Metode de cercetare biomedicală - Şcoala de Management în ...

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Şcoala de Management în Sănătate Publică
PROGRAM PENTRU PREGĂTIRE AVANSATĂ ÎN DOMENIUL
CERCATĂRII ŞTIINŢIFICE
destinat doctoranzilor şi tinerilor cercetători
PROGRAMUL ANALITIC
METODE DE CERCETARE BIOMEDICALĂ
Responsabil: Larisa SPINEI, dr.hab.şt.med., profesor universitar
CHIŞINĂU – 2011

I. Preliminări:
Epidemiologia este ştiinţa medicală care se ocupă cu studiul destribuţiei şi
determinanţilor stărilor sau evenimentelor legate de sănătate în anumite populaţii,
cu aplicarea rezultatelor acestui studiu în controlul problemelor de sănătate (după
J.Last, 1988).
Epidemiologia se utilizează în cercetări asupra etiologiei bolilor, stării de
sănătate a populaţiei, problemelor întâlnite curent în medicina clinică, în evaluare
eficienţei şi eficacităţii serviciilor de sănătate etc.
În studii epidemiologice sunt importante datele ce ţin de fertilitate, de
morbiditate, de mortalitate, rapoarte asupra unor epidemii şi studii speciale. În
supravegherea unor indicatori, o importanţa majoră revine calităţii datelor, metode
de raportarea datelor şi difuzarea informaţiilor finale.
II. Scopul modulului:
Familiarizarea cu noţiuni generale de epidemiologie, utilizare în practică
metodelor şi datelor demografice, de tipuri de morbiditate, indicatorii şi metodele
de analiză a morbidităţii, de sistemul de supraveghere în sănătate publică, testarea
ipotezelor cercetărilor stiinţifice, metodologia, metode de analiză şi interpretarea
rezultatelor diferitor tipuri de studii.
III. Obiective de formare în cadrul disciplinei
La nivel de cunoaştere şi înţelegere:
- deprinderea cu noţiunile generale în epidemiologie;
- definirea sănătăţii populaţiei;
- familiarizarea cu metode de analiză a indicatorilor demografici, de
morbiditate;
- cunoaşterea tipurilor de studii: metodologia, determinarea volumului
eşantionului, tipuri de erori, metode de analiză şi interpretare rezultatelor
La nivel de aplicare:
- dezvoltarea abilităţilor de a utiliza informaţia despre starea de sănătate a
populaţiei;
- deprinderea capacităţilor de a selecta corect tipul de studiu , mărimemea
loturilor, metode de analiză şi interpretare;
- dezvoltarea abilităţilor de a elabora un proiect de cercetare;
La nivel de integrare:
- să identifice contribuţia unică a epidemioligiei la studiul sănătăţii şi bolii;
- aprecierea epidemiologiei ca ştiinţa de bază a sănătăţii publice;
- înţelegerea spectrul stărilor de sănătate şi boală în limitele epidemiologiei.
IV. Evaluare:
Evaluarea cunoştinţelor se realizează la finalul cursului prin întrebări tip grilă,
cu complement simplu şi multiplu, care au ca scop aprecierea atât a nivelului de
cunoaştere a materialului cursului, cât şi a capacităţii de aplicare a acestora la

situaţii din practică. Vor fi considerate doar raspunsurile care au acumulat 60 şi
mai mult puncte
I. Conţinutul disciplinei:
Nr.. Tema ore
1. Întroducere. Surse şi tipuri de date utilizate în
cercetarea biomedicală. Utilizarea în practică a
datelor şi metodelor de cercetare bazate pe date
demografice.
teoretice
ore
practice
Total
ore
2 2 4
2. Utilizarea în practică a datelot şi metodelor de
cercetare bazate pe măsurarea și analiza
morbidităţii.
3. Noţiuni generale despre tipurile de cercetări
biomedicale. Formule de bază pentru „Tabelul de
contingenţă 2x2”.
4. Testarea ipotezelor. Volumul şi puterea
eşantionului. Evaluarea puterii statistice pentru
diferite tipuri de studii.
5. Concepte de cercetare biomedicală suplimentare.
Erorile sistematice. Modificarea de efect şi
confuzia. Validitatea şi precizia
4 4 8
2 2 4
2 2 4
2 2 4
6. Elaborarea proiectului de cercetare. 4 4 8
7. Supravegherea în sănătate publică. 2 2 4
8. Studii epidemiologice descriptive: tipuri,
metodologie şi metode de colectare a datelor,
analiză şi interpretarea rezultatelor.
9. Studiile de cohortă şi studiile caz-control:
metodologie şi metode de colectare a datelor,
analiză şi interpretarea rezultatelor.
10. Studiile clinice randomizate: metodologie şi
metode de colectare a datelor, analiză şi
interpretarea rezultatelor.
2 2 4
2 2 4
2 2 4
TOTAL 24 24 48

III.
Descrierea modulului:
1. Întroducere. Surse şi tipuri de date utilizate în cercetare. Utilizarea în
practică a datelor şi metodelor de cercetare biomedicală bazate pe date
demografice
Definiţii. Prezumţiile fundamentale. Scurt istoric. Obiective. Funcţiile şi
scopurile de bază. Nivelele cercetării biomedicale. Domeniile de aplicare. Noţiuni
de bază. Caracteristicile epidemiologiei bolilor cronice. Ramurile Epidemiologiei.
Secvenţele metodei epidemiologice. Relaţia „medic-demografia”. Caracteristica
diferitor modalităţi de culegere a datelor şi informaţiilor în demografie. Conceptele
fundamentale cu care operează demografia. Metode de măsurare şi analiză a
fenomenelor demografice. Implicaţiile statisticii populaţiei pentru serviciile de
sănătate. Caracteristica grupelor de indicatori ce caracterizează dinamica
populaţiei. Metodologia de calcul şi de analiză indicarorilor demografici;
metodologia de calcul al anilor potenţiali de viaţă pierduţi (APVP).
2. Utilizarea în practică a datelor şi metodelor epidemiologice bazate pe
măsurarea ţi analiza morbidităţii.
Definiţii ce ţin de morbiditate populaţiei. Tipuri de morbiditate. Metode de
studiu şi de analiză a incidenţei, prevalenţei, morbidităţii spitalizate, cu
incapacitatea de muncă şi individuală. Metodele de analiză morbidităţii în relaţie
cu principalii determinaţi al sănătăţii (mediu, habitat, fumat, alimentaţie, consum
de droguri, consum de alcool, loc şi condiţii de muncă, venit, educaţie, migraţie
etc.). Sursele de informaţii pentru analiza morbidităţii observate.
3. Noţiuni generale de tipuri de studii epidemiologice. Formule de bază pentru
„Tabelul de contingenţă 2x2”.
Clasificare tipurilor de studii epidemiologice. Caracteristica generală
studiilor primare şi secundare. Studiile experimentale: tipuri, scopul, etapele
studiilor clinice randomizate. Studii descriptive: tipuri, scopul, caracteristicile de
loc, timp şi persoană. Studii analitice: tipuri, diferenţele dintre ei bazate pe direcţia
şi secvenţa temporală. Caracteristicile studiului de cohortă, caz-control şi
transversale. „Tabelul de contingenţă 2x2”: caracteristica celulelor, metodologia de
calcul riscului relativ (RR) şi raportului probabilităţii (RP).
4. Testarea ipotezelor. Volumul şi puterea eşantionului. Evaluarea puterii
statistice.
Ipoteza nulă. Testarea ipotezei. Caracteristica erorilor de tip I şi de tip II.
Legătură dintre mărimea eşantionului şi gradul de veridicitate studiului. Etapele
determinării volumului eşantionului. Ajustarea volumului eşantionului pentru
„non-răspuns” şi pentru corecţia definită. Descrierea formulelor de determinare
volumului eşantionului pentru studiile descriptive, clinice randomizate, de cohortă
şi caz-control. Importanţa puterii statistice pentru un anumit volum al eşantionului.

Corelaţia dintre puterea statistică şi rezultatele obţinute în urmă studiului.
Formulele de calcul puterii statistice pentru studiile clinice randomizate, de cohortă
şi caz-control.
5. Concepte epidemiologice suplimentare. Erorile sistematice. Modificarea de
efect şi confuzia. Validitatea şi precizia.
Noţiunea de eroare. Categorii de erori: de selecţie, de informaţie, de
confuzie. Eroarea de selecţie: tipuri, caracteristicile. Eroarea de informaţie: tipuri,
modul de obţinerea. Eroarea de confuzie: criteriile şi căile de soluţionare.
Probabilitatea „p” sau eroarea aleatorie, legătura cu mărimea eşantionului. Ce
prezintă nodificarea efectului? De ce depinde modificarea efectului? Precizia
(reproductibilitatea): caracteristicile de bază. Validitatea (acurateţea). Tipuri de
validitatea: internă şi externă.
6. Elaborarea proiectului de cercetare
Noţiunea de cercetare. Structura proiectului: sumarul, identificere şi
definirea problemei, justificare temei de cercetare, scopul şi obiectivele, ipoteza
cercetării, metode de cercetare, pregătirea datelor pentru prelucrare, analiză
datelor, interpretate rezultatelor, desennarea rezultatelor cercetării. Logistica.
Calendarul activităţilor. Bibliografia proiectului.
7. Sisteme de supraveghere în Sănătate Publică.
Definiţiile sistemului de supraveghere în Sănătate Publică (SSP). Principiile,
scopul şi obiectivele SSP. Componentele supravegherii: colectarea datelor, analiza
şi interpretarea rezultatelor, comunicarea şi deseminarea, planul de acţiuni
(implementarea). Etapele SSP: colectare, analiză, interpretare, difuzare, acţiune.
Sursele de date. Tipuri de supraveghere: „santinela”, bazată pe populaţie sau pe
servicii medicale, date primare sau secundare, active sau pasive.
8. Studii epidemiologice descriptive: tipuri, metodologie şi metode de colectare
a datelor, analiă şi interpretarea rezultatelor.
Studiu descriptiv: definiţia, scopul. Întrebările-cheie: „Cine ?”, „Ce ?”,
„Unde ?”, „Când ?”. Domeniile de aplicare studiilor descriptive. Tipurile de studii
descriptive: raporturile de caz şi serii de cazuri, de incidenţă, de prevalenţă
(trasversale), ecologice (de corelaâie). Sursele ţi metodele de colectare a datelor
pentru studiile descriptive. Avantajele şi dezavantajele studiilor descriptive.
9. Studiile de cohortă şi studii caz-control: metodologie şi metode de
colectare a datelor, analiză şi interpretarea rezultatelor.
Definiţia studiilor de cohortă. Tipuri: prospectiv şi retrospectiv. Metodologia
şi metode de colectare a datelor. Definirea loturilor de studiu: expuşi şi neexpuşi.
Metode de formarea loturilor. Măsurarea expunerii. Validitatea şi erorile în studiile
de cohortă. Volumul eşantionului. Elaborarea chestionarului. Metode de analiză a
datelor. Controlul factorilor de confuzie prin analiză. Tabelul de analiză al

modificării efectului. Calcularea riscului relativ (RR), chi-patrat (x2), intervalului
de încredere (IÎ). Avaantajele şi dezavantajele studiilor de cohortă.
Definiţia studiilor caz-control. Direcţia şi secvenţialitatea studiilor caz-control.
Metodologia şi metode de colectare a datelor. Definirea şi determinarea loturilor de
studiu. Metode de colectare a datelor. Elaborarea chestionarului. Validitatea şi
erorle în studiile caz-martor. Volumul eşantionului. Metode de analiză a datelor.
Calcularea raportului probabilităţii (RP), chi-patrat (X2), intervalului de încredere
(IÎ). Avantajele şi dezavantajele studiilor caz-control.
10. Studiile clinice randomizate: metodologie şi metode de colectare a datelor,
analiză şi interpretarea rezultatelor.
Definiţia. Domeniile de aplicare de studiile clinice randomizate (SCR).
Etapele îndeplinirii SCR. Diferite modele ale SCR: de comparare, de substituire şi
încrucişat. Criteriile de includere bolnavilor în studiu. Selecţia subiecţilor de studiu
tipuri de metodă de „orb”. Volumul eşantionului. Metode de acumulare a datelor.
Date de bază şi de urmărire (de scurtă durată şi de lungă durată). Calcularea
riscului relativ (RR), chi-patrat (x2), intervalului de încredere (IÎ). Avantajele şi
dezavantajele studiilor clinice randomizate.
IV. Bibliografie:
1. Armenian Haroutine, Sam Shapiro. Epidemiolgy and Health Services.
Oxford university Press,1998
2. Bhopal Raj. Concepts of Epidemioly. An integrated introduction to the
ideas, theories, principles and methods of epidemiology. Oxford University
Press, 2007.
3. Bailey L., Vardulaki K., Langham J., Chandramohan D. Introduction to
Epidemiology. New York: Open University Press, 2007.
4. Brownson Ross_ Petitti Diana. Applied Epidemiology. Theory to practice.
Oxford University Press, 2006.
5. Carr S., Unwin N., Pless-Mulloli T. An introduction to Public Health and
Epidemiology. New York: Open University Press, 2007
6. Gordis Leon. Epidemiology. Philadelphia: Saunders Elsevier, 2008
7. Elliott P., Wakefield J., Best N., Briggs D. Spatial Epidemiology. Methods
and applications. Oxford University Press, 2000.
8. Morris Martina. Network epidemioly. A handbook for survey design and
data collection. Oxford University Press, 2007.
9. Olsen Jorn, Saracci Rodolfo, Trichopooulos Dimitrios.Teaching
Epidemiology. A guide for teachers in epidemioly, public health and clinical
methods. Oxford university Press, 2001
10. Spinei L., Ştefăneţ S., Moraru C., Capcelea A., Boderscova L.
Epidemiologie şi metode de cercetare. Chişinău: Bons Offices, 2006.