nr. 136 - Cnr -cme

® 

ISSN: 2066 - 4974 

ANUL XIII, NR. 136, februarie 2013 

DIN SUMAR | TABLE OF CONTENTS: 

EDITORIAL 

Cea mai eficientă politică este de a avea o politică 2 

The most effective policy is to have a policy 

POLITICI ENERGETICE | ENERGY POLICIES 

Comisarul Oettinger salută adoptarea finală a directivei privind 

eficiența energetică 3 

Commissioner Oettinger welcomes final adoption 

of Energy Efficiency Directive 

Noua propunere a Comisiei Europene de a reduce 

impactul producției de biocarburanți asupra climei 4 

New Commission proposal to minimise the climate 

impacts of biofuel production 

Este timpul să finalizăm piaţa internă a enrgiei 6 

It’s time to complete the internal energy market 

Eficiența transformatoarelor. Moduri de a îmbunătăți 

ceva deja eficient 8 

Transformer efficiency avenues. Avenues to make 

a good thing even better 

Interdependențele pieței de energie electrică 

en gros/en detail 12 

Wholesale/retail electricity market interdependencies 

Securitatea energetică pentru Europa: gazele și sursele 

regenerabile pentru a acoperi viitoarea creștere a cererii 17 

Energy security for Europe: gas and renewables 

to meet future demand growth 

DIN ENERGETICA UE | EU ENERGY 

EESC president argues for urgent EU action 

to eradicate energy poverty 20 

2012 EU-US Energy Council to meet in Brussels, 5th December 

2012 23 

DIN ACTIVITATEA CME | WEC ACTIVITY 

Informaţii din “WEC INSIDE” 24 

‘WEC INSIDE’ News 

NOI SUNTEM VIITORUL ENERGETICII ROMÂNEŞTI 

Analiza funcţionării reţelelor electrice cu luarea în considerare 

a caracteristicilor de sarcină în funcţie de tensiune 27 

Operation of electric network analysis taking into account the 

characteristics of the load voltage depending 

DIN ACTIVITATEA CNR-CME | WEC-RNC ACTIVITY 

Resursele neconvenționale de energie și siguranța viitorului 29 

Unconventional energy resources and future safety 

Adunarea Generala a membrilor CNR-CME, 31 ianuarie 2013 32 

WEC/RNC General Assembly, January 31, 2013

M E S A G E R U L E N E R G E T I C 

Editorial 

Cea mai eficientă politică este de a avea o politică *) 

Andrew Scott, Research Fellow at the Overseas Development Institute, member of the Climate 

Change, Environment and Forests team 

Andrew Scott 

Încurajarea dezbaterilor asupra 

includerii accesului universal la 

energie în cadrul Obiectivelor de 

Dezvoltare ale Mileniului din anul 

2015 reprezintă modul de recon - 

ciliere a dezvoltării sustenabile cu 

energia pentru toată lumea. 

„Eu cred că în acest an, care a fost 

declarat de ONU Anul Energiei 

Sustenabile pentru Toată Lumea, 

am asistat la o intensificare a 

dezbaterii asupra accesului uni - 

versal la energie pentru cei 1,3 

miliarde de oameni care nu au 

energie electrică și 2,7 miliarde 

care nu au acces la combustibili 

moderni pentru pregătirea hranei. 

Dezbaterea va continua și mai 

departe, deoarece eu cred că 

principalul obiectiv este de a ne 

asigura că accesul la energie și 

servicii energetice va fi inclus în 

Obiectivele de Dezvoltare ale 

Mileniului din anul 2015”. 

Procesul de realizare a acestor 

obiective de-abia a început și „va 

continua până în anul 2015, dar 

are ca scop combinarea a două 

obiective potențial contrare”. 

Primul este accesul universal la 

energie, care înseamnă că toți cei 

care trăiesc acum în sărăcie vor 

dispune de resursele de bază 

pentru a trăi. 

Cel de-al doilea este reducerea 

emisiilor de gaze cu efect de seră. 

„Necesarul mai mare de energie al 

populațiilor sărace ar putea con - 

tribui, fie și doar marginal, la creș - 

terea efectului de seră. Cele două 

politici, cea referitoare la accesul la 

energie și cea de reducere a emi - 

siilor sunt deci procese para lele, și 

nu convergente, și cred că avem 

nevoie de un mecanism care să 

permită abordarea ambelor proble - 

me legate de energie, pentru a le 

putea rezolva împreună”. Apoi se 

pune întrebarea: care sunt cele mai 

eficiente politici pentru asigu rarea 

accesului universal la energie? 

„Eu cred că cea mai eficientă 

politică este de a avea o politică. 

Sunt multe țări care nu includ 

accesul la energie printre obiecti - 

vele lor politice, în legătură cu 

strategiile de eliminare a sărăciei 

sau cele energetice. Țările care au 

avut rezultate semnificative în 

îmbunătățirea accesului la servicii 

energetice sunt cele care au de - 

monstrat, la nivel înalt, voința poli - 

tică de a le realiza; până când gu - 

vernele țărilor sudice nu vor adopta 

politici de acces la energie, și nu 

doar la energia legată de creșterea 

economică, nu cred că vom vedea 

progres în această direcție”. 

Însă, există semne că se fac pași în 

direcția bună: 

„În prezent, cel mai important as - 

pect este inițiativa politică de 

sustenabilitate energe tică, care 

asigură discuții la nivel înalt pe 

problema sărăciei ener getice și 

accesului la energie. Și acest lucru 

reprezintă o schimbare semnifi - 

cativă față de trecut”. 

În acest moment, atenția este 

concentrată în principal pe promo - 

varea eficienței energetice – care 

favorizează creșterea economică, 

pe problema securității energetice 

și pe cea a prețurilor ridicate ale 

combustibililor fosili. 

„Accesul la energie este încă un 

aspect secundar, dar trebuie să i se 

acorde o mai mare importanță, 

pentru a deveni obiectiv de bază 

referitor la celelalte aspecte ale 

politicilor energetice”. 

Guvernele pot face multe: mai 

întâi, pot „favoriza politicile care 

promovează sursele regenerabile 

de energie, având în vedere pro - 

cesele pe termen lung, nu doar pe 

termen scurt, referitoare la sus te - 

nabilitatea la nivel național și 

global. 

Acestea trebuie să se gândească pe 

o perioadă de 30∙-∙40 de ani pentru 

trecerea către o economie cu emisii 

reduse de carbon. 

Companiile trebuie să facă același 

lucru, în special cele mari. Acestea 

au obligația să răspundă nu doar 

pentru performanța financiară, dar 

și pentru performanța de mediu”.n 

*) Preluare din revista Oil #18, 2012 

2 februarie 2013


Politici energetice 

Commissioner Oettinger welcomes final 

adoption of Energy Efficiency Directive* ) 

ANRE 

Günther Oettinger 

Günther Oettinger said: 

„I strongly welcome the positive 

Council vote on the Energy Efficiency 

Directive. The most important phase of 

the process – the implementation – will 

start soon. 

I call upon Member States and 

stakeholders for extra efforts to bring 

its provisions into life. The Commission 

also remains dedicated and committed 

to continue its support to the process’’. 

The Council (EPSCO) endorsed the 

political agreement on the Energy 

Efficiency Directive, following the 

European Parliament’s overwhelmingly 

positive vote of 11 September (632 in 

favour, 19 abstentions, 25 against). 

The Energy Efficiency Directive brings 

forward legally binding measures to 

step up Member States’ efforts to use 

energy more efficiently at all stages of 

the energy chain – from the trans - 

formation of energy and its distribution 

to its final consumption. 

It also requires Member States to set 

indicative national targets for 2020. It 

is expected that the Energy Efficiency 

Directive will make a significant 

contribution towards putting the Union 

on track towards its 20% energy 

efficiency target for 2020. 

Next steps? 

The Presidents and Secretaries-General 

of the European Parliament and of the 

Council are expected to sign the 

Directive of the European Parliament 

and of the Council on energy efficiency 

in October. The Directive will enter into 

force 20 days after publication in the 

Official Journal of the EU then foreseen 

in November. 

Following entry into force, Member 

States will have a year and a half (i.e. 

until May/June 2014) to bring most of 

the Directive’s provisions into national 

law and start the really important 

phase of implementation. Some of its 

provisions must be implemented earlier 

whilst for other measures Member 

States are given additional time. For 

example, Member States have to 

report their national indicative targets 

by 30 April 2013 and report on the 

implementation of one of the key 

articles (i.e. Article 7 on energy 

efficiency obligation schemes or 

alternative policy measures) only one 

year after the entry into force. At the 

same time, they have to prepare by the 

end of 2015 an assessment of potential 

for district heating and cogeneration. 

The Commission is committed to 

support Member States in their work to 

transpose and implement this 

Directive. 

In addition, as required by the 

Directive, in the first semester of 2014, 

the Commission will review the 

progress towards the 20 % energy 

efficiency target, report on it and 

assess whether further measures are 

needed. 

Contacts: 

Nicole Bockstaller (+32 2 295 25 89), 

Marlene Holzner (+32 2 296 01 96)n 

www.nuclearagency.ro 

*) Preluare din IP/12/1069, Brussels, 4 October 2012 

februarie 2013 3


Transelectrica 

Noua propunere a Comisiei Europene de a 

reduce impactul producției de bio - 

carburanți asupra climei* ) 

Comisia a publicat o nouă propunere 

vizând limitarea conversiei la nivel 

mondial a terenurilor în scopul produc - 

ției de biocarburanți și amplificarea 

efectelor benefice produse asupra 

climei de biocarburanții folosiți în UE. 

Utilizarea biocarburanților obținuți din 

produse alimentare pentru îndeplinirea 

obiectivului de atingere a unei ponderi 

de 10% a energiei din surse regenera - 

bile, prevăzut de Directiva privind 

energia din surse regenerabile, va fi 

limi tată la 5%. Acest lucru va stimula 

dezvoltarea biocarburanților alternativi, 

așa-numiți „de generația a doua”, 

obținuți din materii prime nealimen tare, 

cum ar fi deșeurile sau paiele, care emit 

o cantitate substanțial mai mică de gaze 

cu efect de seră decât carburanții fosili și 

nu influențează direct producția 

mondială de alimente. Pentru prima 

dată, impactul estimat al conversiei la 

nivel mondial a terenurilor - schimbarea 

indirectă a destinației terenurilor 

(Indirect Land Use Change - ILUC) – va 

fi luat în considerare la eva luarea 

performanței biocarburanților în materie 

de emisii de gaze cu efect de seră. 

Comisarul pentru energie, Günther 

Oettinger, a declarat: „Această pro pu - 

nere va oferi noi stimulente în favoarea 

celor mai performanți biocarburanți. În 

viitor, biocarburanții vor genera canti - 

tăți și mai mici de emisii de gaze cu 

efect de seră și vor reduce factura 

noastră de import de carburanți.” 

Comisarul responsabil pentru comba - 

terea schimbărilor climatice, Connie 

Hedegaard, a spus la rândul său: 

„Biocarburanții care ne pot ajuta să 

combatem schimbările climatice sunt 

categoric biocarburanții sustenabili. 

Trebuie să investim în biocarburanți 

care reduc efectiv emisiile și nu concu - 

rează cu alimentele. Bineînțeles, nu 

renunțăm complet la prima generație 

de biocarburanți, dar transmitem un 

semnal clar că sporirea în viitor a 

consumului de biocarburanți trebuie să 

se bazeze pe biocarburanții avansați. 

Orice altceva va deveni nesustenabil.” 

Biocarburanții produși în mod suste na bil 

în cadrul unor procese eficiente re pre - 

zintă pentru mixul energetic al UE și, în 

special, pentru transporturi o al ter nativă 

la carburanții fosili, cu o in ten sitate re - 

dusă a carbonului. Biocarburanții sunt 

ușor de depozitat și de pus în folosință, 

au o mare densitate energetică și emit, 

în general, mult mai puține gaze cu efect 

de seră decât pe trolul, gazele naturale 

sau cărbunii. Numai biocarburanții care 

îndeplinesc o serie de criterii de suste - 

nabilitate sunt eligibili pentru ajutoare 

publice pe piața europeană. 

Odată cu extinderea pieței biocarbu - 

ran ților a devenit clar că nu toți bio car - 

buranții au același impact asupra emi - 

siilor de gaze cu efect de seră datorate 

utilizării terenurilor la nivel mondial. 

Studii științifice recente au arătat că 

atunci când se ia în considerare schim - 

barea indirectă a destinației terenurilor, 

de exemplu, când producția de biocar - 

buranți provoacă deplasarea producției 

alimentare sau furajere către terenuri 

neagricole, cum ar fi pădurile, unii 

biocarburanți pot de fapt să adauge o 

cantitate de emisii de gaze cu efect de 

seră egală cu cea corespunzătoare 

carburanților fosili pe care îi înlocuiesc. 

Din acest motiv, Comisia propune mo - 

dificarea legislației actuale privind bio - 

carburanții prin intermediul Directivei 

privind energia din surse regenerabile 

și al Directivei privind calitatea carbu - 

ranților și, în special: 

•majorarea pra gului minim de reducere a 

emisiilor de gaze cu efect de seră pen tru 

instalațiile noi la 60%, în vede rea creș - 

terii efi cien ței proceselor de pro ducție a 

biocarbu ranților, pre cum și a descu - 

rajării unor noi investiții în instalații cu 

performanțe scăzute în domeniul emi - 

siilor de gaze cu efect de seră, 

•includerea factorilor aferenți schim - 

bării indirecte a destinației terenurilor 

(ILUC) în raportarea de către furni - 

zorii de carburanți și de către Statele 

Membre a reducerii emisiilor de gaze 

cu efect de seră datorată biocar - 

buranților și biolichidelor; 

*) Preluare din IP/12/1212, Bruxelles, 17 octombrie 2012 

4 februarie 2013


•limitarea până în 2020 la nivelul 

actual de consum (5%) a canti tă ții de 

biocarburanți și biolichide pro venind 

din culturi alimentare care poate fi 

contabilizată în di rec ția îndeplinirii 

obiectivului UE de atingere a unei 

ponderi de 10% a energiei din surse 

rege nerabile în sectorul transportu - 

rilor până în 2020, menținând în 

același timp obiectivele globale pri - 

vind energia regenerabilă și redu - 

cerea intensității carbonului; 

•furnizarea de stimulente de piață 

pentru biocarburanții care nu ge ne - 

rează sau generează puține emisii 

datorate schimbării indi rec te a des - 

tinației terenurilor, în special pentru 

biocarburanții de generația a doua 

sau a treia produși din materii prime 

care nu creează o cerere suplimentară 

de terenuri, inclusiv din alge, paie și 

diferite tipuri de deșeuri, deoa rece 

aceștia vor contribui într-o măsură 

mai mare la îndeplinirea obiectivului 

de atingere a unei ponderi de 10% a 

energiei din surse regenerabile în 

sectorul transporturilor, prevăzut de 

Directiva privind energia din surse 

regenerabile. 

Prin aceste noi măsuri, Comisia dorește 

să promoveze biocarbu ranții care con - 

tribuie la obținerea unor reduceri 

substanțiale ale emi siilor, nu se află în 

concurență directă cu produsele ali - 

mentare și sunt, în același timp, mai 

suste nabili. 

Deși prezenta propunere nu afectează 

posibilitatea statelor membre de a oferi 

stimulente financiare pentru biocarbu - 

ranți, Comisia consideră că, în perioada 

de după 2020, ar trebui să se acorde 

sprijin financiar pentru biocarburanți 

numai dacă aceștia conduc la reduceri 

substanțiale ale emisiilor de gaze cu 

efect de seră și nu sunt obținuți din 

culturi alimentare sau furajere. 

Context 

Directiva din 2009 privind energia din 

surse regenerabile impune atin gerea, 

până în 2020, a unei pon deri de 10% a 

energiei din sur se regenerabile în 

sectorul trans por turilor; Directiva 

privind calita tea carburanților stabilește 

pentru carburanții utilizați în sectorul 

transporturilor un obiectiv de redu cere 

cu 6% a emisiilor de gaze cu efect de 

seră până în 2020. Se es ti mează că 

biocarburanții vor avea o contribuție 

semnificativă la îndeplinirea acestor 

obiective. 

Pentru a evita eventuale efecte se - 

cundare negative, ambele directive 

impun criterii de sustenabilitate pe care 

biocarburanții și biolichidele trebuie să 

le îndeplinească pentru a putea fi 

incluse în calculul care stabilește 

atingerea obiectivelor și a primi 

ajutoare. 

Criteriile de sustenabilitate care sunt în 

prezent în vigoare pentru biocarburanți 

previn conversia di rectă a pădurilor, a 

zonelor umede și a zonelor cu o mare 

biodiver sitate în scopul producției de 

bio car buranți. Conform acestor cri te rii, 

biocarburanții trebuie să emită cu cel 

puțin 35% mai puține gaze cu efect de 

seră decât carburanții fosili pe care îi 

înlocuiesc. Acest procent va crește la 

50% în 2017. 

Cu toate acestea, există riscul ca o parte 

din cererea suplimentară de biocarburanți 

să fie satisfăcută prin creșterea 

suprafețelor de teren des tinate 

agriculturii în întreaga lume, ceea ce va 

conduce la o creș tere indirectă a emisiilor 

dato rate con versiei terenurilor. În con - 

secință, Comisia a fost invitată să 

reexami neze impactul schim bării 

indirecte a destinației tere nurilor (ILUC) 

asupra emisiilor de gaze cu efect de seră 

și să propună măsuri legislative de 

reducere a acestui impact. 

Informații suplimentare: 

Link către propunere 

Mai multe informații despre biocar bu - 

ranți–Schimbarea destinației terenurilor: 

http://ec.europa.eu/energy/renewables/biof 

uels/land_use_change_en.htm 

Mai multe informații despre Directiva privind 

energia din surse regenerabile - Obiectivul 

2020: 

http://ec.europa.eu/energy/renewable 

s/targets_en.htm 

Mai multe informații despre Directiva privind 

calitatea carburanților: 

http://ec.europa.eu/clima/policies/tran 

s p o r t / f u e l / i n d e x _ e n . h t m , 

MEMO/12/787 

Contact: 

Marlene Holzner (+32 2 296 01 96), Isaac 

Valero Ladron (+32 2 296 49 71) 


Stephanie Rhomberg (+32 2 298 72 78)n 

www.gdfsuez.com 

www.axpo.com 

www.elcen.com 

februarie 2013 5


Este timpul să finalizăm piața internă a energiei* ) 

O piață internă europeană a ener - 

giei eficientă, interconectată și 

trans parentă va oferi cetățenilor și 

întreprinderilor o aprovizionare cu 

energie sigură și durabilă la cel mai 

mic preț posibil. Prin Comunicarea 

de astăzi privind modul în care piața 

internă a energiei poate de veni efi - 

ca ce, Comisia invită Statele Membre 

să își intensifice eforturile de a 

trans pune și de a pune în aplicare 

normele existente privind piața in - 

ternă europeană a energiei. Comisia 

va colabora cu Statele Membre pen - 

tru a consolida poziția consuma - 

torilor și pentru a reduce interven țiile 

de stat care distor sio nează piețele. 

Comisarul pentru energie, Günther 

Oettinger, a declarat: „În ceea ce 

privește gazul și electricitatea, în tre - 

prinderile și cetățenii sunt inte resați 

de două lucruri – sigu ranța apro - 

vizionării în orice mo ment și un preț 

accesibil. Aceste lucruri pot fi reali - 

zate cel mai bine printr-o piață 

europeană a energiei funcțională.” 

Chiar dacă s-au realizat deja pro - 

grese în ceea ce privește opțiunile 

oferite consumatorilor, stabilizarea 

prețurilor angro ale energiei și asi - 

gurarea unei aprovizionări sufi cien - 

te în orice moment, mai sunt încă 

multe de făcut pentru a utiliza pe 

deplin potențialul unei piețe euro - 

pene cu adevărat integrate. Pentru 

a finaliza piața internă a energiei a 

UE până în 2014, Comisia prevede 

mai multe acțiuni. Acestea includ: 

•Punerea în aplicare a legis - 

lației privind piața internă și 

asigurarea respectării nor - 

me lor privind concurența. 

Deși au trecut 20 de luni de la 

termenul limită de transpunere 

din martie 2011, unele State 

Membre nu au transpus încă 

integral cel de-al treilea pachet 

privind piața energiei. Comisia 

va continua procedurile de cons - 

ta tare a neîndeplinirii obligațiilor, 

pentru a se asigura că normele 

europene relevante sunt puse în 

aplicare în mod corect. Normele 

privind concurența tre buie să fie 

aplicate cu fermitate pentru a 

asi gura condiții de con cu rență 

echitabile pentru toți actorii de 

pe piață. 

•Consolidarea poziției consu - 

ma torilor. Studiile arată că doar 

unul din trei consumatori com pară 

ofertele de servicii. Conform esti - 

mărilor, consumatorii din UE ar 

putea economisi până la 13 mld. 

EUR pe an dacă ar alege cel mai 

ieftin furnizor de electri citate dis - 

ponibil. Comisia se va asigura că 

drepturile consuma torilor înscri - 

se în legislația UE vor fi vizibile în 

legislația națională și vor fi res - 

pectate în mod cores punzător de 

către toți actorii de pe piață. 

Acestea includ dreptul de a trece 

de la un furnizor la altul în decurs 

de trei săptămâni, fără costuri 

financiare. Comisia va promova, 

de asemenea, intro ducerea sis - 

te melor de contori zare inteligen - 

te, care vor per mite consuma - 

torilor să-și gestio neze consumul 

în timp real și să își controleze 

mai bine facturile de energie. O 

atenție specială va fi acordată 

protecției consuma to rilor vulne - 

ra bili. În plus, Raportul privind 

trans parența piețelor cu amă - 

nuntul ale energiei din UE oferă 

recomandări privind pre zen tarea 

clară a prețurilor, tari felor și ofer - 

telor. În plus, în prezent, doar 9 

State Membre (Austria, Republica 

Cehă, Germania, Finlanda, Luxemburg, 

Țările de Jos, Slovenia, Suedia și 

Regatul Unit) nu au prețuri cu 

amă nun tul pentru energie 

regle mentate. Prețurile stabi lite 

prin intervenția statului nu oferă 

con su matorilor cel mai bun raport 

ca litate-preț. Ele riscă să ofere o 

impresie falsă de protecție și nu 

stimulează consumatorii să exa - 

mineze în mod activ opțiuni mai 

bune, inclusiv serviciile pri vind efi - 

ciența energetică. Mai mult, pre - 

țurile reglementate pen tru con su - 

matorii finali împiedică in vestițiile. 

Ele împiedică între prin derile să 

intre pe piață și să investească în 

noi modalități de producere a 

energiei. Prețurile re gle mentate la 

un nivel inferior costurilor duc la 

datorii care, în cele din urmă, vor fi 

plătite de contribuabili. 

•Asigurarea flexibilității pieței. 

Unele State Membre inten țio - 

nează să sprijine producătorii de 

electricitate pentru ca aceștia să 

garanteze că există o capacitate 

suficientă de producere de ener - 

giei și atunci când nu se produce 

energie din surse de energie va - 

riabile precum energia solară sau 

eoliană. Această procedură poar - 

tă numele de mecanism de asi - 

gurare a capacității. Totuși, me - 

canismele de asigurare a ca - 

pa cității introduse prematur și 

concepute în mod defectuos pot 

duce la fragmentarea pieței in - 

ter ne și pot împiedica investițiile. 

Înainte de a introduce astfel de 

mecanisme, statele membre ar 

trebui să analizeze dacă există o 

lipsă de invesțitii în sectorul pro - 

ducerii de energie și de ce. 

Înainte ca Statele Membre să 

intervină pe piață la nivel na - 

țional, ar trebui să se ia în con - 

siderare soluții transfronta liere. 

De obicei, soluțiile euro pene pre - 

zintă un raport calitate-preț mai 

bun. 

În plus, Comisia va propune 

orien tări privind programele de 

sprijin pentru sursele de 

energie regenerabile care vor 

spori eficacitatea pieței interne. 

Context 

În februarie 2011, șefii de stat din 

UE au declarat că piața internă a 

energiei trebuie finalizată până în 

2014. Cel de-al treilea pachet 

privind piața energiei (Directivele 

2009/72/CE și 2009/73/CE) este 

piatra de temelie a integrării pieței 

gazului și a energiei electrice. El 

prevede următoarele măsuri: 

(i)separarea rețelelor (separarea 

acti vităților privind rețelele de 

gaz și electricitate care țin de 

generarea, producerea și trans - 

portul energiei); 

(ii)aspecte legate de protecția con - 

sumatorilor (în special cu privire 

la obligația Statelor Membre de a 

proteja consu matorii vulnerabili, 

de a oferi con s umatorilor infor - 

mații trans parente privind factu - 

rile și contractele, de a stabili un 

singur punct de contact și un 

mecanism alternativ pentru solu - 

ționarea extra judiciară a litigiilor) 

și 

*) Preluare din IP/12/1214, Bruxelles, 15 noiembrie 2012 

6 februarie 2013


(iii)independența și competențele auto - 

rităților naționale de reglementare. 

Pentru mai multe informații: 

Comunicarea „Pentru o piață 

internă a energiei eficace” 

Documentul de lucru al serviciilor 

Comisiei intitulat „Piețele energiei 

în Uniunea Europeană în 2011” 

Documentul de lucru al serviciilor 

Comisiei intitulat „Proiecte de 

investiții în infrastructura energetică” 

Pagina de internet a Comisiei pr i - 

vind piața internă a energiei: 

http://ec.europa.eu/energy/gas_e 

lectricity/internal_market_en.htm 

Raportul privind transparența piețe - 

lor cu amănuntul ale energiei din UE: 

http://ec.europa.eu/energy/gas_electr 

icity/forum_citizen_energy_en.htm, 

http://ec.europa.eu/consumers/citi 

zen/my_rights/energy_en.htm 

Contacte: 



Commission launches innovation partnership for Smart 

Cities and Communities * ) 

One of the greatest challenges 

facing the EU is how best to design 

and adapt cities into smart 

intelligent and sustainable environ - 

ments. Almost three quarters of 

Europeans live in cities, consuming 

70% of the EU’s energy. Congestion 

costs Europe about 1% of its GDP 

every year; most of it is located in 

urban areas. Smart urban techno - 

logies can make a major contri - 

bution to tackling many urban 

challenges. 

By launching a Smart Cities and 

Communities European Innovation 

Partnership (SCC) the European 

Commission aims to boost the 

development of smart techno logies 

in cities – by pooling research 

resources from energy, transport 

and ICT and concentrating them on 

a small number of demonstration 

projects which will be implemented 

in partnership with cities. For 2013 

alone, € 365 million in EU funds 

have been earmarked for the 

demonstration of these types of 

urban technology solutions. 

Currently many obstacles limit the 

potential of innovative smart techno - 

logies, for example high technological 

risk, difficulties over uncertain 

returns on investment or regulatory 

difficulties. In tough economic times, 

businesses and cities are also 

reluctant to scale up and rapidly 

deploy innovative technologies 

despite potential cost savings and 

longer-term emissions reductions. 

The transport, energy and ICT 

services and value chains are also 

now converging. The EU has many 

years of experience promoting and 

implementing urban projects in 

transport, energy and information 

technology, those efforts need also 

to converge to create „new 

thinking“ across sectors. 

Energy Commissioner Günther 

Oettinger stated: „Innovation drives 

Europe’s competitiveness and is the 

best means of addressing energy 

efficiency. Thanks to this partner - 

ship, high efficiency heating and 

cooling systems, smart metering, 

real-time energy management, or 

zero-energy buildings neighbourhoods 

solutions will spread among more and 

more European cities.“ 

Vice-President Siim Kallas, 

responsible for transport, said: 

‘’Transport is the lifeblood of every 

city for people and business. But 

Europe’s cities suffer most from 

road accidents, congestion, poor 

air quality and noise. We need to 

drive forwards the research and 

innovation that can bring us to our 

goals of CO2 free cities, phasing 

out conventionally fuelled cars 

from city centres, to smart 

charging of electric vehicles and 

smokeless silent buses.“ 

Vice President Neelie Kroes 

said: „ICTs put the ‘smart’ in 

‘smart cities’. It challenges legacy 

industries to rethink how to reduce 

congestion and increase energy 

efficiency in the urban environ - 

ment; enabling new business 

models and empowering people.“ 

Background 

The Smart Cities and Communities 

Initiative was launched in 2011. In 

the first year (2012), € 81 Million 

has been earmarked for this 

initiative, covering only two 

sectors: transport and energy. 

Demonstration projects financed 

under the scheme can be in either 

one of the two sectors - rather 

than the two combined. 

Starting from 2013, the budget has 

been increased from € 81 Million to € 

365 Million, covering three areas 

instead of two: energy, transport and 

ICT. In addition, each and every 

demonstration project financed 

under the scheme must combine all 

the three sectors. Pooling the sources 

together also means using synergies. 

With this Smart Cities Partnership, 

the EU will help to establish 

strategic partnerships between 

those industries and European 

cities to develop and roll out the 

urban systems and infrastructures 

of tomorrow. A High level group 

consisting of CEOs from R&Dintensive 

industries, city mayors, 

regulatory authorities and public 

financing institutions will be set up to 

support the successful imple men - 

tation of this innovation partnership. 

Further information 

The Smart cities communication 

can be consulted here: 

DG Energy web page on Smart Cities: 

http://ec.europa.eu/energy/technol 

ogy/initiatives/smart_cities_en.htm 

DG Transport and mobility web 

page on Urban Mobility: 

http://ec.europa.eu/transport/urban/u 

rban_mobility/urban_mobility_en.htm 

DG CONNECT web page on 

Smart Cities: 

http://ec.europa.eu/information_s 

ociety/activities/sustainable_grow 

th/cities/index_en.htm 

Contacts: 

Marlene Holzner (+32 2 296 01 96), 

Helen Kearns (+32 2 298 76 38), Ryan 

Heath (+32 2 296 17 16), Nicole 

Bockstaller (+32 2 295 25 89), Dale 

Kidd (+32 2 295 74 61), Linda Cain 

(+32 2 299 90 19)n 

*) Preluare din IP/12/760, Bruxelles, 10 iulie 2012 

februarie 2013 7


Eficiența transformatoarelor. Moduri de a îmbunătăți 

ceva deja eficient* ) 

 

Claude Rajotte, CS A2 CIGRE 

Introducere 

Un transformator este un aparat 

care convertește energia electrică 

cu o eficiență excepțională. Totuşi, 

odată cu liniile și cablurile electrice, 

transformatoarele sunt printre prin - 

cipalii factori care contribuie la pier - 

derile din rețelele electrice. Fiindcă 

eficiența energetică este o temă 

strategică pentru CIGRE, Comitetul 

de Studiu A2 a pregătit o lucrare 

pentru a descrie și discuta diferitele 

aspecte ale eficienței transforma - 

toarelor și posibilele căi de îmbună - 

tățire a acesteia. 

Eficiența transformatoarelor se re - 

feră la mai mulți factori, în principal 

la pierderi, dar și la zgomot, tipul și 

cantitatea de mate riale necesare, 

greutate, dimen siuni, costuri totale 

etc. Îmbunătățirea unuia dintre 

acești factori ar putea avea efecte 

adverse asupra altor factori și astfel 

un efect limitat asupra eficienței 

generale a transformatorului. 

Această lucrare se se referă la mo - 

duri de reducere a pierderilor trans - 

formatorului, având în vedere și 

po si bilele efecte secundare care in - 

fluențează eficiența generală a 

trans formatorului. 

Originea pierderilor transfor - 

ma torului 

Pierderile din transformatoarele de 

putere se împart în trei categorii. 

Pierderi de mers în gol: acestea 

includ în principal pierderile prin 

histerezis și prin curenți electrici 

Foucault în tolele circuitului mag - 

netic. Acestea se produc atunci 

când transformatorul este conectat 

la sistemul de tensiune chiar dacă 

nu există sarcină conectată la 

trans formator. 

Pierderi în sarcină: acestea includ 

în principal pierderi în rezistența 

electrică a înfăşurărilor, pierderi 

prin curenți electrici Foucault în 

conductoarele înfăşurărilor și pier - 

deri în alte piese structurale meta - 

lice și în cuvă datorate scăpărilor. 

Acestea sunt aproximativ propor - 

ționale cu pătratul sarcinii (curen - 

tului electric). Pierderi în sistemul 

de răcire: acestea sunt cauzate de 

necesarul de energia pentru ali - 

men tarea pompelor și ventilatoa - 

relor pe care le necesită sistemul de 

răcire al transformatorului. În unele 

modele, sistemul de răcire este 

activat imediat la punerea sub ten - 

siune a transformatorului, iar la 

altele, sistemul este activat parțial 

sau complet numai după ce tem - 

peratura uleiului sau a înfăşurărilor 

atinge o valoare prestabilită. 

În Figura 1a şi 1b sunt prezentate 

miezul și înfăşurările transforma - 

torului, acolo unde se înregistrează 

majoritatea pierderilor. 

Fig. 1a 

Fig. 1b 

Figura 1a: Miezul transformatorului 

Figura 1b: Înfăşurările transforma torului 

Pierderi pentru un transfor - 

mator modern tipic eficient. 

Un transformator tipic eficient de 

100 MVA este luat drept exemplu. 

Pierderile tipice pentru un astfel de 

transformator modern sunt urmă - 

toarele (procentaje în raport cu în - 

căr carea la sarcină maximă): 

-Pierderi de mers în gol: 30 kW = 

0.03%; 

-Pierderi în sarcină: 377 kW = 

0.38% (la sarcină maximă); 

-Pierderi la sistemul de răcire: 2,2 

kW = 0,002% ; (răcire ONAF cu 

12 ventilatoare de 180 W); 

-Pierderi totale: 409.2 kW = 0.41% 

(în sarcină maximă). 

Pe baza acestor valori, în Figura 2 

se prezintă pierderile și eficiența 

acestui transformator în funcție de 

sarcină (ignorând pierderile siste - 

mului de răcire și utilizând rezis - 

tența echivalentă a înfăşurării la 

30°C). Deși transformatoarele ră - 

mân foarte eficiente la orice sar - 

cină, eficiența este maximă acolo 

unde pierderile de mers în gol și 

cele în sarcină sunt egale. În Figura 

2, eficiența își atinge maximul la 

30% din sarcina nominală. 

Figura 2: Pierderile și eficiența 

unui transformator modern de 

putere tipic, în funcție de sarcină 

Considerații privind utilizarea 

Tipul transformatorului și modul 

său de utilizare au un impact direct 

asupra pierderilor produse. Mai jos 

sunt prezentate diferite tipuri de 

transfor matoare și este analizat 

efectul asupra pierderilor. 

*) Preluare din revista ELECTRA 263 /aug 2012 

8 februarie 2013


Transformatoare de în centrale 

electrice 

Acestea sunt în general proiectate pentru 

un anumit nivel normat și sunt, de obicei, 

utilizate aproape de sarcina maximă. 

Pentru acest tip de utilizare, pierderile în 

sarcină sunt factorul predominant. 

Transformatoare în reţeaua de 

transport 

Staţiile de transformare sunt de obicei 

proiectate cu un anumit număr de trans - 

formatoare în paralel pentru ca un 

defect la unul dintre transformatoare să 

nu determine întreruperea serviciului de 

alimentare. Astfel, dacă numărul de 

transformatoare dintr-o staţie este „N”, 

sarcina maximă ar trebui să fie calculată 

pentru „N-1” transformatoare. Dacă 

numărul de transformatoare în paralel 

este 2 (N = 2), această configurație 

înseamnă că fiecare transformator va fi 

încărcat cu peste 50% din puterea 

nominală numai dacă celălalt trans - 

formator este defect. Într-o astfel de 

configurație, transformatoarele trebuie, 

de obicei, să funcționeze cu pierderi în 

sarcină mici și aproape de eficiența lor 

maximă. Însă, odată cu creșterea nu - 

mă rului de transformatoare în paralel 

ale unei staţii, sarcina medie a fiecărui 

transformator este mai mare, rezultând 

pierderi în sarcină mai mari și prin 

urmare o eficiență mai mică. 

Transformatoare de conversie 

(Instalaţii de înaltă tensiune continuă și 

industriale) 

Transformatoarele de conversie au în 

general specificații similare cu transfor - 

matoarele din centralele electrice și 

funcționează în serviciu deseori aproape 

de sarcina maximă. Pierderile în sarcină 

sunt astfel factorul predominant în 

majoritatea cazurilor. Pentru această 

utilizare, trebuie luate în considerare 

efectele armonicelor, deoarece acestea 

pot afecta distribuția pierderilor în sarcină 

și astfel locul punctelor fierbinți și 

temperatura. 

Transformatoare din reţeaua de dis - 

tribuție 

Transformatoarele din reţeaua de distri - 

buție sunt în general proiectate pe baza 

sarcinii maxime a circuitului pe care îl 

alimentează. Această sarcină poate varia 

în funcție de oră, zi și sezon. Variaţia de 

sarcină trebuie avută în vedere pentru 

dimensionarea acestor transformatoare. 

Moduri de reducere a pierderilor la 

transformatoare 

Unele îmbunătățiri simple ale practicile 

de operare pot contribui la minimizarea 

pierderilor în transformatoarele din 

rețeaua electrică. De exemplu, utiliza - 

torii transformatoarelor trebuie să evite 

lăsarea acestora fără sarcină conectate 

la rețea pentru perioade lungi, deoarece 

rezultă pierderi inutile. Invers, indispo - 

nibilitatea prelungită a unui transfor - 

mator dintr-un grup paralel crește sar - 

cina celorlalte transformatoare, mărind 

din nou pierderile. De asemenea, con - 

trolul inteligent al răcirii poate optimiza 

utilizarea sistemului de răcire și mini - 

miza pierderile totale ale transfor - 

matorului. La unele temperaturi am - 

bien tale și condiții de sarcină, de exem - 

plu, ar putea fi avantajoasă por nirea 

sistemului de răcire înainte de atingerea 

pragului prestabilit de tem peratură a 

înfăşurării pentru a reduce temperatura 

părții active și astfel pierderile totale în 

sarcină. 

Aceste îmbunătăţiri relativ simple pot 

reduce pierderile, dar nu au efect 

semnificativ asupra eficienței parcului 

de transformatoare. Însă, următoarele 

cinci metode ar putea avea un impact 

mult mai mare. 

Metoda 1: Strategia de înlocuire a trans - 

formatoarelor de putere ale fur nizorilor de 

utilități și luarea în consi deraţie a pierde - 

rilor pe durata de viaţă 

Multe transformatoare folosite în pre ent 

la nivel mondial au fost instalate în anii 

‘50, ‘60 și ‘70. Acestea se apropie trep - 

tat de sfârșitul duratei de viață din 

cauza îmbătrânirii componentelor, dete - 

riorării, incompatibilității tehnice, uzurii 

morale etc. Transformatoarele moderne 

au pierderi mult mai mici la mersul în 

gol, obținute în principal prin oțel mag - 

netic mai bun pentru miez și tehnici de 

asamblare mai bune, introduse treptat 

de fabricanții de transformatoare. 

S-au obținut alte îmbunătățiri prin 

luarea în consideraţie a pierderilor pe 

durata de viaţă, utilizată acum de 

cumpărătorii de transformatoare. 

O astfel de abordare lărgește com - 

parația inițială de costuri în pro cesul de 

achiziție a transforma toarelor, pentru a 

include nu doar costurile de cumpărare, 

ci și cos turile pierderilor pe durata de 

viață a transformatoarelor. 

Societatea Nationala 

a Huilei Petrosani 

www.snh.ro 

februarie 2013 9


Ca un exemplu tipic, în Figura 3 se 

prezintă pierderile medii în miezul 

transformatoarelor pentru o mare 

companie de utilități din America de 

Nord în funcție de anul de fabri - 

cație. Înlocuirea treptată a acestor 

transformatoare, începând în gene - 

ral cu cele mai vechi, va îmbunătăți 

„în mod natural” eficiența parcului 

de transformatoare a respectivei 

companii. 

Figura 3: Pierderile în miez în 

funcție de anul de fabricație 

Deși strategiile de înlocuire a trans - 

for matoarelor sunt clar motivate de 

problema fiabilității, impactul pozi - 

tiv al acestora asupra eficienței 

ener getice poate fi semnificativ. 

Metoda 2. Noi standarde de defi - 

nire a claselor de eficiență pentru 

trans formatoare 

În mai multe țări, s-au făcut efor - 

turi substanțiale pentru elabo rarea 

de noi standarde de eficiență pen - 

tru transformatoarele din reţelele 

de distribuție, motivate în special 

de considerații de mediu. 

IEC lucrează în prezent la un nou 

standard de eficiență a transfor - 

matoarelor de putere cu scopul de 

a crea mai multe clase de eficiență 

în funcţie de nivelul de pierderi și, 

dacă este posibil, de a specifica o 

metodă standard de calcul pentru 

determinarea pierderilor pe durata 

de viaţă. 

Reglementatorii naționali și strate - 

giile companiilor de utilități au un 

rol important deoarece pot influ - 

ența strategiile de achiziție ale utili - 

zatorilor de transformatoare prin 

stabilirea de noi criterii financiare 

pentru pierderi și calculul acestora 

pe durata de viaţă. Acest fapt 

motivează la rândul lui fabricanții 

să utilizeze cele mai bune tehno - 

logii actuale pentru a optimiza 

proiectarea și alegerea materia - 

lelor, îmbunătățind astfel eficiența 

totală a transformatorului. În mai 

multe țări se observă o tendință de 

utilizare a calculului pierderilor pe 

dureata de viaţă. 

Dar este esențial să înțelegem efec - 

tul reducerii pierderilor asupra ce - 

lorlalte aspecte ale unui trans for - 

mator. Pentru transformatoarele 

mari, efectele asupra dimensiunii și 

greutății pot crea transformatoare 

care nu pot fi transportate în am - 

pla samentl, sau nu pot fi instalate 

în spaţiile existente fără schimbări 

structurale majore. 

Metoda 3. Îmbunătățiri pentru re - 

du cerea pierderilor la mersul în gol 

S-au făcut multe îmbunătățiri 

privind calitatea oțelului magnetic. 

Aceasta are un impact direct 

asupra pierderilor transforma toa - 

relor la mersul în gol. Pierderile prin 

histerezis pot fi reduse sem nificativ 

prin utilizarea oțelului de înaltă 

calitate, dar și prin simpla mărire a 

secțiunii transversale a miezului 

magnetic. Abordarea aceasta mă - 

rește însă pierderile în sarcină din 

cauza lungimii crescute a conduc - 

toarelor înfăşurării și deci a rezis - 

tenței acestora (a se vedea metoda 

4). O secțiune transversală mare ar 

putea totuși avea un efect pozitiv 

asupra zgomotului transfor ma - 

torului, cu toate că adaugă 

greutate și costuri. Pentru transfor - 

matoarele mari de putere, con - 

strângerile stricte de transport (ex: 

dimensiuni maxime pentru calea 

ferată) limitează uneori dimen - 

siunile și/sau greutatea. Pierderile 

prin curenți electrici Foucault pot fi 

reduse prin utilizarea de tablă mai 

subțire sau cu o rezistență electrică 

mai mare. Acest tip de îmbu nă - 

tățire crește de asemenea costul 

transformatorului. 

Miezul magnetic poate fi realizat și 

din oțel amorf, un aliaj metalic 

vitrifiat care prelucrat prin lami - 

nare, foarte subțire, permite redu - 

cerea pierderilor la funcţionarea în 

gol cu 60-70%. Utilizarea unui 

astfel de oțel magnetic la trans - 

formatoarele de distribuție este din 

ce în ce mai întâlnită. Din păcate, 

aceste materiale nu pot fi utilizate 

la transformatoarele de mare pute - 

re din cauza insuficientei rezistențe 

mecanice și a eforturilor necesare 

asamblării miezurilor de acest tip. 

De aceea ar fi nevoie de C&D pen - 

tru extinderea aplicației acestei 

tehnologii la viitoarele transforma - 

toare de putere. 

Metoda 4. Îmbunătățiri pentru re - 

ducerea pierderilor în sarcină 

O îmbunătățire majoră imple men - 

tată acum câțiva ani o reprezintă 

utilizarea de conductoare transpuse 

continuu (CTC). 

Înlocuind unui bloc masiv din cupru 

ca conductor de bobinaj, CTC con - 

stă dintr-un grup de conductoare 

de secţiune mică, izolate, aplatisate 

radial la miez pentru a reduce pier - 

derile prin curenți electrici Foucault. 

Alte bune practici ajută la redu - 

cerea pier derilor în sarcină, cum ar 

fi utili zarea ecranelor magnetice și 

controlul fluxului de scăpări al 

transformatorului. 

Pentru a reduce și mai mult 

pierderile în sarcină, fabricanții pot 

mări de asemenea secțiunea 

transversală a conductorului pentru 

a reduce rezistența acestuia. 

Aceasta va crește greutatea trans - 

for matorului și, odată cu reducerea 

surselor de materii prime, costurile. 

10 februarie 2013


transformatoarelor HTS în sistemul 

electric. Costurile generale (achiziție, 

întreținere) și durata de viață a acestor 

transformatoare nu sunt încă foarte bine 

cunoscute. 

A doua generaţie de benzi HTS bazate 

pe tehnologie de conductoare izolate cu 

YBCO este dezvoltată pentru aplicații la 

transformatoare. Tehnologia de fabri - 

care, controlul calității, costurile și rata 

de producție reprezintă problemele cu 

care se confruntă fabricanții de supra - 

conductoare. Obiectivul pe termen lung 

este de a aduce costurile de producție 

ale HTS la nivelul conductoarelor 

convenționale. 

Figura 5: secțiune transversală CTC 

Așa cum s-a menționat la pierderile în 

gol, constrângerile stricte de transport 

precum cele pentru căi ferate pot 

restrânge dimensiunea și/sau greutatea 

transformatoa relor de putere, limitând 

această metodă. 

Metoda 5. Transformatoare cu supra - 

conductoare de înaltă temperatură 

Materialele supraconductoare de tem pe - 

ratură înaltă (HTS) fac posibilă cons - 

truirea unui transformator mai mic și 

mai ușor (posibilă reducere cu 50% a 

masei, sau chiar mai mult), mai silențios 

și mai eficient, cu capacitate mai mare 

de suprasarcină. Este de asemenea mai 

sigur, deoarece uleiul este înlocuit cu 

gaz (de exemplu, azot) și are o anumită 

capacitate de limitare a curentului 

electric. 

Figura 6: 

Transformator 

HTS 

Transformatoarele HTS sub 10 MVA sunt 

testate în prezent în SUA și Japonia. 

Eforturile japoneze au ca țintă anul 2020 

pentru implementarea comercială a 

Concluzie 

Transformatoarele sunt echipamente 

foarte eficiente, dar se numără printre 

principalii factori ce contribuie la pier - 

derile din rețelele electrice. Domeniul 

eficienței transformatoarelor include nu 

numai pierderile, ci și nivelul de zgomot, 

tipul și cantitatea mate rialelor necesare, 

greutatea, dimen siunea, costurile totale 

etc. Îmbunătățirea unuia din acești fac - 

tori ar putea avea efecte negative asu - 

pra altor factori și deci un efect limitat 

asupra eficienței totale a trans for - 

matoarelor. Mai mult, pentru trans for - 

matoarele mari, efectele unei mai bune 

eficiențe asupra dimensiunilor și greu - 

tății pot avea ca efect impo sibi litatea 

transportului acestora în amplasamentl, 

sau imposibilitatea insta lării fără schim - 

bări structurale majore ale locului de 

montare. Toți acești factori trebuie luați 

în considerare în efortul de a îmbunătăți 

eficiența transforma toar elor. 

Eficiența în rețelele electrice este o temă 

esențială pentru CIGRE. Bunele practici 

operaționale la utilizarea transforma - 

toarelor pot reduce pierderile, dar acestea 

pot fi reduse și mai mult prin modurile 

discutate în această lucrare: strategii de 

înlocuire a transformatoa relor la 

companiile de utilități, noi stan darde de 

definire a claselor de eficiență a 

transformatoarelor, îmbună tățiri de 

reducere a pierderilor în gol și în sarcină și 

dezvoltarea de transforma toare cu 

supraconductoare de înaltă temperatură. 

Comitetul de Studii A2 va continua 

să exploreze, discute și studieze 

această temă și poate contribui la 

îmbunătățirea eficienței generale a 

transformatoarelor de putere și deci 

a rețelelor electrice.n 

www.hidroservcj.ro 

Partenerul ideal pentru 

Dumneavoastră! 

www.saem.ro 

www.ucmgroup.ro 

februarie 2013 11


Interdependențele pieței de energie electrică en gros / 

en detail* ) 

WG C5 7.4 

Introducere 

La nivel internațional, industria 

energiei electrice a urmărit obiec - 

tive comune referitoare la struc - 

turile pieței deschise. 

Aceste obiective de piață sunt: 

•concurența mai mare în seg men - 

tul producerii energiei electrice; 

•creșterea investițiilor private pen - 

tru dezvoltare; 

•acces deschis la reţeaua de trans - 

port; 

•răspuns la noile reglementări și 

scheme operaționale; și 

•libertatea de a alege pentru seg - 

mentul utilizatorilor. 

Aceste obiective sunt implementate 

diferit pentru segmentele de piață 

en gros şi pe piaţa cu amănuntul și 

rămâne nevoia de a dezvolta pro - 

cese mai bune pentru a sprijini 

accesul utilizatorilor și utilizarea 

răspunsului acestora. 

Modelul competitiv al sectorului 

ener giei electrice este dezvoltat 

pentru beneficiul utilizatorilor finali 

prin stimularea gestiunii mai bune a 

activelor prezente și viitoare. 

Într-adevăr, beneficiile competiției 

din sectorul energiei electrice tre - 

buie să se extindă asupra tuturor 

sec toa relor economice și utiliza - 

torilor finali. 

Coordonarea dintre piețele en gros 

şi piaţa cu amă nuntul asigură un 

răspuns mai bun al utilizatorilor, 

mai multe beneficii pentru furnizori 

și utilizatori deopo trivă. 

O necesitate de bază a so cietății 

moderne precum energia necesită 

monitorizare și evaluare continuă a 

beneficiilor derivate din competiția 

pe piața en gros care se simt pe 

piața cu amănuntul. 

Cele mai semnificative schimbări 

din cadrul piețelor de energie 

electrică mature sunt în domeniul 

concurenței pe piața cu amănuntul. 

Acestea includ schimbări ale direc - 

tivelor europene pentru creșterea 

concurenței precum și dezvoltarea 

serviciilor de răspuns la cererea 

utilizatorilor, pe piețele nordamericane. 

Fără îndoială, piața cu 

amănuntul se confruntă cu noi 

oportunități financiare și opțiuni 

operaționale. Tranziția de la un 

model de bază de cumpărare en 

gros la un model de cumpărare 

/furnizare cu amănuntul necesită o 

regândire a reglementărilor, me - 

diului pieței și a practicilor opera - 

ționale. 

Deschiderea treptată a piețelor 

pentru utilizatorii care îşi pot alege 

furnizorul este o realitate la nivel 

mondial. Exercitarea efectivă a 

acestei posibilităţi trebuie verificată 

și utilizată pentru a îmbunătăți 

modelele economice de astăzi. 

Opțiunile financiare și operaționale 

disponibile pe piețele en gros dau 

de obstacole naturale când este 

vorba de comerțul cu amănuntul. 

Identificarea acestor obstacole și 

metodele utilizate pentru a le 

depăși sunt contribuţii de valoare în 

tranziția către modelul en gros/cu 

amănuntul care să incorporeze mai 

bine capacitățile de creștere oferite 

de sectorul comerțului cu amă - 

nuntul. Utilizarea eficientă a inter - 

dependențelor din piețele cu amă - 

nuntul cu cele en gros este esen - 

țială pentru ambele tipuri de piețe. 

Obiectul Grupului de Lucru al 

CIGRE WG C5.7 este de a colecta, 

cataloga și documenta practicile și 

experiența internațională referitoa - 

re la interdependențele dintre pie - 

țe le en gros și en detail. 

Obiectivul este de a clasifica 

problemele refe ri toare la soluțiile 

efective de imple mentare și nu de a 

propune măsuri detaliate în mediul 

comerțului cu amănuntul. 

Structura lucrării 

Lucrarea este rezultatul eforturilor 

WG C5 7.4, de a oferi o imagine 

generală a modului în care inter - 

dependențele piețelor en gros și en 

detail sunt tratate în prezent. 

Grupul de lucru a analizat ten din - 

țele generale și a prezentat rezul - 

tatele principale obţinute. 

Evaluarea interdependențelor sta bi - 

lite dintre piețele en gros și en detail 

au inclus: documentarea sti mu len - 

telor pentru extinderea com petiției în 

sectorul en detail, obsta colele din ca - 

lea implementării con cu renței reale 

pe piața en detail și identificarea 

interdependențelor aces tor piețe. 

Ca parte a evaluării, a fost esențial 

să se prezinte: 

•o definiție a ce înseamnă piețe en 

gros și en detail și interde pen den - 

țele acestora; 

•problemele de reglementare re fe ri - 

toare la extinderea concu ren ței de 

pe piețele en gros la cele en detail; 

•mediul de piață – produse, pre țu ri, 

tranzacții și facturări și răs punsul 

pieței; 

•noi practici operaționale și pro du - 

se în noul mediu de piață. 

Studiul a inclus date din America de 

Sud (Brazilia, Argentina); Europa 

(Portugalia, Olanda, UK); America de 

Nord (SUA – California), Canada; 

Oceania (Australia) și Asia (Japonia). 

Studiul a inclus un eșan tion repre - 

zentativ la nivel global. Participanții 

la studiu au fost rugați să identifice 

Piețele respec tive folosind termenii 

din Tabelul 1 de mai jos: 

*) Preluare din revista Electra 263 august 2012 

12 februarie 2013

Tabelul1 

Piețe 

Tipuri de entități 

Companii 

producătoare 

En gros (GENCO), de 

distribuție (DISCO), 

Comercianți 

En 

detail 

Producție distribuită, 

Comercianți, toți 

utilizatorii 

Volum 

comercial 

Volum mare 

de tranzacții 

Mediu comercial 

Deschis (PX, OTC, 

Burse Comerciale și 

Închidere 

Financiară) 

Mai dedicat, cu 

Mici tranzacții 

produse special 

individuale 

create 

Rezultate – Clasificarea pieței 

en detail 

Concurența în mediul Pieței en 

detail 

Gradul de deschidere pentru concu - 

rența pe piața en detail este o func ție 

ce ține de obiectivele definite de 

guvern, directivele comunității poli ti - 

ce, sau o combinație a acestora. 

Concurența pe această piață nu este 

o decizie de piață izolată. 

Argentina este singura țară din studiu 

în care nu există concurență deplină 

pe piața en detail din cauza strategiei 

guvernului. În SUA- California, ac tua - 

la concurență pe piața en detail se 

aplică doar clienților existenți și este 

blocată acceptarea de noi clienți. 

Mai mult, odată ce un client trece 

înapoi la furnizorul său, acesta pentru 

mult timp nu mai poate avea acces 

direct. În Brazilia, 26% din totalul 

utiliza to rilor parti cipă la concurența 

en detail, dintr-un maxim posibil de 

46%. 

Energia rămasă reprezintă sarcină 

captivă reglementată. 

Limita piețelor en gros și en 

detail 

Piețele en gros și en detail pot fi de - 

finite pe baza limitelor lor, cum ar fi: 

•standardele normative (ex: nive lul de 

tensiune, zona de conce siune etc.); 

•nivelul sarcinilor; 

•obiectivul comercial permis pen tru 

concurenți, care înseam nă ce tip 

de concurență este des chisă pe 

fiecare piață. 

În tabelul 2 se arată atributele utili - 

zate în studiu pentru a defini limi - 

tele piețelor en gros și en detail. 

Tabelul 2 – Limitele piețelor en 

gros și en detail 

Brazilia 

Portugalia 

standarde normative 

(ex: tensiune, zona de * * * * * 

con cesiune) 

nivelul sarcinilor * * * * * 1) 

obiective comerciale per - 

* 

mise pentru concurenți 

* * * 

(1) – Activitatea de comerț en detail necesită o licență, deși există scutiri pentru 

o activitate nu foarte importantă 

Pentru Australia de est, concurența 

pe piața en gros este între furnizori, 

pe Piețele Naționale de Energie 

Electrică (AMEO) și Piața en Gros 

de Energie Electrică (Western). 

Concurența pe piața en detail din 

Est se regăsește în cumpărarea de 

energie prin contracte, independent 

de dimensiunea clientului. 

În Brazilia, utilizatorii en detail (500 

kW – 3000 kW) pot participa pe o 

piață concurențială prin utilizarea 

de surse regenerabile. 

În UK, piața energetică en gros 

necesită înregis trare (inclusiv anga - 

jări de credit) pentru a participa în 

schimburi comer ciale bilaterale 

ferme. 

Există inderdependențe reale 

pe piețe en gros și en detail? 

S-a pus întrebarea de mai sus pen - 

tru a identifica direct interde pen - 

dențele piețelor en gros și en detail. 

În Argentina, interdependențele 

sunt mici, deoarece concurența 

pen tru utilizatorii mici este neglija - 

bilă. Producătorii sunt dați la o 

parte, și astfel utilizatorii mari și 

medii participă doar prin piața spot 

en gros. 

În Brazilia, concurența pe piața en 

detail pentru micii utiliza tori este 

concentrată pe sursele regene - 

rabile. Interdependența bra zi lia nă 

este controlată într-un mod în care 

utilizatorii medii și mari au opțiunea 

de a accesa contracte și prețuri en 

gros. Ceilalți participanți presupun 

inter de pendențe pe pie țele en gros 

și en detail. 

În Portugalia, entitățile en gros și 

en detail aparțin acelorași gru puri 

de furnizori de utilități. Noi furnizori 

en detail sunt așteptați să intre pe 

piață în perioada urmă toare. 

SUA-California 

Australia 

Argentina 

Olanda 

Japonia 

Canada 

UK 

California și Australia utilizează 

îmbunătățiri la contorizare sub 

forma contoarelor de jumătate de 

oră și a contoarelor inteligente. 

Pentru Japonia, Olanda, Canada și 

UK, există interdependențe puter - 

nice deoarece toată piața en detail 

este o activitate competitivă, iar 

distribuitorii depind de aranjamen - 

tele en gros pentru a achiziționa 

energie. 

Semnale puternice de inter - 

dependență 

Pentru a ilustra mai bine obsta co - 

lele în calea interdependențelor mai 

puternice, Grupul de lucru a clasi - 

ficat interdependențele după dife - 

rite criterii. În tabelul 3 se prezintă 

un sumar al acestora. Grupul de 

lucru a identificat motivele pentru 

interdependențele scăzute. 

Motivele identificate sunt: 

•Piața en detail este încă puternic 

reglementată; 

•Companiile Locale de Distribuție 

(OD-operator de ditribuţie) tre - 

buie să treacă prin cotele de preț 

ale pieței en gros; 

•utilizatorii en detail nu sunt sufi - 

cient de educați pentru a înțelege 

piața și cum să utilizeze semna - 

lele de piață; 

•actuala piață en gros nu este 

matură; 

•Motive tehnice (ex: contorizare și 

comunicații). 

Tabelul 3 – Interdependențele pie - 

țe lor en gros și en detail – Aspecte 

importante 

răspuns la cerere pentru 

prețuri 

schimbarea de preț pe piețele 

en gros afectează tarife 

stabilite pe piața en detail, 

creând un nou portofoliu 

Brazilia 

Un bun exemplu de puternică 

interacțiune poate fi văzut în UK, 

unde există o piață de preț unic ce 

Portugalia 

California 

Australia 

Argentina 

Olanda 

Japonia 

Canada 

UK 

* * * * * 

* * * * * 

eficiență energetică crescută * * 

noi furnizori pe piața en detail * * * * * * 

produse specifice pentru 

* 

furnizorii en gros 

* * * * * 

îmbunătățirea contorizării * * * * * 

gestiune mai bună pentru 

investițiile în rețea 

* * 

februarie 2013 13

utilizează un tarif zonal de trans - 

port, care se aplică la toți pro - 

ducătorii și distribuitorii din zonele 

respective. 

Rezultate – Caracteristicile 

pieței en detail 

Există reglementări specifice 

pentru utilizatori pe piețele 

concurențiale en detail? 

Reglementările piețelor en detail 

sunt de obicei create și utilizate 

pentru a crește încrederea utiliza - 

torilor în exploatarea opțiunilor 

concurențiale. În Tabelul 4 se ex pli - 

că reglementările specifice asupra 

pieței en detail. 

Tabelul 4 

Brazilia 

protecția prețurilor * * * 

furnizor de ultimă instanță * * * * * * * * 

gamă specială de tarife * 

reguli comerciale * * * * * 

standarde de eligibilitate și 

controlul migrației 

* * * * * 

reguli speciale pentru costul 

total al energiei electrice 

pentru utilizator 

* * * 

eficiența energetică * * * * 

aplicații de rețea inteligentă * 

tarife parțial reglementate 

(transport) 

* * * * 

Entitățile din piață recunosc 

concurența pe piața en detail ca o 

oportunitate comercială reală? 

Toți participanții au considerat con cu - 

rența pe piața en detail ca o opor - 

tunitate reală, în principal fiind că este 

o piață neexplorată și prietenoasă cu 

sursele regenerabile. 

Există alte produse pe piață dispo - 

nibile în mediul concurențial în afa - 

ra energiei electrice? 

Unele țări, precum Portugalia, oferă 

pro duse cu „Etichetă verde” la nivel 

de distribuție. În Australia, există ga - 

ze naturale cu oferte duale de com - 

bustibil, tranzacții financiare ener - 

getice și credite de carbon. UK oferă 

concurență la distribuție pentru gaze 

naturale, apa curentă și credite de 

carbon. 

Portugalia 


Australia 

Argentina 

Olanda 

Japonia 

Canada 

UK 

Care sunt modurile în care 

utilizatorii de pe piața en detail 

pot accesa concurența la pre - 

țurile energiei electrice? 

Accesul la produsele concurențiale 

este similar cu cele disponibile pe 

piața en gros (a se vedea Tabelul 5). 

OD datorită experienței mari cu uti - 

lizatorii reprezintă mijlocul pre do - 

minant de acces pentru utiliza to rii en 

detail. În mod tradițional, OD este 

doar un contractor de servicii de 

distribuţie care oferă ser vicii de 

calitate și fiabilitate. Astăzi, dato ri tă 

acţiunii, pe scară largă, a OD pen tru 

întregul sector en detail, pro dusele 

noi pot fi distribuite de aceştia OD 

intră astfel în aria regle mentărilor 

prin această funcție duală, fiind un 

comerciant regle men tat și un ofer - 

tant de servicii de distribuţie. 

Tabelul 5 – Produse concurențiale 

pe piața en detail 

OD – oferă un produs 

final 

OD cu un produs 

exclusiv energetic 

OD cu o gamă specială 

de tarife reglementate 

Comercianți și 

intermediari cu produs 

exclusiv energetic 

Piață deschisă cu 

produse standard en 

detail 

Comercianți en detail 

conectați la piața en 

gros 

Contracte ferme sau 

bilaterale 

Brazilia 

Portugalia 

Există mecanisme speciale de 

preț pentru energie disponibile 

pe piața en detail? 

Nu există un model unic de preț care 

să se aplice tuturor furnizorilor en 

detail. Este posibilă utilizarea unui 

singur model pentru prețurile en 

gros și en detail, sau se pot utiliza 

modele diferite pentru fie ca re. În 

general diferența principală din tre 

mecanismele de preț en gros și en 

detail este modelul tarifar ener getic. 

În Tabelul 6 se prezintă un set de 

mecanisme de preț dispo nibile 

pentru utilizatorii en detail. 

În Australia este posibilă comercia li - 

zarea de servicii auxiliare fără exis - 

tența contractelor. 


* 

Australia 

Argentina 

Olanda 

* 

Japonia 

* 

Canada 

* * * * * * 

UK 

* * 

* * * * * * 

* * * * * * * * 

Tabel 6 

Brazilia 

controlul volatilității 

prețurilor 

relația en gros * * 

răspuns la utilizatori * * 

producție distribuită – 

răspuns la utilizatori 

* * 

contracte bilaterale * * * * * * 

Portugalia 

În California, Producția Distribuită 

(DG) poate con tribui la răspunsul la 

utilizatori (din spatele contorului). 

Metodele de preț energetic 

disponibile în SUA includ: 

•utilizarea prețului en gros în timp 

real atunci când prețuri en detail 

nu sunt disponibile [trebuie men - 

ționat că există o tendință de a 

oferi clienților prețuri dinamice (de 

sarcină de vârf și în timp real)]; 

•VPP (Prețuri variabile de vârf). 

În UK, toate tranzacțiile en gros și 

en detail au loc într-un mediu con - 

curențial. Principala diferență dintre 

cele două constă în mecanis mele de 

preț al energiei. 

Care sunt perioadele de piață la 

concurența pe piața en detail? 

În Brazilia, perioadele de piața en 

detail sunt determinate de piața en 

gros. În Portugalia, sunt deter mi nate 

de regimul contractelor bilate rale la 

nivelul utilizatorilor. În California, 

prețurile dinamice au ca scop să 

ofere prețuri orare cu o zi înainte 

utilizatorilor din viitor. În UK, tarifele 

distribuitorilor oferă utilizatorilor o 

izolare față de vola tilitatea pieței en 

gros. Dar, acestea sunt reevaluate 

din timp în timp pentru a menține 

profitabilitatea și cota de piață. 

Există pe piața en detail meca - 

nisme de servicii auxiliare? 

Piața serviciilor auxiliare este do - 

minată de agenți en gros datorită 

eficienței produselor acestora. 

În California, este disponibil un 

Program de Participare la Sarcină în 

care pot fi oferite puteri ca răspuns la 

cerere pentru a completa rezervele 

nepermanente. În Australia, există 

un mecanism pe piața en detail. 


Australia 

Argentina 

Olanda 

Japonia 

Canada 

UK 

14 februarie 2013


Agregatorii conlucrează cu OD 

pentru a furniza pe piața en 

detail? 

Agregatorii în sensul acestei lucrări 

sunt comercianți sau intermediari 

pe piața en detail care negociază cu 

utilizatorii distribuiţi. Aceștia sunt 

legați comercial dar nu și fizic cu 

piața en gros. 

În Brazilia și Argentina, agregatorii 

pot tranzacționa împreună cu OD. 

În Portugalia, cu câteva excepții 

(sub 1% din sarcina pentru utili za - 

torii en detail), Companiile de dis - 

tribuţie nu furnizează servicii pen - 

tru piaţa en detail. În Australia, uti - 

li zatorii de pe piaţa en detail uti li - 

zează furnizori contractați DSR/ 

Gen (producție distribuită). În 

California, agregatorii tind să nu 

participe direct pe piața en gros, ci 

lucrează printr-un coordonator care 

este un participant înregistrat pe 

piață. 

În Olanda și Japonia, agre gatorii nu 

pot tranzacționa cu OD. În UK, 

separarea dintre proprie tatea 

rețelei de distribuție și vânzarea en 

detail este obligatorie. Aceasta 

înseamnă că toți comer cianții en 

detail sunt agregatorii și aceștia 

obțin în principal energia din surse 

en gros. 

Rezultate – Proceduri operaționale 

Există proceduri speciale de 

informare și facturare pentru 

utilizatori pe piața concu - 

rențială en detail? 

Țările participante la studiu au 

indicat că serviciile de informare 

sunt oferite doar de furnizorii de 

energie. În Argentina și Brazilia, 

doar facturarea energiei este făcută 

direct de către furnizor. Facturarea 

serviciilor de transport este făcută 

de OD. În Australia, facturarea 

energiei și a transportului este 

făcută de furnizor. În UK, doar 

facturarea energiei se face direct de 

către comerciant (taxele de rețea 

sunt incluse ca una dintre com - 

ponente). Comercianții obțin ser - 

vicii de contorizare de la terți care 

interacționează cu un sistem cen - 

tralizat de înregistrare a con toa - 

relor. Oferta de servicii de conto - 

rizare este supusă concurenței. 

Standardele de contorizare 

reprezintă o constrângere sem - 

nificativă în calea unei concu - 

rențe dezvoltate pe piața en 

detail? 

Brazilia și Argentina au aprobat 

recent noi standarde de contorizare 

specifice pentru participanți pe 

piața en detail. Însă, actualele 

standarde OD sunt permise doar 

pentru unele dintre produsele de pe 

piață. Aceste standarde de conto - 

rizare încă reprezintă o constrân - 

gere semnificativă pentru piața en 

detail din aceste țări. 

În UK, reglementatorul implemen - 

tează la nivel național contorizarea 

inteligentă. Este puțin probabil ca 

un comerciant să acționeze unila - 

teral pentru a introduce noi tehno - 

logii de contorizare, deoarece 

clienții trebuie să poată face schim - 

barea în termen de 28 de zile fără 

obligații speciale către comerciant. 

Alte țări nu recunosc standardele 

de contorizare drept o constrângere 

pentru dezvoltarea pieței en detail. 

În Portugalia, echipamentele de 

contorizare rămân aceleași indi - 

ferent de schimbarea furnizorului. 

În California, o funcționalitate 

avan sată de contorizare aprobată 

de CA IOU include comunicații 

bidirecționale, conectare / deconec - 

tare de la distanță, și interfață cu 

rețeaua zonală. În Australia, esti - 

marea formei graficului de sarcină 

este incorporată, contoarele inte - 

ligente sunt implementate la marii 

clienți și în curând vor fi imple - 

mentate la clienții mai mici. 

Care sunt problemele pertinente 

pentru creșterea concurenței pe 

piața en detail în contextul unei 

Rețele Inteligente? 

Accesul mai bun pentru entitățile 

de pe piața en detail la concurența 

pentru furnizarea de servicii elec - 

trice va mări în mod natural ex - 

punerea și participarea tuturor 

utilizatorilor la gestionarea Rețelei 

Inteligente. Rezultatul prevăzut al 

acestei participări la reţeaua inte - 

ligentă este o mai bună utilizare a 

energiei printr-o mai bună efi - 

ciență, o creştere rațională a sar ci - 

nii, un management dinamic al sar - 

cinii și o comercializare mai bună a 

producției distribuite. 

Aceste practici ar oferi o mai bună 

utilizare a sistemelor de distribuție 

cu potențiala reducere a limitelor 

de siguranță privind fiabilitatea. 

Astfel, se prevăd reduceri ale 

costurilor viitoare pentru utilizatorii 

finali, ca rezultat direct al unui mai 

bun management al sarcinii. 

Echipamentele rețelei inteligente 

sunt instrumente importante de 

facilitare a concurenței pe piața en 

detail, deoarece acestea vor per - 

mite decizii inteligente și rapide din 

partea utilizatorilor. Utilizarea echi - 

pamentelor reţelei inteligente va in - 

tensifica interdependența piețelor 

en gros și en detail. În Tabelul 7 se 

prezintă problemele ce țin de re - 

ţeaua inteligentă pe piața en detail 

pentru participanți. 

În Brazilia, obiectivele idealizate 

pre zentate în Tabelul 7 sunt con si - 

de rate ca o barieră în calea dez - 

voltării complete a reţelei inte li - 

gente. O creștere continuă a sar ci - 

nii și întărirea necesară a rețelei 

concurează cu aceste noi aplicații. 

Această dualitate trebuie rezolvată 

de către reglementator pentru a 

com bina facilitățile reţelei inte li - 

gente cu continua creștere a sar - 

cinii, menținând costurile la ni ve - 

lurile tradiționale. O politică tarifară 

mai puternică și mai creativă este 

necesară pentru a permite utili - 

zatorilor finali să împartă riscurile 

cu profilul de preț en gros. În 

Portugalia, se prevede că reţelele 

inteligente vor coexista cu infra - 

structurile tradiționale, pro movând 

integrarea de noi facilități și servicii 

dar fără a pune în pericol calitatea 

serviciilor. 

Pentru California, elementele pre - 

zentate în Tabelul 7 reprezintă pro - 

bleme ale reţelelor inteligente care 

sunt tratate prin IOU, dar nu spe cial 

în scopul de a îmbunătăți concurența 

pe piața en detail, inte grarea 

surselor regenerabile și im plicarea 

activă a utilizatorilor în lan țul valoric 

energetic. În Australia, ținta este 

controlul sarcinii și problemele 

tehnice, me to dele de comunicație. 

Comitetul național pentru contoare 

inteligente examinează problemele 

și elabo rează propuneri. 

februarie 2013 15


we are powering 

your business 

www.ispe.ro 

I S C E 

Implicare 

Seriozitate 

Calitate 

Eficienţă 

www.isce.ro 

Competenţă şi seriozitate 

în cercetarea şi dezvoltarea 

de echipamente de 

protecţia mediului. 

icpet_dpm@pcnet.ro 

INTELIGENŢA 

ESTE ENERGIE ! 

www.icpe.ro 

www.icpe-ca.ro 

www.icpe-actel.ro 

www.isph.ro 

Un stan dard agreat de performanță este 

esen țial, iar o piață concurențială de 

contorizare este prevăzută în termen de 

5 ani. În UK, reţeaua in teligentă face 

parte din natura beneficiului clientului 

referitor la evo luția controlului rețelei. 

Recunoașterea reglementărilor spe ciale 

este făcută prin demonstrații ale 

abordărilor inovatoare în rețea. 

Tabelul 7 – Elemente referitoare la 

reţeaua inteligentă pentru piața en detail 

sistem de supervizare în timp real cu 

informații instantanee din partea * * * * * * * 

rețelelor electrice 

Scheme speciale de protecție * * * 

Scheme speciale de ofertare de 

prețuri (panou de gestionare a * * * * * * 

energiei în case) 

Echipamente pentru limitarea 

defectelor și reconfigurarea rapidă a 

sistemului (auto-reparare) 

* * * 

Conexiune directă la mediul 

tranzacționar (participanți și piețele 

de energie electrică) 

Produse oferite pentru utiliza to rii 

finali de pe piața en detail 

Gama de produse disponibile pe piața en 

detail este o nouă tendință pentru fur - 

nizori și o mai bună cunoaștere a 

perspectivelor comer ciale este impor - 

tantă pentru utilizatori. În tabelul 8 se 

prezintă o sumă de posibile produse ce 

vor fi disponibile pe piața en detail. 

Tabelul 8 – Produse disponibile pe piața 

en detail 

Brazilia 

Portugalia 

În SUA există deja un program de 

performanță, de exemplu: clienții mari a 

căror sarcină totală poate fi scutită de 

întreruperile prin rotaţie dacă se asigură 

reducerea energiei necesare cu 15%. 

Brazilia 

Portugalia 


Australia 

Argentina 

Olanda 

Japonia 

Canada 

UK 

* * * * * * 

Tarif fix * * * * * * * 

Prețuri exclusiv energetice * * * * * 

Modulații * * * * * * 

Contoare și senzori diferiți 

în funcție de tarif 


Australia 

Argentina 

Olanda 

Japonia 

Canada 

* * * 

Controlul cererii * * * 

Beneficii economice pentru 

utilizarea sistemului într-o 

anumită perioadă 

* * * * * * 

UK 

În UK există reduceri pentru furnizarea 

combi nată de gaze/energie electrică, 

reduceri pentru plăți bancare direc te 

(debit direct), reduceri pentru comu - 

nicații electronice (adminis trare și 

facturare online) și promoții de premiere 

a clienților etc. 

Interacțiune clientului final cu noile 

facilități 

Utilizatorii finali de pe piața en detail nu 

sunt foarte la curent cu noile facilități, 

având în vedere o lungă istorie de 

comportament pasiv. Una din cele mai 

importante probleme de rezolvat este 

sensibilitatea utilizatorilor finali la 

concurența deschisă a prețului energiei 

electrice pentru ei. În tabelul 9 se arată 

perspectiva utilizatorilor finali din 

diferite țări. 

Tabelul 9 – Perspectivele utilizatorilor 

finali 

Agent 

pasiv; doar 

utilizează 

energie și o 

plătește 

Brazilia 

Portugalia 

Australia 

S U A - 

California 

Argentina 

Japonia 

Olanda 

UK 

Concluzii 

Agent activ: utilizează 

energie, dar își controlează 

cererea, utilizând 

echipament inteligent 

California – aceste modele 

de interacțiuni sunt 

prevăzute pe viitor 

Australia – unii clienți mai 

mari și cei care au contracte 

cu agregatorii 

UK – Unii clienți se 

gestionează activ (în special 

clienți industriali comerciali) 

Agent în control: utilizează 

energie, controlează cererea, 

și poate produce energie 

utilizând echipamente cu de 

generare 

California – Aceste modele e 

interacțiuni sunt prevăzute pe 

viitor 

UK – unele echipamente cu 

conectare controlată sunt 

disponibile (ex: mașini de 

spălat care utilizează energie 

electrică în afara orelor de 

vârf) 

Piețele en gros și en detail au 

participanți și produse diferite, dar fizic 

și economic sunt conectate, creându-se 

unele interdependențe. Piața en detail 

are produse specifice datorită parti - 

cularităţii utilizatorilor și evoluției 

prevăzute a echipamentelor din reţelele 

inteligente. Interdependențele modele - 

lor concurențiale en gros și en detail 

sunt în creștere. Proiectarea pieței en 

detail este încă o problemă, dar evoluția 

reţeleor inteligente tinde să faciliteze 

acest proces.n 

16 februarie 2013


Securitatea energetică pentru Europa: gazele și sursele 

regenerabile pentru a acoperi viitoarea creștere a cererii. 

Concluzii şi recomandări ale Ședinței regionale CME-Europa 

desfăşurată la Monte Carlo, Monaco, 7 Nov. 2012 

 

dr. ing. Gheorghe Balan, Director General Executiv CNR-CME 

Piața Europeană a gazelor 

naturale: provocările cu care ne 

confruntăm 

O masă rotundă moderată de Jean- 

Marie Dauger (JMD), Vice- Președinte 

executiv al GdF Suez S.A. cu 

contribuția prof. Karl Rose (KR) 

Director de Studii CME și Dr. Eloy A. 

Pelegry (EAP) Director Departament 

Energetic, Institutul Basc de 

Competitivitate, Spania. S-au dez - 

bătut următoarele probleme: 

•Dinamica și evoluţia pe piaţa euro - 

peană de gaze, pe următorii 15- 

20 de ani; 

•Diversificarea surselor de apro vi zi - 

o nare prin conducte faţă de alte 

soluții alternative; 

•Competitivitatea prețurilor, secu rita - 

tea contractelor pe termen lung, 

decuplarea de prețul petrolului; 

•Creșterea securității prin creșterea 

capacității de stocare și îmbună tă - 

țirea infrastructurii/ 

În prezentarea sa, Jean-Marie 

Dauger a subliniat rolul pe care 

Europa îl are ca utilizator de ener - 

gie și opţiunile pe care Europa tre - 

buie să le facă referitor la pro - 

vocările care ne așteaptă, în special 

referitor la: 

•problema acceptării planificării pe 

termen lung a furnizării/infras - 

truc turii energetice, 

•competitivitate și 

•accesibilitatea și costul energiei. 

În acest context, utilizarea gazelor 

naturale contribuie substanţial la 

decarbonare și poate fi deci parte 

din soluție. Însă există încă incer - 

titudini asupra rolului pe care 

gazele naturale îl vor avea în 

transporturi. Deci se naște între - 

barea dacă utilizarea gazelor este 

soluția în sine sau doar o parte a 

soluției în combinație cu alte surse 

primare de energie. 

În opinia lui JMD, gazele naturale 

pot fi compe titive, dar trebuie 

făcută o distincție între analiza pe 

termen scurt și pe termen lung, în 

special fiindcă dife rența dintre 

contractele petroliere indexate pe 

termen lung și prețurile spot nu 

este sustenabilă. 

În ce pri vește siguranța energetică, 

în con textul declinului producției lo - 

cale conven ționale, rămân mari 

incer ti tudini asupra dezvoltării 

gazelor ne con venționale și de 

aceea viitoa re creștere a cererii 

trebuie aco perită prin importuri. 

Odată cu creșterea lichidităților de 

pe piețele euro pene, persistă totuşi 

între barea cum ar trebui să arate 

mo delul ideal pentru gazele na - 

turale. De aceea, investițiile rea - 

lizate de in dus tria gazelor naturale 

în infra structură sunt necesare 

pentru a asigura diversificarea 

surselor și ru telor de transport, 

pentru a întări si guranța ener - 

getică. 

JMD a con clu zionat că gazele 

neconven ționale rămân o sursă 

potențială ce trebuie evaluată mai 

bine. Industria ga zelor trebuie să 

aibă un rol pro activ în promovarea 

bunelor practici, în timp ce rolul 

autorităților publice este de a pro - 

mova o mai bună explorare pentru 

evaluarea poten țialului rezervelor 

existente și a realiza o mai bună 

armonizare a reglementărilor. 

În prezentarea sa, Karl Rose a 

evidențiat cererea de gaze naturale 

pe regiuni. Acesta a subliniat că 

deseori gazele naturale nu sunt 

incluse în strategiile energetice 

naționale, dar importanța acestora 

și cererea pentru ele sunt în 

creștere, în special în Europa. 

Pe piața gazelor din SUA, gazul 

natural și în special gazul necon - 

vențional (exploatarea internă a 

gazelor din argile gazeifere) au un 

rol în creştere important, care are ca 

efect reducerea importurilor de GNL. 

În anul 2005, previziunile erau de a 

importa circa 70 mld. mc, în timp ce 

astăzi se prevede că SUA va deveni 

exportator net de gaze după ce 

Sabine Pass va fi pusă în funcțiune în 

2015. În 2011, pre țurile gazului din 

SUA era cu 68% mai mic decât cele 

din Japonia. Prețurile reduse au dus 

la un consum intern mai mare de 

gaze, în detrimentul utilizării energiei 

nucleare și a cărbunelui. Cărbunele 

ieftin american este acum exportat 

în Europa, unde gazele rusești sunt 

scumpe. Dar exporturile SUA de GNL 

nu vor avea un impact major asupra 

piețelor de GNL. 

În Europa, depen dența de gazele 

naturale rusești va continua, deși 

actualul model de achiziție/prețuri 

(contrac te pe termen lung indexate 

cu petrolul) nu este sustenabil. KR 

a arătat de asemenea că procesul 

de fracturare hidraulică poate fi 

efec tuat și într-un mod ecologic 

(utili zând amidon din cartofi în loc 

de substanțe chimice). Referitor la 

diferența dintre prețurile gazului pe 

termen scurt și lung, factorii care o 

determină sunt următorii: 

Factori pe termen scurt 

•Dacă cererea de gaze din Europa 

va continua să crească; 

•Dacă rezervele de GNL predesti - 

nate SUA vor fi redirecționate 

către Europa, determinând astfel 

o creș tere a volumului de gaze cu 

prețuri determinate de piață; 

•Care va fi impactul exploatării 

gazelor din argile gazeifere în 

SUA și în lume asupra piețelor de 

gaze. 

februarie 2013 17


www.tractebelengineering-gdfsuez.com 

Printre factorii pe termen scurt: 

•Continuarea liberalizării piețelor de 

gaz; 

•Forțarea supra-contractării de cantități 

de gaze prin contracte ‘ia sau plătește’; 

•Incompatibilitatea dintre piețele de 

energie electrică și a contractelor de 

gaz pe termen lung. Prețurile energiei 

electrice sunt suficiente pentru a 

garanta că prețurile gazelor pot fi 

acoperite? 

•Rata dezvoltării surselor regenerabile de 

energie și concurența dintre com bustibili 

cu producția pe bază de cărbune. 

KR a concluzionat spunând că proble - 

mele principale care trebuie analizate în 

continuare sunt: 

(i) dacă gazele naturale vor deveni ‘com - 

bus tibilul de tranziție’ pentru viitor; 

(ii) dacă și cum va continua să existe 

energia nucleară; și 

(iii) dacă presiunile economice asupra 

producătorilor de energie electrică 

vor continua să crească. 

Mai mult, schimbările geopolitice din 

Orientul Mijlociu și volatilitatea prețului 

petrolului ar putea avea un impact 

asupra viitorului gazelor naturale ca 

sursă primară de energie. Și nu în 

ultimul rând, utilizarea gazelor ca soluție 

pentru transporturi rămâne incertă. 

În prezentarea sa, Eloy A. Pelegry a 

început prin a evidenția contextul 

economic actual (criza economică, care 

a dus la capacitate energetică în exces și 

scăderea cererii), combinat cu creșterea 

prețurilor energiei electrice și a gazelor. 

Acesta consideră că cererea de gaze din 

piețele industriale este condiționată de 

criza economică. 

În general, a avut loc o scădere a cererii 

de gaze în Germania, Turcia și Polonia. 

Consumul de gaze din centralele cu tur - 

bine cu Gaze cu Ciclu Combinat a scăzut, 

urmare dezvoltării surselor regenerabile 

de energie, concu renței cu cărbunele, 

prețurilor CO2 și a regle mentărilor. 

Eficiența energetică încă nu s-a apropiat 

de obiectivul de 20%, iar dezvoltarea 

surselor regene rabile a dus la creșterea 

costurilor, care au dus la prețuri mai 

mari pentru energia electrică. De aceea 

este nevoie de a găsi soluții mai ieftine. 

Europa este afectată serios de 

monopolul furnizării de gaze și inde - 

xarea la prețul petrolului aplicată de 

Gazprom. 

Integrarea piețelor la nivel național și 

European ar trebui să fie promovată 

pentru a asigura niveluri suficiente de 

lichidități. La final, EAP a concluzionat 

că este nevoie de o mai bună 

interconectare și o creștere a comerțului 

cu gaze naturale pe baza acestor 

interconectări. 

Sursele regenerabile pentru energia 

electrică: perspective și limitări 

Cea de-a doua masă rotundă a fost 

prezidată de Dr. Leonhard Birnbaum 

(LB), Vice președinte executiv al RWE 

AG. Aceasta a fost dedicată perspec - 

tivelor și limitărilor surselor regenerabile 

de energie, cu contribuții din partea 

doamnei Nicole Kaim (NK), CM CME 

German și a domnului Mihkel Härm 

(MH), secretar al CM Estonian. S-au 

dezbătut următoarele probleme: 

•Cum ar putea afecta celelalte țări euro - 

pene programul german ENERGIEWENDE 

cu cota sa în creștere de energie 

impredictibilă? 

•Cum ar putea beneficia economia 

euro peană de capacitatea de stocare a 

energiei electrice din regiunile Nordice 

și a Alpilor? 

•Conectarea la rețea, stocare și energie 

din surse convenționale de rezervă? 

Cine trebuie să plătească prețul mai 

mare? 

•Câte subvenții mai alocă Europa sur - 

selor regenerabile? Concluziile CME. 

În prezentarea sa Leonhard Birnbaum 

a prezentat participanţilor cu date 

actualizate perspectivele germane 

asupra surselor regenerabile pentru 

producția de energie electrică. A început 

prin a spune că Germania are cea mai 

mare capacitate de transport trans - 

frontier de energie electrică din Europa. 

De la lansarea sa în noiembrie 2010, 

conectarea piețelor a creat o zonă uni - 

tară de piață pentru energie electrică în 

Europa Centrală și de Vest. Acest fapt a 

dus la convergența prețurilor en gros 

pentru energia electrică din Europa 

Centrală și de Vest de dinainte și după 

cuplarea piețelor. Dar, în același timp, cota 

surselor regenerabile din producția 

energetică și sprijinul financiar plătit de 

utilizatorii de energie este în continuă 

creștere. Mai mult, în perioadele de vârf 

de cerere și producție scăzută din surse 

regenerabile, până la 75000MW au trebuit 

acoperiți de centrale electrice conven - 

ționale, în timp ce în perioadele de cerere 

18 februarie 2013


redusă și producție ridicată din surse 

regenerabile, sarcina reziduală mini - 

mă de acoperit ajunge la 17000MW. 

Ca rezultat, centralele cu combustibili 

fosili, în special cele cu cărbune, au 

oferit cea mai mare parte a nece - 

sarului (~ 50GW) într-un timp scurt. 

Referitor la energia solară, o pro - 

ducție foto voltaică imensă a crescut 

volatilitatea prețului en gros, pre - 

țurile au scăzut în perioadele însorite 

în ciuda consumului mare de energie 

electrică și a fost ex portată drept 

energie electrică en gros la prețuri 

scăzute (în urma sub ven țiilor/tarif - 

elor preferențiale). Astfel, pro ducția 

solară a Germaniei a avut un im pact 

major asupra prețurilor energiei la 

vârf de sarcină din Europa. LB a con - 

clu zionat că modelul viitor al pieței de 

ener gie electrică trebuie să garanteze 

că: 

•Comerțul cu certificate de emisii 

din Europa trebuie să rămână 

sistemul efi cient de ghidare pen - 

tru restruc turarea producției de 

energie electrică în con cordanță 

cu obiectivele climatice; 

•Obiectivele pentru extinderea sur - 

selor regenerabile în Europa tre - 

buie acor date cu obiectivele UE de 

protecție a climei; 

•Instrumentele pentru subvențio - 

na rea surselor regenerabile tre - 

buie să fie compatibile cu piața 

internă, conforme tehnologic și 

limitate în timp; 

•Menținerea capacității necesare 

de centrale convenționale este cel 

mai important aspect, pentru 

garantarea securității energetice 

și pe termen lung; 

•Mecanismele de capacitate nu 

trebuie să distorsioneze prețul 

pieței și trebuie să fie compatibile 

cu piața internă. 

În cele din urmă, LB a afirmat că 

orice restructurare a producției de 

energie electrică pentru scopuri 

climatice trebuie să fie bazată pe 

principii de piață. 

În prezentarea sa, Nicole Kaim 

a reamintit participanţilor un pro - 

iect recent de evaluare a potenția - 

lului existent de stocare a energiei 

electrice atât în Alpi cât și în 

Scandinavia. Proiectul a fost reali - 

zat de Comitetul Membru German 

împreună cu Prognos AG. Raportul 

este intitulat ‘Semnificația stocării 

hidroenergetice internaționale pen - 

tru tranziția energetică’ și poate fi 

obținut de pe pagina de internet a 

Comitetului Membru German: 

http://www.worldenergy.org/dnk. 

În prezentarea sa, Mihkel Härm 

a oferit o scurtă prezentare a pro - 

ble mei surselor regenerabile pentru 

producția de energie electrică. 

Acesta a subliniat că realizarea 

obiec tivelor ambițioase pentru 

obiec tivul de 20% energie din surse 

regenerabile pentru 2020, și chiar 

mai mult, așa cum se stipulează în 

Planul de Lucru UE 2050, ar fi 

practic imposibilă. În opinia sa, 

soluția ideală ar fi de a crea până în 

2014 o piață unică europeană 

operațională pentru energie elec - 

trică și o piață pentru emisii de CO2 

fără subvenții. Dar principala 

problemă este că actualele instru - 

mente politice nu sunt practice 

pentru a face sursele regenerabile 

competitive, de exmplu că costurile 

investiționale sunt mai mari, iar 

piața CO2 nu transmite semnale 

corecte. În opinia lui MH, ar trebuie 

înființat un grup de studiu care să 

lucreze la chestionar pentru a 

colecta mai multe studii de caz și a 

elabora sugestii pentru factorii de 

decizie care să îi ajute în depășirea 

problemelor menționate. 

Harta problemelor globale/ 

regionale / naționale 

Johannes Teyssen i-a informat pe 

participanți că hărțile sunt în curs 

de pregătire de către secretariatul 

CME și vor fi distribuite curând 

Comitetelor Membre. În cadrul șe - 

din ței, Comitetele Membre au fost 

invitate să discute inter pretarea 

hărților prin implicarea membrilor 

acestora. 

Sesiunea Intersecție Regională 

Referitor la sesiunea regională co - 

mună a secţiilor, Comitetelor 

Membre li s-a reamintit că se caută 

nominalizări pentru vorbitori la 

viitorul Congres CME 2013 de la 

Daegu, și sugestii pentru probleme 

actuale europene pentru programul 

Congresului. Mai mult, participanții 

au fost informați că o ședință co - 

mună a experților CME-UE asupra 

Scenariilor/Planului UE 2050 este 

planificată pentru martie 2013; iar 

un seminar regional asupra vul - 

nerabilităților energetice din Europa 

va avea loc la Paris la sfârșitul lui 

noiembrie 2012. S-au adresat 

cereri de interes pentru parteneri 

globali tuturor Comitetelor Membre 

europene, precum și pentru 

candidați la organizarea de scheme 

de WELS- Water Efficiency Labelling 

and Standards în țările lor. 

Alte probleme 

Mandatul actualului vicepreședinte 

a expirat. Participanții au fost 

informați de Johannes Teyssen 

asupra procedurii de transfer a 

conducerii. 

Următorul vicepreședinte CME tre - 

buie ales de Adunarea Executivă, la 

sesiunea anuală din 8 nov. 2012. 

Secretariatul CME și Comitetele 

Membre participante și-au exprimat 

aprecierea pentru Dr Johannes 

Teyssen care a îndeplinit funcția de 

vicepreședinte în ultimii șase ani și 

a contribuit activ la activitățile CME, 

sprijinind inițiativele CME la nivel 

regional și global. 

Johannes Teyssen a mulțumit 

tuturor Comitetelor Membre euro - 

pene pentru sprijinul din perioada 

mandatului său de Vice Presedinte 

pentru Europa. A mai spus că lucrul 

cu membrii CME a fost o experiență 

interesantă pe care o apreciază cu 

adevărat. 

Congresul DAEGU 2013 

S-a oferit participanților o scurtă 

prezentare a stadiului pregătirilor 

pentru Daegu 2013, de către 

Comitetul de Organizare. În 

prezent, peste 40 de vorbitori de 

nivel înalt au confirmat 

participarea. CM au fost încurajate 

să promoveze congresul în fața 

companilor și instituțiilor membre. 

Data și locul de desfăşurare a 

următoarei ședințe 

Conform tradiției, următoarea șe - 

din ță va avea loc la Daegu, în 

timpul Congresului. n 

februarie 2013 19


Din Energetica UE 

Comisia Europeană– Comunicate de presă 

Mai multă solidaritate față de țările cele 

mai sărace? Da! Un nou sondaj arată că ajutorul 

pentru dezvoltare se bucură de o largă susținere*) 

www.chevron.ro 

În ciuda crizei economice, Europa ar 

trebui să continue sprijinirea țărilor în curs 

de dezvoltare, consideră 85% din 

cetățenii UE. Rezultatele au fost anun țate 

astăzi de către comisarul european pentru 

dezvoltare, domnul Andris Piebalgs, în 

cadrul Zilelor europene ale dezvoltării. 

Conform noului sondaj Euro barometru 

rea lizat pe tema dezvoltării, 61% din 

europeni se declară în favoarea măririi 

ajutoarelor acordate pentru a sprijini 

oamenii să iasă din sărăcie. În același 

timp, o majoritate de 55% consideră că 

țările emergente cu o creștere rapidă nu 

ar mai trebui să beneficieze de aju tor. Cei 

mai mulți dintre respondenți (61%) sunt 

de părere că ajutoarele ar tre bui acordate 

cu precădere țărilor fra gile, care au suferit 

de pe urma unui con flict sau a unor crize 

naturale, de exemplu. 

Europenii cred că sectorul privat joacă 

un rol pozitiv în țările în curs de dez - 

voltare, în special în ceea ce pri vește 

crearea de locuri de muncă (57%), dar, 

în același timp, se așteaptă ca între - 

prinderile străine să respecte o serie de 

norme morale și etice atunci când 

investesc (81%). O majoritate de 53% 

consideră că principalul obstacol în 

calea dezvoltării țărilor sărace este co - 

rupția. Cu toate acestea, numai 44% 

din tre respondenți ar fi pregătiți să 

chel tuiască personal mai mulți bani 

pentru produsele care sprijină dezvol - 

tarea (cum ar fi produsele din comerțul 

echitabil). 

Andris Piebalgs, comisarul european 

pentru dezvoltare, a declarat: „Observ 

cu bucurie că pentru majoritatea 

europenilor solidaritatea rămâne o 

valoare adânc înrădăcinată, chiar dacă 

propria lor situație economică se poate 

dovedi a fi dificilă. UE este pe punctul 

de a stabili bugetul pe următorii șapte 

ani, iar mesajul transmis de oameni 

liderilor lor este unul clar: economiile 

nu ar trebui să se facă în detrimentul 

celor mai săraci de pe planetă. De 

asemenea, ei cer garanții că ajutoarele 

ajung la cei mai săraci și că ele dau 

rezultate vizibile. Exact aceasta este și 

dorința mea: să ne axăm pe țările 

aflate în cea mai mare dificultate și să 

plasăm creșterea favorabilă incluziunii 

și drepturile omului în centrul politicii 

de dezvoltare. De asemenea, mă anga - 

jez să demonstrez mai bine rolul decisiv 

pe care îl joacă UE în combaterea 

sărăciei și, astfel, să sporesc și mai 

mult încrederea în acțiunile noastre”. 

Sondajul Eurobarometru „Solidaritate 

de anvergură mondială - europenii și 

dezvoltarea” a fost prezentat cu ocazia 

Zilelor europene ale dezvoltării, orga - 

nizate la Bruxelles (16 17 octombrie). În 

cadrul acestui eveniment, șefi de stat și 

de guvern din Africa se întâlnesc cu re - 

pre zentanți ai instituțiilor UE, cu m - 

iniștri ai UE, precum și cu repre zentanți 

ai instituțiilor ONU, ai societății civile, ai 

mediului academic și ai sec torului pri - 

vat. Temele centrale ale discuțiilor sunt: 

•agricultura, securitatea alimentară și 

reziliența; 

•protecția socială și inegalitatea; 

•rolul sectorului privat. 

Principalele tendințe ale UE 

Criza economică nu afectează soli - 

daritatea cu persoanele sărace. 

În ceea ce privește sprijinul acordat 

pen tru atenuarea sărăciei, nivelul se 

men ține constant față de anul trecut în 

Spania (88 %), prezintă o diminuare 

foarte mică în Grecia și în Italia ( - 

2 puncte procentuale) și o creștere de 

3 puncte procentuale în Irlanda, unde 

ajunge astfel la 88 %. O scădere mai 

notabilă se constată numai în Portugalia 

( 10 puncte procentuale). 

www.gspoffshore.com 

*) Preluare din IP/12/1102, Bruxelles, 16 octombrie 2012 

20 februarie 2013


Angajamentul personal al euro - 

penilor scade. 

Doar 44 % din europeni sunt dis - 

puși să plătească mai mult pentru 

produse (de exemplu, pen tru cele 

din comerțul echitabil) pentru a 

veni în sprijinul persoa nelor din 

țările în curs de dez voltare (cu 3 

puncte procen tuale mai puțin 

decât în 2011). Probabilitatea ca 

oamenii să fie dispuși să plătească 

mai mult este mai mare în rândul 

respondenților din țările UE-15 

(50% față de 25% în UE-12). În 

cazul a 6 țări s-a constatat o scă - 

dere de minimum 10 puncte pro - 

centuale în ceea ce privește dispo - 

nibilitatea manifes tată de cetățeni 

de a plăti mai mult: Grecia (33% 

din cetățeni sunt dispuși să plă - 

tească mai mult), Republica Cehă 

(28%), Slovenia (30%), Spania 

(35%), Lituania (24%) și Portugalia 

(12%). Nimic surprinzător în faptul 

că cetățenii din țările mai bogate 

sunt mai dispuși să cumpere pro - 

duse din comerțul echitabil. Pri mele 

locuri în acest clasament sunt 

ocupate de Suedia (76%), Țările de 

Jos (76%) și Luxemburg (70%). 

Sporirea finanțării ajutoarelor 

pentru dezvoltare are mai 

mulți susținători în Europa de 

Nord-Vest și mai puțini în 

Europa de Sud-Est. 

O creștere de cel puțin 0,7% din 

VNB este susținută de o vastă 

majoritate a cetățenilor din Suedia 

(80%), Danemarca (76%) și 

Austria (74%). Țările cu numărul 

cel mai mare de persoane care șiar 

dori o reducere a ajutoarelor 

sunt Bulgaria (38%), Slovenia 

(32%) și Grecia (30%). 

Principalele rezultate ale son - 

dajului special Eurobarometru 

realizat pe tema dezvoltării 

Rata de susținere a măsurilor de 

ajutorare a persoanelor sărace din 

țările în curs de dezvoltare se 

menține foarte ridicată, și anume 

85 % (față de 88 % în 2011). 

Acest tip de măsuri este considerat 

„foarte important” de către 37% 

din respondenți și „destul de im - 

por tant” de către 48 % din aceștia. 

Șase din zece europeni consideră 

că, în ciuda crizei, ar trebui acor - 

date mai multe ajutoare țărilor în 

curs de dezvoltare. Jumătate din 

respondenți (49%) sunt de părere 

că UE ar trebui să își țină pro mi - 

siunea de a spori ajutorul acordat 

țărilor în curs de dez voltare. În 

opi nia a 12% din res pondenți, ar 

tre bui acordate mai multe ajutoare 

decât s-a promis. În același timp, 

18% consideră că ajutorul ar tre - 

bui redus, deoarece Europa nu își 

mai pot permite acest lucru. 

Această cifră a crescut cu 7 puncte 

procentuale față de 2009 (11%). 

În opinia a 61% din europeni, aju - 

torul ar trebui acordat cu prioritate 

țărilor aflate în situații fragile 

(cauzate, de exemplu, de conflicte 

sau de catastrofe naturale). 

În opinia a 30% din respondenți, UE 

ar trebui să ajute țările în curs de 

dezvoltare, indiferent dacă aces tea 

se află într-o situație fragilă sau nu. 

Majoritatea europenilor consideră că 

țări precum Brazilia, India sau China 

nu ar mai trebui să pri mească ajutor. 

Întrebați dacă țările emergente cu o 

creștere rapidă în care o parte a 

populației este încă săracă ar trebui 

să beneficieze în continuare de 

ajutor, 24% din res pondenți nu au 

fost deloc de acord, iar 31% au 

înclinat să nu fie de acord. 

Europenii consideră că ajutorul 

pen tru dezvoltare ar trebui să se 

axeze în principal pe drepturile 

omului (34%), educație (33%), 

sănătate (32%), creștere econo - 

mică (29%) și agricultură/secu - 

ritate alimentară (29%). Au fost 

posibile trei răspunsuri. 

Pentru a ajuta persoanele din țările 

în curs de dezvoltare, 44% din 

cetățeni ar fi dispuși să cheltuiască 

mai mulți bani pe produse, o scă - 

dere de la 47% în 2011. 

În consecință, numărul de per soa - 

ne care nu sunt dispuse să chel - 

tuiască mai mult a crescut de la 

47% la 52%. 

Europenii consideră că cel mai 

mare obstacol în calea unei 

dezvoltări reușite este corupția 

(53%). Pe locul doi se află „poli ti - 

cile neadecvate” duse de guver - 

nele din țările în curs de dezvoltare 

(41%), iar pe locul trei conflictele 

(33%). 

La această întrebare au fost posi - 

bile maximum trei răspunsuri. 

Majoritatea oamenilor consideră că 

rolul principal al sectorului privat 

con stă în crearea de locuri de mun - 

că (57%) și în stimularea creș terii 

economice (42%) sau în promo - 

varea schimbului tehnologic și a 

progresului (29%). O mică parte din 

respondenți consideră că sectorul 

privat exploatează țările în curs de 

dezvoltare (27%) sau că este impli - 

cat în corupție (21%). 

Au fost posibile trei răspunsuri. 

Întrebați dacă sunt de părere că 

întreprinderile private au o respon - 

sabilitate socială și etică atunci 

când investesc în țările în curs de 

dezvoltare, 81 % din respondenți 

au răspuns afirmativ. 

De asemenea, 87% cred că dona - 

torii precum UE ar trebui să încerce 

să se asigure că întreprinderile pri - 

vate respectă anumite norme so - 

ciale și etice. 

Acest sondaj Eurobarometru a fost 

realizat de TNS Opinion & Social 

între 2 iunie și 17 iunie 2012. 

În jur de 26.622 de europeni cu 

vârsta de cel puțin 15 ani au fost 

intervievați față în față, la domi ci - 

liul lor. 

Pentru informații suplimentare 

Sondajul special Eurobarometru 

poate fi consultat la adresa: 

http://ec.europa.eu/public_opinion/arch 

ives/eb_special_399_380_en.htm#392 

Rezultatele specifice fiecărei țări 

pot fi consultate la adresa: 

http://ec.europa.eu/public_opinion/arch 

ives/eb_special_399_380_en.htm#392 

Site-ul internet al domnului Andris 

Piebalgs, comisarul european 

pentru dezvoltare: 

http://ec.europa.eu/commission_ 

2010-2014/piebalgs/index_en.htm 

Site-ul internet al DG Dezvoltare și 

Cooperare – EuropeAid: 

http://ec.europa.eu/europeaid/ind 

ex_ro.htm 

Site-ul internet al evenimentului 

Zilele europene ale dezvoltării: 

http://eudevdays.eu/ 

Persoane de contact: 

Catherine Ray (+32 2 296 99 21), 

Wojtek Talko (+32 2 297 85 51)n 

februarie 2013 21


EESC president argues for urgent EU 

action to eradicate energy poverty *) 

www.generalelectric.ro 

www.siemens.ro 

the phenomenon should be the first step 

in recognising and mapping the issue. 

This had to be flexible and not a rigid, 

one-size-fits-all definition. He added: 

„Rather than opt for a top-down 

definition of fuel poverty, the authorities 

should be given the latitude to offer 

tailor-made solutions“. 

www.romelectro.ro 

www.acue.ro 

www.superlux.ro 

Schunk Carbon Technology SRL 

Perii colectoare si sisteme port-perii 

Inele de etansare din grafit pentru turbine 

www.schunk-group.com 

The EU must step up its efforts to 

combat fuel poverty which affects a 

growing number of EU citizens, 

according to Staffan Nilsson, 

president of the European Economic 

and Social Committee (EESC). He 

also attributed energy price rises to 

incomplete internal market 

integration. 

His call came at Tuesday’s conference 

organised by the EESC and ELISAN, the 

European Local Inclusion and Social 

Action Network. 

Mr Nilsson said that no country in the 

EU had been spared rising energy 

prices. In Latvia, for example, costs had 

increased by 27% in February 2011, 

while in France 42% of households had 

cut back on heating their homes to save 

on energy bills last year. In Germany 

prices were expected to go up by 10 to 

15% again this year. 

The EESC president called for 

determined action at EU level to combat 

energy poverty: the EU could not ignore 

a problem that affected up to 125 

million Europeans. Mr Nilsson reiterated 

that adopting an EU-wide definition of 

The EESC has consistently argued that, 

in parallel, a consistent and compre - 

hensive social and energy policy 

framework should be put in place at EU 

level. It could include an assessment 

and dissemination of good practice and 

further common targeted measures. 

Stéphane Buffetaut, president of the 

EESC transport and energy (TEN) 

section, called for advantage to be taken 

of untapped energy efficiency potential, 

which in his view was „a cost-effective 

way to achieve both social policy and 

energy objectives“. 

In the same vein, Remo Sernagiotto, 

President of Elisan and Minister for 

Social Services in the Veneto Region 

called for the EU and Member States to 

invest in energy-efficient technologies 

and take energy-saving measures. He 

said that project bonds should be used 

for investment in energy. 

Reduction of excessive energy 

consumption by public buildings and 

private homes would generate energy 

savings of 30-40% by 2020, Mr 

Sernagiotto pointed out. „In the short 

term this would boost social cohesion 

and ease fuel poverty“. 

This view was further developed by 

Antonio Cancian, MEP, who noted that 

raising awareness of efficient energy 

use could go a long way towards 

reducing energy bills: 

www.comoti.ro 

*) Preluare din CES/12/74, Bruxelles, 29 noiembrie 2012 

22 februarie 2013


„The lack of awareness on the part 

of energy consumers must be 

addressed quickly“. 

Jan Panek from the European 

Commission reminded participants 

that the Commission-led Citizen’s 

Energy Forum, also called London 

Forum, had been working to raise 

consumer awareness for the past 

five years. 

Mr Nilsson added: „If we make 

sure that the most vulnerable can 

benefit from the lowest market rate 

and at the same time work to raise 

their energy awareness, in many 

cases we will be able to avoid social 

security schemes coming into 

play“. 

He concluded by reasserting the 

EESC’s commitment to a stronger 

effort to address fuel poverty at EU 

level. 

In the past the EESC has adopted a 

number of opinions on energy 

poverty and related issues. In a 

2010 opinion it looked at the 

impact of energy liberalisation and 

the economic crisis on fuel poverty, 

while last year it tackled the EU’s 

new energy policy. Given recent 

developments, the Committee is 

likely to adopt a new opinion on 

energy poverty in 2013. 

For more information, please 

contact: 

Karin Füssl, Head of the Press Unit 

E-mail: karin.fussl@eesc.europa.eu, 

Tel.: +32 2 546 8722 n 

2012 EU-US Energy Council to meet in Brussels, 

5th December 2012 *) 

Catherine Ashton 

Tomorrow, 5th December 2012, 

the EU-US Energy Council will 

meet in Brussels for the fourth 

time since it was established in 

November 2009. The EU High 

Representative and Vice President 

of the European Commission, 

Catherine Ashton, and the 

Commissioner for Energy Günther 

Oettinger will welcome the US 

Secretary of State Hillary Clinton, 

who will be accompanied by 

Deputy US Secretary for Energy 

Daniel Poneman, at the Head - 

quarters of the European External 

Action Service. Neoklis Sylikiotis, 

Minister of Commerce, Industry & 

Tourism, will represent the Cypriot 

Presidency. 

In the EU-US Energy Council, the 

European Union and United States 

work to promote transparent and 

stable global energy markets. 

Stable energy markets are 

important for jobs and growth in 

Europe and the United States and 

influence the health of the global 

economy as a whole. 

Beyond their respective regions, 

the EU and the US both support 

the UN Secretary General’s 

initiative ‘Sustainable Energy for 

All’ which aims to provide access 

to those 1.3 billion people who 

have no access to any modern 

form of energy. 

The EU US Energy Council is also 

the forum where the world’s two 

largest economic blocs co-operate 

on regulatory policies that 

encourage the safe, efficient and 

sustainable use of energy. 

The meeting will discuss EU/US cooperation 

to enhance energy 

security through the diversification 

of gas and oil supply sources and 

routes. This year there is also a 

focus on the regulatory frame - 

works that encourage more 

efficient use of energy sources. 

The meeting will also look at how 

to decarbonise our economies, to 

avert global climate change, while 

securing sustainable future 

growth. EU and US scientific and 

technological leadership, under - 

pinned by carefully targeted 

funding and deeper Trans-Atlantic 

co-operation, is critical to achie - 

ving the necessary break throughs. 

Other themes before this year’s 

Energy Council will include the 

development, testing and deploy - 

ment of technologies such as 

smart grids, which in turn will 

facilitate electric mobility, and the 

deployment and storage of zeroemission 

sources, such as wind, 

solar and ocean energy. 

The EU-US Energy Council will 

signal its openness to work with 

emerging partners, such as China 

and India. 

A truly global effort is needed to 

harness new energy opportunities 

and tackle the climate threats the 

world is facing. 

Photographs and video coverage 

will of the meeting will be available 

on Europe by Satellite. 

Contacts : 

Michael Mann (+32 2 299 97 80), 



*) Preluare din IP/12/1319, Bruxelles, 4 decembrie 2012 

februarie 2013 23


Din activitatea CME 

WEC Inside 

1–14 February 2013 

News 

Asian issues high on Summit agenda 

The World Energy Leaders’ Summit (6 

February) in New Delhi will explore 

the hot topics affecting Asian energy. 

Sessions will cover the energy–water 

nexus, solving the policy trilemma, 

accelerating the roll-out of 

renewables, and the implications of 

shale gas. 

The event will boast strong ministerial 

support and presence. J.M. Scindia, 

the Indian Minister of State for Power, 

and Farooq Abdullah, the Indian 

Minister of New and Renewable 

Energy, will each give a special 

Congress: Tomorrow’s Energy Prize 

The WEC has launched “Tomorrow’s 

Energy Prize”, a US$60,000 compe - 

tition to recognise the most out - 

standing papers submitted to the 

World Energy Congress. 

The prize is being sponsored by 

Younghoon David Kim, Chairman of 

Daesung Group and and Co-Chair 

elect of the WEC. Submissions are 

invited from global experts in their 

respec tive fields. 

The prize covers six categories 

under the World Energy Congress’s 

address at two separate sessions. 

There will be a Ministerial Dialogue 

with participation with at least three 

energy ministers from Asia and the 

Middle East. The Summit will be cohosted 

by J.M. Scindia, the power 

minister, and P. Uma Shankar, Chair of 

WEC-India and the Indian Union 

Secretary of Power. 

Following the Summit, the India 

Energy Congress (7–8 February) will 

focus on the issue of energy security 

for the country. The event is 

2013 theme: “Securing Tomorrow’s 

Energy Today”. 

The Daegu 2013 Organizing 

Committee encourages authors to 

provide their insights on a topic 

relating to any one of the World 

Energy Council’s six main activity 

areas: 

• Exploring World Energy Scenarios 

• Surveying World Energy Resources 

and Technologies 

• Assessing the Energy Trilemma: 

the trade-offs between energy 

security, social equity and 

organised by WEC-India. 

On 7 February, the WEC will be 

launching the findings from the 2013 

World Energy Issues Monitor to the 

media at a press conference to be 

attended by J.M. Scindia, the Indian 

power minister. 

The findings will also be sent to WEC 

member committees ahead of the 

launch. 

Both the World Energy Leaders’ 

Summit and the India Energy 

Congress are co-hosted by J.M. 

Scindia and P. Uma Shankar. n 

environmental impact 

• Improving Energy Access: the 

food, energy and water connection 

• Promoting Energy and Urban 

Innovation 

• Shaping Global Energy Frame - 

works and Governance 

The winning paper in each category 

will receive US$10,000. 

More info on: www.daegu2013.kr 

or contact 

Mr Yonghyuk Choi 

yong@daegu2013.kr n 

Africa Energy Indaba – bigger and better 

This month’s Africa Energy Indaba 

will be bigger and better than ever. 

The Indaba, to take place from 19 

to 21 February in Johannesburg, is 

the WEC’s annual African regional 

meeting. The event is expected to 

attract more international and 

African participants, both in the 

form of speakers and delegates. 

Organisers expect conference 

atten dance to grow by at least 20% 

as has done in previous years. 

Support from industry associations 

has also increased, from 6 

organisations last year to 10 this 

year. 

There will be more strategic 

participation from African countries. 

For example, the Zimbabwean 

Energy Council – the WEC’s newest 

African member committee – will be 

bringing a delegation and hosting a 

Zimbabwean Pavilion at the 

exhibition to showcase the country’s 

energy and business potential. 

But the event’s growth is not in 

numbers alone. 

To encourage and support the 

emerging role of women in the 

energy sector, all session 

moderators this year will be 

women. And for the first time, the 

Indaba programme will include the 

Nuclear Forum. 

The Indaba, which in the Zulu lan - 

guage means ‘gathering’, is 

presented by the South African 

National Energy Association 

(SANEA) – the WEC’s South African 

member committee – and suppor - 

ted by the African Union and the 

NEPAD Planning & Coordinating 

Agency. 

More on: 

www.africaenergyindaba.com, 

info@energyindaba.co.za.n 

24 februarie 2013


Interview 

WEC Chairman Pierre Gadonneix tells WEC Inside why 2013 will be a decisive 

year for energy. 

Pierre Gadonneix 

Chairman of the WEC 

What’s your vision this year for the 

World Energy Council? 

Being the year of our World Energy 

Congress, 2013 offers a timely 

opportunity for all world leaders to 

understand our global energy and 

sustainable develop ment challenges. 

This year will also be a year of energy 

transition for many countries. With 

the new governments of China and 

South Korea, along with the second 

term US Obama administration, we 

may see a new set of critical energy 

policies. 2013 is also a transition year 

in India before elections take place, 

and in France where a national 

debate on energy transition will 

continue throughout the year. 

I am optimistic that countries will share 

a clear, pragmatic, and ambitious vision 

for the world, and I hope that 2013 will 

be a decisive year for the energy world 

to transition onto the right, clean, and 

sustainable path. 

Moreover, I am confident that 2013 will 

bring the world closer to reaching 

consensus on climate change mitigation 

by signing a global accord in 2015. 

I also hope 2013 will see concrete 

outcomes from the UN’s Sustainable 

Energy for All initiative, in which the 

WEC closely involved. 

What would you like this year’s 

Congress to achieve? 

It’s significant that the Congress will 

take place in Asia. Asia is a continent of 

all superlatives when it comes to 

energy. It is a centre of gravity for all 

energy dimensions: whether it be 

innovations, new infrastructures, 

disruptive techno logies, and beha vioral 

change, we find all of them happening 

in Asia. 

The WEC is therefore delighted to seize 

the opportunity of the 2013 Congress to 

gain a stronger foothold in Asia, and to 

enrich its community of energy leaders 

with Asia’s experiences and expertise. 

Also, 

I would like the Congress to highlight 

the urgency of the energy trilemma 

challenge, and to address it by first 

understanding what options we have. 

For example, we need all energy 

technologies as part of a diverse 

resource mix, and we have to build 

global governance on the safety of all 

types of energy. 

Lastly, I would like the Congress to build 

a common shared vision of pragmatism 

between industry leaders and 

governments to help put the best 

policies in place worldwide. 

You recently received a Platts 

lifetime achievement award. What’s 

the significance of this for the WEC? 

The WEC envisions the future energy 

world to be one with improved 

governance on both national and global 

levels if we are to reach our long-term 

goals of energy security, climate change 

mitigation, and eradication of energy 

poverty. 

This is my lifetime conviction – that we 

need both market forces and smart 

regulations. That is why in 2009, 

I led the WEC in launching our annual 

assessment of energy and climate 

policies. 

The study, now known as the World 

Energy Trilemma report, assesses 

policies and practices of more than 90 

countries, and thereby helps promote 

the most efficient policies. So when I 

received the Platts award in December, I 

dedicated it to all the world’s energy 

leaders who have put in place a sound 

and efficient frameworks for the 

peaceful, clean, and acceptable 

economic development for our future 

generations. 

What were some trends high lighted 

at the Platts event? 

The Platts Global Energy Outlook 

Forum, which took place before the 

awards ceremony, highlighted the 

future of gas and especially shale gas. 

In the US, shale gas is a game changer 

which has already sparked a drop in 

energy prices, reindustriali sation, 

reduction of imports, and prospect of 

energy exports, substitution of coal, and 

reduction of CO2 emissions. 

But the Platts event also highlighted the 

uncertain future that renewable energy 

is facing given declining subsidy support 

in the US and Europe, and global 

production surplus. The technical issues 

of intermittency, storage, and peak 

management which have yet to be 

resolved were also keenly discussed. 

Both gas and renewables are 

undoubtedly energies for our future, but 

each has their own challenges: 

for gas it’s about mitigating CO2 

emissions, and for renewables it’s about 

getting closer to competiti veness and 

providing the technical solution to fully 

integrating them into the energy 

system. 

Platts recognised your achieve - 

ments, but what are you most 

proud of? 

Be it at GDF or at EDF, I have always 

tried to lead strategies to help address 

the preoccupations of both sustainable 

development and the global agenda. 

Both issues are at the core of the WEC’s 

mission and ambition. 

Therefore I was happy and proud to be 

able to prolong and add force to this 

commitment during my mandate as 

WEC Chairman. n 

februarie 2013 25


Inside Insight 

Capturing the cash for CCS 

A recent WEC Italy workshop 

looked at how access to R&D 

funds could be improved. Here 

are the highlights. 

As in the case of green technologies, 

the development of carbon capture 

and storage (CCS) is facing difficulties 

mainly due to the reduction of R&D 

funding under the current economic 

climate. 

In order to foster development of the 

most promising projects in Europe, 

the funding available under the 

Seventh Framework Programme, the 

European Energy Programme for 

Recovery, and the NER300 

mechanism must be carefully 

managed. 

Despite the challenging economic 

climate, research on CCS continues, 

and pilot projects around the world 

continue to unveil important data and 

insights. These are related to a 

number of issues involving 

technology and economics, such as 

new systems to reduce energy and 

solvent consumption during the 

capture phase; more efficient gas 

turbines; the inclusion of CCS in 

biomass plants; cost reduction for 

oxygen combustion systems; 

designing pipeline networks for CO2 

transport to allow economies of scale 

and costsharing; and the security of 

storage sites. 

In the past, the EU had intended to 

accelerate CCS demonstration 

projects in order to quickly turn CCS 

technology into a cost-effective option 

ready for commercial-scale plants 

(about 300 MW). This approach was 

not fruitful, and the EU is now shifting 

its CCS focus on R&D activities on the 

pilot scale. The rationale for this was 

so that technologies and processes 

could be better developed without 

excessively penalising the energy 

balance and the performance of 

power plants. 

On a national level, energy 

stakeholders must collaborate with 

central and local governments and 

authorities to identify the most 

promising one, or at most two, CCS 

projects and focus on them. 

Not only would this allow the sharing 

of facilities, knowhow, best practices 

and data, but it may also allow the 

selected project(s) to be presented as 

a multi-stakeholder technology 

initiative, thereby increasing chances 

for the project(s) to gain access to 

European R&D funds. 

CCS technologies and systems can 

also gain competitiveness by 

integrating carbon utilization (the ‘U’ 

in CCUS). Utilisation exploits 

additional energy resources, such as 

enhanced oil recovery (EOR) from 

depleted oil-fields, enhanced 

exploration of shale gas resources, 

and enhanced coal bed methane 

(ECBM) from deep coal beds (see 

graph). 

The Chinese government has been 

following this approach, according to 

a presentation by Dr Jiutian Zhang, 

Deputy Director of The Administrative 

Centre for China’s Agenda 21.. n 

Agenda 

We invite our members to attend the 

following events 

WORLD ENERGY CONGRESS 

World Energy Congress – Theme: 

“Securing Tomorrow’s Energy Today” 

13–17 October 2013 – Daegu, South Korea 

web: www.daegu2013.kr 

Member committees: your 2013 plans 

Is your member committee planning events, studies 

or other initiatives on the national level this year? 

If so, then we’d like to hear from you. 

Contact Ori Chandler, Senior Manager of Member 

Services, on chandler@worldenergy.org 

EXECUTIVE ASSEMBLY 

WEC Executive Assembly 2013 

11–13 October 2013 – Daegu, South Korea 

Ori Chandler, chandler@worldenergy.org 

WORLD ENERGY LEADERS’ SUMMIT (WELS) 

World Energy Leaders’ Summit 

6 February 2013 – New Delhi, India 

WEC REGIONAL FORUM 

Africa Energy Indaba 2013 

18–21 February 2013 

Johannesburg, South Africa 

web: www.energyindaba.co.za 

Ori Chandler, chandler@worldenergy.org 

22 nd World Energy Congress 

DAEGU 2013 

26 februarie 2013


Noi suntem viitorul energeticii românesti 

Analiza funcţionării reţelelor electrice cu luarea în considerare 

a caracteristicilor de sarcină în funcţie de tensiune 

ing. Viviana Andreea ASAN, dr. ing. Nicoleta Elena Roşca – ISPE 

Dacă nu ei, atunci cine ? 

Este o întrebare care ar trebui să ne preocupe pe noi, toți cei împătimiți de profesia de energetician, dar în egală măsură și pe 

decidenții noștri economici și politici. Cine ne va continua realizările, cine va construi noi obiective energetice, cine va dezvolta 

și implementa în continuare tehnologiile neconvenționale, nanotehnologiile, rețelele inteligente, suprarețelele și alte 

asemenea proiecte “smart“, pe mâna cui vom lăsa lucrările, studiile, zilele și nopțile noastre lungi de trudă - dar și de 

satisfacții fără egal pe tărâm energetic? Dacă nu ei, tinerii energeticieni de astăzi și viitorii lideri energeticieni de mâine, atunci 

cine? 

Ei, tinerii noștri energeticieni reprezintă practic viitorul energeticii românești. Investind în capabilităţile și ideile lor novatoare, 

susținându-i și având încredere în inteligența și creativitea lor vom contribui cu adevărat la dezvoltarea viitorului energetic 

sustenabil, despre care se vorbește și se scrie atât de mult. Si mai ales, nu trebuie să ne gândim doar la așteptările pe care 

le avem noi de la acești tineri. Trebuie să ne preocupe foarte serios așteptările pe care le au tinerii de la noi, să încercăm 

găsim cele mai inteligente metode de a-i stimula, a-i motiva și de a fructifica inteligența lor pentru dezvoltarea industriei 

energetice românești. 

De aceea, începând din acest Număr al Mesagerului Energetic, ne face plăcere să inaugurăm rubrica “Noi suntem viitorul 

energeticii românești“, cu articolul scris de Viviana Asan- ISPE, membru al grupului Viitorii Lideri Energeticieni din România, 

VLER. 

Invităm toți membrii VLER, din cadrul CNR-CME, să scrie articole la această nouă rubrică, special destinată lor. Să ne 

demonstreze că prin ideile lor inedite și îndrăznețe, aplombul, inteligența, cunoștințele și profesionalismul lor, deschiderea lor 

totală față de tot ce este nou în domeniu, noi putem pleca liniștiți spre stele, având convingerea că energetica românească va 

rămâne pe mâini bune și minți luminate. 

Vă așteptăm, dragii noștri tineri. Demonstrați-ne că, într-adevăr, voi sunteți viitori lideri energeticieni ! 

Elena Ratcu 

Director program VLER 

Importanţa considerării caracte ris - 

ticii de sarcină în funcţie de ten si - 

une este în prezent recunoscută la 

nivel european. În România, in tro - 

du cerea noilor cen trale elec tri ce 

(utilizând resurse regene ra bile) în 

reţea ridică probleme ma jo re de re - 

gla re a puterii reactive ge ne rate, a 

tensiunii, de siguranţă în funcţio na - 

rea sistemului electro energetic naţio - 

nal (SEN), de res pec tare a condiţiilor 

de calitate a energiei electrice. 

Considerarea caracteristicilor de sar - 

cină P=f(U) şi Q=g(U) ale utili za to - 

rilor într-un regim normal de func ţio - 

nare ar conduce la schim barea ni ve - 

lului de tensiune, ceea ce de ter mină 

modificarea puterii ac tive total con - 

su mate şi, evident, influenţează cir - 

cu laţiile de putere activă şi reactivă. 

Există numeroase motive pentru 

care este importantă cunoaşterea 

caracteristicilor de sarcină din fie - 

care nod al unei reţele electrice, 

atât din punct de vedere al ope ra - 

to rului acelei reţele cât şi din punct 

de vedere al utilizatorilor acelei 

reţele. 

Considerarea caracteristicilor de 

sarcină, din punct de vedere al ope - 

ra torului unei reţele, are un rol im - 

portant atunci când realizează: 

•managementul puterii reactive şi 

reglajului tensiune – putere reac - 

tivă (U-Q) la nivelul surselor de 

putere reactivă 

•dispecerizarea sarcinii active şi reac tive 

în cadrul sistemului electro energetic 

•managementul puterii reactive 

pentru a face faţă unui eventual 

colaps de tensiune 

•distribuţia surselor de putere reac ti - 

vă în SEN pentru o dispecerizare cât 

mai potrivită cu structura de gene - 

ra toare şi utilizatori. 

Din punctul de vedere al utili za to ri lor 

(consumatorilor) unei reţele, con si - 

derarea caracteristicilor de sarcină 

influenţează: 

•variaţia factorului de putere în con - 

diţiile considerării dependenţei sar - 

cinii de nivelul de tensiune din nodul 

de sarcină, în special abaterea de la 

factorul de putere neutral şi in flu - 

enţa asupra costului energiei reac - 

tive achiziţionate 

•optimizarea regimului de funcţio na - 

re a instalaţiilor, în special pe plat - 

formele industriale, în condiţiile ten - 

dinţei utilizatorilor de a-şi reduce 

achiziţia de energie fără scăderea 

productivităţii [1]. 

O problemă deosebit de importantă în 

sistemul energetic o reprezintă pier - 

derile de putere, şi implicit de energie, 

din reţeaua electrică. Acestea au un 

important rol în re gimul de funcţio - 

nare al oricărui utilizator şi depind în 

mare măsură de regimul realizat. 

Trebuie menţionat că nu există o sin - 

gură soluţie de reglare a ten siunii 

pentru ca pierderile de putere să fie 

minime, ci acestea depind de carac te - 

risticile de sarcină în funcţie de ten - 

siune ale utilizatorilor. 

Se cunoaşte faptul că dependenţele 

puterilor active şi reactive de ni ve - 

lul de tensiune (caracteristicile de 

sarcină) pot fi statice (exprimate 

prin tr-o dependenţă matematică 

între P(Q), U şi f) şi dinamice (ex - 

pri mate prin dependenţe în funcţie 

de timp, necesare în studiul şi ana - 

liza regimurilor tranzitorii). 

februarie 2013 27


În continuare sunt descrise câteva 

aspecte legate de influenţa caracte - 

risticilor de sarcină statice asupra 

pierderilor de putere. 

Pierderile de putere activă în reţe - 

lele electrice de forma: 

au două componente [2]: 

-componenta datorată circulaţiei de 

putere activă: 

(1) 

-componenta datorată circulaţiei de 

putere reactivă: 

(2) 

Rezultă că puterea activă şi puterea 

reactivă influenţează direct propor - 

ţional pierderile de putere activă. 

În funcţie de tipul caracteristicilor 

de sarcină se poate constata că 

pierderile minime se obţin: 

1.la tensiuni maxime pentru o ca - 

rac teristică P, Q = ct. inde pen - 

dentă de tensiune, 

2.la tensiuni minime pentru o ca - 

rac teristică P, Q = kU 2 

3.la tensiuni maxime pentru o ca - 

rac teristică P = k 2 

Q = k 1 

U 

4.la tensiuni minime pentru o ca - 

rac teristică P = k 1 

U Q = k 0 

U 2 

În cazul caracteristicii P, Q = kU 

pierderile minime nu variază la 

modificarea tensiunii [3]. 

Un alt aspect important pentru care 

este necesar să se ţină seama de 

caracteristica de sarcină este faptul 

că limita de stabilitate statică a SEN 

este inluenţată în principal de va - 

riaţia nivelului tensiunii şi de încăr - 

carea reţelei electrice, nivelul de 

putere activă şi reactivă tranzitat. 

Colapsul de tensiune este puternic 

afec tat de caracteristica de sarcină [4]. 

Dependenţa dintre amplitudinea 

tensiunii în nodul sarcinii (U 2 

), sar - 

cina activă P 2 

şi sarcina reactivă Q 2 

este dată de relaţia bipătrată [1]: 

(3) 

Ecuaţia 3 defineşte o suprafaţă în 

spaţiul tridimensional U – P – Q 

(fig.1) a cărei proiecţie pe supra - 

faţa P – U dă bine cunoscuta 

caracteristică PV [4]. 

Fig. 1. Reprezentarea tridimensio na lă 

în spaţiul U-P-Q a ecuaţiei bipătrate 

Caracteristica de sarcină a utiliza to - 

rului intersectează curba PV în două 

puncte care reprezintă două soluţii 

teoretice posibile (de echilibru) ale 

ecuaţiei bipătrate (relaţia 3), repre - 

zentând două valori ale tensiunii. 

Este în general acceptat ca indica tor 

de colaps de tensiune „margi nea de 

consum”, care pentru un anumit 

punct de funcţionare este puterea 

disponibilă suplimentară existentă 

pentru a putea prelua o creştere de 

necesar care ar putea determina 

colapsul de tensiune. 

Aceasta indi că cât de solicitat poate 

fi sistemul, înainte de a-şi atinge 

limitele de stabilitate de tensiune 

pe o anumită direcţie de creştere a 

necesarului. 

Pe o curbă tipică PV, marginea de 

con sum reprezintă modificarea (va - 

ria ţia) sarcinii între punctul de func - 

ţionare şi „nasul“ curbei, mar gi nea 

(rezerva) existentă (figura 2) [4]. 

Fig. 2. Marginea de consum pe o 

curbă de tip PV pentru o caracte ris - 

tică de tip P=ct. 

Sistemul devine instabil (din punct 

de vedere al stabilităţii de tensiune) 

pentru încărcarea critică k critic 

, 

atunci când caracteristica de 

sarcină devine tangentă la curba PV 

şi cele două soluţii coincid la 

intersecţia dintre cele două 

caracteristici în punctul K. [4] 

În urma calculelor realizate în [1], 

s-a evidenţiat faptul că pentru un 

nivel de tensiune în reţea la limita 

minimă admisibilă (380-385kV) 

variaţia puterii critice în funcţie de 

caracteristica de sarcină este mai 

„lentă”, iar pentru un nivel de ten - 

siune în reţea la limita maximă 

admisibilă (415-420kV) variaţia 

puterii critice în funcţie de caracte - 

ristica de sarcină este mai 

„abruptă”. 

Trebuie menţionat un aspect im por - 

tant şi anume că programele 

actuale de calcul pentru stabilitate 

statică nu iau în considerare carac - 

teristicile de sarcină din nodurile 

reţelei. Dacă s-ar ţine cont de 

aceste caracteristici, ar putea fi 

evitate o serie de evenimente ce 

pun în pericol stabilitatea SEN. 

Prezentarea făcută îşi propune să 

aducă în prim plan problema cu - 

noaş terii caracteristicilor de sarcină 

(determinate pe bază teoretică sau 

experimentală) în nodurile de 

sarcină ale sistemului în vederea 

considerării acestora în proiectare 

şi exploatare pentru creşterea 

eficienţei economice şi a siguranţei 

sistemului energetic. 

Bibliografie: 

[1].Roşca N. – Teza de doctorat 

“Regimurile de funcţionare ale 

sistemelor electroenergetice cu 

considerarea caracteristicilor 

consumatorilor”, Universitatea 

Politehnica Bucureşti, Facultatea 

de Energetică, Catedra Sisteme 

Electroenergetice, Bucureşti 

2012 

[2].Albert H., Mihăilescu A. – 

Pierderile de putere şi energie 

în reţelele electrice – Editura 

Tehnica, Bucureşti, 1997 

[3].Roşca N. – Influenţa consi de - 

rării caracteristicilor de sarcină 

asupra pierderilor de putere 

activă – Buletinul UPB, Seria C, 

Vol 74, Iss 3, 2012 

[4].Eremia M., Bulac C.– Dinamica 

sistemelor electroenergetice - 

Editura PRINTECH, Bucureşti, 

2006.n 

28 februarie 2013


Din activitatea CNR-CME 

Resursele neconvenționale de energie și siguranța 

viitorului 

Ing. Victor Vernescu, consilier CNR-CME 

Am spus-o, am scris-o și iată că o 

mai spun și o mai scriu: din punct 

de vedere istoric, securitatea 

energetică a jucat și joacă un rol 

central în strategia și în modelarea 

pe parcurs a complexului de măsuri 

care privesc securitatea națională a 

fiecărei țări, implicit a României. 

Este un adevăr absolut faptul că în 

ultimul secol și jumătate princi pa - 

lele surse de energie le-au cons - 

tituit, pe lângă cărbune, cunoscut 

din vremuri străvechi, țițeiul 

(petrolul) și gazele naturale, surse 

devenite cu timpul, convenționale. 

Numai că acestea, în condițiile în 

care consumul a crescut expo nen - 

ţial, funcție de dezvoltările tehno - 

logice în toate domeniile vieții 

materiale, cunosc în prezent stocuri 

naturale limitate a căror durată în 

timp, la nivelul de azi al consu - 

mului, pot fi calculate și estimate 

pentru trei-patru decenii de exis - 

tență și cam atât. Diferitele pro - 

vocări care există în regiunea 

Europei și cu deosebire în zona 

Centrală și Est-Europeană fac, de 

aceea, stringentă identificarea do - 

me niilor de cooperare între țări, pe 

măsură ce acestea își fixează ca 

obiectiv aprovizionarea diversificată 

cu petrol și gaze. Cresc, în aceste 

condiții, eforturile concretizate prin 

explorări specializate de surse noi, 

neconvenționale de energie, care 

să suplinească, mai întâi, apoi să 

capete capabilitatea de a înlocui 

actualele surse convenționale. 

La nivel global și, în particular, 

la nivelul României, dezvoltarea 

sur se lor neconvenționale de gaze 

na turale cu aplicare de noi sau mai 

puțin cunoscute tehnologii cum ar fi 

tehnicile avansate de cercetare 

seismică și de modelare, precum și 

noile aplicații ale mai vechilor teh - 

nologii (combinarea forajului ori - 

zontal cu operațiunile de fracturare 

hidraulică) pot permite extragerea 

unor resurse consi de rate, până nu 

cu mult timp în urmă, ca fiind 

neeconomice. Astfel, mai multe 

estimări au identificat poten țialul 

global de resurse recuperabile din 

punct de vedere tehnic și tehno logic 

ce ar putea conduce la o creș tere 

considerabilă a rezervelor exis tente 

de gaze. Este vorba, în primul rând, 

de resursele de gaze captive în roci 

dure și la mare adân cime. 

În prezent, sunt cunoscute cu mari 

șanse de certitudine, trei zone prin - 

cipale pe teritoriul țării noastre în 

care existența acestor gaze me rită 

o explorare cu rigoare teh nică și o 

exploatare cu șanse de a fi ren ta - 

bilă din punct de vedere economic. 

Aceste zone se localizează, una în 

regiunea județului Vaslui, iar alte 

două în zona Dobrogei, una în 

partea centrală între Dunăre și 

mare și cea de a doua în sudul ex - 

trem al litoralului românesc al Mării 

Negre. 

Din motive ce nu ne sunt în totalitate 

necunoscute, im pactul asu pra 

populației din zonele sus ceptibile de 

a deveni șantiere de explorare și 

apoi, funcție de rezul tate, în arii de 

exploatare este foarte bulversant 

asupra populației, „îngrozită” de 

posibilele vulnera bilități, prezentate 

de agenți inte resați ca adevărate 

pericole catastrofice. 

În luna mai a anului 2012, însuși 

proaspătul premier Victor Ponta, de 

curând ajuns, prin conjuncturi 

popu lare, la șefia Guvernului, 

anunța (în mod populist, ne permi - 

tem această remarcă) suspendarea 

până în luna decembrie a procedurii 

de exploatare a gazelor din argile 

gazeifere (shale gas). Decizia 

venea după ample proteste de 

stradă în zona regiunii Vaslui cu 

epicentrul în municipiul Bârlad, 

precum și urmare unui lobby foarte 

puternic al grupelor ecologiste, 

între care însuși Partidul Ecologist. 

Premierul spera și în formularea 

unei poziții tranșante din partea 

Uniunii Europene în această pri - 

vință. Iată că termenul auto-impus 

a trecut, formațiunea domnului 

Ponta a câștigat într-o manieră 

categorică alegerile parlamentare 

(pe vot negativ sau mai puțin 

negativ, oricum, în ce ne privește 

apreciem că și datorită unor acțiuni 

precum aceea de suspendare a 

explorării gazelor din argile gazei - 

fere), iar Uniunea Europeană a luat, 

în adevăr, o poziție privitoare la 

acest subiect. Așa că, într-o decla - 

rație oarecum surprinzătoare, ace - 

lași premier Ponta a subliniat că 

„dacă România va începe exploa - 

tarea gazelor de șist, cel mai mult 

ar avea de pierdut Gazprom, gigan - 

tul energetic controlat de Rusia”. 

Nu-i cerea nimeni premierului să 

aleagă între cine pierde și cine 

câștigă. Important pentru România 

și pentru cetățenii ei era și este ce 

avem noi, ca țară și ca popor de 

câștigat și/sau de pierdut. 

Europa și gazele de şist 

În urma unei rezoluții a Parlamentului 

European, mai multe state din 

Europa au dat undă verde explorării 

gazelor din argile gazeifere (gaze 

de șist-shale gas). 

În aceste con diții, dacă România nu 

recurge și ea la aceste resurse 

care, în mod fe ri cit, se estimează 

că există pe teri toriul său, va avea 

de suferit din punct de vedere 

economic. 

februarie 2013 29


Și, pre cum vorba românească 

aceea cu min tea de pe urmă a 

românului, premierul a exprimat o 

concluzie nu numai firească, dar și 

de mare uti litate: „Dacă mâine 

(spunea domnia sa) dăm liber la 

începerea explo ră rilor pentru gaze 

de șist și acestea se găsesc cu 

adevărat, cel mai devreme peste 

cinci ani iese primul metru cub. 

Polonia folosește deja asemenea 

gaze cu 80$/mia de m 3 , în timp ce 

noi importăm cu 450$/1000m 3. Eu 

doresc (mai spu nea premierul) ca 

Oltchim-ul meu cu 450$/1000m 3 să 

fie competitiv cu firma similară din 

Polonia care are gazul la 

80$/1000m 3 !”. 

În aceeași luare de poziție pre mie - 

rul a mai amintit și faptul că Statele 

Unite ale Americii au devenit din 

importator, exportator de gaze, 

după ce a dezvoltat pe scară largă 

exploatarea zăcămintelor de adân - 

cime ale gazelor din argile dure 

gazeifere. 

Din nefericire, la nivelul opiniei pu - 

bli ce, în special a locuitorilor din 

zonele direct implicate, aspectele 

macroeconomice sunt mult negli - 

jate, spaimele locale fiind cele 

dominante. 

Despre starea de spirit explozivă la 

propriu și la figurat din zona Vaslui- 

Bârlad masmedia ne-a informat cu 

lux de amănunte la tim pul potrivit. 

Mai nou, în Constanța, gazele de șist 

au devenit un subiect fierbinte 

dezbătut cu ardoare poli tică și inte - 

res de urne și în cam pania elec - 

torală din decembrie 2012. 

Ecologiștii, la rândul lor, agită 

spiritele spunând că exploatarea 

acestei bogății va produce grave 

prejudicii mediului și pânzei freatice 

și, ca urmare, turismului, una din 

sursele de venit ale regiunii. 

Pe de altă parte, referendumurile 

organizate pe 9 decembrie, conco - 

mi tent cu alegerile parlamentare, 

au scos în evidență o lipsă de 

interes a populației pentru acest 

subiect, fapt reflectat și prin aceea 

că locuitorii din Mangalia, Limanu și 

Costinești (localități unde scrutinul 

a fost organizat) nu au ieșit la vot 

în număr sufiecient pentru ca 

referendumul să poată fi validat. 

Comitetul Național Român al Consiliului 

Mondial al Energiei (CNR-CME), con - 

secvent politicilor sale de dezvol - 

tare a tuturor formelor de energie 

în corelație directă cu protejarea 

mediului, a organizat Centrul European 

pentru Excelență în sectorul Gazelor 

Naturale din Argile Gazeifere- 

CENTGAS, grup interdisciplinar 

care a adunat în jurul său somități 

știin țifice și de practică în exploa - 

tările geologice, petroliere, de gaze 

și de protecție a mediului pentru a 

elabora documentele necesare și 

capabile de a da răspunsuri concre - 

te asupra tuturor aspectelor de 

oportunitate, necesitate, vulnerabi - 

lități și protecție a populației și a 

mediului. 

Cei peste cincizeci de specialiști, 

grupați în șase module de spe - 

cialitate (Aspecte generale inte gra - 

toare, Unități geologice cu poten țial 

gazeifer, Echipamente, Tehnici și 

Tehnologii, Impactul asupra mediu - 

lui, Politici economice și securitate 

energetică, Cadrul legislativ), au ela - 

borat deja o primă fază a unui 

proiect de mare anver gură, intitulată 

„Resurse energe ti ce neconvenționale 

– gaze naturale din argile gazeifere. 

Potențial și valorificare”. 

Faza abia încheiată, prin concluziile 

sale, dă spe ranțe mari pentru viitor, 

în ex ploatarea aces tei resurse ener - 

ge tice menită să preia și să anihileze 

deficitul ac tual și mai ales cel din 

viitor, știut fiind că prognosticul de 

exploatare a resurselor conven țio - 

nale nu de pă șește trei decenii de 

acum în viitor. 

Nu este lipsit de interes să aflăm că 

americanii, după ce au trecut la 

exploatarea gazelor din argile dure 

de mare adâncime, au ajuns să 

plătească gazul la un preț de cinci 

ori mai mic. 

La noi, în momentul de față nu se 

pune problema exploa tării unor 

asemenea resurse, ci doar forarea 

pentru a descoperi dacă resursele 

există cu adevărat și în ce cantități, 

în ce condiții de posibilă exploatare, 

cu ce costuri, cu ce influențe asupra 

mediului și a populației și cu ce 

avantaje eco nomice. 

De remarcat răspunsul ambasa - 

dorului american la o întrebare în 

cauză: „Dacă aș fi un român 

obișnuit, aș vrea să aflu răspunsul 

la această întrebare, pentru că în 

SUA plătim acum o cincime din cât 

plătesc românii pentru gaze 

naturale. Este un lucru valabil 

pentru toți cetățenii ame ricani că 

am descoperit și exploa tăm gaze de 

șist. În Statele Unite există deja 

11.000 de puțuri în cazul cărora 

exploa tarea se reali zează prin 

fracturare hidraulică”. 

În replică, ecologiștii români spun că 

această metodă (mai criminală decât 

cianurarea de la Roșia Montană, după 

cum afirma deunăzi la un post de 

televiziune domnul Mircea Coșea, 

membru de frunte al Partidului 

Ecologist) implică dever sarea de 

substanțe otrăvitoare în sol și în 

pânza freatică și poate provoca 

cutremure al căror control poate 

scăpa de sub spravegherea specia - 

liștilor. 

Ficțiune și adevăr în chestiunea 

gazelor de șist 

Semnatarul acestor rânduri mărtu ri - 

sește că, după reacțiile ecolo giș tilor 

și, mai ales, după manifestările locui - 

torilor municipiului Bârlad avea 

aceleași temeri, acelaș mod de gân - 

dire. 

Șansa mi-a oferit ocazia ca, într-o 

splendidă după-amiază de început de 

octombrie, să stau la o prelungită 

discuție, în buza Ciricului ieșean, cu 

academicianul Nicolate Anastasiu 

și cu profesorul universitar Mihai 

Șaramet de la Universitatea ieșeană. 

Făcând pe „Gică contra” și atacând 

cu armele domnului Coșea și ale 

pro testatrilor bârlădeni am smuls 

de la cei doi specialiști de marcă 

răs punsuri calme, amănunțite, li - 

niș ti toare. 

Ceva în acribia mea s-a frânt fie și 

numai cu dubitativul „dar dacă 

domniile lor au dreptate?”. Și mi-am 

creat propriile concluzii, în principal 

că noi, opinia publică nu suntem 

corect și cu bună intenție informați. 

30 februarie 2013


Tocmai de aceea, îndrăz nesc să 

avansez cu sinceritate și bună 

credință câteva opinii, astfel: 

•Mai important, în această etapă și 

în actuala conjunctură, este să se 

acționeze asupra condiționărilor 

și al provocărilor produse de 

Media ostilă, de acțiunea negativă 

a celor mai puțin avizați sau chiar 

de rea credință și care încearcă o 

popu laritate (ieftină) în scopuri 

diverse: politice, economice, de 

aroganță etc. și de teama popu - 

lației față de posibile vulne - 

rabilități. 

•Trebuie acționat consecvent în vii - 

torul apropiat, și în paralel cu 

acțiu nea specialiștilor, pentru o 

cam panie mediatică directă și 

nemij locită în vederea explicării 

către populația din zonele vizate 

de explorare/exploatare asupra 

sco pului și al virtualelor avantaje: 

personale, regionale, naționale, 

în scopul risipirii sau micșorării 

teme rilor induse asupra tehnolo - 

giilor de explorare și/sau de 

exploatare. Trebuie acționat 

pentru câștigarea încrederii de 

bună credință a investitorilor. Să 

se dea răspunsuri cât mai priete - 

noase și simple întrebărilor și 

problemelor pe care și le pun 

localnicii: asupra mediului; asu - 

pra pericolelor de seisme pro - 

vocate; asupra posibilităților de 

otrăvire a apelor freatice și multe 

altele care mai pot apărea. 

•Concomitent, trebuie revizuite și 

materialele de publicitate ale 

firmelor capabile de asemenea 

explorări și exploatări, precum 

Chevron de pildă, firmă puternică 

și virtual posibilă concurentă din 

pinct de vedere tehnologic să 

întreprindă lucrările de explorare 

și de exploatare. Astfel, cifra de 

1.000 de angajați în activitățile 

pe care această firmă le deru - 

lează în sectorul petrolului și al 

gazelor naturale, cifră înscrisă în 

materialele sale promoționale, 

apare ca fiind mică față de 

cantitățile de petrol și de gaze 

extrase și față de cifra de afaceri 

afișată. În ce mă privește con - 

sider că trebuie explicat că este 

vorba doar de cei legați de 

sondare, extragere și, eventual, 

explorare dar că această cifră 

crește foarte mult dacă avem în 

vedere orizontala: transport, căi 

de comunicație, rețele de distri - 

buție, servicii publice ș.a. 

•Trebuie, de asemenea, să se vor - 

bească mai explicit despre 

necesitatea și posibila indepen - 

dență energetică și, mai ales, 

despre avantajele directe aduse 

de aceasta: scăderea conside - 

rabilă a prețurilor la energie și, de 

aici, o reducere a tuturor prețu - 

rilor bunurilor de consum. Inte - 

resează mai puțin publicul despre 

fazele tehnologice (cerce tare 

geologică și de fizică a pă - 

mântului, forarea de explorare, 

testarea informațiilor). Pe cetă - 

țeanul obișnuit (care poate fi 

consumator dar și alegător și 

subiect de manipulare) îl inte - 

resează mai mult ce câștig are el 

și familia lui. 

•Trebuie folosiți termeni simpli și 

pe înțelesul tuturor. Termeni ca 

„sistem riguros de management 

al excelenței operaționale” îl lasă 

rece pe omul obișnuit. Lui trebuie 

să i se explice simplu, pe înțelesul 

lui și convingător cum nu i se 

pune în pericol viața lui, a familiei 

sale și chiar a urmașilor săi. El 

trebuie să găsească răspunsuri la 

toate neliniștile ce i-au fost 

induse sau pe care și le-a format 

din lipsă de informare și/sau 

ignoranță. 

Avem sau nu nevoie de noi 

surse gazeifere? 

În România de azi (nu trebuie să 

fim ipocriți, ci trebuie să o recu - 

noaștem) „omul de pe zebră” nu 

mai are încredere în lege. Așa 

încât, fraze precum „Compania își 

desfășoară activitatea în mod 

responsabil din punct de vedere 

social și etic, respectând legea” sau 

„susținem drepturile universale ale 

omului protejând mediul încon - 

jurător” sunt fraze care nu-l mișcă 

sau nu-l mai mișcă și nu-i dau 

încredere. 

Lui, „omului de pe zebră”, trebuie 

să i se spună cum se fac acestea, 

fără a le enunța doar ca principii. 

Să nu se uite, de pildă, argu men - 

tele aduse de cei de la Bârlad, între 

ele acela al densității populației în 

zonele din America unde se practică 

fracturarea hidra u lică, în compa - 

rație cu situația din zonele vizate de 

la noi. În toate discuțiile cu 

populația din zonele vizate trebuie 

evitate formulările generalizante 

și/sau generali zatoare. 

Trebuie găsite argumente și răs - 

pun suri fără a aștepta între bările 

oamenilor îngrijorați sau chiar spe - 

riați prin care să le suge răm sigu - 

ranța și lipsa sau gestio narea 

deplină a pericolelor. 

Despre posi bilele vulnerabilități 

trebuie să vorbească specialișii mai 

întâi, luând-o înaintea partenerilor 

de discuții. 

În ansamblul de măsuri pregă - 

titoare va trebui ca vizitele directe 

în zonele virtuale să fie făcute cu 

oameni puțini dar lor, locuitorilor 

acestor zone, trebuie să li se spună 

că, indiferent cine este sau cine va 

fi investitorul noi avem grupele 

noastre de studii formate din cei 

mai de seamă specialiști în toate 

domeniile implicate: geofizică, 

geologie, protecția mediului, fizica 

pământului etc, tocmai pentru a 

putea fi capabili să supraveghem 

orice proces și orice acțiune, să 

controlăm orice risc posibil. 

Să li se lase, să li se creeze nu 

numai impresia ci chiar convin - 

gerile că nu dorim câștigul cu 

orice preț și că, așa cum este și 

realitatea, pe primul loc punem 

protecția oame nilor și a me - 

diului și scoaterea cât mai 

redusă a terenului din circuitul 

agricol, dar că exploatarea 

aces tor forme neconvenționale 

de gaze, dacă ele există, trebuie 

făcută pentru interesul general 

al României generației de azi și 

a celei viitoare.n 

februarie 2013 31


Adunarea Generală a membrilor CNR-CME, 31 ianuarie 2013 

Priorităţi in activitatea CNR-CME pentru perioada 2013-2016 

Victor Vernescu consilier CNR-CME 

Pornind de la cuvântul președintelui 

Iulian Iancu din expunerea rapor - 

tului pe anul 2012 și a analizei per - 

sonale asupra Sistemului Energetic 

românesc, vorbitorii au accentuat 

necesitatea identificării celor mai 

bune soluții viabile şi promo varea 

numai a acelora care sunt 

acceptate public. 

În data de 31 ianuarie 2013, la se diul 

din București, sector 2, bd Lacul Tei 

nr.1-3, în amfiteatrul Martin Bercovici 

s-au desfășurat lucrările Adunării 

Generale ordinare a mem bri lor 

Asociației Comitetul Național Român 

al Consiliului Mondial al Energiei, 

adu nare care a făcut o am plă analiză 

a propriilor acțiuni, dar și a priori tă - 

ților pe care Asociația și le propune 

pentru perioada următoare 2013- 

2016. Analiza a avut loc în condițiile 

în care, anul acesta, Adunarea Generală 

urma să-și aleagă un nou Consiliu 

Director, un nou președinte al CNR- 

CME, o nouă comisie de cenzori. 

Între realizările din 2012 ale Asociației, 

din raportul prezentat de domnul 

Iulian Iancu, Preşedintele Asociaţiei 

s-au desprins, între altele: 

•Ridicarea manifestării bianuale 

–Forumul energetic- de la nivel 

național la nivel regional – central 

și sud/est european; 

•Consolidarea și derularea de acțiuni 

proprii ale grupului VLER (Viitorii 

Lideri Energetici din România); 

•Realizarea și consolidarea plat for mei 

comune a O.N.G.-urilor, Asociațiilor, 

Fundațiilor din domeniul energiei și 

al mediului; 

•Implicarea la nivel superior în apli ca - 

rea orientărilor strategice națio nale 

și/sau europene în strategiile privind 

sectorul energie și de protecție a 

mediului; 

•Diseminarea principiilor trilemei 

ener getice la nivelul comunității 

din domeniul energiei și al mediu - 

lui înconjurător la toate nivelurile; 

•Demararea proiectului original al 

Centrul European de Excelență în 

domeniul gazelor naturale din 

argile gazeifere – CENTGAS. 

Pentru a intra pe fondul priorităților, 

autorul acestor rânduri preia cele 

afirmate în cadrul discuțiilor de către 

domnul Gheorghe Indre care spu - 

nea că sunt tot mai rare ocaziile în 

care să te poți adresa unui public 

selectat pe principiul profesionalismului. 

Ei bine, Adunarea Generală a CNR- 

CME a reușit, după cum remarca și 

domnul Valeriu Binig, să asigure 

un asemenea cadru, la lucrări par - 

ticipând reprezentanți ai unor uni - 

tăți centrale și guvernamentale, ca - 

dre din mediul academic și spe cia - 

liști de marcă din unitățile din do - 

me niul energie-mediu și al auto - 

rităților locale. 

Iată de ce am remarcat deosebit de 

bine venită interveția doamnei 

Gabriela Moroianu de la Focus 

Energetic care sesiza faptul că neam 

obișnuit să ne repetăm și să ne 

transformăm în agenți constatori și 

nu în făuritori de politici, de 

orientări și realizatori de fapte. 

Domnia sa spunea că de câțiva ani 

se tot reiterează necesitatea unei 

strategii energetice și, ca o notă de 

reproș, a promis că dacă specialiștii 

nu se încumetă să o realizeze, se 

vor apuca atunci ei, ziariști, să o 

facă pentru că nu se mai poate 

bâjbâi la nesfârșit într-un domeniu 

atât de important pentru economia 

țării, pentru țara însăși. La fel, a 

rămas doar ca deziderat înfăptuirea 

unei bănci energetice. Au rămas 

toate la nivelul de vorbe și intenții. 

Pe cine putem acuza? se întreba 

ziarista, deloc retoric. Domnul 

Iulian Iancu a mărturisit că Banca 

energetică se putea realiza dacă 

guvernatorul BNR ar fi cuplat la 

această idee și nu ar fi pus piedici 

32 februarie 2013


fie și numai prin tergiversare sau/și 

derizorat. Des pre gradul ineficien - 

ței, domnia sa a spus că există un 

cumul de cauze istorice. Acum nu 

mai contează, a opinat domnia sa, 

aceste cauze istorice. Ceea ce 

contează este situația în care ne 

aflăm și de aceea trebuie să facem 

ceva mai viu, mai concret pentru a 

redresa eficiența energetică și 

tocmai în această direcție ne pro - 

punem să ne îndrep tăm eforturile. 

(Opinia semnatarului acestor 

rânduri, este că dacă nici odată nu 

sunt iden tificați vinovații și nu sunt 

obligați să plătească pentru greșe - 

lile lor și dacă nu se acționează 

pentru recu perarea pa gu belor 

aduse sta tului și/sau locui torilor 

acestei țări nu se face decât să se 

încurajeze hoția și dezmățul cu 

resursele și valorile României). 

Despre necesitatea urgentării în - 

toc mirii unei strategii a energiei au 

vorbit și alții, participanți la adu - 

nare și care au luat cuvântul la 

dezbateri. Așa bunăoară domnul 

Valeriu Binig afirma că România 

are stringentă nevoie de o strategie 

energetică transguverna mentală. 

Domnia sa a avansat chiar ideea de 

a se face, prin intermediul CNR- 

CME, un material de sinteză, 

principiile unei strategii cu termen 

și orientări cu adevărat strategice, 

care să fie diseminat tuturor 

forțelor politice pentru ca astfel 

cunoscute și acceptate să se poată 

face apoi o strategie cu durată 

transguverna mentală, pe termen 

cu adevărat cu bătaie strategică. 

Dacă nu există, spunea domnul 

Binig, un studiu strategic complex 

al energiei care să cu prin dă toate 

componen tele ener getice de la 

resurse și până la utilizator nu se 

poate vorbi despre o dezvoltare 

durabilă nu numai a sectorului 

energie, dar prin influențele și rolul 

acestui sector, a întregii economii 

naționale și a si tuației materiale și 

sociale a întregii populații. 

Aceste discuții au scos în evidență 

necesitatea stabilizării cadrului 

legislativ primar și mai ales a celui 

secundar. În ambele CNR-CME, prin 

structura membrilor săi, poate și 

trebuie să asigure tribuna de dis cu - 

ții și de transmitere către deci denți 

a setului de mesaje și recomandări 

absolut necesare pentru legarea 

măsurilor adoptate la nivel macro, 

cu necesitățile curente de la nivelul 

orizontalei producției materiale și a 

vieții sociale. 

După cum remarca domnul prof. 

Mircea Eremia, actualul Consiliul 

Director al CNR-CME a reușit să 

aducă la aceeași „masă” de lucru 

repre zentanți din toate domeniile 

ener giei (electrică, petrol, gaze, 

căr bune, nuclear etc). 

Manifestările organizate de CNR- 

CME s-au dove dit de la an la an a 

avea impact asupra conducerii 

membrilor colec tivi dar și asupra 

decidenților și, tot odată, s-a reușit 

acoperirea tuturor domeniilor de 

preocupare la nivelul CME. Aceasta 

conferă cadrul propice pentru 

realizarea legăturii dintre decidenți 

și comunitatea de specialiști, 

aceștia din urmă fiind adânc și 

concret angrenați la rea litatea 

orizontalei de specialitate. 

În economia noastră de azi, spunea 

domnul Gheorghe Indre, sunt 

mult prea multe probleme care 

trebuie tratate cu bisturiul. 

CNR-CME operează pe un teritoriu 

de mare interes și anume în 

domeniul resurselor și cel al 

energiei. 

Tocmai de aceea, preluând cu spirit 

creativ obser vațiile făcute de 

domnul Iulian Iancu cu privire la 

rolul codaș al Sistemului Energetic 

românesc în concert european, 

domnul Indre afirma că ineficiența 

SEN și clasificarea lui pe ultimul loc 

între țările U.E. trebuie privită prin 

prisma că eficiența acestuia este 

dată de gradul de utilizare sau de 

neutilizare a energiei. Din păcate, 

România a ajuns să nu mai aibă 

utilizatori de energie pentru că am 

ajuns o țară fără industrie, o țară 

fără agri cultură, deși și pentru una 

și pentru cealaltă avem și condiții și 

potențial superioare altor țări din 

UE. Trebuie să nu se uite și să nu se 

neglijeze că SEN și industria stau în 

spatele contorului. Rațiunea SEN 

este să dezvolte ceea ce este 

dincolo de contor, adică utilizarea 

energiei. O idee programatică 

evidențiată de domnul Indre este 

și aceea că investitorul este azi un 

animal hulpav și capricios. De 

aceea statul n-ar trebui să 

abandoneze total calitatea de 

investitor și de operator pe piața 

licitațiilor. 

Pentru a putea fi competitiv pe plan 

european, spunea și domnul Ion 

Merfu, SEN are nevoie de investitori. 

februarie 2013 33

Transelectrica a făcut, de una sin - 

gură, eforturi foarte mari și impor - 

tante în această direcție a dez - 

voltării de noi investiții Dar nu este 

suficient. Consumul propriu 

tehnologic în reţeaua de transport, 

a ajuns deja la un max. de 2% și se 

acționează, în continuare, pentru 

scăderea lui. Există nevoia de 

inves tiții în sistemul de preluare și 

de transport pentru a putea integra 

noile surse de energie. 

Legat de acestea, Adunarea Generală 

a CNR-CME a scos în evidență că 

este absolut necesar să se 

stabilizeze cadrul legislativ pentru 

succesul pe termen lung al surselor 

regene ra bile de energie în România 

având în vedere, după cum 

remarca îndrep tățit, de altfel, 

domnul Indre, că acestea se 

dezvoltă haotic și la discreția in ves - 

titorilor fără o evidențiere cores - 

punzătoare și strictă a eficienței și 

chiar a producției. Așadar, se ridică 

nece sitatea unei urmăriri mai stric - 

te și obiective atât a producției de 

ener gie din surse regenerabile, cât 

și eficiența acesteia, dar și a mo - 

dului în care se integrează aceasta 

în sistemul național de transport și 

distribuție. Dezvoltarea semnifi ca - 

tivă si în ultimii ani a surselor eolie ne 

de energie și a celor solare, spre 

exemplu, susținute și de politicile 

europene și naționale, face necesa ră 

extinderea și consolidarea cu cele - 

ritate a rețelelor electrice de trans - 

port al energiei electrice, care în 

prezent nu pot face față energiei 

electrice furnizate din surse rege ne - 

rabile, nu atât din punctul de vede re 

al cantității acesteia, cât al calității și 

al condițiilor tehnice de conectare. 

Există voci care spun că SEN s-a 

dezvoltat autarhic și nu european. 

Dar, repet, spunea domnul Indre, 

nu trebuie să ne facem țintă din a 

vinde energie ci produse în care este 

înmagazinată energie. A vinde ener - 

gie și resurse este pur și simplu 

canibalism, afirma domnia sa. 

Important este să vindem produse 

care înmagazinează energie și 

resurse, pentru că astfel și numai 

astfel se poate ajunge la dezvol - 

tarea în ansamblu a economiei și a 

nivelului de viață al oamenilor. O 

idee desprinsă în contextul dis - 

cuțiilor și de care Consiliul Director 

al CNR-CME va trebui să se pre - 

ocupe în anii ce vin este și faptul că 

în prezent, România nu mai are un 

organism necesar și anume, 

observatorul energetic național. De 

asemenea, de mare interes este și 

concluzia la care nu unul, ci mai 

mulți vorbitori au ajuns și anume că 

foarte puține voci de experți se mai 

exprimă la noi în țară în nume 

propriu, fiecare temându-se să nu i 

se întâmple ulterior ceva neplăcut. 

Ne-am întors, în acest fel, la o epocă 

pe care o credeam cu toții apusă și 

se ajunge astfel să se înăbușe 

inițiativa personală, se ajunge la a 

pune căpăstru progresului. 

Adunarera generală a CNR-CME a 

scos în evidență că sectorul 

energetic trebuie să se dezvolte în 

conformitate cu obiectivele U.E, dar 

să nu se neglijeze obligația de a se 

acționa prin toate căile și mijloacele 

ca România să se înscrie cu prio - 

ritate ca exportator de energie și 

produse care conțin înmagazinată 

energie și nu exportator de resurse. 

În acest sens o sarcină ce incumbă 

CNR-CME este și aceea de a con - 

vinge pe decidenți că gazele sunt o 

resursă mult mai valoroasă, care 

prin petro chimie se pot utiliza în 

pro ducția de produse cu valoare 

proprie mult mai mare decât aceea 

a gazelor vândute ca purtător de 

energie pentru ardere. Se impune, 

așadar, creșterea eficienței 

energetice pe întregul lanț: resurse 

-producere-transport-distribuțieutilizare/transformare. 

La fel de 

importantă este, așa cum majori ta - 

tea vorbitorilor a reliefat, promo - 

varea de noi investiții în sectorul 

energetic precum și promovarea 

celor mai eficiente și mai curate 

tehnologii de producere a energiei 

electrice și a energiei termice, 

precum și utilizarea eficientă a 

resurselor de energie primară. 

Tocmai de aceea, la propunerea 

dlui Nicolae Vasile, în structura 

Consiliului Științific se vor crea 

două noi grupuri de lucru: un grup 

de lucru privind calitatea energiei și 

unul care să trateze utilizarea 

eficientă a energiei. 

Având în vedere orizontul relativ 

redus de timp al surselor existente 

de gaze naturale convenționale 

apare nu numai necesară dar chiar 

obligatorie continuarea și intensifi - 

carea eforturilor de explorare și 

exploatare de noi resurse, CNR- 

CME propunându-și să continue 

până la finalizare proiectul 

CENTGAS. 

De un interes deosebit s-a bucurat 

afirmația-directivă a domnului 

secretar de stat Mihai Albulescu 

că trebuie să încurajăm firmele 

românești să acționeze pe piețele 

externe dar, foarte important și 

foarte necesar, să se facă utile și să 

devină mai active și pe piața 

internă. 

34 februarie 2013

Tocmai de aceea, domnul Călin Vilt a 

considerat că secretarul de stat al 

Ministerului Economiei trebuie să fie mai 

des și mai concret ancorat la viața și 

activitatea CNR-CME, ca vector coa gu - 

lant al domeniului energie și influențele 

acestuia asupra mediului. 

Prin cuvântul domnului Dan-Ioan 

Gheorghiu expus în cadrul Adunării 

Generale și ac cep tat de participanți, CDr 

s-a angajat ca în perioada manda - 

tului următor, 2013-2016, să 

acționeze, în context național și 

regional în câteva direc ții de mare 

in te res. Astfel, având în vedere că 

România dorește să se încadreze în 

liniile direc toare ale Strategiei 

Energetice-2050, Asociația CNR-CME, 

cu va loa rea nou dobân di tă de re - 

pre zen tant regional al CME să-și 

stabi lească drept linii direc toare 

câteva orientări de maximă impor - 

tanță. Între acestea, semna tarul 

acestor rânduri a reținut: 

•Revizuirea strategiei sistemului ener - 

getic, în condițiile evidențiate de vorbi - 

tori, cu introducerea unui mix-ener - 

getic, cu reducerea gazelor de seră, în 

special a emisiilor de Carbon; 

•Realizarea unei producții echili bra te de 

energie electrică din varii surse; 

•Încurajarea și reabilitarea secto ru lui 

hidro energetic și a celui nuclear - 

electric; 

•Susținerea dezvoltării surselor rege ne - 

ra bile (20% până în 2020); 

•În politica de gaze și petrol, România 

să participe activ la explorările din 

Marea Neagră; 

•Problematica gazelor de șist și 

dezvoltarea producției de energie pe 

gaze și ciclu combinat; 

•Conectare cu Republica Moldova în 

rețelele electrice și de gaze; 

•Conectarea cu cablu subteran cu 

Turcia; 

•Introducerea și perfecționarea unor 

tehnologii curate inclusiv în utilizarea 

în scopuri energetice a cărbunelui; 

•Captarea și Stocarea Carbonului. 

La nivelul Ministerului Energiei este 

nevoie de o reconfigurare a producției 

de energie. Sistemul de separare a 

entităților energetice pe principiul 

combustibilului utilizat s-a dovedit 

neeficient și, de aceea, membrii colectivi 

ai CNR-CME trebuie să vină cu propuneri 

și soluții izvorâte din practica și 

neajunsurile din ultimii 15 ani. 

În contextul în care actualul guvern și-a 

fixat pentru viitorul apropiat ca obiective 

prioritare agricultura și energia, Consiliul 

Director și mem brii CNR-CME vor trebui 

să fie fac torii principali în găsirea și propu - 

nerea de soluții viabile pentru mo der - 

nizarea și crearea condițiilor avan tajoase 

de dezvoltare în toate sectoarele 

domeniului energie și în ce privește 

protecția mediului. 

CNR-CME, ca reprezentant zonal-regional 

al CME, va trebui să acțio neze cu tact dar 

cu perse ve rență și metodă pentru crearea 

unei plat forme de colaborare și acțiune 

co mună a Comitetelor Națio nale Membre 

ale CME din regiunea centrală și sud-est 

euro peană. 

Acțiunea din luna martie anul curent 

este primul pas și el trebuie să constitue 

piatra de început, similar Conferinței din 

Wemblei din anul 1924, organizată de D. 

N. Dunlop și la care România a fost 

reprezentată de domnul Constantin 

Bușilă devenind astfel membru fondator 

al CME. Dorim ca domnii Iulian Iancu și 

Gheorghe Bălan să fie înscriși în istorie ca 

fondatori ai Grupului Central și Sud-Est 

European al CME.n 

www.repower.com 

www.cert-int.com/romania 

/certification-international-ro 

februarie 2013 35


Hotărârea Adunării Generale a membrilor CNR – CME 

Adunarea Generală (AG) a membri - 

lor Asociaţiei Comitetul Naţional 

Român al Consiliului Mondial al 

Energiei, întrunită în ziua de 31 

ianuarie 2013, ţinând seama de 

ma terialele prezentate şi de dis - 

cuţiile purtate, apreciază ca foarte 

bună activitatea generală a CNR- 

CME în anul 2012. Pentru menţi - 

nerea standardului superior al acti - 

vităţii şi al rezul tatelor şi în anul 

2013, Adunarea Generală a mem - 

brilor Asociaţiei CNR – CME: 

HOTĂRĂŞTE: 

1.Aprobarea Raportului privind 

activitatea Consiliului Director 

al Asociaţiei pe anul 2012. 

2.Aprobarea Raportului de exe - 

cuţie bugetară pe anul 2012. 

3.Aprobarea Planului de acti vi - 

tate al Asociaţiei pe anul 2013. 

Consiliul Director (CD) este man - 

da tat să aducă îmbunătăţirile re - 

ie şite în cadrul discuţiilor şi nece - 

sare pe parcurs. 

4.Aprobarea Bugetului de veni turi 

şi cheltuieli pe anul 2013. Se îm - 

puterniceşte CD să proce deze în 

caz de necesitate la mo di ficări în - 

tre poziţiile bugetului asociaţiei, 

în cadrându-se în va loa rea totală 

de venituri care vor fi realizate în 

anul 2013, cu excepţia chel tuielilor 

salariale şi a depăşirii numărului 

de anga jaţi aprobat de CD. 

5.Mandatarea CD să aprobe com - 

po nenţa CD CNR – CME, ca 

urmare a reorganizării insti tu ţii lor 

aflate în subordinea Guvernului în 

anul 2013. 

6.Acordarea titlului de Membru 

Onorific CNR-CME unor perso na - 

lităţi cu merite deosebite în afir - 

marea energeticii româneşti în 

ţară şi în străinătate (cf. Anexei 

1, care face parte integrantă din 

prezenta Hotărâre). 

7.Acordarea distincţiei “Medalia 

CNR-CME” unor personalităţi 

care au avut merite deosebite la 

creş terea prestigiului şi a afir mă - 

rii Asociaţiei CNR-CME în ţară şi 

în străinătate (cf. Anexei 1, care 

face parte integrantă din pre zen - 

ta Hotărâre). 

8.Numirea Comisiei de Cenzori, 

în următoarea componenţă: 

-Ec. Daniela Petcu, Preşedinte 

-Ec. Ioana Iorga, Membru 

-Ec. Stefania Mircea, Membru 

9.Achitarea cotizaţiei pe anul 

2013 de către membrii individuali 

şi colectivi ai asociaţiei până la 

data de 31.03.2013, urmând ca 

după această dată să se pună în 

aplicare prevederile statutului. 

Membrii restanţieri la plata coti - 

za ţiei pe anii 2011 şi 2012 o vor 

achita până la data de 28. 02. 

2013; în caz contrar se propune 

aplicarea prevederilor din statut. 

10.Menţinerea cotizaţiilor pen tru 

calitatea de membru colectiv CNR- 

CME la 16.800 lei (16 voturi în AG a 

membrilor CNR-CME) pen tru mem - 

brii componenţi ai Complexului 

Energetic Oltenia: 

•Sucursala Electrocentrale Craiova SA 

•Sucursala Electrocentrale Rovinari SA 

•Sucursala Electrocentrale Turceni SA 

•Sucursala Divizia Minieră Tg. Jiu SA. 

11.Actualizarea valorii cotiza - 

ţiei anuale a membrilor colectivi 

cotizanţi în funcţie de cifra de 

afaceri declarată. Pentru actuali - 

zare vor fi folosite informaţiile 

fis cale privind ultimul bilanţ con - 

tabil, informaţii care sunt dispo - 

nibile pe site-ul Ministerului 

Finanţelor Publice. 

(RON) 

Cotizaţia 

anuală 

Entităţi cu cifra de afaceri 

2.400 lei până la 5.000.000 lei 

3.600 lei între 5.000.000 şi 20.000.000 lei 




25.000 lei peste 500.000.000 lei 

12.Modificarea valorii cotizaţiei 

pentru membri individuali 

după cum urmează: 

•Creşterea cotizaţiei de la 30 

lei la 50 lei, cu excepţia celor 

care sunt pensionari - pentru 

care cotizaţia rămâne 30 lei 

•Cotizaţia pentru membrii 

VLER este de 30 lei. 

13.Publicarea în continuare a bule - 

tinului informativ Mesagerul 

Energetic. Se apreciază în mod 

deosebit calitatea articolelor de 

politici energetice cu autori din 

ţară şi din străinătate. Directorul 

General Executiv este mandatat 

să stabilească numărul de pagini 

şi numărul de exemplare tipărite 

în funcţie de cerinţele pieţei. 

Membrii individuali şi colectivi 

sunt solicitaţi să folosească pagi - 

nile Mesagerului Energetic ca tri - 

bună pentru exprimarea de opi - 

nii şi puncte de vedere privind 

politicile energetice actuale. 

Acor darea unei atenţii deosebite 

traducerilor din limbi străine. 

13.1. Extinderea ariei de difu za - 

re a Mesagerului Energetic 

la organisme internaţionale 

cu sediul în România, bănci, 

fonduri de investiţii, amba - 

sade, societăţi de asigurare, 

de audit, de avocatură etc. 

13.2. Completarea atribuţiilor 

co lec tivului de conducere al 

Mesagerului Energetic în sco - 

pul acoperirii costurilor de re - 

dactare, traducere şi tipărire 

şi difuzare a buletinului. 

13.3. Stabilirea de persoane de 

contact din partea mem brilor 

colectivi CNR-CME în relaţia 

cu colectivul de redacţie al 

Mesagerului Energetic. 

14.Valorificarea în mai mare 

măsură a conţinutului infor - 

maţional al website-ului 

CME (GEIS). Să fie sporite şi 

scoa se în evidenţă datele aces - 

tui web-site. 

15.Menţinerea în continuare în 

Ordinea de zi a CD a punctului 

intitulat “INFO CNR-CME” cu 

infor ma ţii actuale şi cu impact 

mare asupra sistemului energetic 

na ţi o nal. Te mele şi vorbitorii se vor 

stabili la iniţiativa Secretariatului 

Executiv, membrilor CD şi mem bri - 

lor colec tivi CNR-CME. 

36 februarie 2013


16.Consolidarea Consiliului Ştiinţific 

(CŞ) cu rol consultativ pe lângă 

CD CNR-CME. Stabilirea de 

atribuţii şi competenţe prin care 

membrii CŞ să aibă posibilitatea 

de a fi consultaţi pe probleme de: 

•stabilirea Temei la nivel de Forum, 

a evenimentelor importante etc. 

•selectarea lucrărilor FOREN 2014 

•tematici pentru Forumuri, 

Confe rinţe, Mese Rotunde etc. 

organizate de CNR-CME 

•acte normative, legi în dome - 

niul energiei iniţiate de auto - 

rităţile statului 

•lucrări cu care membrii CNR- 

CME participă la manifestările 

internaţionale 

•întocmirea punctului de vedere 

CNR-CME la proiectele de acte 

normative, legi în domeniul ener - 

giei iniţiate de autorităţile statului. 

17.Mandatarea Directorului General 

Executiv al Asociaţiei: 

•să încheie contracte comer - 

ciale sau protocoale cu par te - 

nerii care asigură servicii pentru 

bunul mers al Asociaţiei sau pen - 

tru servicii efectuate de Asociaţie 

pentru companii, societăţi 

comerciale, institute etc. 

•să incheie contracte indi vi - 

duale de muncă şi să ne - 

gocieze salariul, cu respec - 

tarea fondului de salarii şi a 

structurii organizatorice apro - 

bate de CD. 

•să aprobe necesitatea efec - 

tuării de ore suplimentare de 

către personalul angajat CNR- 

CME cu respectarea prevede ri lor 

Codului Muncii şi a Bugetului de 

Venituri şi Cheltuieli aprobat. 

18.Aprobarea indexării venitu - 

rilor brute ale personalului an - 

ga jat permanent, cu respec ta - 

rea sumelor prevazute în BVC şi 

ţinând cont de rata inflaţiei. Pre - 

şedintele sau vicepreşedintele tre - 

zorier al Asociaţiei se manda tea - 

ză cu aplicarea concretă a aces - 

tei măsuri. 

19.Desfăşurarea în continuare 

în cadrul CNR-CME a unor acti - 

vităţi de studii, cercetare, cu 

tematici de politici energetice la 

nivel naţional, din fonduri naţio - 

nale şi europene. Orga nizarea 

colectivului CNR – CME care 

să colaboreze la elaborarea 

„Strategiei Ener getice a 

României”. Colectivul va fi for - 

mat din specialişti din cadrul 

mem brilor CNR – CME. Moda li - 

tăţile de lucru şi costurile afe - 

ren te se vor stabili până la data 

de 30.03.2013. 

20.Actualizarea procedurilor 

proprii Asociaţiei, în vederea 

adu cerii lor la nivelul de exi gen - 

ţă şi operativitate cerut de o 

func ţionare normală a Asociaţiei 

(ROF al Consiliului Director; Fişa 

posturilor pentru personalul 

Secretariatului Executiv etc.). 

21.Realizarea unei monografii a 

Asociaţiei CNR-CME, cu titlul: 

„Comitetul Naţional Român 

al Consiliului Mondial al 

Energiei. Cronica activităţii 

1924-2010”. 

•Constituirea unui colectiv 

format din: Gheorghe Bălan, 

Elena Ratcu, Victor Vernescu, 

Magdalena Cuciureanu şi altii 

(pe parcusul elaborării). 

•Suportarea costurilor de 

realizare a lucrării din bugetul 

de venituri şi cheltuieli CNR- 

CME pe 2013. 

22.Implicarea mai activă a repre - 

zen tanţilor CNR-CME în realizarea 

Programelor de Studii Globale 

şi Regionale coordonate de 

Comitetele de Studii şi Programe 

ale CME. Se propune ca CNR-CME 

să intreprindă demersuri susti - 

nute, astfel ca Asociaţia să aibă 

reprezentanţi în toate grupele 

internaţionale de studii aflate în 

desfăşurare pe perioada 2013- 

2016. Aprobarea acoperirii par ţia le 

din bugetul CNR-CME a unor chel - 

tuieli legate de această activitate. 

23.Consolidarea poziţiei şi a 

rolului activ al CNR-CME în 

cadrul ministerelor: Energiei, 

Economiei, Comerţului şi Mediului 

de Afaceri; Mediului şi Pădurilor; 

Educaţiei, Cercetării şi Inovării; 

Administraţiei şi Internelor. Par - 

ti ci parea reprezentanţilor aces - 

tor ministere la şedinţele CD, AG 

şi la toate manifestările tehnice 

şi expoziţionale organizate de 

Asociaţie. 

24.Consolidarea poziţiei CNR- 

CME de portal de interese al 

factorilor responsabili din ener - 

gie, cadru serios de discuţii pe 

teme de mare interes şi acută 

actualitate. Relaţii mai strânse şi 

o colaborare mai eficientă cu 

ONG-urile membre CNR-CME. 

Punerea în aplicare a Princi pii - 

lor de bază aprobate în şedinţa 

de lucru cu ONG-urile din 12 

decembrie 2011, inclusiv a mă - 

surilor/recomandărilor rezul tate 

ca urmare a discuţiilor pur tate. 

Organizarea de întâlniri perio - 

dice cu ONG-urile membre CNR- 

CME în care să se discute posi - 

bilităţile de cooperare şi de 

sprijin reciproc. 

25.Sprijinirea de programe ener - 

getice (eolian, regenerabile, me - 

diu). Incheierea, în acest con - 

text, a unor convenţii sau proto - 

coale de colaborare cu companii 

din ţară şi din străinătate. 

26.Pregătirea Forumului Regional 

al Energiei - FOREN 2014, ediţia 

a 12-a. Se împuterniceşte Directorul 

General Executiv al Asociaţiei să 

intreprindă: 

•Măsurile necesare care-i stau la 

dispoziţie (sponsorizări, dotări cu 

echipamente, personal etc) 

pentru organizarea FOREN 2014 

la nivelul standardelor inter - 

naţionale. Participarea la lucrările 

FOREN 2014 a mem brilor colec - 

tivi. Sunt invitaţi în mod special 

conducerile şi spe cialiştii din in - 

dustria petrolului, gazelor, 

cărbunelui şi a me diului. 

•Acordarea unei atenţii deose bite 

organizării FOREN 2014 având în 

vedere recunoaşterea de către 

CME ca eveniment regional care 

se organizează sub egida CME, 

deci un statut oficial ca: 

Adunarea Executivă, Congresul 

Mondial al Energiei etc. 

•Atribuirea calităţii de coorgani - 

zator FOREN 2014 unor CM ale 

CME din Europa Centrală şi de Est 

•Participarea conducerii CME la 

eveniment. 

27.Aprobarea programului de 

Manifestări Ştiinţifice şi 

Expoziţionale pe anul 2013 

(vezi programul pe website-ul 

Asociaţiei CNR-CME). Directorul 

General Executiv este mandatat să 

promoveze Fişa Manifestării 

pentru fiecare manifestare, din 

care să rezulte în mod clar res - 

ponsabilităţile ce revin organi za - 

torilor şi partenerilor de eveniment. 

28.Acordarea unei atenţii mai 

mari sectorului nuclear din 

partea Secretariatului Executiv 

CNR-CME şi din partea membrilor 

colectivi din domeniu, prin 

februarie 2013 37


organizarea în comun cu factorii 

interesaţi a unor manifestări 

ştiinţifice şi expoziţionale. 

29.Invitarea unor specialişti din 

cadrul Secretariatului CME (de la 

Londra) şi a CM ale CME pentru a 

participa la manifestările ştiinţi - 

fice şi expoziţionale organizate 

de CNR-CME. 

30.Dezvoltarea relaţiilor cu 

centrele universitare din 

ţară, membre ale CNR-CME. 

Cooptarea ca membri CNR-CME 

necotizanţi a Institutelor de 

Invăţământ Superior din minerit. 

31.Dezvoltarea în continuare a 

parteneriatelor media cu 

ziare, reviste de profil, tele - 

viziuni, radio. 

32.Demararea de acţiuni plani fi - 

cate şi cu continuitate de coop - 

tare de membri colectivi din 

următoarele sectoare de activitate: 

•Ministerul Mediului şi Pădurilor, 

inclusiv Institutele Naţionale de 

mediu, de cercetare, comerciale 

etc.; 

•Ministerul Administraţiei şi 

Internelor; 

•Din domeniul petrolului, gaze lor, 

cărbunelui, IT şi comunicaţiilor. 

•O atenţie deosebită se va acor - 

da colaborării cu noile unităţi 

transnaţionale E.ON, GdF Suez 

Energy România şi CEZ, care 

asigură în prezent atât distri - 

buţia şi furnizarea energiei 

electrice, cât şi a gazelor, pen - 

tru o parte însemnată din teri - 

toriul României. 

33.Imbunătăţirea comunicării 

Secretariatului Executiv cu con - 

du cerile membrilor colectivi ai 

CNR-CME. Participarea mai acti - 

vă a acestora din punct de vede - 

re organizatoric, profesional şi 

financiar la activităţile impor - 

tante organizate de Asociaţie. 

34.Dezvoltarea şi îmbunătăţi - 

rea produselor şi serviciilor 

destinate membrilor CNR-CME 

prin furnizarea de evaluări, me - 

saje şi declaraţii globale rezul - 

tate din studiile şi lucrările iniţi - 

ate de CME. 

35.Promovarea website-ului 

CNR-CME ca instrument strate - 

gic de comunicare cu membrii 

săi. Pentru FOREN 2014, web 

site-ul să constituie principalul 

canal de comunicare cu partici - 

panţii. Promovarea website-ului 

prin pliante şi email prin inter - 

me diul cărora membrii să fie in - 

for maţi asupra ofertei sale infor - 

maţionale. Promovarea cu acor - 

dul membrilor colectivi, prin pos - 

ta rea de linkuri pe website-urile 

acestora către website-ul CNR- 

CME. 

36.Promovarea Bibliotecii CNR- 

CME ca sursă de informaţii privind: 

•Congresele Mondiale ale 

Energiei organizate de CME 

•Adunările Executive ale CME 

•Forumuri, Mese Rotunde, Work 

shopuri organizate de CME 

•Evenimente organizate de CNR- 

CME 

•Studiile elaborate de Consiliul 

Mondial al Energiei. 

37.Valorificarea traducerilor în 

limba română din materiale de 

politici energetice prin punerea 

acestora la dispoziţia membrilor 

colectivi. 

38.Promovarea Buletinului elec - 

tronic CNR-CME cu infor maţii de 

actualitate din activitatea organi - 

zaţiei, precum şi din activitatea 

membrilor CNR-CME. Acesta va 

apărea trimestrial şi va fi publicat 

un rezumat şi în limba engleză. 

39.Creşterea gradului de infor - 

mare şi a calităţii materialelor 

des ti nate membrilor CNR-CME 

cu realizările şi informaţiile cele 

mai importante din ţară din do - 

me niul energiei. 

40.Dezvoltarea relaţiilor cu in - 

stituţiile statului: Preşedinţie, 

Senat, Camera Deputaţilor, 

Guvern, Ministere, Autorităţi etc. 

Demersuri pentru participarea 

re pre zentanţilor acestor foruri la 

evenimentele importante orga - 

nizate de CNR-CME 

41.Reducerea costurilor de func - 

ţionare a Asociaţiei CNR-CME prin: 

•Informatizarea continuă a acti - 

vităţilor desfăşurate de Asociaţie 

şi folosirea Internetului ca prin - 

cipal canal de comunicare 

•Dezvoltarea în continuare a 

infra structurii CNR-CME. 

42.Achitarea până la data de 

28.02.2013 a cotizaţiei CNR- 

CME în calitate de CM al CME, 

pe anul 2013 către SG al CME. 

43.Afirmarea individualităţii şi 

personalităţii Asociaţiei, spo - 

rirea prestigiului sau la nivel 

naţional şi internaţional. Par ti ci - 

parea corespunzătoare a CNR- 

CME la manifestări internaţionale 

organizate de CME şi de CM ale 

CME. Creşterea vizibilităţii spe - 

cia liştilor români. 

44.Creşterea numărului de 

mem bri individuali prin atra - 

gerea celor mai buni specialişti 

din institute de cercetareproiectare, 

instituţii, societăţi, 

din domeniul petrolului, cărbu - 

nelui, mediului, producătorilor 

de echipamente şi de servicii, 

de comunicaţii şi IT pentru 

sectorul energie şi asigurarea şi 

pe această cale a unui caracter 

profund reprezentativ la nivel 

naţional pentru Asociaţia CNR- 

CME. 

O atenţie deosebită se va acor - 

da specialiştilor tineri (până în 

35 de ani) prin: 

•Scutiri la plata cotizaţiei 

anuale pentru calitatea de 

membru individual CNR - CME 

•Premierea tinerilor care par - 

ticipă cu lucrări la secţiunile de 

comunicări ştiinţifice ale 

Forumului 

•Invitarea ca vorbitori la 

Programul de Manifestări 

Ştiinţifice şi Expoziţionale 

organizate de CNR-CME în anul 

2013. 

45.Extinderea cooperării cu ur - 

mă toarele asociaţii, sindicate şi 

patronate la nivel naţional: 

ASRO, CNR-CIGRE, ROMATOM, 

AREN, CER, CNRI, Federaţia 

Patronală Energia, Federaţia 

Patronală Petrol şi Gaze, 

Confederaţia Sindicală Naţională 

Meridian şi altele. 

46.Perfecţionarea profesională a 

membrilor Secretariatului Executiv 

al CNR-CME pentru creş terea 

calităţii, a caracterului inovator 

atât în realizarea pro duselor şi 

serviciilor oferite membrilor CNR- 

CME, cât şi pen tru îmbunătăţirea 

relaţiilor cu aceştia.n 

38 februarie 2013


Consiliul Director ales 2013 – 2016 

(în ordine alfabetică) 

Nr. 

Crt. 

Nume şi prenume 

Companie 

1. Badea Adrian UPB 

2. Bălan Gheorghe CNR-CME 

3. Bălăşoiu Constantin CE Oltenia 

4. 

Benghea - Mălăieş 

Andrei 

CN Transelectrica 

5. Bodea Corneliu Adrem Invest 

6. Cetacli Dan Ştefan ELCEN Bucureşti 

7. Cojocaru Dorin ANRM 

8. Comănescu Gabriel Grup Servicii Petroliere 

georgescu@3t.org.ro 

office@energy.org.ro 

9. Dimitriu Sorin CCIB 

10. Dimu Gabriela ISPH 

11. Dulcea Gheorghe RAAN 

12. Dumbrăveau Claudiu ANRE 

13. Gheorghe Mariana PETROM 

14. Gheorghiu Ioan Dan ISPE 

15. Goicea Andrei Nuclearelectrica 

16. Gugu Florin ENEL 

17. Iancu Iulian Camera Deputatilor 

18. Jivan Cornel ICPE 

19. Macovei Octavian Electromagnetica 

20. Radu Gheorghe ROMGAZ 

21. Roşca Ioan SC Electrica SA 

22. Rusu Ioan TRANSGAZ 

www.david-baias.ro 

23. Săndulescu Alexandru Ministerul Energiei 

24. Stancu Dan Cătălin E.ON România 

25. Ştefan Gheorghe SC Hidroelectrica SA 

februarie 2013 39


Acordarea de Distinctii CNR-CME 

Membrii onorifici CNR - CME (în ordine alfabetică) 

Nr. 

crt. 

Nume si 

prenume 

Companie 

Nr. 

crt. 

Nume si 

prenume 

Companie 

1 Darie George UPB 4 Prisecaru Tudor ANCS 

2 Ganea Ioan AGIR 5 Stratan Ion 

3 Hera Cristian 

A c a d e m i a 

Romana 

Universitatea 

Tehnica Republica 

Moldova 

6 Vernescu Victor CNR-CME 

Brevetul si medalia CNR-CME 

Nr. 

Nume şi Prenume 

crt. Companie 

1 Albulescu Mihai Ministerul Energiei 

2 Arsene Tarţa Mircea Honeywell România 

3 Benghea Mălăieş Andrei Transelectrica 

4 Bilteanu Dragoş Romenergo 

5 Bodea Corneliu Adrem Invest 

6 Ciutacu Constantin INCE – Academia Română 

7 Clement Dan Amicom Communications 

8 Constantin Veronica Emerson Process Management 

9 Cordea Iunia Electrogrup 

40 februarie 2013


Nr. 

crt. 

Nume şi Prenume 

Companie 

10 Costin Ana Maria Electrogrup 

11 Dulcea Gheorghe RAAN 

12 Enăchioiu Constantin ANCS 

13 Gheorghe Mariana OMV Petrom 

14 Grădinaru Mihai Uti Grup 

15 Hajdinjak Frank E.ON România 

16 Holst Thomas Chevron România 

17 Menegazzo Alessio ENEL 

18 Mihăilă Mihai Teletrans 

19 Mihăilescu Andreea Alstom 

20 Mihăiţă Mihai Academia de Ştiinţe Tehnice din România 

21 Nicolescu Răzvan OMV Petrom 

22 Oprea Augustin Congaz 

23 Pentiuc Radu Universitatea din Suceava 

24 Roşca Ioan Electrica 

25 Spaolanse Saulo Schneider Electric România 

26 Stab Eric GDF Suez Energy România 

27 Villabruna Giovanni Ansaldo Nucleare 

28 Zamfir Elena Complexul Energetic Oltenia 

februarie 2013 41


Propuneri pentru Grupele de Studii CME 

STUDIES COMMITTEE 2013 – 2016 

www.hitachi.ro 

www.wecotravel.ro 

www.aem.ro 

1. CNR – CME pentru „Assessment of Energy and Climate 

Policies” 

2. Academia Romana - Institutul de Prognoza Economica 

pentru: „Global Energy Scenarios” 

3. ANRM pentru „Survey of Energy Resources and 

Technologies” (SERT) – Partnership with Bloomberg New 

Energy Finance (BNEF) 

4. ANRE (ARCE) si ICPE pentru „Energy Efficiency” 

5. CNR - CME pentru „Energy and Mobility” 

6. CNR – CME pentru „Innovative Financing Mechanisms” 

7. ISPE pentru „Cleaner Fossil Fuels Systems” (CFFS) 

8. ELCEN Bucuresti pentru „Performance of Generating Plant” 

(PGP)n 

Propuneri pentru Grupele de Programe CME 

www.energotech.ro 

www.aree.ro 

www.amromco.com 

www.icemenerg-service.ro 

PROGRAMME COMMITTEE 2013 – 2016 

1. TRANSELECTRICA pentru Global Electricity Initiative (GEI) 

Study Group 

2. MINISTERUL ENERGIEI pentru Global Policy Council (GPC) 

3. HIDROELECTRICA pentru „Energy Water Nexus” – 

Partnership with World Water Forum 

4. ELECTRICA pentru „Energy and Urban Innovation” Study 

Group 

5. ANRE pentru „Energy Access” Study Group 

6. ANRE pentru „Global Energy Frameworks” Study Group: 

• MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE pentru UN Relevant 

Activities (SE4ALL Initiative; RIO +20) 

• G 20/ B 20 

• Tbc pentru „Knowledge Network on Rules of Trade” 

• WTO, Regional Trade Agreementsn 

42 februarie 2013


AGENDA 

WEC Central and Eastern Europe 

Regional Meeting 

18 - 21 March 2013 

Venue: Caro Hotel 

Bucharest, Romania 

Date: 18 - 21 March 2013 

Venue: Bucharest, Caro Hotel 

Proposal for leading the Regional Meeting: 

Mr. Christoph Frei, WEC Secretary General 

Mr. Leonhard Birnbaum, WEC Vice-Chair for Europe 

Mr. Slav Slavov, WEC Coordinator for Europe 

Mr. Masato Komiya, WEC Director for Regional Events, 

WEC/ RNC will cover the costs for the travel (to Romania and back), accommodation, meals, 

internal transport in Romania for all four 

Invitations will be addressed for the staff of the WEC Member Committees in Central and Eastern 

Europe – about 20 Committees: 

Date of arrival in Romania – 18.03.2013; Departure from Romania – 21.03.2013 

Transport from airport – hotel – airport will be provided by WEC/ RNC 

The venue where the Regional Meeting 

accommodated–Caro Hotel Bucharest 

takes place and where the delegates are 

WEC/Romanian National Committee will cover the costs of accommodation for 3 nights, meals, 

internal transport in Romania 

WEC/Romanian National Committee organizes a dinner on 18 March evening, at 19.00 h, at Caro 

Restaurant 

Working days: 19 and 20.03.2013 

februarie 2013 43


First day – 19.03.2013 

09.00 – 12.30 h 

09.00 – 09.15: Welcome & Introduction 

Welcome to participants (Ministry of Energy and WEC Vice-Chair for Europe) 

Opening Remarks & Introduction to the Meeting by the WEC/ RNC Chair, Mr. Iulian Iancu 

Approval of the Meeting Agenda 

09.15 – 12.30: – Matters for Information and Discussion 

„Evaluation of Policies and Practices used by WEC Member Committees in Central 

and Eastern Europe”, namely: 

Critical energy issues at regional level, which are reflected in the following areas: 

Access to energy 

Survey of Energy Resources and Technologies 

Energy efficiency 

Energy and Electric transport 

Energy and Urban Innovation 

Human resources 

Global initiative on electricity 

12.30 – 14.00 h - Lunch 

14.00 – 18.00 h 

Issues that lead to the improvement of the relations among the WEC member 

committees in the region: 

Facilitate partnerships 

Improvement of the websites acting as communication committees 

Global partners - identifying and increasing their numbers 

Actions for increasing the number of individual and corporate members 

Promoting DAEGU 2013 World Energy Congress 

Joint organization of events related to the WEC Global Studies Programme 

Developing media relations in the region, including identification of major themes 

Second day – 20.03.2013 – Matters for Discussion and Decisions 

09.30 – 12.30 h; 14.00 – 18.00 h 

FOREN 2014 – Establishing the themes for the Forum Important Events and 

establishing the tasks of the WEC Member Committees for a good 

organization of the Forum on: 

Participants from each Member Committee 

VIPs for the 3 Important Events: The Opening Ceremony, Regional Energy Day and Policy Trilemma 

Speakers for the rest of Important Events 

Establishing the FOREN 2014 International Organizing Committee 

FOREN 2014 papers of each member committee 

Media coverage for FOREN 2014 in March 2013 - June 2014 by each member committee in its 

country 

Others at your disposal 

12.30 – 14.00 h - Lunch 

14.00 – 18.00 h – Matters for Discussions and Decisions 

Gheorghe Balan, WEC/ RNC Executive General Director n 

44 februarie 2013


INFO 

NABUCCO începe faza de proiectare pentru 

NABUCCO Vest *) 

NABUCCO Gas Pipeline International a semnat un contract cu Saipem pentru 

serviciile de proiectare de bază (Front End Engineering & Design - FEED) pentru 

Proiectul Nabucco Vest. Saipem a fost selectat ca furnizor pentru aceste servicii 

printr-o procedură de licitație competitivă, începută în luna septembrie 2012. 

Contractul include toate activitățile FEED pentru sistemul de conducte cu 

diametrul de 48 de inci și o lungime totală de 1.326 kilometri. Printre acestea 

se numără analiza strategică a datelor și informațiilor în vederea efectuării de 

evaluări de risc și alocări de resurse adecvate pe întreg traseul conductei, pentru 

a asigura continuarea dezvoltării cu succes a proiectului. 

Re-proiectarea pentru Nabucco Vest are loc după ce proiectul a fost selectat, în 

luna iunie a anului trecut, de către consorțiul Shah Deniz, ca rută Central- 

Europeană de livrare. 

Aceste lucrări vor completa proiectarea existentă pentru conducta Nabucco în 

varianta inițială, cu diametru de 56 de inci și o lungime de 3.900 de kilometri. 

În luna ianuarie 2013, Acționarii Nabucco au semnat un Acord de Cooperare, 

precum și un Acord de Opțiuni de Subscriere și de Finanțare, cu acționarii 

câmpului gazeifer Shah Deniz. 

Conducta NABUCCO Vest va transporta gazele de origine caspică, de la frontiera 

turco-bulgară, prin Bulgaria, România şi Ungaria către Terminalul de Gaze 

Central-European din Baumgarten. 

În calitate de componentă centrală a Coridorului Sudic de Gaze, NABUCCO Vest 

se află în poziţia ideală pentru a diversifica sursele de aprovizionare cu gaze 

pentru peste 500 de milioane de clienţi potenţiali din ţările cu economii în 

creștere din Europa de Sud-Est precum și pentru Europa de Vest.n 

*) Preluare din comunicatul Grayling Romania din 28 ianuarie 2013 

www.conferences.ro 

MESAGERUL ENERGETIC 

Colectivul de redacţie: 

Redactor Responsabil: Dr. ing. Gheorghe Bălan 

Membri:Acad. Prof. dr. ing. Gleb Drăgan, Dr. ing. Iulian Iancu 

Prof. dr. ing. Nicolae Vasile, Prof. dr. ing. Aureliu Leca, 

Prof. dr. ing. George Darie, Prof. dr. ing. Mircea Eremia, Cerc. şt. mat. Magdalena Cuciureanu 

Referenţi ştiinţifici: Prof. dr. ing. Nicolae Golovanov, Ing. Anton Vlădescu 

Traduceri: Prof. Eduard Adrian Nicolaescu 

Tehnoredactare şi machetare: Magdalena Cuciureanu 

Editare: Image Photo Production 

Secretariat Executiv CNR-CME: Telefon: 021/211 41 55; 021/211 41 56; 

Fax: 021/211 41 57 

E-mail: ghbalan@cnr-cme.ro; mesagerul-energetic@cnr-cme.ro 

Website: www.cnr-cme.ro 

februarie 2013 45

22 nd WEC, Daegu, Korea (Rep. of), 13-17 October 2013 

Call for Papers 

The Daegu Organizing Committee and the World Energy Council are pleased to invite authors to submit papers for 

the 22 nd World Energy Congress. Your active involvement in this Call for Papers provides an excellent opportunity to 

contribute to the development of the global energy community. All of the selected papers will be presented to the 

dedicated expert forum at the Congress and distributed to all delegates on USB flash drives. Prizes will be awarded for 

the best papers – further details to be announced shortly. 

Important Dates 

Paper Submission Opens: 1 October 2012 

Paper Submission Deadline: 28 February 2013 

Selected Papers Notification: 15 May 2013 

Award Winners Notification: 1 July 2013 

Presentation at the Congress: 13-17 October 2013 

Paper Topic Categories 

Authors are invited to provide their insight on a theme relating to WEC’s six main Activity Areas: 

Energy Scenarios 

Energy Resources and Technologies 

Energy Policy Trilemma (i.e. the trade-off between energy security, social equity and 

environmental impact mitigation) 

Energy Access 


Global Energy Frameworks and Governance 

See website www. daegu2013.kr for further details on focus topics. 

Paper Preparation Guidelines 

General 

- The paper must be substantially different from any published work. 

- The paper cannot be under review for any other conference or journal at any point during the Call for 

Papers process. 

- The paper must be written in English and must not exceed 15 pages in total length. 

Text Layout 

- The paper must be typed in single column format on international standard size A4 paper with margins of 

2.54cm. 

- The main text should be single-spaced and in 11pt Arial or Times New Roman font. Footnotes should 

appear in 9pt font. 

Structure (no more than 15 pages in total) 

- Cover (1 page): Title, authors, affiliations. Clearly indicate who is responsible for correspondence at all 

stages of submission, selection and presentation, including post-presentation. The following contact details 

must be provided for all co-authors: full postal address, email address, telephone and fax numbers (with 

country and area codes). 

- Executive Summary (1 page): Key Findings and Takeaways, Keywords. Provide self-contained one page 

Executive Summary outlining the aims, scope, core findings and conclusions of the paper. List 3-5 

keywords of the paper. 

- Main Text (no more than 10 pages). All figures and tables should be embedded in the text in the location 

that they should appear and numbered consecutively and given a suitable caption. Footnotes should be 

indicated in the text by superscript numbers which run consecutively through the paper. 

- Conclusions and Relevant Implications (1-2 pages) 

- References All publications cited in the text should be presented in a list of references following the text of 

the paper. 

- Appendix Appendices should be avoided whenever possible and their content incorporated into the text. 

Where this is not feasible, they should appear at the end of the paper. 

Submission Guidelines 

- The online paper submission system will open on 1 October 2012. 

- Papers should be submitted in PDF format. 

- The author must answer any additional uestions deemed necessary at submission stage. 

Contacts 

- Should you have any questions, please contact Ms Charlotte Connick at 

connick@worldenergy.org or Mr Yonghyuk Choi at yong@daegu2013.kr

22 nd WEC, Daegu, Korea (Rep. of), 13-17 October 2013 

Call for Papers 

The Daegu Organizing Committee and the World Energy Council are pleased to invite authors to submit papers for 

the 22 nd World Energy Congress. Your active involvement in this Call for Papers provides an excellent opportunity to 

contribute to the development of the global energy community. All of the selected papers will be presented to the 

dedicated expert forum at the Congress and distributed to all delegates on USB flash drives. Prizes will be awarded for 

the best papers – further details to be announced shortly. 

Important Dates 

Paper Submission Opens: 1 October 2012 

Paper Submission Deadline: 28 February 2013 

Selected Papers Notification: 15 May 2013 

Award Winners Notification: 1 July 2013 

Presentation at the Congress: 13-17 October 2013 

Paper Topic Categories 

Authors are invited to provide their insight on a theme relating to WEC’s six main Activity Areas: 

Energy Scenarios 

Energy Resources and Technologies 

Energy Policy Trilemma (i.e. the trade-off between energy security, social equity and 

environmental impact mitigation) 

Energy Access 


Global Energy Frameworks and Governance 

See website www. daegu2013.kr for further details on focus topics. 

Paper Preparation Guidelines 

General 

- The paper must be substantially different from any published work. 

- The paper cannot be under review for any other conference or journal at any point during the Call for 

Papers process. 

- The paper must be written in English and must not exceed 15 pages in total length. 

Text Layout 

- The paper must be typed in single column format on international standard size A4 paper with margins of 

2.54cm. 

- The main text should be single-spaced and in 11pt Arial or Times New Roman font. Footnotes should 

appear in 9pt font. 

Structure (no more than 15 pages in total) 

- Cover (1 page): Title, authors, affiliations. Clearly indicate who is responsible for correspondence at all 

stages of submission, selection and presentation, including post-presentation. The following contact details 

must be provided for all co-authors: full postal address, email address, telephone and fax numbers (with 

country and area codes). 

- Executive Summary (1 page): Key Findings and Takeaways, Keywords. Provide self-contained one page 

Executive Summary outlining the aims, scope, core findings and conclusions of the paper. List 3-5 

keywords of the paper. 

- Main Text (no more than 10 pages). All figures and tables should be embedded in the text in the location 

that they should appear and numbered consecutively and given a suitable caption. Footnotes should be 

indicated in the text by superscript numbers which run consecutively through the paper. 

- Conclusions and Relevant Implications (1-2 pages) 

- References All publications cited in the text should be presented in a list of references following the text of 

the paper. 

- Appendix Appendices should be avoided whenever possible and their content incorporated into the text. 

Where this is not feasible, they should appear at the end of the paper. 

Submission Guidelines 

- The online paper submission system will open on 1 October 2012. 

- Papers should be submitted in PDF format. 

- The author must answer any additional uestions deemed necessary at submission stage. 

Contacts 

- Should you have any questions, please contact Ms Charlotte Connick at 

connick@worldenergy.org or Mr Yonghyuk Choi at yong@daegu2013.kr

nr. 136 - Cnr -cme

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?