vicii de<br />
calitate și fiabilitate. Astăzi, dato ri tă<br />
acţiunii, pe scară largă, a OD pen tru<br />
întregul sector en detail, pro dusele<br />
noi pot fi distribuite de aceştia OD<br />
intră astfel în aria regle mentărilor<br />
prin această funcție duală, fiind un<br />
comerciant regle men tat și un ofer -<br />
tant de servicii de distribuţie.<br />
Tabelul 5 – Produse concurențiale<br />
pe piața en detail<br />
OD – oferă un produs<br />
final<br />
OD cu un produs<br />
exclusiv energetic<br />
OD cu o gamă specială<br />
de tarife reglementate<br />
Comercianți și<br />
intermediari cu produs<br />
exclusiv energetic<br />
Piață deschisă cu<br />
produse standard en<br />
detail<br />
Comercianți en detail<br />
conectați la piața en<br />
gros<br />
Contracte ferme sau<br />
bilaterale<br />
Brazilia<br />
Portugalia<br />
Există mecanisme speciale de<br />
preț pentru energie disponibile<br />
pe piața en detail?<br />
Nu există un model unic de preț care<br />
să se aplice tuturor furnizorilor en<br />
detail. Este posibilă utilizarea unui<br />
singur model pentru prețurile en<br />
gros și en detail, sau se pot utiliza<br />
modele diferite pentru fie ca re. În<br />
general diferența principală din tre<br />
mecanismele de preț en gros și en<br />
detail este modelul tarifar ener getic.<br />
În Tabelul 6 se prezintă un set de<br />
mecanisme de preț dispo nibile<br />
pentru utilizatorii en detail.<br />
În Australia este posibilă comercia li -<br />
zarea de servicii auxiliare fără exis -<br />
tența contractelor.<br />
SUA-California<br />
*<br />
Australia<br />
Argentina<br />
Olanda<br />
*<br />
Japonia<br />
*<br />
Canada<br />
* * * * * *<br />
UK<br />
* *<br />
* * * * * *<br />
* * * * * * * *<br />
Tabel 6<br />
Brazilia<br />
controlul volatilității<br />
prețurilor<br />
relația en gros * *<br />
răspuns la utilizatori * *<br />
producție distribuită –<br />
răspuns la utilizatori<br />
* *<br />
contracte bilaterale * * * * * *<br />
Portugalia<br />
În California, Producția Distribuită<br />
(DG) poate con tribui la răspunsul la<br />
utilizatori (din spatele contorului).<br />
Metodele de preț energetic<br />
disponibile în SUA includ:<br />
•utilizarea prețului en gros în timp<br />
real atunci când prețuri en detail<br />
nu sunt disponibile [trebuie men -<br />
ționat că există o tendință de a<br />
oferi clienților prețuri dinamice (de<br />
sarcină de vârf și în timp real)];<br />
•VPP (Prețuri variabile de vârf).<br />
În UK, toate tranzacțiile en gros și<br />
en detail au loc într-un mediu con -<br />
curențial. Principala diferență dintre<br />
cele două constă în mecanis mele de<br />
preț al energiei.<br />
Care sunt perioadele de piață la<br />
concurența pe piața en detail?<br />
În Brazilia, perioadele de piața en<br />
detail sunt determinate de piața en<br />
gros. În Portugalia, sunt deter mi nate<br />
de regimul contractelor bilate rale la<br />
nivelul utilizatorilor. În California,<br />
prețurile dinamice au ca scop să<br />
ofere prețuri orare cu o zi înainte<br />
utilizatorilor din viitor. În UK, tarifele<br />
distribuitorilor oferă utilizatorilor o<br />
izolare față de vola tilitatea pieței en<br />
gros. Dar, acestea sunt reevaluate<br />
din timp în timp pentru a menține<br />
profitabilitatea și cota de piață.<br />
Există pe piața en detail meca -<br />
nisme de servicii auxiliare?<br />
Piața serviciilor auxiliare este do -<br />
minată de agenți en gros datorită<br />
eficienței produselor acestora.<br />
În California, este disponibil un<br />
Program de Participare la Sarcină în<br />
care pot fi oferite puteri ca răspuns la<br />
cerere pentru a completa rezervele<br />
nepermanente. În Australia, există<br />
un mecanism pe piața en detail.<br />
SUA-California<br />
Australia<br />
Argentina<br />
Olanda<br />
Japonia<br />
Canada<br />
UK<br />
14 februarie 2013
M E S A G E R U L E N E R G E T I C<br />
Agregatorii conlucrează cu OD<br />
pentru a furniza pe piața en<br />
detail?<br />
Agregatorii în sensul acestei lucrări<br />
sunt comercianți sau intermediari<br />
pe piața en detail care negociază cu<br />
utilizatorii distribuiţi. Aceștia sunt<br />
legați comercial dar nu și fizic cu<br />
piața en gros.<br />
În Brazilia și Argentina, agregatorii<br />
pot tranzacționa împreună cu OD.<br />
În Portugalia, cu câteva excepții<br />
(sub 1% din sarcina pentru utili za -<br />
torii en detail), Companiile de dis -<br />
tribuţie nu furnizează servicii pen -<br />
tru piaţa en detail. În Australia, uti -<br />
li zatorii de pe piaţa en detail uti li -<br />
zează furnizori contractați DSR/<br />
Gen (producție distribuită). În<br />
California, agregatorii tind să nu<br />
participe direct pe piața en gros, ci<br />
lucrează printr-un coordonator care<br />
este un participant î<strong>nr</strong>egistrat pe<br />
piață.<br />
În Olanda și Japonia, agre gatorii nu<br />
pot tranzacționa cu OD. În UK,<br />
separarea dintre proprie tatea<br />
rețelei de distribuție și vânzarea en<br />
detail este obligatorie. Aceasta<br />
înseamnă că toți comer cianții en<br />
detail sunt agregatorii și aceștia<br />
obțin în principal energia din surse<br />
en gros.<br />
Rezultate – Proceduri operaționale<br />
Există proceduri speciale de<br />
informare și facturare pentru<br />
utilizatori pe piața concu -<br />
rențială en detail?<br />
Țările participante la studiu au<br />
indicat că serviciile de informare<br />
sunt oferite doar de furnizorii de<br />
energie. În Argentina și Brazilia,<br />
doar facturarea energiei este făcută<br />
direct de către furnizor. Facturarea<br />
serviciilor de transport este făcută<br />
de OD. În Australia, facturarea<br />
energiei și a transportului este<br />
făcută de furnizor. În UK, doar<br />
facturarea energiei se face direct de<br />
către comerciant (taxele de rețea<br />
sunt incluse ca una dintre com -<br />
ponente). Comercianții obțin ser -<br />
vicii de contorizare de la terți care<br />
interacționează cu un sistem cen -<br />
tralizat de î<strong>nr</strong>egistrare a con toa -<br />
relor. Oferta de servicii de conto -<br />
rizare este supusă concurenței.<br />
Standardele de contorizare<br />
reprezintă o constrângere sem -<br />
nificativă în calea unei concu -<br />
rențe dezvoltate pe piața en<br />
detail?<br />
Brazilia și Argentina au aprobat<br />
recent noi standarde de contorizare<br />
specifice pentru participanți pe<br />
piața en detail. Însă, actualele<br />
standarde OD sunt permise doar<br />
pentru unele dintre produsele de pe<br />
piață. Aceste standarde de conto -<br />
rizare încă reprezintă o constrân -<br />
gere semnificativă pentru piața en<br />
detail din aceste țări.<br />
În UK, reglementatorul implemen -<br />
tează la nivel național contorizarea<br />
inteligentă. Este puțin probabil ca<br />
un comerciant să acționeze unila -<br />
teral pentru a introduce noi tehno -<br />
logii de contorizare, deoarece<br />
clienții trebuie să poată face schim -<br />
barea în termen de 28 de zile fără<br />
obligații speciale către comerciant.<br />
Alte țări nu recunosc standardele<br />
de contorizare drept o constrângere<br />
pentru dezvoltarea pieței en detail.<br />
În Portugalia, echipamentele de<br />
contorizare rămân aceleași indi -<br />
ferent de schimbarea furnizorului.<br />
În California, o funcționalitate<br />
avan sată de contorizare aprobată<br />
de CA IOU include comunicații<br />
bidirecționale, conectare / deconec -<br />
tare de la distanță, și interfață cu<br />
rețeaua zonală. În Australia, esti -<br />
marea formei graficului de sarcină<br />
este incorporată, contoarele inte -<br />
ligente sunt implementate la marii<br />
clienți și în curând vor fi imple -<br />
mentate la clienții mai mici.<br />
Care sunt problemele pertinente<br />
pentru creșterea concurenței pe<br />
piața en detail în contextul unei<br />
Rețele Inteligente?<br />
Accesul mai bun pentru entitățile<br />
de pe piața en detail la concurența<br />
pentru furnizarea de servicii elec -<br />
trice va mări în mod natural ex -<br />
punerea și participarea tuturor<br />
utilizatorilor la gestionarea Rețelei<br />
Inteligente. Rezultatul prevăzut al<br />
acestei participări la reţeaua inte -<br />
ligentă este o mai bună utilizare a<br />
energiei printr-o mai bună efi -<br />
ciență, o creştere rațională a sar ci -<br />
nii, un management dinamic al sar -<br />
cinii și o comercializare mai bună a<br />
producției distribuite.<br />
Aceste practici ar oferi o mai bună<br />
utilizare a sistemelor de distribuție<br />
cu potențiala reducere a limitelor<br />
de siguranță privind fiabilitatea.<br />
Astfel, se prevăd reduceri ale<br />
costurilor viitoare pentru utilizatorii<br />
finali, ca rezultat direct al unui mai<br />
bun management al sarcinii.<br />
Echipamentele rețelei inteligente<br />
sunt instrumente importante de<br />
facilitare a concurenței pe piața en<br />
detail, deoarece acestea vor per -<br />
mite decizii inteligente și rapide din<br />
partea utilizatorilor. Utilizarea echi -<br />
pamentelor reţelei inteligente va in -<br />
tensifica interdependența piețelor<br />
en gros și en detail. În Tabelul 7 se<br />
prezintă problemele ce țin de re -<br />
ţeaua inteligentă pe piața en detail<br />
pentru participanți.<br />
În Brazilia, obiectivele idealizate<br />
pre zentate în Tabelul 7 sunt con si -<br />
de rate ca o barieră în calea dez -<br />
voltării complete a reţelei inte li -<br />
gente. O creștere continuă a sar ci -<br />
nii și întărirea necesară a rețelei<br />
concurează cu aceste noi aplicații.<br />
Această dualitate trebuie rezolvată<br />
de către reglementator pentru a<br />
com bina facilitățile reţelei inte li -<br />
gente cu continua creștere a sar -<br />
cinii, menținând costurile la ni ve -<br />
lurile tradiționale. O politică tarifară<br />
mai puternică și mai creativă este<br />
necesară pentru a permite utili -<br />
zatorilor finali să împartă riscurile<br />
cu profilul de preț en gros. În<br />
Portugalia, se prevede că reţelele<br />
inteligente vor coexista cu infra -<br />
structurile tradiționale, pro movând<br />
integrarea de noi facilități și servicii<br />
dar fără a pune în pericol calitatea<br />
serviciilor.<br />
Pentru California, elementele pre -<br />
zentate în Tabelul 7 reprezintă pro -<br />
bleme ale reţelelor inteligente care<br />
sunt tratate prin IOU, dar nu spe cial<br />
în scopul de a îmbunătăți concurența<br />
pe piața en detail, inte grarea<br />
surselor regenerabile și im plicarea<br />
activă a utilizatorilor în lan țul valoric<br />
energetic. În Australia, ținta este<br />
controlul sarcinii și problemele<br />
tehnice, me to dele de comunicație.<br />
Comitetul național pentru contoare<br />
inteligente examinează problemele<br />
și elabo rează propuneri.<br />
februarie 2013 15
M E S A G E R U L E N E R G E T I C<br />
we are powering<br />
your business<br />
www.ispe.ro<br />
I S C E<br />
Implicare<br />
Seriozitate<br />
Calitate<br />
Eficienţă<br />
www.isce.ro<br />
Competenţă şi seriozitate<br />
în cercetarea şi dezvoltarea<br />
de echipamente de<br />
protecţia mediului.<br />
icpet_dpm@pcnet.ro<br />
INTELIGENŢA<br />
ESTE ENERGIE !<br />
www.icpe.ro<br />
www.icpe-ca.ro<br />
www.icpe-actel.ro<br />
www.isph.ro<br />
Un stan dard agreat de performanță este<br />
esen țial, iar o piață concurențială de<br />
contorizare este prevăzută în termen de<br />
5 ani. În UK, reţeaua in teligentă face<br />
parte din natura beneficiului clientului<br />
referitor la evo luția controlului rețelei.<br />
Recunoașterea reglementărilor spe ciale<br />
este făcută prin demonstrații ale<br />
abordărilor inovatoare în rețea.<br />
Tabelul 7 – Elemente referitoare la<br />
reţeaua inteligentă pentru piața en detail<br />
sistem de supervizare în timp real cu<br />
informații instantanee din partea * * * * * * *<br />
rețelelor electrice<br />
Scheme speciale de protecție * * *<br />
Scheme speciale de ofertare de<br />
prețuri (panou de gestionare a * * * * * *<br />
energiei în case)<br />
Echipamente pentru limitarea<br />
defectelor și reconfigurarea rapidă a<br />
sistemului (auto-reparare)<br />
* * *<br />
Conexiune directă la mediul<br />
tranzacționar (participanți și piețele<br />
de energie electrică)<br />
Produse oferite pentru utiliza to rii<br />
finali de pe piața en detail<br />
Gama de produse disponibile pe piața en<br />
detail este o nouă tendință pentru fur -<br />
nizori și o mai bună cunoaștere a<br />
perspectivelor comer ciale este impor -<br />
tantă pentru utilizatori. În tabelul 8 se<br />
prezintă o sumă de posibile produse ce<br />
vor fi disponibile pe piața en detail.<br />
Tabelul 8 – Produse disponibile pe piața<br />
en detail<br />
Brazilia<br />
Portugalia<br />
În SUA există deja un program de<br />
performanță, de exemplu: clienții mari a<br />
căror sarcină totală poate fi scutită de<br />
întreruperile prin rotaţie dacă se asigură<br />
reducerea energiei necesare cu 15%.<br />
Brazilia<br />
Portugalia<br />
SUA-California<br />
Australia<br />
Argentina<br />
Olanda<br />
Japonia<br />
Canada<br />
UK<br />
* * * * * *<br />
Tarif fix * * * * * * *<br />
Prețuri exclusiv energetice * * * * *<br />
Modulații * * * * * *<br />
Contoare și senzori diferiți<br />
în funcție de tarif<br />
SUA-California<br />
Australia<br />
Argentina<br />
Olanda<br />
Japonia<br />
Canada<br />
* * *<br />
Controlul cererii * * *<br />
Beneficii economice pentru<br />
utilizarea sistemului într-o<br />
anumită perioadă<br />
* * * * * *<br />
UK<br />
În UK există reduceri pentru furnizarea<br />
combi nată de gaze/energie electrică,<br />
reduceri pentru plăți bancare direc te<br />
(debit direct), reduceri pentru comu -<br />
nicații electronice (adminis trare și<br />
facturare online) și promoții de premiere<br />
a clienților etc.<br />
Interacțiune clientului final cu noile<br />
facilități<br />
Utilizatorii finali de pe piața en detail nu<br />
sunt foarte la curent cu noile facilități,<br />
având în vedere o lungă istorie de<br />
comportament pasiv. Una din cele mai<br />
importante probleme de rezolvat este<br />
sensibilitatea utilizatorilor finali la<br />
concurența deschisă a prețului energiei<br />
electrice pentru ei. În tabelul 9 se arată<br />
perspectiva utilizatorilor finali din<br />
diferite țări.<br />
Tabelul 9 – Perspectivele utilizatorilor<br />
finali<br />
Agent<br />
pasiv; doar<br />
utilizează<br />
energie și o<br />
plătește<br />
Brazilia<br />
Portugalia<br />
Australia<br />
S U A -<br />
California<br />
Argentina<br />
Japonia<br />
Olanda<br />
UK<br />
Concluzii<br />
Agent activ: utilizează<br />
energie, dar își controlează<br />
cererea, utilizând<br />
echipament inteligent<br />
California – aceste modele<br />
de interacțiuni sunt<br />
prevăzute pe viitor<br />
Australia – unii clienți mai<br />
mari și cei care au contracte<br />
cu agregatorii<br />
UK – Unii clienți se<br />
gestionează activ (în special<br />
clienți industriali comerciali)<br />
Agent în control: utilizează<br />
energie, controlează cererea,<br />
și poate produce energie<br />
utilizând echipamente cu de<br />
generare<br />
California – Aceste modele e<br />
interacțiuni sunt prevăzute pe<br />
viitor<br />
UK – unele echipamente cu<br />
conectare controlată sunt<br />
disponibile (ex: mașini de<br />
spălat care utilizează energie<br />
electrică în afara orelor de<br />
vârf)<br />
Piețele en gros și en detail au<br />
participanți și produse diferite, dar fizic<br />
și economic sunt conectate, creându-se<br />
unele interdependențe. Piața en detail<br />
are produse specifice datorită parti -<br />
cularităţii utilizatorilor și evoluției<br />
prevăzute a echipamentelor din reţelele<br />
inteligente. Interdependențele modele -<br />
lor concurențiale en gros și en detail<br />
sunt în creștere. Proiectarea pieței en<br />
detail este încă o problemă, dar evoluția<br />
reţeleor inteligente tinde să faciliteze<br />
acest proces.n<br />
16 februarie 2013
M E S A G E R U L E N E R G E T I C<br />
Securitatea energetică pentru Europa: gazele și sursele<br />
regenerabile pentru a acoperi viitoarea creștere a cererii.<br />
Concluzii şi recomandări ale Ședinței regionale CME-Europa<br />
desfăşurată la Monte Carlo, Monaco, 7 Nov. 2012<br />
<br />
dr. ing. Gheorghe Balan, Director General Executiv CNR-CME<br />
Piața Europeană a gazelor<br />
naturale: provocările cu care ne<br />
confruntăm<br />
O masă rotundă moderată de Jean-<br />
Marie Dauger (JMD), Vice- Președinte<br />
executiv al GdF Suez S.A. cu<br />
contribuția prof. Karl Rose (KR)<br />
Director de Studii CME și Dr. Eloy A.<br />
Pelegry (EAP) Director Departament<br />
Energetic, Institutul Basc de<br />
Competitivitate, Spania. S-au dez -<br />
bătut următoarele probleme:<br />
•Dinamica și evoluţia pe piaţa euro -<br />
peană de gaze, pe următorii 15-<br />
20 de ani;<br />
•Diversificarea surselor de apro vi zi -<br />
o nare prin conducte faţă de alte<br />
soluții alternative;<br />
•Competitivitatea prețurilor, secu rita -<br />
tea contractelor pe termen lung,<br />
decuplarea de prețul petrolului;<br />
•Creșterea securității prin creșterea<br />
capacității de stocare și îmbună tă -<br />
țirea infrastructurii/<br />
În prezentarea sa, Jean-Marie<br />
Dauger a subliniat rolul pe care<br />
Europa îl are ca utilizator de ener -<br />
gie și opţiunile pe care Europa tre -<br />
buie să le facă referitor la pro -<br />
vocările care ne așteaptă, în special<br />
referitor la:<br />
•problema acceptării planificării pe<br />
termen lung a furnizării/infras -<br />
truc turii energetice,<br />
•competitivitate și<br />
•accesibilitatea și costul energiei.<br />
În acest context, utilizarea gazelor<br />
naturale contribuie substanţial la<br />
decarbonare și poate fi deci parte<br />
din soluție. Însă există încă incer -<br />
titudini asupra rolului pe care<br />
gazele naturale îl vor avea în<br />
transporturi. Deci se naște între -<br />
barea dacă utilizarea gazelor este<br />
soluția în sine sau doar o parte a<br />
soluției în combinație cu alte surse<br />
primare de energie.<br />
În opinia lui JMD, gazele naturale<br />
pot fi compe titive, dar trebuie<br />
făcută o distincție între analiza pe<br />
termen scurt și pe termen lung, în<br />
special fiindcă dife rența dintre<br />
contractele petroliere indexate pe<br />
termen lung și prețurile spot nu<br />
este sustenabilă.<br />
În ce pri vește siguranța energetică,<br />
în con textul declinului producției lo -<br />
cale conven ționale, rămân mari<br />
incer ti tudini asupra dezvoltării<br />
gazelor ne con venționale și de<br />
aceea viitoa re creștere a cererii<br />
trebuie aco perită prin importuri.<br />
Odată cu creșterea lichidităților de<br />
pe piețele euro pene, persistă totuşi<br />
între barea cum ar trebui să arate<br />
mo delul ideal pentru gazele na -<br />
turale. De aceea, investițiile rea -<br />
lizate de in dus tria gazelor naturale<br />
în infra structură sunt necesare<br />
pentru a asigura diversificarea<br />
surselor și ru telor de transport,<br />
pentru a întări si guranța ener -<br />
getică.<br />
JMD a con clu zionat că gazele<br />
neconven ționale rămân o sursă<br />
potențială ce trebuie evaluată mai<br />
bine. Industria ga zelor trebuie să<br />
aibă un rol pro activ în promovarea<br />
bunelor practici, în timp ce rolul<br />
autorităților publice este de a pro -<br />
mova o mai bună explorare pentru<br />
evaluarea poten țialului rezervelor<br />
existente și a realiza o mai bună<br />
armonizare a reglementărilor.<br />
În prezentarea sa, Karl Rose a<br />
evidențiat cererea de gaze naturale<br />
pe regiuni. Acesta a subliniat că<br />
deseori gazele naturale nu sunt<br />
incluse în strategiile energetice<br />
naționale, dar importanța acestora<br />
și cererea pentru ele sunt în<br />
creștere, în special în Europa.<br />
Pe piața gazelor din SUA, gazul<br />
natural și în special gazul necon -<br />
vențional (exploatarea internă a<br />
gazelor din argile gazeifere) au un<br />
rol în creştere important, care are ca<br />
efect reducerea importurilor de GNL.<br />
În anul 2005, previziunile erau de a<br />
importa circa 70 mld. mc, în timp ce<br />
astăzi se prevede că SUA va deveni<br />
exportator net de gaze după ce<br />
Sabine Pass va fi pusă în funcțiune în<br />
2015. În 2011, pre țurile gazului din<br />
SUA era cu 68% mai mic decât cele<br />
din Japonia. Prețurile reduse au dus<br />
la un consum intern mai mare de<br />
gaze, în detrimentul utilizării energiei<br />
nucleare și a cărbunelui. Cărbunele<br />
ieftin american este acum exportat<br />
în Europa, unde gazele rusești sunt<br />
scumpe. Dar exporturile SUA de GNL<br />
nu vor avea un impact major asupra<br />
piețelor de GNL.<br />
În Europa, depen dența de gazele<br />
naturale rusești va continua, deși<br />
actualul model de achiziție/prețuri<br />
(contrac te pe termen lung indexate<br />
cu petrolul) nu este sustenabil. KR<br />
a arătat de asemenea că procesul<br />
de fracturare hidraulică poate fi<br />
efec tuat și într-un mod ecologic<br />
(utili zând amidon din cartofi în loc<br />
de substanțe chimice). Referitor la<br />
diferența dintre prețurile gazului pe<br />
termen scurt și lung, factorii care o<br />
determină sunt următorii:<br />
Factori pe termen scurt<br />
•Dacă cererea de gaze din Europa<br />
va continua să crească;<br />
•Dacă rezervele de GNL predesti -<br />
nate SUA vor fi redirecționate<br />
către Europa, determinând astfel<br />
o creș tere a volumului de gaze cu<br />
prețuri determinate de piață;<br />
•Care va fi impactul exploatării<br />
gazelor din argile gazeifere în<br />
SUA și în lume asupra piețelor de<br />
gaze.<br />
februarie 2013 17
M E S A G E R U L E N E R G E T I C<br />
www.tractebelengineering-gdfsuez.com<br />
Printre factorii pe termen scurt:<br />
•Continuarea liberalizării piețelor de<br />
gaz;<br />
•Forțarea supra-contractării de cantități<br />
de gaze prin contracte ‘ia sau plătește’;<br />
•Incompatibilitatea dintre piețele de<br />
energie electrică și a contractelor de<br />
gaz pe termen lung. Prețurile energiei<br />
electrice sunt suficiente pentru a<br />
garanta că prețurile gazelor pot fi<br />
acoperite?<br />
•Rata dezvoltării surselor regenerabile de<br />
energie și concurența dintre com bustibili<br />
cu producția pe bază de cărbune.<br />
KR a concluzionat spunând că proble -<br />
mele principale care trebuie analizate în<br />
continuare sunt:<br />
(i) dacă gazele naturale vor deveni ‘com -<br />
bus tibilul de tranziție’ pentru viitor;<br />
(ii) dacă și cum va continua să existe<br />
energia nucleară; și<br />
(iii) dacă presiunile economice asupra<br />
producătorilor de energie electrică<br />
vor continua să crească.<br />
Mai mult, schimbările geopolitice din<br />
Orientul Mijlociu și volatilitatea prețului<br />
petrolului ar putea avea un impact<br />
asupra viitorului gazelor naturale ca<br />
sursă primară de energie. Și nu în<br />
ultimul rând, utilizarea gazelor ca soluție<br />
pentru transporturi rămâne incertă.<br />
În prezentarea sa, Eloy A. Pelegry a<br />
început prin a evidenția contextul<br />
economic actual (criza economică, care<br />
a dus la capacitate energetică în exces și<br />
scăderea cererii), combinat cu creșterea<br />
prețurilor energiei electrice și a gazelor.<br />
Acesta consideră că cererea de gaze din<br />
piețele industriale este condiționată de<br />
criza economică.<br />
În general, a avut loc o scădere a cererii<br />
de gaze în Germania, Turcia și Polonia.<br />
Consumul de gaze din centralele cu tur -<br />
bine cu Gaze cu Ciclu Combinat a scăzut,<br />
urmare dezvoltării surselor regenerabile<br />
de energie, concu renței cu cărbunele,<br />
prețurilor CO2 și a regle mentărilor.<br />
Eficiența energetică încă nu s-a apropiat<br />
de obiectivul de 20%, iar dezvoltarea<br />
surselor regene rabile a dus la creșterea<br />
costurilor, care au dus la prețuri mai<br />
mari pentru energia electrică. De aceea<br />
este nevoie de a găsi soluții mai ieftine.<br />
Europa este afectată serios de<br />
monopolul furnizării de gaze și inde -<br />
xarea la prețul petrolului aplicată de<br />
Gazprom.<br />
Integrarea piețelor la nivel național și<br />
European ar trebui să fie promovată<br />
pentru a asigura niveluri suficiente de<br />
lichidități. La final, EAP a concluzionat<br />
că este nevoie de o mai bună<br />
interconectare și o creștere a comerțului<br />
cu gaze naturale pe baza acestor<br />
interconectări.<br />
Sursele regenerabile pentru energia<br />
electrică: perspective și limitări<br />
Cea de-a doua masă rotundă a fost<br />
prezidată de Dr. Leonhard Birnbaum<br />
(LB), Vice președinte executiv al RWE<br />
AG. Aceasta a fost dedicată perspec -<br />
tivelor și limitărilor surselor regenerabile<br />
de energie, cu contribuții din partea<br />
doamnei Nicole Kaim (NK), CM CME<br />
German și a domnului Mihkel Härm<br />
(MH), secretar al CM Estonian. S-au<br />
dezbătut următoarele probleme:<br />
•Cum ar putea afecta celelalte țări euro -<br />
pene programul german ENERGIEWENDE<br />
cu cota sa în creștere de energie<br />
impredictibilă?<br />
•Cum ar putea beneficia economia<br />
euro peană de capacitatea de stocare a<br />
energiei electrice din regiunile Nordice<br />
și a Alpilor?<br />
•Conectarea la rețea, stocare și energie<br />
din surse convenționale de rezervă?<br />
Cine trebuie să plătească prețul mai<br />
mare?<br />
•Câte subvenții mai alocă Europa sur -<br />
selor regenerabile? Concluziile CME.<br />
În prezentarea sa Leonhard Birnbaum<br />
a prezentat participanţilor cu date<br />
actualizate perspectivele germane<br />
asupra surselor regenerabile pentru<br />
producția de energie electrică. A început<br />
prin a spune că Germania are cea mai<br />
mare capacitate de transport trans -<br />
frontier de energie electrică din Europa.<br />
De la lansarea sa în noiembrie 2010,<br />
conectarea piețelor a creat o zonă uni -<br />
tară de piață pentru energie electrică în<br />
Europa Centrală și de Vest. Acest fapt a<br />
dus la convergența prețurilor en gros<br />
pentru energia electrică din Europa<br />
Centrală și de Vest de dinainte și după<br />
cuplarea piețelor. Dar, în același timp, cota<br />
surselor regenerabile din producția<br />
energetică și sprijinul financiar plătit de<br />
utilizatorii de energie este în continuă<br />
creștere. Mai mult, în perioadele de vârf<br />
de cerere și producție scăzută din surse<br />
regenerabile, până la 75000MW au trebuit<br />
acoperiți de centrale electrice conven -<br />
ționale, în timp ce în perioadele de cerere<br />
18 februarie 2013
M E S A G E R U L E N E R G E T I C<br />
redusă și producție ridicată din surse<br />
regenerabile, sarcina reziduală mini -<br />
mă de acoperit ajunge la 17000MW.<br />
Ca rezultat, centralele cu combustibili<br />
fosili, în special cele cu cărbune, au<br />
oferit cea mai mare parte a nece -<br />
sarului (~ 50GW) într-un timp scurt.<br />
Referitor la energia solară, o pro -<br />
ducție foto voltaică imensă a crescut<br />
volatilitatea prețului en gros, pre -<br />
țurile au scăzut în perioadele însorite<br />
în ciuda consumului mare de energie<br />
electrică și a fost ex portată drept<br />
energie electrică en gros la prețuri<br />
scăzute (în urma sub ven țiilor/tarif -<br />
elor preferențiale). Astfel, pro ducția<br />
solară a Germaniei a avut un im pact<br />
major asupra prețurilor energiei la<br />
vârf de sarcină din Europa. LB a con -<br />
clu zionat că modelul viitor al pieței de<br />
ener gie electrică trebuie să garanteze<br />
că:<br />
•Comerțul cu certificate de emisii<br />
din Europa trebuie să rămână<br />
sistemul efi cient de ghidare pen -<br />
tru restruc turarea producției de<br />
energie electrică în con cordanță<br />
cu obiectivele climatice;<br />
•Obiectivele pentru extinderea sur -<br />
selor regenerabile în Europa tre -<br />
buie acor date cu obiectivele UE de<br />
protecție a climei;<br />
•Instrumentele pentru subvențio -<br />
na rea surselor regenerabile tre -<br />
buie să fie compatibile cu piața<br />
internă, conforme tehnologic și<br />
limitate în timp;<br />
•Menținerea capacității necesare<br />
de centrale convenționale este cel<br />
mai important aspect, pentru<br />
garantarea securității energetice<br />
și pe termen lung;<br />
•Mecanismele de capacitate nu<br />
trebuie să distorsioneze prețul<br />
pieței și trebuie să fie compatibile<br />
cu piața internă.<br />
În cele din urmă, LB a afirmat că<br />
orice restructurare a producției de<br />
energie electrică pentru scopuri<br />
climatice trebuie să fie bazată pe<br />
principii de piață.<br />
În prezentarea sa, Nicole Kaim<br />
a reamintit participanţilor un pro -<br />
iect recent de evaluare a potenția -<br />
lului existent de stocare a energiei<br />
electrice atât în Alpi cât și în<br />
Scandinavia. Proiectul a fost reali -<br />
zat de Comitetul Membru German<br />
împreună cu Prognos AG. Raportul<br />
este intitulat ‘Semnificația stocării<br />
hidroenergetice internaționale pen -<br />
tru tranziția energetică’ și poate fi<br />
obținut de pe pagina de internet a<br />
Comitetului Membru German:<br />
http://www.worldenergy.org/dnk.<br />
În prezentarea sa, Mihkel Härm<br />
a oferit o scurtă prezentare a pro -<br />
ble mei surselor regenerabile pentru<br />
producția de energie electrică.<br />
Acesta a subliniat că realizarea<br />
obiec tivelor ambițioase pentru<br />
obiec tivul de 20% energie din surse<br />
regenerabile pentru 2020, și chiar<br />
mai mult, așa cum se stipulează în<br />
Planul de Lucru UE 2050, ar fi<br />
practic imposibilă. În opinia sa,<br />
soluția ideală ar fi de a crea până în<br />
2014 o piață unică europeană<br />
operațională pentru energie elec -<br />
trică și o piață pentru emisii de CO2<br />
fără subvenții. Dar principala<br />
problemă este că actualele instru -<br />
mente politice nu sunt practice<br />
pentru a face sursele regenerabile<br />
competitive, de exmplu că costurile<br />
investiționale sunt mai mari, iar<br />
piața CO2 nu transmite semnale<br />
corecte. În opinia lui MH, ar trebuie<br />
înființat un grup de studiu care să<br />
lucreze la chestionar pentru a<br />
colecta mai multe studii de caz și a<br />
elabora sugestii pentru factorii de<br />
decizie care să îi ajute în depășirea<br />
problemelor menționate.<br />
Harta problemelor globale/<br />
regionale / naționale<br />
Johannes Teyssen i-a informat pe<br />
participanți că hărțile sunt în curs<br />
de pregătire de către secretariatul<br />
CME și vor fi distribuite curând<br />
Comitetelor Membre. În cadrul șe -<br />
din ței, Comitetele Membre au fost<br />
invitate să discute inter pretarea<br />
hărților prin implicarea membrilor<br />
acestora.<br />
Sesiunea Intersecție Regională<br />
Referitor la sesiunea regională co -<br />
mună a secţiilor, Comitetelor<br />
Membre li s-a reamintit că se caută<br />
nominalizări pentru vorbitori la<br />
viitorul Congres CME 2013 de la<br />
Daegu, și sugestii pentru probleme<br />
actuale europene pentru programul<br />
Congresului. Mai mult, participanții<br />
au fost informați că o ședință co -<br />
mună a experților CME-UE asupra<br />
Scenariilor/Planului UE 2050 este<br />
planificată pentru martie 2013; iar<br />
un seminar regional asupra vul -<br />
nerabilităților energetice din Europa<br />
va avea loc la Paris la sfârșitul lui<br />
noiembrie 2012. S-au adresat<br />
cereri de interes pentru parteneri<br />
globali tuturor Comitetelor Membre<br />
europene, precum și pentru<br />
candidați la organizarea de scheme<br />
de WELS- Water Efficiency Labelling<br />
and Standards în țările lor.<br />
Alte probleme<br />
Mandatul actualului vicepreședinte<br />
a expirat. Participanții au fost<br />
informați de Johannes Teyssen<br />
asupra procedurii de transfer a<br />
conducerii.<br />
Următorul vicepreședinte CME tre -<br />
buie ales de Adunarea Executivă, la<br />
sesiunea anuală din 8 nov. 2012.<br />
Secretariatul CME și Comitetele<br />
Membre participante și-au exprimat<br />
aprecierea pentru Dr Johannes<br />
Teyssen care a îndeplinit funcția de<br />
vicepreședinte în ultimii șase ani și<br />
a contribuit activ la activitățile CME,<br />
sprijinind inițiativele CME la nivel<br />
regional și global.<br />
Johannes Teyssen a mulțumit<br />
tuturor Comitetelor Membre euro -<br />
pene pentru sprijinul din perioada<br />
mandatului său de Vice Presedinte<br />
pentru Europa. A mai spus că lucrul<br />
cu membrii CME a fost o experiență<br />
interesantă pe care o apreciază cu<br />
adevărat.<br />
Congresul DAEGU 2013<br />
S-a oferit participanților o scurtă<br />
prezentare a stadiului pregătirilor<br />
pentru Daegu 2013, de către<br />
Comitetul de Organizare. În<br />
prezent, peste 40 de vorbitori de<br />
nivel înalt au confirmat<br />
participarea. CM au fost încurajate<br />
să promoveze congresul în fața<br />
companilor și instituțiilor membre.<br />
Data și locul de desfăşurare a<br />
următoarei ședințe<br />
Conform tradiției, următoarea șe -<br />
din ță va avea loc la Daegu, în<br />
timpul Congresului. n<br />
februarie 2013 19
M E S A G E R U L E N E R G E T I C<br />
Din Energetica UE<br />
Comisia Europeană– Comunicate de presă<br />
Mai multă solidaritate față de țările cele<br />
mai sărace? Da! Un nou sondaj arată că ajutorul<br />
pentru dezvoltare se bucură de o largă susținere*)<br />
www.chevron.ro<br />
În ciuda crizei economice, Europa ar<br />
trebui să continue sprijinirea țărilor în curs<br />
de dezvoltare, consideră 85% din<br />
cetățenii UE. Rezultatele au fost anun țate<br />
astăzi de către comisarul european pentru<br />
dezvoltare, domnul Andris Piebalgs, în<br />
cadrul Zilelor europene ale dezvoltării.<br />
Conform noului sondaj Euro barometru<br />
rea lizat pe tema dezvoltării, 61% din<br />
europeni se declară în favoarea măririi<br />
ajutoarelor acordate pentru a sprijini<br />
oamenii să iasă din sărăcie. În același<br />
timp, o majoritate de 55% consideră că<br />
țările emergente cu o creștere rapidă nu<br />
ar mai trebui să beneficieze de aju tor. Cei<br />
mai mulți dintre respondenți (61%) sunt<br />
de părere că ajutoarele ar tre bui acordate<br />
cu precădere țărilor fra gile, care au suferit<br />
de pe urma unui con flict sau a unor crize<br />
naturale, de exemplu.<br />
Europenii cred că sectorul privat joacă<br />
un rol pozitiv în țările în curs de dez -<br />
voltare, în special în ceea ce pri vește<br />
crearea de locuri de muncă (57%), dar,<br />
în același timp, se așteaptă ca între -<br />
prinderile străine să respecte o serie de<br />
norme morale și etice atunci când<br />
investesc (81%). O majoritate de 53%<br />
consideră că principalul obstacol în<br />
calea dezvoltării țărilor sărace este co -<br />
rupția. Cu toate acestea, numai 44%<br />
din tre respondenți ar fi pregătiți să<br />
chel tuiască personal mai mulți bani<br />
pentru produsele care sprijină dezvol -<br />
tarea (cum ar fi produsele din comerțul<br />
echitabil).<br />
Andris Piebalgs, comisarul european<br />
pentru dezvoltare, a declarat: „Observ<br />
cu bucurie că pentru majoritatea<br />
europenilor solidaritatea rămâne o<br />
valoare adânc î<strong>nr</strong>ădăcinată, chiar dacă<br />
propria lor situație economică se poate<br />
dovedi a fi dificilă. UE este pe punctul<br />
de a stabili bugetul pe următorii șapte<br />
ani, iar mesajul transmis de oameni<br />
liderilor lor este unul clar: economiile<br />
nu ar trebui să se facă în detrimentul<br />
celor mai săraci de pe planetă. De<br />
asemenea, ei cer garanții că ajutoarele<br />
ajung la cei mai săraci și că ele dau<br />
rezultate vizibile. Exact aceasta este și<br />
dorința mea: să ne axăm pe țările<br />
aflate în cea mai mare dificultate și să<br />
plasăm creșterea favorabilă incluziunii<br />
și drepturile omului în centrul politicii<br />
de dezvoltare. De asemenea, mă anga -<br />
jez să demonstrez mai bine rolul decisiv<br />
pe care îl joacă UE în combaterea<br />
sărăciei și, astfel, să sporesc și mai<br />
mult încrederea în acțiunile noastre”.<br />
Sondajul Eurobarometru „Solidaritate<br />
de anvergură mondială - europenii și<br />
dezvoltarea” a fost prezentat cu ocazia<br />
Zilelor europene ale dezvoltării, orga -<br />
nizate la Bruxelles (16 17 octombrie). În<br />
cadrul acestui eveniment, șefi de stat și<br />
de guvern din Africa se întâlnesc cu re -<br />
pre zentanți ai instituțiilor UE, cu m -<br />
iniștri ai UE, precum și cu repre zentanți<br />
ai instituțiilor ONU, ai societății civile, ai<br />
mediului academic și ai sec torului pri -<br />
vat. Temele centrale ale discuțiilor sunt:<br />
•agricultura, securitatea alimentară și<br />
reziliența;<br />
•protecția socială și inegalitatea;<br />
•rolul sectorului privat.<br />
Principalele tendințe ale UE<br />
Criza economică nu afectează soli -<br />
daritatea cu persoanele sărace.<br />
În ceea ce privește sprijinul acordat<br />
pen tru atenuarea sărăciei, nivelul se<br />
men ține constant față de anul trecut în<br />
Spania (88 %), prezintă o diminuare<br />
foarte mică în Grecia și în Italia ( -<br />
2 puncte procentuale) și o creștere de<br />
3 puncte procentuale în Irlanda, unde<br />
ajunge astfel la 88 %. O scădere mai<br />
notabilă se constată numai în Portugalia<br />
( 10 puncte procentuale).<br />
www.gspoffshore.com<br />
*) Preluare din IP/12/1102, Bruxelles, 16 octombrie 2012<br />
20 februarie 2013
M E S A G E R U L E N E R G E T I C<br />
Angajamentul personal al euro -<br />
penilor scade.<br />
Doar 44 % din europeni sunt dis -<br />
puși să plătească mai mult pentru<br />
produse (de exemplu, pen tru cele<br />
din comerțul echitabil) pentru a<br />
veni în sprijinul persoa nelor din<br />
țările în curs de dez voltare (cu 3<br />
puncte procen tuale mai puțin<br />
decât în 2011). Probabilitatea ca<br />
oamenii să fie dispuși să plătească<br />
mai mult este mai mare în rândul<br />
respondenților din țările UE-15<br />
(50% față de 25% în UE-12). În<br />
cazul a 6 țări s-a constatat o scă -<br />
dere de minimum 10 puncte pro -<br />
centuale în ceea ce privește dispo -<br />
nibilitatea manifes tată de cetățeni<br />
de a plăti mai mult: Grecia (33%<br />
din cetățeni sunt dispuși să plă -<br />
tească mai mult), Republica Cehă<br />
(28%), Slovenia (30%), Spania<br />
(35%), Lituania (24%) și Portugalia<br />
(12%). Nimic surprinzător în faptul<br />
că cetățenii din țările mai bogate<br />
sunt mai dispuși să cumpere pro -<br />
duse din comerțul echitabil. Pri mele<br />
locuri în acest clasament sunt<br />
ocupate de Suedia (76%), Țările de<br />
Jos (76%) și Luxemburg (70%).<br />
Sporirea finanțării ajutoarelor<br />
pentru dezvoltare are mai<br />
mulți susținători în Europa de<br />
Nord-Vest și mai puțini în<br />
Europa de Sud-Est.<br />
O creștere de cel puțin 0,7% din<br />
VNB este susținută de o vastă<br />
majoritate a cetățenilor din Suedia<br />
(80%), Danemarca (76%) și<br />
Austria (74%). Țările cu numărul<br />
cel mai mare de persoane care șiar<br />
dori o reducere a ajutoarelor<br />
sunt Bulgaria (38%), Slovenia<br />
(32%) și Grecia (30%).<br />
Principalele rezultate ale son -<br />
dajului special Eurobarometru<br />
realizat pe tema dezvoltării<br />
Rata de susținere a măsurilor de<br />
ajutorare a persoanelor sărace din<br />
țările în curs de dezvoltare se<br />
menține foarte ridicată, și anume<br />
85 % (față de 88 % în 2011).<br />
Acest tip de măsuri este considerat<br />
„foarte important” de către 37%<br />
din respondenți și „destul de im -<br />
por tant” de către 48 % din aceștia.<br />
Șase din zece europeni consideră<br />
că, în ciuda crizei, ar trebui acor -<br />
date mai multe ajutoare țărilor în<br />
curs de dezvoltare. Jumătate din<br />
respondenți (49%) sunt de părere<br />
că UE ar trebui să își țină pro mi -<br />
siunea de a spori ajutorul acordat<br />
țărilor în curs de dez voltare. În<br />
opi nia a 12% din res pondenți, ar<br />
tre bui acordate mai multe ajutoare<br />
decât s-a promis. În același timp,<br />
18% consideră că ajutorul ar tre -<br />
bui redus, deoarece Europa nu își<br />
mai pot permite acest lucru.<br />
Această cifră a crescut cu 7 puncte<br />
procentuale față de 2009 (11%).<br />
În opinia a 61% din europeni, aju -<br />
torul ar trebui acordat cu prioritate<br />
țărilor aflate în situații fragile<br />
(cauzate, de exemplu, de conflicte<br />
sau de catastrofe naturale).<br />
În opinia a 30% din respondenți, UE<br />
ar trebui să ajute țările în curs de<br />
dezvoltare, indiferent dacă aces tea<br />
se află într-o situație fragilă sau nu.<br />
Majoritatea europenilor consideră că<br />
țări precum Brazilia, India sau China<br />
nu ar mai trebui să pri mească ajutor.<br />
Întrebați dacă țările emergente cu o<br />
creștere rapidă în care o parte a<br />
populației este încă săracă ar trebui<br />
să beneficieze în continuare de<br />
ajutor, 24% din res pondenți nu au<br />
fost deloc de acord, iar 31% au<br />
înclinat să nu fie de acord.<br />
Europenii consideră că ajutorul<br />
pen tru dezvoltare ar trebui să se<br />
axeze în principal pe drepturile<br />
omului (34%), educație (33%),<br />
sănătate (32%), creștere econo -<br />
mică (29%) și agricultură/secu -<br />
ritate alimentară (29%). Au fost<br />
posibile trei răspunsuri.<br />
Pentru a ajuta persoanele din țările<br />
în curs de dezvoltare, 44% din<br />
cetățeni ar fi dispuși să cheltuiască<br />
mai mulți bani pe produse, o scă -<br />
dere de la 47% în 2011.<br />
În consecință, numărul de per soa -<br />
ne care nu sunt dispuse să chel -<br />
tuiască mai mult a crescut de la<br />
47% la 52%.<br />
Europenii consideră că cel mai<br />
mare obstacol în calea unei<br />
dezvoltări reușite este corupția<br />
(53%). Pe locul doi se află „poli ti -<br />
cile neadecvate” duse de guver -<br />
nele din țările în curs de dezvoltare<br />
(41%), iar pe locul trei conflictele<br />
(33%).<br />
La această întrebare au fost posi -<br />
bile maximum trei răspunsuri.<br />
Majoritatea oamenilor consideră că<br />
rolul principal al sectorului privat<br />
con stă în crearea de locuri de mun -<br />
că (57%) și în stimularea creș terii<br />
economice (42%) sau în promo -<br />
varea schimbului tehnologic și a<br />
progresului (29%). O mică parte din<br />
respondenți consideră că sectorul<br />
privat exploatează țările în curs de<br />
dezvoltare (27%) sau că este impli -<br />
cat în corupție (21%).<br />
Au fost posibile trei răspunsuri.<br />
Întrebați dacă sunt de părere că<br />
întreprinderile private au o respon -<br />
sabilitate socială și etică atunci<br />
când investesc în țările în curs de<br />
dezvoltare, 81 % din respondenți<br />
au răspuns afirmativ.<br />
De asemenea, 87% cred că dona -<br />
torii precum UE ar trebui să încerce<br />
să se asigure că întreprinderile pri -<br />
vate respectă anumite norme so -<br />
ciale și etice.<br />
Acest sondaj Eurobarometru a fost<br />
realizat de TNS Opinion & Social<br />
între 2 iunie și 17 iunie 2012.<br />
În jur de 26.622 de europeni cu<br />
vârsta de cel puțin 15 ani au fost<br />
intervievați față în față, la domi ci -<br />
liul lor.<br />
Pentru informații suplimentare<br />
Sondajul special Eurobarometru<br />
poate fi consultat la adresa:<br />
http://ec.europa.eu/public_opinion/arch<br />
ives/eb_special_399_380_en.htm#392<br />
Rezultatele specifice fiecărei țări<br />
pot fi consultate la adresa:<br />
http://ec.europa.eu/public_opinion/arch<br />
ives/eb_special_399_380_en.htm#392<br />
Site-ul internet al domnului Andris<br />
Piebalgs, comisarul european<br />
pentru dezvoltare:<br />
http://ec.europa.eu/commission_<br />
2010-2014/piebalgs/index_en.htm<br />
Site-ul internet al DG Dezvoltare și<br />
Cooperare – EuropeAid:<br />
http://ec.europa.eu/europeaid/ind<br />
ex_ro.htm<br />
Site-ul internet al evenimentului<br />
Zilele europene ale dezvoltării:<br />
http://eudevdays.eu/<br />
Persoane de contact:<br />
Catherine Ray (+32 2 296 99 21),<br />
Wojtek Talko (+32 2 297 85 51)n<br />
februarie 2013 21
M E S A G E R U L E N E R G E T I C<br />
EESC president argues for urgent EU<br />
action to eradicate energy poverty *)<br />
www.generalelectric.ro<br />
www.siemens.ro<br />
the phenomenon should be the first step<br />
in recognising and mapping the issue.<br />
This had to be flexible and not a rigid,<br />
one-size-fits-all definition. He added:<br />
„Rather than opt for a top-down<br />
definition of fuel poverty, the authorities<br />
should be given the latitude to offer<br />
tailor-made solutions“.<br />
www.romelectro.ro<br />
www.acue.ro<br />
www.superlux.ro<br />
Schunk Carbon Technology SRL<br />
Perii colectoare si sisteme port-perii<br />
Inele de etansare din grafit pentru turbine<br />
www.schunk-group.com<br />
The EU must step up its efforts to<br />
combat fuel poverty which affects a<br />
growing number of EU citizens,<br />
according to Staffan Nilsson,<br />
president of the European Economic<br />
and Social Committee (EESC). He<br />
also attributed energy price rises to<br />
incomplete internal market<br />
integration.<br />
His call came at Tuesday’s conference<br />
organised by the EESC and ELISAN, the<br />
European Local Inclusion and Social<br />
Action Network.<br />
Mr Nilsson said that no country in the<br />
EU had been spared rising energy<br />
prices. In Latvia, for example, costs had<br />
increased by 27% in February 2011,<br />
while in France 42% of households had<br />
cut back on heating their homes to save<br />
on energy bills last year. In Germany<br />
prices were expected to go up by 10 to<br />
15% again this year.<br />
The EESC president called for<br />
determined action at EU level to combat<br />
energy poverty: the EU could not ignore<br />
a problem that affected up to 125<br />
million Europeans. Mr Nilsson reiterated<br />
that adopting an EU-wide definition of<br />
The EESC has consistently argued that,<br />
in parallel, a consistent and compre -<br />
hensive social and energy policy<br />
framework should be put in place at EU<br />
level. It could include an assessment<br />
and dissemination of good practice and<br />
further common targeted measures.<br />
Stéphane Buffetaut, president of the<br />
EESC transport and energy (TEN)<br />
section, called for advantage to be taken<br />
of untapped energy efficiency potential,<br />
which in his view was „a cost-effective<br />
way to achieve both social policy and<br />
energy objectives“.<br />
In the same vein, Remo Sernagiotto,<br />
President of Elisan and Minister for<br />
Social Services in the Veneto Region<br />
called for the EU and Member States to<br />
invest in energy-efficient technologies<br />
and take energy-saving measures. He<br />
said that project bonds should be used<br />
for investment in energy.<br />
Reduction of excessive energy<br />
consumption by public buildings and<br />
private homes would generate energy<br />
savings of 30-40% by 2020, Mr<br />
Sernagiotto pointed out. „In the short<br />
term this would boost social cohesion<br />
and ease fuel poverty“.<br />
This view was further developed by<br />
Antonio Cancian, MEP, who noted that<br />
raising awareness of efficient energy<br />
use could go a long way towards<br />
reducing energy bills:<br />
www.comoti.ro<br />
*) Preluare din CES/12/74, Bruxelles, 29 noiembrie 2012<br />
22 februarie 2013
M E S A G E R U L E N E R G E T I C<br />
„The lack of awareness on the part<br />
of energy consumers must be<br />
addressed quickly“.<br />
Jan Panek from the European<br />
Commission reminded participants<br />
that the Commission-led Citizen’s<br />
Energy Forum, also called London<br />
Forum, had been working to raise<br />
consumer awareness for the past<br />
five years.<br />
Mr Nilsson added: „If we make<br />
sure that the most vulnerable can<br />
benefit from the lowest market rate<br />
and at the same time work to raise<br />
their energy awareness, in many<br />
cases we will be able to avoid social<br />
security schemes coming into<br />
play“.<br />
He concluded by reasserting the<br />
EESC’s commitment to a stronger<br />
effort to address fuel poverty at EU<br />
level.<br />
In the past the EESC has adopted a<br />
number of opinions on energy<br />
poverty and related issues. In a<br />
2010 opinion it looked at the<br />
impact of energy liberalisation and<br />
the economic crisis on fuel poverty,<br />
while last year it tackled the EU’s<br />
new energy policy. Given recent<br />
developments, the Committee is<br />
likely to adopt a new opinion on<br />
energy poverty in 2013.<br />
For more information, please<br />
contact:<br />
Karin Füssl, Head of the Press Unit<br />
E-mail: karin.fussl@eesc.europa.eu,<br />
Tel.: +32 2 546 8722 n<br />
2012 EU-US Energy Council to meet in Brussels,<br />
5th December 2012 *)<br />
Catherine Ashton<br />
Tomorrow, 5th December 2012,<br />
the EU-US Energy Council will<br />
meet in Brussels for the fourth<br />
time since it was established in<br />
November 2009. The EU High<br />
Representative and Vice President<br />
of the European Commission,<br />
Catherine Ashton, and the<br />
Commissioner for Energy Günther<br />
Oettinger will welcome the US<br />
Secretary of State Hillary Clinton,<br />
who will be accompanied by<br />
Deputy US Secretary for Energy<br />
Daniel Poneman, at the Head -<br />
quarters of the European External<br />
Action Service. Neoklis Sylikiotis,<br />
Minister of Commerce, Industry &<br />
Tourism, will represent the Cypriot<br />
Presidency.<br />
In the EU-US Energy Council, the<br />
European Union and United States<br />
work to promote transparent and<br />
stable global energy markets.<br />
Stable energy markets are<br />
important for jobs and growth in<br />
Europe and the United States and<br />
influence the health of the global<br />
economy as a whole.<br />
Beyond their respective regions,<br />
the EU and the US both support<br />
the UN Secretary General’s<br />
initiative ‘Sustainable Energy for<br />
All’ which aims to provide access<br />
to those 1.3 billion people who<br />
have no access to any modern<br />
form of energy.<br />
The EU US Energy Council is also<br />
the forum where the world’s two<br />
largest economic blocs co-operate<br />
on regulatory policies that<br />
encourage the safe, efficient and<br />
sustainable use of energy.<br />
The meeting will discuss EU/US cooperation<br />
to enhance energy<br />
security through the diversification<br />
of gas and oil supply sources and<br />
routes. This year there is also a<br />
focus on the regulatory frame -<br />
works that encourage more<br />
efficient use of energy sources.<br />
The meeting will also look at how<br />
to decarbonise our economies, to<br />
avert global climate change, while<br />
securing sustainable future<br />
growth. EU and US scientific and<br />
technological leadership, under -<br />
pinned by carefully targeted<br />
funding and deeper Trans-Atlantic<br />
co-operation, is critical to achie -<br />
ving the necessary break throughs.<br />
Other themes before this year’s<br />
Energy Council will include the<br />
development, testing and deploy -<br />
ment of technologies such as<br />
smart grids, which in turn will<br />
facilitate electric mobility, and the<br />
deployment and storage of zeroemission<br />
sources, such as wind,<br />
solar and ocean energy.<br />
The EU-US Energy Council will<br />
signal its openness to work with<br />
emerging partners, such as China<br />
and India.<br />
A truly global effort is needed to<br />
harness new energy opportunities<br />
and tackle the climate threats the<br />
world is facing.<br />
Photographs and video coverage<br />
will of the meeting will be available<br />
on Europe by Satellite.<br />
Contacts :<br />
Michael Mann (+32 2 299 97 80),<br />
Nicole Bockstaller (+32 2 295 25 89),<br />
Marlene Holzner (+32 2 296 01 96)n<br />
*) Preluare din IP/12/1319, Bruxelles, 4 decembrie 2012<br />
februarie 2013 23
M E S A G E R U L E N E R G E T I C<br />
Din activitatea CME<br />
WEC Inside<br />
1–14 February 2013<br />
News<br />
Asian issues high on Summit agenda<br />
The World Energy Leaders’ Summit (6<br />
February) in New Delhi will explore<br />
the hot topics affecting Asian energy.<br />
Sessions will cover the energy–water<br />
nexus, solving the policy trilemma,<br />
accelerating the roll-out of<br />
renewables, and the implications of<br />
shale gas.<br />
The event will boast strong ministerial<br />
support and presence. J.M. Scindia,<br />
the Indian Minister of State for Power,<br />
and Farooq Abdullah, the Indian<br />
Minister of New and Renewable<br />
Energy, will each give a special<br />
Congress: Tomorrow’s Energy Prize<br />
The WEC has launched “Tomorrow’s<br />
Energy Prize”, a US$60,000 compe -<br />
tition to recognise the most out -<br />
standing papers submitted to the<br />
World Energy Congress.<br />
The prize is being sponsored by<br />
Younghoon David Kim, Chairman of<br />
Daesung Group and and Co-Chair<br />
elect of the WEC. Submissions are<br />
invited from global experts in their<br />
respec tive fields.<br />
The prize covers six categories<br />
under the World Energy Congress’s<br />
address at two separate sessions.<br />
There will be a Ministerial Dialogue<br />
with participation with at least three<br />
energy ministers from Asia and the<br />
Middle East. The Summit will be cohosted<br />
by J.M. Scindia, the power<br />
minister, and P. Uma Shankar, Chair of<br />
WEC-India and the Indian Union<br />
Secretary of Power.<br />
Following the Summit, the India<br />
Energy Congress (7–8 February) will<br />
focus on the issue of energy security<br />
for the country. The event is<br />
2013 theme: “Securing Tomorrow’s<br />
Energy Today”.<br />
The Daegu 2013 Organizing<br />
Committee encourages authors to<br />
provide their insights on a topic<br />
relating to any one of the World<br />
Energy Council’s six main activity<br />
areas:<br />
• Exploring World Energy Scenarios<br />
• Surveying World Energy Resources<br />
and Technologies<br />
• Assessing the Energy Trilemma:<br />
the trade-offs between energy<br />
security, social equity and<br />
organised by WEC-India.<br />
On 7 February, the WEC will be<br />
launching the findings from the 2013<br />
World Energy Issues Monitor to the<br />
media at a press conference to be<br />
attended by J.M. Scindia, the Indian<br />
power minister.<br />
The findings will also be sent to WEC<br />
member committees ahead of the<br />
launch.<br />
Both the World Energy Leaders’<br />
Summit and the India Energy<br />
Congress are co-hosted by J.M.<br />
Scindia and P. Uma Shankar. n<br />
environmental impact<br />
• Improving Energy Access: the<br />
food, energy and water connection<br />
• Promoting Energy and Urban<br />
Innovation<br />
• Shaping Global Energy Frame -<br />
works and Governance<br />
The winning paper in each category<br />
will receive US$10,000.<br />
More info on: www.daegu2013.kr<br />
or contact<br />
Mr Yonghyuk Choi<br />
yong@daegu2013.kr n<br />
Africa Energy Indaba – bigger and better<br />
This month’s Africa Energy Indaba<br />
will be bigger and better than ever.<br />
The Indaba, to take place from 19<br />
to 21 February in Johannesburg, is<br />
the WEC’s annual African regional<br />
meeting. The event is expected to<br />
attract more international and<br />
African participants, both in the<br />
form of speakers and delegates.<br />
Organisers expect conference<br />
atten dance to grow by at least 20%<br />
as has done in previous years.<br />
Support from industry associations<br />
has also increased, from 6<br />
organisations last year to 10 this<br />
year.<br />
There will be more strategic<br />
participation from African countries.<br />
For example, the Zimbabwean<br />
Energy Council – the WEC’s newest<br />
African member committee – will be<br />
bringing a delegation and hosting a<br />
Zimbabwean Pavilion at the<br />
exhibition to showcase the country’s<br />
energy and business potential.<br />
But the event’s growth is not in<br />
numbers alone.<br />
To encourage and support the<br />
emerging role of women in the<br />
energy sector, all session<br />
moderators this year will be<br />
women. And for the first time, the<br />
Indaba programme will include the<br />
Nuclear Forum.<br />
The Indaba, which in the Zulu lan -<br />
guage means ‘gathering’, is<br />
presented by the South African<br />
National Energy Association<br />
(SANEA) – the WEC’s South African<br />
member committee – and suppor -<br />
ted by the African Union and the<br />
NEPAD Planning & Coordinating<br />
Agency.<br />
More on:<br />
www.africaenergyindaba.com,<br />
info@energyindaba.co.za.n<br />
24 februarie 2013
M E S A G E R U L E N E R G E T I C<br />
Interview<br />
WEC Chairman Pierre Gadonneix tells WEC Inside why 2013 will be a decisive<br />
year for energy.<br />
Pierre Gadonneix<br />
Chairman of the WEC<br />
What’s your vision this year for the<br />
World Energy Council?<br />
Being the year of our World Energy<br />
Congress, 2013 offers a timely<br />
opportunity for all world leaders to<br />
understand our global energy and<br />
sustainable develop ment challenges.<br />
This year will also be a year of energy<br />
transition for many countries. With<br />
the new governments of China and<br />
South Korea, along with the second<br />
term US Obama administration, we<br />
may see a new set of critical energy<br />
policies. 2013 is also a transition year<br />
in India before elections take place,<br />
and in France where a national<br />
debate on energy transition will<br />
continue throughout the year.<br />
I am optimistic that countries will share<br />
a clear, pragmatic, and ambitious vision<br />
for the world, and I hope that 2013 will<br />
be a decisive year for the energy world<br />
to transition onto the right, clean, and<br />
sustainable path.<br />
Moreover, I am confident that 2013 will<br />
bring the world closer to reaching<br />
consensus on climate change mitigation<br />
by signing a global accord in 2015.<br />
I also hope 2013 will see concrete<br />
outcomes from the UN’s Sustainable<br />
Energy for All initiative, in which the<br />
WEC closely involved.<br />
What would you like this year’s<br />
Congress to achieve?<br />
It’s significant that the Congress will<br />
take place in Asia. Asia is a continent of<br />
all superlatives when it comes to<br />
energy. It is a centre of gravity for all<br />
energy dimensions: whether it be<br />
innovations, new infrastructures,<br />
disruptive techno logies, and beha vioral<br />
change, we find all of them happening<br />
in Asia.<br />
The WEC is therefore delighted to seize<br />
the opportunity of the 2013 Congress to<br />
gain a stronger foothold in Asia, and to<br />
e<strong>nr</strong>ich its community of energy leaders<br />
with Asia’s experiences and expertise.<br />
Also,<br />
I would like the Congress to highlight<br />
the urgency of the energy trilemma<br />
challenge, and to address it by first<br />
understanding what options we have.<br />
For example, we need all energy<br />
technologies as part of a diverse<br />
resource mix, and we have to build<br />
global governance on the safety of all<br />
types of energy.<br />
Lastly, I would like the Congress to build<br />
a common shared vision of pragmatism<br />
between industry leaders and<br />
governments to help put the best<br />
policies in place worldwide.<br />
You recently received a Platts<br />
lifetime achievement award. What’s<br />
the significance of this for the WEC?<br />
The WEC envisions the future energy<br />
world to be one with improved<br />
governance on both national and global<br />
levels if we are to reach our long-term<br />
goals of energy security, climate change<br />
mitigation, and eradication of energy<br />
poverty.<br />
This is my lifetime conviction – that we<br />
need both market forces and smart<br />
regulations. That is why in 2009,<br />
I led the WEC in launching our annual<br />
assessment of energy and climate<br />
policies.<br />
The study, now known as the World<br />
Energy Trilemma report, assesses<br />
policies and practices of more than 90<br />
countries, and thereby helps promote<br />
the most efficient policies. So when I<br />
received the Platts award in December, I<br />
dedicated it to all the world’s energy<br />
leaders who have put in place a sound<br />
and efficient frameworks for the<br />
peaceful, clean, and acceptable<br />
economic development for our future<br />
generations.<br />
What were some trends high lighted<br />
at the Platts event?<br />
The Platts Global Energy Outlook<br />
Forum, which took place before the<br />
awards ceremony, highlighted the<br />
future of gas and especially shale gas.<br />
In the US, shale gas is a game changer<br />
which has already sparked a drop in<br />
energy prices, reindustriali sation,<br />
reduction of imports, and prospect of<br />
energy exports, substitution of coal, and<br />
reduction of CO2 emissions.<br />
But the Platts event also highlighted the<br />
uncertain future that renewable energy<br />
is facing given declining subsidy support<br />
in the US and Europe, and global<br />
production surplus. The technical issues<br />
of intermittency, storage, and peak<br />
management which have yet to be<br />
resolved were also keenly discussed.<br />
Both gas and renewables are<br />
undoubtedly energies for our future, but<br />
each has their own challenges:<br />
for gas it’s about mitigating CO2<br />
emissions, and for renewables it’s about<br />
getting closer to competiti veness and<br />
providing the technical solution to fully<br />
integrating them into the energy<br />
system.<br />
Platts recognised your achieve -<br />
ments, but what are you most<br />
proud of?<br />
Be it at GDF or at EDF, I have always<br />
tried to lead strategies to help address<br />
the preoccupations of both sustainable<br />
development and the global agenda.<br />
Both issues are at the core of the WEC’s<br />
mission and ambition.<br />
Therefore I was happy and proud to be<br />
able to prolong and add force to this<br />
commitment during my mandate as<br />
WEC Chairman. n<br />
februarie 2013 25
M E S A G E R U L E N E R G E T I C<br />
Inside Insight<br />
Capturing the cash for CCS<br />
A recent WEC Italy workshop<br />
looked at how access to R&D<br />
funds could be improved. Here<br />
are the highlights.<br />
As in the case of green technologies,<br />
the development of carbon capture<br />
and storage (CCS) is facing difficulties<br />
mainly due to the reduction of R&D<br />
funding under the current economic<br />
climate.<br />
In order to foster development of the<br />
most promising projects in Europe,<br />
the funding available under the<br />
Seventh Framework Programme, the<br />
European Energy Programme for<br />
Recovery, and the NER300<br />
mechanism must be carefully<br />
managed.<br />
Despite the challenging economic<br />
climate, research on CCS continues,<br />
and pilot projects around the world<br />
continue to unveil important data and<br />
insights. These are related to a<br />
number of issues involving<br />
technology and economics, such as<br />
new systems to reduce energy and<br />
solvent consumption during the<br />
capture phase; more efficient gas<br />
turbines; the inclusion of CCS in<br />
biomass plants; cost reduction for<br />
oxygen combustion systems;<br />
designing pipeline networks for CO2<br />
transport to allow economies of scale<br />
and costsharing; and the security of<br />
storage sites.<br />
In the past, the EU had intended to<br />
accelerate CCS demonstration<br />
projects in order to quickly turn CCS<br />
technology into a cost-effective option<br />
ready for commercial-scale plants<br />
(about 300 MW). This approach was<br />
not fruitful, and the EU is now shifting<br />
its CCS focus on R&D activities on the<br />
pilot scale. The rationale for this was<br />
so that technologies and processes<br />
could be better developed without<br />
excessively penalising the energy<br />
balance and the performance of<br />
power plants.<br />
On a national level, energy<br />
stakeholders must collaborate with<br />
central and local governments and<br />
authorities to identify the most<br />
promising one, or at most two, CCS<br />
projects and focus on them.<br />
Not only would this allow the sharing<br />
of facilities, knowhow, best practices<br />
and data, but it may also allow the<br />
selected project(s) to be presented as<br />
a multi-stakeholder technology<br />
initiative, thereby increasing chances<br />
for the project(s) to gain access to<br />
European R&D funds.<br />
CCS technologies and systems can<br />
also gain competitiveness by<br />
integrating carbon utilization (the ‘U’<br />
in CCUS). Utilisation exploits<br />
additional energy resources, such as<br />
enhanced oil recovery (EOR) from<br />
depleted oil-fields, enhanced<br />
exploration of shale gas resources,<br />
and enhanced coal bed methane<br />
(ECBM) from deep coal beds (see<br />
graph).<br />
The Chinese government has been<br />
following this approach, according to<br />
a presentation by Dr Jiutian Zhang,<br />
Deputy Director of The Administrative<br />
Centre for China’s Agenda 21.. n<br />
Agenda<br />
We invite our members to attend the<br />
following events<br />
WORLD ENERGY CONGRESS<br />
World Energy Congress – Theme:<br />
“Securing Tomorrow’s Energy Today”<br />
13–17 October 2013 – Daegu, South Korea<br />
web: www.daegu2013.kr<br />
Member committees: your 2013 plans<br />
Is your member committee planning events, studies<br />
or other initiatives on the national level this year?<br />
If so, then we’d like to hear from you.<br />
Contact Ori Chandler, Senior Manager of Member<br />
Services, on chandler@worldenergy.org<br />
EXECUTIVE ASSEMBLY<br />
WEC Executive Assembly 2013<br />
11–13 October 2013 – Daegu, South Korea<br />
Ori Chandler, chandler@worldenergy.org<br />
WORLD ENERGY LEADERS’ SUMMIT (WELS)<br />
World Energy Leaders’ Summit<br />
6 February 2013 – New Delhi, India<br />
WEC REGIONAL FORUM<br />
Africa Energy Indaba 2013<br />
18–21 February 2013<br />
Johannesburg, South Africa<br />
web: www.energyindaba.co.za<br />
Ori Chandler, chandler@worldenergy.org<br />
22 nd World Energy Congress<br />
DAEGU 2013<br />
26 februarie 2013
M E S A G E R U L E N E R G E T I C<br />
Noi suntem viitorul energeticii românesti<br />
Analiza funcţionării reţelelor electrice cu luarea în considerare<br />
a caracteristicilor de sarcină în funcţie de tensiune<br />
ing. Viviana Andreea ASAN, dr. ing. Nicoleta Elena Roşca – ISPE<br />
Dacă nu ei, atunci cine ?<br />
Este o întrebare care ar trebui să ne preocupe pe noi, toți cei împătimiți de profesia de energetician, dar în egală măsură și pe<br />
decidenții noștri economici și politici. Cine ne va continua realizările, cine va construi noi obiective energetice, cine va dezvolta<br />
și implementa în continuare tehnologiile neconvenționale, nanotehnologiile, rețelele inteligente, suprarețelele și alte<br />
asemenea proiecte “smart“, pe mâna cui vom lăsa lucrările, studiile, zilele și nopțile noastre lungi de trudă - dar și de<br />
satisfacții fără egal pe tărâm energetic? Dacă nu ei, tinerii energeticieni de astăzi și viitorii lideri energeticieni de mâine, atunci<br />
cine?<br />
Ei, tinerii noștri energeticieni reprezintă practic viitorul energeticii românești. Investind în capabilităţile și ideile lor novatoare,<br />
susținându-i și având încredere în inteligența și creativitea lor vom contribui cu adevărat la dezvoltarea viitorului energetic<br />
sustenabil, despre care se vorbește și se scrie atât de mult. Si mai ales, nu trebuie să ne gândim doar la așteptările pe care<br />
le avem noi de la acești tineri. Trebuie să ne preocupe foarte serios așteptările pe care le au tinerii de la noi, să încercăm<br />
găsim cele mai inteligente metode de a-i stimula, a-i motiva și de a fructifica inteligența lor pentru dezvoltarea industriei<br />
energetice românești.<br />
De aceea, începând din acest Număr al Mesagerului Energetic, ne face plăcere să inaugurăm rubrica “Noi suntem viitorul<br />
energeticii românești“, cu articolul scris de Viviana Asan- ISPE, membru al grupului Viitorii Lideri Energeticieni din România,<br />
VLER.<br />
Invităm toți membrii VLER, din cadrul CNR-CME, să scrie articole la această nouă rubrică, special destinată lor. Să ne<br />
demonstreze că prin ideile lor inedite și îndrăznețe, aplombul, inteligența, cunoștințele și profesionalismul lor, deschiderea lor<br />
totală față de tot ce este nou în domeniu, noi putem pleca liniștiți spre stele, având convingerea că energetica românească va<br />
rămâne pe mâini bune și minți luminate.<br />
Vă așteptăm, dragii noștri tineri. Demonstrați-ne că, într-adevăr, voi sunteți viitori lideri energeticieni !<br />
Elena Ratcu<br />
Director program VLER<br />
Importanţa considerării caracte ris -<br />
ticii de sarcină în funcţie de ten si -<br />
une este în prezent recunoscută la<br />
nivel european. În România, in tro -<br />
du cerea noilor cen trale elec tri ce<br />
(utilizând resurse regene ra bile) în<br />
reţea ridică probleme ma jo re de re -<br />
gla re a puterii reactive ge ne rate, a<br />
tensiunii, de siguranţă în funcţio na -<br />
rea sistemului electro energetic naţio -<br />
nal (SEN), de res pec tare a condiţiilor<br />
de calitate a energiei electrice.<br />
Considerarea caracteristicilor de sar -<br />
cină P=f(U) şi Q=g(U) ale utili za to -<br />
rilor într-un regim normal de func ţio -<br />
nare ar conduce la schim barea ni ve -<br />
lului de tensiune, ceea ce de ter mină<br />
modificarea puterii ac tive total con -<br />
su mate şi, evident, influenţează cir -<br />
cu laţiile de putere activă şi reactivă.<br />
Există numeroase motive pentru<br />
care este importantă cunoaşterea<br />
caracteristicilor de sarcină din fie -<br />
care nod al unei reţele electrice,<br />
atât din punct de vedere al ope ra -<br />
to rului acelei reţele cât şi din punct<br />
de vedere al utilizatorilor acelei<br />
reţele.<br />
Considerarea caracteristicilor de<br />
sarcină, din punct de vedere al ope -<br />
ra torului unei reţele, are un rol im -<br />
portant atunci când realizează:<br />
•managementul puterii reactive şi<br />
reglajului tensiune – putere reac -<br />
tivă (U-Q) la nivelul surselor de<br />
putere reactivă<br />
•dispecerizarea sarcinii active şi reac tive<br />
în cadrul sistemului electro energetic<br />
•managementul puterii reactive<br />
pentru a face faţă unui eventual<br />
colaps de tensiune<br />
•distribuţia surselor de putere reac ti -<br />
vă în SEN pentru o dispecerizare cât<br />
mai potrivită cu structura de gene -<br />
ra toare şi utilizatori.<br />
Din punctul de vedere al utili za to ri lor<br />
(consumatorilor) unei reţele, con si -<br />
derarea caracteristicilor de sarcină<br />
influenţează:<br />
•variaţia factorului de putere în con -<br />
diţiile considerării dependenţei sar -<br />
cinii de nivelul de tensiune din nodul<br />
de sarcină, în special abaterea de la<br />
factorul de putere neutral şi in flu -<br />
enţa asupra costului energiei reac -<br />
tive achiziţionate<br />
•optimizarea regimului de funcţio na -<br />
re a instalaţiilor, în special pe plat -<br />
formele industriale, în condiţiile ten -<br />
dinţei utilizatorilor de a-şi reduce<br />
achiziţia de energie fără scăderea<br />
productivităţii [1].<br />
O problemă deosebit de importantă în<br />
sistemul energetic o reprezintă pier -<br />
derile de putere, şi implicit de energie,<br />
din reţeaua electrică. Acestea au un<br />
important rol în re gimul de funcţio -<br />
nare al oricărui utilizator şi depind în<br />
mare măsură de regimul realizat.<br />
Trebuie menţionat că nu există o sin -<br />
gură soluţie de reglare a ten siunii<br />
pentru ca pierderile de putere să fie<br />
minime, ci acestea depind de carac te -<br />
risticile de sarcină în funcţie de ten -<br />
siune ale utilizatorilor.<br />
Se cunoaşte faptul că dependenţele<br />
puterilor active şi reactive de ni ve -<br />
lul de tensiune (caracteristicile de<br />
sarcină) pot fi statice (exprimate<br />
prin tr-o dependenţă matematică<br />
între P(Q), U şi f) şi dinamice (ex -<br />
pri mate prin dependenţe în funcţie<br />
de timp, necesare în studiul şi ana -<br />
liza regimurilor tranzitorii).<br />
februarie 2013 27
M E S A G E R U L E N E R G E T I C<br />
În continuare sunt descrise câteva<br />
aspecte legate de influenţa caracte -<br />
risticilor de sarcină statice asupra<br />
pierderilor de putere.<br />
Pierderile de putere activă în reţe -<br />
lele electrice de forma:<br />
au două componente [2]:<br />
-componenta datorată circulaţiei de<br />
putere activă:<br />
(1)<br />
-componenta datorată circulaţiei de<br />
putere reactivă:<br />
(2)<br />
Rezultă că puterea activă şi puterea<br />
reactivă influenţează direct propor -<br />
ţional pierderile de putere activă.<br />
În funcţie de tipul caracteristicilor<br />
de sarcină se poate constata că<br />
pierderile minime se obţin:<br />
1.la tensiuni maxime pentru o ca -<br />
rac teristică P, Q = ct. inde pen -<br />
dentă de tensiune,<br />
2.la tensiuni minime pentru o ca -<br />
rac teristică P, Q = kU 2<br />
3.la tensiuni maxime pentru o ca -<br />
rac teristică P = k 2<br />
Q = k 1<br />
U<br />
4.la tensiuni minime pentru o ca -<br />
rac teristică P = k 1<br />
U Q = k 0<br />
U 2<br />
În cazul caracteristicii P, Q = kU<br />
pierderile minime nu variază la<br />
modificarea tensiunii [3].<br />
Un alt aspect important pentru care<br />
este necesar să se ţină seama de<br />
caracteristica de sarcină este faptul<br />
că limita de stabilitate statică a SEN<br />
este inluenţată în principal de va -<br />
riaţia nivelului tensiunii şi de încăr -<br />
carea reţelei electrice, nivelul de<br />
putere activă şi reactivă tranzitat.<br />
Colapsul de tensiune este puternic<br />
afec tat de caracteristica de sarcină [4].<br />
Dependenţa dintre amplitudinea<br />
tensiunii în nodul sarcinii (U 2<br />
), sar -<br />
cina activă P 2<br />
şi sarcina reactivă Q 2<br />
este dată de relaţia bipătrată [1]:<br />
(3)<br />
Ecuaţia 3 defineşte o suprafaţă în<br />
spaţiul tridimensional U – P – Q<br />
(fig.1) a cărei proiecţie pe supra -<br />
faţa P – U dă bine cunoscuta<br />
caracteristică PV [4].<br />
Fig. 1. Reprezentarea tridimensio na lă<br />
în spaţiul U-P-Q a ecuaţiei bipătrate<br />
Caracteristica de sarcină a utiliza to -<br />
rului intersectează curba PV în două<br />
puncte care reprezintă două soluţii<br />
teoretice posibile (de echilibru) ale<br />
ecuaţiei bipătrate (relaţia 3), repre -<br />
zentând două valori ale tensiunii.<br />
Este în general acceptat ca indica tor<br />
de colaps de tensiune „margi nea de<br />
consum”, care pentru un anumit<br />
punct de funcţionare este puterea<br />
disponibilă suplimentară existentă<br />
pentru a putea prelua o creştere de<br />
necesar care ar putea determina<br />
colapsul de tensiune.<br />
Aceasta indi că cât de solicitat poate<br />
fi sistemul, înainte de a-şi atinge<br />
limitele de stabilitate de tensiune<br />
pe o anumită direcţie de creştere a<br />
necesarului.<br />
Pe o curbă tipică PV, marginea de<br />
con sum reprezintă modificarea (va -<br />
ria ţia) sarcinii între punctul de func -<br />
ţionare şi „nasul“ curbei, mar gi nea<br />
(rezerva) existentă (figura 2) [4].<br />
Fig. 2. Marginea de consum pe o<br />
curbă de tip PV pentru o caracte ris -<br />
tică de tip P=ct.<br />
Sistemul devine instabil (din punct<br />
de vedere al stabilităţii de tensiune)<br />
pentru încărcarea critică k critic<br />
,<br />
atunci când caracteristica de<br />
sarcină devine tangentă la curba PV<br />
şi cele două soluţii coincid la<br />
intersecţia dintre cele două<br />
caracteristici în punctul K. [4]<br />
În urma calculelor realizate în [1],<br />
s-a evidenţiat faptul că pentru un<br />
nivel de tensiune în reţea la limita<br />
minimă admisibilă (380-385kV)<br />
variaţia puterii critice în funcţie de<br />
caracteristica de sarcină este mai<br />
„lentă”, iar pentru un nivel de ten -<br />
siune în reţea la limita maximă<br />
admisibilă (415-420kV) variaţia<br />
puterii critice în funcţie de caracte -<br />
ristica de sarcină este mai<br />
„abruptă”.<br />
Trebuie menţionat un aspect im por -<br />
tant şi anume că programele<br />
actuale de calcul pentru stabilitate<br />
statică nu iau în considerare carac -<br />
teristicile de sarcină din nodurile<br />
reţelei. Dacă s-ar ţine cont de<br />
aceste caracteristici, ar putea fi<br />
evitate o serie de evenimente ce<br />
pun în pericol stabilitatea SEN.<br />
Prezentarea făcută îşi propune să<br />
aducă în prim plan problema cu -<br />
noaş terii caracteristicilor de sarcină<br />
(determinate pe bază teoretică sau<br />
experimentală) în nodurile de<br />
sarcină ale sistemului în vederea<br />
considerării acestora în proiectare<br />
şi exploatare pentru creşterea<br />
eficienţei economice şi a siguranţei<br />
sistemului energetic.<br />
Bibliografie:<br />
[1].Roşca N. – Teza de doctorat<br />
“Regimurile de funcţionare ale<br />
sistemelor electroenergetice cu<br />
considerarea caracteristicilor<br />
consumatorilor”, Universitatea<br />
Politehnica Bucureşti, Facultatea<br />
de Energetică, Catedra Sisteme<br />
Electroenergetice, Bucureşti<br />
2012<br />
[2].Albert H., Mihăilescu A. –<br />
Pierderile de putere şi energie<br />
în reţelele electrice – Editura<br />
Tehnica, Bucureşti, 1997<br />
[3].Roşca N. – Influenţa consi de -<br />
rării caracteristicilor de sarcină<br />
asupra pierderilor de putere<br />
activă – Buletinul UPB, Seria C,<br />
Vol 74, Iss 3, 2012<br />
[4].Eremia M., Bulac C.– Dinamica<br />
sistemelor electroenergetice -<br />
Editura PRINTECH, Bucureşti,<br />
2006.n<br />
28 februarie 2013
M E S A G E R U L E N E R G E T I C<br />
Din activitatea CNR-CME<br />
Resursele neconvenționale de energie și siguranța<br />
viitorului<br />
Ing. Victor Vernescu, consilier CNR-CME<br />
Am spus-o, am scris-o și iată că o<br />
mai spun și o mai scriu: din punct<br />
de vedere istoric, securitatea<br />
energetică a jucat și joacă un rol<br />
central în strategia și în modelarea<br />
pe parcurs a complexului de măsuri<br />
care privesc securitatea națională a<br />
fiecărei țări, implicit a României.<br />
Este un adevăr absolut faptul că în<br />
ultimul secol și jumătate princi pa -<br />
lele surse de energie le-au cons -<br />
tituit, pe lângă cărbune, cunoscut<br />
din vremuri străvechi, țițeiul<br />
(petrolul) și gazele naturale, surse<br />
devenite cu timpul, convenționale.<br />
Numai că acestea, în condițiile în<br />
care consumul a crescut expo nen -<br />
ţial, funcție de dezvoltările tehno -<br />
logice în toate domeniile vieții<br />
materiale, cunosc în prezent stocuri<br />
naturale limitate a căror durată în<br />
timp, la nivelul de azi al consu -<br />
mului, pot fi calculate și estimate<br />
pentru trei-patru decenii de exis -<br />
tență și cam atât. Diferitele pro -<br />
vocări care există în regiunea<br />
Europei și cu deosebire în zona<br />
Centrală și Est-Europeană fac, de<br />
aceea, stringentă identificarea do -<br />
me niilor de cooperare între țări, pe<br />
măsură ce acestea își fixează ca<br />
obiectiv aprovizionarea diversificată<br />
cu petrol și gaze. Cresc, în aceste<br />
condiții, eforturile concretizate prin<br />
explorări specializate de surse noi,<br />
neconvenționale de energie, care<br />
să suplinească, mai întâi, apoi să<br />
capete capabilitatea de a înlocui<br />
actualele surse convenționale.<br />
La nivel global și, în particular,<br />
la nivelul României, dezvoltarea<br />
sur se lor neconvenționale de gaze<br />
na turale cu aplicare de noi sau mai<br />
puțin cunoscute tehnologii cum ar fi<br />
tehnicile avansate de cercetare<br />
seismică și de modelare, precum și<br />
noile aplicații ale mai vechilor teh -<br />
nologii (combinarea forajului ori -<br />
zontal cu operațiunile de fracturare<br />
hidraulică) pot permite extragerea<br />
unor resurse consi de rate, până nu<br />
cu mult timp în urmă, ca fiind<br />
neeconomice. Astfel, mai multe<br />
estimări au identificat poten țialul<br />
global de resurse recuperabile din<br />
punct de vedere tehnic și tehno logic<br />
ce ar putea conduce la o creș tere<br />
considerabilă a rezervelor exis tente<br />
de gaze. Este vorba, în primul rând,<br />
de resursele de gaze captive în roci<br />
dure și la mare adân cime.<br />
În prezent, sunt cunoscute cu mari<br />
șanse de certitudine, trei zone prin -<br />
cipale pe teritoriul țării noastre în<br />
care existența acestor gaze me rită<br />
o explorare cu rigoare teh nică și o<br />
exploatare cu șanse de a fi ren ta -<br />
bilă din punct de vedere economic.<br />
Aceste zone se localizează, una în<br />
regiunea județului Vaslui, iar alte<br />
două în zona Dobrogei, una în<br />
partea centrală între Dunăre și<br />
mare și cea de a doua în sudul ex -<br />
trem al litoralului românesc al Mării<br />
Negre.<br />
Din motive ce nu ne sunt în totalitate<br />
necunoscute, im pactul asu pra<br />
populației din zonele sus ceptibile de<br />
a deveni șantiere de explorare și<br />
apoi, funcție de rezul tate, în arii de<br />
exploatare este foarte bulversant<br />
asupra populației, „îngrozită” de<br />
posibilele vulnera bilități, prezentate<br />
de agenți inte resați ca adevărate<br />
pericole catastrofice.<br />
În luna mai a anului 2012, însuși<br />
proaspătul premier Victor Ponta, de<br />
curând ajuns, prin conjuncturi<br />
popu lare, la șefia Guvernului,<br />
anunța (în mod populist, ne permi -<br />
tem această remarcă) suspendarea<br />
până în luna decembrie a procedurii<br />
de exploatare a gazelor din argile<br />
gazeifere (shale gas). Decizia<br />
venea după ample proteste de<br />
stradă în zona regiunii Vaslui cu<br />
epicentrul în municipiul Bârlad,<br />
precum și urmare unui lobby foarte<br />
puternic al grupelor ecologiste,<br />
între care însuși Partidul Ecologist.<br />
Premierul spera și în formularea<br />
unei poziții tranșante din partea<br />
Uniunii Europene în această pri -<br />
vință. Iată că termenul auto-impus<br />
a trecut, formațiunea domnului<br />
Ponta a câștigat într-o manieră<br />
categorică alegerile parlamentare<br />
(pe vot negativ sau mai puțin<br />
negativ, oricum, în ce ne privește<br />
apreciem că și datorită unor acțiuni<br />
precum aceea de suspendare a<br />
explorării gazelor din argile gazei -<br />
fere), iar Uniunea Europeană a luat,<br />
în adevăr, o poziție privitoare la<br />
acest subiect. Așa că, într-o decla -<br />
rație oarecum surprinzătoare, ace -<br />
lași premier Ponta a subliniat că<br />
„dacă România va începe exploa -<br />
tarea gazelor de șist, cel mai mult<br />
ar avea de pierdut Gazprom, gigan -<br />
tul energetic controlat de Rusia”.<br />
Nu-i cerea nimeni premierului să<br />
aleagă între cine pierde și cine<br />
câștigă. Important pentru România<br />
și pentru cetățenii ei era și este ce<br />
avem noi, ca țară și ca popor de<br />
câștigat și/sau de pierdut.<br />
Europa și gazele de şist<br />
În urma unei rezoluții a Parlamentului<br />
European, mai multe state din<br />
Europa au dat undă verde explorării<br />
gazelor din argile gazeifere (gaze<br />
de șist-shale gas).<br />
În aceste con diții, dacă România nu<br />
recurge și ea la aceste resurse<br />
care, în mod fe ri cit, se estimează<br />
că există pe teri toriul său, va avea<br />
de suferit din punct de vedere<br />
economic.<br />
februarie 2013 29
M E S A G E R U L E N E R G E T I C<br />
Și, pre cum vorba românească<br />
aceea cu min tea de pe urmă a<br />
românului, premierul a exprimat o<br />
concluzie nu numai firească, dar și<br />
de mare uti litate: „Dacă mâine<br />
(spunea domnia sa) dăm liber la<br />
începerea explo ră rilor pentru gaze<br />
de șist și acestea se găsesc cu<br />
adevărat, cel mai devreme peste<br />
cinci ani iese primul metru cub.<br />
Polonia folosește deja asemenea<br />
gaze cu 80$/mia de m 3 , în timp ce<br />
noi importăm cu 450$/1000m 3. Eu<br />
doresc (mai spu nea premierul) ca<br />
Oltchim-ul meu cu 450$/1000m 3 să<br />
fie competitiv cu firma similară din<br />
Polonia care are gazul la<br />
80$/1000m 3 !”.<br />
În aceeași luare de poziție pre mie -<br />
rul a mai amintit și faptul că Statele<br />
Unite ale Americii au devenit din<br />
importator, exportator de gaze,<br />
după ce a dezvoltat pe scară largă<br />
exploatarea zăcămintelor de adân -<br />
cime ale gazelor din argile dure<br />
gazeifere.<br />
Din nefericire, la nivelul opiniei pu -<br />
bli ce, în special a locuitorilor din<br />
zonele direct implicate, aspectele<br />
macroeconomice sunt mult negli -<br />
jate, spaimele locale fiind cele<br />
dominante.<br />
Despre starea de spirit explozivă la<br />
propriu și la figurat din zona Vaslui-<br />
Bârlad masmedia ne-a informat cu<br />
lux de amănunte la tim pul potrivit.<br />
Mai nou, în Constanța, gazele de șist<br />
au devenit un subiect fierbinte<br />
dezbătut cu ardoare poli tică și inte -<br />
res de urne și în cam pania elec -<br />
torală din decembrie 2012.<br />
Ecologiștii, la rândul lor, agită<br />
spiritele spunând că exploatarea<br />
acestei bogății va produce grave<br />
prejudicii mediului și pânzei freatice<br />
și, ca urmare, turismului, una din<br />
sursele de venit ale regiunii.<br />
Pe de altă parte, referendumurile<br />
organizate pe 9 decembrie, conco -<br />
mi tent cu alegerile parlamentare,<br />
au scos în evidență o lipsă de<br />
interes a populației pentru acest<br />
subiect, fapt reflectat și prin aceea<br />
că locuitorii din Mangalia, Limanu și<br />
Costinești (localități unde scrutinul<br />
a fost organizat) nu au ieșit la vot<br />
în număr sufiecient pentru ca<br />
referendumul să poată fi validat.<br />
Comitetul Național Român al Consiliului<br />
Mondial al Energiei (CNR-CME), con -<br />
secvent politicilor sale de dezvol -<br />
tare a tuturor formelor de energie<br />
în corelație directă cu protejarea<br />
mediului, a organizat Centrul European<br />
pentru Excelență în sectorul Gazelor<br />
Naturale din Argile Gazeifere-<br />
CENTGAS, grup interdisciplinar<br />
care a adunat în jurul său somități<br />
știin țifice și de practică în exploa -<br />
tările geologice, petroliere, de gaze<br />
și de protecție a mediului pentru a<br />
elabora documentele necesare și<br />
capabile de a da răspunsuri concre -<br />
te asupra tuturor aspectelor de<br />
oportunitate, necesitate, vulnerabi -<br />
lități și protecție a populației și a<br />
mediului.<br />
Cei peste cincizeci de specialiști,<br />
grupați în șase module de spe -<br />
cialitate (Aspecte generale inte gra -<br />
toare, Unități geologice cu poten țial<br />
gazeifer, Echipamente, Tehnici și<br />
Tehnologii, Impactul asupra mediu -<br />
lui, Politici economice și securitate<br />
energetică, Cadrul legislativ), au ela -<br />
borat deja o primă fază a unui<br />
proiect de mare anver gură, intitulată<br />
„Resurse energe ti ce neconvenționale<br />
– gaze naturale din argile gazeifere.<br />
Potențial și valorificare”.<br />
Faza abia încheiată, prin concluziile<br />
sale, dă spe ranțe mari pentru viitor,<br />
în ex ploatarea aces tei resurse ener -<br />
ge tice menită să preia și să anihileze<br />
deficitul ac tual și mai ales cel din<br />
viitor, știut fiind că prognosticul de<br />
exploatare a resurselor conven țio -<br />
nale nu de pă șește trei decenii de<br />
acum în viitor.<br />
Nu este lipsit de interes să aflăm că<br />
americanii, după ce au trecut la<br />
exploatarea gazelor din argile dure<br />
de mare adâncime, au ajuns să<br />
plătească gazul la un preț de cinci<br />
ori mai mic.<br />
La noi, în momentul de față nu se<br />
pune problema exploa tării unor<br />
asemenea resurse, ci doar forarea<br />
pentru a descoperi dacă resursele<br />
există cu adevărat și în ce cantități,<br />
în ce condiții de posibilă exploatare,<br />
cu ce costuri, cu ce influențe asupra<br />
mediului și a populației și cu ce<br />
avantaje eco nomice.<br />
De remarcat răspunsul ambasa -<br />
dorului american la o întrebare în<br />
cauză: „Dacă aș fi un român<br />
obișnuit, aș vrea să aflu răspunsul<br />
la această întrebare, pentru că în<br />
SUA plătim acum o cincime din cât<br />
plătesc românii pentru gaze<br />
naturale. Este un lucru valabil<br />
pentru toți cetățenii ame ricani că<br />
am descoperit și exploa tăm gaze de<br />
șist. În Statele Unite există deja<br />
11.000 de puțuri în cazul cărora<br />
exploa tarea se reali zează prin<br />
fracturare hidraulică”.<br />
În replică, ecologiștii români spun că<br />
această metodă (mai criminală decât<br />
cianurarea de la Roșia Montană, după<br />
cum afirma deunăzi la un post de<br />
televiziune domnul Mircea Coșea,<br />
membru de frunte al Partidului<br />
Ecologist) implică dever sarea de<br />
substanțe otrăvitoare în sol și în<br />
pânza freatică și poate provoca<br />
cutremure al căror control poate<br />
scăpa de sub spravegherea specia -<br />
liștilor.<br />
Ficțiune și adevăr în chestiunea<br />
gazelor de șist<br />
Semnatarul acestor rânduri mărtu ri -<br />
sește că, după reacțiile ecolo giș tilor<br />
și, mai ales, după manifestările locui -<br />
torilor municipiului Bârlad avea<br />
aceleași temeri, acelaș mod de gân -<br />
dire.<br />
Șansa mi-a oferit ocazia ca, într-o<br />
splendidă după-amiază de început de<br />
octombrie, să stau la o prelungită<br />
discuție, în buza Ciricului ieșean, cu<br />
academicianul Nicolate Anastasiu<br />
și cu profesorul universitar Mihai<br />
Șaramet de la Universitatea ieșeană.<br />
Făcând pe „Gică contra” și atacând<br />
cu armele domnului Coșea și ale<br />
pro testatrilor bârlădeni am smuls<br />
de la cei doi specialiști de marcă<br />
răs punsuri calme, amănunțite, li -<br />
niș ti toare.<br />
Ceva în acribia mea s-a frânt fie și<br />
numai cu dubitativul „dar dacă<br />
domniile lor au dreptate?”. Și mi-am<br />
creat propriile concluzii, în principal<br />
că noi, opinia publică nu suntem<br />
corect și cu bună intenție informați.<br />
30 februarie 2013
M E S A G E R U L E N E R G E T I C<br />
Tocmai de aceea, îndrăz nesc să<br />
avansez cu sinceritate și bună<br />
credință câteva opinii, astfel:<br />
•Mai important, în această etapă și<br />
în actuala conjunctură, este să se<br />
acționeze asupra condiționărilor<br />
și al provocărilor produse de<br />
Media ostilă, de acțiunea negativă<br />
a celor mai puțin avizați sau chiar<br />
de rea credință și care încearcă o<br />
popu laritate (ieftină) în scopuri<br />
diverse: politice, economice, de<br />
aroganță etc. și de teama popu -<br />
lației față de posibile vulne -<br />
rabilități.<br />
•Trebuie acționat consecvent în vii -<br />
torul apropiat, și în paralel cu<br />
acțiu nea specialiștilor, pentru o<br />
cam panie mediatică directă și<br />
nemij locită în vederea explicării<br />
către populația din zonele vizate<br />
de explorare/exploatare asupra<br />
sco pului și al virtualelor avantaje:<br />
personale, regionale, naționale,<br />
în scopul risipirii sau micșorării<br />
teme rilor induse asupra tehnolo -<br />
giilor de explorare și/sau de<br />
exploatare. Trebuie acționat<br />
pentru câștigarea încrederii de<br />
bună credință a investitorilor. Să<br />
se dea răspunsuri cât mai priete -<br />
noase și simple întrebărilor și<br />
problemelor pe care și le pun<br />
localnicii: asupra mediului; asu -<br />
pra pericolelor de seisme pro -<br />
vocate; asupra posibilităților de<br />
otrăvire a apelor freatice și multe<br />
altele care mai pot apărea.<br />
•Concomitent, trebuie revizuite și<br />
materialele de publicitate ale<br />
firmelor capabile de asemenea<br />
explorări și exploatări, precum<br />
Chevron de pildă, firmă puternică<br />
și virtual posibilă concurentă din<br />
pinct de vedere tehnologic să<br />
întreprindă lucrările de explorare<br />
și de exploatare. Astfel, cifra de<br />
1.000 de angajați în activitățile<br />
pe care această firmă le deru -<br />
lează în sectorul petrolului și al<br />
gazelor naturale, cifră înscrisă în<br />
materialele sale promoționale,<br />
apare ca fiind mică față de<br />
cantitățile de petrol și de gaze<br />
extrase și față de cifra de afaceri<br />
afișată. În ce mă privește con -<br />
sider că trebuie explicat că este<br />
vorba doar de cei legați de<br />
sondare, extragere și, eventual,<br />
explorare dar că această cifră<br />
crește foarte mult dacă avem în<br />
vedere orizontala: transport, căi<br />
de comunicație, rețele de distri -<br />
buție, servicii publice ș.a.<br />
•Trebuie, de asemenea, să se vor -<br />
bească mai explicit despre<br />
necesitatea și posibila indepen -<br />
dență energetică și, mai ales,<br />
despre avantajele directe aduse<br />
de aceasta: scăderea conside -<br />
rabilă a prețurilor la energie și, de<br />
aici, o reducere a tuturor prețu -<br />
rilor bunurilor de consum. Inte -<br />
resează mai puțin publicul despre<br />
fazele tehnologice (cerce tare<br />
geologică și de fizică a pă -<br />
mântului, forarea de explorare,<br />
testarea informațiilor). Pe cetă -<br />
țeanul obișnuit (care poate fi<br />
consumator dar și alegător și<br />
subiect de manipulare) îl inte -<br />
resează mai mult ce câștig are el<br />
și familia lui.<br />
•Trebuie folosiți termeni simpli și<br />
pe înțelesul tuturor. Termeni ca<br />
„sistem riguros de management<br />
al excelenței operaționale” îl lasă<br />
rece pe omul obișnuit. Lui trebuie<br />
să i se explice simplu, pe înțelesul<br />
lui și convingător cum nu i se<br />
pune în pericol viața lui, a familiei<br />
sale și chiar a urmașilor săi. El<br />
trebuie să găsească răspunsuri la<br />
toate neliniștile ce i-au fost<br />
induse sau pe care și le-a format<br />
din lipsă de informare și/sau<br />
ignoranță.<br />
Avem sau nu nevoie de noi<br />
surse gazeifere?<br />
În România de azi (nu trebuie să<br />
fim ipocriți, ci trebuie să o recu -<br />
noaștem) „omul de pe zebră” nu<br />
mai are încredere în lege. Așa<br />
încât, fraze precum „Compania își<br />
desfășoară activitatea în mod<br />
responsabil din punct de vedere<br />
social și etic, respectând legea” sau<br />
„susținem drepturile universale ale<br />
omului protejând mediul încon -<br />
jurător” sunt fraze care nu-l mișcă<br />
sau nu-l mai mișcă și nu-i dau<br />
încredere.<br />
Lui, „omului de pe zebră”, trebuie<br />
să i se spună cum se fac acestea,<br />
fără a le enunța doar ca principii.<br />
Să nu se uite, de pildă, argu men -<br />
tele aduse de cei de la Bârlad, între<br />
ele acela al densității populației în<br />
zonele din America unde se practică<br />
fracturarea hidra u lică, în compa -<br />
rație cu situația din zonele vizate de<br />
la noi. În toate discuțiile cu<br />
populația din zonele vizate trebuie<br />
evitate formulările generalizante<br />
și/sau generali zatoare.<br />
Trebuie găsite argumente și răs -<br />
pun suri fără a aștepta între bările<br />
oamenilor îngrijorați sau chiar spe -<br />
riați prin care să le suge răm sigu -<br />
ranța și lipsa sau gestio narea<br />
deplină a pericolelor.<br />
Despre posi bilele vulnerabilități<br />
trebuie să vorbească specialișii mai<br />
întâi, luând-o înaintea partenerilor<br />
de discuții.<br />
În ansamblul de măsuri pregă -<br />
titoare va trebui ca vizitele directe<br />
în zonele virtuale să fie făcute cu<br />
oameni puțini dar lor, locuitorilor<br />
acestor zone, trebuie să li se spună<br />
că, indiferent cine este sau cine va<br />
fi investitorul noi avem grupele<br />
noastre de studii formate din cei<br />
mai de seamă specialiști în toate<br />
domeniile implicate: geofizică,<br />
geologie, protecția mediului, fizica<br />
pământului etc, tocmai pentru a<br />
putea fi capabili să supraveghem<br />
orice proces și orice acțiune, să<br />
controlăm orice risc posibil.<br />
Să li se lase, să li se creeze nu<br />
numai impresia ci chiar convin -<br />
gerile că nu dorim câștigul cu<br />
orice preț și că, așa cum este și<br />
realitatea, pe primul loc punem<br />
protecția oame nilor și a me -<br />
diului și scoaterea cât mai<br />
redusă a terenului din circuitul<br />
agricol, dar că exploatarea<br />
aces tor forme neconvenționale<br />
de gaze, dacă ele există, trebuie<br />
făcută pentru interesul general<br />
al României generației de azi și<br />
a celei viitoare.n<br />
februarie 2013 31
M E S A G E R U L E N E R G E T I C<br />
Adunarea Generală a membrilor CNR-CME, 31 ianuarie 2013<br />
Priorităţi in activitatea CNR-CME pentru perioada 2013-2016<br />
Victor Vernescu consilier CNR-CME<br />
Pornind de la cuvântul președintelui<br />
Iulian Iancu din expunerea rapor -<br />
tului pe anul 2012 și a analizei per -<br />
sonale asupra Sistemului Energetic<br />
românesc, vorbitorii au accentuat<br />
necesitatea identificării celor mai<br />
bune soluții viabile şi promo varea<br />
numai a acelora care sunt<br />
acceptate public.<br />
În data de 31 ianuarie 2013, la se diul<br />
din București, sector 2, bd Lacul Tei<br />
<strong>nr</strong>.1-3, în amfiteatrul Martin Bercovici<br />
s-au desfășurat lucrările Adunării<br />
Generale ordinare a mem bri lor<br />
Asociației Comitetul Național Român<br />
al Consiliului Mondial al Energiei,<br />
adu nare care a făcut o am plă analiză<br />
a propriilor acțiuni, dar și a priori tă -<br />
ților pe care Asociația și le propune<br />
pentru perioada următoare 2013-<br />
2016. Analiza a avut loc în condițiile<br />
în care, anul acesta, Adunarea Generală<br />
urma să-și aleagă un nou Consiliu<br />
Director, un nou președinte al CNR-<br />
CME, o nouă comisie de cenzori.<br />
Între realizările din 2012 ale Asociației,<br />
din raportul prezentat de domnul<br />
Iulian Iancu, Preşedintele Asociaţiei<br />
s-au desprins, între altele:<br />
•Ridicarea manifestării bianuale<br />
–Forumul energetic- de la nivel<br />
național la nivel regional – central<br />
și sud/est european;<br />
•Consolidarea și derularea de acțiuni<br />
proprii ale grupului VLER (Viitorii<br />
Lideri Energetici din România);<br />
•Realizarea și consolidarea plat for mei<br />
comune a O.N.G.-urilor, Asociațiilor,<br />
Fundațiilor din domeniul energiei și<br />
al mediului;<br />
•Implicarea la nivel superior în apli ca -<br />
rea orientărilor strategice națio nale<br />
și/sau europene în strategiile privind<br />
sectorul energie și de protecție a<br />
mediului;<br />
•Diseminarea principiilor trilemei<br />
ener getice la nivelul comunității<br />
din domeniul energiei și al mediu -<br />
lui înconjurător la toate nivelurile;<br />
•Demararea proiectului original al<br />
Centrul European de Excelență în<br />
domeniul gazelor naturale din<br />
argile gazeifere – CENTGAS.<br />
Pentru a intra pe fondul priorităților,<br />
autorul acestor rânduri preia cele<br />
afirmate în cadrul discuțiilor de către<br />
domnul Gheorghe Indre care spu -<br />
nea că sunt tot mai rare ocaziile în<br />
care să te poți adresa unui public<br />
selectat pe principiul profesionalismului.<br />
Ei bine, Adunarea Generală a CNR-<br />
CME a reușit, după cum remarca și<br />
domnul Valeriu Binig, să asigure<br />
un asemenea cadru, la lucrări par -<br />
ticipând reprezentanți ai unor uni -<br />
tăți centrale și guvernamentale, ca -<br />
dre din mediul academic și spe cia -<br />
liști de marcă din unitățile din do -<br />
me niul energie-mediu și al auto -<br />
rităților locale.<br />
Iată de ce am remarcat deosebit de<br />
bine venită interveția doamnei<br />
Gabriela Moroianu de la Focus<br />
Energetic care sesiza faptul că neam<br />
obișnuit să ne repetăm și să ne<br />
transformăm în agenți constatori și<br />
nu în făuritori de politici, de<br />
orientări și realizatori de fapte.<br />
Domnia sa spunea că de câțiva ani<br />
se tot reiterează necesitatea unei<br />
strategii energetice și, ca o notă de<br />
reproș, a promis că dacă specialiștii<br />
nu se încumetă să o realizeze, se<br />
vor apuca atunci ei, ziariști, să o<br />
facă pentru că nu se mai poate<br />
bâjbâi la nesfârșit într-un domeniu<br />
atât de important pentru economia<br />
țării, pentru țara însăși. La fel, a<br />
rămas doar ca deziderat înfăptuirea<br />
unei bănci energetice. Au rămas<br />
toate la nivelul de vorbe și intenții.<br />
Pe cine putem acuza? se întreba<br />
ziarista, deloc retoric. Domnul<br />
Iulian Iancu a mărturisit că Banca<br />
energetică se putea realiza dacă<br />
guvernatorul BNR ar fi cuplat la<br />
această idee și nu ar fi pus piedici<br />
32 februarie 2013
M E S A G E R U L E N E R G E T I C<br />
fie și numai prin tergiversare sau/și<br />
derizorat. Des pre gradul ineficien -<br />
ței, domnia sa a spus că există un<br />
cumul de cauze istorice. Acum nu<br />
mai contează, a opinat domnia sa,<br />
aceste cauze istorice. Ceea ce<br />
contează este situația în care ne<br />
aflăm și de aceea trebuie să facem<br />
ceva mai viu, mai concret pentru a<br />
redresa eficiența energetică și<br />
tocmai în această direcție ne pro -<br />
punem să ne îndrep tăm eforturile.<br />
(Opinia semnatarului acestor<br />
rânduri, este că dacă nici odată nu<br />
sunt iden tificați vinovații și nu sunt<br />
obligați să plătească pentru greșe -<br />
lile lor și dacă nu se acționează<br />
pentru recu perarea pa gu belor<br />
aduse sta tului și/sau locui torilor<br />
acestei țări nu se face decât să se<br />
încurajeze hoția și dezmățul cu<br />
resursele și valorile României).<br />
Despre necesitatea urgentării în -<br />
toc mirii unei strategii a energiei au<br />
vorbit și alții, participanți la adu -<br />
nare și care au luat cuvântul la<br />
dezbateri. Așa bunăoară domnul<br />
Valeriu Binig afirma că România<br />
are stringentă nevoie de o strategie<br />
energetică transguverna mentală.<br />
Domnia sa a avansat chiar ideea de<br />
a se face, prin intermediul CNR-<br />
CME, un material de sinteză,<br />
principiile unei strategii cu termen<br />
și orientări cu adevărat strategice,<br />
care să fie diseminat tuturor<br />
forțelor politice pentru ca astfel<br />
cunoscute și acceptate să se poată<br />
face apoi o strategie cu durată<br />
transguverna mentală, pe termen<br />
cu adevărat cu bătaie strategică.<br />
Dacă nu există, spunea domnul<br />
Binig, un studiu strategic complex<br />
al energiei care să cu prin dă toate<br />
componen tele ener getice de la<br />
resurse și până la utilizator nu se<br />
poate vorbi despre o dezvoltare<br />
durabilă nu numai a sectorului<br />
energie, dar prin influențele și rolul<br />
acestui sector, a întregii economii<br />
naționale și a si tuației materiale și<br />
sociale a întregii populații.<br />
Aceste discuții au scos în evidență<br />
necesitatea stabilizării cadrului<br />
legislativ primar și mai ales a celui<br />
secundar. În ambele CNR-CME, prin<br />
structura membrilor săi, poate și<br />
trebuie să asigure tribuna de dis cu -<br />
ții și de transmitere către deci denți<br />
a setului de mesaje și recomandări<br />
absolut necesare pentru legarea<br />
măsurilor adoptate la nivel macro,<br />
cu necesitățile curente de la nivelul<br />
orizontalei producției materiale și a<br />
vieții sociale.<br />
După cum remarca domnul prof.<br />
Mircea Eremia, actualul Consiliul<br />
Director al CNR-CME a reușit să<br />
aducă la aceeași „masă” de lucru<br />
repre zentanți din toate domeniile<br />
ener giei (electrică, petrol, gaze,<br />
căr bune, nuclear etc).<br />
Manifestările organizate de CNR-<br />
CME s-au dove dit de la an la an a<br />
avea impact asupra conducerii<br />
membrilor colec tivi dar și asupra<br />
decidenților și, tot odată, s-a reușit<br />
acoperirea tuturor domeniilor de<br />
preocupare la nivelul CME. Aceasta<br />
conferă cadrul propice pentru<br />
realizarea legăturii dintre decidenți<br />
și comunitatea de specialiști,<br />
aceștia din urmă fiind adânc și<br />
concret angrenați la rea litatea<br />
orizontalei de specialitate.<br />
În economia noastră de azi, spunea<br />
domnul Gheorghe Indre, sunt<br />
mult prea multe probleme care<br />
trebuie tratate cu bisturiul.<br />
CNR-CME operează pe un teritoriu<br />
de mare interes și anume în<br />
domeniul resurselor și cel al<br />
energiei.<br />
Tocmai de aceea, preluând cu spirit<br />
creativ obser vațiile făcute de<br />
domnul Iulian Iancu cu privire la<br />
rolul codaș al Sistemului Energetic<br />
românesc în concert european,<br />
domnul Indre afirma că ineficiența<br />
SEN și clasificarea lui pe ultimul loc<br />
între țările U.E. trebuie privită prin<br />
prisma că eficiența acestuia este<br />
dată de gradul de utilizare sau de<br />
neutilizare a energiei. Din păcate,<br />
România a ajuns să nu mai aibă<br />
utilizatori de energie pentru că am<br />
ajuns o țară fără industrie, o țară<br />
fără agri cultură, deși și pentru una<br />
și pentru cealaltă avem și condiții și<br />
potențial superioare altor țări din<br />
UE. Trebuie să nu se uite și să nu se<br />
neglijeze că SEN și industria stau în<br />
spatele contorului. Rațiunea SEN<br />
este să dezvolte ceea ce este<br />
dincolo de contor, adică utilizarea<br />
energiei. O idee programatică<br />
evidențiată de domnul Indre este<br />
și aceea că investitorul este azi un<br />
animal hulpav și capricios. De<br />
aceea statul n-ar trebui să<br />
abandoneze total calitatea de<br />
investitor și de operator pe piața<br />
licitațiilor.<br />
Pentru a putea fi competitiv pe plan<br />
european, spunea și domnul Ion<br />
Merfu, SEN are nevoie de investitori.<br />
februarie 2013 33
Transelectrica a făcut, de una sin -<br />
gură, eforturi foarte mari și impor -<br />
tante în această direcție a dez -<br />
voltării de noi investiții Dar nu este<br />
suficient. Consumul propriu<br />
tehnologic în reţeaua de transport,<br />
a ajuns deja la un max. de 2% și se<br />
acționează, în continuare, pentru<br />
scăderea lui. Există nevoia de<br />
inves tiții în sistemul de preluare și<br />
de transport pentru a putea integra<br />
noile surse de energie.<br />
Legat de acestea, Adunarea Generală<br />
a CNR-CME a scos în evidență că<br />
este absolut necesar să se<br />
stabilizeze cadrul legislativ pentru<br />
succesul pe termen lung al surselor<br />
regene ra bile de energie în România<br />
având în vedere, după cum<br />
remarca îndrep tățit, de altfel,<br />
domnul Indre, că acestea se<br />
dezvoltă haotic și la discreția in ves -<br />
titorilor fără o evidențiere cores -<br />
punzătoare și strictă a eficienței și<br />
chiar a producției. Așadar, se ridică<br />
nece sitatea unei urmăriri mai stric -<br />
te și obiective atât a producției de<br />
ener gie din surse regenerabile, cât<br />
și eficiența acesteia, dar și a mo -<br />
dului în care se integrează aceasta<br />
în sistemul național de transport și<br />
distribuție. Dezvoltarea semnifi ca -<br />
tivă si în ultimii ani a surselor eolie ne<br />
de energie și a celor solare, spre<br />
exemplu, susținute și de politicile<br />
europene și naționale, face necesa ră<br />
extinderea și consolidarea cu cele -<br />
ritate a rețelelor electrice de trans -<br />
port al energiei electrice, care în<br />
prezent nu pot face față energiei<br />
electrice furnizate din surse rege ne -<br />
rabile, nu atât din punctul de vede re<br />
al cantității acesteia, cât al calității și<br />
al condițiilor tehnice de conectare.<br />
Există voci care spun că SEN s-a<br />
dezvoltat autarhic și nu european.<br />
Dar, repet, spunea domnul Indre,<br />
nu trebuie să ne facem țintă din a<br />
vinde energie ci produse în care este<br />
înmagazinată energie. A vinde ener -<br />
gie și resurse este pur și simplu<br />
canibalism, afirma domnia sa.<br />
Important este să vindem produse<br />
care înmagazinează energie și<br />
resurse, pentru că astfel și numai<br />
astfel se poate ajunge la dezvol -<br />
tarea în ansamblu a economiei și a<br />
nivelului de viață al oamenilor. O<br />
idee desprinsă în contextul dis -<br />
cuțiilor și de care Consiliul Director<br />
al CNR-CME va trebui să se pre -<br />
ocupe în anii ce vin este și faptul că<br />
în prezent, România nu mai are un<br />
organism necesar și anume,<br />
observatorul energetic național. De<br />
asemenea, de mare interes este și<br />
concluzia la care nu unul, ci mai<br />
mulți vorbitori au ajuns și anume că<br />
foarte puține voci de experți se mai<br />
exprimă la noi în țară în nume<br />
propriu, fiecare temându-se să nu i<br />
se întâmple ulterior ceva neplăcut.<br />
Ne-am întors, în acest fel, la o epocă<br />
pe care o credeam cu toții apusă și<br />
se ajunge astfel să se înăbușe<br />
inițiativa personală, se ajunge la a<br />
pune căpăstru progresului.<br />
Adunarera generală a CNR-CME a<br />
scos în evidență că sectorul<br />
energetic trebuie să se dezvolte în<br />
conformitate cu obiectivele U.E, dar<br />
să nu se neglijeze obligația de a se<br />
acționa prin toate căile și mijloacele<br />
ca România să se înscrie cu prio -<br />
ritate ca exportator de energie și<br />
produse care conțin înmagazinată<br />
energie și nu exportator de resurse.<br />
În acest sens o sarcină ce incumbă<br />
CNR-CME este și aceea de a con -<br />
vinge pe decidenți că gazele sunt o<br />
resursă mult mai valoroasă, care<br />
prin petro chimie se pot utiliza în<br />
pro ducția de produse cu valoare<br />
proprie mult mai mare decât aceea<br />
a gazelor vândute ca purtător de<br />
energie pentru ardere. Se impune,<br />
așadar, creșterea eficienței<br />
energetice pe întregul lanț: resurse<br />
-producere-transport-distribuțieutilizare/transformare.<br />
La fel de<br />
importantă este, așa cum majori ta -<br />
tea vorbitorilor a reliefat, promo -<br />
varea de noi investiții în sectorul<br />
energetic precum și promovarea<br />
celor mai eficiente și mai curate<br />
tehnologii de producere a energiei<br />
electrice și a energiei termice,<br />
precum și utilizarea eficientă a<br />
resurselor de energie primară.<br />
Tocmai de aceea, la propunerea<br />
dlui Nicolae Vasile, în structura<br />
Consiliului Științific se vor crea<br />
două noi grupuri de lucru: un grup<br />
de lucru privind calitatea energiei și<br />
unul care să trateze utilizarea<br />
eficientă a energiei.<br />
Având în vedere orizontul relativ<br />
redus de timp al surselor existente<br />
de gaze naturale convenționale<br />
apare nu numai necesară dar chiar<br />
obligatorie continuarea și intensifi -<br />
carea eforturilor de explorare și<br />
exploatare de noi resurse, CNR-<br />
CME propunându-și să continue<br />
până la finalizare proiectul<br />
CENTGAS.<br />
De un interes deosebit s-a bucurat<br />
afirmația-directivă a domnului<br />
secretar de stat Mihai Albulescu<br />
că trebuie să încurajăm firmele<br />
românești să acționeze pe piețele<br />
externe dar, foarte important și<br />
foarte necesar, să se facă utile și să<br />
devină mai active și pe piața<br />
internă.<br />
34 februarie 2013
Tocmai de aceea, domnul Călin Vilt a<br />
considerat că secretarul de stat al<br />
Ministerului Economiei trebuie să fie mai<br />
des și mai concret ancorat la viața și<br />
activitatea CNR-CME, ca vector coa gu -<br />
lant al domeniului energie și influențele<br />
acestuia asupra mediului.<br />
Prin cuvântul domnului Dan-Ioan<br />
Gheorghiu expus în cadrul Adunării<br />
Generale și ac cep tat de participanți, CDr<br />
s-a angajat ca în perioada manda -<br />
tului următor, 2013-2016, să<br />
acționeze, în context național și<br />
regional în câteva direc ții de mare<br />
in te res. Astfel, având în vedere că<br />
România dorește să se încadreze în<br />
liniile direc toare ale Strategiei<br />
Energetice-2050, Asociația CNR-CME,<br />
cu va loa rea nou dobân di tă de re -<br />
pre zen tant regional al CME să-și<br />
stabi lească drept linii direc toare<br />
câteva orientări de maximă impor -<br />
tanță. Între acestea, semna tarul<br />
acestor rânduri a reținut:<br />
•Revizuirea strategiei sistemului ener -<br />
getic, în condițiile evidențiate de vorbi -<br />
tori, cu introducerea unui mix-ener -<br />
getic, cu reducerea gazelor de seră, în<br />
special a emisiilor de Carbon;<br />
•Realizarea unei producții echili bra te de<br />
energie electrică din varii surse;<br />
•Încurajarea și reabilitarea secto ru lui<br />
hidro energetic și a celui nuclear -<br />
electric;<br />
•Susținerea dezvoltării surselor rege ne -<br />
ra bile (20% până în 2020);<br />
•În politica de gaze și petrol, România<br />
să participe activ la explorările din<br />
Marea Neagră;<br />
•Problematica gazelor de șist și<br />
dezvoltarea producției de energie pe<br />
gaze și ciclu combinat;<br />
•Conectare cu Republica Moldova în<br />
rețelele electrice și de gaze;<br />
•Conectarea cu cablu subteran cu<br />
Turcia;<br />
•Introducerea și perfecționarea unor<br />
tehnologii curate inclusiv în utilizarea<br />
în scopuri energetice a cărbunelui;<br />
•Captarea și Stocarea Carbonului.<br />
La nivelul Ministerului Energiei este<br />
nevoie de o reconfigurare a producției<br />
de energie. Sistemul de separare a<br />
entităților energetice pe principiul<br />
combustibilului utilizat s-a dovedit<br />
neeficient și, de aceea, membrii colectivi<br />
ai CNR-CME trebuie să vină cu propuneri<br />
și soluții izvorâte din practica și<br />
neajunsurile din ultimii 15 ani.<br />
În contextul în care actualul guvern și-a<br />
fixat pentru viitorul apropiat ca obiective<br />
prioritare agricultura și energia, Consiliul<br />
Director și mem brii CNR-CME vor trebui<br />
să fie fac torii principali în găsirea și propu -<br />
nerea de soluții viabile pentru mo der -<br />
nizarea și crearea condițiilor avan tajoase<br />
de dezvoltare în toate sectoarele<br />
domeniului energie și în ce privește<br />
protecția mediului.<br />
CNR-CME, ca reprezentant zonal-regional<br />
al CME, va trebui să acțio neze cu tact dar<br />
cu perse ve rență și metodă pentru crearea<br />
unei plat forme de colaborare și acțiune<br />
co mună a Comitetelor Națio nale Membre<br />
ale CME din regiunea centrală și sud-est<br />
euro peană.<br />
Acțiunea din luna martie anul curent<br />
este primul pas și el trebuie să constitue<br />
piatra de început, similar Conferinței din<br />
Wemblei din anul 1924, organizată de D.<br />
N. Dunlop și la care România a fost<br />
reprezentată de domnul Constantin<br />
Bușilă devenind astfel membru fondator<br />
al CME. Dorim ca domnii Iulian Iancu și<br />
Gheorghe Bălan să fie înscriși în istorie ca<br />
fondatori ai Grupului Central și Sud-Est<br />
European al CME.n<br />
www.repower.com<br />
www.cert-int.com/romania<br />
/certification-international-ro<br />
februarie 2013 35
M E S A G E R U L E N E R G E T I C<br />
Hotărârea Adunării Generale a membrilor CNR – CME<br />
Adunarea Generală (AG) a membri -<br />
lor Asociaţiei Comitetul Naţional<br />
Român al Consiliului Mondial al<br />
Energiei, întrunită în ziua de 31<br />
ianuarie 2013, ţinând seama de<br />
ma terialele prezentate şi de dis -<br />
cuţiile purtate, apreciază ca foarte<br />
bună activitatea generală a CNR-<br />
CME în anul 2012. Pentru menţi -<br />
nerea standardului superior al acti -<br />
vităţii şi al rezul tatelor şi în anul<br />
2013, Adunarea Generală a mem -<br />
brilor Asociaţiei CNR – CME:<br />
HOTĂRĂŞTE:<br />
1.Aprobarea Raportului privind<br />
activitatea Consiliului Director<br />
al Asociaţiei pe anul 2012.<br />
2.Aprobarea Raportului de exe -<br />
cuţie bugetară pe anul 2012.<br />
3.Aprobarea Planului de acti vi -<br />
tate al Asociaţiei pe anul 2013.<br />
Consiliul Director (CD) este man -<br />
da tat să aducă îmbunătăţirile re -<br />
ie şite în cadrul discuţiilor şi nece -<br />
sare pe parcurs.<br />
4.Aprobarea Bugetului de veni turi<br />
şi cheltuieli pe anul 2013. Se îm -<br />
puterniceşte CD să proce deze în<br />
caz de necesitate la mo di ficări în -<br />
tre poziţiile bugetului asociaţiei,<br />
în cadrându-se în va loa rea totală<br />
de venituri care vor fi realizate în<br />
anul 2013, cu excepţia chel tuielilor<br />
salariale şi a depăşirii numărului<br />
de anga jaţi aprobat de CD.<br />
5.Mandatarea CD să aprobe com -<br />
po nenţa CD CNR – CME, ca<br />
urmare a reorganizării insti tu ţii lor<br />
aflate în subordinea Guvernului în<br />
anul 2013.<br />
6.Acordarea titlului de Membru<br />
Onorific CNR-CME unor perso na -<br />
lităţi cu merite deosebite în afir -<br />
marea energeticii româneşti în<br />
ţară şi în străinătate (cf. Anexei<br />
1, care face parte integrantă din<br />
prezenta Hotărâre).<br />
7.Acordarea distincţiei “Medalia<br />
CNR-CME” unor personalităţi<br />
care au avut merite deosebite la<br />
creş terea prestigiului şi a afir mă -<br />
rii Asociaţiei CNR-CME în ţară şi<br />
în străinătate (cf. Anexei 1, care<br />
face parte integrantă din pre zen -<br />
ta Hotărâre).<br />
8.Numirea Comisiei de Cenzori,<br />
în următoarea componenţă:<br />
-Ec. Daniela Petcu, Preşedinte<br />
-Ec. Ioana Iorga, Membru<br />
-Ec. Stefania Mircea, Membru<br />
9.Achitarea cotizaţiei pe anul<br />
2013 de către membrii individuali<br />
şi colectivi ai asociaţiei până la<br />
data de 31.03.2013, urmând ca<br />
după această dată să se pună în<br />
aplicare prevederile statutului.<br />
Membrii restanţieri la plata coti -<br />
za ţiei pe anii 2011 şi 2012 o vor<br />
achita până la data de 28. 02.<br />
2013; în caz contrar se propune<br />
aplicarea prevederilor din statut.<br />
10.Menţinerea cotizaţiilor pen tru<br />
calitatea de membru colectiv CNR-<br />
CME la 16.800 lei (16 voturi în AG a<br />
membrilor CNR-CME) pen tru mem -<br />
brii componenţi ai Complexului<br />
Energetic Oltenia:<br />
•Sucursala Electrocentrale Craiova SA<br />
•Sucursala Electrocentrale Rovinari SA<br />
•Sucursala Electrocentrale Turceni SA<br />
•Sucursala Divizia Minieră Tg. Jiu SA.<br />
11.Actualizarea valorii cotiza -<br />
ţiei anuale a membrilor colectivi<br />
cotizanţi în funcţie de cifra de<br />
afaceri declarată. Pentru actuali -<br />
zare vor fi folosite informaţiile<br />
fis cale privind ultimul bilanţ con -<br />
tabil, informaţii care sunt dispo -<br />
nibile pe site-ul Ministerului<br />
Finanţelor Publice.<br />
(RON)<br />
Cotizaţia<br />
anuală<br />
Entităţi cu cifra de afaceri<br />
2.400 lei până la 5.000.000 lei<br />
3.600 lei între 5.000.000 şi 20.000.000 lei<br />
4.800 lei între 20.000.000 şi 50.000.000 lei<br />
8.400 lei între 50.000.000 şi 100.000.000 lei<br />
16.800 lei între 100.000.000 şi 500.000.000 lei<br />
25.000 lei peste 500.000.000 lei<br />
12.Modificarea valorii cotizaţiei<br />
pentru membri individuali<br />
după cum urmează:<br />
•Creşterea cotizaţiei de la 30<br />
lei la 50 lei, cu excepţia celor<br />
care sunt pensionari - pentru<br />
care cotizaţia rămâne 30 lei<br />
•Cotizaţia pentru membrii<br />
VLER este de 30 lei.<br />
13.Publicarea în continuare a bule -<br />
tinului informativ Mesagerul<br />
Energetic. Se apreciază în mod<br />
deosebit calitatea articolelor de<br />
politici energetice cu autori din<br />
ţară şi din străinătate. Directorul<br />
General Executiv este mandatat<br />
să stabilească numărul de pagini<br />
şi numărul de exemplare tipărite<br />
în funcţie de cerinţele pieţei.<br />
Membrii individuali şi colectivi<br />
sunt solicitaţi să folosească pagi -<br />
nile Mesagerului Energetic ca tri -<br />
bună pentru exprimarea de opi -<br />
nii şi puncte de vedere privind<br />
politicile energetice actuale.<br />
Acor darea unei atenţii deosebite<br />
traducerilor din limbi străine.<br />
13.1. Extinderea ariei de difu za -<br />
re a Mesagerului Energetic<br />
la organisme internaţionale<br />
cu sediul în România, bănci,<br />
fonduri de investiţii, amba -<br />
sade, societăţi de asigurare,<br />
de audit, de avocatură etc.<br />
13.2. Completarea atribuţiilor<br />
co lec tivului de conducere al<br />
Mesagerului Energetic în sco -<br />
pul acoperirii costurilor de re -<br />
dactare, traducere şi tipărire<br />
şi difuzare a buletinului.<br />
13.3. Stabilirea de persoane de<br />
contact din partea mem brilor<br />
colectivi CNR-CME în relaţia<br />
cu colectivul de redacţie al<br />
Mesagerului Energetic.<br />
14.Valorificarea în mai mare<br />
măsură a conţinutului infor -<br />
maţional al website-ului<br />
CME (GEIS). Să fie sporite şi<br />
scoa se în evidenţă datele aces -<br />
tui web-site.<br />
15.Menţinerea în continuare în<br />
Ordinea de zi a CD a punctului<br />
intitulat “INFO CNR-CME” cu<br />
infor ma ţii actuale şi cu impact<br />
mare asupra sistemului energetic<br />
na ţi o nal. Te mele şi vorbitorii se vor<br />
stabili la iniţiativa Secretariatului<br />
Executiv, membrilor CD şi mem bri -<br />
lor colec tivi CNR-CME.<br />
36 februarie 2013
M E S A G E R U L E N E R G E T I C<br />
16.Consolidarea Consiliului Ştiinţific<br />
(CŞ) cu rol consultativ pe lângă<br />
CD CNR-CME. Stabilirea de<br />
atribuţii şi competenţe prin care<br />
membrii CŞ să aibă posibilitatea<br />
de a fi consultaţi pe probleme de:<br />
•stabilirea Temei la nivel de Forum,<br />
a evenimentelor importante etc.<br />
•selectarea lucrărilor FOREN 2014<br />
•tematici pentru Forumuri,<br />
Confe rinţe, Mese Rotunde etc.<br />
organizate de CNR-CME<br />
•acte normative, legi în dome -<br />
niul energiei iniţiate de auto -<br />
rităţile statului<br />
•lucrări cu care membrii CNR-<br />
CME participă la manifestările<br />
internaţionale<br />
•întocmirea punctului de vedere<br />
CNR-CME la proiectele de acte<br />
normative, legi în domeniul ener -<br />
giei iniţiate de autorităţile statului.<br />
17.Mandatarea Directorului General<br />
Executiv al Asociaţiei:<br />
•să încheie contracte comer -<br />
ciale sau protocoale cu par te -<br />
nerii care asigură servicii pentru<br />
bunul mers al Asociaţiei sau pen -<br />
tru servicii efectuate de Asociaţie<br />
pentru companii, societăţi<br />
comerciale, institute etc.<br />
•să incheie contracte indi vi -<br />
duale de muncă şi să ne -<br />
gocieze salariul, cu respec -<br />
tarea fondului de salarii şi a<br />
structurii organizatorice apro -<br />
bate de CD.<br />
•să aprobe necesitatea efec -<br />
tuării de ore suplimentare de<br />
către personalul angajat CNR-<br />
CME cu respectarea prevede ri lor<br />
Codului Muncii şi a Bugetului de<br />
Venituri şi Cheltuieli aprobat.<br />
18.Aprobarea indexării venitu -<br />
rilor brute ale personalului an -<br />
ga jat permanent, cu respec ta -<br />
rea sumelor prevazute în BVC şi<br />
ţinând cont de rata inflaţiei. Pre -<br />
şedintele sau vicepreşedintele tre -<br />
zorier al Asociaţiei se manda tea -<br />
ză cu aplicarea concretă a aces -<br />
tei măsuri.<br />
19.Desfăşurarea în continuare<br />
în cadrul CNR-CME a unor acti -<br />
vităţi de studii, cercetare, cu<br />
tematici de politici energetice la<br />
nivel naţional, din fonduri naţio -<br />
nale şi europene. Orga nizarea<br />
colectivului CNR – CME care<br />
să colaboreze la elaborarea<br />
„Strategiei Ener getice a<br />
României”. Colectivul va fi for -<br />
mat din specialişti din cadrul<br />
mem brilor CNR – CME. Moda li -<br />
tăţile de lucru şi costurile afe -<br />
ren te se vor stabili până la data<br />
de 30.03.2013.<br />
20.Actualizarea procedurilor<br />
proprii Asociaţiei, în vederea<br />
adu cerii lor la nivelul de exi gen -<br />
ţă şi operativitate cerut de o<br />
func ţionare normală a Asociaţiei<br />
(ROF al Consiliului Director; Fişa<br />
posturilor pentru personalul<br />
Secretariatului Executiv etc.).<br />
21.Realizarea unei monografii a<br />
Asociaţiei CNR-CME, cu titlul:<br />
„Comitetul Naţional Român<br />
al Consiliului Mondial al<br />
Energiei. Cronica activităţii<br />
1924-2010”.<br />
•Constituirea unui colectiv<br />
format din: Gheorghe Bălan,<br />
Elena Ratcu, Victor Vernescu,<br />
Magdalena Cuciureanu şi altii<br />
(pe parcusul elaborării).<br />
•Suportarea costurilor de<br />
realizare a lucrării din bugetul<br />
de venituri şi cheltuieli CNR-<br />
CME pe 2013.<br />
22.Implicarea mai activă a repre -<br />
zen tanţilor CNR-CME în realizarea<br />
Programelor de Studii Globale<br />
şi Regionale coordonate de<br />
Comitetele de Studii şi Programe<br />
ale CME. Se propune ca CNR-CME<br />
să intreprindă demersuri susti -<br />
nute, astfel ca Asociaţia să aibă<br />
reprezentanţi în toate grupele<br />
internaţionale de studii aflate în<br />
desfăşurare pe perioada 2013-<br />
2016. Aprobarea acoperirii par ţia le<br />
din bugetul CNR-CME a unor chel -<br />
tuieli legate de această activitate.<br />
23.Consolidarea poziţiei şi a<br />
rolului activ al CNR-CME în<br />
cadrul ministerelor: Energiei,<br />
Economiei, Comerţului şi Mediului<br />
de Afaceri; Mediului şi Pădurilor;<br />
Educaţiei, Cercetării şi Inovării;<br />
Administraţiei şi Internelor. Par -<br />
ti ci parea reprezentanţilor aces -<br />
tor ministere la şedinţele CD, AG<br />
şi la toate manifestările tehnice<br />
şi expoziţionale organizate de<br />
Asociaţie.<br />
24.Consolidarea poziţiei CNR-<br />
CME de portal de interese al<br />
factorilor responsabili din ener -<br />
gie, cadru serios de discuţii pe<br />
teme de mare interes şi acută<br />
actualitate. Relaţii mai strânse şi<br />
o colaborare mai eficientă cu<br />
ONG-urile membre CNR-CME.<br />
Punerea în aplicare a Princi pii -<br />
lor de bază aprobate în şedinţa<br />
de lucru cu ONG-urile din 12<br />
decembrie 2011, inclusiv a mă -<br />
surilor/recomandărilor rezul tate<br />
ca urmare a discuţiilor pur tate.<br />
Organizarea de întâlniri perio -<br />
dice cu ONG-urile membre CNR-<br />
CME în care să se discute posi -<br />
bilităţile de cooperare şi de<br />
sprijin reciproc.<br />
25.Sprijinirea de programe ener -<br />
getice (eolian, regenerabile, me -<br />
diu). Incheierea, în acest con -<br />
text, a unor convenţii sau proto -<br />
coale de colaborare cu companii<br />
din ţară şi din străinătate.<br />
26.Pregătirea Forumului Regional<br />
al Energiei - FOREN 2014, ediţia<br />
a 12-a. Se împuterniceşte Directorul<br />
General Executiv al Asociaţiei să<br />
intreprindă:<br />
•Măsurile necesare care-i stau la<br />
dispoziţie (sponsorizări, dotări cu<br />
echipamente, personal etc)<br />
pentru organizarea FOREN 2014<br />
la nivelul standardelor inter -<br />
naţionale. Participarea la lucrările<br />
FOREN 2014 a mem brilor colec -<br />
tivi. Sunt invitaţi în mod special<br />
conducerile şi spe cialiştii din in -<br />
dustria petrolului, gazelor,<br />
cărbunelui şi a me diului.<br />
•Acordarea unei atenţii deose bite<br />
organizării FOREN 2014 având în<br />
vedere recunoaşterea de către<br />
CME ca eveniment regional care<br />
se organizează sub egida CME,<br />
deci un statut oficial ca:<br />
Adunarea Executivă, Congresul<br />
Mondial al Energiei etc.<br />
•Atribuirea calităţii de coorgani -<br />
zator FOREN 2014 unor CM ale<br />
CME din Europa Centrală şi de Est<br />
•Participarea conducerii CME la<br />
eveniment.<br />
27.Aprobarea programului de<br />
Manifestări Ştiinţifice şi<br />
Expoziţionale pe anul 2013<br />
(vezi programul pe website-ul<br />
Asociaţiei CNR-CME). Directorul<br />
General Executiv este mandatat să<br />
promoveze Fişa Manifestării<br />
pentru fiecare manifestare, din<br />
care să rezulte în mod clar res -<br />
ponsabilităţile ce revin organi za -<br />
torilor şi partenerilor de eveniment.<br />
28.Acordarea unei atenţii mai<br />
mari sectorului nuclear din<br />
partea Secretariatului Executiv<br />
CNR-CME şi din partea membrilor<br />
colectivi din domeniu, prin<br />
februarie 2013 37
M E S A G E R U L E N E R G E T I C<br />
organizarea în comun cu factorii<br />
interesaţi a unor manifestări<br />
ştiinţifice şi expoziţionale.<br />
29.Invitarea unor specialişti din<br />
cadrul Secretariatului CME (de la<br />
Londra) şi a CM ale CME pentru a<br />
participa la manifestările ştiinţi -<br />
fice şi expoziţionale organizate<br />
de CNR-CME.<br />
30.Dezvoltarea relaţiilor cu<br />
centrele universitare din<br />
ţară, membre ale CNR-CME.<br />
Cooptarea ca membri CNR-CME<br />
necotizanţi a Institutelor de<br />
Invăţământ Superior din minerit.<br />
31.Dezvoltarea în continuare a<br />
parteneriatelor media cu<br />
ziare, reviste de profil, tele -<br />
viziuni, radio.<br />
32.Demararea de acţiuni plani fi -<br />
cate şi cu continuitate de coop -<br />
tare de membri colectivi din<br />
următoarele sectoare de activitate:<br />
•Ministerul Mediului şi Pădurilor,<br />
inclusiv Institutele Naţionale de<br />
mediu, de cercetare, comerciale<br />
etc.;<br />
•Ministerul Administraţiei şi<br />
Internelor;<br />
•Din domeniul petrolului, gaze lor,<br />
cărbunelui, IT şi comunicaţiilor.<br />
•O atenţie deosebită se va acor -<br />
da colaborării cu noile unităţi<br />
transnaţionale E.ON, GdF Suez<br />
Energy România şi CEZ, care<br />
asigură în prezent atât distri -<br />
buţia şi furnizarea energiei<br />
electrice, cât şi a gazelor, pen -<br />
tru o parte însemnată din teri -<br />
toriul României.<br />
33.Imbunătăţirea comunicării<br />
Secretariatului Executiv cu con -<br />
du cerile membrilor colectivi ai<br />
CNR-CME. Participarea mai acti -<br />
vă a acestora din punct de vede -<br />
re organizatoric, profesional şi<br />
financiar la activităţile impor -<br />
tante organizate de Asociaţie.<br />
34.Dezvoltarea şi îmbunătăţi -<br />
rea produselor şi serviciilor<br />
destinate membrilor CNR-CME<br />
prin furnizarea de evaluări, me -<br />
saje şi declaraţii globale rezul -<br />
tate din studiile şi lucrările iniţi -<br />
ate de CME.<br />
35.Promovarea website-ului<br />
CNR-CME ca instrument strate -<br />
gic de comunicare cu membrii<br />
săi. Pentru FOREN 2014, web<br />
site-ul să constituie principalul<br />
canal de comunicare cu partici -<br />
panţii. Promovarea website-ului<br />
prin pliante şi email prin inter -<br />
me diul cărora membrii să fie in -<br />
for maţi asupra ofertei sale infor -<br />
maţionale. Promovarea cu acor -<br />
dul membrilor colectivi, prin pos -<br />
ta rea de linkuri pe website-urile<br />
acestora către website-ul CNR-<br />
CME.<br />
36.Promovarea Bibliotecii CNR-<br />
CME ca sursă de informaţii privind:<br />
•Congresele Mondiale ale<br />
Energiei organizate de CME<br />
•Adunările Executive ale CME<br />
•Forumuri, Mese Rotunde, Work<br />
shopuri organizate de CME<br />
•Evenimente organizate de CNR-<br />
CME<br />
•Studiile elaborate de Consiliul<br />
Mondial al Energiei.<br />
37.Valorificarea traducerilor în<br />
limba română din materiale de<br />
politici energetice prin punerea<br />
acestora la dispoziţia membrilor<br />
colectivi.<br />
38.Promovarea Buletinului elec -<br />
tronic CNR-CME cu infor maţii de<br />
actualitate din activitatea organi -<br />
zaţiei, precum şi din activitatea<br />
membrilor CNR-CME. Acesta va<br />
apărea trimestrial şi va fi publicat<br />
un rezumat şi în limba engleză.<br />
39.Creşterea gradului de infor -<br />
mare şi a calităţii materialelor<br />
des ti nate membrilor CNR-CME<br />
cu realizările şi informaţiile cele<br />
mai importante din ţară din do -<br />
me niul energiei.<br />
40.Dezvoltarea relaţiilor cu in -<br />
stituţiile statului: Preşedinţie,<br />
Senat, Camera Deputaţilor,<br />
Guvern, Ministere, Autorităţi etc.<br />
Demersuri pentru participarea<br />
re pre zentanţilor acestor foruri la<br />
evenimentele importante orga -<br />
nizate de CNR-CME<br />
41.Reducerea costurilor de func -<br />
ţionare a Asociaţiei CNR-CME prin:<br />
•Informatizarea continuă a acti -<br />
vităţilor desfăşurate de Asociaţie<br />
şi folosirea Internetului ca prin -<br />
cipal canal de comunicare<br />
•Dezvoltarea în continuare a<br />
infra structurii CNR-CME.<br />
42.Achitarea până la data de<br />
28.02.2013 a cotizaţiei CNR-<br />
CME în calitate de CM al CME,<br />
pe anul 2013 către SG al CME.<br />
43.Afirmarea individualităţii şi<br />
personalităţii Asociaţiei, spo -<br />
rirea prestigiului sau la nivel<br />
naţional şi internaţional. Par ti ci -<br />
parea corespunzătoare a CNR-<br />
CME la manifestări internaţionale<br />
organizate de CME şi de CM ale<br />
CME. Creşterea vizibilităţii spe -<br />
cia liştilor români.<br />
44.Creşterea numărului de<br />
mem bri individuali prin atra -<br />
gerea celor mai buni specialişti<br />
din institute de cercetareproiectare,<br />
instituţii, societăţi,<br />
din domeniul petrolului, cărbu -<br />
nelui, mediului, producătorilor<br />
de echipamente şi de servicii,<br />
de comunicaţii şi IT pentru<br />
sectorul energie şi asigurarea şi<br />
pe această cale a unui caracter<br />
profund reprezentativ la nivel<br />
naţional pentru Asociaţia CNR-<br />
CME.<br />
O atenţie deosebită se va acor -<br />
da specialiştilor tineri (până în<br />
35 de ani) prin:<br />
•Scutiri la plata cotizaţiei<br />
anuale pentru calitatea de<br />
membru individual CNR - CME<br />
•Premierea tinerilor care par -<br />
ticipă cu lucrări la secţiunile de<br />
comunicări ştiinţifice ale<br />
Forumului<br />
•Invitarea ca vorbitori la<br />
Programul de Manifestări<br />
Ştiinţifice şi Expoziţionale<br />
organizate de CNR-CME în anul<br />
2013.<br />
45.Extinderea cooperării cu ur -<br />
mă toarele asociaţii, sindicate şi<br />
patronate la nivel naţional:<br />
ASRO, CNR-CIGRE, ROMATOM,<br />
AREN, CER, CNRI, Federaţia<br />
Patronală Energia, Federaţia<br />
Patronală Petrol şi Gaze,<br />
Confederaţia Sindicală Naţională<br />
Meridian şi altele.<br />
46.Perfecţionarea profesională a<br />
membrilor Secretariatului Executiv<br />
al CNR-CME pentru creş terea<br />
calităţii, a caracterului inovator<br />
atât în realizarea pro duselor şi<br />
serviciilor oferite membrilor CNR-<br />
CME, cât şi pen tru îmbunătăţirea<br />
relaţiilor cu aceştia.n<br />
38 februarie 2013
M E S A G E R U L E N E R G E T I C<br />
Consiliul Director ales 2013 – 2016<br />
(în ordine alfabetică)<br />
Nr.<br />
Crt.<br />
Nume şi prenume<br />
Companie<br />
1. Badea Adrian UPB<br />
2. Bălan Gheorghe CNR-CME<br />
3. Bălăşoiu Constantin CE Oltenia<br />
4.<br />
Benghea - Mălăieş<br />
Andrei<br />
CN Transelectrica<br />
5. Bodea Corneliu Adrem Invest<br />
6. Cetacli Dan Ştefan ELCEN Bucureşti<br />
7. Cojocaru Dorin ANRM<br />
8. Comănescu Gabriel Grup Servicii Petroliere<br />
georgescu@3t.org.ro<br />
office@energy.org.ro<br />
9. Dimitriu Sorin CCIB<br />
10. Dimu Gabriela ISPH<br />
11. Dulcea Gheorghe RAAN<br />
12. Dumbrăveau Claudiu ANRE<br />
13. Gheorghe Mariana PETROM<br />
14. Gheorghiu Ioan Dan ISPE<br />
15. Goicea Andrei Nuclearelectrica<br />
16. Gugu Florin ENEL<br />
17. Iancu Iulian Camera Deputatilor<br />
18. Jivan Cornel ICPE<br />
19. Macovei Octavian Electromagnetica<br />
20. Radu Gheorghe ROMGAZ<br />
21. Roşca Ioan SC Electrica SA<br />
22. Rusu Ioan TRANSGAZ<br />
www.david-baias.ro<br />
23. Săndulescu Alexandru Ministerul Energiei<br />
24. Stancu Dan Cătălin E.ON România<br />
25. Ştefan Gheorghe SC Hidroelectrica SA<br />
februarie 2013 39
M E S A G E R U L E N E R G E T I C<br />
Acordarea de Distinctii CNR-CME<br />
Membrii onorifici CNR - CME (în ordine alfabetică)<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Nume si<br />
prenume<br />
Companie<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Nume si<br />
prenume<br />
Companie<br />
1 Darie George UPB 4 Prisecaru Tudor ANCS<br />
2 Ganea Ioan AGIR 5 Stratan Ion<br />
3 Hera Cristian<br />
A c a d e m i a<br />
Romana<br />
Universitatea<br />
Tehnica Republica<br />
Moldova<br />
6 Vernescu Victor CNR-CME<br />
Brevetul si medalia CNR-CME<br />
Nr.<br />
Nume şi Prenume<br />
crt. Companie<br />
1 Albulescu Mihai Ministerul Energiei<br />
2 Arsene Tarţa Mircea Honeywell România<br />
3 Benghea Mălăieş Andrei Transelectrica<br />
4 Bilteanu Dragoş Romenergo<br />
5 Bodea Corneliu Adrem Invest<br />
6 Ciutacu Constantin INCE – Academia Română<br />
7 Clement Dan Amicom Communications<br />
8 Constantin Veronica Emerson Process Management<br />
9 Cordea Iunia Electrogrup<br />
40 februarie 2013
M E S A G E R U L E N E R G E T I C<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Nume şi Prenume<br />
Companie<br />
10 Costin Ana Maria Electrogrup<br />
11 Dulcea Gheorghe RAAN<br />
12 Enăchioiu Constantin ANCS<br />
13 Gheorghe Mariana OMV Petrom<br />
14 Grădinaru Mihai Uti Grup<br />
15 Hajdinjak Frank E.ON România<br />
16 Holst Thomas Chevron România<br />
17 Menegazzo Alessio ENEL<br />
18 Mihăilă Mihai Teletrans<br />
19 Mihăilescu Andreea Alstom<br />
20 Mihăiţă Mihai Academia de Ştiinţe Tehnice din România<br />
21 Nicolescu Răzvan OMV Petrom<br />
22 Oprea Augustin Congaz<br />
23 Pentiuc Radu Universitatea din Suceava<br />
24 Roşca Ioan Electrica<br />
25 Spaolanse Saulo Schneider Electric România<br />
26 Stab Eric GDF Suez Energy România<br />
27 Villabruna Giovanni Ansaldo Nucleare<br />
28 Zamfir Elena Complexul Energetic Oltenia<br />
februarie 2013 41
M E S A G E R U L E N E R G E T I C<br />
Propuneri pentru Grupele de Studii CME<br />
STUDIES COMMITTEE 2013 – 2016<br />
www.hitachi.ro<br />
www.wecotravel.ro<br />
www.aem.ro<br />
1. CNR – CME pentru „Assessment of Energy and Climate<br />
Policies”<br />
2. Academia Romana - Institutul de Prognoza Economica<br />
pentru: „Global Energy Scenarios”<br />
3. ANRM pentru „Survey of Energy Resources and<br />
Technologies” (SERT) – Partnership with Bloomberg New<br />
Energy Finance (BNEF)<br />
4. ANRE (ARCE) si ICPE pentru „Energy Efficiency”<br />
5. CNR - CME pentru „Energy and Mobility”<br />
6. CNR – CME pentru „Innovative Financing Mechanisms”<br />
7. ISPE pentru „Cleaner Fossil Fuels Systems” (CFFS)<br />
8. ELCEN Bucuresti pentru „Performance of Generating Plant”<br />
(PGP)n<br />
Propuneri pentru Grupele de Programe CME<br />
www.energotech.ro<br />
www.aree.ro<br />
www.amromco.com<br />
www.icemenerg-service.ro<br />
PROGRAMME COMMITTEE 2013 – 2016<br />
1. TRANSELECTRICA pentru Global Electricity Initiative (GEI)<br />
Study Group<br />
2. MINISTERUL ENERGIEI pentru Global Policy Council (GPC)<br />
3. HIDROELECTRICA pentru „Energy Water Nexus” –<br />
Partnership with World Water Forum<br />
4. ELECTRICA pentru „Energy and Urban Innovation” Study<br />
Group<br />
5. ANRE pentru „Energy Access” Study Group<br />
6. ANRE pentru „Global Energy Frameworks” Study Group:<br />
• MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE pentru UN Relevant<br />
Activities (SE4ALL Initiative; RIO +20)<br />
• G 20/ B 20<br />
• Tbc pentru „Knowledge Network on Rules of Trade”<br />
• WTO, Regional Trade Agreementsn<br />
42 februarie 2013
M E S A G E R U L E N E R G E T I C<br />
AGENDA<br />
WEC Central and Eastern Europe<br />
Regional Meeting<br />
18 - 21 March 2013<br />
Venue: Caro Hotel<br />
Bucharest, Romania<br />
Date: 18 - 21 March 2013<br />
Venue: Bucharest, Caro Hotel<br />
Proposal for leading the Regional Meeting:<br />
Mr. Christoph Frei, WEC Secretary General<br />
Mr. Leonhard Birnbaum, WEC Vice-Chair for Europe<br />
Mr. Slav Slavov, WEC Coordinator for Europe<br />
Mr. Masato Komiya, WEC Director for Regional Events,<br />
WEC/ RNC will cover the costs for the travel (to Romania and back), accommodation, meals,<br />
internal transport in Romania for all four<br />
Invitations will be addressed for the staff of the WEC Member Committees in Central and Eastern<br />
Europe – about 20 Committees:<br />
Date of arrival in Romania – 18.03.2013; Departure from Romania – 21.03.2013<br />
Transport from airport – hotel – airport will be provided by WEC/ RNC<br />
The venue where the Regional Meeting<br />
accommodated–Caro Hotel Bucharest<br />
takes place and where the delegates are<br />
WEC/Romanian National Committee will cover the costs of accommodation for 3 nights, meals,<br />
internal transport in Romania<br />
WEC/Romanian National Committee organizes a dinner on 18 March evening, at 19.00 h, at Caro<br />
Restaurant<br />
Working days: 19 and 20.03.2013<br />
februarie 2013 43
M E S A G E R U L E N E R G E T I C<br />
First day – 19.03.2013<br />
09.00 – 12.30 h<br />
09.00 – 09.15: Welcome & Introduction<br />
Welcome to participants (Ministry of Energy and WEC Vice-Chair for Europe)<br />
Opening Remarks & Introduction to the Meeting by the WEC/ RNC Chair, Mr. Iulian Iancu<br />
Approval of the Meeting Agenda<br />
09.15 – 12.30: – Matters for Information and Discussion<br />
„Evaluation of Policies and Practices used by WEC Member Committees in Central<br />
and Eastern Europe”, namely:<br />
Critical energy issues at regional level, which are reflected in the following areas:<br />
Access to energy<br />
Survey of Energy Resources and Technologies<br />
Energy efficiency<br />
Energy and Electric transport<br />
Energy and Urban Innovation<br />
Human resources<br />
Global initiative on electricity<br />
12.30 – 14.00 h - Lunch<br />
14.00 – 18.00 h<br />
Issues that lead to the improvement of the relations among the WEC member<br />
committees in the region:<br />
Facilitate partnerships<br />
Improvement of the websites acting as communication committees<br />
Global partners - identifying and increasing their numbers<br />
Actions for increasing the number of individual and corporate members<br />
Promoting DAEGU 2013 World Energy Congress<br />
Joint organization of events related to the WEC Global Studies Programme<br />
Developing media relations in the region, including identification of major themes<br />
Second day – 20.03.2013 – Matters for Discussion and Decisions<br />
09.30 – 12.30 h; 14.00 – 18.00 h<br />
FOREN 2014 – Establishing the themes for the Forum Important Events and<br />
establishing the tasks of the WEC Member Committees for a good<br />
organization of the Forum on:<br />
Participants from each Member Committee<br />
VIPs for the 3 Important Events: The Opening Ceremony, Regional Energy Day and Policy Trilemma<br />
Speakers for the rest of Important Events<br />
Establishing the FOREN 2014 International Organizing Committee<br />
FOREN 2014 papers of each member committee<br />
Media coverage for FOREN 2014 in March 2013 - June 2014 by each member committee in its<br />
country<br />
Others at your disposal<br />
12.30 – 14.00 h - Lunch<br />
14.00 – 18.00 h – Matters for Discussions and Decisions<br />
Gheorghe Balan, WEC/ RNC Executive General Director n<br />
44 februarie 2013
M E S A G E R U L E N E R G E T I C<br />
INFO<br />
NABUCCO începe faza de proiectare pentru<br />
NABUCCO Vest *)<br />
NABUCCO Gas Pipeline International a semnat un contract cu Saipem pentru<br />
serviciile de proiectare de bază (Front End Engineering & Design - FEED) pentru<br />
Proiectul Nabucco Vest. Saipem a fost selectat ca furnizor pentru aceste servicii<br />
printr-o procedură de licitație competitivă, începută în luna septembrie 2012.<br />
Contractul include toate activitățile FEED pentru sistemul de conducte cu<br />
diametrul de 48 de inci și o lungime totală de 1.326 kilometri. Printre acestea<br />
se numără analiza strategică a datelor și informațiilor în vederea efectuării de<br />
evaluări de risc și alocări de resurse adecvate pe întreg traseul conductei, pentru<br />
a asigura continuarea dezvoltării cu succes a proiectului.<br />
Re-proiectarea pentru Nabucco Vest are loc după ce proiectul a fost selectat, în<br />
luna iunie a anului trecut, de către consorțiul Shah Deniz, ca rută Central-<br />
Europeană de livrare.<br />
Aceste lucrări vor completa proiectarea existentă pentru conducta Nabucco în<br />
varianta inițială, cu diametru de 56 de inci și o lungime de 3.900 de kilometri.<br />
În luna ianuarie 2013, Acționarii Nabucco au semnat un Acord de Cooperare,<br />
precum și un Acord de Opțiuni de Subscriere și de Finanțare, cu acționarii<br />
câmpului gazeifer Shah Deniz.<br />
Conducta NABUCCO Vest va transporta gazele de origine caspică, de la frontiera<br />
turco-bulgară, prin Bulgaria, România şi Ungaria către Terminalul de Gaze<br />
Central-European din Baumgarten.<br />
În calitate de componentă centrală a Coridorului Sudic de Gaze, NABUCCO Vest<br />
se află în poziţia ideală pentru a diversifica sursele de aprovizionare cu gaze<br />
pentru peste 500 de milioane de clienţi potenţiali din ţările cu economii în<br />
creștere din Europa de Sud-Est precum și pentru Europa de Vest.n<br />
*) Preluare din comunicatul Grayling Romania din 28 ianuarie 2013<br />
www.conferences.ro<br />
MESAGERUL ENERGETIC<br />
Colectivul de redacţie:<br />
Redactor Responsabil: Dr. ing. Gheorghe Bălan<br />
Membri:Acad. Prof. dr. ing. Gleb Drăgan, Dr. ing. Iulian Iancu<br />
Prof. dr. ing. Nicolae Vasile, Prof. dr. ing. Aureliu Leca,<br />
Prof. dr. ing. George Darie, Prof. dr. ing. Mircea Eremia, Cerc. şt. mat. Magdalena Cuciureanu<br />
Referenţi ştiinţifici: Prof. dr. ing. Nicolae Golovanov, Ing. Anton Vlădescu<br />
Traduceri: Prof. Eduard Adrian Nicolaescu<br />
Tehnoredactare şi machetare: Magdalena Cuciureanu<br />
Editare: Image Photo Production<br />
Secretariat Executiv CNR-CME: Telefon: 021/211 41 55; 021/211 41 56;<br />
Fax: 021/211 41 57<br />
E-mail: ghbalan@c<strong>nr</strong>-<strong>cme</strong>.ro; mesagerul-energetic@c<strong>nr</strong>-<strong>cme</strong>.ro<br />
Website: www.c<strong>nr</strong>-<strong>cme</strong>.ro<br />
februarie 2013 45
22 nd WEC, Daegu, Korea (Rep. of), 13-17 October 2013<br />
Call for Papers<br />
The Daegu Organizing Committee and the World Energy Council are pleased to invite authors to submit papers for<br />
the 22 nd World Energy Congress. Your active involvement in this Call for Papers provides an excellent opportunity to<br />
contribute to the development of the global energy community. All of the selected papers will be presented to the<br />
dedicated expert forum at the Congress and distributed to all delegates on USB flash drives. Prizes will be awarded for<br />
the best papers – further details to be announced shortly.<br />
Important Dates<br />
Paper Submission Opens: 1 October 2012<br />
Paper Submission Deadline: 28 February 2013<br />
Selected Papers Notification: 15 May 2013<br />
Award Winners Notification: 1 July 2013<br />
Presentation at the Congress: 13-17 October 2013<br />
Paper Topic Categories<br />
Authors are invited to provide their insight on a theme relating to WEC’s six main Activity Areas:<br />
Energy Scenarios<br />
Energy Resources and Technologies<br />
Energy Policy Trilemma (i.e. the trade-off between energy security, social equity and<br />
environmental impact mitigation)<br />
Energy Access<br />
Energy and Urban Innovation<br />
Global Energy Frameworks and Governance<br />
See website www. daegu2013.kr for further details on focus topics.<br />
Paper Preparation Guidelines<br />
General<br />
- The paper must be substantially different from any published work.<br />
- The paper cannot be under review for any other conference or journal at any point during the Call for<br />
Papers process.<br />
- The paper must be written in English and must not exceed 15 pages in total length.<br />
Text Layout<br />
- The paper must be typed in single column format on international standard size A4 paper with margins of<br />
2.54cm.<br />
- The main text should be single-spaced and in 11pt Arial or Times New Roman font. Footnotes should<br />
appear in 9pt font.<br />
Structure (no more than 15 pages in total)<br />
- Cover (1 page): Title, authors, affiliations. Clearly indicate who is responsible for correspondence at all<br />
stages of submission, selection and presentation, including post-presentation. The following contact details<br />
must be provided for all co-authors: full postal address, email address, telephone and fax numbers (with<br />
country and area codes).<br />
- Executive Summary (1 page): Key Findings and Takeaways, Keywords. Provide self-contained one page<br />
Executive Summary outlining the aims, scope, core findings and conclusions of the paper. List 3-5<br />
keywords of the paper.<br />
- Main Text (no more than 10 pages). All figures and tables should be embedded in the text in the location<br />
that they should appear and numbered consecutively and given a suitable caption. Footnotes should be<br />
indicated in the text by superscript numbers which run consecutively through the paper.<br />
- Conclusions and Relevant Implications (1-2 pages)<br />
- References All publications cited in the text should be presented in a list of references following the text of<br />
the paper.<br />
- Appendix Appendices should be avoided whenever possible and their content incorporated into the text.<br />
Where this is not feasible, they should appear at the end of the paper.<br />
Submission Guidelines<br />
- The online paper submission system will open on 1 October 2012.<br />
- Papers should be submitted in PDF format.<br />
- The author must answer any additional uestions deemed necessary at submission stage.<br />
Contacts<br />
- Should you have any questions, please contact Ms Charlotte Connick at<br />
connick@worldenergy.org or Mr Yonghyuk Choi at yong@daegu2013.kr
22 nd WEC, Daegu, Korea (Rep. of), 13-17 October 2013<br />
Call for Papers<br />
The Daegu Organizing Committee and the World Energy Council are pleased to invite authors to submit papers for<br />
the 22 nd World Energy Congress. Your active involvement in this Call for Papers provides an excellent opportunity to<br />
contribute to the development of the global energy community. All of the selected papers will be presented to the<br />
dedicated expert forum at the Congress and distributed to all delegates on USB flash drives. Prizes will be awarded for<br />
the best papers – further details to be announced shortly.<br />
Important Dates<br />
Paper Submission Opens: 1 October 2012<br />
Paper Submission Deadline: 28 February 2013<br />
Selected Papers Notification: 15 May 2013<br />
Award Winners Notification: 1 July 2013<br />
Presentation at the Congress: 13-17 October 2013<br />
Paper Topic Categories<br />
Authors are invited to provide their insight on a theme relating to WEC’s six main Activity Areas:<br />
Energy Scenarios<br />
Energy Resources and Technologies<br />
Energy Policy Trilemma (i.e. the trade-off between energy security, social equity and<br />
environmental impact mitigation)<br />
Energy Access<br />
Energy and Urban Innovation<br />
Global Energy Frameworks and Governance<br />
See website www. daegu2013.kr for further details on focus topics.<br />
Paper Preparation Guidelines<br />
General<br />
- The paper must be substantially different from any published work.<br />
- The paper cannot be under review for any other conference or journal at any point during the Call for<br />
Papers process.<br />
- The paper must be written in English and must not exceed 15 pages in total length.<br />
Text Layout<br />
- The paper must be typed in single column format on international standard size A4 paper with margins of<br />
2.54cm.<br />
- The main text should be single-spaced and in 11pt Arial or Times New Roman font. Footnotes should<br />
appear in 9pt font.<br />
Structure (no more than 15 pages in total)<br />
- Cover (1 page): Title, authors, affiliations. Clearly indicate who is responsible for correspondence at all<br />
stages of submission, selection and presentation, including post-presentation. The following contact details<br />
must be provided for all co-authors: full postal address, email address, telephone and fax numbers (with<br />
country and area codes).<br />
- Executive Summary (1 page): Key Findings and Takeaways, Keywords. Provide self-contained one page<br />
Executive Summary outlining the aims, scope, core findings and conclusions of the paper. List 3-5<br />
keywords of the paper.<br />
- Main Text (no more than 10 pages). All figures and tables should be embedded in the text in the location<br />
that they should appear and numbered consecutively and given a suitable caption. Footnotes should be<br />
indicated in the text by superscript numbers which run consecutively through the paper.<br />
- Conclusions and Relevant Implications (1-2 pages)<br />
- References All publications cited in the text should be presented in a list of references following the text of<br />
the paper.<br />
- Appendix Appendices should be avoided whenever possible and their content incorporated into the text.<br />
Where this is not feasible, they should appear at the end of the paper.<br />
Submission Guidelines<br />
- The online paper submission system will open on 1 October 2012.<br />
- Papers should be submitted in PDF format.<br />
- The author must answer any additional uestions deemed necessary at submission stage.<br />
Contacts<br />
- Should you have any questions, please contact Ms Charlotte Connick at<br />
connick@worldenergy.org or Mr Yonghyuk Choi at yong@daegu2013.kr