DOINA SULAC

un.md

DOINA SULAC

Buletin informativ Nr. 7 (69), iulie 2007

Din cuprins:

DOINA SULAC

ne vorbeºte despre locul ei

în politica moldoveneascã

Editorial . . . . . . . . . . . . . . . .2

Doina Sulac . . . . . . . . . . . .3

11 iulie, Ziua Mondialã

a Populaþiei . . . . . . . . . . . .4

Ce faci în vacanþã?!? . . . .5

Femeia ºi Bãrbatul

în Publicitate . . . . . . . . . . .6

Cum este sã fi

o Super Femeie? . . . . . . .7

Dicþionar de termeni

"feminini" . . . . . . . . . . . . . .8


2

Editorial

Emanciparea femeii

sau Statul la Cratiþã

Într-o societate machistã (patriarhalã),

unde bãrbaþii cumpãrã goliciune

ºi superficialitate, femeia cu

suflet ºi cu minte NU (mai)conteazã.

Este de ajuns sã arãþi "SUPER" ºi sã

ºtii sã flirtezi ºi apoi dacã ai norocul

sã dai peste un bãrbat (de cele mai

multe ori, cetãþean strãin) bogat ºi

darnic, atunci chiar se cheamã cã ai

reuºit în viaþã.

Treceam zilele trecute prin parc,

pe o bancã stãteau douã fete care nu

aveau mai mult de 14 ani fiecare.

Erau foarte concentrate pe secþiunea

de matrimoniale a unui ziar ºi consultau

de zor posibilitãþile prezentate:

"Fa, uite la italianu cela, tare

strãºnicuþ mai este.. Haidem ºi-om

suna sã videm ce-i cu el".

N-am sã continui prin a comenta

aceastã întâmplare pentru cã educaþia

tinerelor adolescente nu este menirea

mea. Vreau numai sã subliniez

faptul cã emanciparea femeii poate

sã însemne ºi cã femeia se aflã acum

în poziþia de a-ºi cãuta ea bãrbatul ºi

nu numai invers cum se întâmpla în

timpuri de mult apuse. Deci, din

acest punct de vedere femeia tinde sã

devinã egala bãrbatului.

În spiritul egalitãþii, în numãrul

de faþã vom vorbi despre "promovarea

egalitãþii genurilor ºi abilitarea

femeilor" cu Doina Sulac, în noua sa

calitate de consilier municipal ºi

vom face referire la importanþa participãrii

bãrbaþilor în îmbunãtãþirea sãnãtãþii

sexuale din perspectiva strategiilor

suþinute de cãtre UNFPA -

Fondul ONU pentru Populaþie.

Profit de ocazie pentru a mulþumi

tuturor celor care ne-au felicitat pentru

noua faþã a buletinului "Fãrã

Tabu". Pentru a pãstra aceasta prospeþime,

vom avea însã nevoie ºi de

ajutorul vostru, al cititorilor revistei.

Aºadar, pentru cã fiecare conteazã,

vã aºtept sã-mi scrieþi pe adresa:

ramona.lupu@un.md

La nivelul învãþãmântului

secundar bãieþii sunt

în dezavantaj

Educaþia ºi problemele de gen

Când o þarã îºi educã bãieþii ºi fetele

în mod egal, productivitatea economicã

tinde sã creascã, mortalitatea

infantilã ºi cea maternã descreºte, iar

perspectivele de educaþie ºi sãnãtate

ale generaþiei viitoare se îmbunãtãþesc.

Existã asocieri statistice puternice

între numãrul de clase ºcolare absolvite

de mame ºi vârsta lor de cãsãtorie,

numãrul de naºteri, sãnãtatea ºi mortalitatea

copiilor lor precum ºi realizãrile

educaþionale ale urmaºilor.

Cãsãtoria timpurie

ºi maternitatea

Reducerea deceselor materne

S-a estimat cã amânarea cãsãtoriei

ºi primei naºteri, prevenirea sarcinii nedorite

ºi eliminarea avorturilor nesigure

ar împiedica o treime de decese materne.

O perioadã mai largã pentru amânarea

naºterilor ºi prevenirea sarcinilor

în categoria de vârstã a femeilor foarte

tinere ar duce ºi la reducerea ratelor de

greutate scãzute la naºtere, la îmbunãtãþirea

dezvoltãrii copiilor ºi ar reduce

mortalitatea copiilor cu jumãtate.

ANUNÞ

Educaþia femeilor este într-o

strânsã corelare cu nivelul pozitiv

al sãnãtãþii

Avorturile

În Republica Moldova avorturile sunt

legale ºi executate la solicitarea femeii

doar pânã la a 12 sãptãmânã de sarcinã.

Întreruperea sarcinii pe parcursul

sãptãmânii 13-22 este executatã doar

dupã o evaluare medicalã ºi socialã.

Sãrãcia afecteazã femeile

ºi bãrbaþii în mod diferit

Rolul femeii în reducerea foamei

Majoritatea enormã a celor ce îndurã

foame ºi sãrãcie sunt femei ºi fete.

Atunci când sunt abilitate, femeile devin

agenþii cheie de promovare a schimbãrilor

întru soluþionarea problemei.

Studiile demonstreazã cã 43% din

progresul cu privire la reducerea foamei

între 1970 ºi 1995 se datoreazã femeilor

educate, pe când îmbunãtãþirea producþiei

alimentare a contribuit doar cu 26%.

Femeile de 15 ori mai des decât

bãrbaþii ar cheltui sporurile la venit

pentru alimentaþia familiei. Femeile

cultivã majoritatea produselor în lume,

deºi sunt ocolite de programele de ajutorare.

Fiecare a doua femeie însãrcinatã suferã de anemie

Alimentaþia maternã

Alimentaþia maternã proastã se

asociazã cu starea de sãnãtate proastã a

mamelor. Alimentaþia proastã reduce

rezistenþa mamei la infecþii care la rândul

lor contribuie ºi ele la înrãutãþirea

stãrii sãnãtãþii a mamei. Dacã nu este

controlat în modul cuvenit, acest complex

alimentar-infecþios plaseazã atât

viitoarea mãmicã cât ºi fãtul în grupa

de risc major.

Alimentaþia maternã proastã este

un fenomen obiºnuit pentru þãrile în

curs de dezvoltare, Aproape jumãtate

din toate femeile însãrcinate din þãrile

în curs de dezvoltare sunt anemice, iar

majoritatea anemiilor sunt cauzate de

deficitul de fier. Anemia cauzatã de deficitul

de fier este asociatã cu o zecime

din mortalitatea maternã din þãrile în

curs de dezvoltare. Suplimentele de

fier primite pe parcursul sarcinii ajutã

la prevenirea anemiei grave, dar astfel

de iniþiative deseori nu sunt eficace deoarece

li se atribuie puþinã atenþie.

Sursa: raportul UNIFEM "Problemele de gen în contextul

Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului în Republica Moldova"

Biroul UNFPA Moldova salutã numirea în funcþia de Coordonator Rezident al

Organizaþiei Naþiunilor Unite ºi Reprezentant Permanent al Programului Naþiunilor

Unite pentru Dezvoltare (PNUD) a dnei. KAARINA IMMONEN.

Înainte de a sosi în Republica Moldova, dna Kaarina Immonen a activat în calitate

de Reprezentant Permanent adjunct al PNUD în Federaþia Rusã. Originarã din

Finlanda, dna Immonen are experienþã internaþionalã inclusiv în Cambogia, Vietnam,

Congo, Kenya, Africa de Sud, Georgia ºi Rusia.


Doina Sulac: "Când mi s-a propus sã intru

în politicã nu am stat mult pe gânduri"

3

Cum este sã treci de la rolul de interpretã

la rolul de consilier municipal?

Rolul de interpreta rãmâne în vigoare,

ceea ce fac în partid este de fapt un vis pe

care l-am desãvârºit ºi continui sã merg pe

ambele fronturi, adicã sã fac ºi politicã, sã

mai fiu ºi interpretã, sunt ºi mãmicã, de altfel.

Dimineaþa participi la ºedinþa de consiliu

iar seara ai un concert la Palatul Naþional?

Da. Exact. Se poate, pentru cã eu sunt un

om care n-aº putea sã fac doar muzicã. Muzica

e ceva care mã reprezintã, o fac de mic

copil, de la vârsta de 4 ani. ªi având ca ºi tatã

pe cel mai mare artist al Basarabiei care de

câte ori era cazul, mai spunea niste anumite

lucruri referitoare la politicã ºi la partidele

din Uniunea Sovieticã. Iar eu întotdeauna

am încercat sã fac ce a simþit ºi el pentru cã

aºa probabil simt ºi eu, undeva. Mã simt

mult mai împlinitã în felul meu de a fi.

Cum se împacã artistul care este o fire liberã,

adesea rebelã cu lipsa de flexibilitate

pe care funcþia de consilier o implicã?

De fapt eu ma împac foarte bine cu colegii

ºi ei întotdeauna spun cã e bine ceea ce

încerc sã fac. Plus cã artistul este o fire

foarte sensibilã, are nevoie de liniºte sufleteascã,

de singurãtate, pentru a medita, pentru

a creea, pentru a se regãsi el însuºi. Dar

munca de consilier, este o muncã foarte

fixã, adicã la ora 9 începe ºedinþa unde trebuie

sã stai sã asculþi, trebuie sã mai faci ºi

tu o replicã la locul ei ºi asta chiar îmi place.

Pentru cã eu o fac diferit. Deci de la ora 9

simt într-un fel, iar seara la concert simt altceva

ºi uite aºa le îmbin pe toate pentru a

avea un rezultat complex.

În noua calitate de consilier municipal,

cam care ar fi îndatoririle zilnice pe care

le ai faþã de chiºinãueni?

Deci, noi, eu ºi partidul liberal promovãm

valorile liberale democratice într-un

stat de drept, într-o capitalã europeanã ºi încercãm

sã facem cât mai curând ºi cât mai

posibil tot ce depinde de noi. Noi luptãm

împotriva practicilor corupte pentru cã

aceasta este problema numarul unu în Moldova

si sper sã ne reuºeascã. De fapt noi

suntem convinºi cã o sã reuºim pentru cã in

Republica Moldova a venit deja schimbarea,

schimbarea totalã, la care mulþi poate

nu s-au aºteptat. Dar a fost nevoie de schimbarea

aceasta ºi cred cã pânã la urmã am

reuºit sã aducem aceastã schimbare.

Îl sfãtuieºti adesea pe Dorin Chirtoacã?

Dl primar este un primar dotat ºi o spun

pentru cã este un primar tânãr, cu o viziune

liberalã, liberã ºi cu tot ce îi trebuie pentru

a face schimbarea pe care noi tinerii o dorim.

Trebuie sã înþelegem cã noi avem nevoie

de schimbare iar el ne-o poate aduce.

Pentru cã el este de fapt angajatul nostru,

aºa cum a spus ºi la multe emisiuni de dezbateri,

sunt angajatul poporului meu. Mi-a

placut foarte mult aceastã frazã a lui: "nu

sunt eu primar ºi vã dictez vouã ce aveþi de

fãcut, ci dimpotrivã voi îmi dictaþi mie ceea

ce trebuie ca eu sã fac".

Deci, Dorin Chirtoacã este un model pt

tine? Sau ar putea fi Dorin Chirtoacã un

model pentru tinerii din Moldova?

Sigur ca da. Eu cred cã tinerii din Moldova

ºi-au pus foartã multã speranþã în el

pentru cã au înþeles cã el este cel de care capitala

noastrã are nevoie. El este omul de

care de noi tinerii avem nevoie în mod special

ºi de schimbarea pe care el o aduce.

Crezi cã în Republica Moldova existã

egalitate de ºanse? Femeile au aceleaºi

ºanse pe care le au ºi bãrbaþii?

În mod direct, depinde de femeie. Fiecare

femeie este un atu în sine. O femeie

puternicã va fi întotdeauna la egalitate cu

bãrbatul. Iar o femeie mai puþin puternicã

va avea dubii iar aceste dubii o dezarmeazã

ºi cred cã nu mai are ºansa sã fie la egalitate

cu un bãrbat.

Ce face partidul pe care îl reprezenþi

pentru promovarea femeii?

Partidul Liberal a respectat întotdeauna

femeia, a respectat tot ceea ce face femeia.

Aveþi de exemplu în platforma program

a partidului programe speciale de promovare

a femeii in Moldova?

Nu cred cã avem o secþiune dedicatã femeii.

Noi în partid suntem douã sau trei femei

consiliere, printre care dna Corina

Fusu, o femeie extraordinarã, cu un mod de

a gândi diferit faþã de restul femeilor pe care

eu le-am întâlnit în decursul vieþii mele.

Aceastã doamnã chiar m-a impresionat

foarte mult pentru cã am ce sã învãþ de la ea.

Este o doamnã puternicã. ªi în general toate

reprezentantele sexului frumos care fac

parte din partid au o viziune specialã.

Crezi cã momentul 2009 pentru tine

poate sã însemne Doina Sulac pe scena

parlamentarã sau Doina Sulac înapoi pe

scena artisticã?

Vreau sã zic cã momentul 2009 va însemna

combinaþia între una ºi cealaltã. Pentru

cã înseamnã în primul rând Doina Sulac

promovare ºi Doina Sulac în partid ºi

Doina Sulac consilier. Pe scurt Doina Sulac

o carierã politicã de viitor.

Dar de unde a venit ideea de te implica

într-un partid ºi respectiv în viaþa politicã?

Îl cunosc foarte bine pe Mihai Ghimpu

care este o persoanã foarte deosebitã ºi

acest om a avut mare încredere sã-mi ofere

ºansa de afirmare. Pentru cã tinerilor care

terminã o facultate ºi doresc în mod normal

sã aibã un loc de muncã, li se spune cã nu

sunt pregãtiþi, cã nu au experienþã. Cum

spune ºi Dorin Chirtoacã, tinerii nu trebuie

respinºi de societate, ei trebuie lãsaþi sã

munceascã. Oferã-i douã luni în care el sã

poatã sã-þi demonstreze dacã este capabil

sau nu sã facã treaba pentru care a fost angajat.

Dar nu trebuie sã-i spui din start: nu

ai experienþã, gata la revedere, poþi sã pleci

la mama acasã ºi pe de altã parte sã-i aduci

pe cei care îþi sunt prieteni sau foºti colegi

de ºcoalã. Aceasta este o mentalitate gre-

ºitã. ªi în mod normal tinerii ºi-au pus speranþa

în schimbare pentru cã noi într-adevãr

vrem o capitalã europeanã.

De ce crezi cã existã atât de puþine femei

implicate în viaþa politicã din Moldova?

Tu, de exemplu, ai avut ºansa sã

fii recomandatã de un bãrbat, dar poate

ca nu multe au aceastã oportunitate?

Când mi s-a propus sã intru în politicã

nu am stat mult pe gânduri. Poate ºi din cauza

caracterului pronunþat. Fiecare femeie e

ceva mai aparte. Nu pot sã spun cã toate femeile

ar putea face faþã rolului de politician.

Pentru cã mai trebuie sã poþi, sã simþi, sã

înduri, mai trebuie sã fi mai puternicã. Trebuie

sã ai putere ºi tãrie de caracter.

Ce le recomanzi tinerelor fete care doresc

sã intre în politicã?


4

11 iulie, Ziua Mondialã a Populaþiei

Sãnãtatea reproducerii începe cu egalitatea de gen:

implicarea bãrbaþilor în susþinerea sãnãtãþii sexuale

În ultimul deceniu rata mortalitãþii

materne în Republica Moldova este în

descreºtere, dar ea rãmîne mai înaltã

decît în alte þãri europene.

În anul 2002 rata mortalitãþii materne

constituia 33,6 decese la 100 000

de nãscuþi-vii, acest nivel menþinînduse

relativ înalt din cauza complicaþiilor

sarcinii, precum ºi a complicaþiilor la

naºtere ºi/sau în perioada postnatalã.

Ca ºi în alte þãri aflate în perioada de

tranziþie, nivelul relativ înalt al mortalitãþii

materne din Republica Moldova este

cauzat de un ansamblu complex de factori

socioeconomici ºi medicali, principalii

motive fiind ºomajul, condiþiile neadecvate

de muncã ale femeilor, violenþa

în familie, morbiditatea, avorturile etc.

Mai mult de jumãtate de milion de

femei din lumea întreagã mor în fiecare

an din motive ce þin de sarcinã. În fiecare

minut, o femeie moare în timpul

naºterii. În fiecare minut, pierderea

unei mame distruge o familie ºi ameninþã

bunãstarea copiilor ce au supravieþuit.

La fiecare femeie care a decedat,

alte 20 sau mai multe suferã complicaþii

serioase. Acestea variazã de la

infecþii cronice la traume grave având

un impact nefast asupra calitãþii vieþii

femeilor ºi familiilor acestora.

Implicarea bãrbaþilor în sprijinirea

sãnãtãþii sexuale ºi reproductive a femeilor

este esenþialã. Luarea angajamentului

personal ºi politic al bãrbaþilor

de a-ºi utiliza influenþa în vederea unor

schimbãri pozitive are un rol crucial.

Multe femei gândesc cã ele ar putea sã

facã faþã dar se tem de bãrbaþii "imenºi"

care o sã le înconjoare ºi o sã le striveascã

(n.r. ironie). Important este însã sã vrei.

Cred cã ar trebui sã uimeascã prin ceva,

printr-un articol, printr-o pãrere expusã întrun

anumit fel. Trebuie sã iasã cumva în evidenþã.

Important este sã vrei. Dacã femeia

vrea sã facã politicã ea trebuie sã punã accent

pe o imagine adecvatã ºi serioasã pentru

cã altfel ea nu va fi respectatã ºi nu va

beneficia de încrederea bãrbatului.

Sã aibã o pãrere avizatã care sã îl suprindã

pozitiv pe bãrbatul de alãturi ºi evident

cã acest bãrbat va avea încredere sã îi

ofere ºansa de care ea are nevoie. ªansa înseamnã

totul la început, daca nu þi se oferã

aceastã ºansã atunci eºti pierdut.

O cotã parte din

proiectele ºi strategiile

susþinute de UNFPA

(Fondul ONU pentru

Populaþie) implicã bãrbaþii

în sãnãtatea sexualã

ºi reproductivã

prin modalitãþi care

aduc beneficii ambelor

sexe ºi promoveazã

deschis egalitatea de

gen.

Spre exemplu în

multe dintre þãrile în

care activeazã, UNFPA lucreazã cu

adolescenþii ºi tinerii pentru a discuta

stereotipurile actuale privind masculinitatea,

pentru a examina comportamentul

masculin de asumare a riscurilor

(în special comportamentul sexual),

ºi pentru a promova înþelegerea ºi sprijinul

drepturilor femeilor ºi egalitãþii de

gen.

Bãrbaþii au, de asemenea, putere de

decizie în toate rolurile pe care le deþin:

tatã, soþ, lider comunitar, lider religios,

ºi lider politic. De aceea rãspunsurile

lor la întrebãrile de mai jos au un impact

direct asupra sãnãtãþii materne:

Va utiliza un cuplu metode de contracepþie

pentru a preveni sarcinile nedorite

ºi avorturile riscante, sau va utiliza

prezervativul pentru a preveni infecþia

cu HIV? Va asista o moaºã la

naºtere? Se vor cheltui bani pentru

transport în caz de urgenþã?

Sãnãtatea reproducerii începe cu

egalitatea de gen. Soþii deseori iau de-

Vreun sfat pentru tinerele adolescente?

Eu am avut o soartã mai experimentatã

pentru cã de mic copil tatãl meu m-a pregãtit

pentru viaþa mare. Mulþi copii la vârsta

de 9 ani se gândeau ce penare noi sã-ºi mai

cumpere iar eu mã gândeam la ce balade sã

mai cânt sau cum sa-mi îmbunãtãþesc vocea,

etc.

Fetiþa mea reprezintã forþa, curajul ºi

spiritul ºi puterea de a continua zi de zi, de

a merge mai departe. Ca orice femeie, care

are nevoie de multa protecþie, multã gingã-

ºie din partea bãrbatului de alãturi, în momentele

dificile când mã simt mai slãbitã,

mã gândesc la copilul meu care îmi dã forþa

de a merge mai departe.

Tinerele adolescente trebuie sã îºi imagineze

o muzã spre care sã tindã, important

este sã ai un model în viaþã. Important este

sã ºtii ce vrei. Când trãieºti doar dupã niºte

criterii atunci nu vei realiza nimic. Trebuie

sã ai o perspectivã.

Putem sã spunem cã Doina Sulac este

mulþumitã cu viaþa ei profesionalã?

Nu sunt mulþumitã pânã la un anumit

punct. Sunt încã la începutul carierei mele

iar eu vreau sã merg mai departe.

Interviu realizat de Ramona Lupu

cizii ce þin de planificarea

familiei, activitãþile

economice ale soþiilor

ºi utilizarea resurselor

gospodãriei, inclusiv

taxele pentru servicii

medicale ºi ºcolarizare.

Aceste decizii influenþeazã

bunãstarea ºi viitorul

întregii familii.

Grija ºi suportul unui

soþ bine informat, îmbunãtãþesc

perioada

sarcinii ºi naºterea ºi

pot face diferenþa în cazurile complicate,

când femeile au nevoie de asistenþã

medicalã de urgenþã.

Cercetãrile ºi experienþa aratã cã

majoritatea bãrbaþilor se preocupã de

propria lor sãnãtate ºi de cea a partenerilor

sexuali. În cazul în care sunt încurajaþi

ºi au oportunitatea, mulþi bãrbaþi

vor apela la serviciile în sãnãtate a reproducerii.

ªi cu puþinã susþinere, mulþi

bãrbaþi sunt doritori sã înfrunte tradiþiile

ºi practicile care pun în pericol sãnãtatea

femeii ºi sunt dornici de a participa

în luarea deciziilor care susþin sãnãtatea

sexualã ºi reproductivã.

"Noi percepem bãrbaþii ºi femeile

ca si parteneri într-o relaþie construitã

pe respect reciproc, încredere ºi devotament.

Parteneriatul cu bãrbaþii promoveazã

dreptul fiecãrei femei, de a se

bucura de o viaþã sãnãtoasã ºi oportunitãþi

egale în viaþa de familie."

Thoraya Ahmed Obaid,

Director Executiv UNFPA


Ce sã faci în timpul vacanþei?!?

5

Training în fotografie digitalã

PENTRU TINERI:

• între 15 ºi 25 de ani din Chiºinãu ºi suburbii,

• care au în posesie un aparat foto digital

(dar nu este condiþie obligatorie),

• începãtori sau care au deprinderi în arta

fotografiei.

VEI BENEFICIA DE:

• instruire În domeniul fotografierii ºi

tehnicilor de editare foto digitalã,

• o deplasare într-o localitate ruralã ºi posibilitatea

de a fotografia imagini careþi

vor atrage atenþia,

• ºansa de a-þi publica fotografiile în

cadrul unui album foto,

• vei deveni persoana noastra resursã,

a cãror fotografii vor putea ilustra

broºurile, ghidurile ºi alte publicaþii

aparþinând Centrului Media pentru

Tineri.

CAND SI UNDE VA AVEA LOC:

Primul curs: 16 - 23 iulie 2007,

Cel de-al doilea curs: 6 - 12 august

2007, La Centrul Media pentru Tineri,

Chiºinãu.

TAXA DE PARTICIPARE: 300 LEI.

CONDIÞIILE DE INSCRIERE:

Doritorii vor putea expedia CV-ul ºi

o scrisoare de intenþie (nu mai mult de o

paginã), în atenþia Centrului Media pentru

Tineri la urmãtoarele coordonate:

tel/fax 73 14 52, e-mail: centrulmedia@yahoo.com,

adresa poºtalã: MD-

2021, str. Drumul Viilor, 30/2, Chiºinãu

Nu uitaþi sã scrieþi în scrisoarea

voastrã de intenþie menþiunea "pentru

training foto".

Persoanã de contact: Iulia Buzenco

Cursuri de radiojurnalism (iulie, august 2007)

Vrei sã devii prezentator radio

sau tânãr reporter ?

Doreºti sã descoperi tainele radiojurnalismului? Þiar

plãcea sã activezi într-un studio de radio ºi sã realizezi

o emisiune pe placul tãu? Vrei sã-þi faci cunoscute opiniile

tale ºi ale semenilor tãi?

Atunci VINO ºi înscrie-te la Cursurile de varã în radiojurnalism

organizate de Centrul Media pentru Tineri!

Pe durata cursurilor, vei beneficia atât de sesiuni teoretice,

cât ºi de module practice, înregistrãri pe teren.

Vei avea la dispoziþie dictafoane digitale, un studio modern

de înregistrãri ºi posibilitatea de a interacþiona cu

alþi tineri de vârsta ta.

Condiþii de participare:

• Se pot înscrie tineri cu vârsta cuprinsã între 15 - 21 ani din Chiºinãu ºi din

suburbii. Se admit ºi studenþi de la Facultãþile de Jurnalism, anul I, II.

• Cursurile vor avea o duratã de douã ore ºi se vor desfãºura în zilele de

luni, miercuri ºi vineri, timp de o lunã.

Începutul primului curs - 16 iulie 2007. În perioada 13 august - 10 septembrie

2007 se va desfãºura cel de-al doilea curs. Taxa de participare este de

300 LEI.

Cei interesaþi sã participe la cursurile de radiojurnalism sunt rugaþi sã expedieze

o scrisoare de motivare (cu datele de contact) la sediul Centrului Media

pentru Tineri (str. Drumul Viilor, 30/2), tel/fax 73 14 52 sau pe adresa e-

mail : centrulmedia@yahoo.com, cu menþunea: pentru cursuri de radiojurnalism.

Persoana de contact: Iulia Buzenco

Concurs de film de scurt metraj

În atenþia STUDENÞILOR

Pentru cã noi credem cã cinematografia

reprezintã unul dintre cele mai puternice canale

de conºtientizare a oamenilor ºi pentru

cã noi ºtim cã fiecare voce tânãrã conteazã

ºi face diferenþa….

UNFPA (Fondul ONU pentru Populaþie)

Biroul din Bulgaria, în colaborare cu

Birourile UNFPA din Moldova, Belarus,

Bosnia ºi Herzegovina, Macedonia, Albania,

România, Serbia ºi Ucraina organizeazã

un concurs de filme de scurt metraj

care sã abordeze problematica tinerilor din

urmãtoarele perspective:

• Folosirea prezervativelor de cãtre tineri

• Încredere ºi Trãdare

• Sarcinã

• Testul HIV - sã îl facem sau sã nu îl facem?

• Respectul faþã de partener

• Dragoste

Concursul este lansat în parteneriat cu

Academia Naþionalã de Teatru ºi Film din

Bulgaria ºi Festivalul de Film din Sofia.

Cele mai bune filme de scurt metraj din

regiune vor fi prezentate în timpul celui deal

12-lea Festival Internaþional de Film din

Sofia, eveniment care va avea loc în martie,

2008. UNFPA ºi Sofia Festivalul de Film

Internaþional din Sofia vor include în programul

oficial al festivalului o secþiune specialã

care se va adresa studenþilor de la Universitãþile

de Teatru ºi Film din regiune,

oferindu-le posibilitatea de a-ºi prezenta

proiectele în faþa unei audienþe numeroase.

UNFPA invitã tinerii din Moldova sã

participe la acest schimb cultural dedicat tinerilor,

program care abordeazã subiecte

din domeniul sãnãtãþii ºi reproducerii sexuale,

egalitatea de gen, oportunitãþi egale.

Câºtigãtorul secþiunii de tineret a festivalului

de film va primi un premiu în valoare

de 1000 USD.

CONDIÞII DE PARTICIPARE:

• Durata maximã a filmului va trebui sã

fie de 15 minute.

• Filmul va trebui sã fie disponibil pe casetã

de tip BETACAM.

• Filmul va trebui sã fie disponibil de asemenea

în format DVD.

• Scenariul filmului va trebui sã fie disponibil

în limba englezã.

• Filmul va trebui însoþit de o scurtã prezentare

a tematicii, biografii ºi poze ale

echipei de realizatori: regizor ºi actori

(informaþie necesarã pentru catalogul

oficial al festivalului).

Termenul limitã:

Cei interesaþi sunt rugaþi sã trimitã filmul ºi

celelalte materialele informaþionale pânã la

data de 1 noiembrie, 2007, în atenþia UNFPA

- Fondul ONU pentru Populaþie, biroul din

Moldova la adresa: Strada 31 August, nr.

131, et. IV,Chiºinãu, MD2012, Moldova.

Nu uitaþi sã scrieþi pe plic menþiunea:

"pentru concursul de Film de Scurt Metraj

2007-2008".

Informaþii suplimentare:

Tel: (+373 22) 214-002;

Fax: (+373 22) 214-003;

e-mail: unfpa@un.md; boris.gilca@un.md


6

Ce învãþãm, de regulã, despre femei ºi bãrbaþi din publicitate?

A. Fiecare gen cu vocaþia ºi "regatul" sãu

Regatele femeilor sunt: baia, bucãtãria, podeaua.

Prima "vocaþie" a femeilor este cea de

menajere ºi îngrijitoare. A doua "vocaþie" este

cea de ispititoare foarte sexy. A treia "vocaþie" nu

existã sau se manifestã pur accidental.

• Toate casnicele ºi gospodinele sunt femei

(chiar dacã ceva mai devreme tocmai veneau de

la serviciu).

• Sunt "natural" spãlãtorese, odatã ce doar ele

curãþã dupã cei din jur.

• Ca sã spele eficient, au nevoie de mintea

unui bãrbat expert care sã le arate calea detergentului

cel bun.

• Îngrijesc de alþii ºi se îngrijesc de ele însele

incomparabil mai mult decât barbaþii. Barbaþii se

spalã ºi gãtesc rar ºi ocazional.

• Privirile femeilor sunt ispitite de podele,

vase, aspiratoare.

• Ele nu au timp liber, stau, vorbesc între patru

pereti, sunt fiinþe de interior. Rar, când ies din

casã, o iau glonþ spre magazine.

• Femeile sunt vesnic tinere, sexy ºi disponibile,

sunt tinere soþii sau mãmici.

• Ele "vând" frumuseþe ºi tinereþe.

• Femeile se aflã mereu în slujba barbaþilor ca

soþii, mame, fiice. Sunt femei de serviciu ºi în

serviciu.

• Sunt ignorante în privinþa ziarelor, revistelor,

bãuturii, maºinilor, comunicaþilor, dar au

know-how din belºug în privinþa mâncarurilor,

detergenþilor, maºinilor de spãlat, cosmeticelor.

• Dacã femeile "performeazã" bine pentru familie

sau doar pentru bãrbaþi gâtitul sau gãtitul,

ele sunt rãsplãtite sentimental.

• Dacã femeile sunt vârstnice, atunci ele pot

sã piarã din ochiul publicitãþii sau sã aparã foarte

rar ca bunici duioase sau ca harpii stresante.

Bãrbaþii troneazã peste regate: bani, distracþie,

bãuturã, sport, tehnicã. Au orice vocaþie, cu

excepþia celor "monopolizate" de cãtre femei.

• Interesele lor cele mai frecvente sunt distracþia

ºi bãutura.

• Când nu beau, barbaþii consumã tehnicã ºi

maºini.

• Mintea bãrbaþilor este ocupatã cu sport, jocuri,

automobile.

• Privirea lor este ispititã de femei decorativsexy.

• Ei au mereu timp liber ºi sunt pe picior de

plecare. Acasã sunt în vizitã de "relaxare" ºi ca

sã mai dea o "binecuvântare" pentru ceea ce face

"femeia casei".

• Când ies din casã (ºi aceasta se întâmpla

foarte des), o iau de regulã spre cârciumã sau

spre terenul de sport.

• Bãrbaþii sunt mai ales maturi ºi liberi. Chiar

ºi barbaþii vârstnici sunt tolerabili publicitar de

zece ori mai mult decât femeile de vârsta lor!

• Ei "vând" experienþã ºi maturitate.

Ce învãþam, de regulã,

despre rolurile de gen din ziare?

• Bãrbaþii sunt candidaþii absoluþi la

prima paginã, femeile la ultima.

• Bãrbaþii "vând" cap, competenþã ºi

performanþã, femeile "vând" corp ºi servicii

sexuale, mâini ºi servicii de îngrijire.

• Deºi aduc cele mai multe glorii

sportive, femeile apar arareori în paginile

dedicate sportului.

• Valoarea femeilor este datã de corpul

lor ºi de câtã grijã erotico-menajerã

au de corpul altora.

• Femeile triumfãtoare sunt tinere ºi

ispititoare. Cele mature ºi vârstnice sunt

în genere victime, de obicei ale bãrbaþilor.

Bãrbaþii triumfãtori sunt în genere

maturi ºi sunt vãzuþi ca "maturi" ºi la

vârsta a treia, dacã au putere politicã sau

autoritate intelectualã. Rar, când sunt

victime, sunt tot victime ale bãrbaþilor.

• Valoarea de relaþie a bãrbaþilor e

datã de faptul cã sunt protectori ºi a femeilor

de faptul cã sunt îngrijitoare.

• Femeile au o pasiune neostenitã sã

se dezbrace, sã bântuie magazinele.

Bãrbaþii au o pasiune deosebitã pentru

putere ºi sã bântuie globul sau mãcar sã

îl "supravegheze" sau comenteze.

• Femeile "color" sunt frumoase, senzuale,

dependente. Cele care studiazã,

fac carierã ºi sunt independente sunt

"alb-negru".

Pe piaþa "matrimonialã" (de fapt,

mai ales de servicii sexuale), femeile au

sâni mari, pãr, de obicei blond, sunt

"fierbinþi" sau mãcar senzuale, rafinate,

uneori sunt sadice, alteori supuse. Bãrbaþii

au douã caracteristici majore: sunt

"generoºi" ºi "serioºi" (plãtesc ºi se þin

de cuvânt).

• VIP-urile masculine sunt politicieni,

oameni de afaceri, fotbaliºti, oameni

de culturã. VIP-urile feminine sunt

vedete: cântãreþe, top-modele, sportive,

prezentatoare, soþii de politicieni în proporþie

egalã cu politicienele.

• Ca apariþie, prototipul masculin

este politician, sportiv, artist, specialist,

om de culturã. Ca apariþie, prototipul feminin

este VIP sexy, soþie, victimã,

mamã.

• Bãrbaþii nu au relaþii politice cu femeile,

nici ca alese, nici ca alegãtoare.

Apar însã uneori în clipuri de campanie

zâmbind pline de speranþã, ca mãmici,

unui candidatului protector.

• În presa scrisã femeile sunt mult

mai puþin vizibile decât în audio-vizual.

• Profesia lor de bazã este sportul.

• Bãrbaþii se aflã mereu în slujba lor înºiºi ºi

în relaþie cu alþi bãrbaþi, cãci ei sunt mai ales

campioni, prieteni, camarazi, colegi.

• Dacã bãrbaþii fac ceva bine sau mãcar nu fac

nimic rãu, ei sunt rãsplãtiþi cu bani ºi promovãri

de cãtre alþi bãrbaþi ºi cu îngrijire culinaro-erotico-sentimentalã

de catre femei.

B. În aceleaºi locuri ºi situaþii, femeile ºi bãrbaþii

fac ºi vor lucruri diferite

• În living, bãrbaþii þin telecomanda, privesc

la televizor ºi vor liniºte, femeile þin capul în pãmânt,

dau cu aspiratorul ºi vor odihnã.

• În curte, bãrbaþii joacã ceva (de obicei fotbal),

femeile întind rufele murdãrite de bãrbaþii

ºi bãieþii care se joacã.

• Deºi bãrbaþii sunt infantilizaþi de cãtre femei

în sfera privatã, ele sunt cele care trebuie sã parã

dependente.

• În restaurante, femeile îi servesc, îi asistã ºi

îi inspirã.

• La telefon, bãrbaþii dau informaþii ºi femeile

sporovãiesc vrute ºi nevrute.

• Ei sunt Vocea (vocea autoritãþii), ele sunt

Imaginea (imaginea rãsplãþii).

• Bãrbaþii se miscã rapid ºi energic, femeile

lent ºi lasciv. Dacã ele "îndrãznesc" sã ia vitezã,

atunci de bunã seamã capãtã o imagine istericã ºi

haoticã.

Ce învãþãm, prin excepþie,

despre femei ºi bãrbaþi din

reclame?

• Existã indiscutabil un parteneriat: femeile ºi bãrbaþii îºi beau

cafeaua împreunã.

• Uneori bãrbaþii îngrijesc femeile, copiii ºi casa.

• Uneori femeile mai ºi ºtiu, nu doar fac. Iau ºi iniþiativã, nu

doar aºteaptã sã li se întâmple ceva.

• Se emoþioneazã ºi bãrbaþii, au slãbiciuni, se sperie, ba chiar

devin uneori ispititori.

• Femeile devin ocazional "egoiste", obosite de rolul de îngrijitoare

ºi de bombe sexy, sunt amatoare de distracþii, ies din casã,

sunt independente, dinamice ºi nonconformiste, pe deasupra, mai

conduc ºi maºini.

• Din când în când ºi femeile mature sunt atrãgãtoare ºi iubesc

viaþa mai mult decât iubesc detergenþii ºi condimentele.

Concluzii:

Publicitatea ºi presa scrisã analizate au o dominantã misoginã

ºi practicã discriminarea de status, rol ºi de vârstã între femei

ºi bãrbaþi. Existã un sexism evident ºi unul implicit în majoritatea

produselor mediatice analizate.

Socializarea femeilor ºi bãrbaþilor în astfel de modele, mai

ales la vârste foarte tinere, are consecinþe pe termen lung. Fiecare

gen va tinde spre modelul imaginar indus de mass-media. Cum

nici ºcoala nu se desprinde de mesaje misogin-patriarhale ºi roluri

predestinate (chiar dacã acestea sunt mult mai "nepicante",

mai cuminþi ºi mai tradiþionaliste), iar biserica este traditionalistconservatoare,

ºansele ca ºi bãrbaþii ºi femeile sã tindã spre autoafirmare

publicã ºi privatã, în limitele propriilor capacitãþi.


7

Cum sã fii o super-femeie

Toate revistele glossy vor sã ne

înveþe cum sã devenim noi, muritoarele

de rând, femeile perfecte.

Bun, mulþumim pentru intenþie,

însã ce se va întâmpla

dacã urmãm toate sfaturile? Sã

comentãm puþin cele 3 direcþii

majore spre care suntem îndreptate…

Cele 3 caracteristici

ale unei super-femei

1. Super-gospodinã

Treceþi la cratiþã, înarmate cu ustensile

foarte scumpe. Cât mai scumpe.Reþete

avem multe! De toate felurile, vegetariene,

cu carne, cu fructe, cu ce vrem

noi ºi mai ales cu ce nu gãsim prin magazine…

Hmm, asta parcã se cam bate cap în

cap cu publicitatea în care ni se spune cã

nu are sens sã pierdem timpul în bucãtãrie,

când putem sã facem liniºtite comandã

la un supermarket care livreazã

acasã ori sã beneficiem de o pizza cu-detoate

adusã la uºã, gata fãcutã.

Sau, pur ºi simplu, sã consumãm supe

la plic, pline de E-uri ºi de vitamine, cu

preþuri "super-bune" ºi care nici nu îngraºã…

2. Femeia trendy ºi chic

Suntem îndemnate sã cumpãrãm

orice ne iese în cale: de la parfumuri de

firmã la chiloþi cu dantelã, de la jucãrii

sexuale (pentru plãcerea lui, desigur, ce

Existã o expresie care face pielea

de gãinã oricãrui bãrbat pe lumea

asta… Una pe care, când o aude, mai

degrabã ar fugi pe o insulã pustie pânã

trece primejdia … PMS … Aceste trei

litere pot speria orice curajos!

Ghid de supravieþuire masculinã

Ai adus flori?

"De ce mi-ai adus flori? Te simþi

vinovat de ceva?"

Nu ai adus flori:

"Nu eºti în stare sã-mi aduci ºi mie

o floare din când în când… Nu mã mai

iubeºti…"

Ai întârziat:

"Dar crezi cã eu nu am altã treabã

decât sã stau ca proasta ºi sã te aºtept

pe tine?"

Nu e bine sã te pui cu o femeie care

are PMS. E ca ºi cum ai verifica nivelul

benzinei în rezervor cu bricheta. În

aceastã perioadã nimic din ce faci nu

are cum sã fie bine:

"M-am îngrãºat?"

Aºa NU: "Nu ºtiu, nu am observat"

sau, mai rãu "Tu eºti frumoasã oricum"

Aºa DA: "Iubito, nu ai pus nici un

gram … nu am vãzut o siluetã aºa perfectã

ca a ta nici la televizor"

"Mã mai iubeºti?"

Aºa NU: "Ce întrebare e asta? Normal

cã te iubesc"

Aºa DA: "Te iubesc mai mult decât

niciodata. Nu pot trãi fãrã tine"

credeaþi?!), la ulei de mãsline ºi cratiþe,

asigurãri de viaþã, credite, cafea nu-ºtiu

de care, prezervative, salam fãrã colesterol,

salam cu carne plin de colesterol, sucuri

carbogazoase sau naturale cu coloranþi

sintetici, cãlãtorii, vacanþe, genþi,

pantofi, haine "de firmã" cu preþuri

imense, pãlãrii, telefoane, iaurt cu fructe,

fãrã fructe, cu musli, creme, pastile de

slãbit…

3. Super-amantã

Suntem învãþate cum sã le facem

toate mofturile partenerilor noºtrii, ciudat

este însã faptul cã n-am vazut mãcar o

singurã revistã care sã îi înveþe pe ei, pe

bãrbaþi, cum sã ne facã nouã toate poftele,

ca sã nu ne apucãm noi, femeile, de

gãsit amanþi virili, mai tineri, spãlaþi, epilaþi,

plini de bani, atenþi, romantici, care

"presteazã" un amor sãlbatec.

Nu, nu conteazã cã suntem obosite,

furioase, dezamãgite, triste, sãtule de

muncã, nu, nu conteazã!

Tot ce e cu adevarat important e sã

devenim mai bune în pat decât profesionistele

amorului, astfel încât sã nu ne lase

domnul stapânul casei, adicã bãrbatul!


8

Dicþionar de termeni "feminini"

Ce înseamnã acþiune afirmativã

(positive action)?

Termenul de acþiune afirmativã se referã

la seturi de mãsuri care sã stabileascã

egalitatea efectivã între femei ºi bãrbaþi

în domeniile vieþii publice (pe piaþa muncii,

în viaþa politicã). Astfel de mãsuri se

referã la:, condiþiile de muncã, plata muncii

prestate, formarea profesionalã, promovarea

în carierã, accesul la posturile

de decizie etc.

De ce avem nevoie de egalitatea de

ºanse pentru femei ºi bãrbaþi?

Problematica egalitãþii de ºanse pentru

femei ºi bãrbaþi s-a impus datoritã

eforturilor miºcãrii pentru promovarea

drepturilor femeilor care a scos în evidenþã

inegalitatea de ºanse care existã privind

accesul femeilor în politicã, în afaceri,

în mediul academic, în posturi de decizie

etc., comparativ cu bãrbaþii. Majoritatea

iniþiativelor în acest domeniul s-au

orientat cãtre reglementarea: accesului pe

piaþa muncii, plãþii egale pentru muncã de

valoare egalã, accesului la formare profesionalã,promovãrii

în carierã, prevenirii ºi

combaterii hãrþuirii sexuale etc.

Ce înseamnã gen social (gender)?

Genul social este definit ca diferenþele

psihologice, sociale ºi culturale dintre

femei ºi bãrbaþi, spre deosebire de sex

care reprezintã diferenþele biologice ºi

anatomice dintre femei ºi bãrbaþi. Cu alte

cuvinte, genul se referã la ceea ce este feminitate

ºi masculinitate (definite cultural),

în timp ce sexul se referã la femeiesc

ºi bãrbatesc (definite biologic). Caracteristicile

legate de sex sunt dobândite prin

naºtere, înnãscute, iar cele de gen sunt

dobândite prin socializare.Caracteristici

de gen legate de feminitate: tandreþe, dezvoltarea

afectivitãþii, dependenþa, incapacitatea

de a lua decizii etc.Caracteristici

de gen ale masculinitãþii: independenþa,

raþionalitate, agresivitate etc.

Ce sunt stereotipurile de gen?

Reprezintã sisteme de convingeri ºi

opinii privind caracteristicile femeilor ºi

bãrbaþilor, în legãturã cu trãsãturile dezirabile

ale masculinitãþii ºi feminitãþii.

Cine suntem? UNFPA (Fondul ONU pentru Populaþie)

Fondul ONU pentru Populaþie are ca misiune

sã îmbunãtãþeascã viaþa oamenilor ºi sã le

dea posibilitatea de a face alegeri informate în

privinþa vieþii de cuplu pentru cã, în timp, deciziile

luate de oameni cu privire la sãnãtatea reproducerii

modificã structura ºi dinamica populaþiei.

Fondul ONU pentru Populaþie ajutã guvernele,

la solicitarea acestora, sã formuleze politici

ºi strategii de dezvoltare durabilã ºi de reducere

a sãrãciei. UNFPA asistã statele în culegerea

ºi analizarea datelor care permit o mai

bunã înþelegere a tendinþelor de dezvoltare a

populaþiei ºi încurajeazã guvernele sã þinã cont

de nevoile generaþiilor viitoare, precum ºi de

ale celor de astãzi.

Fondul ONU pentru Populaþie susþine programe

în urmãtoarele regiuni: Statele Arabe,

Europa, Asia Centralã, America Latinã ºi Caraibe

ºi Africa Sub-saharianã. Activãm în peste

140 de þãri, zone ºi teritorii prin 112 birouri de

þarã, inclusiv în Republica Moldova.

Trãsãturile asociate femeilor ºi

bãrbaþilor nu sunt numai descriptive,

ci ºi normative, ele ne

aratã nu numai cum sunt percepuþi

bãrbaþii ºi femeile, dar ºi

cum ar trebui ei sã fie.

Ce este "Gender

mainstreaming"?

Conceptul de gender mainstreaming

se referã la integrarea

principiilor egalitãþii de ºanse în

toate politicile, programele, activitãþile

financiare ºi administrative,

procedurile organizaþionale.

Ce este "Empowerment"?

Empowerment ste procesul

de preluare a controlului asupra

propriei persoane, asupra resurselor

ºi ideologiei care determinã

puterea.

La ce se referã conceptul de

Balanþã de Gen"?

Balanþa de Gen reprezintã participarea

unui numãr egal de femei ºi bãrbaþi la

o activitate sau într-o organizaþie. Exemplele

pot fi atribuite reprezentãrii în comitete

sau în structuri de luare a deciziilor.

În ce constã conceptul de

"Egalitate de Gen"?

Acest concept se referã la norme, valori,

atitudini ºi percepþii necesare realizãrii

condiþiei de egalitate a ºanselor pentru

femei ºi bãrbaþi fãrã a neutraliza diferenþele

biologice dintre aceºtia.

FIINDCÃ

FIECARE

CONTEAZÃ!

Daca vã place noul numãr

al revistei "Fãrã

Tabu", sau aveþi propuneri

pentru diverse

teme de abordat în revistã,

ne puteþi trimite

un mesaj la adresa:

ramona.lupu@un.md

Buletinul informativ

«FÃRÃ TABU»

este editat cu sprijin financiar

UNFPA ºi se distribuie gratis

Editor

Design

Ramona LUPU

Oleg ZAHARCIUC

Adresa: Casa ONU, Biroul UNFPA,

str. 31 August, 131, et. IV, Chiºinãu, MD-2012

Tel.: 22.00.45, 21.40.02; fax: 21.40.03

E-mail: ramona.lupu@un.md; Web: www.un.md

Conþinutul buletinului este preluat din diverse surse. Redacþia nu-ºi asumã responsabilitatea pentru veridicitatea informaþiilor.

More magazines by this user
Similar magazines